Liderii din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru a discuta despre sprijinul suplimentar pentru Ucraina, precum și despre eforturile de a asigura competitivitatea permanentă a economiei blocului comunitar. Pe agendă sunt, de asemenea, consultări cu privire la relansarea operațiunii militare a Israelului în Fâșia Gaza, precum și despre următorul buget pe termen lung al UE. Nu se așteaptă ca cei 27 de lideri din UE să ia decizii de anvergură. România va fi reprezentată de președintele interimar Ilie Bolojan.
UPDATE 12: 05 Prim-ministrul leton Evika Siliņa a declarat la sosire că „Ucraina rămâne prioritatea noastră principală”, dorind să audă mai multe de la președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la planurile executivului pentru reînarmarea Europei.
Ea a declarat că Letonia „sprijină” intenția UE de a spori gradul de pregătire a apărării blocului, dar a spus că acesta este „doar un prim pas”.
Premierul Letoniei a vorbit, de asemenea, despre necesitatea de a „îndepărta povara birocratică” de companii pentru a ajuta statele membre să se înarmeze mai rapid pentru a face față amenințării rusești în creștere.
Siliņa a comentat, de asemenea, convorbirea telefonică a lui Volodimir Zelenski cu Donald Trump, spunând că i se pare că „merge bine și au negociat foarte bine”.
De asemenea, ea a făcut apel la unele țări europene pentru că „nu și-au făcut temele” privind cheltuielile de apărare, deoarece acestea continuă să cheltuiască sub obiectivul NATO de 2%.
UPDATE 11. 50 Premierul olandez Dick Schoof este unul dintre primii lideri europeni care au sosit la summitul Consiliului European.
În cadrul unei sesiuni (foarte) ample de întrebări și răspunsuri cu presa olandeză, acesta a fost întrebat în principal despre cheltuielile de apărare și problemele de finanțare, precum și dacă are încredere în Vladimir Putin în ceea ce privește o viitoare încetare a focului.
El a declarat că președintele rus „și-a arătat intențiile” cu războiul din Ucraina și a subliniat necesitatea unui acord de pace „foarte ferm” care să poată fi aplicat.
De asemenea, el a respins cererea Rusiei ca Europa să nu mai ofere ajutor militar Ucrainei, afirmând că aceasta „nu este o opțiune” și subliniind discuțiile în curs între Europa, Regatul Unit, Canada și Turcia cu privire la un rol mai larg pe care acestea îl pot juca în Ucraina.
Întrebat din nou despre elementul de finanțare al pachetului de apărare, el a declarat că Țările de Jos sprijină propunerile UE și rămân „constructive”, dar continuă să sublinieze că „datoria sustenabilă este importantă”, motiv pentru care se opune în continuare euroobligațiunilor.
De asemenea, el a făcut aluzie la interesul Olandei pentru „investiții directe în industria de apărare ucraineană” pentru a utiliza capacitatea acesteia și a accelera producția de muniții în Ucraina.
UPDATE 11: 27 Premierul polonez Donald Tusk a vorbit cu reporterii la Varșovia, înainte de a pleca la Bruxelles, spunând că summitul UE va fi despre „finalizarea primei etape a poate celui mai important proiect european din ultimele decenii: a face Europa sigură, înarmată și unită împotriva amenințării ruse”.
„Poate vă amintiți cum de multe ori am fost singuri în avertizarea celorlalți parteneri europeni împotriva amenințării ruse … și acum suntem pe cale să vedem Europa unită în jurul aceleiași probleme în care Polonia a rămas adesea singură”, a spus el.
Tusk l-a îndemnat, de asemenea, pe președintele Poloniei, Andrzej Duda, să promulge proiectul de lege privind modificările legislației în materie de migrație și azil, acordând guvernului dreptul de a suspenda temporar cererile de azil ale migranților ilegali.
El a declarat că această măsură este necesară pentru a contracara „presiunea de la granița noastră cu Belarus … care este în creștere”, acuzându-i pe Aleksander Lukașenko și pe rusul Vladimir Putin că încurajează migrația ilegală pentru a pune presiune asupra frontierelor externe ale UE, purtând „un război de facto – ei îl numesc [război] hibrid, dar este ceva mai grav decât un război hibrid” împotriva Poloniei.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și-a exprimat speranța că Ucrainei i se va promite achiziționarea a două milioane de obuze de artilerie pentru apărarea sa împotriva invaziei ruse, după ce nu a primit suficient sprijin în ultimele săptămâni pentru o inițiativă de angajare de ajutor militar în valoare de 20-40 de miliarde de euro. Următorul summit al liderilor din UE de după reuniunea de joi este programat pentru iunie.
În prima parte, liderii îl vor asculta pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care le va prezenta un punct de vedere nefiltrat cu privire la convorbirea sa telefonică cu președintele american Donald Trump.
Aceștia vor dori probabil să audă mai multe despre planurile pentru o încetare a focului limitată – dar extinsă treptat, dacă este posibil – și despre promisiunea neobișnuită a lui Trump de a „lucra cu el pentru a găsi ce este disponibil, în special în Europa” pentru a sprijini apărarea antiaeriană ucraineană, care ar putea fi văzută ca o respingere indirectă a cererii Rusiei de a înceta înarmarea Ucrainei.
În timpul prânzului, aceștia vor discuta, de asemenea, cu secretarul general al ONU, António Guterres; președintele BCE, Christine Lagarde, și președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, se vor alătura, de asemenea, pentru un moment.
Discuțiile lor se vor prelungi probabil până seara târziu, dar atenția se va îndrepta apoi spre Marea Britanie la sfârșitul după-amiezii, când prim-ministrul britanic Keir Starmer va găzdui peste 30 de șefi de armată și planificatori pentru a discuta planurile sale privind „coaliția celor dispuși”.
Într-o convorbire pe Zoom cu jurnaliștii, miercuri târziu, Zelenski a declarat că „nu a simțit nicio presiune” din partea lui Trump, adăugând: „A fost o conversație fructuoasă, poate cea mai fructuoasă pe care am avut-o, atmosfera a fost pozitivă.”
„Am primit semnale din partea Statelor Unite că vorbim despre încetarea focului asupra instalațiilor energetice, astfel încât să nu atacăm infrastructura energetică, și vorbim, de asemenea, despre instalațiile infrastructurii civile”.
Zelenski a declarat că echipa sa va întocmi o listă cu tipurile de instalații care, în opinia sa, ar putea fi incluse și le va prezenta americanilor la viitoarele negocieri.
Liderul ucrainean a mai spus că el și Trump au discutat despre propunerea SUA de a prelua în proprietate centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei, ocupată de ruși.
„Am vorbit doar despre o singură centrală, care se află sub ocupație rusă”, a spus el.
Într-un semn că liderii europeni urmăresc îndeaproape discuțiile dintre Trump, Putin și Zelenski, președintele Ucrainei a răspuns la un apel telefonic în timp ce vorbea cu reporterii miercuri seara și a promis că va suna înapoi.
Revenind la briefing, el a spus: „Era președintele Macron, avem o conversație în medie o dată pe zi, ne ajută foarte mult. Îl voi suna înapoi”.