Vladimir Putin a declanșat conflictul. Joe Biden nu l-a oprit. Dar, indiferent de eforturile sale de a evita această responsabilitate, săptămâna aceasta invazia Rusiei în Ucraina devine, inevitabil, războiul președintelui american Donald Trump, notează CNN.

Cea mai puternică funcție din lume nu oferă întotdeauna opțiuni ușoare. Trump este obligat să abordeze cel mai grav conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace, deoarece Statele Unite au fost implicate – sub conducerea predecesorului său – ca principal aliat și sponsor al Ucrainei.

Trump ar fi putut alege să se retragă complet din acest conflict. În schimb, a ales să impună forța personalității sale. Inițial, a susținut că poate încheia războiul în 24 de ore, apoi și-a prelungit propriul termen-limită la 100 de zile. A încercat să navigheze printre liderii conflictului, apropiindu-se de președintele rus, repetându-i retorica, iar apoi l-a criticat public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, chiar din Biroul Oval. A atacat dur aliații NATO, cerându-le să contribuie mai mult la apărarea Europei – ceea ce, într-o anumită măsură, au făcut. Iar diplomația, deși pornită anevoios, a oferit rezultate modeste.

A înțeles că Putin nu dorește pacea

Însă în ultimele două săptămâni, deciziile și realizările lui Trump au transformat acest conflict într-o criză pe care o deține. A înțeles că Putin nu dorește pacea. A văzut nevoia urgentă a Ucrainei pentru arme și a încercat, deși timid, să ajute. A răspuns surprinzător de dur amenințărilor nucleare lansate de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, anunțând, la rândul său, posibile repoziționări de submarine nucleare americane mai aproape de Rusia. În mai puțin de o lună, SUA au trecut de la suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina la amenințări nucleare directe împotriva Rusiei.

Acum, pe măsură ce se apropie termenul limită autoimpus de Trump pentru o înțelegere de pace, el se confruntă cu una dintre cele mai importante decizii ale conflictului. Va impune sancțiuni secundare – tarife împotriva clienților energiei rusești – care chiar să afecteze Moscova? Va accepta ca SUA și aliații săi să suporte dureri economice pentru a pedepsi Rusia?

Impunerea unor sancțiuni serioase asupra Indiei și Chinei ar putea destabiliza piețele energetice globale. Luni, Trump a anunțat pe rețelele sociale că va crește tarifele pentru India, deoarece aceasta revinde petrolul rusesc cu profit și că nu îl interesează „câți oameni sunt uciși de mașina de război a Rusiei” – fără a oferi însă detalii clare despre măsurile concrete. India nu a dat semne că ar intenționa să oprească importurile de energie din Rusia. Iar China, profund dependentă de petrolul și gazul rusesc, nu își poate permite să renunțe la ele.

Pentru a evita un nou moment „TACO” – abreviere pentru „Trump Always Chickens Out” („Trump dă mereu înapoi”) – președintele va trebui să accepte disconfortul și, cel mai probabil, va suporta și el costuri politice. Alternativa? O posibilă „ieșire elegantă”, dacă emisarul său special, Steve Witkoff, va reuși să obțină ceva concret în vizita programată la Moscova. Trump ar putea accepta chiar o întâlnire bilaterală cu Putin, prezentând-o drept progres spre pace. Dar și un astfel de pas înapoi ar însemna, totuși, că a lăsat o amprentă profundă asupra conflictului – în spiritul avertismentului lui Colin Powell privind Irak: dacă Statele Unite distrug ceva, trebuie să-și asume și consecințele.

Trump nu poate avea ambele variante. Este în firea sa să vrea să fie centrul deciziilor și sursa atenției. Fiecare moment-cheie de până acum a fost rezultatul deciziilor sale personale. Iar acest lucru scoate la iveală o lecție dură despre președinția americană.

Trump nu poate alege doar problemele care îi convin și să le ignore pe celelalte

Chiar dacă doctrina „America First” urmărește reducerea implicării SUA în lume, acest lucru nu înseamnă că Trump poate revendica doar succesele – și nu și eșecurile. Atâta timp cât SUA rămân o putere globală, problemele internaționale vor continua să le aparțină.

El susține că își dorește încetarea războaielor. Dar simpla dorință nu e suficientă. Războaiele nu se supun intențiilor.

Fostul președinte Barack Obama a moștenit două conflicte – în Irak și Afganistan. A ieșit rapid din primul și a escaladat cel de-al doilea, fără succes. Afganistanul a devenit războiul său, deși nu l-a început el. Trump a primit la rândul său acel conflict, iar soluția sa rapidă a fost lăsată spre implementare lui Biden, ducând la prăbușirea haotică din august 2021 – transformată ulterior într-un simbol al eșecului democrat.

Trump se confruntă acum cu aceeași provocare – moștenește o criză pe care nu o poate încheia doar prin voință sau declarații. Morții de pe front, pe care îi plânge, au generat suferință și distrugere, transformând conflictul într-unul existențial – atât pentru Kremlin, cât și pentru sufletul societății ucrainene.

Ucrainenii vor să trăiască în pace, fără sirene de raid aerian în fiecare noapte. Putin nu vrea pace, iar ultimele sale cereri maximale echivalează cu o capitulare din partea Kievului.

În cele din urmă, este o realitate dură: acesta este, acum, războiul lui Trump. Este conflictul definitoriu al președinției sale și al erei post-11 septembrie. Rezultatul său va modela securitatea europeană și va influența agresivitatea Chinei în deceniul următor. China înțelege asta și vrea ca Rusia să câștige. Europa înțelege asta și se înarmează, pentru a nu lăsa Rusia să profite de eventualele slăbiciuni.

Rămâne de văzut dacă și Trump înțelege acest lucru – și dacă este pregătit să ia decizii incomode, cu toate consecințele care decurg din ele.

Un băiețel de doi ani a fost găsit fără viață după ce a fost uitat în mașină timp de opt ore, în timp ce afară era caniculă. Tatăl vitreg a mers liniștit la muncă, fără să-și dea seama că micuțul era pe bancheta din spate.

Durere imensă pentru o comunitate întreagă din Madison Heights, statul american Virginia, după moartea cutremurătoare a unui copil de aproape doi ani. Micuțul Hudley Owen Hamlett a fost uitat în mașină de tatăl său vitreg, Brian Dalton, care a mers la serviciu în acea dimineață și a stat acolo timp de opt ore, fără să realizeze tragedia. Între timp, afară se înregistrau temperaturi de peste 31 de grade Celsius.

A mers la muncă, fără să știe că băiețelul era pe bancheta din spate

Potrivit anchetatorilor, Dalton ar fi trebuit să-l lase pe copil la creșă, însă a uitat complet de el și a plecat direct la muncă. La finalul turei, s-a dus la creșă să-l ia, dar i s-a spus că micuțul nu fusese adus în acea zi. A fost momentul în care tatăl vitreg a realizat ce se întâmplase.

„Copilul a fost găsit ulterior pe bancheta din spate a mașinii, cu centura de siguranță prinsă. Se pare că a fost lăsat acolo timp de opt ore, în plină căldură”, au declarat oficialii din Madison Heights.

