Turnul medieval rămas în calea hidrocentralelor din Defileul Oltului. Au fost plănuite de peste cinci decenii

Un turn medieval stă în calea ultimelor hidrocentrale planificate pe Olt, parte a unui proiect început în urmă cu peste cinci decenii. Deși au fost declarate de interes național, lucrările sunt contestate de ecologiști.

Turnul Spart, o fortificație medievală ridicată pe malul Oltului, la Boița (județul Sibiu), este folosit ca argument pentru oprirea lucrărilor la ultimele centrale planificate în Defileul Oltului.

A fost construit în secolele XV–XVI și avea rolul de a veghea trecerea graniței dintre Transilvania și Țara Românească, fiind parte a unui sistem defensiv mai amplu, care includea și alte fortificații, precum Turnu Roșu și Tălmac, arată istoricii.

În prezent, unii localnici și organizațiile care se opun continuării lucrărilor la Amenajarea hidroenergetică a râului Olt, pe sectorul Cornetu – Avrig, la centralele Lotrioara și Câineni, invocă, printre motive, și modul în care va fi afectat monumentul istoric.

Petiție pentru salvarea Turnului Spart

O petiție online a fost lansată recent, iar inițiatorul său, Cristian Grigorcea, solicită oprirea proiectului hidroenergetic pentru a salva „Turnul Spart” de la Lotrioara. Acesta cere ca autorizația de mediu să nu fie emisă pentru noua centrală hidroelectrică din zonă.

„Sunt și eu inginer hidrotehnic și am contribuit la finalizarea hidrocentralei de la Voila, județul Brașov. Consider că se comite o mare greșeală prin distrugerea singurei porțiuni naturale și curate a râului Olt, între Boița și Câineni. Dacă se va acorda autorizația de mediu pentru construcția centralei de la Lotrioara, atunci este logic ca lucrările de la Câineni să continue — acolo proiectul este realizat în proporție de peste 35 la sută, iar efortul depus și energia verde produsă nu ar trebui irosite. În schimb, la Lotrioara nu s-a construit nimic concret până acum, așa că nu mai este justificată inițierea unei noi investiții într-o zonă atât de valoroasă din punct de vedere ecologic”, susține acesta, în petiție.

Centralele hidroelectrice de acest tip generează între 20 și 30 MW, adică echivalentul a trei-patru turbine eoliene mai serioase. Merită, așadar, să distrugem un ecosistem natural unic pentru un astfel de câștig energetic relativ redus, întreabă inițiatorul petiției.

„Mai mult, monumentul istoric Turnul Spart, unde se afla vechea vamă dintre Țara Românească și Transilvania, riscă să fie inundat, ceea ce va duce la o degradare majoră a structurii. Soluția propusă, de a construi o cuvă de beton pentru protejarea lui, este complet inestetică și rușinos de inadecvată într-un context de patrimoniu”, adaugă autorul petiției on-line.

Inginerul avertizează că, dacă acest proiect va fi aprobat, Oltul, de la Făgăraș până la Dunăre, va deveni „o baltă continuă”, un râu fără viață, întrerupt de lacuri de acumulare și baraje.

„Nici măcar nu se mai fac lucrări de decolmatare, ca în perioada comunistă, când existau draghe plutitoare specializate în întreținerea albiilor”, încheie inginerul.

Dezbatere publică pe tema centralelor din Defileul Oltului

În martie 2025, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat organizarea unor dezbateri publice privind raportul de impact asupra mediului pentru proiectul de finalizare a hidrocentralelor Câineni, Lotrioara și Racovița – parte din amenajarea hidroenergetică a sectorului Cornetu–Avrig al râului Olt.

Dezbaterile sunt programate pentru 9 aprilie la Câineni (Vâlcea) și 10 aprilie la Boița (Sibiu).

Potrivit proiectului, la CHE Câineni, se va construi un lac de acumulare delimitat de diguri pe ambele maluri, iar centrala de tip baraj va avea două hidroagregate cu turbine Kaplan, totalizând o putere instalată de 26,5 MW.

Vor fi montate instalațiile mecanice și electrice necesare, inclusiv o stație electrică de 110 KV. Se va finaliza și barajul deversor cu stavile, canalul de fugă și de ape mari, iar accesul se va face pe digul de pe malul drept.

La CHE Lotrioara, lacul de acumulare va fi delimitat de DN7 și calea ferată, cu lucrări de protecție pentru poduri și terasamente. Centrala, tot de tip baraj, va avea două hidroagregate Kaplan, o putere instalată de 14 MW și o stație electrică de 110 KV. Se vor realiza lucrări de regularizare, un canal de fugă și deversorul echipat cu stavile. Accesul va fi din DN7. Proiectul include și măsuri pentru protejarea Turnului Spart.

La CHE Racovița, lucrările vizează finalizarea digurilor, a canalului de fugă (până la cota 358 mdMB) și protejarea podurilor feroviare și rutiere din zonă.

