Președintele Donald Trump a luat decizia de a trimite arme defensive Ucrainei în contextul în care în privat și-ar fi exprimat frustrarea față de oficialii Pentagonului în legătură cu anunțul de săptămâna trecută privind întreruperea unor livrări de arme către Ucraina, acțiune care nu ar fi fost coordonată corespunzător cu Casa Albă, potrivit a trei persoane familiarizate cu situația, citate de AP.

Pentagonul a anunțat săptămâna trecută că va suspenda livrarea unor rachete de apărare aeriană, artilerie ghidată cu precizie și alte arme promise Ucrainei, motivând ceea ce oficialii americani au descris drept îngrijorări privind stocuri americane insuficiente. Însă Donald Trump a declarat luni că SUA se văd obligate să trimită mai multe arme Ucrainei întrucât aceștia au nevoie să se apere, inversând practic măsura.

Două dintre persoane, care au vorbit sub rezerva anonimatului despre discuții interne sensibile, au dezvăluit că a existat o oarecare opoziție internă în rândul conducerii Pentagonului față de pauza în livrări – coordonată de șeful politicilor Pentagonului, Elbridge Colby – înainte de anunțul oficial.

Una dintre persoane l-a descris pe Trump ca fiind luat „prin surprindere” de anunț. Casa Albă nu a răspuns la întrebările legate de această reacție a lui Trump.

Secretarul de presă al Pentagonului, Kingsley Wilson, a negat însă presupunerea că secretarul Apărării, Pete Hegseth, ar fi acționat fără a-l consulta pe președinte.

„Este sarcina secretarului Apărării să facă recomandări militare comandantului-șef. Secretarul Hegseth a oferit președintelui un cadru pentru a evalua transporturile de ajutoare militare și stocurile existente. Acest efort a fost coordonat la nivel guvernamental. Departamentul va continua să ofere președintelui opțiuni solide în ceea ce privește ajutorul militar pentru Ucraina, în conformitate cu obiectivul său de a pune capăt acestui război tragic și a pune America pe primul loc”, a declarat Wilson, într-un comunicat pentru Associated Press.

Întreruperea livrărilor de arme a venit într-un moment dificil pentru Ucraina, care se confruntă cu baraje aeriene tot mai intense – și mai elaborate – din partea Rusiei. Trump pare să fi recunoscut această stare de fapt când a anunțat luni seară: „Trebuie să se poată apăra. Sunt loviți foarte dur acum”.

Întrebat marți de un reporter cine a aprobat pauza în livrarea armelor, Trump răspuns pe un ton iritat: „Nu știu. De ce nu-mi spui tu?”

Suspendarea, aprobată pe 2 iulie, a afectat un pachet de ajutor care includea rachete interceptoare Patriot, cartușe de artilerie de 155 mm, rachete Hellfire, rachete aer-aer Stinger, printre altele. O parte dintre ele ajunseseră deja în Polonia și se aflau în drum spre Kiev când transportul a fost oprit, potrivit NBC News.

Axios a relatat că Trump a promis să trimită imediat 10 rachete Patriot, față de 30 câte ar fi fost pregătite pentru livrare. De asemenea, el a promis că va găsi căi de aprovizionare suplimentare.

Oficiali ai administrației Trump ar fi aflat din presă

Potrivit CNN, Hegseth nu s-a consultat cu secretarul de stat Marco Rubio sau cu trimisul special al SUA în Ucraina, Keith Kellogg, acești oficiali aflând din presă.

Decizia lui Hegseth ar fi fost influențată de o recomandare din partea subsecretarului de stat al Apărării pentru Politici, Elbridge Colby, vechi critic al ajutorului miliar acordat Ucrainei.

Propunerea lui Colby a fost aprobată de secretarul adjunct al Apărării, Steve Feinberg, înainte ca Hegseth să dea aprobarea finală. Surse au declarat pentru CNN că Hegseth, care în prezent nu are un șef de cabinet sau consilieri seniori, a considerat că decizia se aliniază cu prioritățile „America First” ale lui Trump.

Schimbare de ton a lui Trump față de Putin

Președintele american a adoptat o poziție dură și față de președintele rus Vladimir Putin, sugerând că acesta prelungește în mod inutil războiul și nu este serios privind discuțiile de pace.

„Putin ne spune o grămadă de prostii, dacă vreți să știți adevărul”, a spus Trump în timpul ședinței de cabinet de marți. „Este foarte drăguț tot timpul, dar se dovedește că sunt vorbe goale”

Pentagonul anunță reluarea livrărilor către Ucraina

Suspendarea livrărilor de arme anunțată săptămâna trecută a afectat transporturile de rachete Patriot, GMLRS ghidate de precizie, rachete Hellfire și cartușe Howitzer și multe altele, luând prin surprindere nu doar oficialii ucraineni și alți aliați, ci și pe legislatorii americani și alte părți ale administrației Trump, inclusiv Departamentul de Stat.

