Președintele SUA, Donald Trump, va amâna, luni, termenul aplicării tarifelor vamale pe bază de reciprocitate, în efortul de avansare a negocierilor comerciale, inclusiv cu Uniunea Europeană, anunță Casa Albă, precizând că Washingtonul va continua să trimită scrisori cu planuri tarifare.

”Președintele Trump va emite astăzi un ordin executiv prin care amână termenul de 9 iulie până pe 1 august, pentru aplicarea tarifelor pe bază de reciprocitate sau a noilor taxe fixate prin scrisorile trimise liderilor străini. Fie vor fi taxele reciproce în următoarele luni, fie vor fi acorduri bilaterale, sunt multe țări care continuă negocierile cu Statele Unite, am observat evoluții favorabile, dar Administrația SUA și echipa prezidențială vor să obțină cele mai bune acorduri pentru poporul american și pentru angajații americani”, a declarat, într-o conferință de presă, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Președinției SUA.

De altfel, Karoline Leavitt a confirmat trimiterea de către Casa Albă a scrisorilor cu planuri tarifare Coreei de Sud și Japoniei.

”Pot confirma scrisorile, am scrisorile trimise astăzi Coreei de Sud și Japoniei și vor mai fi încă 12 țări care vor primi înștiințări și scrisori direct de la președintele Statelor Unite. Acum câteva săptămâni, v-am spus aici că președintele va crea planuri comerciale adaptate fiecărei țări, iar această Administrație se concentrează pe acest lucru”, a precizat Karoline Leavitt.

Anterior, președintele Donald Trump a anunțat impunerea unor tarife vamale suplimentare Japoniei și Coreei de Sud, începând de la 1 august, denunțând lipsa de reciprocitate în schimburile comerciale bilaterale.

”Statele Unite ale Americii au stabilit să continue colaborarea cu Japonia, în pofida unui deficit comercial semnificativ. Am decis să continuăm relațiile, dar doar pe baza unui acord mai echilibrat și mai corect. Începând de la 1 august 2025, vom aplica Japoniei o taxă de 25% asupra tuturor produselor trimise în SUA, separat de tarifele sectoriale”, a declarat Donald Trump, într-o scrisoare adresată premierului nipon, Ishiba Shigeru.

De asemenea, președintele Trump va impune taxe vamale de 25% Coreei de Sud. Liderul de la Casa Albă i-a trimis o scrisoare în acest sens președintelui sud-coreean, Lee Jae-Myung, prin care îl înștiințează că vrea relații comerciale ”mai echilibrate și mai corecte”. Ulterior, Trump a trimis scrisori asemănătoare Malaysiei, Kazahstanului, Africii de Sud, Laosului și Myanmarului.

Foto: Profimedia

Video: LiveNOW from Fox

Citește și:

VIDEO Analist: Războiul comercial declanșat de TRUMP este „împotriva americanilor” /Liderul SUA „se va confrunta cu alegerile intermediare”

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, s-a consultat cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierul italian, Giorgia Meloni, asupra opțiunilor Uniunii Europene de a riposta la taxele impuse de Administrația Donald Trump.

”Factorul timp are o mare importanță. Timpul înseamnă bani. În acest context, discuțiile nu s-au încheiat încă. Procesul de formulare a poziției nu s-a finalizat. Negocierile trebuie efectuate în contact strâns cu partenerii europeni”, a declarat Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al Guvernului Germaniei.

În același timp, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut o discuție cu Donald Trump, președintele Statelor Unite.

”A fost o discuție bună”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, citat de agenția de presă ANSA.

Uniunea Europeană ar putea accepta impunerea de către Statele Unite a unor taxe vamale de 10%, dar vrea excepții în sectoarele economice esențiale, precum industria farmaceutică, a semiconductorilor și avioanelor comerciale, au declarat funcționari de la Bruxelles. Conform surselor, Uniunea Europeană vrea instituirea de cote și excepții pentru a reduce tarifele aplicate de Washington importurilor de autovehicule (25%), oțel și aluminiu (50%). Comisia Europeană consideră că, deși un astfel de aranjament ar favoriza ușor Statele Unite, ar putea fi acceptabil, au precizat oficialii europeni, sub protecția anonimatului.

