marți, august 5, 2025
No menu items!
Acasă Blog

Departamentul de Justiţie anchetează o presupusă conspiraţie împotriva lui Donald Trump

0

Procuroarea generală a Statelor Unite, Pam Bondi, a ordonat luni Departamentului de Justiţie să deschidă o anchetă cu un juriu mare asupra unei presupuse conspiraţii împotriva lui Donald Trump pentru a-i delegitima acestuia victoria la alegerile prezidenţiale din 2016, într-un caz denumit „complotul rus”.

Donald Trump FOTO: AFP

Potrivit canalului Fox News Digital, care citează o sursă apropiată anchetei, Bondi a ordonat această măsură după ce a primit în iulie o plângere din partea directoarei Serviciului Naţional de Informaţii, Tulsi Gabbard, împotriva unor oficiali de rang înalt din administraţia fostului preşedinte Barack Obama pentru această presupusă conspiraţie împotriva lui Donald Trump, scrie Agerpres.

Aceste acuzaţii vizează mai mulţi oficiali din administraţia Obama care, se susţine, au făcut declaraţii false afirmând că Rusia a încercat să interfereze prin metode cibernetice în rezultatul alegerilor din 2016, potrivit canalului CNN, care citează de asemenea o sursă la curent cu subiectul.

După plângerea lui Gabbard, care a cerut ca fostul preşedinte Barack Obama şi mai mulţi oficiali din serviciile de informaţii să fie investigaţi, Bondi a anunţat că Departamentul de Justiţie va crea o echipă pentru a evalua probele furnizate de Serviciului Naţional de Informaţii ce provin din documente declasificate.

Bondi a ordonat unui procuror federal să iniţieze o procedură legală pentru a prezenta probele aflate în posesia Departamentului de Justiţie unui juriu mare, ceea ce poate duce la o inculpare, potrivit canalului Fox.

Conform plângerii, pe 9 decembrie 2016, Casa Albă i-a reunit pe cei mai înalţi responsabili ai Consiliului Naţional de Securitate într-o întâlnire la care au participat directorul de atunci al Serviciului Naţional de Informaţii, James Clapper, şi alţi oficiali de rang înalt ai administraţiei, precum John Brennan, Susan Rice sau John Kerry.

După această întâlnire, asistentul lui Clapper ar fi trimis un email liderilor departamentelor de informaţii, încredinţându-le o revizuire „la solicitarea preşedintelui” bazată pe informaţii fabricate sau care nu erau considerate credibile, despre o posibilă interferenţă a Rusiei.

În 2016, fostul director al FBI, James Comey, a condus o investigaţie privind aşa-numitul „complot rus” în primele alegeri prezidenţiale câştigate de Donald Trump, care l-a demis din funcţie pe Comey după ce a preluat mandatul de preşedinte.

Atac armat în centrul oraşului Los Angeles. Sunt cel puţin doi morţi şi şase răniţi

0

Două persoane au fost ucise, iar cel puţin şase au fost rănite şi transportate la spital în urma unui atac armat, la începutul săptămânii, la o petrecere într-un cartier din Los Angeles, au anunţat autorităţile.

Un bărbat a fost ucis pe loc, la intersecţia 14tk Place cu bulevardul Griffith, iar o femeie a murit din cauza rănilor la spital, potrivit autorităţilor, scrie News.

Potrivit The Associated Press, forţe de ordine au intervenit în cursul unei petreceri, în noaptea de duminică spre luni, în timpul unui festival de muzică, în centrul oraşului.

După ce au evacuat persoanele care petreceau la faţa locului, poliţiştii au fost chemaţi din nou luni, la ora locală 1.00 (11.00, ora României), la scurt timp după atac.

Circumstanţele atacului erau neclare imediat.

Petrecerea a fost promovată pe reţele de socializare drept o ”after-party a Hard Summer”, un festival de muzică tehno, la Hollywood Park, potrivit KTLA-TV. 

Los Angeles Times scrie că aproximativ 50 de persoane au participat la petrecere.

O anchetă a fost deschisă în vederea identificării suspectului.

Poliția din Cipru caută un român care producea carduri de credit false pe bandă rulantă. „Fabrica” pe care oamenii legii au găsit-o în locuința sa

0

Poliția cipriotă caută un român în vârstă de 44 de ani, suspectat de fabricarea unor carduri de credit contrafăcute, după un raid efectuat duminică în apartamentul său, potrivit in-cyprus.com.

„Fabrica” de carduri găsită în locuința românului. FOTO Cyprus Mail

Membrii Departamentului de Investigații Criminale din Larnaca (CID) au efectuat o percheziție în apartamentul lui Alexandru Gabriel Crețu Torica din România.

CID Larnaca îl caută pe Alexandru Gabriel Crețu Torica. FOTO CID Larnaca. Sursă in-cyprus.com

În timpul operațiunii, polițiștii au găsit în locuința românului computere, imprimante de carduri de credit, scanere, materiale de imprimare și alte dispozitive, despre care se crede că au fost folosite în producția de carduri de credit contrafăcute.

„După ce a primit informații, poliția judiciară din Larnaca a găsit în apartamentul unui cetățean european din Larnaca computere, scaner 3D, cititoare de carduri și alte articole necesare pentru a produce carduri de plastic și documente de asigurare false”, a declarat șeful poliției judiciare din Larnaca, Georgios Charalambous, potrivit Cyprus Mail

Toate echipamentele au fost confiscate pentru examinare suplimentară.

Bărbatul, cunoscut poliției pentru infracțiuni similare comise în trecut, este căutat după emiterea unui mandat de arestare împotriva sa.

Amintim că un alt român, de 25 de ani, aflat pe lista „Most Wanted” a autorităţilor Germane a fost prins sâmbătă, 2 august, de poliţişti în judeţul Botoşani.

Un tânăr din Vaslui, condamnat în Franța pentru trafic de migranți, a fost prins de polițiștii de frontieră în comuna Drânceni în urmă cu o lună.

Cum a reușit o româncă că fure cosmetice în valoare de 343.000 de euro din magazine britanice

0

Românca, mamă a trei copii, a jefuit 30 de magazine pe parcursul a șase luni, înainte de a fi arestată.

Românca a furat din zeci de magazine FOTO: X

O hoață prolifică a furat parfumuri și produse cosmetice în valoare de aproximativ 343.000 de euro din magazinele Boots din Londra, într-o perioadă de șase luni. Bianca Mirică, o româncă mamă a trei copii, a comis 30 de furturi între decembrie 2023 și mai 2024 înainte de a fi prinsă, scrie Express.

Tânăra de 20 de ani a intrat în Boots din Hornchurch, în estul Londrei, la 7 martie 2024, purtând o fustă lungă și vaporoasă cu buzunare ascunse. Ea a folosit un „observator” pentru a căuta și a distrage atenția agenților de securitate înainte de a fura articole de la mărci scumpe, inclusiv Chanel și Dior. De asemenea, Mirică s-a servit cu produse de machiaj și de toaletă din magazinul din Camden.

Bianca Mirică a fost condamnată FOTO: (Met Police)

Potrivit Daily Mail, luna mai a anului trecut a fost cea mai prolifică, ea furând din 11 magazine Boots. Mirică a luat articole în valoare de peste 9.000 de euro din magazinul de pe The Strand, din Haringey, din Baker Street, din Islington High Street și din magazinul de pe Regent Street.

Mirică, care s-a mutat în Regatul Unit în urmă cu aproximativ cinci ani și are trei condamnări anterioare, a fost acum închisă pentru 32 de luni. În timpul înfățișării la tribunal, tânăra de 20 de ani a susținut că tot ceea ce a furat a fost pentru uz personal.

Se pare că ea a operat împreună cu alte patru sau cinci fete, dintre care una are doar 16 ani. Judecătorul i-a spus: „Expresiile dvs. de remușcare ar trebui tratate cu precauție și ar putea să nu fie considerate sincere. Nu mă îndoiesc că vă pare rău că sunteți acum în arest. Dar mă îndoiesc foarte mult că vă pare rău că ați comis aceste infracțiuni.”

Tânăra locuia într-o casă închiriată cu terasă medie în Haringey, Londra. Un vecin a declarat că o vedea adesea plimbându-se în haine scumpe, cum ar fi blugi Dsquared2 de 350 de euro.

Cum ar arăta pensiile magistraților dacă s-ar aplica schema de calcul propusă de premierul Ilie Bolojan

0

S-au încins spiritele după afirmațiile preşedintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, care a declarat că o pensie de 11.000 de lei pentru un magistrat este mică şi că această categorie profesională nu va accepta pachetul de reformă privind pensiile speciale, anunţat de Ilie Bolojan la finalul lunii iulie.

Pensiile magistraților ar scădea substanțial, potrivit schemei propuse de premier. FOTO Shutterstock

O analiză făcută de Antena 3 CNN arată cu cât s-ar reduce pensiile judecătorilor dacă se aplică schema de calcul propusă de premierul Ilie Bolojan.

Un judecător de Curte de Apel ar urma să primească 14.000 de lei, unul de Tribunal ar ieși la pensie cu 12.564 de lei, iar un magistrat de Judecătorie ar avea o pensie de 11.310 lei, reprezentând 70% din venitul net, potrivit noilor estimări. 

În prezent, pensia magistraţilor se calculează ca 80% din ultimul venit brut, ridicându-se la  25.000 de lei. Din această sumă, doar 6.000 de lei provin din contributivitate. 

„Pare că nu înţelege cu câţi bani trăiesc oamenii”

Amintim că luni, 4 august, ministrul Apărării Naționale (MApN), Ionuț Moșteanu, a criticat declarațiile președintei CSM şi a dat exemple de pensii de serviciu ale personalului din Armată.

„Nu sunt de acord cu modul în care este total decuplată dânsa de realităţile României. Pare că nu înţelege cu câţi bani trăiesc oamenii. Şi, ca idee, pensia în magistratură e undeva la 25.000 de lei; în sistemul militar e undeva la 5.300 de lei şi în sistemul general de pensii undeva cred că la 2.700 de lei”, a explicat Ionuţ Moşteanu la Digi24.

„Vii acasă cu emoţii extrem, extrem de multe şi cele mai multe dintre ele sunt negative”

Tot luni, procurorul Claudiu Sandu, vicepreşedinte CSM, a criticat intenţia premierului de a prelungi cu 10 ani durata minimă în care magistrații trebuie să rămână în sistem și a explicat că pensia trebuie să fie egală cu ultimul salariu sau foarte aproape de acest nivel.

„Întrebarea este cât crede cetăţeanul că un asemenea om ar merita ca pensie? Merită o pensie apropiată de salariul pe care l-a avut, 15-16.000 de lei sau ca orice lucrător dintr-o hală industrială? Nu eşti un robot. Vii acasă cu emoţii extrem, extrem de multe şi cele mai multe dintre ele sunt negative„, a spus vicepreşedintele CSM la Observator.

Preşedintele Nicuşor Dan urmează să se întâlnească din nou la Cotroceni cu Ilie Bolojan, reprezentanţii magistraţilor şi ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru a discuta despre reforma pensiilor speciale.

Süddeutsche Zeitung: UE, în conflict comercial cu SUA și CHINA /Bruxellesul trebuie să protejeze sectoarele esențiale și să avanseze integrarea

Uniunea Europeană trebuie să avanseze integrarea și să protejeze prin subvenții sectoarele industriale strategice, pentru a face față conflictului comercial cu Administrația Chinei, comentează publicația Süddeutsche Zeitung, avertizând asupra impactului ignorării riscurilor.

”Uniunea Europeană nu are de contracarat doar conflictul cu Administrația Donald Trump. Ar fi bine dacă doar tarifele americane ar supune testelor politicile comerciale europene și exporturile. În ultima perioadă, atenția s-a concentrat asupra disputelor cu Donald Trump, ceea ce este logic și necesită o soluție. Însă nu trebuie ignorat faptul că Uniunea Europeană se află în conflict comercial mondial – inclusiv cu China”, comentează Jan Diesteldorf, într-un editorial publicat în cotidianul Süddeutsche Zeitung.

”Acest front va determina dacă modelul european, axat pe exporturi industriale, poate avea viitor. Tarifele vamale aplicate de Trump accelerează problemele Europei cu Beijingul. Prin aplicarea taxelor, Statele Unite obstrucționează exporturile europenilor pe cea mai importantă piață. Dar Washingtonul interzice și accesul produselor chineze. Ceea ce forțează China să se reorienteze spre alternativa logică – Uniunea Europeană”, explică editorialistul.

UE trebuie să se protejeze de competiția chineză

Deschiderea Uniunii Europene este atât o forță, cât și o vulnerabilitate. UE reprezintă un partener comercial de încredere, dar, în același timp, piețele europene deschise sunt lipsite de protecție în fața competiției chineze.

”China a redevenit o putere industrială mondială. Concurează cu UE la nivelul principalelor competențe și exploatează vulnerabilitățile prin controale asupra exporturilor de minerale rare. Mașinile electrice chineze sunt printre cele mai bune din lume. Companiile chineze pot fabrica produse chimice, utilaje de construcție și roboți, având nevoie mai puțin de tehnologie europeană. Din acest punct de vedere, succesul Chinei explică stagnarea Germaniei”, subliniază editorialistul.

Cu toate acestea, firmele chineze beneficiază masiv de modelul economic axat pe subvenții și investiții guvernamentale, produc mai mult decât poate absorbi piața internă, ceea ce stimulează exporturile la prețuri mici, periclitând activitățile companiilor europene pe propria piață.