Pentagonul a declarat luni seară că, la indicațiile lui Trump, va relua livrările de arme către Ucraina „pentru a se asigura că ucrainenii se pot apăra în timp ce noi lucrăm pentru a asigura o pace durabilă și a ne asigura că masacrele încetează”. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt Sean Parnell a adăugat că evaluarea transporturilor militare la nivel global  continuă, ca parte a priorităților de apărare ale „America First”.

De asemenea, nu este clar ce arme vor fi trimise, deși Trump a spus că SUA vor ajuta Ucraina în principal cu arme defensive.

Marți, serviciile și comandamentele de luptă – instituțiile care conduc operațiunile militare americane în întreaga lume – încă trimiteau informații despre stocurile lor de muniții conducerii Pentagonului, a declarat un oficial american.

„Încă fac calculele, la propriu”, a spus oficialul.

Informațiile erau prezentate pe o diagramă cu semafoare — unde munițiile erau fie în stare roșie, galbenă, fie verde, similar cu diapozitivele care fuseseră create cu o săptămână înainte, a spus oficialul. Studiul anterior concluzionase că unele muniții puteau fi trimise în continuare în Ucraina — dar altele atingeau niveluri îngrijorătoare.

O imagine completă asupra numărului de muniții disponibile necesită timp, a spus oficialul, deoarece, deși rachetele Patriot, de exemplu, aparțin inițial Armatei, odată ce sunt solicitate și trimise unui comandament, cum ar fi Comandamentul Central al SUA, serviciul pierde vizibilitatea asupra acelor cifre din inventar.

Primarul prorus al Chișinăului, Ion Ceban, are interdicție de intrare în România și spațiul Schengen pentru o perioadă de cinci ani.

Interdiția i-a fost impusă pentru că reprezintă ,,risc la adresa securității naționale a României”, spun surse din Ministerul Afacerilor Interne.

,,Adevărul” a cerut o reacție de la Natalia Ixari, purtătoarea de cuvânt a primarului Chișinăului, dar aceasta nu a venit deocamdată cu un răspuns. 

În luna ianuarie a acestui an, Ion Ceban, edilul Chișinăului și lider al MAN, alături de Ion Chicu, președintele PDCM, Alexandr Stoianoglo, perdantul alegerilor prezidențiale moldovenești, și Mark Tkaciuk, fost deputat comunist, au format Blocul Alternativa. 

Iar reprezentanții puterii de la Chișinău, printre ei fiind și Doina Gherman, vicepreședinta Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a Parlamentului, au subliniat că acest bloc este o ,,ofertă rusească” pentru ca să compromită parcursul european al Republicii Moldova. 

,,Patru crai de la răsărit au venit cu sol de ,,pace”. Acest bal mascat are un singur scop – să păcălească moldovenii și să fure integrarea europeană a țării. Kremlinul a aruncat zarurile”, a notat vicepreședinta Parlamentului pe Facebook.

,,Ce încearcă să construiască rușii în Moldova azi a devenit foarte clar. Oferta rusească pentru cetățenii Republicii Moldova este o „alternativă pro-europeană” care, alături de partidele asumat pro-ruse, să îngroape integrarea europeană în viitorul Parlament. Toate astea sub tutela oligarhilor fugari. Apele se limpezesc”, a scris Dan Perciun, vicepreședintele PAS și ministrul Educației și Cercetării, pe Facebook. 

Blocul politic a fost lansat în contextul în care în Republica Moldova urmează să fie organizate în data de 28 septembrie alegeri parlamentare, iar Kremlinul va încerca să le influențeze astfel încât să aducă o guvernare favorabilă, au avertizat în repetate rânduri liderii de la Chișinău. 

Liderul MAN, care se declară acum pro-european, s-ar fi aflat la Moscova în ziua în care Rusia a invadat Ucraina. De-a lungul timpului, el a fost membru al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), iar în 2014, la scurt timp după ce Kremlinul a anexat ilegal Crimeea, a susținut referendumul ilegal din Găgăuzia care promova aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia – Kazahstan – Belarus.

Tot în același an, Ion Ceban, alături de mai mulți socialiști, a protestat la Bruxelles contra semnării Acordului de Asociere și Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.  

„Doar în cadrul Uniunii Vamale ţara mai are şansa să-şi păstreze statalitatea şi să apuce calea unei dezvoltări progresive”, a spus atunci Ion Ceban.

Pasagerii aflați la bordul unui avion pe aeroportul Milano Bergamo au descris scenele îngrozitoare după ce un bărbat și-ar fi luat viața sărind în motorul avionului.

Ei și-au amintit că au auzit un zgomot îngrozitor înainte de a fi avertizați: „Nu vă uitați pe geam”. 

Andrea Russo, în vârstă de 35 de ani, din Calcinate, în apropiere de Bergamo, care nu era membru al personalului aeroportului, a sosit la aeroport fără bilet și s-a îndreptat spre o zonă restricționată care duce la pistă, înainte ca doi polițiști de frontieră de serviciu să încerce să îl oprească.

El a reușit să se elibereze de polițiști înainte de a alerga pe pistă și de „a se arunca într-unul dintre cele două turbosuflante” ale zborului Volotea Airbus A319 V73511 de la Milano la Austurias.

