O bază militară ucraineană de antrenament a fost lovită de rachetele armatei ruse. Cel puțin trei soldați au murit și alți unsprezece au fost răniți. 

Duminică, 22 iunie, armata rusă a lansat un atac cu rachete asupra unei locații temporare din sudul Ucrainei, folosită de o brigadă mecanizată a Forțelor Terestre pentru exerciții militare. Informația a fost confirmată de Comandamentul Forțelor Terestre ale Ucrainei și preluată de Ukrainska Pravda.

„Sunt soldați morți și răniți”

Colonelul Vitalii Saranțev, șeful Direcției de Comunicații din cadrul Comandamentului Forțelor Terestre Ucrainene, a precizat că atacul a vizat o bază unde se desfășurau antrenamente. „Datorită măsurilor de siguranță aplicate rapid după primirea avertizării privind un raid aerian, au fost evitate pierderi de vieți omenești la scară mare. Totuși, din păcate, sunt soldați morți și răniți. Toți cei răniți beneficiază de îngrijiri medicale de specialitate în unitățile sanitare”, a transmis Comandamentul într-un comunicat oficial.

Bilanțul preliminar indică moartea a trei persoane și rănirea altor unsprezece. O comisie specială a fost înființată pentru a investiga circumstanțele atacului, iar autoritățile desfășoară cercetări la fața locului. În același timp, au fost implementate măsuri suplimentare de securitate, pentru a preveni eventuale atacuri viitoare.

O serie de atacuri asupra bazelor de antrenament ucrainene

Nu este pentru prima dată când Rusia lovește centrele de instruire ale armatei ucrainene. Pe 4 iunie, forțele ruse au atacat o bază din regiunea Poltava. De asemenea, pe 1 iunie, un alt atac cu rachete asupra unui teren de antrenament a provocat moartea a cel puțin 12 soldați ucraineni și rănirea a peste 60 de persoane.

Tot în acest an, pe 1 martie, o altă unitate a Forțelor Terestre a fost ținta unui atac cu rachete, care s-a soldat cu victime.

Autoritățile ucrainene continuă să evalueze pagubele și să ia măsuri pentru protejarea trupelor, în contextul în care atacurile rusești asupra infrastructurii militare par să devină tot mai frecvente.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a participat duminică la un protest în centrul Teheranului, organizat ca reacție la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra instalațiilor nucleare ale Iranului.

Mii de persoane s-au adunat duminică în Piața Enqelab din Teheran pentru a condamna atacurile aeriene desfășurate în aceeași dimineață de SUA asupra a trei instalații nucleare iraniene. Printre participanți s-a numărat și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, care s-a alăturat mulțimii în semn de solidaritate, informează CNN.

Imagini difuzate de agenția de știri Fars, afiliată statului, au surprins protestatarii fluturând steaguri iraniene și ridicând pumnii în aer. Pe pancartele purtate de unii dintre ei se putea citi: „Jos cu SUA, jos cu Israelul” și „Iranul este patria noastră. Pământul său este onoarea noastră, iar steagul său este giulgiul nostru”.

Atacuri și riposte

Atacul Israelului asupra unor ținte din interiorul Iranului a avut loc pe 13 iunie, având ca obiectiv principal capacitățile nucleare ale țării. Riposta Teheranului nu a întârziat, escaladând astfel un conflict deja tensionat, cu urmări grave asupra civililor.

Potrivit vice-ministrului iranian al sănătății, Ali Jafarian, cel puțin 430 de civili au fost uciși în Iran în urma acestor atacuri. În același timp, autoritățile israeliene au anunțat că 24 de persoane au murit pe teritoriul Israelului.

Situația rămâne extrem de tensionată, iar reacțiile publice din Iran reflectă indignarea față de intervențiile externe și solidaritatea cu victimele.

Comandantul suprem al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, anunță o nouă tactică militară pe frontul împotriva Rusiei. Ucraina renunță la apărarea pasivă și mizează pe o combinație de acțiuni defensive și ofensive.

Ucraina își schimbă abordarea în războiul împotriva Rusiei, renunțând la strategia exclusiv defensivă. Generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul suprem al Forțelor Armate, a anunțat că apărarea pasivă nu mai este o opțiune, întrucât duce la pierderi și retrageri.

„În ceea ce privește planurile și intențiile noastre, nu ne vom limita la o apărare pasivă. Renunțăm la apărarea surdă. O astfel de abordare nu aduce rezultate și, în cele din urmă, duce la retrageri, pierderi de trupe și de teritorii. De aceea, combinăm apărarea cu inițiativa, acționăm ofensiv ori de câte ori avem ocazia, lansăm contraatacuri și exploatăm slăbiciunile din liniile inamice pentru a avansa”, a explicat Sîrskîi, citat de Ukrainska Pravda.

Unități speciale de asalt, în cele mai grele zone ale frontului

Comandantul a mai declarat că armata ucraineană a înființat și extinde constant unități speciale de asalt, care intervin în cele mai dificile sectoare ale frontului.

„Este vorba despre regimente formate la începutul operațiunii Kursk, care în prezent sunt implicate în luptele din cele mai dificile sectoare ale frontului. Acționează acolo unde putem avansa, dar și în zone unde inamicul a reușit să câștige teren, pentru a-l opri și a-l respinge din localitățile noastre. Un exemplu clar este regiunea Sumî”, a mai precizat Sîrskîi.

Context tensionat: noi arme și amenințări din partea Moscovei

Schimbarea tacticii vine într-un context tot mai tensionat. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat recent că Ucraina dezvoltă o armă nouă, destinată apărării împotriva atacurilor cu drone și rachete lansate de Rusia.

În paralel, Zelenski a declarat că vor fi luate măsuri suplimentare de apărare, după ce președintele rus Vladimir Putin a transmis că dorește „toată Ucraina”.

În plus, Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă, 22 iunie, că serviciile de informații militare ale Ucrainei dețin dovezi potrivit cărora Federația Rusă plănuiește noi acțiuni militare pe teritoriul Europei. Avertismentul a fost lansat în urma unei informări detaliate primite de la șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării (GUR), generalul Kirilo Budanov.

O decizie cu potențial exploziv pe scena geopolitică globală vine dinspre Teheran: Parlamentul iranian a votat închiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol la nivel mondial. Aproximativ 20% din consumul zilnic de țiței al planetei traversează această zonă îngustă și strategică dintre Golful Oman și Golful Persic.

Măsura, care urmează să intre în vigoare după aprobarea finală a Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului – decizie așteptată chiar în această seară, potrivit presei de stat –, este văzută ca un act de escaladare în contextul recentelor atacuri americane asupra infrastructurii nucleare iraniene.

Generalul de Gardă Revoluționară, Email Kosari, a declarat că „închiderea va fi pusă în aplicare ori de câte ori va fi necesar”, semnalând o posibilă acțiune coordonată de tip represiv, menită să răspundă direct presiunilor exercitate asupra regimului de la Teheran.

Strâmtoarea Ormuz, cu o lățime de doar 20 de mile nautice în punctul cel mai îngust, este unul dintre cele mai vulnerabile puncte de pe harta securității energetice mondiale. Rutele navigabile efective sunt chiar mai înguste – sub două mile în fiecare sens – ceea ce le face extrem de expuse la mine maritime, atacuri cu rachete de pe uscat, ori interceptări din aer sau de pe mare.

Chiar dacă dreptul internațional interzice blocarea accesului prin astfel de rute maritime internaționale, realitatea din teren sugerează că orice tentativă a Iranului de a împiedica traficul naval ar duce aproape inevitabil la o reacție militară. Navele Flotei a 5-a a SUA, sprijinite de forțele maritime ale altor state occidentale, patrulează constant în zonă.

Pentru regiune, impactul ar fi devastator: toate marile exporturi de petrol din Orientul Mijlociu – inclusiv cele din Iran, Irak, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – depind de această arteră maritimă. Cele mai vulnerabile economii sunt cele din Asia, în special China, India, Japonia și Coreea de Sud, pentru care Ormuz este o rută vitală de aprovizionare.

Ironia este că o eventuală închidere a strâmtorii ar afecta chiar economia iraniană, deja sever sancționată și dependentă, în mod paradoxal, de aceeași rută pentru a-și exporta petrolul către parteneri precum China.

Precedentele nu lipsesc. În aprilie 2024, Iranul a capturat o navă cargo legată de Israel în apropierea strâmtorii, invocând încălcări ale reglementărilor maritime. Un an mai devreme, în aprilie 2023, Teheranul a confiscat un petrolier cu destinația SUA, iar în 2022, două petroliere grecești au fost reținute în replică la o acțiune similară întreprinsă de Grecia și SUA împotriva unui transport de țiței iranian.

În paralel, contextul regional rămâne tensionat: rebelii Houthi din Yemen au reușit anul trecut să perturbe semnificativ traficul prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, reducând tranzitul maritim în Marea Roșie și Golful Aden cu 70%, conform datelor Clarkson Research Services.

Operatorii de nave au fost nevoiți să redirecționeze transporturile în jurul Capului Bunei Speranțe, ceea ce a generat întârzieri semnificative și costuri sporite pentru rutele comerciale dintre Europa și Asia – un scenariu care riscă să se repete dacă Strâmtoarea Ormuz devine inaccesibilă.

În acest moment, toți ochii sunt ațintiți asupra deciziei finale a Consiliului Suprem de la Teheran – o hotărâre care ar putea redesena liniile fragile ale echilibrului energetic și de securitate global.

Bombardamentele americane asupra Iranului mențin piețele petroliere în tensiune

Atacul militar lansat sâmbătă de Statele Unite asupra infrastructurii nucleare iraniene a fost, în alte vremuri, un motiv cert pentru explozia prețurilor la petrol. Astăzi, însă, reacțiile pieței sunt mai temperate, iar impactul pe termen lung rămâne incert, în ciuda riscurilor evidente legate de o posibilă extindere a conflictului în regiunea Golfului Persic.

Pentru moment, nu s-au înregistrat întreruperi semnificative în aprovizionarea globală cu petrol, chiar dacă Israelul a lovit recent un depozit de produse petroliere și o rafinărie în apropierea Teheranului. Dar îngrijorările persistă, alimentate de posibilitatea ca Iranul să recurgă la acțiuni de tip hibrid, precum hărțuirea traficului maritim sau perturbarea navigației prin Strâmtoarea Ormuz.

„Deocamdată, nu am văzut niciun baril scos efectiv din piață”, a declarat Muyu Xu, analist principal pentru piața petrolului din Asia la firma de analiză Kpler. Riscul major, avertizează specialiștii, ar fi extinderea conflictului într-o zonă-cheie pentru exporturile de petrol din Orientul Mijlociu — iar aici, vulnerabilitatea cea mai mare o are China.

Beijingul este principalul cumpărător al petrolului iranian, achiziționând aproape întreaga cantitate exportată de Teheran. Prin urmare, orice blocaj impus de Iran, fie el simbolic sau tactic, ar afecta în primul rând economia chineză. De altfel, analiștii Eurasia Group subliniază că Teheranul nu are niciun interes să lovească în propria sursă de venit și că o escaladare majoră care să vizeze infrastructura energetică este improbabilă — cel puțin cât timp terminalele iraniene de export rămân intacte.

Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 10% de la debutul confruntărilor armate pe 13 iunie, când Israelul a lansat un atac surpriză asupra unor instalații nucleare iraniene. Totuși, vineri prețurile au scăzut ușor, după ce fostul președinte american Donald Trump a declarat că va decide în două săptămâni dacă SUA vor interveni direct în conflict.

În fundal, datele privind stocurile globale de petrol sugerează o relativă stabilitate. Din ianuarie, stocurile au crescut cu peste 200 de milioane de barili, conform S&P Global Commodity Insights. În plus, OPEC+, organizația care reunește țările mari exportatoare (inclusiv Arabia Saudită și Rusia), și-a crescut în mai multe rânduri țintele de producție — o dinamică ce a menținut presiunea descendentă asupra prețurilor.

„Lumea are suficient petrol”, notează analiștii James Bambino și Richard Joswick de la S&P. Chiar și în cazul în care exporturile Iranului ar fi afectate, balanța fizică de aprovizionare rămâne echilibrată — cu condiția ca Strâmtoarea Ormuz să rămână deschisă. Iar acest lucru este, în opinia lor, cel mai probabil.

Încă din 1979, după Revoluția Islamică, Washingtonul a privit cu îngrijorare posibilele acțiuni ale Iranului în Strâmtoarea Ormuz — falia maritimă prin care circulă aproape o șesime din petrolul mondial. Coasta nordică a acestei rute aparține Iranului, iar proximitatea sa față de trafic o transformă într-un punct strategic și sensibil.

Pentru Statele Unite, însă, importanța comercială a regiunii a scăzut în ultimele decenii. SUA cumpără în prezent mai puțin de 3% din petrolul care tranzitează Golful, iar de la dezvoltarea masivă a fracturării hidraulice, au devenit exportator net de petrol din 2020.

Iranul, în schimb, a resimțit din plin sancțiunile occidentale. După ce Europa și SUA au restricționat drastic achizițiile de petrol iranian pentru a presa regimul să renunțe la programul nuclear, exporturile Teheranului au scăzut sever. Anul trecut, acestea au cunoscut o ușoară revenire datorită Chinei, care continuă să cumpere petrol iranian la prețuri sub media pieței globale.

În prezent, vânzările de petrol către China reprezintă circa 6% din PIB-ul Iranului și aproape jumătate din bugetul de stat — o dependență care limitează manevrarea în contextul confruntării cu SUA.

Atacurile americane de sâmbătă au vizat trei instalații nucleare, inclusiv centrul de îmbogățire a uraniului de la Fordow, dar amploarea reală a pagubelor nu a fost făcută publică. La fel de neclar rămâne și cât de mult va afecta acest episod perspectivele pe termen lung ale exporturilor energetice iraniene.

Bahrain și Kuweit au anunțat duminică măsuri sporite de pregătire în eventualitatea extinderii conflictului dintre Iran și Statele Unite, după atacul aerian lansat de Washington asupra celor trei principale instalații nucleare iraniene.

Anunțul vine în contextul escaladării tensiunilor din regiune, alimentate de avertismentul președintelui american Donald Trump, care a declarat că „vor urma atacuri și mai devastatoare dacă Iranul nu acceptă pacea”.

În replică, Teheranul a amenințat că va lovi activele militare ale SUA din Orientul Mijlociu, inclusiv bazele aflate în Bahrain și Kuweit, relatează Reuters.

Bahrain, muncă de acasă și adăposturi de protecție civilă

În Bahrain, autoritățile au cerut populației să evite drumurile principale „cu excepția cazurilor absolut necesare”, pentru a permite desfășurarea intervențiilor de urgență și a menține ordinea publică. De asemenea, 70% dintre angajații din sectorul public au fost instruiți să lucreze de acasă „până la noi ordine”, potrivit unui comunicat al Biroului Serviciului Civil.

Totodată, autoritățile au activat planul național de urgență, testând sirenele de avertizare în mai multe regiuni și anunțând crearea a 33 de adăposturi publice disponibile în caz de atac.

Kuweit, adăposturi în clădirile guvernamentale

Și în Kuweit autoritățile au început să ia măsuri de precauție. Ministerul Finanțelor a informat că au fost instalate adăposturi de urgență în complexul ministerial – o zonă care găzduiește sediile mai multor instituții, inclusiv Justiția și Finanțele. Deși până acum nu a fost emisă nicio alertă oficială pentru populație, autoritățile din Kuweit au transmis că „monitorizează îndeaproape” evoluția situației de securitate.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat că Statele Unite au efectuat un atac „foarte reuşit” asupra a trei situri nucleare iraniene, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Statele Unite au confirmat oficial, duminică, că atacurile lansate asupra infrastructurii nucleare din Iran au purtat numele de cod „Operation Midnight Hammer” („Operațiunea ciocanul de la miezul nopții“). Anunțul a fost făcut de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Casa Albă, în contextul escaladării tensiunilor din regiune.

„Loviturile au reprezentat un succes copleșitor, pregătit în detaliu timp de săptămâni și luni”, a declarat Hegseth, subliniind că obiectivul operațiunii a fost strict legat de infrastructura nucleară, nu de trupele iraniene sau de populația civilă.

Oficialul american a mai precizat că atacurile nu au fost îndreptate împotriva oamenilor, ci împotriva „ambitiilor nucleare ale Iranului, care au fost neutralizate”.

Duminică după-amiază , președintele Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, și secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, au oferit detalii complete și contextul modului în care forțele americane au folosit momeli, avioane invizibile pe radar și megabombe anti-bunker pentru a ataca trei instalații nucleare cheie iraniene în doar 25 de minute.

Hegseth a spus: „ Ambițiile nucleare ale Iranului au fost spulberate”.

Caine a explicat că un număr mai mare de aeronave decât cele care au lovit Iranul au zburat inițial din Missouri în direcția Iranului, dar că apoi majoritatea aeronavelor s-au dispersat spre vest ca momeală.

El a spus că SUA au folosit 75 de arme ghidate de precizie pe tot parcursul operațiunii.

Doar șapte bombardiere B-2 au continuat să se îndrepte spre Republica Islamică în condiții de liniște radio aproape totală.

Alte avioane de vânătoare de escortă care veneau din altă direcție s-au alăturat bombardierelor B-2 înainte ca acestea din urmă să intre în spațiul aerian iranian.

SUA au desfășurat acțiuni cibernetice, au deschia foc preventiv cu avioane de vânătoare de generația a patra și a cincea și au tras 24 de rachete Tomahawk de pe un submarin american din apropiere pentru a distrage atenția Iranului în timp ce bombardierele B-2 se îndreptau spre instalațiile nucleare Fordow și Natanz.

Potrivit lui Hegseth, toate munițiile de precizie au lovit ceea ce doreau să lovească și ei crede că lovitura a dus la distrugerea celor două instalații.

Rachetele Tomahawk au lovit și centrala nucleară din Isfahan.

Caine a spus că evaluarea pagubelor provocate de Fordow după lovituri nu este încă finală și este în curs de desfășurare.

