Într-o declarație recentă făcută la Roma, președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina ar putea doborî zilnic până la 1.000 de drone de tip Shahed, dacă ar avea suficiente fonduri pentru a produce și desfășura pe scară largă drone-interceptoare. Premisa este una simplă: statul ucrainean are capacitatea tehnologică și umană de a răspunde, dar nu și resursele financiare.

Dincolo de caracterul mobilizator al mesajului, problema este una de fond: cât de eficient și sustenabil este un sistem de apărare antidrone bazat pe interceptoare FPV (first person view), considerate cândva ieftine și accesibile? scrie Iuri Kasianov, ofițer al Forțelor Armate ale Ucrainei, inginer radio, specialist în recunoaștere aeriană, într-un artico pentu publicația ucraineană Zerkalo Nedeli.

O idee veche, ignorată

Conceptul nu e nou. Încă din 2014, voluntarii ucraineni prezentau conducerii militare drone FPV capabile să lovească ținte precise. Atunci, 600 de dolari păreau prea mult pentru un aparat de unică folosință. Astăzi, aceeași sumă pare o investiție modestă. Cu toate acestea, între 2014 și 2022, tema nu a intrat pe agenda de priorități a statului. În schimb, Israelul dezvoltase deja unități speciale care doborau baloane incendiare cu astfel de drone.

La începutul războiului pe scară largă din 2022, Ucraina nu avea niciun sistem instituționalizat de FPV. Voluntarii, din nou, au fost cei care au preluat inițiativa, improvizând producții în garaje și ateliere neoficiale. Fără sprijin bugetar, fără doctrină militară clară.

Eficiență în teorie, limite în practică

Ideea dronei care interceptează altă dronă pare, la prima vedere, o soluție inteligentă, adaptată războiului modern. În realitate, se lovește de limite logistice și economice greu de ignorat.

Pentru fiecare dronă Shahed doborâtă, în medie, sunt necesare 5 drone FPV ziua și până la 10 noaptea. Asta din cauza autonomiei reduse (sub 25 de minute), a dificultăților de identificare și de ghidare spre țintă. Dacă o dronă de zi costă circa 2.000–3.000 de dolari, una de noapte poate ajunge și la 4.000–5.000 dolari, datorită opticii speciale și a termoviziunii.

Calculul e simplu. Pentru a neutraliza 400 de drone Shahed într-o noapte (cum s-a întâmplat în atacul asupra Kievului din 10 iulie 2025), sunt necesari 400 de operatori, 4.000 de drone, vehicule, radare, echipe de suport și condiții meteorologice favorabile. Costul total estimat: 16 milioane de dolari pentru o singură noapte de apărare. Rusia, în același interval, cheltuie aproximativ 32 de milioane de dolari pentru lansarea Shahed-urilor. Dar raportul veniturilor dintre cele două state face ca acest efort să fie, pentru Ucraina, disproporționat și greu de susținut.

Așteptând o soluție „minune”

În lipsa unei doctrine coerente și a unei politici industriale în domeniul apărării, Ucraina a oscilat între improvizații tactice și speranțe strategice în sprijinul extern. Însă anul 2024 a adus două vești proaste: intensificarea producției de drone Shahed în Rusia și apariția dronelor FPV ghidate prin fibră optică – folosite, pentru început, chiar de ruși.

Soluțiile fragmentare – grupe mobile de PVO cu mitraliere grele, bruiaj GPS, drone de interceptare – s-au dovedit ineficiente în fața atacurilor masive, variate și tot mai bine coordonate. Nici pe partea occidentală nu există, deocamdată, un sistem antidrone cu un raport cost/eficiență satisfăcător. Dacă Rusia ar lansa zilnic asupra SUA 500 de drone Shahed, după zece zile rachetele de interceptare ale Americii s-ar epuiza, susțin unele analize.

Ce fac ceilalți

Rusia a adaptat tacticile. Nu mai bruiază GPS-ul pe tot traseul dronelor ucrainene și folosește în schimb mobilizarea la sol, aviația, radare și sisteme ca Panțir-SMD-E, un complex PVO modern, capabil să doboare până la 35 de drone în 50 de minute, cu un personal redus și costuri relativ mici (sub 40.000 dolari/rachetă). Israelul aplică un model similar cu Iron Dome.

Ce ar trebui să facă Ucraina

Ucraina are nevoie urgentă de un sistem propriu de apărare antidrone și antirachetă – un „Iron Dome” adaptat realităților sale. Nu e nevoie de miracole tehnologice. Componentele există: radare, motoare de rachetă, sisteme de ghidare. Cu o viziune strategică și cu sprijin industrial, un astfel de sistem ar fi putut fi dezvoltat încă din 2014. Poate chiar și acum nu e prea târziu.

Dronele FPV își pot păstra locul în ecosistemul de apărare: în zonele de front, în misiuni punctuale, în combinație cu avioane, elicoptere și echipe mobile. Dar ele nu sunt și nu pot deveni singura linie de apărare împotriva Shahed-urilor.

Dronele-interceptoare nu sunt soluția magică. Sunt utile, dar scumpe, greu de organizat la scară mare și vulnerabile la factorii externi. A miza exclusiv pe ele – fie și cu bani de la parteneri – înseamnă a repeta greșeala de a confunda improvizația cu strategia. Iar războiul nu iartă această confuzie.

Ministerul ucrainean al Apărării a aprobat noi gloanțe pentru puștile NATO, în contextul unui câmp de luptă împânzit de drone de mici dimensiuni precum FPV-uri, dar și a altor tipuri de drone încărcate cu muniție.

