Serghei Narîșkin, șeful spionilor ruși și președintele Societății Istorice Ruse, a vorbit despre împărțirea Ucrainei cu vecinii acesteia, inclusiv România și Polonia.
Serghei Narîșkin, șeful spionilor ruși FOTO: EPA EFE
Șeful spionajului rus a declarat în cadrul dezbaterii „De la Harkov la Ujgorod: istoria conflictelor și compromisurilor teritoriale”, că încep discuții despre teritoriile Ucrainei pe fondul „prăbușirii inevitabile” a acestei țări.
Polonia „se uită îndeaproape” la Liov, iar „partea din teritoriul Basarabiei și Bucovinei de Nord continuă să prezinte interes pentru România”, a transmis Serghei Narîșkin, potrivit agenției de presă TASS.
El susține că Ucraina a fost formată abia în perioada sovietică „din terenurile mai multor state vecine atașate bazei teritoriale istorice rusești”, iar pe fondul situației actuale „peste tot, în special în Europa de Est, au fost exprimate judecăți potrivit cărora, din cauza dezintegrării iminente a Ucrainei, terenurile acesteia vor fi date țărilor vecine”.
Șeful spionajului rus susține că o parte din teritoriul Basarabiei și al Bucovinei de Nord, care a fost cedat Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene după 1940, continuă să fie de interes pentru România. El a amintit că, în 1991, Parlamentul României „a emis o declarație privind invaliditatea rezultatelor referendumului pentru independența Ucrainei în partea referitoare la Bucovina de Nord, județul Herța și județul Hotin, precum și în legătură cu județul din sudul Basarabiei”.
De asemenea, așa cum „Adevărul” a relatat, șeful spionajul rus, Serghei Narîșkin, a proiectat, în cadrul reuniunii și un videoclip în care, alături de Viktor Orban, Igor Dodon, fostul preşedinte al Moldovei, apare şi Călin Georgescu.
„Ţara a fost adusă la o catastrofă, iar prăbușirea statalității Ucrainei se prefigurează inevitabil. În aceste condiții, peste tot, mai ales în Europa de Est, au existat judecăți potrivit cărora, din cauza iminentei prăbușiri a Ucrainei, pământurile sale vor fi date țărilor vecine. Colegii au pregătit o mică selecție de astfel de citate și aș dori să le pun într-un videoclip”, şi-a început Serghei Narîşkin prezentarea, înainte de a reda selecţia în care este inclus şi un interviu al lui Călin Georgescu.
Din selecţie face parte o declaraţie a premierului ungar Viktor Orban, care afirmă că Ucraina este un teritoriu disputat de secole, dar şi a lui Laszlo Toroczkai, preşedintele Partidului Maghiar Patria Noastră, care spunea că, dacă se va ajunge la împărţirea Ucrainei, va revendica Transcarpatia. Mai apar, de asemenea, Igor Dodon, fostul preşedinte al Moldovei, şi liderul Partidului Renaşterii din Bulgaria, care spune că şi el va revendica Basarabia de Sud.
În ceea ce îl priveşte pe Călin Georgescu, Serghei Narîşkin a ales un interviu al acestuia despre Basarabia și Bucovina de Nord.
Georgescu, despre „teritoriile românești din Ucraina”
Astfel de declarații au fost făcute în spațiul public și de fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu. Cunoscut pentru discursul său controversat și apropierea față de viziuni pro-ruse, el a declarat că „sută la sută se vor schimba frontiere” și că România ar putea revendica o parte din teritoriile ucrainene.
„Se schimbă lumea. Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât, dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord, interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord, corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia”, a declarat el.
Întrebat dacă „pariază pe o împărțire” a teritoriilor, Georgescu a răspuns fără ezitare: „Sută la sută va fi asta. Păi altfel n-au cum! Nu există, drumul e inevitabil.”
Georgescu a continuat să insiste asupra caracterului „istoric” al acestor teritorii, subliniind că „în primul rând sunt ale noastre, istoric”. El a adăugat că „războiul e pierdut” pentru Ucraina, menționând : „vreau România Mare”, un proiect care ar implica recucerirea unor teritorii istorice din fosta Românie Mare.
Kievul l-a acuzat astfel pe Georgescu că „repetă propaganda rusă, ceea ce indică o dependență totală față de stăpânii săi de la Moscova”.
Care este interesul Ungariei
„De exemplu, de unde au venit maghiarii din Mukachevo? Ei nu au fost aduși acolo de Stalin”, a spus Narîșkin. – Transcarpatia a făcut parte din regatul maghiar încă din secolul al XI-lea. Abia după înfrângerea Austro-Ungariei în Primul Război Mondial, această regiune a devenit pentru scurt timp parte a Cehoslovaciei, iar în 1945, în urma negocierilor cu guvernul cehoslovac, a devenit parte a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene”.
„Conducerea sovietică nu a adus acolo populația maghiară, ci a anexat teritoriul împreună cu oamenii care locuiau aceste pământuri”, a subliniat președintele Societății istorice ruse. El a reamintit că, cu câteva zile înainte de prăbușirea Uniunii Sovietice, în regiunea Transcarpatia a fost organizat un referendum pentru a acorda regiunii statutul de teritoriu autonom. „Propunerea corespunzătoare a fost susținută de aproape 80 la sută dintre alegători. Cu toate acestea, Kievul a preferat să nu ia act de rezultatele voinței poporului”, a declarat Narîșkin.
Interesul Poloniei
Narîșkin susține că Polonia, care a fost supranumită „hiena Europei” la mijlocul secolului trecut, „și-a revendicat întotdeauna așa-numitul Kresy de Est cu cea mai mare consecvență”.
„Acum Polonia se uită la Lviv și, în general, nu fără motiv”, a declarat el. – Fostul oraș Lemberg este încă renumit pentru frumoasele sale exemple de arhitectură poloneză. Galicia și Volyn au devenit parte a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene în 1939, ca urmare a campaniei Armatei Roșii poloneze. Înainte de aceasta, conducerea naționalistă a Poloniei a dezvoltat aceste teritorii cu un zel deosebit: zeci de mii de militari polonezi pensionați, așa-numiții siegers, au fost reinstalați acolo și au primit terenuri întinse. Acest lucru explică, în special, aversiunea feroce față de polonezi din partea naționaliștilor ucraineni de atunci și de acum”, a declarat Narîșkin .