Contextul internațional extrem de tensionat din ultima perioadă, peste care se suprapune și situația actuală incertă, cu un nou Guvern a cărui naștere s-a dovedit a fi complicată și dureroasă, are nevoie mai mult ca oricând de specialiști care să ia decizii sănătoase pentru economie și finanțele țării, pentru cetățenii care așteaptă îngrijorați planul de măsuri care să scoată țara din actualul complex al dezechilibrelor.
Inflație, dezinflație și din nou inflație, chiar dacă fără amenințarea cu deflația prin care au trecut 15 țări din UE în septembrie 2024, și ce ar mai putea să urmeze dacă prețurile vor crește și mai mult la bunuri – îndeosebi la alimente, la medicamente – și la servicii, dobânzile la credite, plus ce ar putea să aducă eliminarea plafonării prețurilor energiei sunt subiecte disecate la Gândul Exclusiv, într-un amplu interviu realizat cu Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naționale a României (BNR).
Sunt teme nu doar de extremă importanță, ci și de extremă dificultate. Iar analiza lui Adrian Vasilescu, de două decenii în serviciul Băncii Naționale, poate fi un bun reper pentru opinia publică, pentru toți cei dornici să înțeleagă fenomenele economice și financiare cu care se confruntă țara în acest timp dominat de riscuri, de incertitudini și de vulnerabilități.
Banca centrală a României – având între principalele obiective și atribuții asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, stabilitatea financiară, stabilirea și aplicarea politicii monetare și a politicii valutare, administrarea rezervelor internaționale – este deosebit de activă în acest context intern și internațional, mai ales că legea o plasează în linia întâi a confruntării cu inflația, care se manifestă la nivel global.
Adrian Vasilescu a declarat, în interviul la Gândul Exclusiv, că în actualele împrejurări, riscul geopolitic este cel mai periculos, inclusiv ca fenomen inflaționist. Și s-a manifestat periculos pentru că, în iarna lui 2022, riscului energetic, care a aprins focul inflației globale în 2021, i s-a adăugat riscul geopolitic. Fără aceste înlănțuiri, dezordinea prețurilor n-ar fi avut resurse să toace nervii și banii lumii întregi atâția ani. Criza prețurilor a ajuns la jumătatea celui de-al cincilea an și abia în 2026 va fi posibil să i se pună punct.
“Banca Națională a României «desenează» o hartă a riscurilor. O hartă pe care o schimbă în fiecare an pentru că, în timpuri grele, ordinea riscurilor, în raport cu gradul lor de pericol, se schimbă anual. Riscul geopolitic este acum pe primul loc. Banca Națională e atentă clipă de clipă la efectele nocive pe care acest risc le produce în sfera ei de atribuții. Și cum lovite sunt întâi și întâi stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, BNR întărește apărarea în aceste sectoare”, a spus Adrian Vasilescu.
“Ar trebui să ajungem în șapte ani cu deficitul bugetar la 3% din PIB”
În cazul în care măsurile luate de noul Guvern vor afecta stabilitatea prețurilor, am vrut să aflăm de la Adrian Vasilescu ce s-ar putea face pentru a nu ajunge în impas major, mai ales că în această perioadă politicienii consultați au avansat soluții inflaționiste. Iar cea mai vehiculată, cea mai disputată măsură între reprezentanții partidelor și președintele Nicușor Dan a fost aceea a creșterii TVA-ului cu cel puțin două procente.
“Complicată problemă! Dacă, de pildă, iei o decizie, la ora asta, să nu crească TVA-ul, ar însemna că pe partea stabilității prețurilor ai făcut un lucru bun. Ai îndepărtat un pericol inflaționist! Dar numai să nu fie reversul mai rău! Partidele de guvernământ, dacă vor scăpa de un pericol inflaționist pentru că nu vor urca TVA-ul, vor fi obligate să găsească noii soluții de echilibrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Pentru că la reducerea deficitului bugetar nu există alternativă. La acest capitol nu vom avea nicio păsuire din partea agențiilor de rating suveran. În câțiva ani trebuie să ajungem la un deficit bugetar de 3% din PIB. Și nu va fi posibil s-o facem numai tăind cheltuieli”, afirmă Adrian Vasilescu.
Ce ar însemna șapte ani pentru România? Pentru că în șapte ani va trebui să reducem deficitul la 3% din PIB. Răspunsul lui Adrian Vasilescu este categoric: “Politică fiscală strânsă”.
“Aici sunt în joc doi termeni. Unul care este fluturat în dezbateri publice de mai mulți formatori de opinie, care spun că austeritatea ne așteaptă! Pentru că austeritatea este și un cuvânt care face rating. Atrage mai mulți cititori, mai mulți telespectatori. Și mai este termenul preferat de Guvernatorul BNR. Dieta! De dietă e nevoie și în viața de zi cu zi. Va fi nevoie de dietă și în ajustarea deficitului bugetar. Adică de un regim de viață sănătoasă!
“Cu austeritatea, strângi cureaua mult și te sufoci, cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă”
Adrian Vasilescu a subliniat faptul că noul Guvern va trebui să fie un “foarte bun nutriționist”, ceea ce ar însemna – în opinia sa – o abordare sănătoasă și totodată mai puțin periculoasă decât austeritatea.
“Există o sintagmă pe care n-o agreez, dar recurg la ea pentru că e folosită frecvent și e ușor de înțeles: Strângem cureaua! În condiții de austeritate, strângi cureaua mult și te sufoci; cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă. Adică o economie sănătoasă, finanțe sănătoase, un deficit bugetar care să nu sară calul, dar să rămână un deficit bugetar activ.
Deficitul bugetar activ, în traducere, înseamnă o marjă de 3% din PIB, un prag pe care îl acceptă și Comisia Europeană, și FMI-ul și ești împăcat cu toată lumea. Iar «3%» înseamnă că peste ce s-a stabilit prin legea bugetului – adică peste veniturile obținute din impozitele pe pensii, din impozitele pe salarii, din impozitele pe profitul întreprinderilor, taxe și altele, inclusiv din colectarea TVA-ului, taxă pe care o plătește absolut toată suflarea dintr-o țară, de la copii la veterani – mai poți activa din împrumuturi, la nivel de 3% din PIB-ul țării, o sumă pentru investiții și alte cheltuieli. Vrei ca suma asta să fie mai mare? Nu îngroși deficitul, ci faci un PIB mai mare”.
Radiografia intervenției BNR din luna mai 2025
În dimineața zilei de 5 mai anul curent, încă de la deschiderea băncilor, investitorii din piața valutară – îngrijorați de instabilitatea provocată de demisia prim-ministrului, de „decapitarea guvernului” deci – au început să retragă masiv capital din piața valutară. Dezechilibrul provocat între cererea și oferta de valută amenința să producă o depreciere dramatică a leului.
Banca Națională a intervenit de urgență, apărând stabilitatea leului. Întrebat dacă, în funcție de planul de măsuri fiscale care vor fi adoptate de noul Guvern, s-ar putea repeta povestea intervenției BNR ca în luna mai a acestui an, Adrian Vasilescu a detaliat care sunt regulile pieței, pornind de la investitor și comportamentul acestuia în perioade tensionate, de mare incertitudine.
“Cuvântul cheie aici este investitor. Piața noastră valutară este o piață vie, o piață activă, o piață care funcționează bine, dar trebuie să răspundă la niște comenzi. Comenzile sunt date de legitățile economice. Legitățile economice sunt obiective, nu sunt făcute de oameni. Nu poate niciun parlament, când vrea, să schimbe vreo legitate economică. Ele vin peste noi și impun ajustări când nu le îndeplinim cerințele. În toată istoria noastră, când nu le-am respectat, s-au răzbunat.
Este cert că investitorii vin cu banii lor acolo unde predomină un climat de stabilitate și pleacă imediat de acolo unde un astfel de climat riscă să se destrame. Cum a fost momentul de a doua zi după rezultatul turului 1 al alegerilor prezidențiale, între 5 și 16 mai.
Pe piața valutară, cerința principală este raportul echilibrat între cerere și ofertă, între cererea de lei a unor investitori străini care vin cu oferta lor de valută. Ei vin pe piața noastră pentru că este atractivă, Vin cu valută, pe care o schimbă în lei. De ce vin? Înseamnă că au nevoie de lei, înseamnă că leul este o monedă căutată. (…)
Știm, însă, de la Keynes (n.r. – economistul britanic John Maynard Keynes) că investitorul este un animal fricos. Când se strică vremea acolo unde este el prezent cu banii lui sau când doar i se pare că se strică vremea, ca orice animal fricos, nu luptă, fuge.