Proiectul mai prevede construirea unei stații de 400 KV pentru racordarea la Sistemul Energetic Național și instalarea unui sistem de avertizare și alarmare pentru întreaga amenajare.

Amenajarea Oltului, plănuită de cinci decenii

Amenajarea hidroenergetică a râului Olt a demarat în urmă cu cinci decenii și viza construcția a peste 30 de hidrocentrale, cu o putere instalată totală de 1.000 MW.

„Schema de amenajare pusă în aplicare constă, în principal, în construirea a 31 de trepte de centrale hidroelectrice, dintre care 19 la sud de Cozia, cu debite cuprinse între 110 și 330 mc/s. Această salbă de uzine va totaliza o putere instalată de peste 1.000 MW, echivalentă cu cea de la Porțile de Fier – partea românească, iar producția medie anuală de energie va fi de 2,86 miliarde kWh. Trei dintre aceste hidrocentrale vor fi de dimensiuni mai mari: cea situată în amonte de Făgăraș, la Veneția; cea din defileul Turnu Roșu, la Cornetu; și cea de la Ipotești”, informa, în 1975, revista Știință și Tehnică.

Amenajarea hidroenergetică a Oltului a început în anul 1969, odată cu construirea hidrocentralei Râmnicu Vâlcea, iar în următoarele trei decenii au fost construite majoritatea centralelor, cu excepția celor de pe sectorul Defileului Oltului, Cornetu – Avrig.

Cum s-a lucrat în Defileul Oltului

Pe ultimul sector, în Defileul Oltului, lucrările au început în 1989 și vizau construirea a cinci centrale hidroelectrice la Cornetu, Robești, Câineni, Lotrioara și Racovița, cu o putere instalată totală de 145 MW și o producție anuală estimată de aproximativ 270 milioane kWh.

„Amenajările de la Cornetu, Robești și Racovița, începute în anul 1989, au avansat într-un ritm foarte lent. Punerea în funcțiune (PIF) a avut loc astfel: la Cornetu, primul grup a fost pus în funcțiune în anul 2001, iar al doilea în 2002; la Robești, lucrările au fost finalizate și centrala a fost pusă în funcțiune în 2012; iar la Racovița, punerea în funcțiune a avut loc în 2019, însă cu o restricție de nivel la 372,50 mdMB (minim energetic)”, arată Ministerul Mediului.

În ceea ce privește amenajările de la Lotrioara (Boița, județul Sibiu) și Câineni (județul Vâlcea), lucrările au fost practic întrerupte începând cu anii 1994–1996. Ele au fost reluate pentru o scurtă perioadă între 2010 și 2012, după care au fost din nou suspendate, informează Ministerul Mediului.

Hidroelectrica a obținut aproximativ 100 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru finalizarea, până în 2026, a hidrocentralelor de la Câineni și Lotrioara. Conform studiilor de impact, lucrările la CHE Câineni au fost realizate în stadiu de 45, iar la CHE Lotrioara, până la doi la sută.

Înainte ca proiectul hidrocentralelor să fie inclus pe lista obiectivelor de interes național, mai multe organizații de mediu au contestat studiul de evaluare a impactului asupra mediului, elaborat pentru cele două hidrocentrale, susținând că va fi distrusă ultima zonă de apă în care Oltul își recăpătase calitățile ecosistemice, având în vedere că traversează trei arii protejate din Rețeaua Natura 2000 și situl Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu.

Investiții în energie, obiective de interes național

În prezent, mai multe amenajări hidroenergetice începute în România în urmă cu peste 30 de ani au rămas nefinalizate. Deși unele sunt aproape gata, lipsa fondurilor, modificările de proiect și procesele intentate de ONG-uri de mediu au blocat finalizarea lor.

Printr-o ordonanță de urgență adoptată în 2022, Guvernul României a declarat zece obiective energetice ca fiind de interes național.

Acestea sunt: Amenajarea Hidroenergetică (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești, AHE a râului Olt în defileu pe sectorul Cornetu – Avrig, AHE Pașcani pe râul Siret, AHE Răstolnița, AHE Surduc Siriu, AHE a râului Siret pe sectorul Cosmești – Movileni, Complexul Hidrotehnic și Energetic Cerna – Motru – Tismana, Etapa a II-a, AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre și CHE Islaz, AHE Cerna – Belareca, precum și valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova–Dăbuleni, Dolj – UAT Sadova.

„Finalizarea acestor proiecte ar aduce circa 2 TWh/an de energie verde, contribuind la independența energetică a României, cu respectarea normelor de mediu”, se arată în nota de fundamentare a OUG-ului.

Ordonanța de Guvern a urmat Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (C.S.A.Ț.) nr. 169 din 2022, privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României, pentru asigurarea securității în domeniu prin adaptarea operativă și dezvoltarea de noi capacități de producție energetică, în contextul războiului din Ucraina.