După un weekend marcat de raiduri aeriene americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, președintele Donald Trump pare să sugereze că soluția salvatoare pentru Iran ar fi… o schimbare de regim. Într-o postare pe rețeaua sa de socializare, Trump a întrebat retoric: „De ce n-ar exista o schimbare de regim?”, invocând chiar propriul său slogan – „Make America Great Again” – dar aplicat acum Teheranului.
Președintele SUA, Donald Trump/EPA/EFE
„Nu este politicos să folosești termenul <
Declarația vine la doar câteva ore după ce vicepreședintele JD Vance și secretarul apărării Pete Hegseth au dat asigurări că Washingtonul nu urmărește înlăturarea conducerii de la Teheran. Însă tonul folosit de liderul american contrazice această linie oficială și reînvie retorica periculoasă a intervenționismului mascat sub promisiuni de democrație și stabilitate.
Raidul asupra instalațiilor nucleare iraniene, desfășurat cu bombardiere B-2, a fost, spun unii analiști, cea mai violentă acțiune militară americană din istoria recentă a relațiilor cu Republica Islamică. Potrivit afirmațiilor lui Trump, loviturile au fost „dure și precise”, iar pagubele provocate celor trei locații ar fi „monumentale”.
Totuși, detaliile reale ale misiunii sunt, în bună măsură, încă necunoscute. Informațiile privind presupusa apropiere a Iranului de finalizarea unei arme nucleare nu au fost făcute publice, iar agențiile de informații americane nu au confirmat că regimul de la Teheran luase deja decizia de a produce bomba.
„Oricine spune că știe ce s-a întâmplat cu adevărat acolo nu știe, de fapt, despre ce vorbește”, a comentat congresmanul democrat Jim Himes, șeful Comisiei pentru Informații din Camera Reprezentanților, sugerând că e foarte posibil ca unele materiale nucleare să fi fost mutate înainte de atac.
Regiunea rămâne în alertă maximă
Între timp, Iranul tace, dar promite o „răspuns proporțional”, potrivit ambasadorului său la ONU. Regiunea rămâne în alertă maximă, iar opțiunile pe care le are Teheranul nu sunt nici puține, nici fără riscuri. Atacuri asupra bazelor americane din regiune, închiderea Strâmtorii Ormuz sau atacuri cibernetice ori teroriste – toate sunt pe masă. Dar niciuna nu garantează supraviețuirea regimului. O greșeală ar putea atrage o ripostă americană devastatoare.
Ceea ce se conturează, însă, e o situație familiară: un președinte american acționează unilateral, fără consultarea Congresului, și pare să își dorească mai degrabă o victorie simbolică decât o soluție sustenabilă, susține CNN.
Pentru Trump, orice confruntare poate fi prezentată ca o nouă rundă dintr-o luptă mitologică între „bine” și „rău”, între „MAGA” și „forțele haosului”. Iar Iranul joacă perfect rolul inamicului de serviciu.
Pe fondul acestor incertitudini, există și o întrebare de fond: dacă regimul de la Teheran este cu adevărat slăbit, ce urmează? O conducere mai deschisă? Puțin probabil. Instabilitatea politică ar putea duce la o radicalizare și mai accentuată, iar colapsul unui stat de două ori mai mare decât Irakul ar avea consecințe regionale și globale greu de anticipat.
Iar dacă regimul iranian ajunge la concluzia că doar o armă nucleară îl mai poate proteja de un alt atac american, nu este exclus ca această criză să accelereze exact ceea ce Washingtonul pretinde că a încercat să prevină.
În Statele Unite, susținătorii lui Trump îl laudă pentru fermitate și curaj. Dar și printre republicani cresc îngrijorările că președintele forțează o nouă aventură militară – una fără aprobarea Congresului, fără o strategie clară și fără un plan pentru ziua de după.
Războiul, oricum s-ar numi sau ar fi ambalat, nu e niciodată o soluție simplă. Iar istoria americană din ultimele decenii ar trebui să fie o lecție: de la Bagdad la Kabul, ideea că bombardezi o țară până când „se cumințește” nu funcționează. Cel puțin, nu așa cum visează Donald Trump,conchide CNN.