„Brusc, am auzit un zgomot și o bubuitură. Unii oameni au văzut ceva prin fereastră și și-au pus mâinile la cap. Ne-au spus că este mai bine să nu ne uităm afară, deoarece ceea ce se întâmplă este foarte neplăcut”, a spus un pasager al avionului, potrivit dailymail.

Câteva momente mai târziu, pilotul s-a adresat pasagerilor informându-i că a avut loc o „problemă foarte gravă în care a fost implicată o persoană”.

La fața locului, polițiștii au fost însoțiți de personalul Brigăzii de zbor și de specialiști din cadrul Unității științifice a sediului poliției din Bergamo, care s-au ocupat de investigații.

Surse din cadrul poliției au declarat că bărbatul avea în trecut „probleme cu drogurile”.

Avionul, ale cărui motoare se pot învârti cu aproape 15.000 de rotații pe minut, ar fi efectuat mișcarea de „împingere înapoi” pentru a ieși din zona de parcare.

Opt zboruri au fost anulate după ce operațiunile pe aeroport au fost suspendate. 

Președintele României, Nicușor Dan, este prins într-un „triunghi amoros politic”, în condițiile în care este curtat de două formațiuni paneuropene – grupul Renew Europe, liberal, la care este afiliat președintele francez Emmanuel Macron, respectiv Partidul Popular European (PPE), de centru dreapta, din care face parte cancelarul german Friedrich Merz, scrie Politico.

Nicușor Dan poartă discuții cu reprezentanți ai ambelor grupuri, în timp ce încearcă să decidă care familie politică europeană ar fi alegerea ideală pentru el.

În calitate de politician independent, fără un partid propriu, nu are din start o „casă” în peisajul politic european, spre deosebire de alți lideri, care au posibilitatea de a se reuni cu „familiile” lor politice, împărtășind idei și dezbătând priorități, notează Politico.

Totuși, Nicușor Dan ar putea fi perceput ca un câștig important pentru centrul politic european, după ce l-a învins în alegerile prezidențiale din mai pe naționalistul de extremă dreaptă George Simion.

Pe de altă parte, afilierea la o familie politică europeană este importantă,  întrucât vine la pachet cu oportunitatea de a influența dinamicile puterii la masa Consiliului European de la Bruxelles.

În timp ce fiecare țară are libertatea de a-și urmări propriile priorități, membrii familiilor politice se întâlnesc regulat înaintea summiturilor pentru a-și coordona pozițiile și a stabili strategii pe termen lung, dar și pentru a clădi rețele de comunicate și a stabili legături.

Ce alegere va face Nicușor Dan?

În ajunul Consiliului European de la Bruxelles, în iunie, Nicușor Dan a fost invitat la reuniunile ambelor formațiuni, și a anunțat că va onora  invitațiile, însă în final n-a mai participat la niciuna.

„Inițial, el a spus că va participa la ambele reuniuni, însă s-a răzgândit, considerând că nu ar fi fost politicos să meargă, având în vedere că erau programate discuții importante pe teme sensibile”, a declarat un purtător de cuvânt al președintelui Dan, precizând că acesta „cântărește foarte atent înainte de a lua o decizie” privind participarea la următoarele reuniuni.

Grupurile europene așteaptă un răspuns din partea lui Nicușor Dan 

Un oficial din grupul Renew  Europe declarat pentru Politico că liberalii au șanse bune să-l convingă pe Nicușor Dan, presupunând că acesta s-ar simți obligat să păstreze distanța față de conservatori.

„Dan a făcut campanie împotriva corupției. N-ar da bine deloc dacă, în cele din urmă, s-ar alătura conservatorilor români – aceiași care au fost acuzați de clientelism acasă”, a comentat acest oficial.

De cealaltă parte, oficialii din PPE par încrezători că Nicușor Dan va alege un grup de centru-dreapta,  ținând seama de viziunea sa politică.

Din punct de vedere politic, ambele opțiuni sunt atractive pentru Nicușor Dan, un pro-european convins, care se situează în centrul spectrului politic românesc, notează Politico.

După ce a câștigat alegerile prezidențiale din mai, Nicușor Dan l-a nominalizat pe Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru. Acesta este membru al Partidului Național Liberal, care este afiliat PPE.

Context

Întrebat în iunie de jurnaliști dacă se simte mai apropiat de liderii din PPE sau de cei din grupul Renew Europe, șeful statului a ținut să clarifice că va participa la reuniunile PPE în calitate de invitat.

„Da, am confirmat prezența în calitate de invitat și nu membru în vreun fel sau altul la grupul Popular European”.

Ulterior, președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, a anunțat într-o conferință de presă că l-a sunat pe Nicușor Dan pentru a-i mulțumi personal pentru că va fi prezent la reuniunile PPE.

„El este un politician independent, neafiliat unui partid, şi de aceea sunt foarte mândru că a ales PPE drept spațiu în care să prezinte şi perspectiva românească”, a spus acesta.

Printre liderii care și-au anunțat prezența la reuniunile PPE s-au numărat: președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European Roberta Metsola și premierul polonez Donald Tusk.

