marți, iulie 22, 2025
No menu items!
Acasă Blog

Romgaz a crescut cu aproape 10 miliarde de lei pe bursă, de la începutul anului. Acțiunea și CAPITALIZAREA companiei au ajuns la valori-record

0

Capitalizarea bursieră a Romgaz, principalul producător de gaze din România și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, a crescut, în medie, cu peste un miliard de lei în fiecare lună care a trecut de la începutul anului, ajungând, la finalul săptămânii trecute, la valori istorice pe Bursa de Valori București.

Cel mai mare producător național de gaze naturale a ajuns, vineri, la o valoare de piață – record de aproape 30 de miliarde de lei, după ce acțiunea Romgaz a ajuns la prețul maxim de 7,73 de lei.

La închiderea ședinței de luni, acțiunea Romgaz a ajuns la un preț de 7,5 de lei, după o scădere de 1.06% față de vineri, și o capitalizare de 28,90 miliarde de lei.

Este o creștere cu aproximativ 10 miliarde de lei, potrivit cifrelor oficiale ale Romgaz, față de începutul anului, când prețul acțiunii era de 5,14 lei, iar capitalizarea, puțin sub 20 de miliarde de lei.

Astfel, în clasamentul la zi al BVB din perspectiva capitalizării autohtone, Romgaz se află, luni, pe locul trei printre marile companii din energie, după Hidroelectrica (55,32 miliarde de lei) și OMV Petrom (48,26 miliarde de lei).

Capitalizarea Romgaz crescuse pe parcursul anului trecut cu 4.74%, respectiv 905.742.640 lei.

Cât câștigă statul, acționar majoritar

Rezultatele Romgaz se reflectă, prin dividendele plătite de companie, în buzunarul fiecărui acționar, cu precădere în visteria statului, care deține pachetul majoritar.

Cele mai mari companii românești din energie sunt în TOP 10 în funcție de capitalizare, iar profiturile realizate anul trecut vor aduce statului, prin Ministerul Energiei și Secretariatul General al Guvernului, câteva miliarde de lei prin dividendele pe acțiunile deținute.

Mai concret, potrivit calculelor Gândul, Romgaz trimite la bugetul statului dividende totale de 423.082.589,44 lei dividende pentru acțiunile sale în această perioadă, pentru rezultatele de anul trecut.

Și asta pentru că statul român, prin Ministerul Energiei, deține 2.698.230.800 acțiuni (70,0071%). În AGA Romgaz s-a aprobat, pe 29 aprilie, valoarea dividendului brut total pe acțiune de 0,1568 lei, din care 0,1515 lei/acțiune aferent rezultatului anului 2024 și 0,0053 lei/acțiune aferent rezultatului reportat.

Potrivit datelor oficiale ale Romgaz, capitalizarea bursieră a crescut de la 10,80 miliarde lei în trimestrul I 2021 la peste 29,20 miliarde lei la jumătatea anului 2025, ceea ce confirmă încrederea pieței în strategia pe termen lung a companiei. Prin politica politică de dividend aplicată. Acționarii au beneficiat de distribuții de peste 4,6 miliarde lei în perioada 2020–2024.

Statul Român, acționarul majoritar, a beneficiat direct de această evoluție, încasând circa 3,2 miliarde lei din dividende și deținând în prezent o participație evaluată la peste 20,4 miliarde lei, arată cifrele oficiale. Astfel, valoarea curentă a participației, împreună cu fluxurile încasate sub formă de dividende reflectă o valoare totală generată pentru statul român de peste 23,6 miliarde lei.

Dividendelor cuvenite acționarilor pentru anu trecut urmează să fie virate în conturi la sfârșitul acestei săptămâni, AGA stabilind pe 25 iulie data plății.

Per ansamblu, în perioada 2021 – trimestrul I 2025, Romgaz a virat către bugetul central și bugetele locale o sumă totală de peste 20,3 miliarde lei (aproximativ 4 miliarde euro), sub formă de impozite, taxe și dividende. Contribuțiile fiscale directe achitate între 2020 – 2025 s-au ridicat la 17 miliarde lei, potrivit cifrelor companiei.

Recomandăm și:

Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră

Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, primul pas OFICIAL pentru cumpărarea celui mai mare consumator, combinatul Azomureș

O nouă sondă a început exploarea pentru a găsi alte zăcăminte de GAZE la Caragele, la 5.100 metri adâncime. Sebastian Burduja: „Drill, Romgaz, drill”

O vulnerabilitate în software-ul Microsoft, folosită de hackeri pentru un ATAC asupra unor agenții guvernamentale și companii din întreaga lume

0

Hackeri neidentificați au exploatat o defecțiune majoră de securitate din software-ul Microsoft pentru a lansa un atac global asupra unor agenții guvernamentale și companii în ultimele zile.

Aproximativ 100 de organizații diferite au fost vizate, au declarat două dintre organizațiile care au ajutat la descoperirea operațiunii.

Microsoft a emis sâmbătă o alertă cu privire la „atacuri active” asupra mai multor organizații care rulau servere de SharePoint – o aplicație utilizată pe scară largă de organizații pentru a partaja documente și a colabora în cadrul organizațiilor.

Atacul compromite doar acele servere găzduite într-o organizație – nu și cele din cloud, cum ar fi Microsoft 365, au spus oficialii, conform Reuters.

Microsoft a declarat că „a furnizat actualizări de securitate și încurajează clienții să le instaleze”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

Vaisha Bernard, hackerul șef de la Eye Security, o firmă de securitate cibernetică cu sediul în Olanda, care a descoperit campania de hacking, a declarat că o scanare a internetului efectuată cu Fundația Shadowserver a descoperit aproape 100 de victime în total – și asta înainte ca tehnica din spatele hack-ului să fie cunoscută pe scară largă.

„Este foarte clar”, a spus Bernard. „Cine știe ce au făcut alți adversari de atunci pentru a plasa alte uși din spate.”

Cu acces la aceste servere, care se conectează adesea la e-mailul Outlook, Teams și alte servicii de bază, o breșă poate duce la furtul de date sensibile, precum și la recoltarea parolelor, au remarcat oficialii Eye Security. Ceea ce este, de asemenea, alarmant, au spus cercetătorii, este că hackerii au obținut acces la chei care le pot permite să recâștige intrarea chiar și după ce un sistem a fost reparat.

Bernard a refuzat să identifice organizațiile afectate, spunând că autoritățile naționale competente au fost notificate.

Fundația Shadowserver a confirmat cifra de 100 de victime și a spus că majoritatea țintelor afectate se află în Statele Unite și Germania și că printre victimele se numără organizații guvernamentale.

Nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic în curs.

Microsoft va înceta să mai folosească ingineri din China pentru programele de cloud computing ale Departamentului Apărării

FBI a anunțat duminică că este la curent cu atacurile și că lucrează îndeaproape cu partenerii săi din sectorul federal și privat, dar nu a oferit alte detalii.

Centrul Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie a declarat că are cunoștință de „un număr limitat” de ținte în Marea Britanie. Un cercetător a spus că campania părea inițial să vizeze un set restrâns de organizații cu legături cu Guvernul.

Aceasta este doar cel mai recent caz de probleme privind securitatea cibernetică pentru Microsoft, unul dintre cei mai mari furnizori de tehnologie pentru guverne, în ultimii doi ani. A existat inclusiv un caz în care au fost furate e-mailurile directorilor companiei.

Anul trecut, compania a fost acuzată de un grup de experți guvernamentali și din industrie pentru greșeli care au permis hackerilor chinezi să aibă access la e-mailurile ale membrilor Guvernului SUA, inclusiv cele ale secretarului Comerțului de atunci, Gina Raimondo.

Vineri, Microsoft a anunțat că va înceta să mai folosească ingineri din China pentru a sprijini programele de cloud computing ale Departamentului Apărării, după ce un articol al publicației de investigații ProPublica a dezvăluit această situație, determinându-l pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, să ordone o revizuire a acordurilor de cloud ale Pentagonului.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Una din victimele lui Epstein le-a sugerat de mai multe ori anchetatorilor să-l investigheze pe Trump

0

Prima femeie care i-a acuzat acum aproape trei decenii pe Jeffrey Epstein și Ghislaine Maxwell de agresiune sexuală a mărturisit zilele acestea că a îndemnat atunci autoritățile să investigheze persoane influente din jurul lor – inclusiv pe Donald Trump.

Donald Trump şi Jeffrey Epstein, la o petrecere din 1992, în Florida/FOTO: captură video

Maria Farmer, artistă vizuală americană, a fost printre primele femei care i-au denunțat pe Epstein și partenera sa Maxwell pentru infracțiuni sexuale în 1996, când, potrivit unui nou interviu acordat publicației New York Times, l-a identificat și pe Trump, printre alții apropiați de Epstein, ca fiind demni de atenție, scrie The Guardian.

Artista a mai declarat că a fost re-intervievată de FBI în legătură cu Epstein în 2006. Atunci, a adus numele lui Trump în discuție în mod special din cauza unei întâlniri tulburătoare cu acesta într-o noapte târzie din 1995, în birourile lui Epstein.

Farmer a declarat pentru Times că „s-a întrebat mult timp” cum au gestionat agențiile de aplicare a legii plângerile sale din 1996 și 2006.

În 2008, Epstein a încheiat o înțelegere cu procurorii federali din sudul Floridei, care i-a permis să scape de acuzațiile federale mai severe, pledând în același timp vinovat de infracțiuni de stat de prostituție și solicitare de prostituție.

Anchetatorii spun că s-a sinucis în 2019, într-o celulă de închisoare, în timp ce aștepta procesul pentru trafic sexual de copii. Maxwell a fost condamnată în 2022, la 20 de ani de închisoare pentru trafic sexual.

Relatarea lui Farmer ar putea indica în ce context ar putea apărea numele lui Trump în dosare nepublicate legate de Epstein, o chestiune care a generat furie și diviziune fără precedent în rândul susținătorilor de obicei loiali ai președintelui.

Orice dovadă documentară a eforturilor lui Farmer de a atrage atenția FBI asupra asociaților lui Epstein s-ar putea dovedi spinoasă din punct de vedere politic pentru Trump, care a încercat – dar nu a reușit – să distragă atenția de la legăturile sale cu infractorul sexual condamnat. Relatarea lui Farmer ar putea alimenta și mai multă neîncredere în versiunea oficială a evenimentelor, inclusiv în concluziile conform cărora Epstein s-a sinucis.

Dosarele Epstein conțin aproape sigur numeroase înregistrări care nu au fost făcute publice și probabil includ nume și detalii despre indicii, dovezi, mărturii și relații care au fost adunate în timpul anchetei – dar care este posibil să nu fi fost coroborate sau utilizate în urmărirea penală împotriva lui și a lui Maxwell.

Agențiile de aplicare a legii nu l-au acuzat pe Trump de nicio faptă ilegală legată de Epstein și acesta nu a fost niciodată numit ținta vreunei anchete.

Casa Albă a contestat relatarea lui Farmer și a declarat pentru Times că Trump și-a încheiat prietenia cu Epstein cu mulți ani în urmă.

Relația lui Trump cu Epstein a fost supusă unei noi examinări intense de când procurorul său general, Pam Bondi, și directorul FBI, Kash Patel, și-au retras promisiunile anterioare de a publica dosarele anchetei Epstein.

Cum s-au cunoscut Farmer și Epstein

Farmer avea în jur de 25 de ani când a lucrat pentru Epstein în 1995 și 1996, inițial achiziționând opere de artă în numele său, dar mai târziu ocupând recepția casei sale din Upper East Side și supraveghind venirea și plecarea fetelor, tinerelor și celebrităților.

Într-o noapte din 1995, Farmer a spus că a fost chemată la birourile lui Epstein, într-o clădire luxoasă din Manhattan. A sosit în pantaloni scurți de alergare. Trump a apărut apoi îmbrăcat într-un costum, potrivit lui Farmer.

Farmer a spus că s-a speriat când Trump stătea deasupra ei, holbându-se la picioarele ei goale. Epstein a intrat în cameră și și-a amintit că i-a spus lui Trump: „Nu, nu. Nu este pentru tine.”

Cei doi bărbați au părăsit camera, iar Farmer a spus că l-a auzit pe Trump comentând că el credea că are 16 ani. Farmer a declarat pentru Times că nu a mai avut interacțiuni alarmante cu el și că nu l-a văzut niciodată angajându-se în comportamente nepotrivite cu alte fete sau femei.

Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a declarat pentru Times: „Președintele nu a fost niciodată în biroul său”, referindu-se la Epstein. „Adevărul este că președintele l-a dat afară din clubul său pentru că era ciudat.”

Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat: „Reporterii proști de la NYTimes reciclează cu disperare știrile pentru a încerca să-l lege pe președintele Trump de Jeffrey Epstein”.

Trump a fost citat în 2002 numindu-l pe Epstein un „tip grozav” – și există videoclipuri cu cei doi petrecând împreună în New York, cu ani înainte ca el să intre în politică.

Articolul din The Times, publicat duminică, a apărut la doar câteva zile după ce Wall Street Journal a relatat că Trump i-a trimis lui Epstein în 2003 o felicitare de ziua de naștere cu tentă sexuală.

