vineri, iulie 18, 2025
No menu items!
Acasă Blog

Politico: Bugetul UE, câștigătorii și perdanții. Planul de 1,8 trilioane de euro al Ursulei von Der Leyen

0

Comisia Europeană a făcut prima sa mișcare pentru următorii doi ani de negocieri privind planul de cheltuieli al blocului comunitar pentru perioada de șapte ani începând cu 2028. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat că planul de 1,8 trilioane de euro va face ca fondul de numerar al UE să fie „mai mare”, „mai inteligent” și „mai precis” și că bugetul este „cel mai ambițios propus vreodată”, notează Politico.

Jurnaliștii menționează că parlamentarii dezamăgiți s-au grăbit să contrazică afirmațiile lui von der Leyen, spunând că Comisia a prezentat în mod înșelător ajustările la inflația – majoră – din ultimii ani ca o creștere a bugetului UE.

„Comisia Europeană va prezenta diferite linii bugetare, care au crescut. Dar, desigur, dacă bugetul rămâne la același nivel, atunci asta înseamnă că mai multe linii bugetare ar trebui să scadă”, a declarat Siegfried Mureșan, membru al Partidului Popular European de centru-dreapta, din România.

Toate capitalele naționale, precum și Parlamentul European, trebuie să fie de acord asupra planului înainte ca acesta să fie aprobat.

Pe măsură ce se trasează liniile de atac, POLITICO a întocmit un ghid cu cei avantajați și cei dezavantajați – în propunerea inițială.

Perdanți: Fermierii

Fermierii sunt furioși. În ultimul buget pe termen lung al UE, Politica Agricolă Comună (PAC) a ajuns la 386,6 miliarde de euro. De data aceasta, 300 de miliarde de euro au fost rezervate pentru agricultură. Ca și cum ar fi mai rău, în timp ce PAC forma o secțiune independentă a bugetului, aceasta a fost acum fuzionată cu finanțarea altor politici într-un fond de numerar pentru „Planuri de parteneriat naționale și regionale”.

În cadrul acestor planuri, țările europene trebuie să cheltuiască minimum 300 de miliarde de euro pentru agricultură și ar putea cheltui mai mult dacă aleg să facă acest lucru. Dar grupurile de fermieri care protestează în fața Parlamentului și a Comisiei nu sunt optimiste.

Perdant: Industria tutunului

Deși marea majoritate a bugetului va proveni din contribuțiile proprii ale țărilor UE, Comisia a propus, de asemenea, trei noi taxe care vizează deșeurile electrice, companiile mari și produsele din tutun, cum ar fi țigările și trabucurile. Aceste bunuri sunt impozitate în prezent de către țările individuale, care păstrează veniturile pentru ele însele.

Scopul este de a genera între 25 și 30 de miliarde de euro pe an, sume care vor fi folosite pentru a rambursa datoria comună a UE, utilizată pentru a finanța redresarea post-Covid.

Prețurile țigărilor sunt deja pregătite să crească în întreaga UE în urma unei actualizări mult așteptate a Directivei privind taxa pe tutun, estimările aproximative indicând că prețul unui pachet va crește cu 1-2 euro. Pentru prima dată, produsele alternative, cum ar fi țigările electronice și tutunul încălzit, vor fi supuse unei cote minime, deși mai mică decât cea pentru țigările tradiționale.

Perdant: Natura

Biodiversitatea este pe cale să-și piardă partea dedicată din bugetul UE, fiind în schimb absorbită într-un obiectiv mai larg de „climă și mediu”, care s-ar ridica la 35% din buget, ajungând la aproximativ 700 de miliarde de euro.

Anterior — pe lângă obiectivul de 30% de cheltuieli pentru climă — 7,5% din cheltuielile anuale urmau să fie alocate obiectivelor de biodiversitate în 2024, ajungând la 10% în 2026 și 2027.

Câștigător: Țările Estice și Ucraina

Țările Estice au obținut o victorie majoră miercuri, când Comisia a anunțat că regiunile estice, și în special cele care se învecinează cu Ucraina, Rusia și Belarus, vor primi mai multe fonduri decât celelalte pentru a-și satisface atât nevoile de securitate, cât și pe cele economice.

De asemenea, au câștigat o altă bătălie: Deși UE avea nevoie disperată de bani noi pentru vistieria sa, nu a inclus veniturile provenite dintr-o extindere deja planificată a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii la clădiri și transport rutier în coșul propus de noi surse de venit.

În cele din urmă, UE a propus să sprijine reconstrucția Ucrainei și calea sa către aderarea la UE cu o sumă suplimentară de 100 de miliarde de euro.

Câștigător: Plătitorii de facturi la electricitate

Conform propunerii, UE ar intensifica dramatic sprijinul pentru modernizarea rețelelor electrice ale blocului comunitar pentru a reduce prețurile la energie, care au fost evidențiate într-un raport al fostului șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, drept călcâiul lui Ahile al Europei în competiția cu SUA și China.

Bugetul energetic al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, un fond care poate fi utilizat pentru modernizarea infrastructurii și investiții în noi tehnologii, va crește de la doar 6 miliarde de euro la 30 de miliarde de euro. În plus, rețelele vor putea accesa un fond de competitivitate extins masiv, în valoare de 410 miliarde de euro, în încercarea de a reduce risipa și de a reduce facturile pentru industrie și gospodării.

Draghi a avertizat că „investițiile în infrastructură sunt lente”, în timp ce energia persistent mai scumpă obligă producătorii să reducă producția sau să se relocheze.

Câștigător: Tehnologii digitale

Comisia dorește să multiplice de cinci ori fondurile blocului pentru tehnologii digitale, a declarat von der Leyen. Aceasta ar aduce fondurile digitale la 54,8 miliarde de euro în următorul buget.

Aceasta este o creștere enormă într-un domeniu în care, deja, UE investea fonduri considerabile pentru cercetare și inovare. Dar miza a crescut, regiunile de la SUA până la China concurând acerb pentru tehnologii transformatoare – în special inteligența artificială.

Digitalul este unul dintre cei patru piloni ai unui nou Fond de Competitivitate cuprinzător, care are o cifră principală de 410 miliarde de euro.

Câștigător: Apărarea
Propunerea Comisiei este de a aloca cel puțin 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu, ceea ce înseamnă „de cinci ori mai mult decât avem astăzi”, a declarat von der Leyen.
De asemenea, vor fi utilizate bugete separate pentru a spori pregătirea de apărare a blocului. Propunerea „arată o ambiție binevenită”, a declarat Hannah Neumann, o europarlamentară germană din partea Verzilor, care face parte din Comisia de Apărare a Parlamentului European.

Câștigător: Cercetare și cultură

Programul emblematic de cercetare și dezvoltare al blocului comunitar, Horizon Europe, urmează să se dubleze aproape la 175 de miliarde de euro. În prezent, este deja unul dintre cele mai mari fonduri de acest tip din lume, cu un buget de 95 de miliarde de euro – deși un grup de experți a susținut că UE ar trebui să își majoreze cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare la 220 de miliarde de euro pentru a rămâne competitivă.

Alocarea pentru programul emblematic al UE pentru mobilitatea studenților, Erasmus+, a fost majorată cu 50%, la peste 40 de miliarde de euro. Comisia a anunțat, de asemenea, un nou program „AgoraEU” în valoare de 8,6 miliarde de euro, care va sprijini cultura, mass-media și organizațiile societății civile.

„Este o zi inovatoare pentru sectoarele culturale și creative din Europa”, a declarat pentru POLITICO comisarul pentru echitate intergenerațională, tineret, cultură și sport, Glenn Micallef.

În analiză: Mobilitatea militară
Comisia dorește ca blocul comunitar să aloce 17,7 miliarde de euro pentru mobilitatea militară, potrivit comisarului pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas. Pe hârtie, aceasta pare a fi o victorie majoră în comparație cu bugetul de 1,7 miliarde de euro pentru mobilitate militară din bugetul actual.

În realitate, suma este mult sub cele 75 de miliarde de euro sau chiar 100 de miliarde de euro pe care Tzitzikostas le considerase necesare.

Deși o parte din bugetul transporturilor civile ar putea sprijini infrastructura cu dublă utilizare – și ar putea fi accesate fonduri suplimentare pentru apărare – nevoile militare par a fi încă doar parțial abordate.

Comisia a propus ca viitorul Mecanism de Interconectare a Europei, instrumentul de finanțare al UE pentru infrastructură, să totalizeze 81,4 miliarde de euro. Aproximativ 51 de miliarde de euro ar fi alocate transporturilor.

În analiză: Orașe și regiuni

Schema de finanțare a coeziunii UE este menită să stimuleze creșterea economică în regiunile mai sărace ale blocului comunitar și să reducă inegalitatea. În prezent, aceasta reprezintă mai mult de o treime din bugetul actual al UE. Însă, în loc să fie o politică de sine stătătoare în propunerea de buget pentru 2028, finanțarea pentru coeziune este abordată prin așa-numitele Planuri de parteneriat naționale și regionale, elaborate de guvernele naționale.

Într-un acord de ultim moment, Comisia promite că cele mai sărace regiuni ale blocului comunitar vor primi 218 miliarde de euro în următorul buget, ceea ce a fost o cerere cheie a comisarului pentru regiuni, Raffaele Fitto. Însă nu au fost oferite astfel de garanții pentru restul UE, ceea ce stârnește temeri că suma totală alocată pentru dezvoltarea regională va fi mai mică decât în bugetul actual. Acestea sunt vești proaste pentru orașele și zonele rurale care se bazează pe fondurile de coeziune pentru a finanța totul, de la drumuri la bibliotecile publice.

Mai mult, liderii locali și regionali sunt îngrijorați de încercarea bugetului propus de a acorda guvernelor centrale puteri excesive de a gestiona și distribui fondurile UE prin intermediul schemei planului de parteneriat și sunt îngrijorați de faptul că liderii naționali ar putea pedepsi rivalii politici prin blocarea accesului la fonduri.

Academia științifică Royal Society i-a sugerat lui Elon Musk să ia în considerare demisia din cadrul instituţiei

0

Royal Society i-a sugerat lui Elon Musk să ia în considerare demisia din cadrul instituţiei dacă simte că nu poate contribui la atenuarea atacurilor administraţiei Trump asupra cercetării.

Elon Musk/FOTO: Shutterstock

Proprietarul platformei X, care este şi CEO al Tesla şi SpaceX, a fost ales membru al prestigioasei academii naţionale de ştiinţe a Regatului Unit în anul 2018, pentru contribuţiile sale în domeniul industriei spaţiale şi al vehiculelor electrice, scrie News.ro.

Mai mulți membri au cerut, în ultimul an, ca Royal Society să ia măsuri în legătură cu declaraţiile şi comportamentul lui Musk, susţinând că acesta a încălcat codul de conduită al instituţiei.

Printre motive, se numără şi rolul lui Musk ca şef al Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală al SUA (DOGE), un organism care a redus masiv finanţarea pentru cercetare şi a fost acuzat că impune cenzura în mediul academic.

Într-un e-mail trimis membrilor Royal Society, actualul preşedinte, Sir Adrian Smith, a dezvăluit că Sir Paul Nurse i-a scris lui Musk pe 19 martie, exprimându-şi îngrijorarea faţă de „daunele extinse” provocate de administraţia Trump asupra ştiinţei în SUA, şi l-a rugat pe Musk să „intervină şi să oprească această tragedie”.

Nurse i-a trimis apoi o nouă scrisoare pe 27 martie, sugerându-i lui Musk să consulte oamenii de ştiinţă din sectorul public din SUA, pentru a înţelege mai bine impactul acţiunilor administraţiei Trump.

„Paul nu a primit niciun răspuns la această comunicare, nici la mesajul de reamintire trimis ulterior,” a scris Sir Adrian Smith.

Pe 20 mai, Nurse a trimis o altă scrisoare în care exprima îngrijorări transmise de oameni de ştiinţă din SUA, inclusiv faptul că „unele dintre reducerile bugetare propuse păreau lipsite de sens”.

Smith a precizat: „Paul i-a sugerat în acea scrisoare – cu tristeţe – că «dacă nu simţi că poţi ajuta, poate ar trebui să te întrebi dacă vrei să rămâi membru al Royal Society, al cărei scop este promovarea şi sprijinirea ştiinţei, şi să te gândeşti dacă nu ar fi cazul să îţi dai demisia din calitatea de membru.»”

Musk nu a răspuns, însă a trimis un răspuns scurt abia când Smith şi Nurse l-au informat că textul corespondenţei va fi împărtăşit cu restul membrilor societăţii.

Un purtător de cuvânt al academiei a confirmat că Musk nu a abordat sugestia privind eventuala sa demisie, declarând:„Elon Musk rămâne membru al Royal Society.”

În e-mailul adresat colegiului membrilor, Sir Adrian Smith a continuat:„Ofiţerii şi consiliul societăţii au concluzionat că nu este în interesul Royal Society să declanşeze o acţiune disciplinară împotriva domnului Musk.”

Nu toţi membrii au susţinut ideea de a-l sancţiona pe Musk, unii temându-se că o astfel de decizie ar putea pune sub semnul întrebării poziţia altor membri cu opinii controversate. Totuşi, un membru cu cunoştinţă directă despre mesajul lui Smith a descris poziţia societăţii drept „o laşitate teribilă”.

Reprezentanţii lui Musk au fost contactaţi pentru comentarii.

Un vulcan a erupt în Islanda. Turiști evacuați de la Blue Lagoon, din cauza lavei care se apropie de orașul Grindavik

0

Mai mulți turiști au fost evacuați din stațiunea balneară geotermală Blue Lagoon din Islanda, după ce un vulcan a erupt vineri, 18 iulie. Erupția a avut loc în craterul Sundhnúksgígaröð, situat în extremitatea de est a Islandei, pe Peninsula Reykjanes.

Imaginea 1/3: Un vulcan a erupt in Islanda foto Profimedia

Un camping din orașul Grindavik a fost evacuat la scurt timp după începerea activității seismice. Oaspeții de la Blue Lagoon au fost nevoiți să-și facă repede bagajele, potrivit CBS News.

Lava provenită din erupție curge spre sud-est dintr-o fisură care are o lățime cuprinsă între 700 și 1.000 de metri și 2,4 km lungime, însă roca topită nu amenință nicio infrastructură, a precizat Serviciul Meteorologic.

Erupția a creat o fisură care se extinde acum mai mult spre nord decât oricare dintre fisurile anterioare apărute din decembrie 2023.

Imaginile surprinse cu drona arată fisura care se întinde de-a lungul craterului, unde lava clocotește și se împrăștie. 

