Forțele de apărare ale Israelului (IDF) au publicat imagini cu urmările celui mai recent atac asupra instalației nucleare de la Isfahan, în centrul Iranului, relatează Times of Israel. În primul atac, la 13 iunie, au fost distruse mai multe secțiuni critice, inclusiv infrastructura și laboratoarele de conversie a uraniului, potrivit IDF.
Israelul a bombardat a doua oară instalația nucleară de la Isfahan FOTO IDF
Israelul a vizat „două situri de producție de centrifuge” la instalația nucleară Isfahan în cursul nopții, a declarat sâmbătă un oficial militar.
„Am vizat Isfahan în primele 24 de ore ale operațiunii noastre, dar am efectuat un al doilea val de atacuri acolo în cursul nopții, consolidând realizările noastre și sporind pagubele aduse instalației”, a declarat sub rezerva anonimatului oficialul militar reporterilor în cadrul unei conferințe de presă.
El a adăugat că în afară de acestea, alte câteva situri de producție a centrifugelor au fost atacate „cu succes în ultimele zile”.
Raidurile repetate ale forțelor aeriene israeliene „au dat o lovitură severă capacităților de producție de centrifuge ale Iranului”, a adăugat oficialul.
Centrifugele sunt utilizate pentru îmbogățirea uraniului, atât pentru uz civil, cât și militar.
Atacurile aeriene israeliene de sâmbătă au vizat complexul de cercetare nucleară al Iranului din Isfahan, cel mai mare din țară, a declarat viceguvernatorul provinciei pentru agenția de știri semi-oficială Fars.
Acesta a precizat că nu au existat scurgeri de materiale periculoase, dar locuitorilor li s-a recomandat să evite zona, astfel încât personalul de salvare și de gestionare a crizelor să poată interveni la fața locului.
Mai multe alte zone din provincia Isfahan au fost, de asemenea, vizate de bombardamente, dar nu au fost raportate victime, a declarat viceguvernatorul.
Apărarea aeriană iraniană a interceptat atacurile israeliene, dar unele proiectile au reușit să treacă, potrivit relatării oficialului.
„Majoritatea exploziilor au provenit din reacția sistemelor de apărare aeriană, iar altele s-au datorat atacurilor inamice”, a declarat oficialul, citat de Fars.
Potrivit agenției de știri semi-oficiale MEHR, Akbar Salehi, adjunct pentru securitate și aplicarea legii în cadrul biroului guvernatorului din Isfahan, a declarat că Israelul a efectuat atacuri în mai multe locații din provincie, dar rafinăria de petrol nu a fost afectată.
Israelul a atacat Centrul de Tehnologie Nucleară din Isfahan în primele zile ale conflictului, un oficial al Forțelor de Apărare Israeliene declarând sâmbăta trecută că instalația a suferit daune semnificative. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a declarat că patru clădiri ale instalației au fost grav avariate. În schimb, un purtător de cuvânt al Organizației pentru Energie Atomică din Iran a declarat că pagubele au fost limitate.
Un videoclip în care un bărbat vizibil beat este surprins călare pe o cămilă, pe autostrada Hyderabad din India, a devenit viral pe rețelele de socializare. Autorul postării a reușit să oprească animalul și să-l lege de un stâlp, pe marginea drumului, în afara oricărui pericol.
FOTO: Instagram
Videoclipul, distribuit pe Instagram de utilizatorul Ikram Ullah Shah, îl surprinde pe bărbat mergând pe cămilă printre mașini.
La un moment dat, animalul pare să-și piardă controlul. De-a lungul videoclipului, autorul postării încearcă să-l oprească pe bărbat stropindu-l cu apă, în încercarea de a-l trezi din beție.
Abia la sfârșitul clipului, cei din mașină reușesc să încetinească cămila, să o lege de un stâlp de iluminat și să-l ajute pe călărețul beat să descalece.
În descrierea postării, domnul Shah a spus că a urmărit cămila pe autostradă și a oprit animalul înainte ca cineva să fie rănit.
„O cămilă urcase pe podul rutier PV Narasimha Rao. În timp ce publicul stătea și privea, prin harul lui Allah, am intervenit și am reușit să o opresc. Este trist că oamenii doar priveau ca și cum ar fi fost un spectacol, dar sunt recunoscător că Allah m-a ales să acționez când a fost nevoie”, a scris el.
De când a fost distribuit, videoclipul a adunat peste 990.000 de vizualizări și peste 30.000 de aprecieri. În secțiunea de comentarii, utilizatorii l-au aplaudat pe Shah pentru că a salvat animalul și a prevenit un accident periculos pe autostrada principală.
„Într-o lume în care mulți aleg să întoarcă privirea, această persoană a ales curajul! Khabil e tareef hai! Curaj! A salvat nenumărate vieți și a prevenit accidente! Omenirea are nevoie de mai mulți oameni ca tine, care acționează când este cel mai important. Cu adevărat lăudabil!”, a scris un utilizator.
Autoritățile române au deschis o anchetă împotriva lui Tristan Tate, acuzat că a încălcat legile electorale prin publicarea de conținut politic pe rețelele de socializare în timpul recentelor alegeri prezidențiale din țară.
Tristan Tate/FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
Ancheta, confirmată de surse din poliție, se concentrează pe o postare pe rețelele de socializare pe care Tate ar fi distribuit-o în ziua alegerilor și care conținea mesaje politice directe sau implicite, ceea ce este ilegal în România, scrie BBC.
Ancheta a fost deschisă de poliția județului Ilfov după ce a primit o plângere oficială.
Se presupune că Tate ar fi încercat să influențeze alegătorii prin intermediul postării pe rețelele sociale, ceea ce ar putea constitui infracțiuni de interferență electorală străină și de campanie electorală în perioade restricționate.
El a fost citat pentru a fi audiat pe 24 iunie. Andrew nu este implicat în acest caz, potrivit surselor oficiale.
BBC a contactat reprezentanții lui Tate pentru a obține un comentariu. El nu a făcut nicio declarație publică cu privire la anchetă.
Însă într-o postare video aparent publicată pe X în ziua alegerilor, Tate spune că „nu face campanie” și că, în calitate de „bărbat american, care folosește o platformă americană, în Dubai, pentru a discuta despre probleme politice”, el „nu este supus legii românești privind interzicerea campaniei electorale”.
Andrew și Tristan Tate au fost arestați în România în decembrie 2022, Andrew fiind acuzat de viol și trafic de persoane, iar Tristan fiind suspectat de trafic de persoane.
Amândoi au negat acuzațiile și au petrecut câteva luni în arest la domiciliu. Un an și jumătate mai târziu, în august 2024, au fost acuzați din nou în România de relații sexuale cu o minoră și trafic de persoane minore, acuzații pe care le neagă.
De asemenea, ei se confruntă cu 21 de acuzații în Marea Britanie, inclusiv viol, vătămare corporală și trafic de persoane.
La momentul emiterii mandatului de arestare de către poliția din Bedfordshire în martie 2024, frații Tate au declarat că „resping categoric toate acuzațiile” și că sunt „bărbați foarte nevinovați”.
Un tribunal român a decis că ei pot fi extrădați în Marea Britanie numai după încheierea procedurilor separate împotriva lor în România.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, susține că președintele Nicușor Dan și Ilie Bolojan, viitorul premier al României, au cel mai ridicat nivel de încredere dintre toți oamenii politici din România.
Nicușor Dan și Ilie Bolojan Foto: Inquam Photos/George Călin
Sociologul susține, într-o postare pe Facebook, că acest capital de încredere de care se bucură cei doi poate fi „o șansă unică pentru reabilitarea încrederii în activitatea politică” din România.
„Președintele și viitorul prim-ministru au, de departe, cel mai ridicat nivel de încredere dintre toți oamenii politici din România. Este o situație rară cu care nu ne-am mai întalnit în ultimii 10 ani. Capitalul de încredere al celor doi este și o șansă unică pentru reabilitarea încrederii în activitatea politică în ansamblu și, poate cel mai important, de atenuare a polarizării masive a societății românești”, a precizat sociologul.
Remus Ștefureac leagă, însă, această „șansă” de două condiții.
„Cu două mari condiții, care vor fi piloni ai refacerii încrederii țării în clasa politică, în instituții și în stat în ansamblu:
1. Să reabiliteze sentimentul general de dreptate în societate care nu are legătură doar cu justiția, ci cu toate legile și regulile care se aplică, teoretic, tuturor cetățenilor, indiferent de domeniu.
2. Să transmită societății sentimentul general ca majoritatea celor puși în poziții privilegiate de conducere sunt Competenți, Credibili, Integri și mai ales, mai ales Patrioți în sensul profund al termenului, nu pervertit de populiștii radicali, alimentați de planurile de cucerire / distrugere ale unei puteri ostile”.
Încrederea în personalități publice Foto: Inscop Research
Nicușor Dan și Ilie Bolojan conduc detașat în clasamentul încrederii în personalități politice cu 47%, respectiv 42,2% încredere.
Ei sunt urmați în acest clasament de George Simion, cu 33,9%, de Kelemen Hunor, cu 26,7%. Clasamentul este completat de Victor Ponta, cu 20% încredere, urmat de Dominic Friz, cu 16,4%, și Sorin Grindeanu, cu 12,9%, nivel de încredere.
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, povestește cum, atunci când a mers la o înmormântare într-o comună, a aflat că „toată lumea care mai lucra pe acolo lucra la Primărie”.
Constantin Toma/FOTO: Facebook
„Am fost la o înmormântare într-o comună de munte acum vreo săptămână, două. Toată lumea care mai lucra pe acolo lucra la Primărie. Băi, sunteţi nebuni? Nu se poate aşa ceva. Stau toţi cu mâna întinsă. Atenţie! Deci am încercat şi eu să iau măsuri, să dau oameni afară. Cu Poliţia Locală mă judec de 9 ani de zile.
Am pierdut până în martie anul ăsta 30 de milioane de euro. Am plătit salarii şi sporurile astea extraordinare peste 30 de milioane de euro. Or, cu bănuţii ăştia n-ar mai fi fost trotuar sau străduţă în Buzău neasfaltate. Despre asta vorbim. Pentru că ăştia de la Uniunea Europeană nu-ţi dau bani de asfaltări. Am luat ceva pe mobilitate urbană. Restul trebuie să ai tu bănuţii”, a spus Constantin Toma, potrivit News.ro.
Primarul municipiului Buzău le-a cerut tuturor partidelor din coaliţia de guvernare să demareze rapid reforma administraţiei publice.
„Toate partidele, că vorbim de PSD, că vorbim de USR, că vorbim de UDMR, să se înhame toţi la reforme, pentru că, fără reforme, nu avem nicio şansă să salvăm ţara şi să putem să creştem lucrurile”, a conchis Constantin Toma.
Un atac cu rachete iraniane, care a lovit în centrul orașului-port Haifa din nordul Israelului, vineri după-amiază, a avariat două moschei din secolul XVIII și a rănit clerici, relatează Jerusalem Post.
Moscheea Masjid Al-Saghir din Haifa, Israel FOTO Shutterstock
Atacul a avariat Moscheea Al-Saghir, construită în 1761, și Marea Moschee Al Jarina, construită în 1775 și extinsă de Imperiul Otoman în 1901.
Președintele israelian Isaac Herzog a condamnat pe X „atacul scandalos” asupra „unui oraș care reprezintă un simbol al coabitării între evrei, musulmani, creștini, druzi, circasieni și baha’i”.
„Încearcă să ucidă israelieni de toate credințele – inclusiv musulmani. Îi vom apăra pe toți israelienii. Pe cei de toate confesiunile”, a scris el.
La rândul său, Ministrul de externe Gideon Sa’ar a acuzat regimul iranian că a luat la țintă moscheile istorice și civilii din cartierul Wadi Nisnas.
„Regimul iranian vizează civili musulmani, creștini și evrei, precum și situri civile. Acestea sunt crime de război”, a scris Sa’ar.
Cele două moschei se numără printre cele mai vechi clădiri din orașul Haifa și datează de la fondarea orașului modern de către guvernatorul otoman al Galileii, Zahir al-Umar, care este creditat pentru reconstrucția și fortificarea mai multor orașe moderne din Galileea, între care Haifa, Acra, Nazaret, Tiberias și numeroase alte așezări din regiune.
Ulterior, vineri, Sa’ar a s-a deplasat la fața locului și a făcut declarații pentru presa internațională.
„Vedem aici consecințele strategiei iraniene. Regimul iranian vizează în mod deliberat centrele populației civile. Prin urmare, vedeți că aici a fost lovită o zonă pur civilă. Mai exact, în acest caz, o moschee”, a spus oficialul israelian.
„Este o crimă de război. Acest fapt este clar, deoarece, conform dreptului internațional, nu poți ținti centrele populației civile. Dar este și o eroare, deoarece la rădăcina acesteia se află ignoranța în privința societății israeliene. Societatea israeliană este puternică. Susține cu tărie operațiunea noastră din Iran. Toți vor să elimine dubla amenințare existențială – cea nucleară și cea a rachetelor. Prin urmare, vom continua operațiunea noastră și nu ne vom opri nici măcar un minut până nu ne vom atinge obiectivele”, a subliniat ministrul israelian de externe.
Israelul și Iranul continuă atacurile reciproce
Iranul și Israelul au continuat atacurile reciproce în noaptea de vineri spre sâmbătă, în timp ce conflictul lor intră în a doua săptămână, iar eforturile diplomatice recente nu au înregistrat progrese semnificative.
Un oficial iranian a declarat pentru CNN că președintele american Donald Trump ar putea relansa negocierile cu un singur apel adresat părții israeliene.
Oficiali iranieni și europeni s-au întâlnit vineri la Geneva, în cadrul unor discuții menite să detensioneze conflictul despre care o sursă iraniană a declarat că au fost inițial tensionate, dar au devenit „mult mai pozitive” pe parcurs. Iranul nu a fost de acord să renunțe la capacitățile de îmbogățire a uraniului, a declarat sursa, catalogând această condiție drept o „linie roșie îndrăzneață”. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că va acorda Iranului un termen de două săptămâni pentru negocieri înainte de a decide dacă va ataca Iranul.
Un oficial iranian a declarat că complexul de cercetare nucleară din Isfahan, cea mai mare instalație nucleară a Iranului, a fost vizat de un atac aerian israelian sâmbătă. Oficialul a precizat că nu s-a produs nicio scurgere de materiale periculoase din cauza atacului, dar locuitorilor li s-a recomandat să evite zona.
Două persoane au fost, de asemenea, ucise și alte patru au fost rănite într-un atac direct asupra unei clădiri rezidențiale din orașul sfânt Qom, din centrul Iranului, potrivit presei de stat.
Serviciile naționale de urgență ale Israelului au fost chemate la o clădire în flăcări din orașul Holon, după ce Iranul a lansat un val de atacuri cu rachete în cursul nopții. Incendiul a fost cauzat de șrapnel după ce o rachetă a fost interceptată, potrivit serviciilor de pompieri și salvare israeliene. Agenția de urgență Magen David Adom a declarat că nu s-au raportat răniți.