Printre invitații la reuniunile Renew s-au aflat:  președintele francez Emmanuel Macron, premierii Sloveniei și Irlandei și șefa diplomației UE Kaja Kallas.

Participarea la reuniunile familiei politice din care fac parte înaintea summiturilor Consiliului European este o practică uzuală la nivelul Uniunii Europene, liderii statelor membre discutând în prealabil teme de interes comun.

Poliţia germană a anunţat miercuri, 9 iulie, arestarea unui cetăţean bosniac şi efectuarea mai multor percheziţii în landul Renania de Nord-Westfalia, vestul Germaniei, în cadrul unei anchete privind posibila finanţare a unui proiect de atentat terorist islamist.

Suspectul, în vârstă de 27 de ani, a fost arestat în timpul unei operaţiuni a unei unităţi speciale de intervenţie a poliţiei germane (SEK), efectuate miercuri dimineaţa în regiunile Essen şi Dortmund, au declarat poliţia şi procuratura locală într-un comunicat, relatează AFP şi dpa, citate de Agerpres.

Autoritățile germane nu au oferit detalii suplimentare despre presupusul proiect de atentat, în special despre locul în care urma să fie comis sau metoda de executare a acestuia, dar au spus că ancheta este în desfăşurare.

Suspectul avea instruire militară, potrivit ziarului Bild.

Percheziții simultane

Percheziţiile au avut loc simultan la şase proprietăţi din oraşele Essen, Dortmund, Düsseldorf şi Soest, au declarat procurorii şi poliţia din Essen în comunicat.

Alte câteva percheziţii au fost efectuate în regiune la domiciliile unor terţe părţi, care sunt considerate în prezent „martori” în acest caz, pentru confiscarea de dovezi.

Fonduri strânse „pentru finanţarea unui atentat terorist islamist”

Ancheta poliţiei a început pe baza suspiciunii de fraudă în bandă organizată şi a identificat ulterior că fondurile strânse erau „destinate să fie utilizate pentru finanţarea unui atentat terorist islamist”, se mai arată în comunicat.

Raidurile au avut drept scop prevenirea planificării şi executării presupusului atac şi clarificarea situaţiei, au declarat autorităţile.

Renania de Nord-Westfalia, cu peste 18 milioane de locuitori, este cel mai populat land din Germania.

Amintim că un atac soldat cu cinci morţi şi peste 200 de răniţi a avut loc  în 2024 în Germania: un refugiat saudit a intrat cu maşina în mulţime la târgul de Crăciun din Magdeburg a deteminat mai multe țări iau măsuri pentru intensificarea securităţii.

Un tată din Texas a lăsat mesaje de adio sfâșietoare copiilor săi cu doar câteva momente înainte ca el și soția sa să fie măturați de apele învolburate. 

Jeff Ramsey, în vârstă de 61 de ani, agent de asigurări din Lewisville, este dat dispărut după ce torentul mortal i-a lovit rulota în parcul de rulote din Kerrville, unde stătea cu soția sa, Tanya, în vârstă de 46 de ani, și câinele lor, Chloe.

„După ce și-au dat seama că nu pot face nimic, mama mea vitregă a vorbit la telefon cu mama ei, în timp ce tata ne-a sunat pe mine și pe sora mea. Noi dormeam. Ne-a lăsat un mesaj în care ne spunea că nu va reuși să supraviețuiască și că ne iubește atât de mult, spunându-ne la revedere”, a declarat fiul cuplului, Jake, pentru The Post.

„M-a sunat când și-a dat seama că nu mai există nicio speranță. A fost un mesaj voicemail scurt. Mi-a lăsat doar un mesaj vocal. A spus: ”, își amintește Jake, remarcând cât de neobișnuit era să își audă tatăl vorbind cu teamă.

Sunetul apei care se scurge putea fi auzit în mesajul vocal lăsat surorii sale câteva minute mai târziu, în timp ce mama sa vitregă striga pe fundal: „Murim, murim!”

De asemenea, Jeff a profitat de ultimele clipe înainte ca apa să îl cuprindă pentru a-i avertiza de pericolul iminent pe fratele Tanyei și pe mama acesteia, care stăteau la o altă cabană aflată la aproximativ 150 de metri de râu, sunându-i la ora 4:30 în acea dimineață.

Jeff, care era implicat în Adaptive Training Foundation, o sală de sport pentru amputați și persoane în scaun cu rotile, lasă în urmă copiii Jake, 24 de ani, și Rachel, 23 de ani.

Salvatorii au găsit ulterior trupul Tanyei, identificând-o după tatuajele sale distinctive. Supraviețuitoare a cancerului la sân, Tanya lucra ca manager la un magazin de peruci din Dallas.

În mod miraculos, familia a găsit-o pe cățelușa Chloe la un adăpost local pentru animale, deoarece fusese microcipată.

„Aceasta a fost singura veste bună pe care am primit-o tot weekendul. Eu și sora mea am fost foarte bucuroși pentru că este o bucățică imensă din inima tatălui meu și a mamei mele vitrege”, a spus Jake.

Peste 160 de persoane sunt încă de negăsit după inundațiile devastatoare din Texas. 

