O navă neautorizată a poliţiei de frontieră a Rusiei a pătruns pentru scurt timp sâmbătă în apele teritoriale ale Estoniei, anunță autoritățile de la Tallinn.

Ministrul de externe eston, Margus Tsahkna, a subliniat pe platforma X că ţara baltică l-a „convocat pe însărcinatul cu afaceri rus pentru a i se transmite o notă oficială de protest în legătură cu această încălcare gravă şi inacceptabilă a frontierei maritime” a Estoniei, scrie Agerpres.

Armata estonă a indicat într-un comunicat că o navă neautorizată a poliţiei de frontieră a Rusiei a pătruns pentru scurt timp sâmbătă în apele teritoriale ale ţării, avansând până la 500 de metri în adâncime.

Navele de război străine pot naviga în apele teritoriale ale Estoniei numai dacă o fac în mod paşnic şi notifică Ministerul de Externe al ţării cu 48 de ore înainte.

Ori, „nava rusă nu a făcut-o”, afirmă armata, adăugând că este pentru prima oară anul acesta când un vas rusesc încalcă frontiera maritimă a Estoniei.

În mai 2025, un avion rusesc de tip Suhoi Su-35 a pătruns în spațiul aerian al Estoniei, stat membru NATO. Autoritățile estone consideră situația „foarte gravă”, în contextul tensiunilor tot mai mari legate de flota fantomă a Rusiei.

Tsahkna a calificat incidentul drept extrem de serios. „Situația este foarte gravă. Federația Rusă a trimis un avion de vânătoare pentru a verifica situația, iar acest avion de vânătoare a încălcat teritoriul NATO timp de aproape un minut”, a declarat ministrul, potrivitReuters.

Fondatorul platformei de mesagerie criptată Telegram, Pavel Durov, a fost interogat luni de către judecători de instrucţie însărcinaţi cu investigaţii, la Paris.

Antreprenorul rus, în vârstă de 40 de ani, s-a prezentat luni, purtând un costum şi o şapcă negre, la Tribunalul Judiciar din Paris, scrie News.ro.

El era însoţit de către patru dintre avocaţii săi, David-Olivier Kaminski, Christophe Ingrain, Robin Binsard şi Isaac Arnoud, şi a intrat în biroul celor doi judecători de instrucţie însărcinaţi cu dosarul.

Nici Durov şi nici avocaţii nu au vrut să facă declaraţii.

Pavel Durov, naturalizat francez în 2021, a fost convocat la un interogatoriu pe fond, al treilea de la inculparea sa, în august 2024, cu privire la numeroase infracţuni care ţin de criminalitatea organizată.

După o arestare spectaculoasă la coborârea din avion, omul de afaceri rus în vârstă de 40 de ani, cu cetăţenie franceză din 2021, a fost pus sub acuzare în august 2024 pentru o serie de infracţiuni legate de criminalitatea organizată, justiţia franceză reproşându-i, în general, că nu a luat măsuri împotriva difuzării de conţinuturi criminale pe platforma sa de mesagerie.

„Am răspuns la toate solicitările legale pe care le-am primit, aşa că, până în prezent, nu înţelegem ce am făcut greşit”, s-a apărat el, adăugând că ancheta avansează „cu o lentoare frustrantă”.

Pavel Durov este supus unui control judiciar strict care îi interzice să părăsească Franţa fără voia autorităţilor. De altfel, justiţia a refuzat recent să-i acorde permisiunea de a se deplasa în Statele Unite din motive profesionale, pe motiv că această deplasare nu pare „imperioasă sau justificată”.

În martie, justiţia îi permisese să se deplaseze la Dubai, unde are sediul compania sa.

Universitatea din Edinburgh a beneficiat financiar de pe urma sclaviei transatlantice şi a servit drept refugiu pentru savanţii care au dezvoltat teorii rasiste în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, potrivit unei noi analize.

Analiza, comandată în 2021 şi publicată duminică, a descoperit că această universitate a profitat de pe urma sclaviei prin donaţii individuale către fonduri care au finanţat burse de studiu, catedre şi stagii de instruire, scrie Agerpres.