Israel Katz, ministrul Apărării al Israelului, a afirmat sâmbătă că armata sa a ucis un comandant veteran din cadrul brațului extern al Gărziilor Revoluționare Iraniene.
Saeed Izadi Foto: X/Joe Truzman
Operațiunea a fost efectuată printr-o lovitură într-un apartament situat în orașul iranian Qom, a relatat Reuters. Cu toate acestea, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) nu a furnizat încă nicio confirmare cu privire la această evoluție.
Este vorba de comandantul Saeed Izadi, care conducea Corpul Palestinian al Forței Quds, a declarat Katz, potrivit unui comunicat de presă.
Ministrul israelian a spus că Izadi a finanțat și a înarmat Hamas în timpul atacurilor inițiale din 7 octombrie 2023, descriind uciderea comandantului drept o „mare realizare pentru serviciile de informații israeliene și forțele aeriene”.
Izadi a fost condamnat de SUA și Marea Britanie pentru legăturile sale cu Hamas și facțiunea militantă palestiniană Jihadul Islamic, care a participat și ea la atacurile din 7 octombrie.
De asemenea, armata israeliană (IDF) a anunțat recent, printr-o postare pe platforma X, că l-a ucis pe generalul Ali Shadmani, cel mai înalt responsabil militar al Iranului și consilier militar apropiat al ayatollahului Ali Khamenei.
Forța Quds a construit o rețea de aliați în lumea arabă cunoscută sub numele de Axa Rezistenței, înființând Hezbollah în Liban în 1982 și sprijinind gruparea islamistă militantă palestiniană Hamas în Fâșia Gaza.
Însă rețeaua aliniată cu Iranul a suferit lovituri majore în ultimii doi ani, deoarece ofensivele israeliene de după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului au slăbit atât gruparea palestiniană, cât și Hezbollah.
Forța Quds este o unitate de elită din cadrul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran, însărcinată cu supravegherea operațiunilor externe ale țării și sprijinirea grupurilor din Orientul Mijlociu.
Ea joacă de mult timp un rol central în sprijinirea a ceea ce Iranul numește „axa rezistenței”, o coaliție de miliții și mișcări politice din regiune care se opun Israelului și Statelor Unite. Conform guvernului și agențiilor de informații americane, Forța Quds ar fi orchestrat operațiuni și în afara Orientului Mijlociu, în America Latină și Europa.
Mai mulți elevi de la o școală din Dolj ar fi fost puși la muncă, în schimbul promovării clasei. Copiii ar fi cărat moloz și parchet, la cererea directoarei, acuză părinții acestora.
Elevi puși la muncă la școală Foto: Observator News
Cazul a avut loc în Școala Gimnazială din comuna Apele Vii, unde patru băieți și o fată, toți minori, au devenit „muncitori” pe șantierul sălii de sport. Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Dolj a demarat un control, relatează Digi24.
Părinții acuză conducerea școlii. „Îl dor mâinile, picioarele și spatele. (…) L-am întrebat, dar n-a vrut să spună, cred că de teamă. Și, într-adevăr, acum am aflat că el a fost pus la muncă, să ia cu căldările moloz, căldările pline”, spune un părinte pentru sursa citată.
„El e trimis la școală să-l învețe, nu să-l pună la muncă. «Mami, într-adevăr, eu… pe mine mă lăsa repetent acum». «Păi de ce?». «Pentru că nu făceam ca ea» … și nu voia să-mi spună chiar tot”, a mai adăugat mama copilului.
Copiii ar fi fost văzuți chiar de profesori în timp ce cărau moloz cu gălețile.
„Aproape 20 de ani am fost director al acestei școli, dar acest lucru nu l-am văzut niciodată, până luni. Praf și gălăgie în timpul orelor, scoteau parchetul din sala de sport și-l ajutau pe îngrijitorul școlii să demoleze sobele. A doua zi, marți, aceiași copii cărau molozul. Acești copii cărau gălețile de 25 kg de moloz, abia puteau să meargă”, a precizat profesoara Gheorghița Stănică.
Situația a fost confirmată și de îngrijitorul școlii. „Au venit ei să mă ajute, nu le-a zis nimeni, eu nu le-am zis”, a spus Mihai Constantin, îngrijitorul școlii a spus că trei băieți și o fată.
Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Dolj face verificări în acest caz.
„Imediat ce am aflat, am format o echipă, alcătuită din doi colegii de-ai noștri, care au plecat către școala din localitatea Apele Vii. Vor face verificările ce se impun și, evident, în urma acestor verificări, dacă se constată abateri de orice natură, noi vom manifesta toleranță zero la astfel de practici”, a precizat Daniel Ion, inspector școlar general IȘJ Dolj.
Războiul dintre Israel și Iran se întețește, iar deznodământul său pare incert. Fost șef al Direcției Informații Militare și reprezentant al României în Norvegia, generalul (r) Adriean Pârlog explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum stau lucrurile în teren, în acest război, dar și la ce am putea să ne așteptăm.
Războiul dintre Israel și Iran se aprinde. FOTO Profimedia
O nouă zi, o nouă surpriză în războiul dintre Israel și Iran: după succesele obținute de israelieni în primele zile, forțele Teheranului par să fi echilibrat luptele, ba chiar mai mult. Potrivit The Wall Street Journal, Israelul se confruntă cu o vulnerabilitate strategică gravă: stocurile de interceptori ai sistemului de apărare antirachetă Arrow sunt pe cale să se epuizeze. Informația, confirmată de un oficial american de rang înalt, vine într-un moment cum nu se poate mai prost pentru Israel, când Iranul anunță lansarea unor rachete hipersonice de tip Fattah-1 împotriva inamicului său. Potrivit sursei citate, rachetele hipersonice zboară cu viteze de peste Mach 5 (de cinci ori viteza sunetului) și pot efectua manevre imprevizibile în timpul traiectoriei, ceea ce le face aproape imposibil de interceptat.
„Adevărul” a apelat la expertiza generalului (r) Adriean Pârlog, fost șef al Departamentului de Analiză al Direcției Generale de Informații a Armatei din România și Ataşat al Apărării, Militar, Aero şi Naval în Regatul Norvegiei, în încercarea de a descifra turnura pe care pare să o ia războiul din Orientul Mijlociu.
De unde ar veni problema
Generalul confirmă că Israelul ar fi ajuns în situația în care nu ar mai avea suficiente rachete interceptoare în fața atacurilor iraniene.
„Au foarte puține comparativ cu durata, ca lungime în timp, a operațiilor pe care ei considerau, în momentele de liniște, că o pot acoperi într-o manieră eficientă. E posibil să nu fi făcut cea mai bună estimare. E o surpriză, în primul rând, viteza cu care israelienii au ajuns la anumite performanțe în trei zile. Au avut o viteză distructivă, chiar foarte greu de intuit. Dar, cred eu, surpriza pentru israelieni o reprezintă capacitatea iranienilor de a încasa lovituri fără să riposteze foarte mult”, spune generalul Pârlog.
Rachetele interceptoare ale israelienilor sunt complet diferite de armele lor de atac. De altfel, sistemele de apărare antieriană a Israelului sunt celebre și sunt printre cele mai eficiente. Totuși, spune generalul, se pare că și armele iraniene sunt mai performante decât era de așteptat.
„Rachetele interceptoare sunt total diferite din punct de vedere al concepției de rachetele ofensive. Rachetele interceptoare, în principiu sunt mai scumpe decât rachetele distructive, ofensive. Sistemele de apărare presupun informații luate în timp real, de câteva zeci de secunde, în funcție de coordonatele geografice, coordonatele pe traiectoria de zbor a vectorului ofensiv și iau în calcul un coeficient cât mai mare, cât mai apropiat de unul de a distruge racheta respectivă. Și de regulă, pentru distrugerea unui vector aflat în ofensivă, se folosesc, în cel mai optimist caz, câte două rachete interceptoare. E posibil, având și iranienii rachete relativ performante, mult peste așteptările lor, să fi consumat mai multă muniție interceptoare decât prevedeau normele lor. Pe de altă parte, sigur, e posibil ca și iranienii să-și epuizeze rachetele, dar numai viitorul imediat va confirma sau infirma supoziția”, mai spune expertul.
Ce vor decide americanii
O intervenție a Statelor Unite ale Americii pare puțin probabilă, dar nu poate fi total exclusă. De altfel, există informații că Donald Trump şi-ar fi dat acordul pentru alăturarea SUA la campania aeriană împotriva Israelului, conform CBS, care citează o sursă de rang înalt din serviciile de informaţii şi un responsabil al Pentagonului. Cuvântul de ordine este însă incertitudine, în timp ce diplomația globală încearcă să prevină o situație ce ar avea cu adevărat potențial exploziv.
Va fi o decizie politică a Washingtonului, consideră generalul, iar obiectivul nu poate fi decât oprirea proiectului nuclear iranian. Israel pune presiune pe SUA și vor ca americanii să intervină și să utilizeze bomba anti-buncăr GBU-57. Până acum, americanii au folosit o bombă asemănătoare, GBU-43/B, cunoscută sub acronimul MOAB (Massive Ordnance Air Blast). Cunoscută și sub numele de mama tuturor bombelor sau bomba cu efect de suflu masiv, aceasta a fost folosită de americani în Afganistan, pentru a distruge bazele ISIS ascunse în munți.
„E o problemă politică extrem de complicată. Tranșatul înseamnă certitudine în legătură cu oprirea proiectului nuclear iranian. Ori treaba asta ar presupune lovirea vestitei instalații iraniene de îmbogățire a uraniului de la Fordow. Bombele anti-buncăr ale americanilor ar putea în principiu să fie eficiente. E totuși o problemă politică, iar aceasta ar îngreuna responsabilitatea lui Trump foarte mult. Pentru că Trump ar dori ca mandatul său să fie asociat cu pacea. Cel puțin dacă e să ne bazăm pe informațiile care sunt în acest moment publice, e greu de prezis”, mai spune generalul.
Bombele ce ar putea fi folosite în Iran
Există o problemă chiar și în cazul bombelor americane. Nu este foarte clar dacă bombele convenționale americane, chiar și cele anti-buncăr, ar putea distruge baza iraniană de la Fordow. Spre deosebire de bazele teroriștilor ascunși în Afganistan, uzina de îmbogăţire a uraniului de la Fordow a fost construită în anii 2000 de către Garda Revoluţionară Islamică la o adâncime de peste 500 de metri, adânc îngropată în munți de piatră. Ar mai exista și o altă bombă americană, inclusiv cu încărcătură nucleară, dar care nu a fost încă testată.
„Marea problemă e legată de adâncimea la care trebuie să perforeze o astfel de muniție ultra sofisticată și de marea capacitate cinetică distructivă. Și a treia problemă e că ultimele bombe n-au fost testate decât în condiții de laborator, dar nu și în luptă”, punctează expertul.
Și asta nu este tot. Americanii ar mai avea o bombă, probabil cea mai eficientă, dar cu o încărcătură nucleară. Însă Donald Trump nu ar permite folosirea ei.
„A treia formă e cu încărcătură nucleară. Ori aș spune că așa ceva e greu de presupus că-și va asuma un politician care luptă pentru pace, cum e Donald Trump, care impune respectarea lucrurilor ce țin de libertăți și de dreptul la viață. Mai ales că el a presat pentru resemnarea unui acord nuclear cu Iran, ca apoi el să fie cel care… Nu, nu cred că ar folosi o armă nucleară împotriva Iranului, ar fi în afara logicii. Dar, până la urmă, știți că și invadarea Ucrainei de Rusia părea foarte puțin probabilă, ceea ce nu l-a oprit pe Putin să atace”, mai spune generalul.
Coșmar nuclear
În schimb, ar putea fi aleasă o altă variantă pentru lovirea uzinei în care iranienii vor să-și fabrice bombele nucleare.
„Au și posibilitatea de a folosi muniție nucleară, dar și de a folosi exploziv clasic. De fapt, sunt niște percutoare în cascadă care vin și lovesc unde a distrus percutorul din față. Dar să nu uităm că e vorba de o bază îngropată la 500 de metri în rocă naturală formată în decursul a mii de ani, așa că e puțin probabil să aibă astfel de performanță”, susține el.
Până să se ajungă la soluții extreme, cel mai probabil se va încerca rezolvarea acestui diferend pe calea negocierilor. Generalul Adriean Pârlog crede că un dialog Trump – Putin ar putea fi decisiv. Asta în condițiile în care Statele Unite ale Americii sunt principalul aliat al Israelului, iar Iranul are susținerea Rusiei. Negocierile și discuțiile dintre cei doi lideri ar putea preveni orice tentativă de utilizare a armelor nucleare în Orientul Mijlociu și nu numai.
„Eu cel mai înclinat aș fi să cred până la urmă tot un dialog Donald Trump – Vladimir Putin. Poate că Trump va contribui la găsirea unei soluții care să scoată lumea din fața unui precedent infernal și greu de justificat și de acceptat”, arată generalul Adriean Pârlog.
În plus, folosirea unei arme nucleare împotriva Iranului ar putea să determine Rusia să utilizeze la rândul ei arme nucleare împotriva Ucrainei, iar riscul unui război uriaș mondial, chiar nuclear, ar deveni tot mai palpabil.
„Cred că va exista suficientă înțelepciune pentru a evita un asemenea scenariu catastrofal. Sigur, nimic nu este exclus, dar personal cred că nu se va ajunge aici”, încheie generalul Adriean Pârlog.
Cine este generalul Pârlog
Prof. univ. dr. Adriean Pârlog este general maior (r). El a fost adjunct al Direcției Informații Militare din România și Ataşat al Apărării, Militar, Aero şi Naval în Regatul Norvegiei. În prezent, Adriean Pârlog este președinte al SC Integrated Corporate Security Services SRL (ICSS) și oferă cursuri pentru formare profesională în domeniile informații pentru afaceri și securitate corporativă.
Generalul Adriean Pârlog are peste 25 de ani de experienţă în domeniul Intelligence şi a deţinut funcţia de șef al serviciului de analiză informaţii militare. În prezent este profesor asociat la Universitatea Lucian Blaga şi la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, membru în comisii de admitere la cursul postuniversitar de Informaţii Militare, membru în comisii la Colegiul Naţional de Apărare, conducător ştiinţific, etc. A absolvit Facultatea de Cibernetică Economică şi Statistică – Specialitatea Cibernetică Economică, după care a urmat un curs postuniversitar de Specializare în Modelarea şi simularea fenomenelor economico – sociale în cadrul ASE. Deţine titlul de doctor obţinut de la Academia de Înalte Studii Militare, unde a urmat și un curs postuniversitar în domeniul informațiilor militare. A urmat cursuri ale NATO, Naval Postgraduate School, Monterey, California; Centre for Defence Studies and King’ s College London, Marea Britanie; Harvard University/John F.Kennedy School of Government, Boston. Aria sa de expertiză include intelligence & business intelligence, teoria informaţiilor, modelarea şi simularea proceselor economice şi sociale.