Uniunea Europeană va continua negocierile cu Statele Unite cel puțin până pe data de 9 iulie, când președintele Donald Trump ar putea introduce tarife pe bază de reciprocitate de 50%. Liderul de la Casa Albă le-a impus tarife tuturor partenerilor comerciali, în efortul de a forța companiile să transfere producția pe teritoriul Statelor Unite. Oficiali de la Washington au evocat posibilitatea impunerii taxelor comerciale pe bază de reciprocitate de la 1 august.

Foto: Profimedia

Citește și:

ANALIZĂ Süddeutsche Zeitung: Trump a obținut aprobarea planului fiscal /Urmează marea CRIZĂ financiară?

ANALIZĂ Băncile europene vor trebui să transmită RAPID datele financiare /Oficiali BCE: „Integrarea modalităților de raportare va eficientiza activitățile”

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat, luni, impunerea unor tarife vamale suplimentare Japoniei și Coreei de Sud, începând de la 1 august, denunțând lipsa de reciprocitate în schimburile comerciale bilaterale.

Donald Trump le-a trimis, luni, scrisori liderilor din Japonia și Coreea de Sud, președintele SUA informând asupra intenției de a le impune taxe vamale.

”Este o mare onoare să vă trimit această scrisoare, care demonstrează forța și angajamentul în favoarea parteneriatului nostru și faptul că Statele Unite ale Americii au stabilit să continue colaborarea cu Japonia, în pofida unui deficit comercial semnificativ. Cu toate acestea, am decis să continuăm relațiile, dar doar pe baza unui acord mai echilibrat și mai corect”, afirmă Donald Trump, într-un mesaj adresat premierului nipon, Ishiba Shigeru.

”Din nefericire, relația noastră a fost departe de a fi reciprocă. Începând de la 1 august 2025, vom aplica Japoniei o taxă de doar 25% asupra tuturor produselor trimise în SUA, separat de tarifele sectoriale. Vă rugăm să înțelegeți că taxele de 25% sunt mult mai puțin decât ceea ce este necesar pentru eliminarea disparităților comerciale bilaterale”, a argumentat Trump, invitând companiile nipone să transfere unități de producție în Statele Unite.

De altfel, Donald Trump avertizează Japonia că, dacă va riposta la aceste tarife, va impune taxe suplimentare.

De asemenea, președintele Trump va impune taxe vamale de 25% și Coreei de Sud, un partener important al Statelor Unite. Liderul de la Casa Albă i-a trimis o scrisoare președintelui sud-coreean, Lee Jae-Myung, prin care îl înștiințează că vrea relații comerciale ”mai echilibrate și mai corecte”.

”Din nefericire, relațiile noastre comerciale au fost departe de a fi reciproce. Începând de la 1 august 2025, vom taxa Coreea de Sud cu 25% pentru toate produsele exportate în Statele Unite, separat de tarifele sectoriale. (…) Dacă decideți să majorați propriile tarife, acel procent va fi adăugat acestei taxe de 25%”, a transmis Donald Trump.

Foto: Profimedia

Citește și:

VIDEO Analist: Războiul comercial declanșat de TRUMP este „împotriva americanilor” /Liderul SUA „se va confrunta cu alegerile intermediare”

Guvernul condus de Ilie Bolojan a trimis la Parlament forma finală a noului pachet de măsuri fiscal-bugetare. Potrivit documentului, s-a stabilit ca impozitul pe câștigurile obținute din jocuri de noroc va fi de 4%, nu de 10%, cum era inițial, iar CASS de 10% va fi menținut la pensiile de peste 3.000 de lei.

Principalele prevederi ale legii austerității:

Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 de lei şi, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii.

Pentru sumele primite ca plată unică de către participanţii la fondurile de pensii administrate privat şi moştenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) şi, după caz, deduce contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii, în limita venitului impozabil.

PSD a propus ca pragul de impozitare să crească la 4.000 de lei, dar amendamentul social-democraților nu a fost introdus în forma finală.

• Impozit pe veniturile obținute din jocuri de noroc

Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri de jocuri de noroc: tranșe ve venutul brut de până la 10.000 de lei se impozitează cu 4%: între 10.000 de lei și 66,750 de lei impozitul va fi de 400 de lei + 20% pentru suma care depășește 10.000 de lei; peste 66.750 de lei impozitul datorat este de 11.750 + 40% din tot ce depășește 66.750 de lei.

Impozitul datorat în cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 de lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut la alin. (2) asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obţinut se scade suma de 11.750 de lei.