Ucraina introduce noi proiectile anti-drone de 5,56 mm, pentru a răspunde atacurilor cu grupuri mici de infanterie și drone, care au înlocuit asalturile masive cu blindate și au crescut în frecvență, dinamizând frontul.

Gloanțele sosesc pe câmpul de luptă într-un moment oportun, în care Moscova își intensifică ofensiva de vară pe frontul de est și nu numai, relatează Forbes.

Brave1, programul pentru inovare în domeniul apărării sponsorizat de guvernul Ucrainei, a publicat pe 30 iunie o filmare care prezintă aceste gloanțe în timpul testelor.

Potrivit Forbes, noile cartușe, trase din puști NATO standard de calibru 5,56 mm, precum M4 și CZ Bren, se fragmentează în cinci alice, permițând trupelor să lovească drone mici la 50-60 de metri.

Militarnyi, o publicație militară ucraineană, a relatat că gloanțele sunt deja utilizate în scopuri operaționale limitate.

„Horoșok ( «mazăre») este acum în producție și a fost codificat oficial de Ministerul Apărării. Cu puțin noroc, va deveni în curând muniția standard a Forțelor Armate ale Ucrainei, disponibilă alături de muniția convențională”, a scris publicația săptămâna trecută. 

Ministerul Apărării a aprobat proiectul. Potrivit Brave1, următorul pas este producția la scară largă.

„Producătorul a codificat deja această dezvoltare (la Ministerul Apărării). Scopul nostru comun este ca fiecare infanterist să aibă un încărcător cu aceste gloanțe și să le aibă la îndemână în eventualitatea unei amenințări aeriene”, se arată într-o postare a Brave1.

Astfel, când este detectată o dronă, soldatul are posibilitatea de a schimba doar încărcătoarele, nu și armele, economisind secunde critice și evitând să se împovăreze cu un un sistem anti-dronă separat, notează Forbes.

O soluție cinetică pentru a contracara amenințările în continuă evoluție din partea dronelor

Sistemele ucrainene de război electronic și apărare aeriană sunt folosite în continuare drept instrumente eficiente contra-dronă, dar nu sunt suficiente pentru a acoperi întregul frontul. În plus, Rusia folosește și drone FPV, special proiectate pentru a rezista oricărui bruiaj ale Ucrainei, inclusiv drone cu durată mică de viață, dar care pot fi extrem de eficiente.

Utilizând mijloace cinetice și eliminând o dependență exclusivă de bruiaj, aceste gloanțe au potențialul de a perturba competiția dintre drone și războiul electronic. Forbes subliniază faptul că soluțiile rusești – cum ar fi dronele conectate la fibră optică, imune la bruiaj – determină Ucraina să treacă la măsuri bazate pe foc direct.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, avertizează că minciunile, falsurile și dezinformările vor fi promovate la intensitate maximă în perioada următoare de „trompetele Kremlinului”, subliniind că, în prezent, acestea susțin în mod fals că ea își dorește război în propria țară.

,,S-au pornit la turații maxime laboratoarele de inventat aberații. În următoarea perioadă, minciunile vor curge gârlă din partea trompetelor Kremlinului doar pentru a pune mâna pe Moldova și a o da în controlul unor interese străine. Mai nou, cei care ucid copiii aruncând intenționat bombe peste blocuri de locuit vor să bage panică în moldoveni precum că eu aș vrea război sau aș încălca neutralitatea țării.Adevărul stă neclintit în fața ochilor noștri: în Moldova este pace și va fi pace cât vom sta drepți pe calea europeană”, a notat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, pe pagina sa de Facebook.

Perioadă dificilă

Lidera de la Chișinău a accentuat că moldovenii își doresc ca țara lor să adere la Uniunea Europeană, o alegere pe care Kremlinul încearcă să o deturneze prin diverse căi.

,,Un prezent și un viitor european înseamnă că moldovenii au ales și continuă să aleagă pacea pentru poporul nostru. Doar în Uniunea Europeană țara noastră poate fi la adăpost pe termen lung. Acest război inuman încalcă tocmai dreptul la alegere – este adus din afară pentru a distruge viața. Pacea este o alegere. Și este alegerea noastră.Moldova a decis – Uniunea Europeană va fi casa noastră comună. Moldovenii mi-au oferit încrederea de a păstra pacea și de a duce, împreună, Moldova în UE. Ne așteaptă o perioadă dificilă, dar nu vom cădea în capcana urii și a divizării, pusă la cale în laboratoare străine. Mergem în direcția corectă”, a conchis Maia Sandu.

Președintele Republicii Moldova a venit cu aceste precizări pe fondul acuzațiilor Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse (SVR). Mai exact, SVR susține că NATO ar pregăti Republica Moldova pentru un eventual conflict militar cu Rusia, transformând-o într-un ,,cap de pod” pe flancul estic al Alianței.

Pe fondul acestor evoluții, SVR readuce în discuție statutul de neutralitate al Republicii Moldova, consfințit în Constituție, afirmând că administrația Sandu ar fi dispusă să renunțe la acesta în cazul obținerii unui nou mandat parlamentar favorabil.

„Președinta [a Moldovei, Maia] Sandu a fost acuzată de mult timp și pe bună dreptate că «hrănește» sistematic țara pe care o conduce către România, al cărei cetățean este. Acum, însă, devine evident că Sandu și anturajul său intenționează să meargă mult mai departe, și anume, să predea Moldova NATO, astfel încât să o poată pur și simplu «rupe» de Rusia”, acuză SVR.

