SUA își retrag echipa de negociatori de la discuțiile din Qatar în vederea unui armistițiu în Fâșia Gaza, după ce trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a acuzat Hamas de „lipsa disponibilității de a încheia un armistițiu”, relatează The Guardian.

„Am decis să repatriem echipa noastră de la Doha pentru consultări după ultimul răspuns al Hamas, care arată cu claritate o lipsă de voinţă de a ajunge la un armistiţiu în Gaza. Deşi mediatorii au făcut eforturi considerabile, Hamas nu pare să acţioneze într-un mod coordonat şi nici cu bună credinţă”, a transmis trimisul special al SUA într-un comunicat.

SUA şi partenerii lor „vor lua acum în calcul alte opţiuni pentru a-i readuce pe ostatici acasă şi a încerca să creeze un mediu mai stabil pentru populaţia din Gaza”, se mai arată în comunicat.

Anunțul indică un pas înapoi în eforturile diplomatice de a pune capăt asediului, distrugerii și situației dificile pentru populația din enclava palestiniană, după mai bine de 21 de luni de război.

Israelul și-a rechemat, de asemenea, pentru consultări echipa de negociatori în urma răspunsului Hamas, suspendând practic săptămâni de discuții mediate de Qatar, care au înregistrat doar progrese limitate. Nu este limpede ce fel „opțiuni alternative” sunt luate în considerare.

Conform publicației Haaretz, surse israeliene au prezentat rechemarea echipelor de negociatori acasă drept o acțiune coordonată SUA-Israel, menită să pună presiune pe gruparea Hamas.

Hamas, surprinsă de anunțul SUA

Pe de altă parte, mișcarea palestiniană a declarat că a fost luată prin surprindere  de remarcile lui Witkoff, subliniind că poziția grupării a fost salutată de mediatori și a deschis calea către încheierea unui acord cuprinzător.

„Mișcarea își afirmă dorința de a continua negocierile și de a se angaja în acestea într-un mod care să ajute la depășirea obstacolelor și să conducă la un acord permanent de încetare a focului”, a adăugat Hamas într-un comunicat, vineri dimineață.

Anunțul vine în contextul în care Fâșia Gaza se confruntă cu condiții umanitare catastrofale, scrie publicația britanică. Forțele israeliene au ucis peste 1.000 de persoane care încercau cu disperare să ajungă la ajutoare în ultimele săptămâni,  potrivit ONU, cel puțin 85 de palestinieni fiind uciși doar duminică.

Organizația Mondială a Sănătății a descris miercuri situația drept „foamete în masă provocată de om” în urma restricțiile israeliene privind livrările de ajutoare.

Witkoff a precizat că este „regretabil că Hamas a acţionat atât de egoist”, dar că SUA rămân angajate „să pună capăt acestui conflict şi a institui o pace durabilă în Gaza”.

Miercuri, mişcarea islamistă palestiniană a anunţat că a răspuns unei propuneri de 60 de zile de armistiţiu în Fâşia Gaza. Detaliile propunerii Hamas nu au fost imediat clare și nu au fost făcute publice de niciuna dintre părțile angajate în negocieri. 

Acordul de încetare a focului negociat între părți cu medierea SUA și a Qatarului ar fi presupus un armistițiu de 60 de zile, timp în care Hamas ar fi eliberat 10 ostatici vii și rămășițele altor 18, în etape. În schimb, Israelul ar fi eliberat prizonierii palestinieni, ar fi crescut livrările de ajutoare către Gaza, iar cele două părți ar fi dat startul negocierilor în vederea unui armistițiu permanent.

Negocierile Israel-Hamas, în impas

Discuțiile s-au împotmolit în privința  locului în care trupele israeliene ar fi redistribuite după armistițiu – în special în scenariu în care Israelul ar păstra controlul asupra coridoarelor Netzarim și Philadelphi – problemă care se dovedește insurmontabilă până acum. O altă condiție pusă de Israel pentru a pune capăt războiului este ca Hamas să predea puterea și să se dezarmeze.

Haaretz a sugerat că alte puncte asupra cărora părțile nu se înțeleg sunt zonele din care Israelul ar fi dispus să se retragă în timpul unei pauze a luptelor, dar și în ceea ce privește prizonierii palestinieni care ar urma să fie eliberați.

Evoluția contrastează cu semnalele recente ale administrației Trump, care se arătase optimistă în ceea ce privește progrese iminente. Ultimul acord de încetare a focului între Israel și Hamas a fost încheiat ultima dată  în ianuarie, dar a eșuat după ce Israelul a lansat atacuri aeriene surpriză, care au ucis peste 400 de persoane.

Lupta pentru supremație aeriană pe frontul ruso-ucrainean nu mai seamănă deloc cu scenele clasice ale confruntărilor dintre avioane de vânătoare și bombardiere. În prezent, bătălia se poartă cu roiuri de drone zburând la joasă altitudine, într-un spațiu denumit de analiști „litoralul aerian” – adică acel strat intermediar între sol și altitudinile la care operează aviația militară convențională.

Probabil cea mai importantă evoluție în domeniul tehnologiei și tacticii militare pe care am observat-o în timpul invaziei Rusiei în Ucraina este lupta pentru superioritatea aeriană deasupra câmpului de luptă, folosind un număr și o varietate din ce în ce mai mare de drone. În Ucraina, rezultatul acestei lupte ar putea determina nu doar traiectoria bătăliilor individuale, ci și ar putea contribui la deciderea rezultatului întregului conflict. Și, dincolo de războiul actual, noile capacități de luptă centrate pe drone dezvoltate de Ucraina și Rusia au făcut ca vechile doctrine occidentale privind superioritatea aeriană să devină în mare parte depășite, scrie într-o amplă analiza publicația americană Foreign Policy.