”Europa și China nu vor avea curând un acord comercial. Dar, în conflictul comercial cu front dublu – cu SUA și China -, UE trebuie să își protejeze baza industrială. Pe principiul «Europa pe primul loc», companiile autohtone din sectoarele-cheie trebuie ajutate prin subvenții și trebuie favorizate în procedurile de achiziții. Iar extinderea pieței unice este inevitabilă. Vor fi necesare fonduri și eforturi, dar, dacă Europa nu tratează cu seriozitate amenințarea chineză, efectele pe termen lung vor fi mult mai scumpe. Sau chiar catastrofale”, avertizează editorialistul.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

VIDEO Analist: Economia Germaniei va simți PUTERNIC impactul taxelor lui Trump /”Pierdere masivă pentru schimburile comerciale”

Decizie controversată în Israel: procurorul general, demis de Guvern. Curtea Supremă a anulat decizia executivului

0

Guvernul a decis în mod unanim demiterea procurorului general Gali Baharav-Miara, invocând lipsa de încredere. Premierul Benjamin Netanyahu s-a abținut de la vot, pe fondul tensiunilor dintre el și procuror. Curtea Supremă a respins, însă, rapid, decizia executivului.

Netanyahu nu a participat la votul prin care s-a decis demiterea procurorului general. FOTO: EPA-EFE

Guvernul de dreapta condus de Benjamin Netanyahu a votat luni, 4 august, pentru revocarea din funcție a procurorului general al Israelului, Gali Baharav-Miara, invocând o „lipsă de încredere” în capacitatea acesteia de a-și exercita atribuțiile. Votul a fost unanim, însă premierul Benjamin Netanyahu nu a participat la procesul decizional, potrivit relatărilor din presa israeliană, citate de Agerpres.

Motivele juridice și constituționale pentru o astfel de demitere sunt considerate de experți drept controversate, mai ales în contextul tensiunilor persistente dintre executiv și sistemul de justiție.

Gali Baharav-Miara, care deține funcția esențială de consilier juridic al guvernului și conduce parchetul de stat, responsabil și pentru procesul penal al premierului Benjamin Netanyahu, a calificat decizia de demitere drept „ilegală”. Ea a promis că va continua să își exercite atribuțiile „imparțial, profesionist și onest”.

La scurt timp după votul guvernului, Curtea Supremă a emis un ordin prin care suspendă efectele demiterii și interzice executivului să numească un nou procuror general sau să modifice relațiile instituționale cu Baharav-Miara. Instanța a reafirmat, de asemenea, caracterul obligatoriu al avizelor juridice emise de actualul procuror general până la o decizie definitivă.

Judecătorul Noam Sohlberg a solicitat părților implicate să răspundă până joi solicitărilor de suspendare depuse de organizațiile civice, urmând ca o audiere oficială să aibă loc cel târziu până pe 4 septembrie.

Miza funcţiei de procuror general

Imediat ce Curtea Supremă a anunţat că suspendă decizia guvernului, Ministrul Justiției, Yariv Levin, a afirmat că executivul nu poate fi obligat să colaboreze cu „un procuror general ostil”. Totodată, ministrul Comunicațiilor, Shlomo Karhi, a anunțat că va ignora ordinul Curții Supreme și nu va mai lua în considerare opiniile legale emise de Baharav-Miara.

Mai mult, ministrul Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, a cerut încetarea imediată a oricărei cooperări cu procurorul general, în pofida deciziei instanței.

În paralel, sute de manifestanți s-au adunat luni în fața biroului prim-ministrului din Ierusalim pentru a protesta împotriva demiterii, pledând pentru menținerea independenței justiției. De asemenea, mai mulți opozanți politici au criticat hotărârea guvernului, acuzând că aceasta subminează democrația în această perioadă dificilă pentru țară.

„Se încearcă distrugerea ultimelor frâne legale care limitează puterea guvernului”, a declarat Eliad Shraga, liderul Mișcării pentru Calitatea Guvernării din Israel, care a depus imediat sesizarea la Curtea Supremă după vot.

Funcția de procuror general în Israel are o importanță majoră, fiind esențială pentru garantarea legalității acțiunilor guvernului, Gali Baharav-Miara, numită în funcție în 2022, s-a aflat în repetate rânduri în conflict cu premierul Benjamin Netanyahu, în special în ceea ce privește reformele judiciare și numirile politice controversate promovate de acesta.

Unul dintre cele mai recente episoade tensionate a avut loc la începutul acestui an, când Baharav-Miara a contestat legalitatea numirii lui David Zini în funcția de director al Shin Bet, serviciul israelian de securitate internă. Numirea fusese propusă direct de premierul Netanyahu, iar procurorul general a avertizat că aceasta ridică semne de întrebare privind respectarea procedurilor legale și a independenței instituționale.

Dcizia guvernului de a o demite pe Baharav-Miara survine pe fondul unei perioade în care guvernul Netanyahu este acuzat de o serie de încercări de slăbire a puterii judiciare, inclusiv prin reforme legislative ce limitează prerogativele Curții Supreme și ale procurorului general. Aceste acțiuni au generat proteste de amploare în Israel în ultimele luni și au provocat îngrijorări internaționale legate de statul de drept în țară.

Trump anunţă noi taxe vamale împotriva Indiei: „Nu le pasă câți oameni sunt uciși în Ucraina”

0

Preşedintele american Donald Trump a anunţat luni că va creşte „substanţial” taxele vamale asupra importurilor din India, ca represalii faţă de ceea ce el descrie drept comerţul „masiv” cu petrol rusesc, relatează agenţiile internaționale de presă.

Această declaraţie survine după ce săptămâna trecută Trump a anunţat că, începând cu 7 august, SUA vor impune Indiei taxe vamale de 25%. Acestora li se va adăuga o penalitate despre care nu a oferit detalii, dar care ar fi menită să sancţioneze India pentru importurile masive de produse din Rusia, dar şi pentru achiziţiile de armament rusesc. India este din timpul Războiului Rece un client tradiţional al industriei militare ruse.

„India nu doar cumpără cantităţi masive de petrol rusesc, dar mult din petrolul cumpărat îl vinde pe piaţa liberă cu profituri mari. Lor nu le pasă cât de mulţi oameni sunt ucişi în Ucraina de maşina de război a Rusiei. Din acest motiv, voi creşte substanţial taxele vamale plătite de India către SUA”, a scris Trump luni pe platforma Truth Social, potrivit Agerpres.

Surse guvernamentale indiene au declarat agenţiei Reuters în weekend că India va continua să cumpere petrol rusesc, în pofida ameninţărilor lui Trump. Într-un ultimatum de 10 zile dat săptămâna trecută preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a încheia războiul, preşedintele american a ameninţat cu taxe vamale secundare ţările care cumpără petrol rusesc.

După anunţul de săptămâna trecută al lui Trump privind noile taxele vamale de 25% şi penalitatea neprecizată impusă Indiei, guvernul de la New Delhi a transmis că va lua „toate măsurile necesare pentru a proteja interesul naţional”, amintind că India şi SUA au desfăşurat în ultimele luni negocieri pentru un acord comercial „echitabil, echilibrat şi reciproc avantajos”.

Principala nemulţumire a părţii americane pare să fie refuzul Indiei de a-şi deschide piaţa pentru produsele agricole, inclusiv prin autorizarea importurilor de produse modificate genetic. Agricultorii formează în această ţară un electorat puternic.

India critică și UE

În declarația sa, Ministerul indian de externe a criticat deopotrivă Statele Unite și Uniunea Europeană pentru continuarea comerțului cu Rusia, scrie India Express. Este pentru prima dată când India critică guvernul american pentru achiziționarea de produse rusești pentru industria nucleară și auto. MEA a precizat că India a început să importe din Rusia după ce aprovizionarea tradițională cu petrol a fost redirecționată către Europa, odată cu izbucnirea conflictului dintre Rusia și Ucraina.

„India a fost vizată de SUA și Uniunea Europeană din cauza importului de petrol din Rusia după începerea conflictului din Ucraina. De fapt, India a început să importe din Rusia deoarece aprovizionările tradiționale au fost redirecționate către Europa după izbucnirea conflictului”, se arată în declarația emisă de purtătorul de cuvânt al MEA, Randhir Jaiswal. „La acel moment, SUA a încurajat activ astfel de importuri din partea Indiei pentru a consolida stabilitatea piețelor energetice globale.”

„Este revelator faptul că tocmai țările care critică India se angajează ele însele în comerț cu Rusia. Spre deosebire de cazul nostru, un astfel de comerț nu reprezintă nici măcar o necesitate națională vitală [pentru ele]”, se mai arată în comunicat.

Comerțul bilateral al UE cu Rusia s-a ridicat la 67,5 miliarde de euro (78,1 miliarde de dolari) în 2024, în timp ce comerțul cu servicii în 2023 a fost de 17,2 miliarde de euro, potrivit datelor Comisiei Europene. Citând aceste cifre, India a afirmat că comerțul blocului era „semnificativ mai mare” decât comerțul total al Indiei cu Rusia.

Datele ambasadei indiene la Moscova au arătat că comerțul bilateral între New Delhi și Moscova a atins un nivel record de 68,7 miliarde de dolari în anul încheiat în martie 2025, de aproape 5,8 ori mai mare decât comerțul dinaintea pandemiei, care era de 10,1 miliarde de dolari.

UE, între timp, a fost al treilea partener comercial al Rusiei în 2024, reprezentând 38,4% din totalul comerțului mondial cu mărfuri al țării, o scădere de pe primul loc în topul partenerilor Moscovei în 2020. Comerțul cu mărfuri al UE cu Rusia a scăzut cu aproape 74% în 2024, de la 257,5 miliarde de euro în 2021.

Rusia a devenit principalul furnizor de petrol al Indiei de la începutul războiului din Ucraina, crescând importurile de la puțin sub 100.000 de barili pe zi înainte de invazie (2,5% din totalul importurilor sale), la peste 1,8 milioane de barili pe zi în 2023 (39%) potrivit raportului Administrației Informațiilor Energetice din SUA de la începutul acestui an, citat de CNBC News.

Comitetul de Organizare a Funeraliilor de Stat s-a reunit. Ce se va întâmpla în cazul morții fostului președinte Ion Iliescu

0

Comitetul de Organizare a Funeraliilor de Stat din România a fost înființat printr-o Ordonanță de Urgență adoptată pe 11 ianuarie 2024.

Ion Iliescu, fostul președinte al României FOTO: Profimedia

Luni, 4 august, la ora 14.00, s-a reunit în mod oficial comitetul ce va organiza funeraliile de stat.

Este un comitet din a cărui componență fac parte reprezentanții celor mai importante instituții ale statului român. Vorbim despre Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, dar și alte instituții care gestionează organizarea acestor funeralii.

”Această informație vine pe surse după ce în cursul acestei dimineți, Spitalul Clinic de Urgență, profesorul doctor Agripa Ionescu, Spitalul Serviciului Român de Informații din București, a anunțat oficial faptul că starea de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu continua să fie critică. Acesta e în vârstă de 95 de ani și este internat în secția de anestezie, terapie intensivă, și potrivit medicilor, organele au început să cedeze, iar funcția respiratorie este grav afectată”, potrivit TVR1.

Ultimele funeralii au fost organizate atunci când s-a stins din viață fostul rege al României, regele Mihai I. 

Potrivit regulamentului, Comitetul este constituit sub coordonarea șefului Cancelariei Prim‑Ministrului, ca o structură fără personalitate juridică. Membrii săi sunt reprezentanți ai instituțiilor publice relevante — cum ar fi Administrația Prezidențială, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim‑Ministrului, Ministerele Afacerilor Interne, Externe, Apărării Naționale, Secretariatul de Stat pentru Culte și Serviciul de Protecție și Pază.Principalele responsabilități:– Elaborarea, transmiterea și eventuale modificări ale Procedurii privind organizarea funeraliilor de stat.

Comitetul se activează obligatoriu în cazul decesului Președintelui României sau al unui fost șef de stat. De asemenea, poate fi convocat — la inițiativa șefului Cancelariei — pentru aprobarea sau modificarea procedurii funeraliilor de stat.

Din data de 9 iunie, Ion Iliescu a fost internat de urgență cu probleme respiratorii severe, iar ulterior a fost diagnosticat cu cancer pulmonar. Fostul președinteeste supravegheat de o echipa medicală multidisciplinară.

Ion Iliescu, care a împlinit 95 de ani în martie 2025, are un istoric medical complex. În aprilie 2019, fostul președinte a fost operat la Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”, pentru o afecțiune gravă: pericardită lichidiană, o inflamație a învelișului inimii care a necesitat intervenție chirurgicală.

Înainte de actuala spitalizare, el era monitorizat medical în mod constant, prin controale periodice efectuate la Spitalul Elias din Capitală, în ultimii ani aparițiile sale publice fiind extrem de rare, comunicarea cu publicul și presa realizându-se, în principal, prin intermediul blogului personal.

Copil de patru ani, răpit în timp ce se juca pe gardul casei bunicii. Două persoane necunoscute l-au luat și l-au băgat într-o mașină

0

Un copil în vârstă de patru ani a fost răpit din localitatea Durneşti din judeţul Botoşani, au anunţat reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani.

Familia a sunat la 112 FOTO: Arhivă, Adevărul

Potrivit acestora, minorul se afla în grija bunicii şi a fost răpit luni, 4 august, în timp ce se afla pe gardul casei. El a fost băgat într-un autoturism, care a plecat imediat din zonă, potrivit Agerpres. 

