Parchetul European a deschis o anchetă ce vizează fostul grup Identitate și Democrație, din care făcea parte partidul liderului de extremă-dreapta Marine Le Pen, suspectat că ar fi cheltuit ilegal peste 4,3 milioane de euro.

Parchetul European a confirmat marți, 8 iulie, că a deschis o anchetă care îl vizează pe fostul grup europarlamentar Identité et Démocratie (ID), din care făcea parte și Rassemblement National (RN), partidul condus de Marine Le Pen. Potrivit unui raport intern al direcției afacerilor financiare din Parlamentul European, citat de mai multe publicații la începutul lunii iulie, membrii acestui grup ar fi „cheltuit nejustificat” peste 4,3 milioane de euro în perioada 2019-2024, potrivit publicației Franceinfo.

Suspiciuni legate de fondurile publice

Suma uriașă ar fi fost folosită în mod abuziv de către ID și aliații săi politici, ceea ce a determinat autoritățile europene să lanseze o investigație oficială. Informațiile provin dintr-o analiză financiară internă a instituției europene, dar detalii concrete despre natura cheltuielilor nu au fost încă făcute publice.

Marine Le Pen neagă orice implicare

Într-o declarație făcută pe 3 iulie la postul RTL, Marine Le Pen a respins ideea că ar fi implicată sau că ar fi fost informată în legătură cu presupusele nereguli: „Nu știu despre ce este vorba, nu am consultat acest dosar”. Deși nu mai este eurodeputată din 2017, Le Pen a admis că ar putea exista „neînțelegeri administrative cu Parlamentul European”, dar a adăugat că „vom încerca, încă o dată, să le rezolvăm”.

În același timp, lidera partidului de extremă dreapta a criticat dur instituțiile europene, susținând că acestea desfășoară o campanie constantă împotriva partidului său: „Parlamentul European caută scandaluri cu RN dimineața, la prânz și seara, în orice împrejurare,” a afirmat ea, acuzând totodată o „luptă de tranșee” dusă împotriva opoziției europene de mai mulți ani.

Ancheta Parchetului European este în curs, iar dacă acuzațiile se confirmă, acestea ar putea avea consecințe politice și juridice serioase pentru RN și foștii membri ai grupului ID.

Într-un peisaj dominat de pini mediteraneeni, la o bază militară din apropierea Romei, soldați din mai multe state europene nu mai exersează manevre cu tancuri sau infanterie, ci coordonează misiuni logistice între drone aeriene și roboți de teren.

A fost primul exercițiu european dedicat sistemelor autonome — și nu întâmplător, scenariile de luptă au fost dezvoltate împreună cu experți ucraineni, cei mai experimentați utilizatori ai acestui tip de tehnologie în luptă reală.

Este un semn că războiul din Ucraina nu doar că schimbă granițele, ci rescrie inclusiv modul în care Europa își imaginează apărarea.

Un nou tip de război: fără oameni, dar cu inteligență

La Montelibretti, în Italia, a fost lansată oficial campania OPEX – Operational Experimentation –, un program al Agenției Europene de Apărare (EDA) menit să accelereze integrarea sistemelor fără pilot în arsenalul european. Practic, o punte între cercetare și realitatea de pe front, unde dronele și roboții pot face diferența între o coloană logistică distrusă și o misiune reușită.

„Experții ucraineni ne-au ajutat să concepem scenariile de utilizare în condiții reale”, a declarat André Denk, directorul executiv al EDA, într-un interviu pentru Defense News. „Europa are nevoie de un plan clar pentru a integra rapid aceste sisteme pe câmpul de luptă.”

Drone care aduc provizii. Roboți care le livrează la tranșee

Exercițiul a simulat exact ceea ce Ucraina face deja pe front: dronele transportă materiale în zonele de conflict, iar de acolo, vehicule terestre autonome – fără pilot – preiau livrările și le duc mai departe. Teren accidentat, șanțuri cu apă, condiții de presiune – toate au fost parte din testare.

