O familie de turiști care se afla în vacanță în Grecia, a rămas fără mașină, timp de șase luni, după ce o cameră de supraveghere a filmat un copil care iese prin trapa autoturismului. 

Potrivit publicației Blic, o familie din Serbia și-a stricat concediul în Grecia, din cauza unei greșeli grave făcută în trafic. Poliția elenă le-a confiscat mașina, după ce a surprins un copil ieșind prin trapa autoturismului, aflat pe o șosea din Grecia.

„Avertisment! La ieșirea din Grecia, o cameră de securitate a filmat un copil care a «ieșit» prin geam. Le-a fost confiscată mașina pentru șase luni. Prietenii ne-au trimis un mesaj pentru a ne avertiza. Aveți grijă, se pedepsesc toate infracțiunile”, se arată într-o postare pe Instagram, făcută de prietenii familiei căreia i-a fost confiscată mașină. 

Deși prietenii familiei respective au fost surprinși de decizia polițiștilor de a confisca mașina, internauții care au citit postarea consideră că este absolut normal să se aplice astfel de sancțiuni.

„Sincer, mi se pare absolut normal să se sancționeze astfel de lucruri. Personal, aș prefera să plătesc o amendă. Potrivit legii, copiii trebuie să stea în scaune auto din motive de siguranță, dar nu este clar definit «în timpul staționării în coloană»”, a scris o persoană.

„Asta vi se pare vouă amendă pentru orice. Putea să-l pună și pe portbagajul de pe acoperiș”, a comentat un alt internaut. 

Fritz afirmă că este „obligat moral” să-l apere pe Piedone pentru a aminti că „inclusiv corupţii şi criminalii au drepturi, fiindcă aşa funcţionează statul de drept”.

„Iată că sunt obligat moral să-l apăr pe Cristian Popescu Piedone. Şi o fac ca să amintesc că inclusiv corupţii şi criminalii au drepturi, pentru că aşa funcţionează statul de drept. Din dosarul penal pentru corupţie, procurorii au scurs în presă certurile lui cu nevasta. Ce legătură are asta cu faptele lui Piedone, suspectat că a regizat controale favorabile în hotelurile prietenilor? Niciuna”, afirmă primarul Timişoarei, Dominic Fritz, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Edilul consideră că statul de drept „nu se apără cu cancanuri din dosare scurse «pe surse»” şi că justiţia „se face în instanţă, nu la televizor sau pe reţelele de socializare”.

„Când ajungem să acceptăm umilirea publică doar pentru că «nu ne place de om», ne îndepărtăm exact de principiile pentru care luptăm: lege egală pentru toţi, respect pentru viaţa privată şi demnitatea fiecărui om. Altfel, nu suntem mai buni decât Piedone. Noi vom sesiza CSM acum şi de fiecare dată când drepturile sunt încălcate în procesul de justiţie tocmai de puterea chemată să le apere”, mai afirmă Dominic Fritz.

Într-un comunicat de presă, Direcţia Naţională Anticorupţie respinge „ferm” implicarea în mediatizarea interceptărilor incluse în ordonanţa de control judiciar, considerând divulgarea acestor informaţii „nejustificată şi contrară dreptului la viaţă privată”.

În spaţiul public, au apărut informaţii „pe surse” din presupuse interceptări, în care Cristian Popescu Piedone se ceartă cu nevasta sa, iar aceasta foloseşte un limbaj trivial la adresa sa.

DNA precizează că ordonanţa prin care s-a dispus măsura controlului judiciar în cazul lui Popescu Piedone a fost comunicată în 22 iulie, „conform prevederilor legale, exclusiv către inculpat, către avocaţii acestuia, precum şi către organele în drept”, potrivit art. 215 alin. 5 Codul de procedură penală.

„La momentul dispunerii măsurii preventive a controlului judiciar, procurorul face o analiză motivată care impune includerea unor elemente de fapt care servesc la susţinerea suspiciunilor rezonabile privind săvârşirea unei infracţiuni şi care justifică dispunerea măsurii. În cauza curentă, mijloacele de probă analizate de către procuror au cuprins, printre altele, comunicări interceptate între inculpat şi terţe persoane, fără calitate procesuală”, precizează DNA.

Potrivit aceleiaşi surse, judecătorul de drepturi şi libertăţi face analiza respectării dispoziţiilor legale care reglementează luarea măsurii controlului judiciar.

„În ceea ce priveşte divulgarea în spaţiul public a conversaţiei dintre inculpat şi un membru al familiei sale, respingem ferm implicarea instituţională în mediatizarea interceptărilor incluse în ordonanţa de control judiciar. Divulgarea acestor informaţii este nejustificată şi contrară dreptului la viaţă privată”, mai precizează DNA.

Direcţia Naţională Anticorupţie reiterează faptul că îşi desfăşoară activitatea cu respectarea strictă a cadrului legal şi a tuturor garanţiilor procesual penale prevăzute în Constituţie şi legi.

Într-o postare de joi pe pagina sa de Facebook, fostul şef al ANPC Cristian Popescu Piedone, care a contestat măsura controlului judiciar, afirmă că statul îl „acuză” că este „om”, că are „slăbiciuni, prieteni”, că se ceartă cu nevasta.

La rândul său, într-o declaraţie pentru Digi 24, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, precizează că „nu este normal ca aceste probe să apară public” şi că urmărirea penală „trebuie să rămână confidenţială”, conform legii.

Întrebat dacă ar fi putut procurorii să nu includă aceste interceptări, o discuţie privată între soţ şi soţie, în acest dosar penal, ministrul a declarat că nu cunoaşte „ceea ce procurorul a cuprins în ordonanţa de inculpare a domnului inculpat Piedone”.

„Nu cunosc sursa acestor informaţii apărute în spaţiul public. Sper să nu provină de la organele de urmărire penală, pentru că acest lucru nu este permis de lege. Ce cuprinde procurorul în documentele pe care le întocmeşte, în ordonanţele sale, asta ţine exclusiv de aprecierea dumnealui”, a mai spus Radu Marinescu.

Și alte peronaje publice au condamnat apariția în spațiul public a stenogramelor cu privire la viața persoanală a lui Piedone.

Vlad Voiculescu: Producătorii de la ”Insula iubirii” sunt invidioși

”Probabil că producătorii de la emisiunea de cancan „Insula Iubirii” sunt invidioși: încă nu au avut parte de un asemenea limbaj suburban în orele lor de maximă audiență. Iar ei din asta trăiesc.

Mă gândesc că, poate, totuși, procurorii vor reuși să își fac mai bine treaba de data aceasta. Dacă vin în continuare cu astfel de probe „incendiare”, riscăm să pățim iarăși ca data trecută.

Oricum ar fi, treaba justiției este să adune probe și să curețe societatea, nu să facă circ. Morții, c*rvele și saunele familiei Piedone nu au ce căuta în presă – cât timp nu dovedesc nimic legat de adevărata vinovăție.

Să dai presei interceptări cu niște dispute conjugale este pur și simplu o mizerie. I-au făcut lui Piedone, vorba lui, “un aranjament frumos prin frigider”. Totuși… asta ar trebui să facă DNA?”

Șerban Huidu: ”O măgărie fără seamăn”

„O măgărie fara seamăn. Da, Piedone nu e ce trebuie, nu sclipește cu inteligența, nu poate face lucruri așa cum ar vrea mulți. Dar să dai asa niște interceptări presei, cu niste dispute conjugale, este un jeg fără seamăn. Să vă fie rușine, justițiarilor. După, vă întrebați de ce crește extremismul în sondaje. De scârba. De aia!”.

Sociologul Gelu Duminică: ”Stenogramele încalcă domnia legii”

„Tot conținutul stenogramelor Popescu Piedone – soție nu are nicio relevanță pentru ancheta juridică. „Scurgerea” lor în public este îngrijorătoare pentru orice om care crede în democrație și domnia legii”.

Casele de vacanță ridicate în numeroase sate aproape pustii din România au schimbat înfățișarea așezărilor, dar nu le-au animat, spun puținii localnici rămași aici. În trecut, mii de sate izolate au fost considerate neviabile, iar regimul comunist a decis dezafectarea lor.

Numeroase sate din România supraviețuiesc datorită celor câtorva locuitori care au rămas aici, trăind în singurătate. În anii ‘70, au fost condamnate la dispariție, fiind considerate „neviabile” și „iraționale” în planurile de sistematizare anunțate de regimul comunist.

Astfel, autoritățile au renunțat atunci la investițiile în dezvoltarea lor, iar localnicii au fost nevoiți să le părăsească.

Treptat, așezările aflate în locuri izolate, fără infrastructură rutieră, de apă și canalizare, cu școlile desființate au ajuns „sate fantomă”, locuite de familii de vârstnici priviți ca ultimii supraviețuitori ai acestora. Odată cu dispariția lor, urmau să dispară și satele.

Case de vacanță pustii

După 1990, planurile de sistematizare care urmau să ducă la dispariția a peste 3.000 de sate din România au fost abandonate. Unele așezări s-au stins pe cale naturală, însă multe dintre vechile sate condamnate la desființare au supraviețuit trecerii timpului, chiar dacă au rămas „în grija” câtorva localnici.

În ultimii ani, înfățișarea lor s-a mai schimbat. Au fost construite drumuri de munte pentru a le conecta cu localitățile apropiate, iar românii au cumpărat aici case vechi pe care le-au renovat, ori le-au reconstruit, cu gândul de a se muta aici, cândva, ori a le folosi pentru agrement.

Multe din casele de vacanță au rămas și ele pustii, chiar dacă par mult mai confortabile decât gospodăriile îmbătrânite ale vechilor localnici. Unii dintre proprietarii lor trăiesc de ani buni în Occident, ori în orașe unde au mai multe condiții de confort și locuri de muncă. 

În satul Goleș din Hunedoara (video), înființat pe o culme a munților Poiana Ruscă, deasupra văilor Cernei și Cernișoarei, mai locuiesc vreo zece oameni, dar sunt zile în care așezarea cu vreo 20 de case rămâne aproape pustie.

„Mai vin oamenii să își vadă de case vara, dar în rest, este pustiu. Și-au montat camere video pentru a nu mai avea grija hoților și și-au încuiat gospodăriile. Alții au vândut și au plecat din sat, iar noii veniți nu cred că vor locui aici, deși au renovat casele bătrânești”, spune un localnic.

