Capitala Iranului, Teheran, ar putea fi la câteva săptămâni distanță de momentul în care robinetele vor seca în mari părți ale orașului, în contextul în care se confruntă cu un deficit sever al apei. Principalele rezervoare se golesc, iar autoritățile se străduiesc să diminueze consumul de apă, în timp ce locuitorii încearcă cu disperare să o economisească pentru a evita o penurie catastrofală, relatează CNN.

„Dacă nu luăm decizii urgente astăzi, ne vom confrunta în viitor cu o situație care nu mai poate fi rezolvată”, a declarat președintele Masoud Pezeshkian luni, la o ședință de cabinet.

„Apa este în mod inerent insuficientă în această națiune aridă. Diferența este că această criză lovește capitala”, a explicat Kaveh Madani, directorul Institutului Universitar pentru Apă, Mediu și Sănătate al Națiunilor Unite.

Experții se tem că Teheranul, un oraș cu aproximativ 10 milioane de locuitori, ar putea rămâne fără apă dacă nu se iau măsuri adecvate pentru a reduce nivelul de consum. „Vorbim despre o posibilă zi zero în câteva săptămâni”, a declarat Madani, fost șef adjunct al Departamentului Mediului din Iran.

Rădăcinile crizei se află într-o varietate de factori, printre care ceea ce inginerii descriu drept decenii de gestionare defectuoasă a apei și un dezechilibru în creștere între cerere și ofertă.

Situația este agravată de schimbările climatice, pe fondul creșterii temperaturilor la nivel global.

Una dintre cele mai grave perioade de secetă din istorie

Iranul se confruntă cu una dintre cele mai grave secete înregistrate vreodată, după al cincilea an consecutiv de secetă. Țara se confruntă, de asemenea, cu un val de căldură extremă. Temperaturile au depășit 49 de grade Celsius în anumite părți ale țării în această lună, potrivit climatologului și istoricului meteo Maximiliano Herrera. „Iranul pare să se afle aproape perpetuu într-o stuație de căldură record”, a declarat el pentru CNN.

Ca măsură de răspuns la criză, autoritățile au redus presiunea apei din Teheran la aproape jumătate, afectând aproximativ 80% din gospodării, a declarat luni guvernatorul provinciei Teheran, Mohammad Sadegh Motamedian.

Cei ce locuiesc în blocuri înalte se pot confrunta cu debite scăzute sau cu lipsa constantă a apei. Un bărbat din Teheran care locuiește la etajul 14 spune că robinetele lui seacă adesea.

Apa este livrată în capitală cu cisterne, iar locuitorii care își permit se grăbesc să instaleze rezervoare de stocare, a spus Madani. „Nu am experimentat niciodată o situație de felul ăsta… este o noutate pentru Teheran.”

Măsuri de economisire a apei

Săptămâna trecută, guvernul iranian a declarat o zi liberă legală în provincia Teheran, precum și în alte regiuni din țară, într-un efort de a economisi apă și electricitate.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Fatemeh Mohajerani, a declarat luni într-o conferință de presă că autoritățile iau în calcul acordarea unei săptămâni de sărbătoare legală locuitorilor din Teheran, în speranța că aceștia vor părăsi temporar orașul, iar cererea de apă va scădea.

Experții indică proasta gestionare drept un factor principali al crizei actuale.

Activitățile umane, inclusiv pomparea excesivă a apelor subterane, practicile agricole ineficiente și utilizarea necontrolată a apei în mediul urban, au împins regiunea „spre ceea ce nu poate fi descris altfel decât un faliment al apei”, a subliniat Amir AghaKouchak, profesor de inginerie civilă și de mediu și științe ale sistemului terestru la Universitatea din California, Irvine.

Este vorba despre „falimentul apei, pentru că nu mai este o criză… (este) o situație în care unele  daune sunt ireversibile”, spune la rândul său Kaveh Madani, directorul Institutului Universitar pentru Apă, Mediu și Sănătate al Națiunilor Unite.

În Teheran, a fost pompată atât de multă apă din acvifere pentru a susține populația în creștere, încât anumite părți ale orașului se scufundă, uneori cu peste 25 de centimetri pe an.

„Capitala se confruntă cu un dezechilibru sistemic, pe termen lung, care amenință însăși fundamentele securității apei pentru locuitorii săi”, a explicat AghaKouchak pentru CNN.

Schimbările climatice agravează și mai mult situația. Iranul a înregistrat o scădere a precipitațiilor cu peste 40% în acest an, comparativ cu media pe termen lung. Totodată, Compania Regională de Apă din Teheran a anunțat că barajele care alimentează capitala sunt la aproximativ 21% din capacitate, potrivit agenției de știri semi-oficiale Mehr din Iran.

Toate cele 31 de provincii ale Iranului, cu excepția uneia, se confruntă cu stres hidric, a declarat ministrul iranian al energiei, Abbas Aliabadi, conform Mehr News . Întrebat despre posibilitatea raționalizării apei, el a spus: „Sper că acest lucru nu se va întâmpla”.

Nu există soluții simple la această criză, spun experții

Guvernul optează pentru soluții de „tip plasture”, precum noi proiecte de transfer al apei, a spus Madani. Soluții tehnice precum desalinizarea și reciclarea apelor uzate trebuie să facă parte din proces, a adăugat el, dar „acestea abordează simptomele pentru o perioadă, fără a vindeca cauza”.

El pledează pentru o revizuire completă a economiei pentru a se renunța la agricultura care e mare consumatoare de apă – care reprezintă în prezent aproximativ 90% din consumul de apă al Iranului – în favoarea serviciilor și a industriei, care au impact mult mai scăzut.

