Rezerva Federală, instituția bancară centrală din Statele Unite, ar fi redus dobânda de referință dacă președintele Donald Trump nu ar fi impus tarife vamale, afirmă președintele Fed, Jerome Powell, răspunzând criticilor liderului de la Casa Albă.
”Economia SUA este într-o situație destul de bună, inflația a scăzut până aproape de 2,0%, are o medie de 2,3%, iar nucleul inflației este la nivelul de 2,7%, rata șomajului este de 4,2%. Este o economie solidă. Dacă am ignora taxele vamale o secundă, inflația s-ar comporta exact cum ne așteptam și sperăm că așa va fi. Deocamdată, nu am observat efecte ale tarifelor, dar nu le-am fi așteptat până acum, am spus mereu că momentul adecvat, cuantumul și persistența inflației vor fi foarte incerte, dar am îmbunătățit situația. Urmărim evoluțiile, ne așteptăm la cifre mai mari în cursul verii, dar suntem pregătiți de surprize, pot fi cifre mai mari sau mai mici, mai devreme sau mai târziu”, a afirmat Jerome Powell, la Forumul anual al Băncii Centrale Europene (BCE), desfășurat în Sintra, Portugalia.
Întrebat dacă Rezerva Federală (Fed) ar fi redus deja dobânzile dacă nu ar fi fost taxele vamale, Jerome Powell a confirmat abordarea.
”Cred că este corect, noi am menținut nivelul dobânzilor când am observat cuantumul tarifelor, iar toate prognozele privind inflația au crescut ca efect al tarifelor. Noi nu am reacționat excesiv, chiar nu am reacționat deloc, ci pur și simplu avem răbdare, ținând cont de faptul că economia SUA este într-o situație bună, credem că este prudent să așteptăm și să aflăm mai multe, pentru a ști ce efecte pot apărea. Deocamdată, nu au apărut, așteptăm”, a subliniat președintele Fed.
Președintele SUA, Donald Trump, critică în mod constant refuzul Rezervei Federale (Fed) de relaxare a politicii monetare. Luni, Trump a prezentat o listă a dobânzilor din zeci de țări, cele mai multe din Europa, notând că Statele Unite sunt la finalul clasamentului.
”Președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, care acționează mereu prea târziu, și celorlalți membri ai Comitetului Fed ar trebui să le fie rușine pentru că permit să se întâmple acest lucru Statelor Unite. Au una dintre cele mai ușoare poziții de prestigiu din SUA, dar au eșuat și continuă să facă acest lucru. Dacă și-ar face treaba cum trebuie, țara noastră ar economisi mii de miliarde de dolari din dobânzi. (…) Ar trebui să plătim dobânzi de doar 1,0% sau chiar mai bine”, a afirmat Donald Trump.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Guvernul condus de Ilie Bolojan ar urma să prezinte miercuri sau joi, după negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene, întreg pachetul fiscal, care cuprinde și tăierile bugetare. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Dragoș Anastasiu.
Într-o intervenție la Digi 24, Anastasiu a declarat că: „Mâine sau poimâine (miercuri sau joi) probabil vor fi terminate negocierile cu investitorii, cu finanțatorii noștri și atunci vom ieși cu întreg pachetul fiscal, cred că și în secunda asta în care noi vorbim se discută cu finanțatorii noștri și vom ieși cu acest pachet”.
Anastasiu mai precizează că timpul rămas pentru dezbaterea măsurile este extrem de scurt.
„De acolo sunt toate agențiile de rating care sunt importante și de aici se trag o serie întreagă de alți investitori. Tăierile bugetare fac parte din pachetul fiscal. Noi avem un pachet fiscal și tăieri și creșteri de venituri. Așteptăm mâine pachetul fiscal, este un pachet mai larg, o să fie o ordonanță iarăși denumită Trenuleț cu multe lucruri pe care le vom decide final. Cred că mâine va fi decizia finală și veți vedea atunci cu ce ieșim. Din păcate cu foarte puțin timp de consultare, cu foarte puțin timp de dezbatere. De ce? Pentru că suntem cu spatele la zi din punct de vedere timp.”, mai spune vicepremierul independent.
„Pe 7 iulie noi trebuie să avem un pachet trecut printr-o legiferare. Că se cheamă ordonanță, că se cheamă asumare, va trebui să decidă coaliția de guvernare. Dar noi, dacă nu avem acest pachet trecut într-o formă sau alta, vine vara, ne ducem în septembrie-octombrie. În această perioadă agențiile de rating vin în România și nu scăpăm de cel mai crunt scenariu pe care am putea să ni-l imaginăm și care se cheamă scăderea rating-ului de țară, adică la ce avem acum la ceea ce se cheamă junk, adică nerecomandat investițiilor”, a mai spus Dragoș Anastasiu.
Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut marți, 1 iulie, o convorbire telefonică de peste două ore cu omologul său rus, Vladimir Putin – prima discuție directă între cei doi lideri din septembrie 2022.
După declanșarea invaziei în Ucraina mulți lideri au întrerupt comunicarea cu Rusia. FOTO: EPA-EFE
Discuțiile au vizat două subiecte majore de securitate internațională: războiul din Ucraina și programul nuclear al Iranului, potrivit unui comunicat oficial al Palatului Élysée, citat de AFP și News.ro.
Președintele francez a reafirmat sprijinul „de neclintit” al Franței față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. El a cerut „instaurarea cât mai rapid posibil a unei încetări a focului” și lansarea unor negocieri de pace care să conducă la „o soluție solidă și durabilă” pentru conflict.
În replică, liderul de la Kremlin a susținut, potrivit agenției ruse TASS, că războiul din Ucraina este „o consecință directă a politicii statelor occidentale”, care „au ignorat ani de zile interesele de securitate ale Rusiei, au creat o bază antirusă în Ucraina și au tolerat încălcări ale drepturilor rezidenților rusofoni”.
Putin a adăugat că orice eventual acord de pace trebuie să fie „pe termen lung”.
Un alt subiect al discuției: dosarul nuclear iranian
Pe tema programului nuclear al Iranului, cei doi lideri au convenit să-și „coordoneze demersurile” și „să revină curând cu o nouă discuție”. Macron a subliniat necesitatea ca Teheranul să respecte angajamentele asumate și a cerut reluarea activității inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) în Iran.
La rândul său, Vladimir Putin a declarat că este important ca Iranului să-i fie respectat dreptul la utilizarea pașnică a energiei nucleare, dar și ca Teheranul să coopereze pe deplin cu AIEA.
Macron a pledat pentru o soluție diplomatică „durabilă și exigentă” în privința programului nuclear, a rachetelor Iranului și a rolului regimului de la Teheran în regiune.
Primă conversație după ruperea legăturilor diplomatice
Această convorbire marchează o reluare a contactului direct între un lider occidental și președintele rus, într-un context în care majoritatea liderilor europeni și nord-americani și-au întrerupt comunicarea cu Kremlinul după declanșarea invaziei în Ucraina, la 24 februarie 2022.
În noiembrie 2024, Vladimir Putin își exprima regretul că „liderii occidentali nu-l mai sună”, declarând în cadrul Forumului de la Valdai că Rusia „nu are nimic împotriva reluării contactelor”.
Donald Trump a lăsat să se înţeleagă că ar putea lua în calcul expulzarea lui Elon Musk din Statele Unite, în urma criticilor lansate de miliardar la adresa proiectului de buget şi a amenințărilor lui Musk că ar putea finanța un nou partid împotriva republicanilor.
Donald Trump ia în calcul expulzarea lui Elon Musk. FOTO: Shutterstock
Președintele american Donald Trump a declarat marți că va „examina” posibilitatea expulzării lui Elon Musk, CEO-ul Tesla și SpaceX, după ce miliardarul a criticat în termeni duri proiectul de buget pe care administrația de la Washington încearcă să îl adopte în Congres.
Donald Trump a sugerat că organizația federală Comisia pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), pe care Elon Musk a condus-o înainte de a părăsi administrația la sfârșitul lunii mai pentru a se dedica afacerilor sale, ar putea fi folosită pentru a elimina subvențiile publice de care beneficiază companiile controlate de miliardarul căzut în dizgraţie.
Întrebat de un jurnalist dacă ia în considerare expulzarea antreprenorului sud-african, Trump a răspuns: „Nu știu. Va trebui să examinez această opțiune.”
„Am putea pune DOGE pe Elon. Știți ce este DOGE? DOGE este monstrul care, poate, ar trebui să se întoarcă și să-l mănânce pe Elon”, a adăugat apoi Donald Trump, într-o manieră ironică.
DOGE are atribuții de reducere a cheltuielilor federale, acțiuni care în trecut au fost aplicate într-un mod considerat brutal.
De asemenea, Donald Trump a criticat dependența companiilor lui Elon Musk de subvențiile federale, afirmând pe rețeaua sa Truth Social că „Elon primește poate mai multe subvenții decât orice alt individ din istorie, de departe, și fără aceste subvenții, Elon ar fi trebuit probabil să-și închidă buticul și să se întoarcă acasă, în Africa de Sud.”
Trump a subliniat că eliminarea sprijinului federal pentru lansările de rachete, sateliți sau producția de vehicule electrice ar însemna economii uriașe pentru Statele Unite.
Conflictul dintre Trump și Musk nu este unul nou. Cei doi au fost apropiați în perioada campaniei lui Trump și la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, însă relația lor s-a deteriorat rapid, iar schimburile de replici publice au devenit tot mai agresive.
Recent, Musk a calificat proiectul de buget propus de Trump drept „o abominație respingătoare” și a avertizat că, dacă acesta va fi adoptat, va susține financiar crearea unui nou partid, precum și candidați rivali republicanilor la alegerile primare. Miliardarul a transmis pe platforma X: „VOX POPULI VOX DEI. 80% au votat pentru un nou partid” și a reluat că tot ceea ce își dorește este „să nu ducem America la faliment”.
Potrivit lui Musk, proiectul de buget ar putea duce la o creștere record a plafonului datoriei cu 5.000 de miliarde de dolari, o perspectivă pe care o consideră catastrofală pentru stabilitatea economică a Statelor Unite.
Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite a fost reafirmat, marți, la sediul Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul tensiunilor crescânde din zona Mării Negre.
Întâlnirea dintre Liviu-Ionuț Moșteanu și Michael Dickerson FOTO: MApN
Ministrul Apărării Naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, s-a întâlnit pe 1 iulie cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București, Excelența Sa Michael Dickerson. Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea cooperării bilaterale în domeniul apărării și pe răspunsul comun la provocările de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre.
Prezența militară americană, esențială pentru securitatea României
În cadrul întrevederii, „Ministrul Apărării a subliniat importanța menținerii unei prezențe militare americane robuste pe teritoriul României, element esențial în consolidarea poziției NATO”, se arată în comunicatul MApN. Ambele părți și-au reafirmat angajamentul ferm pentru apărarea flancului estic al Alianței, în contextul provocărilor tot mai complexe din zonă.
Obiectivul strategic: 5% din PIB pentru apărare până în 2035
Oficialii au discutat și despre angajamentul României de a atinge un nivel de investiții de 5% din PIB în domeniul apărării până în 2035, un obiectiv stabilit în urma Summitului NATO de la Haga. Aceste eforturi sunt menite să întărească capacitățile de apărare naționale și aliate, să crească reziliența și să sprijine eforturile de securitate ale Ucrainei.
Cooperare solidă între armatele română și americană
Ministrul Apărării a evidențiat relația excelentă dintre forțele armate ale celor două țări, considerată un element cheie al parteneriatului strategic. „Relația noastră cu Statele Unite reprezintă un pilon fundamental al securității naționale și regionale. Vom continua să aprofundăm această colaborare strategică pentru a răspunde eficient oricăror provocări de securitate”, a declarat Liviu-Ionuț Moșteanu.
România, pilon de stabilitate în regiune
România își reafirmă angajamentul pentru modernizarea și adaptarea forțelor armate în strânsă cooperare cu Statele Unite, consolidându-și astfel poziția de pilon de stabilitate în cadrul NATO și în regiunea Mării Negre. Autoritățile române consideră că actualul context regional impune o implicare activă și o cooperare aliată cât mai strânsă.
Think tank-ul american Atlantic Council a anunțat marți, 1 iulie, faptul că va fi deschis un nou birou regional, la București.
Atlantic Council deschide un birou și în România/FOTO: Atlantic Council
„Acest nou birou va sprijini cooperarea bilaterală și transatlantică în domenii prioritare precum energie, securitate, infrastructură, economie și tehnologie avansată, lucrând în strânsă colaborare cu oficiali guvernamentali, societatea civilă și lideri din sectorul privat”, transmite Atlantic Council într-un comunicat de presă.
Directorul biroului va fi Alex Șerban, „cu o vastă experiență în relații guvernamentale și afaceri internaționale” și va funcționa în cadrul Global Energy Center și va colabora activ cu Europe Center, beneficiind totodată de resursele extinse ale celorlalte programe ale Consiliului.
„Regiunea Mării Negre este un spațiu important și disputat, unde ne propunem să promovăm integrarea regională și parteneriatele transatlantice. Atlantic Council este profund angajat în consolidarea cooperării bilaterale dintre Statele Unite și România pentru a răspunde celor mai presante provocări ale prezentului.
Acest angajament include și toate aspectele legate de asigurarea unui viitor sigur și independent pentru Ucraina, inclusiv eforturile de reconstrucție, precum și susținerea integrării europene a Republicii Moldova,” a declarat Frederick Kempe, președinte și CEO al Atlantic Council.
CEO-ul Atlantic Council s-a întâlnit cu premierul Ilie Bolojan
Aflat la București, Frederick Kempe a avut o întâlnire oficială cu premierul Bolojan, în cadrul căreia au discutat despre parteneriatul strategic România–SUA, cooperarea regională în contextul provocărilor de securitate de la Marea Neagră, dezvoltarea infrastructurii energetice și rolul României în susținerea eforturilor Republicii Moldova de întărire a securității energetice.
„Această extindere a activității Atlantic Council continuă o prezență de decenii în Europa Centrală și de Est și în regiunea Mării Negre, prin conferințe majore, întâlniri la nivel înalt și publicații de politici relevante.
De-a lungul anilor, Atlantic Council a fost activ în România și în regiune, contribuind la inițiative precum Forumul pentru Energie și Economie al Mării Negre, Inițiativa Celor Trei Mări, Parteneriatul pentru Energie și Cooperare Climatică Transatlantică, dar și la elaborarea unei strategii de securitate pentru Marea Neagră”, mai transmite Atlantic Council.
Prin înființarea acestui birou, organizația își propune să influențeze politicile regionale și să promoveze o înțelegere comună a provocărilor geopolitice, intereselor transatlantice și oportunităților de cooperare.
Activitatea biroului va fi susținută de un consiliu consultativ format din lideri relevanți din sectorul public și privat de pe ambele maluri ale Atlanticului.
„Membrii consiliului consultativ vor avea un rol esențial în conectarea activității regionale a Consiliului cu agendele transatlantice și în promovarea priorităților noastre strategice: energie și infrastructură, democrație și integrare, precum și securitate regională,” a declarat Alex Șerban, director al Biroului Atlantic Council România.
Frederick Kempe, Doctor Honoris Causa al SNSPA
Luni, 30 iunie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) i-a conferit CEO-ului Atlantic Council înalta distincție de Doctor Honoris Causa, transmite Agerpres.
Potrivit unui comunicat remis presei, ceremonia s-a desfășurat în prezența reprezentanților Atlantic Council, membrilor comunității academice din cadrul SNSPA, precum și a numeroși oficiali de rang înalt, diplomați, experți în relații internaționale și securitate.
„Prin acordarea titlului de Doctor Honoris Causa Excelenței Sale Frederick Kempe, SNSPA onorează nu doar un lider remarcabil în domeniul jurnalismului internațional și al analizei geopolitice, ci și un promotor al valorilor democratice și al cooperării între Europa și Statele Unite.
Distincția reflectă angajamentul nostru constant pentru conectarea mediului academic românesc la dezbaterile globale, inițiativele strategice relevante și comunitățile internaționale de expertiză. Prin colaborarea cu parteneri de talia Atlantic Council, SNSPA contribuie activ la modernizarea și internaționalizarea învățământului superior românesc”, a declarat Remus Pricopie, rectorul SNSPA, citat în comunicat.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că nu există riscul amânării sau blocării plății pensiilor și salariilor, în contextul protestelor tot mai ample generate de măsurile Guvernului de reducere a cheltuielilor bugetare.
Nazare a avut marți o întâlnire tensionată cu angajați nemulțumiți. FOTO: Mediafax/Alexandru Dobre
„Am purtat azi o discuţie fermă şi onestă cu colegii din Ministerul Finanţelor. Traversăm o perioadă care impune măsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar, iar acest lucru creează în mod firesc nelinişte, alimentând însă în acelaşi timp zvonuri şi semnale false de alarmă. Înţeleg presiunea pe care o resimt angajaţii Ministerului şi ai instituţiilor din subordine şi le respect pe deplin dreptul la protest. Însă este esenţial să înţelegem cu toţii că panica generată de zvonistică şi informaţii eronate nu reflectă realitatea şi nu ajută în mod real pe nimeni”, a declarat Alexandru Nazare marți seară, citat într-un comunicat al Ministerului Finanțelor.
Ministrul a subliniat că „nu se pune problema amânării sau blocării plăţii pensiilor şi a salariilor, aşa cum s-a vehiculat”.
Cheltuieli de 370 milioane lei doar pentru sporuri
Potrivit datelor oficiale, în 2024, cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile din aparatul propriu și instituțiile subordonate Ministerului Finanțelor au fost de 370 de milioane de lei, din care 360,5 milioane de lei doar pentru sporul de condiții vătămătoare. Alte sume au fost alocate pentru sporuri de handicap și indemnizații pentru titlul de doctor.
Ministrul a subliniat că măsurile adoptate nu vizează doar o categorie de bugetari și nici nu au scopul de a penaliza angajații Ministerului Finanțelor, ANAF sau ai altor instituții.
Performanță răsplătită și dialog continuu
„Prioritizăm performanța în aparatul bugetar și avem toleranță zero pentru cheltuirea iresponsabilă a banului public. Ne îndreptăm spre un sistem de salarizare echitabil, care să asigure că performanța este remunerată corect”, a transmis Nazare.
Ministrul a dat asigurări că dialogul cu sindicatele va continua, pentru a fi identificate soluții sustenabile, care să aducă „echitate și predictibilitate financiară”.
Protestele continuă în mai multe orașe
Ziua de marți a marcat a doua zi consecutivă de proteste în sistemul bugetar, generate de ordonanța de urgență privind plafonarea sporurilor.
În București, angajații Ministerului Finanțelor și cei ai Primăriei Capitalei au declanșat proteste spontane. Manifestații similare au avut loc în mai multe orașe din țară, iar sindicaliștii avertizează că activitatea instituțiilor ar putea fi blocată total, cu implicații majore asupra funcționării administrației publice.
George Simion a pierdut procesul de defăimare intentat la Chișinău împotriva fostului ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, după ce acesta a afirmat despre el că s-a întâlnit cu agenți ai serviciilor ruse.
George Simion a făcut deja recurs după ce a pierdut procesul. FOTO: Mediafax
George Simion, liderul AUR, nu a reușit să demonstreze în instanță că acuzațiile lansate de fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, sunt false, potrivit motivării deciziei prin care Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Anatol Șalaru în procesul de defăimare deschis împotriva sa.
Procesul a fost intentat în anul 2023, când Simion l-a dat în judecată pe Anatol Șalaru, acuzându-l că i-a afectat onoarea, demnitatea și reputația profesională prin declarațiile publice făcute.
„Prin ceea ce a comunicat pârâtul (n.r. George Simion) se infiltrează ideea precum că este lipsit de bune moravuri sau principii, precum integritate, patriotism, a susținut că afirmațiile precum că colaborează cu serviciile speciale ale Federației Ruse contribuie efectiv la defăimarea sa, pierderea încrederii alegătorilor, și nu în ultimul rând, are potențialul să reducă nejustificat rating-ul politic al său”, se mai arată în motivarea instanţei, pe care o puteţi citi integral aici.
Instanța de la Chișinău a stabilit acum faptul că George Simion nu a adus dovezi care să arate că informațiile conform cărora s-ar fi întâlnit cu reprezentanți ai serviciilor de informații ale Federației Ruse nu corespund realității, astfel că i-au dat câştig de cauză fostului ministru al Apărării.
„Reclamantul nu a adus niciun argument pentru a convinge instanța de falsul afirmațiilor contestate, având însă această posibilitate, într-un proces bazat pe principiul contradictorialității, să prezinte dovezi (…) chiar și indirecte în acest sens”, se mai arată în motivarea citată.
Acuzațiile au fost lansate de Anatol Șalaru în urmă cu doi ani, în cadrul unui interviu, când fostul ministru a afirmat că George Simion s-ar fi întâlnit cu membri ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, precum și cu o altă persoană considerată „omul rușilor” în Republica Moldova.
În proces, George Simion a susținut că aceste afirmații i-au adus prejudicii considerabile, susținând că nu a colaborat niciodată cu agenți sau șefi ai serviciilor secrete ale altor state.
În motivarea deciziei, instanța a arătat că, potrivit legislației, reclamantul are obligația de a dovedi caracterul fals al informațiilor contestate, iar simpla invocare a caracterului defăimător nu este suficientă.
De asemenea, judecătoarea din Chișinău a subliniat că Anatol Șalaru nu a folosit cuvinte insultătoare și nu a făcut afirmații calomnioase, iar caracterul defăimător al acuzațiilor putea fi stabilit doar dacă se demonstra că acestea erau false în esență.
Instanța a adăugat că George Simion nu a prezentat nicio probă care să arate că nu a traversat frontiera spre Ucraina în 2011, un aspect invocat ca exemplu de judecătoare, subliniind că liderul AUR ar fi putut depune pașaportul pentru a demonstra contrariul. Totodată, judecătoarea a subliniat că reclamantul cunoaște cel mai bine probele care ar fi putut să îi susțină poziția și să dovedească neadevărul afirmațiilor făcute de Anatol Șalaru.
De asemenea, instanța a considerat că afirmațiile fostului ministru au fost făcute în context politic și se bazau pe informații de interes public deja vehiculate în spațiul public.
În prezent, decizia instanței a fost atacată cu apel de către avocatul lui George Simion, liderul AUR cerând ca procesul să fie judecat în lipsă, în contextul în care acesta are interdicție de a intra în Republica Moldova și Ucraina.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a întâlnit, marți, cu reprezentanții angajaților din cadrul ministerului, în contextul protestelor generate pe fondul planului de reducere a deficitului bugetar.
„Am purtat azi o discuție fermă și onestă cu colegii din Ministerul Finanțelor. Traversăm o perioadă care impune măsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar, iar acest lucru creează în mod firesc neliniște, alimentând însă în același timp zvonuri și semnale false de alarmă. Înțeleg presiunea pe care o resimt angajații Ministerului și ai instituțiilor din subordine și le respect pe deplin dreptul la protest. Însă, este esențial să înțelegem cu toții că panica generată de zvonistică și informații eronate nu reflectă realitatea și nu ajută în mod real pe nimeni.”, a spus ministrul Finanțelor.
Alexandru Nazare a negat faptul că nu vor fi banii de pensii și salarii.
„Vreau să subliniez că nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor, așa cum s-a vehiculat, pe surse, în mass-media. Pornim de la o realitate care impune economii acolo unde se constată disfuncționalități. România înregistrează un deficit bugetar semnificativ, ceea ce poate genera o serie de consecințe severe, în lanț, dacă nu adoptăm măsurile necesare la timp”, a mai declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
În 2024, cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile plătite angajaților din aparatul propriu și din instituțiilor subordonate Ministerului Finanțelor s-au ridicat la 370 milioane de lei. Din această sumă, 360.5 milioane de lei au fost reprezentate de sporul pentru condiții vătămătoare. Pe lângă acestea, angajații Ministerului Finanțelor și ai instituțiilor din subordine au mai încasat doar sporuri pentru handicap și indemnizații pentru titlul științific de doctor, mai arată ministerul Finanțelor.
„Mesajul este unul clar: prioritizăm performanța în aparatul bugetar și avem toleranță zero pentru cheltuirea iresponsabilă a banului public. Ne îndreptăm spre un sistem de salarizare echitabil, care să asigure toți angajații din sistemul public că performanța este remunerată corect.”, spune Nazare.
„Îi asigur pe toți colegii din minister și din instituțiile din subordine că măsurile de reducere a cheltuielilor nu sunt îndreptate spre o categorie specifică de angajați și cu atât mai puțin către angajații Ministerului Finanțelor, ai ANAF și ai celorlalte instituții, oameni care constituie coloana vertebrală a administrației publice din România.Continuăm să analizăm, împreună cu sindicatele, soluțiile, măsurile care pot aduce echitate si predictibilitate financiară,” subliniază Ministrul Finanțelor.
Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …
Senatul Statelor Unite a aprobat, marți, planul fiscal propus de președintele Donald Trump, dar proiectul a suferit modificări și va ajunge din nou în Camera Reprezentanților, unde ar putea apărea noi dispute.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Justiția americană a anunţat luni destructurarea unei reţele de finanţare ocultă a Coreei de Nord în care lucrători din IT din această țară au furnizat de servicii de asistenţă informatică la distanţă, înșelând companii americane cu privire la naționalitatea și locația lor și asumând identități false, relatează presa americană și agențiile internaționale de presă.
Coreea de nord obține ilicit bani americani pentru programele de arme FOTO Shutterstock
Un cetăţean american rezident în New Jersey (est), Zhenxing Wang, a fost arestat şi pus sub acuzare în acest caz, după ce a fost conectat cu o rețea formată din şase cetăţeni chinezi şi doi taiwanezi, a arătat Departamentul de Justiţie (DoJ) într-un comunicat.
„Aceste acţiuni sunt menite să dăuneze companiilor americane şi au ca scop să scape de sancţiuni şi să finanţeze programele ilicite ale regimului nord-coreean, inclusiv programele sale de armament”, a declarat John Eisenberg de la Divizia de securitate naţională a DoJ, citat în comunicat.
În urma operațiunii, au fost confiscate sute de computere și 13 persoane au fost puse sub acuzare după ce au înșelat companii americane să plătească salarii unor muncitori din Coreea de Nord, țară supusă sancțiunilor SUA, relatează Business Insider.
Într-un nou rechizitoriu depus la tribunalul federal din Massachusetts, procurorii au susținut că rețeaua a păcălit peste 100 de firme americane din Washington, DC și din alte 27 de state.
Aceste firme nu au fost numite, însă autoritățile au precizat că printre ele se numără companii din topul Fortune 500, precum și un contractor în domeniul apărării din California, cu acces la dosare sensibile de tehnologie militară.
Anchetatorii au detaliat o schemă elaborată în care cel puțin doi cetățeni americani au colaborat cu actori statali nord-coreeni între 2021 și 2024 pentru a fura identități, a-i folosi pentru a angaja oameni în industriile americane și apoi a le transfera salariile către Phenian.
Mai întâi, conspiratorii au folosit servicii online de verificare a istoricului pentru a obține datele personale a peste 80 de americani, a declarat Departamentul de Justiție.
Folosind aceste date, au creat identități false pentru o rețea de chinezi și taiwanezi care locuiau în afara Americii, dar se dădeau drept lucrători IT sau ingineri software din SUA care căutau locuri de muncă la distanță.
Autoritățile au declarat că, odată angajați, escrocii le cereau angajatorilor să trimită laptopuri de serviciu la domicilii din New Jersey, New York și California.
Însă aceste reședințe erau de fapt „ferme de laptopuri”, unde computerele fiind conectate la hard disk-uri ce ofereau utilizatorilor acces la lucrătorii IT din Coreea de Nord, potrivit Departamentului de Justiție.
Cel puțin 29 de ferme de laptopuri din 16 state au fost percheziționate de forțele de ordine din SUA, a precizat departamentul în comunicatul său.
Complicii
Procurorii au susținut că Wang Zhengxing, unul dintre cetățenii americani identificați în rechizitoriu, a găzduit una dintre astfel de ferme de laptopuri și a creat companii-fantomă, cum ar fi un „startup cu capital de risc” fals denumit Tony WKJ, pentru a primi salariile falșilor angajaților
Banii au fost apoi trimiși în conturi controlate de Coreea de Nord. Wang a fost arestat și se confruntă cu acuzații în cadrul rechizitoriului cu cinci capete de acuzare, alături de alți opt cetățeni chinezi și taiwanezi. Celălalt cetățean american menționat în documentele instanței, Kejia Wang, este încă liber.
Departamentul de Justiție a declarat că cei doi cetățeni americani și alți patru parteneri anonimi care lucrează în SUA au primit în total cel puțin 696.000 de dolari din Coreea de Nord pentru serviciile prestate.
Patru nord-coreeni au fost numiți într-un rechizitoriu penal separat, depus la Tribunalul Districtual de Nord din Georgia, care i-a acuzat că s-au dat drept lucrători din SUA și că și-au folosit salariile pentru a spăla bani.
De asemenea, sunt acuzați că au furat date și criptomonede de la angajatorii lor, apoi au negat furtul.
„De câte ori trebuie să vă spun??? Nu eu am făcut-o!!! Nu sunt eu!!!”, a scris unul dintre falșii angajați într-un mesaj Telegram către una dintre aceste companii în 2022, potrivit Departamentului de Justiție.
SUA încearcă să combată ceea ce avertizează că este un efort concertat la scară largă al Coreei de Nord de a păcăli firmele americane să angajeze lucrători IT pentru a finanța guvernul de la Phenian.
Ani de zile, FBI și Departamentul de Justiție au declarat că frauda ar putea implica mii de muncitori nord-coreeni care obțin milioane de dolari pentru programe de armament și rachete ale țării lor.
Alte acuzații majore includ inculparea unei femei din Arizona care a fost acuzată în mai 2024 că i-a ajutat pe nord-coreeni să găsească de lucru la peste 300 de companii din SUA.
Departamentul de Stat a anunțat o recompensă de până la 5 milioane de dolari pentru informaţii care să ducă la „oprirea mecanismelor financiare sau arestarea persoanelor implicate în anumite activităţi de sprijinire a Coreei de Nord”, printre care exportul de lucrători cu scopul de a genera de venituri sau spălarea de bani
Fostul ministru adjunct al apărării din Rusia, Timur Ivanov, a fost găsit a fost condamnat marți, 1 iulie, de un tribunal din Moscova, la 13 ani de închisoare, pentru deturnare de fonduri şi spălare de bani într-un dosar de corupţie.
Timur Ivanov, împreună cu Putin și Patriarhul Kirill I. FOTO Twitter @pevchikh
Judecătorul Serghei Podoprigorov a anunţat că Ivanov a fost condamnat la „13 ani de închisoare într-o colonie cu regim obişnuit”, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Potrivit sentinței, fostul ministru urmează să achite şi o amendă de 100 milioane de ruble (aproximativ 1,08 milioane de euro).
Timur Ivanov era unul dintre cei mai bogaţi înalţi funcţionari publici din Rusia
Înainte de arestarea sa în aprilie 2024, Timur Ivanov (49 de ani) era considerat unul dintre cei mai bogaţi înalţi funcţionari publici din Rusia. În repetate rânduri, el fusese acuzat de delapidare de către opoziţie şi media independente ruse.
De când fostul ministru al apărării Serghei Şoigu a fost înlocuit în funcţie a cu Andrei Belousov, în primăvara anului 2024, cel puţin zece responsabili ai ministerului şi generali au fost plasaţi în detenţie sau vizaţi de dosare penale.
Înlocuirile i-au făcut pe unii observatori să vorbească despre o epurare în rândul apropiaţilor lui Şoigu, căzut în dizgraţie, şi militarilor care îşi critică superiorii ierarhici.
Ipoteza a fost dezminţită de Kremlin, potrivit căruia este vorba de simple măsuri de combatere a corupţiei.
Armata rusă este periodic marcată de scandaluri de fraude şi deturnări de fonduri.
Noul ministru al apărării, Andrei Belousov, economist de profesie, s-a pronunţat pentru o „optimizare” a utilizării bugetelor militare, care au crescut în mod accentuat pe fondul ofensivei în Ucraina.
Ivanov a reacţionat marţi la anunţul sentinţei afişând un zâmbet. Parchetul solicitase o pedeapsă de 14 ani de închisoare împotriva sa.
Un fost director al întreprinderii militare ruse Oboronloghistika, condamnat la 12 ani
Înculpat în acest dosar este și Anton Filatov, fost director al întreprinderii militare ruse Oboronloghistika, care aparţine Ministerului Apărării. El a fost condamnat la 12 ani şi jumătate de închisoare.
După anunţarea sentinţei, avocatul lui Ivanov, Murad Musaiev, a denunţat în faţa presei o „execuţie” pentru a se da un exemplu şi a susţinut că a existat o „lipsă totală de dovezi” în acest caz.
„Toate zvonurile privind miliardele pe care le-ar deţine Ivanov sunt mult exagerate”, a asigurat el.
Figură importantă în cercul „greilor” de la putere, Ivanov a fost responsabil în special pentru contractele de construcţii legate de armată. El este acuzat în special de deturnarea a miliarde de ruble de la banca Interkommerz, care a dat faliment în 2016. I se reproşează de asemenea deturnarea a 200 milioane de ruble (circa 2,15 milioane de euro la cursul de schimb actual) în cadrul vânzărilor de feriboturi destinate să traverseze strâmtoarea Kerci, între Rusia şi peninsula ucraineană Crimeea (anexată de Moscova în 2014).
Din 2022, Ivanov face obiectul sancţiunilor Uniunii Europene.
Fondul de luptă împotriva corupţiei (FBK), organizaţie de opoziţie creată de principalul detractor al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, care a murit anul trecut într-o închisoare de lângă Cercul Polar în circumstanţe neelucidate, a publicat o anchetă despre averea lui Ivanov în 2022.
Potrivit organizaţiei, interzisă în Rusia pentru „extremism”, el a divorţat de soţia sa doar pentru a-i permite acesteia să ocolească sancţiunile europene şi să continue să trăiască în UE.
Ivanov era supranumit „generalul glamour”
Pentru stilul său de viaţă fastuos, Ivanov era supranumit „generalul glamour” de media ruse.
Printre bunurile care i-au fost confiscate de către autorităţi în cadrul anchetei penale figurează 23 de autoturisme de lux, potrivit agenţiei oficiale de presă TASS.
Potrivit FBK, el a supervizat şi profitat de proiectele de construcţie în Mariupol, în Ucraina, oraş care a ajuns sub controlul Moscovei după un asediu sângeros în 2022.
Mariupol, oraş-port la Marea Azov, a fost devastat de bombardamentele ruseşti. După capturarea oraşului, un amplu program de construcţii a fost iniţiat de autorităţile ruse, iar Ivanov juca un rol central în acest proiect.
Un bărbat de 57 de ani a fost salvat de medicii din Timișoara, după ce a intrat în comă din cauza unei înțepături de țânțar, care i-a provocat o formă severă de encefalită West Nile.
Pacientul, alături de echipa medicală. FOTO: Facebook Spitalul „Victor Babeş” Timişoara
Un bărbat de 57 de ani a trecut printr-un adevărat coșmar după ce a fost înțepat de un țânțar, ajungând în comă din cauza virusului West Nile. După mai bine de două luni de luptă pentru viață, dintre care o lună petrecută pe patul de la Terapie Intensivă, pacientul a fost salvat de echipa medicală de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara.
A intrat în comă de la o înţepătură de ţânţar
Totul a început în luna aprilie, când bărbatul, originar din Lugoj, s-a prezentat la Spitalul Municipal cu febră și urinare frecventă. Inițial, medicii au considerat că nu este nevoie de internare, prescriindu-i un tratament cu antibiotice. După trei zile, cum starea lui nu s-a ameliorat, s-a întors la spital, iar în cursul nopții simptomele s-au agravat semnificativ, motiv pentru care medicii au decis transferul de urgență la Timișoara.
La Spitalul „Victor Babeș”, analizele de laborator au confirmat prezența virusului West Nile, iar cazul a intrat în atenția Direcției de Sănătate Publică, care a declanșat o anchetă pentru a identifica modul în care s-a produs infectarea, având în vedere că pacientul nu mai părăsise țara de mai bine de un an.
„Evoluția a fost una dramatică”
Starea bărbatului s-a deteriorat rapid, ajungând în comă profundă și prezentând semne neurologice severe, inclusiv aspect clinic de decerebrare, iar medicii i-au acordat un prognostic extrem de rezervat.
Timp de o lună, a fost monitorizat în permanență pe secția de Terapie Intensivă de o echipă multidisciplinară, care i-a aplicat un tratament complex ce a inclus ședințe repetate de plasmafereză, administrarea de imunoglobuline intravenoase, tratament neuroprotector și un program intensiv de recuperare medicală.
„Evoluția a fost una dramatică: comă profundă, semne neurologice grave, aspect clinic de decerebrare cu un prognostic extrem de rezervat. Timp de o lună, lugojanul a fost îngrijit în Secția de Terapie Intensivă de o echipă multidisciplinară de medici și a beneficiat de un protocol terapeutic complex: ședințe repetate de plasmafereza, administrarea de imunoglobuline intravenoase, tratament neuroprotector intensiv și un program precoce de recuperare medicală”, potrivit unei postări pe Facebook a Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara.
Eforturile medicilor au dat roade, iar recent, bărbatul a ieșit din comă, a fost detubat și a început treptat să își recupereze funcțiile neurologice. Deși procesul de recuperare este lent, pacientul răspunde bine la tratamentele de reabilitare.
Riscurile infecţiei cu virusul West Nile
Virusul West Nile, transmis prin înțepătura de țânțar, poate provoca forme neuroinvazive grave, ce pot afecta creierul și sistemul nervos central, ducând la inflamații, convulsii, paralizie, comă sau chiar deces.
În lipsa unui vaccin, prevenția rămâne singura armă eficientă împotriva bolii.
Pentru a reduce riscul infectării, Institutul Național de Sănătate Publică recomandă utilizarea substanțelor repelente pe pielea expusă, purtarea hainelor cu mâneci lungi și pantaloni lungi, mai ales în apropierea apelor sau a zonelor cu vegetație, și instalarea plaselor de protecție la ferestre și uși, pentru a împiedica pătrunderea țânțarilor în locuințe.
De asemenea, folosirea insecticidelor în jurul casei poate contribui la reducerea riscului de înțepături.
Traian Halalai, președintele Exim Banca Românească, a fost filmat petrecând în cluburi exclusiviste de pe Coasta de Azur, în timp ce banca pe care o conduce se află în centrul unui scandal legat de un contract de chirie controversat.
Traian Halalai, șeful Exim Banca Românească, a fost surprins în mai multe cluburi din Saint-Tropez, în sudul Franței, chiar în weekendul în care premierul Ilie Bolojan semnala public un contract de închiriere controversat în care este implicată banca de stat. Potrivit imaginilor obținute de publicația Snoop, Halalai a fost văzut petrecând în cluburile Casa Amor și Le Quai, două locații exclusiviste din stațiunea de pe Coasta de Azur.
Conform sursei citate, Halalai a fost filmat atât în weekend, cât și în noaptea de luni spre marți, 1 iulie. Întrebat de Snoop despre această situație, Halalai nu a oferit niciun răspuns și nu a reacționat la apelurile și mesajele reporterilor.
Banca statului, chirie dublă printr-un intermediar
Scandalul a izbucnit după ce premierul Ilie Bolojan a semnalat, într-o conferință de presă susținută pe 27 iunie, o situație în care Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS) a închiriat o vilă istorică de pe Șoseaua Kiseleff unui operator privat, care ulterior a subînchiriat-o către o bancă de stat la un preț considerabil mai mare.
„Mi-a sărit în ochi și am zis că totuși dacă nu vede nimeni asta de avion, măcar să-l întreb pe acel director de bancă”, a declarat Bolojan.
Deși premierul nu a menționat numele instituției financiare, G4Media a precizat că în Palatul Kiseleff își are sediul doar Exim Banca Românească, instituție al cărei acționar majoritar este statul român, prin Ministerul Finanțelor, cu o participație de aproape 99%.
Banca plătește aproximativ 120.000 de euro pe lună firmei private Spirmina Corporation (fostă Kiseleff Property), dublu față de chiria pe care aceasta o achită RA-APPS pentru aceeași clădire.
Premierul a explicat că nu a discutat cu conducerea RA-APPS, dar a abordat direct conducerea băncii: „L-am întrebat dacă și-a pus problema acestui lucru și de ce nu a cerut regiei să-i plătească direct chirie pentru sediu, în loc să o facă printr-un intermediar la un preț mai mare.”
„Cred că trebuie să i se dea unei destinații care să aducă niște venituri regiei la modul cinstit. Altfel, să ții un patrimoniu care este subevaluat, subvalorificat, mai bine îl vinzi prin licitații publice”, a adăugat premierul.
Mutarea în Palatul Kiseleff
Exim Banca Românească s-a mutat în clădirea din Șoseaua Kiseleff în anul 2013, după ce anterior funcționase în sediul actual al Autorității de Supraveghere Financiară, de pe Splaiul Independenței. La acea vreme, mutarea era justificată prin „optimizarea fluxurilor de lucru” și „reducerea costurilor operaționale”, conform unui comunicat transmis de Halalai.
Venituri consistente pentru șeful băncii
Potrivit celei mai recente declarații de avere, Traian Halalai încasează peste 140.000 de lei pe lună din funcția de președinte al Exim Banca Românească și din rolul de membru în Consiliul Interministerial care coordonează activitatea instituției. Pe lângă aceste sume, Halalai mai câștigă și 12.100 de lei lunar dintr-un contract de închiriere.
Averea acestuia include și ceasuri și obiecte de artă evaluate la 500.000 de lei, precum și două locuințe.
Vicepremierul Dragoş Anastasiu afirmă că zilele acestea va fi anunţat întregul pachet fiscal, în fapt o nouă „ordonanţă trenuleţ”.
Dragoş Anastasiu anunţă o nouă „ordonanţă trenuleţ”. FOto facebook
Invitat în cadrul unei emisiuni la Digi24 marţi, 1 iulie, vice-premierul Dragoş Anastasiu a făcut apel la bunul-simţ, afirmând că „cei care au beneficiat cel mai mult ar trebui să strângă cureaua”, dar, pe de altă parte, spune că legile, „aşa cum sunt ele”, vor fi folosite, chiar dacă acest lucru creează în acest moment nemulţumire şi „pare un abuz”.
De asemenea, el spune că în câteva zile vor fi definitivate discuţiile cu principalii finanţatori, iar aici se referă la Comisia Europeană şi agenţiile de rating, şi că va fi anunţat pachetul fiscal complet, pe care el însuşi l-a caracterizat ca pe o nouă „ordonanţă trenuleţ”.
Deşi niciun guvern nu îşi doreşte să-şi înceapă mandatul cu tăieri salariale şi creşteri de taxe, vicepremierul declară că în acest moment „suntem cu spatele la zid din punct de vedere al timpului”, pentru că până la 7 iulie trebuie ca aceste măsuri să fie trecute prin Parlament, pentru a evita scăderea ratingului de ţară la junck.
De asemenea, el a explicat şi care este planul noului guvern să recupereze cele 30 de miliarde de lei deficit bugetar: 10 miliarde din regândirea şi reprioritizarea investiţiilor, adică renunţarea la unele dintre ele, considerate nesemnificative, 10 miliarde lei din „ajustarea taxelor”, în fapt creşterea acestora, şi 10 miliarde de lei din reducerea de cheltuieli.
În ceea ce priveşte aşa-numitele cheltuieli „nesimţite”, Dragoş Anastasiu afirmă că acestea sunt peste tot, nu doar la câteva instituţii care au fost menţionate deja de premierul Ilie Bolojan, şi că se intenţionează demararea unor controale serioase „peste tot unde vedem un abuz”.
Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a refuzat funcția de președinte al Curții de Conturi, pe motiv că ar fi venit pe un rest de mandat, mai exact un an și trei luni. Acum, în cărți pentru Curtea de Conturi ar fi Mirela Călugăreanu, fosta șefă ANAF în mandatul Vioricăi Dăncilă, susțin surse politice pentru Adevărul.
Mirela Călugăreanu, fosta șefă ANAF FOTO Mediafax
Postul de președinte al Curții de Conturi a rămas vacant, după ce Mihai Busuioc a fost numit de PSD judecător la CCR pentru un mandat de nouă ani. În locul său, PSD urma să-l trimită pe Paul Stănescu, la dorința președintelui interimar al partidului, Sorin Grindeanu.
Însă Paul Stănescu era nevoit să vină doar pe un rest de mandat.
Mihai Busuioc a fost numit la Curtea de Conturi în toamna anului 2017, cu susținerea lui Liviu Dragnea, pentru o perioadă de 9 ani. Prin urmare, mandat său se va încheia în toamna anului viitor. Prin urmare, Paul Stănescu a refuzat să demisioneze din Parlament pentru o funcție în care poate rămâne doar un an și trei luni. Deși Sorin Grindeanu i-a promis că, în octombrie 2026, va primi un nou mandat de 9 ani la Curtea de Conturi, Paul Stănescu n-a acceptat, pe motiv că actuala coaliție de guvernare s-ar putea destrăma până atunci, susțin surse politice pentru Adevărul. Paul Stănescu va rămâne senator până în decembrie 2028, apoi se va retrage la pensie.
„Rămân alături de partid și de oameni. Curtea de Conturi nu este drumul meu. Prioritatea mea este să pregătim generația care vine – una de oameni serioși, cu conștiință, bine pregătiți și cu respect pentru munca politică și pentru români. În ultimele zile, au apărut tot felul de speculații despre o posibilă plecare a mea la Curtea de Conturi. Vreau să fiu foarte clar: nu am cerut și nu am acceptat nicio funcție. Curtea de Conturi nu este drumul meu. Sunt și rămân aici, aproape de partid, aproape de echipa mea, aproape de oameni. Dar simt și cred cu toată responsabilitatea că trebuie să ne aplecăm tot mai mult asupra viitorului. Tânăra generație care vine trebuie să fie formată din oameni serioși. Oameni bine pregătiți, care înțeleg ce înseamnă munca politică și care au respect față de cei pe care îi reprezintă”, a afirmat Stănescu, într-o declarație publică postată pe pagina de Facebook a PSD.
După refuzul lui Paul Stănescu, liderii PSD iau în calcul să o trimită la Curtea de Conturi pe Mirela Călugăreanu, fosta șefă ANAF, numită în funcție de Viorica Dăncilă, susțin sursele citate.
Mirela Călugăreanu a fost și preşedinta CA al CEC Bank. Dacă de la ANAF a încasat, în 2020, suma de 129.700 de lei, pentru consiliul de administraţie a primit aproximativ 253.000 de lei.
„ÎCCJ tocmai a dat ordin să scadă sporul de condiții vătămătoare la 300 lei și a crescut sporul de solicitare neuropsihică și confidențialitate, ca să nu scadă de fapt salariile”, scrie marți, deputatul USR, Claudiu Năsui, pe pagina sa de Facebook.
Postarea fostului ministru al Economiei vine în contextul în care guvernul condus de Ilie Bolojan a decis luni să plafoneze sporurile pentru condiții vătămătoare și periculoase de muncă la suma de maximum 300 de lei.
Claudiu Năsui susține că toate sporurile trebuie să fie plafonate la 30% pentru a nu începe „o vânătoare de sporuri individuale”.
„Mai țineți minte când vă ziceam că trebuie plafonate sporurile la 30% pentru fiecare angajat? Și nu începută o vânătoare de sporuri individuale? Am introdus și proiect de lege în Parlament pentru asta.
Ei bine, tocmai din cauza asta ziceam. Pentru că lor nu le pasă dacă sporul se numește de „antenă” sau de „praf” sau de „fonduri europene”. Le pasă doar să ia cât mai mulți bani oricum s-ar numi sporul”.
El adaugă că discuțiile despre „sporul X sau Y erau doar propagandă”.
„Ce contează de fapt este dacă cheltuielile cresc sau scad. Și cu cât. Să țineți minte asta când propaganda vă va zice că „trebuie să crească iar taxele” ca să „plătim cu toții”. Nu, nu trebuie. Pentru că de fapt aceiași plătesc mereu”, mai spune Năsui.
Sursa: Claudiu Năsui/ Facebook
CITEȘTE ȘI:
Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …
Compania Națională de Investiții Rutiere a atribuit, marți, asocierii Danlin XXL (Lider)-Groma Hold-Intertranscom Impex SRL contractul pentru proiectarea și execuția lotului 1D Joseni-Ditrău al Autostrăzii ,,Unirii”-A8.
Contractul pentru lotul cu o lungime de 14,4 kilometri din județul Harghita a fost atribuit asocierii de constructori din România și Bulgaria pentru o ofertă de 821 milioane lei (fără TVA) și poate fi semnat dacă în termen de 10 zile nu se depun contestații.
,,Încă un lot al Autostrăzii A8 are de astăzi constructor. Chiar dacă nu prezintă provocări tehnice comparabile cu celelalte loturi de munte, lotul 1 D Joseni-Ditrău include 21 de pasaje și viaducte, 3 fiind ecoducte pentru permeabilitatea animalelor. Am făcut astăzi încă un pas important pentru a asigura o infrastructură rutieră modernă, iar la finalul lucrărilor să fie posibilă unirea celor două provincii istorice, Transilvania și Moldova și pe autostradă”, a declarat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.
Termenul de realizare este de 34 de luni (10 luni pentru proiectare și 24 luni pentru execuție lucrări).
Caracteristici tehnice :
14,4 kilometri lungime;
21 de pasaje și viaducte, din care 3 ecoducte pentru permeabilitatea animalelor;
nod rutier la Ditrău;
descărcare provizorie în zona de conexiune cu lotul următor, 2A Ditrău-Grințieș, pentru a se asigura funcționarea independentă.
Pe traseul dintre Joseni și Ditrău va fi amenajat câte un spațiu de servicii (stânga/dreapta) care include zonă comercială, benzinării, 12 spații de încărcare pentru mașini electrice și toalete.
Pentru lotul 2B Grințieș-Pipirig, ultimul lot al secțiunii montane a A8, ofertele sunt în etapa finală a evaluării.
Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca …
Israelul și-a intensificat ofensiva în Fâșia Gaza luni, emițând noi ordine de evacuare pentru zeci de mii de oameni din nordul teritoriului devastat, în timp ce aproximativ 60 de palestinieni au fost uciși în noi bombardamente, potrivit oficialilor locali și personalului medical, relatează The Guardian. Peste 40 de persoane au fost ucise într-un atac aerian asupra unei cafenele din apropierea portului, în orașul Gaza, potrivit directorului celui mai mare spital din teritoriu.
Cafeneaua Al-Baqa, bombardată de Israel FOTO EPA-EFE
Mohammad Abu Silmiya, directorul spitalului Al-Shifa, a declarat luni seară într-o actualizare a bilnațului că cel puțin 41 de persoane au fost ucise și alte 75 rănite.
Videoclipurile geolocalizate de CNN arată fum gros ridicându-se de la locul atacului precum și pagube extinse asupra cafenelei și a zonei înconjurătoare.
Forțele de Apărare ale Israelului au declarat pentru CNN că incidentul este „în curs de examinare”. „Mai devreme astăzi (luni), IDF a atacat mai mulți teroriști Hamas în nordul Fâșiei Gaza. Înainte de atac, au fost luate măsuri pentru a reduce riscul de a răni civilii prin supraveghere aerienă.”
Cafeneaua Al-Baqa era un loc popular printre studenți, jurnaliști și lucrători la distanță, deoarece oferea acces la internet pe coasta Mediteranei.
Una dintre victime este Sama Abu Namous, în vârstă de 17 ani, care se afla în cafenea pentru a studia. Școlile au fost suspendate în Gaza, dar ea se pregătea pentru o posibilă reluare a examenelor, a declarat familia ei.
„Studia pentru examenul de liceu și urma să vină acasă după aceea. Am primit deodată vestea că a fost ucisă… Copii mor în fiecare zi. Despre ce negociem? Sângele copiilor noștri?”, a spus mătușa adolescentei.
Silmiya a declarat pentru CNN că „majoritatea victimelor sunt femei și copii”, inclusiv mulți studenți care se aflau la cafenea pentru a avea acces la internet.
Medicul a mai spus că spitalul duce lipsă de paturi la ATI și anestezice pentru a trata victimele. Numărul deceselor a crescut luni noapte, după ce o parte dintre răniți au murit din cauza rănilor grave.
„Îi tratăm pe răniți pe etajul spitalului, deoarece nu sunt disponibile camere și paturi de spital”, a adăugat directorul spitalului.
Printre cei uciși se număra și un jurnalist independent, Ismail Abu Hatab, potrivit altor jurnaliști aflați la fața locului.
Biroul de presă al guvernului, controlat de Hamas, a declarat că moartea sa a crescut la 228 numărul jurnaliștilor uciși de acțiuni militare israeliene în Gaza din octombrie 2023.
Atacuri înainte de posibile negocieri în vederea unui armistițiu
Noile atacuri aeriene au loc în contextul în care un consilier al premierului israelian Benjamin Netanyahu era așteptat să sosească la Washington pentru discuții privind încheierea unui armistițiu, la o zi după ce Donald Trump a făcut apel, într-o postare pe rețelele de socializare, la un acord pentru a pune capăt războiului și a elibera cei 50 de ostatici pe care îi mai deține Hamas.
Ron Dermer, ministrul afacerilor strategice și un apropiat al lui Netanyahu, urmează să se întâlnească cu înalți oficiali americani pentru a discuta despre tratativele indirecte în curs cu Hamas, urmările războiului Israelului împotriva Iranului și posibilitatea unor acorduri diplomatice regionale.
Un purtător de cuvânt al guvernului israelian a declarat luni reporterilor că Netanyahu depune eforturi pentru a pune capăt războiului din Gaza „cât mai curând posibil” și a elibera restul de ostatici din care se crede că mai mult de jumătate sunt morți. Un oficial american a declarat că Netanyahu va călători în SUA pe 7 iulie pentru a se întâlni cu Donald Trump.
O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat pentru CNN că Israelul nu a luat încă o decizie după două zile consecutive de întâlniri între Netanyahu și cei mai importanți consilieri și miniștri ai săi. Cu toate acestea, sursa a spus că Netanyahu este interesat de un armistițiu, relatează CNN.
Ben Gvir, liderul partidului Puterea Evreiască, a insistat că trebuie făcută o „mișcare decisivă” în Gaza și și-a exprimat frustrarea față de faptul că Israelul pierde timp și oportunități cu fiecare zi care trece, a declarat sursa.
Netanyahu încearcă să ia o decizie înainte de călătoria sa la Washington, DC, pentru a se întâlni cu Trump, a declarat sursa, adăugând că este posibil să fie nevoiți să ia o decizie în această săptămână.
Duminică, Netanyahu a declarat că „s-au deschis multe oportunități” în urma operațiunilor militare ale Israelului în Iran, inclusiv posibilitatea de a aduce acasă ostaticii rămași în Gaza.
Noi ordine de evacuare în Fâșia Gaza
Forțele de apărarea ale Israelului (IDF) au emis noi „ordine de evacuare” înaintea unor atacuri iminente în preajma orașului Gaza, dens populat, cerându-le palestinienilor să se evacueze spre sud, către zonele de coastă deja supraaglomerate, unde există puține facilități și resurse limitate de apă. Aproximativ 80% din Gaza este acum vizată de astfel de ordine de evacuare sau controlată de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF).
Ordinele mai precizau că IDF plănuiește să avanseze în centrul orașului Gaza pentru a împotriva militanților Hamas care se aflau acolo.
Luni, tancuri și infanterie israeliene au intrat în cartierul Zeitoun, la marginea estică a orașului Gaza, și au deschis focul asupra mai multe zone din nord, în timp ce avioanele au bombardat cel puțin patru școli după ce au ordonat sutelor de familii care se adăposteau înăuntru să plece, au declarat locuitorii.
„Exploziile nu s-au oprit niciodată; au bombardat școli și case. Au fost ca niște cutremure”, a spus Salah, în vârstă de 60 de ani, din orașul Gaza. „La știri auzim că se apropie un armistițiu; pe teren vedem moarte și auzim explozii.”
După-amiaza, un atac aerian a lovit o cafenea aglomerată de pe țărm în orașul Gaza, ucigând cel puțin 22 de persoane, inclusiv femei, copii și un jurnalist local.
IDF a declarat că a atacat ținte militanți în nordul Gazei, inclusiv centre de comandă și control, după ce a luat măsuri pentru a atenua riscul de a răni civilii.
Analiștii au detectat schimbări în retorica înalților oficiali israelieni în ultimele zile, ceea ce ar putea sugera că se ia în considerare un nou armistițiu.
Pe parcursul conflictului, atacurile israeliene s-au intensificat în momente importante ale negocierilor. Oficialii israelieni au declarat că unul dintre scopurile ofensivei Israelului, lansată în mai, după destrămarea unui armistițiu de două luni în martie, a fost acela de a cuceri teritorii ce ar putea fi ulterior negociate.
Vineri, Eyal Zamir, șeful statului major al IDF, a declarat că ofensiva este foarte aproape de a-și atinge obiectivele.
Urmează un armistițiu în Gaza?
Oficiali apropiați negocierilor au declarat că o înțelegere rămâne însă dificilă, atât Israelul, cât și Hamas menținând pozițiile anterioare incompatibile.
Hamas cere Israelului să accepte încetarea definitivă a războiului și refuză să dezarmeze. Israelul refuză cerințele Hamas de a se retrage complet din Gaza și declară că își va încheia campania doar atunci când organizația militantă va renunța la arme, iar liderii săi vor fi fost de acord să părăsească teritoriul.
Yair Lapid, liderul opoziției israeliene, s-a alăturat luni vocii celor din Israel care cer încetarea războiului din Gaza.
„Statul Israel nu mai are niciun beneficiu din continuarea războiului în Gaza. Doar daune la nivel de securitate, politic și economic”, a declarat Lapid la o reuniune a parlamentarilor. „Armata nu mai are obiective în Gaza.”
Un sondaj de opinie publică publicat a doua zi după armistițiul cu Iranul, încheiat marți, de postul public de radio Kan, a arătat că aproape două treimi dintre respondenți își doresc sfârșitul războiului din Gaza. Rezultatul este în concordanță cu zeci de sondaje similare din ultimele luni. Armata israeliană a suferit pierderi semnificative în această lună, ceea ce a sporit presiunea publică pentru a se ajunge la un acord.
Spitalul Nasser din Khan Younis a anunțat luni că a primit cadavrele a 11 persoane care au fost împușcate în timp ce se întorceau de la un centru de ajutorare asociat Fondului Umanitar pentru Gaza, susținut de Israel și SUA, în sudul Gazei. Alte zece au fost ucise într-un depozit de ajutorare al Națiunilor Unite din nordul Gazei, potrivit Ministerului Sănătății.
Armata israeliană a recunoscut luni că civilii palestinieni au fost răniți în timp ce așteptau alimente de la centrele de distribuție din Gaza și din alte locații, motivând că instrucțiuni au fost emise după „lecțiile învățate”.
Alimentele, combustibilul și alte bunuri de bază sunt insuficiente în Gaza, iar distribuțiile efectuate de GHF nu sunt nici pe departe suficiente pentru a satisface nevoile a 2,3 milioane de oameni.
Israelul susține că Hamas fură ajutoare pentru a finanța operațiuni militare și de altă natură. Grupul respinge această acuzație, în timp ce agențiile umanitare spun că sistemele lor de monitorizare sunt robuste.
Peste 56.500 de palestinieni au fost uciși de la începutul războiului Israel-Hamas, majoritatea civili, aproape întreaga populație de 2,3 milioane de locuitori fiind strămutată, iar o mare parte din teritoriu a fost redus la ruine.
Vadim Alferov, un actor apreciat în Rusia, a fost ucis în războiul dintre Rusia și Ucraina, în apropiere de Kursk. Trupul său a fost identificat abia după câteva luni după ce a fost dat dispărut.
Trupul actorului a fost identificat după mai multe luni de la dispariţir. FOTO: Facebook
Vadim Alferov, un actor rus cunoscut și apreciat pentru rolurile sale în seriale populare de televiziune, și-a pierdut viața în conflictul militar ruso-ucrainean, în apropiere de orașul Kursk. Vestea a fost făcută publică după ce trupul său a fost identificat abia după mai multe luni de la dispariție, potrivit Focus.ua.
Născut pe 7 iulie 1974 în Komsomolsk-on-Amur, Alferov și-a început parcursul artistic după ce a absolvit în 1997 Institutul de Stat de Arte din Extremul Orient. Stabilit ulterior în Sankt Petersburg, el a activat în teatrul local, mai exact la Teatrul Dramatic pentru Copii „Pe Neva”.
Cu o prezență constantă pe micile ecrane, Alferov a devenit familiar publicului rus prin roluri din seriale bine cunoscute precum „Străzile felinarelor sparte”, „Forța mortală”, „Secretele anchetei”, „Războaiele polițiștilor”, „Amazoanele rusești” sau „Diavolii mării”.
În 2024, odată cu escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, actorul a decis să se alăture forţelor ruseşti. Conform surselor Kino-Teatr, în luna octombrie a aceluiași an, Vadim Alferov a semnat un contract cu Ministerul Apărării al Rusiei și a fost repartizat într-un regiment de pușcași motorizați în regiunea Kursk, un punct strategic aproape de linia frontului cu Ucraina. Deși își dorise să meargă pe front încă dinainte, prietenii spun că nu a fost acceptat inițial din cauza lipsei de experiență militară.
În cadrul regimentului, a primit indicativul „Artist”. La doar o lună după înrolare, în timpul unei misiuni în districtul Sudjan, actorul a dispărut fără urmă, autoritățile militare anunţând oficial dispariția sa în decembrie 2024.
După o perioadă îndelungată de așteptare, cadavrul lui Vadim Alferov a fost identificat abia la începutul lunii mai 2025, iar înmormântarea a avut loc pe 19 mai la Cimitirul Sudic din Sankt Petersburg.
Curtea Constituțională a decis că Mihai Busuioc poate ocupa funcția de judecător CCR, respingând contestația depusă de senatoarea Cosmina Cerva. Busuioc, propus de PSD, urmează să își înceapă mandatul pe 13 iulie.
Mihai Busuioc poate fi judecător CCR. FOTO: guvernul României
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins marţi, 1 iulie, contestația depusă împotriva numirii lui Mihai Busuioc în funcția de judecător constituțional, deschizând astfel calea pentru ca acesta să își preia mandatul pe 13 iulie, după votul primit în Senat cu susținerea PSD.
Contestația împotriva numirii a fost depusă de senatoarea Cosmina Cerva, de la partidul S.O.S România, care între timp a fost exclusă din formațiune. Potrivit surselor judiciare citate de Digi24, CCR a respins acțiunea pe motive de procedură, întrucât sesizarea nu a fost semnată de numărul minim necesar de parlamentari, ci doar de un singur senator, astfel că judecătorii constituționali nu au mai intrat pe fondul cauzei.
Cosmina Cerva a susținut în contestația depusă că Mihai Busuioc nu îndeplinește condițiile prevăzute de articolul 143 din Constituție, care impune pentru judecătorii CCR o pregătire juridică superioară, o înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. „Nu este suficientă absolvirea unei facultăți de drept pentru a îndeplini cerința de pregătire superioară, iar domnul Busuioc nu are vechimea cerută de Constituție”, a susținut senatoarea în documentul depus.
Evoluţia lui Mihai Busuioc
Mihai Busuioc a absolvit Facultatea de Drept a Universității „Nicolae Titulescu” din București și a urmat cursuri postuniversitare la Colegiul Național de Apărare. În octombrie 2017, a fost numit președinte al Curții de Conturi, funcție pe care o deține în prezent.
Pe durata mandatului său la Curtea de Conturi, Parchetul European (EPPO) a deschis o anchetă privind un proiect finanțat din fonduri europene, cu o valoare de aproximativ 6 milioane de euro, în cadrul căruia instituția ar fi cheltuit peste 29.000 de euro pentru materiale promoționale și peste 52.000 de euro pentru organizarea conferinței de încheiere a proiectului, potrivit Context.ro. Mihai Busuioc a numit o echipă de 11 persoane pentru gestionarea proiectului, care au încasat, în medie, câte 195.000 de lei, cinci dintre aceștia fiind consilieri personali ai președintelui instituției.
Înainte de a conduce Curtea de Conturi, Mihai Busuioc a ocupat funcția de secretar general al Guvernului. În timpul conflictului dintre premierul de atunci, Sorin Grindeanu, și PSD-ul condus de Liviu Dragnea, el a refuzat inițial să contrasemneze ordinul prin care era eliberat din funcție, la solicitarea lui Grindeanu, care dorea să îl înlocuiască cu Victor Ponta. În final, conflictul intern din PSD s-a încheiat prin demiterea Guvernului Grindeanu prin moțiune de cenzură.
Considerat apropiat al fostului lider PSD Liviu Dragnea, Mihai Busuioc a deținut anterior funcția de secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării, în perioada în care instituția era condusă de Dragnea. A fost păstrat în funcție și în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, sub mandatul lui Vasile Dîncu, iar anterior a condus Agenția Națională de Cadastru (ANCPI), de unde a fost demis de Victor Ponta în anul 2012.
CCR, în fața unei noi componențe
Numirea lui Mihai Busuioc face parte dintr-o serie de schimbări în componența Curții Constituţionale. El a fost votat de Senat pe 24 iunie, urmând să își înceapă mandatul pe 13 iulie. În Camera Deputaților, UDMR l-a desemnat pe Csaba Asztalos ca judecător CCR şi urmează ca președintele Nicușor Dan să facă propria nominalizare în această săptămână.
Cei trei judecători îi vor înlocui pe Marian Enache (actual președinte al CCR), Livia Stanciu și Attila Varga, în contextul în care mandatul lor urmează să expire.
În perioada următoare, CCR își va schimba astfel aproape un sfert din componență, într-un moment important pentru echilibrul instituțional dintre puterile statului.
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a câștigat marți la Curtea Constituțională o contestația formulată față de decizia de a i se lua toate drepturile de fost președinte după ce s-a dovedit, definitv și irevocabil, că a fost colaborator al fostei Securități, potrivit surselor Antena 3 CNN.
CCR a decis să-i dea înapoi lui Traian Băsescu privilegiile de fost președinte. FOTO Mediafax
Amintim că, prin intermediul Curţii de Apel Bucureşti, fostul șef de stat a atacat la Curtea Constituţională modificările aduse Legii 406/2001, prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor preşedinţi, printre care dreptul la o vilă de protocol de la RA-APPS şi la dispozitiv de protecţie al SPP, ca urmarea a deciziei privind calitatea sa de colaborator al Securităţii.
Excepţia de neconstituţionalitate
Curtea de Apel Bucureşti a admis, în urmă cu trei ani, o cerere a lui Traian Băsescu şi a dispus sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate privind faptul că foştii preşedinţi îşi pierd privilegiile dacă au în justiţie o decizie definitivă că au colaborat cu fosta Securitate comunistă.
Soluţia pronunţată pe 29 iunie 2022 de Curtea de Apel Bucureşti suna astfel: „admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Sesizeaza Curtea Constitutionala cu excepţia de neconstitutionalitate privind: -art.2, alin.1, lit.t si art.14, alin.1 din Legea nr.554/2004, in masura in care se interpretează, in sensul ca instanta de contencios adminstrativ nu poate dispune suspendarea executării unui act administrativ, atunci cand exista o indoiala serioasă in privinta constitutionalitatii actului cu putere de lege in baza căruia a fost emis actul administrativ. -Legea nr.243/2021. -art.1, alin.3 din Legea nr.406/2001, in privinta sintagmei «.şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia ». Respinge cererea de suspendare a executării, ca neintemeiata. Cu recurs, in 5 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Bucuresti, sub sancţiunea nulitatii”.
Traian Băsescu a solicitat atunci şi suspendarea deciziei SPP prin care i-a fost retras dispozitivul de protecţie, pierzând însă, în primă instanţă procesul.
Potrivit legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:
– folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;
– o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
– pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.
Dosarul Petrov
Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.
Traian Băsescu a negat, în timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi.
Băsescu: Nu ştiam că am avut nume conspirativ
Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”.
„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (…) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat el.
El a precizat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.
„Navele româneşti operau în toate porturile lumii şi la Secţia comercială studenţii erau familiarizaţi şi pregătiţi pentru contacte cu străini. (…) Niciodată nu am considerat că acele relaţii ale noastre cu studenţii cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea”, a menţionat Băsescu.
Rata anuală a inflației în zona euro a atins, în iunie, nivelul de 2,0%, considerat optim de către Banca Centrală Europeană (BCE), anunță Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
”Inflația anuală în zona euro urmează să fie la nivelul de 2,0% în iunie 2025, în creștere de la 1,9% în mai, conform estimărilor preliminare”, a comunicat marți Eurostat.
”Analizând principalele componente ale inflației zonei euro, serviciile ar urma să aibă cea mai puternică rată anuală în iunie (3,3%, comparativ cu 3,2% în mai), urmate de alimente, alcool și tutun (3,1%, față de 3,2% în mai), produse industriale non-energetice (0,5%, față de 0,6% în mai) și energie (-2,7%, comparativ cu -3,6% în mai)”, precizează Eurostat.
Slovacia are cea mai mare inflație din zona euro (4,6%), fiind urmată de Croația (4,4%) și Letonia (4,0%). Cele mai scăzute evoluții ale prețurilor sunt în Cipru (0,5%), Franța (0,8%), Irlanda (1,6%) și Italia (1,7%). Germania are o inflație anuală de 2,0%, iar Spania de 2,2%.
BCE va menține vigilența
Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a salutat noile date despre inflație, dar a insistat pentru menținerea vigilenței, în scopul obținerii stabilității prețurilor pe termen lung.
“Principala provocare din ultimii ani a vizat stabilizarea inflației, într-un context economic incert. Va trece ceva timp până vom aduna suficiente date pentru a fi siguri că riscurile inflaționiste au trecut. Noi ne-am încheiat activitatea, dar trebuie să rămânem vigilenți. Nu ne vom opri până nu vom readuce inflația la 2% pe termen lung”, a subliniat Christine Lagarde.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, anunță că cei care nu pot să facă activitatea de furnizare pot veni la autoritatea de reglementare să predea licențele.
”Celor care nu pot să facă activitatea de furnizare le mai spun că nu e obligatorie. Pot veni la autoritatea de reglementare și pot să predea licențele de furnizare și piața aceasta să o lase pentru cei care într-adevăr pot să facă furnizare într-un mod corect, pentru că este mai cinstit decât să vedem în comparator, prețuri de 5 lei pe kilowati/oră, respectiv de 8 lei pe kilowatt/oră. De asemenea, vreau să apreciez faptul că, în ultima perioadă, ofertele din comparatorul de prețuri s-au îmbunătățit, în sensul în care mai mulți furnizori și-au îmbunătățit aceste oferte, reducând prețul pe care l-au ofertat către consumatorii de energie”, a spus Niculescu.
Potrivit oficialului ANRE, o analiză derulată la nivelul instituției, pe ceea ce înseamnă determinarea corectă a prețului la energie electrică, a arătat diferențe între prețul rezultat din cercetare și prețul publicat de către furnizori în comparatorul de prețuri.
”Componenta variabilă, din punctul nostru de vedere, este cea legată de componenta de achiziție și componenta de furnizare. Și aici a fost o întreagă dezbatere cu furnizorii dacă trebuie să publice într-un mod transparent aceste componente. Știm foarte bine că ultima formă a Ordonanței îi obliga să facă acest lucru. Noi am insistat ca marjele lor să fie puse și ele în mod transparent ca un proces de recâștigare a încrederii în furnizor. Deci, cu cât eu, consumator, văd mai transparent modalitatea de formare a prețului, cu atât am încredere mai mult în furnizorul respectiv și o să înțeleg că îmi poate oferi energie la un preț corect.”, a mai spus Niculescu.
CITIȚI ȘI:
Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …
Rusia a preluat în întregime controlul asupra regiunii Lugansk, susțin autorităţile instalate de Moscova în teritoriul parțial ocupat de separatiștii pro-ruși, relatează agențiile internaționale de presă.
Trupe rusești pe frontul din Lugansk FOTO Profimedia
Declarația a fost făcută luni la televiziunea de stat din Rusia de către guvernatorul rus al regiunii, Leonid Pasecinik, care a precizat că raportul asupra ocupării totale sosise de două zile.
„Teritoriul Republicii Populare Luhansk este complet eliberat – 100%”, a declarat Pasecinik, născut în Ucraina sovietică şi în prezent oficial instalat de Moscova în funcţia de şef al autoproclamatei „Republicii Populare Lugansk”.
Nu există nicio confirmare din partea Kievului, și nici din partea Ministerul rus al Apărării.
Lugansk, care are o suprafaţă de 26.700 km pătraţi, ar fi prima regiune ucraineană care ar fi în totalitate ocupată de Rusia de la anexarea Crimeei în 2014.
Ucraina afirmă că pretenţiile Rusiei asupra Luganskului şi a altor zone recunoscute internaţional ca aparţinând Ucrainei sunt nefondate şi ilegale, iar Kievul nu va recunoaşte niciodată suveranitatea Rusiei asupra acestor zone. Rusia afirmă că aceste teritorii fac acum parte din Rusia, se află sub umbrela sa nucleară şi nu vor fi niciodată returnate.
Regiunea a fost cucerită de Armata Roşie în 1920 şi a devenit parte a Uniunii Sovietice în 1922, ca parte a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.
Lugansk și regiunea învecinată Doneţk au fost în centrul conflictului care a izbucnit în 2014, după ce preşedintele ucrainean pro-rus de atunci a fost răsturnat de la putere în urma Revoluţiei „Maidan”, iar Rusia a anexat Crimeea.
Lugansk se afla parţial sub controlul separatiştilor susţinuţi de Rusia din 2014. După izbucnirea războiului în februarie 2022, forţele ruse au reuşit să ocupe majoritatea regiunii în câteva luni. În urma contraofensivei din toamna lui 2022, ucrainenii au reuşit să recucerească unele zone, însă recent mai controlau doar câţiva kilometri pătraţi.
Rusia controlează 19% din teritoriul recunoscut internaţional ca aparţinând Ucrainei, și anume peste 70% din regiunile Doneţk, Zaporojia şi Herson, precum şi mici porţiuni din regiunile Harkov, Sumî şi Dnipropetrovsk.
În ultimele luni, Rusia a ocupat în total 950 de km pătraţi din Dnepropetrovsk, 200 de km pătraţi din Sumî şi controlează în prezent – potrivit hărţii online creată de analiștii ucraineni Deep State, bazate pe surse deschise – 113.588 de km pătraţi din teritoriul ucrainean, potrivit Reuters.
Autoritățile din Macedonia de Nord interzic deplasările prin păduri pentru a preveni incendiile, pe fondul îngrijorărilor legate de un nou val de caniculă.
Autoritățile din Macedonia de Nord interzic deplasările prin păduri/FOTO: Freepik
Interdicţia generală privind plimbările prin păduri şi munţi decretată marţi, 1 iulie, de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii din Macedonia de Nord va fi în vigoare până pe 31 august, ca măsură de precauţie pentru prevenirea incendiilor, scrie Agerpres.
„Deplasarea cetăţenilor se poate efectua numai pe baza unui permis scris, emis de instituţiile statului responsabile de gestionarea şi protejarea munţilor”, a anunţat ministerul într-un comunicat.
Cei care încalcă noua măsură riscă amenzi între 1.500 şi 2.000 de euro.
Potrivit Serviciului Hidrometeorologic al ţării, în următoarele zile, mai ales după ziua de joi, temperaturile vor creşte până la 41 de grade Celsius, inclusiv în capitala Skopje, iar şansele de ploaie sunt practic nule.
Europa se confruntă cu o nouă realitate climatică, una în care temperaturile care depășesc 40 de grade Celsius devin din ce în ce mai frecvente. Sudul continentului este lovit de un val de căldură extremă, cu Spania înregistrând 46 de grade în Huelva, un record pentru luna iunie. Italia, Grecia, Portugalia și țările din Balcanii de Vest se luptă, de asemenea, cu canicula, incendii de vegetație și victime umane.
„Nu mai este vorba despre dacă vom avea valuri de căldură, ci despre câte vom avea și cât vor dura”, a declarat Marisol Yglesias Gonzalez, expert al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), subliniind necesitatea acțiunilor urgente pentru a preveni „decese inutile și în mare măsură evitabile”.
Patru cetățeni români au fost arestați în Franța, fiind suspectați că au furat datele bancare ale clienților unei benzinării din Vitry-sur-Seine folosind dispozitive ascunse în terminalele de plată. Banii au fost retrași apoi din Spania.
Patru români arestați în Franța pentru furt de date bancare de la o benzinărie FOTO: Shutterstock
Patru cetățeni români au fost arestați în Franța, fiind acuzați că au montat dispozitive de interceptare în terminalele de plată ale unei benzinării din Vitry-sur-Seine, de unde furau datele bancare ale clienților. Informațiile erau apoi folosite pentru a retrage bani în Spania, informează Le Parisien.
Dispozitiv ascuns în terminale: datele clienților, transmise în timp real în Spania
Brigada de Combatere a Fraudelor în Plăți (BFMP) a reușit să destructureze rețeaua după ce, cu trei zile înainte de arestări, reprezentanții grupului de interese economice Carte Bancaire au semnalat activități suspecte la terminalele unei benzinării din Val-de-Marne.
Anchetatorii au descoperit un dispozitiv de tip „shimmer”, un aparat de mici dimensiuni montat discret în interiorul terminalului de plată, care interceptează datele transmise între cardul bancar și sistemul de procesare a plății. În momentul în care clienții își introduceau codul PIN, informațiile cardurilor erau captate și transmise în Spania. De acolo, din orașe precum Barcelona și Madrid, datele erau folosite pentru a retrage bani.
Suspecții, prinși în flagrant
Poliția franceză a instituit o supraveghere discretă și i-a identificat pe cei patru români în localitatea Paray-Vieille-Poste, din departamentul Essonne. În urma perchezițiilor, autoritățile au descoperit echipamente pentru clonarea cardurilor și aproape 9.000 de euro în numerar.
Cei patru români, cu vârste cuprinse între 43 și 56 de ani, au fost puși sub acuzare și plasați în arest preventiv, a transmis Parchetul din Paris.
Mai multe benzinării, posibile ținte ale rețelei
Anchetatorii cred că benzinăria din Vitry-sur-Seine nu a fost singura vizată. Potrivit procurorului, gruparea era mobilă și instala dispozitive de tip shimmer în special pe terminalele de la pompele de benzină, pentru a colecta date bancare în timp real, folosite ulterior la retrageri de numerar, în special în Spania.
Deocamdată nu se cunoaște numărul exact al victimelor și nici amploarea totală a fraudei, însă autoritățile evaluează pagubele.
Fraudele cu dispozitive shimmer, în scădere
Potrivit Observatorului Securității Plăților, în 2023 frauda de tip shimming a provocat pierderi estimate la aproximativ 36.000 de euro în Franța, în scădere față de cele 50.000 de euro înregistrate în 2022. Ancheta continuă.
România va construi autostrăzi cu fonduri alocate Apărării, aliniindu-se planului NATO de a crea coridoare rapide pentru mobilizarea blindatelor în caz de război. Noile trasee, stabilite de alianță, traversează țara de la vest la est și de la nord la sud.
România va trebui să construiască autostrăzi strategice, în caz de război. FOTO: arhivă
România intră în planul NATO care prevede construirea de autostrăzi cu bani de la Apărare, pentru a asigura mobilizarea rapidă a tancurilor și blindatelor în cazul unui conflict. Alianța vrea ca toate statele membre să fie conectate prin șosele de mare viteză, care să permită deplasarea rapidă a tehnicii militare, potrivit Digi24.
Potrivit acestor planuri, bugetul Ministerului Apărării ar urma să ajungă la 5% din PIB în următorul deceniu, adică aproximativ 20 de miliarde de euro. Din această sumă, 3,5% va fi folosit pentru salarii și achiziții de echipamente, iar restul de 1,5% ar urma să fie direcționat către infrastructura militară, inclusiv construcția de autostrăzi strategice.
Coridoarele stabilite de NATO care traversează România
În acest context, NATO a stabilit trei trasee strategice care trec prin România:
* Coridorul Vest-Est, care intră pe la Arad și continuă spre Constanța prin Deva, Sibiu, Brașov, Ploiești și București.
* Coridorul Baltică – Mediterană, care începe în Lituania, trece prin Polonia și Slovacia și intră în România prin județul Bihor.
Un coridor va lega vestul de estul Europei, pornind din Germania și trecând prin Slovacia și Ungaria, cu intrare în România la Arad. De aici, traseul se bifurcă: o direcție duce spre Constanța, prin Deva, Sibiu, Brașov și București, iar cealaltă spre sud, pe ruta Timișoara – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat.
Totuși, tronsonul Sibiu – Brașov rămâne un punct critic, acesta urmând a fi construit posibil cu fonduri militare.
De asemenea, din Timișoara nu există niciun kilometru de autostradă spre sudul țării, ceea ce îngreunează implementarea rapidă a proiectului.
Un alt traseu de importanță strategică pentru NATO este coridorul care leagă Marea Baltică de Marea Mediterană, care traversează România prin județul Bihor. Însă, între Oradea și Arad lipsesc segmente de autostradă esențiale, iar conectarea Banatului de Calafat prin sud depinde de viitoarele lucrări de infrastructură.
Implementarea acestor proiecte depinde de două condiții majore: Guvernul trebuie să își respecte angajamentul de creștere a bugetului Apărării, iar traseele vizate trebuie declarate drumuri de importanță militară printr-o decizie a CSAT, pentru a putea fi construite cu fonduri specifice destinate infrastructurii militare.
Premierul Ilie Boloja a discutat marți, 1 iulie, cu o delegație a tink tank-ului Atlantic Council, privind securitatea regională, securitatea energetică, cooperarea transatlantică și consolidarea parteneriatului strategic dintre România și SUA. Atlantic Council deschide un nou birou regional la București.
Atlantic Council deschide un nou birou la București FOTO Guvernul României
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut marți, 1 iulie, la Palatul Victoria, o întrevedere cu o delegație a Atlantic Council, una dintre cele mai cunoscute organizații de analiză strategică din Statele Unite ale Americii, a anunțat Executivul într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, „întâlnirea a avut loc în contextul lansării oficiale, la București, a biroului Atlantic Council România, marcând extinderea prezenței instituționale a organizației în Europa Centrală și de Est și consolidarea dialogului strategic româno-american”, iar discuțiile au vizat teme care privesc securitatea regională, cooperarea transatlantică, consolidarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, precum și aspecte privind securitatea energetică.
La discuții au fost prezenți și vicepremierul Cătălin Predoiu, precum și șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, iar din partea Atlantic Council au participat: Frederick Kempe, președinte și director executiv, Alexandru Șerban, director Atlantic Council România, și Landon Derentz, director senior, Global Energy Center.
Atlantic Council deschide un birou în București
Atlantic Council, unul dintre cele mai influente și active think tank-uri din Statele Unite ale Americii, a anunțat deschiderea unui nou birou regional, la București.
Think tank-ul a subliniat că rolul noului birou este de „a sprijini cooperarea bilaterală și transatlantică în domenii prioritare precum energie, securitate, infrastructură, economie și tehnologie avansată, lucrând în strânsă colaborare cu oficiali guvernamentali, societatea civilă și lideri din sectorul privat”.
„Membrii consiliului consultativ vor avea un rol esențial în conectarea activității regionale a Consiliului cu agendele transatlantice și în promovarea priorităților noastre strategice: energie și infrastructură, democrație și integrare, precum și securitate regională”, a declarat Alex Șerban, noul director al Biroului Atlantic Council România.
Începând cu 1 iulie, Franța a interzis fumatul în toate zonele în aer liber frecventate de copii – inclusiv parcuri, plaje, grădini publice, stații de autobuz, intrări în școli și terenuri sportive.
Măsura radicală face parte din angajamentul președintelui Emmanuel Macron de a crea „prima generație fără tutun” până în 2032.
Singura țară europeană impune o interdicție națională împotriva fumatului pe plajă
Fumătorii care încalcă regulile – inclusiv turiștii care nu sunt la curent cu regulile – riscă o amendă de 90 de euro dacă plătesc în termen de 15 zile, suma ridicându-se la 135 de euro după aceea.
Spania și Italia au introdus restricții privind fumatul în anumite zone la nivel local sau regional, dar Franța se remarcă ca singura țară europeană care a impus o interdicție națională împotriva fumatului pe plajă, conform CNN.
Nu toți cetățenii susțin noua măsură.
„Cu cât trece mai mult timp, cu atât guvernul vrea să ne ia libertățile de bază”, a declarat Elise Levaux, o studentă de 25 de ani din Paris. „Dacă ești respectuos – nu arunci mucuri de țigară într-un parc sau pe plajă, nu îi deranjezi pe alții – nu văd problema. De ce ar trebui tratat fumatul brusc ca o infracțiune?”
Aproximativ o treime dintre adulții din Franța fumează
Restricțiile sunt, fără îndoială, o schimbare majoră într-o țară mult timp sinonimă cu cultura țigărilor. Dar relația Franței cu tutunul este pe cale să se schimbe.
Fumatul în Franța este la cel mai scăzut nivel din anii 1990, conform Comitetului Național împotriva Tutunului (CNCT).
Aproximativ o treime dintre adulții din Franța fumează și 23% din populația adultă fumează zilnic, potrivit unui raport din 2024 al agenției naționale de sănătate publică din Franța.
Consumul de tutun este în scădere în rândul tinerilor, doar 16% dintre tinerii de 17 ani spunând că fumează zilnic în 2022, în scădere de la 25% cu șase ani mai înainte.
Majoritatea fumătorilor încep să fumeze în adolescență, aproape 90% dintre ei înainte de a împlini 18 ani, potrivit Ministerului Sănătății.
„Fumez de când aveam 14 ani”, a spus Jane, în vârstă de 25 de ani, care a refuzat să-și dea numele de familie. „Majoritatea prietenilor mei au început la fel de tineri. Bine sau nu, vom continua să fumăm. Face parte din identitatea franceză – luptăm pentru ceea ce vrem. Nu suntem roboți.”
Cu toate acestea, Franța rămâne una dintre țările cele mai dependente de tutun din Europa, alimentată în parte de ceea ce oficialii au numit o „explozie” a contrabandei cu țigări, în mare parte din Bulgaria, Turcia și Algeria.
Ministrul Sănătății Catherine Vautrin a declarat că „protejarea tinerilor și denormalizarea fumatului” este o „prioritate absolută” pentru Guvern.
„La 17 ani, ar trebui să-ți construiești viitorul, nu dependența”, a spus ea. „Acolo unde sunt copii, tutunul trebuie să dispară”.
Noile reguli din Franța nu interzic țigările electronice
Spre deosebire de Belgia și Marea Britanie, care au interzis recent vânzarea de țigări electronice de unică folosință, noile reguli din Franța nu interzic țigările electronice – cel puțin deocamdată.
Noile reglementări includ, totuși, o reducere a nivelului de nicotină autorizat în produsele de vaping, precum și limite stricte pentru arome precum vată de zahăr, despre care criticii spun că sunt concepute pentru a atrage tinerii.
„Aceste produse servesc drept porți către dependență și vor fi reglementate începând cu 2026”, a spus Vautrin.
Franța a interzis vânzarea de țigări minorilor sub 18 ani în 2009. Dar aplicarea legii a fost laxă: aproape două treimi dintre magazinele de tutun continuă să vândă țigări clienților minori. Și, în timp ce minorilor le este interzis să cumpere tutun, nicio lege nu îi împiedică să fumeze – o lacună din legislație pe care Guvernul a promis să o abordeze în legislația viitoare.
Spre deosebire de Suedia – singura țară europeană care a interzis complet fumatul pe terasele restaurantelor și barurilor – Franța continuă să permită fumatul în aceste spații.
Chiar și Marea Britanie, care are unele dintre cele mai stricte politici anti-fumat din Europa, permite fumatul pe terasele pub-urilor.
„Am încercat să facem presiuni pentru interzicerea fumatului pe terase de aproape un deceniu, dar este foarte dificil”, a declarat Amélie Eschenbrenner, purtătoare de cuvânt a Comitetului Național Francez pentru Controlul Tutunului (CNCT). „A fuma o țigară cu un pahar de vin – este o parte integrantă a culturii franceze.”
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI:
Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …