Relația dintre Donald Trump și Vladimir Putin pare să fi luat o turnură tensionată. Potrivit unui ziar influent din Rusia, direcția actuală a legăturilor dintre SUA și Rusia se poate compara cu un accident de cale ferată iminent, relatează BBC.
Vladimir Putin și DOnald Trump/FOTO:AFP
„O coliziune frontală pare inevitabilă”, scria recent tabloidul Moskovski Komsomoleț. „Locomotiva Trump și locomotiva Putin se îndreaptă una spre cealaltă cu viteză. Niciuna nu pare dispusă să încetinească sau să schimbe direcția.”
Pentru „locomotiva Putin”, ritmul este susținut de ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” – războiul Rusiei în Ucraina. Președintele rus nu a dat semne că ar dori să încheie ostilitățile sau să accepte o încetare durabilă a focului.
Între timp, „locomotiva Trump” a intensificat presiunile asupra Moscovei pentru a opri războiul – impunând termene-limită, lansând avertismente privind sancțiuni suplimentare și aplicând tarife comerciale împotriva partenerilor economici ai Rusiei, precum India și China.
Pe lângă toate acestea, președintele american a afirmat că a repoziționat două submarine nucleare americane mai aproape de Rusia – un indiciu că tensiunile ar putea escalada.
Totuși, este SUA cu adevărat pe un „drum de coliziune” cu Kremlinul din cauza războiului din Ucraina? Sau vizita specialului trimis al lui Donald Trump, Steve Witkoff, la Moscova din această săptămână arată că, în ciuda retoricii, un acord între cele două părți ar putea fi încă posibil?
Un început promițător după revenirea lui Trump
În primele săptămâni ale celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump, relațiile dintre Washington și Moscova păreau să intre pe un făgaș de reconciliere.
În februarie, Statele Unite au votat alături de Rusia în Consiliul de Securitate al ONU, respingând o rezoluție europeană care condamna agresiunea Rusiei în Ucraina. Liderii celor două țări au avut convorbiri telefonice, exprimând deschiderea pentru vizite reciproce. Se contura perspectiva unui summit Putin-Trump într-un viitor apropiat.
În acea perioadă, administrația Trump exercita presiuni asupra Kievului, nu asupra Moscovei, și intra în conflict cu aliați tradiționali ai SUA, precum Canada și Danemarca. În declarații publice, oficialii americani criticau dur NATO și liderii europeni – o poziție care a fost bine primită la Moscova.
„Statele Unite au mai multe în comun cu Rusia decât cu Bruxelles sau Kiev”, declara în martie politologul Konstantin Blokhin, din cadrul Academiei Ruse de Științe, pentru ziarul Izvestia.
În luna următoare, același ziar scria cu entuziasm: „Trumpiștii sunt revoluționari. Ei distrug sistemul. Trebuie susținuți. Unitatea Occidentului nu mai există. Din punct de vedere geopolitic, nu mai vorbim despre o alianță. Trumpismul a distrus consensul transatlantic cu încredere și rapiditate.”
În acest context, Steve Witkoff, emisarul special al lui Trump, devenise o prezență frecventă la Moscova – vizitând Rusia de patru ori în puțin peste două luni și petrecând ore în discuții cu Vladimir Putin. La finalul uneia dintre întâlniri, liderul de la Kremlin i-a oferit un portret al lui Donald Trump, drept cadou pentru Casa Albă. Gestic care, potrivit apropiaților, l-a emoționat pe președinte.
Dar Trump dorea mai mult decât un gest simbolic. El urmărea ca Vladimir Putin să accepte un acord de încetare a focului necondiționat în Ucraina.
Frustrarea lui Trump, în creștere
Tot mai încrezător în poziția sa militară în Ucraina, Vladimir Putin a refuzat să oprească ofensiva, în ciuda afirmațiilor oficiale potrivit cărora Moscova ar fi deschisă la o soluție diplomatică.
Această atitudine a provocat o iritare crescândă din partea lui Donald Trump. În ultimele săptămâni, președintele american a descris atacurile rusești asupra orașelor ucrainene drept „scandaloase”, „dezgustătoare” și l-a acuzat pe Vladimir Putin că „vorbește numai prostii” în legătură cu Ucraina.
Luna trecută, Trump i-a dat un ultimatum de 50 de zile lui Putin pentru a pune capăt războiului, amenințând cu sancțiuni și tarife. Ulterior, termenul a fost redus la zece zile – care expiră la sfârșitul acestei săptămâni. Până acum, Kremlinul nu a dat niciun semn că ar ceda presiunii americane.
Dar câtă presiune resimte, în realitate, Vladimir Putin?
„Pentru că Donald Trump a tot schimbat termenele-limită și poziția sa pare fluctuantă, nu cred că Putin îl ia foarte în serios”, afirmă Nina Hrușciova, profesoară de relații internaționale la The New School din New York.
„Putin va continua să lupte cât timp va putea, sau până când Ucraina va spune: Suntem epuizați și gata să acceptăm condițiile voastre. În mintea lui, el crede că împlinește visul țarilor ruși sau al liderilor sovietici precum Stalin – acela de a arăta Vestului că Rusia nu trebuie tratată cu dispreț.”
Un acord nu este exclus
Deși imaginea actuală sugerează o posibilă coliziune între liderii celor două puteri, aceasta nu este inevitabilă.
Donald Trump se consideră un negociator abil și, aparent, nu a renunțat la ideea unui acord cu Vladimir Putin.
Trimisul său special, Steve Witkoff, este așteptat din nou la Moscova în această săptămână pentru noi discuții. Nu este clar ce propunere va aduce cu el, însă anumiți comentatori ruși speculează că abordarea va include mai degrabă stimulente decât amenințări.
Nu a trecut neobservat faptul că duminică, Trump a afirmat că Rusia „pare să se descurce destul de bine în ocolirea sancțiunilor”.
Luni, Ivan Loșkarev, profesor asociat la Universitatea MGIMO din Moscova, a declarat pentru Izvestia că Witkoff ar putea propune „oferte avantajoase de cooperare [pentru Rusia], care s-ar activa după un acord privind Ucraina”.
Rămâne de văzut dacă acest lucru va fi suficient pentru a convinge Kremlinul să accepte pacea, după trei ani și jumătate de război.
Deocamdată, Vladimir Putin nu s-a abătut de la cerințele sale maximale privind teritoriul, statutul de neutralitate al Ucrainei și dimensiunea viitoare a armatei ucrainene.
Donald Trump vrea un acord. Vladimir Putin vrea victorie.