Consiliul Economic și Social (CES) a avizat negativ primul pachet de măsuri fiscale pus în dezbatere publică de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Avizul CES este obligatoriu, dar consultativ, așadar Executivul poate adopta ordonanța.
Avizul negativ al CES este o critică față de pachetul de măsuri gândit de Guvernul Bolojan, însă nu o piedică în adoptarea lui.
Premierul Ilie Bolojan și miniștrii din cabinetul său se reunesc într-o nouă ședință, vineri, de la ora 15.00. Pe ordinea de zi, la capitolul „analiză”, se află și pachetul cu măsurile fiscale pe care Ilie Bolojan le-a anunțat miercuri.
Ministerul Finanțelor a publicat, joi, în dezbatere publică, documentul cu măsurile fiscale de austeritate.
În curs de actualizare!
CITIȚI ȘI:
Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …
Ministrul chinez de externe Wang Yi ar fi admis miercuri, într-o discuție cu șefa diplomației UE, Kaja Kallas, că Beijingul nu dorește o înfrângere a Rusiei în Ucraina, pe fondul temerii că, într-un astfel de scenariu, SUA și-ar putea îndrepta ulterior întreaga atenție către Beijing, potrivit mai multor persoane familiarizate cu schimbul de replici, citate de South China Post.
Ministrul chinez de externe Wang Yi, în vizită la Berlin FOTO EPA-EFE
Este un comentariu care ar confirma ceea ce mulți de la Bruxelles consideră a fi poziția reală a Beijingului, contrar declarațiilor publice ale Chinei că este neutră în raport cu războiul din Ucraina. Unii oficiali UE implicați au fost surprinși de franchețea remarcilor ministrului chinez de externe, potrivit surselor.
În aceeași conversație, Wang a respins, totodată, acuzația că China ar sprijini material efortul de război al Rusiei, financiar sau militar, insistând că, dacă ar face asta, conflictul s-ar fi încheiat de mult.
În cursul unei dezbateri maraton de patru ore pe o gamă largă de subiecte geopolitice și comerciale, Wang i-ar fi ținut lui Kallas – fost prim-ministru al Estoniei, care de la sfârșitul anului trecut, a preluat rolul de șef de facto al afacerilor externe ale UE – câteva „lecții și prelegeri de istorie”.
Unii oficiali UE le-au perceput drept o lecție în realpolitik, ca parte a convingerii Beijingului că Washingtonul își va îndrepta în curând întreaga atenție spre est, au declarat doi oficiali.
O interpretare a declarației lui Wang ar că, deși China nu a dorit războiul, prelungirea acestuia ar putea satisface nevoile strategice ale Beijingului, atâta timp cât SUA rămân angajate în Ucraina.
Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat în repetate rânduri că va abandona Kievul și este perceput în Europa că uneori adoptă o poziție pro-rusă asupra conflictului, scrie publicația. Luni, Pentagonul a oprit livrările unor rachete de apărare aeriană și altor muniții de precizie către Ucraina, a relatat Politico, pe fondul temerilor că arsenalul SUA e scăzut.
Conflictul de trei ani rămâne una dintre cele mai mari surse de fricțiune dintre China și blocul comunitar, care a criticat Beijingul pentru furnizarea de articole cu dublă utilizare Rusiei. Beijingul a negat acuzația și s-a poziționat ca un factor de pace care consideră atât Moscova, cât și Kievul drept parteneri.
Cu toate acestea, nu a criticat niciodată invazia Rusiei și a menținut legături diplomatice și economice strânse cu Moscova, o frustrare constantă pentru europeni.
Tonul dialogului de miercuri a fost considerat respectuos, chiar dacă pe alocuri tensionat. Cu toate acestea, unii membri din interior au fost surprinși de duritatea mesajului lui Wang, la doar trei săptămâni distanță de un important summit al liderilor în China.
Sursele au declarat că Wang i-a spus lui Kallas că summitul programat în perioada 24-25 iulie ar putea fi scurtat – un indiciu că Beijingul nu este mulțumit de modul în care UE se poziționează înainte de eveniment.
Blocul comunitar urmează să includă pe lista neagră două bănci chineze pentru încălcarea sancțiunilor impuse Rusiei, în cadrul celui de-al 18-lea pachet de măsuri împotriva Moscovei, care așteaptă aprobarea finală din partea celor 27 de state membre. În această privință, Wang a promis în repetate rânduri că va lua măsuri dacă creditorii vor fi în cele din urmă incluși pe listă.
Între timp, propria versiune a Chinei despre întâlnirea cu Kallas face puține referiri la eventuale puncte de discordie.
„Nu există niciun conflict fundamental de interese între China și UE și au interese comune largi”, se arată într-un raport publicat de Ministerul de Externe.
„Europa se confruntă în prezent cu diverse provocări, dar niciuna dintre ele nu a provenit din China în trecut, prezent sau viitor. Cele două părți ar trebui să se respecte reciproc, să învețe una de la cealaltă, să se dezvolte și să progreseze împreună și să aducă noi contribuții la civilizația umană”, se arată în comunicat.
Ucraina acuză China că oferă ajutor Rusiei
În timpul vizitei sale la Moscova, pe 8 mai, liderul chinez Xi Jinping și-a exprimat sprijinul pentru Rusia, l-a descris pe liderul Kremlinului, Vladimir Putin, drept un aliat în construirea unei noi ordini mondiale și a confirmat poziția lor comună cu privire la războiul împotriva Ucrainei, amintește Ukrainska Pravda.
Pe 17 aprilie, președintele Volodimir Zelenski a declarat, citând rapoarte ale serviciilor de informații, că China furnizează Rusiei artilerie și praf de pușcă, iar chinezii sunt implicați în fabricarea anumitor arme pe teritoriul rus.
În luna mai, serviciile de informații ucrainene au raportat că dețin dovezi ce confirmă faptul că China furnizează substanțe chimice speciale, praf de pușcă și utilaje către 20 de instalații militare din Rusia.
În iunie, Bloomberg a relatat că Trump renunță la presiunile asupra Chinei cu privire la sprijinul acordat efortului de război al Rusiei, prioritizând în schimb alte aspecte ale relației SUA-China. Publicația a relatat că administrația a pus mai jos pe lista priorităților de politică externă problema războiului Rusiei împotriva Ucrainei și se concentrează în schimb pe alte probleme în relațiile bilaterale cu Beijingul, deși a menționat că Trump ar putea totuși să schimbe cursul.
Președintele rus Vladimir Putin urmează să întâlnească cu președintele chinez Xi Jingping în septembrie, cu prilejul summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai.
Explozia uriașă a avut loc joi, 3 iulie 2025, Muntele Shinmoedake, iar un nor mare de cenușă impunător a acoperit cerul. Este una dintre cele mai mari erupții de pe munte din ultimii ani.
Agenția de Meteorologie din Japonia se pregătește acum pentru căderi de roci vulcanice și fluxuri piroclastice pe o rază de aproape trei kilometri de la Muntele Shinmoedake
Autoritățile au avertizat, de asemenea, locuitorii să rămână în casă, pregătindu-se pentru ce este mai rău. Aceasta vine în contextul în care un cutremur cu magnitudinea de 5,5 a fost înregistrat ieri în largul coastelor lanțului de insule Tokara.
Un dezastru natural major a fost prezis de artistul manga Ryo Tatsuki, care a fost comparat cu profetul bulgar Baba Vanga, scrie dailymail.
În cartea „The Future I Saw” lansată pentru prima dată în 1999 și bazată pe „visele sale profetice”, ea a avertizat că dezastrul va lovi pe 5 iunie 2025.
Deși artista însăși a avertizat oamenii să nu citească prea mult în predicțiile sale, acestea au fost suficiente pentru a provoca panică.
După ce predicția ei a devenit virală pe rețelele de socializare, s-a înregistrat o scădere semnificativă a rezervărilor de zboruri către această țară.
Cenușă groasă a fost văzută emanând din munte, în timp ce experții spun că se pregătesc pentru mai multă activitate vulcanică.
Agenția meteorologică a Japoniei a tras deja un semnal de alarmă, ridicând nivelul de alertă la trei cu aproape o săptămână înainte, pe 27 iunie, după ce a detectat semne de creștere a activității vulcanice.
În cadrul unei reuniuni a comitetului guvernamental de cercetare a vulcanilor, care a avut loc cu doar o zi înainte de erupție, oamenii de știință au observat umflături sub munte și o creștere a producției de gaze vulcanice.
Explozia uriașă a avut loc pe Muntele Shinmoedake FOTO: X
Deși nu a fost detectată magmă proaspătă, oficialii au avertizat că amenințarea unei erupții magmatice nu poate fi exclusă.
Shimizu Hiroshi, care prezidează comitetul, a declarat: „Deși această erupție nu implică în prezent magmă nouă, posibilitatea rămâne. Monitorizarea atentă este esențială”.
Locuitorii au fost rugați să rămână în casă, în timp ce experții spun că monitorizează îndeaproape vulcanul.
Autoritățile continuă să monitorizeze muntele 24 de ore din 24, în timp ce locuitorii se pregătesc pentru eventualele replici.
Se estimează că peste 900.000 de persoane locuiesc în jurul vulcanului.
Procurorul care i-a trimis în judecatǎ pe foștii șefi din SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravǎ scrie în rechizitoriu ca aceștia ar fi monitorizat mai multe persoane, intre care avocați si magistrați.
Florian Coldea a fost trimis în judecatǎ de DNA. Foto: Inquam/Saul Pop
Potrivit DNA, „au fost încheiate contracte cu societăți de investigații (SC Interdiligence SRL) prin intermediul cărora să poată fi colectate informații apte a fi utilizate în scopul creării unei stări de presiune asupra persoanelor decidente pentru promovarea intereselor clientilor, fiind monitorizate atât părțile adverse din cadrul unor litigii, cât si apropiatii acestora, expertii din dosare, avocatii sau chiar magistrații: in cazul clientului Alpha SPV SRL au fost efectuate activități de culegere de informații şi chiar de monitorizare cu privire la avocati, magistrați, oameni de afaceri; in cazul clientilor SC Elsid si SC Electrocarbon, raportat la litigiile cu Primãria Câmpina au fost efectuate activități investigative cu privire la primarul Moldoveanu loan Alin si apropiafii acestuia (Costel Marian Stefanovici, Aurel Pätru, Rãzvan George Topală, Grigore Melnic)”.
Procurorii spun că Florian Coldea, Dumitru Dumbravă şi Doru Trailă au acționat în calitate de coautori, lăsând de înțeles că sunt membri ai „unei echipe ce are influență asupra magistraților și că acțiunile lor nu sunt individuale, ci acțiuni coordonate de <<șeful cel mare>>„, cu referire la Florian Coldea.
DNA mai menționează legătură cunoscută a generalilor Florian Coldea și Dumitru Dumbravă cu persoane din sistemul judiciar, amplu dezbătută public, precum si celebrele protocoale între SRI și parchete, precum și expresia folosită într-un interviu din 2015 de Dumbravă pentru a se referi la instanțele de judecată – câmp tactic.
Ce le-a spus Florian Coldea procurorilor
Florian Coldea a declarat la DNA că la sfârșitul anului 2022, denunțătorul Cătălin Hideg ar fi încercat să-l abordeze prin intermediul lui Bogdan Neidoni, al unui om de afaceri și al lui Dan Moldoveanu, fost șef CNI si fost coleg al generalului (r), pentru acordarea de consultanțǎ pentru companiile pe care le deținea. Coldea spune că ar fi refuzat, însă l-ar fi reorientat către Dumitru Dumbravă.
„Sub aspectul insistenței martorului Hideg Robertino – Cătălin de a-l contacta, declaratia inculpatului este contrazisă chiar de persoanele indicate ca martori. Astfel, numitul Moldovean Daniel Andrei, fiind audiat in calitate de martor, declară că Hideg Robertino – Cătălin nu i-a solicitat să vorbească cu Florian Coldea si nici să îi intermedieze vreo intrevedere cu acesta, precizând că, în urma cu un an sau doi, în primele 6 luni după ce i-a debutat dosarul, acesta l-a contactat, i-a spus despre dosarul lui si printre altele i-a relatat că ar vrea să intre în legătură cu Florian Coldea, întrucât știe el că ar putea să-l ajute”, scrie procurorul de caz în rechizitoriu.