Ce s-a întâmplat în 5 mai de au început să fugă investitorii? Foarte simplu. S-a agitat piața internă și investitori au intrat în panică. Au început pur și simplu să fugă. Unii formatori de opinie au rămas nedumeriți că fug investitorii. Cu ce fug? Fug cu avionul, cu trenul, cu vaporul?… Fug cu internetul! De la un alt capăt de lume, un ins, că sunt și foarte mulți investitori individuali, ajunge la noi cu internetul într-o clipă. Sau invers. Tu ești aici, în România, și dacă vrei să intri pe o piață din Uniunea Europeană, pe oricare, dacă ai un calculator, ai legătură la internet și desigur ai bani, poți să intri pe piața unui stat oarecare. (…)
Investitorii, când văd că sunt în pericol banii lor – indiferent că sunt persoane individuale, sunt fonduri de investiții, sunt fonduri de pensii, sunt bănci de investiții sau companii -, caută de îndată un adăpost. Sunt miliarde de lei care circulă în afara țării și ne fac nouă bine aici. Miliarde de lei! Ei bine, când au început să dispară miliarde de euro, de dolari și de alte valute din piața valutară, din primele clipe ale zilei de luni, 5 mai, pericolul de depreciere excesivă a leului devenise evident.
Desigur, nu toți investitorii au căutat adăposturi pentru banii lor. Sunt investitori care au apetit pentru risc, în sensul că abia așteaptă riscul, pentru că ei sunt cu bani mulți, știu că riscul este important, că dacă ei riscă, pot să câștige mai mult decât ar câștiga pe o piață calmă. Ei bine, am văzut că au rămas, în primul rând, cei care erau gata să parieze pe euro. Au plecat cei mai fricoși și care nu vor să riște deloc. Ei au fost primii care au zburat, s-au asigurat. Care a fost urmarea? S-a dezechilibrat raportul cerere-ofertă, raportul dintre intrări și ieșiri de valută.
Au fost multe voci care au întrebat: «Domnule, dar de ce a intervenit Banca Națională începând chiar din prima clipă?» Așa intervine Banca Națională, din prima clipă. E o strategie, o strategie de fond la Banca Națională, că intervenția se face în amonte, adică în clipa în care începe să se formeze un pericol. Acolo unde se formează un pericol, acolo se grăbește să intervină Banca Națională (…) Dacă nu reușești să oprești pericolul de la izvorul lui, acolo unde se formează riscul, pe urmă va face ravagii. Iar Banca Națională a putut să intervină în prima clipă, pentru că are o rezervă valutară performantă”, a explicat Adrian Vasilescu.
“Nu există motive de îngrijorare! Rezerva a rămas performantă, leul s-a stabilizat”
BNR a fost nevoită să sacrifice din rezerva valutară pentru a bloca prăbușirea leului. În luna mai a acestui an, rezervele valutare administrate de BNR au scăzut cu 6,75 miliarde de euro, lună în care banca centrală a intervenit pentru protejarea leului, în contextul ieșirilor de capitaluri. Astfel, s-a înregistrat cea mai mare scădere a rezervei din ultimii 20 de ani, atât în termeni nominali, cât și procentuali.
La 31 mai 2025, rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 55.661 milioane euro, față de 62.414 milioane euro la data 30 aprilie 2025. În ciuda comentariilor negativiste și a temerilor legate de rezerva valutară a țării, Adrian Vasilescu a declarat, în interviul de la Gândul Exclusiv, că nu există motive de îngrijorare.
“Rezerva a rămas performant și continuă să fie performantă! Și mai e ceva: leul s-a stabilizat. Acum, leul este stabil, altfel am fi văzut urcări de la cinci la șase, de la șase la șapte și cine știe unde s-ar fi oprit. (…)
O valută care începe să piardă teren este o valută periculoasă. La această oră, sigur, a fost stabilizat leul pe un nou prag. Banca Națională, când calculează cursul zilnic, pe care apoi îl comunică, lucrează cu cinci cifre. Prima cifră, un întreg, exprimă numărul leilor. Următoarele patru cifre, de după virgulă, exprimă zeci de bani, bani și părți de ban. Cursul era patru lei, nouăzeci și ceva de bani și câteva părți de ban până în seara zilei de 5 mai. Marți, 6 mai, a fost trecut pragul psihologic de 5 lei pentru 1 euro.
