Sorin Grindeanu susține că a vorbit cu vicepremierul Dragoș Anastasiu, marți, și i-a explicat ce i se pare ilegal, cu privire la grupul informal.
„Am văzut declarațiile și am și vorbit ieri la telefon, explicând ce mi se pare ilegal și ce ar trebui îndreptat, chiar dacă este un grup care are intenții bune”, declară Sorin Grindeanu.
În momentul în care lucrezi la Guvern, ai acces la informații”, spune liderul PSD, considerând că viitorii membri ai grupului pe care vrea să-l înființeze Anastasiu trebuie să aibă „declarații de intenție”.
„Companiile acelea se listează la bursă. Tu, dacă ești un analist financiar, dacă nu ai o declarație de intenție, lași loc la suspiciuni, iar acea chestiune de pe bursă poate să fie speculate. Eu vreau să se respecte legea”, precizează șeful Camerei Deputaților.
Întrebat ce i-a comunicat Anastasiu, liderul PSD răspunde: „A spus că și dânsul vrea să respecte legea”.
„Nu mă simt vizat, am vorbit cu domnul Grindeanu. Mi-a explicat despre ce este vorba. Nu va fi vorba despre așa ceva. Deocamdată au fost întrebați oameni dacă vor să se implice”, a explicat Dragoș Anastasiu.
Vicepremierul a anunțat, marți, înființarea unui Consiliul Consultativ la AMEPIP, un fel de „Advisory Board”, potrivit acestuia, format din experți voluntari neremunerați.
„Sunt voluntari. Doresc să ajute, sunt persoane care în viața lor profesională au realizat ceva. Grupul de lucru este deschis oricui vrea să participe”, a spus Anastasiu.
Printre numele menționate se află Speranța Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguța Leana, Iancu Guda și Anca Grigorescu.
„Lista rămâne deschisă. Dacă există suspiciuni, rugăm opinia publică să ni le semnaleze. Totul este transparent. Vom oficializa acest grup de lucru în următoarele zile”, a precizat Anastasiu.
„Înțeleg că va exista un grup informal de consilieri din privat care consiliază Guvernul, ceea ce este ilegal! Dacă mai continuă acest lucru, mă pun în situația să fac chiar eu plângere.
Sunt acolo persoane din companii de transporturi care eu știu că aveau interes să falimenteze companiile de stat. Ce se întâmplă e trafic de influență. Să se potolească, ca să nu le fac chiar eu plângere!”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Vești bune pentru șoferi! Se lucrează pe secțiunea 2 (Boița Cornetu) a autostrăzii Sibiu-Pitești (A1), iar antreprenorii turci (Mapa-Cengiz) lucrează acum la mai multe viaducte de pe traseu. În plus, în ultimele zile, au fost instalate 36 de grinzi pe trei deschideri ale viaductului 1 in zona kilometrul 13.
Potrivit informațiilor, se lucrează și la elevațiile pilelelor pe care se va sprijini deschiderea principală în lungime de 140 m.
„Pentru viaductul 2, km 14, localitatea Boita, se execută piloții forați. La viaductul 5, tot în zona localității Boita, constructorii se apropie de finalizarea excavatiilor pentru fundația directă a pilei 2. rmează armarea radierelor. Una din pile va avea o înălțime de 40 m, iar suprastructura metalică a tablierului, sprijinită pe această pilă, va fi montată prin lansare din ambele capete ale viaductului 5”, sunt informațiile publicate de Cristian Pistol, Director General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA.
Pentru Gundbert Scherf, cofondatorul Helsing – cel mai valoros start-up european din domeniul apărării – invazia Rusiei în Ucraina a schimbat totul.
Gândac spion/FOTO:X
La înființarea companiei sale, specializată în drone de atac și inteligență artificială pentru câmpul de luptă, Scherf a întâmpinat dificultăți majore în atragerea investițiilor. Astăzi, însă, acestea nu mai reprezintă principala problemă. În luna trecută, compania cu sediul în München și-a dublat valoarea de piață, ajungând la 12 miliarde de dolari, scrie Reuters.
„În acest an, pentru prima dată în ultimele decenii, Europa cheltuiește mai mult pe tehnologie militară decât Statele Unite”, a declarat Scherf.
Fost partener în cadrul firmei de consultanță McKinsey & Company, el compară momentul actual cu un posibil „Proiect Manhattan” european în domeniul inovației militare – o referire la efortul științific american din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care a condus la dezvoltarea armelor nucleare.
Germania, cea mai mare economie a Europei, intenționează să joace un rol esențial în procesul de reînarmare a continentului. Guvernul cancelarului Friedrich Merz consideră că inteligența artificială și tehnologiile dezvoltate de start-upuri sunt vitale pentru securitatea națională. În acest scop, Berlinul reduce birocrația pentru a facilita accesul firmelor emergente la contracte cu armata.
Ani de-a rândul, Germania a avut un sector de apărare modest, marcat de o atitudine profund pacifistă și influențat de trauma istorică a nazismului. Modelul său economic, prudent și orientat spre optimizări graduale, a evitat inovația disruptivă.
Acum, pe fondul incertitudinilor legate de sprijinul militar american și în calitate de unul dintre principalii susținători ai Ucrainei, Germania plănuiește aproape să tripleze bugetul său anual de apărare, ajungând la circa 162 de miliarde de euro până în 2029.
O parte semnificativă din aceste fonduri va fi direcționată către transformarea naturii războiului. Helsing este una dintre numeroasele companii emergente germane care dezvoltă tehnologii avansate – de la roboți autonomi cu aspect de tanc, până la mini-submarine fără pilot și „gândaci-spioni” dotați cu senzori.
„Dorim să contribuim la redobândirea coloanei vertebrale a Europei”, spune Scherf
Multe dintre aceste firme colaborează deja cu guvernul, alături de giganții consacrați din industrie, precum Rheinmetall și Hensoldt, care, potrivit unor surse, nu sunt la fel de motivate să inoveze rapid, având comenzi numeroase pentru sisteme convenționale.
Un nou proiect de lege privind achizițiile publice, aprobat recent de cabinetul Merz, urmărește să faciliteze accesul start-upurilor la licitații, prin plăți în avans și posibilitatea restrângerii participării doar la ofertanți din Uniunea Europeană.
Marc Wietfeld, director general al ARX Robotics – producător de roboți autonomi – spune că întâlnirea cu ministrul apărării, Boris Pistorius, a marcat o schimbare clară de paradigmă.
„Mi-a spus: Banii nu mai sunt o problemă – acum există. A fost un moment de cotitură.”
Germania preia conducerea
Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și cu retorica sa sceptică față de NATO, Germania s-a angajat să atingă ținta alianței de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare până în 2029 – într-un ritm mai rapid decât alți aliați europeni.
Oficialii germani subliniază importanța consolidării unei industrii europene de apărare, pentru a reduce dependența de companiile americane. Totuși, provocările sunt semnificative: piața europeană este fragmentată, iar fiecare stat are propriile standarde de achiziții.
Spre deosebire de SUA – care dispun de giganți consacrați precum Lockheed Martin sau RTX – Europa a început abia recent să sprijine financiar start-upurile din domeniul apărării.
În 2024, cele 19 cele mai mari state europene din punct de vedere al cheltuielilor militare, inclusiv Turcia și Ucraina, sunt prognozate să cheltuie peste 180 de miliarde de euro pentru achiziții de echipamente – o sumă ce depășește investițiile similare ale Statelor Unite.
Un obstacol major, spun experții, este faptul că sistemul de achiziții militare al Germaniei este conceput pentru furnizorii tradiționali, nu pentru ritmul alert al noilor tehnologii. Ministerul Apărării de la Berlin a declarat că face eforturi pentru a accelera procesul și a integra mai eficient start-upurile în ecosistemul Bundeswehr-ului.
Annette Lehnigk-Emden, șefa agenției de achiziții a armatei, evidențiază dronele și inteligența artificială ca domenii esențiale pentru viitor.
„Impactul acestor tehnologii asupra câmpului de luptă este comparabil cu introducerea mitralierelor, tancurilor sau avioanelor”, afirmă ea.
Gândaci-spioni și roboți biologici
Sven Weizenegger, directorul Cyber Innovation Hub – incubatorul de inovații al Bundeswehr-ului – afirmă că războiul din Ucraina a schimbat și percepția publică asupra implicării în sectorul apărării.
„De la invazie, Germania a devenit mult mai deschisă în privința securității”, spune el, adăugând că primește zilnic zeci de propuneri de colaborare prin LinkedIn.
Unele dintre ideile în curs de dezvoltare par desprinse din science-fiction. Firma Swarm Biotactics, de exemplu, lucrează la crearea unor „gândaci-cyborg” echipați cu microcamere și senzori, capabili să colecteze date în timp real. Insectele pot fi controlate de la distanță prin stimuli electrici, scopul fiind supravegherea în medii ostile.
„Bio-roboții noștri, bazați pe insecte vii, sunt dotați cu module de comunicare securizată și pot fi dirijați individual sau opera autonom în roiuri”, explică directorul companiei, Stefan Wilhelm.
În prima jumătate a secolului XX, cercetătorii germani au fost pionieri în tehnologii militare – de la rachete balistice la avioane cu reacție. După înfrângerea din Al Doilea Război Mondial, Germania a fost demilitarizată, iar elitele sale științifice au fost dispersate.
Printre aceștia s-a numărat și Wernher von Braun, creatorul primei rachete balistice, care a ajuns ulterior la NASA, unde a proiectat racheta ce a dus oamenii pe Lună.
În ultimele decenii, multe dintre cele mai importante inovații tehnologice – internetul, GPS-ul, semiconductoarele – au provenit din cercetarea militară. Într-un moment în care economia germană este afectată de prețurile ridicate la energie, scăderea cererii de export și concurența din China, extinderea cercetării militare ar putea reprezenta o oportunitate economică.
„Trebuie să adoptăm mentalitatea că o bază industrială de apărare solidă înseamnă și o economie puternică, cu inovație accelerată”, afirmă Markus Federle, partener la firma de investiții Tholus Capital.
Depășirea „văii morții”
Investitorii europeni au fost adesea reticenți în a susține financiar start-upurile din apărare, care se confruntă cu costuri mari și venituri inițiale reduse. Însă creșterea bugetelor de apărare după invazia Rusiei a schimbat această dinamică.
Europa are acum trei start-upuri unicorn în domeniul apărării: Helsing, Quantum Systems (drone, Germania) și Tekever (drone, Portugalia).
„Se pune o presiune imensă pe Germania, văzută drept liderul apărării europene”, afirmă Sven Kruck, director de strategie la Quantum.
Germania a devenit al doilea cel mai mare furnizor de armament pentru Ucraina, după SUA. Procesul de aprobare a comenzilor, care dura anterior ani, se finalizează acum în câteva luni.
Finanțarea din partea fondurilor de capital de risc pentru tehnologia militară europeană a atins un miliard de dolari în 2024 – o creștere semnificativă față de cei 373 de milioane din 2022.
Germania se află în frunte, cu 1,4 miliarde de dolari investiți în ultimii cinci ani, potrivit unei analize realizate de Dealroom pentru Reuters.
Jack Wang, partener la firma Project A, spune că multe start-upuri germane valorifică tradiția inginerească a țării pentru a crea sisteme scalabile din componente existente.
„Talentul tehnic european este remarcabil, dar nicăieri nu am întâlnit o combinație mai bună de expertiză decât în Germania”, susține el.
Pe fondul slăbirii industriei auto, multe dintre IMM-urile germane – pilonii economiei naționale – dispun de capacitate de producție neutilizată.
Stefan Thumann, director al Donaustahl – un start-up bavarez care produce muniții inteligente – spune că primește zilnic cereri de angajare de la muncitori din sectorul auto.
„Start-upurile au nevoie de creiere pentru inginerie și prototipare. Mittelstand-ul german va fi forța lor de execuție.”
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu este doar o luptă pentru un teritoriu sau pentru granițele unei națiuni. Miza reală este însăși arhitectura de securitate a Europei, supraviețuirea democrației liberale și echilibrul global al puterii, scrie „Financial Times“.
Războiul din Ucraina se îndreaptă spre al patrulea an/FOTO:Profimedia
Mai întâi și cel mai simplu: Ucraina luptă pentru dreptul unui popor de a-și decide singur viitorul. Rusia, în schimb, rămâne ceea ce a fost întotdeauna – o autocrație în care voința unui singur om se substituie legii. Sub comanda lui Vladimir Putin, Rusia a invadat Ucraina nu pentru securitatea propriei granițe, ci pentru a o șterge pe cea a vecinului, împreună cu identitatea sa națională. Așa cum scriau încă din 2022 analistele Fiona Hill și Angela Stent, Putin consideră că Rusia are „drept divin” asupra Ucrainei – și nu va renunța la această pretenție decât înfrânt.
Ce se întâmplă dacă Rusia învinge?
O victorie a Rusiei în Ucraina nu ar însemna doar o tragedie pentru poporul ucrainean. Ar legitima ideea că granițele pot fi redesenate prin forță, că voința populară nu valorează nimic și că autocrațiile pot sfida democrațiile fără consecințe. Europa, continent cu granițe fluide și tensiuni istorice nerezolvate, ar deschide astfel o „cutie a Pandorei” pe care s-ar putea să n-o mai poată închide.
O Rusie triumfătoare ar deveni cea mai mare forță militară de pe continent și o amenințare directă pentru statele membre NATO și UE din est. Și dacă SUA, în condițiile unui nou mandat Trump, aleg să se retragă și mai mult din angajamentele față de aliați – Europa ar putea rămâne singură, izolată și slabă.
Dar și inversul este adevărat. O Rusie înfrântă, blocată, ar însemna că lumea democratică încă are reflexe de apărare și capacitate de mobilizare. Ar fi un semnal pentru Beijing, Phenian și alte regimuri autocratice că Occidentul nu e doar o idee fragilă pe hârtie.
Ce spune realitatea de pe front
După aproape trei ani și jumătate de război, bilanțul arată altfel decât își imaginase Kremlinul. Potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), începând din 2024, Rusia a cucerit mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean. Mai mult, pierderile de vieți omenești ale Moscovei sunt de cinci ori mai mari decât cele înregistrate în toate războaiele purtate de Rusia postbelică la un loc.