Este autor a peste 10 comunicări ştiinţifice publicate în volume ale unor manifestări ştiinţifice naţionale; 49 articole publicate în reviste de specialitate; 12 proiecte de cercetare-dezvoltare; 24 seturi de lecţii de specialitate; 6 cărţi; 25 aplicaţii sau exerciţii de specialitate complexe. Dintre preocupările științifice se pot enumera următoarele titluri de cărți: „Producția de informații”, „Metode şi tehnici de analiza informaţiilor”, „Activitatea de informaţii pentru apărare”.
Ilie Bolojan, premierul desemnat de către preşedintele Nicuşor Dan, își conturează noul Guvern, după discuțiile cu partidele pro-europene. Potrivit unor surse politice, viitorul executiv la fi unul „cu greutate”.
Nicușor Dan și Ilie Bolojan Foto: Inquam Photos/George Călin
16 ministere ar urma să aibă viitorul executiv. Șase dintre ele vor fi conduse de membri PSD, câte patru de către PNL și USR, iar două de către UDMR. De asemenea, noul guvern ar putea avea nu mai puțin de trei vicepremieri.
Posturile în viitorul Guvern Bolojan, potrivit unor surse, ar fi împărțite astfel:
Premier: Ilie Bolojan (PNL)
Vicepremier: Marian Neacșu (PSD)
Vicepremier: Tanczos Barna (UDMR)
Vicepremier și ministru al Apărării: Ionuț Moșteanu (USR)
Ministru de Interne: Cătălin Predoiu (PNL)
Ministrul Justiției: Radu Marinescu (PSD)
Ministru de Finanțe: Marcel Boloș / Alexandru Nazare (PNL)
Ministrul Transporturilor: Ciprian Șerban (PSD)
Ministru de Externe: Oana Țoiu (USR)
Ministrul Dezvoltării Regionale: Cseke Attila (UDMR)
Ministrul Educației: Daniel David (PNL)
Ministrul Sănătății: Alexandru Rogobete (PSD)
Ministrul Muncii: Petre Florin Manole (PSD)
Ministrul Economiei: Radu Miruță / Claudiu Năsui (USR)
Ministrul Energiei: Bogdan Ivan (PSD)
Ministrul Fondurilor Europene: Marcel Boloș / Sebastian Burduja (PNL)
„Sunt conștient de marea responsabilitate pe care mi-o asum, din cauza situației dificile în care se găsește țara noastră, ca efect al crizei bugetare îndelungate. Începând din această după-amiază, voi continua discuțiile cu partidele politice pentru asigurarea unei majorități parlamentare, pentru definitivarea Guvernului și a programului de guvernare”, a transmis Ilie Bolojan, imediat după ce a fost desemnat premier de către președintele Nicușor Dan.
Bolojan a anunțat că va avea trei priorități principale: „Să punem ordine în finanțele țării, să lucrăm pentru o bună guvernare și să arătăm respectul cuvenit românilor.”
„În aceste acțiuni, voi urmări trei direcții. Să punem ordine în finanțele țării, să lucrăm pentru o bună guvernare care să creeze condiții de dezvoltare în România și, prin tot ceea ce facem, nu în ultimul rând, să arătăm respectul cuvenit românilor. Și știu că nu va fi o întreprindere ușoară, dar am convingerea că împreună cu Președintele României, cu oamenii responsabili din partidele politice și bazându-ne pe cetățenii țării noastre, putem trece de această situație dificilă și repune România pe un drum bun”, a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit Constituţiei României, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, un vot de încredere Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Etapele formării noului guvern cuprind: prezentarea noului guvern în parlament, alcătuirea echipei guvernamentale, audierile propunerilor de miniştri, votul parlamentului cu privire la programul de guvernare şi depunerea jurământului în faţa preşedintelui României.
După ce președintele Donald Trump a anunțat o încetare a focului între Pakistan și India, Islamabadul l-a propus pe liderul SUA pentru Premiul Nobel pentru Pace.
Donald Trump/FOTO: Profimedia
Între 6 şi 10 mai, cele două puteri nucleare, vecine şi rivale de la împărţirea lor sângeroasă din 1947, au făcut întreaga lume să se teamă de punctul fără întoarcere. Conflictul lor s-a încheiat prin anunţarea pe reţeaua de socializare a lui Donald Trump a unei încetări a focului obţinută, potrivit gazdei Casei Albe, în urma „unei lungi nopţi de negocieri organizate de Statele Unite”, scrie News.ro.
De atunci, Islamabadul a lăudat constant acţiunea Washingtonului, care a fost timp de mulţi ani principalul său partener militar în „războiul împotriva terorismului”, înainte de a se retrage din Afganistan şi de a abandona regiunea.
Premierul indian Narendra Modi, la rândul său, repetă că nu a existat nicio mediere americană pentru a determina încetarea focului.
Însă Donald Trump susţine că se află la originea mai multor acorduri de pace sau pur şi simplu a menţinerii unor relaţii de bună vecinătate în ultimii ani şi se plânge într-un lung mesaj pe reţeaua sa de socializare în cursul nopţii că nu a câştigat un premiu Nobel pentru acest lucru.
Islamabadul, care a scăpat la limită de faliment în 2023 datorită unui nou împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), face apel constant la capitalele străine, în frunte cu Washingtonul, în speranţa că acestea vor investi în resursele sale miniere. Tot miercuri, în timpul prânzului cu Donald Trump la Washington, şeful armatei pakistaneze, mareşalul Asim Mounir, a propus „un parteneriat reciproc avantajos”, citând „mineralele”, «criptomonedele» şi „inteligenţa artificială”, toate domenii în care Donald Trump investeşte personal.
Marile site-uri pentru adulţi au revenit online în Franţa vineri, 20 iunie, după ce o instanţă a suspendat o decizie care obliga platformele pornografice cu sediul în Uniunea Europeană să verifice vârsta utilizatorilor.
Guvernul francez a cerut site-urilor cu filme pentru adulți să verifice vârsta Foto: Profimedia
Aylo, proprietarul platformelor Pornhub, YouPorn şi RedTube, cu sediul în Cipru, şi-a făcut site-urile indisponibile în Franţa la începutul lunii iunie ca formă de protest faţă de decretul francez. Nerespectarea prevederilor putea duce la sancţiuni, inclusiv amenzi sau blocarea site-urilor, relatează The Guardian.
Franţa a introdus treptat în acest an cerinţa ca toate site-urile pentru adulţi să solicite utilizatorilor confirmarea vârstei prin detalii precum cardul de credit sau un act de identitate. Scopul este de a preveni accesul minorilor la conţinut pornografic.
Însă Tribunalul administrativ din Paris a suspendat luni decretul guvernamental în timp ce investighează dacă este compatibil cu legislaţia UE. Guvernul francez şi-a exprimat intenţia de a face apel la Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanţă administrativă a ţării.
Aylo a declarat că suspendarea decretului reprezintă o „oportunitate de a reconsidera abordări mai eficiente” pentru verificarea vârstei. Compania a susţinut că mecanismul actual este ineficient şi expune datele personale ale utilizatorilor la riscuri de securitate, cum ar fi atacuri, hacking sau scurgeri de informaţii.
„Obligaţia de a furniza repetat informaţii personale sensibile creează un risc de securitate inacceptabil pe care refuzăm să-l impunem utilizatorilor noştri”, a transmis compania într-un mesaj afişat pe paginile principale ale site-urilor la începutul acestei luni.
Aproximativ 40% dintre copiii din Franţa accesează site-uri pornografice lunar
Pentru a proteja intimitatea, decretul guvernamental prevedea şi ca operatorii să ofere o opţiune „double-blind” printr-un terţ, care să împiedice platformele să vadă informaţiile de identificare ale utilizatorilor.
Aproximativ 40% dintre copiii din Franţa accesează site-uri pornografice lunar, conform unui studiu din 2024 realizat de Arcom, autoritatea audiovizuală franceză.
Aylo, care raportează şapte milioane de vizitatori zilnici în Franţa pe diversele sale platforme, a cerut în schimb guvernelor să oblige producătorii de sisteme de operare precum Apple, Microsoft şi Google să verifice vârsta utilizatorilor la nivelul dispozitivelor individuale.
Platforma susține, de asemenea, că legea franceză „redirecționează utilizatorii către mii de site-uri care eludează în mod deliberat reglementările” și nu reușește să limiteze videoclipurile în ceea ce privește aspecte precum vârsta și consimțământul actorilor.
Alte țări, precum Regatul Unit și Germania, aplică, de asemenea, restricții de acces la site-urile pentru adulți în funcție de vârstă.
Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a anunțat sâmbătă dimineață, 21 iunie, faptul că s-a declanșat exercițiul național „SEISM 2025” care constă în punerea în aplicare a Concepției naționale de răspuns post-seism.
FOTO: IGSU
UPDATE Raed Arafat, șeful DSU a anunțat că exercițiul „SEISM 2025” va dura 5 zile și 4 nopți, cu un scenariu „pe care nimeni nu vrea să-l întâlnească în realitate”, cel al unui cutremur major.
În ultimele două zile jumătate,„SEISM 2025” va avea integrat un alt exercițiu, Convex 3 2025, un exercițiu comun cu Agenția Atomică Internațională.
Știre inițială „Începând cu ora 07:41, s-a declanșat exercițiul național „SEISM 2025” care constă în punerea în aplicarea a Concepției naționale de răspuns post-seism.
Conform scenariului, a avut loc un cutremur de 7.3 grade pe scara Richter, care poate fi urmat de mai multe replici.
Au fost alertate toate unitățile subordonate ale IGSU, iar mai multe echipaje de pompieri din țară se deplasează spre Capitală.
În acest context, la ora la sediul Ministerului Afacerilor Interne, va avea loc o conferință de presă, ce va fi susținută de către secretarul de stat, Șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat, oră urmând a fi comunicată în timp util”, transmite DSU într-un comunicat.
Nu în ultimul rând, instituția face apel la înțelegerea populației, întrucât aceste exerciții pot crea disconfort.
„Pregătirea forțelor de intervenție pentru gestionarea optimă a unor evenimente majore, ce pot pune în pericol siguranța comunităților, este esențială.
Întrucât executarea misiunilor cu forțe și mijloace în teren pot genera disconfort în rândul opiniei publice, facem un apel de susținere si de înțelegere din partea populației, în perioada alocată exercițiului , care să permită punerea în aplicare a procedurilor de răspuns și furnizarea răspunsului integrat din partea personalului operativ”, încheie DSU.
USR organizează sâmbătă, 21 iunie, începând cu ora 10:00, Congresul Naţional al partidului, eveninent în cadrul căruia președintele formațiunii, Dominic Fritz, va prezenta strategia politică pentru perioada următoare. La congres va fi prezentă și președinta Georgiei.
FOTO: Mediafax
UPDATE
Potrivit USR, în prima parte a evenimentului, vor fi prezenți Salome Zurabișvili, prima președintă a Georgiei, precum și premierul Ilie Bolojan
Știre inițială
„Cu această ocazie, preşedintele USR, Dominic Fritz, va prezenta strategia politică pentru perioada următoare, iar delegaţii partidului vor alege Comisia Naţională de Arbitraj şi Comisia Naţionalǎ de Cenzori, care fac parte din structura de conducere de la nivel naţional”, anunţă USR.
Evenimentul va aduce în faţa participanţilor şi invitaţi speciali, printre care se numără Salome Zurabişvili, prima femeie preşedinte al Georgiei şi o susţinătoare activă a parcursului european al ţării sale. Aceasta va susţine un discurs special în cadrul Congresului USR, scrie News.ro.
De asemenea, va fi prezent și noul premier desemnat de Nicușor Dan, Ilie Bolojan, potrivit Antena 3 CNN.
Primarul Timişoarei, Dominic Fritz a fost ales preşedinte al USR cu 67,24% din voturi, din primul tur de scrutin, rezultatele fiind anunţate miercuri.
Pe locul doi s-a clasat Violeta Alexandru, cu 22,03% din voturi.
Fritz a anunţat că va rămâne primar al Timişoarei şi a precizat că USR este pregătit să-şi asume responsabilitatea guvernării şi să lucreze alături de preşedinte Nicuşor Dan.
Marea te cheamă, dar ai grijă la fondurile insuficiente. Cuplurile care vor să se răsfețe plătesc cam 1.000 lei pe plajele din Mamaia.
Cine preferă liniștea se descurcă și cu un sfert din această sumă. Turiștii dansează între un bronz și un cocktail.
Pe plajele exclusiviste din Mamaia-Nord, un DJ mixează de la primele ore ale dimineții. Pofta după ceva răcoritor vine natural – un cocktail și un platou cu fructe proaspete.
Prețurile acestora ajung la 140 lei. Prețul unui șezlong costă încă 100 lei. Pe plajă, se simt de la distanță arome ispititoare, dar la prețuri fierbinți: pizza la 50 lei.
Băuturile de cocktail costă între 35 și 40 lei. Berea și cafeaua sunt 12 lei, iar apa plată costă 11 lei. Tabieturile îi pot costa pe turiști de la 500 la 1000 lei pe zi.
Pentru unii turiști, prețurile par decente, dar pentru alții cu venituri modeste, se recomandă stațiunea Eforie Nord, unde un șezlong costă între 35 și 40 lei, berea este 7 lei, iar un litru de limonadă ajunge chiar și la 20 lei.
Potrivit Observator News, costul unei excursii la mare pentru o noapte la mare poate fi de 1.000 lei:
deplasare cu mașina personală pe bază de combustibil: 300 lei
biletul de tren dus-întors: 160 lei
cazarea la un hotel de 4 stele: 252 lei/noapte de persoană
Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile …
Oamenii de știință din Israel au fost prinși duminică în mijlocul focului încrucișat între Israel și Iran după ce Institutul de Științe Weizmann un centru de cercetare de renume, a devenit ținta represaliilor Iranului. Atacul avut loc în contextul în care războiul din umbră al Israelul împotriva savanților din domeniul nuclear a devenit unul deschis, aceștia fiind vizați de atacurile aeriene de la începutul războiului. Peste 45 de laboratoare au fost avariate, iar în unele cazuri munca de o viață a unor cercetători a fost spulberată într-o fracțiune de secundă, relatează Times of Israel.
Înființat în 1934, Institutul Weizmann este o instituție de cercetare multidisciplinară de top în științele naturale.
Deși atacul nu a provocat victime, două clădiri au fost distruse complet- una dedicată științelor biologice și alta încă în construcție.
„Este o victorie morală” pentru Iran, a declarat Oren Schuldiner, profesor în cadrul departamentului de biologie celulară moleculară și al departamentului de neuroștiințe moleculare, al cărui laborator a fost distrus în atac. „Au reușit să avarieze grav bijuteria coroanei științei din Israel.”
Un academician de rang înalt de la Weizmann, care a dorit să rămână anonim, a declarat pentru publicația Calcalist că construirea unui laborator costă aproximativ 50 de milioane de dolari. Echiparea acestuia ar putea costa alte 50 de milioane de dolari.
Printre laboratoarele avariate se află și cel al profesorului Eldad Tzahor, ale cărui cercetări se au în centru biologia inimii.
„Era o zonă de război. Totul din frumosul nostru institut era acoperit cu sticlă și bucăți de metal, a declarat Tzahor pentru The Times of Israel, care a povestit cum s-a grăbit să salveze unele mostre de țesuturi dintr-un frigider care a scăpat distrugerii.