Fost ofițer ucrainean, găsit mort în piscina complexului rezidențial din Spania unde fusese asasinat un pilot rus dezertor

0

Trupul neînsuflețit al unui fost ofițer din cadrul Departamentului pentru Combaterea Criminalității Organizate al Ministerului de Interne din Ucraina a fost găsit într-un complex rezidențial din Spania. În același complex, acum un an, a fost asasinat un pilot rus dezertor.

FOTO: La Razon

Ihor Hrușevski, în vârstă de 61 de ani, a fost găsit decedat pe 29 iunie în piscina complexului Cala Alta din Villajoyosa, Spania. Aici, ucraineanul achiziționase recent un apartament, scrie Kyiv Post.

Potrivit presei locale, acesta ar fi ieșit să înoate, însă a fost descoperit mai târziu plutind cu fața în jos. Vecinii și medicii au încercat să-l resusciteze, însă în zadar.

Moartea a stârnit suspiciuni în rândul locuitorilor. Deși nu existau semne evidente de violență pe corp, sânge ieșea dintr-o ureche. Unii locuitori cred că bărbatul ar fi suferit un stop cardiac brusc sau un accident vascular cerebral, dar nu exclud posibilitatea unei crime.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a declarat că moartea lui Ihor Hrușevski a fost cauzată de înec.

Hrușevski, care avea puțin contact cu vecinii, a rămas în mare parte necunoscut acestora. Abia după moartea sa s-a aflat că lucrase anterior în departamentul ucrainean de combatere a crimei organizate.

Numele său apărea doar în registrele vechi din anii ’90, unde era trecut ca șeful Departamentului de Combatere a Criminalității Organizate (UBOZ) din regiunile Cerkasî și Kirovohrad – o unitate care a fost desființată în timpul reformei poliției din 2015.

Vecinii presupun că era deja pensionar și se mutase în Spania pentru a duce o viață liniștită.

Moartea lui Ihor Hrușevski a avut loc la mai puțin de un an și jumătate după uciderea de mare amploare a pilotului rus Maksim Kuzminov în același complex rezidențial. Kuzminov dezertase în Ucraina cu un elicopter Mi-8 și ar fi fost împușcat mortal de agenți ruși în parcarea subterană.

Până în prezent, nu există concluzii oficiale ale anchetei cu privire la cauza morții lui Hrușevski. Între timp, cazul lui Maksim Kuzminov rămâne clasificat și sub secret judiciar.

Reduceri de personal în anumite instituții. Bolojan: „Aproximativ 10.000 de angajați din sectorul public cumulează pensia cu salariul”

0

Premierul Ilie Bolojan vrea o măsură pentru interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public. Sunt circa 10.000 de angajaţi în această situaţie. 

Premierul Ilie Bolojan FOTO: Inquam Photos

„Cred că în condițiile în care, în anumite instituții, se vor face reduceri de personal, și acest lucru îl văd ca inevitabil în perioada următoare, ar fi cel puțin mai corect, din punct de vedere moral, ca cel care pleacă să fie un om care deja beneficiază de un câștig, de o pensie, ca urmare a pensionării anticipate, în loc să plece, să spunem, un tânăr care ar putea să rămână acolo. Și vom analiza această posibilitate de a adopta o măsură care să interzică cumulul pensiei cu un salariu în sectorul public”, a afirmat Bolojan, la B1 TV.

Șeful Executivului a mai subliniat că înainte de a lua o decizie se va asigura că măsura respectă prevederi constituţionale.

„Altfel, dacă faci măsurile și după aceea verifici, riști să fie anulate și nu mai ai niciun fel de credibilitate când se întâmplă astfel de decizii. Și eu nu sunt adeptul să facem declarații sau lucruri de formă, ci să analizăm și, atunci când se ia o decizie în sensul acesta, să o ducem până la capăt”, a mai spus Bolojan.

Sunt aproximativ 10.000 de persoane care se află în această situație de a cumula pensia cu salariul, a mai spus premierul Bolojan.

Bolojan anunță că preţurile la termoficare ar putea creşte cu câteva procente, din cauza majorării TVA la 11%

0

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, 21 iulie, că majorarea TVA de la 5% la 11% pentru încălzire ar putea duce la o scumpire de câteva procente a prețurilor la termoficare. 

Premierul Ilie Bolojan FOTO: Profimedia

„E foarte posibil ca, datorită reaşezării TVA-ului, cota de 5% care era pentru încălzire şi care de la 1 august va fi de 11% să genereze o creştere a preţurilor la termoficare de câteva procente. Este foarte posibil să se întâmple acest lucru. În ceea ce priveşte acordarea de subvenţii, aceasta este politica fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, adică a fiecărui oraş mare din România şi aici Guvernul nu intervine pentru a le reduce sau a le anula”, a precizat Bolojan la B1 TV, potrivit Agerpres.

Potrivit premierului, decizia privind acordarea subvențiilor aparține autorităților locale.

„Dar, dacă e să fim corecţi cu românii, această creştere de TVA la acest capitol va însemna o uşoară creştere de preţ. Sigur, primăriile, consiliile locale pot prin măsurile pe care le adoptă, creşteri de subvenţii, reduceri de subvenţii, să influenţeze aceste tarife pe care cetăţenii marilor oraşe le achită pentru încălzirea în sistemele centralizate de termoficare”, a afirmat premierul.  

Programul SGR-RetuRO se va extinde. Ministrul Mediului a anunțat noile ambalaje care vor intra pe listă

0

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că analizează extinderea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) și la alte tipuri de ambalaje, precum borcanele sau cartoanele de lapte.

SGR se extinde FOTO: Shutersto

„Ne uităm să extindem acest sistem, cu alte tipuri de ambalaje. Cu același tip de echipament, pentru că operatorii au făcut deja investiții. (…) Trebuie să analizăm exact pentru a ne asigura că nu facem mai mult rău decât bine. Suntem în discuții cu RetuRO tocmai pentru a identifica mai multe tipuri de ambalaje care astăzi nu pot fi puse în aceste echipamente”, a declarat Diana Buzoianu la Antena 3 CNN.

Media cantității de ambalaje cu simbolul SGR, returnate de către fiecare român de la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare până în aprilie 2025, este de 17 kilograme, reiese dintr-o analiză întocmită de Asociația Ecoteca, în parteneriat cu RetuRO, și publicată pe platforma CumStăm.ro.

Potrivit anaizei, municipiul București conduce clasamentul, cu peste 33 kg de ambalaje SGR returnate/cap de locuitor, de două ori mai mult decât media națională. Capitala este urmată de județele: Ilfov (29 kg), Constanța (27 kg), Brașov (22 kg), Cluj (21 kg), Timiș (20 kg) și Sibiu (19 kg).

Județele Teleorman, Alba și Bihor se remarcă prin valori apropiate de media națională, cu peste 16 kg de ambalaje SGR colectate/cap de locuitor, un indicator al consolidării obiceiului de returnare și în afara marilor aglomerări urbane.

Statistica oficială arată că, de la lansarea SGR și până la finalul lunii aprilie 2025, românii au returnat peste 4,8 miliarde de ambalaje, cu o greutate cumulată de aproape 350.000 de tone.  

Paul Stănescu și-a ales urmașul. Nume-surpriză pentru funcția de secretar general al PSD – SURSE

0

Paul Stănescu le-a transmis liderilor PSD din țară că se va retrage din funcția de secretar general la Congresul din toamnă, însă baronul de Olt încearcă să-și impună un om de încredere în fruntea partidului, susțin surse politice pentru „Adevărul”. Paul Stănescu se numără printre cei care-și doresc ca PSD să ia distanță de premierul Ilie Bolojan.

Paul Stănescu își pregătește urmașul FOTO Mediafax

Paul Stănescu este dispus să plece din funcția de secretar general al PSD cu o condiție: tot el să desemneze succesorul. Baronul de Olt l-ar prefera pentru funcția de secretar general pe Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii din București și fost parlamentar PSD, susțin sursele citate.

„Paul Stănescu are două mize: să controleze Ministerul Agriculturii și să impună un om ca secretar general. Astfel, ar avea în continuare pârghii de putere și în partid, și în guvern”, explică unul dintre liderii social-democrați. La formarea guvernului Bolojan, Paul Stănescu a reușit să-l impună pe Florin Barbu în funcția de ministru al Agriculturii, în ciuda opoziției interne din PSD.

În aceste zile, Paul Stănescu pune presiune pe liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, să se dezică de măsurile de austeritate promovate de premierul Ilie Bolojan. Stănescu le-a transmis liderilor din teritoriu că partidul va pierde voturi dacă acceptă reformele propuse de Bolojan, susțin sursele citate.

De altfel, într-un comunicat de presă, Paul Stănescu a amenințat din nou cu ieșirea de la guvernare.

„Cred că se impune de urgență o ședință a coaliției în care să discutăm măsurile care afectează mai mult decât este cazul administrațiile locale, investițiile publice și românii vulnerabili. Iar noi trebuie să decidem urgent în partid dacă mai rămânem la guvernare. Putem susține reformele necesare și din Parlament, dar nu vom accepta ca viața oamenilor să fie sacrificată pentru un plan contabil rece și nedrept”, a susținut Stănescu.

Costoiu, trei ani cu suspendare în primă instanță

Mihnea Costoiu a fost condamnat în 2022 la trei ani de închisoare cu suspendare de Curtea Supremă pentru abuz în serviciu în dosarul „Cutezătorii”, faptă ce ar fi fost săvârșită în perioada în care era secretar de stat în Ministerul Educației. Ulterior, în 2023 aceeași instanță a dispus, încetarea procesului penal împotriva rectorului Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, ca urmare a prescrierii faptelor, fiind anulată condamnarea.

Mihnea Costoiu a fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei în perioada în care instituția era condusă de Ecaterina Andronescu. Fapta de abuz în serviciu pentru care a fost găsit vinovat în primă instanță se referă la un document semnat în perioada în care era secretar de stat privind administrarea bazei sportive Cutezătorii de către Dinu Pescariu. 

Procurorii au susținut că Ministerul Educaţiei ar fi fost prejudiciat cu 10.796.662,8 euro „reprezentând diferenţa dintre valoarea reală de piaţă a chiriei în sumă de 11.741.662,8 euro (111.825,36 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018) şi suma efectiv plătită de Fundaţia „Dinu Pescariu” de 945.000 euro (9000 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018)”.

De asemenea, despre Costoiu presa a mai scris că este singurul rector din România care nu deține acest grad academic, fiind exmatriculat de la două programe doctorale diferite.

Academia Naţională de Informaţii ”Mihai Viteazul”, subordonată Serviciului Român de Informaţii, a confirmat că Mihnea Costoiu „a fost exmatriculat în octombrie 2018, ca urmare a faptului că nu a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul de studii universitare de doctorat, nesolicitând prelungirea perioadei de graţie pentru redactarea tezei”.

Rectorul a afirmat că nu a intenţionat niciodată să obţină un doctorat de la Academia SRI, ci doar a încercat să preîntâmpine o anumită ”rezervă” din partea colegilor săi în pregătirea unor proiecte comune cu Academia. Prin urmare, s-a înscris la acest doctorat pentru a putea împărtăşi colegilor din Politehnică realităţile întâlnite la viitorul partener.

În ceea ce priveşte doctoratul de la Politehnică, Costoiu a invocat faptul că a dorit să evite situaţia ”anormală” de a susţine teza într-o instituţie în care ajunsese să deţină o funcţie de conducere.

Protejat al fostului ministru Ecaterina Andronescu, profesor la aceeaşi instituţie de învăţământ superior, Mihnea Cosmin Costoiu a fost ales rector al Universităţii Politehnice din Bucureşti pentru mandatele 2012-2016, 2016-2020, 2020-2024 și 2024-2028. Din 2012 este senator PSD, iar între 2012 şi 2014 a ocupat poziţia de Ministru Delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică în Guvernul Ponta.

Guvernul GERMANIEI acționează pentru relansarea economiei /Friedrich Merz: „Vrem să deblocăm potențialul de investiții”

0

Guvernul Friedrich Merz a prezentat, luni, măsuri pentru stimularea investițiilor în Germania, în cadrul eforturilor de relansare a activităților economice, afectate de prețurile mari la energie și de litigiile comerciale cu Statele Unite.

Cancelarul Friedrich Merz vrea atragerea de capital privat pentru investiții în sectorul public. Inițiativa ”Fabricat în Germania” a fost prezentată cu ocazia unei reuniuni cu reprezentanții mediilor de afaceri, desfășurată la Berlin.

”Peste 60 de firme au pregătit investiții de peste 600 de miliarde de euro pentru următorii trei ani, pentru perioada 2025-2028. Aceste lucruri arată că este vorba de una dintre cele mai mari inițiative de investiții pe care Germania le-a avut în ultimele decenii. Vrem să deblocăm potențialul de investiții, inclusiv prin atragerea unor investitori internaționali”, a declarat Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, conform site-ului Tagesschau.de.

