Un bărbat din Texas care s-a mutat cu familia în Rusia pentru a scăpa de ceea ce a numit „ideologia woke” din Statele Unite ar fi fost trimis pe linia frontului în Ucraina, potrivit relatărilor familiei.
Derek Huffman s-a mutat în Rusia în 2023/FOTO:X
Derek Huffman, în vârstă de 46 de ani, s-a stabilit la începutul acestui an în orașul Istra, în apropiere de Moscova, împreună cu soția sa, DeAnna, cele trei fiice ale lor și câinele familiei. El a invocat drept motivație principală dorința de a trăi într-o țară care, în opinia sa, „respectă valorile familiei”.
Familia Huffman s-a alăturat unui program susținut de Kremlin destinat atragerii cetățenilor occidentali care resping valorile liberale. Însă ceea ce părea a fi un nou început s-a transformat într-o situație extrem de delicată, relatează Daily Mail.
Inițial, domnului Huffman i s-a oferit un rol non-combatant în cadrul armatei ruse – mai întâi ca sudor, apoi ca reporter de război. Totuși, potrivit declarațiilor soției sale, el a fost trimis neașteptat aproape de linia frontului, în ciuda unei pregătiri militare minime și desfășurate exclusiv în limba rusă.
„Se simte ca și cum ar fi fost aruncat în mijlocul lupilor”, a declarat DeAnna Huffman pentru presa rusă. „Se bazează pe credință ca să supraviețuiască, iar noi trăim cu teama în suflet, așteptând vești.”
Ultimul mesaj primit de familie de la Derek Huffman datează din Ziua Tatălui, în luna iunie. Într-un clip video, acesta apărea în uniformă de camuflaj și le transmitea copiilor săi un mesaj emoționant: „Mi-e dor de voi mai mult decât vă puteți imagina. Abia aștept să vă revăd. Sper să primesc o permisie și să petrec câteva săptămâni acasă cu voi. Gândul meu e mereu la voi. Ceea ce fac este important pentru mine și pentru familia noastră. Voi face tot ce pot pentru a fi în siguranță și a mă întoarce.”
„Satul American”
De atunci, familia nu a mai primit alte informații directe. Deși insistă că el „se descurcă bine”, un link eliminat între timp de pe canalul lor YouTube conducea spre un grup de Telegram intitulat Save that Little Girls, în care apărea o fotografie emoționantă cu DeAnna și fetele lor plângând în stradă, alături de mesajul: „Cerem guvernului SUA să salveze această familie.” Nu este clar cine a creat grupul.
Mutarea în Rusia a venit pe fondul frustrărilor tot mai mari față de direcția culturală și educațională din SUA. După ce familia s-a mutat din Arizona în Texas, domnul Huffman a afirmat că momentul decisiv a fost atunci când fiica sa, Sophia, a fost rugată să discute despre relații între persoane de același sex la școală – o situație pe care a descris-o drept „ultima picătură”.
În 2023, un sejur exploratoriu în Moscova a consolidat convingerea familiei că Rusia ar fi o alternativă mai sigură și mai „curată”. La sosire, au fost primiți cu deschidere de media pro-Kremlin și s-au stabilit într-o comunitate restrânsă de expatriați americani, cunoscută sub numele de „Satul American”, înființată de bloggerul proguvernamental Tim Kirby. Până în prezent, doar două familii americane s-au stabilit acolo, printre care și familia Huffman.
Derek Huffman a afirmat că decizia de a se alătura voluntar armatei a fost un gest de loialitate față de noua sa patrie. „Dacă îmi risc viața pentru această țară, nimeni nu va putea spune că nu fac parte din ea”, a declarat el. „Spre deosebire de migranții din America, care nu se integrează și vor totul gratis.”
Totuși, potrivit soției sale, condițiile s-au schimbat față de cele convenite inițial. „Ni s-a spus că va urma un stagiu de pregătire de două săptămâni, nu că va fi trimis direct pe front”, a spus DeAnna Huffman. „Acum, pare că are o săptămână suplimentară de antrenament, dar tot mai aproape de linia frontului.”
Tensiunile cresc pe fondul unui conflict care a costat Rusia pierderi umane semnificative. Potrivit Ministerului britanic al Apărării, peste un milion de soldați ruși au fost uciși sau răniți de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Estimările Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale din SUA indică până la 250.000 de decese și aproape 950.000 de răniți în rândul trupelor ruse.
În doar trei ani, pierderile umane ale Rusiei în Ucraina le-ar depăși de cinci ori pe cele înregistrate de Uniunea Sovietică și Rusia în toate conflictele militare dintre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și 2022.
Între timp, familia Huffman rămâne într-o stare de incertitudine profundă, înfruntând realitățile unui conflict brutal pe care sperau să-l ocolească. „Să fii singură într-o țară nouă, să crești copii și să încerci să rămâi puternică… e mai greu decât mi-am imaginat vreodată”, a mărturisit DeAnna.
Ucraina își mută o parte din producția de armament în Europa de Vest, într-o încercare de a scăpa de bombardamentele zilnice rusești și, în același timp, de a integra tehnologiile sale militare de ultimă generație în ecosistemul industrial al Uniunii Europene, scrie Kyiv Independent.
Dronă ucraineană/FOTO:X
Un acord recent, semnat între Kiev și Danemarca pe 4 iulie, deschide oficial calea pentru fabricarea armelor ucrainene pe teritoriul danez. Este o premieră care ar putea reconfigura nu doar dinamica de producție din timpul războiului, ci și relațiile pe termen lung între industria de apărare ucraineană și complexul militar european.
„Acestea sunt primele proiecte reale care oferă producției noastre militare șansa de a funcționa în afara granițelor Ucrainei”, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Într-o postare separată, ministrul ucrainean al industriilor strategice, Herman Smetanin, a confirmat că parteneriatul vizează în special domeniul dronelor, dar și alte categorii de arme „esențiale”.
Industria ucraineană se decuplează de linia frontului
Motivul este unul simplu: în condițiile în care fabricile ucrainene sunt constant vizate de atacuri rusești, capacitatea țării de a produce armament sofisticat este grav limitată. În plus, restricțiile de export impuse după declararea legii marțiale au blocat în interiorul țării echipamente care, în mod normal, ar fi putut genera venituri externe sau ar fi putut fi integrate în lanțuri de producție comune cu parteneri occidentali.
„Exporturile de tehnologie militară au fost întotdeauna controlate. Nicio țară nu-și distribuie armele ca pe pâine sau făină”, spune Ihor Fedirko, fost oficial în Ministerul Industriilor Strategice, în prezent lider al unui consorțiu industrial susținut de guvernul de la Kiev. Tot el adaugă că ceea ce lipsește este o politică care să permită măcar vânzări simbolice către state partenere cu care există acorduri de securitate.
În prezent, primele colaborări cu Danemarca presupun ca aproximativ 5% din producția rezultată să rămână în posesia partenerului european. Restul – drone, sisteme de război electronic, muniție – va fi trimis înapoi în Ucraina, unde proprietatea intelectuală va fi păstrată.
Un gest de solidaritate, dar și o investiție în viitorul militar al Europei
Danemarca a fost prima țară care a finanțat direct start-up-uri ucrainene din domeniul apărării și acum este și prima care le oferă spațiu fizic de producție în fabricile proprii. Guvernul danez a alocat 50 de milioane de euro pentru acest program, prin intermediul unor huburi de inovare și infrastructură public-privată.
„E important să avem această producție aici. Noi învățăm să fabricăm, iar ucrainenii își sporesc capacitatea, într-un mediu sigur”, afirmă Eric Wanscher, rezervist al Forțelor Aeriene Daneze și coordonator al programului de parteneriat industrial.
În opinia unor oficiali europeni, inițiativa este un răspuns pragmatic la noul context geopolitic, marcat de o Rusie tot mai agresivă și de o Americă ce pare tot mai reticentă în a garanta securitatea colectivă în cadrul NATO. „În trecut, am sprijinit Ucraina din convingere. Acum o facem și din teamă”, admite un antreprenor danez implicat în proiect, făcând trimitere la schimbările de percepție apărute după alegerea lui Donald Trump.
O miză strategică: cooptarea industriei ucrainene în arhitectura de apărare a Occidentului
Pentru Ucraina, aceste acorduri deschid nu doar noi piețe, ci și o ușă politică spre integrarea în ecosistemul defensiv al NATO – un pas mai concret decât discursurile. Pentru Europa, în special pentru țări precum Danemarca, Norvegia sau Regatul Unit (care negociază acorduri similare), este o ocazie de a importa expertiză practică de pe front și de a-și moderniza propria industrie.
Însă detaliile rămân puține și, în unele cazuri, clasificate. Ministerul Industriilor Strategice din Ucraina a refuzat să ofere informații clare despre numărul companiilor implicate sau criteriile de selecție. Un reprezentant al companiei daneze Terma, cel mai mare producător local de armament, a admis că modelul de co-producție este „încă în dezvoltare”.
Totuși, în culise, unele companii ucrainene au fost deja preselectate, iar interesul european este în creștere. Germania, Franța și Olanda concurează neoficial pentru a atrage firme ucrainene în fabricile proprii. Miza: accesul la tehnologii dezvoltate în război real – drone de atac, sisteme de bruiaj electronic, interceptoare automate –, care ar putea redesena viitoarea industrie de apărare a continentului.
„Este o competiție industrială, nu doar un gest altruist. Fiecare țară vrea să învețe din experiența Ucrainei”, rezumă Wanscher.
Un echilibru fragil între securitate și interes comercial
Pentru Ucraina, beneficiul imediat este capacitatea de a produce în afara razei de acțiune a aviației ruse. Pentru Europa, este șansa de a-și consolida o industrie defensivă încă slabă și dependentă de importuri. Dar întrebările persistă: cine controlează tehnologia, cum se împart beneficiile și ce se întâmplă când războiul se termină?
Vladimir Putin a criticat în repetate rânduri scutul de la Deveselu și întreg sistemul defensiv de apărare al NATO. Rușii susțin că, de fapt, armele defensive ale aliaților pot fi transformate ușor în arme defensive și au mers chiar mai departe și au spus că toate acestea reprezintă o țintă pentru Rusia. „Adevărul” apelează la doi cunoscuți generali pentru a stabili în ce măsură aceste arme chiar ar putea să amenințe Rusia și de ce această țară pozează în victimă.
Vladimir Putin știe că scutul de la Deveselu poate opri rachetele Rusiei. FOTO: Getty Images
Federația Rusă nu a pierdut niciun prilej să se plângă de faptul că NATO se apropie pas cu pas de granițele sale și astfel i-ar pune în pericol securitatea. Moscova se victimizează și vede o conspirație gigantică în jurul ei, iar extinderea NATO este percepută ca un laț care se strânge încet în jurul Rusiei.
De ce se teme Putin de scutul de la Deveselu
Putin și oficialii ruși au speculat în acest sens și faptul că statele NATO din apropierea sa au decis să își întărească apărarea. Astfel, liderul de la Kremlin a reclamat faptul că NATO pune arme ofensive la granițele Rusiei, ceea ce ar dovedi, spun rușii, intențiile agresive ale așa-numitului Occident colectiv.
Vizate sunt în primul rând scutul antirachetă de la Deveselu, România, dar și scutul similar din Polonia, de la Redzikowo. Ambele baze, cea de la Deveselu și cea de la Redzikowo fac parte din sistemul de apărare antirachetă al NATO, bazat pe sistemul Aegis Ashore. Sistemul Aegis Ashore a fost construit chiar pentru interceptarea rachetelor balistice trase din Iran.
Acest lucru nu l-a oprit pe Putin să treacă la amenințări, afirmând Rusia ar fi vizată de aceste arme. Mai mult decât atât, România a fost amintită nu o singură dată în discursurile lui Vladimir Putin. Șeful statului rus consideră că scutul, care a fost construit pentru a apăra flancul estic al NATO, Europa de Vest și SUA de rachetele Iranului, ar fi în realitate o armă ofensivă îndreptată spre Moscova.
În același timp, Polonia și țările baltice au decis să construiască un sistem defensiv la granița lor cu Federația Rusă și Belarus. Și nu doar atât. Din cauza politicii agresive a Federației Ruse, cinci state membre NATO de pe flancul de Est vor instala sisteme de arme letale pentru a fi asigurate, în cazul unui atac rusesc, notează Bild.
Printre armele pe care se vor baza pentru a descuraja un potențial atac rusesc, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au în plan să mineze întreaga graniță estică cu Rusia. Este vorba despre o frontieră NATO lungă de 3.460 de kilometri cu Rusia și Belarus, împărțită de cele 5 state aliate.
Chiar dacă minele terestre au fost interzise anterior, cele cinci state au decis să notifice oficial ONU, după care vor avea permisiunea de autiliza din nou aceste mine. Evident, Rusia a criticat această decizie și nu a pierdut prilejul să mai pozeze o dată în victimă.
Ce rol au armele NATO
Generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor români în rezervă (președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România – n.r.), decorat în trecut atât de SUA, cât și de ONU și NATO, și generalul Virgil Bălăceanu (r), ofițer care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, explică, pentru „Adevărul”, tactica Federației Ruse și motivele din spatele acesteia.
Generalul Dan Grecu. FOTO: Arhivă personală
El consideră că Federația Rusă nu se bazează pe nicio dovadă serioasă atunci când susține că este luată la țintă de NATO.
„Federația Rusă are o retorică clară vis-a-vis de orice formă prin care statele membre NATO își întăresc apărarea. Dacă este vorba despre scutul de la Deveselu, respectiv sistemul Aegis, da, rușii de la început l-au combătut și s-au plâns că ar fi un sistem îndreptat împotriva Federației Ruse, ceea ce este total neadevărat”, spune generalul Grecu.
Referindu-se la scutul de la Deveselu, generalul Dan Grecu explică scopul pentru care Statele Unite ale Americii au adus în România acest sistem.
„De la început acest sistem, acest scut de la Deveselu a fost conceput pentru protejarea sud-estului Europei și flancului de sud-est al NATO împotriva unor atacuri imprevizibile din partea unor terțe țări. În special Iranul era vizuat în această direcție”, mai spune generalul Grecu.
Tactica lui Putin
Faptul că Federația Rusă caută în permanență motive de ceartă și vede peste tot doar conspirații împotriva sa are însă un motiv bine întemeiat. În acest fel, Putin și cei apropiați lui pot să justifice populației din Federației Rusă de ce cheltuie sume exorbitante pentru război în loc să folosească banii pentru dezvoltare și îmbunătățirea vieții oamenilor.
„Retorica rusă folosește în continuare acest exemplu pentru a-și justifica acțiunile. Și nu numai că și le justifică, dar ați văzut că și în tratativele, adică pseudo-tratativele de pace cu Ucraina, nu se adresează neapărat Ucrainei, ci se adresează în general Vestului, Vestului global și NATO în special, în sensul că nu acceptă o prezență militară robustă în apropierea granițelor șale. Asta este, din punctul meu de vedere, ecuația pe care Federația Rusă o pune pe tapet, și căreia Statele Unite i-au răspuns parțial, iar statele europene se pare că încă nu i-au răspuns”, adaugă generalul Grecu.
De altfel, mulți analiști ruși și nu numai compară extinderea NATO și apariția unor arme precum scutul de la Deveselu cu criza rachetelor cubaneze din 1962. Atunci, Statele Unite ale Americii și fosta Uniune Sovietică au fost la un pas de război, după ce americanii au descoperit că Moscova mutase arme nucleare în Cuba care amenințau direct metropolele americane.
„Din punctul meu de vedere, nu se poate compara sub nicio formă situația de acum cu cea din 1962. Pentru că atunci era vorba de niște rachete, inclusiv nucleare, care au fost puse în proximitatea Statelor Unite, respectiv în Cuba. Sigur că, în egală măsură, se pot face, se pot găsi puncte comune din perspectiva Federației Ruse. În sensul că odată cu extinderea NATO spre Est, inclusiv până la granițele Federației Ruse, rușii pot să folosească această situație, să spunem așa, pentru publicul intern. Pentru publicul intern din Rusia pot să folosească justificarea că, uite, se apropie NATO de noi și, vai Doamne, ce ne face. De fapt, NATO nu le face nimic. Și NATO nu le-a făcut niciodată nimic”, susține generalul Grecu.
În realitate, mai spune generalul, nu numai Alianța Nord Atlantică nu a fost ostilă cu Federația Rusă, dar chiar a căutat să coopereze cu Moscova și s-a comportat ireproșabil.
„Din contră, NATO a avut o politică de deschidere față de Rusia, dovadă și faptul că a fost înființat Consiliul NATO-Rusia pe probleme de securitate și apărare. Lucrările Consiliului au fost suspendate, dar nu din cauza NATO, ci din cauza acțiunilor agresive ale Federației Ruse, inițial în Georgia, și ulterior în Crimeea. La ora actuală nu trebuie să fie rușii minunați că statele membre NATO își iau măsuri de protecție, atât timp cât se vede că Federația Rusă are intenții agresive”, mai spune generalul Grecu.
„Scutul chiar nu reprezintă niciun un pericol pentru Rusia”
La rândul său, generalul Virgil Bălăceanu spune că scutul de la Deveselu a apărut din necesitatea de a apăra NATO și SUA de un eventual atac din Orientul Mijlociu.
„Scutul chiar nu reprezintă niciun un pericol pentru Rusia, la fel nici celelalte arme ale aliaților. Scutul de la Deveselu, în mod sigur, va fi integrat în sistemul pe care îl vrea Trump pentru apărarea Americii de Nord și anume Golden Dome. Scutul de la Deveselu, sistemul similar din Polonia, dar și radarul din Turcia sunt destinate în primul rând pentru apărarea împotriva rachetelor balistice și a teritoriului nord-american”, explică generalul Bălăceanu.
Generalul Virgil Bălăceanu. FOTO: MApN
Prin faptul că România găzduiește acest scut de la Deveselu, importanța sa geostrategică este mult crescută, mai spune generalul.
„De aici și o importanță geostrategică a României în relația cu Statele Unite. Și e o importanță geostrategică pe care o putem valorifica, asta pe măsură ce vom avea mai multe detalii cu privire la dezvoltarea sistemului Golden Dome. Dar până la dezvoltarea sistemului Golden Dome, sistemul actual de apărare antirachet al Statelor Unite se bazează și pe scutul de la Deveselu”, punctează generalul Bălăceanu.
El amintește și că rușii văd peste tot arme care îi au în vizor, deși realitatea este cu totul alta.
„În momentul în care ai un echipament și o categorie de muniție care bate în adâncimi, care trec de 100 de kilometri la 300 de kilometri, ei consideră că reprezintă o amenințare. Dar nu este o amenințare pentru că nu le folosești pentru a lovi dispozitivul de ofensivă pe toate componentele sale. Componente care țin de baza de lovire a inamicului, de punctele de comandă, de infrastructura logistică și așa mai departe. Războiul nu se duce în esență, războiul în sine și acțiunile militare în Ucraina, pe adâncimi de numai 40-50 de kilometri. Și ca să ai succes în apărare, trebuie să lovești pe adâncimea operativă, nu numai pe adâncimea tactică. Deci nu este nicio amenințare de la existența statului rus. Nici vorbă. Poate să fie o amenințare la gruparea de forțe și la rezervele acestor grupări de forțe. Mă refer la gruparea de forțe care acționează în Ucraina. Aici, da. Dar asta doar dacă am fi în război cu ei, ceea ce nu e cazul. Războiul Ucrainei nu este direct al nostru. Este războiul Ucrainei cu Federația Rusă, dar apărarea noastră este legată de apărarea Ucrainei. Însă noi nu suntem în război cu Rusia. Și nici nu avem intenții agresive”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.
Un român a fost condamnat la un an și șapte luni de închisoare după ce a lovit cu piciorul în cap o fetiță de șase ani și a atacat o femeie pe o stradă din Marea Britanie.
Român condamnat pentru că a lovit o fetiță în Marea Britanie. FOTO: Poliția din Cambridge
Potrivit Poliției, bărbatul se numește Cătălin Ganciu și are 28 de ani. El a lovit fetița cu piciorul în cap și a trântit-o la pământ în 26 aprilie. Agresiunea s-a petrecut pe Lincoln Road, în Millfield, scrie itv.com.
O femeie din apropiere l-a văzut pe Ganciu, oferindu-se să-i aducă niște apă de la un magazin. Dar el a urmărit-o și a lovit-o în față înainte de a fugi.
În momentul în care poliția a venit la fața locului ca să-l rețină, Ganciu a lovit un ofițer în stomac și a lovit cu piciorul o dubă de poliție.
Judecătorii din Cambridge l-au condamnat la un an și șapte luni de închisoare după ce a pledat vinovat pentru vătămare corporală asupra celor două victime ale sale – femeia și fetița – și lovirea unui angajat de la serviciile de urgență.
„El este în mod clar un om foarte periculos, care nu are niciun respect pentru alți oameni sau pentru lege. Ganciu a provocat răni tuturor celor trei victime ale sale, iar fetița de șase ani a trebuit să fie dusă la spital pentru a fi examinată. Violența de acest gen este de neiertat, mai ales față de un copil mic, și mă bucur că este acum în spatele gratiilor”, a declarat detectivul Con Hannah Cooke.
Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat marți, 22 iulie, că măsurile care vin vor fi unele „care dor, care sunt incomode, mai ales pentru partidele și funcționari care s-au lăfăit”.
Dominic Fritz/FOTO: Facebook
Fritz spune că e multă lume care nu mai are încredere că statul, instituțiile statului, companiile de stat funcționează în favoarea statului și că, de fapt, toată lumea deja știe că, de fapt, funcționează în favoarea unei clase privilegiate.
„Întrebarea este cum putem să schimbăm felul în care funcționează statul. Și aici, cum să spun, faptul că ies scântei doar ne confirmă că schimbările făcute sunt reale, că dor, că deranjează. Așa trebuie să fie. Adică o schimbare care nu duce la niciun fel de revoluție din interior, unde nimeni nu se plânge, nu este o schimbare reală.
Dacă ne amintim de aceste ordenanțe trenuleț din ultimii 2-3 ani prin care am vrut să comunicăm în exterior, comisiei europene, finanțatorilor, piețelor financiare, ați auzit mare agitație? Nu. Asta înseamnă că au fost mai degrabă așa, pentru ochii lumii”, spune președintele USR la Antena 3 CNN.
Acesta afirmă că „acum vin niște schimbări reale, care dor, care sunt incomode, mai ales pentru partidele și funcționari care s-au lăfăit”.
Fritz mai spune că cel mai „dureros” trebuie să fie pentru casa politică și pentru clasa de privilegiați, dar, la sfârșitul acestui proces, „România trebuie să funcționeze mai bine și cetățenii trebuie să o ducă mai bine decât astăzi”.
Vicepremierul Tanczos Barna a anunțat că reforma pensiilor speciale va fi introdusă cel mai probabil în al treilea pachet de măsuri fiscale și va viza atât creșterea vârstei de pensionare, cât și schimbarea modului de calcul al acestor pensii.
Tanczos Barna marți, 22 iulie, la interviul RFI. FOTO: captură video RFI
„În pachetul 3, cel târziu, va trebui să avem măsuri ce vizează privilegiile de pensionare, privilegiile de durata activității pe timpul muncii în mai multe domenii, și în Justiție, și în MAI, în Interne, Justiție, Jandarmerie, Armată, acolo unde serviciile suport, care pur și simplu fac același lucru ca într-o primărie, contabilitate, resurse umane, alte activități care nu sunt legate de intervenții ale echipelor de jandarmi, ale forțelor speciale, ale armatei, ale militarilor, trebuie să se apropie de condițiile de pensionare din celelalte domenii, pentru că altfel, vor fi considerate și sunt considerate privilegii. Aceste elemente trebuie să completeze pachetul”, a declarat vicepremierul marți, 22 iulie, într-un interviu acordat RFI.
Acesta a subliniat că una dintre primele măsuri va fi majorarea vârstei de pensionare pentru beneficiarii de pensii speciale, în special pentru acele categorii care nu sunt implicate în activități operative.
„Absolut. Și cât mai repede, imediat, nu într-un orizont de 20 și ceva de ani sau 15 ani sau nu știu câți ani. Deci, aceea nu este o reformă serioasă”, a punctat Barna.
Un alt aspect important al reformei va fi regândirea modului de calcul al pensiilor speciale, pentru a elimina situațiile în care pensia depășește salariul avut în activitate: „Da, da, în sensul să nu fie pensia mai mare decât salariul, care este o aberație”, a declarat acesta.