„Mostrele ar trebui păstrate la o temperatură de minus 80 de grade Celsius, iar când le-am mutat, erau la temperatura camerei, așa că nu sunt sigur că mai pot fi folosite”, a adăugat el.
O clădire a Instititului Weizmann din Rehovot a fost lovită direct FOTO via Times of Israel
Atacul nu a afectat doar laboratoarele individuale. O mare parte din echipamentele sofisticate pe care institutul le-a pus la dispoziția oamenilor de știință sunt irecuperabile.
„Weizmann este construit în așa fel încât să avem o mulțime de servicii de asistență, utilaje foarte scumpe și de înaltă calitate, pe care, de obicei, un laborator nu și le poate permite singur”, a spus dr. Tslil Ast. „Mulți oameni de știință și laboratoare se bazează pe acest echipament pentru cercetările lor. Aceste servicii, sau cel puțin o parte din ele, au fost foarte grav afectate.”
Legături cu industria militară
Ca și alte universități din Israel, Weizmann are conexiuni cu industria militară.
În octombrie 2024, Weizmann a anunțat o colaborare cu compania de tehnologie militară Elbit pentru a dezvolta „materiale inovatoare, inspirate din bio, pentru aplicații de apărare”.
La doar două zile după atac, prestigiosul Consiliu European de Cercetare a anunțat cei 281 de beneficiari ai granturilor sale, în valoare totală de 721 de milioane de euro. Dintre cele 12 granturi acordate universităților israeliene, șase au mers către Institutul Weizmann. În categoria Științe ale vieții, Weizmann a obținut patru dintre cele 81 de granturi acordate de ERC.
Potrivit profesorului Oren Schuldiner, cel puțin 15 laboratoare distruse de rachetă au fost susținute prin granturi ERC, inclusiv al său.
„Vom avea nevoie de 1,5-2 milioane de euro pentru a reface laboratorul”, a declarat el pentru The Times of Israel.
Totuși, Schuldiner a spus că nu fondurile sunt principala sa grijă.
Cercetările lui Schuldiner se concentrează pe neurobiologia dezvoltării, cu scopul de a descoperi procesele care au loc în creie în timpul dezvoltării și modul în care perturbările acestor procese pot duce la afecțiuni precum autismul, schizofrenia, ADHD și alte tulburări neuropsihiatrice.
„Laboratorul meu investighează aceste mecanisme la niveul molecular de bază, folosind musca de fructe Drosophila melanogaster ca organism model”, a explicat el. „De-a lungul anilor, am dezvoltat o gamă de instrumente care ne permit să vizualizăm neuronii individuali din creierul intact al muștei.”
Potrivit lui Schuldiner, aceste musculițe sunt ideale pentru aceste studii, deoarece un proces de dezvoltare care durează 20 de ani în creierul uman are loc în câteva zile în timpul metamorfozei Drosophila din larvă în organismul adult.
„Cea mai dramatică pierdere a noastră o reprezintă sutele de muște transgenice pe care le-am creat de-a lungul anilor”, a spus Schuldiner.
„Este sfâșietor, nu există alt cuvânt pentru a descrie asta”, a spus el. „Vorbim despre 17 ani din cariera mea, tot ce construisem ca grup s-a năruit.”
Profesorul a spus că, de la atac încoace, își petrece majoritatea timpului vorbind cu studenții care lucrează în laboratorul său.
„Carierele lor au fost afectate dramatic”, a spus el. „Ne gândim cum să-i ajutăm pe fiecare în parte și, de asemenea, ce putem face ca grup pentru a reconstitui ceea ce am pierdut.”
Pentru unele laboratoare, procesul ar putea dura nu luni, ci ani.
„Am pierdut un microscop în valoare aproximativ o jumătate de milion de euro”, a spus Schuldiner. „Acestea sunt microscoape fabricate în Germania și, în vremuri normale, durează trei sau patru luni pentru a fi construit într-un laborator de aici. În situația actuală, cine știe de cât timp va fi nevoie?”
Războiul din umbră împotriva oamenilor de știință
Pe parcursul războiului din umbră dintre Israel și Iran, care au precedat conflictul actual, Israelul a vizat oamenii de știință nucleari iranieni, cu scopul de a zădărnici programul nuclear al Iranului, relatează AP.
Israelul a pus în aplicare această tactică în atacul inițial împotriva Iranului, săptămâna trecută, ucigând mai mulți oameni de știință nucleari, alături de generali de rang înalt, și atacând instalații nucleare și infrastructura de rachete balistice.
La rândul său, Iranul a fost acuzat că a vizat cel puțin un om de știință de la Weizmann. Anul trecut, autoritățile israeliene au declarat că au destructurat o rețea de spionaj iraniană care a pus la cale un complot pentru a urmări și asasina un om de știință nuclear israelian care lucra și locuia la institut.
Citând un rechizitoriu, presa israeliană a declarat că suspecții, palestinieni din Ierusalimul de Est, au adunat informații despre omul de știință și au fotografiat exteriorul Institutului Weizmann, dar au fost arestați înainte de a putea duce la capăt planul.
„Institutul Weizmann a fost în vizorul Iranului”, a declarat Yoel Guzansky, expert în Iran și cercetător senior la Institutul pentru Studii de Securitate Națională, un think tank din Tel Aviv.
Guzansky a spus că institutul simbolizează în primul rând „progresul științific israelian”, iar atacul împotriva acestuia arată modul de gândire al Iranului: „Voi le faceți rău oamenilor de știință, așa că noi le facem rău cadrelor voastre științifice”.
Weizmann se numără printre cele mai importante institute de cercetare din lume. Oamenii de știință și cercetătorii săi publică sute de studii în fiecare an. Un laureat al Premiului Nobel pentru chimie și trei laureați ai Premiului Turing au fost asociați cu institutul, care a construit primul computer din Israel în 1954.
O fotografie distribuită pe X de un profesor arăta flăcări ridicându-se lângă o structură grav avariată, cu resturi împrăștiate peste tot
„Mai multe clădiri au fost lovite destul de puternic, ceea ce înseamnă că unele laboratoare au fost literalmente decimate, nerămânând practic nimic”, a declarat Sarel Fleishman, profesor de biochimie.
Laboratoarele studiau domenii precum generarea de țesuturi, biologia dezvoltării sau cancerul, o mare parte din activitatea de cercetare fiind acum suspendată sau grav afectată.
Adepții de linie dură ai războiului pledează pentru ca Vladimir Putin să declare formal război Ucrainei, o solicitare neobișnuită, dacă nu bizară de-a dreptul în toiul bombardamentelor sângeroase cu rachete ale Moscovei, relatează The Telegraph, care citează surse din interior.
Vladimir Medinski și Vladimir Putin la comemorarea celui de al doilea Război Mondial FOTO EPA-EFE
Operațiunea ucraineană cu drone lansate de pe camioane a provocat „șoc și furie” la Kremlin, a declarat un oficial rus de rang înalt. Un al doilea oficial a declarat pentru The Telegraph: „Ca orice patriot rațional, o consider o tragedie personală”.
În unele cercuri, reacția a fost atât de dramatică încât a determinat noi apeluri către Putin de a „declara război” Ucrainei – o insistență ce poate părea derutantă pentru observatorii occidentali, având în vedere faptul că războiul a intrat deja în al patrulea an și este considerat cel mai sângeros din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
Însă nucleul dur al elitei naționaliste dure a Rusiei este animat de convingerea Putin nu a mers suficient de departe până acum, că ar trebui să declare oficial război, să recruteze încă un milion de soldați și să distrugă guvernul lui Volodimir Zelenski întețind cu mai mare brutalitate atacurile cu rachete asupra Kievului.
„Explozii, drone, sabotaje și, eventual, chiar atacuri teroriste sunt ceea ce ne rezervă viitorul dacă regimul Zelenski nu este complet distrus”, a declarat un oficial de rang înalt al guvernului rus, care admite că are o concepție de linie dură asupra războiului.
„Dacă Ucraina încetează să existe în forma sa actuală, criminalitatea clandestină va fi demoralizată”, a susținut el.
Cei cu convingeri similare susțin că Kremlinul a menținut aceeași abordare prudentă, în pofida amplului atac ucrainean care a avariat dacă nu distrus cel puțin 20 de bombardiere strategice rusești, conform estimărilor americane.
„Acest lucru nu a catalizat o discuție politică sau o schimbare în formatul operațiunilor militare”, a declarat un fost oficial de rang înalt al Kremlinului, care în trecut s-a aflat în fruntea unor operațiuni împotriva Ucrainei.
„În economia sistemului rusesc, unde inerția și menținerea echilibrului actual sunt esențiale, acest fapt spune multe.”
O altă sursă, de la un centru de analiză apropiat de ministerul rus al apărării, a fost și mai tranșantă: „Ar putea președintele să declare război Kievului? În acest moment, puțin probabil. Oricât de cinic ar suna, conducerea este mulțumită de situația actuală.”
Radicali chiar și după standardele Kremlinului
În mod tradițional, opoziția față de Putin a venit din partea criticilor liberali. Dar de la invazia pe scară largă a apărut o nouă generație de opozanți naționaliști, figuri care susțin că președintele rus dă dovadă de prea multă prudență.
Rădăcinile acestei opoziții datează din 2014, când unii dintre aceștia l-au acuzat pe Putin că nu a sprijinit pe deplin separatiștii ruși din estul Ucrainei. Unul dintre cei mai importanți este Igor Girkin, fost ofițer FSB și figură importantă a „Patrioților Furioși”, o facțiune care pledează pentru distrugerea totală a Ucrainei.
După ce a criticat modul în care Rusia a gestionat războiul, Girkin a fost închis pentru extremism în 2024. „Servesc Patria!”, a strigat el după verdict.
Această opoziție poate părea marginală, dar exercită în realitate o influență importantă în cadrul aparatului de securitate al Rusiei.
„Faptul că ei sunt tipii cu arme înseamnă că Kremlinul trebuie măcar să fie conștient de existența lor”, a comentat Mark Galeotti, istoric britanic și expert în securitatea Rusiei.
De ce ar fi necesar ca Rusia să declare război Ucrainei?
Putin numește un fapt incontestabil pentru cei mai mulți din Occident o operațiune militară specială” – dar pentru susținătorii Rusiei este o distincție crucială ce poate face diferența.
Aceștia susțin că doar o declarație formală de război ar permite o escaladare la scară largă – atacuri zilnice cu rachete intercontinentale, mobilizare în masă și poate chiar utilizarea armelor nucleare tactice.
La începutul acestei luni, podcastul naționalist Russians with Attitude a făcut următorul comentariu: „Putinismul liberal are avantajele sale – confortabil, modern și aproape rezistent la sancțiuni.”
„O experiență autentică a secolului XXI. Dar dezavantajele sunt clare – război cu mănuși, cruțarea conducerii inamice și mușamalizarea eșecului.”
În prezent, majoritatea soldaților ruși sunt voluntari atrași de salarii de aproximativ 200.000 de ruble (1.900 de lire sterline) pe lună – o sumă semnificativă în zonele rurale. Pe de altă parte, declararea uniik război ar permite mobilizarea a două milioane de rezerviști.
Emily Ferris, analistă în materie de Rusia la Royal United Services Institute (RUSI), oferă următoarea explicație „Guvernul și autoritățile ar primi, în esență, carte albă pentru a pune pe față țara pe picior de război.”
Însă, chiar dacă vărsarea de sânge continuă, Kremlinul a avut grijă să-i protejeze pe majoritatea rușilor de efectele acesteia. La începutul invaziei din 2022, Putin a interzis cuvintele „război” și „invazie” în mass-media.
Recrutarea s-a concentrat pe regiunile periferice, nu la Moscova sau Sankt Petersburg, unde morțile în masă riscă să devină vizibile.
Artiom, un cercetător în domeniul securității cibernetice de la Moscova, care a dorit să nu-și dea numele real, a declarat că majoritatea tinerilor au încredere în deciziile lui Putin, deoarece țara „ține capul sus” iar nivelul de trai rămâne ridicat în ciuda sancțiunilor.
Fisuri în iluzia invincibilității Rusiei
Se preconizează că Kremlinul va cheltui 6,3% din PIB pentru apărare în acest an, cea mai mare sumă de la Războiul Rece încoace, dar nu este o sumă care ar fi așteptat de la o țară aflată în plin război.
Spre comparație, Ucraina a cheltuit 34% din PIB-ul său pentru apărare anul trecut.
„Mobilizarea subminează stabilitatea economică”, a explicat un actual angajat al guvernului.
Potrivit acestuia, apropiații lui Putin sunt capabili să-l convingă pe președintele rus că mobilizarea în masă ar fi un pas spre eșecul efortului de război.
„Și de ce ar fi nevoie de asta acum? Avem rachete Kalibr, avem voluntari. Resursele lor nu sunt încă epuizate”, a adăugat el.
În plus, nou val de mobilizare ar însemna nu doar presiuni economice, ci și o recunoaștere publică a faptului că Kremlinul nu are succesul scontat în războiul său de trei ani împotriva vecinului său.
„Este o recunoaștere prea costisitoare într-o situație în care totul depinde de iluzia controlului”, a remarcat un fost oficial de rang înalt al Kremlinului.
Deși această iluzie e sortită să se destrame la un moment dat, experții apreciază totuși că armata lui Putin va putea lupta în ritmul actual până anul viitor. dacă nu ani de acum înainte.
„Cred că anul viitor va fi momentul în care un anumit număr de găini economice se vor întoarce acasă să se cuibărească”, a spus Galeotti. „Dar rușii vor putea purta acest război ani.”
Popularitatea lui Putin a crescut vertiginos de la invadarea Ucrainei, conform sondajelor de stat și celor ale Centrului Leveda, o instituție independentă care a atras frecvent mânia Kremlinului.
Dar situația s-ar putea schimba dacă Putin ar anunța o mobilizare în masă.
„De îndată ce numești asta război, fiecare părinte al cărui copil face serviciul militar sau urmează să facă serviciul militar în curând va începe să se teamă că va fi trimis pe front”, a spus Galeotti.
Cu alte cuvinte, escaladarea nu este lipsită de riscuri politice. În timp ce bloggerii naționaliști și influencerii pro-război domină Telegramuș și comentariile pro-război, Kremlinul est conștient de cât de fragil ar putea deveni controlul intern dacă războiul ar ajunge cu adevărat în țară.
Asta explică represiunea brutală a lui Putin: Nu mai există un partid organizat pro- război în Rusia.
Figurile proeminente ale acelei tabere – și oponenții liberali – au fost înlăturați. Șeful Wagner, Evgheni Prigojin, care la un moment dat fusese apropiat de Putin, a fost ucis într-un presupus atentat cu bombă la câteva săptămâni după revolta sa eșuată. Ghirkin este în închisoare.
Simultan, serviciile de securitate își înăspresc controlul asupra cercurilor patriotice și naționaliste radicale, care au devenit mai active după invazie.
„Până în prezent, niciun centru de putere din interiorul țării nu este capabil să-și impună voința asupra lui Putin”, a declarat o sursă apropiată conducerii Dumei de Stat.
