România susține creșterea cheltuielilor pentru apărare la 3,5% din PIB, a anunțat luni, președintele Nicușor Dan în urma discuțiilor purtate în cadrul Summitului B9 de la Vilnius, precizând că următorul summit va avea loc la București.
Nicușor Dan susține creșterea cheltuielilor pentru apărare. Foto AFP
„În primul rând, prezenţa SUA pe Flancul estic al NATO este foarte importantă pentru noi. Aşa cum am mai spus, trebuie să consolidăm legătura transatlantică şi în acest context este foarte, foarte important angajamentul nostru de 3,5 % (din PIB – n.r.) pentru apărare şi 1,5% şi sper că vom lua această decizie la Haga”, a afirmat preşedintele României.
Amintim că, la finalul lunii mai, Nicuşor Dan a declarat pentru Financial Times că România este dispusă să crească alocarea pentru Apărare pentru a ajunge la ţinta NATO de 3,5% din PIB, cu 1,5 procente suplimentare destinate infrastructurii şi securităţii cibernetice.
„Trebuie să întărim conexiunea dintre Europa și Statele Unite. S-a vorbit foarte mult despre Ucraina. Toate țările participante și-au exprimat susținerea. Următorul summit va avea loc la București”, a adăugat el în urma Summitului de la Vilnius.
Președintele României, Nicușor Dan, a luat cuvântul în cadrul conferinței și a amintit că formatul B9 a luat naștere în urmă cu 10 ani, după ce Rusia a preluat ilegal Crimeea.
„La momentul respectiv vorbeam despre o potențială amenințare a Rusiei la adresa națiunilor europene. Țările de pe flancul estic al NATO au obținut astfel o voce comună. Acum, că amenințarea potențială a devenit una reală, odată cu atacul asupra Ucrainei, toate țările noastre au început să se confrunte cu o serie de acțiuni hibride. Avem nevoie de un NATO mai puternic. Avem nevoie de o legătură transatlantică mai puternică. Amenințarea nu este doar militară, ci este și una de tip hibrid.”
În Declarația comună a președinților care au participat la Summitul de la Vilnius a fost menționat sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional.
„Vom continua să oferim sprijin politic, militar, economic și umanitar pentru a poziționa Ucraina cât mai favorabil în vederea obținerii unei păci cuprinzătoare, juste și durabile, bazate pe principiile Cartei ONU și ale dreptului internațional. Reafirmăm sprijinul nostru față de eforturile SUA în acest sens.
Summitul de la Haga trebuie să demonstreze sprijinul și angajamentul continuu al NATO față de Ucraina.
Ne vom intensifica eforturile de a constrânge Rusia, inclusiv capacitatea sa de a duce un război de agresiune împotriva Ucrainei, prin sporirea presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin sancțiunile UE, și suntem pregătiți să adoptăm noi sancțiuni”, se arată în documentul menționat.
PNL are o ședință a Biroului Politic Național, iar social-democrații s-au reunit, luni, în ședința Biroului Permanent Național și ar fi înclinați să intre la guvernare, însă au anumite condiții.
FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
Săptămâna aceasta va fi una probabil decisivă în ce privește construcția noului guvern. În week-end-ul care a trecut, social democrații au avut consultări mai largi în teritoriu, cu liderii politici și majoritatea din ei înclină ca PSD să intre la guvernare. Nu oricum însă, ci cu condiții. Adică social-democrații ar fi de acord să cedeze funcția de premier, dar și-ar dori un minister în plus, la fel și șefia Camerei Deputaților și a unui serviciu secret, potrivit unor surse politice.
De asemenea, pesediștii nu își doresc o creștere a TVA. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD a spus recent că
Acesta subliniază însă PSD vrea să fie „parte a soluţiei” pentru problemele pe care ţara le traversează acum.
Purtător de cuvânt al PSD Petre Florin Manole a precizat când începe PSD referendumul intern pentru a decide dacă intră sau nu la guvernare.
„Este una dintre discuțiile de astăzi. Însă, așa cum ați spus și dumneavoastră mai devreme, astăzi prioritatea o reprezintă faptul de a înțelege de către toți colegii din structurile interne ale organizației, de a înțelege ce progrese s-au făcut în discuțiile referitoare la economie, buget, finanțe. Pentru că, așa cum am zis și noi și toate celelalte partide, acestea sunt primele discuții importante și ele sunt decisive în cântărirea unei decizii ulterioare”, a declarat Petre Florin Manole, într-o intervenție telefonică, luni la Digi24.
Cât despre varianta unui prim-ministru de la PSD, Manole a precizat: „Și ăsta este un lucru extrem de important, că cetățenii sunt mai importanți decât structurile de partid și opiniile sunt împărțite, într-adevăr, dar este și un stadiu incipient, adică pe măsură ce discuțiile vor avansa, orice cetățean, orice primar, orice om interesat de subiectul ăsta va avea o opinie mai clar conturată. Deocamdată suntem la niște discuții de principiu referitoare la teme economice, care vizează pe toată lumea”, a mai spus social-democratul.
Liberalii nu vor premier tehnocrat
Tot la Digi24, vicepreședintele PNL Adrian Cozma a menționat că liberalii resping ideea unui premier tehnocrat.
„Da, această idee a unui premier tehnocrat este respinsă și din câte am văzut poziționările publice, cam toată lumea respinge o astfel de idee de la PSD. Am văzut parcă o idee de acest gen, dar nu cred că este o soluție. Eu cred că viitorul premier trebuie să aibă un sau fundamentare a acestei decizii mai bine zis, trebuie să fie pe cota de încredere pe care o are persoana respectivă în rândul populației, pentru că noi asta am uitat de mult timp – să vedem ce spune, ce spun oamenii, ce pune poporul”, a explicat Adrian Cozma.
„Astăzi, din punctul meu de vedere și al PNL, cea mai ridicată cotă de încredere o are domnul Ilie Bolojan. Plus că în turul doi al alegerilor rezidențiale, acest tandem, Nicușor Dan președinte și domnul Ilie Bolojan premier cred că a avut succes și suport popular, de aceea a și fost acest rezultat. Foarte mulți au votat candidatul independent cu gândul că Ilie Bolovan va ajunge premierul României. Eu eu cred că în acest context economic toate partidele pro-europene trebuie să încercăm să avem un consens pe reforme în primul rând. Deci subliniez pe reforme, pentru că de asta va avea nevoie România, chiar dacă unele reforme vor fi impopulare”, a continuat Cozma.
Rotativa, propusă ca variantă
Președintele interimar al PSD Sorin Grindeanu a avut zilele trecute o întâlnire cu liderul PNL Ilie Bolojan pe tema coaliției de guvernare. Una dintre variantele discutate a fost și o nouă rotativă guvernamentală pentru următorii trei ani și jumătate. Astfel, Ilie Bolojan ar urma să conducă Guvernul în următorii aproape doi ani, iar Sorin Grindeanu să revină la Palatul Victoria în prima parte a anului 2027, cu un an înainte de alegerile locale și parlamentare. Nici președintele Nicușor Dan, nici liderul PNL Ilie Bolojan nu sunt de acord cu acest scenariu, susțin sursele citate.
UDMR a respins deja această variantă
Președintele Nicușor Dan a anunțat că va susține, marți de la ora 13.00 la Palatul Cotroceni, o conferință de presă la care va răspunde întrebărilor jurnaliștilor.
A doua rundă de negocieri de pace directe între Rusia și Ucraina s-a încheiat fără progrese notabile, după ce Moscova a respins din nou un acord de încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile, o cerință cheie a Kievului. A fost mai scurtă decât prima și nu a abordat nicio problemă de fond legată de încheierea propriu-zisă a conflictului.
Șeful delegației ruse la Istanbul FOTO EPA-EFE
În schimb, delegația rusă a propus un armistițiu de două până la trei zile „în anumite zone” ale vastei linii a frontului, pentru a permite un schimb de rămășițe a câte 6.000 de militari.
În cadrul discuțiilor de luni de la Istanbul, care au durat puțin peste o oră, cele două părți au convenit să facă schimb de prizonieri de război bolnavi și grav răniți, precum și de soldați sub 25 de ani.
Așteptările erau scăzute și înainte de începerea discuțiilor, ambele părți rămânând profund divizate în ceea ce privește modalitatea de a pune capăt războiului care face ravagii de peste trei ani.
Într-o conferință de presă de după reuniune, ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, șeful delegației ucrainene, a declarat că Ucraina insistă asupra unui acord de „încetare a focului complet și necondiționat” de cel puțin 30 de zile pe uscat, pe mare și în aer pentru a „pune capăt acum vărsării de sânge”.
El a precizat că Ucraina a transmis Rusiei propunerile sale de armistițiu „acum câteva zile” – dar Moscova nu a făcut același lucru, înmânând condițiile proprii în scris abia în cadrul discuțiilor de la Istanbul.
Negociatorii Ucrainei au declarat că așteaptă răspunsul Rusiei la propunerile ucrainene până la sfârșitul lunii iunie, subliniind totodată necesitatea unor discuții directe între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin.
„Credem cu tărie că toate problemele cheie pot fi rezolvate doar la nivel de lideri”, a declarat Umerov, sugerând că liderii altor țări – precum președintele SUA, Donald Trump – ar putea participa și ei la reuniune.
„Acest lucru este crucial pentru a face progrese în procesul de negocieri. Spunem Rusiei de foarte mult timp că acest război trebuie să se încheie, iar întreaga lume ne susține în acest sens”, a spus oficialul ucrainean.
Umerov a cerut, de asemenea, returnarea copiilor ucraineni luați de forțele ruse din teritoriile ocupate din estul țării.
„I-am furnizat celeilalte părți o listă cu câteva sute de copii ucraineni care au fost deportați în Rusia. Dacă Rusia este realmente angajată în procesul de pace, atunci returnarea a cel puțin jumătate dintre copiii de pe această listă ar fi un indiciu pozitiv.”
„Dacă vreți ca cineva să verse o lacrimă, arătați-i un copil sau, mai bine zis, un copil cu un pisoi”, a comentat șeful delegației ruse. „De fapt, vorbim despre zeci de copii. Aceștia sunt copii care nu au fost răpiți de nimeni. Nu există niciun copil răpit. Există copii care au fost salvați de soldații noștri cu prețul vieții lor, iar noi îi căutăm pe părinții lor.”
Medinski a spus că Rusia este, în general, „mulțumită” de a doua rundă de discuții și că Moscova a prezentat Ucrainei un document „foarte detaliat și elaborat”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins propunerea unui armistițiu parțial doar pentru a face schimb de soldați morți drept „idioată”, motivând că Medinski pare să nu cunoască faptul că schimburile punctuale de soldați uciși sunt o practică obișnuită, în timpul căreia „toată lumea înțelege că nu tragem unii în alții”.
„Încetarea focului ar trebui să aibă drept scop tocmai prevenirea apariției cadavrelor. Pentru ei, este doar o scurtă pauză în război”, a declarat Zelenski la summitul din Vilnius, Lituania. „Tot acest joc de «două sau trei zile» – este doar retorică.”
Textele propunerilor de încetare a focului ale Rusiei și Ucrainei nu au fost făcute publice oficial.
Cu toate acestea, presa de stat rusă a publicat ceea ce consideră a fi puncte cheie ale poziției Moscovei, care includ condițiile neschimbate de retragere a armatei ucrainene din cele patru regiuni parțial ocupate din sud-est și demobilizarea soldaților.
Rusia solicită, de asemenea, recunoașterea internațională a regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijie din Ucraina, precum și a Crimeii anexate.
Președintele Zelenski, prezent luni la un summit la Vilnius, Lituania, a declarat că „deși nu există semnale semnificative din partea Rusiei pentru a pune capăt războiului, este important să ne consolidăm apărarea”.
De asemenea, el a cerut o presiune sporită asupra Rusiei.
În prima rundă de negocieri directe de pace, care a avut loc pe 16 mai, Ucraina și Rusia nu au reușit să își rezolve divergențele cu privire la modul de încheiere a războiului, convenind doar să facă schimb de câte 1.000 de prizonieri de război fiecare.
Discuțiile au avut loc la o zi după ce Ucraina a lansat un atac fără precedent cu drone, care a vizat baze militare rusești unde erau staționate bombardiere strategice.
Zelenski a subliniat că operațiunea plănuită minuțios vreme de 18 luni a dovedit că Ucraina are „soluții tactice mai puternice” decât Rusia.
„Acesta este un moment special – pe de o parte, Rusia și-a lansat ofensiva de vară, dar, pe de altă parte, este forțată să se implice în diplomație”, a punctat liderul ucrainean.
Oficialii ruși au condamnat atacul drept un „act terorist”, iar mai mulți comentatori pro-Kremlin proeminenți au acuzat Ucraina că încearcă să perturbe discuțiile și au solicitat represalii dure.
„Faptul că întâlnirea a avut loc în ciuda incidentului de ieri este un succes important în sine”, a declarat președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.
Înaintea discuțiilor de luni de la Istanbul, oficialii ucraineni s-au întâlnit cu reprezentanți ai aliaților europeni ai Ucrainei, consilieri din Germania, Italia și Regatul Unit.
Zelenski a declarat la Vilnius că „dacă Rusia transformă întâlnirea de la Istanbul în discuții goale, trebuie să existe un nou nivel de presiune”, în speranța aparentă de a reînvia efortul țărilor europene de a introduce un nou pachet de sancțiuni dure împotriva Rusiei, care a fost marcat de reticența lui Trump de a impune noi restricții Moscovei.
„Noi sancțiuni — și nu doar din Europa. Trebuie să lucrăm la sancțiuni comune la nivelul G-7, inclusiv Statele Unite și toți cei din lume care își doresc pace”, a declarat Zelenski. „Este foarte important ca fiecare dintre partenerii noștri să susțină această abordare.”
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a mulţumit luni omologului său român Nicuşor Dan, în cadrul unei întâlniri la Vilnius, pentru „asigurarea că Ucraina poate conta pe sprijinul continuu al României”, se arată într-o postare de pe Facebook a liderului de la Kiev.
Volodimir Zelenski i-a mulțumit lui Nicușor Dan FOTO Captură video
„Îi mulţumesc lui Nicuşor Dan pentru asigurarea că Ucraina poate conta pe sprijinul continuu al României, susţinerea pentru aderarea Ucrainei la UE şi NATO şi confirmarea participării personale a preşedintelui la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est care va avea loc la Odesa”, a postat Zelenski în ucraineană şi engleză, însoţindu-şi mesajul de un scurt video de la întâlnirea cu Nicuşor Dan, potrivit Agerpres.
