Prim-ministrul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu vor susține marți, 22 iulie, o conferință de presă pe tema reformei companiilor de stat.

Ilie Bolojan va fi marți, din nou, în fața jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă în care va vorbi despre reforma companiilor de stat.

Alături de premier va fi prezent și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu,

Potrivit Executivului,  Conferința de presă va fi transmisă LIVE pe conturile de Facebook și YouTube ale Guvernului și pe canalul unic de distribuție al Palatului Victoria.

Guvernul a anunțat deja că va propune modificarea legislației pentru a limita mandatele celor care ocupă funcții de conducere în companiile publice, precum și plafonarea indemnizațiilor acestora la valori rezonabile. De asemenea, vor fi publicate toate datele referitoare la componența conducerii și la indicatorii financiari ai acestor societăți. 

Un alt obiectiv este reducerea pierderilor sau chiar închiderea societăților care înregistrează pierderi timp de mai mulți ani consecutiv. În unele cazuri, a spus Bolojan, sunt mai mulți membri în consiliile de administrație decât angajați.

Premierul a anunțat că legislația privind guvernanța acestor companii va fi modificată astfel încât consiliile de administrație să aibă mai puțini membri, iar indemnizațiile acestora să fie plafonate. Totodată, vor fi schimbați și indicatorii de performanță în baza cărora sunt evaluate conducerile.

Primarii şi reprezentanţii administraţiilor locale din judeţul Buzău au transmis o scrisoare deschisă către premierul României, Ilie Bolojan, exprimându-şi „profunda îngrijorare” faţă de decizia de a bloca finanţările pentru proiectele derulate prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”.

Scrisoarea, semnată de primari din toate partidele politice, inclusiv PSD şi PNL, are ca scop „apărarea intereselor comunităţilor locale, indiferent de culoarea politică” şi atrage atenţia asupra riscurilor majore generate de oprirea investiţiilor, scrie News.

„Fără aceste investiţii, comunităţile locale nu vor ajunge niciodată la nivelul standardelor din Uniunea Europeană,” se arată în scrisoare. Sunt menţionate consecinţe grave, precum „oprirea lucrărilor deja începute, degradarea ireversibilă a ceea ce s-a realizat, colmatarea reţelelor de canalizare nefinalizate, distrugerea drumurilor asfaltate doar parţial şi riscul ca firmele de construcţii locale să intre în faliment, afectând angajaţii şi familiile acestora”.

Deputatul Romeo Lungu, preşedintele PSD Buzău, a transmis într-o postare pe Facebook importanţa acestui apel colectiv: „Ne pasă de comunităţile din judeţul Buzău! Astăzi, alături de primari şi reprezentanţi ai administraţiei locale din judeţul Buzău, am transmis o scrisoare deschisă către Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, prin care ne exprimăm îngrijorarea faţă de decizia Guvernului de a bloca finanţările pentru proiectele aflate în derulare prin Programul Naţional de Investiţii ‘Anghel Saligny’.”

Lungu mai subliniază că „proiectele vizate – apă, canalizare, asfalt, reţele de gaze – sunt investiţii fundamentale, fără de care viaţa oamenilor este blocată în subdezvoltare.”

În documentul transmis Guvernului, semnatarii avertizează că pentru multe comunităţi mici, „programul ”Anghel Saligny” reprezintă singura şansă reală de dezvoltare,” întrucât aceste localităţi nu au acces la fonduri europene.

Liderii locali cer „revenirea asupra deciziei şi respectarea angajamentelor luate faţă de comunităţile locale,” susţinând că „dezvoltarea nu se poate opri, iar promisiunile trebuie respectate,” după cum a transmis şi Romeo Lungu în mesajul postat.

Şi aleşii locali PSD din Iaşi i-au adresat o scrisoare similară premierului.

Primarul liberal al Slatinei, Mario de Mezzo, a anunţat că va protesta în faţa Guvernului, alături de alţi aleşi, dacă nu i se vor finanţa străzile începute în municipiu. ”Să vină Bolojan, Cseke Attila, să le explice slătinenilor cum conservi o stradă decopertată” a spus acesta, arătând că are 7 astfel de proiecte începute, al căror grad de executie este în jurul la 50% şi care nu pot fi oprite, pentru că ar produce un disconfort locuitorilor din municipiu.

