Clipurile publicate de un britanic care a înfruntat mai multe găști de escroci, filmați în timp ce înșelau oamenii în centrul Londrei, atrăgându-i în jocul „Alba – Neagra”, au strâns milioane de vizualizări. Mulți dintre cei care le-au văzut s-au plâns însă că atrag ură împotriva românilor.

Un britanic care a filmat mai multe grupuri de escroci care organizau jocul Alba-Neagra într-una dintre cele mai aglomerate zone turistice din Londra a fost agresat. Imaginile publicate pe pagina sa de TikTok, London Scammers, îi arată pe interlopi scuipându-l, amenințându-l și lovindu-l, iar înjurăturile pe care le primește sunt în limba română.

Scuipat, înjurat în română, lovit

Clipurile sale au atras milioane de vizualizări în numai câteva zile de la publicare, dar și revolta multora dintre cei care le-au vizionat.

Ele îi arată pe escroci împărțiți în mai multe grupuri, pe podul peste Tamisa, din fața Turnului cu ceas (Elizabeth Tower sau „Big Ben”) și a Palatului Westminster, care încearcă să-i ademenească pe turiști să intre în joc.

Westminster Bridge este cunoscut ca locul preferat de găștile de escroci care storc bani de la turiștii naivi cu alba-neagra.

Unii dintre ei mimează că joacă Alba-Neagra și câștigă, invitându-i pe trecători să li se alăture. Atunci când observă că este filmat, britanicul este atenționat să se îndepărteze.

Unul dintre escroci îi cere să șteargă filmarea, în limba engleză, spunându-i „Delete the pictures”. După ce acesta refuză, este scuipat de mai multe ori și îmbrâncit. Britanicul trece pe lângă un alt grup de persoane cu aceeași activitate.

Cel care învârte paharele, ascunzând bila, îi strigă să nu facă fotografii. Imediat, alți bărbați se poziționează cu spatele în fața autorului filmării, încercând să îl oprească din filmat. Pe fundal se aud înjurături în limba română și strigătul unuia dintre escroci: „Ia-i, bă, telefonul!”. Unul dintre cei din grup îl lovește pe britanic.

La un alt grup, aflat în vecinătate, cel care filmează primește un tratament asemănător: este scuipat, îmbrâncit, lovit și înjurat în limba română. Un „dealer” ia covorașul cu paharele și încearcă să îl lovească cu ele. În fundal, imaginile arată turnul „Big Ben” și mulțimea de trecători, mulți dintre ei contrariați de cele întâmplate.

Românii se declară rușinați

Clipul denumit „Cinci minute needitate cu șarlatani” a strâns în câteva zile peste opt milioane de vizualizări pe TikTok și numeroase mesaje, din care nu au lipsit explicațiile legate de romi și de români.

„Îmi pare rău pentru asta. Ca român, sunt absolut rușinat. Promit că nu toți românii sunt așa. De necrezut”, a scris un român care a văzut clipul.

„Din cauza acestui tip de oameni, românii adevărați primesc toată ura din partea străinilor și aceștia cred despre noi că suntem o țară de mâna a treia. Oamenii aceștia nu ne reprezintă țara. În România nici măcar nu încearcă astfel de jocuri, pentru că toată lumea știe că sunt escroci. Românii și România sunt mai buni de atât, crede-mă!”, i-a transmis un alt român.

Alba-Neagra nu este singura formă de înșelătorie practicată pe podul din Londra.

„O femeie pe London Bridge mi-a dat un trandafir și eu doar l-am ținut în mână, că nu știam ce vrea să facă, apoi mi-a zis că vrea bani pentru el. Bunica mea l-a luat din mâna mea și l-a pus pe jos, pentru că femeia nu voia să ia trandafirul înapoi, ea voia bani”, povestește un turist.

Alt localnic, atacat de găștile de la Alba – Neagra

Un britanic spune că a fost și el victima escrocilor, după ce a avertizat un turist să nu joace Alba-Neagra.

„Este joc de noroc fără licență și, prin urmare, ilegal. Am fost agresat de una dintre aceste grupări după ce am fost auzit avertizând un turist că este o escrocherie. Sunt pensionar și au venit spre mine cu atâta forță încât m-au doborât la pământ și am căzut pe carosabil, unde era să fiu lovit de un autobuz. M-am ales cu o accidentare la șold. Am sunat la poliție, dar mi-au spus că nu este niciun polițist disponibil să vină la fața locului. Mai târziu, poliția m-a sunat și mi-a spus că jocurile de noroc ilegale sunt responsabilitatea consiliului Westminster. Nu s-a întâmplat nimic în urma acestui incident și mi-au trebuit trei săptămâni să-mi revin”, a povestit acesta.

De peste 25 de ani sunt escroci care jefuiesc oameni pe podul Westminster, spune un britanic.

„Vă mulțumesc, rețelelor de socializare, că arătați adevărata față a călătoriilor în aceste așa-zise țări frumoase, care sunt pline de escroci… pur și simplu nu merită”, concluzionează altcineva.

Explicațiile britanicului: „Încă sunt în viață”

Într-un clip ulterior, postat de britanic pe canalul său de Tik Tok, acesta a oferit răspunsuri unor întrebări despre cum incidentele de pe podul londonez și despre modul cum a reacționat.

„Acum, încep să înțeleg că mulți oameni estompează granița dintre autoapărare și a riposta, pentru că, de fapt, nu sunt același lucru. Autoapărarea este o contramăsură care implică apărarea propriei sănătăți și bunăstări de vătămare. Am văzut atât de multe comentarii despre a împinge oameni peste pod, a lovi oameni în față sau chiar a folosi arme ca spray-ul cu piper pentru a-i descuraja. Asta nu este o descurajare. Asta doar o să antagonizeze și o să înrăutățească lucrurile”, explică acesta, după ce a fost întrebat de ce a fost capabil să se apere.

Ceea ce mulți oameni nu înțeleg este că acești escroci nu lucrează singuri. Pe acel singur pod, podul Westminster, sunt cam 30 de escroci doar acolo, adaugă britanicul.

„De obicei sunt grupuri de cinci de-a lungul acelui pod, iar fiecare escroc care face trucul are un grup cu el. Aceștia doar par a fi membri ai publicului care pariază la joc. Dar dacă intervii, așa cum ai văzut, nu le este frică să te atace. Deci, dacă fac oricare dintre sugestiile voastre, cum ar fi să-i arunc peste pod sau să-i lovesc în față, același lucru mi se va întâmpla mie imediat după. Și, sincer, îmi place felul în care am ieșit din situația asta. Încă sunt în viață”, a mai spus autorul filmării.

În timp ce Ucraina se confruntă cu intensificarea atacurilor rusești și cere cu insistență sisteme antiaeriene pentru a-și apăra orașele, strategia nou anunțată de președintele american Donald Trump pare să împingă Europa într-o dilemă clasică: a face promisiuni sau a plăti efectiv pentru ele.

Fostul colonel britanic Richard Kemp susține într-un articol publicat în The Telegraph că noua abordare a lui Trump — trimiterea de arme către Ucraina, dar cu condiția ca Europa să le finanțeze — ar putea funcționa, dacă liderii europeni ar avea curajul să o pună în aplicare. „Ideea este una genială, cel puțin ca formulă politică”, notează Kemp, „pentru că forțează Uniunea Europeană și Regatul Unit să-și asume costurile reale ale sprijinului pe care pretind că îl oferă.”

De ce întârzie sistemele Patriot?

În centrul strategiei lui Trump se află un angajament important: livrarea a până la 17 lansatoare Patriot, menite să protejeze infrastructura critică ucraineană. Dar promisiunea președintelui american vine cu o notă de subsol importantă: majoritatea acestor sisteme ar trebui să fie livrate de aliații europeni.

Potrivit Reuters, anunțul lui Trump din 14 iulie privind iminenta livrare a sistemelor Patriot a luat prin surprindere chiar și statele presupus implicate. Ambasadori din două dintre țările menționate — printre ele Finlanda și Olanda — au declarat că nu fuseseră informați dinainte despre planurile exacte. „Este clar că nimeni nu fusese anunțat în mod detaliat”, a spus un diplomat european sub protecția anonimatului.

Factura europeană pentru promisiunea americană

Iar frustrarea nu a întârziat să apară. „Dacă noi plătim pentru aceste arme, atunci este ajutorul nostru”, a comentat Kaja Kallas, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe. „Dacă promiți ceva și spui că alții vor plăti, atunci nu este tocmai contribuția ta.”

La Berlin, ministrul german al apărării a precizat că niciun sistem Patriot nu va ajunge în Ucraina înainte de finalul verii, iar țări precum Grecia sau Spania au refuzat categoric să renunțe la propriile baterii, considerându-le esențiale pentru apărarea națională.

Strategia Trump: eficiență politică, risc strategic

Totuși, Richard Kemp susține că abordarea lui Trump ar putea avea șanse reale de succes — nu pentru că este ideală, ci pentru că introduce o presiune reală asupra Europei, care de doi ani promite „sprijin total” fără a-și asuma responsabilitățile financiare și logistice ale unui război de uzură.

Totuși, Kemp avertizează că apărarea antiaeriană, deși importantă, nu este suficientă: Ucraina are nevoie de arme cu rază lungă de acțiune și de libertatea de a le folosi, inclusiv împotriva țintelor din interiorul Rusiei. „Baze militare fumegânde în interiorul Federației Ruse ar putea convinge Kremlinul că acest război costă prea mult”, argumentează Kemp.

Europa – pe margine sau în teren?

În ciuda retoricii unitare afișate la summitul NATO, lipsa de coerență între capitalele europene devine vizibilă. Unele state promit sprijin, dar refuză să sacrifice echipamente strategice. Altele acceptă ideea de a susține militar Ucraina, dar se retrag când vine vorba de finanțare.

Între timp, SUA analizează posibilitatea de a permite aliaților să cedeze sisteme Patriot în schimbul unor arme americane livrate mai rapid, într-un sistem de tip „troc militar” gestionat prin programul Foreign Military Sales. NATO va coordona livrările din Germania, prin centrul său dedicat sprijinului logistic pentru Ucraina.

În esență, strategia lui Trump obligă Europa să decidă dacă vrea cu adevărat victoria Ucrainei sau doar să evite o înfrângere rușinoasă. „Vor să ajute Ucraina să câștige, sau doar vor ca America să o facă în locul lor?”, întreabă Kemp retoric.

În acest moment, răspunsul pare să întârzie — la fel ca și sistemele Patriot, subliniază The Telegraph.

Dacă în trecut CIA se temea că rămâne fără obiectul muncii odată cu destrămarea URSS, acum se confruntă cu un adversar de alt fel: propriul său președinte, scrie The New Yorker.

La sfârșitul lui 1988, în birourile securizate ale Washingtonului, câțiva dintre cei mai respectați analiști ai CIA privind Uniunea Sovietică erau cuprinși de o melancolie greu de mascat. Nu pentru că URSS-ul se prăbușea sub propria greutate ideologică și economică, ci pentru că această prăbușire amenința chiar rostul lor profesional. „O schimbare fundamentală în URSS e la fel de semnificativă ca o schimbare majoră în structura socială a Americii”, spunea Douglas MacEachin, șeful biroului de analiză sovietică. Iar întrebarea care plana, nerostită dar apăsătoare, era: „Ce facem noi, vrăjitorii Apocalipsei, într-o lume fără Apocalipsă?”

Destrămarea URSS

Când URSS-ul s-a destrămat cu un geamăt și nu cu o explozie, SUA s-au trezit singure pe scenă. Războiul Rece s-a terminat, iar CIA, fără un dușman clar, s-a retras discret în umbră. Se reduceau bugete, se grăbeau pensionări, iar șefii spionilor ajungeau să-și caute singuri intrarea la Casa Albă – cum s-a glumit în 1994, când o mică aeronavă s-a prăbușit pe peluza prezidențială: „E directorul CIA care încearcă să obțină o audiență.”

Atentatele de la 11 septembrie 2001

Anii ’90 au fost marcați de o iluzorie „sfârșit de istorie”. În locul marilor ideologii, America se împărțea între fanii lui „Friends” și cei ai lui „Seinfeld”. Dar realitatea avea să revină brutal, sub forma unor atentate orchestrate de o organizație necunoscută publicului larg: Al Qaeda. CIA-ul nu doar că nu anticipase atacurile din 11 septembrie 2001, dar nici nu le înțelesese miza. Raportările erau numeroase, dar confuze. Când totul este o amenințare, nimic nu mai pare urgent.

După atentate, CIA-ul a fost reactivat brusc, cu o misiune de distrugere totală a terorismului global. Șefii au promis capetele lui Bin Laden și Zawahiri în câteva săptămâni. Președintele Bush a îmbrățișat retorica fără rezerve: „Dead or alive.” Dar adevărul era că agenția nu avea capacitățile necesare pentru o astfel de vânătoare de oameni. Lipsa de informații era abisală – și din acest vid au erupt, în anii ce-au urmat, tortura, închisorile secrete, războiul din Irak.

În noua sa carte, „The Mission: The CIA in the 21st Century”, jurnalistul Tim Weiner – cunoscut și pentru lucrarea sa anterioară, „Legacy of Ashes” – descrie o agenție prinsă între obsesia pentru control și eșecul de a înțelege lumea în care operează. CIA a fost, de la început, un hibrid: o parte citea ziarele adversarilor, alta răsturna guverne prin emisari și valize de dolari. Uneori cu succes, adesea cu efecte secundare dezastruoase – cum s-a întâmplat în Iran, Guatemala, Congo sau Chile. În numele democrației, CIA a lucrat adesea împotriva ei.

După 2001, a revenit timpul operațiunilor întunecate. CIA a redescoperit instrumentele brutale: simulări de înec, detenții fără proces, presiuni fizice și psihologice. Abu Zubaydah, capturat în 2002, a fost supus unor torturi înfiorătoare, deși FBI obținuse deja de la el informații esențiale, prin metode convenționale. Dar în acel climat politic, eficiența nu mai conta – conta spectacolul forței.

Obama a întrerupt programul de tortură, dar nu și pe cel al atacurilor cu drone. S-a trecut de la interogatoriul fizic la execuția la distanță. Dacă metodele au fost diferite, rezultatele morale au fost similare: zeci de morți colaterali, resentimente, și niciun final clar în lupta împotriva terorismului.

CIA în epoca Trump

Trump a schimbat din nou registrul. A disprețuit CIA-ul, a contestat concluziile despre implicarea Rusiei în alegeri, și a preferat „adevărul” pe care îl vedea la televizor. Agenția, altădată acuzată că servește președinții fără scrupule, s-a trezit, paradoxal, în rolul de gardian al democrației. O agentă a avertizat asupra „loviturii de stat de dreapta”, după alegerile din 2020. Iar în 2021, când CIA a anticipat corect invazia rusă în Ucraina – și a informat aliații cu detalii clare – părea că agenția și-a regăsit busola.

Dar echilibrul rămâne fragil. Trump a promis să curețe agenția de „elementele ostile” și să o pună sub control politic direct. A numit deja în frunte un loialist, fost congresman texan, care a desființat programele de diversitate ale agenției – într-o lume în care capacitatea de a înțelege cultura altora este o armă. Sub umbrela patriotismului, riscă să se întoarcă la metodele din trecut: închisori secrete, execuții sumare, intervenții străine.

Jurnalistul Tim Weiner avertizează: istoria CIA nu este doar una a eroismului și sacrificiului, ci și a greșelilor monumentale, a autoiluzionării și a obedienței periculoase față de puterea politică. Iar întrebarea care închide cartea sa este și întrebarea care plutește, apăsătoare, deasupra Washingtonului: dacă, într-o zi, un președinte va cere agenției să elimine un rival politic sau să răstoarne o țară incomodă, cine îi va spune „nu”?

Rusia reia o retorică periculoasă și cunoscută: amenințări nucleare voalate, acuze îndreptate împotriva Occidentului și apeluri ipocrite la negocieri „de pace”.  Scopul este transparent, afirmă Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) într-un raport publicat pe 16 iulie: erodarea sprijinului NATO pentru Ucraina, provocarea unor tensiuni între Washington și partenerii săi europeni și blocarea unui nou pachet de ajutor militar american.

Din nou, spectrul nuclear

Kremlinul pare să-și fi reluat tacticile informative de început de război, recurgând la o combinație de presiune simbolică și confuzie retorică. Pe 16 iulie, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a transmis că toate prevederile doctrinei nucleare a Rusiei „rămân în vigoare”, reiterând ideea că statele nucleare trebuie să „răspundă” pentru orice instigare venită din partea aliaților lor non-nucleari.

Doctrina, revizuită în toamna lui 2024, include o clauză controversată: în cazul în care o țară non-nucleară atacă Rusia cu sprijinul unei puteri nucleare, Federația Rusă ar putea considera acest act un atac combinat. ISW subliniază că această ambiguitate juridico-militară este concepută pentru a descuraja susținerea NATO pentru Ucraina, prin insinuarea unor riscuri majore de escaladare.

Narațiuni vechi, reîmpachetate

Mesajul oficial al Moscovei rămâne fidel unui discurs familiar. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 15 iulie că „operațiunea militară specială” are ca obiectiv neutralizarea „amenințărilor generate de extinderea NATO” la granițele Rusiei. Totodată, Peskov a descris poziția Europei ca fiind una „militaristă, irațională”, în timp ce Washingtonul este acuzat că alimentează ostilitățile prin sprijinul constant acordat Kievului.

Potrivit ISW, aceste afirmații se înscriu în strategia mai largă de a submina unitatea Occidentului și de a eroda legitimitatea sprijinului acordat Ucrainei. Dacă la începutul războiului Kremlinul încerca să prevină trimiterea de ajutor, acum obiectivul s-a schimbat: Moscova vizează anularea sprijinului deja acordat și provocarea unui recul politic în capitalele occidentale.

Rusia – „fals pacificator”

Într-un alt registru, Kremlinul încearcă să se repoziționeze ca parte rezonabilă a conflictului. Peskov a cerut comunității internaționale să exercite presiuni asupra Ucrainei — nu asupra Rusiei — pentru reluarea negocierilor bilaterale. ISW evaluează această mișcare ca fiind un artificiu propagandistic: o încercare de a discredita Kievul și de a sugera că Rusia ar fi gata de compromis, în timp ce menține ostilitățile și ocuparea teritoriilor.

Această abordare urmărește, de fapt, izolarea Ucrainei pe plan diplomatic, mai ales într-un moment în care președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum dur Kremlinului: acceptarea unui acord de încetare a focului până la 2 septembrie, sub sancțiunea impunerii unor tarife comerciale severe.

Divizare și uzură strategică

ISW avertizează că toate aceste mesaje – de la amenințările nucleare până la retorica de „pace” – sunt elemente ale unei campanii informaționale bine calibrate, menite să zdruncine coeziunea NATO și să alimenteze scepticismul în rândul publicului american și european cu privire la continuarea sprijinului militar pentru Ucraina.

„Kremlinul acordă prioritate eforturilor informaționale menite să submineze unitatea NATO și să alimenteze nemulțumirea între SUA și aliații săi europeni, cu scopul final de a degrada capacitățile de apărare ale Ucrainei și de a obține ceea ce Moscova își dorește de la începutul conflictului: capitularea statului ucrainean,” se arată în analiza ISW.

Un război al nervilor

Pe fondul unei ofensive militare care stagnează în multe sectoare ale frontului și a unui context internațional mai volatil ca niciodată, Moscova pare să fi revenit la ceea ce știe cel mai bine: războiul psihologic și propagandistic. De data aceasta, miza este însă mai mare — și nu doar pentru Ucraina. Dacă semnalele venite de la Moscova vor reuși să divizeze NATO sau să provoace oboseala strategică a aliaților, urmările s-ar putea resimți mult dincolo de câmpul de luptă din Donbas.

Pe fondul unui deficit grav de personal în structurile de ordine publică, grupuri de patrulare naționalistă preiau controlul în tot mai multe orașe rusești, scrie The Wall Street Journal.

În lipsa unui număr suficient de polițiști — mulți dintre ei transferați sau recrutați pentru frontul din Ucraina, unde salariile sunt considerabil mai mari — autoritățile locale din Rusia apelează tacit la soluții alternative. În acest vid de putere și autoritate, grupări radicale de inspirație naționalistă, precum Russkaia Obșcina (Comunitatea Rusă), se afirmă ca forțe de ordine „neoficiale”, dar active.

Potrivit estimărilor Ministerului rus de Interne, peste 33.000 de angajați au părăsit structurile poliției într-un singur an, în timp ce deficitul de personal este evaluat la peste 172.000 de posturi neocupate. În orașe precum Novosibirsk, aproximativ 40% din pozițiile de patrulare sunt vacante.

Ordinea impusă de civili înarmați

În acest context, Russkaia Obșcina susține că are peste 150 de filiale în întreaga federație, acoperind toate cele 11 fuse orare ale țării. Gruparea se promovează intens pe platforme locale precum VKontakte și Telegram, ba chiar pune la dispoziție o aplicație mobilă cu „buton de panică” pentru cetățeni.

Dar activitatea grupului depășește cu mult atribuțiile de patrulare civică. Conform relatărilor de pe rețelele sociale, membrii au desfășurat razii în apartamentele migranților, au întrerupt evenimente LGBTQ private și au condus persoane, fără mandat legal, la centrele de recrutare militară. Unii membri au fost filmați purtând bastoane și îmbrăcăminte paramilitară, în timp ce rețin oameni suspectați de „comportamente deviante” sau încălcări minore ale legii.

„Știm că poliția duce lipsă de oameni și suntem gata să ajutăm”, a declarat într-un video Andrei Tkaciuk, politician local din Siberia și fondator al organizației. Același Tkaciuk este cunoscut pentru limbajul său agresiv și declarațiile discriminatorii la adresa minorităților, în special a comunității musulmane.

Legături cu puterea și sprijin instituțional tacit

Oficial, autoritățile centrale nu recunosc implicarea directă a acestor grupuri în menținerea ordinii publice. Cu toate acestea, Russkaia Obșcina a primit sprijin public din partea șefului Comitetului de Investigații din Rusia, ceea ce a alimentat speculațiile că gruparea acționează cu aprobarea tacită a autorităților.

În Extremul Orient rus, guvernatorul regiunii Primorski, Oleg Kojeamako, a înființat un grup paramilitar de voluntari denumit Tigrul, compus din veterani ai Brigăzii 155 de infanterie navală. În orașul industrial Tiumen, foști combatanți din Ucraina patrulează acum străzile sub egida grupului Drujina Rusă, cu susținerea controversatului oligarh ortodox Konstantin Malofeev.

În Crimeea ocupată, membrii Russkaia Obșcina au efectuat un raid într-un club de noapte, controlând actele celor prezenți. Deși nu au constatat încălcări ale legii, 14 persoane au fost trimise la centrele de recrutare militară.

Un echilibru instabil

Politica Kremlinului s-a folosit adesea de naționalism pentru mobilizarea societății, în special în contextul războiului din Ucraina. Totuși, în fața unei populații etnic diverse — Rusia are aproape 200 de minorități oficial recunoscute — liderii de la Moscova au evitat până acum să încurajeze naționalismul violent de tip etnic, conștienți de pericolele radicalizării.

Însă proliferarea acestor grupuri poate submina tocmai această strategie. Prezența veterani de război, antrenați pentru luptă și adesea traumatizați, în structuri informale de ordine, riscă să deterioreze coeziunea socială și să încurajeze abuzurile.

„Este un fenomen periculos pentru statul rus, întrucât înseamnă cedarea monopolului asupra forței legitime,” avertizează Vera Alperovici, specialistă în drepturile omului de la organizația SOVA, care monitorizează extremismul în Rusia. „Practic, autoritățile împuternicesc structuri ideologice să decidă cine merită protecție și cine merită pedeapsă.”

Gruparea „Omul Nordic”, o altă organizație cu profil radical, fondată de un rapper rus și activă în zeci de regiuni, participă la razii comune împotriva migranților, dar și la intimidarea comunităților LGBTQ. În Krasnoyarsk, o astfel de campanie a dus la închiderea unui club.

În orașul Kamensk-Uralski, Russkaia Obșcina a postat imagini de la o petrecere privată în care bărbați purtau machiaj, publicând fotografii cu fețele participanților pe rețelele sociale, alături de mesaje discriminatorii.

Derapaje justificate prin lipsă de resurse

„Instituțiile care ar trebui să apere drepturile cetățenilor nu pot deveni instrumente ideologice,” subliniază Valeri Vetoșkina, avocat în cadrul ONG-ului OVD-Info, specializat în monitorizarea abuzurilor poliției. „Ceea ce vedem acum este rezultatul direct al eșecului de a menține un corp de poliție funcțional și echidistant.”

Pe măsură ce Rusia continuă mobilizarea militară, iar războiul se prelungește, vidul de autoritate internă este tot mai vizibil. Rămâne de văzut dacă Moscova va alege să reglementeze acest fenomen sau va continua să-l tolereze — cu toate riscurile pe care le implică.

În estul Ucrainei, în zona localității Panteleimonivka (regiunea Donețk), cel puțin patru militari ruși ar fi decedat în urma ingerării unor lichide suspectate că ar fi fost contaminate, într-un posibil act de sabotaj. Potrivit unor surse media pro-Kremlin, este vorba despre sticle de apă etichetate „Apa noastră”, presupus distribuite în cadrul unui transport umanitar provenit din Crimeea, teritoriu anexat de Federația Rusă în 2014, scrie The Sun.

Imagini difuzate de presă arată cadre cu soldați în convulsii, în stare de suferință acută, în timp ce colegii lor încearcă să le acorde ajutor medical. Deocamdată, autoritățile ruse nu au emis o declarație oficială privind incidentul, însă panică s-a instalat rapid pe canalele militare rusești, unde se cere o anchetă completă asupra modului în care lichidul suspect a ajuns pe linia frontului.

Posibil sabotaj sau incident acoperit?

Potrivit canalului pro-Kremlin Țargrad, ancheta ar trebui să stabilească „cine a furnizat apa, cum a ajuns aceasta pe front și cine ar fi putut introduce substanțele toxice”. În lipsa unor concluzii oficiale, o parte din sursele rusești indică un posibil sabotaj ucrainean, deși nu există dovezi clare în acest sens.

Pe de altă parte, o sursă ucraineană, citată în același material, pune sub semnul întrebării autenticitatea acuzației, sugerând că ar putea fi vorba de cazuri de supradoză sau abuz de substanțe psihotrope, pe care comandanții le-ar fi prezentat ca „otrăvire” pentru a evita sancțiuni interne.

În contextul temperaturilor ridicate din regiune și a necesității acute de resurse, unele surse militare ruse recomandă soldaților să evite consumul de apă neverificată, indicând o posibilă extindere a neîncrederii în lanțurile de aprovizionare militară.

