luni, iunie 23, 2025
No menu items!
Acasă Blog

Adrian Vasilescu: “Creșterea TVA este inflaționistă. România are nevoie de un Guvern care să reziste. REDUCEREA DEFICITULUI bugetar este obligatorie”

0

Contextul internațional extrem de tensionat din ultima perioadă, peste care se suprapune și situația actuală incertă, cu un nou Guvern a cărui naștere  s-a dovedit a fi complicată și dureroasă, are nevoie mai mult ca oricând de specialiști care să ia decizii sănătoase pentru economie și finanțele țării, pentru cetățenii care așteaptă îngrijorați planul de măsuri care să scoată țara din actualul complex al dezechilibrelor.

Inflație, dezinflație și din nou inflație, chiar dacă fără amenințarea cu deflația prin care au trecut 15 țări din UE în septembrie 2024, și ce ar mai putea să urmeze dacă prețurile vor crește și mai mult la bunuri – îndeosebi la alimente, la medicamente – și la servicii, dobânzile la credite, plus ce ar putea să aducă eliminarea plafonării prețurilor energiei sunt subiecte disecate la Gândul Exclusiv, într-un amplu interviu realizat cu Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naționale a României (BNR).

Sunt teme nu doar de extremă importanță, ci și de extremă dificultate. Iar analiza lui Adrian Vasilescu, de două decenii în serviciul Băncii Naționale, poate fi un bun reper pentru opinia publică, pentru toți cei dornici să înțeleagă fenomenele economice și financiare cu care se confruntă țara în acest timp dominat de riscuri, de incertitudini și de vulnerabilități.

Banca centrală a României – având între principalele obiective și atribuții asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, stabilitatea financiară, stabilirea și aplicarea politicii monetare și a politicii valutare, administrarea rezervelor internaționale – este deosebit de activă în acest context intern și internațional, mai ales că legea o plasează în linia întâi a confruntării cu inflația, care se manifestă la nivel global.

Adrian Vasilescu a declarat, în interviul la Gândul Exclusiv, că în actualele împrejurări, riscul geopolitic este cel mai periculos, inclusiv ca fenomen inflaționist. Și s-a manifestat periculos pentru că, în iarna lui 2022, riscului energetic, care a aprins focul inflației globale în 2021, i s-a adăugat riscul geopolitic. Fără aceste înlănțuiri, dezordinea prețurilor n-ar fi avut resurse să toace nervii și banii lumii întregi atâția ani. Criza prețurilor a ajuns la jumătatea celui de-al cincilea an și abia în 2026 va fi posibil să i se pună punct.

“Banca Națională a României «desenează» o hartă a riscurilor. O hartă pe care o schimbă în fiecare an pentru că, în timpuri grele, ordinea riscurilor, în raport cu gradul lor de pericol, se schimbă anual. Riscul geopolitic este acum pe primul loc. Banca Națională e atentă clipă de clipă la efectele nocive pe care acest risc le produce în sfera ei de atribuții. Și cum lovite sunt întâi și întâi stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, BNR întărește apărarea în aceste sectoare”, a spus Adrian Vasilescu.

“Ar trebui să ajungem în șapte ani cu deficitul bugetar la 3% din PIB”

În cazul în care măsurile luate de noul Guvern vor afecta stabilitatea prețurilor, am vrut să aflăm de la Adrian Vasilescu ce s-ar putea face pentru a nu ajunge în impas major, mai ales că în această perioadă politicienii consultați au avansat soluții inflaționiste. Iar cea mai vehiculată, cea mai disputată măsură între reprezentanții partidelor și președintele Nicușor Dan a fost aceea a creșterii TVA-ului cu cel puțin două procente.

“Complicată problemă! Dacă, de pildă, iei o decizie, la ora asta, să nu crească TVA-ul, ar însemna că pe partea stabilității prețurilor ai făcut un lucru bun. Ai îndepărtat un pericol inflaționist! Dar numai să nu fie reversul mai rău! Partidele de guvernământ, dacă vor scăpa de un pericol inflaționist pentru că nu vor urca TVA-ul, vor fi obligate să găsească noii soluții de echilibrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Pentru că la reducerea deficitului bugetar nu există alternativă. La acest capitol nu vom avea nicio păsuire din partea agențiilor de rating suveran. În câțiva ani trebuie să ajungem la un deficit bugetar de 3% din PIB. Și nu va fi posibil s-o facem numai tăind cheltuieli”, afirmă Adrian Vasilescu.

Ce ar însemna șapte ani pentru România? Pentru că în șapte ani va trebui să reducem deficitul la 3% din PIB. Răspunsul lui Adrian Vasilescu este categoric: “Politică fiscală strânsă”.

“Aici sunt în joc doi termeni. Unul care este fluturat în dezbateri publice de mai mulți  formatori de opinie, care spun că  austeritatea ne așteaptă! Pentru că austeritatea este și un cuvânt care face rating. Atrage mai mulți cititori, mai mulți telespectatori. Și mai este termenul preferat de  Guvernatorul BNR. Dieta! De dietă e nevoie și în viața de zi cu zi. Va fi nevoie de dietă și în ajustarea deficitului bugetar. Adică de un regim de viață sănătoasă!

“Cu austeritatea, strângi cureaua mult și te sufoci, cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă”

Adrian Vasilescu a subliniat faptul că noul Guvern va trebui să fie un “foarte bun nutriționist”, ceea ce ar însemna – în opinia sa – o abordare sănătoasă și totodată mai puțin periculoasă decât austeritatea.

“Există o sintagmă pe care n-o agreez, dar recurg la ea pentru că e folosită frecvent și e ușor de înțeles: Strângem cureaua! În condiții de  austeritate, strângi cureaua mult și te sufoci; cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă. Adică  o economie sănătoasă, finanțe sănătoase, un deficit bugetar care să nu sară calul, dar să rămână un deficit bugetar activ.

Deficitul bugetar activ, în traducere, înseamnă o marjă de 3% din PIB, un prag pe care îl acceptă și Comisia Europeană, și FMI-ul și ești împăcat cu toată lumea. Iar «3%» înseamnă că peste ce s-a stabilit prin legea bugetului – adică peste veniturile obținute  din impozitele pe pensii, din impozitele  pe salarii, din impozitele pe profitul întreprinderilor, taxe și altele, inclusiv din colectarea TVA-ului, taxă pe care o plătește absolut toată suflarea dintr-o țară, de la copii la veterani – mai poți activa din împrumuturi, la nivel de 3% din PIB-ul țării, o sumă pentru investiții și alte cheltuieli. Vrei ca suma asta să fie mai mare? Nu îngroși deficitul, ci faci un PIB mai mare”.

Radiografia intervenției BNR din luna mai 2025

În dimineața zilei de 5 mai anul curent, încă de la deschiderea băncilor, investitorii din piața valutară – îngrijorați de instabilitatea provocată de demisia prim-ministrului, de „decapitarea guvernului” deci – au început să retragă masiv capital din piața valutară. Dezechilibrul provocat între cererea și oferta de valută amenința să producă o depreciere dramatică a leului.

Banca Națională a intervenit de urgență, apărând stabilitatea leului. Întrebat dacă, în funcție de planul de măsuri fiscale care vor fi adoptate de noul Guvern, s-ar putea repeta povestea intervenției BNR ca în luna mai a acestui an, Adrian Vasilescu a detaliat care sunt regulile pieței, pornind de la investitor și comportamentul acestuia în perioade tensionate, de mare incertitudine.

“Cuvântul cheie aici este investitor. Piața noastră valutară este o piață vie, o piață activă, o piață care funcționează bine, dar trebuie să răspundă la niște comenzi. Comenzile sunt date de legitățile economice. Legitățile economice sunt obiective, nu sunt făcute de oameni. Nu poate niciun parlament, când vrea, să schimbe vreo legitate economică. Ele vin peste noi și impun ajustări când nu le îndeplinim cerințele. În toată istoria noastră, când nu le-am respectat, s-au răzbunat.

Este cert că investitorii vin cu banii lor acolo unde predomină un climat de stabilitate și pleacă imediat de acolo unde un astfel de climat riscă să se destrame. Cum a fost momentul de a doua zi după rezultatul turului 1 al alegerilor prezidențiale, între 5 și 16 mai.

Pe piața valutară, cerința principală este raportul echilibrat între cerere și ofertă, între cererea de lei a unor investitori străini care vin cu oferta lor de valută. Ei vin pe piața noastră pentru că este atractivă, Vin cu valută, pe care o schimbă în lei. De ce vin? Înseamnă că au nevoie de lei, înseamnă că leul este o monedă căutată. (…)

Știm, însă, de la Keynes (n.r. – economistul britanic John Maynard Keynes) că investitorul este un animal fricos. Când se strică vremea acolo unde este el prezent cu banii lui sau când doar i se pare că se strică vremea, ca orice animal fricos, nu luptă, fuge.

Ce s-a întâmplat în 5 mai de au început să fugă investitorii? Foarte simplu. S-a agitat piața internă și investitori au intrat în panică. Au început pur și simplu să fugă. Unii formatori de opinie au rămas nedumeriți că fug investitorii. Cu ce fug? Fug cu avionul, cu trenul, cu vaporul?… Fug cu internetul! De la un alt capăt de lume, un ins, că sunt și foarte mulți investitori individuali, ajunge la noi cu internetul într-o clipă. Sau invers. Tu ești aici, în România, și dacă vrei să intri pe o piață din Uniunea Europeană, pe oricare, dacă ai un calculator, ai legătură la internet și desigur ai bani, poți să intri pe piața unui stat oarecare. (…)

Investitorii, când văd că sunt în pericol banii lor – indiferent că sunt persoane individuale, sunt fonduri de investiții, sunt fonduri de pensii, sunt bănci de investiții  sau companii -, caută de îndată un adăpost. Sunt miliarde de lei care circulă în afara țării și ne fac nouă bine aici. Miliarde de lei! Ei bine, când au început să dispară miliarde de euro, de dolari și de alte valute din piața valutară, din primele clipe ale zilei de luni, 5 mai, pericolul de depreciere excesivă a leului devenise evident.

Desigur, nu toți investitorii au căutat adăposturi pentru banii lor. Sunt investitori care au apetit pentru risc, în sensul că abia așteaptă riscul, pentru că ei sunt cu bani mulți, știu că riscul este important, că dacă ei riscă, pot să câștige mai mult decât ar câștiga pe o piață calmă. Ei bine, am văzut că au rămas, în primul rând, cei care erau gata să parieze pe euro. Au plecat cei mai fricoși și care nu vor să riște deloc. Ei au fost primii care au zburat, s-au asigurat. Care a fost urmarea? S-a dezechilibrat raportul cerere-ofertă, raportul dintre intrări și ieșiri de valută.

Au fost multe voci care au întrebat: «Domnule, dar de ce a intervenit Banca Națională începând chiar din prima clipă?» Așa intervine Banca Națională, din prima clipă. E o strategie, o strategie de fond la Banca Națională, că intervenția se face în amonte, adică în clipa în care începe să se formeze un pericol. Acolo unde se formează un pericol, acolo se grăbește să intervină  Banca Națională (…) Dacă nu reușești să oprești pericolul de la izvorul lui, acolo unde se formează riscul, pe urmă va face ravagii. Iar Banca Națională a putut să intervină în prima clipă, pentru că are o rezervă valutară performantă”, a explicat Adrian Vasilescu.

“Nu există motive de îngrijorare! Rezerva a rămas performantă, leul s-a stabilizat”

BNR a fost nevoită să sacrifice din rezerva valutară pentru a bloca prăbușirea leului. În luna mai a acestui an, rezervele valutare administrate de BNR au scăzut cu 6,75 miliarde de euro, lună în care banca centrală a intervenit pentru protejarea leului, în contextul ieșirilor de capitaluri. Astfel, s-a înregistrat cea mai mare scădere a rezervei din ultimii 20 de ani, atât în termeni nominali, cât și procentuali.

La 31 mai 2025, rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 55.661 milioane euro, față de 62.414 milioane euro la data 30 aprilie 2025. În ciuda comentariilor negativiste și a temerilor legate de rezerva valutară a țării, Adrian Vasilescu a declarat, în interviul de la Gândul Exclusiv, că nu există motive de îngrijorare.

Rezerva a rămas performant și continuă să fie performantă! Și mai e ceva: leul s-a stabilizat. Acum, leul este stabil, altfel am fi văzut urcări de la cinci la șase, de la șase la șapte și cine știe unde s-ar fi oprit. (…)

O valută care începe să piardă teren este o valută periculoasă. La această oră, sigur, a fost stabilizat leul pe un nou prag. Banca Națională, când calculează cursul zilnic, pe care apoi îl comunică,  lucrează cu cinci cifre. Prima cifră, un întreg, exprimă numărul leilor. Următoarele patru cifre, de după virgulă, exprimă zeci de bani, bani și părți de ban. Cursul era patru lei, nouăzeci și ceva de bani  și câteva părți de ban până în seara zilei de 5 mai. Marți, 6 mai, a fost trecut pragul psihologic de 5 lei pentru 1 euro.

Din 2008, la fiecare început de an, prezicătorii avansau trecerea pragului de 5 lei. Banca Națională n-a intrat în dispute cu ei. Deși au revenit și în acest an cu cunoscutul lor referen: 5 lei pentru 1 euro. De data asta au ghicit, dar au ghicit pentru că s-au produs evenimente pe care nimeni nu le aștepta! BNR a stabilizat leul pe alt prag, cel de 5 lei.

Nivelul maxim a fost de 5,12 lei în ziua de joi 8 mai. Dar Banca Națională, fără să-și pună în pericol rezerva și fără să strice echilibrul în economie, a reușit să evite o depreciere periculoasă și acuma leul este stabilizat”.

Despre măsura creșterii TVA. Comparație cu anul 2010, ce s-a întâmplat atunci și de ce

Formarea noului Guvern continuă să fie privită cu scepticism în performanța de a lua măsuri care să reducă deficitul bugetar. Unii analiști susțin că situația actuală a datoriei României prezintă o paralelă îngrijorătoare cu cea a Greciei în primele etape ale crizei datoriilor suverane din 2009-2012.

În funcție de planul de măsuri și măsurile care se vor adopta de către noul Guvern, s-ar putea să avem iarăși același tablou din luna mai a acestui an și banca centrală să fie nevoită să intervină? Este o întrebare. Discuțiile aprinse se poartă pe acest aliniament al consecințelor creșterii TVA de la 19 la 21 la sută, măsură cu care președintele Nicușor Dan nu este de acord, dar pe care ceilalți lideri ai partidelor chemați la formarea Guvernului o consideră de maximă necesitate.

Adrian Vasilescu, economist de marcă și cu experientă îndelungată în poziția de consilier al guvernatorului BNR, în prezent consultant de strategie al băncii centrale, explică la Gândul Exclusiv ce ar însemna creșterea TVA.

“Deciziile legate de fiscalitate sunt și vor continua să fie politice. Ele nu au nicio legătură cu atribuțiile BNR. Asta înseamnă că trebuie să se înțeleagă cinci formațiuni politice între ele, ca să facem pași înainte. Este foarte greu, dar asta e realitatea. Avem alianță de partide, ele  fac Guvernul, ele stabilesc măsurile.

Eu, de aici, de la Banca Națională, pot să spun doar atât: că o măsură, de pildă creșterea TVA-ului, este inflaționistă. Avem în acest sens un exemplu, un exemplu viu – anul 2010. În iulie 2010, Romania era  în pericol să nu poată plăti pensiile. Decizia politică n-a fost la Banca Națională și niciodată nu este la Banca Națională.

Decizia politică a fost atunci la factorii politici și factorii politici au decis: urcăm cu cinci puncte procentuale TVA. Au fost plătite pensiile, au fost plătite salariile bugetare. (…) Guvernul a fost înjurat. Este riscul pe care și-l asumă orice Guvern, să fie înjurat când intervin măsuri care afectează populația.

Ce s-a întâmplat? În iulie 2010 a fost luată decizia să crească TVA-ul cu cinci puncte procentuale. În iulie 2010, inflația s-a dublat. A ținut această inflație dublă – că așa este rata anualizata a inflației, un fenomen care privește întotdeauna cu 12 luni în urmă – exact până în iulie 2011.

Când, în luna mai anul acesta, rata analizată a crescut cu peste 5%,  înseamnă că am privit cu 12 luni în urmă. Și totuși, efectul care a determinat o creștere inflaționistă, după un șir dezinflaționist de patru luni, din ianuarie până în aprilie, a ținut exclusiv de luna mai„, a explicat Adrian Vasilescu.