Datele actuale indică faptul că activitatea seismică începe deja să scadă, cu doar câteva cutremure mici pe oră. Totuși, fluxul de lavă a continuat pe parcursul nopții, deplasându-se atât spre est, cât și spre vest.

Grindavik a fost afectat în repetate rânduri de această activitate începând din noiembrie 2023, când un vulcan din zonă s-a trezit la viață după ce a fost inactiv timp de aproximativ 800 de ani. În 2024 au avut loc cel puțin șapte erupții vulcanice. Autoritățile au declarat miercuri că orașul nu se află în pericol.

O erupție la începutul lunii aprilie a forțat turiștii să părăsească Blue Lagoon, iar flăcările și fumul care se ridicau în aer din fisura deschisă lângă Grindavik au determinat evacuarea a aproximativ 40 de case.

Islanda se află deasupra unui punct fierbinte vulcanic în Atlanticul de Nord și găzduiește 33 de sisteme vulcanice active, mai multe decât orice altă țară europeană. Este situată deasupra unei falii între două plăci tectonice, ceea ce face ca această națiune insulară să fie vulnerabilă la cutremure și erupții vulcanice.

Cel mai perturbator incident din ultimii ani a fost erupția vulcanului Eyjafjallajökull din 2010, care a aruncat nori de cenușă în atmosferă și a afectat timp de luni de zile zborurile transatlantice.

Imagini cu pagubele provocate de furtuna care a făcut ravagii în 14 județe: 300 de mașini distruse, 1.000 de copaci doborâți

0

Peste 300 de autoturisme au fost avariate și aproape 1.000 de copaci au fost dărâmați de furtuna care a lovit joi, 17 iulie, peste zece județe din România.

FOTO: ISU Prahova

În intervalul 17 iulie, ora 07:00 – 18 iulie, ora 07:00, au fost înregistrate pagube în 60 de localități din 14 județe, mai exact în Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, municipiul București, Constanța, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Mureș, Prahova, Teleorman și Vrancea, unde s-a intervenit pentru evacuarea apei din 3 case, 49 de curți, 11 beciuri/subsoluri, printre care și un agent economic și de pe o stradă.

Imaginea 1/4: Copaci căzuți/FOTO: ISU Prahova

De asemenea, s-a intervenit pentru îndepărtarea unor elemente de construcție de la acoperișurile a 83 imobile (2 instituții publice), precum și pentru degajarea a 24 stâlpi de electricitate și a 555 copaci prăbușiți pe carosabil.  

Imaginea 1/8: Inundații/FOTO: ISU Suceava

În urma acestor situații, 186 de autoturisme au fost avariate.

Au fost înregistrate pagube și în localitatea Otopeni (județul Ilfov), unde o femeie în vârstă de 49 de ani, aflată în locuința sa de la etajul 5 al unui bloc cu cinci etaje, a fost lovită de elemente de acoperiș desprinse de la un imobil învecinat.

Echipajele de intervenție sosite la fața locului au constatat decesul acesteia.

În București, două persoane au fost rănite după ce au fost lovite de crengi sau copaci căzuți din cauza vântului puternic. Victimele au fost evaluate medical la fața locului și transportate ulterior la spital, conștiente.

Imaginea 1/4: Copaci căzuți/FOTO: ISU Argeș

Circulația rutieră a fost temporar afectată, circulându-se cu dificultate, pe autostrada A1/GR (km 23) din cauza unui indicator de circulație și a crengilor căzute pe carosabil.

Traficul aerian a fost temporar afectat, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, iar aproximativ 15 aeronave, care trebuiau să aterizare pe Aeroportul Internațional Otopeni, au fost dirijate să mai rămână în aer, aterizând cu întârziere.

Imaginea 1/4: Copaci căzuți/FOTO: ISU Giurgiu

Autoritățile transmit că nu au fost raportate persoane blocate sau situații medicale de urgență care să nu poată fi gestionate din cauza condițiilor meteorologice.

De asemenea, nu există întreruperi în alimentarea cu energie electrică.

Este important de menționat că, în acest moment, nu au fost raportate persoane blocate sau situații medicale de urgență care să nu poată fi gestionate din cauza condițiilor meteorologice. De asemenea, nu există întreruperi în alimentarea cu energie electrică.

Peste 100 de autoturisme avariate în urma furtunii în București

În București au avut loc 388 de intervenții, în urma cărora au fost afectați 359 de copaci și au fost avariate 153 de autoturisme.

În Ilfov, au avut loc 130 de interventii gestionate, cele mai multe fiind in Otopeni (35 cazuri), Mogoșoaia (21 cazuri), Ștefănești (18 cazuri), Voluntari (17 cazuri)

Datorită efortului susținut al pompierilor ISUBIF pe parcursul nopții, au fost soluționate cele mai multe dintre solicitările primite din partea cetățenilor, referitoare la copacii căzuți pe carosabil sau autoturisme.

În acest moment, sunt în desfășurare acțiuni similare în următoarele locații:

  • Bd. Averescu – copac căzut pe autoturism
  • Mogoșoaia, str. Ariei – copac căzut pe stradă
  • Str. Drumul Lăpuș – copaci căzuți pe carosabil
  • Voluntari, str. Sergent Gheorghe Dincă – copac căzut pe carosabil
  • Str. Stolnicul Vasile – copac căzut pe trei autoturisme
  • Str. Cocărăscu – copac căzut pe carosabil
  • Str. Ctin Daniel Rozenthal – copac căzut pe carosabil
  • Str. Șaradei – copac căzut pe fire electrice
  • Buftea, str. Berzei – copac căzut pe carosabil

Imaginea 1/13: Imagine WhatsApp 2025 07 17 la 21 52 43 5934aff9 jpg

Salariul directorului RA-APPS. Reacția instituției după ce vicepremierul Anastasiu a vorbit despre suma uriașă pe care acesta o câștigă

0

Vicepremierul României, Dragoș Anastasiu, a vorbit miercuri, 17 iulie, despre contractul de mandat al directorului Regiei Autonome a Administrației Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), care ajunge la aproape un milion de euro pe an. 

Dragoș Anastasiu/FOTO: Facebook

Eu sper că s-a pus virgula greșit sau punctul, pentru că sincer chiar nu pot să-mi imaginez așa ceva. Nu avem nici la Hidroelectrica, nici pe departe, așa ceva. Nu am avut sau nu avem acum timp să verificăm care este adevărul dar cu siguranță nu știu ce s-a fie prevăzut și unde s-a pus virgula, cu siguranță nu s-a executat așa ceva”, a spus Anastasiu la Antena 3, care a promis că după încheierea emisiunii va furniza datele exacte despre cât a câștigat anul trecut directorul RAPPS.

Nici în privat nu avem așa ceva”, a mai spus vicepremierul, care a adăugat că Guvernul „trebuie să se uite cu atenție și obiectivitate peste tot”.

Directorul de la RAPPS, Marius Grăjdean, despre care a vorbit și premierul Ilie Bolojan, în cazul celebrei tranzacții imobiliare din cauza căreia statul încă pierde bani, pentru sediul Eximbank, are un contract de mandat de 4,5 milioane de lei, care înseamnă aproximativ 900.000 de euro.

Contractul de mandat înseamnă pe lângă indemnizație, adică salariul pe care îl încasează directorul, și o serie de beneficii, bonusuri, prime, poate o casă, mașină, asigurări de sănătate.

Pe site-ul Guvernului, bilanțul contabil pentru 2024, arată că indemnizația membrilor Consiliului de Administrație al RA-APPS s-a prevăzut suma totală în 2024 de 1,5 milioane de lei.

Întrebat despre cum își explică longevitatea directorilor în companiile de stat, inclusiv a directorului Grăjdean, care ocupă funcția din 2015 (ca interimar) și din 2017 ca director defiinitv, Anastasiu a spus că „s-au făcut foarte multe greșeli în statul român”.

Răspunsul RA-APPS

Ulterior, RA-APPS a precizat într-un răspuns pentru Antena 3 CNN că suma de 4.5 milioane de lei brut este prevăzută în propunerea de buget pe anul 2025, și reprezintă atât indemnizațiile membrilor consiliului de administrație al instituției, cât și ale celor 11 directori ai RA-APPS, inclusiv directori de sucursale.

Salariul lunar al directorului este 24.000 de lei net, conform contractului de mandat, indemnizația unui membru al Consiliului de Administrație este de 12.000 lei net, potrivit răspunsului.

RA-APPS a mai precizat că directorul nu beneficiază de bonusuri și prime, și nu este membru al Consiliului de Administrație.

Rogobete promite schimbări reale în sistemul medical: „Reforma deranjează, dar nu mai acceptăm mediocritatea”

0

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a lansat un mesaj puternic despre necesitatea unei reforme profunde în sistemul medical. 

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, cere reformă reală în sistemul medical FOTO: Facebook

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a transmis un mesaj puternic despre necesitatea unei reforme autentice în sistemul medical românesc, subliniind că schimbarea nu mai poate fi amânată și că adevărul trebuie spus direct, „fără menajamente”.

Dacă vrem cu adevărat să schimbăm un sistem care știm că este greșit, trebuie să începem cu adevărul — clar, direct și fără menajamente. Nu mai e timp pentru cosmetizări, tăceri comode sau promisiuni care nu schimbă nimic. Avem nevoie de curaj!”, a scris Rogobete.

„Reforma doare, deranjează, zguduie obișnuințe vechi”

Ministrul a recunoscut că procesul de schimbare este dificil, dar inevitabil dacă se dorește un sistem eficient: „Reforma doare, deranjează, zguduie obișnuințe vechi, dar fără ea nu vom mișca nimic”.

El a pus accentul pe faptul că sistemul nu este doar o structură birocratică, ci este format din oameni – de la medici și asistente până la manageri și personal auxiliar. Rogobete a lăudat eforturile celor care își fac meseria cu empatie și responsabilitate, chiar și în condiții grele.

Sunt cadre medicale – și nu numai – care își fac meseria cu responsabilitate și empatie, chiar dacă au obosit, lipsesc resursele și adesea nu sunt suficient sprijiniți. Sunt oameni care rămân în țară și în sistem nu pentru că le e ușor, ci pentru că le pasă!”, a subliniat ministrul.

„Nu mai putem accepta mediocritatea în funcții-cheie”

Totodată, Alexandru Rogobete a atras atenția că reformarea sistemului nu poate fi realizată doar de personalul medical, ci este nevoie și de manageri competenți care să înțeleagă că „spitalul nu este o funcție, ci o responsabilitate”.

Nu mai putem accepta mediocritatea în funcții-cheie. Excelența trebuie sprijinită! Rolul meu este să identific exemplele de bună practică și să le transform în regulă, nu în excepție”, a afirmat el.

„Sunt aici să schimb”

Ministrul a reafirmat că scopul său nu este să-și păstreze funcția, ci să genereze o schimbare reală în folosul pacienților: „Ca ministru, nu sunt aici să îmi apăr scaunul. Sunt aici să schimb — pentru pacienți, pentru cei care suferă, așteaptă și speră”.

El a transmis un mesaj clar tuturor celor implicați în sistemul de sănătate: „Spitalele nu pot funcționa fără medici, dar nici medicii nu pot lucra într-un sistem care le frânge voința. Niciunul dintre noi — ministru, manager sau profesionist medical — nu trebuie să uite un lucru esențial: existăm pentru pacient”.

„Sistemul nu se poate construi pe compromis, frică și tăcere”

În încheiere, Alexandru Rogobete a transmis că schimbarea reală se poate face doar prin asumare, acțiune și sinceritate: „Nu putem construi un sistem sănătos pe compromis, frică și tăcere. Îl putem construi doar prin adevăr, acțiune și voința fermă! Adevărul din sistem nu e comod, dar este singura cale spre vindecare. Încrederea ne face bine!”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung: Uniunea Europeană NU are nevoie de un buget de 2.000 de miliarde de euro

0

Uniunea Europeană nu are nevoie de un buget multianual masiv, ci de un plan financiar modern, comentează publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung, pe fondul obiecțiilor formulate de Germania față de proiectul prezentat de Comisia Europeană.

Cheltuieli de peste 2.000 de miliarde de euro și un plan de gestionare a crizelor de 400 de miliarde de euro. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, nu pare să aibă limite în configurarea bugetului pentru perioada 2028-2034.

”Indiferent cât de mult au redus statele UE cheltuielile, Ursula von der Leyen vrea extinderea activităților, fără a se ghida după obiectivul tradițional de a aloca 1,0% din PIB bugetului comunitar, ci pledând pentru 1,26%. Justificarea majorării cheltuielilor este aceeași de câteva decenii: Uniunea Europeană se confruntă cu noi sarcini și provocări. Ursula von der Leyen are nevoie de bani în primul rând pentru promovarea competitivității și modernizarea echipamentelor militare, din cauza situației geopolitice”, notează Hendrik Kafsack, într-un editorial publicat în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

UE are nevoie de un buget modern, nu masiv

”Dar Uniunea Europeană nu are nevoie de peste 2.000 de miliarde de euro pentru a avea un buget modern. În situația în care Comisia Europeană are nevoie de bani pentru cheltuieli de avansare a agendei și pentru achitarea datoriilor acumulate în pandemie, ar trebui să scadă cheltuielile din alte părți. În schimb, Bruxellesul face pași radicali, pentru a trece dincolo de structura rigidă a bugetului comunitar, care face dificilă orice reformă. (…) Statele membre UE ar trebui să își poată ajusta planurile în orice moment, ceea ce ar permite o abordare flexibilă față de provocări. Ar trebui să poată frâna fondul de rezervă de 400 de miliarde de euro”, concluzionează editorialistul.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Comisia Europeană avertizează ROMÂNIA din cauza TVA-ului /Ce riscă Bucureștiul din cauza lipsei aplicării unei directive

VIDEO Trump afirmă că se apropie de un ACORD comercial cu UE /„Eu sunt foarte indiferent, întrucât noi am trimis o scrisoare cu tarife de 30%”

Trump i-ar fi trimis lui Epstein o scrisoare cu un desen obscen de ziua lui. Reacția președintelui la dezvăluirile WSJ

0

Wall Street Journal a dezvăluit joi, 18 iulie, că președintele Donald Trump i-ar fi trimis o colecţie de scrisori oferite lui Jeffrey Epstein cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani în 2003 și un desen al unei femei dezbrăcate.

Jeffrey Epstein alături din Donald Trump în 1992

Desenul, care înfăţişa sânii unei femei şi o semnătură „Donald” plasată în zona pubiană, era însoţit de mai multe rânduri de text dactilografiat, conform publicaţiei. Scrisoarea se încheia cu mesajul: „La mulţi ani – şi fie ca fiecare zi să fie un alt secret minunat”.

Potrivit WSJ, scrisoarea „conține mai multe rânduri de text dactilografiat, încadrate de conturul unei femei goale, care pare desenată manual cu un marker gros.”

„O pereche de arcuri mici marchează sânii femeii, iar semnătura viitorului președinte — un «Donald» scris în mod dezordonat sub talia ei — imită părul pubian”, dezvăluie WSJ.

Mesajul ar fi fost scris cu 16 ani înainte ca Departamentul de Justiție să-l acuze pe Epstein de trafic sexual de minori în 2019, în timpul primului mandat al lui Trump ca președinte.

Într-un interviu acordat Wall Street Journal, Trump a negat că el ar fi scris acea scrisoare sau că ar fi realizat desenul şi a ameninţat că va da în judecată ziarul dacă publică informaţia.

„N-am desenat niciodată o imagine în viaţa mea. Nu desenez femei,” a declarat el, potrivit publicaţiei. „Nu e limbajul meu. Nu sunt cuvintele mele”.

Trump a promis că va da în judecată Wall Street Journal şi pe Rupert Murdoch, susţinând că el şi secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, i-au avertizat să nu publice povestea şi că scrisoarea este „falsă.”

Ulterior, Trump a afirmat pe Truth Social că i-a ordonat procurorului general Pam Bondi „să producă orice şi toate mărturiile relevante ale Marelui Juriu, sub rezerva aprobării instanţei.”

Având în vedere cantitatea ridicolă de publicitate acordată lui Jeffrey Epstein”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social, „i-am cerut procurorului general Pam Bondi să producă toate mărturiile relevante ale Marelui Juriu, sub rezerva aprobării instanţei.”

Deşi mărturiile marelui juriu reprezintă un set diferit de documente – care ar putea include informaţii despre victimele lui Epstein – Trump a sugerat că publicarea acestora ar pune capăt controversei legate de faptul că administraţia sa nu şi-a respectat promisiunea de a desecretiza toate dosarele.

Această ESCROCHERIE, perpetuată de democraţi, ar trebui să se termine chiar acum!” a scris Trump.

La două minute după publicarea postării lui Trump, procurorul general i-a răspuns pe platforma X cu următorul comentariu.

„Preşedinte Trump – suntem pregătiţi să cerem mâine instanţei desecretizarea transcrierilor marelui juriu”, a scris Pam Bondi.

Cu toate acestea, Departamentul de Justiție pe care Bondi îl conduce s-a ales cu un val de critici după ce, într-un un memoriu publicat de aceasta,  nu a reușit să se ofere ceea ce mulți sperau să fie dezvăluiri majore în cazul Epstein.

Nota trimisă pe 7 iulie, publicată împreună cu FBI, a declarat că nu există „nicio listă de clienți incriminatori” și nici dovezi care să sugereze că Epstein ar fi șantajat figuri de profil înalt suspectate de a face parte din ceea ce conservatorii numesc „statul profund”.

Zaharova afirmă că Occidentul pregătește pentru Republica Moldova rolul unei „a doua Ucraine”

0

 Ţările occidentale pregătesc pentru Republica Moldova rolul unei a „doua Ucraine”, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Maria Zaharova, purtător de cuvânt MAE rus FOTO: Profimedia

„Occidentul încearcă prin toate mijloacele să transforme Moldova într-o bază militară NATO pentru o posibilă confruntare cu Rusia”, a declarat Zaharova în cadrul conferinţei de prese săptămânale, comentând summitul Moldova-UE care a avut loc la începutul acestei luni.

Ea a spus că autorităţile moldovene ar dori „să desfiinţeze statutul de neutralitate al ţării”.

„Din nou, totul se îndreaptă spre militarizarea acestei ţări în beneficiul NATO. În plus, ţara continuă să se apropie în mod activ de membrii NATO şi desfăşoară exerciţii comune cu personalul militar al Alianţei”, a adăugat Zaharova, indicând că numai în 2024 au avut loc 30 de exerciţii între Republica Moldova şi NATO, scrie Agerpres.

Toate acestea, în opinia Moscovei, arată că Occidentul pregăteşte Republica Moldova pentru a deveni o „a doua Ucraină”.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a reluat de fapt acuzaţiile Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei (SVR), care la începutul acestei săptămâni a acuzat Alianţa Nord-Atlantică că s-ar pregăti intens pentru a implica Republica Moldova într-un posibil conflict armat cu Rusia prin presupusa militarizare a ţării în contextul războiului în Ucraina, conform unui comunicat al serviciului de presă al SVR, postat pe pagina sa oficială svr.gov.ru.

„S-au pornit la turaţii maxime laboratoarele de inventat aberaţii. În următoarea perioadă, minciunile vor curge gârlă din partea trompetelor Kremlinului doar pentru a pune mâna pe Moldova şi a o da în controlul unor interese străine. Mai nou, cei care ucid copii aruncând intenţionat bombe peste blocuri de locuit vor să bage panică în moldoveni, precum că eu aş vrea război sau aş încălca neutralitatea ţării”, a reacţionat Maia Sandu pe reţelele sociale la comunicatul SVR.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a declarat la 4 iulie, la primul summit UE-Moldova, că viitorul R.Moldova „se află în UE”. „Viitorul european al R.Moldova nu poate fi şi nu va fi ostatic al acţiunilor Rusiei”, a afirmat şefa executivului comunitar.

În acelaşi timp, preşedintele pro-european al Republicii Moldovei, Maia Sandu, a declarat că aderarea la UE „nu este un vis irealizabil”, deoarece moldovenii „îl construiesc în fiecare zi”.

Summitul a avut loc cu mai puţin de trei luni înainte de alegerile legislative cruciale din R. Moldova în care, conform sondajelor, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, proprezidenţial) are toate şansele să câştige, dar această victorie i-ar putea fi smulsă de opoziţia pro-rusă dacă formează o coaliţie.

La fel ca la referendumul pro-european din octombrie, când râspunsul „Da” pentru aderarea R.Moldova la UE a câştigat datorită votului diasporei, cheia victoriei va fi din nou diaspora moldoveană, care lucrează şi trăieşte în ţări precum Italia, Spania, Portugalia, România.

Zeci de mii de posturi din primării urmează să fie eliminate, anunță ministrul Dezvoltării. „Poate nu trebuie să avem consilier la fiecare viceprimar”

0

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat joi, 17 iulie, faptul că vor fi desființate zeci de mii de posturi din organigramele instituțiilor locale, inclusiv din cabinetele aleșilor locali.

Cseke Attila/FOTO: Facebook

„O măsură importantă urmărește să crească capacitatea financiară a UAT-urile. Azi avem 374 din 3228, exact o pătrime, care pot să susțină din venituri proprii cheltuieli cu salarii, nu vorbim de cele de funcționare.

Deci o pătrime au atâtea venituri încasate încât pot să susțină cheltuielile cu salariile din cadrul primăriei.

(…) Dar dacă ne uităm de ce avem această situație – ele nu dispun de pârghii eficiente pentru a-și încasa veniturile așa că noi, pe partea a doua, venim cu măsuri de creștere a capacității și e subsumată unei idei de justiție și dreptate socială”, a explicat ministrul la Antena 3 CNN.

Astfel, Cseke Attila a anunțat că Guvernul va impune reguli noi pentru toți cei care au datorii la stat. Anumite servicii publice vor fi condiționate de achitarea datoriilor către autoritățile locale.

De asemenea, Cseke Attila a spus că subvenția pe care o primesc de la stat primăriile va fi redusă „proporțional” cu sumele pe care nu le-au colectat.

O altă măsură pregătită de Guvern, care vizează autoritățile locale, este revenirea la un principiu stabilit anterior prin lege, dar ignorat, susține ministrul: acolo unde populația a scăzut, vor fi reduse și posturile din primării sau consilii locale.

„Încercăm să revenim la o proporționalitate totuși cu numărul de locuitori. În 2012 s-a introdus acest principiu pentru că există diferențe între local și central. La local există niște plafoane de posturi care dau o anumită proporționalitate. Dacă creștea populația aveai dreptul la un număr de posturi mai ridicat, dacă scădea populația trebuia să reduci.

Partea a doua cu reducerea a fost eliminată. Unde s-a redus numărul de locuitori nu s-a mai redus numărul de posturi. S-a considerat un drept câștigat. Trebuie să revenim la acel principiu”, a explicat ministru Cseke Attila la Antena 3 CNN.

Dispar zeci de mii de posturi de la autoritățile locale

Așadar, vor fi eliminate zeci de mii de posturi de la autoritățile locale doar prin reducerea organigramei.

„V-am spus că revenim la această proporționalitate care înseamnă zeci de mii de posturi care dispar din autoritățile locale. Nu e vorba de funcții, ci de organigramă care va fi mai mică prin lege. Legea nu va mai permite să ai 100 de posturi pentru anumite organigrame.

Aici nu aș avansa, avem mai multe modele, am vrea să le discutăm cu autoritățile locale.

Se va face o analiză și aici, vom avea o discuție inclusiv legat de cabinetul aleșilor locali. Poate nu trebuie să avem consilier la fiecare viceprimar. Primarul poate să aibă un cabinet, dar poate că la un viceprimar de comună și oraș să avem consilier. Până la urmă, alesul local are o responsabilitate față de comuntiate și trebuie să știe să gestioneze activitatea.

Nu întotdeauna un viceprimar a avut consilier, s-a introdus de câțiva ani dezile. Cred că în actualul context bugetar putem să restrângem”, a spus ministrul.

Cseke Attila a mai spus că și suma forfetară a parlamentarilor poate fi redusă. „Dacă parlamentul decide, legea trebuie aplicată fără probleme”, a precizat ministrul.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunţat joi, în direct la Antena 3 CNN, că în noul pachet de măsuri, „primarii vor putea decide dacă autorizează sau nu activitatea jocurilor de noroc”, lucru care momentan nu este permis de lege.

Ministrul Dezvoltării, criticat de primarii comunelor mici

Luna trecută, primarii și-au exprimat nemulțumirea cu privire la propunerea ministrului de a fi desființată funcția de viceprimar în comunele cu populație redusă, întrucât aceștia sunt indispensabili în comunitățile unde personalul este deja limitat.

Primarul comunei Ciocârlia, Eugen Voicilă, declară că viceprimarul îl sprijină în mod constant în derularea proiectelor. Comuna avea 806 locuitori la ultimul recensământ, iar numărul acestora a scăzut în ultimii ani.

„Lăsați-ne în pace cu viceprimarul. Avem nevoie și de viceprimar, și de un polițist local, pentru că sunt probleme. Nu văd rostul acestei doleanțe a domnului Cseke”, a declarat primarul Eugen Voicilă.

Primul stat din componența SUA care își deschide un birou comercial la București

0

Ambasada României în SUA a anunțat joi, 17 iulie, faptul că un stat american îşi deschide o reprezentanță economică în România. Legislativul statului face prima alocare de fonduri pentru biroul de la București.

FOTO: Shutterstock

„Arizona devine primul stat american care îşi deschide o reprezentanță economică în România. Legislativul statului face prima alocare de fonduri pentru biroul de la București

Pentru prima dată în istoria relațiilor bilaterale, un stat american deschide o reprezentanță economică în România. În bugetul pentru anul fiscal 2026 (octombrie 2025 – septembrie 2026) recent adoptat, statul Arizona a alocat 125.000 USD pentru deschiderea reprezentanței de la București — o inițiativă care recunoaște rolul României ca hub regional pentru investiții și consolidează parteneriatul economic cu Statele Unite.

Biroul comercial regional din România va acoperi de asemenea Europa de Est și Balcanii de Vest”, transmite ambasada.

De asemenea, Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite, a declarat că decizia statului Arizona „este un semnal puternic de încredere în potențialul economic al României și al regiunii noastre”.

„Sunt convins că această inițiativă va consolida schimburile comerciale, va stimula inovația și va apropia și mai mult comunitățile noastre de afaceri, contribuind la dezvoltarea unei relații economice durabile între România și Statele Unite” a declarat Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

– Reprezentanțele economice ale statului Arizona au atribuții precum:

– Acordarea de asistență comercială și de export pentru companiile cu sediul în Arizona;

– Realizarea de cercetări de piață;

– Identificarea partenerilor de vânzări / distribuitori/ cumpărători finali/ utilizatori finali;

– Facilitarea legăturilor între companii, precum şi între companii şi autorități;

– Asistență pentru delegațiile economice din Arizona la târguri/expoziții comerciale etc.

„Ambasada României în Statele Unite mulțumește domnului Ben Toma pentru susținerea acordată acestui proiect pe durata mandatului său de Speaker al Camerei Reprezentanților din statul Arizona, precum și tuturor oficialilor români și americani – din Guvern, Parlament -, cât și oamenilor de afaceri români care au contribuit la transformarea acestei idei în realitate”, mai transmite ambasada României din SUA.

Proiectul a fost construit printr-un dialog constant al Ambasadei României la Washington cu instituțiile statului Arizona, susținut de vizite oficiale și sprijin din partea mediului de afaceri în perioada 2023-2024:

• demersuri și vizite constante ale Ambasadorului Andrei Muraru alături de alți reprezentanți ai Ambasadei României în Statele Unite în statul Arizona;

• demersuri și vizite ale parlamentarilor români, vizita ministrului Energiei, Sebastian Burduja, vizita primarului sectorului 6 al municipiului București, Ciprian Ciucu, în Phoenix, Arizona;

• vizite ale delegațiilor Camerei Reprezentanților din Arizona în România, conduse de Speaker-ul Ben Toma, respectiv Tim Cook, președintele Comisiei pentru comerț internațional;

• vizita delegației AmCham în Arizona.

În februarie 2023, președintele Camerei Reprezentanților din Arizona, Ben Toma, a înființat Comisia pentru Comerț Internațional cu scopul de a analiza oportunitățile pentru Arizona de a-și extinde prezența internațională, de a spori comerțul și investițiile străine directe, de a consolida legăturile Arizonei cu partenerii internaționali. În aprilie 2023, Comisia a adoptat Planul de comerț internațional, care prevedea înființarea a 4 birouri comerciale regionale, printre care și România.

Arizona are în prezent birouri comerciale în Mexic (Mexico City, Chihuahua, Guanajuato), Israel (Tel Aviv), Germania (Frankfurt), Republica Coreea (Seoul) și la Taipei.

