marți, august 5, 2025
No menu items!
Acasă Blog

Inflație de candidați la Primăria Capitalei. Impunerea lui Drulă, contestată în interiorul PNL. Pe cine preferă PSD

0

Preşedintele Nicuşor Dan, premierul Ilie Bolojan şi preşedintele USR Dominic Fritz au stabilit ca PNL şi USR să aibă un candidat comun la Primăria Capitalei pentru a nu diviza voturile dreptei.

Primăria Capitalei FOTO: Adevărul

Preşedintele Nicuşor Dan a insistat ca USR să desemneze candidatul pentru Bucureşti, în condiţiile în care PNL a obţinut funcţia de prim-ministru, deşi, cu 15%, e abia al treilea partid ca pondere în Parlament, susţin surse politice pentru News.ro.

În acest moment, fostul lider USR Cătălin Drulă e favorit pentru a deveni candidatul comun sprijinit de USR şi PNL pentru Bucureşti. Totuşi, există mai mulţi lideri PNL care nu sunt de acord cu această mutare.

„Va fi greu pentru Ilie Bolojan să-l impună pe Drulă. Organizaţia de Bucureşti cu siguranţă nu-l vrea pe Drulă, dar sunt şi multe filiale din ţară care susţin să avem fie candidat propriu, fie un candidat comun al coaliţiei de guvernare, deci să includem şi PSD în discuţie”, susţin surse din conducerea PNL pentru News.ro.

Liberalii îi reproşează lui Drulă poziţia contondentă pe care a avut-o faţă de PNL în timpul mandatului de ministru al Transporturilor, în urmă cu patru ani. De asemenea, filiala PNL Bucureşti este total împotriva fostului lider USR. Sebastian Burduja, preşedintele PNL Bucureşti, şi-ar dori ca Stelian Bujduveanu, actualul primar interimar al Capitalei, să fie candidatul comun al coaliţiei de guvernare, susţin sursele citate.

O altă variantă discutată în PNL este candidatura lui Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, ales cu peste 70% din voturi la scrutinul de anul trecut. Însă Ciucu se află în relaţii reci atât cu Sebastian Burduja, liderul PNL Bucureşti, cât şi cu Hubert Thuma, preşedintele CJ Ilfov, unul dintre cei mai influenţi lideri PNL în Capitală, afirmă aceleaşi surse. Totodată, Ciucu nu are parte de sprijin nici din partea preşedintelui Nicuşor Dan, cei doi fiind implicaţi în mai multe dispute legate de administrarea Capitalei.

Preşedintele Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan au calculat că un candidat comun PNL-USR i-ar determina pe ceilalţi competitori de dreapta să se retragă din cursă.

Până acum, şi-au mai anunţat candidatura pentru Bucureşti Ana Ciceală şi Octavian Berceanu. Ana Ciceală, apropiată de Nicuşor Dan, s-a numărat printre fondatorii Uniunii Salvaţi Bucureştiul (USB), precursorul USR. În prezent, este susţinută de partidul SENS, fondat de eurodeputatul Nicu Ştefănuţă. Iar Octavian Berceanu, fost şef al Gărzii de Mediu în Guvernul Cîţu, şi-a anunţat candidatura din partea REPER, partidul fondat de Dacian Cioloş.

De altfel, Octavian Berceanu l-a criticat pe preşedintele Nicuşor Dan, după ce şeful statului s-a afişat cu Cătălin Drulă la Palatul Cotroceni. „Domnule preşedinte Nicuşor Dan, v-am sprijinit şi votat pentru funcţia de preşedinte de ţară, nu jupân la judeţ”, a reacţionat Berceanu, după ce Nicuşor Dan a declarat public că s-a întâlnit cu Cătălin Drulă pentru a discuta despre problemele Bucureştiului, în special despre transportul public.

De partea cealaltă, conducerea PSD încearcă să-l convingă pe Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4, să candideze pentru Primăria Capitalei. Însă Băluţă a anunţat public că nu va intra în cursă, fiind dezamăgit că a pierdut competiţia cu Sorin Grindeanu pentru şefia interimară a partidului.

În cazul în care Băluţă nu se va răzgândi, Sorin Grindeanu şi-ar dori să-l arunce în luptă pe Rareş Hopincă, primarul Sectorului 2. De asemenea, eurodeputatul Gabriela Firea, liderul organizaţiei PSD Bucureşti, ar putea candida pentru a patra oară la Primăria Capitalei. În 2016 l-a învins pe Nicuşor Dan, apoi a pierdut în 2020 şi 2024. Tot din zona PSD, şi-a mai anunţat candidatura Dan Cristian Popescu, fost viceprimar al Sectorului 2, în prezent consilier general ales pe lista PSD.

Alegerile parţiale ar putea fi organizate la finalul lunii noiembrie, potrivit înţelegerii dintre preşedintele Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan. Însă data nu a fost convenită încă în coaliţia de guvernare.

PSD şi-ar dori să împingă alegerile pentru Bucureşti în primăvara anului viitor, în condiţiile în care partidul se concentrează pe scrutinul intern. Congresul PSD va fi organizat în toamnă, iar competiţia pentru şefia partidului se anunţă extrem de strânsă. Sorin Grindeanu, actualul lider interimar, va candida pentru un mandat cu puteri depline, dar sunt tot mai mulţi lideri cu greutate care-l contestă: parlamentarii Titus Corlăţean şi Robert Cazanciuc, primarul Galaţiului Ionuţ Pucheanu şi primarul Buzăului Constantin Toma.

Liberala Diana Mardarovici, revoltată de pretențiile magistraților: „Vidanjorul merită mai mulți bani decât voi”

0

Diana Mardarovici, consilier din partea PNL în Consiliul General al Municipiului București, a declarat, în cadrul unui podcast, că în politică „este nevoie de o altă perspectivă, în afară de cea masculină” și le-a transmis un mesaj dur magistraților.

Liberala a abordat problema pensiilor magistraților și le-a transmis acestora din urmă un mesaj scandalos, notează Gândul: Mardarovici consideră că meseria unui magistrat nu este la fel de grea și urât mirositoare ca a unui vidanjor, iar cel din urmă ar fi mai îndreptățit să ceară o pensie specială și mare, dat fiind că „munca lui e, la propriu, de r…t”, spre deosebire de cea a unui magistrat.

„Vidanjorul, care o viață întreagă, își face meseria, merită mai mulți bani ca voi atunci când iese la pensie. Pentru că, munca lui e, la propriu, de r…t.”, a afirmat Diana Mardarovici, care crede că misiunea pe care o are în viață este „să deschidă drumuri”

Amintim că, la sfârșitul săptămânii trecute, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a declarat că o pensie de 11.000 de lei pentru un magistrat este mică şi că această categorie profesională nu va accepta pachetul de reformă privind pensiile speciale, anunţat de Ilie Bolojan la finalul lunii iulie.  

Luni, 4 august, ministrul Apărării Naționale (MApN), Ionuț Moșteanu, a criticat declarațiile președintei CSM şi a dat exemple de pensii de serviciu ale personalului din Armată.

„Nu sunt de acord cu modul în care este total decuplată dânsa de realităţile României. Pare că nu înţelege cu câţi bani trăiesc oamenii. Şi, ca idee, pensia în magistratură e undeva la 25.000 de lei; în sistemul militar e undeva la 5.300 de lei şi în sistemul general de pensii undeva cred că la 2.700 de lei”, a explicat Ionuţ Moşteanu la Digi24.

„Vii acasă cu emoţii extrem, extrem de multe şi cele mai multe dintre ele sunt negative”

Tot luni, procurorul Claudiu Sandu, vicepreşedinte CSM, a criticat intenţia premierului de a prelungi cu 10 ani durata minimă în care magistrații trebuie să rămână în sistem și a explicat că pensia trebuie să fie egală cu ultimul salariu sau foarte aproape de acest nivel.

„Întrebarea este cât crede cetăţeanul că un asemenea om ar merita ca pensie? Merită o pensie apropiată de salariul pe care l-a avut, 15-16.000 de lei sau ca orice lucrător dintr-o hală industrială? Nu eşti un robot. Vii acasă cu emoţii extrem, extrem de multe şi cele mai multe dintre ele sunt negative„, a spus vicepreşedintele CSM la Observator.

Alexandru Chirilă la „Pastila Financiară”: „45,3% din români nu ar putea supraviețui nici măcar o LUNĂ, dacă și-ar pierde principala sursă de venit”

Invitat în emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, expertul financiar Alexandru Chirilă a discutat, în contextul impasului economic din țara noastră, despre cea mai sigură cale spre independența financiară, mai exact calcularea bugetului lunar. Expertul atenționează că o mare parte dintre români nu își calculează bugetul și adesea prioritizează dorințele în fața economiilor sau investițiilor. Urmăriți aici emisiunea integrală. 

Alexandru Chirilă trage un semnal de alarmă asupra lipsei de educație financiară în rândul românilor, dar și asupra riscurilor la care ne poate supune această lipsă de control asupra veniturilor noastre. El evidențiază, prin date statistice, faptul că peste jumătate dintre români au crescut în medii provocatoare din punct de vedere financiar, motiv pentru care, pe lângă faptul că nu știm cum să ne gestionăm veniturile, avem și numeroase preconcepții legate de conceptul de bani.

„Ne sperie realitatea pe care am putea să o descoperim. Am făcut un studiu în 2023, la nivel național. Cifrele prezente acolo ne-au îngrozit de-a binelea. Situația în România vis-a-vis de relația noastră cu banii pare că este o relație toxică. 53,4% din populația țării a crescut într-un mediu provocator din punct de vedere financiar, cu multe lipsuri. 46,7% discutau foarte des despre probleme financiare și despre reducerea cheltuielilor în familie. 90% dintre familiile din România discută foarte frecvent despre venituri insuficiente. Încă mai credem în zicale și proverbe. 12% cred că banul e ochiul dracului. 14% că banii înstrăinează oamenii. 13% că băncile sunt cămătari cu acte. Într-un astfel de context, e clar că încă avem de lucru cu a înțelege profunzimea capitalismului. Ne este frică de ceea ce am putea descoperi, pentru că e ca și cum viața ne va scoate la tablă și ne va spune că, pentru modul în care ne menegeriem banii, suntem repetenți, și cred că imaginea asta nu ne place.”

Alexandru Chirilă: „Aproape 75% din populație care nu poate trăi mai mult de trei luni de zile din resursele acumulate”

Specialistul prezintă modul în care putem căpăta siguranță financiară și, pe viitor, chiar independență. Principalul lucru de făcut, spune acesta, este organizarea bugetului lunar, astfel încât să acoperim mai întâi nevoile, ulterior dorințele, în așa fel încât să știm că putem și economisi. O statistică îngrijorătoare este adusă în atenție de Alexandru Chirilă, care menționează că aproape 50% dintre români nu s-ar putea întreține dacă și-ar pierde principala sursă de venit.

„Avem nevoie să împărțim modul în care ne consumăm banii între nevoi, dorințe și să știm că putem economisi. Fără această structură, este imposibil să ajungem la un fond de urgență. 45,3% din populația țării nu ar putea supraviețui nici măcar o lună, e o cifră îngrozitoare, dacă mâine și-ar pierde principala sursă de venit. 29,1% din populația țării ar putea supraviețui timp de trei luni de zile. Deci discutăm de aproape 75% din populație care nu poate trăi mai mult de trei luni de zile din resursele acumulate.”

Donald Trump face presiuni asupra Chinei şi Indiei să oprească achiziţiile de petrol rusesc ieftin

0

 Preşedintele american Donald Trump încearcă să determine China şi India să nu mai cumpere petrol din Rusia, finanţând astfel războiul Kremlinului împotriva Ucrainei, transmite Reuters.

Donald Trump FOTO: Profimedia

Trump ridică această problemă încercând să facă presiuni asupra preşedintelui Vladimir Putin pentru a accepta o încetare a focului.

Dar de petrolul rusesc ieftin beneficiază rafinăriile din China şi India, care îşi rezolvă astfel necesarul de energie şi nu par dispuse să renunţe la aceste practici, scrie Agerpres.

China, India şi Turcia sunt cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, care odinioară era exportat către Uniunea Europeană. Decizia UE din ianuarie 2023 de a boicota cea mai mare parte a ţiţeiului exportat pe cale maritimă de Rusia a dus la o reconfigurare masivă a fluxurilor din Europa către Asia.

După boicotul UE, China a devenit principalul cumpărător de energie din Rusia, achiziţionând petrol, gaze şi cărbune în valoare de aproximativ 219,5 miliarde de dolari, fiind urmată de India, cu 133,4 miliarde de dolari, şi Turcia, cu 90,3 miliarde de dolari. Înaintea invaziei, India importa cantităţi relativ mici de ţiţei rusesc.

Ungaria importă printr-o conducă petrol rusesc şi chiar dacă este stat membru UE, premierul Viktor Orban a criticat sancţiunile impuse Rusiei.

Petrolul rusesc este atractiv pentru că este ieftin şi, în pofida sancţiunilor impuse de Occident, veniturile Rusiei din petrol sunt substanţiale.

Datele publicate de Kiev School of Economics arată că, în iunie, Rusia a obţinut venituri de 12,6 miliarde de dolari în urma vânzărilor de petrol. Rusia continuă să obţină sume consistente, chiar dacă G7 a încercat să limiteze aceste evoluţii impunând un plafon la preţul petrolului, dar Moscova are „o flotă din umbră” cu ajutorul căreia încalcă sancţiunile.

Exportatorii de petrol rusesc se aşteaptă anul acesta la venituri de 153 miliarde de dolari, conform Kiev School of Economics. Combustibilii fosili sunt cea mai mare sursă a veniturilor bugetare. Importurile susţin moneda Rusiei şi ajută ţara să cumpere mărfuri din alte ţări, inclusiv arme şi componente pentru ele.

Administrația Trump, acuzată că ascunde o grevă a foamei în centrul de detenție „Alligator Alcatraz”

0

Administrația Trump este acuzată că ascunde o grevă a foamei în centrul de detenție pentru migranți din Florida, cunoscut sub numele de „Alligator Alcatraz”. Autoritățile resping acuzațiile și numindu-le „știri false”.

Administrația Trump, acuzată că ascunde o grevă a foamei în „Alligator Alcatraz” FOTO: X

Un nou val de controverse lovește Administrația Trump, acuzată că ar ascunde o grevă a foamei declanșată într-un centru de detenție pentru migranți ilegali din Florida, cunoscut sub porecla „Alligator Alcatraz”. Organizații pentru drepturile imigranților și publicații internaționale susțin că mai mulți deținuți refuză hrana de aproape două săptămâni, însă autoritățile americane resping vehement aceste acuzații.

Acuzații din partea militanților pentru drepturile imigranților

Florida Immigrant Coalition (FLIC), un grup care militează pentru drepturile migranților, a semnalat că mai mulți deținuți din centrul de detenție Everglades refuză mâncarea ca formă de protest față de condițiile din centru.

„Nu trebuie să presupunem că asta se întâmplă, pentru că vedem ambulanțele, pentru că membrii familiilor ne spun, iar deținuții înșiși au vorbit public, în diverse publicații”, a declarat pentru CNN Thomas Kennedy, reprezentant al FLIC.

Kennedy susține că a filmat și a postat online imagini cu ambulanțe care părăsesc centrul, indicând că cel puțin 12 bărbați participă la greva foamei. El a mai spus că unii dintre ei au fost duși la spital din cauza stării precare de sănătate.

Guvernul neagă greva și vorbește despre manipulare

În replică, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a transmis pe rețeaua X că informațiile privind greva foamei sunt „știri false”. „Nu există nicio grevă a foamei”, a fost mesajul oficial, însoțit de precizarea că deținuții beneficiază de trei mese pe zi, apă și alte băuturi.

Thomas Kennedy consideră însă poziția oficialilor „o minciună ciudată și ușor de demontat”. El a punctat ironic: „Departamentul pentru Securitate Internă spune că nu are loc nicio grevă a foamei, în timp ce deținuții înșiși spun că sunt în grevă a foamei”.

Mărturii cutremurătoare și acuzații privind condițiile din centru

Postul NBC și publicația spaniolă El País au relatat despre cazul unui migrant cubanez care, potrivit soției sale, a refuzat hrana și a fost internat într-un spital.

În plus, în ultimele săptămâni, presa americană a semnalat condiții precare în centrul de detenție, inclusiv căldură extremă, toalete nefuncționale, lipsă de apă potabilă, hrană și asistență juridică, acuzații pe care administrația Trump le respinge.

Un centru izolat, înconjurat de ape pline cu aligatori

Centrul de detenție din Everglades a fost inaugurat de Administrația Trump la sfârșitul lunii iunie, în contextul campaniei sale împotriva imigrației ilegale. Facilitatea este destinată găzduirii a mii de migranți care urmează să fie deportați.

Poreclit „Alligator Alcatraz”, centrul este înconjurat de ape în care trăiesc sute de aligatori, tocmai pentru a descuraja eventualele tentative de evadare.

Scandalul vine într-un moment în care politica de imigrație a fost deja intens contestată, iar aceste noi acuzații pun o presiune suplimentară asupra autorităților americane.

Moartea lui Ion Iliescu, anunțată în direct de Televiziunea Română. „Este extrem de grav! Nu faci breaking news cu bârfe din hol”

0

O gafă uriașă a avut loc sâmbătă, 2 august, la Televiziunea Română. La jurnalul de la ora 14.00, a fost anunțată moartea fostului președinte Ion Iliescu. Informația a fost preluată dintr-o postare de pe Facebook, fără a fi verificată. 

„Bună ziua, doamnelor și domnilor. Bine v-am găsit la Telejurnal. Starea de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu s-a înrăutățit și a devenit critică, anunță Spitalul Clinic de Urgență Agrippa Ionescu, unde este internat. Ba chiar în urmă cu câteva secunde…. Sunt informații conform cărora fostul președinte Ion Iliescu a decedat!. Discutăm în momentele următoare, verificăm imediat această informație….”, a transmis Andra Soceanu, jurnalista Televiziunii Române. 

Din informațiile obținute de Libertatea, gafa ar fi ajuns pe post în urma unor erori, după o preluate de pe FB. Din imaginile difuzate de TVR 1 și TVR Info se observă că Andra Soceanu a prezentat ezitând știrea privind decesul lui Iliescu.  

Andra Soceanu, jurnalista Televiziunii Române FOTO: captura video

La scurt timp, imaginile au fost șterse din mediul online, în timp ce redactorul-șef al Știrilor TVR a transmis un mesaj către colegii săi aflați pe grupul intern al redacției. 

„Cel sau cea care dau informații mai departe de pe acest grup presupun că sunt conștienți de pericole și de clauzele de confidențialitate din contractul de muncă pe care l-au semnat și că, dacă se află cine și ce, riscă desfacerea contractului de muncă… Ca să fie și un exemplu din ăsta, totuși, că până nu se pârlește careva, nu își învață nimeni lecția cu adevărat”, a transmis Dragoș Bătrînescu, potrivit publicației citate. 

  „Este extrem de grav! Nu te joci cu anunțul morții unui om”

„Sindicatul profesioniștilor media” a reacționat în urma gafei cu un comentariu anonim

„La ora 14, la știri, s-a anunțat greșit că a murit Ion Iliescu. Da, ați citit bine. Informația a fost dată în direct, fără verificare, și a ajuns la telespectatori. Cum s-a întâmplat? A pornit de la un coleg care NU lucrează la știri, de pe Facebook. Producătorul nu a verificat, dar a dat liber la difuzare. Iar șefii… ce să vezi? Tăcere. Niciun demers public, nicio asumare, nicio reacție oficială. 

Este extrem de grav! Nu te joci cu anunțul morții unui om. Nu faci breaking news cu bârfe din hol. Și, mai ales, nu ascunzi mizeria sub preș. Ne prefacem, din nou, că nu s-a văzut? Așteptăm să treacă? Mai inventăm o cercetare disciplinară pentru cineva incomod și sperăm să uite lumea?. Dacă ar fi existat un sindicat reprezentativ și un management responsabil, la ora asta ar fi existat demisii. Dar aparent… e mai comod să taci. Da, unii încă se uită la știri. Și văd. Și țin minte. Iar pentru alții, asta înseamnă… ghinion!”, este mesajul postat de „Sindicatul profesioniștilor media”. 

Sâmbătă, 2 august, medicii de la Spitalul SRI au transmis că starea lui de sănătate generală a fostului președinte, Ion Iiescu, s-a deteriorat, cu instalare progesivă a disfuncțiilor multiple de organe.

Ion Iliescu, în stare critică

Conducerea Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” a transmis luni, 4 august, un comunicat oficial privind situația lui Ion Iliescu.

Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se află într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe. 

Vă reamintim că, din data de 9 iunie, atunci când a fost internat de urgență cu probleme respiratorii severe, iar ulterior a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, fostul președinte Ion Iliescu este supravegheat de o echipa medicală multidisciplinară.

Ion Iliescu, care a împlinit 95 de ani în martie 2025, are un istoric medical complex. În aprilie 2019, fostul președinte a fost operat la Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”, pentru o afecțiune gravă: pericardită lichidiană, o inflamație a învelișului inimii care a necesitat intervenție chirurgicală.

Coșmarul trăit de tânăra din Buzău răpită de fostul iubit: bătută cu bestialitate și rasă pe cap. Agresorul a fost arestat

0

Apar noi detalii în cazul tinerei de 22 de ani care a fost răpită de fostul concubin şi agresată. Bărbatul a fost arestat preventiv, după ce a sechestrat-o, a lovit-o cu sălbăticie cu pumnii şi cu o şipcă din lemn și a ras-o pe cap.

Agresorul a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. FOTO Shutterstock

Un nou caz șocant de violență domestică a zguduit opinia publică la sfârşitul lunii iulie. Agresorul, un bărbat în vârstă de 32 de ani, din județul Vrancea, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce a supus-o pe fosta sa parteneră unei agresiuni de o cruzime greu de imaginat, aşa cum reiese din rechizitoriul împotriva sa.

Fapta a avut loc în seara zilei de 30 iulie, în județul Buzău, când cei doi s-au întâlnit întâmplător pe o stradă din satul Băbeni, comuna Topliceni. Potrivit anchetatorilor, bărbatul a început s-o lovească cu pumnii în zona capului și a amenințat-o că îi va scoate ochii.

Ulterior, a forțat-o să-l urmeze la locuința sa din județul Vrancea, pe un drum forestier, unde a urmat o serie de abuzuri de o brutalitate extremă.

A legat-o, a lovit-o și a ras-o pe cap

Ajunși într-un loc izolat, agresorul a imobilizat-o pe tânără legându-i mâinile și picioarele, apoi a continuat să o bată cu pumnii, cu picioarele și cu o șipcă din lemn. A culminat prin a o rade complet pe cap, umilind-o și provocându-i suferințe fizice și psihice.

Femeia a avut nevoie de îngrijiri medicale, leziunile fiind evaluate ca necesitând 12-14 zile de tratament.

„Situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpatului (…) constă în aceea că în seara zilei de 30.07.2025, în jurul orei 22:00, în timp ce se afla pe albia râului Râmnic, pe raza satului Băbeni, comuna Topliceni, judeţ Buzău, a lovit-o cu pumnii în zona capului şi a ameninţat-o cu acte de violenţă, respectiv cu scoaterea ochilor, pe fosta concubină, după care, împotriva voinţei acesteia, a dus-o la locuinţa sa, pe raza judeţului Vrancea, pe un drum forestier, unde a imobilizat-o, prin legarea mâinilor şi picioarelor şi a continuat să o lovească cu pumnii şi picioarele şi cu o şipcă din lemn, iar ulterior a tuns-o şi a ras-o pe cap, provocându-i leziuni care necesită pentru vindecare un număr de 12-14 zile de îngrijire medicale”, a informat Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău.

Agresorul, reținut și arestat

Imediat după ce a fost reclamat incidentul, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Grebănu au intervenit, identificându-l și reținându-l pe agresor. Judecătoria Râmnicu Sărat a admis solicitarea procurorilor și a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile, sub acuzația de violență domestică.

Alexandru Chirilă, la „Pastila Financiară”: „Marea majoritate a populației pune dorințele în locul economisirii”

0

Alexandru Chirilă, CEO Profit Point și acționar în SAI Capital Point, în cadrul emisiunii „Pastila Financiară by Mediafax”, a explicat cum ar trebui să se împartă câștigurile lunare. de 5.000 – 6.000 de lei ale unei familii. Emisiunea poate fi urmărită integral AICI.

În cea de-a doua ediție a emisiunii „Pastila Financiară by Mediafax”, Alexandru Chirilă a explicat cum să se împartă venitul lunar de circa 6.000 de lei pe care îl câștigă o familie.

„Dacă o familie câștigă 5.000 – 6.000 de lei, în fiecare lună, ce ar trebui să facă, în primul rând cu acești bani?”, a întrebat Adrian Artene.

Alexandru Chirilă: Facem niște greșeli fundamentale în interpretare”

Oamenii tind să facă anumite greșeli, precum  adoptarea unui stil de viață pe care aceștia nu îl pot susține.

„Curățenie în buget. Am pregătit un carton unde aș vrea să ne uităm cum ar trebui el împărțit. La un stil de viață decent, nu doar supraviețuire, locuința ar trebui să se ducă undeva între 25 și 30% din buget. Asta înseamnă undeva un maxim de 1.800 de lei.

(…) Ar trebui să economisim minim 1.000 de lei pe lună. Abia după ce avem fondul de urgență, trecem la punctul 3 în care începem să investim, pentru că banii trebuie să înceapă să lucreze, nu doar să stea. (…) Facem niște greșeli fundamentale în interpretare.

În sensul în care ne mutăm în apartamente mult prea scumpe, în zone mult prea bune, tocmai pentru a ne plăti un stil de viață pe care tocmai nu-l putem susține. Ajungem să mâncăm o mâncare mult prea scumpă, mult prea mult la restaurante, ceea ce este mult peste bugetul nostru. Atâta timp cât vom fi disciplinați și vom avea procente clare alocate fiecărui cost din viața noastră, vom avea o disciplină de fier și nu vom mai avea motive pentru care să nu economisim”, a precizat el.

„Ce îi învățați pe cursanții voștri față de aceste nevoi, dorințe, și cum așezați antrenamentul la care îi supuneți pe cursanți în contextul existenței piramidei nevoilor financiare?”, a întrebat Adrian Artene.

CEO Profit Point: „Marea majoritate a populației pune dorințele în locul economisirii”

„Există Piramida lui Maslow, care este o piramidă a nevoilor umane, care pleacă de la bază. Vorbim despre nevoi de bază – hrană, casă, securitate. Zona de supraviețuire. Abia după ce noi ne-am rezolvat nevoile de bază, putem fi preocupați de următorul punct, și anume zona de economisire.

(…) Încep să fiu preocupat de ce aș putea face, pentru a pune banii să lucreze pentru mine. Aici apare zona de educație. (…) Abia după ce am rezolvat problemele astea trei, apare zona de dorințe. Fundamental, unde e problema? Marea majoritate a populației pune dorințele în locul economisirii. După ce ne-am acoperit nevoile de bază, începem să ne uităm la dorințe. Zona se economisire este mutată mai sus”, a mai spus CEO Profit Point.

Bugetul unei vieți financiare sănătoase (cu venituri de 5.000 – 6.000 de lei / lună)

1. Nevoi esențiale – max. 100% din venit;
2. Siguranță financiară – minimum 1.000 de lei / lună;
3. Investiții – de la 2.000 de lei / lună.

  1. Nevoi esențiale
    Locuință (chirie, rate, întreținere) – 25-30%;
    Hrană (alimente, mese acasă, rar în oraș) – 15-20%;
    Utilități (curent, gaz, internet, telefon) – 5-15%;
    Transport (carburant, abonamente, asigurări) – 5%;
    Sănătate (medicamente, controale, asigurări) – 5%.
  2. Siguranță financiară
    ETF-uri – nu în cont curent.
  3. Investiții
    ETF-uri;
    Investiții.

Emisiunea poate fi urmărită integral pe YouTube „Mediafax Ro

Emisiunea „Pastila Financiară by Mediafax” poate fi urmărită săptămânal, în fiecare marți dimineață, de la ora 08:00, pe mediafax.ro și gandul.ro.

Autorul recomandă:

Alexandru Chirilă, la „Pastila Financiară”: „În 20 de ore, orice român poate fi echipat cu competențele necesare să replice performanța pieței”

Alexandru Chirilă la „Pastila Financiară”: „Trebuie să învățăm să nu fim victime ale INFLAȚIEI”

Alexandru Chirilă la „Pastila Financiară”: „45,3% din români nu ar putea supraviețui nici măcar o LUNĂ, dacă și-ar pierde principala sursă de venit”

Alexandru Chirilă, la „Pastila Financiară”: „În 20 de ore, orice român poate fi echipat cu competențele necesare să replice performanța pieței”

0

Alexandru Chirilă, CEO Profit Point și acționar în SAI Capital Point, în cadrul emisiunii „Pastila Financiară by Mediafax”, a explicat ce ar putea face oamenii pentru a-și alcătui propriul portofoliu investițional. Emisiunea poate fi urmărită integral AICI.

În cea de-a doua ediție a emisiunii „Pastila Financiară by Mediafax”, Alexandru Chirilă, CEO Profit Point și acționar în SAI Capital Point a adus în atenție un curs prin intermediul căruia oamenii să dobândească competențele necesare pentru a putea să își formeze primul portofoliu investițional.

„Ritualul financiar. Cred în acest ritual financiar și cred că acest ritual, ca instrument, poate fi dobândit și în urma unui curs. Nu degeaba subliniez acest lucru, pentru că voi aveți un curs care propune asemenea instrumente pentru a consolida disciplina financiară. Există un curs care se numește «Primul Portofoliu Investițional»”, a precizat Adrian Artene.

Alexandru Chirilă: „Mulți cred că, pentru a începe să investim în piețele de capital, trebuie să fim foarte buni la matematică”

Acest curs poartă denumirea de „Primul Portofoliu Investițional”. Persoanele care accesează acest curs pot dobândi competențele necesare care să le ajute să își consolideze propriul portofoliu financiar.

„Practic, pe parcursul a trei săptămâni, orice român va fi echipat cu competențele necesare să își formeze primul portofoliu investițional care va performa egal cu performanța pieței. Dar aici este secretul. Noi, aici, nu discutăm despre informație. Vorbim despre acele exerciții practice, acele metodologii pe care le avem brevetate prin care, pe platforme, cu feedback din partea trainerului, bazat pe experiențele tale și pe capacitatea ta de a utiliza calculatorul, softurile, internetul, reușim să facem ca, după 3 săptămâni, să poți copia performanța pieței”, a explicat Alexandru Chirilă.

„Mulți cred că, pentru a începe să investim în piețele de capital, trebuie să fim foarte buni la matematică. Este un mit pe care l-am auzit ani de zile și știm că românii nu sunt iubitori de matematică. (…) Avem nevoie doar de niște metodologii clare de filtrare a informației și de niște drumuri bătătorite de cum se face. În 20 de ore, orice român poate fi echipat cu competențele necesare să replice performanța pieței”, a continuat el.

Emisiunea poate fi urmărită integral pe YouTube „Mediafax Ro

Emisiunea „Pastila Financiară by Mediafax” poate fi urmărită săptămânal, în fiecare marți dimineață, de la ora 08:00, pe mediafax.ro și gandul.ro.

Autorul recomandă:

Alexandru Chirilă la „Pastila Financiară”: „75% dintre familiile din ROMÂNIA trebuie să-și creeze fond de urgență”

Alexandru Chirilă la „Pastila Financiară”: „Trebuie să învățăm să nu fim victime ale INFLAȚIEI”

Ucraina devine acum războiul lui Trump

0

Vladimir Putin a declanșat conflictul. Joe Biden nu l-a oprit. Dar, indiferent de eforturile sale de a evita această responsabilitate, săptămâna aceasta invazia Rusiei în Ucraina devine, inevitabil, războiul președintelui american Donald Trump, notează CNN.

Președintele SUA, DOnald Trump/FOTO:AFP

Cea mai puternică funcție din lume nu oferă întotdeauna opțiuni ușoare. Trump este obligat să abordeze cel mai grav conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace, deoarece Statele Unite au fost implicate – sub conducerea predecesorului său – ca principal aliat și sponsor al Ucrainei.

Trump ar fi putut alege să se retragă complet din acest conflict. În schimb, a ales să impună forța personalității sale. Inițial, a susținut că poate încheia războiul în 24 de ore, apoi și-a prelungit propriul termen-limită la 100 de zile. A încercat să navigheze printre liderii conflictului, apropiindu-se de președintele rus, repetându-i retorica, iar apoi l-a criticat public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, chiar din Biroul Oval. A atacat dur aliații NATO, cerându-le să contribuie mai mult la apărarea Europei – ceea ce, într-o anumită măsură, au făcut. Iar diplomația, deși pornită anevoios, a oferit rezultate modeste.

A înțeles că Putin nu dorește pacea

Însă în ultimele două săptămâni, deciziile și realizările lui Trump au transformat acest conflict într-o criză pe care o deține. A înțeles că Putin nu dorește pacea. A văzut nevoia urgentă a Ucrainei pentru arme și a încercat, deși timid, să ajute. A răspuns surprinzător de dur amenințărilor nucleare lansate de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, anunțând, la rândul său, posibile repoziționări de submarine nucleare americane mai aproape de Rusia. În mai puțin de o lună, SUA au trecut de la suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina la amenințări nucleare directe împotriva Rusiei.

Acum, pe măsură ce se apropie termenul limită autoimpus de Trump pentru o înțelegere de pace, el se confruntă cu una dintre cele mai importante decizii ale conflictului. Va impune sancțiuni secundare – tarife împotriva clienților energiei rusești – care chiar să afecteze Moscova? Va accepta ca SUA și aliații săi să suporte dureri economice pentru a pedepsi Rusia?

Impunerea unor sancțiuni serioase asupra Indiei și Chinei ar putea destabiliza piețele energetice globale. Luni, Trump a anunțat pe rețelele sociale că va crește tarifele pentru India, deoarece aceasta revinde petrolul rusesc cu profit și că nu îl interesează „câți oameni sunt uciși de mașina de război a Rusiei” – fără a oferi însă detalii clare despre măsurile concrete. India nu a dat semne că ar intenționa să oprească importurile de energie din Rusia. Iar China, profund dependentă de petrolul și gazul rusesc, nu își poate permite să renunțe la ele.

Pentru a evita un nou moment „TACO” – abreviere pentru „Trump Always Chickens Out” („Trump dă mereu înapoi”) – președintele va trebui să accepte disconfortul și, cel mai probabil, va suporta și el costuri politice. Alternativa? O posibilă „ieșire elegantă”, dacă emisarul său special, Steve Witkoff, va reuși să obțină ceva concret în vizita programată la Moscova. Trump ar putea accepta chiar o întâlnire bilaterală cu Putin, prezentând-o drept progres spre pace. Dar și un astfel de pas înapoi ar însemna, totuși, că a lăsat o amprentă profundă asupra conflictului – în spiritul avertismentului lui Colin Powell privind Irak: dacă Statele Unite distrug ceva, trebuie să-și asume și consecințele.

Trump nu poate avea ambele variante. Este în firea sa să vrea să fie centrul deciziilor și sursa atenției. Fiecare moment-cheie de până acum a fost rezultatul deciziilor sale personale. Iar acest lucru scoate la iveală o lecție dură despre președinția americană.

Trump nu poate alege doar problemele care îi convin și să le ignore pe celelalte

Chiar dacă doctrina „America First” urmărește reducerea implicării SUA în lume, acest lucru nu înseamnă că Trump poate revendica doar succesele – și nu și eșecurile. Atâta timp cât SUA rămân o putere globală, problemele internaționale vor continua să le aparțină.

El susține că își dorește încetarea războaielor. Dar simpla dorință nu e suficientă. Războaiele nu se supun intențiilor.

Fostul președinte Barack Obama a moștenit două conflicte – în Irak și Afganistan. A ieșit rapid din primul și a escaladat cel de-al doilea, fără succes. Afganistanul a devenit războiul său, deși nu l-a început el. Trump a primit la rândul său acel conflict, iar soluția sa rapidă a fost lăsată spre implementare lui Biden, ducând la prăbușirea haotică din august 2021 – transformată ulterior într-un simbol al eșecului democrat.

Trump se confruntă acum cu aceeași provocare – moștenește o criză pe care nu o poate încheia doar prin voință sau declarații. Morții de pe front, pe care îi plânge, au generat suferință și distrugere, transformând conflictul într-unul existențial – atât pentru Kremlin, cât și pentru sufletul societății ucrainene.

Ucrainenii vor să trăiască în pace, fără sirene de raid aerian în fiecare noapte. Putin nu vrea pace, iar ultimele sale cereri maximale echivalează cu o capitulare din partea Kievului.

În cele din urmă, este o realitate dură: acesta este, acum, războiul lui Trump. Este conflictul definitoriu al președinției sale și al erei post-11 septembrie. Rezultatul său va modela securitatea europeană și va influența agresivitatea Chinei în deceniul următor. China înțelege asta și vrea ca Rusia să câștige. Europa înțelege asta și se înarmează, pentru a nu lăsa Rusia să profite de eventualele slăbiciuni.

Rămâne de văzut dacă și Trump înțelege acest lucru – și dacă este pregătit să ia decizii incomode, cu toate consecințele care decurg din ele.

Un copil de doi ani a murit după ce a fost uitat opt ore în mașină de tatăl vitreg. Bărbatul, acuzat de neglijență și omor involuntar

0

Un băiețel de doi ani a fost găsit fără viață după ce a fost uitat în mașină timp de opt ore, în timp ce afară era caniculă. Tatăl vitreg a mers liniștit la muncă, fără să-și dea seama că micuțul era pe bancheta din spate.

Un copil de doi ani a murit după ce a fost uitat opt ore în mașină de tatăl vitreg FOTO: X

Durere imensă pentru o comunitate întreagă din Madison Heights, statul american Virginia, după moartea cutremurătoare a unui copil de aproape doi ani. Micuțul Hudley Owen Hamlett a fost uitat în mașină de tatăl său vitreg, Brian Dalton, care a mers la serviciu în acea dimineață și a stat acolo timp de opt ore, fără să realizeze tragedia. Între timp, afară se înregistrau temperaturi de peste 31 de grade Celsius.

A mers la muncă, fără să știe că băiețelul era pe bancheta din spate

Potrivit anchetatorilor, Dalton ar fi trebuit să-l lase pe copil la creșă, însă a uitat complet de el și a plecat direct la muncă. La finalul turei, s-a dus la creșă să-l ia, dar i s-a spus că micuțul nu fusese adus în acea zi. A fost momentul în care tatăl vitreg a realizat ce se întâmplase.

„Copilul a fost găsit ulterior pe bancheta din spate a mașinii, cu centura de siguranță prinsă. Se pare că a fost lăsat acolo timp de opt ore, în plină căldură”, au declarat oficialii din Madison Heights.

Serviciile de urgență și personalul de la creșă au încercat disperat să-l salveze pe Hudley, dar, din păcate, copilul a fost declarat decedat la spital. În acel moment, Dalton fusese deja reținut de autorități.

Anchetă pentru neglijență și omor involuntar

Poliția l-a acuzat pe Brian Dalton de abuz asupra minorilor, neglijență și omor involuntar. Autoritățile au subliniat însă că nu există dovezi că fapta ar fi fost intenționată.

Este o tragedie la care nu te aștepți niciodată să se întâmple, care nu ar trebui niciodată să se întâmple, dar din păcate s-a întâmplat. Ca om credincios, singura consolare pe care o găsesc este că acest micuț, care a trecut prin multe provocări în scurta sa viață, are acum posibilitatea să crească și să înflorească fără greutățile vieții, în casa lui eternă”, a spus șeriful din Amherst, LJ Ayers, citat de Mirror.

Șeriful a mai precizat că tatăl vitreg colaborează cu anchetatorii și și-a exprimat regretul pentru tragedie.

Sâmbătă, comunitatea locală s-a adunat pentru un priveghi în memoria micuțului Hudley. Ar fi trebuit să fie ziua în care împlinea doi ani. Mama biologică, Jennifer Dalton, a vorbit cu presa locală despre durerea pierderii fiului ei. „Luăm totul pas cu pas. Știu că ne veghează de acolo, de sus”, a declarat aceasta.

Val de tragedii similare în lume

Cazul nu este izolat. Cu doar câteva săptămâni în urmă, un băiețel de cinci ani din Nebraska, aflat în plasament, a murit în condiții similare, după ce mama sa vitregă l-a lăsat mai multe ore într-un SUV încins. Temperatura atinsese 30°C cu aproximativ o oră înainte ca trupul băiatului să fie descoperit. Femeia a fost arestată și acuzată de abuz prin neglijență.

De asemenea, luna trecută, în Spania, un alt copil a fost găsit mort pe bancheta din spate a unei mașini, în timpul unui val de căldură care a dus temperaturile la 35°C. Țara se confrunta atunci cu fenomene extreme, iar autoritățile emisese alerte de sănătate în mai multe regiuni.

Trafic blocat pe Autostrada București-Pitești, după ce patru vehicule de mare tonaj s-au ciocnit

0

Un accident grav în lanţ s-a produs marți, pe Autostrada A1, în apropierea localității Bradu. Patru vehicule grele au fost implicate în accident și două persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Traficul este momentan blocat.

Coliziune pe A1 între patru vehicule de mare tonaj. FOTO. Facebook

Marți, 5 august 2025, în jurul orei 11:00, un grav accident rutier a avut loc pe Autostrada A1, pe sensul de mers Pitești – București, în zona localității Bradu, la kilometrul 82.

Patru vehicule de tonaj mare, mai exact două basculante, o autoutilitară și un autocamion, au fost implicate într-o coliziune în lanț care a blocat temporar circulația.

Imaginea surprinsă de o cameră de bord arată un autocamion și o basculantă roșie cu bena ridicată, ambele oprite în poziții nefirești, sugerând un impact puternic. Alte vehicule staționează pe banda de urgență, iar o mașină de poliție este prezentă pe contrasens, semn că intervențiile au fost extinse pentru a gestiona eficient situația.

La locul accidentului au intervenit de urgență echipaje de la Detașamentul de Pompieri Bradu, cu autospeciale de stingere, descarcerare și primă intervenție. Două persoane au primit îngrijiri la fața locului, fiind ulterior preluate de echipajele medicale și transportate la spital.

În spatele celor patru vehicule de mare tonaj implicate în accident s-au format coloane de mașini, iar traficul a fost blocat momentan în zonă.

Poliția rutieră efectuează cercetări pentru a stabili cauzele producerii accidentului.

Un șofer român de TIR a primit o amendă record în Franța: 14 milioane de euro. Transporta o cantitate uriașă de cocaină

0

Peste 206 kg de cocaină au fost confiscate, pe 26 iulie, dintr-un camion, în Aix-en-Provence, pe autostrada A8 din Franța. Șoferul, un român, a fost deja condamnat la patru ani de închisoare, potrivit policeetrealites.com.  Este cea mai mare captură de cocaină din regiune făcută de polițiști în 2025.

Drogurile au fost descoperite la un control la punctul de taxare La Barque. FOTO Shutterstock

Potrivit informațiilor furnizate de La Provence, vameșii francezi au făcut o captură uriașă de cocaină pe autostrada A8, la punctul de taxare La Barque, în regiunea Bouches-du-Rhône.

Mai exact, 206,6 kilograme de praf alb au fost găsite la bordul unui camion înmatriculat în România, interceptat în timpul unui control de rutină, cea mai mare captură de droguri din regiune de la începutul anului.

Opt genți sport încărcate cu cocaină

În timpul unei percheziții, ofițerii de la Direcția regională a vămilor au descoperit opt genți sport ascunse în interiorul vehiculului. Testele au confirmat imediat prezența cocainei pure, ambalată în pachete pregătite pentru vânzare.

Sentința, pronunțată rapidă: patru ani de închisoare

Șoferul, un român, a fost predat Oficiului Antidrog (OFAST) și judecat pe loc, în data 28 iulie.

Românul a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, și va trebui să plătească o amendă vamală de 13,6 milioane de euro.

Autoritățile judiciare cred că există o rețea structurată de traficanți de droguri cu legături internaționale. Ancheta continuă pentru identificarea complicilor și depistarea rețelei, potrivit sursei citate.

Captura din 26 iulie confirmă o tendință îngrijorătoare: creșterea volumului de cocaină care circulă în Franța.

Autostrăzile A7, A8 și A9 sunt considerate în prezent rute critice pentru transportul drogurilor către Europa de Nord.

În luna iunie a  acestui an, un șofer român de camion și doi colegi maghiari au fost condamnați la închisoare pentru trafic de droguri, după ce autoritățile franceze au descoperit sute de kilograme de canabis ascunse în compartimente speciale.

Departamentul de Justiţie anchetează o presupusă conspiraţie împotriva lui Donald Trump

0

Procuroarea generală a Statelor Unite, Pam Bondi, a ordonat luni Departamentului de Justiţie să deschidă o anchetă cu un juriu mare asupra unei presupuse conspiraţii împotriva lui Donald Trump pentru a-i delegitima acestuia victoria la alegerile prezidenţiale din 2016, într-un caz denumit „complotul rus”.

Donald Trump FOTO: AFP

Potrivit canalului Fox News Digital, care citează o sursă apropiată anchetei, Bondi a ordonat această măsură după ce a primit în iulie o plângere din partea directoarei Serviciului Naţional de Informaţii, Tulsi Gabbard, împotriva unor oficiali de rang înalt din administraţia fostului preşedinte Barack Obama pentru această presupusă conspiraţie împotriva lui Donald Trump, scrie Agerpres.

Aceste acuzaţii vizează mai mulţi oficiali din administraţia Obama care, se susţine, au făcut declaraţii false afirmând că Rusia a încercat să interfereze prin metode cibernetice în rezultatul alegerilor din 2016, potrivit canalului CNN, care citează de asemenea o sursă la curent cu subiectul.

După plângerea lui Gabbard, care a cerut ca fostul preşedinte Barack Obama şi mai mulţi oficiali din serviciile de informaţii să fie investigaţi, Bondi a anunţat că Departamentul de Justiţie va crea o echipă pentru a evalua probele furnizate de Serviciului Naţional de Informaţii ce provin din documente declasificate.

Bondi a ordonat unui procuror federal să iniţieze o procedură legală pentru a prezenta probele aflate în posesia Departamentului de Justiţie unui juriu mare, ceea ce poate duce la o inculpare, potrivit canalului Fox.

Conform plângerii, pe 9 decembrie 2016, Casa Albă i-a reunit pe cei mai înalţi responsabili ai Consiliului Naţional de Securitate într-o întâlnire la care au participat directorul de atunci al Serviciului Naţional de Informaţii, James Clapper, şi alţi oficiali de rang înalt ai administraţiei, precum John Brennan, Susan Rice sau John Kerry.

După această întâlnire, asistentul lui Clapper ar fi trimis un email liderilor departamentelor de informaţii, încredinţându-le o revizuire „la solicitarea preşedintelui” bazată pe informaţii fabricate sau care nu erau considerate credibile, despre o posibilă interferenţă a Rusiei.

În 2016, fostul director al FBI, James Comey, a condus o investigaţie privind aşa-numitul „complot rus” în primele alegeri prezidenţiale câştigate de Donald Trump, care l-a demis din funcţie pe Comey după ce a preluat mandatul de preşedinte.

Atac armat în centrul oraşului Los Angeles. Sunt cel puţin doi morţi şi şase răniţi

0

Două persoane au fost ucise, iar cel puţin şase au fost rănite şi transportate la spital în urma unui atac armat, la începutul săptămânii, la o petrecere într-un cartier din Los Angeles, au anunţat autorităţile.

Un bărbat a fost ucis pe loc, la intersecţia 14tk Place cu bulevardul Griffith, iar o femeie a murit din cauza rănilor la spital, potrivit autorităţilor, scrie News.

Potrivit The Associated Press, forţe de ordine au intervenit în cursul unei petreceri, în noaptea de duminică spre luni, în timpul unui festival de muzică, în centrul oraşului.

După ce au evacuat persoanele care petreceau la faţa locului, poliţiştii au fost chemaţi din nou luni, la ora locală 1.00 (11.00, ora României), la scurt timp după atac.

Circumstanţele atacului erau neclare imediat.

Petrecerea a fost promovată pe reţele de socializare drept o ”after-party a Hard Summer”, un festival de muzică tehno, la Hollywood Park, potrivit KTLA-TV. 

Los Angeles Times scrie că aproximativ 50 de persoane au participat la petrecere.

O anchetă a fost deschisă în vederea identificării suspectului.

Poliția din Cipru caută un român care producea carduri de credit false pe bandă rulantă. „Fabrica” pe care oamenii legii au găsit-o în locuința sa

0

Poliția cipriotă caută un român în vârstă de 44 de ani, suspectat de fabricarea unor carduri de credit contrafăcute, după un raid efectuat duminică în apartamentul său, potrivit in-cyprus.com.

„Fabrica” de carduri găsită în locuința românului. FOTO Cyprus Mail

Membrii Departamentului de Investigații Criminale din Larnaca (CID) au efectuat o percheziție în apartamentul lui Alexandru Gabriel Crețu Torica din România.

CID Larnaca îl caută pe Alexandru Gabriel Crețu Torica. FOTO CID Larnaca. Sursă in-cyprus.com

În timpul operațiunii, polițiștii au găsit în locuința românului computere, imprimante de carduri de credit, scanere, materiale de imprimare și alte dispozitive, despre care se crede că au fost folosite în producția de carduri de credit contrafăcute.

„După ce a primit informații, poliția judiciară din Larnaca a găsit în apartamentul unui cetățean european din Larnaca computere, scaner 3D, cititoare de carduri și alte articole necesare pentru a produce carduri de plastic și documente de asigurare false”, a declarat șeful poliției judiciare din Larnaca, Georgios Charalambous, potrivit Cyprus Mail

Toate echipamentele au fost confiscate pentru examinare suplimentară.

Bărbatul, cunoscut poliției pentru infracțiuni similare comise în trecut, este căutat după emiterea unui mandat de arestare împotriva sa.

Amintim că un alt român, de 25 de ani, aflat pe lista „Most Wanted” a autorităţilor Germane a fost prins sâmbătă, 2 august, de poliţişti în judeţul Botoşani.

Un tânăr din Vaslui, condamnat în Franța pentru trafic de migranți, a fost prins de polițiștii de frontieră în comuna Drânceni în urmă cu o lună.

Cum a reușit o româncă că fure cosmetice în valoare de 343.000 de euro din magazine britanice

0

Românca, mamă a trei copii, a jefuit 30 de magazine pe parcursul a șase luni, înainte de a fi arestată.

Românca a furat din zeci de magazine FOTO: X

O hoață prolifică a furat parfumuri și produse cosmetice în valoare de aproximativ 343.000 de euro din magazinele Boots din Londra, într-o perioadă de șase luni. Bianca Mirică, o româncă mamă a trei copii, a comis 30 de furturi între decembrie 2023 și mai 2024 înainte de a fi prinsă, scrie Express.

Tânăra de 20 de ani a intrat în Boots din Hornchurch, în estul Londrei, la 7 martie 2024, purtând o fustă lungă și vaporoasă cu buzunare ascunse. Ea a folosit un „observator” pentru a căuta și a distrage atenția agenților de securitate înainte de a fura articole de la mărci scumpe, inclusiv Chanel și Dior. De asemenea, Mirică s-a servit cu produse de machiaj și de toaletă din magazinul din Camden.

Bianca Mirică a fost condamnată FOTO: (Met Police)

Potrivit Daily Mail, luna mai a anului trecut a fost cea mai prolifică, ea furând din 11 magazine Boots. Mirică a luat articole în valoare de peste 9.000 de euro din magazinul de pe The Strand, din Haringey, din Baker Street, din Islington High Street și din magazinul de pe Regent Street.

Mirică, care s-a mutat în Regatul Unit în urmă cu aproximativ cinci ani și are trei condamnări anterioare, a fost acum închisă pentru 32 de luni. În timpul înfățișării la tribunal, tânăra de 20 de ani a susținut că tot ceea ce a furat a fost pentru uz personal.

Se pare că ea a operat împreună cu alte patru sau cinci fete, dintre care una are doar 16 ani. Judecătorul i-a spus: „Expresiile dvs. de remușcare ar trebui tratate cu precauție și ar putea să nu fie considerate sincere. Nu mă îndoiesc că vă pare rău că sunteți acum în arest. Dar mă îndoiesc foarte mult că vă pare rău că ați comis aceste infracțiuni.”

Tânăra locuia într-o casă închiriată cu terasă medie în Haringey, Londra. Un vecin a declarat că o vedea adesea plimbându-se în haine scumpe, cum ar fi blugi Dsquared2 de 350 de euro.

Cum ar arăta pensiile magistraților dacă s-ar aplica schema de calcul propusă de premierul Ilie Bolojan

0

S-au încins spiritele după afirmațiile preşedintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, care a declarat că o pensie de 11.000 de lei pentru un magistrat este mică şi că această categorie profesională nu va accepta pachetul de reformă privind pensiile speciale, anunţat de Ilie Bolojan la finalul lunii iulie.

Pensiile magistraților ar scădea substanțial, potrivit schemei propuse de premier. FOTO Shutterstock

O analiză făcută de Antena 3 CNN arată cu cât s-ar reduce pensiile judecătorilor dacă se aplică schema de calcul propusă de premierul Ilie Bolojan.

Un judecător de Curte de Apel ar urma să primească 14.000 de lei, unul de Tribunal ar ieși la pensie cu 12.564 de lei, iar un magistrat de Judecătorie ar avea o pensie de 11.310 lei, reprezentând 70% din venitul net, potrivit noilor estimări. 

În prezent, pensia magistraţilor se calculează ca 80% din ultimul venit brut, ridicându-se la  25.000 de lei. Din această sumă, doar 6.000 de lei provin din contributivitate. 

„Pare că nu înţelege cu câţi bani trăiesc oamenii”

Amintim că luni, 4 august, ministrul Apărării Naționale (MApN), Ionuț Moșteanu, a criticat declarațiile președintei CSM şi a dat exemple de pensii de serviciu ale personalului din Armată.

„Nu sunt de acord cu modul în care este total decuplată dânsa de realităţile României. Pare că nu înţelege cu câţi bani trăiesc oamenii. Şi, ca idee, pensia în magistratură e undeva la 25.000 de lei; în sistemul militar e undeva la 5.300 de lei şi în sistemul general de pensii undeva cred că la 2.700 de lei”, a explicat Ionuţ Moşteanu la Digi24.

„Vii acasă cu emoţii extrem, extrem de multe şi cele mai multe dintre ele sunt negative”

Tot luni, procurorul Claudiu Sandu, vicepreşedinte CSM, a criticat intenţia premierului de a prelungi cu 10 ani durata minimă în care magistrații trebuie să rămână în sistem și a explicat că pensia trebuie să fie egală cu ultimul salariu sau foarte aproape de acest nivel.

„Întrebarea este cât crede cetăţeanul că un asemenea om ar merita ca pensie? Merită o pensie apropiată de salariul pe care l-a avut, 15-16.000 de lei sau ca orice lucrător dintr-o hală industrială? Nu eşti un robot. Vii acasă cu emoţii extrem, extrem de multe şi cele mai multe dintre ele sunt negative„, a spus vicepreşedintele CSM la Observator.

Preşedintele Nicuşor Dan urmează să se întâlnească din nou la Cotroceni cu Ilie Bolojan, reprezentanţii magistraţilor şi ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru a discuta despre reforma pensiilor speciale.

Süddeutsche Zeitung: UE, în conflict comercial cu SUA și CHINA /Bruxellesul trebuie să protejeze sectoarele esențiale și să avanseze integrarea

Uniunea Europeană trebuie să avanseze integrarea și să protejeze prin subvenții sectoarele industriale strategice, pentru a face față conflictului comercial cu Administrația Chinei, comentează publicația Süddeutsche Zeitung, avertizând asupra impactului ignorării riscurilor.

”Uniunea Europeană nu are de contracarat doar conflictul cu Administrația Donald Trump. Ar fi bine dacă doar tarifele americane ar supune testelor politicile comerciale europene și exporturile. În ultima perioadă, atenția s-a concentrat asupra disputelor cu Donald Trump, ceea ce este logic și necesită o soluție. Însă nu trebuie ignorat faptul că Uniunea Europeană se află în conflict comercial mondial – inclusiv cu China”, comentează Jan Diesteldorf, într-un editorial publicat în cotidianul Süddeutsche Zeitung.

”Acest front va determina dacă modelul european, axat pe exporturi industriale, poate avea viitor. Tarifele vamale aplicate de Trump accelerează problemele Europei cu Beijingul. Prin aplicarea taxelor, Statele Unite obstrucționează exporturile europenilor pe cea mai importantă piață. Dar Washingtonul interzice și accesul produselor chineze. Ceea ce forțează China să se reorienteze spre alternativa logică – Uniunea Europeană”, explică editorialistul.

UE trebuie să se protejeze de competiția chineză

Deschiderea Uniunii Europene este atât o forță, cât și o vulnerabilitate. UE reprezintă un partener comercial de încredere, dar, în același timp, piețele europene deschise sunt lipsite de protecție în fața competiției chineze.

”China a redevenit o putere industrială mondială. Concurează cu UE la nivelul principalelor competențe și exploatează vulnerabilitățile prin controale asupra exporturilor de minerale rare. Mașinile electrice chineze sunt printre cele mai bune din lume. Companiile chineze pot fabrica produse chimice, utilaje de construcție și roboți, având nevoie mai puțin de tehnologie europeană. Din acest punct de vedere, succesul Chinei explică stagnarea Germaniei”, subliniază editorialistul.

Cu toate acestea, firmele chineze beneficiază masiv de modelul economic axat pe subvenții și investiții guvernamentale, produc mai mult decât poate absorbi piața internă, ceea ce stimulează exporturile la prețuri mici, periclitând activitățile companiilor europene pe propria piață.

”Europa și China nu vor avea curând un acord comercial. Dar, în conflictul comercial cu front dublu – cu SUA și China -, UE trebuie să își protejeze baza industrială. Pe principiul «Europa pe primul loc», companiile autohtone din sectoarele-cheie trebuie ajutate prin subvenții și trebuie favorizate în procedurile de achiziții. Iar extinderea pieței unice este inevitabilă. Vor fi necesare fonduri și eforturi, dar, dacă Europa nu tratează cu seriozitate amenințarea chineză, efectele pe termen lung vor fi mult mai scumpe. Sau chiar catastrofale”, avertizează editorialistul.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

VIDEO Analist: Economia Germaniei va simți PUTERNIC impactul taxelor lui Trump /”Pierdere masivă pentru schimburile comerciale”

Decizie controversată în Israel: procurorul general, demis de Guvern. Curtea Supremă a anulat decizia executivului

0

Guvernul a decis în mod unanim demiterea procurorului general Gali Baharav-Miara, invocând lipsa de încredere. Premierul Benjamin Netanyahu s-a abținut de la vot, pe fondul tensiunilor dintre el și procuror. Curtea Supremă a respins, însă, rapid, decizia executivului.

Netanyahu nu a participat la votul prin care s-a decis demiterea procurorului general. FOTO: EPA-EFE

Guvernul de dreapta condus de Benjamin Netanyahu a votat luni, 4 august, pentru revocarea din funcție a procurorului general al Israelului, Gali Baharav-Miara, invocând o „lipsă de încredere” în capacitatea acesteia de a-și exercita atribuțiile. Votul a fost unanim, însă premierul Benjamin Netanyahu nu a participat la procesul decizional, potrivit relatărilor din presa israeliană, citate de Agerpres.

Motivele juridice și constituționale pentru o astfel de demitere sunt considerate de experți drept controversate, mai ales în contextul tensiunilor persistente dintre executiv și sistemul de justiție.

Gali Baharav-Miara, care deține funcția esențială de consilier juridic al guvernului și conduce parchetul de stat, responsabil și pentru procesul penal al premierului Benjamin Netanyahu, a calificat decizia de demitere drept „ilegală”. Ea a promis că va continua să își exercite atribuțiile „imparțial, profesionist și onest”.

La scurt timp după votul guvernului, Curtea Supremă a emis un ordin prin care suspendă efectele demiterii și interzice executivului să numească un nou procuror general sau să modifice relațiile instituționale cu Baharav-Miara. Instanța a reafirmat, de asemenea, caracterul obligatoriu al avizelor juridice emise de actualul procuror general până la o decizie definitivă.

Judecătorul Noam Sohlberg a solicitat părților implicate să răspundă până joi solicitărilor de suspendare depuse de organizațiile civice, urmând ca o audiere oficială să aibă loc cel târziu până pe 4 septembrie.

Miza funcţiei de procuror general

Imediat ce Curtea Supremă a anunţat că suspendă decizia guvernului, Ministrul Justiției, Yariv Levin, a afirmat că executivul nu poate fi obligat să colaboreze cu „un procuror general ostil”. Totodată, ministrul Comunicațiilor, Shlomo Karhi, a anunțat că va ignora ordinul Curții Supreme și nu va mai lua în considerare opiniile legale emise de Baharav-Miara.

Mai mult, ministrul Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, a cerut încetarea imediată a oricărei cooperări cu procurorul general, în pofida deciziei instanței.

În paralel, sute de manifestanți s-au adunat luni în fața biroului prim-ministrului din Ierusalim pentru a protesta împotriva demiterii, pledând pentru menținerea independenței justiției. De asemenea, mai mulți opozanți politici au criticat hotărârea guvernului, acuzând că aceasta subminează democrația în această perioadă dificilă pentru țară.

„Se încearcă distrugerea ultimelor frâne legale care limitează puterea guvernului”, a declarat Eliad Shraga, liderul Mișcării pentru Calitatea Guvernării din Israel, care a depus imediat sesizarea la Curtea Supremă după vot.

Funcția de procuror general în Israel are o importanță majoră, fiind esențială pentru garantarea legalității acțiunilor guvernului, Gali Baharav-Miara, numită în funcție în 2022, s-a aflat în repetate rânduri în conflict cu premierul Benjamin Netanyahu, în special în ceea ce privește reformele judiciare și numirile politice controversate promovate de acesta.

Unul dintre cele mai recente episoade tensionate a avut loc la începutul acestui an, când Baharav-Miara a contestat legalitatea numirii lui David Zini în funcția de director al Shin Bet, serviciul israelian de securitate internă. Numirea fusese propusă direct de premierul Netanyahu, iar procurorul general a avertizat că aceasta ridică semne de întrebare privind respectarea procedurilor legale și a independenței instituționale.

Dcizia guvernului de a o demite pe Baharav-Miara survine pe fondul unei perioade în care guvernul Netanyahu este acuzat de o serie de încercări de slăbire a puterii judiciare, inclusiv prin reforme legislative ce limitează prerogativele Curții Supreme și ale procurorului general. Aceste acțiuni au generat proteste de amploare în Israel în ultimele luni și au provocat îngrijorări internaționale legate de statul de drept în țară.

Trump anunţă noi taxe vamale împotriva Indiei: „Nu le pasă câți oameni sunt uciși în Ucraina”

0

Preşedintele american Donald Trump a anunţat luni că va creşte „substanţial” taxele vamale asupra importurilor din India, ca represalii faţă de ceea ce el descrie drept comerţul „masiv” cu petrol rusesc, relatează agenţiile internaționale de presă.

Această declaraţie survine după ce săptămâna trecută Trump a anunţat că, începând cu 7 august, SUA vor impune Indiei taxe vamale de 25%. Acestora li se va adăuga o penalitate despre care nu a oferit detalii, dar care ar fi menită să sancţioneze India pentru importurile masive de produse din Rusia, dar şi pentru achiziţiile de armament rusesc. India este din timpul Războiului Rece un client tradiţional al industriei militare ruse.

„India nu doar cumpără cantităţi masive de petrol rusesc, dar mult din petrolul cumpărat îl vinde pe piaţa liberă cu profituri mari. Lor nu le pasă cât de mulţi oameni sunt ucişi în Ucraina de maşina de război a Rusiei. Din acest motiv, voi creşte substanţial taxele vamale plătite de India către SUA”, a scris Trump luni pe platforma Truth Social, potrivit Agerpres.

Surse guvernamentale indiene au declarat agenţiei Reuters în weekend că India va continua să cumpere petrol rusesc, în pofida ameninţărilor lui Trump. Într-un ultimatum de 10 zile dat săptămâna trecută preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a încheia războiul, preşedintele american a ameninţat cu taxe vamale secundare ţările care cumpără petrol rusesc.

După anunţul de săptămâna trecută al lui Trump privind noile taxele vamale de 25% şi penalitatea neprecizată impusă Indiei, guvernul de la New Delhi a transmis că va lua „toate măsurile necesare pentru a proteja interesul naţional”, amintind că India şi SUA au desfăşurat în ultimele luni negocieri pentru un acord comercial „echitabil, echilibrat şi reciproc avantajos”.

Principala nemulţumire a părţii americane pare să fie refuzul Indiei de a-şi deschide piaţa pentru produsele agricole, inclusiv prin autorizarea importurilor de produse modificate genetic. Agricultorii formează în această ţară un electorat puternic.

India critică și UE

În declarația sa, Ministerul indian de externe a criticat deopotrivă Statele Unite și Uniunea Europeană pentru continuarea comerțului cu Rusia, scrie India Express. Este pentru prima dată când India critică guvernul american pentru achiziționarea de produse rusești pentru industria nucleară și auto. MEA a precizat că India a început să importe din Rusia după ce aprovizionarea tradițională cu petrol a fost redirecționată către Europa, odată cu izbucnirea conflictului dintre Rusia și Ucraina.

„India a fost vizată de SUA și Uniunea Europeană din cauza importului de petrol din Rusia după începerea conflictului din Ucraina. De fapt, India a început să importe din Rusia deoarece aprovizionările tradiționale au fost redirecționate către Europa după izbucnirea conflictului”, se arată în declarația emisă de purtătorul de cuvânt al MEA, Randhir Jaiswal. „La acel moment, SUA a încurajat activ astfel de importuri din partea Indiei pentru a consolida stabilitatea piețelor energetice globale.”

„Este revelator faptul că tocmai țările care critică India se angajează ele însele în comerț cu Rusia. Spre deosebire de cazul nostru, un astfel de comerț nu reprezintă nici măcar o necesitate națională vitală [pentru ele]”, se mai arată în comunicat.

Comerțul bilateral al UE cu Rusia s-a ridicat la 67,5 miliarde de euro (78,1 miliarde de dolari) în 2024, în timp ce comerțul cu servicii în 2023 a fost de 17,2 miliarde de euro, potrivit datelor Comisiei Europene. Citând aceste cifre, India a afirmat că comerțul blocului era „semnificativ mai mare” decât comerțul total al Indiei cu Rusia.

Datele ambasadei indiene la Moscova au arătat că comerțul bilateral între New Delhi și Moscova a atins un nivel record de 68,7 miliarde de dolari în anul încheiat în martie 2025, de aproape 5,8 ori mai mare decât comerțul dinaintea pandemiei, care era de 10,1 miliarde de dolari.

UE, între timp, a fost al treilea partener comercial al Rusiei în 2024, reprezentând 38,4% din totalul comerțului mondial cu mărfuri al țării, o scădere de pe primul loc în topul partenerilor Moscovei în 2020. Comerțul cu mărfuri al UE cu Rusia a scăzut cu aproape 74% în 2024, de la 257,5 miliarde de euro în 2021.

Rusia a devenit principalul furnizor de petrol al Indiei de la începutul războiului din Ucraina, crescând importurile de la puțin sub 100.000 de barili pe zi înainte de invazie (2,5% din totalul importurilor sale), la peste 1,8 milioane de barili pe zi în 2023 (39%) potrivit raportului Administrației Informațiilor Energetice din SUA de la începutul acestui an, citat de CNBC News.

Comitetul de Organizare a Funeraliilor de Stat s-a reunit. Ce se va întâmpla în cazul morții fostului președinte Ion Iliescu

0

Comitetul de Organizare a Funeraliilor de Stat din România a fost înființat printr-o Ordonanță de Urgență adoptată pe 11 ianuarie 2024.

Ion Iliescu, fostul președinte al României FOTO: Profimedia

Luni, 4 august, la ora 14.00, s-a reunit în mod oficial comitetul ce va organiza funeraliile de stat.

Este un comitet din a cărui componență fac parte reprezentanții celor mai importante instituții ale statului român. Vorbim despre Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, dar și alte instituții care gestionează organizarea acestor funeralii.

”Această informație vine pe surse după ce în cursul acestei dimineți, Spitalul Clinic de Urgență, profesorul doctor Agripa Ionescu, Spitalul Serviciului Român de Informații din București, a anunțat oficial faptul că starea de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu continua să fie critică. Acesta e în vârstă de 95 de ani și este internat în secția de anestezie, terapie intensivă, și potrivit medicilor, organele au început să cedeze, iar funcția respiratorie este grav afectată”, potrivit TVR1.

Ultimele funeralii au fost organizate atunci când s-a stins din viață fostul rege al României, regele Mihai I. 

Potrivit regulamentului, Comitetul este constituit sub coordonarea șefului Cancelariei Prim‑Ministrului, ca o structură fără personalitate juridică. Membrii săi sunt reprezentanți ai instituțiilor publice relevante — cum ar fi Administrația Prezidențială, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim‑Ministrului, Ministerele Afacerilor Interne, Externe, Apărării Naționale, Secretariatul de Stat pentru Culte și Serviciul de Protecție și Pază.Principalele responsabilități:– Elaborarea, transmiterea și eventuale modificări ale Procedurii privind organizarea funeraliilor de stat.

Comitetul se activează obligatoriu în cazul decesului Președintelui României sau al unui fost șef de stat. De asemenea, poate fi convocat — la inițiativa șefului Cancelariei — pentru aprobarea sau modificarea procedurii funeraliilor de stat.

Din data de 9 iunie, Ion Iliescu a fost internat de urgență cu probleme respiratorii severe, iar ulterior a fost diagnosticat cu cancer pulmonar. Fostul președinteeste supravegheat de o echipa medicală multidisciplinară.

Ion Iliescu, care a împlinit 95 de ani în martie 2025, are un istoric medical complex. În aprilie 2019, fostul președinte a fost operat la Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”, pentru o afecțiune gravă: pericardită lichidiană, o inflamație a învelișului inimii care a necesitat intervenție chirurgicală.

Înainte de actuala spitalizare, el era monitorizat medical în mod constant, prin controale periodice efectuate la Spitalul Elias din Capitală, în ultimii ani aparițiile sale publice fiind extrem de rare, comunicarea cu publicul și presa realizându-se, în principal, prin intermediul blogului personal.

Copil de patru ani, răpit în timp ce se juca pe gardul casei bunicii. Două persoane necunoscute l-au luat și l-au băgat într-o mașină

0

Un copil în vârstă de patru ani a fost răpit din localitatea Durneşti din judeţul Botoşani, au anunţat reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani.

Familia a sunat la 112 FOTO: Arhivă, Adevărul

Potrivit acestora, minorul se afla în grija bunicii şi a fost răpit luni, 4 august, în timp ce se afla pe gardul casei. El a fost băgat într-un autoturism, care a plecat imediat din zonă, potrivit Agerpres. 

„Din cercetări a reieşit faptul că acesta, în timp ce se afla pe gardul care împrejmuieşte curtea imobilului, din localitatea Durneşti, ar fi fost luat de către două persoane necunoscute şi introdus într-un autoturism negru, după care s-ar fi deplasat într-o direcţie necunoscută. Având în vedere gravitatea semnalării, forțele de ordine au declanșat o operațiune amplă, în sistem integrat, alertând structurile de poliție din județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați și Brăila”, au transmis oficialii IPJ.

După aproape o oră, poliţiştii din cadrul IPJ Iaşi au depistat, în localitatea Popricani, autoturismul în cauză, precum și minorul care se afla în custodia tatălui natural, din judeţul Brăila.

Persoanele identificate au fost conduse la sediul Poliţie. Autoritățile urmează să stabilească toate circumstanțele acestui incident, inclusiv dacă fapta poate fi încadrată juridic ca o răpire sau este vorba despre un litigiu legat de custodia minorului.

Imagini din satelit arată lucrări pe pista fostului aeroport din Donețk. Ce urmărește Rusia

0

Rusia construiește infrastructură de lansare a dronelor pe locul fostului aeroport din orașul ocupat Donețk, conform analizei imaginilor din satelit realizată de surse din serviciile secrete ucrainene.

Un canal ucrainean de Telegram a relatat pe 2 august că imagini din satelit captate în iulie 2025 arată faptul că autoritățile ruse au „curățat parțial fortificațiile de pe pistă și au început lucrări de construcție, posibil pentru a pregăti instalarea rezervoarelor de combustibil” pe aeroportul din nordul orașului Donețk, au relatat analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW).

Grupul ucrainean de informații open-source CyberBoroshno a analizat imaginile și a concluzionat că autoritățile ruse de ocupație construiesc „zone de depozitare închise în apropierea terminalului aeroportuar distrus și pregătesc puncte de control manual al dronelor, zone de descărcare a focoaselor, posturi de supraveghere aeriană, precum și o pistă”.

CyberBoroshno apreciază că rușii construiesc infrastructură pentru lansarea de „drone de atac de tip Shahed, drone capcană de tip Gerbera și, eventual, drone cu motoare de reacție Geran.” Grupul a remarcat că poziționarea locurilor de lansare mai aproape de linia frontului va reduce timpul de reacție al apărării aeriene ucrainene.

Construcția are loc în contextul în care Rusia a intensificat dramatic atacurile cu drone în iulie 2025. Forțele ruse au lansat 6.297 de drone kamikaze de tip Shahed și ținte momeală de tip Gerbera asupra Ucrainei în cursul lunii trecute, potrivit analizei analistului OSINT, Kyle Glen, asupra raportărilor oficiale ale Forțelor Aeriene Ucrainene. Glen a catalogat această cifră „un record lunar absolut de la începutul invaziei la scară largă”.

Cifrele reprezintă o creștere de 1.378% față de iulie anul trecut, când Rusia a lansat 426 de drone. Expertul a explicat că volumul atacurilor din iulie „este egal cu numărul total de drone lansate pe parcursul a zece luni ale anului 2024 – din ianuarie până în octombrie inclusiv”.

Iulie a marcat prima lună în care au fost trimise peste 6.000 de drone, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, după ce în iunie au fost raportate peste 5.000 – o premieră de la începutul războiului. Analistul a observat totodată că „iulie a avut și perioade de calm relativ, când Rusia a amânat lansările majore (probabil din cauza vremii nefavorabile)”.

Glen a atribuit această escaladare „expansiunii de către Rusia a instalațiilor de producție de drone în a doua jumătate a anului 2024 și începutul anului 2025”. Forțele ucrainene de apărare aeriană se confruntă acum cu un volum de atacuri a căror complexitate „crește constant din cauza evoluției tacticilor inamice”.

Institutul pentru Studiul Războiului a raportat că forțele ruse au instalat camere de termoviziune pe unele drone Shahed pentru a îmbunătăți precizia atacurilor.

Forțele ruse au folosit și până acum teritoriul ucrainean ocupat pentru lansări de drone cu rază lungă de acțiune, astfel că este de așteptat ca amenințările din aceste teritorii să crească și mai mult, fiind un periculos nu doar pentru Ucraina, ci și statele membre NATO, se arată în analiza canalului ucrainean de Telegram citat.

Aeroportul din Donețk și-a încetat operațiunile în mai 2014, după începerea ocupației rusești a unor părți din regiunile Donețk și Luhansk.

Forțele ucrainene au apărat aeroportul timp de 242 de zile înainte de a se retrage complet pe 23 ianuarie 2015, după ce trupele rusești au distrus turnul de control și unul dintre terminale. Potrivit Ministerului Apărării din Ucraina, 97 de soldați ucraineni au fost uciși în timpul luptelor pentru controlul aeroportului din Donețk.

De la începutul ocupației, aeroportul este închis traficului aerian civil.

Citește mai multe despre: donețk

Declarațiile americancei care a ajutat cetățeni nord-coreeni să se angajeze în IT în SUA. Principalele regrete ale femeii

0

Christine Chapman, americanca ce a fost condamnată la opt ani de închisoare după ce a ajutat cetățeni nord-coreeni să se angajeze la distanță în IT în SUA a făcut primele declarații despre modul în care a fost la rândul ei recrutată pentru a facilita frauda în valoare de 17 milioane de dolari, relatează The Guardian.

În martie 2020, când a început pandemia de Covid-19, Christina Chapman, o femeie care locuia în Arizona, a primit un mesaj pe LinkedIn în care i se propunea să „fie fața americană” a unei companii care să-i ajute pe lucrătorii IT din străinătate să obțină un loc de muncă la distanță.

Vreme de trei ani, Chapman a intermediat joburi pentru lucrători din Coreea de Nord la sute de companii americane, inclusiv unele din topul Fortune 500, „o companie tehnologică de top din Silicon Valley”; și una dintre „cele mai cunoscute companii media și de divertisment din lume”.

Recrutarea s-a bazat pe înșelătorie: companiile nu au bănuit nicio clipă că angajații nu ar fi cetățeni americani, ci ai unei țări sancționate care prezenta și riscuri majore de securitate.

Chapman a fost însă folosită de guvernul nord-coreean pentru a obține mii de locuri de muncă bine plătite pentru mii „lucrători în IT de înaltă calificare”. Planul s-a bazat pe furt de identitate și pe așa-numite „ferme de laptopuri” menite să păcălească companiile că angajații lor lucrează de undeva din SUA.

Frauda a permis guvernului nord-coreean să obțină fonduri pentru dezvoltarea armelor sale nucleare, potrivit Departamentului de Justiție al SUA și documentelor judiciare.

Povestea lui Chapman este una destul de bizară: un amestec curios de geopolitică, criminalitate internațională și împrejurări tragice. Într-un climat de izolare pe fondul pandemiei și o economie dominată de joburi pe bază de proiect, au fost întrunite condițiile ideale pentru un asemenea tip de fraudă, mai ales într-un domeniu unde o mare parte din muncă se face în spatele unui ecran.

„Odată ce a lovit pandemia de Covid și toată lumea a trecut la lucrul virtual, mulți dintre angajații în domeniul tehnologie n-au mai  revenit la birou”, a explicat Benjamin Racenberg, manager senior de informații la Nisos, o firmă de securitate cibernetică.

„Companiile s-au orientat rapid, dându-și seama că pot recruta talente de pretudindeni. Nord-coreenii și alți escroci și-au dat seama că pot păcăli sistemele de angajare pentru a obține locuri de muncă. Nu cred că am făcut suficient, ca și comunitate, pentru a preveni acest lucru.”

Veriga slabă

Pentru a derula aceste scheme, nord-coreenii au avut însă nevoie de facilitatori în Statele Unite, întrucât în mod evident companiile „nu vor trimite de bunăvoie laptopuri în Coreea de Nord sau chiar în China”, a subliniat Adam Meyers, șeful operațiunilor de combatere a atacurilor la CrowdStrike, o firmă de securitate cibernetică.

„Găsesc pe cineva aflat în căutarea unui loc de muncă într-o economie bazată pe contracte temporare și le fac următoarea propunere atractivă: «Suntem bucuroși să vă oferim 200 de dolari pentru fiecare laptop pe care îl gestionați»”, a spus Meyers, a cărui echipă a publicat rapoarte despre operațiunea nord-coreeană.

Chapman a fost persoana vulnerabilă ideală: crescută într-un cămin abuziv, a oscilat mereu „între locuri de muncă prost plătite și locuințe instabile”, conform documentelor depuse de avocații ei. În 2020, ea avea grijă și de mama ei, care fusese diagnosticată cu cancer renal.

Astfel, la aproximativ șase luni după mesajul de pe LinkedIn, Chapman a început să administreze ceea ce oficialii din domeniul aplicării legii descriu drept „ferme de laptopuri”.

Pe lângă găzduirea computerelor, ea i-a ajutat pe nord-coreeni să se dea drept cetățeni americani prin validarea informațiilor de identitate furate; a trimis laptopuri în străinătate; s-a conectat la computere pentru ca lucrătorii străini să se poată conecta de la distanță; a primit salariile și a transferat banii către lucrători, conform documentelor instanței.

Simultan, cetățenii nord-coreeni au creat personaje fictive și profiluri online pentru a corespunde cerințelor posturilor de lucrători IT la distanță. Adesea, au obținut locurile de muncă prin intermediul agențiilor de recrutare.

Într-un caz, o „o rețea naționale de televiziune și companie media din top cinci”, cu sediul în New York, a angajat un nord-coreean pe postul de inginer de streaming video.

O persoana care s-a dat drept „Daniel B” i-a cerut lui Chapman să participe la o întâlnire Microsoft Teams cu angajatorul, astfel încât și complicele să poată participa. Rechizitoriul nu menționează numele complete ale victimelor.

„Tocmai am tastat numele Daniel”, i-a spus Chapman persoanei din Coreea de Nord, conform înregistrărilor judiciare ale unei conversații online. „Dacă te întreabă DE CE folosești două dispozitive, spune pur și simplu că microfonul laptopului nu funcționează corespunzător.”

„Majoritatea celor din IT acceptă această explicație”, a dat asigurări Chapman.

„Sper că puteți găsi alte persoane care să vă completeze formularele I-9 (de verificare a identității și dreptului de muncă în SUA-n.red). Acestea sunt documente federale. Vi le voi TRIMITE, dar rugați pe altcineva să se ocupe de acte. Risc să fie încarcerată într-o ÎNCHISOARE FEDERALĂ pentru falsificare de documente”, a scris femeia unui grup de complici, referitor la documentele necesare pentru angajare.

În toată această perioadă, Chapman a fost activă și pe rețelele de socializare. Într-un videoclip postat în iunie 2023, ea a vorbit despre faptul că ia micul dejun la pachet pentru că este extrem de ocupată, iar clienții ei „o iau razna”, a relatat Wired.

Pe filmare, în spatele femeii pot fi observate rafturi cu cel puțin o duzină de laptopuri deschise, pe care erau lipite notițe autoadezive. În octombrie 2023, anchetatorii federali i-au percheziționat casa și au găsit 90 de laptopuri. În februarie anul acesta, ea a pledat vinovată de conspirație la comiterea de fraudă electronică, furt de identitate agravat și conspirație la spălarea de instrumente monetare.

În cei trei ani în care Chapman a lucrat cu nord-coreenii, unii angajați au încasat sute de mii de dolari de la o singură companie. În total, schema a generat 17 milioane de dolari pentru angajații falși și guvernul nord-coreean.

Escrocii au furat, de asemenea, identitățile a 68 de persoane, pe numele cărora figurau și datorii fiscale false, potrivit Departamentului de Justiție.

Cum și-a motivat femeia faptele

Într-o scrisoare adresată instanței înainte de pronunțarea sentinței, Chapman a mulțumit FBI-ului pentru că au arestat-o, motivând: „încercam de ceva vreme să scap de tipii cu care lucram și nu știam cum să o fac”.

„Zona în care locuiam nu oferea multe oportunități de muncă care să corespundă nevoilor mele”, s-a apărat Chapman. „Celor care au fost afectați le transmit cele mai sincere scuze. Nu sunt o persoană care ar dori să facă rău cuiva așa că este devastator pentru mine să știu că am făcut parte dintr-o companie care a avut scopul să facă rău oamenilor.”

Săptămâna trecută, o instanță districtuală a condamnat-o pe Chapman la peste opt ani de închisoare, dispunând totodată reținerea sumei de 284.000 de dolari, care urma să fie plătită nord-coreenilor, precum și plata unei amenzi de 176.000 de dolari.

Chapman și complicii nu au fost singurii care au comis astfel de fraude. În ianuarie, guvernul federal a pus sub acuzare două persoane din Coreea de Nord, un cetățean mexican și doi cetățeni americani, în cazul unei scheme similare prin care lucrătorii în IT nord-coreeni au obținut locuri de muncă la cel puțin 64 de companii americane, generând venituri de cel puțin 866.000 de dolari, potrivit Departamentului de Justiție .

Racenberg, de la firma de securitate Nisos, a declarat că se așteaptă ca infractorii cibernetici să folosească inteligența artificială pentru a „deveni din ce în ce mai buni” în înfăptuirea unor astfel de scheme.

Companiile ar trebui să efectueze „cercetări open-source” asupra candidaților, dat fiind că de multe ori escrocii reutilizează conținutul CV-urilor publice, a explicat el.

„Dacă cauți primele rânduri ale CV-ului, s-ar putea să găsești online alte două, trei CV-uri exact la fel, la companii similare”, a adăugat Racenberg. „Acest lucru ar trebui să stârnească niște semnale de alarmă.”

„În timpul unui interviu, dacă există zgomot de fundal care pare un call center sau dacă candidatul refuză să elimine un fundal fals sau neclar, acest lucru ar putea fi, de asemenea, un motiv de îngrijorare”, a explicat și un expert de la CrowdStrike.

O altă metodă de prevenire a unor astfel de fraude ar fi ca companiile să ceară noilor angajați să vină la birou pentru a-și ridica laptopul, în loc să li-l trimită prin curierat, mai spun experții.

Toate clădirille din subordinea Ministerului Mediului, inventariate după ce s-a aflat că Apele Române dau 54.000 de euro chirie pe lună

0

Diana Buzoianu a cerut inventarul tuturor clădirilor administrate de instituțiile subordonate Ministerului, după ce a descoperit cazul Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), care plătește o chirie de 54.000 de euro pe lună, deși a avut buget pentru cumpărarea unui spațiu pentru sediu. 

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu FOTO: gov. ro

Sunt așteptate, totodată, concluziile Corpului de control pe care l-a trimis la ANAR pentru a vedea de ce nu au atras niciun euro din fondurile europene din PNRR pentru baraje, diguri și poldere.

„Am cerut această listă pentru că vreau să-mi dau seama dacă există risipă, dacă mai există și la alte instituții hoteluri de patru stele gestionate cu lipsă de profit, precum cel de la Romsilva. Și am cerut lista și dintr-o perspectivă strictă de funcționare, să vedem dacă avem clădiri care pot fi folosite într-un mod mai util”, a transmis Diana Buzoianu.

Ministra Mediului a dezvăluit că ANAR, care are 270 de angajați, plătește pentru sediu în centrul Bucureștiului, într-o clădire istorică proprietate privată, suma de 54.000 de euro pe lună.

„Am avut o discuție și cu reprezentanții Apele Române și mi-au confirmat suma. Anul trecut, au primit în buget 75 de milioane de lei pentru a achiziționa un sediu, ca să nu mai plătească chiria, dar ne-au explicat că achiziția nu s-a mai finalizat. Eu o să le trimit o cerere expresă să înceapă să analizeze să găsească un sediu, pentru că înţeleg că este la final contractul actual. În niciun caz nu se poate justifica suma de 54.000 de euro pe lună, e exorbitant, aberant. Cât despre cele 75 de milioane de lei, e frumos să viseze la sediu de 6.000 de metri pătrați, dar ar fi dublu ca suprafață alocată per angajat față de marile companii din România”, a declarat Diana Buzoianu.

Ministra Mediului a trimis, săptămâna trecută, Corpul de control la Apele Române pentru a verifica atât schema de personal și modalitatea de efectuare a controalelor în teren, cât și motivele pentru care nu a reușit instituția să atragă fonduri europene.

Potrivit ministrului Mediului, Apele Române aveau la dispoziție prin PNRR peste 350 de milioane de euro pentru diguri, baraje și poldere.

„Bilanțul este însă unul dramatic: 0 km de diguri din peste 400 de km asumați, 0 baraje din 13 pentru care existau fonduri, un singur polder (în curs de realizare) din 13”, a precizat ministrul Mediului. 

Câți ani de pușcărie riscă, după noua încadrare, Călin Georgescu

0

Călin Georgescu riscă ani grei de închisoare dacă va fi găsit vinovat de acuzațiile procurorilor privind complicitatea la tentativa de acțiuni contra ordinii constituționale.

Calin Georgescu riscă ani grei de închisoare. FOTO Inquam Photos / George Calin

Chemat de procurori, luni, 4 august, la ora 10:00, la Parchetul General, în dosarul lui Horațiu Potra, Călin Georgescu a fost informat că i-a fost schimbată încadrarea la una dintre infracțiunile pentru care a fost inculpat, și anume din tentativă la acțiuni contra ordinii constituționale în complicitate la această infracțiune. 

Călin Georgescu nu mai e martor în dosar, ci inculpat, după ce ar fi furnizat informații false și ar fi instigat la tentativă la lovitură de stat.

Cu cât se pedepsește complicitatea la tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale

În România, complicitatea la tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale este tratată cu maximă severitate. Conform articolului 397 din Codul Penal, acțiunile împotriva ordinii constituționale, inclusiv tentativele, sunt pedepsite cu închisoare de la 10 la 20 de ani,și interzicerea unor drepturi.

De asemenea, potrivit articolului 49 din Codul Penal, complicele la o infracțiune săvârșită cu intenție se sancționează cu aceeași pedeapsă prevăzută de lege pentru autorul infracțiunii, potrivit inPolitics.ro.

Așadar, chiar dacă o persoană nu a comis direct fapta, dar a contribuit la realizarea ei (prin sprijin, facilitare etc), poate primi aceeași pedeapsă ca autorul principal.

Horațiu Potra și Călin Georgescu ar fi pus la cale acest plan la o fermă din Ciolpani, județul Ilfov, imediat după anularea alegerilor prezidențiale.

Amintim că procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a audiat, vineri, 19 inculpați, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

  • tentativă la infracțiunea de acțiuni contra ordinii constituționale, prev. de art. 32 rap.la art. 397 alin.2 Cod penal;
  • nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 342 alin. 2 din Cod penal;
  • orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, prev. de art. 37 lit. a din Legea nr. 126/1995 republicată;
  • instigare publică, prev. de art. 368 alin. 1 Cod penal., toate cu aplicarea disp. art.38 alin. 1 Cod penal.

Un avion cu 182 de pasageri la bord s-a întors pe aeroportul de unde a decolat, după o coliziune cu o pasăre

0

Un zbor de la Madrid spre Paris a fost nevoit să facă cale întoarsă pe aeroport după ce, la puțin timp de la decolare, a intrat în coliziune cu o pasăre, care a avariat aeronava, panicând pasagerii.

Potrivit companiei Iberia, avionul nou Airbus A321XLR, care era utilizat doar de câteva săptămâni, a fost avariat în partea din faţă şi la unul dintre motoare în urma incidentului de duminică după-amiază, relatează dpa, citată de Agerpres.

La bordul avionului se aflau 182 de pasageri.

Compania Iberia a precizat că echipajul a acţionat imediat în conformitate cu protocoalele de siguranţă şi a iniţiat revenirea pe aeroportul din Madrid.

În înregistrări video postate online se poate vedea cum pasagerii ţin pe faţă măşti de oxigen în timpul incidentului, care a produs o gaură în partea din faţă a avionului.

Impactul, mai puţin grav decât poate părea din imagini

Lovirea unor păsări este un incident relativ comun, a declarat controlorul de trafic aerian de pe aeroportul din Madrid Juan Gomez, în cadrul unui interviu pentru canalul de televiziune RTVE de duminică seara. El a spus că impactul a fost mai puţin grav decât poate părea din fotografii.

„Partea din faţă a avionului este mereu confecţionată dintr-un material foarte uşor pentru că adăposteşte un radar meteorologic care poate detecta apropierea furtunilor”, a spus Gomez.

Aeronava a revenit pe aeroport. FOTO captură YouTube AVIAÇÃO TV

„Păsările sunt un risc cunoscut şi controlat în industria aviaţiei”, scrie portalul specializat Aviacionline, menţionând că aeroporturile iau măsuri variate pentru a le reduce prezenţa în apropiere de piste, dar coliziunile nu pot fi mereu evitate.

Certificarea motoarelor de aeronave include teste riguroase pentru a se asigura de faptul că acestea pot fi oprite în siguranţă în cazul unei deficienţe, fără a compromite integritatea structurală a avionului, potrivit portalului.

Amintim că, în 2023, pasagerii unui zbor care urma să ajungă de la Sibiu la Memmingen (München) au tras o spaimă zdravănă. La scurt timp după decolare, aeronava a fost nevoită să aterizeze de urgență la Budapesta, după ce o pasăre a avariat motorul avionului.

În 2022, o cursă aeriană efectuată de Wizz Air a lovit o pasăre în zbor deasupra Ucrainei, iar piloţii au decis să revină de aeroportul din Iaşi.

Putin a mutat patru bombardiere nucleare mai aproape de Europa, după ce Trump a trimis submarine atomice în apropierea Rusiei

0

Vladimir Putin a mutat cel puțin patru bombardiere strategice Tu-95MS mai aproape de Europa, potrivit unei relatări publicate de Insider UA. Avioanele, folosite frecvent în atacurile asupra Ucrainei, ar fi fost echipate cu rachete, ceea ce ridică „o probabilitate ridicată” privind un atac major iminent.

Escaladarea tensiunilor vine după ultimatumul impus de Trump Rusiei FOTO Arhivă

Dacă informația se confirmă, mutarea vine după ce Donald Trump a ordonat apropierea a două submarine nucleare de Rusia, ca răspuns la amenințarea cu un război atomic lansată de aliatul apropiat al lui Putin, Dmitri Medvedev, scrie Daily Mail.

„Submarinele americane sunt acum acolo unde trebuie să fie”, a declarat Trump duminică seară.

Potrivit sursei citate, Putin a decis să mue avioanele Tu-95MS de la baza Olenia din regiunea arctică Murmansk, după un îndrăzneț atac cu drone al Ucrainei din 1 iunie. Alte aparate au fost mutate de la Engels-2, din regiunea Saratov, de teama atacurilor ucrainene. Au fost trimise în extremul Orient rus, la baza aeriană Ukrainka din Amur, aflată la 5.800 km est de Moscova, unde se credea că sunt în siguranță. Acum, însă, unele dintre ele se întorc.

„Rusia a transferat bombardiere din Orientul Îndepărtat mai aproape de Ucraina. Cel puțin patru aeronave Tu-95MS au fost redislocate de la Ukrainka la Olenia/Engels-2. Unele dintre aparate sunt deja echipate cu rachete de croazieră”, menționează raportul.

Aceste bombardiere fac parte din arsenalul nuclear al Rusiei, dar sunt folosite și pentru atacuri convenționale asupra Ucrainei.

Pe de altă parte, luni, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat distrugerea unui avion de luptă rusesc și avarierea altor patru aeronave militare într-un atac asupra Crimeei, teritoriu aflat sub ocupație rusă. Ar fi fost complet distrus un Su-30, în timp ce un altul a fost avariat. De asemenea, trei bombardiere Su-24 au fost lovite.

Totul se întâmplă într-o săptămână în care emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, urmează să călătorească miercuri în Rusia, în contextul avertismentului că SUA vor impune noi sancțiuni Kremlinului dacă nu se va înregistra un progres către încetarea focului și negocieri de pace.

Trump a declarat că inițiativa întâlnirii cu Witkoff vine din partea regimului Putin. Președintele american i-a dat lui Putin termen până vineri pentru a pune capăt războiului.

Comentariile recente ale lui Medvedev, care l-a acuzat pe Trump că aduce războiul mai aproape între Rusia și SUA, au fost considerate „extrem de provocatoare” de fostul lider american. Kremlinul a încercat însă să se distanțeze de afirmațiile lui Medvedev.

„În fiecare țară, membrii conducerii au puncte de vedere diferite cu privire la evenimentele actuale. Sunt oameni cu atitudini radicale și în SUA, și în Europa. Dar poziția care contează este cea a președintelui Putin. Politica externă este formulată de șeful statului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

În privința submarinelor americane, oficialul rus a spus: „Este evident că submarinele americane sunt deja în misiuni de luptă. Acest lucru se întâmplă în mod constant. Dar, în general, nu dorim să ne implicăm în asemenea polemici și nici să comentăm acest lucru.”

„Suntem foarte atenți la orice declarații legate de armele nucleare. Rusia are o poziție responsabilă, binecunoscută. Președintele Putin este atent la respectarea Tratatului de Neproliferare Nucleară. Credem că toți trebuie să fie extrem de prudenți în privința retoricii nucleare.”

A avertizat totodată: „Un război nuclear nu poate fi câștigat. Nu considerăm că vorbim despre o escaladare. Este clar că sunt discutate situații complexe și sensibile, care sunt percepute emoțional de mulți.”

Între timp, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Ucrainei în ultimele zile. Șapte persoane au fost ucise și alte 13 rănite, inclusiv o fetiță de patru luni.

„Rusia vânează civili pe toată linia frontului. Ucide oameni. Ucide copii”, a transmis președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Lovituri FPV deliberate asupra salvatorilor și medicilor care vin în ajutor după atacuri – toate acestea sunt tipice pentru fiecare oraș sau comunitate unde ajung dronele rusești. Armata rusă pur și simplu ucide tot ce e viu. Lumea are destulă putere pentru a opri acest lucru și a proteja oamenii.”

„Ne bazăm pe decizii ferme din partea SUA, Europei și a lumii, privind sancțiunile secundare împotriva comerțului cu resurse energetice rusești și a sectorului bancar de la Moscova. Ucraina se așteaptă la implementarea fiecărui acord privind întărirea protecției. Fiecare zi de întârziere înseamnă pierderea unor vieți.”

Accident grav în județul Sibiu, între un microbuz și un autoturism. 11 persoane evaluate medical, 3 dintre acestea au fost transportate la spital

0

Un accident grav s-a produs luni, 4 august, pe DN 1 între localitățile Scoreiu și Porumbacu de Jos, județul Sibiu. Din primele informații, sunt implicate un microbuz și un autoturism. A fost activat Planul Roșu de intervenție.

Plan roșu de intervenție în județul Sibiu FOTO: ISU Sibiu

UPDATE: Potrivit ISU Sibiu, cele 11 persoane implicate în accidentul rutier au fost evaluate la fața locului de către personalul medical, iar 3 dintre acestea, conștiente și cooperante, au fost transportate la spital pentru investigații de specialitate. Planul Roșu de Intervenție a fost dezactivat.

La fața locului sunt mobilizate: trei ambulanțe SMURD dintre care una cu medic, o autospecială de descarcerare, o autospecială de transport personal și victime multiple, o autospecială de primă intervenție, două ambulanțe SAJ.

 În sprijin, a fost trimis și elicopterul SMURD. 

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române informează că pe DN 1 Făgăraș-Sibiu, la kilometrul 274+200 de metri, între localitățile Scoreiu și Porumbacu de Jos, județul Sibiu, a avut loc un accident rutier între un autoturism și un microbuz de transport persoane, în care se aflau șoferul și 9 pasageri. În urma coliziunii, o persoană din microbuz a suferit răni ușoare, fiind conștientă și evaluată medical.

Traficul rutier se desfășoară alternativ, pe un fir, fiind valori ridicate de circulație în zonă. Se estimează reluarea normală a circulației după ora 17:00.