”În afară de faptul că sunt de la un partid sau la altul, nefinanţarea în totalitate a lucrărilor pe Programul Angel Saligny, pentru că nu mai există resurse anul acesta, îi nemulţumeşte pe bună dreptate pe aleşii locali. Indiferent de culoarea lor politică. Sigur, e dreptul tuturor aleşilor locali să protesteze, să facă ceea ce consideră de cuviinţă. Dar probabilitatea să existe sume suplimentare anul acesta este aproape nulă”, a fost replica lui Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că, în primele 6-7 luni ale anului, au fost cheltuite sumele prevăzute de programe precum Anghel Saligny, însă a explicat că aceste proiecte vor putea continua în proporţie de aproximativ 35 la sută, fiind vorba de proiecte în stadiu avansat de realizare. Bolojan a subliniat că programe de acest tip vor avea buget mărit în 2027-2028.

”Există un număr important de investiţii începute pe bugetul naţional. Aceste investiţii au avut anul acesta o sumă alocată. Această sumă este aproape în totalitate consumată. Cum noi în primele şase luni am cheltuit mai mult decât ne-am angajat şi am încasat mai puţin bani decât am gândit că vom încasa, nu avem de unde să mai alocăm sume suplimentare importante pentru a dubla practic alocările care au fost consumate în primele 6-7 luni. În această situaţie, făcând o analiză a ceea ce putem face în perioada următoare, am procedat atât conform prevederilor legale care spune că atunci când nu mai e sursă de finanţare, notifici autorităţile şi constructorii pentru ca să-şi poată pune lucrările în siguranţă, să nu se degradeze ceea ce s-a făcut. Şi în acelaşi timp, făcând o analiză de capacitate de a mai, totuşi, găsi nişte finanţări din interiorul Ministerului de Dezvoltării prin care se derulează aceste proiecte, să putem continua proiectele care sunt într-un stadiu avansat de execuţie ”, a declarat Ilie Bolojan, luni seară.

Ilie Bolojan a explicat că un procent de 35 la sută din proiectele cu finanţare din Programul Naţional Anghel Saligny ar urma să continue.

”La propunerea Ministerului s-a luat această decizie ca proiectele pe drumuri care sunt între o proporţie de 80% deja realizate să fie continuate ca să putem finaliza ceva în acest an, iar la componenta de apă, canalizare şi gaz, cele care sunt într-o fază de peste 40%. Dacă ar fi să intersectăm aceste proiecte, ar însemna că 35% din proiectele pe Anghel Saligny ar urma să continue. Deci am procedat atât legal pentru că nu mai erau finanţări, dar şi făcând o prioritizare care se bazează pe graficul de realizare. Cu cât am realizat mai mult, cu atât le putem termina, le continuăm pe acelea”, a spus Bolojan.

Ilie Bolojan a precizat, de asemenea, că indiferent cine se află la guvernare, aeste programe nu mai au posibilitatea să continue la sumele care au fost contractate.

Dan Radu Ruşanu, consilier BNR și fost șef ASF, este patronul de hotel pe care Cristian Popescu Piedone l-ar fi anunțat de un control al ANPC. Acesta a declarat, pentru Adevărul, că niciunul dintre reprezentanții unității de cazare din Sinaia nu a fost anunțat anterior verificărilor și despre ce trebuie făcut pentru a trece cu bine de control.

„Nimeni din cadrul hotelului nu a fost anunțat de așa ceva. Eu, personal, nu eram în țară atunci. Eram cu familia plecați din țară, dar din declarațiile luate acum de Poliție și de DNA, toți salariații hotelului au declarat că nu au fost anunțați. Dar ceea ce este cel mai clar lucru este faptul că orice control se face și la orice control s-a făcut va avea același rezultat ca și la controlul lui Piedone. Calitatea și curățenia acestei unități sunt mai presus de orice”, a declarat Dan Radu Rușanu pentru Adevarul. 

Potrivit fostului șef ASF, Cristian Popescu Piedone este acuzat pe nedrept, iar problemele sale vin în urma legate de verificarea unor multinaționale. 