Donaţiile proveneau din profiturile obţinute de persoane fizice şi de industrii implicate în sclavie prin cultivarea, producţia şi vânzarea de mărfuri coloniale, precum tutun, zahăr şi bumbac.

Universitatea Edinburgh a urmat astfel exemplul altor universităţi din Regatul Unit care au recunoscut în ultimii ani legăturile lor istorice cu sclavia, printre aceste instituţii numărându-se Universitatea Glasgow, Universitatea Bristol şi Universitatea Cambridge.

Înfiinţată în 1583, Universitatea Edinburgh deţine 15 fonduri istorice asociate cu sclavia africană şi 12 asociate cu colonialismul britanic în India, Singapore şi Africa de Sud. Unele dintre acestea sunt încă active, a precizat noua analiză.

„Nu putem avea o memorie selectivă despre trecutul nostru, concentrându-ne doar pe realizările istorice care ne fac să ne simţim mândri”, a declarat rectorul Universităţii Edinburgh, Peter Mathieson. „Este corect să abordăm şi complexităţile acestui trecut”, a adăugat el.

Raportul menţionează că între 1750 şi 1850, Universitatea Edinburgh a servit drept „refugiu” pentru profesori şi absolvenţi care promovau ideile inferiorităţii africane şi care au jucat „un rol disproporţionat” în dezvoltarea pseudo-ştiinţelor rasiale care justificau sclavia şi expansiunea colonială.

Printre recomandările raportului se numără crearea unui centru comunitar şi de cercetare axat pe combaterea rasismului, colonialismului şi violenţei împotriva persoanelor de culoare, precum şi măsuri pentru a aborda subreprezentarea angajaţilor şi studenţilor de culoare, disparităţile în acordarea diplomelor şi sistemele de sprijin pentru cei care se confruntă cu rasismul.

La fel ca universităţile, şi alte instituţii importante din Regatul Unit, precum Biserica Anglicană şi Banca Angliei, au început să recunoască modul în care au beneficiat de pe urma nedreptăţilor generate de sclavie.

Unii activişti şi cercetători au criticat aceste eforturi, considerându-le în mare parte simbolice, argumentând că un angajament real pentru remedierea nedreptăţilor istorice necesită reparaţii semnificative, nu doar recunoaşteri şi rapoarte.

Apelurile pentru reparaţii financiare au câştigat teren, dar şi reacţiile negative împotriva acestora au crescut la rândul lor, criticii afirmând că instituţiile moderne nu ar trebui să fie trase la răspundere pentru greşelile comise în trecut de-a lungul istoriei.

Guvernul Chinez anunţă plata unei alocaţii anuale de aproximativ 420 de euro pentru un copil, pe o perioadă de trei ani, cu scopul de a relansa natalitatea. Numărul locuitorilor Chinei a scăzut al treilea an la rând în 2024.

Valoarea alocaţiei – care se plăteşte în anumite condiţii – va fi de 3.600 de yuani (aproximativ 420 de euro), au stabilit Guvernul chinez şi Partidul Comunist Chinez (PCC, unic), anunţă televiziunea de stat CCTV.

„Este vorba despre o măsură naţională majoră vizând să îmbunătăţească starea de bine a populaţiei. Acest lucru asigură un ajutor financiar familiilor din întreaga ţară în vederea reducerii costului educaţiei copiilor”, potrivit CCTV.

Tot în încercarea de a combate criza demografică, Chen Songxi, membru al Comitetului Național al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez (CPPCC), a propus la începutul lui 2025 reducerea vârstei legale pentru căsătorie la 18 ani.

În prezent, vârsta legală pentru căsătorie în China este de 22 de ani pentru bărbați și 20 de ani pentru femei, una dintre cele mai ridicate din lume, comparativ cu majoritatea țărilor dezvoltate, unde vârsta legală este de 18 ani.