• Creșterea cotei generale de TVA la 21%; creșterea cotei reduse la 11%

Cota standard de TVA se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse, iar nivelul acesteia este 21%.

Cota redusă de 11% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:

a) livrarea de medicamente de uz uman;

b) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, ale căror coduri NC se stabilesc prin normele metodologice, cu excepţia:

• băuturilor alcoolice;
• băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;
• alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică;
• suplimentelor alimentare definite de Legea nr. 56/2021 privind suplimentele alimentare, cu modificările şi completările ulterioare;

c) serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare;

d) livrarea apei pentru irigaţii în agricultură;

e) livrarea de îngrăşăminte şi pesticide de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, altele decât cele prevăzute la lit. f), seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;

f) livrarea de îngrăşăminte chimice şi de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;

g) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;

h) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice;

i) livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoanele fizice în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului;

j) livrarea către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn, aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului;

k) livrarea de energie termică în sezonul recek), destinată următoarelor categorii de consumatori:

• populaţie;
• spitale publice şi private, reglementate conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, unităţi de învăţământ publice şi private, definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
• organizaţii neguvernamentale reglementate potrivit legii, precum şi unităţile de cult, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată;
• furnizori de servicii sociale, publici şi privaţi, acreditaţi, care prestează servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Vomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare;

l) livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinței.

În sensul prezentului titlu, prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:

• livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari; 2. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap.

m) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

n) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, precum şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;”

Prin sezon rece, în sensul prevederilor alin. (2) lit. k), se înţelege perioada de cinci luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent şi data de 31 martie a anului următor.Prevederile alin. (2) lit. f) se aplică până la data de 31 decembrie 2031 inclusiv. Prevederile alin. (2) lit. i) şi j) se aplică până la data de 31 decembrie 2029 inclusiv.

• Impozit specific pe cifra de afaceri pentru instituțiile de credit

Instituţiile de credit (băncile în special n.red.), persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit, persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:

a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 inclusiv, respectiv 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv;

b) 4%, pentru perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 inclusiv;

• Creșterea accizelor cu 10% la alcool și carburanți

• Creșterea nivelul accizelor la țigarete, cu aproximativ 2,7%.

Astfel, dacă nivelul accizei specifice la ţigarete fusese stabilit, pentru perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026 inclusiv, la 560,86 de lei/1.000 de ţigarete, potrivit unui ordin al fostului ministrului Finanţelor, Tanczos Barna, acum s-a făcut o derogare de la Codul Fiscal și s-a propus ca, din 1 august 2025 până la 31 martie 2026 inclusiv, acciza specifică pentru țigarete să fie de 576,360 lei/1.000 țigarete. Anterior, în februarie 2024, printr-un ordin al ministrului Finanţelor de la acea vreme, Marcel Boloş, nivelul accizei specifice la ţigarete pentru perioada 1 aprilie 2024 – 31 martie 2025 inclusiv a fost stabilit la 543,81 de lei/1.000 de ţigarete.

• Impozit pe dividende de 16%

Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.

• Scăderea subvenției pentru partide cu 40% în 2026, față de anul 2024

• Plafonarea sau scăderea mai multor cheltuieli ale statului, prin înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor.

Începând cu luna august 2025, stimulentele privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021 – 2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziţie justă se acordă în limita a 30% din salariul de bază, pe bază de criterii cuantificabile, aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de ministerul de resort. Pentru anul 2025, la evaluarea activităţii se au în vedere performanţele aferente activităţii desfăşurate în anul 2024.

Personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă prevăzut la beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 40%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect.

Potrivit documentului, în cazul proiectelor al căror termen de realizare este depăşit, de la momentul depăşirii nu se acordă majorarea salarială prevăzută mai sus.

Indemnizaţiile lunare ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi primarilor şi viceprimarilor unităţilor administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă se majorează cu până la 40%, în limita bugetului aprobat cu această destinaţie.

Personalul care gestionează fonduri comunitare şi personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaţionale, pe durata desfăşurării activităţii în acest domeniu, beneficiază de majorarea salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare cu până la 40%.

Personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 de lei net inclusiv primesc o indemnizaţie de hrană de 347 de lei lunar. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislaţiei specifice.

În anul 2026, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante precum şi posturilor a căror ocupare condiţionează îndeplinirea unor indicatori de rezultat sau de proiect stabiliţi în baza unor contracte de finanţare din fonduri europene nerambursabile şi din Mecanismul de redresare şi rezilienţă.

