Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a criticat lucrările de modernizare a sediului Rezervei Federale (Fed) și i-a cerut președintelui instituției, Jerome Powell, să reducă dobânzile de referință.
”Aruncăm o privire asupra lucrărilor de aici, la Rezerva Federală, sunt lucrări ample, construiesc subsol unde nu exista sau îl extind. Sunt lucrări foarte scumpe, fără dubiu. Senatorul Tim Scott este cu mine, este responsabil de Comisia parlamentară de resort. Observăm activitatea și cred că sunt costuri de 3,1 miliarde de dolari, au crescut puțin sau mult… Suma de 2,7 miliarde a ajuns acum la 3,1 miliarde”, a afirmat Donald Trump, conform postului de televiziune Fox News.
Senatorul republican Tim Scott, președintele Comisiei pentru Afaceri Bancare, a emis dubii asupra costurilor de renovare a sediului Fed.
”Lucrările sunt foarte costisitoare și ne întrebăm de ce”, a declarat el.
Însă Jerome Powell, președintele Rezervei Federale (Fed), instituția bancară centrală din SUA, a negat ideea creșterii bugetului pentru lucrări.
”Noi nu știm despre acest lucru. Eu nu știu despre acest lucru, a fost inclusă renovarea altei clădiri, a celei de-a treia clădiri, a fost construită acum cinci ani”, a afirmat Powell.
Întrebat dacă vrea să îi transmită ceva președintelui Fed, Donald Trump a insistat pentru reducerea dobânzilor.
”Aș vrea să reducă dobânzile de referință”, a subliniat președintele SUA, în același timp glumind cu Powell.
Donald Trump critică frecvent activitatea lui Jerome Powell și a avertizat că ar putea să îl înlocuiască, deși o astfel de acțiune ar putea fi contestată în justiție și ar genera fluctuații pe burse.
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 25 iulie 2025, decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare (PL-x 230/04.07.2025), anunță Administrația Prezidențială.
Potrivit unui comunicat al executivului, pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente:
măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) și
măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB). Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituția României.
Palatul Victoria menționează că, prin acest pachet de măsuri, se urmărește atingerea următoarelor obiective:
Reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani.
Recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară.
Evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare.
Realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de Euro brut, respectiv 0,7% din PIB. (DETALII AICI)
Oligarhul moldovean Veaceslav Platon, arestat în luna martie la Londra, a fost eliberat vineri, 25 iulie, pe cauțiune. Tot în aceeași zi, un tribunal rus l-a condamnat în lipsă la 24 de ani de închisoare pentru transferul ilegal al peste 48 de miliarde de ruble din Rusia, notează presa rusă.
Veaceslav Platon a fost eliberat pe cauțiune. FOTO: Telegram
„Bună ziua, dragii mei prieteni, acum sunt din nou cu voi!!!”, acesta este mesajul prin care Veaceslav Platon și-a anunțat urmăritorii de pe canalul său de Telegram că a fost eliberat.
Reprezentanții Procuraturii Generale (PG) din Republica Moldova au evitat să confirme informația, subliniind că „atunci când vom primi informații oficiale de la autoritățile britanice, vom reveni cu actualizări”.
Anterior, procurorii moldoveni au afirmat că acesta va fi eliberat pe cauțiune, până la luarea unei decizii privind eventuala sa extrădare în Republica Moldova. În schimbul eliberării, el va plăti 330.000 de lire sterline și va trebui să respecte mai multe condiții.
Condamnarea din Rusia
Tot vineri, un tribunal din Moscova l-a condamnat în lipsă pe oligarhul moldovean Veaceslav Platon la 24 de ani de închisoare pentru transferul ilegal din Rusia a peste 48 de miliarde de ruble, potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale a Federației Ruse, informează agenția de știri rusă aliniată la Kremlin, RIA Novosti.
„Astăzi, Tribunalul raional Preobrajenski din Moscova a emis o sentință în lipsă în dosarul penal împotriva lui Veaceslav Platon. Acesta a fost găsit vinovat de comiterea a două infracțiuni prevăzute de alineatele „a” și „b” ale părții 3 din articolul 193.1 din Codul Penal al Federației Ruse (efectuarea de operațiuni valutare prin transferuri de fonduri în valută către conturi ale unor rezidenți străini, folosind documente false…). Tribunalul l-a condamnat pe Veaceslav Platon la 24 de ani de închisoare, pedeapsa urmând a fi executată într-o colonie cu regim sever, prin cumul parțial cu pedeapsa pronunțată de Tribunalul raional Tverskoi din Moscova la data de 27.07.2023”, se arată în comunicatul de presă al structurii ruse.
Conform instanței, îm iunie 2013, la Moscova și Chișinău, Veaceslav Platon, proprietarul de facto al băncii comerciale „Moldindconbank” din Republica Moldova, ar fi creat, împreună cu complicii săi, o organizație criminală cu scopul de a transfera ilegal fonduri în valută din Federația Rusă.
În data de 13 martie, oligarhul fugar a fost încătușat în Marea Britanie, unde se ascundea în ultimii patru ani de justiția de la Chișinău. Apoi acesta a fost arestat.
Veaceslav Platon este anchetat în cadrul dosarului penal cunoscut opiniei publice drept ,,Laundromat”, fiind acuzat de mai multe capete de acuzare precum ,,organizarea și conducerea organizației criminale; organizarea pronunțării cu bună-știință de către judecător a unei hotărâri, sentințe, decizii sau încheieri contrare legii, organizarea abuzului de serviciu săvârșit în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale, organizarea fabricării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, săvârșite de două sau mai multe persoane și organizarea spălării banilor de o organizație criminală, în proporții deosebit de mari”.
Anchete penale în țara sa
„Laundromat” este cea mai mare operațiune de „spălare” de bani din istorie și care ar fi avut loc cu implicarea a zeci de persoane din domeniile politic, al justiției și financiar-bancar din Republica Moldova. Mai exact, peste 22 de miliarde de dolari din Federația Rusă „au fost spălate” prin intermediul instanțelor de judecată și băncilor moldovenești.
Anul trecut, Veaceslav Platon a fost condamnat de magistrații de la Moscova la 20 de ani de pușcărie pentru că ar fi facilitat scoaterea ilegală din Rusia a 126 de miliarde de ruble, prin schema „Laundromat”.
Iar în 2017, a fost condamnat la 18 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de magistrații de la Chișinău, dar a fost eliberat din pușcărie doar după patru ani de detenție de fostul procuror general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, care a candidat la alegerile prezidențiale din 2024, prorusul fiind devansat în turul doi de proeuropeana Maia Sandu. În același an, 2021, Veaceslav Platon a fugit la Londra. El neagă acuzațiile.
Fugarul Veaceslav Platon a fost sancționat în mai 2023 de autoritățile din Canada pentru legăturile sale cu Kremlinul, acțiuni menite să contracareze eforturile Moscovei de a destabiliza Chișinăul.
Veaceslav Platon are un băiat cu Natalia Morari, o jurnalistă controversată care s-a numărat printre candidații prezidențialelor din toamna anului trecut din Republica Moldova. Aceasta are interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen.
Producătorul auto german Volkswagen a declarat că tarifele de import impuse de Donald Trump în SUA l-au costat peste 1 miliard de euro în prima jumătate a anului.
Producătorul german a fost afectat de tarifele impuse de Trump FOTO Shutterstock
Volkswagen a precizat că a înregistrat progrese importante în realinierea companiei, care ia în calcul reducerea a 35.000 de locuri de muncă până în 2030, însă a suferit un „declin al rezultatului operațional de 1,3 miliarde de euro, cauzat în principal de costurile ridicate generate de creșterea tarifelor de import din SUA”.
Compania și-a redus, de asemenea, estimarea marjei de profit pentru întregul an la un interval cuprins între 4% și 5%, bazându-se pe presupunerea că tarifele impuse de SUA — între 10%, în cel mai bun caz, și actualul nivel de 27,5%, în cel mai rău — vor deveni permanente prin decizia președintelui american, transmite The Guardian.
Grupul, emblematic pentru industria germană, deține și mărcile Audi, Seat și Skoda, precum și brandurile de lux Lamborghini și Bentley, dar și vehicule comerciale, inclusiv camioanele Scania.
Scăderea veniturilor evidențiază apelurile continue ale cancelarului german Friedrich Merz către Trump pentru semnarea urgentă a unui acord privind tarifele, cu concesii pentru industria auto din UE.
Industria auto, afectată de tarife
Luni, producătorul Vauxhall, Stellantis, a anunțat că tarifele impuse de Trump i-au adus deja costuri de 300 de milioane de euro, în timp ce, săptămâna trecută, marca suedeză Volvo — deținută de chinezi — a declarat că a suspendat vânzarea unor modele în SUA și a înregistrat o scădere semnificativă a veniturilor în al doilea trimestru al anului.
Exporturile auto germane către SUA au scăzut brusc în aprilie și mai, pe măsură ce tarifele de import impuse de Trump au afectat vânzările constructorilor auto pe cea mai importantă piață externă, a transmis joi Asociația Industriei Auto (VDA).
Exporturile auto către SUA au scăzut cu 13% în aprilie și cu 25% în mai față de aceleași luni ale anului trecut, a precizat VDA. În total, 64.300 de vehicule au fost livrate către SUA în cele două luni.
Înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă, SUA percepea un tarif de 2,5% pentru mașinile fabricate în Europa, în timp ce UE impunea un tarif de 10% pentru vehiculele importate din SUA.
SUA și UE, aproape de un acord
Totuși, UE este aproape de un acord cu SUA privind introducerea unor tarife generale de 15% pentru majoritatea bunurilor, fără vreo scutire specială pentru industria auto, dacă se ajunge la o înțelegere înainte de termenul limită impus de Trump: 1 august.
Joi, oficialii europeni au declarat că sunt aproape de un acord, însă Trump nu este așteptat să semneze vreo ordonanță executivă în perioada imediat următoare, întrucât a început o vizită privată la resorturile sale de golf de lux din Turnberry (Ayrshire) și Menie (Aberdeenshire).
Separat, acțiunile companiei germane Puma au scăzut cu peste 18% vineri dimineață, după ce aceasta a anunțat că se așteaptă ca tarifele comerciale din SUA să-i coste 80 de milioane de euro din profitul brut în acest an și că estimează acum o pierdere în ceea ce privește câștigurile ajustate înainte de dobânzi și taxe.
O mare parte din industria echipamentelor sportive se confruntă cu costuri mai mari din cauza tarifelor comerciale impuse de SUA, deoarece producția este externalizată în China, Vietnam, Cambodgia și Bangladesh.
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis vineri, 25 iulie, o atenţionare Cod galben de inundaţii pentru râuri din 10 judeţe, valabilă până la miezul nopții.
Sunt prognozate creşteri de debite. FOTO arhivă IGSU
„Având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale cotelor de atenție!”, precizează INHGA.
Zonele vizate de Codul galben de inundații
Sunt vizate de atenţionarea hidrologică râuri din judeţele: Hunedoara, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Sibiu, Prahova, Botoşani şi Iaşi, însă fenomenele hidrologice periculoase vor avea o probabilitate şi o intensitate mai ridicată pe unele râuri mici din judeţele Hunedoara şi Prahova.
Potrivit INHGA, avertizarea este valabilă în „intervalul 25.07.2025 ora 12:00 – 25.07.2025 ora 24:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Strei – bazin superior și afluenţi bazin mijlociu și inferior (judeţul Hunedoara), Jiu – bazin amonte S.H. Sadu și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Sadu – amonte S.H. Rovinari (județele: Hunedoara și Gorj), Motru – bazin superior (județele: Mehedinți și Gorj), Gilort – bazin superior (județul Gorj), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sebeș Olt – amonte Ac. Ionești (judeţele: Sibiu, Argeș și Vâlcea), Olteţ – bazin superior (judeţele: Gorj și Vâlcea), Argeș – bazin superior, Dâmboviţa – bazin superior (judeţele: Argeș și Dâmboviţa), Ialomiţa – bazin amonte S.H. Moroeni (judeţul Dâmboviţa), Prahova – bazin superior, Teleajen – bazin superior și afluenţi bazin mijlociu și inferior (judeţul Prahova), Jijia – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Botoșani și Iași)”.
