Arabia Saudită a efectuat un număr „înspăimântător” de execuții pentru infracțiuni legate de droguri în ultimul deceniu, majoritatea celor executați fiind cetățeni străini, potrivit Amnesty International.

Aproape 600 de persoane au fost executate în ultimii zece ani pentru infracțiuni legate de droguri, arată datele Amnesty International, trei sferturi dintre acestea fiind cetățeni străini proveniți din țări precum Pakistan, Siria, Yemen, Nigeria și Egipt, relatează The Guardian.

După un moratoriu temporar privind aplicarea pedepsei capitale pentru droguri între 2021 și 2022, execuțiile au crescut la niveluri record: 122 doar în 2024 și 118 până la sfârșitul lunii trecute în acest an.

Bilanț în creștere

În lipsa unei atenții internaționale asupra ceea ce Amnesty descrie drept „procese profund nedrepte” și o „indiferență îngrozitoare față de viața umană”, organizația pentru drepturile omului avertizează că bilanțul victimelor este în creștere.

Dana Ahmed, cercetătoare Amnesty International pentru Orientul Mijlociu, a declarat: „Asistăm la o tendință cu adevărat înfiorătoare, în care cetățenii străini sunt executați într-un ritm alarmant pentru infracțiuni care nu ar trebui să atragă niciodată pedeapsa cu moartea.

Convingerea statelor să denunțe și să condamne abuzurile comise de Arabia Saudită în materie de drepturi ale omului a fost întotdeauna dificilă, având în vedere resursele financiare vaste și influența sa geopolitică. Iar pe fondul conflictelor continue din Orientul Mijlociu… atenția asupra acestor practici a scăzut și mai mult.”

„Păcăliți și exploatați”

Amnesty a mai precizat că a identificat cetățeni străini care au fost „păcăliți și exploatați” după ce au fost atrași în rețele de trafic de droguri în timpul migrației pentru muncă, cu promisiuni de recompense care nu justificau riscul de a fi condamnați la moarte.

Organizația a evidențiat cazul a șapte etiopieni și un somalez aflați acum pe lista celor condamnați la moarte, acuzați că ar fi traficat 153 de kilograme de canabis, evaluate la circa 3,8 milioane de dolari (aproximativ 2,79 milioane de lire sterline). Potrivit mărturiei acestora din documentele instanței, au fost recrutați cu promisiunea unei sume modice de doar 267 de dolari de persoană.

Nivelul scăzut de educație și condițiile socioeconomice dezavantajate ale multora dintre cetățenii străini condamnați la moarte le-au crescut riscul de a fi exploatați și le-au îngreunat accesul la reprezentare juridică în Arabia Saudită, arată Amnesty. Raportul mai menționează lipsa accesului la avocați, sprijin consular insuficient și absența interpretării eficiente în timpul procedurilor.

Acuzații de tortură

Cel puțin patru cazuri documentate de Amnesty implică persoane care au raportat că au fost supuse torturii sau altor tratamente inumane în timpul arestului preventiv, pentru a li se obține mărturisiri. Mulți nu știau care este stadiul apelurilor lor sau când urma să aibă loc execuția – unii au fost informați de oficialii închisorii cu doar o zi înainte de a fi executați.

Kristine Beckerle, directoare regională adjunctă a Amnesty International pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, a declarat: „Pedeapsa cu moartea este cea mai crudă, inumană și degradantă formă de pedeapsă.

Aliații internaționali ai Arabiei Saudite trebuie să exercite presiuni urgente asupra autorităților pentru a opri acest val de execuții și a respecta obligațiile internaționale privind drepturile omului.”

A promis că se va întoarce și s-a întors, dar a murit la scurt timp după ce rușii l-au eliberat din captivitate. Este povestea ucraineanului Valery Zelensky, militar al Brigăzii 53 mecanizate, care a fost returnat Ucrainei ca parte a schimbului „1000 pentru 1000”, potrivit suspilne.media/donbas.

Era 25 mai 2025 când a fost eliberat. La mai puțin de o lună, pe 16 iunie, inima sa s-a oprit.  Corpul bărbatului de 57 de ani nu a putut rezista efectelor torturii, potrivit mărturisirilor făcute de fiica lui Valery, pentru Suspilne Donbas.

În captivitate a trăit cu gândul familia sa, despre care, timp de trei ani, a crezut că este sub ocupație. A visat să mai vadă o dată ochii iubitei sale soții și a reușit să o facă.

Timp de 39 de luni cât a stat în captivitate în închisorile rusești, soldatul ucrainean a îndurat torturi cumplite.

„Era foarte puternic”

Fiica sa, Valeria a povestit că Valery Zelensky a fost un om puternic, atât fizic, cât și spiritual. Și ca toți supereroii, avea un călcâi al lui Ahile: familia lui. A fost singurul punct  slab al lui  Valery Zelensky, în rest, nimic nu-l putea distruge:

„Tatăl meu a studiat pentru a deveni chimist-tehnolog. Acolo ( la Sievierodonetsk)  a întâlnit-o pe mama (…) A recunoscut imediat că ea era destinul lui. Întreaga viață pe care au petrecut-o împreună a fost o viață foarte romantică. S-au întâlnit la universitate, apoi au apărut copiii. (…) A inspirat o mulțime de oameni”

A intrat în Poliție, iar ulterior a încercat să-și construiască propria afacere, care a dat însă faliment. S-a înrolat apoi  în armată și a fost promovat sergent major.

  „Când a început ofensiva pe scară largă, li s-a spus că era nevoie de soldați voluntari pentru a participa la asalt. Patruzeci și opt dintre ei au spus: «Mergem». Tatăl meu era unul dintre ei. Era genist și trebuia să amplaseze mine la pod”, relatează fiica sa.

A fost capturat de forțele ruse în estul Ucrainei. Familia, care se ascundea de atacurile rusești într-un subsol, a aflat că a fost luat prizonier abia câteva zile mai târziu. 

Valery Zelensky a fost eliberat pe 25 mai 2025, după ce familiei i s-a comunicat telefonic ce avea să se întâmple. 

