Canicula este greu de suportat în „Sahara Olteniei” la 42 de grade. Temperatura nisipului depășește și 60 de grade, iar pepenii se strică în nisip, spre disperarea oamenilor, care-și văd munca și investiția financiară pierdute. Este și motivul pentru care agricultorii nu se îndură să-și părăsească bostanele nici în aceste condiții, făcând față din greu temperaturilor.
Canicula a pus stăpânire pe sudul Olteniei
Este Cod Roșu marți, iar în „zona Sahariană” din Oltenia arșița se resimte tot mai mult. Nisipul ajunge să aibă și peste 60 de grade.
În aceste condiții, culturile au de suferit, iar pepenii se strică la propriu. În zona de Sud a județului Dolj, care face parte din „Sahara” Olteniei, nisipurile se extind în această perioada caniculară și ard la propriu.
„Temperaturile sunt tot mai greu de suportat. Sunt 60 de grade la ora 11.00 în nisip. Umiditate nu mai e în sol nici la peste 20 de metri, la noi fiind sol de nisip”,spune primarul din Călărași, Sorin Sandu.
Din cauza caniculei, oamenii mărturisesc că au de suferit și fermierii, dar și plantele. Previziunile meteorologice nu sunt deloc optimiste, deoarece până la sfârșitul săptămânii vremea se menține deosebit de caldă, iar în multe regiuni ale tarii este instalată seceta pedologică.
Cifrele de afaceri ale celor peste o mie de entități economice controlate de Guvern – marile companii de stat – dar și de autoritățile locale, au fost în creștere anul trecut, dar nici cheltuielile nu au stat pe loc. Pe de altă parte, a scăzut profitul acestor companii, potrivit datelor obținute de Profit.ro.
Afacerile celor 203 de operatori economici controlați de Guvern au trecut pentru prima dată peste pragul de 100 de miliarde de lei, după ce au avansat în 2004 cu 11,6%, la 107,5 miliarde de lei, potrivit Profit.ro. Dacă la acestea se adaugă și cele 952 companii din subordinea autorităților locale, afacerile companiilor din sectorul public au ajuns anul trecut la 129,4 miliarde lei, cu 11% în plus față de 2023.
Potrivit sursei citate, rezultatul brut al companiilor controlate de Guvern a scăzut cu 13%, la 14 miliarde de lei, procentul fiind apropiat pentru toate cele 1.165 de companii, unde rezultatul brut a scăzut cu 10%, la 15 miliarde de lei.
Profitul a scăzut, în linie cu declinul din ultimii ani al rezultatelor companiilor din sectorul energetic, arată Profit.ro.
Cu cât au crescut cheltuielile de natură salarială
În același timp, tot în premieră, cheltuielile cu cei 263.896 de angajați ai tuturor companiilor de stat au depășit anul trecut 30 de miliarde de lei. Creșterea cu 12% a cheltuielilor de natură salarială a avut loc în contextul unor creșteri semnificative a salariilor anul trecut, în special în sectorul bugetar.
Spre deosebire de companiile de stat, cheltuielile bugetului cu angajații din sectorul public au crescut anul trecut cu 24%, la 164,59 miliarde lei. Pentru anul 2025 și pentru 2026. salariile bugetarilor au fost înghețate.
Companiile Guvernului în 2025 rezultat brut – 13,96 miliarde lei venituri totale – 107,5 miliarde lei angajați – 159.448 cheltuieli de natură salarială – 21,92 miliarde lei plăți restante – 6,73 miliarde lei, din care 1,75 miliarde lei către bugetul de stat Companiile autorităților locale în 2025 rezultatul brut – 1,06 miliarde lei venituri totale – 21,95 miliarde lei angajați – 101.453 cheltuieli de natură salarială – 8,3 miliarde lei plăți restante – 2,61 miliarde lei, din care 1,18 miliarde lei către bugetul de stat
Statul controlează, integral sau cu pachet majoritar, 1.721 întreprinderi, potrivit datelor strânse și analizate de Profit.ro, din care 312 sunt inactive (insolvență, reorganizare, faliment, lichidare, dizolvare). Guvernul promite acum măsuri pentru restructurarea sectorului companiilor de stat, în care lucrează circa 250.000 de oameni.
După primul trimestru din 2025, companiile Guvernului au un rezultat brut de 13,96 miliarde lei, venituri totale de 107,5 miliarde lei, 159.448 de angajați, cheltuieli de natură salarială în valoare de 21,92 miliarde lei și plăți restante de 6,73 miliarde lei, din care 1,75 miliarde lei către bugetul de stat, potrivit sursei citate.
Companiile autorităților locale au un rezultat brut de 1,06 miliarde lei, venituri totale de 21,95 miliarde de lei, 101.453 de angajați, cheltuieli de natură salarială de 8,3 miliarde lei și plăți restante de 2,61 miliarde lei, din care 1,18 miliarde lei către bugetul de stat.
Maria Kovalciuk, ucraineanca găsită aproape moartă pe o stradă din Dubai, a vorbit pentru prima dată despre ce s-a întâmplat la petrecerea dinaintea momentului în care a fost abandonată în stare inconștientă pe stradă, dar și despre procesul de recuperare.
Maria Kovalchuk/FOTO: Facebook
Tânăra, în vârstă de 20 de ani, a mărturisit că se recuperează în Norvegia, unde locuiește mama ei. Modelul, care are o cicatrice proeminentă pe frunte după ce a suferit mai multe intervenții chirurgicale, a negat că cetățenii Emiratelor Arabe Unite ar fi cei care au agresat-o, scrie The Mirror.
În schimb, ea a arătat cu degetul spre „copiii ruși bogați” despre care susține că au abuzat-o după o petrecere la un hotel. Ea a susținut că tratamentul medical costisitor a fost plătit de autoritățile din Dubai. Mama ei, Anna, a spus: „Nu știu cât au plătit – suma a fost colosală, milioane.”
„Încă am o fractură la picior care se vindecă. Învăț din nou să merg cu cârje, dar deocamdată, scaunul cu rotile este principalul meu mijloc de deplasare”, a mărturisit tânăra.
Maria Kovalchuk/FOTO: Captură video Ostorozhno: Sobchak
Amintindu-și incidentul, Maria a spus că se afla în Dubai pentru a se mulțumi pentru slujba ei de model când a dormit prea mult și a pierdut zborul spre Thailanda.
„Au început să-și bată joc de mine, zicând ceva de genul «ești de-a noastră, vom face ce vrem»”
Conform raportului, ea s-a văzut cu un tânăr – pe care îl întâlnise anterior la un bar de karaoke – în holul hotelului Five Jumeirah Village.
Bărbatul, în vârstă de 19 ani, locuiește cu tatăl său în Dubai. Raportul spunea: „Ea i-a spus că biletul ei de avion i-a fost irosit și că a trebuit să plece din hotel.”
„Au început să mă tachineze, întrebându-mă de ce nu beau”, a declarat ea jurnaliștilor ruși.
„Apoi au început niște îmbrânceli agresive, cum ar fi îmbrânceli în umeri. După aceea, au început să-și bată joc de mine, zicând ceva de genul «ești de-a noastră, vom face ce vrem»”, continuă aceasta.
„Apoi au început să mă intimideze, au spart pahare. După aceea, mi-au luat lucrurile personale, inclusiv pașaportul. Iar una dintre fete… și-a pus hainele mele pe ea și a plecat pur și simplu așa, deși o rugasem înainte să nu facă asta, să-mi lase lucrurile. Cu alte cuvinte, nimeni nu m-a ascultat, iar ea a ieșit din hotel îmbrăcată cu rochia mea.”
Această femeie nu mai poate fi contactată. Bărbații „au sugerat” că vor sex, a spus ea, adăugând: „Nu am răspuns la fel, iar această agresiune îi încingea și pe ei.”
Raportul susținea că „în mijlocul violenței, Maria a încercat să fugă”, dar tinerii „au târât-o înapoi în cameră. Când au ieșit pe balcon, ea a scăpat și s-a ascuns la un șantier din apropiere.” Apoi, bărbații, care erau „înnebuniți” în acest moment, ar fi găsit-o la șantier și „au bătut-o”.
„Practic, i-au smuls pielea de pe scalp, apoi au aruncat-o de pe o margine direct pe șosea”, se menționează în relatare. „Am fugit. Eram deja pe stradă, nu-i mai vedeam, dar știam că vin după mine”, a povestit Maria.
„Am alergat spre cea mai apropiată clădire, panicată, am intrat în fugă și m-am ascuns acolo. Era doar o clădire neterminată, deschisă.”
Maria nu-și amintește de violența în sine care a dus la rănile ei, iar imaginile de pe camerele de supraveghere au fost șterse de atunci, a spus ea. „Au trecut trei luni – poliția a așteptat până când înregistrările de pe camere au fost șterse automat [după această perioadă]. Așa că acum nu există nicio dovadă”, a spus Maria.
Ea a spus: „Cred că poate am fost aruncată. Sau a fost o bătaie. Una dintre cele două opțiuni, rănile arătau fie ca după o bătaie, fie ca după o cădere.” Bărbații acuzați de Maria au fost reținuți de poliție în Dubai, dar doar pentru o zi, se arată în raport.
„Investigația poliției din Dubai a indicat că Maria ar fi spus că fugea de un act de violență sexuală și, pentru a-și proteja onoarea și demnitatea, ar fi decis să se sinucidă”, a declarat mama ei.
Aceasta a susținut că declarația a fost „falsificată”, adăugând că Maria nu a încercat să-și ia viața și că nu era sub influența alcoolului. Testele medicale au confirmat, de altfel, că nu avea alcool în sânge, a mai spus mama ei.
Într-o mișcare cu profunde implicații geopolitice și ecologice, China a demarat lucrările la ceea ce oficialii de la Beijing numesc „proiectul secolului”: un megabaraj hidroelectric pe fluviul Yarlung Tsangpo, în teritoriul tibetan. Premierul chinez, Li Qiang, a anunțat în weekend, la o ceremonie organizată în regiune, startul oficial al lucrărilor, relansând în același timp entuziasmul piețelor chineze, care au reacționat imediat la promisiunea unui nou colos energetic.
Barajul al celor Trei Defileuri?FOTO:X
Ambiție uriașă, costuri pe măsură
Cu un buget estimat la 1,2 trilioane de yuani (aproximativ 124 miliarde de lire sterline), proiectul prevede construcția a cinci centrale hidroelectrice în cascadă, care ar urma să producă anual peste 300 de milioane de MWh – de peste trei ori mai mult decât produce deja celebrul Baraj al celor Trei Defileuri, scrie The Guardian.
Informațiile oficiale sunt, însă, limitate. Nu s-a oferit un calendar clar al lucrărilor, iar estimările actuale depășesc semnificativ cifrele vehiculate în 2020, când barajul a fost introdus în al 14-lea plan cincinal al Chinei.
Fluviul care leagă (și dezbină) trei națiuni
Yarlung Tsangpo devine Brahmaputra în India, înainte de a-și continua cursul spre Bangladesh, unde este cunoscut drept Jamuna. Intervențiile masive pe acest curs de apă provoacă tensiuni tot mai mari între China și vecinii săi din sud.
India și Bangladesh se tem că Beijingul ar putea reține sau devia apele fluviului, afectând accesul la apă pentru milioane de oameni. „China poate transforma oricând acest fluviu într-o armă, fie blocând, fie redirecționând cursul apei”, avertiza recent expertul sud-asiatic Neeraj Singh Manhas.