Trump va salva Ucraina fără să cheltuiască un dolar: efectul nedorit pentru Europa al unei decizii istorice

0

Trump a găsit soluția de a ajuta Ucraina fără să cheltuiască un dolar: SUA va vinde armament europenilor. Analiștii consultați de „Adevărul” susțin că deși este o veste bună pentru Ucraina, decizia lovește în planul european de realizare a unei industrii militare puternice.

Șecretarul general al NATO, Mark Rutte și Donald Trump au ajuns la o înțelegere. FOTO: AFP

„Germania și alte țări europene au reușit să convingă administrația americană să ajute Ucraina fără a-l confrunta direct pe Putin”, se arată într-un articol publicat astăzi de Politico. 

Nu există o dovadă mai bună în acest sens decât răspunsul entuziast la anunțul președintelui Donald Trump că SUA va furniza indirect arme Ucrainei, permițând țărilor europene să le cumpere, în timp ce NATO va coordona livrările, arată sursa citată.

Liderii europeni – și secretarul general al NATO, fostul prim-ministru olandez Mark Rutte – au salutat anunțul ca pe un semn al conducerii excelente a președintelui american.

„Domnule președinte, dragă Donald, este o chestiune cu adevărat importantă. Este o chestiune cu adevărat importantă”, a spus Rutte, stând alături de Trump în Biroul Oval.

În realitate, deciziile cheie fuseseră deja luate în Europa, unde liderii europeni, confruntați cu ambivalența lui Trump față de înarmarea Ucrainei și cu ofensiva de vară tot mai mare a Rusiei în țara aflată în dificultate, știau că trebuie să acționeze rapid. Liderii germani, în special, au insistat asupra acestui acord, considerând ceea ce Trump a numit în repetate rânduri „dezamăgirea” sa față de președintele rus Vladimir Putin ca fiind o deschidere a unei ferestre de oportunitate.

Germania este „masiv” implicată în acest plan, a declarat Rutte, care l-a vizitat pe cancelarul Friedrich Merz la Berlin chiar săptămâna trecută. În privat, oficialii germani spun că inițiativa a fost o idee germană.

Strategia „ar permite administrației americane să crească presiunea asupra Rusiei și să își consolideze sprijinul pentru Ucraina, permițându-i în același timp să rămână cu un pas în urma europenilor”, a declarat un oficial guvernamental german.

Abordarea îi permite, de asemenea, lui Trump să mențină ceea ce oficialul a numit o parte din „echidistanța care a caracterizat primele luni ale administrației Trump dintr-o perspectivă americană”.

Nu toate țările europene sunt însă de acord cu această abordare. În Biroul Oval, Rutte a enumerat patru țări nordice – Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia – pe lângă Marea Britanie și Olanda, ca susținând planul de a trimite arme americane în Ucraina. Franța, al cărei președinte Emmanuel Macron a insistat mult timp asupra construirii propriei baze industriale de apărare prin achiziționarea locală, a fost o omisiune notabilă de pe listă.

„Adevărul” a discutat cu analiștii de politică externă Ștefan Popescu, Marius Ghincea și Iulian Fota despre importanța acestei decizii.

Analistul de politică externă Ștefan Popescu. FOTO: Captura video

Efectul acestui compromis? „Trebuie să avem în vedere aspecte pe care noi nu le știm”

„Este un compromis între mai mulți actori, între Statele Unite ale Americii și aliații europeni, între administrația Trump și grupul republican favorabil Ucrainei condus de senatorul Lindsey Graham și curentul MAGA, acesta din urmă fiind opus continuării asistenței pentru Ucraina pe baza bugetului federal. Mai indică un lucru și anume dezangajarea politică a Statelor Unite ale Americii din dosarul ucrainean”, spune analistul de politică externă Ștefan Popescu.

Aceste livrări de echipamente și armament american achitate de europeni ne arată că angajamentul Statelor Unite va fi mai mult comercial și mai puțin politic, explică analistul.

„Se dă o șansă diplomației, ajungerii la un compromis și cred că acest lucru este pus în evidență de două aspecte: întâlnirea de acum șase zile de la Kuala Lumpur, din marja summit-ului ASEAN, dintre Marco Rubio, secretarul de sat american, și omologul său rus Serghei Lavrov, respectiv ultimatumul de 50 de zile, care reprezintă o formă de presiune, dar care totuși trădează intenția unei soluții pe cale diplomatică”, arată Popescu.

În momentul în care Donald Trump, președintele Statelor Unite, spune că este foarte supărat pe Vladimir Putin, trebuie să-i dăm crezare, completează el.

„Președintele american se află la ultimul mandat, mandat cu care și-a propus să marcheze istoria, și nu ar fi dorit ca războiul din Ucraina să-i marcheze întregul mandat. Ori iată că au trecut șase luni de la revenirea sa la Casa Albă și conflictul din Ucraina continuă și atunci forma de compromis, în condițiile în care Federația Rusă nu a acceptat oferta administrației Donald Trump, a fost aceasta: livrări de echipamente americane plătite de europeni” – explică Popescu.

Întrebat în ce măsură situația Ucrainei se va îmbunătăți și armamentul american va ajunge la timp acolo unde va fi necesar, Popescu arată: „Stocurile armatei americane sunt și ele limitate, nu mai sunt stocurile de echipamente și muniții din vremea războiului rece, chiar dacă ele rămân mult mai importante decât cele ale europenilor și chiar dacă permit armatei americane, aspect unic în tabăra occidentală, să se angajeze în conflicte majore, de mare intensitate. Fabricarea echipamentelor și a muniției necesită timp. Deci răspunsul la întrebarea dumneavoastră – dacă se va schimba ceva în situația Ucrainei – trebuie să aibă în vedere aspecte pe care noi nu le știm. Nu știm în cât timp vor demara livrările, care vor fi cantitățile, echipamentele și munițiile. Acea scurtă suspendare a livrării unor echipamente și muniții de către Departamentul Apărării a fost motivată de faptul că armata americană însăși riscă să ajungă la un punct critic al stocurilor.”

„Rusia a văzut că americanii nu au capacitate de a face presiuni asupra Ucrainei”

În ceea ce privește atitudinea Rusiei față de negocierile privind încetarea focului, Popescu e de părere cu „Federația Rusă a renunțat foarte rapid la ideea de a ajunge la o soluționare diplomatică a conflictului în negociere cu Statele Unite ale Americii, în momentul în care a constatat că Statele Unite ale Americii nu au capacitatea să impună un proces de pace în termenii pe care îi agreaseră. Europenii, cu succes au reușit să se angajeze într-un raport de forță cu Federația Rusă, și, prin urmare, opțiunea care se află în acest moment la Moscova este obținerea obiectivelor politice prin capitularea Ucrainei pe teren, pe front.”

Rușii au început negocierile, dar au văzut că americanii nu au capacitatea să facă presiuni suficiente asupra ucrainenilor, care au fost susținuți cu succes de europeni, cu toate minusurile europenilor. „Coaliția de voință a avut acest mare succes, pentru că dacă nu exista Coaliția condusă de francezi și de britanici, Ucraina ar fi fost nevoită să cedeze. Și chestiunea cea mai importantă, obiectivul rusesc cel mai important nu este atât chestiunea teritorială, cât distrugerea potențialului militar al Ucrainei. Ori oferta americană care avea în centru neaderarea Ucrainei la NATO nu mai era interesantă pentru ruși în condițiile în care puterile europene, tot mai multe state europene din NATO, semnaseră cu ucrainenii acorduri de securitate, de asistență militară”, a precizat analistul de politică externă.

Rețineți, în acest context, spune analistul, declarația ministrului francez al apărării Sébastien Lecornu, care a spus că chestiunea demilitarizării Ucrainei reprezintă linia roșie absolută.

Politologul Marius Ghincea. FOTO: Arhivă personală

Ghincea: „Are și efectul de a întârzia autonomia strategică europeană”

Politologul Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH din Elveția, susține că prin acest mecanism prin care unele state europene, în special Germania, vor achiziționa echipamente militare din SUA pentru Ucraina se asigură continuitatea sprijinului cu echipamente americane, care sunt greu substituibile în acest moment.

„Pe termen scurt, acest mecanism ar trebui să permită europenilor să mențină o implicare americană în jocul strategic din jurul Ucrainei. Însă are și efectul de a întârzia autonomia strategică europeană, motiv pentru care Franța și Italia refuză să se alăture acestui mecanism, și continuarea unei dependențe de toanele lui Trump și de cum evoluează relațiile acestuia cu Moscova”, comentează politologul.

În ceea ce privește vehiculata implicare a NATO în coordonarea livrărilor, așa cum relata Politico, Ghincea este sceptic: „Nu cred că NATO va fi implicat mai mult decât în coordonarea statelor membre. NATO nu a oferit și nu s-a implicat în furnizarea de echipamente militare Ucrainei de la începutul războiului. Nu cred că va începe acum.”

Fostul consilier prezidențial pe securitate, Iulian Fota. FOTO: Eduard Enea

Fota: „Franța vrea să-și valorifice industria proprie de apărare”

Fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate, Iulian Fota susține că orice sprijin dat Ucrainei, pe orice cale, e de salutat: „Dacă asta este soluția pe care o agreează și unii și alții să se meargă pe ea. Bine, nu o vor agrea toți, că am văzut că Franța și Italia nu au achiesat la această înțelegere. Franța vrea să-și valorifice industria proprie de apărare, dar asta nu înseamnă că ei nu vor acorda ajutor Ucrainei. Se va lucra în paralel, inclusiv unele țări vor continua să dea ajutor bilateral”.

Acest acord cu americanii va completa, spune el, ajutorul bilateral pe care multe țări vor continua să-l acorde în diferite forme, inclusiv România. „Chestiunea aceasta cu armament american plătit de europeni este soluția de ieșire din impasul la care s-a ajuns din cauza faptului că America nu mai vrea să cheltuiască cu ajutarea Ucrainei”, precizează analistul.

Aici mai este și un aspect diplomatic sau politic important, spune expertul: „În continuare, Donald Trump este pe o agenda de ajutorare a Ucrainei. Acest lucrul este foarte important. Nu numai armamentul contează, ci și aspectul politic. Asta arată că Donald Trump în continuare este de acord să ajute Ucraina, că putea să nu ajute deloc. Până la urmă, să știți că nici ajutorul pe care l-a acordat deja nu reprezintă sume mari vis-a-vis de economia americană, deci nu se îmbogățește America de aici”.

Sute de muncitori şi studenţi au blocat în Portul Pireu transportul de material militar către Israel

0

Angajații portului Pireu au blocat transportul de materiale militare către Israel, refuzând să încarce sau să descarce containere destinate industriei militare israeliene. Protestul lor a fost susținut de studenți și localnici.

Sute de persoane au blocat, din nou, transportul de material militar spre Israel. FOTO: Facebook

Angajații portului Pireu de lângă Atena au oprit descărcarea și transportul către Haifa  a cinci containere de oțel îmbogățit, destinate industriei militare israeliene, expediate din India, relatează agenția EFE.

Informația a fost confirmată de sindicatul portuar Enedep, care a transmis miercuri, 16 iulie, un comunicat în care informa că sute de muncitori, studenți și localnici s-au adunat în portul Pireu „pentru a se asigura că descărcarea încărcăturii de război nu are loc”.

„Am reuşit să oprim descărcarea celor cinci containere. Nu vor ieşi şi nici nu vor intra. Vor rămâne pe navă şi se vor întoarce în India, de unde au venit”, a declarat președintele sindicatului, Markos Bekris.

Containerele fuseseră transferate de pe o navă chineză sosită în Pireu pe un cargou sub pavilion saudit, pentru a fi expediate ulterior spre Haifa.

„Ştim exact unde se află aceste containere; sunt sub supravegherea sindicatului. Membrii conducerii vor fi acolo în fiecare tură, în fiecare zi”, a mai spus Markos Bekris, subliniind că sindicatul va veghea ca materialul să nu fie mutat în altă parte.

De asemenea, președintele sindicatului a mai declarat că firma COSCO, compania chineză care administrează portul Pireu, „nu va face nimic în această privinţă”, pentru că lucrătorii portuari au avertizat că, dacă se va încerca din nou transferul materialelor către Israel, „întregul port va intra în grevă”.

La demonstrația de miercuri au participat și membri ai Federației Panelene a Marinarilor (Penen). Aceasta a emis un comunicat în care a cerut încetarea „implicării guvernului grec în genocidul poporului palestinian” și „cooperării Greciei cu statul criminal Israel”.

Printre pancartele arborate de manifestanți s-au putut citi mesaje precum „Fără cooperare politică, economică sau militară cu statul ucigaș Israel” și „Studenți alături de docheri: libertate pentru Palestina”.

„Am spus clar că noi ne murdărim mâinile pe nave doar cu unsoare, nu cu sângele unui popor întreg”, a mai declarat Markos Bekris.

Aceasta nu este prima acțiune de acest tip la Pireu. În octombrie anul trecut, muncitorii au blocat încărcarea unui container cu 21 de tone de muniție ce urma să fie trimis spre Israel, containerul sosind pe cale terestră din Macedonia de Nord și pregătit pentru transport spre Haifa.

Cele mai recente imagini de pe cel mai avansat șantier al Autostrăzii A7, între Focșani și Bacău

0

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași a prezentat imagini aeriene de pe șantierul Autostrăzii A7, Focșani – Bacău, Lot 1 Focșani – Domnești-Târg.

Potrivit DRDP Iași, sunt mari progrese în lucrările de pe Autostrada A7, între Focșani și Bacău, iar constructorul, UMB, menține un ritm susținut, cu mobilizare masivă pe ambele loturi ale proiectului.

”O mobilizare aparte se înregistrează în această perioadă în zona structurilor (poduri, pasaje rutiere+CF) și în zona nodurilor rutiere (Garoafa, Pufești), în condițiile în care asfaltul este turnat pe cea mai mare parte a traseului, fiind montat inclusiv sistemul de iluminat”, potrivit DRDP Iași.

Progresul fizic a ajuns la 53%, iar termenul oficial de finalizare este septembrie 2025.

Totuși, unele întârzieri generate de structurile dificile ar putea duce la prelungirea termenului.

Valoarea investiției pentru acest lot este de 2,354 de miliarde de lei, fără TVA, finanțarea fiind asigurată din PNRR.

Căutări extinse pentru prinderea lui Emil Gânj. Criminalul din Mureș, încă în libertate

0

După mai bine de o săptămână de la dispariție, autoritățile intensifică operațiunile pentru prinderea fugarului Emil Gânj, considerat extrem de periculos.