Companiile implicate vin din întreaga Europă:

-Drone: Beyond Vision (Portugalia), Altus LSA (Grecia), Schiebel (Austria)

-Roboți de teren: Alysis (Spania), PIAP (Polonia), Arx Robotics (Germania)

Sunt firme care lucrează deja cu armată sau cu industria de securitate și care, în contextul unui război prelungit la granițele UE, devin tot mai relevante.

Războiul transformă inovația în urgență

Conceptul central al campaniei OPEX este simplu, dar dificil de implementat: cum reduci timpul dintre laborator și câmpul de luptă? În limbaj tehnocratic, problema este cunoscută drept „vale a morții” – acea zonă gri în care inovațiile rămân pe hârtie, iar armatele nu le folosesc niciodată.

„Războiul din Ucraina a comprimat ani de inovație în câteva săptămâni”, spune Denk. „Ceea ce înainte dura un deceniu, acum devine o urgență strategică.”

Europa încearcă să nu rămână în urmă

La testările de la Montelibretti au fost prezenți oficiali militari din Italia, Germania, Franța, Austria, Belgia, Cipru și Grecia. Au urmărit scenarii reale de sprijin logistic și apărare automată, în care soldații sunt complet înlocuiți de sisteme autonome.

„Armatele noastre au nevoie de o punte între cercetare și doctrinele de luptă. Acest exercițiu a fost exact acel pas”, a declarat un oficial EDA.

Seria de testări va continua în toamnă la centrul militar de la Nettuno, unde se va evalua integrarea acestor sisteme autonome în procedurile standard ale statelor membre.

„Este prima dată când arătăm armatei europene sisteme despre care nu știau. Este începutul unei discuții esențiale”, a spus un alt reprezentant al Agenției.

Arabia Saudită a efectuat un număr „înspăimântător” de execuții pentru infracțiuni legate de droguri în ultimul deceniu, majoritatea celor executați fiind cetățeni străini, potrivit Amnesty International.

Aproape 600 de persoane au fost executate în ultimii zece ani pentru infracțiuni legate de droguri, arată datele Amnesty International, trei sferturi dintre acestea fiind cetățeni străini proveniți din țări precum Pakistan, Siria, Yemen, Nigeria și Egipt, relatează The Guardian.

După un moratoriu temporar privind aplicarea pedepsei capitale pentru droguri între 2021 și 2022, execuțiile au crescut la niveluri record: 122 doar în 2024 și 118 până la sfârșitul lunii trecute în acest an.

Bilanț în creștere

În lipsa unei atenții internaționale asupra ceea ce Amnesty descrie drept „procese profund nedrepte” și o „indiferență îngrozitoare față de viața umană”, organizația pentru drepturile omului avertizează că bilanțul victimelor este în creștere.

Dana Ahmed, cercetătoare Amnesty International pentru Orientul Mijlociu, a declarat: „Asistăm la o tendință cu adevărat înfiorătoare, în care cetățenii străini sunt executați într-un ritm alarmant pentru infracțiuni care nu ar trebui să atragă niciodată pedeapsa cu moartea.

Convingerea statelor să denunțe și să condamne abuzurile comise de Arabia Saudită în materie de drepturi ale omului a fost întotdeauna dificilă, având în vedere resursele financiare vaste și influența sa geopolitică. Iar pe fondul conflictelor continue din Orientul Mijlociu… atenția asupra acestor practici a scăzut și mai mult.”

„Păcăliți și exploatați”

Amnesty a mai precizat că a identificat cetățeni străini care au fost „păcăliți și exploatați” după ce au fost atrași în rețele de trafic de droguri în timpul migrației pentru muncă, cu promisiuni de recompense care nu justificau riscul de a fi condamnați la moarte.

Organizația a evidențiat cazul a șapte etiopieni și un somalez aflați acum pe lista celor condamnați la moarte, acuzați că ar fi traficat 153 de kilograme de canabis, evaluate la circa 3,8 milioane de dolari (aproximativ 2,79 milioane de lire sterline). Potrivit mărturiei acestora din documentele instanței, au fost recrutați cu promisiunea unei sume modice de doar 267 de dolari de persoană.