Volodimir Zelenski a mai afirmat că a discutat cu Nicuşor Dan „despre eforturile diplomatice menite să obţină pacea în Ucraina şi în întreaga Europă, întâlnirea de la Istanbul şi necesitatea întăririi sancţiunilor împotriva Rusiei pentru a preveni extinderea producţiei militare a acesteia şi continuarea războiului”.
„O atenţie deosebită a fost acordată viitorului Summit NATO de la Haga”, a adăugat preşedintele ucrainean.
Zelenski a mai spus că l-a felicitat pe omologul său român pentru victoria în alegerile prezidenţiale.
La rândul său, după întâlnirea cu Zelenski, Nicuşor Dan a scris pe platforma X că „poporul ucrainean continuă să dea dovadă de mare curaj apărând valorile noastre comune – libertatea şi democraţia”.
„O pace justă şi durabilă poate fi obţinută doar dând dovadă de forţă. România va continua să fie alături de Ucraina şi va aprofunda în continuare legăturile bilaterale, în beneficiul popoarelor noastre”, a adăugat şeful statului român.
Nicuşor Dan s-a aflat luni în prima sa deplasare externă de la preluarea mandatului şi a participat la Vilnius, capitala Lituaniei, la Summitul B9 şi al Ţărilor Nordice.
El a susţinut o conferinţă de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, şi premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, găzduită de preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda.
Nicuşor Dan a avut de asemenea o întrevedere şi cu şeful Alianţei Nord-Atlantice, Mark Rutte.
Doi politologi explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, în ce măsură victoria conservatorului Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale din Polonia ar putea să afecteze România, UE și NATO.
Karol Nawrocki
Karol Nawrocki este noul președinte al Poloniei, după ce l-a învins în turul 2 al prezidențialelor pe adversarul său, Rafal Trzaskowski, aliat al guvernului Donald Tusk.
Conferențiar Univ. Dr. în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București, politologul Claudiu Tufiș vorbește, într-o analiză pentru „Adevărul”, despre efectele pe care alegerea lui Nawrocki ar putea să o aibă asupra relațiilor bilaterale româno-poloneze, dar și asupra Uniunii Europene și a SUA și NATO.
Relațiile României cu Polonia, esențiale
România și Polonia, cele mai importante state de pe flancul de est al NATO, au avut dintotdeauna relații foarte bune. Chiar și atunci când președintele Poloniei și omologul său român au provenit din alte familii politice europene, cele două state au colaborat excelent. Cel mai bun exemplu a fost dat de ultimii doi președinți ai celor două țări, Klaus Iohannis, reprezentat al popularilor europeni (centru-dreapta) și conservatorul polonez Andrzej Duda, care s-au întâlnit și au avut relații dintre cele mai bune. De altfel, chiar Formatul București sau București 9 (B9 sau B-9, în poloneză Bukaresztańska Dziewiątka), înființat în 2015 în capitala României, a fost rodul unei inițiative comune a celor doi lideri de stat, Iohannis și Duda.
Alegerea lui Karol Nawrocki schimbă și nu prea această relație privilegiată româno-poloneză. Mai degrabă, lasă de înțeles profesorul Claudiu Tufiș, o nuanțează. Discuția pleacă de la faptul că noul președinte al României, Nicușor Dan, l-a susținut direct în campania electorală pe adversraul lui Nawrocki, Rafal Trzaskowski. Acest lucru va face ca relația dintre Dan și Nawrocki să nu se ridice la nivelul celor dintre predecesorii lor. Astfel, planează o ușoară umbră asupra viitorului relațiilor bilaterale, cel puțin pentru următorii ani, în condițiile în care, fie și teoretic, stâlpii apărării flancului estic NATO sunt tocmai celor două țări, iar colaborarea lor ar trebui să fie una exemplară.
„A existat o greșeală aici, în momentul în care Nicușor Dan a participat la acel miting electoral înainte de alegeri, în Polonia, săptămâna trecută. Sigur, legal avea voie să se ducă, încă nu era președinte al României. Totuși, știind că ai trecut în turul 2 și că ai șanse mari să fii viitorul președinte al României, nu a fost cea mai bună idee ca Nicușor Dan să se ducă și să acorde un sprijin atât de vizibil unui candidat care, iată, n-a reușit să câștige în Polonia. Cumva a greșit când a făcut asta”, spune Tufiș.
Totuși, nu se poate vorbi despre o periclitare a relațiilor bilaterale, precizează Claudiu Tufiș.
„Instituțional nu o să fie probleme, vom colabora și pe viitor cu Polonia, sunt sigur de asta, dar la nivel personal, evident, relația lui Nicușor Dan cu noul președinte polonez pornește de pe un picior greșit. Pentru că, da, relațiile bilaterale sunt relații instituționale. Sigur, ele pot funcționa mai ușor, mai simplu, poți da un telefon mai rapid, dacă ai o relație foarte bună de amiciție cu omologul tău, dar acum nu va fi cazul. Nimeni nu poate nega asta. Într-adevăr, într-un fel discuți cu cineva cu care te afli pe aceeași lungime de undă, iar alta este când discuți cu cineva care are o poziție diferită și vii din medii politice diferite”, mai spune Tufiș.
Pe viitor, relațiile Poloniei cu România pot fi întreținute de guvernele celor două state. Claudiu Tufiș amintește și că în timpul mandatului lui Klaus Iohannis România a avut o prestație palidă pe plan politic internațional.
„Eu chiar sper că relațiile dintre România și Polonia se vor întări și că România va ajunge să aibă un rol din ce în ce mai important. Adevărul este 10 ani de zile sub Iohannis am fost absenți din punctul meu de vedere și asta a făcut foarte mult rău României în ceea ce privește relațiile internaționale și diplomatice. Dar asta e altă problemă”, adaugă profesorul Tufiș.
De ce avem nevoie de Polonia
Printr-o colaborare bună cu Guvernul Tusk de la Varșovia, România poate tinde să se autodepășească, iar cu sprijinul polonez să capete o mai multă vizibilitate la nivelul Uniunii Europene. România și-ar putea propune chiar un obiectiv ambițios, anume să ajungă să devină parte a Formatului Weimar+. Evident, acest lucru nu s-ar întâmpla peste noapte.
„Cred că este evident pentru toată lumea că prin comparație cu Polonia, care a avut și are un rol central în toate negocierile care țin de Uniunea Europeană, România a fost mai degrabă retrasă. Și nu cred că s-a întâmplat din cauză că ceilalți membri ai Uniunii Europene ne-ar fi ținut la distanță, ci aș spune că s-a întâmplat din cauză că noi mai degrabă n-am avut interese sau cunoștințe, n-am știut cum să ne facem mai vizibili, iar vocea noastră să conteze cu adevărat. Rămâne să vedem acum ce echipă își va forma Nicușor Dan la administrația prezidențială și cu ce consilieri va încerca să lucreze pe plan extern. Dar aici este clar că România trebuie să fie mult mai activă și să joace rolul pe care ar trebui să-l aibă dată fiind nu doar poziția sa geostrategică, ci și dimensiunea sa atât economică cât și demografică. Pentru că adevărul e că România e o țară mult prea mare pentru a putea sta pe margine și a spune mereu că noi nu ne implicăm, că-i lăsăm doar pe alții să decidă. Nu, gata cu asta, trebuie să ne așezăm la masa unde se iau deciziile importante”, e mesajul lui Claudiu Tufiș.
Profesorul Claudiu Tufiș s-a referit și la comparația făcută de unii între liderul AUR, George Simion, și noul președinte polonez. În opinia sa, în pofida faptului că cei doi fac parte din partide conservatoare eurosceptice, ei sunt mai degrabă diferiți, iar impactul pe care îl va avea alegerea lui Karol Nawrocki în Polonia nu suferă comparație cu impactul pe care l-ar fi avut succesul lui Simion în România.
Comparația lui Nawrocki cu George Simion nu stă în picioare
„Lucrurile sunt puțin diferite față de cum ar fi fost dacă Simion devenea președinte în România. Și sunt diferențe, în primul rând, pentru că Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia nu este sub nicio formă la fel ca AUR de la noi. Chiar dacă pe anumite domenii au poziții similare, mai ales în ceea ce privește politicile de gen sau lucruri care țin de cultură, identitate, și ăsta e, de fapt, liantul care-i cam unește, pe partea cealaltă care ține strict de guvernare, PiS a mai fost la putere în Polonia, a guvernat țara, nu neapărat cu cele mai bune rezultate, dar nici dezastruoase. Din punctul acesta de vedere, victoria candidatului lor nu este deloc dramatică așa cum ar fi fost victoria lui Simion în România. Situația este, iarăși, oarecum ceva mai simplă în Polonia în acest moment. Și asta și pentru că, totuși, la putere se află opozanții PiS, avem la putere un guvern controlat de partide pro-europene. În plus, președintele polonez are, totuși, limitări mai serioase decât președintele României când vine vorba de puterile sale”, susține Tufiș.
Claudiu Tufiș. FOTO: Arhivă Adevărul
În plan european, chiar dacă Nawrocki a anunțat că nu sprijină sub nicio formă intrarea Ucrainei în NATO și Uniunea Europeană și critică deschis politica Kievului, el susține în mod clar continuarea sprijinului acordat ucrainenilor. În plus, la fel ca și Duda, noul președinte nu susține sub nicio formă o apropiere a Poloniei de Rusia. În schimb, este de așteptat ca Nawrocki să aibă un discurs eurosceptic și să se alăture altor voci critice la adresa Bruxelles-ului, precum Viktor Orban și Robert Fico. În plus, vocea Poloniei va continua să fie una aparte, critică și la nivelul Comisiei Europene.
Veste bună pentru Washington, nu și pentru Bruxelles
„Știm că PiS e partid conservator, este ușor eurosceptic, dar în același timp cu siguranță nu se poate spune despre el că ar fi un partid pro-rus. Deci, din acest punct de vedere, iarăși lucrurile sunt ceva mai clare decât ar fi fost în situația din România. Mai ales că Polonia are tot acest istoric de sute de ani cu Rusia, polonezii au fost mereu atacați de ruși, iar atunci lucrurile sunt foarte clare pentru ei din punctul ăsta de vedere. Ce se va întâmpla cel mai probabil o să fie că o voce care va fi critică față de Uniunea Europeană, dar să nu uităm că în Polonia nu președintele, ci prim-ministrul este cel care are mai multe atribuții în ceea ce privește relația dintre această țară și Uniunea Europeană. Poziția anti-Uniunea Europeană sau eurosceptică va fi, cred eu, răstrânsă doar la nivel declarativ și nu cred că va avea consecințe semnificative. Acum, sigur, simbolic, nu ajută foarte mult că avem pe lângă Ungaria și Slovacia, care au premierii pe care îi știm, acum avem în Polonia din nou un președinte eurosceptic”, mai spune Tufiș.
Relațiile Poloniei cu Statele Unite vor fi însă din cele mai bune. Cele două state au lideri conservatori, iar acest lucru va ajuta încă o dată Polonia.
Pîrvulescu: Gestul lui Nicușor Dan nu afectează relația România-Polonia
La rândul lui, politologul Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) București, consideră că poziția lui Nicușor Dan de a-și arăta susținerea față de Rafał Trzaskowski nu a implicat în mod formal politica externă a României.
„Gestul lui Nicușor Dan de a-și exprima susținerea față de Rafał Trzaskowski, candidatul centrist și liberal învins în alegerile prezidențiale din Polonia, a fost făcut într-un moment în care Dan era președinte ales al României, nu învestit oficial. Prin urmare, această poziționare nu a angajat formal politica externă a României și nu poate fi considerată o greșeală diplomatică propriu-zisă”, a precizat Cristian Pîrvulescu.
Potrivit analistului politic, relația dintre România și Polonia este una foarte solidă și nu va fi afectată de luări de poziție individuale, cum ar fi declarația de susținere a lui Nicușor Dan pentru pierzătorul alegerilor în campania din Polonia.
„Relația dintre România și Polonia este însă una strategică, instituționalizată și matură – consolidată în cadrul NATO, al Inițiativei celor Trei Mări și prin interese comune de securitate regională. Ea nu va fi afectată de poziționări individuale în campanii externe. Dacă noul președinte român va adopta o conduită echilibrată după preluarea mandatului, acest episod va rămâne unul marginal, fără consecințe structurale asupra cooperării bilaterale”, afirmă Cristian Pîrvulescu.
Istoria relației dintre România și Polonia
Relațiile României cu Polonia au fost, în general, bune de-a lungul timpului, fiind bazate pe alianțe strategice, cooperare regională și interese comune de securitate. Cele două țări au avut alianțe militare încă din perioada interbelică, au rezistat împreună presiunilor din partea marilor puteri, iar după 1989, s-au apropiat și mai mult în cadrul NATO, UE și Inițiativei celor Trei Mări.
În perioada interbelică, România a susținut ferm Polonia în fața pericolului sovietic, considerând că o înfrângere a acesteia ar destabiliza întregul echilibru european, arăta diplomatul și scriitorul Nicolae Mareș, cunoscut pentru activitatea sa în promovarea relațiilor româno-polone.
În volumul „Alianța româno-polonă între destrămare și solidaritate (1938–1939)”, publicat în 2010, Nicolae Mareș a prezentat o analiză detaliată a relațiilor diplomatice dintre România și Polonia în perioada premergătoare celui de-Al Doilea Război Mondial.
România, aliata Poloniei în fața bolșevismului
Autorul amintea că Take Ionescu, ministrul român de externe în 1920, a avertizat marile puteri că este esențial să se mențină un front de rezistență de la Marea Baltică la Marea Neagră, iar România s-a arătat dispusă să participe, alături de Polonia și Grecia, la un bloc defensiv regional împotriva panslavismului și influenței Moscovei.
