În martie 1959, în timp ce trupele chineze zdrobeau o tentativă de revoltă în Tibet, Tenzin Gyatso, cel de-al 14-lea Dalai Lama, a fugit în India. Beijingul continuă să îl considere un separatist periculos, deși el a declarat că obiectivul său este mai degrabă autonomia tibetană decât independența.

Cu puține țări pregătite să reacționeze la acțiunile Chinei, el s-a confruntat cu o sarcină dificilă de a-i proteja pe tibetani și tradițiile lor. Cu toate acestea, în ciuda deceniilor petrecute în exil, influența sa s-a extins mult dincolo de comunitatea sa. El nu este doar liderul spiritual al tibetanilor și un simbol viu al speranțelor acestora de a-și recâștiga patria, ci și un simbol al păcii la nivel mondial și una dintre cele mai importante figuri religioase ale lumii, potrivit yahoo.com.

A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1989 pentru opoziția sa consecventă față de utilizarea violenței în încercarea sa de a obține autonomia tibetană.

Beijingul continuă să îl considere un separatist periculos, deși el a declarat că obiectivul său este mai degrabă autonomia tibetană decât independența.

Acum, după o viață petrecută în centrul relațiilor tensionate ale Chinei cu Tibetul, Dalai Lama se concentrează asupra viitorului.

La împlinirea vârstei de 90 de ani, în iunie 2025, el a confirmat că va exista un succesor după moartea sa, punând capăt îndoielilor cu privire la continuarea instituției budiste vechi de 600 de ani.

Liderul copil

Cel de-al 14-lea Dalai Lama s-a născut la 6 iulie 1935, într-un mic sat aflat chiar în afara granițelor actuale ale Tibetului. Părinții săi, care l-au numit Lhamo Dhondub, erau fermieri împreună cu alți câțiva copii.

La vârsta de doi ani, o echipă de căutare formată din oficiali budiști l-a recunoscut drept reîncarnarea celor 13 Dalai Lama anteriori și a fost întronizat înainte să împlinească patru ani. I s-a dat numele monahal Tenzin Gyatso.

A fost educat la o mănăstire și a obținut diploma Geshe Lharampa, un doctorat în filosofie budistă. Dar în 1950, când avea 15 ani, trupele noului guvern comunist chinez au mărșăluit în Tibet.

În timp ce soldații se revărsau în Tibet, Dalai Lama și-a asumat întreaga putere ca șef de stat.

În mai 1951, China a redactat un acord în 17 puncte care legitima încorporarea Tibetului în China. Apoi, la 10 martie 1959, un general chinez l-a invitat pe Dalai Lama să participe la un spectacol al unei trupe de dans chineze. Însă tibetanii s-au temut că este vorba de o capcană menită să-l răpească pe Dalai Lama și mulți au început să se adune la palatul său pentru a-l proteja.

Această acțiune s-a transformat în proteste împotriva prezenței trupelor chineze pe teritoriul tibetan. Armata Populară de Eliberare a lansat o represiune brutală și se spune că mii de oameni au murit.

Câteva zile mai târziu, Dalai Lama a fugit din palat, o decizie despre care a spus că se bazează pe ordine divine de la oracolul său personal. El s-a deghizat în soldat și s-a strecurat în mulțime într-o noapte.

Împreună cu un anturaj, el a ajuns la granița indiană după o drumeție istovitoare de 15 zile prin Himalaya. Guvernul indian i-a acordat azil și, în cele din urmă, s-a stabilit în Dharamshala, în nordul Indiei, care a devenit sediul guvernului tibetan în exil.

Dalai Lama a fost urmat în exil de aproximativ 80 000 de tibetani, dintre care majoritatea s-au stabilit în aceeași zonă.

„Calea de mijloc”

În exil, Dalai Lama a început să încerce să păstreze cultura poporului tibetan și să facă cunoscută situația dificilă a acestuia pe scena mondială.

El a făcut apel la Organizația Națiunilor Unite și a convins Adunarea Generală să adopte rezoluții în 1959, 1961 și 1965, solicitând protecția poporului tibetan.

Dalai Lama a pledat pentru o „cale de mijloc” pentru rezolvarea statutului Tibetului – o autonomie reală a Tibetului în cadrul Chinei.

În 1987, pe fondul protestelor din Lhasa împotriva relocării pe scară largă a chinezilor Han în Tibet, Dalai Lama a propus un plan în cinci puncte, în care făcea apel la crearea Tibetului ca o zonă de pace.

Dalai Lama nu a renunțat niciodată la poziția sa de rezistență pașnică și, în 1989, a primit Premiul Nobel pentru Pace. Comisia a lăudat politica sa de non-violență, pe care a numit-o „cu atât mai remarcabilă cu cât este considerată în raport cu suferințele provocate poporului tibetan”.

De-a lungul deceniilor, el s-a întâlnit cu mulți lideri politici și religioși din întreaga lume. L-a vizitat în mai multe rânduri pe regretatul Papă Ioan Paul al II-lea și a fost coautor al unei cărți împreună cu arhiepiscopul Desmond Tutu. De-a lungul timpului, a atras sprijinul unor celebrități de la Hollywood precum Richard Gere, Martin Scorsese și Lady Gaga.

Însă filozofia non-violentă care i-a adus lui Dalai Lama recunoașterea comunității internaționale a fost o sursă de frustrare pentru unii tibetani, care cred că acesta a fost prea blând cu Beijingul.

În 2008, revolte mortale au izbucnit în Lhasa și în alte părți ale Tibetului din cauza tratamentului aplicat de guvernul chinez tibetanilor. Beijingul a declarat că aproximativ 20 de persoane au fost ucise în confruntările cu poliția, deși grupurile pentru drepturile omului estimează că numărul real al morților a fost mult mai mare.

Dalai Lama a fost, de asemenea, uneori subiectul unor controverse internaționale, mai ales în 2023, când un videoclip îl arăta spunându-i unui copil să își sugă limba. Biroul său a declarat că liderul spiritual îi tachina adesea pe oameni într-un „mod jucăuș”, iar Dalai Lama și-a cerut scuze pentru incident.

Biroul său și-a cerut scuze și în 2019, după ce a declarat pentru BBC că orice viitoare femeie Dalai Lama ar trebui să fie „atrăgătoare”.

Problema succesiunii

Din punct de vedere istoric, Dalai Lama acționează atât ca lider politic, cât și spiritual al tibetanilor. Însă în martie 2011, actualul Dalai Lama a renunțat la autoritatea sa politică în favoarea unui guvern în exil ales în mod democratic.

În ultimii ani, pe măsură ce a îmbătrânit și s-a confruntat cu probleme minore de sănătate, au existat preocupări tot mai mari cu privire la problema succesiunii și, prin extensie, la cauza tibetanilor exilați de a-și revendica patria.

Aceste îngrijorări au crescut atunci când Dalai Lama a sugerat că este posibil să nu existe un succesor reîncarnat și că decizia aparține poporului tibetan. Dar când a împlinit 90 de ani, a rezolvat problema o dată pentru totdeauna.

Într-o declarație, el a spus că, după ce a primit multe cereri și reacții, „instituția Dalai Lama va continua”.