Scrutin parlamentar

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt programate pentru data de 28 septembrie. Scrutinul are o miză extrem de importantă pentru țară care aspiră să adere la Uniunea Europeană. Liderii de la Chișinău au avertizat că Moscova va încerca să influențeze votul cu scopul de a instala o guvernare pro-rusă și de a deturna ulterior parcursul european al Republicii Moldova.

Anul trecut, Moscova a interferat în alegerile prezidențiale și în referendumul pro-UE din toamnă, implementând această strategie prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor.

Conform autorităților moldovene, zeci de mii de cetățeni ar fi fost mituiți. Rețeaua masivă de cumpărare a voturilor ar fi fost executată de Ilan Șor, dar orchestrată de serviciile speciale rusești.

Ilan Șor, considerat principalul instrument al Moscovei în destabilizarea Republicii Moldova, se ascunde la Moscova din iarna anului trecut pentru a scăpa de justiția de la Chișinău.

Prorusul Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru implicarea în furtul miliardului, acuzații pe care le neagă.

Luni seara, forţe guvernamentale siriene înaintau către oraşul Suwayda, cu populaţie majoritar druză, în pofida opoziţiei Israelului, care a desfăşurat atacuri în sectorul în care confruntări armate între druzi şi beduini s-au soldat cu aproximativ 100 de morţi, potrivit unui ONG.

Noile violenţe intercomunitare ilustrează provocările cu care se confruntă puterea interimară a lui Ahmad al-Sharaa după ce l-a răsturnat de la putere pe Bashar al-Assad, la 8 decembrie, într-o ţară devastată de 14 ani de Război Civil, relatează AFP, citată de News.ro.

Sub pretextul protejării druzilor, Israelul, care a intervenit în ultimele luni în Siria , a anunţat că a atacat în această regiune mai multe tancuri ale forţelor guvernamentale şi că nu va permite nicio prezenţă militară în sudul Siriei.

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a amenințat că atacurile constituie „un avertisment clar transmis regimului sirian. nu vom permite să li se facă rău druzilor în Siria”.

Luni după-amiaza forţe guvernamentale, care au trimis întăriri importante în regiune, au preluat controlul Al-Mazraah, un sat druz aflat în apropiere de Suwayda, potrivit unui corespondent AFP.

Forțele guvernamentale, susţinute de tancuri, s-au desfăşurat în sat, unde se aflau, de asemenea, combatanţi tribali beduini, a precizat el.

Potrivit Ministerului de Interne a anunţat că „forţe ale armatei şi securităţii interne s-au apropiat de centrul” Suwayda.

Lideri religioşi druzi cer „protecţie internţaională imediată”

Un apel la calm a fost făcut de liderii religioşi druzi, iar unul dintre cei mai influenţi, şeicul Hikmat al-Hejri, a cerut o „protecţie internţaională imediată” a comunităţii sale, precizând că refuză intrarea forţelor guvernamentale în zone controlate de către druzi.

Oamenii se term de un masacru

Suwayda este locul celei mai importante comunități druze din Siria, o minoritate esoterică provenind din islam de aproximativ 700.000 de membri în Siria, prezentă de asemenea în Liban şi Israel.

„Ne este foarte frică, obuze cad peste noi. Circulaţia este paralizată pe străzi, iar magazinele sunt închise”, a declarat AFP un bărbat, la Suwayda, Abu Taym, în vârstă de 51 de ani.

„Ne temem că scenariul litoralului se repetă”, a declarat AFP o femeie, Amal, în vârstă de 46 de ani, referindu-se la masacrarea a sute de membri ai minorităţii alawite, în martie, masacre imputate unor grupări aliate forţelor de securitate siriene.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat oficial că a propus-o pe Iulia Sviridenko, actuală ministră a Economiei și prim-vicepremieră, pentru a prelua conducerea Guvernului. Decizia vine pe fondul unei remanieri mai ample pregătite de administrația prezidențială și confirmă zvonurile tot mai persistente privind schimbarea premierului Denis Șmihal.

Iulia Sviridenko s-a născut la 25 decembrie 1985 în orașul Cernihiv, într-o familie legată de administrația publică: tatăl său a condus filiala locală a Comitetului Antimonopol, iar mama a lucrat în aparatul consiliului regional. Absolventă a Universității Naționale de Comerț și Economie din Kiev, cu o specializare în „managementul activității antimonopol”, Sviridenko s-a perfecționat în evaluarea activelor și a urmat stagii în Germania și Suedia.

După un debut discret în administrația locală — inclusiv o tentativă eșuată de a obține un mandat de consilier municipal în 2015 din partea Blocului Petro Poroșenko — cariera ei a prins contur rapid. În perioada 2015–2018, a deținut funcții de conducere în administrația regională din Cernihiv, ajungând până la rolul de guvernator interimar.

Legături strânse cu centrul de putere de la Kiev

În 2019, Sviridenko a condus temporar o companie cu legături de afaceri cu fostul său superior, Valerii Kulič. Ulterior, a fost numită în fruntea Fondului de asigurări sociale în caz de șomaj și a intrat treptat în cercurile guvernamentale de la Kiev.

A devenit vice-ministră a Economiei în perioada 2019–2020, perioadă în care a colaborat cu miniștri precum Timofi Milovanov și Igor Petraško, fiind implicată în reformele pieței muncii și combaterea economiei gri.