„Cu toții am plâns de fericire pentru că, în sfârșit, cel mai rău vis din viața noastră s-a terminat. Am vrut să-i spunem atât de multe, să nu-și facă griji, pentru că știm asta, era foarte îngrijorat pentru noi. Când m-a sunat tata și a auzit că vorbesc ucraineană a fost încântat. Și eu și soțul meu am avut o poziție foarte dură: am decis că nu vom vorbi rusă, limba călăilor tatălui nostru. (…) Primul lucru pe care ni  l-a spus: nu am predat pe nimeni. Cuvinte de onoare pentru el. Nu a trădat pe nimeni. Nu a spus nimic. Era dispus să îndure absolut totul, dar nu dezamăgea pe nimeni”, a povestit fiica pentru sursa citată.

„A visat la un nepot toată viața”

A fost foarte fericit când, întors acasă, a aflat că are  un nepot.

„A visat la un nepot toată viața. Are două nepoate de la prima fiică – adică: păpuși, rochii – și spunea: «Când mă voi juca cu un skateboard pentru băieți? Vreau să am această șansă». Și în cele din urmă a avut o astfel de oportunitate”, mai spune fiica soldatului

A trecut prin mai mute examinăr medicale. A fost întrebat despre tendințele suicidare și a răspuns: «Am trei nepoți, două nepoate, un nepot. Am ceva pentru care să trăiesc. Copiii mă așteaptă, lumea mă așteaptă, am o viață întreagă de trăit»”, povestește fiica sa.

„A fost nu doar crud, ci și inuman”

Dar nu mai era nimic de tratat.

„Trebuie să înțelegeți ce sunt trei ani de captivitate. Primul an a fost cel mai dificil, (…) tot acest amestec și tortură a fost nu doar crud, ci și inuman. Dar a îndurat. A rezistat încă doi ani. Și mi-a spus: Mușchii mei m-au protejat”

I-a povestit fiicei cum trei oameni au murit din cauza torturii: „Am înțeles că totul este posibil, l-am rugat pe Dumnezeu: te rog, lasă-mă să văd ochii iubitei meule”.

Sună înfricoșător, pentru că, într-adevăr, s-a întors să vadă ochii iubitei sale, povestește fiica:

„Am avut o zi în care ne-am văzut. A fost eliberat din carantină și am avut o zi fericită în care am simțit că familia noastră a fost din nou împreună”.

Era atât de epuizat încât a devenit o fantomă a lui însuși.

 Tânăra  povestește cu câte speranțe s-au revăzut:

„Ne-am agățat de fiecare acțiune a lui. S-a întors foarte flămând și a spus: Când pot bea suc de rodie? Îmi doresc foarte mult un grătar. Vă rog să-mi aduceți totul: în special ciocolată, carne, brânză.  Eu am făcut prăjituri cu brânză, dar nici măcar nu le-a putut mânca. De când s-a întors, nu a mâncat. Am crezut că problema este doar pancreasul. Medicii au început să trateze pancreasul, a făcut dializă, a făcut multe. Când era deja la terapie intensivă timp de o săptămână, acest lucru i-a afectat foarte mult aspectul. Era atât de epuizat încât a devenit o fantomă a lui însuși”.

Raportul medical descrie câte tipuri de torturi a îndurat.

„A avut mai multe răni, umărul nu a funcționat, brațul nu a funcționat. Consecința acestei torturi a fost că trupul era pur și simplu atât de epuizat încât s-a stins în doar o săptămână”, spune fiica.

„Am crezut că este pancreasul, dar de fapt toate organele se dezintegrau deja. Necroza nu a fost doar în pancreas”, mai povestește fiica despre ce a aflat de la medici. 

Tânăra a adăugat:

„Sâmbătă a fost transferat la terapie intensivă, pentru că era într-o stare foarte gravă. Mama a fost cu el până la sfârșit”.

Familia sa descrie durerea pe care o resimte după moartea lui Valery:

„Ești sfâșiat de două sentimente. Primul sentiment este o durere inepuizabilă, pentru faptul că persoana iubită nu mai este acolo. A fost pur și simplu torturată. Și există bucurie în faptul că nu mai simte acele torturi”.

Prizonierii ucraineni duși în închisorile din Rusia, sunt în mod deliberat privaţi de asistenţă medicală. Mai mult, unii medici au luat parte la acte de tortură într-unul din penitenciare, a dezvăluit  o comisie de anchetă a Consiliului ONU pentru drepturile omului.

Premierul Dorin Recean subliniază că votul nu se negociază cu oligarhii fugari, iar Parlamentul de la Chișinău trebuie să rămână vocea moldovenilor, nu să devină un instrument al Kremlinului. Această afirmație a fost făcută pe fondul avertizărilor privind ingerința Moscovei în alegerile parlamentare.

„Democrația nu este de vânzare. Votul nu se negociază de oligarhii fugari. Moldova nu se mai întoarce în trecut iar Parlamentul Republicii Moldova trebuie să rămână vocea poporului nostru, nu să devină un instrument al Kremlinului”, a afirmat premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, în timpul conferinței regională 2025 „Banii în politică – Bani, Securitate și Democrație: Apărarea integrității electorale în era digitală”, eveniment desfășurat în perioada 8-9 iulie la Chișinău de Comisia Electorală Centrală (CEC). 

Totodată, Dorin Recean a vorbit despre cum Moscova încearcă să influențeze votul, subliniind că ,,pe lângă banii virați prin conturi false, există și cei care folosesc criptomonede pentru a finanța interpuși, iar experții ruși testează limitele instituțiilor noastre prin mai multe feluri”.

1. provocarea crizelor energetice de la începutul acestui an;
2. destabilizarea economică continuă în regiunea transnistreană;
3. atacuri cibernetice, vizând infrastructura electorală;
4. utilizarea inteligenței artificiale pentru dezinformare sofisticată”, a adăugat oficialul moldovean.

Avertismentul premierului de la Chișinău

Dorin Recean a mai avertizat că un aspect și mai îngrijorător este apariția partidelor- fantomă ,,care par pro-europene, dar sunt finanțate din Rusia pentru a forța o majoritate pro-Kremlin în Parlament. Vreau să fie clar: Republica Moldova nu va permite ca cineva să dirijeze din exterior alegerile noastre. Vom folosi toate instrumentele disponibile pentru a proteja suveranitatea, democrația și viitorul european al țării. Stimați participanți, în această toamnă, Republica Moldova își va alege Forul Legislativ. Acest scrutin trebuie să fie curat, liber și finanțat corect. Altfel, ne expunem riscului de a fi manipulați, cumpărați și, în ultimă instanță, subminați”.

Premierul a accentuat că țara sa se află în plin proces de pregătire pentru aderarea la Uniune.

„Drumul nostru spre Uniunea Europeană presupune standarde, reguli și integritate. Iar noi suntem hotărâți să ne ridicăm la înălțimea acestor așteptări – așteptările cetățenilor Republicii Moldova”, a punctat premierul Dorin Recean.

Scrutin cu miză importantă

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt programate pentru data de 28 septembrie. Scrutinul are o miză extrem de importantă pentru țară care aspiră să adere la Uniunea Europeană. Liderii de la Chișinău au avertizat că Moscova va încerca să influențeze votul cu scopul de a instala o guvernare pro-rusă și de a deturna ulterior parcursul european al Republicii Moldova.

Anul trecut, Moscova a interferat în alegerile prezidențiale și în referendumul pro-UE din toamnă, implementând această strategie prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor.

Conform autorităților moldovene, zeci de mii de cetățeni ar fi fost mituiți. Rețeaua masivă de cumpărare a voturilor ar fi fost executată de Ilan Șor, dar orchestrată de serviciile speciale rusești.

Instrumentul Moscovei 

Ilan Șor, considerat principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Republicii Moldova, se ascunde la Moscova din iarna anului trecut pentru a scăpa de justiția de la Chișinău.

Prorusul Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru implicarea în furtul miliardului, acuzații pe care le neagă.

Liderul AUR, George Simion și deputații români de extremă-dreapta din Parlamentul European au fost ironizați de propriii aliați politici, care au criticat moțiunea de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Copreședintele grupului conservatorilor și reformiștilor europeni (ECR), Nicola Procaccini, a urcat la tribună pentru a ataca propria sa familie politică, în special delegațiile Poloniei și României, care au promovat moțiunea de cenzură.

Procaccini a semnalat că, în opinia sa, moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen este o eroare strategică.

El a susținut că votul nu ar face decât să le permită verzilor și socialiștilor să-și reafirme „majoritatea Ursula”, tocmai în momentul în care „o majoritate de centru-dreapta” începea să câștige teren.

Procaccini a argumentat că actuala Comisie este cea mai de dreapta din istorie, cu un vicepreședinte executiv aparținând grupului ECR, și că tabăra conservatoare obține victorii importante în domeniile dereglementării și migrației.

Prevestind eșecul moțiunii, Procaccini a adăugat: „Din păcate, unora le place să piardă, atât acasă, cât și aici” – o referire aparentă la înfrângerea liderului AUR, George Simion, la alegerile prezidențiale din România, notează POLITICO.

Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, a depus la sfârșitul lunii iunie o moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, pe care a acuzat-o de lipsă de transparență și abuz de putere.

Moțiunea a fost dezbătută luni în plenul Parlamentului European, iar votul cu apel nominal va avea loc joi.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a oferit lui Donald Trump un cadou simbolic, în timpul cinei oficiale de luni seară de la Casa Albă.

Netanyahu i-a înmânat președintelui american o scrisoare prin care îl nominalizează pentru Premiul Nobel pentru Pace, relatează CNN. Gestul vine pe fondul eforturilor lui Trump de a media un acord de încetare a focului între Israel și Hamas, în contextul conflictului din Gaza.

Trump consideră că premiul i se cuvine pentru inițiativele sale de a opri conflicte globale, iar o încheiere definitivă a războiului din Orientul Mijlociu ar consolida această imagine.

„El forjează pacea, în timp ce vorbim, într-o țară, într-o regiune după alta”, a spus Netanyahu în timpul cinei din Camera Albastră, întinzându-i documentul lui Trump.

„Așadar, vreau să vă prezint, domnule președinte, scrisoarea pe care am trimis-o Comitetului Nobel; vă nominalizează pentru Premiul pentru Pace, care este bine meritat, şi ar trebui să îl primiți”.

Trump a răspuns: „Wow. Asta nu știam. Venind de la tine, în special, acest lucru este foarte însemnat. Mulțumesc foarte mult, Bibi.”

„Opresc războaiele. Și urăsc să văd oameni uciși”, a declarat liderul de la Casa Albă în timpul cinei.

Președinte american a avut o relație oscilantă cu Netanyahu, pe care îl consideră totuși un aliat esențial în procesul de pace. Trump încearcă acum să obțină sprijinul atât al liderului israelian, cât și al grupării Hamas pentru un acord de încetare a focului – acord care a fost refuzat în trecut de ambele părți, în special din cauza formulărilor privind încheierea definitivă a conflictului.

Războiul din Ucraina escaladează din nou, după un val masiv de atacuri cu drone lansat de Federația Rusă asupra regiunilor Harkov, Odesa și capitala Kiev. Bilanțul provizoriu indică cel puțin trei morți și peste 80 de răniți, inclusiv copii.

Potrivit informațiilor transmise de autoritățile locale ucrainene și actualizate constant de Forțele Aeriene, atacurile au început în cursul nopții de 6 spre 7 iulie și au continuat dimineața, cu o intensitate crescută în estul și sudul țării.

Harkov – ținta principală: atacuri în valuri, 82 de victime

Harkovul a fost lovit de două ori în decurs de câteva ore, într-un scenariu ce pare să devină recurent. Dimineața devreme, drone Shahed au vizat cartierele Șevcenkivskîi și Slobidskîi, unde au fost lovite blocuri de locuințe, o grădiniță și infrastructură civilă. Potrivit guvernatorului regional Oleh Sinehubov, 23 de persoane au fost rănite, între care trei copii. Ulterior, primarul orașului, Ihor Terehov, a revizuit numărul răniților la 27.

Un al doilea val de atacuri a avut loc în jurul orei 11:00. Cel puțin șase drone au lovit cartierul Holodnohirskîi, provocând incendii și distrugeri în lanț: clădiri afectate, mașini carbonizate, stâlpi de electricitate doborâți și rețele de transport public avariate. Într-o zonă, peste zece autoturisme au fost complet distruse. Terehov a descris situația într-un mesaj transmis populației: „Acestea sunt realitățile în care trăim. Dar Harkovul va rezista, oricât de des va fi atacat.”

Pe parcursul zilei, bilanțul victimelor a fost actualizat succesiv: 33 de răniți, apoi 82 – între care opt copii. O femeie de 34 de ani a fost ucisă. Cei mai mulți au suferit traume fizice și reacții acute de stres, a anunțat Parchetul Regional din Harkov.

Odesa – lovită din nou: un mort, pagube civile

Odesa s-a aflat, de asemenea, sub atac în cursul nopții. La ora 1:00, sirenele au avertizat populația asupra unui raid aerian. Guvernatorul Oleh Kiper a confirmat că un bărbat – agent de pază – a murit în urma unei explozii produse în apropierea unei clădiri aflate în construcție. Mai multe stații de service și autoturisme au fost distruse, în ciuda intervenției apărării antiaeriene.

Kiev – infrastructura publică afectată

În capitală, dronele au lovit în timpul nopții și dimineții. Deși nu s-au înregistrat victime, impactul asupra infrastructurii a fost semnificativ: peste 500 de clădiri – între care școli, spitale și sedii administrative – au rămas fără apă caldă, după ce conductele principale au fost avariate. De asemenea, au fost raportate incendii și pagube materiale în districtele Desnîanskîi, Solomianskîi și Holosiivskîi.

Alte regiuni: victime și distrugeri

În regiunea Sumî, două persoane au fost ucise în urma unui atac similar, iar în Herson, un bărbat a murit, potrivit informațiilor transmise de autoritățile locale.

Șeful Biroului Prezidențial de la Kiev, Andrii Iermak, a reacționat pe Telegram, avertizând că „extinderea capacității de producție militară a Rusiei reprezintă o amenințare care depășește granițele Ucrainei”. În opinia sa, sancțiunile internaționale nu mai sunt suficiente, iar complexul militar-industrial rus trebuie vizat prin „mijloace directe”.

„Lumea occidentală trebuie să înțeleagă că aceste arme vor fi, mai devreme sau mai târziu, îndreptate și împotriva altor state”, a adăugat el.

Forțele Aeriene: peste 100 de drone lansate, 75 interceptate

Potrivit raportului oficial transmis de Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei, între orele 21:30 (6 iulie) și dimineața zilei de 7 iulie, Rusia a lansat 101 drone Shahed și patru rachete ghidate S-300/S-400, majoritatea din regiunea Kursk.

Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să doboare 75 dintre drone, prin mijloace convenționale și prin bruiaj electronic. Fragmente ale acestora au căzut în cel puțin șapte locații, provocând pagube și incendii.

Autoritățile ucrainene monitorizează în continuare zona afectată, iar intervențiile echipelor de urgență sunt în desfășurare. Bilanțul victimelor ar putea crește în orele următoare.

Un paramedic scoțian a fost condamnat la 10 ani și 6 luni de închisoare, după ce a păcălit o femeie să facă un avort, administrându-i pe ascuns un medicament pentru avort, în timpul unui act sexual.

Stephen Doohan, în vârstă de 33 de ani, era căsătorit când a cunoscut victima în timpul unei vacanțe în Spania, în 2021. Cei doi au început o relație la distanță. În martie 2023, femeia a călătorit la Edinburgh pentru a-l vizita, după ce l-a anunțat că este însărcinată. Pe 17 martie 2023, în timpul unui act sexual consimțit, bărbatul i-a administrat, fără știrea ei, un medicament care provoacă avortul. Cazul a fost detaliat de Curtea Supremă din Glasgow, potrivit publicației The Guardian.

În iunie, bărbatul a pledat vinovat pentru agresiune sexuală, administrarea unui medicament în scopul provocării avortului și determinarea victimei să avorteze fără consimțământ.

Un judecător a declarat la pronunțarea sentinței că „faptele au produs victimei o suferință considerabilă, atât fizică, cât și psihologică, și o vor afecta pe termen lung”. El a mai precizat că acțiunile paramedicului au fost premeditate și comise folosind resursele accesibile în calitatea sa de angajat al Serviciului de Ambulanță Scoțian.

După incident, victima a fost convinsă de bărbat să mintă medicii de la Spitalul Regal din Edinburgh, de teamă că el ar putea fi arestat. Ulterior, femeia s-a prezentat împreună cu sora sa la un alt spital, unde a informat personalul medical că suferise un avort spontan. În mai 2023, ea a depus o plângere la Serviciul de Ambulanță Scoțian, care a deschis o anchetă internă.

Instanța a mai aflat că, în ziua în care a fost informat de sarcină, 14 martie, Doohan a folosit rețeaua internă a locului său de muncă pentru a căuta informații despre medicamente folosite pentru avort. Crima s-a desfășurat pe parcursul a 48 de ore, la apartamentul acestuia din Edinburgh.

Judecătorul a relatat și alte detalii șocante din dosar: după primul incident, victima a revenit la apartamentul lui Doohan, unde, sub efectul unor calmante, a adormit profund. În timpul nopții, s-a trezit simțind că el începe din nou contactul sexual și că îi introduce ceva în vagin, crezând inițial că este un obiect sexual. Ulterior, după ce a observat comportamentul suspect al bărbatului, a căutat sub saltea și a găsit mai multe pastile ascunse.

Confruntându-l, femeia a făcut propriile cercetări online și a descoperit că este vorba despre pastile pentru avort.

Avocatul apărării, Mark Stewart KC, a declarat în fața instanței: „Clientul meu își exprimă regretul profund pentru faptele sale și remușcarea pentru suferința provocată și pentru trădarea încrederii.” Bărbatul de 33 de ani a fost condamnat la 10 ani și 6 luni de închisoare.

Statele Unite vor trimite noi arme Ucrainei, la doar o săptămână după ce administrația Trump suspendase unele livrări, invocând îngrijorări legate de stocurile interne de muniție, a anunțat luni, 7 iulie, președintele american.

„Va trebui să trimitem mai multe arme, în principal arme defensive”, a declarat Trump, exprimându-și totodată „nemulţumirea” față de omologul său rus, Vladimir Putin, potrivit AFP, preluat de Agerpres.

Decizia vine după ce Casa Albă a justificat anterior suspendarea livrărilor ca fiind o măsură pentru protejarea intereselor strategice ale Statelor Unite.

Potrivit unor surse citate de Politico, printre armele vizate de suspendare s-au numărat sisteme de apărare aeriană Patriot, artilerie de precizie și rachete Hellfire.

Donald Trump recunoaşte că nu știe dacă poate opri războiul din Ucraina

Implicat în negocierile de pace, președintele Donald Trump a recunoscut că nu știe dacă va putea pune capăt războiului din Ucraina. Aceasta este o poziție care se situază la polul opus faţă de promisiunea fermă făcută în campania electorală, când susținea că va putea opri conflictul imediat după preluarea mandatului, notează Politico.

Ultimele sale declaraţii vin în contextul unor discuții telefonice recente atât cu Vladimir Putin, cât şi cu Volodimir Zelenski, în timp ce SUA au redus livrările de arme către Kiev. Totuși, el punctat că încheierea războiului rămâne o prioritate.

Trump și Zelenski au purtat o discuție telefonică, vineri, 4 iulie.

„Astăzi am discutat situația: atacurile aeriene rusești și, mai amplu, situația de pe linia frontului. Președintele Trump este foarte bine informat. Am discutat opțiuni pentru apărarea antiaeriană și am convenit să lucrăm la întărirea protecției spațiului aerian. Am căzut de acord asupra unei întâlniri între echipele noastre”, a informat Zelenski.

Cetățenii moldoveni din România, ale căror voturi pot fi decisive la viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova, ar putea deveni ținte ale propagandei pro-ruse și eurosceptice. Istoricul Cosmin Popa explică ce teme ar putea fi folosite pentru a-i influența.

Rusia are toate motivele să încerce să încetinească procesul de aderare a Moldovei la UE, iar unul dintre mecanismele prin care ar putea acționa este impunerea unui Parlament „marionetă”, a cărui orientare eurosceptică ar putea încetini semnificativ sau chiar deraia complet parcursul european al Moldovei, potrivit publicației „The Moscow Times”.

Monitorizările realizate de Institutul pentru Studiul Conflictelor și Analiza Rusiei (ICAR) și Comunitatea Watchdog.md în perioada preelectorală arată că Rusia investește resurse semnificative pentru a influența alegerile din Republica Moldova, potrivit publicației.

Aceasta notează că Rusia finanțează mai multe proiecte politice și promovează narative pro-ruse prin propagandă online, pentru a-și crește șansele de a obține un Parlament favorabil intereselor sale la alegerile din toamnă. Mai multe figuri politice cunoscute au fost vizate de aceste operațiuni.

O altă concluzie a cercetărilor este că Rusia este pregătită să escaladeze presiunea asupra Republicii Moldova, activând noi puncte sensibile și, posibil, declanșând destabilizări regionale.

O miză importantă pentru propaganda pro-rusă ar putea fi și voturile cetățenilor moldoveni din România. Aproape 300.000 de moldoveni trăiesc aici, iar voturile lor ar putea fi decisive la alegerile parlamentare programate pentru septembrie 2025 în Republica Moldova.

Cum ar putea fi influențați moldovenii din România

Premisa că propaganda prorusă ar putea încerca să influențeze moldovenii stabiliți în România în contextul viitoarelor alegeri este destul de discutabilă, dar asta nu o face lipsită de sens și de un oarecare fond, arată istoricul Cosmin Popa, specialist în istoria URSS și Rusiei și istoria Europei Centrale şi de Sud-Est, în perioada comunistă și contemporană.

„Cred că una dintre direcțiile prin care diaspora moldovenească din România poate fi atacată este exact acest discurs revizionist, plecat de la Moldova Mare, despre care propaganda rusă speră să găsească ecou și în inimile și mințile moldovenilor din România, nu numai ale moldovenilor rusofoni din Republica Moldova. Dar asta nu este decât o supoziție, nu este o certitudine în niciun caz”, spune doctorul în istorie Cosmin Popa.

Potrivit specialistului, Rusia va încerca să oprească Republica Moldova din parcursul ei european și va căuta să o destabilizeze, astfel încât această să devină incompatibilă cu Uniunea Europeană. Toate narativele eurosceptice și eurofobe vor fi serios influențate de propagandă în Republica Moldova, inclusiv problema dezindustrializării și a crizei economice produse de concurența capitalului occidental, adaugă acesta.

„Realitatea arată însă că datele economice din Moldova indică o îmbunătățire semnificativă de când Moldova s-a apropiat de Uniunea Europeană, iar ceea ce deranjează foarte tare propaganda Kremlinului este că, de fapt, Rusia și-a pierdut de mult statutul de cel mai important partener comercial al Republicii Moldova”, afirmă dr. Cosmin Popa.

Moldova s-a arătat pregătită în gestionarea alegerilor

Vestea bună pentru Republica Moldova și pentru România în egală măsură, este că guvernul de la Chișinău pare destul de bine pregătit astfel încât să controleze situația și să creeze toate condițiile astfel încât votanții din Republica Moldova să se exprime în cunoștință de cauză, adaugă acesta.

„Până acum, guvernul de la Chișinău s-a priceput foarte bine, spre deosebire de ce s-a întâmplat în România, să oprească funcționarea rețelelor prin care cei puși de Moscova în principal, gruparea din jurul lui Ilan Șor, au căutat să influențeze semnificativ opțiunile electorale. Faptul că au pus la bătaie sume consistente, dar și o rețea extrem de bine dezvoltată de oameni pe teritoriul Republicii Moldova arată, practic, gradul de pătrundere al intereselor rusești în Republica Moldova. Sunt convins, judecând după deciziile pe care le-a luat guvernul din Republica Moldova în ultima vreme, legate de consolidarea fundamentelor democratice în Republica Moldova, inclusiv în materie de politici culturale, că știe exact ce are de făcut”, a precizat istoricul.

Următoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova sunt programate pentru 28 septembrie 2025.

În timp ce majoritatea analiștilor cautau indicii cu privire la viitorul confruntării dintre Statele Unite și Iran în imagini din satelit, declarațiile oficiale sau postările belicoase ale președintelui american Donald Trump, o altă perspectivă, mai greu de cuantificat, prindea contur în culisele discursului public american: profețiile despre Apocalipsă, relatează CNN.

Decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul, luna trecută, a fost examinată până acum aproape exclusiv prin prisma politicii sau a strategiei militare. Însă e posibil ca politica Americii în raport cu Iranul și Israelul să nu fie motivată doar de calcul geopolitic. Există și o dimensiune religioasă, care a fost insuficient explorată, spun experții.

