Guvernul se reunește, astăzi de la ora 15.00, pentru a discuta proiectul de lege cu măsurile fiscale de reducere a deficitului bugetar. 

Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare apare în analiză pe ordinea de zi a ședinței Executivului.

De asemenea, pe ordinea de zi a reuniunii de la Palatul Victoria mai sunt înscrise:

• Proiectul de hotărâre Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 5/2025 la Licenţa de concesiune nr. 861/1999 a activităţii de exploatare a amfibolitului in perimetrul Valea Strâmbă, judeţul Sibiu
• Proiectul de hotărâre Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 2/2025 la Licenţa de concesiune nr. 1124/2000 a activităţii de exploatare a nisipului silicios în perimetrul Gura Vitioarei, judeţul Prahova
• Proiectul de hotărâre de Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 7/2025 la Licenţa de concesiune nr. 505/1999 a activităţii de exploatare a porfirului (porfir cuarţifer) în perimetrul Dealul Iglicioara – Turcoaia, judeţul Tulcea
• Proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiţii „Extinderea reţelei de metrou Magistrala 4 de metrou, Secțiunea Gara de Nord – Gara Progresul”
• Proiectul de hotărâre Guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico – economici aferenţi obiectivului de investiţii „Acces rutier complementar descărcare A3 – Comarnic”, judeţul Prahova
• Proiectul de hotărâre Guvern privind aprobarea stemei comunei Merghindeal, judeţul Sibiu
• Proiectul de hotărâre Guvern  privind repartizarea sumelor corespunzătoare cotei prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9/2025, pentru finanţarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea autorităţilor administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale din județe, respectiv teatre, opere şi filarmonici

Tot vineri, la ora 12.00, premierul Ilie Bolojan va coordona ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, după ce joi a discutat cu reprezentanții celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național pentru a discuta măsurile propuse de Guvern în actualul context economic și social.

Bolojan a anunțat miercuri principalele măsuri de austeritate care se vor aplica începând cu data de 1 august, precizând că este nevoie de un efort comun astfel încât România să nu intre în incapacitate de plată.

– TVA va fi reașezată la două cote. Azi avem 3 cote: de 5%, 9% și 19%. Reașezăm TVA la 11% și la 21%. La cota redusă rămân medicamente, alimente, apă și canalizare, cărți, apă pentru irigații, lemne de foc și energie termică. Și industria HoReCa rămâne la acest nivel. Dacă încasările nu vor crește, atunci cu siguranță și această industrie are șanse mari să intre la cota ridicată la sfârșitul anului.

– Cresc accizele cu 10%, pentru băuturi alcoolice, combustibili și tutun. 

– La sănătate, creștem numărul de contributori de la 6 milioane la 8 milioane de contribuabili. Se introduce CASS la pensiile mari de peste 3.000 lei. Se elimină excepții. Pentru o pensie de 4.000 lei, se va plăti 10% pe diferența dintre 4.000 lei și 3.000 lei, adică 10% din 1.000 lei, adică 100 lei.. Aceste măsuri intră în vigoare de la 1 august 2025.

– Taxarea suplimentară a capitalurilor: la 1 ianuarie 2026 se majorează impozitul pe dividende de la 10% la 16%.

– Creșterea numărului de contributori la Sănătate, avem 6 milioane de contributori /și 16 milioane de beneficiari

Înseamnă două direcții: aplicarea CASS la pensiile de peste 3.000 lei și eliminarea unor excepții, a.î. să creștem nunmărul de contribuabili la 8 milioan e. Ca să fac un calcul simplu înseamnă că pensionarii vor plăti 10% la diferența dintre pensia încasată și cei 3.000 lei.

„Aceste măsuri vor intra în vigoare la 1 august”, a punctat premierul.

Guvernul României va avea, începând de săptămâna viitoare, un nou purtător de cuvânt. Jurnalista Ioana Dogioiu va prelua oficial această funcție, potrivit unui comunicat oficial.

„Cu o carieră solidă în jurnalism, Ioana Dogioiu este recunoscută pentru profesionalismul, echilibrul și onestitatea sa în spațiul public”, a transmis Guvernul.

Premierul Ilie Bolojan a salutat decizia și a subliniat importanța misiunii pe care o va avea noul purtător de cuvânt:

„Îi mulțumesc doamnei Ioana Dogioiu pentru că a acceptat această responsabilitate, care nu este deloc ușoară în contextul actual.”

Numirea Ioanei Dogioiu vine într-un moment în care Guvernul urmărește întărirea comunicării cu cetățenii, pe fundalul unor provocări sociale și economice tot mai accentuate. Executivul anunță că prin această decizie își propune să consolideze dialogul cu societatea, într-un climat ce necesită transparență, claritate și încredere.