Autoritățile indiene și-au exprimat oficial îngrijorările încă din decembrie anul trecut, iar subiectul a fost discutat inclusiv la nivel de miniștri de externe în cadrul întâlnirilor bilaterale. China, însă, a dat asigurări că nu urmărește o „hegemonie a apei” și promite că va menține canalele de dialog deschise și va coopera în domeniul prevenirii dezastrelor naturale.
Protecția mediului – o promisiune fragilă
Zona aleasă pentru proiect este una deosebit de instabilă din punct de vedere geologic – cu alunecări de teren frecvente și risc seismic ridicat. În plus, regiunea găzduiește ecosisteme sensibile și specii rare de faună, fapt ce a atras critici dure din partea organizațiilor de mediu.
Premierul Li Qiang a declarat că „se va acorda o atenție specială protejării mediului pentru a preveni daunele ecologice”. Declarațiile oficiale nu au liniștit însă activiștii care acuză opacitatea autorităților și lipsa evaluărilor de impact publice.
Tibetenii, excluși din ecuație
De asemenea, grupuri tibetane – atât din exil, cât și din teritoriu – au atras atenția că proiectul va afecta locuri sacre aflate de-a lungul fluviului, iar relocările de populație nu sunt excluse. Astfel de proiecte anterioare, precum cel de pe râul Yangtze, au dus la strămutarea a sute de mii de persoane și au stârnit proteste rare în regiunea controlată strict de Beijing.
În 2023, sute de tibetani au fost arestați pentru că s-au opus construcției barajului Kamtok. Ei acuzau că proiectul amenință să înghită sate întregi și mănăstiri budiste vechi de secole.
Energie curată sau putere politică?
China, cel mai mare emițător de carbon la nivel global, s-a angajat într-un program agresiv de extindere a energiei regenerabile, iar hidroelectrica joacă un rol central în acest efort. Totuși, în spatele promisiunilor legate de „energie curată” se profilează și o altă realitate: un instrument strategic prin care Beijingul își consolidează influența în regiune și controlează resursele vitale ale vecinilor.
Megabarajul de pe Yarlung Tsangpo este, așadar, mai mult decât un proiect energetic. Este o demonstrație de forță într-o zonă geopolitică fragilă, în care frontierele nu sunt doar trasate pe hartă, ci și prin albia râurilor de munte. Iar cine controlează apa, controlează și viitorul.
Polițiștii au oprit circulația rutieră pe A3, după ce mai multe vaci au rupt gardul de protecţie în dreptul localităţii Voluntari şi au intrat pe şosea.
Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române, pe autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti, la kilometrul 12, în zona localităţii Voluntari, judeţul Ilfov, mai multe bovine au rupt gardul de protecţie şi au pătruns pe partea carosabilă, blocând ambele sensuri de deplasare.
Potrivit primelor date, din această cauză a avut loc și un eveniment rutier în care au fost implicate două autovehicule, soldat cu rănirea ușoară a unei persoane.
Se estimează reluarea normală a circulației în 30 de minute.
Alex Revenco, una dintre cele mai respectate voci ale jurnalismului muzical din România, a murit pe 20 iulie.
Alex Revenco, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști din presa muzicală din România FOTO: FB
Vestea morții sale a fost anunțată de un coleg de redacție, Florin Silviu Ivan.
„Consternat e puțin spus. Sunt devastat! Fostul meu coleg, Alex Revenco, Alexuțu nostru, nu mai este. Au trecut 28 de ani de la prima noastră întâlnire, de când a venit la mine, la birou, cu Eddie Neumann și Blazzaj. Am fost colegi de redacție, am fost prieteni și am împărtășit aceeași dragoste pentru muzică. A fost unul dintre cei mai buni ziariști români în domeniu. A fost un om simplu, modest și generos. Am împărțit deseori o pizza, un pahar de bere, de vodcă sau vin. Ultima dată vorbisem înainte de vacanța mea din iunie. I-am spus atunci că sunt pe fugă și că nu ne putem vedea. Excepțional om! Îngrozitoare pierdere”, a scris Florin Silviu Ivan.
„Scena metal a pierdut pe cineva care înțelegea cu adevărat puterea și frumusețea acestei muzici – nu doar un jurnalist dedicat, ci pe cineva care scria cu pasiune despre o întreagă cultură, despre oamenii din spatele muzicii, despre poveștile care meritau să fie spuse. Îți mulțumesc pentru tot sprijinul pe care mi l-ai oferit – cuvintele tale de încurajare și credința ta în ceea ce fac au însemnat mai mult decât îți puteai imagina. În lumea metalului, unde autenticitatea contează mai mult ca orice, tu ai fost mereu real, mereu onest, mereu acolo pentru cei care aveau nevoie”, a scris un prieten, pe FB.
Familia a anunțat că ceremonia de comemorare și incinerare va avea loc miercuri, 23 iulie, la ora 09:00, la Crematoriul Vitan-Bârzești din București.
Alex Revenco a fost senior editor la Jurnalul Național între 2006 și 2014.
A fost Rock DJ la Contact Radio în perioada 1991–2001 și a condus departamentul Muzică Tineret, din cadrul cotidianului Evenimentul Zilei între 1992 și 2000.
Președintele Nicușor Dan a precizat marți, 22 iulie, că românii sunt nostalgici după comunism în principal din cauza dezamăgirii față de clasa politică din ultimele trei decenii.
Nicușor Dan, președintele României Foto: AFP
În urma sondajului realizat de INSCOP Research, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Comunist (IICCMER), s-a constatat că 77,2% dintre români cred că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent. De asemenea, 55,8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele).
Nicușor Dan, președintele României, a reacționat în urma acestui sondaj.
„În opinia mea, principalul motiv pentru care tot mai mulți români idealizează comunismul este dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii. Corupția, lipsa de transparență, promisiunile nerespectate și sentimentul de nedreptate au slăbit încrederea oamenilor în prezent și în viitor. Când speranțele sunt înșelate ani la rând, nostalgia devine o reacție firească, chiar dacă se bazează pe o imagine distorsionată a trecutului”, a precizat Nicușor Dan, pe Facebook.
El a adăugat că această imagine falsă despre perioada comunistă a fost creată și în urma unor campanii de dezinformare, „care încearcă să submineze valorile democratice și să ofere un trecut împachetat frumos, în timp ce ascund adevărul despre represiune, frică, foamete și lipsa de libertate”.
Peste 66% dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun
Potrivit sondajului, peste 66% dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun pentru România.
„Faptul că două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun arată cât de fragilă este memoria noastră colectivă și cât de ușor pot fi manipulate percepțiile atunci când statul nu investește suficient în educație istorică, civică și în comunicarea onestă cu cetățenii”, a mai precizat președintele țării.
Nicușor Dan a mai precizat că trebuie construită o societate „în care dreptatea, echitatea și dezvoltarea reală” să fie „resimțite” de toți cetățenii.
„Pentru a păstra democrația vie și relevantă, trebuie să combatem ferm dezinformarea, să redăm oamenilor încrederea prin politici publice corecte și să construim o societate în care dreptatea, echitatea și dezvoltarea reală să fie resimțite de toți cetățenii. România nu poate construi un viitor solid privind înapoi cu iluzii. Avem datoria de a învăța din trecut, nu de a-l reînvia”, a conchis Nicușor Dan.
Datele sondajului „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), reflectă o nostalgie pentru perioada de dinainte de 1989.
”Ele dezvăluie fundamentele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic (dacă nu a afectat-o deja) prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informații trunchiate sau minciuni grosolane. Minciuni exacerbate de peste un deceniu prin intermediul unui complex de agresiuni hibride propagate de factori interni sau de entități ostile externe cu scopul de a provoca fracturi sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică și nesiguranță cronică în societatea românească. Nostalgia după comunism este și un fenomen natural firesc. Fie că e determinată de regretul după tinerețea pierdută, fie de starea de incertitudine dură resimțită de grupuri sociale vulnerabile a căror viață a fost dată peste cap de distrugerea bruscă a unui regim care controla totul, de la viața intrauterină, până la locul în cimitir”, potrivit lui Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Judecătorii constituționali au respins sesizarea AUR privind primul pachet de măsuri fiscale care majorează și TVA, motivând că adoptarea în regim de urgență a fost justificată de necesitatea prevenirii unor efecte negative asupra deficitului bugetar. Potrivit CCR, aspectele invocate nu contravin Constituției.
Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea asupa Legii FOTO Inquam Photos / George Călin
„Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul, în cauza de față, și-a angajat răspunderea asupra Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul are competența de a stabili sarcini fiscale sub forma contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra oricăror categorii de venituri, indiferent de natura lor, inclusiv asupra veniturilor realizate din pensii și din alte categorii de indemnizații, iar prevederile care stabilesc această contribuție sunt constituționale [art.1 alin.(3) și (5), art.47, art.48 alin.(1) și art.56 din Constituție]”, au transmis judecătorii constituționali într-un comunicat de presă.
Care sunt argumentele CCR
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, care au privit condițiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului, Curtea a constatat că:
– angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine;
– reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri fiscal-bugetare pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României;
– urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea consecințelor negative asupra deficitului bugetului general consolidat și a afectării sustenabilității finanțelor publice.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:
– reglementarea contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor contribuabilului, indiferent de natura lor, prin urmare, inclusiv asupra celor realizate din pensii sau din diferite tipuri de indemnizații, sunt în conformitate cu Constituția. Regula este cea a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru a beneficia de asistența medicală în sistemul de sănătate, excepția fiind scutirea de la plata acesteia. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, putând decide atât acordarea, cât și retragerea facilităților la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate;
– plata contribuției de asigurări sociale de sănătate de către cetățenii români nu creează discriminare în raport cu cetățenii străini/ apatrizi care sunt scutiți de la plata acesteia, întrucât această facilitate acordată vizează numai cetățenii străini/ apatrizii care beneficiază de protecție temporară și provin din zona conflictului armat din Ucraina;
– stabilirea cuantumului indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă prin aplicarea unor procente diferențiate în funcție de durata pentru care sunt eliberate certificatele de concediu medical nu încalcă prevederile Constituției, legiuitorul având o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, precum și competența exclusivă de a decide cu privire la oportunitatea măsurii;
– neplata sumelor de bani aferente concediul de odihnă neefectuat în situația încetării raportului de muncă în cursul anului 2026 nu contravine Constituției, întrucât angajatul are dreptul de a efectua concediul de odihnă în perioada desfășurării raportului său de muncă. O asemenea soluție legislativă încurajează salariații să își efectueze concediul;
– limitarea acordării sau reducerea stimulentelor sau sporurilor, precum și plafonarea indemnizațiilor și compensațiilor lunare pentru chirie în privința personalului militar, polițiștilor și polițiștilor din penitenciare nu încalcă prevederile Constituției, întrucât aceste drepturi nu sunt drepturi fundamentale și nu au aceeași protecție constituțională ca dreptul la salariu. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii salariale a statului sub acest aspect;
– condiționarea transferului, la cerere, a funcționarilor publici de acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public nu încalcă prevederile Constituției, întrucât previne deplasarea în masă a funcționarilor publici de la o instituție la alta și protejează capacitatea administrativă a instituțiilor publice din care se solicită transferul;
– eșalonarea pe cinci ani a plății drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 nu este contrară Constituției, Curtea având o jurisprudență constantă cu privire la acest aspect în ultimii 16 ani;
– majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/ săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituției, întrucât nu conduce la o creștere a numărului de ore/ săptămână corespunzătoare activității personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/ săptămână).
