Pachetul de măsuri fiscale ce include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA general de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3000 lei și creșterea accizelor la combustibil este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide, spun mai mulți analiști economici consultați de Gândul.
Sursele citate spun că pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României este unul pur ideologic, care duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor.
„Pachetul propus acum este un pachet ideologic, care pune povara fiscală pe umerii românilor cu venituri mici și medii. Aplicarea acestui pachet ar însemna o inflație de minimum 10% în anul 2025, dublă față de cea prognozată (și o estimare de 12-15% în anul 2026), o cădere a veniturilor reale/puterii de cumpărare de 20% a bugetarilor și cu 25% a pensionarilor cu pensii peste 3000 lei (o cădere de 10% a lucrătorilor din sectorul privat și cu 20% a pensionarilor cu venituri mai mici de 3000 lei). Pachetul de măsuri propus are un puternic efect contracționist – economia României va intra în recesiune (o cădere de 0,9% din PIB în anul 2025 față de prognoză, adică minus 17 miliarde lei, și o cădere de 1,9% din PIB în anul 2026 față de prognoză, adică minus 39 miliarde lei)”.
Echitatea socială, necunoscută pentru Ilie Bolojan
Economiștii consultați de Gândul arată că noul pachet fiscal nu respectă principiul echității sociale. Adică lovește exact în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii.
„Pachetul fiscal propus nu respectă una dintre lecțiile de consolidare fiscală ce reiese din experiența țărilor UE din ultimii 30 de ani – nu respectă principiul de echitate socială – ajustarea bugetară lovește disproporționat în cetățenii cu venituri mici și medii. Nu există o distribuție corectă a poverii și de aceea nu putem vorbi despre o consolidare fiscală durabilă și acceptată public”.
Analiștii mai atrag atenția că astfel de taxe și impozite pe spatele celor vulnerabili ar împinge și mai mulți români în pragul sărăciei.
„Analizele FMIconfirmă că, fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie. Experiența globală a consolidărilor fiscale reușite arată că grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială trebuie protejate, impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela “plasa de siguranță”. Un program de consolidare perceput ca incorect social sau care împinge largi pături ale populației în sărăcie extremă are șanse mici de reușită – va întâmpina rezistență publică și poate fi abandonat prematur”, spun finanțiștii citați.
Președintele SUA, Donald Trump a amenințat Japonia că va crește taxele vamale la bunurile japoneze până la 35%, în contextul în care negocierile dintre cele două state stagnează.
„Am avut de-a face cu Japonia. Nu sunt sigur dacă vom face o înțelegere. Am dubii cu privire la Tokyo. Sunt foarte duri. Trebuie să înțelegeți că sunt foarte răsfățați”, a declarat Donald Trump.
Președintele american a criticat Japonia pentru că importă un volum scăzut de orez și un număr mic de automobile din SUA, evidențiind că ar putea să stabilească o rată a taxelor pentru produsele japoneze.
„Ceea ce voi face este să le scriu o scrisoare în care să le spun: Vă mulțumim foarte mult și știm că nu puteți face astfel de lucruri de care avem nevoie. Prin urmare, veți plăti 30%, 35% sau oricare ar fi cifra pe care am stabilit-o”, a amenințat Trump.
Japonia este supusă în prezent unei taxe suplimentare de 25% pentru vehicule și piese auto, dar și un tarif de 50% pentru oțel și aluminiu. Pentru majoritatea celorlalte produse, SUA percep un tarif „reciproc” de 10% care ar putea crește la 24% dacă nu se ajunge la un acord până pe 9 iulie.
Negocierile dintre Japonia și SUA stagnează
„Va fi, în esență, o urare și o onoare să vă permit să faceți afaceri în Statele Unite. Pentru că este într-adevăr o onoare să pot face acest lucru. Dar noi nu am privit niciodată lucrurile în felul acesta în țară”, a afirmat Trump, potrivit cotidianului The Japan Times.
Vinerea trecută, Ryosei Akazawa, negociatorul-șef al Japoniei, a avut o discuție cu oficialii americani la Washington pentru a negocia tarifele însă nu a reușit să obțină niciun rezultat.
Akazawa a refuzat să comenteze declarațiile lui Donald Trump cu privire la ridicarea taxelor comerciale.
Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, …
Miliardarul Elon Musk ia în calcul lansarea unui nou partid politic, denumit America Party, ca reacție la susținerea de către republicani a unei legi fiscale promovate de Donald Trump, care ar elimina facilități fiscale pentru vehiculele electrice și energie verde.
FOTO: Profimedia
Inițiativa vine în contextul escaladării tensiunilor dintre Musk și președinte, odinioară aliați politici, dar acum în plin conflict.
Potrivit AP News, Musk a repostat recent pe platforma X un sondaj informal în care întreba dacă este nevoie de un partid care să reprezinte „cei 80% din mijloc” – o majoritate a electoratului american. El a avertizat că, dacă „această lege nebunească a cheltuielilor” va fi adoptată, America Party ar putea deveni realitate.
Proiectul de lege susținut de Trump, denumit „One Big Beautiful Bill Act”, prevede eliminarea până la 30 septembrie 2025 a creditelor fiscale pentru vehicule electrice, inclusiv cele comerciale și uzate – măsură care lovește direct în interesele Tesla, companie condusă de Musk.
Acesta a calificat legea drept o „abominație dezgustătoare” și a cerut deschis înlăturarea lui Trump din funcție.
În replică, Trump a sugerat că Musk ar trebui să „se întoarcă acasă, în Africa de Sud” și a ironizat sprijinul acestuia pentru DOGE – Departamentul pentru Eficiența Guvernului, creat chiar de administrația Trump, cu implicarea inițială a lui Musk. Trump a mers mai departe, spunând că „DOGE s-ar putea întoarce să-l mănânce pe Elon”.
Ruptură cu Partidul Republican și atacuri directe
Musk a devenit tot mai vocal împotriva Partidului Republican, numindu-l ironic „Partidul porcușorului Porky!!” pentru sprijinul oferit legii controversate. În același timp, el a anunțat că își va direcționa sprijinul financiar către candidați republicani care se opun proiectului – precum Thomas Massie, pe care l-a felicitat public.
Deși în trecut a sprijinit financiar campania lui Trump cu peste 250 de milioane de dolari, Musk pare acum decis să rupă definitiv legăturile.
Potrivit analiștilor, chiar dacă un nou partid ar avea dificultăți de lansare, influența economică și mediatică a lui Musk îi permite să modeleze campaniile viitoare prin finanțarea candidaților independenți sau a rivalilor din interiorul partidelor tradiționale.
Iranul a încărcat mine marine pe vase în Golful Persic luna trecută, în contextul escaladării tensiunilor cu Israelul, potrivit unor oficiali americani citați de Reuters.
Iranul ar fi pregătit minarea Strâmtorii Ormuz, avertizează surse americane FOTO: Arhivă
Iranul a încărcat mine marine pe nave aflate în Golful Persic, în cursul lunii iunie, semnalând o posibilă intenție de a bloca Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime comerciale din lume. Informația provine de la două surse din cadrul serviciilor de informații americane, citate de agenția Reuters. Acestea susțin că pregătirile Iranului au fost detectate după loviturile cu rachete lansate de Israel pe teritoriul iranian, începând cu data de 13 iunie.
„Încărcarea minelor, care nu au fost deocamdată amplasate în strâmtoare, sugerează că Teheranul ar fi avut intenţii serioase de a închide una din cele mai circulate rute maritime din lume”, au declarat sursele Reuters. Potrivit acestora, gestul ar putea marca o escaladare periculoasă a conflictului din Orientul Mijlociu și ar afecta semnificativ comerțul internațional. Aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze naturale trec prin Strâmtoarea Ormuz.
Cu toate acestea, prețul de referință al țițeiului a scăzut cu 10% după ce Statele Unite au bombardat trei instalații nucleare iraniene pe 22 iunie, o acțiune menită să paralizeze programul atomic iranian. Scăderea a fost cauzată în parte de diminuarea temerilor privind perturbarea comerțului cu petrol.
Iranul s-ar putea să fi intenționat doar să inducă în eroare
Oficialii americani consultați de Reuters nu exclud posibilitatea ca Iranul să fi încărcat minele pentru a induce în eroare serviciile de informații, fără intenția reală de a închide strâmtoarea. De asemenea, ar putea fi vorba doar de o măsură preventivă, în eventualitatea unui ordin din partea conducerii de la Teheran.
Sursele citate nu au oferit detalii despre cum a fost obținută informația, însă în astfel de cazuri sunt utilizate frecvent imagini din satelit sau informații obținute de la agenți sub acoperire.
Casa Albă susține că libertatea de navigație este menținută
Într-un comentariu oferit Reuters, un oficial de la Casa Albă a declarat: „Datorită executării strălucite de către preşedinte a Operaţiunii Midnight Hammer, campaniei de succes împotriva Houthişi campaniei de presiune maximă, Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă, libertatea de navigaţie a fost restabilită, iar Iranul a fost slăbit semnificativ”.
Deocamdată, Pentagonul și reprezentanții Iranului la ONU nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz
Strâmtoarea Ormuz, situată între Oman și Iran, are o lățime minimă de doar 34 de kilometri și un culoar de navigație de două mile marine în fiecare sens. Prin această rută trec majoritatea exporturilor petroliere ale Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Kuweitului și Irakului, membri ai OPEC, dar și livrările de gaze naturale lichefiate din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori la nivel global.
Chiar și Iranul își exportă majoritatea petrolului prin această strâmtoare, ceea ce teoretic ar face blocada puțin probabilă. Cu toate acestea, Teheranul a demonstrat în trecut că este pregătit să acționeze. În 2019, Agenția de Informații pentru Apărare a SUA estima că Iranul avea peste 5.000 de mine marine, care puteau fi desfășurate rapid de pe nave mici și rapide.
Flota a 5-a a SUA și riscurile actuale
Flota a 5-a a Statelor Unite, cu baza în Bahrein, are sarcina de a asigura securitatea traficului naval în regiune. Până recent, Marina americană staționa acolo patru nave specializate în deminare, însă acestea au fost înlocuite cu alte nave de luptă pentru zona litorală, care dețin și capabilități antimine.
Înainte de bombardamentele americane asupra Iranului, toate aceste nave au fost retrase din Bahrein, pentru a preveni eventuale atacuri directe asupra centrului de comandă al flotei. Cu toate acestea, Iranul s-a limitat la un atac cu rachetă asupra unei baze americane din Qatar.
Oficialii americani nu exclud posibilitatea altor măsuri de retorsiune din partea Teheranului. În trecut, Iranul a amenințat de mai multe ori că va închide Strâmtoarea Ormuz, însă nu a pus niciodată în practică o astfel de acțiune.
Dramă într-o familie de români din Italia. O fetiţă de 8 ani a murit înecată în piscina parcului acvatic „Santa Chiara” din localitatea Rende, provincia Cosenza.
Fetița s-a înecat în piscină FOTO: X
Potrivit publicaţiei Gazzetta del Sud, fetița a fost scoasă din apă de un paramedic, aflat la fața locului. Bărbatul a așezat fetița pe marginea piscinei și a început imediat procedurile de resuscitare în așteptarea sosirii ambulanței. Toate eforturile au fost însă, din păcate, în zadar, iar inima fetiței nu a început să bată din nou. Când medicii au ajuns la fața locului nu au putut decât să constate decesul.
Potrivit celor prezenți, întreaga scenă a fost șocantă și sfâșietoare.
„Suntem cu toții în stare de șoc pentru ce s-a întâmplat”, a spus un martor care a asistat la momentul în care fetița a fost scoasă din apă, înainte ca paramedicul să înceapă manevrele de resuscitare.
„A fost groaznic, ne-a frânt inimile”, a spus o mamă.
Parcul a fost închis imediat, iar zona a fost interzisă publicului. Ancheta urmărește să clarifice dacă au existat deficiențe în controalele de securitate, în supravegherea scăldătorilor sau în acordarea primului ajutor.