Cine este Ioana Dogioiu

Ioana Ene Dogioiu este în prezent Senior Editor la publicația Spotmedia.ro. Motto-ul său, care poate fi găsit pe site-ul menționat, este „Negociem orice, dar nu negociem principii.”

De-a lungul carierei ei de peste 30 de ani a activat în radio, televiziune și presă scrisă, urcând treptat de la poziția de redactor de știri până la cea de editor general de redacție TV și realizator de emisiuni și interviuri politice.

Expertiza sa acoperă domenii precum politica, justiția, interviul și analiza de profunzime, fiind recunoscută pentru opiniile asumate și clare.

Un moment definitoriu al carierei sale rămâne implicarea în cazul Săcărin – o luptă publică dusă alături de o familie adoptivă pentru a salva o fetiță româncă de la o decizie nedreaptă a sistemului. Acea bătălie – dusă împotriva curentului, în numele umanității – este, în viziunea Ioanei Dogioiu, realizarea care „face cât o întreagă carieră”.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat joi, 3 iulie, că prin pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan, România evită „trei riscuri extrem de importante” și deschide „drumul negocierii împrumuturilor din PNRR”.

„Am făcut un calcul. Este vorba de un punct şi jumătate, 1,5 – 1,8 în cursul anului curent. Vorbesc de inflaţie. Vorbesc de impactul asupra inflaţiei. Bineînţeles că o să avem un impact actualizat cu toate măsurile în momentul când se închide pachetul”, a spus Alexandru Nazare, într-o conferinţă de presă organizată la Guvern.

UPDATE  Alexandru Nazare  a anunțat că reprezentanţii agenţiei de rating Fitch vor începe, după 15 iulie, analiza pachetului de măsuri fiscale adoptat de România

„Reprezentanţii de la agenţiile de rating, în speţă Fitch, încep, după 15 iulie, analiza asupra măsurilor noastre, pentru evaluarea pe care o vor publica pe 15 august. Eu sunt foarte optimist că, odată având validarea obţinută în Consiliul de săptămâna viitoare (Consiliul miniştrilor de Finanţe din UE, ECOFIN, n.r.), ne vom menţine ratingul în privinţa Fitch„, a spus ministrul

Alexandru Nazare a explicat că negocierile cu Comisia Europeană asupra măsurilor luate s-au purtat timp de mai multe luni.

„Aceste negocieri cu Comisia s-au purtat multe luni înainte. S-au purtat şi în luna premergătoare investirii Guvernului. Opţiunile Comisiei trimise printr-o adresă scrisă pe 2 iunie au fost foarte clare şi priveau atât impactul bugetar, ponderea în PIB pentru fiecare tip de măsură pe care ei o consideră validă. Ca atare aceste lucruri, Comisia l-a transmis, iar în discuţiile iniţiate de mine, imediat cum am preluat portofoliul, am constatat, după primele discuţii, atât la nivel tehnic cât şi la nivel de comisar, că acestea sunt variantele acceptate”, a mai spus Alexandru Nazare.

Potrivit ministrului, majorarea TVA la 21% este văzută de către Comisia Europeană ca o măsură credibilă în timp ce varianta cu cote de 9% şi 19% nu ar fi avut un impact considerat acceptabil.

Întrebat şi despre introducerea impozitului progresiv şi a precizat că nu este de acord cu o asemenea măsură

 Nazarea a mai spus că și dacă România ar fi dorit să o adopte nu se putea face rapid, fiind nevoie de un an şi jumătate sau doi pentru adaptarea sistemelor ANAF.

UPDATE Ministrul a explicat că pachetul de măsuri fiscale a fost discutat cu Comisia Europeană

Potrivit ministrului în  cazul în care pachetul de măsuri va fi aprobat înainte de Consiliul Ecofin evaluarea Comisiei va fi bună.

„Acest pachet are un impact pe venituri, în 2025, de 9 miliarde, aproximativ 9,5 miliarde  lei – n.r.). Pe cheltuieli, suma este mult mai mică, de 1,2 miliarde de lei, la care se adaugă economia pe care am făcut-o din plafonarea sporului de condiţii vătămătoare. Deci, în total impactul este de 10,750 miliarde de lei pentru 2025. Impactul pe 2026 din venituri este de 35 de miliarde şi din cheltuieli de 57 de miliarde, dar aici trebuie să luaţi în calcul că, practic, am inclus tot ce era în ordonanţa trenuleţ. Din aceste 57 de miliarde, 18 miliarde reprezintă îngheţarea salariilor şi a pensiilor şi a tuturor celorlalte drepturi conexe care făceau parte din Ordonanţa Trenuleţ pentru 2026. Acest pachet a fost negociat cu Comisia, avem un impact pozitiv, avem semnale pozitive de la Comisie că, în cazul adoptării înainte de Consiliul Ecofin, evaluarea Comisiei va fi bună. Deci intrăm pe un nou drum. Un drum în care lucrăm în primul rând la fundaţie, să fie solidă, pe care să construim celelalte elemente ale economiei pe care vrem să o proiectăm. O economie în care să ne orientăm spre investiţii, care să fie predictibilă, în care supravegherea bugetelor, disciplina bugetară se va face într-un cu totul alt mod”, a explicat Alexandru Nazare.