Economistul Adrian Negrescu subliniază că, deși „Comisia Europeană și agențiile văd cu ochi ceva mai buni ce se întâmplă la București, după decizia CCR”, trebuie să vedem și continuarea, pentru că „abia acum începe greul. Să reușești să spargi un monolit de interese, combinații, afaceri de partid va fi o adevărată misiune extremă pentru noul guvern”
Sesizarea depusă de AUR în legătură cu legea prin care a fost adoptat primul pachet de măsuri fiscale de către Guvernul Bolojan, și pe care partidul lui George Simion o numește „toxică, profund nedreaptă și profund neconstituțională”, a fost respinsă, marți, de judecătorii constituționali. Legea merge la promulgare.
Pachetul prevede, între altele și majorarea TVA de la 19% la 21%. În prima fază, partidele suveraniste au încercat să blocheze proiectul printr-o moțiune de cenzură depusă împotriva guvernului. Însă moțiunea nu a trecut, prin urmare proiectul de lege a fost automat adoptat.
Conducerea Romgaz, principalul producător de gaze din România și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, a semnat, marți, contractul de achiziție a serviciilor de consultanță pentru evaluarea, negocierea si achiziția unor active/activelor ce concură la activitatea de producție a combinatului Azomureș, a anunțat directorul general al companiei controlate de stat, Răzvan Popescu, într-o declarație în exclusivitate pentru Gândul.
Romgaz a semnat contractul pentru servicii de consultanță cu câștigătorul licitației lansate de companie de stat Romgaz pe 14 aprilie, pentru care au fost depuse patru oferte și care a fost finalizată luni, când a fost desemnat câștigătorul.
Potrivit datelor publicate pe portalul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), cele patru entități interesate de contract au fost ERNST & YOUNG, RINA Consulting S.p.A., asocierea DELOITTE CONSULTANTA (lider), REFF & ASOCIATII SPRL și asocierea TUV AUSTRIA ROMANIA (lider), KPMG ADVISORY SRL.
În urma evaluărilor, a fost declarată câștigătoare asocierea formată din TUV AUSTRIA ROMANIA, lider, și KPMG ADVISORY, iar contractul a fost semnat marți, potrivit declarațiilor lui Răzvan Popescu pentru Gândul.
Contract lansat pe SEAP a fost estimat la 5.486.003 de lei, anunțat după o consultare a pieței.
Strategie pentru diversificare
Achiziția vine după ce Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor a Romgaz a aprobat, în ședința din 29 aprilie, achiziționarea de servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare externă a S.N.G.N. ROMGAZ S.A. necesare pentru achiziția activelor ce concura la activitatea de producție a AZOMUREȘ. Hotărârea a fost adoptată cu 3.510.347.527 voturi, reprezentând 91,08% din numărul total de drepturi de vot și 99,51% din totalul voturilor valabil exprimate.
Principalul acționar al Romgaz este statul român, prin Ministerul Energiei, care deține 2.698.230.800 acțiuni (70,0071%).
Potrivit caietului de sarcini, Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, vrea să își extindă activitatea, proces început în 2013 când a asimilat centrala termoelectrică de la Iernut, devenind astfel producător de energie electrică. Compania este partener egal în proiectul de exploatare a gazelor în perimetrul de mare adâncime din Marea Neagră, Neptun Deep, și vrea să intre și pe piața furnizării de gaze pentru consumatorii casnici.
„Romgaz și-a asumat prin Strategia 2021–2030, printre altele, creșterea cotei de piață și diversificarea portofoliului. În acest sens, Romgaz analizează posibilitatea de dezvoltare a afacerilor sale în domeniul industriei chimice, intenționând să achiziționeze o serie de active/activele ce concură la activitatea de producție a Azomureș S.A. (luând în calcul toate produsele pe care Azomureș S.A. le poate produce cu activele pe care le deține) – denumite în continuare „activele țintă” sau „perimetrul tranzacției””, potrivit datelor din caietul de sarcini.
Ce capacitate are combinatul
Potrivit datelor oficiale, Azomureș este principalul producător de îngrășăminte chimice pentru agricultură din România, parte din grupul elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială este situată în Târgu Mureș și se întinde pe o suprafață de 100 de hectare și cuprinde un complex de instalații de producere a îngrășămintelor pentru agricultură – NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată – și a unor produse industriale – melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele.
Capacitatea anuală de producție este de 1,8 milioane de tone de îngrășăminte, 75% din producție fiind livrată în piața locală, către distribuitori din România. Piața regională – Serbia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina – reprezintă câteva dintre opțiunile pentru export, la fel și țări de pe alte continente.
Din cauza prețurilor uriașe ale gazelor, Combinatul Azomureş a fost închis spre finalul lui 2021, s-a redeschis în vara anului 2023, apoi a funcționat cu întreruperi și la capacitate redusă.
Pentru liderul de la Kremlin, îmbunătățirea relațiilor cu Washingtonul rămâne secundară în raport cu obiectivele majore din războiul din Ucraina, afirmă analiști și surse apropiate puterii de la Moscova, citate de The Guardian.
Vladimir Putin și Donald Trump/FOTO:AFP
Vladimir Putin pare să nu fi fost luat prin surprindere de schimbarea de ton a președintelui american Donald Trump, care a anunțat recent o nouă tranșă de ajutor militar pentru Ucraina și a amenințat cu sancțiuni dure împotriva Rusiei dacă nu se ajunge la un acord de pace în termen de 50 de zile.
Pentru Kremlin, este o ruptură vizibilă în relația cu liderul american, dar nu una neașteptată. Conform analiștilor ruși și unor foști oficiali de rang înalt, Putin anticipa deja deteriorarea relațiilor, chiar dacă începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump părea să deschidă o fereastră diplomatică.
„La Moscova există dezamăgire – nu s-a concretizat nimic din ce sperau unii privind o apropiere de Trump”, a declarat un fost oficial de rang înalt din Kremlin, sub protecția anonimatului. „Dar chiar și în cele mai optimiste scenarii, Putin ar fi pus războiul pe primul loc. Pentru el, invazia Ucrainei este un obiectiv existențial.”
Putin a evitat până acum orice reacție publică la declarațiile lui Trump, iar oficialii de la Kremlin nu au comentat direct schimbarea de poziție a președintelui american. În culise, însă, atmosfera este una de resemnare amestecată cu frustrare.
Un calcul rece, nu o ruptură emoțională
Tatiana Stanovaia, analist politic independent, notează că în ciuda speranțelor inițiale, Moscova nu și-a făcut iluzii. „Chiar și în cele mai favorabile scenarii, Rusia a luat în calcul că va urma o nouă rundă de sancțiuni și o continuare a sprijinului militar american pentru Ucraina.”
Când Trump a revenit la Casa Albă, promițând că va pune capăt războiului în doar 24 de ore și reluând contactele directe cu Moscova, la Kremlin părea să se contureze o oportunitate strategică. O confruntare tensionată în Biroul Oval cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski a întărit impresia că poziția SUA se clatină.
Pentru Putin, Trump reprezenta o posibilitate de a slăbi coeziunea NATO și de a submina sprijinul occidental pentru Ucraina. Însă luna trecută, Trump și-a exprimat public dezamăgirea față de lipsa de răspuns din partea lui Putin la încercările de negociere – inclusiv prin șase apeluri telefonice directe. „Vorbeam cu Vladimir, mă simțeam optimist… și apoi vedeam la televizor că a fost bombardat un azil”, a povestit Trump în stilul său caracteristic.
Fostul oficial din Kremlin citat anterior a caracterizat bombardamentele care au urmat apelurilor dintre cei doi lideri drept „o greșeală strategică”, sugerând că Putin a subestimat reacția emoțională a lui Trump. „Nu a încercat să-l umilească pe Trump, dar cu siguranță nu a gestionat bine situația.”
O pauză, nu o ruptură definitivă
În pofida retoricii dure, mai mulți oficiali ruși și analiști apropiați regimului au interpretat amenințările lui Trump ca fiind mai blânde decât se anticipa. Perioada de 50 de zile oferită pentru un acord de pace a fost privită, de unii, ca o „perioadă de grație”.
„Multe se poat întâmpla în 50 de zile – iar Putin știe asta. Îl consideră pe Trump emoțional și ușor influențabil”, a declarat o sursă din cercurile de politică externă de la Moscova. „Nu este o ruptură ireversibilă. Kremlinul va continua să facă apeluri la dialog.”
Între timp, Moscova își intensifică ofensiva în Ucraina. Tactica atacurilor masive cu drone, lansate în valuri nocturne, epuizează sistematic apărarea ucraineană. Atacurile aeriene asupra centrelor urbane s-au intensificat, iar capitala Kiev este frecvent vizată. Pe front, trupele ruse au făcut progrese lente, dar constante, apropiindu-se de orașul Pokrovsk, considerat strategic.
Potrivit unor surse apropiate gândirii de la Kremlin, termenul de 50 de zile impus de Trump ar putea determina o escaladare și mai puternică a efortului militar rus.
„Conducerea rusă nu reacționează la presiuni. Cel mai probabil, putem spune că prima etapă a relației dintre Trump și Rusia – una care a durat aproximativ șase luni – s-a încheiat”, spune Fiodor Lukianov, analist de politică externă și consilier informal al Kremlinului.
Fără cale de întoarcere?
Pentru elita rusă care spera într-o apropiere de Washington, ultimele evenimente marchează un regres. Mulți dintre cei care au sperat că simpatia personală a lui Trump față de Putin va duce la relaxarea sancțiunilor sau la relansarea relațiilor comerciale cu Occidentul se văd acum marginalizați.
În paralel, în societatea rusă s-a remarcat o creștere a dorinței de încetare a războiului, potrivit unor sondaje recente, care indică totodată o ușoară redresare a imaginii SUA în rândul populației.
Dar deschiderea diplomatică avea o condiție esențială: ca Putin să accepte o încetare a focului și o înghețare a frontului – ceea ce ar însemna, de facto, păstrarea teritoriilor ocupate și excluderea posibilității ca Ucraina să le recupereze.
Analista Tatiana Stanovaia avertizează însă că, deși există nemulțumiri în anumite cercuri politice de la Moscova, acestea nu au o influență reală asupra deciziilor Kremlinului. „Pentru Putin, relația cu SUA e secundară față de obiectivul major: subminarea suveranității Ucrainei.”
Condițiile de pace avansate de Rusia includ neutralitatea Ucrainei, limitarea capacităților sale militare, protejarea comunităților rusofone și, crucial, recunoașterea câștigurilor teritoriale ale Moscovei. De asemenea, Putin cere garanții legale că NATO nu se va mai extinde spre est.
„Peste 100.000 de ruși au murit în acest război. Putin nu poate reveni acasă fără o victorie clară – sau ceva ce poate fi prezentat ca atare”, a spus fostul oficial citat de BBC.
În acest context, o facțiune mai dură, cu viziuni confruntaționale, pare să recâștige teren în cercurile de putere de la Moscova. Pentru acești actori, confruntarea cu SUA nu este doar inevitabilă, ci deja în curs.