„Piedone și-a atras anumite probleme în clipa în care a verificat multinaționalele și atunci a urmat ce a urmat. Dacă s-ar fi limitat la controlul agenților economici români, nu avea nicio problemă. În momentul în care s-a atins de multinaționale – și știți foarte bine că toate multinaționalele au probleme cu controalele făcute de Piedone – atunci au început reclamațiile”, mai adaugă Dan Radu Rușanu.

Ce vizează ancheta

Procurorii DNA au făcut, marți dimineața, cinci percheziții în mai multe locații, între care domiciliul lui Cristian Popescu Piedone și biroul său de președinte al ANPC. Acesta este

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, de către funcționari publici și complici ai acestora.În cursul zilei de 22 iulie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 5 locații situate pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Prahova și Constanța, dintre care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, a anunțat parchetul.

Piedone a admis cǎ este prieten cu Dan Radu Ruşanu, însǎ a negat acuzațiile. 

Românii evaluează pozitiv perioada de dinainte de 1989, comparativ cu situația actuală. Peste 70% cred că România era o țară mai bogată decât în prezent, iar peste 50% consideră regimul comunist un lucru bun.

77.2% dintre români cred că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent, în timp ce 18.4% consideră că era o țară mai săracă decât în prezent, în timp ce doar 27.4% dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună. 63.5% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție greșită. 

Datele sondajului „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), reflectă o nostalgie pentru perioada de dinainte de 1989. „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER)”, spune șeful INSCOP, Remus Ștefureac. 

„Ne aflăm, din păcate, într-un moment în care nostalgia față de regimul comunist nu mai este doar o chestiune de opinie sau o vulnerabilitate culturală. Este, o spun răspicat, o problemă de securitate națională”, atrage atenția prof.univ.dr. Daniel Șandru, Președinte executiv al IICCMER.  

Profesorul semnalează că România este la doar „un pas de un scenariu catastrofic”. Potrivit datelor sondajului, sunt optimiști cu privire la direcția țării mai ales tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat și angajații la stat. Pesimiste sunt în special persoanele cu educație primară, din rural, și cu un venit mai redus, dar și utilizatorii TikTok.

Peste 50% consideră regimul comunist un lucru bun

55.8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele). 34.5% sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri rele, decât lucruri bune). 9.6% nu știu / nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund.

De asemenea, 48.4% dintre cei chestionați sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 34.7% cred că se trăia mai rău, iar 13.2% că se trăia la fel. 3.7% nu știu sau nu răspund.

8% dintre respondenți consideră că era mai multă corupție înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 65.1% cred că era mai puțină corupție, iar 20.2% că era la fel de multă corupție. Ponderea non-răspunsurilor este de 6.7%.

Datele relevă și alte aspecte: 9% dintre cei intervievați sunt de părere că era mai multă libertate înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 80.9% cred că era mai puțină libertate, iar 6.8% că era la fel de multă libertate. 3.3% nu știu sau nu răspund.

75.1% dintre respondenți consideră că era mai multă siguranță publică înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 12.1% cred că era mai puțină siguranță publică, iar 10.8% că era la fel de multă siguranță publică. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.1%.

În același timp, 48.6% dintre cei chestionați sunt de părere că accesul la servicii de sănătate era mai ușor înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 22.7% cred că accesul la servicii de sănătate era mai greu, iar 21% că accesul la servicii de sănătate era la fel. 7.8% nu știu sau nu răspund.

Informarea față de perioada comunistă

la polul opus, întrebați cu privire la interesul față de perioada comunistă, 14.3% dintre respondenți spun că îi interesează perioada comunistă din istoria României foarte mult, 22.5% destul de mult, 21.1% destul de puțin, iar 39.5% foarte puțin / deloc, iar 2.6% nu știu sau nu răspund.

De asemenea, întrebați dacă sunt de părere că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă din istoria României, 37.6% dintre cei chestionați răspund cu siguranță da, 30.6% probabil că da, 14.0% probabil ca nu,  iar 15.7% cu siguranță nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.1%. Întrebați care a fost principala sursă de informații despre perioada comunistă, 34.8% dintre respondenți răspund că au trăit in acea perioadă. 14.2% spun că au informații de la părinți, bunici sau alte rude, 7% de la școală, 5.4% din cărți sau filme documentare, 3.1% de pe internet, 2.8% din mass media (tv, ziare), 0.4% de pe rețele sociale. 0.2% menționează altă sursă de informații, 0.3% declară că nu s-au informat, iar 0.2% nu știu sau nu răspund.