Nivelul scăzut de educație și condițiile socioeconomice dezavantajate ale multora dintre cetățenii străini condamnați la moarte le-au crescut riscul de a fi exploatați și le-au îngreunat accesul la reprezentare juridică în Arabia Saudită, arată Amnesty. Raportul mai menționează lipsa accesului la avocați, sprijin consular insuficient și absența interpretării eficiente în timpul procedurilor.

Acuzații de tortură

Cel puțin patru cazuri documentate de Amnesty implică persoane care au raportat că au fost supuse torturii sau altor tratamente inumane în timpul arestului preventiv, pentru a li se obține mărturisiri. Mulți nu știau care este stadiul apelurilor lor sau când urma să aibă loc execuția – unii au fost informați de oficialii închisorii cu doar o zi înainte de a fi executați.

Kristine Beckerle, directoare regională adjunctă a Amnesty International pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, a declarat: „Pedeapsa cu moartea este cea mai crudă, inumană și degradantă formă de pedeapsă.

Aliații internaționali ai Arabiei Saudite trebuie să exercite presiuni urgente asupra autorităților pentru a opri acest val de execuții și a respecta obligațiile internaționale privind drepturile omului.”

A promis că se va întoarce și s-a întors, dar a murit la scurt timp după ce rușii l-au eliberat din captivitate. Este povestea ucraineanului Valery Zelensky, militar al Brigăzii 53 mecanizate, care a fost returnat Ucrainei ca parte a schimbului „1000 pentru 1000”, potrivit suspilne.media/donbas.

Era 25 mai 2025 când a fost eliberat. La mai puțin de o lună, pe 16 iunie, inima sa s-a oprit.  Corpul bărbatului de 57 de ani nu a putut rezista efectelor torturii, potrivit mărturisirilor făcute de fiica lui Valery, pentru Suspilne Donbas.

În captivitate a trăit cu gândul familia sa, despre care, timp de trei ani, a crezut că este sub ocupație. A visat să mai vadă o dată ochii iubitei sale soții și a reușit să o facă.

Timp de 39 de luni cât a stat în captivitate în închisorile rusești, soldatul ucrainean a îndurat torturi cumplite.

„Era foarte puternic”

Fiica sa, Valeria a povestit că Valery Zelensky a fost un om puternic, atât fizic, cât și spiritual. Și ca toți supereroii, avea un călcâi al lui Ahile: familia lui. A fost singurul punct  slab al lui  Valery Zelensky, în rest, nimic nu-l putea distruge:

„Tatăl meu a studiat pentru a deveni chimist-tehnolog. Acolo ( la Sievierodonetsk)  a întâlnit-o pe mama (…) A recunoscut imediat că ea era destinul lui. Întreaga viață pe care au petrecut-o împreună a fost o viață foarte romantică. S-au întâlnit la universitate, apoi au apărut copiii. (…) A inspirat o mulțime de oameni”

A intrat în Poliție, iar ulterior a încercat să-și construiască propria afacere, care a dat însă faliment. S-a înrolat apoi  în armată și a fost promovat sergent major.

  „Când a început ofensiva pe scară largă, li s-a spus că era nevoie de soldați voluntari pentru a participa la asalt. Patruzeci și opt dintre ei au spus: «Mergem». Tatăl meu era unul dintre ei. Era genist și trebuia să amplaseze mine la pod”, relatează fiica sa.

A fost capturat de forțele ruse în estul Ucrainei. Familia, care se ascundea de atacurile rusești într-un subsol, a aflat că a fost luat prizonier abia câteva zile mai târziu. 

Valery Zelensky a fost eliberat pe 25 mai 2025, după ce familiei i s-a comunicat telefonic ce avea să se întâmple. 