Diana Butler Bass, autoare și teolog progresist, avertizează că o parte semnificativă a susținătorilor evanghelici ai lui Trump privesc conflictul din Orientul Mijlociu mai degrabă ca pe împlinirea unui plan divin. Rememorând copilăria sa într-o biserică evanghelică albă din anii ’70, Bass vorbește despre o atmosferă tensionată și mistică: predici despre venirea Anticristului, mame plângând după copiii răpiți „în cer și imagini apocaliptice cu Isus conducând o armată de îngeri spre o bătălie finală pe pământurile Israelului de azi. 

Bass nu mai împărtășește acele credințe. Dar observă cu îngrijorare cum decizia recentă a lui Trump de a bombarda instalații nucleare iraniene este percepută de mulți dintre evanghelicii albi drept o confirmare că el este „Unsul lui Dumnezeu”, iar Israelul – națiunea aleasă. „E o formă de fervoare spirituală pro război în Orientul Mijlociu”, spune ea.

Mulți dintre acești susținători resping pericolele unui război de amploare, spune ea pentru CNN, pentru că asta ar însemna că lumea se apropie de „sfârșitul timpului” – un șir de evenimente cataclismice care anunță a Doua Venire a lui Hristos și ascensiunea Israelului ca împlinire a profețiilor biblice. 

Potrivit unor istorici și teologi, viziunea unei părți a creștinismului evanghelic a pătruns adânc în orientarea externă a SUA în raport cu Iranul și Israelul. Jemar Tisby, istoric și autor al cărții Stories of the Spirit of Justice, atrage atenția că astfel de credințe nu sunt simple exerciții de teologie speculativă. Ele pot avea consecințe directe, concrete și periculoase. „Această viziune apocaliptică nu ar trebui să influențeze deciziile de politică externă”, avertizează Tisby. „Dacă interpretezi literal profețiile biblice și le suprapui peste realitatea geopolitică, rezultatul poate fi devastator.”

Conflictul cu Iranul, o bătălie spirituală

Evanghelicii albi care văd conflictul Americii cu Iranul în primul rând ca pe o bătălie spirituală, mai degrabă decât una politică, sunt motivați de un număr de convingeri religioase.

Una dintre acestea este că Trump este „alesul” lui Dumnezeu, salvat dintr-o tentativă de asasinat, anul trecut, pentru a înfăptui lucrarea lui Dumnezeu și a proteja Israelul. Astfel, în limbajul subculturii evanghelice, ar fi uns „pentru vremuri precum acestea”.

În acest sens, un mesaj text primit de  Trump de la Mike Huckabee -proeminent evanghelic și fost guvernator al statului Arkansas, numit ambasador al SUA în Israel, este revelator. Făcând aluzie la cele două tentative de asasinat cărora Trump le-a supraviețuit, Huckabee a scris că Dumnezeu l-a cruțat în scopul de a fi „cel mai important președinte din ultimul secol”. El a adăugat: „Am încredere în instinctele tale”, pentru că „cred că auzi din ceruri”; „Nu ai căutat acest moment. Acest moment te-a căutat pe TINE!”.

Ca și Huckabee, mulți evanghelici albi cred că biserica este obligată prin Biblie să ofere sprijin Israelului. În viziunea lor, Israelul antic este același cu statul modern Israel, care a fost creat în 1948.

Trump a întărit această opinie în primul său mandat, când s-a îndepărtat de decenii de politică americană prin mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim și recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului.

Israelul, văzut ca o națiune divină

De-a lungul timpului, lideri evanghelici albi i-au îndemnat pe președinții și politicienii americani să trateze Israelul ca pe o națiune favorizată de divinitate.

Mulți evanghelici albi sunt motivați în principal de credința că existența Israelului este o împlinire a profețiilor biblice care ar vesti întoarcerea lui Isus.

„Crescând la școala duminicală, am învățat din Biblie că cei care binecuvântează Israelul vor fi binecuvântați, iar cei care blestemă Israelul vor fi blestemați”, a spus senatorul republican Ted Cruz făcând aluzie la un pasaj bibliccând a apărat sprijinul pentru războiul Israelului cu Iranul într-un interviu recent.

Pastorul John Hagee, un important lider evanghelic, a declarat că susținerea Israelului nu este o problemă politică, ci una religioasă.

Hagee este fondatorul și președintele organizației Creștini Uniți pentru Israel, care se mândrește cu 10 milioane de membri și se autointitulează cea mai mare organizație pro-Israel din SUA.

„Nu este posibil să spui «Cred în Biblie» și să nu susții Israelul și poporul evreu”, a declarat el.

Trump a câștigat sprijinul a aproximativ 8 din 10 alegători creștini evanghelici albi în alegerile prezidențiale din 2024.

Potrivit unui sondaj CNN realizat după atacurile aeriene asupra Iranului, 87% dintre republicani au declarat că au încredere în Trump că va lua deciziile corecte cu privire la utilizarea forței de către SUA împotriva republicii islamice.

Franklin Graham, fiul liderului evanghelic Billy Graham, a scris pe X, după bombardamentul asupra Iranului, „că lumea se află într-un loc mult mai sigur”. Reverendul Robert Jeffress, un proeminent lider evanghelic, a sugerat săptămâna trecută că opoziția față de Israel este o rebeliune împotriva lui Dumnezeu. În timp ce ținea o predică de duminică în care lăuda decizia lui Trump, Jeffress a fost întrerupt de aplauze și ovații în picioare din partea enoriașilor săi.

„Cei care se opun Israelului sunt întotdeauna de partea greșită a istoriei și, cel mai important, sunt de partea greșită a lui Dumnezeu”, a spus Jeffress. „Și îi mulțumesc lui Dumnezeu că avem în sfârșit un președinte care înțelege acest adevăr, Donald Trump.”

Însă unii cercetători spun că este o luare de poziție riscantă pentru o democrație multirasială și multireligioasă precum SUA.

O formă controversată de creștinism alimentează opiniile evanghelice despre Orientul Mijlociu

Specialiștii în materie de religie spun că bombardamentul Iranului de către America este influențat și de o altă sursă: o formă de creștinism inițiată în secolul al XIX-lea de John Nelson Darby, un pastor anglo-irlandez.

Pe baza analizei unor pasaje din cartea Apocalipsei, acesta credea că istoria se împarte în perioade prin care Dumnezeu interacționează cu omenirea. Mulți adepți ai acestei tradiții cred în apocalipsă  și în „Răpire” – un moment în care creștinii sunt ridicați brusc la cer înainte de o perioadă de vremuri de restriște pe Pământ.