”Prețurile nu scad, dar cresc mai încet. Asta înseamnă dezinflație”

Cea mai mare nemulțumire a populației este legată de creșterea prețurilor, cu toate că, din 2022, s-a produs o reducere continuă  a prețurilor. În 2024 însă, în lunile octombrie, noiembrie și decembrie, a avut loc un șoc inflaționist și  prețurile au crescut, cu precădere la alimente, servicii și medicamente. Apoi au scăzut până în aprilie.

Analistul Adrian Vasilescu afirmă că, după acest șoc, prețurile nu scad, ci cresc mai încet. Cu excepția lunii mai, nu a început reducerea inflației, ci a început dezinflația, spune analistul și explică de ce prețurile nu vor scădea niciodată.

Reducerea inflației încă n-a început. A început dezinflația, o etapă intermediară între creșterea rapidă a prețurilor și aterizarea pe linia strategică de țintire a inflatiei. Dezinflația însemnând  creșterea încetinită a prețurilor de consum.

Deci inflația este creșterea alertă, rapidă a prețurile, a prețurilor de consum. (…) Prețurile nu or să scadă niciodată, sper. Dacă s-ar întâmpla să scadă, ar fi deflație, fenomen mai periculos decât inflația.

Proiecțiile BNR arată că va continua dezinflația, ceea ce înseamnă că prețurile nu vor scădea, ci vor crește tot mai  încet, până când va avea loc aterizarea pe linia strategică de 2,5% plus/minus un punct procentual. Asta este ținta BNR. America are 2% ținta de inflație, Marea Britanie 2%, zona euro 2%. În flancul estic, Rusia are 4% ținta de inflație, Ungaria are 3% plus/minus un punct procentual. Noi și polonezii avem 2,5% plus/minus un punct procentual. Și cehii au 2%, ca și în zona euro, numai că aici cu plus/minus un punct procentual, adică poți să urci un punct procentual, poți să scazi un punct procentual și să zici că, uite, m-am aliniat pe ținta de inflație.

Asta avem noi ca misiune acum, să ne aliniem pe ținta de inflație la 2,5 plus/minus un punct procentual. Asta înseamnă că inflația, creșterea prețurilor, va continua cu 2,5%. Nu scad prețurile. Dacă iei măsuri proaste, prețurile încep să scadă. Dar atunci înseamnă că intri în deflație. Adică atunci prețurile se duc sub zero și e pericol mare.

Foarte multe țări și-au făcut calcule, în 2020, că ar fi bine să intre în deflație pentru că s-ar ieftini împrumuturile . De pildă, în 2020, când au început să se agite prețurile în toată lumea, în UE erau foarte puține țări în inflație. 14 țări din Uniunea Europeană, multe din zona euro, au intrat în deflație, au început să scadă prețurile. Au început să scadă prețurile și a scăzut și rata de politică monetară, care s-a dus sub zero.

Fenomenul s-a repetat anul trecut, când  15 țări din Uniunea Europeană, în frunte cu Irlanda, au intrat în septembrie în anticamera deflației. De ce spun în frunte cu Irlanda? Irlanda a făcut rata anualizată 0,00. Aici era Irlanda! Dacă mai făcea un pas, intra în deflație. Germania a fost în situația asta, Danemarca la fel.

Noi am fost în dezinflație în 2020, din ianuarie și până în decembrie. În decembrie 2020 am obținut rata anualizată 2,06. Am fost nu țara cu cea mai bună poziție din Uniunea Europeană, am fost unica țară cu o poziție bună în Uniunea Europeană, când 14 țări erau în deflație, iar altele în inflație”.

“Creșterea prețurilor în România a fost ideală în 2020. Dacă am avea încă niște poziții din astea, ar fi foarte bine”

Întrebat care au fost cauzele creșterii inflației din 2021 până azi, dacă a fost vorba și de efectele pandemiei sau de jocurile cu bani din această perioadă, Adrian Vasilescu a subliniat faptul că România s-a situat pe cea mai bună poziție inflaționistă din UE pentru ca BNR a avut o politică monetară și valutară bună.

România a depășit efectele pandemiei, am avut cea mai bună poziție inflaționistă din toată Uniunea Europeană. Între cele 27 de țări, noi am fost, repet, singura țară cu o poziție bună. Creșterea prețurilor în România a fost ideală în 2020. Dacă am avea încă niște poziții din astea, ar fi foarte bine.

Ce s-a întâmplat exact în 2021? În ianuarie, deși gazele au fost liberalizate încă din vara lui 2020, faptul că a fost o atât de mare stabilitate a prețurilor, cei de la gaze n-au îndrăznit să ridice prețurile. Din vara lui 2020 până în decembrie 2020, o jumătate de an am mers fără nicio mișcare la prețuri la gaz. Și încă o jumătate de an mai încolo, din ianuarie 2021 până în iulie 2021, încă o jumătate de an am mers cu gazele în tăcere. Ce a făcut însă electricitatea? În ianuarie, Autoritatea de Reglementare în Energie a decis să liberalizeze și prețul la electricitate. În ianuarie a urcat prețul la electricitate cu 20%. Iar 20% într-o lună înseamnă să depășești de 10 ori rata pe un an. Și asta a fost.

Dar, inflația, totuși, a urcat încet până în februarie 2022. În februarie 2022 a venit riscul geopolitic, războiul din Ucraina. Acest război a dus inflația în sus peste tot. Inflația a devenit fenomen global, din America și până în Japonia. Deși Japonia operează de multă vreme cu prețuri mici, până și Japonia a fost afectată”, a spus Adrian Vasilescu.

“Riscul geopolitic este acum cel mai puternic risc inflaționist”. Ce se va întâmpla după eliminarea plafonării la prețurile energiei

De la 1 iulie 2025, România va trece de la plafonarea generalizată a prețurilor la energie electrică și gaze naturale la un mecanism de sprijin țintit destinat protecției consumatorului vulnerabil și menținerii competitivități economice a IMM-urilor.

Consultantul strategic al BNR a declarat, în interviul la Gândul Exclusiv, că decizia de liberalizare a prețului la energie a dus România la pași înainte în inflație, dar că nu putem face speculații privitoare la ce se va întâmpla după eliminarea acestei plafonări.

“Asigurările ministerului de resort spun că nu vor fi afectate contractele populației. Deocamdată nu putem să speculăm (…) Nu pot să fac anticipări, eu cred că nu poate să mai fie cum a fost la început. Nu mai îndrăznește nimeni acum să urce prețul cu 20%.

Atunci, în ianuarie 2021, când zvonul de inflație începea, a venit înaintea inflației și a măturat globul pământesc, și-au permis cei de la electricitate să urce prețul cu 20% – de fapt, ca să fiu corect, 18,9%, asta a fost creșterea – și s-a dus pe un an de zile, până când a venit războiul și și-a luat asupra lui povara. Adică a introdus riscul geopolitic, care este acum cel mai puternic risc inflaționist și în același timp cel mai puternic risc de dezechilibru economic. (…)

Eu mizez pe ratele actuale ale prețului și pe climatul inflaționist în scădere pe toată planeta. Acest climat inflaționist nu mai este atât de puternic ca în 2022. De altfel, în toamna lui 2022 sau – ca să încep așa – din vara lui 2022, i s-a pus punct inflației în Statele Unite. Au urcat până la 9,1% și acolo au tras linie și au zis: aici stop, începem dezinflația! Și așa a fost. La fel s-a întâmplat în Marea Britanie și la fel s-a întâmplat în zona euro. În zona euro au mai urcat până prin toamnă, așa, cu inflație și în toamnă au pus și ei punct. România, în noiembrie.

Noiembrie 2022 a fost ultima lună de inflație în România. Tot spun acum unii că România este campioană la inflație în Europa. Matematic, în 2022, România a pus punct inflației și a intrat din decembrie 2022 în dezinflație. În dezinflație suntem și acum, dar se petrece un fenomen foarte interesant. Spuneam că, în septembrie 2024, 15 țări din UniuneEuropeană au intrat în anticamera deflației. Deci, România nu este între aceste 15 țări. Dar când zici că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, ce faci cu aceste 15 țări care sunt amenințate de cel mai mare pericol, deflație, adică de scăderea preturilor sub nivelul zero?”, a mai spus Adrian Vasilescu.

“România a avut cea mai cursivă dezinflație din Uniunea Europeană”

Totuși, oamenii sunt îngrijorați de scumpirile în lanț odată ce plafonarea prețului la energie va fi eliminată. Deși dorința fiecăruia este ca prețurile să nu mai crească, ba chiar să scadă, din punctul de vedere al specialistului, care știe bine ce înseamnă deflația, lucrurile se așează în puzzle-ul economic cu totul altfel.

“Hai să vedem cum e cu descreșterea prețurilor. Pentru că așa a fost acest septembrie 2024. Și aici începe fenomenul interesant, într-adevăr, chiar spectaculos din punct de vedere economic. Deci, 15 țări s-au adunat  pe linia de pericol, un pericol de deflație. Marea Britanie sărbătorise deja că a încheiat cu inflația, că s-a apropiat de linia de sosire. Ei bine, s-a întors inflația, adică a revenit pericolul. America a avut și ea un ușor pericol. În septembrie 2024, America începea să cocheteze cu anticamera deflației. Marea Britanie la fel, zona euro tot cam așa.

Și atunci ce s-a întâmplat? Eu spun glumind, dar poate că nu e glumă, e adevărat, a intervenit un fenomen care este «mâna invizibilă» în economie. Se apropia anul 1800 cand a apărut această expresie «mâna invizibilă». Ei bine, a intervenit «mâna invizibilă» și dintr-o dată, pe linia asta, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, zona euro, întreaga Uniune Europeană, inclusiv România, toate țările au intrat dintr-o dată în inflație. Dezinflația s-a transformat în inflație.

Trei luni de inflație – octombrie, noiembrie, decembrie. Au venit apoi alte patru  luni după această inflație. Primul trimestru al anului curent plus aprilie. România a avut cea mai cursivă creștere de inflație. Inflația în România, în această perioadă, în octombrie, în noiembrie și decembrie, a fost cea mai calmă. Împreună  cu Cehia și cu încă vreo trei țări, au avut acest record  de inflație calmă.

Alte țări n-au reușit să oprească inflația. Am fost mai bine pregătiți și am avut și un trecut care ne-a avantajat, în sensul că de la 1 ianuarie și până în septembrie 2024, în perioada asta care a fost premergătoare fenomenului despre care am vorbit, am avut cea mai cursivă dezinflație din toată Uniunea Europeană. Noi, despre care se spune că avem inflația cea mai mare, am avut cea mai cursivă dezinflație. Nu eram în inflație. Și dacă nu eram în inflație, cum să fim campioni la inflație?”, a explicat Adrian Vasilescu.

”Luna mai a venit cu o creștere de inflație de peste 5%”

Consultantul de strategie al BNR vorbește matematic, deci nu se poate pune în discuție exactitatea informațiilor, a explicațiilor legate de șocul inflaționist din ultimele trei luni ale anului trecut, urmate de primele luni ale anului curent, când Adrian Vasilescu afirmă că a fost dezinflație “pentru că am fost bine pregătiți”.

“Deci, astăzi 18 (n.r. – 18 iunie 2025, data la care a fost realizat interviul), Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, dă ratele anualizate ale inflației pe luna mai. Deci, o să primim ce s-a întâmplat în luna mai. Ei bine, imediat ce s-a terminat acest șoc inflaționist, că în octombrie, noiembrie, decembrie 2024 a fost un șoc inflationist pe toată linia, din America până aici, la noi, în România am pus punct inflatiei.

Șocul inflaționist l-am încheiat bine, cu calm și imediat am intrat în dezinflație. În ianuarie, februarie, martie, aprilie a fost  dezinflație. De ce dezinflație? Pentru că am fost bine pregătiți, am avut cursivitatea asta care ne-a ajutat. Ei bine, ce s-a întâmplat în mai, deși n-am primit tabloul de la Uniunea Europeană, să vedem cum s-au descurcat și alte țări în luna mai?

Dar noi știm ce ni s-a întâmplat nouă în mai! Știm că am avut acel șoc care ne-a costat, că n-a fost vorba numai despre faptul că s-a dezechilibrat piața valutară, adică raportul dintre cerere și ofertă, pentru că acest dezechilibru a venit  la pachet cu altele. A  lovit ROBOR-ul, care a crescut puternic. Efecte? Au crescut dobânzile la credite, au crescut dobânzile la împrumuturile noi și așa mai departe.

Și a lovit fixing-ul (rata de referință – n.r.) la titlurile de stat. Fixing-ul a scumpit împrumuturile pe care le face statul ca să acopere deficitul bugetar. Și a urcat inflația în luna mai, pentru că, după atâtea vești bune, luna mai a venit cu o creștere de inflație de peste 5%. Acest peste 5% înseamnă așa: inflația din mai, determinată de instabilitatea politică si de masivele ieșiri de capital, a urcat cresterea prețurilor la 5,4%. Asta a însemnat, pentru Romania, mai mult decât a adunat ca număr de  puncte procentuale, tot focul inflaționist din octombrie, noiembrie, decembrie.

Cu această creștere de inflație, eu prevăd și am curajul să spun, că efectul produs de evenimentele din mai s-a stins și că, din iunie, am revenit în dezinflație”, a mai spus Adrian Vasilescu.

Despre analizele BNR legate de  posibila scădere a ratelor dobânzilor în acest an și dacă Banca centrală ar putea face recomandări băncilor comerciale pe acest subiect, analistul Adrian Vasilescu afirmă că “BNR nu spune care e dobânda de politică monetară, nu spune care sunt alte dobânzi, că nu e treaba BNR-ului cu alte dobânzi. În multe privințe, BNR-ul nu poate spune nimic, face analize”.

“Campioni europeni la mărimea venitului bugetar”

Întrebat ce sfaturi ar da noului Guvern pentru a preveni un dezechilibru major care ar afecta piața valutară și care ar avea și impact negativ asupra mișcărilor de capital și asupra rezervelor, Adrian Vasilescu  a declarat:

“Aș fi ridicol să mă pronunț acum cu un sfat, după ce se ceartă și câte minți acolo se luptă să găsească soluția cea mai bună, iar soluția trebuie să fie politică.

România are nevoie de un Guvern care să reziste. Nu avem nevoie de un Guvern care să se destrame în trei luni sau șase luni, sau într-un an. Unde e decizie politică, BNR tace”.

De ce statul român nu are împrumuturi reciproce, cum fac alte state din Uniunea Europeană, care se împrumută reciproc? Am fost curioși să aflăm de la Adrian Vasilescu dacă și România va avea, în viitor, acest potențial.

“Nu știu în care viitor. Dar acum, cu un deficit bugetar care este cel mai mare din Uniunea Europeană, are sens să vorbim despre posibilitatea României de a deveni creditor internațional? Dacă la băncile noastre se împrumută alte state străine, nu știu și n-am de unde să știu.

Mai întâi să reușim să facem următorul lucru: să nu avem în bugetul nostru venituri care în totalul lor reprezintă sub 30% din PIB. Suntem campioni europeni aici. Campioni europeni la mărimea sub standard a venitului bugetar. Campioni europeni!”, a declarat Adrian Vasilescu, consultantul de strategie al BNR, în interviul la Gândul Exclusiv.

Sursa foto: Mediafax Foto


CITEȘTE ȘI:

EUROSTAT: România a avut cel mai mare DEFICIT bugetar ESA din UE. Cât de mare este gradul de îndatorare

Ilie Bolojan anunță că programul de guvernare e „aproape FINALIZAT” / Care sunt URGENȚELE

Uniunea Europeană, perioadă de grație pentru România în lupta pentru LIMITAREA deficitului bugetar. Calcule dure la Cotroceni / Ce urmează

Creșterea TVA, după o nouă evaluare în octombrie. Ce TAXE intră în vigoare de la 1 august și cum va arăta acordul politic pe măsurile fiscale?

Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor ’90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor …

vezi toate articolele

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde …

vezi toate articolele

Trump îndeamnă la schimbarea regimului pentru a „face Iranul din nou măreț”,chiar dacă impactul real al loviturilor americane este departe de a fi clar

0

După un weekend marcat de raiduri aeriene americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, președintele Donald Trump pare să sugereze că soluția salvatoare pentru Iran ar fi… o schimbare de regim. Într-o postare pe rețeaua sa de socializare, Trump a întrebat retoric: „De ce n-ar exista o schimbare de regim?”, invocând chiar propriul său slogan – „Make America Great Again” – dar aplicat acum Teheranului.

Președintele SUA, Donald Trump/EPA/EFE

„Nu este politicos să folosești termenul <>, dar dacă actualul regim iranian nu este capabil să FACĂ IRANUL DIN NOU MĂREȚ, de ce n-ar exista o schimbare de regim?” a scris Trump pe platforma Truth Social. Referindu-se la mișcarea sa „MAGA” (Make America Great Again), a adăugat: „MIGA!!!”

