Donald Trump a semnat joi seara un decret care impune o creştere a tarifelor vamale pentru zeci de ţări din întreaga lume. Cele mai mari tarife îi sunt aplicate Siriei.

Noile tarife vamale variază între 11% şi 41%, cele mai mari fiind aplicate Siriei, în timp ce Uniunea Europeană (UE), Japonia sau Coreea de Sud vor fi supuse unei suprataxe de 15%, o măsură care vizează „restructurarea comerţului global în beneficiul angajaţilor americani”, potrivit unui comunicat transmis de Casa Albă, potrivit AFP.

De asemenea, Mexicului i s-a acordat o prelungire de 90 de zile a termenului limită pentru încheierea unui acord tarifar.

Tarifele pentru 68 de țări și cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor intra în vigoare pe 7 august şi nu de la 1 august, aşa cum se aştepta iniţial. Prelungirea reflectă necesitatea guvernului de a dispune de mai mult timp pentru armonizarea tarifelor, potrivit unui înalt funcționar care a vorbit reporterilor sub condiția anonimatului.

Tarifele au fost stabilite la 25% pentru exporturile Indiei către SUA, 20% pentru Taiwan și 30% pentru Africa de Sud, înainte de termenul limită autoimpus de Trump pentru încheierea acordurilor comerciale cu țările din întreaga lume. Elveția se confruntă cu o rată de 39%, iar Serbia de 35%.

Separat, Casa Albă a anunțat că importurile canadiene vor fi supuse unor tarife de 35%, nu de 25% cum sunt în prezent.  Această creştere se aplică numai produselor care nu tranzitează în cadrul Acordului de liber schimb nord-american. „Canada nu a putut coopera pentru a reduce fluxul de fentanil şi alte droguri” care intră în Statele Unite, a indicat Casa Albă.

Siria se confruntă cu o taxă de 41%

De noile tarife au fost afectate și unele dintre cele mai sărace țări din lume, printre care Siria, care se confruntă cu tarife de 41%; Laos și Myanmar – de 40%; Libia – de 30%; Irak, cu 35%, și Sri Lanka, cu 20%.

Trump a declarat că noile tarife merg „foarte bine”. Într-un interviu acordat NBC News, el a adăugat că este „prea târziu” pentru țările menționate în ordinul de joi să evite tarifele, dar că este deschis la oferte.

„Asta nu înseamnă că cineva nu va veni în patru săptămâni și va spune că putem ajunge la un fel de acord”, a spus el, potrivit The Guardian.

De asemenea, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că țările care nu au primit o scrisoare prealabilă privind tarifele de la Trump sau nu au negociat un cadru comercial vor fi notificate cu privire la tarifele probabile, fie sub forma unei scrisori, fie a unui ordin executiv al lui Trump.

Unele dintre țările enumerate au încheiat acorduri de reducere a tarifelor, cum ar fi Pakistanul, care se confruntă cu taxe de 19%, în timp ce altele nu au avut ocazia să negocieze cu administrația Trump.

Țările care nu sunt enumerate în ordin vor fi supuse unui tarif de bază de 10%, a declarat administrația.

China se confruntă cu un termen separat pentru tarifele sale mai mari, stabilit pentru 12 august, cu o prelungire a armistițiului convenită în principiu, dar care trebuie încă aprobată de Casa Albă.

Continuă războiul declarațiilor dintre Dmitri Medvedev și Donald Trump. Fostul președinte rus îl amenință pe liderul de la Casa Albă cu „mână moartă” a Rusiei.

Noile afirmații ale vicepreşedintelui Consiliului de Securitate al Rusiei au fost făcute după ce președintele Donald Trump a criticat joi, 31 iulie, India și Rusia, afirmând că nu-l interesează relațiile dintre cele două țări. „Din partea mea, pot să-și distrugă împreună economiile moarte”, a comentat președintele american pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Trump a adăugat că țara sa a făcut foarte puține afaceri cu cele două țări.

„La fel, Rusia și SUA nu fac aproape deloc afaceri împreună. Să rămână așa și să-i spunem lui Medvedev, fostul președinte eșuat al Rusiei, care crede că este încă președinte, să-și măsoare cuvintele. Intră pe un teritoriu foarte periculos!”, a afirmat președintele SUA, după ce Dmitri Medvedev i-a transmis că Rusia nu este „nici Israel, nici Iran” și că ultimatumurile acordate de acesta pentru încheierea conflictului din Ucraina vor fi interpretate ca pași către un război cu SUA.

