Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit sâmbătă într-o zonă împădurită din vestul Austriei, provocând un incendiu care a cuprins pădurea din apropiere. Toate cele patru persoane aflate la bord, cetățeni germani, și-au pierdut viața în accident.

Un grav accident aviatic a avut loc în după-amiaza zilei de sâmbătă, 5 iulie, în apropierea orașului Krimml, situat la est de Innsbruck, în Austria, acolo unde un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit într-o zonă împădurită. În urma impactului, aeronava a luat foc, iar incendiul s-a extins rapid în pădurea din jur, relatează Kronen Zeitung.

Inițial, autoritățile au confirmat decesul a cel puțin două persoane, însă ulterior s-a stabilit că toate cele patru persoane aflate la bordul avionului au murit. Potrivit informațiilor disponibile, victimele ar fi trei bărbați și o femeie, toți cetățeni germani.

Nu există încă informaţii precise despre ce tip exact de aeronavă a fost implicată în accident, însă autoritățile locale au precizat că ar fi vorba despre un planor cu motor, care are capacitatea maximă de a transporta patru persoane.

„Planorul cu motor, care poate găzdui maximum patru persoane, s-a prăbușit într-o zonă împădurită și a luat foc”, a fost declaraţia lui Klaus Portenkirchner, șeful districtului de pompieri, care a completat spunând că incendiul a fost alimentat rapid de vegetația uscată.

Un purtător de cuvânt al poliției a declarat că în momentul producerii accidentului condițiile meteo erau bune, şi momentan nimeni nu ştie cauza prăbuşirii planorului. La rândul lor, pompierii au precizat că avionul s-a prăbușit pe un teren accidentat, ceea ce a îngreunat operațiunile de stingere a incendiului și de intervenție.

Zona din jurul locului prăbușirii a fost izolată pentru a asigura siguranța echipelor de intervenție, având în vedere că avioanele de mici dimensiuni sunt echipate adesea cu parașute de salvare care se activează exploziv, putând reprezenta un pericol pentru salvatori.

„Aceasta este lansată prin tragere de cablu și desfășurată exploziv. La fel ca airbagurile din mașini, acest lucru poate reprezenta un pericol pentru salvatori”, a explicat Klaus Portenkirchner.

La fața locului au fost trimise echipaje ale poliției, geniști și echipe de pompieri pentru a gestiona situația și pentru a securiza zona în vederea anchetei care urmează să stabilească circumstanțele exacte ale tragediei.

Apărarea aeriană rusă a interceptat și doborât sâmbătă patru drone ucrainene care se îndreptau spre Moscova, potrivit anunțului făcut de primarul capitalei, Serghei Sobianin. Incidentul a determinat suspendarea temporară a zborurilor pe aeroportul internațional Sheremetyevo.

Dronele au fost distruse în timp ce se apropiau de oraș. Serviciile de urgență au intervenit rapid la locurile unde au fost doborâte, fără a fi raportate pagube sau victime până la această oră, a declarat Sobianin, conform Reuters.

Ministerul rus al Apărării a precizat că, în total, 94 de drone au fost distruse în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, iar alte 45 au fost neutralizate în intervalul orar 08:00 – 13:50, ora locală.

Autoritatea aviatică Rosaviația a informat că zborurile de plecare de pe aeroportul Sheremetyevo au fost suspendate temporar, invocând „restricții temporare asupra spațiului aerian” și condiții meteorologice nefavorabile, în special vânturi puternice. Măsuri similare au fost luate și pe aeroporturi din alte orașe rusești, inclusiv Pulkovo din Sankt Petersburg, din motive de siguranță.

Armata ucraineană afirmă că a lovit o bază aeriană rusă strategică în regiunea Voronej

Ucraina susține că a lovit un aerodrom militar important din regiunea Voronej, vizând depozite de muniții și aeronave rusești, într-o nouă operațiune menită să reducă capacitatea Moscovei de a ataca infrastructura civilă.

Forțele speciale ucrainene au anunțat că au lovit sâmbătă, 5 iulie, aerodromul militar Borisoglebsk din regiunea Voronej, Rusia, o locație strategică unde sunt staționate avioane de luptă Su-34, Su-35S și Su-30SM, relatează presa naţională, citând un comunicat publicat pe rețelele sociale de Statul Major General al Armatei Ucrainei.

Elon Musk și podcasterul MAGA, Steve Bannon, au reaprins vineri ostilitățile, amenințându-se reciproc după ce miliardarul a anunțat că va înființa un nou partid în SUA, relatează HuffPost.

Bannon a spus că Musk – un cetățean american naturalizat – „ar trebui deportat”, în timp ce Musk a prezis că Bannon – care a ispășit o pedeapsă de patru luni pentru sfidarea Congresului – s-ar putea întoarce la închisoare. 

Bannon l-a criticat dur pe Musk, în podcastul său „War Room”, pentru că a declarat că va înființa un nou partid politic, Partidul Americii.

„Un non-american care înființează un Partid American?”, a spus Bannon. „Nu, frate, nu ești american, ești sud-african. Și dacă ne luăm suficient răgaz și dovedim faptele, ar trebui să fii deportat din cauza infracțiunii pe care ai comis-o, printre multe altele.”

Susținătorul MAGA sugerase luna trecută că Musk, născut în Africa de Sud, „s-ar putea afla aici ilegal”.

Musk i-a dat replica pe rețeaua sa X.

„Grăsuțul ăla bețiv și neastâmpărat pe nume Bannon se va întoarce la închisoare și de data asta pentru mult timp”, a prezis Musk . „Trebuie să plătească pentru o viață întreagă de infracțiuni.”

Nu a specificat ce anume l-ar putea trimite pe podcaster și consilierul politic al președintelui american înapoi la închisoare, însă a repetat o predicție similară pe care a făcut-o la începutul săptămânii trecute.

Musk a cheltuit aproximativ 291 de milioane de dolari pentru a susține campania electorală a lui Trump și a sprijini cauze republicane, potrivit OpenSecrets.org, până când cei doi s-au certat din cauza „marii și frumoasei legi” fiscale care a trecut recent de Congres și despre care fondatorul Space X spune că va mări excesiv și periculos datoria SUA.

Musk amenințase că își va înființa propriul partid drept alternativă atât la republicani, cât și la democrați, dacă proiectul de lege va fi adoptat, ceea ce s-a și întâmplat.

Bannon a fost directorul executiv al campaniei lui Trump în 2016 și a ocupat funcția de strateg șef în prima administrație a lui Trump, însă a demisionat după șapte luni.

Ulterior, Trump s-a întors împotriva lui Bannon, numindu-l „Steve cel neglijent”.

Cei doi au revenit la sentimente mai bune în scurt timp după aceea, iar Bannon a rămas în relații apropiate cu Trump, întâlnindu-se la Casa Albă cu acesta chiar luna trecută și vorbind frecvent despre agenda președintelui american și a MAGA în podcastul său „War Room”.