Săteanul se plânge de singurătate, pe care o alină privind seara la televizor, ori având grijă de câteva animale de curte. În Goleș, insuficiența apei a fost dintotdeauna o problemă. Drumul de acces, de circa 7 – 8 kilometri din Toplița, a fost modernizat, însă panta abruptă îl face extrem de dificil iarna. 

Seara, greierii și câinii animă satele

În alte sate din Ținutul Pădurenilor situația este asemănătoare. Puținii lor localnici trăiesc cu teama de singurătate și de izolare. În vecinătatea caselor vechi, casele de vacanță și vilele continuă să apară, dar fără a mai da vreun impuls vieții satelor. 

„La țară avem tot timpul câte ceva de făcut. Ziua pe drum mai trec mașini, mai vin oamenii să își vadă de gospodării, câteodată vin și turiști. Mai schimbăm câte-o vorbă cu ei. Pe înserat însă, doar greierii și câinii se mai aud. Atunci intrăm și noi în case și stăm la televizor”, povestește o localnică din Bunila.

În Bărăștii Iliei, un alt sat cu 3 – 4 familii, ascuns între dealuri, în Munții Metaliferi, problema singurătății a devenit apăsătoare pentru cei câțiva locuitori.

„Adesea, nu pot dormi noaptea din cauza singurătății și a necazurilor. Mi-e teamă uneori ca această casă se va huli (n.r. prăbuși) peste mine”, relata Traian, unul dintre vârstnicii satului.

La marginea satului Dănulești, unde mai locuiesc câteva familii, unii spun că au renunțat demult la ocupația tradițională a satului.

„Eu nu mai cultiv nimic, că a fost secetă și oricum nu s-a mai făcut nimic. Animale nu mai țin că nu am ce să le dau, muncesc la pădure la cineva aici sau cu ziua. Seara, mă întorc acasă, mă mai uit la televizor și așa trec zilele”, spune un sătean, singur, din Dănulești.

Numai în județul Hunedoara, unde zona de munte ocupă circa jumătate din suprafața județului, sunt zeci de sate ținute în viață de câte-o mână de oameni și, în unele cazuri, doar de câte o familie. Deși în ultimii ani, au fost construite drumuri spre așezările izolate, sătenii spun că viața lor nu s-a îmbunătățit.

„Au apărut pensiuni și case de vacanță, dar oamenii nu s-au mai întors să locuiască aici. Nici nu prea au ce face”, crede un pensionar din Vadu Dobrii, sat cu mai puțin de zece locuitori.

Regimul comunist le-a condamnat la dispariție

În anii ‘50, regimul comunist a lovit brutal comunitățile rurale, odată cu colectivizarea forțată după model sovietic a agriculturii, decizie care a însemnat confiscarea unui număr mare de proprietăți agricole private și comasarea lor în ferme administrate de stat.

În anii ‘60, autoritățile au propus dezafectarea satelor considerate fără oportunități de dezvoltare, mizând pe mutarea locuitorilor lor la orașele care urmau să se dezvolte datorită industriei. Migrația tinerilor de la sate a reprezentat principala cauză a creșterii populației urbane, ocupată cu industria, iar în așezările rurale, femeile, copiii și vârstnicii au rămas implicați în muncile agricole.

La mijlocul anilor ‘70, regimul comunist a decis desființarea treptată a peste 3.000 de sate din România, considerate neviabile. Erau vizate, în principal, satele cu mai puțin de 1.000 de locuitori, majoritatea aflate în zone montane sau izolate. Acestea urmau să fie deservite minim și eliminate treptat sau dizolvate și relocate, astfel încât până în 1990, numărul așezărilor rurale să scadă de la peste 13.000, la mai puțin de 9.000.

„Sistematizarea a devenit o necesitate obiectivă a înnoirii satelor noastre, dat fiind că peste 60 la sută din localitățile rurale aveau sub 1000 locuitori, iar 30 la sută chiar sub 500 locuitori, multe localități erau întinse liniar sau răsfirate, ocupând mari suprafețe agricole, împrăștierea caselor, numărul mic de locuitori, frânau atât dezvoltarea agriculturii, cât și înflorirea unor localități puternice. Astfel, un număr de sate mici urmează să fie dezafectate prin atracție locală sau urbană”, informa Revista Economică, în 1979.

Sistematizarea, abandonată după 1990

Autoritățile comuniste estimau că odată ce planurile de sistematizare care vizau satele și orașele României, în 1990, în mediul rural vor continua să locuiască cel puțin 6—8 milioane de oameni.

„Dintre comunele existente se apreciază că 1.220 au condiții deosebite de dezvoltare, 400 dintre acestea urmând a se transforma până în 1990 în centre urbane, care vor deservi 4—5 comune apropiate, aflate la 15—20 de kilometri distanță. În acest fel, în 1990 vor mai rămâne circa 9 811 sate față de 13.149 în 1975, în cincinalul actual 120 comune vor deveni centre urbane, iar în perioada 1981—1985 alte 140 vor urma același drum”, informa Revista Economică.