La scurt timp după ce liderul de la Casa Albă l-a amenințat, Medvedev a avut o nouă reacție  pe canalul său de Telegram.

„Dacă unele cuvinte ale fostului președinte rus provoacă o reacție atât de nervoasă din partea unui președinte plin american atât de formidabil, înseamnă că Rusia are dreptate în toate și va continua să meargă pe drumul său”, a precizat, joi, fostul președinte rus.

Medvedev a răspuns, de asemenea, la cuvintele lui Trump despre India și „economia moartă” a Rusiei, sfătuindu-l pe șeful Casei Albe să își amintească filmele sale preferate din seria Walking Dead, dar și de „cât de periculoasă poate fi o «mână moartă» inexistentă în natură”, a adăugat vicepreședintele Consiliului de Securitate, mesajul său fiind însoțit de un emoji râzând.

„Mâna moartă” se referă în Occident la sistemul Perimetru al Rusiei pentru gestionarea unor lovituri nucleare masive. Sistemul este dezvoltat de URSS în timpul Războiului Rece ca un factor de descurajare a adversarului de a recurge la un război nuclear împotriva Uniunii Sovietice. Sistemul numit „Miertvaia Ruka” („Mâna Moartă”, în limba rusă) a fost dezvoltat în anii 1970.

Războiul declarațiilor dintre cei doi a pornit de la faptul că Trump a anunțat pe 28 iulie că scurtează termenul de 50 de zile pe care îl stabilise pentru a ajunge la o încetare a focului între Rusia și Ucraina.

Pentru a obține un acord avantajos cu SUA, miniștrii sud-coreeni au studiat atent comportamentul lui Donald Trump și s-au antrenat cu scenarii inspirate din stilul său direct de comunicare.

În încercarea de a obține un acord comercial favorabil cu Statele Unite, miniștrii sud-coreeni au apelat la metode inedite de pregătire: jocuri de rol, analiză a comportamentului președintelui american și un limbaj adaptat modului său de a comunica. 

„Am încercat să vorbim ca președintele Trump”, a spus ministrul Industriei, Kim Jung-kwan, după ce cele două părți au ajuns la un acord de investiții de 350 de miliarde de dolari. „Modul de a vorbi al președintelui Trump este foarte concis și direct”, a explicat el, potrivit Reuters.

Pregătiri speciale pentru un lider imprevizibil

Ministrul Industriei a povestit că echipa de negociere, din care făceau parte și ministrul Finanțelor, Koo Yun-cheol, și ministrul Comerțului, Yeo Han-koo, a simulat diferite scenarii de întâlnire, fiecare jucând pe rând rolul președintelui american pentru a anticipa reacțiile acestuia.

„Am pregătit singuri o mulțime de scenarii despre cum să răspundem la cutare sau cutare întrebare”, a spus Kim, subliniind importanța unei pregătiri meticuloase pentru un interlocutor imprevizibil ca Donald Trump.

Printre recomandările primite de echipă s-a numărat și aceea de a-l complimenta pe fostul lider de la Casa Albă. „Ni s-a spus să-l numim «o persoană minunată» și să vorbim cât mai simplu posibil”, a adăugat ministrul.

Un acord de 350 de miliarde și o fotografie convingătoare

Întâlnirea cu Donald Trump a fost confirmată echipei sud-coreene chiar de pe rețelele sociale, a declarat ministrul Finanțelor, Koo Yun-cheol. Discuțiile au durat aproximativ 30 de minute, iar părțile au agreat asupra unui fond de investiții de 350 de miliarde de dolari.

„Am studiat în avans o mulțime de strategii de negociere utilizate de omologii noștri și ne-am gândit mult la modul în care să răspundem, astfel încât negocierile au decurs foarte bine”, a declarat Koo.

Potrivit ministrului Comerțului, Yeo Han-koo, Trump le-ar fi spus că implicarea sa personală într-o astfel de întâlnire este rară, „ceea ce înseamnă că respectă foarte mult Coreea de Sud și acordă o mare importanță acestei țări”.

Cum au dezamorsat o cerere sensibilă

La începutul negocierilor, partea americană a insistat ca Seulul să ridice restricțiile la importurile de carne de vită de la animale mai bătrâne de 30 de luni. În fața acestei cereri sensibile, Yeo a prezentat o fotografie cu protestele masive din Coreea de Sud de acum câțiva ani, generate de temerile legate de boala vacii nebune.