Trump l-a grațiat pe Bannon în 2021 într-un caz de fraudă în care Bannon și alții ar fi înșelat donatori care au contribuit la un fond privat despre care se presupunea că este dedicat construirii unui zid la granița de sud.

El a pledat vinovat la acuzații într-un caz conex la începutul acestui an, printr-o înțelegere care îi va permite să evite închisoarea.

Elon Musk, în conflict cu Donald Trump

 Musk a catalogat Partidul Republican „Partidul porcușorului Porky!!” și a amenințat că va oferi sprijin unor candidați republicani care se opun proiectului bugetar masiv al lui Trump. Astfel, miliardarul a confirmat sprijinul pentru alesul Thomas Massie, un oponent vocal al legi.

„Ești minunat!”, a scris el.

Legea prevede eliminarea rapidă a creditelor fiscale federale pentru vehicule electrice până la 30 septembrie 2025, afectând direct interesele de afaceri ale lui Musk, șeful Tesla.

Fără subvențiile din partea guvernului, Musk „probabil ar trebui să închidă prăvălia și să se întoarcă acasă, în Africa de Sud”, a scris Trump.

Totodată, Trump a amenințat că va pune departamentul pentru eficiență guvernamentală (DOGE), la conducerea căreia l-a numit pe fostul său aliat la începutul mandatului, să-i analizeze contractele.

„Poate ar trebui să punem DOGE să arunce o privire atentă ? Mulți bani de economisit!!!”, a scris Trump.

„Poate că va trebui să punem DOGE pe Elon. Știți ce este DOGE. Este monstrul care s-ar putea  să se întoarcă și să-l mănânce pe Elon”, a mai spus Trump după ce a fost întrebat în acest sens de reporteri.

După conflictul reaprins cu Trump, miliardarul a repostat pe X rezultatele unui sondaj informal din luna iunie, în care întreba dacă SUA au nevoie de un partid care să reprezinte  majoritatea moderată a americanilor, „cei 80% din mijloc”.

Acesta ar fi „o alternativă la unipartidul Democrat–Republican, astfel încât oamenii să aibă o voce reală”, spune antreprenorul american.

Forțele lui Vladimir Putin lovesc Ucraina zilnic cu ceea ce s-ar putea dovedi o armă letală pentru armatele NATO, și anume dronele Shahed. Ucraina caută soluții, iar cea mai promițătoare s-ar putea dovedi interceptoarele de drone. Acestea ar putea fi armele decisive ale războiului automatizat, relatează The Telegraph.

Interceptoarele de drone se impun rapid pe câmpul de luptă din Ucraina drept cea mai semnificativă dezvoltare într-un război de mare intensitate al dronelor. În lumina acestor evoluții, de la sediul NATO din Bruxelles, până la cartierele puterii militare din Beijing, oficialii militari s-ar putea grăbi curând să-și creeze propriile capacități

Cel mai mare pericol din aer: dronele Shahed

Dronele Shahed de fabricație iraniană au devenit principalele arme de atac ale Rusiei, care acum le produce la scară mare și le lansează în roiuri asupra orașelor ucrainene.

Cu o rază de acțiune de 2500 km și o viteză de 185 km/oră, sunt arme redutabile.

Costul unei astfel de drone este estimat la între 20.000 și 50.000 de dolari, dar e probabil să fie acum mai mic pentru Rusia după ce și-a dezvoltat o capacitate internă de producție.

Joi, Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete care a bătut un nou record: nu mai puțin de 539 de drone și 11 rachete.

Potrivit Kievului, 478 dintre ele au fost doborâte sau deviate – inclusiv cu mijloace ale războiului electronic.

Potrivit experților, aceste atacuri cu arme relativ ieftine riscă să devină o provocare  financiară, dar și logistică pentru apărarea aeriană a Ucrainei.

„De la mijlocul lunii mai, au bătut recordul pentru cel mai mare atac cu drone Shahed de aproximativ șase ori”, spune Marcel Plichta, fost analist de informații al Armatei SUA și expert în război cu drone.

„O rachetă convențională de apărare aeriană…, va costa de trei sau patru ori mai mult decât una dintre aceste drone”, explică expertul.

O analiză a atacurilor precedente arată că Rusia începe să pună presiune pe apărarea ucraineană: 

În noaptea de 14 spre 15 iunie, forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a lansat 183 de drone Shahed și momeli. Două nopți mai târziu: 440. Apoi, între 22 și 23 iunie, alte 352. În noaptea de 25 spre 26 iunie, rușii au lansat doar 41, ca în seara următoare așa-numitul „pachet de atac” să crească din nou: 363.

Pe 30 iunie, a venit atacul-record: 477 de drone și momeli și peste 60 de rachete.

Trendul este crescător și Ucraina s-ar putea confrunta curând cu o creștere dramatică, arată experți și oficiali ucraineni.

Serhii Beskrestnov, un expert ucrainean în război electronic, estima luna trecută că Rusia ar putea lansa până la 800 astfel de drone pe zi, în timp ce oficial ucrainean de rang înalt a spus recent că în curând Rusia va avea capacitatea de lansa și 1000 de drone zilnic.

Iar ucrainenii nu au în prezent soluții fiabile pe termen lung: sistemele convenționale de apărare aeriană sunt prea scumpe,  contramăsurile electronice nu sunt suficiente, în timp ce „echipele mobile de apărare aeriană” – voluntari înarmați cu mitraliere Browning sau PKM, versiunea grea a Kalașnikovului – se confruntă acum cu drone ce zboară la o altitudine prea mare pentru a le putea ținti.

„Așadar”, spune înaltul oficial ucrainean, „răspunsul trebuie să fie interceptoarele”.

Armata ucraineană a aprobat în prezent pentru utilizare cinci modele de drone interceptoare. De pildă, unitatea ucraineană Wild Hornets are drona vânătoare de Shahed numit Sting, cu patru aripioare mari.

Între timp, companiile occidentale își dezvoltă  propriile modele. MARSS, cu sediul în Bristol, promovează un model similar, despre care spune că poate „învinge mai multe drone mici într-o singură misiune”.

Anduril, o companie americană de tehnologie și armament, vinde două interceptoare, Roadrunner, respectiv Anvil, care „navighează autonom pentru a intercepta potențiale amenințări legate de drone”.

„Partea «tehnologică» a apărării se mișcă mai repede în această privință, decât giganții din domeniul apărării”, explică Plichta, cu referire la companii specializate precum Anduril și Palantir din America, dar și Epirus, care a creat Leonidas, o armă energetică anti-drone.

O dronă interceptoare trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a fi eficiente, ceea ce nu e lipsit de provocări.

Prin definiție, trebuie să fie mai rapide și, prin urmare, probabil mai scumpe, decât ținta lor. Pentru a maximiza viteza și raza de acțiune, ar trebui să aibă probabil dimensiuni mai mici, dar să fie și rezistentă – pentru a supraviețui unor coliziuni multiple și să continue să zboare

O altă provocare este cantitativă: sunt necesare în cantitate mare.

„Ar fi nevoie de cel puțin o dronă interceptoare per Shahed. Dar e necesar și acel volum distribuit în jurul zonelor atacate – care tind să fie Kievul și Odesa și orașele din mijlocul țării – sau rutele către ele. Și apoi trebuie să ții cont de flexibilitate, deoarece este destul de ușor pentru ruși să schimbe rutele de zbor”, spune Plichta.

„Când iei în considerare toate acestea, nu mai este vorba atât de faptul că tehnologia nu există, sau că nu există prototipuri, sau că nu există copii funcționale. Este doar o problemă de scară.”

În plus, ar fi nevoie și de piloți pentru fiecare interceptor – ceea ce s-ar putea dovedi o problema logistică importantă.

Mai mult, potrivit șefului armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, echipele de interceptare au nevoie și de mini-radare tactice – esențiale pentru munca de recunoaștere, or Ucraina nu dispune în prezent de un număr suficient.

Pe de altă parte, dronele interceptoare au limitele lor.

„Le folosim deja și le extindem utilizarea. Dar nu pot înlocui totul. Trebuie să înțelegem că apărarea aeriană anti-drone este un sistem complex”, a declarat pentru The Telegraph Yuriy Ignat, purtător de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene.

„În primul rând, nu au o rază de acțiune foarte lungă – doar câteva zeci de kilometri. În al doilea rând, trebuie să mărești adâncimea teritoriului pe care îl acoperă. Ele funcționează doar local. Și nu pot zbura întotdeauna, pe vreme rea, ceață și așa mai departe.”

În paralel, războiul electronic – bruiajul și contrabruiajul frecvențelor radio și al semnalelor GPS – rămâne un câmp de luptă în rapidă evoluție.

Amenințarea aeriană pentru țările NATO, dincolo de Ucraina

Aceste tipuri de amenințări aeriene nu privesc doar Ucraina. Țările NATO se luptă să găsească o soluție la o potențială amenințare aeriană masivă, nemaivăzută de la raidurile cu 1.000 de bombardiere din cel de-al Doilea Război Mondial. Unele au cheltuit deja miliarde, cu rezultate mixte, notează The Telegraph.

Marea Britanie lucrează la tunul laser experimental „DragonFire”, despre care guvernul susține că are cost de doar 10 lire sterline pentru a fi declanșat și poate lovi „orice țintă vizibilă”. Marina Regală plănuiește să îl monteze pe cel puțin patru nave de război până în 2027.

În aprilie, Ministerul Apărării a anunțat că soldații britanici au distrus cu succes un roi de 100 de drone în testele armei cu energie direcționată RapidDestroyer, care folosește unde radio de înaltă frecvență pentru a prăji electronicele dronelor la un cost modic.

Cheltuielile inițiale pentru astfel de sisteme sunt mari și ar putea deveni ținte pentru inamic, însă în timp se pot dovedi eficiente din punct de vedere al costurilor, în special împotriva atacurilor în masă.

„Pentagonul a cumpărat patru arme cu energie direcționată pentru aproximativ 66 de milioane de dolari . Pentru a le folosi, nu au nevoie de multă muniție”, spune Zachary Kallenborn, expert în război cu drone la King’s College London. „Au nevoie doar de energie. Așa că, în timp, acest cost ridicat devine accesibil. Problema este ce se întâmplă dacă adversarul tău pur și simplu o distruge?”

Doborârea unui roi de 100 de drone este plauzibilă, spune Kallenborn, dar care au fost condițiile de mediu la momentul testului? Cât de mari sau blindate erau dronele? Din ce unghiuri se apropiau? Toți acești factori pot complica operațiunile din lumea reală.

Anul trecut, Doug Bush, șeful departamentului de achiziții al Armatei SUA, a declarat în fața comisiei forțelor armate din Senat că testele  unui laser de 50 de kilowați montat pe un vehicul în Orientul Mijlociu au relevat dificultăți în menținerea încărcării acestuia și lovirea țintelor la distanță, fără ca praful sau alte interferențe să disipeze fasciculul.

De aici și importanța dronei interceptoare. Cea mai bună modalitate de a înfrunta o capacitate de drone este să dezvolți o forță contrară mai puternică.

Până la o soluție mai bună, cea mai bună apărare împotriva unui roi de drone ostile va fi propriul roi de drone, conchide The Telegraph.

Președintele Donald Trump a recunoscut că nu știe dacă va putea pune capăt războiului din Ucraina, deși în campania electorală promisese că va rezolva situaţia chiar din prima zi de mandat.

Ultimele sale declaraţii vin în contextul unor discuții telefonice recente atât cu Vladimir Putin, cât şi cu Volodimir Zelenski, în timp ce SUA au redus livrările de arme către Kiev.

Președintele Donald Trump a declarat vineri, 4 iulie, chiar de Ziua Independenţei SUA, că nu este sigur că va putea pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, o poziție care se situază la polul opus faţă de promisiunea fermă făcută în campania electorală, când susținea că va putea opri conflictul imediat după preluarea mandatului, notează Politico.

„Nu știu. Nu pot să vă spun dacă se va întâmpla sau nu”, a declarat Trump reporterilor la bordul Air Force One, atunci când a fost întrebat dacă este încrezător că va reuși să oprească luptele dintre cele două țări.

Totuși, el punctat că încheierea războiului rămâne o prioritate: „Da. Mi-ar plăcea să văd că se întâmplă asta”.

Pe durata campaniei electorale, Donald Trump a declarat că poate pune capăt luptelor „în prima zi de mandat”, însă ulterior, într-un interviu pentru Time Magazine, a nuanțat această promisiune, numind-o „o exagerare”.

„Am ajutat o mulțime de țări”, a mai spus Trump vineri. „Situația din Ucraina – asta este o afacere Biden. Nu este o afacere Trump. Încerc să o finalizez”.

Vă reamintim că de la revenirea la Casa Albă el a încercat tot să medieze un acord de pace între Kiev și Moscova, deși anterior a amenințat că ar putea renunța la eforturile de mediere, pe fondul frustrării față de lipsa de progrese în oprirea conflictului.

În această săptămână, Trump a discutat telefonic atât cu președintele rus Vladimir Putin, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, fără niciun rezultat concret, însă.

„V-am spus că am fost foarte nemulțumit de convorbirea mea cu președintele Putin. El vrea să meargă până la capăt, să continue să ucidă oameni și nu este bine”, le-a declarat el vineri jurnaliştilor americani.

În schimb, discuția cu Volodimir Zelenski a fost descrisă de liderul ucrainean drept „foarte importantă și fructuoasă”. Potrivit unei postări pe rețelele sociale a acestuia, cei doi președinți au discutat despre apărarea aeriană a Ucrainei, cooperarea în domeniul producției de apărare și „achiziții și investiții reciproce”, aspecte confirmate şi de Donald Trump, care a sugerat că există posibilitatea unor pași concreți în viitor în ceea ce priveşte relaţiile cu Ucraina.

Cu toate aceste, la începutul acestei săptămâni, Donald Trump a suspendat unele livrări de arme către Ucraina, invocând îngrijorări legate de scăderea stocurilor de muniție ale SUA, în contextul prelungirii conflictului.

Cel puțin 27 de persoane, inclusiv nouă copii, și-au pierdut viața vineri dimineață în urma unor inundații care au lovit centrul statului Texas. Printre cele mai afectate zone se numără comitatul Kerr, unde tabăra creștină pentru fete Camp Mystic a fost parțial distrusă de apele revărsate ale râului Guadalupe.

25 de fete sunt date dispărute, iar operațiunile de căutare și salvare continuă contra-cronometru. O fetiță de doar 9 ani a fost confirmată decedată, iar tabăra este acum scena unei intervenții de amploare din partea echipelor de urgență, notează Reuters.

„S-a întâmplat în mai puțin de două ore. Nici măcar radarul nu a putut anticipa amploarea fenomenului”, a declarat Dalton Rice, administratorul orașului Kerrville.

Potrivit autorităților, râul Guadalupe a crescut cu peste șase metri în mai puțin de două ore, inundând tabăra și zona înconjurătoare. Peste 850 de persoane au fost deja evacuate sau salvate, multe cu ajutorul elicopterelor, iar serviciile de urgență au lucrat toată noaptea pentru a localiza supraviețuitorii.

În ciuda retragerii treptate a apelor, alerta de inundații rămâne valabilă până sâmbătă seară în zona San Antonio – Austin, din cauza ploilor sporadice care continuă să afecteze regiunea.

Președintele Donald Trump a transmis un mesaj de sprijin, declarând că guvernul federal colaborează cu autoritățile locale: „Melania şi cu mine ne rugăm pentru toate familiile afectate de această tragedie oribilă. Curajoşii noştri salvatori sunt la faţa locului, făcând ceea ce ştiu mai bine.”

Camp Mystic, înființată în 1926, este una dintre cele mai vechi tabere de vară pentru fete din Texas, promovând un mediu „cu valori creștine sănătoase” și dezvoltare personală.

Incidentul tragic readuce în atenție inundațiile din urmă cu aproape 40 de ani, când 10 adolescenți și-au pierdut viața într-o tragedie similară pe același râu.

Autoritățile federale și locale au declanșat o anchetă privind răspunsul la criză și eficiența sistemului de alertare. Potrivit directorului pentru gestionarea situațiilor de urgență din Texas, W. Nim Kidd, deși existau avertismente meteo de furtuni și ploi torențiale, volumul precipitațiilor – de până la 300 litri/mp – a fost mult peste estimările inițiale.

Președintele american Donald Trump a declarat vineri, 4 iulie, că a semnat o serie de scrisori care vor fi transmise partenerilor comerciali ai Statelor Unite, în care anunță aplicarea unor taxe vamale punitive. Liderul de la Casa Albă a precizat că aproximativ 12 scrisori vor fi expediate luni.

„Este mai simplu să trimiți o scrisoare în care să spui: Ascultați, știm că noi avem un anume deficit sau în unele cazuri un excedent, dar nu mult, dar iată că aveți de plătit pentru a face afaceri cu SUA”, a explicat Trump în fața jurnaliștilor la bordul Air Force One, relatează AFP și Agerpres.

Trump a dat exemple precum Regatul Unit și China, cu care spune că astfel de negocieri „au funcționat foarte bine pentru ambele părți”. Acesta stabilise anterior data de 9 iulie ca termen limită pentru încheierea acordurilor comerciale bilaterale, avertizând că în caz contrar vor intra în vigoare noi taxe vamale majorate pentru exporturile către SUA.

Acestea ar putea varia considerabil: de la 10% și până la 70%, în funcție de țară și de dezechilibrul comercial identificat de administrația americană.

Țările respective vor începe, potrivit președintelui american, să plătească de la 1 august.

În aprilie 2025, Trump a surprins comunitatea internațională anunțând o suprataxare minimă de 10% pentru țările care exportă mai mult spre SUA decât importă produse americane, cu posibilitatea de a ajunge la 50%. Măsura a fost ulterior suspendată pentru a permite deschiderea negocierilor comerciale individuale.

Până în prezent, au fost anunțate acorduri comerciale doar cu Regatul Unit și Vietnam, în timp ce SUA și China au convenit o reducere temporară a tarifelor reciproce.

Vladimir Putin a părăsit un eveniment oficial pentru a răspunde la apelul telefonic al lui Donald Trump, temându-se că liderul american s-ar putea simți jignit dacă ar fi nevoit să aștepte.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a surprins audiența la un eveniment oficial, când a decis să-şi întrerupă brusc discursul pe care îl susținea pentru a răspunde la un apel telefonic venit de la președintele american Donald Trump, potrivit publicației Times of India.

Liderul de la Kremlin a explicat gestul prin teama de a nu-l face pe Trump să aștepte, lucru care l-ar putea jigni pe liderul american.

„Vă rog să nu vă supărați. Înțeleg că am putea continua discuția noastră, dar ar fi jenant să-l fac pe Trump să aștepte. Ar putea să se simtă jignit”, le-a spus Vladimir Putin celor prezenți joi, 3 iulie, înainte de a se retrage pentru a purta conversația telefonică.

Discuția de joi dintre cei doi președinți s-a prelungit, fiind abordate mai multe subiecte sensibile, printre care războiul Rusia-Ucraina, situația din Orientul Mijlociu și „dosarul iranian”. Trump a confirmat ulterior conversația, subliniind că a fost una de durată, însă fără progrese concrete în privința conflictului din Ucraina.

„Am avut o convorbire destul de lungă, în care am discutat multe aspecte, inclusiv despre Iran și despre războiul din Ucraina”, a declarat Trump. El a adăugat că nu este mulțumit de faptul că discuția nu a dus la vreun pas înainte pe calea negocierilor pentru pace în Ucraina. „Nu sunt deloc mulțumit… Nu, nu am reușit să facem vreun progres astăzi cu el (Putin)”, a precizat președintele american.

Potrivit Kremlinului, apelul telefonic a durat aproape o oră, timp în care Vladimir Putin a reafirmat poziția fermă a Rusiei cu privire la obiectivele sale în Ucraina. Consilierul prezidențial rus, Yuri Ushakov, a subliniat că Rusia nu intenționează să renunțe la aceste obiective, considerate esențiale pentru securitatea și interesele sale.

„Președintele nostru a transmis clar că Rusia va continua să urmărească obiectivele stabilite, care includ eliminarea cauzelor profunde ce au dus la situația actuală. Rusia nu va renunța la aceste scopuri”, a declarat Ushakov.

Apelul a venit într-un moment tensionat, în care livrările de arme americane către Ucraina sunt suspendate temporar, iar presiunea asupra Europei pentru a intensifica sprijinul militar pentru Kiev este tot mai mare.

Momente de panică pe aeroportul din Mallorca, unde o aeronava Ryanair a fost evacuată de urgență din cauza unui presupus incendiu izbucnit la bord. Totuși, compania aeriană a declarat că plecarea zborului cu destinația orașul Manchester din nordul Angliei, a fost anulată „din cauza unei alarme false de incendiu”.

Potrivit informațiilor inițiale, șase pasageri au suferit răni uşoare, fiind transportaţi la spital. Alte 12 persoane au primit îngrijiri medicale la faţa locului, dar niciuna nu a fost rănită grav, informează presa spaniolă, citată de DPA.

Conform Ryanair, incidentul de pe un avion Ryanair din Mallorca s-a datorat unei alarme false, a declarat sâmbătă compania aeriană.

„În timpul debarcării, un număr mic de pasageri au suferit leziuni foarte ușoare (entorse la gleznă etc.), iar echipajul a solicitat asistență medicală imediată”, se arată în comunicat.

„Ne cerem scuze pasagerilor afectați pentru neplăcerile cauzate”, a adăugat compania.

Pasagerii au fost evacuaţi prin ieşirile de urgenţă, însă unii au sărit în panică de la câţiva metri înălțime, de pe aripile aeronavei. Incidentul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, 4 spre 5 iulie.

În imaginile surprinse la fața locului se pot vedea persoane coborând pe aripa dreaptă și alergând spre zona de siguranță. Nu se observă însă flăcări sau fum dens în exteriorul aeronavei.

Avionul Ryanair urma să decoleze către Manchester, în nordul Angliei. Compania aeriană a trimis o aeronavă de înlocuire pentru a prelua pasagerii afectați și a asigura continuarea călătoriei.

Ministerul polonez de externe a trimis ambasadei ruse la Varșovia o notă oficială de protest, în urma atacului masiv cu drone și rachete care a avariat consulatul polonez de la Kiev.

„Ministerul polonez de Externe a înmânat o notă ambasadei Rusiei prin care protestează față de atacurile aeriene asupra populației Ucrainei. În urma [atacurilor de aseară], clădirea ambasadei Poloniei în Ucraina a fost avariată”, a scris vineri Ministerul, într-o postare pe rețelele de socializare, vineri.

„Ministerul a subliniat că este o încălcare a dreptului internațional, în special a Convenției de la Viena din 1961”, a adăugat acesta.

În noaptea de joi spre vineri, Rusia a folosit aproximativ 550 de drone și rachete pentru a efectua cel mai mare atac aerian asupra Ucrainei de la începutul războiului în 2022, potrivit armatei ucrainene, care a adăugat că 478 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană.

Atacurile au ucis o persoană la Kiev și au rănit alte 26, inclusiv un copil. 

În urma atacului, ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a scris pe rețelele de socializare că a vorbit cu însărcinatul cu afacerile Poloniei în Ucraina, Piotr Łukasiewicz, care a confirmat că nu au existat răniți la ambasada Poloniei.

„Ucraina are nevoie urgentă de resurse de apărare aeriană”, a scris el, adăugând ulterior: „Dronele nu ne vor speria. Suntem alături de Ucraina. Spre victorie.”

Într-o postare separată, ministrul de externe a declarat că președintele Vladimir Putin „își bate joc de eforturile lui Donald Trump de a asigura pacea în Ucraina, îndemnându-l pe președintele SUA să restabilească aprovizionarea cu muniție antiaeriană a Ucrainei și „să impună noi sancțiuni dure agresorului”.

Statele Unite au confirmat la începutul acestei săptămâni că au suspendat unele livrări de arme către Kiev, inclusiv rachete Patriot, care au fost vitale pentru Ucraina pentru apărarea orașelor sale de rachetele rusești.

Trump a avut vineri o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în cadrul căreia cei doi lideri au discutat despre apărarea aeriană , potrivit președintelui ucrainean.

Conversația a avut loc la o zi după ce Trump a vorbit la telefon cu Putin – o discuție despre care președintele SUA a spus că l-a dezamăgit.

Un mercenar cubanez care a dezertat din armata rusă a oferit pentru Daily Mail o mărturie despre cum a ajuns să lupte împotriva Ucrainei și de ce a decis sa fugă. Francisco Garcia, în vârstă de 37 de ani, spune că a fost momit să plece în Rusia de o reclamă pe rețelele sociale care promitea „permis de muncă, un salariu de 204.000 ruble pe lună și pașaport rusesc” pentru muncă în construcții.

„Nu aveam voie să arătăm frică. Rușii ne-au spus că nu putem simți durere sau compasiune și că trebuie să fim ca niște roboți pe câmpul de luptă”, spune el. „Comandanții ne loveau în ceafă și în coaste cu arma pentru a scoate frica din noi.”

Mercenarul cubanez se află acum în Grecia, unde trăiește pe străzi. Nu se poate întoarce în Cuba, întrucât țara refuză să primească înapoi mercenari.

Fost portar la un spital din Cuba, unde câștiga sub un dolar pe zi, Garcia spune că a fost întâmpinat la aeroport de un militar cubanez și urcat în camioane împreună cu alți recruți. Au ajuns după 16 ore la o școală sportivă abandonată unde ar fi fost siliți să semneze contracte militare în limba rusă.

„Nu mai puteam face nimic”, își amintește el. „Mi s-a spus clar că fie mă voi întoarce în Cuba într-un sicriu, fie ca un erou, iar alegerea îmi aparține. M-am gândit: «Viața mea s-a terminat». Acum lupt într-un război care nu are nicio legătură cu mine.”

A doua zi, au fost transportați la o unitate militară, unde au primit arme și au început instruirea.

Garcia s-a antrenat vreme de 30 de zile, alături de alți recruți din Cuba, dar și din Asia și Africa. El povestește că primeau ordine în limba rusă. „Încă îmi amintesc durerea din urechi după ce auzit prima dată o grenadă explodând. Sunetul era asurzitor și mă afectează și astăzi.”

„Făceam în mod regulat antrenamente cu arme pe un câmp unde apăreau ținte mobile și trebuia să le dobori. Ne-au învățat cum să ne ajutăm singuri, în caz că ni se întâmpla ceva nouă sau unui alt soldat.”

El spune că s-a trezit într-o zi pe front, fără avertisment.

„Rusia pierdea mulți soldați în fiecare zi”, spune el.

Experiența pe câmpul de luptă

Garcia s-a alăturat unei brigăzi de artilerie, unde a fost obligat să poarte armament greu: o pușcă de asalt, un lansator de rachete cu lansare pe umăr și patru grenade.

„Am realizat rapid că nu mai e un joc și că misiunea mea e să supraviețuiesc. Inițial au fost 90 de cubanezi într-o situație similară, dar mai bine de jumătate dintre ei au murit în luptă”, spune el.

„Dronele reprezentau cel mai mare pericol, iar noi, cubanezii, nici măcar nu știam ce sunt. Dronele kamikaze au provocat atât de multe pagube, mult mai multe decât luptele om la om. Am văzut lucruri pe care nu i le-aș fi dorit niciodată celui mai mare dușman al meu. Am văzut soldați murind în jurul meu și soldați sinucigându-se pentru că nu au putut face față”, spune el, privind fix în podea.

„Rușii din jurul nostru nu erau bine și unii dintre ei s-au sinucis din cauza pagubelor pe care le-a avut acest război asupra lor. Nu li s-au dat concedii, nu și-au putut vedea familiile. Nu câștigam teren și ei credeau că acest război nu se va termina niciodată, așa că l-au terminat singuri.”

Garcia a fost grav rănit de două ori și spune că s-a văzut obligat să-și poarte singur de grijă după ce a fost abandonat de soldații ruși.

„Am fost atacați în timpul unei patrule. Era o seară liniștită și, dintr-o dată, s-au auzit gloanțe care zburau peste tot. M-am grăbit să mă apăr, dar am fost lovit. A fost ca și cum aș fi fost lovit cu un ciocan uriaș, dar nu am simțit prea multă durere din cauza adrenalinei și a eforturilor de a-mi salva viața.” El arată spre o cicatrice mare de pe bicepsul drept.

„Am fost în stare de șoc și mi-am pus rapid un garou și mi-am injectat morfină în stomac ca să trec peste durere și să scap de ucraineni.”

A doua oară a fost rănit, „când o bombă a lovit o clădire din apropierea mea. Aud și azi zgomotul ascuțit. Niște piese metalice ale exploziei m-au lovit în brațul stâng și în ambele picioare, și a ieșit un miros toxic.

„M-am gândit instantaneu la familia mea. Dar a trebuit să mă ridic și să fug pentru că ceilalți soldați ruși au fugit pur și simplu. După ce am reușit să scap din nou, am fost dus la  medic pentru a fi tratat. De fiecare dată am lipsit de pe câmpul de luptă timp de aproximativ o lună înainte de a fi dus de urgență înapoi.”

Medalie pentru serviciul prestat

„Nu știu dacă am rănit pe cineva pentru că am împușcat în panică, dar gândul este mereu în mintea mea”, susține el.

După ce a supraviețuit un an într-o brigadă de artilerie rusă, Garcia a primit o medalie și o diplomă în onoarea serviciului său și i s-a acordat o pauză de două luni în octombrie 2024.

A folosit acest timp pentru a-și pune la cale planul de evadare, găsind un traficant de persoane care susținea că îl poate duce în siguranță în Grecia contra a un milion de ruble rusești, echivalentul a 9.400 de lire sterline.

Deși Garcia fusese plătit în fiecare lună, nu i s-a permis să trimită bani familiei sale din Cuba – așa că banii se aflau într-un cont bancar rusesc. Avea însă suficienți bani cât să acopere taxa traficantului. A zburat prin șase țări, din Belarus ân Azerbaidjan, apoi în Emiratele Arabe Unite și Egipt, înainte de a ajunge în cele din urmă la Atena.

A călătorit cu pașaportul său cubanez, el nesolicitând un pașaport rusesc, la sfatul unui comandant rus amabil, care l-a avertizat că, dacă va deveni cetățean rus, va fi nevoit să lupte până la sfârșitul războiului.

Odată ajuns la Atena, a fost reținut în centrul de detenție Amygdaleza timp de două luni înainte de a fi eliberat. Acum doarme într-un cort în capitala Greciei.

„Duc o viață foarte grea aici”, spune el. „Am trecut prin multe greutăți și nimeni nu mă ajută. Dorm pe străzi și mă lupt să supraviețuiesc. Aș vrea să mă pot întoarce la viața mea simplă de dinainte, în Cuba, dar nu pot.”

„De asemenea, mi-e teamă de ce-mi va face Rusia pentru că am scăpat. Mă tem pentru viața mea în fiecare zi și mă uit peste umăr. Putin a spus că trădătorii nu vor fi niciodată uitați și asta mă bântuie.”

Maryan Zablotskyy, o parlamentară ucraineană care analizează numărul recruților străini care luptă pentru Rusia, consideră că Garcia este o amenințare la adresa securității UE, mai degrabă decât cetățeanul străin naiv care a căutat un loc de muncă în Rusia, așa cum pretinde a fi.

Acest lucru ar putea fi foarte periculos pentru continent”, a spus Zablotskyy. „A fost de acord să ucidă ucraineni pentru 2.500 de dolari pe lună.”

„Toți acești oameni, viața lor în Cuba este mizerabilă, așa că știu pentru la ce înhamă, dar nu își dau seama cât de grav este războiul.”

Săptămâna trecută, ministrul adjunct de externe al Cubei, Carlos Fernandez de Cossio, a declarat că Havana a „denunțat” mercenarii cubanezi care luptă pentru Rusia și a susținut că există și alții care luptă pentru Ucraina.

„Legile noastre interzic unui cetățean aflat sub jurisdicția noastră să participe la războaiele altor țări. Este ceva pedepsit prin lege în Cuba”, a spus el.

Prezența cubanezilor în armata rusă a atras atenția internațională după ce doi adolescenți recrutați au cerut ajutor.

În august 2023, Andorf Antonio Velazquez Garcia și Alex Rolando Vega Diaz, ambii în vârstă de 19 ani, au apărut într-un videoclip, îmbrăcați în uniformă rusească,  părând vizibil afectați și speriați.

„A fost o înșelătorie”, a declarat Andorf. „Avem nevoie de ajutorul vostru ca să ieșim de aici.”

Nimeni, nici măcar familiile lor, nu a mai auzit de ei de atunci.

Serviciile de informații ucrainene au analizat pașapoartele mercenarilor cubanezi care s-au înrolat în armata rusă și au descoperit că cei mai tineri sunt tineri în vârstă de 18 ani, precum Joender Raul Mena Alvarez-Builla și Alfredo Camaras Benavides, ambii născuți în 2005.

Cel mai în vârstă înregistrat este Reinerio Robles, în vârstă de 62 de ani, care a murit în luptă, iar vârsta medie a recruților este de 36 de ani.

Frank Dario Jarrosay Manfuga, un muzician în vârstă de 36 de ani, este singurul mercenar cubanez cunoscut care a fost capturat de Ucraina.

Canicula face ravagii în infrastructura rutieră a Germaniei. Temperaturile de aproape 40 de grade Celsius au dus la dilatarea betonului și la apariția unor crăpături uriașe pe mai multe autostrăzi din țară, ceea ce a provocat blocaje în trafic și a impus măsuri de urgență din partea autorităților.

Cele mai afectate sunt autostrăzile vechi, intens circulate sau cele care nu dispun de un strat superior de asfalt, unde betonul s-a fisurat brusc din cauza dilatării excesive, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.

Crăpăturile apar atunci când materialul nu mai are unde să se extindă, ceea ce duce la ruperea stratului de beton.

Reparații de urgență și închideri de drumuri

Ministerul Transporturilor din Germania a anunțat lucrări de reparații în regim de urgență în acest weekend, 5-6 iulie 2025, pentru a remedia pagubele înainte de intensificarea traficului din sezonul estival. Situația este cu atât mai critică cu cât vineri au început vacanțele de vară în mai multe landuri germane.

O autostradă intens circulată din zona industrială Ruhr a fost închisă complet pe un sens de mers până luni dimineață. În landul Hessa, muncitorii au fost nevoiți să îndepărteze complet o porțiune de 5 metri din carosabil, turnând deja un nou strat de asfalt.

Măsuri de precauție pe timp de vară

Pentru a preveni astfel de incidente, autoritățile germane au impus în ultimii ani reducerea temporară a limitei de viteză pe autostrăzile vechi, o măsură neobișnuită pentru singura țară din Europa care nu are o limită generală de viteză pe autostrăzi.

Valul de căldură afectează întreaga Europă. În Grecia, insula Creta este devastată de incendii de vegetație, mii de turiști și localnici fiind evacuați.

În Spania, Italia și Franța, temperaturile extreme au dus la mai multe decese din cauza insolației și a altor complicații provocate de căldură.

Ucraina susține că a lovit un aerodrom militar important din regiunea Voronej, vizând depozite de muniții și aeronave rusești, într-o nouă operațiune menită să reducă capacitatea Moscovei de a ataca infrastructura civilă.

Forțele speciale ucrainene au anunțat că au lovit sâmbătă, 5 iulie, aerodromul militar Borisoglebsk din regiunea Voronej, Rusia, o locație strategică unde sunt staționate avioane de luptă Su-34, Su-35S și Su-30SM, relatează presa naţională, citând un comunicat publicat pe rețelele sociale de Statul Major General al Armatei Ucrainei.

Potrivit autorităților militare de la Kiev, în cadrul acestei operațiuni au fost atacate un depozit de bombe aeriene ghidate și un avion de antrenament; se pare că și alte aeronave au fost lovite în timpul raidului, însă aceste informații sunt încă în curs de confirmare.

„Forțele de apărare continuă să ia toate măsurile necesare pentru a submina potențialul ocupanților ruși de a lovi infrastructura civilă și de a obliga Rusia să pună capăt agresiunii armate împotriva Ucrainei”, au declarat forțele speciale ucrainene, subliniind că astfel de operațiuni fac parte din strategia de a limita capabilitățile de atac ale Moscovei.

În mesajul publicat de armata ucraineană se menționează că aerodromul Borisoglebsk este considerat o bază importantă pentru aviația militară rusă, fiind utilizat pentru operațiunile avioanelor Su-34, Su-35S și Su-30SM, implicate frecvent în atacurile asupra teritoriului ucrainean, şi a fost ţinta mai multor atacuri, de la începutul războiului.

De partea cealaltă, guvernatorul regiunii Voronej din Rusia, Aleksandr Gusev, a declarat pe Telegram că peste 25 de drone au fost doborâte în timpul nopții deasupra regiunii, adăugând că o linie electrică a fost avariată temporar. Oficialul rus nu a menționat însă nimic despre un posibil atac asupra unui aerodrom militar, iar Moscova nu a confirmat până acum informațiile prezentate de partea ucraineană.

Atacul vine într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile asupra obiectivelor militare de pe teritoriul rus, în încercarea de a diminua presiunea asupra infrastructurii civile ucrainene și de a reduce capacitatea armatei ruse de a desfășura raiduri aeriene asupra orașelor și instalațiilor strategice din Ucraina.

În iunie, forţele armate ucrainene au lovit aerodromul militar Savasleika, situat în regiunea Nijni Novgorod a Federaţiei Ruse, de unde decolează cu regularitate aeronavele MiG-31K care transportă rachete hipersonice Kinjal.

Preşedintele american Donald Trump a reiterat vineri că este „foarte nemulţumit” de convorbirea telefonică purtată cu o zi în urmă cu omologul său rus Vladimir Putin, care nu a făcut posibil niciun progres în direcţia încheierii războiului în Ucraina, precizând că a evocat în discuţia cu liderul rus posibilitatea unor sancţiuni, relatează France Presse.

„Este o situaţie foarte dificilă. V-am spus că am fost foarte nemulţumit de conversaţia mea cu preşedintele Putin. El vrea să meargă până la capăt, să continue să ucidă oameni, ceea nu este bine”, a declarat Trump jurnaliştilor care îl însoţeau la bordul Air Force One, potrivit Agerpres.

Preşedintele american a lăsat de asemenea să se înţeleagă că ar fi dispus să înăsprească sancţiunile împotriva Rusiei, după ce a evitat timp de şase luni să recurgă la acest gest pentru a da o șansă negocierilor.

„Vorbim mult despre sancţiuni. El înţelege că asta s-ar putea întâmpla”, a declarat Trump.

Ce spune Trump despre rachetele Patriot

Trump a adăugat că a avut, de asemenea, o „convorbire foarte strategică” cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski vineri, în timp ce îngrijorările cresc la Kiev cu privire la livrările de ajutor militar american.

La rândul său, Zelenski a declarat că cei doi lideri s-au pus de acord pentru a lucra la sporirea capacităţii Kievului de a-şi „apăra cerul”. El a precizat într-un mesaj pe Telegram că a discutat cu liderul american despre producţia comună de apărare, precum şi despre achiziţii şi investiţii comune, după cel mai mare atac cu drone şi rachete suferit de Ucraina vineri de la începutul invaziei ruse.

Ucraina a cerut Washingtonului să îi vândă mai multe rachete şi sisteme Patriot pe care le consideră esenţiale pentru apărarea oraşelor sale, pe fondul intensificării atacurilor aeriene ruseşti.

Întrebat dacă SUA ar fi de acord să furnizeze mai multe rachete Patriot Ucrainei, Trump a spus: „Vor avea nevoie de ele pentru apărare… Vor avea nevoie de ceva pentru că sunt loviţi destul de puternic”.

Trump a lăudat eficacitatea rachetelor Patriot, calificând această armă „destul de grozavă”, potrivit Reuters.

Președintele american a declarat că a discutat de asemenea despre trimiterea unor sisteme de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina în cursul unei convorbiri separate cu cancelarul german Friedrich Merz vineri, însă nu a decis încă să furnizeze acest echipament-cheie. Merz „estimează că ei trebuie să fie protejaţi”, a afirmat Donald Trump referindu-se la Ucraina.

Detalii despre convorbirea între Donald Trump și Volodimir Zelenski

O sursă informată cu privire la convorbirea Trump-Zelenski a declarat pentru Reuters că ei (ucrainenii) sunt optimişti că livrările de rachete Patriot ar putea fi reluate după ceea ce au numit o conversaţie „foarte bună” între preşedinţi.

Portalul Axios, citând surse anonime, a relatat că discuţia a durat circa 40 de minute şi că liderul de la Casa Albă i-a spus preşedintelui ucrainean că va verifica ce arme americane care urmau să fie trimise Ucrainei, dacă există vreuna, au fost puse în aşteptare.

În discursul său video de vineri seara, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că a convenit împreună cu Trump să „organizeze o întâlnire între echipele noastre pentru a consolida apărarea antiaeriană” a Ucrainei. „Am avut o discuţie foarte detaliată privind producţia comună. Avem nevoie de ea, America are nevoie de ea”, a insistat Zelenski.

Rusia a lansat joi un atac masiv cu drone și rachete asupra Kievului, la scurt timp după convorbirea dintre Putin şi Trump. Zelenski a calificat atacul drept „deliberat masiv şi cinic”.

Trump l-a criticat recent pe predecesorul său democrat pentru că a trimis o cantitate mare de arme Ucrainei după ce SUA au oprit livrările unor muniții de apărare antiaeriană.

Rafalele de vânt puternice au îngreunat vineri eforturile pompierilor de a ține sub control incendiile de vegetație care devastează insula Creta, mistuind păduri și livezi de măslini și forțând evacuarea a mii de localnici și turiști.

Grecia a mobilizat vineri, 4 iulie, în Creta aproximativ 130 de pompieri, 48 de autospeciale și șase elicoptere. Din cauza vântului și a condițiilor de secetă extremă, riscul reaprinderii flăcărilor rămâne ridicat, chiar și în zonele unde incendiile păreau deja stinse, notează Reuters.

Situația este gravă și în Atena. În suburbia Koropi, circa 800 de persoane au fost evacuate, în timp ce peste 120 de pompieri, sprijiniți de opt avioane și opt elicoptere, s-au luptat cu un incendiu de proporții, potrivit unui purtător de cuvânt al pompierilor.

Incendiile vin pe fondul unui val de căldură care afectează mare parte din Europa. Oficialii au anunțat deja cel puțin opt decese cauzate de temperaturile extreme.

În Creta, focul a izbucnit miercuri într-un sat aflat la aproximativ 16 kilometri est de Ierapetra și a distrus o mare parte din terenurile agricole din sud-estul insulei. Mai multe ferme au fost arse, animalele au murit, iar casele și utilajele au fost mistuite de flăcări.

„Pagubele sunt incalculabile. Totul e distrus: utilaje pentru foraje, țevi, anvelope, mașini, betoniera,” a spus un fermier, în timp ce stătea lângă camionul său ars.

George Tzarakis, președintele Asociației Hotelierilor din Ierapetra, a declarat pentru Reuters că majoritatea celor aproximativ 3.500 de turiști evacuați s-au întors deja la hoteluri. Totuși, industria turismului – vitală pentru economia insulei – este îngrijorată în privința rezervărilor viitoare, mai ales că incendiile au lovit chiar la începutul sezonului estival de vârf.

Într-un alt cartier al Atenei, Pikermi, 148 de pompieri au intervenit joi pentru stingerea unui incendiu care amenința numeroase locuințe, a provocat întreruperi de curent și a forțat evacuarea a peste 300 de persoane.

Alertă de incendii în mai multe țări europene

Și alte țări mediteraneene se confruntă cu temperaturi extreme și pericol de incendii. În Italia, Ministerul Sănătății a emis cod roșu de caniculă pentru 20 din cele 27 de orașe monitorizate, în timp ce temperaturile au urcat la 38°C în Florența și 37°C în Roma, Bologna și Perugia. În Spania, Ministerul Sănătății estimează că, din iunie până acum, 341 de decese au fost cauzate de boli asociate cu căldura.

Odată cu temperaturile ridicate, crește și riscul incendiilor. Grecia și alte state din regiunea mediteraneană se află într-o zonă considerată de experți un „focar de incendii”, iar în ultimii ani flăcările au devenit tot mai devastatoare din cauza schimbărilor climatice.

„Având în vedere valurile multiple de căldură și riscurile de incendiu așteptate până în septembrie, este esențial să trecem de la un răspuns reactiv la o pregătire proactivă,” a avertizat Federația Internațională a Crucii Roșii și Semilunii Roșii într-un apel recent.

Statele Unite nu vor mai acorda credite fiscale de 7.500 de dolari pentru achiziția sau leasingul de mașini electrice noi. Potrivit noii legislații fiscale și bugetare aprobate joi de Congres, creditele vor expira la 30 septembrie 2025. În același timp, va fi eliminat și stimulentul de 4.000 de dolari pentru vehiculele electrice second-hand.

Decizia este considerată un pas înapoi în tranziția ecologică a Americii. Organizația Electrification Coalition a reacționat dur: „Acest proiect de lege cedează rolul Americii în viitorul electric al transportului în favoarea Chinei”, relatează Reuters.

Introduse în 2008 și extinse în 2022, creditele fiscale au stimulat semnificativ vânzările de vehicule electrice.

În schimb, noua lege oferă avantaje pentru industria auto tradițională, eliminând penalizările pentru nerespectarea normelor privind consumul de combustibil – o măsură care favorizează continuarea producției de vehicule pe benzină.

Analiștii estimează că măsura va genera o creștere temporară a achizițiilor de mașini electrice până la finalul lunii septembrie, deoarece clienții vor grăbi achizițiile planificate, urmată de o scădere accentuată a vânzărilor. Potrivit unui studiu Harvard, eliminarea stimulentelor va reduce achizițiile de mașini electrice în SUA cu 6% până în 2030, dar va aduce economii bugetare de circa 169 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

Printre alte prevederi eliminate din varianta finală a legii se numără și taxa anuală de 250 de dolari pentru vehiculele electrice, precum și obligația ca Serviciul Poștal să-și înlocuiască flota cu mașini electrice.