„Cercetarea INSCOP-IICCMER indică o nevoie acută de politici publice care să abordeze nemulțumirile structurale (sărăcie, inegalități, corupție) și carențele informaționale și educaționale (cunoașterea istoriei reale)”, concluzionează Remus Ștefureac. 

Datele cercetării au fost culese în luna iulie 2025, pe un eșantion de 1500 de respondenți, cu o eroare de +/-2.5%.

Primarul PSD al municipiului Buzău, Constantin Toma, critică decizia de a elimina unele segmente din autostrăzile A7 și A8 din finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), calificând-o drept „un dezastru” pentru dezvoltarea economică a regiunii. Edilul îl acuză pe Sorin Grindeanu pentru modul defectuos în care a fost gestionată licitația.

„Toată lumea îl lăuda sau se autolăuda domnul Sorin Grindeanu, fără să ne spună și faptul că nu a ținut licitația corect”, a declarat Toma, într-un interviu acordat RFI.

Declarațiile vin după ce ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat oficial că anumite tronsoane din A7 și A8 au fost scoase de la finanțare prin PNRR, din cauza neregulilor în procedurile de achiziții publice, nu din lipsă de progres fizic în lucrări. Potrivit acestuia, Guvernul caută acum surse alternative de finanțare pentru segmentele prioritare.

Constantin Toma subliniază impactul negativ al acestei decizii asupra orașului Buzău, care atrăgea tot mai mulți investitori datorită planurilor de infrastructură.

„E un dezastru. Vreau să vă spun că nu trec două săptămâni să nu vină un investitor important, o parte dintre ei au și cumpărat terenuri sau cei existenți încearcă să-și dezvolte afacerile aici, la Buzău, pentru că pe lângă București, pe lângă Ploiești, s-au ocupat toate terenurile viabile pentru a ține industrie și iată, Buzăul e în pole position, datorită autostrăzii și acest lucru este minunat”, avertizează edilul.

El acuză lipsa de transparență și lipsa de asumare din partea celor responsabili:

„Sigur, nu este bine. Licitația se pare că s-a ținut prost acolo. Toată lumea îl lăuda sau se autolăuda domnul Sorin Grindeanu, fără să ne spună și faptul că nu a ținut licitația corect și avem o situație foarte proastă pe finanțarea autostrăzilor, în continuare”.

După ce secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a amenințat din nou cu ieșirea de la guvernare, liberalii le transmit pesediștilor că fac parte dintr-o coaliție și au reacționat cu o acuzație directă: „urlă nu din cauza deficitului, ci pentru că li se taie privilegiile”.

Fostul ministru Raluca Turcan susține că astfel de afirmații nu ajută coaliția de guvernare, care trebuie să funcționeze.

”În ciuda diferențelor de opinie apărute în spațiul public, atât premierul Ilie Bolojan, cât și președintele Nicușor Dan au transmis un mesaj clar: își doresc ca această coaliție să funcționeze. E un lucru absolut necesar – România are nevoie de stabilitate, de colaborare și de soluții curajoase. Este însă evident că, pentru ca această coaliție să livreze rezultate, unele lucruri trebuie schimbate. Până acum, fie a lipsit voința politică, fie nu a existat o majoritate parlamentară capabilă să sprijine reformele profunde de care societatea are nevoie.Astăzi avem un context favorabil: un premier hotărât să corecteze disfuncționalități grave și o majoritate parlamentară care părea greu de imaginat cu doar câteva luni în urmă. Să nu ratăm acest moment! Poziționările publice recente – poate influențate de o anumită retorică internă de campanie – nu ajută. Un eșec ar da apă la moară extremismului și ar adânci neîncrederea oamenilor în politica democratică”, a scris pe Facebook deputata Raluca Turcan.

O reacție mult mai virulentă a avut-o, tot pe Facebook, deputatul Gigel Știrbu, care spune că pesediștii sunt panicați.