„Cu toții am plâns de fericire pentru că, în sfârșit, cel mai rău vis din viața noastră s-a terminat. Am vrut să-i spunem atât de multe, să nu-și facă griji, pentru că știm asta, era foarte îngrijorat pentru noi. Când m-a sunat tata și a auzit că vorbesc ucraineană a fost încântat. Și eu și soțul meu am avut o poziție foarte dură: am decis că nu vom vorbi rusă, limba călăilor tatălui nostru. (…) Primul lucru pe care ni  l-a spus: nu am predat pe nimeni. Cuvinte de onoare pentru el. Nu a trădat pe nimeni. Nu a spus nimic. Era dispus să îndure absolut totul, dar nu dezamăgea pe nimeni”, a povestit fiica pentru sursa citată.

„A visat la un nepot toată viața”

A fost foarte fericit când, întors acasă, a aflat că are  un nepot.

„A visat la un nepot toată viața. Are două nepoate de la prima fiică – adică: păpuși, rochii – și spunea: «Când mă voi juca cu un skateboard pentru băieți? Vreau să am această șansă». Și în cele din urmă a avut o astfel de oportunitate”, mai spune fiica soldatului

A trecut prin mai mute examinăr medicale. A fost întrebat despre tendințele suicidare și a răspuns: «Am trei nepoți, două nepoate, un nepot. Am ceva pentru care să trăiesc. Copiii mă așteaptă, lumea mă așteaptă, am o viață întreagă de trăit»”, povestește fiica sa.

„A fost nu doar crud, ci și inuman”

Dar nu mai era nimic de tratat.

„Trebuie să înțelegeți ce sunt trei ani de captivitate. Primul an a fost cel mai dificil, (…) tot acest amestec și tortură a fost nu doar crud, ci și inuman. Dar a îndurat. A rezistat încă doi ani. Și mi-a spus: Mușchii mei m-au protejat”

I-a povestit fiicei cum trei oameni au murit din cauza torturii: „Am înțeles că totul este posibil, l-am rugat pe Dumnezeu: te rog, lasă-mă să văd ochii iubitei meule”.

Sună înfricoșător, pentru că, într-adevăr, s-a întors să vadă ochii iubitei sale, povestește fiica:

„Am avut o zi în care ne-am văzut. A fost eliberat din carantină și am avut o zi fericită în care am simțit că familia noastră a fost din nou împreună”.

Era atât de epuizat încât a devenit o fantomă a lui însuși.

 Tânăra  povestește cu câte speranțe s-au revăzut:

„Ne-am agățat de fiecare acțiune a lui. S-a întors foarte flămând și a spus: Când pot bea suc de rodie? Îmi doresc foarte mult un grătar. Vă rog să-mi aduceți totul: în special ciocolată, carne, brânză.  Eu am făcut prăjituri cu brânză, dar nici măcar nu le-a putut mânca. De când s-a întors, nu a mâncat. Am crezut că problema este doar pancreasul. Medicii au început să trateze pancreasul, a făcut dializă, a făcut multe. Când era deja la terapie intensivă timp de o săptămână, acest lucru i-a afectat foarte mult aspectul. Era atât de epuizat încât a devenit o fantomă a lui însuși”.

Raportul medical descrie câte tipuri de torturi a îndurat.

„A avut mai multe răni, umărul nu a funcționat, brațul nu a funcționat. Consecința acestei torturi a fost că trupul era pur și simplu atât de epuizat încât s-a stins în doar o săptămână”, spune fiica.

„Am crezut că este pancreasul, dar de fapt toate organele se dezintegrau deja. Necroza nu a fost doar în pancreas”, mai povestește fiica despre ce a aflat de la medici. 

Tânăra a adăugat:

„Sâmbătă a fost transferat la terapie intensivă, pentru că era într-o stare foarte gravă. Mama a fost cu el până la sfârșit”.

Familia sa descrie durerea pe care o resimte după moartea lui Valery:

„Ești sfâșiat de două sentimente. Primul sentiment este o durere inepuizabilă, pentru faptul că persoana iubită nu mai este acolo. A fost pur și simplu torturată. Și există bucurie în faptul că nu mai simte acele torturi”.