Între martie 2020 și februarie 2021 a fost membră a delegației ucrainene în Grupul de Contact Trilateral pentru reglementarea conflictului din Donbas, ocupându-se de aspectele socio-economice. La sfârșitul anului 2020 a fost numită adjunctă a șefului administrației prezidențiale, Andrii Iermak, fiind responsabilă cu legătura dintre Rada Supremă, Guvern și președinție.

A avut o influență importantă în domeniul economic, conducând Consiliul pentru promovarea afacerilor și participând în procesul de selecție al directorului Biroului de Securitate Economică. De asemenea, a făcut parte din Consiliul de Supraveghere al Naftogaz și a condus Fondul de asigurare pentru șomaj.

În noiembrie 2021, Zelenski a numit-o prim-vicepremier și ministru al Economiei — funcție pe care o deține și astăzi.

Pregătiri pentru o remaniere guvernamentală amplă

Schimbarea de la vârful guvernului ar putea fi doar începutul unei reconfigurări mai profunde. Potrivit presei de la Kiev, administrația Zelenski analizează și alte mutări importante: se discută posibila numire a actualului premier Denis Șmihal la conducerea Ministerului Apărării, în locul lui Rustem Umerov, despre care se spune că ar putea prelua postul de ambasador al Ucrainei în Statele Unite.

În același timp, sunt vehiculate intenții de comasare a unor ministere și redistribuiri de atribuții în interiorul executivului.

Potrivit deputatului Iaroslav Jelejniak, toate deciziile majore de demitere și numire urmează să fie supuse votului în Rada Supremă pe 16 iulie, într-o sesiune care se anunță esențială pentru viitorul arhitecturii guvernamentale a Ucrainei.

La 92 de ani, președintele Camerunului, Paul Biya, cel mai în vârstă șef de stat aflat în funcție la nivel mondial şi aflat la putere de 43 de ani, şi-a anunţat candidatura pentru un al optulea mandat.

Paul Biya, președintele Camerunului și cel mai în vârstă lider de stat aflat în funcție din lume,, a anunțat că va candida pentru un nou mandat, al optulea, la vârsta de 92 de ani. Liderul de la Yaoundé a confirmat decizia duminică, 13 iulie, printr-o postare pe platforma X, unde a precizat că va participa la alegerile prezidențiale programate pe 12 octombrie 2025.

„Sunt candidat la alegerile prezidențiale din 12 octombrie 2025”, a scris Paul Biya în mesajul publicat, adăugând că dorința sa de a rămâne la conducerea țării este „pe măsura gravității provocărilor” cu care se confruntă Camerunul.

„Fiți siguri că determinarea mea de a vă servi este pe măsura gravității provocărilor cu care ne confruntăm. Împreună, nu există provocări pe care să nu le putem depăși”, a mai transmis el, completând  că decizia de a intra din nou în cursa pentrul preşedinţie a venit după apelurile „numeroase și insistente” din partea cetățenilor din toate regiunile Camerunului și din diaspora.

Paul Biya este preşedinte de 43 de ani, din 1982

Supranumit „Sfinxul“, Paul Biya este cunoscut pentru viaţa sa luxoasă de care se bucură departe de propria ţară, de regulă în Elveţia.

Deși candidatura sa era anticipată de analiști, Paul Biya a confirmat oficial intenția abia prin mesajul postat duminică pe rețelele de socializare, după o lungă perioadă de absență din viața publică. Anul trecut, șeful statului a lipsit mai bine de șase săptămâni, iar această absență a alimentat speculații privind starea sa de sănătate, inclusiv zvonuri nefondate despre decesul său.

Președintele Paul Biya se află la putere din 1982, după ce anterior ocupase funcția de prim-ministru începând din 1975. În 2008, a eliminat limitele mandatului prezidențial, ceea ce îi permite să candideze câte mandate doreşte. La alegerile din 2018, Biya a obținut peste 71% din voturi, însă opoziția a acuzat nereguli electorale semnificative.

Tensiuni interne

Administrația sa a fost frecvent criticată pentru corupție, delapidare, proastă guvernare și incapacitatea de a gestiona crizele de securitate care afectează Camerunul. Din 2017, un conflict violent între regiunile francofonă și anglofonă ale țării a provocat cel puțin 6.500 de decese și a dus la strămutarea a circa 600.000 de persoane. În prezent, aproximativ 40% dintre camerunezi trăiesc sub pragul sărăciei.

În plan politic, candidatura celui mai bătrân preşedinte în funcţie din lume intervine pe fondul tensiunilor cu aliați importanți din regiunile nordice, care i-au fost esențiali în obținerea voturilor la scrutinurile anterioare. Doi dintre acești foști aliați, ministrul Issa Tchiroma Bakary și fostul prim-ministru Bello Bouba Maigari, au părăsit recent coaliția de guvernare și au anunțat că vor candida la alegeri, Tchiroma declarând luna trecută că administrația Biya a „încălcat” încrederea cetățenilor, ceea ce îl determină să se alăture unui partid rival, potrivit BBC.

Mai mulți lideri ai opoziției și-au confirmat de asemenea candidatura pentru alegerile prezidențiale, printre aceștia numărându-se Maurice Kamto, care a ocupat locul al doilea la scrutinul din 2018, şi Joshua Osih, Akere Muna și Cabral Libii.

În cazul în care va câștiga un nou mandat de șapte ani, liderul camerunez ar putea rămâne la conducerea țării până la aproape 100 de ani, în ciuda apelurilor venite atât din interiorul, cât și din afara Camerunului, care cer o schimbare de leadership în această țară din Africa Centrală.