„Să nu uităm: vedem Statele Unite nu ca pe un arbitru neutru, ci ca pe un participant activ în războiul împotriva noastră”, a scris ideologul rus Alexander Dughin pe Telegram. „Putin i-a oferit lui Trump timp să schimbe direcția. Dar timpul se scurge.”
Rusia ar putea ajunge să lanseze în curând până la 2.000 de drone kamikaze simultan împotriva Ucrainei, de patru ori mai multe decât în prezent, semnalează oficiali occidentali și surse ucrainene, în contextul unei intensificări a producției de drone Shahed cu performanțe îmbunătățite față de modelele originale iraniene.
Rusia a crescut semnificativ ritmul de fabricație al dronelor. FOTO: arhivă
Potrivit unei investigații difuzate de presa de stat rusă, fabrica din zona industrială Alabuga (Tatarstan), unde Rusia produce sub licență dronele Shahed, a crescut semnificativ ritmul de fabricație. Numărul dronelor produse ar urma să fie de nouă ori mai mare decât în 2024, cu scopul declarat de a spori presiunea militară asupra Ucrainei prin atacuri aeriene masive, conform Kyiv Post.
Cea mai mare ofensivă aeriană confirmată a avut loc pe 8 iulie 2025, când Rusia a lansat 728 de drone Shahed sau dispozitive de diversiune, iar în atacul din noaptea de 20 spre 21 iulie, Kremlinul a trimis 426 de drone și 19 rachete de croazieră sau balistice. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, 224 dintre acestea au fost doborâte sau bruiate. Un civil a murit, iar alți doi au fost răniți în urma atacurilor care au vizat mai multe orașe, inclusiv capitala Kiev.
Generalul-maior Christian Freuding din Ministerul german al Apărării a avertizat că obiectivul Rusiei este de a „extinde semnificativ atacurile cu drone”, urmărind capacitatea de a lansa simultan 2.000 de drone.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington D.C. confirmă această evoluție, estimând că numărul de drone rusești care intră lunar în spațiul aerian ucrainean a crescut cu peste 30% din luna mai până în prezent. Dacă ritmul se menține, un atac cu 2.000 de drone ar putea avea loc până în noiembrie.
Drone mai inteligente, mai rapide și letale
Experiența acumulată de Rusia în aproape trei ani de utilizare a dronelor Shahed-136 a dus la îmbunătățiri semnificative. Noile versiuni sunt mai greu de detectat, au sisteme de ghidare avansate și sunt dotate cu materiale care absorb undele radar, făcându-le aproape invizibile pentru radarele tradiționale. Datorită unui sistem de comunicație prin satelit, un operator din Moscova poate ghida o dronă din vestul Rusiei până în centrul Ucrainei.
Ucraina a raportat utilizarea a cel puțin cinci tipuri noi de focoase dezvoltate de Rusia pentru Shahed, inclusiv:
– Termobarice – capabile să distrugă o jumătate de bloc cu o singură explozie.
– Incendiare – cu substanțe inflamabile greu de stins, chiar și cu nisip.
– Fragmentare aeriană – cu dispersie de submuniții la 200–250 m deasupra țintei.
Autoritățile ucrainene au emis avertismente populației să nu atingă submunițiile de formă cilindrică, de culoare neagră, care ar putea exploda la contact.
Noul model Shahed-238, cu motor cu reacție
Rusia testează în prezent un nou model de dronă kamikaze, Shahed-238, cu motor cu reacție, viteză de până la 0,58 Mach (aproximativ 700 km/h) și altitudine de zbor de peste 2.800 metri, adică de două ori mai mare decât raza efectivă a celor mai folosite sisteme de apărare antiaeriană din Ucraina, precum ZU-23-2.
Această versiune modernizată, testată pentru prima dată în februarie 2025, ar fi mai rapidă, mai greu de interceptat și ar avea o ogivă mai mare, fiind destinată să pătrundă chiar și cele mai sofisticate rețele de apărare aeriană.
Apărarea Ucrainei, pusă sub presiune
Rețeaua națională de apărare antiaeriană a Ucrainei – alcătuită din radare moderne, senzori acustici, tunuri antiaeriene, baterii de rachete, avioane de vânătoare și elicoptere – a reușit în mare parte să blocheze accesul aeronavelor și rachetelor de croazieră rusești, însă dronele kamikaze lansate în roiuri mari continuă să pună probleme.
„Avem nevoie de contramăsuri mai ieftine. Nu putem cheltui sute de mii de euro pentru fiecare Shahed. Avem nevoie de soluții care costă două, trei, patru mii de euro per dronă”, a avertizat generalul german Christian Freuding.
Primăria municipiului Buzău a anunțat marți, 22 iulie, impunerea unor restricții de circulație pentru trotinetele electrice. Acestea vor fi interzise în weekend pe un tronson al Bulevardului Nicolae Bălcescu și în toate parcurile din oraș.
FOTO: arhivă/Alina Mitran
Măsura intră în vigoare de sâmbătă, 26 iulie 2025, și va fi valabilă în fiecare sâmbătă și duminică. Decizia a fost luată după o propunere formulată de Biroul Rutier al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Buzău, ca urmare a constatării unui comportament neadecvat al unor utilizatori de trotinete electrice în trafic.
„Primăria Municipiului Buzău aduce la cunoştinţă participanţilor la traficul rutier interzicerea accesului trotinetelor electrice, în zilele de sâmbătă şi duminică, pe B-dul Nicolae Bălcescu – tronsonul delimitat de intersecţia cu B-dul Mareşal Alexandru Averescu şi strada Nicolae Titulescu, precum şi în Parcurile Crâng, Tineretului şi Marghiloman din Municipiul Buzău, începând cu data de 26.07.2025”, se arată într-un comunicat al administrației locale.
Șeful Biroului Rutier din cadrul IPJ Buzău, comisarul-șef Silviu Dinu, a explicat că mulți utilizatori ai trotinetelor circulă în mod necorespunzător: „Observăm zilnic că se deplasează în condiţii în care nu ar trebui, câte doi pe un astfel de vehicul, fără a purta elemente de siguranţă, cască, cotiere, genunchiere. Ei se pot deplasa pe pistele de biciclete acolo unde sunt construite şi pe partea carosabilă, în niciun caz pe trotuar”.
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a susținut măsura, spunând că este împotriva utilizării trotinetelor electrice, întrucât pot reprezenta un pericol în spațiile publice aglomerate.
Femeia care a fost la un pas să fie ucisă cu mașina de fostul iubit a mărturisit că a mai fost amenințată cu moartea în trecut, însă și-a retras plângerile pentru că îi era milă de el.
Femeia a mai fost amenințată cu moartea de fostul iubit FOTO Shutterstock
„Îi mulțumesc lui Dumnezeu că trăiesc. Nu am auzit niciun motor de mașină. Cred că din instinct am întors capul și nu am mai văzut nimic decât ceva albastru, mașina lui era albastră. A făcut intenționat. Mă amenința, mă urmărea. Am avut plângeri, le-am retras de milă”, a declarat femeia pentru Antena 3.
Aceasta se despărțise de agresor de două luni, timp în care acesta a urmărit-o şi a ameninţat-o cu moartea.
Ea a depus mai multe plângeri la poliţie, însă în cele din urmă le-a retras. În cele din urmă au încheiat un acord prin care bărbatul era obligat să o lase în pace, dar nu a fost aşa.
„Pentru toate femeile în astfel de situații să nu mai ierte, să nu mai creadă în schimbări, cu bunătatea și cu sufletul bun nu se face nimic. Să nu facă greșeala pe care eu am făcut-o. Să nu creadă în „te iubesc, promit că nu mai fac””, a mai spus ea.
Bărbatul a fost arestat preventiv după ce a încercat să își ucidă fosta concubină, lovind-o cu mașina în timp ce aceasta mergea pe trotuar.
Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, acesta a accelerat într-o curbă, a intrat pe contrasens și a direcționat intenționat autoturismul spre femeie, pe care a izbit-o din spate. Impactul a fost atât de violent, încât victima a fost proiectată pe capota și parbrizul mașinii, apoi autoturismul a rupt un gard de fier-beton și s-a oprit în ușa unui garaj, cu airbagurile declanșate.
După incident, bărbatul a fost reținut și prezentat în fața Tribunalului Constanța, care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, sub acuzația de tentativă de omor.
Prim-ministrul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu vor susține marți, 22 iulie, o conferință de presă pe tema reformei companiilor de stat.
Ilie Bolojan FOTO: Profimedia
Ilie Bolojan va fi marți, din nou, în fața jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă în care va vorbi despre reforma companiilor de stat.
Alături de premier va fi prezent și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu,
Potrivit Executivului, Conferința de presă va fi transmisă LIVE pe conturile de Facebook și YouTube ale Guvernului și pe canalul unic de distribuție al Palatului Victoria.
Guvernul a anunțat deja că va propune modificarea legislației pentru a limita mandatele celor care ocupă funcții de conducere în companiile publice, precum și plafonarea indemnizațiilor acestora la valori rezonabile. De asemenea, vor fi publicate toate datele referitoare la componența conducerii și la indicatorii financiari ai acestor societăți.
Un alt obiectiv este reducerea pierderilor sau chiar închiderea societăților care înregistrează pierderi timp de mai mulți ani consecutiv. În unele cazuri, a spus Bolojan, sunt mai mulți membri în consiliile de administrație decât angajați.
Premierul a anunțat că legislația privind guvernanța acestor companii va fi modificată astfel încât consiliile de administrație să aibă mai puțini membri, iar indemnizațiile acestora să fie plafonate. Totodată, vor fi schimbați și indicatorii de performanță în baza cărora sunt evaluate conducerile.
Primarii şi reprezentanţii administraţiilor locale din judeţul Buzău au transmis o scrisoare deschisă către premierul României, Ilie Bolojan, exprimându-şi „profunda îngrijorare” faţă de decizia de a bloca finanţările pentru proiectele derulate prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”.
Ilie Bolojan, premierul României FOTO: Profimedia
Scrisoarea, semnată de primari din toate partidele politice, inclusiv PSD şi PNL, are ca scop „apărarea intereselor comunităţilor locale, indiferent de culoarea politică” şi atrage atenţia asupra riscurilor majore generate de oprirea investiţiilor, scrie News.
„Fără aceste investiţii, comunităţile locale nu vor ajunge niciodată la nivelul standardelor din Uniunea Europeană,” se arată în scrisoare. Sunt menţionate consecinţe grave, precum „oprirea lucrărilor deja începute, degradarea ireversibilă a ceea ce s-a realizat, colmatarea reţelelor de canalizare nefinalizate, distrugerea drumurilor asfaltate doar parţial şi riscul ca firmele de construcţii locale să intre în faliment, afectând angajaţii şi familiile acestora”.
Deputatul Romeo Lungu, preşedintele PSD Buzău, a transmis într-o postare pe Facebook importanţa acestui apel colectiv: „Ne pasă de comunităţile din judeţul Buzău! Astăzi, alături de primari şi reprezentanţi ai administraţiei locale din judeţul Buzău, am transmis o scrisoare deschisă către Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, prin care ne exprimăm îngrijorarea faţă de decizia Guvernului de a bloca finanţările pentru proiectele aflate în derulare prin Programul Naţional de Investiţii ‘Anghel Saligny’.”
Lungu mai subliniază că „proiectele vizate – apă, canalizare, asfalt, reţele de gaze – sunt investiţii fundamentale, fără de care viaţa oamenilor este blocată în subdezvoltare.”
În documentul transmis Guvernului, semnatarii avertizează că pentru multe comunităţi mici, „programul ”Anghel Saligny” reprezintă singura şansă reală de dezvoltare,” întrucât aceste localităţi nu au acces la fonduri europene.
Liderii locali cer „revenirea asupra deciziei şi respectarea angajamentelor luate faţă de comunităţile locale,” susţinând că „dezvoltarea nu se poate opri, iar promisiunile trebuie respectate,” după cum a transmis şi Romeo Lungu în mesajul postat.
Şi aleşii locali PSD din Iaşi i-au adresat o scrisoare similară premierului.
Primarul liberal al Slatinei, Mario de Mezzo, a anunţat că va protesta în faţa Guvernului, alături de alţi aleşi, dacă nu i se vor finanţa străzile începute în municipiu. ”Să vină Bolojan, Cseke Attila, să le explice slătinenilor cum conservi o stradă decopertată” a spus acesta, arătând că are 7 astfel de proiecte începute, al căror grad de executie este în jurul la 50% şi care nu pot fi oprite, pentru că ar produce un disconfort locuitorilor din municipiu.
”În afară de faptul că sunt de la un partid sau la altul, nefinanţarea în totalitate a lucrărilor pe Programul Angel Saligny, pentru că nu mai există resurse anul acesta, îi nemulţumeşte pe bună dreptate pe aleşii locali. Indiferent de culoarea lor politică. Sigur, e dreptul tuturor aleşilor locali să protesteze, să facă ceea ce consideră de cuviinţă. Dar probabilitatea să existe sume suplimentare anul acesta este aproape nulă”, a fost replica lui Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că, în primele 6-7 luni ale anului, au fost cheltuite sumele prevăzute de programe precum Anghel Saligny, însă a explicat că aceste proiecte vor putea continua în proporţie de aproximativ 35 la sută, fiind vorba de proiecte în stadiu avansat de realizare. Bolojan a subliniat că programe de acest tip vor avea buget mărit în 2027-2028.
”Există un număr important de investiţii începute pe bugetul naţional. Aceste investiţii au avut anul acesta o sumă alocată. Această sumă este aproape în totalitate consumată. Cum noi în primele şase luni am cheltuit mai mult decât ne-am angajat şi am încasat mai puţin bani decât am gândit că vom încasa, nu avem de unde să mai alocăm sume suplimentare importante pentru a dubla practic alocările care au fost consumate în primele 6-7 luni. În această situaţie, făcând o analiză a ceea ce putem face în perioada următoare, am procedat atât conform prevederilor legale care spune că atunci când nu mai e sursă de finanţare, notifici autorităţile şi constructorii pentru ca să-şi poată pune lucrările în siguranţă, să nu se degradeze ceea ce s-a făcut. Şi în acelaşi timp, făcând o analiză de capacitate de a mai, totuşi, găsi nişte finanţări din interiorul Ministerului de Dezvoltării prin care se derulează aceste proiecte, să putem continua proiectele care sunt într-un stadiu avansat de execuţie ”, a declarat Ilie Bolojan, luni seară.
Ilie Bolojan a explicat că un procent de 35 la sută din proiectele cu finanţare din Programul Naţional Anghel Saligny ar urma să continue.
”La propunerea Ministerului s-a luat această decizie ca proiectele pe drumuri care sunt între o proporţie de 80% deja realizate să fie continuate ca să putem finaliza ceva în acest an, iar la componenta de apă, canalizare şi gaz, cele care sunt într-o fază de peste 40%. Dacă ar fi să intersectăm aceste proiecte, ar însemna că 35% din proiectele pe Anghel Saligny ar urma să continue. Deci am procedat atât legal pentru că nu mai erau finanţări, dar şi făcând o prioritizare care se bazează pe graficul de realizare. Cu cât am realizat mai mult, cu atât le putem termina, le continuăm pe acelea”, a spus Bolojan.
Ilie Bolojan a precizat, de asemenea, că indiferent cine se află la guvernare, aeste programe nu mai au posibilitatea să continue la sumele care au fost contractate.
Oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, dat în urmărire internațională pentru mai multe infracțiuni grave, a fost încătușat în Grecia, anunță poliția de la Chișinău. Reținerea a avut loc după șașe ani de la fuga sa din Republica Moldova.
Vladimir Plahotniuc a fost încătușat în Grecia. FOTO: Arhivă
,,Cu puțin timp în urmǎ, canalele de comunicare oficialǎ Interpol din Atena, Grecia ne-au informat cǎ au fost reținuți doi cetǎțeni moldoveni. Unul dintre ei este Vladimir Plahotniuc”, au anunțat reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP).
Conform surselor ,,Adevărul”, cea de-a doua persoană reținută este Constantin Țuțu, unul dintre apropiații oligarhului, cercetat și el în mai multe dosare în Republica Moldova.
Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, care figurează în mai multe anchete penale, inclusiv în cel al „fraudei bancare”, a fost dat în căutare internațională de Interpol la începutul acestui an, decizia fiind luată după ce Chișinăul a solicitat revizuirea refuzului în acest sens din 2020.
Vladimir Plahotniuc, om de afaceri și fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost unul dintre cei mai influenți politicieni de la Chișinău în deceniul 2010-2020.
Poreclit „Păpușarul”, Vladimir Plahotniuc a fost acuzat de influență asupra întregii clase politice de la Chișinău. Acesta este fugar din vara anului 2019, atunci când formațiunea pe care o conducea, PDM, a rămas fără putere.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a descins luni la sediile Biroului Național Anticorupție (NABU), într-o operațiune de amploare care vizează presupusa infiltrare a agenției de către agenți ruși. Peste 70 de percheziții au fost efectuate, iar doi ofițeri de rang înalt din cadrul instituției au fost reținuți, relatează Politico.eu.
Sediul Biroului Național Anticorupție din Ucraina/FOTO:X
Principalul vizat este Ruslan Magamedrasulov, un detectiv de elită din cadrul NABU, despre care SBU susține că ar fi colaborat cu serviciile secrete ruse, inclusiv prin transmiterea de informații sensibile despre anchetele anticorupție în curs. Alături de el a fost reținut și un alt ofițer al biroului, neidentificat oficial până în prezent.
Potrivit autorităților ucrainene, Magamedrasulov ar fi facilitat activitățile ilegale ale tatălui său, cetățean rus, implicat în traficul cu cânepă industrială către Rusia. SBU susține că acesta ar fi fost și în legătură directă cu deputatul fugar Fedir Hhristenko, despre care se afirmă că ar fi agent sub acoperire al Kremlinului, cu influență semnificativă asupra funcționării NABU.
Instituție-cheie sub asediu
Conducerea NABU a reacționat rapid, afirmând că perchezițiile au vizat cel puțin 15 angajați și că nu au fost autorizate de instanță. Potrivit unui comunicat oficial, în unele cazuri temeiul juridic al intervenției a fost invocat ca fiind „implicarea în accidente rutiere”, în timp ce în altele este vorba de „posibile legături cu statul agresor”. Instituția consideră că aceste aspecte nu justifică afectarea activității întregii agenții.
„Riscul existenței unor agenți de influență ai statului agresor este real pentru orice instituție. Însă acest risc nu poate constitui temei pentru blocarea sau subminarea unei structuri întregi”, se arată în poziția oficială a NABU.
Reacții internaționale: „Reformele trebuie protejate”
Ambasadoarea Uniunii Europene la Kiev, Katarína Mathernová, a transmis luni un mesaj clar autorităților ucrainene: „Este mai important ca niciodată să păstrăm realizările reformelor, pentru a menține sprijinul necesar în lupta împotriva agresorului”.
Declarația vine în contextul în care ambasadorii G7 și-au exprimat „îngrijorarea serioasă” în legătură cu acțiunile desfășurate de SBU și au anunțat că vor cere clarificări oficiale de la guvernul de la Kiev. Diplomații au subliniat că sprijinul internațional pentru Ucraina este condiționat inclusiv de menținerea transparenței, a guvernanței corecte și a independenței instituțiilor-cheie.
Un moment critic: amenințarea asupra independenței NABU și a Parchetului Anticorupție
În paralel cu ancheta SBU, în Parlamentul de la Kiev se pregătește o schimbare legislativă de amploare, care ar putea modifica fundamental statutul NABU și al Procuraturii Specializate Anticorupție (SAP). Potrivit portalului ZN.ua, Comisia parlamentară pentru afaceri juridice a aprobat deja, marți dimineață, proiectul legislativ nr. 12414, care aduce modificări Codului de procedură penală în contextul stării de război.
Modificările propuse prevăd următoarele:
-Procurorul general al Ucrainei ar deveni șeful de facto al procurorilor SAP, subordonând astfel o structură menită să fie independentă.
-Acestuia i s-ar conferi dreptul de a retrage dosare aflate în anchetă la NABU și de a le redistribui altor instituții.
-Ar urma să fie eliminată interdicția actuală de transfer al cazurilor de la NABU către alte structuri.
Riscuri majore pentru efortul anticorupție
Analiza combinată a perchezițiilor, a reținerilor și a modificărilor legislative sugerează o turnură sensibilă pentru Ucraina, într-un moment în care partenerii internaționali monitorizează îndeaproape nu doar frontul militar, ci și cel instituțional.
Dacă acuzațiile SBU se vor confirma, infiltrarea unor agenți ruși în chiar inima luptei anticorupție din Ucraina ar constitui o breșă gravă în securitatea statului. Pe de altă parte, lipsa unor garanții procedurale și tentativa de a subordona politic agențiile independente riscă să submineze încrederea internă și externă în capacitatea Ucrainei de a-și păstra cursul democratic și pro-european în mijlocul războiului.
Fost președinte al Autorității de Supraveghere Financiară și vechi politician liberal, Dan Radu Rușanu este menționat în ancheta DNA în care șeful ANPC Cristian Popescu Piedone este suspectat că l-ar fi avertizat pe proprietarul Hotelului International din Sinaia că urmează să fie controlat.
Dan Radu Rușanu este un politician vechi FOTO Mediafax
Familia lui Dan Radu Ruşanu deţine hotelul Intenaţional Sinaia, care are 180 de camere şi este clasificat la patru stele.
Este hotelul pe care Cristian Tudor Popescu, șeful ANPC, l-ar fi favorizat. Piedone i-ar fi avertizat pe reprezentanții Hotelului International din Sinaia că urmează un control ANPC. Ba mai mult, acesta i-ar fi învățat și ce trebuie făcut pentru a trece cu bine de control. Ulterior, Piedone l-ar fi lăudat public pe operator pentru curățenie și respectarea standardelor impuse de ANPC.
Rușanu a declarat, pentru Adevărul, că niciunul dintre reprezentanții unității de cazare din Sinaia nu a fost anunțat anterior verificărilor și despre ce trebuie făcut pentru a trece cu bine de control.
Şeful Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu Piedone, a declarat, marţi, în contextul percheziţiilor DNA în dosarul în care este suspectat că a anunţat un hotel din Sinaia despre un control, că nu a coordonat comandamentul pentru Valea Prahovei. „Nu ascund faptul că proprietarul hotelului este prietenul meu de ani de zile. Este şi el un personaj public. Nu am avut niciun schimb de informaţii, nu am anunţat şi nu am fost”, a afirmat el. Piedone a susţinut că i-a deranjat pe mulţi prin controale. „Nu am făcut un trafic de influenţă, nu am luat un leu, mi-am făcut datoria. Că am deranjat, da”, a arătat el. „Dacă există dovadă înseamnă că telefoanele mele şi ale şoferului meu au fost ascultate”, a mai afirmat el.