Planurile de sistematizare au fost criticate în Occident, dar și de comunitățile de maghiari și germani din România, care le-au privit ca o încercare de asimilare forțată a minorităților naționale. Din cauza lipsei fondurilor implementarea lor a decurs tot mai lent în anii ’80, chiar dacă Nicolae Ceaușescu își dorea accelerarea planului. 

În 1988, numărul de sate pe care regimul Ceaușescu plănuia să le desființeze a crescut de la 3.000 (propuse inițial în 1974), la 7.000 – 8.000, potrivit Unui studiu de țară publicat în 1991 de Biblioteca Congresului SUA. În jurul Capitalei, multe au fost demolate. În alte zone ale țării, oamenii au părăsit casele vechi, fără utilități, pentru a se muta la bloc. Unii au fost obligați să facă acest lucru, dar nu au rezistat noilor condiții de trai. 

În Uricani, o parte din satul Câmpul lui Neag a fost demolat pentru a face loc unei cariere miniere, iar oamenii au primit apartamente în oraș, nefinalizate însă, pe care le-au abandonat în scurt timp.

Acest lucru nu s-a mai întâmplat, însă în deceniile următoare, cele mai multe dintre satele din România au continuat să se depopuleze, iar unele dintre ele au dispărut.

În prezent, în România au rămas peste 13.000 de sate, aproximativ același număr cu cel din 1984, dar o parte dintre ele continuă să supraviețuiască datorită câtorva oameni care mai locuiesc aici.

Toaleta din orașul Pașcani, recent construită într-o piață, nu mai are geamuri transparente. Pentru a rezolva problema, autoritățile au pus o folie colantată. „Geamurile sunt acum complet opace”, a transmis administratorul instituției.

„Nu avem o toaletă cu uși transparente, urma să fie autocolantată. Acele fotografii sunt de acum trei săptămâni, nu am închis recepția. Repet, a zecea oară, nu avem uși transparente”, a spus primarul orașului Pașcani, Marius Pintilie, într-o intervenție la Antena 3.

O reacție a avut și Alexandru Dandu, administratorul public al Primăriei Pașcani. Acesta a postat pe Facebook fotografii cu toaleta care nu mai are acum geamuri transparente.

„Din categoria celor care se uită la un copac și ratează pădurea, ieri, un consilier local, pe nume Cristian Rățoi, a descoperit o mare problemă în noua hală construită la piața din vale: geamurile de la toalete erau transparente. Un fapt extraordinar de grav, atât de grav încât restul investiției, o hală complet construită și alta modernizată, au devenit, în ochii domniei sale, un simplu…closet cu vedere.

De când a primit domnul Rațoi poza pe care a postat-o pe internet, problema a fost remediată, geamurile sunt acum complet opace, dar este interesant cum, în loc să apreciem o investiție amplă în infrastructura pieței, unii preferă să se uite că printr-un hublou, poate pentru că n-au ce spune despre lucrurile serioase și cu adevărat importante, sau poate pentru că atunci când n-ai viziune, te uiți doar la detalii”, a scris Alexandru Dandu, pe FB.

Așa cum „Adevărul” a relatat, situația a fost pusă în discuție de fostul viceprimar, consilierul Cristian Ratoi, în ședința Consiliului Local din 23 iulie a.c. El a atras atenția că sunt mai multe probleme deoarece nu ar fi fost respectat proiectul inițial.

Totodată, în hala reabilitată casetele pentru standurile comerciale au fost amenajate cu tablă ordinară, ca într-un bazar de pe timpuri, mai notează publicația. Aici lipsesc câteva uși, iar cele care au fost puse sunt atât de înguste încât nu încap tarabele. De asemenea, au fost achiziționate mai multe tarabe decât cele care apar în proiect, dar nu pot fi scoase și ar trebui demontate.

Un alt compromis a fost făcut în detrimentul comerciantilor de fructe, legume și produse lactate. În loc de amenajarea unei camere frigorifice, așa cum era în proiect, au fost cumpărate câteva frigidere, a mai spus consilierul Cristian Ratoi, cel care a participat la recepționarea lucrărilor.

Val de anchete după scurgerea în spațiul public a stenogramelor privind cearta dintre Piedone și soția sa. Ministrul Justiției susține că acestea încalcă dispozițiile din Codul de Procedură Penală. Procurorul șef al DNA a ordonat joi, 24 iulie, ca aceste stenograme să fie eliminate.

Marius Voineag, procurorul șef al DNA, a ordonat, joi, 24 iulie, ca din dosarul lui Cristian Popescu Piedone să fie eliminate stenogramele interceptărilor conversațiilor telefonice dintre acesta și soția sa. 

„Având în vedere aspectele la care se face referire in comunicatul cu nr. 426/VIII-3/2025 din data de 24 iulie 2025 al Biroului de informare si relații publice din cadrul Directiei Naționale Anticorupție, în legătură cu divulgarea în spațiul public a conversației dintre un inculpat și un membru al familiei sale, având in vedere dispozițiile art. 26 alin. (1) din Constituția României, art. 8 din CEDO, astfel cum a fost interpretat în jurisprudenta

CEDO, art. 11 alin. (1) din Codul de Procedură Penală, vă rugăm să dispuneți măsurile necesare pentru a vă asigura de aplicarea corespunzătoare a acestor prevederi în cadrul procedurilor specifice”, se arată în ordinul transmis de Voineag către procurorul de caz.