Bilanțul deceselor este dramatic: au fost raportate cel puțin 108 decese legate de inundații în centrul statului, potrivit autorităților. Printre victime se numără 27 de copii şi monitori ai taberei creștine pentru fete Camp Mystic, situată pe malul râului Guadalupe. Tabăra găzduia aproximativ 750 de persoane. 

Citește mai multe despre: tata

În estul Germaniei, la doar aproximativ 100 km de Berlin, se află un oraș care are nevoie urgentă de noi locuitori. Autoritățile oferă cazare gratuită timp de 14 zile celor care intenționează să se mute în Eisenhüttenstadt.

Situat chiar lângă granița cu Polonia, Eisenhüttenstadt oferă această șansă persoanelor care doresc să se mute permanent: navetiștilor, profesioniștilor în căutarea unor noi orizonturi, lucrătorilor calificați care doresc o schimbare. Perioada de probă pentru a locui în oraș se va desfășura între 6 și 20 septembrie, iar înscrierile sunt încă deschise, potrivit ziarul românesc.

Potrivit sursei citate, participanții selectați vor fi cazați în inima orașului, unde timp de 14 zile vor trăi ca adevărați locuitori. 

Pentru început, cei care vor să locuiască în acest oraș vor avea parte de tururi ghidate, precum și diverse activități sociale care le vor permite să cunoască comunitatea locală.

Eisenhüttenstadt, cunoscut anterior ca Stalinstadt (după numele lui Iosif Stalin), a fost redenumit după reunificarea Germaniei în 1989. Ca multe orașe din fosta RDG, populația sa a scăzut de la peste 50.000 la aproximativ 24.000 de locuitori. Orașul găzduiește cel mai mare combinat siderurgic din estul Germaniei.

Odată cu schimbările structurale care au urmat reunificării, populația s-a redus aproape la jumătate. Pentru a controla procesul de micșorare, a fost demarat un program de reamenajare urbană, care a implicat demolarea și renovarea a numeroase apartamente.

Pentru iubitorii de arhitectură socialistă, este o adevărată bijuterie: multe clădiri din acea perioadă sunt monumente.

Înscrierile pentru șederea de probă gratuită de două săptămâni pot fi trimise încă în iulie 2025. Detalii și formularul de înscriere sunt disponibile pe site-ul oficial: https://www.xn--jetzt-plne-schmieden-izb.de/probewohnen/

Profesorul Sergiu Mișcoiu a comentat informația din presa israeliană conform căreia Iranul ar fi avut drept obiective pe termen lung atacarea cu rachete balistice a capitalelor europene. În acest context, inclusiv a Bucureștiul ar putea fi o țintă.

Iranul avea ca obiective pe termen lung atacarea cu rachete balistice a capitalelor Europei și a coastei de est a Statelor Unite ale Americii, a declarat un oficial al armatei israeliene pentru The Medialine (TML News). În pofida operațiunilor Israelului care au distrus peste jumătate din lansatoarele de rachete iraniene, pericolul rămâne major, a relatat vineri agenția de presă The Media Line, citată de Jerusalem Post.

„Rachetele pe care Iranul le dezvoltă pot deja să ajungă în Europa, iar ei au planuri pentru îmbunătățiri care le-ar putea permite să lovească Statele Unite”, a declarat oficialul.

Acesta a subliniat și urgența de a gestiona programul nuclear al Iranului, care avansează în spatele cortinei, în ciuda aparențelor unor discuții diplomatice. Iranul are deja suficient uraniu îmbogățit pentru cel puțin 10 bombe atomice.

„Având la dispoziție asemenea resurse, nu există niciun motiv să îmbogățească uraniul la nivelurile actuale, decât dacă urmăresc în mod activ construirea de arme nucleare”, a spus oficialul.

Potrivit acestuia, Iranul avansa în fiecare etapă a procesului de dezvoltare a armelor nucleare, iar dacă nu s-ar fi intervenit, lumea s-ar fi confruntat cu realitatea unui Iran înarmat nuclear.

Oficialul a mai explicat că, la începutul conflictului, Iranul avea aproximativ 2.000–2.500 de rachete balistice, însă se îndrepta rapid către o strategie de producție în masă, ceea ce ar putea duce la o creștere a stocului lor de rachete până la 8.000 sau chiar 20.000 în următorii câțiva ani.

Ambasadorul Israelului în România, Lior Ben Dor, a avertizat în luna iunie că amenințarea programului nuclear al Iranului nu vizează doar Israelul, ci și Europa, deoarece rachetele balistice iraniene pot lovi capitale europene, inclusiv Bucureștiul.

„Iranul nu e doar o amenințare pentru Israel. Este o amenințare pentru toți. Și România, și Uniunea Europeană ar trebui să fie îngrijorate. Ei dezvoltă rachete cu rază lungă care pot ajunge în capitalele europene. Atacurile lor din ultimele luni au vizat în mod deliberat populația civilă”, a declarat acesta.