Declarația vine la doar câteva ore după ce vicepreședintele JD Vance și secretarul apărării Pete Hegseth au dat asigurări că Washingtonul nu urmărește înlăturarea conducerii de la Teheran. Însă tonul folosit de liderul american contrazice această linie oficială și reînvie retorica periculoasă a intervenționismului mascat sub promisiuni de democrație și stabilitate.

Raidul asupra instalațiilor nucleare iraniene, desfășurat cu bombardiere B-2, a fost, spun unii analiști, cea mai violentă acțiune militară americană din istoria recentă a relațiilor cu Republica Islamică. Potrivit afirmațiilor lui Trump, loviturile au fost „dure și precise”, iar pagubele provocate celor trei locații ar fi „monumentale”.

Totuși, detaliile reale ale misiunii sunt, în bună măsură, încă necunoscute. Informațiile privind presupusa apropiere a Iranului de finalizarea unei arme nucleare nu au fost făcute publice, iar agențiile de informații americane nu au confirmat că regimul de la Teheran luase deja decizia de a produce bomba.

„Oricine spune că știe ce s-a întâmplat cu adevărat acolo nu știe, de fapt, despre ce vorbește”, a comentat congresmanul democrat Jim Himes, șeful Comisiei pentru Informații din Camera Reprezentanților, sugerând că e foarte posibil ca unele materiale nucleare să fi fost mutate înainte de atac.

Regiunea rămâne în alertă maximă

Între timp, Iranul tace, dar promite o „răspuns proporțional”, potrivit ambasadorului său la ONU. Regiunea rămâne în alertă maximă, iar opțiunile pe care le are Teheranul nu sunt nici puține, nici fără riscuri. Atacuri asupra bazelor americane din regiune, închiderea Strâmtorii Ormuz sau atacuri cibernetice ori teroriste – toate sunt pe masă. Dar niciuna nu garantează supraviețuirea regimului. O greșeală ar putea atrage o ripostă americană devastatoare.

Ceea ce se conturează, însă, e o situație familiară: un președinte american acționează unilateral, fără consultarea Congresului, și pare să își dorească mai degrabă o victorie simbolică decât o soluție sustenabilă, susține CNN.

Pentru Trump, orice confruntare poate fi prezentată ca o nouă rundă dintr-o luptă mitologică între „bine” și „rău”, între „MAGA” și „forțele haosului”. Iar Iranul joacă perfect rolul inamicului de serviciu.

Pe fondul acestor incertitudini, există și o întrebare de fond: dacă regimul de la Teheran este cu adevărat slăbit, ce urmează? O conducere mai deschisă? Puțin probabil. Instabilitatea politică ar putea duce la o radicalizare și mai accentuată, iar colapsul unui stat de două ori mai mare decât Irakul ar avea consecințe regionale și globale greu de anticipat.

Iar dacă regimul iranian ajunge la concluzia că doar o armă nucleară îl mai poate proteja de un alt atac american, nu este exclus ca această criză să accelereze exact ceea ce Washingtonul pretinde că a încercat să prevină.

În Statele Unite, susținătorii lui Trump îl laudă pentru fermitate și curaj. Dar și printre republicani cresc îngrijorările că președintele forțează o nouă aventură militară – una fără aprobarea Congresului, fără o strategie clară și fără un plan pentru ziua de după.

Războiul, oricum s-ar numi sau ar fi ambalat, nu e niciodată o soluție simplă. Iar istoria americană din ultimele decenii ar trebui să fie o lecție: de la Bagdad la Kabul, ideea că bombardezi o țară până când „se cumințește” nu funcționează. Cel puțin, nu așa cum visează Donald Trump,conchide CNN.

Atac rusesc masiv cu rachete și drone asupra Kievului: cel puțin 6 morți și 25 de răniți. A fost lovit și un spital

0

Rusia a lansat un nou val de atacuri cu rachete și drone asupra Kievului în noaptea de duminică spre luni, omorând șase persoane și rănind alte 25, inclusiv 4 copii.

Noi atacuri rusești împotriva infrastructurii civile din Kiev Foto: Volodimir Zelenski/X

Au fost lansate noi atacuri împotriva infrastructurii civile din Kiev. Cele mai grave pagube s-au produs în districtul Șevcenkivski al orașului, unde o clădire cu cinci etaje s-a prăbușit parțial. Cel puțin șase persoane au murit și este posibil ca mai multe să fie prinse sub dărâmături, relatează Kyiv Independent.

Potrivit Forțelor aeriene ucrainene, Rusia a desfășurat 368 de arme aeriene, inclusiv 352 de drone de atac, 11 rachete balistice Iskander-M/KN-23 și 5 rachete de croazieră Iskander-K, lovind în principal Kievul. Apărarea aeriană a Ucrainei a distrus 354 dintre acestea. Forțele ruse ar fi lovit direct șase locații, resturile căzând în 25 de locuri din Kiev și din regiunea înconjurătoare.

Președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacurile.

După loviturile asupra instalațiilor programului nuclear iranian, a existat o mare agitație la Moscova – conducerea rusă a condamnat acțiunile «rachetă și bombă». Astăzi (23 iunie n.r.), Moscova tace după ce armata rusă a efectuat un atac complet cinic folosind drone și rachete Shahed ruso-iraniene împotriva infrastructurii civile din Kiev și alte orașe și comunități ale noastre. Numai în Kiev, au fost avariate 5 clădiri de apartamente – case rezidențiale obișnuite. Până în prezent, au fost raportate 6 persoane ucise. O altă persoană a fost ucisă în Bila Tserkva, regiunea Kiev, unde o rachetă Shahed a lovit un spital. Condoleanțele mele tuturor familiilor și apropiaților acestora”, a transmis Zelenski pe platforma X.

Atacurile au avariat situri din patru regiuni, fiind lansate 352 de drone, potrivit președintelui ucrainean. Rapoartele preliminare indică faptul că au fost utilizate și arme balistice din Coreea de Nord.

Un număr mare de drone și rachete au fost doborâte de apărătorii noștri aerieni – dar nu toate. Și toată lumea din țările vecine Rusiei, Iranului și Coreei de Nord ar trebui să se gândească cu atenție dacă ar putea proteja vieți în cazul în care această coaliție de criminali persistă și continuă să își răspândească teroarea”, a mai spus Zelenski.

Zelenski avertizează că Rusia pregătește noi operațiuni militare în Europa

De asemenea, Zelenski a declarat duminică, 22 iunie, că serviciile de informații militare ale Ucrainei dețin dovezi potrivit cărora Federația Rusă plănuiește noi acțiuni militare pe teritoriul Europei. Avertismentul a fost lansat în urma unei informări detaliate primite de la șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării (GUR), generalul Kirilo Budanov.

Avem dovezi clare că Federația Rusă își menține planurile de agresiune și pregătește noi acțiuni militare pe teritoriul Europei”, a spus președintele ucrainean într-o declarație oficială.

Deși nu a oferit detalii privind posibilele ținte sau calendarul unor astfel de acțiuni, liderul de la Kiev a precizat că informațiile obținute vor fi transmise partenerilor occidentali. El a menționat în mod explicit coordonarea strânsă cu Marea Britanie și Uniunea Europeană în pregătirea unor măsuri comune de apărare.

„Suntem în contact cu aliații noștri și lucrăm la decizii comune pentru protecția continentului. Cunoaștem punctele vulnerabile ale Rusiei și vom acționa în consecință, pentru a reduce semnificativ capacitatea de agresiune a acesteia”, a spus Zelenski.

Un bărbat a murit carbonizat în urma unui accident între un TIR şi un autoturism, pe DN2, în Ialomița

0

Un bărbat a murit carbonizat, iar altul a fost rănit în urma unui accident soldat cu incendiu, produs luni dimineaţă, pe DN2, în județul Ialomița, în care au fost implicate un TIR şi un autoturism.

Şofer carbonizat în Ialomiţa în urma unui accident rutier Foto: News.ro

Bărbatul care a murit era şoferul autoturismului, iar persoana rănită conducea autocamionul.

Pe DN 2 Urziceni-Buzău, în zona localităţii Cotorca, judeţul Ialomiţa, a avut loc o coliziune între un autocamion şi un autoturism, în urma căreia a izbucnit un incendiu la nivelul ambelor autovehicule. Incendiul a fost lichidat”, a anunţat Centrul Infotrafic din IGPR.

Detaşamentul de pompieri Urziceni a intervenit la accidentul rutier, a transmis şi ISU Ialomiţa.

Șoferul camionului este conştient și cooperant. Acestuia i s-au acordat îngrijiri medicale, fiind transportat la Spitalul Municipal Urziceni pentru investigaţii suplimentare.

Cea de-a doua victimă, şoferul autoturismului, a fost găsită carbonizată.

Incendiul a fost lichidat. Circulația rutieră este oprită pe ambele sensuri pentru a permite intervenția echipajelor specializate.

Starea copiilor răniți care se aflau în autocarul răsturnat pe A2. Un băiat de 9 ani este în continuare în stare foarte gravă

0

Un adult a murit și mai mulți copii au fost răniți duminică seară pe Autostrada A2, în zona localității Nicolae Bălcescu din județul Călărași, după ce un autocar cu 28 de persoane s-a răsturnat în șanț. 

Un copil este în stare gravă după ce un autocar s-a răsturnat pe Autostrada A2 Foto: ISU Călărași

Potrivit autorităților, în vehicul se aflau 22 de copii și 6 adulți. Ocupanţii autocarului ar fi copii şi antrenori ai echipei de minibaschet a Asociaţiei Sportive Star Oradea, care plecaseră din municipiu spre litoral pentru a participa la Festivalul Naţional de Baby Baschet care urmează să se desfăşoare la Costineşti.

Primele informații indică drept cauză probabilă a producerii accidentului explozia unei anvelope. Centrul Infotrafic al Poliţiei Române  a informat că, în urma cercetărilor la locul accidentului, s-a stabilit că autocarul cu 28 persoane – şase adulţi şi 22 de copii –  care se deplasa pe Autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, s-a răsturnat pe o parte, în afara carosabilului, în urma exploziei anvelopei din dreapta faţă. 

În urma accidentului, un adult a decedat, iar doi copii au fost răniţi grav. Ambii au fost preluaţi cu elicoptere SMURD şi transportaţi la spital. 

Alte 18 persoane au fost rănite uşor, dintre acestea, patru (doi minori şi doi adulţi, inclusiv şoferul) fiind transportate cu ambulanţe, 11 minori fără aparţinători, fiind duşi cu două autospeciale pentru victime multiple la Spitalele Marie Curie şi Grigore Alexandrescu din Bucureşti, iar alţi trei copii au fost preluaţi de către părinţi cu maşinile personale pentru a fi transportaţi la spital.

Cei doi copii gravi răniți au fost transportați la Spitalul „Grigore Alexandrescu”.

La noi au ajuns doi băieţi în stare gravă. Un băieţel de 9 ani a fost în stop cardiac şi a necesitat resuscitare. A răspuns cu greu la manevrele de resuscitare. Acum se află în stare extrem de gravă în ATI, cu multiple traumatisme – plăgi, fractură de craniu. Celălalt, tot cu politraumatism, cu multiple plăgi la nivelul trunchiului, cu fractură de coastă, escoriaţii, este în stare relativ stabilă”, au precizat reprezentanţii Spitalului „Grigore Alexandrescu”, potrivit News.ro.

De asemenea, alţi 5 copii care au avut traume minore au ajuns în cadrul aceluiași spital, unul dintre ei rămânând sub obervaţie, pentru că prezintă un suflu cardiac congenital.

Ce conține acordul Coaliției: 16 ministere și rotativa premierilor în 2027. Propunerile pentru reducerea cheltuielilor statului

0

Noul acord politic prevede un Guvern format din 16 ministere, cu premier PNL până în 2027. Printre măsuri se numără reducerea cheltuielilor statului prin restructurarea companiilor de stat, reducerea cheltuielilor administrative și limitarea beneficiilor nejustificate.

Ce conține acordul coaliției FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

„Fiecare decizie politică majoră este adoptată prin consens politic, cu implicarea directă a tuturor formațiunilor politice componente ale Coaliției și a prim-ministrului”, prevede noul acord politic.

Între măsurile propuse, acordul prevede inclusiv reducerea cheltuielilor statului „prin restructurarea companiilor de stat, reducerea cheltuielilor administrative și limitarea beneficiilor nejustificate” și „stimularea economiei și reducerea inegalităților teritoriale”. 

Reformele prevăzute în acord 

Reforma sistemului fiscal, prin eliminarea excepțiilor și creșterea eficienței colectării, reforma administrației prin digitalizarea și interconectarea serviciilor publice și implementarea unor criterii de eficiență, debirocratizare, simplificare, de dereglementare și reforma pensiilor speciale sunt pe lista de priorități. 

Acordul prevede și „prioritizarea investițiilor în proiectele de infrastructură mare, precum și pentru comunitățile locale pentru asigurarea resurselor necesare în mod realist și eficient”. 

„Structura Guvernului este compusă din: prim-ministru, 16 ministere, dintre care 6 ministere PSD, 4 ministere PNL, 4 ministere USR și 2 ministere UDMR; Guvernul are 3 funcții de viceprim-ministru fără portofoliu, câte una pentru PSD și UDMR și un independent, două funcții de viceprim-ministru cu portofoliu, câte una pentru PNL și USR. La momentul aplicării rotației convenite, conform art. 4, un portofoliu de viceprim-ministru fără portofoliu va fi alocat PNL și un viceprim-ministru cu portofoliu va fi alocat PSD”, mai arată acordul politic.

Rotația premierilor

Protocolul prevede și rotația premierilor în 2027: „Formațiunile politice semnatare convin asupra aplicării rotației în privința ocupării funcției de prim-ministru. Pentru perioada iunie 2025 – aprilie 2027 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PNL. Pentru perioada aprilie 2027 – decembrie 2028 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PSD”. 

Noul Executiv intră la votul final, în Parlament, luni seară, după audierile din comisiile de specialitate, a anunțat Ilie Bolojan. 

Coaliția a semnat protocolul de colaborare. PSD va avea premier din aprilie 2027

0

Coaliția de guvernare semnează luni, de la 10.00, noul protocol de colaborare între PSD, PNL, USR și UDMR. social-democratul Radu Oprea este propunerea partidului pentru funcția de secretar general al Guvernului. 

UPDATE 10.20 Coaliția a semnat noul acord politic

„Formațiunile politice semnatare convin asupra aplicării rotației în privința ocupării funcției de prim-ministru. Pentru perioada iunie 2025 – aprilie 2027 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PNL. Pentru perioada aprilie 2027 – decembrie 2028 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PSD„, prevede acordul politic semnat. 

După prânz începe audierea miniștrilor în comisiile parlamentare, iar ulterior va fi organizat votul final în Parlament, a anunțat Ilie Bolojan. 

USR intră cu speranța și voința să reclădim încrederea cetățenilor în instituțiile democratice. (…) Ne despart unele lucruri, dar am găsit un consens că în această criză trebuie să combatem hotărât extremismul. USR va fi un partener onest, responsabil, deschis pentru guvernare”, a spus Dominic Fritz, șeful USR. 

Șeful UDMR, Kelemen Hunor, a explicat că eficiența noului Executiv va hotărâ dacă noua formulă de guvernare este una bună sau nu. 

***

Șeful interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că Mihai Busuioc este propunerea social-democraților pentru CCR. De asemenea, Radu Oprea este propunere pentru funcția de secretar general al Guvernului. 

Noua coaliție semnează luni, de la 10.00, noul protocol de colaborare. Executivul va fi instalat pe repede-înainte, cu audierile organizate la foc automat luni după-amiază, urmate de votul de încredere în plenul comun și învestirea noului Executiv, marți, pe 24 iunie. 

Cum va arăta noul Executiv

Pentru poziția de vicepremier PSD a fost nominalizat Marian Neacsu, Ministerul Sănătății – Alexandru Rogobete, Ministerul Energiei – Bogdan Ivan, Ministerul Agriculturii – Florin Barbu, Ministerul Muncii – Florin Manole, Ministerul Justiției – Radu Marinescu, iar pentru Ministerul Transporturilor – Ciprian Șerban.

Miniștrii validați de PNL sunt: Alexandru Nazare – la Finanțe, Dragoș Pîslaru – la Ministerul Fondurilor Europene, Daniel David – la Ministerul Educației, Cătălin Predoiu – la Ministerul Afacerilor Interne. Persoana desemnată să conducă Cancelaria Premierului Ilie Bolojan va fi Mihai Jurca, actualul city-manager al municipiului Oradea. 

