Alexandru Muraru, președintele Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe (SIE), avertizează că există riscuri de interferențe în alegeri din partea Rusiei, „fie prin amplificarea tensiunilor, a atacurilor cibernetice ori a campaniilor de influență”.
Alexandru Muraru/FOTO: Facebook
Acesta informează că, în primele cinci săptămâni de activitate, comisia pe care o conduce a avut două activități de control la care a participat conducerea civilă și operativă a Serviciului.
„În cadrul acestor întâlniri, au fost abordate numeroase teme și subiecte, fiind prezentate evaluări detaliate ale riscurilor și amenințărilor externe exercitate de Federația Rusă la adresa României.
Au fost discutate acțiunile preventive pentru contracararea acestor amenințări, inclusiv colaborarea SIE cu partenerii internaționali pentru schimbul de informații cu celeritate, dar și acțiunile întreprinse pentru evaluarea continuă a altor amenințări emergente”, afirmă Muraru.
În continuare, deputatul liberal avertizează că există riscuri de interferențe în alegeri din partea Rusiei.
„În privința intențiilor de interferență externă asupra proceselor electorale europene și românești, se confirmă existența unor riscuri concrete din partea Federației Ruse, fie prin amplificarea tensiunilor, a atacurilor cibernetice ori a campaniilor de influență.
Protejarea României și a cetățenilor de amenințările externe, informarea periodică a beneficiarilor legali și a partenerilor externi, culegerea de informații relevante și rapide, monitorizarea în timp real, sprijinul și suportul aliaților NATO și partenerilor UE trebuie să rămână obiective și piloni principali ai activității SIE”, a adăugat acesta.
Amintim că la 4 decembrie, în urma ședinței Consiliului Suprem de Apărare al Țării, instituția a decis și desecretizarea documentelor legate de campania electorală a lui Călin Georgescu.
La acel moment, SIE informa că Rusia a interferat în procesele electorale ale mai multor state, context în care a făcut cercetări sociologice pentru a identifica vulnerabilități și capacitatea de răspuns a statelor. În cadrul acțiunilor, s-ar pus accent pe agresiunea informațională , propagandă și utilizarea inteligenței artificiale.
„În spațiul online occidental, Rusia a depus eforturi constante pentru accesarea unor categorii cât mai largi de audiență, prin extinderea infrastructurii online și diversificarea tehnicilor de răspândire a narativelor (pro)ruse”, explică SIE.
De asemenea, SIE menționa despre interesul Moscovei pentru creșterea candidaților pro-ruşi, de extremă dreapta, antisistem, pacifiștilor și reprezentanților mișcărilor naționaliste, extrema dreaptă fiind receptivă față de Moscova și pe un trend ascendent.
Informarea făcea referire și la faptul că România este percepută de Rusia drept un stat inamic și precizează că situația politică din România a fost abordată în cadrul emisiunilor televiziunilor rusești, talk-show-uri la care s-a lansat ideea că forțele pro-ruse din România ar putea obține peste 30% la alegerile parlamentare.
Propaganda rusă a vizat România în 2024 indirect, prin apartenența la NATO, și direct, prin dezinformări și încălcări ale spațiului aerian al țării, susține SIE. Mesajele de propagandă au vizat divizarea societății pe tema ajutorului acordat Ucrainei, legat de controlul NATO/SUA asupra țării și amplificarea neîncrederii populației în capacitatea de răspuns a NATO.
Tehnicile folosite, arată serviciul de informații, au fost utilizarea de mesaje foto-video a căror veridicitate este greu de probat și rostogolirea în masă prin aproximativ aceleași conturi, pe multiple rețele de socializare.