Din 2008, la fiecare început de an, prezicătorii avansau trecerea pragului de 5 lei. Banca Națională n-a intrat în dispute cu ei. Deși au revenit și în acest an cu cunoscutul lor referen: 5 lei pentru 1 euro. De data asta au ghicit, dar au ghicit pentru că s-au produs evenimente pe care nimeni nu le aștepta! BNR a stabilizat leul pe alt prag, cel de 5 lei.
Nivelul maxim a fost de 5,12 lei în ziua de joi 8 mai. Dar Banca Națională, fără să-și pună în pericol rezerva și fără să strice echilibrul în economie, a reușit să evite o depreciere periculoasă și acuma leul este stabilizat”.
Despre măsura creșterii TVA. Comparație cu anul 2010, ce s-a întâmplat atunci și de ce
Formarea noului Guvern continuă să fie privită cu scepticism în performanța de a lua măsuri care să reducă deficitul bugetar. Unii analiști susțin că situația actuală a datoriei României prezintă o paralelă îngrijorătoare cu cea a Greciei în primele etape ale crizei datoriilor suverane din 2009-2012.
În funcție de planul de măsuri și măsurile care se vor adopta de către noul Guvern, s-ar putea să avem iarăși același tablou din luna mai a acestui an și banca centrală să fie nevoită să intervină? Este o întrebare. Discuțiile aprinse se poartă pe acest aliniament al consecințelor creșterii TVA de la 19 la 21 la sută, măsură cu care președintele Nicușor Dan nu este de acord, dar pe care ceilalți lideri ai partidelor chemați la formarea Guvernului o consideră de maximă necesitate.
Adrian Vasilescu, economist de marcă și cu experientă îndelungată în poziția de consilier al guvernatorului BNR, în prezent consultant de strategie al băncii centrale, explică la Gândul Exclusiv ce ar însemna creșterea TVA.
“Deciziile legate de fiscalitate sunt și vor continua să fie politice. Ele nu au nicio legătură cu atribuțiile BNR. Asta înseamnă că trebuie să se înțeleagă cinci formațiuni politice între ele, ca să facem pași înainte. Este foarte greu, dar asta e realitatea. Avem alianță de partide, ele fac Guvernul, ele stabilesc măsurile.
Eu, de aici, de la Banca Națională, pot să spun doar atât: că o măsură, de pildă creșterea TVA-ului, este inflaționistă. Avem în acest sens un exemplu, un exemplu viu – anul 2010. În iulie 2010, Romania era în pericol să nu poată plăti pensiile. Decizia politică n-a fost la Banca Națională și niciodată nu este la Banca Națională.
Decizia politică a fost atunci la factorii politici și factorii politici au decis: urcăm cu cinci puncte procentuale TVA. Au fost plătite pensiile, au fost plătite salariile bugetare. (…) Guvernul a fost înjurat. Este riscul pe care și-l asumă orice Guvern, să fie înjurat când intervin măsuri care afectează populația.
Ce s-a întâmplat? În iulie 2010 a fost luată decizia să crească TVA-ul cu cinci puncte procentuale. În iulie 2010, inflația s-a dublat. A ținut această inflație dublă – că așa este rata anualizata a inflației, un fenomen care privește întotdeauna cu 12 luni în urmă – exact până în iulie 2011.
Când, în luna mai anul acesta, rata analizată a crescut cu peste 5%, înseamnă că am privit cu 12 luni în urmă. Și totuși, efectul care a determinat o creștere inflaționistă, după un șir dezinflaționist de patru luni, din ianuarie până în aprilie, a ținut exclusiv de luna mai„, a explicat Adrian Vasilescu.
”Prețurile nu scad, dar cresc mai încet. Asta înseamnă dezinflație”
Cea mai mare nemulțumire a populației este legată de creșterea prețurilor, cu toate că, din 2022, s-a produs o reducere continuă a prețurilor. În 2024 însă, în lunile octombrie, noiembrie și decembrie, a avut loc un șoc inflaționist și prețurile au crescut, cu precădere la alimente, servicii și medicamente. Apoi au scăzut până în aprilie.