Lista noilor miniștri:

1. Alexandru Nazare – ministru al Finanţelor (PNL)

2. Radu Marinescu – ministrul Justiţiei (PSD)

3. Ionuţ Moşteanu – ministrul Apărării (USR) 

4. Cătălin Predoiu – ministru de Interne (PNL)

5. Ciprian Şerban – ministrul Transporturilor (PSD)

6. Alexandru Rogobete – ministrul Sănătăţii (PSD)

7. Oana Ţoiu – ministru de Externe (USR)

8. Daniel David – ministrul Educaţiei (PNL). 

9. Cseke Attila – ministrul Dezvoltării (UDMR)

10. Petre Florin Manole – ministrul Muncii (PSD)

11. Florin Barbu – ministrul Agriculturii (PSD)

12. Bogdan Ivan – ministrul Energiei (PSD)

13. Radu Miruţă –  ministrul Economiei (USR)

14. Dragoş Pîslaru – ministrul Fondurilor Europene (REPER) 

15. Diana Buzoianu – ministrul Mediului (USR)

16. Demeter András István – ministrul Culturii (UDMR) 

Noul Executiv va avea 5 vicepremieri: 

-Vicerpremier PSD – Marian Neacșu

-Vicepremeir USR – Ionuț Moșteanu

-Vicepremier UDMR – Tanczos Barna

-Vicepremier PNL – Cătălin Predoiu

-Vicepremier independent- Dragoș Anastasiu  

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Alstom a acumulat PENALITĂȚI uriașe în contractul cu Metrorex pentru metrourile din Brazilia. Noile trenuri ar trebui introduse pe Magistrala 5

0

Surse Metrorex au dezvăluit în exclusivitate pentru Gândul că cei de la Alstom au acumulat penalități foarte mari în ceea ce privește contractul pentru metrourile din Brazilia. Până în prezent, din cele 13 trenuri câte trebuie livrate, au ajuns nouă în România. Niciunul dintre aceste trenuri nu a fost însă omologat de AFER. Mai mult, nici măcar rodajul de 10 mii de kilometri nu s-a făcut pentru metrourile din Brazilia.

Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou, care ar fi trebuit livrate din vara lui 2022. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro.

„Pentru că s-au acumulat întârzieri foarte mari, Metrorex a perceput până în prezent penalități de aproximativ 40 de milioane de euro. Calculul întârzierilor se face lunar și este raportat la valoarea fiecărui tren”, au precizat pentru Gândul surse din cadrul Metrorex.

Aceleași surse mai spun că cei de la Alstom dau vina pe pandemie și pe războiul din Ucraina pentru aceste întârzieri – factori care ar fi îngreunat procesul de producție.

Director Alstom, explicații pentru decalaje

Pe de altă parte, Gabriel Stanciu, director Alstom România, invoca, în septembrie anul trecut, și alte cauze care ar fi condus la întârzierea livrărilor.

„Noi am depus oferta în vara lui 2019. Am semnat contractul în decembrie 2020. Între momentul depunerii documentației și semnarea contractului de furnizare a trenurilor a apărut o diferență semnificativă pe infrastructura Magistralei 5. Este vorba de două curbe în S.

Am notificat Metrorex cu privire la situație. Abia în octombrie 2021 problema a fost luată în considerare. A trebuit să reproiectăm caroseria, să retestăm vagoanele.  Asta a dus la decalarea programului de execuție. Ca să nu mai vorbim și de efectele războiului din Ucraina. Toate acestea explică decalajele de la livrările Metrorex”, spunea anul trecut Gabriel Stanciu.

Nouă trenuri de metrou Alstom au ajuns în București

În total, nouă garnituri Alstom produse în Brazilia au ajuns la București.

Până în prezent, nu s-a efectuat rodajul de 10.000 de kilometri pentru primul tren ajuns în depoul de la Berceni.

Gândul a dezvăluit că mecanicii români trebuie să facă 500 de ture pentru rodajul metroului adus din Brazilia. Magistrala 5 de metrou are 20 de kilometri dus-întors. Asta înseamnă cam 500 de ture pentru rodajul de 10.000 de kilometri.

Contract de peste 100 de milioane de euro

Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou, care ar trebui introduse pe Magistrala 5. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro.

Caracteristicile noilor trenuri Alstom:

  • au caroserie din oţel inoxidabil;
  • 114 metri lungime şi 3 metri lăţime;
  • asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren;
  • fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală;
  • asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi;
  • au aer condiționat.

Alstom a livrat Metrorex, la sfârșitul lunii octombrie, simulatorul de ultimă generaţie pentru Magistrala M5, destinat instruirii practice a mecanicilor care vor conduce noile trenuri.

Potrivit Alstom, simulatorul reproduce în mediu digital elemente reale, cum ar fi calea de rulare, staţiile, depoul şi echipamentele de semnalizare şi control de pe Magistrala 5. Acesta creează scenarii realiste prin utilizarea tehnologiei Realităţii Virtuale.

Alstom și Metrorex, tensiuni „istorice”

Simulatorul include, de asemenea, o replică la scară 1/1 a cabinei mecanicului de pe trenurile de metrou Alstom Metropolis care urmează să circule pe M5. Imagini cu noul simulator pot fi văzute AICI.

În ceea ce privește relațiile contractuale dintre Alstom și Metrorex, deși colaborează de peste 20 de ani, între cele două companii au existat foarte multe tensiuni și litigii.

Anul trecut în iulie, Metrorex a primit de la Alstom o somație de plată pentru o datorie de 172 de milioane de lei reprezentând mentenanța metroului bucureștean.


Citește și:

„Giurgiu”, noul metrou produs de Alstom, „se plimbă” noaptea pe Magistrala Pipera: „Circulă în teste, totul este în linie”. Miercuri ajunge trenul 5

La un an de când a venit primul tren de METROU Alstom în București, încă se mai aprind „martorii” în bord la noile garnituri aduse din Brazilia

Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul …

vezi toate articolele

Germania îndeamnă Iranul să înceapă negocierile cu SUA. „Nimeni nu îşi doreşte continuarea unui conflict armat”

0

Germania a îndemnat duminică Iranul să reia discuţiile cu Statele Unite după atacurile americane asupra unor situri nucleare, despre care Berlinul crede că au permis să se elimine „o ameninţare importantă” şi, prin urmare, reprezintă „veste bună pentru Orientul Mijlociu”.

Merz a îndemnat Iranul să înceapă imediat negocierile cu SUA FOTO EPA-EFE

„Cancelarul Friedrich Merz şi-a reiterat apelul ca Iranul să înceapă imediat negocieri cu Statele Unite şi Israel pentru a ajunge la o soluţie diplomatică a conflictului”, potrivit unui comunicat al guvernului federal, citat de Agerpres.

„Nimeni nu îşi doreşte continuarea unui conflict armat”, a declarat şeful diplomaţiei germane, Johann Wadephul, într-o emisiune a postului de televiziune ARD, îndemnând „să se profite de această nouă şansă” pentru ca, „în sfârşit, să aibă loc discuţii serioase”.

În timp ce Parisul şi-a exprimat „îngrijorarea” cu privire la atacurile americane, Berlinul a considerat că „americanii şi-au asumat responsabilităţile în regiune” în faţa „unei ameninţări concrete”, potrivit ministrului german al apărării, Boris Pistorius.

„Ei sunt singurii care pot face asta, trebuie spus acest lucru foarte clar”, a spus el pe acelaşi canal.

„Ceea ce este determinant, în opinia mea, este că o ameninţare importantă a fost eliminată şi, nu pot decât să repet acest lucru, este o veste bună pentru Orientul Mijlociu şi Apropiat, dar şi pentru Europa”.

Germania, aliat foarte apropiat al Israelului, a susţinut deschis operaţiunea lansată pe 13 iunie în Iran de către premierul Benjamin Netanyahu, Friedrich Merz salutând „munca murdară făcută pentru noi toţi”.

Puterile occidentale suspectează Teheranul că încearcă să se doteze cu arma atomică, ceea ce Republica Islamică dezminte, apărându-şi dreptul la un program nuclear civil.

Atac masiv cu drone asupra Kievului. Cel puțin o persoană a fost rănită

0

Un „atac masiv” cu drone ruseşti a avut loc luni asupra Kievului şi a făcut cel puţin un rănit, au transmis autoritățile ucrainene.

Cel puțin o persoană a fost rănită în atacul asupra capitalei ucrainene FOTO X

„Un alt atac masiv asupra capitalei. Posibil mai multe valuri de drone inamice”, a scris pe Telegram şeful administraţiei militare a Kievului, Timur Tkacenko, potrivit Agerpres.

„În prezent, există o persoană rănită în cartierul Solomianski”, a scris la rândul său primarul Kievului, Vitali Kliciko.

Jurnalişti ai AFP aflaţi în capitală au auzit zgomote de drone în zbor şi o serie de explozii, probabil tiruri ale apărării antiaeriene ucrainene.

Într-un adăpost situat în subsolul unei clădiri rezidenţiale din centrul Kievului, aceşti jurnalişti au văzut aproximativ zece persoane care aşteptau sfârşitul atacului, aşezate pe scaune sau bănci, majoritatea uitându-se pe telefoane pentru informaţii. O femeie şi copilul ei dormeau pe paturi pliante aduse în prealabil la adăpost.

Oraşele ucrainene sunt vizate în fiecare noapte de atacuri ruseşti, într-un moment în care discuţiile de încetare a focului sunt în impas.

Cel puţin 28 de persoane au fost ucise şi peste 130 rănite la Kiev în noaptea de 16 spre 17 iunie într-un atac rusesc cu peste 440 de drone şi 32 de rachete, potrivit autorităţilor ucrainene.

Va fi ajutat Iranul de Rusia să-și refacă programul nuclear? Expert: „Am văzut o schimbare în Federația Rusă”

0

Liviu Horovitz, expert în problematică nucleară, susține că refacerea facilităților nucleare iraniene distruse de SUA va dura câțiva ani. În ceea ce privește ajutarea Iranului de către Rusia și China pentru refacerea programului nuclear, expertul este rezervat.

Trump a declarat că toate țintele vizate au fost distruse. FOTO: Profimedia

Statele Unite au confirmat oficial, duminică, că atacurile lansate asupra infrastructurii nucleare din Iran au purtat numele de cod „Operation Midnight Hammer” („Operațiunea ciocanul de la miezul nopții“). Anunțul a fost făcut de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Casa Albă.

Sâmbătă, șase bombardiere americane B-2 au lansat peste12 de bombe penetrante de 13.600 kg asupra complexului nuclear Fordo, un centru aflat în adâncul munților, la sud de capitala iraniană. În paralel, submarine americane au tras 30 de rachete de croazieră Tomahawk asupra facilităților de la Natanz și Isfahan. Oficiali americani au declarat operațiunea un „succes militar spectaculos”, iar Trump a confirmat în discursul său nocturn că Fordow a fost „ras de pe fața pământului”.

Hegseth a mai precizat că atacurile nu au fost îndreptate împotriva oamenilor, ci împotriva „ambițiilor nucleare ale Iranului, care au fost neutralizate”.

Tensiunile în Orientul Mijlociu au intrat într-o nouă fază după atacurile Statelor Unite asupra unor obiective nucleare iraniene. Reacțiile nu au întârziat, iar una dintre cele mai șocante vine din partea fostului președinte rus, Dmitri Medvedev, care susține că „mai multe țări” ar fi dispuse să livreze Iranului focoase nucleare, ca răspuns la loviturile americane.

Într-un mesaj publicat duminică pe rețeaua X (fostul Twitter), Medvedev – în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei – afirmă că atacurile aeriene americane asupra facilităților nucleare din Isfahan, Natanz și Fordow ar fi avut un efect contrar celui dorit de administrația Trump, contribuind, în opinia sa, la consolidarea regimului de la Teheran.

„Îmbogățirea uraniului – și, acum putem spune fără ocolișuri, producția viitoare de arme nucleare – va continua”, a scris fostul lider de la Kremlin, susținând că loviturile americane au determinat o coeziune neașteptată în rândul societății iraniene, inclusiv printre cei anterior critici față de conducerea religioasă a țării.

China a reacționat dur după atacurile aeriene lansate de Statele Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran, acuzând Washingtonul că a încălcat dreptul internațional și că a agravat situația deja tensionată din Orientul Mijlociu.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu are momentan planuri să discute cu omologul său american, Donald Trump, în urma atacurilor lansate de Statele Unite asupra instalațiilor nucleare iraniene, a anunțat duminică Kremlinul, potrivit agenției de presă TASS. Totuși, Moscova a precizat că o convorbire telefonică între cei doi lideri „ar putea fi aranjată rapid”, dacă va fi necesar.

Lipsa unui dialog direct între Putin și Trump în acest moment reflectă o poziționare rezervată a Rusiei, dar și o disponibilitate tactică pentru o intervenție diplomatică, dacă tensiunile din regiune scapă de sub control.

„Nu exista un pericol iminent ca Iranu să ajungă să fabrice arme nucleare”

„Adevărul” a analizat situația cu Liviu Horovitz, expert în problematică nucleară și cercetător în cadrul Diviziei de Securitate Internațională a Institutului German pentru Afaceri Internaționale și Securitate de la Berlin.

„Aveau suficient material, aflat în evidența sistemului de verificare al Agenției Internaționale de Energie Atomică (IAEA), și suficiente capacități ca într-un timp relativ scurt, să facă din acesta arme nucleare, dacă l-ar fi scos din sistemul de verificare al Agenției Atomice”, susține expertul.

Cu toate acestea, Horovitz susține că situația este mai complexă: „o bombă nu inseamna un arsenal, nu-ți ajunge să faci o bombă, să o pui într-un Volkswagen și să o conduci până la țintă”.

Întrebat dacă exista un pericol iminent ca Iranul să ajungă să producă arme nucleare, Horovitz răspunde: „Nu. Dacă vorbim despre confluența a ceea ce am defini ca un pericol militar și ceea ce am defini din punct de vedere legal ca un pericol iminent, răspunsul este, după părerea mea, cât se poate de clar”.

„Refacerea facilităților distruse va dura câțiva ani”

Cât despre gradul în care a fost distrus/afectat programul nuclear iranian, Horovitz spune „în momentul de față nu știe nimeni”.

„Abilitatea unui stat de a dezvolta o armă nucleară este legată de abilitățile fizice pe care le are astăzi, de abilitățile științifice pe care le are astăzi și de resursele pe care este dispus să le investească mâine”, explică el.

Pe partea de date științifice, acestea pot fi distruse în foarte mică măsură cu ajutorul bombelor. „Sunt date notate undeva sau care există în mintea celor care au lucrat la program, un număr probabil relativ mare de persoane. Cunoștințele acestea sunt esențiale în procesul de realizare a bombei nucleare”, detaliază expertul.

O componentă foarte importantă este „cât este dispus regimul să investească în reluarea programului” și aici ne întoarcem la dezbaterea care s-a purtat mult în legătură cu capacitățile nucleare iraniene. „Dacă îi ataci militar cu putere și pui presiune asupra lor, poți fie să-i faci să renunțe la program, fie să-i ambiționezi mai tare. Conducerea poate spune populației: „Vedeți ce se întâmplă dacă nu avem bombe nucleare? Trebuie să investim de 5 ori pe atâta și să o facem cât de repede. Aici este o dezbatere și între specialiști și la capătul zilei răspunsul este „vom vedea”. Nu este foarte clar care va fi efectul.” – detaliază Horovitz.

Expertul susține că este sigur că plecăm de la premisa că toate facilitățile care erau la suprafață au fost distruse. „Acelea, sigur, trebuie refăcute și va dura ani de zile să le reconstruiască și vorbim despre investiții importante”.

În ceea ce privește cât la sută din instalațiile subterane de la Fordow au fost distruse, este foarte greu de apreciat acum. „Americanii ani de zile au investit în acele bombe pe acele avioane ca să poată distruge exact această structură. Bineînțeles, iranienii s-au uitat la ce dezvoltat americanii și și-au construit instalații care cel puțin teoretic trebuiau să rezistă. Acum… întrebarea este: „au rezistat?” Răspunsul e „probabil că nu”, dar cine știe”, a concluzionat el.

„În orice scenariu, câțiva ani vor trebui pentru refacerea facilităților de acolo”, a completat expertul.

În ceea ce privește echipele de cercetători care au lucrat la program, Horovitz spune că „este greu să aduni o echipă de la zero care să reia programul, dar aici trebuie să fim circumspecți cu informațiile vehiculate. Este evident că iranienii nu vor fi transparenți și nu vor spune câți din echipă au fost eliminați, la fel cum vor face și israelienii. Toată lumea are interesul de a nu spune adevărul”.