Statele Unite vor impune Rusiei „tarife severe” dacă aceasta nu va ajunge la un acord pentru încheierea războiului din Ucraina în termen de 50 de zile, a declarat președintele american Donald Trump marți, 14 iulie.

„Vom impune tarife foarte severe dacă nu avem un acord în 50 de zile. Tarife de aproximativ 100%, le numim tarife secundare”, a spus Trump în cadrul unei conferințe de presă comune la Casa Albă, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Anunțul vine pe fondul frustrării crescânde a lui Trump față de întârzierile Rusiei în ceea ce privește avansarea eforturilor de pace în Ucraina. Președintele american promisese inițial că va intermedia un acord de pace în termen de 24 de ore de la preluarea mandatului, notează Kyiv Independent.

Trump se declară dezamăgit de Putin

Vorbind cu jurnaliștii la Casa Albă, Trump s-a distanțat din nou de războiul dintre Rusia și Ucraina: „Nu a fost războiul meu. A fost războiul lui (Joe) Biden. Nu e războiul meu. Eu încerc să vă scot din el.”

„Și vrem să se încheie. Sunt dezamăgit de președintele (Vladimir) Putin, pentru că am crezut că am fi avut un acord acum două luni, dar se pare că nu ajungem acolo”, a adăugat Trump.

În ultimele săptămâni, Rusia a intensificat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene, după ce a respins în repetate rânduri apelurile Kievului și ale partenerilor occidentali pentru o încetare a focului.

Tarifele secundare propuse de Trump sunt totuși mai blânde decât un proiect de lege din Senatul american, care prevede impunerea unui tarif de 500% pe importurile din țările care continuă să cumpere petrol și materii prime din Rusia.

Plan de înarmare a Ucrainei

Trump și Rutte au prezentat totodată un plan prin care NATO va achiziționa armament avansat din SUA, inclusiv sisteme de apărare aeriană, dintre care o parte va fi livrată Ucrainei.

„Vom produce arme de ultimă generație, iar ele vor fi trimise către NATO. NATO poate decide să trimită o parte dintre ele și altor țări… unde țara respectivă va renunța la ceva, iar acest lucru va fi compensat”, a explicat Trump.

Planul va fi finanțat și coordonat integral de alianță, a subliniat el.

Rutte a explicat că noul plan înseamnă că „Ucraina va primi un număr masiv de echipamente militare, atât pentru apărare aeriană, cât și rachete, muniție, etc.”. El a adăugat că acordul nu va pune în pericol capacitatea de apărare a SUA.

„Dacă aș fi Vladimir Putin astăzi… aș reanaliza dacă ar trebui să iau mai în serios negocierile privind Ucraina decât o făceam până acum”, a spus șeful NATO.

Germania și Norvegia și-au exprimat recent disponibilitatea de a achiziționa cel puțin trei noi baterii Patriot de la producători americani și de a le livra Ucrainei, consolidând astfel capacitățile de apărare aeriană ale acesteia.

Trump a fost mult timp reticent în a aproba noi livrări de arme către Kiev, argumentând că țările europene ar trebui să își asume o mai mare responsabilitate atât pentru sprijinirea Ucrainei, cât și pentru propria lor securitate. Potrivit unor informații recente, pentru prima dată de la preluarea mandatului, Trump ar putea aproba un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina prin autoritatea prezidențială de retragere din stocurile existente.

Memoriul publicat săptămâna trecută de Departamentul de Justiție și FBI, ce concluzionează că așa-numita listă de VIP-uri a prădătorului sexual Jeffrey Epstein nu există, contrazicând teoriile conspirației promovate de voci radicale din mișcarea MAGA, a stârnit o revoltă internă, iar acum războiul este în esență Donald Trump versus MAGA, scrie CNN.

După promisiuni făcute bazei electorale că administrația Trump va face public dosarul Epstein, furnizând infirmații noi, memoriul nu este văzut ca o dovadă incontestabilă pentru cei din MAGA, asmuțindu-i pe unii dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui unii împotriva altora.

Influenceri conservatori, de la Laura Loomer la Elon Musk, i-au criticat pe procurorul general Pam Bondi şi pe directorul FBI Kash Patel pentru concluziile anchetei, care au venit la câteva luni după ce Bondi promisese că va dezvălui informaţii importante despre Epstein, inclusiv „multe nume” şi „multe jurnale cu date”.

Presa americană, inclusiv Fox News şi NBC News, au relatat că Bongino, un fost podcaster conservator, s-a certat cu Bondi pe această temă şi că ia în considerare să demisioneze.

Actualul director Patel, dar şi adjunctul său Bongino au făcut anteriori declaraţii despre o aşa-zisă listă de clienţi a lui Epstein şi au sugerat că guvernul ar ascunde informaţii de publicul american.

După ce Trump a apărat concluziile memoriului, s-a ajuns la situația unui un test de loialitate fără precedent a mișcării MAGA: în premieră, această bază electorală radicală nu este de acord cu liderul său.

Conflict între administrația Trump și MAGA

Luptele interne dintre Departamentul de Justiție și FBI au atins apogeul miercuri, în cadrul unei reuniuni explozive, la care au participat Bongino, Bondi, directorul FBI Kash Patel şi şefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, au declarat surse pentru CNN. Bongino şi Patel au fost confruntaţi cu întrebarea dacă ei se află în spatele unei informaţii potrivit căreia FBI dorea să fie divulgate mai multe informaţii, dar a fost împiedicat de Departamentul Justiţiei, au declarat sursele.