Limitele lui Putin
În ciuda retoricii agresive, capacitatea lui Putin de a escalada nu este nelimitată. O demonstrează chiar răspunsul la Operațiunea Pânză de Păianjen.
Având în vedere anvergura atacului, susținătorii războiului ceruseră un răspuns masiv. Nu l-au primit.
Nu poate fi nicidecum subestimată oroarea cu care s-au confruntat orașe ucrainene precum Kiev și Harkov în timpul bombardamentelor masive cu drone din ultimele zile. Însă represaliile au fost limitate, atât conform standardelor occidentale, cât și a așteptărilor Rusiei.
„Răspunsul la Operațiunea Pânză de Păianjen ar fi putut fi mult mai rău. Acesta ar fi fost momentul potrivit pentru un răspuns major, dar nu au făcut-o”, a spus Ferris.
Experții sunt de părere că armata lui Putin efectiv nu are resursele necesare. În ciuda disputelor privind armele nucleare tactice și atacurile cu rachete strategice, Rusia nu are capacitatea de a lansa zilnic genul de baraje de rachete despre care visează unii dintre cei mai vocali naționaliști ai săi, scrie The Telegraph.
„Întotdeauna există loc pentru escaladare”, a spus Galeotti. „Poate că Putin ar putea lansa câteva sute de drone suplimentare pe zi. Dar asta e tot.”
Două autostrăzi importante aflate în șantier se unesc în comuna Boița, transformând localitatea sibiană într-unul dintre cele mai tranzitate noduri de infrastructură rutieră din România. În următorii ani, Boița va deveni principalul nod de legătură între Transilvania, Muntenia și Moldova.
Comuna Boița, la intrarea pe Valea Oltului. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Reînființată în 2004, după ce localnicii au decis, în urma unui referendum, desprinderea localității de orașul Tălmaciu din județul Sibiu, comuna Boița, din vecinătatea municipiului Sibiu, poate deveni, în următorii ani, unul dintre cele mai tranzitate noduri de autostradă din România. Două autostrăzi importante, care au intrat recent în șantier, se unesc în localitatea sibiană cu mai puțin de 1.500 de locuitori.
De la Boița începe construcția traseului montan al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești (video), în lungime de 122 de kilometri (fără centura Sibiului). Traseul ei a fost împărțit în cinci secțiuni, pentru care statul român și constructorii au semnat contracte de proiectare și execuție în perioada 2019-2022.
Până în prezent, au fost deschise traficului rutier Secțiunea 1 Sibiu – Boița, de 14 kilometri, și, recent, Secțiunea 5 Curtea de Argeș – Pitești, de 30 de kilometri. Alte trei tronsoane, care vor traversa în cea mai mare parte defileul Oltului, între localitățile Boița și Curtea de Argeș, se află în șantier și au termen de finalizare în perioada 2027-2028.
„Această autostradă (tronson al Autostrăzii A1), construită prin fonduri europene, este prima care va traversa Munții Carpați și va asigura, pe teritoriul României, conexiunea pe axa Est-Vest (Constanța-Nădlac). În prezent, se află în construcție încă trei secțiuni ale acestei autostrăzi, între Curtea de Argeș și Boița, care au o lungime însumată de 78,8 kilometri”, informa Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.
Autostrada Sibiu – Pitești este parte a Autostrăzii A1 București – Nădlac, cu o lungime de aproape 600 de kilometri, din care au mai rămas de executat lucrările de pe valea Oltului, dar și un tronson de circa 10 kilometri din vestul României, prevăzut cu două tuneluri de peste doi kilometri, între localitățile Margina și Holdea.
Autostrada Sibiu – Făgăraș, în șantier
Tot din Boița începe traseul Autostrăzii Sibiu – Făgăraș (A13), în lungime de aproape 70 de kilometri, care, pe viitor, potrivit proiectului propus în Master Planul General de Transport (MPGT) lansat în 2015 de Ministerul Transporturilor, ar urma să fie continuată spre Brașov și Bacău.
Boița. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Autostrada A13 Sibiu – Brașov – Bacău va avea 300 de kilometri, însă doar tronsonul Sibiu – Făgăraș este în șantier, restul traseului fiind în stadiul de planificare. Contractele pentru cele patru loturi ale Autostrăzii Sibiu – Făgăraș au fost semnate în 2023, între statul român și asocieri conduse de compania Makyol Insaat Sanayi Turizm Ve Ticaret.
„Traseul autostrăzii Sibiu-Făgăraș se va desfășura între localitatea Boița, din județul Sibiu, la intersecția cu Autostrada Sibiu-Pitești, și municipiul Făgăraș. Traseul este amplasat pe teritoriul administrativ a două județe: județul Sibiu, de la km 0+000 până la km 38+300, cu orașele Tălmaciu, Avrig și comunele Boița, Turnu Roșu, Racovița, Porumbacu, Cârța, Arpașu de Jos; județul Brașov, de la km 38+300 până la km 68+050, cu comunele Ucea de Jos – Ucea de Sus, Viștea de Jos – Viștea de Sus, Drăguș, Sâmbăta de Jos, Voila – Voivodeni, Dridif – Luta, Hurez, Ileni și municipiul Făgăraș. Lungimea totală a traseului este de circa 68,05 kilometri. Legătura dintre Autostrada Sibiu-Făgăraș și drumul național DN1, adiacent municipiului Făgăraș, se va realiza printr-un drum de legătură cu lungimea de circa 5,65 kilometri”, informa recent Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Imaginea 1/10: Viaductul Boița în șantier Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (23) JPG
Investiția, estimată la peste 8,3 miliarde de lei, este finanțată de statul român și Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Transport. Proiectul înseamnă construirea a 68 de kilometri de autostradă, șase kilometri de drum de legătură, 102 structuri, patru spații de servicii, șapte noduri rutiere, două Centre de Întreținere și Coordonare și a unui punct de sprijin pe autostradă.
Conform contractelor semnate în 2023, toate cele patru loturi ale autostrăzii care trece pe la poalele Munților Făgăraș au termen de finalizare în 2027.
În prezent, sunt în execuție, în stadiul de început, doar două dintre acestea, Avrig – Arpașu de Jos (20 de kilometri) și Arpașu de Jos – Sâmbăta de Sus (18 kilometri), în timp ce pentru Boița – Avrig (14 kilometri) și Sâmbăta de Sus – Făgăraș se așteaptă autorizațiile necesare începerii construcției. Perioada de implementare a proiectului, aprobată de Ministerul Transporturilor, este nu mai târziu de 31 decembrie 2029.
Kremlinul a anunțat vineri, 20 iunie, că nu are în vedere evacuarea personalului rus care lucrează la centrala nucleară iraniană de la Bushehr, în contextul recentelor atacuri aeriene israeliene asupra infrastructurii nucleare a Iranului. Precizarea a fost făcută după ce un purtător de cuvânt al armatei israeliene a sugerat că și acest obiectiv ar fi fost lovit, afirmație ulterior infirmată.
Centrala de la Bushehr este singura centrală nucleară operațională din Iran. FOTO: AFP
„Nu există astfel de planuri în acest moment”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. El a precizat că președintele Vladimir Putin a primit garanții de securitate din partea Israelului pentru specialiștii ruși aflați la Bushehr, relatează EFE, preluat de Agerpres.
Centrala de la Bushehr este singura centrală nucleară operațională din Iran și funcționează cu ajutorul combustibilului furnizat de Rusia. Aproximativ 600 de specialiști ruşi lucrează acolo, dintre care 250 în mod permanent. Reziduurile radioactive rezultate din activitate sunt returnate Rusiei pentru a reduce riscurile de proliferare.
Tensiunile au crescut după ce Israelul a lansat o serie de bombardamente vizând atât infrastructura militară, cât și instalații nucleare importante din Iran, inclusiv de la Natanz, Isfahan, Fordo și Arak.
Atacul asupra uzinei de îmbogățire a uraniului de la Natanz a provocat pagube semnificative, iar AIEA a confirmat că halele subterane ale instalației au fost lovite direct.
La Isfahan, patru clădiri ale uzinei de conversie au fost avariate, în timp ce uzina de la Fordo, protejată de o adâncime de aproape 100 de metri sub munte, a suferit doar daune minore sau nesemnificative.
Directorul general al agenției nucleare ruse Rosatom, Alexei Lihacev, a lansat un avertisment ferm: lovirea centralei de la Bushehr ar putea provoca o catastrofă comparabilă cu cea de la Cernobîl. „Doresc să fac un apel la autorităţile israeliene să evite, nu doar un atac direct, ci chiar şi aluziile la aşa ceva”, a transmis oficialul rus.
Premierul Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a exprimat îngrijorări față de riscurile pentru statele din Golf în cazul unui atac asupra Bushehr. „Dacă se întâmplă ceva acolo, rămânem fără apă, fără pește, fără nimic din ce să trăim”, a avertizat liderul de la Doha.
Primele imagini cu epava iahtului miliardarului Mike Lynch, scufundat în august anul trecut în largul Siciliei, au fost publicate vineri, 20 iunie, când vasul a reapărut pentru prima dată la suprafață, la zece luni de la tragedia care a dus la moartea a șapte persoane. La bordul navei se aflau 22 de oameni, printre care 10 membri ai echipajului.
Vasul va fi complet ridicat din apă sâmbătă, 21 iunie. FOTO: captură video YouTube
În incidentul din august 2024 au murit miliardarul britanic din industria tech Mike Lynch, în vârstă de 59 de ani, fiica sa de 18 ani, Hannah, și alte cinci persoane. Iahtul s-a scufundat în doar 16 minute, după ce a fost afectat de un fenomen meteo extrem.
Operațiunea de recuperare a epavei, estimată la 20 de milioane de lire sterline, a început în urmă cu două luni și a fost afectată de o serie de probleme, inclusiv moartea unui scafandru luna trecută și condiții meteo nefavorabile. Întârzierile au alimentat zvonurile din rândul localnicilor din satul pescăresc Porticello, unde s-a produs tragedia, că iahtul ar fi „blestemat”, conform Daily Mail. Vineri, echipele de salvare au reușit să aducă la suprafață partea superioară a zonei de cazare, acolo unde se aflau pasagerii în momentul scufundării.
Vasul a fost ridicat treptat de la o adâncime de 50 de metri în ultimele trei zile, pentru a permite montarea sistemului complex de chingi și curele de oțel sub chila iahtului, a declarat David Wilson, purtător de cuvânt al companiei responsabile de operațiune, TMC Maritime.
Deși ridicarea completă a iahtului era planificată pentru sâmbătă, vremea favorabilă a permis accelerarea lucrărilor, iar vasul a fost adus parțial la suprafață mai devreme decât anticipat.
Nava „Bayesian” va rămâne pe jumătate scufundată până sâmbătă, când va fi complet extrasă și transportată într-un suport special construit pe chei.
Potrivit unui raport preliminar publicat de anchetatorii britanici, iahtul a fost răsturnat de un vânt extrem, cu rafale de peste 130 km/h, care l-a înclinat violent la 90 de grade în mai puțin de 15 secunde. Vasul se oprise într-o zonă considerată adăpost, în așteptarea unei furtuni anunțate.
15 persoane au supraviețuit dezastrului, inclusiv căpitanul și toți membrii echipajului, cu excepția bucătarului. Moartea scafandrului implicat în recuperare a dus la suspendarea operațiunii timp de zece zile. La reluarea lucrărilor, au fost folosite vehicule operate de la distanță pentru a preveni alte accidente.
Autoritățile italiene desfășoară o anchetă penală completă. Trei membri ai echipajului — căpitanul neozeelandez James Cutfield, inginerul Tim Roper Eaton și ofițerul de serviciu pe timp de noapte Matthew Griffith — sunt cercetați pentru omor din culpă și provocarea unui dezastru.
Anchetatorii analizează dacă s-au respectat toate procedurile de siguranță, inclusiv închiderea ușilor și hublourilor, având în vedere că furtuna fusese anunțată. Antreprenorul britanic Mike Lynch se afla pe iaht pentru a sărbători achitarea sa recentă într-un proces de fraudă, împreună cu familia și echipa sa de apărare.
România se confruntă cu mari probleme economice, iar în plus este obligată să cheltuiască sume uriașe pentru apărare. Un fost șef al industriei de apărare explică, pentru „Adevărul”, soluțiile care ar exista pentru a transforma povara acestor cheltuieli în prosperitate.
România poate câștiga bani și din reînamrare. FOTO: MApN
România pare a fi supusă unei noi corvoade și va trebui să aloce sume uriașe de la buget pentru apărare. Într-un context internațional complicat, cu un război la graniță, România nu are de ales. În plus, președintele SUA, Donald Trump, dar și secretarul general al NATO, Mark Rutte, insistă ca fiecare stat NATO să investească de acum 5% din PIB în apărare.
Tot mai mulți bani vor merge în apărare
Această creștere de la 2% sau chiar mai puțin din PIB, atât cât alocau până acum multe țări, până la 5% se anunță o adevărată provocare pentru orice stat, chiar și pentru cele cu o economie solidă și nesupuse deficitului.
Pentru România, țara cu cel mai deficit din PIB din Uniunea Europeană (9,3%) și cu mari probleme economice, îndeplinirea acestei misiuni se anunță aproape imposibilă. Există însă și un „dar”.
Aurel Cazacu, omul care a condus ani de zile industria militară a României, crede că există soluții și că investiția a 5% din PIB pentru înarmare nu înseamnă un coșmar, ci o oportunitate. Dacă România va investi cu cap acești bani și va recurge la o politică inteligentă, nu doar că alocarea unor sume atât de mari nu va mai fi o problemă, dar banii s-ar întoarce în economie, aducând noi locuri de muncă, prosperitate și o industrie solidă.
Pentru acest lucru, însă, ar trebui asigurată stabilitate și continuitate nu doar la nivelul guvernului și a miniștrilor de resort, ci și la nivelul experților și a directorilor de fabrici de armament.
Regula numărul 1 – continuitatea și competența
„Fără stabilitate nu se poate face absolut nimic, pentru că orice politică implementată de un ministru și de directorul unei fabrici este automat anulată și schimbată peste un an sau peste câteva luni, în funcție de când se schimbă guvernul. Așa că nicio politică nu poate să dea roade în condițiile astea. În plus, la nivelul conducerii industriei de armament trebuie aduși oameni competenți și nu sinecuri numite doar pe criterii politice. România are suficienți experți în acest domeniu, rămâne doar să-i folosească. Din păcate, în ultimii ani, i-a folosit prea puțin”, spune Cazacu.
El consideră că România trebuie să atragă fondurile europene care vor fi puse la dispoziția țărilor membre UE, iar în același timp să fie dispusă să colaboreze și cu alte state.
