Rata anuală a inflației în zona euro a atins, în iunie, nivelul de 2,0%, considerat optim de către Banca Centrală Europeană (BCE), anunță Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
”Inflația anuală în zona euro urmează să fie la nivelul de 2,0% în iunie 2025, în creștere de la 1,9% în mai, conform estimărilor preliminare”, a comunicat marți Eurostat.
”Analizând principalele componente ale inflației zonei euro, serviciile ar urma să aibă cea mai puternică rată anuală în iunie (3,3%, comparativ cu 3,2% în mai), urmate de alimente, alcool și tutun (3,1%, față de 3,2% în mai), produse industriale non-energetice (0,5%, față de 0,6% în mai) și energie (-2,7%, comparativ cu -3,6% în mai)”, precizează Eurostat.
Slovacia are cea mai mare inflație din zona euro (4,6%), fiind urmată de Croația (4,4%) și Letonia (4,0%). Cele mai scăzute evoluții ale prețurilor sunt în Cipru (0,5%), Franța (0,8%), Irlanda (1,6%) și Italia (1,7%). Germania are o inflație anuală de 2,0%, iar Spania de 2,2%.
BCE va menține vigilența
Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a salutat noile date despre inflație, dar a insistat pentru menținerea vigilenței, în scopul obținerii stabilității prețurilor pe termen lung.
“Principala provocare din ultimii ani a vizat stabilizarea inflației, într-un context economic incert. Va trece ceva timp până vom aduna suficiente date pentru a fi siguri că riscurile inflaționiste au trecut. Noi ne-am încheiat activitatea, dar trebuie să rămânem vigilenți. Nu ne vom opri până nu vom readuce inflația la 2% pe termen lung”, a subliniat Christine Lagarde.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, anunță că cei care nu pot să facă activitatea de furnizare pot veni la autoritatea de reglementare să predea licențele.
”Celor care nu pot să facă activitatea de furnizare le mai spun că nu e obligatorie. Pot veni la autoritatea de reglementare și pot să predea licențele de furnizare și piața aceasta să o lase pentru cei care într-adevăr pot să facă furnizare într-un mod corect, pentru că este mai cinstit decât să vedem în comparator, prețuri de 5 lei pe kilowati/oră, respectiv de 8 lei pe kilowatt/oră. De asemenea, vreau să apreciez faptul că, în ultima perioadă, ofertele din comparatorul de prețuri s-au îmbunătățit, în sensul în care mai mulți furnizori și-au îmbunătățit aceste oferte, reducând prețul pe care l-au ofertat către consumatorii de energie”, a spus Niculescu.
Potrivit oficialului ANRE, o analiză derulată la nivelul instituției, pe ceea ce înseamnă determinarea corectă a prețului la energie electrică, a arătat diferențe între prețul rezultat din cercetare și prețul publicat de către furnizori în comparatorul de prețuri.
”Componenta variabilă, din punctul nostru de vedere, este cea legată de componenta de achiziție și componenta de furnizare. Și aici a fost o întreagă dezbatere cu furnizorii dacă trebuie să publice într-un mod transparent aceste componente. Știm foarte bine că ultima formă a Ordonanței îi obliga să facă acest lucru. Noi am insistat ca marjele lor să fie puse și ele în mod transparent ca un proces de recâștigare a încrederii în furnizor. Deci, cu cât eu, consumator, văd mai transparent modalitatea de formare a prețului, cu atât am încredere mai mult în furnizorul respectiv și o să înțeleg că îmi poate oferi energie la un preț corect.”, a mai spus Niculescu.
CITIȚI ȘI:
Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …
Rusia a preluat în întregime controlul asupra regiunii Lugansk, susțin autorităţile instalate de Moscova în teritoriul parțial ocupat de separatiștii pro-ruși, relatează agențiile internaționale de presă.
Trupe rusești pe frontul din Lugansk FOTO Profimedia
Declarația a fost făcută luni la televiziunea de stat din Rusia de către guvernatorul rus al regiunii, Leonid Pasecinik, care a precizat că raportul asupra ocupării totale sosise de două zile.
„Teritoriul Republicii Populare Luhansk este complet eliberat – 100%”, a declarat Pasecinik, născut în Ucraina sovietică şi în prezent oficial instalat de Moscova în funcţia de şef al autoproclamatei „Republicii Populare Lugansk”.
Nu există nicio confirmare din partea Kievului, și nici din partea Ministerul rus al Apărării.
Lugansk, care are o suprafaţă de 26.700 km pătraţi, ar fi prima regiune ucraineană care ar fi în totalitate ocupată de Rusia de la anexarea Crimeei în 2014.
Ucraina afirmă că pretenţiile Rusiei asupra Luganskului şi a altor zone recunoscute internaţional ca aparţinând Ucrainei sunt nefondate şi ilegale, iar Kievul nu va recunoaşte niciodată suveranitatea Rusiei asupra acestor zone. Rusia afirmă că aceste teritorii fac acum parte din Rusia, se află sub umbrela sa nucleară şi nu vor fi niciodată returnate.
Regiunea a fost cucerită de Armata Roşie în 1920 şi a devenit parte a Uniunii Sovietice în 1922, ca parte a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.
Lugansk și regiunea învecinată Doneţk au fost în centrul conflictului care a izbucnit în 2014, după ce preşedintele ucrainean pro-rus de atunci a fost răsturnat de la putere în urma Revoluţiei „Maidan”, iar Rusia a anexat Crimeea.
Lugansk se afla parţial sub controlul separatiştilor susţinuţi de Rusia din 2014. După izbucnirea războiului în februarie 2022, forţele ruse au reuşit să ocupe majoritatea regiunii în câteva luni. În urma contraofensivei din toamna lui 2022, ucrainenii au reuşit să recucerească unele zone, însă recent mai controlau doar câţiva kilometri pătraţi.
Rusia controlează 19% din teritoriul recunoscut internaţional ca aparţinând Ucrainei, și anume peste 70% din regiunile Doneţk, Zaporojia şi Herson, precum şi mici porţiuni din regiunile Harkov, Sumî şi Dnipropetrovsk.
În ultimele luni, Rusia a ocupat în total 950 de km pătraţi din Dnepropetrovsk, 200 de km pătraţi din Sumî şi controlează în prezent – potrivit hărţii online creată de analiștii ucraineni Deep State, bazate pe surse deschise – 113.588 de km pătraţi din teritoriul ucrainean, potrivit Reuters.
Autoritățile din Macedonia de Nord interzic deplasările prin păduri pentru a preveni incendiile, pe fondul îngrijorărilor legate de un nou val de caniculă.
Autoritățile din Macedonia de Nord interzic deplasările prin păduri/FOTO: Freepik
Interdicţia generală privind plimbările prin păduri şi munţi decretată marţi, 1 iulie, de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii din Macedonia de Nord va fi în vigoare până pe 31 august, ca măsură de precauţie pentru prevenirea incendiilor, scrie Agerpres.
„Deplasarea cetăţenilor se poate efectua numai pe baza unui permis scris, emis de instituţiile statului responsabile de gestionarea şi protejarea munţilor”, a anunţat ministerul într-un comunicat.
Cei care încalcă noua măsură riscă amenzi între 1.500 şi 2.000 de euro.
Potrivit Serviciului Hidrometeorologic al ţării, în următoarele zile, mai ales după ziua de joi, temperaturile vor creşte până la 41 de grade Celsius, inclusiv în capitala Skopje, iar şansele de ploaie sunt practic nule.
Europa se confruntă cu o nouă realitate climatică, una în care temperaturile care depășesc 40 de grade Celsius devin din ce în ce mai frecvente. Sudul continentului este lovit de un val de căldură extremă, cu Spania înregistrând 46 de grade în Huelva, un record pentru luna iunie. Italia, Grecia, Portugalia și țările din Balcanii de Vest se luptă, de asemenea, cu canicula, incendii de vegetație și victime umane.
„Nu mai este vorba despre dacă vom avea valuri de căldură, ci despre câte vom avea și cât vor dura”, a declarat Marisol Yglesias Gonzalez, expert al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), subliniind necesitatea acțiunilor urgente pentru a preveni „decese inutile și în mare măsură evitabile”.
Patru cetățeni români au fost arestați în Franța, fiind suspectați că au furat datele bancare ale clienților unei benzinării din Vitry-sur-Seine folosind dispozitive ascunse în terminalele de plată. Banii au fost retrași apoi din Spania.
Patru români arestați în Franța pentru furt de date bancare de la o benzinărie FOTO: Shutterstock
Patru cetățeni români au fost arestați în Franța, fiind acuzați că au montat dispozitive de interceptare în terminalele de plată ale unei benzinării din Vitry-sur-Seine, de unde furau datele bancare ale clienților. Informațiile erau apoi folosite pentru a retrage bani în Spania, informează Le Parisien.
Dispozitiv ascuns în terminale: datele clienților, transmise în timp real în Spania
Brigada de Combatere a Fraudelor în Plăți (BFMP) a reușit să destructureze rețeaua după ce, cu trei zile înainte de arestări, reprezentanții grupului de interese economice Carte Bancaire au semnalat activități suspecte la terminalele unei benzinării din Val-de-Marne.
Anchetatorii au descoperit un dispozitiv de tip „shimmer”, un aparat de mici dimensiuni montat discret în interiorul terminalului de plată, care interceptează datele transmise între cardul bancar și sistemul de procesare a plății. În momentul în care clienții își introduceau codul PIN, informațiile cardurilor erau captate și transmise în Spania. De acolo, din orașe precum Barcelona și Madrid, datele erau folosite pentru a retrage bani.
Suspecții, prinși în flagrant
Poliția franceză a instituit o supraveghere discretă și i-a identificat pe cei patru români în localitatea Paray-Vieille-Poste, din departamentul Essonne. În urma perchezițiilor, autoritățile au descoperit echipamente pentru clonarea cardurilor și aproape 9.000 de euro în numerar.
Cei patru români, cu vârste cuprinse între 43 și 56 de ani, au fost puși sub acuzare și plasați în arest preventiv, a transmis Parchetul din Paris.
Mai multe benzinării, posibile ținte ale rețelei
Anchetatorii cred că benzinăria din Vitry-sur-Seine nu a fost singura vizată. Potrivit procurorului, gruparea era mobilă și instala dispozitive de tip shimmer în special pe terminalele de la pompele de benzină, pentru a colecta date bancare în timp real, folosite ulterior la retrageri de numerar, în special în Spania.
Deocamdată nu se cunoaște numărul exact al victimelor și nici amploarea totală a fraudei, însă autoritățile evaluează pagubele.
Fraudele cu dispozitive shimmer, în scădere
Potrivit Observatorului Securității Plăților, în 2023 frauda de tip shimming a provocat pierderi estimate la aproximativ 36.000 de euro în Franța, în scădere față de cele 50.000 de euro înregistrate în 2022. Ancheta continuă.
România va construi autostrăzi cu fonduri alocate Apărării, aliniindu-se planului NATO de a crea coridoare rapide pentru mobilizarea blindatelor în caz de război. Noile trasee, stabilite de alianță, traversează țara de la vest la est și de la nord la sud.
România va trebui să construiască autostrăzi strategice, în caz de război. FOTO: arhivă
România intră în planul NATO care prevede construirea de autostrăzi cu bani de la Apărare, pentru a asigura mobilizarea rapidă a tancurilor și blindatelor în cazul unui conflict. Alianța vrea ca toate statele membre să fie conectate prin șosele de mare viteză, care să permită deplasarea rapidă a tehnicii militare, potrivit Digi24.
Potrivit acestor planuri, bugetul Ministerului Apărării ar urma să ajungă la 5% din PIB în următorul deceniu, adică aproximativ 20 de miliarde de euro. Din această sumă, 3,5% va fi folosit pentru salarii și achiziții de echipamente, iar restul de 1,5% ar urma să fie direcționat către infrastructura militară, inclusiv construcția de autostrăzi strategice.
Coridoarele stabilite de NATO care traversează România
În acest context, NATO a stabilit trei trasee strategice care trec prin România:
* Coridorul Vest-Est, care intră pe la Arad și continuă spre Constanța prin Deva, Sibiu, Brașov, Ploiești și București.
* Coridorul Baltică – Mediterană, care începe în Lituania, trece prin Polonia și Slovacia și intră în România prin județul Bihor.
Un coridor va lega vestul de estul Europei, pornind din Germania și trecând prin Slovacia și Ungaria, cu intrare în România la Arad. De aici, traseul se bifurcă: o direcție duce spre Constanța, prin Deva, Sibiu, Brașov și București, iar cealaltă spre sud, pe ruta Timișoara – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat.
Totuși, tronsonul Sibiu – Brașov rămâne un punct critic, acesta urmând a fi construit posibil cu fonduri militare.
De asemenea, din Timișoara nu există niciun kilometru de autostradă spre sudul țării, ceea ce îngreunează implementarea rapidă a proiectului.
Un alt traseu de importanță strategică pentru NATO este coridorul care leagă Marea Baltică de Marea Mediterană, care traversează România prin județul Bihor. Însă, între Oradea și Arad lipsesc segmente de autostradă esențiale, iar conectarea Banatului de Calafat prin sud depinde de viitoarele lucrări de infrastructură.
Implementarea acestor proiecte depinde de două condiții majore: Guvernul trebuie să își respecte angajamentul de creștere a bugetului Apărării, iar traseele vizate trebuie declarate drumuri de importanță militară printr-o decizie a CSAT, pentru a putea fi construite cu fonduri specifice destinate infrastructurii militare.
Premierul Ilie Boloja a discutat marți, 1 iulie, cu o delegație a tink tank-ului Atlantic Council, privind securitatea regională, securitatea energetică, cooperarea transatlantică și consolidarea parteneriatului strategic dintre România și SUA. Atlantic Council deschide un nou birou regional la București.
Atlantic Council deschide un nou birou la București FOTO Guvernul României
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut marți, 1 iulie, la Palatul Victoria, o întrevedere cu o delegație a Atlantic Council, una dintre cele mai cunoscute organizații de analiză strategică din Statele Unite ale Americii, a anunțat Executivul într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, „întâlnirea a avut loc în contextul lansării oficiale, la București, a biroului Atlantic Council România, marcând extinderea prezenței instituționale a organizației în Europa Centrală și de Est și consolidarea dialogului strategic româno-american”, iar discuțiile au vizat teme care privesc securitatea regională, cooperarea transatlantică, consolidarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, precum și aspecte privind securitatea energetică.
La discuții au fost prezenți și vicepremierul Cătălin Predoiu, precum și șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, iar din partea Atlantic Council au participat: Frederick Kempe, președinte și director executiv, Alexandru Șerban, director Atlantic Council România, și Landon Derentz, director senior, Global Energy Center.
Atlantic Council deschide un birou în București
Atlantic Council, unul dintre cele mai influente și active think tank-uri din Statele Unite ale Americii, a anunțat deschiderea unui nou birou regional, la București.
Think tank-ul a subliniat că rolul noului birou este de „a sprijini cooperarea bilaterală și transatlantică în domenii prioritare precum energie, securitate, infrastructură, economie și tehnologie avansată, lucrând în strânsă colaborare cu oficiali guvernamentali, societatea civilă și lideri din sectorul privat”.
„Membrii consiliului consultativ vor avea un rol esențial în conectarea activității regionale a Consiliului cu agendele transatlantice și în promovarea priorităților noastre strategice: energie și infrastructură, democrație și integrare, precum și securitate regională”, a declarat Alex Șerban, noul director al Biroului Atlantic Council România.
Începând cu 1 iulie, Franța a interzis fumatul în toate zonele în aer liber frecventate de copii – inclusiv parcuri, plaje, grădini publice, stații de autobuz, intrări în școli și terenuri sportive.