Căutări extinse pentru prinderea lui Emil Gânj FOTO: Arhivă

După mai bine de o săptămână de la comiterea unei crime șocante în Mureș, polițiștii continuă operațiunile de căutare a lui Emil Gânj, bărbatul acuzat că și-a ucis concubina de 23 de ani și a incendiat casa în care se afla cadavrul acesteia.

Alertă în Viișoara, dar fără rezultat

Miercuri seara, 16 iulie, poliția a fost sesizată prin 112 că Emil Gânj ar fi fost observat în localitatea Viișoara. „Pe îndată a fost constituită o echipă complexă de căutare care s-a deplasat la fața locului, însă nu au fost identificate elemente care să conducă la depistarea persoanei”, a precizat Rodilă Paul.

Autoritățile reamintesc că Emil Gânj este considerat periculos și sfătuiesc populația să evite orice interacțiune cu acesta. În cazul în care cineva deține informații care pot ajuta la localizarea sa, este rugat să sune imediat la 112. „Căutările și operațiunile pentru depistarea lui Gânj Emil continuă”, a transmis IPJ Bistrița-Năsăud.

Percheziții în Mureș și Cluj

Miercuri, 16 iulie, forțele de ordine au desfășurat o amplă acțiune de identificare a fugarului. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud, polițiștii au descins la 17 adrese din județul Mureș și la o adresă din județul Cluj, vizând localități precum Miheșu de Câmpie, Zau de Câmpie, Șăulia, Răzoare și Valea Largă.

Potrivit Poliției Române, aceste percheziții au fost organizate atât pentru continuarea operațiunilor de prindere a suspectului, cât și pentru completarea probelor în acest dosar.

În cadrul operațiunii, mai multe persoane din cercul de apropiați al suspectului, precum și indivizi care ar fi putut avea legături cu acesta, au fost conduse la Postul de Poliție din Miheșu de Câmpie pentru audieri și verificări.

În vârstă de 37 de ani, Emil Gânj este cunoscut ca o persoană violentă, având antecedente pentru violență domestică, precum și un trecut penal grav, fiind condamnat anterior pentru omor, faptă pentru care a ispășit o pedeapsă privativă de libertate, fiind eliberat condiționat în urmă cu mai bine de cinci ani.

Un englez a înfruntat găștile de Alba-Neagra de pe Podul Londrei fiind scuipat, umilit și lovit: „Nu le e frică să te atace”

0

Clipurile publicate de un britanic care a înfruntat mai multe găști de escroci, filmați în timp ce înșelau oamenii în centrul Londrei, atrăgându-i în jocul „Alba – Neagra”, au strâns milioane de vizualizări. Mulți dintre cei care le-au văzut s-au plâns însă că atrag ură împotriva românilor.

Britanic agresat de șarlatanii de pe podul Londrei. Foto: London scammers. Tik Tok

Un britanic care a filmat mai multe grupuri de escroci care organizau jocul Alba-Neagra într-una dintre cele mai aglomerate zone turistice din Londra a fost agresat. Imaginile publicate pe pagina sa de TikTok, London Scammers, îi arată pe interlopi scuipându-l, amenințându-l și lovindu-l, iar înjurăturile pe care le primește sunt în limba română.

Scuipat, înjurat în română, lovit

Clipurile sale au atras milioane de vizualizări în numai câteva zile de la publicare, dar și revolta multora dintre cei care le-au vizionat.

Ele îi arată pe escroci împărțiți în mai multe grupuri, pe podul peste Tamisa, din fața Turnului cu ceas (Elizabeth Tower sau „Big Ben”) și a Palatului Westminster, care încearcă să-i ademenească pe turiști să intre în joc.

Westminster Bridge este cunoscut ca locul preferat de găștile de escroci care storc bani de la turiștii naivi cu alba-neagra.

Unii dintre ei mimează că joacă Alba-Neagra și câștigă, invitându-i pe trecători să li se alăture. Atunci când observă că este filmat, britanicul este atenționat să se îndepărteze.

Unul dintre escroci îi cere să șteargă filmarea, în limba engleză, spunându-i „Delete the pictures”. După ce acesta refuză, este scuipat de mai multe ori și îmbrâncit. Britanicul trece pe lângă un alt grup de persoane cu aceeași activitate.

O femeie l-a agresat și înjurat, în românește, pe britanic. Sursa: Londonscammers. Tik Tok

Cel care învârte paharele, ascunzând bila, îi strigă să nu facă fotografii. Imediat, alți bărbați se poziționează cu spatele în fața autorului filmării, încercând să îl oprească din filmat. Pe fundal se aud înjurături în limba română și strigătul unuia dintre escroci: „Ia-i, bă, telefonul!”. Unul dintre cei din grup îl lovește pe britanic.

La un alt grup, aflat în vecinătate, cel care filmează primește un tratament asemănător: este scuipat, îmbrâncit, lovit și înjurat în limba română. Un „dealer” ia covorașul cu paharele și încearcă să îl lovească cu ele. În fundal, imaginile arată turnul „Big Ben” și mulțimea de trecători, mulți dintre ei contrariați de cele întâmplate.

Românii se declară rușinați

Clipul denumit „Cinci minute needitate cu șarlatani” a strâns în câteva zile peste opt milioane de vizualizări pe TikTok și numeroase mesaje, din care nu au lipsit explicațiile legate de romi și de români.

„Îmi pare rău pentru asta. Ca român, sunt absolut rușinat. Promit că nu toți românii sunt așa. De necrezut”, a scris un român care a văzut clipul.

„Din cauza acestui tip de oameni, românii adevărați primesc toată ura din partea străinilor și aceștia cred despre noi că suntem o țară de mâna a treia. Oamenii aceștia nu ne reprezintă țara. În România nici măcar nu încearcă astfel de jocuri, pentru că toată lumea știe că sunt escroci. Românii și România sunt mai buni de atât, crede-mă!”, i-a transmis un alt român.

Alba-Neagra nu este singura formă de înșelătorie practicată pe podul din Londra.

„O femeie pe London Bridge mi-a dat un trandafir și eu doar l-am ținut în mână, că nu știam ce vrea să facă, apoi mi-a zis că vrea bani pentru el. Bunica mea l-a luat din mâna mea și l-a pus pe jos, pentru că femeia nu voia să ia trandafirul înapoi, ea voia bani”, povestește un turist.

Alt localnic, atacat de găștile de la Alba – Neagra

Un britanic spune că a fost și el victima escrocilor, după ce a avertizat un turist să nu joace Alba-Neagra.

„Este joc de noroc fără licență și, prin urmare, ilegal. Am fost agresat de una dintre aceste grupări după ce am fost auzit avertizând un turist că este o escrocherie. Sunt pensionar și au venit spre mine cu atâta forță încât m-au doborât la pământ și am căzut pe carosabil, unde era să fiu lovit de un autobuz. M-am ales cu o accidentare la șold. Am sunat la poliție, dar mi-au spus că nu este niciun polițist disponibil să vină la fața locului. Mai târziu, poliția m-a sunat și mi-a spus că jocurile de noroc ilegale sunt responsabilitatea consiliului Westminster. Nu s-a întâmplat nimic în urma acestui incident și mi-au trebuit trei săptămâni să-mi revin”, a povestit acesta.

De peste 25 de ani sunt escroci care jefuiesc oameni pe podul Westminster, spune un britanic.

„Vă mulțumesc, rețelelor de socializare, că arătați adevărata față a călătoriilor în aceste așa-zise țări frumoase, care sunt pline de escroci… pur și simplu nu merită”, concluzionează altcineva.

Explicațiile britanicului: „Încă sunt în viață”

Într-un clip ulterior, postat de britanic pe canalul său de Tik Tok, acesta a oferit răspunsuri unor întrebări despre cum incidentele de pe podul londonez și despre modul cum a reacționat.

„Acum, încep să înțeleg că mulți oameni estompează granița dintre autoapărare și a riposta, pentru că, de fapt, nu sunt același lucru. Autoapărarea este o contramăsură care implică apărarea propriei sănătăți și bunăstări de vătămare. Am văzut atât de multe comentarii despre a împinge oameni peste pod, a lovi oameni în față sau chiar a folosi arme ca spray-ul cu piper pentru a-i descuraja. Asta nu este o descurajare. Asta doar o să antagonizeze și o să înrăutățească lucrurile”, explică acesta, după ce a fost întrebat de ce a fost capabil să se apere.

Ceea ce mulți oameni nu înțeleg este că acești escroci nu lucrează singuri. Pe acel singur pod, podul Westminster, sunt cam 30 de escroci doar acolo, adaugă britanicul.

„De obicei sunt grupuri de cinci de-a lungul acelui pod, iar fiecare escroc care face trucul are un grup cu el. Aceștia doar par a fi membri ai publicului care pariază la joc. Dar dacă intervii, așa cum ai văzut, nu le este frică să te atace. Deci, dacă fac oricare dintre sugestiile voastre, cum ar fi să-i arunc peste pod sau să-i lovesc în față, același lucru mi se va întâmpla mie imediat după. Și, sincer, îmi place felul în care am ieșit din situația asta. Încă sunt în viață”, a mai spus autorul filmării.

Trump promite arme Ucrainei, dar trimite factura Europei. O strategie „cu șanse de succes”, dar care riscă să devină încă o criză transatlantică | Analiză

0

În timp ce Ucraina se confruntă cu intensificarea atacurilor rusești și cere cu insistență sisteme antiaeriene pentru a-și apăra orașele, strategia nou anunțată de președintele american Donald Trump pare să împingă Europa într-o dilemă clasică: a face promisiuni sau a plăti efectiv pentru ele.

Sisteme Patriot în drum spre Polonia/FOTO:Profimedia

Fostul colonel britanic Richard Kemp susține într-un articol publicat în The Telegraph că noua abordare a lui Trump — trimiterea de arme către Ucraina, dar cu condiția ca Europa să le finanțeze — ar putea funcționa, dacă liderii europeni ar avea curajul să o pună în aplicare. „Ideea este una genială, cel puțin ca formulă politică”, notează Kemp, „pentru că forțează Uniunea Europeană și Regatul Unit să-și asume costurile reale ale sprijinului pe care pretind că îl oferă.”

De ce întârzie sistemele Patriot?

În centrul strategiei lui Trump se află un angajament important: livrarea a până la 17 lansatoare Patriot, menite să protejeze infrastructura critică ucraineană. Dar promisiunea președintelui american vine cu o notă de subsol importantă: majoritatea acestor sisteme ar trebui să fie livrate de aliații europeni.

Potrivit Reuters, anunțul lui Trump din 14 iulie privind iminenta livrare a sistemelor Patriot a luat prin surprindere chiar și statele presupus implicate. Ambasadori din două dintre țările menționate — printre ele Finlanda și Olanda — au declarat că nu fuseseră informați dinainte despre planurile exacte. „Este clar că nimeni nu fusese anunțat în mod detaliat”, a spus un diplomat european sub protecția anonimatului.

Factura europeană pentru promisiunea americană

Iar frustrarea nu a întârziat să apară. „Dacă noi plătim pentru aceste arme, atunci este ajutorul nostru”, a comentat Kaja Kallas, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe. „Dacă promiți ceva și spui că alții vor plăti, atunci nu este tocmai contribuția ta.”

La Berlin, ministrul german al apărării a precizat că niciun sistem Patriot nu va ajunge în Ucraina înainte de finalul verii, iar țări precum Grecia sau Spania au refuzat categoric să renunțe la propriile baterii, considerându-le esențiale pentru apărarea națională.

Strategia Trump: eficiență politică, risc strategic

Totuși, Richard Kemp susține că abordarea lui Trump ar putea avea șanse reale de succes — nu pentru că este ideală, ci pentru că introduce o presiune reală asupra Europei, care de doi ani promite „sprijin total” fără a-și asuma responsabilitățile financiare și logistice ale unui război de uzură.

Totuși, Kemp avertizează că apărarea antiaeriană, deși importantă, nu este suficientă: Ucraina are nevoie de arme cu rază lungă de acțiune și de libertatea de a le folosi, inclusiv împotriva țintelor din interiorul Rusiei. „Baze militare fumegânde în interiorul Federației Ruse ar putea convinge Kremlinul că acest război costă prea mult”, argumentează Kemp.

Europa – pe margine sau în teren?

În ciuda retoricii unitare afișate la summitul NATO, lipsa de coerență între capitalele europene devine vizibilă. Unele state promit sprijin, dar refuză să sacrifice echipamente strategice. Altele acceptă ideea de a susține militar Ucraina, dar se retrag când vine vorba de finanțare.

Între timp, SUA analizează posibilitatea de a permite aliaților să cedeze sisteme Patriot în schimbul unor arme americane livrate mai rapid, într-un sistem de tip „troc militar” gestionat prin programul Foreign Military Sales. NATO va coordona livrările din Germania, prin centrul său dedicat sprijinului logistic pentru Ucraina.

În esență, strategia lui Trump obligă Europa să decidă dacă vrea cu adevărat victoria Ucrainei sau doar să evite o înfrângere rușinoasă. „Vor să ajute Ucraina să câștige, sau doar vor ca America să o facă în locul lor?”, întreabă Kemp retoric.

În acest moment, răspunsul pare să întârzie — la fel ca și sistemele Patriot, subliniază The Telegraph.

Un reputat general avertizează: „La un moment dat, va trebui să reintroducem serviciul militar obligatoriu”

0

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, readuce în atenție legea privind pregătirea militară a voluntarilor, necesară pentru a reface rezerva Armatei Române. Generalul (r) Virgil Bălăceanu susține că dacă situația rezervei nu se remediază repede, s-ar putea reintroduce serviciul militar obligatoriu.

Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, vrea să rezolve problema rezerviștilor voluntari. FOTO: MAPN

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a anunțat că vrea să rezolve o problemă cu care Armata Română se confruntă: refacerea rezervei operaționale.

El a declarat că intenționează să propună mai multe modificări la Legea apărării naţionale, una dintre acestea vizând voluntariatul în serviciul militar.

Este vorba despre un proiect amânat de mai bine de trei ani privind persoanele care doresc să participe la sesiuni de pregătire de patru luni, după care vor deveni rezervişti pentru Armata Română, putând chiar să devină angajaţi ai acesteia.

Măsura este luată în condiţiile în care actualii rezervişti au îmbătrânit.

„Toate ţările europene şi-au schimbat în ultimii ani politica de a-şi pregăti populaţia pentru apărare. Noi avem pentru a treia oară pe circuitul interministerial – că s-au tot schimbat guvernele – două proiecte importante: mai multe modificări la Legea apărării naţionale şi o modificare la Legea pregătirii populaţiei pentru apărare şi vom crea un cadru pentru încă o formă de voluntariat militar, voluntari în termen. Vor fi nişte sesiuni de pregătire de patru luni de zile şi apoi va fi o nouă parte de rezervă pentru Armata Română, pentru că partea de rezervişti a îmbătrânit şi noi ne înzestrăm, ne pregătim”, a declarat Ionuţ Moşteanu.