(3) Prin post unic, în sensul alin. (2), se înţelege: a) acel post ale cărui atribuţii, prin conţinutul şi natura lor, sau responsabilităţi stabilite nu se regăsesc într-o altă structură organizatorică; b) un post dintre cele aflate în structura în care există numai posturi vacante.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data de 1 ianuarie 2026, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanţare în parte.

Documentul prevedere eșalonarea plăților pentru angajații bugetari care au obținut în justiție în mod definitiv drepturi salariale.

Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026, se va realiza astfel:

a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026, având ca obiect acordarea unor drepturi reprezentând diurnă, cazare, hrană sau facilitarea legăturii cu familia, prevăzute de legislaţia privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.

Documentul final poate fi consultat integral – AICI

Forma inițială – AICI

Foto: gov.ro

CITEȘTE ȘI:

Efectele conflictelor comerciale declanșate de președintele SUA, Donald Trump, se repercutează asupra cetățenilor americani, afirmă analistul francez Adina Revol, avertizând că liderul de la Casa Albă va trebui să își modereze abordarea, întrucât urmează alegerile parlamentare intermediare.

”Donald Trump face frecvent mult zgomot pentru nimic. În acest război comercial, se poate înțelege logica evocată de China, privind nerespectarea normelor dreptului internațional, dar aceste probleme pot fi reglate în virtutea reglementărilor Organizației Mondiale a Comerțului. Trump a optat pentru ieșirea din multilateralism și pentru lansarea unui război comercial. Dar, în definitiv, acest război este împotriva americanilor, pentru că cei care plătesc taxele vamale sunt consumatorii americani”, afirmă Adina Revol, conform postului BFMTV.

”În curând, Donald Trump se va confrunta cu alegerile parlamentare intermediare și nu își va permite ca americanii din clasa medie să fie nemulțumiți, pentru că vor vota contra Partidului Republican”, a subliniat Adina Revol.

Donald Trump intenționează să impună tarife vamale pe bază de reciprocitate, în eforturile de a obține acorduri avantajoase cu partenerii comerciali, inclusiv cu Uniunea Europeană.

”Statele Unite vor începe luni să trimită scrisori sau propuneri cu oferte comerciale diverselor țări”, a transmis Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, s-a consultat cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierul italian, Giorgia Meloni, asupra opțiunilor Uniunii Europene de a riposta la taxele impuse de Administrația Donald Trump.

”Factorul timp are o mare importanță. Timpul înseamnă bani. În acest context, discuțiile nu s-au încheiat încă. Procesul de formulare a poziției nu s-a finalizat. Negocierile trebuie efectuate în contact strâns cu partenerii europeni”, a declarat Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al Guvernului Germaniei.

În același timp, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut o discuție cu Donald Trump, președintele Statelor Unite.

”A fost o discuție bună”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Uniunea Europeană ar putea accepta impunerea de către Statele Unite a unor taxe vamale de 10%, dar vrea excepții în sectoarele economice esențiale, precum industria farmaceutică, a semiconductorilor și avioanelor comerciale, au declarat funcționari de la Bruxelles. Conform surselor, Uniunea Europeană vrea instituirea de cote și excepții pentru a reduce tarifele aplicate de Washington importurilor de autovehicule (25%), oțel și aluminiu (50%). Comisia Europeană consideră că, deși un astfel de aranjament ar favoriza ușor Statele Unite, ar putea fi acceptabil, au precizat oficialii europeni, sub protecția anonimatului.

Foto: Profimedia

Video: BFMTV

Citește și:

Cetățean chinez acuzat de SUA de SPIONAJ asupra vaccinului anticoronavirus, arestat în Italia /FBI solicită extrădarea

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că vin vești bune dinspre piețele internaționale care confirmă că România este pe drumul cel bun. Oficialul de la Finanțe explică faptul că investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, acesta fiind un semnal clar de încredere pentru țara noastră. Ministrul Finanțelor mărturisește că reformele reale nu mai pot aștepta în 2025, însă recunoaște că perioada următoare este una critică.

„Va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”

„La finalul unei săptămâni pline atât în activitatea de la Guvern cât şi în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veştile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun. Investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, iar acesta este un semnal clar de încredere, care va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”,a precizat Alexandru Nazare în mesajul postat pe facebook.