Măsura radicală face parte din angajamentul președintelui Emmanuel Macron de a crea „prima generație fără tutun” până în 2032.
Singura țară europeană impune o interdicție națională împotriva fumatului pe plajă
Fumătorii care încalcă regulile – inclusiv turiștii care nu sunt la curent cu regulile – riscă o amendă de 90 de euro dacă plătesc în termen de 15 zile, suma ridicându-se la 135 de euro după aceea.
Spania și Italia au introdus restricții privind fumatul în anumite zone la nivel local sau regional, dar Franța se remarcă ca singura țară europeană care a impus o interdicție națională împotriva fumatului pe plajă, conform CNN.
Nu toți cetățenii susțin noua măsură.
„Cu cât trece mai mult timp, cu atât guvernul vrea să ne ia libertățile de bază”, a declarat Elise Levaux, o studentă de 25 de ani din Paris. „Dacă ești respectuos – nu arunci mucuri de țigară într-un parc sau pe plajă, nu îi deranjezi pe alții – nu văd problema. De ce ar trebui tratat fumatul brusc ca o infracțiune?”
Aproximativ o treime dintre adulții din Franța fumează
Restricțiile sunt, fără îndoială, o schimbare majoră într-o țară mult timp sinonimă cu cultura țigărilor. Dar relația Franței cu tutunul este pe cale să se schimbe.
Fumatul în Franța este la cel mai scăzut nivel din anii 1990, conform Comitetului Național împotriva Tutunului (CNCT).
Aproximativ o treime dintre adulții din Franța fumează și 23% din populația adultă fumează zilnic, potrivit unui raport din 2024 al agenției naționale de sănătate publică din Franța.
Consumul de tutun este în scădere în rândul tinerilor, doar 16% dintre tinerii de 17 ani spunând că fumează zilnic în 2022, în scădere de la 25% cu șase ani mai înainte.
Majoritatea fumătorilor încep să fumeze în adolescență, aproape 90% dintre ei înainte de a împlini 18 ani, potrivit Ministerului Sănătății.
„Fumez de când aveam 14 ani”, a spus Jane, în vârstă de 25 de ani, care a refuzat să-și dea numele de familie. „Majoritatea prietenilor mei au început la fel de tineri. Bine sau nu, vom continua să fumăm. Face parte din identitatea franceză – luptăm pentru ceea ce vrem. Nu suntem roboți.”
Cu toate acestea, Franța rămâne una dintre țările cele mai dependente de tutun din Europa, alimentată în parte de ceea ce oficialii au numit o „explozie” a contrabandei cu țigări, în mare parte din Bulgaria, Turcia și Algeria.
Ministrul Sănătății Catherine Vautrin a declarat că „protejarea tinerilor și denormalizarea fumatului” este o „prioritate absolută” pentru Guvern.
„La 17 ani, ar trebui să-ți construiești viitorul, nu dependența”, a spus ea. „Acolo unde sunt copii, tutunul trebuie să dispară”.
Noile reguli din Franța nu interzic țigările electronice
Spre deosebire de Belgia și Marea Britanie, care au interzis recent vânzarea de țigări electronice de unică folosință, noile reguli din Franța nu interzic țigările electronice – cel puțin deocamdată.
Noile reglementări includ, totuși, o reducere a nivelului de nicotină autorizat în produsele de vaping, precum și limite stricte pentru arome precum vată de zahăr, despre care criticii spun că sunt concepute pentru a atrage tinerii.
„Aceste produse servesc drept porți către dependență și vor fi reglementate începând cu 2026”, a spus Vautrin.
Franța a interzis vânzarea de țigări minorilor sub 18 ani în 2009. Dar aplicarea legii a fost laxă: aproape două treimi dintre magazinele de tutun continuă să vândă țigări clienților minori. Și, în timp ce minorilor le este interzis să cumpere tutun, nicio lege nu îi împiedică să fumeze – o lacună din legislație pe care Guvernul a promis să o abordeze în legislația viitoare.
Spre deosebire de Suedia – singura țară europeană care a interzis complet fumatul pe terasele restaurantelor și barurilor – Franța continuă să permită fumatul în aceste spații.
Chiar și Marea Britanie, care are unele dintre cele mai stricte politici anti-fumat din Europa, permite fumatul pe terasele pub-urilor.
„Am încercat să facem presiuni pentru interzicerea fumatului pe terase de aproape un deceniu, dar este foarte dificil”, a declarat Amélie Eschenbrenner, purtătoare de cuvânt a Comitetului Național Francez pentru Controlul Tutunului (CNCT). „A fuma o țigară cu un pahar de vin – este o parte integrantă a culturii franceze.”
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI:
Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …
Ministerul Afacerilor Interne atrage atenția turiștilor înr-o postare pe pagina de Facebook legat de fapt că: „Culoarea steagului NU e de decor„. Reprezentanții MAI detaliază li ce înseamnă culorile steagului pentru plaje.
„Dragi iubitori de valuri, șezlonguri și bronz cu dungi, Dacă vedeți steagul ROȘU și tot intrați în apă…nu sunteți aventurieri. Sunteți… candidatul perfect la bronzat pe uscat sub supravegherea colegilor de la SMURD”, notează reprezentanții MAI.
Mai departe, aceștia descriu culorile: „Steag GALBEN? Înseamnă: intri doar dacă știi să înoți BINE – nu dacă “te ții de valuri”! Steag VERDE? E ok, dar tot nu vă transformați în delfini olimpici„
Ministerul de Interne mai arată în postarea sa că ignorarea semnalelor „nu se numește “curaj”, ci inconștiență.”
„Salvamarii au steaguri, nu baghete magice! Dacă intrați în apă pe steag roșu, nu se numește “curaj”, ci inconștiență. Respectați semnalele, fiți responsabili și nu uitați: cele mai frumoase amintiri sunt cele pe care ți le amintești!”
După peste jumătate de secol, justiția britanică face dreptate unei victime uitate. Ryland Headley a fost condamnat pentru violul și uciderea unei văduve de 75 de ani, într-un caz redeschis după mai bine de 50 de ani.
Ryland Headley, găsit vinovat în cel mai vechi caz de crimă elucidat din Marea Britanie FOTO: X
Un bărbat în vârstă de 92 de ani a fost găsit vinovat pentru violul și uciderea Louisei Dunne, o femeie de 75 de ani din Bristol, într-un caz care, timp de decenii, a rămas cel mai vechi dosar nerezolvat din Marea Britanie. Crima a avut loc în iunie 1967, iar deznodământul a venit abia acum, după mai bine de jumătate de secol, relatează The Independent.
Curtea Coroanei din Bristol a decis luni, după 9 ore și 53 de minute de deliberări, că Ryland Headley (92 de ani) este autorul crimei care a rămas nerezolvată mai bine de jumătate de secol. Judecătorul Sweeting va anunța sentința în cursul acestei săptămâni, dar presa britanică anticipează detenția pe viață.
„A fost un caz aflat în atenția publicului. A implicat multe detalii care, fără îndoială, au fost tulburătoare. Dacă veți fi din nou convocați pentru a face parte dintr‑un juriu în următorii 10 ani, aveți dreptul să refuzați”, le‑a spus magistratul juraților la finalul procesului.
Crimă și tăcere din 1967
În dimineața de 28 iunie 1967, vecinii au găsit trupul Louisei Dunne întins peste o grămadă de haine în camera din față, transformată în dormitor. Expertiza medico‑legală a stabilit că fusese strangulată cu o eșarfă și asfixiată prin presiune aplicată pe gură. Deși polițiștii au găsit material seminal și amprente, „capacitățile științifice de analiză erau limitate” la acea vreme, iar palmele a peste 19.000 de bărbați și băieți au fost comparate fără succes.
Headley locuia la circa 2,5 km distanță, însă chiar în afara zonei în care se prelevau amprente. La scurt timp după crimă s‑a mutat la Londra și apoi în Ipswich, scăpând de verificări.
Progresul ADN, cheia rezolvării
În 2023, fusta albastră purtată de victimă a fost reanalizată. ADN‑ul izolat s‑a potrivit cu cel al lui Headley „de un miliard de ori mai probabil” decât cu al oricărei alte persoane. Potrivirea a fost posibilă deoarece profilul genetic al bătrânului fusese introdus în baza de date națională după o infracțiune din 2012, rămasă fără acuzații.
Arestat în noiembrie 2024, suspectul a replicat anchetatorilor: „Nu știu despre ce vorbiți. Foarte ciudat, foarte ciudat”. De data aceasta, polițiștii i‑au luat și amprentele palmelor: „Artrită la ambele încheieturi, palmele nu sunt flexibile” se notase în 2012, iar un expert a găsit peste 25 de puncte de coincidență cu urma din 1967.
Apărarea susține că inculpatul „nu își amintește”
Apărarea a susținut că inculpatul „nu își amintește” să o fi cunoscut pe Dunne: „Cu siguranță nu a violat‑o și nu a ucis‑o”, a declarat avocatul Jeremy Benson. Însă procurorii au invocat antecedentele: în 1977, Headley fusese condamnat pentru violarea a două femei vârstnice după ce le‑a pătruns în locuință și le‑a amenințat cu violența.
Inspectorul Dave Marchant, din Poliția Avon & Somerset, a anunțat că „forțele de ordine din întreaga țară examinează acum dacă Headley poate fi legat de alte crime nerezolvate”. El a subliniat că bărbatul este deja „condamnat acum pentru trei violuri asupra unor femei în vârstă, comise în locuințele acestora, iar în cazul Louisei Dunne, și pentru uciderea ei”.
Sentința definitivă urmează să fie pronunțată, marcând încheierea celui mai vechi dosar de crimă rezolvat vreodată în Regatul Unit.
Tensiunile dintre Moscova și Baku ating un nou prag critic după ce , luni, autoritățile azere au descins în sediul agenției ruse de presă Sputnik Azerbaijan, într-un gest care semnalează răcirea ireversibilă a relațiilor dintre cele două state post-sovietice.
Jurnalist Sputnik, reținut la Baku/FOTO:X
Aitekin Huseinova, jurnalistă la agenția video Ruptly, a fost reținută la Baku în timp ce filma o percheziție la biroul Sputnik din Azerbaidjan. Acest lucru a fost relatat chiar de agenția Ruptly, citându-o pe mama lui Huseynova. Motivul reținerii nu a fost comunicat.
Forțele de securitate au percheziționat redacția Sputnik Azerbaidjan luni dimineață. Ministerul de Interne al Azerbaidjanului a declarat că acreditarea publicației a fost suspendată în februarie 2025, dar aceasta a continuat să opereze „prin finanțare ilegală”.
Ulterior s-a aflat că redactorul-șef al publicației, Igor Kartavih, și redactorul-șef Evghani Belousov au fost reținuți. Presa azeră i-a numit angajați ai FSB-ului rus. Acest lucru nu a fost confirmat oficial.
Operațiunea, desfășurată luni, 30 iunie, a fost coordonată de serviciile de securitate interne, care, potrivit surselor media locale, au reținut doi cetățeni ruși identificați drept angajați ai FSB.
Potrivit publicațiilor APA și Vesti.az, cei doi lucrau sub acoperirea redacției Sputnik, considerată în numeroase state drept un instrument de propagandă al Kremlinului.
Percheziția biroului Sputnik Azerbaidjan a avut loc pe fondul înrăutățirii relațiilor dintre Rusia și Azerbaidjan. Aceasta este legată de reținerea unor reprezentanți ai diasporei azere la Ekaterinburg, sub suspiciunea de crimă și tentativă de omor. Două persoane au murit în timpul arestării. Comitetul de anchetă investighează cauzele morții acestora.
Ministerul azer de Externe a depus un „protest vehement” la ambasadorul rus cu privire la raidul din Ekaterinburg. În plus, toate evenimentele culturale planificate de Rusia au fost anulate în Azerbaidjan. Ministerul rus de Externe l-a chemat pe ambasadorul azer pentru a da explicații cu privire la perchezițiile de la redacția Sputnik Azerbaidjan .
Ruptly este o divizie a postului de televiziune RT, care, la rândul său, face parte din holdingul media de propagandă Rossia Segodnia (directorul său este Dmitri Kiselev, iar redactor-șef este Margarita Simonyan). Agenția Sputnik face, de asemenea, parte din acest holding.
În februarie 2025, autoritățile azere anunțaseră public că intenționează să suspende activitatea agenției Sputnik Azerbaidjan, filiala locală a conglomeratului media rusesc Rossiya Segodnya, din dorința de a echilibra prezența jurnaliștilor străini în țară cu cea a corespondenților azeri aflați în misiune peste hotare.
Scânteia: doi frați uciși în timpul unor raiduri ale poliției ruse
Tensiunile s-au amplificat rapid după evenimentele de vineri, când poliția rusă a desfășurat o operațiune în Ekaterinburg, vizând membri ai comunității azere. Raidul s-a soldat cu moartea a doi frați, Ziaddin și Husein Safarov, și rănirea gravă a altor câteva persoane. Nouă suspecți au fost reținuți.
Saifaddin Huseinli, fratele celor decedați, a declarat pentru Associated Press că operațiunea a fost “un act inuman, o cruzime îndreptată împotriva migranților” și o tentativă de intimidare. El a acuzat forțele ruse că i-au bătut și torturat cu electroșocuri pe frații săi “fără nicio anchetă sau mandat legal”.
Comitetul rus de Anchetă a transmis ulterior că unul dintre frați a murit din cauze cardiace, iar celălalt urmează să fie supus unei autopsii. Autoritățile ruse susțin că raidul a făcut parte dintr-o anchetă extinsă privind crime comise în ultimele două decenii.
Reacții dure de la Baku: vizite anulate, relații culturale suspendate
Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a cerut o anchetă amănunțită și sancționarea celor responsabili pentru violențele comise. Totodată, autoritățile azere au anulat o vizită oficială la Moscova și au suspendat o întâlnire planificată la Baku cu un vicepremier rus.
Într-o mișcare simbolică dar cu ecouri profunde, Ministerul Culturii din Azerbaidjan a anulat toate evenimentele culturale rusești programate – spectacole, festivaluri, expoziții. Aceste decizii reflectă o deteriorare accelerată a relațiilor bilaterale.
Raidurile poliției rusești din Ekaterinburg, care au vizat diaspora azeră, par să fi fost declanșate de un amestec complex de conflicte teritoriale interne din domeniul informațiilor, mesaje geopolitice către Baku și îngrijorări legate de crima organizată legată de rețele etnice străine, potrivit unei analize a Robert Lansing Institute. Principalele cauze ale acestor raiduri:
1. Lupte interne în cadrul FSB și operațiuni necinstite
Cauza principală: Rivalitatea serviciilor de securitate internă
Persoanele arestate în Ekaterinburg ar fi fost legate de facțiuni rivale din cadrul FSB sau ar fi acționat în afara controlului direct al Moscovei , folosindu-și conexiunile din diaspora azeră pentru a desfășura operațiuni de supraveghere neautorizată, protecție sau contrabandă.
Acest lucru sugerează că raidurile ar fi putut face parte dintr-o luptă pentru putere în cadrul serviciilor de securitate rusești , menită să reafirme controlul central asupra agenților de informații cu legături cu diaspora.
2. Combaterea crimei organizate și a extorcării
Cauza principală: Rețele criminale transnaționale
Diaspora azeră din Ekaterinburg a jucat mult timp un rol puternic pe piețele locale , în special în construcții, comerțul cu produse agricole și economia informală . Se pare că unele rețele funcționează ca structuri de tip mafiot .