Vor ajuta Rusia și China la refacerea programului?

Se vehiculează ideea că țări Rusia sau China, vor reacționa la aceste lovituri și vor ajuta Iranul să-și refacă programul nuclear.

„Dacă vorbim despre existența capacității acestor țări de a ajuta Iranul, răspunsul este afirmativ: pot să facă asta. Dacă discutăm despre măsura în care vor dori să facă acest lucru, nu pare foarte probabil. Din nou, și datorită faptului că, în special, rușii la capătul zilei n-au niciun interes ca iranienii să-și facă rost de armă nucleară, sau cel puțin ani de zile n-au avut un interes. Și ar fi un pas foarte mare pentru Federația Rusă să sară complet în cealaltă tabără: de la susținători al tratatului de neproliferare, la a ajuta Iranul să obțină arma nucleară. Sigur, am văzut în timpul războiului din Ucraina o schimbare în Federația Rusă, în care, sigur, a lucrat mult mai îndeaproape cu Iranul și datorită faptului că au profitat de resurse iraniene. Este posibil să-i ajute? Da, este posibil. Acum, în ce măsură și cu cât, o să vedem”, explică el.

În ceea ce privește efectul acestei intervenții a SUA, expertul spune:

„Dacă zilele trecute discutau unii și alții despre cum americanii o să plece acasă și o să avem o lume în care Satele Unite vor fi izolaționiste și nu se vor implica în politica internațională, vedem că între declarațiile politice pe care liderii americani le fac ca să câștige alegerile și realitatea din teren, diferența este totuși foarte mare. Atracția, atunci cand ești principala putere dominantă din punct de vedere militar în sistemul internațional, atracția de a folosi aceasta abilitate este foarte mare”.

Franța se delimitează de atacurile SUA în Iran și cere reținere: „Rezolvarea trebuie să vină printr-o soluție negociată”

0

Președintele Emmanuel Macron a convocat o ședință de urgență a cabinetului de securitate după atacurile aeriene ale SUA asupra unor instalații nucleare din Iran. Franța se distanțează clar de aceste acțiuni și face apel la calm și dialog.

Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, face apel la calm și dialog FOTO: X

Președintele francez Emmanuel Macron va conduce astăzi o ședință de urgență a cabinetului de securitate, în contextul intensificării tensiunilor dintre Israel și Iran, după atacurile lansate în această dimineață de Statele Unite asupra unor obiective nucleare iraniene, informează Reuters.

Anunțul a fost făcut de președinția franceză, care a precizat că liderul de la Elysee a avut deja discuții cu mai mulți lideri arabi, printre care cei din Arabia Saudită și Oman. În cursul zilei, Macron urmează să poarte noi consultări cu partenerii europeni și regionali.

Mesaj clar de distanțare față de acțiunile americane 

Franța a transmis un mesaj ferm de delimitare față de atacurile Statelor Unite. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a scris pe platforma X că „Franța a luat act cu îngrijorare de atacurile efectuate aseară de Statele Unite ale Americii”, subliniind că Parisul „nu a participat la aceste atacuri și nici la planificarea lor”.

Barrot a mai transmis că Franța „îndeamnă toate părțile să dea dovadă de reținere pentru a evita orice escaladare care ar putea duce la o extindere a conflictului”. În opinia sa, „rezolvarea durabilă a acestei probleme trebuie să vină printr-o soluție negociată în cadrul Tratatului de neproliferare nucleară”, iar Franța „rămâne pregătită să contribuie” la un astfel de efort diplomatic.

Opoziție față de înarmarea nucleară a Iranului 

Ministrul francez a reiterat și poziția clară a Parisului în ceea ce privește înarmarea nucleară a Teheranului: „Franța și-a exprimat în repetate rânduri opoziția fermă față de obținerea de arme nucleare de către Iran”.

Într-un moment de intensă tensiune internațională, mesajul Franței este unul de prudență și diplomație, într-o încercare de a tempera spiritele și de a evita o extindere a conflictului în regiune.

Ce poate învăța Nicușor Dan de la Iliescu, Băsescu și Iohannis: „Trebuie să jongleze cu rețeaua care controlează România din umbră”

0

Analistul politic Cristian Hrițuc a trecut în revistă cum au luptat președinții României, de la Iliescu și până la Iohannis, cu sistemul în încercările lor de a reforma țara și a sumarizat lecțiile care se pot desprinde pentru Nicușor Dan din aceste experiențe.

Președintele Nicușor Dan are de dus o luptă acerbă cu sistemul. FOTO: ProfiMedia

Cristian Hrițuc, consultant politic cu experiență în campaniile electorale din România și Republica Moldova, a realizat un scurt ghid cu lecțiile învățate din mandatele președinților României de după Revoluția din 1989, de la Iliescu la Nicușor Dan.

În perioada postcomunistă, România a avut patru președinți: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Fiecare dintre ei a încercat să facă anumite schimbări în perioada în care s-a aflat la putere. În funcție de activitatea pe care au desfășurat-o, de direcția pe care au reușit să o imprime și de amprenta lăsată asupra mandatului, au rămas în percepția publică cu o etichetă specifică”, își începe analistul ghidul publicat pe blogul său.

Astfel, Ion Iliescu „a fost președintele care a fost perceput drept un om de sistem. A pactizat cu acesta și a încercat să facă lucrurile împreună cu el.”

Emil Constantinescu „a rămas cu amprenta omului învins de sistem. Deși, poate, nu merită această etichetă, deoarece vremurile erau extrem de grele, iar el a contribuit la drumul României spre Vest, declarația sa și faptul că a avut un singur mandat au condus la conturarea acestei percepții.”

Traian Băsescu a fost „președintele-jucător”, „care a călărit sistemul o vreme.”

Klaus Iohannis a fost „un președinte care, în primul mandat, a pus presiune pe sistem și a încercat să implementeze unele schimbări. În al doilea mandat, a fost mult mai retras. Au urmat pandemia și războiul, s-a ieșit din „perioada normală” și lucrurile s-au complicat și mai mult.”

Lupta lui Traian Băsescu cu sistemul: „Justiția a început să funcționeze altfel decât în vremea lui Năstase”

Analistul dezvoltă câteva idei desprinse din mandatele lui Traian Băsescu și Klaus Iohannis – lucruri care pot fi utile astăzi pentru a înțelege cum trebuie să abordeze politicienii actuali provocările.

„Textul de mai jos nu își propune să fie o analiză completă a mandatelor prezidențiale – nu este nici timpul, nici spațiul potrivit –, dar se pot evidenția câteva „lecții învățate” sau care ar trebui învățate de politicienii de azi”, precizează el.

În primul rând, Hrițuc spune că trebuie să definim ce înțelegem prin „sistem”, având în vedere că mulți folosesc acest termen în funcție de poziționarea lor.

Se pot identifica cam trei abordări:

„Sistemul este rețeaua informală și netransparentă de putere care controlează România din umbră sau semi-umbră – formată din politicieni, funcționari, oameni din justiție, rezerviști din serviciile secrete, afaceriști și presă obedientă. Este perceput ca un mecanism auto-reproductiv care protejează interesele propriilor membri, scapă de responsabilitate și sabotează reformele reale. Dincolo de această rețea informală, există și sistemul propriu-zis – ansamblul de instituții, procese, norme și relații prin care o societate își exercită puterea, își gestionează conflictele și își reglează funcționarea prin decizii politice. Acesta include guvernul, parlamentul, partidele, justiția, mass-media, organizațiile civice etc.” – explică el.

Analistul susține că este clar că România are nevoie de o reformă a statului, de reducerea instituțiilor care, adesea, doar parazitează activitatea guvernamentală, de o reformă administrativ-teritorială, de servicii mai bune, de mai multă echitate – iar lista poate continua.

„Traian Băsescu a încercat o abordare în forță. De aceea a fost numit „președintele-jucător”. A reușit să aibă propriul guvern doar trei ani din cei zece de mandat. În rest, a coabitat – mai bine sau mai rău – cu mai multe guverne formate de adversarii politici. În timpul mandatelor lui Emil Boc, partenerul său politic, s-au realizat reforma educației, reforma în domeniul muncii, flexibilizarea Codului Muncii, stabilizarea macroeconomică și semnarea Acordului cu FMI în plină criză, precum și o reformă a sistemului de pensii”, explică Hrițuc.

Indiferent de câte lucruri se spun astăzi, un fapt rămâne cert, crede analistul: „justiția a început să funcționeze altfel decât în vremea lui Năstase, când DNA (PNA, pe atunci) ancheta doar șefi de tren.”

De asemenea, a avut loc o primă reformă a serviciilor, care au devenit parteneri de încredere pentru țările NATO, adaugă el.

„Desigur, multe reforme de atunci sunt contestabile, la fel cum există și aspecte negative legate de DNA, de servicii sau de alte măsuri luate. Cert este un lucru: a existat o schimbare. A fost o reformă și o îmbunătățire a funcționării statului”, conclude Hrițuc.

Aceste reforme și politica lui Băsescu au venit la pachet cu costuri politice importante: două suspendări și multe fracturi în societate. Băsescu a reușit să-și aducă partidul la putere, dar doar pentru o perioadă relativ scurtă.

Lupta lui Klaus Iohannis cu sistemul: „A preferat, după pandemie, să se conserve”

În timpul mandatelor lui Klaus Iohannis, România a avut zece guverne: Cioloș (tehnocrat), Grindeanu (PSD), Tudose, Dăncilă, Orban 1, Orban 2, Cîțu, Ciucă, Ciolacu 1, Ciolacu 2, enumeră analistul.

„În primul mandat, Iohannis a avut o luptă cu PSD și nu a putut face reformele necesare. În al doilea mandat, au venit pandemia și războiul, complicând și mai mult jocul politic. A preferat, după pandemie, să se conserve și să evite riscul unei suspendări”, rezumă Hrițuc lupta lui Iohannis pentru reformarea României.

Iohannis a ajuns la putere cu o susținere populară apropiată de cea a lui Nicușor Dan: Iohannis – 6.288.769 voturi, Nicușor Dan – 6.168.642.

„Chiar dacă a beneficiat de un sprijin popular puternic, Iohannis nu a reușit să-și impună jocul politic de la început. A avut în spate un PNL care abia fuzionase cu PDL, condus bicefal. A durat până când și-a adus partidul la guvernare și, din păcate, nici atunci nu a avut un partener real în PNL, pentru că premierul Orban era, de fapt, un adversar. Nu a reușit să formeze un tandem cu Orban, așa cum Băsescu a reușit cu Boc”, explică analistul politic.

Nicușor Dan, președinte într-un moment mult mai complicat

Nicușor Dan a venit la putere într-un moment mult mai complicat decât cei doi predecesori, crede el. „Astăzi, există un curent „antisistem” la nivel global, un război la graniță, o reașezare a ordinii internaționale. Este pentru prima dată după 2000 când un partid extremist ajunge la 35% în sondaje. Țara are un deficit uriaș, iar inechitățile și inegalitățile s-au adâncit”, detaliază el.

În plus, Uniunea Europeană nu mai este văzută ca speranța de mai bine, așa cum era în 2004. „Decizia electorală a oamenilor nu se mai bazează doar pe algoritmul „a făcut ceva”, ci se îndreaptă tot mai mult spre zona aspirațională”, spune analistul.

El este sigur că Nicușor Dan va dori să își pună propria amprentă pe mandat și nu va copia un model precedent.

Sfatul lui pentru noul președinte: „Trebuie să țină cont de istorie. Nu are forța discursului lui Băsescu, nici dinamismul acestuia. Nu are un partid de 30%, cum a avut Băsescu, și nici măcar o formațiune precum PNL-ul de la începutul lui Iohannis.”

În plus, „mafia transpartinică s-a extins, clasa politică s-a deprofesionalizat, contextul internațional s-a schimbat, iar oamenii au mai puțină răbdare și sunt mai nemulțumiți.”

Hrițuc expune strategia lui Băsescu: „când și-a început mandatul, a făcut „pact cu diavolul” sau a ales soluția imorală, pentru a-și duce partidul la putere. Mult timp a evitat confruntarea directă cu sistemul. A săpat încet la baza acestuia, până când a ajuns să dețină pârghiile de putere.”

Lecții pentru Nicușor Dan: „Sistemul nu reacționează la țipetele de pe Facebook”

Așadar, Hrițuc sumarizează câteva lecții de învățat, pentru ca obiectivul de reformare a statului să poată fi atins:

Este greu să faci reforme în timp de criză, la fel cum este greu să reformezi fără aliați.

Trebuie să jonglezi cu sistemul și să-l aduci treptat în direcția obiectivelor tale. Sistemul nu reacționează la țipetele de pe Facebook. Politicienii se tem de „vibe-ul” din rețele înainte de alegeri. După alegeri, totul tinde să revină încet-încet la status quo.

Aliații politici trebuie consultați și convinși, nu forțați să joace după regulile tale. Este nevoie de sprijin atât în politică, cât și în afara ei. Trebuie construit un parteneriat cu structurile de forță.

Adversarii trebuie ținuți în șah, dar nu zdrobiți, până nu ai controlul asupra evenimentelor.

Nu poți merge la luptă cu o echipă neexperimentată, nici cu talibani. Nu poți spune, zi de zi, că vei înființa un partid nou, pentru că, momentan, ai nevoie de partidele existente, pentru a gestiona criza. Un partid nou poate fi o soluție abia în ultimul an de mandat. În prezent, ar fi doar o portavoce fără putere și fără reprezentare parlamentară.

Pe lângă aceste sfaturi care au scopul de a-l pregăti pe noul președinte al României de o luptă grea, Hrițuc vine și cu un element de optimism:

„Nicușor Dan are șansa să fie primul președinte care rupe România, cu adevărat, de perioada de tranziție definită de Brucan. Depinde de el și de echipa lui dacă va reuși.”

Remanieri în linia întâi. Zelenski pregătește schimbări-cheie în Ministerul Apărării și în diplomația ucraineană

0

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat un nou val de schimbări în conducerea instituțiilor-cheie ale statului, cu accent pe corpul diplomatic și structurile de securitate. În paralel, surse politice din opoziție vorbesc despre o posibilă rocadă la vârful Ministerului Apărării și o repoziționare strategică a actualului ministru în plan extern, scrie focus.ua.

Minstrul Apărării, Rustem Umerov, ar putea fi numit ambasador al Ucrainei în Statele Unite/ FOTO:Pr

Potrivit deputatului Oleksei Goncearenko, membru al formațiunii „Solidaritatea Europeană”, actualul șef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vasîl Maliuk, ar urma să preia conducerea Ministerului Apărării. În același timp, actualul ministru, Rustem Umerov, ar putea fi numit ambasador al Ucrainei în Statele Unite, una dintre cele mai importante poziții diplomatice pentru Kiev în contextul războiului.

Informațiile vin la scurt timp după ce, într-o declarație oficială, președintele Zelenski a confirmat intenția de a opera „modificări în anumite poziții cheie” din cadrul administrației și din corpul diplomatic. „Este o etapă necesară pentru a crește capacitatea Ucrainei de a acționa atât pe plan extern, în relațiile cu partenerii, cât și în consolidarea rezilienței interne”, a afirmat liderul de la Kiev.

Zelenski a precizat că în perioada următoare vor avea loc consultări largi cu ambasadorii Ucrainei din întreaga lume, în urma cărora vor fi formulate concluzii privind transformarea serviciului diplomatic.

Contextul acestor declarații nu este întâmplător. Cu doar o zi înainte, Vladimir Putin a reluat, într-un ton triumfalist, retorica imperială, susținând că „acolo unde pășește soldatul rus, acel teritoriu aparține Rusiei”, și reafirmând ideea că „ucrainenii și rușii sunt același popor”. Replica președintelui Zelenski nu s-a lăsat așteptată: „Când criminalii își anunță intențiile fără rezerve, avem obligația să răspundem cu acțiune”.

Astfel, Kievul pregătește:

-un nou pachet de măsuri diplomatice pentru consolidarea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei;

-întărirea cadrului legal și operațional pentru sancționarea persoanelor și companiilor care colaborează cu Moscova sau desfășoară activitate economică în teritoriile ocupate;

-investiții suplimentare în tehnologii militare, în special în dezvoltarea și utilizarea dronelor de atac și recunoaștere;

-schimbări de personal la nivel înalt, pentru a accelera reacțiile instituționale într-o perioadă critică.

Zelenski a precizat că unele măsuri vor rămâne nepublice, inclusiv anumite dispoziții date conducerii SBU. Alte decizii vor fi asumate în cadrul unei reuniuni a Consiliului Național de Securitate și Apărare.