”Din ce în ce mai mulți din PSD au început să atace Guvernul pentru măsurile luate. Guvern din care fac și ei parte, să ne înțelegem.

Nu le mai place când se discută despre reducerea deficitului bugetar. Nu le convine când se propune tăierea posturilor de lux, a indemnizațiilor etc. De ce sunt nervoși? Pentru că, în spatele ușilor închise, au început să sune telefoanele.

Au început să sune fiicele de la ANCOM, ginerii de la ASF, amantele de la ANRE, nepoatele de la Nuclearelectrica, verișorii de la Transelectrica. Pentru că încep să dispară posturile călduțe pentru cei care “taie frunză la câini” prin agenții sau plimbă cafeaua pe holurile ministerelor sau care mimează munca. Funcții inventate doar ca să existe o semnătură de pus și o leafă de încasat. Panica e reală. Nu pentru țară, ci pentru „ai lor”. Cei care ies azi din PSD să atace Guvernul nu o fac pentru că îi doare deficitul, ba chiar îl ignoră de ani de zile.

O fac pentru că simt că li se taie accesul la banii publici transformați, ani la rând, în sinecuri, afaceri, funcții aranjate și privilegii pentru clientela de partid.

Asta e adevărata miză. Nu vor să piardă puterea reală din instituții, influența și favorurile. Acum, când vine nota de plată, fac scandal. Iar ca să-și salveze din capitalul politic, atacă propriul Guvern. Dar românii văd și înțeleg exact de ce urlă. Aceasta este durerea reală. Nu deficitul, ci sfârșitul privilegiilor.Când s-au tăiat din banii românilor, au tăcut. Când se taie acum din privilegiile lor, urlă. Asta spune tot!”, a scris Gigel Știrbu.

Secretarul general al PSD Paul Stănescu a criticat dur noile măsuri anunțate de Guvern, pe care le consideră heirupiste, și amenință cu ieșirea de la guvernare.

Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a declarat, luni, că noua conducere a ANAF este „sub planul pe care l-a anunțat” în privința creșterii gradului de colectare.

Președintele interimar al PSD a avut un mesaj și pentru cei care susțin că PSD vrea să se retragă de la guvernare pentru că se fac restructurări.

„Înlătur toate speculațiile legate de faptul că «Domne, acum a venit PSD-ul să tragă acest semnal de alarmă, să amenințe că facem ieșiri de la guvernare» sau lucruri de acest tip. Nu. Să știți că nu despre abordări de tipul acesta vorbim. Am văzut tot felul de personaje, de ciumpalaci din ăștia, care ies și ne spun că «Domne, de asta vrea să iasă PSD-ul fiindcă se reduc indemnizațiile în consiliile de administrație, se fac restructurări». Vă asigur că PSD este partener în tot ce înseamnă aceste reduceri de membrii și indemnizații în consiliile de administrație, de comasări de instituții care nu-și au rostul. Este o chestiune pe care nu o discutăm și care îmi doresc să fie în al doilea pachet. Și chiar îmi doresc ca acest pachet, dacă conține doar această parte, să fie prin asumare și o să vedeți că suntem parte la așa ceva”, a mai precizat acesta.

Nu a scăpat netaxat nici ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.

„Noi nu am intrat la Guvernare ca să ieșim. Noi am intrat, de exemplu, ca să se poată continua Autostrada Moldovei, oricât ar anunța dl Pîslaru că nu se va mai face. De exemplu, unul dintre tronsoanele anunțate că nu se mai face este cel de la Buzău la Focșani, să știți că se circulă de un an pe el, apropo de cât de bine știu unii și alții lucrurile. Am rămas în această guvernare și rămânem înaceastă guvernare ca să facem lucruri bune”, a mai adăugat Grindeanu.

El a afirmat și că după luarea unor măsuri, ANAF tot nu „colectează mai bine”.

„Mă aștept să fim chemați pentru a contribui și cu măsuri pentru relansarea economiei și am pregătit un pachet de măsuri din acest punct de vedere și se lucrează. Pentru că astfel, o să intrăm într-un cerc vicios. Tot tăiem, tot adăugăm taxe în plus și ajungem în recesiune economică, ceea ce nu ne dorim. Să știți că nu se colectează mai bine. Sunt și au fost în luna iunie sub plan, lucrurile nu merg cum trebuie pe zona de ANAF și de aceea am și făcut în ultima săptămână cel puțin două sau trei apeluri la noua conducere să-și schimbe ritmul de lucru și să încerce să îndrepte toate lucrurile care nu au mers bine”, a precizat Grindeanu.