Serviciile de urgență și personalul de la creșă au încercat disperat să-l salveze pe Hudley, dar, din păcate, copilul a fost declarat decedat la spital. În acel moment, Dalton fusese deja reținut de autorități.

Anchetă pentru neglijență și omor involuntar

Poliția l-a acuzat pe Brian Dalton de abuz asupra minorilor, neglijență și omor involuntar. Autoritățile au subliniat însă că nu există dovezi că fapta ar fi fost intenționată.

„Este o tragedie la care nu te aștepți niciodată să se întâmple, care nu ar trebui niciodată să se întâmple, dar din păcate s-a întâmplat. Ca om credincios, singura consolare pe care o găsesc este că acest micuț, care a trecut prin multe provocări în scurta sa viață, are acum posibilitatea să crească și să înflorească fără greutățile vieții, în casa lui eternă”, a spus șeriful din Amherst, LJ Ayers, citat de Mirror.

Șeriful a mai precizat că tatăl vitreg colaborează cu anchetatorii și și-a exprimat regretul pentru tragedie.

Sâmbătă, comunitatea locală s-a adunat pentru un priveghi în memoria micuțului Hudley. Ar fi trebuit să fie ziua în care împlinea doi ani. Mama biologică, Jennifer Dalton, a vorbit cu presa locală despre durerea pierderii fiului ei. „Luăm totul pas cu pas. Știu că ne veghează de acolo, de sus”, a declarat aceasta.

Val de tragedii similare în lume

Cazul nu este izolat. Cu doar câteva săptămâni în urmă, un băiețel de cinci ani din Nebraska, aflat în plasament, a murit în condiții similare, după ce mama sa vitregă l-a lăsat mai multe ore într-un SUV încins. Temperatura atinsese 30°C cu aproximativ o oră înainte ca trupul băiatului să fie descoperit. Femeia a fost arestată și acuzată de abuz prin neglijență.

De asemenea, luna trecută, în Spania, un alt copil a fost găsit mort pe bancheta din spate a unei mașini, în timpul unui val de căldură care a dus temperaturile la 35°C. Țara se confrunta atunci cu fenomene extreme, iar autoritățile emisese alerte de sănătate în mai multe regiuni.

Procuroarea generală a Statelor Unite, Pam Bondi, a ordonat luni Departamentului de Justiţie să deschidă o anchetă cu un juriu mare asupra unei presupuse conspiraţii împotriva lui Donald Trump pentru a-i delegitima acestuia victoria la alegerile prezidenţiale din 2016, într-un caz denumit „complotul rus”.

Potrivit canalului Fox News Digital, care citează o sursă apropiată anchetei, Bondi a ordonat această măsură după ce a primit în iulie o plângere din partea directoarei Serviciului Naţional de Informaţii, Tulsi Gabbard, împotriva unor oficiali de rang înalt din administraţia fostului preşedinte Barack Obama pentru această presupusă conspiraţie împotriva lui Donald Trump, scrie Agerpres.

Aceste acuzaţii vizează mai mulţi oficiali din administraţia Obama care, se susţine, au făcut declaraţii false afirmând că Rusia a încercat să interfereze prin metode cibernetice în rezultatul alegerilor din 2016, potrivit canalului CNN, care citează de asemenea o sursă la curent cu subiectul.

După plângerea lui Gabbard, care a cerut ca fostul preşedinte Barack Obama şi mai mulţi oficiali din serviciile de informaţii să fie investigaţi, Bondi a anunţat că Departamentul de Justiţie va crea o echipă pentru a evalua probele furnizate de Serviciului Naţional de Informaţii ce provin din documente declasificate.

Bondi a ordonat unui procuror federal să iniţieze o procedură legală pentru a prezenta probele aflate în posesia Departamentului de Justiţie unui juriu mare, ceea ce poate duce la o inculpare, potrivit canalului Fox.

Conform plângerii, pe 9 decembrie 2016, Casa Albă i-a reunit pe cei mai înalţi responsabili ai Consiliului Naţional de Securitate într-o întâlnire la care au participat directorul de atunci al Serviciului Naţional de Informaţii, James Clapper, şi alţi oficiali de rang înalt ai administraţiei, precum John Brennan, Susan Rice sau John Kerry.

După această întâlnire, asistentul lui Clapper ar fi trimis un email liderilor departamentelor de informaţii, încredinţându-le o revizuire „la solicitarea preşedintelui” bazată pe informaţii fabricate sau care nu erau considerate credibile, despre o posibilă interferenţă a Rusiei.

În 2016, fostul director al FBI, James Comey, a condus o investigaţie privind aşa-numitul „complot rus” în primele alegeri prezidenţiale câştigate de Donald Trump, care l-a demis din funcţie pe Comey după ce a preluat mandatul de preşedinte.

Două persoane au fost ucise, iar cel puţin şase au fost rănite şi transportate la spital în urma unui atac armat, la începutul săptămânii, la o petrecere într-un cartier din Los Angeles, au anunţat autorităţile.

Un bărbat a fost ucis pe loc, la intersecţia 14tk Place cu bulevardul Griffith, iar o femeie a murit din cauza rănilor la spital, potrivit autorităţilor, scrie News.

Potrivit The Associated Press, forţe de ordine au intervenit în cursul unei petreceri, în noaptea de duminică spre luni, în timpul unui festival de muzică, în centrul oraşului.

După ce au evacuat persoanele care petreceau la faţa locului, poliţiştii au fost chemaţi din nou luni, la ora locală 1.00 (11.00, ora României), la scurt timp după atac.

Circumstanţele atacului erau neclare imediat.

Petrecerea a fost promovată pe reţele de socializare drept o ”after-party a Hard Summer”, un festival de muzică tehno, la Hollywood Park, potrivit KTLA-TV. 

Los Angeles Times scrie că aproximativ 50 de persoane au participat la petrecere.

O anchetă a fost deschisă în vederea identificării suspectului.

Guvernul a decis în mod unanim demiterea procurorului general Gali Baharav-Miara, invocând lipsa de încredere. Premierul Benjamin Netanyahu s-a abținut de la vot, pe fondul tensiunilor dintre el și procuror. Curtea Supremă a respins, însă, rapid, decizia executivului.

Guvernul de dreapta condus de Benjamin Netanyahu a votat luni, 4 august, pentru revocarea din funcție a procurorului general al Israelului, Gali Baharav-Miara, invocând o „lipsă de încredere” în capacitatea acesteia de a-și exercita atribuțiile. Votul a fost unanim, însă premierul Benjamin Netanyahu nu a participat la procesul decizional, potrivit relatărilor din presa israeliană, citate de Agerpres.

Motivele juridice și constituționale pentru o astfel de demitere sunt considerate de experți drept controversate, mai ales în contextul tensiunilor persistente dintre executiv și sistemul de justiție.

Gali Baharav-Miara, care deține funcția esențială de consilier juridic al guvernului și conduce parchetul de stat, responsabil și pentru procesul penal al premierului Benjamin Netanyahu, a calificat decizia de demitere drept „ilegală”. Ea a promis că va continua să își exercite atribuțiile „imparțial, profesionist și onest”.

La scurt timp după votul guvernului, Curtea Supremă a emis un ordin prin care suspendă efectele demiterii și interzice executivului să numească un nou procuror general sau să modifice relațiile instituționale cu Baharav-Miara. Instanța a reafirmat, de asemenea, caracterul obligatoriu al avizelor juridice emise de actualul procuror general până la o decizie definitivă.