„Cred că i-a ajutat să înțeleagă situația din Coreea”, a declarat ministrul Kim Jung-kwan, explicând cum imaginea a contribuit la calmarea tensiunilor.

Pentru delegația sud-coreeană, alcătuită din miniștri numiți recent după victoria președintelui Lee Jae Myung în alegerile anticipate din iunie, miza era una uriașă. Coreea de Sud, o economie puternic orientată spre exporturi, avea nevoie de un parteneriat solid cu SUA, iar strategia lor neobișnuită s-a dovedit eficientă.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat joi, 31 iulie, că Rusia are nevoie de o „schimbare a regimului”, întrucât conducerea a rămas „blocată în alt secol”. Liderul de la Kiev a participat la conferința Helsinki+50 din Finlanda, care marchează 50 de ani de la semnarea acordurilor de la Helsinki din 1975.

El a declarat că „Rusia continuă să lanseze astfel de atacuri, chiar și când întreaga lume îi cere să oprească războiul — un război pe care Rusia l-a început, un război pe care Rusia îl prelungește, un război pe care doar conducerea rusă îl mai dorește”, scrie The Guardian.

Zelenski nu s-a ferit de cuvinte dure, acuzând conducerea rusă că este „blocată mental într-un alt secol, într-o epocă a violenței brutale și a disprețului total față de drepturile omului și egalitate.”

„Știm că astfel de idei și astfel de vremuri nu trebuie să mai revină vreodată în Europa”, a spus el.

Zelenski a adăugat că „respingerea totală a ordinii mondiale postbelice este temelia regimului actual din Rusia”, dar că Moscova „poate fi forțată să oprească acest război.”

„Trebuie să blocăm complet mașinăria de război a Rusiei, să-i tăiem industria de armament, să-i limităm profiturile din energie și, în cele din urmă, să punem fiecare activ rusesc înghețat — inclusiv averile furate — să lucreze în apărarea împotriva agresiunii ruse.

Este timpul să confiscăm activele rusești, nu doar să le înghețăm… să le folosim pentru a servi pacea, nu războiul”, a adăugat acesta.

Totuși, președintele ucrainean a avertizat că dacă nu se urmărește „schimbarea regimului din Rusia, înseamnă că, chiar și după ce războiul se va încheia, Moscova va încerca în continuare să destabilizeze țările vecine.”

Zelenski l-a menționat și pe președintele finlandez Alex Stubb, dar și pe președintele american Donald Trump, spunând că „Trump este cu adevărat interesat să pună capăt războiului și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru ca SUA și Europa să acționeze împreună pentru securitate.”

Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic, punctează importanța progreselor Republicii Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană, avertizând asupra imixtiunilor ruse în alegerile parlamentare. Pentru realizarea acestui scop, România poate ajuta atât diplomatic, cât și tehnic, explică președintele Nicușor Dan.

Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic, explică pentru „Adevărul” situația în care este acum Republica Moldova și atrage atenția asupra faptului că statul ar putea să nu mai aibă o astfel de șansă pe viitor, dacă pro-rușii ajung la putere.

PAS, partidul care a susținut-o pe Maia Sandu, are armele necesare, a dovedit în ultimii ani că poate să facă față imixtiunilor rusești, în special prin faptul aprobarea referendumului de aderare la UE, în ciuda tentativelor de destabilizare.

Importanța aderării la Uniunea Europeană

Cu toate astea, situația de anul acesta este complicată și de implicarea partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), condus de George Simion. „O lucrare directă cu Federația Rusă pentru a face probleme și probabil a încerca să înlăture cumva de la putere regimul pro-european de la Chișinău”, spune Ieana Racheru, arătând că AUR a cupărat domeniul „mega2025.eu”.m

„Nu știu dacă Republica Moldova o să mai aibă în viitor șansa pe care o are acum”- Ileana Racheru, expert în spașiul ex-sovetic

„Cred că cel mai important lucru pe care ar trebui să-l facă este că ar trebui să comunice foarte mult pe tema importanței alegerilor libere, Republica Moldova, fără imixtiuni din afară. Să comunice foarte mult pe tema importanței alegerilor de anul acesta și a integrării europene pentru Republica Moldova, pentru că o să spun foarte direct, dacă pierd trenul acum și vin pro-rușii la putere sau tergiversează cumva integrarea europeană, nu știu dacă Republica Moldova o să mai aibă în viitor șansa pe care o are acum, că acum este candidat la integrarea europeană, cu perspectiva deschiderii cât de curând a negocierilor”, subliniază Ileana Racheru.