Rolul Israelului în zilele cele de pe urmă este central în doctrina pastorului. Adepții săi cred că înființarea statului modern Israel marchează sfârșitul timpurilor, anunțând a Doua Venire a lui Hristos. Succesul geopolitic și securitatea Israelului sunt văzute ca precondiții necesare pentru revenirea lui Hristos, explică istoricii.

Profețiile despre armate angelice care se luptă cu armate demonice într-un Orient Mijlociu apocaliptic par neverosimile pentru mulți, dar astfel de credințe îi captiva pe mulți dintre pastorii evanghelici albi și familiile lor, spune Bass, autoarea cărții „Freeing Jesus”.

Ea își amintește de pastorii evanghelici care predicau că ori de câte ori Israelul câștiga mai mult teritoriu, era voia lui Dumnezeu. Unii pastori condamnau Iranul ca fiind malefic. Evreii, spuneau ei, îl vor accepta în cele din urmă pe Isus ca salvator al lor. Dar întoarcerea lui Isus va fi precedată de o serie de evenimente cataclismice, cum ar fi dispariția bruscă a credincioșilor lui Dumnezeu și a celor „lăsați în urmă” – necredincioșii care nu l-au acceptat pe Isus.

Credința că creștinii puteau fi teleportați în rai într-o clipă i-a traumatizat pe mulți tineri la acea vreme, spune ea.

„Aveam prieteni care se trezeau literalmente în miez de noapte. Și dacă era foarte liniște în casă, cuprinși de groază, se strecurau în dormitorul părinților ca să se asigure că aceștia sunt încă în casă”, spune ea.

Majoritatea interpreților tradiționali ai Bibliei spun că cuvântul „răpire” nu apare în majoritatea traducerilor sau ale Cărții Apocalipsei. Mulți dintre aceștia spun că Apocalipsa nu descrie sfârșitul lumii la propriu: de fapt, ar fi un limbaj codificat pentru a le spune creștinilor că Dumnezeu va distruge imperiul malefic al Romei.

Un amestec periculos 

„În cadrul acestei teologii a «vremurilor din urmă», distrugerea este întotdeauna un semn că Dumnezeu lucrează și este pe cale să se întoarcă”, spune Bass. „În această teologie, cu cât lucrurile devin mai rele, cu atât lumea se apropie de sfârșit. Nu există nicio motivație de a face bine, de a avea grijă de săraci, de a ne asigura că nu au loc războaie și de a avea grijă de planetă.”

Tisby, istoricul religios subliniază că Israelul descris în Biblie nu este același cu țara din zilele noastre.

„Dacă le confunzi pe cele două, ajungi să susții tot felul de acțiuni care rănesc oamenii în numele politicii”, spune Tisby. „Asta duce la reticența de a recunoaște drepturile palestinienilor. Ne orbește față de problemele legate de drepturile omului și justiție care sunt în joc în Orientul Mijlociu.”

Atunci când cetățenii dintr-o democrație cred că liderii politici sunt numiți divin, acest lucru nu lasă loc de dezbatere, spune istoricul Jemar Tisby. „Există un fel de fundamentalism în toate acestea”, spune el. „Este neclintit, imuabil și nu poate fi criticat pentru că este divin. Cine suntem noi să punem la îndoială?. Orice sprijin necritic și de neclintit al unui actor politic, indiferent de conflict, este periculos”.

Diviziunile politice interne și epurările ar putea distruge țara într-un mod mult mai devastator decât rușii de pe front, potrivit „The Economist“.

În timp ce frontul ucrainean rămâne scena unor lupte sângeroase, iar sprijinul occidental dă primele semne de oboseală – inclusiv prin suspendarea temporară a ajutorului militar american din 1 iulie – o altă luptă, mai puțin vizibilă dar nu mai puțin riscantă, se duce în inima puterii de la Kiev. Potrivit unei analize publicate recent de The Economist, adevărata amenințare la adresa stabilității Ucrainei ar putea veni din interior, sub forma unui proces accelerat de concentrare a puterii și erodare a mecanismelor democratice.

În centrul acestor frământări politice, tot mai des apare un nume: Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale și, potrivit jurnaliștilor britanici, „adevăratul premier fără portofoliu” al Ucrainei.

Trei episoade, un singur numitor comun

Publicația britanică identifică trei evenimente petrecute în iunie care arată direcția în care se mișcă politica ucraineană: ancheta declanșată asupra vicepremierului Oleksii Cernîșov – considerat până de curând un posibil succesor al actualului prim-ministru –, tentativa eșuată de a-l înlătura pe șeful serviciului de informații militare, generalul Kirilo Budanov, și lansarea discuțiilor privind instalarea Iuliei Sviridenko în fruntea executivului.

Toate aceste mișcări, susține The Economist, ar purta amprenta discretă, dar apăsătoare, a lui Iermak. Fost avocat și producător de film, devenit rapid omul de încredere al președintelui Volodimir Zelenski, Iermak a reușit să-și consolideze poziția printr-un amestec de loialitate, oportunism și control informațional. Publicația notează că în mediile diplomatice americane – inclusiv în rândurile ambelor partide de la Washington – stilul său de a face politică provoacă frustrare, iar ușile par să i se închidă treptat.

Dosare, rivali și calcule de putere

Deși nu există dovezi directe că Iermak ar fi ordonat ancheta asupra lui Cernîșov, trei oficiali citați de The Economist susțin că acesta a intervenit pentru a impulsiona investigația – care viza achiziția de locuințe la preț preferențial de către apropiați ai vicepremierului –, în timp ce alte cazuri ar fi fost înghețate. „Păcatul” lui Cernîșov ar fi fost că a încercat să construiască o relație directă cu americanii, fără a trece prin filtrul Iermak.

În locul său, apare numele Iuliei Sviridenko – ministră a Economiei, descrisă ca apropiată de Iermak și perfect compatibilă cu stilul său de guvernare discretă, dar controlată. O eventuală înlocuire a lui Denîs Șmîhal, premierul actual, pare să nu mai fie o chestiune de „dacă”, ci de „când”. Potrivit surselor citate, votul în Rada Supremă (parlamentul ucrainean) ar putea avea loc în săptămânile următoare.

„Andrii finalizează ceea ce consideră o lucrare începută dar neterminată. Majoritatea oamenilor din guvern sunt deja ai lui”, afirmă un înalt oficial sub protecția anonimatului.