Ministrul a mai spus că au fost introduse două noi elemente care ţin de responsabilitatea fiscală, respectiv prezentarea execuţiei bugetului în Parlament de către premier şi ministrul Finanţelor.

„În primul rând, premierul României va prezenta în Parlament, până la finalul lunii martie, un raport asupra stării economiei, în care să vorbească despre execuţia bugetară a anului precedent. Şi acelaşi lucru îl va face ministrul de Finanţe până la sfârşitul lunii mai a fiecărui an, în care să vorbească despre execuţia financiară, despre execuţia bugetară şi despre starea economiei. Şi de ce facem acest lucru? Pentru că de acum încolo nu mai trebuie să propunem bugete în Parlament fără analiza situaţiei economice şi fără analiza aprofundată a execuţiei din anul precedent. Pentru că la o analiză aprofundată a execuţiei, toate riscurile de nesustenabilitate s-ar fi văzut. Şi trebuie să schimbăm foaia în privinţa modului în care se face acest calcul„, a explicat Alexandru Nazare.

Ministrul Finanţelor a prezentat o evoluţie e cheltuielilor din ultimii cinci ani, care indică o majorare a acestora de 43%.

„O să încep cu evoluţia cheltuielilor din bugetul general consolidat, care în 2021 era de 459 de miliarde de lei, iar astăzi au ajuns 831 de miliarde, o creştere de 43%. Deficitul, pe cash, în 2021 era 79 de miliarde, corespondent a 6,7% din PIB. În 2025 a ajuns 176 de miliarde. Cheltuielile de personal din bugetul general consolidat în 2021 erau 111 miliarde, astăzi sunt 172 de miliarde. Cheltuielile cu pensiile în 2021 erau 110 miliarde, iar astăzi sunt 190 de miliarde în 2025. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile în 2021 erau 64 de miliarde, astăzi sunt 97 de miliarde. Şi, bineînţeles, evoluţia numărului de posturi ocupate, care în 2021 era de 1.262.000 de persoane, iar astăzi este de 1.305.000 de persone. Nu în ultimul rând, şi poate cea mai importantă dintre toate aceste date, este evaluarea privind datoria publică. Datoria publică în 2021 era de 576 de miliarde, iar astăzi prognozăm că va depăşi 1.100 de miliarde, adică 58% din PIB. Bineînţeles că toate aceste creşteri care n-au putut fi susţinute de evoluţia veniturilor, pe fondul faptului că, începând cu 2020, de când am intrat în procedura de deficit excesiv, cumulat cu această chestiune, ne-au dus în situaţia de astăzi”, a spus Alexandru Nazare.

 România se află de cinci ani în procedură de deficit excesiv şi trebuie muncit foarte mult în următorii cinci ani pentru a ieşi din acest deficit excesiv, a mai spus ministrul

„Este foarte important de înţeles că, atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere la Bruxelles, în Consiliul de Miniştri ai Finanţelor, este mult redusă. Nu putem să avem o ambiţie de a negocia lucruri la Bruxelles atâta timp cât avem această ştampilă a deficitului excesiv. Pentru că această ştampilă înseamnă neseriozitate, înseamnă probleme, înseamnă că bugetele sunt vulnerabile, înseamnă că supravegherea bugetară este slabă. Şi atunci când aceste lucruri persistă ani de-a rândul, bineînţeles că şi capacitatea noastră e limitată”, a  arătat Alexandru Nazare.

Prin pachetul fiscal prezentat joi, România evită riscul de suspendare a fondurilor europene şi de a pierde calificativul de economie recomandată pentru investiţii

„Când discuţia va avea loc în Consiliul Miniştrilor de Finanţe, în ECOFIN, şi depinzând de modul în care aprobăm pachetul şi de discuţia de pe 8 iulie, aceste semnale se vor transmite către agenţiile de rating, către toţi finanţatorii şi vor transmite, bineînţeles, un semnal pozitiv. Vă dau un singur exemplu. Simplu fapt că astăzi am publicat pachetul a influenţat licitaţiile care erau în curs, chiar şi de astăzi. Adică am avut puncte serioase de bază în care ne-am finanţat mai ieftin. Deci, practic, indirect, scădem costurile de finanţare cu datoria publică. Bineînţeles, mai facem un lucru foarte important. În cazul în care ne-am fi pierdut calificativul de investiţii, ne-am fi pierdut libertatea de decizie economică şi capacitatea de a ne împrumuta pe pieţe. Prezervăm acest lucru prin adoptarea acestui pachet”, a subliniat şeful de la Finanţe.