Autoritățile ruse au folosit probabil pretexte infracționale – extorcare, arme ilegale, trafic de persoane sau fraudă financiară – pentru a justifica o represiune mai amplă care a servit și unor scopuri politice.
3. Mesaj către Baku după arestările Sputnik
Cauza principală: Represalii geopolitice
Raidurile au avut loc la doar câteva zile după ce autoritățile azere au reținut angajați ai Sputnik Azerbaidjan la Baku , acuzându-i că acționează ca agenți străini și răspândesc propagandă de la Kremlin.
Moscova ar fi putut ordona presiuni de represalii asupra grupurilor din diaspora pentru a trimite un mesaj guvernului Aliyev: „Putem să-i contactăm pe oamenii voștri din Rusia”.
4. Gestionarea tensiunilor etnice înainte de alegeri
Cauza principală: Măsuri preventive de stabilitate
Odată cu apropierea alegerilor regionale și creșterea sentimentului naționalist în Rusia, Kremlinul ar putea încerca să consolideze controlul asupra diasporei minoritare etnice importante, precum azerii, uzbecii și cecenii.
Ekaterinburg, un oraș divers și vital din punct de vedere economic, s-a confruntat cu tensiuni etnice periodice , iar raidurile ar putea servi drept semnal pentru descurajarea tulburărilor sau a disidenței.
5. Sentiment antiturc și temeri pan-turce
Cauza principală: Suspiciunea de influență turcească
Pe măsură ce Azerbaidjanul își adâncește legăturile cu Turcia și cu Organizația Statelor Turcice, oficialii ruși se tem din ce în ce mai mult că ideile panturcice se răspândesc în cadrul propriilor populații vorbitoare de limbă turcică (tătari, bașkiri etc.).
Ekaterinburgul , cu locația sa centrală și comunitățile numeroase de migranți, poate fi considerat un punct fierbinte de influență ideologică din partea Baku sau Ankarei.
6. Prevenirea rețelelor de loialitate dublă
Cauză principală: Diaspora ca poartă din spate a serviciilor de informații
Serviciile de securitate rusești sunt din ce în ce mai suspicioase față de actorii diasporei cu dublă utilizare – cei care cooperează simultan cu agențiile rusești și mențin legături strânse cu Baku.
Raidurile de la Ekaterinburg ar fi putut avea ca scop eliminarea riscurilor de dublă loialitate și aducerea mai directă a grupurilor din diaspora sub comanda FSB .
Mesaj de informații deghizat în aplicarea legii
Raidurile de la Ekaterinburg au fost nominal legate de criminalitate , dar au servit unor scopuri mai profunde:
-Aplicarea disciplinei FSB.
-Ca represalii împotriva măsurilor anti-ruse ale Azerbaidjanului.
-Reafirmarea controlului asupra unei rețele etnice transnaționale.
-Avertizând Baku că diaspora sa este vulnerabilă în interiorul Rusiei.
Aceste mișcări reflectă o schimbare în abordarea Moscovei față de Caucazul de Sud: din ce în ce mai coercitivă, mai puțin cooperantă și înrădăcinată în teama de a-și pierde ultimele pârghii de influență rămase.
Evenimentele recente — inclusiv arestarea personalului Sputnik Azerbaidjan de către serviciile de securitate azere — evidențiază o deteriorare accentuată a relației tradițional pragmatice dintre Rusia și Azerbaidjan . Aceste evoluții dezvăluie un conflict tot mai mare de interese între operațiunile de influență sub acoperire ale Moscovei și dorința fermă a Bakuului de a se izola de influența Rusiei. Pe măsură ce Azerbaidjanul se orientează tot mai decisiv către Turcia și încearcă să limiteze influența Moscovei asupra puterii soft și hard, este probabil ca tensiunile să escaladeze în mai multe domenii: gestionarea diasporei, influența mass-media, activitatea de informații și proiectele de integrare regională.
O înțelegere fragilă
De la prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia și Azerbaidjanul au menținut o relație tranzacțională, adesea prudentă . Deși Moscova a sprijinit Armenia în primul război din Karabah, în ultimii ani a adoptat o postură mai echilibrată, uneori cu înclinații spre Azerbaidjan, pentru a contracara influența crescândă a Turciei și Occidentului în Caucazul de Sud. Cu toate acestea, autonomia strategică a Azerbaidjanului s-a ciocnit din ce în ce mai mult cu încercările statelor profunde ale Rusiei de a exercita controlul prin intermediul operațiunilor de informații, al rețelelor diasporei și al instrumentelor media precum Sputnik .
Arestări în Ekaterinburg: Influența FSB în diaspora azeră
În iunie 2025, autoritățile ruse au arestat la Ekaterinburg mai mulți cetățeni azeri , despre care se pare că ar fi legați de structurile FSB , în urma unor dispute interne legate de contrabandă, extorcare sau supraveghere neautorizată în perioada 2001-2011. Aceste arestări marchează o rară încălcare publică a colaborării obișnuite dintre FSB și elemente ale diasporei azere , care a servit mult timp drept instrument de influență rusă în Rusia Centrală și Caucazul de Nord.
Probleme cheie:
-Rivalitate internă FSB : Unele rapoarte sugerează că persoanele arestate erau legate de facțiuni rivale FSB sau foloseau legături cu diaspora pentru operațiuni neautorizate.
-Instrumentalizarea diasporei : Comunitatea azeră din Rusia, estimată la peste 1,5 milioane, a fost în mod tradițional o pârghie atât de influență, cât și de vulnerabilitate în relațiile azero-ruse.
-Repercusiuni la Baku : Autoritățile azere ar putea interpreta aceste arestări ca o încercare a Moscovei de a semnala dominația sau de a riposta pentru acțiunile independente ale Baku.
Raidurile la Sputnik Azerbaidjan: Mass-media ca și câmp de luptă
Raidul de la sediul Sputnik Azerbaidjan din Baku, în care au fost reținuți mai mulți jurnaliști și acuzați de răspândirea de propagandă pro-rusă și de operarea ca agenți străini neînregistrați, a avut loc în urma unor eforturi mai ample de a limita instrumentele rusești de război informațional înaintea alegerilor parlamentare din 2025 din Azerbaidjan și pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la discursurile destabilizatoare legate de Karabah și relațiile cu Iranul.
Motivele din spatele represiunii:
-Îngrijorări legate de contrainformații : Se pare că personalul Sputnik avea legături strânse cu rețelele diplomatice și de informații rusești din Baku.
-Mesaj geopolitic : Azerbaidjanul afirmă că puterea interzisă a Rusiei nu va mai fi tolerată necondiționat, în special în sferele media și educaționale.
-Strategie preventivă : Având în vedere mediul regional aflat în continuă schimbare, Baku elimină în mod proactiv vectorii de potențială interferență.
Consecințe regionale și strategice
Evenimentele au declanșat o erodare semnificativă a încrederii , presa rusă calificând arestările de la Baku drept „rusofobe”, iar publicațiile azere subliniind pericolele infiltrării Rusiei. Rusia poate răspunde prin presiuni economice informale (de exemplu, întârzieri pentru camioanele sau migranții azeri) sau operațiuni de influență sub acoperire în interiorul Azerbaidjanului.Inițiativele comune, cum ar fi cooperarea energetică, integrarea vamală în Caucazul de Nord sau discuțiile regionale privind securitatea, ar putea stagna sau fi retrogradate.
Impactul asupra influenței rusești în Caucaz
Închiderea operațiunilor Sputnik din Baku și controlul asupra persoanelor legate de FSB slăbesc influența operațională a Rusiei în Caucazul de Sud. Diaspora și mass-media din Azerbaidjan au servit drept uși din spate utile pentru narațiunile rusești; pierderea lor perturbă matricea de putere soft a Moscovei în regiune. Turcia câștigă implicit de pe urma rupturii dintre azeri și ruși, consolidându-și rolul de principal partener strategic al Azerbaidjanului în apărare, energie și mass-media. Evenimentele ar putea accelera integrarea mai profundă a Azerbaidjanului în blocurile regionale turcice , marginalizand Moscova.
Implicații interne pentru Azerbaidjan și Rusia
Președintele Ilham Aliyev poate valorifica represiunea pentru a consolida o imagine de forță și independență.Independența mass-media s-ar putea reduce sub pretextul „măsurilor anti-propagandă”, ceea ce afectează și instituțiile non-ruse.
Este probabil ca FSB să inițieze epurări sau să înăsprească controlul asupra agenților legați de diaspora pentru a preveni expuneri viitoare.
Mesajele Rusiei despre „legăturile frățești” cu Baku sunt subminate, complicând narațiunile din alte republici post-sovietice cu majoritate musulmană.
Crizele duble din Ekaterinburg și Baku marchează mai mult decât incidente izolate; ele semnalează o recalibrare strategică în abordarea Azerbaidjanului față de Rusia. Pe măsură ce Baku își afirmă controlul asupra mediului său informațional și a legăturilor cu diaspora, iar Moscova reacționează cu suspiciune și resentimente, este probabil să apară o nouă fază de coexistență limitată și neîncrezătoare . Efectul pe termen lung ar putea fi un echilibru de putere regional înclinat mai mult spre Turcia , Moscova luptând să își păstreze relevanța într-o regiune pe care a dominat-o cândva.
Kremlinul, prudent, dar iritat
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a încercat să domolească spiritele, exprimând “regret sincer” pentru anularea evenimentelor culturale și insistând că acțiunile din Ekaterinburg “țin exclusiv de activitatea organelor de aplicare a legii”. El a reiterat dorința Moscovei de a menține relații bune cu Baku.
Nu este pentru prima oară când încrederea dintre Moscova și Baku este pusă la încercare. Pe 25 decembrie 2024, un avion de pasageri din Azerbaidjan a fost lovit de tiruri antiaeriene în timp ce se apropia de Groznîi, capitala Ceceniei. Aeronava a fost forțată să se redirecționeze spre Kazahstan, unde s-a prăbușit în timpul aterizării, provocând moartea a 38 de persoane.
Președintele Ilham Aliyev a susținut că avionul a fost vizat “din greșeală” de sisteme de apărare antiaeriană rusești, probabil în contextul respingerii unui atac ucrainean. Kremlinul a evitat recunoașterea responsabilității, iar Vladimir Putin s-a limitat la un “gest de regret” și la o explicație parțială.
Președintele Aliyev nu a participat la parada de 9 mai din Moscova, un gest cu greutate diplomatică. Ulterior, ministrul de Externe al Ucrainei a vizitat Baku, semnalând o apropiere strategică între Azerbaidjan și Kiev.
Această serie de evenimente, aparent disparate, descrie în realitate o tendință clară: Azerbaidjanul începe să-și recalibreze poziția în raport cu Rusia. Prin închiderea gurilor de propagandă și reacții ferme la incidentele etnice, Baku transmite că nu mai acceptă influența rusească necondiționat.
Cu fiecare episod, de la raidurile asupra jurnaliștilor la morțile neelucidate ale cetățenilor săi în Rusia, Azerbaidjanul pare decis să-și afirme autonomia față de un partener istoric care devine, tot mai des, o povară diplomatică. Iar Rusia, confruntată cu pierderea de influență în Caucaz, pare mai interesată de mesaje demonstrative decât de reconciliere reală.
Percheziții în Sibiu, Brașov și București într-un dosar privind modernizarea aeroportului cu fonduri europene. Procurorii suspectează nereguli în licitație și un posibil conflict de interese.
Procurorii europeni au descins la Aeroportul Internațional Sibiu FOTO: Ioana Popescu
Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruţa Kovesi, coordonează marți o amplă operațiune cu 24 de percheziții în București și în județele Brașov și Sibiu. Acțiunea vizează un dosar de fraudă legat de un proiect finanțat din fonduri europene.
Perchezițiile vizează proiectul de modernizare a Aeroportului Internațional Sibiu, în valoare de 54,5 milioane de euro, care beneficiază de cofinanțare prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.
Percheziții la mai multe locații, inclusiv la Aeroport și Consiliul Județean Sibiu
În cadrul anchetei, procurorii desfășoară percheziții atât la Aeroportul Internațional Sibiu, cât și la sediul Consiliului Județean Sibiu. De asemenea, sunt vizate sediile a șase companii și domiciliile mai multor persoane implicate în investigație, conform unui comunicat al EPPO.
Operațiunea mobilizează zeci de ofițeri de poliție din cadrul structurii de sprijin a EPPO în România – biroul Cluj-Napoca, Direcția de Investigare a Infracțiunilor Economice din Inspectoratul General al Poliției Române, Serviciile de Investigare a Criminalității Economice din Inspectoratele Județene de Poliție Alba și Brașov, precum și Inspectoratul Județean de Poliție Sibiu și Jandarmeria Română.
Detalii despre proiect și suspiciuni
Proiectul investigat este finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Valoarea contribuției UE este de 54,5 milioane de euro, reprezentând 85% din costul total al proiectului de modernizare și dezvoltare a infrastructurii aeroportuare.
Conform primelor verificări, în timpul elaborării studiului de fezabilitate au fost stabilite condiții foarte stricte, care ar fi putut limita accesul altor operatori economici la licitație. Acest fapt a dus la atribuirea contractului unui singur ofertant, care este suspectat că a făcut declarații false privind capacitatea sa de a îndeplini cerințele impuse.
Ancheta este încă în desfășurare, scopul fiind clarificarea faptelor și stabilirea dacă au fost comise infracțiuni.
Zeci de angajați de la Ministerul Finanețelor au întrerupt lucrul marți, 1 iulie, și s-au dus la cabinetul ministrului Alexandru Nazare, ca protest față de măsurile de austeritate propuse și tăierea sporurilor.
Alexandru Nazare, asaltat de angajații Ministerului Finanțelor/FOTO: Captură video
Ministrul Finanțelor a ieșit din cabinet pentru a discuta cu angajații nemulțumiți, care l-au chemat să vină în fiecare birou unde lucrează ei și să vadă cum arată spațiile de lucru.
Deși Nazare i-a asigurat că a făcut acest lucru de fiecare dată când a ajuns în Minister, protestatarii, iritați, i-au răspuns că nu l-au văzut făcând asta.
„Ce vă rog e ca … pe reprezentanții dumneavoastră îi aștept, să discutăm”, le-a spus ministrul în timp ce se îndrepta spre ușa biroului lui.
„Care reprezentanți?”, i-au răspuns angajații.
Oamenii i-au cerut să le spună ce alte tăieri sunt pregătite și l-au acuzat că nu vrea să stea de vorbă cu ei.
Ca urmare a măsurilor imupse de Guvernul Bolojan, angajații mai multor instituții publice din țară au organizat proteste spontane.
De exemplu, luni, sute de angajați ai ANAF din mai multe județe au declanșat un protest spontan ca urmare a reducerii sporului pentru condiții vătămătoare. De asemenea, angajați ai Caselor Județene de Pensii din două județe au ieșit să protesteze.
Sindicaliștii și-au exprimat nemulțumirea față de intenția de modificare a legii nr 153/2017 prin care se dorește reducerea sporului de condiții vătămătoare, în contextul în care guvernanții nu vor să renunțe la pensiile speciale, scrie Agerpres.
„Protestăm față de decizia Guvernului de a recupera deficitul bugetar doar de la salariați și nu și de la dânșii. Știm foarte bine că unul din jaloanele impuse de Uniunea Europeană este de a desființa pensiile speciale, dar de acelea nu se ating niciodată, pentru că sunt neconstituționale.
Vor să ne scadă salariile, să crească TVA-ul, condiții în care un funcționar debutant, cu studii superioare, ar însemna să aibă un salariu mai mic decât salariul minim pe economie, dacă acest spor se diminuează”, a menționat reprezentantul sindical al salariaților din CJP, Paula Peneoaș.