Războiul a devenit unul de uzură. Ucraina este epuizată, dar încă în picioare. Populația este obosită, dar nu înfrântă. Luptele continuă, nu doar pentru propria supraviețuire, ci și pentru credibilitatea valorilor occidentale.
Europa dă semne de ezitare. SUA se retrag în tăcere
Și totuși, sprijinul extern a început să scadă. În 2024, SUA au întrerupt temporar finanțarea ajutorului militar, lăsând presiunea pe umerii europenilor. Doar câteva state – precum Danemarca, Polonia sau țările baltice – și-au menținut angajamentele la un nivel semnificativ.
Potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială, UE și Marea Britanie au alocat împreună doar 0,1% din PIB pentru sprijin bilateral acordat Ucrainei. Germania a mobilizat 0,13%, Franța chiar mai puțin. Proporțiile sunt, în raport cu miza, aproape ridicole.
La nivel de resurse, Occidentul are un avantaj masiv: populația UE+UK este de 3,5 ori mai mare decât a Rusiei, iar PIB-ul este de aproape 5 ori mai mare. Și totuși, Moscova cheltuie mai mult și mai rapid pe apărare, în ciuda unui sistem economic fragil, marcat de inflație reală mult mai mare decât cea recunoscută oficial. În ciuda acestor slăbiciuni, Kremlinul pare dispus să sacrifice totul. Dar Europa e pregătită să o facă?
Viitorul se decide acum
Resursele există. Ceea ce lipsește este voința. Sau curajul politic. Sau claritatea morală. În mod paradoxal, tocmai angoasa față de un posibil nou mandat Trump poate da Europei impulsul necesar. Dacă America devine un aliat impredictibil, atunci UE nu mai are de ales: trebuie să devină autonomă, coerentă și capabilă să apere ceea ce pretinde că susține — libertatea, suveranitatea, democrația.
Războiul din Ucraina a devenit testul final. Dacă Europa nu reușește să îl treacă, înseamnă că democrațiile nu mai sunt dispuse să se apere — nici măcar pe ele însele. Iar dacă nu reușim să învingem acum, consecințele se vor vedea nu doar la Kiev, ci și la Vilnius, la Varșovia, la Chișinău sau chiar la Berlin.
În anii 1930, lumea a închis ochii în fața răului, sperând că se va opri de la sine. Nu s-a oprit. A fost nevoie de zeci de milioane de morți pentru a fi oprit cu forța. Istoria nu se repetă, dar adesea rimează. Dacă Europa nu învață lecția, va rima tragic, conchide FT.
Stenogramele aflate în dosarul DNA al lui Cristian Popescu Piedone arată că acesta folosea telefonul șoferului chiar și când era căutat de soția sa, Iulia Popescu. Șeful ANPC este cercetat penal și a fost plasat sub control judiciar, având interdicție să-și exercite funcția.
Piedone și soția sa, Iulia FOTO: FB/Arhivă Personală
Potrivit unei interceptări din luna iunie cu Cristian Popescu Piedone și Iulia Popescu, cei doi soți ar avea o relație cu năbădăi, potrivit aktual24. Ea îi reproșează că o „chinuie”, îi adresează injurii și insulte. Ba mai mult, îl acuză de infidelitate.
„Popescu Iulia:Cine mai e acolo?
Licu Cristian Gabriel:… doamnele…soțiile lor!
Popescu Iulia:Doamnele? Îi dai telefonul puțin la ureche?
Popescu Cristian Victor Piedone: Da, iubire!
Popescu Iulia: Mă nenorocitule! Mă, nenorocitule! Mă, râsul lumii, mă! Cât ne mai chinui mă, nenorocitule? Treci în camera, că îmi plânge copilul cu lacrimi amare pe obraz!
Popescu Cristian Victor Piedone: Cine plânge?
Popescu Iulia: Intră în camera f…(îi adresează injurii)… de bețiv!
Popescu Cristian Victor Piedone: Cine plânge?
Popescu Iulia:Vino în camera f…(îi adresează injurii), râsul lumii! Râsul lumii! Vino în camera!”
Alte interceptări ale discuțiilor dintre Piedone și soția să:
„Popescu Cristian Victor Piedone:Da, iubire!.
Popescu Iulia: Du-te-n m… (îi adresează injurii și folosește limbaj obscen)… nu mai îmi spune iubire! Muri-ar în secundă asta! Dar-ar Dumnezeu să mori în secundă asta! Să petreci tu cu curvele tale… după care plângi și bei…
Popescu Cristian Victor Piedone: …Doamne ajută! Doamne ajută! Doamne ajută!….
Popescu Iulia:… … (îi adresează injurii și folosește limbaj obscen)…
Popescu Cristian Victor Piedone: …să te audă Dumnezeu!
Popescu Iulia:… … (îi adresează injurii și folosește limbaj obscen)… cu Vera mă-țîi! Bei că se face Vera mireasă? Bagă-mi-aș… … (îi adresează injurii și folosește limbaj obscen)…
Popescu Cristian Victor Piedone: Păi eu beau că se face Vera mireasă?
Popescu Iulia:Dacă nu vii în secundă asta în camera… (îi adresează injurii și folosește limbaj obscen)… am plecat la București și Luni mă duc și bag divorț! Eu îmi bag p…(limbaj obscen) în nuntă lor și eu plec la București și bag divorț! Dacă în secundă asta nu vii în camera, ai terminat-o cu mine!
Popescu Cristian Victor Piedone:În secundă asta eu…
Popescu Iulia: Ai terminat-o cu mine, în (îi adresează injurii)!…
Popescu Cristian Victor Piedone: În secundă asta eu plec la saună și pe urmă vin în cameră.
Popescu Iulia: Deci tu dacă nu vii în secundă asta în camera… nu saună!… Nu te mai plimbă f… (îi adresează injurii), să îmi faci copiii de râs, mort de beat prin resort… Că toate femeile sunt cu bărbații lângă ele și eu sunt ultima târâtură închisă în cameră…
Popescu Cristian Victor Piedone: De ce nu vii aici?
Popescu Iulia:… cu un bețiv nenorocit
Popescu Cristian Victor Piedone: De ce nu vii aici?…
Popescu Iulia:…eu te omor! Te otrăvesc cu mâna mea!
Popescu Cristian Victor Piedone:Da, bine! De ce nu vii aici?
Popescu Iulia: Vino în camera, f… (îi adresează injurii) … și cu saună mă-țîi, că nu m-ai adus aici să stai să bei și să stai în saună….
Popescu Cristian Victor Piedone: Bine, bine, bine!…. Binee!
Popescu Iulia:… și să îți freci p…(limbaj obscen) de toate curvele, că te omor cu mâna mea!…
Popescu Cristian Victor Piedone: Bine, pa!
Popescu Iulia:…eu te omor cu mâna mea, f..( îi adresează injurii)… că mi-ai mâncat viață!
Popescu Cristian Victor Piedone: Bravo! Hai, pa!
Șeful ANPC, Cristian Popescu Piedone, este urmărit penal pentru săvârșirea infracțiunii de folosire de informații ce nu sunt destinate publicității. El a fost plasat sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile.
Piedone, urmărit penal pentru „folosire de informații ce nu sunt destinate publicității”
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii cotrolului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 22 iulie 2025, față de inculpatul Cristian Victor Piedone Popescu, președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (A.N.P.C.), pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, a anunțat DNA.
Potrivit anchetatorilor, în data de 7 martie 2025, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, în calitate de președinte al ANPC, ar fi divulgat unui reprezentant al unei societăți comerciale care administrează un hotel în orașul Sinaia, faptul că subordonații săi, urmează să efectueze în aceeași zi un control tematic la societatea acestuia, precum și obiectivele controlului.
„Astfel, inculpatul i-ar fi permis reprezentantului hotelului accesul la aceste informații, în scopul obținerii unor foloase necuvenite de către operatorul economic, constând în evitarea sancționării pentru neregulile constatate în domeniul protecției drepturilor consumatorilor.În concret, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone l-ar fi învățat pe reprezentantul hotelului respectiv cum să aranjeze bucătăria și camerele care urmau să fie verificate de funcționarii ANPC”, a transmis DNA.
Procurorii susțin că, ulterior acestei informări, „în vederea preîntâmpinării aplicării unor sancțiuni și dispunerii unor măsuri corective de către funcționarii publici din cadrul ANPC, reprezentantul hotelului ar fi luat toate măsurile necesare pentru a nu se constata în urma controlului ce urma a fi efectuat, încălcări ale legislației specifice protecției consumatorilor”.
Piedone i-ar fi contactat telefonic pe unii dintre angajații hotelului și le-ar fi dat instrucțiuni pentru a face curățenie, a se echipa corespunzător și a-l aștepta pe președintele ANPC ce urma să vină în control.
În urma controlului, unitatea de cazare nu a fost sancționată de către reprezentanții A.N.P.C. și totodată, reprezentanții hotelului au fost felicitați de către inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone pentru modul exemplar de desfășurare a activității.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone trebuie să respecte o serie de obligații între care: „să se prezinte ori de câte ori este chemat la organul de urmărire penală, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar, să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului și să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta, respectiv cea de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor”.
„Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive”, a transmis DNA.
Cristian Popescu Piedone neagă acuzaţiile şi susţine că nu a vorbit cu proprietarul hotelului, deşi este prieten cu acesta şi a stat la hotelul respectiv încă de dinainte de Revoluţie.
Fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu, s-a prezentat miercuri, 23 iulie, la sediul Inspectoratului de Poliție al Județului Ilfov, unde este obligat să semneze controlul judiciar. La ieșirea din instituție, după o lungă perioadă de tăcere, Georgescu a vorbit public și a adresat critici la adresa autorităților.
Călin Georgescu a semnat controlul judiciar FOTO: Mediafax
În fața secției a avut loc și un scandal cu îmbrânceli, susținătorii lui Georgescu încercând să rupă cordonul de jandarmi.
Georgescu a reiterat una dintre temele centrale ale retoricii sale: apartenența resurselor naturale, în special a apei, către poporul român:
„Profit de faptul că nu mi s-a interzis să vorbesc despre apă, pentru că atunci când am spus că este o bogăție a poporului român, sistemul s-a năpustit asupra mea. Trebuie să fie clar: proprietarul apelor în țara noastră este poporul român. Statul doar le administrează în numele acestuia. Când sistemul vine către oameni și se preface că îi ascultă, nu o face din grijă, ci din frică”, potrivit România TV.
Declarațiile au venit în contextul unui caz recent din comuna Lungulețu, unde un fermier a fost amendat pentru că a folosit apă din râul Dâmbovița pentru a-și iriga culturile. Autoritățile au acuzat că astfel a fost pus în pericol debitul de apă necesar alimentării Bucureștiului, în timp ce agricultorii locali susțin că nu au alte surse pentru irigații.
„Ne apărăm libertatea, ne apărăm tradițiile, cultura și țara. Sunt convins că puterea interioară a poporului ne va elibera din acest jug colonial în care se află România”, a adăugat Georgescu.
Totodată, fostul candidat a lansat un atac la adresa sistemului judiciar: „Sistemul nu se luptă cu mine, se luptă cu convingerile mele despre drepturile poporului român. Un judecător american îmi spunea că Justiția, deși legată la ochi, nu trebuie să fie oarbă, ci să vadă principiile de drept”.
El a susținut că principiile de drept au fost ignorate în cazul său, dar se declară încrezător că „Justiția nu are curajul să mă privească în ochi, pentru că acolo ar vedea nemulțumirea poporului român”.
Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General pe 2 iulie 2025 pentru promovarea ideilor fasciste, legionare și xenofobe, precum și pentru cultul unor persoane condamnate pentru genocid și crime împotriva umanității, inclusiv Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu. Potrivit procurorilor, infracțiunile au fost comise în mod repetat, între 2020 și 2025, prin declarații publice și postări online.
Uniunea Europeană (UE) a stabilit ca până în 2035 să fie interzisă în totalitate vânzarea de autoturisme pe bază de benzină și motorină.
Acum, Comisia Europeană intenționează să accelereze la tranziția către mașinile electrice și energiile verzi, introducând noi reglementări: să le interzică companiilor private să mai cumpere mașini termice.
Planul UE pentru „Fit for 55”
Bruxellesul speră că va da un impuls tranziției ecologice pentru a atinge obiectivele climatice „zero carbon” până în 2050. Până în 2030, UE speră să reducă emisiile de carbon cu 55%, în conformitate cu planul „Fit for 55”.
Vestea a venit ca o bombă pentru industria auto, deja aflată într-o criză devastatoare din cauza creșterii costurilor traiului și a electrificării, mai ales că fabricarea unei mașini electrice este cu 40% mai poluantă decât la cea termică.
Ce companii vor fi vizate, mai exact?
Din 2030, firmele cu flotă auto și companiile de leasing nu vor mai putea cumpăra mașinile termice, potrivit Bild, publicația germană citată de Newsweek. Companiile private nu vor mai putea nici măcar să închirieze automobile. Astfel, companiile de leasing ar putea inunda piața second-hand de flote de mașini electrice. Sau așa speră Uniunea Europeană.
Însă, statisticile din ultima vreme ne arată că mulți șoferi nu-și permit financiar să cumpere automobile electrice. Iar cei care au, cumpără mai ieftin mașini electrice de la companii chineze, nu și de la mărcile europene. Competiția dintre piața europeană a mașinilor electrice și cea chineză a devenit acerbă.
În prezent, 60% din mașinile noi vândute în Europa sunt realizate de flotele companiilor de leasing.
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a emis Ordinul pentru începerea lucrărilor pe lotul Chiribiș-Biharia al Autostrăzii Transilvania și a stabilit data de începere pentru mâine, 24 iulie 2025, termen de la care se calculează durata de execuție.
Antreprenorul – Asocierea de constructori români Precon Transilvania-Citadina 98 – are un termen de 18 luni pentru etapa de execuție a lucrărilor.
,,Am avizat în Consiliul Tehnico-Economic al CNIR documentația pentru un tronson cu o lungime de 8,5 kilometri, accelerând, astfel, acest proiect atât de important pentru infrastructura națională și demonstrând că, atunci când și beneficiarul înțelege să facă eforturi alături de constructor, se poate deschide șantierul cu aproape o jumătate de an mai devreme față de termenul contractual. Acordăm tot sprijinul Antreprenorului pentru ca, la finalul anului viitor, acest lot să fie terminat și să asigure conexiunile cu loturile în circulație ale Autostrăzii A3 de lângă Nușfalău și Borș”, a precizat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.
„Lotul 3C2 Chiribiș-Biharia al Autostrăzii A3 are o lungime totală de 28,5 kilometri”
Pe traseu vor fi construite 18 poduri și pasaje, iar ca dotări va fi montat un sistem integrat ITS (Intelligent Transport System), care cuprinde:
Sistem de informare dinamică (VMS) – panouri electronice de afișare a informațiilor către participanții la trafic;
Sisteme de cântărire dinamică(WIM) a vehiculelor în mișcare;
Sistem de Securitate – INFRA care include monitorizare infrastructura prin camere de detecție a incidentelor rutiere, montate la fiecare 2 km
Sistem SPEED pentru monitorizarea și detectarea vitezei de deplasare.
Finalizarea lotului 3C2 Chiribiș-Biharia va permite circulația pe Autostrada Transilvania-A3, fără întrerupere, de la Nușfalău (jud. Sălaj) la Borș II, la frontiera cu Ungaria, pe o distanță de 74 kilometri.
Apar primele tensiuni între aliații europeni şi Volodimir Zelenski, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerându-i acestuia oficial explicații cu privire la adoptarea unei legi care subminează independența structurilor anticorupție.
Ursula von der Leyen îi cere explicaţii lui Volodimir Zelenski. FOTO: EPA-EFE
„Președinta von der Leyen și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la consecințele amendamentelor și a solicitat explicații guvernului ucrainean. Respectarea statului de drept și lupta împotriva corupției sunt elemente esențiale ale Uniunii Europene. În calitate de țară candidată, Ucraina trebuie să respecte pe deplin aceste standarde. Nu poate exista un compromis”, a spus miercuri, 23 iulie, Guillaume Mercier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, subliniind ferm că Ucraina riscă să-și compromită parcursul european.
Ursula von der Leyen „a exprimat puternice îngrijorări în ceea ce privește consecințele” legii care afectează independența instituțiilor anticorupție și a solicitat autorităților ucrainene să clarifice public această decizie controversată, scrie Agerpres, citând agențiile internaționale.
Manifestaţii de stradă şi critici de la aliaţi
Legea promulgată marți, 22 iulie, de Volodimir Zelenski a declanșat un val de nemulțumire în capitala ucraineană, sute de manifestanți ieșind în stradă pentru a protesta împotriva măsurii care limitează autonomia structurilor anticorupție. Criticile au venit și din partea altor aliați ai Kievului și a organizațiilor neguvernamentale, care consideră că legislația reprezintă un pas înapoi în lupta Ucrainei împotriva corupției.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a avertizat că legea reprezintă un „regres grav” în ceea ce privește angajamentele anticorupție ale Ucrainei, iar ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că „limitarea independenței agențiilor anticorupție este un obstacol în calea aderării Ucrainei la UE”.
Ce spune Volodimir Zelenski
În fața presiunilor interne și internaționale, Volodimir Zelenski a avut miercuri, 23 iulie, o întâlnire cu șefii principalelor agenții de aplicare a legii și anticorupție din Ucraina, precum și cu Procurorul General, pentru a discuta situația creată de noua lege.
„Am reunit toți șefii agențiilor de aplicare a legii și anticorupție din Ucraina, împreună cu procurorul general. A fost o întâlnire foarte necesară, o conversație sinceră și constructivă, care ajută cu adevărat. Cu toții avem un dușman comun: ocupanții ruși. Iar apărarea statului ucrainean necesită un sistem de aplicare a legii și anticorupție suficient de puternic, unul care să asigure un sentiment real de justiție”, a scris președintele ucrainean într-un mesaj pe X.
El a subliniat că procedurile penale nu trebuie să dureze ani fără rezultate, iar cei care subminează interesele Ucrainei trebuie să fie trași la răspundere.
„Cu toții auzim ce spune societatea. Vedem ce așteaptă oamenii de la instituțiile statului: justiție garantată și funcționarea eficientă a fiecărei instituții”, a susținut Volodimir Zelenski noua lege.
„În două săptămâni, trebuie să fie gata un plan comun, care să prezinte măsurile necesare și care vor fi puse în aplicare pentru a consolida Ucraina, a rezolva problemele existente, a asigura o mai mare justiție și a proteja cu adevărat interesele societății ucrainene”, a concluzionat Volodimir Zelenski pe contul său X.
Un cutremur colosal de magnitudine 7,7 a zguduit centrul Myanmarului în martie 2025, marcând cel mai puternic cutremur din ultimele sute de ani. Ceea ce face ca acest eveniment să fie revoluționar nu este doar puterea seismică, ci și imaginile fără precedent surprinse de o cameră de supraveghere situată în apropierea liniei de falia.
Cercetătorii de la Universitatea Kyoto au folosit acest videoclip rar pentru a măsura mișcarea faliilor în detalii uimitoare, confirmând o ruptură rapidă, asemănătoare unui puls, și o curbură subtilă în traseul alunecării, potrivit sciencedaily.
Pe 28 martie 2025, un cutremur cu magnitudinea de 7,7 a lovit centrul Myanmarului, de-a lungul faliei Sagaing. Cu epicentrul aproape de Mandalay, al doilea oraș ca mărime al țării, acesta a fost cel mai puternic cutremur care a lovit Myanmarul în mai bine de un secol și al doilea cel mai mortal din istoria sa modernă.
Alunecare de falie de la cutremurul din Myanmar FOTO: X
Cauza a fost o falie de alunecare, în care două mase de pământ „alunecă” una pe lângă cealaltă pe orizontală, de-a lungul unui plan de falie vertical. Pentru un observator, ar părea că pământul s-a despicat în două de-a lungul unei linii definite, ambele părți fiind smulse una de cealaltă în direcții opuse.
O cameră de supraveghere a surprins această alunecare în acțiune, oferind echipei de cercetători de la Universitatea din Kyoto o ocazie unică de a studia mișcarea faliei în timp real.
Echipa a aplicat o tehnică cunoscută sub numele de corelație a pixelilor pentru a analiza mișcarea faultului cadru cu cadru în înregistrările CCTV. Analiza lor relevă că faultul s-a deplasat lateral cu 2,5 metri în doar 1,3 secunde, cu o viteză maximă de 3,2 metri pe secundă.
Mișcarea totală laterală înregistrată în timpul acestui cutremur este tipică rupturilor cu deplasare laterală, dar durata scurtă a alunecării faultului este o descoperire majoră.
„Durata scurtă a mișcării confirmă o rupere de tip puls, caracterizată printr-un impuls concentrat de alunecare care se propagă de-a lungul faultului, asemănător cu un val care călătorește pe un covor atunci când este smuls dintr-un capăt. Nu am anticipat că această înregistrare video va oferi o varietate atât de bogată de observații detaliate. Astfel de date cinematice sunt esențiale pentru avansarea înțelegerii noastre asupra fizicii surselor de cutremure”, spune un cercetător de la Universitatea din Kyoto.
Peste 1.000 de oameni au fost ucişi, 2.376 au fost răniţi şi 30 dispăruţi în urma cutremurului de 7,7 care a lovit vineri, 28 martie 2025, centrul Myanmarului, au anunțat autoritățile.
Incident șocant în județul Dolj. Un copil de 10 ani a înjunghit mortal un bărbat, pe unchiul acestuia. Băiatul a sărit în apărarea mamei, care striga după ajutor.
Poliția investighează cazul FOTO: Arhivă
Tragedia a avut loc miercuri, 23 iulie, în comuna Podari din Dolj. Din primele informații, băiatul de 10 ani asista la un scandal monstru între unchiul său si mama.
Când a văzut că femeia țipă după ajutor, băiatul de 10 ani a luat un cuțit și l-a înjunghiat pe bărbat. Lovitura a fost mortală.
Apelul la 112 a fost înregistrat miercuri, în jurul orei 14:00. La fața locului s-au deplasat de urgență polițiștii din Bucovăț. Echipajele au identificat în zonă un tânăr de 22 ani, decedat.
„Având în vedere gravitatea situației, cazul a fost preluat de o echipă complexă de anchetă, formată din specialiști criminaliști, ofițeri ai Serviciului de Investigații Criminale și un procuror criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.
Persoana bănuită de comiterea faptei, un minor de 10 ani, se află în custodia polițiștilor.
În acest moment se desfășoară activități complexe investigative și de cercetare în vederea stabilirii cu exactitate a împrejurărilor în care a avut loc evenimentul, urmând a fi dispuse măsuri în consecință”, a transmis IPJ Galați.
Au fost demarate procedurile legale pentru ca România să primească despăgubire de 5,7 milioane de euro pentru tezaurul dacic furat din Muzeul Drents din Olanda.
Artefactele furate de la muzeul olandez. FOTO: colaj DMS
România va încasa despăgubiri în valoare de 5,7 milioane de euro în urma furtului tezaurului dacic de la Muzeul Drents din Olanda, iar procedurile necesare pentru plata acestei sume au fost deja inițiate. Anunțul a fost făcut de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), într-un răspuns transmis miercuri pentru Antena 3 CNN, în care instituția a confirmat valoarea totală asigurată pentru cele patru bunuri culturale furate.
„Procedura privind compensarea financiară a prejudiciului rezultat în urma furtului celor patru bunuri aparținând patrimoniului cultural național al României, expuse în cadrul Muzeului Drents, se desfășoară în conformitate cu prevederile standard aplicabile în asemenea situații, care sunt întotdeauna indicate în asigurările pentru bunurile incluse în expoziții. Conform acestor reglementări, responsabilitatea acordării despăgubirii revine companiei de asigurări care a emis polița de asigurare aferentă bunurilor culturale incluse în expoziție. Muzeul Național de Istorie a României confirmă că procedurile necesare au fost deja inițiate, aflându-se în permanent contact cu compania de asigurări, iar procesul de despăgubire se desfășoară în conformitate cu etapele legale și contractuale prevăzute”, a transmis MNIR.
Suma de 5.700.000 de euro reprezintă cuantumul despăgubirii stabilite prin polița de asigurare semnată pentru cele patru piese de patrimoniu furate, respectiv Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări-spirală din aur, iar aceasta urmează să fie transferată statului român, potrivit Muzeului Național de Istorie a României.
„În acest moment, nu poate fi avansată o estimare precisă privind data finalizării procedurii de plată a despăgubirii. Procesul implică etape administrative și de evaluare care sunt de durată”, precizează muzeul.
După finalizarea procesului, banii vor fi transferați într-un cont al Muzeului Național de Istorie a României, care are calitatea de asigurat conform contractului semnat cu compania de asigurări, ulterior suma urmând să ajungă într-un cont special gestionat de Ministerul Finanțelor. Totodată, instituția subliniază că, în cazul în care obiectele de patrimoniu vor fi recuperate, România are obligația legală de a returna companiei de asigurări despăgubirea primită.
Coiful de la Coţofeneşti şi brăţările de aur, de negăsit
Vă reamintim că furtul tezaurului dacic a avut loc în luna ianuarie, atunci când, folosind explozibil, hoții au pătruns în Muzeul Drents și au spart vitrinele pentru a sustrage coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări din aur. Piesele, de o valoare arheologică inestimabilă, fuseseră împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României pentru expoziție, iar directorul instituției a fost demis după incident, în urma deciziei de a trimite aceste artefacte valoroase în Olanda.
Procurorii olandezi au exclus în cele din urmă ipoteza conform căreia furtul ar fi fost organizat de un interlop român, pentru a obține eliberarea unui criminal, şi continuă ancheta.
Anterior, presa din Olanda relata că jafurile ar fi fost comise la cererea lumii interlope românești, iar cele patru obiecte ar fi urmat să fie folosite ca monedă de schimb pentru scăparea de pedeapsă a unui deținut român. Informațiile proveneau din surse apropiate anchetei citate de presa olandeză.
Pentru a încerca recuperarea obiectelor, anchetatorii olandezi au folosit inclusiv investigatori sub acoperire, care s-au dat drept colecționari de artă pentru a intra în contact cu fratele unuia dintre suspecți, acesta fiind surprins anterior pe camerele de supraveghere ale muzeului. Investigatorii i-au promis 500.000 de euro și i-au dat un telefon mobil pentru a păstra legătura, iar ulterior, i-au mai oferit 5.000 de euro pentru obținerea de informații suplimentare.
Bărbatul ar fi declarat că piesele furate nu au fost topite și încă există, însă nu cunoaște locația exactă. Potrivit surselor olandeze, anchetatorii au mai oferit ulterior 400.000 de euro pentru recuperarea tezaurului, însă suspectul ar fi refuzat oferta, considerând că suma propusă este prea mică.
Vicepremierul Tanzcos Barna a declarat miercuri seară, că eficientizarea companiilor statului trebuie să ţină cont de mai mult elemente, iar unul dintre acestea este reprezentat de companiile strategice.”Companiile care acţionează pe o piaţă concurenţială trebuie tratate diferit”, a precizat Barna.
Vicepremierul Tanczos Barna a dat drept exempl Nuclearelectrica şi la Hidroelectrica, companii strategice care generează profit. În aceeași categorie a plasat și CFR, dar aceasta trăieşte din subvenţii. Întrebat despre venitul de 11.000 de euro al directorului CFR, Tanczos Barna a răspuns: ”Trebuie un pic de smerenie”.
”Companiile care acţionează pe o piaţă concurenţială trebuie tratate diferit. Avem câteva strategice şi acolo statul trebuie să aibă altfel de grijă de acele companii.
Nuclearelectrica, de exemplu, o companie care este pe profit, o companie care asigură viitorul energetic al ţării prin investiţiile pe care le face”, a declarat, miercuri seară, la B1 TV, vicepremierul Tanczos Barna.
Oficialul a precizat, în ceea ce privește salariile de la Nuclearelectrica, că angajații prestează o activitate nucleară și trebuie remunerați pe măsură.
”Nu vreau să vreau să jignesc pe nimeni, dar nu este acvacultură, este activitate nucleară şi acolo nu poţi să ai pretenţia ca cineva cu jumătate de salariu – 1.000 de lei, 3.000, 5.000 de lei să vină şi să facă performanţă la nivel înalt. Dar trebuie să fie o companie competitivă”, a mai declarat vicepremierul.
„Hidroelectrica a făcut peste 4 miliarde de lei profit”
Tanczos Barna s-a referit şi la Hidroelectrica, compania statului cu cel mai mare profit.
”Pe o piaţă concurenţială, Hidroelectrica a făcut peste 4 miliarde de lei profit şi a virat statului peste 3 miliarde. În contrapartidă sunt companii care trăiesc din subvenţii, Sunt strategice, că nu poţi să spui că CFR nu este strategică, dar nu poţi să te lauzi cu salariul pe care-l ai. Trebuie un pic de smerenie”, a mai declarat vicepremierul.
Acesta a apreciat că CFR trebuie să primească compensaţiile pe care le primesc companiile feroviare oriunde în lume, întrucât ”trenul trebuie să meargă şi cu doi călători şi cu 200 de călători”.
Referndu-se la directorul CFR, vicepremierul a mai declarat: ”Înţeleg de la colegii noştri din Ministerul Transporturilor că «munceşte de crapă», dau un citat dintr-un mesaj de astăzi. Eu pot să recunosc şi că accept că este greu să conduci CFR Călători şi sunt convins că domnul director chiar munceşte, dar asta nu înseamnă că ne lăudăm cu salariul pe care-l avem”.
Guvernul pregăteşte al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului, eficientizarea activităţii companiilor statului şi reducerea pierderilor în acestea fiind una dintre direcţii.
Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a publicat, miercuri, aşa cum a anunţat vicepremierul Dragoş Anastasiu, detaliile financiare ale celor 1.326 de întreprinderi publice. Cele mai mari profituri le înregistrează Hidroelectrica, Romgaz şi Nuclearelectrica. Top cinci este completat, dar cu profituri semnificativ mai mici, de către CEC Bank şi Compamia Naţională Aeroporturi Bucureşti.
Marţi, vicepremierul Dragoş Anastasiu a anunţat că 266 de companii publice generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, iar şapte dintre acestea fac pierderi de două miliarde de lei, după ce primesc subvenţii. El a precizat că pe această listă se află companii precum CFR SA, CFR Marfă, Termoenergetica, Metrorex, Electrocentrale Craiova SA şi Unifarm SA.
Românii ar putea găsi modalități pentru a cumpăra locuințe cu TVA redus.
Clienții iau o decizie chiar acum, chiar dacă prețurile sar în aer. Alții au decis să mai aștepte.
Vorbim de un buget mediu de 100.000 de euro, iar creșterea TVA înseamnă o creștere cu încă 12.000 de euro, potrivit România TV.
TVA va crește pentru apartamentele sub 120.000 de euro, iar din august, românii vor fi nevoiți să scoată mult mai mulți bani din buzunar pentru a cumpăra o locuință.
Vor fi afectați în mod direct și cei care beneficiază de locuințe sociale. Și pentru locuințele cu suprafața utilă de maximum 120mp și care au o valoare maximă de 600.000 de lei, TVA va crește de la 5% la 9%, conform proiectului legii austerității.
Prin publicarea unui mesaj sugestiv pe propria platformă de social media, miliardarul Elon Musk a provocat o undă de șoc în rândul susținătorilor președintelui Donald Trump, generând o controversă care agită deja o bază electorală fidelă și sensibilă la teoriile conspirației, potrivtit slate.fr.
Donald Trump și Elon Musk/FOTO:EPA/EFE
La începutul lunii iunie, Elon Musk a postat pe rețeaua sa X (fostul Twitter) un mesaj în care sugera că Donald Trump ar figura în dosarele legate de Jeffrey Epstein – om de afaceri decedat în detenție în 2019 și asociat cu un presupus cerc de abuz sexual asupra minorilor. „Este timpul pentru adevărata bombă. Donald Trump apare în dosarele Epstein. De aceea nu sunt publice. O zi bună”, scria Musk. Postarea a fost ulterior ștearsă, dar reacțiile nu au întârziat să apară.
Incidentul survine pe fondul unor tensiuni între Musk și administrația Trump, generate de un proiect de lege privind finanțele federale. Criticile fondatorului SpaceX au determinat Casa Albă să amenințe cu reevaluarea unor contracte guvernamentale majore. La bursă, reacția a fost rapidă: valoarea acțiunilor Tesla a scăzut cu peste 150 de miliarde de dolari.
După aceste episoade, Elon Musk a publicat o serie de mesaje critice la adresa președintelui, culminând cu asocierea directă cu cazul Epstein – un subiect deosebit de sensibil pentru baza electorală MAGA (Make America Great Again), unde circulă frecvent teorii privind un presupus complot global legat de exploatarea minorilor și de rețele de influență ascunse.
În 2024, o parte din dosarele Epstein au fost desecretizate, dar nu au conținut dovezile așteptate de cei care susțin aceste teorii. Anunțul lui Musk a reaprins dezbaterea, readucând cazul în centrul atenției.
Intervenția inteligenței artificiale și ecourile în societate
Situația a fost amplificată și de utilizarea Grok – algoritmul de inteligență artificială dezvoltat de Musk și integrat în platforma X. Potrivit declarațiilor miliardarului, Grok a fost folosit pentru a genera o listă cu toate persoanele care ar fi vizitat insula privată a lui Epstein. „Ar trebui anchetați pentru abuzuri asupra minorilor”, a scris Musk într-un mesaj care a generat reacții virulente.
Administrația Trump a încercat să minimizeze incidentul. Președintele a calificat acuzațiile drept „ridicole” și „absurde”. Cu toate acestea, nemulțumirea în rândul unor lideri ai dreptei radicale a devenit vizibilă. Matt Walsh, influent comentator conservator, a declarat: „În 2016, voiam să-i arestăm pe cei corupți. Faptul că ni se interzice să vorbim despre Epstein nu face decât să crească suspiciunile.”
Situația s-a tensionat și mai mult după revocarea din funcție a procurorului Maurene Comey, care gestionase anterior dosarele Epstein. Pentru unii dintre susținătorii lui Trump, gestul a fost interpretat ca o încercare de a reduce vizibilitatea cazului.
Strategia lui Musk lovește într-un punct vulnerabil. De aproape un deceniu, Donald Trump a folosit retorica conspiraționistă ca instrument politic – fie în atacuri la adresa adversarilor, fie pentru a-și consolida sprijinul popular. Acum, aceeași retorică pare să se întoarcă împotriva sa.
La șase săptămâni de la publicarea mesajului, Casa Albă continuă să gestioneze consecințele unei crize de imagine și de loialitate. Pe rețelele sociale, presiunea pentru publicarea completă a dosarelor Epstein este în creștere, iar încrederea unor segmente din electoratul MAGA pare să fie afectată.
Pentru prima dată în ultimii ani, Donald Trump nu mai este cel care controlează narațiunea în interiorul mișcării pe care o conduce. De această dată, agenda este dictată din afară – de un alt lider carismatic, cu propriile interese și propria platformă.
Angajații TikTok din Berlin au intrat în grevă de o zi, acuzând compania că vrea să înlocuiască oamenii cu inteligența artificială.
Angajații platformei chineze de socializare TikTok din Berlin au declanșat miercuri, 23 iulie, o grevă de o zi, în semn de protest față de planurile companiei de a concedia aproximativ 150 de persoane, informează Agerpres citând agențiile internaționale.
Angajaţii TikTok Belin au ieşit în stradă. FOTO: sindicatul Verdi
Potrivit sindicatului Verdi, cea mai mare organizație a lucrătorilor din sectorul serviciilor din Germania, greva reprezintă o reacție fermă la intenția TikTok de a înlocui aproximativ 150 de angajați de la sediul din capitala germană cu soluții bazate pe inteligență artificială și cu serviciile unui subcontractor.
Kathlen Eggerling, lideră în cadrul sindicatului Verdi, a subliniat că angajații TikTok „luptă pentru condiții corecte într-o industrie care externalizează sistematic responsabilitățile”.
Protestul vizează modul în care compania tratează procesul de moderare a conținuturilor de pe platformă, fiind afectați în special lucrătorii care se ocupă cu monitorizarea videoclipurilor și imaginilor cu conținut sensibil sau extrem de violent, precum cele care conțin violență sexuală asupra minorilor, sinucideri, acte de terorism și alte forme de violență excesivă, după cum precizează sindicatul.
Totodată, sindicatul acuză TikTok că încearcă să se sustragă responsabilităților sociale pe care le are față de angajați și că refuză constant să intre în negocieri privind condițiile de muncă și siguranța locurilor de muncă, în contextul în care platforma este una dintre cele mai utilizate rețele sociale la nivel global.
Conform informațiilor furnizate de surse sindicale, TikTok are în prezent aproximativ 400 de angajați la Berlin, iar planurile de restructurare ar afecta semnificativ echipele care gestionează conținutul platformei, ridicând îngrijorări legate de protecția utilizatorilor și de responsabilitatea companiei față de spațiul online pe care îl administrează.
Măsurile de austeritate anunțate de Guvernul României sunt reclamate tot mai vocal de administrațiile locale, direct afectate de implementarea lor. O mulțime de investiții publice au stârnit însă controverse privind utilitatea, eficiența și costurile acestora.
Telecabina din Deva a rămas oprită în 2025. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Autoritățile au atras fonduri guvernamentale și europene ori au găsit bani în bugetele locale pentru a-i aloca unor investiții privite cu uimire de mulți români.
În unele cazuri, fondurile au fost folosite pentru construcția unor șosele care se opresc în sălbăticie și pe care mașinile sunt o raritate, pentru piste de biciclete pe creste de munte, în zone izolate și inaccesibile, pentru telescaune care nu au fost folosite ani la rând, ori pentru centre de informare turistică în sate unde turiștii ajung doar din întâmplare sau după ce se rătăcesc.
Nu au lipsit controversele legate de fondurile publice alocate pentru organizarea unor festivaluri precum „Zilele comunei” și „Zilele orașului” ori fondurile importante investite în cluburi sportive neperformante.
Pistele din vârf de munte, în sate locuite de vârstnici
Comunele Bătrâna, Cerbăl și Bunila (județul Hunedoara), aflate în Ținutul Pădurenilor din Munții Poiana Ruscă, numără împreună mai puțin de 700 de locuitori, majoritatea vârstnici. Școlile de aici au fost desființate de mulți ani, iar unele sate, locuite de câteva familii, sunt pe cale de dispariție. Drumurile asfaltate sunt și ele o raritate, iar rețeaua de curent electric și de apă nu a mai cuprins toate așezările comunelor.
Pista de biciclete din Cerbăl. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Autoritățile au reușit însă, în ultimii ani, să atragă fonduri pentru construcția unor piste de biciclete, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În comuna Cerbăl, o pistă de biciclete de 2,5 kilometri leagă satul Ulm, cu 15-20 de locuitori, de satul Cerbăl, cu 50-60 de locuitori. Traseul pistei urmează o pantă abruptă care se strecoară printre dealuri, legând cele două așezări izolate ale pădurenilor.
„Pentru noi nu prea este utilă, pentru că nu avem biciclete. Dar și dacă am avea, nu ne-am încumeta să urcăm panta sau să coborâm pe aici cu bicicleta”, spune un vârstnic din satul Ulm.
Satele Cerbăl și Ulm se află la 15-20 de kilometri de centrul vechi al municipiului Hunedoara, astfel că investiția într-o astfel de pistă ar putea avea utilitate pentru hunedorenii sau turiștii care vor să pornească la drum cu bicicleta, pe valea Zlaștiului, spre Ținutul Pădurenilor.
Unii săteni din Cerbăl spun însă că pista este folosită mai degrabă ca drum și nu au văzut încă bicicliști pe ea.
Alte două piste de biciclete stârnesc și mai multe controverse. Una este construită la marginea satului Vadu Dobrii (comuna Bunila), locuit de câteva familii. Așezarea, situată la peste 1.000 de metri altitudine, se află la circa 60 de kilometri de Hunedoara, la capătul unor drumuri forestiere, neasfaltate, care în timpul iernii devin impracticabile cu autoturismele. La marginea ei, drumurile se pierd în pădurile vaste din Munții Poiana Ruscă.
Aici însă, autoritățile din Bunila au găsit locul pentru construcția unei piste de biciclete de circa 2,5 kilometri, spre uimirea celor câțiva localnici ai satului (video).
„Drumurile sunt stricate adesea de utilajele de lemne, iarna suntem aproape izolați din această cauză, dar o să avem pistă de biciclete, într-un loc unde mai degrabă întâlnești urși decât turiști”, spune o localnică.
Comuna Bătrâna, cu mai puțin de 80 de locuitori, aflată la circa 80 de kilometri de municipiul Deva, oferă și ea un paradox.
Cătunele sale Fața Roșie, Piatra și Răchițaua, locuite de câteva familii, nu au curent și apă, dar la marginea comunei va fi construită o pistă de biciclete, de 2,5 kilometri, cu fonduri PNRR. Ultimii 25-30 de kilometri ai drumului spre Bătrâna sunt forestieri. Viitoarea pistă de la marginea satului nu le este prea utilă localnicilor, spun unii dintre aceștia.
„Am ajuns din nou de mirul lumii. Prin anii 2000, au tras fibră optică pentru internet aici, deși în cătunele Bătrânei nu era curent electric. Nu a folosit nici atunci la nimic”, își amintește un localnic din Fața Roșie.
Pentru autoritățile locale din cele trei comune, proiectele PNRR au reprezentat însă o ocazie de a atrage fonduri europene în comună, pe care nu le puteau accesa pentru construcția unor drumuri.
Șoselele care se opresc în sălbăticie
Nu doar pistele de biciclete construite în ultimii ani în locuri izolate au ajuns să fie reclamate de români. Unele șosele noi, pentru care administrațiile locale au primit bani, au stârnit și ele controverse.
În Hunedoara, Consiliul Județean Hunedoara a depus, în 2021, cereri de finanțare în Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” pentru reabilitarea a peste 170 de kilometri de drumuri județene. Unele sectoare de drum sunt considerate esențiale de autorități, iar deși contractele au fost semnate, proiectele riscă să fie blocate.
„Suspendarea sau înghețarea proiectelor de investiții derulate în județul Hunedoara prin Programul Național de Investiții «Anghel Saligny» – care vizează alimentarea cu apă, canalizarea, infrastructura rutieră, extinderea rețelelor de gaz – reprezintă o lovitură dură aplicată comunităților locale.Consecințele sunt dramatice: peste 150 de proiecte de apă, canal și drumuri, aflate în diverse stadii de implementare, în valoare de peste 1,1 miliarde de lei, riscă să fie abandonate, iar alte 20 de proiecte privind extinderea rețelelor de gaz, în valoare de 340 de milioane de lei, pot fi pierdute definitiv”, transmite Consiliul Județean Hunedoara.
Potrivit reprezentanților instituției, aceste proiecte reprezintă angajamente, contracte semnate, șantiere începute.
„Prin tăierea acestor finanțări, îngropați România rurală în noroaie, în resemnare, în izolare. Ne întoarcem cu cel puțin 20 de ani în urmă. Antreprenorii care deja au început aceste lucrări riscă să intre în faliment, situație care va genera ample probleme sociale”, arată Consiliul Județean Hunedoara.
Zece milioane de euro pentru drumul din pădure
Unele dintre investițiile propuse și aflate în derulare au atras însă mirarea localnicilor. Un astfel de sector de drum, modernizat prin Programul „Anghel Saligny”, este noua șosea de la Valea de Pești, aflată în șantier din primăvara anului 2024.
Drumul de peste cinci kilometri, în care se investesc 48 de milioane de lei, urcă pe malul drept al lacului de acumulare Valea de Pești (video), aflat la zece kilometri de orașul Uricani, și se oprește la limita județelor Hunedoara și Gorj, în mijlocul unei păduri.
De la capătul lui, un drum forestier continuă în județul Gorj, spre Cheile Sohodolului. Unii localnici l-au privit ca pe o viitoare rută de călătorie între cele două județe, cu condiția ca drumul forestier din Gorj să fie și el modernizat.
Alți localnici cred însă că șoseaua, fiind într-o zonă izolată de munte, va rămâne pustie. În situații asemănătoare se află și alte drumuri noi. O astfel de șosea, construită cu fonduri de la bugetul județui Hunedoara, leagă peste dealuri satele Curechiu și Almașu Mic de Munte. Investiția s-a ridicat la peste 32 de milioane de lei, dar noul drum este folosit rar.
Printre drumurile noi care se opresc în sălbăticie se află șoseaua din Pasul Vâlcan, cu capătul pe o creastă, la limita județelor Hunedoara și Gorj. În aceeași situație este și șoseaua de pe Valea Cernei, care se oprește în pădure, la marginea comunei Lunca Cernii de Jos, la limita cu județul Caraș-Severin.
La fel de spectaculoasă, „Transluncani” (video), șoseaua montană de la limita județelor Timiș și Caraș-Severin, se oprește și ea în mijlocul unei păduri, la intersecția cu un drum forestier inaccesibil mașinilor.
Gondole puse pe butuci
Investițiile în infrastructura turistică au fost privite ca o soluție de dezvoltare a mai multor localități, însă unele dintre ele s-au dovedit costisitoare și ineficiente.
În Iași, telescaunul de pe lacul Ciric a fost inaugurat în 2013, fiind cuprins într-o investiție de 1,5 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu finanțat cu fonduri europene de amenajare a zonei de agrement. Lungimea instalațiilor sale de doar 360 de metri, oferea călătorilor, ocazia unei plimbări scurte în pădurea de pe malul lacului, însă puțini au fost interesați de ea. Fără clienți și cu probleme tehnice, telescaunul nu a mai funcționat.
În Deva, o altă investiție costisitoare pare să aibă o soartă asemănătoare. Noua cabină care urcă în Cetatea Devei a fost inaugurată în primăvara anului 2024 (video), după o investiție de patru milioane de euro, finanțată din bugetul local al Devei.
A fost instalată în locul vechii telecabine, dar a funcționat doar câteva luni, cu numeroase întreruperi. De la începutul anului 2025 este oprită, în așteptarea autorizării și certificării funcționării de către Inspectoratul de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR).
Constructorii instalației au fost chemați la Deva pentru a verifica și remedia deficiențele, astfel încât aceasta să îndeplinească normele de siguranță prevăzute de lege și să poată fi pusă în funcțiune, afirma primarul Lucian Rus.
În acest timp, mulți turiști care ajung la poalele Cetății Devei renunță la a mai vizita monumentul istoric.
Conducerea Partidului REPER a transmis miercuri, 23 iulie, o solicitare oficială către Academia Română prin care cere sancționarea lui Eugen Mihăiescu, membru de onoare al instituției, acuzându-l că a promovat o imagine înșelătoare în timpul protestului din 20 iulie din Piața Victoriei. Cererea a fost trimisă spre informare și președintelui României.
REPER acuză că fotografia și mesajul publicat au avut rolul de a discredita instituțiile
Pe 20 iulie, la ora 20.00, în timpul manifestațiilor din Capitală, Eugen Mihăiescu a publicat pe site-ul ActiveNews.ro o fotografie în care un jandarm român pare să calce steagul național. Imaginea a fost însoțită de un comentariu în care academicianul compară acest gest – considerat de el simbolic – cu crimele comunismului împotriva identității naționale.
REPER susține că imaginea este „posibil trucată” și scoasă din context, în condițiile în care alte filmări arată că jandarmul s-a împiedicat de steag în timpul unei busculade violente, dar ulterior l-a ridicat. În plus, se aude un protestatar care strigă „Ia-le gâtul, băi!”, ceea ce accentuează caracterul excepțional al situației în care se afla tânărul jandarm.
„Domnul Eugen Mihăiescu înțelege cu certitudine impactul social negativ al unei asemenea imagini puternice folosite în scop de denaturare a adevărului, cu rol de atac simbolic asupra unei instituții a statului”, se arată în documentul transmis de REPER, citat de Agerpres.
Partidul acuză că fotografia și mesajul publicat au avut rolul de a discredita instituțiile statului și de a alimenta neîncrederea într-un context cu potențial de escaladare violentă.
Camelia Sălcudean, președinta interimară a formațiunii REPER, a declarat că astfel de acțiuni reprezintă un risc major pentru coeziunea socială și securitatea națională:
„Declarațiile iresponsabile și distribuirea de informații false, menite să alarmeze opinia publică, nu fac decât să submineze încrederea în autoritățile statului și să fragilizeze grav securitatea colectivă și coeziunea socială. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile într-o democrație sănătoasă și pot conduce, în mod evident, la instaurarea unui sentiment de instabilitate și de neîncredere în state”.
REPER cere Academiei Române nu doar aplicarea de sancțiuni, ci și o delimitare publică de acțiunile lui Mihăiescu, considerate contrare interesului național și în linie cu propaganda Federației Ruse. Potrivit partidului, folosirea titlului de „academician” în promovarea mesajului a implicat în mod indirect prestigiul Academiei Române în această situație sensibilă.
Documentul este semnat de președinta interimară Camelia Sălcudean și de Cezar Cobianu, Ana-Maria Boghean, Cosmin Poteraș, Alin Prunean, Marius Octavian Olaru, Marcel Ivanov, Simina Tulbure și Răzvan Gabriel Nistor.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat miercuri că vor fi implementate criterii mai stricte pentru acordarea certificatelor de handicap, în special pentru gradele grav și accentuat, în cazul afecțiunilor considerate tratabile sau gestionabile prin medicație.
Florin Manole a mai precizat că vor fi declanșate controale ample. FOTO: captură video Facebook PSD
Ministrul a subliniat că obiectivul principal este eliminarea fraudelor din sistemul de protecție socială.
„Ţinta noastră, ţinta tuturor controalelor, ţinta tuturor modificărilor, va fi să depistăm fraudele din sistem, pe cei care beneficiază în mod ilegal de nişte beneficia, cu ajutorul nelegal al unor medici care îşi încalcă rigorile profesiei şi legea şi care folosesc nişte fonduri de care avem nevoie pentru ceilalţi, cei care au reale probleme şi au insuficient de multe servicii”, a afirmat Florin Manole, într-un interviu acordat Prima News, conform News.ro.
Acordarea beneficiilor va fi transparentizată
Florin Manole a explicat că ministerul își propune să transparentizeze procedura de acordare a certificatelor, astfel încât autoritățile să poată observa mai ușor eventuale anomalii, cum ar fi apariția bruscă a unor grupuri de persoane cu dizabilități în aceeași localitate, cu același diagnostic și același medic curant.
„În primul rând, va fi mai greu să obţii un grad grav sau accentuat, pentru nişte diagnostice pe care medicii le vor considera ca răspunzând la medicamente şi ca fiind gestionabile medical. Sigur, sunt situaţii şi sunt persoane cu dizabilităţi care au un diagnostic care nu se poate şi nu se va schimba niciodată pentru că nu poate să răspundă la niciun tratament . Aşa ceva nu se reglează. O să apară în ordin modificările, sunt nişte situaţii despre care medicii ne spun că răspund la tratament şi pentru care, sigur că e nevoie de atenţie a sistemului public, dar poate a sistemului public de sănătate, nu a sistemului public de dizabilitate. A medicului, nu a asistentului personal”, a mai spus ministrul.
Asistență personalizată, nu „la grămadă”
Ministrul a subliniat că nu toți beneficiarii cu dizabilități au aceleași nevoi, iar sistemul trebuie să ofere soluții adaptate.
„Unii poate au nevoie de nişte servicii care le-ar fi mai utile, mai necesare, mai greu de găsit şi mai importante decât o persoană care, sigur, poate să îi îngrijească, să îi ajute, să le fie utilă, dar care să nu aibă aceeaşi utilitate. Pentru că nu toţi oamenii cu dizabilităţi au acelaşi diagnostic, deci aceeaşi nevoie, deci nu putem să le livrăm aceeaşi soluţie din partea sistemului”, a explicat acesta.
Controale și sancțiuni
Florin Manole a mai precizat că vor fi declanșate controale ample, „pentru a curăţa sistemul de fraudă şi pentru a pedepsi pe cei care beneficiază în mod nelegal, cu documente medicale care se vor dovedi, dacă se vor dovedi aşa, ca fiind nejustificate, iar medicii aceia, la rândul lor, trebuie să suporte nişte consecinţe foarte grave, pentru că îşi încalcă toate rigorile profesiei, dincolo de legislaţia penală”, a avertizat ministrul.
Prim-ministrul Ilie Bolojan şi premierul Ungariei, Viktor Orban, vor discuta în cadrul unei cine de lucru miercuri seară, începând cu ora 21:00, la Palatul Victoria, a informat Biroul de presă al Guvernului.
Viktor Orban a fost întâmpinat de Ilie Bolojan la Palatul Victoria. FOTO: gov.ro
UPDATE 22:30
Potrivit unui comunicat de presă transmis de Cancelaria premierului, cei doi oficiali au discutat despre relațiile dintre România şi Ungaria, punând accent pe proiecte concrete care pot aduce beneficii reale cetățenilor din ambele țări, indiferent de etnie.
Premierul român a subliniat că România îşi doreşte o relaţie constructivă cu Ungaria, axată pe cooperare reală şi rezultate clare.
Discuţiile au vizat în principal creşterea schimburilor comerciale (care au depăşit 13,3 miliarde de euro în 2024) şi dezvoltarea unor proiecte comune de infrastructură şi interconectare. Premierul Ilie Bolojan a prezentat şi direcţiile principale ale poziţiei României în UE, subliniind nevoia de unitate şi solidaritate în faţa provocărilor actuale.
UPDATE 21:00
Cu puțin timp înainte de ora 21.00, premierul ungar Viktor Orban, însoțit de președintele UDMR Kelemen Hunor, a ajuns la Palatul Victoria, unde a fost primit de omologul său român, Ilie Bolojan, în cadrul întâlnirii informale de miercuri seară.
Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a precizat marţi, într-o conferinţă de presă, că la întâlnire urmează să fie abordate subiecte privind colaborarea dintre cele două ţări.
Miercuri are loc deschiderea oficială a Universităţii de Vară „Tusvanyos”, de la Băile Tuşnad, ajunsă la cea de a 34-a ediţie, premierul ungar Viktor Orban urmând să îşi susţină tradiţionalul discurs în cursul zilei de sâmbătă, scrie Agerpres.
Ultima vizită a lui Viktor Orban la Palatul Victoria a avut loc pe 20 decembrie 2024, când premier al României era Marcel Ciolacu. Cei doi au discutat despre proiectele comune de infrastructură și interconectare.
Uniunea Europeană intenționează să impună rapid taxe vamale de 30% pentru bunuri în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro din SUA – dacă nu se ajunge la un acord comercial cu SUA și dacă președintele american Donald Trump își pune în practică amenințarea de a impune taxa de 30% pentru majoritatea exporturilor UE spre SUA după 1 august.
Ca parte a unui prim val de contramăsuri, UE va combina într-un singur pachet o listă deja aprobată de taxe vamale pentru bunuri americane în valoare de 21 de miliarde de euro și o listă propusă anterior pentru alte produse americane în valoare de 72 de miliarde de euro, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Exporturile americane s-ar confrunta cu o taxă egală cu cea de 30% menționată de Trump, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea, notează Bloomberg.
Taxele Bruxelles-ului ar afecta aproximativ o treime din exporturile americane către UE.
Taxele vor intra în vigoare luna viitoare, dar numai dacă nu există un acord și SUA își implementează taxele anunțate după termenul limită din august, au declarat sursele care au vorbit sub condiția anonimatului.
Comisia Europeană discută cu statele membre folosirea instrumentului anti-coerciție
Pe lângă taxele vamale pe bunuri, Comisia Europeană lucrează și la măsuri care ar putea duce la controlul exporturilor, precum și restricții asupra unor contracte de servicii și achiziții publice introduse în viitor.
Comisia Europeană discută cu statele membre folosirea instrumentului anti-coerciție, au spus sursele. Activarea sa necesită aprobarea unei majorități calificate a statelor membre.
Instrumentul anti-coerciție ar permite UE să lanseze o gamă largă de acțiuni, inclusiv noi taxe pentru companiile americane din domeniul tehnologiei, restricții specifice asupra investițiilor americane și limitarea accesului la piața UE.
În timp ce unele state membre au făcut presiuni pentru folosirea instrumentului anti-coerciție, majoritatea vor să aștepte să vadă cum evoluează situația după 1 august.
Preferința covârșitoare este de a menține negocierile cu Washingtonul pe drumul cel bun în încercarea de a rezolva impasul înainte de termenul limită de luna viitoare.
Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat miercuri că UE nu a adus încă nimic la fel de inovator ca oferta japonezilor.
„Discuțiile merg mai bine decât anterior”, a spus el. „Cred că facem progrese bune cu UE, dar, așa cum am mai spus, UE are o problemă cu acțiunea colectivă, cu 27 de țări”.
Negociatorii UE și SUA sunt programați să continue discuțiile miercuri.
Conducerea Societății Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă S.A. a reacționat, miercuri, la declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan referitoare la necesitatea unei abordări ferme față de companiile de stat care înregistrează pierderi, implicit față de datele apărute în spațiul public privind situația financiară a acestora.
Directorul general al CFR Marfă, Radu Copae, detaliază, în informarea trimisă presei miercuri, situația financiară a operatorului național de transporturi feroviare, al cărui acționar unic este statul român, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Compania a înregistrat profit operațional în fiecare an
Potrivit șefului companiei, CFR Marfă nu beneficiază de alocări de fonduri din bugetul de stat, ci societatea își finanțează integral activitatea din surse proprii.
„Datoriile CFR Marfă se datorează ajutorului de stat considerat nelegal acordat în urma privatizării eșuate derulate în anul 2013, proces ce a implicat majorarea capitalului social prin conversia în acțiuni a obligațiilor fiscale gestionate de ANAF (1.001.200.000 lei). Totodată, CFR Marfă a preluat obligații fiscale ale CFR SA către ANAF (1.618.070.000 lei), în contul datoriilor proprii către administratorul infrastructurii feroviare. Nerecuperarea acestor sume în termen a generat, în timp, acumularea unor dobânzi și penalități semnificative”, a transmis conducerea CFR Marfă.
Radu Copae precizează că, în perioada 2022 – 2025, CFR Marfă își desfășoară activitatea de exploatare independent de datoriile istorice pe care le are de achitat și a înregistrat profit operațional în fiecare an.
„În prezent, ca urmare a neîndeplinirii obligației de recuperare a ajutorului de stat în termenul stabilit, precum și a acumulării continue de pierderi generate în principal de amortizarea unor mijloace fixe neutilizate în activitatea curentă – active repartizate companiei în urma reorganizării fostei SNCFR din anul 1998 – CFR Marfă va intra în insolvență și va ieși treptat de pe piață. Această tranziție are loc în paralel cu operaționalizarea completă a Carpatica Feroviar România SA, noul operator național de transport feroviar de marfă”, a conchis directorul general al companiei.
Parlamentul israelian a votat un apel simbolic prin care cere anexarea Cisiordaniei, pentru a bloca orice posibil proiect de stat palestinian. Votul a stârnit reacții dure din partea Autorității Palestiniene, care acuză o încălcare gravă a dreptului internațional.
Parlamentul israelian a adoptat miercuri, 23 iulie, un apel simbolic adresat guvernului prin care solicită anexarea Cisiordaniei, ca parte a unui demers menit să elimine de pe agenda politică orice perspectivă de creare a unui stat palestinian, transmite AFP, citată de Agerpres.
Textul votat a fost aprobat cu 71 de voturi pentru și 13 împotrivă, neavând caracter legislativ, dar reafirmând, potrivit inițiatorilor, „dreptul natural, istoric și legal” al Israelului asupra acestui teritoriu aflat sub ocupație.
Inițiativa a fost susținută de reprezentanți ai coaliției de dreapta, conduse de premierul Benjamin Netanyahu, dar și de o parte dintre deputații opoziției, iar autorii rezoluției consideră că anexarea oficială a Cisiordaniei ar consolida securitatea statului Israel și ar preveni orice contestare a „dreptului fundamental al poporului evreu la pace și securitate în propria patrie”.
Autoritatea Palestiniană a reacţionat prompt
Reacția Autorității Palestiniene a fost una fermă, secretarul general al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Hussein al-Sheikh, catalogând votul drept „un atentat direct la drepturile poporului palestinian”. Într-un mesaj postat pe platforma X, acesta a adăugat că astfel de acțiuni unilaterale ale Israelului constituie „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”.
În prezent, aproximativ 500.000 de coloniști israelieni locuiesc în Cisiordania, regiune în care trăiesc aproximativ trei milioane de palestinieni. Politica de colonizare a Israelului în acest teritoriu este denunțată în mod constant de către Organizația Națiunilor Unite, care o consideră ilegală și o identifică drept unul dintre principalele obstacole în calea atingerii unei soluții de pace durabile între israelieni și palestinieni.
În pofida apelurilor internaționale pentru reluarea negocierilor de pace și pentru stoparea expansiunii coloniilor, autoritățile israeliene continuă politica de extindere, iar acest vot simbolic din Knesset ar putea amplifica tensiunile deja existente în regiune, complicând suplimentar orice efort diplomatic de soluționare a conflictului.
Oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, arestat preventiv în Grecia, a fost dat în urmărire internațională în baza unui mandat de arestare emis de autoritățile ruse.
Kremlinul vrea să ceară extrădarea lui Vladimir Plahotniuc. FOTO: Arhivă
„Moscova intenționează să ceară autorităților grecești extrădarea lui Plahotniuc către organele de drept ruse. Sursele TEMA din agențiile guvernamentale moldovenești spun că recent Plahotniuc, împotriva căruia au fost deschise mai multe dosare penale în Rusia, a început să viziteze capitala rusă fără obstacole. Ultima sa vizită acolo, potrivit surselor, a avut loc acum câteva săptămâni”, notează canalul Tema de pe Telegram.
Arestat la Atena
În data de 23 iulie, Vladimir Plahotniuc a fost arestat pentru 40 de zile, decizia fiind dictată de procurorii eleni, iar detalii despre ea au oferit mai târziu acuzatorii moldoveni.
,,Procurorii eleni au emis un mandat de arestare pe termen de 40 de zile în privința persoanei învinuite, termen acordat potrivit Convenției Europene de extrădare, pentru trimiterea cererii de extrădare. Decizia este cu drept de atac”, au menționat procurorii moldoveni.
Presa de la Atena scrie că oligarhul a negat acuzațiile, susținând că este o victimă politică.
,,Nu am comis nicio infracțiune. Este o înscenare politică, fiind persecutat pentru pozițiile mele din trecut”, a spus Vladimir Plahotniuc.
Vladimir Plahotniuc a fost arestat în baza unui mandat emis de autoritățile de la Chișinău, iar Constantin Țuțu-în urma unuia emis de cele de la Moscova, acesta din urmă având pe numele său o notificare roșie de urmărire internațională emisă de autoritățile ruse pentru implicare într-o rețea de trafic de droguri.
Reținere pe aeroport
Ambii au fost reținuți pe un aeroport din Atena. Cei doi au ajuns la aeroport cu un taxi, având puține bagaje și intenționând să zboare spre Dubai.
,,Cei doi bărbați au fost localizați de către polițiștii Direcției pentru Combaterea Infracțiunilor împotriva Vieții și Proprietății, locuind într-o vilă luxoasă în Saronida, cu informații confidențiale indicând că Plahotniuc ar fi reușit să obțină documente legale grecești.Mai exact, Plahotniuc deținea o carte de identitate grecească și un pașaport autentic, emise pe baza unor certificate false. Informațiile indică, de asemenea, că avea și un permis de conducere grecesc, care fusese descoperit de polițiști într-un magazin de vânzare de mașini din Peristeri”, scrie o sursă media din Grecia.
Polițiștii, care îi urmăreau de ceva vreme, i-au reținut în zona destinată zborurilor din afara spațiului Schengen.
,,În urma percheziției corporale asupra lui Plahotniuc, au fost găsite documente de călătorie cu date bulgărești, 2.670 de euro, două telefoane mobile, un laptop și obiecte digitale de stocare a datelor. Asupra lui Constantin Țuțu au fost găsite documente de călătorie și permise de conducere cu date românești și bulgărești, de asemenea false, împreună cu bani și telefoane”, potrivit jurnaliștilor eleni.
Ascunziș de lux
Ei se ascundeau într-o vilă de lux, situată într-o zonă exclusivistă de pe malul Mării Egee, în sudul Atenei.
În această vilă, structurile judiciare elene au făcut percheziții, iar în urma descinderilor au ridicat 17 pașapoarte false, ceasuri de lux și 155.000 de euro în numerar.
Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a fost dat în căutare internațională de Interpol la începutul acestui an, decizia fiind luată după ce Chișinăul a solicitat revizuirea refuzului în acest sens din 2020.
Vladimir Plahotniuc, om de afaceri și fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost unul dintre cei mai influenți politicieni de la Chișinău în deceniul 2010-2020.
Poreclit „Păpușarul”, Vladimir Plahotniuc a fost acuzat de influență asupra întregii clase politice de la Chișinău. Acesta este fugar din vara anului 2019, atunci când formațiunea pe care o conducea, PDM, a rămas fără putere.
Un adolescent aflat în plasament la o asociație din Arad a ajuns la spital, acuzând că a fost lovit de un angajat. Autoritățile au declanșat o anchetă și au decis mutarea de urgență a altor 20 de copii din centru, pe fondul mai multor acuzații de abuz fizic, emoțional și hărțuire.
Un adolescent acuză că a fost lovit de un angajat al asociaţiei unde era în plasament. FOTO: arhivă
Un adolescent aflat în grija unei asociații care se ocupă de copii aflați în plasament în județul Arad a ajuns la spital, acuzând că a fost lovit în cap cu un obiect contondent de către unul dintre angajații centrului. În urma acestui incident, autoritățile au declanșat o anchetă și au decis, în regim de urgență, mutarea altor 20 de copii în case de tip familial.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Arad a transmis, miercuri, 23 iulie, că situația a pornit de la cazul unui adolescent de 16 ani, care a reclamat agresiunea și a avut nevoie de îngrijiri medicale. În urma verificărilor inițiate de managerii de caz, instituția a dispus înlocuirea măsurii de protecție pentru acesta și alți 20de copii cu vârste cuprinse între 8 și 19 ani, care beneficiau de plasament în cadrul acestei asociații.
Potrivit comunicatului DGASPC, Consiliul Județean Arad a notificat rezilierea contractelor de servicii sociale încheiate cu asociația, iar toți cei 21 de minori au fost transferați în regim de urgență în case de tip familial licențiate, atât publice, cât și private, din județul Arad.
„Pentru 21 de copii, cu vârste între 8 şi 19 ani, aflaţi cu măsură de protecţie specială de plasament la o asociaţie care a contractat acordarea de servicii sociale pentru copii şi tineri instituţionalizaţi, DGASPC Arad a dispus înlocuirea măsurii de protecţie. Consiliul Judeţean Arad a notificat rezilierea contractelor de servicii sociale, iar DGASPC Arad a dispus instituirea măsurii speciale plasament în regim de urgenţă pentru toţi cei 21 de beneficiari la case de tip familial licenţiate, publice şi private, din judeţul Arad. Totul a pornit de la unul dintre copiii găzduiţi la asociaţie care a ajuns la spital pentru îngrijiri medicale după ce a fost lovit cu un corp contondent, susţine acesta, de unul din angajaţii asociaţiei. Managerii de caz ai copiilor au început de urgenţă verificarea celor întâmplate”, a transmis instituţia.
Au apărut mai multe acuzaţii de abuz, inclusiv de hărţuire sexuală
Mai mulți copii aflați în grija asociației au declarat că au fost supuși în repetate rânduri la rele tratamente, abuzuri fizice și emoționale, iar două fete au relatat că ar fi fost victime ale unor acte de hărțuire sexuală comise de un angajat al centrului.
„Autoritățile competente au fost deja sesizate, respectiv Inspectoratul Județean de Poliție Arad, ancheta fiind în curs de desfășurare pentru a stabili circumstanțele exacte în care s-au petrecut faptele, identificarea persoanelor responsabile și tragerea acestora la răspundere, conform legii”, precizează DGASPC Arad, citată de Agerpres.
Directorul instituției, Valentina Buzură, a declarat că DGASPC nu va tolera „niciun fel de abuz asupra copiilor” și a dat asigurări că va colabora cu autoritățile pentru clarificarea situației și luarea tuturor măsurilor legale necesare în astfel de cazuri.
Totodată, DGASPC Arad a lansat un apel public, îndemnând persoanele care dețin informații relevante despre posibilele abuzuri comise asupra copiilor să le transmită autorităților pentru a sprijini desfășurarea anchetei.
Asociația vizată de anchetă se află la cel de-al patrulea contract de furnizare de servicii sociale încheiat cu Consiliul Județean Arad, pe o perioadă de câte trei ani fiecare, iar până în prezent nu au existat sesizări oficiale legate de incidente sau abuzuri în cadrul centrului.
Cei mai mulți români continuă să fie nostalgici ai comunismului și regretă „Epoca de Aur” și pe Nicolae Ceaușescu, arată un sondaj INSCOP Research. „Adevărul” a încercat să găsească explicații mai profunde ale fenomenului și a abordat această temă cu politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich din Elveția, și cu analistul politic Vlad Adamescu.
Nicolae Ceauşescu – FOTO: Fototeca online a comunismului românesc
Peste trei sferturi dintre români cred că înainte de 1989 România era o țară mai bogată, iar peste jumătate consideră că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România.
Președintele Nicușor Dan a reacționat și a transmis că, dincolo de faptul că percepția românilor este una greșită, vina o poartă politicienii, dar și dezinformarea.
„În opinia mea, principalul motiv pentru care tot mai mulți români idealizează comunismul este dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii. Corupția, lipsa de transparență, promisiunile nerespectate și sentimentul de nedreptate au slăbit încrederea oamenilor în prezent și în viitor. Când speranțele sunt înșelate ani la rând, nostalgia devine o reacție firească, chiar dacă se bazează pe o imagine distorsionată a trecutului”, a precizat Nicușor Dan, pe Facebook.
Adevărul incomod despre admiratorii lui Ceaușescu
Experții consultați de „Adevărul”, politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich din Elveția, și analistul politic Vlad Adamescu, cofondator al think-tank-ului Politică la Minut și co-președinte al Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare, consideră că explicația dată de președinte nu este suficientă.
Marius Ghincea pornește de la ideea că teza potrivit căreia principalele cauze ale percepției pozitive a populației față de comunism ar fi lipsa de educație și de informare corectă privind ororile regimului comunist este eronată, iar datele furnizate chiar de studiul INSCOP o contrazic empiric. În opinia sa, dacă această teză ar fi fost corectă, ar fi trebuit să observăm în datele INSCOP că românii nu sunt la curent cu realitățile sociale și politice ale perioadei comuniste. Însă datele arată contrariul, spune Ghincea, iar românii sunt foarte bine informați cu privire la vicisitudinile, crimele și restricțiile definitorii ale comunismului în România.
Totuși, el nu exclude din ecuație faptul că nostalgia românilor față de acest trecut sunt provocate și de politicieni.
„În raport cu cetățeanul de rând, politicienii greșesc pentru că deseori nu îi iau în serios suficient de mult. Asta se vede și în toate mesajele care implicit sau explicit postulează că românii au percepții pozitive față de comunism pentru că sunt fie prea proști, fie sunt manipulați de propaganda rusă. Asta arată cât de puțin credit acordă politicianul român obișnuit electoratului. Mai mult respect pentru românul mediu statistic ar îmbunătăți relația dintre politician și cetățean”, spune Ghincea.
Eroarea lui Nicușor Dan
Vlad Adamescu nuanțează și spune că președintele Nicușor Dan ratează o parte a explicației:
„Președintele a dat două explicații. Una, extinderea dezinformării și faptul că lumea este dezinformată cu privire la diverse aspecte, inclusiv care au legătură cu comunismul. Și această idee că sunt nemulțumiți de clasa politică. Amândouă sunt adevărate, dar ratează o parte esențială din punctul meu de vedere, și anume impactul pe care îl are nesiguranța economică a românilor. Sau percepția de nesiguranță economică. Și asta vedem și în sondajul respectiv. Vedem că sunt foarte mari diferențe când vine vorba de răspunsuri. În funcție de mediu, adică în București 40% îl vor înapoi pe Ceaușescu, consideră că a fost un lider bun în mediul rural, 74%”.
Și asta nu este tot. Vlad Adamescu menționează că statistica indică în mod clar că principala cauză a nemulțumirilor populare ține de factorul economic: „În al doilea rând, și asta e cea mai importantă statistică în acest sondaj, după părerea mea, vedem că 89% dintre cei care au venituri foarte mici, nu reușesc să aibă suficient de la o zi la alta, 89% consideră că Ceaușescu a fost un lider bun, față de în jur de 40%, nu mai știu exact, 40% care îl consideră un lider bun, dar care nu au probleme din punct de vedere la veniturile și așa mai departe. Și de aia mi s-a părut că nu surprinde, că și președintele nu a susprins și acest aspect foarte important, că e vorba și de o problemă economică și de inegalități și inechități economice.”
De altfel, datele oficiale arată faptul că România se află printre campioanele inechității Cifrele Eurostat demonstrează acest lucru, mai spune Adamescu.
Ce riscăm
„Avem diferențele uriașe dintre regiuni din România. Dacă ne uităm pe datele de la Eurostat, sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Ai București la 190% din media de dezvoltare UE și Moldova-Nord Est la 44%. Sunt niște diferențe extraordinare care automat generează frustrare, frustrare care se vede și în acest sondaj”, punctează Adamescu.
Marius Ghincea avertizează că nemulțumirile tot mai mari ale populației nu anunță nimic bun. Iar marii câștigători vor fi reprezentanții dreptei radicale.
„Nemulțumirea existentă în societate este elementul critic care produce lipsa de predictibilitate politică, cu potențialul de a duce la tensiuni sociale majore. Totodată, este energia care hrănește dreapta radicală, care în prezent continuă să fie singura care răspunde acestor nemulțumiri și neîncrederi structurale în instituțiile statului și în vechea clasă politică. Eu nu cred că măsurile de austeritate adoptate de guvern vor duce la reducerea acestor nemulțumiri, ci le va amplifica. Asta pentru că aceste măsuri sunt regresive, atacă pe cei mai vulnerabili din societate și protejează pe cei mai privilegiați și mai bogați dintre noi”, mai spune expertul.
Soluțiile există, însă ar fi nevoie ca autoritățile să recunoască faptul că această problemă este una reală. Iar faptul că permanent se dă vina pe Rusia și pe dezinformare, dar se evită orice fel de dezbatere despre adevăratele cauze obiective ce stau în spatele nemulțumirii oamenilor nu are cum să ajute.
Factorii economici culturali care explică situația
„Ce este de făcut depinde de identificarea corectă a cauzelor structură, care trec de acțiunile de dezinformare și polarizare sprijinite de Rusia. Trebuie să înțelegem că Rusia lucrează cu materialul clientului și că o soluție trebuie să se concentreze pe factorii structurali, înainte de orice. Aici putem identifica doi factori structurali: precaritatea, rezolvarea asimetrică și inegalitatea generalizată din multe regiuni ale țării. Acești factori socio-economici explică mare parte, dar nu tot, din ce observăm în societate. O vedem clar în datele de la ultimul exit poll. O vedem în bazinele electorale și în pozițiile publice ale unor categorii mari de cetățeni”, explică Marius Ghincea.
În plus, mai spune politologul român din Zurich, pe lângă acești factori economici, materiali, avem și factori structurali de natură culturală. „Ultimele două decenii au adus schimbări sociale, de cultură și valori extrem de mari. Acestea duc la derută, la anxietăți culturale, la frica de schimbare. Statul și elitele culturale ar fi trebui să le explice mai bine și să găsească mecanisme de ameliorare a disonanțelor ce au apărut. Nimic de acest fel nu s-a întâmplat. Așadar, avem factori economici și factori culturali care explică mare parte din ce vedem. Acești factori sunt ulterior folosiți de actori extremiști interni și externi pentru a amplifica polarizarea și radicalizarea discursului public. Dar cauzele structurale rămân economice și culturale. Acestea au nevoie de un răspuns sistematic din partea statului”, punctează Marius Ghincea.
Un detaliu care le-a scăpat multora este că, potrivit sondajului, 40% dintre persoanele cu educație universitară îl admiră pe Nicolae Ceaușescu, adică aproape jumătate dintre cei care au mai mult decât studii medii. Cifra este uriașă, consideră Vlad Adamescu.
Ce ar fi de făcut
„Mi se pare important că mai trebuie să explicăm poziția acestor 40% care, într-adevăr, sunt mulți. Pentru că, într-adevăr, sunt oameni care au studii, Sunt și cei din București care o duc bine. Sunt și cei care declară că nu au probleme financiare, să zicem. Sunt cei cu educație universitară care se declară nostalgici sau care consideră că Ceaușescu a fost un lider bun. Și atunci cred că ne mai trebuie o variabilă care să explice procentul ăsta mare. Iar variabila asta, din punctul meu de vedere, este o variabilă culturală”, mai spune el.
În opinia lui Vlad Adamescu, în discuție intervine și ideologia și faptul că mulți dintre cei care cred că în anii comunismului era mai bine nu împărtășesc neapărat valorile pro-europene sau o parte a lor: „Aceștia sunt oameni care o duc bine, dar nu sunt de acord cu valori cosmopolite din marile orașe, cu valorile pro-europene și au, poate, și o anumită nostalgie după ceea ce ei consideră măreția din timpul comunismului, când România conta pe plan internațional, iar Ceaușescu mergea în vizite externe și veneau președinți americani în România. Dar dacă într-adevăr pe atunci România conta, conta pentru că aveam un context geopolitic care nu se poate replica în prezent.”
În același timp, Vlad Adamescu vede două soluții pentru ca românii să nu mai fie prizonierii unui trecut pe care îl consideră în mod eronat a fi fost glorios.
„Eu văd două tipuri de soluții. Una, care e mai simplă, în sensul în care politicienii și autoritățile în general trebuie să învețe să comunice mai transparent, mai des și mai deschis cu oamenii. Am văzut care au fost efectele a 10 ani de Klaus Ioahnnis în care nu se comunica deschis. Și aici sunt lucruri foarte concrete care pot fi făcute. De exemplu, să avem conferințe de presă în care să ni se explice exact care sunt toate dovezile referitoare la anularea alegerilor de anul trecut. Să vedem desecretizarea ajutorului militar către Ucraina și să se explice clar de ce e nevoie să procedăm astfel. Adică să vină decidenți ai statului să comunice lucrurile astea, nu să trebuiască oamenii din presă sau noi, societatea civilă, să explicăm ceea ce a trebuit să explice statul. Și în al doilea rând, și asta e mai complicat și mai îndelungat, să reduci decalajele astea enorme dintre regiuni cu politici publice care sunt targetate”, încheie Vlad Adamescu.
Ce spune sondajul
Un sondaj INSCOP Research, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Comunist (IICCMER), arată că 77,2% dintre români cred că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent, iar 55,8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România.
În același timp, sondajul arată că 89% din cei cărora nu le ajunge venitul pentru strictul necesar au o părere bună despre Nicolae Ceaușescu.
Mai departe, 44% dintre bucureșteni consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, față de 74% în rural. Nu în ultimul rând 88% din cei care au doar educație primară se declară admirativi pentru dictatorul comunist, față de cei 40% care au educație universitară.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, revine în România pentru a participa la evenimentele organizate la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad, unde discursul său a devenit o tradiție. Momentul vine însă anul acesta pe fondul problemelor electorale cu care se confruntă liderul maghiar.
Premierul maghiar își va susține discurrsul sâmbătă FOTO Inquam Photos / Laszlo Beliczay
Viktor Orban va susține sâmbătă, 26 iulie, obișnuitul discurs de la Universitatea de Vară „Tusványos”, organizată la Băile Tușnad, județul Harghita. În ultimii ani, localitatea din România devine o scenă care atrage toate privirile europene.
Prima oprire, la Palatul Victoria
Premierul Ungariei a fost primit la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan, o întâlnire similară cu cea de anul trecut, când s-a văzut cu prim-ministrul de atunci, Marcel Ciolacu. In ultimii ani, discursurile sale din România au conținut critici la adresa UE, stârnind adeseori controverse.
De data asta, liderul maghiar vine la București cu o serie de probleme de o „importanță critică” pentru Ungaria, scrie Hirado. „Buna cooperare cu România este un interes naţional absolut al Ungariei”, în condițiile în care ”Europa se află în permanenţă în pragul crizei energetice. (…) Este în interesul nostru economic, deoarece România este una dintre cele mai importante pieţe de export pentru economia maghiară. În plus, şi anul trecut am reuşit să stabilim un nou record al exporturilor”, declară ministrul afacerilor externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, conform sursei citate.
Discursul de anul acesta, în cheie electorală
„Această tradiție a lui Victor Orban este din primului mandat de la sfârșitul anilor ’90. Pentru că FIDESZ, mai ales după 2010, și-a construit o politică extrem de naționalistă care vizează toate minoritățile maghiare din această zonă. Nu vorbim doar de România, Transilvania. Vorbim și de Slovacia, și de Voievodina și de Ucraina. Peste tot, FIDESZ-ul încearcă și reușește, iată, să își construiască o politică de remaghiarizare, dacă putem spune așa, a minorităților maghiare din afara Ungariei. Și asta pentru că acești cetățeni, că sunt ucraineni, români, sârbi sau slovaci, și chiar austrieci, dar mai puțin, sunt votanți în alegeri. S-a dat cetățenie maghiară tuturor celor care s-au considerat ca având măcar un strămoș maghiar. Această cetățenie a devenit un fel de cetățenie FIDES, mai mult decât o cetățenie maghiară. Ăsta este unul din bazinele importante pe care le are FIDESZ-ul în România și în toată zona”, explică politologul Andrei Țăranu pentru „Adevărul”.
Politologul este de părere că liderul maghiar nu va pierde ocazia și va veni și anul acesta tot cu un mesaj foarte puternic, concentrat cel mai probabil pe pacea dorită în Ucraina, „pentru că Viktor Orban se află dintr-o situație insolită în acest moment.Adică nu mai este câștigător, nu mai este în frunta sondajelor, așa cum era până de curând. Odată cu apariția partidului TISZA și a lui Peter Magyar, conducătorului acestui partid. Practic, dominația lui Viktor Orban ar putea să se apropie de sfârșit”.
De ce la Băile Tușnad?
Politologul mai subliniază că Băile Tușnad, de pe teritoriul României, reprezintă o scenă folosită tradițional de FIDESZ de zeci de ani:
„El folosește Tușnadul de foarte multă vreme. În 2014, deci cu 11 ani urmă, la Tușnad, Viktor Orban a folosit cuvântul iliberal pentru prima dată. El l-a folosit și a devenit, iată, cu titlu de paternitate, termenul de democrație iliberală. Noi acum folosim în știința politică termenul de iliberalism ca o formă de populism extrem și ce face Călin Georgescu sau George Simion sunt forme de iliberalism. Termenul a fost inventat și spus pe scena politică la Tușnad de către Viktor Orban. (…) De ce folosește el această scenă? Pentru că este o scenă, cum spuneam, tradițională. Aici este pentru ceea ce numesc ei maghiarimea, adică pentru zona internațională a maghiarilor și este și o formă prin care apropie Transilvania (în sensul Ungariei Mari)”.
Viktor Orban a spus atunci că vrea să contruiască un stat iliberal și că democrația nu trebuie neapărat să fie liberală, indicând modele precum Rusia sau China:
„Națiunea ungară nu este o simplă sumă de individualități, ci o comunitate care se cere organizată, fortificată și dezvoltată, iar pentru a reuși acest lucru noul stat pe care îl vom construi este unul iliberal sau, altfel spus, non-liberal. Nu înseamnă că negăm valorile fundamentale ale liberalismului, cum este libertatea individuală etc.. Dar nu vom face din ideologia liberală fundamentul organizării statului, ci aplicăm specificul național, punem în loc o abordare specifică nouă.”
Prezidențialele din România, moment de cumpănă pentru Viktor Orban
Acum, în așteptarea alegerilor parlamentare din 2026, fostul membru FIDESZ Peter Magyar este cel mai popular politician din Ungaria, potrivit sondajelor, devenind liderul Opoziției. A câștigat cu succes mandatul de europarlamentar în 2024, iar acum se pregătește de scrutinul de anul viitor. În luna mai, el a pornit într-un marș pe jos de la Budapesta la Oradea, pentru „aduce solidaritatea patriei-mamă și mesajul unității naționale, după discursul rușinos al lui Viktor Orbán de la Tihany, în care l-a susținut deschis” pe fostul candidat George Simion în alegerile prezidențiale din România. De la Oradea, el a salutat alegerile rezultatul scrutinului: „Ne bucurăm că duminică maghiarii din Transilvania și românii au respins împreună ura și au spus că nu vor să cânte după partitura lui Orbán sau a unei puteri mai mari”.
În deschiderea evenimentelor organizate la Universității de Vară de la Băile Tușnad, de miercuri, 23 iulie, președintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului Ungariei, Németh Zsolt, a declarat, potrivit Agerpres, că se bucură că în România a câștigat democrația, iar Budapesta este deschisă să coopereze cu Bucureștiul: „Felicităm puterile politice care sunt la cârma acestei țări. Noi suntem deschiși să cooperăm cu România”.
Analistul financiar Iancu Guda explică de ce a acceptat să facă parte, pro bono, din grupul consultativ pentru reformarea companiilor de stat şi respinge acuzaţiile venite din mediul politic. „Cum cred politicienii că pot atrage sau implica oameni profesionişti”, întreabă el retoric.
Iancu Guda a povestit cum a ajuns în grupul consultativ al guvernului. FOTO: Facebook/Iancu Guda
Printr-un text distribuit miercuri, 23 iulie, pe contul său de Facebook, analist finaciar Iancu Guda a povestit cum a ajuns să facă parte din grupul consultanţilor din mediul privat care vor ajuta Guvernul la reformarea companiilor de stat.
Astfel, el a anunţat că decizia sa a venit în urma unui apel primit, duminică, de la vicepremierul Dragoș Anastasiu, care i-a cerut sprijinul. Acesta i-a explicat faptul că inițiativa are sprijinul premierului Ilie Bolojan și urmărește crearea unui consiliu consultativ onorific, fără remunerație, format exclusiv din specialiști din mediul privat, fără afiliere politică sau conflicte de interese.
„Am zis pe loc: DA”
„Adevărul este următorul: viceprim-ministrul României, dl. Dragoş Anastasiu, m-a sunat într-o zi de duminică în jur de ora 17.00 (era încă la biroul de la guvern după o săptămână şi weekend lung de muncă) şi mi-a spus în felul următor: «Iancu, ştiu că te pricepi foarte bine la analiza financiară companii. Avem misiunea de a regândi strategia pentru monitorizarea şi creşterea eficienţei companiilor de stat care au pierderi. Vrem să ne asigurăm că luăm cele mai bune decizii, de aceea avem nevoie de cât mai multe sfaturi şi idei de la oameni care se pricep. Vreau să constitui un consiliu onorific consultativ, fără plată pentru niciun membru, cu participanţi exclusiv din sectorul privat, fără apartenenta politică sau conflicte de interese. Vrei să contribui? Căutam să aducem cât mai mulţi experţi care se completează reciproc, mai multe minţi, idei mai bune!». Mi-a spus că este un demers iniţiat de el, cu sprijinul şi susţinerea Prim-Ministrului României, dl. Ilie Bolojan. Am zis pe loc: DA”, a scris Iancu Guda pe contul său.
Analistul a expus şi motivele care l-au determinat să să alăture acestei iniţiative: „Să-mi pun expertiza mea şi cunoaşterea acumulată în peste 20 de ani de experienţă pentru binele României, într-un moment critic şi pentru un subiect atât de important, oricând, cu toată deschiderea!”
El precizează că rolul grupului este consultativ, fără implicare directă în decizii executive sau operaționale şi că toţi specialiştii lucrează pro bono.
„Am întărit ideea că NU vreau să fiu remunerat, NU luăm decizii executive sau operaţionale / punctuale pentru oricare dintre companiile deţinute de stat, că aportul consultativ este la nivel general de strategie şi bune practici de guvernanţă corporativă (ex: mecanisme generale de transparentă pentru companii, recomandări de audit şi sisteme de verificare cheltuieli, achiziţii şi verificare furnizori, criterii pentru numirea membrilor consiliilor de administraţie, formatul şi remunerarea acestora, indicatori de performanţă pentru evaluarea managementului acestor companii, bune practici de restructurare şi guvernanţă corporativă sau de valorificare a activelor neutilizate)”, a mai explicat specialistul.
Membrii grupului consultativ
Din grup mai fac parte specialiști precum Speranța Munteanu (strategii de business, insolvență și restructurare), Mihaela Mitroi (expert în fiscalitate), Crenguța Leaua (avocat specializat în arbitraj comercial) și Anca Grigorescu (expert în dreptul muncii).
Sunt în discuții și alți experți de top, spune Guda, subliniind că România are nevoie urgentă de reforme în companiile de stat, care generează pierderi tot mai mari, subvențiile crescând de la 8,1 miliarde lei în 2020 la 17,1 miliarde lei în 2024.
„Mai sunt discuţii cu alţi specialişti de top din sectorul privat, pe care personal îi admir şi respect foarte mult pentru dovadă de performanţă la cel mai înalt nivel, aşa cum au dovedid şi cei care s-au alăturat deja. Este o mare onoarea să contribuim pentru dezvoltarea economică a României, prin contribuţia consultativă pentru eficientizarea companiilor de stat, unde România are o mare şi gravă problemă: subvenţiile plătite de la bugetul public pentru acoperirea pierderilor companiilor de stat au crescut de la 8,1 mld lei (2020) până la 17,1 mld lei (2024).
Vedem companii de stat unde directorii generali sau membri din consiliul de administraţie îşi dublează, triplează sau cresc chiar de 4 ori remuneraţia în ultimii ani deşi firmele respective sunt pe pierdere din ce în ce mai mare sau au trecut pe profit din pix şi tehnici contabile (amortizări, vânzări de active etc.)”, mai scrie Iancu Guda.
„Acuzaţii nefondate”
El se arată dezamăgit de politicienii care atacă acest demers fără să înțeleagă contextul și importanța unei reforme profunde, în lipsa căreia România riscă o criză economică majoră în 2028-2030.
„Personal sunt dezamăgit, dar deloc descurajat, să observ declaraţiile mai multor lideri politici care fac acuzaţii nefondate, nejustificate şi neadevărate despre acest demers, aruncând umbre de suspiciune privind:
– Caracterul informal – acest grup nu este finalizat şi nici nu a început să lucreze la nimic. Au fost doar discuţii de aderare, obiectivele dorite şi modul de lucru. După coagularea echipei grupul complet va fi public şi formal.
– Acces la secrete de stat – nu există aşa ceva, nici măcar nu se lucrează încă. Grupul va emite opinii consultative despre strategia generală privind restrucurarea companiilor ineficiente deţinute stat.
– Membri nu au răspundere – evident, pentru că sunt doar nişte opinii consultative. Răspunderea este asumată de cei care iau deciziile, respectiv ministerele sau autorităţile de rezort, conform legii
– Intenţii de manipulare a bursei pentru companii deja listate – o aberaţie, scopul grupului consultativ fiind orientarea către companiile ineficiente de stat care NU sunt listate. Cele care sunt deja la BVB sunt profitabile şi deja foarte transparente”, a înlăturat el, pe rând, principalele temeri legate de activitatea acestui grup consultativ.
„Cum cred politicienii că pot atrage sau implica oameni profesionişti?”
„Recomand public dl. Grindeanu, precum şi tuturor politicienilor care atacă sau arunca umbre de suspiciuni asupra acestui demers consultativ, să dea dea dovadă de MATURITATE şi RESPONSABILITATE. Înainte să atace, să încerce să înţeleagă despre ce este vorba, ar fi putut afla toate acestea direct de la dl. Dragoş Anastasiu extrem de simplu, cu un telefon. Cum cred politicienii că pot atrage sau implica oameni profesionişti, realizaţi deja dpdv financiar, cu expertiza şi performante la cel mai înalt nivel în sectorul privat? În niciun caz prin aceste atacuri nemeritate, nedocumentate şi absolut nejustificate la prima iniţiativă CONSULTATIVĂ, fără să cunoască în realitate detalii ori să se intereseze în mod direct! Cum transmit politicienii un mesaj de încredere şi deschidere către oameni buni din privat care au dovedit expertiza şi performanţă la cel mai înalt nivel? Oare câţi experţi de un asemenea calibru au intrat în politică în ultimul deceniu? Foarte puţin spre deloc! Oare de ce? Oare se doreşte? De ce se descurajează aceste iniţiative, prin minciună şi acuzaţii nefondate, încă din stadiu incipient? De ce aceasta panica şi agresivitate (care, de obicei, denotă frică)? Nu ştiu … dar aceste prime reacţii nu fac decât să-mi confirme că iniţiativa este foarte bună, iar răspunsurile la aceste întrebări o să apară în curând!
Încă o dezamăgire: mulţi politicieni, sindicalişti sau bugetari se încăpăţânează să dovedească că nu au înţeles nimic din votul recent, puternic antisistem, şi nevoia de REFORMĂ PROFUNDĂ. Nu înţeleg contextul economic în care se afla România, sau implicaţiile pentru viitor. Se gândesc mai mult la binele personal pe termen scurt, decât implicaţiile economice şi sociale generale pe termen mediu-lung. Aşa nu se mai poate, decât maximum 3-4 ani. Dacă nu aducem SCHIMBĂRI RADICALE bazate pe expertiza şi reforma în administraţia publică pentru a creşte încrederea romanilor în autorităţi , sunt convins că este ultimul guvern pro-european înainte de un dezastru naţional care poate lovi România cel mai târziu în 2028-2030, când se termină fondurile UE, începe vârful de pensionare al decreţeilor din anii ’70 (presiune enormă asupra sistemului public de pensii) şi dublarea investiţiilor necesare pentru apărare. La noi criza poate fi mult mai gravă comparativ cu situaţia din Grecia şi austeritatea profundă amplificată de Syriza între 2015-2019.
Dar, gata cu dezamăgirile şi poveştile lungi. Am simţit nevoia să fac aceasta postare pentru că lumea să înţeleagă adevărul. Gata, la treabă! Avem enorm de mult de muncă pentru România”, a încheiat Iancu Guda.
Administrația Donald Trump a prezentat, miercuri, un plan de acțiune în domeniul inteligenței artificiale, în cadrul eforturilor de atingere a dominației globale și de contracarare a proiectelor competitorilor strategici.
”Președintele Donald Trump consideră că nu este negociabil ca Statele Unite să câștige cursa în domeniul inteligenței artificiale. De aceea, astăzi, președintele Donald Trump va anunța un plan îndrăzneț și complet în materie de inteligență artificială, pentru a susține și a stimula dominația globală în acest domeniu. Sub conducerea președintelui Donald Trump, țara noastră va conduce lumea în materie de inteligență artificială, pentru a garanta un viitor mai strălucitor pentru toți americanii, pentru a produce o creștere masivă a economiei noastre și pentru a proteja siguranța națională. Președintele va emite trei decrete executive la evenimentul programat în cursul acestei după-amiezi”, declarat Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.
”Ne așteaptă o nouă frontieră a descoperirilor științifice, marcată de tehnologii transformatoare precum inteligența artificială. Progresele în acest domeniu au potențialul de a reconfigura echilibrul de putere, de a crea noi industrii, de a revoluționa modul în care trăim și muncim. În contextul în care competitorii noștri de pe plan mondial se grăbesc să folosească aceste tehnologii, pentru Statele Unite, este imperativ de securitate națională să obțină și să mențină dominația tehnologică mondială”, afirmă președintele Donald Trump, în raport.
Planul de Acțiune prevede flexibilizarea reglementărilor, măsuri de protejare a libertății de exprimare, investiții în inovare și în apărare, construirea unei infrastructuri americane bazate pe inteligență artificială și contracararea influenței Chinei.
Uniunea Europeană și Statele Unite înregistrează progrese spre un acord care ar stabili o taxă vamală de 15% pentru majoritatea importurilor, potrivit mai multor diplomați informați despre negocieri.
Statele membre ar putea fi gata să accepte taxe la acest nivel, iar oficialii UE fac presiuni pentru ca acestea să acopere sectoare precum automobilele, au spus diplomații.
Importurile de oțel și aluminiu peste o anumită cotă s-ar confrunta cu o taxă vamală mai mare, de 50%, a adăugat unul dintre diplomați.
Diplomații au avertizat că, deși negociatorii UE sunt optimiști că se poate ajunge la un acord, ei sunt, de asemenea, conștienți de faptul că orice acord va trebui aprobat de președintele american Donald Trump, iar decizia sa finală este dificil de prezis, notează Bloomberg.
Negocierile rămân fluide și un acord ar putea să nu fie anunțat imediat, a declarat un oficial american.
Ambele părți au accelerat discuțiile în ultimele săptămâni pentru a evita un război comercial în toată regula.
Negociatorii UE și SUA se apropiau de un acord în urmă cu două săptămâni, dar negocierile au stagnat după ce președintele american a amenințat UE cu o taxă vamală de 30% pentru majoritatea bunurilor dacă ambele părți nu reușesc să ajungă la un acord până la 1 august.
În cazul în care nu va exista un acord până la acest termen limită și dacă Trump și-ar duce la capăt amenințarea de a crește taxele la 30%, UE pregătește contramăsuri.
Răspunsul UE ar include un pachet de taxe vamale pentru bunuri americane în valoare de peste 90 de miliarde de euro, cu taxe egale cu cele 30% ale lui Trump.
Uniunea Europeană analizează, de asemenea, activarea instrumentului anti-coerciție, un instrument care oferă oficialilor puteri largi pentru a restricționa accesul companiilor americane la piețele europene.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F10%2Fmasina-electrica-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F521005966_1268808641373912_6942151968029894820_n.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fcaptura-de-ecran-2025-07-23-144141.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fdiaconescu_tuca-site.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F460200451_1050521473107759_2780883534649729358_n.jpg)