„Totul a fost un dezastru complet şi nimeni nu este mulţumit”, a declarat pentru CNN o sursă informată cu privire la această chestiune.

După acea întâlnire, Bongino le-a spus oamenilor că ia în considerare demisia și nu a venit la serviciu vineri.

Trump a răspuns „Cred că da” când a fost întrebat duminică de reporteri dacă Bongino este încă director adjunct al FBI, dar a indicat că „este într-o formă bună” după ce a vorbit cu el mai devreme în cursul zilei.

Patel, la rândul său, a postat sâmbătă pe rețelele de socializare că va continua să lucreze în administrația Trump. Deși a alimentat frecvent teoriile conspirațiilor legate de Epstein, Patel a scris: „Teoriile conspirației pur și simplu nu sunt adevărate, nu au fost niciodată”.

Patel şi Bongino şi-au exprimat în privat frustrarea timp de luni de zile faţă de modul în care DOJ a gestionat cazul, parțial în urma unui interviu anterior în care Bondi a sugerat că FBI încă investighează cazul, deşi acesta fusese deja predat Departamentului de Justiţie, au declarat surse familiarizate cu cazul.

Procurorul general Pamela Bondi, care a promis în repetate rânduri că va publica documentele legate de Epstein, a fost ținta principală a nemulțumirii susținătorilor MAGA.

Dar a Trump arătat clar, până acum, că o susține pe deplin, nu doar online, când i-a luat partea pe rețelele de socializare, ci și invitând-o să i se alăture la finala Cupei Mondiale a Cluburilor FIFA de duminică, în New Jersey, unde a urmărit meciul din loja prezidențială

„Ce se întâmplă cu băieții mei și, în unele cazuri, cu fetele? Toți o atacă pe procurorul general Pam Bondi, care face o TREABĂ FANTASTICĂ! Suntem într-o singură echipă, MAGA, și nu-mi place ce se întâmplă”, a scris el pe Truth Social.

În privat, Trump i-a sunat în weekend pe unii dintre cei mai vocali critici ai procurorului general, într-un efort a calma spiritele legată de dosarele Epstein, au declarat pentru CNN trei surse familiarizate cu situația. Membrii cercului apropiat al președintelui i-au contactat, la rândul lor, pe unii dintre cei mai vocali critici pentru a le cere practic să se calmeze.

Pe de altă parte, președintele a reluat o strategie familiară, dând vina pe democrați și încercând în același timp să minimalizeze importanța dosarului, afirmând că  Epstein este „cineva de care nimănui nu-i pasă”.

„De ce nu au publicat acești nebuni ai stângii radicale Dosarele Epstein? Dacă exista VREO CEVA acolo care ar fi putut dăuna Mișcării MAGA, de ce nu l-au folosit?”

Conservatorii cer publicarea dosarului complet

Însă acest lucru nu a părut a fi suficient pentru a-i îmbuna pe mulți dintre cei mai vocali și proeminenți susținători ai săi, care au ridicat situația în repetate rânduri la Turning Point USA Student Action Summit, un eveniment menit să mobilizeze tinerii conservatori, din Tampa, Florida.

Bondi „nu a ratat niciodată ocazia să apară la televizor și să spună lucruri care să te pună pe jar. Încearcă să te facă să crezi că le are. E pe biroul ei. Vine mâine. Vei vedea ceva despre Epstein, și a fost o simulare. Deci fie crezi că Pam Bondi spunea adevărul atunci, fie că spune adevărul acum, dar ambele nu pot fi adevărate”, a declarat comentatoarea politică conservatoare Megyn Kelly la summitul de vineri, numind-o pe Bondi „ticăloasa din această poveste”.

Aleasa republicană din Florida, Anna Paulina Luna, a avertizat sâmbătă: „Pam, dacă nu-ți poți face treaba, vom găsi pe cineva care o va face”.

În timp ce o mare parte a criticilor s-au concentrat asupra lui Bondi, alții au dat vina pe administrația Trump.

„Nu cred că ne spun adevărul despre Epstein. Cred că tipul ăla a fost implicat în ceva infam care implică o mulțime de oameni. Și bănuiala mea este că toți acești oameni ar putea fi aliații noștri”, a declarat Brandon Tatum, YouTuber și comentator politic conservator.

Fostul consilier al lui Trump, Steve Bannon, l-a numit pe Epstein „cheia care deschide lacătul atâtor lucruri – nu doar al unor indivizi, ci și al unor instituții”.

Gazda Fox News, Laura Ingraham, a primit huiduieli când a întrebat participanții la summit: „Câți dintre voi sunteți mulțumiți — puteți aplauda — mulțumiți de rezultatul anchetei Epstein?”

„Nu cred că oamenii vor tace până nu o vor face cu adevărat. Dar cine știe dacă vom afla vreodată adevărata poveste”, a spus Lisa Britt, o susținătoare cu care a vorbit CNN.

„Președintele Trump a mințit în două privințe: unul a fost că dosarele Epstein vor fi publicate, a spus un alt susținător, Taylor Sharp. „Al doilea lucru este vom obosi să câștigăm”.

În august 2019, în timp ce aştepta procesul într-un dosar penal federal, Epstein a fost găsit inconştient în celula sa din Centrul Corecţional Metropolitan din New York. A fost transportat la spital, unde a fost declarat mort. Moartea sa a fost declarată sinucidere.