„Acest tip de reformă este probabil dureroasă și costisitoare, atât economic, cât și politic, și foarte puțin probabilă sub actualul guvern și având în vedere sancțiunile impuse Iranului de SUA și de alții”, a spus el.

În cele din urmă, rădăcinile crizei nu sunt doar de mediu sau tehnice, ci „profund politice și sistemice”, a spus AghaKouchak. „Criza apei din Iran nu poate fi separată de criza sa de guvernare mai amplă”.

Deocamdată, țara așteaptă toamna și speră că aceasta va aduce ploi.

„Dacă Teheranul supraviețuiește până la sfârșitul lunii septembrie, atunci există speranță pentru a evita ziua zero”, a spus Madani.

Un cuplu și-ar fi abandonat fiul de 10 ani într-un aeroport spaniol pentru a pleca în vacanță, după ce au realizat că pașaportul acestuia expirase, potrivit unui angajat al terminalului.

Părinții și-au lăsat copilul singur miercuri, 30 iulie, la aeroportul internațional El Prat din Barcelona, pentru a nu pierde zborul. Ulterior, aceștia au stabilit cu o rudă să vină să îl ia pe minor din interiorul aeroportului.

Presupusul incident a fost dezvăluit de o coordonatoare a traficului aerian de la aeroport, care a realizat un videoclip pe TikTok în care a criticat gestul părinților, potrivit Daily Mail.

Potrivit femeii, al cărei videoclip a devenit viral pe rețelele sociale, copilului i s-a interzis să zboare deoarece pașaportul său expirase și avea nevoie și de viză.

În cele din urmă, planul cuplului de a pleca în vacanță fără cel mic s-a întors împotriva lor după ce personalul aeroportului l-a găsit pe minor singur și a alertat poliția, a afirmat ea.

„Le-a spus că părinții lui erau în avion, în drum spre țara lor natală, plecând în vacanță”, a spus controlorul de trafic aerian, ale cărui afirmații nu au fost încă verificate.

Cuplul a fost apoi localizat și dus la secția de poliție a aeroportului, unde se afla fiul lor.

„Sunt controlor de trafic aerian și, în calitate de controlor, am văzut multe lucruri, dar asta a fost complet ireal”, a mai menționat aceasta, în videoclip.

„Sunt uimită să mă gândesc cum părinții ar putea să-și lase fiul de zece ani la terminal pentru că nu poate călători din cauza unor probleme cu documentele. Ei sună o rudă, care ar putea ajunge într-o jumătate de oră, o oră sau trei ore, și se îmbarcă calm în avion, lăsând copilul în urmă”, a mai spus ea, adăugând: „Ca mamă, sunt uimită”.

Curtea de Apel Centru a respins recursul Blocului Victorie privind refuzul Comisiei Electorale Centrale de a-l înregistra în cursa pentru alegerile parlamentare, hotărârea fiind luată pe motiv că acesta a fost depus cu întârziere, încălcând termenul prevăzut de lege.

Hotărârea a fost pronunțată de magistrații moldoveni: Victoria Sîrbu, Lucia Bagrin și Andrei Cașcaval din cadrul Curții de Apel Centru. 

,,Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Bolea Vasile, Partidul Politic „Renaștere”, Partidul Politic „Șansă”, Partidul Politic „Victorie”, Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei către Comisia Electorală Centrală, cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, pe motiv că acţiunea a fost depusă cu omiterea termenului prevăzut de lege. Se explică reclamanților Bolea Vasile, Partidul Politic „Renaștere”, Partidul Politic „Șansă”, Partidul Politic „Victorie”, Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei că, în conformitate cu prevederile art.207 alin. (3) Cod administrativ, declararea acţiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.a)–e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant cu aceeaşi acţiune”, se arată în decizia instanței. 

Aceasta poate fi contestată în termen de trei zile la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar reprezentanții Blocului Victorie, condus de prorusul Ilan Șor, au și depus deja recursul, menționând că ,,decizia Curții de Apel de a respinge cererea noastră împotriva acțiunilor CEC este, de asemenea, o executare a unei comenzi de sus. Blocul Victorie nu intenționează să tacă. Nu vom permite regimului să-și acopere represiunile cu o aparență juridică. Sperăm că pentru Curtea Supremă de Justiție legea încă există și că cererea noastră va fi examinată pe fond”.  

În același timp, membrii alianței proruse neagă că au depus recursul cu întârzâiere.

,,Termenul de depunere, conform Codului Electoral, expira pe 23 iulie. Cererea a fost depusă în termen. În aceasta, am prezentat argumente juridice clare și fundamentate: CEC a încălcat legea, a depășit competențele și a refuzat să înregistreze blocul fără motive reale. Toate acestea au fost ignorate în instanță”, au menționat aceștia pe rețelele sociale.

Argumentele autorității electorale

În luna iulie, Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a respins cererea de înregistrare a blocului electoral Victorie, invocând motive legale și riscuri la adresa ordinii constituționale.

Blocul Victorie este format din patru formațiuni politice controlate de oligarhul fugar Ilan Șor: Șansă, Renaștere, Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei și Victorie.

Ilan Șor, liderul blocului Victorie (Pobeda), considerat de autorități principalul instrument al Kremlinului pentru destabilizarea Republicii Moldova, se ascunde din 2024 de justiția de la Chișinău, aflându-se la Moscova.

Șor a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare. El respinge acuzațiile.

Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în 2019, odată cu pierderii puterii de PDM, partid condus de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.

Un oraș din Europa nu a înregistrat niciun accident rutier soldat cu morți în ultimul an, potrivit autorităților. Polițiștii consideră că situația este una neobișnuită.