„Nu există cuvinte în fața dramei morții unei fetițe de doar 8 ani. O tragedie imensă care lasă pe toată lumea fără suflare. Consiliul Regional din Calabria transmite sincere condoleanțe și este alături de familia fetiței în acest moment de durere cumplită”, a transmis președintele Regiunii Calabria, Roberto Occhiuto, după tragedia din Rende.
La piscină au sosit carabinierii, care efectuează ancheta, poliția și magistratul de serviciu, procurorul adjunct din Cosenza, Antonio Bruno Tridico.
Parchetul a deschis imediat un dosar de anchetă, pentru a stabli cauzele în care s-a produs tragedia.
Doi adolescenți au alertat autoritățile după ce au văzut un animal misterios în județul Teleorman. Jandarmii nu au găsit urme, dar imaginile transmise de martori par să confirme prezența unei feline mari.
Doi adolescenți susțin că au văzut pantera neagra în Teleorman FOTO: Arhivă
Un posibil exemplar de panteră neagră, despre care s-a spus anterior că ar fi fost văzut în Bulgaria și ulterior în județul Giurgiu, a fost semnalat marți noapte și în județul Teleorman. Doi adolescenți din localitatea Năsturelu au sunat la 112 în jurul orei 1:00 și au raportat prezența unei feline mari, complet negre, într-o zonă din apropierea casei lor.
Tinerii au reușit să filmeze animalul pentru câteva secunde și au pus imaginile la dispoziția autorităților. Surse locale susțin că felina surprinsă pare să semene cu pantera neagră semnalată anterior în regiunea Șumen din Bulgaria și apoi în zona Ruse, la granița cu România.
Intervenția jandarmilor
Inspectoratul de Jandarmi Județean Teleorman a transmis miercuri că „în data de 02 iulie a.c. în jurul orei 01.00, dispeceratul Inspectoratului de Jandarmi Județean Teleorman a fost sesizat prin apel la 112 cu privire la faptul că în localitatea Năsturelu din județul Teleorman a fost surprinsă prezența unui animal sălbatic”.
La fața locului a fost trimis un echipaj de jandarmi, însă „nu au fost găsite urme sau indicii ale prezenței animalului sălbatic în zona menționată”. Totuși, patrula a rămas în zonă până la ora 9:00, pentru a asigura măsurile de protecție a comunității.
Urme și semnalări anterioare în Giurgiu și Bulgaria
În urmă cu câteva zile, o persoană din județul Giurgiu a anunțat că a descoperit urme care par să aparțină unei feline mari, iar un alt apel la 112 susținea că animalul ar fi fost zărit chiar în acea zonă. În Bulgaria, aceeași panteră a fost căutată timp de 11 zile în regiunea platoului Șumen, însă fără succes. Ulterior, autoritățile bulgare au ridicat interdicția de acces în zonă, iar speculațiile cu privire la existența felinei au început să se estompeze.
Specialiștii pun la îndoială autenticitatea urmelor
Profesorul asociat dr. Stoian Lazarov, zoolog la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din cadrul Academiei Bulgare de Ştiinţe, a declarat pentru Nova TV că urmele prezentate ca dovezi ar putea aparține de fapt unui câine de talie mare. El a menționat și concluziile colegului său, profesorul Nikolay Spasov, care a transmis Ministerului Agriculturii din Bulgaria o analiză în care se arată că urma din filmare nu aparține unei feline.
„Urma prezentată în filmare aparține unui câine mare și nu are legătură cu nicio felină”, a declarat Lazarov, potrivit News.ro. De asemenea, acesta și-a exprimat îndoiala față de autenticitatea înregistrării video în care ar apărea pantera. Potrivit specialistului, dacă animalul ar fi fost crescut în captivitate, probabil că nu ar fi capabil să vâneze și ar căuta hrană ușor accesibilă, cum ar fi păsări de curte, câini vagabonzi sau pisici din apropierea așezărilor umane.
Până în prezent, nu există dovezi clare care să confirme prezența unei pantere negre în România. Autoritățile continuă totuși să monitorizeze zona și să investigheze fiecare semnalare primită.
Liderul AUR, George Simion, a declarat miercuri, 2 iulie, că judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) „vor să plece acasă cu câte 180.000 de lei, ca «primă de pensionare»”, deși banii nu există în buget.
George Simion/FOTO: Captură video
„Judecătorii Curţii Constituţionale sfidează românii şi logica austerităţii. Trei dintre ei, care îşi încheie mandatul, vor să plece acasă cu câte 180.000 de lei, echivalentul a 35.000 de euro, ca «primă de pensionare», pe lângă pensiile speciale uriaşe. Pentru a obţine aceşti bani, CCR a trimis secretarul general al instituţiei la Ministerul Finanţelor, ca să întrebe cum pot fi transferaţi bani din alte capitole bugetare, întrucât sumele nu sunt prevăzute în bugetul Curţii pentru 2025.
Este o tentativă cinică de a forţa sistemul să plătească bonusuri de lux într-un moment în care românii sunt loviţi de scumpiri, îngheţarea salariilor, a pensiilor şi introducerea de noi taxe”, a scris Simion pe blogul său.
El a menţionat că „ordonanţa trenuleţ” a blocat acordarea de prime şi bonusuri în sistemul bugetar şi chiar dacă această ordonanţă nu se referă explicit la primele de la CCR „judecătorii profită de un vid legislativ pe care îl interpretează în favoarea lor, sfidând flagrant intenţia legiuitorului şi bunul-simţ”.
„Aceşti bani nu reprezintă vreo recompensă pentru profesionalism sau curaj. Dimpotrivă. Sunt plăţi mascate pentru obedienţă, acordate fix celor care au orchestrat, din interior, lovitura de stat din 6 decembrie. CCR a devenit, în ultimul an, o anexă a sistemului politic care conduce România din umbră. A validat comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, deşi Constituţia o interzice. A anulat alegerile prezidenţiale, pentru că rezultatul nu era pe placul reţelei de putere. A interzis candidaţi incomozi, care ameninţau vechile structuri. A secretizat declaraţiile de avere ale demnitarilor”, transmite Simion.
De asemenea, acesta face referire și la decizia CCR prin care i-au fost acordate înapoi privilegiile fostului președinte Traian Băsescu, întrucât judecătorii au admis excepția de neconstituționalitate și au constatat că este neconstituțională sintagma „sau art.56 alin.(1) ind.1” din cuprinsul dispozițiilor art.60 alin.(4) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.
Şi, în final, a redat privilegiile lui Traian Băsescu, turnător dovedit al Securităţii: vilă de protocol, maşină de stat, protecţie SPP şi beneficii plătite din banii românilor. Românii sunt obligaţi să strângă cureaua, să accepte amânări, taxe şi lipsuri. În acelaşi timp, o mână de judecători se autopremiază cu zeci de mii de euro, pentru «merite» pe care doar sistemul le vede”, a scris liderul AUR.
„Aş vrea să contrazic presa progresistă care mă acuză că n-aş fi contestat numirea lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător CCR”
George Simion cere „reformarea radicală” a Curţii Constituţionale – judecătorii CCR să fie aleşi de cetăţeni prin vot direct, nu decişi politic, pensiile speciale şi toate beneficiile nemeritate să fie eliminate.
„România are nevoie de o justiţie curată, nu de o castă de intangibili conectaţi la reţelele vechiului sistem. Aş vrea să contrazic presa progresistă, USR-istă, care mă acuză că n-aş fi contestat numirea lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător CCR! De parcă ar fi contat în vreun fel cine face contestaţia.
Contestaţia s-a făcut cu aportul nostru, coordonând textul cu doamna senator Nadia Cerva, prin grupul nostru de la Senat. Era rândul lor să conteste la CCR şi am lăsat să aibă iniţiativa pe grupul (sau fostul grup) S.O.S.. La fel de predictibilă a fost şi decizia CCR: corb la corb nu scoate ochii”, a conchis George Simion.
Guvernul amână pentru joi, 3 iulie, anunțul oficial privind noul pachet de măsuri fiscale.
Ilie Bolojan FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
Premierul Ilie Bolojan a avut miercuri dimineață întâlniri cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cu vicepremierul Tanczos Barna, dar și cu ceilalți membri ai Executivului. Sursele au transmis că anunțul majorării de taxe și impozite este amânat pentru ziua de joi.
Tot miercuri era programată și o ședință de Coaliție, în contextul în care nu există încă un consens politic asupra pachetului discutat cu Comisia Europeană.
Social-democrații se opun ferm majorării TVA de la 9% la 11% pentru alimente și medicamente, măsură care ar afecta direct consumul populației. Bolojan a propus și CASS la pensiile de peste 3.000 de lei, dar PSD se opune. Înțelegerea inițială era pentru pensiile de peste 4.000 de lei, au declarat surse guvernamentale pentru Adevărul.
Potrivit unui document discutat cu oficialii europeni, Guvernul ia în calcul și o creștere generală a TVA de la 19% la 21%, începând cu 1 august, deși președintele Nicușor Dan a promis în campanie că TVA nu va fi majorat. De altfel, înainte de desemnarea lui Bolojan ca premier, cei doi ajunseseră la un acord pentru menținerea cotei actuale până în toamnă. PSD și USR sunt de acord cu majorarea generală a TVA. Bolojan le-a spus membrilor Executivului și celorlalți participanți în ședința coaliției ca asta a fost și recomandarea Comisiei Europene: să crească TVA de la 1 august 2025.
De asemenea, se află în discuție și creșterea cotei TVA de la 5% la 11% la cărți și lemne de foc, însă UDMR se opune.
Executivul derulează în prezent simulări privind impactul acestor măsuri de austeritate. Premierul Bolojan a cerut urgentarea analizelor, însă surse politice susțin că fără acordul PSD, pachetul nu poate fi adoptat în forma actuală.
Premierul Ilie Bolojan a declarat zilele trecute că România traversează o perioadă critică din cauza deficitelor cronice acumulate în ultimii ani, cel mai mare fiind înregistrat anul trecut. Situația economică fragilă a dus la venituri publice foarte scăzute raportate la PIB, în timp ce cheltuielile statului continuă să depășească posibilitățile reale ale economiei.
Premierul a anunțat că guvernul va începe o revizuire a tuturor comitetelor și comisiilor care consumă bani publici fără eficiență clară, referindu-se la ele drept „sinecuri”.
Sute de tinere africane sunt aduse în Rusia cu promisiuni de locuri de muncă bine plătite, dar în realitate asamblează drone militare folosite împotriva Ucrainei.
Rusia recrutează tinere africane pentru a construi drone FOTO: Alabuga
Rusia recrutează tinere africane pentru a lucra în fabricile unde sunt construite dronele folosite în războiul din Ucraina. Imaginile promoționale de pe site-ul fabricii din Tatarstan arată fete zâmbitoare, cu codițe afro, care par studente în vacanță. În realitate, ele sunt muncitoare aduse pentru a asambla manual dronele utilizate în atacurile aeriene rusești.
Aceste fabrici se află în regiunea Tatarstan, la 1.500 km de granița cu Ucraina. Dronele produse aici sunt aceleași care lovesc orașele ucrainene, în condițiile în care Iranul livrează acum componentele din ce în ce mai greu și doar pe bucăți. Casa Albă a publicat încă din 2021 imagini din satelit care confirmau existența acestor fabrici în Rusia.
Este cunoscut faptul că Moscova atrage forță de muncă din țări africane pentru posturi pe care rușii le evită din cauza condițiilor sau a salariilor. Șomajul în Rusia este de 2%, iar pentru bărbații din regiunile sărace înrolarea în armată este mai profitabilă decât un job într-o fabrică, relatează AVVENIRE.
Recrutarea sub promisiuni false
O investigație a ziarului francez Le Monde a scos la iveală o rețea de recrutare a tinerelor africane, aduse să lucreze în industria de război rusă.