PSD nu este de acord cu suspendarea investițiilor

Despre hârtia plecată de la Ministerul Dezvoltării către autoritățile locale privind suspendarea investițiilor până la sfârșitul anului, Sorin Grindeanu a afirmat că este vorba de aproximativ „2.700 de investiții în apă, canal, gaz și drum”. 

„Noi nu prea suntem de acord cu această abordare. Trebuie ca fiecare investiție în parte să fie analizată, trebuie să vedem dacă nu cumva costurile de conservare sunt mai mari decât ceea ce ar însemna efortul bugetar acum pentru a finaliza acea investiție. Și trebuie să facem o analiză dacă până la urmă măsurile din primul pachet își ating ținta pe care ne-am propus-o, ceea de reducere a deficitului”, a afirmat el.

Potrivit lui Grindeanu, „această hârtie de la Ministerul Dezvoltării a venit după conferinţa de presă a premierului în care a prezentat măsurile privind administraţia locală”.

„Cred că a venit sâmbătă, dacă nu mă înşel, s-a anunţat că tot ce înseamnă lucrări pe apă, canal, gaz, de exemplu, sub 40%, stadiu financiar, se sistează şi tot ce înseamnă lucrări sub 80% pe drumuri, de asemenea, stadiul financiar se sistează. Dar vreau să vă anunţ că există nu puţine situaţii, ci multe, în care s-a lucrat în această perioadă şi nu a ajuns să fie facturat. De aceea vă spuneam că sunt lucrări care trebuie să fie analizate una după alta”, a arătat liderul PSD.

Întrebat dacă s-a discutat în coaliţie despre această măsură, Grindeanu a răspuns: „Pe sistarea acestor lucrări, nu”. 

Deputatul PNL Florin Roman critică decizia Guvernului Bolojan de a suspenda plățile pentru investițiile finanțate prin programul „Anghel Saligny”. Acesta susține că „nu are nimic de-a face cu adevăratul liberalism” și face și o trimitere ironică la demiterea Guvernului Cîțu, în 2021, prin moțiune de cenzură, tocmai pentru programul „Anghel Saligny”.

Florin Roman a declarat luni, 21 iulie, pe Facebook, că blocarea programului „Anghel Saligny” nu „are nimic de-a face cu adevăratul liberalism”. De asemenea, acesta avertizează că suspendarea plăților va duce la suspendarea lucrărilor și mii de salariați ai firmelor care se ocupau de aceste lucrări „urmează să fie concediați de luna viitoare”.

„În calitate de președinte al Comisiei de Administrație Publică din Camera Deputaților, atrag atenția guvernului condus de un liberal că blocarea plăților pentru mii de șantiere pe programul «Anghel Saligny» va transforma fiecare localitate, în special din mediul rural, în străzi săpate, pe care încă se lucrează și care vor fi abandonate. Liberalii nu au tăiat niciodată până acum investiții, dimpotrivă, le-am susținut chiar și în pandemie.

Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură tocmai urmare a acestui program liberal de investiții. Se pare că ce nu a reușit USR de-a lungul vremii a reușit un guvern condus de un liberal, care s-a format ca lider național plecând din administrația publică locală. Stoparea investițiilor nu are nimic de-a face cu adevăratul liberalism.

Suspendarea plăților va duce la suspendarea lucrărilor, iar întreținerea lor va genera costuri și mai mari. În plus, mii de salariați ai firmelor prestatoare urmează să fie concediați de luna viitoare. O soluție o reprezintă trecerea unor cheltuieli pe banii necheltuiți din PNRR. Dar pentru asta îți trebuie un ministru al MIPE, nu un fost angajat la Bruxelles”, transmite Florin Roman.

În plus, liberalul adaugă că această măsură lovește „în satul românesc și în capitalul românesc, pentru că lucrările au fost adjudecate în proporție de 100% de firme românești”.