Este vorba despre capitala Finlandei, Helsinki, iar ultimul accident fatal a avut loc în iulie 2024, pe strada Keinulaudantie, în cartierul Kontula, scrie Yle. 

 „La această situație au contribuit mulți factori, dar limitele de viteză sunt printre cei mai importanți”, a declarat Roni Utriainen, inginer de trafic în cadrul Diviziei pentru Mediu Urban a orașului.

Autoritățile consideră că situația este una neobișnuită.

Potrivit lui Utriainen, mai mult de jumătate dintre străzile din Helsinki au acum o limită de viteză de 30 km/h. Acum 50 de ani, majoritatea acestor străzi aveau limite de 50 km/h. La începutul verii, Helsinki a decis să reducă limitele de viteză la 30 km/h în apropierea școlilor, măsură care urmează să intre în vigoare odată cu începerea anului școlar.

De asemenea, infrastructura pentru pietoni și bicicliști a fost semnificativ îmbunătățită în ultimii ani. În plus, cooperarea cu poliția rutieră s-a intensificat, iar numărul camerelor de supraveghere și al sistemelor automate de control a crescut.

„Transportul public din Helsinki este excelent, ceea ce reduce utilizarea mașinilor și, implicit, numărul accidentelor grave,” a subliniat Utriainen.

Trendul pozitiv depășește limitele accidentelor mortale. În ultimul an, au fost înregistrate 277 de accidente rutiere cu victime în Helsinki — un contrast puternic față de aproape 1.000 de accidente cu victime înregistrate anual la sfârșitul anilor ’80, perioadă în care decesele în trafic din oraș ajungeau frecvent la 30 pe an.

Strategia actuală de siguranță rutieră a Helsinkiului, pentru perioada 2022–2026, este aproape de finalizare. Aceasta s-a concentrat pe îmbunătățirea siguranței copiilor, tinerilor, pietonilor și bicicliștilor, prin treceri de pietoni mai sigure și un design inteligent al intersecțiilor.

O mare parte din planificare a fost bazată pe date, datorită unor instrumente îmbunătățite de monitorizare a traficului.

Utriainen a atribuit această îmbunătățire eforturilor susținute de zeci de ani.

„Direcția a fost pozitivă de ani buni,” a spus el, subliniind că niciun pieton nu a fost ucis în traficul din Helsinki nici în 2019.

Educația rutieră s-a îmbunătățit, dar Utriainen a subliniat că meritul aparține tuturor participanților la trafic — șoferi, bicicliști și pietoni deopotrivă.

Una dintre provocările mai noi este utilizarea pe scară largă a trotinetelor electrice.

„Au devenit populare acum aproximativ cinci ani, oarecum neașteptat. Dar de atunci s-au implementat multe soluții,” a precizat Utriainen.

Obiectivul pe termen lung al UE este zero decese în trafic până în 2050 — o politică numită „Vision Zero.” Este acest obiectiv realizabil sau doar un ideal?

„Pentru noi, e mai mult despre cum acest scop ne ghidează acțiunile zilnice,” a spus Utriainen. „Ne propunem să evaluăm toate deciziile în funcție de impactul lor pe termen lung.”

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat vineri că Rusia a lansat producția celei mai noi rachete hipersonice ale sale, reiterând planurile de a O desfășura în aliatul Belarus până la sfârșitul acestui an, relatează AP.

Avându-l alături pe președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, pe insula Valaam (nord-vest), lângă Sankt Petersburg, Putin a declarat că armata a selectat deja siturile de desfășurare în Belarus pentru racheta balistică cu rază intermediară de acțiune Oreșnik.

„Pregătirile sunt în desfășurare și, cel mai probabil, le vom finaliza înainte de sfârșitul anului”, a declarat Putin, adăugând că prima serie de rachete Oreșnik și sistemele aferente au ieșit deja din producție și au intrat în serviciu.

Rusia a folosit pentru prima dată această rachetă împotriva Ucrainei în noiembrie, când a lansat arma pe atunci experimentală asupra unei fabrici de rachete din Dnipro.

Putin a vorbit laudativ despre capacitățile rachetei Oreșnik, subliniind că multiplele sale focoase care se îndreaptă asupra unei ținte cu viteze de până la Mach 10 sunt imune la interceptare și totodată atât de puternice încât utilizarea câtorva simultan într-un singur atac convențional ar putea fi la fel de devastatoare ca un atac nuclear.

El a avertizat Occidentul că Moscova are posibilitatea de a folosi rachetele împotriva aliaților NATO ai Ucrainei, care au permis Kievului să lanseze rachetele proprii cu rază lungă de acțiune pentru a ataca în adâncimea Rusiei.

În acest sens, șeful forțelor de rachete ale Rusiei a declarat că racheta Oreșnik, capabilă să transporte focoase convenționale sau nucleare, are o rază de acțiune care îi permite să ajungă în întreaga Europă.

Rachetele cu rază intermediară de acțiune pot zbura între 500 și 5.500 de kilometri. Astfel de arme au fost interzise în temeiul unui tratat din epoca sovietică, abandonat de Washington și Moscova în 2019.

Rusia și Belarus, alianță strânsă

Toamna trecută, Putin și Lukașenko au semnat un tratat care oferă Belarusului garanțiile de securitate, inclusiv utilizarea armelor nucleare rusești pentru a respinge orice agresiune. Pactul a fost semnat în urma revizuirii de către Kremlin a doctrinei sale nucleare, care a plasat pentru prima dată Belarusul sub umbrela nucleară rusă pe fondul tensiunilor cu Occidentul legate de conflictul din Ucraina.