„E o întârziere extrem de gravă. Așteptăm de mai bine de tre ani”

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, a explicat pentru „Adevărul” importanța proiectului de lege menționat de ministrul Apărării.

Bălăceanu susține că Ministerul Apărării a depus încă din 2022 proiectul Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.

Acesta prevede că „pe timp de pace, cetățenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita Ministerului Apărării Naționale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni, în calitate de militar voluntar în termen.”

Voluntarii vor primi cazare, hrană și o indemnizație lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat.

Centrele militare îi vor lua în evidență și îi vor introduce în rezerva operațională.

„Proiectul este înaintat și nu au intervenit schimbări majore de mai bine de 3 ani. În luna mai 2025 s-au făcut 3 ani de zile de când proiectul a fost înaintat. Este o întârziere extrem de gravă”, susține analistul.

De ce este atât de gravă întârzierea: pentru că este o soluție, alături de legea rezervistului voluntar, pentru refacere/înlocuirea rezervei operaționale, respectiv a celor care au făcut stagiul militar până în 2007, prin modalități ale voluntariatului, explică generalul. 

„Noi, din cauza acestor întârzieri, le spun flagrante din punct de vedere al pachetului legislativ privind refacerea rezervei operaționale a Armatei Române pe principiile voluntariatului, avem o rămânere în urmă serioasă, pentru că cei din rezerva operațională, cei care au fost în stagiu militar până în 2007, în următoarea perioadă de timp, și nu mai mult de un termen mediu, ies din rezerva operațională din cauza vârstei. Ei nu vor mai fi păstrați în evidența militară. Ei trebuie înlocuiți”, detaliază Bălăceanu.

Reintroducerea serviciului militar obligatoriu?

Dacă Armata Română nu reușește să-și completeze rezerva operațională prin modalitatea voluntariatului se poate ajunge la măsuri extreme: „la un moment dat, va trebui să reintroducem serviciul militar obligatoriu, arată generalul.

Nicio armată nu funcționează fără rezervă, spune el. Mai ales în condițiile actuale. „Ne-o demonstrează și conflictul din Ucraina, și situaţia din Israel și mai avem și alte exemple”, detaliază analistul.

În acest timp, Ungaria și Polonia au avut un mare succes în a atrage populația spre aceste forme de antrenament militar. „Au constituit un comandament al forțelor teritoriale care este format din luptători rezerviști pe baza voluntariatului”, a precizat generalul.

În continuare este nevoie ca proiectul de Lege privind pregătirea populației pentru apărare să primească cât mai repede avizele necesare, să ajungă la nivelul guvernului și guvernul să-l înainteze către Parlament. „Apoi Ministerul Apărării să aplice legea concomitent cu aplicarea de legii rezervistului voluntar”, arată Bălăceanu.

Astfel, refacerea rezervei operaționale se va face atât prin acest proiect de lege, privind pregătirea populației pentru apărare cât și prin intermediul Legii 270/2015, legea privind statutul rezervistului voluntar.

În caz de război, toți acești rezerviști vor completa unitățile militare, conform repartiției primite.

Elena Udrea, așteptată de soț cu flori în faţa penitenciarului: „Cea mică nu știe încă”/„Ne-ar plăcea să mergem în Delta Dunării, la părinţii mei”

0

Adrian Alexandrov, soţul Elenei Udrea, a fost prezent la Penitenciarul Târgşor, în aşteptarea eliberării acesteia. 

Adrian Alexandrov a aşteaptat în faţa penitenciarului. FOTO Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Adrian Alexandrov le-a mărturisit jurnaliştilor că a fost sceptic cu privire la şansele soţiei sale de a fi eliberată şi a vorbit mai ales despre impactul pe care l-a avut lipsa mamei asupra fiicei lor, motiv pentru care cea mică nici nu a fost anunţată că mama sa va fi eliberată.

„Am vorbit cu ea mai devreme la telefon și mi-a zis ca în jur de 15.30 o voi putea lua de acolo. După 3 ani şi jumătate de lupte în instanțe, în care unii judecători și avocați îi dădeau dreptate Elenei Udrea, astăzi în sfârșit a venit și vestea asta de eliberare a Elenei. Eu mereu mi-am luat și o mică rezervă, dar să știți ca am fost copleșit când am primit vestea de eliberare de la Ploiești. Cea mică nu știe încă, pentru că vrem să-i facem o surpriză. Am lăsat-o la o cunoştinţă. Voi veni cu Elena acasă și apoi o voi aduce și pe cea mică.

Sper să nu fie un șoc pentru ea. De vreo două luni am simțit-o că și cea mică e la limită cu răbdarea, supărată ca toate fetele merg în parc cu mamele și doar a ei lipsește. Nu e zi în care să nu-mi spună ca îi e dor de mama ei, să nu plângă după ea. Încerc să îi explic, dar e o fetiță de 6 ani și jumătate care nu a mai dormit acasă cu mama ei de aproape 4 ani.

Când va ajunge acasă singurul ei gând va fi să se reconecteze cu cea mică. Nu am discutat de planuri pe viitor, le vom lua pas cu pas, dar în aşșa fel încât să nu mai lipsească niciunul dintre noi de lângă ea. Doar dacă treci printr o situație de asta poți înțelege.

Elena a rezistat acolo pentru că e o femeie extrem de puternică, dar începem să privim ușor la prezent și spre viitor și vom face tot ce trebuie și ce putem ca cea mică să nu mai simtă lipsa niciunuia dintre noi.

Eu știu de la Elena următorul lucru: s-a a chinuit extrem de mult să-l aducă pe Lucian Bute să boxeze în România, sunt multe întrebări fără răspuns în dosar”, a spus soţul Elenei Udrea.

Cu un buchet în mână pentru soţia sa, emoţionat, Adrian Alexandrov a continuat să povestească despre perioada grea prin care au trecut el, Elena Udrea, dar mai ales fetiţa lor de 6 ani: „La fiecare vizită nu voia să mai plece, voia de foarte multe ori să rămână cu Elena”.

În ceea ce priveşte viitorul apropiat, el a mărturisit că este posibil să meargă în Delta Dunării.

Ne-ar plăcea să mergem în Delata Dunării, la părinţii mei”, a mai spus Adrian Alexandrov,.

Cu cât crește PREȚUL unei camere de hotel pe litoral, dacă are balcon și aer condiţionat. Orice facilitate este taxată în plus

0

Suntem în plin sezon estival, iar temperaturile sunt ridicate și pe litoral. Tocmai de aceea, mulți turiști caută cazare cu aer condiționat (AC) inclus. Doar că această facilitate crește costul camerei, iar prețul este și mai mare dacă are și balcon. Iar dacă vor la un etaj superior, cu vedere la mare… totul se plăteşte în plus.

De exemplu, potrivit observatornews.ro, la un hotel de două stele din staţiunea Saturn, o cameră situată la parter, fără aer condiţionat, frigider şi astfel de facilităţi, se închiriază la preţul de 190 de lei. La un etaj superior, costă 210 lei, iar cu AC aceeași cameră valorează cu 30 de lei mai mult.

Iar la un hotel de trei stele din Eforie Nord, o cameră fără balcon se închiriază la preţul de 474 de lei, în sezonul estival, iar pentru una cu balcon şi privelişte spre mare se mai adaugă 50 de lei. La apartamente, la acelaşi hotel din Eforie Nord, cele cu balcon costă mai mult cu 100 de lei.

FOTO – caracter ilustrativ: colaj Shutterstock

Comisia Europeană avertizează ROMÂNIA din cauza TVA-ului /Ce riscă Bucureștiul din cauza lipsei aplicării unei directive

0

Comisia Europeană a avertizat, joi, România asupra întârzierii aplicării normelor Uniunii Europene privind Taxa pe Valoare Adăugată (TVA), Bucureștiul riscând să fie reclamat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

”Comisia Europeană a decis astăzi să trimită avize rezonabile Belgiei, Bulgariei, Greciei, Spaniei și României din cauza nealinierii legislațiilor naționale la prevederile obligatorii ale Directivei 2022/542 asupra ponderii TVA-ului. Directiva le permite statelor membre să aplice rate reduse ale TVA-ului, inclusiv un cuantum zero pentru produse esențiale precum alimentele, produsele farmaceutice și cele de uz medical. Cele cinci state membre nu au transmis transpunerea totală în legislație a acestei Directive, ceea ce ar fi trebuit să facă până pe 31 decembrie 2024”, anunță Comisia Europeană.

”Prin urmare, Comisia Europeană a decis să emită avize rezonabile adresate Belgiei, Bulgariei, Greciei, Spaniei și României, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare, altfel Comisia Europeană poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu solicitarea de impunere a unor sancțiuni financiare”, a avertizat Comisia Europeană.

Avertisment privind schema specială adresată IMM-urilor

În plus, Comisia Europeană a decis să emită avize rezonabile adresate României, Bulgariei, Greciei și Spaniei din cauza nealinierii legislațiilor naționale la modificările introduse prin Directiva 2020/85, referitoare la schema specială aplicabilă Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM-uri).

”Directiva le permite companiilor mici să vândă produse și servicii fără aplicarea TVA-ului și relaxează obligațiile privind TVA-ul. În plus, firmele mici care au sedii în alt stat membru UE  decât cel în care este datorat TVA-ul pot beneficia de scutiri prin modalități de reciprocitate. Comisia Europeană a decis să emită avize rezonabile adresate Bulgariei, Greciei, Spaniei și României, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare, altfel Comisia Europeană poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu solicitarea de impunere a unor sancțiuni financiare”, subliniază instituția.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

ANALIZĂ Bloomberg: Doctrina lui Trump riscă să favorizeze ascensiunea CHINEI /Președintele SUA încearcă cedarea atribuțiilor în materie de apărare

ANALIZĂ Axios.com: Atacurile lui Trump la adresa lui POWELL arată de ce Rezerva Federală a fost concepută ca instituție independentă

Ce se va alege de CIA? Agenția secretă americană a crezut mult timp în puterea de a-și cunoaște dușmanul. Dar în aceste zile amenințările vin de sus

0

Dacă în trecut CIA se temea că rămâne fără obiectul muncii odată cu destrămarea URSS, acum se confruntă cu un adversar de alt fel: propriul său președinte, scrie The New Yorker.

Agenția de Informații a SUA/FOTO:Arhiva

La sfârșitul lui 1988, în birourile securizate ale Washingtonului, câțiva dintre cei mai respectați analiști ai CIA privind Uniunea Sovietică erau cuprinși de o melancolie greu de mascat. Nu pentru că URSS-ul se prăbușea sub propria greutate ideologică și economică, ci pentru că această prăbușire amenința chiar rostul lor profesional. „O schimbare fundamentală în URSS e la fel de semnificativă ca o schimbare majoră în structura socială a Americii”, spunea Douglas MacEachin, șeful biroului de analiză sovietică. Iar întrebarea care plana, nerostită dar apăsătoare, era: „Ce facem noi, vrăjitorii Apocalipsei, într-o lume fără Apocalipsă?”

Destrămarea URSS

Când URSS-ul s-a destrămat cu un geamăt și nu cu o explozie, SUA s-au trezit singure pe scenă. Războiul Rece s-a terminat, iar CIA, fără un dușman clar, s-a retras discret în umbră. Se reduceau bugete, se grăbeau pensionări, iar șefii spionilor ajungeau să-și caute singuri intrarea la Casa Albă – cum s-a glumit în 1994, când o mică aeronavă s-a prăbușit pe peluza prezidențială: „E directorul CIA care încearcă să obțină o audiență.”

Atentatele de la 11 septembrie 2001

Anii ’90 au fost marcați de o iluzorie „sfârșit de istorie”. În locul marilor ideologii, America se împărțea între fanii lui „Friends” și cei ai lui „Seinfeld”. Dar realitatea avea să revină brutal, sub forma unor atentate orchestrate de o organizație necunoscută publicului larg: Al Qaeda. CIA-ul nu doar că nu anticipase atacurile din 11 septembrie 2001, dar nici nu le înțelesese miza. Raportările erau numeroase, dar confuze. Când totul este o amenințare, nimic nu mai pare urgent.

După atentate, CIA-ul a fost reactivat brusc, cu o misiune de distrugere totală a terorismului global. Șefii au promis capetele lui Bin Laden și Zawahiri în câteva săptămâni. Președintele Bush a îmbrățișat retorica fără rezerve: „Dead or alive.” Dar adevărul era că agenția nu avea capacitățile necesare pentru o astfel de vânătoare de oameni. Lipsa de informații era abisală – și din acest vid au erupt, în anii ce-au urmat, tortura, închisorile secrete, războiul din Irak.

În noua sa carte, „The Mission: The CIA in the 21st Century”, jurnalistul Tim Weiner – cunoscut și pentru lucrarea sa anterioară, „Legacy of Ashes” – descrie o agenție prinsă între obsesia pentru control și eșecul de a înțelege lumea în care operează. CIA a fost, de la început, un hibrid: o parte citea ziarele adversarilor, alta răsturna guverne prin emisari și valize de dolari. Uneori cu succes, adesea cu efecte secundare dezastruoase – cum s-a întâmplat în Iran, Guatemala, Congo sau Chile. În numele democrației, CIA a lucrat adesea împotriva ei.

După 2001, a revenit timpul operațiunilor întunecate. CIA a redescoperit instrumentele brutale: simulări de înec, detenții fără proces, presiuni fizice și psihologice. Abu Zubaydah, capturat în 2002, a fost supus unor torturi înfiorătoare, deși FBI obținuse deja de la el informații esențiale, prin metode convenționale. Dar în acel climat politic, eficiența nu mai conta – conta spectacolul forței.

Obama a întrerupt programul de tortură, dar nu și pe cel al atacurilor cu drone. S-a trecut de la interogatoriul fizic la execuția la distanță. Dacă metodele au fost diferite, rezultatele morale au fost similare: zeci de morți colaterali, resentimente, și niciun final clar în lupta împotriva terorismului.

CIA în epoca Trump

Trump a schimbat din nou registrul. A disprețuit CIA-ul, a contestat concluziile despre implicarea Rusiei în alegeri, și a preferat „adevărul” pe care îl vedea la televizor. Agenția, altădată acuzată că servește președinții fără scrupule, s-a trezit, paradoxal, în rolul de gardian al democrației. O agentă a avertizat asupra „loviturii de stat de dreapta”, după alegerile din 2020. Iar în 2021, când CIA a anticipat corect invazia rusă în Ucraina – și a informat aliații cu detalii clare – părea că agenția și-a regăsit busola.