Impresia a fost că s-ar putea să nu existe o evaluare finală imediată nici măcar luni.

Inițial, în jurul orei 1:45 dimineața, ora Iranului, avioanele B-2 au lansat asupra Fordow două bombe MOAB de cîte 13 tone, în special varianta Massive Ordinance Penetrator (MOP).

Ulterior, alte 14 MOP-uri au fost lansate asupra lui Natanz și Fordow.

Potrivit surselor citate de The Jerusalem Post, una dintre țintele majore ale operațiunii a fost un complex situat într-o zonă muntoasă din Isfahan, unde s-ar fi aflat stocuri de uraniu îmbogățit și echipamente critice pentru programul nuclear iranian. De asemenea, se pare că instalația de la Natanz a fost „distrusă complet”, iar cele din Fordo și Isfahan au suferit „pagube majore”. Gradul exact al distrugerii rămâne, însă, deocamdată incert.

Imagini din satelit au confirmat urme ale atacurilor

În cursul dimineții de duminică, imagini satelitare provenite din zona Fordow au indicat posibile puncte de impact ale bombelor, precum și semne ale unei eventuale surpări a solului în urma loviturilor. Fordo este cunoscută drept una dintre cele mai bine protejate facilități nucleare iraniene, fiind amplasată adânc în munte, ceea ce a făcut ca distrugerea sa completă să fie considerată improbabilă în lipsa unei arme de penetrare de tip MOP (Massive Ordnance Penetrator).

Cu toate acestea, evaluările preliminare furnizate de oficiali israelieni – citați de aceeași publicație – indică faptul că centrul ar fi fost „nu doar avariat, ci efectiv distrus”, deși unii analiști solicită prudență până la confirmarea independentă a acestor date.

Trump: „Obiectivul a fost atins”

Într-un discurs susținut sâmbătă seară de la Casa Albă, președintele american Donald Trump a afirmat că cele trei principale facilități de îmbogățire a uraniului din Iran – Fordo, Natanz și Isfahan – au fost „complet și total distruse”.

„Scopul nostru a fost eliminarea capacității de îmbogățire a uraniului din Iran și stoparea amenințării nucleare reprezentate de principalul sponsor al terorismului la nivel global”, a declarat liderul de la Washington.

Trump a adăugat că operațiunea, pe care a calificat-o drept „un succes militar spectaculos”, a fost posibilă doar prin capabilitățile armatei americane, afirmând că „nu există altă forță militară în lume care să fi putut executa o astfel de misiune”.

Redeschiderea spațiului aerian israelian, prevăzută pentru ora 14:00, indică o detensionare temporară, însă efectele geo-strategice ale acestor lovituri rămân de urmărit cu atenție, în condițiile în care răspunsul oficial al Teheranului nu a fost încă formulat.

Ministerul Sănătății din Israel a anunțat că noile lovituri iraniene au provocat zeci de răniți și panică în rândul civililor.

Un nou val de atacuri iraniene, desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică, a dus la internarea a 86 de persoane în Israel, a transmis Ministerul Sănătății israelian, citat de CNN.

Potrivit autorităților, două dintre persoanele internate au fost rănite moderat, 77 au suferit răni ușoare, iar patru prezintă simptome severe de anxietate. Alte trei cazuri sunt încă în curs de evaluare medicală.

Aceste atacuri au fost lansate ca represalii pentru ofensiva militară israeliană din 13 iunie. De atunci și până în prezent, un total de 2.835 de israelieni au fost internați: 23 cu răni grave, 107 cu răni moderate, 2.555 cu răni ușoare și 119 afectați de tulburări de anxietate, potrivit bilanțului oficial actualizat duminică.

Atac într-un cartier rezidențial din Tel Aviv

Una dintre rachetele iraniene a lovit un cartier rezidențial din Ramat Aviv, în nordul Tel Avivului, rănind ușor aproximativ 20 de persoane, au transmis autoritățile locale. Dean Elsdunne, purtătorul de cuvânt internațional al poliției israeliene, a declarat pentru CNN că „proiectilele au lovit mai multe clădiri de locuințe grupate împreună”.

Echipele de salvare sunt în continuare pe teren, căutând fragmente de rachete și verificând molozul pentru a se asigura că nicio persoană nu a fost prinsă sub dărâmături. Oficialii au îndemnat familiile care nu pot lua legătura cu apropiații din zonă să sune imediat autoritățile.

Zona afectată se află în apropierea unui centru comercial și a unei școli, ceea ce sporește îngrijorările legate de siguranța populației civile, au precizat reprezentanții israelieni.

Cel puțin 45 de persoane, inclusiv bolnavi și persoane cu dizabilități, sunt blocate într-un spațiu insalubru, după ce au fost deportate din Rusia.

Zeci de cetățeni ucraineni deportați din Rusia sunt ținuți într-un subsol insalubru, în apropierea graniței cu Georgia, la punctul de control Verkhniy Lars. Potrivit jurnaliștilor de la Astra, citați de publicația ucraineană Focus, cel puțin 45 de persoane, printre care foști prizonieri, civili și oameni cu grave probleme de sănătate, se află în această situație de zile întregi.

Condiții inumane în subsolul de la frontieră

Conform relatărilor, printre cei blocați în subsol se află persoane infectate cu HIV, bolnavi de tuberculoză, dar și oameni cu dizabilități fizice. Aceștia nu primesc hrană regulată, nu au acces la asistență medicală și trăiesc în condiții extreme, fără ventilație sau igienă minimă.

„Printre deținuți se află persoane cu HIV, tuberculoză și dizabilități. Aceștia nu sunt hrăniți și nu primesc îngrijiri medicale. Starea multora se deteriorează, o persoană a fost deja spitalizată”, au relatat jurnaliștii ruși de la Astra.

Unul dintre deținuți a descris, sub protecția anonimatului, situația cumplită în care se află: „Suntem într-un subsol fără comunicații: fără duș sau toaletă, fără mâncare. Voluntarii aduc ajutoare umanitare, dar acestea ajung doar câteva zile și nu sunt pentru toată lumea. Subsolul este umed, sunt picături de apă pe tavan, nu avem aer să respirăm, toată lumea fumează și nu avem voie să ieșim afară. Dormim câte 4 ore, schimbând turele. Unii dorm pe podea”.

De ce nu pot trece granița

Ucrainenii ajunși la acest punct de control nu pot intra în Georgia deoarece nu dețin documente valabile. Conform sursei citate, subsolul în care sunt ținuți a fost folosit și în trecut pentru a reține oameni în situații similare, existând indicii că acesta funcționează încă din 2023.

Acuzații grave din partea Kievului

În contextul crizei umanitare, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat o acuzație gravă la adresa Rusiei. Potrivit acestuia, Moscova ar fi predat Kievului cadavrele a 20 de soldați ruși, în locul rămășițelor militarilor ucraineni, în cadrul unui recent schimb de trupuri ale celor căzuți pe front.

„Este un gest de dispreț față de umanitate și față de familiile celor dispăruți”, a transmis liderul de la Kiev. Situația de la granița ruso-georgiană vine să întărească imaginea sumbră a tratamentului aplicat ucrainenilor în contextul războiului.

După cele mai ample lovituri aeriene americane asupra infrastructurii nucleare iraniene din ultimele decenii, regimul de la Teheran se află în fața unei decizii care ar putea redesena arhitectura de securitate din Orientul Mijlociu: pace sau conflict prelungit, scrie Jerusalem Post.

Președintele american Donald Trump a transmis clar care este intenția administrației sale — deschiderea unei căi diplomatice, dar cu avertismentul ferm că alte atacuri nu sunt excluse dacă Iranul nu dă curs acestei invitații. Declarațiile au fost făcute la scurt timp după ce bombardiere americane au executat „lovituri de precizie masive” asupra a trei centre nucleare-cheie: Fordo, Isfahan și Natanz — noduri critice ale programului de îmbogățire a uraniului al Republicii Islamice.

Mesajul de forță și invitația la dialog

Donald Trump a reiterat că obiectivul operațiunii a fost dezarmarea programului nuclear iranian, pe care l-a catalogat drept o amenințare strategică la adresa stabilității globale. În același timp, liderul de la Casa Albă a reluat acuzațiile mai vechi, conform cărora Iranul ar fi responsabil pentru moartea a peste o mie de cetățeni americani, majoritatea uciși în Irak și Liban prin intermediul milițiilor susținute de regimul de la Teheran.

Cu toate acestea, tonul nu este exclusiv belicos. Trump a lăsat o poartă deschisă pentru dialog, transmițând că Iranul are șansa să evite un conflict de durată dacă acceptă să se așeze la masa negocierilor.

Însă până acum, semnalele venite dinspre Teheran nu indică o disponibilitate reală. În primăvară, au existat tentative de dialog indirect, intermediate de actori europeni, dar acestea nu s-au concretizat într-un acord. În schimb, Iranul a preferat să mențină ambiguitatea și să conserve, pe cât posibil, infrastructura nucleară.