Marți, au început protestele și la Administrația Națională a Apelor Române (ANAR). Sindicaliștii au trimis la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor o scrisoare de protest. Angajații și-au pus salariile, considerate „nesimțite”, pe ușile instituțiilor.
Astfel, la Sistemul de Gospodărire a Apelor din Vrancea toți cei 140 de angajați au întrerupt activitatea în intervalul 9:00-11:00, iar activitățile specifice au fost sistate în acest interval de timp. Aceștia și-au pus pe ușa de la intrare salariile considerate „nesimțite”.
S-au printat fluturașii de salariu, cu anonimizare nume, prenume și marcă și s-au afișat la sediul Sistemului de Gospodarire a Apelor Vrancea, transmite Sindicatul din Apele Romane, afiliat BNS.
De asemenea, începând cu ora 10:00, pentru două ore, s-a înrerupt activitatea și la Sistemul de Gospodarire a Apelor Bacău, fiind organizat un protest spontan.
Radu Burnete a preluat de marți, 1 iulie, funcția de consilier prezidențial pentru probleme economice și sociale. El afirmă că vremurile dificile pe care le trăim vor trebui navigate „împreună ca națiune și comunitate”.
Radu Burnete Foto: Radu Burnete/Facebook
Decretul său de numire a fost publicat la 29 mai și a intrat în vigoare la 1 iulie. Radu Burnete recunoaște că în perioadă de tranziție pe care a avut-o a fost rezervat în declarații însă anunță că „asta se va schimba”.
Acesta a punctat, pe Facebook, câteva lucruri la început de mandat. A vorbit despre stat ca fiind „un instrument extraordinar câtă vreme este îngrădit de un cadru constituțional, democratic și liberal”.
„Nu putem avea drepturi și libertăți și nu ne putem dezvolta ca ființe complete în afara sa. În același timp statul poate fi și cel mai mare pericol la adresa libertății noastre, istoria abundă de exemple și nu doar istoria pentru că vedem multe state și astăzi, prea multe, care nu pun preț pe viețile cetățenilor lor. Statul trebuie să aibă o amprentă limitată. În interiorul securității și drepturilor pe care un stat liberal și democratic le garantează trebuie lăsat cât mai mult loc inițiativei și vieții private pentru că acolo se manifestă pe deplin creativitatea umană. Cât de limitată să fie această amprentă? Răspunsul diferă de la epocă, cultură și societate la alta. România nu trebuie să copieze orbește, ci trebuie să se inspire și să înțeleagă. Răspunsul e bine să fie în acord cu cine suntem noi”, a precizat el.
Radu Burnete mai afirmă că nu-I plac extremele și că „lumea este complicată și are multe nuanțe”.
„Nu cred în soluții simple pentru probleme complicate. Aproape orice soluție simplistă trâmbițată în tonuri grave și livrată fără îndoieli se va dovedi greșită. Problemele vieții și deci ale guvernării sunt prea complexe pentru a fi rezolvate în câteva paragrafe. Asta nu înseamnă că nu trebuie să scriem și să dezbatem, ci că trebuie să avem o doză sănătoasă de scepticism, de curiozitate. Să fim conștienți că nu le știm pe toate”, a mai spus acesta.
De asemenea, Burnete spune că detestă „generalizările lipsite de o analiză riguroasă”.
„Toți bugetarii sunt răi și puturoși. În mediul privat nu există risipă. Toți politicienii sunt corupți și toți oamenii de afaceri sunt de ispravă. Sindicatele sunt rele. Patronatele sunt bune. Cercetarea românească nu produce nimic. Particularul este la fel de important ca generalul. Trebuie să înțelegi când e rostul unuia și când al celuilalt. Trebuie să înțelegi ce problemă vrei să rezolvi și de ce, ce principii generale guvernează spațiul în care ai identificat problema, dar și ce particularități”, a mai afirmat el.
„Avem nevoie de un nou contract între stat și cetățeni în privința taxării”
Radu Burnete consideră că „România traversează o criză existențială”, din cauza faptului că modelul social, economic și politic de după căderea comunismului și-a epuizat resursele din motive interne și externe.
„Este nevoie de o reformă administrativă și teritorială la pachet cu una a partidelor politice. Avem nevoie de un nou contract între stat și cetățeni în privința taxării. Unele reașezări sunt deja inevitabile însă trebuie să închidem cu evaziunea și economia neagră. Dacă vrem taxare la un nivel moderat și un stat care să ne ofere servicii publice de calitate toată lumea trebuie să plătească, iar statul trebuie să livreze. Avem nevoie de mai multă inițiativă privată și să creștem rata de participare la forța de muncă”, a precizat Burnete, care cere investiții în educație și cercetare.
„Nu puteam rata revoluțiile aduse de inteligența artificială, orice ar însemna ele și asta înseamnă că trebuie să investim în educație și cercetare. Avem disparități regionale prea mari, trebuie să le reducem. Trebuie să ne jucăm rolul în UE fără pompă și naționalism ieftin. Trebuie să rămânem o economie deschisă, dar să devenim mai competitivi. Trebuie să reducem deficitele gemene fiindcă acționează ca niște piedici. Trebuie să reducem gradul de polarizare din societate și să creștem coeziunea. Completați dumneavoastră această listă care poate fi destul de lungă. Majoritatea acestor lucruri se pot face. Nu toate și nu perfect însă ce este perfect pe lume?”, a conchis el.
Președintele american Donald Trump a sugerat marți că Departamentul de Eficiență Guvernamentală ar trebui să se uite la subvențiile pe care le-au primit companiile lui Elon Musk, ceea ce ar duce la economii “mari” pentru Guvernul federal.
„Este posibil ca Elon să primească mai multe subvenții decât orice ființă umană din istorie, de departe, și fără subvenții, Elon ar trebui probabil să își închidă afacerea și să se întoarcă acasă în Africa de Sud. Gata cu lansările de rachete, sateliți sau producția de mașini electrice, iar țara noastră ar economisi o avere. Poate că ar trebui să punem DOGE să se uite bine la asta? BANI MULȚI DE ECONOMISIT!!,”, a anunțat Trump într-o postare pe Truth Social.
Ca răspuns la postarea lui Trump, Musk, a scris pe propria sa platformă de socializare X:
„Spun literalmente TĂIAȚI TOTUL. Acum.”
Comentariile lui Trump au venit după ce luni miliardarul Elon Musk și-a reînnoit criticile la adresa proiectului de lege al lui Trump privind reducerea de taxe și cheltuieli, promițând să-i înlăture pe congressmenii care au susținut proiectul de lege, după ce au făcut campanie pentru limitarea cheltuielilor guvernamentale, notează Reuters.
Elon Musk: „Este timpul pentru un nou partid politic”
După săptămâni de tăcere relativă în urma unei dispute cu Trump pe tema proiectului de lege, Musk s-a alăturat dezbaterii sâmbătă, când Senatul a preluat pachetul, numind proiectul de lege „complet nebun și distructiv” într-o postare pe platforma X.
Luni, Musk și-a intensificat criticile, spunând că congressmenii care au făcut campanie pentru reducerea cheltuielilor, dar au susținut proiectul de lege, „ar trebui să-și plece capul de rușine!”
„Și vor pierde alegerile primare anul viitor, vă garantez”, a spus Musk.
Directorul general al Tesla și SpaceX a pledat din nou pentru înființarea unui nou partid politic, spunând că cheltuielile masive ale proiectului de lege indică „că trăim într-o țară cu un singur partid – PARTIDUL PORKY PIG!!”
„Este timpul pentru un nou partid politic căruia chiar îi pasă de oameni”, a scris el.
Criticile la adresa proiectului de lege au provocat o ruptură în relația lui Musk cu Trump
Criticile lui Musk la adresa proiectului de lege au provocat o ruptură în relația sa cu Trump, marcând o schimbare dramatică după ce miliardarul din domeniul tehnologiei a cheltuit aproape 300 de milioane de dolari pentru campania de realegere a lui Trump și a condus controversatul Departament de Eficiență Guvernamentală (DOGE) al Administrației, o inițiativă federală de reducere a costurilor.
Musk, cel mai bogat om din lume, a susținut că proiectul de lege al lui Trump ar crește foarte mult datoria națională și ar șterge economiile pe care spune că le-a obținut cu ajutorul DOGE.
Rămâne neclar cât de multă influență are Musk asupra Congresului sau ce efect ar putea avea opiniile sale asupra adoptării proiectului de lege. Dar republicanii și-au exprimat îngrijorarea că disputa lui Musk cu Trump le-ar putea afecta șansele de a-și proteja majoritatea la alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului din 2026.
Ruptura a dus, de asemenea, la volatilitate pentru Tesla, acțiunile companiei înregistrând fluctuații de preț care au redus valoarea sa de piață cu aproximativ 150 de miliarde de dolari, deși de atunci și-a revenit.
Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …
O actriță de filme pentru adulți, cunoscută sub numele de Kylie Page, a murit pe 25 iunie la domiciliul său din Statele Unite. Aceasta avea doar 28 de ani.
Kylie Page Foto: X
Cauza decesului nu este încă cunoscută, relatează publicația Entertainment Weekly.
Aceasta și-a început activitatea în industria filmelor pentru adulți în 2016. Cariera ei a fost prezentată în controversata serie documentară Netflix „Hot Girls Wanted: Turned On”. Serialul a urmărit poveștile personale ale mai multor persoane care lucrează în industria filmelor pentru adulți. Page apare în serial sub numele Bonnie Kinz.
Născută în Tulsa (Oklahoma), Kylie Page a vrut să urmeze o carieră în divertisment, dar, în cele din urmă, a devenit cunoscută pentru cele peste 200 de filme erotice.
„Echipa Brazzers este profund întristată să afle de moartea lui Kylie Page. Kylie va fi amintită pentru râsul ei, bunătatea și aducerea luminii oriunde mergea. Exprimăm condoleanțele noastre sincere familiei, prietenilor și fanilor lui Kylie în această perioadă dificilă”, a postat, pe platforma X, compania de producție pornografică Brazzers.
Actrița a fost, de asemenea, plânsă de familie, prieteni și fani pe rețelele de socializare. Micquelle Riley din Tulsa, care a numit-o pe Page „cea mai bună prietenă a ei” într-o postare emoționantă împărtășită luni, 30 iunie, pe Facebook, și-a amintit de aceasta ca fiind „incredibil de prețioasă, specială, interesantă, inteligentă și frumoasă. Sunt atât de recunoscătoare că am împărtășit o prietenie atât de profundă, atât de multe momente cu ea, atât de multe amintiri, cele de bază, care m-au făcut cine sunt”.
Militari ruși mutilați sau grav răniți, cu schije în corp, fără ochi, brațe ori picioare, sunt forțați să se întoarcă pe frontul din Ucraina. În ciuda stării lor de sănătate, autoritățile militare refuză să-i demobilizeze.
Soldatul rus Dmitri Mișin și-a pierdut brațul drept în vara anului 2024 FOTO: Okno
Situația devine tot mai alarmantă în armata rusă, unde soldați grav răniți sunt trimiși din nou la luptă. Este și cazul lui Anton Savcenko, un bărbat de 37 de ani din Tiumen, estul Rusiei. După ce a semnat un contract militar pe 9 octombrie 2024, Anton a fost rănit grav în mai puțin de o lună, pe 2 noiembrie, în apropiere de Selidovo, regiunea Donețk. O dronă a explodat lângă el, provocându-i hemoragie oculară și afectându-i ochiul stâng, în timp ce tot corpul i-a fost umplut de schije.
Deși rănile erau serioase, nu a fost trimis la infirmerie, ci forțat să participe la un nou atac pe 4 noiembrie, unde a fost din nou rănit. „Mi-a scris că este foarte incomod să țintești cu un singur ochi. Cu stângul nu vede deloc, celălalt cedează și el”, a povestit mama sa, Tatiana, pentru publicația Okno.
În loc să primească tratament adecvat, Anton a fost plimbat între spitale din Luhansk și Ulianovsk timp de două luni. Diagnosticul final: „hemoftalmie totală” și „atrofie completă a nervului optic”. I s-a acordat categoria medicală „G” (temporar inapt), însă nu a fost eliberat din armată.
Pe 30 aprilie 2025, în loc să fie chemat la comisia medicală, a fost reținut și dus forțat pe front, fără să i se permită nici măcar să-și ia pastilele. „Are o formă severă de hipertensiune arterială”, a subliniat mama lui.
Soldatul rus Anton Savcenko, rănit la ochi după ce o dronă a explodat lângă el FOTO: Okno
„Mamă, am supraviețuit. Dar sunt ca o strecurătoare”
Pe 17 mai, Anton a reușit să sune acasă: „Tot batalionul nostru e format din invalizi: unii fără mâini, alții în cârje, cu schije în corp și în organe vitale!”. Mama lui a povestit apoi: „Anton m-a sunat mai târziu: «Mamă, am supraviețuit. Dar sunt ca o strecurătoare, o dronă m-a lovit în spate». Toată spinarea lui e ca o sită, dar tot îl vor trimite înapoi pe front. Cei care au supraviețuit în această companie de invalizi vor fi adunați din nou și trimiși carne de tun!”
Refuzuri sistematice ale demobilizării: „Nu le pasă”
Cazul lui Anton nu este singular. Mai mulți militari ruși grav răniți sunt trimiși înapoi în linia întâi, fără a fi vindecați. „După o operație, a fost trimis înapoi pe front. Are o trimitere pentru următoarea intervenție peste o lună! Dar nu le pasă, cu un glonț în plămân și fără splină va fi în linia întâi!”, a povestit Eleda, o rudă a unui alt militar. „Cheltuielile de înmormântare vor fi, probabil, mai mici pentru ei. Și soției îi vor rămâne trei fii minori!”
Un alt soldat a fost rănit de două ori în decembrie 2024 de focuri de mortier. A suferit o amputație la genunchi, merge în cârje și totuși a fost trimis înapoi în armată, primind categoria „B” – apt cu restricții. În aceeași situație se află Ivan Topcîi, 40 de ani, fără articulația umărului din decembrie 2024, și Dmitri Mișin, 32 de ani, care și-a pierdut brațul drept în vara aceluiași an. Comandamentul refuză demobilizarea lor.
„Îi prind direct pe stradă”
Potrivit unui avocat pentru drepturile omului, aceste practici s-au înmulțit începând cu toamna anului 2024: „Îi prind direct pe stradă. Au săltat doi cu categoria D – complet inapt permanent. Unul mergea în cârje, fusese rănit. În câteva zile, l-au trimis la graniță. Pe al doilea, cu o mână nefuncțională, l-au aruncat și pe el direct pe linia frontului!”
Juridic, trimiterea pe front a unui militar care a fost rănit și tratat este considerată ilegală, însă în practică este foarte greu de contestat în instanță, mai arată avocatul.
„Un soldat e o rotiță pe care toată lumea încearcă să o calce în picioare”
Mama lui Anton își amintește ultimele cuvinte ale soțului ei, veteran din Afganistan: „Mereu ne spunea că un soldat e o rotiță pe care toată lumea încearcă să o calce în picioare și nimeni nu-i prețuiește viața”.
Povestea lui Anton și a camarazilor lui reflectă o realitate sumbră: în loc să fie protejați și tratați cu demnitate, soldații ruși mutilați sunt transformați în simple instrumente de luptă, aruncați pe front indiferent de starea lor de sănătate, pentru că, în ochii comandanților, viața lor „costă” mai puțin decât un tratament sau o demobilizare.