Referitor la compoziţia pachetului, prin reaşezarea cotelor de TVA există un plus de 6 miliarde de lei la încasări, în timp ce creşterea accizelor va aduce un miliard de lei în 2025 şi 3,5 miliarde de lei în 2026.

„Prin aşezarea plafonului pentru CASS la pensii la 3.000 de lei vom obţine 1,378 miliarde de lei în 2025 şi peste 4 miliarde în 2026. (…) Mărim impozitul suplimentar pentru sistemul bancar, de la 2 la 4% în acest an şi la 4% pentru 2026, un impozit temporar, şi acesta va avea un impact în jur de 400 de milioane în 2025 şi aproape 1,8 miliarde de lei în 2026. Creştem taxele de autorizare şi toate celelalte taxe conexe pe jocuri de noroc într-un cuantum foarte important. La autorizare ele cresc cu un cuantum aproape 30%, dar creşterile sunt pe linie atât pentru gestionarii jocurilor, cât şi pentru jucători. Jucătorilor care au câştiguri până în 10.000 de lei li se va reţine de la 3% la 10% şi vrem să dăm un semnal foarte important în privinţa taxării jocurilor de noroc despre care ştim foarte bine cât de nocive sunt„, a mai spus Alexandru Nazare.

Știrea inițială

Într-o conferință de presă, în care miniștrii au fost invitați să prezinte pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan- care include măsuri precum creșterea TVA general la 21% –  Alexandru Nazare a explicat că România nu poate negocia cu Bruxellesul, „cât avem această ștampilă de deficit”

„Cheltuieli de personal: azi sunt 122 de miliarde. Pensii: azi sunt 190 de miliarde. Evoluția numărului de posturi ocupate: azi sunt 1 300 005 persoane.Începând cu 2020, când am intrat în procedura de deficit excesiv, ne-a adus în situația de astăzi. Nu putem negocia lucrurile la Bruxelles, cât avem această ștampilă de deficit. Ștampila de deficit excesiv înseamnă neseriozitate. Prin acest pachet fiscal, evităm trei riscuri extrem de importante”,  a explicat ministrul Finanțelor.

„Evaluarea Comisiei va fi bună”

Ministrul Finanțelor s-a arătat optimist:

„Anticipăm și corectăm situația. Deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR.Acest pachet are un impact pe venituri de 9 miliarde jumate. Pe cheluieli e un miliard 200. Impactul este de 10 miliarde. Avem un impact pozitiv de la Comisie. Evaluarea Comisiei va fi bună”.

„Dacă nu luam aceste măsuri eram obligați să luăm dublul acesta masuri în 3 luni”

Ministrul a mai explicat că, în lipsa pachetului de măsuri anunțat de premierul Ilie Bolojan,  ar fi nevoie, mai târziu, de unele mai severe.

„Respect foarte mult contribuabilii, antreprenorii, pe toți plătitorii de taxe care fac acest efort. Îi rog să vină alături de noi. Acest pachet nu are o culoare politică, e un pachet care protejează România. Dacă nu luam aceste măsuri, eram obligați să luăm dublul acestor masuri în trei luni”, a declarat Alexandru Nazare. 

Întrebat de ce nu au fost luate măsuri care să stimuleze economia, ministrul a răspuns:

„Creșterea TVA are un efect de inflație, dar asta nu înseamnă că nu luăm măsuri de stimulare a economiei. Vom lua măsuri pe investiții”.

„Ne vom menține ratingul în privința Fitch”

Alexandru Nazare fost întrebat de ce s-a ajuns la o cotă a TVA de 21%.

„Sunt foarte optimist că, având validarea în consiliul de săptâmâna viitoare, ne vom menține ratingul în privința Fitch”, a răspuns ministrul.

Ce le-a transmis antreprenorilor care se gândesc să plece din țară

Chestionat în legătură cu antreprenorii care, în acest context, se gândesc să se mute în Bulgaria, Nazare a transmis: 

„Trebuie să aibă încredere că acest Guvern va identifica măsurile prin care să facem viața antreprenorilor mai ușoară”.

Nazare a mai subliniat că pachetul de măsuri pe care Guvernul le va lua adopta în perioada următoare, prin angajarea răspunderii, pentru a reduce deficitul bugetar al României „se axează preponderent pe venituri” și că „măsurile necesare pentru a genera o economie semnificativă nu puteau fi adoptate într-un timp atât de scurt”.

Ministerul Finanţelor a publicat joi un proiect de lege care prevede unele măsuri fiscal-bugetare printre care majorarea cotei standard de TVA de la 19 la 21% şi a cotelor reduse de la 5% şi 9% la 11%, creşterea accizelor, majorarea de la 10% la 16% a impozitului pe dividende şi un impozit suplimentar pentru bănci. Proiectul prevede, de asemenea, creşterea taxării în domeniul jocurilor de noroc dar şi plata contribuţiei sociale pentru pensiile mai mari de 3000 de lei, pentru suma care depăşeşte acest plafon.

Vicepremierul Tanczos Barna, a explicat, într-o conferință de presă, în care miniștrii au fost invitați să prezinte pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan- care include măsuri precum creșterea TVA general la 21% – că „suntem presați de timp”.

Tanczos Barna a declarat că în octombrie se va verifica performanţa în ceea ce priveşte plata taxelor de către HORECA şi a precizat că, dacă aceasta va exista, cota redusă de TVA de 11% se poate păstra pentru acest sector

„Am propus-o eu pentru că HORECA la nivel european operează cu cotă redusă cu excepţia a două sau trei state membre. Este un domeniu unde concurenţa internaţională este acerbă. HORECA trebuie să fie în continuare competitivă pe plan internaţional. Sunt foarte multe contracte semnate deja de unităţile de cazare în care au fost incluse taxele, impozitele, costurile de anul acesta, de la începutul anului, şi cred că este o abordare absolut corectă din partea domnului prim-ministru când a spus: Ok, putem să acceptăm argumente, dar în acelaşi timp acest domeniu trebuie să performeze şi în ceea ce priveşte plata taxelor şi această performanţă se va verifica în octombrie şi în cazul în care există performanţă cu siguranţă se poate păstra cota redusă de 11%. (…) Domnul Anastasiu a susţinut propunerea”, a explicat vicepremierul într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria

 Știrea inițială

„Suntem în fața unei provocări majore. Niciodată în instorie nu am fost atât de bine la PIB”, a spus vicepremierul.

 Tanczos Barna a adăugat:

„Creșterea datorie publice și deficitul bugetar trebuie corectate. Suntem presați de timp pentru că am avut o perioadă cu mai multe alegeri”.

„Primele variante prezentate nu sunt suficiente” 

Potrivit vicepremierului, „atât UE, cât și agentiile de rating au spus că primele variante prezentate nu sunt suficiente astfel încât am elaborat acest pachet”.

Vicepremierul a spus că în ultimele decenii România a cunoscut o redresare economică semnificativă recuperând foarte mult din decalajul faţă de celelalte state membre UE.

„Niciodată în istoria României nu am fost poziţionaţi aşa de bine în această regiune a Europei în privinţa PIB-ului pe cap de locuitor, cât şi în privinţa altor indicatori macro-economici, dar această creştere a generat şi dezechilibre care trebuie corectate”, a subliniat Tanczos Barna.

Barna a susţinut că această traiectorie va putea fi păstrată „doar dacă gestionăm urgent vulnerabilităţile acumulate, respectiv deficitele gemene”.

„Această situaţie creată în ultimii 10-12 ani – o apăsare foarte mare pe tot ce înseamnă stabilitate, predictibilitate în România. Creşterea accelerată a datoriei publice şi deficitul bugetar sunt acele elemente care trebuie corectate în viitorul apropiat. Primele şase luni au fost marcate de provocări majore, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Ştim foarte bine că în cursul lunii aprilie a început acea dispută între SUA – UE pe taxe vamale, am avut situaţia scăderii economice şi scăderii producţiei industriale în principalele ţări ale UE„, a spus vicepremierul.

Pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar

Ordonanța care impune mai multe măsuri pentru reducerea deficitului bugetar a fost pusă în transparență decizională. Printre măsurile introduse, pe lângă creșterea TVA, sunt și majorările accizelor la alcool, combustibil și tutun. Crește și prețul rovinietei, precum și impozitul pe profit pentru bănci. 

Potrivit documentului măsurile vizate sunt: 

– înghețarea pensiilor și salariilor și drepturilor sociale,

-creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%,

-plata CASS la pensiile de peste 3000 de lei,

-creșterea accizei la alcool, combustibil și tutun,

-creșterea prețului rovinietei,

-creșterea impozitului pe profiturile băncilor de la 2% la 4%.

Măsurile fiscale ar urma să fie introduse etapizat, într-o primă etapă de la 1 august 2025 și a doua etapă la 1 ianuarie 2026.

Majorarea TVA, în ciuda opoziției de la Cotroceni

În campania electorală, Nicuşor Dan a dat în scris că TVA-ul nu va creşte în mandatul său prezidenţial. Cu toate acestea, Ilie Bolojan, din postura de prim-ministru, a propus creşterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, iar cotele speciale să fie majorate de la 9% la 11%.

Premierul Ilie Bolojan l-a convins pe președintele Nicușor Dan, după lungi discuții bazate pe cifre, să accepte majorarea TVA, deși Nicușor Dan a dat în scris în campania electorală că în mandatul său prezidențial cota TVA nu va crește.

Subiectul posturilor de la companiile de stat care sunt, de fapt, sinecuri, este de ani de zile în atenția publică, însă fără modificări care să producă schimbări semnificative. Proiectele pentru reducerea numărului consiliilor de administrație ale acestor companii sau a indemnizațiilor primite de membri sunt blocate în Parlament și au rămas doar promisiuni. De ce? Aceste posturi „au servit, în general, pentru plantarea clientelei de partid”, spune economistul Bogdan Glǎvan.

Premierul Ilie Bolojan a semnalat public, recent, existența unui comitet special. unde un membru este plătit cu 30% din salariul unui ministru pentru o singurǎ ședință. Totuși, a menționat cǎ nu se pot face schimbări rapide pentru cǎ indemnizațiile au fost stabilite prin lege, iar Parlamentul este în vacanță. 

De-a lungul timpului, partidele au promis cǎ reduc sinecurile, realizând si proiecte de lege în acest sens, care au rămas însa blocate în Parlament. 

Proiectele uitate în Parlament

Astfel, la Parlament, sunt două proiecte care reglementează această zonă. Primul, depus în 2019 de PNL, limita la 5 numărul de membri în consiliile de administrație ale companiilor de stat, în directorate sau consilii de supraveghere. Inițiativa a trecut de Senat, dar s-a blocat la Camera Deputaților. Proiectul mai prevedea că o persoană fizică nu poate exercita concomitent mai mult de un singur mandat în aceste consilii.

Tot la Camera Deputaților a rămas blocat un alt proiect depus de PSD în 2021. De data asta, inițiativa plafona indemnizațiile membrilor din consilii și era semnată chiar de liderii partidului (Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și Paul Stănescu), însă a rămas în sertarele comisiei economice, conduse tot de PSD.

Promisiunile guvernanților

Premierul Marcel Ciolacu anunța în februarie 2025, după ce Comisia Europeană cerut încă din vara anului 2024 scoaterea secretarilor de stat din consilii, că decizia a fost luată, însă nu la recomandarea Comisiei. „Ieri am luat o decizie foarte clară, fiindcă, chiar dacă legislativ nu era o recomandare făcută nici de către Comisie, nici de către OECD, ca și cutumă, oamenii politici și secretarii de stat se încadrează în această categorie, nu pot aplica la consiliile de administrație, cu alte cuvinte, nu pot participa la selecția pe OUG 109/2011. Legea nu poate să interzică cuiva; el poate aplica, dar atunci nu va mai avea calitatea de secretar de stat. Acolo e o decizie politică”, anunța Ciolacu de la Bruxelles. Decizia a fost luată printr-o ordonanță semnată de tot Guvernul.

În realitate, măsura nu a produs efectele scontate. Mihai Diaconu, secretar de stat la Finanțe, obține venituri suplimentare de la CA al Societății Energetice Electrica SA și de la Exim-Banca Românească. Eduard Bachide, secretar de stat în MApN, are și el venituri ca membru în Consiliul de Administrație la Compania Națională Aeroporturi București SA și deține în același timp și funcția de membru în CA la Romtehnica. Potrivit Profit.ro, Marius-Antonie Negru, secretar de stat în Ministerul Energiei și vicepreședinte al organizației județene Gorj a PSD, a fost numit în CA Energonuclear.

Cu sau fără AMEPIP

Din PNRR, 330 milioane euro sunt pentru normele solicitate de Comisia Europeană în privința  noilor șefi ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Comisia Europeană a aprobat plata către România a 1,279 miliarde euro din cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă circa 870 milioane de euro rămân suspendate din cauza unor jaloane neîndeplinite, între care și operaționalizarea AMEPIP.

USR anunța depunerea unui proiect pentru desființarea acesteia. Partidul invocă chiar blocarea unei tranșe importante din PNRR, dar și faptul că pot fi implementate soluții alternative. Ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru (REPER), susține însă că România ar pierde în acest caz 330 de milioane de lei.

„Adevărul este că nu trebuia să avem AMEPIP. Dar în România, când vine un text și spune că trebuie să ai o structură care să gestioneze întreaga problematică, să supervizeze întreaga administrație a companiilor de staf, ai noștrii birocrati, cu mentalitate comunistă, ce să înțeleagă? Ei înțeleg că trebuie să facă un minister sau ceva”, spune analistul economic Bogdan Glăvan.

Consiliile de administrație, pentru clientela de partid

Consiliile de administrație „au servit în general pentru plantarea clientelei de partid”, spune analistul economic Bogdan Glăvan.

„S-au politizat complet pe față, ca să zic așa. Nu au mai fost selecții, au fost tot timpul prelungiri, numiri și așa mai departe. Deci, cert este că companiile de stat au fost polizate în creștere. Deci, ăsta a fost un fenomen în creștere și nu s-au dat înapoi, în ciuda multelor tentative. Această politizare nu a dat înapoi. Acum avem aceeași discuție legată de aderarea la OECD și de AMEPIP, care ar trebuit să asigure profesionalizarea. Dar cum am văzut, AMEPIP însuși a fost politizat foarte clar, șanse sunt destul de mici să se întâmple ceva”, mai spune Bogdan Glăvan.

Potrivit analistului , problema adevărată este însă alta, ascunsă sub preș: „Dintr-o perspectivă mai largă, toată discuția asta e doar coada cățelului. Adică în jurul căuia se învârte tot sau ne învârtim toți în jurul cozii și nu reușim să o desfacem defoarte mulți ani de zile, dar e doar coada cățelului. Adică elefantul, ca să preiau o altă metaforă celebră, e bine mersi și e în altă parte”.

Discuția referitoare la Consiliile de administrație nu ar trebui să privească nici numărul de membri din consilii, nici salariile:

„Ne pierdem în detalii și pierdem din vedere pădurea. Pădurea este că aavem atâtea companii de stat, ele trebuie să fie mult mai eficiente. Ne pierdem vremea discutând niște lucruri derizorii și, astfel, distorsionându-le într-un mod care nu ajută la înțelegerea problemei. Da? Nu ajută. Întrebarea pe care eu mi-o pun permanent este cui servește faptul că permanent discutăm de subiectul? Lor le servește, acestor 5-7 funcționari publici. (…) Credeți că pe ei îi interesează că le tai 1.000 de euro sau 3.000? Nu. Păi ei îi interesează, fundamental, să existe în continuare aceste joburi.Să existe în continuare aceste companii. Asta îi interesează pe ei (…)

Acest subiect este întreținut în mod intenționat de unii mai inteligenti și de alții în mod naiv. Întreținut, intenționat, tocmai ca să se uite complet și să nu discutăm subiectul principal, pe care apropos, PSD-ul îl refuză radical și desigur, nu întâmplător, că așa funcționează. Foarte mulți fiind de la PSD. Subiectul principal fiind privatizarea”. 

Ministrul Educaţiei, a declarat, joi, în conferința de presă la care șefii de ministere au fost chemați să detalieze pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan, că în Educaţie şi Cercetare nu vor fi disponibilizaţi oameni şi nu vor fi modificate salarii. Daniel David a explicat cum va crește norma didactică pentru profesori și ce schimbări se vor face în legătură cu plata cu ora.

UPDATE Ministrul Educaţiei a detaliat cum va crește, în norma didactică, numărul de ore.

„În norma didactică creştem numărul de ore, sigur, în medie, că diferă de la fiecare nivel de studiu, diferă de la o situaţie în alta, dar creştem numărul de ore didactice, adică numărul de ore prin care profesorii interacţionează direct cu copiii, cu două ore. În medie avem 18 în acest moment. Dacă îl creştem cu două ore vom ajunge la 20. Sigur, în alte situaţii nu avem 18, avem 22 sau avem 20. Creşte cu două ore. Acest lucru am spus că trebuie să respecte un principiu european. Îl respectă? Da, îl respectă„, a spus Daniel David.

Potrivit ministrului, această creştere cu două ore se află „în jurul unei medii” UE.

„În cazul acelor profesori care sunt performanţi, în cazul acelor profesori care au vechime, printr-o metodologie a ministerului vom crea posibilitatea să fie degrevaţi de timpul de lucru pe care îl au. Altfel spus, creştem numărul de ore în interacţiunea cu copilul, dar pot accepta faptul că timpul de lucru se reduce la şase ore, de exemplu, dacă ai crescut norma de predare cu două ore. Deci, încercăm să intrăm în standardele europene pe care le avem şi în acelaşi timp să ne adresăm condiţiilor pe care noi le avem în şcoală”, detaliat Daniel David.

Vor fi schimbări şi în legătură cu plata cu ora a cadrelor didactice, a mai spus ministrul Educaţiei.

„Plata cu ora, valoarea, ca să spun aşa, pe care o dăm pentru o oră la plata cu ora se schimbă. Dacă până acum o oră se raporta nu la cele 40 de ore pe săptămână sau 8 ore în fiecare zi, ci se raporta la cele 18 ore pe care tu le aveai în interacţiune directă cu copilul, normal este să îţi raportezi salariul la numărul de ore pentru care eşti plătit, adică la 40 de ore, nu la 18 ore. Este o altă schimbare importantă”, a explicat Daniel David.

UPDATE: „Nu vreau ca în mintea copiilor să apară ideea că învaţă pentru note”

„Unii copii, chiar colegi sau oameni pe care îi ştiu, copiii prietenilor mei, mi-au spus că sunt supăraţi pe mine, pe premier, pe preşedinte, pe sistem în general, că ei au învăţat şi voiau să ia bursă din toamnă. Şi le spun tuturor ce le-am spus şi celor pe care îi cunosc. Ca ministru al Educaţiei şi Cercetării nu vreau că în mintea copiilor să apară ideea că ei învaţă pentru note, pentru a lua o bursă. Educaţia este obligatorie. Fac tot ce ţine de mine să vină cu plăcere la şcoală, să vadă şcoala ca o cale spre succesul social, dar nu vreau să vadă şcoala ca o modalitate în această fază de a învăţa pentru o notă care să-i aducă nişte ban”, a spus ministrul

Daniel David i-a rugat pe toţi elevii „să înţeleagă că cei care au nevoie să fie ajutaţi social vor fi ajutaţi. Meritul va fi definit ca merit, iar cei care sunt foarte performanţi pe olimpiade naţionale şi internaţionale vor primi ca premiu mai mult decât au primit până acum

UPDATE Trei tipuri de burse

„În zona elevilor, în privinţa burselor, nu schimbăm doar bugetul. În zona elevilor trebuie să schimbăm sistemul de burse. Noi avem un sistem de burse în acest moment care are o varietate de burse – burse de merit, burse de rezilienţă, burse sociale, burse tehnologice, un sistem foarte complex pe care nu-l vezi în alte ţări. Ce vreau să propun? Simplu şi direct spus, ţinând cont de ce vezi în alte ţări şi de cât îşi permite ţara în acest moment. Trei tipuri de bursă”, a spus ministrul.

Daniel David a precizat că prima categorie este bursa de merit.

„Meritul va fi definit ca merit, adică maxim 15% dintr-o clasă cu nota minimă 9. Nu mai mult de 15%. Acum avem, prin lege, minim 30% cu nota limită 9,50, dar dacă toţi copiii dintr-o clasă au 9,50 toţi primesc bursă şi la 30% ajungem la 90% sau la 100% dacă sunt toţi, ceea ce nu este obişnuit”

Cea de-a doua categorie va fi bursa socială, care „va fi foarte bine gândită pentru a merge spre copiii care au nevoie să fie ajutaţi să vină la şcoală”, care au probleme economice, care sunt în zona de risc, sunt persoane dezavantajate.

Cea de-a  treia categorie, „bursele tehnologice” vor fi „pentru copiii care sunt în şcoli profesionale, care lucrează în parteneriat cu diverse companii, cu diverse firme”, a explicat ministrul Educaţiei.

Ministrul a precizat  vor fi menţinute premiile pentru olimpici şi pentru performanţele foarte mari.

„Şi chiar vom creşte uşor premiile, pentru că, uite, spre exemplu, vreau ca pentru o olimpiadă internaţională, dacă ai luat menţiune, să poţi să-ţi acoperi prin acel premiu o bursă de merit în fiecare lună. Mi se pare un lucru corect. În acest moment, de exemplu, premiile pentru olimpiadele internaţionale variază undeva între 4.000 de euro şi 1.000 de euro şi pe lângă asta mai iei şi o bursa în fiecare lună. Nu mai putem susţine acest sistem”

Știrea inițială

„Banii o să-i aducem pe termen lung și scurt. Pe viitor trebuie să aducem oameni”, a spus ministrul Educaţiei.

Daniel David a precizat că „în Educaţie şi Cercetare nu avem de disponibilizat oameni şi nu modificăm salarii”.

„Țara se află într-o situaţie de criză”

Daniel David  a mai declarat că  România se află într-o situaţie de criză și a subliniat  că măsurille anunțate de premier vor fi luate cu respectarea principiul raţionalităţii şi principiului decenţei:

„Vom implementa aceste măsuri pentru că ţara se află într-o situaţie de criză”.

 Ministrul a mai spus, în același  briefing, desfășurat la Guvern, că „în acest acest moment, văd pentru Educație un moment zero”.

Daniel David a vorbit și despre salarizarea în învățământ:

„Pe termen mediu, punctul de raportare pentru debutant trebuie să fie salariul mediu pe economie”

 Ministrul a detaliat una dintre măsurile care vor fi luate.

„În norma didactică, creștem numărul de ore” a spus ministrul, care a vorbit de o creștere de două ore.

„Bursele le dăm cât timp sunt la școală, nu și în vacanțe”

Daniel David a atins și subiectul anomaliilor în zona burselor.

 „Bugetul pentru burse a crescut enorm în ultimii ani. Este un sistem de burse care nu se exprimă în performață. Evident că fondul de burse scade. Deși scade, este mai mare decât în 2022. Bursele le dăm cât timp sunt la școală, nu și în vacanțe”,  a spus ministrul. 

 Știre în curs de actualizare