Moartea sa a fost însă supusă unei anchete amănunţite, iar în timpul campaniei sale din 2024, Trump a declarat că va lua în considerare publicarea unor documente guvernamentale suplimentare referitoare la acest caz. 

Bondi a organizat în februarie un eveniment la Casa Albă cu influenceri pro-Trump de pe reţelele sociale pentru a prezenta dosare cu documente legate de Epstein, iar ulterior a fost criticată când influencerii MAGA au realizat că majoritatea documentelor erau publice de ani de zile.

Anchetatorii nu au găsit „nicio listă incriminatoare cu clienţii” lui Epstein, „nicio dovadă credibilă că Epstein a şantajat persoane proeminente” şi nicio „dovadă care să poată sta la baza unei anchete împotriva unor terţi nepuși sub acuzare”, se arată în memoriu.

Președintele Volodimir Zelenski a numit-o pe prim-viceprim-ministrul Iulia Sviridenko ca viitor prim-ministru al Ucrainei, a declarat el pe 14 iulie, lansând o remaniere guvernamentală.

„Am propus ca Iulia Sviridenko să conducă Guvernul Ucrainei și să contribuie la o reînnoire semnificativă a activității sale”, a declarat Zelenski într-un mesaj postat pe platforma X (fostul Twitter). Șeful statului a adăugat că așteaptă „în cel mai scurt timp” prezentarea programului de guvernare al noii echipe.

Accent pe economie, relații externe și industrie de apărare

Potrivit declarațiilor președintelui, Sviridenko și-a prezentat deja viziunea asupra priorităților guvernării, într-o întâlnire care a avut loc în aceeași zi. Temele abordate au inclus cooperarea cu Statele Unite și Uniunea Europeană, consolidarea economiei, creșterea producției de armament și reformarea structurii executive.

Sviridenko, o figură tehnocrată apropiată de președintele Zelenski, a deținut în ultimii ani poziția de vicepremier și ministru al economiei, fiind percepută drept una dintre promotoarele reformelor orientate spre integrarea euroatlantică.

O tranziție controlată în context parlamentar favorabil

Conform Constituției Ucrainei, guvernul este numit de Parlament. Pentru ca Svyrydenko să preia funcția de premier, actualul șef al guvernului, Denis Șimihal, trebuie mai întâi să își prezinte demisia. Ulterior, legislativul va trebui să voteze atât asupra demisiei, cât și asupra noului candidat propus de președinte.

Partidul „Servitorul Poporului”, condus de Zelenski, deține 231 din cele 450 de mandate parlamentare — o majoritate simplă care ar putea asigura o tranziție rapidă.

Schimbarea, anticipată de luni de zile

Zvonnurile privind o posibilă înlocuire a lui Shmyhal — cel mai longeviv premier al Ucrainei de la independență — circulă de mai bine de un an. Deși Zelenski a operat o serie de remanieri în septembrie 2024, inclusiv în rândul miniștrilor din domeniul apărării și administrației, Shmyhal a rămas atunci în funcție.

Anunțul de acum pare să confirme că Zelenski își dorește o nouă fază în conducerea executivă a statului, adaptată la realitățile unui război care intră într-un nou an și la nevoia de accelerare a reformelor interne.

Parlamentul de la Kiev urmează să-și reia activitatea în această săptămână. Dacă demisia lui Șmihal este acceptată, Legislativul are la dispoziție 30 de zile pentru a valida un nou premier. Având în vedere alinierea politică favorabilă președintelui și lipsa unei opoziții parlamentare semnificative, procesul este așteptat să decurgă fără blocaje.

Rămâne de văzut dacă propunerea Sviridenko va fi însoțită și de o reconstrucție profundă a echipei guvernamentale — una care să reflecte noua arhitectură de putere a Ucrainei în plin război și în pragul unor decizii cruciale privind integrarea europeană.

Președinte american Donald Trump analizează posibilitatea includerii rachetelor de croazieră cu rază lungă de acțiune JASSM-ER într-un viitor pachet de asistență militară pentru Ucraina, potrivit unei surse citate de Military Watch Magazine.

Este vorba despre rachete aer-sol de înaltă precizie, dezvoltate de compania Lockheed Martin, capabile să lovească ținte la o distanță de până la 925 de kilometri – ceea ce ar permite armatei ucrainene să atingă obiective strategice în adâncimea teritoriului rus, dincolo de frontul actual.

Un armament greu, pentru o etapă nouă a războiului

Potrivit sursei citate, livrarea rachetelor ar urma să se facă în paralel cu extinderea flotei ucrainene de avioane F-16, în special variante modernizate ale unor aparate din epoca Războiului Rece, dar care rămân compatibile cu armamentul NATO. Aceste avioane ar putea fi folosite pentru lansări de rachete de la mare distanță, dincolo de raza sistemelor de apărare antiaeriană rusești.

În același timp, publicația Defense Express semnalează că, pe fondul unei posibile includeri a rachetelor cu bătaie lungă în noul pachet american, au fost evaluate și alte opțiuni, precum PrSM – racheta balistică de ultimă generație destinată sistemelor HIMARS. Aceasta, însă, este considerată puțin probabilă pentru export, având în vedere că abia a fost introdusă în arsenalul armatei SUA.

Astfel, varianta cea mai realistă și fezabilă rămâne racheta JASSM-ER, deja produsă în cantități mari și livrată aliaților NATO, inclusiv Poloniei, care a primit 110 unități pentru dotarea propriei flote de F-16.