DNA a emis un comunicat în care a arătat că „Divulgarea acestor informații este nejustificată și contrară dreptului la viață privată”. 

Ministrul Justiției: Nu este normal ca aceste probe să apară public

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, spune că apariția în spațiul public a stenogramelor cu cearta dintre Piedone și soția sa încalcă dispozițiile din Codul de Procedură Penală. 

Ministrul Justiției a spus că expunerea publică a unor probe din dosarul penal încălcă anumite dispoziții ale Codului de Procedură Penală, întrucât, în conformitate cu normele procesual-penale din România, urmărirea penală este confidențială.

Astfel, pentru succesul anchetei, pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale, pentru aflarea adevărului, legea a stabilit ca probele și alte aspecte ale urmării legale cum ar fi ordonanțele, măsurile procesuale dispuse, să rămână confidențiale, potrivit Mediafax.

„Nu este normal ca aceste probe să apară public, cu atât mai mult cu cât este vorba de aspecte care pot să țină de sfera familială, de anumite chestiuni pe care nici nu vreau să le comentez”, a spus Marinescu, la Digi 24.

Întrebat ce relevanță au aceste interceptări ce privesc o discuție privată în dosarul penal în care este anchetat Cristian Popescu Piedone, Marinescu a spus că „în momentul în care se dispune o măsură investigativă, cum este o metodă specială de supraveghere, aceasta a interceptării convorbirilor, telefonice, conversațiilor, eventual de spațiu ambiental, în acest moment este supusă unei examinări existența persoanei, comunicările sale, și evident că mandatul respectiv acoperă în spate aceste comunicări. Acum este rolul procurorului, a organului de urmărire penală, să stabilească ce anume prezintă relevanță”.

Fritz sesizează CSM

Președintele USR, Dominic Fritz, susține că este „obligat moral” să-l apere pe Piedone pentru a aminti că „inclusiv corupţii şi criminalii au drepturi, fiindcă aşa funcţionează statul de drept”.

„Iată că sunt obligat moral să-l apăr pe Cristian Popescu Piedone. Şi o fac ca să amintesc că inclusiv corupţii şi criminalii au drepturi, pentru că aşa funcţionează statul de drept. Din dosarul penal pentru corupţie, procurorii au scurs în presă certurile lui cu nevasta. Ce legătură are asta cu faptele lui Piedone, suspectat că a regizat controale favorabile în hotelurile prietenilor? Niciuna”, afirmă primarul Timişoarei, Dominic Fritz, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Liderul USR consideră că statul de drept „nu se apără cu cancanuri din dosare scurse «pe surse»” şi că justiţia „se face în instanţă, nu la televizor sau pe reţelele de socializare”.

„Când ajungem să acceptăm umilirea publică doar pentru că «nu ne place de om», ne îndepărtăm exact de principiile pentru care luptăm: lege egală pentru toţi, respect pentru viaţa privată şi demnitatea fiecărui om. Altfel, nu suntem mai buni decât Piedone. Noi vom sesiza CSM acum şi de fiecare dată când drepturile sunt încălcate în procesul de justiţie tocmai de puterea chemată să le apere”, mai afirmă Dominic Fritz.

Într-un comunicat de presă, Direcţia Naţională Anticorupţie respinge „ferm” implicarea în mediatizarea interceptărilor incluse în ordonanţa de control judiciar, considerând divulgarea acestor informaţii „nejustificată şi contrară dreptului la viaţă privată”.

În spaţiul public, au apărut informaţii „pe surse” din presupuse interceptări, în care Cristian Popescu Piedone se ceartă cu nevasta sa, iar aceasta foloseşte un limbaj trivial la adresa sa.

În urma scandalului provocat de bonusul de pensionare al directorului general al Romsilva, care s-a reangajat de altfel la doar câteva zile după ce anunțase că a decis să iasă din câmpul muncii. dar și a numeroaselor sesizări privind regelulile din cadrul Regiei, Guvernul a decis reorganizarea companiei.

„Dorința reorganizării Romsilva a venit mai degrabă din ideea de a lua oameni de la centru, dintr-o echipă care pur și simplu nu este justificată astăzi să existe acolo, și a duce oameni în teren. Astăzi avem nevoie de oameni în teren, ne uităm, de asemenea, și la o salarizare mult mai unitară a acestor angajați salariați Romsilva, și o modalitate mult mai unitară de a angaja salariații în cadrul Romsilva”, a declarat ministrul în briefingul care a urmat ședinței de Guvern.

Potrivit acestuia, reorganizarea Romsilva se va construi pe trei piloni, unul legat de regionalizarea direcțiilor silvice, un altul legat de contabilitate și un altul pe indicatorii de performanță.

Ministrul a punctat că, din cele 41 de direcții silvice se vor forma doar 12.

„Asta înseamnă o scădere – aproape de 70% – din numărul de direcții silvice. Este o scădere care este necesară, inclusiv pentru eficientizarea activității Romsilva. Nu există o nevoie reală pentru 41 de direcții. Este o nevoie inclusiv de eficientizare, prea mult aparat administrativ care funcționează pentru fiecare direcție. Vor fi toate mutate și va exista o structură regională, 12 direcții la nivel de țară”, a spus Buzoianu.