Prizonierii ucraineni duși în închisorile din Rusia, sunt în mod deliberat privaţi de asistenţă medicală. Mai mult, unii medici au luat parte la acte de tortură într-unul din penitenciare, a dezvăluit  o comisie de anchetă a Consiliului ONU pentru drepturile omului.

Premierul Dorin Recean subliniază că votul nu se negociază cu oligarhii fugari, iar Parlamentul de la Chișinău trebuie să rămână vocea moldovenilor, nu să devină un instrument al Kremlinului. Această afirmație a fost făcută pe fondul avertizărilor privind ingerința Moscovei în alegerile parlamentare.

„Democrația nu este de vânzare. Votul nu se negociază de oligarhii fugari. Moldova nu se mai întoarce în trecut iar Parlamentul Republicii Moldova trebuie să rămână vocea poporului nostru, nu să devină un instrument al Kremlinului”, a afirmat premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, în timpul conferinței regională 2025 „Banii în politică – Bani, Securitate și Democrație: Apărarea integrității electorale în era digitală”, eveniment desfășurat în perioada 8-9 iulie la Chișinău de Comisia Electorală Centrală (CEC). 

Totodată, Dorin Recean a vorbit despre cum Moscova încearcă să influențeze votul, subliniind că ,,pe lângă banii virați prin conturi false, există și cei care folosesc criptomonede pentru a finanța interpuși, iar experții ruși testează limitele instituțiilor noastre prin mai multe feluri”.

1. provocarea crizelor energetice de la începutul acestui an;
2. destabilizarea economică continuă în regiunea transnistreană;
3. atacuri cibernetice, vizând infrastructura electorală;
4. utilizarea inteligenței artificiale pentru dezinformare sofisticată”, a adăugat oficialul moldovean.

Avertismentul premierului de la Chișinău

Dorin Recean a mai avertizat că un aspect și mai îngrijorător este apariția partidelor- fantomă ,,care par pro-europene, dar sunt finanțate din Rusia pentru a forța o majoritate pro-Kremlin în Parlament. Vreau să fie clar: Republica Moldova nu va permite ca cineva să dirijeze din exterior alegerile noastre. Vom folosi toate instrumentele disponibile pentru a proteja suveranitatea, democrația și viitorul european al țării. Stimați participanți, în această toamnă, Republica Moldova își va alege Forul Legislativ. Acest scrutin trebuie să fie curat, liber și finanțat corect. Altfel, ne expunem riscului de a fi manipulați, cumpărați și, în ultimă instanță, subminați”.

Premierul a accentuat că țara sa se află în plin proces de pregătire pentru aderarea la Uniune.

„Drumul nostru spre Uniunea Europeană presupune standarde, reguli și integritate. Iar noi suntem hotărâți să ne ridicăm la înălțimea acestor așteptări – așteptările cetățenilor Republicii Moldova”, a punctat premierul Dorin Recean.

Scrutin cu miză importantă

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt programate pentru data de 28 septembrie. Scrutinul are o miză extrem de importantă pentru țară care aspiră să adere la Uniunea Europeană. Liderii de la Chișinău au avertizat că Moscova va încerca să influențeze votul cu scopul de a instala o guvernare pro-rusă și de a deturna ulterior parcursul european al Republicii Moldova.

Anul trecut, Moscova a interferat în alegerile prezidențiale și în referendumul pro-UE din toamnă, implementând această strategie prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor.

Conform autorităților moldovene, zeci de mii de cetățeni ar fi fost mituiți. Rețeaua masivă de cumpărare a voturilor ar fi fost executată de Ilan Șor, dar orchestrată de serviciile speciale rusești.

Instrumentul Moscovei 

Ilan Șor, considerat principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Republicii Moldova, se ascunde la Moscova din iarna anului trecut pentru a scăpa de justiția de la Chișinău.

Prorusul Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru implicarea în furtul miliardului, acuzații pe care le neagă.

Liderul AUR, George Simion și deputații români de extremă-dreapta din Parlamentul European au fost ironizați de propriii aliați politici, care au criticat moțiunea de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Copreședintele grupului conservatorilor și reformiștilor europeni (ECR), Nicola Procaccini, a urcat la tribună pentru a ataca propria sa familie politică, în special delegațiile Poloniei și României, care au promovat moțiunea de cenzură.