„Se vorbește doar de austeritate, auzim doar de taxe, taxe și iar taxe. Dar avem două mari probleme din cauza noastră. Nu atragem fonduri europene și nu suntem capabili să colectăm la buget banii din actualele taxe și să asigurăm o dezvoltare economică reală. În momentul în care am crește absorbția și am colecta mai mulți bani din actualele taxe, nu ar trebui să mai creștem taxe și impozite, iar economia ar fi pe plus. În același timp, ar trebui să ne îndreptăm atenția și spre alte oportunități și să facem afaceri cu state cu care făceam odinioară, pentru a obține profituri. Adică trebuie să ne uităm un pic și la relațiile externe, să vedem cu cine avem și cu cine nu relații și să le punem în valoare pentru a ne ajuta la dezvoltarea economică. Putem face afaceri profitabile cu diverse state, iar profitul s-ar reflecta în taxe și impozite, inclusiv din export la bugetul țării”, mai spune Cazacu.
România ar avea un AS în mânecă pe care l-a folosit și anterior, inclusiv în anii dinainte de Revoluție și apoi în anii 90-2000. Departe de a ridica în slăvi acele vremuri, Aurel Cazacu susține că au existat și câteva politici bine gândite, care au dat rezultate importante și care ar putea fi cel puțin luate din nou în discuție.
„Eu, cât am fost în anumite poziții, m-am folosit foarte mult de persoanele care au studiat în România. Mulți dintre străinii care au studiat la noi erau membri în parlamentele și în guvernele din țările dumnealor sau au ajuns să ocupe poziții importante în companii de calibru. Făcusem lista acestor persoane care au studiat în România pentru a-i contacta, pentru a discuta și pentru a reuși să demarăm afaceri importante. Adică eu mă ocupam de armament, dar chiar dacă unii dintre ei se ocupau de agricultură sau de industrie ori de învățământ, eu m-am folosit de relațiile dumnealor pentru a mă promova în partea de apărare. Deci cândva am aplicat cu succes asta”, mai spune expertul.
O colaborare profitabilă
Așa a ajuns România să facă afaceri care au asigurat câștiguri importante, iar profiturile au ajuns la bugetul de stat. Afacerile respective ar fi putut aduce și mai mult profit dacă România nu s-ar fi confruntat cu problema lipsei de continuitate la nivelul conducătorilor.
„M-am folosit de străinii care au învățat la noi să mă promoveze la Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, în departamentele care se ocupau de situații de urgență. Peste tot. Și așa au apărut afaceri importante. Pentru că, vedeți, un minister al Apărării are nevoie nu doar de tancuri, avioane și drone. Armatele au nevoie și de îmbrăcăminte, alimente și nu numai pentru militari. Dacă obții fie și un contract pentru livrarea de lenjerie pentru Ministerul Apărării într-o țară ca SUA, suma, profitul poate fi uriaș. Pentru că unei țări ca SUA nu ai cum să-i vinzi tancuri, dar poți face alte afaceri, de exemplu să le livrezi textile pentru armată”, explică Aurel Cazacu.
Iar cazul Statelor Unite ale Americii nu este singular. Afaceri importante se pot face și cu state mai mici, țări din Africa, Asia și nu numai.
„Pentru asta e un pic de muncă și e nevoie și de strategii. De exemplu, un element important în aceste țări pe care eu l-am folosit erau perioadele alegerilor, de care țineam cont. Mereu în anii pre-electorali și în anii electorali, țările respective achiziționau armament. Pe urmă, erau țări care aproape în fiecare an aveau probleme, cum am avut noi inundații, așa că aveau nevoie de alte echipamente. Apoi, Poliția lor avea probleme cu situațiile de urgență, la fel. Și noi veneam și le oferam echipamente, ne pregăteam din timp și apelam la acei oameni aflați în puncte cheie, care studiaseră la noi și care se simțeau încă apropiați de România”, mai spune Cazacu.
Aurel Cazacu. FOTO: Arhivă personală
Practic, România a ajuns să aibă specialiști care se ocupau doar de aceste detalii.
„Pentru asta nu ne duceam doar noi, cei care vindeam, ci organizam și întâlniri la nivel înalt, la nivel diplomatic. Chiar dacă era să meargă și președintele, dar important era ministrul de resort, important era primul ministru, organizam vizite, aveam grijă de aceste relații și toată lumea era fericită. Atât noi, cât și cei din țările respective, pentru că îi ajutam să își rezolve niște probleme. Și era, ca să zic așa, un dialog comun. Vorbeam aceeași limbă toată lumea”, susține el.
Unde se poate ajunge
Ulterior, aceste țări au ajuns să trimită în România și mai mulți tineri pentru a fi formați la universitățile de aici, dar și pentru cursuri militare.
„Și pentru asta le solicitam oficialilor străini «Dom’le, dați-ne zece comandanți de plutoane pe care să-i luăm să facă anumite cursuri în România». Având specialiști în acest domeniu militar și în domeniul Ministerului de Interne, în domeniul securității și nu numai, le puteam oferi și asta. Și răspundeau mereu pozitiv. În opinia mea, aceste propuneri ar trebui să ajungă chiar până la CSAT, iar de acolo să se aprobe un plan, pentru că acest plan și dezvoltarea economică țin de securitatea României. Pentru că atâta timp cât eu ca țară mă dezvolt economic, întăresc securitatea României. Este un lucru foarte, foarte important”, susține Cazacu.
România ar avea acum și un alt avantaj. Având în vedere că face parte din UE și NATO, are o imagine și mai bună, ceea ce garantează că produsele românești sunt acum de o calitate și mai bună decât erau în acei ani.
„Noi ca țară, de când am intrat în NATO și, pe urmă, de când suntem aici în Uniunea Europeană, am avut acces la anumite tehnologii, la produse bune și produse cu acest standard deosebit care se produceau și se mai produc în Uniunea Europeană. Acum, am putea beneficia și de acest atu. Pe urmă, ca să continuăm acest lucru, noi le ofeream locuri la facultăți în România, le ofeream anumite cursuri la Ministerul Apărării, ca să trimită studenți, să trimiată specialiști. De exemplu, noi produceam multe lucruri de care și ei aveau nevoie.”
Interesate de aceste aspecte ar fi și acum o serie state de pe toate continentele. Astfel, s-ar obține și noi piețe de desfacere și s-ar deschide afaceri profitabile pentru România și economia sa.
„Mă gândesc de exemplu la țări arabe, la țări din nordul Africii, centrul Africii, țări din Asia Centrală, Asia îndepărtată. Pentru că avem și acum acolo oameni care au studiat aici și care ar putea din nou să facă lobby pentru România. Pentru că, repet, în România au studiat mulți, mulți, mii de străini, iar câteva sute au ajuns în funcții de răspundere. Și eu cât am fost m-am folosit de ei. Am încercat și după aceea, când am ieșit la pensie, le-am sugerat celor aflați la putere să continue să facă asta, pentru că era în folosul României. Gândiți-vă că am avut peste 40 de firme de comerț exterior în toate domeniile, ceva de neimaginat, și aceste firme obțineau bani, făceau profituri serioase”, mai spune el.
Miliarde și miliarde profit din computerizarea țărilor africane
Azi, România ar putea să le asigure acestor state specialiști în cybersecurity și alte domenii conexe.
„Inițial au fost trei categorii de forțe militare – apă, aer, sol, dar în ultimul timp a apărut cea de-a patra categorie, care este cyber security. La cyber security suntem foarte buni. Acum, noua conducere a României ar trebui să se implice și să facă ceea ce trebuie făcut ca să exportăm sisteme de cibernetică. Și nu numai. În aceste țări chiar și agricultura are nevoie de computerizare, și transporturile, spitalele, școlile, industria, armatele. Peste tot e nevoie. Ne putem uita și spre state ca Malaysia, Thailanda, Indonezia, Vietnam, Bangladesh, la țările din America de Sud și așa mai departe. Noi avem specialiști buni în aceste domenii, iar pentru asta nu există preț de raft. România poate ajuta astfel de țări să-și computerizeze armata, transporturile, spitalele etc. Să nu uităm că anul trecut, dacă nu mă înșel, excelența sa doamna ambasadoare a Statelor Unite în România a spus clar că jumate din specialiștii de la NASA sunt de origine română”, adaugă Cazacu.
Țările care ar trebui vizate sunt, spune expertul, Egiptul, Nigeria, Algeria, Maroc, Malezia, Thailanda, Indonezia, Vietnam. Și nu doar ele.
„Și din Europa putem să lucrăm excelent cu țări precum Germania, Franța, Italia și Mare Britanie. Și să nu uităm de SUA”, mai spune Cazacu.
Putem fi utili și NATO și UE
În plus, România se poate face utilă și NATO și UE dezvoltând relații cu state cu care Bucureștiul a avut tradițional relații bune dintotdeauna, dar care au fost și sunt reticente în ce privește țări ca SUA, Franța sau Marea Britanie.
„Americanul sau francezul are o problemă cu primirea delegațiilor străine din anumite țări din Africa, din Orientul Mijlociu, din Asia. Și atunci, România a avut mereu relații bune cu astfel de state și putem noi să intermediem. Sau dacă americanii sau alte țări puternice deschid o fabrică de tancuri la noi, vor produce cu siguranță doar un model sau poate două. Așa că dacă vor să facă afaceri și cu state în care nu au foarte mare încredere, una e să vină delegațiile din acele state în România, să vadă fabrica unde se produce doar un singur fel de tanc, cel pentru care vor contract, și altceva e să-i aducă americanii la ei și să vadă ce tancuri produc, cum le produc și să fure poate ideile. Adică la mine, în România, nu are ce să vadă, informații pe care să le folosească împotriva noastră sau a americanilor. E un exemplu”, adaugă Aurel Cazacu.
Expertul ar fi dispus să contribuie și să ajute, dacă se va dori reînnodarea acestor relații.
„Eu, Aurel Cazacu, spun cu toată răspunderea că nu ar fi rău ca cei care ne conduc să inițieze astfel de lucruri în favoarea României. Pentru că mai sunt țări unde avem persoane care au studiat în România și care sunt în Parlamentele și în Guvernele acelor țări. Și mulți dintre ei au legături foarte bune cu România, pentru că pot să spun că majoritatea dintre ei sunt căsătoriți cu persoane din România. În multe cazuri copiii lor studiază în România, au și proprietăți imobiliare în România, România fiind o țară cu temperaturi bune”, arată el.
Există însă și detalii de care evident că ar trebui ținut cont. De exemplu, experții români care ar merge în țările arabe pentru a face afaceri ar trebui să fie bine familiarizați cu stilul și obiceiurile viitorilor parteneri de afaceri. De asemenea, ar trebui ca experții să aibă cunoștințe solide de relații internaționale.
„Eu pot să vin cu un exemplu de acum câțiva ani, când m-am dus în unele țări, iar aici nu pot să dau nume, pentru că se știe, armamentul se vinde de la nivel de ministru al Apărării, iar unele informații sunt sensibile. Revenind, când ne-am dus în anumite țări din Africa, mi s-a spus, «știți, când ajungeți la domnul președinte, nu cumva să ziceți ceva rău de China, noi avem cele mai bune relații cu ei». Sigur că nu aveam de ce să vorbesc despre China cu ei și nici nu am ceva cu chinezii, dar astfel de amănunte trebuie știute”, susține Aurel Cazacu.
În ce privește legalitatea acestui lobby, prin care România practic își asigură bunăvoința unor persoane importante aflate în funcții cheie în acele state, Aurel Cazacu spune că nu se încalcă legea.
„Noi, românii, dacă vrem acum să ne ducem să computerizăm jumate de Africa, jumate de Africa ne așteaptă și ne primește. Dar ei acum n-au cu cine vorbi, nu cunosc și nu știu miniștri sau parlamentari români. Ei ne așteaptă. Dar trebuie să te duci, să dai dovadă de seriozitate și să ai continuitate. Și chiar dacă schimbi guvernul sau n-ai guvern o perioadă, totul trebuie să meargă foarte bine înainte, să nu existe impredictibilitate. Și încă ceva: chiar dacă este la limita legii, acest lobby nu o încalcă, așa că se poate acționa. Accesul la aceste piețe ne-ar aduce afaceri de zeci de miliarde și profituri pe măsură. Și atunci de ce să nu acționăm?”, punctează expertul.
Industria militară și industria orizontală
Aurel Cazacu este convins că industria de apărare poate fi una dintre vedetele industriei României pe termen mediu și lung. Chiar dacă investițiile necesare sunt de regulă mari, profiturile sunt pe măsură. În plus, într-o perioadă în care incertitudinea domnește, iar țări ca Rusia duc o politică din ce în ce mai agresivă, este esențial ca România să aibă propria industrie de apărare, iar aceasta să fie solidă.
„Industria de apărare este un element care poate să fie baza relansării economice a României. Și mă gândesc aici și la dotarea armatei României. Avem nevoie să repunem pe picioare atât industria de apărare, partea de asamblare, dar e nevoie să punem pe picioare în paralel și o industrie orizontală care nu este neapărat de apărare. Aici mă gândesc la o industrie orizontală care să-mi producă componentele. Am nevoie să produc, să pun pe picioare o parte din industria chimică care să-mi producă pulberea pentru explozibil, de exemplu, care e folosită și în construcțiile infrastructurii, a autostrăzilor, de exemplu. Și nu numai. Iar noi nu avem pulbere, ci o luăm de la sârbi. Care sârbi ca să o facă, importă nitroceluloza de la ruși. Și asta e 80% din nevoie. E nevoie, e obligatoriu să o producem noi în România”, mai spune expertul.
Avantajele României ar fi faptul că are suficientă forță de muncă, iar industria de apărare poate fi cuplată inteligent cu industria civilă, astfel încât anumite fabrici să producă și componente pentru comerț, dar și pentru armată.
„Prin dotarea noastră, în primul rând, descurajăm orice potențial inamic. Doi – creștem încrederea populației în armată, iar trei – creștem încrederea personalului militar că are cu ce și poate să apere România. Și punctul patru – ne dezvoltăm economic. Pentru că, și revin la acea industrie pe orizontală, diferența nu e mare între o garnitură pe care o pun pe cel mai bun automobil sau pe un tanc. Și așa voi da de lucru industriei și pentru componente militare. Așa pot ca țară să aloc și 5% apărării, fără probleme, pentru că acei bani vin categoric înapoi. De fapt, reprezintă o investiție și încă una profitabilă din toate punctele de vedere, dacă se face cu cap”, conchide Aurel Cazacu.
Cine este Aurel Cazacu
Expert în industria militară, Aurel Cazacu lucrează încă din 1988 în acest domeniu. A lucrat între 1988 și 2004 la Romtehnica, unde a deținut diverse funcții de conducere. Între 2001 și 2004 a fost director la Romtehnica. În februarie 2005 a devenit șeful industriei de apărare și președinte al CA-ului Romarm, până la finele anului 2009. Începând cu 2010, a lucrat și a avut funcții de conducere la diverse companii americane, inclusiv în Irak și Kuweit.
Un deținut a fost găsit prins într-un zid de beton și a trebuit să fie scos după ce a petrecut două zile încercând să sape un tunel pentru a ieși din celula sa.
Deținutul a rămas blocat în zid FOTO: X
Un deținut a fost găsit prins într-un zid de beton în timpul unei tentative de evadare eșuate în Brazilia.
Alan Leandro da Silva, în vârstă de 29 de ani, ar fi petrecut două zile folosind unelte pentru a săpa o gaură care a trecut neobservată în celula sa din închisoarea din Rio Branco, Acre.