Ulterior, Coldea i-ar fi comunicat lui Dumbravă că ar putea fi abordat de Hideg, spune acesta. La rândul lui, Dumbravă ar fi comunicat cu Hideg despre consultanța juridică de care afaceristul ar fi avut nevoie și l-ar fi pus în legătură cu avocatul Doru Trăilă.
„Toate acestea demonstreaza că inculpatul Coldea Florian, nu numai că l-a pus în legătură pe numitul Hideg Robertino – Cătălin cu inculpatul Dumbravă Dumitru, ci a si monitorizat relația dintre acestia, fiind încunoștințat de inculpatul Dumbravă Dumitru cu privire la fiecare etapă a colaborării cu martorul Hideg Robertino-Catalin, inclusiv cu privirea la negocierea și semnarea contractului de asistență juridică. (..) Este evident că inculpatul Coldea Florian nu monitoriza doar stadiul colaborării dintre martorul denuntător si inculpații Dumbravă Dumitru si Trăilă Doru, ci și stadiul dosarului penal si posibilitățile de optimizare a acestuia”, explica DNA.
Procurorii spun că relevantă este și legătură lui Florian Coldea cu Wang Yan, un om de afaceri chinez căruia în 2013 i-a fost retrasă cetățenia română, fiind considerat un pericol pentru siguranța națională:
„Cu privire la acesta, inculpatul Coldea Florian sustine că există doar o legătură conjuncturală, determinată de legătura cu o firmă din China a unui client român, SC Romelectro SA” şi că i-a intermediat o intrevedere cu un cetățean arab din Abu Dhabi, ce a avut loc la un restaurant din zona Tunari, in data de 29 iulie 2023, context in care,la plecare, a fost asteptat la mașină de către Hideg Robertino Cătălin, despre care a aflat ulterior că este prieten cu cetățeanul arab si s-a folosit de această oportunitate pentru a se <>„.
DNA susține că adevărul este altul : „Declaratia inculpatului Coldea Florian este vădit nereală, fiind contrazisã de informatiile rezultate din perchezitia informatică a telefoanclor utilizate de martorii Hideg Robertino – Cătălin si Wang Yan, care se coroborează şi cu declarația martorului Dan Rares Constantin – avocat. Astfel, din conversatiile dintre inculpatul Coldea Florian (persoanã de contact in telefonul lui Wang Yan – „Sorin Georgescu”) si numitul Wang Yan rezultă în mod indubitabil că legătura nu era una conjuncturală, ci una de afaceri si colaborare, care implica si alte persoane din cercul relational al inculpatului”.
Spre exemplu, DNA susține că unul dintre martori, avocatul Dan Rareş, a declarat că l-a cunoscut pe cetățeanul chinez prin intermediul lui Coldea, care l-a recomandat pentru a acorda consultanță ca avocat pe proiect de energie verde.
Procurorii vorbesc despre o întâlnire la Calugareni la care ar fi participat, printre alții, Hideg si afaceristul chinez.
Dumbrava il contrazice pe Coldea
La rândul lui, Dumitru Dumbrava a afirmat in fata procurorilor ca a luat legătură cu Cătălin Hideg la recomandarea lui Florian Coldea. După prima întâlnire cu Hideg, în condițiile în care afaceristul i-ar fi dat de înțeles că s-ar aștepta să poată influența in vreun fel actul de justiție, l-ar fi abordat pe Coldea.
„Inculpatul Dumbravă Dumitru arată că i-a adus la cunoștință inculpatului Coldea Florian aceste aspecte si l-a lăsat să tragă dumnealui concluziile, lăsând de inteles că hotärâtor in luarea deciziei de continuare a colaborării a fost faptul că rugămintile insistente la inculpatul Coldea Florian veneau din partea lui Neidoni Bogdan„, se menționează în rechizitoriu.
Procurorii spun că cei vizați de dosar ar fi obținut, ilegal, prin trafic de influență și exercitarea fără drept a unei profesii, in perioada 2020-2024, peste 1.600.000 lei.
Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) anunță vineri, 4 iulie, că operatorii de telefonie mobilă din România vor bloca, din 7 iulie, apelurile iniţiate din afara teritoriului ţării, care afişează în mod fals anumite numere naţionale, preponderent de telefonie fixă sau numere naţionale, fixe şi mobile, incorect sau incomplet folosite.
FOTO: iStock
„Începând de luni, 7 iulie 2025, utilizatorii vor fi mai protejaţi în faţa apelurilor înşelătoare care folosesc date de identificare false, efectuate în numele unor instituţii publice, bănci sau companii.
Astfel, operatorii vor bloca apelurile iniţiate din afara teritoriului României, care afişează în mod fals anumite numere naţionale, preponderent de telefonie fixă sau numere naţionale, fixe şi mobile, incorect ori incomplet folosite. ANCOM a luat această măsură pentru a limita fenomenul denumit «CLI Spoofing» (falsificarea numărului afişat la primirea unui apel). Măsura stabilită de Autoritate vine în urma unei analize aprofundate şi a consultării cu principalii furnizori de servicii de comunicaţii electronice şi cu reprezentanţii Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române”, precizează instituţia, printr-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES.
Potrivit arbitrului pieţei locale de telecomunicaţii, prin aplicarea acestei soluţii tehnice se urmăreşte reducerea semnificativă a incidenţei CLI Spoofing, în cazul fraudelor prin care un utilizator este apelat în numele unei entităţi oficiale, inclusiv în situaţiile în care datele de contact ale utilizatorilor au fost obţinute în urma unor interacţiuni cu materiale de tip deepfake generate cu inteligenţa artificială (inclusiv IA generativă).
De asemenea, ANCOM atrage atenţia asupra faptului că doar aplicarea acestor măsuri tehnice nu poate duce la eradicarea cazurilor de fraudă, de aceea utilizatorii sunt încurajaţi să manifeste în continuare prudenţă deosebită şi să îşi ia măsuri de precauţie în situaţia în care primesc apeluri de la numere de telefon suspecte.
Astfel, aceştia sunt sfătuiţi să verifice identitatea apelantului, să nu ofere date personale prin telefon (date de identificare, date bancare, parole, PIN-uri etc), să îşi actualizeze softurile şi aplicaţiile de pe telefon în mod constant şi să raporteze aceste situaţii către autorităţi.
Vicepreședinta Comisiei pentru egalitatea de șanse, Raisa Enachi, îl critică dur pe premierul Ilie Bolojan pentru o declarație considerată misogină și îl acuză că exclude femeile competente din Guvern.
Premierul Ilie Bolojan este acuzat de declarații misogine FOTO: Inquam photos / Octav Ganea
Premierul României, Ilie Bolojan, se află în centrul unui val de critici după o declarație recentă privind componența actualului Guvern: „Am încercat să propunem oameni competenți. A fost mai puțin important ceea ce sunt”.
Raisa Enachi, vicepreședinta Comisiei pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați din Camera Deputaților, i-a transmis o scrisoare deschisă în care acuză mesajul transmis de premier ca fiind periculos, profund nedrept și discriminatoriu la adresa femeilor.
„Cum definiți competența?”
Enachi atrage atenția că absența femeilor din Guvern nu este o întâmplare, ci „o alegere” care reflectă un sistem de selecție închis și lipsit de transparență.
„Dacă în România anului 2025 nu se găsește nicio femeie aptă, pregătită și demnă să ocupe un portofoliu ministerial, problema nu este la ele, ci în modul în care priviți și selectați oamenii”, subliniază deputata.
Ea mai denunță faptul că accesul la funcții este adesea condiționat de „tăcerea, loialitatea oarbă și apartenența la un sistem bine închis”.
Tăcerea femeilor din conducerea partidului, „complicitate”
Raisa Enachi remarcă și lipsa de reacție a celor patru femei din Biroul Executiv al partidului premierului: „Tăcerea lor devine complicitate”.
„Niciuna dintre cele patru femei aflate în Biroul Executiv, dintr-un total de 47 de membri, nu a simțit nevoia să rostească măcar o frază în apărarea colegelor lor”, punctează ea, adăugând că tăcerea este „simptomul unui sistem de excludere atent mascat”.
Premierul, acuzat că jignește milioane de femei
În scrisoarea sa, Enachi reamintește că România este stat membru al UE și are obligații clare privind egalitatea de șanse.
„Prin declarațiile dumneavoastră ați jignit milioane de femei: profesoare, medici, antreprenoare, mame, activiste. Le-ați desconsiderat munca, valoarea și contribuția la dezvoltarea societății românești”, transmite deputata.
Ea consideră că mesajul transmis este profund descurajator, mai ales pentru tinerele care speră la o societate modernă, în care egalitatea de șanse nu este doar o vorbă goală.
Un model patriarhal periculos
Enachi îl acuză pe premier că a ratat șansa de a arăta responsabilitate și respect pentru toți cetățenii: „Ați perpetuat un model învechit, patriarhal, în care doar un anumit tip de om, de obicei bărbat, dintr-un cerc restrâns, este considerat potrivit să conducă”.
În încheiere, ea avertizează că dacă însuși prim-ministrul României „devine o voce care subminează principiul egalității de șanse, atunci cum mai putem pretinde că statul român își respectă angajamentele democratice și constituționale?”
PSD neagă responsabilitatea exclusivă pentru actualele probleme bugetare și susține că guvernarea sa a adus dezvoltare economică, nu austeritate.
PSD neagă responsabilitatea exclusivă pentru actualele probleme bugetare FOTO: Arhivă
PSD acuză o „distorsionare rudimentară a realității” în legătură cu afirmațiile conform cărora problemele bugetare actuale s-ar datora deficitului de anul trecut. Într-un comunicat transmis de Biroul de presă, social-democrații afirmă că „invocarea unei așa-zise «grele moșteniri» menite să justifice măsurile de austeritate din prezent” reprezintă o tentativă de manipulare a opiniei publice.
Partidul amintește că nu a guvernat singur nici în 2024, nici în anii anteriori. „Invocarea «grelei moșteniri» ce ar proveni de la o guvernare din care ai fost parte este total inadecvată și chiar dezonorantă”, transmite PSD.
Cauzele deficitului bugetar, potrivit PSD
Conform comunicatului, deficitul bugetar în momentul intrării PSD la guvernare, la finalul anului 2021, era de 7,1% din PIB, ca urmare a „dezastrului economic și a dobânzilor împovărătoare” generate de guvernările de dreapta. În timpul acestora, „datoria publică a crescut cu peste 13% din PIB”.
„Din cauza acelor împrumuturi, dobânzile plătite ulterior de guvern au crescut cu 61%, de la 18 miliarde în 2021, la 29 de miliarde în 2022, ceea ce a pus o presiune enormă pe deficitul bugetar”, susține PSD. Jumătate dintre împrumuturile guvernării PSD-PNL au fost utilizate pentru a rostogoli datoriile anterioare.
De asemenea, social-democrații reamintesc că preluarea conducerii guvernului s-a produs într-un context social tensionat, marcat de greva generală din Educație și de presiuni sindicale pentru creșteri salariale. „Presiunile veneau din partea acelorași sindicate care azi contestă măsurile de austeritate”, notează PSD.
Investiții record și creștere economică
În ciuda acestor dificultăți, PSD susține că a gestionat responsabil economia, folosind banii împrumutați pentru dezvoltarea țării și pentru bunăstarea cetățenilor.
„Investițiile publice s-au dublat, ajungând anul trecut la un nivel record de 120 de miliarde de lei, mai mari decât deficitul bugetar primar de 116 miliarde lei, înregistrat în anul 2024”, arată comunicatul. Fondurile au fost direcționate către autostrăzi, căi ferate, spitale și comunități locale.
Totodată, Guvernul PSD a protejat mediul de afaceri și a susținut investițiile private. Potrivit partidului, „PIB-ul României a crescut cu aproape 50%, salariile s-au majorat, inclusiv în mediul privat, iar puterea de cumpărare a egalat-o pe cea din Polonia și a depășit-o pe cea din Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Bulgaria și Letonia”.
Scăderea șomajului și creșteri salariale
Social-democrații mai afirmă că România a înregistrat cel mai mic nivel al șomajului din ultimele două decenii și cel mai mare număr de salariați. „Cu PSD la guvernare, salariul mediu a crescut cu 56%, salariul minim cu 76%, iar pensia medie cu 75%”, se arată în comunicat. Aceste evoluții au dus la consolidarea clasei de mijloc, iar „economiile populației au crescut cu peste 38% în anul 2024”.
Conform datelor Eurostat citate de partid, numărul românilor aflați în risc de sărăcie extremă s-a redus cu 1,28 milioane de persoane.