Procaccini a semnalat că, în opinia sa, moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen este o eroare strategică.

El a susținut că votul nu ar face decât să le permită verzilor și socialiștilor să-și reafirme „majoritatea Ursula”, tocmai în momentul în care „o majoritate de centru-dreapta” începea să câștige teren.

Procaccini a argumentat că actuala Comisie este cea mai de dreapta din istorie, cu un vicepreședinte executiv aparținând grupului ECR, și că tabăra conservatoare obține victorii importante în domeniile dereglementării și migrației.

Prevestind eșecul moțiunii, Procaccini a adăugat: „Din păcate, unora le place să piardă, atât acasă, cât și aici” – o referire aparentă la înfrângerea liderului AUR, George Simion, la alegerile prezidențiale din România, notează POLITICO.

Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, a depus la sfârșitul lunii iunie o moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, pe care a acuzat-o de lipsă de transparență și abuz de putere.

Moțiunea a fost dezbătută luni în plenul Parlamentului European, iar votul cu apel nominal va avea loc joi.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a oferit lui Donald Trump un cadou simbolic, în timpul cinei oficiale de luni seară de la Casa Albă.

Netanyahu i-a înmânat președintelui american o scrisoare prin care îl nominalizează pentru Premiul Nobel pentru Pace, relatează CNN. Gestul vine pe fondul eforturilor lui Trump de a media un acord de încetare a focului între Israel și Hamas, în contextul conflictului din Gaza.

Trump consideră că premiul i se cuvine pentru inițiativele sale de a opri conflicte globale, iar o încheiere definitivă a războiului din Orientul Mijlociu ar consolida această imagine.

„El forjează pacea, în timp ce vorbim, într-o țară, într-o regiune după alta”, a spus Netanyahu în timpul cinei din Camera Albastră, întinzându-i documentul lui Trump.

„Așadar, vreau să vă prezint, domnule președinte, scrisoarea pe care am trimis-o Comitetului Nobel; vă nominalizează pentru Premiul pentru Pace, care este bine meritat, şi ar trebui să îl primiți”.

Trump a răspuns: „Wow. Asta nu știam. Venind de la tine, în special, acest lucru este foarte însemnat. Mulțumesc foarte mult, Bibi.”

„Opresc războaiele. Și urăsc să văd oameni uciși”, a declarat liderul de la Casa Albă în timpul cinei.

Președinte american a avut o relație oscilantă cu Netanyahu, pe care îl consideră totuși un aliat esențial în procesul de pace. Trump încearcă acum să obțină sprijinul atât al liderului israelian, cât și al grupării Hamas pentru un acord de încetare a focului – acord care a fost refuzat în trecut de ambele părți, în special din cauza formulărilor privind încheierea definitivă a conflictului.

Războiul din Ucraina escaladează din nou, după un val masiv de atacuri cu drone lansat de Federația Rusă asupra regiunilor Harkov, Odesa și capitala Kiev. Bilanțul provizoriu indică cel puțin trei morți și peste 80 de răniți, inclusiv copii.

Potrivit informațiilor transmise de autoritățile locale ucrainene și actualizate constant de Forțele Aeriene, atacurile au început în cursul nopții de 6 spre 7 iulie și au continuat dimineața, cu o intensitate crescută în estul și sudul țării.

Harkov – ținta principală: atacuri în valuri, 82 de victime

Harkovul a fost lovit de două ori în decurs de câteva ore, într-un scenariu ce pare să devină recurent. Dimineața devreme, drone Shahed au vizat cartierele Șevcenkivskîi și Slobidskîi, unde au fost lovite blocuri de locuințe, o grădiniță și infrastructură civilă. Potrivit guvernatorului regional Oleh Sinehubov, 23 de persoane au fost rănite, între care trei copii. Ulterior, primarul orașului, Ihor Terehov, a revizuit numărul răniților la 27.

Un al doilea val de atacuri a avut loc în jurul orei 11:00. Cel puțin șase drone au lovit cartierul Holodnohirskîi, provocând incendii și distrugeri în lanț: clădiri afectate, mașini carbonizate, stâlpi de electricitate doborâți și rețele de transport public avariate. Într-o zonă, peste zece autoturisme au fost complet distruse. Terehov a descris situația într-un mesaj transmis populației: „Acestea sunt realitățile în care trăim. Dar Harkovul va rezista, oricât de des va fi atacat.”

Pe parcursul zilei, bilanțul victimelor a fost actualizat succesiv: 33 de răniți, apoi 82 – între care opt copii. O femeie de 34 de ani a fost ucisă. Cei mai mulți au suferit traume fizice și reacții acute de stres, a anunțat Parchetul Regional din Harkov.

Odesa – lovită din nou: un mort, pagube civile

Odesa s-a aflat, de asemenea, sub atac în cursul nopții. La ora 1:00, sirenele au avertizat populația asupra unui raid aerian. Guvernatorul Oleh Kiper a confirmat că un bărbat – agent de pază – a murit în urma unei explozii produse în apropierea unei clădiri aflate în construcție. Mai multe stații de service și autoturisme au fost distruse, în ciuda intervenției apărării antiaeriene.

Kiev – infrastructura publică afectată

În capitală, dronele au lovit în timpul nopții și dimineții. Deși nu s-au înregistrat victime, impactul asupra infrastructurii a fost semnificativ: peste 500 de clădiri – între care școli, spitale și sedii administrative – au rămas fără apă caldă, după ce conductele principale au fost avariate. De asemenea, au fost raportate incendii și pagube materiale în districtele Desnîanskîi, Solomianskîi și Holosiivskîi.

Alte regiuni: victime și distrugeri

În regiunea Sumî, două persoane au fost ucise în urma unui atac similar, iar în Herson, un bărbat a murit, potrivit informațiilor transmise de autoritățile locale.

Șeful Biroului Prezidențial de la Kiev, Andrii Iermak, a reacționat pe Telegram, avertizând că „extinderea capacității de producție militară a Rusiei reprezintă o amenințare care depășește granițele Ucrainei”. În opinia sa, sancțiunile internaționale nu mai sunt suficiente, iar complexul militar-industrial rus trebuie vizat prin „mijloace directe”.

„Lumea occidentală trebuie să înțeleagă că aceste arme vor fi, mai devreme sau mai târziu, îndreptate și împotriva altor state”, a adăugat el.

Forțele Aeriene: peste 100 de drone lansate, 75 interceptate

Potrivit raportului oficial transmis de Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei, între orele 21:30 (6 iulie) și dimineața zilei de 7 iulie, Rusia a lansat 101 drone Shahed și patru rachete ghidate S-300/S-400, majoritatea din regiunea Kursk.

Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să doboare 75 dintre drone, prin mijloace convenționale și prin bruiaj electronic. Fragmente ale acestora au căzut în cel puțin șapte locații, provocând pagube și incendii.

Autoritățile ucrainene monitorizează în continuare zona afectată, iar intervențiile echipelor de urgență sunt în desfășurare. Bilanțul victimelor ar putea crește în orele următoare.

Un paramedic scoțian a fost condamnat la 10 ani și 6 luni de închisoare, după ce a păcălit o femeie să facă un avort, administrându-i pe ascuns un medicament pentru avort, în timpul unui act sexual.

Stephen Doohan, în vârstă de 33 de ani, era căsătorit când a cunoscut victima în timpul unei vacanțe în Spania, în 2021. Cei doi au început o relație la distanță. În martie 2023, femeia a călătorit la Edinburgh pentru a-l vizita, după ce l-a anunțat că este însărcinată. Pe 17 martie 2023, în timpul unui act sexual consimțit, bărbatul i-a administrat, fără știrea ei, un medicament care provoacă avortul. Cazul a fost detaliat de Curtea Supremă din Glasgow, potrivit publicației The Guardian.