Crezând că gaura pe care o făcuse era suficient de largă, deținutul a încercat să se strecoare prin ea, dar s-a trezit rapid blocat în beton, scrie Daily Mail.
Gardienii au dejucat tentativa de evadare după ce au văzut mișcare în celula bărbatului înainte de a chema pompierii pentru a ajuta la eliberarea acestuia.
Imaginile uimitoare îl arată pe deținut, a cărui parte superioară a corpului începuse să se încordeze din cauza faptului că atârna pe podea, fiind scos din perete din spate de către salvatori.
Cu tatuaje pe spate, deținutul în vârstă de 32 de ani poate fi văzut sprijinit pe un scaun albastru, prins în beton.
Polițiștii au declarat că au trebuit să fie atenți să nu îl rănească, deoarece era fără tricou, însă pompierii au reușit să îl extragă nevătămat.
Rapoartele locale spun că da Silva a fost interogat de ofițerii care investighează tentativa de evadare și daunele cauzate proprietății publice.
Rapoartele au sugerat, de asemenea, că unii colegii săi de celulă l-ar fi ajutat.
Oficialii închisorii nu au clarificat cum a ajuns bărbatul să obțină uneltele sau cum a trecut neobservată gaura din perete.
Da Silva a primit primul ajutor înainte de a fi trimis înapoi în celulă.
Supranumit „cel mai frumos sat din Anglia”, Castle Combe din Wiltshire este terorizat de dronele cu care turiștii încearcă să capteze imagini din pitoreasca așezare.
Localnicii din Castle Combe spun că dronele le invadează intimitatea. FOTO arhivă Shutterstock
Filmările cu dronele operate de turiștii tot mai curioși stârnesc din nou furia populației din Castle Combe, care numără doar 400 de locuitori, potrivit Daily Mail Online, care scrie că aparatele survolează satul, apropiindu-se de casele locuitorilor și filmându-i în timp ce își desfășoară activitatea de zi cu zi.
„Zonă interzisă dronelor”
Supărarea localnicilor, care simt că intimitatea le este invadată și care au apelat chiar la poliție în confruntările pe această temă cu turiștii, s-a tradus în montarea de pancarte cu mesajul „Zonă interzisă dronelor” în tot Castle Combe. Dar nu mulți turoști țin cont de avertisment.
„Ai senzația că ești spionat, ca și cum ai trăi în Coreea de Nord”,
În weekenduri și de sărbătorile legale, când Castle Combe este arhiplin de vizitatori, sătenii se trezesc că devin, fără voia lor, figuranți în filmările aeriene ale altor persoane.
„Ai senzația că ești spionat, ca și cum ai trăi în Coreea de Nord”, spune Hilary Baker, fost ofițer de poliție, acum pensionară, care vinde prăjituri cu lămâie și brownies de pe veranda căsuței sale din secolul al XV-lea.
„Oamenii uită că în spatele acestor ziduri există oameni adevărați”
Anna Roberts, care vinde coșuri cu mâncare pentru picnic, în ceea ce a fost cândva parohia Sf. Andrei, biserica satului din secolul al XIII-lea, se plânge și ea.
„Oamenii uită că în spatele acestor ziduri există oameni adevărați”, spune Anna Roberts.
De ani de zile, femeia simte că intimitatea sa e încălcată:
„Când ne-am mutat aici din Londra în 2002, aveam un nou-născut și alăptam când am văzut o doamnă lipindu-și nasul de geam. I-am aruncat ceea ce am crezut a fi un zâmbet sarcastic, dar ea l-a interpretat greșit și și-a chemat prietenele, care au venit și ele să se uite.”
O nouă tendință este ca turiștii să își prindă telefoanele cu ventuză de ferestrele cabanelor, astfel încât să își poată face fotografii pe fundalul străzii din spate.
Cât despre drone, locanicii spun că marea problemă apare atunci când aparatele încep să invadeze spațiul privat „și se apropie din ce în ce mai mult, pe măsură ce încerci să le faci semn să se îndepărteze.”
Un astfel de incident s-a petrecut când un bărbat care făcea baie a observat o dronă plutind la fereastră. Localnicul nici măcar nu a îndrăznit să menționeze incidentul familiei sale de teamă să provoace o anxietate și mai mare.
Alți săteni spun că au fost urmăriți de drone pe stradă.
Este cazul lui Fred Winup, președintele Consiliului Parohial Castle Comb, care spune că acest lucru încalcă codul de conduită al Autorității Aviației Civile, care dictează că dronele nu ar trebui niciodată să zboare deasupra mulțimilor sau în apropierea proprietăților rezidențiale sau a grădinilor.
Dar vizitatorii străini sunt prea puțin predispuși să fie conștienți de directivele CAA. În plus, nu este obligatoriu să treci vreun fel de test pentru a pilota o dronă cu o greutate mai mică de 250 , iar prețul este foarte accesibil: doar 10 lire sterline.
„Mulți dintre oamenii cu drone sunt foarte drăguți. Când te apropii de ei, își cer scuze și se opresc imediat. Adesea spun că nu și-au dat seama că fac ceva greșit, deși tipul care mă filma a spus asta și mie mi s-a părut destul de evident că făcea asta”, mărturisește Fred.
„Găzduiește unii dintre cei mai răi locuitori din Marea Britanie”
Sunt și cazuri în care se încearcă monetizarea filmărilor realizate cu drona, profitând de nebunia actuală pentru videoclipurile de pe YouTube care oferă tururi ale locațiilor pe care spectatorii nu le pot vizita ei înșiși.
Un astfel de videoclip despre Castle Combe a fost vizionat de 2.000 de ori.
„Cineastul” a părut surprins că de reacția pe care a descris-o drept ostilă din partea sătenilor furioși că au fost treziți în timp ce se apropia de ferestrele dormitorului lor, la 6 dimineața.
„Personal, nu aș lua în considerare ore întregi de călătorie doar pentru acest sat. Se știe că găzduiește unii dintre cei mai răi locuitori din Marea Britanie.” a spus autorul filmării.
Mai mult, i-a și criticat pe localnici.
„Nu cumpăra o casă într-o destinație turistică dacă nu-ți plac turiștii. Majoritatea localnicilor nu au înțeles acest lucru.”
Frustrarea localnicilor este amplificată de faptul că, spre deosebire de locuitorii din Notting Hill din Londra, care au început recent să-și vopsească casele în culori vii în negru pentru a le face mai puțin fotogenice, nu se poate face nimic pentru a face Castle Combe mai puțin atractiv pentru turiștii cu drone.
Fred investighează dacă ar fi posibilă adoptarea unui fel de regulament care să restricționeze utilizarea dronelor, așa cum este în vigoare deasupra casei reginei Camilla.
Deocamdată însă, singurul răgaz pentru locuitori vine atunci când la amurg ultimii vizitatori ai zilei parcurgne drumul scăldat în soare care duce la singura parcare a satului.
Timp de câteva ore fericite, cerul de deasupra Castle Combe este din nou populat, până în zori, doar de păsări.
Medicul Marian Mitrică, șefului secției de Neurochirurgie de la Spitalul „Carol Davila”, primea plicuri cu bani care îi erau lăsate pe masă odată cu documentele medicale ale militarilor care veneau la consultație, potrivit stenogramelor DNA.
Spitalul „Carol Davila”/FOTO: Mediafax
Joi, 19 iunie, au avut loc percheziții la Spitalul „Carol Davila”, unde mai mulți medici sunt acuzați că luau șpagă pentru intervențiile chirurgicale și consultații. Potrivit unor surse Adevărul, ar fi vorba despre șeful secției de Neurochirurgie și de alți doi medici, Emil Popa și Vasile Alin Chirteş.
Conform acelorași surse, cei trei ar fi luat mită pentru operații, consultații și pentru participarea la comisii de pensionare anticipată.
La domiciliul și în biroul șefului secției de Neurochirurgie de la Spitalul Militar „Carol Davila”, anchetatorii au găsit 30.000 de euro și sume de bani în mai multe valute, potrivit Observator.
În întâlnirile prinse în stenogramele DNA procurorii susțin că medicul primea plicuri cu bani de 200 de lei sau 100 de euro care îi erau lăsate pe masă odată cu documentele medicale ale militarilor care veneau la consultație, iar apoi Mitrică lua plicurile sau banii și îi băga sub tastatură, se arată în documentul DNA.
Procurorii au instrumentat 25 astfel de situații în cazul lui Marian Mitrică, șeful secției de Neurochirurgie, scrie G4Media.
Una din discuțiile cu un pacient arată astfel:
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Buta, Buta, Buta. Douăzeci și opt de zile, până mâine inclusiv, concediu.
BUTA IOSIF-GABRIEL: Da.
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Ăsta-i concediu, ăsta nu ne interesează, adeverința, biletul e valabil, ăsta-i buletinul, ăsta-i cardul de sănătate.
BUTA IOSIF-GABRIEL: Da.
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Ia să vedem, ce ai tu pe aici. Buta Iosif Gabriel?
BUTA IOSIF-GABRIEL: Da.
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Găbiță. Deci aicea-s două problemuțe micuțe. Aicea stai binișor, normal. …(neinteligibil) micuță și pe aici.
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Ia zi, dragule, tu vrei să intri în comisie?
BUTA IOSIF-GABRIEL: Da.
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Tre să mai, mai căutăm, că nu-ți ajung astea ce ai aicea. Înțelegi tu?
BUTA IOSIF-GABRIEL: Am înțeles!
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Nu te încadrezi pentru asta. Bun! Îți mai dau paișpe zile de concediu și după aceea să mai facem o internare să vedem ce mai găsim. Da? Ca să știm o treabă cu tine.
BUTA IOSIF-GABRIEL: Da, domn doctor!
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Ai înțeles? De internare, când e cazul. Da? N.L. medicul așază plicul din hârtie albă în stânga mesei de birou
BUTA IOSIF-GABRIEL: Da.
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Așa, buletin, card îți mai trebuie aicea N.L. medicul face mențiuni olografe pe un post-it de culoare galbenă. Bun, ok!
BUTA IOSIF-GABRIEL: Doamna asistentă, am vorbit cu dânsa și a zis că, dacă se poate, să-i lăsăm hârtiile că le face dânsa.
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Lasă acolo, că tre să lași și buletinul și cardul și buletinul.
BUTA IOSIF-GAB RIEL: Am lăsat copie după buletin, am lăsat adeverință după card.
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Atunci lasă-le acolo, da? Gata, lasă-le așa, da? O să vadă.
BUTA IOSIF-GABRIEL: Să trăiți!
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Și vii să le iei când poți tu, mâine în cursul zilei, poimâine, da?
BUTA IOSIF-GABRIEL: Da.
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Pa!
BUTA IOSIF-GABRIEL: Să trăiți! O zi bună!
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Sănătate!
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Bun, deci Mari, o să te sunăm, da? Nu mâine, poimâine, așa. Poate chiar mâine.
CONDRUZ: Domn doctor, eu până pe data de trei.
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Îhî.
CONDRUZ: Sunt, mi-a dat domnul doctor de la Brăila, neurolog, mi-a dat domnul Nistor, mi-a dat concediu medical până pe data de trei.
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Îhî.
CONDRUZ: E posibil să, să fac, ca să fac continuitatea, dacă îmi spuneți, să pot să intru la comisie, să vin, să fac internări. Sau cum mă sfătuiți dumneavoastră, cum spuneți…
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Nu e, comisia se face în momentul în care ai nouăzeci de zile de concediu medical și unitatea militară te trimite la, la comisia respectivă.
CONDRUZ: Am înțeles!
Col. dr. MITRICĂ MARIAN: Noi până atunci trebuie să le facem… Așa cum ești aicea, tu ești bun de armată, n-ai nicio treabă, pentru scutire sau altceva. Trebuie să facem investigațiile astea să vedem care-i cauza care generează problemele astea, știi?
Un instructor din Piatra-Neamț a devenit viral pe internet după ce a predat o oră de condus într-o căruță cu cal. „Am vorbit despre semnalizare, prioritate, opriri corecte și cum se respectă ceilalți în trafic”, spune acesta.
Instructorul John Airinei a acceptat provocarea inedită a unui „elev” care s-a prezentat la ora de conducere cu o căruță și un cal!, scrie presa locală.
Cu un umor aparte, instructorul a luat în serios solicitarea și a urcat în căruță cu procesul-verbal de ședință. Astfel, căruțașul a fost învățat cum se face depășirea, semnalizarea, întoarcerea din trei mișcări, opririle corecte și respectarea indicatoarelor rutiere. La finalul orei de condus, a primit felicitări.
Cal și căruță, la lecția de condus FOTO: Captura video
„Nu contează ce conduci-mașină, bicicletă, căruță sau trotineta- regulile de circulație sunt pentru toți. Azi am avut un elev care a venit cu un cal și o căruță! Am tratat ora la fel ca oricare alta. Am vorbit despre semnalizare, prioritate, opriri corecte și cum se respectă ceilalți în trafic. Glumim, ne distrăm, dar e și un adevăr simplu aici: educația rutieră este pentru toți…indiferent de mijlocul de transport”, a spus instructorul, pe Instagram.
John Airinei
Postarea a devenit virală, iar zeci de internauți s-au amuzat după ce au văzut videoclipul.
„Chiar ar fi o idee bună și pentru cei care conduc căruța să dea un examen minim de cunoștințe. Bravo și respect, domnule Instructor! Trebuie și pentru căruțași ore de condus căruța”, a spus un internaut.
„Oare dacă-l prinde cu viteză, se suspendă hamul pentru pentru 90 de zile?”, a comentat altul.
„Unde sunt oglinzile?? sau întoarcem capul? Întreb de curiozitate”, a adăugat alt internaut.
„Băiatul a venit cu decapotabila fără coș. Trebuie sa ai 18 ani împliniți sa poți da traseul? Și trebuie să vii doar cu un cap putere? Nu se poate și cu doi?”, întreabă altă persoană.
USR a salutat vineri desemnarea lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier, precizând că „va sprijini acest guvern și va lupta pentru reforme, reducerea cheltuielilor inutile și sprijinirea oamenilor care muncesc cinstit”.
Dominic Fritz, liderul USR, a salutat desemnarea lui Bolojan ca premier. Captură video USR
„Desemnarea lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier este un semnal clar că România poate merge înainte cu seriozitate și respect pentru banii publici. USR salută decizia președintelui Nicușor Dan. Știm că e greu și urmează o perioadă a deciziilor dificile. Sunt prea mulți români care simt că muncesc din greu, dar nu le mai ajung banii. Prea mulți români și-au pierdut încrederea în politică, în schimbare”, a transmis USR, pe Facebook, la puțin timp după ce Nicușor Dan a anunțat că îl desemnează premier pe Ilie Bolojan.
În același mesaj, USR a anunțat că va sprijini Guvernul Bolojan.
„Știm că avem un stat care, astăzi, cere tot mai mult, dar oferă prea puțin. Dar putem începe schimbările care au fost amânate de prea mulți ani. Propunerea lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier e semnalul clar că România poate fi guvernată cu seriozitate și cu bun-simț. USR va sprijini acest guvern și va lupta pentru reforme, reducerea cheltuielilor inutile și sprijinirea oamenilor care muncesc cinstit. Va fi greu. Dar e timpul reformelor”, a transmis USR într-un comunicat.