Dan Radu Rușanu a fost până în anul 2014 preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), când a fost arestat pentru fapte de corupție în dosarul ”Carpatica”.
Rușanu a fost arestat preventiv timp de patru luni, pentru 11 fapte, printre care cele mai grave erau constituirea unui grup infracțional organizat și influențarea declarațiilor, favorizarea făptuitorului în formă continuată, folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite. Rușanu a fost achitat definitiv de ICCJ, în iunie 2017, în timp ce Carabulea a fost condamnat la 5 ani de închisoare.
Este unul dintre cei mai influenți membri ai PNL, a făcut parte din conducerea partidului mulți ani, iar PNL l-a răsplătit în 2019 cu funcția de membru în Consiliul de Administrație al BNR. Vicepreședinte PNL în perioada 2001-2013, Rușanu a mai fost deputat (2000-2008 și 2012-2013), senator (2008-2012).
Rușanu a mai ocupat funcțiile de secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice (1996-1998) și de președinte al EXIM Bank (Banca de Export-Import a României) în perioada 1999-2001. Rușanu a mai fost vicepreședinte al Camerei Deputaților și al Senatului.
Rușanu deține afaceri în zona hotelieră. Deține 98% din SC Romtur Internațional SRL și 98% din SC Internațional Pârău Rece SRL.
”Prima societate comercială face parte dintr-o companie controlată de familia Rușanu, International SA, care conduce activitatea a trei hoteluri ce fac parte din Grupul Hotelier Internațional.Este vorba despre Hotel Internațional Sinaia, Hotel Internațional București și Hotel Internațional Iași, toate cotate la 4 stele. În 2011, hotelul din Sinaia a fost renovat cu ajutorul unui credit de 6 milioane de euro. Prin SC Internațional Pârău Rece SRL se administrează activitatea hotelului Bucegi din Predeal, dar și a câtorva vile din zonă.Rușanu mai deține 100% din SC Radan SRL și 26,04% din SC Comat Met SA, care are ca obiect de activitate închirierea de spații comerciale și depozite proprietatea societății. Portofoliul imobiliar al lui Rușanu este format din două terenuri agricole, unul de 3,8 hectare, la Rucăr, celălalt de 83,5 hectare, la Fundata”, scrie Fanatik.
La BNR, Dan Rușanu a încasat aproximativ 9.800 euro pe lună.
Plenul Curții Constituționale a României a respins marți sesizarea AUR privind primul pachet de măsuri al Guvernului Bolojan, Legea ”austerității” fiind declarată constituțională.
Legile austerității sunt constituționale FOTO: Adevărul
CCR a respins marți, cu unanimitate, sesizarea AUR privind Legea ”austerității”, astfel că pachetul de măsuri va intra în vigoare. Legea merge la Nicușor Dan pentru promulgare.
Potrivit AUR Guvernul a impus „un pachet eterogen de măsuri care afectează grav milioane de români” printr-o procedură care a ocolit dezbaterea parlamentară.
„Invocarea urgenței este un fals grosolan: deficitul bugetar nu a apărut peste noapte, iar Guvernul a avut ani la dispoziţie să intervină prin mecanisme democratice normale”, transmite AUR.
Printre prevederile criticate se numără eliminarea facilităților pentru familiile cu copii, înghețarea salariilor, anularea compensațiilor pentru concediile neefectuate și eșalonarea plății hotărârilor judecătorești definitive. AUR consideră aceste măsuri un „atac fără precedent asupra justiției” și acuză Guvernul că menține „privilegiile sinecuriștilor” în timp ce cere „austeritate celor care abia supraviețuiesc”.
Legea este, în opinia AUR, „nu doar neconstituțională, ci periculoasă”, întrucât ar deschide calea unei guvernări fără control parlamentar și în afara principiilor statului de drept. Formațiunea cere CCR să respingă în totalitate actul normativ și avertizează că va continua demersurile împotriva Guvernului „cu toate armele legale şi democratice posibile”.
În paralel, prima moţiune de cenzură depusă împotriva Guvernului Bolojan a fost respinsă pe 14 iulie, fiind înregistrate doar 134 de voturi „pentru”, față de cele 233 necesare. Moțiunea a fost semnată de 131 de parlamentari de la AUR, POT, S.O.S. România și aleși neafiliați, după ce Executivul și-a asumat răspunderea pe 7 iunie pentru primul pachet de măsuri fiscale.
Dan Radu Ruşanu, consilier BNR și fost șef ASF, este patronul de hotel pe care Cristian Popescu Piedone l-ar fi anunțat de un control al ANPC. Acesta a declarat, pentru Adevărul, că niciunul dintre reprezentanții unității de cazare din Sinaia nu a fost anunțat anterior verificărilor și despre ce trebuie făcut pentru a trece cu bine de control.
Dan Radu Ruşanu ar fi fost favorizat de Piedone, potrivit DNA FOTO Inquam / George Călin
„Nimeni din cadrul hotelului nu a fost anunțat de așa ceva. Eu, personal, nu eram în țară atunci. Eram cu familia plecați din țară, dar din declarațiile luate acum de Poliție și de DNA, toți salariații hotelului au declarat că nu au fost anunțați. Dar ceea ce este cel mai clar lucru este faptul că orice control se face și la orice control s-a făcut va avea același rezultat ca și la controlul lui Piedone. Calitatea și curățenia acestei unități sunt mai presus de orice”, a declarat Dan Radu Rușanu pentru Adevarul.
Potrivit fostului șef ASF, Cristian Popescu Piedone este acuzat pe nedrept, iar problemele sale vin în urma legate de verificarea unor multinaționale.
„Piedone și-a atras anumite probleme în clipa în care a verificat multinaționalele și atunci a urmat ce a urmat. Dacă s-ar fi limitat la controlul agenților economici români, nu avea nicio problemă. În momentul în care s-a atins de multinaționale – și știți foarte bine că toate multinaționalele au probleme cu controalele făcute de Piedone – atunci au început reclamațiile”, mai adaugă Dan Radu Rușanu.
Ce vizează ancheta
Procurorii DNA au făcut, marți dimineața, cinci percheziții în mai multe locații, între care domiciliul lui Cristian Popescu Piedone și biroul său de președinte al ANPC. Acesta este
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, de către funcționari publici și complici ai acestora.În cursul zilei de 22 iulie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 5 locații situate pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Prahova și Constanța, dintre care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, a anunțat parchetul.
Piedone a admis cǎ este prieten cu Dan Radu Ruşanu, însǎ a negat acuzațiile.
Românii evaluează pozitiv perioada de dinainte de 1989, comparativ cu situația actuală. Peste 70% cred că România era o țară mai bogată decât în prezent, iar peste 50% consideră regimul comunist un lucru bun.
FOTO Fototeca online a comunismului românesc
77.2% dintre români cred că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent, în timp ce 18.4% consideră că era o țară mai săracă decât în prezent, în timp ce doar 27.4% dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună. 63.5% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție greșită.
Datele sondajului „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), reflectă o nostalgie pentru perioada de dinainte de 1989. „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER)”, spune șeful INSCOP, Remus Ștefureac.
„Ne aflăm, din păcate, într-un moment în care nostalgia față de regimul comunist nu mai este doar o chestiune de opinie sau o vulnerabilitate culturală. Este, o spun răspicat, o problemă de securitate națională”, atrage atenția prof.univ.dr. Daniel Șandru, Președinte executiv al IICCMER.
Profesorul semnalează că România este la doar „un pas de un scenariu catastrofic”. Potrivit datelor sondajului, sunt optimiști cu privire la direcția țării mai ales tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat și angajații la stat. Pesimiste sunt în special persoanele cu educație primară, din rural, și cu un venit mai redus, dar și utilizatorii TikTok.
Peste 50% consideră regimul comunist un lucru bun
55.8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele). 34.5% sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri rele, decât lucruri bune). 9.6% nu știu / nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund.
De asemenea, 48.4% dintre cei chestionați sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 34.7% cred că se trăia mai rău, iar 13.2% că se trăia la fel. 3.7% nu știu sau nu răspund.
8% dintre respondenți consideră că era mai multă corupție înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 65.1% cred că era mai puțină corupție, iar 20.2% că era la fel de multă corupție. Ponderea non-răspunsurilor este de 6.7%.
Datele relevă și alte aspecte: 9% dintre cei intervievați sunt de părere că era mai multă libertate înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 80.9% cred că era mai puțină libertate, iar 6.8% că era la fel de multă libertate. 3.3% nu știu sau nu răspund.
75.1% dintre respondenți consideră că era mai multă siguranță publică înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 12.1% cred că era mai puțină siguranță publică, iar 10.8% că era la fel de multă siguranță publică. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.1%.
În același timp, 48.6% dintre cei chestionați sunt de părere că accesul la servicii de sănătate era mai ușor înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 22.7% cred că accesul la servicii de sănătate era mai greu, iar 21% că accesul la servicii de sănătate era la fel. 7.8% nu știu sau nu răspund.
Informarea față de perioada comunistă
la polul opus, întrebați cu privire la interesul față de perioada comunistă, 14.3% dintre respondenți spun că îi interesează perioada comunistă din istoria României foarte mult, 22.5% destul de mult, 21.1% destul de puțin, iar 39.5% foarte puțin / deloc, iar 2.6% nu știu sau nu răspund.
De asemenea, întrebați dacă sunt de părere că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă din istoria României, 37.6% dintre cei chestionați răspund cu siguranță da, 30.6% probabil că da, 14.0% probabil ca nu, iar 15.7% cu siguranță nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.1%. Întrebați care a fost principala sursă de informații despre perioada comunistă, 34.8% dintre respondenți răspund că au trăit in acea perioadă. 14.2% spun că au informații de la părinți, bunici sau alte rude, 7% de la școală, 5.4% din cărți sau filme documentare, 3.1% de pe internet, 2.8% din mass media (tv, ziare), 0.4% de pe rețele sociale. 0.2% menționează altă sursă de informații, 0.3% declară că nu s-au informat, iar 0.2% nu știu sau nu răspund.
„Cercetarea INSCOP-IICCMER indică o nevoie acută de politici publice care să abordeze nemulțumirile structurale (sărăcie, inegalități, corupție) și carențele informaționale și educaționale (cunoașterea istoriei reale)”, concluzionează Remus Ștefureac.
Datele cercetării au fost culese în luna iulie 2025, pe un eșantion de 1500 de respondenți, cu o eroare de +/-2.5%.
Rusia și Ucraina vor organiza o nouă rundă de negocieri de pace la Istanbul miercuri, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Volodimir Zelenski, președinte Ucraina FOTO: EPA-EFE
„Astăzi, am discutat cu șeful Consiliului de Securitate al Ucrainei, Rustem Umerov despre pregătirile pentru un schimb de prizonieri și o altă întâlnire în Turcia cu partea rusă”, a declarat Zelenski luni, în discursul său zilnic. „Umerov a raportat că întâlnirea este programată pentru miercuri.”
Zelenski a propus noi negocieri în weekend, la câteva zile după ce președintele american Donald Trump a amenințat Rusia cu sancțiuni „severe” dacă nu se va ajunge la un armistițiu între Moscova și Kiev în termen de 50 de zile, scrie BBC.