Lukașenko, care a condus Belarusul cu mână de fier timp de peste 30 de ani și s-a bazat pe subvenții și sprijinul Kremlinului, a permis Rusiei să folosească teritoriul țării sale pentru a trimite trupe peste graniță în Ucraina în 2022 și a găzdui o parte din armele sale nucleare tactice. Rusia nu a dezvăluit câte astfel de arme au fost desfășurate, dar Lukașenko a declarat în decembrie că țara sa are în prezent câteva zeci.

Desfășurarea de arme nucleare tactice în Belarus, care are o graniță de 1.084 kilometri cu Ucraina, ar permite aeronavelor și rachetelor rusești să atingă ținte potențiale de acolo mai ușor și mai rapid, dacă Moscova decide să le folosească. De asemenea, extinde capacitatea Rusiei de a viza mai mulți aliați NATO din Europa de Est și Centrală.

Doctrina nucleară revizuită , semnată de Putin toamna trecută, a redus oficial pragul de utilizare a armelor nucleare de către Rusia. Documentul precizează că Moscova poate folosi arme nucleare „ca răspuns la utilizarea armelor nucleare și a altor tipuri de arme de distrugere în masă” împotriva Rusiei sau a aliaților săi, precum și „în caz de agresiune” împotriva Rusiei și Belarusului cu arme convenționale care amenință „suveranitatea și/sau integritatea lor teritorială”.

Putin: Rusia nu ocupă teritorii în Ucraina, ci recuperează ceea ce este al ei

Putin a făcut această declarație ca un comentariu al situației din jurul oraşului Ceasov Iar din regiunea Doneţk (estul Ucrainei), a cărui capturare a fost anunţată recent de Ministerul Apărării rus, potrivit The Moscow Times.

El a intervenit pentru a face clarificări după ce omologul său belarus a declarat că Ucraina ar trebui să negocieze pacea în condiţiile puse de Putin, altfel trupele ruse, care, în opinia sa, poartă războiul cu succes, „vor roade totul, vor cuceri şi vor merge mai departe să cucerească”.

„Ei recuperează (ceea ce) este al nostru”, l-a întrerupt Putin pe Lukașenko.

Putin s-a întâlnit cu Lukaşenko în insula Valaam, situată în partea nordică a Lacului Ladoga. Cu această ocazie, ei au vizitat o celebră mănăstire din insulă, supranumită Athosul Nordului. Imaginile publicate de Kremlin îi arată stând în picioare cu lumânări în mâini, înconjuraţi de clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse.

SUA sunt pregătite să impună sancțiuni

SUA au reiterat joi seara în Consiliul de Securitate al ONU că preşedintele Donald Trump doreşte un acord pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina până pe 8 august, potrivit Reuters.

„Atât Rusia, cât şi Ucraina trebuie să negocieze un armistiţiu şi o pace durabilă. Este timpul să se ajungă la o înţelegere. Preşedintele Trump a spus clar că acest lucru trebuie făcut până pe 8 august. Statele Unite sunt pregătite să implementeze măsuri suplimentare pentru a asigura pacea”, a anunțat John Kelley, diplomat american de rang înalt.

Semnalând că nu este impresionat de ultimatumul lui Donald Trump, liderul rus a comentat că războiul din Ucraina este în favoarea sa și a dat de înțeles că nu îşi va schimba poziţia, însă a mai spus că cele trei runde de negocieri de pace cu Ucraina au dat unele rezultate pozitive și că se așteaptă ca acestea să continue.

„Dar pentru a aborda problema în mod paşnic, este necesar să se poarte discuţii detaliate. Şi nu în public, ci în mod calm, în liniştea procesului de negociere”, a punctat el.

Liderul rus Vladimir Putin a declarat vineri că războiul din Ucraina este în favoarea sa, semnalând că nu îşi va schimba poziţia, în ciuda ultimatumului dat de omologul său de la Washington, Donald Trump, care a ameninţat Moscova cu sancţiuni.

„În ceea ce priveşte dezamăgirile din partea oricui, toate dezamăgirile provin din aşteptări exagerate. Aceasta este o regulă generală binecunoscută”, a spus Vladimir Putin, după ce Donald Trump se declarase anterior „dezamăgit” de refuzul liderului de la Kremlin de a pune capăt ostilităţilor din Ucraina, scrie News.

Putin a mai spus că trupele ruse atacă Ucraina de-a lungul întregii linii de front şi că situaţia din teren este în favoarea lor, citând anunţul făcut joi de Ministerul Apărării, potrivit căruia forţele Moscovei au capturat oraşul ucrainean Ceasiv Iar după o bătălie de 16 luni, deşi Ucraina a negat că Moscova ar avea în prezent controlul total asupra oraşului.

Preşedintele american Donald Trump a declarat că va impune noi sancţiuni Moscovei şi ţărilor care cumpără energie de la aceasta – dintre care cele mai importante sunt China şi India – dacă Rusia nu va lua măsuri până la 8 august pentru a pune capăt războiului care durează de trei ani şi jumătate. El şi-a exprimat frustrarea crescândă faţă de Putin, acuzându-l că spune „prostii” şi calificând ultimele atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei drept „dezgustătoare”. Totuşi, trimisul său special Steve Witkoff, care se află în prezent în Israel, va vizita apoi Rusia, a declarat joi Trump. Steve Witkoff s-a întâlnit deja de mai multe ori cu liderul rus Vladimir Putin.

Putin, fără a face referire la termenul limită stabilit de Trump, a mai declarat vineri că cele trei runde de negocieri de pace cu Ucraina au dat unele rezultate pozitive şi că Rusia se aşteaptă ca negocierile să continue. „Dar pentru a aborda problema în mod paşnic, este necesar să se poarte discuţii detaliate. Şi nu în public, ci în mod calm, în liniştea procesului de negociere”, a punctat Putin, citat de Reuters.

