Ministrul de Externe al Austriei a susținut că Donald Trump a fost dispus să cedeze Crimeea și estul Ucrainei Moscovei în cadrul unui acord de pace, însă Vladimir Putin a ales să continue războiul.
Vladimir Putin și Donald Trump/FOTO:EPA/EFE
După ce a revenit în Biroul Oval pe 20 ianuarie, Trump a promis că va pune capăt rapid conflictului, afirmând că ar putea opri războiul într-o singură noapte.
În luna februarie, administrația sa a lansat discuții de pace cu Moscova, fără a consulta Kievul sau aliații europeni ai Americii, care consideră războiul Rusiei în Ucraina o amenințare existențială la securitatea lor.
Ulterior, oficiali americani au demarat negocieri separate cu Kievul, în cadrul cărora, potrivit unor surse, au presat Ucraina să cedeze teritorii Moscovei pentru a ajunge la o soluție de pace.
Într-un interviu acordat postului german de televiziune Die Welt, publicat vineri, ministrul de Externe al Austriei, Beate Meinl-Reisinger, a declarat că Trump a oferit efectiv Crimeea și părți din estul Ucrainei „pe o tăvă de argint” Moscovei, dar Putin a ales să continue războiul.
„Trump i-a servit lui Putin Crimeea și câteva regiuni estice pe o tăvă de argint, ca să spun așa, și a exclus, de asemenea, aderarea Ucrainei la NATO. Și ce face Putin? Continuă să bombardeze țara cu un război de distrugere totală”, a afirmat aceasta.
Declarațiile lui Meinl-Reisinger vin în concordanță cu relatările din mass-media americană, inclusiv Bloomberg, că Washingtonul a propus Ucrainei un plan de pace, care includea, printre altele, excluderea aderării Ucrainei la NATO și recunoașterea oficială a anexării Crimeei de către Rusia.
Crimeea este sub ocupație rusă din 2014, când Moscova a anexat ilegal teritoriul, după un referendum falsificat, desfășurat sub ocupație militară și fără observatori internaționali.
Într-un interviu acordat revistei Time în aprilie, Trump a afirmat că Crimeea „va rămâne în continuare Rusiei” în cadrul oricărui acord de pace propus.
Pe lângă Crimeea, Rusia ocupă parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson din Ucraina și le-a anexat oficial—un act nerecunoscut de comunitatea internațională.
Moscova cere, de asemenea, ca aceste regiuni să fie recunoscute ca parte a Rusiei într-un eventual acord de pace.
În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în mod repetat că Kievul nu va recunoaște niciodată oficial niciun teritoriu ucrainean ca fiind rus într-un acord de pace.
Trump își recalibrează politica
Ulterior, Trump și-a recalibrat abordarea față de război. În timp ce inițial căuta să se apropie de Putin, acum a adoptat o poziție mult mai fermă față de Moscova, pe măsură ce Rusia continuă să lanseze atacuri mortale în Ucraina, ignorând apelurile SUA pentru un armistițiu.
La începutul acestei luni, președintele american a anunțat că Washingtonul va relua livrările de arme către Ucraina și a dezvăluit un nou acord NATO pentru coordonarea transferului de sisteme avansate de apărare aeriană de fabricație americană către Kiev.
„Într-un anumit moment, sicriile se vor aduna în Rusia”
Meinl-Reisinger a respins și informațiile potrivit cărora Rusia ar deține avantajul pe câmpul de luptă, spunând că Moscova „suferă pierderi uriașe”.
„Într-un anumit moment, sicriile se vor aduna în Rusia. În plus, există situația economică dezastruoasă. Devine din ce în ce mai dificil pentru Kremlin să continue acest război. Putin știe că timpul îi este limitat. De aceea, acum duce războiul cu o intensitate atât de brutală”, a adăugat aceasta.
Potrivit estimărilor ucrainene, Rusia a pierdut peste 1 milion de soldați de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022.
Pierderile masive de personal au forțat Kremlinul să suplimenteze rândurile cu recrutări din afaceri externe, inclusiv trupe din Coreea de Nord.
Putin nu ia în serios ultimatumurile lui Trump
Președintele rus Vladimir Putin este puțin probabil să ia în serios un nou ultimatum din partea președintelui american Donald Trump, care cere un armistițiu în Ucraina în termen de 10-12 zile sau se va confrunte cu noi sancțiuni, potrivit corespondentului Sky News la Moscova, Ivor Bennett.
Potrivit jurnalistului, Kremlinul se confruntă probabil cu o senzație de deja vu, deoarece Trump a mai făcut declarații similare de mare amploare – dar fără alte acțiuni. În martie, președintele SUA a declarat că este „furios” pe Putin, iar în aprilie a cerut public Moscovei să „înceteze focul” și să „semneze un acord”.
Iar în mai, Trump a transmis un semnal Kievului și aliaților europeni că pregătește sancțiuni la scară largă împotriva Rusiei în absența unui armistițiu imediat.
Cu toate acestea, nu au fost impuse noi sancțiuni și nici nu s-a încheiat vreun acord de încetare a focului.
Analistul reamintește că Putin reacționează de obicei negativ la ultimatumuri – acestea mai degrabă obligă Kremlinul să adopte o poziție și mai dură. În special, după presiunile anterioare din partea Statelor Unite, Moscova nu a făcut decât să-și intensifice retorica, subliniind încă o dată intenția sa de a „atinde obiectivele stabilite”.
Astfel, până când Casa Albă nu își va susține declarațiile zgomotoase cu acțiuni concrete, inclusiv noi sancțiuni, Kremlinul își va continua probabil linia aleasă.