Harta bazinelor hidrografice vizate. FOTO INHGA
„Se recomandă evitarea deplasărilor în apropierea cursurilor de apă, a podurilor improvizate sau a drumurilor acoperite de ape. De asemenea, locuitorii din zonele joase sau din apropierea râurilor sunt sfătuiţi să verifice şi să cureţe şanţurile, rigolele şi gurile de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale şi să îşi protejeze bunurile care ar putea fi afectate. Este esenţială respectarea instrucţiunilor transmise de autorităţile locale şi menţinerea unei stări de informare permanentă prin intermediul surselor oficiale”, transmite INHGA.
Potrivit institutului, pe fondul Codului galben de inundaţii, se impune urmărirea evoluției situației hidrometeorologice, în conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații (…)”.
Adolescentul în vârstă de 15 care și-a ucis bunica, după ce femeia a intervenit într-o ceartă izbucnită între băiat și tatăl său, a fost arestat preventiv vineri, 25 iulie.
Băiatul va fi cercetat în arest. FOTO Shutterstock
Băiatul a fost prezentat Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj. Procurorii au cerut și obținut arestarea preventivă pentru 30 de zile. Băiatul este cercetat penal pentru omor.
Cum s-a întâmplat tragedia
Joi, 24 iulie, adolescentul s-a certat cu tatăl său care l-a amenințat că îl bate.
Băiatul a pus mâna pe un cuțit și a vrut să-și lovească tatăl, potrivit presei locale.
Agresorul este fiul unei profesoare din Tg. Jiu și al unui cunoscut om de afaceri, Dragoș Tălianu. El locuia cu familia și se afla sub monitorizarea acesteia.
Bunica minorului a intervenit să-l oprească pe acesta, moment în care a fost înjunghiată cu cuțitul în omoplat. Femeia de 62 de ani a murit.
La începutul anului, băiatul și-a înjunghiat un coleg
În ianuarie 2025, elevul a înjunghiat pe unul dintre colegii săi de clasă chiar în incinta Liceului cu Program Sportiv din Târgu Jiiu.
Incidentul violent a avut loc în timpul pauzei de la ora 11 şi jumătate, în sala de clasă, când cei doi colegi din clasa a opta au început să se certe. La un moment dat, agresorul a scos un cuţit şi l-a înjunghiat pe celălalt în zona umărului, apoi a fugit din încăpere.
Elevul rănit a fost transportat cu ambulanţa la spital, unde a fost operat.
Agresorul a mers împreună cu tatăl lui la poliţie, pentru declaraţii. Pe numele lui a fost deschis un dosar penal pentru loviri sau alte violenţe. Ulterior, a fost plasat sub control judiciar.
După incidentul din ianuarie, elevul a fost exmatriculat de la liceul respectiv. Decizia a fost luată, atunci, de Colegiul Profesoral al școlii, ca urmare a unei propuneri venite din partea Comisiei anti-violență, scrie publicaţia Gorj Online.
La acea vreme, tatăl minorului, omul de afaceri Ion Dragoș Talianu, a dat unitatea de învățământ în judecată și a cerut anularea actului administrativ de exmatriculare.
George Simion, liderul AUR, a cerut demisia lui Dragoș Anastasiu după ce numele vicepremierului a apărut într-un scandal legat de o presupusă mită oferită unui inspector ANAF pentru a ascunde nereguli în firma sa.
George Simion Foto: Mediafax
„Darea de mită (confirmată clar) este valoare europeană?! Unul din cei cinci vicepremieri, Dragoș Anastasiu, trebuie să plece URGENT!”, a precizat George Simion, liderul AUR, într-o postare făcută pe Facebook.
Și vicepremierul Dragoș Anastasiu a reacționat vineri, 25 iulie, în urma acuzațiilor aduse.
„În spațiul public au apărut informații despre implicarea mea într-un dosar de corupție care viza mai mulți funcționari ai ANAF. Pe scurt: În dosar am fost martor, nu denunțător. Nu a existat nicio acțiune împotriva mea, nu am avut niciun fel de avantaj din punct de vedere juridic, iar în dosar au fost implicate și alte societăți comerciale care au fost în aceeași situație. Nu am avut niciodată nicio condamnare penală”, a explicat Anastasiu, între-o postare pe Facebook.
Ancheta în care apare numele său a relevat faptul că în perioada 2009-2017, firmele pe care le deținea au oferit mită în mod repetat unei inspectoare ANAF. În cadrul procesului, Dragoș Anastasiu a fost audiat ca martor și a recunoscut faptele în toate fazele procesului.
Anastasiu a declarat în fața instanței că a perceput solicitarea drept un șantaj și că a acceptat mita pentru a evita închiderea companiei și concedierea angajaților. Potrivit acestuia, funcționarul ANAF ar fi amenințat un director din companie că „îi va băga patronul în pușcărie” dacă nu colaborează. Ancheta a fost relatată de Realitatea și confirmată de hotărârile Tribunalului și Curții de Apel București.
Dragoș Anastasiu a detaliat, pe Facebook, contextul acestui dosar.
„Context: Unul cunoscut, din păcate, de prea mulți antreprenori, mai ales în vremurile acelea de acum 15-17 ani. Unii funcționari ai statului român care presau și chiar șantajau firmele, «recomandând» soluții de tip contract de consultanță cu o firmă pusă pe tavă de funcționar pentru a corecta așa-zisele nereguli descoperite în urma controalelor. Când, fiind antreprenor, gestionezi mai multe companii care, la rândul lor, sunt conduse de manageri, este imposibil să ai informații la zi și amănunte despre toate operațiunile în derulare. Dar atunci când ai informațiile complete, trebuie să acționezi corect și în spiritul legii. Asta este ceea ce am făcut eu. Îmi doresc ca din ce în ce mai mulți antreprenori să găsească curajul să nu accepte niciodată presiuni de tipul celor la care mulți dintre noi am fost supuși. Sunt astăzi în Guvernul României și pentru că nu vreau ca alți anterprenori români să mai fie subiectul unui astfel de abuz de putere din partea unor angajați ai statului care ar trebui să lucreze în beneficiul oamenilor, nu împotriva lor”, a mai adăugat vicepremierul.
Klaus Iohannis, fostul președinte al României, continuă să practice golful, sport despre care susținea că „oferă multe satisfacţii”. El merge destul de des la golf, alături de soția sa, la un club din județul Alba.
Klaus Iohannis Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Iar fostul președinte ar merge săptămânal la clubul de golf „Paul Tomiță” din Pianu de Jos, județul Alba, potrivit unor surse citate de publicația Turnul Sfatului. Potrivit unor informații obținute de la comunitatea jucătorilor de golf din țara noastră, Klaus Iohannis joacă împreună cu soția sa. Ei refuză să folosească mașinuțele de golf, preferând să meargă pe jos în parcurgerea traseului care durează, în medie, patru ore și jumătate.
Terenul de golf de la Pianu de Jos este primul de acest gen amenajat în România după 1989, în localitatea natală a lui Paul Tomiţă, cel care l-a învăţat acest joc pe regele Mihai. Clubul de Golf „Profesor Paul Tomiţă” a fost înfiinţat în 1995. Aici a avut loc, în 2001, primul turneu de golf din România de după 1989. Președintele acestui club de golf este Werner Rudolf Keul, vechi prieten al lui Iohannis, potrivit sursei citate.
Golful a fost sportul care a fost promovat de Iohannis în timpul mandatului său de președinte. În septembrie 2021, acesta a declarat la un eveniment, organizat de compania Dacia Renault cu prilejul decernării premiilor Cupei de Golf „Paul Tomiţă”, că golful oferă un bun prilej de a petrece mai mult timp în natură și că se poate practica la orice vârstă.
„Mă bucur să întâlnesc aici atâţia oameni pasionaţi de golf, un sport care nu este deloc exclusivist şi care oferă un foarte bun prilej de a petrece mai mult timp în natură, de a face mişcare, mai ales în acest context pandemic care face dificilă practicarea multor sporturi. Golful se poate practica la orice vârstă şi încurajez pe cât mai mulţi să descopere acest frumos sport, care oferă multe satisfacţii”, a afirmat Klaus Iohannis, în cadrul evenimentului desfășurat în 2021.
De asemenea, fostul președinte a fost acuzat în octombrie 2024 că a dispus amenajarea unui mini-teren de golf cu trei găuri la reședința oficială de la Vila Lac 3 din cartierul Primăverii, pe lângă cel de la reședința de vară de la Neptun.
Ministerul Dezvoltării a publicat vineri, în consultare publică, un proiect de act normativ prin care propune o reevaluare amplă a investițiilor finanțate de la bugetul de stat. Documentul vizează prioritizarea proiectelor cu „impact semnificativ” și grad ridicat de execuție, în paralel cu stoparea temporară a altora considerate neesențiale în contextul bugetar actual, potrivit unui comunicat MDLPA.
„Aceste măsuri sunt necesare pentru reevaluarea priorităților investiționale la nivel central și local și ca o măsură de ajustare strategică, utilă pentru menținerea echilibrului bugetar și asigurarea sustenabilității finanțelor publice”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative pentru derularea următoarelor programe:
Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aprobat prin Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările și completările ulterioare;
Programul național de investiții „Școli sigure și sănătoase”, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2023, aprobată prin Legea nr. 235/2023;
Programul național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino”, aprobat pin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2023, aprobată prin Legea nr. 55/2024;
Programul Național de investiții „Anghel Saligny”, derulat conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 183/2022, cu modificările și completările ulterioare;
Programul național de construcții de interes public sau social aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” – S.A.
Investiții în rețeaua de apă, canalizare și gaz
Propunerea prevede posibilitatea încheierii contractelor de execuție până la finalul anului viitor, pentru a putea fi sprijinite investițiile finanțate prin Programul național de investiții „Anghel Saligny”, iar, în vederea verificării lucrărilor la cât mai multe investiții, se creează cadrul juridic și financiar ca Ministerul Dezvoltării să finanțeze, din venituri proprii, verificările efectuate la aceste lucrări.
Construirea și modernizarea stadioanelor cu cofinanțare locală
Stadioanele se pot realiza numai cu participarea autorităților locale la finanțarea acestora, prin convenții de cofinanțare, în cuantum de 20% din valoarea lucrărilor. Lucrările începute continuă, dar noi lucrări nu vor începe până în 1 iulie anul viitor, decât dacă se finanțează din cuantumul contribuției proprii.
Eficientizarea programelor de investiții
Unele programe de investiții finanțate de Ministerul Dezvoltării prin Programul ”Anghel Saligny” și prin Compania Națională de Investiții, de exemplu, au scopuri similare, cum ar fi îmbunătățirea accesului populației la apă de la robinet și racordarea gospodăriilor la rețeaua de canalizare. Acestea se vor finanța printr-un singur program de investiții. Alte programe de investiții vor fi oprite pentru că nu au fost prioritizate în actualul context bugetar.
Astfel, vor continua lucrările contractate și cele începute, dar nu se vor semna noi contracte de finanțare pe unele tipuri de investiții, cum ar fi cele de construire sau modernizare a sălilor de sport, a complexurilor sportive, a așezămintelor culturale, a sălilor de cinema, a drumurilor de interes local și a celor de interes județean, a celor în infrastructura de apă și canalizare sau lucrări la fosele septice.
Se opresc finanțările pentru proiecte neprioritare
„Modificările propuse prin prezentul proiect sunt, în sinteză, următoarele: clarificarea încadrării în subprogramele programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, crearea unui mecanism unitar de desfășurarea a activităților, eficientizarea și uniformizarea procedurilor interne ale MDLPA de derulare și monitorizare a programelor, clarificarea unor texte, eliminarea paralelismului legislativ, eliminarea din cuprinsul Programului național de construcții de interes public sau social a subprogramelor „Sali de sport”, „Așezăminte culturale”, „Săli de cinema”, „Drumuri de interes local și drumuri de interes județean”, „Fose septice, microstații de epurare, sisteme de alimentare cu apa și sisteme de canalizare”, „Imobile cu risc seismic”, limitarea numărului de obiective ce vor putea fi realizate în continuare prin program, creșterea contribuției beneficiarilor la realizarea investițiilor din domeniul infrastructurii sportive mari, de tipul stadioanelor de fotbal, etc”, precizează MDLPA.
„Sunt măsuri impuse de contextul economic, care vor îmbunătăți disciplina bugetară, dar vor garanta și finalizarea proiectelor începute, importante, în stadii avansate”, a conchis ministrul dezvoltării, Cseke Attila.
Proiectul de act normativse află în consultare publică și ar urma să fie adoptat în pachetul doi cu măsuri fiscale privind reforma administrației locale.
Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba a declarat, vineri, că dorește o implementare „stabilă” a noului acord comercial cu Statele Unite, în contextul în care politica internă este tulburată de tensiuni ale partidelor.
Yuichiro Tamaki, liderul Partidului Democrat, a dezvăluit reporterilor că Ishiba dorește să vadă acordul comercial intrând în vigoare, în pofida rezultatului dezastruos pentru coaliția de guvernământ la alegerile pentru Camera Superioară.
Liderii opoziției au mărturisit că Ishiba nu a reușit să le calmeze îngrijorările cu privire la implementare acordului. Discuția din cadrul Dietei, care s-a desfășurat pe parcursul unei ore, a fost prima de când Japonia și Statele Unite au ajuns la un acord, marți, la câteva zile după alegerile pentru Camera Superioară.
„Îngrijorările noastre s-au intensificat. Nu știm dacă impactul negativ asupra economiei sau asupra companiilor poate fi minimizat de acest acord”, a declarat Tamaki.
Acordul dintre SUA și Japonia „protejează interesele ambelor națiuni
Acordul comercial prevede taxe de 15% pe autovehicule și tarife „reciproce pentru Japonia, mai mici decât se anunțase inițial. De asemenea, acordul include un proiect de 550 de miliarde de dolari care vor fi alocate pentru investiții în Japonia.
„Am ajuns la un acord cu Statele Unite care protejează interesele ambelor națiuni”; a anunțat Ishiba, conform agenției de presă Kyodo News.
La o zi după ce acordul a fost anunțat, Statele Unite au transmis că Japonia va achiziționa produse alimentare și agricole în valoare de 8 miliarde de dolari. De asemenea, Japonia ar urma să crească achizițiile de aeronave comerciale fabricate în SUA, inclusiv 100 de avioane Boeing și echipamente de apărare „cu o valoare suplimentare de miliarde de dolari anual”.
Guvernul Japoniei a transmis că nu există nicio discrepanță între cele două națiuni, în ceea ce privește acordul comercial.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat joi, 24 iulie, că Ucraina a primit confirmarea oficială privind livrarea a trei sisteme de apărare antirachetă Patriot, din partea partenerilor internaționali.
FOTO: Profimedia
Două dintre acestea vor fi furnizate de Germania, iar unul de Norvegia, a precizat liderul ucrainean într-o întâlnire cu jurnaliștii, potrivit Reuters.
Zelenski a mai declarat că sunt în desfășurare discuții cu Olanda și alți parteneri europeni pentru a obține încă șapte sisteme Patriot, în cadrul unui plan extins de apărare aeriană.
Finanțarea pentru trei dintre cele zece sisteme necesare a fost deja asigurată, iar Ucraina lucrează intens la identificarea resurselor financiare pentru celelalte șapte.
„Președintele Statelor Unite ne va transfera aceste sisteme, ni le va vinde. Sarcina noastră este să găsim finanțarea pentru cele zece sisteme”, a explicat Zelenski, făcând referire la un acord cu Washingtonul care permite țărilor europene să achiziționeze arme americane pentru a le transfera ulterior Ucrainei, informează AFP.
Publicația britanică The Telegraph a relatat vineri că primul sistem Patriot promis de președintele american Donald Trump a ajuns deja în Ucraina, împreună cu un set de rachete. Potrivit sursei citate, sistemul a fost livrat la câteva zile după ce Trump a anunțat, pe 13 iulie, un pachet de ajutor militar de 10 miliarde de dolari pentru Ucraina.
Ulterior, la sfârșitul aceleiași săptămâni, un sistem Patriot furnizat de Germania și alte rachete interceptoare au ajuns și ele pe teritoriul ucrainean.
Sistemele Patriot s-au dovedit eficiente în distrugerea rachetelor balistice rusești îndreptate spre orașele ucrainene și joacă un rol crucial în apărarea infrastructurii și populației civile.
În paralel cu eforturile de consolidare a apărării antiaeriene, Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar major. Potrivit declarațiilor lui Zelenski, țara are nevoie de 40 de miliarde de dolari pentru a acoperi bugetul pe anul viitor, iar suplimentar, va fi nevoie de încă 25 de miliarde de dolari pentru producția de rachete, drone și sisteme de război electronic.
Oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, alături de fostul deputat democrat Constantin Țuțu, a fost escortat în fața magistraților pentru a fi audiat pentru deținerea actelor false, iar jurnaliștii „CU SENS” au surprins imagini video cu cei doi.
Cu cătușe pe mâini și veste antiglonț, cei doi au fost escortați de mai mulți polițiști înarmați din cadrul Unității Speciale de Combatere a Terorismului și de polițiști din cadrul Direcției pentru Combaterea Criminalității Organizate din Grecia. Conform avocatului Vassilis Spyrou, cei doi au solicitat amânarea audierilor, motivând că au nevoie de mai mult timp pentru pregătirea apărării. Prin urmare, Plahotniuc și Țuțu au fost aduși la penitenciarul Korydallos, cel mai mare din Grecia, notează jurnaliștii ,,CU SENS”.
Chișinăul cere extrădarea lui Plahotniuc
Între timp, procurorii moldoveni au anunțat că, în data de 24 iulie, au transmis cererea de extrădare a oligarhului Vladimir Plahotniuc, care a fost încătușat recent la Atena, la șase ani de la fuga sa din Republica Moldova.
,,Procuratura Republicii Moldova informează că, la 24.07.2025 a transmis, pe canale oficiale, către autoritățile competente ale Republicii Elene, cererea de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc, reținut recent pe teritoriul Greciei în baza unei alerte internaționale de urmărire emisă de Interpol.Actele transmise includ toate materialele necesare în susținerea cererii, în conformitate cu prevederile Convenției europene de extrădare din 1957 (Convenția de la Paris) și normele de procedură penală aplicabile.Procuratura își exprimă încrederea că, în baza angajamentelor asumate în cadrul cooperării judiciare internaționale, autoritățile elene vor da curs cererii transmise, în vederea aducerii în fața justiției a persoanei vizate”, informează reprezentanții Procuraturii Generale (PG) de la Chișinău.
Și Moscova intenționează să ceară autorităților grecești extrădarea lui Vladimir Plahotniuc către organele de drept din Rusia, argumentând că pe numele acestuia au fost deschise mai multe dosare penale.
Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) din Republica Moldova, Viorel Cernăuțeanu, afirmă că Vladimir Plahotniuc s-ar fi aflat recent la Moscova, subliniind că cererea de extrădare reprezintă „o formă de a încerca preluarea acestuia de către Federația Rusă și de a-i asigura o protecție a libertății acolo”.
În data de 23 iulie, Vladimir Plahotniuc a fost arestat pentru 40 de zile, decizia fiind dictată de procurorii eleni, iar detalii despre ea au oferit mai târziu acuzatorii moldoveni.
,,Procurorii eleni au emis un mandat de arestare pe termen de 40 de zile în privința persoanei învinuite, termen acordat potrivit Convenției Europene de extrădare, pentru trimiterea cererii de extrădare. Decizia este cu drept de atac”, au menționat procurorii moldoveni.
Presa de la Atena scrie că oligarhul a negat acuzațiile, susținând că este o victimă politică.
,,Nu am comis nicio infracțiune. Este o înscenare politică, fiind persecutat pentru pozițiile mele din trecut”, a spus Vladimir Plahotniuc.
Vladimir Plahotniuc a fost arestat în baza unui mandat emis de autoritățile de la Chișinău, iar Constantin Țuțu-în urma unuia emis de cele de la Moscova, acesta din urmă având pe numele său o notificare roșie de urmărire internațională emisă de autoritățile ruse pentru implicare într-o rețea de trafic de droguri.
Ambii au fost reținuți pe un aeroport din Atena. Cei doi au ajuns la aerogară cu un taxi, având puține bagaje și intenționând să zboare spre Dubai.
,,Cei doi bărbați au fost localizați de către polițiștii Direcției pentru Combaterea Infracțiunilor împotriva Vieții și Proprietății, locuind într-o vilă luxoasă în Saronida, cu informații confidențiale indicând că Plahotniuc ar fi reușit să obțină documente legale grecești.Mai exact, Plahotniuc deținea o carte de identitate grecească și un pașaport autentic, emise pe baza unor certificate false. Informațiile indică, de asemenea, că avea și un permis de conducere grecesc, care fusese descoperit de polițiști într-un magazin de vânzare de mașini din Peristeri”, scrie o sursă media din Grecia.
Polițiștii, care îi urmăreau de ceva vreme, i-au reținut în zona destinată zborurilor din afara spațiului Schengen.
,,În urma percheziției corporale asupra lui Plahotniuc, au fost găsite documente de călătorie cu date bulgărești, 2.670 de euro, două telefoane mobile, un laptop și obiecte digitale de stocare a datelor. Asupra lui Constantin Țuțu au fost găsite documente de călătorie și permise de conducere cu date românești și bulgărești, de asemenea false, împreună cu bani și telefoane”, potrivit jurnaliștilor eleni.
Ei se ascundeau într-o vilă de lux, situată într-o zonă exclusivistă de pe malul Mării Egee, în sudul Atenei.
În această vilă, structurile judiciare elene au făcut percheziții, iar în urma descinderilor au ridicat 17 pașapoarte false, ceasuri de lux și 155.000 de euro în numerar.
Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a fost dat în căutare internațională de Interpol la începutul acestui an, decizia fiind luată după ce Chișinăul a solicitat revizuirea refuzului în acest sens din 2020.
Vladimir Plahotniuc, om de afaceri și fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost unul dintre cei mai influenți politicieni de la Chișinău în deceniul 2010-2020.
Poreclit „Păpușarul”, Vladimir Plahotniuc a fost acuzat de influență asupra întregii clase politice de la Chișinău. Acesta este fugar din vara anului 2019, atunci când formațiunea pe care o conducea, PDM, a rămas fără putere.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, vineri, despre decizia CCR, prin care s-a respins seizarea sa pe legea privind propaganda legionară, că asta înseamnă că România are un stat democratic în care oamenii au opinii diferite, pe anumite subiecte. Nicușor dan spune că opinia sa rămâne aceeaşi şi va trimite legea Parlamentului, pentru reexaminare.
Nicușor Dan, președintele României/FOTO: Facebook
Preşedintele Nicuşor Dan a fost întrebat în Austria despre decizia Curţii Constituţionale, care a respins sesizare sa pe legea privind propaganda legionară.
”Asta înseamnă că România are un stat democratic în care oamenii au opinii diferite, pe anumite subiecte. Opinia mea rămâne aceeaşi şi voi trimite legea, după cum ştiţi, ea trebuie mai întâi redactată şi, din momentul în care redactarea ajunge la noi, am 10 zile să o trimit în Parlamentului. Am spus că o voi trimite, îmi păstrez opinia”, a mai afirmat el.
Curtea Constituţională a respins, recent, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan, la legea care completează Ordonanţa privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Judecătorii CCR arată că legea este clară, precisă şi predictibilă.
Decizia a fost luată în prima şedinţă a Curţii în noua componenţă, cu trei noi judecători şi cu Simina Tănăsescu – fost consilier în mandatul lui Klaus Iohannis – ca preşedinte. De asemenea, este prima sesizare făcută de şeful statului, de la începutul mandatului, pe un proiect de lege.
Preşedintele Nicuşor Dan a transmis Curţii Constituţionale, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război.
Şeful statului arăta în sesizare că legea a fost adoptată de Parlament cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-a sesizat cu privire la apariția stenogramelor despre viața privată a fostului șef ANPC, Cristian Popescu Piedone.
Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii susține că activitatea parchetelor nu este exceptată de la o eventuală critică publică referitoare la modul în care sunt instrumentate dosarele penale, dar în anumite limite și în raport cu stadiul anchetelor.
”Prevederile legislative actuale au facilitat, în mod nedorit, un acces extins la conținutul unor acte procesuale în momente în care ancheta este nepublică. Mai mult decât atât, comunicarea actelor procesuale ”in extenso” unor entități care, în principiu, nu au legătură directă cu cauza penală a facilitat deseori scurgerea unor informații nepublice în presă sau pe rețele de socializare. În astfel de cazuri, justiția beneficiază de instrumente interne de reglare, în acest moment Inspecția Judiciară verificând modul în care au ajuns în spațiul public fragmente din actul procesual emis de procurorul de caz. Până la finalizarea verificărilor, orice alte concluzii vehiculate în spațiul public apar ca fiind lipsite de fundament”, potrivit secției pentru procurori a CSM.