„Atrag atenţia marilor aliaţi asupra pericolului care ameninţă Europa, în cazul în care Polonia va ieşi învinsă. Interesele Europei impun să se pună capăt imediat luptelor polono-bolşevice, în caz contrar este ameninţată toată această parte a lumii de către Soviete. Este în interesul Europei de a menţine un front indestructibil de la Baltica la Marea Neagră, respectiv la Marea Egee. Polonia, înconjurată de inelul de fier german şi rus, pierde existenţa sa independentă, cât şi importanţa pentru echilibrul european pe care ar trebui să o aibă, fiind posibil a ne baza pe vecini aliaţi”, transmitea Take Ionescu, la conferinţa internaţională de la Spa (Belgia) dedicată problemelor europene de după Primul Război Mondial și situaţiei tragice din Polonia, amenințată de apropierea armatelor bolşevice de Varşovia
În acest scop, la 3 martie 1921 a fost semnată Convenția de alianță defensivă româno-polonă, menită să ofere sprijin reciproc în cazul unei agresiuni, în special din partea Uniunii Sovietice. Deși au existat ulterior diferențe de abordare, pactul a rămas valabilă între cele două state pe tot parcursul perioadei interbelice, datorită nevoiii comune de securitate în fața URSS, amintea diplomatul.
România, sprijin pentru Polonia invadată de Germania Nazistă și URSS
În septembrie 1939, când Polonia a fost invadată de Germania Nazistă și apoi de URSS, România a acordat sprijin necodiționat statului polonez. Unii istorici arată că în toamna anului 1939, peste 60.000 de polonezi au trecut granița în România: numeroși civili, soldați, oficiali guvernamentali (inclusiv membri ai guvernului polonez ca Józef Beck a fost ministrul de externe al Poloniei) și chiar președintele Poloniei de atunci, Ignacy Mościcki.
România a oferit adăpost, sprijin și a facilitat tranzitul refugiaților polonezi, dar și al tezaurelor prețioase ale Poloniei. Aurul Poloniei a tranzitat România în septembrie 1939, într-o operațiune secretă, când ministrul polonez de finanțe Kwiatkowski a trecut granița pentru a negocia cu autoritățile române salvarea tezaurului polonez, pe fondul invaziei germane și sovietice, scrie Nicolae Mareș.
Guvernul român a acceptat transportul aurului spre portul Constanța, sub escortă militară, de unde acesta a fost încărcat pe o navă engleză și evacuat, evitând astfel capturarea de către trupele naziste.
„În noaptea de 14 septembrie 1939, trenul s-a deplasat fără oprire de la punctul de graniță din nordul țării până la Constanța. Aici a ajuns în dimineața zilei de 15 septembrie, unde, în port, era așteptat de nava engleză „Eocele”, gata pentru a fi încărcată. Au fost transportate 1.200 de lăzi cu aur, cu o greutate totală de 80 de tone, pe care, în cursul zilei de 15 septembrie, muncitorii portuari români le-au transbordat pe navă”, arată istoricul.
Autoritățile române nu au solicitat niciun fel de cheltuieli părții polone pentru serviciile prestate, spre deosebire de cele franceze, engleze sau americane, care au taxat fără milă afacerea atunci când aurul a ajuns pe teritoriul lor, amintea diplomatul.
„Și mai important decât peripețiile acestui transport mi se pare sprijinul acordat de România, în ciuda protestelor și amenințărilor germane, pentru asigurarea altor transporturi în condiții depline de securitate, respectiv a celor 51 de lăzi oprite de mareșalul Rydz-Śmigły la Dubno, cu o greutate totală de 3.057 kg și un conținut declarat de 2.738 kg de aur – dar neverificat –, sigilate la București de BNR și Polski Bank, care au fost restituite intact Poloniei în 1947, alături de bunurile (valorile) Fondului Apărării Naționale”, scrie diplomatul.
În paralel, România a sprijinit salvarea unei părți din patrimoniul cultural inestimabil și a valorilor poloneze, în ciuda presiunilor din partea Germaniei.
Atacul neașteptat al Ucrainei asupra bombardierelor strategice rusești e o lovitură de imagine și afectează capacitatea militară a Rusiei. Doi generali importanți explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, dincolo de propaganda rusă și ucraineană, dacă și cât de mult poate schimba soarta războiului acest atac ingenios.
Există riscul escaladării războiului din Ucraina. FOTO: Captură video Reuters
Dronele FPV ucrainene au atacat mai multe aerodromuri militare de pe teritoriul Rusiei, unde se aflau baze de aviație strategică capabilă să transporte arme nucleare. Operațiunea, denumită „Pânză de Păianjen”, a fost gândită de serviciile de intelligence ucrainene, iar la planurile sale s-a lucrat mai bine de un an și jumătate. Rezultatele ar fi absolut spectaculoase: ucrainenii susțin că au distrus mai mult de 40 de bombardiere strategice rusești, ceea ce ar afecta serios forța Rusiei, mai cu seamă în cazul unui ipotetic război cu NATO.
Punctul de cotitură al războiului?
Însă dacă ucrainenii încearcă să maximalizeze totul, de cealaltă parte, rușii încearcă să minimalizeze pagubele și importanța acțiunii adversarului. Practic, se ciocnesc două aparate de propagandă, urmașele celebrului KGB sovietic – cea rusă și cea ucraineană.
„Adevărul” a încercat să găsească un răspuns la întrebarea în ce măsură această lovitură ar putea schimba soarta războiului și i-ar face pe ucraineni să-l câștige, dincolo de propaganda intensă a celor două tabere, iar pentru asta a apelat la expertiza a doi cunoscuți generali români.
Generalul Dan Grecu, șeful generalilor români în retragere, decorat în trecut atât de SUA, cât și de ONU și NATO, și generalul Alexandru Grumaz, primul înalt ofițer român cu studii la Harvard, au încercat ofere un răspuns pertinent, dincolo de propaganda rusă sau ucraineană, ambele parte a războiului informațional.
O lovitură mai mare ca scufundarea crucișătorului Moskva
Generalul Alexandru Grumaz consideră că Rusia a încasat o lovitură grea. În opinia sa, operațiunea „Pânză de Păianjen” are efecte și mai importante decât scufundarea crucișătorului Moskva, respectiv ofenisva ucraineană din Kursk, de anul trecut.
„Această operațiune va rămâne în cărțile de istorie și va fi studiată în academiile militare de peste tot. Pentru că operațiunea a fost derulată de ucrainieni pe teritoriul Rusiei, unde au fost asamblate acele camioane cu drone. Întreaga operațiune a fost condusă și executată de pe teritoriul Rusiei. Ceea ce e extrem de important este că au fost distruse, nu ca număr 41 de avioane, ci au fost distruse bombardiere strategice. Cele care transportă bombele nucleare pe distanțe foarte mari și fac parte din triada nucleară a Rusiei. De asemenea, unul din avioanele distruse era folosit în cercetarea spațiului terestru în timpul unui război, un avion de sute de milioane de dolari, avionul de avertizare timpurie a-50. Deci vorbim de bombardierele supersonice, Tu-95, Tu-22M3 și alte vehicule și vehicule aeriene de atac și supraveghere, toate extrem de importante. Să nu uităm că ucrainieni au lovit șase baze militare. Este vorba de cinci baze aeriene și una de marină”, spune generalul Grumaz.
Analistul militar consideră că cel puțin la fel de important este faptul că ucrainenii au arătat că pot să lupte și să lovească și extremitățile Rusiei și bazele militare care păreau inatacabile.
„Această operație marchează o extindere a conflictului la mii de kilometri de zona de luptă, ridicând semne de întrebare privind vulnerabilitatea infrastructurii militare ruse pe teritoriu său și posibilitatea unor noi runde de contraatacuri din partea Moscovei. Impactul strategic al acestor lovituri se resimte nu doar la nivel militar, ci și diplomatic, influențând negocieirile și percepția internațională asupra capacității Ucrainei de a riposta. Și cum am spus, operațiunea Spiderweb sau pânză de paianjeni este una pentru manualele de istorie. Și vom mai afla multe lucruri în zilele următoare, dar ce aș mai adăuga e că, spre deosebire de multe dintre informațiile apărute, întreaga operațiune a fost condusă de Vasyl Maliuk (n.r. – șef al Serviciului de Securitate al Ucrainei), nu de Budanov”, mai spune generalul Grumaz.
Îi pune pe ruși într-o lumină proastă
La rândul său, generalul Dan Grecu accentuează faptul că lovitura asupra bazelor rusești poate fi comparată cu atacul japonez de la Pearl Harbour. Iar riscurile sunt pe măsură. Vestea bună pentru statele NATO ar fi că prin acestă lovitură, forțele Rusiei au mult de suferit, iar acum este și mai evident că nu ar avea cum să poarte un război împotriva alianței.
„Dacă informațiile apărute în mass-media sunt corecte, pentru că noi avem aici doar informațiile care vin din partea ucraineană, lovitura aceasta înseamnă o pierdere imensă pentru Federația Rusă. Mai ales că acest tip de bombardiere strategice nu se mai fabrică. Ele au fost fabricate pe timpul Războiului Rece, până undeva prin anii 70, după care nu s-au mai produs și, din ce știu eu, nici nu mai au posibilitatea rușii să le producă. Deci, practic, acest atac a afectat inclusiv capacitatea strategică de lovituri nucleare a Federației Ruse”, spune generalul Grecu.
El amintește și că informațiile sunt în mare parte contradictorii, iar unele nu au fost confirmate din surse independente de cele ucrainene și rusești.
„Încă o dată spun, sub rezerva confirmării prin diferite canale, nu numai ceea ce știm noi astăzi, pentru că ați văzut, există surse care vorbesc de 30, 40 sau chiar mai mult de 40 și de avioane. Unii evaluează pierderile Rusiei la aproximativ 7 miliarde de dolari, alte surse, inclusiv occidentale, vorbesc de circa 2 miliarde. Deci probabil că datele încă nu sunt sigure, dar una peste alta arată o mare capacitate a Ucrainei de a desfășura aceste operații speciale, pentru că până la urmă a fost vorba de operații speciale”, mai spune generalul Grecu.
Nimic nou pe frontul de răsărit
Atacul devastator asupra bazelor rusești anunță o schimbare și o escaladare. Generalul Dan Grecu se așteaptă ca rușii să treacă de acum la represalii sălbatice. Indiferent însă de reușita loviturii date de ucraineni, generalul Dan Grecu atrage atenția că rușii nu trebuie subestimați, iar orice analiză obiectivă trebuie să pornească de la faptul că ocupă în continuare circa 20% din teritoriul Ucrainei și avansează constant.
„Nu cred că acest atac, altfel o mare reușită a ucrainenilor, va schimba soarta războiului. Din contră, chiar mi-e teamă să nu urmeze o ripostă și mai feroce a rușilor care sunt foarte răzbunători în astfel de situații. De fapt, am văzut că în ultimele 10-12 zile am asistat la cele mai mari atacuri cu drone lansate de ruși asupra Ucrainei. Au fost câte 300 de drone într-un singur atac, chiar și mai mult dacă vorbim de atacurile de sâmbătă și duminică. Și mai trist, atacurile nu au fost atât împotriva forțelor ucraniene, ci au fost purtate foarte mult în zone rezidențiale. Și din nou civilii au devenit victime în această escaladare, în această demonstrație de forță a rușilor, ca să o numesc așa. De acum există riscul să lovească Ucraina și cu rachete balistice, hipersonice, cu rachete devastatorare așa cum e Oreșnik”, susține generalul Grecu.
Răzbunarea Rusiei, între temutele Oreșnik și arme nucleare
Despre o răzbunare a Rusiei vorbește și generalul Aleandru Grumaz, care amintește că rușii au lansat până acum o singură rachetă Oreșnik asupra Ucrainei, care a provocat însă distrugeri uriașe.
„Ne putem aștepta ca rușii să lovească acum cu racheta lor balistică cu rază intermediară de acțiune, Oreșnik. Se precupune că racheta are o viteză mai mare de 11 mach, deci de 11 ori viteza sunetului. Este o rachetă care poate fi folosită în război, mai ales acum. Dar nu știu câte au rușii, în acest moment. Cea pe care au folosit-o data trecută a fost o rachetă experimentală și, într-adevăr, eficiența ei a fost foarte mare. Dar rușii au modificat inclusiv rachetele Iskander, care acum sunt cu sisteme de evitarea stațiilor radar, de interceptare. Au traiectorii sinuase, nu mai au traiectorii rectilinii. Sistemele Patriot calculau în general destul de exact cursul lor și reușeau să le lovească. Dar în ultima vreme, de când au fost modificate să aibă un curs sinuos, e foarte greu să stabilești punctul de interceptare a rachetei respective balistice rusești”, mai spune generalul Grumaz.
În plus, rușii lansează constant ploi de drone deasupra Ucrainei, iar acestea epuizează apărarea antiaeriană. Acest lucru face ca atacurile masive ale rușilor să copleșească deseori apărarea ucraineană.
„Cerul Ucrainei este saturat de sisteme fără pilot. Este foarte greu să dai zeci de drone jos în urma unui atac, iar unele dintre ele își vor atinge ținta. Plus că e clar că saturarea acestui spațiu aerian duce odată la un consum mare de muniție din partea ucrainienilor și în final provoacă eșecul apărării, așa că multe drone își vor atinge ținta. Asta înseamnă că vor fi morți, răniți, de partea ucrainiană. Civili care n-au nicio legătură”, mai avertizează generalul Grumaz.
Pe de altă parte, reușita ucrainenilor nu poate fi ștearsă cu buretele, oricât de mari ar fi represaliile rușilor. Însă lovitura care a dus la distrugerea atâtor avioane rusești deși este importantă, nu este decisivă și nu va schimba soarta războiului, de una singură.
„Dom’le, e o lovitură extrem de importantă, am spus, va rămâne în cărțile de istorie și va fi predată în universitățile militare. Dar asta nu schimbă războiul și nu-i schimbă cursul.. În schimb, poate să aducă elemente noi la masa negocierilor ruso-ucrainene, ceea ce deja ar reprezenta un alt succes pentru ucraineni. Și, de asemenea, poate să ducă chiar la folosirea altor mijloace mai sofisticate de distrugere masă din partea Rusiei în Ucraina. Adică să ducă la o escaladare a războiului, aici e marea problemă. De asta mă tem cel mai mult, că va duce la o escaladare. Și mi-e și frică să o și spun, dar mă tem că acum Rusia va lua în calcul să recurgă inclusiv la lovituri nucleare tactice”, este avertismentul generalului Alexandru Grumaz.
Dominic Fritz și-a anunțat candidatura la șefia USR, pledând pentru un partid centrist, care să reprezinte diversitatea României și să câștige alegerile. A clarificat și aspectele legale legate de cetățenia sa, afirmând că dreptul său a fost deja testat în justiție.
Dominic Fritz candidează la șefia USR, potrivit unui mesaj intern FOTO Captură video
Dominic Fritz, primarul Timișoarei, și-a anunțat oficial candidatura pentru președinția USR, subliniind că își dorește să transforme partidul dintr-un „partid de nișă, al urbanului mare, în cea mai importantă forță politică a României”, potrivit unui mesaj intern care a intrat În posesia Adevărul.
„Am intrat într-un context politic în care USR are șansa să devină principalul partid din România. Îmi doresc să fiu parte din acest drum și de aceea candidez la Președinția USR”, a transmis Dominic Fritz.
Acesta propune o resetare strategică a USR, afirmând că partidul trebuie să se poziționeze clar ca o formațiune centristă, care „se adresează politic, prin comunicare și soluții, urbanului mare, mic și ruralului.” El consideră că acest centru politic este „aceea nouă axă politică a României”, care respinge „politica de tip feudal practicată de partidele clasice” și „populismul radical și iresponsabil al AUR”.
„Nicușor Dan a câștigat cu o strategie electorală centristă, pragmatică și unificatoare, fără să renunțe la valorile lui. Este ceea ce am făcut și noi pentru a câștiga primării în orașe și comune”, a explicat Fritz, făcând trimitere la succesul recent al fostului primar general.
Pe fondul unor speculații privind legalitatea candidaturii sale din cauza cetățeniei române, Dominic Fritz a oferit o clarificare fermă: „Legislația din România îmi conferă dreptul de a fi membru al unui partid politic, și implicit de a-l conduce, iar acest drept a fost deja testat în justiție, cu ocazia contestărilor la candidatura mea la Primăria Timișoarei în 2020 și în 2024.”
El a adăugat că „de un an de zile sunt și parte din conducerea USR” și că „obținerea cetățeniei, pe care mi-o doresc atât de mult, e doar o chestiune birocratică, cu dosarul depus de un an și cu toate condițiile îndeplinite.”
În mesajul său, Fritz a punctat și nevoia ca USR să se deschidă către o societate diversă: „Să nu ne temem de diversitatea noastră și să ne uniformizăm, ci să o folosim ca pe o resursă de coeziune internă și de deschidere către societate.”
El și-a încheiat mesajul cu un apel la unitate și responsabilitate: „Nu voi fi un președinte mereu convenabil, dar vă promit că voi fi un președinte care mereu va pune interesul partidului, în toată diversitatea ei, pe primul loc.”
Liderul AUR George Simion a anunţat că noul consultant al partidului pe relații externe este sociologul Dan Dungaciu.
George Simion şi noul consilier AUR, Dan Dungaciu. FOTO: Facebook/George Simion
Printr-o postare pe contul său de Facebook de luni, 2 iunie, George Simion a anunţat o achiziţie valoroasă pentru partidul său, sociologul Dan Dungaciu, care a devenit consultat al AUR pe relaţii externe.
„Noul consultant al AUR pe relații externe este Dan Dungaciu. Bine ai venit acasă!”, a transmis liderul AUR alături de o fotografie cu cel nominalizat.
În mai puţin de 30 de minute de la transmiterea mesajului, postarea a fost distribută de aproape 700 de persoane şi a adunat peste 2.400 de comentarii, toate laudative la adresa lui Dan Dungaciu.
Cine este Dan Dungaciu
Vă reamintim că, la un moment dat, după anularea alegerilor prezidenţiale din 2024, s-a pus problema unei potenţiale candidaturi a lui Dan Dungaciu, care urma să fie susţinut de AUR şi POT, dar şi de Călin Georgescu.
Dan Dungaciu se numără printre apropiații fostului ministru al Educației din perioada comunistă, Mircea Malița, de la care a preluat conducerea Fundației Universitare a Mării Negre.
Anterior legăturii cu Malița, el a fost discipol al sociologului Ilie Bădescu, actual membru al Academiei Române și fost șef al Catedrei de Sociologie de la Universitatea din București. În 2014, numele lui Bădescu a fost menționat pe așa-numita „listă Dughin”, descoperită de hackeri ucraineni în computerul asistentului personal al ideologului rus Aleksandr Dughin. Documentul conținea numele unor personalități europene pe care Dughin intenționa să le transforme în promotori ai ideilor sale. Tot Bădescu a semnat prefața unei cărți semnate de Dughin și tradusă în limba română.
În perioada 2010-2011, Dan Dungaciu a fost consilier pentru integrare europeană al președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Ulterior, s-a poziționat ca un critic vocal al oligarhului Vladimir Plahotniuc, susținându-i în schimb pe politicienii cu discurs reformator, Maia Sandu și Andrei Năstase, într-un moment în care România susținea oficial regimul Plahotniuc.
În aprilie 2024, Dungaciu a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat că, în calitate de director al Institutului de Științe Politice al Academiei Române, a pus sediul instituției la dispoziția Fundației LARICS, pe care el însuși o înființase. Prejudiciul estimat în acest caz este de aproximativ 20.000 de euro. Odată cu declanșarea anchetei, Dan Dungaciu a pierdut funcția de director al Institutului.
În ultimii ani, sociologul a adoptat o poziție critică față de Uniunea Europeană, a elogiat politicile lui Donald Trump și a susținut ideea unei politici externe „echilibrate” pentru România, care să includă relații strategice și cu state precum China.
Un alt aspect important al carierei lui Dan Dungaciu este acela că, între august 2001 și iulie 2002, a coordonat un proiect de cercetare la Universitatea Central Europeană din Budapesta, fondată de George Soro, tema cercetării sale fiind „Religia, secularizarea și modernitatea în Europa de Sud-Est”.
Ploile abundente de săptămâna trecută i-ar putea ajuta pe fermieri să obțină cele mai mari recolte din ultimii ani, la cereale. Fermierii speră să poată recupera pagubele din anii trecuți.
Potrivit Ziarul Financiar, 2025 ar putea fi un an îmbelșugat, poate cel mai bun din ultimul deceniu.
Fermierii din Oltenia, Banat și Moldova speră că recoltele de anul acesta vor bate recordurile atinse din 2021, când au rezultat 31 milioane de tone de cereale. În 2024, într-un an foarte secetos, producția de cereale a fost de 19,8 milioane de tone, iar cea de oleaginoase a fost de 3,3 milioane de tone. Specialiștii în economie preconizează o producție de 27,8 milioane de tone de cereale, cu 20% mai mult față de producția de cereale din 2024.
România produce în medie 10,7 milioane de tone de grâu, 1,8 milioane de tone de floarea-soarelui și 9,5 milioane de tone de porumb. Potrivit TVR, fermierii nu ar putea să-și vândă produsele la prețurile dorite. Tarifele au început să scadă în așteptarea secerișului, dar procesatorii nu știu dacă vor ieftini pâinea. Totul depinde și de politica fiscală a viitorului guvern.
Se vehiculează o creștere de taxe, inclusiv de TVA. Prețul pâinii a crescut în aprilie 2025 cu 3% mai mult față de decembrie 2024. Raportat la aprilie 2024, pâinea a devenit mai scumpă cu 5%, potrivit INS. Procesatorii dau vina pe fostul guvern Ciolacu pentru eliminarea facilităților fiscale din agricultură și industria alimentară.
Procesatorii au avertizat încă din februarie 2025 că preţul pâinii şi al altor produse de panificaţie va rămâne la fel de mare din cauza costurilor crescute cu salariile şi cu transportul. Iar recoltele de orz au fost grav afectate de ploi și de vijelii. Kilogramul de grâu se vinde cu 80 de bani. Prețurile cerealelor sunt mai mici față de anul trecut și se așteaptă să se ieftinească și materialele prime în pragul recoltatului.
Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile …
Administrația Donald Trump este încrezătoare că Statele Unite vor ajunge la un acord cu Uniunea Europeană pentru depășirea disputelor comerciale, anunță Președinția de la Washington.
”Uniunea Europeană a venit la masa negocierilor datorită amenințărilor președintelui Donald Trump cu impunerea de tarife comerciale, iar acum observăm că poartă negocieri de bună-credință cu delegația noastră, deci, noi rămânem încrezători și optimiști că se poate ajunge la un acord cu Uniunea Europeană. Avem discuții și cu numeroase alte țări care înțeleg necesitatea de a ajunge la acorduri bune cu președintele și cu Administrația”, a declarat Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.
”Comisia Europeană finalizează consultările asupra măsurilor extinse. Dacă nu se va ajunge la o soluție acceptată reciproc, actualele măsuri și cele adiționale vor fi aplicate automat pe 14 iulie”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Comisarul european pentru Comerț, Marco Sefcovic, se va întâlni, miercuri, la Paris, cu Jamieson Greer, reprezentatul american pentru Afaceri Comerciale. În același timp, o delegație formată din experți tehnici va continua negocierile la Washington.
Săptămâna trecută, președintele american, Donald Trump, a salutat semnalele Uniunii Europene în sensul negocierilor comerciale cu Statele Unite.
”Am fost extrem de satisfăcut să anunț intenția de a impune tarife de 50% Uniunii Europene, mai ales în contextul ritmului lent al negocierilor cu ei. Acum, tocmai am fost informat că Uniunea Europeană ne-a cerut să stabilim rapid data reuniunii. Acesta este un eveniment pozitiv și sper că vor accepta, în final, precum China, să deschidă națiunile europene comerțului cu Statele Unite ale Americii. Atât UE, cât și China vor fi fericite și vor avea succes dacă vor face acest lucru!”, a afirmat Donald Trump.
Anterior, Trump a criticat vehement Uniunea Europeană, acuzând-o că profită de Statele Unite la nivel comercial și semnalând intenția de a impune tarife vamale de 50%.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
La câteva zile după ce Ucraina a executat una dintre cele mai ambițioase operațiuni militare ale războiului – lovind în adâncul teritoriului rus și scoțând din uz o parte considerabilă a aviației strategice ruse – întrebarea care planează asupra întregii Europe este: cum va reacționa Kremlinul?
SBU a lovit patru baze aeriene/ FOTO:X
În spatele ușilor închise de la Kremlin, Vladimir Putin ar fi lansat o serie de epurări în aparatul de securitate al statului, în timp ce Moscova își revine cu greu după una dintre cele mai grave înfrângeri suferite pe plan militar în ultimii ani.
Reacția Rusiei este greu de anticipat, dar observatorii internaționali avertizează că poate fi una violentă și disproporționată. Occidentul urmărește cu atenție evoluția evenimentelor, mai ales în contextul avertismentelor că următoarea țintă a Moscovei ar putea fi un stat NATO.
Presa apropiată regimului de la Moscova evocă scenarii care merg până la un posibil răspuns nuclear, în contextul în care Rusia se confruntă cu ceea ce unii analiști apropiați Kremlinului numesc „o umilință națională comparabilă cu Pearl Harbor.” Declarațiile analistului politic Serghei Markov, publicate de Moskovskii Komsomoleț, vin după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat că a lovit patru baze aeriene și 41 de aeronave strategice, generând pagube estimate la 7 miliarde de dolari.
Deși afirmațiile lui Markov nu reflectă poziția oficială a Kremlinului, ele oferă o imagine a stării de spirit din cercurile pro-guvernamentale ruse.
Atacul care schimbă regulile jocului
Operațiunea, denumită Pânza de Păianjen, a fost pregătită timp de 18 luni și s-a bazat pe drone FPV, transportate clandestin în camioane cu acoperișuri rabatabile, amplasate în proximitatea bazelor aeriene vizate. Au fost lovite instalații militare de la Belaia (regiunea Irkuțk), Olenia (Murmansk), Diaghilevo (Riazan) și Ivanovo – toate aflate la sute sau chiar mii de kilometri de linia frontului.
Potrivit Kievului, în urma atacului au fost scoase din uz peste o treime din avioanele purtătoare de rachete de croazieră strategici ai Rusiei. Printre pierderile notabile se numără aeronavele A-50, Tu-95 și Tu-22M3 – elemente esențiale ale arhitecturii de bombardament strategic a Moscovei.
Președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre „cea mai îndepărtată și complexă operațiune a războiului”, una pe care o consideră demnă de manualele de istorie militară. Operațiunea a fost desfășurată, conform autorităților ucrainene, chiar din vecinătatea unui sediu regional FSB – un detaliu simbolic și devastator pentru imaginea serviciilor secrete ruse.
Răspunsul Moscovei: amenințări, tăceri și vechi reflexe
Experții occidentali anticipează că Moscova va apela din nou la limbajul escaladării, încercând să sugereze, în fața Washingtonului și a NATO, că o linie roșie ar fi fost depășită. Keir Giles, expert al Chatham House, avertizează că Putin va încerca să creeze impresia că forțele nucleare sunt în alertă permanentă – o tactică veche, menită să obțină concesii diplomatice, nu neapărat o intenție reală de escaladare atomică.
Totodată, e de așteptat ca Moscova să revină la un tipar cunoscut: prezentarea bombardamentelor asupra orașelor ucrainene drept „represalii”. În realitate, aceste atacuri sunt planificate cu săptămâni înainte și fac parte din strategia constantă de intimidare a populației civile și de afectare a infrastructurii energetice și militare.
Ministerul rus al Apărării a recunoscut că au existat atacuri asupra bazelor din regiunile Irkutsk și Murmansk, dar susține că tentativele de lovire a bazelor din Riazan și Ivanovo ar fi fost respinse – o afirmație neconfirmată de imagini independente.
Reacții din mediul academic: între reținere și pesimism
Cédomir Nestorovic, director asociat la ESSEC Institute for Geopolitics & Business, afirmă în Newsweek că, în ciuda impactului mediatic, Moscova ar putea alege să minimalizeze semnificația atacurilor pentru a evita recunoașterea unei înfrângeri.
Vuk Vuksanovic, de la London School of Economics, susține însă că lovitura reprezintă cel mai mare succes tactic ucrainean din 2022 încoace și reduce dramatic șansele unei pauze negociate a ostilităților. El adaugă că Rusia va continua, cel mai probabil, pe direcția epuizării progresive a forțelor ucrainene, în paralel cu un nou val de ofensivă de vară.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) atrage atenția că înlocuirea aeronavelor strategice distruse va fi dificilă pentru Rusia, în condițiile în care producția acestora a fost suspendată sau redusă drastic în ultimele decenii.
În pofida retoricii belicoase a propagandei de la Moscova, semnalele reale din teren indică o Federație Rusă vulnerabilă, confruntată nu doar cu pierderi materiale, ci și cu o erodare lentă a mitului invulnerabilității sale militare.
Preşedintele american Donald Trump rămâne „pregătit” să se întâlnească în Turcia cu omologii săi ucrainean Volodimir Zelenski şi rus Vladimir Putin, a declarat luni purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt.
Trump s-ar putea întâlni cu Zelenski și Putin FOTO EPA-EFE
Trump „a spus deja că este pregătit, dacă se ajunge acolo, dar vrea ca cei doi lideri şi ambele părţi să vină împreună la masa negocierilor”, a spus ea presei, potrivit Agerpres.
Declaraţia survine după ce liderul turc Recep Tayyip Erdogan a propus din nou un summit de acest tip, la sfârşitul unei întâlniri între delegaţiile rusă şi ucraineană luni la Istanbul.
„Cea mai mare dorinţă a mea (…) este să-i reunesc pe (Vladimir) Putin şi (Volodimir) Zelenski la Istanbul sau Ankara şi să îl aduc pe (Donald) Trump să se alăture lor. Dacă ei acceptă, mă voi alătura şi eu, pentru a face din Istanbul un centru al păcii”, a declarat el la finalul unei a doua reuniuni directe între delegaţiile rusă şi ucraineană, luni, la Istanbul.
Ucraina a propus Rusiei luni, la reuniunea de la Istanbul, o întâlnire tripartită între preşedinţii Ucrainei, SUA şi Rusiei – Volodimir Zelenski, Donald Trump şi, respectiv, Vladimir Putin – între 20 şi 30 iunie pentru a impulsiona negocierile de pace.
Disponibilitatea lui Zelenski de a se întâlni cu Putin a fost reafirmată la scurt timp după aceea de purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Gheorghi Tihii.
O femeie de 36 ani, mama a doi copii, și-a anunțat soțul printr-un mesaj că își pune capăt zilelor. Ea s-a aruncat în râul Siret, în zona podului de la Șendreni. Tânăra mama suferea de o depresie profundă.
Scafandrii au căutat în Siret FOTO: ISU Brăila
Dispeceratul ISU Brăila a fost anunţat despre o tentativă de suicid, fiind vorba despre o femeie de 36 de ani, care s-ar fi aruncat în râul Siret, de pe podul din localitatea Şendreni. Soțul femeii a alertat pompierii imediat după ce a citit mesajul.
„La faţa locului s-a deplasat un echipaj cu o barcă. După căutări de aproximativ o oră, echipajul s-a retras la bază fără rezultat. La ora 09:15, scafandrii ISU Brăila sprijiniţi de un scafandru de la ISU Galaţi au început căutările în râul Siret, în dreptul localităţii Şendreni, a persoanei posibil înecate, o femeie de 36 ani din municipiul Brăila”, a transmis ISU Brăila.
Cadavrul femeii a ajuns în Dunăre, fiind găsit în apropiere de trecerea BAC din orașul Galați.
Teodora era mama unui bebeluș și a unei fetițe de aproximativ șase ani. Ea se afla în depresie de ceva timp, urmând tratament medical de specialitate, potrivit presei locale.
Robert Lupu, criminalul fostei concurente de la Insula Iubirii, a scris o carte pe care nicio editură nu a dorit să o publice. Manuscrisul se intitulează „Viața unui zdrențoi și analizele lui”.
Cartea nu a văzut niciodată lumina tiparului
Robert Lupu, bărbatul de 49 de ani care a împuşcat-o mortal pe Teodora Marcu, fosta lui iubită și fostă concurentă la Insula Iubirii, a scris o carte în care descrie scene despre relația lui cu tânăra.
„Viața unui zdrențoi și analizele lui”, din 2024,nu a văzut însă lumina tiparului, rămânând doar la stadiul de manuscris, întrucât nicio editură nu a dorit să o publice.
El a încropit însă câteva manuscrise, care au ajuns în posesia prietenilor lui.
Robert Lupu, zis Wolf, avea 49 de ani, era din Onești și s-a cunoscut cu Teodora Marcu atunci când adolescenta din comuna Helegiu, județul Bacău, avea 14 ani.
În carte își relatează povestea de dragoste cu tânăra mai mică cu 26 de ani decât el. În carte, Lupu descrie momentele de tandrețe dintre ei, dar și cum a aflat că Teodora îl înșală cu magicianul.
”Cutremurul emoțional a fost imens”
”Ajung după două zile în Spania, dar nu intru bine în casă ca prietenul meu mă întreabă dacă mai sunt într-o relaţie cu Teo. Răspund că da, el rămânând mirat, îngână ceva de nişte poze pe Facebook. Mă uit în profilul ei şi pentru câteva secunde pământul se învârte cu mine blocându-mă iniţial. Văd poze cu magicianul din trecut, primul om cu care mă înşelase. Cutremurul emoţional a fost imens, greu de gestionat. O sun dar nu răspunde, posibil construia un pachet de minciuni în vederea livrării către mine”, povestește în carte Robert Lupu.
Imaginea 1/13: carte criminal cosmopolis (13) jpeg
După acest episod, el spune că a revenit de urgență în România.
”Nu cunoşteam adresa unde luase chirie, dar printr-un artificiu de spionaj artistic reuşesc prin telefon să identific precis locaţia. Las bagajul la Oneşti, urc în maşină înfiinţându-mă la scara blocului. Sun la interfon, deschide, urc şi rămâne surprinsă maxim, intra în şedinţă cu mine, şedinţă care o mutăm în maşină durând vreo trei ore”.
Despre ordinul de restricție
El povestește și cum s-a ales cu ordin de restricție din partea Teodorei, femeia pe care a ucis-o.
”Strâng toată aparatura de videochat şi plec spre Oneşti. Ea mă sună să îmi zică că va face cu el tot ce nu am vrut eu (copil, căsnicie, casă). Se căsătoresc, se mută împreună în Braşov dând curs unei vieţi aparent fericite, dar nu înainte de a-mi face un ordin de restricţie judecătoresc pe o perioadă de 4 luni plus un proces în care mă acuză de viol al domiciliului, lovire şi furt al unui calculator cu fraudă informaţională. Sunt chemat la cercetări fiind achitat de toate capetele de acuzare, poliţia demonstrând toate minciunile lor copilăreşti. Prietena ei Denişa fiind un martor cheie în dezvăluirea adevărului, spunând clar cum s-a întâmplat, ea fiind prezenţa în apartament când s-au întâmplat toate cele relatate. Fata s-a dezis total de Teo şi de minciunile ei fantasmagorice”, mai scrie Robert Lupu.
Teodora Marcu a fost amenințată de mai multe ori de criminal
Tot în carte Lupu recunoaște că era bolnav, i se descoperise un cancer și avea probleme psihiatrice, după ce în trecut a fost și consumator de droguri.
Anchetatorii au stabilit că Robert Lupu, zis ”Wolf” și-a premeditat crima.
Cu câteva ore înainte de atac, el a postat pe rețelele sociale un mesaj criptic: „E doar o chestiune de timp”.
În momentul atacului, Teodora se afla la plimbare cu fiica sa și o prietenă. Robert s-a apropiat de ea și a tras patru focuri de armă, două dintre ele lovind-o în piept și abdomen. După comiterea faptei, agresorul a fugit de la locul crimei.
Trecutul infracțional al ucigașului Teodorei
Anchetatorii au descoperit informaţii şocante despre trecutul bărbatului care a împușcat-o mortal pe Teodora Marcu, sâmbătă seara, într-un cartier rezidenţial din nordul Capitalei.
Individul a fost condamnat în aprilie 2025, de un Tribunal din Milano, la 4 luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru tentativă sau pregătirea infracţiunii de furt. De asemenea, acesta era cercetat în mai multe dosare penale.
Tânăra a avut ordin de protecție împotriva acestuia în 2021, când locuia în Bacău. În perioada februarie-iunie 2021, a existat un ordin de protecţie faţă de el, emis de Judecătoria Bacău, nefiind constatate încălcări ale acestuia, afirmă surse apropiate anchetei.
Ulterior, tânăra s-a mutat din judeţul Bacău și nu a mai solicitat instanţei un nou ordin de protectie după expirarea ordinului inițial. I.P.J Bacău nu a fost sesizat cu privire la o posibilă stare conflictuală între cei doi.
Robert Lupu, bărbatul care a împuşcat-o pe Teodora Marcu, a fost surprins de camerele de supraveghere după ce a fugit de la locul crimei. Acesta avea asupra sa două pistoale şi pentru niciunul nu avea permis de port armă.
Robert Lupu, surprins de camerele din Cosmopolis
Femeia, care era însărcinată, a murit ulterior la spital. După oribilul gest, atacatorul a fugit și s-a ascuns
A fost găsit după aproximativ trei ore, dar s-a sinucis înainte ca polițiștii să îl imobilizeze. Bărbatul, care avea asupra sa două pistoale letale, s-a împușcat în cap. El nu a tras asupra forţelor de ordine, iar acestea nu au folosit armamentul asupra sa.
Președintele Nicușor Dan ar putea convoca în iunie prima ședință a CSAT din mandatul său, având pe agendă includerea combaterii marii evaziuni fiscale în Strategia Națională de Apărare.
Nicuşor Dan a discutat deja cu premierul interimar despre marea evaziune fiscală. FOTO: Mediafax
În cadrul unei conferinţe de presă susţinute luni, 2 iunie, la Vilnius, acolo unde participă la un summit internaţional, preşedinte Nicuşor Dan a lăsat să se înţeleagă faptul că tratează foarte serios marea evaziune fiscală şi că acesta ar putea fi una dintre temele prioritare ale primei şedinţe CSAT din mandatul său.
El a declarat că a discutat recent cu premierul interimar Cătălin Predoiu despre posibile modificări ale strategiei, astfel încât instituțiile statului să fie mobilizate mai eficient pentru a combate evaziunea fiscală.
„În privința marii evaziuni fiscale am avut chiar aseară o discuție cu domnul prim-ministru interimar, domnul Predoiu, și a spus că verifică dacă trebuie în Strategia Națională de Apărare să aducem o modificare astfel încât să concentrăm mai multe forțe ale statului pe combaterea acestui fenomen”, a spus Nicușor Dan
De asemenea, el a punctat că eventualele efecte ale combaterii evaziunii fiscale se vor vedea abia în 2026.
„Noi acum suntem într-o situație în care trebuie să transmitem pieței financiare, investitorilor, niște măsuri pentru a doua jumătate din 2025. Combaterea marii evaziuni – eu sunt optimist că o vom face, dar efectele ei se vor vedea în 2026”, a afirmat președintele.
Potrivit unor surse oficiale citate de Agerpres, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va fi convocat, pentru includerea combaterii marii evaziuni fiscale în Strategia Națională de Apărare.
Data exactă a reuniunii CSAT nu a fost încă stabilită, însă aceasta urmează să aibă loc în luna iunie. Decizia este strâns legată de raportul pe care Guvernul României urmează să-l trimită Comisiei Europene, în contextul obligației statelor membre cu deficit bugetar excesiv de a prezenta un plan anual de reducere a acestuia.
Pe parcursul mandatului său de preşedinte interimar, Ilie Bolojan a convocat de două ori CSAT, pe 28 martie şi 30 aprilie 2025.
Președintele Nicușor Dan a declarat luni de la Vilnius că un termen realist pentru formarea noului Guvern este de două săptămâni. El a subliniat că desemnarea unui premier va avea loc doar în momentul în care va exista o susținere parlamentară solidă, pentru a evita instabilitatea politică.
FOTO: Inquam Photos / George Călin
„Cred că un termen realist e două săptămâni, din momentul ăsta, pentru formarea guvernului. A început vineri şi continuă să lucreze, azi, mâine, poimâine şi joi, acel grup de lucru pe deficit”, a afirmat președintele.
Șeful statului a explicat că grupul de lucru pe deficit bugetar – format din reprezentanți ai celor patru partide parlamentare și ai minorităților naționale – lucrează în paralel cu discuțiile privind programul de guvernare și acordul politic ce va sta la baza noului executiv.
„Sper să ajungă, aşa şi-au propus, ca joi la amiază să vină cu o concluzie agreată de cele patru partide plus minorităţile naţionale pe unde ar fi de tăiat. Şi, în paralel, se discută şi pe programul de guvernare şi pe un acord politic care să stea în spatele susţinerii guvernului de către o majoritate. Astea, bineînţeles, la nivel de principiu”, a precizat Nicușor Dan, citat de News.ro.
Președintele a reiterat că nu va face desemnarea premierului fără garanții privind formarea unei majorități parlamentare, considerând că țara nu își permite „jocuri politice”. În momentul în care va exista acord asupra programului de guvernare și a componenței noului executiv, șeful statului spune că lucrurile se vor mișca rapid.
„În momentul în care va fi un agreement şi pe programul guvernului şi pe componenţa lui, o să fac desemnarea şi lucrurile se vor întâmpla de pe o zi pe alta”, a declarat acesta la Vilnius.
Nuclearelectrica, în parteneriat cu Korea Hydro & Nuclear Power, au turnat luni, la centrală de la Cernavodă, primul beton în construcția primei Instalații de Detritiere din Europa și a treia din lume, au anunțat oficialii companiei naționale și ai Ministerului Energiei. „România are tot ceea ce îi trebuie pentru a fi lider european în energia viitorului”, a apreciat ministrul Sebastian Burduja.
Nuclearelectrica și Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) au demarat, luni, la CNE Cernavodă, lucrările de construcție ale primei instalații de detritiere (CTRF) din Europa, în prezența E.S. dl. RIM Kap-soo, ambasadorul Republicii Coreea în România, după ce ausemnat contractul de Inginerie, Procurare și Construcție (EPC) în luna iunie 2023.
Instalația de Detritiere (CTRF) de la CNE Cernavodă are la bază o tehnologie românească inovatoare, dezvoltată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Rm. Vălcea și va fi a treia instalație de detritiere din lume și prima din Europa, oferind României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu, combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune.
„Astăzi scriem istorie la Cernavodă. România devine prima țară din Europa care construiește o instalație de detritiere, folosind o tehnologie dezvoltată aici, acasă, de cercetătorii de la ICSI Râmnicu Vâlcea – un institut de elită, recunoscut internațional pentru soluții curate, eficiente și sustenabile, un adevărat centru de excelență, pe care îl cunosc foarte bine din mandatul de ministru al cercetării”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Potrivit demnitarului, aceasta este o realizare care demonstrează că viitorul energetic al Europei se poate construi în România, prin mintea și munca românilor.
„Proiectul de la Cernavodă este o dovadă a viziunii noastre strategice: combinăm cercetarea românească de vârf cu parteneriate internaționale solide – așa cum este cel cu Korea Hydro & Nuclear Power – pentru a livra soluții în domeniul energiei curate și al protecției mediului. Mai mult, acest proiect poziționează România ca centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat al reactoarelor de fuziune nucleară, precum ITER. Producția de tritiu se adaugă ciclului nuclear românesc integrat, pe care vrem să îl recuperăm: de la minele de uraniu la producția de apă grea, combustibil nuclear și producția de energie nucleară pe tehnologie CANDU, în cele patru reactoare de la Cernavodă,” a declarat Sebastian Burduja.
Proiect vital pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului
Proiectul CTRF de la CNE Cernavodă are drept obiectiv reducerea concentrației de tritiu din sistemele de apă grea ale reactoarelor CANDU de la Unitățile 1 și 2, arată oficialii ministerului. Acest proiect este vital pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului și pentru creșterea eficienței operaționale a centralei nucleare. Prin aceasta, se va permite reutilizarea apei grele. De asemenea, tritiul recuperat va fi stocat în condiții de siguranță și poate fi utilizat pentru viitoare reactoare de fuziune.
„Astăzi este un moment important în călătoria României către energia durabilă – turnarea primului beton pentru Instalația de Detritiere de la Cernavodă. Acest proiect reprezintă nu numai un progres tehnologic, ci și angajamentul nostru față de un mediu mai curat și mai sigur. Este un proiect inovativ, coordonat de echipe de experți, un proiect care pune România, încă o dată, pe harta globală a dezvoltării industriei nucleare. Colaborarea dintre Nuclearelectrica și KHNP exemplifică puterea parteneriatelor internaționale în atingerea obiectivelor comune. Împreună, stabilim un precedent în materie de inovare și responsabilitate în industria nucleară”, a subliniat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica.
Potrivit companiei, România are de asemenea oportunitatea de a-și dezvolta lanțul de furnizori și de a deveni un centru de dezvoltare și export al tehnologiei și al know-how-ului românesc de detritiere, folosind fabrici și forță de muncă locale.
„La fel cum orice structură se bazează pe o fundație solidă și impecabilă, sperăm sincer că betonul turnat astăzi, fără fisuri, va servi drept bază solidă pe care va fi construită cu succes instalația de detritiere. KHNP rămâne pe deplin angajată să colaboreze strâns cu SNN, așa cum a făcut-o întotdeauna, pentru a asigura finalizarea cu succes a acestui proiect”, a declarat dr. Whang Joo-ho, președinte și director general al KHNP.
Proiectul CTRF, realizat de ICSI Rm. Vălcea, utilizează cea mai avansată tehnologie, CTRF incluzând inclusiv cerințele actualizate de securitate nucleară pentru o instalație industrială de tritiu, așa cum au fost stabilite de către CNCAN, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare din România.
Proiectul CTRF va fi finalizat în 50 de luni și va respecta cele mai avansate cerințe de securitate nucleară. Acesta beneficiază de un sprijin financiar semnificativ din partea Băncii Europene de Investiții, care asigură un împrumut de 145 de milioane de euro. Prin această investiție strategică, România își consolidează poziția în industria nucleară globală și devine un actor esențial în viitorul energiei curate la nivel european.
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul …
La finalul lunii mai, lună în care s-a înregistrat un nou record istoric pentru cursul leu-euro, iar guvernatorul Mugur Isărescu a admis în declarații publice intervențiile BNR, rezervele valutare la BNR ale României au scăzut cu 6,75 de miliarde de euro, arată cifrele date publicității, luni, de banca centrală.
La 31 mai, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 55,66 de miliarde de euro, față de 62,41 miliarde de euro la 30 aprilie 2025.
Este o scădere semnificativă, de 6,75 de miliarde de euro, în contextul în care, în lunile precedente, rezervele valutare erau în creștere, cu 421 de milioane de euro în aprilie și 600 de milioane de euro în martie.
Mai concret, la 30 aprilie, rezervele valutare la BNR erau de 62,41 miliarde de euro, față de 61,99 de miliarde de euro la 31 martie. La 31 martie, acestea erau de 61,99 de miliarde de euro, față de 62,59 de miliarde de euro la 28 februarie.
„Cursul de sub 5 lei era in imposibil de aparat”
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a detaliat, pe 20 mai, cauzele evoluțiilor din ultima lună, sub impactul alegerilor prezidențiale, ale cursului valutar și a bursei, detaliind în același timp și scopul și amploarea intervențiilor băncii centrale.
Cursul valutar ajunse în acea zi la 5,0848 de lei pentru un euro, în ușoară creștere față de cel de luni, de 5,0315 de lei/euro, după ce a sărit prima dată de pragul de 5 lei după primul tur al alegerilor prezidențiale câștigate de suveranistul George Simion, dar este sub recordul istoric de pe 8 mai, de 5,1222 lei/euro. Odată cu anunțarea victoriei lui Nicușor Dan, moneda națională a înregistrat cea mai puternică apreciere din ultimii trei ani în raport cu euro, potrivit datelor Bloomberg.
„Ca o concluzie, nu numai că am intervenit, s-au creat probleme legate de lichiditatea din piață și orice politică rațională nu poate să facă două lucruri conflictuale în același timp; adică pe de o parte să apere leu, cursul și pe de altă parte să introducă lichiditate în piață. Și în aceste condiții, cursul de sub 5 lei era in imposibil de apărat, nu numai datorită pierderii, cum spuneți dumneavoastră, pierderii de rezervă – nu este cuvântul cel mai potrivit, că nu pierdem rezervă, schimbăm o parte din rezervă cu lei, vindem valută și cumpărăm lei de pe piață, este o pierdere relativă – dar și faptul că apar probleme în funcție de perioada în care se formează rezervele minime obligatorii de finanțare nu numai a deficitului bugetar, a cheltuielilor publice, dar și a plăților din economie. Banca centrală trebuie să aibă grijă de ambele lucruri și este un echilibru foarte dificil de făcut”, a detaliat guvernatorul BNR.
„La sfârșitul lunii o să vedeți că, datorită intervenției pentru a tempera deprecierea de curs, rezerve mai și scad. Da, și cei care au făcut evaluări în piață nu au fost departe de situația reală”, a spus șeful BNR, pe 20 mai.
De amintit că analiștii unui mare grup bancar, ERSTE, au estimat că intervențiile BNR au însumat o cheltuială de 6 miliarde de euro, din rezerva de valută, adică aproximativ 10% din rezerva totală de valută. În esență, BNR a intervenit prin faptul că a vândut euro, pe lei, astfel crescând cererea pentru moneda națională și întărind-o pentru a nu se dezechilibra și mai mult cursul valutar.
„Suntem însă, ca să preîntâmpin vreo întrebare răutăcioasă, cu rezervele încă în intervalul optim”, a subliniat șeful BNR.
Fluxurile de bani
Potrivit BNR, în cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni:
Intrări de 5,82 de miliarde de euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și altele;
Ieşiri de 12,58 de miliarde de euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută; plăţi din contul Comisiei Europene și altele.
Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 9,69 miliarde de euro.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai au fost de 65,35 de miliarde de euro, faţă de 72,02 de miliarde de euro la 30 aprilie.
Plăţile scadente în luna iunie 2025 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 87 milioane euro.
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul …
Rusia a transmis Ucrainei un set de condiții extrem de dure pentru a accepta un armistițiu global, potrivit unui memorandum publicat de agențiile de presă ruse și transmis Kievului în cadrul negocierilor desfășurate luni la Istanbul.
Rusia vrea ca Ucraina să-i cedeze teritoriu. FOTO: GettyImages
În acest memorandum, care se întinde pe trei pagini, Vladimir Putin solicită retragerea completă a forțelor ucrainene din cele patru regiuni revendicate de Moscova, Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, aflate parțial sub control rusesc, înainte de instituirea unui armistițiu de 30 de zile.
Pe lângă aspectul militar, Rusia cere ca aceste teritorii, precum și Peninsula Crimeea, anexată în 2014, să fie recunoscute oficial de comunitatea internațională ca făcând parte din Federația Rusă.
Totodată, Moscova solicită ridicarea completă a sancțiunilor economice occidentale și renunțarea Ucrainei la orice pretenții de despăgubire pentru daunele suferite în urma invaziei ruse declanșate în 2022, potrivit Agerpres.
Memorandumul stabilește și o serie de condiții politice majore: Kievul ar trebui să adopte o poziție de neutralitate, să renunțe definitiv la intențiile de aderare la NATO sau alte alianțe militare și să-și reducă dimensiunea forțelor armate.
De asemenea, Rusia cere încetarea sprijinului militar occidental pentru Ucraina, oprirea livrărilor de armament și a schimburilor de informații cu partenerii străini.
Documentul prevede, în plus, interzicerea desfășurării armelor nucleare pe teritoriul Ucrainei, eliberarea tuturor prizonierilor politici, civili și militari reținuți de Kiev și asumarea protejării drepturilor persoanelor vorbitoare de limbă rusă.
Într-o formulare ce amintește de retorica Kremlinului privind „denazificarea” Ucrainei, Rusia cere și dizolvarea formațiunilor naționaliste din cadrul armatei ucrainene.
Aceste condiții, considerate maximaliste de către observatori, au fost deja respinse în trecut de Ucraina, care consideră inacceptabilă orice formă de recunoaștere a anexărilor ilegale și insistă asupra restabilirii integrității teritoriale.
Actrița australiană Clare McCann cere donații pentru a-i criogena corpul fiului său, în speranța unei reînvieri viitoare. Băiatul ei de 13 ani s-a sinucis din cauza hărțuirii la școală.
Clare McCann şi fiul său Atreyu. FOTO: X/Kanchan Dwivedi
Clare McCann, o cunoscută actriță din Australia, a lansat o campanie urgentă de strângere de fonduri, cu scopul de a-și putea criogena fiul, Atreyu, în vârstă de doar 13 ani. Băiatul s-a sinucis vineri, la doar 13 ani, după ce a fost supus timp de luni întregi bullyingului la școală.
Anunțul devastator al decesului a fost făcut de Clare McCann pe rețelele sociale, unde a explicat că încearcă să strângă suma de 200.000 de dolari australieni în termen de șapte zile, pentru a-i putea conserva trupul prin criogenie.
„Cu inimile sfâșiate vă anunțăm trecerea în neființă a frumosului meu fiu, Atreyu McCann. El era cea mai strălucitoare lumină din lumea mea – bun, creativ și iubit la nesfârșit”, a scris McCann pe Instagram, provocând un val de șoc în rândul celor 62.000 de fani ai săi. „În acest moment, suferim o pierdere pe care cuvintele nu o pot descrie. Vă rugăm să ne acordați timp și spațiu pentru a procesa această durere inimaginabilă.”
Criogenia, considerată de unii drept știință speculativă, este pentru Clare McCann, care înainte de a fi actriţă este mamă, o ultimă speranţă: aceea că fiul ei ar putea fi readus la viață într-un viitor în care tehnologia ar face acest lucru posibil.
„Tot ce trebuie să spun este cât de mult am nevoie de acești bani pentru a-i oferi fiului meu ceea ce și-a dorit”, a declarat McCann pentru publicația news.com.au, citată de New York Post.
Ea a povestit că discuțiile despre viața de după moarte și criogenie au început între ea și Atreyu când acesta era foarte mic şi amândoi erau fascinați de ideea unui viitor în care oamenii ar putea trăi sub apă, în spațiu sau ar putea fi readuși la viață.
În descrierea campaniei de donații, McCann subliniază că „fiecare minut contează” și că, dacă suma nu este strânsă la timp, trupul băiatului nu va mai putea fi conservat.
Banii vor fi folosiți pentru criogenarea imediată, transportul legal al trupului, consultanța juridică și medicală, precum și pentru înființarea unui fond comemorativ în numele lui Atreyu. Sumele care vor depăși obiectivul de 200.000 de dolari vor fi direcționate către inițiative educaționale și programe de prevenire a bullyingului în școli, a mai spus actriţa.
Criogenia nu este o procedură obișnuită în Australia, dar a devinit posibilă datorită unei facilități inaugurate în 2023 – Southern Cryonics, în Holbrook – care a efectuat deja o criogenare pe un pacient în vârstă de peste 80 de ani.
„Am cerut ajutor, am depus plângeri, am prezentat acte medicale”
Povestea din spatele tragediei lui Atreyu este una marcată de semnale de alarmă ignorate. McCann susține că a făcut zeci de sesizări oficiale la conducerea școlii South Sydney High School, la Departamentul Educației și la Serviciile pentru Protecția Copilului, fără ca autoritățile să ia măsuri concrete. Fiul ei fusese diagnosticat cu PTSD (sindrom de stres post-traumatic), însă hărțuirea a continuat.
„Am cerut ajutor, am depus plângeri, am prezentat acte medicale. Nimeni nu a acționat”, a declarat actrița.
Departamentul Educației din New South Wales a transmis un comunicat prin care își exprimă regretul profund față de moartea elevului și a anunțat că oferă sprijin psihologic colegilor și profesorilor din școală, iar ministrul Educației, Prue Car, a numit moartea lui Atreyu „o pierdere tragică” și a declarat că „niciun părinte nu ar trebui să treacă printr-o astfel de durere”.
Clare McCann, dincolo de lumina reflectoarelor
Cunoscută pentru rolurile din serialele australiene „Blog Party” și „Clublife”, Clare McCann este o figură publică implicată activ în viața culturală, în special prin Festivalul Internațional de Film pentru Femei din Sydney. Adesea, ea apărea la evenimente alături de Atreyu, fiul ei unic, despre care cei care îl cunoşteau spuneau că este un copil sensibil, pasionat de știință și cu o imaginație bogată.
Acum, în fața unei dureri inimaginabile, McCann încearcă nu doar să-i ofere fiului o formă de continuitate, ci și să tragă un semnal de alarmă privind lipsa de reacție a instituțiilor în fața fenomenului de bullying, un fenomen care, în acest caz, a avut consecințe fatale.
Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu a fost achitat definitiv, luni, de un complet format din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un dosar în care era acuzat pentru luare de mită în valoare de 800.000 de dolari.
Călin Popescu-Tăriceanu a fost achitat definitiv FOTO Alexandru Busca
Completul de cinci magistraţi a respins, ca nefondat, apelul DNA, fiind menţinută soluţia de achitare dată în octombrie 2024 de un alt complet de la aceeaşi instanţă, potrivit Agerpres.
De asemenea, judecătorii au menţinut achitarea lui Petru Berteanu, acuzat de DNA că l-ar fi ajutat pe fostul premier să primească foloase materiale de la reprezentanţii unei companii străine din domeniul IT.
În martie 2021, Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată pentru luare de mită.
Procurorii anticorupţie notau în rechizitoriu că, în calitate de prim-ministru, Tăriceanu ar fi pretins (în cursul anului 2007) şi ar fi primit (în cursul anului 2008), în mod indirect, de la reprezentanţii unei companii austriece (Fujitsu Siemens Computers – n.r.), foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanţă, în schimbul exercitării atribuţiilor sale în aşa fel încât să fie adoptate o serie de hotărâri favorabile companiei, care se refereau la prelungirea licenţelor Microsoft pentru şcoli.
„Fapta de pretindere a prim-ministrului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu s-ar fi realizat, în perioada aprilie – mai 2007, în mod indirect, prin intermediul unui om de afaceri (trimis în judecată în anul 2019 pentru complicitate la luare de mită), care ar fi solicitat în numele prim-ministrului un comision de 10% din valoarea actelor adiţionale/plăţilor la un contract comercial derulat de compania austriacă, în schimbul adoptării hotărârilor de guvern care urmau să permită acest lucru, conform intereselor companiei. Fapta de primire de către prim-ministrul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, în cursul anului 2008, în mod indirect, s-ar fi realizat prin două acţiuni de primire (la 7 noiembrie 2008 a sumei de 500.000 USD şi la 25 noiembrie 2008 a sumei de 300.000 USD)”, menţionau anchetatorii.
DNA spunea că suma totală de 800.000 USD, reprezentând comisionul plătit de reprezentanţii firmei austriece, prin intermediul unor companii offshore, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată unei firme de consultanţă.
Două cadre medicale au fost trimise în judecată pentru ucidere din culpă, după șase ani și jumătate, fiind acuzate că nu au monitorizat corespunzător un copil de un an și zece luni, care a murit în urma unei hemoragii interne declanșate după o operație.
Copilul a murit în urma unei hemoragii într-un spital privat FOTO Shutterstock
Pediatra care era de gardă și o asistentă au fost trimise în judecată, sub acuzația de ucidere din culpă, pentru că nu l-ar fi monitorizat pe copil după operație, deși avea hemoragie internă. Procurorul Marius Iacob a ajuns la concluzia că Ștefan, băiețelul de doar un an și zece luni, a sfârșit pentru că nu a fost supravegheat de personalul medical al centrului medical priva, potrivit Știrile ProTV.
În octombrie 2018, părinții lui plăteau 11.000 de lei pentru o intervenție chirurgicală de coborâre a unui testicul. După operație, starea lui s-a agravat din pricina unei hemoragii și, în final, a murit.
Parchetul General consideră că responsabilă pentru această tragedie ar fi pediatra care era de gardă. „Omisiunile inculpatei în ceea ce privește monitorizarea stării generale a pacientului minor și a funcțiilor sale vitale au condus la statusul evolutiv nefavorabil și, în final, la decesul pacientului, ca urmare a unui șoc hemoragic apărut în evoluția unei hemoragii interne”, a transmis acesta.
Potrivit surselor din anchetă, cele două inculpate au respins acuzațiile, motivând că băiețelul fusese văzut chiar de medicii care l-au operat.
La rândul ei, mama băiețelului refuză să accepte că doar doctorița și asistenta de gardă ar fi singurele responsabile de tragedie.
„Cele două doamne trimise în judecată nu știu cine sunt, probabil am interacționat cu ele, dar consider că responsabilitatea e în altă parte. Culpa medicală urmată de moartea copilului pleacă de la modul în care a fost efectuată intervenția chirurgicală în sine. Partea a doua ține de monitorizarea care s-a realizat în spitalul privat”, a spus aceasta.
Pe de altă parte, procurorul de caz a clasat cercetările care vizau echipa operatorie, pe motiv că intervenția ar fi fost făcută corect, iar hemoragia nu ar fi avut legătură cu aceasta.
Dosarul în care părinții copilului s-au constituit părți civile și cer nu doar doctoriței și asistentei, ci și spitalului, daune de peste 10 milioane de euro, va fi judecat în primă instanță de Judecătoria Sectorului 1. Întreg ciclul procesual, deci și eventualul apel, va trebui judecat definitiv până în 20 octombrie 2026. După această dată, acuzațiile penale se vor prescrie.
Preşedintele Nicuşor Dan crede că autorităţile şi societatea civilă trebuie să fie mai ferme şi să transmită un mesaj clar: „Acest fenomen nu este tolerat de statul român”.
Nicuşor Dan vrea mai multe centre de asistenţă pentru victimele violenţei. FOTO: Inquam/George Călin
În cadrul conferinţei de presă de la Vilnius de luni, 2 iunie, unde au fost abordate teme majore pentru pentru România, preşedintele Nicuşor Dan a fost întrebat şi ce poate face statul român pentru femeile victime ale violenţei domestice, în contextul crimei care a avut loc în acest weekend, când Teodora Marcu a fost ucisă de fostul său iubit.
„Ca primar al Bucureştiului am făcut nişte lucruri în direcţia asta şi, da, răspunsul este afirmativ. Adică, pe de o parte, trebuie să facem publicitate în rândul larg al populaţiei că acest fenomen nu este tolerat de statul român”, a spus Nicuşor Dan.
De asemenea, el spune că unul dintre primele lucruri pe care le poate face statul pentru victimele violenţei domestice este să exindă reţeaua de centre unde pot primi asistenţă.
Președintele Nicușor Dan a declarat că nu se pune problema unei vizite oficiale în Statele Unite în anul 2025, având în vedere contextul politic din ambele țări. Cu toate acestea, șeful statului a precizat că se vor intensifica eforturile de colaborare tehnică între cele două administrații.
Nicușor Dan a avut luni prima deplasare externă în calitate de președinte. FOTO: Profimedia
„Eu cred că în România va fi o administraţie nouă. În Statele Unite e o administraţie care are şase luni. E nevoie, înainte de acea vizită de care vorbim, să se consolideze relaţii tehnice pe mai multe paliere”, a declarat Nicușor Dan de la Vilnius, întrebat când ar putea avea loc o vizită oficială în SUA, după discuțiile avute cu președintele Donald Trump la preluarea mandatului.
Președintele a exclus varianta unei vizite oficiale în cursul anului viitor: „În opinia mea, nu se pune problema de o vizită în 2025, într-o parte sau alta, la nivel de preşedinte. Pe de altă parte, la nivel tehnic, desigur că vom încerca să colaborăm pe toate palierele.”
Luni, 2 iunie, Nicușor Dan face prima sa deplasare externă în calitate de șef al statului, participând la Summitul Formatului București 9 (B9) și la reuniunea cu Țările Nordice, desfășurate la Vilnius, Lituania. El a mers la Vilnius cu un avion de transport militar de tip Alenia C-27J Spartan din flota Forțelor Aeriene Române, conform informațiilor BoardingPass.
Patru ofertanți au cumpărat caiete de sarcini la licitația deschisă pentru servicii de consultanță în vederea preluării combinatului Azomureș, inițiată de Romgaz – principalul producător de gaze din România și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică.
La licitația pentru Servicii de consultanță pentru evaluarea, negocierea si achiziția unor active/activelor ce concură la activitatea de producție a S.C. Azomureș S.A., lansată de Romgaz pe 14 aprilie, au fost depuse patru oferte, potrivit datelor publicate pe portalul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
Data limită pentru depunerea ofertelor a fost 23 mai, iar până atunci s-au înscris la licitație patru ofertanți, individual sau în asociere.
Este vorba de un contract estimat la 5.486.003 de lei, lansat în licitație după o consultare a pieței. Atunci Romgaz solicitase oferte de preț în vederea stabilirii valorii estimate pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor de consultanță prin intermediul SEAP.
În prezent se derulează evaluarea pentru calificare și tehnică, dar și financiară, cu termen limită pe 19 august.
Asociere : TUV AUSTRIA ROMANIA (lider), KPMG ADVISORY SRL
Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor a Romgaz a aprobat, în ședința din 29 aprilie, achiziționarea de servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare externă a S.N.G.N. ROMGAZ S.A. necesare pentru achiziția activelor ce concura la activitatea de producție a AZOMUREȘ. Hotărârea a fost adoptată cu 3.510.347.527 voturi, reprezentând 91,08% din numărul total de drepturi de vot și 99,51% din totalul voturilor valabil exprimate.
Strategie pentru diversificare
Potrivit caietului de sarcini, Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, vrea să își extindă activitatea, proces început în 2013 când a asimilat centrala termoelectrică de la Iernut, devenind astfel producător de energie electrică. Compania este partener egal în proiectul de exploatare a gazelor în perimetrul de mare adâncime din Marea Neagră, Neptun Deep, și vrea să intre și pe piața furnizării de gaze pentru consumatorii casnici.
„Romgaz și-a asumat prin Strategia 2021–2030, printre altele, creșterea cotei de piață și diversificarea portofoliului. În acest sens, Romgaz analizează posibilitatea de dezvoltare a afacerilor sale în domeniul industriei chimice, intenționând să achiziționeze o serie de active/activele ce concură la activitatea de producție a Azomureș S.A. (luând în calcul toate produsele pe care Azomureș S.A. le poate produce cu activele pe care le deține) – denumite în continuare „activele țintă” sau „perimetrul tranzacției””, potrivit datelor din caietul de sarcini.
„Trebuie făcută o analiză foarte concretă”
Directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, anunța la sfârșitul lui februarie, în cadrul evenimentului ZF Power Summit 2025, că Romgaz se uită cu atenţie către piaţa de îngrăşăminte din România şi analizează posibilitatea preluării combinatului Azomureş.
„Ne uităm la piaţa de îngrăşăminte din România. Automat un producător de gaze naturale ar avea o sinergie interesantă cu un astfel de activ. În acest moment suntem în perioada de consultare şi de evaluare a bunurilor din piaţă. Azomureş este un producător foarte important de îngrăşăminte din România şi poate avea o mare bucată din piaţă, însă trebuie făcută o analiză foarte concretă. Orice investiţie pe care Romgaz o face trebuie integrată în planul de afaceri pe următorii 10 ani”, a spus Răzvan Popescu, potrivit ZF.
„(O decizie va fi luată – n.r.) probabil în a doua jumătate a anului″, a declarat CEO-ul Romgaz, Răzvan Popescu, citat de Profit.ro.
„Beneficiile (eventualei preluări a combinatului – n.r.) sunt destul de clare, dat fiind faptul că Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din România. Va însemna multe avantaje pentru Romgaz, în primul acela de a procesa gazele de proprii, de a da valoare adăugată gazului pe care îl producem, atât celui onsore, cât mai ales celui care va fi extras din proiectul Neptun Deep. Este un combinat strategic pentru România, care ar avea multe beneficii de pe urma includerii în grupul Romgaz″, a subliniat Răzvan Popescu, conform sursei citate.
Potrivit datelor oficiale, Azomureș este principalul producător de îngrășăminte chimice pentru agricultură din România, parte din grupul elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială este situată în Târgu Mureș și se întinde pe o suprafață de 100 de hectare și cuprinde un complex de instalații de producere a îngrășămintelor pentru agricultură – NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată – și a unor produse industriale – melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele.
Capacitatea anuală de producție este de 1,8 milioane de tone de îngrășăminte, 75% din producție fiind livrată în piața locală, către distribuitori din România. Piața regională – Serbia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina – reprezintă câteva dintre opțiunile pentru export, la fel și țări de pe alte continente.
Din cauza prețurilor uriașe ale gazelor, Combinatul Azomureş a fost închis spre finalul lui 2021, s-a redeschis în vara anului 2023, apoi a funcționat cu întreruperi și la capacitate redusă.
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul …
Cea mai delicioasă și populară salată din Europa este cea grecească, considerată una dintre preparatele naționale ale Greciei alături de gyros, frigăruile souvlaki și moussaka.
Puțini știu că salata grecească este un preparat relativ nou – a apărut în anii 1960, în Plaka, în perioada de boom turistic a Greciei.
Savoarea salatei nu este dată de oțet, sucul de lămâie și uleiul de măsline, ci de roșiile suculente, ingredientul principal al salatei, nici măcar nu existaseră în Grecia în secolul al XIX-lea, potrivit Capital.
Vedeta unei salate grecești preparată în mod profesionist trebuie să fie măslinul.
Salata grecească mai include castraveți, ceapă roșie și măsline. Expertul în bucătăria grecească a spus că sucul de lămâie nu are ce căuta într-o salată grecească.
”Suc de lămâie? Nici vorbă! Ar fi dezgustător”, a spus Diana Moutsopoulos, autoare de rețete culinare și director editorial la Allrecipes.
Cât despre roșii, ea a recomandat:
„Cea mai bună modalitate de a face acest lucru este să le tăiați bucăți, nu perfecte, ci bucăți neregulate, mari. Eventual o felie sau poate două, așa, întregi, dar niciodată sfărâmițate”, recomandă Diana Moutsopoulos.
Pentru ca o salată grecească autentică să aibă savoare, sunt îndeajuns sucul din roșii și uleiul de măsline. Nu sunt necesare oțetul, sucul de lămâie și niciun alt tip de ulei.Nu se recomandă nici salata verde. Salata grecească este preparat de vară, așadar, grecii nu pun niciodată salată verde în preparat pentru că aceasta crește în lunile de iarnă.
Așadat, evitați să puneți salată verde, oțet și suc de lămâie într-o salată grecească.
Rețeta unei salate grecești perfecte
Ingrediente:
Cinci roșii mari
O ceapă roșie mică, feliată subțire
Un vârf de cuțit sare de mare după gust
O linguriță 1/2 de oregano uscat
O conservă de brânză feta sfărâmată (115 grame)
Un sfert de castravete, feliat
Un arde gras verde mic, feliat
O cană de măsline grecești
Trei linguri de ulei de măsline extravirgin
Instrucțiuni:
Pasul 1: Tăiați roșiile în felii deasupra bolului în care serviți salata pentru ca sucul în exces să ajungă în bol. Adăugați feliile de ceapă. Condimentați din abundență cu sare și oregano. Amestecați și lăsați roșiile să stea la temperatura camerei timp de 30 minute-2 ore, pentru ca sarea să elibereze sucurile roșiilor.
Adăugați brânza feta, castravetele, ardeiul gras și măslinele. Amestecați și stropiți salata cu uleiul de măsline.
Poftă bună sau „Kalí órexi”, așa cum s-ar spune în limba greacă.
Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile …
În urma discuțiilor de pace care au avut loc luni la Istanbul și care au durat aproximativ o oră, Rusia a propus un armistițiu de două, trei zile în anumite părți ale frontului, astfel încât să poată returna Ucrainei cadavrele a 6.000 de soldați. De partea cealaltă, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Kievul se pregătește pentru un nou schimb de prizonieri de război cu Rusia.
Delegația rusă și ucraineană s-au întâlnit pentru a doua oară la Istanbul FOTO EPA-EFE
Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a declarat că Rusia a propus Ucrainei un armistițiu de două până la trei zile în anumite părți ale frontului, astfel încât să poată fi colectate cadavrele.
Medinski a adaugat că Rusia a înmânat Ucrainei un memorandum în scopul unei păci durabile și a unui armistițiu total.
Rămășițele a 6.000 de soldați ucraineni vor fi returnate săptămâna viitoare, a precizat el.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Heorhii Tihi, a declarat că Ucraina trebuie mai întâi să „studieze” memorandumul Rusiei înainte de a decide asupra „pașilor suplimentari”.
El a adăugat adaugă ar fi „iresponsabil” să comenteze înainte de a parcurge documentul.
Tihi spune că următoarele întâlniri au sens dacă deschid calea unei întâlniri între Zelenski și Vladmir Putin astfel încât negocierile să avanseze.
„Preşedintele nostru este gata să se întâlnească şi mâine. Dacă Putin spune că vrea să se întâlnească mâine, preşedintele Zelenski se va întâlni cu el mâine. Nu avem nicio problemă cu asta. Din păcate, problema este de partea cealaltă”, a declarat Tihii la Istanbul.
El a adăugat că Ucraina este pregătită pentru o „încetare totală a focului”.
„Diplomații pot discuta atunci când armele amuțesc. Rusia continuă să respingă acest lucru”, a subliniat oficialul ucrainean.
Kievul a propus o întâlnire tripartită între preşedinţii Ucrainei, SUA şi Rusiei, Volodimir Zelenski, Donald Trump, respectiv, Vladimir Putin, între 20 şi 30 iunie.
„Este crucial pentru avansarea procesului de negocieri”, a declarat la rândul său şeful delegaţiei ucrainene, ministrul apărării Rustem Umerov la finalul reuniunii între delegaţiile ucraineană şi rusă.
„Cerem să se ia măsuri concrete pentru a pune capăt acestui război – încetare a focului, acțiuni umanitare, o întâlnire a liderilor. Dacă Rusia este serioasă, va fi de acord. Dacă nu, trebuie să urmeze sancțiuni”, spune el.
Ucraina subliniază că încheierea unui armistițiu ar trebui să fie primul pas spre un acord de pace
Viceministrul ucrainean de externe, Serhii Kislitsia, a declarat că partea rusă continuă să respingă propunerea unui armistițiu necondiționat.
Delegația ucraineană a criticat din nou Rusia pentru că nu a permis Statelor Unite să participe la această întâlnire sau la întâlnirea care a avut loc luna trecută.
Reprezentanții ucraineni insistă că este necesar ca o parte terță să monitorizeze discuțiile, iar Statele Unite sunt în cea mai bună postură să facă acest lucru.
Ei subliniază că nu au primit documentul înainte de întâlnirea de la Istanbul, astfel că nu au fost în măsură să studieze documentul în prealabil pentru a avea o bază de discuție.
Ucraina anunță un nou schimb de prizonieri
Un alt subiect-cheie al reuniunii a fost apelul ucrainean la o încetare a focului de 30 de zile, pentru a permite progrese în negocierile de pace.
Ministrul Apărării, Rustem Umerov, a declarat că Ucraina a primit memorandumul Rusiei și a adăugat că delegația va răspunde în termen de o săptămână la condiţiile prezentate de Rusia.
Umerov şi-a exprimat regretul că Rusia nu a transmis documentele cu condiţiile sale privind încetarea focului şi soluţionarea conflictului până la reuniunea propriu-zisă, după ce Kievul a trimis „foaia de parcurs” cu poziţiile sale în avans Moscovei şi a cerut părţii ruse să facă acelaşi lucru, astfel încât discuțiile de luni să producă deja rezultate.
El confirmat că cele două părți „au convenit să schimbe toți prizonierii grav răniți sau bolnavi, toți combatanții cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani”.
Nicanor Ciochină, acuzat că ar fi accidentat mortal un adolescent din localitatea în care era primar și că ar fi încercat să ascundă urmele infracțiunii, a câștigat un nou mandat, fiind votat de 615 persoane. Acesta și-a depășit contracandidatul cu o diferență de doar 13 voturi.
Nicanor Chiochină ar fi cauzat un accident rutier soldat cu deces. FOTO: Facebook
Nicanor Ciochină a câștigat turul al doilea al alegerilor locale desfășurate în data de 1 iunie în satul Boldurești din raionul Nisporeni, situat în centrul Republicii Moldova.
În localitate a fost organizat un nou scrutin după ce Nicanor Ciochină a rămas fără primul mandat, în urma deciziei Comisiei Electorale Centrale (CEC) din luna martie a acestui an. Decizia a fost emisă inclusiv din cauza absențelor repetate de la Primăria Boldurești, pe fondul dosarului penal inițiat pe numele său după ce ar fi accidentat mortal în februarie 2024 un adolescent de 14 ani și, ulterior, ar fi încercat să evite răspunderea penală prin diverse metode.
Avocatul acestuia Dumitru Buliga a declarat pentru „Adevărul” că Nicanor Ciochină va reveni la conducerea Primăriei Boldurești, urmând „să-și îndeplinească mandatul în interesul cetățenilor”, odată ce a fost votat de aceștia.
Apărătorul a subliniat că faptul că clientul său este acuzat nu înseamnă că a și comis o infracțiune.
,,Eu cred că este o afirmație deplasată în societate atât timp cât nu este demonstrată vinovăția, iar această persoană se prezumă a fi nevinovată. Se operează cu așa termeni, dar nu există probe. Noi vedem că întreaga acuzație se bazează pe presupunere, iar probe nu am văzut”, a mai spus Dumitru Buliga.
Voturi pentru ,,un criminal”
Raisa Ciurel, mama băiatului care și-a pierdut viața în accidentul rutier în care ar fi fost implicat Nicanor Ciochină, susține că „satul este indiferent față de ceea ce s-a întâmplat, de durerea noastră. Mulți dintre cei care l-au votat, au fost la înmormântarea lui Mihăiță, iar acum votează un criminal”.
Opinia expertului
Alexandru Bot, expert în domeniul justiției și al drepturilor omului din cadrul Comunității Watchdog.md, afirmă că Nicanor Ciochină își poate exercita mandatul de primar până la pronunțarea unei sentințe definitive în dosarul său penal, însă acesta poate fi suspendat din funcție pe durata procesului de judecată.
,,Dat fiind prezumția de nevinovăție Nicanor Ciochină poate exercita mandatul de primar pe durata procesului, până pe numele acestuia nu va fi pronunțată o sentință definitivă de condamnare. Totuși, un primar cu dosar penal poate fi suspendat provizoriu din funcție pe durata procesului, conform Art. 200 din Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova, chiar dacă a fost reales. Această suspendare nu este automată , dar odată dispusă poate împiedica exercitarea efectivă a mandatului dacă sunt îndeplinite condițiile legale strict definite”, a spus Alexandru Bot.
Expertul subliniază că pentru suspendarea ,,provizorie din funcție” trebuie îndeplinite aceste condiții: ,,Legătura cu funcția: Infracțiunea de care este suspectat/acuzat primarul trebuie să fi fost săvârșită în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu (ex: abuz în serviciu, corupție et.).Risc concret: Trebuie să existe temeiuri rezonabile și suficiente (dovezi) pentru a se aprecia că menținerea în funcție ar putea: Încălca ordinea publică sau bunul mers al procesului (ex: intimidare martori, distrugere probe). Împiedica o examinare completă și obiectivă a cauzei”, a adăugat Alexandru Bot, subliniind că procurorul poate înainta acest demers în instanță.
,,Dacă aceste condiții sunt îndeplinite și procedura este inițiată, primarul va fi înlocuit cu un interimar până la soluționarea definitivă a cazului. Mandatul nu este „anulat” automat de dosar, dar poate fi „înghețat” prin suspendare”, a conchis Alexandru Bot.
Detalii despre accidentul rutier
Conform Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Nicanor Ciochină ar fi provocat accidentul rutier în luna februarie 2024 după ce ar fi ignorat mai multe prevederi ale Regulamentului circulației rutiere.
,,În acea seară, șoferul învinuit nu și-a adaptat viteza la condițiile rutiere, inclusiv a circulat pe contrasens, cu ieșire pe acostamentul părții stângi a drumului, unde l-a lovit din spate pe adolescentul cu vârsta de 14 ani, care se deplasa regulamentar”, au precizat procurorii.
Totodată, bărbatul în vârstă de 50 de ani nu ar fi acordat ajutor medical adolescentului și nu ar fi alertat serviciile de urgență, încercând să ascundă urmele infracțiunii cu ajutorul unui prieten.
,,Mai mult decât atât, ar fi apelat la un prieten, din raionul Nisporeni, pentru ca să-l ajute să ascundă urmele infracțiunii. Mai exact, acesta ar fi închiriat o mașină de același model și culoare, căreia i-a montat plăcuța cu numărul de înmatriculare a celei implicate în accident. Astfel, ar fi creat falsa impresie că automobilul nu ar avea defecțiuni caracteristice accidentului și, deci, că inculpatul nu ar fi comis acest accident”, au precizat acuzatorii.
Ce riscă Nicanor Ciochină
Dosarul a fost expediat în instanță în luna iunie a anului trecut, însă până în prezent nu a fost pronunțată o sentință în acest caz, acesta aflându-se în faza de judecată în prima instanță.
Nicanor Ciochină, fost șef al Inspectoratului de Poliție Nisporeni, riscă până la șapte ani de închisoare, anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, o amendă de până la 42.500 de lei moldovenești (echivalentul a aproximativ 11.000 de lei românești) sau până la 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității.
Noi detalii ies la iveală în cazul crimei din complexul Cosmopolis, unde Teodora Marcu, o tânără de doar 23 de ani, a fost înjunghiată mortal sâmbătă, 31 mai, de către Robert Lupu, un bărbat de 49 de ani. Conform informațiilor furnizate de IPJ Dolj, între agresor și soțul Teodorei a existat un conflict anterior, petrecut în 2021.
Tânăra victimă era însărcinată. FOTO: colaj Instagram / Facebook
Potrivit IPJ Dolj, „la data de 28 martie 2021, ora 21.31, polițiștii Secției nr. 9 Poliție Rurală Cetate au fost sesizați de un bărbat, de 31 de ani (la data respectivă), din comuna Unirea, prin 112, cu privire la faptul că ar fi fost lovit cu pumnul în zona feței de către un bărbat, de 45 de ani (Lupu Robert), în timp ce se afla într-un imobil din comuna Unirea, județul Dolj”.
„Atât bărbatul de 31 de ani, cât și concubina sa au declarat faptul că în curtea locuinței respective a venit și un bărbat, de 45 de ani, din municipiul Onești, care l-a lovit pe el cu pumnul în zona feței, iar pe concubina sa cu palma în zona feței, totodată cei doi declarând că de față au mai fost, pe lângă proprietarul imobilului, alte două persoane”, a transmis IPJ Dolj.
Plângeri prealabile pentru lovire sau alte violențe au fost formulate de cei doi, însă fără certificate medico-legale. Martorii menționați de victime au declarat ulterior că nu au fost de față în momentul presupuselor agresiuni.
La sfârșitul anului 2021, dosarul penal a fost înaintat unității de parchet competente.
Teodora Marcu a fost împușcată mortal sâmbătă seara, 31 mai, în cartierul Cosmopolis, de Robert Lupu, fostul său iubit. Agresorul avea asupra sa două pistoale și a postat înainte de crimă mesaje tulburătoare pe Facebook. Acesta s-a sinucis la scurt timp după atac.
Martorii de la fața locului declară că bărbatul se afla în apropiere și o urmărea. S-a apropiat calm, a aruncat un obiect în tufiș, probabil un mijloc de a ascunde arma, și a scos pistolul. Fără nicio avertizare, a împușcat-o în piept, de la o distanță foarte mică.
Pistolul cu care Robert Lupu a ucis-o pe Teodora Marcu sâmbătă, 31 mai, în cartierul Cosmopolis din nordul Capitalei, este fabricat de o companie italiană și, cel mai probabil, a fost furat din țara respectivă.
Robert Lupu și Teodora Marcu/Colaj FOTO: Facebook/Instagram
Potrivit Libertatea, criminalul, în vârstă de 49 de ani, a ucis-o pe Teodora cu un pistol Tanfoglio de calibru 9 mm și s-a sinucis cu un pistol Browning, distributor de arme american, de calibru 6 mm.
Teodora Marcu a fost împușcată mortal sâmbătă seara, 31 mai, în cartierul Cosmopolis, de Robert Lupu, fostul său iubit. Agresorul avea asupra sa două pistoale și a postat înainte de crimă mesaje tulburătoare pe Facebook. S-a sinucis la scurt timp după atac.
Femeia, însărcinată în aproape cinci luni, se întorcea acasă alături de copilul ei și o prietenă. Robert Wolf, fostul ei partener, a tras asupra ei mai multe focuri de armă, unul în piept și două în abdomen, apoi a fugit.
Potrivit surselor Digi24, pistolul cu care a ucis-o pe Teodora ar fi fost furat din Italia și cel mai posibil a fost adus pe cale terestră.
Martorii de la fața locului declară că bărbatul se afla în apropiere și o urmărea. S-a apropiat calm, a aruncat un obiect în tufiș, probabil un mijloc de a ascunde arma, și a scos pistolul. Fără nicio avertizare, a împușcat-o în piept, de la o distanță foarte mică.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2F8.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fkanal-d-1280x753.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fprofimedia-1006227295-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F09%2FRecord-pentru-Romania.-Cate-PET-uri-au-fost-colectate-pentru-reciclare-si-ce-se-va-intampla-cu-garantia-de-050-de-bani-1280x855.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2022%2F11%2Fio-bucle-gandul.jpg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fsalina-praid-1280x695.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fstudenta-19-ani-serbia-muntenegru.webp)