Unii experți au interpretat cuvintele sale ca un semnal către Beijing că legitimitatea sa se bazează pe consimțământ, în contrast cu anexarea teritoriului tibetan de către China.

El a mai spus că numai biroul său are autoritatea de a recunoaște viitoarea reîncarnare și că „nimeni altcineva nu are autoritatea de a interveni în această chestiune”, o mustrare clară la adresa Chinei, care a insistat că numai ea are un cuvânt de spus în chestiunea succesiunii.

Beijingul a răspuns reiterând faptul că succesorul lui Dalai Lama va trebui să fie aprobat de China.

Dalai Lama a declarat anterior că succesorul său se va naște în „lumea liberă” din afara Chinei. Cu toate acestea, cine va fi această persoană rămâne necunoscut.

Vacanțele a mii de turiști au fost distruse în Grecia, unde incendiile de vegetație fac ravagii în Creta și Halkidiki. Pompierii luptă cu flăcările, iar autoritățile române trag un semnal de alarmă pentru cei care urmează să călătorească.

Pe insula Creta, autoritățile au fost nevoite să evacueze de urgență locuitorii și turiștii din cel puțin patru așezări din municipalitatea Ierapetra, aflată pe coasta de sud-est a insulei. Incendiile au izbucnit miercuri după-amiază și au fost alimentate de vânturi puternice, cu intensitate de furtună, ceea ce a îngreunat eforturile pompierilor, informează Reuters.  

Potrivit serviciului de pompieri, cel puțin 155 de pompieri au intervenit la fața locului, ajutați de 38 de autospeciale și cisterne de apă. Unele case au fost avariate, iar flăcările au mistuit deja păduri întregi. Din fericire, până în acest moment nu s-au înregistrat victime.

Circa 3.000 de persoane au fost evacuate și transportate în adăposturi temporare, potrivit autorităților locale. Printre zonele evacuate se află și localitatea Achlia.

Panică și evacuări și în Halkidiki

Și în peninsula Halkidiki situația este alarmantă. Incendiile izbucnite pe dealurile din apropierea stațiunilor s-au extins rapid, colorând cerul în nuanțe roșiatice și provocând panică în rândul turiștilor.

Flăcările s-au apropiat de zonele cu pensiuni și hoteluri, determinând mai mulți turiști, inclusiv români, să-și anuleze vacanțele și să plece de urgență. Unii au părăsit zona pe cont propriu, în timp ce alții au fost evacuați cu ajutorul autorităților. Potrivit presei locale, evacuările s-au făcut inclusiv de pe plajă, cu ambarcațiuni.

Mobilizare de forțe și spitale în alertă

Pompierii greci au fost suplimentați peste noapte. Acum sunt mobilizați peste 150 de pompieri, zeci de autospeciale, elicoptere și avioane care aruncă apă și spumă peste flăcările care continuă să se extindă în zonele de pădure. Spitalele din insulă au fost plasate în stare de alertă.

Avertisment pentru turiștii români

Ministerul Afacerilor Externe de la București a emis o atenționare de călătorie pentru Grecia. MAE avertizează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Republica Elenă că, potrivit Serviciului Naţional de Meteorologie elen, în zilele următoare riscul de incendii va crește, în special în zonele împădurite.

Riscul este accentuat de temperaturile ridicate, lipsa precipitaţiilor, umiditatea redusă și vântul puternic.

MAE recomandă consultarea paginii oficiale a Ministerului elen al Protecției Civile și al Crizelor Climatice (civilprotection.gov.gr/xartis), care oferă informații actualizate despre incendiile de vegetație și hărți zilnice de risc.

Pentru asistență consulară, românii pot apela:

• Ambasada României la Atena: +30 210 6728875, +30 210 6728879
• Consulatul General al României la Salonic: +30 2310 340088

Autoritățile recomandă turiștilor să verifice înainte de plecare dacă în zona unde urmează să meargă sunt emise alerte de incendii și să urmeze indicațiile oficiale în cazul unei evacuări.

Cel puţin patru persoane au murit şi 38 sunt date dispărute după ce un feribot s-a scufundat miercuri seara, 2 iulie, în drum spre insula indoneziană Bali.

„Douăzeci şi trei de persoane salvate, patru morţi”, a declarat pentru AFP Rama Samtama Putra, şeful poliţiei din oraşul Banyuwangi, în estul insulei Java, de unde a plecat feribotul. O agenţie locală de salvare anunţase iniţial că 61 de persoane erau date dispărute, scrie News.ro.

„Feribotul KMP Tunu Pratama Jaya (…) s-a scufundat la aproximativ 25 de minute după ce a ridicat ancora”, a precizat agenţia, adăugând că feribotul „transporta şi 22 de vehicule, inclusiv 14 camioane”.

Cu toate acestea, autoritățile nu au precizat dacă la bord se aflau și străini. Președintele Prabowo Subianto, aflat în vizită în Arabia Saudită, a ordonat desfăşurarea imediată a ajutoarelor de urgenţă după ce a fost informat despre accident, a declarat joi secretarul de cabinet Teddy Indra Wijaya într-un comunicat.

Feribotul s-a scufundat din cauza „vremii nefavorabile”, a spus Teddy Indra Wijaya.

Traversarea cu feribotul de la Java de Est la Bali durează aproximativ o oră şi este făcută în mod obişnuit de localnici.

Potrivit listei persoanelor aflate la bordul feribotului, „53 de pasageri şi 12 membri ai echipajului” se aflau la bord, a declarat joi agenţia de căutare şi salvare din Surabaya într-un comunicat, adăugând că nava s-a scufundat în jurul orei locale 23:20 (15:20 GMT).

Cele patru persoane salvate au folosit o barcă de salvare de pe feribot şi au fost găsite în mare tot joi dimineaţă.

O echipă de salvare şi bărci de salvare au fost detașate imediat în zonă, iar o navă a fost apoi trimisă din Surabaya.

În martie, o ambarcaţiune în care se aflau 16 persoane s-a răsturnat în largul faimoasei insule turistice Bali. O femeie australiană a murit şi cel puţin o altă persoană a fost rănită.

Accidentele maritime au loc în mod regulat în Indonezia, un arhipelag vast de aproximativ 17.000 de insule, parţial din cauza standardelor de siguranţă neconforme.

Ministerul ucrainean de Externe a chemat la sediul său un înalt diplomat al SUA pentru a discuta despre ajutorul militar american destinat Ucrainei, după ce administrația Trump a suspendat o livrare de arme planificată, invocând îngrijorări legate de diminuarea propriilor stocuri.

Decizia reprezintă un pas înapoi pentru Ucraina, care încearcă să se apere în fața atacurilor tot mai puternice ale Rusiei, care a mobilizat 50.000 de soldați în apropierea regiunii Sumî, la granița cu Ucraina. Președintele Donald Trump a declarat că urmărește îndeaproape situația, în contextul temerilor legate de o nouă ofensivă rusă.

John Ginkel, adjunctul șefului misiunii Ambasadei SUA la Kiev, a avut miercuri o întrevedere cu Mariana Betsa, viceministrul ucrainean de Externe, la invitația ministrului Andrii Sybiha.

„Partea ucraineană a subliniat că orice întârziere sau încetinire în sprijinirea capacităților de apărare ale Ucrainei nu va face decât să încurajeze agresorul să continue războiul și teroarea, în loc să caute pacea”, se arată într-un comunicat al ministerului.