Alexandru Nazare a explicat ce înseamnă, concret, aceste semnale externe cu privire la deciziile austerității, propuse pentru reducerea deficitului bugetar.

„➡️ Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria.
➡️ Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor.
➡️ Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală.

Știm că nu este o perioadă uşoară şi că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții şi de venituri la buget.
De aceea, perioada următoare este critică. Înaintăm mâine cu procedura parlamentă pentru asumarea răspunderii primului pachet de măsuri şi continuăm în linie dreaptă, marți, cu reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN).

Însă reformele reale, în 2025, nu mai pot aştepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate şi responsabilitate, vom reuşi să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci şi a românilor în România”, a conchis ministrul Finanțelor.

Bolojan explică principalele modificările aduse proiectului

Ilie Bolojan prezintă principalele modificări aduse proiectului: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026. Premierul Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale.

„Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene.

Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan.

Sursă foto: Mediafax Foto Alexandru Dobre

CITIȚI ȘI:

Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic”

Ministrul de Finanțe scrie că se văd deja efectele noului pachetul fiscal/Alexandru Nazare: „ROBOR sub 7%. Pentru prima dată, după prezidențiale”

În ședința de guvern de luni, Ilie Bolojan și miniștrii săi au luat la mână amendamentele partidelor parlamentare pentru a definitiva forma finală a noului pachet de măsuri fiscal-bugetare menit să reducă deficitul. Potrivit surselor Gândul, în urma unui „acord comun” în coaliție, s-a stabilit ca subvenția partidelor politice să fie redusă cu 40% în 2026, față de nivelul acordat în 2024.

Amendamentul referitor la reducerea cu 40% a banilor pentru partide aparține PSD. Vezi amendamentele social-democraților – AICI

În luna aprilie a anului 2025, partidele au cheltuit 21 de milioane de lei, din care 11 pentru presă și propagandă, 2,5 pentru personal și 1,4 pentru investiții în bunuri mobile și imobile, potrivit unui raport realizat de ExpertForum.

• PSD a cheltuit 8 milioane de lei și a investit cel mai mult, 74% din bani, în contracte pentru presă și propagandă (6 mil. lei) și 10% pentru personal (763 mii de lei). Pentru consultanță politică a cheltuit 204 mii de lei (2,5 %), iar pentru sondaje de opinie 296 mii de lei (3,6%). Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• AUR a cheltuit 4,2 milioane de lei: 65% pentru presă și propagandă (2,8 mil lei), 11% pentru deplasări în țară și străinătate (465 mii de lei) și 7% (327 mii lei) pentru Organizarea de activitati cu caracter politic. Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• USR a cheltuit 3,9 milioane de lei: 31% din bani pentru presă și propagandă (1,2 mil. lei), 23% pentru personal (928 mii lei) și 13% pentru consultanță politică (525 mii de lei). Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• PNL a cheltuit în ianuarie 3,1 milioane de lei, din care 1,2 milioane de lei pentru rata pentru cumpărarea sediului (40%). Pentru presă și propagandă a alocat o treime din bani – un milion de lei, iar pentru personal 10% – 342 mii de lei. Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• SOS România a cheltuit 1,6 milioane de lei, din care 23% pentru activități cu caracter politic – 389 mii de lei, 18% (303 mii de lei) pentru deplasări în străinătate, și câte 14% pentru transport și materiale de întreținere și funcționare sedii. Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii și nu a cheltuit bani pentru linia bugetară presă și propagandă.
• PMP a cheltuit 187 mii de lei, din care trei sferturi pentru personal (138 mii de lei) și 10% pentru chirii și utilități sedii (20 mii lei). Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• Pro România a cheltuit 117 de mii de lei, din care 49% pentru chirii și utilități (57 mii de lei) și o treime (33 mii lei) pentru personal. Pentru Organizarea de activitati cu caracter politic a cheltuit 23 mii de lei. Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• POT a cheltuit 150 mii de lei, din care 42% (63 mii lei) pentru investiții în bunuri mobile și imobile, 23% pentru producția si difuzarea de spoturi publicitare (35 mii lei) și câte 23 de mii de lei pentru onorarii avocați, executori și experți și consultanță politică. Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii. Pentru presă și propagandă au cheltuit 3235 de lei.
• Forța Dreptei a cheltuit 9746 lei, din care majoritatea pentru personal 6118 lei.

Foto: Alexandru Dobre – Mediafax

CITEȘTE ȘI: