China a confirmat, luni, că liderii Uniunii Europene vor efectua o vizită oficială la Beijing, joi, pentru a participa la summitul care marchează 50 de ani de relații diplomatice între China și Comunitatea Europeană.
Întâlnirea are loc într-un moment în care cei doi parteneri comerciali încearcă să rezolve o serie de tensiuni diplomatice, privind suprataxele europene pentru vehiculele electrice chinezești și relația dintre Beijing și Moscova, care ridică suspiciunile Uniunii Europene.
De asemenea, conform unui comunicat al UE, cei doi lideri, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Antonio Costa, președintele Consiliului European, se vor întâlni cu liderul chinez Xi Jinping, cu care „vor discuta despre relațiile UE-China și despre provocările geopolitice actuale, inclusiv războiul condus de Rusia în Ucraina”. Cu premierul chinez, Li Qiang, „vor discuta mai detaliat aspectele comerciale și economice ale relației dintre cele două state”.
UE încearcă să îmbunătățească relațiile cu China
Relațiile dintre China și UE s-au înrăutățit în ultimii ani, blocul comunitar european temându-se de producția excesivă din China, stimulată de subvențiile de stat, care ar putea provoca un deficit comercial considerabil și ar putea determina înmulțirea produselor chinezești ieftine pe piața europeană. Disputa s-a intensificat anul trecut, când UE a introdus tarife suplimentare pentru vehiculele electrice fabricate în China.
Beijingul a răspuns tarifelor UE, stabilind propriile taxe comerciale pentru coniacul francez, potrivit ziarului Les Echos.
„Acest summit este o oportunitate de a ne angaja într-un dialog cu China la cel mai înalt nivel și de a purta discuții sincere și constructive privind problemele care vizează interesele ambelor blocuri”, a declarat Antonio Costa.
Totodată, președintele Consiliului European va încerca să obțină, alături de Ursula von der Leyen, o relaxare a restricțiilor privind exporturile de pământuri rare, care sunt esențiale în producția de telefoane mobile și mașini electrice.
Suspendarea temporară a decontărilor în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” afectează zeci de proiecte de infrastructură din județul Iași. Decizia anunțată de Guvernul Bolojan vizează reorientarea fondurilor către investițiile aflate într-un stadiu mai avansat de execuție.
Cu toate acestea, autoritățile locale vorbesc despre o situație critică, în care numeroase șantiere riscă să fie închise, iar lucrările deja demarate, întrerupte, scrie Ziarul de Iași.
Guvernul anunță prioritizarea lucrărilor
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că proiectele care nu au atins un anumit prag de maturitate, estimat la 80%, nu vor mai primi finanțare, cel puțin în perioada următoare. Măsura are ca scop concentrarea resurselor asupra obiectivelor care pot fi finalizate până la sfârșitul anului, în contextul în care și fondurile din PNRR sunt direcționate tot spre investiții avansate.
„Vom finanța cu prioritate proiectele aflate într-un stadiu avansat, urmând ca celelalte să fie reevaluate în funcție de domeniu și importanță”, a precizat premierul într-o conferință comună cu ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
La nivelul județului Iași, primarii au început deja să primească notificări din partea Ministerului Dezvoltării, în care se precizează că doar proiectele realizate în proporție de cel puțin 80% vor mai beneficia de decontări. Potrivit liderului PSD Iași, Bogdan Cojocaru, această măsură ar putea duce la blocarea a zeci de investiții locale.
Surse din administrația Trump, citate de publicația Axios, exprimă îngrijorări serioase legate de comportamentul premierului israelian Benjamin Netanyahu, catalogat de un oficial american drept „scăpat de sub control”. „Bombardează constant, fără o strategie clară. Asta riscă să submineze eforturile președintelui Trump în regiune”, a declarat unul dintre oficialii de rang înalt de la Casa Albă.
Donald trump și Benjamin Netanyahu/FOTO:EPA/EFE
Alt oficial american a menționat inclusiv un incident recent în Gaza, unde o biserică a fost avariată, ceea ce a determinat o convorbire telefonică tensionată între Trump și Netanyahu. Potrivit sursei citate, „în fiecare zi apare câte o nouă criză. Atmosfera e tot mai iritată.”
În interiorul administrației americane, scepticismul față de acțiunile guvernului israelian este în creștere. Un oficial de la Casa Albă a comparat comportamentul premierului israelian cu cel al „unui copil care refuză să respecte regulile”. Purtătorul de cuvânt al lui Netanyahu, Ziv Agmon, nu a oferit un punct de vedere oficial.
Escaladare sub supravegherea aliaților
Tensiunile vin pe fondul unei intervenții israeliene în sudul Siriei, unde aviația a vizat un convoi de tancuri siriene care se îndrepta spre Suwayda, în contextul unor confruntări sângeroase între miliții druze și triburi beduine. Conform Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, violențele s-au soldat cu peste 700 de morți.
Israelul a motivat acțiunea prin încălcarea unei zone demilitarizate și prin participarea forțelor siriene la atacuri împotriva minorității druze — acuzații negate de regimul de la Damasc.
Deși emisarii americani, inclusiv Tom Barrack, au cerut insistent oprirea atacurilor pentru a permite o soluționare diplomatică, Israelul a continuat ofensiva. Miercuri, raidurile au vizat inclusiv sediul central al armatei siriene și clădiri din apropierea palatului prezidențial.
„Președintele nu a fost informat din timp despre aceste acțiuni. A fost iritat să vadă la televizor imagini cu bombardamente într-o zonă unde și-a asumat recent un rol de mediator”, a declarat un oficial american.
Reacții externe și presiune internă
Secretarul de stat Marco Rubio a intervenit personal, cerând guvernului israelian să înceteze acțiunile. Netanyahu ar fi acceptat, condiționând oprirea atacurilor de retragerea trupelor siriene din Suwayda. Între timp însă, nemulțumirea față de Tel Aviv a crescut nu doar în Washington, ci și în capitale regionale importante precum Ankara și Riad.
În cercul apropiat președintelui, figuri precum Steve Witkoff și Tom Barrack – apropiați ai lui Trump – și-au exprimat direct dezacordul. Convingerea generală este că deciziile recente ale lui Netanyahu sunt dictate de interese politice interne, în special presiuni din partea minorității druze din Israel.
„Strategia lui Netanyahu riscă să se întoarcă împotriva sa. În ochii administrației americane, imaginea guvernului israelian se deteriorează accelerat”, a punctat o sursă diplomatică.
Un context tensionat, cu multiple puncte de fricțiune
Tensiunile vin la doar câteva zile după vizita lui Netanyahu la Washington, unde s-a întâlnit de două ori cu președintele Trump. Deși tonul public a fost unul cordial, în culise relația bilaterală pare tot mai tensionată.
Pe lângă Siria, și situația din Gaza contribuie la degradarea imaginii Israelului. Moartea unui cetățean palestino-american în urma violențelor provocate de coloniști evrei și distrugerea unei biserici creștine au generat reacții publice din partea unor personalități conservatoare americane, inclusiv ambasadorul Mike Huckabee — până recent un fervent susținător al guvernului Netanyahu.
Huckabee a calificat atacul asupra comunității creștine drept „un act de terorism” și a cerut explicații autorităților israeliene, criticând totodată restricțiile tot mai mari impuse pelerinilor evanghelici americani.
Strategii divergente într-un context instabil
Potrivit unei surse israeliene, Netanyahu ar fi acționat în Siria cu convingerea că are girul tacit al Casei Albe, în special în contextul sprijinului anterior exprimat de Trump față de ideea menținerii unei prezențe israeliene în sudul Siriei. Totuși, aceleași surse susțin că intervenția a fost motivată exclusiv de protejarea comunității druze și nu de considerente electorale.
În prezent, SUA își propun menținerea unei Sirii cât mai stabile, evitând orice escaladare care ar putea destabiliza și mai mult Orientul Mijlociu. „Actuala politică a Israelului ar putea avea efectul contrar — instabilitate regională și o pierdere de influență atât pentru Israel, cât și pentru comunitatea druză”, a avertizat un oficial american.
Deși Trump a evitat până acum să-l critice public pe Netanyahu, răbdarea administrației pare să se apropie de limită. Escaladările repetate din Siria, Gaza și Cisiordania, coroborate cu influența tot mai vizibilă a extremei drepte din guvernul israelian, creează un climat de neîncredere chiar și în rândul celor mai loiali susținători ai Israelului din cercurile republicane.
Treisprezece persoane au murit și alte 20 au fost rănite după ce un autobuz care transporta muncitori de la o mină a căzut într-o râpă, în republica Iacutia (Sakha), din Extremul Orient al Rusiei, în dimineața zilei de luni, au anunțat autoritățile locale.
Cel puțin 13 persoane au murit FOTO X
Accidentul a avut loc în jurul orei 3:20 dimineața, ora locală, când șoferul ar fi pierdut controlul vehiculului, care a ieșit de pe carosabil și a căzut aproximativ 25 de metri într-o râpă, potrivit oficialilor regionali, potrivit The Moscow Times.
Imaginile publicate de Ministerul de Interne local arată autobuzul răsturnat lângă o baltă de noroi. O a doua fotografie surprinde o barieră metalică deteriorată, situată deasupra locului accidentului.
Tragedia s-a produs pe un drum industrial care duce la Combinatul Minier și de Prelucrare Denisovsky, specializat în extracția și producția de cărbune.
Parchetul local a deschis o anchetă în legătură cu incidentul.
Comitetul rus de anchetă a anunțat că a deschis un dosar penal pentru prestarea de servicii care nu respectă standardele de siguranță privind viața și sănătatea, relatează site-ul independent de știri Meduza.
Autoritățile din districtul Neryungrinsky al republicii Sakha, unde se află mina, au declarat ziua de 22 iulie drept zi de doliu.
Continuă ancheta în cazul morții celebrului sportiv austriac Felix Baumgartner, în vârstă de 56 de ani, care s-a prăbușit cu parapanta motorizată în apropierea orașului de coastă din provincia Fermo, regiunea Marche, în Italia. Martorii oculari au oferit declarații ce contrazic unele informații de până acum.
Autopsia lui Felix Baumgartner va fi făcută zilele viitoare. FOTO: Facebook
Martorii oculari audiați au declarat că Baumgartner nu a făcut nicio mișcare care să sugereze că ar fi încercat să recâștige controlul aparatului de zbor. Nu și-a fluturat mâinile sau picioarele, așa cum ar face o persoană aflată în dificultate.
Primele concluzii după inspectarea aparatului de zbor par să excludă o defecțiune tehnică. Motorul funcționa încă, deși la putere minimă, în momentul în care aeronava prăbușită a fost descoperită, iar elicea nu prezenta urme de avarie, care să susțină ipoteza conform căreia o cameră montată pe motodeltaplan a provocat prăbușirea. Potrivit publicației Corriere della Sera, camera GoPro a fost găsită intactă, în apropierea trupului neînsuflețit, iar elicea era protejată de un grilaj special care împiedica astfel de incidente. Ipoteza conform căreia un cablu de prindere al camerei s-ar fi desprins şi ar fi interferat cu mecanismul motorului este tot mai puțin probabilă în urma noilor date.
Parașuta s-ar fi deschis complet, potrivit celor care au asistat la tragedie.
Anchetatorii se concentrează acum pe varianta unei posibile probleme medicale suferite în timpul zborului. Autopsia, programată pentru următoarele zile, va trebui să stabilească și să confirme principala ipoteză a anchetei: că austriacul a fost victima unui stop cardiac în timp ce se afla în zbor. Martorii spun că felul în care sportivul a căzut susține varianta unei probleme de sănătate în timpul zborului.
De asemenea, presa italiană a relatat zilele trecute faptul că Baumgartner se simțea rău înainte de a efectua saltul, după care a pierdut controlul asupra parapantei. Primele indicii sunt că Baumgartner a suferit un stop cardiac în aer.
Felix Baumgartner ar fi murit înainte să se prăbușească
Felix Baumgartner, partenerul Mihaelei Rădulescu, a murit joi, 17 iulie, la vârsta de 56 de ani. Austriacul a pierdut controlul parapantei sale în timp ce zbura în orașul italian de coastă Porto Sant’Elpidio. S-a prăbușit într-o piscină de deasupra unui complex hotelier. Conform informațiilor preliminare, Baumgartner era deja mort înainte să se prăbușească.
Baumgartner a fost în mod regulat pe prima pagină a ziarelor cu cascadoriile sale. A devenit celebru în 2012, când a sărit din stratosferă la o înălțime de 39 de kilometri, doborând mai multe recorduri în acest proces. De asemenea, a fost prima persoană care a traversat Canalul Mânecii fără asistență motorizată. După saltul său stratosferic, el și-a anunțat intenția de a se retrage din sporturile extreme.
Șoferul în vârstă de 33 de ani care a blocat traficul rutier cu un TIR pe Autostrada A1 a fost reținut pentru 24 de ore de polițiști, fiind cercetat pentru împiedicarea sau îngreunarea circulației pe drumurile publice și instigare publică, potrivit unui comunicat oficial.