În cazul unei guvernări pro-ruse, statul s-ar confrunta cu mai multe probleme: „Nu vreau să-mi imaginez cum s-ar putea deteriora situația de securitate din Republica Moldova în cazul unei guvernări pro-ruse, pentru că este foarte clar că rusii au nevoie de Republica Moldova pentru a face probleme suplimentare Ucrainei. Ce pot să fac în mod concret este să mărească efectivul din Transmisia folosind aeroportul din Chișinău”.

„Însă, în situația unei guvernări pro-ruse, o altă mare problemă ar fi supraviețuirea economică a Republicii Moldova pentru ca, în mod clar, nu vor beneficia de ajutoare, granturi și așa mai departe din partea Uniunii Europene. În același timp, relațiile economice cu Federația Rusă nu au cum să le reia, că e clar că rutele de transport și așa mai departe ale erau pe teritoriul Ucrainei”, mai spune Ileana Racheru.

Ce poate face România

„Procesul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană depinde foarte mult de credibilitatea pe care o are primul ministru care vine să discute cu structurile Uniunii Europene”, a atras atenția președintele Nicușor Dan într-o conferință de presă, explicând faptul că statul român poate ajuta concret în procesul de aderare.

Din punct de vedere diplomatic, la nivel de preşedinte și miniştri de externe, România poate să preseze pentru continuarea acestui proces, mai explică șeful statului.

Nu în ultimul rând, „foarte importantă este economia. Şi noi trebuie să facem astfel încât economia Moldovei să fie atractivă pentru companii străine. Asta înseamnă conexiune care să fie uşoară. Asta înseamnă inclusiv o chestiune aparent banală: cât stau tirurile în vamă. Asta înseamnă ceea ce România promite de mult un fond de garantare pentru investiţii româneşti în Republica Moldova”, mai spune șeful statului român.

Situația electorală din Republica Moldova

Ileana Racheru explică faptul că sunt trei formațiuni politice care au șanse să treacă pragul electoral. Este vorba despre partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul Alternativa (BA) și un alt bloc, nedenumit însă. La limita pragului electoral, cu aproximativ 4%, se află Partidul Nostru, al lui Renato Usatîi, care este văzut ca o alternativă de colaborare cu PAS la vârful Guvernului. El are probleme cu legea în Federația Rusă, însă nu a avut niciodată opțiuni constante.

„A făcut avere în condiții extrem de dubioase în Federația Rusă. Momentan, nu poate să meargă în Federația Rusă pentru că i-au fost deschise acolo niște dosare penale, are o declarație de avere extrem de controversată”, mai explică Ileana Racheru.

Un alt personaj, care se asociază AUR, este Victoria Furtunǎ, potrivit expertei. A fost la evenimentul MEGA alături de membrii ai formațiunii și „a încearcat să fie un fel de Călin Georgescu în varianta feminină”, mai arată Ileana Racheru, explicând că aceasta este sub sancțiunile UE acum. Ea conduce partidul Moldova Mare, care este însă tot sub pragul electoral, astfel că „pare că mai degrabă este pusă doar să facă foarte multă agitație”.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat miercuri, 30 iulie, Consiliul Suprem de Securitate (CSS), iar în urma ședinței șefa statului a declarat că Kremlinul investește în proiecte politice și candidați independeți, pregătind o imixtiune fără precedent în alegerile parlamentare din Republica Moldova care vor avea loc în luna septembrie.

Strategia Kremlinului se bazează pe trei tipuri de formațiuni, ,,așa-zisul curent suveranist”, ,”curentul populist agresiv instrumentat direct de gruparea criminală Șor” și ,,proiecte politice care țintesc electoratul pro-european moderat și proiecte sub steag fals”, în care Moscova va investi cel puțin 100 de milioane de euro. În acest context, informaţiile ar indica că pe numele a mii de cetăţeni din R. Moldova sunt luate credite de microfinanţare din băncile ruseşti, contractate în absenţa acestora.

Autoritățile au avertizat anterior că Rusia, prin intermediul Serviciului Federal de Securitate (FSB), pregătește o interferență masivă la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit unei analize a instituțiilor, au fost identificate 10 instrumente principale prin care Rusia ar urma să interfereze în procesul electoral din Republica Moldova.