Șase muncitori români care se întorceau din Germania au rămas fără bagaje, acte de identitate și 15.000 de euro, după ce șoferul microbuzului cu care călătoreau i-a abandonat într-o benzinărie din Austria.
Muncitorii au fost lăsați fără acte de identitate și 15.000 de euro/FOTO: Imago
Potrivit Heute, incidentul a avut loc într-o benzinărie din St. Valentin, Austria. Bărbații lucrau sezonier pe câmp, în Frankfurt, și plătiseră câte 150 de euro unui șofer necunoscut, pentru a-i aduce acasă cu un Opel Vivaro alb.
În jurul orei 21:00, grupul a făcut o oprire la benzinărie pentru o scurtă pauză.
„Bărbații se înțeleseseră cu șoferul să ia o pauză de jumătate de oră la benzinărie și apoi să continue călătoria spre România”, a raportat poliția din Austria.
Cu toate acestea, în timp ce românii erau afară, bărbatul a alimentat mașina, a plătit și a plecat, lăsându-i fără bunuri, în benzinărie.
„Șoferul și-a alimentat Opelul Vivaro alb și a plătit nota la benzinărie. Dar apoi nu și-a așteptat pasagerii, ci pur și simplu a plecat fără cei șase bărbați”, a precizat poliția.
Momentan, autoritățile sunt în căutarea șoferului, fiind deschis un dosar pentru furt, sustragere de documente și fraudă.
Între timp, cei șase români au rămas blocați în Austria, fără bani și fără acte. Ei speră ca autoritățile să-l prindă cât mai curând pe hoț și să-și recupereze măcar o parte din bunurile pierdute.
Curtea Constituțională (CCR) dezbate marți, 1 iulie, sesizarea depusă de partidele AUR, POT și S.O.S. cu privire la legea care înăsprește sancțiunile pentru promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe.
FOTO: CCR
Pe 19 iunie, S.O.S. România, AUR și POT au contestat la CCR acest act normativ, care a fost adoptat cu 199 de voturi pentru, 99 împotrivă și două abțineri.
„Obiecțiile aduse menționează faptul că modificările propuse de Silviu Vexler se află în contradicție cu Constituția României. Cu precădere acestea încalcă, printre altele, libertatea de conștiință, dreptul la identitate, egalitatea în drepturi, tratatele internaționale și drepturile omului, libertatea de exprimare și dreptul la informație”, precizează comunicatul de presă al S.O.S. România.
De asemenea, în contestație este explicat faptul că o astfel de lege doar va „alimenta un antisemitism artificial” care să furnizeze motive pentru acordarea privilegiilor unor grupuri minoritare.
Tot în comunicatul transmis de S.O.S, este precizat că o astfel de lege ar limita dezbaterile parlamentare și ar aduce o atingere unei valori fundamentale a statului, și anume caracterul său democratic.
Semnatarii avertizează că o asemenea lege ar încălca dreptul la viață intimă, libertatea conștiinței și libertatea de exprimare
Semnatarii sesizării spun că o asemenea lege ar încălca articolele 25, 29 și 30 din Constituția României, respectiv dreptul la viață intimă, libertatea conștiinței și libertatea de exprimare, care sunt garantate prin Constituție, coroborate cu articolul 1 (alineatul 3) care consacră caracterul de stat de drept și democratic al statului român și cu articolul 20 care consacră prioritatea reglementărilor internaționale mai favorabile privind drepturile omului asupra legilor interne.
„Astfel că libertatea de exprimare, care este garantată și de articolul 10 din Convenția Europeană a drepturilor Omului, se află într-o relație indispensabilă cu demnitatea umană și presupune din partea statelor nu numai o obligație generală, negativă, de a se abține de la orice îngrădiri, dar și o obligație pozitivă de a asigura caracterul pluralist al informației, transmiterea liberă prin mijloace tehnice sau orice alte forme de expresie.
Această libertate de exprimare nu privește numai informațiile sau ideile apreciate favorabil sau considerate ca inofensive sau indiferente, dar și pe cele care contrariază, șochează sau neliniștesc; aceasta este ingerința pluralismului, a toleranței și a spiritului de deschidere într-o societate democratică”, mai arată sursa citată.
Totodată, în document este menționat că o asemenea lege, care la „materiale interzise” include cărți sau documentare, intră în contradicție cu prevederea articolului 8 din noua lege, care arată că „nu constituie infracțiune… dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației”.
„Nu există un criteriu obiectiv și clar cu privire la cine, când, cum și în ce moment se determină dacă materialul audio-video, textele scrise, cărțile sau documentele au/nu au caracterul de materiale antisemite, xenofobe sau discriminatorii, științifice, educative sau de artă”, spun semnatarii sesizării.
O altă obiecție se referă la faptul că o asemenea lege are un caracter „vag și imprecis”, care poate determina abuzuri din partea autorităților prin larga interpretabilitate a legii.
„Modul evaziv în care sunt redactate textele ei încalcă prevederile legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care reprezintă un criteriu de constituționalitate”, mai arată comunicatul de presă.
Mai mult, în document mai este argumentată că prin interzicerea publicării de cărți, mesaje, articole, documente și conținut audio-video este instituită „o veritabilă cenzură” și sunt „anihilate” toate cele trei drepturi fundamentale constituționale de: exprimare, informare și învățătură, legea ajungând să cenzureze libertatea academică și științifică.
Ce prevede noua lege
Pe 11 iunie, Parlamentul a adoptat o lege care înăsprește sancțiunile pentru promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe.
Noul text legislativ modifică Ordonanța de Urgență 31/2002, dar și alte acte normative, precum Legea 107/2006 și Legea 157/2018. Pentru prima dată, organizațiile legionare sunt menționate expres printre cele interzise de lege.
„Inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”, se arată în textul legii.
Legea incriminează și distribuirea de materiale de propagandă fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, indiferent de formă.
„Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”, se prevede în document, potrivit Mediafax.
Dacă fapta se comite printr-un sistem informatic, pedeapsa se majorează cu jumătate. Aceasta este o noutate, în condițiile în care, anterior, legea nu includea materialele legionare.
Legea pedepsește și promovarea în public a cultului personalităților care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea unor drepturi”, se mai arată în lege.
De asemenea, negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea evidentă a Holocaustului pe teritoriul României este sancționată mai dur: cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Anterior, legea permitea și aplicarea unei simple amenzi.
Explicațiile inițiatorului
Potrivit expunerii de motive, scopul modificărilor este „o viziune coerentă, integratoare, armonioasă și coerentă textelor de incriminare a infracțiunilor motivate de ură, inclusiv ca reacție la amploarea situațiilor de incitare la ură și la violență din mediul online”.
Deputatul Silviu Vexler a respins acuzațiile potrivit cărora legea ar cenzura cultura sau libertatea de exprimare: „Legea este foarte clară și are articole distincte în care se menționează că de la aceste măsuri sunt exceptate toate contextele legitime”.
Tehnologia și digitalizarea. Sunt două cuvinte pe care le auzim din ce în ce mai des și în România. Primul gând – atunci când vorbim despre acest subiect – ne zboară la Musk și Zuckerberg, doi dintre marii giganți digitali și la imperiile pe care le-au creat aceștia.
De multe ori, tehnologia – ești la un click distanță de orice informație – pare o adevărată binecuvântare. Alteori, trăiești periculos și ajungi să cunoști și reversul medaliei, venit din “tenebrele” lumii digitale pe care dacă nu o decriptezi suficient se poate întoarce împotriva ta.
Nu de puține ori te înfioară doar gândul că un robot bine optimizat și “ferchezuit” digital îți poate lua locul de muncă. Mituri, adevăruri sau scenarii elucubrante? Rămâne de văzut cum va arăta peste 10-20 de ani viitorul digital.
Antreprenorul Cristian Doiu vrea să-și pună amprenta în digitalizarea românească
România de astăzi are o piață digitală – subjugată însă companiilor cu monopol – deși, paradoxal, românii sunt mari consumatori de internet. Ne-o spune Cristian Doiu, unul dintre numele de rezonanță de pe piața tehnologiei din țara noastră.
La 12 ani, a avut cel mai vizitat site din România. Prin prisma vârstei și pentru că nu avea expertiza necesară, nu a conștietizat atunci pe deplin amploarea succesului său digital.
A fost însă „scânteia” prin care a devenit conștient și pasionat de potențialul industriei de antreprenoriat, dar și de cea de dezvoltare digitală de software și de aplicații web. Cristian Doiu poate fi, la o scară mai mică, păstrând proporțiile pe tărâmurile noastre, un “Elon Musk de România.”
Antreprenorul român – care și-a focalizat cunoștințele și spiritul inovativ pentru a dezvolta mai multe aplicații pe piața locală digitală – a vorbit, într-un interviu pentru Gândul despre lansarea rețelei Chatter, o alternativă la Twitter / X sau TruthSocial.
Digitalizarea în România, o ecuație cu multe necunoscute
Antreprenorul Cristian Doiu recunoaște că ecuația digitală nu este deloc una simplă. Este nevoie de perseverență, de timp, de lucru într-o echipă competitivă și solidară, dar și de cunoștințe și profesionalism.
De-a lungul timpului, a înțeles – uitându-ne la magnații digitali, de la Elon Musk, Mark Zuckerberg, Jeff Bezos până la Larry Ellison – că este greu să reinventezi roata și să ții pasul cu giganții lumii tehnologice. Mărturisește, însă, că are multe motive să fie optimist.
Prin prisma expertizei sale, susține că piața digitală din România este una ofertantă, pentru a duce tehnologia la un alt nivel, atât în ceea ce privește educarea consumatorului, dar și prin calitatea informației, care poate face diferența între corectitudine și manipulare.
„Este foarte greu de pătruns în lumea digitală și mai mult este greu de a crea o comunitate”
Absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare, cu o experiență vastă în programare (UI/UX/Web design), Cristian Doiu a conceput și a lansat Chatter.al – prima rețea de socializare 100% românească, disponibilă și pe Android, punând în centrul său utilizatorii, libertatea de exprimare și siguranța datelor.
Aplicația este gratuită și poate fi descărcată din Google Play Store. În curând, va apărea și varianta pentru iOS. Creat de un antreprenor român, pentru români și europeni, Chatter.aleste un proiect cu un accent puternic pe suveranitatea digitală și pe nevoile reale ale utilizatorilor locali.
Cristian Doiu nu pierde deloc timpul și lucrează deja la varianta integrării unui asistent AI, care să ofere sugestii și să răspundă la întrebările utilizatorilor.
„Noi avem mai multe aplicații dezvoltate, sunt șase la număr. Este al doilea produs mediatizat, cu ajutorul căruia vrem să penetrăm puțin piața digitală, deoarece considerăm că are foarte mare potențial, atât de dezvoltare internă, cât și de dezvoltare globală internațională. Chatter este prima rețea de socializare 100% românească. M-am documentat, știu că au mai existat câteva tentative, dar nicio persoană nu se implică atât de vehement pe cât o fac eu în fiecare zi în dezvoltarea unei astfel de aplicații.
Motivele sunt multiple, iar una dintre ele o reprezintă faptul că aplicațiile de socializare – cum ar fi Facebook, Instagram, Twitter și mai nou TikTok – au deja monopol. Este foarte greu de pătruns în lumea digitală și mai mult este greu de a crea o comunitate. Chatter vrea să fie alternativa românească pentru orice rețea de socializare globală și este la început de drum. Cred că se fac doi ani de când lucrăm la această aplicație și este gata de vreo jumătate de an. Momentan, comunitatea se formează, suntem în plină dezvoltare și în plin proces de promovare”, povestește Cristian Doiu.
„Încercăm să îmbunătățim piața digitală, aici, local, cu resursele pe care le avem”
Alternativa locală la rețelele globale – Chatter.al oferă o experiență familiară și modernă, în stilul Twitter sau TruthSocial, unde utilizatorii pot posta texte scurte, imagini, videoclipuri, pot interacționa prin comentarii, aprecieri și distribuiri.
Platforma își propune însă să mențină un echilibru între libertatea de exprimare și un discurs responsabil, oferind un sistem de moderare adaptat cadrului legal românesc și nu impus de politici internaționale, de multe ori nepotrivite și neadaptate pentru realitatea locală.
„Referitor la aceste aplicații proprii – de cele mai multe ori, nu încercăm să reinventăm roata – ci să ne adaptăm la piața globală. Adică, ne uităm la – Elon Musk, la Mark Zuckerberg, la Jeff Bezos – fondatorul Amazon și Larry Ellison – cofondatorul Oracle – și vedem cum își dezvoltă fiecare piața digitală. Încercăm și noi să o îmbunătățim atât cât putem aici, local, cu resursele pe care le avem.
Eu sunt un pionier în ceea ce privește dezvoltarea digitală. La 12 ani, spre exemplu, am avut cel mai vizitat site din România. Ulterior s-a renunțat, am devenit mult mai profesionist, dar dacă atunci știam și aveam creierul de acum – se putea monetiza la nivel de milioane de euro proiectul acela. Atunci, a fost însă momentul în care am devenit pasionat de industria de antreprenoriat și respectiv dezvoltare digitală de software și aplicații web”, a povestit Cristian Doiu, într-un interviu acordat Gândul.
„Aplicațiile pe care le dezvoltăm, cel puțin mai mult de jumătate dintre ele, pot fi interdependente”
Cristian Doiu recunoaște că toate proiectele pe care este alocat și pe care le dezvoltă împreună cu echipa sa sunt la nivel de America.
Este și motivul pentru care și-a dorit și se luptă să dezvolte aplicații și la nivel local, dar în același timp să se inspire și să aducă în România cât mai multe dintre valorile și strategiile digitale pe care le au cei din Occident, cu care au făcut performanță în tehnologie.
„Aplicațiile deja existente au monopol, adică au o bază de utilizatori foarte mare. Este foarte greu să reinventăm roata, fiind mici și să venim cu ceva unic pe piață, dar eu cred că suntem capabili să facem asta. Nu este ceva complicat, dar trebuie să punem în mișcare mecanismul de promovare și de creare a unei comunități și după aceea, pe măsură ce se strâng din ce în ce mai mulți utilizatori, vor apărea și funcționalități suplimentare.
Eventual, se poate integra Samantha (n.r. – primul AI social din Europași o altă aplicație concepută de Critian Doiu (Aww.al – Full Stack URL Management System) ca asistent digital în cadrul Chatter și tot așa. Adică, aplicațiile pe care le dezvoltăm, cel puțin mai mult de jumătate dintre ele, pot fi interdependente. Chatter este fundamental o rețea de socializare 100% românească, cu foarte multe posibilități de dezvoltare și care are un potențial foarte mare chiar și pentru piața locală, după cum vă spuneam, atât social cât și politic, ulterior, dacă va fi cazul.”
“Sunt aceiași antreprenori români care făceau asta și acum 20 de ani”
Antreprenorul a vorbit și despre piața digitală din România, punctând că aceasta există, dar nu este suficient de dezvoltată, comparativ cu țările vestice.
Cristian Doiu mărturisește că momentan sunt foarte puțini antreprenori români sau europeni dispuși să dezvolte produse digitale viabile la standarde internaționale.
„Oamenii sunt reticenți. Poate să fie și o problemă politică, nu-mi dau seama, dar cert este că sunt foarte puțini antreprenori români sau europeni care să dezvolte produse viabile la standarde internaționale și care să aibă și un oarecare succes mediatic. Foarte puține astfel de cazuri. Știu câteva persoane care se ocupă aici, local și pot oferi și câteva exemple. Sunt aceiași antreprenori români care făceau asta și acum 20 de ani, așa cum și eu vă spuneam că am pornit de tânăr și mi-am dezvoltat apetitul pentru digitalizare și mediul digital.
