luni, iunie 23, 2025
No menu items!
Acasă Blog

Protecția Consumatorilor a dat amenzi de aproape 700.000 de lei operatorilor în domeniul serviciilor funerare

0

Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au controlat, în ultimele zile, peste 340 de operatori care activează în domeniul serviciilor funerare, fiind date amenzi de aproape 700.000 de lei.

ANPC a dat amenzi la firmele de pompe funebre

Reprezentanţii ANPC au prezentat, luni, un bilanţ al acţiunilor desfăşurate în ultimele zile pentru verificarea respectării prevederilor legale la servicii funerare, fiind controlaţi 342 de operatori economici.

Comisarii ANPC au constatat că lipseau informaţiile cu privire la caracteristicile sicrielor şi ale altor articole funerare la următorii operatori economici: SC In Memoriam SRL Arad, In Memoriam SRL Oradea, SC Dor şi Jale SRL Braila, SC Cristi Servicii Funerare SRL Bucuresti – sector 2, Agenţia Anne Flower SRL Bucureşti sector 3, A.D.D.A Regal Memorial SRL – Timişoara, Parcium SRL – Sibiu, Cseke A Elisabeta PFA – Sălaj, I.I. Patarlageanu Emilia – magazin articole funerare – Prahova, scrie News.

Neafişarea tarifelor pentru serviciile prestate a fost descoperită la Casa Funerară Colosseum SRL – sector 6, SC Santos Funerare SRL – Dolj, Servicii Funerare Eden SRL – Gorj, SC Eterna Pompe Funebre SRL – Tulcea, Elya Trading SRL-Satu Mare.

De asemenea, lipseau autorizaţiile legale de funcţionare la Cimitirul ”Sf Ilie” – sector 6, Cimitirul Parohial ”Buna Vestire” – sector 6, MRC Radu Cristian SRL- Bistrita, ARG Funerals SRL – Bârlad, nu aveau autorizaţie pentru maşina mortuară: SC Pis of Heaven srl – Teleorman, SC Memorial Funerare SRL Galaţi, SC Memorial Funerare Suiram SRL- Ialomiţa, iar clauze abuzive în contract pentru concesiunea locurilor de veci au fost identificate la Capela Cimitir Zalău.

Comisarii ANPC au constatat că erau toalete neigienizate şi nu era informare privind localizarea locurilor de veci la Cimitirul Romano-Catolic – Mehedinţi, SGU Ploieşti – Cimitirul  Mihai Bravu – Prahova.

Echipele de control au mai descoperit alei de cimitir deteriorate, necurăţate, cu vegetaţie, bănci deteriorate la Cimitir Calvin – Sector 6, Salpitflro Green SA – Argeş, Cimitirul Tudor Vladimirescu – sector 5, Giurgiu Servicii Locale SA.

Comisarii ANPC au dat 147 de amenzi, în valoare de 685.500 de lei.

De asemenea, în cazul a trei operatori economici a fost luată măsura opririi temporare a prestării serviciilor până la remedierea deficienţelor.

Citește mai multe despre: anpc

Tudor Chirilă critică dur componența noului Guvern. Cui trebuie să-i spună Bolojan „băi, băiatule, trebuie să faci un pas înapoi”

0

Artistul Tudor Chirilă a comentat pe pagina de Facebook despre miniștrii propuși în noul Guvern Bolojan, fiind de părere că mulți ar fi trebuit să facă un pas în spate.

Tudor Chirilă FOTO: Mediafax

Artistul Tudor Chirilă, cunoscut ca o voce a societății civile, este contrariat de faptul că jumătate din miniștrii noului guvern sunt aceiași care au fost și în Guvernul Ciolacu.

Chirilă consideră că partidele ar fi trebuit să le ceară unora dintre membrii săi, azi în funcții cheie, să facă un pas în spate.

Artistul i-a luat pe toți liderii de partid la întrebări și nici măcar președintele Nicușor Dan, pe care Chirilă l-a promovat în campania electorală, nu a scăpat de sfaturi.

”Nu consider că am luat țeapă. Nu am votat niciodată nici PSD, nici USL. Nu i-am votat nici la alegerile parlamentare din 2024 unde i-a votat majoritatea românilor. Remarc doar că ticăloșia lor riscă să ne arunce în brațele extremismului și populismului deșănțat peste patru ani. Guvernul Bolojan are jumătate din miniștri, miniștri din guvernul Ciolacu. Ciolacu care a cheltuit din fondul de rezervă 60 de miliarde de lei adică cât toate guvernele din ultimii 15 ani !!!. Ciolacu care îi dădea voturi lu’ Simion și zbura cu Nordis la Monaco. Iar acum avem jumătate din guvernul care ar trebui să salveze România cu miniștri de la PSD PNL (și UDMR) din guvernul Marcel Ciolacu. Ticăloșie, iresponsabilitate, cinism? Probabil toate trei.

Oamenii ăștia nu au nicio rușine în felul în care se agață de putere. Pentru PSD e foarte simplu, dacă se dizolvă ca partid va fi foarte probabil absorbit de AUR cu care deja are alianțe peste tot în teritoriu. Cu care votează împreună în funcție de interese (vezi menținerea pensiilor speciale ale primarilor) Ba chiar cred că sunt supărați foc pe situația actuală, că dacă ar fi ieșit AUR ar fi avut mai multe ministere decât în schema prezentă. PSD nu moare, PSD se transformă. Cum să vii tu cu Marian Neacșu, cu Florin Barbu, cu Marinescu la Justiție care pare că nu există, cum să îl păstrezi pe Predoiu la Interne care vorba cuiva a fost cel mai mult ministru dintre toți politrucii ăștia?

Iar ăștia să vină în fața poporului și să impună măsuri de austeritate după ce jumătate dintre ei au girat cheltuirea a 60 de miliarde din fondul de rezervă (ăla de care nu te atingi decât în cazuri extreme, calamități, dezastre) ca să dea pensii și salarii să-și cumpere voturile peste patru ani. Ba mai vor și rotativă guvernamentală, că dacă trece un pic criza să se remufeze la banul public nu-i așa? Nesimțirea ăstora e atât de mare încât nici măcar să mimeze reforma nu se mai preocupă.

Țara asta e pe marginea haosului, victimă a războiului hibrid, cu servicii secrete care se luptă între ele și își fac de cap prin partide și instituțiile statului, cu mișcări fasciste și neo legionare care umblă libere, cu biserica ortodoxă care decorează condamnați penal, cu rușii care bagă capul pe ușă și racolează dubioși buni de vânduți ca mesia și salvatori și ăștia se reîmpachetează ca soluția pentru țară.

Respect ce a făcut Ilie Bolojan la Oradea și ulterior în județul Bihor, cred că e un om serios, s-a descurcat onorabil ca președinte interimar într-o perioadă grea și înțeleg că are drept de veto pe ce propun partidele, dar va uza de el? Oare domnului Bolojan care își asumă o misiune sinucigașă pentru imaginea politică îi este atât de greu să îi spună lui Predoiu, băi băiatule, trebuie să faci un pas înapoi?

Mă uit și la USR unde cred că biroul ăla național cu Voiculescu, Moșteanu, Năsui etc. ar fi trebuit să facă de mult timp un pas în spate, dacă mai vor să salveze ceva din credibilitatea unui partid făcut pe spatele protestelor din Piața Victoriei, și să aducă în prim plan niște figuri mai puțin uzate. În conducerea partidului, mă refer. Iar legat de ministere, în plină criză geopolitică cu război la graniță, cu război Iran-Israel, cu ascensiune autoritaristă peste tot în lume, cu o Europă care e amenințată din toate părțile tu îl nominalizezi pe Ionuț Moșteanu la apărare? Pe bune, te uiți ca curca-n lemne în CV-ul ăluia să găsești cea mai infimă legătură cu ministerul pentru care a fost nominalizat. La celelalte numiri nu mă bag, dar măcar avem două femei. UDMR a pus ministru la cultură pe unul care e în proces cu ministerul pe care va conduce. Kafka, nene. Vezi mai multe pe Cultura la dubă

Mai cred că sunt și nume bune cum ar fi păstrarea ministrului David care are meritul de a fi demarat în sfârșit restructurarea planurilor cadru pentru elevii de liceu care la ora actuală învață după planuri cadru de acum douăzeci de ani. Nu știu cum va performa Dragoș Pâslaru (fonduri europene), da’ măcar nu e penelist cu ștate vechi. Mă mir că l-au numit.

Un mesaj și pentru președintele Nicușor Dan. Societatea civilă v-a votat și v-a ajutat să deveniți președinte pentru că nu voia să lase țara asta în brațele extremismului, rușilor, a unui patriotism ceaușist împachetat în nostalgii deformate, cu naționalizări și alte scheme din alea de te bagă-n groapă. V-am votat pentru că Europa ne-a adus lucruri bune și vrem să rămână așa. Ați mai fost votat ca să faceți din lupta anti corupție o prioritate, deci faceți ceva vis a vis de aranjamentele Liei Savonea la Curtea Supremă, chiar așa, nu s-a găsit un singur magistrat să candideze împotriva ei?, v-am votat ca să faceți numiri profesioniste și cu adevărat independente la CCR, v-am votat ca să numiți oameni care să reformeze DNA-ul, parchetele, v-am votat ca să numiți șefi la serviciile secrete care să înțeleagă că ele trebuie să fie cu adevărat în slujba cetățenilor, v-am votat cu speranța că veți lupta să nu fiți un Emil Constantinescu. V-am votat că sunteți matematician, nu huligan. Faceți o prioritate din cele de mai sus. Comunicați cu oamenii. Luptați să nu fiți împachetat de serviciile secrete. Succes!

Deocamdată România pare un stat capturat 360. Extremismul, suveranismul de fațadă, populismul, rușii nu trebuie să (mai) facă nimic. Ne descurcăm singuri să le predăm țara în patru ani. Atunci când mulți dintre noi vom deveni poate diaspora.

Singura lecție bună vine din Ungaria, unde suveranismul și autocrația lui Orban au adus această țară în situația de a fi mai săracă decât România (Ungaria ocupă ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește un indicator esențial al bunăstării gospodăriilor – consumul individual real (AIC) pe cap de locuitor, potrivit datelor Eurostat din 18 iunie) dar cine să se mai uite și să învețe din lecția asta? Noi suntem ocupați să ne tăiem craca de sub picioare”, a scris pe Facebook Tudor Chirilă.

Cine este noua iubită a lui Victor Ponta. Pasiunea pentru un sport elegant i-a unit

0

Victor Ponta, fostul premier al României, are o relație extrem de discretă cu o frumoasă tânără, pasionată de sport. 

Cristina Petrovici FOTO: Click!

Numele ei este Cristina Petrovici, o prezență rafinată și puternică în lumea sportului românesc, în special în culisele evenimentelor de golf –pasiune care, de altfel, le-a unit destinele, scrie Click! 

Potrivit apropiaților, Cristina Petrovici și Victor Ponta s-au cunoscut pe un teren de golf din Turcia. Dragostea pentru acest sport elegant i-a unit. 

Cristina Petrovicii este din CluJ Napoca, a studiat la Universitatea „Babeș-Bolyai”, între 2010 și 2013, punând bazele unei cariere în managementul sportiv și organizarea de evenimente.

Timp de opt ani, a fost Event Manager la BT Arena din Cluj, unde a fost implicată în organizarea unora dintre cele mai importante competiții sportive din țară.

Ulterior, și-a extins orizonturile profesionale în domeniul golfului, devenind Operations Manager în cadrul Emirates Golf Federation din Dubai, o poziție de top într-un sport rezervat în general elitelor.

Potrivit sursei citate, Cristina ocupă rolul de Tournament Director al Romanian Open Championship, primul eveniment profesionist de golf organizat în România, sub egida DP World.

Este una dintre cele mai influente figuri din golful est-european, având în palmares certificări internaționale de la instituții prestigioase precum Club Manager Education și R&A St. Andrews.

Victor Ponta, fostul prim-ministru al României și fost candidat la alegerile prezidențiale a divorțat de Daciana Sârbu, după un mariaj de 19 ani.

În urma separării, băiatul lui Victor Ponta, Andrei, din căsnicia anterioară cu Roxana Ponta, a rămas alături de tatăl său, iar cele două fiice, Irina, fiica lui Victor Ponta și Dacianei Sârbu și Maria, fiica adoptată de cuplu, au rămas în grija Dacianei Sârbu.

(P) Cum pornești o afacere cu spălătorie auto în sistem de franciză

0

În ultimii ani, conceptul de spălătorie auto self service a câștigat tot mai mult teren în România. Proprietarii de mașini caută soluții rapide, eficiente și accesibile pentru întreținerea autoturismelor. Din acest motiv, tot mai mulți antreprenori aleg să investească într-o franciză pentru o spălătorie auto self service.

Această formă de business are avantaje clare: costuri operaționale reduse, cerere constantă pe piață și posibilitatea de a scala afacerea. Dar, la fel ca orice demers antreprenorial, presupune o planificare detaliată. Nu este suficient să cumperi echipamente și să închiriezi un teren. Este nevoie de o strategie clară, o locație potrivită, o echipă de suport și un partener de încredere.

Alegerea unui sistem de franciză este o soluție inteligentă, mai ales pentru cei care nu vor să pornească de la zero. O rețea deja testată, cu know-how, te poate ghida pas cu pas, evitând greșelile clasice ale unui business nou. În plus, ai acces la tehnologie performantă, suport tehnic și consultanță constantă.

Ce este o franciză și de ce merită în domeniul spălătoriilor auto?

Franciza este un model de afacere în care cumperi dreptul de a folosi o marcă, un sistem de lucru și un concept validat. În schimb, plătești o taxă inițială și, în unele cazuri, un procent din încasări.

Avantajele principale ale unei francize pentru o spălătorie auto self service sunt:

  • Reducerea riscurilor: intri într-un sistem testat, cu rezultate dovedite;
  • Consultanță și suport: de la alegerea terenului până la lansare;
  • Know-how tehnic: ai acces la echipamente și tehnologii moderne;
  • Branding profesional: pornești cu o imagine solidă, deja cunoscută în piață;
  • Marketing inclus: materiale promoționale, strategii locale și campanii centralizate.

Pentru mulți antreprenori la început de drum, aceste beneficii pot face diferența dintre un business de succes și unul care nu supraviețuiește primului an.

Pașii importanți pentru deschiderea unei spălătorii auto în franciză

Ca orice afacere, și o spălătorie auto self service în sistem de franciză presupune o serie de pași bine stabiliți. Fiecare etapă este importantă și nu trebuie să sari peste nicio fază.

Analiza pieței și alegerea locației

  • Verifică dacă există cerere în zona în care vrei să deschizi.
  • Locația trebuie să fie ușor accesibilă, cu trafic auto constant.
  • Recomandat este să fii în apropiere de benzinării, centre comerciale sau cartiere mari.

Alegerea francizei potrivite

  • Caută francize cu experiență și rezultate dovedite.
  • Verifică dacă oferă sprijin real, nu doar un nume.
  • Asigură-te că sistemul este complet: echipamente, soft, marketing, mentenanță.

Verificarea condițiilor legale și autorizațiilor

  • Ai nevoie de avize de la autoritățile locale.
  • Se vor solicita aprobări de la mediu, urbanism și sănătate publică.
  • Un bun sistem de franciză îți oferă ajutor în obținerea acestora.

Semnarea contractului de franciză

  • Contractul stabilește clar drepturile și obligațiile tale.
  • Citește cu atenție clauzele privind investițiile, redevențele și durata parteneriatului.

Investiția inițială: cât costă o spălătorie auto self service în franciză?

Investiția pentru o spălătorie auto variază în funcție de numărul de boxe, dotările alese și locația aleasă. O franciza pentru o spalatorie auto self service vine cu o estimare clară și transparentă a costurilor, încă de la început.

Elemente care influențează bugetul:

  • Terenul: proprietate personală sau închiriere;
  • Construcția boxelor: structura, acoperiș, instalații;
  • Echipamentele: pompe, dozatoare, sisteme de plată;
  • Sistemul de automatizare: plată cu card, aplicație mobilă etc.;
  • Taxa de franciză și trainingul inițial.

În medie, investiția începe de la 70.000 – 100.000 euro, dar poate crește în funcție de personalizări sau de locație. Important este că într-un sistem de franciză primești sprijin și planificare detaliată pentru fiecare euro investit.

Cât de profitabilă este o spălătorie auto în sistem de franciză?

Unul dintre marile avantaje ale acestui model este profitabilitatea. O spălătorie auto bine poziționată, întreținută corect și promovată eficient poate deveni profitabilă în primul an.

Factori care influențează profitul:

  • Numărul de clienți pe zi;
  • Calitatea serviciilor și a produselor de curățare;
  • Costurile de întreținere și operare (energie, apă, detergenți);
  • Automatizarea sistemului de plată și gestiune;
  • Fidelizarea clienților prin aplicații sau carduri preplătite.

Un avantaj-cheie al unei francize este faptul că ai deja o strategie de funcționare clară, cu indicatori de performanță și metode de optimizare. Astfel, ai toate șansele să reduci timpul până la amortizarea investiției.

Greșeli frecvente când pornești o spălătorie auto și cum le eviți

Chiar și în sistem de franciză, sunt greșeli care pot compromite afacerea. Iată cele mai comune capcane și cum să le eviți:

  • Alegerea greșită a locației: traficul scăzut înseamnă clienți puțini.
  • Subestimarea costurilor: planifică cu un buffer de 10–15%.
  • Neglijarea mentenanței: echipamentele trebuie verificate regulat.
  • Lipsa de promovare: chiar și o franciză cunoscută are nevoie de marketing local.
  • Ignorarea feedbackului clienților: reparațiile și ajustările rapide contează.

Un sistem de franciză bine pus la punct te ajută să eviți aceste greșeli. Ai acces la proceduri testate, training periodic și monitorizare constantă.

De ce să alegi o franciză în locul unui business independent?

Mulți antreprenori se gândesc dacă să pornească pe cont propriu sau să aleagă o franciză. Iată de ce franciza este adesea o opțiune mai sigură:

  • Ai un plan de afaceri deja validat;
  • Primești instruire completă și documentație tehnică;
  • Nu pierzi timp cu testări, totul este standardizat;
  • Ai acces la furnizori verificați și prețuri negociate;
  • Sistemul de lucru este eficient, fără improvizații.

Pentru cei care nu vor să experimenteze pe banii lor, o franciză pentru o spălătorie auto self service este soluția potrivită. Te ajută să te lansezi rapid, corect și cu șanse reale de succes.

Franciza potrivită, locația potrivită, atitudinea potrivită

O afacere cu spălătorie auto self service poate fi începutul unui drum profitabil, dacă ai sprijinul necesar. Nu este suficient să visezi, trebuie să alegi inteligent. O franciză potrivită îți oferă o bază solidă, dar de tine depinde cum crești afacerea.

Investește timp în alegerea locației, înțelege toate etapele și nu face compromisuri la calitate. Ține cont de nevoile clienților, investește în echipamente moderne și nu uita să faci promovare constantă.

Dacă alegi un sistem complet, bine documentat, ai șanse reale să transformi o idee într-un business sustenabil. Cu o franciză pentru o spălătorie auto self service, nu ești singur, pornești cu un partener de încredere alături.

Transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, perturbat: Mai multe PETROLIERE au făcut cale întoarsă

0

Cel puțin trei nave folosite la transportul de petrol și chimicale și-au schimbat cursul și s-au îndepărtat de Strâmtoarea Ormuz, pe fondul incertitudinii tot mai mari cu privire la posibilitatea ca Iranul să ia măsuri de represalii în regiune.

Decizia Washingtonului de a se alătura atacurilor Israelului împotriva Iranului a alimentat temerile că Iranul ar putea riposta prin închiderea Strâmtorii Ormuz dintre Iran și Oman, prin care trece aproximativ 20% din cererea globală de petrol și gaze.

Acest lucru a stimulat previziunile privind creșterea prețului petrolului până la 100 de dolari pe baril.

Perturbările sunt deja evidente, petrolierele evitând să petreacă mai mult timp decât este necesar în strâmtoare, au declarat surse din industrie. Mai multe petroliere au ales să își accelereze sau întrerupă călătoriile, sau își modifice rutele.

Conform datelor de pe portalul Marine Traffic, navele “Marie C” și “Red Ruby”, care navigau anterior spre Strâmtoare, fără încărcătură la bord, au aruncat ancora în apropiere de Fujairah, pe coasta Emiratelor Arabe Unite.

O a treia navă, “Kohzan Maru”, naviga în Golful Oman, aproape de apele Omanului, conform datelor de pe platforma MarineTraffic.

Armatorii vor încerca să reducă la minimum timpul pe care navele îl petrec în interiorul Strâmtorii Ormuz din cauza conflictului, a declarat KY Lin, purtător de cuvânt la Formosa Petrochemical Corp din Taiwan.

„Navele vor intra în regiune numai atunci când se apropie ora de încărcare”, a declarat el luni.

Conform The Times of Israel, companiile japoneze Nippon Yusen și Mitsui OSK Lines au anunțat că și-au instruit navele să reducă la minimum timpul petrecut în Golf, în timp ce acestea continuă să tranziteze Strâmtoarea Ormuz.

Sentosa Shipbrokers, cu sediul în Singapore, a declarat că, în ultima săptămână, numărul petrolierelor goale care intră în Golf a scăzut cu 32%, în timp ce numărul de petroliere încărcate care pleacă a scăzut cu 27% față de nivelurile de la începutul lunii mai.

Mai mulți comercianți de petrol și analiști au declarat pentru Reuters că au fost avertizați să se aștepte la posibile întârzieri în transportul maritim, în contextul în care navele își așteaptă rândul în afara zonei.

Duminică, Parlamentul iranian a aprobat o măsură de închidere a Strâmtorii, a relatat televiziunea iraniană Press TV, dar decizia necesită aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională.
Iranul a amenințat în trecut că va închide strâmtoarea, dar nu a făcut-o niciodată.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI:

Președintele sud-coreean își exprimă îngrijorarea privind o posibilă destabilizare a piețelor/ „Situația din ORIENTUL Mijlociu este foarte urgentă”

Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …

vezi toate articolele

Ayahollahul Ali Khameni îi scrie lui Vladimir Putin pentru a-i cere sprijinul

0

Iranul face un gest rar, adresându-se direct liderului de la Kremlin. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, i-a trimis președintelui rus Vladimir Putin o scrisoare personală, în contextul în care Teheranul acuză o agresiune nejustificată din partea SUA și Israelului asupra unor instalații nucleare.

Președintele rus Vladimir Putin și ayatollahul Ali Khomeini/FOTO:X

Scrisoarea a fost înmânată oficial de ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, aflat luni la Moscova pentru discuții directe cu oficialii ruși. Potrivit Reuters, care citează o sursă diplomatică de rang înalt, misiva survine la doar două zile după atacurile americane asupra a trei obiective nucleare iraniene.

„Împărtășim preocupări, amenințări și adversari comuni cu Federația Rusă. Ne-am consultat întotdeauna în fața provocărilor strategice și a crizelor internaționale. Vom continua această linie de colaborare și în cadrul întâlnirii de luni cu președintele rus”, a declarat Araghchi într-un interviu acordat televiziunii publice iraniene, citat de presa rusă.

Președintele Vladimir Putin, în schimb, a condamnat ferm atacurile recente, calificându-le drept „agresiune absolut neprovocată” și a transmis că Rusia „depune eforturi pentru a sprijini poporul iranian”, potrivit agenției TASS.

Relații din ce în ce mai strânse, dar fără garanții de apărare

Întâlnirea de la Moscova este urmărită cu atenție la Washington, mai ales în contextul în care relațiile militare dintre Iran și Rusia s-au intensificat de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Teheranul a livrat Moscovei drone de tip Shahed, folosite intens în atacurile asupra infrastructurii ucrainene.

Cu toate acestea, acordul de parteneriat strategic semnat în ianuarie între Putin și președintele iranian Masoud Pezeshkian nu include o clauză de apărare reciprocă. Iar acest detaliu cântărește greu acum, în condițiile în care Rusia nu a oferit până în prezent altceva decât o condamnare diplomatică a atacurilor americane.

Potrivit Reuters, mai mulți oficiali iranieni ar fi nemulțumiți de reacția reținută a Kremlinului. De altfel, analiștii atrag atenția că Moscova a obținut deja ce avea nevoie din această relație – tehnologie militară ieftină și eficientă. „Rușii și-au atins scopul: au acum o linie de producție internă pentru dronele Shahed. De sprijin reciproc nu mai pare să fie vorba”, comentează Gregg Roman, director al think tank-ului Middle East Forum, citat de Newsweek.

Tensiune între confruntare și negociere

În urma atacurilor cu bombe penetrante de 13 tone lansate de SUA asupra facilităților nucleare iraniene, regimul de la Teheran se află la o răscruce. „Iranul are două opțiuni: fie escaladează, riscând destabilizarea regimului, fie revine la masa negocierilor, ceea ce i-ar putea salva influența, dar cu prețul unei retrageri diplomatice”, susține analistul Avi Melamed.

Acesta avertizează că rolul Chinei devine esențial în acest context. Beijingul, care menține relații economice strânse cu Iranul, ar putea exercita o presiune discretă pentru detensionarea crizei.

Abbas Araghchi a avut luni discuții la nivel înalt la Kremlin, într-un moment în care planurile Iranului post-atac sunt încă incerte. Sprijinul simbolic al Rusiei pare insuficient în fața unei posibile noi confruntări regionale.

Tentativă de atentat împotriva lui Volodimir Zelenski în Polonia. Serviciile de securitate susțin că atacul a fost dejucat

0

O tentativă de asasinat asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski ar fi fost dejucată pe teritoriul Poloniei, în apropierea aeroportului din Rzeszów – nod logistic crucial pentru sprijinul occidental acordat Ucrainei. Informația a fost transmisă de mai multe surse media ucrainene, printre care RBK-Ucraina, care citează declarațiile șefului Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vasîl Maliuk. 

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei/FOTO:Profimedia

Potrivit lui Maliuk, un polonez, un pensionar militar care a fost recrutat cu zeci de ani în urmă și care a crezut în ideea sovietică și a nutrit intenția de ani de zile, a vrut să îl ucidă pe Zelenski. Și acum a fost activat.

Trebuia să-l elimine fizic pe Zelenski pe aeroportul din Rzeszów. Existau două modalități de a-l elimina: O dronă FPV și un sistem de lunetiști.

„Toate acestea au fost puse în aplicare, l-am reținut. Colegii noștri polonezi au lucrat profesionist, a fost munca noastră comună cu ei”, a adăugat Maliuk. 

În același timp, Suspilne a relatat că șeful SBU a vorbit, de asemenea, despre un atentat la viața lui Zelenski la Kiev. La acea vreme, președintele ar fi trebuit să fie ucis de angajații Departamentului Apărării în timpul unei tranziții la Administrația Prezidențială. SBU, a adăugat Maliuk, a încercat să se infiltreze în grupul de agenți timp de aproape doi ani. În plus, același grup a colectat date și a pregătit tentative de asasinat asupra șefului serviciului de informații al Armatei, Kirilo Budanov și Maliuk însuși.

Vizită diplomatică în Londra, în ciuda amenințărilor

În ciuda informațiilor despre presupusa tentativă de atentat, președintele Zelenski și-a continuat programul diplomatic. Luni, acesta a sosit la Londra, unde are programate întrevederi cu premierul britanic Keir Starmer și cu regele Charles al III-lea. Potrivit purtătorului de cuvânt al președinției ucrainene, Serghei Nikiforov, obiectivul principal al vizitei îl constituie „adâncirea cooperării în domeniul apărării”.

Pe lângă discuțiile la nivel înalt cu oficialii britanici, Zelenski urmează să se întâlnească și cu militari ucraineni aflați în pregătire în Marea Britanie, dar și cu reprezentanți ai unor centre de analiză strategică.

Diplomație accelerată în ajunul unor reuniuni internaționale cruciale

Președintele ucrainean a declarat anterior că va discuta în Marea Britanie măsuri suplimentare pentru consolidarea apărării Ucrainei și intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei. El a subliniat necesitatea „unor pași puternici și coordonați” din partea partenerilor occidentali pentru a opri agresiunea rusă.

Potrivit programului anunțat, Zelenski este așteptat pe 26 iunie la Strasbourg, unde va participa la o sesiune a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În continuare, el ar urma să fie prezent la summitul liderilor Uniunii Europene de la Bruxelles.

Prezența sa la summitul NATO rămâne, însă, incertă – un semn al complexității și presiunii continue asupra Ucrainei, aflată într-un efort susținut de a obține garanții concrete de securitate în fața unei Rusii tot mai agresive.

Pe lângă tentativa dejucată la Rzeszów – aeroport strategic situat aproape de frontiera Poloniei cu Ucraina –, Volodimir Zelenski a supraviețuit în ultimele trei ani la o serie de comploturi de asasinat orchestrate de Rusia și agenți pro-ruși.

Pe 18 aprilie 2024, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), în cooperare cu autoritățile poloneze, a identificat și arestat un suspect polonez. Acesta ar fi strâns informații despre securitatea aeroportului Rzeszów-Jasionka – punct de tranzit pentru delegațiile oficiale ucrainene, inclusiv Zelenski – în vederea unei tentative de asasinat, notează agenția rusă TASS

Tentative multiple de la începutul războiului – peste zece comploturi detectate

Conform unui consilier prezidențial ucrainean, Mykhailo Podoliak, Zelenski a fost ținta “a cel puțin o duzină” de tentative de eliminare, în special în primele zile vulnerabile ale războiului . Acestea au inclus:

Forțe de parașutiști cehene trimiși în februarie 2022, eliminați de serviciile ucrainene, după ce ofițeri FSB anti-război au furnizat avertismente .

Grupuri de mercenari Wagner și companii private Redut, direcționate spre Kiev cu ordin explicit pentru a-l elimina fizic pe Zelenski .

Două tentative consecutive într-o săptămână, contracarate de sersiile FSB infiltrate, conform Times și Kyiv Independent .

Ploturi documentate în mai 2024, când doi colonei din Garda de Stat, infiltrați în statul Major al securității prezidențiale, au fost arestați după ce transmiteau informații către FSB despre poziția lui Zelenski, preluând planuri de asasinat prin rachete și drone .

Președintele Zelenski însuși a descris pentru The Sun șocul inițial generat de prima tentativă, care a fost urmat de o adaptare rapidă la context, comparând triesurile repetate cu o pandemie: „primele sunt înfricoșătoare, după aceea devine ca și cum ai conviețui cu un virus” .

Importanța intervenției serviciilor secrete ucrainene și occidentale

Multe dintre tentativele de atentat au fost dejucate datorită colaborării dintre serviciile de informații ucrainene, agenți FSB disidenți și sprijinul occidental – inclusiv datele transmise de CIA, conform unor surse citate de International Business Times . Fără acest suport, numeroase tentative ar fi avut un impact tragic.

Numeroasele comploturi dezvăluie o realitate sumbră: Zelenski a rămas – în ciuda atacurilor – figura centrală a rezistenței ucrainene. Fiecare tentativă dejucată subliniază nu doar vulnerabilitatea președintelui, ci și eficiența contrainformațională ucraineană și implicarea aliaților occidentali în protejarea deciziei politice a Kievului.

Mesajul ÎPS Daniel după atacul terorist de la biserica din Damasc: „Acest act de violență contrazice darul sacru al vieții”

0

Patriarh Daniel i-a transmis, luni, 23 iunie, un mesaj de condoleanțe și compasiune Preafericitului Ioan al X-lea, în urma atacului terorist petrecut în interiorul bisericii „Sf. Proroc Ilie” din Damasc, Siria.

IPS Daniel a condamnat atacul. FOTO Inquam Photos/ Ilona Andrei

 Mesajul a fost transmis după ce duminică, 22 iunie, cel puțin 20 persoane au fost ucise într-un atentat sinucigaș cu bombă comis într-o biserică din capitala Siriei.

„Am primit cu profundă tristețe vestea despre atacul terorist care a avut loc duminică seara, 22 iunie 2025, în interiorul bisericii ortodoxe Sfântul Proroc Ilie, din Damasc, Siria, soldat cu moartea a 22 de persoane și rănirea multor altora. Acest act de violență care a curmat viața atâtor credincioși nevinovați contrazice darul sacru al vieții și subminează valorile religioase și umane fundamentale ale compasiunii, păcii și demnității. Ne rugăm Atotmilostivului Dumnezeu să odihnească în pacea Sa sufletele celor decedați, să dăruiască vindecare grabnică celor răniți și mângâiere familiilor îndurerate ale victimelor, precum și întregii comunități ortodoxe siriene în aceste momente de suferință cumplităCu frățească dragoste în Hristos Domnul”, a transmis IPS Daniel.

Atacatorul a deschis focul în interiorul bisericii ortodoxe

Atacul de duminică este primul atac de acest tip înregistrat în Damasc de la căderea regimului Bashar al-Assad în decembrie 2024.

Ministerul de Interne din Siria a anunțat că atacatorul era membru al organizației teroriste Statul Islamic.

Bărbatul a deschis focul în interiorul lăcașului de cult, înainte de a-și detona vesta explozivă. O altă persoană ar fi fost implicată în atentat, conform unei surse din domeniul securității care a dorit să rămână anonimă, relatează Reuters.

Cum vor arăta politica externă si Apărarea României în mandatul guvernului Ilie Bolojan

0

Planul de guvernare propus de cabinetul condus de Ilie Bolojan prevede consolidarea parteneriatului strategic cu SUA și o creștere a cheltuielilor și investițiilor în apărare de până la 5% din PIB. Pe plan extern este prevăzută reforma carierei diplomatice, iar pentru Apărare, planul prevede promovarea României ca hub regional pentru mentenanță și sprijin logistic și prioritizarea programului Readiness 2030. 

Obiective Afaceri Externe

„Este necesară o politică externă proactivă, capabilă să anticipeze și să gestioneze schimbările din mediul internațional, să valorifice oportunitățile și să răspundă provocărilor într-un mod coordonat, coerent și profesionist.

România trebuie să își consolideze rolul de furnizor de securitate în regiunea Marii Negre și de partener credibil în UE, NATO și în raport cu Statele Unite, valorificând poziția să strategică în favoarea stabilității regionale, a cooperării economice și a conectivității strategice”, se precizează programul realizat de guvernul Ilie Bolojan.

Între prioritățile Ministerului Afacerilor Externe este subliniată susținerea extinderii Uniunii Europene și consolidarea rolului regional al României.

„MAE va integra ICR și ARICE pentru coerentă politicilor de imagine și promovare în domeniul relațiilor externe, economice și culturale și va propune în primele 100 de zile cea mai bună varianta instituțională pentru Departamentul Românilor de Pretutindeni și Direcția pentru Republica Moldova. MAE coordonează la nivel strategic diplomația publică și culturală românească”, mai prevede planul de guvernare.

Programul prevede consolidarea parteneriatului strategic cu SUA și consolidarea statutului de stat membru activ al României în cadrul NATO, precum și continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Este menționată și dezvoltarea cooperării cu partenerii strategici din cadrul NATO și UE, cu accent pe relația cu Franța, Germania, Italia, Polonia, și Turcia, precum și dezvoltarea Parteneriatului strategic cu Regatul Unit al Marii Britanii și lrlandei de Nord, dezvoltarea parteneriatelor strategice cu Coreea de Sud și Japonia. Planul menționează și evaluarea oportunității dezvoltării unor noi relații de parteneriat strategic și relații bilaterale cu terțe state, cu precădere India, statele din zona Golfului, Africa și America de Sud.

Reforma carierei diplomatice

Între altele, este propusă reforma carierei diplomatice, diplomații economice integrate, cu accent pe însoțirea companiilor romanești în câștigarea accesului la piețe și resurse, dialog permanent și implicare în comunitățile din diaspora, servicii rapide și eficiente și susținerea drepturilor românilor de pretutindeni, precum și aderarea la OCDE.

Printre obiective este și organizarea internă pe bază de profesionalism, eficiență și relevanță și este prevăzută adaptarea ghidului carierei diplomatice și introducerea cursurilor de formare continuă și periodică pentru personalul MAE în fiecare etapă din carieră și înainte de fiecare misiune externă.

De asemenea, este precizat faptul că va fi realizată testarea funcționarilor, o reducere a unor excese la nivelul unor sporuri și stimulente dar și repararea unor vulnerabilități create de slabă recompensare la anumite niveluri.

Perioada de detașare a personalului nu va mai da posibilitatea personalului vizat de a bloca detașarea vizată, cu stabilirea unui număr maxim de ani la post și perioade clare.

Obiectivele MApN

Pentru Ministerul Apărării sunt menționate 8 obiective principale:

1. Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de baza în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării.

2. Continuarea modernizării și adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacitățîi operaționale a forțelor armate de răspuns la riscurile și provocările actualului context de securitate.

3. Valorificarea statutului și întărirea profilului României că stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE.

4. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au că obiectiv stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată, dar și facilitățile amplasate pe teritoriul României, cu relevanță strategică.

5. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Marii Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertaîi de navigație și a protecției infrastructurii critice.

6. Creșterea contribuției la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanță cu cerințele ln context NATO și UE și valorificarea oportunităților create prin instrumentele financiare internaționale.

7. Consolidarea și extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României și în formate multilaterale.

8. Creșterea atractivității funcției militare.

Reforma în Apărare

Este propusă „reformarea sistemului de recrutare și încorporare, prin digitalizarea proceselor și atragerea de personal calificat prin pachete stimulative, cu accent pe profesii tehnice și IT”.

Propunerile prevăd și „reorganizarea și eficientizarea Direcției Generale pentru Armamente în pregătirea și depunerea de proiecte eligibile prin programe specifice Europene pentru producție muniție, tehnică militară, construcție infrastructură, cercetare-dezvoltare și digitalizare”.

Planul revede promovarea României că hub regional pentru mentenanță și sprijin logistic. Va fi prioritizat programul de reînarmare european Readiness 2030, va fi accelerat procesul de digitalizare în Armata României și va crește  contribuția la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanță cu cerințele NATO și UE.

Dezvoltareai resursei umane a MApN și a rezervei naționale să va baza pe eficientizarea programului rezervistului voluntar. Totodată, MApN se va concentra și pe atragerea profesioniștilor din zone profesionale civile.

Printre propuneri este și creșterea atractivității funcției militare, însă nu sunt menționate măsuri concrete pentru realizarea acestui obiectiv.

Nicușor Dan merge la Summitul NATO de la Haga. Care sunt prioritățile României

0

Președintele Nicușor Dan participă în perioada 24-25 iunie la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care va avea loc la Haga, în Regatul Țărilor de Jos.

FOTO Inquam Photos / George Călin

„Summitul NATO va reprezenta o oportunitate majoră pentru a reconfirma unitatea și solidaritatea Aliaților, precum și trăinicia relației transatlantice, care rămâne fundamentul Alianței Nord-Atlantice. Pentru România, apartenența la NATO, cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, a adus cele mai solide garanții de securitate din istorie. La rândul său, România continuă să fie un Aliat responsabil și activ în NATO, un furnizor relevant de securitate și stabilitate în regiunea Mării Negre și dincolo de aceasta”, a transmis Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei citate, „în cadrul Summitului, liderii vor adopta decizii importante cu privire la creșterea investițiilor pentru apărare, pentru a asigura forțele, capabilitățile, resursele, infrastructura și reziliența necesare întăririi pe mai departe a posturii NATO de descurajare și apărare colectivă”.

Programul Summitului va include o reuniune la cel mai înalt nivel a Consiliului Nord-Atlantic, precum și o serie de evenimente protocolare. Astfel, vor fi adoptate mai multe documente oficiale, printre care Declarația Summitului de la Haga.

Prioritățile României la Summitul de la Haga

Președintele României, Nicușor Dan, „va evidenția, în sesiunea de lucru, importanța crucială a legăturii transatlantice și a apărării colective, având la bază Articolul 5 al Tratatului de la Washington. În acest sens, va susține deciziile aliate privind creșterea graduală a bugetelor Apărării și consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare”.

De asemenea, potrivit informațiilor furnizate, Nicușor Dan va solicita în cadrul summitului acordarea unei atenții sporite Flancului Estic și Mării Negre, regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică.

Totodată, șeful statului va exprima sprijinul pe termen lung pentru Ucraina, precum și pentru alte țări expuse amenințării Rusiei, mai ales Republica Moldova.

Cele 32 de state membre NATO, care urmează să participe la un summit organizat marți la Haga, au ajuns la un acord de principiu privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. Conform documentului pregătit pentru semnare la summit, țările membre se angajează să majoreze gradual bugetele pentru apărare până la 5% din PIB în următorii zece ani.  

Ideea creșterii bugetelor apărării a fost susținută anterior și de președintele american Donald Trump, care le-a cerut aliaților europeni să ajungă la 5% din PIB, deși nici actualul prag de 2% nu este atins de toate statele. Președintele american Donald Trump a confirmat participarea.

Primul drum expres din România se apropie de finalizare. Când se va circula de la BUCUREȘTI la CRAIOVA pe drum de mare viteză

0

Sunt vești bune pentru șoferi! Primul drum expres realizat integral în România, care leagă Craiova de Pitești, ar putea fi deschis circulației pe întregul său traseu de la mijlocul lunii iulie, odată cu finalizarea ultimului tronson al acestuia.

În concret, se apropie finalizarea conexiunii rutiere dintre DEx12 (Craiova – Pitești) și A1 (Pitești -București.) Antreprenorul român (UMB) a ajuns la un stadiu fizic de peste 90% pe ultimii 12 km ai primului drum expres din România, potrivit anunțului făcut de Cristian Pistol, Director General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA.

În luna iulie se va circula circula pe drum de mare viteză (DEx12 și A1) între Craiova și București (231km).

Contractul, finanțat prin Programul Transport 2021-2027, are o valoare de 754,92 milioane de lei (fără TVA). DEx12 (Craiova -Pitești) are o lungime totală de 121 km.

„Sunt peste 7.000 de oameni pe șantierele gestionate de UMB”

Reamintim că în spațiul public a apărut informația că UMB, cea mai mare companie din România în construcția de autostrăzi, va opri lucrările de construcție pentru autostrăzile A8 și A3, începând de săptămâna viitoare, pe perioadă nedeterminată. Informația a fost infirmată și de cptre Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.

Sorin Grindeanu a avut și el o reacție pe acest subiect, despre care a spus că este un caz de fake news.

„Astăzi, când vorbim pe șantiere, sunt peste 7.000 de oameni pe șantierele gestionate de UMB. Peste 7.000 de oameni lucrează. Dar ăsta este un caz tipic de fake news,” a precizat fostul ministru al Transporturilor.

Sursă foto: facebook Cristian Pistol

CITIȚI ȘI:

Umbrărescu cere REZILIEREA contractelor pentru două loturi de pe Autostrada Unirii. De unde ar fi plecat blocajul / Decizia, în terenul CNIR

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul …

vezi toate articolele

Profitul BNR pe 2024, cu 58% mai mare decât în anul precedent

Banca Națională a României a înregistrat în 2024 un profit de peste 3,842 miliarde lei, cu 58% (+1,414 miliarde lei) mai mare față de cel din anul anterior (2,428 miliarde lei), conform raportului anual al băncii centrale, publicat luni, 23 iunie.

Cheltuielile de funcționare au fost, anul trecut, cu circa 13% sub nivelul bugetat, iar ponderea lor în cheltuielile totale operaționale s-a redus la 8% în 2024, de la 11% în 2023.

Profit de 5,6 miliarde lei

Potrivit sursei citate, rezultatul operațional al BNR (excluzând cheltuielile cu diferențele nefavorabile din reevaluarea unor dețineri în valută, respectiv veniturile nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor) a înregistrat o valoare semnificativă, și anume un profit operațional în sumă de 5,647 miliarde lei.

„Rezultatul financiar realizat la 31 decembrie 2024 a consemnat o evoluție semnificativ favorabilă față de anul anterior.

Astfel, în 2024, BNR a înregistrat profit în sumă de 3.842.740.000 lei, cu 58% (+1.414.087.000 lei) mai mare față de cel înregistrat în anul anterior (2.428.653.000 lei).

Se remarcă, în principal, următoarele evoluții:

  • obținerea unui profit operațional în sumă de 5.646.954.000 lei, cu 16% (+798.533.000 lei) peste profitul operațional al anului anterior (4.848.421.000 lei);
  • înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea la valoarea de piață a titlurilor denominate în valută în sumă de 259.774.000 lei, cu 0,3% (-690.000 lei) mai puțin decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (260.464.000 lei);
  • înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea activelor nete în valută în sumă de 1.548.606.000 lei, cu 28% (-610.698.000 lei) decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (2.159.304.000 lei);
  • înregistrarea de venituri nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor la 31 decembrie 2024 în sumă de 4.166.000 lei (2023: zero)”, se explică în raport.

Raportul mai semnalează că excedentul de lichiditate de pe piața monetară a continuat să crească în prima parte a anului 2024, dar s-a restrâns ulterior, mai accentuat în trimestrul IV, și a fost drenat pe mai departe de banca centrală prin intermediul facilității de depozit. Această evoluție a condus la înregistrarea de cheltuieli semnificative cu dobânzile plătite.

Ce venituri a înregistrat BNR

În plus, s-au înregistrat venituri din cupon aferente titlurilor de stat în lei achiziționate de BNR – în principal în anul 2020 – în vederea consolidării lichidității structurale din sistemul bancar pentru a contribui la finanțarea în bune condiții a economiei reale și a sectorului public.

Veniturile menționate au fost mai mici decât cheltuielile cu dobânzile plătite în cadrul operațiunilor de politică monetară (pentru rezervele minime obligatorii în lei și facilitatea de depozit), înregistrându-se un rezultat net aferent operațiunilor de politică monetară pentru anul 2024 însemnând pierdere în sumă de 2,533 miliarde mii lei.

„Aceasta reflectă costurile urmăririi obiectivului fundamental stabilit de lege privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor”, precizează BNR.

Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si …

vezi toate articolele

Polonia a început pregătirile de război și anunță planul de evacuare a operelor de artă. „Rusia foloseşte cultura drept armă”

0

Ministrul culturii din Polonia, Hanna Wroblewska, a confirmat luni, 23 iunie, că ţara sa pune la punct ultimele detalii ale planului de relocare şi protejare a patrimoniului artistic în alte ţări în cazul unei invazii ruse.

Varsovia Foto: Shutterstock

Într-o conferinţă de presă susţinută luni la Varşovia, Wroblewska a declarat că planul de contingenţă, care va fi gata înainte de sfârşitul anului, este „absolut necesar, deoarece războiul din Ucraina ne-a învăţat că (o invazie rusă) ar declanşa un război nu doar pentru teritoriu, nu doar pentru a ne distruge identitatea naţională, ci şi cultura noastră„, transmite EFE, citată de Agerpres.

Potrivit ministrului, această decizie face „parte dintr-o strategie mai amplă de securitate naţională” a guvernului polonez, care include şi dublarea efectivelor armate la 500.000 de militari şi consolidarea protecţiei frontierelor de pe flancul estic.

Lituania, Letonia şi Estonia elaborează, de asemenea, planuri de urgenţă similare, notează sursa citată.

Proiectul Ministerului Culturii din Polonia se bazează pe cooperarea cu guverne străine pentru a asigura depozitarea temporară a picturilor, sculpturilor, cărţilor rare şi instrumentelor muzicale din aproximativ 160 de instituţii de stat, deşi se aşteaptă ca în curând şi muzeele şi galeriile private să ia parte la acest demers.

Supravegherea acestei operaţiuni vitale i-a fost încredinţată lui Maciej Matysiak, fost colonel de armată şi fost director adjunct al agenţiei de contrainformaţii militare din Polonia, care conduce acum Departamentul de Securitate şi Management al Crizelor, nou creat în cadrul Ministerului Culturii.

Experienţa Poloniei în a ajuta Ucraina să îşi relocheze bunurile culturale în urma invaziei ruse din 2022 a reprezentat baza fundamentală pentru acest plan. Wroblewska a amintit că, în războiul din Ucraina, „partea rusă foloseşte cultura şi operele de artă drept arme„.

Ministrul a admis că evaluarea activelor care merită „o evacuare prioritară” reprezintă „o provocare majoră„. 

Misterul privind locul unde Iranul ar fi mutat stocul de uraniu persistă. Imagini prin satelit arată camioane la situl Fordo

0

În timp ce SUA susțin că siturile nucleare ale Iranului au fost distruse, oficialii americani și Agenția Internațională pentru Energie Atomică dau de înțeles că nu știu ce s-a întâmplat cu stocul de uraniu îmbogățit al Iranului, relatează New York Times.

Instalația nucleară de la Fordo a fost lovite cu bombe penetrante de buncăre FOTO Arhivă

Iranul susține că a mutat stocul de uraniu puternic îmbogățit într-o locație secretă înainte de atacurile SUA asupra siturilor sale nucleare. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat duminică, într-o declarație de presă preînregistrată, că Israelul are informații „interesante” de la servicii despre locul în care s-ar afla cele 400 de kilograme de uraniu îmbogățit la o puritate de 60%. Pe de altă parte, vicepreședintele JD Vance și Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, au admis că există întrebări cu privire la locul unde s-ar afla acest material nuclear după ce SUA au lovit siturile nucleare ale Iranului de la Natanz, Isahan și Fordo.

„Vom lucra în următoarele săptămâni pentru a ne asigura că facem ceva cu acel combustibil și acesta este unul dintre lucrurile despre care vom purta discuții cu iranienii”, a declarat vicepreședintele JD Vance duminică pentru ABC News.

La o conferință de presă, duminică, secretarul Apărării, Pete Hegseth, și noul președinte al Statului Major Interarme, Dan Caine, au evitat afirmațiile maximaliste ale lui Trump despre distrugerea completă a programului nuclear, subliniind că o evaluare preliminară a pagubelor în toate cele trei locații lovite de bombardierele B-2 și de rachetele Tomahawk a arătat „pagube și distrugeri severe”.

Analiza inițială a armatei israeliene a concluzionat însă că situl a suferit daune importante în urma atacului, dar nu a fost complet distrus.

Însă, potrivit a doi oficiali israelieni care au cunoștință de informații, au existat și dovezi că Iranul a mutat echipamente și uraniu de la fața locului în ultimele zile. Totodată, au existat dovezi convingătoare că iranienii, alertați probabil de amenințările repetate ale SUA de a lua măsuri militare, ar fi îndepărtat înainte de atacuri cele 400 de kilograme de uraniu îmbogățit la o puritate de 60%. 

Combustibilul îmbogățit la 60% fusese depozitat la un alt complex nuclear, în apropierea vechii capitale Isfahan. Rafael Mariano Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a declarat printr-un mesaj text că acesta a fost văzut ultima oară de echipele sale de inspectori cu aproximativ o săptămână înainte ca Israelul să atace Iranul, pe 13 iunie. Într-un interviu acordat duminică CNN, el a adăugat că „Iranul nu a făcut niciun secret din faptul că a protejat acest material”.

Întrebat ulterior în cursul zilei dacă se referea la faptul că stocul de combustibil – care este depozitat în recipiente speciale suficient de mici pentru a încăpea în portbagajele a aproximativ 10 mașini – a fost mutat înainte de atacuri, el a răspuns: „Da”. 

Camioane au fost observate la Fordow FOTO Maxar Technologies

Imagini prin satelit arată camioane la complexul nuclear Fordo

Imaginile din satelit publicate de Maxar Technologies și surprinse în vecinătatea complexului nuclear Fordo săpat în munte, care au fost realizate înaintea atacului SUA, arată 16 camioane înșirate lângă o intrare. O analiză realizată de Centrul Open Source din Londra a speculat că e posibil ca Iranul să fi pregătit situl pentru un eventual atac.

Imaginile cu camioane, buldozere și convoaie de securitate la Fordow pare să sugereze un „efort frenetic” de a muta centrifuge sau echipamente de protecție, potrivit TS2 Space, o firmă poloneză de apărare, citată de The Telegraph.

Nu este clar ce ar fi fost îndepărtat de acolo, dacă asta s-a întâmplat.

De fapt, iranienii nu puteau salva mare lucru. Centrifugile gigantice care se rotesc la viteze supersonice, purificând uraniu, sunt conectate prin țevi și prinse cu șuruburi de podea. Un oficial american a spus că ar fi fost nerealist să se fie mutate cu totul echipamentele din Fordo după ce Israelul a declanșat războiul.

Oficialul a adăugat că documente despre programul nuclear au fost îngropate de atacuri, ceea ce complică probabil orice eforturi de reconstituire a acestuia. În zilele următoare, atât iranienii, cât și agențiile de informații se așteaptă să afle mai multe despre situl de îmbogățire Natanz, care este mai vechi, mai mare și mai puțin protejat decât Fordo și care a fost atacat de mai multe ori, fiind distruse cel puțin uzinele supraterane.

Ronen Solomon, un analist al serviciilor secrete israeliene, a declarat pentru The Telegraph că, chiar dacă Iranul și-ar fi mutat uraniul, ar fi „ca și cum ai avea combustibil dar nu și mașină”, adăugând: „Au uraniu, dar nu pot face mare lucru cu el, decât dacă au construit ceva despre care nu știm la scară mică”.

Pentru a construi o armă nucleară, uraniul trebuie îmbogățit la o puritate de aproximativ 90%.

Capacitatea de centrifugare de care dispunea Iranul putea permite producerea unei cantități suficiente de uraniu pentru a fabrica arme nucleare în mai puțin de două săptămâni, potrivit Asociației pentru Controlul Armelor.

Uraniul este transportat în recipiente de oțel, special concepute pentru a rezista la schimbări semnificative de presiune și temperatură, conform Asociației Nucleare Mondiale. 

La 17 mai, Iranul acumulase 408,6 kg  de uraniu îmbogățit cu până la 60%, conform unui raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

A fost o creștere de 133,8 kg sau aproape 50%, de la ultimul raport al AIEA din februarie.

Amploarea totală a pagubelor asupra Fordow rămâne neclară

Într-o conferință de presă de duminică, generalul Dan Caine, președintele Statului Major Interarme, a declarat: „Va dura ceva timp, dar evaluările inițiale ale pagubelor indică faptul că toate cele trei locații au suferit pagube și distrugeri extrem de grave”

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat pentru CNN că nu este încă posibilă evaluarea pagubelor produse în subteran.

O sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că cea mai mare parte a uraniului puternic îmbogățit de la Fordow fusese mutată în altă parte înainte de atac.

Din informațiile disponibile, cea mai recentă depozitare de uraniu puternic îmbogățit a fost înregistrată la instalația nucleară de la Isfahan.

„Trebuie să le permitem inspectorilor să se întoarcă” la faţa locului, ”şi să facă inventarul stocurilor de uraniu, în special celor 400 de kilograme (de uraniu) îmogăţit la (nivelul de) 60%”, a declarat Rafael Grossi în deschiderea unei reuniuni de urgenţă la sediul AIEA, la Viena, în Austria.

Teheranul a trimis la 13 iunie, ziua lansării războiului israelian în Iran, o scrisoare în care în care anunţa implementarea unor măsuri speciale în vederea protejării echipamentelor şi materiei nucleare”, a precizat el.

Citește mai multe despre: iran

Eugen Tomac, despre noul Guvern: „Ar fi fost ideal să aibă oameni noi. PSD este într-un moment de criză”

0

Eurodeputatul PMP Eugen Tomac este convins că unii dintre membrii noului cabinet guvernamental condus de Ilie Bolojan vor performa. Eurodeputatul regretă însă prezența unor nume din vechiul Executiv.

Tomac s-a arătat încrezător în numele propuse pentru viitorul Executiv FOTO Facebook / Eugen Tomac

„Președintele Nicușor Dan a avut două obiective în acest an: să câștige alegerile și să scăpăm țara de pericolul extremist și să ofere României un Guvern stabil, cu o largă majoritate proeuropeană și evident, angajamentul că-l va nominaliza pentru funcția de premier pe domnul Ilie Bolojan”, a subliniat eurodeputatul Eugen Tomac într-un interviu la RFI. 

Eurodeputatul a susținut însă că ar fi dorit ca „viitorul Cabinet să aibă mai puțini miniștri care au făcut parte din guvernele care au adus acest deficit, dar evident, aici este o chestiune de decizie politică”.

„Ar fi fost ideal ca acest Guvern să aibă oameni noi, pregătiți să aducă un suflu nou. Nu se simte peste tot această linie”, a mai adăugat șeful PMP, argumentând că speră că noul Guvern va reuși să livreze reformele pe care și le-a propus. Potrivit acestuia, și banii din PNRR pot fi salvați. 

„Sunt absolut convins că Oana Țoiu la Externe, pe care o cunosc foarte bine, va avea un mandat de succes, pentru că este un om extrem de bine pregătit, extrem de bine conectat la mediul extern și înțelege provocările prin care trece România. Sunt convins că la Ministerul de Finanțe, domnul Nazare se va descurca și este nevoie de un ministru capabil să explice măsurile pe care Guvernul le va lua în perioada următoare. Sunt câțiva miniștri care sunt convins că se vor ridica la nivelul așteptărilor”, a mai spus Eugen Tomac. 

Eugen Tomac este președintele PMP, partid care l-a susținut pe Nicușor Dan în alegerile din 2025 pentru funcția de președinte al statului. 

Referitor la numirile vechi din cabinetul condus de fostul premier Marcel Ciolacu, Tomac a explicat că „PSD este într-un moment de criză profundă, că nu are capacitatea să se reformeze și pentru a intra la guvernare s-au făcut o serie de compromisuri”. 

Noul cabinet guvernamental, pe ultima sută de metri

Noua coaliție de guvernare, formată din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților, a semnat luni protocolul de colaborare. Noul acord politic prevede un Guvern format din 16 ministere, cu premier PNL până în 2027.

Din cele 16, 6 revin la PSD, 4 la PNL, alte 4 la USR și 2 la UDMR. Cabinetul condus de Ilie Bolojan va mai avea 5 vicepremieri, dintre care unul tehnocrat. 

Printre măsurile propuse în planul de guvernare se numără reducerea cheltuielilor statului prin restructurarea companiilor de stat, reducerea cheltuielilor administrative și limitarea beneficiilor nejustificate.

De ce sunt doar două femei în noul guvern? Grindeanu: „Noi, spre deosebire de alții, am avut vot”

0

Cabinetul guvernamental compus din 16 ministere, propus de noua coaliție PSD-PNL-USR-UDMR, va avea doar două femei. În schimb, Executivul va avea în premieră 5 vicepremieri. Șeful interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a argumentat că miniștri social-democrați au fost aleși printr-un vot dat în interiorul partidului. 

USR este singurul partid care propune femei în noul Cabinet FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Noul Executiv va avea doar douǎ femei în funcția de ministru, ambele propuse de USR. Printre explicațiile date de conducerile celorlalte partide pentru lipsa femeilor în noua formulă guvernamentală se numără faptul că nu ar fi fost suficiente femei sau acestea nu și-au exprimat dorința de a candida pentru funcția de ministru în discuțiile interne din partidele politice. 

„Noi, spre deosebire de alții, am avut vot. Din ce am văzut eu la ceilalți colegi s-a venit cu lista și s-a citit și a fost aprobată sau nu candidatura. Noi ieri am avut un vot secret și sper ca data viitoare mai multe colege să se înscrie în această competiție internă, pentru ca nu am de gând sa aplic altă metoda, decât aceasta, pe voturi”, a spus președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, întrebat cu privire la lipsa femeilor social-democrate din guvern.

Cabinetul guvernamental care va ajunge luni seară la votul din Parlament este compus din 16 ministere, dintre care 6 ministere PSD, 4 ministere PNL, 4 ministere USR și 2 ministere UDMR.

Cabinetul are și 3 funcții de vicepremier fără portofoliu, unul din partea PSD, unul din partea UDMR și unul independent. Pe listă mai sunt și 2 vicepremier cu portofoliu, unul de la PSD și unul de la USR. 

Cei 5 vicepremieri ai noului cabinet guvernamental sunt:

-Vicerpremier PSD – Marian Neacșu

-Vicepremeir USR – Ionuț Moșteanu

-Vicepremier UDMR – Tanczos Barna

-Vicepremier PNL – Cătălin Predoiu

-Vicepremier independent- Dragoș Anastasiu

Între miniștri propuși este și fostul eurodeputat REPER Dragoș Pîslaru, care îi va lua locul lui Marcel Boloș la conducerea ministerului Fondurilor Europene. 

Lista noilor miniștri:

1. Alexandru Nazare – ministru al Finanţelor (PNL)

2. Radu Marinescu – ministrul Justiţiei (PSD)

3. Ionuţ Moşteanu – ministrul Apărării (USR)

4. Cătălin Predoiu – ministru de Interne (PNL)

5. Ciprian Şerban – ministrul Transporturilor (PSD)

6. Alexandru Rogobete – ministrul Sănătăţii (PSD)

7. Oana Ţoiu – ministru de Externe (USR)

8. Daniel David – ministrul Educaţiei (PNL).

9. Cseke Attila – ministrul Dezvoltării (UDMR)

10. Petre Florin Manole – ministrul Muncii (PSD)

11. Florin Barbu – ministrul Agriculturii (PSD)

12. Bogdan Ivan – ministrul Energiei (PSD)

13. Radu Miruţă – ministrul Economiei (USR)

14. Dragoş Pîslaru – ministrul Fondurilor Europene (REPER)

15. Diana Buzoianu – ministrul Mediului (USR)

16. Demeter András István – ministrul Culturii (UDMR)

Sorin Grindeanu anunță VESTEA mult așteptată de mulți clujeni. Drumul Expres Tureni, aproape gata

0

Sorin Grindeanu anunță că Drumul Expres DEx4 A3 – Tureni/DN1, construit de asocierea Dimex-CON-A, este gata în proporție de 95 la sută, și va fi inaugurat la începutul lunii iulie. 

Ministrul interimar al Transporturilor a postat un videoclip pe TikTok din care reiese progresul lucrărilor.

Odată deschis traficului, tronsonul va descongestiona Turda și va face mult mai ușor accesul șoferilor spre Cluj-Napoca.

Noua șosea de mare viteză, în lungime de aproximativ cinci kilometri, va face legătura între Autostrada Transilvania A3 și Drumul Național DN1, lângă localitatea Tureni.

Caracteristici generale ale proiectului

Lungimea principală a drumului expres: 5 km.
Bretele de legătură la nodurile rutiere de pe DN1 și A3: 10 km

Bretea Gilău – Tureni: 1.487 m

Bretea Tureni – Turda: 1.052 m

Bretea Turda – Tureni: 1.297 m

Bretea Tureni – Gilău: 1.189 m

Lungimea totală a bretelelor la nodul cu A3 este de 5,025 km.

Profilul drumului expres: Două benzi de circulație pe sens (cu o lățime de 3,5 metri fiecare), acostamente de 2,25 metri și un spațiu median de 3 metri, echipat cu separatoare de sens.

Totodată, proiectul include un total de 7 poduri și viaducte.

Detalii Financiare și de Execuție

  • Valoarea contractului: 562,61 milioane lei (fără TVA)
  • Finanțare: Asigurată prin Programul Transport 2021-2027
  • Constructor: Asocierea de constructori români și spanioli condusă de Dimex 2000 SRL
  • Termen estimat de finalizare: Partea carosabilă a drumului expres va fi finalizată și dată în folosință la 1 iulie 2025, în timp ce lucrările adiacente vor continua până la 25 iulie.

CITIȚI ȘI:

Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …

vezi toate articolele

Iranul promite să ucidă 50.000 de soldați americani dacă Trump încearcă să schimbe regimul ayatollahilor de la Teheran

0

Criza din Orientul Mijlociu riscă să atingă un punct critic. Regimul de la Teheran a transmis, prin televiziunea naţională, un avertisment fără precedent: până la 50.000 de militari americani ar putea fi trimişi acasă „în sicrie”, în cazul în care Washingtonul va insista pe ideea de schimbare a regimului iranian. Avertismentul vine după ce preşedintele Donald Trump a declarat că a ordonat lovituri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene şi că „distrugerile sunt monumentale”.

Regimul de la Teheran continuă amenințările

Declaraţia a fost făcută de prezentatorul Mehdi Khanalizadeh, unul dintre purtătorii de mesaj ai regimului, care l-a acuzat pe Trump că a ales „să verse sângele propriilor soldaţi”. În aceeaşi intervenţie, el a susţinut că „președintele american a ales să primească în Washington sicriele a 50 000 de soldați americani”.

Afirmaţiile vin în contextul unei escaladări accelerate a tensiunilor din regiune. După atacurile asupra unor instalaţii nucleare iraniene, inclusiv cele de la Fordo, Natanz şi Isfahan, Iranul a promis un „răspuns decisiv”. Armata iraniană, prin vocea generalului Amir Hatami, a transmis că Statele Unite trebuie să se aştepte la „consecinţe grele” pentru atacurile comise.

Israelul a confirmat, între timp, o serie de lovituri aeriene în capitala Teheran, inclusiv asupra intrării în închisoarea Evin – simbol al represiunii regimului – şi asupra Universităţii Shahid Beheshti, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ din Iran. Oraşul Karaj, situat în nord, a fost de asemenea ţinta unor atacuri, potrivit agenţiei Fars News.

Pe fondul acestor evenimente, televiziunea americană NBC a relatat că Iranul a ameninţat, în cadrul summitului G7 de luna aceasta, că ar putea activa celule teroriste aflate deja în interiorul Statelor Unite, în cazul în care vor continua loviturile asupra infrastructurii nucleare iraniene. Declaraţii similare au fost făcute şi de Ebrahim Zolfaqari, purtător de cuvânt al armatei iraniene, care a subliniat că „acţiunile ostile ale SUA extind lista ţintelor legitime”.

„Domnule Trump, ți încput acest război, dar noi vom fi cei care îl vom încheia”, a spus Zolfaqari, în limba engleză, într-un mesaj video difuzat de media de stat.

Într-o postare pe reţeaua Truth Social, Trump a susţinut că imaginile din satelit confirmă distrugerea completă a instalaţiilor nucleare subterane ale Iranului, afirmând că „pagubele sunt cele mai mari în profunzime”.

Alertă naţională de terorism

Ca răspuns la această deteriorare a climatului de securitate, secretarul pentru Securitate Internă al SUA, Kristi Noem, a emis o alertă naţională de terorism (NTAS), invocând un „mediu cu ameninţări intensificate”. Totuşi, autorităţile americane au precizat că în prezent nu există „ameninţări concrete şi credibile” pe teritoriul american.

Departamentul de Stat a emis, de asemenea, o avertizare pentru cetăţenii americani aflaţi în străinătate, îndemnându-i la prudenţă sporită în contextul conflictului în desfăşurare.

În paralel, presa americană – inclusiv The New York Times – notează că grupările pro-iraniene din Irak şi Siria ar putea lovi bazele militare americane din regiune. Totuşi, până în dimineaţa zilei de luni, aceste atacuri nu s-au materializat. Oficialii irakieni susţin că încearcă să limiteze acţiunile violente ale acestor militanţi.

Escaladarea conflictului ridică semne de întrebare grave asupra stabilităţii regionale şi a riscurilor globale care decurg dintr-o eventuală confruntare militară directă între SUA, Iran şi aliaţii lor.

Germania ajută Ucraina să dezvolte o rachetă hipersonică capabilă să distrugă buncăre pe teritoriul Rusiei

0

Ucraina a lansat oficial noua rachetă balistică Grim-2, iar aceasta va intra în producția de serie. Proiectul a fost accelerat în urma sprijinului financiar și militar internațional, iar mai recent a primit un nou impuls după ce Germania a oferit un pachet de ajutor în valoare de cinci miliarde de euro, care a inclus investiții în producția de arme a Kievului, relatează Euromaidan Press.

Racheta balistica Grim-2 FOTO X

Ucraina își mărește astfel capabilitățile de atac dezvoltate intern, care îi permit să lovească adânc în spatele liniilor rusești.

Grim-2 este lansată de pe un vehicul terestru cu ajutorul un motor de rachetă cu combustibil solid și urmează o traiectorie balistică stabilită către o țintă staționară. Racheta are o rază de acțiune de 300 de kilometri și poate atinge viteze de până la Mach 5,2, ceea ce o face o rachetă hipersonică.

Focosul de 400 kg permite distrugerea buncărelor întărite, a centrelor logistice, a bazelor aeriene și a depozitelor de muniții. Capacitatea rachetei de a transporta un focos greu pentru atacuri pe o rază de 300 de kilometri marchează un salt major  pentru capacitățile de atac de precizie ale Ucrainei: focosul este de două ori mai greu decât cel al rachetelor Atacms, de care ucrainenii depindeau anterior pentru lovituri de precizie similare.

Faptul că este lansată de pe un vehicul de transport mobil le oferă ucrainenilor posibilitatea de a se deplasa rapid la o poziție de tragere, de o lansa la mare distanță de linia frontului și de a se retrage înainte ca rușii să poată riposta. Viteza sa de 1,8 kilometri pe secundă este aproape de două ori mai mare decât cea a rachetei Atacms și îi permite să lovească la raza maximă de acțiune în mai puțin de 3 minute.

Faptul că racheta balistică Grim-2 este un produs al industriei militare ucrainene, face posibilă producerea și lansarea rapidă a acesteia în cantități mari – o astfel de rachetă are un cost de 3 milioane de dolari americani.

Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, racheta Grim-2 a fost testată cu succes în condiții de luptă -fiind folosită, de pildă, potrivit unor imagini făcute publice, pentru a distruge un post de comandă rusesc pe malul estic al râului Nipru.

Investiții în producția internă de arme a Ucrainei

Prin pachetul de cinci miliarde de euro, Germania va finanța și dronele de atac cu rază lungă de acțiune, dronele FPV și interceptoarele de drone ale Ucrainei. Astfel, Ucraina va putea să crească masiv producția de drone de atac cu rază lungă de acțiune Liuti, cu o rază de acțiune de 2.000 de kilometri; drone cu rachete Bars, cu o rază de acțiune de 800 de kilometri, respectiv de interceptoare de drone de mare viteză Flamingo, care reprezintă o modalitate extrem de rentabilă de a intercepta rachetele iraniene Shahed pe care Rusia le lansează asupra Ucrainei.

Luna trecută, cu ocazia vizitei lui Volodimir Zelenski la Berlin, Germania a anunțat un nou pachet de ajutor de 5 miliarde de euro pentru Ucraina și investiții în producția comună de sisteme de armament cu rază lungă de acțiune 

„Acesta este începutul unei noi forme de cooperare militar-industrială între țările noastre, care are un potențial semnificativ”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz declarat

Miniștrii apărării ai celor două țări au semnat un memorandum care include, de asemenea, investiții directe germane în industria de apărare a Ucrainei, precum și un acord mai amplu între Ucraina și producătorii germani de arme.

Ministerul german al Apărării a declarat că un număr „semnificativ” din aceste sisteme urmează să fie fabricate până la sfârșitul anului.

Lia Savonea a fost desemnată de CSM președinte al Curții Supreme

0

Lia Savonea a fost votată de Secția pentru judecători a CSM  în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Lia Savonea, desemnată președinte al Înaltei Curţi. FOTO Inquam Photos / George Calin

Secția pentru judecători a CSM i-a acordat Liei Savonea un vot de 9-1, au declarat, pentru G4Media, surse oficiale.

Lia Savonea: Este nevoie de „măsuri de substanţă”, nu un „polish de suprafaţă”

Amintim că, în proiectul de management depus pentru candidatura sa la șefia ÎCCJ, Lia Savonea subliniază că este nevoie de „măsuri de substanţă”, nu un „polish de suprafaţă” pentru îmbunătățirea imaginii ÎCCJ. 

„Obiectivele si demersurile pe care le asum în indeplinirea prerogativelor manageriale vor fi circumscrise ideii care, in opinia mea, concretizează sensul reglementarilor organizării judiciare: o justiție pentru oameni. (…)Justiţia este pentru oameni, cu oameni, pentru mersul normal al societății”, scrie judecătoarea în planul de management.

„Achitarea unui inculpat nu înseamnă slăbiciunea instanţei”

Savonea propune întărirea capacităţii organizatorice a ÎCCJ, pentru îndeplinirea obiectivelor  și apreciază că formatul hotărârilor judecătoreşti necesită o minimă standardizare.

„În materia penală, spre exemplu, constatăm că, în mod frecvent în spaţiul public, eşecurile procurorilor pentru rechizitoriile slabe, probele insuficiente sau anchetele penale defectuoase sunt imputate instanţei de judecată. Confuzia între rolul acuzatorului şi cel al judecătorului afectează grav încrederea în actul de justiţie. (…) Este fundamental ca opinia publică să înţeleagă că achitarea unui inculpat nu înseamnă slăbiciunea instanţei, ci dimpotrivă reflectă aplicarea principiului prezumţiei de nevinovăţie şi a standardului de probă”, scrie judecătoarea în proiect. 

Savonea mai subliniază că „nu doar formatul hotărârilor judecătoreşti necesită să fie supus unei rigori procedurale, ci şi cel al rechizitoriului în materie penală, sau acţiunile civile şi cererile adiacente în materie civilă. Atunci când un rechizitoriu se întinde pe 800 de pagini (sau chiar 4000 uneori), ori, în cazul acţiunilor civile, zeci sau chiar sute de astfel de pagini, actul judiciar este expus efectului dilatoriu încă din start, precum și unor costuri disproporționate şi inutile cauzei”. 

O altă referire este legată unificarea accelerată a jurisprudenţei, prin extinderea şi consolidarea mecanismelor existente (Recurs în interesul legii, sesizare prealabilă), dar şi prin dezvoltarea Reţelei Naţionale pentru Unificarea Jurisprudenţei şi instituirea unui Grup de armonizare a practicii judiciare.

Totodată, menţionează reorganizarea completurilor de cinci judecători în materie penală, în vederea asigurării coerenţei soluţiilor şi a evitării fragmentării deciziilor.

Știre în curs de actualizare

Reduceri de personal la Senat. Zeci de angajați au fost transferați în alte instituții de stat

0

O bună parte din posturile „tăiate” în urma reorganizării de la Senat au fost fie vacante, fie mutate în alte instituții publice, au susținut mai multe surse.

Ilie Bolojan a anunțat ce posturi vor fi desființate la sfârșitul lunii mai FOTO Octav Ganea

Aproape o treime (30,6%) dintre posturile pe care președintele Senatului, Ilie Bolojan, le-a anunțat la finalul lunii mai 2025 ca fiind desființate ca urmare a unui proces de reducere a costurilor salariale din instituție au devenit cheltuieli de aceeași natură pentru alte instituții bugetare, au susținut două surse pentru G4Media.ro.

Într-un răspuns oficial, Biroul de Presă al Senatului a confirmat faptul că 45 dintre cele 147 de posturi din programul de ajustare a organigramei ”au fost desființate prin transferul personalului în alte instituții”, dar a refuzat să comunice și numele destinațiilor de transfer. Alte 27 de posturi – 18,3% – erau vacante la momentul reorganizării.

Prin urmare, din punct de vedere statistic, unul dintre rezultatele procesului de reorganizare este faptul că în cazul reducerii a 49% dintre posturi, despre care Bolojan a susținut că a adus economii la bugetul Senatului, acestea fie oricum nu existau, fie au ajuns pe statul de plată al altor instituții bugetare.

Bolojan se află la cea de-a doua operațiune de acest gen, de mare impact mediatic, prima fiind realizată în momentul în care, în 2020, a devenit președintele Consiliului Județean Bihor.

Într-un răspuns remis G4Media.ro în partea a doua a săptămânii trecute, Biroul de Presă al Senatului a transmis, defalcat, modul de reducere al celor 147 de posturi.

Astfel, 27 erau vacante la momentul reorganizării; 17 au fost ”eliberate ca urmare a încetării raporturilor de muncă (la cererea angajaților/acordul părților/deces/pensionare)”; 58 au fost desființate în urma emiterii notificărilor de preaviz, în conformitate cu prevederile legale; 45 au fost desființate prin transferul personalului la alte instituții.

Adunate, cele 27 vacante și cele 45 din transferuri reprezintă procentual aproape 49% din total și semnifică că nu erau în plată, respectiv că au devenit o chetuială pentru alte instituții. Două surse au declarat că acești 45 s-ar fi transferat tot la Stat, în alte instituții bugetare.

Deși i s-a cerut acest lucru, Biroul de Presă al Senatului nu a transmis destinația celor 45 de angajați. O sursă a susținut drept posibile noi locuri de muncă pentru aceștia Autoritatea Electorală Permanentă și Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Conform Codului Muncii, cei transferați își vor păstra veniturile la același nivel: ”Salariaţii beneficiază de protecţia drepturilor lor în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii. (…) Drepturile şi obligaţiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului.”

Zilele trecute, publicația Hotnews.ro a dezvăluit rezultatele altei restructurări de posturi la o instituție de interes public, aceasta având loc în contextul altei campanii de austeritate, din 2023-2024, în mandatul fostului premier Marcel Ciolacu.

Este vorba de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații unde, după o astfel de campanie, salariul mediu a crescut cu aproape 11%, respectiv cu 1.271 de lei, peste 630 de angajați au încasat prime de performanță de aproape 400.000 de euro, iar numărul angajaților s-a redus cu 5, de la 674 la 669.

STENOGRAME Reproșuri pentru Ilie Bolojan în ședința secretă a liberalilor: „Există doar Clujul și Bihorul”

0

În ședința liberalilor pentru validarea miniștrilor au fost neînțelegeri pe tema numelor alese. Șefului interimar al PNL, Ilie Bolojan, i s-a reproșat că propunerile au venit doar din Cluj și Bihor. Alegerea lui Pîslaru a fost catalogată drept o greșeală.

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

În cadrul ședinței, cel care s-a opus propunerilor făcute de Ilie Bolojan a fost deputatul Florin Roman. El i-a reproșat șefului interimar că, în noul Executiv, „pentru PNL există doar Clujul și Bihorul”. Deputatul i-a mai transmis că alegerea lui Dragoș Pîslaru, fost eurodeputat REPER și USR, pentru Ministerul Proiectelor și Investițiilor Europene este o greșeală. 

„Pentru că niciodată n-au votat miniştrii propuşi de Partidul Naţional Liberal care nu sunt …. Partidul Naţional Liberal. Cred că e o greşeală propunerea domnului Pîslaru. (…) Sper, domnule preşedinte, că eu chiar cred în dumneavoastră, am lucrat cu dumneavoastră şi ştiu exact cum aţi ….. Ştiu că credeţi în meritocraţie, nu doar vorbiţi treaba asta. V-aş ruga ca pe viitor să existe şi acea compensare faţă de organizaţiile care sunt în faţă, pentru că observ şi constat cu o oarecare tristeţe că pentru PNL există doar Clujul și Bihorul”, spune Florin Roman într-o înregistrare din ședința secretă a liberalilor. 

Dragoș Pîslaru este propunerea lui Ilie Bolojan pentru ministerul Proiectelor și Investițiilor Europene. Pîslaru este fost eurodeputat REPER și USR. 

De asemenea, Ilie Bolojan a cerut și validarea unui vicepremier tehnocrat. Dragoș Anastasiu, cel care a participat la negocierile din ultimele săptămâni din partea Administrației Prezidențiale, se va ocupa în viitorul Guvern de „reforma statului”.

Adrian Vasilescu: “Creșterea TVA este inflaționistă. România are nevoie de un Guvern care să reziste. REDUCEREA DEFICITULUI bugetar este obligatorie”

0

Contextul internațional extrem de tensionat din ultima perioadă, peste care se suprapune și situația actuală incertă, cu un nou Guvern a cărui naștere  s-a dovedit a fi complicată și dureroasă, are nevoie mai mult ca oricând de specialiști care să ia decizii sănătoase pentru economie și finanțele țării, pentru cetățenii care așteaptă îngrijorați planul de măsuri care să scoată țara din actualul complex al dezechilibrelor.

Inflație, dezinflație și din nou inflație, chiar dacă fără amenințarea cu deflația prin care au trecut 15 țări din UE în septembrie 2024, și ce ar mai putea să urmeze dacă prețurile vor crește și mai mult la bunuri – îndeosebi la alimente, la medicamente – și la servicii, dobânzile la credite, plus ce ar putea să aducă eliminarea plafonării prețurilor energiei sunt subiecte disecate la Gândul Exclusiv, într-un amplu interviu realizat cu Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naționale a României (BNR).

Sunt teme nu doar de extremă importanță, ci și de extremă dificultate. Iar analiza lui Adrian Vasilescu, de două decenii în serviciul Băncii Naționale, poate fi un bun reper pentru opinia publică, pentru toți cei dornici să înțeleagă fenomenele economice și financiare cu care se confruntă țara în acest timp dominat de riscuri, de incertitudini și de vulnerabilități.

Banca centrală a României – având între principalele obiective și atribuții asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, stabilitatea financiară, stabilirea și aplicarea politicii monetare și a politicii valutare, administrarea rezervelor internaționale – este deosebit de activă în acest context intern și internațional, mai ales că legea o plasează în linia întâi a confruntării cu inflația, care se manifestă la nivel global.

Adrian Vasilescu a declarat, în interviul la Gândul Exclusiv, că în actualele împrejurări, riscul geopolitic este cel mai periculos, inclusiv ca fenomen inflaționist. Și s-a manifestat periculos pentru că, în iarna lui 2022, riscului energetic, care a aprins focul inflației globale în 2021, i s-a adăugat riscul geopolitic. Fără aceste înlănțuiri, dezordinea prețurilor n-ar fi avut resurse să toace nervii și banii lumii întregi atâția ani. Criza prețurilor a ajuns la jumătatea celui de-al cincilea an și abia în 2026 va fi posibil să i se pună punct.

“Banca Națională a României «desenează» o hartă a riscurilor. O hartă pe care o schimbă în fiecare an pentru că, în timpuri grele, ordinea riscurilor, în raport cu gradul lor de pericol, se schimbă anual. Riscul geopolitic este acum pe primul loc. Banca Națională e atentă clipă de clipă la efectele nocive pe care acest risc le produce în sfera ei de atribuții. Și cum lovite sunt întâi și întâi stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, BNR întărește apărarea în aceste sectoare”, a spus Adrian Vasilescu.

“Ar trebui să ajungem în șapte ani cu deficitul bugetar la 3% din PIB”

În cazul în care măsurile luate de noul Guvern vor afecta stabilitatea prețurilor, am vrut să aflăm de la Adrian Vasilescu ce s-ar putea face pentru a nu ajunge în impas major, mai ales că în această perioadă politicienii consultați au avansat soluții inflaționiste. Iar cea mai vehiculată, cea mai disputată măsură între reprezentanții partidelor și președintele Nicușor Dan a fost aceea a creșterii TVA-ului cu cel puțin două procente.

“Complicată problemă! Dacă, de pildă, iei o decizie, la ora asta, să nu crească TVA-ul, ar însemna că pe partea stabilității prețurilor ai făcut un lucru bun. Ai îndepărtat un pericol inflaționist! Dar numai să nu fie reversul mai rău! Partidele de guvernământ, dacă vor scăpa de un pericol inflaționist pentru că nu vor urca TVA-ul, vor fi obligate să găsească noii soluții de echilibrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Pentru că la reducerea deficitului bugetar nu există alternativă. La acest capitol nu vom avea nicio păsuire din partea agențiilor de rating suveran. În câțiva ani trebuie să ajungem la un deficit bugetar de 3% din PIB. Și nu va fi posibil s-o facem numai tăind cheltuieli”, afirmă Adrian Vasilescu.

Ce ar însemna șapte ani pentru România? Pentru că în șapte ani va trebui să reducem deficitul la 3% din PIB. Răspunsul lui Adrian Vasilescu este categoric: “Politică fiscală strânsă”.

“Aici sunt în joc doi termeni. Unul care este fluturat în dezbateri publice de mai mulți  formatori de opinie, care spun că  austeritatea ne așteaptă! Pentru că austeritatea este și un cuvânt care face rating. Atrage mai mulți cititori, mai mulți telespectatori. Și mai este termenul preferat de  Guvernatorul BNR. Dieta! De dietă e nevoie și în viața de zi cu zi. Va fi nevoie de dietă și în ajustarea deficitului bugetar. Adică de un regim de viață sănătoasă!

“Cu austeritatea, strângi cureaua mult și te sufoci, cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă”

Adrian Vasilescu a subliniat faptul că noul Guvern va trebui să fie un “foarte bun nutriționist”, ceea ce ar însemna – în opinia sa – o abordare sănătoasă și totodată mai puțin periculoasă decât austeritatea.

“Există o sintagmă pe care n-o agreez, dar recurg la ea pentru că e folosită frecvent și e ușor de înțeles: Strângem cureaua! În condiții de  austeritate, strângi cureaua mult și te sufoci; cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă. Adică  o economie sănătoasă, finanțe sănătoase, un deficit bugetar care să nu sară calul, dar să rămână un deficit bugetar activ.

Deficitul bugetar activ, în traducere, înseamnă o marjă de 3% din PIB, un prag pe care îl acceptă și Comisia Europeană, și FMI-ul și ești împăcat cu toată lumea. Iar «3%» înseamnă că peste ce s-a stabilit prin legea bugetului – adică peste veniturile obținute  din impozitele pe pensii, din impozitele  pe salarii, din impozitele pe profitul întreprinderilor, taxe și altele, inclusiv din colectarea TVA-ului, taxă pe care o plătește absolut toată suflarea dintr-o țară, de la copii la veterani – mai poți activa din împrumuturi, la nivel de 3% din PIB-ul țării, o sumă pentru investiții și alte cheltuieli. Vrei ca suma asta să fie mai mare? Nu îngroși deficitul, ci faci un PIB mai mare”.

Radiografia intervenției BNR din luna mai 2025

În dimineața zilei de 5 mai anul curent, încă de la deschiderea băncilor, investitorii din piața valutară – îngrijorați de instabilitatea provocată de demisia prim-ministrului, de „decapitarea guvernului” deci – au început să retragă masiv capital din piața valutară. Dezechilibrul provocat între cererea și oferta de valută amenința să producă o depreciere dramatică a leului.

Banca Națională a intervenit de urgență, apărând stabilitatea leului. Întrebat dacă, în funcție de planul de măsuri fiscale care vor fi adoptate de noul Guvern, s-ar putea repeta povestea intervenției BNR ca în luna mai a acestui an, Adrian Vasilescu a detaliat care sunt regulile pieței, pornind de la investitor și comportamentul acestuia în perioade tensionate, de mare incertitudine.

“Cuvântul cheie aici este investitor. Piața noastră valutară este o piață vie, o piață activă, o piață care funcționează bine, dar trebuie să răspundă la niște comenzi. Comenzile sunt date de legitățile economice. Legitățile economice sunt obiective, nu sunt făcute de oameni. Nu poate niciun parlament, când vrea, să schimbe vreo legitate economică. Ele vin peste noi și impun ajustări când nu le îndeplinim cerințele. În toată istoria noastră, când nu le-am respectat, s-au răzbunat.

Este cert că investitorii vin cu banii lor acolo unde predomină un climat de stabilitate și pleacă imediat de acolo unde un astfel de climat riscă să se destrame. Cum a fost momentul de a doua zi după rezultatul turului 1 al alegerilor prezidențiale, între 5 și 16 mai.

Pe piața valutară, cerința principală este raportul echilibrat între cerere și ofertă, între cererea de lei a unor investitori străini care vin cu oferta lor de valută. Ei vin pe piața noastră pentru că este atractivă, Vin cu valută, pe care o schimbă în lei. De ce vin? Înseamnă că au nevoie de lei, înseamnă că leul este o monedă căutată. (…)

Știm, însă, de la Keynes (n.r. – economistul britanic John Maynard Keynes) că investitorul este un animal fricos. Când se strică vremea acolo unde este el prezent cu banii lui sau când doar i se pare că se strică vremea, ca orice animal fricos, nu luptă, fuge.

Ce s-a întâmplat în 5 mai de au început să fugă investitorii? Foarte simplu. S-a agitat piața internă și investitori au intrat în panică. Au început pur și simplu să fugă. Unii formatori de opinie au rămas nedumeriți că fug investitorii. Cu ce fug? Fug cu avionul, cu trenul, cu vaporul?… Fug cu internetul! De la un alt capăt de lume, un ins, că sunt și foarte mulți investitori individuali, ajunge la noi cu internetul într-o clipă. Sau invers. Tu ești aici, în România, și dacă vrei să intri pe o piață din Uniunea Europeană, pe oricare, dacă ai un calculator, ai legătură la internet și desigur ai bani, poți să intri pe piața unui stat oarecare. (…)

Investitorii, când văd că sunt în pericol banii lor – indiferent că sunt persoane individuale, sunt fonduri de investiții, sunt fonduri de pensii, sunt bănci de investiții  sau companii -, caută de îndată un adăpost. Sunt miliarde de lei care circulă în afara țării și ne fac nouă bine aici. Miliarde de lei! Ei bine, când au început să dispară miliarde de euro, de dolari și de alte valute din piața valutară, din primele clipe ale zilei de luni, 5 mai, pericolul de depreciere excesivă a leului devenise evident.

Desigur, nu toți investitorii au căutat adăposturi pentru banii lor. Sunt investitori care au apetit pentru risc, în sensul că abia așteaptă riscul, pentru că ei sunt cu bani mulți, știu că riscul este important, că dacă ei riscă, pot să câștige mai mult decât ar câștiga pe o piață calmă. Ei bine, am văzut că au rămas, în primul rând, cei care erau gata să parieze pe euro. Au plecat cei mai fricoși și care nu vor să riște deloc. Ei au fost primii care au zburat, s-au asigurat. Care a fost urmarea? S-a dezechilibrat raportul cerere-ofertă, raportul dintre intrări și ieșiri de valută.

Au fost multe voci care au întrebat: «Domnule, dar de ce a intervenit Banca Națională începând chiar din prima clipă?» Așa intervine Banca Națională, din prima clipă. E o strategie, o strategie de fond la Banca Națională, că intervenția se face în amonte, adică în clipa în care începe să se formeze un pericol. Acolo unde se formează un pericol, acolo se grăbește să intervină  Banca Națională (…) Dacă nu reușești să oprești pericolul de la izvorul lui, acolo unde se formează riscul, pe urmă va face ravagii. Iar Banca Națională a putut să intervină în prima clipă, pentru că are o rezervă valutară performantă”, a explicat Adrian Vasilescu.

“Nu există motive de îngrijorare! Rezerva a rămas performantă, leul s-a stabilizat”

BNR a fost nevoită să sacrifice din rezerva valutară pentru a bloca prăbușirea leului. În luna mai a acestui an, rezervele valutare administrate de BNR au scăzut cu 6,75 miliarde de euro, lună în care banca centrală a intervenit pentru protejarea leului, în contextul ieșirilor de capitaluri. Astfel, s-a înregistrat cea mai mare scădere a rezervei din ultimii 20 de ani, atât în termeni nominali, cât și procentuali.

La 31 mai 2025, rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 55.661 milioane euro, față de 62.414 milioane euro la data 30 aprilie 2025. În ciuda comentariilor negativiste și a temerilor legate de rezerva valutară a țării, Adrian Vasilescu a declarat, în interviul de la Gândul Exclusiv, că nu există motive de îngrijorare.

Rezerva a rămas performant și continuă să fie performantă! Și mai e ceva: leul s-a stabilizat. Acum, leul este stabil, altfel am fi văzut urcări de la cinci la șase, de la șase la șapte și cine știe unde s-ar fi oprit. (…)

O valută care începe să piardă teren este o valută periculoasă. La această oră, sigur, a fost stabilizat leul pe un nou prag. Banca Națională, când calculează cursul zilnic, pe care apoi îl comunică,  lucrează cu cinci cifre. Prima cifră, un întreg, exprimă numărul leilor. Următoarele patru cifre, de după virgulă, exprimă zeci de bani, bani și părți de ban. Cursul era patru lei, nouăzeci și ceva de bani  și câteva părți de ban până în seara zilei de 5 mai. Marți, 6 mai, a fost trecut pragul psihologic de 5 lei pentru 1 euro.

Din 2008, la fiecare început de an, prezicătorii avansau trecerea pragului de 5 lei. Banca Națională n-a intrat în dispute cu ei. Deși au revenit și în acest an cu cunoscutul lor referen: 5 lei pentru 1 euro. De data asta au ghicit, dar au ghicit pentru că s-au produs evenimente pe care nimeni nu le aștepta! BNR a stabilizat leul pe alt prag, cel de 5 lei.

Nivelul maxim a fost de 5,12 lei în ziua de joi 8 mai. Dar Banca Națională, fără să-și pună în pericol rezerva și fără să strice echilibrul în economie, a reușit să evite o depreciere periculoasă și acuma leul este stabilizat”.

Despre măsura creșterii TVA. Comparație cu anul 2010, ce s-a întâmplat atunci și de ce

Formarea noului Guvern continuă să fie privită cu scepticism în performanța de a lua măsuri care să reducă deficitul bugetar. Unii analiști susțin că situația actuală a datoriei României prezintă o paralelă îngrijorătoare cu cea a Greciei în primele etape ale crizei datoriilor suverane din 2009-2012.

În funcție de planul de măsuri și măsurile care se vor adopta de către noul Guvern, s-ar putea să avem iarăși același tablou din luna mai a acestui an și banca centrală să fie nevoită să intervină? Este o întrebare. Discuțiile aprinse se poartă pe acest aliniament al consecințelor creșterii TVA de la 19 la 21 la sută, măsură cu care președintele Nicușor Dan nu este de acord, dar pe care ceilalți lideri ai partidelor chemați la formarea Guvernului o consideră de maximă necesitate.

Adrian Vasilescu, economist de marcă și cu experientă îndelungată în poziția de consilier al guvernatorului BNR, în prezent consultant de strategie al băncii centrale, explică la Gândul Exclusiv ce ar însemna creșterea TVA.

“Deciziile legate de fiscalitate sunt și vor continua să fie politice. Ele nu au nicio legătură cu atribuțiile BNR. Asta înseamnă că trebuie să se înțeleagă cinci formațiuni politice între ele, ca să facem pași înainte. Este foarte greu, dar asta e realitatea. Avem alianță de partide, ele  fac Guvernul, ele stabilesc măsurile.

Eu, de aici, de la Banca Națională, pot să spun doar atât: că o măsură, de pildă creșterea TVA-ului, este inflaționistă. Avem în acest sens un exemplu, un exemplu viu – anul 2010. În iulie 2010, Romania era  în pericol să nu poată plăti pensiile. Decizia politică n-a fost la Banca Națională și niciodată nu este la Banca Națională.

Decizia politică a fost atunci la factorii politici și factorii politici au decis: urcăm cu cinci puncte procentuale TVA. Au fost plătite pensiile, au fost plătite salariile bugetare. (…) Guvernul a fost înjurat. Este riscul pe care și-l asumă orice Guvern, să fie înjurat când intervin măsuri care afectează populația.

Ce s-a întâmplat? În iulie 2010 a fost luată decizia să crească TVA-ul cu cinci puncte procentuale. În iulie 2010, inflația s-a dublat. A ținut această inflație dublă – că așa este rata anualizata a inflației, un fenomen care privește întotdeauna cu 12 luni în urmă – exact până în iulie 2011.

Când, în luna mai anul acesta, rata analizată a crescut cu peste 5%,  înseamnă că am privit cu 12 luni în urmă. Și totuși, efectul care a determinat o creștere inflaționistă, după un șir dezinflaționist de patru luni, din ianuarie până în aprilie, a ținut exclusiv de luna mai„, a explicat Adrian Vasilescu.

”Prețurile nu scad, dar cresc mai încet. Asta înseamnă dezinflație”

Cea mai mare nemulțumire a populației este legată de creșterea prețurilor, cu toate că, din 2022, s-a produs o reducere continuă  a prețurilor. În 2024 însă, în lunile octombrie, noiembrie și decembrie, a avut loc un șoc inflaționist și  prețurile au crescut, cu precădere la alimente, servicii și medicamente. Apoi au scăzut până în aprilie.

Analistul Adrian Vasilescu afirmă că, după acest șoc, prețurile nu scad, ci cresc mai încet. Cu excepția lunii mai, nu a început reducerea inflației, ci a început dezinflația, spune analistul și explică de ce prețurile nu vor scădea niciodată.

Reducerea inflației încă n-a început. A început dezinflația, o etapă intermediară între creșterea rapidă a prețurilor și aterizarea pe linia strategică de țintire a inflatiei. Dezinflația însemnând  creșterea încetinită a prețurilor de consum.

Deci inflația este creșterea alertă, rapidă a prețurile, a prețurilor de consum. (…) Prețurile nu or să scadă niciodată, sper. Dacă s-ar întâmpla să scadă, ar fi deflație, fenomen mai periculos decât inflația.

Proiecțiile BNR arată că va continua dezinflația, ceea ce înseamnă că prețurile nu vor scădea, ci vor crește tot mai  încet, până când va avea loc aterizarea pe linia strategică de 2,5% plus/minus un punct procentual. Asta este ținta BNR. America are 2% ținta de inflație, Marea Britanie 2%, zona euro 2%. În flancul estic, Rusia are 4% ținta de inflație, Ungaria are 3% plus/minus un punct procentual. Noi și polonezii avem 2,5% plus/minus un punct procentual. Și cehii au 2%, ca și în zona euro, numai că aici cu plus/minus un punct procentual, adică poți să urci un punct procentual, poți să scazi un punct procentual și să zici că, uite, m-am aliniat pe ținta de inflație.

Asta avem noi ca misiune acum, să ne aliniem pe ținta de inflație la 2,5 plus/minus un punct procentual. Asta înseamnă că inflația, creșterea prețurilor, va continua cu 2,5%. Nu scad prețurile. Dacă iei măsuri proaste, prețurile încep să scadă. Dar atunci înseamnă că intri în deflație. Adică atunci prețurile se duc sub zero și e pericol mare.

Foarte multe țări și-au făcut calcule, în 2020, că ar fi bine să intre în deflație pentru că s-ar ieftini împrumuturile . De pildă, în 2020, când au început să se agite prețurile în toată lumea, în UE erau foarte puține țări în inflație. 14 țări din Uniunea Europeană, multe din zona euro, au intrat în deflație, au început să scadă prețurile. Au început să scadă prețurile și a scăzut și rata de politică monetară, care s-a dus sub zero.

Fenomenul s-a repetat anul trecut, când  15 țări din Uniunea Europeană, în frunte cu Irlanda, au intrat în septembrie în anticamera deflației. De ce spun în frunte cu Irlanda? Irlanda a făcut rata anualizată 0,00. Aici era Irlanda! Dacă mai făcea un pas, intra în deflație. Germania a fost în situația asta, Danemarca la fel.

Noi am fost în dezinflație în 2020, din ianuarie și până în decembrie. În decembrie 2020 am obținut rata anualizată 2,06. Am fost nu țara cu cea mai bună poziție din Uniunea Europeană, am fost unica țară cu o poziție bună în Uniunea Europeană, când 14 țări erau în deflație, iar altele în inflație”.

“Creșterea prețurilor în România a fost ideală în 2020. Dacă am avea încă niște poziții din astea, ar fi foarte bine”

Întrebat care au fost cauzele creșterii inflației din 2021 până azi, dacă a fost vorba și de efectele pandemiei sau de jocurile cu bani din această perioadă, Adrian Vasilescu a subliniat faptul că România s-a situat pe cea mai bună poziție inflaționistă din UE pentru ca BNR a avut o politică monetară și valutară bună.

România a depășit efectele pandemiei, am avut cea mai bună poziție inflaționistă din toată Uniunea Europeană. Între cele 27 de țări, noi am fost, repet, singura țară cu o poziție bună. Creșterea prețurilor în România a fost ideală în 2020. Dacă am avea încă niște poziții din astea, ar fi foarte bine.

Ce s-a întâmplat exact în 2021? În ianuarie, deși gazele au fost liberalizate încă din vara lui 2020, faptul că a fost o atât de mare stabilitate a prețurilor, cei de la gaze n-au îndrăznit să ridice prețurile. Din vara lui 2020 până în decembrie 2020, o jumătate de an am mers fără nicio mișcare la prețuri la gaz. Și încă o jumătate de an mai încolo, din ianuarie 2021 până în iulie 2021, încă o jumătate de an am mers cu gazele în tăcere. Ce a făcut însă electricitatea? În ianuarie, Autoritatea de Reglementare în Energie a decis să liberalizeze și prețul la electricitate. În ianuarie a urcat prețul la electricitate cu 20%. Iar 20% într-o lună înseamnă să depășești de 10 ori rata pe un an. Și asta a fost.

Dar, inflația, totuși, a urcat încet până în februarie 2022. În februarie 2022 a venit riscul geopolitic, războiul din Ucraina. Acest război a dus inflația în sus peste tot. Inflația a devenit fenomen global, din America și până în Japonia. Deși Japonia operează de multă vreme cu prețuri mici, până și Japonia a fost afectată”, a spus Adrian Vasilescu.

“Riscul geopolitic este acum cel mai puternic risc inflaționist”. Ce se va întâmpla după eliminarea plafonării la prețurile energiei

De la 1 iulie 2025, România va trece de la plafonarea generalizată a prețurilor la energie electrică și gaze naturale la un mecanism de sprijin țintit destinat protecției consumatorului vulnerabil și menținerii competitivități economice a IMM-urilor.

Consultantul strategic al BNR a declarat, în interviul la Gândul Exclusiv, că decizia de liberalizare a prețului la energie a dus România la pași înainte în inflație, dar că nu putem face speculații privitoare la ce se va întâmpla după eliminarea acestei plafonări.

“Asigurările ministerului de resort spun că nu vor fi afectate contractele populației. Deocamdată nu putem să speculăm (…) Nu pot să fac anticipări, eu cred că nu poate să mai fie cum a fost la început. Nu mai îndrăznește nimeni acum să urce prețul cu 20%.

Atunci, în ianuarie 2021, când zvonul de inflație începea, a venit înaintea inflației și a măturat globul pământesc, și-au permis cei de la electricitate să urce prețul cu 20% – de fapt, ca să fiu corect, 18,9%, asta a fost creșterea – și s-a dus pe un an de zile, până când a venit războiul și și-a luat asupra lui povara. Adică a introdus riscul geopolitic, care este acum cel mai puternic risc inflaționist și în același timp cel mai puternic risc de dezechilibru economic. (…)

Eu mizez pe ratele actuale ale prețului și pe climatul inflaționist în scădere pe toată planeta. Acest climat inflaționist nu mai este atât de puternic ca în 2022. De altfel, în toamna lui 2022 sau – ca să încep așa – din vara lui 2022, i s-a pus punct inflației în Statele Unite. Au urcat până la 9,1% și acolo au tras linie și au zis: aici stop, începem dezinflația! Și așa a fost. La fel s-a întâmplat în Marea Britanie și la fel s-a întâmplat în zona euro. În zona euro au mai urcat până prin toamnă, așa, cu inflație și în toamnă au pus și ei punct. România, în noiembrie.

Noiembrie 2022 a fost ultima lună de inflație în România. Tot spun acum unii că România este campioană la inflație în Europa. Matematic, în 2022, România a pus punct inflației și a intrat din decembrie 2022 în dezinflație. În dezinflație suntem și acum, dar se petrece un fenomen foarte interesant. Spuneam că, în septembrie 2024, 15 țări din UniuneEuropeană au intrat în anticamera deflației. Deci, România nu este între aceste 15 țări. Dar când zici că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, ce faci cu aceste 15 țări care sunt amenințate de cel mai mare pericol, deflație, adică de scăderea preturilor sub nivelul zero?”, a mai spus Adrian Vasilescu.

“România a avut cea mai cursivă dezinflație din Uniunea Europeană”

Totuși, oamenii sunt îngrijorați de scumpirile în lanț odată ce plafonarea prețului la energie va fi eliminată. Deși dorința fiecăruia este ca prețurile să nu mai crească, ba chiar să scadă, din punctul de vedere al specialistului, care știe bine ce înseamnă deflația, lucrurile se așează în puzzle-ul economic cu totul altfel.

“Hai să vedem cum e cu descreșterea prețurilor. Pentru că așa a fost acest septembrie 2024. Și aici începe fenomenul interesant, într-adevăr, chiar spectaculos din punct de vedere economic. Deci, 15 țări s-au adunat  pe linia de pericol, un pericol de deflație. Marea Britanie sărbătorise deja că a încheiat cu inflația, că s-a apropiat de linia de sosire. Ei bine, s-a întors inflația, adică a revenit pericolul. America a avut și ea un ușor pericol. În septembrie 2024, America începea să cocheteze cu anticamera deflației. Marea Britanie la fel, zona euro tot cam așa.

Și atunci ce s-a întâmplat? Eu spun glumind, dar poate că nu e glumă, e adevărat, a intervenit un fenomen care este «mâna invizibilă» în economie. Se apropia anul 1800 cand a apărut această expresie «mâna invizibilă». Ei bine, a intervenit «mâna invizibilă» și dintr-o dată, pe linia asta, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, zona euro, întreaga Uniune Europeană, inclusiv România, toate țările au intrat dintr-o dată în inflație. Dezinflația s-a transformat în inflație.

Trei luni de inflație – octombrie, noiembrie, decembrie. Au venit apoi alte patru  luni după această inflație. Primul trimestru al anului curent plus aprilie. România a avut cea mai cursivă creștere de inflație. Inflația în România, în această perioadă, în octombrie, în noiembrie și decembrie, a fost cea mai calmă. Împreună  cu Cehia și cu încă vreo trei țări, au avut acest record  de inflație calmă.

Alte țări n-au reușit să oprească inflația. Am fost mai bine pregătiți și am avut și un trecut care ne-a avantajat, în sensul că de la 1 ianuarie și până în septembrie 2024, în perioada asta care a fost premergătoare fenomenului despre care am vorbit, am avut cea mai cursivă dezinflație din toată Uniunea Europeană. Noi, despre care se spune că avem inflația cea mai mare, am avut cea mai cursivă dezinflație. Nu eram în inflație. Și dacă nu eram în inflație, cum să fim campioni la inflație?”, a explicat Adrian Vasilescu.

”Luna mai a venit cu o creștere de inflație de peste 5%”

Consultantul de strategie al BNR vorbește matematic, deci nu se poate pune în discuție exactitatea informațiilor, a explicațiilor legate de șocul inflaționist din ultimele trei luni ale anului trecut, urmate de primele luni ale anului curent, când Adrian Vasilescu afirmă că a fost dezinflație “pentru că am fost bine pregătiți”.

“Deci, astăzi 18 (n.r. – 18 iunie 2025, data la care a fost realizat interviul), Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, dă ratele anualizate ale inflației pe luna mai. Deci, o să primim ce s-a întâmplat în luna mai. Ei bine, imediat ce s-a terminat acest șoc inflaționist, că în octombrie, noiembrie, decembrie 2024 a fost un șoc inflationist pe toată linia, din America până aici, la noi, în România am pus punct inflatiei.

Șocul inflaționist l-am încheiat bine, cu calm și imediat am intrat în dezinflație. În ianuarie, februarie, martie, aprilie a fost  dezinflație. De ce dezinflație? Pentru că am fost bine pregătiți, am avut cursivitatea asta care ne-a ajutat. Ei bine, ce s-a întâmplat în mai, deși n-am primit tabloul de la Uniunea Europeană, să vedem cum s-au descurcat și alte țări în luna mai?

Dar noi știm ce ni s-a întâmplat nouă în mai! Știm că am avut acel șoc care ne-a costat, că n-a fost vorba numai despre faptul că s-a dezechilibrat piața valutară, adică raportul dintre cerere și ofertă, pentru că acest dezechilibru a venit  la pachet cu altele. A  lovit ROBOR-ul, care a crescut puternic. Efecte? Au crescut dobânzile la credite, au crescut dobânzile la împrumuturile noi și așa mai departe.

Și a lovit fixing-ul (rata de referință – n.r.) la titlurile de stat. Fixing-ul a scumpit împrumuturile pe care le face statul ca să acopere deficitul bugetar. Și a urcat inflația în luna mai, pentru că, după atâtea vești bune, luna mai a venit cu o creștere de inflație de peste 5%. Acest peste 5% înseamnă așa: inflația din mai, determinată de instabilitatea politică si de masivele ieșiri de capital, a urcat cresterea prețurilor la 5,4%. Asta a însemnat, pentru Romania, mai mult decât a adunat ca număr de  puncte procentuale, tot focul inflaționist din octombrie, noiembrie, decembrie.

Cu această creștere de inflație, eu prevăd și am curajul să spun, că efectul produs de evenimentele din mai s-a stins și că, din iunie, am revenit în dezinflație”, a mai spus Adrian Vasilescu.

Despre analizele BNR legate de  posibila scădere a ratelor dobânzilor în acest an și dacă Banca centrală ar putea face recomandări băncilor comerciale pe acest subiect, analistul Adrian Vasilescu afirmă că “BNR nu spune care e dobânda de politică monetară, nu spune care sunt alte dobânzi, că nu e treaba BNR-ului cu alte dobânzi. În multe privințe, BNR-ul nu poate spune nimic, face analize”.

“Campioni europeni la mărimea venitului bugetar”

Întrebat ce sfaturi ar da noului Guvern pentru a preveni un dezechilibru major care ar afecta piața valutară și care ar avea și impact negativ asupra mișcărilor de capital și asupra rezervelor, Adrian Vasilescu  a declarat:

“Aș fi ridicol să mă pronunț acum cu un sfat, după ce se ceartă și câte minți acolo se luptă să găsească soluția cea mai bună, iar soluția trebuie să fie politică.

România are nevoie de un Guvern care să reziste. Nu avem nevoie de un Guvern care să se destrame în trei luni sau șase luni, sau într-un an. Unde e decizie politică, BNR tace”.

De ce statul român nu are împrumuturi reciproce, cum fac alte state din Uniunea Europeană, care se împrumută reciproc? Am fost curioși să aflăm de la Adrian Vasilescu dacă și România va avea, în viitor, acest potențial.

“Nu știu în care viitor. Dar acum, cu un deficit bugetar care este cel mai mare din Uniunea Europeană, are sens să vorbim despre posibilitatea României de a deveni creditor internațional? Dacă la băncile noastre se împrumută alte state străine, nu știu și n-am de unde să știu.

Mai întâi să reușim să facem următorul lucru: să nu avem în bugetul nostru venituri care în totalul lor reprezintă sub 30% din PIB. Suntem campioni europeni aici. Campioni europeni la mărimea sub standard a venitului bugetar. Campioni europeni!”, a declarat Adrian Vasilescu, consultantul de strategie al BNR, în interviul la Gândul Exclusiv.

Sursa foto: Mediafax Foto


CITEȘTE ȘI:

EUROSTAT: România a avut cel mai mare DEFICIT bugetar ESA din UE. Cât de mare este gradul de îndatorare

Ilie Bolojan anunță că programul de guvernare e „aproape FINALIZAT” / Care sunt URGENȚELE

Uniunea Europeană, perioadă de grație pentru România în lupta pentru LIMITAREA deficitului bugetar. Calcule dure la Cotroceni / Ce urmează

Creșterea TVA, după o nouă evaluare în octombrie. Ce TAXE intră în vigoare de la 1 august și cum va arăta acordul politic pe măsurile fiscale?

Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor ’90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor …

vezi toate articolele

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde …

vezi toate articolele

Trump îndeamnă la schimbarea regimului pentru a „face Iranul din nou măreț”,chiar dacă impactul real al loviturilor americane este departe de a fi clar

0

După un weekend marcat de raiduri aeriene americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, președintele Donald Trump pare să sugereze că soluția salvatoare pentru Iran ar fi… o schimbare de regim. Într-o postare pe rețeaua sa de socializare, Trump a întrebat retoric: „De ce n-ar exista o schimbare de regim?”, invocând chiar propriul său slogan – „Make America Great Again” – dar aplicat acum Teheranului.

Președintele SUA, Donald Trump/EPA/EFE

„Nu este politicos să folosești termenul <>, dar dacă actualul regim iranian nu este capabil să FACĂ IRANUL DIN NOU MĂREȚ, de ce n-ar exista o schimbare de regim?” a scris Trump pe platforma Truth Social. Referindu-se la mișcarea sa „MAGA” (Make America Great Again), a adăugat: „MIGA!!!”

Declarația vine la doar câteva ore după ce vicepreședintele JD Vance și secretarul apărării Pete Hegseth au dat asigurări că Washingtonul nu urmărește înlăturarea conducerii de la Teheran. Însă tonul folosit de liderul american contrazice această linie oficială și reînvie retorica periculoasă a intervenționismului mascat sub promisiuni de democrație și stabilitate.

Raidul asupra instalațiilor nucleare iraniene, desfășurat cu bombardiere B-2, a fost, spun unii analiști, cea mai violentă acțiune militară americană din istoria recentă a relațiilor cu Republica Islamică. Potrivit afirmațiilor lui Trump, loviturile au fost „dure și precise”, iar pagubele provocate celor trei locații ar fi „monumentale”.

Totuși, detaliile reale ale misiunii sunt, în bună măsură, încă necunoscute. Informațiile privind presupusa apropiere a Iranului de finalizarea unei arme nucleare nu au fost făcute publice, iar agențiile de informații americane nu au confirmat că regimul de la Teheran luase deja decizia de a produce bomba.

„Oricine spune că știe ce s-a întâmplat cu adevărat acolo nu știe, de fapt, despre ce vorbește”, a comentat congresmanul democrat Jim Himes, șeful Comisiei pentru Informații din Camera Reprezentanților, sugerând că e foarte posibil ca unele materiale nucleare să fi fost mutate înainte de atac.

Regiunea rămâne în alertă maximă

Între timp, Iranul tace, dar promite o „răspuns proporțional”, potrivit ambasadorului său la ONU. Regiunea rămâne în alertă maximă, iar opțiunile pe care le are Teheranul nu sunt nici puține, nici fără riscuri. Atacuri asupra bazelor americane din regiune, închiderea Strâmtorii Ormuz sau atacuri cibernetice ori teroriste – toate sunt pe masă. Dar niciuna nu garantează supraviețuirea regimului. O greșeală ar putea atrage o ripostă americană devastatoare.

Ceea ce se conturează, însă, e o situație familiară: un președinte american acționează unilateral, fără consultarea Congresului, și pare să își dorească mai degrabă o victorie simbolică decât o soluție sustenabilă, susține CNN.

Pentru Trump, orice confruntare poate fi prezentată ca o nouă rundă dintr-o luptă mitologică între „bine” și „rău”, între „MAGA” și „forțele haosului”. Iar Iranul joacă perfect rolul inamicului de serviciu.

Pe fondul acestor incertitudini, există și o întrebare de fond: dacă regimul de la Teheran este cu adevărat slăbit, ce urmează? O conducere mai deschisă? Puțin probabil. Instabilitatea politică ar putea duce la o radicalizare și mai accentuată, iar colapsul unui stat de două ori mai mare decât Irakul ar avea consecințe regionale și globale greu de anticipat.

Iar dacă regimul iranian ajunge la concluzia că doar o armă nucleară îl mai poate proteja de un alt atac american, nu este exclus ca această criză să accelereze exact ceea ce Washingtonul pretinde că a încercat să prevină.

În Statele Unite, susținătorii lui Trump îl laudă pentru fermitate și curaj. Dar și printre republicani cresc îngrijorările că președintele forțează o nouă aventură militară – una fără aprobarea Congresului, fără o strategie clară și fără un plan pentru ziua de după.

Războiul, oricum s-ar numi sau ar fi ambalat, nu e niciodată o soluție simplă. Iar istoria americană din ultimele decenii ar trebui să fie o lecție: de la Bagdad la Kabul, ideea că bombardezi o țară până când „se cumințește” nu funcționează. Cel puțin, nu așa cum visează Donald Trump,conchide CNN.

Atac rusesc masiv cu rachete și drone asupra Kievului: cel puțin 6 morți și 25 de răniți. A fost lovit și un spital

0

Rusia a lansat un nou val de atacuri cu rachete și drone asupra Kievului în noaptea de duminică spre luni, omorând șase persoane și rănind alte 25, inclusiv 4 copii.

Noi atacuri rusești împotriva infrastructurii civile din Kiev Foto: Volodimir Zelenski/X

Au fost lansate noi atacuri împotriva infrastructurii civile din Kiev. Cele mai grave pagube s-au produs în districtul Șevcenkivski al orașului, unde o clădire cu cinci etaje s-a prăbușit parțial. Cel puțin șase persoane au murit și este posibil ca mai multe să fie prinse sub dărâmături, relatează Kyiv Independent.

Potrivit Forțelor aeriene ucrainene, Rusia a desfășurat 368 de arme aeriene, inclusiv 352 de drone de atac, 11 rachete balistice Iskander-M/KN-23 și 5 rachete de croazieră Iskander-K, lovind în principal Kievul. Apărarea aeriană a Ucrainei a distrus 354 dintre acestea. Forțele ruse ar fi lovit direct șase locații, resturile căzând în 25 de locuri din Kiev și din regiunea înconjurătoare.

Președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacurile.

După loviturile asupra instalațiilor programului nuclear iranian, a existat o mare agitație la Moscova – conducerea rusă a condamnat acțiunile «rachetă și bombă». Astăzi (23 iunie n.r.), Moscova tace după ce armata rusă a efectuat un atac complet cinic folosind drone și rachete Shahed ruso-iraniene împotriva infrastructurii civile din Kiev și alte orașe și comunități ale noastre. Numai în Kiev, au fost avariate 5 clădiri de apartamente – case rezidențiale obișnuite. Până în prezent, au fost raportate 6 persoane ucise. O altă persoană a fost ucisă în Bila Tserkva, regiunea Kiev, unde o rachetă Shahed a lovit un spital. Condoleanțele mele tuturor familiilor și apropiaților acestora”, a transmis Zelenski pe platforma X.

Atacurile au avariat situri din patru regiuni, fiind lansate 352 de drone, potrivit președintelui ucrainean. Rapoartele preliminare indică faptul că au fost utilizate și arme balistice din Coreea de Nord.

Un număr mare de drone și rachete au fost doborâte de apărătorii noștri aerieni – dar nu toate. Și toată lumea din țările vecine Rusiei, Iranului și Coreei de Nord ar trebui să se gândească cu atenție dacă ar putea proteja vieți în cazul în care această coaliție de criminali persistă și continuă să își răspândească teroarea”, a mai spus Zelenski.

Zelenski avertizează că Rusia pregătește noi operațiuni militare în Europa

De asemenea, Zelenski a declarat duminică, 22 iunie, că serviciile de informații militare ale Ucrainei dețin dovezi potrivit cărora Federația Rusă plănuiește noi acțiuni militare pe teritoriul Europei. Avertismentul a fost lansat în urma unei informări detaliate primite de la șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării (GUR), generalul Kirilo Budanov.

Avem dovezi clare că Federația Rusă își menține planurile de agresiune și pregătește noi acțiuni militare pe teritoriul Europei”, a spus președintele ucrainean într-o declarație oficială.

Deși nu a oferit detalii privind posibilele ținte sau calendarul unor astfel de acțiuni, liderul de la Kiev a precizat că informațiile obținute vor fi transmise partenerilor occidentali. El a menționat în mod explicit coordonarea strânsă cu Marea Britanie și Uniunea Europeană în pregătirea unor măsuri comune de apărare.

„Suntem în contact cu aliații noștri și lucrăm la decizii comune pentru protecția continentului. Cunoaștem punctele vulnerabile ale Rusiei și vom acționa în consecință, pentru a reduce semnificativ capacitatea de agresiune a acesteia”, a spus Zelenski.

Un bărbat a murit carbonizat în urma unui accident între un TIR şi un autoturism, pe DN2, în Ialomița

0

Un bărbat a murit carbonizat, iar altul a fost rănit în urma unui accident soldat cu incendiu, produs luni dimineaţă, pe DN2, în județul Ialomița, în care au fost implicate un TIR şi un autoturism.

Şofer carbonizat în Ialomiţa în urma unui accident rutier Foto: News.ro

Bărbatul care a murit era şoferul autoturismului, iar persoana rănită conducea autocamionul.

Pe DN 2 Urziceni-Buzău, în zona localităţii Cotorca, judeţul Ialomiţa, a avut loc o coliziune între un autocamion şi un autoturism, în urma căreia a izbucnit un incendiu la nivelul ambelor autovehicule. Incendiul a fost lichidat”, a anunţat Centrul Infotrafic din IGPR.

Detaşamentul de pompieri Urziceni a intervenit la accidentul rutier, a transmis şi ISU Ialomiţa.

Șoferul camionului este conştient și cooperant. Acestuia i s-au acordat îngrijiri medicale, fiind transportat la Spitalul Municipal Urziceni pentru investigaţii suplimentare.

Cea de-a doua victimă, şoferul autoturismului, a fost găsită carbonizată.

Incendiul a fost lichidat. Circulația rutieră este oprită pe ambele sensuri pentru a permite intervenția echipajelor specializate.

Starea copiilor răniți care se aflau în autocarul răsturnat pe A2. Un băiat de 9 ani este în continuare în stare foarte gravă

0

Un adult a murit și mai mulți copii au fost răniți duminică seară pe Autostrada A2, în zona localității Nicolae Bălcescu din județul Călărași, după ce un autocar cu 28 de persoane s-a răsturnat în șanț. 

Un copil este în stare gravă după ce un autocar s-a răsturnat pe Autostrada A2 Foto: ISU Călărași

Potrivit autorităților, în vehicul se aflau 22 de copii și 6 adulți. Ocupanţii autocarului ar fi copii şi antrenori ai echipei de minibaschet a Asociaţiei Sportive Star Oradea, care plecaseră din municipiu spre litoral pentru a participa la Festivalul Naţional de Baby Baschet care urmează să se desfăşoare la Costineşti.

Primele informații indică drept cauză probabilă a producerii accidentului explozia unei anvelope. Centrul Infotrafic al Poliţiei Române  a informat că, în urma cercetărilor la locul accidentului, s-a stabilit că autocarul cu 28 persoane – şase adulţi şi 22 de copii –  care se deplasa pe Autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, s-a răsturnat pe o parte, în afara carosabilului, în urma exploziei anvelopei din dreapta faţă. 

În urma accidentului, un adult a decedat, iar doi copii au fost răniţi grav. Ambii au fost preluaţi cu elicoptere SMURD şi transportaţi la spital. 

Alte 18 persoane au fost rănite uşor, dintre acestea, patru (doi minori şi doi adulţi, inclusiv şoferul) fiind transportate cu ambulanţe, 11 minori fără aparţinători, fiind duşi cu două autospeciale pentru victime multiple la Spitalele Marie Curie şi Grigore Alexandrescu din Bucureşti, iar alţi trei copii au fost preluaţi de către părinţi cu maşinile personale pentru a fi transportaţi la spital.

Cei doi copii gravi răniți au fost transportați la Spitalul „Grigore Alexandrescu”.

La noi au ajuns doi băieţi în stare gravă. Un băieţel de 9 ani a fost în stop cardiac şi a necesitat resuscitare. A răspuns cu greu la manevrele de resuscitare. Acum se află în stare extrem de gravă în ATI, cu multiple traumatisme – plăgi, fractură de craniu. Celălalt, tot cu politraumatism, cu multiple plăgi la nivelul trunchiului, cu fractură de coastă, escoriaţii, este în stare relativ stabilă”, au precizat reprezentanţii Spitalului „Grigore Alexandrescu”, potrivit News.ro.

De asemenea, alţi 5 copii care au avut traume minore au ajuns în cadrul aceluiași spital, unul dintre ei rămânând sub obervaţie, pentru că prezintă un suflu cardiac congenital.

Ce conține acordul Coaliției: 16 ministere și rotativa premierilor în 2027. Propunerile pentru reducerea cheltuielilor statului

0

Noul acord politic prevede un Guvern format din 16 ministere, cu premier PNL până în 2027. Printre măsuri se numără reducerea cheltuielilor statului prin restructurarea companiilor de stat, reducerea cheltuielilor administrative și limitarea beneficiilor nejustificate.

Ce conține acordul coaliției FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

„Fiecare decizie politică majoră este adoptată prin consens politic, cu implicarea directă a tuturor formațiunilor politice componente ale Coaliției și a prim-ministrului”, prevede noul acord politic.

Între măsurile propuse, acordul prevede inclusiv reducerea cheltuielilor statului „prin restructurarea companiilor de stat, reducerea cheltuielilor administrative și limitarea beneficiilor nejustificate” și „stimularea economiei și reducerea inegalităților teritoriale”. 

Reformele prevăzute în acord 

Reforma sistemului fiscal, prin eliminarea excepțiilor și creșterea eficienței colectării, reforma administrației prin digitalizarea și interconectarea serviciilor publice și implementarea unor criterii de eficiență, debirocratizare, simplificare, de dereglementare și reforma pensiilor speciale sunt pe lista de priorități. 

Acordul prevede și „prioritizarea investițiilor în proiectele de infrastructură mare, precum și pentru comunitățile locale pentru asigurarea resurselor necesare în mod realist și eficient”. 

„Structura Guvernului este compusă din: prim-ministru, 16 ministere, dintre care 6 ministere PSD, 4 ministere PNL, 4 ministere USR și 2 ministere UDMR; Guvernul are 3 funcții de viceprim-ministru fără portofoliu, câte una pentru PSD și UDMR și un independent, două funcții de viceprim-ministru cu portofoliu, câte una pentru PNL și USR. La momentul aplicării rotației convenite, conform art. 4, un portofoliu de viceprim-ministru fără portofoliu va fi alocat PNL și un viceprim-ministru cu portofoliu va fi alocat PSD”, mai arată acordul politic.

Rotația premierilor

Protocolul prevede și rotația premierilor în 2027: „Formațiunile politice semnatare convin asupra aplicării rotației în privința ocupării funcției de prim-ministru. Pentru perioada iunie 2025 – aprilie 2027 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PNL. Pentru perioada aprilie 2027 – decembrie 2028 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PSD”. 

Noul Executiv intră la votul final, în Parlament, luni seară, după audierile din comisiile de specialitate, a anunțat Ilie Bolojan. 

Coaliția a semnat protocolul de colaborare. PSD va avea premier din aprilie 2027

0

Coaliția de guvernare semnează luni, de la 10.00, noul protocol de colaborare între PSD, PNL, USR și UDMR. social-democratul Radu Oprea este propunerea partidului pentru funcția de secretar general al Guvernului. 

UPDATE 10.20 Coaliția a semnat noul acord politic

„Formațiunile politice semnatare convin asupra aplicării rotației în privința ocupării funcției de prim-ministru. Pentru perioada iunie 2025 – aprilie 2027 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PNL. Pentru perioada aprilie 2027 – decembrie 2028 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PSD„, prevede acordul politic semnat. 

După prânz începe audierea miniștrilor în comisiile parlamentare, iar ulterior va fi organizat votul final în Parlament, a anunțat Ilie Bolojan. 

USR intră cu speranța și voința să reclădim încrederea cetățenilor în instituțiile democratice. (…) Ne despart unele lucruri, dar am găsit un consens că în această criză trebuie să combatem hotărât extremismul. USR va fi un partener onest, responsabil, deschis pentru guvernare”, a spus Dominic Fritz, șeful USR. 

Șeful UDMR, Kelemen Hunor, a explicat că eficiența noului Executiv va hotărâ dacă noua formulă de guvernare este una bună sau nu. 

***

Șeful interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că Mihai Busuioc este propunerea social-democraților pentru CCR. De asemenea, Radu Oprea este propunere pentru funcția de secretar general al Guvernului. 

Noua coaliție semnează luni, de la 10.00, noul protocol de colaborare. Executivul va fi instalat pe repede-înainte, cu audierile organizate la foc automat luni după-amiază, urmate de votul de încredere în plenul comun și învestirea noului Executiv, marți, pe 24 iunie. 

Cum va arăta noul Executiv

Pentru poziția de vicepremier PSD a fost nominalizat Marian Neacsu, Ministerul Sănătății – Alexandru Rogobete, Ministerul Energiei – Bogdan Ivan, Ministerul Agriculturii – Florin Barbu, Ministerul Muncii – Florin Manole, Ministerul Justiției – Radu Marinescu, iar pentru Ministerul Transporturilor – Ciprian Șerban.

Miniștrii validați de PNL sunt: Alexandru Nazare – la Finanțe, Dragoș Pîslaru – la Ministerul Fondurilor Europene, Daniel David – la Ministerul Educației, Cătălin Predoiu – la Ministerul Afacerilor Interne. Persoana desemnată să conducă Cancelaria Premierului Ilie Bolojan va fi Mihai Jurca, actualul city-manager al municipiului Oradea. 

Lista noilor miniștri:

1. Alexandru Nazare – ministru al Finanţelor (PNL)

2. Radu Marinescu – ministrul Justiţiei (PSD)

3. Ionuţ Moşteanu – ministrul Apărării (USR) 

4. Cătălin Predoiu – ministru de Interne (PNL)

5. Ciprian Şerban – ministrul Transporturilor (PSD)

6. Alexandru Rogobete – ministrul Sănătăţii (PSD)

7. Oana Ţoiu – ministru de Externe (USR)

8. Daniel David – ministrul Educaţiei (PNL). 

9. Cseke Attila – ministrul Dezvoltării (UDMR)

10. Petre Florin Manole – ministrul Muncii (PSD)

11. Florin Barbu – ministrul Agriculturii (PSD)

12. Bogdan Ivan – ministrul Energiei (PSD)

13. Radu Miruţă –  ministrul Economiei (USR)

14. Dragoş Pîslaru – ministrul Fondurilor Europene (REPER) 

15. Diana Buzoianu – ministrul Mediului (USR)

16. Demeter András István – ministrul Culturii (UDMR) 

Noul Executiv va avea 5 vicepremieri: 

-Vicerpremier PSD – Marian Neacșu

-Vicepremeir USR – Ionuț Moșteanu

-Vicepremier UDMR – Tanczos Barna

-Vicepremier PNL – Cătălin Predoiu

-Vicepremier independent- Dragoș Anastasiu  

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Alstom a acumulat PENALITĂȚI uriașe în contractul cu Metrorex pentru metrourile din Brazilia. Noile trenuri ar trebui introduse pe Magistrala 5

0

Surse Metrorex au dezvăluit în exclusivitate pentru Gândul că cei de la Alstom au acumulat penalități foarte mari în ceea ce privește contractul pentru metrourile din Brazilia. Până în prezent, din cele 13 trenuri câte trebuie livrate, au ajuns nouă în România. Niciunul dintre aceste trenuri nu a fost însă omologat de AFER. Mai mult, nici măcar rodajul de 10 mii de kilometri nu s-a făcut pentru metrourile din Brazilia.

Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou, care ar fi trebuit livrate din vara lui 2022. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro.

„Pentru că s-au acumulat întârzieri foarte mari, Metrorex a perceput până în prezent penalități de aproximativ 40 de milioane de euro. Calculul întârzierilor se face lunar și este raportat la valoarea fiecărui tren”, au precizat pentru Gândul surse din cadrul Metrorex.

Aceleași surse mai spun că cei de la Alstom dau vina pe pandemie și pe războiul din Ucraina pentru aceste întârzieri – factori care ar fi îngreunat procesul de producție.

Director Alstom, explicații pentru decalaje

Pe de altă parte, Gabriel Stanciu, director Alstom România, invoca, în septembrie anul trecut, și alte cauze care ar fi condus la întârzierea livrărilor.

„Noi am depus oferta în vara lui 2019. Am semnat contractul în decembrie 2020. Între momentul depunerii documentației și semnarea contractului de furnizare a trenurilor a apărut o diferență semnificativă pe infrastructura Magistralei 5. Este vorba de două curbe în S.

Am notificat Metrorex cu privire la situație. Abia în octombrie 2021 problema a fost luată în considerare. A trebuit să reproiectăm caroseria, să retestăm vagoanele.  Asta a dus la decalarea programului de execuție. Ca să nu mai vorbim și de efectele războiului din Ucraina. Toate acestea explică decalajele de la livrările Metrorex”, spunea anul trecut Gabriel Stanciu.

Nouă trenuri de metrou Alstom au ajuns în București

În total, nouă garnituri Alstom produse în Brazilia au ajuns la București.

Până în prezent, nu s-a efectuat rodajul de 10.000 de kilometri pentru primul tren ajuns în depoul de la Berceni.

Gândul a dezvăluit că mecanicii români trebuie să facă 500 de ture pentru rodajul metroului adus din Brazilia. Magistrala 5 de metrou are 20 de kilometri dus-întors. Asta înseamnă cam 500 de ture pentru rodajul de 10.000 de kilometri.

Contract de peste 100 de milioane de euro

Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou, care ar trebui introduse pe Magistrala 5. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro.

Caracteristicile noilor trenuri Alstom:

  • au caroserie din oţel inoxidabil;
  • 114 metri lungime şi 3 metri lăţime;
  • asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren;
  • fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală;
  • asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi;
  • au aer condiționat.

Alstom a livrat Metrorex, la sfârșitul lunii octombrie, simulatorul de ultimă generaţie pentru Magistrala M5, destinat instruirii practice a mecanicilor care vor conduce noile trenuri.

Potrivit Alstom, simulatorul reproduce în mediu digital elemente reale, cum ar fi calea de rulare, staţiile, depoul şi echipamentele de semnalizare şi control de pe Magistrala 5. Acesta creează scenarii realiste prin utilizarea tehnologiei Realităţii Virtuale.

Alstom și Metrorex, tensiuni „istorice”

Simulatorul include, de asemenea, o replică la scară 1/1 a cabinei mecanicului de pe trenurile de metrou Alstom Metropolis care urmează să circule pe M5. Imagini cu noul simulator pot fi văzute AICI.

În ceea ce privește relațiile contractuale dintre Alstom și Metrorex, deși colaborează de peste 20 de ani, între cele două companii au existat foarte multe tensiuni și litigii.

Anul trecut în iulie, Metrorex a primit de la Alstom o somație de plată pentru o datorie de 172 de milioane de lei reprezentând mentenanța metroului bucureștean.


Citește și:

„Giurgiu”, noul metrou produs de Alstom, „se plimbă” noaptea pe Magistrala Pipera: „Circulă în teste, totul este în linie”. Miercuri ajunge trenul 5

La un an de când a venit primul tren de METROU Alstom în București, încă se mai aprind „martorii” în bord la noile garnituri aduse din Brazilia

Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul …

vezi toate articolele