Mișcoiu: „O informație de propagandă a Israelului”

„E o informație de propagandă a Israelului și cred că mai degrabă a regimului Netanyahu, care are ca obiectiv solidarizarea țărilor occidentale cu acțiunea externă a Israelului, inclusiv a celor care s-au arătat critice față de atacarea Iranului. Liderii europeni nici măcar nu i-au oferit sprijin lui Netanyahu, ei au oferit sprijin Israelului pentru că Israelul apără valori mai apropiate de valorile occidentale și există, desigur, această traumă colectivă a holocaustului care încă mai e vie în capitalele europene, cât și din rațiuni strategice și din rațiuni istorice și culturale. Însă aproape toți liderii europeni îl critică vehement pe Netanyahu și și-ar dori cu toții ca acesta să fie înlocuit de un lider rezonabil care să cultive negocierea și dezbaterea și care să fie mult mai puțin orientat spre menținerea puterii politice prin continuarea practic a războiului ca armă de unire a tuturor sub steagul național și sub liderul de la Tel Aviv”, este de părere profesorul Sergiu Mișcoiu.

„Nu văd o acțiune imediată a Israelului”

Este această știre privind pericolul Iranului asupra Europei un semn că Israelul pregătește noi operațiuni împotriva acestuia?

„E posibil să fie o pregătire a terenului pentru o nouă serie de acțiuni. M-ar mira, personal, să se întâmple imediat acest lucru, fiindcă, totuși, există oprobiul opiniei publice internaționale și mai ales a aliaților Israelului, inclusiv al lui Donald Trump, care a fost cumva obligat să atace Iranul în solidaritate cu Israelul. Iranul a fost totuși șifonat masiv în ceea ce privește prestația sa internațională. Să nu uităm cum s-a derulat acest act simbolic de răspuns al Iranului asupra bazelor americane din Qatar, atac pre-anunțat, practic inutil din punct de vedere militar. Date fiind aceste lucruri nu cred că acum, cu un Iran slăbit în acest fel și pus la colț, Israelul va acționa militar decisiv din nou în săptămânile următoare. Mai degrabă, e probabilă o operațiune de sădire în opinia publică a unei idei privind pericolul iranian care să poată fi ulterior utilizată în acțiunea Israelului, dar acest lucru n-l văd făcut imediat”.

Cu toate acestea, Iranul a luat decizia de a întrerupe cooperarea cu Agenția Nucleară Internațională în ceea ce privește monitorizarea programului nuclear. Este acesta un argument pentru Israel de a mai continua cu o acțiune militară hotărâtă?

„Sigur că e un argument în plus pentru Israel de a acționa. În dosarul pe care îl prezintă Israelul internațional privind Iranul, contează faptul că Iranul nu se mai supune controlului Agenției Nucleare Internaționale. Până la urmă, o decizie privind un atac asupra Iranului nu poate veni decât prin justificarea care a existat în cazul atacului prcedent asupra Iranului, anume că există șanse iminente ca Iranul să ajungă la posibilitatea de a realiza o bomba atomică și deci trebuie din fașă tăiată sursa acestei posibilități”, a precizat profesorul.

După decenii în care Europa s-a străduit să scape de minele antipersonal – arme care ucid fără discriminare și mult timp după încheierea conflictelor – cinci țări de graniță cu Rusia iau în calcul revenirea la o practică abandonată tocmai pentru brutalitatea ei, scrie The New York Times.

În plină epocă a fricii post-2022, cu războiul din Ucraina în desfășurare și granițele estice ale Uniunii Europene tot mai tensionate, Polonia, Finlanda și cele trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – au anunțat că vor să părăsească Convenția de la Ottawa, tratatul internațional care interzice folosirea minelor antipersonal, în vigoare din 1999.

Decizia nu produce efecte imediate – procesul de retragere durează șase luni –, dar marchează un moment de cotitură. O fisură vizibilă în consensul post-Război Rece privind eliminarea armelor cu potențial de distrugere civilă masivă.

Războiul a schimbat totul

„Războiul din Ucraina a schimbat totul”, spune Veronika Honkasalo, deputată în Parlamentul finlandez și una dintre puținele voci care s-au opus ieșirii din tratat. Frica publică a crescut, spune ea, în condițiile în care Finlanda are o graniță terestră de 1.300 de kilometri cu Rusia și o istorie complicată cu vecinul de la est.

De cealaltă parte, susținătorii revenirii la minele antipersonal argumentează că nu este vorba despre revenirea la vechile stocuri masive sau despre abandonarea principiilor umanitare, ci despre o adaptare la realitățile unui război în care Rusia folosește intens acest tip de armament. „Minele nu opresc o divizie mecanizată, dar forțează inamicul să își asume riscuri sau să consume resurse pentru deminare”, afirmă Laurynas Kasčiūnas, fost ministru al Apărării din Lituania, care a vizitat Ucraina anul trecut și a inițiat discuțiile la nivel baltic.

O armă contestată, dar folosită

Deși minele antipersonal sunt, conform Comitetului Internațional al Crucii Roșii, responsabile în proporție de 80% pentru victime civile – mulți fiind copii –, unele armate încă le consideră utile din punct de vedere tactic.

