De la 1 august 2025, Guvernul Bolojan a crescut TVA, ceea ce a declanșat un val de scumpiri și creșterea impozitelor și a contribuției pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Pensionarii care au pensii mai mari de 3.000 de lei vor plăti contribuții pentru asigurările de sănătate.
Cine va plăti CASS și cine va fi scutit
Următoarele categorii vor plăti CASS:
Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei/lună;
Coasigurații: soț/soție sau părinți fără venituri proprii (de la 1 septembrie 2025);
Persoanele persecutate politic (deportați în comunism, veterani, revoluționari, etc.);
Beneficiarii indemnizației de șomaj;
Persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului (de la 1 septembrie 2025);
Persoanele cu venitul minim de incluziune (ajutor social conform noii legislații);
Personalul monahal (membrii cultelor religioase fără venituri);
Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei/lună.
Vor fi scutite de la plata CASS următoarele persoane:
Persoanele diagnosticate cu cancer (pe durata tratamentului în cadrul programelor naționale CNAS);
Persoanele cu handicap.
Ce pensie va avea un pensionar cu un venit de peste 3.000 de lei
Potrivit Newsweek , un pensionar care are venitul lunar de 3.500 de lei, va lua mai puțin începând de luna aceasta. Cota CASS reprezintă 10% din suma de 500 de lei, adică 50 lei, iar venitul impozitabil va fi de 10% (3.500 lei – 3.000 – 50), adică 45 lei din 450 de lei.
Așadar, pensionarul va primi luna viitoare pensia de 3.405 de lei, după plata CASS (50 de lei) și a impozitului (45 de lei). Pensionarii care au 4.000 de lei, vor avea pensiile diminuate la 3.900 de lei, după ce vor plăti 100 de lei la CASS. Iar pensionarii cu 5.000 de lei vor avea pensia diminuată la 4.800 de lei, după ce vor plăti 200 de lei la CASS.
Autorităţile germane au efectuat o percheziţie la domiciliul din Bavaria al lui Rostislav Şurma, fostul adjunct al şefului Biroului preşedintelui Volodimir Zelenski.
Volodimr Zelenski Foto: Profimedia
Percheziţia a avut loc la data de 15 iulie, la cererea Biroului Naţional Anticorupţie din Ucraina (NABU), agenţia publică ce investighează corupţia în Ucraina şi care pregăteşte dosarele pentru urmărirea penală, potrivit Der Spiegel, citat de News.ro.
Rostislav Şurma a fost numit şef-adjunct al Biroului Prezidenţial în 2021 şi a fost însărcinat să se ocupe de probleme legate de economia ucraineană. În vara anului 2023, el a fost supus unei anchete după ce site-ul de jurnalism de investigaţie Bihus.info a dezvăluit că fratele său a beneficiat de subvenţii acordate de guvern operatorilor de centrale solare din teritoriile ocupate de trupele ruse.
Şurma a deţinut funcţia de la biroul prezidenţial până în septembrie anul trecut, când a fost anunţată demiterea sa înaintea unei remanieri majore a cabinetului lui Zelenski. La scurt timp după aceea, el s-a mutat în oraşul bavarez Starnberg.
Percheziţia solicitată de NABU la domiciliul lui Şurma l-ar fi înfuriat pe preşedintele ucrainean, care s-a opus „amplorii internaţionale” pe care o luau anchetele, menționează publicația Ukrainska Pravda, care mai susține că aceasta a fost un factor major în decizia lui Zelenski de a semna luna trecută legea controversată care plasa agenţia anticorupţie sub controlul executivului.
Legislaţia, care îi acorda procurorului general numit de preşedinte autoritate directă asupra NABU şi asupra Parchetului Special Anticorupţie (SAPO), a determinat mii de manifestanţi să iasă în stradă la Kiev în semn de protest. Acest lucru i-a făcut pe liderii de la Bruxelles să-l avertizeze pe Zelenski că pune în pericol ambiţiile Ucrainei de a adera la UE.
Surprins de reacţiile vehemente faţă de această lege, Zelenski a accelerat adoptarea unui alt proiect de lege care restabileşte independenţa agenţiilor anticorupţie. Legea a trecut rapid prin parlamentul ţării şi a fost promulgată săptămâna aceasta.
NABU a acuzat 71 de actuali şi foşti parlamentari ucraineni de corupţie şi nu s-a ferit să investigheze membri ai cercului restrâns al lui Zelenski.
Arestări într-o schemă masivă de corupție privind achiziția de drone la suprapreț
De asemenea, organismele anticorupţie din Ucraina au anunțat sâmbătă că au descoperit o schemă majoră prin care s-au achiziţionat drone militare şi sisteme de bruiaj al semnalelor la suprapreț.
Agenţia naţională anticorupţie (NABU), în cooperare cu parchetul specializat anticorupţie (SAPO), au descoperit că în schemă au fost implicați un membru al parlamentului, funcţionari locali şi un număr nespecificat de membri ai Gărzii Naţionale. Aceștia încasau comisioane ilegale de până la 30% din valoarea contractului.
„Esenţa schemei era încheierea de contracte de stat cu companii furnizoare la preţuri umflate în mod deliberat”, se arată în comunicat. Patru persoane au fost arestate. Potrivit concluziilor anchetei, între 2024 şi 2025, inculpaţii au delapidat fonduri publice destinate nevoilor armatei.
Potrivit unor surse citate de Ukrainskaia Pravda, printre cei implicaţi în schema de corupţie se numără Oleksii Kuznieţov, deputat din partea partidului „Servitorul Poporului” al lui Zelenski. Alţi suspecţi sunt Serhii Haidai, şeful administraţiei de stat a districtului Mukacevo din regiunea Zakarpattia şi fost şef al administraţiei militare din regiunea Lugansk, şi Andrii Iurcenko, şeful administraţiei militare a oraşului Rubijne din regiunea Lugansk.
Has, o muncipalitate din nordul Albaniei cu doar circa 5.000 de locuitori, este profund afectată de fenomenul migrației în masă a bărbaților, în special a celor tineri, relatează Daily Mail.
Publicația britanică citează mărturia Besmirei, în vârstă de 32 de ani, care nu și-a mai văzut soțul de patru ani după ce acesta a intrat fraudulos în Marea Britanie. Acesta a plătit 5.000 de lire în 2021 pentru a traversa ilegal Canalul Mânecii într-o ambarcațiune mică, plecând din Franța.
După ce a lucrat ca grădinar, acesta s-a stabilit în cele din urmă la Manchester, unde lucrează pe un șantier. A închiriat o cameră mică și muncește 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână, pentru a câștiga suficienți bani pentru a-i trimite acasă soției și rudelor sale.
Besmira nu este singura în această situație după ce o mare parte dintre bărbați au părăsit Has, unde există o rată ridicată a șomajului.
Potrivit statisticilor, numai în 2022 13.000 de albanezi au intrat ilegal în Regatul Unit, în căutare de oportunități de a-și câștiga traiul pe piața neagră.
La acea vreme, aproape patru din zece migranți care s-au suit în ambarcațiunile traficanților de persoane de pe Canalul Mânecii proveneau din Albania. Dar cel mai mare exod a fost probabil din Has, o municipalitate cu doar 5.000 de locuitori, aflată la trei ore de mers cu mașina la nord de capitala Tirana.
Drept mărturie stă un monument ridicat în piața principală, în centrul căreia se află o inimă decorată atât cu Drapelul Marii Britanii, cât și cu drapelul Albaniei, ca un omagiu adus legăturilor între cele două țări, chiar dacă mulți albanezi nu lucrează cu forme legale acolo.
În același timp, o statuie impunătoare a regretatei regine Elisabeta a II-a a fost construită lângă primărie și, după moartea acesteia, comunitatea a ținut o zi de doliu. La prima vedere, acesta ar părea un omagiu adus de o mică mică comunitate îndepărtată unei țări care le-a oferit atâtor cetățeni locuri de muncă. Însă consecințele sociale sunt devastatoare.
O comunitate compusă preponderent din femei
După ce termină 10 clase, adolescenții își iau tălpășița, despărțindu-se de profesori cu formula „Ne vedem la Londra”, mai degrabă decât tradiționalul „Ne vedem mai târziu”.
Rămase în urmă, adolescentele își petrec timpul hoinărind prin oraș, în cafenele, cu cele de vârsta lor, dar în grupul lor băieții sunt rari.
„Nu trebuie să muncească pentru că frații lor le trimit bani din Anglia. Între timp, băieții care ar trebui să le curteze sau pe care să-i ia de bărbați sunt în Anglia”, a declarat un barman din oraș.
După ce băieții și bărbații au părăsit masiv comunitatea, capii de familie au rămas femeile. Până și măturătorii de străzi– o meserie tradițional masculină în Albania – sunt femei.
Copiii cresc fără tați, pe care îi văd doar pe un ecran, când comunică pe Zoom.
Besmira este familiarizată cu această formă de comunicare la distanță. „Sunt deprimată, ca multe dintre femeile rămase aici”, spune ea.
„Emigrarea bărbaților distruge legăturile familiale. Familiile sunt întoarse pe dos. Există o creștere a divorțurilor, în vreme ce odinioară se întâmplau rar în societatea noastră unită. Orașul s-a transformat. Vin bani, desigur, trimiși din Marea Britanie. Dar banii nu sunt totul.”
Besmira a luat în calcul să se mute în Marea Britanie, dar costurile intrării ilegale în această țară sunt peste puterile ei.
De altfel, există și riscuri. În ultimii doi ani, guvernul conservator a luat măsuri drastice împotriva traversărilor cu barca ale Canalul Mânecii de către migranții economici albanezi, deportându-i pe mulți dintre ei în „țara lor sigură” cu avionul.
Prin urmare, albanezii folosesc din ce în ce mai mult camioane pe feriboturile de pe Canalul Mânecii pentru a intra ilegal în Marea Britanie din Franța – or aceasta este o întreprindere mult mai costisitoare. Prețul unui bilet pentru această călătorie a ajuns la suma uriașă de 22.000 de lire sterline, potrivit locuitorilor din Has, se arată în reportajul Daily Mail.
Povestea unui cuplu de albanezi despărțiți de imigrație
„Toți banii pe care îi trimite soțul meu ajung la părinții lui, cu care locuiesc, sau la celelalte rude pe care le întreține”, spune ea. „Nu mai rămâne nimic pentru călătoria spre Anglia.”
Besmira și Arben s-au cunoscut în Has pe când aveau 24 de ani, s-au căsătorit și au locuit împreună timp de patru ani înainte ca el să plece. Se iubesc, spune ea. „Ne dorim copii, desigur”, adaugă ea, în timp ce ochii i se umplu de lacrimi.
„Știm că pierdem acest timp. Ideea era că se va întoarce, dar asta nu se întâmplă niciodată din cauza banilor pe care trebuie să ni-i trimită. Nu există locuri de muncă pentru el în Albania.”
Un oficial al municipalității lucrează la un proiect prin care speră să oprească fenomenul la nivel local și chiar să-i convingă pe cei plecați să se întoarcă: un sat turistic la câțiva kilometri de Has.
„Sunt 300 de zile însorite pe an, așa că dezvoltarea turismului este viitorul”, spune Jahir Cahani, un fost profesor în vârstă de 50 de ani, care a fost martor direct la schimbarea demografică dramatică a orașului.
„Ciclul firesc în care un băiat și o fată se întâlnesc, se logodesc, după care se căsătoresc și apoi vin copii a fost întrerupt”, spune el.
„Este dificil pentru fetele de aici să întâlnească băieți. Ei sunt în Regatul Unit.”
Un alt fost profesor intervine în discuție.
„Bărbații pleacă și este ceva pozitiv pentru situația economică a familiei”, explică Festim Dauti.
„E cu totul invers pentru unitatea familială. Pentru băieții adolescenți, este o problemă dacă nu au o figură paternă aici. Au nevoie de un tată și o mamă pentru crește cum se cuvine și fericiți ca buni cetățeni.”
El subliniază și că femeile poartă singure povara creșterii copiilor. Dar au și responsabilitatea de a avea grijă de propriii părinți, așa cum se obișnuiește în Albania, dar și de socri.
„Este prea mult pentru ele”, spune el. „Fac această muncă uriașă pe care soții lor ar trebui să o împartă cu ele.”
Sezonul nunților
Iulie este sezonul nunților în Has și este momentul în care bărbații care au dreptul să rămână în Marea Britanie – și, prin urmare, pot zbura înapoi în Albania, se întorc pentru a se căsători cu fetele pe care le-au lăsat în urmă.
Însă după ceremonie, miresele nu primesc automat dreptul de a locui în Regatul Unit.
Pentru a obține o așa-numită „viză de soț/soție”, aceștia vor trebui să îndeplinească diverse criterii, printre care un prag minim de venituri.
Așadar, va fi nevoie de multe formalități, astfel că multe mirese nu își vor putea urma soții la câteva săptămâni după nuntă.
La magazinul de rochii de mireasă din Has, asistenta de vânzări Doriana, în vârstă de 19 ani, este foarte ocupată. „După ce băieții termină școala, nu mai lucrează aici, ci emigrează”, spune ea.
„Fetele pe care le primesc aici sunt mereu singure sau cu o prietenă. Își așteaptă mirele din Anglia. La liceu, fetele cu mine, în clasa a 10-a, au avut dificultăți chiar și în a-și găsi un iubit, deoarece toți plecaseră la muncă în Marea Britanie. Acești băieți voiau mai mult să facă bani decât să aibă o relație.”
Doriana, care studiază medicina la universitate, adaugă: „Eu sunt singură.”
„Migranții bărbați care se întorc în vacanță au destui bani de cheltuit, așa că facem profit frumos când se întorc vara pentru a se căsători”, spune și șeful ei.
„Au actele necesare pentru a lucra în Marea Britanie. Se pot întoarce nu ca cei ilegali care nu au cum să vin să se căsătorească, pentru că odată ce ies, nu se mai pot întoarce.”
„Pentru ca o căsnicie să funcționeze, trebuie să existe mâna stângă, femeia, și mâna dreaptă, bărbatul”, spune o femeie de 30 de ani. „Mâna dreaptă lipsește adesea într-o familie albaneză acum. Tatăl nu este acolo”, adaugă ea, care are multe rude masculine plecate.
Potrivit mărturiilor localnicilor, în fiecare oraș albanez există un agent care, pentru o anumită sumă, aranjează transportul ilegal al unui băiat sau tânăr în Anglia. Îl îmbarcă pe viitorul migrant într-un zbor cu viză către UE, apoi organizează o călătorie cu camionul sau cu feribotul spre Marea Britanie.
Edmir, în vârstă de 29 de ani, a fost deportat în 2022 din Marea Britanie după nouă ani în care a muncit la negru în construcții.
Însă povestea lui s-a dovedit una fericită. După ce s-a întors în Albania, se simțea fără perspective. Dar el a cunoscut- pe viitoarea soție la scurt timp, iar acum așteaptă un copil.
„Vom fi o familie adevărată, dar îmi lipsesc banii pe care i-am câștigat în Marea Britanie”, recunoaște el cu regret, adăugând că nu are un loc de muncă stabil.
Besmira însă, care a renunțat la slujba de demografă la primărie, simte că viața trece pe lângă ea.
„Simt că trăiesc o viață la mâna a doua. Tot așteptându-l pe soț să se întoarcă nu este bine pentru sănătatea mea mintală și în aceeași situație se află sute de alte soții și iubite. Ori de câte ori Arben nu lucrează, vorbim la telefon. Dar suntem căsătoriți, ne iubim, ne dorim un copil. Apelurile telefonice vreme de patru ani nu înseamnă o căsnicie adevărată, nu-i așa?”, spune ea tristă.
Administrația Națională „Apele Române” plătește o chirie de 54.000 de euro lunar pentru un sediu situat într-o zonă centrală a Capitalei. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a dezvăluit că va cere instituției să găsească de urgență un alt spațiu, cu un cost semnificativ mai mic.
Instituția primise în trecut 75 de milioane de lei pentru achiziționarea unui sediu. FOTO: Facebook
„Apele Române, în Bucureşti, au 270 de angajaţi care stau într-un sediu central aşa, în Bucureşti, costă 54.000 de euro pe lună. Am descoperit asta săptămâna trecută şi m-am crucit un pic”, a declarat Buzoianu sâmbătă seară, 2 august, într-o intervenție la Antena 3 CNN.
Ministrul a adăugat că, deși instituția primise în trecut 75 de milioane de lei pentru achiziționarea unui sediu propriu, banii nu au fost folosiți în acest scop:
„Înțeleg că au avut la un moment dat și banii necesari să achiziționeze un sediu. Primiseră 75 de milioane de lei ca să achiziționeze un sediu, nu au apucat. E aberant. Eu le trimit săptămâna care urmează o cerere expresă să găsească un sediu, înțeleg că e la final de contract acest sediu. Sediul nou pe care îl vor avea nu poate să justifice 54.000 de euro. Prețul e exorbitant, fabulos. Ei nu trebuie să mai rămână acolo.”
Întrebată cui aparține clădirea închiriată, Buzoianu a precizat: „Cred că este privat, dar o să mă interesez mai departe”.
În acest context, Diana Buzoianu a anunțat că va solicita conducerii instituției să reanalizeze contractul de închiriere, deoarece „suma de 54.000 de euro nu este justificată în niciun context.”
Amintim că vineri, 4 iulie, Diana Buzoianu l-a demis pe directorul general al Administraţiei Naționale Apele Române, Sorin Lucaci, printr-un ordin oficial al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
În locul său a fost numit Constantin Mețler ca interimar, actual director general adjunct, care a preluat și atribuțiile de președinte al consiliului de conducere.
Drone rusești de tip Shahed propulsate de rachete au fost folosite în atacul aerian masiv asupra Kievului din noaptea de 31 iulie, a relatat agenția de știri TSN, citându-l ministrul de Interne, Ihor Klimenko.
„Există informații preliminare conform cărora au existat drone de tip Shahed, propulsate de rachete, care au fost folosite în câteva rânduri asupra infrastructurii civile și municipale din Ucraina și Kiev”, a spus el.
Oficialul a adăugat că experții încearcă să estimeze numărul de astfel de drone lansate în acel atac.
Atacul s-a soldat cu moartea a 31 de persoane, inclusiv copii, în timp ce peste 150 au fost rănite, au raportat autoritățile locale. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că forțele ruse au lansat peste 300 de drone și opt rachete împotriva Kievului și a altor regiuni ucrainene.
Dronele de tip Shahed — proiectate de Iran și produse intern de Rusia, numite Geran-2 — au devenit o armă centrală în arsenalul de atac al Moscovei, fiind apreciate pentru capacitatea lor de a transporta focoase de mari dimensiuni.
Adesea vopsite în negru pentru a fi mai puțin vizibile noaptea, avioanele Geran pot zbura pe o distanță de aproximativ 2.500 de kilometri și atinge viteze de până la 180 de kilometri pe oră, reflectând performanța și designul omologului său iranian, potrivit serviciilor de informații militare ale Ucrainei.
Utilizarea lor a crescut considerabil de la sfârșitul anului 2022, permițând Rusiei să efectueze atacuri la distanță la un cost mai mic decât rachetele tradiționale.
Dronele propulsate cu rachete ale Rusiei
Rusia a continuat să modifice și să modernizeze dronele de tip Shahed, prima dronă cu motor reacție fiind doborâtă în ianuarie 2024.
„Aceste drone sunt extrem de periculoase”, a declarat pentru Kyiv Independent Samuel Bendett, cercetător senior la Centrul pentru o nouă securitate americană.
„Pot acoperi aceeași distanță ca un Geran obișnuit, dar într-un timp mult mai scurt. Cred că rușii au rafinat designul, au mărit dimensiunea focosului, au adăugat mai mulți explozibili și au îmbunătățit capacitățile de zbor ale dronei”, a adăugat el.
Potrivit serviciilor secrete militare ale Ucrainei (HUR), noua dronă este o versiune îmbunătățită a unei Geran-2, și nu a unei Geran-3, despre care se crede că este încă în dezvoltare.
„Se pare că Rusia plănuiește să producă aproximativ 4.000 de astfel de rachete modernizate (Geran-2) până la sfârșitul anului 2025”, a declarat Oleh Chornyi, șeful interimar al HUR, într-un comunicat pentru Kyiv Independent.
Conform rapoartelor, drona are aproximativ 3,5 metri lungime, o anvergură a aripilor de 3 metri, poate zbura la o altitudine de peste 9.000 de metri și are un timp de zbor de aproximativ două ore.
Rapoartele anterioare sugerează că are o viteză de croazieră de 520 de kilometri pe oră și transportă un focos de 50 kg.
Apărarea aeriană a Ucrainei este deja suprasolicitată în fața atacurilor aeriene nocturne cu sute de drone, or utilizarea unor versiuni și mai rapide poate îngreuna semnificativ apărarea împotriva acestora.
Mai mult, Rusia a acționat pentru a-și moderniza dronele mai rapid decât a fost capabilă Ucraina să-și îmbunătățească apărarea, potrivit lui Taras Chmut, directorul executiv al Come Back Alive, o organizație caritabilă care furnizează arme soldaților.
„Numărul lor crește mai rapid decât riposta din partea Ucrainei — în plus, aceste arme devin din ce în ce mai sofisticate din punct de vedere tehnologic”, a declarat el pentru Kyiv Independent la începutul acestei luni.
Ucraina dezvoltă drone interceptoare
Una dintre tehnologiile inovatoare din arsenalul defensiv al Ucrainei sunt dronele interceptoare. Ministerul Apărării din Ucraina a anunțat că 10 modele de drone interceptoare sunt în curs de testare pentru performanța anti-Shahed în acest moment.
Cum ar face acestea versiunilor propulsate de rachete nu este limpede actualmente, dar Bendeett spune că „principiul rămâne același”.
„Trebuie să identifici drona, să o urmărești și apoi să o dobori”, a explicat el, adăugând: „De aceea, Ucraina dezvoltă diverse tipuri de interceptoare de drone – interceptoare aeriene rapide care pot câștiga rapid altitudine și viteză, permițându-le să se izbească de dronele Geran care se apropie.”
„Aceasta este cu siguranță o soluție tehnică pentru a contracara noua amenințare.”
Însă amenințarea este în continuă evoluție- de pildă, purtătorul de cuvânt al HUR a declarat că Geran-3 va fi mai mare decât Geran-2, iar Rusia „se pregătește să fabrice trei prototipuri, iar testele sunt așteptate la scurt timp după aceea”.
„Producția în serie este proiectată să înceapă în vara anului 2026”, au spus aceștia.
Forțele rusești și-au intensificat campania aeriană pe parcursul anului 2025, doborând record după record în utilizarea dronelor și provocând totodată o creștere a numărului de victime civile. Kievul a solicitat sprijin internațional suplimentar pentru a-și consolida rețeaua de apărare aeriană și a stimula producția internă de drone.
Câştigurile teritoriale ale Rusiei și-au accelerat ritmul pentru a patra lună consecutiv în luna iulie, conform datelor Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), potrivit The Guardian.
Pilot ucrainean de drone în Donețk FOTO EPA-EFE
Potrivit unei analize AFP, bazată pe statistici ale analiștilor ISW, ofensiva militară a Rusiei în Ucraina a înregistrat în iulie cel mai mare avans lunar din noiembrie 2024.
Astfel, în luna iulie, Rusia a cucerit 713 km pătraţi, în timp ce Ucraina a recucerit 79 km pătraţi, rezultând un câştig net de 634 km pătraţi.
În perioada august 2024 – iulie 2025, armata rusă a capturat aproape 5.900 km pătraţi, comparativ cu 1.360 km pătraţi în cele 12 luni anterioare.
Aproape trei sferturi din câştigurile teritoriale ale Rusiei în iulie sunt concentrate în regiunea Doneţk.
La sfârşitul lunii iulie 2025, Rusia controla aproximativ 78% din această regiune, faţă de 62% în urmă cu un an.
Aproximativ 31% din teritoriu se afla sub controlul separatiştilor pro-ruşi înainte de invazia rusă din februarie 2022, potrivit news.
Moscova susține că a cucerit orașul Ceasiv Iar
Ministerul Apărării (MAP) rus a anunțat joi, 31 iulie, că forțele ruse au finalizat ocuparea orașului Chasiv Yar, însă imaginile geolocalizate disponibile nu susțin afirmațiile conform cărora forțele ruse au reușit să avanseze până la granița administrativă vestică a orașului, potrivit analiștilor ISW. Imaginile geolocalizate publicate joi arată că forțele ruse au arborat recent steaguri în vestul și sudul orașului Ceasiv Yar, ceea ce indică faptul că forțele ruse au ocupat probabil cea mai mare parte a așezării
Avansurile tactice rusești spre vest nu constituie însă o evoluție semnificativă din punct de vedere operațional în această zonă, dar fiind că forțele ruse ocupă cea mai mare parte a nordului și centrului orașului Ceasiv Iar de la sfârșitul lunii ianuarie 2025 și au început să avanseze în sud-vest abia la mijlocul lunii iunie.
ISW nu a identificat imagini geolocalizate care să arate forțele ruse operând în periferia vestică a orașului Chasiv Yar, iar forțele ruse vor trebui să împingă forțele ucrainene din pozițiile de la aceste periferii pentru a finaliza ocuparea orașului.
Forțele ruse au avut nevoie de 26 de luni pentru a avansa 11 kilometri de la granița vestică a orașului Bakhmut, pe care forțele ruse l-au cucerit în mai 2023, până în vestul orașului Ceasiv Iar. Forțele ruse au început un efort intensificat de a cuceri orașul Ceasiv Iar în aprilie 2024, după ce au avansat lent spre periferia estică a așezării și au cucerit Ivanivka (sud-est de oraș) în perioada mai 2023- martie 2024.
Deschidere spre centura fortificată din Donețk
Forțele ruse vor ocupa probabil Ceasiv Iar în următoarele zile, ceea ce va deschide mai multe căi posibile pentru forțele ruse pentru atacul asupra centurii fortificate Ucrainei – o serie de orașe fortificate care formează coloana vertebrală a pozițiilor defensive ale Ucrainei în regiunea Donețk.
Forțele ruse din direcția Ceasiv Iar Iar se află la aproximativ șase până la opt kilometri de periferia nord-estică a orașului Kostiantinivka. Momentan, forțele ruse par să încerce în prezent să învăluie orașul Kostiantinivka dinspre sud-vest și, prin urmare, ar putea aștepta pentru a efectua un atac frontal până când forțele ruse vor avansa mai aproape de oraș dinspre sud, din direcția Torețk. Forțele ruse au creat un model operațional de învăluire parțială a unei așezări înainte de a începe atacurile frontale stradă cu stradă, iar forțele ruse ar putea continua acest model într-o operațiune viitoare de ocupare a orașului Kostiantinivka, scriu analiștii ISW.
Un videoclip care s-a viralizat în mediul online arată un șofer din București care amenință pietonii și este chiar aproape să-i lovească cu mașina, furios că aceștia nu s-au dat la o parte din calea bolidului. Majoritatea celor care au văzut clipul pe rețelele de socializare s-au arătat revoltați de comportamentul antisocial al bărbatului aflat la volan.
Videoclipul, care a fost filmat chiar din mașina șoferului, surprinde momentul în care acesta se înfurie pe pietonii care aparent trec pe roșu și îi înjură și claxonează, după care demarează fără să-i pese că ar putea nenoroci pe cineva. De adăugat și că șoferul a utilizat banda mijloacelor de transport în comun și că, așa cum spun mulți internauți, semaforul unde era să lovească pietonii durează mult prea puțin pentru ca un om să-l parcurgă înainte să devină roșu. De altfel, e o întreagă discuție și dacă semaforul era într-adevăr roșu pentru pietoni în acel moment.
Autorul postării, care a salvat și clipul, a lansat o întreagă dezbatere pe Reddit. „Șofer în București, la un pas să lovească mai mulți pietoni care treceau pe roșu. Voi cum vedeți chestia asta, sincer?”, a scris autorul postării.
Reacțiile oamenilor au fost dintre cele mai diverse, iar clipul i-a împărțit în două tabere. Dacă unii au fost de partea pietonilor, alții au căutat scuze pentru șofer.
„A omorât pe cineva?”
„Prea mult spirit de justițiar pentru cineva care a scurtat drumul prin alveola autobuzului”, a comentat cineva. „Da ce boss, a omorât pe cineva?”, a scris altul.
„Poate se grăbea, poate avea o urgență”, a glumit altcineva. „Da, poate au zis și pietonii ăia ceva”, a fost altă replică. „Întârzia la mall”, a scris altul.
Au fost și voci care au considerat că pietonii sunt de vină. „Și prea puțin instinct de autoconservare de la pietoni (doar dacă era verde pentru ei, dar cică era roșu – nu pare deloc să fie roșu la cum se mișcă pietonii), a scris cineva.
„Dacă vezi 20+ oameni că traversează și o mașină oprită la acea trecere, probabil nu te aștepți să accelereze rapid spre tine”, a intervenit altul.
„De azi înainte se vor gândi de două ori”, a punctat un internaut. Au fost și voci care l-au criticat dur pe șoferul nepăsător, dar și unii mai înțelegători.
„Nu stau în București, dar am observat o chestie care nu se prea întâmplă prin alte orașe. Eu ca șofer am roșu, ei la semafor tot roșu, dar nu așteaptă verde (care are mai mult delay față de semafoarele din alte localități) și încep să treacă. Eu eram pe scaunul meu de gaming în față calculatorului acasă și tot am avut instinctul să calc frâna când m-am uitat la video. Verde sau roșu, poate să-mi zică și ‘mnezo să trec peste ei, tot nu pot. Am mașina albă și bănuiesc că iese greu la spălat…”
Șoferul pus la zid de internauți
„Dacă îi sare țandăra așa ușor la volan, imaginează-ți cum face cu gagică-sa”, a comentat altul. „Cât de prost trbebuie să fii să postezi așa ceva pe internet?”, s-a întrebat cineva. „Îndeajuns de prost încât să lași și partea în care mergeai pe banda de autobuz”, a răspunsul altul.
„Plus numărul de înmatriculare în josul filmării și partea în care tu și pasagerul vă identificați după prenume…”, completat altcineva.
„Păcat că poliția doarme și ea la volan și probabil nu va păți nimic specimenul”, a scris cineva. „Sunt curios, l-a reclamat cineva?”, s-a întrebat un internaut. „Să știi că poliția poate fi trezită, deranjată. Și sunt foarte dornici să încaseze amenzi la buget”, a intervenit cineva în discuție.
„E simplu, în primul rând nu o tai pe banda de autobuz ca să îți scurtezi timpul de stat la coadă. În al doilea rând oricine ar greși în jurul tău cu orice nu înseamnă că ai dreptul să îl șicanezi indiferent dacă e pieton sau participant la trafic. Siguranța este prioritară. Vezi o problema de genul asta? Suni la poliție să vină să facă ordine în zonă și mergi mai departe, așa aș putea și eu pleca cu oglinzile tuturor care merg pe pista de biciclete sau care mă sicaneaza în trafic. Domn „șofer” are nevoie de mai multe vizite la psiholog și o pauză de la condus”, a remarcat cineva.
„Ipocrizie maximă”
„Nu cunosc zona, dar șoferul nu cumva a luat-o pe banda de autobuz? Nu iau apărarea pietonilor, dar dacă șoferul într-adevăr a luat-o pe banda de autobuz e o ipocrizie maximă să te comporți așa cu alții care fac același lucru ca și tine.. Dar da, pietonii s-au comportat fix că o turmă de oi”, a scris un internaut.
„Teoretic șoferul trebuia să rămână fără permis și să se alăture pietonilor încă de la începutul filmării…nu cumva vedem linie continuă acolo? Dar bănuiesc că a postat filmarea din acest punct să arate și cum stau proștii la semafor și el nu are semn acolo că este bandă de autobuz (cum menționează în filmare) pentru că nu este necesar…probabil dacă era semn pus acesta era mai în spate unde ar avea linie discontinuă. Îl deranjează doar când alții nu respectă regulile și îl încurcă pe el. Nu prea văd cum ar fi ajuns filmarea publică dacă nu era postată inițial de acesta. Bănuiesc că e mândru de ce a făcut și să vadă lumea cum se face. În multe țări mașina este considerată o armă și la fel ca la orice armă e infracțiune să ameninți cu ea … Mai are rost să menționez și că nu poți să îți faci singur dreptate… dar pentru asta trebuie să cunoști legea, educație, bun simț”, a concluzionat altul.
Altcineva, o persoană familiarizată cu zona, a explicat că semaforul are partea sa de vină, iar oamenii sunt de multe ori surprinși la mijocul trecerii de pietoni din cauză că durează prea puțin.
„Trec mereu fix pe acolo pe jos. Semaforul ăla e tâmp, te forțează ori să alergi, ori să ajungi la jumate și să atepți iar, așa că lumea mai trece și pe galben/ roșu. Problema e că acest șofer nu a dat în viața sa fundul jos din mașină și nu știe cum e să stai să îți bată soarele în cap la 40 de grade, de 2 ori la același semafor”, a scris el.
Ce spune legea
„Nu e nepărat. În unele zone se face așa: perioada de verde înseamnă că te poți porni, perioada de roșu că nu. Dacă ești pe trecere când s-a făcut roșu, îți continui liniștit. E o paradigmă mai puțin folosită la semafoare, dar se folosește și nu doar la noi. Uite ce zice clar legea: Art. 92. – (1) Semnalul roșu interzice pietonilor să se angajeze pe partea carosabilă.
(2) Pietonul surprins în timpul traversării de semnalul roșu trebuie să grăbească trecerea (n.e. nu zice să se întoarcă), iar dacă drumul este prevăzut cu un refugiu sau spațiu interzis circulației vehiculelor, să aștepte pe acesta apariția semnalului verde”, a explicat cineva.
Alții i-au dat dreptate: „Exact… Înainte, ținea verde vreo 30 de secunde. De când cu lucrările la planșeu, pornesc fix când se face verde, cu pas alert, și se face roșu înainte să ajung pe partea cealaltă. O mizerie.”
„Ăia traversează pe roșu, dar asta nu înseamnă că e liber la făcut Karmagheddon cu ei. Șoferul are anger management issues”, a fost altă părere.
„De când au început lucrările pentru consolidarea planșeului au modificat și timerul pentru acel semafor (și mulți șoferi nu au deloc răbdare)… Dacă nu ai un mers mai alert sau chiar alergi nu prea prinzi și al 2-lea semafor de acolo pe verde”, i-a răspuns cineva.
„Știu că ținea o viață verde la pietoni acolo, și având în vedere că doar ce se făcuse verde la autobuz, chiar m-am mirat că imediat ce a ajuns zmeul la trecere era deja roșu”, a observat altul.
Se întâmplă și în alte locuri din București
„Uite așa e unul și pe Ștefan cel Mare. Eu merg foarte repede și îl prind la limita pe al doilea. Majoritatea bătrânilor sunt surprinși însă de culoarea roșie pentru că pun piciorul pe zebră pe verde, și imediat clipocește de 3 ori și pac, e roșu. Și toți demenții venind dinspre Lizeanu și de pe lângă Spitalul Colentina, se crizează că vai, treci pe roșu”, a pus cineva punctul pe i.
Altul i-a insultat pe pietoni și i-a dat dreptate șoferului, deși era evident că ultimul greșise.
„Suntem nr 1 la accidente, dar și la pietoni morți în traversat. La noi oamenii trec strada de parcă sunt la plimbare în parc, nu e nici un pericol în jur. Și când au verde trebuie să se asigure, iar când nu e semafor cu telefonul în mâna la mers încet fără să se uite să moară cu prioritatea lor. La roșu nu treci stradă, suntem un popor needucat vai de capul nostru, prostia omoară”, a scris el.
A fost evident contrazis de majoritatea internauților. „Ai pierdut esențialul. Nu zice nimeni că pietonii traversau regulamentar. Problema este intenția șoferului de a da peste oameni și se vede încă de la începutul filmării că el este „șmecher și trece pe unde vrea”. Ai dreptate totuși cu un lucru, prostia omoară. Voi ăștia care considerați că e normal să faci așa ceva cu mașina nu meritați permis”, a fost o replică.
„Nu cred că pretinde cineva că pietonii traversează regulamentar. Șoferul însă are road rage și i-ar prinde bine o pauză de la condus. Știi, tu că șofer în special pentru că ai o educație rutieră, ar trebui să fii mai prudent și să iei măsuri pentru evitarea accidentelor. Dacă vezi un pieton că traversează neregulamentar nu accelerezi să îl arzi pe micuț, zic și eu”, a fost o părere.
„Tu ca șofer ai fost la școală. Pietonul nu. Nu ai ce pretenții să ai să știe cum funcționează traficul. Ok, cam trebuie să stai sub o piatră să nu fi văzut carosabil, trotuar și trecere, but still. Zilele trecute m-am trezit cu unul care trecea o stradă imediat după o curbă în care nu se vede nimic. Pe diagonală. Bine că știu că sunt case acolo și mereu trec că bunicuță. A fost atât de ostentativ și atât de miserupist că a trebuit să opresc complet. Acuma, și eu am probleme cu nervii, dar a fost atât de iesita din comun toată imaginea că nu doar că nu m-am enervat, ci toată ziua am stat să mă gândesc ce i-ar fi trecut prin cap „da, mă, ce mașini?”, a fost altă opinie exprimată în scris.
Cine ar trebui să fie mai responsabil
„Este o mare diferența între responsabilitatea pietonului și cea a șoferului. Mai ales pentru că doar unul dintre ei are un vehicul de 2 tone pe mână. Până și la școala de șoferi te învață, printre primele lucruri, că pietonii sunt neatenți. Nu scuză comportamentul de turmă de aici, dar se vedea de la o poștă ce fac pietonii. Orice șofer întreg la cap oprește dacă vede o turmă de orice pe șosea… Mă și foarte îndoiesc că oamenii aia chiar treceau pe roșu. Ori urma să se facă verde, ori abia s-a făcut. Șoferul ăsta din video e un psihopat, la fel ca mulți șoferi români”, a scris altul.
„Tată, suntem nr.1 pentru că avem psihopați d-ăștia la volan, efectiv oriunde în Europa se traversează random, și la semafor, și pe lângă. Ultima oară când am fost în Londra eram 3-4 oameni care stăteam la roșu, restul treceau toți când era liber, în Barcelona la fel, în Paris la fel etc. Efectiv nu știți ce vorbiți când ziceți că numai la noi se traversează prost”, l-a completat altul.
„Oricine merge pe banda de autobuz are main character syndrome”, a fost o săgeată lansată la adresa șoferului inconștient.
„Nu sunt atât de sigur că pietonii aia treceau pe roșu. Nu știu intersecția, dar, de obicei, pietonii au verde când mașinile care merg în aceiași direcție au verde. Putem vedea că șoferul nu merge înainte, face dreapta, deci schimbă direcția. De fapt, putem și vedea pe cealaltă bandă că mașinile stau, deci au roșu. Șoferul a luat-o pe banda de autobuz. Șoferul e puțin psihopat. Era dispus să meargă înainte peste pietonii aia. Irelevant dacă traversau ilegal, nu trecu cu mașină peste ei”, a scris altul.
Ford, cel mai mare producător de mașini din SUA, se confruntă cu consecințe neașteptate ale noilor măsuri comerciale impuse de Trump.
Ford, lovit de noile reguli comerciale impuse de Trump FOTO: Profimedia
Ford, compania auto cu cele mai multe mașini asamblate pe teritoriul american, se confruntă cu pierderi semnificative în urma noilor reguli comerciale impuse de administrația Trump. Deși 80% dintre vehiculele vândute de Ford în SUA sunt construite în fabricile sale din America, compania este afectată puternic de noile tarife aplicate pieselor auto și aluminiului importat.
Noile acorduri comerciale cu Japonia, Uniunea Europeană și Coreea de Sud prevăd un tarif de 15% pentru multe produse importate, inclusiv mașinile fabricate de rivali ai Ford precum Toyota, Volkswagen și Kia. În contrast, Ford este afectată de tarife de 25% pentru piesele auto și de 50% pentru aluminiul importat, impuse în această primăvară, informează Daily Mail.
Acest dezechilibru pune în pericol strategia „America First” adoptată de Ford, făcând-o mai puțin competitivă în fața concurenței internaționale. Estimările arată că, doar în următorul an, Ford va plăti aproximativ 2,5 miliarde de dolari în taxe vamale.
Experții atrag atenția asupra dezavantajului competitiv
„Ford are mai multe motive să se plângă”, a declarat analistul Daniel Roeska de la Bernstein. „Dacă acum reduci tarifele și permiți mai multor mașini și componente să intre în SUA, asta dezavantajează relativ mai mult Ford decât pe ceilalți”.
Oficialii promit corecturi, dar efectele se resimt deja
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a recunoscut într-un interviu pentru CNBC că Ford este supus unor presiuni nejuste: „Admir Ford”, a spus el, adăugând că speră să „elimine poverile idiosincratice” cauzate de tarife prin încheierea unui acord cu Canada care să reducă costurile importului de aluminiu.
Cu toate acestea, situația actuală contrazice scopurile declarate ale președintelui Trump, care susține că dorește renașterea producției americane, cu industria auto ca pilon principal. În ciuda sprijinului oferit de administrație, producătorii americani se confruntă acum cu noi dificultăți.
„Timp de decenii, piața globală nu a fost echitabilă pentru producătorii auto americani, din cauza tarifelor sau a altor bariere comerciale”, a afirmat Mary Barra, CEO General Motors. „Cred că tarifele pot fi un instrument pe care administrația să-l folosească pentru a crea condiții echitabile”. Însă, în practică, noile tarife au dus la creșterea costurilor și la accentuarea presiunilor economice asupra industriei.
Un război comercial cu efecte în lanț
Producătorii auto sunt afectați nu doar de tarifele pe aluminiu și oțel, ci și de taxele directe aplicate pieselor auto. În perioada acordului NAFTA (Acordul Nord-American de Comerț Liber), companii precum GM, Ford și Stellantis au investit masiv în fabrici din Mexic și Canada. Acum, aceste două țări se află în mijlocul războiului comercial declanșat de Trump, marcat de tarife temporare, amenințări și schimbări bruște de direcție, care creează haos în industrie.
Iar tensiunile nu s-au domolit. În cursul nopții trecute, Trump a anunțat, în mod neașteptat, o creștere a tarifelor pentru Canada la 35%. Tariful pentru Mexic rămâne deocamdată la 25% pentru următoarele 90 de zile.
Consumatorii, victime colaterale
Creșterile de tarife s-au tradus direct în prețuri mai mari pentru mașinile vândute în SUA, fie ele fabricate local sau importate. În plus, companiile auto încearcă să compenseze pierderile eliminând ofertele de finanțare avantajoase, ceea ce generează costuri suplimentare pentru clienți.
Oligarhul Vladimir Plahotniuc susține că acuzațiile împotriva sa sunt bazate pe „calomnie și ură politică” și promite să coopereze cu autoritățile.
Vladimir Plahotniuc vrea să se întoarcă în Republica Moldova pentru a-şi reabilita numele FOTO: PDM
Oligarhul Vladimir Plahotniuc a anunțat vineri, printr-o postare pe rețelele sociale, că își dorește să se întoarcă în Republica Moldova pentru a-și reabilita numele. Este prima declarație importantă a fostului politician de la reținerea sa în Grecia, în baza unui mandat internațional emis pentru implicarea într-un caz de fraudă de proporții.
Plahotniuc, fost deputat și considerat unul dintre cei mai influenți și bogați oameni din Moldova, este acuzat că ar fi implicat în „furtul secolului”, dispariția unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc în 2014, echivalentul a 12% din PIB-ul țării la acel moment.
„Vreau să-mi dovedesc nevinovăția”
Săptămâna trecută, Plahotniuc a acceptat să fie extrădat în Republica Moldova și a anunțat că va coopera cu autoritățile judiciare internaționale. Guvernul moldovean, care urmărește aderarea la Uniunea Europeană până în 2030, a cerut extrădarea sa, însă și Rusia a solicitat același lucru.
„Am de gând să revin în țară, pentru ca, mai întâi de toate, să îmi dovedesc nevinovăția în fața organelor de drept din Republica Moldova (sau ce a mai rămas din ele după așa-zisa „reformare” din ultimii ani)”, a scris Plahotniuc.
El a calificat toate acuzațiile care i se aduc drept „calomnie şi ură politică”.
Acuzații politice și temeri electorale
Plahotniuc a sugerat că autoritățile moldovene încearcă să amâne procesul de extrădare pentru ca revenirea sa în țară să aibă loc abia după alegerile parlamentare din 28 septembrie, în care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare și condus de președinta Maia Sandu, riscă să piardă majoritatea.
Potrivit lui Plahotniuc, întoarcerea sa în Moldova ar putea „dezvălui adevărul” despre dosarul penal în care este implicat.
Replica PAS: „Justiția trebuie să acționeze”
Adriana Vlas, purtătoarea de cuvânt a partidului PAS, a respins acuzațiile oligarhului și a declarat că țara își dorește o justiție funcțională și corectă. „Justiția trebuie să acționeze, cu respectarea legii”, a spus ea, citată de News.ro.
Arestat în Grecia, căutat de Interpol
Vladimir Plahotniuc, în vârstă de 59 de ani, a fugit din Moldova în 2019. A fost arestat luna trecută pe aeroportul din Atena, în timp ce încerca să ajungă în Dubai.
Pe numele său a fost emis un mandat internațional de arestare de către Interpol, în baza acuzațiilor de participare la o organizație criminală, spălare de bani și fraudă.
Plahotniuc a condus Partidul Democrat din Moldova între 2016 și 2019, perioadă în care formațiunea a fost parte a coaliției de guvernare, și a deținut funcția de vicepreședinte al parlamentului.
Contestat cu înverșunare de organizațiile de mediu, proiectul minier Rovina, care vizează exploatarea unuia dintre cele mai mari zăcăminte de aur și cupru din Europa, ar putea însemna reîntoarcerea la minerit, după două decenii, într-una dintre faimoasele zone ale „Patrulaterului aurifer”.
Satul Rovina și locul unde a fost descoperit zăcământul de aur și cupru. Foto: Daniel Guță
La două decenii de la desființarea centrului minier Barza, unde, în anii ’90, munceau peste 5.000 de oameni, un alt proiect minier ar putea să-i ia locul. Tot în zona Bradului, din județul Hunedoara, la Rovina, a fost conturat unul dintre cele mai mari zăcăminte de aur și cupru din Europa.
Satul liniștit, tulburat de bătălia pentru resurse
Satul Rovina din județul Hunedoara, locul unde a fost descoperit zăcământul porfiric de cupru și aur, are puțin peste 100 de locuitori și se află la 15 kilometri de municipiul Brad (13.000 de locuitori), la capătul unei văi adânci care șerpuiește printre dealuri abrupte – aspect care i-a dat și numele de „Rovina”. În trecut, mulți dintre localnici lucrau în minele Întreprinderii Barza, de aur, cupru, argint și minereuri complexe, care au fost închise la mijlocul anilor 2000.
Ca și în alte localități din zona Bradului, populația satului Rovina s-a redus în ultimele decenii, iar printre cei rămași se regăsesc în principal pensionari care au muncit în minerit. Agricultura nu a fost niciodată punctul forte al așezărilor de munte, iar creșterea animalelor a fost îngreunată de întinderea mică a pășunilor.
La mijlocul anilor 2000, în versantul de la intrarea în satul Rovina, geologii au făcut însă o descoperire care avea să aducă așezarea în atenția lumii. Forajele au scos la iveală, în premieră, un „munte” de cupru, al cărui miez se află la câteva sute de metri de sat, pe valea pârâului Rovina. O parte din versant, decopertată, cu roci roșiatice ce nu trădează la prima vedere bogăția minereului, marchează locul unde ar putea începe exploatarea minieră.
Muntele de cupru de la marginea satului
În 2018, compania canadiană Euro Sun a obținut un permis și o licență de exploatare minieră, valabilă și reînnoibilă pe 20 de ani, pentru perimetrul de pe valea Rovinei, care cuprinde o suprafață de peste 27 de kilometri pătrați.
Locul unei viitoare cariere. Foto: Daniel Guță
Proiectul minier Rovina vizează o producție de peste 42 de tone de aur și peste 200.000 de tone de cupru în primii 17 ani de la începerea exploatării, pentru două dintre zăcămintele sale — Rovina și Colnic — care urmează să fie exploatate în carieră, la suprafață. Între timp, cel de-al treilea zăcământ, aflat la Cireșata, va fi evaluat în timpul exploatării carierelor Rovina și Colnic și ar putea fi exploatat ulterior, în subteran.
Resursele celor trei zăcăminte sunt estimate la circa 217 tone de aur și 635.000 de tone de cupru, potrivit companiei Euro Sun, care dezvoltă proiectul.
Rezervele care pot fi extrase de la Rovina în următorii 20 de ani au fost inițial estimate la cinci miliarde de dolari, statul urmând să colecteze redevențe de peste 300 de milioane de dolari de la producător, respectiv de 6 la sută pentru aurul produs și 5 la sută pentru cupru. Pe lângă redevențe, investiția va aduce și alte surse de venituri statului, din diverse taxe și impozite, arată reprezentanții companiei.
În 2025, Comisia Europeană a inclus proiectul Rovina, alături de alte două investiții din România (extracția magneziului metalic la Budureasa, Bihor, și extracția grafitului la Baia de Fier, Gorj), pe o listă de 47 de proiecte de importanță strategică pentru aprovizionarea Europei cu 14 materii prime minerale critice și strategice.
Recent, compania minieră Euro Sun a anunțat că grupul Trafigura, o companie de comerț cu materii prime, va finanța cu până la 200 de milioane de dolari, printr-un împrumut pe termen mediu și lung, demersurile pentru continuarea investiției, în schimbul concentratelor de cupru care vor fi produse la Rovina.
Contestat de asociațiile de mediu
În schimb, unele organizații de mediu și o parte dintre localnici se opun cu înverșunare proiectului, considerându-l dăunător pentru mediu.
„Proiectul minier Rovina, care vizează extracția aurului și a cuprului, va devasta o zonă extinsă din Munții Apuseni. Desemnarea lui drept proiect strategic de către Comisia Europeană legitimează o inițiativă deja declarată ilegală de instanțele din România. Aceasta nu este dezvoltare, ci distrugere, și ne vom opune cu hotărâre. Avem avantajul timpului și al determinării, spre deosebire de investitori sau guverne”, informa Roxana Pencea-Brădățan de la MiningWatch România, într-un comunicat de presă privitor la includerea investiției printre obiectivele strategice.
În 2024, Curtea de Apel Cluj a anulat avizul de mediu pentru proiectul minier de la Rovina. Magistrații au arătat că, înainte de emiterea avizului de mediu, erau necesare proceduri de consultare transfrontalieră, așa cum au solicitat organizațiile de mediu Declic și Ecou Rovina București.
Imaginea 1/11: Locul unde va fi cariera Foto Daniel Guță (3) jpg
Acestea au reclamat că proiectul minier poate avea un impact de mediu și asupra țării vecine, Ungaria, din cauza marilor suprafețe de pădure propuse pentru defrișare, dar și a efectelor asupra râului Crișul Alb, care traversează zona, ajungând în Ungaria.
Reprezentanții companiei miniere au respins însă reclamațiile organizațiilor de mediu, susținând că sunt nefondate și că nu era necesară consultarea transfrontalieră în faza elaborării Planului Urbanistic Zonal necesar continuării proiectului minier.
Sorin Halga, directorul Euro Sus, susține că un astfel de proiect minier nu poate afecta Ungaria, când, pentru fiecare hectar de pădure defrișat, sunt plantate trei hectare de pădure, „Iar râul Criș, care străbate peste 200 de kilometri până la frontiera cu țara vecină, nu va fi poluat, minereul fiind procesat prin flotație?”, adaugă acesta.
După decizia instanței, compania minieră este nevoită să consulte autoritățile ungare cu privire la proiectul din județul Hunedoara, înainte de a continua demersurile pentru începerea investiției.
Reclamă consecințele asupra satelor din zonă
Viorica Bold, președinte al Ecou Rovina București, susține că proiectul implică exploatarea minieră de suprafață, care are un impact devastator asupra mediului înconjurător.
„El afectează patru sate, unde locuiesc peste 2.000 de oameni. Unii au fost manipulați să creadă că se vor îmbogăți dacă vând terenul din perimetrul de exploatare. Strămutarea, pierderea mijloacelor de trai și o perturbare semnificativă a modului lor de viață nu au fost luate în considerare de către cei pro proiect și nu este luată în seamă nici acum. Localnicii sunt considerați o masă de manevră pentru că sunt într-un spațiu izolat de munte și par ușor de exploatat și prostit. Cei care sunt conștienți de pericol știu că degradarea mediului va face, probabil, imposibilă susținerea activităților lor agricole sau a altor activități tradiționale care au existat acolo de sute de ani”, spune aceasta.
Ea adaugă că deși proiectul promite beneficii economice, cum ar fi crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor, localnicii au alternative la minerit.
„Se poate dezvolta turismul, agroturismul, se pot deschide puncte gastronomice locale, muzee, se pot face evenimente culturale care să promoveze locurile cu importanță istorică (avem câteva care sunt importante), se pot atrage fonduri europene pentru multe tipuri de investiții. În zona noastră s-au mutat în ultimii ani mulți oameni care vin de la oraș și doresc o viață mai sănătoasă și mai aproape de natură. Și ei cât și majoritatea localnicilor văd viitorul într-un mediu curat și care poate susține viața. Un proiect de descopertă ca Rovina, pe lângă că este un dezastru ecologic, ar și forța locuitorii să se relocheze. E foarte greu să îți imaginezi un viitor în asemenea condiții fără să îți pui întrebări”, adaugă aceasta.
Reprezentanții companiei miniere susțin, însă, că proiectul va aduce locuri de muncă sigure pentru localnici în următorii ani, iar impactul asupra mediului este redus, datorită tehnologiilor folosite, atât la procesarea minereului, prin flotație, cât și în privința folosirii apei prin instalații de recirculare.
„Exploatarea Rovina este un proiect minier cu zero cianuri în procesul de recuperare a metalelor și cu un impact redus asupra mediului. Sterilul va fi depus uscat, iar mediul va fi readus în starea inițială simultan cu exploatarea”, arată aceștia.
La zece kilometri de Rovina, o altă investiție a rămas blocată în ultimii ani, în urma proceselor deschise de asociațiile de mediu.
Lucrările la Acumularea Mihăileni (video) au început în anii ‘80 și vizau construcția unui baraj pe Crișul Alb și a unui lac de acumulare, care aveau rolul de a apăra zona și localnicii împotriva inundațiilor, de a alimenta cu apă potabilă satele și de producere a energiei electrice. Doar barajul a fost finalizat până în prezent, însă lucrările de amenajare a lacului și a drumurilor din jurul său sunt blocate de deciziile instanțelor.
Centrul minier Barza, cu mii de angajați în anii ’80
La mijlocul anilor ‘80, când complexul minier Barza, din vecinătatea municipiului Brad (județul Hunedoara) ajunsese la apogeul expansiunii, aproape zece mii de oameni munceau în minele și uzinele sale. Mineritul devenise principala activitate economică pentru regiunea Bradului, cu o populație de peste 30.000 de oameni, care locuia în municipiul Brad și comunele învecinate acestuia.
Întreprinderea minieră Barza se ocupa de extracția, prelucrarea și valorificarea minereurilor complexe, cuprifere și nemetalifere, cuprinse pe o suprafață de peste 50 de kilometri pătrați, pe valea Crișului Alb și în Munții Apuseni. Aurul fusese extras aici din Antichitate, iar centrul minier își păstrase renumele ca fiind una dintre cele mai productive exploatări de aur din istoria României. De aici, în ultimul secol și jumătate au fost extrase peste două sute de tone de aur, dar și cantități mari de argint, cupru şi minereuri complexe.
În anii ‘80, muncitorii întreprinderii Barza lucrau în șapte mine, la Musariu, Valea Morii, Ruda, Brădișor, Valea Arsului, Brusturi și Caraci. Lungimea totală a galeriilor subterane ale minelor de la Barza a ajuns să depăşească 500 de kilometri. La Vața Ponor funcționa o carieră de calcită, iar la Gurabarza (Crișcior) o uzină de preparare a minereurilor, cu o capacitate de 2.800 de tone pe zi.
Tot la Crișicor, pe malul Crișului Alb, la mai puțin de zece kilometri de Brad, funcționau atelierele de reparații ale utilajelor miniere și de confecții metalice, un atelier de întreținere și reparații auto, dar și un atelier de prelucrare a pietrelor semi-prețioase. Toate activau în cadrul marii întreprinderi Barza, însă nu erau singurele mine din zonă. Municipiul Brad făcea parte din „patrulaterul aurifer” al munților Apuseni, una dintre cele mai bogate regiuni aurifere din Europa.
Perimetrul ei de circa 600 de kilometri pătrați, cu localitățile miniere importante aflate la câteva zeci de kilometri unele de altele, includea în sud minele de la Săcărâmb și Certej (judeţul Hunedoara), în vest minele din Brad (județul Hunedoara), în est Zlatna și în nord Roşia Montană și Abrud (judeţul Alba). Unii autori indicau și Baia de Arieș din județul Alba, ca fiind ca fiind o prelungire a „patrulaterului”.
Declinul minelor de aur și cupru
Minele de aur și cupru din zona Bradului au intrat în declin după 1990. Unele zăcăminte erau epuizate, investițiile în retehnologizare au lipsit, utilajele și instalațiile au fost depășite de timp, iar disponibilizările începute în 1997 și legea pensiilor din anul 2001, care prevedea reducerea vârstei de pensionare a minerilor, au grăbit sfârșitul, în numai un deceniu, al marilor exploatări aurifere. Centrul minier Barza a fost închis definitiv în anul 2006, lăsând în urmă grave probleme sociale.
Mii de familii de mineri au părăsit zona în ultimele trei decenii, în timp ce numărul locurilor de muncă s-a diminuat drastic, în timp ce investițiile în dezvoltarea zonei au stagnat. Una dintre ele, barajul și lacul de acumulare de la Mihăileni, a fost blocată în instanță, în urma proceselor deschise de unele organizații de mediu.
Ruinele fostelor uzine, numeroasele halde de steril și lucrările de ecologizare nefinalizate, care fac ca râul Criș să fie în continuare poluat de izvoare de mină roşiatice, contaminate cu ceea ce localnicii numesc „galiţă” (cupru, fier şi alte metale neferoase).
Organismele anticorupţie din Ucraina au anunțat sâmbătă că au descoperit o schemă majoră de corupţie prin care s-au achiziţionat drone militare şi sisteme de bruiaj al semnalelor la suprapreț, relatează agențiile internaționale de presă.
Agenţia naţională anticorupţie (NABU), în cooperare cu parchetul specializat anticorupţie (SAPO), au descoperit că în schemă au fost implicați un membru al parlamentului, funcţionari locali şi un număr nespecificat de membri ai Gărzii Naţionale. Aceștia încasau comisioane ilegale de până la 30% din valoarea contractului.
„Esenţa schemei era încheierea de contracte de stat cu companii furnizoare la preţuri umflate în mod deliberat”, se arată în comunicat.
Patru persoane au fost arestate, se menționează în comunicat, care nu a făcut precizări în legătură cu funcţiile sau identităţile acestora. Membrii Gărzii naţionale suspectaţi de implicare au fost suspendaţi, a anunțat ministrul de interne, Igor Klimenko. Potrivit concluziilor anchetei, între 2024 şi 2025, inculpaţii au delapidat fonduri publice destinate nevoilor armatei.
Într-un comunicat separat, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat „recunoscător agenţiilor anticorupţie pentru munca lor”.
„Este important ca instituţiile anticorupţie să funcţioneze independent, iar legea adoptată joi le garantează toate instrumentele necesare pentru o luptă autentică împotriva corupţiei”, a spus el.
Cine sunt suspecții
Potrivit unor surse citate de Ukrainskaia Pravda, printre cei implicaţi în schema de corupţie descoperită de NABU şi SAPO se numără Oleksii Kuznieţov, deputat din partea partidului Servitorul Poporului al lui Zelenski. Alţi suspecţi sunt Serhii Haidai, şeful administraţiei de stat a districtului Mukacevo din regiunea Zakarpattia şi fost şef al administraţiei militare din regiunea Lugansk, şi Andrii Iurcenko, şeful administraţiei militare a oraşului Rubijne din regiunea Lugansk.
Kievul a restabilit independența organismelor anticorupție
O lege adoptată la sfârşitul lunii iulie prevedea plasarea agenţiei naţionale anticorupţie şi a parchetului specializat anticorupţie sub supravegherea procurorului general, numit de şeful statului.
Legea nu a fost bine primită de societatea civilă, declanşând primele proteste la scară largă în Ucraina de la începutul invaziei ruseşti din 2022. Preşedintele Zelenski a schimbat în cele din urmă cursul, semnând joi o nouă lege ce restabileşte independenţa acestor organisme, după ce a fost votată de Parlament, potrivit AFP.
Confruntat cu prima criză politică serioasă de la preluarea mandatului, Zelenski a încercat iniţial să apere textul iniţial, acuzând organismele relevante de ineficienţă şi de faptul că se află sub „influenţa rusească”. Apoi a revenit asupra deciziei, motivând că a auzit opinia publică.
Aliaţii europeni ai Ucrainei au salutat decizia, după ce şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la independența agențiilor.
Oficiali europeni de rang înalt i-au pus în vedere lui Zelenski că Ucraina îşi pune în pericol candidatura la aderarea la Uniunea Europeană prin limitarea competenţelor autorităţilor sale anticorupţie.
„Este important ca instituţiile anticorupţie să funcţioneze în mod independent, iar legea adoptată joi le garantează toate posibilităţile pentru o luptă reală împotriva corupţiei”, a scris Zelenski sâmbătă, după întâlnirea cu şefii agenţiilor, care l-au informat cu privire la ultimele investigaţii.
Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că a ordonat poziționarea a două submarine nucleare ale Marinei americane mai aproape de Rusia, ca răspuns la remarcile nucleare agresive ale lui Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei și actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate, relatează CNN.
Într-o măsură pe care a descris-o drept preventivă, Trump a scris într-o postare pe Truth Social că „a ordonat poziționarea a două submarine nucleare în regiunile corespunzătoare, în eventualitatea în care aceste declarații prostești și incendiare sunt mai mult decât atât”.
Președintele american nu a specificat ce tip de submarine sunt mutate și nici unde anume. Se știe însă că Pentagonul nu obișnuiește să dezvăluie informații despre mișcările submarinelor sale.
Marina SUA are trei tipuri de submarine, toate având propulsie nucleară, dar nu toate sunt capabile să transporte arme nucleare. Flota SUA este compusă din următoarele tipuri de submarine:
Submarine purtătoare de rachete balistice
Marina SUA dispune de 14 submarine înarmate cu rachete balistice (SSBN) din clasa Ohio, cunoscute și drept „boomere”.
SSBN-urile „sunt proiectate în special pentru operațiuni stealth și lansarea precisă a focoaselor nucleare”, se arată într-o fișă informativă a Marinei.
Fiecare dintre ele poate transporta 20 de rachete balistice Trident cu multiple focoase nucleare. Aceste rachetele au o rază de acțiune de până la 7.400 de kilometri, ceea ce înseamnă că nu au nevoie să fie amplasate prea aproape de Rusia pentru a o putea lovi- de fapt, ar putea lansa lovituri de la o distanță confortabilă din oceanele Atlantic, Pacific, Indian sau Arctic.
SSBN-urile sunt mijloace de descurajare nucleară puternice, fiind de așteptat să supraviețuiască unui prim atac din partea unui adversar. Mișcările lor se numără printre cele mai bine păzite secrete ale Marinei.
Cu o lungime de 170 de metri, submarinele din clasa Ohio au un deplasament de 19.000 de tone scufundate și un echipaj de 159 de persoane. Pot atinge o viteză de 23 de mile pe oră.
Submarine purtătoare de rachete ghidate
În anii 1990, Pentagonul a ajuns la concluzia că Marina nu are nevoie de un număr atât de mare de SSBN-uri din clasa Ohio într-un rol de descurajare nucleară, astfel că a convertit patru dintre ele în submarine înarmate cu rachete ghidate (SSGN).
Păstrând aceleași specificații generale ca și boomerele, SSGN-urile transportă rachete de croazieră Tomahawk în loc de rachete balistice Trident.
Fiecare dintre ele are o capacitate de 154 de rachete Tomahawk cu un focos exploziv de până la 450 kg și o rază de acțiune de aproximativ 1.600 km.
De asemenea, acestea pot transporta trupe, care pot fi desfășurate clandestin din compartimente speciale situate în vechi tuburi de rachete balistice, potrivit Marinei.
Mișcările SSGN-urilor sunt, de asemenea, clasificate, dar în ultimii ani Marina a semnalat ocazional prezența lor în apropierea punctelor fierbinți militare, pentru a transmite un mesaj de descurajare.
Submarine de atac
Acestea sunt cele mai numeroase în cadrul flotei de submarine a Marinei SUA și sunt proiectate pentru a vâna și distruge submarinele inamice și navele de suprafață cu torpile. De asemenea, pot ataca ținte terestre cu rachete Tomahawk, însă au o capacitate mai redusă de a transporta aceste arme decât rachetele SSGN.
Submarinele de atac rapid fac parte din trei clase: Virginia, Los Angeles și Seawolf.
Clasa Virginia este cea mai nouă, cu 23 de nave în serviciu la 1 iulie, conform unei fișe informative a Marinei. Cu o lungime de între 114 și 146 de metri, în funcție de configurație, au un deplasament de până la 10.200 de tone și un echipaj format din 145 de persoane.
Clasa Los Angeles este cea mai veche dintre submarinele de atac rapid ale Marinei, cu 23 de submarine în serviciu. Au o lungime de 114 metri, un deplasament de 6.900 de tone și transportă un echipaj de 143 de persoane.
SUA au doar trei submarin din clasa Seawolf.
Două dintre ele, USS Seawolf și USS Connecticut – cu o lungime de 106 de metri și un deplasament de 9.100 de tone – sunt similare cu navele de atac standard, purtătoare de torpile și rachete de croazieră.
Al treilea submarin din clasa Seawolf, USS Jimmy Carter, este una dintre cele mai specializate ambarcațiuni a Marinei SUA, având corpul cu 30 de metri mai lung decât celelalte două submarine.
„Această secţiune a corpului permite transportul de sarcini utile suplimentare pentru a acomoda tehnologia avansată utilizată pentru cercetare şi dezvoltare clasificată şi pentru capacităţi de luptă îmbunătăţite”, potrivit Marinei SUA.
Un cunoscut profesor din Marea Britanie a analizat consecințele negative ale taxării excesive a produselor din tutun în Europa și România. Concluzia sa este că nu doar că accizele imense nu aduc banii așteptați la buget, dar oamenii ajung să fumeze țigări contrafăcute.
România este una dintre țările în care se fumează mult. FOTO: Arhivă Adevărul
Christopher Snowdon, director al departamentului de Economie a Stilului de Viață din cadrul Institute of Economic Affairs (IEA, Marea Britanie), a anlizat consecințele negative ale taxării excesive a produselor din tutun în Europa. Rezultatele raportului au fost publicate de EPICENTER și demonstrează, cu date empirice solide, că accizele ridicate nu doar că devin o sursă tot mai nesigură de venituri bugetare, ci alimentează și comerțul ilicit, punând presiune pe securitatea publică și favorizând rețelele de criminalitate organizată.
„Accizele prea mari duc la contrabandă, nu la renunțare la fumat. Studiul arată că între prețul produselor din tutun (puternic influențat de taxe) și consumul de țigări contrafăcute sau de contrabandă există o corelație directă și semnificativă statistic în majoritatea țărilor europene. Deși scopul declarat al acestor accize este reducerea fumatului, realitatea din teren contrazice așteptările: în multe state din Europa de Vest, scăderea vânzărilor legale nu este însoțită de o scădere proporțională a numărului de fumători — ceea ce înseamnă că o parte tot mai mare din consum este satisfăcută prin piața neagră”, susține autorul.
România: un echilibru fragil în fața creșterii accizelor
România este prezentată în raport drept un caz particular. Până în prezent, țara a reușit să reducă considerabil consumul de tutun ilicit: de la 12% în 2019 la 6% în 2024 (KPMG, 2024). Această evoluție s-a datorat, în mare parte, unui regim fiscal moderat comparativ cu alte state europene. În 2024, acciza pe un pachet de țigări în România era sub 3 euro, față de media UE de 3,90 euro și de peste 7 euro în Franța sau Regatul Unit. Însă acest echilibru este pe cale să fie rupt.
În cadrul noilor măsuri fiscale anunțate de Guvernul României în iulie 2025, accizele la tutun vor fi majorate cu 10%, ca parte a unui pachet de ajustări ce include și creșterea TVA-ului de la 19% la 21%. În plus, România urmează trendul impus de Comisia Europeană și ar putea aplica o revizuire a nivelului minim al accizei, ceea ce va crește semnificativ prețul țigărilor începând din august 2025.
„România riscă să repete greșelile din Europa de Vest, unde prețurile prea mari au dus la explozia contrabandei. Fumătorii nu dispar, doar se orientează spre alte surse, iar aceste surse sunt ilegale și periculoase”, avertizează Dr. Snowdon.
În România, țigările contrafăcute ajung în special din Ucraina și Republica Moldova. De multe ori, acestea sunt mai periculoase pentru sănătate, însă nu doar atât. Cum fenomenul crește de la o zi la alta, țigările timbrate și taxate ajung să nu mai fie vândute pentru că au prețul foarte ridicat, iar populația recurge la țigaretele de contrabandă. În acest caz, bugetul României începe să fie văduvit de sume importante. Sau altfel spus, lăcomia statului care crește în permanență activele ajunge să aibă un efect contrar.
Ce arată datele din raport
Datele din raport arată că o creștere de 1 euro pe pachet este asociată cu o creștere de 5–12 puncte procentuale a pieței ilicite (Prieger & Kulick, 2018). Țările cu prețuri mai scăzute, precum România, Bulgaria și Slovacia, au în prezent niveluri mai reduse de consum ilicit, dar o creștere bruscă a accizelor ar putea inversa rapid această tendință.
În Regatul Unit, între 2021 și 2024, vânzările de țigări accizate au scăzut cu 44,4%, dar rata fumătorilor s-a redus cu doar 0,5 puncte procentuale, semnal clar că piața neagră a explodat. În Franța, Grecia și Irlanda, piața produselor ilicite a crescut cu până la 400% în ultimul deceniu.
Studiile nu susțin teza că corupția ar fi determinantul principal al pieței ilicite – dimpotrivă, prețul și accesibilitatea sunt factorii dominanți.
Un risc de securitate, nu doar o problemă fiscală
Raportul avertizează că taxarea excesivă riscă să ducă nu doar la pierderi bugetare, ci și la escaladarea criminalității. În Australia, politicile similare au generat un adevărat „război al tutunului”, cu peste 200 de tutungerii incendiate și mai multe victime.
Europa nu a ajuns încă în acel punct, dar autoritățile trebuie să învețe din aceste greșeli. „Politicile fiscale prost calibrate nu reduc fumatul — ci mută vânzările din zona legală în mâinile infractorilor”, conchide autorul.
Cine e Snowdon
Dr. Christopher Snowdon este director al Departamentului de Economie a Stilului de Viață la Institute of Economic Affairs (IEA) din Londra. Este autorul mai multor volume despre reglementare, politici publice și stil de viață și editorul Nanny State Index, care monitorizează politicile de restricționare a consumului în Europa.
Familia lui Evyatar David, tânăr israelian ținut ostatic de Hamas în Gaza, acuză mișcarea palestiniană de o propagandă „cruză” și „ticăloasă”, după ce un nou videoclip cu acesta a fost publicat sâmbătă.
Ostatic israelian forțat să își sape propriul mormânt FOTO: Captură video
Familia unui tânăr israelian ținut ostatic în Fâșia Gaza a condamnat sâmbătă, cu durere și revoltă, modul în care Hamas își folosește propaganda pentru a transmite mesaje politice. Declarația vine după ce gruparea islamistă a publicat un videoclip tulburător cu Evyatar David, în vârstă de 24 de ani, aflat în captivitate.
„Suntem constrânși să fim martori la imaginea iubitului nostru fiu și frate, Evyatar David, înfometat în mod deliberat și cinic în tunelurile Hamas din Gaza, un schelet viu, îngropat de viu”, a transmis familia tânărului într-un comunicat dat publicității, potrivit Agerpres.
Hamas a difuzat sâmbătă o versiune extinsă, de aproape cinci minute, a unui videoclip în care Evyatar apare extrem de slăbit, abia ținându-se pe picioare, într-un tunel. Clipul, care a stârnit emoție puternică în Israel, pare să facă o paralelă între suferința prizonierului și situația umanitară din Gaza, folosind simboluri precum o clepsidră pentru a sublinia că timpul se scurge.
„Ceea ce sap este propriul meu mormânt”, spune tânărul, în timp ce nivelează pământul în tunel. „Timpul se scurge”, adaugă el în înregistrare, potrivit agenției EFE.
Apel disperat către Israel și comunitatea internațională
Familia a mai declarat, în același comunicat, că fiul lor „mai are doar câteva zile de trăit în starea sa actuală”.
„Hamas îl folosește pe fiul nostru ca experiment viu într-o campanie de înfometare josnică. Înfometarea deliberată a fiului nostru în cadrul unei campanii de propagandă este unul dintre cele mai oribile acte pe care le-a cunoscut vreodată lumea”, au afirmat rudele ostaticului.
Aceștia au lansat un apel către autoritățile israeliene, cetățenii țării, comunitatea internațională și către președintele Statelor Unite, cerând intervenție urgentă: „Facem apel la guvernul Israelului, poporul Israelului, națiunile lumii și președintele Statelor Unite să facă tot posibilul pentru a-l salva pe Evyatar de la moarte și să se asigure, prin orice mijloace necesare, că primește hrană și îngrijiri medicale urgente”.
Contextul crizei ostaticilor din Gaza
Publicarea acestor imagini a reaprins în Israel dezbaterea privind necesitatea unui acord cu Hamas pentru eliberarea tuturor persoanelor aflate în captivitate. În total, 251 de persoane au fost răpite de Hamas în atacul de pe 7 octombrie 2023, care a declanșat actualul conflict. Dintre acestea, 49 sunt în continuare în Gaza, iar 27 dintre ele au fost declarate moarte de armata israeliană, potrivit AFP.
Agenți ai cartelurilor mexicane de droguri ar fi ajuns pe frontul din Ucraina pentru a beneficia de antrenament avansat de operare a dronelor, cu scopul de a învăța tactici pe care să le folosească împotriva rivalilor și a forțelor de securitate americane, relatează Express SUA.
Serviciul de contrainformații al Ucrainei a confirmat că investighează în prezent o posibilă infiltrare a unității de voluntari străini Legiunea Internațională pentru apărarea Ucrainei de către carteluri de droguri latino-americane.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), alături de serviciile de informații militare, a lansat o anchetă comună în urma avertismentelor anterioare din partea Centrului Național de Informații din Mexic cu privire la intențiile unora dintre recruții mexicani.
La scurt timp după revenirea în funcție în ianuarie, președintele Trump a desemnat cartelurile drept organizații teroriste.
:„Cartelurile s-au angajat într-o campanie de violență și teroare în întreaga emisferă vestică, care nu numai că a destabilizat țări importante pentru interesele noastre naționale, dar a inundat totodată Statele Unite cu droguri mortale, criminali violenți și bande crude”.
Membri unor astfel de bande ar putea controla acum drone FPV, care au fost desfășurate eficient de Ucraina atât pe linia frontului, cât și în adâncul teritoriului rus – inclusiv într-un mod spectaculos în cadrul Operațiunii Spiderweb.
Dronele FPV au fost lansate din camioane în atacuri coordonate împotriva bombardierelor Forțelor Aeriene Ruse la șase baze aeriene – Belaia, Diagilevo, Ivanovo, Severni, Olenia și Ukrainka.
Îngrijorări privind folosirea frontului din Ucraina ca teren de antrenament pentru crima organizată
Și alte țări sud-americane au arătat interes pentru anchetă, privind inclusiv cetățeni columbieni, suscitând îngrijorări cu privire la faptul că Ucraina ar putea fi exploatată ca teren de antrenament pentru activități criminale.
Un grup tactic, supranumit „Ethos”, o unitate vorbitoare de limbă spaniolă din cadrul Legiunii Internaționale, prezintă un interes deosebit, aceasta operând în regiunile Donețk și Harkov.
Ipoteza principală actuală este că unii recruți mexicani și columbieni au căutat deliberat să fie repartizați în unități de drone pentru a obține instruirea căutată. O parte dintre ei au reușit să fie acceptați în aceste unități cu ajutorul unor documente false.
Un cetățean mexican, cu indicativul de apel „Aguila-7”, s-a înrolat în legiune folosind o legitimație falsă din El Salvador, dându-se drept voluntar umanitar pentru a efectua un program extins de instruire cu privire la drone la Liov.
Familiaritatea sa cu contramăsurile de război electronic a stârnit suspiciuni printre oficiali, ceea ce a dus la verificări ale antecedentelor care au confirmat o posibilă legătură cu forțele speciale GAFE din Mexic, despre care se știe că au fost folosite de-a lungul timpului drept poartă de acces în carteluri.
Atât Ucraina, cât și Rusia și-au intensificat atacurile cu drone în ultimele luni, dar cele ruse provoacă numeroase victime civile întrucât lovesc cartiere rezidențiale sau zone centrale.
Atacurile rusești asupra orașelor, ucrainene s-au întețit în urma unui ultimatum de 50 de zile, redus ulterior la 12 zile, impus lui Putin de Donald Trump pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei.
Între timp, Kievul continuă să își dezvolte tehnologia în domeniul dronelor, președintele Volodimir Zelenski confirmând la sfârșitul lunii iulie că a ajuns la un acord cu Trump privind vânzarea de drone ucrainene către Statele Unite.Aceste contracte s-ar putea ridica la miliarde de dolari.
Cartelurile mexicane au folosit deja atacuri cu drone în războaiele lor împotriva facțiunilor rivale și a forțelor de securitate interne, în timp ce grupurile notorii inventează noi modalități de a insufla frică inamicilor.
Într-o declarație pentru Intelligence Online, un oficial SBU anonim a spus: „Am primit voluntari cu bună-credință. Dar acum trebuie să recunoaștem că Ucraina a devenit o platformă pentru diseminarea globală a tacticilor cu drone FPV.”
„Unii vin aici ca să învețe cum să ucidă cu o dronă de 400 de dolari, apoi vând aceste cunoștințe celui care oferă cel mai mult.”
Leo de la Strehaia, personaj controversat din lumea mondenă, a ajuns din nou în atenția publică după ce a fost implicat într-un conflict cu propriii verișori. Toți trei s-au ales cu brăţări electronice de monitorizare şi sutn cercetaţi, în urma unor acuzații reciproce de amenințare și șantaj.
Leo de la Strehaia, arătându-şi brăţara de monitorizare. FOTO: captură video
Un nou scandal cu iz penal a izbucnit la Strehaia, implicându-l direct pe Leo de la Strehaia, pe numele său real Ion-Stelică Mihai, o figură cunoscută în lumea showbizului românesc pentru viaţa sa extravagantă și numeroasele controverse.
Totul a început pe 28 iulie, când Leo a depus mai multe sesizări scrise la Inspectoratul de Poliție Județean Mehedinți, afirmând că a fost amenințat, atât prin mesaje telefonice, cât și pe rețelele sociale, de doi bărbați din localitate.
Ulterior, situația s-a complicat, întrucât cei doi bărbați, frații Mițuș, nimeni alţii decât verișorii lui Leo, au întors acuzațiile, formulând și ei sesizări oficiale şi susținând că ar fi fost la rândul lor amenințați de către Leo, potrivit unui comunicat al Poliţiei Strehaia.
În urma analizării probelor și a completării formularelor de evaluare a riscurilor, la data de 1 august, polițiștii au decis să emită ordine de protecție provizorii pentru toate cele trei persoane implicate.
Măsura a fost însoțită de montarea de dispozitive electronice de supraveghere, aşa-numitele „brățări electronice”, astfel că niciunul dintre cei trei bărbați nu are voie să se apropie de ceilalți la o distanță mai mică de 20 de metri.
„În cauză, au fost întocmite dosare penale și se continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de amenințare și șantaj”, a mai transmis poliţia comunicatul menţionat.
Leo de la Strehaia a mai avut probleme cu legea
Leo de la Strehaia este un personaj din lumea mondenă cunoscut nu doar pentru aparițiile sale în emisiuni tabloide, ci și pentru stilul de viață ostentativ, relațiile amoroase controversate și implicarea în afaceri suspecte. Deși a lansat câteva manele, muzica nu i-a fost niciodată principala sursă de venit, pentru că a acumulat o avere considerabilă în special din moșteniri și afaceri din umbră, care l-au adus, în cele din urmă, în atenția procurorilor.
În 2021, Leo de la Strehaia a fost condamnat definitiv la 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală. În timpul detenției, în 2022, a suferit un accident vascular cerebral (AVC), ceea ce l-a ținut imobilizat la pat timp de trei luni și l-a determinat să se retragă temporar din spațiul public.
Ajuns la la 47 de ani, Leo de la Strehaia este acum din nou subiectul unei anchete penală, împreună cu verişorii săi, fraţii Mițuș.
El a postat pe contul său de Facebook mai multe materiale video referitoare la acest incident, în care afirmă că din victimă a ajuns acuzat, pentru că aşa funcţionează lucrurile în România.
„Ia vedeţi ce am primit, măi prieteni. Am primit o brăţară la picior şi un telefon. Aşa este în România, măi, prieteni, pentru că în România, dacă eşti victimă, devii agresor. Că, dacă nu vrea lumea să vorbeşti, îţi bagă pumnul în gură şi nu mai poţi să vorbeşti. Deci, nu ştiu dacă mă înţelegeţi, dar am interzis să folosesc numele la alţii şi tocmai din cauza asta vreau să vă spun ce am păţit.
Deci, staţi să vă zic. Asta am păţit: nu e vorba că am primit numai eu brăţară. Au primit şi ei brăţări. Deci, am primit toată lumea…”, povesteşte Leo de la Strehaia într-unul dintre materialele video distribuite pe reţelele de socializare.
Un român a fost reținut în Bulgaria pentru 72 de ore, fiind acuzat că a provocat un grav accident rutier. Două dintre victime, cetățeni români, au fost repatriate cu elicopterul și internate la un spital din București.
Românul care a provocat accidentul grav din Bulgaria a fost reținut FOTO: Nova / Martin Georgiev
Românul care se afla la volanul SUV-ului implicat în accidentul de la Pasajul Republicii, în apropiere de Veliko Târnovo, a fost reținut pentru 72 de ore. Decizia a fost luată de procurorul de caz din Bulgaria, în cadrul unei proceduri preliminare desfășurate de Parchetul Districtual din Veliko Târnovo.
„În legătură cu procedura preliminară pentru accidentul rutier de la Pasajul Republicii, prin ordinul procurorului supraveghetor al Parchetului districtual – V. Târnovo, o persoană a fost adusă în calitate de inculpat și reținută pentru o perioadă de până la 72 de ore”, scrie publicația Veliko Tarnovo. „În această perioadă, va fi înaintată instanței o cerere de emitere a unei ordonanțe de reținere”, se mai precizează.
Cum s-a produs accidentul
Accidentul s-a petrecut în timp ce SUV-ul Volkswagen Touareg, de culoare gri, condus de cetățeanul român, se deplasa pe sensul de urcare al Pasajului Republicii, în direcția Veliko Târnovo. La un moment dat, din motive încă necunoscute, șoferul a pierdut controlul volanului, a ieșit de pe banda sa și a intrat pe contrasens, pătrunzând în extrema stângă a sensului opus de circulație.
Acolo, autoturismul condus de român a lovit frontal un BMW roșu, înmatriculat în Bulgaria, pe care l-a proiectat în lateral. Imediat în urma BMW-ului circula o Dacia Logan gri, cu numere de România. Șoferul acesteia nu a mai putut evita coliziunea și a lovit lateral Touaregul negru implicat în accident.
În total, zece persoane au fost rănite în urma impactului.
Doi români, transportați cu elicopterul la București
Printre victime se numără și doi cetățeni români, care au fost preluați de un elicopter și aduși de urgență la Spitalul Clinic de Urgență din București.
„Transferul victimelor în România, pe calea aerului, cu ajutorul unui elicopter Black Hawk se desfășoară în baza cadrului de cooperare transfrontalieră în situații de urgență dintre România și Bulgaria, fiind justificat de reducerea timpului de intervenție medicală specializată. Transportul aerian direct către o unitate medicală din București permite inițierea rapidă a tratamentului adecvat, evitând un transfer rutier prelungit către un spital din Bulgaria (ex. Sofia), care ar putea întârzia intervențiile terapeutice. În plus, având în vedere starea de sănătate a victimelor, transportul aerian medicalizat oferă un nivel superior de siguranță și suport medical vital pe durata transferului”, a transmis Inspectoratul General de Aviație al MAI, vineri seară
Fondatorul Tesla ar fi încercat să-i facă o ofertă de pace lui Donald Trump în toiul certei lor privind bugetul federal, donând 15 milioane de dolari cauzelor republicane, arată un raport al Comisiei Electorale Federale (FEC), publicat joi.
Donald Trump a promovat vehiculele electrice Tesla FOTO GETTY Images
Fostul președinte al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), pe care l-a părăsit înainte de disputa cu președintele republican, după ce l-a susținut cu o sumă generoasă în campania electorală, a făcut donațiile către comitetele de acţiune politică care îl susţin pe preşedintele Donald Trump şi pe republicanii din Congres înainte să anunțe că își va înființa propriul partid.
Potrivit declarațiilor depuse la FEC, pe data de 27 iunie, antreprenorul american a făcut donații de câte 5 milioane de dolari către MAGA Inc., Senate Leadership Fund şi Congressional Leadership, chiar în toiul conflictului acerb cu Trump cu privire la legislaţia pentru cheltuielile federale.
CEO-ul Tesla a apărut în documentele depuse joi ca fiind cel mai mare contribuitor individual la fiecare dintre aceste super-PAC-uri ale Congresului.
Separat, rapoartele de campanie ale Comisiei Electorale Federale arată că Musk a investit în acest an peste 45 de milioane de dolari din banii proprii în America PAC, super PAC-ul pe care îl coordonează, în timp ce a încercat, fără succes, să influenţeze rezultatul alegerilor pentru Curtea Supremă din Wisconsin.
În alegerile prezidențiale din 2024, Musk a cheltuit peste 290 de milioane de dolari pentru a-l ajuta pe Trump şi pe candidaţii săi preferaţi la Congres să fie aleşi.
Cu doar două săptămâni înainte de ruptura cu Trump s-a retras din funcţia de consilier principal la Casa Albă şi de şef al Departamentului pentru Eficienţa Guvernamentală, responsabil cu reducerea cheltuielilor, după doar câteva luni, anunțând că se va concentra asupra companiilor sale.
La momentul respectiv, el a dat de înţeles că nu va mai face donații politice.
La începutul lunii iulie, Musk a intrat într-un conflict public cu Trump şi cu republicanii din Congres pe tema unui proiect masiv de buget propus de președintele american, motivând că acesta nu va face decât să mărească deficitul SUA, și chiar să falimenteze țara.
Elon Musk a anunțat fondarea „Partidului American”
Doar opt zile după donațiile sale, Musk a lansat „Partidul American”, despre care a spus că a fost înființat „pentru a vă reda libertatea”.
El a luat decizia în urma unui sondaj online pe 4 iulie, care a obținut voturi favorabile în proporție de 65,4%.
„Când vine vorba de falimentarea țării noastre prin risipă și mită, trăim într-un sistem cu un singur partid, nu într-o democrație”, a motiva Musk.
Un factor care a contribuit la ruptură a fost faptul că Trump a retras oferta de nominalizare făcută aliatului său Musk, Jared Isaacman, pentru funcția de administrator al NASA, din pricina donațiilor pe care acesta le-a făcut democraților.
De la despărțirea lor publică, Musk a amenințat și va sprijini campania de realegere a alesului republican Thomas Massie, unul dintre cei care au votat împotriva proiectului de lege al lui Trump.
Trump a fost dezvăluit recent ca fiind persoana care a divulgat detalii despre presupusul consum de droguri al lui Musk, potrivit autorului Michael Wolff, autorul volumului „Foc și furie: În interiorul Casei Albe a lui Trump”.
New York Times a relatat că, în timpul campaniei prezidențiale din 2024, miliardarul a consumat atât de multă ketamină încât a avut probleme cu vezica urinară și a folosit, de asemenea, Ecstasy, ciuperci psihedelice și Adderall.
Donald Trump a confirmat vineri repoziționarea celor două submarine nucleare americane „mai aproape de Rusia”, ca reacție la amenințările lui Dmitri Medvedev, iar senatorul Lindsey Graham a transmis un avertisment dur Moscovei: „Vă supraestimați puterea”.
Donald Trump este din ce în ce mai ferm faţă de Rusia. FOTO: AFP
Într-un interviu acordat postului conservator Newsmax, președintele american Donald Trump a declarat că a dispus repoziționarea celor două submarine nucleare americane în apropierea Rusiei, pe fondul unor noi amenințări nucleare venite din partea fostului președinte rus Dmitri Medvedev.
„Ei bine, un fost preşedinte al Rusiei, care acum este la conducerea unuia dintre cele mai importante consilii, Medvedev, a spus nişte lucruri foarte grave, vorbind despre arme nucleare. Şi când menţionezi cuvântul «nuclear», ştii, ochii mei se fac mari şi spun: «Mai bine să fim atenţi», pentru că este ameninţarea supremă”, a declarat Trump, criticându-l pe Medvedev pentru retorica sa agresivă.
Declarațiile lui Donald Trump vin după ce Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a publicat pe rețelele sociale o postare criptică în care i-a transmis lui Trump să-și amintească filmele cu „morții vii” și a făcut aluzie la „mâna moartă”, celebrul sistem sovietic de represalii nucleare automate.
„Nu ar fi trebuit să spună asta. Are gura mare. A mai spus şi alte lucruri în trecut. Aşa că noi vrem să fim mereu pregătiţi. De aceea am trimis în regiune două submarine nucleare. Vreau doar să mă asigur că vorbele lui sunt doar vorbe şi nimic mai mult”, a comentat Donald Trump „subtilităţile” lui Dmitri Medvedev.
Întrebat dacă submarinele sunt deja în poziție, președintele SUA a confirmat: „Sunt mai aproape de Rusia. Da, sunt mai aproape de Rusia”, refuzând totuși să ofere detalii suplimentare.
Totodată, Donald Trump a reluat, în cadrul interviului, poziția sa critică față de războiul din Ucraina, pe care îl consideră o consecință a politicii externe a administrației anterioare.
„Acesta este războiul (fostului preşedinte Joe) Biden. Nu este războiul meu. Acest război nu ar fi avut loc niciodată. Nu a avut loc timp de patru ani. Nici măcar nu s-a pomenit despre asta în discuţiile pe care le-am avut cu Putin”, l-a învinovăţit din nou Donald Trump pe fostul preşedinte american.
Liderul de la Casa Albă a spus că a încercat de mai multe ori să negocieze pacea cu Putin, dar tentativele s-au lovit de reluarea ostilităților.
„Vorbesc mult cu Putin şi cred că am avut o conversaţie excelentă. Apoi mă întorc acasă şi văd că a fost aruncată o bombă în Kiev şi în alte oraşe, ucigând oameni. Spun: ştii, tocmai am avut această conversaţie excelentă cu el şi părea că vom ajunge la un acord. Am crezut că am rezolvat problema de trei ori”, a mărturisit el.
Despre Vladimir Putin, președintele rus, Donald Trump spune că „este evident că este un om dur” și a admis că este surprins de reluarea violențelor după discuțiile lor.
Într-o postare anterioară pe rețeaua sa Truth Social, preşedintele SUA anunțase deja că a ordonat repoziționarea submarinelor nucleare „în regiuni potrivite”, ca reacție la amenințările rusești. Imediat după acest anunț, senatorul republican Lindsey Graham, cunoscut pentru susținerea Ucrainei, a transmis pe platforma X un mesaj tăios către Moscova.
„Către prietenii mei din Rusia: Preşedintele Trump doreşte pace, nu conflict. Totuşi, vă rog să înţelegeţi că el nu este Obama, nu este Biden şi trebuie luat în serios. Vă supraestimaţi puterea”, a scris senatorul.
În acest context, vă reamintim că Donald Trump a stabilit și un nou termen limită pentru negocierile de pace: 8 august. Dacă până atunci nu se ajunge la un armistițiu, președintele SUA a promis noi sancțiuni împotriva Rusiei, deşi a recunoscut că că Putin este abil în a le ocoli: „Ştie cum să le evite”.
Doi șoferi români au primit amenzi uriașe în Franța, în baza unei legi noi. Unul dintre ei a fost sancţionat cu 25 de milioane de euro, iar celălalt cu 14 milioane de euro.
Amenzi record în Franţa pentru doi şoferi români. FOTO: Shutterstock
Doi şoferi români au devenit, în doar câteva luni, protagoniștii unor dosare de trafic de droguri de amploare pe teritoriul Franței. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, cei doi au fost sancționați cu amenzi record, 14, respectiv 25 de milioane de euro, în baza unei noi legi adoptate de autoritățile franceze în ianuarie 2025, care prevede amenzi egale cu valoarea estimată a drogurilor transportate.
Primul caz a avut loc recent, în apropiere de Marsilia. Un șofer român care conducea un camion înmatriculat în România a fost oprit la un punct de taxare, iar comportamentul său agitat le-a atras atenția polițiștilor, care au decis să efectueze o percheziție amănunțită. În urma controlului, agenții au descoperit 206 kilograme de cocaină pură ascunse în remorca vehiculului.
Șoferul venise din Barcelona și avea ca destinație Italia. A fost arestat pe loc și riscă o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare. Pe lângă acuzația de trafic internațional de droguri, a primit și o amendă uriașă: 14 milioane de euro.
Transporta aproape o jumătate de tonă de cocaină
Însă recordul absolut a fost stabilit în februarie 2025, când un alt șofer român a fost prins transportând o cantitate și mai mare de stupefiante.
Potrivit unei postări oficiale a autorităților franceze pe platforma X, preluată apoi de presa internaţională, bărbatul, „un cetățean român fără contract de muncă legal”, a declarat că transporta produse cosmetice, provenind din Portugalia și având ca destinație Germania. Controlul autorităților a scos însă la iveală o realitate cu totul diferită: în camionul său se aflau 438 de kilograme de cocaină.
În baza noii legislații, amenda aplicată acestuia a fost de 25 de milioane de euro, reflectând valoarea de piață estimată a drogurilor descoperite.
Noua lege intrată în vigoare la începutul anului 2025 în Franța are ca scop descurajarea traficului de droguri pe teritoriul țării şi prevede că, în cazul în care o persoană este prinsă transportând substanțe interzise pe teritoriul ţării, va fi sancționată cu o amendă egală cu valoarea drogurilor confiscate.
Deşi măsura a fost criticată de unii ca fiind excesiv de dură, autoritățile franceze susțin că este un răspuns necesar la creșterea traficului rutier de stupefiante în Europa de Vest.
În doar câteva luni de la implementare, această lege a generat deja sancțiuni record, cu cei doi șoferi români în prim-planul statisticilor. Ambele cazuri sunt în curs de cercetare penală, iar instanțele franceze urmează să stabilească și pedepsele privative de libertate, pe lângă amenzile financiare.
Gazetarul Cristian Tudor Popescu a reacționat sâmbătă, într-un mesaj publicat pe Facebook, după ce reprezentanții Spitalului Agrippa Ionescu din Capitală au anunțat că starea de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu s-a agravat.
CTP a reacționat la anunțul privind starea de sănătate a lui Ion Iliescu FOTO: Arhivă
Fostul președinte al României, Ion Iliescu, este internat în spital, iar starea sa de sănătate s-a înrăutățit, potrivit unui anunț făcut sâmbătă, 2 august, de reprezentanții Spitalulului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală.
În urma acestei informații, gazetarul Cristian Tudor Popescu a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook, în stilul său caracteristic, ironic și tăios. Textul, intitulat „Lacrimi de curcubeu”, face referire la momentul delicat prin care trece fostul șef de stat.
„Cu ocazia – nu, nu morții – încetării din viață a fostului președinte al României, Ion Iliescu, mesaj din America: „Ne vedem dincolo de curcubeu” – George W. Bush. Și din Rusia: „Moscova nu crede în lacrimi” – V.V. Putin”, a scris CTP.
Iliescu, în stare agravată
Vă reamintim că, din data de 9 iunie, atunci când a fost internat de urgență cu probleme respiratorii severe, iar ulterior a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, fostul președinte Ion Iliescu este supravegheat de o echipa medicală multidisciplinară.
Ion Iliescu, care a împlinit 95 de ani în martie 2025, are un istoric medical complex. În aprilie 2019, fostul președinte a fost operat la Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”, pentru o afecțiune gravă: pericardită lichidiană, o inflamație a învelișului inimii care a necesitat intervenție chirurgicală.
Înainte de actuala spitalizare, el era monitorizat medical în mod constant, prin controale periodice efectuate la Spitalul Elias din Capitală, în ultimii ani aparițiile sale publice fiind extrem de rare, comunicarea cu publicul și presa realizându-se, în principal, prin intermediul blogului personal.
Mesajul lui Cristian Tudor Popescu a stârnit reacții variate în mediul online, unii considerând tonul nepotrivit pentru context, în timp ce alții l-au interpretat ca o formă de critică subtilă la adresa moștenirii politice lăsate de Iliescu.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat că după liberalizarea pieţei RCA nu au fost identificate creșteri ale valorii poliţelor de răspundere civilă pentru autovehicule.
„La liberalizarea RCA-ului, care s-a produs deja cu ceva timp în urmă, şi acolo am văzut întâi anumite fluctuaţii, unele preţuri au scăzut, unele au crescut. Acum lucrurile par să se stabilizeze”, a spus la Digi 24, Bogdan Chiriţoiu.
Preşedintele Consiliului Concurenţei a punctat că nu s-au constatat „creşteri pe linie” după liberalizarea pieţei RCA.
„În zona de RCA, din ce putem noi analiza, lucrurile au mers bine, deci nu avem creşteri pe toată linia la RCA, avem unele creşteri pe Bucureşti, scăderi în alte părţi ale ţării, unele companii au avut creşteri, altele au avut chiar şi scăderi”, a conchis acesta.
Încă de la data de 1 iulie 2025, plafonarea RCA a dispărut, iar șoferii sunt nevoiți să plătească mai mult pentru asigurarea obligatorie. Pentru o asigurare de Răspundere Civilă Auto, un cetățean plătește mai mult cu cel puțin 5%. În cazul anumitor șoferi, majorările ajung până la 15%-20%.
Prețul final a crescut în 2024
Șoferii români au simțit în 2024 o creștere a sumelor pe care a trebuit să le plătească pentru RCA, chiar dacă tarifele au fost înghețate. Motivul constă în faptul că prețul final este influențat din mai multe elemente, după cum a explicat pentru Gândul vicepreședintele ASF, Sorin Mititelu, în aprilie, după publicarea raportului aferent pe anul trecut.
Potrivit oficialului ASF, tarifele au crescut oficial doar cu 6,8% care a fost majorarea aprobată prin hotărâri de guvern cu scopul de a acoperi impactul inflație.
De la 1 august 2025, ieșirile la restaurant îi vor costa mai mult pe români. Creșterea TVA va viza localuri, afaceri mici de familie și lanțurile mari de restaurante.
Mulți bucătari se tem de creșterea TVA cu 2 procente, creșterea facturilor la energie, accizele majorate la băuturi și lipsa clienților.
Unele restaurante n-au ținut cont de schimbările impuse de furnizori.
Creșterea TVA de la 9 la 11% ar putea duce la concedieri în HoReCa, spun specialiștii.
Până la 31 iulie 2025, o porție de cartofi prăjiți și trei mici au costat 33 de lei. De la 1 august 2025, aceeași porție va costa cu 2-3 lei mai mult, adică în jur de 35,5 -38 de lei.
Bucătarul Alexandru Grigore a declarat pentru Observator News că se teme că ar putea veni mai puțini clienți.
„O să fie un impact negativ. Undeva, se vor reduce cu 30%. Multă lume nu va mai veni, chiar dacă sunt clienții casei”.
Un specialist pe resurse umane spune că românii nu-și vor mai permite să cumpere porții mari de mâncare, din care resturi considerabile ajung la gunoi. Afacerile au scăzut cu peste 8% în primele luni ale anului 2025.
Țara noastră se afla printre statele membre UE cu cele mai mici cote TVA în HoReCa, cu 9%, fiind urmată de Bulgaria și Olanda. La polul opus, cota TVA ajunge la 19% în Germania.
Un doctor australian a fost prins în flagrant după ce a înregistrat mii de imagini cu personalul medical în spații private ale mai multor spitale.
Doctor arestat după ce și-a filmat colegii în toalete și dușuri timp de patru ani FOTO: Arhivă
Un medic australian în vârstă de 28 de ani, Ryan Cho, a fost arestat după ce a fost acuzat că a înregistrat în secret colegi în toaletele și dușurile mai multor spitale timp de patru ani. Cazul a ieșit la iveală pe 10 iulie, când personalul spitalului Austin a găsit un telefon mobil care filma într-o toaletă destinată angajaților.
Poliția a fost alertată imediat, iar în urma perchezițiilor, pe un hard disk aparținând medicului au fost descoperite peste 4.500 de fișiere foto și video cu conținut intim. Potrivit The Mirror, aceste materiale au fost înregistrate fără consimțământul victimelor.
Materiale filmate în mai multe spitale
Conform agentului superior Neral Baykur, ancheta internă a spitalului a dus rapid la identificarea suspectului, după ce într-o toaletă a fost descoperit un sac de plasă care conținea un telefon, o baterie externă și haine. Imaginile recuperate arată cum bărbatul instalează dispozitivul de filmat, iar apoi cinci persoane folosesc toaleta în decurs de 40 de minute.
Investigațiile poliției au relevat că filmările datează din perioada 2021-2025 și au fost realizate în spații destinate angajaților, toalete și dușuri, din mai multe instituții medicale, printre care Austin Hospital, Peter MacCallum Cancer Centre și Royal Melbourne Hospital.
„Ancheta este de amploare și durează, deoarece au fost identificate și alte spitale unde suspectul a lucrat în perioada 2020–2025”, a declarat un purtător de cuvânt al Poliției Victoria.
Peste 460 de posibile victime
Până în prezent, autoritățile estimează că peste 460 de persoane au fost înregistrate fără voia lor, însă identitatea tuturor victimelor nu a fost încă confirmată.
Într-o altă locație, polițiștii au descoperit un al doilea set de 5.222 de fișiere video și foto, stocate într-un folder intitulat „other”.
Refuzat pentru eliberare pe cauțiune
Deși Ryan Cho s-a înscris într-un program de reabilitare pentru persoane acuzate de infracțiuni sexuale, care urmează să înceapă în august, judecătorul James Henderson a respins cererea de eliberare pe cauțiune.
„Este vorba de un număr extrem de mare de materiale intime, obținute fără acordul persoanelor filmate în timp ce foloseau toaletele sau dușurile în instituții medicale”, a explicat magistratul. Medicul urmează să reapară în fața instanței în luna noiembrie.
O rusoaică a povestit cum a fost printre primii turiști străini care au vizitat noua stațiune de lux de pe litoralul nord-coreean, inaugurată de Kim Jong Un.
O turistă rusă a povestit experiența trăită în stațiunea lui Kim Jong Un FOTO: Anastasiya Samsonova
Anastasiya Samsonova, o turistă din Rusia, se numără printre primii vizitatori străini care au petrecut o vacanță într-o nouă stațiune de lux din Coreea de Nord, inaugurată recent de liderul Kim Jong Un. Experiența ei a fost departe de imaginea sumbră cu care este asociată frecvent această țară izolată.
Plaje curate, hoteluri goale
Timp de o săptămână, Anastasiya a stat în stațiunea Wonsan-Kalma, deschisă în prezent exclusiv turiștilor ruși. Fotografiile surprinse în timpul vacanței sale arată o plajă cu nisip alb, hoteluri moderne și șezlonguri perfect aliniate, dar lipsite de turiști.
„Hotelul era absolut nou”, a povestit ea pentru Sky News. „Totul a fost realizat foarte frumos, un interior bun… o infrastructură foarte bine dezvoltată”.
Chiar dacă peisajul era impecabil, stațiunea era aproape pustie. „Nu am văzut nimic teribil acolo, nu există niciun pericol acolo. Sincer vorbind, ne-a plăcut foarte mult”, a declarat ea.
Curiozitate și lipsa restricțiilor
Samsonova spune că ea și ceilalți turiști din grupul de 15 persoane au fost motivați de dorința de a înțelege viața din Coreea de Nord dincolo de stereotipuri. „Ne-a interesat să vedem cum trăiesc oamenii acolo”, a explicat ea. „Existau o mulțime de prejudecăți despre ce poți și ce nu poți face în Coreea de Nord, despre cum te poți comporta. Dar, de fapt, ne-am simțit absolut liberi”.
Turismul, noua punte între Rusia și Coreea de Nord
Deschiderea stațiunii pentru turiștii ruși vine într-un moment în care relațiile dintre cele două țări se intensifică, în contextul războiului din Ucraina. În 2023, armata nord-coreeană a oferit sprijin în regiunea rusă Kursk, iar colaborarea bilaterală s-a extins și în domeniul economic.
Produse nord-coreene precum merele și berea au început să apară pe rafturile magazinelor din Extremul Orient rus, iar luna trecută au fost reluate zborurile directe de pasageri între Moscova și Phenian, o premieră după zeci de ani.
Peste 400 de rezervări pe lună
Agenția de turism Vostok, cu sediul la Moscova, organizează două excursii săptămânale în Coreea de Nord. Irina Kobeleva, regizoare și organizatoare de tururi, descrie țara ca fiind unică: „Este o țară uimitoare, diferită de oricare alta din lume. Nu vei vedea nicio reclamă pe străzi. Și este foarte curată, chiar și asfaltul este spălat”.
Ea susține că interesul pentru aceste excursii este tot mai mare: „Turiștii noștri sunt în mare parte persoane în vârstă care vor să se întoarcă în perioada URSS, pentru că există sentimentul că adevărata Coreea de Nord este foarte asemănătoare cu ceea ce a fost odată în Uniunea Sovietică. Dar, în același timp, există o cerere tot mai mare în rândul tinerilor”.
Pentru unii, excursia în Coreea de Nord are o semnificație personală profundă. „Soțul meu voia să meargă acolo, dar acum a plecat dintre noi. Așa că vreau ca dorința lui să se îndeplinească”, spune Tatiana, o pensionară care a ales această destinație pentru a-i onora memoria.
Cât costă o vacanță în Coreea de Nord?
Prețul pentru o excursie de o săptămână, care include vizite în Phenian și la stațiunea Wonsan-Kalma, ajunge la aproximativ 1.750 de euro, fără a include costul zborurilor. Deși nu este o destinație accesibilă oricui, pentru cei curioși sau nostalgici, experiența pare să merite.
După aproximativ 18 ore de la incident, „Stegarul dac” a fost dat jos dintr-un pom din curtea Penitenciarului Rahova, acolo unde se află în arest preventiv din luna mai. Iniţial se vehicula informaţia că s-ar fi urcat pe clădirea unei bucătării a închisorii.
Stegarul dac a stat aproape o zi într-un pom din curtea Penitenciarului Rahova. FOTO: Facebook
Aflat în arest preventiv la Penitenciarul Rahova, Cezar Avrămuță, cunoscut drept „Stegarul dac”, a provocat un nou incident spectaculos, după ce s-a cățărat pe un gard, iar de acolo într-un pom aflat în curtea penitenciarului, în semn de protest față de condițiile de detenție și lipsa accesului la asistență medicală.
Cezar Avrămuță, supranumit „Stegarul dac” pentru acțiunile sale de protest spectaculoase, a recurs din nou la un gest extrem în semn de nemulțumire față de condițiile de detenție. Aflat în arest preventiv la Penitenciarul Rahova, acesta s-a cățărat, vineri, 1 august, în jurul orei 17:00, într-un pom din curtea închisorii, ceea ce a dus la mobilizarea personalului, care s-a chinuit până astăzi să-l convingă să coboare de acolo.
Potrivit unui comunicat al Administrației Naționale a Penitenciarelor, incidentul s-a produs pe 1 august 2025, când bărbatul în vârstă de 58 de ani a escaladat gardul de sârmă al zonei comerciale și s-a urcat ulterior într-un pom.
Informaţia iniţială a fost că protestatarul ar fi ajuns pe acoperișul bucătăriei, o construcție de aproximativ trei metri înălțime, situată între spălătorie și magazinul unității, după ce ar fi folosit gardul metalic acoperit cu plasă de sârmă ca sprijin pentru a se urca până la streașină, dar reprezentanţii penitenciarului transmit oficial că este vorba despre un pom.
După aproape 18 ore, sâmbătă, pe 2 august, în jurul orei 11:00, Avrămuță a coborât în siguranță, fără să fi fost rănit şi a fost dus imediat la cabinetul medical pentru un control, care a confirmat că nu se află în pericol, potrivit sursei oficiale, care mai transmit că împotriva „Stegarului dac” vor fi luate măsuri disciplinare conform regulamentului în vigoare, dar şi că incidentul a fost gestionat „cu profesionalism, în strictă conformitate cu procedurile instituționale”.
„ Vă informăm că incidentul survenit în incinta Penitenciarului București-Rahova, în data de 1 august 2025, în care persoana privată de libertate D.A.C.C., în vârstă de 58 de ani, aflată în arest preventiv, a escaladat gardul de sârmă al zonei punctului comercial și s-a urcat într-un pom, a fost soluționat cu succes.
În data de 02 august 2025, ora 11:00, persoana privată de libertate a coborât în siguranță, datorită intervenției coordonate a echipelor specializate ale penitenciarului, sprijinite de negociatori, personal medical și psihologi.
Imediat după coborâre, D.A.C.C. a fost prezentat la cabinetul medical al unității, pentru un control de specialitate, în urma căruia s-a constatat că persoana privată de libertate se află în afara oricărui pericol. De asemenea, în cazul de față, vor fi aplicate măsurile disciplinare prevăzute de legislația în vigoare.
Precizăm că incidentul a fost gestionat cu profesionalism, în strictă conformitate cu procedurile instituționale. Pe această cale, adresăm mulțumiri polițiștilor de penitenciare, negociatorilor, personalului medical și psihologilor implicați, care, prin dedicare și efort susținut, au asigurat soluționarea în siguranță a situației”, au transmis reprezentanţii Penitenciarului Rahova.
Protestul lui Cezar Avrămuță ar fi motivat de refuzul administrației penitenciarului de a-i acorda acces la servicii medicale, în contextul în care acesta se află în greva foamei. Tocmai din acest motiv fusese deja mutat într-o celulă specială, destinată deținuților aflați în refuz de hrană.
Înainte de a fi încarcerat, „Stegarul dac” devenise cunoscut pentru protestele sale neobișnuite, urcându-se pe clădiri din centrul Capitalei pentru a flutura un steag imens, comportament care i-a adus nu doar notorietate, ci și probleme legale.
Astfel, Cezar Avrămuță a fost arestat preventiv pe 23 mai 2025, după ce Tribunalul București i-a respins contestația privind înlocuirea arestului la domiciliu pentru tulburarea ordinii publice în mod repetat.
În ziua alegerilor prezidențiale din luna mai, el și-a tăiat brățara electronică de supraveghere și a părăsit locuința, afişându-se în locuri publice şi fiind ulterior acuzat de evadare și distrugere, pe lângă alte infracțiuni anterioare, precum tulburarea ordinii publice, violarea sediului profesional și ultraj.
Un nou incident naval a avut loc sâmbătă în apropiere de Sulina. O barcă s-a scufundat la mila marină 6, iar mai multe ambarcațiuni din zonă au solicitat de urgență ajutor.
Un nou incident nautic a avut loc sâmbătă, în zona Sulina FOTO: Remus Florescu
Un nou incident nautic a avut loc sâmbătă, în zona Sulina, la doar câteva zile după tragedia care a îndoliat Delta Dunării. Potrivit primelor informații, o barcă se află în pericol de scufundare la mila marină 6, în apropierea orașului.
Echipaje trimise de urgență la fața locului
Imediat după ce s-a dat alarma, mai multe ambarcațiuni din zonă au transmis apeluri de ajutor. La fața locului a fost trimisă o echipă de intervenție a Poliției de Frontieră, iar o barcă privată a intervenit de asemenea pentru a oferi sprijin, relatează Antena 3 CNN.
Deocamdată nu se cunosc detalii despre posibile victime sau despre cauzele incidentului.
Incidentul are loc la mai puțin de o săptămână după tragedia din Deltă
Acest nou incident vine la mai puțin de o săptămână după ce o altă barcă plină cu turiști s-a răsturnat luni seara, în jurul orei 19:30, în apropiere de Sulina. Patru persoane și-au pierdut atunci viața, printre care și o fetiță de doar 3 ani.
Un bărbat de 88 de ani din Rusia, pasionat de construcția de aeronave, a decedat după ce elicopterul pe care l-a construit acasă s-a defectat la decolare.
Elicopterul s-a destrămat la sol FOTO: Volga Region Transport Prosecutor’s Office
Vladimir Trapeznikov, un bărbat în vârstă de 88 de ani din Rusia, cunoscut pentru pasiunea sa de a construi aeronave în propria gospodărie, a murit joi în urma unui accident petrecut în timpul unei tentative de zbor. Incidentul a avut loc în districtul Omutninsky, din regiunea Kirov, vestul Rusiei.
Potrivit Procuraturii Transporturilor din Regiunea Volga, elicopterul improvizat s-a autodistrus chiar în momentul decolării. Serviciile de urgență au declarat pentru agenția RIA Novosti că aparatul nu a reușit să se înalțe de la sol.
„În timpul pornirii motorului, în timp ce era încă la sol și pe măsură ce puterea motorului creștea, palele rotorului principal s-au desprins. Acest lucru a provocat răni pilotului, născut în 1937”, au transmis reprezentanții serviciilor de urgență.
Trapeznikov a fost transportat de urgență la Spitalul Districtual Omutninsky, însă, în ciuda eforturilor medicilor, a murit câteva ore mai târziu, a confirmat RIA Novosti.
O viață dedicată visului de a zbura
Vladimir Trapeznikov era un inventator autodidact și visa încă din copilărie să devină pilot. Deși a lucrat ca șofer pentru o companie de exploatare forestieră, a devenit o figură cunoscută în comunitatea sa pentru capacitatea de a construi „mașini zburătoare” în atelierul de acasă.
CNN relatează că, în 1985, Trapeznikov a apărut într-un scurtmetraj după ce a reușit un zbor cu un avion construit chiar de el. De-a lungul vieții, a realizat cinci aeronave, iar moartea sa a survenit în timpul încercării de a decola cu cea mai recentă creație.
Potrivit procuraturii, elicopterul nu era înregistrat oficial, iar autoritățile au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale incidentului.
Nu este un caz izolat
Pasiunea de a construi aeronave acasă nu este una rară. În Marea Britanie, un bărbat și-a folosit timpul liber din perioada pandemiei pentru a construi un avion în grădină, destinat familiei sale. În Etiopia, un alt bărbat a petrecut 10 ani studiind aviația din manuale și tutoriale de pe YouTube, iar apoi aproape doi ani construind un avion cu care a vrut să zboare la propria nuntă în 2015.
Doi comandanți de batalion din Brigada a 5-a de Pușcași Motorizați de Gardă Separată a Rusiei „au dispărut” după ce au depus oficial o plângere privind abuzuri și chiar infracțiuni comise de conducerea unității, precum ordine de a efectua asalturi fără șanse de succes, trafic droguri și jafuri, sustragere de fonduri și torturarea soldaților care refuză să ia parte la asalturi, a relatat agenția de știri independentă rusă Astra, potrivit Kyiv Post.
Potrivit publicației citate, maiorul Iuri Burakov („Sedoi”), comandantul Batalionului 2, Regimentului 95 din cadrul Brigăzii a 5-a, a fost chemat la sediul brigăzii din orașul Donețk, ocupat de Rusia, pe 27 iulie pentru a discuta despre o plângere pe care a trimis-o înaltului comandament al armatei de la Moscova, în care raporta activități infracționale în cadrul brigăzii.
Soția lui Burakov a contactat unitatea a doua zi, după ce acesta nu i-a mai răspuns la apeluri. Conducerea a informat-o că ofițerul a părăsit armata, potrivit știrilor locale.
Petr Lundstrem, vicepreședintele Comisiei pentru Cultură a Camerei Publice din așa-numită Republica Populară Donețk (DPR), teritoriu separatist, a confirmat într-un comentariu pe canalul său de Telegram raportul Astra despre dispariția lui Burakov.
Potrivit lui Lundstrem, Burakov trimisese un raport detaliat „celui mai înalt comandament militar și parchetului”, în care susținea că are loc o activitate infracțională diversă și în care denunță acte de neglijență gravă în cadrul unității.
„Am primit informații care necesită o investigație amănunțită: trafic de droguri, jafuri, jafuri, extorcare, furt din salarii, comerț cu combustibil și ajutoare umanitare, vehicule furate și alte detalii care ți-ar face părul măciucă ”, a scris Lundstrem. El a spus că Burakov era „al doilea comandant de batalion (din Brigada a 5-a) care a dispărut în acest fel”.
Lundstrem a cerut conducerii brigăzii să nu-i „reducă la zero” – o expresie argotică pentru crimă din motive de comoditate. „Nu este prea târziu să rezolvăm lucrurile”, s-a rugat el.
Dispăruți fără urmă
Sviatoslav Golikov, un blogger militar din Donețk și ucrainean care susține trupele ruse, într-un comentariu, joi, despre dispariția celor doi ofițeri și calitatea comandamentului Brigăzii a 5-a, a scris că în această brigadă in infracționalitatea e la cote înalte și una dintre cele mai ridicate dintre toate unitățile rusești desfășurate în Ucraina. Mai concret, corupția și o cultură a violenței sunt prezente într-o asemenea măsură că „anchetatorii vin la Donețk de la Moscova pentru a investiga problemele Brigăzii a 5-a și nu se mai întorc niciodată”.
O brigadă cu reputație infamă
Brigada a 5-a de Pușcași Motorizați a Rusiei este constituită din miliții din orașul Donețk care luptau de partea Rusiei în urma invaziei ruse a Ucrainei în 2014. Kremlinul a inclus unitatea în armata rusă în 2018. Liderul rus Vladimir Putin i-a acordat celei de-a 5-a Brigăzi statutul de „Gărzi” în decembrie 2024.
Una dintre cele mai fiabile relatări din culise este cea a soldatului Roman Okunțov, un infractor rus care s-a oferit voluntar să lupte în schimbul comutării pedepsei cu închisoarea și care a fost repartizat la Brigada a 5-a în octombrie 2023 ca lunetist.
Predându-se forțelor ucrainene la începutul lunii iunie 2025, Okunțov i-a spus jurnalistului ucrainean Iuri Butusov că extorcarea de bani de la soldați era o practică comună în unitate.
„E înfricoșător, mai ales când comandanții trimit sute de soldați în pustietate și nimeni nu se mai întoarce”, a spus el. „Oamenii sunt sfâșiați, mirosul acela… Nu mai e război acolo de mult timp, ci doar afaceri.”
Mita pentru a scăpa de serviciul militar este de 50.000 de ruble (622 de dolari), a spus el.
Okuntsov a acuzat conducerea brigăzii că îi ascund statutul de prizonier de război pentru a evita plățile obligatorii de asistență familiei sale.
Conform Astra, ofițerii de rang înalt ai Brigăzii a 5-a au operat un loc de tortură în incinta minei de cărbune Petrovskaia numărul 4-21, lângă Donețk, încă de la mijlocul anilor 2010. Cele mai frecvente forme de tortură sunt forțarea soldaților să stea într-o groapă expusă intemperiilor, electrocutarea, bătăile și simularea execuțiilor, se arată într-un articol din noiembrie 2024.
Potrivit unor relatări, conducerea brigăzii torturează soldați și civili la mina Petrovskaia, dar și la un fost sediu al poliției secrete din centrul orașului Donețk extorcând bani de la deținuți, drept formă de constrângere pentru soldații care refuză să atace pozițiile ucrainene, ca pedeapsă pentru atacuri eșuate sau echipament militar pierdut, dar și pentru a elimina martorii.
O soție care s-a identificat drept rezidentă în Vladikavkaz a declarat pentru Govorit Memoskva că comandanții unității nu fac niciun efort să evacueze soldații răniți: „Înțelegem ce se întâmplă în acea unitate, este haos total”.
Grupul independent voenchast.ru, un ONG care ajută rudele soldaților să găsească militari dispăruți, a făcut o listă cu peste 150 de bărbați repartizați în Brigada a 5-a care nu și-au mai contactat familiile lor, conform unei verificări efectuate vineri de Kyiv Post.
Membri ai brigăzii a 5-a, acuzați de uciderea unui american
În septembrie 2024, patru membri ai Brigăzii a 5-a au fost acuzați de uciderea cetățeanului american din Texas Russell Bentley în Donețk.
El era „corespondent de război” pentru agenția de știri Sputnik, controlată de Moscova, dar soldații Brigăzii a 5-a l-au confundat cu un spion. Bentley, în vârstă de 63 de ani, a fost torturat mai bine de 24 de ore și a murit în urma unui interogatoriu cu electroșocuri, pe 8 aprilie.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Fpensie-1-1280x1091.jpg)