Reforma pensiilor, realizată în colaborare cu parteneri externi
PSD mai subliniază că „anul trecut a avut loc cea mai amplă reformă socială din România”, prin recalcularea pensiilor din sistemul public. Reforma a fost realizată „în colaborare directă cu Banca Mondială și Comisia Europeană” și a fost „asumată politic de toate partidele aflate acum la guvernare, inclusiv de PNL, USR și UDMR”.
În final, partidul afirmă că a susținut și va continua să susțină o altă abordare decât austeritatea: „Am demonstrat că putem obține dezvoltare și creșteri de venituri la buget prin stimularea economiei. Am crezut și credem în modernizarea economiei, în investiții publice și private, care creează locuri de muncă bine plătite. Am crezut și credem că trebuie protejată puterea de cumpărare a românilor”.
Măsuri viitoare: tăierea privilegiilor
PSD anunță că va propune în cadrul Coaliției o serie de măsuri consistente pentru echilibrarea bugetului, care vor include și „o tăiere drastică a privilegiilor și sinecurilor”. „Trebuie acționat de sus în jos, dacă vrem să trecem cu bine peste această perioadă dificilă pentru economia României”, se arată în concluzia comunicatului.
A petrecut 30 de ani după gratii, dar câștigul uriaș la loterie nu l-a îndreptat. La doar trei zile după ce a încasat premiul, a fost arestat din nou pentru agresiune.
Un criminal notoriu a câștigat 167 de milioane de dolari la loterie FOTO: Kentucky Lottery
James Shannon Farthing, câștigătorul celui mai mare premiu Powerball din istoria statului Kentucky, 167,3 milioane de dolari, este departe de a fi un cetățean model. La doar 50 de ani, are un cazier de 16 pagini și a stat închis 30 de ani, trecând prin 25 de instituții corecționale.
În aprilie, Farthing a revendicat premiul uriaș alături de mama sa, Linda Grizzle (77 de ani), și de iubita sa, Jacqueline Fightmaster. Însă banii nu l-au ținut departe de probleme. La doar trei zile după încasarea premiului, bărbatul a fost arestat în Florida, acuzat că a lovit un bărbat în față și apoi a atacat un polițist cu piciorul, relatează New York Post.
Infracțiuni încă din adolescență
Farthing a început să comită infracțiuni de mic. A fost arestat pentru furt și conducere imprudentă, iar educația sa s-a oprit la clasa a X-a, reușind să își obțină diploma de liceu doar în închisoare.
Condamnările sale sunt diverse și grave: strangularea unei foste prietene, mituirea unor gardieni în penitenciar, trafic de droguri, inclusiv vânzarea de cocaină unui polițist sub acoperire.
Potrivit The Smoking Gun, în ultimii ani Farthing a implicat-o chiar și pe mama sa într-o rețea de contrabandă cu marijuana într-un penitenciar de maximă securitate. A încheiat o înțelegere cu procuratura și a primit 10 ani de închisoare în schimbul eliberării mamei sale.
Recidivist și în spatele gratiilor
Chiar și în detenție, Farthing a continuat să comită abateri: a introdus ilegal alcool și droguri în celulă, a hărțuit deținuți mai slabi și a fost plasat în mod repetat în izolare. De-a lungul timpului, i s-a refuzat frecvent eliberarea condiționată, din cauza lipsei oricăror semne de reabilitare.
În rarele cazuri în care era eliberat condiționat, încălca rapid regulile, cel mai des prin teste antidrog pozitive, în special pentru marijuana.
Fotografiile de arest reflectă și ele o transformare: de la un chip bărbierit și tânăr, la o înfățișare îmbătrânită, cu barbă căruntă și kilograme în plus.
Probleme noi, deși cu buzunarele pline
Bogăția bruscă nu a schimbat comportamentul lui Farthing. A părăsit statul Kentucky fără a-și anunța ofițerul de probațiune, încălcând din nou termenii eliberării condiționate.
A fost eliberat recent dintr-o închisoare din Kentucky, dar acum trebuie să răspundă în fața legii pentru incidentul violent din Florida. O parte din câștigul său la loterie a fost folosită pentru a plăti o cauțiune de 11.000 de dolari.
Farthing a pledat nevinovat și urmează să compară în instanță pe 14 iulie. Doar pentru agresiunea asupra polițistului riscă până la cinci ani de închisoare.
Forțele ucrainene au efectuat un atac maritim cu drone în noaptea de 2 iulie distrugând un complex radar Nebo-M în apropierea satului Maiak, Capul Tarhankut în nord-vestul Crimeei. Atacul a fost confirmat prin imagini din satelit și evidențiază capacitățile de atac ale Ucrainei, în continuă evoluție, relatează Euromaidan Press.
Dronele au fost lansate de pe o dronă navală FOTO X/@bayraktar_1love
O înregistrare video confirmă că drone de tip quadcopter, lansate de pe mare, au distrus centrul de comandă și două radare ale complexului de radare Nebo-M, în valoare de 100 de milioane de dolari.
Lovitura urmează unor atacuri recente vizând sistemele de apărare aeriană din peninsula ocupată. Cu doar o zi înainte, forțele ucrainene au vizat sisteme S-300/S-400, precum și radare din Kerci.
Tactici avansate cu ajutorul dronelor navale
Potrivit Krymsky Veter, un canal de Telegram legat de armata ucraineană, atacul a fost efectuat cu drone navale, care au țintit două radare Nebo-M și cabina lor de comandă. Imaginile, distribuite de contul Krymskyi Veter și contul de X @bayraktar_1love, surprind lansarea unei drone de tip quadcopter de pe o platformă maritimă, precum și lansarea unor muniții direct asupra țintelor – o capacitate care nu a fost demonstrată public până acum.
Este primul atac cunoscut în care drone navale ucrainene folosesc quadcoptere transportoare de muniție într-o misiune, o extindere a rolului acestor platforme dincolo de transportul de drone kamikaze FPV.
Canalul nu a specificat unitatea responsabilă de operațiune, însă în înregistrarea video se poate observa emblema Forțelor Armate Ucrainene, și însemne ce ar putea aparține Centrului 73 de Operațiuni Speciale Navale sau Centrului de Operațiuni Speciale Sud – unitatea navală a Ucrainei din cadrul Forțelor de Operațiuni Speciale (SSO).
Reacții din partea bloggerilor militari ruși
Krymsky Veter a distribuit o captură de ecran de pe canalele unor bloggeri ruși, drept reacție la atac.
„Nu vrem să comentăm atacul de astăzi asupra Tarhankut, pentru că am fi nevoiți să proferăm înjurături”, scrie un blogger, evident frustrat.
Sursa nu a specificat imediat ținta sau rezultatele, ci doar că drone ucrainene ar fi fost lansate de pe o dronă navală și că a fost folosit un dispozitiv pentru amplificarea semnalului. De asemenea, a menționat că dronele ar fi operat pe frecvențe de 700-900 MHz și au denunțat o potențială incompetență a operatorilor de sisteme de război electronic ruși, care, dintr-un motiv aparent inexplicabil, nu au reușit să bruieze dronele.
„Se pare (sau nu s-a dovedit) că sistemele de război electronic cu frecvențe de 1200–1600 MHz nu le neutralizează?”
Sistemul radar Nebo-M, distrus
Krymsky Veter a oferit detalii suplimentare a doua zi, 3 iulie, confirmând distrugerea complexului Nebo-M, lângă satul Maiak. Nebo-M este un sistem radar mobil capabil să detecteze obiecte aerodinamice și balistice la altitudini medii și mari. Raza de detecție a complexului Nebo-M se întinde pe o rază de până la 600 km, având capacitatea de a urmări simultan până la 200 de ținte.
Complexul include modulele radar Nebo-SVU, Protivnik-GE și o cabină de comandă – toate ar fi fost distruse în urma atacului.
Conform unei actualizări ulterioare a Krymsky Veter, forțele ucrainene au folosit drone „Lazar”.
Costul echipamentului radar este estimat la 100 de milioane de dolari.
O nouă actualizare a Krymsky Veter, citând imagini din satelit, a confirmat urme de incendii la periferia estică a satului Maiak, locația complexului radar vizat.
Directorul Romsilva le-a luat apărarea angajaţilor din subordinea sa şi a susţinut că toate primele şi sporurile pe care le-au luat au fost date pe merit.
Marius Sîiulescu/FOTO: Romsilva
Întrebat despre salariul său de 5.000 de euro, Marius Sîiulescu a declarat pentru Antena 3 că nu ar avea nimic împotrivă ca acesta să scadă și a fost dat de către Consiliul de Administrație.
Romsilva, care a plătit prime de pensionare de până la 100.000 de euro și a oferit 17 tipuri de sporuri, inclusiv pentru bucătărie, intră în plin proces de restructurare.
Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care a declarat că în cazul reorganizării Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, trebuie redus numărul de directori, iar criteriile de performanţă trebuie să nu ţină cont doar de profitul instituţiei.
„Trebuie să fie făcută o distincţie foarte clară între activităţile Romsilva, să fie văzut dacă toate activităţile desfăşurate de Romsilva, astăzi, trebuie în continuare să fie desfăşurate de Romsilva. Sunt o grămadă de principii şi o grămadă de discuţii punctuale, tehnice, care de fapt, la final se reflectă în calitatea actului de management şi de administrare a pădurilor. Toate aceste discuţii vor trebui să fie purtate pe fiecare palier în parte, rapid, şi să fie asumate. Din punctul meu de vedere, ar trebui să avem de urgenţă asumată, într-adevăr, o Hotărâre de Guvern care să prevadă toate aceste reforme. Cu siguranţă, voi avea discuţii cu absolut toţi actorii-cheie, nu doar cu sindicatele, dar şi cu sindicatele”, a afirmat şefa de la Mediu.
Despre restructurări, directorul Romsilva a precizat că este vorba de angajații Romsilva ce nu pot fi verificați în baza de date de la Registrul Comerțului
„Este vorba de angajați ai noștri pe care noi, prin legea națională a pădurilor, nu avem cum să-i verificăm în baza de date de la Registrul Comerțului. Conform legislației, după ce ni s-a adus la cunoștință că ei sunt incompatibili în sensul că au și firme, administrează firme care vin în conflict de interes cu noi, au 30/zile la dispoziție să aleagă dacă rămân la instituția noastră sau dacă renunță la firmă. Până acum au renunțat la firme”, a afirmat acesta.
Întrebat despre prime, Sîiulescu a declarat că fiecare primă va fi cercetată în situația în care „nu s-a respectat contractul colectiv de muncă”.
„Primele, avem o măsură de am făcut niște comisii la nivelul fiecărei direcții și vom cerceta fiecare primă care s-a dat și în situația în care considerăm că nu s-a respectat contractul colectiv de muncă vom lua măsurile în cauză”, a explicat directorul Romsilva.
Despre sprul de stres de 25%, Sîiulescu a spus că el nu beneficiază de acest spor.
„Eu nu am spor de stres, salariul meu este contractul de mandat, este public, îl puteți găsi pe site-ul instituției. Există în contractul colectiv de muncă, dar eu personal nu am acest spor de stres, iar la ceilalți directori s-au luat sporurile de stres. Nu o să mai fie sporuri de stres. Și alte sporuri o să dispară”, a afirmat acesta.
Mai multe persoane au fost rănite, dintre care trei prezintă arsuri grave, după ce o benzinărie a explodat vineri, 4 iulie 2025, într-un cartier din estul Romei, relatează media locale.
Explozie într-o benzinărie din Italia FOTO: romatoday
UPDATE: În acest moment, 21 de persoane sunt rănite, în principal salvatori și polițiști. O cisternă de gaz ar fi explodat din cauza desprinderii unei pompe care alimenta sistemul de distribuție. Flăcările ar fi pornit de la incendiul din depozitul judiciar din spatele cisternei cu GPL. Mai multe clădiri au fost avariate, iar zeci de mașini au explodat, de asemenea. Întreaga zonă a fost tranzitată, Via Gordiani și o secțiune din Via Casilina au fost închise. Au fost evacuați 15 copii de la un centru de vară, potrivit presei italiene.
Explozia uriaşă la staţia de benzină, motorină, şi GPL din Via dei Gordiani a fost auzită peste tot în capitala Italiei. Site-ul de ştiri Roma Today a publicat o fotografie în care apare un nor uriaş de fum deasupra benzinăriei în flăcări.
La fața locului s-au deplasat pompieri, voluntari ai protecției civile, polițiști de stat, carabinieri și ofițeri ai grupului Prenestino al poliției locale.