”Stimulăm potențialul de creștere economică. Sunt necesare o serie de reforme structurale”, a declarat Friedrich Merz, conform publicației WirtschaftsWoche.

”Avem nevoie de un guvern care să acționeze în viteză în sensul creșterii economice și a competitivității”, a declarat Christian Sewing, directorul companiei Deutsche Bank.

”Este vorba de o nouă formă de colaborare între economie și sfera politică”, a afirmat, la rândul său, Roland Busch, directorul companiei Siemens.

Economia Germaniei este subperformantă, din cauza tarifelor mari la energie și a conflictului comercial cu Statele Unite, care afectează exporturile. Mediile de afaceri solicită flexibilizarea reglementărilor, pentru a permite intensificarea activităților economice.

Foto: Profimedia

Video: Tagesschau.de

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Zeci de țări occidentale cer oprirea imediată a conflictului dintre Israel și Hamas /„Războiul din FÂȘIA GAZA trebuie să se oprească acum”

VIDEO Aviația militară israeliană a atacat din nou poziții HUTHI din Yemen /„Israelul va opri orice tentativă de reconstruire a infrastructurii teroriste”

ANALIZĂ Die Welt, cu ocazia vizitei lui Nicușor Dan în GERMANIA /Test dur pentru noul președinte al României, pe fondul crizei politice și al influenței ruse

Polonia pregătește un ghid de supraviețuire în caz de război sau dezastru natural

0

Autoritățile poloneze lucrează la elaborarea unui ghid destinat populației, care oferă instrucțiuni clare despre cum să reacționeze în situații de urgență precum un conflict armat sau un dezastru natural. Inițiativa vine în contextul îngrijorărilor tot mai mari legate de securitatea regională, alimentate inclusiv de războiul din Ucraina.

Polonezii pregătiți pentru razboi sau dezastre naturale/FOTO:EPA/EFE

Broșura, intitulată „Ghid de siguranță”, are 40 de pagini și va conține sfaturi despre cum se poate obține apă potabilă, ce trebuie făcut în timpul unor raiduri aeriene sau pene de curent, precum și cum pot fi identificate adăposturile antiaeriene. Este prima campanie publică de acest tip derulată în Polonia în ultimele decenii, a precizat Ministerul de Interne într-o declarație pentru agenția Reuters.

Premierul polonez Donald Tusk a avertizat în repetate rânduri că amenințarea unui război de amploare nu mai este una teoretică, în special pe fondul conflictului prelungit din Ucraina și al acuzațiilor privind sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare atribuite Rusiei.

Moscova a negat constant că ar desfășura astfel de acțiuni împotriva statelor occidentale și afirmă că nu intenționează să inițieze un conflict cu NATO.

„Războaiele nu se câștigă doar pe linia frontului. Exemplul Ucrainei arată foarte clar acest lucru,” a declarat Robert Klonowski, director adjunct în Ministerul de Interne de la Varșovia.

Ghidul avertizează că, în cazul unei crize majore, aprovizionarea cu alimente, medicamente sau combustibil ar putea deveni incertă.

Versiunea digitală a ghidului va fi disponibilă începând cu luna septembrie, în limba polonă, urmând să fie tradusă ulterior în engleză și ucraineană. Ministerul intenționează, de asemenea, să publice ediții adaptate pentru copii, persoane cu deficiențe de vedere și să distribuie versiuni tipărite către toate cele 14 milioane de gospodării din țară.

Polonia, stat membru al NATO care se învecinează cu Ucraina, Rusia și Belarus, s-a remarcat în ultimii ani ca un susținător vocal al consolidării capacităților de apărare ale alianței. Guvernul de la Varșovia a anunțat că în 2025 va aloca 4,7% din produsul intern brut pentru sectorul apărării – unul dintre cele mai mari procente din cadrul NATO.

Incident aviatic la Minot, Dakota de Nord. Un avion de pasageri, manevră bruscă la aterizare, pentru a evita coliziunea cu un bombardier B-52

0

Un avion de pasageri care se pregătea să aterizeze pe aeroportul din Minot, Dakota de Nord, a fost nevoit să execute o manevră de evitare în ultimul moment, după ce în calea sa a apărut un bombardier strategic B-52 al Forțelor Aeriene americane. Incidentul, relatat de compania aeriană SkyWest și confirmat de pasageri, readuce în atenție problema coordonării între traficul civil și cel militar în spațiul aerian comun.

Bombardier B 52/FOTO:X

Zborul SkyWest 3788, operat ca legătură regională pentru Delta Airlines pe ruta Minneapolis–Minot, fusese autorizat pentru aterizare de către controlul de trafic aerian vineri, 19 iulie. Potrivit companiei, „pilotul a efectuat o manevră de tip go-around după ce un alt aparat de zbor a devenit vizibil pe traiectoria aeronavei comerciale”. În termeni tehnici, manevra presupune întreruperea procedurii de aterizare și reluarea zborului pentru o nouă apropiere.

În spațiul aerian al Minot se desfășura în acel moment un zbor demonstrativ al unui bombardier B-52, parte din festivitățile Târgului de Stat al Dakotei de Nord. Orașul găzduiește atât un aeroport civil internațional, cât și una dintre cele mai importante baze ale Forțelor Aeriene americane, ceea ce face ca partajarea spațiului aerian să fie delicată, dar supusă unor protocoale stricte.

Pilotul: „Nu ne-a anunțat nimeni”

Într-un clip video postat pe Instagram de o pasageră, pilotul se adresează calm celor aflați la bord, explicând că a fost nevoit să execute o „manevră agresivă” pentru a evita o coliziune și că „nimeni nu ne-a informat” despre prezența bombardierului în zonă. Pasagerii, deși vizibil afectați, au aplaudat la finalul mesajului, un reflex tipic în situații de risc evitate.

Datele de urmărire a zborului, analizate de The Washington Post, arată că avionul SkyWest a efectuat o virare bruscă spre dreapta în apropierea aeroportului și a crescut din nou altitudinea, într-un tipar clasic de go-around. În același timp, bombardierul B-52 era angajat într-o serie de traiectorii eliptice deasupra orașului, indicând o posibilă suprapunere de coridoare aeriene.

Forțele Aeriene nu au oferit detalii precise privind altitudinea și poziția B-52-ului în momentul incidentului, dar au declarat că „analizează circumstanțele” și colaborarea cu autoritățile civile din Minot.

„Am văzut doar iarbă pe geam”

Pentru Monica Green, pasageră aflată în avionul comercial, momentul a fost tulburător: „Avionul s-a înclinat brusc… m-am uitat pe geam și vedeam doar iarbă, nu mai vedeai orizontul. A fost un moment de panică”, a declarat aceasta pentru NBC News.

Deși incidentul nu s-a soldat cu victime, el este relevant într-un context mai amplu. În ianuarie, o tragedie aviatică produsă în apropiere de aeroportul Reagan din Washington, în care un elicopter militar Black Hawk a intrat în coliziune cu un avion de linie, a dus la moartea a 67 de persoane. Acea catastrofă a generat o anchetă la nivel federal privind coordonarea între zborurile militare și civile în spațiile aeriene comune.

În cazul de față, lipsa de informare invocată de echipajul SkyWest ridică întrebări privind comunicarea dintre turnul de control, baza militară și operatorii de zbor comercial. Deși procedurile de zbor militar și cele comerciale sunt, teoretic, bine delimitate, evenimentele de tip show aerian sau exercițiu special pot aduce zonele de risc mai aproape decât s-ar anticipa.

Pe fondul intensificării zborurilor militare demonstrative, inclusiv în spațiile aeriene aglomerate, experții în aviație civilă avertizează că standardele de siguranță trebuie nu doar menținute, ci și revizuite periodic, în funcție de noile realități operaționale.

Cum vrea Rogobete să dea o „lecție de umanitate” medicilor: „Vom reuși prin sancțiuni. În niciun sistem din lume, lucurile nu merg bine de la sine”

0

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță „sancțiuni” împotriva medicilor care nu vor învăța să ofere „o lecție de umanitate” pacienților. Acesta a dezvăluit că lucrează la un pachet de acte normative prin care unitățile sanitare vor fi obligate să transmită pacienților acest formular.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete FOTO: FB

„Nu putem cere respectul sau încrederea pacienților, decât dacă vom face primul pas. Mă refer la modul în care anumiți colegi se comportă cu pacienții și aparținătorii acestora. Această reformă nu costă nimic. Vorbim de reforme care pun o anumită presiune pe buget, dar vorbim și de multe reforme care nu costă nimic”, a declarat ministrul Sănătății, la Antena 3. 

Întrebat despre cum va da această „lecție de umanitate” personalului medical, Rogobete a răspuns: „prin sancțiuni”. 

„În niciun sistem din lume, lucrurile nu merg bine de la sine”, a afirmat ministrul.

Acesta a anunțat că vor fi schimbați indicatorii de performanță pentru medici și pentru șefii de secție.

„Acești indicatori, în special pentru secții, și pentru șeful de secție, vor monitoriza și măsura feedback-ul pacientului, părerea pacientului, care în momentul de față nu este cuantificată. (…) Mă interesează să știu dacă pacienții internați în spitalele din România suferă de durere în spitale. Suntem în anul 2025, avem o industrie farmaceutică și o tehnologie atât de dezvoltată, încât niciun om, niciun pacient nu ar trebui să sufere de durere într-un spital public”, a spus Rogobete.

Ministrul Sănătății a mai subliniat că, în opinia lui, comunicarea cu pacientul „lipsește cu desăvârșire la facultățile de medicină”. 

Cum a moștenit un român în mod suspect casa de 375.000 de lire a unei bătrâne din Londra pe care nu a cunoscut-o niciodată

0

O investigație realizată de presa internațională scoate la iveală o poveste controversată din Londra, unde un român a moștenit în mod suspect locuința unei bătrâne britanice în vârstă de 90 de ani pe care nu o cunoștea.

Vecinii bătrânei nu au auzit niciodată de Aurel Mezei și nu știau că ar fi cunoscut-o. FOTO:Facebook

Eileen Holland, fostă profesoară, trăia singură de peste 40 de ani într-o casă din vestul Londrei. Fără copii sau rude apropiate, femeia se baza pe ajutorul vecinilor pentru traiul de zi cu zi. A fost găsită decedată în octombrie 2019, iar moartea sa nu a fost considerată suspectă, relatează Daily Mail.

Poliția a ridicat atunci singurul set de chei al locuinței. Cum nu a existat un testament cunoscut, proprietatea a fost inclusă pe lista de bunuri vacante, urmând să revină statului britanic.

Testament apărut „ca din senin”

La aproape patru ani de la deces, un grup de bărbați a apărut la casă, susținând că au găsit un moștenitor. Aveau și un testament – datat chiar de ziua de naștere a bătrânei, 24 februarie 2019 – în care aceasta lăsa 2.000 de lire Fundației Britanice a Inimii, 1.000 de lire pentru World Wildlife Fund, iar restul averii „în totalitate” lui Aurel Mezei, un român din Baia Mare.

Niciun vecin nu auzise vreodată acest nume, iar bărbatul nu a fost văzut în zonă nici în timpul vieții bătrânei Holland, nici la înmormântare. 

La două săptămâni de la obținerea moștenirii, Aurel Mezei a înființat o firmă imobiliară – Uxbridge Property Investments Ltd. Un vecin suspectează că locuința a fost găsită pe lista proprietăților fără moștenitori și că „testamentul a fost antidatat, iar acest român introdus artificial ca beneficiar”.

Ferma de cannabis și o vânzare fulgerătoare

Pe 18 iunie 2024, poliția a fost chemată din nou, după ce localnicii au semnalat prezența a șase bărbați suspecti în casă. Cinci au fugit, dar unul a fost arestat. În locuință, poliția a descoperit o fermă completă de cannabis. Suspectul găsit a fost amendat după ce a pledat vinovat pentru implicare în producția de droguri.

În mai puțin de două luni, Aurel Mezei a vândut casa cu 375.000 de lire unui dezvoltator britanico-indian din Leicester. La vânzare, Mezei a furnizat o copie a testamentului, certificatul de deces și actul de succesiune.

O sursă din agenție a declarat că locuința era într-o stare atât de proastă încât nu a putut fi fotografiată pentru anunțul de vânzare.

Testamentul ridică mari semne de întrebare

Potrivit legii britanice, un testament trebuie semnat în fața a doi martori adulți, în deplină cunoștință de cauză. În cazul lui Eileen Holland, ambii martori erau decedați în momentul în care testamentul a apărut. Niciunul nu avea vreo legătură cunoscută cu bătrâna.

Unul dintre martori a fost descris greșit în document drept electrician, deși în realitate fusese avocat. Celălalt martor, Nelly Andersen, o fostă directoare într-o firmă internațională de PR, era încă în activitate la data presupusă a semnării și a murit abia în 2021. Sora ei a declarat că „Nelly nu a semnat niciodată vreun document în legătură cu această persoană sau această casă.”

Daily Mail a comparat semnăturile de pe testament cu cele din documente oficiale și a constatat că nu coincid.