„Din cercetări a reieşit faptul că acesta, în timp ce se afla pe gardul care împrejmuieşte curtea imobilului, din localitatea Durneşti, ar fi fost luat de către două persoane necunoscute şi introdus într-un autoturism negru, după care s-ar fi deplasat într-o direcţie necunoscută. Având în vedere gravitatea semnalării, forțele de ordine au declanșat o operațiune amplă, în sistem integrat, alertând structurile de poliție din județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați și Brăila”, au transmis oficialii IPJ.

După aproape o oră, poliţiştii din cadrul IPJ Iaşi au depistat, în localitatea Popricani, autoturismul în cauză, precum și minorul care se afla în custodia tatălui natural, din judeţul Brăila.

Persoanele identificate au fost conduse la sediul Poliţie. Autoritățile urmează să stabilească toate circumstanțele acestui incident, inclusiv dacă fapta poate fi încadrată juridic ca o răpire sau este vorba despre un litigiu legat de custodia minorului.

Imagini din satelit arată lucrări pe pista fostului aeroport din Donețk. Ce urmărește Rusia

0

Rusia construiește infrastructură de lansare a dronelor pe locul fostului aeroport din orașul ocupat Donețk, conform analizei imaginilor din satelit realizată de surse din serviciile secrete ucrainene.

Un canal ucrainean de Telegram a relatat pe 2 august că imagini din satelit captate în iulie 2025 arată faptul că autoritățile ruse au „curățat parțial fortificațiile de pe pistă și au început lucrări de construcție, posibil pentru a pregăti instalarea rezervoarelor de combustibil” pe aeroportul din nordul orașului Donețk, au relatat analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW).

Grupul ucrainean de informații open-source CyberBoroshno a analizat imaginile și a concluzionat că autoritățile ruse de ocupație construiesc „zone de depozitare închise în apropierea terminalului aeroportuar distrus și pregătesc puncte de control manual al dronelor, zone de descărcare a focoaselor, posturi de supraveghere aeriană, precum și o pistă”.

CyberBoroshno apreciază că rușii construiesc infrastructură pentru lansarea de „drone de atac de tip Shahed, drone capcană de tip Gerbera și, eventual, drone cu motoare de reacție Geran.” Grupul a remarcat că poziționarea locurilor de lansare mai aproape de linia frontului va reduce timpul de reacție al apărării aeriene ucrainene.

Construcția are loc în contextul în care Rusia a intensificat dramatic atacurile cu drone în iulie 2025. Forțele ruse au lansat 6.297 de drone kamikaze de tip Shahed și ținte momeală de tip Gerbera asupra Ucrainei în cursul lunii trecute, potrivit analizei analistului OSINT, Kyle Glen, asupra raportărilor oficiale ale Forțelor Aeriene Ucrainene. Glen a catalogat această cifră „un record lunar absolut de la începutul invaziei la scară largă”.

Cifrele reprezintă o creștere de 1.378% față de iulie anul trecut, când Rusia a lansat 426 de drone. Expertul a explicat că volumul atacurilor din iulie „este egal cu numărul total de drone lansate pe parcursul a zece luni ale anului 2024 – din ianuarie până în octombrie inclusiv”.

Iulie a marcat prima lună în care au fost trimise peste 6.000 de drone, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, după ce în iunie au fost raportate peste 5.000 – o premieră de la începutul războiului. Analistul a observat totodată că „iulie a avut și perioade de calm relativ, când Rusia a amânat lansările majore (probabil din cauza vremii nefavorabile)”.

Glen a atribuit această escaladare „expansiunii de către Rusia a instalațiilor de producție de drone în a doua jumătate a anului 2024 și începutul anului 2025”. Forțele ucrainene de apărare aeriană se confruntă acum cu un volum de atacuri a căror complexitate „crește constant din cauza evoluției tacticilor inamice”.

Institutul pentru Studiul Războiului a raportat că forțele ruse au instalat camere de termoviziune pe unele drone Shahed pentru a îmbunătăți precizia atacurilor.

Forțele ruse au folosit și până acum teritoriul ucrainean ocupat pentru lansări de drone cu rază lungă de acțiune, astfel că este de așteptat ca amenințările din aceste teritorii să crească și mai mult, fiind un periculos nu doar pentru Ucraina, ci și statele membre NATO, se arată în analiza canalului ucrainean de Telegram citat.

Aeroportul din Donețk și-a încetat operațiunile în mai 2014, după începerea ocupației rusești a unor părți din regiunile Donețk și Luhansk.

Forțele ucrainene au apărat aeroportul timp de 242 de zile înainte de a se retrage complet pe 23 ianuarie 2015, după ce trupele rusești au distrus turnul de control și unul dintre terminale. Potrivit Ministerului Apărării din Ucraina, 97 de soldați ucraineni au fost uciși în timpul luptelor pentru controlul aeroportului din Donețk.

De la începutul ocupației, aeroportul este închis traficului aerian civil.

Citește mai multe despre: donețk

Declarațiile americancei care a ajutat cetățeni nord-coreeni să se angajeze în IT în SUA. Principalele regrete ale femeii

0

Christine Chapman, americanca ce a fost condamnată la opt ani de închisoare după ce a ajutat cetățeni nord-coreeni să se angajeze la distanță în IT în SUA a făcut primele declarații despre modul în care a fost la rândul ei recrutată pentru a facilita frauda în valoare de 17 milioane de dolari, relatează The Guardian.

În martie 2020, când a început pandemia de Covid-19, Christina Chapman, o femeie care locuia în Arizona, a primit un mesaj pe LinkedIn în care i se propunea să „fie fața americană” a unei companii care să-i ajute pe lucrătorii IT din străinătate să obțină un loc de muncă la distanță.

Vreme de trei ani, Chapman a intermediat joburi pentru lucrători din Coreea de Nord la sute de companii americane, inclusiv unele din topul Fortune 500, „o companie tehnologică de top din Silicon Valley”; și una dintre „cele mai cunoscute companii media și de divertisment din lume”.

Recrutarea s-a bazat pe înșelătorie: companiile nu au bănuit nicio clipă că angajații nu ar fi cetățeni americani, ci ai unei țări sancționate care prezenta și riscuri majore de securitate.

Chapman a fost însă folosită de guvernul nord-coreean pentru a obține mii de locuri de muncă bine plătite pentru mii „lucrători în IT de înaltă calificare”. Planul s-a bazat pe furt de identitate și pe așa-numite „ferme de laptopuri” menite să păcălească companiile că angajații lor lucrează de undeva din SUA.

Frauda a permis guvernului nord-coreean să obțină fonduri pentru dezvoltarea armelor sale nucleare, potrivit Departamentului de Justiție al SUA și documentelor judiciare.

Povestea lui Chapman este una destul de bizară: un amestec curios de geopolitică, criminalitate internațională și împrejurări tragice. Într-un climat de izolare pe fondul pandemiei și o economie dominată de joburi pe bază de proiect, au fost întrunite condițiile ideale pentru un asemenea tip de fraudă, mai ales într-un domeniu unde o mare parte din muncă se face în spatele unui ecran.

„Odată ce a lovit pandemia de Covid și toată lumea a trecut la lucrul virtual, mulți dintre angajații în domeniul tehnologie n-au mai  revenit la birou”, a explicat Benjamin Racenberg, manager senior de informații la Nisos, o firmă de securitate cibernetică.

„Companiile s-au orientat rapid, dându-și seama că pot recruta talente de pretudindeni. Nord-coreenii și alți escroci și-au dat seama că pot păcăli sistemele de angajare pentru a obține locuri de muncă. Nu cred că am făcut suficient, ca și comunitate, pentru a preveni acest lucru.”

Veriga slabă

Pentru a derula aceste scheme, nord-coreenii au avut însă nevoie de facilitatori în Statele Unite, întrucât în mod evident companiile „nu vor trimite de bunăvoie laptopuri în Coreea de Nord sau chiar în China”, a subliniat Adam Meyers, șeful operațiunilor de combatere a atacurilor la CrowdStrike, o firmă de securitate cibernetică.

„Găsesc pe cineva aflat în căutarea unui loc de muncă într-o economie bazată pe contracte temporare și le fac următoarea propunere atractivă: «Suntem bucuroși să vă oferim 200 de dolari pentru fiecare laptop pe care îl gestionați»”, a spus Meyers, a cărui echipă a publicat rapoarte despre operațiunea nord-coreeană.

Chapman a fost persoana vulnerabilă ideală: crescută într-un cămin abuziv, a oscilat mereu „între locuri de muncă prost plătite și locuințe instabile”, conform documentelor depuse de avocații ei. În 2020, ea avea grijă și de mama ei, care fusese diagnosticată cu cancer renal.

Astfel, la aproximativ șase luni după mesajul de pe LinkedIn, Chapman a început să administreze ceea ce oficialii din domeniul aplicării legii descriu drept „ferme de laptopuri”.

Pe lângă găzduirea computerelor, ea i-a ajutat pe nord-coreeni să se dea drept cetățeni americani prin validarea informațiilor de identitate furate; a trimis laptopuri în străinătate; s-a conectat la computere pentru ca lucrătorii străini să se poată conecta de la distanță; a primit salariile și a transferat banii către lucrători, conform documentelor instanței.

Simultan, cetățenii nord-coreeni au creat personaje fictive și profiluri online pentru a corespunde cerințelor posturilor de lucrători IT la distanță. Adesea, au obținut locurile de muncă prin intermediul agențiilor de recrutare.

Într-un caz, o „o rețea naționale de televiziune și companie media din top cinci”, cu sediul în New York, a angajat un nord-coreean pe postul de inginer de streaming video.

O persoana care s-a dat drept „Daniel B” i-a cerut lui Chapman să participe la o întâlnire Microsoft Teams cu angajatorul, astfel încât și complicele să poată participa. Rechizitoriul nu menționează numele complete ale victimelor.

„Tocmai am tastat numele Daniel”, i-a spus Chapman persoanei din Coreea de Nord, conform înregistrărilor judiciare ale unei conversații online. „Dacă te întreabă DE CE folosești două dispozitive, spune pur și simplu că microfonul laptopului nu funcționează corespunzător.”

„Majoritatea celor din IT acceptă această explicație”, a dat asigurări Chapman.

„Sper că puteți găsi alte persoane care să vă completeze formularele I-9 (de verificare a identității și dreptului de muncă în SUA-n.red). Acestea sunt documente federale. Vi le voi TRIMITE, dar rugați pe altcineva să se ocupe de acte. Risc să fie încarcerată într-o ÎNCHISOARE FEDERALĂ pentru falsificare de documente”, a scris femeia unui grup de complici, referitor la documentele necesare pentru angajare.

În toată această perioadă, Chapman a fost activă și pe rețelele de socializare. Într-un videoclip postat în iunie 2023, ea a vorbit despre faptul că ia micul dejun la pachet pentru că este extrem de ocupată, iar clienții ei „o iau razna”, a relatat Wired.

Pe filmare, în spatele femeii pot fi observate rafturi cu cel puțin o duzină de laptopuri deschise, pe care erau lipite notițe autoadezive. În octombrie 2023, anchetatorii federali i-au percheziționat casa și au găsit 90 de laptopuri. În februarie anul acesta, ea a pledat vinovată de conspirație la comiterea de fraudă electronică, furt de identitate agravat și conspirație la spălarea de instrumente monetare.

În cei trei ani în care Chapman a lucrat cu nord-coreenii, unii angajați au încasat sute de mii de dolari de la o singură companie. În total, schema a generat 17 milioane de dolari pentru angajații falși și guvernul nord-coreean.

Escrocii au furat, de asemenea, identitățile a 68 de persoane, pe numele cărora figurau și datorii fiscale false, potrivit Departamentului de Justiție.

Cum și-a motivat femeia faptele

Într-o scrisoare adresată instanței înainte de pronunțarea sentinței, Chapman a mulțumit FBI-ului pentru că au arestat-o, motivând: „încercam de ceva vreme să scap de tipii cu care lucram și nu știam cum să o fac”.

„Zona în care locuiam nu oferea multe oportunități de muncă care să corespundă nevoilor mele”, s-a apărat Chapman. „Celor care au fost afectați le transmit cele mai sincere scuze. Nu sunt o persoană care ar dori să facă rău cuiva așa că este devastator pentru mine să știu că am făcut parte dintr-o companie care a avut scopul să facă rău oamenilor.”

Săptămâna trecută, o instanță districtuală a condamnat-o pe Chapman la peste opt ani de închisoare, dispunând totodată reținerea sumei de 284.000 de dolari, care urma să fie plătită nord-coreenilor, precum și plata unei amenzi de 176.000 de dolari.

Chapman și complicii nu au fost singurii care au comis astfel de fraude. În ianuarie, guvernul federal a pus sub acuzare două persoane din Coreea de Nord, un cetățean mexican și doi cetățeni americani, în cazul unei scheme similare prin care lucrătorii în IT nord-coreeni au obținut locuri de muncă la cel puțin 64 de companii americane, generând venituri de cel puțin 866.000 de dolari, potrivit Departamentului de Justiție .

Racenberg, de la firma de securitate Nisos, a declarat că se așteaptă ca infractorii cibernetici să folosească inteligența artificială pentru a „deveni din ce în ce mai buni” în înfăptuirea unor astfel de scheme.

Companiile ar trebui să efectueze „cercetări open-source” asupra candidaților, dat fiind că de multe ori escrocii reutilizează conținutul CV-urilor publice, a explicat el.

„Dacă cauți primele rânduri ale CV-ului, s-ar putea să găsești online alte două, trei CV-uri exact la fel, la companii similare”, a adăugat Racenberg. „Acest lucru ar trebui să stârnească niște semnale de alarmă.”