Printre victime se numără cel puțin un pompier și mai mulți lucrători ai serviciului medical de urgență 118, care au fost răniți de suflul exploziei.
De asemenea, printre răniți s-au aflat și persoane care locuiau în zona Via Romolo Balzani, la mică distanță de explozie. Acolo au fost salvate aproximativ patruzeci de persoane, care erau blocate într-o clădire în care flăcările ajunseseră până la sol, potrivit romatoday.
În aproximativ o jumătate de oră de la sosirea primului ajutor la fața locului, planul de urgență al orașului a fost activat cu intervenția a numeroase vehicule de urgență.
În plus, potrivit informațiilor, spitalele policlinice Casilino, San Giovanni, Umberto I și Gemelli au activat „Peimaf”, adică planul intern de urgență pentru afluxul masiv de răniți, un plan operațional care stabilește procedurile și resursele pentru gestionarea unui aflux brusc și masiv de pacienți răniți, de obicei în urma unor evenimente catastrofale sau a unor accidente de amploare precum cel din Via dei Gordiani.
La fața locului a fost înființat un post medical dublu.
Deficitul comercial al Statelor Unite a crescut semnificativ în ultimele luni, în timp ce situația pieței muncii a continuat să se îmbunătățească, potrivit datelor oficiale prezentate joi.
”Deficitul comercial al Statelor Unite, la nivelul schimburilor de produse și servicii, s-a accentuat în luna mai. Creșterea a fost de 60,3 miliarde de dolari în aprilie și de 71,5 miliarde de dolari în mai, în contextul în care exporturile au scăzut mai mult decât importurile”, anunță Biroul pentru Analize Economice (BEA) din cadrul Departamentului american al Comerțului.
Noile date vor genera preocupări în cadrul Administrației Donald Trump, care are o abordare protecționistă la nivel comercial, marcată de taxe vamale impuse țărilor partenere, în efortul de atragere a companiilor în Statele Unite.
Starea pieței muncii din Statele Unite rămâne bună
Economia SUA a generat, în iunie, 147.000 de locuri de muncă, ceea ce demonstrează stabilitatea pieței muncii, în pofida conflictelor comerciale declanșate de președintele Donald Trump.
”Numărul locurilor de muncă din afara sectorului agricol a crescut cu 147.000 în iunie, iar rata șomajului a scăzut la 4,1% (de la 4,2%). Cele mai multe locuri de muncă au fost create în sectorul agențiilor locale și în cel medical. Guvernul federal a continuat să piardă locuri de muncă”, a comunicat Biroul pentru Statistici în domeniul Muncii.
În pofida datelor favorabile, anumiți specialiști avertizează asupra situației activităților economice.
“Chiar dacă disponibilizările continuă să fie rare, ezitările în înlocuirea personalului au generat pierderi în anumite sectoare”, afirmă Nela Richardson, economist la grupul de consultanță ADP, conform cotidianului The Guardian.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Ministerul de Finanțe a pus în transparență decizională proiectul de OUG privind noile măsurile fiscal-bugetare. Potrivit proiectului de act normativ, veniturile obținute din jocuri de noroc ar urma să fie impozitate cu până la 40%, în funcție de suma câștigată.
În prezent, potrivit legislației în vigoare, veniturile din jocuri de noroc se impozitează prin reținere la sursă. Potrivit noii ordonanțe, se vor aplica următoarele bareme:
până la 10.000 de lei inclusiv, impozitul este de 10%.
peste 10.000 de lei, dar până la 66.750 lei inclusiv, impozitul este de 1.000 + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000, se arată în proiectul de OUG.
peste 66.750, impozitul este de 12.350 + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750.
Impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut anterior asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 12.350 lei.
Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …
Washingtonul a început joi, 3 iulie, desfăşurarea a 200 de puşcaşi marini în Florida, pentru a susţine administrativ şi logistic raidurile antimigranţi ale Poliţiei Federale pentru Imigraţie (ICE).
Pușcași marini/FOTO: X
Această desfăşurare este prima dintr-o serie solicitată de Departamentul de Securitate Internă pentru a ajuta ICE să pună în aplicare politica preşedintelui Donald Trump în materie de combatere a imigraţiei.
Secretarul american al apărării Pete Hegseth a aprobat mobilizarea a aproape 700 de soldaţi şi desfăşurări în Texas şi în Louisiana, în sudul SUA, potrivit unor responsabili.
„Circa 200 de puşcaşi marini (…) sunt în drum spre Florida”, pentru a susţine ICE, a anunţat Comandamentul Nord al SUA într-un comunicat.
„Membrii forţelor armate care participă la această misiune vor îndeplini sarcini în mod strict altele decât cele de menţinere a ordinii”, adică „administrative şi logistice”, şi „ei vor avea interdicţia specifică de a intra în contact direct cu indivizi plasaţi în detenţie provizorie de ICE”, potrivit aceleiaşi surse.
Aceşti puşcaşi marini vor rămâne, de asemenea, „în centrele ICE”.
Marți, Trump a vizitat noul centru de detenţie pentru migranţi deschis în Florida și supranumit „Alligator Alcatraz”. El a fost însoțit de secretarul Departamentului de Securitate Internă, Kristi Noem, și alți oficiali.
Situată pe un aerodrom izolat, la aproximativ 72 de kilometri vest de Miami și este înconjurată de mlaștini pline de țânțari, pitoni și aligatori.
Președintele american a glumit pe seama pericolelor cu care s-ar confrunta deţinuţii care ar încerca să evadeze din cauza prezenţei aligatorilor în zonă, potrvit EFE.
„Îi vom învăţa cum să fugă de aligatori. Nu fugiţi în linie dreaptă, ci fugiţi aşa. Şi, ştiţi ce, şansele voastre cresc cu circa 1%”, a explicat el înainte de a pleca spre Florida, făcând gesturi în zig-zag pentru a explica „tehnica” pe care ar trebui s-o adopte migranţii care vor să fugă din calea reptilelor.
Trump semnează un ordin prin care majorează tarifele de intrare în parcurile naționale din Statele Unite pentru vizitatorii internaționali și le oferă americanilor prioritate la acces.
Trump semnează un ordin de creștere a tarifelor de intrare în parcurile naționale FOTO: EPA EFE
Președintele american Donald Trump a anunțat joi că tarifele de intrare în parcurile naționale din Statele Unite vor fi majorate pentru turiștii străini, în timp ce prețurile pentru americani vor rămâne scăzute.
Măsura, justificată prin dorința de a face aceste destinații „mai abordabile” pentru cetățenii SUA, a fost anunțată în cadrul unui eveniment din Iowa, dedicat lansării anului de festivități premergătoare celei de-a 250-a aniversări a țării, care va fi sărbătorită pe 4 iulie 2026, relatează Agerpres.
„Tocmai am semnat un decret pentru majorarea tarifelor de intrare pentru turiștii străini, menținând totodată prețurile scăzute pentru americani”, a declarat Trump. El a adăugat că „în parcurile naționale, va fi America First”, subliniind că veniturile obținute în urma acestor taxe mai mari vor fi folosite pentru îmbunătățirea infrastructurii vastei rețele de parcuri naționale din SUA.
Critici din partea organizațiilor de mediu
Decizia vine într-un context tensionat, în care mai multe organizații de protecție a mediului își exprimă îngrijorarea cu privire la situația parcurilor naționale. Potrivit acestora, după revenirea lui Trump la putere în ianuarie, au avut loc concedieri în rândul personalului angajat în aceste instituții.
ONG-urile avertizează că reducerea personalului ar putea afecta buna funcționare a parcurilor, mai ales acum, în plin sezon estival, când numărul vizitatorilor este în creștere.
Anunțul lui Trump reflectă o direcție politică deja cunoscută din primul său mandat, în care prioritizarea intereselor americane a fost un principiu central. De această dată, turismul străin este direct vizat, printr-o politică tarifară diferențiată care ar putea descuraja vizitatorii internaționali.
Procurorii au descoperit și confiscat zeci de mii de euro în urma perchezițiilor în dosarul privind obținerea de acte de identitate românești false pentru persoane din Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova.
Zeci de mii de euro, confiscați în urma perchezițiilor FOTO: Poliția de Frontieră
Procurorii au descoperit sume importante de bani în urma perchezițiilor desfășurate în dosarul privind eliberarea ilegală a documentelor de identitate românești pentru cetățeni din Rusia, Ucraina și Republica Moldova. Peste 76.000 de euro și 27.000 de lei au fost ridicați de autorități.
Funcționari implicați în falsificarea identității
Ancheta vizează o rețea bine organizată, în care patru funcționari publici sprijineau cetățeni străini să obțină ilegal acte de identitate românești. Potrivit Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), „beneficiarii erau luaţi în spaţiu contra unor sume de bani, aproximativ 100 de euro de persoană, în imobile improprii locuirii sau în imobile care în realitate nu există”.
În acest caz, doi funcționari din cadrul unui serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor au fost reținuți pentru 24 de ore, iar ceilalți doi se află sub control judiciar.
Documente în alb și domicilii fictive
În urma celor 93 de percheziții efectuate joi în județul Suceava, procurorii au identificat cereri de eliberare a documentelor în alb, semnate de așa-zișii „găzduitori”, dar fără ca datele beneficiarilor să fie completate. Cererile erau însoțite de toate documentele necesare pentru procesarea solicitării.
Mai grav, anchetatorii au descoperit că în unele cazuri proprietarii imobilelor nu aveau nicio cunoștință că în spațiile lor locuiau oficial alți cetățeni, ceea ce indică faptul că documentele au fost completate și depuse fără știrea acestora.
Peste 1.700 de persoane cu identități false în România
„În cursul anilor 2023 – 2024, pe raza unui serviciu de evidenţă a populaţiei şi-au stabilit domiciliul în mod fictiv peste 1.700 de persoane născute în Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state”, se precizează în comunicatul IGPF.
Ancheta, desfășurată de polițiștii de frontieră sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vizează destructurarea unei rețele care a acționat prin intermediul unor funcționari din cadrul unui serviciu de evidența populației și al unei primării.
Percheziţii extinse
Marți, polițiștii de frontieră au efectuat peste 200 de percheziții în acest dosar, sub coordonarea aceluiași procuror de caz. În total, acțiunile judiciare au vizat falsul informatic în formă continuată și eliberarea ilegală a documentelor de identitate.
Ancheta este în plină desfășurare, iar autoritățile nu exclud noi rețineri sau extinderea cercetărilor asupra altor persoane implicate.
Membrii Federației Naționale Solidaritatea Socială a Muncii, afiliată la BNS, protestează vineri, 4 iulie 2025, nemulțumiți de modul în care „actualii guvernanți continuă să ia măsuri cu impact major asupra angajaților, fara consultarea partenerilor sociali”.
Sindicaliștii susțin că nu au fost consultați FOTO: BNS
„Vineri, 4 iulie 2025, membrii noștri au declanșat un protest, ca formă de reacție legitimă și solidară în fața unei decizii considerate inechitabile și discriminatorii”, a transmis Federația într-un comunicat de presă.
Potrivit sindicaliștilor, ultimele decizii adoptate „fără dialog real, fără analiză de impact și fără transparentă, demonstrează o lipsă de respect față de principiile democratice și de drepturile lucrătorilor, consfințite de legislația națională și europeană”.
„Semnalăm următoarele probleme grave: lipsa unui dialog social real și constant cu organizațiile sindicale reprezentative; adoptarea unor măsuri fără o analiză serioasă a situației din sistemele afectate; absența transparenței și consultări in procesul decizional”, a precizat Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii.
Sinidicaliștii susțin că sporul de conditii vătămătoare nu reprezintă un „privilegiu”, ci „compensații legale pentru munca depusă în condiții care afectează sănătatea sau siguranța personalului, iar plafonarea reprezintă un afront adus celor care asigură funcționarea în bune condiții a caselor teritoriale de pensii”.
„Considerăm că orice decizie trebuie să se fundamenteze pe o evaluare reală a nevoilor, resurselor și rezultatelor, nu pe măsuri generale,aplicate uniform și fără consultare. Solicităm Guvernului realizarea unei analize riguroase și obiective a activității instituțiilor publice, înainte de adoptarea oricăror măsuri cu impact asupra personalului”, a transmis Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii.
Guvernul se reunește, astăzi de la ora 15.00, pentru a discuta proiectul de lege cu măsurile fiscale de reducere a deficitului bugetar.