De asemenea, ministerul a punctat că „consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei și intensificarea presiunii transatlantice coordonate asupra agresorului sunt esențiale pentru asigurarea păcii și încheierea invaziei ruse”.

Suspendarea livrărilor – urmare a unei revizuiri a stocurilor Pentagonului

Statele Unite au anunțat că opresc temporar anumite livrări de arme către Ucraina, din cauza preocupărilor legate de diminuarea stocurilor proprii. Nu s-au oferit detalii despre ce echipamente anume vor fi reținute.

Unele muniții erau promise Ucrainei de administrația Biden pentru susținerea apărării în acest război care durează de peste trei ani. Această pauză reflectă o schimbare de priorități sub Trump și vine după o evaluare riguroasă a stocurilor militare americane de către Pentagon.

„Această decizie a fost luată pentru a pune pe primul loc interesele Americii, în urma unei revizuiri a sprijinului militar și asistenței acordate altor țări din întreaga lume”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly.

„Forțele Armate ale Statelor Unite rămân o putere incontestabilă – doar întrebați Iranul”, a adăugat ea.

Tirurile cu rachete au fost întoarse în port 

Decizia Statelor Unite de a suspenda livrările de arme către Ucraina a fost luată încă de la începutul lunii iunie, însă abia acum a intrat oficial în vigoare. Potrivit publicației Financial Times, care citează o sursă bine informată, unele transporturi de rachete erau deja în drum spre Ucraina, dar au fost redirecționate înapoi.

Jurnaliștii atrag atenția că această hotărâre a Washingtonului va afecta rezistența Ucrainei, care se baza pe aceste arme pentru apărarea antiaeriană și pentru contraatacuri pe linia frontului. Mai mult, vestea a apărut la doar trei zile după cea mai amplă ofensivă a Rusiei până în prezent.

„Ne bazam pe aceste sisteme, care ne fuseseră promise. Această decizie afectează semnificativ planificarea noastră militară”, a declarat pentru Financial Times un oficial ucrainean implicat în planificarea apărării, subliniind că pasul american pune în pericol infrastructura civilă expusă atacurilor.

Printre armele al căror transport a fost oprit se numără interceptoare pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, obuze de artilerie de înaltă precizie și rachete destinate avioanelor de vânătoare F-16 ucrainene. Autoritățile americane justifică măsura prin riscul epuizării propriilor stocuri.

Ministerul Apărării de la Kiev a transmis că nu a fost informat oficial despre această decizie și analizează în prezent situația privind livrările.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a declarat luni că, în ultimul an și jumătate, Ucraina a avut doar două zile fără atacuri cu drone și rachete rusești, iar orice întârziere sau încetinire a sprijinului pentru capacitățile sale de apărare nu va face decât să încurajeze agresorul să continue războiul și teroarea, nu să caute pacea.

„Lipsa rachetelor antiaeriene Patriot va crește numărul loviturilor rusești reușite asupra orașelor ucrainene, ceea ce va duce la mai multe victime în rândul civililor. În același timp, lipsa rachetelor GMLRS va limita capacitatea de a lovi ținte adânc în spatele frontului operațional”, a explicat expertul militar de la Centrul de Strategii de Apărare de la Kiev, Viktor Kevliuk.

Acesta a adăugat că sursele europene și asiatice ar putea compensa o parte din reducerile americane, însă, în aceste condiții, armata ucraineană va avea de înfruntat dificultăți suplimentare.

Reamintim că, în cadrul summitului NATO de săptămâna trecută, fostul președinte american Donald Trump a sugerat că ar putea trimite Ucrainei mai multe sisteme Patriot, fără a preciza dacă este vorba de baterii întregi sau doar muniție, nici dacă livrările vor fi sub formă de ajutor sau vânzare.

Pentru a atenua impactul reducerii livrărilor din SUA, Ucraina a demarat recent programe comune de producție de armament cu aliați europeni precum Marea Britanie, Danemarca și Norvegia. În cadrul acestor inițiative, armamentul va fi fabricat fie în aceste țări, fie direct în Ucraina, cu finanțare din partea aliaților și expertiză tehnică oferită de partea ucraineană.

Trump încă are opțiuni pentru Ucraina

După summitul NATO de la Haga, Trump a spus că ia în calcul trimiterea unui număr suplimentar de rachete Patriot în Ucraina, la cererea autorităților de la Kiev, pentru a-și proteja cerul de atacurile cu rachete și drone rusești asupra orașelor.

Elbridge Colby, subsecretar american pentru politică de apărare, a afirmat într-un comunicat că Pentagonul „continuă să ofere președintelui opțiuni solide pentru a susține în continuare ajutorul militar către Ucraina.”

Trump încearcă să medieze pacea între Rusia și Ucraina, însă negocierile avansează lent, iar luptele continuă. Discuțiile directe dintre cele două părți au adus până acum doar schimburi de prizonieri.

Kievul și aliații europeni doresc ca Trump să crească presiunea asupra lui Vladimir Putin, susținând că președintele rus va accepta pacea doar dacă este forțat. Însă Trump consideră că cerințele ucrainene sunt nerealiste, ținând cont de realitățile de pe teren și de forța Rusiei.

Odată cu intensificarea războiului cu drone ce conțin de multe ori încărcături explozive și materiale care se fragmentează, rănile provocate de schije au crescut în frecvență și complexitate. Dar medicii din prima linie au descoperit o soluție inovatoare și de multe ori salvatoare de vieți – un dispozitiv medical care extrage fragmentele metalice cu ajutorul magneților, relatează BBC. 

„Mi-a zgâriat rinichiul, mi-a străpuns plămânul și inima. Inițial, nu am realizat ce este – m-am gândit că mi-e greu să respir din cauza vestei antiglonț. Au trebuit să-mi scoată șrapnelul din inimă”, spune  Serhi Melnik, un soldat ucrainean care a fost rănit în timp ce lupta în estul Ucrainei.

Potrivit medicilor militari ucraineni, rănile de șrapnel reprezintă în prezent până la 80% din rănile de pe câmpul de luptă.

Netratată, rana lui Serhi i-ar fi fost fatală.

„Fragmentul era ascuțit ca o lamă. Doctorii au spus că era o bucată mare și că am avut noroc că am supraviețuit”, spune el.

O nouă tehnologie medicală pentru câmpul de luptă

Chirurgul cardiovascular Serhi Maksimenko arată imagini cu fragmentul metalic extras din inima soldatului cu ajutorul unui dispozitiv subțire cu vârf magnetic.

„Nu trebuie să faci tăieturi mari în inimă. Fac doar o mică incizie, introduc magnetul și acesta scoate șrapnelul”, explică el.

Într-un an, echipa doctorului Maksimenko a efectuat peste 70 de operații cardiace cu succes cu ajutorul extractorului, despre care se poate spune că a schimbat fața medicinei din prima linie.

Omul care a avut rolul esențial în dezvoltarea dispozitivului este Oleh Bikov, avocat de profesie, care sprijină de mult timp armata Ucrainei în calitate de voluntar

El este cel care a aflat de la medicii din prima linie a frontului că aveau urgent nevoie de o metodă sigură, rapidă și minim invazivă de îndepărtare a șrapnelului.

Metoda nu este revoluționară pentru Ucraina, fiind folosită în războaie încă din secolul XIX – însă echipa lui Oleh a venit cu o abordare modernă, creând modele flexibile pentru chirurgia abdominală, microextractoare pentru operații delicate și instrumente de înaltă rezistență pentru oase.

„În război, se dezvoltă lucruri la care nu s-ar fi gândit nimeni, niciodată în viața civilă”, apreciază David Nott, un medic de război veteran.

În opinia lui, dată fiind frecvența în creștere a acestor răni dificil de tratat, pe fondul unui nou tip de război în care dronele predomină, aceste dispozitive pot schimba regulile jocului.

Este ca și cum „ai căuta acul în carul cu fân”, explică el, evidențiind că metoda manuală nu este doar consumatoare de timp, în condițiile în care acesta poate fi vital, ci și periculoasă prin inciziile mari, care cresc riscurile de hemoragie.

Din acest punct de vedere, identificarea fragmentelor metalice cu magneți este „ingenioasă”.

3,000 de astfel de dispozitive au fost distribuite spitalelor și medicilor din prima linie, iar medicii spun că a devenit un instrument esențial pentru ei, care adesea lucrează sub foc, în tranșee sau în clinici improvizate în aer liber, uneori fără anestezie locală.

Dispozitivul medical nu este omologat, așa cum ar cere legea – dar Ucraina se află în război, sub legea marțială, iar circumstanțele sunt excepționale într-un câmp de luptă ce evoluează rapid din punct de vedere tehnologic.

În toiul războiului, nu e timp de birocrație, explică Oleh, cel care s-a implicat pentru a pune la dispozișia medicilor un astfel de dispozitiv.

„Aceste dispozitive salvează vieți. Dacă cineva consideră că acțiunile mele sunt o crimă, îmi asum responsabilitatea. Sunt pregătit să merg la închisoare dacă se ajunge la asta. Dar atunci toți medicii care folosesc aceste dispozitive ar trebui și ei închiși”, adaugă el pe jumătate în glumă.

David Nott, un veteran care a lucrat ca medic în zone de război este de aceeași părere: certificarea nu este o prioritate în acest moment,â; în plus consideră că dispozitivul s-ar putea dovedi util în alte zone de război, cum ar fi Gaza.

„În război, nu este tocmai necesar. Faci doar lucrurile care sunt importante pentru a salva vieți.”

Paramount a acceptat să plătească 16 milioane de dolari pentru a încheia procesul intentat de Donald Trump, care a acuzat postul CBS că a editat tendențios un interviu cu Kamala Harris. 

Paramount, compania-mamă a CBS News, a ajuns la o înțelegere extrajudiciară cu președintele american, care a dat în judecată postul TV și emisiunea „60 Minutes” pentru modul în care a fost editat un interviu cu Kamala Harris. Avocații lui Trump au susținut că editarea i-a provocat acestuia „suferință psihică”, potrivit AP.

CBS a difuzat două versiuni ale interviului cu Kamala Harris în care aceasta pare să dea răspunsuri diferite la aceeași întrebare despre războiul dintre Israel și Hamas, potrivit plângerii depuse la un tribunal federal din Texas. Donald Trump susținuse că editarea interviului de către CBS a încălcat legea texană privind practicile comerciale înșelătoare și protecția consumatorilor, care consideră ilegală utilizarea de acte false, înșelătoare sau care induc în eroare în comerț.

CBS a respins aceste acuzaţii, explicând că este o practică obişnuită în industria media de a selecta pasajele care urmau să fie difuzate într-un interviu.

Postul american declarase în prealabil că procesul era „complet nefondat” și ceruse unui judecător să respingă cazul. Grupurile de apărare a mass-media au declarat că utilizarea de către Trump a unor astfel de legi împotriva agențiilor de știri ar putea fi o modalitate de a eluda protecțiile legale pentru presă.

Conform acordului încheiat, emisiunea „60 Minutes” se angajează să publice transcripturi integrale ale viitoarelor interviuri cu candidați prezidențiali, cu excepțiile impuse de considerente legale sau de securitate națională.

Paramount a precizat că suma plătită include onorariile și cheltuielile legale ale lui Trump și că banii, minus onorariile legale, vor fi plătiți viitoarei biblioteci prezidențiale a lui Trump, potrivit AP.

„Niciun ban nu va fi plătit, direct sau indirect, președintelui Trump”, a precizat Paramount într-un comunicat, potrivit Le Figaro.

Compania Paramount a declarat că acordul nu include scuze.

.

Citește mai multe despre: sua

După mai bine de trei ani de război total împotriva agresiunii ruse, Ucraina a devenit o uriașă fabrică de producție de noi tehnologii care redefinesc câmpul de luptă. Viitorul războiului modern se clădește chiar acum în Ucraina și poate fi hotărâtor pentru cursul războiului, scrie Bloomberg. 

Noi echipamente sunt dezvoltate și implementate la un cost semnificativ mai mic și într-un timp remarcabil de scurt raportat la aproape oriunde altundeva în lume.

În prezent, Ucraina este dependentă de serviciile de informații americane, precum și de sistemele de apărare aeriană primite de la aliați pentru a intercepta rachetele rusești. Pe de altă parte, Kievul își produce  propriile arme. Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, în prezent Kievul își procură aproximativ 40% din armele sale din surse ucrainene. 

În ceea ce privește vehiculele blindate, „putem produce câte avem nevoie”, a declarat consilierul lui Zelenski pentru afaceri strategice, Oleksandr Kamyshin, într-un interviu acordat la Kiev. El a numit producția de arme „petrolul Ucrainei”. „Reconfigurăm războiul”, a spus Kamyshin, fost auditor la KPMG, ulterior șeful rețelei feroviare a țării. „Țara mea devine arsenalul lumii libere”.

În paralel, dronele terestre și vehiculele aeriene fără pilot (UAV), care au fost folosite la scară largă pentru prima dată în războiul împotriva Rusiei, au declanșat o adevărată revoluție pe câmpul de luptă.  

Totuși, Rusia are încă un număr impresionat de forțe în Ucraina, după cum a avertizat recent șeful armatei ucrainene Oleksandr Sîrski: și anume 695.000 de soldați poziționați de-a lungul liniei tot mai întinse a frontului.

Iar acum forțele ruse se angajează în noi ofensive pe front, bombardând în același timp populația civilă a Ucrainei cu rachete și drone. Între timp, Putin continuă să respingă apelurile la un armistițiu. În acest context, principala armă împotriva invadatorilor a fost adaptabilitatea, impulsionând industria de apărare a Ucrainei.

Un exemplu grăitor este platforma robotică modulară TerMIT, proiectată atât pentru transport, cât și pentru curățarea căilor de acces. Aceasta este echipată cu internet prin satelit Starlink și este utilizată de peste 20 de unități militare.

Povestea vehiculului TerMIT

Când Rusia a lansat invazia la scară largă în 2022, Maksym Vasylchenko lucra la o firmă care producea utilaje pentru producția alimentară, instalând și programând echipamente pentru companii precum Tetra Pak și GEA Group. Acum produce roboți militari precum TerMIT.

Alături de câțiva colegi și-a folosit expertiza pentru a-și ajuta prietenii care se înrolaseră în armată. Când au rămas fără bani, au fost sfătuiți să înființeze o companie pentru a primi finanțare. Rezultatul a fost TenCore, o vedetă a scenei startup-urilor de apărare.

TenCore a început în februarie 2024 cu cinci angajați, iar acum are 175 de angajați și estimează venituri de 80 de milioane de dolari în 2025 din producția a peste 2.000 de unități,

Unii investitori au vrut să cumpere compania, dar TenCore s-a opus, a spus Vasylchenko, în vârstă de 39 de ani, subliniind că cheia succesului companiei este lucrul direct cu comandanții din teren de la care primește  feedback cu privire la performanțî și posibilele domenii de îmbunătățire.

Filosofia TenCore este inevitabil modelată de viteză. Guvernele străine sunt „foarte lente” în achiziții, spune el. „Nu avem acest timp.”

Având în vedere că zonele din prima linie sunt sub supraveghere constantă din partea dronelor, desfășurarea unor astfel de roboți reduce la minimum riscul uman. 

TerMIT este format din module care pot fi înlocuite sau modernizate, și  este disponibil în trei versiuni – de pildă, poate fi dotat cu o mitralieră Browning de calibru mare sau un lansator de grenade Mk 19. „Lăsați roboții să lupte”, scrie TenCore pe site-ul său web.

Peste 20 de unități militare folosesc TerMIT, unele dintre ele bazându-se în întregime pe acesta pentru a livra provizii de alimente și echipamente pe linia frontului la o distanță de până la 20 de kilometri, și se întoarce încărcat  cu răniți și morți.

Costul unui astfel de vehicul începe de la 20.000 de dolari.

În căutare de inovație

În același timp, utilizarea dronelor ieftine pentru a ataca pozițiile rusești și a distruge tancurile de luptă a schimbat natura câmpului de luptă: peste 70 % din echipamentele rusești au fost distruse de dronele ucrainene.

Așa-numita zonă a morții, unde soldații sunt expuși permanent riscului de a fi atacați, se extinde dramatic. Dronele FPV pot opera acum practic pe orice vreme, zi sau noapte, în timp ce aduc echipament soldaților blocați în tranșee și chiar sânge militarilor răniți.

Rusia este expertă în standardizarea producției, fabricând un număr uriaș de echipamente, în timp ce Ucraina pune accent pe creativitate și inovație. Modelul care va prevala va decide războiul, scrie Bloomberg.

Yehor Dudinov, informatician de profesie, a înțeles rapid importanța războiului electronic – o tehnologie de care Ucraina nu dispunea la un nivel avansat, spre deosebire de Rusia.

Așa că a decis să rezolve problema, iar rezultatul a fost un dispozitiv capabil să detecteze semnalele emise de radarul inamic, bruind sistemele și chiar de operatorii de drone la o distanță de până la 30 de kilometri.

Cea mai mare problemă pentru companiile de tehnologie de apărare din Ucraina, fie ele de stat sau private, este însă finanțarea. Donatorii și investitorii își doresc rezultate rapide, venituri solide și videoclipuri din prima linie care devin virale online, potrivit lui Dudinov. Compania sa, Falcons, primește finanțare de la departamente de apărare străine care plătesc pentru a participa la demonstrații în situații de luptă în timp real.

Lucrurile de pe front se schimbă „atât de repede, ca niciodată”, a spus Dudinov. „Este esențial să testați totul pe câmpul de luptă cât mai curând posibil”.

Deși Ucraina are un buget de apărare de 12 miliarde de dolari, potențialul de producție este de trei ori mai mare decât în prezent. Kievul încearcă să atragă mai multe investiții de la aliații săi occidentali, inclusiv din noul proiect european SAFE, care prevede 150 de miliarde de dolari pentru finanțarea tehnologiei de apărare.

Roman Sulzhyk, un fost director executiv la JP Morgan și Deutsche Bank, care administrează un fond de risc pentru startup-uri de tehnologie militară, încearcă să găsească următoarea marea tehnologie revoluționară..

Un proiect presupune utilizarea unui laser pentru a desemna o țintă, apoi lansarea unei drone care să urmărească automat laserul pentru a o lovi. un altul este dezvoltarea unui softwar și cipuri care acționează ca niște antene mici pentru a filtra zgomotul creat de inamic în scopul de a perturba semnalele GPS, cunoscut drept „spoofing”.

O a treia companie lucrează dintr-un garaj unde amestecă combustibil solid pentru rachete, cu scopul de a dezvolta rachete ieftine care pot intercepta dronele Shahed. Încă nu au descoperit cum să lovească ceva cu racheta lor, dar Sulzhyk este încrezător că progresele vor veni,

 „Scena tehnologiei militare din Ucraina este extrem de în vogă acum”, a spus el cu entuziasm.

Decizia SUA a nu mai furniza armament esențial pentru apărarea Ucrainei este numai parțial determinată de presupusele probleme cu stocurile, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles.

Livrările de rachete de apărare aeriană şi alte arme promise anterior Kievului din partea SUA a fost oprită, scrie Politico, conform unor surse anonime. Informația a fost publicată și de Reuters.

Decizia vine în contextul în care Ucraina se confruntă cu o lipsă de muniţii de apărare aeriană, precum şi cu bombardamente ruseşti din ce în ce mai intense. În iunie 2025, Rusia a lansat 5.337 de drone de tip Shahed asupra Ucrainei, doborând recordul lunar anterior.

Printre articolele reţinute din Ucraina se numără rachete de apărare aeriană Patriot, artilerie de precizie, rachete Hellfire, drone şi alte tipuri de rachete lansate de Ucraina de pe avioanele de vânătoare F-16. Se pare că decizia ar fi fost luată chiar în luna iunie, când Ucraina s-a confruntat cu o creştere a atacurilor ruseşti cu drone şi rachete şi, implicit, cu un număr tot mai mare de victime în rândul civililor ucraineni.

Surse din Pentagon au transmis că decizia a fost luată pentru a proteja interesele SUA şi pentru a susţine din punct de vedere militare şi alte ţări ale lumii, având în vedere îngrijorarea existentă pentru stocurile de care dispune în acest moment armata americană.

Ministerul Apărării din Ucraina a declarat că nu a fost notificat oficial cu privire la nicio oprire a livrărilor către SUA și solicită clarificări de la omologii săi americani.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, a vorbit pentru „Adevărul” despre impactul acestei decizii și cauzele care au dus la această evoluție.

„Pierderile umane și materiale vor fi din ce în ce mai mari”

Greul îl va duce Ucraina, dar și partenerii occidentali ai țării atacate de Rusia, care vor trebui să suplinească golul lăsat liber de SUA.

„Va fi foarte dificil pentru țările europene, vorbim de formatul NATO european plus Canada, să suplinească ajutorul american care se pare că a fost oprit, inclusiv cel în faza de tranzit prin Polonia. Și suspendarea ajutorului ar viza rachetele Patriot, proiectile reactive GMLRS-urile, rachete anti-aeriene Stinger, rachetă aer-aer de tipul AIM-7 – deși ele sunt vechi și probabil le livrau dintr-un stoc nu neapărat operațional, ci un stoc pentru situații mai dificile, pentru că acum armata americană, ca de altfel și alte armate, inclusiv România, folosesc AIM-120 Arms, diferențele sunt substanțiale din punct de vedere ale capabilității unei asemenea rachete. Mă surprinde că nu mai livrează o rachetă care oricum trebuie să fie înlocuită din inventarul Statului Unite – și sigur proiectilele, mai degrabă obuzele de 155 mm”, susține generalul.