Șoferul urcat pe cabină fluturând un steag a fost reținut FOTO: Captură video
Bărbatul, susținător al lui Călin Georgescu, a fost reținut după protestul spontan care a dus la blocarea completă a traficului pe autostradă. Alături de el, 13 pietoni au fost amendați, valoarea totală a sancțiunilor depășind 40.000 de lei.
Blocaj total provocat de două TIR-uri și o autoutilitară
Un apel la 112 anunța că un TIR blochează, duminică, circulația pe A1. Polițiștii sosiți la fața locului au constatat că două ansambluri rutiere, formate din cap tractor și semiremorcă, erau oprite oblic pe șosea, ocupând complet ambele benzi de circulație. Pe banda de urgență era oprită, paralel cu cele două TIR-uri, o autoutilitară de 3,5 tone cu remorcă.
Pe cabina unuia dintre TIR-uri se afla un bărbat de 33 de ani, care flutura un steag. Acesta a refuzat să coboare de pe plafon, fiind extras de către polițiști și jandarmi. Lângă celălalt TIR se afla un alt bărbat, de 48 de ani, din București, care a declarat că vehiculul său nu mai funcționează.
Coloană de mașini până la kilometrul 23
Din cauza blocajului, traficul a fost complet paralizat pe mai mulți kilometri. „Pe autostradă s-a format o coloană în staționare până la kilometrul 23, poziție de unde polițiștii au aplicat devierea traficului rutier în contextul traficului aglomerat și a temperaturilor ridicate”, a transmis Poliția Română.
Ambii șoferi implicați au fost duși la sediul Biroului de Poliție Autostrada A1 pentru audieri și luarea măsurilor legale. În paralel, 13 pietoni care au participat la acțiune au fost sancționați contravențional cu amenzi în valoare totală de 40.500 de lei.
Dosar penal și propunere de măsuri preventive
Bărbatul care a urcat pe TIR este cercetat penal pentru „împiedicarea sau îngreunarea circulației pe drumurile publice” și „instigare publică”. În cursul zilei de luni, 21 iulie, dosarul penal urmează să fie înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, cu propunere de luare a unei măsuri preventive.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului României, Ioana Dogioiu, a fost acuzată de angajaţii Executivului că, în loc să folosească autoturismul care i-a fost alocat după ce a fost numită în funcție, apelează la maşinile alocate altor departamente de teamă că ar putea fi trasă la răspundere pentru cheltuieli asociate.
Sindicaliștii o acuză pe Ioana Dogioiu că nu folosește mașina care i-a fost alocată FOTO gov.ro
„Ce vedem acum este, din păcate, exact opusul transparenței și reformei reale. Ce fel de reorganizare e aceea în care șoferii și ospătarii devin mizele centrale ale conducerii executive a statului, lucrători care nu au salarii mai mari de 4.700 lei net? Ce fel de strategie e aceea în care ne prefacem că tăiem costuri, dar, de fapt, menținem un sistem paralel și opac în care sunt protejati cei cu pensii speciale și cei care cumulează pensia uriașă cu salariul la stat?
Este limpede că atât prim-ministrul României, cât și șeful Cancelariei prim-ministrului au uitat că s-a terminat campania electorală”, a transmis Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului printr-un comunicat.
Instituția a precizat, totodată, că singurele instituții care subînchiriază mașini de la firme private sunt Cancelaria Prim-ministrului și Secretariatul General al Guvernului, nu pentru că nu ar avea mașini, ci „pentru că mecanismul birocratic și frica de răspundere au dus la soluții absurde, costisitoare, ineficiente.”
„Doamna Ioana Dogioiu, de exemplu, se teme să folosească mașina alocată purtătorului de cuvânt pentru că există riscul de a fi trasă la răspundere pentru cheltuieli asociate. Astfel, preferă să folosească și mașinile alocate altor departamente”, se mai arată în comunicat.
Aceste informaţii despre Ioana Dogioiu vin la două zile după ce şeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a anunțat că demnitarii care nu au permis de conducere vor trebui să facă „ce se face în orice companie privată”, adică să folosească transportul în comun.
Sindicaliștii au mărturisit că este „o teamă care spune totul despre starea actuală a administrației, care va fi privatizată în scurt timp.”
„Fiecare încearcă să fie cât mai discret, nu din profesionalism, ci din teroare, nu din integritate, ci din panică instituționalizată. Unde am ajuns? Într-o democrație a terorii, în care demnitarii se tem să mai urce într-o mașină de serviciu, în care sefii nu vor să semneze, în care funcționarii sunt transformați în țapi ispășitori ai propriilor conducători, în care liderul sindical din Aparatul de lucru al Guvernului este scos din joc, alături de toți colegii săi de structură.”
Ei spun că vor o administrație „care să funcționeze, dar nu putem clădi eficiența pe frică”.
„Nu putem clădi reforma pe rușine. Nu putem construi încredere publică în timp ce ne ascundem după portiere închise, tăiem simbolic șoferi și ospătari, dar menținem neschimbate mecanismele reale ale risipei și ale complicității. Aceasta nu este o reorganizare. Este o fugă. România are nevoie de curaj, nu de frică, de un ospătar nu pentru a duce cafele miniștrilor sau ca simbol al obedienței, ci pentru a ne aduce, în sfârșit, nota de plată a celor 35 de ani in care s-a mimat reforma.
(…) România are nevoie de un șofer, dar nu unul care plimbă demnitarii, rudele sau amantele acestora, ci un șofer care cunoaște direcția, care știe unde vrea să ajungă acest stat, și care are curajul să calce accelerația spre reformă reală, nu să tragă frâna de mână de teamă că îl va certa sistemul. NOI NU suntem EI. NOI suntem administrația publică ONESTĂ, NEPRIVATIZATĂ”, se încheie comunicatul.
Paul Stănescu subliniază că PSD nu poate accepta ca partenerii de coaliţie, USR şi PNL, sǎ atace continuu partidul, dar sǎ aibǎ votul de susţinere al social-democraţilor când e vorba de asumarea răspunderii. Secretarul general al PSD critică dur noile măsuri anunțate de Guvern, pe care le consideră heirupiste, și amenință cu ieșirea de la guvernare.
Paul Stănescu, secretar general PSD FOTO: Mediafax
„Cel mai simplu ar fi fost sǎ rǎmânem în Opoziţie. Dar, şi în trecut, şi acum, PSD a intrat la guvernare dintr-un singur motiv: pentru a dezvolta România şi pentru a creşte nivelul de trai al românilor. România trece printr-un moment dificil, dar asta nu însemnǎ cǎ, pentru a depǎşi acest moment, trebuie distrus tot ce s-a construit în ultimii 10 ani! Al doilea pachet de măsuri anunţat de Guvern păstrează aceeaşi logică heirupistă şi rigidă. Sub pretextul eficienţei, se promovează o reformă construită pe intuiţie, nu pe evaluări reale. În acest model, greul cade pe cei mai vulnerabili: pensionari, mame, salariaţi pe minimul pe economie, profesori, funcţionari, militari şi alte categorii sociale şi profesionale. Noi nu pentru asta am intrat la guvernare! Nu pentru a ignora vocea românilor, a oamenilor de afaceri sau a autoritǎţilor locale! Nu putem accepta o abordare în care se renunţă la investiţii esenţiale în infrastructură şi dezvoltare locală, în mare parte în stadiu avansat de execuţie, doar pentru a da bine la cifre”, afirmă Stănescu.
El subliniază că România nu este o corabie care se scufundă şi că reformele nu se fac prin teroare administrativă, ci prin dialog, echilibru şi responsabilitate.
”Nu putem accepta ca premierul şi alţi lideri din coaliţie sǎ promitǎ deschidere, dar în realitate orice decizie sǎ se ia fǎrǎ nicio analizǎ fǎcutǎ împreunǎ cu toţi factorii implicaţi”, spune liderul social-democrat.
El adaugă şi că PSD nu poate accepta ca partenerii de coaliţie, USR şi PNL sǎ atace continuu partidul, dar sǎ aibǎ votul de susţinere al PSD când e vorba de asumarea răspunderii.
”În aceste condiţii, cred că se impune de urgenţă o şedinţă a coaliţiei în care să discutăm măsurile care afectează mai mult decât este cazul administraţiile locale, investiţiile publice şi românii vulnerabili. Iar noi trebuie să decidem urgent în partid dacă mai rămânem la guvernare. Putem susţine reformele necesare şi din Parlament, dar nu vom accepta ca viaţa oamenilor să fie sacrificată pentru un plan contabil rece şi nedrept. PSD va sprijini orice măsură care elimină risipa şi abuzurile, dar nu va confunda responsabilitatea cu austeritatea şi recesiunea!”, conchide Paul Stănescu.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat vineri pachetul de măsuri privind reforma administraţie publice locale, el anunţând că vom avea un număr maxim de angajaţi ai primăriilor din România, funcţie de mărimea localităţii şi un număr maxim de angajaţi ai Consiliilor judeţene, dar și reducerea investiţiilor.
El a mai precizat, în legătură cu asumarea răspunderii pe noul pachet de măsuri privind reforma administraţiei publice, că se va lua o decizie în coaliţie cu privire la modul în care aceste pachete vor fi adoptate, din punct de vedere legal, până la sfârşitul lunii iulie.
La mai puţin de şase luni de la învestirea în funcţie a lui Trump, recognoscibilul biroul prezidenţial arată total diferit, amintind din ce în ce mai mult de pompoasa reşedinţă Mar-a-Lago din Florida.
Mark Rutte și Donald Trump în Biroul Oval FOTO: EPA EFE
La revenirea sa la Casa Albă, preşedintele american Donald Trump s-a străduit să schimbe radical cursul politicii americane şi să anuleze tot ceea ce a făcut predecesorul său, democratul Joe Biden, lăsând o amprentă aurită pe pereţii Biroului Oval şi acoperind cu asfalt emblematica Grădină de Trandafiri a fostei Prime Doamne a SUA, Jackie Kennedy, potrivit Agerpres.
Un mini Versailles în Biroul Oval
Trump nu şi-a ascuns niciodată fascinaţia pentru aur. Stilul său grandios este imediat evident pentru oricine vizitează refugiul newyorkezului din Florida, care a fost comparat cu Versailles-ul lui Ludovic al XIV-lea pentru decorul său bogat ornamentat.
Spre deosebire de primul său mandat (2017-2021), când a instalat un covor nou şi a înlocuit perdelele roşii folosite de Barack Obama (2009-2017) cu unele aurii pe care Biden le-a păstrat, acum Trump a mers mult mai departe, notează EFE
De la întoarcerea sa la Casa Albă, în ianuarie, a dublat numărul de tablouri din Biroul Oval şi a adăugat oglinzi cu rame grele şi aurii, precum şi detalii aurii pe şemineu, pe blaturi de masă şi chiar pe pereţi.
Lună după lună, ornamentele par să se înmulţească, iar acolo unde la prima vedere părea că nu mai este loc nici măcar pentru un filigran, apare un nou ornament.
Diferenţa este izbitoare atunci când se compară două fotografii, una cu Trump şi Biden la o întâlnire de la Casa Albă din noiembrie, şi alta, mai recentă, în timpul întâlnirii din această săptămână dintre republican şi secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Iedera care a servit drept fundal pentru evenimente importante din Biroul Oval timp de mai bine de o jumătate de secol a dispărut de pe şemineu. În locul ei, Trump a ales ceea ce par a fi trofee aurite, la care a adăugat recent un ceas, şi acesta tot auriu.
Alte completări notabile: la intrarea în Biroul Oval, atârnă – într-o ramă aurită – prima pagină a ziarului New York Post, care prezintă fotografia de cazier a lui Trump făcută în august 2023 în Georgia (sud). În acel an, Trump a fost fotografiat şi amprentat de autorităţi, pentru presupusa sa tentativă de a anula rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2020 din acel stat.
Adio, Grădină a Trandafirilor!
Schimbările nu se limitează la celebrul Birou Oval. Într-una dintre cele mai controversate redecorări, Trump a ordonat ca Grădina Trandafirilor din jurul Biroului Oval, proiectată în 1962 de Prima Doamnă de atunci, Jacqueline Kennedy, să fie pavată.
Intenţia republicanului este de a facilita desfăşurarea de evenimente în acest spaţiu emblematic, de circa 40×20 metri, înconjurat de ronduri de trandafiri.
La ordinul său, au fost instalate şi două catarge înalte de 30 de metri pentru a ridica steaguri americane de mari dimensiuni, finanţate din propriul buzunar.
De asemenea, Trump a ordonat tăierea unei magnolii emblematice plantate în timpul mandatului celui de-al şaptelea preşedinte, Andrew Jackson (1829-1837), susţinând că arborele era bolnav.
Într-o decizie care a luat populaţia prin surprindere, preşedintele american şi-a agăţat un portret pe peretele unde până de curând fusese amplasat un portret al fostei Prime Doamne a SUA, Hillary Clinton, ca parte a colecţiei de tablouri cu soţii de preşedinţi.