Judecătorul Noam Sohlberg a solicitat părților implicate să răspundă până joi solicitărilor de suspendare depuse de organizațiile civice, urmând ca o audiere oficială să aibă loc cel târziu până pe 4 septembrie.

Miza funcţiei de procuror general

Imediat ce Curtea Supremă a anunţat că suspendă decizia guvernului, Ministrul Justiției, Yariv Levin, a afirmat că executivul nu poate fi obligat să colaboreze cu „un procuror general ostil”. Totodată, ministrul Comunicațiilor, Shlomo Karhi, a anunțat că va ignora ordinul Curții Supreme și nu va mai lua în considerare opiniile legale emise de Baharav-Miara.

Mai mult, ministrul Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, a cerut încetarea imediată a oricărei cooperări cu procurorul general, în pofida deciziei instanței.

În paralel, sute de manifestanți s-au adunat luni în fața biroului prim-ministrului din Ierusalim pentru a protesta împotriva demiterii, pledând pentru menținerea independenței justiției. De asemenea, mai mulți opozanți politici au criticat hotărârea guvernului, acuzând că aceasta subminează democrația în această perioadă dificilă pentru țară.

„Se încearcă distrugerea ultimelor frâne legale care limitează puterea guvernului”, a declarat Eliad Shraga, liderul Mișcării pentru Calitatea Guvernării din Israel, care a depus imediat sesizarea la Curtea Supremă după vot.

Funcția de procuror general în Israel are o importanță majoră, fiind esențială pentru garantarea legalității acțiunilor guvernului, Gali Baharav-Miara, numită în funcție în 2022, s-a aflat în repetate rânduri în conflict cu premierul Benjamin Netanyahu, în special în ceea ce privește reformele judiciare și numirile politice controversate promovate de acesta.

Unul dintre cele mai recente episoade tensionate a avut loc la începutul acestui an, când Baharav-Miara a contestat legalitatea numirii lui David Zini în funcția de director al Shin Bet, serviciul israelian de securitate internă. Numirea fusese propusă direct de premierul Netanyahu, iar procurorul general a avertizat că aceasta ridică semne de întrebare privind respectarea procedurilor legale și a independenței instituționale.

Dcizia guvernului de a o demite pe Baharav-Miara survine pe fondul unei perioade în care guvernul Netanyahu este acuzat de o serie de încercări de slăbire a puterii judiciare, inclusiv prin reforme legislative ce limitează prerogativele Curții Supreme și ale procurorului general. Aceste acțiuni au generat proteste de amploare în Israel în ultimele luni și au provocat îngrijorări internaționale legate de statul de drept în țară.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat luni că va creşte „substanţial” taxele vamale asupra importurilor din India, ca represalii faţă de ceea ce el descrie drept comerţul „masiv” cu petrol rusesc, relatează agenţiile internaționale de presă.

Această declaraţie survine după ce săptămâna trecută Trump a anunţat că, începând cu 7 august, SUA vor impune Indiei taxe vamale de 25%. Acestora li se va adăuga o penalitate despre care nu a oferit detalii, dar care ar fi menită să sancţioneze India pentru importurile masive de produse din Rusia, dar şi pentru achiziţiile de armament rusesc. India este din timpul Războiului Rece un client tradiţional al industriei militare ruse.

„India nu doar cumpără cantităţi masive de petrol rusesc, dar mult din petrolul cumpărat îl vinde pe piaţa liberă cu profituri mari. Lor nu le pasă cât de mulţi oameni sunt ucişi în Ucraina de maşina de război a Rusiei. Din acest motiv, voi creşte substanţial taxele vamale plătite de India către SUA”, a scris Trump luni pe platforma Truth Social, potrivit Agerpres.

Surse guvernamentale indiene au declarat agenţiei Reuters în weekend că India va continua să cumpere petrol rusesc, în pofida ameninţărilor lui Trump. Într-un ultimatum de 10 zile dat săptămâna trecută preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a încheia războiul, preşedintele american a ameninţat cu taxe vamale secundare ţările care cumpără petrol rusesc.

După anunţul de săptămâna trecută al lui Trump privind noile taxele vamale de 25% şi penalitatea neprecizată impusă Indiei, guvernul de la New Delhi a transmis că va lua „toate măsurile necesare pentru a proteja interesul naţional”, amintind că India şi SUA au desfăşurat în ultimele luni negocieri pentru un acord comercial „echitabil, echilibrat şi reciproc avantajos”.

Principala nemulţumire a părţii americane pare să fie refuzul Indiei de a-şi deschide piaţa pentru produsele agricole, inclusiv prin autorizarea importurilor de produse modificate genetic. Agricultorii formează în această ţară un electorat puternic.

India critică și UE

În declarația sa, Ministerul indian de externe a criticat deopotrivă Statele Unite și Uniunea Europeană pentru continuarea comerțului cu Rusia, scrie India Express. Este pentru prima dată când India critică guvernul american pentru achiziționarea de produse rusești pentru industria nucleară și auto. MEA a precizat că India a început să importe din Rusia după ce aprovizionarea tradițională cu petrol a fost redirecționată către Europa, odată cu izbucnirea conflictului dintre Rusia și Ucraina.

„India a fost vizată de SUA și Uniunea Europeană din cauza importului de petrol din Rusia după începerea conflictului din Ucraina. De fapt, India a început să importe din Rusia deoarece aprovizionările tradiționale au fost redirecționate către Europa după izbucnirea conflictului”, se arată în declarația emisă de purtătorul de cuvânt al MEA, Randhir Jaiswal. „La acel moment, SUA a încurajat activ astfel de importuri din partea Indiei pentru a consolida stabilitatea piețelor energetice globale.”

„Este revelator faptul că tocmai țările care critică India se angajează ele însele în comerț cu Rusia. Spre deosebire de cazul nostru, un astfel de comerț nu reprezintă nici măcar o necesitate națională vitală [pentru ele]”, se mai arată în comunicat.

Comerțul bilateral al UE cu Rusia s-a ridicat la 67,5 miliarde de euro (78,1 miliarde de dolari) în 2024, în timp ce comerțul cu servicii în 2023 a fost de 17,2 miliarde de euro, potrivit datelor Comisiei Europene. Citând aceste cifre, India a afirmat că comerțul blocului era „semnificativ mai mare” decât comerțul total al Indiei cu Rusia.

Datele ambasadei indiene la Moscova au arătat că comerțul bilateral între New Delhi și Moscova a atins un nivel record de 68,7 miliarde de dolari în anul încheiat în martie 2025, de aproape 5,8 ori mai mare decât comerțul dinaintea pandemiei, care era de 10,1 miliarde de dolari.

UE, între timp, a fost al treilea partener comercial al Rusiei în 2024, reprezentând 38,4% din totalul comerțului mondial cu mărfuri al țării, o scădere de pe primul loc în topul partenerilor Moscovei în 2020. Comerțul cu mărfuri al UE cu Rusia a scăzut cu aproape 74% în 2024, de la 257,5 miliarde de euro în 2021.

Rusia a devenit principalul furnizor de petrol al Indiei de la începutul războiului din Ucraina, crescând importurile de la puțin sub 100.000 de barili pe zi înainte de invazie (2,5% din totalul importurilor sale), la peste 1,8 milioane de barili pe zi în 2023 (39%) potrivit raportului Administrației Informațiilor Energetice din SUA de la începutul acestui an, citat de CNBC News.

Rusia construiește infrastructură de lansare a dronelor pe locul fostului aeroport din orașul ocupat Donețk, conform analizei imaginilor din satelit realizată de surse din serviciile secrete ucrainene.

Un canal ucrainean de Telegram a relatat pe 2 august că imagini din satelit captate în iulie 2025 arată faptul că autoritățile ruse au „curățat parțial fortificațiile de pe pistă și au început lucrări de construcție, posibil pentru a pregăti instalarea rezervoarelor de combustibil” pe aeroportul din nordul orașului Donețk, au relatat analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW).

Grupul ucrainean de informații open-source CyberBoroshno a analizat imaginile și a concluzionat că autoritățile ruse de ocupație construiesc „zone de depozitare închise în apropierea terminalului aeroportuar distrus și pregătesc puncte de control manual al dronelor, zone de descărcare a focoaselor, posturi de supraveghere aeriană, precum și o pistă”.

CyberBoroshno apreciază că rușii construiesc infrastructură pentru lansarea de „drone de atac de tip Shahed, drone capcană de tip Gerbera și, eventual, drone cu motoare de reacție Geran.” Grupul a remarcat că poziționarea locurilor de lansare mai aproape de linia frontului va reduce timpul de reacție al apărării aeriene ucrainene.

Construcția are loc în contextul în care Rusia a intensificat dramatic atacurile cu drone în iulie 2025. Forțele ruse au lansat 6.297 de drone kamikaze de tip Shahed și ținte momeală de tip Gerbera asupra Ucrainei în cursul lunii trecute, potrivit analizei analistului OSINT, Kyle Glen, asupra raportărilor oficiale ale Forțelor Aeriene Ucrainene. Glen a catalogat această cifră „un record lunar absolut de la începutul invaziei la scară largă”.

Cifrele reprezintă o creștere de 1.378% față de iulie anul trecut, când Rusia a lansat 426 de drone. Expertul a explicat că volumul atacurilor din iulie „este egal cu numărul total de drone lansate pe parcursul a zece luni ale anului 2024 – din ianuarie până în octombrie inclusiv”.

Iulie a marcat prima lună în care au fost trimise peste 6.000 de drone, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, după ce în iunie au fost raportate peste 5.000 – o premieră de la începutul războiului. Analistul a observat totodată că „iulie a avut și perioade de calm relativ, când Rusia a amânat lansările majore (probabil din cauza vremii nefavorabile)”.

Glen a atribuit această escaladare „expansiunii de către Rusia a instalațiilor de producție de drone în a doua jumătate a anului 2024 și începutul anului 2025”. Forțele ucrainene de apărare aeriană se confruntă acum cu un volum de atacuri a căror complexitate „crește constant din cauza evoluției tacticilor inamice”.

Institutul pentru Studiul Războiului a raportat că forțele ruse au instalat camere de termoviziune pe unele drone Shahed pentru a îmbunătăți precizia atacurilor.

Forțele ruse au folosit și până acum teritoriul ucrainean ocupat pentru lansări de drone cu rază lungă de acțiune, astfel că este de așteptat ca amenințările din aceste teritorii să crească și mai mult, fiind un periculos nu doar pentru Ucraina, ci și statele membre NATO, se arată în analiza canalului ucrainean de Telegram citat.

Aeroportul din Donețk și-a încetat operațiunile în mai 2014, după începerea ocupației rusești a unor părți din regiunile Donețk și Luhansk.

Forțele ucrainene au apărat aeroportul timp de 242 de zile înainte de a se retrage complet pe 23 ianuarie 2015, după ce trupele rusești au distrus turnul de control și unul dintre terminale. Potrivit Ministerului Apărării din Ucraina, 97 de soldați ucraineni au fost uciși în timpul luptelor pentru controlul aeroportului din Donețk.

De la începutul ocupației, aeroportul este închis traficului aerian civil.

Citește mai multe despre: donețk

Christine Chapman, americanca ce a fost condamnată la opt ani de închisoare după ce a ajutat cetățeni nord-coreeni să se angajeze la distanță în IT în SUA a făcut primele declarații despre modul în care a fost la rândul ei recrutată pentru a facilita frauda în valoare de 17 milioane de dolari, relatează The Guardian.

În martie 2020, când a început pandemia de Covid-19, Christina Chapman, o femeie care locuia în Arizona, a primit un mesaj pe LinkedIn în care i se propunea să „fie fața americană” a unei companii care să-i ajute pe lucrătorii IT din străinătate să obțină un loc de muncă la distanță.

Vreme de trei ani, Chapman a intermediat joburi pentru lucrători din Coreea de Nord la sute de companii americane, inclusiv unele din topul Fortune 500, „o companie tehnologică de top din Silicon Valley”; și una dintre „cele mai cunoscute companii media și de divertisment din lume”.

Recrutarea s-a bazat pe înșelătorie: companiile nu au bănuit nicio clipă că angajații nu ar fi cetățeni americani, ci ai unei țări sancționate care prezenta și riscuri majore de securitate.

Chapman a fost însă folosită de guvernul nord-coreean pentru a obține mii de locuri de muncă bine plătite pentru mii „lucrători în IT de înaltă calificare”. Planul s-a bazat pe furt de identitate și pe așa-numite „ferme de laptopuri” menite să păcălească companiile că angajații lor lucrează de undeva din SUA.

Frauda a permis guvernului nord-coreean să obțină fonduri pentru dezvoltarea armelor sale nucleare, potrivit Departamentului de Justiție al SUA și documentelor judiciare.

Povestea lui Chapman este una destul de bizară: un amestec curios de geopolitică, criminalitate internațională și împrejurări tragice. Într-un climat de izolare pe fondul pandemiei și o economie dominată de joburi pe bază de proiect, au fost întrunite condițiile ideale pentru un asemenea tip de fraudă, mai ales într-un domeniu unde o mare parte din muncă se face în spatele unui ecran.

„Odată ce a lovit pandemia de Covid și toată lumea a trecut la lucrul virtual, mulți dintre angajații în domeniul tehnologie n-au mai  revenit la birou”, a explicat Benjamin Racenberg, manager senior de informații la Nisos, o firmă de securitate cibernetică.

„Companiile s-au orientat rapid, dându-și seama că pot recruta talente de pretudindeni. Nord-coreenii și alți escroci și-au dat seama că pot păcăli sistemele de angajare pentru a obține locuri de muncă. Nu cred că am făcut suficient, ca și comunitate, pentru a preveni acest lucru.”

Veriga slabă

Pentru a derula aceste scheme, nord-coreenii au avut însă nevoie de facilitatori în Statele Unite, întrucât în mod evident companiile „nu vor trimite de bunăvoie laptopuri în Coreea de Nord sau chiar în China”, a subliniat Adam Meyers, șeful operațiunilor de combatere a atacurilor la CrowdStrike, o firmă de securitate cibernetică.

„Găsesc pe cineva aflat în căutarea unui loc de muncă într-o economie bazată pe contracte temporare și le fac următoarea propunere atractivă: «Suntem bucuroși să vă oferim 200 de dolari pentru fiecare laptop pe care îl gestionați»”, a spus Meyers, a cărui echipă a publicat rapoarte despre operațiunea nord-coreeană.

Chapman a fost persoana vulnerabilă ideală: crescută într-un cămin abuziv, a oscilat mereu „între locuri de muncă prost plătite și locuințe instabile”, conform documentelor depuse de avocații ei. În 2020, ea avea grijă și de mama ei, care fusese diagnosticată cu cancer renal.

Astfel, la aproximativ șase luni după mesajul de pe LinkedIn, Chapman a început să administreze ceea ce oficialii din domeniul aplicării legii descriu drept „ferme de laptopuri”.

Pe lângă găzduirea computerelor, ea i-a ajutat pe nord-coreeni să se dea drept cetățeni americani prin validarea informațiilor de identitate furate; a trimis laptopuri în străinătate; s-a conectat la computere pentru ca lucrătorii străini să se poată conecta de la distanță; a primit salariile și a transferat banii către lucrători, conform documentelor instanței.

Simultan, cetățenii nord-coreeni au creat personaje fictive și profiluri online pentru a corespunde cerințelor posturilor de lucrători IT la distanță. Adesea, au obținut locurile de muncă prin intermediul agențiilor de recrutare.

Într-un caz, o „o rețea naționale de televiziune și companie media din top cinci”, cu sediul în New York, a angajat un nord-coreean pe postul de inginer de streaming video.

O persoana care s-a dat drept „Daniel B” i-a cerut lui Chapman să participe la o întâlnire Microsoft Teams cu angajatorul, astfel încât și complicele să poată participa. Rechizitoriul nu menționează numele complete ale victimelor.

„Tocmai am tastat numele Daniel”, i-a spus Chapman persoanei din Coreea de Nord, conform înregistrărilor judiciare ale unei conversații online. „Dacă te întreabă DE CE folosești două dispozitive, spune pur și simplu că microfonul laptopului nu funcționează corespunzător.”

„Majoritatea celor din IT acceptă această explicație”, a dat asigurări Chapman.

„Sper că puteți găsi alte persoane care să vă completeze formularele I-9 (de verificare a identității și dreptului de muncă în SUA-n.red). Acestea sunt documente federale. Vi le voi TRIMITE, dar rugați pe altcineva să se ocupe de acte. Risc să fie încarcerată într-o ÎNCHISOARE FEDERALĂ pentru falsificare de documente”, a scris femeia unui grup de complici, referitor la documentele necesare pentru angajare.

În toată această perioadă, Chapman a fost activă și pe rețelele de socializare. Într-un videoclip postat în iunie 2023, ea a vorbit despre faptul că ia micul dejun la pachet pentru că este extrem de ocupată, iar clienții ei „o iau razna”, a relatat Wired.

Pe filmare, în spatele femeii pot fi observate rafturi cu cel puțin o duzină de laptopuri deschise, pe care erau lipite notițe autoadezive. În octombrie 2023, anchetatorii federali i-au percheziționat casa și au găsit 90 de laptopuri. În februarie anul acesta, ea a pledat vinovată de conspirație la comiterea de fraudă electronică, furt de identitate agravat și conspirație la spălarea de instrumente monetare.

În cei trei ani în care Chapman a lucrat cu nord-coreenii, unii angajați au încasat sute de mii de dolari de la o singură companie. În total, schema a generat 17 milioane de dolari pentru angajații falși și guvernul nord-coreean.

Escrocii au furat, de asemenea, identitățile a 68 de persoane, pe numele cărora figurau și datorii fiscale false, potrivit Departamentului de Justiție.

Cum și-a motivat femeia faptele

Într-o scrisoare adresată instanței înainte de pronunțarea sentinței, Chapman a mulțumit FBI-ului pentru că au arestat-o, motivând: „încercam de ceva vreme să scap de tipii cu care lucram și nu știam cum să o fac”.

„Zona în care locuiam nu oferea multe oportunități de muncă care să corespundă nevoilor mele”, s-a apărat Chapman. „Celor care au fost afectați le transmit cele mai sincere scuze. Nu sunt o persoană care ar dori să facă rău cuiva așa că este devastator pentru mine să știu că am făcut parte dintr-o companie care a avut scopul să facă rău oamenilor.”

Săptămâna trecută, o instanță districtuală a condamnat-o pe Chapman la peste opt ani de închisoare, dispunând totodată reținerea sumei de 284.000 de dolari, care urma să fie plătită nord-coreenilor, precum și plata unei amenzi de 176.000 de dolari.

Chapman și complicii nu au fost singurii care au comis astfel de fraude. În ianuarie, guvernul federal a pus sub acuzare două persoane din Coreea de Nord, un cetățean mexican și doi cetățeni americani, în cazul unei scheme similare prin care lucrătorii în IT nord-coreeni au obținut locuri de muncă la cel puțin 64 de companii americane, generând venituri de cel puțin 866.000 de dolari, potrivit Departamentului de Justiție .

Racenberg, de la firma de securitate Nisos, a declarat că se așteaptă ca infractorii cibernetici să folosească inteligența artificială pentru a „deveni din ce în ce mai buni” în înfăptuirea unor astfel de scheme.

Companiile ar trebui să efectueze „cercetări open-source” asupra candidaților, dat fiind că de multe ori escrocii reutilizează conținutul CV-urilor publice, a explicat el.

„Dacă cauți primele rânduri ale CV-ului, s-ar putea să găsești online alte două, trei CV-uri exact la fel, la companii similare”, a adăugat Racenberg. „Acest lucru ar trebui să stârnească niște semnale de alarmă.”

„În timpul unui interviu, dacă există zgomot de fundal care pare un call center sau dacă candidatul refuză să elimine un fundal fals sau neclar, acest lucru ar putea fi, de asemenea, un motiv de îngrijorare”, a explicat și un expert de la CrowdStrike.

O altă metodă de prevenire a unor astfel de fraude ar fi ca companiile să ceară noilor angajați să vină la birou pentru a-și ridica laptopul, în loc să li-l trimită prin curierat, mai spun experții.

Un zbor de la Madrid spre Paris a fost nevoit să facă cale întoarsă pe aeroport după ce, la puțin timp de la decolare, a intrat în coliziune cu o pasăre, care a avariat aeronava, panicând pasagerii.

Potrivit companiei Iberia, avionul nou Airbus A321XLR, care era utilizat doar de câteva săptămâni, a fost avariat în partea din faţă şi la unul dintre motoare în urma incidentului de duminică după-amiază, relatează dpa, citată de Agerpres.

La bordul avionului se aflau 182 de pasageri.

Compania Iberia a precizat că echipajul a acţionat imediat în conformitate cu protocoalele de siguranţă şi a iniţiat revenirea pe aeroportul din Madrid.

În înregistrări video postate online se poate vedea cum pasagerii ţin pe faţă măşti de oxigen în timpul incidentului, care a produs o gaură în partea din faţă a avionului.

Impactul, mai puţin grav decât poate părea din imagini

Lovirea unor păsări este un incident relativ comun, a declarat controlorul de trafic aerian de pe aeroportul din Madrid Juan Gomez, în cadrul unui interviu pentru canalul de televiziune RTVE de duminică seara. El a spus că impactul a fost mai puţin grav decât poate părea din fotografii.

„Partea din faţă a avionului este mereu confecţionată dintr-un material foarte uşor pentru că adăposteşte un radar meteorologic care poate detecta apropierea furtunilor”, a spus Gomez.

„Păsările sunt un risc cunoscut şi controlat în industria aviaţiei”, scrie portalul specializat Aviacionline, menţionând că aeroporturile iau măsuri variate pentru a le reduce prezenţa în apropiere de piste, dar coliziunile nu pot fi mereu evitate.

Certificarea motoarelor de aeronave include teste riguroase pentru a se asigura de faptul că acestea pot fi oprite în siguranţă în cazul unei deficienţe, fără a compromite integritatea structurală a avionului, potrivit portalului.

Amintim că, în 2023, pasagerii unui zbor care urma să ajungă de la Sibiu la Memmingen (München) au tras o spaimă zdravănă. La scurt timp după decolare, aeronava a fost nevoită să aterizeze de urgență la Budapesta, după ce o pasăre a avariat motorul avionului.

În 2022, o cursă aeriană efectuată de Wizz Air a lovit o pasăre în zbor deasupra Ucrainei, iar piloţii au decis să revină de aeroportul din Iaşi.

Vladimir Putin a mutat cel puțin patru bombardiere strategice Tu-95MS mai aproape de Europa, potrivit unei relatări publicate de Insider UA. Avioanele, folosite frecvent în atacurile asupra Ucrainei, ar fi fost echipate cu rachete, ceea ce ridică „o probabilitate ridicată” privind un atac major iminent.

Dacă informația se confirmă, mutarea vine după ce Donald Trump a ordonat apropierea a două submarine nucleare de Rusia, ca răspuns la amenințarea cu un război atomic lansată de aliatul apropiat al lui Putin, Dmitri Medvedev, scrie Daily Mail.

„Submarinele americane sunt acum acolo unde trebuie să fie”, a declarat Trump duminică seară.

Potrivit sursei citate, Putin a decis să mue avioanele Tu-95MS de la baza Olenia din regiunea arctică Murmansk, după un îndrăzneț atac cu drone al Ucrainei din 1 iunie. Alte aparate au fost mutate de la Engels-2, din regiunea Saratov, de teama atacurilor ucrainene. Au fost trimise în extremul Orient rus, la baza aeriană Ukrainka din Amur, aflată la 5.800 km est de Moscova, unde se credea că sunt în siguranță. Acum, însă, unele dintre ele se întorc.

„Rusia a transferat bombardiere din Orientul Îndepărtat mai aproape de Ucraina. Cel puțin patru aeronave Tu-95MS au fost redislocate de la Ukrainka la Olenia/Engels-2. Unele dintre aparate sunt deja echipate cu rachete de croazieră”, menționează raportul.

Aceste bombardiere fac parte din arsenalul nuclear al Rusiei, dar sunt folosite și pentru atacuri convenționale asupra Ucrainei.

Pe de altă parte, luni, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat distrugerea unui avion de luptă rusesc și avarierea altor patru aeronave militare într-un atac asupra Crimeei, teritoriu aflat sub ocupație rusă. Ar fi fost complet distrus un Su-30, în timp ce un altul a fost avariat. De asemenea, trei bombardiere Su-24 au fost lovite.

Totul se întâmplă într-o săptămână în care emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, urmează să călătorească miercuri în Rusia, în contextul avertismentului că SUA vor impune noi sancțiuni Kremlinului dacă nu se va înregistra un progres către încetarea focului și negocieri de pace.

Trump a declarat că inițiativa întâlnirii cu Witkoff vine din partea regimului Putin. Președintele american i-a dat lui Putin termen până vineri pentru a pune capăt războiului.

Comentariile recente ale lui Medvedev, care l-a acuzat pe Trump că aduce războiul mai aproape între Rusia și SUA, au fost considerate „extrem de provocatoare” de fostul lider american. Kremlinul a încercat însă să se distanțeze de afirmațiile lui Medvedev.

„În fiecare țară, membrii conducerii au puncte de vedere diferite cu privire la evenimentele actuale. Sunt oameni cu atitudini radicale și în SUA, și în Europa. Dar poziția care contează este cea a președintelui Putin. Politica externă este formulată de șeful statului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

În privința submarinelor americane, oficialul rus a spus: „Este evident că submarinele americane sunt deja în misiuni de luptă. Acest lucru se întâmplă în mod constant. Dar, în general, nu dorim să ne implicăm în asemenea polemici și nici să comentăm acest lucru.”

„Suntem foarte atenți la orice declarații legate de armele nucleare. Rusia are o poziție responsabilă, binecunoscută. Președintele Putin este atent la respectarea Tratatului de Neproliferare Nucleară. Credem că toți trebuie să fie extrem de prudenți în privința retoricii nucleare.”

A avertizat totodată: „Un război nuclear nu poate fi câștigat. Nu considerăm că vorbim despre o escaladare. Este clar că sunt discutate situații complexe și sensibile, care sunt percepute emoțional de mulți.”

Între timp, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Ucrainei în ultimele zile. Șapte persoane au fost ucise și alte 13 rănite, inclusiv o fetiță de patru luni.

„Rusia vânează civili pe toată linia frontului. Ucide oameni. Ucide copii”, a transmis președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Lovituri FPV deliberate asupra salvatorilor și medicilor care vin în ajutor după atacuri – toate acestea sunt tipice pentru fiecare oraș sau comunitate unde ajung dronele rusești. Armata rusă pur și simplu ucide tot ce e viu. Lumea are destulă putere pentru a opri acest lucru și a proteja oamenii.”

„Ne bazăm pe decizii ferme din partea SUA, Europei și a lumii, privind sancțiunile secundare împotriva comerțului cu resurse energetice rusești și a sectorului bancar de la Moscova. Ucraina se așteaptă la implementarea fiecărui acord privind întărirea protecției. Fiecare zi de întârziere înseamnă pierderea unor vieți.”

Călătoriile pe drumurile din Bulgaria îi fac pe români să constate că, deși infrastructura din țară le poate da motive de nemulțumire, la întoarcerea acasă o privesc cu mai multă îngăduință și chiar cu mândrie.

Experiențele românilor pe drumurile din Bulgaria îi determină pe mulți să nu se mai plângă de starea infrastructurii din România.

Numeroși șoferi au avut ocazia să evalueze șoselele din Bulgaria, în special în perioada verii, când au tranzitat-o spre Grecia sau către stațiunile de la Marea Neagră.

România are drumuri mai bune

Unii dintre ei povestesc că experiența unei călătorii în Bulgaria le-a dat motive de mândrie.

„Am traversat Bulgaria în drum spre Grecia și nu o să mă mai plâng niciodată de infrastructura noastră. Nu fusesem niciodată în Bulgaria. După ce am trecut vama pe la Ruse, am observat instant că străzile la vecinii noștri sunt mult mai proaste. Am presupus că e o zonă mai puțin dezvoltată, m-am gândit că sigur au și ei niște drumulețe mai de Doamne-ajută. Dar de unde, din ce în ce mai rău. Cel mai mare șoc: orașul Kardzhali. M-am întors în Bucureștiul anilor 2000. Cred că și ucrainenii au străzi mai bune în Donbass, după toate bombardamentele rușilor. Eu mă văitam că la noi canalele nu sunt la nivel cu asfaltul”, povestește un șofer român, pe platforma Reddit.

Drumurile din România s-au îmbunătățit mult în ultimii ani și aproape toate șoselele europene din țară au fost modernizate, însă căile ferate mai au de așteptat, crede un alt român.

Pe drumurile din Bulgaria ai senzația că te întorci puțin în timp, însă fără problemele de siguranță din trecut.

„Trotuarele sunt crăpate și iese iarbă din ele, străzile prin cartiere sunt un coșmar, iar șoselele nu sunt în stare foarte bună. Ce putem aprecia, totuși, e că drumurile nu trec prin toate satele posibile. La noi, drumurile sunt chiar foarte bune, în mare parte, dar să mergi 150 de kilometri prin sate, cu scurte porțiuni prin afara lor, este un coșmar”, crede un alt român.

Un alt șofer se plânge de experiența din stațiunea Balcic și, în general de limitatoarele de viteză amenajate pe carosabil.

„Am ajuns noaptea. Drumul era ca dintr-o poveste horror. La plecare, era să decolez dintr-o trecere pentru pietoni, unde erau limitatoare de viteză, dar din asfalt. Mergeam cu 90 km/h pe un drum național și au pus limitatorul pentru că erau două case în mijlocul câmpului. Semnul era ascuns de pomi și pus la doi metri de trecere. Noroc că am văzut-o la timp și am redus măcar la 60 km/h”, spune un șofer român.

Altcineva povestește că a trecut prin mai multe e țări din Europa și nu mai vrea să audă pe nimeni spunând că sunt drumuri rele în România.

„La noi drumurile nu mai sunt de mult proaste. Problema este că avem relativ puține autostrăzi și multe drumuri cu o singură bandă pe sens, unde toți vitezomanii se bagă în depășiri periculoase, în loc să aștepte o zonă cu vizibilitate bună. Când treci din Bulgaria în România, se simte ca și când ai ajuns în Elveția anilor 2000”, afirmă acesta.

Sofia, mai puțin aglomerată ca Bucureștiul

Rețeaua rutieră din Bulgaria este într-o stare mai proastă decât cele din Europa de Vest, recunosc și unii bulgari.

„Te poți aștepta la porțiuni foarte denivelate, cu asfalt puternic degradat și gropi mari care apar din senin. Drumurile municipale și străzile din orașe pot avea și ele gropi adânci și suprafețe neuniforme. Totuși, situația drumurilor din Bulgaria este adesea exagerată”, afirmă un localnic din Bulgaria.

O călătorie pe străzile orașului Sofia rămâne, totuși, mai confortabilă decât tranzitarea capitalei României.

„Traficul este practic inexistent comparativ cu Bucureștiul. Apoi, parcurile și spațiile verzi sunt imense, iar orașul are și un deal fix lângă, sau chiar în interiorul Sofiei. Nefiind nebunia de la noi din trafic, și oamenii sunt mai civilizați la volan”, spune un român care a călătorit în Sofia.

De asemenea, capitala Bulgariei este conectată prin autostrăzi de Salonic, Belgrad și Istanbul, în timp ce Bucureștiul nu are astfel de conexiuni.

Bulgaria are aproape 900 de kilometri de autostradă, cu circa 400 mai puțini decât România, însă în următorii ani plănuiește să ajungă la aproape 1.400 de kilometri.

Raportat la populație și suprafață, diferențele dintre cele două țări în privința numărului de kilometri de autostradă se estompează.

Șoferii bulgari, imprudenți

Pe lângă drumurile cu gropi și denivelări, precum și autostrăzile cu restricții din cauza reparațiilor, condusul în zonele aglomerate din Bulgaria poate fi considerat o aventură și din cauza șoferilor bulgari Șoferii sunt adesea agresivi, iar depășirile riscante și viteza excesivă sunt foarte frecvente.

„Șoferii bulgari se cred invincibili. Nu au niciun respect pentru propria viață, pentru viețile celor din mașina lor sau pentru cei din jur. O să ți se pară foarte ciudat asta”, avertizează un localnic, adresându-se turiștilor care călătoresc în Bulgaria.

Alți bulgari se plâng de problemele pe care le au cu cei care consumă alcool înainte de a se urca la volan și de lipsa de respect pe care șoferii o acordă bicicliștilor. 

„Șoferii bulgari au foarte puțină grijă față de siguranța celorlalți și o toleranță extrem de scăzută pentru bicicliști. Dacă circuli cu bicicleta, vei avea situații periculoase de fiecare dată, cu excepția cazului în care locuiești într-o zonă cu densitate foarte mică și foarte puține mașini pe drum”, spune un alt localnic.

Sfaturi pentru cei care călătoresc în Bulgaria cu mașina

Călătorii trebuie să fie pregătiți pentru gropi oricând, inclusiv pe autostrăzi, și să învețe semnele de circulație din Bulgaria, scrie alt bulgar, pe Reddit. 

„Virajul la dreapta pe roșu este întotdeauna ilegal. Nu o face. De asemenea, poliția oprește șoferii făcându-le semn să tragă pe dreapta, de pe marginea drumului. Nu te va urmări cu mașina de poliție. Niciodată să nu oferi mită, în ciuda stereotipurilor”, adaugă acesta.

Un alt localnic spune că, deși drumurile din Bulgaria nu sunt grozave (suprafețe denivelate și gropi), condusul în Bulgaria este destul de simplu.

„Poliția te poate opri oriunde în Bulgaria, la întâmplare, ca să-ți verifice mașina. E normal și legal. De obicei caută șoferi băuți sau persoane care transportă migranți ilegal. Sunt multe camere de viteză; nu te va opri poliția dacă depășești viteza, doar vei primi amenda acasă. La fel și dacă intri pe benzile pentru autobuze – mai bine le eviți”, afirmă acesta.

Intrările și ieșirile de pe autostradă sunt foarte scurte și uneori au curbe foarte strânse.

„Poți trece de la 140 km/h pe autostradă la o curbă pe care nu poți să o iei cu mai mult de 50 km/h, în doar câteva sute de metri”, explică un alt bulgar.

Limita de viteză pentru șoferii de autoturisme pe autostrăzile din Bulgaria este de 130 km/h. În anumite cazuri, limita poate fi ridicată la 140 km/h.

„De aceea, este important să fii atent la indicatoarele de viteză corespunzătoare. Pentru camioane și motociclete, limita de viteză este de 100 km/h. Pentru nerespectarea limitelor de viteză se aplică amenzi. Oricine depășește viteza legală cu mai mult de 50 km/h trebuie să se aștepte la amenzi de peste 300 de euro”, informează rețeaua de Vignette Bulgaria, aplicația pentru taxa de drum din țara vecină.

Peste 10.000 de hoteluri din Europa s-au coalizat într-o acţiune comună în instanţă împotriva Booking.com, cu sediul la Amsterdam, pentru a solicita compensaţii pentru pierderile înregistrate în urma folosirii de către platforma de rezervări a aşa-numitei „clauze a celui mai mic preț”, potrivit DPA.

Este vorba despre o clauză percepută ca ilegală de hotelieri, care interzice hotelurilor să ofere camere pe propriile lor site-uri la un preţ mai scăzut decât pe Booking.com, notează Agerpres, citând DPA.

Platforma a apelat la această clauză pentru a evita clienţii care verificau preţurile pe Booking.com şi apoi făceau rezervări pe site-urile hotelurilor.

Hotelurile citează decizia Curţii Europene de Justiţie (CJUE) din 19 septembrie 2024 care stabileşte că este ilegală „clauza celui mai mic preţ”.

CJUE a decis că platformele cum ar fi Booking.com pot opera fără reglementări de acest tip.

„Hotelierii europeni au suferit mult timp din cauza condiţiilor incorecte” 

După adoptarea de către UE a Actului legislativ privind pieţele digitale (DMA), în 2024, Booking.com a suprimat clauza în Europa.

„Hotelierii europeni au suferit mult timp din cauza condiţiilor incorecte şi a costurilor excesive. Acum este momentul să ne unim şi să cerem despăgubiri”, a afirmat Alexandros Vassilikos, preşedintele Asociaţiei sectorului ospitalităţii HOTREC.

Potrivit acestuia, „iniţiativa comună trimite un mesaj clar: practicile abuzive de pe piaţa digitală nu vor fi tolerate de sectorul ospitalităţii din Europa„.

Prin procesul colectiv hotelierii solicită compensaţii pentru pagubele înregistrate în perioada 2004 – 2024.

Procesul, sprijinit de HOTREC şi peste 30 asociaţii hoteliere naţionale, va avea loc într-un tribunal din Ţările de Jos.

Potrivit unui studiu realizat de HOTREC şi Colegiul hotelierilor din Elveţia, Booking Holdings avea în 2023 o cotă de piaţă de 71% în Europa, dar în ultimii ani s-a redus considerabil ponderea rezervărilor directe.

 Amintim că, în luna iunie a acestui an, Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), membru al HOTREC, confederația europeană a hotelurilor și restaurantelor, a cerut tuturor hotelurilor din România să se înscrie până la data de 15.07.2025 pentru a-și recupera parte din comisioanele încasate de către Booking.com în baza clauzei contractuale «parity clause» pentru perioada 2004-2024.   

Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, aflat în al patrulea an, se dovedește extrem de costisitor atât din punct de vedere financiar, cât și politic. Potrivit estimărilor furnizate de Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (GUR), publicate de ZN.ua, cheltuielile zilnice ale Kremlinului pentru desfășurarea ostilităților se ridică la aproximativ 857 de milioane de dolari – echivalentul a peste 308 miliarde de dolari pe an. Cheltuielile totale ale Rusiei pentru războiul împotriva Ucrainei, începând cu februarie 2022, sunt de aproximativ 1000 de miliarde de dolari.

Această sumă reprezintă aproximativ 13,1% din PIB-ul Rusiei și 68% din bugetul federal al țării. Cu alte cuvinte, aproape două treimi din bugetul statului sunt alocate efortului de război.

Direcțiile principale de cheltuieli

Potrivit datelor GUR, aproape jumătate din cheltuielile anuale – aproximativ 143,7 miliarde de dolari – sunt direcționate către:

-contracte din cadrul programului de înzestrare militară (77,6 miliarde),

-dezvoltarea complexului militar-industrial (32,1 miliarde),

-achiziția de armament și muniție din Coreea de Nord și Iran (22,3 miliarde),

-construcția de infrastructură militară, inclusiv poziții defensive (11,6 miliarde).

O altă treime – circa 103,6 miliarde de dolari anual – este cheltuită pentru menținerea grupărilor armate desfășurate în Ucraina. Aceste cheltuieli includ pierderile de echipamente, consumul de muniție și combustibil, precum și utilizarea armamentului de înaltă precizie.

Costul resursei umane

GUR estimează că aproximativ 972.400 de militari ruși sunt implicați direct sau indirect în conflict. Din total, 50,7 miliarde de dolari pe an sunt destinați plății soldelor, bonusurilor pentru semnarea contractelor, alimentației, echipamentelor, antrenamentului și compensațiilor pentru răniți și decedați.

Sumele oferite personalului militar sunt considerabile. De exemplu:

-ofițerii superiori primesc lunar echivalentul a 4.100 USD,

-ofițerii inferiori – 3.400 USD,

-soldații și subofițerii – 2.800 USD.

Plățile unice pentru semnarea contractelor se ridică la 400.000 de ruble din bugetul federal și, în medie, la 2 milioane de ruble din bugetele regionale, o povară tot mai mare pentru autoritățile locale. În 2024, între 374.000 și 407.000 de persoane au semnat contracte cu Ministerul Apărării.

De asemenea, Rusia ar fi plătit Coreei de Nord peste 525 milioane de dolari pentru participarea a circa 12.000 de militari nord-coreeni în regiunea Kursk și alte 60 de milioane pentru compensații aferente pierderilor umane.

Costurile teritoriilor ocupate

Pe lângă cheltuielile directe de război, Kremlinul alocă aproximativ 10 miliarde de dolari anual pentru administrarea teritoriilor ucrainene ocupate, o altă sursă de presiune asupra bugetului federal.

Războiul și economia rusă

După declanșarea invaziei la scară largă, Rusia a reușit temporar să mențină o aparentă stabilitate economică, în pofida sancțiunilor internaționale. Totuși, indicatorii economici sugerează acum o încetinire a ritmului de creștere.

Pentru 2025, estimările oficiale indică un avans al PIB-ului între 1,3% și 1,5% – un nivel modest comparativ cu anii anteriori. În paralel, inflația anuală se apropie de 9,4%, iar deficitul bugetar a crescut semnificativ, ajungând la 3,7 trilioane de ruble (47 miliarde de dolari) în primul semestru al anului – de șase ori mai mult decât în perioada similară a anului precedent.

Fondul Național de Bunăstare, utilizat pentru acoperirea deficitului, s-a diminuat considerabil din februarie 2022 încoace. Șefa Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a recunoscut recent că resursele care au permis până acum menținerea unei economii funcționale în contextul războiului sunt aproape epuizate.

Între „tunuri și pâine”

Analiștii ucraineni sugerează că presiunea bugetară ar putea deveni în curând factorul determinant care să forțeze Kremlinul să reevalueze strategia militară. Într-un recent discurs către diplomații ucraineni, Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale, a declarat că există „speranțe reale” ca luptele să înceteze în următoarele două luni – o evaluare ce pare să se bazeze, în parte, pe starea economiei ruse.

Totuși, observatorii avertizează că o eventuală pauză în ostilități ar fi percepută de Moscova ca o tactică temporară, nu ca o retragere strategică. Din perspectivă rusă, o eventuală încetare a focului ar permite reconfigurarea bugetului, refacerea capacității de producție militară și consolidarea pozițiilor în vederea unei confruntări de durată cu Occidentul.

Rusia cheltuie aproape 1 miliard de dolari zilnic pentru a susține un conflict care devine tot mai greu de justificat economic. În timp ce costurile umane continuă să crească de ambele părți, este posibil ca presiunea financiară să devină în cele din urmă factorul care va dicta următoarele mișcări ale Kremlinului – fie o pauză forțată, fie o redirecționare a resurselor către un alt tip de confruntare cu lumea democratică.