„În timpul unui interviu, dacă există zgomot de fundal care pare un call center sau dacă candidatul refuză să elimine un fundal fals sau neclar, acest lucru ar putea fi, de asemenea, un motiv de îngrijorare”, a explicat și un expert de la CrowdStrike.

O altă metodă de prevenire a unor astfel de fraude ar fi ca companiile să ceară noilor angajați să vină la birou pentru a-și ridica laptopul, în loc să li-l trimită prin curierat, mai spun experții.

Toate clădirille din subordinea Ministerului Mediului, inventariate după ce s-a aflat că Apele Române dau 54.000 de euro chirie pe lună

0

Diana Buzoianu a cerut inventarul tuturor clădirilor administrate de instituțiile subordonate Ministerului, după ce a descoperit cazul Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), care plătește o chirie de 54.000 de euro pe lună, deși a avut buget pentru cumpărarea unui spațiu pentru sediu. 

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu FOTO: gov. ro

Sunt așteptate, totodată, concluziile Corpului de control pe care l-a trimis la ANAR pentru a vedea de ce nu au atras niciun euro din fondurile europene din PNRR pentru baraje, diguri și poldere.

„Am cerut această listă pentru că vreau să-mi dau seama dacă există risipă, dacă mai există și la alte instituții hoteluri de patru stele gestionate cu lipsă de profit, precum cel de la Romsilva. Și am cerut lista și dintr-o perspectivă strictă de funcționare, să vedem dacă avem clădiri care pot fi folosite într-un mod mai util”, a transmis Diana Buzoianu.

Ministra Mediului a dezvăluit că ANAR, care are 270 de angajați, plătește pentru sediu în centrul Bucureștiului, într-o clădire istorică proprietate privată, suma de 54.000 de euro pe lună.

„Am avut o discuție și cu reprezentanții Apele Române și mi-au confirmat suma. Anul trecut, au primit în buget 75 de milioane de lei pentru a achiziționa un sediu, ca să nu mai plătească chiria, dar ne-au explicat că achiziția nu s-a mai finalizat. Eu o să le trimit o cerere expresă să înceapă să analizeze să găsească un sediu, pentru că înţeleg că este la final contractul actual. În niciun caz nu se poate justifica suma de 54.000 de euro pe lună, e exorbitant, aberant. Cât despre cele 75 de milioane de lei, e frumos să viseze la sediu de 6.000 de metri pătrați, dar ar fi dublu ca suprafață alocată per angajat față de marile companii din România”, a declarat Diana Buzoianu.

Ministra Mediului a trimis, săptămâna trecută, Corpul de control la Apele Române pentru a verifica atât schema de personal și modalitatea de efectuare a controalelor în teren, cât și motivele pentru care nu a reușit instituția să atragă fonduri europene.

Potrivit ministrului Mediului, Apele Române aveau la dispoziție prin PNRR peste 350 de milioane de euro pentru diguri, baraje și poldere.

„Bilanțul este însă unul dramatic: 0 km de diguri din peste 400 de km asumați, 0 baraje din 13 pentru care existau fonduri, un singur polder (în curs de realizare) din 13”, a precizat ministrul Mediului. 

Câți ani de pușcărie riscă, după noua încadrare, Călin Georgescu

0

Călin Georgescu riscă ani grei de închisoare dacă va fi găsit vinovat de acuzațiile procurorilor privind complicitatea la tentativa de acțiuni contra ordinii constituționale.

Calin Georgescu riscă ani grei de închisoare. FOTO Inquam Photos / George Calin

Chemat de procurori, luni, 4 august, la ora 10:00, la Parchetul General, în dosarul lui Horațiu Potra, Călin Georgescu a fost informat că i-a fost schimbată încadrarea la una dintre infracțiunile pentru care a fost inculpat, și anume din tentativă la acțiuni contra ordinii constituționale în complicitate la această infracțiune. 

Călin Georgescu nu mai e martor în dosar, ci inculpat, după ce ar fi furnizat informații false și ar fi instigat la tentativă la lovitură de stat.

Cu cât se pedepsește complicitatea la tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale

În România, complicitatea la tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale este tratată cu maximă severitate. Conform articolului 397 din Codul Penal, acțiunile împotriva ordinii constituționale, inclusiv tentativele, sunt pedepsite cu închisoare de la 10 la 20 de ani,și interzicerea unor drepturi.

De asemenea, potrivit articolului 49 din Codul Penal, complicele la o infracțiune săvârșită cu intenție se sancționează cu aceeași pedeapsă prevăzută de lege pentru autorul infracțiunii, potrivit inPolitics.ro.

Așadar, chiar dacă o persoană nu a comis direct fapta, dar a contribuit la realizarea ei (prin sprijin, facilitare etc), poate primi aceeași pedeapsă ca autorul principal.

Horațiu Potra și Călin Georgescu ar fi pus la cale acest plan la o fermă din Ciolpani, județul Ilfov, imediat după anularea alegerilor prezidențiale.

Amintim că procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a audiat, vineri, 19 inculpați, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

  • tentativă la infracțiunea de acțiuni contra ordinii constituționale, prev. de art. 32 rap.la art. 397 alin.2 Cod penal;
  • nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 342 alin. 2 din Cod penal;
  • orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, prev. de art. 37 lit. a din Legea nr. 126/1995 republicată;
  • instigare publică, prev. de art. 368 alin. 1 Cod penal., toate cu aplicarea disp. art.38 alin. 1 Cod penal.

Un avion cu 182 de pasageri la bord s-a întors pe aeroportul de unde a decolat, după o coliziune cu o pasăre

0

Un zbor de la Madrid spre Paris a fost nevoit să facă cale întoarsă pe aeroport după ce, la puțin timp de la decolare, a intrat în coliziune cu o pasăre, care a avariat aeronava, panicând pasagerii.

Potrivit companiei Iberia, avionul nou Airbus A321XLR, care era utilizat doar de câteva săptămâni, a fost avariat în partea din faţă şi la unul dintre motoare în urma incidentului de duminică după-amiază, relatează dpa, citată de Agerpres.

La bordul avionului se aflau 182 de pasageri.

Compania Iberia a precizat că echipajul a acţionat imediat în conformitate cu protocoalele de siguranţă şi a iniţiat revenirea pe aeroportul din Madrid.

În înregistrări video postate online se poate vedea cum pasagerii ţin pe faţă măşti de oxigen în timpul incidentului, care a produs o gaură în partea din faţă a avionului.

Impactul, mai puţin grav decât poate părea din imagini

Lovirea unor păsări este un incident relativ comun, a declarat controlorul de trafic aerian de pe aeroportul din Madrid Juan Gomez, în cadrul unui interviu pentru canalul de televiziune RTVE de duminică seara. El a spus că impactul a fost mai puţin grav decât poate părea din fotografii.

„Partea din faţă a avionului este mereu confecţionată dintr-un material foarte uşor pentru că adăposteşte un radar meteorologic care poate detecta apropierea furtunilor”, a spus Gomez.

Aeronava a revenit pe aeroport. FOTO captură YouTube AVIAÇÃO TV

„Păsările sunt un risc cunoscut şi controlat în industria aviaţiei”, scrie portalul specializat Aviacionline, menţionând că aeroporturile iau măsuri variate pentru a le reduce prezenţa în apropiere de piste, dar coliziunile nu pot fi mereu evitate.

Certificarea motoarelor de aeronave include teste riguroase pentru a se asigura de faptul că acestea pot fi oprite în siguranţă în cazul unei deficienţe, fără a compromite integritatea structurală a avionului, potrivit portalului.

Amintim că, în 2023, pasagerii unui zbor care urma să ajungă de la Sibiu la Memmingen (München) au tras o spaimă zdravănă. La scurt timp după decolare, aeronava a fost nevoită să aterizeze de urgență la Budapesta, după ce o pasăre a avariat motorul avionului.

În 2022, o cursă aeriană efectuată de Wizz Air a lovit o pasăre în zbor deasupra Ucrainei, iar piloţii au decis să revină de aeroportul din Iaşi.

Putin a mutat patru bombardiere nucleare mai aproape de Europa, după ce Trump a trimis submarine atomice în apropierea Rusiei

0

Vladimir Putin a mutat cel puțin patru bombardiere strategice Tu-95MS mai aproape de Europa, potrivit unei relatări publicate de Insider UA. Avioanele, folosite frecvent în atacurile asupra Ucrainei, ar fi fost echipate cu rachete, ceea ce ridică „o probabilitate ridicată” privind un atac major iminent.

Escaladarea tensiunilor vine după ultimatumul impus de Trump Rusiei FOTO Arhivă

Dacă informația se confirmă, mutarea vine după ce Donald Trump a ordonat apropierea a două submarine nucleare de Rusia, ca răspuns la amenințarea cu un război atomic lansată de aliatul apropiat al lui Putin, Dmitri Medvedev, scrie Daily Mail.

„Submarinele americane sunt acum acolo unde trebuie să fie”, a declarat Trump duminică seară.

Potrivit sursei citate, Putin a decis să mue avioanele Tu-95MS de la baza Olenia din regiunea arctică Murmansk, după un îndrăzneț atac cu drone al Ucrainei din 1 iunie. Alte aparate au fost mutate de la Engels-2, din regiunea Saratov, de teama atacurilor ucrainene. Au fost trimise în extremul Orient rus, la baza aeriană Ukrainka din Amur, aflată la 5.800 km est de Moscova, unde se credea că sunt în siguranță. Acum, însă, unele dintre ele se întorc.

„Rusia a transferat bombardiere din Orientul Îndepărtat mai aproape de Ucraina. Cel puțin patru aeronave Tu-95MS au fost redislocate de la Ukrainka la Olenia/Engels-2. Unele dintre aparate sunt deja echipate cu rachete de croazieră”, menționează raportul.

Aceste bombardiere fac parte din arsenalul nuclear al Rusiei, dar sunt folosite și pentru atacuri convenționale asupra Ucrainei.

Pe de altă parte, luni, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat distrugerea unui avion de luptă rusesc și avarierea altor patru aeronave militare într-un atac asupra Crimeei, teritoriu aflat sub ocupație rusă. Ar fi fost complet distrus un Su-30, în timp ce un altul a fost avariat. De asemenea, trei bombardiere Su-24 au fost lovite.

Totul se întâmplă într-o săptămână în care emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, urmează să călătorească miercuri în Rusia, în contextul avertismentului că SUA vor impune noi sancțiuni Kremlinului dacă nu se va înregistra un progres către încetarea focului și negocieri de pace.

Trump a declarat că inițiativa întâlnirii cu Witkoff vine din partea regimului Putin. Președintele american i-a dat lui Putin termen până vineri pentru a pune capăt războiului.

Comentariile recente ale lui Medvedev, care l-a acuzat pe Trump că aduce războiul mai aproape între Rusia și SUA, au fost considerate „extrem de provocatoare” de fostul lider american. Kremlinul a încercat însă să se distanțeze de afirmațiile lui Medvedev.

„În fiecare țară, membrii conducerii au puncte de vedere diferite cu privire la evenimentele actuale. Sunt oameni cu atitudini radicale și în SUA, și în Europa. Dar poziția care contează este cea a președintelui Putin. Politica externă este formulată de șeful statului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

În privința submarinelor americane, oficialul rus a spus: „Este evident că submarinele americane sunt deja în misiuni de luptă. Acest lucru se întâmplă în mod constant. Dar, în general, nu dorim să ne implicăm în asemenea polemici și nici să comentăm acest lucru.”

„Suntem foarte atenți la orice declarații legate de armele nucleare. Rusia are o poziție responsabilă, binecunoscută. Președintele Putin este atent la respectarea Tratatului de Neproliferare Nucleară. Credem că toți trebuie să fie extrem de prudenți în privința retoricii nucleare.”

A avertizat totodată: „Un război nuclear nu poate fi câștigat. Nu considerăm că vorbim despre o escaladare. Este clar că sunt discutate situații complexe și sensibile, care sunt percepute emoțional de mulți.”

Între timp, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Ucrainei în ultimele zile. Șapte persoane au fost ucise și alte 13 rănite, inclusiv o fetiță de patru luni.

„Rusia vânează civili pe toată linia frontului. Ucide oameni. Ucide copii”, a transmis președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Lovituri FPV deliberate asupra salvatorilor și medicilor care vin în ajutor după atacuri – toate acestea sunt tipice pentru fiecare oraș sau comunitate unde ajung dronele rusești. Armata rusă pur și simplu ucide tot ce e viu. Lumea are destulă putere pentru a opri acest lucru și a proteja oamenii.”

„Ne bazăm pe decizii ferme din partea SUA, Europei și a lumii, privind sancțiunile secundare împotriva comerțului cu resurse energetice rusești și a sectorului bancar de la Moscova. Ucraina se așteaptă la implementarea fiecărui acord privind întărirea protecției. Fiecare zi de întârziere înseamnă pierderea unor vieți.”

Accident grav în județul Sibiu, între un microbuz și un autoturism. 11 persoane evaluate medical, 3 dintre acestea au fost transportate la spital

0

Un accident grav s-a produs luni, 4 august, pe DN 1 între localitățile Scoreiu și Porumbacu de Jos, județul Sibiu. Din primele informații, sunt implicate un microbuz și un autoturism. A fost activat Planul Roșu de intervenție.