Chen a subliniat că reducerea vârstei legale pentru căsătorie la 18 ani ar putea contribui la „creșterea bazei de fertilitate a populației” și ar putea elibera „potențialul reproductiv” al tinerelor cupluri. 

China a înregistrat în 2024 9,54 de milioane de naşteri – reprezentând jumătate din numărul naşterilor din 2016.

Numărul locuitorilor Chinei a scăzut al treilea an la rând în 2024, iar, potrivit unor proiecții ONU, populația ar putea să scadă de la 1,4 miliarde de locuitori, în prezent, la 800 de milioane până în 2100.

Președinte american Donald Trump a declarat luni că este „foarte dezamăgit” de omologul său rus, Vladimir Putin, și că va reduce semnificativ termenul inițial de 50 de zile acordat Rusiei pentru ajungerea la un acord de pace, stabilind un nou termen de 10-12 zile, relatează Fox News.

„Voi stabili un nou termen, de aproximativ 10 sau 12 zile de azi înainte,” a declarat Trump jurnaliștilor aflați în Scoția. „Nu există niciun motiv să mai așteptăm. Inițial am acordat 50 de zile, am vrut să fiu generos, dar nu vedem niciun progres.”

Trump anunțase pentru prima dată termenul de 50 de zile pe 14 iulie, în timpul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Washington. Scurtarea acestuia la 12 zile înseamnă practic înjumătățirea calendarului propus.

„Sunt dezamăgit de președintele Putin, foarte dezamăgit,” a spus Trump. „Va trebui să reevaluăm situația și să reduc acel termen, pentru că, sincer, cred că deja știu răspunsul.”

Declarațiile vin la câteva ore după ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei, utilizând peste 300 de drone și rachete. Forțele aeriene ale Ucrainei au fost puse în alertă, iar Polonia a anunțat că și-a ridicat avioanele de luptă ca măsură de precauție.

Atac aerian masiv asupra Ucrainei

Potrivit autorităților ucrainene, în dimineața zilei de luni, Rusia a lansat 324 de drone de atac și diversiune de tip Shahed, patru rachete de croazieră H-101 și trei rachete hipersonice H-47M2 Kinjal.

Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au anunțat că au doborât 309 dintre drone și două dintre rachetele de croazieră. Totuși, alte două rachete și 15 drone au reușit să lovească ținte în trei regiuni. Se pare că toate cele trei rachete Kinjal nu și-au atins țintele.

Atacurile au vizat capitala Kiev, precum și regiunile Hmelnițki (la vest) și Kirovograd (la sud de capitală). Cel puțin cinci persoane au fost rănite la Kiev, inclusiv o fetiță de doi ani, dar autoritățile nu au confirmat decese până la acest moment.

Trump: „Am vorbit de cinci ori despre o înțelegere, dar apoi urmează atacuri”

Președinte american a reiterat că a avut numeroase discuții cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina, însă eforturile nu au dat rezultate.

„Cred că am discutat de cinci ori despre o posibilă înțelegere. Și de fiecare dată, după ce credeam că am ajuns undeva, președintele Putin lansează din nou rachete asupra unui oraș precum Kiev, iar oamenii mor – inclusiv în aziluri sau pe stradă,” a spus Trump. „Asta nu e o cale spre pace. Vom vedea ce urmează.”

Zelenski: „Scutul nostru aerian se întărește”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat eficiența sistemului de apărare aeriană al țării, dar a recunoscut că unele rachete și drone au reușit să lovească ținte.

„Apărarea noastră împotriva dronelor Shahed a funcționat bine – zeci au fost doborâte. Au fost interceptate și câteva rachete, dar nu toate,” a declarat Zelenski într-un mesaj publicat pe platforma X (fostul Twitter). „Consolidăm în mod constant scutul aerian al Ucrainei, iar săptămâna aceasta voi avea noi discuții cu partenerii noștri privind sprijinul necesar.”