Ucraina solicită de luni de zile o încetare imediată a focului, dar Rusia spune că doreşte o soluţie definitivă şi durabilă, nu o pauză. De la începerea negocierilor de pace la Istanbul, în luna mai, Rusia a lansat unele dintre cele mai puternice atacuri aeriene din război, în special asupra capitalei Kiev.

Ucraina şi aliaţii săi europeni au afirmat în repetate rânduri că nu cred că Putin este cu adevărat interesat de pace şi l-au acuzat că trage de timp, acuzaţie respinsă de Kremlin.

„Voi repeta încă o dată, avem nevoie de o pace durabilă, construită pe baze solide, care să satisfacă atât Rusia, cât şi Ucraina şi să asigure securitatea ambelor ţări”, a declarat Putin, adăugând că aceasta este şi o chestiune de securitate europeană.

Putin a vorbit vineri alături de aliatul său, Aleksandr Lukaşenko, liderul Belarusului, pe care l-a primit pentru discuţii pe o insulă de pe lacul Ladoga, unde se află o mănăstire rusă renumită şi care se află în apropiere de graniţa cu Finlanda, ţară care după decenii de neutralitate a aderat la NATO în 2023, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.

Televiziunea rusă a difuzat mai devreme imagini cu cei doi lideri salutând călugării de la Mănăstirea Valaam, unde s-au întâlnit de mai multe ori şi în trecut, şi ţinând lumânări în mâini în timpul rugăciunilor.

Un bărbat din Italia a fost tranșat și pus într-un coș de gunoi de către mama și partenera lui. Motivul crimei nu este încă cunoscut, relatează SkyNews.

Descoperirea a fost făcută joi dimineață, după ce partenera bărbatului și mama acestuia au sunat la poliție să se autodenunțe.

Din primele descoperiri, se pare că bărbatul în vârstă de 35 de ani a fost drogat înainte de a fi ucis, iar cadavrul său a fost pus într-un coș de gunoi și acoperit cu var pentru a ascunde mirosul. Se crede că bărbatul fusese ucis cu câteva zile în urmă. Bărbatul are un copil cu partenera sa, o femeie columbiană de 30 de ani, iar mama sa este o fostă asistentă medicală cunoscută în zonă, potrivit Mediafax.

Vecinii i-au descris ca fiind o familie liniștită. Primarul din Gemona del Friuli, Roberto Revelant, a scris pe Facebook că este „o știre terifiantă care a șocat orașul”.

Fosta candidată la președinția SUA Kamala Harris a declarat că, în prezent, nu dorește să reintre în „sistemul” politicii americane, pe care îl consideră „defectuos”.

Fosta vicepreședintă a SUA, Kamala Harris, a acordat primul interviu în cadrul emisiunii „The Late Show” după ce a pierdut alegerile prezidențiale din noiembrie 2024.

Harris a declarat în cadrul emisiunii TV că este vorba despre ceva mai „fundamental” decât dorința ei de a candida pentru o altă funcție. „Recent, am luat decizia că, deocamdată, nu vreau să mă întorc în sistem. Cred că este defectuos”, a spus ea, potrivit The Guardian, scrie Mediafax.

Fosta contracandidată a lui Trump la scrutinul prezidențial din 2024 a mai spus că „oricât de fragilă ar fi democrația noastră, sistemele noastre ar fi suficient de puternice pentru a apăra principiile noastre fundamentale. Și cred că în acest moment ele nu sunt atât de puternice pe cât ar trebui să fie. Și, deocamdată, nu vreau să mă întorc în acel sistem”.

Harris a spus că vrea să folosească perioada următoare pentru a „călători prin țară și a asculta oamenii” și a recunoscut că a avut nevoie de câteva luni după înfrângere pentru a putea să se uite din nou la știri.

Prezența ei în cadrul emisiunii are loc la câteva zile după ce a anunțat că nu va candida pentru funcția de guvernator al Californiei din 2026. Totuși, comentariile sale mai ample despre „sistem” ajută la explicarea acestei decizii, dar lasă în continuare loc pentru o altă posibilă candidatură la președinție în 2028.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri că a ordonat armatei SUA să poziţioneze două submarine nucleare în apropierea Rusiei, ca răspuns al Washingtonului faţă de ameninţările fostului preşedinte rus Dmitri Medvedev.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri că a ordonat armatei SUA să poziţioneze două submarine nucleare în apropierea Rusiei, ca răspuns al Washingtonului faţă de ameninţările fostului preşedinte rus Dmitri Medvedev, cu care Trump a avut joi un schimb violent de replici pe reţelele de socializare, scrie Agerpres.

„Am ordonat ca două submarine nucleare să fie poziţionate în regiunile corespunzătoare, aceasta doar în caz că aceste declaraţii prosteşti şi inflamatorii sunt mai mult decât atât”, a scris Trump pe reţeaua Truth Social, potrivit Reuters.

Fostul preşedinte rus i-a transmis joi preşedintelui american să-şi amintească faptul că Rusia deţine capabilităţi de atac nuclear din epoca sovietică pe care le-ar putea folosi ca ultimă soluţie, după ce Trump i-a spus lui Medvedev să-şi „măsoare cuvintele”, într-un schimb de replici ce survine în timp ce se scurge ultimatumul de zece zile pe care preşedintele american i l-a dat marţi omologului său rus Vladimir Putin pentru a opri războiul în Ucraina.