Tanczos Barna a explicat că reforma nu a fost inclusă în al doilea pachet de măsuri fiscale din lipsă de timp pentru pregătirea legislativă, însă a dat asigurări că va figura aproape sigur în pachetul al treilea.
Barna: „Dacă nu mai sunt bani, nu sunt bani”. Apel la compromis în negocierile cu sindicatele
Vicepremierul a mai transmis un mesaj către sindicatele din sectorul public, în contextul intensificării protestelor și amenințărilor cu greva, spunând că dialogul și compromisul sunt singurele soluții viabile într-un context bugetar dificil.
„Sunt convins că, împreună cu sindicatele din fiecare domeniu, vom avea capacitatea, înţelepciunea, să ajungem la un compromis acceptabil pentru toată lumea. Şi dânşii trebuie să înţeleagă – dacă nu mai sunt bani, nu sunt bani”, a declarat vicepremierul la RFI.
Barna a precizat că este esențial ca protestatarii să realizeze limitele bugetare ale statului și să se implice în identificarea unor soluții sustenabile, nu doar în revendicări.
„Le-am spus colegilor timp de şase luni, de foarte multe ori, că nici legea, nici nevoia, nici dorinţa nu ţin loc de bani. Pot să am o prevedere legală, dacă nu sunt fonduri suficiente la Ministerul Finanţelor, nu sunt bani. Trebuie să înţeleagă şi cei care organizează grevele că în momentul în care s-a ajuns la fundul sacului, trebuie să găsim soluţii împreună, prin dialog, prin compromis”, a adăugat acesta.
Întrebat dacă Guvernul ar putea face concesii în fața presiunilor sindicale, vicepremierul a reiterat angajamentul pentru continuarea reformelor. „Vom merge până la capăt cu reformele. A face un pas în spate, ca la tango, dacă ai făcut un pas înainte şi faci doi paşi în spate, e rău. Dacă ai făcut zece paşi înainte şi faci un pas în spate, este bine.”
O pace negociată în Ucraina nu va fi posibilă decât după ce Rusia va suferi pierderi semnificative pe câmpul de luptă — este concluzia reiterată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), think tank american specializat în analiză militară.
Rusia continuă să lovească Ucraina/FOTO:AFP
Potrivit unui nou raport, doar o susținere militară „adecvată și la timp” din partea Occidentului, coroborată cu înfrângeri repetate ale trupelor ruse, l-ar putea forța pe Vladimir Putin să accepte că o victorie militară împotriva Ucrainei nu mai este posibilă și să se așeze, în cele din urmă, la masa negocierilor.
Declarația vine pe fondul unui nou efort diplomatic și militar lansat de Marea Britanie. Ministrul britanic al Apărării, John Healey, a anunțat, în cadrul reuniunii Grupului de Contact pentru Ucraina din 21 iulie, demararea unei „campanii de 50 de zile” menită să accelereze livrările de armament către Kiev și, în paralel, să creeze presiune strategică asupra Moscovei.
Healey a făcut trimitere și la o propunere vehiculată de fostul președinte american Donald Trump, care ar viza impunerea unor tarife secundare de 100% asupra partenerilor comerciali ai Rusiei, dacă în termen de 50 de zile de la 14 iulie nu se înregistrează progrese clare către o soluție de pace.
Dar ISW atrage atenția că astfel de schimbări nu pot avea loc într-un orizont scurt de timp.
Kremlinul mizează pe un război de uzură, nu pe pace
Analiștii americani avertizează că înfrângerile care l-ar forța pe Putin să-și regândească obiectivele militare nu pot fi obținute „în câteva săptămâni”, ci necesită „luni sau chiar mai multe sezoane de campanii militare susținute”. Aceasta presupune ca aliații occidentali să se angajeze într-un sprijin constant, nu doar simbolic, în ceea ce privește armamentul, logistica și reconstrucția capacității operaționale a Ucrainei.
„Doar în condițiile în care Ucraina va avea capacitatea de a desfășura operațiuni eficiente și susținute, pot apărea premisele unor eșecuri militare rusești cu adevărat decisive”, se arată în raport.
În același timp, ISW observă că participarea Rusiei la următorul round de negocieri internaționale este tratată cu un interes scăzut, reflectat și în componența delegației trimise — una de nivel mediu, fără greutate decizională reală.
Potrivit analiștilor, Kremlinul își menține strategia de tergiversare a oricărei formule reale de pace. În spatele retoricii despre negocieri se află, de fapt, dorința de a câștiga timp pentru a continua ofensiva în Ucraina și, eventual, pentru a obține concesii teritoriale sau diplomatice din partea Kievului și a Occidentului.
„ISW continuă să aprecieze că Moscova folosește mecanismul diplomatic exclusiv ca o unealtă de presiune și amânare. Kremlinul nu este, în acest moment, interesat de o soluție negociată autentică”, se arată în analiza publicată.
În acest context, raportul ISW reafirmă o idee esențială: nu există un traseu realist către încheierea războiului fără ca Rusia să fie confruntată cu eșecuri tangibile pe terenul de luptă. Iar aceste eșecuri nu vor fi posibile fără o mobilizare reală a sprijinului occidental — consistent, continuu și bine coordonat.
Doliu în familia regală britanică. Rosie Roche, verișoara prințului William și a lui Harry, a fost găsită moartă în casa familiei. Tânăra avea doar 20 de ani.
Prinții William și Harry FOTO: Arhivă, Adevărul
Rosie Jeanne Burke Roche, care a fost nepoata unchiului Prințesei Diana, a fost găsită moartă de mama și sora ei în casa ei din Norton, lângă Malmesbury în Wiltshire, pe 14 iulie.
Tânăra de 20 de ani studia literatura engleză la Universitatea Durham și a fost găsită după ce își făcuse bagajele pentru o excursie cu prietenii. O anchetă a fost deschisă duminică, 21 iulie 2025, la tribunalul de instrucție din Wiltshire și Swindon și a fost amânată până la 25 octombrie. Nu există circumstanțe suspecte sau implicarea unei terțe părți, a declarat poliția, potrivit uk.news.
Potrivit unui medic legist, cauza morții a fost un „traumatism cranian”.
Un anunț de deces în Yorkshire Post a spus: „Roche, Rosie Jeanne Burke. Decedată luni, 14 iulie 2025. Fiica dragă a lui Hugh și Pippa, sora incredibilă a lui Archie și Agatha, nepoata lui Derek și Rae Long”.
Studenta era descendentă a baronilor Fermoy și cel mai mare copil al lui Edmund Hugh Burke Roche, 53 de ani, și al soției sale, fosta Phillipa Kate Victoria Long. Bunicul ei a fost al 5-lea baron Fermoy – unchiul prințesei Diana – care a murit în 1984.
Profesorul Wendy Powers, directorul University College, a declarat că personalul și studenții sunt „extrem de întristați” de moartea tinerei.
„A fost iubită pentru creativitatea ei, energia, dragostea ei pentru cărți, poezie și călătorii, printre multe alte talente. Ne va lipsi foarte mult”, a spus directorul universității.
Palatul Buckingham a refuzat să comenteze moartea doamnei Roche.
„Nu există circumstanțe suspecte, iar gândurile noastre sunt alături de familia ei. Vă rugăm să le respectați intimitatea în aceste momente teribile”, a transmis un purtător de cuvânt al Poliției Wiltshire.
Acest eveniment vine la peste un an de la moartea neașteptată a lui Thomas Kingston, fostul soț al lui Lady Gabriella Windsor, adăugând o nouă tragedie în rândul apropiaților familiei regale. A
ncheta privind decesul lui Rosie Roche va continua în lunile următoare, fiind programată pentru reluare în octombrie 2025.
Compania Apa Nova vine cu un răspuns după ce europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a declarat anterior că „apa meteorică”, adică apa de la ploaie, este facturată chiar și în perioade de secetă, indiferent dacă se infiltrează natural în sol, și că fenomenul este alimentat de „panica artificială” creată în jurul schimbărilor climatice.
Gheorghe Piperea/FOTO: Facebook
Așadar, Apa Nova subliniază că evacuarea apelor pluviale face parte din serviciul public de canalizare, în conformitate cu Legea nr. 241/2006, privind serviciul de alimentare cu apă și canalizare. Această obligație este prevăzută și în Contractul de Concesiune încheiat cu Municipiul București, precum și în regulamentele aprobate prin acte normative locale și naționale.
„Facturarea serviciilor de canalizare a apei pluviale nu reprezintă o «taxă ascunsă», ci este o componentă transparentă a serviciului public de canalizare, necesară pentru acoperirea costurilor de funcționare și întreținere a sistemului public”, transmite compania.
De asemenea, Apa Nova subliniază că această practică este uzuală în toate marile orașe din România și din Uniunea Europeană.
Conform datelor oficiale publicate de ANRSC, tarifele practicate de Apa Nova – 7,07 lei/mc pentru apă potabilă și 3,73 lei/mc pentru canalizare (TVA inclus) – sunt printre cele mai mici din țară. Aceste tarife includ, pe lângă serviciile curente, și investițiile realizate de companie în ultimii 25 de ani în rețeaua de apă și canalizare a Capitalei. Valoarea totală a investițiilor depășește 748 de milioane de euro, finanțate exclusiv din surse private, fără sprijin din fonduri publice sau europene.
Apa Nova mai precizează că eventualele ajustări ale tarifelor se fac doar etapizat, cu respectarea reglementărilor legale și numai cu avizul autorităților competente, în baza HG nr. 1019/2000. Compania susține că aceste ajustări reflectă inflația și investițiile în modernizarea infrastructurii, conform obligațiilor asumate prin contractul de concesiune.
În final, compania își exprimă disponibilitatea de a dialoga cu consumatorii, autoritățile sau presa, dar face apel ca „orice dezbatere publică să fie purtată cu responsabilitate, având la bază adevărul juridic și tehnic, nu speculațiile sau generalizările fără fundament”.
Avocatul Gheorghe Piperea a anunțat că va acționa în instanță compania Apa Nova, acuzând-o că percepe nejustificat un tarif separat pentru colectarea apei de ploaie. Într-o postare publică, acesta dezvăluie că factura sa din luna iunie a ajuns la aproape 1.500 de lei, dintre care 485 de lei reprezintă costuri pentru canalizare, inclusiv „serviciul de colectare și transport apă de ploaie”.
El îndeamnă și alți consumatori – peste două milioane în București – să conteste în justiție aceste tarife pe care le consideră abuzive.
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a explicat, în direct la Antena 3 CNN, cum a descoperit clădirea ”fantomă” care era închiriată ilegal de 18 ani.
Incubatorul de afaceri din clădirea ”fantomă” FOTO: captură video
Clădirea ”fantomă” aparține Ministerului Economiei și era închiriată ilegal de către un așa-zis ”incubator de afaceri”.
În 2005, clădirea a fost transferată de la Ministerul Muncii, iar ministerul nu a încasat niciun leu în ultimii 18 ani din chirii.
„A venit o solicitare să fiu de acord să se închirieze niște spații comerciale de birouri de pe piață. Eu am refuzat asta și am cerut să mi se aducă o dovadă că într-adevăr Ministerul nu mai are disponibile astfel de lucruri. Nu au mai venit cu dovada și eu am rămas în cap cu ideea că oamenii ăia poate totuși au o problemă și nu am unde să-i duc. Și mi-a apărut în față, așa cum îmi apar mii de hârtii în fiecare zi, o adresă de pe Șoseaua Olteniței 225, despre care eu nu știam că avem un spațiu acolo. Și având în cap ideea de a-i rezolva pe acei oameni, de a-i duce undeva, am început să întreb, „uite am văzut o adresă nouă, ce e acolo?”. Brusc liniște de mormânt în toate direcțiile din Minister. Am chemat directorii la mine, ce e cu asta, nu știu, nu mă întrebați. Le-am zis că nu ies din birou până nu zic. Și oamenii au început să vorbească că e o clădire acolo, „cum o clădire, birou”, nu, domnule ministru, trei etaje, 55 de birouri, 1500 de metri pătrați”, a povestit Radu Miruță, cum a aflat de clădirea respectivă.
Întrebat despre cine e chiriașul și cine a profitat în ultimii 18 de ani de pe urma acestei clădiri, ministrul Economiei a explicat: „E o chestiune intermediară. O entitate, o asociație care se autointulează „Centrul de incubare a afacerilor”, de la sine putere și cu încuviințarea miniștrilor, a considerat că se poate pune cu fundul în acea clădire și că poate să o închirieze mai departe”, dezvăluie Miruță.
Ministrul susține că acest Centru de incubare a afacerilor făcea contracte cu alte entități și a explicat că există un raport al Curții de Conturi în legătură cu această situație, însă raportul a fost „ținut la sertar”.
„S-a transmis către Parchet, va stabili Parchetul cine e vinovat și care sunt consecințele. La Parchet a fost transmis după raportul Curții de Conturi care certa Ministerul că nu recuperează banii de acolo. Am aflat că există un astfel de raport, care stătea cuminte la sertare. În primă instanță mă preocupă să evacuez acel loc cât de repede cu putință. Am făcut acțiune în instanță pentru o evacuare accelerată. De 18 ani vă spun cu multă asumare că nu se pune problema să nu se fi știut. Cine au fost cei care au știut și au tăcut nu știu să vă spun. Dar, la finalul zilei, de 18 ani o clădire de 1500 de metri pătrați a fost închiriată fără ca nimeni să aibă dreptul să o închirieze și au fost încasați bani de altcineva decât de proprietar”, a spus ministrul Economiei.
Radu Miruță a mai spus că din documentele pe care le are la dispoziție, spațiile au fost închiriate de către așa zisul incubator de afaceri cu sume cuprinse între 240 și 4.800 de euro plus TVA, în funcție de dimensiunea birourilor.
„Clădirea asta nici măcar nu era indexată, nu era trecută în lista” ministerului Economiei, a mai explicat ministrul.
„M-am uitat ce scria pe uși: firme de contabilitate, firme de pază, dispecerat de pază, era și o firmă de ceva croitorie. Contractul cu acele firme îl făcea așa zisul incubator de afaceri”, a mai spus ministrul.
Pe site-ul CIAF (Centrul Incubator de Afaceri) sunt trecute și firmele care ”locuiesc” cu chirie, cele mai multe societăți de pază și protecție, precum Asociatia Militarilor Participanti in Teatrele de Operatii – AMPTO; Syd Logistic SRl-D (Transporturi nationale); SDDP Confident SRL; Lucente Impex SRL; Asociatia Romana de Cazare si Turism Ecologic “Bed and Breakfast”; Adan Cleaning Technology; Asociatia Romana a Electricienilor; Asociatia Pescar Sportiv; Biroul de Detectivi Particulari “CONFIDENT”SRL; Nimrod Guard SRL; Optim Invest Construct; Orsia Security SRL; ZYCO Security SRL, Firmă de pază și protecție; Detectiv Expert International SRL.
Fostul ministru al Economiei, deputatul USR Claudiu Năsui, spune că în perioada cât el a fost ministru, timp de 8 luni, până în septembrie 2021, clădirea nu era la Ministerul Economiei.
Nostalgia după comunism reflectată în datele unui sondaj recent trezește îngrijorare. Experții avertizează că, în contextul geopolitic actual, statul român este expus războiului hibrid, iar efectele pot merge până la erodarea încrederii în instituțiile publice și ascensiunea în funcții-cheie a unor forțe politice cu agendă antidemocratică și antieuropeană.
Atât Nicolae Ceaușescu, cât și regimul comunist sunt evaluați pozitiv de români din toate categoriile de vârstă și sociale, un fenomen pe care specialiștii îl consideră îngrijorător.
„În acești 35 de ani nu s-a făcut mai nimic pentru a educa tinerele generații și a informa corect oamenii despre ceea ce s-a petrecut în regimul comunist. Probabil că această parte din educație a lipsit în procesul de învățământ din România, a fost abandonată ideea și noile generații n-au mai aflat nimic, iar educația a fost înlocuită, de fapt, de ceea ce se vehiculează pe rețelele de socializare, de dezinformare, de manipulare. Astfel una dintre cele mai negre pagini din istoria României, regimul comunist, de fapt istoria regimului totalitar din România, această pagină a fost ștearsă din conștiința unei părți importante din populația României și a fost înlocuită cu mituri. Practic trăim într-o altă realitate, în realități paralele care n-au nimic de a face cu ceea ce s-a întâmplat în realitate în trecutul României și acum ne lovim de aceaste percepții pe care le are populația”, subliniază redactorul-șef Historia Ion M. Ioniță.
„Cel mai tulburător aspect”
Aspectul care este „cel mai tulburător” este cel legat de libertate, a arătat Remus Ștefureac într-o conferință de presă: „Problema mea este aceea că nu știu dacă o mare parte a românilor mai apreciază libertatea. Înseamnă că libertatea nu mai este o valoare profund apreciată de români. Sigur, poate că ne-am obișnuit, evident că ne-am obișnuit cu libertățile, ni se par naturale în acest tip de regim, dar cu siguranță noi nu explicăm suficient ce înseamnă lipsa de libertate”.
Deși 80,9% sunt de acord că înainte de 1989 era mai puțină libertate și doar 9% din respondenți susțin că era mai multă libertate atunci, acest aspect „nu pare să tragă în jos percepția cu privire la regimul comunist”, arată Remus Ștefureac
În același timp, 57,8% dintre respondenți indică faptul că în acest moment în România sunt partide cu mesaje pro-comunism, 26,7% spun că nu, restul, că nu știu.
România, vulnerabilă în fața războiului hibrid
Ce se întâmplă de fapt? Pe de-o parte, în cazul celor care au prins comunismul rămâne nostalgia, pentru că, pentru ei a reprezentat perioada de tinerețe și de dezvoltare, iar pentru cei care au venit după, percepția nu are nicio legătură cu realitatea, explică Ion M. Ioniță.
„Ne confruntăm cu o problemă extrem de periculoasă, pentru că o societate cu astfel de percepții profund eronate despre trecutul nu foarte îndepărtat este o societate vulnerabilă. Suntem vulnerabili la dezinformare, nu avem reziliență, și practic acum nu mai vorbește nimeni despre reziliență. Suntem practic o societate în bătaia vântului. Și cine reușește să manipuleze mai bine are, să spunem, priză la public.
E foarte îngrijorător din punct de vedere al situației geopolitice, din punct de vedere a ceea ce se numește război hibrid, pentru că războiul hibrid ce înseamnă de fapt? Înseamnă slăbirea moralului populației, prăbușirea încrederii în instituții, înseamnă manipularea percepțiilor oamenilor, astfel încât acea societate să uite de sine și să devină foarte vulnerabilă în fața influențelor din exterior și, practic, să se predea fără să lupte. Acesta este scopul războiului hibrid, să obții o victorie fără să fie nevoie să declanșezi acțiuni militare”, mai explică Ion M. Ioniță pentru „Adevărul”.
Totodată, redactorul-șef Historia arată faptul că în războiul hibrid sunt folosite „metode de dezinformare și de prăbușire a moralului populației, de răspândire a neîncrederii, a urii și a diviziunilor sociale”.
Care sunt consecințele
Iar toate acestea au avut succes în societatea românească, lucru observat foarte bine la ultimele alegeri, mai arată expertul.
„Deci este un succes, într-adevăr, al propagandei și războiului hibrid în România, care nu vine numai din afara țării, este promovat și din interiorul țării”, indică Ion M. Ioniță, iar cel mai negru scenariu este „prăbușirea încrederii în instituțiile statului democratic și ajungerea în funcții de decizie a unor forțe politice antidemocratice, antieuropene. Deci, promovând cu totul și cu totul alte direcții de evoluție a României”.
La rândul lui, prof.univ.dr. Daniel Șandru, președinte executiv al IICCMER, atrage atenția că, în acest moment, nu mai este vorba despre o chestiune de opinie sau despre o vulnerabilitate culturală, ci de „o problemă de securitate națională”, iar România este la doar „un pas de un scenariu catastrofic”.
Explicația lui Nicușor Dan
„Faptul că două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun arată cât de fragilă este memoria noastră colectivă și cât de ușor pot fi manipulate percepțiile atunci când statul nu investește suficient în educație istorică, civică și în comunicarea onestă cu cetățenii”, este de părere președintele Nicușor Dan.
Astfel, el subliniază că „România nu poate construi un viitor solid privind înapoi cu iluzii. Avem datoria de a învăța din trecut, nu de a-l reînvia”, iar pentru acest lucru este nevoie de o combatere fermă a dezinformării, redarea încrederii românilor față de instituții, prin politici publice corecte și construcția unei societăți în care dreptatea, echitatea și dezvoltarea reală să fie resimțite de toți cetățenii.
Șeful statului mai afirmă că „principalul motiv pentru care tot mai mulți români idealizează comunismul este dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii. Corupția, lipsa de transparență, promisiunile nerespectate și sentimentul de nedreptate au slăbit încrederea oamenilor în prezent și în viitor. Când speranțele sunt înșelate ani la rând, nostalgia devine o reacție firească, chiar dacă se bazează pe o imagine distorsionată a trecutului”.
Românii, nostalgici după comunism
Peste 55% dintre respondenții celui mai recent sondaj INSCOP sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România, iar 44,8% susțin că „înainte se trăia mai bine”. Respondenții sondajului „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), cred în proporție de peste 70% că România era o țară mai bogată atunci decât în prezent. În același timp, peste 50% dintre români consideră regimul comunist un lucru bun.
Potrivit rezultatelor, 48.4% dintre cei chestionați sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 34.7% cred că se trăia mai rău, iar 13.2% că se trăia la fel. 8% dintre respondenți consideră că era mai multă corupție înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent, iar 65.1% cred că era mai puțină corupție, în timp ce 20.2% că era la fel de multă corupție.
Nicolae Ceaușescu, „un lider bun pentru România”
Întrebarea care a atras atenția în mod special este cea referitoare la evaluarea fostul lider Nicolae Ceaușescu: 66,2% au indicat că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce 24,1% au indicat că a fost un lider rău, iar alți 7,8 au refuzat să răspundă.
Procentele sunt ridicate pentru toate categoriile de vârstă, însă cel mai mare, 71%, este înregistrat în cazul persoanelor de peste 60 de ani. Cel mai mic este în cazul persoanelor între 18 și 29 de ani, de 56%. Celelelalte categorii de vârstă înregistrează peste 60%.
Aprecierea scade în funcție de mediu, în urban fiind înregistrat cel mai mic procent, precum și în funcție de venit și studii. Cei cu studii superioare și venituri mai mari înregistrează cifre mai mici.
De asemenea, fostul dictator este mai apreciat de angajații la privat – 57% și în mod egal de femei și de bărbați – 66%. Cel mai mare procent este asociat utilizatorilor de TikTok – 71%, urmat de Facebook – 65% și de Instagram – 60%.
Datele cercetării au fost culese în luna iulie 2025, pe un eșantion de 1500 de respondenți, cu o eroare de +/-2.5%.
Radu Miruță, ministrul Economiei, a declarat marți, 22 iulie, că declarațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, privitor la grupul de consilieri din privat de la Guvern vine fie dintr-o preocupare de a proteja companiile astea de stat, fie de auto-protecție.
Radu Miruță/FOTO: Facebook
„E un grup de oameni care vine neremunerat, de oameni, specialiști, care n-au decizie politică. Sunt niște oameni care consiliază politicienii. Politicianul poate să asculte 1.000 de păreri și poate să ia sau poate să nu ia o decizie. El decide, nu are putere, nu are autoritate acest grup de oameni să impună vreo decizie. Decizia este tot la factorul politic”, a explicat Miruță la Digi24.
Despre declarațiile lui Grindeanu, ministrul a declarat că nu știe „cât e preocupare pentru a proteja companiile astea de stat sau cât e o preocupare de auto-protecție”.
„Acuma, cu privire la declarația domnului președinte Grindeanu, eu nu știu cât e preocupare pentru a proteja companiile astea de stat sau cât e o preocupare de auto-protecție. Despre ce urmează poate să fie descoperit în companiile astea, că dacă vin niște analiști financiari buni și iau la rost lucrurile astea, s-ar putea să vedem niște legături între cei care sunt în conducerea companiilor și niște fapte cu divers iz financiar sau poate ilegal și poate că ei știu pe cine au pus acolo și poate vor să țină departe ochii ăștia amănunțiți. Nu știu dacă asta e situația”, a continuat ministrul Economiei.
Chestionat referitor la implementarea cererilor lui Ilie Bolojan privind reformarea companiilor de stat de către toți miniștrii, Radu Miruță a declarat că va exista o rezistență din partea unor membri ai Executivului.
„Va fi o rezistență la introducerea acestor lucruri, pentru că ar trebui să iei niște decizii împotriva celor care te-au susținut pe tine politic, să ajungi în poziția de unde să ia aceste decizii. Și în general, politicul e foarte atent să nu-și supere treptele pe care a urcat pentru a sta acolo”, a declarat Miruță.
Nu în ultimul rând, Miruță a afirmat că la ministerul său nu vor fi numiri pe criterii politice.
„La Ministerul Economiei, despre care pot să vorbesc eu, nu se va întâmpla asta. Am și libertatea faptului că ai mei colegi nu au avut istoric din ăsta politic. Însă ce le sugerez eu colegilor mei miniștri, că n-are legătură una cu alta, eu vă spun, dacă, din apelul pe care îl fac să vină oameni buni din piață, vine cel mai colorat membru PSD și este bun, eu fac lobby public și-l numesc acolo. N-are legătură politicul.
Sunt oameni foarte buni în PSD. Nu înseamnă că dacă ești PSD neapărat nu ești priceput la asta. Problema este să nu fie unii cu criteriu politic, ci să fie ce știe omul să facă, ce ai făcut tu în viața ta, ce facultate ai făcut tu, unde ai lucrat tu, să te recomande, să nu știu, să decizi… Speranța ca măcar ROMAERO (companie în subordinea Ministerului Transporturilor, condus de PSD, n.r.) să plece din insolvență, să ajungă înapoi într-o situație financiară bună”, a concluzionat ministrul Economiei.
Unul dintre furnizorii importanți de energie electrică și gaze naturale din România, lider pe segmentul de stocare, a anunțat, marți, demararea celei mai mari instalație de stocare în baterii din țară.
Ofiicalii companiei Nova Power & Gas, din grupul E-INFRA al clujenilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu, au confirmat, luni, investiția în cea mai mare instalație de stocare în baterii din România și își anunță noile proiecte în țară două centrale pe gaz de 150 MW, respectiv 200 MW și noi instalații de stocare de 1.200 MWh
Nova Power & Gas, companie românească din sectorul energetic și parte a grupului E-INFRA, anunță demararea celui mai mare proiect de stocare a energiei electrice în baterii din România.
Investiția dublează capacitatea de stocare a României
Instalația va fi construită în localitatea Florești, județul Cluj, și va avea o capacitate de 200 MW / 400 MWh și va fi operațională până la finalul anului 2025.
Investiția de la Cluj, odată finalizată va dubla capacitatea totală actuală de stocare a energiei din România, contribuind direct la stabilitatea rețelei naționale și la integrarea eficientă a surselor regenerabile.
„Pe lângă acest proiect, Nova Power & Gas își continuă investițiile în infrastructura energetică și anunță demararea unei centrale pe gaz de 150 MW la Câmpia Turzii, cu termen de punere în funcțiune pentru prima etapă în decembrie 2026. Totodată, planurile noastre până în 2028 includ dezvoltarea unei noi centrale pe gaz de 200 MW și dezvoltarea de noi instalații de stocare de 600 MW / 1.200 MWh”, a declarat Septimiu Costea, CTO al Nova Power & Gas.
„Prin aceste investiții, ne propunem să ne păstrăm și să ne întărim poziția de lider în domeniul stocării și să investim masiv în producerea de energie electrică în centrale pe gaz, pentru a susține echilibrul și flexibilitatea sistemului energetic”, a completat acesta.
Potrivit companiei, Nova este la ora actuală lider național în capacități de stocare a energiei, cu 240 MWh deja operaționali. Totodată, compania investește masiv în instalații de producere a energiei electrice, atât în centrale regenerabile, cât și în centrale pe gaz.
În paralel, Nova este un furnizor important de energie electrică și gaze naturale, cu peste 4,6 TWh de energie și gaze livrați în 2024 și o cifră de afaceri de aproape 3 miliarde lei.
Nova Power&Gas se află în Top 10 al furnizorilor de energie, în funcție de numărul de clienți la finalul lui 2024. Compania ocupă locul 9 cu, cu 15.467 de clienți.
Compania se afla pe locul secund, după cel mai mare producător de energie din țară, în topul furnizorilor cu cele mai bune prețuri pentru consumatori, potrivit comparatorului ANRE, după ridicarea plafonării la energie.
Aceasta deține o cotă egală, alături de Nuclearelectrica, în RoPower Nuclear S.A., compania de proiect pentru dezvoltarea proiectului cu reactoare modulare mici (SMR) la Doicești.
Compania este activă și în regiune, cu subsidiare în Bulgaria, Serbia, Ungaria și Republica Moldova.
Șobolani uriași de până la 1,5 kg sunt dresați și folosiți în prima linie pentru depistarea minelor terestre, localnicii spunând că au un miros extrem de dezvoltat și nu au ratat nicio mină până acum.
Șobolanii sunt dresați pentru depistarea minelor. Foto AP News
Șobolanii din Cambodgia ajută specialiștii să detecteze minele terestre care au ucis și mutilat mii de oameni în această țară din Asia de Sud-Est, scrie AP News
Șobolanii africani gigantici cu marsupiu, care pot crește până la 45 de centimetri (aproximativ 18 inci) și cântăresc până la 1,5 kilograme (mai mult de 3 livre), se află în prima linie, croindu-și drum agil prin câmpuri pentru a semnala dresorilor lor atunci când simt miros de TNT, folosit în majoritatea minelor terestre și a muniției explozive.
„Nu au sărit niciodată peste vreo mină”, a spus Mott Sreymom, dresor de șobolani la APOPO, un grup umanitar de deminare care instruiește și desfășoară echipe de detectare a rozătoarelor în întreaga lume.
„Am mare încredere în acești detectori de mine”, a declarat Mott pentru Associated Press în pauza de prânz, după ce a lucrat pe un câmp de mine terestre din provincia Siem Reap.
După trei decenii de conflict în secolul precedent, rămășițe de război au împânzit aproximativ 4.500 de kilometri pătrați (aproximativ 1.737 de mile pătrate) de teren cambodgian, potrivit unui studiu realizat de Autoritatea Cambodgiană pentru Acțiune împotriva Minelor și Asistență a Victimelor (CMAA) în 2004. Acest lucru a afectat toate cele 25 de provincii cambodgiene și aproape jumătate din cele 14.000 de sate ale țării.
Începând cu 2018, CMAA a raportat că 1.970 de kilometri pătrați (760 de mile pătrate) rămâneau nedefrișate.
Șobolanii au un simț al mirosului ascuțit, ceea ce îi face preferați la APOPO, care folosește și echipe de câini pentru detectarea minelor terestre.
„Câinii și șobolanii sunt mai buni în comparație cu alte animale, deoarece sunt ușor de dresat”, a declarat Alberto Zacarias, supraveghetor de teren al echipelor de câini de studiu tehnic ale APOPO, adăugând că sunt și prietenoși și învață ușor comenzile.
De când a început oficial deminarea în Cambodgia în 1992, au fost deminate peste 1,1 milioane de mine, precum și aproximativ 2,9 milioane de alte resturi explozive de război, potrivit unui raport guvernamental privind progresele înregistrate în materie de deminare din 2022.
Și șobolanii gigantici africani cu marsupiu își fac partea.
„Lucrăm cu ei aproape zilnic, așa că ne apropiem mai mult”, a spus Mott. „Sunt foarte prietenoși și nu se mișcă și nu se sperie. Sunt ca o familie.”
Grecia și celelalte țări din regiunea balcanică au fost marți, 22 iulie, sufocate de cel de-al treilea val de căldură al verii. Muncitorii au oprit lucrul, pompierii au luptat cu flăcările, iar orașele s-au confruntat cu pene de curent.
Program redus de vizitare la ruinele Acropolei antice FOTO: Arhivă, Adevărul
Curierii, care livrează alimente și constructorii din Atena și din alte regiuni au primit ordin să întrerupă lucrul de la prânz până la ora 17.00, deoarece se aștepta ca temperatura să crească până la 43 de grade Celsius (109,4 F), a declarat Ministerul Muncii, potrivit reuters.
În zona Feneo din Corint, în sudul Greciei, 185 de pompieri cu 50 de vehicule luptau împotriva unui puternic incendiu de pădure, ajutați de 15 avioane și 11 elicoptere.
Două sate din zonă au fost evacuate din motive de precauție, în timp ce incendiul făcea ravagii. Guvernatorul regiunii învecinate Peloponez, Dimitris Ptochos, a declarat că situația este dificilă, potrivit presei locale.
Grecia este cunoscută de mult timp pentru verile calde și însorite care atrag zeci de milioane de turiști în fiecare an. Dar schimbările climatice au dus la valuri de căldură mai lungi și mai severe, precum și la inundații și incendii de vegetație.
Autoritățile au anunțat că vor închide ruinele Acropolei antice, cel mai vizitat sit turistic din Grecia, situat pe un deal stâncos deasupra Atenei, timp de cinci ore de marți și miercuri de la prânz.
Turiștii au căutat restaurantele și magazinele cu aer condiționat din Atena, una dintre cele mai dens populate capitale din Europa.
Valul de căldură va continua până duminică, a declarat serviciul meteorologic grec.
Caniculă și în celelalte țări din regiunea balcanică
Căldura toridă s-a abătut și asupra Bulgariei vecine, autoritățile îndemnând întreprinderile să distribuie apă și să reducă munca fizică în timpul orelor cu risc ridicat.
La granița dintre Kosovo și Albania, săptămânile fără ploaie și creșterea producției de energie hidroelectrică aproape au golit lacul Fierza.
În Kosovo, flăcările și fumul gros au putut fi văzute marți apropiindu-se de casele dintr-un sat din zona Dubrava, în apropierea unei închisori și a unei baze militare.
În Albania, pompierii asistați de patru avioane din Italia și Grecia au combătut două incendii de vegetație într-un parc național din nord și lângă satul Dukat din sud-vest.
Luna trecută, o mare parte din Europa de Vest a fost afectată de un alt val de căldură severă care a provocat numeroase decese, incendii de pădure și alerte de sănătate în întreaga regiune.
În Italia, unde valul de căldură de luna trecută a fost acuzat de mai multe pene de curent, inclusiv în Florența și Milano, temperaturile ridicate au determinat creșterea consumului de energie electrică în iunie cu 7,4% față de luna precedentă, a declarat marți operatorul rețelei naționale de energie Terna.
Și în România, meteorologii au emis o avertizare cod roşu privind un val de căldură persistent şi intens, caniculă, disconfort termic deosebit de accentuat, noapte tropicală, valabilă de marţi, de la ora 10.00, până miercuri, la aceeaşi oră.
Acesta vizează judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ilfov şi municipiul Bucureşti unde va fi caniculă şi se vor înregistra temperaturi maxime de 40…41 de grade.
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a participat marți, 22 iulie, la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), organizat la Copenhaga, Danemarca. În cadrul evenimentului, miniștrii au subliniat că populația trebuie pregătită să reziste de la 72h până la 7 zile în situații de criză în mod autonom, până la intervenția guvernelor.
Cătălin Predoiu/FOTO: Inquam photos/George Călin
„Țările europene nu sunt în prezent pregătite suficient pentru intervenția în caz de dezastre naturale, industriale sau asociate unor atacuri militare. Publicul, cetățenii și comunitățile din toate țările europene trăiesc încă la un nivel de mental colectiv format în vremuri de pace, calm și liniște. În realitate, lucrurile s-au schimbat pe alocuri radical și reacția logică este să te adaptezi realității, să fii pregătit pentru ea, indiferent ce eforturi implică”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu.
De asemenea, acesta a afirmat că apărarea civilă și militară trebuie integrate după model NATO.
„Reziliența societăților implică resurse, cooperare între țări și cooperare între guverne și cetățeni presupune onestitate si responsabilitate în explicarea acestei noi realități cetățenilor și în paralel pentru alocarea resurselor necesare. Orice domeniu trebuie privit acum prin lentila securității și siguranței individuale, colective publice și naționale, inclusiv apărarea civilă.
De aceea se impune o cooperare strânsă și integrarea între cea civilă și cea militară, așa cum este concepută deja la nivelul NATO. În efortul de conștientizare a noii realități securitare, primul pas trebuie făcut chiar de către lideri, de cei care conduc guvernele si țările, de a-și adapta concepțiile și deciziile la această nouă realitate: pentru o vreme relativ îndelungată, toate politicile trebuie privite din perspectivă securitară, de la organizarea modelului economic național, educație, administrație etc. și până la apărare civilă și ordine publică. Apoi, populația trebuie pregătită pentru a confrunta situații severe”, a adăugat Predoiu.
Populația ar trebui pregătită să reziste de la 72h până la 7 zile în situații de criză în mod autonom
În cadrul consiliului, miniștrii au subliniat că populația trebuie pregătită să reziste de la 72h până la 7 zile în situații de criză în mod autonom, până la intervenția guvernelor, practica formării de stocuri de resurse esențiale pentru subzistență fiind cheie pentru supraviețuire.
Un alt subiect dezbătut la Consiliul JAI a fost migrația ilegală. Lipsa de viziune și de coerență a politicilor unor lideri și guverne europene a condus la situații de criză în ceea ce privește migrația ilegală în unele țări membre ale UE în ultimii ani, transmite MAI în comunicat.
„MAI român a luat în serios această amenințare și astăzi avem practic un nivel de migrație redus spre zero. Dar protecția frontierelor nu este suficientă. Legislativ, la nivel european trebuie să îmbunătățim mecanismele de returnare a migranților ilegali.
Cred că UE și unele guverne europene ar trebui să renunțe la naivități în materie de combatere a migrației ilegale. Fără întărirea capacității de returnare și a voinței politice de a o aplica, țările europene vor rămâne vulnerabile la migrație. România si-a adaptat legislația în această privință, dar efortul de creștere a eficienței în combaterea migrației trebuie continuat”, a mai precizat ministrul de Interne.
„În privința consumului de droguri ușoare, nu există o uniformitate în politicile statelor europene”
În ceea ce privește combaterea drogurilor, cel de al treilea subiect discutat la Consiliul JAI, se confirmă că toate țările europene au serioase probleme legate de traficul si consumul de droguri.
„Pe de altă parte, în privința consumului de droguri ușoare, nu există o uniformitate sau armonie în politicile statelor europene. În unele state, precum România, legislația are la bază principiul toleranței zero față de consumul de droguri. În altele, există o oarecare toleranță sau chiar permisivitate la consumul de droguri ușoare.
Cred că fiecare țară are dreptul să se organizeze cum consideră în această privință, prin legi adoptate democratic. Și sunt convins că România trebuie să rămână la principiul toleranței zero față de trafic și consum și că Poliția Română trebuie să continue lupta cu drogurile începută acum doi ani și mai bine și să își crească permanent eficiența în această luptă”, a transmis Predoiu.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a avut o discuție video, marți, 22 iulie, cu omologul său de la Kiev, Denis Șmîhal, în care a subliniat „angajamentul ferm al României de a sprijini Ucraina și deschiderea pentru aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul apărării”.
Minstrul Apărării, Ionuț Moșteanu FOTO: FB
„L-am felicitat pentru preluarea mandatului și i-am urat mult succes în această funcție de responsabilitate crucială, într-un moment decisiv pentru securitatea regională și europeană. Am convenit organizarea unei întâlniri bilaterale la Kiev în perioada următoare, ocazie cu care vom discuta mai multe despre cooperarea noastră în domeniul apărării”, a scris Ionuț Moșteanu, pe FB.
Ministrul Apărării a mai anunțat că, în timpul discuției, „am abordat tema dezvoltării producțiilor comune și am convenit să inițiem proiecte bilaterale pentru a întări semnificativ capacitățile de apărare ale țărilor noastre, inclusiv în cadrul inițiativei europene SAFE. Experții noștri vor lucra în perioada următoare la definirea pașilor concreți”.
„Am reiterat angajamentul ferm al României de a sprijini Ucraina și deschiderea pentru aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul apărării. România rămâne alături de Ucraina”, a mai transmis ministrul Ionuț Moșteanu.
Președintele USR, Dominic Fritz, a explicat marți seară, 22 iulie, motivul pentru care nu a obținut încă cetățenia română. Primarul Timișoarei este cetățean german.
Dominic Fritz/FOTO: Facebook
„Pentru că statul nu funcţionează nici măcar la autoritatea pentru cetăţenie, unde e un blocaj de cam 50.000 de dosare pentru cetătenie. Încă n-au ajuns în anul 2024. Acum peste un an mi-am depus dosarul şi efectiv încă n-au ajuns pe teancul de dosare la al meu, iar eu nu vreau să mă bag în faţă. Dar aştept ca fiecare român şi mă face în fiecare zi să mă simt un pic mai român”, a declarat Dominic Fritz la Antena 3.
Fritz, care este cetăţean german, şi-a depus dosarul pentru obţinerea cetăţeniie române în urmă cu mai bine de un an.
El anunţase în toamna anului trecut că se aşteaptă ca până la finalul anului să obşină cetăţenia română, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.
În luna iunie, Dominic Fritz afirma că încă nu este român în acte şi a explicat că de peste un an trece prin cea mai românească experienţă cu putinţă, încercând să obţină cetăţenia română. El a adăugat că stă la coadă pentru un dosar care nu ştie unde este şi nimeni nu îl poate lămuri.
„Asta mă face să mă simt în fiecare zi un pic mai român”, a precizat Fritz.
Sute de primari PSD s-au revoltat după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat că taie fondurile din programul Anghel Saligny, dedicat dezvoltării locale. Edilii PSD i-au reproșat lui Sorin Grindeanu că nu a revendicat Ministerul Dezvoltării la negocierile pentru formarea guvernului și au amenințat că în 2028 vor trece la AUR dacă nu primesc bani pentru proiectele începute, susțin surse politice pentru Adevărul. În replică, Sorin Grindeanu l-a criticat public pe Ilie Bolojan pentru decizia de a bloca programul Anghel Saligny, același proiect care a dus, în urmă cu patru ani, la răsturnarea guvernului Cîțu.
FOTO Inquam Photos / Malina Norocea
Primarii PSD au sărit la gâtul liderului Sorin Grindeanu, după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat că nu va mai finanța proiectele din programul Anghel Saligny care sunt într-un stadiu incipient. Guvernul va aloca bani doar pentru finalizarea proiectelor de gaz, canalizare și asfaltare aflate într-un stadiu foarte avansat, aproape de finalizare.
Primarii PSD, cei mai mulți din țară, i-au reproșat lui Sorin Grindeanu că, la împărțirea funcțiilor, nu a luat Ministerul Dezvoltării, care gestionează programul Anghel Saligny, susțin surse din conducerea partidului. „De patru ani, de când există acest program, noi stăm ba la ușa ministrului UDMR, ba la ușa ministrului PNL, deși suntem partidul cu cei mai mulți primari, în jur de 1.500”, explică unul dintre edilii social-democrați.
„De ce n-am luat noi Dezvoltarea, Sorine?”
La negocierile pentru formarea guvernului, mai mulți lideri PSD din teritoriu i-au cerut lui Sorin Grindeanu să ia Ministerul Dezvoltării. Însă președintele PSD a optat, ca primă opțiune, pentru Ministerul Transporturilor, pe care l-a condus în ultimii aproape patru ani. Grindeanu i-a oferit portofoliul lui Ciprian Șerban, pe care l-a înlocuit la șefia Camerei Deputaților. Apoi, PSD a revendicat Ministerul Justiției, dorit de liderii organizației Dolj, Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu. Printre cei care au cerut Ministerul Dezvoltării s-au numărat eurodeputatul Dragoș Benea, dar și primarul din Galați Ionuț Pucheanu. Acum, cei doi i-au reproșat din nou lui Sorin Grindeanu alegerea ministerelor, susțin sursele citate.
„De ce n-am luat noi Dezvoltarea, Sorine?”, a fost întrebarea primită în ultimele două zile de Grindeanu de la sute de primari PSD și mulți lideri de filiale. Drept răspuns, Grindeanu le-a promis aleșilor locali că îi va cere premierului Ilie Bolojan să aloce fonduri pentru toate proiectele începute, astfel încât primarii să aibă „muniție” pentru viitoarele alegeri locale. Săptămâna aceasta urmează să aibă loc o ședință a coaliției de guvernare în care va fi tranșat acest subiect.
Mai mulți primari PSD au amenințat că vor trece la AUR dacă vor rămâne fără banii din Anghel Saligny, susțin sursele citate. De altfel, liderul AUR George Simion poartă discuții cu mulți primari PSD și PNL în aceste zile, pe care i-a încurajat să treacă la AUR.
În urma răfuielilor interne, preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis că PSD nu girează „obtuzităţi contabile”, care pun lacăt pe dezvoltarea comunităţilor locale. El precizează că în prezent, sunt aproximativ 2700 de proiecte de drumuri, gaze, apă şi canalizare care au fost oprite în toată ţara, iar închiderea lor înseamnă „dispreţ faţă de nevoile reale ale românilor”.
„Să spui că Programul Anghel Saligny – iniţiat în guvernarea de dreapta cu prim-ministru liberal, este un proiect ”de furat” înseamnă să insulţi mii de primari care muncesc corect şi milioane de români care aşteaptă apă, canalizare, gaze şi drumuri mai bune. Dacă unii au furat, să se ducă la puşcărie! Dar nu opreşti toată România pentru că cineva nu ar fi respectat legea. Aceasta nu este reformă, ci o greşeală administrativă!”, a scris Grindeanu pe Facebook.
Programul Anghel Saligny, lansat de liberali în toamna anului 2021, a provocat căderea Guvernului Cîțu, după ce USR s-a opus alocării unui buget consistent pentru aleșii locali. Ulterior, USR a ieșit de la guvernare. A urmat Cabinetul condus de Nicolae Ciucă, iar Ministerul Dezvoltării le-a revenit celor din UDMR, cu Cseke Attila titular. La rotativa guvernamentală din vara anului 2023, Ministerul Dezvoltării a fost preluat de PNL, prin Adrian Veștea. Din decembrie anul trecut, Dezvoltarea a revenit la UDMR, care a mizat tot pe Cseke Attila.
Președintele Statelor Unite Donald Trump a declarat marți că el și președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. au ajuns la un acord comercial.
Acordul prevede taxe vamale de 19% pentru bunurile importate din Filipine în SUA, în timp ce mărfurile americane exportate în Filipine nu vor fi taxate, a anunțat Trump într-o postare pe Truth Social.
Anunțul președintelui american vine după ce cei doi lideri s-au întâlnit marți la Casa Albă.
„A fost o vizită frumoasă și am încheiat Acordul Comercial”, a scris Trump.
Cu toate acestea, nu a fost imediat clar dacă cei doi lideri au semnat un document oficial, notează CNN. Ca și în cazul altor anunțuri recente privind acorduri comerciale, puține detalii au fost dezvăluite.
Donald Trump: Marcos „negociază prea dur”
Președintele american Donald Trump îl întâmpină pe președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. la Casa Albă din Washington.
Mai devreme în cursul zilei de marți, Donald Trump le declarase reporterilor din Biroul Oval că nu era pregătit să ajungă la o înțelegere comercială cu Marcos pentru că acesta „negociază prea dur”. Trump a mai spus că „probabil vor fi de acord asupra ceva”.
Acordul este oarecum neobișnuit, notează CNN: Alte țări despre care Trump susține că au ajuns la acorduri cu SUA au cerut taxe vamale mai mici în comparație cu nivelurile anunțate de Trump în aprilie.
Prin comparație, importurile din Filipine erau taxate cu o taxă „reciprocă” minimă de 17%, în aprilie. Mai recent, la începutul acestei luni, Trump a amenințat cu o taxă de 20% pentru mărfurile din Filipine începând cu 1 august.
SUA au importat bunuri în valoare de 14 miliarde de dolari din Filipine anul trecut, potrivit datelor Departamentului de Comerț al SUA. Exporturile SUA în Filipine s-au ridicat la nouă miliarde de dolari.
Congresmeni republicani și democrați din Statele Unite au exprimat susținere, marți, pentru proiectul construirii de submarine militare prin colaborarea cu Marea Britanie și Australia (AUKUS), o inițiativă care face obiectul unei reevaluări a Departamentului Apărării.
Tratatul dintre Australia, Marea Britanie și Statele Unite (AUKUS) a fost semnat în anul 2023 de către Administrația Joe Biden, în cadrul eforturilor de contracarare a ambițiilor Chinei în regiunea Indo-Pacifică. În iunie, Pentagonul a lansat o acțiune de revizuire a acordului AUKUS, în special a inițiativei de fabricare a submarinelor cu propulsie nucleară, verificările urmând să determine dacă proiectul va fi continuat sau nu.
Într-o scrisoare adresată secretarului Apărării, Pete Hegseth, congresmenii John Moolenaar și Raja Krishnamoorthi, din cadrul Comisiei pentru Afaceri Strategice a Camerei Reprezentanților, au avertizat asupra activităților Chinei.
”Există indicii credibile că Beijingul se pregătește de utilizarea forței militare pentru modificarea echilibrului de putere în zona Indo-Pacifică”, au afirmat cei doi congresmeni, conform agenției Reuters.
Cei doi membri ai Congresului au cerut menținerea proiectului AUKUS de fabricare a submarinelor cu propulsie nucleară în colaborare cu Marea Britanie și Australia.
”Tratatul AUKUS reprezintă un cadru esențial pentru intensificarea în mod fundamental a apărării colective a Statelor Unite, Australiei și Marii Britanii în contextul agresiunilor Partidului Comunist Chinez. Tratatul AUKUS a primit dintr-un anumit motiv sprijinul Congresului SUA. Alături de colegii noștri, înțelegem că acest acord garantează consolidarea securității noastre naționale împreună cu cea a principalilor noștri aliați”, subliniază congresmenii, în scrisoarea adresată șefului Pentagonului.
Oprirea acordului privind fabricarea submarinelor și avansarea tehnologică militară ar distruge un pilon crucial de cooperare în materie de securitate între SUA, Marea Britanie și Australia, într-o perioadă de tensiuni cu Administrația Chinei. Revizuirea tratatului AUKUS a generat preocupări la Londra și Canberra.
Australia și Marea Britanie vor construi un tip de submarin de atac din clasa SSN-Aukus, care ar urma să intre în serviciu la începutul anilor 2040. Statele Unite au stabilit să vândă cinci submarine din clasa Virginia către Australia până în 2032. Chiar dacă tratatul AUKUS beneficiază de susținere din partea membrilor Congresului și a experților, anumiți specialiști afirmă că există riscul subminării siguranței naționale a Statelor Unite, întrucât Forțele Navale americane încearcă să fabrice și să vândă propriile submarine.
La rândul său, China denunță o mentalitate ”specifică Războiului Rece” și a cerut constant Statelor Unite, Marii Britanii și Australiei să nu avanseze cooperarea în privința construirii de submarine nucleare până nu vor fi stabilite garanții de menținere a echilibrului strategic.
Congresul SUA intenționează să o oblige pe Ghislaine Maxwell, care ispășește o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru trafic sexual, să depună mărturie în cazul Jeffrey Epstein, în contextul unui scandal politic major.
Jeffrey Epstein și Ghislaine Maxwell/FOTO: ABC 7 News
Această mișcare pare să ocolească un anunț făcut marți dimineață, potrivit căruia oficiali ai Departamentului de Justiție intenționează, de asemenea, să se întâlnească cu Ghislaine Maxwell, scrie The Guardian.
„Trebuie să transmitem un mesaj acestor nenorociți,” a spus Tim Burchett, membru al Camerei Reprezentanților, într-o declarație postată pe X (fostul Twitter), referindu-se la lista de clienți și alte persoane care l-au ajutat pe Epstein, listă care se presupune că se află în fișierele rămase, ale căror detalii nu sunt cunoscute publicului.
La scurt timp după anunțul lui Burchett, președintele republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că închide mai devreme activitatea în Congres, trimițând parlamentarii acasă înainte de vacanța de vară de cinci săptămâni.
Aceștia erau programați să părăsească Washingtonul pe 24 iulie și să revină în septembrie – dar vor pleca cu o zi mai devreme.
Decizia vine în contextul în care democrații și câțiva republicani continuă să ceară publicarea fișierelor legate de Epstein, ceea ce a dat peste cap programul legislativ normal.
„Nu ne vom juca politic cu acest subiect,” a declarat Johnson într-o conferință de presă.
Controversa privind lista lui Epstein a reizbucnit în ultimele săptămâni, după ce administrația Trump a fost criticată pentru modul în care a gestionat aceste informații, iar procurorul general Pam Bondi a fost acuzată că nu a respectat promisiunea de a publica dosarele, în contextul în care ea a declarat că lista nu ar exista şi a respins și teoriile privind o presupusă crimă în cazul morții lui Epstein, despre care autoritățile susțin că ar fi fost sinucidere.
Președintele Donald Trump i-a numit „slabi” pe susținătorii care au insistat pe această teorie și a cerut să se treacă mai departe de acest subiect.
Pe lângă asta, Wall Street Journal, a dezvăluit recent că Trump i-ar fi trimis o colecţie de scrisori oferite lui Jeffrey Epstein cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani în 2003 și un desen al unei femei dezbrăcate.
Administrația Trump a răspuns dând în judecată publicația și pe proprietarul acesteia, Rupert Murdoch.
Băncile rusești se pregătesc pentru neplată masivă a creditelor, deoarece oamenii și firmele au dificultăți în a-și achita datoriile. Inflația se menține în jurul valorii de 9%, motiv pentru care Banca Centrală a Rusiei a fost forțată să majoreze ratele dobânzilor la cel mai înalt nivel din ultimele două decenii.
FOTO: Shutterstock
Toamna trecută, rata dobânzii a urcat la 21%, înainte ca oficialii băncilor să o reducă cu 1% în iunie anul acesta. Cu toate acestea, acest lucru a oferit puțină ușurare firmelor rusești aflate în dificultate, cu o expunere ridicată la creditele bancare, precum și consumatorilor, scrie Express.
Un nou raport emis de Serviciul de Informații Externe al Ucrainei prevede un val uriaș de neplată a creditelor începând de la sfârșitul anului 2025 și până la începutul anului viitor.
Datele arată că suma totală a datoriei restante a crescut deja la 1,5 trilioane de ruble (aproximativ 16,3 miliarde de euro) – un nivel record în ultimii șase ani. Una dintre cele mai mari bănci din Rusia, VTB, a constatat că ponderea creditelor problematice a ajuns la 5% și ar putea crește la 7% anul viitor.
Între timp, directorul general al Sberbank, German Gref, a recunoscut că situația din 2026 va fi dificilă în timpul unei recente adunări a acționarilor.
Sistemul bancar rusesc se confruntă cu noi semne îngrijorătoare de pierdere a încrederii în economia generală și perspectivele financiare ale țării. Investitorii au început să retragă bani din investițiile pe termen scurt, deoarece se pregătesc pentru noi turbulențe.
Pentru prima dată în acest an, mai mulți bani se îndreaptă către obligațiuni decât către fonduri de economii – peste 2,5 miliarde de dolari americani au fost deja transferați.
În plus, s-a înregistrat o creștere bruscă a fraudelor, deoarece escrocii vizează persoanele care se luptă să ramburseze împrumuturile. Problemele legate de plată afectează atât clienții individuali, cât și companiile, crescând riscul unei crize bancare.
Regimul lui Putin a încercat să ignore sugestiile unei crize economice în țară, indicând o creștere a PIB-ului de 4,3% în 2024.
Cu toate acestea, analiștii de la Institutul de Economie de Tranziție din Stockholm (SITE) au respins această cifră drept o știre falsă. SITE a declarat că autoritățile ruse subestimează semnificativ rata inflației pentru a ascunde starea reală a economiei.
Șeful ANPC, Cristian Popescu Piedone, este urmărit penal pentru săvârșirea infracțiunii de folosire de informații ce nu sunt destinate publicității. El a fost plasat sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii cotrolului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 22 iulie 2025, față de inculpatul Cristian Victor Piedone Popescu, președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (A.N.P.C.), pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, a anunțat DNA.
Potrivit anchetatorilor, în data de 7 martie 2025, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, în calitate de președinte al ANPC, ar fi divulgat unui reprezentant al unei societăți comerciale care administrează un hotel în orașul Sinaia, faptul că subordonații săi, urmează să efectueze în aceeași zi un control tematic la societatea acestuia, precum și obiectivele controlului.
„Astfel, inculpatul i-ar fi permis reprezentantului hotelului accesul la aceste informații, în scopul obținerii unor foloase necuvenite de către operatorul economic, constând în evitarea sancționării pentru neregulile constatate în domeniul protecției drepturilor consumatorilor.În concret, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone l-ar fi învățat pe reprezentantul hotelului respectiv cum să aranjeze bucătăria și camerele care urmau să fie verificate de funcționarii ANPC”, a transmis DNA.
Procurorii susțin că, ulterior acestei informări, „în vederea preîntâmpinării aplicării unor sancțiuni și dispunerii unor măsuri corective de către funcționarii publici din cadrul ANPC, reprezentantul hotelului ar fi luat toate măsurile necesare pentru a nu se constata în urma controlului ce urma a fi efectuat, încălcări ale legislației specifice protecției consumatorilor”.
Piedone i-ar fi contactat telefonic pe unii dintre angajații hotelului și le-ar fi dat instrucțiuni pentru a face curățenie, a se echipa corespunzător și a-l aștepta pe președintele ANPC ce urma să vină în control.
În urma controlului, unitatea de cazare nu a fost sancționată de către reprezentanții A.N.P.C. și totodată, reprezentanții hotelului au fost felicitați de către inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone pentru modul exemplar de desfășurare a activității.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone trebuie să respecte o serie de obligații între care: „să se prezinte ori de câte ori este chemat la organul de urmărire penală, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar, să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului și să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta, respectiv cea de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor”.
„Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive”, a transmis DNA.
Starul heavy metal Ozzy Osbourne a murit, la doar câteva săptămâni după ce s-a reunit cu colegii săi din trupa Black Sabbath și a susținut un concert uriaș de adio pentru fani.
Ozzy Osbourne a murit FOTO: Profimedia
„Cu mai multă tristețe decât pot exprima simplele cuvinte, trebuie să anunțăm că iubitul nostru Ozzy Osbourne a murit în această dimineață. A fost alături de familia sa și înconjurat de iubire”, a transmis familia.
Nu a fost anunțată cauza decesului, deși Osbourne s-a confruntat cu mai multe probleme de sănătate în ultima perioadă.
Decesul său vine la mai puțin de trei săptămâni după retragerea sa din activitate. Pe 5 iulie, Osbourne s-a reunit pentru prima dată din 2005 cu colegii săi originali din grupul de pionierat Black Sabbath, pentru Back to the Beginning: un concert de adio cu unele dintre cele mai mari nume din metal.
În timp ce cânta pe scenă în urmă cu mai puțin de trei săptămâni, Osbourne le-a spus fanilor: „Habar nu aveți cum mă simt – vă mulțumesc din adâncul inimii”, scrie skynews.
A fost un concert organizat împreună cu spectacole ale unora dintre formațiile sale preferate, inclusiv Metallica și Guns’n’Roses, pentru „plecăciunea finală” a artistului în vârstă de 76 de ani.
Osbourne a fost pionierul heavy metalului alături de Black Sabbath, înainte de a avea un succes uriaș pe cont propriu. El a fost cunoscut pentru hituri precum Iron Man, Paranoid, War Pigs, Crazy Train și Changes, atât cu trupa, cât și ca star solo.
Cântărețul și-a găsit și un alt fel de faimă datorită reality show-ului MTV din anii ’90, The Osbournes.
De asemenea, a fost cunoscut și pentru celebrele anecdote din timpul perioadei sale de glorie ca star rock. La un concert din 1982, a mușcat capul unui liliac, lucru pe care l-a făcut pentru că i s-a părut o jucărie și pentru care a trebuit să primească o injecție antirabică.
Avea boala Parkinson și suferise alte probleme de sănătate în ultimii ani, inclusiv complicații ale rănilor suferite în urma unei căzături în 2019.
După ce a fost nevoit să anuleze spectacolele din turneu, el a avut o apariție surpriză unică pe scena din Birmingham pentru a închide Jocurile Commonwealth-ului din 2022.
Concertul de la Villa Park a fost anunțat la începutul acestui an de Sharon, care a spus că este hotărât să le ofere fanilor „despărțirea perfectă”.
În timpul carierei sale, Osbourne a fost inclus în UK Music Hall of Fame și în US Rock And Roll Hall Of Fame – de două ori pentru ambele, cu Black Sabbath și ca artist solo.
De asemenea, are o stea pe Hollywood Walk Of Fame – precum și pe Broad Street din Birmingham – un Ivor Novello și cinci premii Grammy din 12 nominalizări.
De-a lungul anilor, a primit și alte distincții, precum premiul Godlike Genius al NME și premiul Living Legend al Classic Rock.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat, marţi, 22 iulie, că nu ar da o tentă politică atacurilor din coaliție, ci una administrativă.
Florin Manole/FOTO: Mediafax
Întrebat, marţi seară, la B1 TV, despre nemulţumirile din coaliţie, dar şi despre afirmaţiile social-democratului Paul Stănescu privind o posibilă ieşire a PSD de la guvernare, ministrul Florin Manole a afirmat că nu ar da o tentă politică acestor nemulţumiri, ci una administrativă, care nu ţine de culoarea politică.
„Am văzut că se revoltă şi liberalii, primarul Slatinei de exemplu. Asta pare să ne dea un indiciu obiectiv că sunt lucruri de corectat. Şi atunci n-aş da o tentă politică acestor nemulţumiri sau o tentă partinică.
Aş da o tentă administrativă acestor nemulţumiri, pentru că, da, sunt proiecte în curs, proiecte de investiţii care sunt în stadii atât de avansate, unele dintre ele, unele sunt proiecte mici, dar nu asta contează, că sunt importante toate, sunt în stadii atât de avansate încât conservarea ar costa mai mult decât finalizarea.
În unele cazuri, dacă eşti la 80% sau la 70% şi ai facturarea doar pe 40% din proiect, de ce să închizi proiectul ăla?. Credem că ar trebui o evaluare, pentru că noi am vorbit despre prioritizarea investiţiilor”, a afirmat ministrul Muncii, Florin Manole.
El a adăugat că PSD nu este de acord cu tăierile „Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat, marţiotova”. Manole a precizat că aceste lucruri vor fi discutate în coaliţie în următoarele zile.
„O să avem un dialog în cursul acestei săptămâni şi o să încercăm să ajungem la un consens pentru că înţelegem şi noi, suntem singurul partid de stânga între patru partide de dreapta, nu ne aşteptăm să ni se dea întotdeauna dreptate, dar nici nu ne aşteptăm să ni se spună întotdeauna că nu avem dreptate”, a declarat ministrul Florin Manole.
Adrian Năstase a comentat eliberarea Elenei Udrea din închisoare. Fostul premier și-a exprimat solidaritatea față de aceasta, precizând că a fost doar un „țap ispășitor”.
Adrian Năstase Foto: Arhivă
Acesta a reacționat, pe blogul său, la informațiile conform cărora Elena Udrea ar fi fost trimisă în judecată pe „probe indirecte” și în care s-ar fi invocat „sentința de condamnare politică a lui Adrian Năstase”. El atrage atenția că precedentul creat în cazul său a fost ulterior folosit și în alte dosare.
„Au trecut mai mult de zece ani de la condamnarea mea, în care nu au contat argumentele mele sau ale avocaților mei. Mai mult, văd acum că decizia aceea de condamnare pe bază de probe indirecte, jocul de-a termenele de prescripție, folosirea unui procuror adus special în completul de judecată de la DNA – și care nu depusese jurământul de judecător – a fost folosită, ca precedent, și în alte dosare”, a spus Adrian Năstase, pe blogul său.
Fostul premier și-a exprimat solidaritatea față de Elena Udrea. De asemenea, Năstase a precizat că Traian Băsescu a fost „beneficiarul real al banilor” în dosarul privind finanţarea campaniei electorale din 2009, în care au fost judecate Elena Udrea şi Ioana Băsescu, fiica fostului președinte. Cele două au scăpat de acuzații în 2023, după ce magistrații au dispus încetarea procesului penal, pe motiv că faptele s-au prescris.
„Mă bucur că Elena Udrea a fost eliberată și că a putut să-și revadă fiica, dar cred că în chestiunea finanțării campaniei electorale, Băsescu era «beneficiarul real» al banilor de campanie – după cum a afirmat Livia Stanciu (decorată recent de Sistem) în dosarul meu. Elena Udrea a fost doar «țapul ispășitor». Sper că a realizat lucrul acesta”, a mai adăugat Adrian Năstase.
Elena Udrea a fost eliberată condiționat din închisoare pe 17 iulie. Aceasta a fost condamnată la șase ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”, fiind arestată în iunie 2022, după ce a fost extrădată din Bulgaria.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a acordat, marți, autorizația de înființare pentru conductele de alimentare din amonte aferente activității de producție a gazelor naturale în cadrul proiectului strategic de exploatare a gazelor din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, au anunțat reprezentanții instituției.
Comitetul de Reglementare al ANRE a acordat, în ședința de marți, autorizația de înființare pentru conductele de alimentare din amonte aferente activității de producție a gazelor naturale în cadrul proiectului strategic Neptun Deep.
Potrivit autorității de reglementare, această decizie vizează infrastructura critică ce leagă perimetrul de exploatare offshore din Marea Neagră de terminalul de la țărm, în zona comunei Tuzla, județul Constanța, și marchează o etapă esențială în derularea proiectului de dezvoltare-exploatare a celui mai important zăcământ de gaze naturale descoperit în România în ultimele decenii.
„Acordarea acestei autorizații de înființare reprezintă încă un pas important în direcția valorificării eficiente a resurselor strategice ale României din Marea Neagră. Neptun Deep nu este doar un proiect energetic, ci un punct de plecare pentru planul ambițios al României, acela de a deveni exportator de securitate energetică în regiune. ANRE rămâne ferm angajată în sprijinirea investițiilor care au rolul de a transforma România într-un campion energetic al Europei Centrale și de Sud-Est”, a declarat George Niculescu, președintele ANRE.
Valoarea lucrărilor
Autorizația a fost emisă companiei OMV Petrom SA – operatorul proiectului Nepun Deep, la care deține p cotă egală cu Romgaz Black Sea Limited – în urma analizării documentației tehnice și legale transmise către ANRE, completată integral până la data de 11 iulie 2025.
Autorizația a fost emisă pentru:
conducte de transport din zona offshore în zona onshore;
subtraversări de plajă, faleză, drumuri și cale ferată;
stația de reglare-măsurare Tuzla (SRM Tuzla);
infrastructură asociată (centru de control, platforme, iluminat, împrejmuiri).
Valoarea totală a lucrărilor autorizate este estimată la 3,77 miliarde de lei (fără TVA).
Autorizația este valabilă până la 8 decembrie 2045, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare.
Marea Britanie va trebui să plătească Uniunii Europene un comision din valoarea armamentului vândut de companiile britanice prin intermediul unui fond de apărare înființat de Bruxelles, conform planurilor elaborate de blocul comunitar.
În mai, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că Marea Britanie se va alătura noului proiect al Uniunii Europene, “Security Action for Europe” (SAFE), în valoare de 150 de miliarde de euro.
SAFE face parte dintr-un efort al UE de a obține și aloca 800 de miliarde de euro pentru noi cheltuieli pentru apărare până în 2030.
SAFE le va permite statelor membre și anumitor „state terțe”, cum ar fi Marea Britanie, să se angajeze în achiziții comune de drone și sisteme de apărare antirachetă, printre altele.
„Echilibru corect între contribuții și beneficii”
Londra va fi obligată să răsplătească Bruxelles-ul pentru că i s-a permis să participe la program, au declarat doi diplomați UE pentru Financial Times.
„Ceea ce a fost scris în regulamentul SAFE este că trebuie să existe un echilibru corect în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile” țărilor externe, cum ar fi Marea Britanie, a spus unul dintre diplomați.
Diplomații au spus că, din moment ce companiile britanice vor primi bani UE, care le vor permite să creeze locuri de muncă și să aibă o capacitate de producție sporită, Londra ar trebui să răsplătească Bruxelles-ul.
Dacă companiile britanice câștigă contracte finanțate cu bani de la SAFE, Guvernul britanic va trebui să plătească un procent către fond pentru a ajuta la echilibrarea beneficiului economic al contractelor, au adăugat diplomații.
Același mecanism s-ar aplica Canadei și oricărei alte țări care dorește ca industria sa de apărare să acceseze banii, au remarcat diplomații.
Suma exactă pe care Marea Britanie va trebui să o plătească pentru a accesa fondul este încă discutată de către statele membre, care se pregătesc să își finalizeze poziția cu privire la acordul cu Marea Britanie, care este așteptat să fie publicat săptămâna aceasta.
Înalți oficiali britanici au declarat că Franța negociază dur cu alte state membre pentru a conveni asupra unui mandat de negociere al UE săptămâna aceasta.
Franța, care vede SAFE ca pe o modalitate de a stimula industria de armament din UE, face presiuni pentru o contribuție ridicată a Marii Britanii. Dar alte țări, în frunte cu Germania, vor să se asigure că Marea Britanie nu este descurajată să adere la program, a spus un al treilea diplomat.
Ministerul Justiției din Republica Moldova anunță că a început procesul de extrădare a oligarhului Vladimir Plahotniuc care a fost reținut la Atena. Reținerea a avut loc la șase ani după fuga acestuia din Republica Moldova.
Chișinăul cere extrădarea lui Vladimir Plahotniuc. FOTO: Arhivă
Responsabilii Ministerului Justiției din Republica Moldova au anunțat că au inițiat procesul de extrădare la câteva ore după ce au fost informați despre reținerea oligarhului fugar.
,,Ministerul Justiției a inițiat procedura de extrădare a cetățeanului Vladimir Plahotniuc, după ce Interpol Chișinău ne-a informat oficial despre arestarea sa în Grecia. Urmează transmiterea cererii de extrădare către autoritățile competente din Republica Elenă.Ministerul Justiției colaborează îndeaproape cu Procuratura Generală și celelalte instituții implicate, pentru a pune la dispoziția autorităților elene un dosar complet din punct de vedere procedural.Depunem toate eforturile necesare și monitorizăm atent desfășurarea procedurilor, pentru a proteja interesele Republicii Moldova”, au informat reprezentanții instituției.
Alături de el a fost reținut și Constantin Țuțu, un apropiat al lui Vladimir Plahotniuc, care a fost în trecut deputat pe listele formațiunii conduse de oligarh. Acesta este cercetat penal în mai multe anchete.
,,Cu puțin timp în urmǎ, canalele de comunicare oficialǎ Interpol din Atena, Grecia ne-au informat cǎ au fost reținuți doi cetǎțeni moldoveni. Unul dintre ei este Vladimir Plahotniuc”, au anunțat reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP) din Republica Moldova.
Arestat pe aeroport
Conform presei elene, oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc a fost arestat în Grecia, în baza unui mandat internațional emis de Interpol.
Arestarea moldoveanului în vârstă de 59 de ani a avut loc marți, 22 iulie, la prânz, pe aeroportul „Eleftherios Venizelos” din Atena, de către Direcția pentru Combaterea Crimei Organizate, în timp ce acesta avea ca destinație Dubaiul.
Împotriva lui Plahotniuc sunt formulate mai multe acuzații, printre care fraudă, spălare de bani și conducerea unei organizații criminale implicate în jaful bancar de proporții, în valoare de un miliard de dolari, comis în sistemul bancar al Republicii Moldova între anii 2012 și 2014.
În ciuda eforturilor internaționale de a-l extrăda, inclusiv din partea Statelor Unite și a Turciei, dar acesta a reușit să evite arestarea până în prezent.
Interpol emisese un „avertisment roșu” pe numele lui Plahotniuc, care deține mai multe pașapoarte, inclusiv moldovenesc, românesc, rusesc și unul mexican fals.
Mai multe țări au solicitat extrădarea sa din cauza implicării în ample rețele de corupție.
Păpușarul a fugit în 2019
Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a fost dat în căutare internațională de Interpol la începutul acestui an, decizia fiind luată după ce Chișinăul a solicitat revizuirea refuzului în acest sens din 2020.
Vladimir Plahotniuc, om de afaceri și fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost unul dintre cei mai influenți politicieni de la Chișinău în deceniul 2010-2020.
Poreclit „Păpușarul”, Vladimir Plahotniuc a fost acuzat de influență asupra întregii clase politice de la Chișinău. Acesta este fugar din vara anului 2019, atunci când formațiunea pe care o conducea, PDM, a rămas fără putere.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fdominic-fritz-primar-timisoara-antena-32-1280x667.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fscreenshot-2025-07-22-232446-1280x682.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2022%2F12%2FPHOTO-2022-12-05-19-28-481-1280x600.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1024555352-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1024565396.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fimg-20250722-wa0309-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-0942352492-1280x855.jpg)