Plan roșu de intervenție în județul Sibiu FOTO: ISU Sibiu

UPDATE: Potrivit ISU Sibiu, cele 11 persoane implicate în accidentul rutier au fost evaluate la fața locului de către personalul medical, iar 3 dintre acestea, conștiente și cooperante, au fost transportate la spital pentru investigații de specialitate. Planul Roșu de Intervenție a fost dezactivat.

La fața locului sunt mobilizate: trei ambulanțe SMURD dintre care una cu medic, o autospecială de descarcerare, o autospecială de transport personal și victime multiple, o autospecială de primă intervenție, două ambulanțe SAJ.

 În sprijin, a fost trimis și elicopterul SMURD. 

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române informează că pe DN 1 Făgăraș-Sibiu, la kilometrul 274+200 de metri, între localitățile Scoreiu și Porumbacu de Jos, județul Sibiu, a avut loc un accident rutier între un autoturism și un microbuz de transport persoane, în care se aflau șoferul și 9 pasageri. În urma coliziunii, o persoană din microbuz a suferit răni ușoare, fiind conștientă și evaluată medical.

Traficul rutier se desfășoară alternativ, pe un fir, fiind valori ridicate de circulație în zonă. Se estimează reluarea normală a circulației după ora 17:00.

Ce se întâmplă după moartea lui Ion Iliescu și care este rolul instituțiilor publice în funeraliile de stat. Ce spune legea cu privire la doliul național

0

Ion Iliescu se află în stare critică de mai bine de 48 de ore a anunțat azi, 4 august, conducerea Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, acolo unde fostul președinte, în vârstă de 95 de ani, este internat de aproape 2 luni.

Se fac pregătiri pentru funeralii de stat pentru Ion Iliescu. Sursa: Hepta

Aflat în secția de anestezie, terapie intensivă, organele fostului lider cedează pe rând, iar la această oră medicii fac eforturi pentru a-l ține pe acesta în viață. 

În cursul zilei de astăzi, 4 august, imediat după evaluarea stării de sănătate a fostului președinte de către medicii SRI, Guvernul a convocat de urgență Comitetul de Organizare a Funeraliilor de Stat pentru a stabili aspectele organizatorice și, mai ales, ce se va întâmpla în cazul în care Ion Iliescu va înceta din viață.

Pregătiri pentru organizarea funeraliilor de stat. Rolul instituțiilor implicate 

Potrivit regulamentului, Comitetul este constituit sub coordonarea șefului Cancelariei Prim‑Ministrului. Din el fac parte numeroși reprezentanți ai instituțiilor publice relevante cum ar fi: Administrația Prezidențială, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim‑Ministrului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Secretariatul de Stat pentru Culte și Serviciul de Protecție și Pază. 

Cancelaria Prim-ministrului României coordonează activitatea comitetului interinstituțional. Acesta monitorizează și aprobă planul general al funeraliilor de stat.. 

Administrația Prezidențială, locul unde Ion Iliescu și-a petrecut 3.846 de zile în funcție, colaborează cu celelalte instituții în organizarea ceremonialului de stat. 

Secretariatul General al Guvernului susține logistic și administrativ organizarea evenimentului, asigură fondurile necesare funeraliilor (în limita bugetului aprobat)

Ministerul Afacerilor Interne asigură ordinea publică pe traseele oficiale și în zonele ceremoniale, iar prin Jandarmerie și Poliție, coordonează accesul publicului și al oficialilor. Participă și cu gărzi de onoare, dacă este cazul.

Ministerul Afacerilor Externe coordonează comunicarea cu ambasadele străine și anunțarea decesului și gestionează invitațiile și protocolul pentru delegațiile internaționale.

Ministerul Apărării Naționale oferă garda militară de onoare și muzica militară (fanfară). Poate asigura transportul drapelului și efectuarea salvelor de onoare. Serviciul de Protecție și Pază (SPP) asigură protecția demnitarilor români și străini participanți la ceremonii, planifică măsuri de securitate în perimetrul evenimentului și coordonează accesul în zona demnitarilor. 

Secretariatul de Stat pentru Culte coordonează partea religioasă a ceremoniei, în funcție de confesiunea defunctului.

Potrivit Legii nr. 215/2016, orice fost președinte al României beneficiază de funeralii de stat, care includ, în mod obligatoriu, și onoruri militare. Actul normativ este explicit în această privință:

=Art. 17 (1) Funeraliile de stat sunt ceremonii oficiale organizate de Guvern în cazul decesului Președintelui României și al foștilor șefi de stat ai României. (2) Funeraliile de stat includ și onoruri militare.

Organizarea ceremoniei revine în principal Ministerului Apărării Naționale, în cooperare cu instituțiile abilitate și cu confesiunea religioasă a persoanei decedate. În mod tradițional, Biserica Ortodoxă Română oficiază slujba religioasă, însă în cazul altor confesiuni, se colaborează cu reprezentanții acestora.

Situația fostului președinte Ion Iliescu ridică unele semne de întrebare în ceea ce privește componenta religioasă a ceremoniei, întrucât acesta nu a fost cunoscut public ca fiind afiliat vreunei confesiuni. Astfel, este posibil ca protocolul bisericesc să fie adaptat în consecință.

Tradiția funeraliilor de stat presupune expunerea trupului neînsuflețit în clădiri emblematice ale statului, precum Palatul Cotroceni sau Ateneul Român, defilări ale Gărzii de Onoare, precum și salve de tun sau de armă, în semn de omagiu. 

Legea nu prevede doliu național

Este de așteptat ca Guvernul condus de Ilie Bolojan să decreteze doliu național în cazul decesului fostului președinte Ion Iliescu, conform uzanțelor și practicilor anterioare. Decizia se formalizează printr-o Hotărâre de Guvern, care stabilește ziua sau zilele de doliu național și precizează măsurile specifice ce trebuie respectate în acea perioadă: arborarea drapelului național în bernă pe instituțiile publice și clădirile de stat, anularea manifestărilor culturale și sportive festive, precum și adaptarea grilei de programe a posturilor de radio și televiziune. Deși Legea nr. 215/2016 nu prevede expres obligația declarării doliului național, precedentele funeralii de stat organizate pentru foști șefi de stat, precum cele ale Regelui Mihai I, sugerează că această măsură va fi luată și în acest caz, în semn de respect față de funcția supremă în stat pe care a deținut-o persoana decedată.

Unde va fi înmormântat Ion Iliescu

Ion Iliescu va fi îngropat într-un cimitir creștin ortodox, alături de familia sa, mai exact în Cimitirul Sfânta Vineri din București, acolo unde are un cavou din marmură neagră realizat și pregătit de mai mulți ani. 

Ion Iliescu va fi îngropat într-un cimitir creștin ortodox. Sursa: Mediaflux

Șocul trăit de mulți români întorși din Bulgaria. „Nu o să mă mai plâng niciodată de infrastructura noastră”

0

Călătoriile pe drumurile din Bulgaria îi fac pe români să constate că, deși infrastructura din țară le poate da motive de nemulțumire, la întoarcerea acasă o privesc cu mai multă îngăduință și chiar cu mândrie.

Stradă în Sofia. Foto: Excitingbulgaria.

Experiențele românilor pe drumurile din Bulgaria îi determină pe mulți să nu se mai plângă de starea infrastructurii din România.

Numeroși șoferi au avut ocazia să evalueze șoselele din Bulgaria, în special în perioada verii, când au tranzitat-o spre Grecia sau către stațiunile de la Marea Neagră.

România are drumuri mai bune

Unii dintre ei povestesc că experiența unei călătorii în Bulgaria le-a dat motive de mândrie.

„Am traversat Bulgaria în drum spre Grecia și nu o să mă mai plâng niciodată de infrastructura noastră. Nu fusesem niciodată în Bulgaria. După ce am trecut vama pe la Ruse, am observat instant că străzile la vecinii noștri sunt mult mai proaste. Am presupus că e o zonă mai puțin dezvoltată, m-am gândit că sigur au și ei niște drumulețe mai de Doamne-ajută. Dar de unde, din ce în ce mai rău. Cel mai mare șoc: orașul Kardzhali. M-am întors în Bucureștiul anilor 2000. Cred că și ucrainenii au străzi mai bune în Donbass, după toate bombardamentele rușilor. Eu mă văitam că la noi canalele nu sunt la nivel cu asfaltul”, povestește un șofer român, pe platforma Reddit.

Stradă în Sofia. Foto: Excitingbulgaria

Drumurile din România s-au îmbunătățit mult în ultimii ani și aproape toate șoselele europene din țară au fost modernizate, însă căile ferate mai au de așteptat, crede un alt român.

Pe drumurile din Bulgaria ai senzația că te întorci puțin în timp, însă fără problemele de siguranță din trecut.

„Trotuarele sunt crăpate și iese iarbă din ele, străzile prin cartiere sunt un coșmar, iar șoselele nu sunt în stare foarte bună. Ce putem aprecia, totuși, e că drumurile nu trec prin toate satele posibile. La noi, drumurile sunt chiar foarte bune, în mare parte, dar să mergi 150 de kilometri prin sate, cu scurte porțiuni prin afara lor, este un coșmar”, crede un alt român.

Un alt șofer se plânge de experiența din stațiunea Balcic și, în general de limitatoarele de viteză amenajate pe carosabil.

„Am ajuns noaptea. Drumul era ca dintr-o poveste horror. La plecare, era să decolez dintr-o trecere pentru pietoni, unde erau limitatoare de viteză, dar din asfalt. Mergeam cu 90 km/h pe un drum național și au pus limitatorul pentru că erau două case în mijlocul câmpului. Semnul era ascuns de pomi și pus la doi metri de trecere. Noroc că am văzut-o la timp și am redus măcar la 60 km/h”, spune un șofer român.

Altcineva povestește că a trecut prin mai multe e țări din Europa și nu mai vrea să audă pe nimeni spunând că sunt drumuri rele în România.

„La noi drumurile nu mai sunt de mult proaste. Problema este că avem relativ puține autostrăzi și multe drumuri cu o singură bandă pe sens, unde toți vitezomanii se bagă în depășiri periculoase, în loc să aștepte o zonă cu vizibilitate bună. Când treci din Bulgaria în România, se simte ca și când ai ajuns în Elveția anilor 2000”, afirmă acesta.

Sofia, mai puțin aglomerată ca Bucureștiul

Rețeaua rutieră din Bulgaria este într-o stare mai proastă decât cele din Europa de Vest, recunosc și unii bulgari.

„Te poți aștepta la porțiuni foarte denivelate, cu asfalt puternic degradat și gropi mari care apar din senin. Drumurile municipale și străzile din orașe pot avea și ele gropi adânci și suprafețe neuniforme. Totuși, situația drumurilor din Bulgaria este adesea exagerată”, afirmă un localnic din Bulgaria.

Autostradă în Bulgaria. Stradă în Sofia. Foto: Excitingbulgaria

O călătorie pe străzile orașului Sofia rămâne, totuși, mai confortabilă decât tranzitarea capitalei României.

„Traficul este practic inexistent comparativ cu Bucureștiul. Apoi, parcurile și spațiile verzi sunt imense, iar orașul are și un deal fix lângă, sau chiar în interiorul Sofiei. Nefiind nebunia de la noi din trafic, și oamenii sunt mai civilizați la volan”, spune un român care a călătorit în Sofia.

De asemenea, capitala Bulgariei este conectată prin autostrăzi de Salonic, Belgrad și Istanbul, în timp ce Bucureștiul nu are astfel de conexiuni.

Bulgaria are aproape 900 de kilometri de autostradă, cu circa 400 mai puțini decât România, însă în următorii ani plănuiește să ajungă la aproape 1.400 de kilometri.

Raportat la populație și suprafață, diferențele dintre cele două țări în privința numărului de kilometri de autostradă se estompează.

Șoferii bulgari, imprudenți

Pe lângă drumurile cu gropi și denivelări, precum și autostrăzile cu restricții din cauza reparațiilor, condusul în zonele aglomerate din Bulgaria poate fi considerat o aventură și din cauza șoferilor bulgari Șoferii sunt adesea agresivi, iar depășirile riscante și viteza excesivă sunt foarte frecvente.

Drum în Bulgaria. Foto: Vignette Bulgaria

„Șoferii bulgari se cred invincibili. Nu au niciun respect pentru propria viață, pentru viețile celor din mașina lor sau pentru cei din jur. O să ți se pară foarte ciudat asta”, avertizează un localnic, adresându-se turiștilor care călătoresc în Bulgaria.

Alți bulgari se plâng de problemele pe care le au cu cei care consumă alcool înainte de a se urca la volan și de lipsa de respect pe care șoferii o acordă bicicliștilor. 

„Șoferii bulgari au foarte puțină grijă față de siguranța celorlalți și o toleranță extrem de scăzută pentru bicicliști. Dacă circuli cu bicicleta, vei avea situații periculoase de fiecare dată, cu excepția cazului în care locuiești într-o zonă cu densitate foarte mică și foarte puține mașini pe drum”, spune un alt localnic.

Sfaturi pentru cei care călătoresc în Bulgaria cu mașina

Călătorii trebuie să fie pregătiți pentru gropi oricând, inclusiv pe autostrăzi, și să învețe semnele de circulație din Bulgaria, scrie alt bulgar, pe Reddit. 

„Virajul la dreapta pe roșu este întotdeauna ilegal. Nu o face. De asemenea, poliția oprește șoferii făcându-le semn să tragă pe dreapta, de pe marginea drumului. Nu te va urmări cu mașina de poliție. Niciodată să nu oferi mită, în ciuda stereotipurilor”, adaugă acesta.

Un alt localnic spune că, deși drumurile din Bulgaria nu sunt grozave (suprafețe denivelate și gropi), condusul în Bulgaria este destul de simplu.