Pe fondul acestor mișcări, Vladimir Putin a reiterat condițiile Kremlinului pentru „încetarea războiului”: recunoașterea de către Ucraina a rezultatelor așa-numitelor „referendumuri” organizate de Rusia în teritoriile ocupate în 2022. De asemenea, a vorbit despre o posibilă întâlnire cu Zelenski doar „la finalul negocierilor”, ca gest formal.

În replică, Kievul continuă să respingă orice „negociere” care implică cedarea teritoriului și își consolidează poziția în plan internațional. Rămâne de văzut dacă aceste remanieri vor schimba dinamica războiului sau vor marca doar o etapă intermediară într-un conflict care se joacă pe multiple fronturi — de la Donbas până la Washington.

China dezvoltă prima tehnologie de război electronic cu 6G: Sistemul ar fi capabil să anihileze radarele avioanelor F-35 în câteva secunde

0

În plină competiție tehnologică globală, China anunță o realizare care ridică semne de întrebare în capitalele occidentale. Cercetători din domeniul apărării au dezvoltat o platformă de război electronic (REB) bazată pe tehnologia 6G, despre care afirmă că poate neutraliza, aproape instantaneu, cele mai avansate sisteme radar americane, inclusiv cele utilizate pe avioanele invizibile F-35.

Avion de luptă F-35/ FOTO:Profimedia

Informația a fost publicată de South China Morning Post, care citează un articol recent apărut în revista științifică Acta Optica Sinica. La baza proiectului se află o echipă de cercetare coordonată de profesorul Deng Lei, de la Universitatea de Știință și Tehnologie Huazhong. Proiectul a beneficiat de o finanțare de aproape 10 milioane de dolari din partea statului chinez, a armatei și a unor mari companii tehnologice.

Tehnologie fotonică pentru un nou tip de război electronic

Sistemul, descris de dezvoltatori drept primul de acest fel confirmat public la nivel mondial, combină tehnologia fotonică cu comunicația 6G într-un ansamblu compact, capabil să funcționeze simultan ca perturbator de semnal, radar pasiv și dispozitiv de comunicație de mare viteză. Spre deosebire de sistemele tradiționale — adesea voluminoase și limitate la o singură funcție — acest dispozitiv integrează analiză, bruiaj și transmisie într-o arhitectură modulară, de dimensiuni reduse.

Potrivit surselor citate, sistemul este capabil să intercepteze și să bruieze frecvențele înalte din banda X, acolo unde funcționează radarul avansat AN/APG-85 instalat pe aeronavele F-35, radar recunoscut pentru dificultatea cu care poate fi contracarat prin metode convenționale. Platforma chineză generează mii de semnale false — peste 3.600 de „ținte fantomă” — concepute pentru a deruta sistemele radar și piloții inamici.

Capacități de comunicație militară cu peste 300 de platforme simultan

Pe lângă funcțiile de bruiaj, sistemul funcționează și ca hub de comunicații de ultimă generație, capabil să transmită și să primească volume uriașe de date în timp real, folosind rețele optice de mare viteză și conectând până la 300 de platforme militare. Una dintre inovațiile-cheie o reprezintă capacitatea de comunicare full-duplex (bidirecțională simultană) pe aceeași frecvență — performanță tehnologică considerată deosebit de dificil de realizat până în prezent.

Ambiții strategice într-un nou peisaj geopolitic

Dincolo de detaliile tehnice, miza acestei inovații este una geopolitică: China încearcă să își consolideze poziția de lider în domeniul comunicațiilor 6G, cu aplicații directe în sfera apărării. Potrivit autorilor, această tehnologie nu doar schimbă regulile jocului în războiul electronic, ci anunță începutul unei noi etape în rivalitatea militară dintre marile puteri.

Surse independente, precum portalul Interesting Engineering, confirmă că articolul publicat în Acta Optica Sinica aduce detalii relevante și un nivel de transparență rar întâlnit în proiectele de cercetare militară chineze. Deocamdată, sistemul nu a fost testat în condiții de luptă, dar potențialul tehnologic este evident — mai ales într-un context în care superioritatea aeriană occidentală este pusă în mod direct sub semnul întrebării.

Context regional și parteneriate emergente

Pe fondul apropierii strategice dintre Beijing și Moscova, dezvoltările din domeniul tehnologic chinezesc atrag atenția și în Rusia. Recent, forțele speciale ruse au utilizat sisteme laser chinezești de tip LASS împotriva dronelor ucrainene, într-o demonstrație menită să sublinieze colaborarea tot mai strânsă dintre cele două state în materie de tehnologie militară.

Totodată, presa chineză a relatat recent despre o altă inovație de impact: o tehnologie de excitație plasmatică a aerului, care ar crește eficiența dronelor de mare altitudine cu până la 88% — un alt semnal că Beijingul își construiește, pas cu pas, un portofoliu de capacități capabile să contracareze superioritatea tehnologică a NATO.

De ce nu poate Europa să reducă dependența de armele americane „peste noapte”?

0

Europa are tot ce-i trebuie pentru a-și produce propriile arme de ultimă generație — de la inginerie și capacități industriale, până la resurse financiare. Însă tranziția către o autonomie reală în domeniul apărării nu poate avea loc imediat și depinde, în cele din urmă, de voința politică. Avertismentul vine din partea lui Éric Béranger, directorului general al MBDA (o corporație multinațională europeană specializată în proiectarea, dezvoltarea și producția de rachete și sisteme aferente), într-un interviu acordat mai multor publicații europene, inclusiv POLITICO.

Sistem HIMARS/FOTO:Profimedia

Béranger subliniază că, în prezent, mai bine de jumătate din echipamentele militare cumpărate de statele europene provin din Statele Unite. În topul preferințelor: sistemele de rachete HIMARS, sistemele de apărare antiaeriană Patriot și avioanele de luptă F-35 produse de Lockheed Martin.

Problema nu este nouă, dar cifrele recente, prezentate anul trecut de fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, sunt grăitoare: din cei 75 de miliarde de euro cheltuiți de statele UE pe apărare între iunie 2022 și iunie 2023, 78% au mers către furnizori din afara Uniunii, iar 63% direct către SUA.

Această dependență de echipamente strategice americane – cum este și cazul avionului F-35 – continuă, deși unele țări precum Portugalia sau Canada și-au exprimat rezervele. În schimb, Germania, Belgia sau Marea Britanie rămân angajate în contracte pe termen lung.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cu retorica sa imprevizibilă, a accentuat temerile privind fiabilitatea angajamentului american față de NATO. Potrivit lui Béranger, un moment definitoriu a fost conflictul deschis dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, petrecut chiar în Biroul Oval. „Această confruntare a semănat îndoială profundă în rândul liderilor europeni cu privire la sprijinul american”, spune șeful MBDA, care atrage însă atenția că „inerția este mare”.

Produsele MBDA nu intră sub incidența reglementărilor ITAR

MBDA, unul dintre principalii producători de rachete din Europa, operează în Franța, Germania, Italia și Marea Britanie. Deși grupul fabrică preponderent echipamente europene, filiala germană se pregătește să producă sub licență rachete Patriot, o mișcare care subliniază dilema strategică: între suveranitate și nevoia imediată de tehnologie dovedită.

Un argument cheie în favoarea MBDA este că produsele sale nu intră sub incidența reglementărilor ITAR (International Traffic in Arms Regulations), reglementări americane care pot restricționa utilizarea și revânzarea echipamentelor. Dacă până nu demult acest aspect era ignorat de unele capitale europene, acum „lucrurile se schimbă”, afirmă Béranger. „Suveranitatea a devenit, în sfârșit, un subiect de discuție real.”

Următoarele luni vor aduce decizii importante în materie de achiziții militare în mai multe țări europene. Un test notabil este cel din Danemarca, care trebuie să aleagă între sistemul SAMP/T NG (dezvoltat de MBDA și Thales) și sistemul Patriot american. Alegerea danezilor va fi un semnal clar privind disponibilitatea Europei de a investi în propriile capacități.

Și Germania va juca un rol esențial în această recalibrare. Éric Béranger spune că a fost surprins de discursul pro-autonomie al cancelarului Friedrich Merz din perioada campaniei, deși ulterior liderul de la Berlin și-a moderat tonul. „Chiar dacă Germania nu poate deveni autonomă peste noapte — și nici nu este realist să ne imaginăm asta — acum că urmează să investească masiv în apărare, vom vedea unde se duc acești bani.”

În fond, nu e doar o chestiune de industrie sau bani. Este, tot mai vizibil, o chestiune de suveranitate politică și strategică.

Un somn uriaș de peste 2 metri, împușcat de polițiști după ce a mușcat înotători în Germania

0

Un somn agresiv, de peste doi metri și cântărind aproximativ 90 de kilograme, a terorizat înotătorii dintr-un lac din Bavaria, Germania. Poliția a intervenit și l-a împușcat pentru a preveni alte atacuri.

Somnul uriaș, împușcat de polițiști după ce a mușcat înotători FOTO: Polizei Mittelfranken

Incidentul a avut loc vineri seară, în Lacul Brombach din landul Bavaria, în apropierea unei insule plutitoare unde trăia somnul. Potrivit poliției, cel puțin cinci persoane au fost mușcate de peștele agresiv. Victimele au fost tratate la fața locului de paramedicii Crucii Roșii Bavareze.

Serviciul de salvare acvatică a informat poliția că cinci persoane au fost mușcate de un somn mare în decurs de două ore. Mușcăturile și rănile rezultate au fost tratate la fața locului de către salvatorii Crucii Roșii Bavareze. Peștele, cu o lungime de aproximativ 205 centimetri, a rămas în vecinătatea unei insule plutitoare pe tot parcursul intervenției, acționând foarte agresiv și atacând în mod repetat înotătorii”, se arată într-un comunicat transmis de poliție.

Operațiunea de neutralizare

Cum peștele, supranumit „Regele apelor dulci”, continua să reprezinte un pericol pentru cei care intrau în apă, serviciul local de salvamari a solicitat intervenția poliției. Agenții sosiți la fața locului au izolat zona pentru a preveni alte atacuri, iar în cele din urmă s-a luat decizia ca animalul să fie ucis, potrivit Agerpres.

Unul dintre polițiști a împușcat somnul folosind arma din dotare. Imaginile cu peștele mort au fost publicate pe rețelele sociale ale poliției. Potrivit presei locale, doi pescari au recuperat somnul de 90 de kilograme din lac.

Cazuri similare în trecut

Astfel de incidente nu sunt complet neobișnuite în Germania, unde se găsesc somni de dimensiuni impresionante. Un caz celebru a avut loc acum peste două decenii, când un alt somn uriaș, poreclit „Kuno ucigașul”, a ajuns în atenția presei internaționale după ce a înghițit un câine de talie mică, lângă un lac aflat aproape de granița cu Polonia.

În 2003, un somn de mari dimensiuni descoperit într-un iaz din orașul Mönchengladbach a fost considerat posibilul „Kuno”. Autoritățile l-au capturat, iar mai târziu acesta a fost împăiat și expus într-un muzeu.

Imagini dramatice cu o biserică distrusă în capitala Siriei în urma unui atentat sinucigaș. Cel puțin 20 morți și zeci de răniți

0

Cel puțin 20 persoane au fost ucise duminică, 22 iunie, într-un atentat sinucigaș cu bombă comis într-o biserică din Damasc, capitala Siriei, potrivit unor surse din cadrul forțelor de securitate citate de Reuters.

Imaginile dramatice arată sânge pe podele și biserica distrusă. FOTO: X / @arabnews

Este primul atac de acest tip înregistrat în Damasc de la căderea regimului Bashar al-Assad în decembrie 2024.

Ministerul de Interne din Siria a anunțat că atacatorul era membru al organizației teroriste Statul Islamic. Acesta a deschis focul în interiorul lăcașului de cult, înainte de a-și detona vesta explozivă. O altă persoană ar fi fost implicată în atentat, conform unei surse din domeniul securității care a dorit să rămână anonimă, relatează Reuters.

Inițial, Ministerul Sănătății a transmis că atacul s-a soldat cu nouă morți și 13 răniți, însă bilanțul a fost revizuit ulterior.

Imagini transmise în direct de Căștile Albe, organizația siriană de apărare civilă, au arătat scene de groază din interiorul bisericii Mar Elias din cartierul Dweila al capitalei: podeaua era plină de sânge, băncile și zidurile distruse în urma deflagrației. Imaginile au ajuns ulterior și pe rețelele sociale, cum ar fi pe X.

Președintele interimar Ahmed al-Sharaa, care a condus ofensiva împotriva regimului Assad și a preluat puterea în ianuarie 2025, a promis în mai multe rânduri că va asigura protecția minorităților religioase în perioada de tranziție politică a țării.

Lecția israeliană. Distrugerea rachetelor sol-aer este modalitatea de a câștiga un război aerian modern

0

Într-o operațiune de o precizie aproape chirurgicală, forțele aeriene israeliene au început, săptămâna trecută, demantelarea sistematică a apărării antiaeriene iraniene. Sub numele de cod „Leul care se ridică”, armata israeliană și-a propus nu doar să slăbească infrastructura militară a Iranului, ci și să îndepărteze, pas cu pas, orice obstacol din calea supremației aeriene – o condiție esențială într-un război modern, scrie Bussines Insider.

Avioanele F 35 israeliene au păcălit apăarea antiaeriană iraniană/FOTO:TImes of Israel

Obiectivul este clar: eliminarea rachetelor sol-aer pentru a deschide spațiul aerian atacurilor ulterioare. Asta nu este o inovație recentă, ci o tactică dureros învățată în urmă cu peste 50 de ani, în urma pierderilor masive suferite de Israel în Războiul de Yom Kippur. Atunci, peste 100 de avioane au fost doborâte de apărarea egipteană și siriană. De-atunci, eliminarea apărării antiaeriene a devenit un punct de pornire esențial pentru orice campanie aeriană israeliană.

Operațiunea actuală este una de amploare: peste 70 de baterii antiaeriene iraniene au fost distruse, multe dintre ele echipate cu rachete de ultimă generație. Țintele? De la baze militare, la sisteme radar sofisticate, până la lideri-cheie ai aparatului defensiv iranian.

Avioanele F-35 Adir, vârful tehnologic al flotei aeriene israeliene, sunt piesele centrale în această ofensivă. Capabile să pătrundă nedetectate în spațiul aerian contestat, aceste aeronave de generația a cincea sunt construite special pentru genul de misiuni pe care Israelul le desfășoară acum în Iran. Alături de F-16 și F-15, au jucat un rol crucial în impunerea controlului aerian deasupra unor regiuni vaste, inclusiv în jurul capitalei Teheran.

Dar victoria aeriană nu se câștigă doar cu tehnologie

În spatele succesului stau ani de experiență operațională și lecții însușite din propriile greșeli. În 1982, în Liban, Israelul a pus în scenă o operațiune considerată de specialiști ca fiind etalon în distrugerea apărării antiaeriene – „Mole Cricket 19”. Într-un spațiu aerian dominat de rachete sovietice, Israelul a folosit momeli, război electronic și atacuri chirurgicale pentru a desființa întregul sistem defensiv sirian din Valea Beqaa. O operațiune fără precedent, studiată ulterior în detaliu de NATO și armata SUA.

Astăzi, scenariul se repetă, cu mijloace tehnologice net superioare. Experții susțin că Israelul folosește o combinație de atacuri cibernetice, bruiaj electronic, rachete cu rază lungă de acțiune și drone – unele poziționate anterior în interiorul teritoriului iranian. Potrivit Patryciei Bazylczyk, cercetătoare în domeniul apărării antirachetă, folosirea dronelor ieftine pentru a neutraliza ținte de mare valoare dovedește că superioritatea tehnologică poate fi și eficientă economic, nu doar letală.

Campania nu este doar despre Iran. Este o lecție despre ce înseamnă să înveți din înfrângeri și să construiești o doctrină militară robustă. Rusia, spre exemplu, a eșuat să aplice această tactică în Ucraina, pierzând astfel avantajul aerian în primele săptămâni ale conflictului și rămânând blocată într-un război de uzură costisitor.

George Simion și sute de susținători AUR protestează la București: „Vrem alegeri anticipate, vrem revenirea la democrație”

0

Sute de susținători ai partidului AUR, în frunte cu liderul George Simion, au ieșit în stradă duminică, pentru a protesta față de măsurile de austeritate și pentru a cere organizarea de alegeri anticipate.

Printre cerințele manifestanților se numără alegeri anticipate. FOTO: captură video Facebook

Manifestanții au pornit de la Palatul Parlamentului și au ajuns până în Piața Victoriei, unde au reușit să pătrundă în zona special amenajată pentru proteste, după ce inițial forțele de ordine le-au blocat accesul.

Simion a publicat pe pagina sa de Facebook un videoclip de la protestul din această seară.

Imagini au fost distribuite și pe TikTok de diverși participanți la manifestație.

George Simion a declarat în fața mulțimii că protestul are drept scop apărarea democrației și respingerea „abuzurilor actualei guvernări”.

„Vrem alegeri anticipate, vrem revenirea la democraţie şi cadrul constituţional şi oprirea dosarelor politice care s-au făcut în ultimele luni (…). De aceea suntem în stradă, de aceea foarte mulţi români vorbesc despre grevă fiscală, foarte mulţi români se gândesc să aibă iniţiative singulare, individuale, prin care să-şi manifeste lipsa de încredere, proteste faţă de acest stat care nu mai este al românilor”, a afirmat președintele AUR, conform Agerpres.

Simion a acuzat actuala putere că face presiuni politice prin instrumentarea de dosare și a îndemnat românii să „refuze să mai gireze un guvern ilegitim”.

„Suntem în aceeaşi situaţie de lovitură de stat şi noi, ca români, avem datoria, prin toate mijloacele, ieşind în stradă, demonstrând, refuzând să mai plătim taxe şi impozite, să nu girăm acest guvern ilegitim”, a completat liderul AUR.

Manifestanții au cu ei steaguri tricolore și bannere cu mesaje anti-guvernamentale, au scandat lozinci de susținere pentru liderul AUR și împotriva partidelor aflate la putere.

Potrivit lui George Simion, proteste similare se desfășoară duminică în aproximativ 40 de orașe din țară.

Atac devastator asupra unei baze de antrenament din Ucraina: „Sunt soldați morți și răniți”

0

O bază militară ucraineană de antrenament a fost lovită de rachetele armatei ruse. Cel puțin trei soldați au murit și alți unsprezece au fost răniți. 

FOTO: Profimedia

Duminică, 22 iunie, armata rusă a lansat un atac cu rachete asupra unei locații temporare din sudul Ucrainei, folosită de o brigadă mecanizată a Forțelor Terestre pentru exerciții militare. Informația a fost confirmată de Comandamentul Forțelor Terestre ale Ucrainei și preluată de Ukrainska Pravda.

„Sunt soldați morți și răniți”

Colonelul Vitalii Saranțev, șeful Direcției de Comunicații din cadrul Comandamentului Forțelor Terestre Ucrainene, a precizat că atacul a vizat o bază unde se desfășurau antrenamente. „Datorită măsurilor de siguranță aplicate rapid după primirea avertizării privind un raid aerian, au fost evitate pierderi de vieți omenești la scară mare. Totuși, din păcate, sunt soldați morți și răniți. Toți cei răniți beneficiază de îngrijiri medicale de specialitate în unitățile sanitare”, a transmis Comandamentul într-un comunicat oficial.

Bilanțul preliminar indică moartea a trei persoane și rănirea altor unsprezece. O comisie specială a fost înființată pentru a investiga circumstanțele atacului, iar autoritățile desfășoară cercetări la fața locului. În același timp, au fost implementate măsuri suplimentare de securitate, pentru a preveni eventuale atacuri viitoare.

O serie de atacuri asupra bazelor de antrenament ucrainene

Nu este pentru prima dată când Rusia lovește centrele de instruire ale armatei ucrainene. Pe 4 iunie, forțele ruse au atacat o bază din regiunea Poltava. De asemenea, pe 1 iunie, un alt atac cu rachete asupra unui teren de antrenament a provocat moartea a cel puțin 12 soldați ucraineni și rănirea a peste 60 de persoane.

Tot în acest an, pe 1 martie, o altă unitate a Forțelor Terestre a fost ținta unui atac cu rachete, care s-a soldat cu victime.

Autoritățile ucrainene continuă să evalueze pagubele și să ia măsuri pentru protejarea trupelor, în contextul în care atacurile rusești asupra infrastructurii militare par să devină tot mai frecvente.

Președintele Iranului, alături de protestatari în Teheran: „Iranul este patria noastră”

0

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a participat duminică la un protest în centrul Teheranului, organizat ca reacție la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra instalațiilor nucleare ale Iranului.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian, la un protest în centrul Teheranului FOTO: X

Mii de persoane s-au adunat duminică în Piața Enqelab din Teheran pentru a condamna atacurile aeriene desfășurate în aceeași dimineață de SUA asupra a trei instalații nucleare iraniene. Printre participanți s-a numărat și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, care s-a alăturat mulțimii în semn de solidaritate, informează CNN.

Imagini difuzate de agenția de știri Fars, afiliată statului, au surprins protestatarii fluturând steaguri iraniene și ridicând pumnii în aer. Pe pancartele purtate de unii dintre ei se putea citi: „Jos cu SUA, jos cu Israelul” și „Iranul este patria noastră. Pământul său este onoarea noastră, iar steagul său este giulgiul nostru”.

Atacuri și riposte

Atacul Israelului asupra unor ținte din interiorul Iranului a avut loc pe 13 iunie, având ca obiectiv principal capacitățile nucleare ale țării. Riposta Teheranului nu a întârziat, escaladând astfel un conflict deja tensionat, cu urmări grave asupra civililor.

Potrivit vice-ministrului iranian al sănătății, Ali Jafarian, cel puțin 430 de civili au fost uciși în Iran în urma acestor atacuri. În același timp, autoritățile israeliene au anunțat că 24 de persoane au murit pe teritoriul Israelului.

Situația rămâne extrem de tensionată, iar reacțiile publice din Iran reflectă indignarea față de intervențiile externe și solidaritatea cu victimele.

UDMR rămâne la guvernare. Cei trei miniștri care au fost propuși în Guvernul Bolojan

0

UDMR a decis să rămână la guvernare, anunțând oficial miniștrii propuși în noua coaliție. Decizia a fost luată duminică în cadrul Consiliului Permanent al partidului, după negocieri intense.

Kelemen Hunor anunță că UDMR rămâne la guvernare FOTO: Facebook

Liderii Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) au decis, duminică, în cadrul Consiliului Permanent, să rămână în noua formulă de guvernare. Decizia vine după mai multe săptămâni de negocieri tensionate și după avertismentul liderului formațiunii, Kelemen Hunor, care anunțase că UDMR nu va accepta o prezență simbolică în executiv.

UDMR continuă în guvern, dar într-o nouă coaliție

UDMR continuă să facă parte din guvern, acum într-o nouă coaliție formată din patru partide”, a anunțat Kelemen Hunor într-o postare pe Facebook.

El a amintit că participarea UDMR în executiv are la bază un mandat clar primit de la alegători: „La alegerile de anul trecut, am cerut un mandat pentru a proteja cetățenii și comunitatea noastră din interiorul guvernului și pentru a ‘pune la cură de slăbire’ statul. Acest principiu ne va ghida și în perioada dificilă ce urmează: deficitul bugetar trebuie redus astfel încât instituțiile statului să suporte cea mai mare parte a poverii, iar cetățenii să fie afectați cât mai puțin.

Nominalizările UDMR în noul guvern

UDMR a anunțat oficial că vicepremier va fi Tánczos Barna, în timp ce Cseke Attila va prelua conducerea Ministerului Dezvoltării, iar Demeter András va fi ministrul Culturii.

Tensiuni în timpul negocierilor

Decizia de a rămâne la guvernare nu a fost una simplă. Liderii UDMR s-au declarat nemulțumiți de modul în care au fost împărțite ministerele, o situație care amintește de rotativa guvernamentală din 2023, când formațiunea a fost lăsată pe dinafară de președintele Klaus Iohannis.

PNL și PSD au ministerele cele mai importante, de forță, avizatoare. USR și-a negociat de asemenea. Noi am lua Dezvoltarea și Cultura. Să vedem dacă ne vom înțelege pe programul fiscal și de reformă. Noi nu am avea nicio influență asupra deciziilor majore. Nu putem fi doar decor”, avertiza Kelemen Hunor, săptămâna trecută, într-un interviu la RFI.

El a adăugat că „se poate și fără noi. Nu e altruism, e aritmetică. Un guvern politic ar însemna că găsești un echilibru și soluția ca fiecare să aibă ceva de spus. Dacă ești decor, nu ai ministere avizatoare, ești de formă și ești acolo doar ca să fii. Așa a fost și în 2023.”

Dragoș Anastasiu explică planul noului guvern: „Încercăm acest stil de business privat în procesul de reformă a statului”

0

Noul vicepremier desemnat de Ilie Bolojan explică cum va funcționa structura sa și care sunt prioritățile imediate ale guvernării.

Dragoș Anastasiu, noul vicepremier desemnat de Ilie Bolojan FOTO: Facebook

Dragoș Anastasiu, noul vicepremier desemnat de Ilie Bolojan, a declarat duminică seara, într-o intervenție la Digi24, că își dorește să aducă în administrația publică un model de lucru inspirat din mediul privat. Potrivit acestuia, structura care va coordona reforma statului va fi una restrânsă, dar eficientă, iar accentul va fi pus pe colaborarea cu mediul de afaceri și societatea civilă.

„Reformele le fac miniștrii”

Cu siguranță o să fie o mini-structură, dar nu ne așteptăm să fie, acuma, ditamai ministerul sau o structură largă. Reformele le fac miniștrii. Doar că sunt anumite chestiuni care se întretaie și oricum miniștrii trebuie să fie ajutați, trebuie să avem relația cu mediul de afaceri, trebuie să avem relația cu societatea civilă. Și probabil că… sigur, domnul prim-ministru Ilie Bolojan s-a gândit că e nevoie de cineva care să fie concentrat pe lucrurile astea”, a explicat Anastasiu.

El a subliniat că este nevoie de oameni care să faciliteze colaborarea și să coordoneze eforturile pentru ca reforma să funcționeze coerent: „E nevoie de mai mulți oameni care să ajute lucrurile să se pună cap la cap.”

Obiective clare, inspirate din managementul privat

Dragoș Anastasiu a explicat că viziunea sa se bazează pe principii de organizare și eficiență din zona businessului privat: „Cred că (Bolojan, n.r.) și-a dorit foarte mult să introducă stilul din business. Noi avem, de obicei, obiective clar stabilite, definite, se cheamă SMART, ele sunt ușor de urmărit. Dar trebuie să fii atent, să-l mai dai cu biciul, să mai penalizezi acolo unde lucrurile nu se întâmplă. Deci încercăm acest stil de business privat în procesul de reformă a statului”.

Despre TVA și prioritățile guvernamentale

Întrebat despre o posibilă creștere a TVA-ului, vicepremierul a spus că subiectul este încă în discuție, dar intenția este de a păstra cota standard la nivelul actual: „Cred că e bine să așteptăm planul de guvernare, în continuare sunt discuții pe el, dar dorința este să nu se crească cota standard de TVA, adică să rămână 19%, să facem ajustări pe cotele reduse, să rămână doar două cote de TVA și să vedem să ajustăm zona de accize”.

Anastasiu a precizat și care sunt prioritățile pentru următoarele luni: „Să ne concentrăm în următoarele trei luni pe ceea ce își dorește toată societatea românească și noi toți: pe tăiere de cheltuieli și pe reforma statului, pe reprioritizarea, rearanjarea planului de investiții, pe definitivarea discuțiilor legate de PNRR, că acolo sunt mulți bani și încă sunt discuții de finețe. Și în octombrie tragem o primă linie, vedem dacă suntem pe drumul cel bun, dacă nu suntem pe drumul cel bun”.

Ilie Bolojan anunță că programul de guvernare e „aproape FINALIZAT” / Care sunt URGENȚELE

Ilie Bolojan anunță că programul de guvernare al viitorului Executiv este „aproape finalizat”, după trei săptămâni de negocieri. 

Potrivit premierului desemnat, urgențele viitorului Guvern sunt: ordinea în finanțele publice, prioritizarea investițiilor și buna guvernare.

”El (n.r. – programul de guvernare) presupune câteva direcții importante care țin de urgențele pe care le avem. În primul rând, și pe acestea se va concentra efortul guvernamental, cel de a pune ordine în finanțele publice din toate punctele de vedere, reducerea cheltuielilor inutile, eliminarea privilegiilor, descentralizarea, debirocratizarea, digitalizarea, reforma statului per ansamblu.

A doua direcție importantă este aceea de a asigura prioritizarea investițiilor prin clarificare aspectelor care țin de fondurile europene, atât pe ceea ce înseamnă Programul Național de Redresare și Reziliență, cât și pe Fondurile de coeziune, prin renegocierea acestor documente, prin îndeplinirea jaloanelor, prin urgentarea absorbției de fonduri europene, în așa fel încât să asigurăm investiții pentru perioada următoare care să genereze creștere economică.

O a treia direcție importantă este cea de a adopta măsuri de bună guvernare în toate domeniile care țin de responsabilitate, de exercitare a serviciului public cu dedicare, în folosul cetățenilor țării noastre și cu respect față de aceștia”, a explicat premierul desemnat.

CITEȘTE ȘI:

Ucraina schimbă strategia militară și trece la acțiuni ofensive: „Renunțăm la apărarea surdă”

0

Comandantul suprem al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, anunță o nouă tactică militară pe frontul împotriva Rusiei. Ucraina renunță la apărarea pasivă și mizează pe o combinație de acțiuni defensive și ofensive.

Ucraina schimbă strategia militară și trece la acțiuni ofensive FOTO: Profimedia

Ucraina își schimbă abordarea în războiul împotriva Rusiei, renunțând la strategia exclusiv defensivă. Generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul suprem al Forțelor Armate, a anunțat că apărarea pasivă nu mai este o opțiune, întrucât duce la pierderi și retrageri.

În ceea ce privește planurile și intențiile noastre, nu ne vom limita la o apărare pasivă. Renunțăm la apărarea surdă. O astfel de abordare nu aduce rezultate și, în cele din urmă, duce la retrageri, pierderi de trupe și de teritorii. De aceea, combinăm apărarea cu inițiativa, acționăm ofensiv ori de câte ori avem ocazia, lansăm contraatacuri și exploatăm slăbiciunile din liniile inamice pentru a avansa”, a explicat Sîrskîi, citat de Ukrainska Pravda.

Unități speciale de asalt, în cele mai grele zone ale frontului

Comandantul a mai declarat că armata ucraineană a înființat și extinde constant unități speciale de asalt, care intervin în cele mai dificile sectoare ale frontului.

Este vorba despre regimente formate la începutul operațiunii Kursk, care în prezent sunt implicate în luptele din cele mai dificile sectoare ale frontului. Acționează acolo unde putem avansa, dar și în zone unde inamicul a reușit să câștige teren, pentru a-l opri și a-l respinge din localitățile noastre. Un exemplu clar este regiunea Sumî”, a mai precizat Sîrskîi.

Context tensionat: noi arme și amenințări din partea Moscovei

Schimbarea tacticii vine într-un context tot mai tensionat. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat recent că Ucraina dezvoltă o armă nouă, destinată apărării împotriva atacurilor cu drone și rachete lansate de Rusia.

În paralel, Zelenski a declarat că vor fi luate măsuri suplimentare de apărare, după ce președintele rus Vladimir Putin a transmis că dorește „toată Ucraina”.

În plus, Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă, 22 iunie, că serviciile de informații militare ale Ucrainei dețin dovezi potrivit cărora Federația Rusă plănuiește noi acțiuni militare pe teritoriul Europei. Avertismentul a fost lansat în urma unei informări detaliate primite de la șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării (GUR), generalul Kirilo Budanov.

Parlamentul iranian a votat închiderea Strâmtorii Ormuz. O cincime din petrolul mondial, în pericol

0

O decizie cu potențial exploziv pe scena geopolitică globală vine dinspre Teheran: Parlamentul iranian a votat închiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol la nivel mondial. Aproximativ 20% din consumul zilnic de țiței al planetei traversează această zonă îngustă și strategică dintre Golful Oman și Golful Persic.

Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai vulnerabile puncte de pe harta energetică a lumii.FOTO:X

Măsura, care urmează să intre în vigoare după aprobarea finală a Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului – decizie așteptată chiar în această seară, potrivit presei de stat –, este văzută ca un act de escaladare în contextul recentelor atacuri americane asupra infrastructurii nucleare iraniene.

Generalul de Gardă Revoluționară, Email Kosari, a declarat că „închiderea va fi pusă în aplicare ori de câte ori va fi necesar”, semnalând o posibilă acțiune coordonată de tip represiv, menită să răspundă direct presiunilor exercitate asupra regimului de la Teheran.

Strâmtoarea Ormuz, cu o lățime de doar 20 de mile nautice în punctul cel mai îngust, este unul dintre cele mai vulnerabile puncte de pe harta securității energetice mondiale. Rutele navigabile efective sunt chiar mai înguste – sub două mile în fiecare sens – ceea ce le face extrem de expuse la mine maritime, atacuri cu rachete de pe uscat, ori interceptări din aer sau de pe mare.

Chiar dacă dreptul internațional interzice blocarea accesului prin astfel de rute maritime internaționale, realitatea din teren sugerează că orice tentativă a Iranului de a împiedica traficul naval ar duce aproape inevitabil la o reacție militară. Navele Flotei a 5-a a SUA, sprijinite de forțele maritime ale altor state occidentale, patrulează constant în zonă.

Pentru regiune, impactul ar fi devastator: toate marile exporturi de petrol din Orientul Mijlociu – inclusiv cele din Iran, Irak, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – depind de această arteră maritimă. Cele mai vulnerabile economii sunt cele din Asia, în special China, India, Japonia și Coreea de Sud, pentru care Ormuz este o rută vitală de aprovizionare.

Ironia este că o eventuală închidere a strâmtorii ar afecta chiar economia iraniană, deja sever sancționată și dependentă, în mod paradoxal, de aceeași rută pentru a-și exporta petrolul către parteneri precum China.

Precedentele nu lipsesc. În aprilie 2024, Iranul a capturat o navă cargo legată de Israel în apropierea strâmtorii, invocând încălcări ale reglementărilor maritime. Un an mai devreme, în aprilie 2023, Teheranul a confiscat un petrolier cu destinația SUA, iar în 2022, două petroliere grecești au fost reținute în replică la o acțiune similară întreprinsă de Grecia și SUA împotriva unui transport de țiței iranian.

În paralel, contextul regional rămâne tensionat: rebelii Houthi din Yemen au reușit anul trecut să perturbe semnificativ traficul prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, reducând tranzitul maritim în Marea Roșie și Golful Aden cu 70%, conform datelor Clarkson Research Services.

Operatorii de nave au fost nevoiți să redirecționeze transporturile în jurul Capului Bunei Speranțe, ceea ce a generat întârzieri semnificative și costuri sporite pentru rutele comerciale dintre Europa și Asia – un scenariu care riscă să se repete dacă Strâmtoarea Ormuz devine inaccesibilă.

În acest moment, toți ochii sunt ațintiți asupra deciziei finale a Consiliului Suprem de la Teheran – o hotărâre care ar putea redesena liniile fragile ale echilibrului energetic și de securitate global.

Bombardamentele americane asupra Iranului mențin piețele petroliere în tensiune

Atacul militar lansat sâmbătă de Statele Unite asupra infrastructurii nucleare iraniene a fost, în alte vremuri, un motiv cert pentru explozia prețurilor la petrol. Astăzi, însă, reacțiile pieței sunt mai temperate, iar impactul pe termen lung rămâne incert, în ciuda riscurilor evidente legate de o posibilă extindere a conflictului în regiunea Golfului Persic.

Pentru moment, nu s-au înregistrat întreruperi semnificative în aprovizionarea globală cu petrol, chiar dacă Israelul a lovit recent un depozit de produse petroliere și o rafinărie în apropierea Teheranului. Dar îngrijorările persistă, alimentate de posibilitatea ca Iranul să recurgă la acțiuni de tip hibrid, precum hărțuirea traficului maritim sau perturbarea navigației prin Strâmtoarea Ormuz.

„Deocamdată, nu am văzut niciun baril scos efectiv din piață”, a declarat Muyu Xu, analist principal pentru piața petrolului din Asia la firma de analiză Kpler. Riscul major, avertizează specialiștii, ar fi extinderea conflictului într-o zonă-cheie pentru exporturile de petrol din Orientul Mijlociu — iar aici, vulnerabilitatea cea mai mare o are China.

Beijingul este principalul cumpărător al petrolului iranian, achiziționând aproape întreaga cantitate exportată de Teheran. Prin urmare, orice blocaj impus de Iran, fie el simbolic sau tactic, ar afecta în primul rând economia chineză. De altfel, analiștii Eurasia Group subliniază că Teheranul nu are niciun interes să lovească în propria sursă de venit și că o escaladare majoră care să vizeze infrastructura energetică este improbabilă — cel puțin cât timp terminalele iraniene de export rămân intacte.

Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 10% de la debutul confruntărilor armate pe 13 iunie, când Israelul a lansat un atac surpriză asupra unor instalații nucleare iraniene. Totuși, vineri prețurile au scăzut ușor, după ce fostul președinte american Donald Trump a declarat că va decide în două săptămâni dacă SUA vor interveni direct în conflict.

În fundal, datele privind stocurile globale de petrol sugerează o relativă stabilitate. Din ianuarie, stocurile au crescut cu peste 200 de milioane de barili, conform S&P Global Commodity Insights. În plus, OPEC+, organizația care reunește țările mari exportatoare (inclusiv Arabia Saudită și Rusia), și-a crescut în mai multe rânduri țintele de producție — o dinamică ce a menținut presiunea descendentă asupra prețurilor.

„Lumea are suficient petrol”, notează analiștii James Bambino și Richard Joswick de la S&P. Chiar și în cazul în care exporturile Iranului ar fi afectate, balanța fizică de aprovizionare rămâne echilibrată — cu condiția ca Strâmtoarea Ormuz să rămână deschisă. Iar acest lucru este, în opinia lor, cel mai probabil.

Încă din 1979, după Revoluția Islamică, Washingtonul a privit cu îngrijorare posibilele acțiuni ale Iranului în Strâmtoarea Ormuz — falia maritimă prin care circulă aproape o șesime din petrolul mondial. Coasta nordică a acestei rute aparține Iranului, iar proximitatea sa față de trafic o transformă într-un punct strategic și sensibil.

Pentru Statele Unite, însă, importanța comercială a regiunii a scăzut în ultimele decenii. SUA cumpără în prezent mai puțin de 3% din petrolul care tranzitează Golful, iar de la dezvoltarea masivă a fracturării hidraulice, au devenit exportator net de petrol din 2020.

Iranul, în schimb, a resimțit din plin sancțiunile occidentale. După ce Europa și SUA au restricționat drastic achizițiile de petrol iranian pentru a presa regimul să renunțe la programul nuclear, exporturile Teheranului au scăzut sever. Anul trecut, acestea au cunoscut o ușoară revenire datorită Chinei, care continuă să cumpere petrol iranian la prețuri sub media pieței globale.

În prezent, vânzările de petrol către China reprezintă circa 6% din PIB-ul Iranului și aproape jumătate din bugetul de stat — o dependență care limitează manevrarea în contextul confruntării cu SUA.

Atacurile americane de sâmbătă au vizat trei instalații nucleare, inclusiv centrul de îmbogățire a uraniului de la Fordow, dar amploarea reală a pagubelor nu a fost făcută publică. La fel de neclar rămâne și cât de mult va afecta acest episod perspectivele pe termen lung ale exporturilor energetice iraniene.

MAE reacționează la atacurile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene: „Acest program trebuie să înceteze”

0

Ministerul de Externe subliniază că urmărește cu maximă atenție situația din Orientul Mijlociu și cere reținere din partea tuturor actorilor implicați.

MAE reacționează la atacurile SUA asupra Iranului FOTO: Inquam photos / Octav Ganea

România monitorizează cu atenție evoluțiile tensionate din Orientul Mijlociu, în urma atacurilor lansate de Statele Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, într-un comunicat de presă, că poziția României față de programul nuclear iranian rămâne neschimbată.

Poziția constantă a României a fost că programul nuclear iranian contravine obligațiilor internaționale pe care acest stat și le-a asumat, subminează regimul global de neproliferare și reprezintă o amenințare pentru securitatea internațională. Acest program trebuie să înceteze. Acțiunile recente ale SUA au ca obiectiv eliminarea unei amenințări grave la adresa păcii internaționale”, precizează Ministerul de Externe.

Totodată, MAE subliniază importanța dialogului și coordonării internaționale: „Suntem în contact permanent cu aliații din NATO și ceilalți membri ai UE și suntem gata să sprijinim o soluție negociată. Ne alăturăm apelurilor adresate tuturor actorilor regionali de a demonstra reținere maximă și de a evita acțiuni provocatoare”.

Siguranța cetățenilor români, prioritate pentru autorități

Ministerul de Externe mai arată că „principala preocupare imediată a autorităților române este siguranța cetățenilor români aflați în Orientul Mijlociu”. În acest sens, instituția dă asigurări că „vom continua să aplicăm cele mai eficiente măsuri pentru protejarea lor în actualele circumstanțe”.

Atacurile și reacțiile internaționale

Amintim că în noaptea de sâmbătă spre duminică, forțele armate ale Statelor Unite au bombardat instalațiile nucleare iraniene de la Fordo, Natanz și Isfahan. Președintele american Donald Trump a declarat că Iranul „trebuie acum să facă pace”.

Teheranul a reacționat dur. Ministrul iranian de Externe, Seyed Abbas Araghchi, a condamnat atacul american, calificându-l drept „o încălcare a dreptului internațional care va avea consecințe eterne”.

Secretarul general al ONU s-a declarat îngrijorat de posibila escaladare a conflictului, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a mulțumit Statelor Unite pentru atacul „îndrăzneț”, pe care l-a numit „un punct de cotitură istoric” ce ar putea aduce pacea în regiune.

În replică la acțiunea americană, Iranul a lansat mai multe rachete asupra unor ținte din Israel, la doar câteva ore după atacul SUA. În acest context, autoritățile au intensificat măsurile de securitate în marile orașe.

Două țări arabe activează măsuri de urgență, în contextul temerilor privind extinderea conflictului Iran-SUA

0

Bahrain și Kuweit au anunțat duminică măsuri sporite de pregătire în eventualitatea extinderii conflictului dintre Iran și Statele Unite, după atacul aerian lansat de Washington asupra celor trei principale instalații nucleare iraniene.

FOTO: Shutterstock

Anunțul vine în contextul escaladării tensiunilor din regiune, alimentate de avertismentul președintelui american Donald Trump, care a declarat că „vor urma atacuri și mai devastatoare dacă Iranul nu acceptă pacea”.

În replică, Teheranul a amenințat că va lovi activele militare ale SUA din Orientul Mijlociu, inclusiv bazele aflate în Bahrain și Kuweit, relatează Reuters.

Bahrain, muncă de acasă și adăposturi de protecție civilă

În Bahrain, autoritățile au cerut populației să evite drumurile principale „cu excepția cazurilor absolut necesare”, pentru a permite desfășurarea intervențiilor de urgență și a menține ordinea publică. De asemenea, 70% dintre angajații din sectorul public au fost instruiți să lucreze de acasă „până la noi ordine”, potrivit unui comunicat al Biroului Serviciului Civil.

Totodată, autoritățile au activat planul național de urgență, testând sirenele de avertizare în mai multe regiuni și anunțând crearea a 33 de adăposturi publice disponibile în caz de atac.

Kuweit, adăposturi în clădirile guvernamentale

Și în Kuweit autoritățile au început să ia măsuri de precauție. Ministerul Finanțelor a informat că au fost instalate adăposturi de urgență în complexul ministerial – o zonă care găzduiește sediile mai multor instituții, inclusiv Justiția și Finanțele. Deși până acum nu a fost emisă nicio alertă oficială pentru populație, autoritățile din Kuweit au transmis că „monitorizează îndeaproape” evoluția situației de securitate.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat că Statele Unite au efectuat un atac „foarte reuşit” asupra a trei situri nucleare iraniene, scrie AFP, potrivit Agerpres.

„Operațiunea ciocanul de la miezul nopții“. SUA dezvăluie detaliile atacurilor împotriva instalațiilor nucleare iraniene

0

Statele Unite au confirmat oficial, duminică, că atacurile lansate asupra infrastructurii nucleare din Iran au purtat numele de cod „Operation Midnight Hammer” („Operațiunea ciocanul de la miezul nopții“). Anunțul a fost făcut de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Casa Albă, în contextul escaladării tensiunilor din regiune.

Bombardiere B-2 folosite în atac/FOTO:X

„Loviturile au reprezentat un succes copleșitor, pregătit în detaliu timp de săptămâni și luni”, a declarat Hegseth, subliniind că obiectivul operațiunii a fost strict legat de infrastructura nucleară, nu de trupele iraniene sau de populația civilă.

Oficialul american a mai precizat că atacurile nu au fost îndreptate împotriva oamenilor, ci împotriva „ambitiilor nucleare ale Iranului, care au fost neutralizate”.

Duminică după-amiază , președintele Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, și secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, au oferit detalii complete și contextul modului în care forțele americane au folosit momeli, avioane invizibile pe radar și megabombe anti-bunker pentru a ataca trei instalații nucleare cheie iraniene în doar 25 de minute.

Hegseth a spus: „ Ambițiile nucleare ale Iranului au fost spulberate”.

Caine a explicat că un număr mai mare de aeronave decât cele care au lovit Iranul au zburat inițial din Missouri în direcția Iranului, dar că apoi majoritatea aeronavelor s-au dispersat spre vest ca momeală.

El a spus că SUA au folosit 75 de arme ghidate de precizie pe tot parcursul operațiunii.

Doar șapte bombardiere B-2 au continuat să se îndrepte spre Republica Islamică în condiții de liniște radio aproape totală.

Alte avioane de vânătoare de escortă care veneau din altă direcție s-au alăturat bombardierelor B-2 înainte ca acestea din urmă să intre în spațiul aerian iranian.

SUA au desfășurat acțiuni cibernetice, au deschia foc preventiv cu avioane de vânătoare de generația a patra și a cincea și au tras 24 de rachete Tomahawk de pe un submarin american din apropiere pentru a distrage atenția Iranului în timp ce bombardierele B-2 se îndreptau spre instalațiile nucleare Fordow și Natanz.

Potrivit lui Hegseth, toate munițiile de precizie au lovit ceea ce doreau să lovească și ei crede că lovitura a dus la distrugerea celor două instalații.

Rachetele Tomahawk au lovit și centrala nucleară din Isfahan.

Caine a spus că evaluarea pagubelor provocate de Fordow după lovituri nu este încă finală și este în curs de desfășurare.

Impresia a fost că s-ar putea să nu existe o evaluare finală imediată nici măcar luni.

Inițial, în jurul orei 1:45 dimineața, ora Iranului, avioanele B-2 au lansat asupra Fordow două bombe MOAB de cîte 13 tone, în special varianta Massive Ordinance Penetrator (MOP).

Ulterior, alte 14 MOP-uri au fost lansate asupra lui Natanz și Fordow.

Potrivit surselor citate de The Jerusalem Post, una dintre țintele majore ale operațiunii a fost un complex situat într-o zonă muntoasă din Isfahan, unde s-ar fi aflat stocuri de uraniu îmbogățit și echipamente critice pentru programul nuclear iranian. De asemenea, se pare că instalația de la Natanz a fost „distrusă complet”, iar cele din Fordo și Isfahan au suferit „pagube majore”. Gradul exact al distrugerii rămâne, însă, deocamdată incert.

Imagini din satelit au confirmat urme ale atacurilor

În cursul dimineții de duminică, imagini satelitare provenite din zona Fordow au indicat posibile puncte de impact ale bombelor, precum și semne ale unei eventuale surpări a solului în urma loviturilor. Fordo este cunoscută drept una dintre cele mai bine protejate facilități nucleare iraniene, fiind amplasată adânc în munte, ceea ce a făcut ca distrugerea sa completă să fie considerată improbabilă în lipsa unei arme de penetrare de tip MOP (Massive Ordnance Penetrator).

Cu toate acestea, evaluările preliminare furnizate de oficiali israelieni – citați de aceeași publicație – indică faptul că centrul ar fi fost „nu doar avariat, ci efectiv distrus”, deși unii analiști solicită prudență până la confirmarea independentă a acestor date.

Trump: „Obiectivul a fost atins”

Într-un discurs susținut sâmbătă seară de la Casa Albă, președintele american Donald Trump a afirmat că cele trei principale facilități de îmbogățire a uraniului din Iran – Fordo, Natanz și Isfahan – au fost „complet și total distruse”.

„Scopul nostru a fost eliminarea capacității de îmbogățire a uraniului din Iran și stoparea amenințării nucleare reprezentate de principalul sponsor al terorismului la nivel global”, a declarat liderul de la Washington.

Trump a adăugat că operațiunea, pe care a calificat-o drept „un succes militar spectaculos”, a fost posibilă doar prin capabilitățile armatei americane, afirmând că „nu există altă forță militară în lume care să fi putut executa o astfel de misiune”.

Redeschiderea spațiului aerian israelian, prevăzută pentru ora 14:00, indică o detensionare temporară, însă efectele geo-strategice ale acestor lovituri rămân de urmărit cu atenție, în condițiile în care răspunsul oficial al Teheranului nu a fost încă formulat.