Nu vreau să mă pun pe același piedestal cu acești oameni, sunt mai dezvoltați – este, evident, și diferența de vârstă de 10-20 de ani – timp în care au putut să își dezvolte mult mai mult abilitățile de dezvoltare digitală. Cumva, sunt aceiași oameni care activau și acum 20 de ani și care acum încearcă să dezvolte pe cont propriu piața mediatică digitală.
Cred că, în România, pot face o listă de 10-20 de persoane, în cel mai bun caz, care să se ocupe de digitalizare sau de piața digitală în mod constant, asumat și pe o perioadă lungă de timp. Este un procent destul de mic, raportat la populație. De asta aș vrea să investim puțin în în zona asta, pentru că personaje cum ar fi Elon Musk sau alți antreprenori americani au avut foarte mare succes și încercăm și noi să învățăm cât mai mult de la ei”, a explicat antreprenorul digital.
„Încercăm, prin educarea utilizatorilor, să reușim ca aceștia să-și dezvolte propriul discernământ”
Cristian Doiu susține că, într-o piață digitală, aflată într-o continuă schimbare și transformare, este important să fie găsit acel echilibru care să ducă la educarea publicului din mediului digital și în special al copiilor și tinerilor care petrec mult timp pe rețelele de socializare.
„Pentru a găsi un echilibru, consider că trebuie să contribuim, dincolo de culoarea politică, ceea ce știu că e foarte greu aici, local, la educarea mediului digital. În primul rând, educarea copiilor. De aceea, vreau să testez puțin piața de pe Tiktok, pentru că dintre toate rețelele de socializare, pe Tiktok avem cel mai mult analfabetism. Sunt cei mai mulți copii, cei mai mulți tineri și, din păcate, foarte mulți dintre ei analfabeți. Acesta este și motivul pentru care monetizarea pe platforma TikTok este aproape de 100 de ori mai ieftină decât pe alte rețele de socializare.
Dacă se încearcă o monetizare pe LinkedIn – unde vorbim de un mediu profesional, CV- ul fiecăruia și posibilități de angajare – va fi de 100 de ori mai scumpă promovarea decât pe o rețea de socializare cum este TikTok. Se preconizează că aplicația acesta, originară din China, va fi cumpărată de USA, poate atunci se va schimba situația. Scopul nostru comunitar sau cumulativ este acela de a încerca educarea acestor rețele de socializare. Pe de altă parte, recomandarea mea pentru a păstra echilibrul acesta este să apară cât mai multe aplicații similare, cum am dezvoltat noi Chatter. Încercăm să fim o aplicație de socializare cât mai profesională în exprimare și în abordare.
Toate subiectele pe care le-am adăugat pentru recomandări extracurriculare suplimentare pentru fiecare cont în parte sunt cele mai active cuvinte – cheie globale și aici mă refer la piața muncii – inteligența artificială, politică internă, politică externă. Adică, topicuri de interes internațional, cele mai active și educative. Încercăm, prin educarea utilizatorilor, să reușim ca aceștia să-și dezvolte propriul discernământ, pentru a filtra informația și a face diferența între ce este real și ce este manipulare. Pentru că asta este singura responsabilitate pe care o putem avea pe partea de digital și anume să încercăm să educăm, astfel încât să poată filtra prin critical thinking corect informația”, a conchis antreprenorul român.
Cristian Doiu, managerul companiei care a creat “Samantha”
Cristian Doiu și echipa sa au conceput și primul AI socialdin Europa – Samantha.al, care îți poate fi confidentă, iubită, prietenă sau asistentă virtuală.
Tinerii IT-iști care au conceput-o s-au inspirat din filmul ”Her”, în care un bărbat dezvoltă o relație cu Samantha, un sistem de operare inteligent, care vorbește cu el prin intermediul unei voci feminine.
În funcție de nevoile și cerințele acestora, AI-ul social poate oferi sfaturi de viață, suport emoțional și poate purta discuții profunde. Cristian Doiu susține că are planuri ca Samantha să fie parte integrantă a aplicației Chatter.
Ce oferă utilizatorilor aplicația Chatter – Este 100% Gratuită, fără reclame
Libertate de exprimare autentică– Platforma promovează un echilibru între libertatea de opinie și respectarea cadrului legal românesc, fără cenzura impusă de marile companii tech sau de agende internaționale.
Fără bias politic extern– Spre deosebire de rețelele unde algoritmii pot limita vizibilitatea anumitor opinii, Chatter.al garantează un spațiu transparent, în care vocile diverse pot fi auzite fără discriminare.
Inteligență artificială pentru personalizare, nu manipulare– Chatter.al integrează AI pentru a oferi recomandări relevante, analiză în timp real a subiectelor în trend și funcționalități care îmbunătățesc experiența utilizatorului, fără a sacrifica intimitatea acestuia.
Datele utilizatorilor sunt protejate– Platforma nu vinde informații către terți și nu utilizează sisteme de advertising invaziv sau targetare agresivă.
Interfață simplă, intuitivă și rapidă– Utilizatorii beneficiază de o experiență fluidă, optimizată pentru viteză și claritate, fără reclame care distrag sau funcționalități inutile.
Sistem de verificare clar și accesibil – Conturile pot fi verificate ușor, fără costuri ascunse sau criterii opace.
Platformă fără bias politic străin – Spre deosebire de Twitter/X, unde opiniile pot fi limitate sau filtrate de algoritmi opaci, Chatter.al oferă un mediu unde discuțiile sunt deschise și transparente.
Personalizare inteligentă bazată pe AI– Chatter.al utilizează inteligența artificială pentru a îmbunătăți interacțiunea utilizatorilor prin recomandări de conținut, analiza subiectelor în trend și funcționalități AI pentru o experiență personalizată.
Datele utilizatorilor sunt în siguranță – Nu sunt vândute către terți și nu sunt folosite pentru reclame targetate agresive.
Interfață simplă și rapidă– Platforma este optimizată pentru viteză și ușurință în utilizare, fără reclame invazive sau interfețe încărcate.
Sistem de verificare transparent – Conturile pot fi verificate clar și simplu, fără taxe inutile.
Funcții premium pentru creatori de conținut – Monetizare prin abonamente, donații și conținut exclusiv pentru susținători, similar cu Twitter/X, dar cu condiții mai prietenoase pentru utilizatori.
Trending românesc, nu global– Subiectele populare sunt filtrate în funcție de interesele românilor / europenilor, nu de trendurile dictate de alte piețe.
Accesibil și pentru cei interziși pe alte platforme – Nu vei fi suspendat doar pentru că ai o opinie diferită de narativa oficială a rețelelor sociale străine.
100% Gratuită, fără reclame – Aceasta retea de socializare este 100% gratuita si nu promoveaza reclame agresive, chiar daca permite utlizatorilor sa isi monetizeze continutul.
Provocarea lui Cristian Doiu: “Să ne recâștigăm spațiul digital”
Într-o lume în care ne conectăm zilnic prin rețele străine, Chatter lansează, prin vocea antreprenorului Cătălin Doiu, o provocare și anume să ne recâștigăm spațiul digital, să gândim, să vorbim și să inovăm în limba noastră, pe platformele noastre.
“Nu pentru a copia ce au făcut alții, ci pentru a demonstra că România nu doar consumă tehnologie — o poate crea, o poate modela și o poate exporta. Chatter nu e doar o aplicație. Este un steag înfipt în teritoriul digital. Iar prima linie se trasează acum, aici, de către cei care au curajul să creadă că și de la București poate începe următoarea revoluție online”, mărturisește antreprenorul.
Cristian Doiu mărturisește că nu vrea să construiască doar aplicații. Dimpotrivă, antreprenorul își dorește o cultură digitală românească, cu discernământ, responsabilitate și curaj. Iar Chatter este doar începutul poveștii.
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul …
Investitorii de pe plan mondial au început să se reorienteze spre piețele europene, în contextul măsurilor comerciale aplicate de președintele Statelor Unite, Donald Trump, notează grupul media Bloomberg, în contextul avansului înregistrat de Europa în ultimele luni.
În primul semestru al anului, bursele europene au depășit semnificativ performanțele celor din Statele Unite, în ceea ce este cel mai dramatic semnal de revenire după un deceniu de regrese. Relansarea nu se limitează la burse: valoarea monedei euro a crescut cu 13% în raport cu dolarul, iar tarifele vamale impuse de președintele Donald Trump au erodat forța obligațiunilor Departamentului Trezoreriei. Obligațiunile germane au depășit valoarea celor americane începând din aprilie, iar cele din Polonia și Ungaria avansează rapid.
”Investitorii pe plan mondial încetinesc achizițiile de active americane și transferă fondurile spre Europa, pe fondul preocupărilor că taxele comerciale impuse de președintele Donald Trump și reducerile de cheltuieli bugetare vor stimula inflația și vor crește deficitul bugetar. Europa a devenit marele beneficiar al investițiilor, în contextul suplimentării cheltuielilor guvernamentale și al reducerii dobânzilor de către Banca Centrală Europeană”, comentează grupul media Bloomberg.
Analist: Deși Europa a avut probleme în trecut, perspectivele pe termen lung sunt favorabile
”Observăm o cerere puternică pentru activele europene, în special din partea investitorilor din SUA. Deși în trecut Europa s-a confruntat cu provocări care au limitat avansarea piețelor, acum există o încredere tot mai mare în potențialul pe termen lung”, explică Erik Koenig, analist la Bank of America Corp, în Londra.
Specialistul notează că, pe fondul modificărilor politice din Statele Unite, țările europene au acționat în sensul îmbunătățirii perspectivelor economice.
S-a întâmplat ceva profund în Europa în contextul relaxării de către Germania a plafonului de îndatorare suverană. Acum, cea mai puternică economie a Europei atrage mai multe credite pentru investiții masive în apărare și infrastructură, după mai mult de un deceniu de austeritate.
”Nu mai avem încredere în obligațiunile Trezoreriei americane. Ne orientăm spre piața germană de obligațiuni guvernamentale”, afirmă Greg Hirt, directorul Diviziei de investiții a grupului Allianz.
”Modelul excepțional american își atinge limitele”, constată analiștii Emilie Tetard și Florent Pochon, din cadrul firmei de consultanță financiară Natixis.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Valurile de căldură care bat recordurile în sudul continentului au determinat experții să avertizeze că următoarele zile pot fi letale, cu mii de decese estimate.
Europa, sub amenințarea a mii de decese din cauza valurilor de căldură FOTO: Shutterstock
Europa se confruntă cu o nouă realitate climatică, una în care temperaturile care depășesc 40 de grade Celsius devin din ce în ce mai frecvente. Sudul continentului este lovit de un val de căldură extremă, cu Spania înregistrând 46 de grade în Huelva, un record pentru luna iunie. Italia, Grecia, Portugalia și țările din Balcanii de Vest se luptă, de asemenea, cu canicula, incendii de vegetație și victime umane.
„Nu mai este vorba despre dacă vom avea valuri de căldură, ci despre câte vom avea și cât vor dura”, a declarat Marisol Yglesias Gonzalez, expert al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), subliniind necesitatea acțiunilor urgente pentru a preveni „decese inutile și în mare măsură evitabile”.
Peste 4.500 de decese estimate în doar trei zile
Pierre Masselot, statistician la London School of Hygiene and Tropical Medicine, a estimat pentru Politico că valul de căldură actual ar putea provoca peste 4.500 de decese suplimentare între 30 iunie și 3 iulie. „Cele mai grele zile vor fi probabil marți și miercuri”, a precizat el, menționând că cele mai afectate țări ar fi Italia, Croația, Slovenia și Luxemburg.
Căldura ucide deja peste 175.000 de persoane anual în regiunea europeană a OMS, care cuprinde țări de la Islanda până la Rusia. Un studiu publicat în ianuarie, realizat în colaborare cu Masselot, a avertizat că numărul deceselor cauzate de căldură va crește dramatic dacă măsurile de adaptare la schimbările climatice nu vor fi prioritare.
Alerte roșii în mai multe țări
Aproape două treimi dintre orașele spaniole sunt sub avertizări de sănătate din cauza căldurii, iar 804 se află la cel mai ridicat nivel de alertă, conform Agenției Naționale de Meteorologie (Aemet). „Ne așteptăm la temperaturi extreme în toată țara până pe 3 iulie”, a declarat un purtător de cuvânt.
Franța, Italia, Portugalia și Grecia au, de asemenea, emis avertismente. Guvernul grec a alertat și cu privire la poluarea aerului cauzată de incendiile care au înconjurat orașele de coastă din apropierea Atenei. În Turcia, peste 50.000 de persoane au fost evacuate din cauza unui incendiu masiv de lângă Izmir.
Albania a raportat 26 de incendii între duminică și luni, iar Serbia a înregistrat joia trecută cea mai fierbinte zi din istoria măsurătorilor, care datează din secolul al XIX-lea.
Cum ne protejăm? Recomandări OMS
OMS a emis o serie de sfaturi pentru a reduce riscurile:
Mențineți-vă hidratați,
Evitați expunerea la soare între orele 11-16,
Răcoriți-vă locuințele,
Fiți vigilenți dacă faceți parte din grupurile vulnerabile: persoane în vârstă, copii, femei însărcinate, lucrători în aer liber și cei cu boli cronice.
Marisol Yglesias Gonzalez a subliniat că unele medicamente, cum ar fi antidepresivele sau cele pentru tensiune, pot afecta reglarea termică a corpului, necesitând precauție suplimentară.
Europa nu este pregătită suficient
Deși valurile de căldură sunt din ce în ce mai frecvente, doar 21 din cele 57 de țări din regiunea europeană a OMS au raportat că dispun de un plan național de acțiune pentru sănătate în contextul căldurii. Dintre acestea, doar 14 sunt state membre ale UE.
Cele mai implementate măsuri sunt sistemele de alertă timpurie și campaniile de informare, dar țările întârzie în pregătirea sistemelor de sănătate și în planificarea urbană adaptată la climă, a explicat Yglesias Gonzalez.
Anul viitor, OMS va actualiza ghidurile pentru guverne, incluzând strategii de „răcire centrată pe oameni” la nivel urban și regional, pentru a proteja populația de impactul căldurii extreme.
Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Scott Bessent, a avertizat luni, 30 iunie, că multe ţări ar putea fi supuse unor tarife vamale mai mari începând cu 9 iulie, în ciuda negocierilor „de bună-credinţă”.
Donald Trump și Scott Bessent Foto: Scott Bessent/Facebook
Declarația sa a fost făcută în timp ce președintele Donald Trump și-a exprimat frustrarea cu privire la negocierile comerciale dintre SUA și Japonia.
Trump a scris luni seara într-o postare pe rețelele sociale că reticența Japoniei de a importa orez cultivat în America este un semn că țările au devenit „răsfățate în ceea ce privește Statele Unite ale Americii”. Nemulțumirea lui Trump cu privire la comerțul cu orez dintre SUA și Japonia urmează comentariilor sale difuzate duminică potrivit cărora Japonia se angajează într-un comerț „neloial” cu SUA în domeniul automobilelor, potrivit Reuters.
„Am un mare respect pentru Japonia, ei nu vor să ne ia orezul, și totuși au o lipsă uriașă de orez”, a scris Trump pe Truth Social. „Le vom trimite doar o scrisoare și ne place să îi avem ca parteneri comerciali pentru mulți ani de acum înainte”, a adăugat acesta.
Trump a declarat săptămâna trecută că administrația sa va trimite scrisori unui număr de țări prin care le va notifica cu privire la creșterea tarifelor înainte de 9 iulie, când este programată revenirea ratelor tarifare de la un nivel temporar de 10% la ratele sale suspendate de la 11% la 50%, anunțate la 2 aprilie.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat luni că Trump se va întâlni cu echipa sa comercială pentru a stabili tarifele pentru țări „dacă acestea nu vin la masă pentru a negocia cu bună credință”.
Scott Bessent, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, a dat și el de înțeles că orice prelungire a termenului va depinde exclusiv de decizia președintelui Donald Trump.
Bessent, care anterior a sugerat posibilitatea unor extensii pentru discuţiile bilaterale, a declarat la Bloomberg TV că se aşteaptă la „o avalanşă” de acorduri comerciale în zilele premergătoare termenului limită de 9 iulie.
„Avem ţări care negociază în mod corect, dar trebuie să înţeleagă că, dacă nu reuşim să încheiem acordurile din cauza unor tergiversări sau refuzuri, tarifele pot reveni la nivelurile din aprilie. Sper să nu fie nevoie de asta”, a spus Bessent.
Declaraţia vine în contextul unei escaladări a politicii comerciale „reciproce” impuse de administraţia Trump, prin care Washingtonul intenţionează să penalizeze statele care aplică tarife sau restricţii asupra bunurilor americane.
Ţările vizate au la dispoziţie doar câteva zile pentru a încheia acorduri bilaterale înainte ca noile tarife să intre în vigoare automat.
Judecătoria Ploiești este așteptată să se pronunțe marți, 1 iulie, cu privire la cererea de liberare condiționată din penitenciar a fostului ministru al Turismului, Elena Udrea.
Elena Udrea/FOTO: Mediafax
Fostul ministru al Turismului Elena Udrea a fost închisă la Penitenciarul Târgşor, unde a fost încarcerată în iunie 2022, după ce a fost extrădată din Bulgaria.
Udrea a fost trimisă în judecată în 2015 şi condamnată definitiv în iunie 2018, însă a fugit înainte de pronunţarea sentinţei, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica.
Duminică, Udrea a fost operată la Spitalul Judeţean din Ploieşti, ea primind diagnosticul de colecistită acută litiazică. Operația a decurs bine și fostul ministru rămâne sub observație medicală.
Penitenciarului de Femei Ploiești Târgșorul Nou a anunțat că duminică, la orele 05.30, persoana privată de libertate, Elena Udrea, a acuzat dureri abdominale severe. Având în vedere simptomatologia prezentată s-a dispus de îndată apelarea serviciului unic de urgență 112.
„La ora 06.00 ambulanța s-a prezentat la unitate și în urma consultului s-a hotărât preluarea pacientei pentru investigații suplimentare și conduită terapeutică. Ulterior, medicii specialiști au hotărât să o supună unei intervenții chirurgicale minore, fără a exista vreun moment în care viața pacientei să fie în pericol. Operația a decurs fără probleme, existând posibilitatea ca aceasta să fie externată în cursul zilei”, a transmis penitenciarul.
Luni, medicii declarau că starea de sănătate a fostului ministru este favorabilă, însă rămâne internată.
„Evoluţia favorabilă, pacienta rămâne momentan internată pe secţia de chirurgie”, a declarat luni dimineaţă pentru News.ro directorul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, Andrei Ilinca.
Atacurile israeliene din 23 iunie asupra infamei închisori Evin pentru disidenți politici au ucis cel puțin 71 de persoane – personal, soldați, membri ai familiei în vizită și persoane care locuiau în vecinătate, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al sistemului judiciar iranian, Asghar Jahangir, relatează AP.
Închisoarea Evin, după atacul Israelului FOTO Profimedia
În haosul care a urmat, autoritățile i-au transferat pe deținuți la închisori din afara Teheranului – unități supraaglomerate, cunoscute pentru condițiile aspre de detenție.
„Este literalmente o moarte lentă. Bombardamentele SUA și ale Israel nu ne-au ucis. După care Republica Islamică ne-a adus într-un loc care practic ne va ucide”, spune Sayeh Seydal, o disidentă care povestește că a fentat moartea la limită în acea zi, ieșind din clinica închisorii cu câteva clipe înainte ca aceasta să fie distrusă de explozii.
Atacul Israelului asupra închisorii Evin — care, potrivit oficialilor iranieni, a vizat „autoritățile represive” — a provocat panică în rândul familiilor prizonierilor politici, lăsându-le pradă unei așteptări pline de disperare pentru soarta celor dragi. La o săptămână de la atac, unele familii încă nu au primit vești de la ei.
Activiștii pentru drepturile omului din Iran se tem că vor plăti prețul campaniei aeriene de 12 zile a Israelului, menită să paralizeze programului nuclear al țării. Mulți dintre ei spun că, în urma amplei breșe de securitate, statul a intensificat represiunea împotriva oponenților.
Închisoarea Evin, situată într-un cartier elegant de la marginea nordică a Teheranului, adăpostea aproximativ 120 de bărbați și femei în secțiile sale generale, alături de alte sute despre care se crede că se află în unitățile sale secrete de securitate, sub interogatoriu sau în izolare, potrivit HRA.
Printre prizonierii politici se numără protestatari, avocați și activiști care au militat de-a lungul anilor împotriva regimului autoritar din Iran, a corupției și a legilor religioase, inclusiv a impunerii de ținute islamice femeilor. Autoritățile au înăbușit valuri repetate de proteste la nivel național din 2009, prin represiuni care au ucis sute de persoane și au închis alte mii.
Închisoarea Evin, după atacul Israelului FOTO Profimedia
Israelul a bombardat închisoarea în timpul programului de vizită
Seydal, o expertă în drept internațional care s-a alăturat mișcărilor de protest în ultimele două decenii și a fost închisă de mai multe ori în ultimii doi ani, a povestit familiei sale că a scăpat la mustață de o moarte sigură. Explozia de la clinica închisorii a aruncat-o la pământ, a declarat o rudă care a vorbit cu Seydal, vorbind sub condiția anonimatului de teama represaliilor.
Sălile de vizită, biroul procurorului și mai multe secții de deținuți au fost, de asemenea, grav avariate, potrivit grupurilor pentru drepturile omului și rudelor deținuților. O rachetă a lovit intrarea închisorii, unde de regulă deținuții se adună pentru a fi duși la spitale sau la tribunal.
„Atacarea unei închisori, în care deținuții stau în spatele ușilor închise și nu sunt capabili să facă nici cel mai mic lucru pentru a se salva, nu poate fi niciodată o țintă legitimă”, spune Narges Mohammadi, o laureată a Premiului Nobel care a fost încarcerată de mai multe ori la Evin. Mohammadi a fost eliberată abia în decembrie, după ce ultima sa condamnare a fost suspendată temporar din motive medicale.
Închisoarea Evin, după atacul Israelului FOTO Profimedia
Unde au fost transferați prizonierii politici
În toiul nopții, autobuzele au început să transfere prizonierii către alte unități, potrivit activiștilor și familiilor prizonierilor. Cel puțin 65 de femei au fost trimise la închisoarea Qarchak, potrivit lui Mohammadi, care este în contact cu acestea. Bărbații au fost trimiși la Marele Penitenciar din Teheran, care adăpostește infractori și prizonieri de înaltă securitate. Ambele sunt situate la sud de Teheran.
Mohammadi a declarat pentru AP că își face griji din cauza lipsei facilităților de îngrijire medicale și a condițiilor precare de igienă. Printre prizonieri se numără mai multe femei cu afecțiuni care necesită tratament, inclusiv activista pentru drepturile civile Raheleh Rahemi, în vârstă de 73 de ani, care are o tumoare pe creier.
În convorbirea telefonică cu familia, Seydal a catalogat Qarchak un „iad”. Ea a spus că femeile sunt înghesuite laolaltă, în condiți neiginienice și cu acces limitat la hrană și apă potabilă.
„E un miros pestilențial. E mizerie pură”, a spus ea.
„Părea confuză, speriată și foarte tristă”, a povestit o rudă. „Știe că este foarte periculos pentru ea să vorbească. Dar știe că și tăcerea poate fi periculoasă pentru ea.” Duminică, Sayeh a sunat din nou familia, explicând că a fost dusă înapoi la Evin pentru a-și aduce lucrurile. Duhoarea de „moarte” umplea aerul, a declarat ea citată de o rudă.
Seydal, în vârstă de 47 de ani, a fost condamnată pentru prima dată în 2023. La începutul anului 2025, șomajul i-a fost anulat, iar ea a fost agresată de agenții de pază și s-a confruntat cu noi acuzații după ce a refuzat să poarte chador la biroul procurorului.
Prizonieri despre care nu se mai știe nimic de la atacuri
Tatăl și fratele mai mic al lui Reza Younesi, Ali, sunt închiși la Evin de mai mulți ani. Acum familia este îngrozită pentru că Ali pare să fi dispărut.
Ali, un absolvent în vârstă de 25 de ani al unei universități tehnice prestigioase, executa o pedeapsă de 16 ani pentru „complicitate la comiterea de infracțiuni împotriva securității naționale”. Pedeapsa, criticată de grupurile pentru drepturile omului, a fost redusă, dar apoi Ministerul Informațiilor a intentat un nou proces împotriva sa pe baza unor acuzații necunoscute.
Cu câteva zile înainte de atacul asupra penitenciarului Evin, Ali a fost târât afară din secția sa și dus într-un loc necunoscut, potrivit fratelui său.
După atac, tatăl lor, Mir-Yousef Younesi, nu l-a văzut nicăieri în timp ce era transferat alături de alți prizonieri la Penitenciarul Marele Tehran. Tatăl, panicat, a reușit să-și sune familia.
Disparițiile nu sunt neobișnuite la Evin. Gardienii scot uneori prizonierii politici din secții pentru interogatoriu. În unele cazuri, aceștia sunt condamnați în procese secrete și executați. După atacuri, academicianul suedez-iranian Ahmadreza Djalali, condamnat la moarte în 2017, a fost transferat într-o locație nedivulgată, potrivit Amnesty International, care și-a exprimat teama că ar putea fi executat.
Reza Younesi a declarat că avocatul familiei nu a putut afla nicio informație despre fratele său sau despre noile acuzații.
„Suntem cu toții îngrijorați”, a spus el, vorbind din Suedia, unde este profesor asociat la Universitatea Uppsala. „Atunci când nu există informații de la un prizonier, aproape în toate cazurile înseamnă că persoana respectivă este interogată și torturată.”
Mehraveh Khandan a crescut într-o familie de activiști politici. Și-a petrecut o mare parte din copilărie și adolescență mergând la Evin pentru a-și vizita mama, avocata pentru drepturile omului Nasrin Sotoudeh, care a fost închisă acolo de mai multe ori.
Tatăl ei, Reza Khandan, a fost închis la Evin în decembrie pentru că a distribuit insigne care se opuneau purtării obligatorii a vălului pentru femei.
Mehraveh Khandan, în vârstă de 25 de ani, care locuiește în prezent la Amsterdam, a încercat cu disperare să afle informații despre tatăl ei după atac. Internetul a fost întrerupt, iar mama ei fusese evacuată din Teheran. „Mă gândeam doar cine ar putea muri acolo”, a spus ea. I-au trebuit 24 de ore până când a aflat că tatăl ei este bine.
Într-o convorbire telefonică ulterioară cu familia, tatăl ei a povestit că doarme pe podea într-o celulă aglomerată și plină de insecte a Penitenciarului Marele Tehran
Inițial, și-a imaginat că atacul asupra Evin ar putea determina guvernul să elibereze prizonierii. Dar, după ce a văzut rapoarte despre detenții și execuții în masă, „toată această speranță a dispărut”, a spus ea.
Războiul „tocmai a distrus tot ce au început activiștii să construiască”, a spus ea.
Temeri privind execuții în rândul activiștilor și prizonierilor politici
Mulți activiști se tem acum de un potențial val de execuții care vizează activiști și prizonieri politici. Ei își amintesc de un precedent înspăimântător: după încheierea războiului Iran – Irak, în 1988, autoritățile au executat cel puțin 5.000 de prizonieri politici după procese superficiale, aruncându-i în gropi comune care nu au fost niciodată accesate.
Activiștii pentru drepturile omului din Iran, cu sediul la Washington, au documentat până acum aproape 1.300 de arestări, majoritatea sub acuzația de spionaj, inclusiv 300 pentru distribuirea de conținut pe rețelele de socializare.
În prezent, Parlamentul accelerează un proiect de lege care permite o utilizare mai amplă a pedepsei cu moartea pentru acuzații de colaborare cu inamici străini. Șeful sistemului judiciar a cerut proceduri accelerate împotriva celor care „perturbă pacea” sau „colaborează” cu Israelul.
„Știm ce înseamnă asta: procese-spectacol și execuții”, a declarat Bahar Ghandehari, directoarea departamentului de advocacy și media de la Centrul pentru Drepturile Omului din Iran, cu sediul la New York.
Administraţia preşedintelui american Donald Trump a informat luni Universitatea Harvard că a încălcat drepturile civile ale studenţilor evrei şi israelieni, potrivit anchetei care a vizat politicile de incluziune ale acestei instituţii.
Universitatea Harvard se judecă cu adminstrația Trump. FOTO Profimedia
Prin această investigaţie, avocaţii guvernului american au concluzionat că instituţia de învăţământ a manifestat în mod deliberat o atitudine indiferentă, deşi ştia că aceşti studenţi se simţeau ameninţaţi, potrivit EFE, citată de Agerpres.
Investigaţia arată că universitatea Harvard a rămas impasibilă după ce studenţii israelieni ar fi fost atacaţi în ultimii doi ani, iar campusul a fost vandalizat cu graffiti care ilustrau simbolul dolarului în interiorul unei Stele a lui David sau un steag israelian cu o svastică în loc de Steaua lui David.
Universitatea Harvard, amenințată de guvernul SUA
Guvernul american avertizează această universitate că îi va retrage definitiv toate fondurile federale dacă nu-şi revizuieşte protocoalele privind combaterea antisemitismului şi cele privind politicile incluzive, cunoscute sub acronimul DEI, respectiv „diversitate, echitate şi incluziune”.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a anulat din prima sa zi de mandat programele DEI care privesc diversitatea rasială şi de gen şi a decretat că Statele Unite vor recunoaşte de acum înainte doar două sexe, masculin şi feminin, conform promisiunii sale din campania electorală că va combate ideologia progresistă woke şi va promova politici sociale conservatoare.
Măsurile luate de Trump împotriva Universității Harvard
Avertismentul transmis acum de administraţia Trump către Universitatea Harvard este cea mai recentă evoluţie în tensiunile dintre noul guvern şi această instituţie de învăţământ, căreia executivul american i-a interzis înscrierea studenţilor străini şi i-a îngheţat peste 2 miliarde de dolari din finanţarea federală.
Instituţia a dat în judecată guvernul SUA şi a publicat în aprilie propriile rapoarte interne privind antisemitismul şi prejudecăţile anti-musulmane în campus, afirmând că deopotrivă studenţii evrei şi cei musulmani s-au simţit în nesiguranţă în lunile care au urmat atacului grupării Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 şi că depune eforturi pentru a remedia situaţia.
PSD își va alege nou șef în toamna aceștui an, conform informațiilor de pânǎ acum, însă nu este exclus ca alegerile sǎ fie amânate pentru anul viitor. Prima șansă o are actualul șef interimar al formațiunii, Sorin Grindeanu, care însǎ este considerat apropiat de fosta conducere.