Mii de drone operează acum în așa-numitul spațiu aerian litoral – termenul tehnic pentru spațiul aerian dintre forțele terestre și avioanele tradiționale care zboară la o altitudine de câteva mii de metri. Spre deosebire de luptele tradiționale pentru superioritatea aeriană purtate la înălțime, unde operează de obicei avioanele de vânătoare și bombardierele, spațiul aerian litoral reprezintă un domeniu diferit. Aici, drone comerciale mici, sisteme de vizualizare la persoana întâi și apărare anti-drone – de la focuri de mitralieră la bruiaj electronic și drone interceptor – duc o luptă constantă și acerbă pentru supremație.

De aici, de la nivelul acestor mici aparate zburătoare, se decide nu doar soarta unor bătălii punctuale, ci – tot mai clar – traiectoria întregului război. Iar miza nu este doar pentru Ucraina sau Rusia, ci pentru întreaga doctrină militară occidentală care, de zeci de ani, se bazează pe superioritatea aeriană clasică, scrie într-o amplă analiza publicația americană Foreign Policy.

Ucraina a fost pionier, dar Rusia recuperează

La începutul războiului, Ucraina a surprins printr-un avans net în utilizarea dronelor. Din lipsă de muniție clasică și sprijin militar venit cu întârziere, Kievul a fost forțat să inoveze. În 2024, armata ucraineană a creat o nouă structură militară – Forțele Sistemelor Neînarmate, o ramură distinctă care a integrat eforturile dispersate ale unor grupuri independente de operatori de drone.

Acest salt organizațional a permis Ucrainei să implementeze un sistem complex de apărare în adâncime, bazat pe observare și lovire cu drone, combinate cu fortificații, artilerie și mine. Datorită acestui sistem, în toamna lui 2024, forțele ruse au suferit pierderi grele în sudul Donbasului. Se estimează că, în acea perioadă, dronele au fost responsabile pentru 80% dintre victimele rusești de pe linia frontului.

Însă, așa cum arată orice conflict modern, avantajul tehnologic e trecător.

Rubicon: Răspunsul organizat al Rusiei

În vara lui 2024, Rusia a înființat Centrul Rubicon pentru Tehnologii Avansate Neînarmate – o unitate care a început să răspundă sistematic la avantajul ucrainean în domeniul dronelor. Nu este vorba doar despre o capacitate industrială crescută, ci și despre o schimbare profundă de tactică și strategie.

Rubicon a introdus drone controlate prin fibră optică – aparate conectate la stații de control prin fire subțiri, de kilometri întregi, care nu pot fi bruiate electronic. Deși mai lente, aceste drone sunt stabile și greu de doborât. Mai mult, Rusia a început să lovească sistematic infrastructura ucraineană de drone: operatori, puncte de lansare, rute de aprovizionare.

Rezultatul? Un echilibru fragil, cu riscul ca Ucraina să piardă controlul asupra litoralului aerian – adică exact acea zonă care îi permite să supravegheze, să lovească în adâncime și să-și manevreze trupele fără a fi permanent sub amenințarea atacurilor.

Dronele devin masă de manevră

În acest nou peisaj, Ucraina reacționează. Sub comanda maiorului Robert Brovdi, noile Forțe Neînarmate implementează un plan de reformă pe 100 de zile. Obiectivul: integrarea tuturor componentelor – război electronic, interceptori de drone, radar mobil, minare la distanță – într-un sistem coerent care să funcționeze în timp real, pe toată linia frontului.

Programul Drone Line, o inițiativă menită să creeze „zone de moarte” la 10–15 kilometri în spatele liniilor rusești, este deja în desfășurare. Printre unitățile de elită implicate se numără regimentele K-2, Achilles, Rarog, Birds of Madyar și Phoenix – fiecare cu experiență dovedită în lupta cu drone.

Ucraina folosește din nou drona neagră de atac pentru o incursiune adâncă pe teritoriul Rusiei

Una dintre dronele de atac cu reacție ale Ucrainei, cu profil radar redus, a fost observată din nou deasupra liniei frontului, într-un nou episod al războiului de amploare declanșat de Rusia în urmă cu 42 de luni. Potrivit unui videoclip apărut recent pe rețelele de socializare, ar fi doar a doua apariție publică documentată a acestui tip de dronă, relatează Euromaidan Press.

Vehiculul aerian fără pilot, de culoare neagră și cu design distinct, se remarcă față de majoritatea dronelor de atac ucrainene cu rază lungă de acțiune, care dispun de aripi drepte, fuzelaj separat și propulsie cu elice. În schimb, această dronă are formă de aripă zburătoare — fără fuzelaj distinct — și este propulsată de un motor cu reacție, posibil un model american SW140B, cu un cost estimat de aproximativ 2.000 de dolari.

Forma sa aerodinamică, lipsită de unghiuri reflectorizante pronunțate, are potențialul de a dispersa undele radar, ceea ce ar putea permite dronei să pătrundă nedetectată prin sistemele dense de apărare aeriană rusești.

Deși autoritățile ucrainene nu au oferit detalii oficiale privind acest tip de dronă — nici măcar denumirea ei — un aparat de acest fel care s-a prăbușit pe teritoriul rus în iunie 2024 avea aproximativ 3 metri în lungime. Dacă dispune de o capacitate de combustibil similară cu cea a dronelor de atac rusești Shahed, ar putea avea o autonomie de câteva sute de kilometri.

O dronă similară, dar de dimensiuni mai mari, tot cu design stealth de tip „aripă zburătoare”, a fost văzută ocazional pe rețelele sociale din 2023 încoace. Modelul mai mare se diferențiază printr-un singur stabilizator vertical, față de cele două ale modelului mai mic, și utilizează un motor german JetCat P400-PRO, al cărui cost este estimat la circa 14.000 de dolari.