Ucraina, membră a tratatului din 2006, a ezitat inițial, dar după eșecul contraofensivei din 2023 și în fața tacticii rusești de trimitere în valuri a infanteriei, și-a schimbat poziția. Președintele Volodimir Zelenski a semnat luna aceasta decretul prin care anunță retragerea Ucrainei din tratat, invocând faptul că Rusia „folosește minele antipersonal cu un cinism extrem”.

Paradoxal, Ucraina mai deține peste 3 milioane de astfel de mine – aproximativ jumătate din ce avea înainte de a adera la Convenția de la Ottawa. Rămâne însă neclar dacă le poate folosi legal, deoarece tratatul interzice retragerea în timpul unui conflict armat.

Comunitatea internațională: „O cutie a Pandorei”

Pentru activiștii anti-mine, momentul este considerat unul periculos. „Suntem furioși pe aceste țări. Știu bine că minele nu le vor apăra cu adevărat de Rusia. Este un joc politic”, declară Tamar Gabelnick, directoarea Campaniei Internaționale pentru Interzicerea Minelor Terestre, organizație distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în 1997.

Mary Wareham, expertă la Human Rights Watch și participantă la negocierile inițiale pentru tratat, atrage atenția asupra precedentului creat. „Dacă renunțăm la un acord atât de important, ce urmează? Vom contesta și tratatele împotriva armelor chimice, biologice sau nucleare?”

Pentru context, mai mult de 160 de state sunt semnatare ale Convenției de la Ottawa, dar nu și marile puteri militare – Rusia, China sau SUA. Potrivit datelor ONU, tratatul a dus la distrugerea a peste 55 de milioane de mine și la scăderea victimelor anuale de la peste 20.000 la aproximativ 3.500 în ultimele două decenii.

Rămâne Norvegia

Dintre toate statele europene care împart graniță cu Rusia, doar Norvegia rămâne fermă în angajamentul său față de tratat. Restul invocă „amenințări semnificativ crescute” în regiune și nevoia de flexibilitate militară.

Într-un comentariu amar, Paul Heslop, consilier ONU și expert britanic în deminare, amintește de implicarea regretatei prințese Diana în campania împotriva minelor. „Ar fi dezamăgită să vadă că, după aproape trei decenii de la vizita ei în Angola, lumea face pași înapoi”, spune el.

Pentru Europa de Est, această alegere între apărare și principiile umanitare nu este una teoretică. Este una urgentă – și profund incomodă, notează NYT.

Războiul a afectat grav agricultura din Ucraina și mai ales pe micii fermieri, care sunt nevoiți acum să-și cultive câmpurile sub amenințarea unui atac aerian cu drone, relatează The Guardian, într-un reportaj realizat în așezările de graniță situate aproape de front.

Înainte de invazia rusă la scară largă, agricultura era unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere, contribuind cu 10,9% la PIB-ul țării și asigurând 17% din locurile de muncă în 2021. Acum lucrătorii s-au împuținat în urma recrutărilor obligatorii.

Trei zile pe săptămână, fermierul Mykola Mondrayev, în vârstă de 55 de ani servește într-o unitate de apărare teritorială. În celelalte zile își lucrează pământul.

Ferma sa se află la mai bine de 30 km de linia frontului, în afara orașului de graniță Sumî, dar asta nu înseamnă că se simte în siguranță, spune el.

„Rușii nu atacă doar obiective militare. Atacă și ferme. Agricultura este în centrul culturii ucrainene și asta încearcă ei să distrugă”, spune el.

Războiul amenință comunitățile rurale din Ucraina, iar provocările sunt multiple. Un sfert din terenurile agricole ale țării se află sub ocupație rusă. Câmpurile sunt contaminate cu mine și muniție neexplodată. Fermierii și muncitorii au acum îndatoriri suplimentare: ei sunt și soldați.

În apropierea frontului, fermierii au interdicție să-și lucreze terenurile, în timp ce pe unele câmpuri agricole au fost săpate fortificații.

Războiul a exacerbat problemele cu forța de muncă, pe fondul depopulării satelor. Fermele mai mici, care nu sunt eligibile pentru scutiri de la înrolare, sunt cel mai grav afectate. 

Cei trei ani de război au fost brutali”, explică Oleh Khomenko, directorul general al Clubului Agricol din Ucraina. „Potrivit Băncii Mondiale, pierderile au fost de ordinul a 100 de miliarde de dolari, inclusiv ale infrastructurii cheie, cum ar fi ascensoarele, precum și a terenurilor agricole, a fabricilor și a facilităților de producție, în afară de pierderile umane, de exemplu forța de muncă.”

Deficitul de lucrători a ajuns la 30%, comparativ cu 10% înainte de război, a explicat el, precizând: „Fermierii care și-au pierdut terenurile își pierd afacerile pentru că nu se pot muta pur și simplu în altă parte.”

Periculos de aproape de linia frontului

Riscurile implicate de agricultura la 30 km de linia frontului i-au fost dramatic demonstrate lui Mikola Panasenko anul trecut, când hambarul și biroul său din Sumî au fost lovite de două ori de drone, la un interval de o săptămână.

