Românii își reafirmă sprijinul pentru alianțele cu Vestul, 87,5% dintre respondenți susținând că țara trebuie să continue să se orienteze spre Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO. De asemenea, 72,5% consideră că aderarea la UE a adus beneficii economice semnificative.
Românii vor să rămână în UE. Foto: Shutterstock
Sondajul național INSCOP arată schimbări importante în percepția românilor despre direcția țării și alianțele politice, dar și tendințele de vot în contextul naționalismului, UE și relațiile externe.
România pe drumul schimbării: Direcția țării și alianțele internaționale
Conform unui sondaj național realizat la sfârșitul anului 2024, românii sunt mai optimiști în legătură cu direcția în care se îndreaptă țara, comparativ cu ianuarie 2022. În ianuarie 2022, 74,5% dintre respondenți considerau că România mergea într-o direcție greșită, dar în decembrie 2024 această proporție a scăzut semnificativ la 60,9%. De asemenea, 28% dintre participanți consideră că țara se îndreaptă într-o direcție bună, o creștere semnificativă față de 20,8% în 2022.
În ceea ce privește alianțele internaționale, 87,5% dintre români consideră că România ar trebui să se orienteze către Vest (Uniunea Europeană, SUA, NATO), un procent semnificativ mai mare față de 77% în 2022. Doar 4,1% sunt de acord cu o apropiere de Est (Rusia, China). Aceasta subliniază o distanțare clară față de zonele de influență ale puterilor autoritare.
Impactul Uniunii Europene asupra României: Aderarea României la Uniunea Europeană rămâne un subiect de interes major pentru români. 72,5% dintre respondenți consideră că aderarea la UE a adus mai multe avantaje pentru țară, în creștere față de 54,9% în 2022. De asemenea, 77,3% dintre respondenți cred că România ar avea o dezvoltare economică mai bună în cadrul UE, iar 80,4% consideră că influența SUA și a Uniunii Europene asupra României este una pozitivă.
Totuși, există o tendință de reducere a sprijinului necondiționat față de UE. 57,1% dintre români sunt de acord cu ideea că România ar trebui să-și apere interesele naționale, chiar și în detrimentul statutului de membru al Uniunii Europene, ceea ce reprezintă o scădere față de 68,4% în 2022.
Dezinformarea și influența externă: Dezinformarea rămâne o problemă semnificativă în România. 30,7% dintre români consideră că au fost expuși la știri false într-o măsură mare în ultimele luni. Canalul cel mai frecvent utilizat pentru răspândirea dezinformării este televiziunea (49,8%), urmat de rețelele sociale (40%). În ceea ce privește influențele externe, 45,3% dintre români cred că Rusia este principalul promotor al propagandei în țara noastră, iar 11,8% consideră că China joacă un rol similar. SUA sunt văzute ca un agent de dezinformare de doar 5,8% dintre participanți.
Atitudini economice: De la protecționism la deschiderea către investiții externeRomânii au o atitudine mixtă în ceea ce privește economia și politica economică. 63,8% dintre respondenți consideră că guvernul sprijină mai mult firmele străine decât pe cele românești. Totodată, 62,4% dintre participanți susțin că resursele naturale ale României ar trebui să fie exploatate doar de companii românești. Aceasta sugerează o tendință de protecționism economic, deși există și un sprijin semnificativ pentru investițiile externe.
În ceea ce privește percepția asupra economiei globale, 61,8% dintre români cred că economia țării este controlată de economii externe, în scădere față de 77,5% în 2022.
Tendințele de vot: Naționalismul, UE și viitorul politicUnul dintre cele mai relevante aspecte ale sondajului este legat de intențiile de vot ale românilor. Aproape 69,1% dintre respondenți afirmă că ar sprijini un partid sau un candidat care promovează valori religioase și familia tradițională, chiar și în contextul unor critici la adresa Uniunii Europene. De asemenea, 33,1% dintre aceștia ar susține un astfel de partid chiar dacă acesta ar propune ieșirea din Uniunea Europeană.
Un alt subiect important este poziția față de relațiile cu Rusia. În cazul în care un partid ar propune o apropiere de Rusia, 81% dintre susținătorii unui partid naționalist sau conservator ar abandona opțiunea respectivă. Aceste cifre arată că naționalismul românesc rămâne strâns legat de apartenența la UE și de valorile occidentale.
În ceea ce privește recunoașterea legală a cuplurilor de același sex, 68,1% dintre români se opun categoric unei astfel de măsuri, ceea ce subliniază un conservatorism puternic în rândul populației.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Funky Citizens, în perioada 16-23 decembrie 2024. Cercetarea s-a desfășurat prin intermediul unui chestionar, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion multistadial stratificat de 1.000 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3,1%, la un grad de încredere de 95%.