FOTO: Inquam photos/Octav Ganea
Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare apare în analiză pe ordinea de zi a ședinței Executivului.
De asemenea, pe ordinea de zi a reuniunii de la Palatul Victoria mai sunt înscrise:
Proiectul de hotărâre Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 5/2025 la Licenţa de concesiune nr. 861/1999 a activităţii de exploatare a amfibolitului in perimetrul Valea Strâmbă, judeţul Sibiu
Proiectul de hotărâre Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 2/2025 la Licenţa de concesiune nr. 1124/2000 a activităţii de exploatare a nisipului silicios în perimetrul Gura Vitioarei, judeţul Prahova
Proiectul de hotărâre de Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 7/2025 la Licenţa de concesiune nr. 505/1999 a activităţii de exploatare a porfirului (porfir cuarţifer) în perimetrul Dealul Iglicioara – Turcoaia, judeţul Tulcea
Proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiţii „Extinderea reţelei de metrou Magistrala 4 de metrou, Secțiunea Gara de Nord – Gara Progresul”
Proiectul de hotărâre Guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico – economici aferenţi obiectivului de investiţii „Acces rutier complementar descărcare A3 – Comarnic”, judeţul Prahova
Proiectul de hotărâre Guvern privind aprobarea stemei comunei Merghindeal, judeţul Sibiu
Proiectul de hotărâre Guvern privind repartizarea sumelor corespunzătoare cotei prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9/2025, pentru finanţarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea autorităţilor administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale din județe, respectiv teatre, opere şi filarmonici
Tot vineri, la ora 12.00, premierul Ilie Bolojan va coordona ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, după ce joi a discutat cu reprezentanții celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național pentru a discuta măsurile propuse de Guvern în actualul context economic și social.
Bolojan a anunțat miercuri principalele măsuri de austeritate care se vor aplica începând cu data de 1 august, precizând că este nevoie de un efort comun astfel încât România să nu intre în incapacitate de plată.
– TVA va fi reașezată la două cote. Azi avem 3 cote: de 5%, 9% și 19%. Reașezăm TVA la 11% și la 21%. La cota redusă rămân medicamente, alimente, apă și canalizare, cărți, apă pentru irigații, lemne de foc și energie termică. Și industria HoReCa rămâne la acest nivel. Dacă încasările nu vor crește, atunci cu siguranță și această industrie are șanse mari să intre la cota ridicată la sfârșitul anului.
– Cresc accizele cu 10%, pentru băuturi alcoolice, combustibili și tutun.
– La sănătate, creștem numărul de contributori de la 6 milioane la 8 milioane de contribuabili. Se introduce CASS la pensiile mari de peste 3.000 lei. Se elimină excepții. Pentru o pensie de 4.000 lei, se va plăti 10% pe diferența dintre 4.000 lei și 3.000 lei, adică 10% din 1.000 lei, adică 100 lei.. Aceste măsuri intră în vigoare de la 1 august 2025.
– Taxarea suplimentară a capitalurilor: la 1 ianuarie 2026 se majorează impozitul pe dividende de la 10% la 16%.
– Creșterea numărului de contributori la Sănătate, avem 6 milioane de contributori /și 16 milioane de beneficiari
Înseamnă două direcții: aplicarea CASS la pensiile de peste 3.000 lei și eliminarea unor excepții, a.î. să creștem nunmărul de contribuabili la 8 milioan e. Ca să fac un calcul simplu înseamnă că pensionarii vor plăti 10% la diferența dintre pensia încasată și cei 3.000 lei.
„Aceste măsuri vor intra în vigoare la 1 august”, a punctat premierul.
Guvernul României va avea, începând de săptămâna viitoare, un nou purtător de cuvânt. Jurnalista Ioana Dogioiu va prelua oficial această funcție, potrivit unui comunicat oficial.
Ioana Ene Dogioiu are o carieră de peste 30 de ani în jurnalism. FOTO: Facebook / Ioana Ene Dogioiu
„Cu o carieră solidă în jurnalism, Ioana Dogioiu este recunoscută pentru profesionalismul, echilibrul și onestitatea sa în spațiul public”, a transmis Guvernul.
Premierul Ilie Bolojan a salutat decizia și a subliniat importanța misiunii pe care o va avea noul purtător de cuvânt:
„Îi mulțumesc doamnei Ioana Dogioiu pentru că a acceptat această responsabilitate, care nu este deloc ușoară în contextul actual.”
Numirea Ioanei Dogioiu vine într-un moment în care Guvernul urmărește întărirea comunicării cu cetățenii, pe fundalul unor provocări sociale și economice tot mai accentuate. Executivul anunță că prin această decizie își propune să consolideze dialogul cu societatea, într-un climat ce necesită transparență, claritate și încredere.
Cine este Ioana Dogioiu
Ioana Ene Dogioiu este în prezent Senior Editor la publicația Spotmedia.ro. Motto-ul său, care poate fi găsit pe site-ul menționat, este „Negociem orice, dar nu negociem principii.”
De-a lungul carierei ei de peste 30 de ani a activat în radio, televiziune și presă scrisă, urcând treptat de la poziția de redactor de știri până la cea de editor general de redacție TV și realizator de emisiuni și interviuri politice.
Expertiza sa acoperă domenii precum politica, justiția, interviul și analiza de profunzime, fiind recunoscută pentru opiniile asumate și clare.
Un moment definitoriu al carierei sale rămâne implicarea în cazul Săcărin – o luptă publică dusă alături de o familie adoptivă pentru a salva o fetiță româncă de la o decizie nedreaptă a sistemului. Acea bătălie – dusă împotriva curentului, în numele umanității – este, în viziunea Ioanei Dogioiu, realizarea care „face cât o întreagă carieră”.
Băncile din spațiul Uniunii Europene trebuie să raporteze mai rapid datele financiare, pentru a facilita procesul decizional în materie de politică monetară în zona euro, precum și activitățile de monitorizare, afirmă oficiali din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE).
Autoritățile naționale și cele europene au intensificat cooperarea cu băncile pentru integrarea cerințelor de raportare în Europa. Acest lucru va reduce costurile pentru bănci și va îmbunătăți calitatea datelor, explică Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE, și José Manuel Campa, președintele Autorității Bancare Europene.
”Colectarea datelor furnizate de bănci este esențială pentru autorități în acțiunile de stabilire a politicii monetare, în procesul de supraveghere și soluționare a litigiilor. Dar băncile europene sunt expuse tot mai multor cerințe de raportare din partea diverselor autorități europene și naționale. Adesea, aceste cerințe diferă: pentru bănci, această lipsă de armonizare îngreunează raportarea, iar, pentru autorități, complică analizele”, argumentează Isabel Schnabel și José Manuel Campa într-un articol publicat pe site-ul Băncii Centrale Europene.
Integrarea procedurilor de raportare va facilita activitățile
Pentru a armoniza procedurile, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) și Banca Centrală Europeană (BCE) au creat în 2024 Comitetul Bancar de Raportări Comune. Obiectivul inițiativei este armonizarea și simplificarea datelor statistice și intensificarea cooperării cu industria bancară.
”Inițiativa modifică fundamental abordarea în privința raportării datelor bancare. Armonizarea standardelor va reduce dificultățile de raportare și va îmbunătăți calitatea datelor. Acest lucru se aliniază inițiativei Comisiei Europene privind simplificarea și are rolul intensificării competitivității Europei. În plus, este furnizată expertiză pentru armonizarea conceptelor și a termenelor-limită, iar centralizarea datelor este îmbunătățită”, subliniază Isabel Schnabel și José Manuel Campa.
Pe termen lung, Banca Centrală Europeană vizează integrarea totală a sistemelor de raportare, pentru analizarea în mod mai eficient a datelor despre credite și despre situația financiară generală, cu obiectivul reducerii riscurilor.
”Integrarea modalităților de raportare a datelor statistice va eficientiza activitățile și va îmbunătăți calitatea datelor. De asemenea, vor fi depistate cifrele inexacte și situațiile redundante”, subliniază specialiștii BCE.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Vicepremierul Tanczos Barna spune, joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că „suntem în fața unei provocări majore”. Acesta adaugă că „această provocare poate fi transformată într-o oportunitate”.
Tanczos Barna arată că executivul urmeasă să-și asume răspunderea în fața Parlamentului, cel mai probabil într-o sesiune extraordinară.
„Este primul pachet care vizează corectarea deficitului bugetar, pentru care, așa cum am spus, Guvernul a decis să-și asume răspunderea. Suntem în fața unei provocări majore în ceea ce privește viitorul fiscal-bugetar al țării, dar această provocare poate fi transformată într-o oportunitate, dacă sunt luate deciziile ferme și se implementează reformele necesare pentru a crea un stat mai suplu, un stat care respectă mai mult cetățeanul, un stat care oferă servicii mai bune”, spune viceprmierul.
Oficialul adaugă că executivul este „presat de timp”, cu referire la evaluarea Uniunii Europene și a agențiilor de rating asupra economiei României.
„Suntem presați de timp, pentru că am avut o perioadă cu foarte multe alegeri, am avut o perioadă în care România și-a asumat, prin mai multe documente, și nu într-un detaliu o să vină domnul Niști și o să explice, aceste corecții fiscal-bugetare. Atât Uniunea Europeană cât și agenția de rating cu care am vorbit în zilele trecute au spus că primele variante prezentate de România nu sunt suficiente. Motiv pentru care am elaborat acest pachet”.
Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax
CITEȘTE ȘI:
Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …
Președintele american Donald Trump a declarat că nu s-au înregistrat progrese în privința încheierii războiului din Ucraina în urma convorbirii telefonice purtate joi cu liderul rus Vladimir Putin.
Donald Trump a avut o convorbire telefonică cu Vladimir Putin FOTO: Arhivă
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat joi că discuția telefonică avută cu omologul său rus, Vladimir Putin, nu a dus la niciun rezultat în ceea ce privește încetarea conflictului din Ucraina, relatează Agerpres.
Convorbirea a durat aproximativ o oră și a vizat în principal conflictul din Ucraina, dar și situația din Orientul Mijlociu.
Întrebat de jurnaliști dacă discuția a dus la vreun rezultat concret, Trump a răspuns direct: „Nu, nu am făcut niciun progres”. Liderul de la Casa Albă a subliniat apoi că „nu este mulțumit” de situația actuală și de conflictul care continuă între Rusia și Ucraina.
După convorbirea de joi, Kremlinul a transmis, prin intermediul consilierului prezidențial Yuri Ushakov, că ambele părți și-au exprimat pozițiile cunoscute, dar divergente. „Trump a subliniat din nou necesitatea încetării cât mai rapide a ostilităților. Putin a reafirmat că Rusia caută în continuare o soluție politică negociată. Președintele nostru a declarat că Rusia își va urmări obiectivele, abordând în mod specific cauzele profunde care au dus la situația actuală, și nu va renunța la aceste obiective”, a declarat Ushakov.
Discuții repetate, dar fără rezultat
Apelul de joi seară a fost al șaselea între cei doi președinți de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025. Cu doar câteva zile înainte, Vladimir Putin a avut o discuție telefonică și cu președintele Franței, Emmanuel Macron, în contextul eforturilor diplomatice internaționale de a pune capăt ostilităților.
Administrația Trump a pus în concediu forțat aproape 140 de angajați ai Agenției pentru Protecția Mediului (EPA), după ce aceștia au semnat o scrisoare deschisă în care criticau politica guvernului privind protecția mediului.
Administrația Trump a concediat peste 100 de angajați ai EPA FOTO: Shutterstock
Administrația Trump a anunțat joi că 139 de angajați ai Agenției pentru Protecția Mediului (EPA) au fost trimiși în concediu administrativ, în urma unei scrisori deschise semnate la începutul săptămânii. Semnatarii au acuzat guvernul că ignoră știința „în beneficiul poluatorilor” și că pune în pericol sănătatea publică, relatează Agerpres.
Agenția a confirmat pentru AFP că a deschis o anchetă în legătură cu această scrisoare și că angajații implicați au fost plasați în concediu forțat.
„EPA are o politică de toleranță zero față de birocrații care subminează, sabotează și compromit ilegal programul administrației votat de marele popor al acestei țări”, a transmis o purtătoare de cuvânt a agenției într-un e-mail.
Potrivit mai multor surse media din Statele Unite, unii dintre angajații concediați au fost chiar escortați din birourile lor.
Scrisoare de protest fără precedent
Luni, peste 200 de persoane, actuali și foști angajați ai EPA, oameni de știință și susținători externi, au semnat o scrisoare deschisă prin care condamnau „politizarea tot mai accentuată” a agenției. Ei avertizau că politicile actuale ale administrației pun în pericol populația și ignoră consensul științific.
„Guvernul ignoră consensul științific și acționează în favoarea poluatorilor”, se arată în textul semnat.
Peste 100 de funcționari și-au pus numele pe scrisoare, în timp ce alții au preferat să rămână anonimi, invocând „teama de represalii”. În textul original, unii au fost identificați doar prin inițiale sau scurte descrieri ale funcției. Până joi, toate numele au fost șterse de pe site-ul care găzduia documentul.
Relaxarea reglementărilor de mediu
De la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie, președintele Donald Trump, cunoscut pentru poziția sa sceptică față de schimbările climatice, a schimbat radical direcția politicii de mediu.
Unul dintre apropiații săi, Lee Zeldin, coordonează reformele de la EPA și a inițiat mai multe măsuri pentru a relaxa reglementările privind substanțele periculoase PFAS (poluanți eterni) și pentru a elimina restricțiile legate de emisiile auto.
Scrisoarea celor de la EPA vine la câteva săptămâni după o inițiativă similară semnată de cercetători ai NIH, agenția guvernamentală americană responsabilă cu cercetarea medicală. Aceste proteste semnalează o nemulțumire tot mai mare în rândul experților din instituțiile federale față de direcția politicilor de mediu ale administrației Trump.
Trupul neînsuflețit al lui Mihai Leu a fost depus în sala teatrului din Hunedoara, unde, miercuri și joi, mii de oameni au venit să-i aducă un ultim omagiu. Atmosfera a fost încărcată de emoție, semn al prețuirii românilor pentru marele sportiv.
Priveghi la Mihai Leu. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Vineri, 4 iulie, a fost declarată zi de doliu în Hunedoara, în memoria marelui sportiv Mihai Leu, care s-a stins din viață la 1 iulie 2025, la vârsta de 56 de ani. Trupul său a fost depus, miercuri, în sala teatrului din Hunedoara, iar în cele două zile de priveghi, numeroși localnici și foști apropiați ai fostului campion mondial la box au venit aici pentru a-i aduce un ultim omagiu.
Atmosfera emoționantă le-a amintit unora dintre hunedoreni de o altă zi tristă pentru comunitate.
În urmă cu 32 de ani, la început de februarie 1993, sicriul cu trupul unui alt mare sportiv al Hunedoarei, fotbalistul Michael Klein, decedat la doar 33 de ani, era depus, de asemenea, în foaierul teatrului, iar mii de hunedoreni au venit atunci pentru a-și arăta prețuirea față de acesta.
Mihai Leu, campionul din Hunedoara
Patru ani mai târziu, tot într-o zi de februarie, Mihai Leu avea să le aducă românilor una dintre marile bucurii datorate performanțelor sportive. În 22 februarie 1997, hunedoreanul a devenit campion mondial profesionist la box, după ce l-a învins pe Santiago Samaniego, la Hamburg, Germania. Într-un interviu pentru Adevărul, Mihai Leu își amintea că, la scurt timp după victorie, s-a întors în Hunedoara, unde avea să trăiască unul dintre cele mai frumoase momente din viața sa.
Imaginea 1/17: Priveghi Mihai Leu, în Hunedoara Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (16) JPG
„La intrarea în oraș, oamenii au afișat un banner pe care era scris: «Mihai, Hunedoara te iubește!». M-a impresionat cu totul și chiar și acum, când îmi amintesc de acel gest al hunedorenilor, mă trec fiorii”, relata Mihai Leu, în 2014.
Hunedorenii și-au arătat și în aceste zile prețuirea pentru eroul lor contemporan, așa cum a fost numit fostul campion mondial la box profesionist și fostul campion de raliuri.
Sala teatrului a fost împodobită cu coroane de flori, iar numeroși localnici nu și-au putut stăpâni emoțiile în fața sicriului acoperit cu drapelul României. Mulți dintre ei l-au cunoscut personal și au povestit amintirile pe care le-au avut despre el și despre aprecierea pe care i-au purtat-o.
Mihai Leu va fi înmormântat vineri, la Hunedoara.
Mihai leu, eroul contemporan al Hunedoarei
Mihai Leu (1969–2025) a fost primul român care și-a trecut numele pe lista campionilor mondiali la box profesionist. În 1997, sportivul din Hunedoara a cucerit centura mondială la categoria semimijlocie a versiunii World Boxing Organization (WBO), după ce l-a învins, la capătul a 12 reprize, pe panamezul Santiago Samaniego. La scurt timp după ce a obținut cea mai importantă performanță din cariera sa, Mihai Leu a fost nevoit să se retragă din ring, ca urmare a unei accidentări la braț. Totuși, s-a relansat în raliuri, devenind campion național, la fel ca tatăl său înaintea lui.
Mihai Leu a fost apreciat ca sportiv încă din copilărie. A fost campion al României la juniori în 1983, 1984, 1985 și 1986, și campion mondial de juniori în 1987. În anul în care a devenit campion mondial la juniori, la vârsta de 19 ani, Mihai Leu a fugit în Germania, unde a continuat să performeze în box. Ca amator, a disputat 200 de meciuri și a câștigat 190. La profesioniști, a boxat în 28 de meciuri și le-a câștigat pe toate.
În 1993 a cucerit titlul Intercontinental al Germaniei, iar în 1995 a obținut titlul Intercontinental WBO. A devenit campion mondial la box, categoria semimijlocie a versiunii WBO, titlu câștigat pe 22 februarie 1997, împotriva panamezului Santiago Samaniego. Și-a apărat titlul de campion mondial WBO la 20 septembrie 1997, în meciul disputat împotriva irlandezului Michael Carruth. După retragerea din box, s-a dedicat raliurilor, sport pe care îl practicase și tatăl său.
După Revoluția din 1989, s-a întors în România și s-a stabilit, împreună cu familia, la Hunedoara.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat joi, 3 iulie, că prin pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan, România evită „trei riscuri extrem de importante” și deschide „drumul negocierii împrumuturilor din PNRR”.
„Am făcut un calcul. Este vorba de un punct şi jumătate, 1,5 – 1,8 în cursul anului curent. Vorbesc de inflaţie. Vorbesc de impactul asupra inflaţiei. Bineînţeles că o să avem un impact actualizat cu toate măsurile în momentul când se închide pachetul”, a spus Alexandru Nazare, într-o conferinţă de presă organizată la Guvern.
UPDATE Alexandru Nazare a anunțat că reprezentanţii agenţiei de rating Fitch vor începe, după 15 iulie, analiza pachetului de măsuri fiscale adoptat de România
„Reprezentanţii de la agenţiile de rating, în speţă Fitch, încep, după 15 iulie, analiza asupra măsurilor noastre, pentru evaluarea pe care o vor publica pe 15 august. Eu sunt foarte optimist că, odată având validarea obţinută în Consiliul de săptămâna viitoare (Consiliul miniştrilor de Finanţe din UE, ECOFIN, n.r.), ne vom menţine ratingul în privinţa Fitch„, a spus ministrul
Alexandru Nazare a explicat că negocierile cu Comisia Europeană asupra măsurilor luate s-au purtat timp de mai multe luni.
„Aceste negocieri cu Comisia s-au purtat multe luni înainte. S-au purtat şi în luna premergătoare investirii Guvernului. Opţiunile Comisiei trimise printr-o adresă scrisă pe 2 iunie au fost foarte clare şi priveau atât impactul bugetar, ponderea în PIB pentru fiecare tip de măsură pe care ei o consideră validă. Ca atare aceste lucruri, Comisia l-a transmis, iar în discuţiile iniţiate de mine, imediat cum am preluat portofoliul, am constatat, după primele discuţii, atât la nivel tehnic cât şi la nivel de comisar, că acestea sunt variantele acceptate”, a mai spus Alexandru Nazare.
Potrivit ministrului, majorarea TVA la 21% este văzută de către Comisia Europeană ca o măsură credibilă în timp ce varianta cu cote de 9% şi 19% nu ar fi avut un impact considerat acceptabil.
Întrebat şi despre introducerea impozitului progresiv şi a precizat că nu este de acord cu o asemenea măsură
Nazarea a mai spus că și dacă România ar fi dorit să o adopte nu se putea face rapid, fiind nevoie de un an şi jumătate sau doi pentru adaptarea sistemelor ANAF.
UPDATE Ministrul a explicat că pachetul de măsuri fiscale a fost discutat cu Comisia Europeană
Potrivit ministrului în cazul în care pachetul de măsuri va fi aprobat înainte de Consiliul Ecofin evaluarea Comisiei va fi bună.
„Acest pachet are un impact pe venituri, în 2025, de 9 miliarde, aproximativ 9,5 miliarde lei – n.r.). Pe cheltuieli, suma este mult mai mică, de 1,2 miliarde de lei, la care se adaugă economia pe care am făcut-o din plafonarea sporului de condiţii vătămătoare. Deci, în total impactul este de 10,750 miliarde de lei pentru 2025. Impactul pe 2026 din venituri este de 35 de miliarde şi din cheltuieli de 57 de miliarde, dar aici trebuie să luaţi în calcul că, practic, am inclus tot ce era în ordonanţa trenuleţ. Din aceste 57 de miliarde, 18 miliarde reprezintă îngheţarea salariilor şi a pensiilor şi a tuturor celorlalte drepturi conexe care făceau parte din Ordonanţa Trenuleţ pentru 2026. Acest pachet a fost negociat cu Comisia, avem un impact pozitiv, avem semnale pozitive de la Comisie că, în cazul adoptării înainte de Consiliul Ecofin, evaluarea Comisiei va fi bună. Deci intrăm pe un nou drum. Un drum în care lucrăm în primul rând la fundaţie, să fie solidă, pe care să construim celelalte elemente ale economiei pe care vrem să o proiectăm. O economie în care să ne orientăm spre investiţii, care să fie predictibilă, în care supravegherea bugetelor, disciplina bugetară se va face într-un cu totul alt mod”, a explicat Alexandru Nazare.
Ministrul a mai spus că au fost introduse două noi elemente care ţin de responsabilitatea fiscală, respectiv prezentarea execuţiei bugetului în Parlament de către premier şi ministrul Finanţelor.
„În primul rând, premierul României va prezenta în Parlament, până la finalul lunii martie, un raport asupra stării economiei, în care să vorbească despre execuţia bugetară a anului precedent. Şi acelaşi lucru îl va face ministrul de Finanţe până la sfârşitul lunii mai a fiecărui an, în care să vorbească despre execuţia financiară, despre execuţia bugetară şi despre starea economiei. Şi de ce facem acest lucru? Pentru că de acum încolo nu mai trebuie să propunem bugete în Parlament fără analiza situaţiei economice şi fără analiza aprofundată a execuţiei din anul precedent. Pentru că la o analiză aprofundată a execuţiei, toate riscurile de nesustenabilitate s-ar fi văzut. Şi trebuie să schimbăm foaia în privinţa modului în care se face acest calcul„, a explicat Alexandru Nazare.
Ministrul Finanţelor a prezentat o evoluţie e cheltuielilor din ultimii cinci ani, care indică o majorare a acestora de 43%.
„O să încep cu evoluţia cheltuielilor din bugetul general consolidat, care în 2021 era de 459 de miliarde de lei, iar astăzi au ajuns 831 de miliarde, o creştere de 43%. Deficitul, pe cash, în 2021 era 79 de miliarde, corespondent a 6,7% din PIB. În 2025 a ajuns 176 de miliarde. Cheltuielile de personal din bugetul general consolidat în 2021 erau 111 miliarde, astăzi sunt 172 de miliarde. Cheltuielile cu pensiile în 2021 erau 110 miliarde, iar astăzi sunt 190 de miliarde în 2025. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile în 2021 erau 64 de miliarde, astăzi sunt 97 de miliarde. Şi, bineînţeles, evoluţia numărului de posturi ocupate, care în 2021 era de 1.262.000 de persoane, iar astăzi este de 1.305.000 de persone. Nu în ultimul rând, şi poate cea mai importantă dintre toate aceste date, este evaluarea privind datoria publică. Datoria publică în 2021 era de 576 de miliarde, iar astăzi prognozăm că va depăşi 1.100 de miliarde, adică 58% din PIB. Bineînţeles că toate aceste creşteri care n-au putut fi susţinute de evoluţia veniturilor, pe fondul faptului că, începând cu 2020, de când am intrat în procedura de deficit excesiv, cumulat cu această chestiune, ne-au dus în situaţia de astăzi”, a spus Alexandru Nazare.
România se află de cinci ani în procedură de deficit excesiv şi trebuie muncit foarte mult în următorii cinci ani pentru a ieşi din acest deficit excesiv, a mai spus ministrul
„Este foarte important de înţeles că, atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere la Bruxelles, în Consiliul de Miniştri ai Finanţelor, este mult redusă. Nu putem să avem o ambiţie de a negocia lucruri la Bruxelles atâta timp cât avem această ştampilă a deficitului excesiv. Pentru că această ştampilă înseamnă neseriozitate, înseamnă probleme, înseamnă că bugetele sunt vulnerabile, înseamnă că supravegherea bugetară este slabă. Şi atunci când aceste lucruri persistă ani de-a rândul, bineînţeles că şi capacitatea noastră e limitată”, a arătat Alexandru Nazare.
Prin pachetul fiscal prezentat joi, România evită riscul de suspendare a fondurilor europene şi de a pierde calificativul de economie recomandată pentru investiţii
„Când discuţia va avea loc în Consiliul Miniştrilor de Finanţe, în ECOFIN, şi depinzând de modul în care aprobăm pachetul şi de discuţia de pe 8 iulie, aceste semnale se vor transmite către agenţiile de rating, către toţi finanţatorii şi vor transmite, bineînţeles, un semnal pozitiv. Vă dau un singur exemplu. Simplu fapt că astăzi am publicat pachetul a influenţat licitaţiile care erau în curs, chiar şi de astăzi. Adică am avut puncte serioase de bază în care ne-am finanţat mai ieftin. Deci, practic, indirect, scădem costurile de finanţare cu datoria publică. Bineînţeles, mai facem un lucru foarte important. În cazul în care ne-am fi pierdut calificativul de investiţii, ne-am fi pierdut libertatea de decizie economică şi capacitatea de a ne împrumuta pe pieţe. Prezervăm acest lucru prin adoptarea acestui pachet”, a subliniat şeful de la Finanţe.
Referitor la compoziţia pachetului, prin reaşezarea cotelor de TVA există un plus de 6 miliarde de lei la încasări, în timp ce creşterea accizelor va aduce un miliard de lei în 2025 şi 3,5 miliarde de lei în 2026.
„Prin aşezarea plafonului pentru CASS la pensii la 3.000 de lei vom obţine 1,378 miliarde de lei în 2025 şi peste 4 miliarde în 2026. (…) Mărim impozitul suplimentar pentru sistemul bancar, de la 2 la 4% în acest an şi la 4% pentru 2026, un impozit temporar, şi acesta va avea un impact în jur de 400 de milioane în 2025 şi aproape 1,8 miliarde de lei în 2026. Creştem taxele de autorizare şi toate celelalte taxe conexe pe jocuri de noroc într-un cuantum foarte important. La autorizare ele cresc cu un cuantum aproape 30%, dar creşterile sunt pe linie atât pentru gestionarii jocurilor, cât şi pentru jucători. Jucătorilor care au câştiguri până în 10.000 de lei li se va reţine de la 3% la 10% şi vrem să dăm un semnal foarte important în privinţa taxării jocurilor de noroc despre care ştim foarte bine cât de nocive sunt„, a mai spus Alexandru Nazare.
Știrea inițială
Într-o conferință de presă, în care miniștrii au fost invitați să prezinte pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan- care include măsuri precum creșterea TVA general la 21% – Alexandru Nazare a explicat că România nu poate negocia cu Bruxellesul, „cât avem această ștampilă de deficit”
„Cheltuieli de personal: azi sunt 122 de miliarde. Pensii: azi sunt 190 de miliarde. Evoluția numărului de posturi ocupate: azi sunt 1 300 005 persoane.Începând cu 2020, când am intrat în procedura de deficit excesiv, ne-a adus în situația de astăzi. Nu putem negocia lucrurile la Bruxelles, cât avem această ștampilă de deficit. Ștampila de deficit excesiv înseamnă neseriozitate. Prin acest pachet fiscal, evităm trei riscuri extrem de importante”, a explicat ministrul Finanțelor.
Nazare spune că ștampila de deficit excesiv înseamnă neseriozitate. FOTO captură video YouTube
„Evaluarea Comisiei va fi bună”
Ministrul Finanțelor s-a arătat optimist:
„Anticipăm și corectăm situația. Deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR.Acest pachet are un impact pe venituri de 9 miliarde jumate. Pe cheluieli e un miliard 200. Impactul este de 10 miliarde. Avem un impact pozitiv de la Comisie. Evaluarea Comisiei va fi bună”.
„Dacă nu luam aceste măsuri eram obligați să luăm dublul acesta masuri în 3 luni”
Ministrul a mai explicat că, în lipsa pachetului de măsuri anunțat de premierul Ilie Bolojan, ar fi nevoie, mai târziu, de unele mai severe.
„Respect foarte mult contribuabilii, antreprenorii, pe toți plătitorii de taxe care fac acest efort. Îi rog să vină alături de noi. Acest pachet nu are o culoare politică, e un pachet care protejează România. Dacă nu luam aceste măsuri, eram obligați să luăm dublul acestor masuri în trei luni”, a declarat Alexandru Nazare.
Întrebat de ce nu au fost luate măsuri care să stimuleze economia, ministrul a răspuns:
„Creșterea TVA are un efect de inflație, dar asta nu înseamnă că nu luăm măsuri de stimulare a economiei. Vom lua măsuri pe investiții”.
„Ne vom menține ratingul în privința Fitch”
Alexandru Nazare fost întrebat de ce s-a ajuns la o cotă a TVA de 21%.
„Sunt foarte optimist că, având validarea în consiliul de săptâmâna viitoare, ne vom menține ratingul în privința Fitch”, a răspuns ministrul.
Ce le-a transmis antreprenorilor care se gândesc să plece din țară
Chestionat în legătură cu antreprenorii care, în acest context, se gândesc să se mute în Bulgaria, Nazare a transmis:
„Trebuie să aibă încredere că acest Guvern va identifica măsurile prin care să facem viața antreprenorilor mai ușoară”.
Nazare a mai subliniat că pachetul de măsuri pe care Guvernul le va lua adopta în perioada următoare, prin angajarea răspunderii, pentru a reduce deficitul bugetar al României „se axează preponderent pe venituri” și că „măsurile necesare pentru a genera o economie semnificativă nu puteau fi adoptate într-un timp atât de scurt”.
Ministerul Finanţelor a publicat joi un proiect de lege care prevede unele măsuri fiscal-bugetare printre care majorarea cotei standard de TVA de la 19 la 21% şi a cotelor reduse de la 5% şi 9% la 11%, creşterea accizelor, majorarea de la 10% la 16% a impozitului pe dividende şi un impozit suplimentar pentru bănci. Proiectul prevede, de asemenea, creşterea taxării în domeniul jocurilor de noroc dar şi plata contribuţiei sociale pentru pensiile mai mari de 3000 de lei, pentru suma care depăşeşte acest plafon.
Vicepremierul Tanczos Barna, a explicat, într-o conferință de presă, în care miniștrii au fost invitați să prezinte pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan- care include măsuri precum creșterea TVA general la 21% – că „suntem presați de timp”.
Tanczos Barna a declarat că în octombrie se va verifica performanţa în ceea ce priveşte plata taxelor de către HORECA şi a precizat că, dacă aceasta va exista, cota redusă de TVA de 11% se poate păstra pentru acest sector
„Am propus-o eu pentru că HORECA la nivel european operează cu cotă redusă cu excepţia a două sau trei state membre. Este un domeniu unde concurenţa internaţională este acerbă. HORECA trebuie să fie în continuare competitivă pe plan internaţional. Sunt foarte multe contracte semnate deja de unităţile de cazare în care au fost incluse taxele, impozitele, costurile de anul acesta, de la începutul anului, şi cred că este o abordare absolut corectă din partea domnului prim-ministru când a spus: Ok, putem să acceptăm argumente, dar în acelaşi timp acest domeniu trebuie să performeze şi în ceea ce priveşte plata taxelor şi această performanţă se va verifica în octombrie şi în cazul în care există performanţă cu siguranţă se poate păstra cota redusă de 11%. (…) Domnul Anastasiu a susţinut propunerea”, a explicat vicepremierul într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria
Știrea inițială
„Suntem în fața unei provocări majore. Niciodată în instorie nu am fost atât de bine la PIB”, a spus vicepremierul.
Tanczos Barna a adăugat:
„Creșterea datorie publice și deficitul bugetar trebuie corectate. Suntem presați de timp pentru că am avut o perioadă cu mai multe alegeri”.
„Primele variante prezentate nu sunt suficiente”
Potrivit vicepremierului, „atât UE, cât și agentiile de rating au spus că primele variante prezentate nu sunt suficiente astfel încât am elaborat acest pachet”.
Vicepremierul a spus că în ultimele decenii România a cunoscut o redresare economică semnificativă recuperând foarte mult din decalajul faţă de celelalte state membre UE.
„Niciodată în istoria României nu am fost poziţionaţi aşa de bine în această regiune a Europei în privinţa PIB-ului pe cap de locuitor, cât şi în privinţa altor indicatori macro-economici, dar această creştere a generat şi dezechilibre care trebuie corectate”, a subliniat Tanczos Barna.
Barna a susţinut că această traiectorie va putea fi păstrată „doar dacă gestionăm urgent vulnerabilităţile acumulate, respectiv deficitele gemene”.
„Această situaţie creată în ultimii 10-12 ani – o apăsare foarte mare pe tot ce înseamnă stabilitate, predictibilitate în România. Creşterea accelerată a datoriei publice şi deficitul bugetar sunt acele elemente care trebuie corectate în viitorul apropiat. Primele şase luni au fost marcate de provocări majore, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Ştim foarte bine că în cursul lunii aprilie a început acea dispută între SUA – UE pe taxe vamale, am avut situaţia scăderii economice şi scăderii producţiei industriale în principalele ţări ale UE„, a spus vicepremierul.
Pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar
Ordonanța care impune mai multe măsuri pentru reducerea deficitului bugetar a fost pusă în transparență decizională. Printre măsurile introduse, pe lângă creșterea TVA, sunt și majorările accizelor la alcool, combustibil și tutun. Crește și prețul rovinietei, precum și impozitul pe profit pentru bănci.
Tanczos Barna spune că suntem în fața unei provocări majore. FOTO Guvernul României
Potrivit documentului măsurile vizate sunt:
– înghețarea pensiilor și salariilor și drepturilor sociale,
-creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%,
-plata CASS la pensiile de peste 3000 de lei,
-creșterea accizei la alcool, combustibil și tutun,
-creșterea prețului rovinietei,
-creșterea impozitului pe profiturile băncilor de la 2% la 4%.
Măsurile fiscale ar urma să fie introduse etapizat, într-o primă etapă de la 1 august 2025 și a doua etapă la 1 ianuarie 2026.
Majorarea TVA, în ciuda opoziției de la Cotroceni
În campania electorală, Nicuşor Dan a dat în scris că TVA-ul nu va creşte în mandatul său prezidenţial. Cu toate acestea, Ilie Bolojan, din postura de prim-ministru, a propus creşterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, iar cotele speciale să fie majorate de la 9% la 11%.
Premierul Ilie Bolojan l-a convins pe președintele Nicușor Dan, după lungi discuții bazate pe cifre, să accepte majorarea TVA, deși Nicușor Dan a dat în scris în campania electorală că în mandatul său prezidențial cota TVA nu va crește.
Afaceristul Dan Șucu, proprietarul grupului Mobexpert și Rapid, printre altele, și investitor în imobiliare, atrage atenția asupra faptului că persoanele care au dat un avans de 5% pentru case vor plăti în plus 16.000 de euro, din cauza majorării TVA la 21%. Piața imobiliară din București și împrejurimi înregistrează o scădere de 4,3% în primul trimestru al anului. În Capitală, vânzările de locuințe au scăzut cu 5,4%, în timp ce în Ilfov au crescut cu 2,4%, potrivit Profit.ro, preluat de Adevărul.
„Piața se împarte pe segmente de clienți în trei categorii: good, better și best, adică primul preț, prețul mediu și prețul înalt. Zona de sus va fi afectată cu două puncte procentuale. Vorbesc de București, unde zona de preț high-end începe cu 4.000 de euro/metru pătrat și care va fi afectată cu 2% suplimentar.
E rău, dar nu e groaznic. În zona de preț cuprinsă între 1.800 și 4.000 de euro/metru pătrat, care reprezintă peste 60% din total, un apartament cu două camere de minim 70 de metri pătrați construiți, cu greu s-ar încadra la sub pragul de 120.000 de euro, până la care TVA era de 9%. Pragul tocmai crescuse de la 5% la 9% în 2024.
La 100.000 de euro, diferența este de 16.000 de euro
Problema noastră este că TVA-ul este mărit succesiv de la 5% la 9% și acum la 21%, într-o perioadă de nici doi ani de zile. Sunt mulți oameni care încă își construiesc casa, au dat un avans de 5% și din cauza tuturor întârzierilor birocratice din primării, se trezesc că la finalizare o să plătească un TVA de 21%. La 100.000 de euro, diferența este de 16.000 de euro. Orice lucru care afectează clientul, afectează și dezvoltatorul și afacerea. Nu este o scădere de vânzări, este ca un perete pus în fața autostrăzii”, a spus Dan Șucu, pentru Profit.ro.
Șucu, novice în imobiliare
Dan Șucu, proprietarul producătorului de mobilier Mobexpert, a intrat puternic pe piața imobiliară în 2023 alături de dezvoltatorul imobiliar Redport Capital, deținut de avocatul Cosmin Savu-Cristescu și Meta Estate Trust. Împreună au cumpărat un teren de 4,4 hectare lângă Petrom City pe care vor să construiască 1.000 de apartamente.
De asemenea, au mai cumpărat două terenuri cu o suprafață cumulată de 15.000 de metri pătrați de la Antrepriza de Construcții Montaj nr. 4 București (ACM4) și Havi Logistics ce sunt folosite pentru fazele 3 și 4 de dezvoltare ale ansamblului rezidențial The Level, început de Savu-Cristescu pe Intrarea Străulești, și care vor cuprinde 355 de apartamente.
Potrivit publicației citate, aproximativ 18.000 de noi locuințe ar putea fi finalizate în București și împrejurimi în acest an potrivit datelor SVN Romania, un nivel la fel de redus ca cel înregistrat în 2024, când în regiunea Bucureștiului a fost livrat cel mai mic număr de locuințe din ultimii cinci ani.
Aproape 37.000 de case și apartamente au fost vândute în România în primele trei luni din acest an, în scădere cu 4,9% comparativ cu perioada similară a anului anterior.
Cele mai multe unități rezidențiale au fost tranzacționate în Constanța, Cluj și Timiș, mai arată statisticile oficiale.
Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca …
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare spune, joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că măsurile din ordonanța austerității vor aduce un impact bugetar total de 10,75 miliarde lei în 2025 și aproximativ 90 de miliarde lei în 2026.
Potrivit acestuia, pentru ultimele luni din anul 2025, impactul calculat este de 9,5 miliarde de lei. Pentru anul 2026, executivul preconizează să strângă la buget aproximativ 90 miliarde lei.
Nazare adaugă că aproximativ 9,5 miliarde provin din creșterea veniturilor și restul din reducerea cheltuielilor, cum ar fi plafonarea sporurilor de condiții vătămătoare la suma de 300 de lei.
„Prin reașezarea cotelor de TVA avem un plus de 6 miliarde, avem creșteri la capitolul accize de 1 miliard în 2025 și 3,5 miliarde în 2026, prin CASS la pensii vom obține 1,378 miliarde în 2025 și peste 4 miliarde în 2026”, spune ministrul Finanțelor.
Pentru anul 2026, ministrul Finanțelor Publice spune că estimările sunt de 35 de miliarde lei din venituri și 57 miliarde lei din cheltuieli. 18 miliarde ar urma să vină la bugetul de stat doar din înghețarea pensiilor și salariilor, adaugă ministrul.
Foto: Andreea Alexandru/ Mediafax
CITEȘTE ȘI:
Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …
Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan sunt tot mai problematice în contextul apropierii fostei republici sovietice de Turcia și de Occident. Cosmin Popa, cercetător specializat în istoria fostei URSS, susține că situația va contribui și la împuținarea canalelor rusești de ocolire a sancțiunilor.
Președintele Turciei Recep Tayyip Erdoğan a îmbunătățit relațiile cu Azerbaidjanul. FOTO: Profimedia
Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan au atins un punct critic în ultimele zile, din cauza unor incident cu potențial escaladare gravă: decesele a doi cetățeni azeri în custodia poliției din Rusia, care fuseseră supuși torturii.
În 27 iunie, doi bărbați de origine azeră au murit în urma unui raid în Eekaterinburg, Rusia. Poliția a ridicat mai mulți etnici azeri în legătură cu presupuse crime mai vechi. Autoritățile azere au susținut că ar fi fost torturați, iar autopsiile indică urme de vătămări grave.
Acest incident a declanșat un val de critici diplomatice: Azerbaidjanul a acuzat Rusia de „omoruri extrajudiciare etnice”.
Autoritățile azere au anulat evenimente culturale și întâlniri politice cu Rusia, au percheziționat biroul Sputnik din Baku și au arestat jurnaliști ruși și cetățeni ruși suspectați de infracțiuni cibernetice și trafic de droguri .
Rusia, la rândul ei, a reținut cetățeni azeri în spațiul său, acuzându-i de implicare în crime mai vechi .
Baku a demarat o anchetă penală împotriva Rusiei, iar Moscova a cerut restabilirea „cooperării strategice”.
Între cele două state există o situație tensionată din decembrie 2024, când un avion al Azerbaijan Airlines, zburând spre Grozni, a fost lovit de o rachetă Pantsir S-1 lansată de Rusia, provocând moartea a 38 de persoane. Baku insistă că aceasta a fost o tragedie provocată de Rusia, care, deși și-a cerut scuze, a evitat să recunoască responsabilitatea completă.
Azerbaidjanul s-a distanțat tot mai mult de Rusia, apropiindu-se de Turcia, Israel și Ucraina, și întărește relațiile cu Occidentul.
„Adevărul” a discutat cu istoricul Cosmin Popa, cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române și specializat în istoria fostei URSS și a comunismului european, despre efecte acestui conflict asupra situației geopolitice din zona.
Conflict de natură politică, nu umanitară
Este un conflict de natură politică, nu umanitară, chiar dacă s-a pornit de la uciderea de către poliția rusă a doi azeri care au fost torturați, susține istoricul.
„Raidurile poliției azere împotriva publicațiilor guvernamentale rusești din Azerbaidjan nu sunt decât continuarea a ce s-a întâmplat mai devreme. Poliția rusă a efectuat niște raiduri împotriva populației azere din orașul Ekaterinburg, în urma cărora au murit două persoane. Trupurile celor doi frați au fost trimise autorităților azere, iar expertiza medico-legală a relevat că ei au fost supuși la tortură, cauza morții e legată de tratamentele care au fost administrate acelor persoane după arest. Nu este vorba despre morți accidentale în timpul procedurii de reținere. Din punctul acesta de vedere avem de a face cu un conflict în desfășurare, un conflict deschis. Azerbaidjanul a răspuns raidurilor poliției ruse prin atacarea organizațiilor de presă guvernamentale ruse care funcționează în Azerbaidjan care arată cheia politică în care se desfășoară acest conflict. Acest conflict nu este generat de considerente umanitare, este un conflict cu puternic substrat politic și sigur care vine după celebra doborâre a avionul azer de apărarea antiaeriană cecenă”, detaliază el.
În privința efectelor geopolitice, spune Popa, „e foarte greu de spus în acest moment, pentru că nu e un conflict care să fii ajuns la consecințele sale finale. E un conflict aflat în desfășurare, sigur că oricum avem de a face cu o răcire considerabilă a relațiilor ruso-azere care a început pe fondul conflictului armeano-azer. Din punctul acesta de vedere, autoritățile rusești, ca mai tot timpul, vor fi tentate să vadă în acțiunile Azerbaidjanului influența turcă.”
„Va contribui și la o mai eficientă sancționare și urmărire a petrolului rusesc aflat sub sancțiuni”
Conflictul azero-rus face parte dintr-o ecuație mai largă care cuprinde atât Turcia cât și China, spune specialistul.
„Este foarte greu de spus ce consecințe va avea, dar este foarte limpede că avem de-a face cu instalarea unei stări de război rece între Azerbaidjan și Rusia fapt care, ca prim efect, va duce la împuținarea canalelor rusești de ocolire a sancțiunilor și poate fă va contribui și la o mai eficientă sancționare și urmărire a petrolului rusesc aflat sub sancțiuni”, explică istoricul.
Ecuația politică e mult mai largă, spune el, deoarece dacă discutăm de conflictul armeano-azer, războiul din Nagorno-Karabah pare o chestiune închisă, dar pe agenda celor două țări se află și coridorul Zangezur, care ar asigura legătura terestră între Baku și Nakhchivan, capitala regiunii autonome azere, aflate pe teritoriul Armeniei, dar ar asigura, întâi de toate și cel mai important, o cale terestră între statele Asiei Centrale și Turcia.
„Din acest punct de vedere, sigur, o cale terestră la care Iranul privește cu o oarecare gelozie și o oarecare îngrijorare. Sigur că în momentul de față Iranul are probleme mult mai mari. Având în vedere contextul, probabil Turcia consideră că a venit vremea ca această problemă a coridorului Zangezur și implicit a accesului terestru al Turciei la Asia Centrală să fie rezolvată”, a mai precizat el.
Toate acestea nu sunt certitudini, sunt speculații, a subliniat istoricul. „Dar aceste probleme se află pe agenda geopolitică a zonei”, a concluzionat el.
O înregistrare surprinde momentul în care două bombe israeliene lovesc Piața Quds din cartierul Tajrish, Teheran, în timpul ofensivei aeriene declanșate de Israel luna trecută împotriva Iranului. Atacul a avut loc pe 15 iunie, dar imaginile au apărut abia acum, după ce cele două state au acceptat o încetare a focului.
Primul proiectil lovește o clădire aflată vizavi de sediul administrației locale. Explozia ridică un nor dens de praf și împrăștie resturi pe carosabil.
La câteva secunde, a doua bombă lovește o arteră intens circulată, la doar câțiva metri de clădirea drapată cu steagul Republicii Islamice. Detonarea ridică mașini de la sol și aruncă bucăți uriașe de asfalt și moloz asupra trecătorilor, relatează Daily Mail.
Strada a fost complet inundată, iar infrastructura de apă și canalizare distrusă. Ministerul Sănătății din Iran a anunțat ulterior un bilanț de 12 morți și 59 de răniți.
Atacul a venit la doar o zi după ce AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) a acuzat Iranul că nu respectă reglementările de inspecție și ar avea aproximativ 400 kg de uraniu îmbogățit, suficient pentru a produce mai multe focoase nucleare în doar câteva săptămâni.
Israelul a declanșat astfel Operațiunea „Leul Răsare”, bombardând instalații nucleare, sisteme de apărare aeriană și locații care adăposteau oficiali de rang înalt și oameni de știință.
Mossad, serviciul de informații israelian, ar fi desfășurat o misiune de sabotaj pentru a neutraliza parțial apărarea iraniană, permițând aviației israeliene să lovească Teheranul. În replică, Iranul a lansat peste 550 de rachete balistice, unele hipersonice, către Israel. Deși majoritatea au fost interceptate, 28 de persoane au murit în Israel.
Iranul a suferit pierderi mult mai mari. Agenția de presă IRNA a anunțat de curând că 935 de persoane au fost ucise de bombardamentele israeliene, fără a distinge între civili și militari.
Washingtonul presează acum Iranul să revină la masa negocierilor privind programul său nuclear. Totodată, Parlamentul iranian a votat suspendarea cooperării cu AIEA, iar există temeri că Teheranul ar putea părăsi Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP).
Șeful AIEA, Rafael Grossi, a trimis o scrisoare oficială ministrului iranian de externe, cerând reluarea dialogului: „Cooperarea cu AIEA este esențială pentru un acord diplomatic durabil. Reiterez că instalațiile nucleare nu ar trebui atacate niciodată, din cauza riscului ridicat de accident radiologic.”
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F10%2Fcristina.jpeg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Falibec.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F5-2.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fpanou-info-gara-de-nord.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fwhatsapp-image-2025-07-03-at-16-52-51.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fbolojan-doi-1280x649.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fscreenshot-2025-07-03-234743.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F04%2Frene-pirsan.jpg){kind=small}