Panasenko cultivă secară, ovăz și floarea-soarelui.

„Nu există muncitori pentru ferme”, spune el. „Aproape toată lumea a fost recrutată fie în armată, fie în unitățile teritoriale. Nimănui nu-i pasă.”

În regiuni precum Harkov și Sumi, situate aproape de front, afacerile agricole au devenit dificil de administrat fermele mai mari necesitând escorte de securitate cu bruiaje anti-drone pentru a semăna câmpurile.

„Efectul este de domino. Micii fermieri ca noi aprovizionează atât piața internă, cât și exportul. Moara locală cumpără de la noi. Îi sprijinim pe sătenii care cumpără animale și semințe [pentru fermele mici]. Angajăm lucrători din comunitățile locale. Fără fermieri, sate întregi vor muri”, spune fermierul citat mai sus.

Alți fermieri mici spun povești similare.

Andri Sema, în vârstă de 52 de ani, are 150 de hectare de pământ agricol. 

El povestește despre o dronă rusească doborâtă pe terenul său în primăvară.

„Unele dintre aceste drone de supraveghere sunt capcane. Așa că fermierilor le este frică să le mute. Auzim drone aproape în fiecare zi. E din ce în ce mai rău. În fiecare zi auzim despre o fermă sau alta care este lovită.”

Terenuri intersectate de tranșee

Ca multe alte ferme din apropierea zonei de luptă, cea a fermierului este străbătută de zig-zagurile adânci ale tranșeelor ​​proaspăt săpate, întrerupte de baricade împotriva amenințării Rusiei cu o nouă ofensivă în regiunea Sumî.

„Am pierdut aproximativ o treime din venitul meu. Deocamdată supraviețuim cultivând secară și floarea-soarelui, pe care le vindem statului. Nu mai am niciun lucrător acum. Sunt singur la fermă și mă ocup de ea cu ajutorul fiului meu. Înainte, angajam cinci persoane”, spune Sema.

Zone restricționate

Deși marile ferme s-au descurcat mai bine în timpul războiului, acestea au propriile dificultăți.

„Aproximativ 20% din terenul nostru se află în zona militară restricționată”, spune Serhi Bondarenko, director executiv al companiei Victoria, care cultivă grâu, floarea-soarelui și rapiță pe aproximativ 45.000 de hectare de teren și are peste 500 de angajați. Dar acum productivitatea s-a redus cu 10-15%.

„În zona noastră e mai rău decât anul trecut. Unul din lifturile de cereale a fost avariat, în timp ce un al doilea nu funcționează pentru că este aproape de linia frontului. De pe acoperiș poți vedea cel mai apropiat sat rusesc.”

„Pe lângă toate acestea, 10% dintre lucrătorii noștri au fost recrutați, chiar dacă avem statutul de infrastructură critică”.

Cea mai mare problemă este însă lucrul sub amenințarea dronelor.

E ca și cum am avea propria noastră zonă de luptă pe câmpuri, dar dacă ne-am opri, compania nu ar mai exista. Avem propria noastră echipă de securitate. Merg pe câmpuri pentru a verifica locația și țin legătura cu armata. Au arme anti-drone și, după ce verifică sectorul în care vrem să semănăm, le spunem lucrătorilor când credem că este un moment sigur, iar apoi echipa de securitate rămâne cu lucrătorii pentru a-i liniști.”

Impact în lanț

Dar cele mai vulnerabile sunt gospodăriile rurale ale Ucrainei, care cultivă peste o treime din producția agricolă pentru consum intern.

„În comunitățile din prima linie, acestea nu sunt înregistrate în baze de date, deoarece nu sunt considerate întreprinderi agricole în sensul larg. Una dintre prioritățile noastre este sprijinirea persoanelor vulnerabile care doresc să rămână”, spune  Rein Paulsen, directorul departamentului de urgență din cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

„Evident, una dintre principalele provocări are legătură cu riscul fizic al muniției neexplodate și al contaminării solului, iar aceasta este o problemă foarte importantă pentru un număr mare de familii de fermieri. Iar situația se înrăutățește.”

„Estimăm că 138.000 km pătrați sunt contaminați cu muniții neexplodate, iar apa este, de asemenea, în pericol. O altă provocare este că războiul a accelerat schimbările demografice, cu o proporție tot mai mare de capi de familie în vârstă și acum de femei cap de familie.”

Și chiar și departe de linia frontului, conflictul îi afectează și pe cei mai mici fermieri.

„Am întâlnit pe cineva în zona Lviv, în vestul îndepărtat al țării, departe de linia frontului, care ne-a povestit cum se confruntă cu dublarea costului așchiilor de lemn”, spune Paulsen. „Cu cât războiul durează mai mult, cu atât impactul este mai mare.”

„Au fost văzute ca o prioritate mai puțin vizibilă”, spune el, referindu-se la eforturile internaționale uriașe de a menține fluxul de cereale ucrainene către țările care depind în mare măsură de acestea, în special în sudul lumii.

„Dar vorbim despre structura societății ucrainene, despre viața rurală invizibilă a țării.”

Citește mai multe despre: sumi