Într-o postare pe reţeaua sa de socializare Truth Social joi dimineaţă, Trump l-a atacat dur pe fostul preşedinte rus Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, după ce acesta a afirmat că ameninţarea preşedintelui american de a lovi Rusia şi cumpărătorii de petrol ai acesteia cu sancţiuni şi taxe vamale punitive este „un joc al ultimatumurilor” şi un pas mai aproape de un război direct între Rusia şi SUA. De asemenea, fostul preşedinte rus i-a transmis preşedintelui american să ţină cont de faptul că „Rusia nu este Israelul şi nici măcar Iranul”.

„Spuneţi-i lui Medvedev, fostul preşedinte eşuat al Rusiei, care crede că este încă preşedinte, să-şi măsoare cuvintele. El intră pe un teritoriu foarte periculos!„, a reacţionat Trump pe reţeaua de socializare Truth Social..

Potrivit lui Dmitri Medvedev, afirmaţiile lui Trump arată că Rusia trebuie să-şi continue direcţia politică actuală. „Dacă unele cuvinte ale fostului preşedinte al Rusiei declanşează o reacţie atât de nervoasă din partea puternicului preşedinte al SUA, atunci înseamnă că Rusia face ceea ce trebuie şi va continua să meargă pe propriul drum”, a scris fostul preşedinte rus într-o postare pe Telegram.

Pe de altă parte, a indicat Medvedev, Trump ar trebui să nu uite „cât de periculoasă poate fi legendara ‘Mână Moartă'”, o referire la un sistem secret de comandă semi-automat al Rusiei conceput de pe vremea Războiului Rece pentru a lansa imediat rachete nucleare dacă conducerea ţării este eliminată într-un atac inamic surpriză.

Donald Trump a declarat marţi că îi dă lui Putin un termen de zece zile pentru a opri războiul în Ucraina, scurtând astfel ultimatumul de 50 de zile anunţat pe 14 iulie, şi a ameninţat Rusia că, dacă nu încheie până pe 8 august un acord de încetare a focului cu Ucraina, va fi supusă unor noi sancţiuni americane şi în plus SUA vor impune taxe vamale secundare asupra importurilor de petrol rusesc.

Acest ultimatum al preşedintelui american a venit la două zile după întâlnirea pe care el a avut-o în Scoţia cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, întâlnire concretizată într-o înţelegere privind cadrul unui acord comercial între SUA şi UE, avantajos mai degrabă pentru SUA. În urma acestei înţelegeri vor fi aplicate taxe vamale de 15% pentru majoritatea produselor europene importate în SUA, în timp ce UE nu va percepe taxe vamale pentru produsele americane şi se angajează în plus să cumpere din SUA produse energetice în valoare de 750 de miliarde de dolari, în special gaze naturale lichefiate (GNL), să realizeze în SUA investiţii suplimentare de 600 de miliarde de dolari şi să cumpere mai multe arme americane.

Guvernatorii din New York şi New Jersey au declarat stare de urgenţă din cauza ploilor torenţiale care perturbă traficul feroviar şi aerian de-a lungul coastei de est a Statelor Unite.

Potrivit Reuters, Serviciul Național de Meteorologie a emis avertizări de inundații pentru o parte din coridorul urban din nord-estul țării, întins de la regiunea Washington-Baltimore, trecând prin Philadelphia, Wilmington (Delaware), până în Newark, New Jersey și zona metropolitană a orașului New York.

În New York City, inundațiile au dus temporar la închiderea unor segmente importante de drumuri, chiar în apropierea orei de vârf de seară.

Unii șoferi de pe autostrada Clearview Expressway, din Queens, au fost nevoiți să se urce pe plafonul mașinilor blocate, iar un camion a fost aproape complet scufundat. 

Drumul obișnuit spre casă s-a transformat într-un coșmar, întrucât și stațiile de metrou au fost inundate. Fotografii și videoclipuri postate pe rețelele sociale arătau călători agățați de gardurile de protecție de la stația de metrou 7th Avenue din Brooklyn, încercând să se strecoare printre apele tulburi care acopereau intrarea.

Alte imagini de la metrou surprind cum apa curgea din tavan direct pe un tren.

Furtunile au afectat și traficul aerian comercial în întreaga regiune a nord-estului Statelor Unite.

Cele opt aeroporturi majore care deservesc zona — Washington Dulles, Baltimore-Washington, Ronald Reagan Washington National, Philadelphia, Newark Liberty, LaGuardia, John F. Kennedy International și Boston Logan — au înregistrat anularea a cel puțin 1.170 de zboruri interne, de sosire sau plecare, conform serviciului online de monitorizare a zborurilor FlightAware.

Alte sute de zboruri au fost întârziate.

Și traficul feroviar pentru pasageri a fost afectat, Amtrak raportând suspendarea serviciului între Philadelphia și Wilmington din cauza inundațiilor provocate de furtuni pe calea ferată.

Serviciul a fost reluat după aproximativ două ore, pe măsură ce apa a scăzut, însă compania a avertizat pe X că se vor înregistra „întârzieri reziduale”.

O hartă zilnică cu prognoza precipitațiilor emisă de Weather Prediction Center a indicat un risc de ploi „excesive”, capabile să declanșeze inundații rapide, de 40% sau mai mult, pentru o zonă extinsă din regiunea mid-Atlantic și nord-est, care găzduiește circa 37 de milioane de persoane.

New Jersey se pregătea pentru precipitații generale între 2,5 și 7,5 cm (1-3 inci), cu averse locale care pot aduce între 12,5 și 18 cm (5-7 inci), a declarat guvernatorul interimar al statului, Tahesha Way, în declarația sa.