Analistul Adrian Vasilescu afirmă că, după acest șoc, prețurile nu scad, ci cresc mai încet. Cu excepția lunii mai, nu a început reducerea inflației, ci a început dezinflația, spune analistul și explică de ce prețurile nu vor scădea niciodată.
“Reducerea inflației încă n-a început. A început dezinflația, o etapă intermediară între creșterea rapidă a prețurilor și aterizarea pe linia strategică de țintire a inflatiei. Dezinflația însemnând creșterea încetinită a prețurilor de consum.
Deci inflația este creșterea alertă, rapidă a prețurile, a prețurilor de consum. (…) Prețurile nu or să scadă niciodată, sper. Dacă s-ar întâmpla să scadă, ar fi deflație, fenomen mai periculos decât inflația.
Proiecțiile BNR arată că va continua dezinflația, ceea ce înseamnă că prețurile nu vor scădea, ci vor crește tot mai încet, până când va avea loc aterizarea pe linia strategică de 2,5% plus/minus un punct procentual. Asta este ținta BNR. America are 2% ținta de inflație, Marea Britanie 2%, zona euro 2%. În flancul estic, Rusia are 4% ținta de inflație, Ungaria are 3% plus/minus un punct procentual. Noi și polonezii avem 2,5% plus/minus un punct procentual. Și cehii au 2%, ca și în zona euro, numai că aici cu plus/minus un punct procentual, adică poți să urci un punct procentual, poți să scazi un punct procentual și să zici că, uite, m-am aliniat pe ținta de inflație.
Asta avem noi ca misiune acum, să ne aliniem pe ținta de inflație la 2,5 plus/minus un punct procentual. Asta înseamnă că inflația, creșterea prețurilor, va continua cu 2,5%. Nu scad prețurile. Dacă iei măsuri proaste, prețurile încep să scadă. Dar atunci înseamnă că intri în deflație. Adică atunci prețurile se duc sub zero și e pericol mare.
Foarte multe țări și-au făcut calcule, în 2020, că ar fi bine să intre în deflație pentru că s-ar ieftini împrumuturile . De pildă, în 2020, când au început să se agite prețurile în toată lumea, în UE erau foarte puține țări în inflație. 14 țări din Uniunea Europeană, multe din zona euro, au intrat în deflație, au început să scadă prețurile. Au început să scadă prețurile și a scăzut și rata de politică monetară, care s-a dus sub zero.
Fenomenul s-a repetat anul trecut, când 15 țări din Uniunea Europeană, în frunte cu Irlanda, au intrat în septembrie în anticamera deflației. De ce spun în frunte cu Irlanda? Irlanda a făcut rata anualizată 0,00. Aici era Irlanda! Dacă mai făcea un pas, intra în deflație. Germania a fost în situația asta, Danemarca la fel.
Noi am fost în dezinflație în 2020, din ianuarie și până în decembrie. În decembrie 2020 am obținut rata anualizată 2,06. Am fost nu țara cu cea mai bună poziție din Uniunea Europeană, am fost unica țară cu o poziție bună în Uniunea Europeană, când 14 țări erau în deflație, iar altele în inflație”.
“Creșterea prețurilor în România a fost ideală în 2020. Dacă am avea încă niște poziții din astea, ar fi foarte bine”
Întrebat care au fost cauzele creșterii inflației din 2021 până azi, dacă a fost vorba și de efectele pandemiei sau de jocurile cu bani din această perioadă, Adrian Vasilescu a subliniat faptul că România s-a situat pe cea mai bună poziție inflaționistă din UE pentru ca BNR a avut o politică monetară și valutară bună.
“România a depășit efectele pandemiei, am avut cea mai bună poziție inflaționistă din toată Uniunea Europeană. Între cele 27 de țări, noi am fost, repet, singura țară cu o poziție bună. Creșterea prețurilor în România a fost ideală în 2020. Dacă am avea încă niște poziții din astea, ar fi foarte bine.