Washingtonul a promis, de asemenea, noi arme pentru armata ucraineană, după ce Rusia a intensificat atacurile.
Moscova nu a comentat încă negocierile de pace. Agenția de știri rusă RIA, citând o sursă, a precizat că negocierile vor avea loc pe parcursul a două zile, joi și vineri.
Un purtător de cuvânt al guvernului turc a declarat că negocierile de miercuri vor avea loc la Istanbul, același loc în care negocierile anterioare din mai și iunie nu au reușit să ducă la un armistițiu, a scris agenția de știri Agence France-Presse.
Discuțiile din această săptămână vor fi o nouă încercare de a pune capăt războiului care durează de mai bine de trei ani și vor avea loc după ce Trump și-a exprimat frustrarea față de Vladimir Putin. Președintele SUA a declarat pentru BBC că este „dezamăgit”, dar „nu a terminat” cu liderul rus.
Discuțiile de la Istanbul s-ar putea concentra pe noi schimburi de prizonieri și pe o posibilă întâlnire între Zelenski și Putin, a declarat pentru AFP un înalt oficial ucrainean.
Moscova a minimizat însă probabilitatea obținerii unor rezultate concrete în viitorul apropiat.
Comentând perspectivele unui progres, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni reporterilor că cele două părți sunt „diametral opuse” și că „mai sunt multe eforturi diplomatice de depus”.
În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene, provocând un număr record de victime civile
Uniunea Europeană se pregătește să ia măsuri împotriva valului de produse periculoase comercializate prin platforme online chinezești, de exemplu Shein și Temu, după ce o anchetă de tip „client misterios” a scos la iveală riscuri serioase pentru sănătatea consumatorilor, în special a copiilor.
Problema nu este doar de natură sanitară, ci și economică. FOTO: arhivă
Comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, a declarat într-un interviu pentru The Guardian că „multe dintre aceste produse reprezintă un pericol real”, iar rezultatele investigației, care urmează să fie publicate oficial, „sunt alarmante”.
Ancheta a identificat mai multe produse vândute pe platforme mari care încalcă reglementările UE privind siguranța produselor. Printre cele mai grave cazuri se numără suzete pentru bebeluși cu mărgele care se desprind ușor, prezentând risc de înec; pelerine de ploaie pentru copii care conțin substanțe toxice; ochelari de soare fără protecție UV; pantaloni scurți cu șnururi prea lungi, care pot provoca accidente; cosmetice ce conțin Lilial, o substanță interzisă în UE din 2022, suspectată că afectează fertilitatea și dezvoltarea fătului.
În Marea Britanie, autoritățile au emis deja recomandări ca produsele care conțin Lilial să fie eliminate imediat din uz de către consumatori.
Avalanșă de colete: autoritățile cedează sub presiune
În fiecare zi, peste 12 milioane de colete de valoare mică (sub 150 de euro) intră în Uniunea Europeană din afara granițelor, în special din China. Este un volum dublu față de anul 2023 și triplu comparativ cu 2022, potrivit datelor oficiale.
Creșterea fulminantă a livrărilor pune presiune pe autoritățile vamale și de control din statele membre, care nu mai pot verifica eficient conținutul coletelor. În acest context, Comisia Europeană ia în calcul eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe și introducerea unei taxe fixe de procesare, model adoptat deja în SUA, unde cumpărătorii plătesc suplimentar cel puțin 50 de dolari pentru produsele din China.
McGrath: „Nu este doar despre siguranță”
Comisarul european pentru Justiție atrage atenția că problema nu este doar de natură sanitară, ci și economică. „Nu este corect ca firmele europene, care respectă toate normele UE, să concureze cu platforme care ignoră complet legislația”, a declarat McGrath pentru The Guardian. „Este o problemă de siguranță, dar și de echitate.”
UE ar putea impune:
– Obligația ca platformele externe să respecte standardele de siguranță ale Uniunii;
– Penalizări financiare pentru vânzarea de produse neconforme;
– Eliminarea scutirii de taxe pentru colete sub 150 de euro;
– Introducerea unui sistem digital de monitorizare a coletelor importate.
Curtea Constituțională a României analizează marți, 22 iulie, sesizarea depusă de AUR în legătură cu Legea „austerității”, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului condus de Ilie Bolojan. AUR susține că legea este „toxică, profund nedreaptă și profund neconstituţională” și acuză Executivul de „abuz de putere comis cu cinism și dispreț față de români”.
Bolojan a acuzat Opoziția că nu oferă alternative. FOTO: arhivă
Potrivit formațiunii politice, Guvernul a impus „un pachet eterogen de măsuri care afectează grav milioane de români” printr-o procedură care a ocolit dezbaterea parlamentară.
„Invocarea urgenței este un fals grosolan: deficitul bugetar nu a apărut peste noapte, iar Guvernul a avut ani la dispoziţie să intervină prin mecanisme democratice normale”, transmite AUR, conform Agerpres.
Printre prevederile criticate se numără eliminarea facilităților pentru familiile cu copii, înghețarea salariilor, anularea compensațiilor pentru concediile neefectuate și eșalonarea plății hotărârilor judecătorești definitive. AUR consideră aceste măsuri un „atac fără precedent asupra justiției” și acuză Guvernul că menține „privilegiile sinecuriștilor” în timp ce cere „austeritate celor care abia supraviețuiesc”.
Legea este, în opinia AUR, „nu doar neconstituțională, ci periculoasă”, întrucât ar deschide calea unei guvernări fără control parlamentar și în afara principiilor statului de drept. Formațiunea cere CCR să respingă în totalitate actul normativ și avertizează că va continua demersurile împotriva Guvernului „cu toate armele legale şi democratice posibile”.
În paralel, prima moţiune de cenzură depusă împotriva Guvernului Bolojan a fost respinsă pe 14 iulie, fiind înregistrate doar 134 de voturi „pentru”, față de cele 233 necesare. Moțiunea a fost semnată de 131 de parlamentari de la AUR, POT, S.O.S. România și aleși neafiliați, după ce Executivul și-a asumat răspunderea pe 7 iunie pentru primul pachet de măsuri fiscale.
Reacția premierului
Premierul Bolojan a afirmat în plen că măsurile asumate de Guvern vizează corectarea dezechilibrelor bugetare și a acuzat Opoziția că nu oferă alternative.
„Îi întreb pe colegii din Opoziţie, în afară de un exerciţiu politic pe care l-au bifat şi pe care îl înţeleg, ce rost are această moţiune? Ar vrea dânşii să ne oprim şi să ne întoarcem de unde am plecat?”, a întrebat Bolojan, menționând că România are deja „primele semnale pozitive privind economia”.
La rândul său, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat că AUR nu urmărește cu adevărat căderea Guvernului, întrucât nu are „niciun plan coerent” pentru România.
Potrivit articolului 114 din Constituție, Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege, iar în lipsa unei moțiuni de cenzură adoptate, legea este considerată adoptată, iar aplicarea ei devine obligatorie pentru Executiv.
Nicolas, adolescentul care s-a lovit grav după ce a sărit de pe scena festivalului „Beach, Please!” la cererea rapper-ului american Destroy Lonely, a fost transferat cu un elicopter de la Spitalul Județean Constanța la Spitalul din Sibiu.
Băiatul a fost împins de rapperul Destroy Lonely FOTO: Captura video
Vloggerul Andrei Şelaru (Selly), organizatorul Festivalului „Beach, Please”, a anunțat că adolescentul care s-a lovit grav, după ce asărit de pe scena festivalului, la cererea rapper-ului american Destroy Lonely, a fost transferat la Spitalul din Sibiu. Tânărul Nicolas se află în afara pericolului.
„Vreau să vă spun că Nicolas a ieșit din ATI și a fost transferat astăzi cu un elicopter la Spitalul Județean Constanța la Sibiu, unde a fost primit de familie, de prieteni, am vorbit în fiecare zi cu mama sa, e un incident nefericit. În momentul în care te cheamă un artist pe scenă, ar trebui să fie o bucurie, un moment în care să te conectezi cu artistul tău preferat, un gest de inconștiență al artistului, un gest pe care personal, mă gândesc dacă aș fi putut să fac ceva să îl previn, am dat o regulă nouă, nu mai intră nimeni pe scenă”, a spus Selly, organizatorul Festivalului, la Antena 3 CNN.
Influencerul a a povestit ce s-a întâmplat în acele momente, când artistul l-a îndemnat să iasă de pe scenă, iar Nicolas a sărit.
”Artistul nu trebuia să facă acest lucru. Nicolas s-a lovit de acel gard de protecție. Mă bucur enorm că este în afara oricărui pericol, că se recuperează rapid, CT-ul arată bine. sunt în permanentă legătură cu managerul Spitalului Județean din Constanța, l-am vizitat personal la spital luni, după festival. Încă din seara incidentului, am avut o echipă acolo. Voiam să îl vizitez și mâine, dar nu a mai fost cazul, din fericire, a fost transferat la spitalul din Sibiu pentru a se recupera”, a adăugat vloggerul.
Reamintim că un adolescent de 15 ani, Nicolas, a ajuns la Terapie Intensivă după ce a fost încurajat să sară de pe scenă de rapperul american Destroy Lonely .Adolescentul a fost pus să sară de la 3 metri înăţime şi a căzut în gardul ce despărţea mulţimea de scena principală. Băiatul se afla la festival împreună cu mama lui.
„Când am căzut, am crezut că mor”, a spus băiatul.
Primarul PSD al municipiului Buzău, Constantin Toma, critică decizia de a elimina unele segmente din autostrăzile A7 și A8 din finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), calificând-o drept „un dezastru” pentru dezvoltarea economică a regiunii. Edilul îl acuză pe Sorin Grindeanu pentru modul defectuos în care a fost gestionată licitația.
Primarul Buzăului, Constantin Toma. FOTO: Facebook
„Toată lumea îl lăuda sau se autolăuda domnul Sorin Grindeanu, fără să ne spună și faptul că nu a ținut licitația corect”, a declarat Toma, într-un interviu acordat RFI.
Declarațiile vin după ce ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat oficial că anumite tronsoane din A7 și A8 au fost scoase de la finanțare prin PNRR, din cauza neregulilor în procedurile de achiziții publice, nu din lipsă de progres fizic în lucrări. Potrivit acestuia, Guvernul caută acum surse alternative de finanțare pentru segmentele prioritare.
Constantin Toma subliniază impactul negativ al acestei decizii asupra orașului Buzău, care atrăgea tot mai mulți investitori datorită planurilor de infrastructură.
„E un dezastru. Vreau să vă spun că nu trec două săptămâni să nu vină un investitor important, o parte dintre ei au și cumpărat terenuri sau cei existenți încearcă să-și dezvolte afacerile aici, la Buzău, pentru că pe lângă București, pe lângă Ploiești, s-au ocupat toate terenurile viabile pentru a ține industrie și iată, Buzăul e în pole position, datorită autostrăzii și acest lucru este minunat”, avertizează edilul.
El acuză lipsa de transparență și lipsa de asumare din partea celor responsabili:
„Sigur, nu este bine. Licitația se pare că s-a ținut prost acolo. Toată lumea îl lăuda sau se autolăuda domnul Sorin Grindeanu, fără să ne spună și faptul că nu a ținut licitația corect și avem o situație foarte proastă pe finanțarea autostrăzilor, în continuare”.