Rudele cer anchetă

Casa a fost scoasă la vânzare cu 730.000 de lire, dar o investigație a Registrului Funciar a blocat tranzacția. Acum este din nou „sub ofertă”, la 600.000 de lire – puțin peste media străzii, estimată la 550.000 de lire.

Jeff Barnes, în vârstă de 64 de ani, este unul dintre puținii veri ai lui Eileen Holland: „Este clar pentru mine că avem de-a face cu o escrocherie. E revoltător că acest individ a putut fenta sistemul. Sper că autoritățile îl vor trage la răspundere.”

Ilie Bolojan spune că doar 35% dintre proiectele programului Anghel Saligny ar urma să continue: „Am cheltuit mai mult decât ne-am angajat”

0

Premierul Ilie Bolojan a explicat că doar 35% dintre proiectele pe Anghel Saligny ar urma să continue în acest an. Autoritățile și constructorii au fost anunțați să-și pună lucrările în siguranță.

Premierul Ilie Bolojan Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Există un număr important de investiții începute pe bugetul național. Aceste investiții au avut anul acesta o sumă alocată. Această sumă este aproape în totalitate consumată. Cum noi, în primele șase luni, am cheltuit mai mult decât ne-am angajat, și am încasat mai puțini bani decât am gândit că vom încasa, nu avem de unde să mai alocăm sume suplimentare importante pentru a dubla practic alocările care au fost consumate în primele șase-șapte luni”, a precizat Ilie Bolojan, luni seara, la B1 TV.

Premierul a precizat că au fost autoritățile și constructorii au primit notificări ca să-și pună lucrările în siguranță, „ca să nu se degradeze ceea ce s-a făcut”, potrivit prevederilor locale, atunci când nu mai există sursă de finanțare. Acesta a afirmat că s-a luat decizia ca proiectele pe drumuri, care sunt realizate într-un stadiu de 80%, și investițiile în apă, canal și gaz, care au trecut de peste 40%, vor continua.

În același timp, făcând o analiză de capacitate de a mai găsi totuși niște finanțări din interiorul Ministerului Dezvoltării, prin care se derulează aceste proiecte, să putem continua proiectele care sunt într-un stadiu avansat de execuție și, la propunerea ministerului, s-a luat această decizie ca proiectele pe drumuri, care sunt într-o proporție de 80% deja realizate, să fie continuate ca să putem finaliza ceva anul acesta, iar la componenta apă, canalizare și gaz cele care sunt deci într-o fază de peste 40%”, a adăugat el.

Ce se întâmplă cu proiectele suspendate

Bolojan a afirmat că doar 35% din proiectele pe programul Anghel Saligny vor continua în 2025.

Dacă ar fi să intersectăm aceste proiecte, ar însemna că 35% din proiectele pe Anghel Saligny ar urma să continue. Am procedat atât legal pentru că nu mai erau finanțări, dar și făcând o prioritizare  care se bazează pe graficul de realizare, cu cât am realizat mai mult, cu atât le putem termina, le continuăm pe acelea. Ce vom face? Indiferent cine este în guvernare nu mai există posibilitatea să continue aceste proiecte la sumele care au fost contractate fără să se gândească nimeni că era nevoie de o eșalonare”, a mai spus premierul.

Urmează să se facă o prioritizare a acestor investiții.

În a doua jumătate a anului vom prioritiza aceste proiecte și până la final vom lua câteva decizii guvernamentale și în coaliție, care vor fi criteriile de prioritizare în funcție de domeniul în care sunt aceste proiecte, în funcție de stadiul acestor lucrări, în funcție, posibil, de cofinanțarea pe care o poate acorda o autoritate locală sau de alte mecanisme financiare care țin însă de lucruri care nu ne afectează în continuare deficitul”, a precizat acesta.

Premierul Ilie Bolojan consideră că abia în 2027 sau 2028 se poate crește, din nou, bugetul pentru proiectele din Anghel Saligny pentru ca ele să fie finalizate.

De anul viitor vor fi eșalonate aceste proiecte care sunt începute, dar cu siguranță nu cu o sumă foarte mare pentru că este anul în care este nevoie să închidem finanțările prin fonduri europene din PNRR. Aceste finanțări, o parte dintre ele, intră tot la deficit. După ce se închid, 2027-2028 sunt ani în care se poate crește din nou bugetul pe aceste proiecte de tip Anghel Saligny”, a susținut Bolojan.

PSD se opune suspendării acestor proiecte

Tot luni, 21 iulie,  Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a afirmat că social democrații nu sunt de acord cu tăierea celor aproximativ 2.700 de investiții „în apă, canal, gaz și drum”.   

Șeful PSD a precizat că hârtia, plecată de la Ministerul Dezvoltării către autoritățile locale, privind suspendarea investițiilor până la sfârșitul anului, a venit după conferința de presă a premierului, susținută vineri, 18 iulie, în care a prezentat măsurile privind administrația locală. Grindeanu acuză că măsura nu a fost luată în coaliție.

Lucrurile care au deranjat au fost cele legate de investiții. Vorbim de 2.700 de investiții ale autorităților locale în apă, canal, gaz și drumuri, investiții care în momentul ăsta sunt înghețate. Această măsură prin care a înghețat aceste proiecte a fost făcută așa, pe final de săptămână. Știți, cum erau pe vremuri arestările alea de vineri seară! Sunt lucruri care nu pot fi așa gestionate. Trebuie discutate în coaliție”, a afirmat Sorin Grindeanu.  

Grindeanu, acuzații grave de trafic de influență la Guvern: „Există un grup informal de consilieri din privat care au interesul inclusiv de a falimenta companii de stat”

0

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, lansează acuzații grave la adresa unui presupus grup informal din cadrul Guvernului, despre care susține că ar comite fapte de trafic de influență, având ca scop inclusiv falimentarea unor companii de stat. Grindeanu avertizează că va depune plângere oficială dacă activitatea acestui grup nu va înceta.

Grindeanu a criticat deciziile Guvernului condus de Ilie Bolojan. FOTO: Mediafax/Alexandru Dobre

„Există un grup de lucru, informal, de consilieri din privat, la Guvern, pe afaceri, care face trafic de influență, este ilegal. Nu ai voie sa ai un astfel de grup. Acei oameni au interesul inclusiv de a falimenta companii de stat. Eu voi face plângere la statul român, dacă nu o sa înceteze”, a declarat liderul PSD luni, 21 iulie, într-o discuție cu jurnaliștii la Parlament.

Până la această oră, nu există o reacție oficială a Guvernului sau a premierului Bolojan privind acuzațiile de trafic de influență sau existența unui grup informal de consilieri privați.

Declarațiile vin în contextul în care Grindeanu a criticat deciziile Guvernului condus de Ilie Bolojan, mai ales în legătură cu înghețarea fondurilor pentru programul Anghel Saligny, un subiect sensibil pentru baronii locali ai PSD.

„Această măsură prin care ai înghețat aceste proiecte a fost făcută așa, pe final de săptămână, cum se făceau pe vremuri arestările de vineri seara. Sunt lucruri care nu așa pot fi gestionate așa. Trebuie să fie discutate în Coaliție”, a spus Grindeanu.

Atac direct la PNL și USR: „Ciumpalacii să se calmeze”

Liderul interimar al PSD a reacționat și la comentariile venite din partea unor reprezentanți ai PNL și USR, care au sugerat că PSD se opune reformelor pentru că ar pierde „privilegii” în consiliile de administrație ale companiilor de stat.

„Am văzut tot felul de ciumpalaci care ies și ne spun: „de aia vrea să iasă PSD, fiindcă se reduc indemnizațiile în Consiliile de Administrație, se fac restructurări”. Uitați-vă la mine: Vă asigur că PSD este partener în tot ce înseamnă aceste reduceri în membri în Consilii de Administrație. Asta e o chestiune pe care nu o discutăm”, a declarat Grindeanu.

„Vreau să se calmeze. Nu despre abordări de tipul acesta vorbim”, a completat el.

China vrea să construiască cea mai mare HIDROCENTRALĂ din lume. Anunțul proiectului stimulează bursele, însă atrage critici din partea țărilor vecine

0

Cel mai mare proiect hidroelectric din lume este situat în amonte pe fluviul Yarlung Zangbo, care izvorăște din Tibet, și are un cost estimat de cel puțin 170 de miliarde de dolari.

Noua hidrocentrală va depăși ca mărime Barajul celor Trei Defileuri, considerat actualmente cea mai mare construcție de acest tip din lume. Realizarea sa a durat aproape două decenii și a generat aproape un milion de locuri de muncă, însă în același timp, a strămutate un număr similar de persoane, potrivit datelor guvernamentale redate de Reuters.

Situat pe marginea estică a Platoului Tibetan, noul proiect are un potențial hidroenergetic imens, deoarece o secțiune a râului curge în cădere de la 2.000 de metri pe o distanță de 50 km. Ca și capacitate de producție, se estimează că va realiza aproape 300 de miliarde de kilowați-oră anual, similar cu nivelul de electricitate consumată de Marea Britanie anul trecut.

„Acest proiect atrage investiții puternice și va genera venituri consistente la bugetul de stat atunci când se va finaliza: 120 de miliarde de yuani (echivalentul a circa 17 miliarde de dolari) anual. Lucrările vor fi gata în următorul deceniu”, transmite premierul chinez Li Qiang.

Anunțul demarării lucrărilor a fost bine primit de piețele de de capital, care au reacționat imediat. Văzut drept o dovadă de stimulare economică, prețurile acțiunilor și randamentele obligațiunilor din sectorul hidroenergetic au crescut brusc.

Cum s-au comportat bursele

Indicele CSI Construction & Engineering (.CSI399995) a crescut cu până la 4%, atingând maximul ultimelor șapte luni. De asemenea, Power Construction Corporation of China (601669.SS) și Arcplus Group PLC (600629.SS) au crescut cu 10%.

Acțiunile Hunan Wuxin Tunnel Intelligent Equipment Co (835174.BJE), listată la Beijing, care vinde echipamente de foraj pentru realizarea de tuneluri, au crescut cu 30%.

Producătorul de ciment Xizang Tianlu Co Ltd (600326.SS) și Tibet GaoZheng Explosive Co (002827.SZ), producător de materiale explozibile civile, au crescut ambele cu 10%.

„Proiectul stimulează cererea de echipamente și materiale de construcții. Barajul va ajuta la satisfacerea cererii de energie din Tibet și restul Chinei, fără a avea un efect major asupra rezervelor de apă din aval sau asupra mediului. Lucrările vor fi terminate în jurul anului 2030”, susțin autoritățile chineze.

Țările vecine contestă proiectul

India și Bangladesh și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pe care această construcție le va avea asupra milioanelor de oameni din aval. Odată ce trece în India, Yarlung Zangbo este cunoscut drept Brahmaputra și joacă de milenii un rol esențial în viața comunităților aflate înspre gura de vărsare, aflată în Bangladesh.

De asemenea, ecologiștii au avertizat că impactul asupra mediului va fi unul profund.

„Barajul va afecta ireversibil ecosistemele aflate în aval. De asemenea, modificarea debitului va lovi puternic activitățile economice de care depind milioane de oameni din India și Bangladesh”, susțin ONG-urile bazate pe probleme de mediu.

RECOMANDAREA AUTORULUI

Bogdan Ivan: Energia hidro este una dintre cele mai eficiente, ieftine și verzi surse de energie

Fața nevăzută a dezastrului de la PRAID. Cine este miliardarul implicat în aducerea castorilor care au blocat lucrările pentru devierea pârâului Corund

Diplomație cu votcă. Cum a ajuns un apropiat al lui Trump să negocieze cu Lukașenko, „ultimul dictator al Europei”

0

Într-o dimineață de iunie, pe drumurile împădurite din vestul Belarusului, un autocar transporta 14 deținuți politici – printre care și disidentul Serghi Tihanovski – către o destinație necunoscută. Cu fețele acoperite și însoțiți de ofițeri ai serviciului de securitate belarus, KGB, unii dintre prizonieri se temeau că vor fi executați.

Disidenți belaruși eliberați în urma demersurilor negociatorului lui Donald Trump/FOTO:Profimedia

La capătul drumului, în apropierea graniței cu Lituania, s-au trezit în fața unui necunoscut care le-a spus: „Președintele Trump m-a trimis să vă duc acasă.” Era John Coale, avocat al președintelui american Donald Trump, devenit recent emisar special într-o inițiativă diplomatică neoficială cu Belarus.

Gestul de clemență al regimului Lukașenko – o surpriză într-un stat unde represiunea a fost regula ultimilor ani – a venit pe fondul unei tentative prudente de apropiere între Minsk și Washington, într-o epocă în care diplomația americană pare să fie redefinită prin relații personale mai degrabă decât prin canale instituționale.

De la procese anti-tabac la negocieri în Palatul Independenței

John Coale, în vârstă de 78 de ani, este departe de profilul clasic al diplomatului. Avocat cunoscut din bătăliile împotriva industriei tutunului în anii ’90, a oscilat politic între Partidul Democrat și susținerea unor figuri republicane precum Sarah Palin sau, mai recent, Donald Trump. În 2021, conducea un proces împotriva companiilor de tehnologie, acuzându-le de cenzură în numele președintelui.

În aprilie anul acesta, Coale a fost solicitat de Departamentul de Stat să se deplaseze la Minsk pentru o întâlnire discretă cu Aleksandr Lukașenko. „Au spus că trebuie să-l <>. Să mă împrietenesc cu el. Așa că exact asta am făcut”, a declarat Coale ulterior într-un interviu.

Întâlnirea a avut loc la Palatul Independenței, sediul monumental al președinției belaruse, o clădire de dimensiuni impresionante, simbol al suveranității statului într-un moment în care Belarus este tot mai dependent de Moscova. După ani de represiune și izolare internațională, Lukașenko a părut dornic să semnaleze o deschidere spre Vest — dar cu propriile condiții.

Printre acestea: reluarea unor relații pragmatice cu administrația Trump, în care canalele oficiale ale diplomației americane sunt adesea ocolite în favoarea unor emisari cu legături personale directe cu președintele.

Diplomație cu votcă și dosare sensibile

Prânzul oficial s-a prelungit ore în șir. Votca – marca personală a lui Lukașenko – a fost nelipsită. „Am băut două pahare, m-am abținut de la al treilea”, a povestit Coale. Pe parcursul mesei, discuțiile au fost mai degrabă informale. Nu s-a vorbit prea mult despre geopolitică. Dar, spune Coale, „relația s-a închegat”. Iar câteva ore mai târziu, autoritățile belaruse au predat un cetățean american — Iuras Ziankovici, reținut anterior în Moscova sub acuzația de tentativă de lovitură de stat.

Această „diplomație personalizată” — în care loialitatea față de Trump pare a fi o monedă mai eficientă decât experiența diplomatică clasică — este emblematică pentru modul în care funcționează politica externă americană în al doilea mandat Trump. Unii critici invocă lipsa de expertiză a emisarilor săi. Alții observă, mai pragmatic, că aceste figuri beneficiază de un avantaj esențial: accesul direct la cel care decide cu adevărat.

Deținuți folosiți ca monedă de schimb

Eliberarea celor 14 deținuți politici în luna iunie, printre care și Siarhei Țihanouski — soțul liderului opoziției aflate în exil, Svetlana Țihanovskaia — a venit pe fondul unei serii de contacte discrete între emisarii americani și autoritățile de la Minsk. Deținuții, majoritatea cu legături externe, erau considerați de organizațiile pentru drepturile omului prioritari pentru eliberare.

Pentru Svetlana Țihanovskaia, vestea a venit în mod neașteptat. Se afla în drum spre Vilnius, când a primit un telefon: „Sunt liber,” i-a spus soțul ei, după peste doi ani fără nicio formă de comunicare.

De partea cealaltă, Lukașenko speră să capitalizeze gestul umanitar pentru a-și recâștiga relevanța diplomatică. Potrivit unor analiști de la Carnegie Endowment, liderul belarus încearcă să se repoziționeze ca mediator în conflictul ruso-ucrainean, mizând pe dorința lui Trump de a livra o victorie diplomatică rapidă.

O „victorie” simbolică, într-un context geopolitic complicat

Belarus nu este însă Elveția. Deși se joacă de ani de zile cu Estul și Vestul, Lukașenko este tot mai dependent de sprijinul Moscovei, în special după ce Belarus a permis utilizarea teritoriului său pentru invazia rusă în Ucraina din 2022.

Oricât de mult ar încerca Washingtonul să obțină concesii, realitatea este că distanțarea Minskului de Kremlin rămâne improbabilă. „Lukașenko vrea să vorbească cu cei mari. Asta, în sine, e o miză pentru el,” afirmă politologul Artiom Șraibman. Dar libertatea de mișcare a liderului belarus este tot mai îngustă.

Coale, între timp, pare să rămână fidel obiectivului său limitat: „Eu mă gândesc dacă mai pot scoate niște oameni din închisoare. Dacă ceea ce fac ajută acest scop, restul nu mă interesează,” a spus el pentru politico.com.

Primarul Chișinăului, interzis în România și spațiul Schengen, amenință că o va da în judecată pe Oana Țoiu

0

Ion Ceban, edilul pro-rus al Chișinăului, interzis în România și spațiul Schengen, amenință că o va da în judecată pe Oana Țoiu, indignat de declarațiile acesteia făcute în contextul măsurii restrictive emise pe numele său.

Ion Ceban vrea să o dea în judecată pe Oana Țoiu. FOTO: Facebook

„Am văzut declarațiile halucinante, aș spune, ale ministrei de Externe a României în privința mea. Declarații noi în acest sens, că nu trebuie să dea explicații, ceea ce confirmă încă o dată faptul că este o comandă politică la mijloc. Iar restul declarațiilor, afirmațiilor pe care le-a făcut dumneaei la un post de televiziune, sunt pur și simplu absurde. Nu corespund realității, ca să nu mai vorbim de calea diplomatică și de orice protocol încălcat în această privință. I-am rugat pe colegii de la Departamentul Juridic să vedem cum se poate acționa în instanță pentru prostiile și manipulările, de-a dreptul halucinante, pe care le-a spus în spațiul public”, a spus Ion Ceban în timpul ședinței săptămânale a Primăriei Chișinău.

Declarațiile șefului diplomației române

Săptămâna trecută, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a afirmat că edilului Chișinăului, Ion Ceban, i s-a interzis accesul în România și spațiul Schengen din cauza legăturilor cu Rusia. 

,,În cazul domnului Ceban, pentru că este singurul nume public despre care pot vorbi există de multă vreme documentate legături complicate ale dumnealui cu reprezentanți ai Federației Ruse. Pentru România este extrem de important ca acest tip de influență să fie limitată pe teritoriul nostru, mai ales că noi avem un număr foarte mari de cetățeni care sunt și cetățeni români, și cetățeni ai Republicii Moldova. Este o decizie care a fost luată din rațiuni care țin de siguranța națională, decizia de a nu permite accesul pe teritoriul României are drept efect direct decizia de a nu permite accesul pe teritoriul spațiului Schengen”, a mai afirmat Oana Țoiu. 

Oficialul a ținut să vină cu precizări privind măsura restrictivă.

 ,,Nu este o măsură pe care a luat-o Ministerul Afacerilor Externe direct pentru că nu ține de competența noastră acest tip de monitorizare și acest tip de decizie pe siguranța națională. Este o decizie care pornită din aceste rațiuni de siguranță națională. Însă Ministerul Afacerilor Externe este un partener important în acest proces și pentru noi este foarte important atât cât ține de noi și celelalte ministere să ne asigurăm că limităm acest tip de riscuri de influență și de prezență pe teritoriul nostru”, a conchis ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, în timpul unui interviu pentru RFI. 

Ion Ceban, edilul Chișinăului, a transmis replica sa printr-un mesaj video postat pe internet.

,,Acest tip de legături complicate nu există și ei cunosc acest lucru, iar ca dovadă a faptului există oameni: politicieni atât în România, cât și în Republica Moldova, în statele UE care nu au neapărat legături complicate dacă este să vorbim în terminologia dumneaei, dar au aceste legături deschise și nu li se întâmplă nimic”, a spus Ion Ceban. 

La câteva zile după declarațiile lui Ion Ceban, Oana Țoiu a afirmat că Bucureștiul nu are obligația de a oferi explicații privind interdicția acestuia de a intra în România, întrucât edilul nu este cetățean român.

„România nu este datoare domnului Ceban, pentru că domnul Ceban nu este un cetăţean român, e improbabil că va putea vreodată fi, nu este un cetăţean al Uniunii Europene şi este dreptul nostru de a acorda sau nu acces pe teritoriul nostru (…) Este dreptul României, este dreptul Uniunii Europeane, nu a fost contestat de niciun alt stat membru în acest moment. Odată cu interdicţia accesului domnului Ceban şi altor doi cetăţeni moldoveni pe teritoriul României, este o interdicţie care se extinde la întreg spaţiul Schengen”, a accentuat ministrul de Externe, Oana Ţoiu, la Antena 3,

Totodată, șefa diplomației române, Oana Țoiu a precizat că Ion Ceban va primi mai multe amănunte cu privire la măsura restrictivă la de la Serviciul Român de Informații (SRI).

„Este o întrebare pe care şi domnul Ceban a pus-o într-o adresă oficială. Va primi sigur răspuns de la instituţiile abilitate, în acest caz Serviciul Român de Informaţii, însă să fie foarte clar, nici nu există vreo datorie a României de a da toate detaliile pe care le deţine şi cred că este ceva lesne de înţeles pentru toată lumea, că atunci când vorbim de un potenţial pericol, vorbim şi de rezerva pe care instituţiiile o au în a transparentiza toate informaţiile pe care le deţin”, a adăugat șefa MAE. 

Trei moldoveni

În data de 9 iulie, reprezentanții Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) au anunțat că primarul Chișinăului, Ion Ceban, și alți doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen.

Potrivit presei, alături de Ion Ceban se află și controversata jurnalistă Natalia Morari, care a confirmat acest lucru. De asemenea, pe aceeași listă se regăsește și fostul premier comunist și lider al Partidului Viitorul Moldovei, Vasile Tarlev, care a declarat că nu comentează zvonuri și că așteaptă o confirmare oficială în acest sens.

Escrocheria „aur pe autostradă” revine în Germania. Trei români au fost prinși în flagrant. Pretindeau că se află în pană de combustibil

0

Trei români au fost prinși în flagrant la nodul rutier Greven de pe autostrada A1, în timp ce încercau să înșele șoferi cu așa-numita metodă „Autobahngold” (aur pe autostradă).

Poliția i-a prins pe cei trei români în flagrant FOTO: Arhivă, Adevărul

Cei trei, români cu vârste de 44, 30 și 18 ani, pretindeau că se află în pană de combustibil și încercau să convingă șoferii să le dea bani în schimbul unor bijuterii false din aur, scrie ziarul românesc.

Românii stăteau lângă ieșirea de pe A1 și le sugerau șoferilor că au rămas fără combustibil. În schimbul banilor, ofereau bijuterii pretinse din aur. Polițiștii i-au verificat și au constatat că aceștia aveau suficient combustibil și destul numerar asupra lor.

„BMW-ul lor era alimentat complet, iar asupra lor s-au găsit sume considerabile de bani”, au precizat polițiștii. 

Cei trei români au fost duși la secția de poliție pentru continuarea cercetărilor, iar asupra lor au fost confiscate bijuterii și telefoane mobile.

Ei sunt cercetați penal, iar cazul a fost preluat de secția de investigații criminale din Greven.

Poliția avertizează că astfel de escrocherii sunt frecvente în parcările și la nodurile de autostradă.

Refuzați în mod consecvent astfel de oferte, nu vă lăsați intimidați și sunați imediat la poliție.  Aurul și argintul se cumpără doar de la bijuterii sau comercianți de încredere!”, a transmis Poliția.

Ministrul Sănătății anunță noi schimbări: „În unele spitale sunt mai mulți șefi de secție decât pacienți”

0

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat luni, 21 iulie, într-o conferință de presă alături de premierul Ilie Bolojan, un amplu pachet de reforme în sistemul sanitar. Ministrul susține că măsurile sunt menite să elimine practicile nocive și să ofere pacienților acces la servicii medicale mai rapide și de calitate, fără costuri suplimentare.

Măsurile sunt menite să elimine practicile nocive, spune Rogobete. FOTO: captură video YouTube

Măsurile vizează eficientizarea utilizării resurselor, responsabilizarea managerilor de spitale, respectarea programului de lucru în spitalele publice și reorientarea pacienților către ambulatorii. De asemenea, se vor elimina transferurile nejustificate de pacienți către spitalele județene sau universitare, mai ales în afara orelor de program, pentru a optimiza utilizarea resurselor locale.

„Îmi e rușine în fața pacienților”

Ministrul a precizat că sistemul de sănătate are deja infrastructura necesară în multe locuri din țară, dar că există o ineficiență majoră în gestionarea fondurilor.

„Nu mi-a fost niciodată teamă să spun adevărul despre sistemul de sănătate – în schimb, îmi este rușine”, a declarat ministrul. „Îmi e rușine în fața pacienților care, deși avem un buget de 76 de miliarde de lei al CNAS, care a crescut constant în ultimii ani, sunt trimiși să cumpere Algocalmin. Banalul Paracetamol nu există în multe spitale.”

Rogobete a criticat și existența unor secții cu grad de ocupare sub 30% și a subliniat că „în unele spitale sunt mai mulți șefi de secție decât pacienți”, ceea ce înseamnă pierderi financiare mari. În același timp, ministrul a dat asigurări că „nu se pune problema reducerii personalului medical” și că obiectivul este redistribuirea eficientă a resurselor.

Ambulatoriul, cheia reducerii cheltuielilor inutile

Ministrul dorește mutarea investigațiilor de rutină, precum EKG sau ecografii, din secțiile de spitalizare în ambulatorii. „Există obiceiuri pe care le cunoaștem: pacienți mutați în zona de zi doar pentru a li se face un EKG sau o ecografie. Acest lucru ne costă foarte mult și reprezintă un flux în care se pierd foarte mulți bani. Reorientarea pacienților către ambulatoriu aduce beneficii atât sistemului, cât și pacientului, care este diagnosticat mai rapid.”