Kremlin: „Chișinăul încalcă drepturile electorale ale unor cetățeni”

„Rusia nu se amestecă în afacerile interne ale altor ţări”, a spus Dmitri Peskov, într-o primă reacție privind acuzațiile Chișinăului. De altfel, acesta este răspunsul repetat în mod tradițional de Kremlin. În același timp, el a susținut că se constată o încălcare a drepturilor electorale a unor cetățeni cu drept de vot în R. Moldova, inclusiv de pe teritoriul Federației Ruse.

„Cu părere de rău constatăm că drepturile electorale ale multor moldoveni sunt ‘restrânse’ şi încălcate. Şi, indiferent ce ar spune cei de la Chişinău, drepturile moldovenilor care locuiesc în alte ţări, inclusiv pe teritoriul Federaţiei Ruse, desigur, trebuie asigurate, din punctul nostru de vedere. Ceea ce nu este cazul astăzi”, a mai afirmat Peskov.

Cel puțin 23 de persoane au fost rănite, dintre care trei grav, după ce un carusel s-a rupt într-un parc de distracții din Arabia Saudită, a relatat joi presa de stat.

Accidentul a avut loc miercuri seară într-un parc de distracții din zona Al-Hada din Taif, în apropiere de orașul Jeddah, potrivit CNN.

În videoclipurile apărute online, oamenii pot fi văzuți în caruselul numit „360 Degrees”, care în mod normal fixează pasagerii în scaune pe o platformă rotativă, balansată în aer de o axă centrală. La început, totul pare să funcționeze normal, platforma începând să se învârtă și să se ridice în aer.

Totuși, pe măsură ce instalația capătă viteză și urcă în poziție verticală, axa centrală se rupe brusc în două, iar platforma se prăbușește la sol. Pasagerii sar de la impact, în timp ce scaunele lor lovesc cu putere pământul, iar martorii din apropiere țipă îngroziți.

Martori citați de Khaleej Times au declarat că au văzut pasageri răniți în timp ce cădeau, deși erau fixați în scaune. De asemenea, axa centrală s-ar fi desprins cu viteză mare și ar fi lovit câțiva oameni aflați de partea opusă a instalației.

Mai multe persoane au primit îngrijiri la fața locului, după care au fost transportate la spitale din apropiere. Unitățile medicale din Taif au activat codul galben, semnalând o urgență majoră sau un eveniment cu victime multiple.

Autoritățile au deschis o anchetă pentru a stabili cauzele prăbușirii caruselului.

Guvernatorul regiunii, prințul Saud bin Nahar bin Saud bin Abdulaziz, a dispus închiderea imediată a complexului de agrement până la finalizarea investigației.

Kremlinul își dorește un internet național închis, controlat, în care cetățenii să aibă acces doar la servicii digitale dezvoltate local. O abordare care amintește din ce în ce mai mult de ceea ce se întâmplă, de zeci de ani, în Coreea de Nord.

Primul pas a fost deja făcut: autoritățile ruse pregătesc lansarea unei așa-numite „super-aplicații” numite Max, menită să înlocuiască treptat aplicațiile occidentale folosite pe scară largă în Rusia până la izbucnirea războiului din Ucraina.

Dezvoltată de același grup care controlează rețeaua socială Vkontakte (deținută, deloc întâmplător, de gigantul de stat Gazprom), aplicația Max funcționează momentan ca un simplu serviciu de mesagerie. Dar planurile sunt cu mult mai ambițioase: autoritățile speră să o transforme într-un instrument digital omniprezent – în stilul WeChat-ului chinez – care să centralizeze totul, de la plăți și achiziții, până la interacțiunea cu serviciile publice.

Problema este că, spre deosebire de aplicațiile occidentale, Max nu beneficiază de criptare end-to-end. Tradus: statul poate accesa oricând conversațiile cetățenilor.

Potrivit Bloomberg, strategia Moscovei este clară – Max nu este un experiment izolat, ci un pas programat în direcția unui control digital tot mai strict. Într-un interviu recent, activistul pentru drepturi digitale Sarkis Darbinyan, fondatorul organizației Roskomsvoboda, a avertizat că aplicația va fi promovată inițial drept un instrument util pentru accesarea serviciilor publice, dar va deveni în timp o alternativă „obligatorie” la platformele străine.

„În primii ani, rușii o vor descărca din curiozitate, nu pentru a o folosi ca aplicație principală de mesagerie. Dar va deveni un punct de acces la stat. Iar pas cu pas, alternativa la străini se va transforma în unica opțiune disponibilă”, a explicat el.

Iar acest viitor s-ar putea apropia mai repede decât ne imaginăm. Din septembrie, toate dispozitivele electronice vândute în Rusia sunt obligate, prin lege, să vină cu Max preinstalat.

O lege care pedepsește utilizarea rețelelor VPN

În paralel, Duma de Stat a adoptat, pe 22 iulie, o lege care pedepsește utilizarea rețelelor VPN – instrumente folosite de cetățenii ruși pentru a ocoli cenzura și a accesa platformele interzise de Kremlin, precum YouTube, Facebook sau Wikipedia. În mod rar, inițiativa a stârnit nemulțumirea chiar și a unor deputați loiali regimului.

Pe hârtie, autoritățile spun că măsurile vizează „protejarea spațiului informațional”. În realitate, spun experții, este vorba de frica regimului față de posibile tulburări interne, amplificate de efectele războiului din Ucraina.

Din 2022 încoace, Moscova a interzis oficial platformele Facebook și Instagram, a amendat Google cu sume astronomice și a limitat drastic viteza de descărcare pentru YouTube, încercând să descurajeze utilizatorii locali.

Un scenariu care devine, cu fiecare lună, tot mai asemănător cu cel nord-coreean.

Contrar percepției publice, și în Coreea de Nord există internet și telefoane mobile. Dar accesul este strict reglementat, iar aplicațiile trebuie descărcate fizic, dintr-un magazin special, în urma unei plăți. Infrastructura hardware e importată din China, dar software-ul este exclusiv dezvoltat în interiorul granițelor, pentru a elimina riscul de „contaminare” cu idei externe.

Iar pe acest drum al izolaționismului digital, Rusia pare decisă să meargă până la capăt.

Pe fondul strângerii relațiilor cu regimul de la Phenian, Moscova se aliniază tot mai mult unui model în care disidența este redusă la tăcere, adevărul este dictat de la centru, iar cetățeanul rămâne prizonier într-o lume în care informația nu circulă liber, ci pe căi bine stabilite de putere.

La prima vedere, totul pare desprins dintr-o carte poștală: mesteceni înalți, pini baltici legănându-se în bătaia vântului și un drum care se pierde în verdele dens al vestului Lituaniei. La 50 de kilometri de țărmul Mării Baltice, în mijlocul Parcului Național Žemaitija, natura a acoperit, încet și sigur, ceea ce altădată era un secret militar păzit cu strășnicie: baza de rachete nucleare Plokštinė, o instalație subterană ridicată de Uniunea Sovietică în anii de fier ai Războiului Rece.

În prezent, ruinele acestei baze au fost transformate într-un muzeu – Cold War Museum – care atrage zeci de mii de vizitatori anual. În 2024, peste 35.000 de oameni din toate colțurile lumii au coborât în adâncurile pământului, pe urmele unei epoci în care apăsarea unui singur buton ar fi putut rescrie harta Europei, relatează CNN.

Rachete sub pădure

Patru cupole albe, ieșite parcă dintr-o distopie sovietică, se ivesc dintre copaci. Sub ele, silozurile adânci de 30 de metri, construite pentru rachetele R-12 Dvina cu rază medie de acțiune. În anii ’60, aici se păstrau focoase capabile să șteargă orașe întregi de pe fața Pământului. Zona era aleasă cu grijă: păduri dese, sate izolate, pământ ușor de săpat și un lac – Plateliai – perfect pentru sistemele de răcire.

Construcția a început în 1960, în deplin secret. Peste 10.000 de muncitori, aduși din toate colțurile Uniunii Sovietice, au lucrat la realizarea acestui complex subteran. Localnicii bănuiau că „ceva important” se petrece în pădure, dar nimeni nu întreba nimic. În URSS, întrebările incomode se plăteau scump.

Paznicul istoriei

Aušra Brazdeikytė, ghid local și născută într-un sat apropiat, își amintește cum soldații sovietici deveniseră parte din peisaj. „Erau peste tot, dar nu aveai voie să vorbești despre ce făceau. Era un tărâm al tăcerii,” spune ea. Azi, le povestește vizitatorilor despre viața în umbra bazei, despre accidentele tăinuite și despre cum, într-o zi, un soldat a căzut în silozul gol, după ce i s-a rupt centura de siguranță.

În 1978, americanii au descoperit baza prin satelit, dar era deja prea târziu. Sovieticii o dezafectaseră, în contextul acordurilor de dezarmare semnate cu SUA.

O liniște care apasă

Accesul se face printr-un tunel metalic, cu o ușă grea, sigilată ermetic. Un mesaj în rusă avertizează sec: „Vă rugăm să vă ștergeți pe picioare.” Aerul e rece și greu, pereții poartă urmele deceniilor de abandon, iar decorul e ca dintr-un muzeu al absurdului: busturi ale lui Lenin și Stalin, steaguri cu secera și ciocanul, manechine din silicon cu chipuri posomorâte, îmbrăcate în uniforme sovietice.

Vizitatorii trec prin coridoare slab luminate, intră în săli tematice dedicate propagandei și strategiilor nucleare ale Războiului Rece. Dar momentul cu adevărat tulburător vine atunci când ajungi în fața silozului principal: o deschidere imensă în pământ, o groapă tăcută în care, odinioară, era ținută o rachetă cu capacitate nucleară.

Un orășel-fantomă

La câțiva pași de silozuri se află ceea ce a mai rămas dintr-un oraș care n-a avut niciodată nume. Aici locuiau cei aproximativ 300 de soldați și ofițeri care deserveau baza. După închidere, clădirile administrative au fost transformate – într-un gest care sfidează logica – într-o tabără de vară pentru copii, numită „Žuvėdra” (Pescărușul). Astăzi, doar câteva hangare înierbate și acoperite de mușchi mai amintesc de acel trecut ambiguu.

Între cer și abis

Confruntarea dintre frumusețea naturală a regiunii și relicvele înfiorătoare ale unei epoci de confruntare globală e, poate, cea mai sinceră metaforă pentru Lituania de azi.

În afara bazei, Parcul Național Žemaitija e o bijuterie de peisaje: lacuri limpezi, trasee de bicicletă, păduri liniștite și sate vechi. În Plateliai, la doar 15 minute de mers cu mașina, turiștii pot vizita o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, un muzeu al carnavalului local și pot gusta faimoșii žemaičių blynai – clătite din cartofi umplute cu diverse tipuri de carne – sau clasicele cepelinai, găluște uriașe din cartofi.

Un bărbat în vârstă de 38 de ani din Marea Britanie a murit în Turcia, la scurt timp după ce a suferit un transplant de păr într-o clinică privată din Istanbul.

Un bărbat în vârstă de 38 de ani din Marea Britanie a murit la scurt timp după ce a fost supus unei intervenții de transplant de păr în Turcia. Acesta se afla la Istanbul pentru o procedură estetică la o clinică privată, însă starea lui s-a înrăutățit imediat după operație.

Potrivit publicației turce OdaTV, citate de Daily Mail, bărbatul a ajuns luni la clinica privată CINIK din cartierul Beșiktaș, Istanbul, pentru a face transplantul de păr. Procedura a durat aproximativ cinci ore. La scurt timp după intervenție, pacientul a început să se simtă rău și a fost transportat de urgență la un spital din apropiere.

Poliția investighează cazul ca posibilă omucidere din culpă

Din nefericire, britanicul nu a putut fi salvat. Trupul său a fost transportat la Institutul de Medicină Legală pentru autopsie, iar autoritățile au deschis o anchetă pentru a stabili cauzele exacte ale decesului. Potrivit informațiilor din presă, poliția tratează moartea ca pe o posibilă „omucidere din culpă”.

Anchetatorii au audiat deja mai mulți membri ai personalului medical din clinică, inclusiv chirurgul care a efectuat intervenția, anestezistul și asistentele. După finalizarea autopsiei, corpul neînsuflețit al bărbatului a fost repatriat în Marea Britanie.

Turcia, o destinație populară pentru transplanturile de păr

Turcia este una dintre cele mai populare destinații din lume pentru transplanturile de păr, atrăgând mii de pacienți străini anual. Țara deține aproximativ 60% din piața globală a turismului pentru transplant de păr, datorită prețurilor accesibile și calității ridicate a serviciilor medicale oferite în acest domeniu.

Președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care pedepsește căutarea de conținut „extremist” pe internet, măsură criticată chiar și de unii susținători ai Kremlinului.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat joi o lege care prevede amenzi de până la 5.000 de ruble (aproximativ 55 de euro) pentru persoanele care caută pe internet informații sau materiale calificate drept „extremiste” de către autorități. Noile prevederi au fost adoptate în iulie de către parlamentul rus, în ciuda opoziției venite chiar din interiorul Dumei, informează Agerpres.