Capabilități tehnice și limitări curente

Rachetele JASSM-ER sunt concepute pentru misiuni complexe, împotriva unor ținte bine apărate, staționare sau mobile, în orice condiții meteo și la orice oră din zi și din noapte. Dispun de un sistem avansat de ghidaj care combină navigația inerțială și satelitară cu o cap de ghidaj termic, iar încărcătura utilă ajunge la 450 de kilograme.

Comparativ, versiunea de bază JASSM are o rază de acțiune de circa 360 de kilometri, ceea ce face ca varianta ER să ofere un avantaj operațional semnificativ.

Totuși, analiștii militari subliniază că avioanele F-16 ucrainene vor putea lansa JASSM-ER doar după o actualizare software compatibilă. În paralel, există posibilitatea integrării acestor rachete și pe bombardierele tactice Su-24M ale Ucrainei, așa cum s-a întâmplat în trecut cu rachetele Storm Shadow furnizate de Marea Britanie și Franța.

Semnal strategic din partea Washingtonului

Chiar dacă decizia finală nu a fost încă anunțată, simplul fapt că opțiunea JASSM-ER este luată în calcul transmite un semnal clar: Washingtonul, inclusiv sub o posibilă conducere republicană, nu exclude extinderea sprijinului militar acordat Kievului cu sisteme ofensive capabile să descurajeze Rusia prin proiecția forței dincolo de linia frontului.

În contextul în care războiul intră într-o etapă de uzură și lovituri strategice, livrarea unor rachete cu rază extinsă ar putea reconfigura arhitectura de apărare și atac a Ucrainei – și implicit, echilibrul de putere pe flancul estic al Europei.

Un tânăr condamnat a reușit o evadare spectaculoasă dintr-o închisoare din Franța, ascunzându-se în bagajul unui deținut eliberat, însă libertatea i-a fost scurtă: a fost prins după două zile, în timp ce ieșea dintr-o pivniță.

Un caz desprins parcă din filmele de acţiune a atras atenția presei franceze, după ce un tânăr de 20 de ani, aflat în detenție, a reușit să evadeze ascunzându-se în bagajul colegului de celulă care își încheiase pedeapsa. Incidentul s-a petrecut vineri, 11 iulie, într-un penitenciar supraaglomerat de lângă Lyon, iar autoritățile au descoperit lipsa deținutului abia a doua zi, sâmbătă.

Potrivit cotidianului Le Parisien, evadarea s-a produs după ce colegul de celulă, care urma să fie eliberat, a primit permisiunea de a transporta cu un cărucior mai multe bagaje personale până la mașina care îl aștepta la poarta închisorii. Într-una dintre genţile pe care pe transporta se afla ascuns deținutul de 20 de ani, care a reuşit astfel să treacă de controalele de securitate și să iasă din penitenciar fără a fi observat.

Libertatea obținută prin această metodă ingenioasă nu a fost, însă, de lungă durată, pentru că luni, 14 iulie, autoritățile au anunțat capturarea tânărului într-un sat din sudul Franței. Evadatul a fost prins în momentul în care ieșea dintr-o pivniță în care se ascunsese peste noapte, după două zile petrecute în libertate.

Administrația penitenciarului a transmis într-un comunicat faptul că tânărul executa „mai multe” pedepse cu închisoarea și era vizat de un mandat de arestare emis în cadrul unei anchete privind crima organizată. De asemenea, el era suspectat de implicare într-o dublă crimă, iar autoritățile investigau apartenența sa la o structură criminală.

În urma acestei evadări, Parchetul din Lyon a deschis o anchetă, fiind demarată totodată şi o anchetă internă a închisorii pentru a clarifica circumstanțele exacte ale modului în care deținutul a reușit să treacă de verificările gardienilor fără a fi depistat. Administrația penitenciarului a transmis că vor fi luate toate măsurile disciplinare necesare în urma incidentului și că Parchetul, precum și forțele de ordine, au fost imediat informate după descoperirea evadării.

Cel puțin 13 persoane se află în stare critică după ce au participat la un important festival stradal dedicat muzicii techno desfășurat la Berlin, au anunțat luni serviciile de urgență.

Evenimentul „Rave the Planet” a atras aproximativ 200.000 de persoane în capitala Germaniei duminică, participanții cerând protejarea scenei de club berlineze, renumită la nivel mondial și recunoscută oficial de UNESCO ca parte a patrimoniului cultural imaterial.

Pe parcursul manifestării, 69 de persoane au fost spitalizate, dintre care 13 în stare critică și alte 27 în stare gravă, potrivit serviciilor de urgență,,  transmite Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al brigăzii de pompieri din Berlin, Dominik Pretz, a declarat că principala cauză a spitalizărilor a fost intoxicația, fără a oferi însă detalii suplimentare privind natura substanțelor implicate.

În total, 392 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale la fața locului.

Parada „Rave the Planet” a fost lansată în 2022 de Dr. Motte, un DJ care s-a numărat printre fondatorii celebrului festival „Love Parade” în 1989.

„Love Parade” a fost un important festival anual de muzică techno care a fost anulat după o busculadă mortală produsă în orașul Duisburg, din vestul Germaniei, în 2010.

Parada de duminică a avut loc pe bulevardul dintre Poarta Brandenburg și Columna Victoriei, în centrul Berlinului.

Autoritățile au declarat că a fost un eveniment „pașnic”, cu puține incidente, în pofida condițiilor meteo nefavorabile.