Dar echilibrul rămâne fragil. Trump a promis să curețe agenția de „elementele ostile” și să o pună sub control politic direct. A numit deja în frunte un loialist, fost congresman texan, care a desființat programele de diversitate ale agenției – într-o lume în care capacitatea de a înțelege cultura altora este o armă. Sub umbrela patriotismului, riscă să se întoarcă la metodele din trecut: închisori secrete, execuții sumare, intervenții străine.

Jurnalistul Tim Weiner avertizează: istoria CIA nu este doar una a eroismului și sacrificiului, ci și a greșelilor monumentale, a autoiluzionării și a obedienței periculoase față de puterea politică. Iar întrebarea care închide cartea sa este și întrebarea care plutește, apăsătoare, deasupra Washingtonului: dacă, într-o zi, un președinte va cere agenției să elimine un rival politic sau să răstoarne o țară incomodă, cine îi va spune „nu”?

Moscova reaprinde vechile amenințări nucleare și promisiuni false de pace. Scopul: slăbirea NATO și blocarea ajutorului american pentru Ucraina

0

Rusia reia o retorică periculoasă și cunoscută: amenințări nucleare voalate, acuze îndreptate împotriva Occidentului și apeluri ipocrite la negocieri „de pace”.  Scopul este transparent, afirmă Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) într-un raport publicat pe 16 iulie: erodarea sprijinului NATO pentru Ucraina, provocarea unor tensiuni între Washington și partenerii săi europeni și blocarea unui nou pachet de ajutor militar american.

Putin flutură arma nucleară când se aflî în corzi/FOTO:Arhiva

Din nou, spectrul nuclear

Kremlinul pare să-și fi reluat tacticile informative de început de război, recurgând la o combinație de presiune simbolică și confuzie retorică. Pe 16 iulie, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a transmis că toate prevederile doctrinei nucleare a Rusiei „rămân în vigoare”, reiterând ideea că statele nucleare trebuie să „răspundă” pentru orice instigare venită din partea aliaților lor non-nucleari.

Doctrina, revizuită în toamna lui 2024, include o clauză controversată: în cazul în care o țară non-nucleară atacă Rusia cu sprijinul unei puteri nucleare, Federația Rusă ar putea considera acest act un atac combinat. ISW subliniază că această ambiguitate juridico-militară este concepută pentru a descuraja susținerea NATO pentru Ucraina, prin insinuarea unor riscuri majore de escaladare.

Narațiuni vechi, reîmpachetate

Mesajul oficial al Moscovei rămâne fidel unui discurs familiar. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 15 iulie că „operațiunea militară specială” are ca obiectiv neutralizarea „amenințărilor generate de extinderea NATO” la granițele Rusiei. Totodată, Peskov a descris poziția Europei ca fiind una „militaristă, irațională”, în timp ce Washingtonul este acuzat că alimentează ostilitățile prin sprijinul constant acordat Kievului.

Potrivit ISW, aceste afirmații se înscriu în strategia mai largă de a submina unitatea Occidentului și de a eroda legitimitatea sprijinului acordat Ucrainei. Dacă la începutul războiului Kremlinul încerca să prevină trimiterea de ajutor, acum obiectivul s-a schimbat: Moscova vizează anularea sprijinului deja acordat și provocarea unui recul politic în capitalele occidentale.

Rusia – „fals pacificator”

Într-un alt registru, Kremlinul încearcă să se repoziționeze ca parte rezonabilă a conflictului. Peskov a cerut comunității internaționale să exercite presiuni asupra Ucrainei — nu asupra Rusiei — pentru reluarea negocierilor bilaterale. ISW evaluează această mișcare ca fiind un artificiu propagandistic: o încercare de a discredita Kievul și de a sugera că Rusia ar fi gata de compromis, în timp ce menține ostilitățile și ocuparea teritoriilor.

Această abordare urmărește, de fapt, izolarea Ucrainei pe plan diplomatic, mai ales într-un moment în care președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum dur Kremlinului: acceptarea unui acord de încetare a focului până la 2 septembrie, sub sancțiunea impunerii unor tarife comerciale severe.

Divizare și uzură strategică

ISW avertizează că toate aceste mesaje – de la amenințările nucleare până la retorica de „pace” – sunt elemente ale unei campanii informaționale bine calibrate, menite să zdruncine coeziunea NATO și să alimenteze scepticismul în rândul publicului american și european cu privire la continuarea sprijinului militar pentru Ucraina.

„Kremlinul acordă prioritate eforturilor informaționale menite să submineze unitatea NATO și să alimenteze nemulțumirea între SUA și aliații săi europeni, cu scopul final de a degrada capacitățile de apărare ale Ucrainei și de a obține ceea ce Moscova își dorește de la începutul conflictului: capitularea statului ucrainean,” se arată în analiza ISW.

Un război al nervilor

Pe fondul unei ofensive militare care stagnează în multe sectoare ale frontului și a unui context internațional mai volatil ca niciodată, Moscova pare să fi revenit la ceea ce știe cel mai bine: războiul psihologic și propagandistic. De data aceasta, miza este însă mai mare — și nu doar pentru Ucraina. Dacă semnalele venite de la Moscova vor reuși să divizeze NATO sau să provoace oboseala strategică a aliaților, urmările s-ar putea resimți mult dincolo de câmpul de luptă din Donbas.

Elena Udrea: „Domnul Băsescu nu era pe lista de persoane pe care le puteam contacta”

0

Eliberată după 3 ani şi o lună petrecuţi în Penitenciarul de la Târgşor, Elena Udrea a vorbit despre experienţa sa după gratii, dar şi despre „bărbaţii care fac orice pentru a plăti preţul libertătii”.

Elena Udrea face declarații la eliberarea din penitenciar.FOTO Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Radiind de fericire, în aplauzele colegelor sale de închisoare, Elena Udrea a păşit pe poarta penitenciarului, unde pe lângă şoţul său, Adrian Alexandrov,  a fost întâmpinată de jurnalişti.

Dincolo de glumele amare pe care le-a făcut despre revenirea ei în politică, în condiţiile în care a văzut „cine face politică azi”, fostul ministru al Turismului a recunoscut că şi după gratii a urmărit zilnic ştirile şi este la curent cu tot ce se întâmplă în România.

„Nu îmi mai trece prin cap să intru în politică. Văzând cine face politică azi… mai că m-ar bate gândul. Dar era o glumă! Sunt multe lucruri pe care nu le-am făcut și pot să le fac acum”, a spus ea.

În acest context, jurnaliştii nu au ratat ocazia să o întrebe ce părere are despre dosarul fostului general SRI Florian Coldea, mai ales că, de-a lungul timpului Elena Udrea a afirmat în numeroase împrejurări că principalii artizani ai condamnării sale au fost Florian Coldea şi Codruţa Kovesi.

„Nu sunt de acord cu bărbaţii care fac orice pentru a plăti preţul libertăţii. Aş vrea să ştiu câţi bărbaţi trec prin puşcărie aşa cum am trecut eu”, a spus ea.

În ceea ce priveşte persoanele publice cu care a păstrat legătura pe timpul detenţiei sale, Elena Udrea nu a dorit să dezvăluie foarte multe detalii.

„Domnul Băsescu nu era pe lista mea de persoane pe care le puteam contacta”, s-a rezumat ea să le răspundă jurnaliştilor atunci când a fost întrebată dacă a mai discutat cu fostul preşedinte de când a ajuns la închisoare.

„Este mai eficient decât noi”. Șeful Poliției Române recunoaște neputința instituției în capturarea criminalului din Mureș

0

Șeful Poliției Române a făcut o declarație sinceră care a stârnit indignare și ironie în mediul public, recunoscând public ineficiența instituției în fața unui criminalului fugar. Chestorul Matei Benone a admis fără ezitare că autoritățile nu reușesc să-l prindă pe fugarul de la Mureș. „Din păcate, în momentul de față, este mai eficient decât noi”, a spus oficialul, referindu-se la Emil Gânj, criminalul care încă nu a fost prins la 10 zile de la dispariție.

Tonul calm al declarației contrastează cu gravitatea situației, iar sinceritatea dezarmantă a șefului Poliției a fost completată de figura posomorâtă a secretarului de stat în Ministerul de Interne Bogdan Despescu, aflat lângă el.

În înregistrarea video, Despescu apare cu privirea în pământ, dând ușor din cap.

Reacțiile din spațiul public

Fostul polițist Marian Răduinea a reacționat într-o postare devenită virală. El descrie momentul ca fiind „antologic” și „memorabil”.

Răduinea a ținut să precizeze că problema nu este la nivelul agenților de teren, care își fac meseria „cu responsabilitate, în condiții dificile și cu resurse limitate”.

La rândul său, profesorul-consultant Ștefăniță Radu spune că Despescu conduce poliția de 10 ani, de ani de zile ca secretar de stat și în tot acest timp s-au petrecut evenimente oribile în țară.

Pentru modul cum manageriază totul de un deceniu trebuia sa plece demult.  E din nou pe cai mari, distrugând prin prestația sa catastrofică încrederea în polițistul de rând, care încearcă sa-si facă datoria, într-un sistem de siguranță publică politizat, căpușat, corupt și defazat”, a scris Ștefăniță Radu.

O crimă violentă și un fugar periculos

Emil Gânj, în vârstă de 37 de ani, este căutat de peste o săptămână de autorități, fiind acuzat că și-a ucis concubina de 23 de ani și a incendiat casa în care se afla trupul neînsuflețit al acesteia.

Autoritățile avertizează că bărbatul este extrem de periculos și îndeamnă populația să evite orice contact cu acesta. Cei care dețin informații care ar putea ajuta la localizarea lui sunt rugați să sune de urgență la 112. Poliția oferă o recompensă de 5000 de euro pentru informații utile anchetei.

Directorul general al celei mai mari bănci din Ungaria cere adoptarea EURO și PREDICTIBILITATE în politicile economice

0

Peter Csanyi, noul director executiv al OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, a cerut adoptarea monedei euro și încetarea luării de decizii economice ad-hoc, care au subminat încrederea investitorilor și au afectat valoarea companiilor la bursă.

Ungaria, a cărei economie a suferit o recesiune după pandemia de coronavirus, s-a „decuplat” deja de Europa de Est, a declarat Peter Csanyi, care a preluat conducerea OTP Bank în mai. Tatăl său, Sandor, continuă ca președinte al OTP, după ce a renunțat la funcția de director general în aprilie, după 33 de ani.

Ar fi o „mică surpriză” dacă Guvernul va fi în stare să atingă ținta de creștere economică, deja revizuită în jos, de 0,8% pentru acest an, a spus Peter Csanyi.

„Cel mai important ar fi să avem un mediu economic și de reglementare previzibil”, a declarat Csanyi reporterilor joi la Budapesta.

Este ceva rar în Ungaria ca un director de companie important să critice Guvernul în public, chiar și într-un mod moderat, de teamă că afacerile lor s-ar putea confrunta cu represalii, inclusiv impunerea de taxe speciale.

În acest an, OTP se așteaptă să plătească taxe de 763 de milioane de dolari, cu 53% mai mult decât anul trecut.

În timp ce starea de spirit „anti-sistem” este în ascensiune în Ungaria, Csanyi a spus că „știm foarte puține” despre modul în care s-ar schimba politica economică dacă Orban ar pierde puterea.

Pentru a acoperi deficitul bugetar, Viktor Orban, care a tărăgănat procesul de adoptare a monedei euro, a introdus câteva taxe speciale pentru sectorul financiar. El a majorat, de asemenea, cheltuielile și a luat măsuri pentru a extinde scutirile de impozit pe venit pentru mame, înainte de alegerile de anul viitor.

În sondaje, după 15 ani la putere, partidul Fidesz al lui Orban stă mai prost decât opozanții de la partidul Tisza.

Liderul opoziției, Peter Magyar, al cărui partid Tisza deține un avans de două cifre în sondaje, a declarat că va relansa economia cu fonduri de la Uniunea Europeană care sunt înghețate acum din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

Dobânda de referință din Ungaria și România, cea mai mare din UE

OTP este activă în 11 state, majoritatea din Europa de Est și din Balcani. Croația, Slovenia și Bulgaria cumulează 39% din activele OTP. Croația și Slovenia sunt membre ale zonei euro, în timp ce Bulgaria urmează să adopte euro în 2026.

Ungaria nu are o dată țintă pentru adoptarea euro, iar Viktor Orban a spus că țara nu este pregătită să adopte moneda comună.

„Cred că euro este foarte dezirabil”, a spus Csanyi. „Ne-ar face bine dacă am intra în zona euro în următorii cinci-zece ani, de preferință în cinci ani”.

Piețele maghiare au fost foarte volatile în ultimii ani, din cauza fluctuațiilor politicii economice, inclusiv a unei crize valutare în urma unei campanii de cheltuieli înainte de alegerile generale din 2022.
Banca centrală a Ungariei a stabilizat forintul prin menținerea ratelor dobânzilor ridicate. Dobânda de referință este 6,5%, egală cu cea din România și cea mai mare din UE, notează Bloomberg.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Danemarca cere măsuri dure împotriva Ungariei pentru încălcarea valorilor europene. Copenhaga vrea aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE

Bursa de la București a închis cu o apreciere de 1,49% până la un nou MAXIM istoric. Transgaz conduce în topul creșterilor din BET

0

Bursa de Valori București (BVB) a închis ziua de joi cu o creștere de 1,49% față de ziua precedentă la în cazul celui mai important indice, Bucharest Exchange Trading (BET). Este cea mai consistentă creștere, pe un val ascendent al ultimelor patru zile de tranzacționare, ajungând la un maxim istoric de aproximativ 19.686,84 de puncte la închidere, față de 19.397,17 în ziua precedentă.

La creșterea BET a contribuit cel mai mult avansul acțiunilor Transgaz (5,42%) iar, la capătul opus, Fondul Proprietatea cu -0,4%.

BET este primul indice dezvoltat de BVB și reprezintă indicele de referință al pieței locale de capital. BET reflectă evoluția celor mai tranzacționate companii de pe piața reglementată a BVB, exclusiv societățile de investiții financiare (SIF-uri). Este un indice de preț ponderat cu capitalizarea free floatului, ponderea maximă a unui simbol fiind de 20%. Criteriul principal de selecție al societăților în indice este lichiditatea.