O infrastructură vulnerabilizată, dar nu învinsă

După loviturile recente, este de așteptat ca o parte semnificativă a acestei capacități să fi fost distrusă sau afectată grav. Fordo, un complex construit în interiorul muntelui, era considerat un simbol al imunității programului nuclear iranian în fața oricărei intervenții externe. Distrugerea lui — dacă va fi confirmată integral — reprezintă nu doar un succes militar, ci și un mesaj strategic: ascunzătorile subterane nu mai sunt invulnerabile.

Totuși, rămâne neclar dacă bombardamentele americane și israeliene au reușit să neutralizeze în totalitate capacitatea Iranului de a relua îmbogățirea uraniului într-un viitor apropiat. Evaluările concrete vor necesita timp, dar din perspectiva Washingtonului, Iranului i s-a oferit acum o „ieșire onorabilă”. Un „exit ramp”, cum spun oficialii americani — care, deși întârziat, ar putea fi încă accesat de liderii iranieni.

Escaladare sau recalibrare?

În mod previzibil, regimul de la Teheran va încerca să-și salveze prestigiul intern și regional. Dar manevrarea acestui echilibru este delicată. Opțiunile Iranului se împuținează: poate alege să escaladeze conflictul, activând rețelele de proxy din Irak, Siria, Liban sau Yemen, ori să răspundă direct prin atacuri asupra intereselor americane și israeliene din regiune.

Pe de altă parte, acceptarea unei negocieri acum ar însemna să justifice de ce nu a făcut acest pas mai devreme, când o parte din infrastructura nucleară putea fi salvată. O astfel de decizie ar putea fi privită ca o capitulare. Alternativa — continuarea confruntării — presupune însă riscuri majore: o uzură economică și militară profundă, cu pierderi și instabilitate internă.

Presiunile externe cresc

În fundal, prietenii Iranului — în special Turcia și anumite state europene — par să îndemne la o temperare a retoricii și, posibil, la o soluție negociată. Rămâne de văzut dacă regimul iranian este dispus să își ajusteze poziția, sau dacă, dimpotrivă, va continua să testeze limitele răbdării Washingtonului și Tel Avivului, mizând pe eventuale diviziuni politice interne sau pe erodarea sprijinului internațional pentru o campanie prelungită.

Pentru moment, Iranul tace oficial, dar pregătirile din spatele scenei — și mișcările militare din regiune — indică faptul că următoarea decizie a Teheranului va fi una definitorie nu doar pentru securitatea regiunii, ci pentru viitorul regimului însuși.

Administrația Trump se află într-o stare de vigilență sporită, în așteptarea unui posibil răspuns militar din partea Iranului, după atacurile aeriene lansate de Statele Unite asupra a trei obiective nucleare iraniene considerate esențiale pentru programul de îmbogățire a uraniului. Potrivit unor oficiali din cadrul Pentagonului și al Casei Albe, citați de NBC News, represaliile Teheranului sunt așteptate într-un interval de 48 de ore.

Deocamdată, nu este clar dacă Iranul va viza baze militare sau interese americane din Orientul Mijlociu ori dacă un eventual atac s-ar putea extinde și pe teritoriul SUA. Potrivit acelorași surse, regimul iranian deține deja planuri operaționale pentru atacuri asupra unor facilități americane în regiune, în cazul în care ar decide să acționeze.

În ultimele luni, armata americană a menținut un nivel ridicat de alertă în Orientul Mijlociu, însă amenințările s-au intensificat după atacul israelian asupra Iranului, petrecut în urmă cu două săptămâni. Lovitura aeriană coordonată recent de SUA, cu susținerea Israelului, a vizat infrastructura nucleară iraniană de la Fordow, Natanz și Isfahan.

Președintele Donald Trump a declarat că scopul atacului a fost „neutralizarea definitivă a capacității Iranului de a produce armament nuclear”, reiterând că Statele Unite nu vor tolera o proliferare necontrolată în regiune. Iranul, prin vocea ministrului de Externe Abbas Araghchi, a condamnat atacul, pe care l-a numit „o agresiune flagrantă” cu efecte „pe termen lung”. Teheranul a solicitat convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU pentru a denunța bombardamentele asupra unor facilități considerate pașnice de către partea iraniană.

Măsuri sporite de securitate în jurul unor puncte strategice

În paralel, autoritățile federale americane au intensificat măsurile de securitate interne. Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), FBI, dar și agenții de aplicare a legii din statele și orașele mari, monitorizează orice semnal de amenințare venită din partea Iranului sau a grupărilor sprijinite de acesta.

Secretarul DHS, Kristi Noem, a transmis că „protejarea teritoriului american este prioritatea absolută” și că instituțiile americane vor acționa neîncetat pentru prevenirea oricărui incident.

În orașe precum New York și Washington, DC, autoritățile au crescut vizibil prezența forțelor de ordine în jurul clădirilor guvernamentale, centrelor culturale, locațiilor religioase și ambasadelor. Deși nu există în acest moment informații despre o amenințare directă asupra capitalei, Departamentul de Poliție din Washington a precizat că menține o stare de pregătire avansată pentru a asigura siguranța publică.

„Protejăm locuitorii, afacerile și vizitatorii din Districtul Columbia. Rămânem în coordonare constantă cu partenerii federali”, se arată într-un comunicat al autorităților locale.

Riscuri regionale și consecințe globale

Conflictul dintre Israel și Iran, care s-a intensificat la începutul lunii, a generat o serie de măsuri speciale și la nivel internațional. În apropierea unor puncte strategice precum Casa Albă, Pentagonul și Ambasada Israelului la Washington, au fost implementate protocoale stricte de securitate. Potrivit CNN, aceste proceduri fac parte dintr-un set de măsuri standard, activate în situații de criză internațională majoră.

În același timp, companiile aeriene europene încep să își ajusteze operațiunile în regiune: Air France și KLM au anulat zboruri către și dinspre Dubai, invocând riscuri de securitate ridicate în contextul escaladării militare.

Pe fundalul acestui tablou tensionat, se conturează tot mai clar riscul extinderii conflictului. Deși Iranul nu deține capacități militare pentru a ataca direct teritoriul continental al Statelor Unite, baza forței sale constă în rețeaua de aliați și miliții din Irak, Siria, Liban și Yemen, care pot activa într-un scenariu de represalii în cascadă.

Autoritatea iraniană pentru securitate nucleară a anunțat duminică, 22 iunie, faptul că nu a fost detectat „niciun semn de contaminare” radioactivă la cele trei situri nucleare vizate de loviturile aeriene lansate de Statele Unite în noaptea de sâmbătă spre duminică.

„Nu a fost detectat niciun semn de contaminare (…) astfel încât nu există niciun pericol pentru locuitorii din jurul siturilor” de la Fordo, Natanz și Isfahan, a transmis Centrul Național al Sistemului de Securitate Nucleară, parte a Organizației Iraniene pentru Energie Atomică, conform AFP, preluat de Agerpres.

În ciuda declarațiilor Casei Albe privind distrugerea completă a acestor facilități, autoritățile de la Teheran susțin că nu există niciun risc pentru populația civilă și că evaluările preliminare nu indică daune radioactive.

SUA a atacat Iranul

Anunțul vine după ce președintele american Donald Trump a declarat că armata SUA a desfășurat „lovituri masive, de precizie” asupra celor trei instalații considerate cheie în programul nuclear iranian, Fordo, Natanz și Isfahan.

„Am finalizat atacul nostru cu mare succes asupra a trei situri nucleare din Iran, în special Fordo, Natanz și Isfahan”, a declarat Trump într-un comunicat oficial. „O încărcătură completă de bombe a fost lansată asupra sitului principal, Fordo”, a precizat liderul american, subliniind că toate aeronavele implicate în operațiune au părăsit spațiul aerian iranian în siguranță.

Președintele a felicitat forțele armate americane, afirmând că „nicio altă armată din lume nu ar fi putut realiza o astfel de operațiune”. Trump a mai transmis că „a venit timpul păcii” și că Iranul trebuie „să accepte să pună capăt acestui război”.

Trump a mai subliniat că scopul operațiunii a fost „distrugerea capacităţii de îmbogăţire nucleară a Iranului şi stoparea ameninţării nucleare reprezentate de cel mai mare sponsor de stat al terorismului din lume”.

Unul dintre cei mai periculoși infractori din Ecuador, liderul unei organizații implicate în trafic de droguri și violențe extreme, a evadat dintr-o închisoare de maximă securitate.

Liderul bandei Los Aguilas, cunoscut sub numele de „Fede”, a reușit să fugă dintr-un complex de detenție din portul Guayaquil, loc unde sunt încarcerați unii dintre cei mai periculoși infractori ai țării.

Anunțul a fost făcut sâmbătă de președintele Daniel Noboa, care a denunțat public „complicitatea” unor responsabili din penitenciar și a solicitat Parchetului să deschidă o anchetă cu caracter de urgență. „Aceasta nu este o evadare. Este o trădare. Iar trădarea se pedepsește”, a scris președintele pe platforma X. Totuși, el nu a specificat data exactă când „Fede” a fugit, deși acesta fusese arestat în ianuarie, în cadrul unei operațiuni coordonate.

Bandele criminale din Ecuador, între carteluri și gherilă

Los Aguilas, asemenea multor alte grupări din Ecuador, are legături directe cu carteluri de droguri din Mexic și din Peninsula Balcanică, dar și cu gherile columbiene. Aceste conexiuni internaționale au transformat Ecuadorul într-un punct-cheie al traficului de droguri din regiune.

Așezarea geografică a țării, între Columbia și Peru, cei mai mari producători de cocaină din lume și accesul la porturi strategice la Oceanul Pacific fac din Ecuador o rută preferată pentru exportul ilegal de droguri.

Violența escaladează

Datele oficiale arată o explozie a criminalității: rata omuciderilor a crescut alarmant, de la 6 la 100.000 de locuitori în 2018, la 38 în 2024, după ce în 2023 se înregistrase un record de 47 la 100.000, informează Agerpres.

Aceasta nu este prima evadare de mare impact în Ecuador. În ianuarie 2024, „Fito”, liderul bandei Choneros și considerat unul dintre cei mai periculoși criminali din țară, a fugit tot din închisoarea din Guayaquil. Nici până în prezent nu a fost capturat.

Creșterea prețului petrolului și trecerea în plan secundar a ceea ce se întâmplă în Ucraina de către decidenții din SUA și Europa sunt principalele efecte ale conflictului dintre Israel și Iran asupra războiului din vecinătatea României, susține profesorul Sergiu Mișcoiu.

Conflictul Israel-Iran deturnează parțial atenția și resursele diplomatice ale Occidentului de la sprijinul acordat Ucrainei, mai ales în ceea ce privește SUA, care se află între două teatre strategice majore.

Pe de altă parte, escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu riscă să declanșeze o criză energetică, ceea ce ar putea afecta economia europeană și capacitatea UE de a susține financiar și militar Ucraina pe termen lung. În plus, creșterea prețului petrolului aduce fonduri suplimentare în bugetul de război al Rusiei.

Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Paris-Est Créteil și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, a explicat pentru „Adevărul” consecințele conflictului din Orientul Mijlociu asupra războiului din Ucraina, dar și posibilele scenarii de evoluție a războiului.

Adevărul: Cum este influențat războiul din Ucraina de conflictul israeliano-iranian?

Sergiu Mișcoiu: Sunt mai multe piste de analiză. O dată este pista de analizat legată de războiul dintre Israel și Iran ca fiind o distragere a atenției față de ceea ce se întâmplă în Rusia. Asta, desigur, are consecințe în sensul în care opinia publică internațională, dar și decidenții din Statele Unite ale Americii și din Europa sunt mult mai preocupați acum să vadă ceea ce se întâmplă în Israel, să acționeze, să se întâlnească și au pus pe un plan secundar, cel puțin pentru moment, ceea ce se întâmplă în Ucraina.

În acest context, l-am văzut pe președintele Donald Trump cum a plecat, zilele trecute, intempestiv de la summit-ul G7 unde s-a discutat despre războiul din Ucraina…

Președintele Trump este într-o logică extrem de ciudată, pentru că el părăsește reuniunile încercând să pară că are un plan de fiecare dată. Ceea ce nu suportă Trump este să se întâmple lucrurile fără să pară că el le-a direcționat. Și asta îl determină, uneori, chiar și atunci când sunt evenimente pe care nu le poate controla sau explica rapid, să facă un pas în spate și să aștepte evoluția incrementală a evenimentelor și să aștepte, de asemenea, explicații și analize suplimentare din partea consilierilor care să-l poată ajuta în diverse discursuri pentru ca, la final, să dea bine. Asta în ciuda faptului că, evident, nu a fost capabil să intuiască direcția pe care lucrurile o vor lua și nici nu a reușit măcar să influențeze în vreun fel aceste lucruri.

Asta se întâmplă, de exemplu, cu decizia Israelului de a ataca Iranul, care, sigur, retrospectiv este considerată ca având acordul Statelor Unite ale Americii, dar, de fapt, Netanyahu l-a pus în fața unui fapt împlinit pe Donald Trump și el a trebuit să reacționeze ulterior, reglându-și discursul în funcție de ceea ce a făcut efectiv Israelul, pe care nu îl putea părăsi având în vedere atitudinea internațională a SUA și ținând cont de faptul că politica republicană este una profund pro-israeliană, cu atât mai mult cea a republicanilor de tip MAGA.

Rusia beneficiază de pe urma creșterii prețului petrolului

Ce alte efecte are conflictul dintre Israel și Iran asupra situației din Ucraina?

Desigur, prețul petrolului, care oferă în momentul actual un avantaj țărilor producătoare și exportatoare care nu sunt în zona afectată de război. Am văzut că prețul barilului crește, crește mocnit însă crește. A fost o creștere spectaculoasă în prima zi a războiului, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Avem o creștere constantă, de atunci, a prețului barilului de petrol și asta va pune într-o situație favorabilă producătorii de petrol alții decât cei din zona Golfului. Aici în primul rând e vorba de Federația Rusă, care va reuși, în ciuda sancțiunilor internaționale, să fie mai activă în ceea ce privește obținerea de beneficii de pe urma creșterii prețului, dar și alte state, precum Venezuela, de exemplu, care se confruntă cu o situație foarte dificilă și care poate să mai câștige câte ceva pentru a mai acoperi golurile din bugetul rarefiat pe care îl are.

Și sigur că dacă războiul se va prelungi și mai ales dacă Iranul va reuși să închidă strâmtoarea Urmuz așa cum și-a propus pentru a sufoca economiile țărilor din Golf exportatoare de petrol, atunci sigur că prețurile vor crește și mai mult și am putea avea chiar o criză petrolieră.

Rusia se va simți întărită de această criză petrolieră. Sigur, e un avantaj relativ care trebuie folosit în războiul din Ucraina pe termen ceva mai lung. Deci, creșterea prețurilor se transformă după un anumit timp în beneficii nete pentru anumite state, ceea ce permite ulterior folosirea unor resurse suplimentare pentru război. Aici vorbim de termenul mediu și lung, însă și pe termen scurt reprezintă o mică gură de oxigen pentru Rusia în războiul său din Ucraina.

Acum, sigur că Iranul s-ar fi așteptat ca Rusia să fie mult mai activă în favoarea sa, însă Rusia nu dorește să mai parieze încă o dată pe un cal care ar putea să se dovedească a fi un cal mort. N-ar dori să facă la Moscova chiar un club foarte extins de foști dictatori goniți din țările lor de origine, așa cum este Bashar al-Assad, care ar putea fi completat de o grupare iraniană. Și vede lucrurile într-o manieră mai degrabă prudentă. Sigur, critică Israelul, este un aliat conjunctural al Iranului, însă Rusia are avantajul de a nu mai depinde de dronele iraniene. La începutul războiului, rușii depindeau de dronele Shahed. Între timp, Rusia a dezvoltat tehnologii proprii și deci aceste drone iraniene nu îi mai sunt indispensabile și atunci poate să aibă o atitudine oarecum diferită față de cea anterioară în relație cu Teheranul. Acest lucru, sigur, are consecințe importante asupra izolării internaționale a Iranului.

„O manieră prin care Iranul încearcă să șantajeze comunitatea internațională” 

Colaborarea dintre Iran și Rusia pe ce paliere se mai poate face? Blocarea Strâmtorii Urmuz ține de această colaborare?

Nu, chestiunea cu strâmtoarea Urmuz este o manieră prin care Iranul încearcă să șantajeze comunitatea internațională pentru a obține un avantaj relativ în ceea ce privește negocierile de pace care vor urma. Cu cât trece timpul, pare că Iranul are tot mai mult nevoie de negocieri de pace. Pentru a avea o poziție solidă în negocierile de pace cu un Israel care se arată nemilos în acest război. Desigur, și Iranul este nemilos, numai că Israelul are și capacitatea de a proiecta puterea. Colaborarea între Rusia și Iran nu se poate manifesta altfel decât printr-o colaborare militară între cele două state.

De partea cealaltă, ce credeți că vor face Statele Unite? Am văzut un anunț interesant al lui Trump, conform căruia SUA controlează spațiu aerian iranian.

Nu știu ce înseamnă asta. Este un anunț pur și simplu pompieristic. Cum să controlezi spațiul iranian când Iranul lansează drone, rachete, rachete balistice, rachete de ultimă generație. Este absurd. Cu siguranță, nu se pune problema în felul acesta. Trump încearcă să arate că el controlează în continuare ceea ce se întâmplă. Că el este la manete și Statele Unite au un plan bine stabilit, iar dacă Iranul nu va ceda, vor lovi direct Iranul. Sigur, Netanyahu își dorește din toată inima acest lucru, pentru că asta ar însemna că, de fapt, și producția aceasta nucleară iraniană, care este ascunsă în buncăre de adâncime impenetrabile de rachetele israeliene, ar putea fi demantelată prin intermediul SUA. Acum, lobbyul iranian din SUA din jurul lui Mohammad Reza Șah Pahlavi (fost fiul al Șahului Reza Pahlavi al Persiei și ultimul monarh al Iranului-nr) încearcă să aibă o atitudine proactivă, cere populației să se ridice împotriva regimului din Iran. Rezultatul este că populația iraniană este mai temătoare să iasă din case și să fie bombardată de Israel sau împușcată de armata iraniană decât să-și riște viața într-o aventură care s-ar putea să nu ducă la nimic concret.

Marea Britanie și Franța ce poziții au adoptat?

Franța a spus că Israelul are dreptul să se apere și că vor veni în sprijinul Israelului dacă va fi cazul. Iar Marea Britanie este interesată să ajute Israelul pentru că are o sumedenie de interese economice plasate în Israel. Ar fi destul de rău pentru economia britanică, în primul rând, mai mult decât chiar pentru cea franceză, ca diverse situri de exploatare din Israel și noduri implantate de Marea Britanie acolo să fie distruse de bombardamentele iraniene. Mai mult, și Franța și Marea Britanie au fost amenințate de Iran dacă vor ajuta Israelul în primele ore ale războiului. Atunci evident că până nu există o atitudine proactivă a SUA în acest sens va fi mult mai greu să vedem o implicare a acestor țări.

Credeți că se va termina repede acest conflict sau suntem în fața unui scenariu de lungă durată?

Singur, scenariul în care se termină repede acest conflict este scenariul în care, cu ajutorul Statelor Unite ale Americii și poate a unei coaliții mai largi internaționale, Israelul va bombarda masiv Iranul și acest lucru ar duce la căderea regimului ayatolahilor. Este singura variantă în care este posibil acest scenariu. Dacă regimul nu va cădea, zvâcnirile sale vor putea fi de foarte lungă durată și am putea să avem un conflict care să se mențină la un nivel probabil mediu. Nu este fizic posibil ca în fiecare noapte să avem foarte multe rachete trase din ambele părți și bombardamente continue. Am putea  să avem salve de rachete ocazionale și răspunsuri de cealaltă parte pentru un termen mai lung.

Credeți că Rusia, în momentul de față, profită de acest element de distragere a atenției de la războiul din Ucraina pentru a-și intensifica atacurile în Ucraina?

Într-o măsură mică, pentru că nu era nici pregătită, nu avea niște resursele necesare. Distragerea aceasta a atenției este una, să spunem, mai grea în planul negocierilor, în plan diplomatic, în planul presiunilor asupra Rusiei și Ucrainei de a ajunge la pace, dar din punct de vedere militar nu se schimbă absolut nimic în Ucraina, care continuă să lupte și celelalte state continuă să-o sprijine așa cum s-a întâmplat până acum.

Opt persoane au murit sâmbătă, 21 iunie, după ce un balon cu aer cald, plin de turiști, a luat foc în aer, în sudul Braziliei. Autorităţile au precizat că 13 persoane au supravieţuit.

Incidentul a avut loc în oraşul Praia Grande din statul brazilian Santa Catarina.

Imaginile postate pe reţelele de socializare au arătat momentul în care balonul multicolor a căzut la pământ, cuprins de flăcări. Cel puţin doi dintre ocupanţii balonului pot fi văzuţi picând spre sol în timp ce focul se extinde.

„Dumnezeule!”, se aude un martor strigând în timp ce coşul se prăbuşeşte spre sol, potrivit The Guardian.

Incidentul s-a produs într-o destinaţie turistică importantă, cunoscută sub numele de „Cappadocia braziliană”, după regiunea din Turcia unde sunt populare excursiile spectaculoase cu baloane cu aer cald.

„(Erau) 21 de persoane la bord – opt morţi şi 13 supravieţuitori”, a scris guvernatorul statului Santa Catarina, Jorginho Mello, pe X.

Un ziar local, Jornal Razão, a declarat că incidentul s-a produs în jurul orei 7:00 dimineaţa, ora locală, când aproximativ 30 de baloane au decolat deasupra Praia Grande, supranumită „capitala canioanelor” a statului.

„Când balonul a început să ia foc, oamenii s-au aruncat din el”, a declarat un martor pentru ziar. „Încercau să scape de flăcări”, a mai adăugat acesta.

„A fost o scenă disperată”, a declarat un alt martor, citat de ziar. „Am văzut unii aruncându-se din balon, iar alţii rămânând prinşi în foc.”

Potrivit publicației locale, citată de The Guardian, pilotul balonului, care se pare că se numără printre supravieţuitori, a declarat autorităţilor că incendiul a fost provocat de o torţă de rezervă care se afla în coşul balonului.

Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, și-a exprimat solidaritatea față de familiile victimelor implicate în tragedia din oraşul Praia Grande, aflat în sudul ţării.

Praia Grande este o destinație frecventă pentru zborurile cu balonul cu aer cald, o activitate populară în unele zone din sudul Braziliei în timpul sărbătorilor din luna iunie, dedicate sfinților catolici precum Sfântul Ioan, potrivit agenției AP.

În timp ce avioanele israeliene atacau ținte militare, ofițeri de rang înalt și instalații nucleare din Iran în timpul fazei de deschidere a Operațiunii Lion Rising, în paralel avea loc o altă misiune clandestină cu mize mari, scrie publicația de specialitate The War Zone. Având numele de cod Operațiunea Narnia, agenții israelieni ar fi folosit o „armă secretă” pentru a ucide simultan nouă dintre cei mai importanți oameni de știință în domeniul nuclear din Iran, în timp ce aceștia dormeau în paturile lor, potrivit agenției de știri israeliene N12. 

Oficialii au refuzat să precizeze care ar fi această armă specială, „care rămâne sub cenzură și nu a fost dezvăluită public”, potrivit Times of Israel. 

Publicația War Zone a relatat anterior că Israelul a atacat reședințele unor ținte valoroase cu muniții de mici dimensiuni. Se știe că Mossad-ul a folosit drone și rachete ghidate antitanc pe teritoriul Iranului în noaptea când a lansat atacul surpriză. Aceste asasinate țintite au continuat de atunci, deși nu la același nivel. Însă e posibil ca unele dintre aceste arme să fi fost folosite și pentru asasinarea oamenilor de știință.

Conform relatării N12, serviciile de informații israeliene au orchestrat în mod deliberat lovituri simultane în prima fază a războiului pentru nu permite nicio posibilitate de avertizare sau de fugă. În incidente anterioare, savanții nucleari iranieni au fost adesea ținte ale mașinilor-capcană și ale împușcăturilor din mașini în timp ce se deplasau la serviciu. Astfel că aceste  atacuri mediatizate au declanșat semnale de alarmă și au stimulat protecție sporită pentru alte ținte potențiale de mare importanță.

Dintr-un motiv încă neclar, nouă oameni de știință au fost uciși, însă un al zecelea a scăpat de atacul inițial, fiind ucis ulterior.

„Acești oameni de știință credeau că locuințele lor sunt zone sigure”, a declarat un oficial israelian de rang înalt pentru N12 . „Nu și-au imaginat niciodată că vor fi loviți în dormitoarele lor.”

Oficiali din serviciile secrete israeliene au declarat pentru N12 că uciderea oamenilor de știință a fost cea mai importantă componentă a primei faze a Operațiunii Leon Rising. Apărarea aeriană, sistemele de rachete balistice și nodurile de comandă și control au mare însemnătate și se pot dovedi dificil de înlocuit. Pe de altă parte, au subliniat oficialii, „cunoștințele acestor oameni sunt de neînlocuit. Este nevoie de mulți ani pentru a regrupa aceste minți care au lucrat fiecare vreme de 20-40 de ani la programul nuclear și de armament.”

„Există un efect pe termen lung, pentru mult mai mult timp, nu doar câțiva ani”, au adăugat oficialii.

Oamenii de știință nucleari care au fost eliminați „au fost implicați vreme de decenii în promovarea armelor nucleare – o componentă esențială a planului regimului iranian de a distruge statul Israel”, potrivit publicației.

Având în vedere natura activității lor, Israelul i-a monitorizat ani în șir, folosind în acest scop „zeci de cercetători din Divizia de Cercetare a Diviziei de Informații a IDF”, a relatat N12. „Aceasta era o echipă mixtă de cercetători în tehnologie și experți în arena iraniană”.

Operațiunea s-a intensificat în ultimele 12 luni, iar oamenii de știință au devenit „ținte” în noiembrie anul trecut, când a fost luată decizia de a da lovitura de deschidere a acestui război. Operațiunea Narnia efectiv i-a lichidat pe acei oamenii de știință iranieni de top care aveau toate cunoștințele despre programele nucleare și de îmbogățire” a uraniului, a relatat sursa citată.

Potrivit publicației Times of Israel, oamenii de știință uciși au fost identificați ca fiind: „Fereydoon Abbasi, expert în inginerie nucleară; Mohammad Mehdi Tehranchi, expert în fizică; Akbar Motalebi Zadeh, expert în inginerie chimică; Saeed Barji, expert în ingineria materialelor; Amir Hassan Fakhahi, expert în fizică; Abd al-Hamid Minoushehr, expert în fizica reactoarelor; Mansour Asgari, expert în fizică; Ahmad Reza Zolfaghari Daryani, expert în inginerie nucleară; și Ali Bakhouei Katirimi, expert în mecanică.”