Site-ul startworld.alabuga.ru, care promovează formarea profesională în Zona Economică Specială (SEZ) Alabuga, cea mai performantă zonă de acest tip din Rusia, detaliază toate condițiile angajării, cu excepția faptului că ele vor lucra pentru asamblarea dronelor. Aici companii din Rusia, dar și chineze, beneficiază de taxe reduse sau inexistente, iar în Alabuga sunt oferite locuri de muncă în diverse domenii, de la logistică și ospitalitate până la industrie.
Pentru aplicante, cerințele sunt clare: trebuie să fie femei cu vârsta între 18 și 22 de ani, cetățene ale uneia dintre cele 85 de țări acceptate (majoritatea statelor africane, dar și țări din fosta Uniune Sovietică), să aibă diplomă de liceu, pașaport și să nu sufere de boli cronice.
La sosire, ele sunt supuse unui control medical și, dacă nu sunt apte, sunt respinse. Cazarea se face în cămine speciale din Alabuga, cu condiții de bază: camere comune dotate cu frigider, duș, lenjerie și mașină de spălat. Contractul de muncă este promis în termen de două luni, iar salariul variază între 420 și 680 de euro lunar.
Tinere africane cazate în cămine speciale FOTO: Alabuga
Un angajament obligatoriu este învățarea a cel puțin o sută de cuvinte în limba rusă, ceea ce explică și imaginile promoționale cu tinere care citesc în cărți în limba rusă.
Dronele Geran 2: produsul muncii tinerelor
Potrivit Le Monde, din 2023 sute de tinere africane asamblează manual piesele dronei Shahed-136, o dronă iraniană modificată și echipată cu componente electronice chinezești. Dronele, vopsite în negru, poartă numele Geran 2 și producția lor a crescut semnificativ în ultimii doi ani, aproximativ 100 pe săptămână.
Complexul industrial Alabuga este deținut de Republica Tatarstan, dar comenzile provin direct de la Ministerul Apărării al Rusiei. Un contract semnat la finele anului 2023 prevedea livrarea a 6.000 de drone până în septembrie 2025, dar până în aprilie 2024 fuseseră deja livrate 4.500. La ritmul actual, pragul de 11.000 de drone va fi depășit în câteva luni.
Dovezi din imagini și de pe front
Institutul American pentru Știință și Securitate Internațională a obținut fotografii din satelit din aprilie 2023, după ce o dronă ucraineană a lovit clădiri din zona Alabuga, inclusiv o rafinărie. Imaginile arată cămine distruse, dar și două hale de producție intacte, protejate cu structuri metalice anti-dronă.
De asemenea, documente interne arată că studenții Institutului Politehnic din Alabuga au fost implicați în asamblarea dronelor, mulți dintre ei fiind trimiși în Iran pentru instruiri tehnice în 2023.
În paralel, pe front, ucrainenii au capturat doi camerunezi lângă Siversk, care au declarat că au fost recrutați pentru muncă și tratament medical, dar apoi forțați să se înroleze. Aceștia au relatat că au luptat alături de africani din Zimbabwe, asiatici din Bangladesh și chiar chinezi.
Muncitori nord-coreeni și noi atacuri
Recent, Coreea de Nord a anunțat că este gata să trimită până la 25.000 de muncitori în Rusia, probabil în zona rurală Alabuga, pentru a sprijini producția de drone.
Pe 15 iunie, o fabrică de automobile din Alabuga a fost lovită de un atac cu drone ucrainene. Guvernatorul local a raportat un mort și treisprezece răniți în urma incidentului.
Coreea de Nord a primit sisteme de apărare aeriană rusești Panțir S-1 a declarat șeful serviciilor de informații militare ale Ucrainei (HUR) Kirilo Budanov, într-un interviu acordat marți postului de radio Hromadske, relatează Kyiv Independent.
Șeful spionajului ucrainean, Kirilo Budanov, dezvăluiri despre Coreea de Nord FOTO PROFIMEDIA
„Vă pot spune că, spre exemplu, primele instalații Panțir S-1 au apărut deja la Phenian. Ei sunt deja în misiune de luptă acolo, păzindu-și capitala. Rușii recalifică personalul coreean, iar în curând coreenii vor lucra autonom la această tehnologie.”, a declarat Budanov.
Livrarea rachetelor Panțir este un nou semn că țara izolată își îmbunătățește tehnologia armelor și puterea militară ca rezultat al cooperării dintre cele două țări, care au semnat un tratat de apărare reciprocă în iunie 2024. Până acum Coreea de Nord a furnizat arme și trupe Moscovei în schimbul instruirii și tehnologiei militare avansate.
Panțir S-1 este sistem de apărare aeriană folosit de Rusia pentru a-și proteja instalațiile militaro-industriale., iar prețul său este estimat la aproximativ 15 milioane de dolari.
Coreea de Nord „își mărește în prezent considerabil puterea militară” prin cooperarea directă cu Rusia, beneficiind de transferul continuu de tehnologie și de „experiența reală de luptă” pe care personalul a dobândit-o alăturându-se de trupele rusești împotriva Ucrainei, a explicat șeful spionajului ucrainean.
Potrivit lui Budanov, Ucraina se așteaptă la „o creștere semnificativă” a numărului de cetățeni nord-coreeni care vor sosi în Rusia – iar cel mai probabil o parte dintre aceștia vor semna contracte cu armata rusă, pentru face din participarea la luptă o înrolare voluntară a unor cetățenilor individuali mai degrabă decât un transfer oficial de trupe.
De altfel duminică, liderul nord-coreean Kim Jong Un i-a omagiat public, într-o ceremonie funerară, pe soldații care au murit în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Ceremonia a coincis cu vizita ministrului rus al Culturii, Olga Liubimova, ilustrând faptul că alianța militară dintre Moscova și Phenian poate deveni și mai profundă.
Totodată, Rusia ar fi furnizat Coreei de Nord sisteme avansate de război electronic, a ajutat țara să construiască nave de război moderne și i-a oferit oportunitatea de a îmbunătăți precizia rachetelor balistice KN-23.
În iunie, Budanov a dezvăluit că Moscova a fost de acord să ofere asistență Phenianului în producerea în masă a dronelor de atac de tip Shahed.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a contestat miercuri, 2 iulie, decizia Judecătoriei Ploiești de liberare condiționată a fostului ministru al Turismului, Elena Udrea, au precizat, pentru AGERPRES, surse judiciare.
Elena Udrea/FOTO: Inquam photos/Octav Ganea
Cu o zi înainte, instanța a hotărât că Udrea poate fi eliberată condiționat din penitenciar, însă decizia nu este definitivă, ci poate fi atacată cu un recurs.
Fostul ministru al Turismului Elena Udrea a fost închisă la Penitenciarul Târgşor, unde a fost încarcerată în iunie 2022, după ce a fost extrădată din Bulgaria.
Udrea a fost trimisă în judecată în 2015 şi condamnată definitiv în iunie 2018, însă a fugit înainte de pronunţarea sentinţei, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica.
În decembrie 2018, Curtea Constituţională a deciscă nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de cinci judecători de la această instanţă. În consecinţă, condamnările din dosarul „Gala Bute” au fost suspendate, Udrea a fost eliberată din arestul din Costa Rica şi s-a întors în România.
În baza unei decizii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Instanţa supremă a respins, în aprilie 2022, o contestaţie în anulare depusă de Elena Udrea şi a confirmat condamnarea la şase ani de închisoare. Elena Udrea a fugit în Bulgaria, însă a fost prinsă şi trimisă în ţară, fiind încarcerată în iunie 2022.
Miercuri, Elena Udrea a fost externată de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, unde a fost supusă, duminică, unei intervenţii chirurgicale, după ce a fost preluată cu o ambulanţă de la penitenciarul de la Târgşoru Nou, duminică dimineaţă.
Președintele Nicușor Dan a transmis miecuri, 2 iulie 2025, un mesaj de condoleanțe familiei campionului Mihai Leu după dispariția acestuia.
Marele campion Mihai Leu a murit FOTO: colaj Adevărul
„Am aflat cu profundă tristețe vestea dispariției lui Mihai Leu. România pierde nu doar un campion excepțional, cu un palmares impresionant în sport, ci și un om integru, care a inspirat prin curaj, pasiune și bun-simț. Prezența lui publică a fost mereu sinonimă cu verticalitatea și respectul față de valori autentice. Va rămâne în memoria noastră ca o adevărată legendă și un reper pentru ce înseamnă demnitatea în sport și în viață. Transmit sincere condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați”, a scris Nicușor Dan, pe FB.
Mihai Leu a murit luni, 1 iulie 2025, la vârsta de 56 de ani. Fostul campion mondial la box și multiplu campion la raliuri era internat în stare gravă la Institutul Clinic Fundeni, unde fusese adus cu un elicopter în 21 iunie, în urma unei hemoragii.
Mihai Leu suferea de insuficienţă pulmonară şi metastaze pulmonare.
Fost campion la box și fost pilot de curse a aflat că are cancer la colon în 2014.
Trupul lui Mihai Leu va fi depus în Sala Teatrului din Piața Ferdinand din orașul Hunedoara. Înmormântarea va avea loc vineri la ora 12:00. Primul campion mondial al României în boxul profesionist, Mihai Leu, a murit marți noaptea.
Pe pagina lui Mihai Leu a fost făcut anunțul privind înmormântarea.
„Trupul lui Mihai va ajunge în această seară la Hunedoara, orașul pe care l-a iubit nespus, și va fi depus în Sala Teatrului din Piața Ferdinand. Astăzi și mâine vom fi alături de el la priveghi, iar înmormântarea va avea loc vineri la ora 12:00”, a transmis familia.
Premierul a făcut marți o inspecție în clădirea Guvernului, potrivit unor surse Antena 3 CNN: Ilie Bolojan a verificat parterul, solicitând ca spațiul să fie reamenajat și le-a interzis angajaţilor să folosească holul de onoare.
Bolojan a vrut să vadă în ce condiții lucrează angajații Guvernui. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Este vorba mai degrabă despre măsuri organizatorice de care premierul a ținut să se ocupe, nu despre o interacțiune directă a lui Ilie Bolojan cu angajații, potrivit sursei citate.
Ilie Bolojan a cerut casarea canapelelor
Premierul a cerut şi casarea sau schimbarea canapelelor din holul pe care se ajunge în sala de ședințe a Guvernului.
Premierul a vrut să vadă în ce condițiile lucrează angajații Guvernului
Premierul Ilie Bolojan a intrat în birourile ocupate de IT-iști dar și în alte spații de lucru, pentru a vedea în condițiile lucrează angajații.
Statul român a pierdut licitația pentru reabilitarea Palatului Victoria
Sursele citate de Antena 3 spun că premierul este conștient că Palatul Victoria se află într-o stare de degradare. Clădirea ar fi putut fi reabilitată cu fonduri europene, însă statul român a pierdut această șansă întrucât licitația nu a fost organizată la timp, potrivit sursei citate.
O nouă stațiune de lux a fost deschisă pe coasta estică a Coreei de Nord, iar autoritățile se pregătesc să primească primii turiști străini din Rusia, începând cu 7 iulie.
Coreea de Nord lansează o uriașă stațiune balneară și așteaptă vizitatori din Rusia FOTO: X
Coreea de Nord a inaugurat o vastă stațiune balneară în zona Wonsan-Kalma, pe malul estic al țării, potrivit agenției de presă oficiale KCNA. Presa sud-coreeană a supranumit locul „Waikiki nord-coreean”, datorită dimensiunilor impresionante și ambițiilor turistice anunțate de Phenian, relatează Agerpres.
Potrivit autorităților nord-coreene, noua stațiune poate găzdui aproape 20.000 de persoane și a fost descrisă anterior ca fiind „o stațiune culturală de clasă mondială”. Imaginile difuzate de KCNA arată familii zâmbitoare, în costume de baie colorate, bucurându-se de plajă și de noile facilități.