Reformă și în relația cu spitalele private

Ministerul va reduce contractele cu unitățile medicale private care oferă servicii în baza fondurilor CNAS, pentru a garanta accesul fără coplată și în sistemul public, și va încuraja dezvoltarea asigurărilor private de sănătate:

„Această măsură vine în sprijinul asigurărilor private de sănătate, pe care trebuie să le dezvoltăm. Vorbim despre ele de 20 de ani, dar nu s-a întâmplat nimic concret. Nu există niciun spital public care să aibă un contract cu o asigurare privată. Cred că orice sistem, dacă este gestionat prin monopol, nu poate fi eficient, de aceea, pe lângă CNAS, este necesar să dezvoltăm și asigurările private care să vină complementar serviciilor decontate.”

Spitale strategice, adaptate realității demografice

Nu în ultimul rând, spitalele vor fi reclasificate după un nou model, adaptat nevoilor actuale. Se vor înființa spitale strategice, capabile să răspundă rapid în cazuri de politraumă, AVC, infarct miocardic sau urgențe neonatale.

Spitale cu chirurgi, dar fără anesteziști

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a mai prezentat noi direcții ale reformei din sistemul medical, vizând combaterea fraudelor din spitale, reechilibrarea relației public-privat, eliminarea risipelor și reorganizarea serviciilor medicale în funcție de realitățile demografice și nevoile pacienților.

„Am ajuns în situația în care nu putem acoperi gărzi, avem spitale cu chirurgi, dar fără anesteziști, anesteziști fără chirurgi — o anomalie care ne costă zilnic miliarde în sistemul de sănătate”, a spus ministrul, menționând că sistemul nu poate susține financiar ideea ca „fiecare spital din România să aibă secție de neurochirurgie”. Rogobete cere reorganizarea rețelei sanitare pe principii funcționale.

Public versus privat: „Statul plătește nota complicațiilor generate în privat”

Una dintre cele mai ferme măsuri anunțate de ministru vizează cazurile în care pacienții încep tratamente în clinici private, dar ajung ulterior în spitale publice din cauza complicațiilor.

„Există cazuri în care pacienții încep tratamentul în unități medicale private, dar din motive medicale obiective se complică și sunt transferați în spitale publice. Aceste spitale investesc sume importante pentru recuperarea pacienților, însă aceste servicii nu sunt decontate corespunzător de către CNAS, iar complicațiile medicale nu sunt acoperite financiar de unitatea sanitară de unde a plecat pacientul. Pentru această problemă, propunem o măsură fermă, care va fi discutată intens, dar este absolut necesară: transferul responsabilității plății costurilor aferente situațiilor în care un pacient este externat dintr-o unitate privată și este reinternat în același tip de unitate, într-un interval de 48 de ore de la externare, într-o unitate sanitară publică. Responsabilitatea achitării costurilor acestor servicii va fi transferată către unitatea privată care a solicitat transferul sau care a determinat reinternarea pacientului în unitatea publică”, a explicat Rogobete.

Prin urmare, noua propunere: dacă un pacient este externat dintr-o unitate privată și reinternat într-un spital public în maximum 48 de ore, unitatea privată va fi obligată să suporte costurile tratamentului. Ministrul a recunoscut că măsura „va fi discutată intens, dar este absolut necesară”.

„Cum erau pe vremuri arestările”. Sorin Grindeanu atacă măsurile luate de Ilie Bolojan privind înghețarea investițiilor

0

Sorin Grindeanu, liderul PSD, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de măsuri populiste și de acțiuni de PR, care nu pot să ducă la reducerea deficitului.

Sorin Grindeanu Foto: Captură video PSD

El a menţionat că „dacă vorbim de actiuni doar de PR în care discutăm de preţul la apa minerală de la Guvern şi de şoferii pe care îi au unii şi alţii, da, poate pot fi reduşi şoferii, dar nu refacem deficitul”.

Mi se pare că trebuie să fie luate aceste lucruri, fără prea mari discuții, nu trebuie să faci o conferinţă de presă să anunţi că preţul la apa la Guvern este dublu. Trebuie să faci acţiuni structurale care să ducă la reducerea deficitului”, a explicat Grindeanu.

Grindeanu nu este de acord cu eliminarea funcției de viceprimar

Liderul interimar al PSD a mai declarat luni, despre reducerea posturilor de viceprimar, că o consideră tot o acţiune de PR. El arată că efortul bugetar este undeva în jur de 80 de milioane şi a susținut că şi pe vremea lui Ceauşescu exista viceprimar la orice primărie.

O altă chestiune legată de administraţia locală. Să ştiţi că efortul, de exemplu, că am văzut o idee cum că la primăriile sub 1500 de locuitori trebuie să reducem postul de viceprimar. Nu vă supăraţi pe mine, dar asta e o chestiune iarăşi pe care o înscriu la o acţiune de PR. Ştiţi care e efortul anual, la nivel de ţară? Undeva în jur de 80 de milioane. Ăsta este efortul. Şi pe vremea lui Ceauşescu exista viceprimar la orice primărie. Primar şi viceprimar. Nu aşa refaci deficitul. Nu cu chestiuni de acest tip refaci deficitul”, a spus Grindeanu.

El spune că nu este de acord cu eliminarea funcției de viceprimar. „Nu putem fi de acord cu așa ceva”.  

Sorin Grindeanu a precizat că sunt „companii, ministere, agenţii unde trebuie să existe aceste reduceri”, dar că acestea trebuie făcute în urma unei analize.

Eu văd şi noi vedem în această perioadă acţiuni de PR mai degrabă decât unele structurale, care se duc la reducerea deficitului”, a explicat el.

Cum vede Grindeanu colaborarea cu Bolojan

Grindeanu trasează o linie în ceea ce privește colaborarea cu Guvernul Bolojan: „Vom avea anumite reașezări care țin de justiție socială, de acestee pensii speciale, de indemnizații în consiliile de administrație, de reduceri…, unde suntem parteneri totali în a face aceste lucruri. Unde nu suntem parteneri este chestiunea legată de abordarea asta populistă, de PR, și pe de altă parte abordarea din birou. Eu nu pot să fiu de acord cu abordarea investițiilor din birou dacă nu discutăm fiecare investiție în parte, astfel răscăm să avem costuri mai mari decât ceea ce crede acum că se poate înlătura”.

Liderul PSD a mai afirmat că social democrații nu sunt de acord cu tăierea celor aproximativ 2.700 de investiții „în apă, canal, gaz și drum”. 

El acuză că hârtia, plecată de la Ministerul Dezvoltării către autoritățile locale, privind suspendarea investițiilor până la sfârșitul anului, a venit după conferinţa de presă a premierului, susținută vineri, 18 iulie, în care a prezentat măsurile privind administraţia locală. Grindeanu acuză că măsura nu a fost luată în coaliție.

Lucrurile care au deranjat au fost cele legate de investiții. Vorbim de 2.700 de investiții ale autorităților locale în apă, canal, gaz și drumuri, investiții care în momentul ăsta sunt înghețate. Această măsură prin care a înghețat aceste proiecte a fost făcută așa, pe final de săptămână. Știți, cum erau pe vremuri arestările alea de vineri seară! Sunt lucruri care nu pot fi așa gestionate. Trebuie discutate în coaliție”, a afirmat Sorin Grindeanu.

Noi măsuri împotriva celor care nu-și plătesc amenzile. Planuri propuse pentru administrația locală: reducerea personalului și a polițiștilor

0

Premierul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, au continuat luni, 21 iulie, consultările cu reprezentanții autorităților publice locale asupra pachetului de măsuri privind reforma administrației locale, aflat în pregătire la nivelul Guvernului.

Ilie Bolojan s-a întâlnit cu aleșii locali FOTO: captura youtube

Discuțiile s-au concentrat pe măsuri de eficientizare a activității administrației locale, precum: reducerea numărului de angajați, limitarea numărului de polițiști locali și evitarea suprapunerii atribuțiilor între Poliția locală și Poliția națională, precum și posibilitatea ca un funcționar public să își împartă norma de lucru între două sau chiar trei primării.

Un alt subiect important al consultărilor a vizat finanțarea din bugetul național a proiectelor derulate de comunitățile locale, discuțiile axându-se pe continuarea Programului guvernamental Anghel Saligny.

Potrivit Guvernului, a fost analizată creșterea capacității de finanțare a autorităților locale, în contextul descentralizării deciziilor și resurselor, precum și al implementării reformei privind impozitarea proprietăților – jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a prezentat o serie de măsuri cu impact direct asupra cetățenilor și comunităților, printre care: 

– Măsuri pentru reținerea la sursă a veniturilor persoanelor domiciliate într-o unitate administrativ-teritorială, în cazul neachitării obligațiilor față de bugetul local.

– Propunerea suspendării permisului de conducere în cazul neachitării amenzilor contravenționale rutiere în termen de 90 de zile de la comunicare. Restituirea permisului se va face doar după dovada achitării amenzilor restante.

– Condiționarea radierii unui autovehicul din circulație de prezentarea certificatului de atestare fiscală care să ateste stingerea tuturor datoriilor. Cumpărătorul va putea înscrie autovehiculul pe numele său doar dacă nu are datorii restante.

– Eliberarea autorizațiilor de construire doar pentru persoanele care și-au achitat taxele și impozitele locale, precum și amenzile contravenționale.

– Descentralizarea activității de autorizare a jocurilor de noroc, prin acordarea primăriilor a dreptului de a decide dacă permit sau nu desfășurarea acestei activități pe raza localității. Autoritatea locală va putea institui o taxă specială anuală, care va fi plătită de către operatorii licențiați”, au transmis reprezentanții Guvernului.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, ai Asociației Municipiilor din România și ai Asociației Comunelor din România au prezentat o serie de propuneri și argumente privind reforma administrației publice locale.

„Vom analiza propunerile dumneavoastră și vom face simulări, deoarece orice măsură trebuie atent cântărită în actualul context bugetar. Continuăm consultările pe această temă, pentru că obiectivul nostru comun este să venim cu un pachet de măsuri cât mai apropiat de ceea ce administrația publică are nevoie pentru a se reforma și a putea oferi servicii mai bune, la costuri mai reduse pentru cetățeni”, a declarat Ilie Bolojan.

Beijingul amenință să răspundă la decizia UE de a SANCȚIONA bănci și companii chineze

0

Ministerul Comerțului de la Beijing a reacționat la decizia Uniunii Europene de vineri de a impune sancțiuni împotriva mai multor bănci și companii chineze.

Ministerul Comerțului a anunțat luni că sancțiunile „afectează grav relațiile comerciale, economice și financiare” și că va lua măsurile necesare pentru „a proteja drepturile și interesele legitime ale firmelor și instituțiilor financiare chineze”.

Vineri, Uniunea Europeană a sancționat două bănci chineze și cinci companii cu sediul în China, ca parte a celei mai recente runde de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia Ucrainei.

Prima dată când bănci chineze sunt adăugate pe lista de sancțiuni europene după invadarea Ucrainei

Este pentru prima dată când bănci chineze sunt adăugate pe lista de sancțiuni europene după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, notează Bloomberg.

Băncile sancționate sunt Heihe Rural Commercial Bank și Heilongjiang Suifenhe Rural Commercial Bank, potrivit unui comunicat al Consiliului European.

Cele două bănci au fost adăugate pe lista de sancțiuni pentru că ar fi furnizat servicii de criptomonede care facilitau eludarea sancțiunilor, potrivit UE.

Anterior, UE propusese includerea celor două bănci pe o listă de instituții financiare care ar fi oferit asistență Moscovei „prin efectuarea de tranzacții sau prin furnizarea de finanțare a exporturilor pentru operațiuni comerciale” care eludează sancțiunile Uniunii Europene.

China și-a exprimat opoziția față de acea propunere la momentul respectiv. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat:

„Schimburile și cooperarea normală dintre companiile chineze și rusești sunt în concordanță cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului și cu principiile pieței. Ele nu vizează nicio terță parte și nu ar trebui să fie perturbate sau afectate”.

La începutul acestei luni, ministrul de Externe chinez Wang Yi a promis că statul chinez va răspunde dacă băncile vor fi puse pe lista de sancțiuni, potrivit South China Morning Post, care a mai spus că ambasadorul chinez la UE a făcut lobby pentru a opri includerea băncilor pe listă.

Din cauza legăturilor Chinei cu Rusia, băncile chineze au fost supuse la sancțiuni similare din partea SUA, determinându-le să reevalueze afacerile și clienții.

O parte dintre băncile chineze de stat au înăsprit restricțiile privind finanțarea clienților ruși la începutul anului trecut, după ce SUA au autorizat sancțiuni secundare împotriva companiilor străine din sectorul financiar care ajută efortul de război al Rusiei din Ucraina.

În februarie 2022, Industrial & Commercial Bank of China și Bank of China au restricționat finanțarea mărfurilor rusești, chiar dacă sancțiunile occidentale de la acea vreme nu se aplicau sectorului energetic al Rusiei.