  • S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A.     –       37,9500      –         5,42%
  • BANCA TRANSILVANIA S.A.    –      28,2800         –      4,12%
  • S.N.G.N. ROMGAZ S.A.  – 7,4800 – 2,47%
  • Premier Energy PLC   –      21,2000       –        1,44%
  • TTS (TRANSPORT TRADE SERVICES)    –     5,2200 – 1,36%
  • S.N. NUCLEARELECTRICA S.A.   –   44,9500       –        1,01%
  • SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A.       –        16,9200         –      0,83%
  • MedLife S.A.   –    6,9700 – 0,72%
  • ONE UNITED PROPERTIES      –      21,7000       –        0,70%
  • ANTIBIOTICE S.A.       –      2,4850 – 0,61%
  • BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE S.A. – 19,4000        –       0,52%
  • Digi Communications N.V.      –       81,1000      –         0,50%
  • PURCARI WINERIES PUBLIC COMPANY LIMITED  – 20,8500      –         0,48%
  • AQUILA PART PROD COM        –      1,4340 – 0,42%
  • C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA     –    58,4000    –           0,17%
  • OMV PETROM S.A.    –      0,7690 – 0,00%
  • S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA S.A. – 123,0000    –        -0,08%
  • TERAPLAST SA –  0,5510 – -0,18%
  • Sphera Franchise Group – 38,5000     –          -0,26%
  • FONDUL PROPRIETATEA – 0,3770 –  -0,40%

„Am trecut prin frica alegerilor politice, a intrării în incapacitate de plată, lipsa unui guvern, inflație, downgrade la junk etc. Pe fondul atenuării tensiunilor geopolitice și economice ale lumii, în particular a problemelor economice ale României prin pachetele fiscale adoptate (atenție și la implementarea acestora), BVB a primit un green card din partea investitorilor, deoarece aceste creșteri ale cotațiilor se realizează cu bani noi, cu bani care intră în piața de capital românească”, spune Laurențiu Felea, broker în cadrul Goldring Iași, pentru Economedia.

Impactul alegerilor

Piața de capital din România a recuperat din pierderile suferite între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale și, mai mult, a ajuns la maxime istorice la finalul lunii mai, conform datelor oficiale agregate la jumătatea lunii trecute de specialiștii Bursei de Valori București (BVB) și comentate pentru Gândul de președintele Radu Hanga.

Astfel, la 30 mai, față de 30 aprilie, indicele principal al BVB, BET, a avut un avans de 6,7%, iar BET-TR a crescut cu 8,8%. Conform datelor BVB actualizate până pe 6 iunie 2025, BET este cu 0,4% peste precedentul maxim istoric, din 18 iulie 2024.

La acea dată, indicele BET, ce grupează cele mai lichide douăzeci de acţiuni ale pieţei noastre, a avut o apreciere de 0,24%, la 18.621 de puncte.

Recomandăm și:

Capitalizarea tuturor companiilor listate la BVB, la MAXIME istorice. Cât a fost creșterea după declinul abrupt dintre cele două tururi prezidențiale

Marile companii din energie încep să recupereze scăderile de pe BVB din ultimele zile. Transgaz are chiar un plus de câteva sute de milioane de lei

Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră

Efectul victoriei lui Nicușor Dan: leul românesc, la cel mai puternic avans față de EURO din ultimii trei ani

Patrule paralele: cum au ajuns grupările naționaliste să înlocuiască poliția pe străzile Rusiei

0

Pe fondul unui deficit grav de personal în structurile de ordine publică, grupuri de patrulare naționalistă preiau controlul în tot mai multe orașe rusești, scrie The Wall Street Journal.

Membri ai grupării Russkaia Obșcina/FOTO:X

În lipsa unui număr suficient de polițiști — mulți dintre ei transferați sau recrutați pentru frontul din Ucraina, unde salariile sunt considerabil mai mari — autoritățile locale din Rusia apelează tacit la soluții alternative. În acest vid de putere și autoritate, grupări radicale de inspirație naționalistă, precum Russkaia Obșcina (Comunitatea Rusă), se afirmă ca forțe de ordine „neoficiale”, dar active.

Potrivit estimărilor Ministerului rus de Interne, peste 33.000 de angajați au părăsit structurile poliției într-un singur an, în timp ce deficitul de personal este evaluat la peste 172.000 de posturi neocupate. În orașe precum Novosibirsk, aproximativ 40% din pozițiile de patrulare sunt vacante.

Ordinea impusă de civili înarmați

În acest context, Russkaia Obșcina susține că are peste 150 de filiale în întreaga federație, acoperind toate cele 11 fuse orare ale țării. Gruparea se promovează intens pe platforme locale precum VKontakte și Telegram, ba chiar pune la dispoziție o aplicație mobilă cu „buton de panică” pentru cetățeni.

Dar activitatea grupului depășește cu mult atribuțiile de patrulare civică. Conform relatărilor de pe rețelele sociale, membrii au desfășurat razii în apartamentele migranților, au întrerupt evenimente LGBTQ private și au condus persoane, fără mandat legal, la centrele de recrutare militară. Unii membri au fost filmați purtând bastoane și îmbrăcăminte paramilitară, în timp ce rețin oameni suspectați de „comportamente deviante” sau încălcări minore ale legii.

„Știm că poliția duce lipsă de oameni și suntem gata să ajutăm”, a declarat într-un video Andrei Tkaciuk, politician local din Siberia și fondator al organizației. Același Tkaciuk este cunoscut pentru limbajul său agresiv și declarațiile discriminatorii la adresa minorităților, în special a comunității musulmane.

Legături cu puterea și sprijin instituțional tacit

Oficial, autoritățile centrale nu recunosc implicarea directă a acestor grupuri în menținerea ordinii publice. Cu toate acestea, Russkaia Obșcina a primit sprijin public din partea șefului Comitetului de Investigații din Rusia, ceea ce a alimentat speculațiile că gruparea acționează cu aprobarea tacită a autorităților.

În Extremul Orient rus, guvernatorul regiunii Primorski, Oleg Kojeamako, a înființat un grup paramilitar de voluntari denumit Tigrul, compus din veterani ai Brigăzii 155 de infanterie navală. În orașul industrial Tiumen, foști combatanți din Ucraina patrulează acum străzile sub egida grupului Drujina Rusă, cu susținerea controversatului oligarh ortodox Konstantin Malofeev.

În Crimeea ocupată, membrii Russkaia Obșcina au efectuat un raid într-un club de noapte, controlând actele celor prezenți. Deși nu au constatat încălcări ale legii, 14 persoane au fost trimise la centrele de recrutare militară.

Un echilibru instabil

Politica Kremlinului s-a folosit adesea de naționalism pentru mobilizarea societății, în special în contextul războiului din Ucraina. Totuși, în fața unei populații etnic diverse — Rusia are aproape 200 de minorități oficial recunoscute — liderii de la Moscova au evitat până acum să încurajeze naționalismul violent de tip etnic, conștienți de pericolele radicalizării.

Însă proliferarea acestor grupuri poate submina tocmai această strategie. Prezența veterani de război, antrenați pentru luptă și adesea traumatizați, în structuri informale de ordine, riscă să deterioreze coeziunea socială și să încurajeze abuzurile.

„Este un fenomen periculos pentru statul rus, întrucât înseamnă cedarea monopolului asupra forței legitime,” avertizează Vera Alperovici, specialistă în drepturile omului de la organizația SOVA, care monitorizează extremismul în Rusia. „Practic, autoritățile împuternicesc structuri ideologice să decidă cine merită protecție și cine merită pedeapsă.”

Gruparea „Omul Nordic”, o altă organizație cu profil radical, fondată de un rapper rus și activă în zeci de regiuni, participă la razii comune împotriva migranților, dar și la intimidarea comunităților LGBTQ. În Krasnoyarsk, o astfel de campanie a dus la închiderea unui club.

În orașul Kamensk-Uralski, Russkaia Obșcina a postat imagini de la o petrecere privată în care bărbați purtau machiaj, publicând fotografii cu fețele participanților pe rețelele sociale, alături de mesaje discriminatorii.

Derapaje justificate prin lipsă de resurse

„Instituțiile care ar trebui să apere drepturile cetățenilor nu pot deveni instrumente ideologice,” subliniază Valeri Vetoșkina, avocat în cadrul ONG-ului OVD-Info, specializat în monitorizarea abuzurilor poliției. „Ceea ce vedem acum este rezultatul direct al eșecului de a menține un corp de poliție funcțional și echidistant.”

Pe măsură ce Rusia continuă mobilizarea militară, iar războiul se prelungește, vidul de autoritate internă este tot mai vizibil. Rămâne de văzut dacă Moscova va alege să reglementeze acest fenomen sau va continua să-l tolereze — cu toate riscurile pe care le implică.

Suspiciuni de otrăvire în rândul trupelor ruse: cel puțin patru soldați ar fi murit după ce au consumat apă contaminată

0

În estul Ucrainei, în zona localității Panteleimonivka (regiunea Donețk), cel puțin patru militari ruși ar fi decedat în urma ingerării unor lichide suspectate că ar fi fost contaminate, într-un posibil act de sabotaj. Potrivit unor surse media pro-Kremlin, este vorba despre sticle de apă etichetate „Apa noastră”, presupus distribuite în cadrul unui transport umanitar provenit din Crimeea, teritoriu anexat de Federația Rusă în 2014, scrie The Sun.

Soldați ruși/ FOTO:Profimedia

Imagini difuzate de presă arată cadre cu soldați în convulsii, în stare de suferință acută, în timp ce colegii lor încearcă să le acorde ajutor medical. Deocamdată, autoritățile ruse nu au emis o declarație oficială privind incidentul, însă panică s-a instalat rapid pe canalele militare rusești, unde se cere o anchetă completă asupra modului în care lichidul suspect a ajuns pe linia frontului.

Posibil sabotaj sau incident acoperit?

Potrivit canalului pro-Kremlin Țargrad, ancheta ar trebui să stabilească „cine a furnizat apa, cum a ajuns aceasta pe front și cine ar fi putut introduce substanțele toxice”. În lipsa unor concluzii oficiale, o parte din sursele rusești indică un posibil sabotaj ucrainean, deși nu există dovezi clare în acest sens.

Pe de altă parte, o sursă ucraineană, citată în același material, pune sub semnul întrebării autenticitatea acuzației, sugerând că ar putea fi vorba de cazuri de supradoză sau abuz de substanțe psihotrope, pe care comandanții le-ar fi prezentat ca „otrăvire” pentru a evita sancțiuni interne.

În contextul temperaturilor ridicate din regiune și a necesității acute de resurse, unele surse militare ruse recomandă soldaților să evite consumul de apă neverificată, indicând o posibilă extindere a neîncrederii în lanțurile de aprovizionare militară.

Război pe mai multe fronturi

În acest timp, forțele ruse au lansat un nou val de atacuri aeriene asupra orașelor ucrainene, într-o campanie de tip „pământ pârjolit” care vizează infrastructura civilă și industrială. Un atac cu bombă cu planare de 500 kg a lovit un centru comercial aglomerat din orașul Dobropillia, soldându-se cu doi morți și cel puțin 25 de răniți. Președintele Volodimir Zelenski a catalogat atacul drept „teroare rusă lipsită de logică sau scop militar real”.

Autoritățile locale estimează că mai multe persoane se află în continuare sub dărâmături, în timp ce echipele de salvare luptă cu incendiile și încearcă să degajeze zona.

În alte regiuni — inclusiv Nikopol, Harkov, Sumî și Dnipro — Rusia a continuat bombardamentele, în unele cazuri vizând în mod deliberat echipajele de intervenție care răspundeau la primele lovituri.

Contraatacuri ucrainene și replici din interiorul Rusiei

Ucraina, la rândul ei, a desfășurat mai multe atacuri cu drone pe teritoriul rus, vizând facilități industriale considerate a avea legături cu complexul militar — inclusiv o fabrică chimică din Tula și un centru de reparații pentru aeronave din Smolensk. În Belgorod, trei civili ruși au murit, iar alți 17 au fost răniți în urma atacurilor aeriene, în timp ce în Voronej, o clădire de locuințe a fost lovită de drone, rănind inclusiv copii.

Toate aceste evoluții au loc într-un context internațional extrem de tensionat. Președintele american Donald Trump a lansat recent un ultimatum de 50 de zile adresat Moscovei, amenințând cu impunerea unor tarife comerciale de 100% în lipsa unui acord de încetare a focului. Liderul american l-a trimis în Ucraina pe generalul Keith Kellogg în calitate de emisar special, reafirmând sprijinul total al Washingtonului pentru Kiev, inclusiv prin furnizarea de rachete de croazieră JASSM.

Kremlinul, însă, pare să nu fi fost impresionat. Oficiali ruși citați de presa internă au respins mesajul transmis de Trump și chiar au sugerat că presiunile ar putea duce la revendicări teritoriale suplimentare din partea Moscovei.

Inundații majore la Academia de Poliție: acoperișul a fost luat de vânt, iar în săli a turnat cu găleata. Reacția MAI

0

Ministerul Afacerilor Interne a reacționat în urma a apariției în spațiul public a informațiilor privind situația clădirii Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, care a fost avariată în urma fenomenelor meteorologice care au afectat Capitala joi după amiază. Acoperișul a fost smuls de vânt, iar în săli a plouat cu găleata.

„Prin Departamentul pentru Situații de Urgență, MAI a informat public despre acest eveniment încă din momentul în care s-au desfășurat intervențiile operative, respectând obligațiile legale de comunicare și transparență. Informațiile transmise atunci au reflectat, cu acuratețe, situația de fapt. Ministerul Afacerilor Interne tratează cu maximă seriozitate orice semnal referitor la posibile disfuncționalități sau nereguli”, a transmis MAI.

MAI a mai precizat că „în acest sens, a fost demarată deja o evaluare tehnică și administrativă rapidă, cu scopul de a identifica exact cauzele care au condus la producerea incidentului, dar și eventualele responsabilități.

Mai multe săli ale Academiei de Poliție au fost inundate. FOTO captură video ISU București Ilfov

  „Menționăm că, rezultatele vor fi făcute publice imediat ce procesul de verificare va fi finalizat. MAI reafirmă angajamentul pentru transparență, legalitate și responsabilitate instituțională, precum și deschiderea totală față de întrebările legitime ale presei și ale opiniei publice” se mai arată în comunicat  

Amintim că joi, în timpul Codului roșu de averse torențiale, vijelii și grindină, acoperișul unei clădiri aparținând Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” București a fost luat de vânt, iar mai multe săli de clasă au fost inundate, potrivit unui comunicat al ISU București-Ilfov.