În ce privește numărul de directori din cele 41 de direcții, în urma reorganizării vor rămâne doar 12. „Asta înseamnă o scădere și o câștigare, până la urmă, de bani la buget de 19 milioane de lei. Sigur, acești bani vor fi folosiți de către Romsilva pentru a fi îndreptați către activitatea lor de bază, activitatea administrării de păduri”, a adăugat Buzoianu.

• Directorii direcțiilor structurii centrale sunt angajați prin concurs cu contract de mandat pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii o singură dată cu aceeași perioadă, condiționat de promovarea concursului de angajare, organizat de către CA, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Nu trebuie să mai existe „găuri negre” din activitățile secundare

Al doilea pilon fundamental al hotărârii privind reorganizarea Romsilva se bazează pe contabilitate, pe eficientizarea financiară.

„Vorbim despre nevoia de a avea separată activitatea privind gestionarea, administrarea pădurilor de activitatea de exploatare, de activitatea de întreținere de drumuri și de activitatea de valorificare produse nelemnoase, creșterea și valorificarea vânatului, piscicultură și alte tipuri de activități pe care le poate desfășura Romsilva. Ce ne dorim de fapt? Ne dorim să nu mai existe găuri negre în activități secundare pe care le desfășoară Romsilva, ca banii Romsilva să se ducă în principal către activitatea de bază, activitatea de administrare de păduri. Această activitate nu trebuie să fie eficientă neapărat din perspectivă economică, pentru că administrarea pădurilor are o grămadă de alte criterii sociale pe care trebuie să le urmărim. (…) Dar dacă Romsilva decide să desfășoare activități secundare, deci nu vorbim de administrarea pădurilor, unde nu ne uităm neapărat la acest criteriu de eficiență economică, ci la un criteriu mai mare, de gestionare sustenabilă a fondului forestier, în afara acestei activități principale, dacă Romsilva decide să desfășoare activități secundare, acelea trebuie să fie și eficiente economic, pentru că nu este normal să ducem bani de la activitatea principală, de la gestionarea și administrarea pădurilor, ca să acoperim gestionarea de hoteluri sau orice altă activitate secundară pe care ar putea să o aibă Romsilva”, a afirmat ministrul.

Indicatorii de performanță

Al  treilea pilon pe care se bazează hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva sunt indicatorii de performanță financiari și non-financiari, care, pentru prima dată, vor fi trecuți în hotărârea de guvern privind organizarea Romsilva.

„Vorbim aici de directori care vor avea criterii minimale și șefi de ocoale care vor avea criterii minimale de performanță; sigur, și număr de ore de formare, număr de instruiri pe care ar trebui să le aibă anual, inclusiv suprafețe din fondul forestier care trebuie să fie acoperite minimal de mijloace de supraveghere video. (…) Minimul de criteriu care trebuie să fie îndeplinit este o acoperire de 30%, așa cum l-am propus noi, din suprafața de fond forestier. Și mai sunt multe alte criterii pe care le-am pus; de exemplu, identificarea arborilor remarcabili, arborilor de habitat, insulelor de îmbătrânire, care au fost trecute deja ca obligații în Codul silvic”, a spus Buzoianu.

În proiectul de HG sunt menționați și niște indicatori de performanță. „Adică, de exemplu, în 10 ani, o creștere de 10% pe an pentru acest criteriu, care deja este trecut în Codul silvic, că acești arbori ar fi trebuit să fie identificați, aceste insule ar fi trebuit să fie identificate, cuantificăm în sfârșit și cum trebuie să fie îndeplinită această obligație, nu generic, ea să existe, dar, de fapt, în realitate, în fiecare an să nu avem niciun arbore identificat sau nicio insulă de îmbătrânire identificată”, a spus ministrul Mediului.

Acesta a adăugat că, odată cu această hotărâre de guvern, o să vină la pachet cu o serie de reforme.

„Aș mai vrea doar să anunț că săptămâna aceasta, ieri, am trimis Corpul de Control la Direcția Silvică Arad, unde domnul director Țigan – este cel care s-a pensionat pe 100.000 de euro, s-a reangajat în câteva zile înapoi – pentru a vedea exact dacă a fost respectată legislația. În momentul în care s-a reîntors, a beneficiat de un beneficiu uriaș de pensionare, de un bonus uriaș de pensionare și vrem să vedem dacă totul a fost făcut conform legislației”, a adăugat ministrul Mediului. 

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a dezvăluit că există două firme care fac selecția directorilor la companiile de stat. Acesta a vorbit despre o schemă pe care o numește „geniul răului”.

„Sursa de intrare în schema asta este prin două firme care vin și fac selecție: de management performant din România. Una are un angajat, una are doi. Firme private, primesc câteva zeci de mii de euro, să colecteze CV-urile celor interesați și să spună cine e bun. A naibii selecție, încât scoate din joben exact piesa care lipsește din puzzle-ul politic. Este îngrijorător mecanismul prin care se urmărește montarea acestor oameni în astfel de funcții. Este geniul răului pentru ce s-a întâmplat în economia românească până acum. (…) Am găsit situații în care se pun manageri care au o firmă cu obiect identic de activitate cu cel al firmei unde au ajuns directori, după care dirijează în dezinteresul companiei statului român, banii în contul firmei pe care au creat-o”, a declarat ministrul Radu Miruță, la Antena 3 CNN .

În cadrul aceleași emisiuni, ministrul Economiei a mai spus că unii dintre cei care conduc anumite companii de stat cumulează salariul de director, în valoare de 50.000 de lei, cu indemnizația din CA – de 15.500 de lei şi cu cea de administrator special, care este cuprinsă între 17.000 şi 20.000 de lei.

De asemenea, ministrul a precizat care sunt salariile și indemnizațiile directorilor de la companiile de stat. 

-salariul directorului de la Cupru MIN SA: 49.260 lei – modificată indemnizația în februarie 2025;

-salariul directorului de la Uzina de produse speciale Dragomireşti: 47.640 lei – modificată indemnizația în iunie 2025;

-salariul directorului de la S.N. a Apelor Minerale SA: 41.509 lei – modificată indemnizația la final de aprilie 2025;

-salariul directorului de la C.N. Loteria Româna SA: 38.700 lei – modificată indemnizația în iulie 2024;

-salariul directorului de la Conversmin SA: 18.501 lei – modificată valoarea în mai 2025;

Zilele trecute, ministrul Economiei, Radu Miruţă, anunța că a descoperit că ministerul pe care îl conduce deține în București o clădire cu 54 de birouri în care funcționează mai multe firme. 

O clădire de birouri cu 54 de spații funcționale, aflată în patrimoniul Ministerului Economiei, a fost închiriată ilegal timp de 18 ani, fără ca statul să încaseze vreun leu.

„Poate ați mai auzit de furat cu sacul, cu remorca sau cu portbagajul…Dar cu clădirea întreagă? Asta sigur e nouă. Mi s-a spus să nu sparg buba, să-i las si eu cum i-au lăsat și alții până acum. Transmit un singur mesaj: exclus! Am descoperit, cu mare stupoare, că Ministerul Economiei deține în București o clădire de 1.500 mp, cu 54 de birouri în care funcționează mai multe firme, dar de 18 ani Ministerul nu încasează niciun leu chirie, chiar daca ele sunt închiriate si subînchiriate. Da, ați citit bine: ZERO lei timp de aproape două decenii in timp ce alții încasau bani frumoși. Cum a fost posibil? Simplu: pentru că li s-a permis. Vedeți și in video de mai jos”, a transmis Ministrul Economiei, Radu Miruţă.   

Adolescentul de 15 ani care a înjunghiat, în ianuarie 2025, un coleg de clasă, la un liceu din Târgu Jiu, și-a omorât bunica. 

Din primele date, adolescentul s-a certat cu tatăl său care l-a amenințat că-i aplică o corecție fizică. Într-un acces de furie, băiatul a pus mâna pe un cuțit și a vrut să-și lovească tatăl, potrivit presei locale. 

Agresorul este fiul unei profesoare din Tg. Jiu și al unui cunoscut om de afaceri, Dragoș Tălianu. El locuia cu familia și se afla sub monitorizarea acesteia.

Bunica minorului a intervenit să-l oprească pe acesta, moment în care a fost înjunghiată cu cuțitul în omoplat. Femeia de 62 de ani a murit. 

În prezent, adolescentul se află în custodia polițiștilor și urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj fiind cercetat penal pentru omor.

În ianuarie 2025, elevul a înjunghiat pe unul dintre colegii săi de clasă chiar în incinta Liceului cu Program Sportiv din Târgu Jiiu.

Incidentul violent a avut loc în timpul pauzei de la ora 11 şi jumătate, în sala de clasă, când cei doi colegi din clasa a opta au început să se certe. La un moment dat, agresorul a scos un cuţit şi l-a înjunghiat pe celălalt în zona umărului, apoi a fugit din încăpere. 

Elevul rănit a fost transportat cu ambulanţa la spital, unde a fost operat. 

Agresorul a mers împreună cu tatăl lui la poliţie, pentru declaraţii. Pe numele lui a fost deschis un dosar penal pentru loviri sau alte violenţe. Ulterior, a fost plasat sub control judiciar.   

Mai mult, după incidentul din ianuarie, elevul a fost exmatriculat de la liceul respectiv. Decizia a fost luată, atunci, de Colegiul Profesoral al școlii, ca urmare a unei propuneri venite din partea Comisiei anti-violență, scrie publicaţia Gorj Online.

Omul de afaceri, Ion Dragoș Talianu, tatăl elevului, a dat unitatea de învățământ în judecată și a cerut anularea actului administrativ de exmatriculare. 

Ministerul Apărării Naționale al României a aflat din presa ucraineană despre explozia  dragorului pe canalul Bâstroe, în urma căreia au murit 3 persoane, iar alte șapte au fost grav rănite. Incidentul a fost raportat către Ministerul Transporturilor din România.

Ministerul Apărării Naționale din România a fost informat despre explozia unei mine pe canalul Bîstroe, situat în Delta Dunării, nu prin canale oficiale, ci din surse media ucrainene, potrivit Digi24.