„Un nou nivel de civilizație” pentru vizitatorii interni
KCNA susține că nord-coreeni de toate vârstele și din toate colțurile țării au vizitat deja stațiunea în primele zile după inaugurare, „plini de bucurie la ideea de a descoperi un nou nivel de civilizaţie”.
Agenția mai precizează că turiștii au fost „uimiți de grandoarea și splendoarea orașului turistic, unde peste 400 de clădiri concepute artistic mărginesc plaja cu nisip alb într-o armonie ideală”.
Primii turiști ruși sunt așteptați săptămâna viitoare
Potrivit agenției sud-coreene Yonhap, un grup de turiști ruși ar urma să ajungă în stațiune pe 7 iulie. Informația este confirmată și de Ministerul Unificării din Coreea de Sud, care supraveghează relațiile cu regimul de la Phenian. Ministerul a precizat că activitățile stațiunii „ar urma să se extindă progresiv”, inclusiv pentru turiștii străini, în special cei din Rusia.
Un succes personal pentru Kim Jong-Un
Liderul nord-coreean Kim Jong-Un a sprijinit în mod activ dezvoltarea industriei turistice locale încă de la începutul mandatului său. Stațiunea Wonsan-Kalma a fost unul dintre proiectele-cheie promovate de liderul de la Phenian. Săptămâna trecută, acesta a declarat că „înființarea stațiunii va fi considerată unul dintre cele mai mari succese din acest an” și că „vor fi construite și alte zone turistice la scară mare în cel mai scurt timp”.
Obstacole în calea turismului internațional
Totuși, perspectivele turismului străin rămân incerte, din cauza capacității aeriene reduse a țării. „Turiștii vor trece prin Phenian, iar numărul de vizitatori ar putea fi limitat la circa 170 de persoane pe zi”, a estimat Ministerul Unificării sud-coreean.
Phenianul consideră turismul o sursă importantă de valută străină și ar putea beneficia de sprijin material din partea Rusiei, mai ales în contextul susținerii oferite de regimul nord-coreean în războiul din Ucraina.
Țările de Jos interzic cetățenilor să folosească petarde și artificii de Anul Nou, începând de anul viitor, Guvernul invocând violențele din perioada acestei sărbători.
FOTO: Shutterstock
Camera superioară a Parlamentului de la Haga a votat cu o mare majoritate, marți, pentru interzicerea acestor dispozitive pirotehnice. Camera inferioară aprobase deja această măsură, scrie Agerpres.
Revelionul din acest an va fi ultimul în care cetăţenii olandezi vor putea să sărbătorească cu petarde şi artificii, considerându-se că nu este o decizie fezabilă din punct de vedere administrativ pentru a fi implementată încă din acest an, conform guvernului.
Motivele invocate pentru această erodare a drepturilor olandezilor sunt legate de proliferarea violenţelor în jurul datei Anului Nou. În ultimii ani, ofiţeri de poliţie, pompieri şi lucrători din serviciile de urgenţă au fost atacaţi în mod regulat cu petarde şi artificii.
Oameni au fost răniţi sau chiar ucişi de aceste dispozitive care pot conţine uneori încărcături pirotehnice mari. În unele locuri au fost incendieri deliberate.
De mai mulţi ani, în Ţările de Jos, sunt dezbateri aprinse cu privire la folosirea artificiilor şi petardelor, iar medici, polițiști și autorități locale militau pentru drepturile animalelor şi protecţia mediului, însă nu exista o majoritate care să adopte această lege.
Abia în cursul primăverii acestui an partidul conservator-liberal aflat la putere, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), a renunţat să se mai opună propunerii legislative venită din partea facţiunii parlamentare socialist-ecologiste şi a Partidului pentru Animale (Partij voor de Dieren).
Cu toate acestea, autorităţile asigură că petrecerile de Anul Nou din Ţările de Jos nu vor fi tăcute şi lipsite de culoare. Sunt permise focuri de artificii organizate de municipalităţi, însă este necesară o autorizaţie emisă special pentru desfăşurarea acestora.
Chiar şi până acum erau interzise vânzarea şi folosirea petardelor puternice, însă cetăţeni particulari le puteau achiziţiona din Belgia sau Germania şi apoi le introduceau în mod ilegal peste graniţă.
În România, președintele Nicușor Dan a promulgat legea prin care se modifică regimul materiilor explozive. Așadar, va fi interzisă vânzarea de petarde și alte produse similare minorilor și celor care nu dețin autorizații legale, cu scopul de a limita accesul persoanelor la materialele pirotehnice.
Comercianții care încalcă noile reglementări vor fi supuși unor amenzi mai mari, iar în cazurile grave vor fi aplicate pedepse suplimentare, descurajând astfel încălcarea legii.
De asemenea, vor fi introduse controale stricte pentru a preveni distribuirea materialelor pirotehnice de slabă calitate sau periculoase pe piață.
Negociatorii Parlamentului și Consiliului European au convenit marți, 1 iulie, asupra unor noi reglementări privind permisele de conducere, introducând un permis digital, o perioadă de probă pentru șoferii noi și conducerea „însoțită”.
FOTO: Pixabay
Noile reglementări au fost adoptate cu scopul de a îmbunătăți siguranța în trafic în țările europene, având în vedere că 20.000 de persoane și-au pierdut viața în urma accidentelor rutiere, potrivit unui comunicat emis de PE.
Așadar, membrii PE au introdus noi cerințe, astfel încât șoferii să fie mai bine pregătiți pentru situații reale la volan și să devină mai conștienți de riscurile legate de pietoni, copii, bicicliști și alți participanți la trafic vulnerabili.
Pentru a obține permisul, șoferii vor trebui să învețe despre riscurile distragerii atenției și consecințele asupra siguranței utilizării telefonului în timpul conducerii, riscurile legate de unghiurile moarte, sistemele de asistență ale șoferului, deschiderea în siguranță a ușilor și conducerea pe zăpadă și în condiții de drum alunecos.
De asemenea, va fi introdus și un permis de conducere digital, valabil pe telefoanele mobile, iar statele membre au cinci ani și șase luni la dispoziție pentru a implementa noile reguli. Cu toate acestea, deputații europeni s-au asigurat că șoferii vor continua să aibă dreptul de a solicita un permis de conducere fizic.
Perioadă de probă pentru șoferii începători
Pentru prima dată, normele UE vor stabili o perioadă de probă de cel puțin doi ani pentru șoferii începători. Șoferii începători vor fi supuși unor norme și sancțiuni mai stricte pentru conducerea sub influența alcoolului și conducerea fără centura de siguranță sau sisteme de siguranță pentru copii.
Deputații europeni au obținut includerea în text a unei încurajări pentru țările UE de a aplica o politică de toleranță zero în ceea ce privește alcoolul și drogurile, care ar interzice consumul pentru toți șoferii.
Pentru a atenua lipsa șoferilor profesioniști, vârsta minimă la care un șofer poate obține permisul de conducere pentru camioane va fi redusă de la 21 la 18 ani, iar pentru permisul de conducere pentru autobuze de la 24 la 21 de ani, cu condiția ca solicitantul să dețină un certificat de competență profesională.
Țările UE pot permite persoanelor în vârstă de 17 ani să conducă camioane sau autoutilitare numai pe teritoriul lor, dacă sunt însoțite de un șofer cu experiență. Acest sistem de șoferi însoțiți se va aplica pe scară mai largă în întreaga UE pentru șoferii de autoturisme.
Nu în ultimul rând, s-a stabilit ca permisele de conducere să fie valabile timp de 15 ani pentru motociclete și autoturisme. Țările UE pot reduce această perioadă la 10 ani dacă permisul poate fi utilizat ca act de identitate național, în timp ce permisele pentru camioane și autobuze vor trebui reînnoite la fiecare cinci ani.
Țările UE pot scurta valabilitatea permiselor de conducere ale șoferilor în vârstă (65 de ani și peste).
Înainte de eliberarea primului permis, șoferul trebuie să treacă un control medical, inclusiv al vederii și al stării cardiovasculare. Cu toate acestea, pentru șoferii de autoturisme sau motocicliști, țările UE pot opta pentru înlocuirea controlului medical cu formulare de autoevaluare sau, în cazul reînnoirii permisului de conducere, cu alte măsuri alternative.
La inițiativa deputaților europeni, autoritățile naționale vor fi încurajate să sensibilizeze publicul cu privire la standardele minime de aptitudine fizică și mentală pentru conducerea autovehiculelor.
Înalta Curte de Casație și Justiție respinge categoric acuzațiile potrivit cărora sporurile salariale ale judecătorilor ar fi fost majorate printr-un ordin administrativ și subliniază că toate modificările sunt strict conforme cu legea.
Înalta Curte neagă modificarea ilegală a sporurilor pentru judecători FOTO: Arhivă
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) reacționează la afirmațiile apărute recent în spațiul public cu privire la presupuse modificări ale cuantumului sporurilor pentru risc și suprasolicitare psihică, precum și pentru păstrarea confidențialității.
„Conform legislației actuale, indemnizațiilor lunare ale judecătorilor (ca de altfel și celor ale procurorilor) le sunt aplicabile, în conformitate cu condițiile de acordare stabilite de lege pentru fiecare în parte, exclusiv trei categorii de sporuri: sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul pentru păstrarea confidențialității”, transmite ÎCCJ.
În ceea ce privește sumele, instanța supremă precizează că sporul pentru condiții de muncă a fost redus de la 1500 de lei brut la 300 de lei brut lunar, în urma intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 36/2025. Celelalte două sporuri, cel pentru risc și suprasolicitare neuropsihică (de până la 25% din indemnizație) și cel pentru confidențialitate (de până la 5%), nu au suferit nicio modificare.
Modificările nu pot fi făcute prin ordin administrativ
Înalta Curte subliniază că „atât cuantumul fiecărui spor în parte, cât și limitele stabilite pentru cuantumul total al acestora sunt stabilite prin lege și pot fi modificate exclusiv printr-un act normativ de forța legii”. Prin urmare, „o presupusă modificare a acestora printr-un act administrativ infralegal este exclusă, nu s-a produs și nu avea cum să se producă”.
Ca urmare, ordinele emise la 1 iulie 2025 de președintele Înaltei Curți nu reprezintă o inițiativă proprie, ci „au pus practic în aplicare prevederile OUG nr. 36/2025”, fără să intervină asupra celorlalte sporuri sau a limitei totale prevăzute de lege.
Răspuns față de opiniile politice
Înalta Curte își exprimă îngrijorarea față de declarațiile venite din partea unor politicieni sau instituții ale statului, făcute „fără o informare completă și profesionistă” cu privire la mecanismele legale aplicabile. „Aceste aspecte se presupune că ar trebui să fie cunoscute la nivelul tuturor puterilor statului din care au provenit opiniile exprimate astăzi”, afirmă instituția.
Instanța supremă atrage atenția că o astfel de „singularizare în mod negativ a judecătorilor” afectează nu doar independența sistemului judiciar, ci și prestigiul acestuia, mai ales în contextul în care instanțele vor fi chemate să soluționeze posibile litigii legate de aceste chestiuni.
Respectarea legii, prioritate pentru Înalta Curte
„Înainte de a fi judecători, colegii noștri din cadrul Înaltei Curți și a tuturor celorlalte instanțe judecătorești sunt cetățeni români, revenindu-le, precum tuturor cetățenilor, nu doar obligația de a se supune legii, dar și dreptul ca legea să fie respectată de toate puterile și autoritățile statului, indiferent de calitatea cetățeanului față de care este aplicată”, se arată în comunicat.
Înalta Curte asigură că, în calitate de ordonator principal de credite, „face strict aplicarea legii” în ceea ce privește drepturile salariale ale judecătorilor.
Expertul în resurse umane Doru Șupeală i-a transmis o serie de recomandări premierului Ilie Bolojan, prin care să taie „nesimțirea și ticăloșia cu care sunt jefuiți banii publici”.
Expertul în HR Doru Șupeală FOTO: FB
Mesajul a fost publicat pe pagina sa de Facebook.
„Domnule Ilie Bolojan, trei idei simple ca să mai tăiați naibii din nesimțirea și ticăloșia cu care sunt jefuiți banii publici:
1. Interziceți decontarea din bani publici pentru care au loc în resorturi de lux la mare și la munte și unde primarii nesimțiți, dar și funcționarii cu tupeu, își cumpără bilete de câte 7-10 zile. Dacă tot vor să învețe, să o facă online, au toate condițiile
2. Interziceți finanțarea din bani publici pentru toate manifestările de tip Ziua Orașului, Ziua Comunei, Hramul Bisericii, Fii Satului și orice altă mizerie de felul ăsta, care este de fapt doar o beție colectivă cu lăutari de prost gust, pe bani de la buget.
3. Interziceți finanțarea din bani publici a oricărui club sportiv profesionist, acestea trebuie să fie private, mai ales în sporturile de echipă.
Vedeți că se ascund pe sub tot soiul de cluburi departamentale, ONG-uri și parteneriate public-private, ca să pună gheara pe bani.
Păstrați finanțarea doar pentru sportul de masă și cel pentru copii și juniori. Pentru sportivii de elită precum David Popovici, aceștia pot fi patronați de Comitetul Olimpic Român, un singur club la nivel național”, a scris Doru Șupeală, specialist pe Facebook.
Primele măsuri de reducere a deficitului bugetar care produc efecte
Limitarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare a intrat în vigoare de la 1 iulie 2025. Decizia apare în Ordonanța de Urgență aprobată luni de Guvernul României. Măsura se va aplica până la finalul anului 2026.
Guvernul Bolojan a decis limitarea sporului acordat în sectorul public pentru activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locul de muncă respectiv.
De asemenea, concediul de odihnă suplimentar, acordat pentru prestarea de munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori activitate în locuri de muncă în care există astfel de condiții, va avea o durată cuprinsă între 3-5 zile lucrătoare.
„Aceste măsuri au fost luate din necesitatea urmăririi unei politici fiscal-bugetare prudente, care să asigure sustenabilitatea fiscală pe termen mediu şi lung, precum pentru corectarea deficitului bugetar excesiv”, a comunicat Guvernul.
Măsurile se vor aplica până la data de 31 decembrie 2026.
Republicanii din Senatul SUA au adoptat marți, 1 iulie 2025, proiectul de lege al președintelui Donald Trump privind impozitele și cheltuielile masive cu o marjă foarte mică: 51 de voturi pentru și 50 împotrivă.
Donald Trump, președintele SUA FOTO: AFP
Proiectul de lege adoptat de Senatul american avansează un pachet care ar reduce impozitele, programele de protecție socială și ar crește cheltuielile militare și de aplicare a legii imigrației, adăugând totodată 3.300 de miliarde de dolari la datoria națională, potrivit reuters.
Legislația se îndreaptă acum spre Camera Reprezentanților pentru o posibilă aprobare finală, deși o mână de republicani din această cameră și-au exprimat deja opoziția față de unele dintre dispozițiile Senatului, scrie reuters.
Trump dorește să o promulge până la sărbătoarea de 4 iulie, Ziua Independenței, iar președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că intenționează să respecte acest termen.
Măsura ar extinde reducerile de impozite din 2017 ale lui Trump, ar acorda noi reduceri de impozite pentru veniturile din bacșișuri și plata orelor suplimentare și ar crește cheltuielile pentru armată și pentru aplicarea legii privind imigrația.
De asemenea, ar reduce cu aproximativ 930 de miliarde de dolari cheltuielile pentru programul de sănătate Medicaid și ajutorul alimentar pentru americanii cu venituri mici și ar abroga multe dintre stimulentele pentru energie verde ale fostului președinte democrat Joe Biden.
Legislația, care a scos la iveală diviziunile republicane cu privire la creșterea rapidă a datoriei naționale de 36.200 de miliarde de dolari, ar ridica plafonul autoimpus al datoriei guvernului federal cu 5.000 de miliarde de dolari.
Congresul trebuie să ridice plafonul în lunile următoare sau riscă o incapacitate de plată devastatoare.
Proiectul aprobal la limită
Senatul a adoptat măsura cu 51 de voturi pentru și 50 de voturi împotrivă, vicepreședintele JD Vance stabilind o egalitate după ce trei republicani – Thom Tillis din Carolina de Nord, Susan Collins din Maine și Rand Paul din Kentucky – s-au alăturat celor 47 de democrați care au votat împotriva proiectului de lege.
Votul a urmat unei dezbateri care a durat toată noaptea, în care republicanii s-au confruntat cu prețul proiectului de lege și cu impactul acestuia asupra sistemului de sănătate din SUA.
O mare parte din negocierile târzii au avut ca scop convingerea senatorului republican Lisa Murkowski din Alaska, care a semnalat că va vota împotriva proiectului de lege fără modificări semnificative.
Proiectul final al Senatului a inclus două prevederi care au contribuit la obținerea votului ei: una care trimite mai multe fonduri de ajutor alimentar în Alaska și în alte câteva state și alta care prevede 50 de miliarde de dolari pentru a ajuta spitalele rurale să facă față reducerilor radicale la Medicaid.
Johnson, președintele Camerei Reprezentanților, a declarat în timpul unui interviu acordat lui Sean Hannity, de la Fox News, că liderii republicani vor încerca să treacă legislația prin Comisia pentru reguli miercuri dimineață și să o prezinte întregii Camere înainte de sărbătoarea de vineri, cu excepția cazului în care planurile de călătorie au fost perturbate de furtunile care au amenințat zona Washingtonului.
„Să sperăm că vom vota acest lucru până mâine sau cel târziu joi, în funcție de întârzierile cauzate de vreme, de călătorii și de toate celelalte – acesta este jokerul pe care nu îl putem controla”, a declarat Johnson.
Un oficial de la Casa Albă a declarat reporterilor că Trump va fi „profund implicat” în presarea republicanilor din Cameră pentru a aproba legea.
Statele Unite suspendă unele livrări de arme către Ucraina pe fondul îngrijorării că propriile stocuri au scăzut prea mult, au declarat marți oficialii, ceea ce reprezintă un eșec pentru această țară, care încearcă să respingă atacurile tot mai intense ale Rusiei.
SUA oprește livrările de arme către Ucraina FOTO: EPA EFE
Anumite muniții au fost promise anterior Ucrainei în timpul administrației Biden pentru a ajuta apărarea acesteia în timpul războiului de peste trei ani. Pauza reflectă un nou set de priorități ale președintelui Donald Trump și a venit după ce oficialii departamentului apărării au analizat stocurile americane și și-au exprimat îngrijorarea.
„Această decizie a fost luată pentru a pune pe primul loc interesele Americii, în urma unei revizuiri a sprijinului și asistenței militare acordate de națiunea noastră altor țări din întreaga lume. Forța forțelor armate ale Statelor Unite rămâne de necontestat – întrebați Iranul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe.
Încetinirea unor livrări de arme promise Kievului de către administrația fostului președinte Joe Biden a venit în ultimele zile, au spus două surse pentru Reuters, adăugând că interceptoarele de apărare aeriană pentru a ajuta la doborârea dronelor și proiectilelor rusești se numără printre articolele amânate.
Într-un e-mail, Pentagonul a declarat că îi oferă președintelui Donald Trump opțiuni pentru a continua ajutorul militar acordat Ucrainei, în conformitate cu obiectivul de a pune capăt războiului Rusiei din această țară.
„În același timp, departamentul examinează riguros și își adaptează abordarea pentru a atinge acest obiectiv, păstrând în același timp pregătirea forțelor americane pentru prioritățile de apărare ale administrației”, a declarat Elbridge Colby, subsecretarul pentru politici.
Oprirea unor arme din partea SUA este o lovitură pentru Ucraina, în condițiile în care Rusia a lansat recent unele dintre cele mai mari atacuri aeriene din timpul războiului, într-o campanie de bombardament tot mai intensă care a spulberat și mai mult speranțele unui progres în eforturile de pace susținute de Trump. Discuțiile dintre părți au fost oprite.
Până în prezent, SUA au furnizat Ucrainei arme și asistență militară în valoare de peste 66 de miliarde de dolari de când Rusia și-a invadat vecinul în februarie 2022.
Pe parcursul războiului, SUA a făcut presiuni de rutină pentru ca aliații să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare aeriană. Dar mulți sunt reticenți în a renunța la sistemele de înaltă tehnologie, în special țările din Europa de Est care se simt, de asemenea, amenințate de Rusia.
Trump s-a întâlnit cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski în marja summitului NATO de săptămâna trecută și a lăsat deschisă posibilitatea de a trimite Kievului mai multe sisteme de rachete de apărare aeriană Patriot fabricate în SUA, recunoscând că acestea ar ajuta cauza ucraineană.
„Ei doresc să aibă rachete antirachetă, OK, așa cum le numesc ei, Patriots. Și vom vedea dacă putem face unele disponibile. Și noi avem nevoie de ele”, a spus Trump.
Un cutremur cu magnitudinea 3,6 s-a produs miercuri, 2 iulie 2025, în zona seismică Vrancea, a anunțat Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Cutremur în România Foto: Arhivă
Cutremurul a avut loc la ora 7.19 în județul Vrancea.
Seismul a avut magnitudinea 3,6 și s-a produs la adâncimea de 110 kilometri.
Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Focșani (43 km), Sfântu Gheorghe (66 km), Buzău (71 km), Brașov (81 km), Bacău (90 km), Bârlad (95 km).
Expertul în conducere defensivă, Titi Aur, bun prieten cu Mihai Leu, a dezvăluit cuvintele cutremurătoare pe care i le-a transmis regretatul campion, în timp ce era pe patul de spital, de la Fundeni.
Titi Aur și Mihai Leu au făcut echipă la Raliul Aradului FOTO: FB
Titi Aur a povestit la Antena 3 CNN că l-a vizitat pe Mihai Leu în urmă cu câteva luni, când acesta se afla în spital, luptându-se cu boala incurabilă, care l-a biruit în cele din urmă.
„Acum o lună, am fost la el la spital. Era într-o rezervă, având-o alături pe soția sa, Anna. Mi-a spus: «Titi, când ești în șanț, trebuie să te uiți la stele». Cred că acum este între stele. Adevărata luptă nu a dus-o cu boxul sau cu raliurile, a dus-o cu boala, din păcate. (…)Când am intrat la el în rezervă, la Fundeni, deși fizic se vedea că nu este bine, era optimist. Spunea va ieși din spital, când am fost eu la el, în luna mai, că va mai urma încă operație și că sigur își va reveni”, a spus Titi Aur, campion național la raliuri și expert în conducere defensivă.
Mihai Leu a murit luni, 1 iulie 2025, la vârsta de 56 de ani. Fostul campion mondial la box și multiplu campion la raliuri era internat în stare gravă la Institutul Clinic Fundeni, unde fusese adus cu un elicopter în 21 iunie, în urma unei hemoragii.
Vestea tragică a fost confirmată pe pagina oficială de Facebook a sportivului.
„Cu profundă durere, anunţăm trecerea în nefiinţă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât şi pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepţional, a fost un simbol de voinţă, curaj şi pasiune. Pentru fani, Mihai a fost şi va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă şi prin demnitatea cu care şi-a trăit viaţa. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soţ şi un tată minunat. Moştenirea lui merge mai departe prin toţi cei care l-am iubit, l-am susţinut şi am fost martori la parcursul său unic. Nu te vom uita niciodată”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a sportivului.
Mihai Leu suferea de insuficienţă pulmonară şi metastaze pulmonare.
Fost campion la box și fost pilot de curse a aflat că are cancer la colon în 2014.
Președintele Donald Trump a anunțat că Israelul „a fost de acord cu condițiile necesare”, pentru a finaliza o încetare a focului în Gaza, deși nu a fost imediat clar dacă Hamas va accepta termenii.
Donald Trump FOTO: EPA EFE
Doi oficiali ai administrației au declarat că Hamas mai trebuie să fie de acord cu acordul. Într-o postare pe platforma sa, Trump a spus că qatarienii și egiptenii îl vor livra.
„Israelul a fost de acord cu condiţiile necesare pentru a finaliza CEASEFIRE-ul de 60 de zile, timp în care vom lucra cu toate părţile pentru a pune capăt războiului. Qatarul şi egiptenii, care au muncit din greu pentru a ajuta la aducerea păcii, vor livra această propunere finală. Sper, pentru binele Orientului Mijlociu, ca Hamas să accepte acest acord, deoarece situaţia nu se va îmbunătăţi – SE VA Înrăutăţi. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată acestei probleme!”, a transmis preşedintele american.
CNN a relatat anterior că oficialii qatarioți au prezentat marți atât Hamas, cât și Israelului o nouă propunere pentru o încetare a focului de 60 de zile, care este susținută de administrația Trump, potrivit unei surse familiare cu această chestiune.
Propunerea a fost finalizată după luni de eforturi de culise conduse de trimisul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat sursa. Propunerea a fost prezentată în aceeași zi în care ministrul israelian pentru afaceri strategice, Ron Dermer, a vizitat Washingtonul pentru întâlniri cu înalți funcționari ai administrației Trump.
Noua propunere vine la doar câteva zile după ce Qatarul a ajutat la medierea unei încetări a focului între Iran şi Israel, după atacurile SUA şi Israelului asupra programului nuclear al Iranului şi la câteva luni după ce o propunere iniţială de încetare a focului pentru Gaza, susţinută de administraţia Trump, a fost respinsă de Hamas.
O sursă a declarat pentru CNN că noua versiune – la care a lucrat şi Qatarul – a încercat să ia în considerare preocupările Hamas cu privire la propunerea anterioară. În timpul încetării focului, ostaticii israelieni ar fi eliberaţi în schimbul prizonierilor palestinieni, a adăugat sursa.
Casa Albă nu a comentat detaliile propunerii, care au fost raportate înainte de postarea lui Trump pe Truth Social.
Trump este aşteptat să se întâlnească luni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, despre care CNN a relatat că analizează dacă să urmărească o încetare a focului sau să intensifice atacurile asupra Gaza.
„E ca un film SF apocaliptic”. Aşa este descrisă situația din Fâșia Gaza de către un oficial de la o organizație umanitară. Analistul de securitate Andrei Schwartz explică cauzele acestei crize.
Situație dificilă pentru palestinienii din Gaza. FOTO: EPA EFE
Fâșia Gaza este într-un haos generalizat, scrie presa internațională. Martorii vorbesc despre scene post-apocaliptice în contextul luptelor pentru putere între Hamas, clanuri locale și bande infracționale, la care se adaugă și atacurile israeliene continuă, relatează The Guardian.
„Sunt aceste bande care se luptă între ele, pe lângă atacuri aeriene israeliene sau trupe care împușcă oameni, iar Hamas este încă acolo, în timp ce avem kilometri peste kilometri de ruine unde oameni disperați gătesc la foc, trăiesc în corturi și sunt foarte flămânzi”, a spus un oficial umanitar. „E ca un fel de film SF post-apocaliptic.”
Până în prezent, ofensiva israeliană în Gaza, declanșată de atacul Hamas asupra sudului Israelului, a ucis peste 56.500 de palestinieni, majoritatea civili, a strămutat majoritatea celor 2,3 milioane de locuitori și a redus o mare parte din enclavă la ruine, arată The Guardian.
În ultimele luni, alți actori înarmați s-au alăturat unei lupte aprige pentru putere și influență, care s-a intensificat în timp ce ofensiva israeliană continuă. Printre grupările nou-apărute se numără variate facțiuni militante, o duzină de miliții armate care reprezintă familii sau clanuri locale importante, noi coaliții create de lideri comunitari independenți și bande criminale.
Fâșia Gaza este împărțită în veritabile zone de influență
Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) dețin o mare parte din teritoriu, inclusiv o „zonă tampon” întinsă, unde construcțiile au fost demolate, precum și o porțiune sudică de-a lungul graniței cu Egiptul, unde lucrează îndeaproape cu Forțele Populare, o miliție condusă de fostul deținut și contrabandist Yasser Abu Shabab. Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, a confirmat că Israelul furnizează arme clanurilor care se opun Hamas.
În ultimele săptămâni, ONU și alte agenții au primit permisiunea de introduce aproximativ 70 de camioane pe zi. Majoritatea transportă făină pentru bucătăriile comunitare din Gaza, dar sunt de obicei oprite de baricade din blocuri de beton și apoi deposedate de încărcături, uneori de bande armate, dar cel mai adesea de civili disperați.
„Scenele sunt îngrozitoare. E vorba de 50 de camioane, întinse pe doi kilometri, și 50.000 de civili care se adună pe drumuri, încercând să obțină făina”, a declarat un alt oficial din domeniul ajutorului umanitar din Gaza.
Mulți civili au fost uciși în timp ce încercau să ajungă la centrele de distribuție a alimentelor deschise luna trecută de Fundația Umanitară Gaza (GHF), o organizație privată secretă susținută de SUA și Israel. GHF a declarat duminică că a livrat în siguranță peste 51 de milioane de mese, în ciuda „unui mediu extrem de volatil”.
Un raport publicat săptămâna trecută de Haaretz a citat mai mulți soldați israelieni care au spus că au primit ordine de a trage asupra civililor. Raportul a dezvăluit că IDF a lansat o anchetă privind potențiale crime de război.
Un ofițer citat în raport a relatat ziarului despre haosul ce începe să cuprindă din Gaza. „Sunt staționat acolo și nici măcar eu nu mai știu cine trage în cine”, a spus el.
„Este clar că Fâșia Gaza se află într-o criză umanitară de proporții”
Analistul de politică externă Andrei Schwartz a analizat pentru „Adevărul” situația din Gaza.
„Este clar că Fâșia Gaza se află într-o criză umanitară de proporții. Este la fel de clar că această situație e cauzată de decizia majorității populației din Gaza de a alege la conducere pe teroriștii Hamas. Nu doar că i-au ales la conducere, dar i-au protejat timp de 17 luni, de pe 7 octombrie, nu au oferit Israelului informații în privința unde sunt deținuți ostaticii israelieni”, a explicat analistul.
Conform acestuia, Israelul are aceste obiective: distrugerea Hamas ca forță militară și politică și eliberarea ostaticilor israelieni capturați în atacul din 7 octombrie 2023.
Prevenirea reapariției unei amenințări teroriste dinspre Gaza.
Întrebat despre acuzațiile împotriva Israelului din partea mai multor instituții internaționale și ONG-uri, printre care și Comisia Specială ONU (noiembrie 2024), de folosirea unor metode „conforme caracteristicilor genocidului”, Andrei Schwartz a susținut:
„Acuzatia de genocid este rușinoasă, pentru că se aplică unui popor care a trecut prin genocid, dar nu a comis niciodată unul. Sunt 15 milioane de evrei în lume, vreo 2 miliarde de musulmani, vreo 2,5 miliarde de creștini.”
Analistul reamintește definiția juridică a genocidului (Convenția ONU 1948): „Genocidul este definit ca intenția de a distruge, în totalitate sau în parte, un grup etnic, național, rasial sau religios.”
„Hamas folosește civilii ca scuturi umane”
În acest context, poziția Israelului este, conform acestuia: „Vizează doar teroriștii Hamas/JIP/etc., nu civilii. Hamas folosește civilii ca scuturi umane. Atât ostaticii israelieni, cât și propria populație. Orice moarte civilă este „neintenționată”, dar inevitabilă într-un conflict urban.”
„Populația din Gaza a crescut începând cu 7 octombrie 2023. Dacă Israelul (sau orice altă țară) își dorea să comită un genocid împotriva a 2 milioane de locuitori, puteau să ucidă multe sute de mii, sau chiar milioane în mai mult de 1 an și jumătate de război. De unde știu asta? Pentru că asta s-a întâmplat în Rwanda (1 milion de victime), Sudan (300–500 de mii de victime), în Siria (peste 500 de mii) din partea unor armate mult mai puțin avansate față de cea a Israelului. Iar în Ucraina, doar în orașul Mariupol au fost uciși cam 100 de mii de locuitori – în câteva luni de asalt și asediu”, completează acesta.
Analistul susține că mare parte din organizația teroristă Hamas, cam 25.000 de membri ai grupării – au fost uciși de armata israeliană: „Nu există nicio opreliște pentru armata israeliană în a ucide mii sau zeci de mii de civili în fiecare zi, dacă asta ar dori. O minimă logică trebuie aplicată și în această situație, un filtru al pseudo-știrilor care ne bombardează”, a concluzionat el.
Întrebat despre cât de serioasă va fi ancheta privind posibile crime de război după apariția unor indicii că militarii israelieni ar fi tras asupra civililor în zone de distribuție ajutoare, Schwartz a susținut:
„Iarăși, media internațională (dar și organizații precum ONU și ONG-urile internaționale) iau drept „cuvântul Bibliei” ceea ce afirmă organizația teroristă islamistă Hamas. Nu există voci independente în Gaza. Ministerul sănătății este al Hamas, nu este o organizație serioasă, independentă. În fapt, unul dintre medicii dintr-un spital din Gaza a fost cel care a ucis o fată israeliană care fusese rănită doar anterior”.
Organizația GHF (Gaza Humanitarian Foundation) a anunțat ieri că Hamas a plasat recompense asupra angajaților acestei fundații care se ocupă cu livrarea de ajutoare umanitare și de mâncare, detaliază el.
Mai mult, GHF a dezvăluit că 12 dintre angajații locali (arabi palestinieni) ai organizației au fost uciși de către Hamas.
Ce se întâmplă acum în Gaza? „Această fundație, care a fost creată pentru a ajuta populația civilă de acolo (și pentru ca Hamas să nu mai fure toate ajutoarele!), este atacată în fiecare zi de teroriștii musulmani. Tot ei lansează apoi „știri” cum că Israelul ar trage, și le plasează centrelor de presă din întreaga lume (Reuters, AP, AFP, BBC, France 24, CNN etc.). Apoi, în media din țările mai mici, precum este România – preluăm aceste știri „cu preocupare și îngrijorare”. Trebuie să aplicăm același filtru critic pe care l-am aplicat când „știrile” erau produse de la Kremlin sau de către frații Hamas – Statul Islamic din Siria și Iraq (Daesh/ISIS)”, a concluzionat el.
Registrul Auto Român (RAR) recomandă șoferilor să acceseze platforma de informare a producătorului auto și să se prezinte la service-ul auto al acestuia, ca parte a unei campanii de rechemări pentru 26 de mărci de mașini, construite între 1998 și 2019.
O parte din campaniile de rechemare impactează componenta «airbag»/FOTO: RAR
„Registrul Auto Român (RAR) recomandă posesorilor de autovehicule să acceseze în cel mai scurt timp platformele de informare ale producătorilor auto sau să se prezinte în rețeaua autorizată de service-uri a producătorilor. RAR atrage atenția că în momentul de față se derulează o serie de campanii de rechemări pentru următoarele mărci auto, construite între 1998 și 2019:
RAR precizează că posesorii de autovehicule trebuie să trateze cu celeritate aceste notificări deoarece vizează probleme tehnice și cu impact major asupra sistemelor de siguranță activă și siguranță pasivă.
Exemplificăm că o parte dintre aceste campanii de rechemare impactează componenta «airbag»”, transmite marți, 1 iulie, RAR într-un comunicat.
De asemenea, instituția a precizat că, potrivit studiilor, a fost identificat un ris legat de „combinarea unui climat cald și umed cu îmbătrânirea vehiculului, care ar putea determina degradarea anumitor componente chimice prezente în declanșarea airbagului.”
În cazul unui impact, airbagurile defecte se pot sparge atunci când sunt declanșate și pot proiecta fragmente metalice în habitaclu care ar putea provoca răni grave sau chiar deces.
Trebuie remediate zeci de mii de mașini
RAR precizează că impactul asupra parcului auto din România în privința autovehiculelor ale căror probleme tehnice trebuie remediate este de aproape 14.000 de mașini (siguranță activă) și peste 85.000 (siguranță pasivă).
„RAR menționează că este vorba doar de mașini raportate ca vândute în România prin rețeaua producătorilor, nu și de cele achiziționate din piața comunitară, acestea urmând a fi identificate ulterior, fie de producători, fie de reprezentanții producătorilor din țara noastră.
Pentru a veni în sprijinul clienților săi, RAR are în vedere ca, într-un termen scurt, să includă în certificatul RAR Auto-Pass (care poate fi solicitat pe site-ul RAR, www.rarom.ro) atenționările privind campaniile de rechemare în service-uri, dar și crearea unei platforme interactive care să faciliteze accesul publicului privind campaniile de rechemare. Astfel, vom putea atenționa clienții care se prezintă la RAR sau în stațiile ITP pentru diverse activități despre aceste campanii”, transmite instituția.
Nu în ultimul rând, RAR i-a atenționat pe cei care refuză să participe la remedierea defecțiunilor că își pun în pericol atât propria siguranță, cât și pe cea a celorlalți participanți la trafic.
„Precizăm că toate campaniile de rechemare în service sunt gratuite.
În calitate de autoritate în domeniul siguranței rutiere, RAR se implică activ în derularea campaniilor de rechemare în service-uri a autovehiculelor identificate ca având probleme tehnice”, încheie RAR.
Peste 200 de percheziții au loc marți dimineață, 1 iulie, la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din orașul Săveni, județul Botoșani, acuzate de săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.
FOTO: Poliția de Frontieră
„Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) şi ofiţeri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) au pus în executare în cursul zilei de astăzi, 1 iulie 2025, un număr de 206 mandate de percheziţie domiciliară la sediile unor instituţii publice şi la locuintele unor persoane fizice”, informează Parchetul ICCJ.
Activităţile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se desfăşoară cercetări privind săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici de pe raza judeţului Botoşani, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.
Ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici dintr-un serviciu de evidenţa populaţiei şi o primărie, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Federaţia Rusă, Ucraina si Republica Moldova.
„Datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar şi la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data naşterii, locul naşterii, totul cu scopul obţinerii de către beneficiar a unui act de identitate care face dovada identităţii, a cetăţeniei române şi, după caz, a domiciliului sau a reşedinţei în România”, precizează Parchetul ICCJ.
Datele menţionate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea reală a beneficiarilor, în condiţiile în care marea lor majoritate au depus certificate de cetătenie română anterior falsificate, sunt incluse în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor.
„În mod concret, beneficiarii au obţinut cărţi de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetăţeniei române şi care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparţinând unor cetăţeni români care nu erau titularii spaţiului respectiv si chiar fară acordul lor, prin întocmirea în fals a declaraţiilor de luare în spaţiu şi implicit fără prezenţa lor în faţa funcţionarului de la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor”, explică Parchetul.
Astfel, în cursul anilor 2023 – 2024, pe raza unui serviciu de evidență a populației și-au stabilit domiciliul în mod fictiv 7000 de persoane născute în Rusia, Ucraina, Republica Moldova sau alte foste state sovietice.
Potrivit Antena 3 CNN, una din persoanele care a beneficiat de un asemenea document ar fi românul acuzat că este autorul atacului asupra casei premierului Keir Starmer. Deși a fost prezentat ca fiind român, tânărul este un cetățean ucrainean care vorbește doar limba rusă.
Prima sesiune parlamentară se încheie într-o formula diferită față de cea de la debutul actualei legislaturi. Aproximativ 40 de aleși ai partidelor suveraniste au schimbat formațiunea sau au rămas neafiliați în urma desființării grupurilor din care făceau parte.
SOS și POT au rămas fără grupuri la Senat FOTO Inquam Photos / George Călin
În ianuarie, la Camera Deputaților, partidele suveraniste aveau 115 mandate din cei 331 de membri, iar la Senat 47 din cei 133 de membri, adică un total de 162 de parlamentari, peste o treime și cu doar 71 de oameni lipsǎ până la a face majoritatea necesară trecerii unei moțiuni de cenzură, instrumentul de care se poate folosi opoziția pentru a da jos guvernul.
Acum, la finalul primei sesiuni parlamentare, situația este diferită. Pentru a trece o moțiune de cenzurǎ, partidele suveraniste trebuie să aducă peste 100 de voturi. În doar șase luni de mandat, toate cele trei formațiuni politice suveraniste au pierdut oameni, iar partidele mai mici, SOS și POT, au pierdut grupurile parlamentare de la Senat.
POT, primul partid care rămâne fără grup la Senat
Partidul Oamenilor Tineri (POT), condus de Anamaria Gavrilă, intrat în Parlament pe fondul susținerii lui Călin Georgescu la prezidențiale, a fost primul care a pierdut din aleși, fie ca a fost vorba despre demisii sau excluderi. POT avea șapte senatori, însǎ grupul s-a desființat în luna mai, iar la Camera Deputaților mai are 14 membri din cei 24 care au intrat inițial pe listele partidului.
SOS a eliminat mai mulți membri care s-au alăturat polului suveranist
Situația este similară și la SOS România, condus de eurodeputata Diana Șoșoacă. Grupul de la Senat a fost desființat după ce formațiunea politică a decis excluderea a trei membri: Nadia-Cosmina Cerva, Petrea Dorin Silviu și Clement Sava. Excluderile vin la scurt timp după un alt val de eliminări. Adrian Peiu și Rodica Cușnir au fost excluși după ce au anunțat public participarea la crearea, în Parlament, a unui pol suveranist pro-european, Alianța „Întâi România”, formată din oameni din SOS, POT și neafiliați, care a arătat deschidere față de noul guvern.
Din grupul de la Senat au mai plecat Onea Olga, Ionel Carp și Gheorghe Daniel Paul Romeo, ultimii doi fiind afiliați grupului PSD. Astfel, SOS România a ajuns la doar 6 parlamentari la Senat, din cei 14 care erau inițial.
La Camera Deputaților a pierdut 11 membri, rămânând doar 17. Primii au plecat în primele zile de după vacanța parlamentară, în februarie, chiar după ce și-au preluat mandatele. Szőke Ecaterina-Mariana, Moiseev Alexandrin, Andrei Cosmin și Băişanu Ştefan-Alexandru s-au afiliat PSD. În iunie s-a alăturat și Jianu Iosif-Florin, care a plecat încă din mai din SOS. Andrei Cosmin Gușă a trecut la AUR chiar la începutul lunii iunie, iar alți 5 au rămas neafiliați, între care și Ciprian Ciubuc, deputat care este la al doilea mandat, primul fiind pe lista AUR.
AUR, amenințat de înființarea altui partid
Situația partidului condus de George Simion, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), este una mai bună în ce privește numărul de membri, însă formațiunea este amenințată de înființarea partidului Acțiunea Conservatoare de către fostul eurodeputat și co-președinte Claudiu Târziu, care a fost înlăturat din partid. Din AUR au plecat 3 deputați: George Becali, Alecu Robert, care l-au urmat pe fostul co-președinte Claudiu Târziu, și Neacșu Andreea Firuța.
Partidele suveraniste, în Parlament datorită „conjuncturii” de la momentul alegerilor
Politoligul George Jiglău subliniază că intrarea POT și SOS „a fost o chestiune foarte conjuncturală”, cu „impact pe termen lung”, în contextul calendarului intercalat al alegerilor de la finalul anului trecut, când parlamentarele s-au desfășurat între cele două tururi de scrutin prezidențiale, iar Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc în turul I anulat: „Dacă veneau alegerile astea poate după o lună sau, cine știe, mă rog, așa era calendarul, odată cu aceste alegeri prezidențiale, poate că nici nu exista pot în Parlament”.
Mai mult, în cazul SOS și POT era de așteptat să existe mutări, iar în unele cazuri, votul pentru suveraniști a venit și ca o pedeapsă pentru partidele mari: „Să nu uităm că în toamnă și la prezidențiale, cred că într-o măsură rezonabilă și la parlamentare, putem să presupunem că s-a întâmplat la fel, mulți alegători și-au formulat intenția sau decizia de vot mai degrabă, pe loc, chiar în cabina de vot sau măcar în ziua votului. Deci, nu știu dacă vorbim despre niște decizii care să stea în spatele votului pentru partide de genul ăsta, care să fi fost într-atât de complexe și sofisticate, în așa fel încât acum acești alegători să se simtă profund înșelați în așteptările lor”.
„Loialitatea lor principală e doar secundar față de partidul care i-a trimis acolo, partidul e ca un soi de vehicul” – George Jiglău, politolog
În ciuda faptului că mutările de la o formațiune politică la alta schimbă construcția inițială data de votul alegătorilor, politologul explică faptul că mandatul unui parlamentar nu este imperativ, este unul cu caracter reprezentativ.
„Și sunt aceste trei nivele de reprezentare politică. Primul nivel este națiunea, statul în ansamblu, deci ei când depun jurământul ca parlamentari, ei față de țară depun jurământul. Ăsta este elementul, în baza căruia, care se invocă constituțional vorbind, pentru care ei nu își pot pierde mandatul. Evident că este o chestiune de interpretare și aici, dar asta este interpretarea și aici de multă vreme încoace și nu știu dacă se va schimba foarte curând, că mandatul nu este imperativ față de alegătorii din circumscripția pe care o reprezintă, e un mandat reprezentativ și primul nivel de reprezentare și cel mai important este cel față de țară, de națiune în ansamblu. Apoi al doilea este partidul și al treilea este circumscripția electorală.
Deci, loialitatea lor principală e doar secundar față de partidul care i-a trimis acolo, partidul e ca un soi de vehicul, dar odată ce ai ajuns ești reprezentant. Ai fost votat via partid, dar tu ai fost votat și ai ajuns să depui jurământul acolo să-ți primești un mandat validat de către Curtea Constituțională, de Parlament în ansamblu, atunci tu ți-l păstrezi ca să continui unde crezi tu de cuviință”, mai arată George Jiglău.
Angajații Ministerului Finanțelor Publice, condus de liberalul Alexandru Nazare, Ministerul Justiției, condus de social-democratul Radu Marinescu, dar și cei de la Institutul Național de Statistică au ieșit să protesteze în fața instituțiilor, în contextul măsurilor fiscale anunțate de Executiv în vederea reducerii deficitului bugetar.
UPDATE 13:00
Cu angajații din Ministerul Finanțelor s-au solidarizat cei de la Ministerul Justiției și de la Institutul Național de Statistică (INS), potrivit imaginilor surprinse de fotoreporterul Gândul.
O angajată a Ministerului de Finanțe se plânge că „nu are program fix”. Cât despre OUG aprobată luni de Guvern, care prevede plafonarea sporurilor la suma de maximum 300 de lei, aceasta spune că „s-a acordat datorită faptului că salariile au fost tot timpul mici”. (VIDEO articol)
Angajați din ministere cer ca Executivul să facă mai repede legea salarizării unitare.
FOTO: Mihai Pop/ Gândul
UPDATE 12:10
Ministrul Alexandru Nazare a ieșit pe holul instituției, în fața biroului său, să stea de vorbă cu oamenii din minister.
„Veniți în fiecare birou la fiecare etaj să vedeți cum arată biroul”, spune o angajată.
„Să vă fie rușine!”, se mai aude o altă voce din fundal.
Nazare i-a invitat pe reprezentanții angajaților la discuții, potrivit imgainilor video publicate de SEDLEX.
Știrea inițială
„Angajații sunt hotărâți să protesteze oricât va fi nevoie, chiar să oprească activitatea, dacă nici acum, sub amenințarea unui deficit bugetar excesiv și a unor măsuri care afectează toată populația, nu vor fi făcuți pași clari”, spune Vasile Marica, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Finanțe.
Potrivit sursei citate, evaziunea fiscală reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru țară, după cum recunoaște și CSAT. Cauza, spune acesta, este legislația „incoerentă, inadecvată și impredictibilă” în domenii precum colectarea TVA, procedura insolvenței și prețurile de transfer.
Finanțiștii mai spun că lupta cu evaziunea fiscală nu se poate face cu un sistem „subdimensionat și subfinanțat”. Sindicaliștii cer Guvernului României adoptarea unui pachet legislativ pe trei componente:
recunoașterea funcției specifice pentru angajații Fiscului cu protecție, respect, responsabilități și sancțiuni clare;
salarizare corespunzătoare complexității activității și incompatibilităților la care sunt supuși;
și întinerirea sistemului prin angajarea de personal tânăr capabil să se adapteze la digitalizare.
Foto/ Video: Mihai Pop/ Gândul
CITEȘTE ȘI:
Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …
După o perioadă de tăcere operațională, dronele Bayraktar TB2 — simbol al primelor luni de rezistență ucraineană — revin în arsenalul activ al Kievului, cu o nouă misiune: țintirea navelor de război rusești din apropierea Crimeei, scrie euromaidanpress.com.
Drone trurcești Bayraktar/FOTO:Arhiva
Reluarea utilizării acestor drone vine pe fondul unor evoluții semnificative: uzinele ucrainene produc acum peste 120 de unități anual, grație unui parteneriat consolidat cu Turcia. În paralel, Ucraina a reușit să slăbească semnificativ rețelele de supraveghere și apărare aeriană rusești din peninsulă — o precondiție esențială pentru relansarea operațiunilor aeriene riscante.
Trecutul recent: un simbol devenit vulnerabil
În debutul invaziei ruse, Bayraktar-ul s-a impus ca una dintre puținele arme capabile să destabilizeze formațiunile rusești în mișcare. Însă, pe măsură ce Moscova și-a consolidat apărarea antiaeriană, semnătura radar vizibilă a dronei a devenit un handicap. Ucraina a fost forțată să le retragă din prima linie.
Astăzi, condițiile s-au schimbat. Capacitatea locală de producție și degradarea sistematică a apărării ruse deschid un nou capitol operațional.
Atacuri asupra platformelor petroliere și a vaselor de debarcare
O înregistrare recentă arată cum mai multe Bayraktar TB2 au lovit ambarcațiuni rusești în apropiere de limanul Tendrivska, în contextul unei încercări de debarcare a forțelor ruse pe insule strategice. Atacul nu a fost singular: Ucraina extinde aceste operațiuni spre platformele petroliere din larg, capturate anterior de ruși și utilizate drept posturi de supraveghere și relansatoare de semnal pentru drone.
Pentru ambele tabere, aceste platforme au devenit puncte nodale — teren disputat în mod repetat, cu controlul schimbându-se de la o săptămână la alta.
Sprijin occidental și tactici combinate
Sprijinul occidental nu este doar politic sau economic. Zborurile regulate ale aeronavelor britanice de recunoaștere RC-135W în vestul Crimeei indică o coordonare complexă, menită să furnizeze Ucrainei informații în timp real. La sol, aceste date sunt utilizate de operatorii Bayraktar, care pot reacționa rapid și ținti cu precizie.
Rusia contraatacă printr-o combinație de drone Lancet și platforme de recunoaștere ZALA. Însă, potrivit analiștilor ruși, eficiența acestui sistem este limitată în fața ambarcațiunilor ucrainene rapide, dotate acum cu bruiaje electronice și chiar rachete sol-aer improvizate, capabile să doboare drone sau chiar avioane inamice.
Operațiuni asupra apărării aeriene ruse
Un moment de cotitură în acest puzzle operațional a venit recent, când Direcția de Informații a Armatei Ucrainene a executat o lovitură de precizie asupra unui complex S-400 rusesc din Crimeea. Au fost distruse radarele esențiale 92N2E și 91N6E, precum și un lansator de rachete. Acest atac a „deschis cerul” deasupra Crimeei de vest și a Mării Negre, permițând reluarea incursiunilor aeriene.
Într-o mișcare imediată, Ucraina a lansat două rachete Neptune asupra unei baze de forțe navale speciale ruse din Chornomorske, provocând daune majore.
Flota rusă se retrage, Crimeea devine vulnerabilă
Pe fondul acestor presiuni, comandanții ruși au retras o mare parte a flotei din apele contestate, transformând-o într-o prezență simbolică. Într-un gest care trădează disperarea, armamentul naval este demontat de pe nave și transformat în turele fixe pe țărm — o soluție care aduce mai degrabă cu improvizația unei apărări de tranșee decât cu doctrina unei superputeri navale.
Un plan strategic care prinde contur
Controlul asupra platformelor offshore oferă Ucrainei un avantaj dublu: capacitate extinsă de supraveghere și baze avansate pentru viitoare atacuri. Se conturează un plan coerent, în care loviturile asupra apărării antiaeriene creează culoare pentru operațiuni aeriene și navale tot mai îndrăznețe.
Revenirea Bayraktar-ului nu este doar o revenire simbolică. Este semnul unei strategii rafinate, în care Ucraina nu mai luptă doar pentru a rezista, ci pentru a recâștiga teritorii-cheie — metru cu metru, insulă cu insulă, platformă cu platformă.
Blocajul privind aderarea Ucrainei este atât de adânc înrădăcinat, încât diplomații de la Bruxelles iau în calcul ideea decuplării acesteia de candidatura Republicii Moldova, scrie ,,Euronews”.
Orban este contra aderării Kievului la UE. FOTO: Arhivă
Nu există „motive obiective” pentru a împiedica Ucraina să lanseze prima etapă a procesului de aderare, a transmis Comisia Europeană ca răspuns la veto-ul premierului Ungariei, Viktor Orban, reconfirmat de liderul maghiar în cadrul summitului UE de săptămâna trecută, notează jurnaliștii ,,Euronews”.
„Când o țară candidată este blocată fără un motiv obiectiv, în ciuda faptului că îndeplinește criteriile, întregul proces de extindere își pierde credibilitatea”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE).
Argumentele liderului de la Budapesta
Conform lui Viktor Orban, 95% dintre cei aproape 2,3 milioane de participanți la o consultare națională au fost împotriva aderării Ucrainei la blocul comunitar. Iar șeful Cabinetului de miniștri de la Budapeste a invocat aceste rezultate pentru a-și justifica veto-ul, afirmând la summit: „Am venit aici cu un mandat puternic. Dacă un membru al Uniunii Europene este în război, înseamnă că Uniunea Europeană este în război, iar nouă nu ne place acest lucru”.
CE a răspuns, subliniind că Ucraina este pregătită să deschidă primul cluster de negocieri, care acoperă teme-cheie precum democrația, drepturile omului, securitatea, sistemul judiciar și achizițiile publice. Acest cluster, cunoscut drept fundamental, deschide procesul complex, iar fiecare pas necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale UE.
„Din partea noastră, lucrurile sunt foarte clare: în prezent, Ucraina livrează reforme în cele mai dificile circumstanțe pe care ni le putem imagina.Am susținut întotdeauna o abordare bazată pe merit în privința aderării, iar în acest caz nu există niciun motiv obiectiv care să justifice blocarea deschiderii primului grup de negocieri. Sperăm cu adevărat că vom putea deschide curând acest prim grup”, a mai spus purtătorul de cuvânt al structurii europene.
Comisia a evaluat pozitiv și planul de acțiune al Ucrainei privind protecția minorităților, care urmărește armonizarea legislației interne cu standardele europene pentru a combate discriminarea și infracțiunile motivate de ură pe criterii etnice, având scopul să asigure acces egal la servicii publice și să promoveze diversitatea culturală.
Planul a fost conceput pentru a liniști îngrijorările lui Orban în contextul în care Guvernul pe care-l conduce a acuzat frecvent Ucraina că ar încălca drepturile lingvistice ale celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari care trăiesc cu precădere în regiunea Transcarpatia. Cele două țări au purtat discuții bilaterale pe acest subiect, dar negocierile s-au oprit brus în luna mai după ce Kievul a denunțat o rețea suspectă de spionaj maghiară care acționa împotriva intereselor Ucrainei.
Veto-ul lui Orban privind aderarea Ucrainei datează din iulie 2024, când Ungaria a preluat președinția semestrială a Consiliului UE, subliniind că Ucraina nu va deschide niciun cluster de negocieri pe durata mandatului său.
Oficialii și diplomații de la Bruxelles au ironizat această poziție, sperând la progrese după ce Polonia a preluat conducerea în luna ianuarie a acestui an, dar președinția poloneză nu a înregistrat rezultate în acest sens. Actualul deținător al președinției, Danemarca, a descris extinderea ca fiind o „necesitate geopolitică”, fiindhotărâtă să deblocheze procesul.
Solicitarea liderului de la Kiev
Între timp, la Kiev este tot mai multă frustrare. În timpul summitului de săptămâna trecută, președintele Volodimir Zelenski a cerut o soluție în acest sens.
„Avem nevoie acum de un mesaj politic clar-că Ucraina este ferm pe drumul european și că Europa își respectă promisiunile. Orice întârziere din partea Europei ar putea crea un precedent global – un motiv de a pune la îndoială cuvintele și angajamentele europene. Noi ne facem partea noastră. Este corect să așteptăm un răspuns pozitiv. Așadar, deschiderea primului grup de negocieri, cel al ‘Fundamentelor’, ar putea însemna mai mult decât un pas tehnic. Ar fi o decizie politică ce definește viitoarea integrare a Ucrainei în Europa”, le-a transmis Volodimir Zelenski liderilor prezenți, inclusiv lui Orban.
La finalul summitului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat sprijinul, dar fără să ofere indicii despre cum ar putea fi rezolvată disputa care durează de luni de zile.
„Sub un foc continuu, Ucraina implementează reformă după reformă. Este impresionant. Ucraina a făcut ceea ce i s-a cerut- acum trebuie să facem și noi. Pentru că procesul de aderare se bazează pe merit. Iar Ucraina merită să avanseze”, a adăugat Ursula von der Leyen.
Decizie riscantă
Blocajul este atât de profund încât diplomații au început să ia în considerare ideea decuplării candidaturilor Ucrainei și Republicii Moldova.
,,Cele două țări din Est au depus cererile aproape simultan, imediat după ce Rusia a lansat invazia la scară largă, și au fost declarate candidate în aceeași zi din iunie 2022. De atunci, au avansat împreună. Comisia consideră că ambele sunt la fel de pregătite să deschidă primul cluster și așteaptă unanimitatea statelor membre pentru a da undă verde”, conform jurnaliștilor Euronews.
Orban nu a exprimat rezerve față de Chișinău, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere tehnic, aceasta ar putea avansa în negocieri, în timp ce Ucraina așteaptă ridicarea veto-ului. Totuși, decuplarea este un pariu riscant, pentru că ar putea lăsa Kievul în urmă pe termen nelimitat și ar perpetua impresia unei promisiuni încălcate față de poporul ucrainean.
„Noi nu cerem decuplarea Moldovei. Este decizia statelor membre dacă vor să facă acest pas. Ceea ce vrem este să susținem Ucraina și Moldova în procesul de pregătire pentru aderare”, a conchis purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
:format(jpeg):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fwhatsapp-image-2025-07-01-at-12-55-50-scaled.jpeg)
:format(jpeg):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fwhatsapp-image-2025-07-01-at-12-55-52-scaled.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fmihai-leu.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F4-1.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fwhatsapp-image-2025-07-01-at-12-55-53-scaled.jpeg)
