Vameş din „lotul Moraviţa“ lăsat fără bani de judecători. Bărbatul a fost deja condamnat pentru corupţie

vames-din-lotul-moravita-lasat-fara-bani-de-judecatori.-barbatul-a-fost-deja-condamnat-pentru-coruptie

Agenţia Naţională de Integritate a anunţat în februarie anul trecut că l-a găsit pe fostul vameş, concediat după condamnare, cu o avere nejustificată de 205.728,77 lei, faţă de veniturile legale din anii 2000 – 2010. Ca atare, ANI a sesizat Comisia specială din Curtea de Apel Oradea care, la rându-i l-a trimit în faţa instanţei. 

Pe 27 martie, în acest an, Curtea de Apel Oradea a admis sesizarea, însă doar în parte, lăsându-l pe Chirculescu fără 102.000 lei, avere nejustificată.  

„Admite în parte sesizarea formulată de Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Oradea împotriva persoanei cercetate în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Integritate, şi Statul român. Constată că este nejustificată dobândirea sumei de 128.336,34 lei din averea pârâtului Chirculescu Sorin Horea. Dispune confiscarea acestei sume de la pârâtul Chirculescu Sorin Horea pe care îl obligă să o plătească Statului Român în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sentinţei. Dispune publicarea prezentei sentinţe în Monitorul Oficial al României, în măsura rămânerii ei definitive”, se precizează pe portalul instanţei. 

Soluţia instanţei nu este definitivă, putând fi atacată, cu recurs, în 15 de zile de la comunicare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 

Sorin Horea Chirculescu,  fost lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal Halmeu iar înainte de aceasta în cadrul Biroului Vamal Moraviţa a ieşit din sistem în 2016, după ce a fost condamnat definitiv în celebrul dosar „Moraviţa 1”, în care procurorii DNA au inculpat în total 66 de vameşi, poliţişti de frontieră, poliţişti de la Moraviţa, Foeni şi Deta dar şi traficanţi de ţigări, pentru constituire de grup criminal organizat, contrabandă cu ţigări, luare şi dare de mită.

Concret, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali primeau bani cu titlu de mită, cu frecvenţă aproape zilnică, ca să închidă ochii la traficul de ţigări de contrabandă din Serbia. Ei permiteau intrarea în ţară a ţigărilor după ce se asigurau că riscul de a fi surprinşi de acţiunile de control este minim. În grup, rolurile erau foarte bine delimitate, unii dintre funcţionari trebuiau să ţină legătura cu mituitorii, alţii supravegheau zona şi altcineva se ocupa de camerele de luat vederi de la punctele de control, pentru a nu fi înregistrate imagini, sau erau responsabili cu încasarea mitei.

Înţelegerea dintre traficanţi şi funcţionarii vamali era ca ultimii să primească câte 50 euro pentru fiecare bax de ţigări. Uneori, suma era calculată în funcţie de numărul de baxuri de ţigări declarate de către traficanţi. Alteori, cantitatea era estimată de poliţişti şi vameşi în funcţie de mărimea autoturismului în care se afla marfa ilegală. În timp ce vameşul controla maşina şi camera de luat vederi îl înregistra, traficantul punea banii pentru funcţionari în toneta vameşilor de pe sensul intrării în ţară.

La sfârşitul programului de lucru, banii erau apoi împărţiţi în mod egal între şeful de tură al vameşilor şi şeful de grupă al poliţiştilor. Pentru a evita neîncrederile referitoare la împărţirea corectă a banilor, fiecare echipă, cea a poliţiştilor şi cea a vameşilor, ţinea separat evidenţa baxurilor de ţigări traficate. Ei încasau între 100 şi 900 de euro pentru fiecare tură.

Paguba imputată membrilor grupării a fost de circa 3,3 milioane euro, taxe şi accize pentru ţigările de contrabandă care au intrat în ţară, iar suma totală a mitei dovedite a fost de aproximativ 82.200 euro.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Citește mai mult

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here