Bătălia din interiorul serviciilor: Budanov versus Iermak

O altă linie de fractură importantă trece prin Serviciul de Informații Militare (HUR), condus de generalul Kirilo Budanov – un personaj carismatic, dar polarizant. Relația tensionată dintre Budanov și Iermak durează de ani de zile, iar The Economist vorbește despre o „a noua încercare” de înlăturare a generalului – blocată, de această dată, printr-o combinație de manevre interne și avertismente ferme din partea administrației americane.

Portretul lui Budanov, așa cum reiese din articol, este ambiguu: pentru unii, un nebun cu viziuni periculoase; pentru alții, un singuratic loial statului, capabil să-i spună președintelui adevărul necosmetizat.

În final, decizia i-a aparținut tot lui Zelenski – o dovadă că, oricât de influent ar fi Iermak, cheia ultimei hotărâri rămâne tot la președinte. „Se pare că Iermak nu deține puterea de unul singur, ci o extrage dintr-o relație de dependență reciprocă cu șeful statului”, notează jurnaliștii britanici.

Control informațional și atmosfera de suspiciune

Totuși, influența lui Iermak nu poate fi ignorată. Surse guvernamentale estimează că acesta filtrează circa 85% din informațiile care ajung la președinte. Atmosfera creată este descrisă ca fiind „toxică, aproape conspiraționistă” în interiorul puterii executive.

„Andrii i-a monopolizat atenția. După șase ani împreună în aceeași încăpere, hrănindu-l cu idei avantajoase, practic au devenit o singură persoană”, spune un funcționar citat sub protecția anonimatului.

Pentru Ucraina, aflată în cel mai critic moment al existenței sale moderne, concentrarea excesivă a puterii și lipsa transparenței reprezintă riscuri majore. The Economist avertizează asupra posibilei alunecări spre autoritarism, mai ales în contextul în care opoziția este tot mai des exclusă din viața publică, iar deciziile majore se iau în cercuri tot mai restrânse.

„Rușii ne ard lent, iar noi ne jucăm de-a puterea într-un mod periculos de stupid”, rezumă, cu amărăciune, un oficial ucrainean.

Analiza celor de la The Economist reflectă, în multe aspecte, realități confirmate în culisele puterii de la Kiev. Totuși, detaliile legate de cazul Cernîșov nu corespund în totalitate. Potrivit jurnaliștilor de la Zerkalo Nedeli, ideea Ministerului Unității a venit chiar din partea lui Zelenski și Iermak, iar Cernîșov fusese deja agreat pentru postul de ambasador la Washington. Când a apărut criza, a fost apărat inclusiv de echipa de la Președinție, iar ideea că urma să devină premier nu a fost niciodată realistă.

În schimb, Iulia Sviridenko – crescută și susținută de Zelenski și Iermak, fără conexiuni cu vreun clan sau oligarh – este privită ca un garant al continuității, într-o administrație care își caută un nou echilibru între loialitate și eficiență.

Statele Unite se confruntă cu cea mai gravă epidemie de rujeolă din secolul XXI. Criza a fost agravată de scăderea ratei de vaccinare și de retorica anti-vaccin a secretarului american al Sănătăţii, Robert Kennedy Jr.

Statele Unite se confruntă în 2025 cu cea mai gravă epidemie de rujeolă din ultimele trei decenii, potrivit unui bilanț publicat luni de Universitatea Johns Hopkins. Boala, considerată eradicată în SUA în urmă cu peste 20 de ani, a revenit în forță pe fondul scăderii ratelor de vaccinare și al neîncrederii crescânde față de autoritățile sanitare.

Răspândire rapidă, bilanț alarmant

De la începutul anului, au fost confirmate 1.277 de cazuri de rujeolă în aproape 40 din cele 50 de state americane. Cea mai afectată regiune este Texasul, unde s-au înregistrat peste 60% dintre îmbolnăviri, potrivit bazei de date a Universității Johns Hopkins, citate de AFP și Agerpres.

Este cel mai ridicat număr de cazuri raportat din 1992 încoace. Epidemia a provocat deja trei decese, dintre care două la copii mici. Specialiștii avertizează însă că numărul real al cazurilor ar putea fi mult mai mare, din cauza subraportării.

„Ultimul deces infantil provocat de rujeolă în SUA a avut loc în 2003, la trei ani după ce boala fusese oficial declarată eradicată”, amintesc cercetătorii. Ultima epidemie de amploare a fost consemnată în 2019, în comunitățile de evrei ortodocși din New York și New Jersey, cu 1.274 de cazuri, însă fără victime.

Rujeola este o boală extrem de contagioasă, care provoacă febră, tuse, erupții cutanate și poate duce la complicații severe precum pneumonia sau encefalita (inflamația creierului), cu riscuri majore de sechele sau chiar deces.

În centrul crizei: o comunitate religioasă din Texas

Focarul actual a izbucnit la sfârșitul lunii ianuarie într-o zonă rurală din sudul Texasului, într-o comunitate de menoniți, un grup religios ultraconservator cunoscut pentru refuzul vaccinării.

Experții în sănătate publică trag un semnal de alarmă cu privire la scăderea încrederii în vaccinuri și la impactul dezinformării asupra sănătății colective.

Robert Kennedy Jr., vizat de acuzații

Secretarul american al Sănătății, Robert Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale antivacciniste, este acuzat că a alimentat această criză sanitară prin mesaje publice care pun la îndoială siguranța vaccinului împotriva rujeolei.

„A răspândit informații false și a încurajat teama față de vaccinuri, contribuind direct la scăderea imunizării și la reapariția bolii”, susțin mai mulți experți citați de AFP.

Răspândire regională: Canada și Mexicul, și ele afectate

Criza nu se limitează la granițele Statelor Unite. Canada și Mexicul se confruntă, la rândul lor, cu epidemii de amploare. În Canada au fost raportate peste 3.500 de cazuri, majoritatea în provincia Ontario, unde un sugar a murit. În Mexic, bilanțul este de aproape 2.600 de cazuri și nouă decese, conform datelor furnizate la începutul lunii iulie de Organizația Panamericană a Sănătății.

Anul 2025 marchează, astfel, o revenire îngrijorătoare a rujeolei pe continentul nord-american, o boală care, cu ajutorul vaccinării, fusese aproape complet eliminată.