„Din nou, mult protejatele multinaționale sunt ocolite. Știu că au fost discutate și măsuri de mijloc, însă s-a decis varianta cea mai dură.

Am atras atenția asupra acestui scenariu încă de la Congresul PNL, știam că pentru cei instalați la «sufrageria» partidului nu există decât marele urban, și din păcate am avut din nou dreptate. Acum li se livrează aleșilor locali nota de plată.

Întrucât guvernul se supune controlului parlamentar și nu invers, la începutul sesiunii vom chema în fața comisiei factorii guvernamentali responsabili, pentru a da explicații despre contractele asumate de guvern și neplătite de Executiv. Cel puțin cât timp voi fi președintele comisiei, voi milita pentru aleșii locali, singurii care au transformat cu adevărat, în bine, fiecare sat și oraș din România”, mai transmite acesta.

Schimb de replici între Florin Roman și premierul Ilie Bolojan la Congresul PNL

Nu este prima dată când prim deputatul aduce critici propriului partid. Luna aceasta, la Congresul PNL, premierul Ilie Bolojan și Florin Roman au avut un schimb de replici acide.

„Suntem chemați astăzi să punem un alt acoperiș, să nu ne plouă în casă. Unii au ajuns în acoperiș pe ușa din spate. Toți cei care suntem aici am luat-o de jos, de la firul ierbii, construind secții de votare, conducând organizații, făcând ceea ce trebuie pentru Partidul Național Liberal”, a spus Florin Roman, în timpul discursului ținut la Congresul PNL.

El a continuat: „Casa noastră are două etaje. La etaj stau șefii. Acolo e masa din sufragerie. La parter și la demisol stau amărâții, adică noi”.

La rândul său, Ilie Bolojan a ținut un discurs în cadrul căreia a făcut referire la afirmațiile făcute de Florin Roman.

„Dacă am ajuns în această poziție, plecând din spate, din sală, am fost la toate congresele PNL-ului, fără să lustruim clanțe, fără să ne pună nimeni la etajul unde-i sufrageria. Înseamnă că PNL a înțeles despre ce-i vorba”, a spus acesta.

Primarul PSD din comuna Răzvad: „Ce o să facem, așteptăm până la anul, să se strice ce s-a lucrat până acum?!?”

Emanuel Spătaru, primarul PSD al comunei Răzvad, județul Dâmbovița, a transmis luni că vineri seară, 18 iulie, a fost notificat cu privire la suspendarea plăților pentru programul Anghel Saligny, deși lucrările sunt în curs.

„Înțeleg multe, însă asta chiar nu pot! Vineri seara primim o notificare privind suspendarea plăților pentru programul Anghel Saligny, pentru lucrările în curs! Adică un fel de «ne anunță azi, că începând de ieri se suspendă»!

Mai, oameni buni, sunt lucrări în curs, drumuri sparte, șanțuri făcute, clădiri fără acoperiș, că doar de, se lucrează! Ce o să facem, așteptăm până la anul, să se strice ce s-a lucrat până acum?!?

Nu era mai înțelept să anunțăm un termen?!? Să știm cu toții ce avem de făcut! Oare de ce trebuie să acționăm fără pic de raționament?!?”, transmite primarul.

Președintele PSD al CJ Dâmbovița: Suspendarea înseamnă blocarea dezvoltării comunităților locale!

La rândul lui, Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean (CJ) Dâmbovița, semnalează că blocarea programului „Anghel Saligny” înseamnă „blocarea dezvoltării comunităților locale!”.

„Suspendarea Programului «Anghel Saligny» înseamnă blocarea dezvoltării comunităților locale!

Decizia de suspendare a plăților din cadrul Programului Național de Investiții «Anghel Saligny» are consecințe directe și grave: lucrările aflate în derulare vor fi sistate, șantierele se vor închide, iar comunitățile locale vor fi lăsate fără sprijinul de care au nevoie pentru a se dezvolta”, transmite președintele CJ Dâmbovița.

Acesta continuă prin a prezenta proiectele aprobate prin acest program, adăugând că suspendarea programului „Anghel Saligny” înseamnă „să punem stop dezvoltării comunităților dâmbovițene”.

„În județul Dâmbovița, prin acest program esențial au fost aprobate 165 de proiecte în valoare totală de 1,5 miliarde de lei, dintre care:

• 40 de proiecte pentru apă și canalizare, cu o valoare de peste 610 milioane lei;

• 97 de proiecte pentru drumuri și poduri, în valoare de peste 776 milioane lei;

• 28 de proiecte pentru rețele de gaze, cu o valoare de peste 249 milioane lei.

Suspendarea acestui program înseamnă, practic, să punem STOP tuturor acestor investiții, STOP dezvoltării comunităților dâmbovițene. Este doar prima, dar nu singura consecință a acestei măsuri. Urmează, inevitabil, un lanț de efecte negative: oprirea altor programe complementare, pierderea locurilor de muncă în domeniul construcțiilor, abandonarea șantierelor și apariția unor costuri suplimentare pentru conservarea lucrărilor începute.

Guvernarea ar trebui să aibă ca prioritate dezvoltarea echilibrată a fiecărei comunități din România. Oamenii trebuie să simtă că administrația lucrează în interesul lor – prin proiecte, investiții, infrastructură. Iar acum, când în sfârșit vorbeam despre dezvoltarea județului Dâmbovița în adevăratul sens al cuvântului, suntem puși în situația de a opri totul. Punem lacăt investițiilor! Această decizie ne întoarce din drum, ne blochează și ne face să pierdem toată încrederea celor care au crezut în noi!

Mesajul meu este foarte clar: am un parteneriat cu toți primarii din județ și voi face tot ce îmi stă în putere pentru a-l respecta. Vom continua să lucrăm împreună pentru dezvoltarea fiecărei comunități, indiferent de obstacolele puse în fața noastră.

Totodată, fac un apel ferm către parlamentarii din județul Dâmbovița și din întreaga țară indiferent de culoarea politică: NU susțineți în Parlament acest pachet de măsuri care lovește direct în fiecare dâmbovițean și în fiecare român.

România are nevoie de construcție, nu de blocaj. De încredere, nu de promisiuni încălcate. De investiții, nu de abandon. NU puneți STOP investițiilor pentru că spuneți NU dezvoltării!”, declară Corneliu Ștefan.

Ulterior, fostul președinte PSD, Victor Ponta, a comentat la postarea acestuia: „Bineînțeles că nu susținem! Sper să fim destui cei care avem curaj!”.

Președintele PSD al CJ Suceava: „Blocarea investițiilor înseamnă griparea economiei!”

Președintele CJ Suceava, Gheorghe Șoldan, transmite că blocarea programului „Anghel Saligny” înseamnă „blocarea investițiilor înseamnă griparea economiei”.

„Am spus-o de fiecare dată: blocarea investițiilor înseamnă griparea economiei!

Înseamnă sute sau chiar mii de oameni trimiși în șomaj, firme locale împinse spre faliment, incapabile să-și achite ratele sau salariile.

Înseamnă proiecte începute și abandonate, cu șantiere părăsite și lucrări în paragină, bani publici risipiți și pierderi ireversibile.

Decizia de a opri finanțările prin «Anghel Saligny» condamnă comunitățile din Suceava și din toată țara la subdezvoltare.

Nu primarii sunt cei care vor suferi cel mai mult, ci oamenii de rând, cei care așteaptă apă, canalizare, gaz, stații de epurare sau drumuri decente.

Ca președinte al Consiliului Județean Suceava, nu pot sta nepăsător când sunt puse în pericol investiții extrem de importante pentru zeci de localități.

Proiectele comunităților din județ nu pot fi tăiate cu pixul de la București! E nevoie de soluții echilibrate și de un dialog real în coaliție pentru a proteja românii”, transmite acesta pe Facebook.

Guvernul a decis să fie finanțate doar proiectele care au un stadiu avansat

În cadrul unei conferințe de presă ținute vineri, 18 iulie, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre o prioritizare a investițiilor din programul Anghel Saligny, astfel încât să fie finanțate proiectele care au un stadiu avansat, „iar proiectele care nu sunt în stadiu avansat să nu le asigurăm, cel puțin în lunile următoare, finanțarea”.  

„Până la finalul anului urmează să prioritizăm, în așa fel încât să le avem prioritizate pentru a le putea continua”, a mai spus Ilie Bolojan.