Mina, al cărei origini nu au fost confirmate încă, a detonat în apropierea unui dragor ucrainean, provocând moartea a trei dintre cei 11 marinari aflați la bord.

Primul anunț oficial transmis de autoritățile ucrainene către partea română a ajuns la Ministerul Transporturilor și menționa faptul că nava a fost lovită de o mină și că cei 11 marinari sunt căutați. Echipaje de urgență au intervenit rapid, reușind să salveze opt persoane, însă trei marinari și-au pierdut viața, fiind probabil în zona imediat afectată de explozie.

Canalul Bîstroe a fost închis temporar pentru a permite verificarea minuțioasă a zonei, din cauza riscului existenței altor mine marine care ar putea reprezenta un pericol. Momentan, originea minei nu este cunoscută: aceasta ar putea face parte din muniția utilizată recent în războiul din Ucraina sau, alternativ, să fie o mină mai veche rămasă pe fundul Dunării încă din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.

În ultimii ani, România a protestat împotriva operațiunilor ucrainene de dragare a canalului Bâstroe, exprimând îngrijorarea că aceste activități ar putea afecta brațul Chilia de pe partea românească a Deltei Dunării.

Până acum, singura comunicare oficială între România și Ucraina privind acest incident s-a făcut la nivelul Ministerului Transporturilor, iar Ministerul Apărării Naționale a aflat despre eveniment doar din presa ucraineană. O primă informare din partea Ucrainei indicase faptul că explozia s-a produs aproape de gura de vărsare a canalului în Marea Neagră.

Pe plan regional, Armata României cooperează cu forțele militare din Bulgaria și Turcia în identificarea și gestionarea minelor marine aflate în derivă pe Dunăre și în Marea Neagră.

În cazul în care o mină este descoperită pe cursul fluviului, protocolul prevede intervenția unui scafandru militar care plasează un explozibil pentru a detona în condiții controlate mina respectivă. În prezent, România nu dispune de nave specializate pentru distrugerea minelor pe Dunăre.

Garda Națională de Mediu (GNM) se află în pragul unui colaps funcțional cu posibile consecințe grave asupra sănătății publice, mediului și siguranței naționale, avertizează Sindicatul Național al Gărzii de Mediu (SNGM) într-o scrisoare deschisă transmisă autorităților.

Potrivit sindicaliștilor, instituția este profund subfinanțată, iar comisarii de mediu își desfășoară activitatea în condiții precare, fără echipamente de protecție adecvate, fără pregătire profesională continuă și fără un statut profesional reglementat.

Mai mult, nivelul de salarizare este considerat nesatisfăcător în raport cu volumul, complexitatea şi riscurile activităţii desfăşurate.

„Sănătatea mediului este astăzi în România o problemă de siguranţă naţională. Infracţionalitatea de mediu creşte cu circa 7% anual, adică de aproape trei ori mai repede decât PIB-ul mondial. România nu face excepţie!”, se arată în mesajul transmis de sindicaliști, citat de Agerpres.

În timp ce infractorii de mediu folosesc metode tot mai sofisticate, comisarii GNM au „obligaţii tot mai mari şi drepturi tot mai mici”.

România are în prezent un comisar de mediu la 45.000 de locuitori, de până la nouă ori mai puţini decât media din alte state europene. Sub 500 de comisari activi trebuie să acopere peste 250.000 de kilometri pătraţi, „într-un context de creştere a infracţionalităţii de mediu”, avertizează sindicaliştii.

Sindicatul atrage atenția că lipsa unui cadru legislativ clar, reducerea sporurilor pentru condiții vătămătoare și absența dotărilor tehnice riscă să compromită definitiv capacitatea instituției de a-și îndeplini misiunea.

„Suntem tot mai încărcaţi cu misiuni tot mai specializate, inclusiv din zona de activitate a altor instituţii, fără a primi instrumente de acţiune pe măsură. (…) Conform responsabilităţilor legale pe care le avem, noi, comisarii de mediu, exercităm controale în medii profund toxice: gropi de gunoi, instalaţii industriale chimice, depozite de deşeuri medicale contaminate, incineratoare de deşeuri, staţii de epurare, fabrici de ciment, rafinării”, se arată în comunicat.

„Reducerea sporurilor pentru condiţii vătămătoare este un atentat la demnitatea profesională, la minima siguranță fizică și financiară”, precizează sindicaliştii.

Printre solicitările SNGM adresate autorităţilor se numără reglementarea statutului profesional al comisarilor GNM; renunţarea la tăierea sporurilor pentru condiţii vătămătoare; dotarea cu echipamente adecvate de protecţie; creşterea numărului de posturi până la un raport rezonabil comisari/locuitori; alinierea salarizării la nivelul altor structuri de control şi ordine publică și sigurarea formării profesionale continue.

„Dacă instituţiile statului aleg să ignore realitatea din teren, atunci îşi asumă deschis complicitatea la degradarea sănătăţii publice şi la proliferarea criminalităţii de mediu. SNGM nu va accepta pasiv acest dezastru anunţat. SNGM este pregătit să utilizeze toate pârghiile legale pe care le are la dispoziţie pentru a-şi apăra drepturile legale şi legitime”, se arată în încheierea scrisorii deschise.