Anterior, cele mai mari bănci de stat din China au respectat sancțiunile impuse de SUA împotriva Iranului și Coreei de Nord.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Taipeiul „nu caută CONFLICTE” cu Beijingul/ Taiwanul încearcă să mențină stabilitatea regională

Momentul în care băiețelul unui analist CNN apare în timpul interviului susținut de tatăl său. „Este ora de culcare aici!”

0

Brian Stelter, analist media la CNN, discuta, în direct, despre procesul de 10 miliarde de dolari intentat de preşedintele Donald Trump publicaţiei Wall Street Journal, când, în mod neaşteptat, a intrat în cadru fiul său de 5 ani.

Băiatul de 5 ani al unui analist CNN a apărut în timpul interviului Foto: Captură video

Stelter, care era îmbrăcat într-un costum şi cravată, părea să se afle într-un studio TV cu un fundal albastru neutru, similar cu cel din spatele gazdei Jessica Dean. S-a dovedit, însă, că acesta lucra de acasă când chipul fiului său în vârstă de 5 ani a apărut în colţul din dreapta jos al ecranului. 

Jessica Dean îl chestiona pe Stelter cu privire la opiniile sale legate de procesul de 10 miliarde de dolari intentat de Donald Trump publicaţiei Wall Street Journal pentru un articol care îi viza pe președintele american şi pe Jeffrey Epstein. Dintr-o dată, copilul analistului media a apărut zâmbind pe cameră, relatează people.com.

Cei doi au reuşit să menţină discuţia pe subiect, cu doar câteva schimbări subtile ale expresiei faciale, în momentul în care copilul a apărut pe ecran. Înainte de a încheia interviul, aceștia au glumit pe seama „incidentului”.

În regulă, Brian Stelter, mulţumim”, a spus Dean. „Şi cred că ai avut şi un mic ajutor cu tine, aşa că mulţumeşte-i şi lui”, a adăugat ea, în timp ce Stelter și-a cerut scuze pentru apariția copilului său în cadru.

Este ora de culcare aici, la casa Stelter”, a menționat el. Jessica Dean a zâmbit în timp ce încerca să-l asigure că scuzele nu erau necesare, spunând: „Suntem o emisiune de familie, întotdeauna este bine să avem câteva mâini de ajutor”.

Mulţi telespectatori CNN au fost amuzaţi de prezenţa neaşteptată a fiului lui Stelter şi au discutat momentul pe X. 

Stelter a răspuns la comentarii, spunând: „Am făcut tot posibilul să nu izbucnesc în râs când s-a strecurat în cadru”.

Trump schimbă foaia față de Rusia, dar Europa trebuie să se pregătească pentru un nou val de incertitudine

0

Într-un gest neașteptat, dar poate nu surprinzător, Donald Trump pare să fi realizat – cu întârziere – ceea ce mulți observatori internaționali semnalau de luni bune: Vladimir Putin îl folosește în propriul joc geopolitic.

Friedrich Merz și DOnald Trump la Casa Albă/FOTO:EPA/EFE

Într-o declarație recentă, președintele SUA a descris discuțiile sale cu liderul de la Kremlin drept „plăcute”, doar pentru a constata, chiar în aceeași noapte, reluarea atacurilor cu rachete asupra Ucrainei. A fost, aparent, momentul de luciditate în care Trump a decis să impună un ultimatum: 50 de zile pentru o înțelegere de pace, în caz contrar – sancțiuni mai dure.

În plus, liderul de la Casa Albă a aprobat, în premieră, un plan prin care aliații europeni pot cumpăra armament american pe care să-l transfere ulterior Ucrainei. Un pas semnificativ, care – dacă nu este retras sau reinterpretat în stilul deja cunoscut al liderului de la Casa Albă – ar putea reprezenta o gură de oxigen pentru Kiev într-un moment de vulnerabilitate militară și politică.

Virajul Trump: reală schimbare sau doar o nouă mișcare de imagine?

Financial Times analizează această turnură ca pe o posibilă corecție de curs: Trump ar fi înțeles, în sfârșit, că tentativele sale de a-l convinge pe Putin cu promisiuni precum renunțarea Ucrainei la NATO sau acceptarea status quo-ului teritorial au fost naive.

Putin vrea mai mult – anihilarea statalității ucrainene – și mizează pe rezistența Rusiei la efortul de război, pe erodarea voinței Occidentului și pe crăpăturile din interiorul frontului occidental.

Pe fond, schimbarea de poziție a lui Trump ar fi fost influențată și de presiunile din partea liderilor europeni. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reușit să obțină sprijin pentru o creștere a bugetelor de apărare la 3,5% din PIB până în 2035 – un obiectiv ambițios care l-ar fi determinat pe Trump să revadă poziția sa față de Alianță, de multe ori critică în trecut.

Ocolul prin Europa: armament american, plătit din buzunarele europenilor

Cel mai notabil semnal rămâne, însă, sprijinul pentru un mecanism de livrare de arme către Ucraina care ocolește Congresul american și turbulențele politice de la Washington. În esență, SUA vând armament Europei, iar aceasta îl transferă Kievului. Astfel, Trump le poate spune susținătorilor săi că nu alocă „niciun ban” Ucrainei, dar, în fapt, armele ajung exact acolo.

Pentru Ucraina, mecanismul poate funcționa ca o plasă de siguranță în eventualitatea în care Congresul devine ostil sau Trump revine la poziția sa inițială. Pentru Europa, însă, este și o formă de responsabilizare: SUA cedează conducerea morală și financiară, transferând costurile pe continent.

Ultimatumul de 50 de zile: realitate sau retorică electorală?

Promisiunile lui Trump privind sancțiuni dure în lipsa unui acord de pace nu conving încă. Financial Times reamintește că, în trecut, liderul republican a ezitat să introducă tarifele comerciale „promițătoare”, iar în cazul de față, impunerea unor taxe de 100% pe exporturile de petrol rusesc către China și India pare improbabilă.

O astfel de mișcare ar genera un șoc economic global și o explozie a prețurilor la benzină în SUA – un risc pe care Trump este puțin probabil să și-l asume.

În schimb, mai realist ar fi un efort coordonat la nivelul G7 și al Uniunii Europene pentru a întări plafonul de preț impus petrolului rusesc și a limita eficiența flotei navale de transport clandestin care aduce venituri Moscovei.

Ucraina, între presiunea frontului și fragilitatea internă

La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a făcut recent schimbări în guvern – o mișcare prin care încearcă să crească reziliența instituțională a Ucrainei într-un război care se anunță lung.

Pe fondul ofensivei rusești și al scăderii entuziasmului în unele capitale europene, fereastra de oportunitate creată de posibila reconfigurare a poziției americane trebuie valorificată rapid.

„Europa nu-și mai permite luxul pasivității sau al amânării. Sprijinul pentru Ucraina trebuie întărit acum, cât încă mai există un semnal – fie și temporar – de deschidere la Washington. Pentru că, dacă Trump a schimbat o dată direcția, o poate face din nou”, avertizează Financial Times.

Tren cu turiști români, în flăcări în Italia. Pasagerii au spart geamurile: „Nimeni nu a venit să ne ajute”

0

Trenul de pe ruta Napoli-Sorrento (Italia) a fost cuprins de flăcări, din cauza unei defecțiuni. Pasagerii, printre care și turiști români, s-au autoevacuat.

Trenul de pe ruta Napoli-Sorrento, în flăcări FOTO: X

Incendiul a izbucnit luni, 21 iulie 2025, pe linia Napoli-Sorrento între stațiile Torre Annunziata și Pioppaino. 

Potrivit presei italiene, navetiști și numeroși turiști au fost văzuți urcând înapoi la bord pentru a-și recupera bagajele, în timp ce alții au fost nevoiți să meargă pe șine sub soarele arzător.   

Pe site-ul oficial al EAV a fost publicat un anunț privind anularea trenului care pleacă din Napoli spre Sorrento la ora 14:05.

„Nu este nimeni de la Eav care să ne ajute. Oamenii continuă să meargă până la cea mai apropiată stație. Nimeni nu a venit să ne ajute”, a spus un pasager.

Din imaginile care circulă pe rețelele sociale, un pasager ar fi spart un geam și a tras frâna de urgență. Toți călătorii, printre care și turiști români, s-au autoevacuat și au fugit pe șine. Unii chiar au urcat înapoi la bord pentru a-și recupera valizele. Deocamdată, nu sunt raportați răniți. 

Traficul feroviar pe ruta Napoli-Sorrento este suspendat. 

Din primele date, este vorba de un scurtcircuit în sistemul electric al vagonului, cauzat probabil de temperaturile ridicate.

Vagonul afectat este unul dintre cele mai vechi din flota de trenuri albe și roșii a Circumvesuvianei, în serviciu de la începutul anilor 1990, dar a fost renovat în 2020 cu un nou sistem de aer condiționat, scrie napolitoday.

Românul care controlează din umbră unul dintre cele mai importante zăcăminte de metale rare din lume. Legătura cu Donald Trump

0

Resursele pentru care Donald Trump vrea Groenlanda se află în mâinile unui român care le controlează din umbră.

Groenlanda FOTO Shutterstock

Groenlanda e plină de resurse pe care lumea viitorului se va bate. Deja, de mai mulți ani, Statele Unite ale Americii, prin vocea lui Donald Trump, sugerează că ar putea cumpăra Groenlanda, unde sub gheață se găsesc metale rare, pământuri rare, tantal, niobiu, elemente esențiale pentru baterii, turbine eoliene, tehnologie militară și digitală.

Newsweek a aflat cine este românul care controlează aceste bogății rare și mers pe urmele afacerilor lui.

Frank Timiș are unul dintre cele mai importante proiecte de metale rare din Groenlanda.

Frank Timiș FOTO: BBC

El ar deține pachetul de control la European Lithium, companie listată la bursa din Frankfurt si care, la rândul ei, controlează aproape 80% din Critical Metals Corp., listată pe bursa din New York.

Ce este proiectul Tanbreez

”Tanbreez este un proiect minier aflat în sudul Groenlandei, într-o zonă izolată, acoperită parțial de gheață și expusă vanturilor polare, dar care adăpostește una dintre cele mai mari rezerve cunoscute de eudialyt: o rocă rară, bogată în elemente critice precum tantal, niobiu, zirconiu și pământuri rare grele (heavy REE).

Spre deosebire de alte proiecte din regiune care sunt încă în faza de explorare sau blocaj birocratic, Tanbreez are o licență completă de exploatare, obținută de la autoritățile din Groenlanda. Lucru deloc comun într-un teritoriu aflat sub regim administrativ special, dar cu tot mai multă atenție internațională”, scrie Newsweek.

Ziariștii mai scriu că zăcământul se află în afara oricăror arii protejate sau a zonelor locuite de comunități inuit, ceea ce reduce semnificativ riscurile legate de opoziția locală sau de constrângeri ecologice dure.

Tanbreez este văzut de analiști ca o alternativă viabilă și un potențial pivot al independenței tehnologice europene și nord-americane. Estimările publice sugerează o durată de viață a minei de câteva zeci de ani, cu un volum de extracție capabil să alimenteze industrii întregi.

”Faptul că un antreprenor român, prezent de decenii în aceste ecuații, controlează un astfel de proiect nu ține doar de hazard, ci de o logică a prezenței care s-a repetat în ultimii treizeci de ani: de la minereul de fier din Sierra Leone, la manganul din Burkina Faso, gazele din Nigeria sau aurul din Apuseni. Proiecte în care statul local era slab, riscul politic era ridicat, iar marile companii ezitau. În toate aceste contexte, Timiș a intrat devreme, și a rămas, uneori pierzând tot, alteori poziționându-se spectaculos”, mai scrie Newsweek.

Cine este Frank Timiș

Numele lui Frank Timiș a fost legat în ultimii 20 de ani de numeroase scandaluri, inclusiv în privința exploatării aurifere de la Roșia Montană.

Născut la 28 ianuarie 1963 în Borșa, județul Maramureș, Vasile Frank Timiș este un om de afaceri româno-australian cunoscut pentru implicarea sa în industriile de minerit și petrol. După absolvirea unei școli profesionale de mecanică auto, a emigrat în Australia, stabilindu-se în Perth, unde ar fi avut probleme legale, fiind acuzat de două ori pentru deținere de droguri.

În anii ’90, Timiș a început să dezvolte afaceri în România, fiind fondatorul companiei Gabriel Resources, cunoscută pentru proiectul minier de la Roșia Montană. De asemenea, a înființat companii precum African Minerals și African Petroleum Corporation, având interese majore în exploatarea resurselor naturale din Africa de Vest.

Numele său a fost dezvăluit și în scandalul de acum 10 ani legat de Panama Papers. Rise Project arăta cum Timiş a folosit casa de avocatură Mossack Fonseca, o adevărată „fabrică de offshore-uri”, pentru a-şi începe afacerile din România în anii ‘90.

În 2015, numele lui Timiş a reapărut pe prima pagină a ziarelor din România, când un român a fost răpit de o grupare jihadistă în Burkina Faso. Iulian Gherguţ lucra ca ofiţer de securitate la una dintre minele controlate de Timiş în ţara africană. 

Tot în 2015, Timiş a fost forţat de autorităţile din Burkina Faso să sisteze producţia la mina din Tambao, pentru a verifica condiţiile în care Pan African Minerals a primit licenţa pentru a exploata resursele de mangan, acest zăcământ fiind considerat unul dintre cele mai importante din lume. Autorităţile burkinabeze au suspendat totdată şi autorizaţia de export acordată Pan African Minerals, care câştigase drepturile de explorare şi exploatare a perimetrului în 2012, însă a obţinut toate aprobările pentru demararea operaţiunilor abia în 2014. 

Fondatorul controversatei afaceri Roșia Montană

Frank Timiș a dat prima mare lovitură în Transilvania, la mijlocul anilor’90, când a concesionat suprafețe importante în Munții Apuseni, potrivit unei investigații a Rise Project. În România, el nu a administrat oficial nicio afacere, însă filialele sale din București și Deva au crescut an de an, cu ajutorul statului, ajungând să dețină licențe de explorare și exploatare pentru aur, petrol sau gaze naturale pe suprafețe imense din teritoriul României.

Schema lui de afaceri a fost una simplă: a preluat sau a înființat mici companii de pe bursa canadiană, pe care le-a folosit apoi în contractele cu statul român. Pe baza contractelor și licențelor obținute, fără licitație, Timiș a reușit să atragă investitori importanți pe bursă pentru proiectele sale.

Banii astfel obținuți i-a dirijat apoi, sub forma unor împrumuturi cu dobândă, către filialele românești care au acaparat noi zăcăminte. Printre cele mai cunoscute proiecte dezvoltate de el s-au numărat: Roșia Montană și Regal Petroleum. Ultima a concesionat, în 2004, suprafețe întinse de teren în Suceava și Bârlad. Sunt aceleași perimetre în care Chevron caută astăzi gaze de șist, afacere care a stârnit numeroase proteste. La fel ca în cazul afacerii de la Roșia Montană, fondată de Timiș în 1996 și cedată apoi pe bursă altor investitori.

Timiș și partenerii săi au mai controlat proiectul de la Certej, care a devenit subiect de controverse în această toamnă, dar și o suprafață de peste 2.500 de kilometri pătrați, între orașele Deva, Lugoj și Oțelul Roșu. În afacerile din România, Frank Timiș a folosit și foști funcționari ai statului care înainte să fie angajați de el erau plătiți de stat să-i supravegheze proiectele. Problemele lui din trecut (condamnări pentru trafic de droguri în Australia, țară în care a emigrat înainte de 1989) și scandalurile bursiere în care a fost implicat l-au determinat să-și vândă proiectele din România începând cu anul 2003, iar cu banii obținuți să se îndrepte spre continentul african, mult mai bogat în resurse.

Cum încearcă Primăria Sectorului 1 să scape de datoriile către Romprest. Consiliul Local a adoptat mai multe proiecte

0

Proiecte pentru creșterea eficienței salubrității și plata datoriilor stabilite prin titluri executorii către Romprest au fost adoptate de Consiliul Local Sector 1 în ședința de luni. O parte din măsuri au fost criticate de fosta primăriță Clotilde Armand.

Prijmăria a plătit peste 60 de milioane de lei până acum FOTO Mediafax

Consilierii locali au reintrodus frecvențele de intervenție obligatorii prevăzute în hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 345 din 13 august 2020. Se va asigura o creștere a eficienței serviciilor de măturat, spălat, stropit și întreținere a curățeniei, punându-se accent pe automatizarea operațiunilor, potrivit Agerpres. 

„Vechea administrație a Sectorului 1 a redus drastic frecvențele operațiunilor de salubrizare pentru a diminua aparent costurile. Această măsură a dus la degradarea calității serviciilor și la lipsa intervențiilor corespunzătoare pe majoritatea străzilor”, arată un comunicat transmis de Primăria Sectorului 1. 

Noul plan de salubritate stradală prevede extinderea măturatului mecanizat la 973 de străzi, comparativ cu 125 în prezent, iar programul acoperă complet toate zonele Sectorului 1. Potrivit sursei citate, se vor efectua minimum trei operațiuni săptămânale pe fiecare stradă. În prezent, pe 697 de străzi se efectuează o singură operațiune – măturat manual.

Operatorul de salubritate va spăla carosabilul și trotuarele pe 1.200 de străzi lunar, cu frecvență săptămânală pe arterele principale. Stropirea carosabilului va fi extinsă la 973 de străzi.

Noile frecvențe vor fi introduse în totalitate în planul de acțiune al operatorului de salubritate într-un termen de 60 de zile, a mai informat primăria. Facturile aferente creșterii frecvențelor ar urma însă să nu fie majorate. Pentru aplicarea noului program autoritatea locală anticipează un cost lunar de 10 de milioane lei.

De asemenea, a fost validat un acord de plată pentru stingerea creanțelor contractuale restante cu Romprest. Autoritatea locală va efectua în prima fază o plată de 6,9 de milioane de lei, sumă stabilită prin hotărâre definitivă a instanței de judecată. Restul creanțelor recunoscute prin titluri executorii urmează să fie eșalonate conform unui grafic ce va fi negociat și aprobat ulterior.

În mandatul 2020-2024, datoria cumulată a Primăriei Sectorului 1 către Romprest a atins 134 de milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 60 de milioane au fost plătite sub conducerea fostului primar Clotilde Armand. Primăria mai are de plătit 73 de milioane lei. La toate aceste datorii se adaugă penalități de întârziere, generate în perioada 2021-2022, în valoare de aproximativ 100 de milioane de lei.

De asemenea, consilierii locali au aprobat ajustarea tarifelor pentru operațiunile de salubrizare, cu o majorare de 18%. Această creștere este impusă prin dispoziția Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice și reflectă evoluția indicelui prețurilor de consum pe ramura respectivă. 

Consiliul Local a mai decis eliminarea tarifelor de staționare și așteptare a utilajelor de deszăpezire. Unele măsuri au fost criticate de fosta primăriță. „Miza ședinței de Consiliu Local de astăzi: tarifele mărite în favoarea operatorului de salubrizare, plata datoriilor acumulate în perioada administrației lui Dan Tudorache, crearea premiselor pentru prelungirea contractului cu firma Romprest până în anul 2030. Acest contract expiră, de facto, în iunie 2026. USR votează împotrivă și depune plângere împotriva celor care vor vota aceste ilegalități”, a scris fostul primar al Sectorului 1 Clotilde Armand, luni, pe Facebook. 

Ionuț Stroe critică propunere privind taxele pentru diaspora. „Ne mirăm că tot mai mulți aleg să voteze cu extremiști”

0

Deputatul PNL Ionuț Stroe a criticat propunerea privind taxele pentru diaspora, avertizând că măsura ar fi adâncit ruptura dintre stat și românii din afara granițelor.

Ionuț Stroe a criticat ideea privind introducerea unor taxe pentru diaspora FOTO Arhvă

„Anunțul recent privind posibilitatea introducerii unor noi taxe pentru cetățenii români din diaspora, menționat de ministerul de Externe, nu poate fi tratat cu superficialitate. Este esențial să avem toate datele și analizele înainte de a lua o astfel de decizie care riscă să adâncească ruptura dintre stat și milioanele de români din afara granițelor”, a scris Ionuț Stroe într-o postare pe pagina sa de Facebook.

El a atenționat că, înainte de a discuta despre taxe suplimentare, sunt necesari câțiva pași suplimentari concreți în direcția debirocratizării și modernizării sistemului consular:

– Simplificarea procedurilor de programare

– Prelungirea și adaptarea programului de lucru cu publicul

– Digitalizarea suplimentară a procedurilor pentru obținerea actelor

– Colaborare reală între MAE, MAI și MJ pentru fluidizarea fluxurilor

– Utilizarea inteligenței artificiale pentru fluxurile de comunicare eficientă și transparentă cu cetățenii(call-center, chatbox)

Acesta a avertizat, totodată, că „nu putem ignora realitatea gravă a firmelor care intermediază contra cost relația dintre cetățean și stat, blocând programările la consulate și profitând de haos.”

„Problema reală nu sunt românii care cer servicii, ci intermediarii care parazitează acest sistem. Prin urmare, adevărata urgență este blocarea acestor practici abuzive, nu taxarea în plus a celor care oricum fac eforturi să rămână conectați cu România.

E foarte ușor să ceri noi taxe. Dar e un drum periculos care alimentează frustrarea și, în cele din urmă, ne mirăm că tot mai mulți români din diaspora aleg să voteze cu extremiști”, a conchis el.

Afirmațiile vin după ce ministrul de Externe, Oana Țoiu, s-a pronunţat joi în favoarea taxării anumitor servicii consulare, dar a susţinut menţinerea gratuităţii pentru cele privind actele de identitate.

„Însă, trebuie să ne uităm puţin onest la asta. Nu poţi să fii o ţară care oferă cele mai multe servicii consulare din lume şi în acelaşi timp să fii şi singura ţara care face asta gratuit. Pur şi simplu, asta creează o tensiune foarte mare pe existenţa resurselor, ca să poţi să livrezi aceste servicii la calitate şi să le poţi livra rapid. Sigur, nu toate serviciile sunt gratuite, dar în acest moment s-au dezvoltat în jurul unor consulate, din păcate, şi ecosisteme de extragere de rentă. Sunt ţări – Marea Britanie este un exemplu în acest sens – unde companii au găsit această nişă pe piaţă şi au promovat pe internet posibilitatea de a te programa la consulat, cerând bani pentru asta: 50 de euro, 100 de euro”, a declarat Oana Ţoiu pentru RFI.

Câți bani a făcut un investitor care a cumpărat BITCOIN de 54.000 de dolari în 2011. „O «balenă» tocmai a vândut toți cei 80.000 BTC”

Cu viziune și curaj, un bărbat din SUA a reușit să transforme o investiție de 54.000 de dolari în bitcoin, făcută în 2011, într-un câștig colosal. Recent, el și-a lichidat portofelul cripto și a încasat nu mai puțin de 9,6 miliarde de dolari, potrivit site-ului tomshardware.com.

Mai exact, în urmă cu 14 ani, investitorul a achiziționat 80.000 BTC la un preț extrem de mic comparativ cu actualele cotații din piață.

Tranzacția care a făcut valuri în lumea cripto

Recenta vânzare a marcat un randament absolut spectaculos: aproximativ 18.000.000%, adică investiția inițială s-a multiplicat de 176.000 de ori. În termeni financiari, aceasta echivalează cu o rată anuală compusă de creștere (CAGR) de circa 145%, spun specialiștii.

Informația a fost făcută publică de un utilizator al platformei X, cunoscut sub numele de Kakashi:

„O balenă Bitcoin tocmai a vândut cei 80.000 BTC pe care i-a cumpărat în 2011 cu 54.000 de dolari pentru 9,6 miliarde de dolari”.

Această tranzacție impresionantă vine la doar câteva săptămâni după o altă vânzare majoră din luna iulie. În acel caz, un alt investitor, despre care se speculează că ar fi Roger Ver, una dintre figurile cunoscute din lumea criptomonedelor, a vândut un portofel cu 80.000 BTC, obținând peste 8,6 miliarde de dolari.

Potrivit surselor specializate, Roger Ver ar fi achiziționat acești bitcoini în 2014 pentru aproximativ 210.000 de dolari, ceea ce i-ar fi adus un randament de peste 4.000.000%.

Bitcoin depășește pragul de 120.000 de dolari

Pe de altă parte, cotația bitcoin tocmai a depășit pentru prima dată pragul de 120.000 de dolari, un nou record pentru cea mai mare criptomonedă din lume. Investitorii deja pariază pe noi câștiguri în acest domeniu.

Săptămâna trecută, cotația bitcoin a atins 122.571,19 dolari, apoi a scăzut ușor, ajungând la 121.952,61 dolari.

Între timp, Camera Reprezentanților din SUA va dezbate o serie de legi în urma cărora industria activelor digitale va avea un cadrul de reglementare cerut de mult timp. Aceasta în condițiile în care promisiunile președintelui Donald Trump privind o rezervă de bitcoin și așteptările industriei referitoare la o relaxarea a reglementării au dus cotația bitcoin până la un nivel record de 109.071,86 dolari în ianuarie.

Anul acesta cotația bitcoin a crescut cu 29%, sprijinind avansul altor criptomonede, în contextul incertitudinilor provocate de politica comercială haotică a administrației Trump.

Ether (ETX), a doua cea mai mare criptomonedă din lume, a depășit pragul de 3.059,60 dolari, în timp ce XRP și Solana s-au apreciat fiecare cu aproximativ 3%. Conform datelor CoinMarketCap, valoarea de piață a sectorului a urcat la aproximativ 3.810 miliarde de dolari.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

BITCOIN a depășit pentru prima dată pragul de 120.000 de dolari

O persoană a investit 7.793 de dolari în Bitcoin, în urmă cu 14 ani. Ce a descoperit după ce a accesat portofelul electronic, acum, în iulie 2025