În ceea ce privește efectele, acesta susține că va fi afectată în primul rând apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei. „Iar noi am asistat la acea lovire masivă cu peste 500 de drone, aproximativ 60 de rachete balistice și de croazieră. Gradul de interceptare a ucrainenilor a scăzut, deci au deja probleme și a problemele se vor accentua”, a explicat el.

Pe de altă parte, va avea de suferit capacitatea de apărare antiaeriană și antirachetă a obiectivelor strategice, inclusiv a infrastructurii civile care este lovită în continuare de către ruși: „Va avea niște scăderi importante și de aici concluziile că pierderile umane și materiale vor fi din ce în ce mai mari.”

Pe de altă parte, stoparea livrării obuzelor de 155 mm, mai ales, va afecta susținerea acțiunilor de apărare, cum ar fi stabilizarea frontului în capul de pod pe care l-au realizat rușii în zona Sumî. „Ucrainienii au reușit să mențină o localitate pe teritoriul rusesc și ar fi oprit ofensiva rușilor dincolo de granița dintre Federația Rusă și Ucraina pentru că au realizat un cap de pod de aproximativ 160 de km2”, detaliază generalul în rezerva.

Va fi afectată, mai ales, spune Bălăceanu, continuarea luptei de apărare și menținerea aliniamentelor de către forțele ucrainene în zona Donbas.

„ Se vorbește deja de o concentrare de forțe, o grupare operațională de peste 100.000 de oameni, ne spune Sîrski, care avea ca obiectiv cucerirea celor două puncte extrem de importante, Torețk și Pokrovsk, care ar deschide și ar favoriza ofensiva rusească înspre centura fortăreței, și anume Constantinăvca, Druzhkivka, Kramatorsk și Sloviansk. Iată de ce situația va fi dificilă pentru apărarea ucraineană, va fi provocatoare din punct de vedere al sprijinului european”, arată acesta.

El a precizat că în 2024, sprijinul european plus Canada a depășit ca valoare ajutorul american. „Iar pe de altă parte, sprijinul american în perioada administrației Biden n-a însemnat sute de miliarde de dolari, ci numai 60 de miliarde de dolari. Ca atare și aceste cifre trebuie luate în considerare așa cum sunt ele aproape de realitate și nu ca discurs politic care vine dinspre administrația Trump”, spune generalul.

„Rușii pot cuceri Donbasul”

„Vom vedea gradul de adaptabilitate a apărării antiaeriană și antirachetă a ucrainenilor și rezistența pe aliniamentele, sau mai ales pe aliniamentele pe care le-am menționat anterior. Europa are posibilitatea unei înlocuiri în locul sistemelor Patriot, un număr mai mare de sisteme SAMP/T, sistemul cunoscut la noi ca sistemul antiaerian Mamba. Caută europenii o soluție de înlocuire a Starlink-ului, să sperăm că vor reuși”, detaliază Bălăceanu.

Din păcate, Europa nu stă foarte bine nici cu stocurile, nici cu producția de obuziere de 155 de milimetri, însă mai are posibilități dintr-un asemenea punct de vedere să completeze măcar o parte din numărul de obuze care nu sunt livrate de către Statele Unite.

„De asemenea, bătălia artileriilor celor două părți, ucraineană și rusească, continua. Ele reprezintă un factor extrem de important pentru stabilitatea apărării. Vorbim de până la 10.000 de obuze pe care le întrebuințează rușii. Pe când cantitatea pe care și-o permit ucrainenii, fie că vorbim de obuzele de tip 155 mm, care nu pot fi livrate numai de către Occident, sau sistemele de muniții pe care le au ucrainenii de 152, de 122, de 120 mm din producția proprie și atunci s-ar putea ca repercusiunile să favorizeze acțiunile în teren ale Federației Ruse”, explică specialistul.

El susține că rușii vizează mai multe direcții de ofensivă: „Vom vedea dacă direcțiile care sunt vizate de către lui, dezvoltarea capului de pod în Sumî, cucerirea orașului Kupiansk, căderea Lâmanului, de unde se intenționează și ataca asupra centurii Fortăreței, revin asupra ei, trebuie să o înregistrăm bine, pentru că o dată cu căderea centurii Fortăreței înseamnă că rușii vor reuși să cucerească Donbasul și vor ajunge la joncțiunea dintre regiunile Donetsk-Harkov și Dnepropetrovsk. Și spuneam și este bine să accentuăm rezistența pe aliniamentul descris în primul rând de localitățile Torețk și Pokrovsk. Asta înseamnă că una din cauzele principale o va reprezenta suspendarea acestui sprijin american.”

„Luăm în calcul o decizie politică”

Întrebat dacă decizia SUA poate fi interpretată și ca o presiune asupra Ucrainei de a fi mai maleabilă a negocieri, Bălăceanu a răspuns: „Putem să luăm în considerare și elemente concrete. Nu știu exact care este stocul de rachete Patriot, însă rachetele Patriot au fost folosite pe timpul apărării Israelului, deși interesant este că, în ultima perioadă, au scos israelienii din uz sistemul Patriot, înlocuindu-l cu sistemele lor proprii. Dar nu s-a ajuns la livrarea sistemelor și a rachetelor aferente către Ucraina. Era o soluție pe care o identificaseră ucrainenii la un moment dat pentru întărirea apărării antiaeriene”.

Pe de altă parte, e posibil să existe o scădere a stocului de rachete Patriot.

„Sigur, s-ar putea să fie o scădere destul de serioasă a stocului de rachete Patriot al Statelor Unite. Statele Unite rămân implicate acum, nu în Europa, rămân însă implicate în Orientul Mijlociu și în zona Golfului Persic. Nevoia de apărare antiaeriană, inclusiv prin sistemele Patriot este valabilă, însă referitor la celelalte categorii de muniții, cred că există o suficiență în depozitele americane și producția americană, care a crescut relativ bine în ultima perioadă, poate să acopere aceste necesități ale Ucrainei. De aici luăm în calcul însă o decizie politică care nu este legată în mod direct cu ceea ce mai au în stocuri și ceea ce produc americanii, ci cu intenția lor de a obliga Ucraina să fie mai flexibilă în încetarea focului și declararea unui armistițiu, fie el și pe perioadă determinată”, detaliază generalul.

Problema este că Federația Rusă nu se va mulțumi cu puțin. „Nu se va mulțumi cu o încetare a focului și un armistițiu pe perioada determinată, dacă nu va avea clarificate obiectivele pe care și le propune, obiective care țin, spun ei, de rădăcinile acestui război, rădăcini care încep înainte de momentul invaziei din februarie 2022, încep din 2014”, arată Bălăceanu.

Rusia urmărește capitularea militară, politică și într-o proporție destul de considerabilă economică a Ucrainei, a concluzionat acesta.

Robotul terestru dezvoltat în Ucraina, „Ravlyk”, a fost modernizat prin montarea unei mitraliere grele, transformându-l dintr-o platformă logistică într-o unitate capabilă de luptă, anunță producătorul DevDroid.

Noua versiune, denumită Droid Raw 12.7, este echipată cu modulul de luptă Wolly 12.7, care include mitraliera americană M2 Browning calibrul 12,7 mm, relatează united24media.com.

Potrivit DevDroid, această actualizare oferă platformei autonome posibilitatea de a executa atât misiuni de recunoaștere, cât și lovituri de precizie asupra țintelor inamice.

Puterea de foc a sistemului îi permite să angajeze ținte aflate la distanțe de până la un kilometru, iar dotarea include o suită de senzori compusă din camere cu unghi îngust, unghi larg și imagistică termică. În plus, robotul este prevăzut cu un pachet software de țintire care sprijină navigația și executarea misiunilor.

Mobilitatea Droid Raw 12.7 este moștenită de la platforma „Ravlyk” originală, care dispune de un sistem de propulsie electric, anvelope pentru teren accidentat și un profil silențios, facilitând deplasarea pe terenuri dificile. Producătorul subliniază că aceste caracteristici sunt concepute pentru a sprijini operațiunile de linia întâi, reducând în același timp riscul pentru personalul uman.

Robotul terestru „Ravlyk” a fost aprobat pentru uz militar în 2024, după ce a fost oficializat de Ministerul Apărării de la Kiev. Capacitatea standard de transport a sistemului este de 200 de kilograme, însă dezvoltatorii afirmă că platforma poate duce încărcături mai mari pe distanțe scurte.

În configurația sa logistică, robotul are o autonomie de 20-25 km pe teren accidentat și poate atinge o viteză maximă de 6,5 km/h pe drum asfaltat și până la 5 km/h în afara acestuia.

Din 2023, DevDroid produce turele modulare pentru armament, compatibile atât cu mitraliere KT-7.62 (PKT), cât și cu M2 Browning. Aceste module sunt deja în dotarea mai multor platforme, susținând atât operațiunile de supraveghere, cât și cele de luptă de-a lungul liniei defensive ucrainene.

Anterior, compania ucraineană Bravo Dynamics a lansat Phantom 3.0, un sistem terestru de comunicații în rețea, menit să mențină legătura între vehiculele autonome fără a depinde de GPS sau relee aeriene. Adaptat pentru condițiile de pe front și rezistent la războiul electronic, Phantom poate susține până la cinci noduri per unitate și are o rază de acțiune de până la 80 km. Sistemul este dezvoltat în parteneriat cu Brave1 și mai multe firme tech din Ucraina.

Kazahstanul interzice acoperirea feței în locurile publice, printr-o nouă lege semnată de președintele Tokayev. Deși hijabul rămâne permis, măsura a stârnit dezbateri aprinse în societate, unii considerând decizia necesară, alții criticând controlul crescut asupra populației.

Începând din această lună, Kazahstanul a adoptat o nouă lege, considerată de autorități esențială pentru securitatea publică, după ce președintele Kassym-Jomart Tokayev a semnat un amendament la legea privind prevenirea criminalității prin care se interzice acoperirea feței în spațiile publice.

Potrivit textului noii legi, „este interzisă purtarea în locurile publice a articolelor de îmbrăcăminte care împiedică recunoașterea facială”.

Totuși, actul normativ prevede și o serie de excepții, precum purtarea măștilor de protecție în contexte de muncă, cum ar fi sudura, precum și în cazul profesioniștilor din domeniul medical, pentru apărarea civilă, în condiții meteorologice extreme sau la participarea la evenimente sportive și culturale de masă, potrivit euronews.

Legea nu menționează explicit interzicerea acoperirii feței din motive religioase, însă deja sunt voci care au subliniat că măsura va viza indirect femeile care poartă burqa sau niqab în public.  Cu toate acestea, hijaburile, care acoperă capul, dar lasă fața descoperită, vor fi în continuare permise, spre deosebire de niqab, care lasă vizibili doar ochii, și burqa, care acoperă complet fața.

Acoperirea feţei în totalitate, importată din ţările arabe

În ultimii cinci ani, în Kazahstan s-a observat o creștere a numărului persoanelor care poartă veșminte religioase, însă hijabul rămâne cea mai răspândită formă de acoperire, în timp ce burqa și niqabul sunt întâlnite mai rar.

Susținătorii acestei măsuri invocă argumentul potrivit căruia acoperirea feței nu face parte din tradiția locală, fiind o tendință importată recent din țările arabe.

„În loc să purtați veșminte negre care vă ascund fața, este mult mai bine să purtați haine în stil național. Hainele noastre naționale subliniază în mod vivid identitatea noastră etnică, așa că trebuie să le popularizăm pe scară largă”, a declarat președintele Kassym-Jomart Tokayev la începutul acestui an.

Legea este contestată

Măsura a stârnit însă reacții împărțite pe rețelele de socializare și în societatea kazahă. Unii cetățeni consideră interdicția necesară și oportună în contextul securității publice, în timp ce alții au criticat decizia, interpretând-o drept o nouă încercare a guvernului de a exercita un control sporit asupra populației și a libertăților individuale.

Decizia Kazahstanului se aliniază unor măsuri similare adoptate de alte state din Asia Centrală, precum Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan, care au impus restricții privind utilizarea acoperitoarelor pentru cap și față de către femei în spațiile publice, autoritățile acestor state invocând motive de securitate și de menținere a tradițiilor culturale.

Într-un moment în care sprijinul financiar al Statelor Unite pentru Ucraina devine tot mai fragil, iar retorica din Congres înclină spre izolaționism, un nou demers caută să redeschidă calea solidarității — nu prin donații, ci prin investiții.

Hans Braunfisch, fost consultant la PricewaterhouseCoopers și fost co-coordonator al Taskforce-ului pentru Ucraina din cadrul companiei, lansează o platformă cu ambiții mari: Pravo Venture, un spațiu digital menit să conecteze investitori americani cu startup-uri ucrainene, scrie Kyiv Independent. Nu filantropie, ci parteneriat economic — o schimbare de paradigmă într-un peisaj dominat de incertitudini.

„Vrem să mutăm accentul de la Ucraina-victimă la Ucraina-partener economic”, explică Braunfisch într-un interviu acordat publicației Kyiv Independent.

Din lipsă de infrastructură, o idee

După ce a încercat fără succes să convingă investitori instituționali să parieze pe antreprenoriatul ucrainean, Braunfisch și-a dat seama că nu există, de fapt, nicio cale clară pentru investitorii individuali americani să contribuie financiar. Nicio companie ucraineană nu e listată pe bursele americane, iar birocrația descurajează chiar și cele mai bune intenții.

Așa a apărut ideea unei platforme dedicate — un „teren neutru” în care antreprenorii ucraineni și investitorii acreditați din SUA (cei cu venituri de peste 200.000 dolari/an sau un patrimoniu de cel puțin 1 milion de dolari) să poată colabora.

Platforma, lansată în iunie cu un buget modest sub 200.000 de dolari, poartă un nume cu rezonanță simbolică: „Pravo”, care în ucraineană înseamnă „drepturi”. Deocamdată, găzduiește doar două startup-uri — Mosqitter, producător de soluții non-toxice contra țânțarilor, și Promin Aerospace, un dezvoltator de micro-rachete.

•  ecosistem în creștere, într-o țară în război

Paradoxal, în pofida invaziei rusești, ecosistemul startup-urilor din Ucraina a crescut de trei ori în ultimii cinci ani. Cu o valoare estimată la 28 de miliarde de dolari, sectorul tech contribuie cu 4,4% la PIB-ul național. Giganți ca Grammarly și GitLab, fondați de ucraineni, sunt acum jucători globali.

Totuși, investițiile străine directe rămân rare. Imaginile cu orașe bombardate și incertitudinea prelungită au inhibat capitalul occidental. Iar resursele interne sunt adesea redirecționate spre efortul de apărare.

„Vedem pe ecrane doar atacurile aeriene, dar nu și oamenii care construiesc produse în Dnipro, în Kyiv sau Lviv”, spune Braunfisch.

Pravo, o punte pentru investitorii mici

Platforma vizează investitori americani interesați să contribuie cu sume mici — 5.000 sau 15.000 de dolari — în startup-uri atent selectate. Obiectivul: atragerea a 1.000 de astfel de investitori în următorul an și jumătate.

Partenerii din Ucraina sunt aleși cu grijă. Start-up-urile listate trebuie să fi absolvit Eo Business Incubators, un accelerator recunoscut pentru standardele sale occidentale. De asemenea, firmele trebuie să aibă sediul juridic în SUA pentru a permite finanțarea în dolari, ceea ce reduce riscurile tranzacțiilor.

„Start-up-urile ucrainene sunt înfometate de lichidități. Au nevoie de fonduri pentru a-și păstra echipele, a dezvolta produse și a rezista într-un context ostil”, avertizează Braunfisch.

Modelul Pravo este construit pentru a favoriza startup-urile: nu percepe comisioane în numerar, ci doar o participație pasivă de 1%, ceea ce motivează echipa să sprijine companiile pe termen lung.

Dincolo de caritate, un act de curaj economic

Convins că investițiile timpurii în startup-uri sunt cheia pentru „următorul Grammarly”, Braunfisch recunoaște că misiunea Pravo nu va fi ușoară. Investitorii de risc au devenit mai prudenți, iar Ucraina este departe de a fi un mediu stabil.

Totuși, el mizează pe o nișă de americani care vor să ajute Ucraina altfel decât prin donații sau contribuții fiscale.

„Pentru prietenii mei din Arkansas care vor să sprijine Ucraina, nu există altă cale. Pravo e singura punte reală dintre capitalul lor și inovația ucraineană.”

Oprirea gazului rusesc la începutul acestui an a dus la prăbușirea economiei regiunii separatiste Transnistria, stârnind totodată îndoieli locale cu privire la apropierea de Rusia și amenințând eliminarea singurului punct final viabil al Moscovei pentru extinderea spre vest.

Cu rezervele de gaz epuizate, producția de energie redusă enorm și planurile Moscovei privind trimiterea a 10.000 de soldați, regiunea separatistă Transnistria se transformă rapid într-o povară, cât și într-un punct fierbinte. Totuși, dincolo de acest colaps local se ascunde un risc mai mare: dacă Rusia își pierde controlul asupra Transnistriei, rămâne fără beneficiul strategic privind o eventuală ofensivă spre Odesa, notează ,,Euromaidanpress.com”.

Regiune separatistă a ajuns într-o situație economică și energetică gravă după ce, în luna ianuarie a acestui an, Kievul a întrerupt tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său, refuzând să mai joace rolul de intermediar într-un comerț care finanța indirect războiul început de Kremlin în Ucraina. Iar Moscova a reacționat cu livrări de urgență redirecționate prin Ungaria, însă volumele au fost reduse, fiind supuse presiunilor politice, inclusiv din partea Rusiei.

Plan militar 

Totuși, Kremlinul a blocat deliberat Transnistria să primească importuri de energie din Occident, preferând să lase regiunea separatistă să sufere decât să riște pierderea influenței. Moscova ar fi exercitat presiuni asupra regimului de la Tiraspol pentru a respinge orice formă de asistență occidentală, izolând și mai mult regiunea. Fără rute oficiale de tranzit, contracte și rezerve de urgență, economia regiunii s-a prăbușit. Producția industrială a scăzut cu 43%, comerțul a înregistrat o scădere de 31,5%, iar producția de energie s-a înjumătățit. Aceste evoluții au un impact devastator asupra economiei de la Tiraspol, ceea ce stârnește îndoieli în rândul locuitorilor din regiunea separatistă cu privire la cât de benefică mai este apropierea de Rusia.

Pentru a menține controlul, Moscova se pregătește acum să aducă până la 10.000 de soldați în Transnistria, o creștere dramatică față de actualul contingent de aproximativ 1.500 de militari, potrivit rapoartelor serviciilor de informații occidentale și moldovenești. Aceasta nu este o poziționare defensivă, ci o mișcare preventivă menită să asigure ultima prezență a Rusiei la vest de Ucraina, înainte ca ea să devină irecuperabilă. Consolidarea militară sporește riscul unei confruntări cu Republica Moldova și susținătorii săi europeni, însă pentru Moscova pierderea Transnistriei ar însemna renunțarea la o zonă-cheie de desfășurare a unor eventuale operațiuni din viitor.

Ingerințele Rusiei

Această plan are loc în timp ce interferențele Rusiei în politica internă a Republicii Moldova sunt tot mai intense și vizibile. Kremlinul susține politicienii pro-ruși de la Chișinău, unde este o guvernare pro-europeană care urmărește ca țara să adere la Uniunea Europeană.

Consolidarea militară, amestecul în alegeri și presiunile economice, toate, sunt parte din obiectivul strategic al Rusiei: crearea unui coridor terestru de pe teritoriul său până în Transnistria. Dacă Moscova permite ca regiunea separatistă să cadă, își pierde atât ultimul punct de sprijin la vest de Ucraina, cât și singura șansă de a lega acel avanpost de eventuale câștiguri teritoriale viitoare.

,,Un coridor terestru de succes de la Herson la Odesa are sens doar dacă se leagă de o bază transnistreană viabilă. Fără aceasta, Rusia s-ar confrunta cu două opțiuni nefavorabile: fie să renunțe la ambițiile sale, ceea ce ar fi umilitor, fie să se pregătească pentru o invazie la scară largă a Republicii Moldova, demersul fiind extrem de riscant. Spre deosebire de Donețk sau Crimeea, Republica Moldova nu are o populație rusofonă suficient de numeroasă care să legitimeze o anexare prin referendum. Odată cu prăbușirea Transnistriei și cu ușa închisă a Chișinăului, Kremlinul riscă să piardă motivul pentru care ar mai încerca o ofensivă pe direcția sud”, se arată în același articol.

În ansamblu, criza din Transnistria nu este doar o criză energetică locală. Ea marchează potențialul colaps al celui mai vestic avanpost al Rusiei și scoate la iveală o vulnerabilitate critică în strategia regională a Moscovei. Dislocarea celor 10.000 de soldați nu este un semn de forță, ci de disperare, o ultimă încercare de a menține controlul într-o regiune, unde Rusia avea cândva întreaga influență, conform sursei media de la Kiev.

Citește mai multe despre: putin