Trump a anunţat că vrea să construiască o sală de bal la Casa Albă, similară cu cea pe care o are la Mar-a-Lago, cu un cost estimat la aproximativ 100 de milioane de dolari.
Controverse privind redecorările
Aceste controverse nu sunt o noutate, potrivit lui Stewart McLaurin, preşedintele Asociaţiei Istorice a Casei Albe, care notează în eseul său „O Casă Albă în continuă schimbare” că edificiul a suferit modificări majore de la construcţia sa din 1792.
Renovările ordonate de preşedinţii Thomas Jefferson (1801-1809) şi Andrew Jackson, care au adăugat colonadele şi veranda nordică – acum emblematică – a clădirii, au fost criticate pentru extravaganţa şi costul lor.
Ca o ironie, redecorarea gândită de Jackie Kennedy a fost considerată elitistă la vremea sa. Nu a scăpat de acuzaţii nici fostul preşedinte Richard Nixon (1969-1974), care a transformat piscina interioară a lui Franklin D. Roosevelt (1933-1945) în ceea ce este acum sala de presă a Casei Albe.
În ciuda criticilor, „multe dintre aceste modificări au devenit parte integrantă a identităţii Casei Albe”, „pe care ne-ar fi greu să ne-o imaginăm astăzi fără aceste extinderi şi completări”, conchide McLaurin.
Comisia Europeană pregătește un proiect de lege care ar obliga companiile de închirieri auto să cumpere numai mașini electrice începând din 2030.
Autoturisme electrice FOTO: Arhivă (adevărul)
Noua lege va afecta 60% din piața auto, spune Report. Comisia Europeană încearcă să accelereze punerea în aplicare a interdicției privind mașinile cu motor cu ardere internă, a căror vânzare se preconizează a fi oprită în UE până în 2035. În plus, CE intenționează să prezinte proiectul de lege până la sfârșitul verii.
În același timp, Parlamentul European a criticat deja ideea Comisiei Europene.
Membrul Parlamentului European Markus Ferber a remarcat că, dimpotrivă, companiile de închirieri auto și-au redus flota de mașini electrice, deoarece clienții nu găsesc întotdeauna stații de încărcare. În acest sens, el consideră că abordarea CE este nerealistă.
El a fost susținut de Nico Gabriel, membru al consiliului de administrație al Sixt, care a calificat interdicția privind mașinile cu motoare cu ardere internă ca fiind nerealistă. La fel ca Ferber, Gabriel a subliniat și lipsa stațiilor de încărcare în UE.
În noaptea de duminică spre luni, 20 spre 21 iulie, în jurul orei 03.00, sistemele de supraveghere radar ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat ținte aeriene care au evoluat pe diferite traiectorii de zbor în spațiul aerian ucrainean, la nord de frontiera cu România, în apropiere de zona Maramureș – Suceava.
Două aviane F16 au fost ridicate de la sol FOTO: MApN
Autoritățile ucrainene au confirmat că au luat măsuri de dispersare a aeronavelor militare de pe aerodromurile din vestul Ucrainei, ca urmare a unor atacuri masive ale Federației Ruse asupra infrastructurii aeroportuare ucrainene.
”Ca urmare a acestei situații, MApN a informat structurile care coordonează traficul aerian civil, pentru monitorizarea integrată a situației. Totodată, două aeronave F-16 românești au decolat, în jurul orei 03.30, din Baza 86 Aeriană Borcea, pentru misiuni de cercetare aeriană, iar în jurul orei 05.00, a fost dat ordin de decolare pentru două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu”, potrivit MApN.
Rewprezentanții MApN spun că pe parcursul operațiunilor desfășurate în intervalul orar 03.30-06.00, au fost detectate 12 ținte aeriene ucrainene care au evoluat în spațiul aerian ucrainean, la nord de frontiera cu România.
Patru dintre acestea au pătruns neintenționat, pentru câteva minute, în spațiul aerian al țării noastre, în zonele Sighetu Marmației și Vicovu de Sus, fără a reprezenta un pericol real pentru securitatea națională, viața persoanelor sau patrimoniul românesc.
După finalizarea misiunilor, aeronavele F-16 ale Forțelor Aeriene Române au aterizat, în jurul orei 06.00, în baza aeriană de la Borcea, iar aeronavele italiene Eurofighter Typhoon, în jurul orei 07.00, în baza de la Mihail Kogălniceanu.
”Ministerul Apărării Naționale monitorizează permanent spațiul aerian național și regional, în strânsă cooperare cu aliații din NATO, pentru a asigura siguranța și integritatea teritorială a României. Deși țara noastră nu este vizată direct, desfășurarea luptelor din Ucraina, în vecinătatea teritoriului național, precum și atacurile asupra infrastructurii ucrainene impun”, mai precizează MApN.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că a dispus un control al Gărzii de Mediu la gropile de gunoi, în contextul numeroaselor incendii care izbucnesc vara.
Ministrul Mediului a dispus controale la gropile de gunoi după o serie de incendii FOTO: Arhivă
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat duminică seară, la TVR Info, că a dispus un control tematic al Gărzii de Mediu la gropile de gunoi, în contextul numeroaselor incendii care izbucnesc vara în aceste zone. Oficialul a explicat că aceste incendii au legătură directă cu modul defectuos de tratare și sortare a deșeurilor.
Probleme grave în gestionarea deșeurilor
„Am cerut un control tematic pe gropile de gunoi, pentru că, după cum bine știți, vara apar incendii în toate gropile de gunoi. Asta pentru că nu ajung la gropile de gunoi materiale tratate așa cum ar trebui să fie, sortate așa cum ar trebui să fie, pentru că nu reciclăm câte materiale ar trebui să reciclăm și asta, implicit, duce și la un pericol mai mare de incendii în vară”, a declarat Diana Buzoianu.
Ministrul a adăugat că rezultatele acestui control tematic urmează să fie anunțate chiar luni.
Hotărâre de Guvern pentru întărirea Gărzii de Mediu
Diana Buzoianu a mai precizat că a fost trimisă spre avizare o Hotărâre de Guvern care urmărește întărirea capacității Gărzii de Mediu de a efectua controale eficiente, folosind echipamente moderne deja achiziționate prin fonduri PNRR.
„Garda de Mediu are drone, are bodycam-uri luate din PNRR, dar nu are și reglementările legislative ca să le folosească. Și atunci am trimis de urgență hotărârea de guvern care reglementează folosirea acestor echipamente”, a explicat ministrul, exprimându-și speranța că documentul va fi adoptat „chiar săptămâna aceasta care urmează”.
Există o invitaţie oficială din partea preşedintelui SUA Donald Trump, adresată preşedintelui Nicuşor Dan, afirmă consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu, subliniind faptul că „trebuie să concretizăm o astfel de bilaterală cât mai curând posibil”.
Donald Trump l-a invitat pe Nicușor Dan la Casa Albă FOTO: Administrația Prezidențială
„Există o invitaţie oficială din partea preşedintelui Donald Trump, adresată preşedintelui Nicuşor Dan. A avut un dialog bilateral foarte bun în urmă cu o lună şi această invitaţie a fost transmisă de o manieră formală. Sigur, toţi cei care au responsabilităţi pentru organizarea unei astfel de întâlniri extrem de importante se implică. Mă bucur că în egală măsură, conducerea Ministerului de Externe îşi asumă această responsabilitate, pentru că într-adevăr trebuie să concretizăm o astfel de bilaterală cât mai curând posibil”, a declarat Cristian Diaconescu la Digi24, scrie News.
Întrebat cât ar dura pregătirea unei astfel de vizite, Diaconescu a spus că „depinde de rapiditatea cu care se stabileşte agenda vizitei”.
Ministrul de Externe Oana Ţoiu a anunţat că va pleca în luna septembrie în New York şi Washington, pentru a face pregătirile cu privire la întâlnirea bilaterală dintre Donald Trump şi preşedintele Nicuşor Dan.
67 de deputați au lipsit nemotivat din Parlament în primele cinci luni ale anului. În total, aceștia au adunat 190 de absențe, arată o statistică transmisă de Camera Deputaților la cererea HotNews.
67 de deputați au lipsit nemotivat din Parlament în primele cinci luni FOTO George Călin
Prima sesiune parlamentară din actualul mandat s-a încheiat la finalul lunii iunie, iar în cele aproximativ șase luni de activitate, respectiv din 20 decembrie 2024, când și-au intrat în atribuții, mai mulți deputați au strâns zeci de absențe.
Aceștia au ales să fie absenți, deși puteau inclusiv să participe online la ședințe. Statistica este, însă, realizată pe perioada ianuarie-mai 2025, fără prima lună de vară.
Topul celor mai chiulangii parlamentari
1.Victor Ponta, ales pe listele PSD – 29 de absențe nemotivate
Fostul lider al social-democraților, fost premier și candidat la alegerile prezidențiale din 2025, când nu a reușit să ajungă în turul al doilea, Victor Ponta are cele mai multe absențe strânse în primele cinci luni de activitate parlamentară.
2.Alexandru Popa, ales pe listele PNL – 11 absențe nemotivate
Deputatul liberal Alexandru Popa reprezintă județul Brăila în Parlament, acesta fiind al doilea său mandat.
Alexandru Popa a strâns în primele luni de activitate a noului Legislativ 11 absențe nemotivate: patru în luna februarie, cinci în martie și două în aprilie.
3.Silviu-Florin Oancea, ales pe listele AUR – 10 absențe nemotivate
Deputatul AUR de Ialomița, Silviu Oancea, a ajuns deputat în Parlament după alegerile din decembrie 2024. Asta deși, în 2023, George Simion anunța că i-a cerut demisia din funcția de lider al filialei AUR de la Ialomița, organizația din partid responsabilă de selectarea participanților din tabăra de la mare, unde o fată a acuzat că a fost violată, după cum a scris site-ul de investigații Snoop.ro.
Silviu Oancea este considerat și unul dintre apropiații președintelui AUR, George Simion. În luna mai, când Simion a anunțat că va contesta la CCR rezultatul alegerilor prezidențiale, Oancea a fost alături de el.
Deputatul AUR de Ialomița a avut șapte absențe în martie și trei în aprilie.
4.Petru-Bogdan Cojocaru, ales pe listele PSD – 8 absențe nemotivate
Social-democratul Petru-Bogdan Cojocaru este deputat de Iași, fiind și liderul PSD Iași. El se află la al doilea mandat de deputat în Parlamentul României. Primul mandat l-a avut în perioada 2016-2020.
Cojocaru a strâns în total, în primele cinci luni ale anului, opt absențe nemotivate: cinci în luna aprilie și trei în luna mai.
5.Diana Enache, aleasă pe listele AUR – 8 absențe nemotivate
Tot opt absențe nemotivate a strâns și deputata AUR de Bacău Diana Enache. Datele obținute de HotNews arată că deputata are o absență nemotivată în luna februarie, trei în martie și patru în aprilie.
Diana Enache este soția lui Mihai Enache, un lider important din AUR, cel care a și candidat, fără succes însă, la Primăria Capitalei în 2024, din partea partidului condus de George Simion.
Alți 11 membri AUR se află în clasament
Lista deputaților care au strâns în primele cinci luni ale anului absențe nemotivate continuă cu Lidia Vadim Tudor (AUR) și Mihail Neamțu (AUR) – care au strâns câte șase absențe nemotivate.
Deputatul AUR Mihai-Bogdan Neagoescu are cinci absențe nemotivate, iar alți trei deputați au câte patru absențe nemotivate: Ariadna Elena Cîrligeanu (AUR, cea mai tânără deputată din actualul Parlament), Robert Alecu (ales pe listele AUR, în prezent neafiliat), Dan-Cătălin Aritmon (AUR) și Cosmin-Teodor Iosub (AUR).
Urmează deputații cu câte trei absențe nemotivate: Alexandru Bordian (AUR), Dumitrina Mitrea (AUR), Ionelia-Florența Priescu (AUR), Petre Pușcașu (AUR), Gheorghe-Valentin Răducea (POT) și Robert Sighiartău (PNL).
Cum sunt sancționați deputații chiulangii
Deputații care lipsesc de la ședințe fără un motiv întemeiat pot fi sancționați, începând cu 5 aprilie 2025, cu scăderea indemnizației lunare pe care o primesc cu 5%. Înainte de această dată, pentru fiecare absență nemotivată se putea scădea 1% din indemnizație.
„Neparticiparea la cel puţin o activitate parlamentară desfăşurată în cadrul programului de lucru, are drept consecinţă reţinerea a 1% (pentru perioada 1 ianuarie – 4 aprilie 2025), respectiv 5% (începând cu 5 aprilie 2025) din indemnizaţia lunară brută a deputatului, cu excepţia absenţelor motivate de drept sau la cerere, în condiţiile legale şi regulamentare. Potrivit art. 245 din Regulamentul Camerei Deputatilor, reţinerile din indemnizaţia lunară se aprobă de Biroul permanent al Camerei Deputaților”, scrie într-un răspuns al Camerei Deputaților transmis HotNews.
Indemnizația brută lunară pe care o încasează un deputat este 18.720 de lei. Asta înseamnă 10.951 de lei net. La această sumă se mai pot adăuga bani, dacă deputatul este șef de comisie parlamentară, de exemplu.
Potrivit sursei citate, pentru perioada martie-mai procedura de aplicare a sancțiunilor cu scăderea indemnizației „se află în curs de desfășurare”.
În acest interval, 14 deputați au fost sancționați pentru absențe nemotivate. În acea perioadă, sancțiunea pentru fiecare absență era reducerea cu 1% a indemnizației deputaților.
Printre deputații sancționați pentru absențe nemotivate în luna februarie se numără: Alexandru Popa (PNL), care a avut patru absențe și a fost sancționat cu o reducere de 4% a indemnizației, de la 10.951 de lei la 10.513,04 lei – o scădere de aproximativ 400 de lei; dacă s-ar fi aplicat actuala sancțiune de 5% per absență, ar fi pierdut 2.191 de lei și ar fi primit 8.760 de lei.
Robert Sighiartău (PNL) a fost sancționat cu 3% pentru cele trei absențe ale sale. Ioana Grosaru (reprezentanta minorității italiene) și Victor Ponta au fost sancționați fiecare pentru câte două absențe.
Pentru câte o singură absență nemotivată au fost sancționați: Oana Țoiu (USR, actuala ministră de Externe), Robert Alecu (neafiliat, ales pe listele AUR), George Becali (neafiliat, ales pe listele AUR), Ciprian Ciubuc (S.O.S. România), Diana Enache (AUR), Adrian Mocanu (PNL), Radu Marin Moisin (PNL), Marilen Gabriel Pirtea (PNL), Dorin Popa (POT) și Gigel Sorinel Știrbu (PNL).
Sute de manifestanți au protestat violent în Epping, lângă Londra, după ce un solicitant de azil a fost acuzat de agresiuni sexuale.
Sute de manifestanți au protestat în fața unui hotel din Marea Britanie FOTO: X
Un nou protest tensionat a avut loc duminică seară în fața unui hotel din Epping, la nord-est de Londra, acolo unde sunt găzduiți solicitanți de azil. Sute de persoane s-au adunat la manifestație, care a degenerat în violențe, forțele de ordine fiind atacate cu sticle și bombe fumigene. O persoană a fost reținută de poliție.
Proteste în stradă, violențe și sloganuri anti-imigrație
Potrivit agenției britanice de presă PA, mai multe proiectile au fost aruncate către dubele de poliție care blocau accesul spre hotel. Manifestanții au strigat lozinci precum „Să ne salvămcopiii” și „Trimiteți-i acasă”, iar pe pancarte se puteau citi mesaje ca „Expulzați infractoriistrăini” și „Să ne apărăm fetele”.
Poliția a confirmat reținerea unei persoane și a precizat că incidentul are legătură cu un miting recent în care un bărbat de 33 de ani a fost inculpat pentru tulburarea gravă a ordinii publice, relatează Agerpres.
Contextul tensiunilor: un caz de agresiune sexuală
Violențele au izbucnit după ce un solicitant de azil în vârstă de 38 de ani a fost inculpat pentru presupuse agresiuni sexuale. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi încercat să sărute o fată de 14 ani, fapt pe care l-a negat în instanță în cursul zilei de joi. În aceeași seară, opt polițiști au fost răniți în urma confruntărilor izbucnite în timpul altui protest.
Paralelă cu revoltele anti-imigrație din vara trecută
Tensiunile recente reamintesc de valul de proteste anti-imigrație care au avut loc în Marea Britanie vara trecută, după un caz șocant în care trei fete au fost ucise cu cuțitul de un adolescent în orașul Southport, în nord-vestul Angliei. Atunci, mai multe hoteluri care găzduiau solicitanți de azil au fost atacate în diverse orașe, inclusiv un incident în care s-a încercat incendierea unui hotel din Rotherham.
Autoritățile britanice monitorizează cu atenție evoluția situației și fac apel la calm în rândul populației.
Numărul uriaș de turiști și explozia consumului de droguri au împins serviciul de ambulanță din Ibiza în pragul colapsului.
Serviciile de ambulanță din Ibiza, la limită din cauza petrecerilor în cluburi FOTO: Arhivă
Serviciul de ambulanță din Ibiza se confruntă cu o criză fără precedent, alimentată de valul uriaș de turiști care frecventează cluburile de noapte și consumă droguri ieftine. Potrivit The New York Times, în plin sezon estival, peste un sfert dintre pacienții transportați de ambulanță sunt petrecăreți, majoritatea străini, care au suferit diverse reacții după consumul de substanțe în cluburi.
Apelurile la urgență sunt neîntrerupte, la orice oră din zi și din noapte. „Sunt zile în care suntem atât de ocupați încât de-abia ai timp să te oprești să mănânci sau să bei o cafea”, a declarat Pablo Roig, un tehnician de ambulanță în vârstă de 47 de ani.
Colegul său, Jose Manuel Maroto, în vârstă de 52 de ani și reprezentant al sindicatului tehnicienilor medicali, confirmă situația alarmantă: „Uneori, mergem la același club de noapte de trei sau patru ori într-o singură noapte. Sunt cluburi de unde trebuie să ridicăm câte un pacient intoxicat în fiecare zi”.
O problemă sistemică, agravată de turismul de masă
Ibiza atrage anual peste 3,3 milioane de turiști, fiind unul dintre pilonii industriei turistice din Spania. Însă popularitatea insulei vine cu un cost ridicat. Criza ambulanțelor este doar una dintre numeroasele consecințe ale turismului excesiv care afectează întreaga Europă. Recent, în Spania, Italia și Portugalia au avut loc proteste împotriva turiștilor, localnicii acuzând creșterea prețurilor și presiunea uriașă pusă pe serviciile publice.
Ibiza este recunoscută ca destinație emblematică a vieții de noapte încă din anii ’70, când cluburile au început să apară în umbra dictaturii lui Franco, promovând o cultură hippie și libertină.
Prețuri uriașe la băuturi, droguri la liber: o combinație periculoasă
În timp ce prețul biletelor de intrare în supercluburi poate depăși 100 de euro, iar un singur pahar de băutură ajunge la 25 de euro, mulți turiști aleg să consume droguri ca alternativă mai ieftină. „Prețul tot mai mare pentru a intra în supercluburi și valul de droguri experimentale ieftine care au invadat piața din Ibiza contribuie direct la actuala criză”, a explicat Maroto, care lucrează în serviciul de ambulanță de 32 de ani.
Deși consumul de droguri este ilegal pe insulă, ecstasy, cocaină, „tusi” (cocaina roz), amfetaminele, psihedelicele și ketamina circulă în mod liber printre turiști. „Acum, ketamina este populară”, a mai spus Maroto.
În fiecare noapte, pe insulă sunt disponibile doar opt ambulanțe și unități mobile de terapie intensivă, care trebuie să răspundă la aproximativ 70 de apeluri de urgență. Intervențiile nu sunt întotdeauna ușoare, iar echipajele sunt adesea confruntate cu reticența prietenilor pacienților de a oferi informații, de teamă să nu fie trași la răspundere pentru consumul ilegal. „Uneori avem de-a face cu agresiuni atât verbale, cât și fizice”, a povestit Roig.
Sistemul public de sănătate, pus la zid
Toate serviciile medicale din Spania sunt gratuite pentru rezidenți, însă turiștii reușesc adesea să primească îngrijiri fără să plătească, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemului public de sănătate.
„Este nedrept ca niște cluburi de noapte care câștigă milioane de dolari pe an să arunce această problemă asupra sistemului public de sănătate”, a subliniat Maroto. „În final, factura o plătesc locuitorii insulei”.
Preşedintele american Donald Trump ar putea vizita China înainte de a merge la summitul Cooperării Economie Asia-Pacific (APEC) de pe 30 octombrie – 1 noiembrie sau s-ar putea întâlni cu liderul chinez Xi Jinping pe marginea evenimentului din Coreea de Sud.
Presa chineză vorbește despre o viitoare întâlnire Donald Trump – Xi Jinping. FOTO Shutterstock
Precizările au fost făcute duminică de ziarul chinez South China Morning Post, citând mai multe surse
Cele două ţări fac eforturi de a negocia o încheierea a războiului comercial care a bulversat comerţul mondial şi lanţurile de aprovizionare, scrie Reuters, citată de Agerpres.
Președintele american a dorit să impună taxe vamale asupra aproape tuturor bunurilor străine importate, politică despre care spune că va stimula producţia internă, în timp ce criticii afirmă că măsura nu va face decât să crească preţurile pentru consumatorii americani.
Termeul limită pentru ca SUA şi China să ajungă la un acord
Trump a cerut o taxă vamală universală de bază de 10% pe bunurile importate din toate ţările, urmând ca acestea să fie chiar mai mari pentru ţările cele mai problematice, între care şi China. Produsele importate din China au acum cele mai mari taxe vamale, de 55%.
Liderul SUA a stabilit ca termen-limită data de 12 august pentru ca SUA şi China să ajungă la un acord durabil privind taxele vamale.
Reuters a cerut unui purtător de cuvânt al lui Trump să comenteze asupra unor eventuale planuri de se întâlni cu omologul chinez în toamnă, însă acesta nu a răspuns solicitării.
Donald Trump a suferit vineri o nouă înfrângere juridică, de această dată în procesul intentat jurnalistului Bob Woodward și editurii Simon & Schuster, pe care președintele american îi acuza că i-ar fi folosit vocea fără consimțământ pentru un audiobook. Judecătorul federal din Manhattan a respins în întregime acțiunea, relatează Reuters.
Jurnalistul Bob Woodward/FOTO:Arhiva
Procesul fusese intentat în ianuarie 2023 și viza audiobookul The Trump Tapes, lansat în 2022, care conține înregistrările brute ale interviurilor purtate de Bob Woodward cu Donald Trump în perioada 2019–2020. Aceste interviuri au stat la baza volumului Rage, publicat în plină campanie electorală, în septembrie 2020.
Trump cerea despăgubiri de aproape 50 de milioane de dolari, susținând că publicarea înregistrărilor fără permisiunea sa ar fi încălcat drepturile sale de autor și i-ar fi provocat prejudicii comerciale. Avocații săi estimaseră, într-un calcul speculativ, că audiobookul s-ar fi putut vinde în două milioane de exemplare.
Judecător: Trump nu are drepturi de autor asupra răspunsurilor proprii
Judecătorul Paul Gardephe, numit în funcție de fostul președinte George W. Bush, a respins plângerea pe toate fronturile, printr-o motivare de 59 de pagini. El a arătat că Trump nu a demonstrat că ar fi fost coautor al materialului audio sau că ar avea vreun drept de proprietate intelectuală asupra propriilor răspunsuri, formulate în cadrul unor interviuri jurnalistice.
De asemenea, judecătorul a explicat că legea federală privind drepturile de autor prevalează asupra eventualelor pretenții formulate în temeiul legislației statului New York. El a mai menționat că, în mod evident, Woodward este creditat ca autor, în timp ce Trump figurează doar ca „cititor” al propriilor declarații.
„Nu i s-a acordat o audiere corectă”, spun avocații lui Trump
Reprezentanții legali ai președintelui au criticat decizia, pe care au descris-o drept „o nouă acțiune părtinitoare a unei instanțe din New York”. Aceștia au reclamat faptul că hotărârea ar fi fost luată „fără audiere” și au anunțat că vor continua demersurile legale pentru a-i „trage la răspundere pe cei care au greșit față de președintele Trump și față de toți americanii”.
Avocații lui Woodward și ai editurii nu au emis, deocamdată, o reacție publică.
Jurnaliștii nu datorează drepturi de autor președinților
Apărarea s-a bazat pe ideea că interviurile înregistrate cu un președinte în exercițiu, realizate de jurnaliști consacrați, nu pot face obiectul revendicării de drepturi de autor din partea celui intervievat. În plus, Woodward a susținut că materialul se încadrează în doctrina fair use (utilizare echitabilă), având un scop informativ și jurnalistic legitim.
„A fost vorba despre jurnalism clasic”, a declarat Woodward, cunoscut publicului larg pentru rolul său esențial în dezvăluirea scandalului Watergate.
Fostul președinte afirmase în proces că ar fi impus ca înregistrările să fie utilizate strict pentru redactarea cărții, nu și în format audio. Woodward a respins categoric această afirmație, susținând că nu a existat niciun astfel de acord.
O decizie cu miză mai largă
Cazul, înregistrat oficial sub numărul 23-06883 în instanța federală din Manhattan, se înscrie într-o serie mai amplă de dispute juridice în care liderul republican contestă ceea ce el numește „abuzuri” ale presei și ale justiției. Judecătorul Gardephe a permis reclamanților să depună o versiune amendată a plângerii până la 18 august, însă șansele de succes par, în acest stadiu, minime.
Între timp, editura Simon & Schuster a fost vândută în 2023 către fondul de investiții KKR, pentru suma de 1,62 miliarde de dolari. The Trump Tapes rămâne disponibil pe platformele de audiobook, ca o anexă sonoră a volumului Rage, care a fost un succes editorial în toamna anului 2020.