Israelul a folosit deja mijloace neconvenționale pentru a ucide oamenii de știință nucleari iranieni. În noiembrie 2020, oficialii iranieni au declarat că Israelul l-a ucis pe Mohsen Fakhrizadeh, un important savant în domeniul nuclear, folosind o mitralieră montată fie pe un suport cu telecomandă, fie complet automatizat, pe o camionetă, fără prezența unor asasini.

În asasinatele recente, nu este clar dacă oamenii de știință au fost uciși de o armă lansată din aer sau de la sol, posibil în imediata apropiere a țintei. De pildă, agenții Mossad au folosit sisteme de rachete ghidate cu precizie Rafael Spike , operate de la distanță, în faza inițială a misiunii Rising Lion, pentru a distruge apărarea aeriană din jurul Teheranului. Aceste rachete sunt ghidate și permit operatorilor să piloteze racheta către un punct specific înainte de detonare. Pot chiar să zăbovească pentru perioade scurte de timp. O înregistrare video a acestei operațiuni a fost publicată pe rețelele de socializare.

Pe lângă utilizarea sistemelor Spike de la distanță, Mossad-ul a înființat și centre de producție de drone în clădiri din Isfahan, la aproximativ 320 km sud de Teheran. Într-o anumită locație, anchetatorii au descoperit o „clădire cu trei etaje folosită de agenți israelieni pentru a asambla și depozita drone destinate operațiunilor teroriste”, a relatat agenția de știri semi-oficială Tasnim la X. „Oficialii au găsit, de asemenea, bombe artizanale și peste 200 kg de explozibili”.

Israelul a fost, de asemenea, pionier în utilizarea dronelor sinucigașe extrem de manevrabile,  optimizate pentru misiuni în zone urbane dense, inclusiv în interiorul clădirilor. 

Dronele de atac unidirecționale cu rază lungă de acțiune ale Israelului, o altă clasă de arme inovatoare, ar putea fi, de asemenea, folosite pentru acest tip de atacuri extrem de precise.

Israelul are un istoric de utilizare a unor metode secrete remarcabile pentru uciderea inamicilor în fazele inițiale ale unei operațiuni. Cu câteva zile înainte de a lansa atacuri împotriva militanților Hezbollah din Liban, susținuți de Iran, în septembrie 2024, Israelul a efectuat o operațiune îndrăzneață folosind mii de pagere și radiouri explozive împotriva membrilor Hezbollah. Exploziile au ucis aproximativ 30 de persoane și au rănit peste 3.000.

Liderul Hamas, Ismail Haniyeh, a fost ucis la Teheran de o bombă introdusă în casa de oaspeți unde se afla, potrivit The New York Times.

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a ales trei clerici de rang înalt drept potențiali succesori, pe fondul temerilor că ar putea fi ucis de Israel, relatează New York Times, citând oficiali.

Totodată, a pregătit numiri în lanțul de comandă în cazul în care ar pierde alți comandați de nivel înalt în urma bombardamentelor israeliene.

Pe fondul temerilor că va fi asasinat, liderul suprem al Iranului ține legătura cu comandanții săi prin intermediul unui consilier de încredere, suspendând comunicațiile electronice pentru a nu fi depistat de israelieni, au dezvăluit trei oficiali iranieni familiarizați cu planurile sale pentru situații de criză.

În plus, ayatollahul Khamenei a luat o serie de măsuri extraordinare pentru a proteja Republica Islamică de când Israelul a lansat atacul surpriză vinerea trecută.

Intrate în a doua săptămână, atacurile israeliene reprezintă cel mai important asalt militar asupra Iranului de la războiul purtat cu Irakul în anii 1980. Capitala Teheran este în special afectată bombardamentele Israelului provocând în doar câteva zile mai multe pagube decât Saddam Hussein în războiul  său de opt ani împotriva Iranului.

După șocul inițial, Iranul a părut capabil să se reorganizeze pentru a riposta cu contraatacuri, lovind printre altele un spital, rafinăria de petrol din Haifa, situri religioase și blocuri de apartamente.

Înalții oficiali iranieni fac, de asemenea, pregătiri pentru o gamă largă de scenarii, pe măsură ce războiul se intensifică și în timp ce președintele Trump analizează dacă să se alăture conflictului, potrivit oficialilor iranieni, care au insistat să își păstreze anonimatul deoarece nu erau autorizați să vorbească public despre planurile ayatollahului.

Lanțul de comandă pare să funcționeze în continuare, în ciuda faptului că a fost puternic lovit, și nu există semne evidente de disidență în rândurile politice, potrivit oficialilor și diplomaților din Iran.

Liderul suprem iranian a ales trei potențiali succesori

Ayatollahul Khamenei, în vârstă de 86 de ani, este conștient de posibilitatea ca fie Israelul, fie SUA să atenteze la viața lui, un sfârșit pe care l-ar considera un martiriu, au declarat oficialii. Având în vedere probabilitatea unui asasinat ayatollahul a luat decizia neobișnuită de a instrui Adunarea Experților, organismul clerical responsabil de numirea liderului suprem, să-i aleagă rapid un succesor dintre cele trei nume pe care le-a propus.

În mod normal, procesul de numire a unui nou lider suprem poate dura și câteva luni, clericii alegând nume din propriile liste. Însă, având în vedere că națiunea este acum în război, au spus oficialii, ayatollahul dorește să asigure o tranziție rapidă și ordonată și să-și păstreze moștenirea.

„Prioritatea este conservarea statului”, a declarat Vali Nasr, expert în Iran și profesor de afaceri internaționale la Universitatea Johns Hopkins. „Totul este calculat și pragmatic.”

Succesiunea a fost mult timp un subiect extrem de delicat și spinos, rareori discutat public dincolo de speculații și zvonuri în cercurile politice și religioase. Liderul suprem are puteri extinse: este comandantul suprem al Forțelor Armate Iraniene, precum și șeful puterii judiciare, legislative și executive. De asemenea, este Vali Faqih, adică cel mai înalt apărător al credinței șiite.

Fiul ayatollahului Khamenei, Mojtaba, de asemenea cleric și apropiat al Gardienilor Revoluției, despre care se zvonea că ar fi favorit, nu se numără printre candidați, au declarat oficialii. 

Refugiat într-un buncăr

De la începutul războiului, ayatollahul Khamenei a transmis publicului doar două mesaje video înregistrate, pe fundalul unor draperii maro, cu  steagul iranian în dreapta sa. „Poporul iranian se va opune unui război forțat”, a spus el, jurând că nu se va preda.

În vremuri normale, ayatollahul Khamenei locuiește și lucrează într-un complex securizat din centrul Teheranului, numit „beit rahbari” – sau casa liderului – și rareori o părăsește, singura excepție fiind ocaziile speciale, precum ținerea unei predici. Înalți oficiali și comandanți militari îl vizitează săptămânal, iar discursurile pentru public sunt pregătite în acest complex.

Două fronturi ale războiului

Faptul că s-a refugiat într-un buncăr arată cât de îndârjit a fost lovit Teheranul în războiul cu Israelul, despre care oficialii iranieni spun că se desfășoară pe două fronturi.

Una dintre acestea se desfășoară din aer, cu atacuri aeriene israeliene asupra bazelor militare, instalațiilor nucleare, infrastructurii energetice critice, comandanților și oamenilor de știință în domeniul nuclear în locuințele lor din cartiere rezidențiale dens populate.

Pe de altă parte, sute de persoane au fost ucise și peste 1.000 rănite în tot Iranul, spun grupurile pentru drepturile omului din interiorul și din afara țării.

Însă oficialii iranieni spun că luptă și pe un al doilea front, cu agenți și colaboratori israelieni sub acoperire, împrăștiați pe vastul teritoriu al Iranului, lansând drone asupra structurilor energetice și militare critice. Temerile de o posibilă infiltrare israeliană în rândul celor mai importanți membri ai aparatului de securitate și informații iranian a zguduit structura puterii iraniane, chiar și pe ayatollahul Khamenei, spun oficialii.

„Este clar că am avut o breșă masivă de securitate și informații; nu se poate nega acest lucru”, a declarat Mahdi Mohammadi, consilier principal al președintelui Parlamentului Iranului, generalul Mohammad Ghalibaf, într-o înregistrare audio. „Comandanții noștri superiori au fost toți asasinați în decurs de o oră.”

„Cel mai mare eșec al Iranului a fost faptul că nu a descoperit” acțiunile pe care agenții israelieni le-au efectuat pentru a aduce rachete și piese de drone și a pregăti atacul a adăugat el.

Iranul este preocupat de trei chestiuni majore

Oficialii spun că conducerea țării este preocupată de trei probleme centrale: o tentativă de asasinat împotriva ayatollahului Khamenei; intrarea Statelor Unite în război; și atacuri mult mai devastatoare împotriva infrastructurii critice a Iranului, cum ar fi centralele electrice, rafinăriile de petrol și gaze și barajele.

Dacă Statele Unite s-ar alătura luptei, miza ar crește considerabil. Israelul spune că vrea să distrugă programul nuclear al Iranului, dar experții spun că doar Statele Unite dețin bombardierele necesare- și bombă de 13.600 kg – ce poate penetra în muntele unde Iranul și-a ascuns una cele mai importante instalații de îmbogățire a uraniului, Fordo.