Amintim că președintele Nicușor Dan a anunțat, vineri, că îl desemnează premier pe liderul PNL, Ilie Bolojan.
„Domnul Ilie Bolojan este persoana cea mai potrivită să facă ajustările necesare în aparatul statului român. Este o persoană care, în pozițiile pe care le-a avut, de primar, de președinte al Consiliului Județean, a dovedit, pe de o parte, că știe să reducă și să eficientizeze cheltuielile, pe de altă parte are o viziune de dezvoltare.Este persoana cea mai potrivită și va avea în mine un partener”, a anunțat Nicușor Dan.
Preşedintele Nicuşor Dan ar fi căzut de acord cu premierul desemnat Ilie Bolojan să crească cota normală de TVA de la 19%, cât este în prezent, până la 21%, măsura urmând să fie aplicată temporar, doar până în 2027, au declarat surse avizate pentru „Adevărul”.
Audi, marca de automobile din cadrul grupului Volkswagen, ar putea construi o linie de asamblare în Statele Unite, pentru a evita achitarea taxelor vamale suplimentare impuse pe importuri de administrația președintelui Donald Trump.
Pentru Audi, piața auto din Statele Unite este una dintre cele mai importante. În acest context, conducerea companiei ar vrea să pună bazele unei fabrici în SUA, pentru a nu fi nevoită să achite taxe vamale suplimentare. Potrivit estimărilor, investiția s-ar putea ridica la aproape 4 miliarde de euro.
„Vrem să ne extindem prezenţa în SUA. În acest sens, analizăm diferite scenarii, pentru a putea lua o decizie finală. Împreună cu grupul Volkswagen vom hotărâ cum vom proceda”, a declarat un purtător de cuvânt de la Audi.
Audi este unul dintre cei mai expuşi producători auto la tarifele americane din cauza uzinei sale de la San Jose Chiapa, Mexic, unde constructorul german are peste 5.000 de angajaţi care produc popularul model Q5. În schimb, compania mamă Volkswagen are o uzină la Chattanooga, statul Tennessee, şi o alta care este construcţie în apropiere de Columbia, statul Carolina de Sud, relatează Reuters, care citează Der Spiegel.
Tarifele pe scară largă anunţate de Trump au generat deja costuri suplimentare de sute de milioane de euro pentru constructorii auto germani, care sunt puternic dependenţi de exporturi.
Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu …
Stellantis şi Renault fac presiuni asupra Comisiei Europene pentru a simplifica reglementările în sectorul auto european pentru a putea rivaliza cu producătorii din china.
În condiţiile extinderii prezenţei producătorilor auto chinezi în Europa, pe segmentul dedicat maşinilor mici, constructorii de automobile din UE au reclamat două aspecte. Primul este legat de siguranța mașinilor chineze, care nu se ridică la standardele europene. Al doilea ține de preț, care este sub nivelul pieței.
În aceste condiții, Renault și Stellantis au luat atitudine. Cei doi producători au solicitat Comisiei Europene schimbarea reglementărilor pe clasa mini, deoarece acestea fac mașinile mai mari, mai grele şi implicit mai scumpe.
„Regulile admise la nivelul Uniunii Europene pentru producția autovehiculelor din clasa mini o chestiune costisitoare. Maşinile mici stimulează vânzările, însă nu putem concura cu rivalii chinezi dacă nu respectă aceleași norme calitative”, transmit constructorii auto europeni.
Stellantis şi Renault fac presiune asupra schimbării „Regulamentelor generale de siguranţă 2″ (GSR2), care stabilesc standardele de siguranţă auto în Uniunea Europeană.
Modificarea reglementărilor, o problemă complicată
Maşinile din clasa mini, care sunt produse în cantităţi mari, dar cu marje de profit mici, se pot confrunta cu cea mai dificilă retehnologizare în conformitate cu noile reguli. Adăugarea de noi caracteristici de siguranţă poate creşte costurile de producţie pe care producătorul va trebui să le recupereze prin creşterea preţului sau reluarea vânzărilor.
Astfel de cerinţe şi reglementările europene de mediu ar adăuga între 850 şi 1.400 euro la costul unei maşini, potrivit Reuters.
Modificarea cerinţelor pentru maşinile mai mici, fără realizarea de compromisuri în privinţa siguranţei, va fi complexă şi ar putea să nu fie implementată.
Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu …
Fondatorul Amazon, miliardarul Jeff Bezos, se va căsători cu logodnica sa, Laura Sanchez, în cadrul unui eveniment de lux programat să aibă loc între 23 și 28 iunie, la Veneția. Totuși, atmosfera din orașul gondolelor este departe de a fi festivă: opinia publică este profund divizată.
Jeff Bezos și Laura Sanchez își vor uni destinele la Veneția. FOTO: GettyImages
În timp ce unii localnici și oficiali consideră că nunta va aduce beneficii economice importante pentru companiile locale, alții acuză că pitorescul oraș va deveni un parc de distracții. Grupuri de activiști au afișat bannere de protest pe Podul Rialto și amenință cu acțiuni de blocaj pașnic, notează Reuters.
„Bezos crede cu aroganţă că poate prelua controlul asupra oraşului şi îl poate transforma în spaţiul său privat de petrecere”, a declarat Tommaso Cacciari, unul dintre liderii mișcării „Nu este loc pentru Bezos!”. Protestatarii susțin că orașul are nevoie de investiții în locuințe și servicii publice, nu de lux opulent și turism excesiv.
„Vom avea grijă să interceptăm tortul de nuntă, vom ataca și ne vom arunca în canal dacă va fi necesar”, a declarat unul dintre activiștii opoziției, potrivit presei italiene. Un banner uriaș cu numele lui Jeff Bezos tăiat a fost afișat pe clopotnița bisericii San Giorgio Maggiore, mesajul veneţienilor că nu este binevenit fiind clar.
De cealaltă parte, primarul Luigi Brugnaro și guvernatorul regiunii Veneto, Luca Zaia, afirmă că evenimentul va fi unul restrâns – aproximativ 200 de invitați – și nu va perturba viața de zi cu zi a locuitorilor. Autoritățile locale mizează pe promovarea imaginii orașului și pe încasările generate de transport, cazare și servicii conexe.
Evenimentul amintește de nunta lui George Clooney cu Amal Alamuddin, care a avut loc tot la Veneția în 2014 și a transformat orașul într-un „Hollywood de la Marea Adriatică”.
Jeff Bezos, al treilea cel mai bogat om din lume, și Laura Sanchez, jurnalistă și fostă prezentatoare de televiziune, s-au logodit în 2023, după ce ambii au trecut prin divorțuri. Potrivit presei internaționale, nunta se va desfășura pe durata a trei zile și ar putea include evenimente private la palate istorice din oraș.
Președintele american se teme de o repetare a haosului care a aruncat Libia în anarhie și haos după ce dictatorul Muammar Gaddafi a fost înlăturat de la putere în 2011, în timpul administrației Obama, relatează presa americană. La acea vreme, Occidentul spera că moartea lui Gaddafi va deschide calea către democrație, dar s-a petrecut exact opusul.
Donald Trump în Biroul Oval FOTO EPA-EFE
„Ar prefera o înțelegere”, a declarat o sursă din anturajul lui Trump pentru New York Post.
Una dintre sursele ziarului a declarat că l-a auzit pe președinte spunând că este îngrijorat că Iranul va deveni precum Libia înainte ca Israelul să înceapă atacul aerian asupra Iranului.
O altă sursă apropiată administrației a declarat că a menționat și Afganistanul și Irakul.
O a cincea sursă care nu avea cunoștință directă despre remarcile despre Libia, dar care a fost informată despre considerațiile lui Trump, a declarat că președintele pare înclinat să ordone atacuri aeriene limitate pentru a distruge instalațiile nucleare iraniene de la Fordow și Natanz cu bombe „bunker buster” de 13.000 de kilograme, care nu pot fi transportate de avioanele israeliene.
„Libia a reprezentat un tip de angajament mult mai extins și s-a încheiat cu o schimbare de regim”, a remarcat aceasta.
„Dacă regimul cade, atunci nu va fi vina lui Trump, pentru că nu acesta este scopul atacului său foarte limitat.”
Sursa respectivă și-a exprimat îngrijorarea că „vom avea parte de cineva mai rău decât Khamenei”.
Trump a acordat Iranului o perioadă de grație de două săptămâni pentru a negocia un acord nuclear, dând astfel o nouă șansă diplomației în contextul unui risc crescut de escaladare ce ar atrage SUA într-o altă criză din Orientul Mijlociu.
„Există două motive pentru care Trump vorbește despre o altă Libia: primul este haosul creat după ce i-am făcut lui Gaddafi”, a declarat o sursă pentru Washington Post. „Al doilea este că intervenția din Libia a îngreunat negocierea unor acorduri cu țări precum Coreea de Nord și Iranul”.
Experții au avertizat că orice efort de răsturnare a regimului iranian, condus de liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, ar destabiliza și mai mult regiunea, riscând să alimenteze radicalizarea.
Trump a fost, de asemenea, un critic vehement al invaziei americane în Irak din 2003, numind-o „cea mai proastă decizie luată vreodată”.
„Iată-ne proștii lumii, pentru că am avut politicieni slabi care ne-au condus o perioadă mare”, spunea Trump în 2018, comparând decizia cu „aruncarea unei cărămizi mari într-un cuib de viespi”.
Războiul din Irak a fost declanșat de președintele George W. Bush sub pretextul că Saddam Hussein deținea arme de distrugere în masă. Consecința: o baie de sânge și moartea a 4.500 de militari americani.
Persoane din anturajul lui Trump au mai spus că ocupația prelungită a Afganistanului de către SUA îl preocupă foarte mult pe președintele american.
Invazia Afganistanului din 2001 a avut ca scop distrugerea talibanilor și a teroriștilor Al-Qaeda, dar s-a transformat într-un efort de schimbare a direcției politice națiunii, care avut drept consecință unul dintre cele mai lungi și mai costisitoare războaie ale Americii.
Războiul Israel-Iran a escaladat
Decizia lui Trump de a manifesta reținere timp de cel puțin două săptămâni vine în ciuda faptului că Iranul și-a intensificat atacurile și s-a lăudat că materialul său nuclear a supraviețuit bombardamentelor repetate ale Israelului.
În plus, regimul iranian a fost acuzat joi de lansarea a cel puțin unei bombe cu fragmentație asupra unor ținte civile, ceea ce ar reprezenta o abatere de la legile războiului.
Peste 100 de națiuni au semnat în 2008 un acord împotriva utilizării munițiilor cu fragmentație, care eliberează numeroase submuniții și sunt aproape imposibil de detonat cu precizie.
Israelul a lansat rachete asupra Iranului în încercarea de a-i paraliza capacitățile nucleare, iar recent Trump a declarat public că este dispus să se implice în război pentru a oferi forță militară SUA.
Dar a dat înapoi duminică, în contextul în care Marea Britanie, Germania și Franța au programat vineri discuții de pace cu Iranul.
„Având în vedere că există o șansă substanțială ca negocierile cu Iranul să aibă loc în viitorul apropiat, voi lua decizia în următoarele două săptămâni”, a anunțat Karoline Leavitt, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, citându-l pe președinte.
Între timp, milițiile susținute de Iran din Orientul Mijlociu au promis că vor ataca bazele militare americane din regiune în cazul în care SUA vor lansa un atac asupra Iranului.
„Reafirmăm, cu o claritate și mai mare, că, în eventualitatea în care Statele Unite vor intra în acest război, dementul (președintele american Donald) Trump va pierde toate trilioanele pe care visează să le cucerească din această regiune”, a declarat miliția irakiană Kataib Hezbollah.
„Fără îndoială, bazele americane din întreaga regiune vor deveni similare unor terenuri de vânătoare”, se adaugă în declarație.
Pe de altă parte, liderul Hezbollah, un grup militant libanez pro-Iran, a declarat că acesta va „acționa așa cum consideră de cuviință” ca răspuns la războiul în curs dintre principalul său susținător, Iranul, și Israel.
Simultan, Iranul s-a lăudat că toate materialele sale nucleare au fost mutate „într-un loc sigur” înainte ca rachetele israeliene să lovească siturile sale nucleare.
„Israelul a atacat Natanz, Isfahan, Khandab și Arak, dar acestea fuseseră deja evacuate”, a declarat joi comandantul iranian Mohsen Rezaei.
„Toate materialele au fost mutate într-un loc sigur”, a adăugat el.
Trump, avertizat de liderii europeni
Marea Britanie și Europa l-ar fi avertizat pe Trump că bombardarea Iranului i-ar pune în pericol pe occidentali, pe fondul temerilor că ar declanșa un val de atacuri de represalii.
Termenul limită de două săptămâni este o tactică pe care președintele a folosit-o deja, în special cu Vladimir Putin în războiul împotriva Ucrainei.
Apelurile pentru o pauză a ostilităților au venit la câteva ore după ce surse americane au confirmat că președintele a aprobat planuri detaliate pentru operațiunile americane împotriva instalațiilor nucleare iraniene, considerând că acestea trebuie distruse pentru a împiedica Teheranul să fabrice o bombă atomică.
Israelul a atacat siturile nucleare în principal la suprafață, însă experții consideră că doar bombele americane „distrugătoare de buncăre” de 13 tone au capacitatea de a distruge centrale precum cea de la Fordow, aflată adânc sub munte.
Surse au declarat pentru CBS News că Trump era deschis să permită Iranului să închidă Fordow, dar a decis că aceasta nu poate continua să opereze.
„El crede că nu prea are de ales”, a spus o sursă. „A termina treaba înseamnă distrugerea Fordow.”
Israelienii au spus la rândul lor că Operațiunea Leul care se ridică, așa cum a fost numită campania de bombardamente care durează de șapte zile, ar fi un eșec dacă Fordow ar rămâne în picioare.
În Libia, o tranziție democratică așteptată a lăsat loc unui peisaj infernal al șefilor militari nemiloși și al extremiștilor religioși.
Piețele de sclavi s-au deschis, iar teroriștii Statului Islamic s-au filmat decapitând grupuri de creștini pe plajă. Producția de petrol a scăzut, iar absența unui guvern central i-a determinat pe africani de pe întreg continentul să traverseze Mediterana spre Europa în ambarcațiuni nesigure.
Leavitt a declarat reporterilor la briefingul de joi de la Casa Albă că „președintele echilibrează multe puncte de vedere și ascultă nu doar pe ceilalți lideri mondiali, ci și pe consilierii săi, oamenii de aici din țară și poporul american”.
În ceea ce privește schimbarea de regim, Leavitt a declarat că „prioritatea principală a președintelui în acest moment este să se asigure că Iranul nu poate obține o armă nucleară și să ofere pace și stabilitate în Orientul Mijlociu”.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F05%2Ffcsb-universitatea-craiova.webp)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2F0c5d4647-f65d-4bf1-8b21-cea9f678657b.jpg)