Ambele tipuri de drone par să existe în număr limitat, cel mai probabil din cauza costurilor și complexității tehnologice. Drona principală de atac utilizată de Forțele pentru Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei (USF) rămâne An-196, cu aripi drepte și propulsie cu elice. Aceasta este produsă în serie de compania Ukroboronprom, iar Germania a finanțat recent achiziția a 500 de unități printr-un pachet în valoare de 100 de milioane de dolari.

Raritatea dronelor stealth sugerează că acestea sunt rezervate pentru misiuni cu risc ridicat, în care este necesară penetrarea unor sisteme de apărare aeriană complexe.

Dar timpul nu este de partea Kievului. Rusia aplică o strategie meticuloasă de erodare – iar dacă reușește să câștige controlul asupra acestui nou front invizibil, atunci Ucraina riscă să piardă inițiativa și chiar să vadă cum linia frontului începe să cedeze în cascadă.

Revoluția „masei precise” – un nou tip de război

Dincolo de bătăliile zilnice, ceea ce se întâmplă în Ucraina anunță o schimbare radicală în arta războiului. Departe de operațiunile chirurgic precise promovate de Occident în ultimele decenii, aici vedem o nouă doctrină: precizie în masă. E vorba de folosirea unor platforme ieftine, sacrificabile, dar în număr suficient de mare încât să aibă un efect devastator.

Această „abundență letală” – cum o numesc unii analiști – schimbă complet regulile economiei militare. Sute, poate mii de drone „suficient de bune” pot atinge ținte valoroase la costuri minime. Mijloacele tradiționale de apărare, cum sunt avioanele de vânătoare sau radarele performante, devin ineficiente în fața roiurilor de quadcoptere greu de detectat și imposibil de interceptat economic.

În esență, se poartă două războaie diferite, în același spațiu: unul la altitudini mari, cu avioane scumpe și rachete sofisticate, altul la nivelul solului, cu drone comerciale transformate în arme. Iar supremația în aer, în sensul clasic, nu mai garantează controlul asupra câmpului de luptă.

Pentru Ucraina, miza este existențială: fără supremație în litoralul aerian, apărarea devine din ce în ce mai greu de susținut. Pentru Occident, însă, lecția este chiar mai adâncă: asistăm la nașterea unui nou tip de război, în care tehnologia, organizarea și capacitatea de a te adapta rapid contează mai mult decât dotarea convențională.

Și cum dronele devin principala armă a războiului modern, viitorul superiorității aeriene nu se mai află în carlinga unui pilot, ci în algoritmul unui sistem autonom, dirijat de la distanță, dintr-un container ascuns în spatele frontului, concluzionează FP.

Yaroslav Rushchyshyn, deputat în Rada Supremă a Ucrainei și antreprenor, a murit în urma unui accident de motocicletă, a confirmat familia sa.

Accidentul a avut loc joi seară, în jurul orei 21:45, în apropierea satului Babukhiv din regiunea Ivano-Frankivsk. Potrivit informațiilor preliminare, Rushchyshyn conducea o motocicletă Harley-Davidson când a pierdut controlul și s-a izbit de un tractor. A murit la spital, în urma rănilor suferite, scrie The Kyiv Independent.

Rushchyshyn avea 57 de ani și era deputat în actuala legislatură a parlamentului ucrainean, reprezentând partidul reformist Holos (Vocea). De asemenea, era un antreprenor cunoscut și cofondator al Centrului de Artă Dzyga din Liov, un spațiu cultural ce reunește galerie de artă, teatru și sală de concerte, potrivit publicației ucrainene.

Rushchyshyn a deținut mai multe funcții de conducere în sfera politică și socială. Între 2006 și 2010 a fost deputat în Consiliul Regional Liov, imediat după Revoluția Portocalie. În perioada 2019–2021 a condus filiala regională a partidului Holos în Liov.

A fost unul dintre organizatorii grevei foamei a studenților din 1990, desfășurată în Piața Independenței din Kiev în cadrul Revoluției de Granit, un moment definitoriu pentru mișcarea de independență a Ucrainei. A fost, ulterior, implicat activ și în Revoluția Portocalie (2004) și în EuroMaidan (2013–2014).

Statele Unite au respins „ferm” joi planul preşedintelui francez Emmanuel Macron de a recunoaşte un stat palestinian, apreciind că aceasta este o decizie „imprudentă” care dăunează păcii.

„Această decizie imprudentă serveşte doar propagandei Hamas şi afectează procesul de pace. Este un semn de dispreţ faţă de victimele din 7 octombrie„, a scris secretarul de stat american Marco Rubio pe platforma X.

  Anunțul vine după ce Franţa va recunoaşte statul Palestina la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite de la New York, în septembrie, a anunţat joi preşedintele Emmanuel Macron pe reţelele de socializare, scrie Agerpres.

„Fidel angajamentului său istoric faţă de o pace justă şi durabilă în Orientul Mijlociu, am decis ca Franţa să recunoască statul Palestina. Voi face anunţul solemn la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite din septembrie anul viitor”, a scris şeful statului francez pe X şi Instagram.  

Și premierul spaniol Pedro Sanchez a salutat joi decizia Franţei de a se alătura Spaniei şi altor ţări europene pentru a recunoaşte un stat Palestina, afirmând că acest demers va ajuta la „protejarea” unei soluţii a două state în conflictul israeliano-palestinian, relatează AFP. „Împreună, trebuie să protejam ceea ce (prim-ministrul israelian Benjamin) Netanyahu încearcă să distrugă. Soluţia a două state este singura cale”, a scris pe platforma X prim-ministrul socialist, un critic ferm al ofensivei israeliene în Gaza.  

Până în prezent, cel puţin 142 de state au recunoscut un stat palestinian, potrivit unui bilanţ AFP.

Atacul din 7 octombrie 2023 al Hamas împotriva Israelului, eveniment care a declanşat războiul, a ucis 1219 oameni, majoritatea civili, conform unui bilanţ întocmit de AFP pe baza informaţiilor oficiale. Din cei 251 de ostatici luaţi atunci de islamişti, 49 se află încă în Gaza, dar armata israeliană afirmă că 27 sunt morţi.

Ca represalii, Israelul a promis că va distruge Hamas şi a lansat în Gaza o ofensivă soldată până acum cu 59.106 morţi, civili în cea mai mare parte, arată datele ministerului sănătăţii controlat de Hamas, considerate credibile de ONU.

Recenta arestare a oligarhului moldovean Vladimir Plahotnik la Atena nu este un accident. Ea este interpretată ca încă un semnal – și chiar mai răsunător – că Grecia nu mai este un paradis sigur pentru persoanele asociate cu sfera de influență a lui Vladimir Putin.

Mesajul este clar: teritoriul elen nu mai este o „zonă neutră” sau o bază pentru cei legați de sistemul geopolitic rusesc și sunt urmăriți de SUA, Regatul Unit și UE. Mișcările recente ale autorităților elene demonstrează disponibilitatea și hotărârea de a coopera la nivel internațional în urmărirea penală a persoanelor corupte.

Cazul Plahotniuc depășește limitele unei infracțiuni financiare și intră în spectrul conflictelor geopolitice. Grecia, în conformitate cu strategia euro-atlantică, transmite mesaje clare: nici oligarhii pro-ruși nu se mai pot simți în siguranță în țară, nici Moscova nu mai poate percepe Atena ca o „zonă neutră”, Scrie Crisismonitor.

În culisele geopolitice, opinia dominantă la Atena este că criza libiană este în mare parte responsabilitatea Rusiei, care menține relații strânse cu mareșalul Haftar. Continuarea sprijinului militar și diplomatic al Rusiei pentru Haftar intensifică îngrijorările Greciei, creând nevoia unor mesaje clare către partea rusă prin tratamentul unor persoane precum Plahotniuc.

Cine este Vladimir Plahotniuc?

A fost șeful Partidului Democrat din Moldova și unul dintre cei mai puternici actori economici și politici ai țării.

Este acuzat de fraudă bancară de peste 1 miliard de dolari – o sumă echivalentă cu aproape 1/8 din PIB-ul Moldovei.

Se află pe listele de sancțiuni ale SUA (2020) și Regatului Unit pentru corupție gravă și manipulare electorală.

Era căutat de Interpol și avea mai multe pașapoarte și documente falsificate.

Cazul său a atins dimensiunile unui thriller politico-economic internațional, deoarece a fost implicat într-o rețea de corupție și influență pro-rusă în Moldova.

Impact electoral în Moldova

Arestarea sa are un impact pozitiv asupra blocului pro-european și a președintei Maia Sandu, în special în perspectiva alegerilor parlamentare. Kremlinul încearcă să își mențină influența prin dezinformare, iar partea occidentală pledează pentru curățarea scenei politice de persoane precum Plahotnik.

Modul și momentul arestării lui Plahotnic nu conving că acesta a făcut obiectul unei anchete sistematice și al unei vigilențe operaționale constante din partea autorităților elene, ci reflectă mai degrabă o alegere de moment într-o conjunctură geopolitică specifică. Această lentoare și această acțiune spectaculoasă în acest moment transmit un mesaj puternic celor care au perceput până de curând Grecia ca un refugiu sigur de profil înalt, reamintindu-le că echilibrul se schimbă dinamic sub presiunea internațională.

Arestarea lui Vladimir Plahotniuc  în Grecia capătă o semnificație geopolitică deosebită din cauza momentului și a circumstanțelor care o înconjoară. În ciuda faptului că magnatul moldovean locuia în țară de o perioadă semnificativă de timp, ducând o viață de lux în suburbiile sudice ale Atenei – într-o vilă de lux, cu o mașină de lux și cu utilizarea exclusivă a acesteia, fără a fi deranjat de autorități – nu a existat o mobilizare imediată a forțelor de ordine grecești în săptămânile și lunile anterioare, deși existența unei notificări roșii Interpol fusese adusă la cunoștința Moldovei încă din 2019.

Viața luxoasă

Plahotniuc locuia de mult timp într-o casă luxoasă din suburbiile sudice, unde trăia cu precauții intense, proiectând atât un grad ridicat de încredere, cât și de calcul în lipsa de acțiune a autorităților elene.

Au fost găsite și confiscate sume mari de bani (peste 155 000 EUR), zeci de pașapoarte false și articole de lux, reflectând un nivel de trai care nu este ușor de trecut cu vederea în mediul urban elen.

Întârzierea arestării și momentul geopolitic

Deși avizul de căutare al Interpolului era în așteptare încă din primii ani după fuga lui Plahotniuc din Moldova, nu a existat nici o supraveghere activă. Poliția greacă s-a mobilizat acum „exploatând” informații specifice privind emiterea ilegală de documente de identificare.

Coincidența operațiunii cu agenda geopolitică întărește versiunea „mesajului” către cercurile terțe care circulau liber în Grecia până de curând.

Departamentul de Justiţie al SUA a format un grup de lucru pentru a investiga acuzaţiile potrivit cărora administraţia Obama ar fi pus la cale o „conspiraţie de trădare”. Fostul președinte american este acuzat că s-a folosit de informaţii false pentru a sugera că Rusia a intervenit în alegerile prezidenţiale din 2016 în favoarea lui Donald Trump. 

Pam Bondi, procurorul general al SUA, a anunţat miercuri formarea noului grup de lucru, după publicarea unei serie de documente declasificate ale echipei de securitate naţională a lui Barack Obama de către directorul serviciilor secrete, Tulsi Gabbard.

Anunţul vine în contextul în care preşedintele SUA se vede implicat într-un scandal legat de finanţistul discreditat Jeffrey Epstein şi încearcă să distragă atenţia prin orientarea discuţiilor către răzbunarea împotriva duşmanilor săi politici, scrie News.

Joi, doi senatori republicani, Lindsey Graham şi John Cornyn, ambii membri ai Comisiei juridice, i-au cerut lui Bondi să numească un procuror special pentru ceea ce ei au numit „un abuz de putere fără precedent şi clar” din partea administraţiei Obama. „Pentru binele ţării, îi solicităm procurorului general Bondi să numească un procuror special care să investigheze măsura în care fostul preşedinte Obama, personalul său şi oficialii administraţiei au manipulat aparatul de securitate naţională al SUA pentru a obţine un rezultat politic”, au declarat senatorii într-un comunicat.

Directorul naţional al serviciilor de informaţii, Tulsi Gabbard, a afirmat că Obama şi funcţionarii săi de rang înalt au pus la cale o „lovitură de stat timp de mai mulţi ani” împotriva lui Trump – manifestată printr-o anchetă a unui procuror special, precum şi prin anchete ale FBI – „fabricând” informaţii secrete în săptămânile de după victoria lui Trump din 2016 asupra lui Hillary Clinton, care aveau scopul de a demonstra o coluziune între campania sa şi Rusia. Gabbard a recomandat să fie formulate acuzaţii penale, inclusiv împotriva lui Obama însuşi.Trump a susţinut argumentul ei şi a declarat că descoperirile lui Gabbard dezvăluie „dovezi irefutabile” de trădare.

La rândul său, Pam Bondi a pregătit terenul pentru o anchetă a Departamentului Justiţiei după ce Gabbard a prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă la Casa Albă, ceea ce ea a susţinut că sunt dovezi ale unei infracţiuni „Departamentul Justiţiei este mândru să colaboreze cu prietena mea, directoarea Gabbard, şi îi suntem recunoscători pentru parteneriatul său în asigurarea responsabilităţii faţă de poporul american. Vom investiga pe deplin aceste dezvăluiri îngrijorătoare şi nu vom lăsa nimic necercetat, pentru a face dreptate”, a declarat Bondi într-un comunicat.

Fox News a citat o sursă apropiată grupului de lucru al lui Bondi care a afirmat că nu este exclusă nicio pistă serioasă.

O decizie a Curții Supreme care l-a favorizat pe Trump l-ar putea ajuta pe Obama

Cu toate acestea, orice demersuri de urmărire penală a lui Obama vor fi probabil blocate de hotărârea Curţii Supreme a SUA de anul trecut, care acordă preşedinţilor imunitate largă împotriva urmăririi penale pentru faptele comise în exercitarea funcţiei prezidenţiale. Hotărârea a fost considerată în general favorabilă lui Trump, care a făcut obiectul unor anchete penale pentru fapte comise în timpul primului său mandat prezidenţial, inclusiv reţinerea de documente clasificate. În mod ironic, aceasta ar putea constitui acum un obstacol în calea dorinţei declarate a lui Trump de a-şi lua „revanşa” împotriva adversarilor săi politici.

Biroul lui Obama a emis marţi o declaraţie rară, calificând acuzaţiile drept „scandaloase” şi „ridicole”.

Mai multe persoane menţionate în documentul lui Gabbard ar putea fi vizate. Printre acestea se numără James Clapper, predecesorul său în funcţia de director al serviciilor naţionale de informaţii, John Brennan, fostul director al CIA, James Comey, care a fost director al FBI până când a fost demis de Trump, fostul adjunct al lui Comey, Andrew McCabe, fosta consilieră pentru securitate naţională Susan Rice, John Kerry, fostul secretar de stat, şi Loretta Lynch, fostul procuror general.

Brennan a făcut deja obiectul unei sesizări penale din partea actualului director al CIA, John Ratcliffe. Kash Patel, directorul FBI, a deschis o anchetă penală împotriva lui Brennan şi Comey, potrivit Fox News, deşi domeniul de aplicare al acesteia nu este clar.

În timpul primului său mandat, Trump a acceptat public concluziile FBI potrivit cărora Rusia a încercat să interfereze în alegerile din 2016, deşi a acceptat public şi negarea de către Putin a concluziilor comunităţii de informaţii americane, la summitul de la Helsinki din 2018.

Un raport declasificat

Un raport de 1.000 de pagini al Comisiei pentru informaţii a Senatului a constatat, de asemenea, în 2020 că Rusia a intervenit în favoarea lui Trump, menţionând că şeful campaniei lui Trump a avut contacte regulate cu un ofiţer de informaţii rus. Însă, în cadrul apariţiei sale de miercuri la Casa Albă, Gabbard a declasificat un raport din 2020 al Comisiei pentru informaţii a Camerei Reprezentanţilor, care, potrivit acesteia, arăta că scopul amestecului Rusiei era de a submina încrederea în procesul electoral american mai degrabă decât de a-l ajuta pe Trump.

Raportul a constatat că Vladimir Putin nu intenţiona să divulge materialele cele mai compromiţătoare despre Clinton decât după alegeri, a afirmat Gabbard. Acestea includeau dezvăluiri despre „posibile acte penale” şi e-mailuri obţinute în urma unui atac cibernetic asupra Comitetului Naţional Democrat (DNC), care arătau că ea suferea de „probleme psiho-emoţionale” şi „crize necontrolate de furie, agresivitate şi veselie”. Se presupune că Hillary Clinton urma, de asemenea, un tratament zilnic cu „tranchilizante puternice”.

Gabbard susţine, de asemenea, că o evaluare a comunităţii de informaţii în legătură cu eforturile lui Putin a exclus în mod deliberat informaţii „semnificative” care contraziceau concluziile cheie ale pretinsei preferinţe a Rusiei pentru Trump.

Clinton a sugerat anterior că Gabbard – fostă membră democrată a Congresului – a fost „pregătită” de Rusia ca posibil candidat la preşedinţie. Gabbard, care nu are experienţă anterioară în domeniul informaţiilor, a fost criticată şi pentru că a repetat argumentele Kremlinului, inclusiv după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022.

Raportul ei pare să prezinte în mod eronat aspecte ale evaluărilor agenţiilor de informaţii privind amestecul Rusiei în alegerile din 2016. Evaluarea a constatat că Rusia nu a efectuat atacuri cibernetice împotriva infrastructurii electorale pentru a modifica rezultatele voturilor, ci a piratat şi divulgat documente ale DNC pentru a prejudicia campania lui Clinton – activitate pe care Trump a încurajat-o public la momentul respectiv.

În timp ce oficialii de securitate naţională ai lui Obama au păstrat tăcerea în această chestiune, unii veterani ai serviciilor de informaţii au criticat eforturile lui Gabbard, scrie The Guardian.

Represiunea a devenit regula în Federația Rusă. Într-o țară unde realitatea se scrie cu dosare penale și sinucideri „suspecte”, moartea fostului guvernator Roman Starovoit – prezentată drept sinucidere – a marcat un nou prag psihologic pentru elitele Kremlinului. A fost pentru prima oară în epoca Putin când un oficial de rang înalt moare în asemenea condiții.

Pentru un regim care, din 2022, a accelerat derivarea către autoritarism de tip militarizat, semnalele sunt clare: vechile garanții de loialitate nu mai funcționează. Elitele nu mai sunt intangibile, iar sprijinul din partea „turnurilor” puterii nu mai oferă imunitate.

Arestări spectaculoase, anchete penale și confiscări de active devin parte dintr-un spectacol de forță menit să mențină controlul asupra unei structuri care riscă oricând să explodeze din interior.

E pură epurare

Seria cazurilor recente arată o strategie coerentă de epurare a elitei birocratice și economice. Fostul adjunct al comandantului Rosgvardiei, înalți oficiali din Ministerul Apărării, generali și foști vice-miniștri au fost reținuți pentru fapte de corupție – acuze care, în contextul Rusiei, pot însemna orice: de la încălcări reale, la reglări de conturi între facțiuni.

În centrul acestui mecanism se află Procurorul General Igor Krasnov, o figură care își întărește poziția pe măsură ce „curățenia” avansează. În contrast, Aleksander Bastrîkin, șeful Comitetului de Investigații, pare tot mai deconectat de la centrul deciziei, semn al unei schimbări subtile de echilibru în interiorul sistemului represiv.

Naționalizări mascate și redistribuire forțată

Dar represiunea nu mai e doar politică sau militară – e și economică. Confiscarea activelor miliardarului Konstantin Strukov, proprietarul unuia dintre cei mai mari producători de aur din Rusia, anunță o nouă etapă: revenirea mascată la modelul de stat-dirijor. Conform datelor oficiale, în martie 2025, statul rus a naționalizat active în valoare de peste 2,4 trilioane de ruble, scrie Zerkalo Nedeli.

În fapt, este o redistribuire forțată a resurselor în condițiile în care „baza de hrănire” a sistemului începe să se epuizeze. Conflictul intern între elite nu amenință regimul, ci dimpotrivă – îi oferă lui Putin un instrument suplimentar de control.

Cenzura revine oficial. WhatsApp, pe lista neagră

Pe fundalul acestor epurări, statul accelerează controlul informației. Ideea reînființării oficiale a cenzurii, după modelul sovietic al Glavlit, este discutată public de oficiali din cercul lui Putin. Se adaugă și măsuri deja aplicate: deconectări masive de internet, control asupra porturilor și expansiunea prerogativelor FSB, inclusiv crearea de închisori proprii.

În paralel, Duma de Stat a votat un nou pachet de legi prin care utilizarea VPN-urilor este considerată circumstanță agravantă, iar căutarea de conținut „extremist” – pasibilă de amendă. Iar WhatsApp, cel mai folosit mesager din Rusia, este pe cale să fie interzis sau înlocuit cu un produs intern controlat de stat – aplicația MAX.

Economia: în spatele cortinei de fum

Rusia menține o fațadă de stabilitate economică, dar fundamentele se fisurează. După o perioadă de creștere bazată aproape exclusiv pe cheltuielile militare, economia încetinește. Estimările arată un PIB în creștere cu doar 1,3–1,5% în 2025 – sub nivelurile anterioare. Inflația rămâne ridicată, iar deficitul bugetar deja a ajuns la 90% din nivelul preconizat pentru întregul an.

Situația este agravată de scăderea veniturilor din petrol și gaze, dar și de lipsa de lichidități în Fondul Național de Prosperitate, în contextul rezervelor blocate de sancțiuni.

Cartofii – simbol al penuriei – sunt noua „problemă alimentară”, după ce anul trecut criza ouălor a pus în dificultate autoritățile. În pofida tuturor acestor disfuncții, Kremlinul refuză orice ajustare majoră de politică externă.

Putin, între război și loialitate forțată

Puterea lui Vladimir Putin pare în continuare solidă. Dar e o stabilitate obținută prin frică și izolare. Spre deosebire de anii anteriori, elitele nu mai par convinse că se pot baza pe loialitate reciprocă. Mulți se gândesc la o eventuală ieșire controlată din „operațiunea militară specială”, dar nu pot spune asta cu voce tare. Nu acum.

Miza nu e doar politică, ci și personală: accesul copiilor la viața din Vest, protejarea averilor, supraviețuirea personală în eventualitatea unui haos post-Putin. În această ecuație, Putin rămâne pentru ei o garanție a ordinii și a continuității.

Dar istoria Rusiei are o memorie crudă: regimurile se prăbușesc nu atunci când par slabe, ci atunci când păreau invulnerabile. Iar dacă sistemul crapă – e posibil s-o facă la margini. Iar în acest moment, marginea se numește Cecenia, avertizează Volodimir Kravcenko în zn.ua.

Cu cât Putin echilibrează mai mult agresiunea externă și presiunea internă, cu atât crește riscul ca într-o zi să piardă controlul în mod neașteptat. Istoria Rusiei a văzut deja situații în care un regim care părea de neînvins s-a prăbușit în câteva zile. Moartea lui Putin ar putea schimba radical situația din țară. Situația din Cecenia, unde șeful republicii, Ramzan Kadîrov, se confruntă cu grave probleme de sănătate și încearcă să transfere puterea fiului său Adam, ar putea fi afectată.

Cecenia ar putea deveni un test de stres serios pentru regim: va reuși administrația prezidențială rusă să mențină un echilibru între frică, bani și loialitate sau sistemul va începe să se prăbușească de la periferie. Dacă Kremlinul nu reușește să gestioneze riscurile de acolo, înseamnă că nu mai controlează țara. Și atunci tot ceea ce pare astăzi o ordine rigidă se poate transforma foarte repede într-un haos incontrolabil, în care fiecare va fi pe cont propriu, scrie Volodimir Kravcenko în zn.ua.

Industria firmelor private de informații din Regatul Unit cunoaște o expansiune considerabilă, în contextul unei piețe puțin reglementate și a unei cereri tot mai mari din partea clienților internaționali, inclusiv guverne și entități din fostul spațiu sovietic, relatează Politico.

Multe dintre aceste firme, cu sedii în cartierele de lux ale Londrei, angajează foști agenți ai serviciilor de informații britanice, oficiali din forțele de ordine, diplomați sau jurnaliști, oferind o gamă largă de servicii – de la verificări corporative și investigații financiare până la operațiuni de supraveghere și colectare de informații sensibile.

În unele cazuri, metodele utilizate includ activități care ridică semne de întrebare din punct de vedere legal, precum interceptarea ilegală a comunicațiilor sau utilizarea de identități false pentru a obține informații confidențiale. Criticii afirmă că lipsa unei reglementări clare permite abuzuri și afectează drepturile fundamentale ale persoanelor vizate.

Avertismente din partea organizațiilor pentru drepturi civile

„Firmele private de informații operează cu un nivel extrem de redus de supraveghere, ceea ce generează riscuri serioase pentru confidențialitate, drepturile omului și democrație”, a declarat Ilia Siatitsa, consilier juridic la Privacy International.

Organizația avertizează că aceste companii pot oferi acces la tehnologii și tehnici de supraveghere sofisticate oricărui client dispus să plătească, fără un control public semnificativ.

Legături cu foste servicii de informații

Multe dintre aceste firme sunt conduse sau susținute de persoane cu experiență în structurile de informații ale Regatului Unit, inclusiv foști directori ai MI6. În timp ce unii dintre acești foști oficiali își promovează trecutul profesional, alții evită să își dezvăluie public legăturile anterioare cu instituțiile statului.

Surse din industrie citate sub protecția anonimatului spun că aceste conexiuni atrag clienți internaționali care văd în astfel de asocieri o garanție a eficienței și accesului la rețele influente.

Utilizarea serviciilor în litigii comerciale și cauze internaționale

Activitatea firmelor acoperă adesea ceea ce este cunoscut în domeniu sub numele de „suport litigios” – investigații comandate de firme de avocatură în cadrul unor procese comerciale complexe, inclusiv obținerea de probe, identificarea de martori sau urmărirea activelor.

Un segment important al clientelei provine din foste state sovietice, unde litigii între oligarhi, bănci falimentare și guverne generează cerere pentru aceste servicii în instanțele internaționale. Un exemplu citat de analiști este cazul Kazahstanului, unde mai multe dispute legale au implicat firme britanice de investigații în ultimele decenii.

Acuzații privind colaborarea cu state sancționate

Potrivit surselor Politico, unele companii ar fi fost angajate de agenții de stat ale Rusiei, precum Agenția pentru Asigurarea Depozitelor, în încercarea de a localiza active în străinătate. Agenția a fost sancționată de guvernul britanic în 2024.

Alte rapoarte indică faptul că firme britanice ar fi fost abordate de agenți iranieni pentru a desfășura operațiuni de supraveghere asupra jurnaliștilor sau disidenților iranieni aflați în exil în Regatul Unit.

Impact asupra persoanelor vizate

Pentru cei care ajung sub lupa firmelor de informații private, consecințele pot fi semnificative. Două persoane intervievate de Politico, care au fost ținta unor astfel de operațiuni, au descris metode precum urmărirea, intimidarea, atacuri cibernetice și accesarea ilegală a conturilor personale.

Una dintre victime a relatat că a fost urmărită cu vehicule și camere video instalate în fața locuinței, iar membrii familiei sale au fost, de asemenea, supravegheați. Cealaltă victimă a declarat că hackerii angajați de companie au trimis e-mailuri de tip phishing, folosind informații personale pentru a obține acces la date sensibile.

Lipsa reglementării și eforturi de control

În ciuda preocupărilor exprimate de organizațiile civice și de unii membri ai profesiei juridice, industria continuă să opereze în mare parte fără o supraveghere instituțională strictă. Licențierea rămâne, în multe cazuri, voluntară.

Ministerul de Interne al Marii Britanii a declarat că orice infracțiune comisă de firme de informații private trebuie investigată de poliție. Guvernul a introdus recent o schemă de înregistrare a influenței externe, care obligă firmele să declare legăturile contractuale cu guverne străine, inclusiv Rusia și Iran, până la 1 octombrie 2025.

Dan Jarvis, ministrul britanic pentru securitate, a precizat că deși aceste firme pot îndeplini un rol legitim în anumite circumstanțe, este esențial ca ele să nu fie folosite de puteri externe pentru activități dăunătoare pe teritoriul britanic.

Totuși, experții în domeniu rămân sceptici în privința eficienței noilor măsuri. „Fără capacitate reală de investigare și aplicare a legii, e puțin probabil ca aceste inițiative să producă schimbări semnificative”, a declarat unul dintre analiștii citați de Politico.

Rusia a acuzat joi, 24 iulie, România că a oferit protecție avioanelor militare ucrainene de atacurile Rusiei. „Autoritățile române par să nu fie dispuse să se gândească la riscuri, să analizeze politica națională din punctul de vedere al intereselor suverane ale țării”, susține purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. 

„Aducem în atenție comunicatul Ministerului Apărării din România din 21 iulie, care vorbește despre «pătrunderea neintenționată timp de câteva minute în spațiul aerian românesc> a patru aeronave militare ucrainene, care ar fi fugit de atacurile rusești asupra infrastructurii aerodromurilor din vestul Ucrainei. Semnalele calme, blânde, adresate românului de rând, de genul care a ajuns cumva pe teritoriul românesc. În plus, nu trebuie să uităm că avioanele de luptă pilotate de piloți ucraineni se prăbușesc periodic, așa cum s-a întâmplat pe 22 iulie anul acesta în regiunea Volânia cu avionul de luptă Mirage 2000. Forțele Armate Ucrainene l-au primit de la francezi acum aproximativ șase luni”, a transmis Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus. 

Ea a mai spus că autoritățile de la București „susțin constant regimul de la Kiev, asociindu-se efectiv cu esența sa sângeroasă fără a ține cont de propriile interese naționale”.

„Este evident că încurajarea aventurilor bandei lui V.A. Zelenski nu face decât să intensifice degradarea catastrofală a securității europene. Cu toate acestea, autoritățile române par să nu fie dispuse să se gândească la riscuri, să analizeze politica națională din punctul de vedere al intereselor suverane ale țării și ale poporului. (…)”, a spus Zaharova.

Ministerul român al Apărării Naționale a anunțat, luni, că patru avioane militare ucrainene au pătruns scurt timp în spațiul aerian al României.

„Au fost detectate 12 ținte aeriene ucrainene care au evoluat în spațiul aerian ucrainean, la nord de frontiera cu România. Patru dintre acestea au pătruns neintenționat, pentru câteva minute, în spațiul aerian al țării noastre, în zonele Sighetu Marmației și Vicovu de Sus, fără a reprezenta un pericol real pentru securitatea națională, viața persoanelor sau patrimoniul românesc”, a transmis MApN.

Șeful agenției ONU pentru palestinieni susține că personalul său leșină de foame, pe măsură ce criza de foamete din Gaza se agravează. Cel puțin 113 persoane au murit de foame. 

„Oamenii din Gaza nu sunt nici morți, nici vii, sunt cadavre umblătoare”, a spus Philippe Lazzarini, șeful Agenției Națiunilor Unite pentru Ajutor și Lucrări (Unrwa), într-o postare pe X.

Cel puțin 113 persoane au murit de foame în Gaza, 45 dintre ele în ultimele patru zile.

„Această criză profundă îi afectează pe toți, inclusiv pe cei care încearcă să salveze vieți în enclava devastată de război. Când îngrijitorii nu pot găsi suficient de mâncat, întregul sistem umanitar se prăbușește”, a spus Lazzarini, potrivit The Guardian.

El a adăugat că UNRWA avea echivalentul a 6.000 de camioane pline cu alimente și medicamente așteptând în Iordania și Egipt și a cerut Israelului să permită „partenerilor umanitari să aducă asistență umanitară fără restricții și neîntrerupt în Gaza”.

În ultimele zile au apărut rapoarte despre oameni care leșină și mor de foame. Lucrătorii de apărare civilă au publicat imagini cu cadavre. 

Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a rechemat negociatorii israelieni din Doha joi pentru consultații. Presa israeliană a raportat că există divergențe semnificative între cele două părți, inclusiv în ceea ce privește momentul în care trupele israeliene ar trebui să se retragă în timpul încetării focului.

Presiunea internațională pentru un acord este în creștere, pe măsură ce imaginile palestinienilor care mor de foame provoacă o condamnare globală a blocadei israeliene asupra fâșiei.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că toate opțiunile rămân pe masă dacă Israelul nu îmbunătățește situația umanitară din Gaza. Israelul a fost de acord să extindă accesul la ajutoare cu UE la începutul acestei luni.

Acordul aflat în discuție ar trebui să implice o încetare a focului de 60 de zile, în timpul căreia Hamas ar elibera 10 ostatici vii și corpurile altor 18 în schimbul prizonierilor palestinieni.

Discuțiile urmează să aibă loc în perioada încetării focului pentru a ajunge la o pace durabilă, iar proviziile de ajutoare pentru fâșia supusă asediului vor fi crescute.