Numeroși analiști politici și militari anunțau, încă de la începutul războiului din Ucraina, că Rusia va falimenta în câteva luni din cauza efortului financiar, dar s-au înșelat. Fost șef al Statului Major General al Armatei Române, generalul (r) Ștefan Dănilă explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum e posibil ca multă lume să se fi înșelat în asemenea măsură și care e secretul supraviețuirii Rusiei.
Vladimir Putin. FOTO: EPA EFE
Când Vladimir Putin dădea semnalul atacului asupra Ucrainei și declanșa un război de agresiune neprovocat, mulți experți din întreaga lume s-au grăbit să concluzioneze că Federația Rusia va da faliment în câteva luni sau cel mult un an. Astfel, în opinia acestora, războiul ar fi durat cel mult un an, până în 2023.
În realitate, lucrurile nu au stat deloc așa. Argumentul acestor analiști a fost că Moscova nu va avea cum să susțină mai mult timp un efort de război mare și că sancțiunile împotriva Federației Ruse vor da rapid rezultate. Evident, aceștia s-au înșelat, dovadă că agresorii continuă să lupte fără probleme, iar în tot acest timp producția de arme și muniție a Federației Ruse a crescut și a depășit orice așteptări.
La fel de surprinzător, a continuat să crească și economia acestei țări. Astfel, potrivit FMI, în 2024 PIB-ul Rusiei a înregistrat o creştere de 3,8%.
Unde s-a greșit cu evaluarea
Fost șef al Statului Major General al Armatei Române, generalul (r) Ștefan Dănilă explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și care este secretul rezilienței Rusiei, deși este cea mai sancționata țară din întreaga istorie universală.
Generalul român admite că mulți dintre colegii săi, din țară și din străinătate, au căzut în această capcană și au subestimat Federația Rusă. Iar de cele mai multe ori, în calculele lor anumiți experți nu au ținut cont de datele din teren și de faptul că realitățile din Rusia diferă mult de felul în care stau lucrurile în țările lor.
„Am atras atenția unor colegi din Marea Britanie, la un moment dat, când s-a făcut o evaluare a capacității de luptă a armatei Federației Ruse. Le-am spus atunci că bugetul pentru apărare al Federației Ruse nu poate fi comparat cu bugetul pentru apărare al unui stat din Vestul Europei, respectiv cu o țară ca Marea Britanie sau chiar Spania. Pentru că așa era comparat atunci. Numai că ei au pierdut din vedere, n-au ținut cont de mai multe detalii. Spre exemplu, nu au ținut cont că toate cheltuielile din Federația Rusă au ca punct de pornire cheltuielile de fabricare și salariile din această țară. Iar acestea sunt mult mai mici față de cele din Marea Britanie. În plus, Federația Rusă deține resurse uriașe, ceea ce îi facilitează acest efort de război, așa că nu are cheltuielile imense pe care le-ar avea o țară din Occident. Aici au greșit ei cu evaluarea, a fost și o subestimare”, spune generalul Ștefan Dănilă.
Erori peste erori în analiza unor analiști
Mai mult, fostul șef al Statului Major General al Armatei Române spune că experții din Occident nu au luat în calcul nici reziliența Federației Ruse în fața unor sancțiuni și nici sprijinul care i-a fost acordat lui Putin de țări precum Coreea de Nord.
„Orice analiză corectă ar trebui să țină cont de un detaliu important. Anume, toate costurile din Federația Rusă sunt mult mai reduse față de cele din Europa Occidentală sau din Statele Unite. Atunci când se fac comparațiile ar trebui aplicate niște corecții și mai ales trebuie văzut și care este sistemul administrativ, politico-administrativ din statul respectiv. Și nici nu s-a prevăzut faptul că Federația Rusă ar putea beneficia de sprijin din partea unor state. S-au spus multe despre ajutorul oferit de China. Cel puțin parțial este posibil, iar parteneriatul încheiat între Putin și președintele Xi Jinping poate fi văzut și ca o provocarea sau chiar ca o amenințare pentru NATO. Prin acel parteneriat, China a oferit un anumit sprijin Federației Ruse. Și mai vedem că și în războiul din Ucraina Federația Rusă a primit sprijin, ba chiar direct, din partea Republicii Populare Democrate Coreeană. Și a primit un anumit ajutor și din țări ca Iran sau China, așa cum spuneam”, adaugă generalul Ștefan Dănilă.
Generalul Ștefan Dănilă
Pe de altă parte, aceeași eroare o fac mulți dintre cei care subestimează Federația Rusă și pericolul pe care l-ar putea reprezenta această țară pentru anumite state NATO. Tentația de a ridiculiza și caricaturiza Federația Rusă și de a o subestima, susținută de o parte a unui aparat propagandistic, ar avea rolul să scadă teama fața de armata lui Putin.
Subestimarea federației Ruse, greșeala care poate costa enorm
De multe ori, însă, exact aceeași propagandă nu a făcut decât să ducă la subestimarea pericolului rusesc și chiar să inducă opinia greșită că Ucraina s-ar putea descurca singură în fața Federației Rusiei, caz în care Kievul nici măcar nu mai avea nevoie de ajutor. De aici s-a ajuns în foarte multe țări la scăderea interesului și a sprijinului pentru Ucraina. În acest fel, comunicatorii de război au transmis un semnal greșit, deși scopul lor a fost cu totul altul.
„A privi lucrurile simplist, raportându-ne doar la capacitatea industrială a Federației Ruse, doar din punct de vedere demografic raportat la populația Federației Ruse, ar fi o abordare nu numai foarte simplistă, ci și una complet greșită. La fel ca și subestimarea Federației Ruse sau a alianților săi. Trebuie văzut tot acest ansamblu, adică și sistemul de alianțe și de posibili parteneri ai Federației Ruse, atunci când se fac analize ce țin de o mai mult sau mai puțin posibilă confruntare cu NATO”, mai spune el.
Un alt aspect care a fost pierdut din vedere de către cei care s-au grăbit să cânte prohodul Federației Ruse pornește de la lipsa cunoașterii realităților din această țară.
„Deciziile politice din Federația Rusă nu sunt aceleași ca în societatea occidentală în care Parlamentul chiar are un rol decisiv, iar opinia publică chiar contează de obicei. În Federația Rusă sistemul administrativ este autoritar și chiar dacă se mimează democrația, iar Duma îi extinde prerogativele președintelui, păi când vrea Vladimir Putin își extinde prerogativele până unde vrea. El nu are niciun fel de opreliște și nici nu-și pierde timpul, între ghilimele, cu dezbateri democratice, cu analize ce pornesc oricum de la premise greșite și așa mai departe”, susține generalul.
Cât de periculoasă e Federația Rusă pentru NATO și UE
În ce privește pericolul pe care Federația Rusă îl constituie pentru NATO, generalul Ștefan Dănilă consideră că și fără a fi considerat neapărat o mare amenințare, Vladimir Putin nu poate fi subestimat. Faptul că pericolul este pereceput diferit în estul continentului față de vest, dar și că SUA și Donald Trump nu consideră că Moscova ar avea puterea să amenințe cu adevărat America reprezintă o realitate.
„Nu este neapărat o surpriză că o țară ca Spania nu vrea să își crească cheltuielile cu apărarea. În același timp, e absolut firesc ca Polonia și Țările Baltice, care au un alt trecut și au granițe comune cu Federația Rusă să se teamă mai mult ca oricine. Pentru că dacă poziția geografică a Spaniei îi permite să privescă lucrurile mult mai relaxat față de statele din estul Europei, polonezii și balticii nu au acest lux”, punctează generalul Ștefan Dănilă.
În egală măsură, deși pericolul rusesc este uneori prezentat distorsionat, într-o direcție sau alta, fostul șef al Statului Major General al Armatei Române spune că acesta nu trebuie neglijat, iar Uniunea Europeană și NATO procedează corect atunci când vor să se reînarmeze, pentru a descuraja orice posibile planuri de atac ale Federației Ruse.
„Este normal să fie și acest mesaj transmis de Uniunea Europeană, de NATO, că suntem într-o perioadă în care nu mai vorbim de Războiul Rece sau de finalizarea acestuia. Când vorbim de logica confruntării, iar celălalt este cu industria militară pe picior de război, cu producție intensificată de muniții, de armament, de sisteme de armament, este iresponsabil să stai să te uiți cum se înarmează și tu să nu faci același lucru, să nu te pregătești, să rămâi slab în fața unui stat care se înarmează până în dinți. Și atunci, pentru descurajare, Uniunea Europeană și NATO își iau măsuri de reînarmare, sperând că Federația Rusă nu va îndrăzni să atace un stat membru NATO. Nu putem să scoatem din calcul faptul că e posibil ca într-o zi cineva din Federația Rusă să spună că se această țară se simte amenințată de Occident, așa cum s-au plâns rușii când au atacat Ucraina. Și atunci trebuie luate aceste măsuri, atâta timp cât riscul există. Evident că dacă într-o zi Federația Rusă va decide să-și reevalueze politica internațională, pentru Uniunea Europeană nu va fi deloc complicat să renunțe la aceste cheltuieli suplimentare cu înarmarea. Însă cât timp riscul există, trebuie acționat ca atare”, încheie generalul Ștefan Dănilă.
Un accident teribil a avut loc sâmbătă, 19 iulie, în orășelul german Bohmte din Saxonia Inferioară. O mașină s-a înfipt în podul unui hambar. Un băiețel este grav rănit, șansele de supraviețuire fiind incerte. În stare gravă este și o femeie de 43 de ani.
Accidentul, care a avut loc în jurul orei 20.00, a devastat cartierul liniștit al comunității din districtul Osnabrück, potrivit Berliner Kurier.
Mașina, un SUV Volvo XC60, a părăsit șoseaua, s-a izbit de o mașină parcată și de un gard viu, a pătruns apoi în grădina unei case aflate la aproximativ 1,5 metri mai jos și a accidentat un băiat de șapte ani, care se juca pe o trambulină.
Vehiculul a fost apoi proiectat în aer, probabil din cauza denivelărilor solului, apoi s-a înfipt într-un hambar, la o înălțime de aproximativ trei metri față de sol.
Mașina s-a înfipt în pod. FOTO Captură video YouTube Bild
Un locuitor din zonă a relatat că a auzit ceva care „a zăngănit” și, la scurt timp, a văzut mașina suspendată în acoperiș.
Copilul acroșat este în stare gravă.
Una dintre cele cinci persoane care se aflau în mașină, o femeie de 43 de ani, a fost grav rănită.
Ceilalți pasageri – trei copii cu vârste de 11, 12 și 13 ani și un alt adult – au suferit răni minore, potrivit presei locale.
Un accident similar a avut loc, în urmă cu câțiva ani, în România. Un tânăr de 21 de ani a decedat, iar pasagerul de pe scaunul din dreapta, o fată de 20 de ani, a ajuns în stare gravă la spital, după ce maşina în care se aflau a rămas înfiptă în zidul unei clădiri, pe fondul vitezei excesive.
Un fost agent CIA susține că lista clienților lui Jeffrey Epstein nu va fi niciodată publicată, deoarece ar conține informații prea sensibile pentru a fi făcute publice şi lansează o teorie potrivit căreia el ar fi lucrat pentru serviciile de informații israeliene.
Jeffrey Epstein si Ghislaine Maxwell ar fi avut legături cu Mossadul. FOTO EPA-EFE
„Cred că era un agent de acces al Mossadului”
Un fost agent CIA susține că mult discutata „listă a clienților” lui Jeffrey Epstein nu va fi niciodată făcută publică, din cauza intereselor sensibile care ar fi legate de această informație.
John Kiriakou, un fost ofițer CIA care a petrecut câţiva ani în închisoare după ce a divulgat tehnicile de interogare prin tortură cu apă utilizate de agenție la Guantanamo Bay, a vorbit despre acest subiect controversat în cadrul podcastului lui Patrick Bet-David.
Fostul agent a explicat că, în opinia sa, lista clienților lui Epstein ar conține informații extrem de valoroase pe care CIA nu le-ar divulga publicului, indiferent de presiunile exercitate.
„Cred că era un agent de acces al Mossadului. Pentru mine are perfect sens”, a declarat John Kiriakou, în ciuda faptului că nu există dovezi oficiale care să confirme că Epstein ar fi avut legături cu Mossad.
John Kiriakou a explicat că metodele de obținere a informațiilor de la persoane influente presupun adesea folosirea intermediarilor care au acces direct la elitele politice și financiare, iar Epstein, cu resursele sale uriașe și cu insula sa privată, ar fi fost un „agent de acces” ideal.
„Jeffrey Epstein, în opinia mea, este un exemplu tipic de agent de acces. Am mai spus asta, dar cred că este important și merită repetat. Dacă ești un serviciu de informații străin și vrei informații de la… persoane importante, vrei informații secrete de la ele, nu le vei recruta. Ele nu au nevoie de nimic de la tine. Nu au vulnerabilități financiare. Așa că faci următorul lucru: recrutezi pe cineva care are acces la aceste persoane și finanțezi această persoană… care are o insulă privată”, a explicat fostul agent CIA.
Fostul agent CIA afirmă că o astfel de listă există cu siguranţă
Ghislaine Maxwell, partenera de viaţă a controversatului pedofil, condamnată şi ea pentru complicitate în cazul Epstein, ar fi avut, la rândul său, legături cu Mossadul, prin tatăl său, Robert Maxwell, considerat de unii că ar fi fost spion israelian, mai spune fostul agent CIA. potrivit DailyMail.
În discuție a fost adus și cazul Virginiei Giuffre, victima care a susținut că a fost traficată de Epstein pentru a întreține relații sexuale cu prințul Andrew. Giuffre s-a sinucis în aprilie, la vârsta de 41 de ani.
Citând declaraţiile acesteia, John Kiriakou a susținut că în reședințele lui Jeffrey Epstein existau camere de supraveghere care monitorizau fiecare încăpere din casă, inclusiv băile, ceea ce ar confirma existența unei liste a celor care ar fi întreținut relații cu minore.
„Virginia Giuffre și alte cinci tinere au declarat în procesul lor că existau camere cu monitoare care supravegheau fiecare cameră și fiecare baie. Deci, dacă existau clienți – și cred că existau – și aceștia întrețineau relații sexuale cu minore – și cred că așa era – fiecare persoană angajată să supravegheze acele ecrane ar fi știut. Cred că exista o listă, o listă de clienți. Trebuia să existe. Știm că exista o carte neagră; a fost vândută la Sotheby’s, pentru numele lui Dumnezeu. Deci, unde este? A fost distrusă? Și chiar dacă a fost, de ce Ghislaine Maxwell nu a încercat să o folosească pentru a se salva?”, a adăugat Kiriakou.
Administraţia Trump, criticată pentru gestionarea acestui subiect
Controversa privind lista lui Epstein a reizbucnit în ultimele săptămâni, după ce administrația Trump a fost criticată pentru modul în care a gestionat aceste informații, iar procurorul general Pam Bondi a fost acuzată că nu a respectat promisiunea de a publica dosarele, în contextul în care ea a declarat că lista nu ar exista şi a respins și teoriile privind o presupusă crimă în cazul morții lui Epstein, despre care autoritățile susțin că ar fi fost sinucidere.
Donald Trump i-a numit pe susținătorii care au insistat pe această teorie drept „slabi” și a cerut să se treacă mai departe de acest subiect.
Întrebat dacă administraţia americană încearcă să muşamalizeze acest subiect din cauza implicării lui Donald Trump, care a fost vreme de mai bine de 15 ani un prieten apropiat al lui Jeffrey Epstein, John Kiriakou a răspuns: „Nu cred asta nici măcar o secundă”, a spus el.
Teoria cu Epstein agent Mossad câştigă susţinători
Teoria că Epstein ar fi lucrat pentru Mossad a fost reluată recent și de Tucker Carlson, fost prezentator Fox News, care a sugerat că acest personaj extrem de controversat ar fi fost folosit pentru șantajarea unor politicieni americani și că proveniența averii sale ar putea fi legată de o astfel de operațiune.
„Adevărata întrebare este: de ce făcea asta, în numele cui și de unde proveneau banii?”, a întrebat Carlson în cadrul unui eveniment cu tineri alegători din Florida, criticând autoritățile pentru lipsa de interes în a clarifica acest caz şi amintind despre legăturile lui Epstein cu fostul premier israelian Ehud Barak, cu care acesta s-ar fi întâlnit de zeci de ori.
Donald Trump a transmis un avertisment deloc subtil Kremlinului: dacă Rusia nu acceptă un acord de pace în termen de 50 de zile, se va confrunta cu „tarife secundare devastatoare”. În paralel, liderul de la Casa Albă a promis un nou pachet de armament pentru Ucraina și a declarat că „semnalele de pace” venite dinspre Moscova sunt „doar vorbe, fără fapte”.
Donald Trump și Vladimir Putin/FOTO:AFP
Cu toate acestea, în spatele declarațiilor sale teatrale, reacția Rusiei a fost una neașteptat de calmă. Potrivit politologului britanic Samuel Ramani, într-o analiză publicată de The Telegraph, piețele financiare rusești au reacționat pozitiv. Indicele bursei de la Moscova a crescut cu 2,7%, iar rubla s-a apreciat în raport cu yuanul chinezesc. Pentru oficialii de la Kremlin, mesajul lui Trump nu a fost o amenințare serioasă, ci o veste bună: în locul unui nou val de sancțiuni financiare directe, SUA par să prefere o formă diluată de presiune economică, cu ținte incerte.
Rusia trece de la discurs la ofensivă militară
În timp ce Trump își dozează avertismentele, Moscova continuă să intensifice acțiunile pe frontul ucrainean. Pe 16 iulie, peste 400 de rachete și drone au fost lansate asupra infrastructurii energetice din Ucraina, iar trupele ruse s-au concentrat în masă în direcțiile Kupiansk, Pokrovsk și Kostiantinivka. Aproximativ 160.000 de soldați ar fi fost mobilizați pentru o nouă ofensivă de vară.
În paralel, discursul oficialilor ruși rămâne agresiv. Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei, a avertizat din nou asupra posibilității unor atacuri directe asupra țărilor occidentale, în cazul unei „escaladări a războiului”. Pe televiziunea publică „Rossia-1”, analiștii militari fac apel deschis la distrugerea completă a infrastructurii ucrainene, în speranța că aceasta va forța Kievul să cedeze.
Trump și presiunea insuficientă: trei direcții ignorate
În fața acestei realități, analiza publicată în The Telegraph susține că strategia lui Trump nu are capacitatea de a-l forța pe Putin să accepte o pace reală. Trei direcții de acțiune sunt esențiale — și toate sunt, în prezent, fie ignorate, fie tratate superficial.
1. Reformarea regimului de sancțiuni
Lacunele din regimul de sancțiuni permit în continuare Kremlinului să-și alimenteze complexul militar-industrial. Compania Rosatom, implicată atât în ocuparea Zaporojie cât și în cooperarea nucleară cu Iranul, rămâne, în mod inexplicabil, în afara listelor de sancțiuni americane. De asemenea, lipsesc măsuri directe împotriva rafinăriilor care prelucrează petrol rusesc. Potrivit analistului Vaibhav Ragunandan de la Centrul pentru Cercetare în Energie și Aer Curat, sancțiunile eficiente ar priva Moscova de peste 750 de milioane de dolari anual. Nici „flota fantomă”, formată din sute de petroliere care ocolesc embargourile, nu este sancționată sistematic.
2. Limitarea sprijinului militar — o greșeală strategică
Deși Trump a anunțat un pachet de 10 miliarde de dolari pentru Ucraina, cifrele reale sunt mai puțin impresionante. Doar o singură baterie Patriot costă un miliard de dolari, iar fiecare rachetă interceptor — peste 3,7 milioane. În condițiile în care Ucraina consumă anual aproximativ două milioane de proiectile de artilerie, ajutorul promis rămâne insuficient. De asemenea, Trump s-a ferit până acum să aprobe trimiterea de rachete Tomahawk — o capabilitate care ar putea, teoretic, să țintească inclusiv Moscova.
3. Sprijinirea inovației din industria de apărare ucraineană
Ucraina a făcut pași importanți în dezvoltarea propriilor capacități: drone de interceptare, modernizarea rachetelor Neptun și tehnologii avansate pentru recunoaștere și atac la distanță. În acest context, președintele Volodimir Zelenski a propus un acord tehnologic strategic cu Statele Unite: acces la tehnologiile ucrainene în schimbul livrărilor de armament american. Este un parteneriat pe care Trump l-a tratat, până acum, cu răceală — dar care ar putea transforma Ucraina într-un aliat-cheie pe termen lung pentru întregul flanc estic al NATO.
După ce, în trecut, Trump a aplicat o strategie de presiune eficientă asupra Iranului, eșecul de a o replica în cazul Rusiei pare greu de justificat. Mai ales că, din punct de vedere tehnologic și economic, SUA dețin încă toate instrumentele necesare.
Un fost analist CIA: ultimatumul de 50 de zile al lui Trump oferă Rusiei un pretext pentru ofensivă extinsă în Ucraina
Fostul consilier al Departamentului de Stat și analist CIA, Paul Goble, susține că ultimatumul de 50 de zile lansat de președintele Donald Trump către Rusia – privind negocierea unui acord de pace în Ucraina – ar putea avea efectul invers celui scontat. Departe de a descuraja agresiunea, avertismentul riscă să fie interpretat de Kremlin ca o fereastră temporară de acțiune neîngrădită.
Într-un interviu acordat publicației Kyiv Post, Goble avertizează că Moscova ar putea percepe acest „ultimatum” nu ca o amenințare reală, ci ca un semnal că Washingtonul va „întoarce privirea” timp de șapte săptămâni. „Rușii nu iau în serios astfel de avertismente. Ei știu că este doar retorică. Și sunt suficient de inteligenți cât să înțeleagă că americanii tocmai le-au spus că nu vor interveni pentru o perioadă limitată”, afirmă Goble.
Pentru Kremlin, momentul ales de Trump este deosebit de convenabil. În lunile iulie și august, condițiile meteo și terenul permit desfășurarea unor operațiuni militare de amploare. „Este perioada optimă pentru avansuri pe front, pentru desfășurarea de trupe și tehnică grea. Iar Rusia știe asta. Ei vor profita la maximum,” avertizează fostul oficial american.
Potrivit analizelor lui Goble, narativul rusesc reflectă un optimism periculos: acest răgaz de 50 de zile este văzut ca o victorie politică, un timp câștigat pentru a lovi Ucraina cât mai dur posibil, înainte ca o eventuală negociere să devină inevitabilă. „Vor face tot ce pot în aceste zile rămase – și nu vor cruța civilii,” adaugă el.
„Dacă Odesa cade, capacitatea Ucrainei de a funcționa ca stat suveran intră într-o zonă de risc real”
Îngrijorarea majoră a lui Goble vizează sudul Ucrainei, în special Odesa – portul-cheie la Marea Neagră. „Dacă Rusia reușește să transforme Ucraina într-un stat fără ieșire la mare, Kievul va pierde o parte esențială din capacitatea sa economică și strategică,” spune Goble. El avertizează că există semnale clare că Moscova ar putea lansa un asalt asupra orașului în perioada imediat următoare.
„Dacă Odesa cade, capacitatea Ucrainei de a funcționa ca stat suveran intră într-o zonă de risc real. Devine nu doar o problemă militară, ci una existențială,” subliniază analistul.
Rămâne neclar de ce administrația Trump a ales tocmai această limită temporală. Goble ridică două ipoteze: fie este o cifră aleasă arbitrar, fără fundament strategic, fie este o concesie tacită, acceptând ideea că Putin nu va începe nicio negociere serioasă înainte de toamnă, când Rusia speră să obțină noi câștiguri teritoriale.
Mai grav, spune Goble, există indicii că o parte din administrația americană ar considera inevitabilă o victorie rusească, ceea ce ar explica lipsa de acțiune concretă. „Este un mod cinic de a face politică externă – și extrem de periculos,” avertizează el.
Eșec în a înțelege Rusia
Dincolo de calculele tactice, Goble pune degetul pe rana veche a politicii externe americane: o înțelegere superficială a realității ruse. „Americanii au mereu dificultăți în a înțelege Rusia. Încercăm să o forțăm să se potrivească în schemele noastre mentale, dar realitatea rusă este alta – și profund diferită.”
El respinge ideea că avertismentele anunțate cu termen pot funcționa în fața unui regim autoritar: „Dacă îi spui unui dictator că în 50 de zile vei reacționa, îi oferi 49 de zile să facă tot ce e mai rău. Suntem într-o fază periculoasă. Cine crede că Putin va negocia din bunăvoință sau din respect pentru partenerii occidentali se amăgește singur. Acest ultimatum nu a pus presiune pe Rusia. I-a dat timp,” subliniază Goble.
În contextul în care dronele și rachetele rusești continuă să lovească orașe ucrainene, iar trupele Kremlinului caută puncte slabe în apărarea ucraineană, următoarele șase săptămâni ar putea schimba nu doar traiectoria războiului, ci și arhitectura de securitate a întregii Europe.
În timp ce lumea urmărește cu atenție tensiunile în Arctica, la celălalt capăt al planetei se conturează un joc geopolitic mai discret, dar cu implicații strategice cel puțin la fel de importante. Antarctica, vastul continent înghețat al emisferei sudice, devine tot mai prezent pe radarul marilor puteri – nu doar ca simbol științific al cooperării internaționale, ci și ca potențial punct de fricțiune într-o lume aflată în reașezare,scrie focus.ua.
Antarctica este adesea asociată cu imaginea pinguinilor și a întinderilor albe nesfârșite
Un continent înghețat, dar nu gol: de la faună rară la baze permanente
Antarctica este adesea asociată cu imaginea pinguinilor și a întinderilor albe nesfârșite. Dar sub ghețurile sale groase de până la 4.000 de metri se află rezerve de minereuri, apă dulce și informații științifice unice. Aproximativ 80% din rezervele de apă dulce ale planetei se află aici, conservate în calotele glaciare. Iar în adâncurile sale, se regăsesc cărbune, minereu de fier, cupru, zinc, plumb și chiar urme de petrol și gaze – toate inaccesibile (încă) din cauza reglementărilor internaționale.
Deocamdată, extracția este interzisă. Tratatul privind Antarctica, semnat în 1959 și în vigoare din 1961, garantează caracterul non-militar, neutru și științific al regiunii. Însă această arhitectură de cooperare internațională se va confrunta cu un moment decisiv în 2048, când clauzele referitoare la exploatarea resurselor naturale vor trebui reanalizate.
Cine revendică ce nu poate revendica nimeni
Antarctica este diferită de Arctica nu doar prin geografie – primul fiind un continent acoperit de gheață, al doilea un ocean înghețat înconjurat de uscat – ci și prin statutul său politic. Dacă în Arctica statele riverane își dispută rute maritime și platforme continentale, în sud totul e înghețat – la propriu și la figurat – de tratatul internațional care blochează revendicările teritoriale.
În realitate însă, mai multe țări – Marea Britanie, Argentina, Chile, Australia, Franța, Norvegia și Noua Zeelandă – au formulat, în secolul trecut, pretenții formale asupra unor sectoare ale continentului. Deși suspendate juridic prin tratatul din 1959, aceste pretenții nu au fost retrase. Între timp, alte mari puteri, în frunte cu Statele Unite, Rusia și China, nu au recunoscut nicio revendicare – dar își marchează prezența prin baze științifice și logistică permanentă.
O cursă tăcută
În timpul Războiului Rece, Antarctica a fost martora unei competiții tăcute între SUA și URSS. Sovieticii au construit șapte stații, iar americanii au fondat cea mai mare bază din regiune, McMurdo. În prezent, peste 30 de țări mențin stații de cercetare active pe continent.
China, de pildă, este prezentă din 1985, dar și-a consolidat vizibil poziția în ultimii ani. În 2024, a inaugurat a cincea sa stație permanentă, semnalând interesul strategic pe termen lung. Amplasarea acestor facilități în zone „neutrale” dar apropiate de fostele revendicări ale altor state reflectă o geopolitică sofisticată, adaptată rigorilor unui tratat încă valabil, dar vulnerabil în timp.
Răspunsul simbolic al Sudului la Nordul global
Antarctica nu este doar o miză de resurse. Ea devine tot mai mult un teritoriu simbolic al competiției dintre Sudul global emergent și vechile puteri ale Nordului. Deși aparent izolată de competițiile globale, geografia o face relevantă. Accesul direct îl au state sudice precum Chile și Argentina, dar cele mai active în teren sunt tot statele din emisfera nordică – fie direct (SUA, Rusia), fie prin succesoarele imperiilor coloniale (Australia, Noua Zeelandă, Marea Britanie).
În acest peisaj, China iese în evidență prin retorica sa ideologică: expedițiile sunt prezentate ca parte a „renașterii naționale”, iar Antarctica – un spațiu care trebuie să devină parte a unei ordini internaționale „echitabile”. Deja, unele dintre bazele sale sunt construite în zone revendicate istoric de Noua Zeelandă.
2048 – anul în care lumea decide viitorul continentului alb
Dacă Antarctica este, în prezent, un laborator al cooperării internaționale, viitorul său rămâne deschis. Tratatul din 1959 a înghețat disputele, dar nu le-a eliminat. În 2048, lumea va trebui să decidă dacă păstrează acest echilibru sau permite redeschiderea cursei pentru controlul resurselor continentului.
Cine va negocia atunci? Ce poziție vor adopta țările emergente? Vor rămâne marile puteri fidele principiilor științifice sau vor transforma Antarctica într-un nou teatru de competiție strategică? Sunt întrebări care nu mai țin doar de viitorul îndepărtat. Ele se vor contura în următoarele două decenii – într-o lume în care echilibrul dintre știință, mediu și geopolitică devine tot mai fragil.
Trei ucraineni care au trecut ilegal granița prin Munții Maramureșului au fost recuperați de salvamontiști români, după o operațiune complexă. Unul dintre ei a fost găsit în stare critică, după opt zile în care a supravieţuit cu un baton proteic și apă de izvor.
Salvamontiştii maramureşeni au salvat trei ucraineni rătăciţi pe munte. FOTO: Facebook/Salvamont
Trei cetățeni ucraineni care au trecut ilegal frontiera în România prin Munții Maramureșului au fost recuperați de echipele Salvamont, după ce au solicitat ajutor autorităților române. Doi dintre aceștia, în vârstă de 30 și 41 de ani, au fost coborâți în siguranță de pe munte, fără a necesita îngrijiri medicale.
„Primii doi, în vârstă de 30 şi, respectiv 41 de ani, au fost coborâţi în siguranţă şi din fericire nu au avut nevoie de îngrijiri medicale”, a transmis Dan Benga, directorul Serviciului Public Județean Salvamont Maramureș.
„Epuizat, dar în viaţă”
Situația celui de-al treilea cetățean ucrainean, în vârstă de 36 de ani, este mult mai gravă. Acesta a fost găsit după opt zile petrecute pe munte, reușind să supraviețuiască cu un baton proteic și cu apă din râuri. Tânărul, epuizat, dar în viață, a fost predat imediat unui echipaj de ambulanță pentru îngrijiri medicale.
„Al treilea, un tânăr de 36 de ani, a fost găsit după opt zile de peripeţii în munţi, supravieţuind miraculos cu un baton proteic şi apă din pârâuri. Epuizat, dar în viaţă, a fost predat echipajului de ambulanţă pentru îngrijiri. Toţi trei au fost preluaţi de autorităţile competente pentru a se asigura că primesc tot sprijinul necesar”, a mai precizat Dan Benga, potrivit Agerpres.
Operațiunea de căutare a fost realizată cu sprijinul unui echipaj al Poliției de Frontieră din comuna Poienile de sub Munte, precum și cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, fiind o intervenție complexă desfășurată în condiții dificile de teren.
„O misiune complexă, încheiată cu succes datorită eforturilor extraordinare ale salvamontiştilor şi colegilor de la Poliţia de Frontieră din comuna Poienile de sub Munte, sprijiniţi de colegii de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale”, a concluzionat directorul Serviciului Public Județean Salvamont Maramureș.
Toți cei trei cetățeni ucraineni au fost preluați de autoritățile competente, urmând să primească sprijinul necesar în perioada următoare. Vă reamintim că, până în acest moment, în 2025, echipele Salvamont din România au salvat peste 260 de cetăţeni ucraineni din Munţii Maramureșului.
În timp ce Donald Trump încearcă să își impună autoritatea asupra dosarului ucrainean printr-o ultimatum de 50 de zile adresat Moscovei, în spatele scenei se conturează o realitate mai puțin confortabilă pentru președintele american: adevărata influență asupra lui Vladimir Putin pare să nu vină de la Washington, ci de la Beijing. Este concluzia profesorului Mark Galeotti, expert în geopolitică rusă, într-o analiză publicată recent de The Times.
Vladimir Putin și Xi Jinping/FOTO:EPA/EFE
Trump a declarat, într-un ton iritat, că este „foarte dezamăgit” de Putin și a amenințat cu tarife vamale de 100% asupra importurilor rusești, în cazul în care Rusia nu încetează ostilitățile. Dar, dincolo de retorică, piețele financiare rusești au reacționat cu optimism: indicele bursei din Moscova a crescut vizibil, semn că amenințările lui Trump nu au fost percepute drept reale sau iminente.
Tarife simbolice și calcule politice
Volumul exporturilor rusești către SUA s-a situat anul trecut la doar 3 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă mai puțin de 1% din exporturile totale ale Rusiei. În acest context, anunțul lui Trump privind impunerea de tarife nu produce îngrijorare la Kremlin. Mai mult, amenințarea cu tarife secundare asupra țărilor care importă petrol rusesc — o armă economică cu adevărat potențială — a fost întâmpinată cu scepticism, în special pentru că printre principalii cumpărători se numără aliați ai SUA precum Japonia și Turcia, dar și economii emergente strategice precum India și China.
Or, în condițiile în care Trump încearcă să își întărească relațiile comerciale cu India și amenință deja cu suprataxarea produselor chinezești, este puțin probabil ca Washingtonul să deschidă simultan două fronturi comerciale majore. În plus, destabilizarea pieței petroliere globale ar avea consecințe directe asupra prețurilor interne din SUA — un risc politic major într-un an electoral.
Beijingul, marele beneficiar
În tot acest joc geopolitic, singura capitală care pare să fi câștigat teren este Beijingul. În aceeași zi în care Trump lansa avertismentele sale, președintele Xi Jinping îl primea pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov, reafirmând că „sprijinul reciproc” dintre China și Rusia este esențial. În declarațiile oficiale, Beijingul a calificat planurile americane privind noile tarife drept „sancțiuni unilaterale ilegale”.
Această poziționare nu este nouă. China a menținut un echilibru retoric pe tema războiului din Ucraina, dar faptele arată o implicare mai concretă. Beijingul furnizează Rusiei echipamente cu dublă utilizare — civile și militare — cum ar fi cabluri optice rezistente la bruiaj pentru drone sau nitroceluloză pentru muniții de artilerie. Există chiar indicii că sistemele chineze de apărare aeriană Silent Hunter ar fi fost deja testate în teatrul de război ucrainean, iar NATO suspectează că muniții chineze ar putea fi transferate prin Coreea de Nord.
Influență strategică în creștere
Relația dintre Rusia și China a devenit, astfel, una din ce în ce mai dezechilibrată în favoarea Beijingului. Dacă în trecut Moscova își revendica influența în Asia Centrală, în prezent Beijingul este cel care propune inițiative regionale alternative, cum ar fi Global Security Initiative — o formulă care exclude atât SUA, cât și Rusia, și care se extinde din fosta Asie Sovietică până în Africa și America Latină.
În Cuba, China finanțează deja 55 de centrale solare, în timp ce în Africa sponsorizează programe de instruire pentru forțele de ordine. Până și țări ca Laos sau Georgia își adaptează politicile la noile realități economice impuse de Beijing. Banca Națională a Georgiei a anunțat, zilele trecute, că explorează posibilitatea aderării la sistemul chinez de plăți interbancare CIPS — alternativa chineză la sistemul SWIFT, din care Rusia a fost exclusă.
În acest context, este greu de susținut că Trump poate constrânge China să „pună presiune” pe Putin. Din contră, orice recunoaștere a rolului-cheie al lui Xi Jinping nu face decât să legitimeze și mai mult poziția Beijingului în noua arhitectură globală.
Iluzia unei axe antioccidentale
Deși se vorbește adesea despre o „axă a răului” care unește Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord, în realitate cooperarea este mai degrabă oportunistă și marcată de tensiuni ascunse. O notă internă a serviciilor ruse, scursă recent în presă, sugera că spionajul chinez se intensifică chiar în interiorul „aliaței” cu Federația Rusă. În replică, autoritățile chineze își supun angajații întorși din Rusia unor teste cu detectorul de minciuni — o măsură rar aplicată în mod public.
Totuși, Beijingul continuă să joace pe termen lung. Pentru China, războiul din Ucraina este un instrument strategic: el erodează capacitatea de reacție a Occidentului, izolează Rusia economic și militar, și oferă Chinei o poziție dominantă în parteneriatul bilateral. După retragerea Visa și MasterCard, majoritatea plăților în Rusia se fac deja prin UnionPay — sistemul bancar chinez. Telefoanele, mașinile, aplicațiile — totul vine din China.
Un nou echilibru global
În octombrie anul trecut, Donald Trump critica dur administrația Biden pentru apropierea dintre Moscova și Beijing și promitea că el „va reuși să-i despartă”. În realitate, prin recunoașterea rolului decizional al Chinei în conflictul din Ucraina, Trump nu face decât să confirme că epoca ordinii unipolare americane se apropie de final. Iar în acest nou peisaj multipolar, este Beijingul — nu Washingtonul — cel care dictează regulile.
Zvonurile potrivit cărora Xi Jinping ar plănui să îi invite pe Trump și Putin la Beijing, cu ocazia aniversării a 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, sunt simbolice: ele arată că liderul chinez se consideră nu doar mediator, ci arhitect al unui nou tip de echilibru global.
Rămâne de văzut dacă acest echilibru va fi mai „drept și rațional”, așa cum declară Xi, sau doar o versiune rebranduită a unei lumi dominate, de data aceasta, de interesele Chinei.
Bombardamentele rusești constante asupra orașelor ucrainene transformă nopțile în perioade de teroare, afectând profund starea psihică și fizică a populației civile. Lipsa somnului, stresul cronic și epuizarea generalizată devin, treptat, arme de temut în acest conflict de durată, scrie The Washington Post.
Incendiu produs de dronele rusești în Kiev/FOTO:X
De la începutul verii 2025, Federația Rusă a declanșat o nouă campanie aeriană intensificată împotriva Ucrainei, cu un număr fără precedent de drone lansate simultan — între 200 și 400 pe noapte — care vizează atât zone rezidențiale, cât și infrastructuri critice din orașe precum Kiev, Harkov sau Dnipro.
Sirenele antiaeriene, zgomotul motoarelor de drone și explozia obuzelor țin oamenii în stare de alertă continuă. Mulți nu reușesc să doarmă deloc, nopțile fiind marcate de frică, incertitudine și suprasolicitare emoțională.
„În timpul atacurilor e imposibil să închizi ochii. Iar ziua devine o luptă cu iritarea și lipsa de concentrare”, spune Ilona Kovalenko, antreprenoare din Kiev. „Ne simțim pur și simplu goliți de energie”, adaugă Valeria Lohancenkova, baristă în capitală.
Pe străzile Kievului, efectele sunt vizibile: oameni cu cearcăne adânci, pași grei, priviri pierdute — un amestec de oboseală și resemnare, dar și o voință de supraviețuire.
Efectele pe termen lung
Potrivit datelor medicale, consecințele lipsei acute de somn devin tot mai alarmante. La clinica Universum din Kiev, numărul pacienților cu insomnie severă s-a triplat începând din luna iunie, în contextul intensificării atacurilor.
Medicii atrag atenția asupra efectelor pe termen lung: tulburări de dispoziție, migrene, pierderi de memorie, hipertensiune și dezechilibre hormonale. Copiii sunt, însă, printre cei mai vulnerabili.
La spitalul pediatric Ohmatdit din Kiev — grav afectat de un atac cu rachete în iulie 2024 — specialiștii din laboratorul de somn au observat o creștere semnificativă a anxietății infantile, însoțită de simptome asociate tulburării de deficit de atenție cu sau fără hiperactivitate (ADHD).
Mulți dintre acești copii își petrec nopțile în adăposturi subterane, treziți brusc de sirene sau explozii. Frica, nesiguranța și expunerea repetată la stres îi afectează profund.
Refugiu temporar sau umor negru
În căutarea unei alinări temporare, unii ucraineni aleg să părăsească orașele și să se retragă în zone rurale mai puțin vizate. Cei care rămân încearcă să facă față situației prin umor negru, devenit un mecanism colectiv de apărare.
„Nu merg în adăpostul subteran pentru că prefer să dorm decât să trăiesc”, scria recent un utilizator pe rețelele sociale — o frază care reflectă disperarea, dar și oboseala psihică acumulată.
Pe măsură ce conflictul continuă, iar atacurile se intensifică, tot mai mulți ucraineni trăiesc nu doar cu pericolul constant al bombardamentelor, ci și cu o luptă nevăzută, dar profundă: pierderea somnului și, odată cu el, a echilibrului interior.
Un bărbat și o femeie au căzut aproximativ 40 de metri într-o prăpastie pe Defileul Jiului, fiind scoşi cu dificultate din zona abruptă de către pompieri și transportaţi la spital.
Sursa: ISU Hunedoara
O intervenție de urgență a fost declanșată pe Defileul Jiului diminică, 20 iulie, după un apel la 112 care anunța că o persoană a căzut într-o prăpastie. Salvatorii au pornit imediat spre locul indicat, cu o autospecială de descarcerare și o ambulanță SMURD, ulterior alăturându-li-se şi un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean.
Ajunse la fața locului, echipele de intervenție au descoperit că nu era vorba doar despre o persoană, ci despre două victime, un bărbat și o femeie, care căzuseră aproximativ 30-40 de metri până pe malul Jiului, într-o zonă extrem de greu accesibilă, cu teren abrupt și stâncos.
Femeia a fost găsită conștientă, cu răni ușoare, dar în plin atac de panică, în timp ce bărbatul suferise multiple traumatisme, necesitând imobilizare imediată din partea echipajelor de salvare.
Pentru extragerea acestuia în siguranță, salvatorii au folosit o targă specială, reușind cu dificultate să-l aducă până la ambulanță, intervenția fiind îngreunată de terenul dificil și distanța mare până la drumul de acces.
După stabilizarea inițială la fața locului, ambele victime au fost transportate la Spitalul din Petroșani pentru investigații suplimentare și îngrijiri medicale de specialitate.
O imagine în care un jandarm pare că-și pune „bocancii pe aurul drapelului” României, masiv distribuită pe rețelele sociale, e catalogată de Jandarmeria Română drept o tentativă de manipulare.
„Imaginea tânărului jandarm călcând în picioare Tricolorul, punându-și bocancii pe aurul drapelului, pentru care atâția români s-au jertfit de-a lungul secolelor, este imaginea timpurilor detestabile pe care am ajuns să le trăim. Și asta în timp ce Stegarul Dac zace în pușcărie și toate apelurile pentru eliberarea sa se izbesc de zidul indiferenței guvernanților”, a scris, duminică, Active News.
Scena care i-a îndârjit pe unii internauți. FOTO Active News
Ce s-a întâmplat, de fapt
Scena care a stârnit valuri de reacții este, de fapt, o captură dintr-un clip video de la mitingul pro Călin Georgescu de duminică, 20 iulie. Imaginile îi arată pe jandarmi încercând să calmeze manifestanții deveniți recalcitranți, fără nicio urmă de intenție legată de batjocorirea drapelului național.
„Semnalăm existența unor informații prin care se încearcă manipularea publicului și inocularea unor sentimente împotriva jandarmilor”, a transmis Jandarmeria Română, duminică seara, într-un comunicat.
„Jandarmul a ridicat drapelul în urma unei busculade!”
În aceeași reacție, Jandarmeria explică:
„Astfel, este prezentată o fotografie, extrasă dintr-un clip video, special pentru a lăsa impresia că un jandarm calcă intenționat drapelul național al României. În acest scop sunt create și mesaje text si audio care să susțină acest narativ. Subliniem faptul că aceste postări sunt tentative de manipulare, iar realitatea este că jandarmul nu a călcat intenționat pe drapel, ci a ridicat drapelul în urma unei busculade produse de anumiți protestatari. Reiterăm apelul nostru către jurnaliști și cetățeni să nu se lase manipulați și să nu sprijine tentativele de manipulare.
Amintim că la protestul „Ieșiți din casă, dacă vă pasă”, organizat duminică în fața Guvernului de susținătorii lui Călin Georgescu s-au înregistrat violențe. Unii participanți au blocat carosabilul, s-au îmbrâncit cu jandarmii, iar asupra unui bărbat a fost găsit un cuțit.
N-au fost însă singurele incidente. Un șofer de camion a blocat sensul către București al autostrăzii A1, oprind vehiculul în mijlocul drumului și fluturând steagul României de pe cabină.
În haosul unui război tot mai sângeros și mai lipsit de finalitate, apar tot mai multe dovezi că armata rusă își tratează propriii soldați cu o brutalitate care sfidează orice cod militar sau uman. Unitatea 31831, parte a Regimentului 54 de infanterie motorizată, aflată în prezent pe frontul din Donețk, a devenit un simbol al cruzimii sistematice și al abuzului instituționalizat în rândul trupelor rusești, scrie The Sun.
Soldați ruși/FOTO:Arhiva
Potrivit mărturiilor apărute pe rețelele sociale rusești – singurele locuri unde familiile mai pot spera să afle ceva despre fiii lor dispăruți – soldații din această unitate sunt supuși la tratamente degradante și sunt forțați să participe la misiuni sinucigașe, cu un singur criteriu de selecție: au sau nu bani pentru mită.
Comandantul unității, maiorul Petrosian Oganes, este acuzat de comportament de o violență extremă. Soldații care încalcă ordinele – inclusiv pentru abateri minore, precum consumul de alcool – sunt legați de gât cu funii, dezbrăcați, legați de stâlpi, bătuți cu ventilatoare metalice sau închiși în cuști electrificate. Unii sunt lăsați să doarmă pe jos, în frig, fără hrană.
Soldați ruși pedepsiți/FOTO:VK
Dar brutalitatea nu se oprește aici. Soldații care nu plătesc 50.000 de ruble (aproximativ 475 de lire sterline) sunt trimiși pe cele mai periculoase segmente ale frontului – acolo unde rata de supraviețuire e aproape nulă. În jargonul militar rus, fenomenul a primit un termen cinic: „a fi resetat la zero” – o expresie care maschează realitatea execuțiilor informale sau a trimiterii intenționate la moarte sigură.
În paralel, comandamentul stoarce bani și din alte „taxe”, precum 30.000 de ruble pentru achiziția de parfumuri pentru soțiile superiorilor. Totul într-o armată care continuă, la nivel oficial, să se prezinte drept apărătoare a patriei și garant al onoarei ruse.
Campanie de revoltă, purtată pe platforma VK de rudele soldaților
Campania de revoltă, purtată pe platforma VK de rudele soldaților, capătă tot mai multă vizibilitate. Mamele și soțiile scriu mesaje disperate către Vladimir Putin, cerând demiterea maiorului Oganes și tratament „uman” pentru militari. „Fiii noștri mor ca gândacii sub talpă”, spune o femeie. Alții vorbesc despre „sadism pur” și denunță „trădarea din interior”.
Totodată, numeroase postări online sugerează că familiile nu sunt informate în mod transparent despre soarta celor dragi. Pe platforma VK apar frecvent mesaje de tipul: „Fiul meu a dispărut. Este din unitatea 31831, regimentul 54. A semnat contractul în Persianovka. A intrat în zona de luptă pe 25 februarie. A dispărut. Dacă cineva știe ceva, vă rog să răspundeți. Indicativ: Hottabici.”
În ciuda problemelor interne, propaganda oficială continuă să prezinte armata ca fiind eficientă și bine organizată. În orașul Volgograd, de exemplu, elevii unei școli locale (Școala Gimnazială Nr. 95) au organizat o campanie de strângere de fonduri pentru Unitatea 31831, pozând în uniforme militare și oferind o scrisoare de recunoștință pentru sprijinul financiar acordat.
Dar imaginea festivă ascunde un sistem bolnav, în care corupția face victime încă înainte ca glonțul ucrainean să ajungă în tranșee. Un raport al Center for European Policy Analysis (CEPA) estima, în martie, că armata rusă e de 12 ori mai coruptă decât media europeană. În acest context, nu e de mirare că mii de soldați ruși au dispărut fără urmă – cifrele neoficiale indicând între 50.000 și 100.000 de „pierduți” pe front.
Un caz devenit emblematic este cel al unui tânăr cunoscut sub indicativul „Hottabici”, trimis pe front pe 25 februarie și dispărut imediat după. Părinții săi încă postează mesaje, sperând că cineva va oferi un indiciu.
Războiul dus de Rusia în Ucraina nu mai e, de mult, doar despre ocupație, propagandă sau hegemonie geopolitică. Este și despre modul în care un regim își consumă proprii oameni – transformați în carne de tun pentru o cauză pe care, în cele din urmă, nici ei nu o mai înțeleg.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu se confruntă cu o nouă problemă de sănătate, fiind nevoit să conducă guvernul de acasă, timp de trei zile.
Benjamin Netanyahu are nevoie de o pauză pentru a se reface. FOTO: AFP
După ce absența lui Benjamin Netanyahu de la ședința săptămânală a cabinetului a stârnit speculații, biroul premierului israelian a confirmat că acesta este bolnav și va rămâne acasă în următoarele trei zile, conducând afacerile statului de la distanță.
Potrivit comunicatului oficial, citat de timesofisrael, Benjamin Netanyahu a început să se simtă rău pe parcursul nopții, motiv pentru care a fost examinat la domiciliu de dr. Alon Hershko, directorul departamentului de medicină internă de la Spitalul Universitar Hadassah – Ein Kerem.
Medicul l-a diagnosticat pe Netanyahu cu toxiinfecţie şi inflamație intestinală provocată de consumul de alimente alterate. În urma efectuării testelor suplimentare, starea de sănătate a premierului a fost apreciată drept bună, însă acesta a avut nevoie de perfuzii intravenoase pentru a combate deshidratarea provocată de boală.
„În conformitate cu instrucțiunile medicilor, prim-ministrul se va odihni acasă în următoarele trei zile și va conduce afacerile statului de acolo”, a precizat biroul premierului.
La 75 de ani, Netanyahu s-a confruntat în ultimii ani cu mai multe probleme medicale semnificative. În decembrie anul trecut, premierului i s-a extirpat prostata, iar în martie 2024 a suferit o operație de hernie. În aceeași perioadă, a lipsit câteva zile de la activitățile oficiale din cauza unei gripe.
În 2023, Netanyahu a suferit o intervenție chirurgicală pentru implantarea unui stimulator cardiac, după ce a fost diagnosticat cu un bloc cardiac tranzitoriu, iar anterior fusese internat pentru deshidratare. Ulterior, medicii au confirmat că premierul suferea de ani de zile de o problemă de conducere cardiacă.
Conform ultimului raport medical publicat în ianuarie 2023, Benjamin Netanyahu se afla într-o „stare de sănătate complet normală”, fără semne de aritmie cardiacă sau alte afecțiuni grave, iar stimulatorul cardiac funcționa corespunzător.