După ce secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a amenințat din nou cu ieșirea de la guvernare, liberalii le transmit pesediștilor că fac parte dintr-o coaliție și au reacționat cu o acuzație directă: „urlă nu din cauza deficitului, ci pentru că li se taie privilegiile”.
Paul Stănescu și Gigel Știrbu FOTO Inquam Photos, Mediafax Foto
Fostul ministru Raluca Turcan susține că astfel de afirmații nu ajută coaliția de guvernare, care trebuie să funcționeze.
”În ciuda diferențelor de opinie apărute în spațiul public, atât premierul Ilie Bolojan, cât și președintele Nicușor Dan au transmis un mesaj clar: își doresc ca această coaliție să funcționeze. E un lucru absolut necesar – România are nevoie de stabilitate, de colaborare și de soluții curajoase. Este însă evident că, pentru ca această coaliție să livreze rezultate, unele lucruri trebuie schimbate. Până acum, fie a lipsit voința politică, fie nu a existat o majoritate parlamentară capabilă să sprijine reformele profunde de care societatea are nevoie.Astăzi avem un context favorabil: un premier hotărât să corecteze disfuncționalități grave și o majoritate parlamentară care părea greu de imaginat cu doar câteva luni în urmă. Să nu ratăm acest moment! Poziționările publice recente – poate influențate de o anumită retorică internă de campanie – nu ajută. Un eșec ar da apă la moară extremismului și ar adânci neîncrederea oamenilor în politica democratică”, a scris pe Facebook deputata Raluca Turcan.
O reacție mult mai virulentă a avut-o, tot pe Facebook, deputatul Gigel Știrbu, care spune că pesediștii sunt panicați.
”Din ce în ce mai mulți din PSD au început să atace Guvernul pentru măsurile luate. Guvern din care fac și ei parte, să ne înțelegem.
Nu le mai place când se discută despre reducerea deficitului bugetar. Nu le convine când se propune tăierea posturilor de lux, a indemnizațiilor etc. De ce sunt nervoși? Pentru că, în spatele ușilor închise, au început să sune telefoanele.
Au început să sune fiicele de la ANCOM, ginerii de la ASF, amantele de la ANRE, nepoatele de la Nuclearelectrica, verișorii de la Transelectrica. Pentru că încep să dispară posturile călduțe pentru cei care “taie frunză la câini” prin agenții sau plimbă cafeaua pe holurile ministerelor sau care mimează munca. Funcții inventate doar ca să existe o semnătură de pus și o leafă de încasat. Panica e reală. Nu pentru țară, ci pentru „ai lor”. Cei care ies azi din PSD să atace Guvernul nu o fac pentru că îi doare deficitul, ba chiar îl ignoră de ani de zile.
O fac pentru că simt că li se taie accesul la banii publici transformați, ani la rând, în sinecuri, afaceri, funcții aranjate și privilegii pentru clientela de partid.
Asta e adevărata miză. Nu vor să piardă puterea reală din instituții, influența și favorurile. Acum, când vine nota de plată, fac scandal. Iar ca să-și salveze din capitalul politic, atacă propriul Guvern. Dar românii văd și înțeleg exact de ce urlă. Aceasta este durerea reală. Nu deficitul, ci sfârșitul privilegiilor.Când s-au tăiat din banii românilor, au tăcut. Când se taie acum din privilegiile lor, urlă. Asta spune tot!”, a scris Gigel Știrbu.
Secretarul general al PSD Paul Stănescu a criticat dur noile măsuri anunțate de Guvern, pe care le consideră heirupiste, și amenință cu ieșirea de la guvernare.
Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare în următoarele luni, în contextul actualei stări de nemulțumire față de situația economică și geopolitică, arată un raport de evaluare elaborat de experții Băncii Centrale Europene (BCE).
”Firmele din zona euro au continuat să perceapă perspectivele economice generale ca fiind principalul factor care afectează accesul la finanțare externă. În al doilea trimestru al anului 2025, 17% dintre companii au raportat deteriorarea perspectivelor economice generale, cu impact direct asupra disponibilităților financiare”, conform raportului Băncii Centrale Europene.
Concluziile constituie o îmbunătățire a situației în raport cu primul trimestru al anului 2025, deși preocupările persistă.
”La modul general, rezultatele relevă că actualul ciclu de relaxare a politicii monetare continuă să contribuie la reducerea dobânzilor bancare. (…) Cu toate acestea, companiile continuă să perceapă condiții bancare dificile, ținând cont de restul costurilor asociate creditării”, subliniază experții Băncii Centrale Europene.
Raportul de evaluare a fost elaborat pe baza unui studiu vizând 5.367 de firme din zona euro, în perioada aprilie-iunie 2025.
Firmele așteaptă îmbunătățirea mediului de afaceri și se tem de efectele tensiunilor comerciale
Firmele operaționale în zona euro au raportat intensificarea activităților, dar scăderea profiturilor. Potrivit studiului, 13% dintre firme au semnalat declinul profiturilor în trimestrul al doilea, comparativ cu 16% în primul trimestru.
”În acest context, așteptările privind perspectivele viitorului trimestru au devenit mai puțin optimiste. Firmele solicită îmbunătățirea accesului la finanțarea externă în următoarele trei luni”, subliniază specialiștii BCE, avertizând asupra preocupărilor companiilor pentru litigiile comerciale și oscilațiile inflației.
”Companiile din zona euro au raportat provocări considerabile generate de tensiunile comerciale. Potrivit studiului, 22% dintre firme au raportat un impact major, 31%, un impact mediu și 47%, un impact redus. La nivelul firmelor care exportă în Statele Unite, 34% au raportat un impact major al tensiunilor comerciale, față de o pondere de 19% în rândul firmelor care nu exportă în SUA. (…) În același timp, majoritatea companiilor, deși mai puține decât în perioada precedentă, continuă să indice riscuri în creștere asupra perspectivelor pe termen lung ale inflației”, subliniază BCE.
Piloții aeronavei sud-coreene care s-a prăbușit și a provocat moartea a 179 de persoane au oprit motorul greșit, relevă un raport recent.
179 de oameni și-au pierdut viața în accidentul aviatic FOTO Nexta
Consiliul pentru Investigarea Accidentelor Aeriene și Feroviare (ARAIB) a stabilit că motorul din dreapta al aeronavei Boeing 737, operată de compania Jeju Air, s-a oprit după ce avionul a lovit un stol de rațe, însă motorul din stânga a continuat să funcționeze, potrivit The Telegraph.
Totuși, în loc să oprească motorul avariat, piloții au tăiat alimentarea celui care încă funcționa, lăsând avionul fără niciun motor operațional.
„Este posibil ca pilotul să fi oprit din greșeală motorul”, au spus anchetatorii.
Înregistrarea din cabina de pilotaj a surprins momentul în care pilotul a spus „opriți motorul numărul doi”, însă datele de zbor arată că, în realitate, piloții au oprit motorul numărul unu – probabil din greșeală, sub presiunea situației.
Un oficial a declarat pentru postul de televiziune MBN din Coreea de Sud: „Pilotul ar fi trebuit să oprească motorul din dreapta, care fusese grav avariat în urma impactului cu păsările, dar a oprit motorul din stânga, care încă funcționa. Cutia neagră și alimentarea electrică s-au întrerupt.”
Piloții zborului Jeju Air au activat, de asemenea, stingătorul de incendiu al motorului din stânga, ceea ce face imposibilă repornirea acestuia în timpul zborului, se mai arată în raport.
Informația despre rolul piloților în tragedia zborului Jeju Air vine la mai puțin de o săptămână după ce s-a aflat că, în accidentul Air India din iunie, soldat cu moartea a 241 din cei 242 de pasageri, un pilot a oprit alimentarea cu combustibil.
Avionul sud-coreean, care s-a prăbușit pe 29 decembrie 2024, a atins solul cu o viteză periculos de mare, fără ca trenul de aterizare să fie coborât, și a explodat după ce a lovit un taluz la capătul pistei.
Toți cei 175 de pasageri și patru dintre cei șase membri ai echipajului au murit, în cel mai grav dezastru aviatic din Coreea de Sud din ultimele decenii.
Piloții zborului 2216 au ignorat și procedura corectă de aterizare după o coliziune cu păsări, alegând să urce din nou avionul și apoi să facă o aterizare pripită în direcția opusă, pe aceeași pistă.
Impactul cu păsările a avut loc în timp ce aeronava se pregătea să coboare spre Aeroportul Internațional Muan, situat în sudul țării.
Turnul de control al aeroportului a emis o avertizare la ora 08:57, semnalând activitate de păsări în zonă, iar un minut mai târziu, pilotul a raportat o coliziune cu păsări și a lansat un apel mayday.
Înregistrările video ulterioare au arătat că motorul din dreapta a luat foc, iar ancheta a descoperit pene și urme de sânge de rață în ambele motoare.
ARAIB și-a prezentat concluziile sâmbătă, însă familiile victimelor au acuzat oficialii că dau vina pe piloți în mod nedrept, în cadrul conferinței de presă.
Anchetatorii au fost nevoiți să retragă rapid copiile raportului, susținând că documentul nu fusese încă emis oficial.
Aceștia susțin în continuare că nu au existat defecțiuni ale motoarelor sau erori mecanice, deși alimentarea cu energie a înregistratoarelor de zbor a fost întreruptă în ultimele patru minute ale zborului, ceea ce înseamnă că ar putea exista informații-cheie care nu sunt cunoscute.
Kim Yu-jin, liderul grupului familiilor îndoliate, a declarat: „Când anchetatorii formulează o poziție, aceasta ar trebui însoțită de documente care să o susțină și să convingă familiile că acele concluzii sunt inevitabile. Nouă ni s-au prezentat doar concluziile.”
„Le-am cerut în repetate rânduri să fie prudenți cu aceste declarații, pentru că modul în care sunt comunicate rezultatele anchetei poate influența compensațiile primite de familii.”
Vicepreședintele american JD Vance va descoperi că este „la fel de nedorit” în Regatul Unit ca Donald Trump, au avertizat protestatarii, care și-au anunțat planurile de a demonstra împotriva vizitei sale.
JD Vance și soția sa, Usha FOTO: X
Vicepreședintele JD Vance își va petrece vacanța de vară într-o locație rurală populară din Marea Britanie, care este vizitată frecvent de celebrități. Excursia sa de familie va avea loc înaintea vizitei de stat a președintelui Donald Trump din septembrie, când este programată să se întâlnească cu Regele Charles, scrie independent.
Coaliția Stop Trump, formată dintr-un grup de sindicate, protestatari pro-Palestina și manifestanți anti-Trump, a anunțat deja că va mărșălui împotriva vizitei prezidențiale.
Un purtător de cuvânt al Coaliției Stop Trump a declarat: „Ne întâlnim cu Trump cu proteste în Aberdeen și Edinburgh în această lună, și apoi în Londra și Windsor în septembrie. JD Vance este la fel de nedorit în Marea Britanie ca Donald Trump”.
Nu va fi prima dată când protestele perturbă vacanța vicepreședintelui.
În martie, la câteva zile după ce Vance a fost filmat certându-se cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, sute de protestatari l-au confruntat pe vicepreședinte în Waitsfield, Vermont, purtând pancarte pro-Ucraina.
Demonstranții l-au numit pe Vance o „rușine națională” și l-au îndemnat pe acesta și pe familia sa „să meargă să schieze în Rusia”.
Ca urmare, familia ar fi fost nevoită să se mute într-o locație care nu a fost dezvăluită.
