Un cablu de date între Finlanda şi Suedia, avariat. NATO face eforturi pentru a securiza Marea Baltică, în contextul actelor de sabotaj în zonă

0
1
un-cablu-de-date-intre-finlanda-si-suedia,-avariat.-nato-face-eforturi-pentru-a-securiza-marea-baltica,-in-contextul-actelor-de-sabotaj-in-zona
Un cablu de date între Finlanda şi Suedia, avariat. NATO face eforturi pentru a securiza Marea Baltică, în contextul actelor de sabotaj în zonă

Finlanda anchetează asupra unei duble rupturi a unui cablu terestru de telecomunicaţii cu Suedia, Stockholmul suspectând un act de sabotaj, au declarat marţi ministrul finlandez al transporturilor şi comunicaţiilor şi ministrul suedez al apărării civile, relatează AFP.

Nave NATO în Marea Baltică/FOTO:EPA/EFE

Compania de telecomunicaţii GlobalConnect a anunţat pe site-ul său de internet o dublă ruptură a cablului optic terestru în Finlanda luni, dintre care una a fost deja reparată.

„Autorităţile anchetează această speţă în colaborare cu compania”, a anunţat pe X ministrul finlandez al transporturilor şi comunicaţiilor, Lulu Ranne. „Luăm situaţia în serios”, a adăugat ea.

La rândul său, „guvernul (suedez) a luat notă de aceste informaţii. Luăm acest lucru în serios”, a declarat ministrul suedez Carl-Oskar Bohlin într-un răspuns trimis AFP.

„Poliţia finlandeză anchetează asupra a ceea ce s-a întâmplat şi, ţinând cont de circumstanţe, este suspectat un sabotaj”, a adăugat el.

Acest incident intervine la circa două săptămâni după ruperea a două cabluri de telecomunicaţii în Marea Baltică, unul care lega insula suedeză Gotland de Lituania, şi celălalt care lega Finlanda de Germania.

În această anchetă, suspiciunile se îndreaptă asupra unei nave chineze, Yi Peng 3, care potrivit site-urilor de monitorizare a traficului maritim a trecut pe deasupra cablurilor în momentul în care acestea erau secţionate.

Autorităţile de la Stockholm vor ca nava să vină în apele sale teritoriale pentru a contribui la anchetă, potrivit AFP.

NATO face eforturi pentru a securiza Marea Baltică, în contextul sporirii actelor de sabotaj în zonă

În 18 noiembrie, la câteva ore după ce două cabluri de comunicaţii au fost tăiate în Marea Baltică, 30 de vase NATO şi 4.000 de militari au început, tot în Marea Baltică, unul din cele mai mari exerciţii navale din Europa, notează marţi Reuters.

Exerciţiile ‘Freezing Winds’, care au durat 12 zile, s-au înscris în eforturile de sporire a protecţiei infrastructurii alianţei transatlantice într-o regiune unde se desfăşoară 15% din traficul maritim global şi care este considerată tot mai vulnerabilă la atacuri.

Opt state NATO şi Rusia sunt riverane Mării Baltice. Începând din 2022, când Rusia a invadat Ucraina, au existat cel puţin trei incidente de posibil sabotaj asupra cablurilor de telecomunicaţii şi conductelor de gaz submarine în această regiune.

”NATO îşi intensifică patrulele, aliaţii investesc în tehnologii inovatoare care pot ajuta la securizarea mai bună a acestor active”, a afirmat Arlo Abrahamson, purtător de cuvânt al Comandamentului maritim aliat al NATO.

În a treia zi a exerciţiilor, comandantul naval german Beata Kroll a încercat să lanseze o dronă submarină de pe vasul Weilheim pentru a verifica fundul mării în urma unei furtuni.

După o întârziere de 30 de minute a lansării sale, drona a îngheţat şi nu a mai putut funcţiona.

Surse din domeniul securităţii afirmă că nava chineză Yi Peng 3, care plecase din portul rus Ust-Luga în 15 noiembrie, este vinovată pentru secţionarea a două cabluri submarine în apele teritoriale suedeze în 17-18 noiembrie, în timpul operaţiunii de ancorare.

Luni, nava staţiona în apele economice daneze, fiind monitorizată de nave ale NATO, în timp ce Suedia i-a cerut navei chineze să revină în apele sale teritoriale pentru a fi anchetată. Unii politicieni au acuzat-o de sabotaj, dar nicio autoritate nu a prezentat probe că ar fi fost vorba despre un act deliberat.

China a afirmat că este gata să ajute la investigaţie, în timp ce aliatul său rus a negat orice implicare în vreun incident asupra infrastructurii din Marea Baltică.

Cazul este similar cu un incident produs anul trecut când nava chineză New Polar Bear a avariat două cabluri ce legau Estonia de Finlanda şi Suedia, precum şi un gazoduct între Estonia şi Finlanda. Şi atunci Beijingul a promis să ajute la investigaţie, dar nava nu a fost oprită şi, după un an de la incident, anchetatorii finlandezi şi estoni încă nu şi-au prezentat concluziile.

Avarierea cablurilor submarine nu este ceva nou. La nivel global, în jur de 150 de cabluri sunt avariate în fiecare an, potrivit Comitetului pentru protecţia cablurilor internaţionale, ce are sediul în Regatul Unit. Cablurile de telecomunicaţii, cablurile electrice şi gazoductele în apele de mică adâncime ale Mării Baltice sunt în special vulnerabile ca urmare a traficului maritim foarte intens, potrivit firmei americane de telecomunicaţii TeleGeography.

Dacă vreunul din incidentele recente se dovedeşte a fi fost un act de sabotaj comis de o altă ţară, aceasta ar marca revenirea la un tip de război nemaivăzut în ultimele decenii.