Ce s-a întâmplat exact în 2021? În ianuarie, deși gazele au fost liberalizate încă din vara lui 2020, faptul că a fost o atât de mare stabilitate a prețurilor, cei de la gaze n-au îndrăznit să ridice prețurile. Din vara lui 2020 până în decembrie 2020, o jumătate de an am mers fără nicio mișcare la prețuri la gaz. Și încă o jumătate de an mai încolo, din ianuarie 2021 până în iulie 2021, încă o jumătate de an am mers cu gazele în tăcere. Ce a făcut însă electricitatea? În ianuarie, Autoritatea de Reglementare în Energie a decis să liberalizeze și prețul la electricitate. În ianuarie a urcat prețul la electricitate cu 20%. Iar 20% într-o lună înseamnă să depășești de 10 ori rata pe un an. Și asta a fost.
Dar, inflația, totuși, a urcat încet până în februarie 2022. În februarie 2022 a venit riscul geopolitic, războiul din Ucraina. Acest război a dus inflația în sus peste tot. Inflația a devenit fenomen global, din America și până în Japonia. Deși Japonia operează de multă vreme cu prețuri mici, până și Japonia a fost afectată”, a spus Adrian Vasilescu.
“Riscul geopolitic este acum cel mai puternic risc inflaționist”. Ce se va întâmpla după eliminarea plafonării la prețurile energiei
De la 1 iulie 2025, România va trece de la plafonarea generalizată a prețurilor la energie electrică și gaze naturale la un mecanism de sprijin țintit destinat protecției consumatorului vulnerabil și menținerii competitivități economice a IMM-urilor.
Consultantul strategic al BNR a declarat, în interviul la Gândul Exclusiv, că decizia de liberalizare a prețului la energie a dus România la pași înainte în inflație, dar că nu putem face speculații privitoare la ce se va întâmpla după eliminarea acestei plafonări.
“Asigurările ministerului de resort spun că nu vor fi afectate contractele populației. Deocamdată nu putem să speculăm (…) Nu pot să fac anticipări, eu cred că nu poate să mai fie cum a fost la început. Nu mai îndrăznește nimeni acum să urce prețul cu 20%.
Atunci, în ianuarie 2021, când zvonul de inflație începea, a venit înaintea inflației și a măturat globul pământesc, și-au permis cei de la electricitate să urce prețul cu 20% – de fapt, ca să fiu corect, 18,9%, asta a fost creșterea – și s-a dus pe un an de zile, până când a venit războiul și și-a luat asupra lui povara. Adică a introdus riscul geopolitic, care este acum cel mai puternic risc inflaționist și în același timp cel mai puternic risc de dezechilibru economic. (…)
Eu mizez pe ratele actuale ale prețului și pe climatul inflaționist în scădere pe toată planeta. Acest climat inflaționist nu mai este atât de puternic ca în 2022. De altfel, în toamna lui 2022 sau – ca să încep așa – din vara lui 2022, i s-a pus punct inflației în Statele Unite. Au urcat până la 9,1% și acolo au tras linie și au zis: aici stop, începem dezinflația! Și așa a fost. La fel s-a întâmplat în Marea Britanie și la fel s-a întâmplat în zona euro. În zona euro au mai urcat până prin toamnă, așa, cu inflație și în toamnă au pus și ei punct. România, în noiembrie.
Noiembrie 2022 a fost ultima lună de inflație în România. Tot spun acum unii că România este campioană la inflație în Europa. Matematic, în 2022, România a pus punct inflației și a intrat din decembrie 2022 în dezinflație. În dezinflație suntem și acum, dar se petrece un fenomen foarte interesant. Spuneam că, în septembrie 2024, 15 țări din UniuneEuropeană au intrat în anticamera deflației. Deci, România nu este între aceste 15 țări. Dar când zici că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, ce faci cu aceste 15 țări care sunt amenințate de cel mai mare pericol, deflație, adică de scăderea preturilor sub nivelul zero?”, a mai spus Adrian Vasilescu.
“România a avut cea mai cursivă dezinflație din Uniunea Europeană”
Totuși, oamenii sunt îngrijorați de scumpirile în lanț odată ce plafonarea prețului la energie va fi eliminată. Deși dorința fiecăruia este ca prețurile să nu mai crească, ba chiar să scadă, din punctul de vedere al specialistului, care știe bine ce înseamnă deflația, lucrurile se așează în puzzle-ul economic cu totul altfel.
“Hai să vedem cum e cu descreșterea prețurilor. Pentru că așa a fost acest septembrie 2024. Și aici începe fenomenul interesant, într-adevăr, chiar spectaculos din punct de vedere economic. Deci, 15 țări s-au adunat pe linia de pericol, un pericol de deflație. Marea Britanie sărbătorise deja că a încheiat cu inflația, că s-a apropiat de linia de sosire. Ei bine, s-a întors inflația, adică a revenit pericolul. America a avut și ea un ușor pericol. În septembrie 2024, America începea să cocheteze cu anticamera deflației. Marea Britanie la fel, zona euro tot cam așa.
Și atunci ce s-a întâmplat? Eu spun glumind, dar poate că nu e glumă, e adevărat, a intervenit un fenomen care este «mâna invizibilă» în economie. Se apropia anul 1800 cand a apărut această expresie «mâna invizibilă». Ei bine, a intervenit «mâna invizibilă» și dintr-o dată, pe linia asta, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, zona euro, întreaga Uniune Europeană, inclusiv România, toate țările au intrat dintr-o dată în inflație. Dezinflația s-a transformat în inflație.
Trei luni de inflație – octombrie, noiembrie, decembrie. Au venit apoi alte patru luni după această inflație. Primul trimestru al anului curent plus aprilie. România a avut cea mai cursivă creștere de inflație. Inflația în România, în această perioadă, în octombrie, în noiembrie și decembrie, a fost cea mai calmă. Împreună cu Cehia și cu încă vreo trei țări, au avut acest record de inflație calmă.
Alte țări n-au reușit să oprească inflația. Am fost mai bine pregătiți și am avut și un trecut care ne-a avantajat, în sensul că de la 1 ianuarie și până în septembrie 2024, în perioada asta care a fost premergătoare fenomenului despre care am vorbit, am avut cea mai cursivă dezinflație din toată Uniunea Europeană. Noi, despre care se spune că avem inflația cea mai mare, am avut cea mai cursivă dezinflație. Nu eram în inflație. Și dacă nu eram în inflație, cum să fim campioni la inflație?”, a explicat Adrian Vasilescu.
”Luna mai a venit cu o creștere de inflație de peste 5%”
Consultantul de strategie al BNR vorbește matematic, deci nu se poate pune în discuție exactitatea informațiilor, a explicațiilor legate de șocul inflaționist din ultimele trei luni ale anului trecut, urmate de primele luni ale anului curent, când Adrian Vasilescu afirmă că a fost dezinflație “pentru că am fost bine pregătiți”.
“Deci, astăzi 18 (n.r. – 18 iunie 2025, data la care a fost realizat interviul), Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, dă ratele anualizate ale inflației pe luna mai. Deci, o să primim ce s-a întâmplat în luna mai. Ei bine, imediat ce s-a terminat acest șoc inflaționist, că în octombrie, noiembrie, decembrie 2024 a fost un șoc inflationist pe toată linia, din America până aici, la noi, în România am pus punct inflatiei.
Șocul inflaționist l-am încheiat bine, cu calm și imediat am intrat în dezinflație. În ianuarie, februarie, martie, aprilie a fost dezinflație. De ce dezinflație? Pentru că am fost bine pregătiți, am avut cursivitatea asta care ne-a ajutat. Ei bine, ce s-a întâmplat în mai, deși n-am primit tabloul de la Uniunea Europeană, să vedem cum s-au descurcat și alte țări în luna mai?
Dar noi știm ce ni s-a întâmplat nouă în mai! Știm că am avut acel șoc care ne-a costat, că n-a fost vorba numai despre faptul că s-a dezechilibrat piața valutară, adică raportul dintre cerere și ofertă, pentru că acest dezechilibru a venit la pachet cu altele. A lovit ROBOR-ul, care a crescut puternic. Efecte? Au crescut dobânzile la credite, au crescut dobânzile la împrumuturile noi și așa mai departe.
Și a lovit fixing-ul (rata de referință – n.r.) la titlurile de stat. Fixing-ul a scumpit împrumuturile pe care le face statul ca să acopere deficitul bugetar. Și a urcat inflația în luna mai, pentru că, după atâtea vești bune, luna mai a venit cu o creștere de inflație de peste 5%. Acest peste 5% înseamnă așa: inflația din mai, determinată de instabilitatea politică si de masivele ieșiri de capital, a urcat cresterea prețurilor la 5,4%. Asta a însemnat, pentru Romania, mai mult decât a adunat ca număr de puncte procentuale, tot focul inflaționist din octombrie, noiembrie, decembrie.
Cu această creștere de inflație, eu prevăd și am curajul să spun, că efectul produs de evenimentele din mai s-a stins și că, din iunie, am revenit în dezinflație”, a mai spus Adrian Vasilescu.
Despre analizele BNR legate de posibila scădere a ratelor dobânzilor în acest an și dacă Banca centrală ar putea face recomandări băncilor comerciale pe acest subiect, analistul Adrian Vasilescu afirmă că “BNR nu spune care e dobânda de politică monetară, nu spune care sunt alte dobânzi, că nu e treaba BNR-ului cu alte dobânzi. În multe privințe, BNR-ul nu poate spune nimic, face analize”.
“Campioni europeni la mărimea venitului bugetar”
Întrebat ce sfaturi ar da noului Guvern pentru a preveni un dezechilibru major care ar afecta piața valutară și care ar avea și impact negativ asupra mișcărilor de capital și asupra rezervelor, Adrian Vasilescu a declarat:
“Aș fi ridicol să mă pronunț acum cu un sfat, după ce se ceartă și câte minți acolo se luptă să găsească soluția cea mai bună, iar soluția trebuie să fie politică.
România are nevoie de un Guvern care să reziste. Nu avem nevoie de un Guvern care să se destrame în trei luni sau șase luni, sau într-un an. Unde e decizie politică, BNR tace”.
De ce statul român nu are împrumuturi reciproce, cum fac alte state din Uniunea Europeană, care se împrumută reciproc? Am fost curioși să aflăm de la Adrian Vasilescu dacă și România va avea, în viitor, acest potențial.
“Nu știu în care viitor. Dar acum, cu un deficit bugetar care este cel mai mare din Uniunea Europeană, are sens să vorbim despre posibilitatea României de a deveni creditor internațional? Dacă la băncile noastre se împrumută alte state străine, nu știu și n-am de unde să știu.
Mai întâi să reușim să facem următorul lucru: să nu avem în bugetul nostru venituri care în totalul lor reprezintă sub 30% din PIB. Suntem campioni europeni aici. Campioni europeni la mărimea sub standard a venitului bugetar. Campioni europeni!”, a declarat Adrian Vasilescu, consultantul de strategie al BNR, în interviul la Gândul Exclusiv.
Sursa foto: Mediafax Foto
CITEȘTE ȘI:
EUROSTAT: România a avut cel mai mare DEFICIT bugetar ESA din UE. Cât de mare este gradul de îndatorare
Ilie Bolojan anunță că programul de guvernare e „aproape FINALIZAT” / Care sunt URGENȚELE
Uniunea Europeană, perioadă de grație pentru România în lupta pentru LIMITAREA deficitului bugetar. Calcule dure la Cotroceni / Ce urmează
Creșterea TVA, după o nouă evaluare în octombrie. Ce TAXE intră în vigoare de la 1 august și cum va arăta acordul politic pe măsurile fiscale?
Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor ’90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor …
vezi toate articolele
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde …
vezi toate articolele
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2022%2F05%2Fmara-2-300x169-1.jpg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2F8052984-mediafax_foto-andreea_alexandru-1-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fprofimedia-0973329553-1280x640.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F05%2Fvictor-ponta-vot.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fprofimedia-1013986515-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F10%2Fcristina.jpeg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2F8052899-mediafax_foto-alexandru_dobre-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fprofimedia-1013957346-1280x831.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2020%2F08%2FAdina-Anghelescu.jpeg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F09%2F7b7e7fbd-5ef1-490a-8691-51bf8d280c0d.jpg){kind=small}
:format(jpeg):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F10%2Fal-patrulea-metrou-alstom.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F05%2Fmetrou-alstom-12.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fadrian-vasilescu-consilier-bnr-1280x853.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F05%2Fprofimedia-1003785174-1280x933.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F04%2Fnicolae-oprea-scaled.jpg){kind=small}