Zelenski a mai adăugat că eforturile sunt în curs pentru a acoperi deficitul de finanțare legat de producția de drone și apărare antiaeriană, subliniind importanța unei înțelegeri clare între Ucraina și aliații săi.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a elogiat luni pragmatismul preşedintelui SUA, Donald Trump, cu privire la Ucraina, dar a insistat asupra condiţiilor Moscovei pentru încheierea războiului.

„Preşedintele Trump este un lider pragmatic, nu vrea niciun fel de război şi, spre deosebire de predecesorul său în funcţie (Joe) Biden, spre deosebire de actualele elite europene, este deschis la dialog”, a afirmat Lavrov într-un discurs susţinut în cadrul unui forum al tinerilor desfăşurat la Solnecinogorsk, un oraş satelit al Moscovei, situat la nord-vest de capitala rusă, scrie Agerpres.

Dialogul actual între Moscova şi Washington „demonstrează că încă mai există oameni rezonabili în Occident”, a spus ministrul rus, adăugând că „aceşti oameni beneficiază de un sprijin (popular) considerabil, lucru demonstrat de evoluţiile din Statele Unite”.

Lavrov susţine că Rusia „a pledat întotdeauna pentru dialog, chiar şi în vremurile cele mai dificile”, evocând că dialogul dintre Moscova şi Occident nu a fost întrerupt nici măcar în timpul Războiului Rece.

„Mi se pare foarte important să subliniez astăzi că în timpul Războiului Rece exista un respect reciproc. Acum acest lucru nu mai există. Europa pur şi simplu a înnebunit, altfel nu pot spune”, a declarat ministrul rus de externe.

O astfel de poziţie comportă riscul „unui mare război” pentru Europa, a avertizat totodată şeful diplomaţiei ruse, potrivit căruia până şi în perioada existenţei URSS „dialogul se dezvolta şi permitea taberelor adverse să înţeleagă mai bine intenţiile una alteia. Acest instinct s-a pierdut în Europa”, consideră Lavrov, citat de publicaţia The Moscow Times.

În opinia sa, aceasta are legătură în mare măsură cu lupta elitelor europene de a se menţine la putere, lucru pentru care nu ezită să cheltuiască „sute de miliarde de euro” pentru a ucide soldaţi ruşi şi a „promova atentate împotriva jurnaliştilor, instalaţiilor energetice şi infrastructurii critice”.

„Europa face toate acestea cu un singur scop, acela de a-i utiliza pe ucraineni drept carne de tun, astfel încât Rusia să nu mai fie un concurent”, a afirmat ministrul rus.

În acelaşi timp, Lavrov a insistat asupra a ceea ce Moscova consideră că sunt „cerinţe legitime” privind asigurarea securităţii sale, în special „neaderarea Ucrainei la NATO şi niciun fel de extindere a Alianţei Nord-Atlantice în general”.

Condițiile puse de Lavrov

„Şi, bineînţeles, recunoaşterea realităţilor stabilite în Constituţia noastră”, a adăugat ministrul rus, referindu-se la suveranitatea Rusiei asupra peninsulei Crimeea şi a celor patru regiuni ucrainene anexate în 2022 (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), menţionând că aceasta este „o condiţie care nu admite alternativă”.

În discursul său, Lavrov a deplâns faptul că, pentru prima oară în istoria sa, Rusia poartă un război fără niciun fel de aliat, conform The Moscow Times. Asta deşi Moscova beneficiază direct de sprijinul Coreei de Nord, care, în afară de armament şi muniţii, i-a trimis şi efective de mii de soldaţi cu ajutorul cărora a expulzat forţele ucrainene din regiunea rusă Kursk, iar la ora actuală diferite oficialităţi ruse susţin că soldaţi nord-coreeni vor lupta şi în Donbas (estul Ucrainei).

În plus, chiar dacă nu direct, Rusia este ajutată în acest război de China şi Iran, cele trei ţări fiind principalele sale aliate.