„Poliția te poate opri oriunde în Bulgaria, la întâmplare, ca să-ți verifice mașina. E normal și legal. De obicei caută șoferi băuți sau persoane care transportă migranți ilegal. Sunt multe camere de viteză; nu te va opri poliția dacă depășești viteza, doar vei primi amenda acasă. La fel și dacă intri pe benzile pentru autobuze – mai bine le eviți”, afirmă acesta.

Intrările și ieșirile de pe autostradă sunt foarte scurte și uneori au curbe foarte strânse.

„Poți trece de la 140 km/h pe autostradă la o curbă pe care nu poți să o iei cu mai mult de 50 km/h, în doar câteva sute de metri”, explică un alt bulgar.

Limita de viteză pentru șoferii de autoturisme pe autostrăzile din Bulgaria este de 130 km/h. În anumite cazuri, limita poate fi ridicată la 140 km/h.

„De aceea, este important să fii atent la indicatoarele de viteză corespunzătoare. Pentru camioane și motociclete, limita de viteză este de 100 km/h. Pentru nerespectarea limitelor de viteză se aplică amenzi. Oricine depășește viteza legală cu mai mult de 50 km/h trebuie să se aștepte la amenzi de peste 300 de euro”, informează rețeaua de Vignette Bulgaria, aplicația pentru taxa de drum din țara vecină.

Peste 10.000 de hoteluri europene dau în judecată Booking.com din cauza „clauzei celui mai mic preț”: „Este momentul să cerem despăgubiri”

0

Peste 10.000 de hoteluri din Europa s-au coalizat într-o acţiune comună în instanţă împotriva Booking.com, cu sediul la Amsterdam, pentru a solicita compensaţii pentru pierderile înregistrate în urma folosirii de către platforma de rezervări a aşa-numitei „clauze a celui mai mic preț”, potrivit DPA.

„Clauza a celui mai mic preț” folosită de Booking e mărul discordiei. FOTO Shutterstock

Este vorba despre o clauză percepută ca ilegală de hotelieri, care interzice hotelurilor să ofere camere pe propriile lor site-uri la un preţ mai scăzut decât pe Booking.com, notează Agerpres, citând DPA.

Platforma a apelat la această clauză pentru a evita clienţii care verificau preţurile pe Booking.com şi apoi făceau rezervări pe site-urile hotelurilor.

Hotelurile citează decizia Curţii Europene de Justiţie (CJUE) din 19 septembrie 2024 care stabileşte că este ilegală „clauza celui mai mic preţ”.

CJUE a decis că platformele cum ar fi Booking.com pot opera fără reglementări de acest tip.

„Hotelierii europeni au suferit mult timp din cauza condiţiilor incorecte” 

După adoptarea de către UE a Actului legislativ privind pieţele digitale (DMA), în 2024, Booking.com a suprimat clauza în Europa.

„Hotelierii europeni au suferit mult timp din cauza condiţiilor incorecte şi a costurilor excesive. Acum este momentul să ne unim şi să cerem despăgubiri”, a afirmat Alexandros Vassilikos, preşedintele Asociaţiei sectorului ospitalităţii HOTREC.

Potrivit acestuia, „iniţiativa comună trimite un mesaj clar: practicile abuzive de pe piaţa digitală nu vor fi tolerate de sectorul ospitalităţii din Europa„.

Prin procesul colectiv hotelierii solicită compensaţii pentru pagubele înregistrate în perioada 2004 – 2024.

Procesul, sprijinit de HOTREC şi peste 30 asociaţii hoteliere naţionale, va avea loc într-un tribunal din Ţările de Jos.

Potrivit unui studiu realizat de HOTREC şi Colegiul hotelierilor din Elveţia, Booking Holdings avea în 2023 o cotă de piaţă de 71% în Europa, dar în ultimii ani s-a redus considerabil ponderea rezervărilor directe.

 Amintim că, în luna iunie a acestui an, Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), membru al HOTREC, confederația europeană a hotelurilor și restaurantelor, a cerut tuturor hotelurilor din România să se înscrie până la data de 15.07.2025 pentru a-și recupera parte din comisioanele încasate de către Booking.com în baza clauzei contractuale «parity clause» pentru perioada 2004-2024.   

Șeful milionar din Romsilva care încasează 35.000 de euro pe lună, de la stat și din mediul privat. Este și un cunoscut om de afaceri

0

Apar noi dezvăluiri despre salariile nesimțite ale șefilor din Romsilva. Președintele Consiliului de Administrație al Romsilva, Adrian Dănuț Apostu, este un cunoscut om de afaceri și are venituri de peste 2 milioane de lei pe an. 

. Președintele Consiliului de Administrație al Romsilva, Adrian Dănuț Apostu foto: captura youtube

Consiliul de Administrație al Romsilva este format din cinci membri. Unul dintre ei este Adrian Dănuț Apostu, membru în CA și președinte al Consiliului de Administrație. Veniturile lunare ale sale, din mediul privat și de la stat, însumează 35.000 de euro. Președinte al CA a fost numit în 2022, anterior fiind membru CA și director Romsilva, potrivit Antena 3. 

Potrivit sursei citate, în cele 26 de conturi bancare, Apostu deține 375.000 de euro, 230.000 de dolari, 37.300 GBP, 145.000 de forinți, 1,24 de milioane de lei. Apostu mai are titluri de stat în valoare de 418.000 de euro, 1,5 milioane de lei și 228.000 USD. 

Iată declarația de avere din martie 2025 

-283.495 RON – angajat HCR Sfântu Gheorghe

-1.675.572 RON – dividende HCR Sfântu Gheorghe

-87.504 RON – indemnizația de membru CA Romsilva

-12.000 RON – membru CA Ocolul Silvic al orașului Râșnov

-12.000 RON – dividende Petramed SRL

Totalul veniturilor din 2024 este de 2.070.578 de lei 

El mai deține 30 de conturi bancare, opt case, un apartament, mai multe terenuri și un spațiu comercial.

Totodată, Apostu este unul dintre fondatorii primului parc de dinozauri, Dino Parc, inaugurat la Râșnov în 2015. 

Într-o intervenție la Antena 3, Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a spus că Romsilva este într-un „proces amplu de reorganizare și reformă”.

„Este un proces început, așteptăm să avem raportul corpului de control și vom lua măsuri”, a anunțat Diana Buzoianu. 

Reamintim că ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a transmis, pe 29 iulie, către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție raportul corpului de control efectuat la Regia Națională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, care arată pierderi financiare masive, prime nejustificate acordate în direcții cu pierderi, fonduri speciale gestionate defectuos etc.

Controlul a vizat patru direcţii esenţiale: evoluţia indicatorilor financiari, gestiunea resurselor umane şi a cheltuielilor de personal, utilizarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor, precum şi gestionarea fondului de accesibilizare. Rezultatele obţinute evidențiază disfuncționalități majore şi un management profund deficitar.

În ceea ce privește performanța financiară a Regiei, concluziile sunt îngrijorătoare, precizează documentul. În perioada 2023-2024, profitul brut s-a prăbușit cu peste 83%, de la 251,9 milioane lei în 2023 la doar 42,2 milioane lei în 2024. Comparativ cu anul 2022, scăderea este şi mai dramatică, de aproape 90%

CSM acuză presa că a scos din context declarațiile șefei instituției cu privire la pensiile magistraților. „Poate fi ușor să extragi numai ce agreezi”

0

Consiliul Superior al Magistraturii acuză că interviul președintei instituției, în care afirma că o pensie de 11.000 de lei este prea mică, a fost prezentat trunchiat și scos din context, denaturând sensul declarațiilor.

CSM acuză presa că a scos din context declarațiile șefei instituției FOTO Captură Digi

„Statutul magistratului, în toate componentele sale, reprezintă garanția unui act de justiție independent, esențial pentru funcționarea normală a societății în ansamblul său. Cu toții ne dorim o justiție care să se – și să ne – asigure că drepturile ne sunt respectate ca cetățeni, însă justiția trebuie respectată la rândul ei, prin status social, decență politică, salarii și pensii europene, care sunt expresia responsabilității, complexității și volumului de muncă al magistraților, precum și a incompatibilităților și interdicțiilor stricte pe care aceștia trebuie să le respecte”, a transmis CSM printr-un comunicat.

Instituția acuză că toate aceste aspecte au fost subliniate în cadrul interviului, însă „ele au fost omise în montajul realizat, astfel că mesajul transmis a fost distorsionat prin prezentarea trunchiată a fragmentelor din interviu și inversarea fluxului în care acestea au fost comunicate, cu ignorarea aspectelor de esență.”

„În contextul politic și bugetar dificil, poate fi uşor să extragi numai ce agreezi, însă este greşit, întrucât realitatea justiției este una complexă, soluțiile livrate ca simple fiind de fapt simpliste, iar acestea nu rezolvă problema”, se mai arată în comunicat.

Reprezentanții CSM au făcut apel ca justiția română să aibă „o abordare clară, bazată pe lege și pe drepturi, așa cum sunt ele consacrate de legi.”

„În încheiere, asigurăm toți cetățenii, indiferent de profesia acestora și caracteristicile specifice desfășurării activității, de orientarea constantă a Consiliului Superior al Magistraturii către un dialog echilibrat și onest și facem un apel la responsabilitate în discursul public, care este necesar să excludă incitări la ură și să respecte demnitatea umană”, mai precizează sursa citată.

Precizările vin după ce șefa CSM, Elena Costache, a susținut că o pensie de 11.000 de lei este mică pentru un judecător și că integritatea ține de bani. Într-un interviu pentru Digi24, ea a afirmat, din nou, că CSM nu va accepta reformele anunțate în actuala formulă şi că independența justiției ține de bani.

„Ar trebui să fac un calcul mic, nu l-am făcut încă. Acum o să îmi asum și un răspuns direct: da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin. Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie. În ce condiții? Ca să ieși la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani”, a spus ea.

Anterior, ea declarase că modificările propuse de Guvern privind vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor magistraților pot ascunde o intenție gravă: subordonarea justiției.

Comentariile Elenei Costache vin în contextul în care președintele Nicușor Dan a criticat modul în care sunt formulate cererile de pensionare ale magistraților. El a afirmat că din 74 de cereri analizate, 70% nu conțin o dată exactă de pensionare, ceea ce l-a determinat să întrebe public CSM-ul: „Ce este cu această debandadă?”

Costache a calificat aceste acuzații drept șocante și a explicat că magistrații nu au cum să indice o dată precisă, pentru că aceasta depinde de momentul în care președintele semnează decretul de eliberare din funcție.

Declarație tăioasă de la vârful Guvernului. Vicepremierul Tanczos Barna desființează ideea că 11.000 lei e pensie mică. „Să fim tot timpul cu ambele picioare pe pământ”

0

Vicepremierul Tanczos Barna reacționează tranșant la declarația președintei CSM, care a susținut că o pensie de 11.000 de lei este „mică”. Oficialul admite caracterul special al profesiei de magistrat, dar atrage atenția că asemenea afirmații sunt rupte de realitatea majorității românilor care trăiesc cu pensii de 3.000–4.000 de lei. „Trebuie să fim cu ambele picioare pe pământ”, a spus vicepremierul, criticând indirect privilegiile din sistemul judiciar.

„Trebuie să fim cu ambele picioare pe pământ”, a spus vicepremierul. Sursa foro: Mediafax

”Pot să fiu de acord cu faptul că sunt unici (judecătorii şi magistraţii – n.r.), că este un sistem unic, că este un sistem care are nevoie de o abordare specială, aşa cum are, de fapt, o abordare specială din punct de vedere salarizare, pensionare, vârstă de pensionare, interdicţii de a desfăşura alte activităţi, interdictii de a avea alte categorii de venituri, interdicitii de toate felurile, motiv pentru care trebuie să există şi o recompensă ieşită din comun, chiar şi cu asta aş putea să fiu de acord. Dar nu pot să fiu de acord că astăzi, în România, o pensie de 11.000 de lei este o pensie mică”, a declarat Tanczos Barna luni seară, la Digi24, citat de news.ro.

Acesta a comparat pensiile magistraților cu pensiile celor mai mulți români, explicând că există un dezechilibru evident atunci când ignorăm realitatea din țară

”Dacă ne raportăm la pensia medie, dacă ne raportăm la numărul de pensionari care sunt în plaja de 3.000-4.000 de lei, dacă ne raportăm la cei care trăiesc dintr-o pensie minimă, garantată de stat, dacă ne raportăm la cei care încă sunt în continuare, persoane care s-au pensionat după ce au lucrat în Cooperative Agricole, nu putem spune că 11.000 de lei este o pensie mică. Putem să comparăm 11.000 de lei pensie cu pensia magistraţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Putem să comparăm cu ce dorim noi. Dar în comparaţie cu pensiile plătite astazi de statul român prin sistemul de pensionare, aşa cum este el astăzi chiar şi după o recalculare a pensiilor din septembrie 2024 nu putem afirma că este o pensie mică”, a spus Tanczos Barna.

Sprijinul pentru o carieră în magistratură este justificat, dar este esențial să nu pierdem contactul cu nivelul de trai al majorității românilor

”Eu sunt de acord cu faptul ca cariera de magistrat trebuie să fie o carieră care oferă predictibilitate, care oferâ siguranţă, oferă şansa de a avea un trai decent chiar şi după pensionare, dar trebuie sa fim tot timpul cu ambele picioare pe pământ, sa vedem realitatea zilnică din ţară şi să ne raportăm la puterea de cumpărare, la capacitatea statului, la capacitatea economiei de a genera venituri la stat din care să se plătească şi salariile, şi sporurile, şi detaşările, şi toate aceste elemente care la urma urmei completează salariul net al unui magistrat şi care duc la un venit mediu, lunar, mult peste toate celelalte categorii”, a mai declarat vicepremierul.

În final, Tanczos Barna a făcut apel la echilibru și la raționalitate în cadrul reformei pensiilor speciale, subliniind că obiectivul nu este atacarea independenței justiției, ci respectarea angajamentelor asumate de statul român.

”Nu pot să spun că pensia sau independenţa justiţiei depinde de pensie. Este o exagerare. Eu cred că tot ansamblul de salarii, beneficii, pensionare, modalitatea de calcul al pensiei sunt elemente care compun acest pachet şi reforma este una profundă. Este o reformă care nu s-a mai făcut de decenii. Este o reformă absolut necesară şi din prisma PNRR-ului, pentru că statul român va pierde sute de milioane de euro în cazul în care nu face această reformă la care s-a angajat. Desigur, reforma trebuie să fie rezultatul unui dialog” a conchis vicepremierul UDMR. 

Ministrul Apărării crede că șefa CSM este deconectată de la realităţile României. „Pare că nu înţelege cu câţi bani trăiesc oamenii” 

Cât îl costă pe Vladimir Putin fiecare zi de război împotriva Ucrainei

0

Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, aflat în al patrulea an, se dovedește extrem de costisitor atât din punct de vedere financiar, cât și politic. Potrivit estimărilor furnizate de Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (GUR), publicate de ZN.ua, cheltuielile zilnice ale Kremlinului pentru desfășurarea ostilităților se ridică la aproximativ 857 de milioane de dolari – echivalentul a peste 308 miliarde de dolari pe an. Cheltuielile totale ale Rusiei pentru războiul împotriva Ucrainei, începând cu februarie 2022, sunt de aproximativ 1000 de miliarde de dolari.

Soldați ruși pe frontul din Ucraina/FOTO:Profimedia

Această sumă reprezintă aproximativ 13,1% din PIB-ul Rusiei și 68% din bugetul federal al țării. Cu alte cuvinte, aproape două treimi din bugetul statului sunt alocate efortului de război.

Direcțiile principale de cheltuieli

Potrivit datelor GUR, aproape jumătate din cheltuielile anuale – aproximativ 143,7 miliarde de dolari – sunt direcționate către:

-contracte din cadrul programului de înzestrare militară (77,6 miliarde),

-dezvoltarea complexului militar-industrial (32,1 miliarde),

-achiziția de armament și muniție din Coreea de Nord și Iran (22,3 miliarde),

-construcția de infrastructură militară, inclusiv poziții defensive (11,6 miliarde).

O altă treime – circa 103,6 miliarde de dolari anual – este cheltuită pentru menținerea grupărilor armate desfășurate în Ucraina. Aceste cheltuieli includ pierderile de echipamente, consumul de muniție și combustibil, precum și utilizarea armamentului de înaltă precizie.

Costul resursei umane

GUR estimează că aproximativ 972.400 de militari ruși sunt implicați direct sau indirect în conflict. Din total, 50,7 miliarde de dolari pe an sunt destinați plății soldelor, bonusurilor pentru semnarea contractelor, alimentației, echipamentelor, antrenamentului și compensațiilor pentru răniți și decedați.

Sumele oferite personalului militar sunt considerabile. De exemplu:

-ofițerii superiori primesc lunar echivalentul a 4.100 USD,

-ofițerii inferiori – 3.400 USD,

-soldații și subofițerii – 2.800 USD.

Plățile unice pentru semnarea contractelor se ridică la 400.000 de ruble din bugetul federal și, în medie, la 2 milioane de ruble din bugetele regionale, o povară tot mai mare pentru autoritățile locale. În 2024, între 374.000 și 407.000 de persoane au semnat contracte cu Ministerul Apărării.

De asemenea, Rusia ar fi plătit Coreei de Nord peste 525 milioane de dolari pentru participarea a circa 12.000 de militari nord-coreeni în regiunea Kursk și alte 60 de milioane pentru compensații aferente pierderilor umane.

Costurile teritoriilor ocupate

Pe lângă cheltuielile directe de război, Kremlinul alocă aproximativ 10 miliarde de dolari anual pentru administrarea teritoriilor ucrainene ocupate, o altă sursă de presiune asupra bugetului federal.

Războiul și economia rusă

După declanșarea invaziei la scară largă, Rusia a reușit temporar să mențină o aparentă stabilitate economică, în pofida sancțiunilor internaționale. Totuși, indicatorii economici sugerează acum o încetinire a ritmului de creștere.

Pentru 2025, estimările oficiale indică un avans al PIB-ului între 1,3% și 1,5% – un nivel modest comparativ cu anii anteriori. În paralel, inflația anuală se apropie de 9,4%, iar deficitul bugetar a crescut semnificativ, ajungând la 3,7 trilioane de ruble (47 miliarde de dolari) în primul semestru al anului – de șase ori mai mult decât în perioada similară a anului precedent.

Fondul Național de Bunăstare, utilizat pentru acoperirea deficitului, s-a diminuat considerabil din februarie 2022 încoace. Șefa Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a recunoscut recent că resursele care au permis până acum menținerea unei economii funcționale în contextul războiului sunt aproape epuizate.

Între „tunuri și pâine”

Analiștii ucraineni sugerează că presiunea bugetară ar putea deveni în curând factorul determinant care să forțeze Kremlinul să reevalueze strategia militară. Într-un recent discurs către diplomații ucraineni, Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale, a declarat că există „speranțe reale” ca luptele să înceteze în următoarele două luni – o evaluare ce pare să se bazeze, în parte, pe starea economiei ruse.

Totuși, observatorii avertizează că o eventuală pauză în ostilități ar fi percepută de Moscova ca o tactică temporară, nu ca o retragere strategică. Din perspectivă rusă, o eventuală încetare a focului ar permite reconfigurarea bugetului, refacerea capacității de producție militară și consolidarea pozițiilor în vederea unei confruntări de durată cu Occidentul.

Rusia cheltuie aproape 1 miliard de dolari zilnic pentru a susține un conflict care devine tot mai greu de justificat economic. În timp ce costurile umane continuă să crească de ambele părți, este posibil ca presiunea financiară să devină în cele din urmă factorul care va dicta următoarele mișcări ale Kremlinului – fie o pauză forțată, fie o redirecționare a resurselor către un alt tip de confruntare cu lumea democratică.

Atrocități la o fermă din Africa de Sud. Un muncitor alb a admis că a hrănit porcii cu cadavrele a două femei de culoare

0

Un muncitor alb de la o fermă din Africa de Sud, acuzat de uciderea a două femei de culoare, susține că a fost obligat să le arunce cadavrele porcilor, potrivit avocaților.

Adrian de Wet (mijloc) este unul dintre cei trei bărbați judecați pentru crimă FOTO X

Adrian de Wet este unul dintre cei trei bărbați judecați pentru crimă, după ce Maria Makgato, 45 de ani, și Lucia Ndlovu, 34 de ani, au fost ucise în timp ce căutau mâncare pe o fermă din apropiere de Polokwane, în provincia Limpopo din nordul Africii de Sud, anul trecut, potrivit BBC.

Trupurile lor ar fi fost apoi date porcilor, aparent pentru a distruge probele.

De Wet, în vârstă de 20 de ani, a devenit martor al acuzării la începutul procesului, luni, și susține că proprietarul fermei, Zachariah Johannes Olivier, a fost cel care a împușcat și a ucis cele două femei.

Makgato și Ndlovu căutau produse lactate aproape de expirare, lăsate la porci, atunci când au fost omorâte.

De Wet, care era supervizor la fermă, va mărturisi că a fost forțat, sub amenințare, să arunce trupurile în țarcul porcilor, conform declarațiilor procuraturii și ale avocatului său.

Dacă instanța va accepta mărturia lui, toate acuzațiile împotriva sa vor fi retrase. Cazul a stârnit indignare în toată Africa de Sud, alimentând tensiunile rasiale din țară.

Astfel de tensiuni sunt deosebit de prezente în zonele rurale, în ciuda faptului că regimul rasist de apartheid s-a încheiat în urmă cu mai bine de 30 de ani.

Majoritatea terenurilor agricole private se află în continuare în mâinile unei minorități albe, în timp ce muncitorii de pe ferme sunt în majoritate de culoare și prost plătiți — o situație care alimentează resentimentele în rândul populației de culoare, în timp ce mulți fermieri albi se plâng de criminalitatea ridicată.

William Musora, 50 de ani, un alt muncitor de pe fermă, este cel de-al treilea acuzat. El și Olivier, în vârstă de 60 de ani, nu și-au prezentat încă pledoariile și rămân în arest preventiv.

Cei trei bărbați mai sunt acuzați și de tentativă de omor, după ce ar fi tras asupra soțului Luciei Ndlovu, care se afla cu cele două femei pe fermă, precum și de deținere de armă fără permis și obstrucționarea justiției, pentru presupusa aruncare a cadavrelor în țarcul cu porci, în încercarea de a ascunde probele.

Musora, cetățean din Zimbabwe, se confruntă și cu o acuzație suplimentară în baza Legii imigrației din Africa de Sud, fiind considerat imigrant ilegal.

Curtea Supremă din Limpopo a fost plină cu susținători și rude ale victimelor înainte de începerea audierilor. Printre cei prezenți s-a aflat și soția lui Olivier, care a stat în primul rând al galeriei publice și a fost văzută ștergându-și lacrimile.

Au fost prezenți și membri ai partidului de opoziție Economic Freedom Fighters (E.F.F.), care a cerut anterior închiderea fermei.

Procesul a fost amânat pentru săptămâna viitoare.

Radu Miruță, primele măsuri după explozia de la Fabrica de Arme Cugir: „Aștept răspunsuri, ancheta penală este în desfășurare”

0

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat că a dispus două măsuri imediate la fabrica de arme Cugir, în urma exploziei produse în noaptea de 1 spre 2 august în hala de muniție. 

Ministrul Economiei, Radu Miruță FOTO: FB

„Până când anchetele criminalistică și judiciară vor aduce lumină asupra cauzei exploziei de la fabrica de arme Cugir, am dispus astăzi două măsuri imediate”, a anunțat luni, 4 august, ministrul Economiei, Radu Miruță, pe FB. 

Potrivit acestuia, a fost emis un ordin de ministru prin care se „reintroduce obligația ca orice persoană care intră într-una dintre fabricile de armament sau depozitele de muniție din România să fie autorizată la nivelul ministerului, în urma unei verificări a serviciului de informații clasificate”.

„Această obligație a existat, dar a fost eliminată în ianuarie 2025”, a spus Miruță.

De asemenea, Radu Miruță a cerut „actualizarea de urgență a tuturor planurilor privind: securitatea obiectivelor (pază umană și electronică); spațiile de depozitare; zonele de producție; inclusiv data ultimului control și măsurile dispuse”.

„Dacă mai este cumva vreun director (sper că nu) care crede că o fabrică de cartușe sau arme de foc se conduce ca o mașină de înghețată, îi sugerez să profite de fereastra de oportunitate în care să se ceară singur afară. Știu că sunt întrebări despre cum s-a declanșat explozia. Și eu aștept răspunsuri. Ancheta penală este în desfășurare, iar instituțiile din afara ministerului mi-au comunicat că este o chestiune de zile până vom avea concluzii. Între timp, după ce am analizat cum funcționează lucrurile, am luat aceste măsuri. Vor urma și altele, în funcție de cauzele identificate”, a mat precizat ministrul Radu Miruță.

Incendiul puternic de la fabrica de arme Cugir a afectat o suprafață de aproximativ 700 de metri pătrați și a declanșat mai multe explozii în interiorul spațiului. În hala distrusă se aflau circa 400.000 de cartușe, în valoare de peste 5 milioane de euro. 

Cine este românul care a ucis la comandă în Albania și care este pe lista Most Wanted. Asasinatul ar fi fost comandat din Dubai

0

Un român fugar, de 53 de ani, este suspect într-un caz de asasinat la comandă în Albania. El a fost pus pe lista cu cei mai căutați infractori. Asasinatul ar fi fost comandat din Dubai. 

Un român a ucis la comandă foto: captura video

Poliția albaneză a anunțat luni, 4 august, că asasinul lui Renato Hoxha este un cetățean român.

„Un cetățean român, D.C., în vârstă de 53 de ani, cu antecedente penale semnificative în domeniul infracțiunilor contra persoanei, a fost dat în urmărire. Pe numele acestuia a fost emis un mandat internațional de arestare”, au anunțat reprezentanții ministerului albanez de Interne. 

Imaginile de pe camerele de supraveghere au surprins asasinatul de la sfârșitul lunii aprilie din orașul Vlora. Românul este îmbrăcat în negru și poartă mască. El a tras patru gloanțe asupra lui Renato Hoxha, paznicul unei clădiri în construcție din orașul Vlora. Victima, în vârstă de 58 de ani, a murit pe loc, potrivit Antena 3.

Poliția albaneză l-a identificat pe român. D.C. sunt inițialele lui Daniel Cornea, un asasin plătit, potrivit presei de la Tirana. „Bărbatul a așteptat circa 90 de minute la intrarea clădirii unde trăia Hoxha. Când acesta a ieșit, românul l-a împușcat”, a relatat News 23 Albania.

El este românul căutat de poliție Foto: captura video

Românul ar fi fugit în Grecia, iar asasinatul ar fi fost comandat din Dubai. 

Un complice al lui Daniel Cornea a fost arestat vineri, potrivit canalului albanez A2 CNN.

Potrivit procurorilor, bărbatul în vârstă de 42 de ani a avut rolul de informator al grupării, care includea și mai mulți membri care au colaborat la organizarea crimei.

De asemenea, există dovezi că Armando Gega a fost implicat direct în crimă, a călătorit cu mașina călăului român, care este încă în libertate, și i-a furnizat acestuia din urmă informații și arma de foc.

Cum au luat naștere pensiile speciale și de ce sunt greu de eliminat. „Nu ar rezolva nimic un referendum”

0

Noile propuneri ale Guvernului Bolojan pentru eliminarea pensiilor speciale ale magistraților au stârnit dezbateri aprinse în spațiul public. Puțini știu însă că pensiile pe care astăzi încearcă să le taie Executivul au luat naștere ca un colac de salvare pentru sistemul de justiție în urmă cu aproape 30 de ani.

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Dezbaterea care a încins spiritele în spațiul public, referitoare la pensiile speciale ale magistraților nu este una nouă. De-a lungul anilor mai multe guverne au încercat eliminarea pensiilor speciale. Unele inițiative au reușit parțial, iar altele le-au reintrodus. Acum Executivul condus de Ilie Bolojan vrea să majoreze vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani și să plafoneze cuantumul pensiilor pentru magistrați la 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut, cât este în prezent.

Inițiativa, susținută și de șeful statului, Nicușor Dan, care le-a cerut magistraților mai multă predictibilitate, se lovește însă de respingerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care afirmă că proiectul Guvernului Bolojan nu respectă prevederile legale în lipsa unei consultări cu reprezentanții justiției. Șefa instituției, Elena Costache, a declarat că o pensie de 11.000 de lei este mică pentru judecători și procurori.

În context, comunitatea Declic vine cu o nouă inițiativă și îi cere președintelui Nicușor Dan declanșarea unui referendum pe tema introducerii principiului contributivității în calculul tuturor pensiilor, inclusiv al celor speciale. Inițiativa ar evita atât folosirea subiectului pentru câștigarea voturilor, cât și o reamânare a reformei.

Cum au apărut pensiile speciale

Ministrul Justiției care a inițiat reforma statutului magistraților în 1997, introducând noțiunea de pensii de serviciu este Valeriu Stoica. Acest lucru se întâmpla în timpul guvernării Victor Ciorbea. La un moment dat, într-un interviu, fostul ministru explica necesitatea pensiilor speciale pentru magistrați, la fel ca alte beneficii introduse în 1997, pentru a atrage în profesie cei mai buni absolvenți de drept. Totuși aprecia că s-a ajuns la o exagerare, în sensul că „ar trebui că pensia de serviciu să nu poată depăși salariul”.

„După 28 de ani, pot să spun că am făcut o greșeală”, spune în 2025, într-un alt interviu Valeriu Stoica, explicând totodată că la momentul din 1997 sistemul de justiție ajunsese într-un punct de degradare care necesita atenție. „N-am anticipat că acele măsuri vor fi după aceea replicate unde nu trebuie. Și n-am înțeles atunci că și magistrații nu vor avea suficientă înțelepciune ca să nu facă abuzuri din legătură cu aceste măsuri care au fost luate în favoarea lor”, explică fostul ministru.

Momentul a fost un punct de plecare și pentru alte categorii sociale. Pe lângă faptul că, în 2004, în timpul guvernării Adrian Năstase, calculul pensiilor pentru magistrați s-a mutat de la raportarea la venitul net la venitul brut ( n. r. – 80% din ultimul venit brut în loc de 80% din venitul net), fiind majorate astfel sumele primite de magistrați după pensionare, tot atunci a fost inclus aici și personalul Curții de Conturi. În 2005 a urmat personalul diplomatic și consular, iar în 2006, în timpul guvernării Tăriceanu, a fost introdusă indemnizația pentru limită de vârstă pentru parlamentari. Au urmat grefierii și personalul auxiliar din instanțe și apoi militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special.

Încercări eșuate

Singura încercare de rectificare care a avut succes a fost în timpul guvernării lui Emil Boc, după criza economică care a justificat tăierile. Cu toate astea, pensiile speciale au fost eliminate pentru mai multe categorii sociale, mai puțin pentru magistrați, CCR arătând atunci că „independența justiției include securitatea financiară a magistraților, care presupune şi asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu a magistraților”.

În timpul guvernării lui Victor Ponta au fost însă șterși pașii făcuți de guvernarea Boc. În cazul diplomaților prin Legea 216/2015, în cazul militari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special prin Legea 223/2015, iar în cazul parlamentarilor prin Legea nr. 357/2015. Mai târziu, în 2019, Guvernul Dăncilă a extins lista beneficiarilor, incluzând primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene. Acestea din urmă sunt însă amânate, fiind prorogate an de an, în prezent până în 2026, prin ordonanța trenuleț de la finalul anului trecut.

În 2021, prin Legea 7/2021 s-a dispus încetarea plății indemnizațiilor pentru limita de vârstă pentru deputați și senatori. Legea a fost contestată la CCR, care a admis neconstituționalitatea, iar indemnizația a fost repusă în plată în iunie 2022.

În decembrie 2024, Curtea Constituțională a mai admis o excepție de neconstituționalitate. Mai exact, este vorba despre articolul 101 din Legea 282/2023, ce constituia temeiul legal pentru impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor. Decizia a venit după ce numeroși magistrați pensionari din toată țara au cerut instanțelor să oblige casele județene de pensii la recalculare și restituirea sumelor reținute din pensiile lor începând cu luna ianuarie. Solicitarea care a ajuns la CCR și a fost soluționată a fost inițiată de judecătoarea pensionară Sevastița Stoian (fosta președintă a Secției civile de la Tribunalul Călărași).

Cea din urmă încercare a guvernanților a venit pe fondul necesității îndeplinirii condițiilor asumate în PNRR. Pentru neîndeplinirea jalonului 215, care privește reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, României i-au fost suspendate 230 de milioane de euro din PNRR. Ulterior deciziei Curții Constituționale, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător.

De ce a fost necesară reforma statutului magistraților

„În principal este justificată acordarea unor avantaje pentru anumite categorii profesionale. Asta se întâmplă în toată lumea. Este vorba despre importanța socială a muncii și România s-a confruntat cu o mare problemă legată de justiție după 1990. Pentru că am moștenit un sistem de justiție corupt aflat înainte de 1990 sub controlul Partidului Comunist. Deci, justiția era controlată de Partidul Comunist. Nu se punea problema independenței justiției.

Ca atare, după 1990, justiția a rămas în bună măsură controlată atât de influențe politice cât și de influențele provenind din corupție. Pur și simplu se cumpărau judecători, se cumpărau magistrați de către grupările de infractori, grupări corupte, care își obțineau decizii favorabile în instanță. Practic, situația nu mai putea să fie tolerată și sistemul de justiție avea nevoie de o altă abordare care să ducă cu adevărat la independența justiției și la transformarea ei într-o putere în stat. Nu într-un instrument, cum fusese până atunci, fie instrument politic, fie instrument al grupărilor de corupție”, explică redactorul-șef Historia Ion M. Ioniță pentru „Adevărul”.

De la acel moment au crescut însă foarte mult avantajele, mai explică Ion M. Ioniță, iar acest lucru nu se poate spune și despre calitatea actului de justiție:

„Numai că, și este valabil și pentru alte categorii profesionale, ce s-a întâmplat după aceea, aceste diferențe de statut s-au transformat în privilegii. Și au crescut foarte mult avantajele. Și totuși și calitatea serviciilor oferite populației, în acest caz calitatea serviciilor de justiție juridice oferite populației, nu au crescut corespunzător. Și acum oamenii așteaptă foarte mult în procese. Și acum deciziile apar foarte târziu. Și acum sunt numeroase situații de prescripție a unor fapte pentru că durata proceselor este foarte mare”.

„Nu trebuie să faci referendum ca să știi care va fi răspunsul” – Ion M. Ioniță, redactor-șef Historia

Un astfel de referendum, precum cel propus de comunitatea Declic nu numai că ar presupune costuri foarte mari în plus de la bugetul de stat, dar nici „nu ar rezolva nimic un astfel de referendum, pentru că răspunsul este clar, nu trebuie să faci referendum ca să știi care va fi răspunsul populației din România. E implicit răspunsul aici. Este foarte clar, deci ar fi complet inutil să faci referendum”, mai punctează Ion M. Ioniță.

„Nu asta e problema, că nu știm voința oamenilor, problema vine de la faptul că vedem această opoziție foarte mare la schimbare. Am văzut corpul magistraților, am văzut CSM-ul și am văzut declarațiile președintei CSM, care au adăugat gaz pe foc și au crescut, toate aceste luări de poziție au crescut nemulțumirea societății”, conchide redactorul-șef Historia.

Ministrul Dezvoltării Cseke Attila confirmă restructurările masive din administrația publică. „Reducem cu 20% numărul de posturi.” Pachetul intră în Parlament chiar de luna aceasta

0

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Adminstrației, Cseke Attila (UDMR), a declarat că în al doilea pachet de măsuri fiscale al Guvernului se conturează o reducere cu 20% a numărului de posturi din administrația publică. Măsura vine în contextul în care autoritățile vor să eficientizeze activitatea instituțiilor publice.

Guvernul are în vedere o restructurare semnificativă a aparatului administrativ. Sursa foto: UDMR

Ministrul Cseke Attila a anunțat, luni seară, la B1TV, citat de news.ro, că Guvernul are în vedere o restructurare semnificativă a aparatului administrativ, în cadrul celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale.

„E nevoie de eficientizare, şi la autorităţile locale, şi la cele centrale. Pe partea autorităţilor centrale — la ministere şi structurile subordonate ministerelor — vor trebui luate măsuri”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, programul de guvernare prevede deja reducerea cu 20% a posturilor din administrația publică, măsură care ar urma să fie aplicată și la nivel local.

„În discuţiile pe care le-am avut cu administraţia locală, se conturează această idee de reducere a numărului de posturi cu 20 la sută”, a completat el. 

Potrivit ministrului, această prevedere s-ar aplica pe Ordonanţa 63/2010, care stabileşte limitele minimale şi maximale de posturi, în funcţie de gradul localităţii, respectiv comună, oraş, municipiu, judeţ, sectoare, municipiul Bucureşti.

Ministrul Cseke Attila a precizat că susţine acest sistem de reducere a posturilor, întrucât ”nu taie de la toată lumea la fel”.

Ministrul a precizat că susține un sistem diferențiat de implementare a reducerii, în funcție de realitatea din fiecare instituție.

„La o autoritate locală unde s-a gestionat eficient activitatea și organigrama nu este complet folosită, această reducere s-ar putea să nu determine eliberări din funcție. În schimb, acolo unde organigrama este plină și eficiența a lăsat de dorit, va fi nevoie de reorganizare, pentru că reducerea posturilor cu 20% înseamnă și reducerea posturilor ocupate”, a explicat ministrul.

Cseke Attila a mai declarat că pachetul doi de măsuri fiscale ar urma să fie aprobat de Parlament chiar în această lună.

UE continuă negocierile cu SUA asupra detaliilor Acordului comercial /„Comisia Europeană va suspenda CONTRAMĂSURILE”

Uniunea Europeană continuă să colaboreze cu Statele Unite pentru finalizarea Declarației comune privind tratatul comercial, anunță Comisia Europeană, precizând că pregătește suspendarea intrării în vigoare a măsurilor de retorsiune.

”Uniunea Europeană continuă să colaboreze cu Statele Unite pentru finalizarea Declarației comune, așa cum s-a stabilit pe 27 iulie. Având în vedere acest obiectiv, Comisia Europeană va adopta acțiunile necesare pentru a suspenda șase luni contramăsurile UE în relația cu Statele Unite, care ar fi trebuit să intre în vigoare pe 7 august. Adoptarea măsurilor necesare de către Comisia Europeană este prevăzută pentru mâine, 5 august, prin procedură de urgență”, a transmis luni Comisia Europeană, conform agenției ANSA.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a confirmat vineri taxele vamale de 15% impuse Uniunii Europene și a prezentat o listă cu tarifele aplicabile în relația cu zeci de țări, în contextul eforturilor Washingtonului de reducere a deficitului comercial.

”Deficitul comercial reprezintă o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa siguranței naționale și a economiei Statelor Unite, având sursa în totalitate sau în mod substanțial în afara Statelor Unite”, arată ”Ordinul executiv privind Tarifele Reciproce”, emis de președintele Donald Trump.

Uniunea Europeană a anunțat că este pregătită să renunțe la măsurile de retorsiune împotriva Statelor Unite doar dacă Administrația Donald Trump acceptă actualul proiect de Acord comercial, care ar trebui să prevadă excepții pentru anumite produse.

”Dacă am ajuns la un acord, nu mai avem nevoie de tarife de retorsiune. Aceasta este poziția, nu vă pot spune precis când vor avea loc procedurile legale, dar aceasta este intenția noastră dacă totul decurge cum ne așteptăm”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

VIDEO Analist: Economia Germaniei va simți PUTERNIC impactul taxelor lui Trump /”Pierdere masivă pentru schimburile comerciale”

Proteste în Ierusalim, în contextul tentativelor Guvernului Netanyahu de a-l DEMITE pe procurorul general

Kremlinul îl avertizează pe Trump asupra repoziționării submarinelor NUCLEARE /„Este necesară prudență”