După USR și PNL, și social-democrații sunt așteptați la reformare FOTO Mediafax / Alexandru Dobre
După USR, care l-a trecut în vârful formațiunii pe Dominic Fritz, și PNL, care urmează să îl plaseze la conducere pe premierul Ilie Bolojan în iulie, și PSD ar urma să organizeze un congres în toamnă pentru instalarea unei noi echipe de conducere, cu un nou președinte. În prezent, formațiunea este condusă de interimar de Sorin Grindeanu, însă acesta nu și-a anunțat încă nici candidatura.
Deși s-a cerut reformarea partidului atât din interiorul lui cât și dinspre electorat, social-democrații fac pași mici în acest sens. Lipsesc atât candidații, cât și data la care ar urma să fie organizat Congresul, fiind posibil ca acesta să întârzie mai mult decât arată așteptările din prezent. Până acum, au fost vehiculați public drept candidați Sorin Grindeanu, Daniel Băluță și Victor Negrescu, însă toți au negat că se gândesc la o candidatură.
De ce are nevoie PSD
Politologul George Jiglău subliniază că liderul cu cea mai mare putere de control în partid a fost Liviu Dragnea. Acum, PSD are nevoie de organizare în teritoriu, considerǎ acesta.
„Are nevoie de un soi de redescoperire a acelor atuuri pe care le-a avut și a început să le cam pierdă. Și anume organizarea din teritoriu. Asta mi se pare că i-a costat cel mai tare la alegerile care au fost din toamnă încoace. (…) Cred că PSD a mers cel mai bine în momentul în care a avut în frunte fie o persoană care putea să controleze foarte bine teritoriul, fie o persoană care lucra cu cineva care controla bine teritoriul, adică fie perioada Năstase-Hrebenciuc-Cozmâncă, fie perioada cu Dragnea”.
„E și partea asta de identitate, hai să spunem ideologic, așa mai pompos, care trebuie regândită sau reașezată în bază după ce a apărut acest front din jurul AUR. Pentru că PSD-ul cred că e partidul care a avut cel mai mult de suferit de pe urma apariției AUR, cum era oarecum de așteptat. Adică AUR a apărut într-o zonă foarte conservatoare, dar acea zonă era oarecum asimilată PSD-ului. (…) Ca partid ai două variante, în principiu. Fie te duci după extrema respectivă și încerci să anihilezi acea extremă și să recuperezi acele voturi, dar evident asta te face și pe tine în ansamblu să fii mai extremist din punctul ăsta de vedere, fie te diferențiezi și te duci mai spre centru, te moderezi cumva și lași partidul acela de extremă să își facă de cap în zona respectivă, dar tu vrei să arăți că nu ești așa, automat te duci într-o zonă mai moderată”, susține analistul.
Potrivit lui Jiglǎu, cu Ciolacu în frunte, PSD s-a dus într-o zonă mai moderată, mai ales în momentul colaborării la guvernare cu PNL, însă fostul lider a schimbat macazul pe ultima sută de metri în sezonul electoral de anul trecut. Politologul susține că nu vede posibilă o tranformare extremă a PSD într-un partid mai progresist:
„PSD nu a știut ce să facă. A rămas așa cumva într-o poziție în care n-a fost nici progresist până la capăt, n-a fost nici conservator de tip AUR până la capăt. (…) Mi se pare că PSD are nevoie în momentul de față de o echipă care să restabilească atuul ăsta al organizării în teritoriu și apoi să aibă o oarece capacitate discursive să zicem, să reașeze partidul într-o zonă ideologică care să-i permită cumva să se diferențeze de AUR și, în egală măsură, să se miște într-o zonă mai social-democrată, mai modernă, dar în așa fel încât să nu antagonizeze foarte tare. (…) E nevoie de ceva care să-i diferențeze mai clar de partea extremistă a conservatorismului românesc și care acum e destul de bine ocupată, și în același timp să-i diferențeze și de restul partidelor”.
Sorin Grindeanu, prima șansă la președinția PSD
Sorin Grindeanu, proaspăt instalat la conducerea Camerei Deputaților, funcție deținută în trecut și de alți lideri PSD, pleacă cu prima șansă din poziția de șef interimar al partidului. Are însă un trecut stufos, atât în privința funcțiilor în partid și la nivelul statului, cât și în privința controverselor venite la pachet cu acestea. El a condus Guvernul care a promovat OUG 13, ce a scos în stradă mii de oameni, căzut moțiunea de cenzură votată în Parlament chiar de către propriul partid, după ce Grindeanu a refuzat să demisioneze din funcție la cererea lui Liviu Dragnea.
Nu în ultimul rând, s-a afirmat drept un om de bază al fostului președinte Marcel Ciolacu, numele său apărând și în scandalul Nordis. Cu toate astea, analiștii subliniază că acesta nu pare a avea concurență la vârful PSD:
„El a avut asocierea din perioada Dragnea, dar s-a și rupt de Dragnea, dacă ne amintim moțiunea de cenzură împotriva lui. Dar nu cred că e mai problematică imaginea lui decât a altora de la PSD. Acum aici sunt două unghiuri de privit. O dată simpatia, pe care o are sau nu are în propriul partid și în rândul electoratului PSD, și apoi este simpatia pe care o are sau nu în afara acestei zone de electorat care simpatizează PSD-ul. Nu cred că e vreun PSD-ist care în momentul ăsta să atragă foarte mulți români care nu simpatizau PSD-ul”.
Consilierul politic Adrian Zăbavă este de părere că „Sorin Grindeanu la președinția PSD astăzi nu pare a fi decât o continuare a ceea ce s-a întâmplat până în momentul de față, în perioada lui Ciolacu”.
„Sorin Grindeanu, fiind omul doi din partid, în perioada în care Marcel Ciolacu a fost președinte PSD, un președinte care de altfel a împărțit puterea destul de mult cu ceilalți din conducerea partidului, să nu uităm asta, asta l-a făcut și să rămână în frunte o perioadă destul de lungă, n-a fost un președinte mână forte, ca să zic așa, din contra, a împărțit puterea, iar Sorin Grindeanu a fost unul dintre cei care au avut puterea în partidul PSD. Deci, rămânerea lui Sorin Grindeanu în fruntea partidului PSD ar însemna o continuare a ceea ce s-a întâmplat până acum”, spune analistul.
„În momentul de față, privind intrarea la guvernare, prin ceea ce a reușit să negocize, cred că este în pole position-ul acestei competiții (..) E o competiție în care contează mult mai mult rețelele de putere și de influență”, mai punctează acesta.
Președintele ANPC, Cristian Popescu Piedone, precizează că luni că este ultima zi în care energia electrică este facturată cu preț compensat și le transmite consumatorilor să citească indexul contorului electric.
Cristian Piedone le transmite consumatorilor să citească indexul contorului electric, să facă o fotografie clară și să transmită valoarea afișată furnizorului lor de energie.
„Această acțiune simplă vă poate proteja de costuri nejustificate și vă oferă un control real asupra consumului. Vă încurajez să fiți consumatori informați și responsabili. Drepturile dumneavoastră contează!”, a transmis Președintele ANPC.
30 iunie este ultima zi în care energia electrică este facturată cu preț compensat.
CITIȚI ȘI:
Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …
„Domnule Prim-ministru, În ultimele zile, aţi făcut o serie de declaraţii radicale privind reforma administraţiei publice şi eficientizarea aparatului bugetar. Este apreciabilă intenţia de a optimiza funcţionarea statului, însă în condiţiile în care măsurile sunt aplicate specific, localizate în detaliu, raţional şi în spiritul echităţii. Aţi afirmat că „se poate lucra cel puţin la fel de bine cu mai puţini oameni” în administraţia publică. Corect, dar nu şi în instituţiile vitale, subdimensionate şi neatractive salarial, unde cei rămaşi se luptă să îşi îndeplinească volumul uriaş de atribuţii”, arată sindicaliștii în scrisoarea deschisă.
INS arată că a fost remarcată necesitatea stringentă de a numi cinci vicepremieri şi se întreabă ”când va iniţia şi o reducere a numărului de demnitari, în special a secretarilor şi subsecretarilor de stat, alături de beneficiile şi privilegiile aferente acestor funcţii”.
„Aţi sugerat că persoanele care vor fi disponibilizate din sectorul bugetar ar trebui să se îndrepte către economia activă, către sectorul privat şi vă întrebăm: Nu ar trebui ca primele care să se reorienteze profesional să fie persoanele numite politic? Dar ocupanţii de funcţii fără competenţe, „arzătorii” de etape care nu au luat niciodată în calcul noţiunea de debutant? Dar cei care ocupă sinecuri menţinute din raţiuni partinice? ”, spune sindicatul INS în scrisoare.
Sindicaliştii se referă şi la declaraţia premierului privind necesitatea urgentă a atragerii fondurilor europene prin PNRR.
”În acest sens, vă rugăm să precizaţi când veţi adopta reformele esenţiale privind pensiile speciale şi numirile politice din companiile energetice de stat, pentru a evita pierderea celor 700 de milioane de euro din PNRR? Aţi vorbit despre performanţă ca element esenţial în salarizarea angajaţilor din administraţie, însă nu ne spuneţi şi câţi dintre demnitarii numiţi politic au dovedit performanţă reală? Câţi au contribuit cu adevărat la funcţionarea eficientă a instituţiilor? Câţi au plătit pentru nedreptăţile pe care le-au facut? În spiritul echităţii, dorim să ştim când va fi redus, spre exemplu, numărul de parlamentari la 300? Când vor fi eliminate privilegiile acestora? Când va fi redusă sau eliminată subvenţia acordată partidelor politice şi decontările generoase ale campaniilor electorale? Când se va colecta TVA-ul real şi vor dispărea amnistiile fiscale?”, se menţionează în scrisoarea deschisă.
”Nouă, profesioniştilor din Institutul Naţional de Statistică, ni se cere să fim solidari, să muncim mai mult pentru mai puţin, acceptând reduceri salariale de cel puţin 10%, în condiţiile în care se anunţă majorări de taxe şi impozite. Este corect ca tot noi să ducem, din nou, povara austerităţii? De ce nu ne prezentaţi, concret, zonele unde s-au risipit bani şi care au generat deficitul bugetar la care s-a ajuns? Vă cerem să ne explicaţi cum reforma pe care o propuneţi este una justă, echilibrată şi aplicată tuturor, nu doar celor care muncesc onest şi competent în structurile statului”, mai arată sindicaliştii.
Sindicatul INS îi mai transmite premierului că este important să conştientizeze că performanţa nu poate fi atinsă într-un sistem deja subdimensionat, demotivant şi cu venituri printre cele mai scăzute din administraţia publică, precum în Institutul Naţional de Statistică.
”În contextul aderării României la OCDE, pe lângă angajamentele cu EUROSTAT, presiunea asupra statisticienilor creşte semnificativ, iar exodul specialiştilor din Institutul Naţional de Statistică început în urmă cu câţiva ani – atât către alte instituţii publice, cât şi către sectorul privat – va continua inevitabil, toate acestea şi în urma a două reorganizări prin care instituţia a trecut în ultimele 8 luni. În lipsa unor măsuri urgente şi coerente, Institutul Naţional de Statistică riscă să intre într-o stare de colaps funcţional, cu efecte grave şi greu de cuantificat asupra capacităţii statului de a formula politici publice bazate pe date şi de a răspunde eficient provocărilor socio-economice”, se precizează în document.
CITIȚI ȘI:
Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …
Voluntarii columbieni din armata ucraineană au preluat controlul asupra unei porțiuni strategice pe frontul din Kursk mulțumită unui atac decisiv, potrivit ultimelor evoluții ale războiului care se poartă în regiunile de graniță. Atacul contribuie la controlul în zonă, dar și la sabotarea eforturilor ofensive ale Rusiei în regiunea Sumi, relatează Euromaidan Press.
Tranșee rusești într-o zonă împădurită din Kursk FOTO Captură
Recent, unitățile ucrainene au întreprins operațiuni ofensive țintite în regiunea de frontieră din apropierea satului rusesc Novi Put, situat strategic între Tiotkino și zonele în care Rusia s-a infiltrat în regiunea Sumi. Obiectivul e cât se poate de limpede: să împiedice Rusia să lanseze ofensive suplimentare, care ar amenința și apărarea Sumi dinspre nord.
Abordarea tactică a Ucrainei în această zonă critică are trei componente: reducerea sistematică a efectivelor rusești, neutralizarea artileriei ruse, respectiv operațiuni chirurgicale la scară mică, dar cu impact strategic ridicat.
Unitate aeropurtată rusească, eliminată
Sprijiniți de drone, trupele ucrainene au coordonat recent un atac aerian de precizie împotriva unei zone de desfășurare a trupelor rusești, în adâncimea regiunii Kursk.
Imaginile publicate și informațiile anterioare au confirmat distrugerea unei formațiuni aeropurtate rusești de elită de dimensiunea unei companii. Aceasta face parte din capacitățile rusești de răspuns rapid, care susțin abilitatea Rusiei de a lansa operațiuni ofensive sau defensive coerente.
Lovirea sistemelor de artilerie
În plus, forțele ucrainene și-au intensificat eforturile de dezmembrare a artileriei rusești. În particular, dronele ucrainene au vizat cu succes un sistem de artilerie autopropulsat rusesc de 152 mm, 2S43 Malva, cu o dronă kamikaze Darts ghidată cu precizie.
Eliminarea artileriei slăbește puterea de foc a inamicului, lăsând trupele terestre rusești expuse și vulnerabile la raidurile ucrainene.
Un atac spectaculos al voluntarilor columbieni
Dar un atac cu adevarat remarcabil a fost efectuat de voluntarii columbieni din armata ucraineană – veterani cu o vastă experiență de luptă și instruire în forțele armate columbiene. Atacul frontal realizat de aceșia a jucat un rol esențial în curățarea forțelor rusești care au săpat tranșee într-o mică zonă împădurită de lângă graniță. În ciuda dimensiunilor sale modeste, această zonă împădurită, înconjurată de câmpuri deschise, oferă avantaje tactice semnificative, permițând controlul asupra teritoriului din împrejurimi.
Asaltul s-a bazat pe o coordonare planificată cu meticulozitate. Operatorii de drone ucraineni au asigurat supraveghere aeriană în timp real, direcționând unitatea columbiană către tranșeele și buncărele defensive rusești ascunse în pădure. Valorificându-și expertiza în infiltrarea stealth, soldații columbieni s-au apropiat neobservați, inițiind lupte corp la corp.
Încolțindu-i pe apărătorii ruși în buncărele lor, columbienii au curățat metodic fiecare poziție folosind grenade și explozibili, asigurând în cele din urmă tranșeele după o luptă intensă. În urma acestei victorii decisive, forțele columbiano-ucrainene au prezentat echipamentul rusesc capturat, pentru a evidenția succesul lor.
Valoarea tactică a acestei poziții este semnificativă. Potențialul defensiv este consolidat de liniile de copaci interconectate și de așezările din apropiere, care oferă linii de comunicare terestre ascunse pentru trupele ucrainene. În plus, locația este benefică din punct de vedere strategic datorită liniilor sale clare de foc, forțând unitățile rusești pornite la contraatac în zone previzibile letale sau în câmpuri deschise.
Per ansamblu, această operațiune condusă de voluntari columbieni exemplifică intenția strategică mai amplă a Ucrainei de-a lungul regiunilor de frontieră Sumi-Kursk. Forțele ucrainene efectuează numeroase astfel de raiduri, forțând în mod continuu Rusia să aloce resurse pe o suprafață și mai mare, ceea ce are efect cumulativ, întârziind semnificativ operațiunile inamice și epuizându-le capacitățile ofensive.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F10%2Fcristina.jpeg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2022%2F05%2Fmara-2-300x169-1.jpg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2F4-19.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fitalia.jpg)