Teama de asasinat și infiltrare în rândurile Iranului este atât de profundă încât Ministerul Informațiilor a anunțat o serie de protocoale de securitate, prin care le-a cerut oficialilor să renunțe la telefoanele mobile sau orice dispozitive electronice pentru comunicare. De asemenea, a ordonat tuturor înalților oficiali guvernamentali și comandanților militari să rămână în subteran, potrivit a doi oficiali iranieni.

Aproape zilnic, Ministerul Informațiilor sau Forțele Armate emit directive către public pentru a raporta persoane suspecte și mișcări ale vehiculelor și a le atenționa să nu filmeze atacurile asupra unor situri sensibile.

Țara s-a aflat, de asemenea, într-o pană de comunicații cu lumea exterioară. Internetul a fost  închis aproape total, iar apelurile internaționale primite au fost blocate. Ministerul Telecomunicațiilor a declarat într-un comunicat că aceste măsuri sunt menite să identifice agenții inamici la sol și să le dezactiveze capacitatea de a lansa atacuri.

„Aparatul de securitate a ajuns la concluzia că, în această perioadă critică, internetul este folosit în mod abuziv pentru a dăuna vieților și mijloacelor de trai ale civililor”, a declarat Ali Ahmadinia, directorul de comunicare al președintelui Masoud Pezeshkian. „Protejăm securitatea țării noastre prin închiderea internetului.”

Vineri, Consiliul Suprem de Securitate Națională a mers și mai departe, anunțând că oricine lucrează cu inamicul trebuie să se predea autorităților până la sfârșitul zilei și „să se întoarcă în brațele poporului”. Acesta a avertizat că oricine este descoperit lucrând cu inamicul după expirarea termenului va fi executat.

Teheranul s-a golit în mare parte după ce Israelul a ordonat evacuarea mai multor cartiere dens populate. Înregistrările video din oraș arată autostrăzi și străzi pustii, de obicei intens circulate. În interviuri, locuitorii din Teheran care au rămas în oraș au declarat că forțele de securitate au instalat puncte de control pe fiecare autostradă și pe drumuri, precum și la punctele de intrare și ieșire din oraș pentru a efectua percheziții ad-hoc.

Solidaritate

Mohammad Ali Abtahi, un politician reformist și fost vicepreședinte, a declarat într-un interviu telefonic de la Teheran că Israelul a calculat greșit reacția iranienilor la război. Abtahi a spus că facțiunile politice, care sunt de obicei în dezacord profunde, s-au unit în spatele liderului suprem și s-au concentrat pe apărarea țării de o amenințare externă.

Războiul a „atenuat diviziunile pe care le aveam, atât între noi, cât și cu publicul larg”, a spus Abtahi.

Atacurile Israelului au declanșat o resurgență a naționalismului în rândul multor iranieni, atât în ​​interiorul, cât și în afara țării, inclusiv în rândul multora care critică guvernul. Acest sentiment de solidaritate s-a revărsat într-un torent de postări și declarații pe rețelele de socializare ale unor activiști proeminenți pentru drepturile omului și politici, medici, sportivi naționali, artiști și celebrități. „Ca și în familie, s-ar putea să nu fim întotdeauna de acord, dar pământul iranian este linia noastră roșie”, a scris Saeid Ezzatollahi, jucător al echipei naționale de fotbal a Iranului, Team Melli, pe rețelele de socializare.

Hotelurile, pensiunile și sălile de nuntă și-au deschis gratuit ușile pentru a adăposti persoanele strămutate care fug din Teheran, potrivit presei iraniene și videoclipurilor de pe rețelele de socializare. Psihologii oferă sesiuni gratuite de terapie virtuală în postări pe paginile lor de socializare. Supermarketurile oferă reduceri, iar la brutării, clienții își limitează propriile achiziții de pâine proaspătă la o singură pâine, astfel încât să fie destulă pentru toată lumea, conform videoclipurilor distribuite pe rețelele de socializare. Voluntarii oferă servicii de la diverse munci la verificarea persoanelor cu dizabilități și a rezidenților în vârstă.

„Vedem o unitate frumoasă în rândul poporului nostru”, a declarat Reza, în vârstă de 42 de ani, om de afaceri, într-un interviu telefonic în apropiere de Marea Caspică, unde se adăpostește cu familia sa. Folosind doar prenumele nume pentru a evita controlul guvernului, el a adăugat: „Este greu de explicat starea de spirit. Suntem speriați este frică, dar ne oferim unii altorai solidaritate, dragoste și bunătate. Suntem împreună în asta. Acesta este un atac asupra țării noastre, asupra Iranului.”

Vladimir Putin a declarat pe 20 iunie, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, că „toată Ucraina” aparține Rusiei și a avertizat că forțele ruse ar putea cuceri orașul ucrainean Sumî.

Ministrul ucrainean de externe a catalogat declarațiile ca fiind dovadă a „disprețului” Rusiei față de eforturile de pace ale SUA și a afirmat că Moscova este hotărâtă să cucerească mai mult teritoriu și să ucidă mai mulți ucraineni, relatează Reuters.

Putin a declarat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg că el consideră că rușii și ucrainenii sunt un singur popor și „în acest sens, toată Ucraina este a noastră”.

Președintele rus a declarat că Moscova dorește ca Ucraina să accepte realitatea de pe teren pentru a exista o șansă de pace.

Este una dintre cele mai agresive declarații din ultima vreme, în contrast cu retorica recentă a Kremlinului. Până acum, de când Donald Trump a început demersurile pentru un acord de pace, Moscova a adoptat un ton mai conciliant, încercând să-i arate președintelui american că vrea încheierea războiului.

În cadrul întâlnirii de la Sankt Petersburg, Putin a mai spus: „Știți, avem o zicală veche – nu e chiar un proverb sau o pildă, e o cutumă: «oriunde calcă un soldat rus, acel loc este al nostru»„.

„Dispreț total”

Andrii Sybiha, ministrul ucrainean de externe, a reacționat, pe platforma X, în urma afirmațiilor lui Putin: „Declarațiile cinice ale lui Putin demonstrează un dispreț total pentru eforturile de pace ale SUA„.

„În timp ce Statele Unite și restul lumii au cerut încetarea imediată a crimelor, cel mai mare criminal de război al Rusiei discută planurile de a cuceri mai mult teritoriu ucrainean și de a ucide mai mulți ucraineni”, a mai adăugat el.

Oriunde pune piciorul un soldat rus, „el aduce cu sine doar moarte, distrugere și devastare”, a spus ministrul ucrainean de externe.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei a declarat că Rusia a arătat „în mod evident și complet cinic că nu are chef să accepte o încetare a focului. Rusia dorește să continue războiul„.

De asemenea, Putin a vorbit de „o zonă de securitate de-a lungul graniței„, în regiunea ucraineană Sumî, pentru a proteja teritoriul rus.

Reacția lui Zelenski nu s-a lăsat așteptată. „Rușii aveau diverse planuri și intenții acolo – absolut nebunești, ca de obicei. Îi ținem pe loc și eliminăm acești ucigași, apărând regiunea noastră Sumî”, a precizat acesta.

Bombardiere B-2 au decolat de la o bază din SUA şi se îndreptau spre vest, deasupra Pacificului, într-un moment în care preşedintele Donald Trump cântăreşte asupra unei intervenţii militare contra Iranului.

Aceste bombardiere strategice de tip stealth, singurele capabile să transporte bombe anti-buncăr de tip CBU-57, au decolat de la baza forţelor aeriene Whiteman din Missouri, centrul SUA, şi au fost reperate în largul coastei Californiei, însoţite de avioane de alimentare, potrivit acestor surse, scrie Agerpres.

Destinaţia acestor avioane nu era cunoscută, însă, potrivit New York Times, ele se îndreptau spre insula Guam, în Pacific.

Sâmbătă, 21 iunie, Iranul și Israelul au lansat noi atacuri reciproce în cursul dimineţii, la o zi după ce Teheranul a anunțat că nu va negocia programul său nuclear sub ameninţare. Nu au fost raportate victime în urma loviturilor.

Interceptări au fost vizibile pe cerul deasupra oraşului Tel Aviv, iar exploziile au răsunat în întreaga zonă metropolitană în timp ce sistemele de apărare antiaeriană ale Israelului au reacţionat, scrie News.ro.

În acelaşi timp, Israelul a lansat un nou val de atacuri asupra unor depozite de rachete şi a infrastructurii de lansare din Iran, a anunţat armata israeliană.

Sirenele au sunat şi în sudul Israelului, a transmis serviciul naţional de urgenţă al Israelului. Un oficial militar israelian a declarat că Iranul a lansat cinci rachete balistice şi că nu există, deocamdată, indicii că vreuna ar fi atins ţinta.

Nu au fost raportate victime în urma atacurilor.

Serviciul de urgenţă a publicat imagini care arată un incendiu pe acoperişul unui bloc de locuinţe cu mai multe etaje din centrul Israelului. Presa locală a relatat că incendiul a fost provocat de resturi provenite de la o rachetă interceptată.