Pe de altă parte, CSM susține că trebuie să existe o diferență certă între modul în care acte din dosare penale ajung în spațiul public și modul în care aceste acte sunt întocmite.
”Abordarea procurorului de caz privind materialul probator, inclusiv din perspectiva oportunității, nu ar putea face obiectul unei dezbateri publice reale în acest stadiu al anchetei penale, relevanța unor aspecte reținute în actele procesuale, inclusiv a celor care, în aparență, privesc viața privată, putând fi evaluată doar la finalizarea anchetei. În condițiile în care legea prevede suficiente instrumente de verificare, inclusiv pe parcursul anchetei penale, orice altă analiză, care nu ia în considerare ansamblul probator, ar putea părea lipsită de obiectivitate”, mai precizează CSM:
În ce privește reacțiile unor persoane din mediul politic generate de apariția stenogramelor încriminate, care ar putea fi de natură să afecteze dreptul la viață privată a oricărei persoane, CSM spune:
”Agresivitatea limbajului folosit de aceștia, dar și de unii jurnaliști, raportat la procurorul de caz și la șeful instituției, depășește cu mult libertatea de exprimare și ajunge în zona atacurilor la persoană. Atacurile de o asemenea virulență, centrate pe discreditarea persoanei și nu pe critica argumentată a unor acte sau decizii procedurale, reprezintă o formă inacceptabilă de presiune externă asupra activității procurorilor, cu consecința încălcării independenței profesionale a procurorului de caz, contrară principiilor statului de drept. Ca garant al independenței procurorilor, Secția pentru procurori a CSM atrage atenția asupra faptului că limbajul utilizat, precum și acuzațiile aduse nu pot justifica în nici un moment legitimitatea unui eventual interes public”.
Val de reacții după scurgerea interceptărilor
Reamintim că în spaţiul public, au apărut informaţii „pe surse” din presupuse interceptări, în care Cristian Popescu Piedone se ceartă cu nevasta sa, iar aceasta foloseşte un limbaj trivial la adresa sa.
Ministrul Justiției a spus că expunerea publică a unor probe din dosarul penal încălcă anumite dispoziții ale Codului de Procedură Penală, întrucât, în conformitate cu normele procesual-penale din România, urmărirea penală este confidențială.
Marius Voineag, șeful DNA, a explicat, într-o declarație acordată Digi24.ro, că stenogramele controversate din dosarul lui Cristian Popescu Piedone, în care fostul șef al ANPC discută cu soția lui, au fost folosite de procurori pentru a demonstra că Piedone folosea frecvent telefonul șoferului.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a reacționat vineri, 25 iulie, în contextul scandalului cu acuzații legate de o presupusă mită oferită unui inspector ANAF pentru a ascunde nereguli în firma sa.
Anastasiu spune că nu a avut niciun fel de avantaj din punct de vedere juridic. FOTO Mediafax
„În spațiul public au apărut informații despre implicarea mea într-un dosar de corupție care viza mai mulți funcționari ai ANAF. Pe scurt: În dosar am fost martor, nu denunțător. Nu a existat nicio acțiune împotriva mea, nu am avut niciun fel de avantaj din punct de vedere juridic, iar în dosar au fost implicate și alte societăți comerciale care au fost în aceeași situație. Nu am avut niciodată nicio condamnare penală”, a explicat Anastasiu, între-o postare pe Facebook.
„Funcționari ai statului român presau și chiar șantajau firmele”
Vicepremierul a detaliat și context amintitului dosar: „unul cunoscut, din păcate, de prea mulți antreprenori, mai ales în vremurile acelea de acum 15-17 ani”
„Unii funcționari ai statului român care presau și chiar șantajau firmele, “recomandând” soluții de tip contract de consultanță cu o firmă pusă pe tavă de funcționar pentru a corecta așa-zisele nereguli descoperite în urma controalelor. Când, fiind antreprenor, gestionezi mai multe companii care, la rândul lor, sunt conduse de manageri, este imposibil să ai informații la zi și amănunte despre toate operațiunile în derulare. Dar atunci când ai informațiile complete, trebuie să acționezi corect și în spiritul legii. Asta este ceea ce am făcut eu. Îmi doresc ca din ce în ce mai mulți antreprenori să găsească curajul să nu accepte niciodată presiuni de tipul celor la care mulți dintre noi am fost supuși”, a mai scris Anastasiu.
„Vreau ca alți anterprenori români să mai fie subiectul unui astfel de abuz de putere”
Oficialul a adăugat:
„Sunt astăzi în Guvernul României și pentru că nu vreau ca alți anterprenori români să mai fie subiectul unui astfel de abuz de putere din partea unor angajați ai statului care ar trebui să lucreze în beneficiul oamenilor, nu împotriva lor”.
Amintim că ancheta în care apare numele său relevă faptul că în perioada 2009-2017, firmele pe care le deținea au oferit mită în mod repetat unei inspectoare ANAF. În cadrul procesului, Dragoș Anastasiu a fost audiat ca martor și a recunoscut faptele în toate fazele procesului.
Anastasiu a declarat în fața instanței că a perceput solicitarea drept un șantaj și că a acceptat mita pentru a evita închiderea companiei și concedierea angajaților.
Potrivit acestuia, funcționarul ANAF ar fi amenințat un director din companie că „îi va băga patronul în pușcărie” dacă nu colaborează. Ancheta a fost relatată de Realitatea și confirmată de hotărârile Tribunalului și Curții de Apel București, consultate de HotNews.
PSD va solicita în cadrul coaliției de guvernare demisia sau demiterea vicepremierului Dragoș Anastasiu, după ce au ieșit la iveală informații potrivit cărora companiile acestuia ar fi mituit timp de opt ani un inspector ANAF, pentru a evita controalele, potrivit unor surse.
Dragoș Anastasiu a fost audiat ca martor și a recunoscut faptele. FOTO: Facebook/Dragoș Anastasiu
Ancheta relevă faptul că în perioada 2009-2017, firmele deținute de actualul vicepremier au oferit mită în mod repetat unei inspectoare ANAF. În cadrul procesului, Dragoș Anastasiu a fost audiat ca martor și a recunoscut faptele în toate fazele procesului.
Anastasiu a declarat în fața instanței că a perceput solicitarea drept un șantaj și că a acceptat mita pentru a evita închiderea companiei și concedierea angajaților.
Potrivit acestuia, funcționarul ANAF ar fi amenințat un director din companie că „îi va băga patronul în pușcărie” dacă nu colaborează. Ancheta a fost relatată de Realitatea și confirmată de hotărârile Tribunalului și Curții de Apel București, consultate de HotNews.
În aceste condiții, PSD anunță că va cere oficial în cadrul coaliției demisia sau demiterea vicepremierului Anastasiu.
Un senator PSD a cerut aseară public demisia vicepremierului
Subiectul a provocat reacții în spațiul politic. Senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir a cerut aseară public demisia lui Anastasiu.
„Capăt de drum pentru vicepremierul Anastasiu. Un viceprim-ministru care timp de 8 ani comite o infracțiune în stare continuată nu mai poate continua în Guvernul României. Punct”, a scris Zamfir pe Facebook.
Nicușor Dan spune că nu știa despre situația lui Anastasiu
Președintele Nicușor Dan, aflat vineri în Austria, a declarat că nu știa despre implicarea vicepremierului într-un dosar de corupție, dar că va analiza situația.
În urma mai multor solicitări primite de la jurnaliști, biroul de presă al Guvernului a venit cu următoarele precizări:
„Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA soluționat prin Hotărârea 1258/2023. Singura sa calitate a fost aceea de martor. (…) Circumstanțele cazului nu au nicio legătură cu calitatea de vicepremier și cu atribuțiile dlui Dragoș Anastasiu”, anunță Guvernul.
Cum explică Dragoș Anastasiu implicarea în dosarul de corupție
Vicepremierul a reacționat vineri, 25 iulie, în contextul scandalului. „Pe scurt: În dosar am fost martor, nu denunțător. Nu a existat nicio acțiune împotriva mea, nu am avut niciun fel de avantaj din punct de vedere juridic, iar în dosar au fost implicate și alte societăți comerciale care au fost în aceeași situație. Nu am avut niciodată nicio condamnare penală”, a explicat Anastasiu, între-o postare pe Facebook.
Postarea integrală a vicepremierului poate fi citită aici.
Ministrul Economiei, Radu Miruță, condamnă vehement sinecurile din companiile de stat și face show în social media cu „dezastrul” pe care l-a găsit în instituția pe care a preluat-o. Însă, la rândul său, acționează pentru numiri în funcții-cheie, pe baza cunoștințelor și relațiilor.
Cel mai recent exemplu descoperit de Gândul este numirea de către Miruță a trei colegi din USR în Consiliul de Administrație de la „Avioane Craiova S.A.”. Și asta s-a întâmplat înainte ca premierul Bolojan să pună ochii pe „sinecurile” din companiile de stat. ”Inventariem tot ce înseamnă sinecuri”, spunea el în iunie.
Discursul public al ministrului USR-ist, Radu Miruță, nu este străin de conceptul „sinecuri”, care ar reprezentă „o inechitate majoră”, potrivit unor declarații de la începutul lunii iulie, la Digi24.
În opinia sa, în aceste „sinecuri” pentru „oameni politici” sau „apropiaţi politic”, sunt oameni luaţi cu mâna şi puşi cu pixul într-o funcţie de unde câştigă 53.000 de lei pe lună fără „nicun indicator de performamţă serios bifat”.
Ministrul Economiei, Radu Miruță, nu a răspuns, până la ora publicării acestui material, la întrebarea “Care au fost criteriile de selecție după care cei trei au fost numiți?”, pe care Gândul i-a adresat-o.
Cine sunt USR-iștii numiți de Miruță la Avioane Craiova S.A.
Presedinte de Consiliu la Avioane Craiova este Nicu Fălcoi, iar ordinul a fost semnat de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, pe data de 8 iulie, potrivit documentelor consultate de Gândul.
Tot pe semnătura lui Miruță în același consiliu au mai intrat Claudia Gasparini și Iulia Dudu. Cei trei USR-iși au fost numiți administratori provizorii ai societății Avioane Craiova S.A.
„Cu un număr de 36.600.970 voturi valabile „pentru” (adica 100% din voturile exprimate), reprezentând 97,9385% din capitalul social al Avioane Craiova S.A., A.G.O.A. aprobă numirea administratorilor provizorii ai societății Avioane Craiova S.A., respectiv a următoarelor persoane: Crăciunaș Bogdan, Dudu Iulia, Fălcoi Nicu, Gasparini Claudia și Roșca Monica”, se arată în hotărârea Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor, din 8 iulie.
De precizat că Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului si Turismului deține 97,9384% din capitalul social, cu un număr de 36.600.920 acțiuni.
Membrii Consiliului de Administrație a Companiei Avioane Craiova, potrivit bilanțului pe 2024, a fost remunerat cu peste 270.000 de lei.
Nicu Fălcoi a fost deputat de Timiș, între 2020-2024. În legislatura 2016-2020, a fost senator, secretar în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Fălcoi s-a lansat în politică în 2015, când a intrat în partidul Monicăi Macovei, M10, însă în 2016 s-a înscris în USR. În 2024, a candidat la funcția de președinte al CJ Timiș, funcție câștigată de candidatul coaliției PNL-PSD, Alfred Simonis.
Potrivit CV-ului său, de profesie inginer, Nicu Fălcoi are o experiență de peste 20 de ani ca pilot, după absolvirea Facultății de Mecanică, Secția Autovehicule Rutiere din cadrul Universității Politehnica din Timișoara, și a școlii Militare de Ofițeri de Aviație „Aurel Vlaicu” din județul Buzău.
Iulia Dudu (foto jos) face parte din echipa USR Dolj. Ocupă funcția de consilier în cadrul primăriei Craiova, condusă de Lia Olguța Vasilescu și recent a fost numită în consiliul de Administrație Avioane Craiova S.A.
Potrivit CV-ului său, este manager de calitate de 15 ani la Serpico SRL Craiova.
Iar Claudia Gasparini, potrivit CV-ului său postat chiar pe site-ul companiei, Avioane Craiova, este de profesie evaluator și economist, cu activități în diferite societăți comerciale din Craiova.
Scurt istoric al companiei
AVIOANE CRAIOVA SA a fost fondată în 1972 în scopul producerii și furnizării de avioane militare pentru Forțele Aeriene Române. Compania și-a început activitatea ca producător de avioane prin cooperarea cu fosta Yugoslavie în dezvoltarea proiectului comun al avionului de bombardament și atac la sol IAR-93 (s-au livrat către Forțele Aeriene peste 200 de astfel de aparate). Că urmare a faptului că România a devenit membră a blocului NATO a fost scos din fabricație și din serviciu.
În perioada anilor 1980, compania a proiectat împreună cu Institutul Național de Contrucții Aerospațiale, produs în întregime și calificat împreună cu Centrul de Cercetări și Încercări în Zbor avionul de antrenament IAR-99; avionul este și în prezent în fabricație și în serviciul Forțelor Aeriene ale României în versiunea modernizată – IAR 99 ȘOIM. Avionul este dovadă remarcabilă a capabilităților companiei că partener ideal în proiectarea și execuția produselor de aviație, cât și a celor industriale.
Capabilități reprezentative
Capabilitățile companiei acoperă un domeniu larg de activități de inginerie și proiectare, mentenanță produsului, testare, proiectare și execuție de scule și verificatoare, fabricație de aeronave și subansamble structurale și suport produs. Procesele și serviciile oferite de AVIOANE CRAIOVA-SĂ acoperă aproape toate ariile de fabricație: • prelucrarea pieselor din aliaje de aluminiu și oțel; • procese speciale calificate pentru aviație: tratamente termice și de protecție a suprafeței • montaj general, asamblare finală, echipare și testare; • vopsire finală (inclusiv vopsiri avion) într-o incinta de mărime medie; • lucrări de laborator pentru testarea materialelor și echipamentelor și măsurare pe mașini digitale pentru dimensiuni mici, medii și mari (C.M.M.)
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit vineri, la Palatul Victoria, cu președintele Adunării Naționale a Republicii Coreea, Woo Won-shik, aflat în țara noastră într-o vizită oficială, însoțit de o delegație oficială sud-coreeană.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, principalele teme abordate au fost energia nucleară pentru uz civil și industria de apărare.
„În acest context, a fost menționat și proiectul de retehnologizare a Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, unul dintre obiectivele strategice prin care România își consolidează rolul de lider regional în domeniul energiei nucleare.
Premierul Ilie Bolojan a salutat implicarea companiei sud-coreene Korea Hydro & Nuclear Power Co. în acest proiect major, alături de parteneri din Canada și Italia. Contractul, în valoare de 1,9 miliarde de euro, reprezintă un exemplu concret al parteneriatului economic dintre România și Republica Coreea în domenii cu valoare adăugată ridicată”, a transmis Palatul Victoria într-un comunicat de presă.
Bolojan a evidențiat și obiectivul României de a stimula schimburile economice și comerciale cu Republica Coreea și a subliniat interesul autorităților române pentru atragerea de noi investiții sud-coreene în proiecte prioritare din domenii de interes comun.
„Întrevederea a avut loc într-un an cu semnificație deosebită, în care România și Republica Coreea marchează 35 de ani de relații diplomatice. Cele două state sunt legate printr-un Parteneriat Strategic, lansat în 2008 și întărit prin adoptarea Declarației Comune privind consolidarea Parteneriatului Strategic, semnată în anul 2024”, adaugă sursa citată.
SUA își retrag echipa de negociatori de la discuțiile din Qatar în vederea unui armistițiu în Fâșia Gaza, după ce trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a acuzat Hamas de „lipsa disponibilității de a încheia un armistițiu”, relatează The Guardian.
Bombardamente israeliene în nordul Fâșiei Gaza FOTO EPA-EFE
„Am decis să repatriem echipa noastră de la Doha pentru consultări după ultimul răspuns al Hamas, care arată cu claritate o lipsă de voinţă de a ajunge la un armistiţiu în Gaza. Deşi mediatorii au făcut eforturi considerabile, Hamas nu pare să acţioneze într-un mod coordonat şi nici cu bună credinţă”, a transmis trimisul special al SUA într-un comunicat.
SUA şi partenerii lor „vor lua acum în calcul alte opţiuni pentru a-i readuce pe ostatici acasă şi a încerca să creeze un mediu mai stabil pentru populaţia din Gaza”, se mai arată în comunicat.
Anunțul indică un pas înapoi în eforturile diplomatice de a pune capăt asediului, distrugerii și situației dificile pentru populația din enclava palestiniană, după mai bine de 21 de luni de război.
Israelul și-a rechemat, de asemenea, pentru consultări echipa de negociatori în urma răspunsului Hamas, suspendând practic săptămâni de discuții mediate de Qatar, care au înregistrat doar progrese limitate. Nu este limpede ce fel „opțiuni alternative” sunt luate în considerare.
Conform publicației Haaretz, surse israeliene au prezentat rechemarea echipelor de negociatori acasă drept o acțiune coordonată SUA-Israel, menită să pună presiune pe gruparea Hamas.
Hamas, surprinsă de anunțul SUA
Pe de altă parte, mișcarea palestiniană a declarat că a fost luată prin surprindere de remarcile lui Witkoff, subliniind că poziția grupării a fost salutată de mediatori și a deschis calea către încheierea unui acord cuprinzător.
„Mișcarea își afirmă dorința de a continua negocierile și de a se angaja în acestea într-un mod care să ajute la depășirea obstacolelor și să conducă la un acord permanent de încetare a focului”, a adăugat Hamas într-un comunicat, vineri dimineață.
Anunțul vine în contextul în care Fâșia Gaza se confruntă cu condiții umanitare catastrofale, scrie publicația britanică. Forțele israeliene au ucis peste 1.000 de persoane care încercau cu disperare să ajungă la ajutoare în ultimele săptămâni, potrivit ONU, cel puțin 85 de palestinieni fiind uciși doar duminică.
Organizația Mondială a Sănătății a descris miercuri situația drept „foamete în masă provocată de om” în urma restricțiile israeliene privind livrările de ajutoare.
Witkoff a precizat că este „regretabil că Hamas a acţionat atât de egoist”, dar că SUA rămân angajate „să pună capăt acestui conflict şi a institui o pace durabilă în Gaza”.
Miercuri, mişcarea islamistă palestiniană a anunţat că a răspuns unei propuneri de 60 de zile de armistiţiu în Fâşia Gaza. Detaliile propunerii Hamas nu au fost imediat clare și nu au fost făcute publice de niciuna dintre părțile angajate în negocieri.
Acordul de încetare a focului negociat între părți cu medierea SUA și a Qatarului ar fi presupus un armistițiu de 60 de zile, timp în care Hamas ar fi eliberat 10 ostatici vii și rămășițele altor 18, în etape. În schimb, Israelul ar fi eliberat prizonierii palestinieni, ar fi crescut livrările de ajutoare către Gaza, iar cele două părți ar fi dat startul negocierilor în vederea unui armistițiu permanent.
Negocierile Israel-Hamas, în impas
Discuțiile s-au împotmolit în privința locului în care trupele israeliene ar fi redistribuite după armistițiu – în special în scenariu în care Israelul ar păstra controlul asupra coridoarelor Netzarim și Philadelphi – problemă care se dovedește insurmontabilă până acum. O altă condiție pusă de Israel pentru a pune capăt războiului este ca Hamas să predea puterea și să se dezarmeze.
Haaretz a sugerat că alte puncte asupra cărora părțile nu se înțeleg sunt zonele din care Israelul ar fi dispus să se retragă în timpul unei pauze a luptelor, dar și în ceea ce privește prizonierii palestinieni care ar urma să fie eliberați.
Evoluția contrastează cu semnalele recente ale administrației Trump, care se arătase optimistă în ceea ce privește progrese iminente. Ultimul acord de încetare a focului între Israel și Hamas a fost încheiat ultima dată în ianuarie, dar a eșuat după ce Israelul a lansat atacuri aeriene surpriză, care au ucis peste 400 de persoane.
Lupta pentru supremație aeriană pe frontul ruso-ucrainean nu mai seamănă deloc cu scenele clasice ale confruntărilor dintre avioane de vânătoare și bombardiere. În prezent, bătălia se poartă cu roiuri de drone zburând la joasă altitudine, într-un spațiu denumit de analiști „litoralul aerian” – adică acel strat intermediar între sol și altitudinile la care operează aviația militară convențională.
Ucrainenii mizează pe drone în lupta cu Rusia/FOTO:X
Probabil cea mai importantă evoluție în domeniul tehnologiei și tacticii militare pe care am observat-o în timpul invaziei Rusiei în Ucraina este lupta pentru superioritatea aeriană deasupra câmpului de luptă, folosind un număr și o varietate din ce în ce mai mare de drone. În Ucraina, rezultatul acestei lupte ar putea determina nu doar traiectoria bătăliilor individuale, ci și ar putea contribui la deciderea rezultatului întregului conflict. Și, dincolo de războiul actual, noile capacități de luptă centrate pe drone dezvoltate de Ucraina și Rusia au făcut ca vechile doctrine occidentale privind superioritatea aeriană să devină în mare parte depășite, scrie într-o amplă analiza publicația americană Foreign Policy.
Mii de drone operează acum în așa-numitul spațiu aerian litoral – termenul tehnic pentru spațiul aerian dintre forțele terestre și avioanele tradiționale care zboară la o altitudine de câteva mii de metri. Spre deosebire de luptele tradiționale pentru superioritatea aeriană purtate la înălțime, unde operează de obicei avioanele de vânătoare și bombardierele, spațiul aerian litoral reprezintă un domeniu diferit. Aici, drone comerciale mici, sisteme de vizualizare la persoana întâi și apărare anti-drone – de la focuri de mitralieră la bruiaj electronic și drone interceptor – duc o luptă constantă și acerbă pentru supremație.
De aici, de la nivelul acestor mici aparate zburătoare, se decide nu doar soarta unor bătălii punctuale, ci – tot mai clar – traiectoria întregului război. Iar miza nu este doar pentru Ucraina sau Rusia, ci pentru întreaga doctrină militară occidentală care, de zeci de ani, se bazează pe superioritatea aeriană clasică, scrie într-o amplă analiza publicația americană Foreign Policy.
Ucraina a fost pionier, dar Rusia recuperează
La începutul războiului, Ucraina a surprins printr-un avans net în utilizarea dronelor. Din lipsă de muniție clasică și sprijin militar venit cu întârziere, Kievul a fost forțat să inoveze. În 2024, armata ucraineană a creat o nouă structură militară – Forțele Sistemelor Neînarmate, o ramură distinctă care a integrat eforturile dispersate ale unor grupuri independente de operatori de drone.
Acest salt organizațional a permis Ucrainei să implementeze un sistem complex de apărare în adâncime, bazat pe observare și lovire cu drone, combinate cu fortificații, artilerie și mine. Datorită acestui sistem, în toamna lui 2024, forțele ruse au suferit pierderi grele în sudul Donbasului. Se estimează că, în acea perioadă, dronele au fost responsabile pentru 80% dintre victimele rusești de pe linia frontului.
Însă, așa cum arată orice conflict modern, avantajul tehnologic e trecător.
Rubicon: Răspunsul organizat al Rusiei
În vara lui 2024, Rusia a înființat Centrul Rubicon pentru Tehnologii Avansate Neînarmate – o unitate care a început să răspundă sistematic la avantajul ucrainean în domeniul dronelor. Nu este vorba doar despre o capacitate industrială crescută, ci și despre o schimbare profundă de tactică și strategie.
Rubicon a introdus drone controlate prin fibră optică – aparate conectate la stații de control prin fire subțiri, de kilometri întregi, care nu pot fi bruiate electronic. Deși mai lente, aceste drone sunt stabile și greu de doborât. Mai mult, Rusia a început să lovească sistematic infrastructura ucraineană de drone: operatori, puncte de lansare, rute de aprovizionare.
Rezultatul? Un echilibru fragil, cu riscul ca Ucraina să piardă controlul asupra litoralului aerian – adică exact acea zonă care îi permite să supravegheze, să lovească în adâncime și să-și manevreze trupele fără a fi permanent sub amenințarea atacurilor.
Dronele devin masă de manevră
În acest nou peisaj, Ucraina reacționează. Sub comanda maiorului Robert Brovdi, noile Forțe Neînarmate implementează un plan de reformă pe 100 de zile. Obiectivul: integrarea tuturor componentelor – război electronic, interceptori de drone, radar mobil, minare la distanță – într-un sistem coerent care să funcționeze în timp real, pe toată linia frontului.
Programul Drone Line, o inițiativă menită să creeze „zone de moarte” la 10–15 kilometri în spatele liniilor rusești, este deja în desfășurare. Printre unitățile de elită implicate se numără regimentele K-2, Achilles, Rarog, Birds of Madyar și Phoenix – fiecare cu experiență dovedită în lupta cu drone.
Ucraina folosește din nou drona neagră de atac pentru o incursiune adâncă pe teritoriul Rusiei
Una dintre dronele de atac cu reacție ale Ucrainei, cu profil radar redus, a fost observată din nou deasupra liniei frontului, într-un nou episod al războiului de amploare declanșat de Rusia în urmă cu 42 de luni. Potrivit unui videoclip apărut recent pe rețelele de socializare, ar fi doar a doua apariție publică documentată a acestui tip de dronă, relatează Euromaidan Press.
Drona misterioasă ucraineană/FOTO:X
Vehiculul aerian fără pilot, de culoare neagră și cu design distinct, se remarcă față de majoritatea dronelor de atac ucrainene cu rază lungă de acțiune, care dispun de aripi drepte, fuzelaj separat și propulsie cu elice. În schimb, această dronă are formă de aripă zburătoare — fără fuzelaj distinct — și este propulsată de un motor cu reacție, posibil un model american SW140B, cu un cost estimat de aproximativ 2.000 de dolari.
Forma sa aerodinamică, lipsită de unghiuri reflectorizante pronunțate, are potențialul de a dispersa undele radar, ceea ce ar putea permite dronei să pătrundă nedetectată prin sistemele dense de apărare aeriană rusești.
Deși autoritățile ucrainene nu au oferit detalii oficiale privind acest tip de dronă — nici măcar denumirea ei — un aparat de acest fel care s-a prăbușit pe teritoriul rus în iunie 2024 avea aproximativ 3 metri în lungime. Dacă dispune de o capacitate de combustibil similară cu cea a dronelor de atac rusești Shahed, ar putea avea o autonomie de câteva sute de kilometri.
O dronă similară, dar de dimensiuni mai mari, tot cu design stealth de tip „aripă zburătoare”, a fost văzută ocazional pe rețelele sociale din 2023 încoace. Modelul mai mare se diferențiază printr-un singur stabilizator vertical, față de cele două ale modelului mai mic, și utilizează un motor german JetCat P400-PRO, al cărui cost este estimat la circa 14.000 de dolari.
Ambele tipuri de drone par să existe în număr limitat, cel mai probabil din cauza costurilor și complexității tehnologice. Drona principală de atac utilizată de Forțele pentru Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei (USF) rămâne An-196, cu aripi drepte și propulsie cu elice. Aceasta este produsă în serie de compania Ukroboronprom, iar Germania a finanțat recent achiziția a 500 de unități printr-un pachet în valoare de 100 de milioane de dolari.
Raritatea dronelor stealth sugerează că acestea sunt rezervate pentru misiuni cu risc ridicat, în care este necesară penetrarea unor sisteme de apărare aeriană complexe.
Dar timpul nu este de partea Kievului. Rusia aplică o strategie meticuloasă de erodare – iar dacă reușește să câștige controlul asupra acestui nou front invizibil, atunci Ucraina riscă să piardă inițiativa și chiar să vadă cum linia frontului începe să cedeze în cascadă.
Revoluția „masei precise” – un nou tip de război
Dincolo de bătăliile zilnice, ceea ce se întâmplă în Ucraina anunță o schimbare radicală în arta războiului. Departe de operațiunile chirurgic precise promovate de Occident în ultimele decenii, aici vedem o nouă doctrină: precizie în masă. E vorba de folosirea unor platforme ieftine, sacrificabile, dar în număr suficient de mare încât să aibă un efect devastator.
Această „abundență letală” – cum o numesc unii analiști – schimbă complet regulile economiei militare. Sute, poate mii de drone „suficient de bune” pot atinge ținte valoroase la costuri minime. Mijloacele tradiționale de apărare, cum sunt avioanele de vânătoare sau radarele performante, devin ineficiente în fața roiurilor de quadcoptere greu de detectat și imposibil de interceptat economic.
Avioane de luptă rusești/FOTO:X
În esență, se poartă două războaie diferite, în același spațiu: unul la altitudini mari, cu avioane scumpe și rachete sofisticate, altul la nivelul solului, cu drone comerciale transformate în arme. Iar supremația în aer, în sensul clasic, nu mai garantează controlul asupra câmpului de luptă.
Pentru Ucraina, miza este existențială: fără supremație în litoralul aerian, apărarea devine din ce în ce mai greu de susținut. Pentru Occident, însă, lecția este chiar mai adâncă: asistăm la nașterea unui nou tip de război, în care tehnologia, organizarea și capacitatea de a te adapta rapid contează mai mult decât dotarea convențională.
Și cum dronele devin principala armă a războiului modern, viitorul superiorității aeriene nu se mai află în carlinga unui pilot, ci în algoritmul unui sistem autonom, dirijat de la distanță, dintr-un container ascuns în spatele frontului, concluzionează FP.
Un bărbat din Tecuci și-a lăsat copilul de 7 ani să conducă o mașină pe un drum public și, mândru de abilităţile fiului său, a postat filmarea pe internet. După ce videoclipul s-a viralizat pe reţelele de socializare, poliţia s-a autosesizat şi a deschis un dosar penal.
Un videoclip care s-a viralizat pe reţelele de socializare arată cum, uneori, inconşienţa adulţilor este chiar mai mare decât a copiilor. Este vorba despre un material video în care un băieţel în vârstă de doar 7 ani a fost filmat chiar de tatăl său, în vârstă de 38 de ani, în timp ce conducea un automobil pe o stradă din comuna Drăgăneşti din judeţul Galaţi, informează Tecuceni.
Polițiștii din cadrul Biroului Rutier Tecuci s-au autosesizat imediat după apariția clipului în spațiul online și au început cercetările pentru a clarifica situația.
În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că incidentul a avut loc pe data de 22 iulie 2025, iar copilul, în vârstă de șapte ani, a fost lăsat de tatăl său să conducă autoturismul pe un drum public din Drăgănești, în timp ce acesta îl însoțea și filma din interiorul vehiculului.
Poliția Rutieră Galați a transmis că în acest caz a fost întocmit un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, precum și pentru încredințarea unui vehicul unei persoane minore.
„În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că minorul aflat la volan are vârsta de 7 ani și este domiciliat în municipiul Tecuci.
La data de 22 iulie 2025, autovehiculul i-ar fi fost încredințat spre a fi condus pe un drum de pe raza localității Drăgănești de către tatăl său, un bărbat în vârstă de 38 de ani, din Tecuci, care îl însoțea și care ar fi realizat filmarea.
În cauză a fost întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducere a unui vehicul fără permis de conducere și încredințarea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere unei persoane despre care se cunoaște că nu posedă permis de conducere.
Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii cu exactitate a împrejurărilor în care s-au petrecut faptele și a dispunerii măsurilor legale ce se impun, informează IPJ Galați”, au transmis reprezentanții IPJ Galați.
Doi tineri români au provocat haos pe străzile din Germania, în timp ce erau urmăriţi de poliţie. Ei au fost prinşi abia după ce s-au răsturnat cu maşina.
Tinerii au fost arestaţi după ce s-au răsturnat cu maşina. FOTO: arhivă
Doi tineri români au fost arestați în Germania după o urmărire ca în filme, în orașul Siegen, în noaptea de 24 iulie. Totul a început după ce un şofer a reclamat la poliţie faptul că pe autostrada A45, în direcția Dortmund, un autoturism VW circulă haotic, şoferul frânează și accelerează brusc, făcând slalom printre ceilalți participanți la trafic şi punându-le acestora viaţa în pericol.
Poliția a reperat autoturismul pe o stradă din Siegen şi i-a făcut şoferului semn să oprească, însă acesta a accelerat, a trecut pe roșu prin două semafoare și a intrat cu viteză în tunelul Wellersberg.
Urmărirea s-a încheiat pe strada Juliusstraße, după ce mașina a lovit o piatră decorativă, a fost proiectată într-un tufiș și s-a răsturnat cu roțile în sus, scoțând fum. Polițiștii au spart un geam pentru a verifica starea ocupanților.Numai că cei doi români au reuşit să iasă singuri din maşină şi au încercat să fugă pe jos, dar au fost prinși după doar câțiva metri, potrivit ştiridiaspora.
Niciunul nu a fost rănit grav, însă polițiștii au descoperit imediat probleme serioase: unul dintre românii, un tânăr de 19 ani, era deja căutat cu două mandate de arestare în Germania, iar testul antidrog efectuat la fața locului ieşit pozitiv pentru consum de cocaină. Al doilea tânăr, de aproximativ 18 ani, tot cetățean român, a fost reținut, însă identitatea lui completă nu a fost încă stabilită oficial.
În plus, în urma verificărilor s-a stabilit că plăcuțele de înmatriculare de pe Golf fuseseră furate, mașina nu era înmatriculată legal şi niciunul dintre cei doi nu deținea permis de conducere valabil.
Autoritățile încearcă acum să stabilească cine se afla la volan în timpul urmăririi, iar imaginile de pe radar ar putea clarifica identitatea șoferului.
Cei doi tineri urmează să fie prezentați în fața unui judecător, iar pentru românul de 19 ani, arestul preventiv este aproape sigur. În continuare, ancheta va depinde de imaginile video și de declarațiile martorilor care ar putea contribui la reconstituirea traseului periculos parcurs în acea noapte.
Președintele Nicușor Dan a anunțat, vineri, că a promulgat primul pachet fiscal pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, astfel că măsurile intră în vigoare.
Nicușor Dan, președintele României FOTO: Profimedia
”Tocmai ce-am semnat primul pachet și tehnic este foarte consistent, 30-40 de pagini. Începând din august o să avem o asumare a guvernului în Parlament. Când iei măsuri pentru reducerea deficitului este dificil contactul dintre politicieni și populație, și din cauza asta apar și tensiuni în Coaliție”, a spus președintele Nicușor Dan, din Austria, acolo unde are d iscuții politice și economice, la invitația președintelui federal Alexander Van der Bellen.
Președintele a apreciat că este „remarcabil” că partidele pro-occidentale și-au asumat misiunea guvernării. „Cel mai simplu ar fi fost pentru fiecare să rămână în opoziție”, a adăugat șeful statului.
Președintele a mai menționat că pachetul doi de măsuri o să fie gata la început de august și nu este o întârziere dramatică din acest punct de vedere. ”Să ne păstrăm calmul și optimismul că mergem în direcția bună”.
Timp de 8 ani, în perioada 2009-2017, companiile vicepremierului Dragoș Anastasiu au mituit un inspector ANAF pentru a nu avea probleme la controale, potrivit unei anchete DNA, finalizată în urmă cu doi ani cu o condamnare definitivă a funcționarului care a luat șpagă.
Dragoș Anastasiu este vizat într-un dosar de corupție FOTO Facebook
Informațiile privind implicarea companiei vicepremierului Dragoș Anastasiu în dosarul de corupție au fost semnalate de Realitatea și se regăsesc în hotărârile prin care Tribunalul și Curții de Apel București, consultate de HotNews.
Audiat în calitate de martor, atât în faza de urmărire penală, cât și în cele două etape ale procesului din instanță, Dragoș Anastasiu a recunoscut faptele de corupție care s-au întins pe parcursul a 8 ani.
El a explicat și de ce a ales să accepte propunerea inspectorului care venise să îi controleze firmele, deși a perceput că este vorba de „un șantaj”, după cum a declarat în instanță.
Anastasiu a considerat că dacă nu va oferi mită funcționarului ANAF, compania sa riscă să fie închisă, iar angajații „să rămână pe drumuri”. Actualul vicepremier a mai declarat la audieri că funcționarul amenințase un director din companie că „îi va băga patronul în pușcărie”.
În februarie 2018, Cristian Băciucu, partener de afaceri al lui Dragoș Anastasiu și acționar în Touring Europabus Romania, a depus un denunț la DNA în care reclama fapte de corupție comise de un inspector ANAF. Băciucu susținea că, pentru a evita problemele cauzate de un control ANAF început în 2009, compania a ajuns să plătească o „taxă de protecție” unui funcționar public. Potrivit documentelor din dosar, atât Băciucu, cât și Anastasiu erau decidenți în cadrul grupului Eurolines, un holding important în transport și turism, deținut de Anastasiu.
Controlul ANAF a fost declanșat în urma unei cereri de rambursare de TVA, iar verificările au scos la iveală nereguli în statele de plată ale angajaților. În acest context, Angela Burlacu, consilier principal la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, le-a sugerat o „soluție de optimizare” și le-a promis sprijinul superiorului ei, Cătălin Cojocaru, director general adjunct la acea vreme. Funcționara ar fi garantat că are influență asupra deciziilor din cadrul instituției, contribuind astfel la perpetuarea unei practici de influență și protecție contra cost.
Pentru a se asigura că totul va ieși așa cum își dorește, funcționara ANAF a solicitat o întrevedere cu Dragoș Anastasiu. Întâlnirea și detaliile discuțiilor au fost confirmate de Anastasiu în instanță.
Dragoș Anastasiu a declarat la audieri că funcționara ANAF i-a solicitat să încheie un contract de consultanță cu societate nominalizată de ea (firma deținută de fiii ei, n.r.) „pentru a regla disfuncționalitățile”. Burlacu l-a asigurat pe Anastasiu că în acest fel se va încheia repede controlul şi rambursarea TVA se va produce rapid.
În schimbul contractului încheiat cu firma familiei inspectorului ANAF, compania lui Anastasiu a plătit o prestație lunară de 2.000 de euro, fără să primească nicio consultanță în schimb. Serviciile au fost fictive, după cum au recunoscut Anastasiu și angajații săi la audieri.
Vacanțe pentru apropiații inspectoarei
Martorul Anastasiu Dragoş a arătat în faţa instanţei că „în cele din urmă contractul cu Marian Feli a fost unul fictiv, întrucât cineva doar a mimat că încearcă să facă ceva, practic nu am avut niciun beneficiu”, au reținut judecătorii în hotărârea de condamnare a inspectoarei Burlacu și a unuia dintre fii.
Pe lângă remunerația lunară de 2.000 de euro, funcționara ANAF a solicitat și a beneficiat de zeci de vacanțe din partea companiei lui Anastasiu. Serviciile turistice oferite pe parcursul celor opt ani erau mascate tot sub forma unor relații comerciale. Burlacu solicita vacanțe în locații de lux din Europa și Asia, atât pentru ea, cât și pentru persoane din anturajul său, serviciile turistice, oferite cu titlu de mită, fiind pentru grupuri întregi și de câte 12 persoane.
Peste 150.000 de euro, mai exact 784.136,82 lei, este suma pe care compania lui Dragoș Anastasiu a plătit-o vreme de opt ani inspectoarei ANAF pentru protecție, potrivit documentelor instanței. Suma cuprinde atât banii plătiți lunar pentru consultanța fictivă, cât și pentru serviciile turistice.
Unul dintre directorii lui Anastasiu a declarat la audieri că la un moment dat – fără a putea indica o dată exactă – a decis să diminueze valoarea contractului încheiat cu firma inspectoarei ANAF.
Senatorul PSD care îi cere demisia
Așa cum Adevărul a relatat anterior, senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir a lansat un atac la adresa vicepremierului Dragoș Anastasiu, cerând public demisia acestuia din Guvern.
Declarația vine după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora Dragoș Anastasiu, vicepremier și om de afaceri, ar fi oferit, în perioada 2009–2017, foloase necuvenite inspectorului ANAF Angela Burlacu, constând în vacanțe achitate de firma Touring Europabus Romania SRL, deținută de Anastasiu.
Anastasiu ar fi scăpat de urmărirea penală după ce ar fi făcut un denunț la DNA împotriva fostului inspector ANAF, colaborând cu anchetatorii.
Reacția Guvernului
În urma mai multor solicitări primite de la jurnaliști, biroul de presă al Guvernului a venit cu următoarele precizări:
Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA soluționat prin Hotărârea 1258/2023. Singura sa calitate a fost aceea de martor.
A fost audiat în această calitate de procurori și judecători care nu au considerat că sunt întrunite condițiile pentru schimbarea acestei unice calități. Dosarul penal s-a incheiat prin hotărâre defintiva.
Circumstanțele cazului nu au nicio legătură cu calitatea de vicepremier și cu atribuțiile dlui Dragoș Anastasiu.
De-a lungul anilor, în vremuri economice tulburi, politicienii de la vârful statului caută soluții rapide și magice pentru a spori visteria țării. Periodic, în momente de criză, e pusă pe masă și livrată în spațiul public măsura de impozitare a multinaționalelor, în diferite forme. Fie că sunt de la PSD, fie că sunt de la PNL, ideile converg: interzicerea externalizării profitului pentru marile companii.
Potrivit surselor Gândul, social-democrații merg la discuțiile pe pachetul doi cu partenerii de coaliție cu următoarea propunere:
Un proiect de lege din 2023, inițiat de 5 liberali printre care actualul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, și șeful Comisiei de Buget-Finanțe, Bogdan Huțucă, prevedea că multinaționalele ar putea să-și piardă opțiunea de a-și deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență.
Concret, liberalii propuneau în proiect modificarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal și care ar putea bloca multinaționalele să exporte profitul realizat în România.
„Cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii, prestate de o persoană afiliată nerezidentă în România nu vor mai putea fi deduse, iar companiile care vor continua să facă acest lucru vor fi amendate cu o sumă egală cu dublul valorii cheltuielii deduse. Pentru descurajarea deducerii disimulate a unor astfel de cheltuieli sub o altă formă, neconformarea la regulile fiscale, diminuarea bazei impozabile se sancționează cu o amendă egală cu cheltuielile deduse printr-o tranzacție artificială”, susțin inițiatorii legii în proiect.
Proiectul de lege a fost depus la Senat pe 18 octombrie 2023, fiind prima cameră sesizată. El a fost adoptat de Senat pe 18 decembrie 2023, însă a rămas blocat la Camera Deputaților de atunci și până în prezent, potrivit portalului de urmărire a traseului legislativ din Parlament.
Mecanismul din spatele optimizărilor fiscale
Externalizarea profiturilor de către multinaționale din România se face în principal prin așa-numitele mecanisme de optimizare fiscală, în special transferul profiturilor în țări cu fiscalitate redusă sau cu legislație mai permisivă. Aceste practici sunt legale în multe cazuri, dar pot deveni abuzive sau chiar ilegale dacă încalcă principiul „prețului de transfer”.
Poate cea mai cunoscută metodă prin care companiile fentează statul este cea privind prețurile de transfer. Astfel, multinaționale vând bunuri sau servicii între entități afiliate din diferite țări. De exemplu, o firmă din România plătește sume mari către firma-mamă din Olanda pentru „consulting” sau „licențe software”. Dacă aceste prețuri nu sunt aliniate cu cele de piață, se consideră că profitul a fost artificial redus în România și mutat în alt stat cu impozitare mai mică.
O altă metodă utilizată este cea prin plăți excesive pentru servicii efectuate de firme subsidiare ale aceleași companii. Consultanță, management, marketing sau alte servicii facturate de către compania-mamă sau firme-soră. Aceste plăți pot fi greu de verificat și uneori acoperă doar transferuri mascate de profit.
O altă tehnică de optimizare fiscală este cea prin împrumuturi intragrup. De exemplu, o filială din România primește împrumuturi de la entități afiliate cu dobânzi mari, ceea ce reduce baza impozabilă în România.
Ce spune legislația românească
Art. 11 din Codul Fiscalpermite autorităților fiscale să recalifice tranzacțiile între părți afiliate dacă acestea nu reflectă condițiile pieței.
„Metoda preţului de revânzare, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit”, se arată în lege.
Firmele mari (cu cifra de afaceri peste 50 milioane lei sau tranzacții intragrup de peste 200.000 – 350.000 euro) trebuie să întocmească un dosar al prețurilor de transfer. ANAF poate solicita acest dosar în cadrul inspecțiilor fiscale, iar lipsa sau nerespectarea principiilor poate duce la sancțiuni și impunerea de sume suplimentare.
Propunere în pachetul 2: blocarea înstrăinării profiturilor marilor companii
Concret, din datele analizate, reiese că undeva la 1.500 de companii au o cifră de afaceri totală de 250 de miliarde de euro și ale căror cheltuieli administrative sunt însumate la 70 de miliarde de euro. Aproximativ 40 de miliarde de euro din cele 70 sunt cheltuieli făcute în afara României, spun sursele Gândul.
Măsura are ca scop stoparea tehnicilor de optimizare fiscală prin diminuarea bazei impozabile, dar și încurajarea cheltuielilor administrative în țară, în detrimentul celor externe, adaugă sursele citate.
Ce spun economiștii
Consultantul financiar Valentin Ionescu spune pentru Gândul că unele dintre cheltuielile făcute în exterior de marile companii sunt „nejustificabile”, dar atrage atenția că „nu există o bază legală” privind o asemenea măsură.
„Sunt niște cheltuieli făcute în exterior, care, în esență, hai să spunem că unele dintre ele n-ar fi justificate, dar nu le poți bloca. N-ai nicio bază legală să le blochezi. Adică măsura în sine ar da o notă foarte proastă guvernului să ia o asemenea măsură marilor firme. Și așa avem un cadru fiscal destul de restrictiv. Deci lucrurile astea, de regulă, se fac ca să mai disipeze din profit”, susține Valentin Ionescu.
„Este o gogoriță financiară”
Analistul economic Adrian Negrescu ne-a precizat că „toate marile companii care au filiale în mai multe țări încearcă să-și optimizeze costurile, folosindu-se de forța de muncă, de abilitățile și de facilitățile fiscale oferite de fiecare țară în parte”.
„Această inițiativă pare desprinsă dintr-o telenovelă de tip Don Quijote luptă cu morile evaziunii. Este o gogoriță financiară, pentru că nu ține cont de realitățile economice și de modul în care funcționează companiile la nivel internațional.
Să vii tu în România și să impui ca toate cheltuielile legate de marketing, de consultanță și de alte tipuri de cheltuieli din cadrul grupului să fie taxate exclusiv în țara ta, e o dovadă de infantilism economic”, susține Adrian Negrescu.
Decizia, în pixul lui Ilie Bolojan
Indiferent de argumente, decizia este una politică. Rămâne de văzut dacă propunerea PSD va depăși stadiul de coregrafie politică și îl va clinti pe premierul Bolojan, care a spus deja un „nu” răspicat pe tema multinaționalelor. (citește mai multe AICI)
Yaroslav Rushchyshyn, deputat în Rada Supremă a Ucrainei și antreprenor, a murit în urma unui accident de motocicletă, a confirmat familia sa.
Yaroslav Rushchyshyn avea 57 de ani FOTO: X
Accidentul a avut loc joi seară, în jurul orei 21:45, în apropierea satului Babukhiv din regiunea Ivano-Frankivsk. Potrivit informațiilor preliminare, Rushchyshyn conducea o motocicletă Harley-Davidson când a pierdut controlul și s-a izbit de un tractor. A murit la spital, în urma rănilor suferite, scrie The Kyiv Independent.
Rushchyshyn avea 57 de ani și era deputat în actuala legislatură a parlamentului ucrainean, reprezentând partidul reformist Holos (Vocea). De asemenea, era un antreprenor cunoscut și cofondator al Centrului de Artă Dzyga din Liov, un spațiu cultural ce reunește galerie de artă, teatru și sală de concerte, potrivit publicației ucrainene.
Rushchyshyn a deținut mai multe funcții de conducere în sfera politică și socială. Între 2006 și 2010 a fost deputat în Consiliul Regional Liov, imediat după Revoluția Portocalie. În perioada 2019–2021 a condus filiala regională a partidului Holos în Liov.
A fost unul dintre organizatorii grevei foamei a studenților din 1990, desfășurată în Piața Independenței din Kiev în cadrul Revoluției de Granit, un moment definitoriu pentru mișcarea de independență a Ucrainei. A fost, ulterior, implicat activ și în Revoluția Portocalie (2004) și în EuroMaidan (2013–2014).
Statele Unite au respins „ferm” joi planul preşedintelui francez Emmanuel Macron de a recunoaşte un stat palestinian, apreciind că aceasta este o decizie „imprudentă” care dăunează păcii.
Marco Rubio, secretar de stat SUA FOTO: EPA-EFE
„Această decizie imprudentă serveşte doar propagandei Hamas şi afectează procesul de pace. Este un semn de dispreţ faţă de victimele din 7 octombrie„, a scris secretarul de stat american Marco Rubio pe platforma X.
Anunțul vine după ce Franţa va recunoaşte statul Palestina la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite de la New York, în septembrie, a anunţat joi preşedintele Emmanuel Macron pe reţelele de socializare, scrie Agerpres.
„Fidel angajamentului său istoric faţă de o pace justă şi durabilă în Orientul Mijlociu, am decis ca Franţa să recunoască statul Palestina. Voi face anunţul solemn la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite din septembrie anul viitor”, a scris şeful statului francez pe X şi Instagram.
Și premierul spaniol Pedro Sanchez a salutat joi decizia Franţei de a se alătura Spaniei şi altor ţări europene pentru a recunoaşte un stat Palestina, afirmând că acest demers va ajuta la „protejarea” unei soluţii a două state în conflictul israeliano-palestinian, relatează AFP. „Împreună, trebuie să protejam ceea ce (prim-ministrul israelian Benjamin) Netanyahu încearcă să distrugă. Soluţia a două state este singura cale”, a scris pe platforma X prim-ministrul socialist, un critic ferm al ofensivei israeliene în Gaza.
Până în prezent, cel puţin 142 de state au recunoscut un stat palestinian, potrivit unui bilanţ AFP.
Atacul din 7 octombrie 2023 al Hamas împotriva Israelului, eveniment care a declanşat războiul, a ucis 1219 oameni, majoritatea civili, conform unui bilanţ întocmit de AFP pe baza informaţiilor oficiale. Din cei 251 de ostatici luaţi atunci de islamişti, 49 se află încă în Gaza, dar armata israeliană afirmă că 27 sunt morţi.
Ca represalii, Israelul a promis că va distruge Hamas şi a lansat în Gaza o ofensivă soldată până acum cu 59.106 morţi, civili în cea mai mare parte, arată datele ministerului sănătăţii controlat de Hamas, considerate credibile de ONU.
O fostă directoare de la o companie de stat a fost arestată preventiv după ce ar fi delapidat 900.000 de euro, bani pe care i-ar fi pierdut la pariuri online. Femeia, mamă a doi copii, dă vina pe dependența de jocuri de noroc.
Femeia a pierdut peste 900.000 de euro a pariuri online. FOTO: arhivă
O fostă directoare a compartimentului Economic de la o companie de stat a ajuns după gratii, fiind acuzată că a furat peste 900.000 de euro din banii instituției pe care îi gestiona, bani pe care i-a jucat şi i-a pierdut la pariuri sportive online. În fața instanței, femeia în vârstă de 39 de ani, mamă a doi copii, a recunoscut integral faptele, invocând dependența severă de jocurile de noroc ca motiv al gesturilor sale, potrivit ProTV.
Tribunalul București a emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele ei, după ce procurorii Parchetului Capitalei au acuzat-o de delapidare cu consecințe deosebit de grave, acces ilegal la un sistem informatic și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Prejudiciu de peste 900.000 de euro
Anchetatorii susțin că, în doar trei luni și jumătate, directoarea ar fi efectuat 18 transferuri către o companie deținută de soțul ei, profitând de accesul nelimitat la fondurile companiei de stat. Prejudiciul calculat de anchetatori depășește 900.000 de euro, iar frauda ar fi fost descoperită în urma unui control intern, atunci când femeia şi-a da demisia.
Soțul femeii ar fi aflat de situație abia când poliția a deschis ancheta, prea târziu pentru a mai opri șirul pariurilor online.
„Suferă de o adicție puternică”
Fosta directoare a fost acuzată de delapidare cu consecințe deosebit de grave, acces ilegal la un sistem informatic și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Potrivit apărătorului ei, Romeo Cosma, femeia ar fi folosit aproape toți banii delapidați pentru a paria online pe meciuri de baschet, iar dependența ar fi scăpat complet de sub control.
„Clienta mea își asumă pe deplin responsabilitatea pentru infracțiunea comisă. Suferă de o adicție puternică pentru jocuri de noroc, pentru pariuri sportive. Suma delapidată a fost destinată aproape exclusiv satisfacerii acestei adicții. Practic a fost pierdută și s-a intrat într-o sarabandă”, a declarat avocatul.
Fosta directoare a contestat măsura arestului preventiv, sperând să convingă instanța să o lase acasă, lângă copiii săi. Până la soluționarea contestației, procurorii au pus sub sechestru cota sa parte din apartamentul familiei, pentru a recupera o parte din prejudiciu.
Dacă va fi găsită vinovată, femeia riscă o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare.
Dependenţa de jocurile de noroc
Specialiștii atrag atenția asupra riscurilor pe care le implică dependența de jocurile de noroc, o problemă care poate duce rapid la ruină financiară și deteriorarea sănătății psihice.
Psihologul Mihai Copăceanu, specialist în dependențe, explică faptul că unele persoane pot pierde, în câteva minute, sume de ordinul miilor sau chiar sutelor de mii de euro, fără să poată controla impulsul de a juca.
„Astfel de persoane au nevoie de strategii de gestionare a banilor, de supraveghere din partea altor persoane și de sprijin constant luni întregi, poate chiar ani, până când impulsul devine controlabil”, a explicat psihologul.
În România, persoanele dependente de jocurile de noroc se pot autoexclude de la pariuri și cazinouri printr-o cerere depusă la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, însă această măsură funcționează doar în cazul platformelor autorizate pe teritoriul țării.
România ar putea avea mai multe trasee de genul Via Transilvanica, Guvernul aprobând deja noile reguli pentru atestarea traseelor pedestre, care trebuie să aibă cel puțin 500 km și să străbată minimum 8 județe.
România ar putea avea mai multe trasee de genul Via Transilvanica. Foto Facebook
Guvernul României a adoptat joi, 24 iulie a.c., Hotărârea privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 288/2024, care reglementează traseele pedestre de interes național în scop recreativ. Actul normativ completează cadrul legal pentru atestarea, amenajarea și administrarea acestor trasee.
„România are locuri incredibile, iar Via Transilvanica e dovada vie că le putem pune în valoare cu pasiune și viziune. E un proiect care unește țara prin natură, cultură și povești locale.
Până acum, inițiativele de genul acesta s-au făcut mai mult din ambiție decât cu sprijin legal. De azi, însă, avem reguli clare care permit recunoașterea oficială a traseelor de drumeție naționale.
Sper ca exemplul Via Transilvanica să inspire și alte comunități să-și spună povestea și să transforme mersul pe jos într-o formă autentică de turism durabil”, a declarat Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Ce condiții trebuie să îndeplinească traseul
Pentru a primi atestarea, un traseu pedestru de interes național trebuie să îndeplinească mai multe criterii cumulative, printre care:
să aibă o lungime de cel puțin 500 km și să străbată minimum 8 județe (sau cel puțin 200 km dacă traversează sau se învecinează cu situri naturale UNESCO);
să parcurgă în proporție de minimum 70% din lungimea traseului zone naturale și rurale;
să includă obiective turistice, precum: monumente istorice, situri arheologice, arii naturale protejate sau situri UNESCO;
să fie însoțit de un ghid, care să cuprindă harta și elemente de identitate vizuală ale traseului, profilul cu diferențe de nivel, spații de cazare și alte informații turistice.
Traseele pedestre de interes național contribuie direct la punerea în valoare a unor zone autentice, mai puțin frecventate, adesea afectate de lipsa de investiții și depopulare, oferindu-le o nouă perspectivă de dezvoltare. Turiștii care aleg să le parcurgă se vor putea conecta, astfel, cu natura, poveștile și comunitățile locale, redescoperind valorile simple și susținând un turism responsabil și durabil.
Sisteme standardizate de semnalizare
Toate traseele vor beneficia de un sistem standardizat de semnalizare, cu marcaje vizibile și coerente – borne, indicatoare, balustrade sau refugii – astfel încât drumeții să poată urma ruta în siguranță, fără riscul de a se rătăci. Acest sistem unitar, gândit cu atenție la experiența călătorilor, contribuie la orientarea facilă, dar și la crearea unei identități vizuale distincte pentru fiecare traseu. În plus, legătura cu mijloace de transport la capetele traseelor asigură o accesibilitate mai mare, ceea ce transformă aceste trasee într-o opțiune viabilă chiar și pentru turiștii aflați la prima experiență de drumeție.
Procedural, traseele pedestre de interes național vor fi atestate la solicitarea inițiatorului, pe baza unei documentații tehnice care va include, printre altele, acordurile proprietarilor sau administratorilor terenurilor străbătute, precum și, acolo unde este cazul, avizul administratorului ariei naturale protejate traversate. Evaluarea documentației se va realiza de către o comisie special constituită. Atestarea se va face prin ordin al ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului, care se va publica în Monitorul Oficial al României.
Amenajarea traseelor pedestre de interes național se realizează de către inițiator, în colaborare cu unitățile administrativ-teritoriale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară de pe raza traseului. Împreună, au obligația de stabili o strategie pentru întreținerea, dezvoltarea și promovarea traseului, inclusiv stabilirea modului de cooperare și a responsabilităților privind aplicarea marcajelor și a semnalizării specifice.
Noile reglementări contribuie direct la atingerea Obiectivului 8 – „Muncă decentă și creștere economică” din Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, aprobată prin HG nr. 877/2018.
După ce au înregistrat creșteri considerabile în 2024, de la 1 ianuarie 2026, mulți pensionari din România vor pierde între 100 și 420 de lei din pensie ca urmare a pachetelor fiscale, a anunțat Ministerul Muncii.
Pensiile, fiind indexate în funcție de rata inflației, la începutul anului 2025, au avut majorări semnificative. Pensia medie a crescut la 2.720 de lei în România. Potrivit Newsweek, peste 4,8 milioane de pensii au fost recalculate de la 1 septembrie 2025, fiind o creștere medie de 520 de lei.
Toate pensiile ar fi trebuit să crească cu 12% anul acesta, dar indexarea a fost anulată de la 1 ianuarie 2025 prin Ordonanța Trenuleț, din cauza contextului economic actual.
Pensionarii care vor avea pierderi semnificative de bani
Ministrul Muncii a declarat că nu se poate garanta un angajament pentru indexarea pensiilor nici de la 1 ianuarie 2026, astfel, pensionarii riscă să piardă două creșteri consecutive de pensie.
„Vreau să fiu foarte prudent și să spun cu toate riscurile publice că nu este acesta momentul în care ne putem angaja la un astfel de termen”, a declarat miercuri seara ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, după ce a fost întrebat dacă ar putea exista o majorare a pensiilor anul viitor.
Ar fi rezultat o majorare totală de 7% pentru 4 milioane de pensionari dacă inflația rămânea la 5% și salariul mediu ar fi crescut cu încă 2%. De exemplu, pensionarii care au pensie de 5.000 de lei, ar fi trebuit să aibă creștere cu 350 de lei. De la 1 ianuarie 2026, puteau să primească o pensie lunară de 5350 de lei. Fiindcă nu se mai face indexarea, ei vor pierde mărirea de 350 de lei!
Dacă s-ar fi indexat pensiile în 2026
În scenariul indexării pensiilor de la 1 ianuarie 2026, următoarele categorii de pensionari ar fi avut creșteri semnificative la veniturile lunare:
Pensiile de 1.281 lei ar fi crescut la 1.370 lei = Creștere de pensie de 99 lei
Pensiile de 2.000 lei ar fi crescut la 2.140 lei = Creștere de pensie de 140 lei
Pensiile de 3.000 lei ar fi crescut la 3.210 lei = Creștere de pensie de 210 lei
Pensiile de 4.000 lei ar fi crescut la 4.280 lei = Creștere de pensie de 280 lei
Pensiile de 5.000 lei ar fi crescut la 5.350 lei = Creștere de pensie de 350 de lei
Pensiile de 6.000 lei ar fi crescut la 6.420 lei = Creștere de pensie de 420 de lei.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fvlcsnap-2025-07-25-16h49m39s357-1-1280x738.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fwhatsapp-image-2025-07-25-at-15-54-42.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fwhatsapp-image-2025-07-25-at-09-52-06.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fnicu-falcoi.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fhappiness-2024-09-18-23-01-05-utc-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fvlcsnap-2025-07-25-13h05m29s965.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1016006498-e1753427088334-1280x786.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F3-main-16-1280x731.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fwhatsapp-image-2025-07-09-at-12-24-13-e1753387621498.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F2-poza-interior-8-1280x947.jpg)