Termenul „extremist” este definit vag în legislația rusă, fiind utilizat nu doar pentru grupări teroriste sau ultranaționaliste, ci și pentru mișcări religioase, activiști politici și opoziția față de regim. Printre organizațiile incluse pe lista „extremiste” se numără mișcarea fondată de liderul opoziției, Aleksei Navalnîi, dar și „mişcarea internaţională LGBT”.

VPN-urile, ținta unei noi interdicții

Noua lege interzice, de asemenea, promovarea rețelelor VPN, instrumente esențiale pentru mulți ruși care doresc să evite cenzura statului și să acceseze liber informațiile online. VPN-urile sunt larg folosite în Rusia, mai ales după ce regimul a înăsprit controlul asupra presei și a platformelor de social media occidentale.

Reacții critice chiar din interiorul sistemului

Circa 60 de deputați s-au opus proiectului de lege, un gest rar într-o Duma în care opoziția este adesea redusă la tăcere. Printre vocile critice s-a numărat și opozantul Boris Nadejdin, care ar fi dorit să candideze la alegerile prezidențiale din martie 2024, dar a fost împiedicat de autorități. Acesta a declarat pentru AFP că noua lege „va pedepsi crima de gândire ca în romanul «1984» al scriitorului britanic George Orwell”.

Libertatea de exprimare, tot mai restrânsă

Rusia a înăsprit considerabil controlul asupra internetului și mass-mediei începând cu februarie 2022, odată cu lansarea invaziei în Ucraina. Platforme precum Google, Facebook, YouTube și X (fostul Twitter) au fost vizate de numeroase restricții, în încercarea regimului de a limita accesul populației la surse independente de informare.

Noua lege vine să completeze acest peisaj represiv, accentuând tendința autoritară a Kremlinului de a controla nu doar exprimarea publică, ci și activitatea privată a cetățenilor în spațiul digital.

Poliția germană investighează un incendiu provocat la cablurile feroviare din vestul țării ca un posibil act de sabotaj. Traficul pe calea ferată între Duisburg și Düsseldorf și alte orașe importante a fost joi total blocat.

Poliția germană investighează un incident major care a afectat traficul feroviar din vestul Germaniei, un incendiu izbucnit la cabluri de pe calea ferată fiind considerat un posibil act de sabotaj.

Focul a perturbat grav circulația trenurilor în zona Duisburg-Düsseldorf, având efecte atât asupra călătoriilor locale, cât și pe distanțe lungi, între orașele mari ale Germaniei, inclusiv Berlin, Frankfurt și chiar Ţările de Jos, notează Agerpres.

Brigada pentru delicte politice a Poliției din Düsseldorf a preluat ancheta, iar purtătorul de cuvânt al acesteia, Raimund Dockter, a declarat că autoritățile exclud momentan ipoteza unui accident și pornesc de la premisa unui act deliberat de sabotaj.

 În urma acestui incident, mai multe linii feroviare destinate navetiștilor au fost afectate, iar traficul a suferit întârzieri și devieri semnificative, punând presiune asupra rețelei feroviare a Deutsche Bahn (DB).

Un oficial al DB a avertizat că este puțin probabil ca situația să se rezolve rapid, estimând că traficul nu va fi complet restabilit până vineri la prânz. Acest eveniment nu este singular, iar poliția a investigat anterior daune similare provocate cablurilor feroviare, în cadrul unui context mai larg de îngrijorare privind securitatea infrastructurilor critice din Germania.

Incidente similare

O situaţie asemănătoare a avut loc pe 8 octombrie 2022, când un incident a întrerupt traficul feroviar în nordul Germaniei, iar ancheta a sugerat inițial o tentativă de furt de cabluri de cupru.

De asemenea, un incendiu în februarie a acestui an, care a afectat traficul feroviar în jurul Berlinului, a fost revendicat de un grup extremist de stânga, care a declarat că scopul său era sabotarea producției de la fabrica Tesla din Grunheide.

Aceeași grupare a fost responsabilă pentru mai multe acțiuni de sabotaj asupra infrastructurii feroviare în 2022, inclusiv întreruperea traficului între Hamburg și Bremen și între Hamburg și Berlin.

 Conform unui manifest postat pe platforma de stânga Indymedia, scopul acestor atacuri a fost să vizeze „rutina capitalistă” și să distrugă căile ferate ca parte a infrastructurii militare a NATO.

În ciuda acestor revendicări, poliția nu a reușit să identifice niciun suspect legat de aceste acte de sabotaj, iar investigațiile sunt în continuare în desfășurare.