Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi prezentă luni, 7 iulie, în Parlamentul European, la dezbaterea moţiunii de cenzură. Este pentru prima dată din 2014 când şeful executivului european este contestat printr-un vot de neîncredere.
Ursula von der Leyen Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Cea mai recentă provocare pentru preşedinta Comisiei Europene, într-un prim an dificil al celui de-al doilea mandat, o va obliga pe politiciana germană să participe luni la o dezbatere despre leadershipul său în faţa parlamentarilor de la Strasbourg, urmată de vot, trei zile mai târziu. Dezbaterea va fi urmată de o discuţie în care liderii grupurilor politice îşi vor exprima punctele de vedere.
Ursula von der Leyen se va confrunta joi, 10 iulie, cu un vot de încredere din partea Parlamentului European. În acest stadiu, totul este mai degrabă simbolic, dar dacă ar trece moţiunea de cenzură, iniţiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea, atunci s-ar declanşa demisia întregii Comisii, relatează Politico.
Eurodeputatul român este cel care a depus moţiunea de cenzură după ce a strâns la sfârşitul lunii trecute suficiente semnături pentru a-şi exprima indignarea faţă de mesajele secrete din 2021 schimbate de Ursula von der Leyen cu Albert Bourla, directorul executiv al gigantului farmaceutic Pfizer. Aceste mesaje se refereau la discuţii privind aprovizionarea Europei cu vaccinuri în plină pandemie de coronavirus.
Deşi unii membri ai Partidului Popular European, grupul politic din care face parte Ursula von der Leyen şi ai grupului de dreapta ECR (din care face parte AUR) şi-au retras sprijinul pentru moţiune după presiuni venite din propriile rânduri, Piperea a strâns totuşi cele 72 de semnături necesare pentru a iniţia un vot de neîncredere.
În ciuda recentelor tulburări politice, în care socialiştii şi liberalii o acuză pe von der Leyen că s-a aliniat extremei drepte pentru a dilua reformele ecologice, majoritatea centristă a UE, care a susţinut-o în funcţia de preşedintă, nu este dispusă să sprijine această iniţiativă, scrie publicația menționată
„O majoritate toxică”
Gheorghe Piperea a intrat în politică abia anul trecut, dar acum vrea să îl dea jos pe președintele Comisiei Europene.
„Am reuşit să deschid cutia Pandorei”, a declarat europarlamentarul român pentru The Telegraph, prezicând că zilele Ursulei von der Leyen sunt numărate.
Piperea recunoaşte că are puţine şanse de a obţine joi destituirea preşedintei Comisiei Europene, însă speră însă că acesta va fi „începutul sfârşitului” pentru politicianul german. Piperea speră să întoarcă grupul PPE împotriva Ursulei von der Leyen, susţinând că ea ar putea fi forţată să demisioneze până în octombrie, pe fondul nemulţumirilor crescânde din cadrul propriului său partid de centru-dreapta.
Piperea consideră că von der Leyen are parte de o „majoritate toxică” pentru ea, fiind criticată în cadrul propriului partid pentru – printre altele – planurile sale de reducere la zero a emisiilor nete. „Are o majoritate, dar este o majoritate toxică pentru von der Leyen. Multe critici vin acum din propriul partid şi, în special, cu privire la această nebunie a pactului verde”, a spus Piperea.
„Poate din cauza acestei ostilităţi din cadrul majorităţii sale, va fi nevoită să demisioneze până la sfârşitul anului, probabil în octombrie sau noiembrie”, a prezis el.
„Un lider cu o tendinţă evidentă spre totalitarism”
Partidul Popular European are 188 de eurodeputaţi, Alianţa Socialiştilor şi Democraţilor – 136, Patrioţii pentru Europa, grupul de extremă dreapta format în jurul lui Marine Le Pen, are 84 de voturi, în timp ce Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) din care fac parte AUR şi eurodeputaţii premierului italian Giorgia Meloni au 78 de voturi. Renew Europe, grupul iniţiat în legislatura precedentă de susţinătorii lui Emmanuel Macron are 77 de voturi, iar Verzii/Alianţa Liberă Europeană au 53 de voturi. În PE mai există grupul Stângii, cu 46 de voturi, plus Europa Naţiunilor Suverane, cu 25 de voturi, dar și 21 de deputaţi independenţi şi 12 deputaţi neafiliaţi.
Deputaţii liberali, socialişti şi verzi din Parlamentul European sunt nemulţumiţi de faptul că von der Leyen a redirecţionat fondurile destinate combaterii sărăciei către un program de reînarmare, susţine Piperea.
Parlamentul European intenţionează, de altfel, să dea în judecată Comisia la cea mai înaltă instanţă a UE, după ce a fost exclus din procesul decizional referitor la eforturile blocului de a creşte cheltuielile pentru apărare.
„Este un lider cu o tendinţă evidentă spre totalitarism”, a declarat Piperea, subliniind modul în care Comisia Ursulei von der Leyen a ocolit deputaţii europeni atunci când a creat un program de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru a creşte cheltuielile pentru apărare pe continent.
„Comisia a preluat treptat competenţe de la statele membre, dar şi de la Parlamentul European însuşi. Ceea ce fac aici este să încerc să curăţ democraţia noastră şi să o consolidez în Uniunea Europeană. Tratatul prevede că toate deciziile Comisiei trebuie luate în mod transparent. Comisia încalcă statul de drept”, acuză Piperea.
„Marionetele lui Putin”
Conservatorii pro-UE sunt furioşi că vor fi obligaţi să participe la o dezbatere şi la un vot jenant.
„Este o ruşine”, a declarat Manfred Weber, liderul PPE.
„Marionetele lui Putin din Parlamentul European încearcă să submineze unitatea Europei şi să doboare Comisia într-o perioadă de turbulenţe globale şi criză economică”, a declarat el pentru The Telegraph.
Jacques Santer, fostul preşedinte al Comisiei, a demisionat în 1999, în loc să se confrunte cu un vot de neîncredere care se preconiza că va avea succes, pe fondul acuzaţiilor de fraudă şi nepotism.
În schimb, Jean-Claude Junker, predecesorul Ursulei von der Leyen, a supravieţuit cu uşurinţă unei moţiuni de cenzură în 2014, în urma acuzaţiilor că ar fi încheiat acorduri fiscale avantajoase cu multinaţionalele în timp ce era prim-ministru al Luxemburgului.