Președintele Bolojan și premierul Ciolacu au de ales între a tăia cheltuielile uriașe din economie și creșterea taxelor. Economiștii chestionați de „Adevărul” susțin că există o singură variantă benefică economiei, în timp ce cealaltă ne-ar aduce probleme uriașe.
Românii sunt sufocați de taxe. FOTO: Arhivă Adevărul
România a avut anul trecut un deficit uriaș, 8,65% din PIB, de departe cel mai mare dintre țările Uniunii Europene. De altfel, țara noastră e încă din 2021 în procedură de deficit excesiv, iar niciunul din guvernele perindate de atunci nu a reușit să găsească soluții. Nu întâmplător, România a fost retrogradată la finele anului trecut de agenția Fitch de la ratingul de țară BBB- stabil la BBB- negativ, ceea ce înseamnă că ne aflăm la un pas de „junk”, categoria nerecomandată investitorilor.
Vești proaste pe linie
Ulterior, în ianuarie 2025, agenția Standard and Poor’s a retrogradat economia României de la „stabil” la „negativ”. Perspectivele sunt sumbre. La următoarele evaluări, ratingul statului român ar putea fi retrogradat la „junk”, ceea ce ar echivala cu un dezastru pentru o economie aflată în scădere.
Veștile rele nu se opresc însă aici. Pentru 2025, România are ca țintă reducerea deficitului la 7%, însă riscă să rateze acest obiectiv. Până acum, în primele două luni ale anului 2025, România a avut un deficit bugetar de 30 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 1,58% din PIB. Un simplu calcul arată că dacă se va continua în acest ritm, ținta agreată de comun acord cu Comisia Europeană va fi ratată.
Asta înseamnă noi probleme, în condițiile în care România este ocolită deja de investitori și se împrumută de pe piețele financiare la dobânzi record.
Tăiem cheltuielile inutile sau taxăm la sânge românii?
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, susține că România are de ales între a reduce cheltuielile uriașe care sunt inutile și a crește taxele pentru populație și mediul privat, iar premierul Marcel Ciolacu susține că cea mai bună soluție ar fi prima variantă.
„Adevărul” a discutat pe această temă cu doi cunoscuți specialiști, cunoscutul economist Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București, și Liviu Deceanu, lector la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj.
Profesorul Cristian Păun spune că situația României se complică de la o zi la alta, ceea ce face ca soluțiile să fie tot mai puține. Nu există însă o singură soluție, ci este nevoie de acțiune în mai multe direcții, avertizează expertul.
„Nu există o soluție magică”
„Cred că nu există o soluție magică și nu există o singură soluție. Adică am ajuns la momentul în care va trebui să acționăm din mai multe direcții, simultan și foarte insistent. Pe de o parte, este clar că va trebui să mergem în primul și în primul rând cu reducerea cheltuielilor ca prioritate”, spune Păun.
Dată fiind situația complicată a economiei, acest lucru nu va fi însă suficient. Astfel, autoritățile vor trebui să acționeze rapid și să aibă în vedere și alte priorități.
„Tot ca prioritate, să zicem doi, ar trebui să fie egalitatea în fața legii fiscale și eliminarea tuturor excepțiilor pe cât posibil. Evident, păstrând acele excepții care au caracter social sau caracter umanitar. Dar, în general, toți trebuie să fie egali în fața legii fiscale și aici vorbesc atât de excepții, cât și de lupta cu contrabanda, evaziunea, contrafacerea, toate acele zone din economie care sunt paralele cu economia oficială și care trebuie descoperite, controlate, similar anchetelor pe care le vedem în momentul de față cu privire la anumite grupuri, grupări care vizau destabilizarea României. Pentru că economia asta paralelă nu o vezi ușor, nu o vezi prin raportări contabile, digitalizarea facturilor, că ei nu emit așa ceva și atunci trebuie să ai niște capacități și niște resurse specializate care să-i descopere, să-i aducă în fața legiuitorilor, judecătorilor și să-și obțină în baza anchetelor și a probelor pe care le au, să obțină pedepsirea celor care încalcă legea într-o formă sau alta, evident. Dar asta trebuie să se schimbe radical în România, pentru că noi toți trăim acest sentiment al unei Românii care plătește taxe, care este corectă și care nu greșește și o Românie ascunsă privirilor, unde prosperitatea este enormă și se bazează exact pe această fugă de fisc, fugă de plata taxelor”, mai spune profesorul.
În cazul în care guvernanții vor opta pentru creșterea taxelor, această economie subterană va crește și mai mult, susține reputatul profesor.
„Există deja domenii sensibile pe care noi le știm de multă vreme și care vor fi și mai mult înflorite de orice creștere de taxe. Adică dacă guvernul se apucă acum din nou să crească TVA-accize, cu siguranță contrabanda cu produse din tutun va crește enorm, pentru că e dovedit deja empiric că evaziunea, contrabanda depind foarte mult și de această fiscalitate excesivă a acestor sectoare, a acestor produse”, e semnalul de alarmă tras de profesorul Păun.
Celelalte priorități
Cristian Păun vorbește și despre alte două priorități, obligatorii în viziunea sa, fără de care economia României ar avea și mai mult de suferit.
„A treia prioritate, în ordine, o reprezintă absorbția banilor europeni, pentru că aici avem întârzieri masive. Și tocmai ce am fost anunțați că acea tranșă a treia de plată de la Bruxelles nu ne va veni complet. Ea vine cu o mare întârziere de aproape un an și nu va veni complet pentru că lipsesc două reforme esențiale, reforma pensiilor speciale, respectiv întârzieri mari pe niște proiecte de investiții foarte mari și atunci noi aici pierdem bani. Pierdem bani pe care în mod normal contam și care completează veniturile, să spunem, nefiscale ale statului din care se formează bugetul în fiecare an”, e un alt avertisment dat de expert.
Fără o absorbție bună a fondurilor europene, bugetul este văduvit de sume importante, iar deficitul riscă să crească și mai tare. În cazul în care cele trei ținte enumerate de profesorul Cristian Păun vor fi ratate, nu va mai rămâne decât măsura creșterii taxelor, pentru a reduce deficitul. Numai că orice creștere a taxelor vine la pachet cu mari neajunsuri pentru economie. Grav este faptul că, spune profesorul Păun, nici președintele Bolojan și nici premierul Ciolacu nu au niciun plan coerent pentru a evita o nouă creștere a taxelor.
Cât ne costă eșecul atragerii unor fonduri europene mai consistente
„Deficitul este puternic afectat în fiecare an de această absorție cu întârzierea banilor europeni și sigur că nu vorbim doar de banii europeni prin PNRR. Vorbim în primul rând că acolo sunt întârzieri și mai mari deja, banii europeni clasici din acele fonduri de coeziune și așa mai departe pe care le avem la dispoziție încă din partea Uniunii Europene. Și abia apoi ajungem la punctul 4 ca prioritate, adică aici vorbim de creșterea taxelor. Dacă tu ratezi punctul 1, 2 și 3, punctul 4 va fi mai abitir, adică în momentul în care tu nu faci reformele, în care ele sunt de fațadă. Eu n-am văzut încă un plan coherent, de exemplu, privind reforma administrativă teritorială a României, care este foarte importantă în contextul bugetar actual. Ori tu dacă ratezi punctul 1 cu reformele, dacă tu mimezi aceste reforme, te faci că comasezi instituții, te faci că desfințezi ministere”, punctează Păun.
În ce privește scăderea cheltuielilor excesive, primii pași nu sunt deloc convingători, mai afirmă Cristian Păun. El vine și cu câteva soluții.
„Noi avem acum 16 ministere, mult prea mult. Cred că 10 ar fi deja undeva acceptabil, putem chiar mai puțin de 10 ministere, pentru că funcțiile majore ale statului sunt 5. Educație, sănătate, apărare, siguranță și respectiv justiție. Pentru astea nu ar trebui să ai ministere. Pentru restul ar trebui să ai agenții subordonate guvernului direct sau secretariatului, dar nu-ți trebuie și aici ministere, având în vedere că funcțiile principale ale statului sunt cele 5 de care vorbeam. Și atunci aici nu trebuie să mimezi reforma, nu trebuie să te faci că faci. Degeaba trimite prim-ministrul astăzi corpul de control la toate ministerele să vadă dacă au tăiat banii de xerox și de hârtie de xerox. Nu așa se face reformă, nu așa se face tăiere de cheltuieli, ci printr-o abordare serioasă, sistematică, cu analiză de impact și așa mai departe”, dezvoltă expertul.
Ne sufocă taxele
Actualele taxe sunt prea mari pentru România, iar mediul privat și populația nu mai pot suporta altele noi sau majorări.
„România astăzi funcționează foarte bine cu maxim 5 taxe, pentru că dacă ne uităm pe veniturile fiscale, 85% din veniturile fiscale ale României provin din TVA, acciză, impozit pe profit, impozit pe venit și respectiv putem să punem aici și impozitul pe proprietate. Ori tu în cazul ăsta n-ai nevoie de alte taxe, n-ai nevoie de taxă pe stâlp sau n-ai nevoie de taxă de avizare, pentru că aceste taxe, atunci când tu le pui, ele nu aduc bani la bugetul statului”, mai spune profesorul Păun.
De aceeași părere este și Liviu Deceanu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, care avertizează că România riscă să fie retrogradată de agențiile de rating.
„În momentul de față, într-adevăr, problema deficitului bugetar nu e rezolvată, și nici consolidarea bugetară, care e foarte necesară, pentru ca agențiile de rating să nu degradeze și mai tare nota României. România e în situația de investment grade (n.r.- BBB-), adică merită să investești, dar cu outlook negativ, adică cu perspectivă negativă. Altfel spus, evoluează prost, chiar dacă încă nu e la junk. Și agențiile de rating au nevoie de performanță, din punctul de vedere al finanțelor publice ale țării, ca să nu te degradeze, sau chiar să te promoveze. Dar în acest moment, lucrurile nu merg bine. Și atunci, într-adevăr, sunt două variante. Fie tai și mai mulți din cheltuiele bugetare, adică gestionezi situația mai bine, fie apelezi încă la niște creșteri de taxe. Ceea ce, din punctul meu de vedere, nu ar fi bine, iar eu cred că orice economist responsabil ar alege varianta în care mai bine să se reducă cheltuielile”, spune Deceanu.
Reducerea cheltuielilor bugetare, singura soluție viabilă
Aceste cheltuieli trebuie reduse după criterii transparente, iar risipa și dezmățul bugetar trebuie reduse.
„Mă refer aici la cheltuielile cu aparatul de stat, aparatul birocratic, mă gândesc la salarii, pensii, destul de mari în zona asta. Ar trebui tăiat acolo unde se poate, măcar să nu mai cumpere tot felul de trăsnăi cum am văzut că s-au cumpărat cele mai scumpe mașini pentru Poliție, BMW, deși s-ar fi putut găsi mașini bune și ieftine. Acesta e doar un exemplu, dar sunt foarte multe de dat”, mai spune el.
Un alt detaliu important este că România și mediul de afaceri au nevoie de mai multă predictibilitate.
„Țara are nevoie de predictibilitate. Mediul de business are nevoie de predictibilitate. Chiar am fost recent la o conferință cu mulți managerii și ziceau că în România încă e cât de cât bine, din punct de vedere al climatului de business, vreau să zic, totuși avem oameni pregătiți, mai ales în orașele mari cum sunt Bucureștiul, Clujul, Iașiul, chiar Timișpara. Încă se poate produce în România, dar e nevoie de constanță și predictibilitate. Dacă însă tot se schimbă fiscalitatea, chiar și cu scuza că sunt modificări minore, companiile nu mai pot urma planurile de business. Și așa vedem că se reorientează spre alte zări. Vedem că cei din sfera IT mulți aleg Asia, dar mai nou devine o opțiune și Republica Moldova”, adaugă Deceanu.
Creșterea taxelor ar trimite în faliment numeroase firme românești
Cea mai proastă idee ar fi, mai spune el, creșterea taxelor pentru companii și pentru populație.
„Varianta cea mai bună ar fi de control riguros al cheltuielilor și neapărat atenție să nu mai crească fiscalitatea. Deja, oricum, e destul de mare fiscalitatea în România, iar cele mai afectate sunt companiile mici și mijlocii, care sunt de departe cele mai vulnerabile la orice șoc provocat de creșterea fiscalității.”
O nouă creștere a fiscalității nu ar aduce la buget banii așteptați de guvernanți. Un calcul simplu spune că banii atrași la buget ar fi chiar mai puțini, în condițiile în care foarte multe firme ar deveni falimentare, iar multe altele ar alege să eludeze legea și ar găsi soluții pentru a nu mai plăti impozitele și taxele care le-ar sufoca.
„Pentru firmele mici și mijlocii românești e deja grea supraviețuirea. Mă gândesc mai ales la firmele mici care au câte 10-20 de salariați, care sunt tot mai strâmtorate și vedem că de la an la an tot mai multe dintre ele se închid. Așa că, dacă este să rezumăm, opinia mea este că sub nicio formă statul nu ar trebui să umble la taxe și să le crescă. Aceasta ar fi cea mai proastă soluție, de departe. Deja vedem că economia României încetinește și ne apropiem de recesiune. Introducerea altor taxe noi și majorarea celor existente ne-ar putea trimite într-o recensiune abruptă, ar fi cel mai prost lucru pentru economie”, încheie Liviu Deceanu.