În iunie, bărbatul a pledat vinovat pentru agresiune sexuală, administrarea unui medicament în scopul provocării avortului și determinarea victimei să avorteze fără consimțământ.

Un judecător a declarat la pronunțarea sentinței că „faptele au produs victimei o suferință considerabilă, atât fizică, cât și psihologică, și o vor afecta pe termen lung”. El a mai precizat că acțiunile paramedicului au fost premeditate și comise folosind resursele accesibile în calitatea sa de angajat al Serviciului de Ambulanță Scoțian.

După incident, victima a fost convinsă de bărbat să mintă medicii de la Spitalul Regal din Edinburgh, de teamă că el ar putea fi arestat. Ulterior, femeia s-a prezentat împreună cu sora sa la un alt spital, unde a informat personalul medical că suferise un avort spontan. În mai 2023, ea a depus o plângere la Serviciul de Ambulanță Scoțian, care a deschis o anchetă internă.

Instanța a mai aflat că, în ziua în care a fost informat de sarcină, 14 martie, Doohan a folosit rețeaua internă a locului său de muncă pentru a căuta informații despre medicamente folosite pentru avort. Crima s-a desfășurat pe parcursul a 48 de ore, la apartamentul acestuia din Edinburgh.

Judecătorul a relatat și alte detalii șocante din dosar: după primul incident, victima a revenit la apartamentul lui Doohan, unde, sub efectul unor calmante, a adormit profund. În timpul nopții, s-a trezit simțind că el începe din nou contactul sexual și că îi introduce ceva în vagin, crezând inițial că este un obiect sexual. Ulterior, după ce a observat comportamentul suspect al bărbatului, a căutat sub saltea și a găsit mai multe pastile ascunse.

Confruntându-l, femeia a făcut propriile cercetări online și a descoperit că este vorba despre pastile pentru avort.

Avocatul apărării, Mark Stewart KC, a declarat în fața instanței: „Clientul meu își exprimă regretul profund pentru faptele sale și remușcarea pentru suferința provocată și pentru trădarea încrederii.” Bărbatul de 33 de ani a fost condamnat la 10 ani și 6 luni de închisoare.

Statele Unite vor trimite noi arme Ucrainei, la doar o săptămână după ce administrația Trump suspendase unele livrări, invocând îngrijorări legate de stocurile interne de muniție, a anunțat luni, 7 iulie, președintele american.

„Va trebui să trimitem mai multe arme, în principal arme defensive”, a declarat Trump, exprimându-și totodată „nemulţumirea” față de omologul său rus, Vladimir Putin, potrivit AFP, preluat de Agerpres.

Decizia vine după ce Casa Albă a justificat anterior suspendarea livrărilor ca fiind o măsură pentru protejarea intereselor strategice ale Statelor Unite.

Potrivit unor surse citate de Politico, printre armele vizate de suspendare s-au numărat sisteme de apărare aeriană Patriot, artilerie de precizie și rachete Hellfire.

Donald Trump recunoaşte că nu știe dacă poate opri războiul din Ucraina

Implicat în negocierile de pace, președintele Donald Trump a recunoscut că nu știe dacă va putea pune capăt războiului din Ucraina. Aceasta este o poziție care se situază la polul opus faţă de promisiunea fermă făcută în campania electorală, când susținea că va putea opri conflictul imediat după preluarea mandatului, notează Politico.

Ultimele sale declaraţii vin în contextul unor discuții telefonice recente atât cu Vladimir Putin, cât şi cu Volodimir Zelenski, în timp ce SUA au redus livrările de arme către Kiev. Totuși, el punctat că încheierea războiului rămâne o prioritate.

Trump și Zelenski au purtat o discuție telefonică, vineri, 4 iulie.

„Astăzi am discutat situația: atacurile aeriene rusești și, mai amplu, situația de pe linia frontului. Președintele Trump este foarte bine informat. Am discutat opțiuni pentru apărarea antiaeriană și am convenit să lucrăm la întărirea protecției spațiului aerian. Am căzut de acord asupra unei întâlniri între echipele noastre”, a informat Zelenski.