„Locuitorii ar trebui să evite deplasările pe drumuri și să rămână în case, decât dacă este absolut necesar,” a transmis Way, locotenent-guvernatorul care exercită temporar funcția de șef al executivului în timpul vacanței guvernatorului Phil Murphy.

Serviciul Meteorologic a atribuit amenințarea furtunii unui front rece care aducea o combinație de masă de aer instabilă și o cantitate excepțională de umiditate atmosferică în regiune.

Vulcanul Lewotobi Laki-Laki din Indonezia a erupt vineri şi a ejectat în atmosferă o coloană impunătoare de cenuşă, care a ajuns până la înălţimea de aproximativ 10 kilometri, a raportat agenţia de geologie din această ţară.

Erupţia s-a produs la ora locală 08:48 (00:48 GMT) în partea estică a Insulei Flores, în provincia Nusa Tenggara de Est, a precizat agenţia indoneziană. Ea a fost însoţită de un zgomot puternic, potrivit aceleiaşi agenţii, care citează observatori aflaţi la postul de monitorizare Lewotobi, situat în apropiere, scrie Agerpres.

Vulcanul rămâne sub o monitorizare cu cel mai înalt nivel de alertă.

Localnicii şi turiştii au fost avertizaţi să evite orice activitate pe o rază de 6 kilometri în jurul vârfului acestui vulcan, zona periculoasă extinzându-se până la 7 kilometri, de la sectoarele de sud-vest la cele din nord-est.

Muntele Lewotobi Laki-Laki, unul dintre cele două vârfuri ale complexului vulcanic Lewotobi, a înregistrat o activitate crescută în ultimii ani. Indonezia, situată în regiunea „Cercului de foc al Pacificului”, găzduieşte peste 120 de vulcani activi.

În noiembrie 2024, acest vulcan a ejectat roci încinse pe distanţe de mai mulţi kilometri în jurul craterului, ucigând 10 persoane.

Angela Craig și-a petrecut ultimele zile bolnavă și frustrată, deoarece medicii din Colorado nu au putut stabili de ce se simțea brusc slăbită, în ciuda stilului său de viață activ. Femeia în vârstă de 43 de ani, cunoscută pentru stilul ei de viață activ, a murit în condiții suspecte în luna martie, după mai multe săptămâni de simptome misterioase.

În 2023, de-a lungul a două săptămâni, familia și prietenii au văzut cum starea femeii în vârstă de 43 de ani se deteriora în timp ce o duceau cu mașina la spitale și la o clinică de urgență, întorcându-se de fiecare dată acasă fără răspunsuri, scrie CNN.

Simptomele ciudate au durat 10 zile, agravându-se până la punctul în care a fost declarată în moarte cerebrală. Lipsa răspunsurilor a frustrat-o pe Angela Craig până în ultimele sale clipe pe pământ.

Ultimele ei cuvinte au fost: „De ce mă doare?”, potrivit cumnatei sale, Renee Pray.

Doi ani mai târziu, James Craig, soțul ei și tatăl celor șase copii ai cuplului, a fost condamnat pentru uciderea ei, otrăvindu-i shake-urile proteice.

Dentistul din Colorado a fost găsit vinovat de crimă și de alte acuzații și condamnat la închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate.

El a negat acuzațiile și le-a spus altora că soția sa suferea de idei suicidare.

Dar mărturiile prietenilor și familiei Angelei Craig descriu imaginea unei mame devotate care se confrunta cu complicații de sănătate inexplicabile și tot mai grave, care o frustrau și o împiedicau să ducă stilul de viață activ pe care îl iubea.

A intrat și a ieșit din spital timp de cel puțin 10 zile

La 6 martie 2023, Angela Craig și-a început ziua bând un shake proteic pe care soțul ei i-l pregătea înainte de a pleca la lucru la cabinetul său stomatologic din Aurora, Colorado. 

După un antrenament, Angela Craig s-a simțit moleșită și i-a trimis un mesaj soțului și surorii sale mai mari, Toni Kofoed, spunând că creierul ei nu vrea să lucreze, a declarat Kofoed. 

„Stomacul meu se simte bine, dar capul meu se simte ciudat și amețit. Foarte ciudat”, i-a spus Angela Craig soțului ei prin SMS.

James Craig, care era la serviciu, a rămas la cabinetul său câteva ore apoi a plecat pentru a-și duce soția la spital, a declarat în instanță Caitlin Romero, managerul său de birou.

La spital, medicii au efectuat mai multe teste, inclusiv un RMN, o tomografie computerizată și analize de sânge, dar Angela Craig a fost externată după ce nu s-a găsit nimic, a declarat Brackley.

A doua zi, i-a trimis un mesaj soțului ei și i-a spus: „Mă simt drogată”, a declarat în instanță Garrett Lord, un expert în analiza telefoanelor mobile care a depus mărturie cu privire la datele telefoanelor mobile ale soților Craig.

Angela Craig a crezut că are o infecție a urechii interne și a observat că nivelul zahărului din sânge era ridicat, deși nu mâncase și nu făcuse exerciții fizice, a declarat sora ei, Kofoed. Angela Craig s-a gândit, de asemenea, că ar putea fi vorba de diabet, deoarece existau antecedente în acest sens în familia ei.

„Nu are niciun sens”, spunea un mesaj al Angelei Craig către sora sa.

În această perioadă, mesajele text către grupul de familie au crescut în frecvență, Angela Craig devenind îngrijorată și frustrată în lipsa unui diagnostic, a declarat fratele ei mai mare, Mark Pray.

La un moment dat în acea zi, ea a mers la o clinică de urgență, dar a fost trimisă din nou acasă cu întrebări fără răspuns despre boala ei, a spus Brackley.

Pasiunea ei pentru exerciții a trecut în plan secund

Angela Craig era îngrijorată că are diabet și a cerut ajutorul uneia dintre cele mai bune prietene ale sale la trei zile după ce a fost spitalizată prima dată.

Prietena ei, Nikki Harmon, a declarat că Angela Craig i-a cerut să îi verifice nivelul de zahăr din sânge. Când Harmon a ajuns acasă la soții Craig, ea și-a amintit că Angela Craig „arăta de parcă nu dormise bine, nu era pregătită pentru ziua de azi” și era „cam prăbușită pe canapea”.

„Avea lângă ea o băutură proteică”, a declarat Harmon. „(Ea) mi-a spus că soțul ei i-a făcut shake-ul proteic în acea dimineață, înainte de a pleca”, iar cei doi prieteni au încercat să calculeze carbohidrații pentru a vedea dacă acest lucru a avut un impact asupra glicemiei ei, a declarat Harmon.

Angela Craig era cunoscută ca fiind foarte activă și îi plăcea să facă exerciții pe bicicleta staționară, să facă yoga și Pilates, a declarat fiica ei în vârstă de 21 de ani. Era neobișnuit pentru ea să audă că mama ei se simțea atât de obosită, a spus ea.

Mama sa a descris că se simțea „amețită” și „grea” înainte ca simptomele să se agraveze, „mai puțin stabilă pe propriile picioare”, a declarat fiica.

A existat un moment în acea zi când simptomele Angelei Craig au devenit atât de severe, încât a trebuit să se târască pe podea pentru a cere ajutor, deoarece nu se putea ridica singură, a declarat Brackley, procurorul.

Angela Craig s-a întors la spital pentru a doua vizită în trei zile. De data aceasta, ea a fost externată abia câteva zile mai târziu.

Angela Craig era deja la spital de câteva zile, când starea ei s-a înrăutățit atât de mult, încât personalul medical a fost nevoit să o resusciteze, i-a spus James Craig unei femei cu care a avut o aventură, potrivit procurorului Michael Mauro.

După o spitalizare de șase zile, pe 14 martie, Angela a fost externată din spital, deși nu se descoperise cauza exactă a simptomelor. La doar o oră după sosirea acasă, a început să caute online posibile explicații pentru starea ei. În seara aceea, camerele de supraveghere din bucătăria soților Craig l-au surprins pe James preparând un shake proteic pentru soția sa.

Otrăvită inclusiv în spital

În dimineața următoare,  Angela a primit o doză de antibiotic (clindamicină) la solicitarea soțului ei. În mai puțin de 30 de minute, nu se mai putea ține pe picioare. Fratele ei, Mark Pray, a dus-o de urgență la spital, unde a intrat rapid în stare critică. Pe 15 martie și-a pierdut activitatea cerebrală, iar pe 18 martie a fost declarată în moarte cerebrală.

Analizele toxicologice ulterioare au relevat niveluri toxice de arsenic, cianură și tetrahidrozolină în sângele Angelei. Dr. James Brower, un toxicolog judiciar de la NMS Laboratories care a testat probele, a declarat că sângele Angelei Craig din 9 martie avea un nivel ridicat și toxic de arsenic care poate provoca simptome gastrointestinale, inclusiv dureri abdominale, greață, vărsături, diaree, amețeli, amețeli și senzația de lipsă de coordonare. Brower a declarat, de asemenea, că rezultatele analizelor de sânge par să arate că „a trebuit să existe o a doua administrare de cianură în spital”.

Fiicele Angelei au respins categoric ipoteza unei sinucideri și au mărturisit că mama lor era frustrată doar din cauza lipsei unui diagnostic, dar era hotărâtă să lupte pentru viața ei. Suspiciunile s-au adâncit după ce James Craig a refuzat efectuarea unei autopsii, spunând că nu vrea „să satisfacă curiozitățile” altora.

 Noua legislaţie care restricţionează utilizarea telefoanelor mobile în şcolile finlandeze a intrat în vigoare vineri, cu o săptămână înainte de începerea anului şcolar, relatează AFP.

Această ţară nordică, renumită de mult timp pentru calitatea educaţiei sale, a scăzut semnificativ într-un clasament al OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) ce măsoară abilităţile de matematică, lectură şi ştiinţe naturale ale elevilor de 15 ani, scrie Agerpres.

Finlanda a adoptat în aprilie o lege care interzice utilizarea telefoanelor mobile de către elevii cu vârste cuprinse între 7 şi 16 ani în timpul orelor de curs.

De acum înainte, telefoanele şi dispozitivele electronice pot fi folosite în clasă doar în scopuri educaţionale, ca instrument de sprijin sau din motive de sănătate, cu permisiunea profesorului.

Şcolile sunt lăsate libere să se organizeze.

La Varkaus, în estul ţării, o şcoală cu aproximativ 700 de elevi le va cere acestora să îşi ţină telefoanele în ghiozdane sau în dulapuri toată ziua, inclusiv în timpul pauzei, a relatat postul public de televiziune Yle, în timp ce în Tampere (vestul ţării), elevilor li se va permite să îşi folosească smartphone-urile doar în afara clădirii, în timpul pauzelor.

Agenţia Naţională Finlandeză pentru Educaţie recomandase reguli mai stricte decât cele prevăzute de lege: interzicerea acestora în timpul meselor şi restricţionarea utilizării lor în timpul pauzei.

Conform celui mai recent raport al OCDE publicat în 2022, 41% dintre elevii finlandezi au declarat că expunerea la ecrane i-a distras în toate sau în majoritatea lecţiilor de matematică, o cifră semnificativ mai mare decât media OCDE, care este de 31%.