„Rusia luptă singură împotriva întregului Occident. În Primul Război Mondial, în Al Doilea Război Mondial, am avut aliaţi. Acum nu mai avem aliaţi pe câmpul de luptă. Prin urmare, trebuie să ne bazăm pe noi înşine. Nu trebuie să permitem nicio slăbiciune sau neglijenţă”, le-a transmis Lavrov tinerilor adunaţi la forumul din Solnecinogorsk.

Referitor la preşedintele american Donald Trump, care ar fi promis Kremlinului „un târg generos” cuprinzând relaxarea sancţiunilor şi recunoaşterea anexării Crimeii, ministrul rus de externe a declarat că liderul de la Casa Albă acţionează ghidat de „uzul raţiunii„, potrivit The Moscow Times.

Intenţia lui Trump de a „ceda” preşedintelui rus Vladimir Putin mai multe regiuni ucrainene a fost menţionată şi de şefa diplomaţiei austriece Beate Meinl-Reisinger într-un interviu acordat la sfârşitul săptămânii trecute mai multor media internaţionale, conform agenţiei de presă ucrainene Ukrainski Nationalni Novini (UNN).

În cadrul „planul său iniţial de pace”, preşedintele SUA a propus ca Rusiei să-i fie cedate „mai multe regiuni din estul Ucrainei şi Crimeea„. În acelaşi timp, Trump i-a transmis clar lui Putin că Ucraina nu „are ce să caute” în NATO. Cu toate acestea, în pofida tuturor acestor propuneri, Putin continuă războiul, a subliniat Meinl-Reisinger în interviul publicat sâmbătă de Bild şi preluat de agenţia de presă UNN.

Kievul caută de mult pacea, în schimb Kremlinul doreşte continuarea acţiunilor militare. Dacă Putin ar fi vrut cu adevărat să pună capăt acestui război, s-ar fi aşezat demult la masa negocierilor, a apreciat şefa diplomaţiei austriece, potrivit media citate.

Ultimatumul lui Trump

Președintele SUA, Donald Trump, declară luni că se gândește să scurteze perioada de 50 de zile pe care i-a acordat-o președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, înainte de a impune taxe vamale de până la 100% asupra Rusiei și partenerilor săi comerciali.

„Sunt dezamăgit de președintele Putin, foarte dezamăgit de el, așa că va trebui să analizăm situația și voi reduce perioada de 50 de zile pe care i-am acordat-o la un număr mai mic, pentru că cred că știu deja răspunsul”, a declarat Trump, vorbind în Turnberry, Scoția, potrivit Politico.

Trump i-a dat ultimatumul lui Putin la începutul lunii iulie, avertizând că potențialele sancțiuni economice împotriva Moscovei și a partenerilor săi comerciali ar fi devastatoare dacă conflictul nu ar înceta până la începutul lunii septembrie. „Credeam că am rezolvat problema de nenumărate ori, iar apoi președintele Putin iese și începe să lanseze rachete asupra unor orașe precum Kiev și ucide o mulțime de oameni într-un azil de bătrâni sau altundeva”, a adăugat Trump luni, potrivit Mediafax.

Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, critică dur modul în care Comisia Europeană a gestionat acordul comercial recent cu Statele Unite.

„A apărut o nouă dovadă că la Bruxelles este nevoie urgentă de schimbarea conducerii. Comisia condusă de von der Leyen a provocat daune grave economiei europene în ultimii ani, iar totul a fost agravat de bâlbâielile în domeniul vamal. Comisia Europeană ar fi trebuit să reducă de patru ori tarifele vamale față de Statele Unite încă din ianuarie, iar dacă ar fi făcut acest lucru, ar fi putut fi evitată o nouă lovitură puternică dată economiei europene”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook, scrie Mediafax.

Declarația vine în contextul în care președinta Comisiei Euorpene, Ursula Von der Leyen, și președintele american Donald Trump au anunțat un nou acord comercial între UE și SUA.

Inițiativa a stârnit critici și din partea altor lideri europeni, inclusiv de la Paris, unde oficialii au vorbit un acord „dezechilibrat”.

Duminică, Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord de principiu, conform căruia blocul comunitar va fi supus unor taxe vamale de 15% pentru majoritatea exporturilor sale, evitând astfel un război comercial.

O pată suspectă pe mâna lui Donald Trump, acoperită cu machiaj în timpul vizitei sale în Scoția, reaprinde speculațiile privind starea sa de sănătate.

În timpul recentei sale vizite oficiale în Scoția, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a fost surprins din nou cu o pată misterioasă pe dosul mâinii drepte, acoperită cu machiaj bronzant sau fond de ten. Pata este, însă, vizibilă în mai multe imagini de presă, şi naşte noi speculaţii privind starea de sănătate a lui Donald Trump, la doar câteva săptămâni după ce Casa Albă a recunoscut public că liderul american, în vârstă de 79 de ani, a fost diagnosticat cu „insuficiență venoasă cronică”.

Primele suspiciuni au apărut la începutul lunii, în cadrul unei apariții la Casa Albă, când o pată de pe mâna președintelui a generat îngrijorări privind posibile probleme de sănătate.

Într-o declarație ulterioară, secretarul de presă Karoline Leavitt a explicat că președintele observase „o ușoară umflare la nivelul membrelor inferioare”, motiv pentru care a fost supus unor investigații medicale amănunțite.

„Examinarea a inclus ecografii bilaterale ale picioarelor, care au evidențiat o insuficiență venoasă cronică”, a transmis apoi Karoline Leavitt, care a ținut să sublinieze că aceasta este o afecțiune comună la persoanele în vârstă și că nu au fost detectate semne de tromboză venoasă profundă sau alte probleme arteriale. „Președintele este, per ansamblu, într-o stare excelentă de sănătate”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

Totuși, machiajul folosit pentru a ascunde leziunea vizibilă a fost remarcat de jurnaliști pe tot parcursul vizitei lui Trump în Scoția, unde s-a întâlnit cu figuri importante, precum premierul britanic Keir Starmer și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar forma circulară și ușor ridicată a zonei acoperite a ridicat noi întrebări privind afecțiunea de care suferă șeful de stat american, scrie DailyMail.

Casa Albă confirmă diagnosticul, dar minimalizează boala

O declarație recentă a medicului Casei Albe, dr. Sean Barbarella, susține că președintele a prezentat „umflături ușoare” în zona picioarelor, iar diagnosticul a fost confirmat în urma analizelor vasculare.

Afecțiunea confirmată de Casa Albă, insuficiența venoasă cronică, este cauzată de deteriorarea venelor picioarelor, ceea ce duce la o circulație deficitară a sângelui către inimă. Potrivit Cleveland Clinic, boala afectează aproximativ 5% din populația adultă și devine mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă. Printre simptome se numără umflăturile, crampele, mâncărimile și modificările pielii la nivelul membrelor inferioare.

Această problemă poate evolua spre sindrom posttrombotic, în special la pacienții care au suferit în trecut o tromboză venoasă profundă, o complicație care poate apărea în decurs de un an sau doi de la formarea unui cheag de sânge.

Deși Donald Trump continuă să proiecteze o imagine de forță și vitalitate (recent Casa Albă distribuia chiar o fotografie cu el în postura de Superman), răspunzând pe larg întrebărilor jurnaliștilor și participând activ la evenimente, episodul din Scoția readuce în prim-plan întrebările legate de vârsta și condiția fizică a liderului american.

Președintele, care a devenit cel mai în vârstă lider învestit în funcție, la 78 de ani, a criticat adesea sănătatea predecesorului său, Joe Biden, acum în vârstă de 82 de ani, pe care l-a numit recent „un cadavru decrepit”. Mai mult, săptămâna trecută, Donald Trump a lansat o anchetă privind o presupusă mușamalizare legată de utilizarea unui autopen de către Biden, acuzând lipsa de transparență a acestuia.

Totodată, el pare hotărât să arate că este apt din punct de vedere fizic, în ciuda unui diagnostic care, potrivit experților, necesită monitorizare regulată și eventuale schimbări ale stilului de viață.