Război pe mai multe fronturi

În acest timp, forțele ruse au lansat un nou val de atacuri aeriene asupra orașelor ucrainene, într-o campanie de tip „pământ pârjolit” care vizează infrastructura civilă și industrială. Un atac cu bombă cu planare de 500 kg a lovit un centru comercial aglomerat din orașul Dobropillia, soldându-se cu doi morți și cel puțin 25 de răniți. Președintele Volodimir Zelenski a catalogat atacul drept „teroare rusă lipsită de logică sau scop militar real”.

Autoritățile locale estimează că mai multe persoane se află în continuare sub dărâmături, în timp ce echipele de salvare luptă cu incendiile și încearcă să degajeze zona.

În alte regiuni — inclusiv Nikopol, Harkov, Sumî și Dnipro — Rusia a continuat bombardamentele, în unele cazuri vizând în mod deliberat echipajele de intervenție care răspundeau la primele lovituri.

Contraatacuri ucrainene și replici din interiorul Rusiei

Ucraina, la rândul ei, a desfășurat mai multe atacuri cu drone pe teritoriul rus, vizând facilități industriale considerate a avea legături cu complexul militar — inclusiv o fabrică chimică din Tula și un centru de reparații pentru aeronave din Smolensk. În Belgorod, trei civili ruși au murit, iar alți 17 au fost răniți în urma atacurilor aeriene, în timp ce în Voronej, o clădire de locuințe a fost lovită de drone, rănind inclusiv copii.

Toate aceste evoluții au loc într-un context internațional extrem de tensionat. Președintele american Donald Trump a lansat recent un ultimatum de 50 de zile adresat Moscovei, amenințând cu impunerea unor tarife comerciale de 100% în lipsa unui acord de încetare a focului. Liderul american l-a trimis în Ucraina pe generalul Keith Kellogg în calitate de emisar special, reafirmând sprijinul total al Washingtonului pentru Kiev, inclusiv prin furnizarea de rachete de croazieră JASSM.

Kremlinul, însă, pare să nu fi fost impresionat. Oficiali ruși citați de presa internă au respins mesajul transmis de Trump și chiar au sugerat că presiunile ar putea duce la revendicări teritoriale suplimentare din partea Moscovei.

Ministerul rus de Externe a declarat joi că Moscova „nu acceptă ameninţări” după ce preşedintele american Donald Trump a anunțat luni că acordă Moscovei 50 de zile pentru a ajunge la o încetare a focului în Ucraina sau în caz contrar se va confrunta cu sancţiuni, promiţând noi livrări de rachete şi de alte arme Kievului.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat joi că decizia lui Trump de a furniza Ucrainei noi rachete este un semnal de „continuare a măcelului” şi o respingere a iniţiativelor de pace, insistând că Moscova nu va accepta „şantajul” reprezentat de noul ultimatum al Washingtonului, transmite Reuters, citată de Agerpres.

„Este evident că regimul de la Kiev percepe în mod constant astfel de decizii ale Occidentului colectiv drept un semnal de continuare a măcelului şi de abandonare a procesului de pace”, a reiterat purtătoarea de cuvânt a MAE rus în cadrul unei conferinţe de presă la Moscova.

Războiul pe scară largă declanşat de Rusia în februarie 2022 în Ucraina a dus la cel mai sângeros conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, SUA estimând că 1,2 milioane de persoane au fost rănite sau ucise.

Rusia susţine că a fost nevoită să declanşeze războiul pentru a se proteja de extinderea NATO. Ucraina şi majoritatea guvernelor occidentale numesc războiul Rusiei o acaparare de terenuri în stil colonial, notează Reuters.

Armata rusă controlează în prezent aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean şi avansează lent, dar constant pe o linie de front vastă, suferind ceea ce SUA consideră a fi pierderi grele pe parcurs.

„Limbajul ultimatumurilor, al şantajului şi al ameninţărilor este inacceptabil pentru noi”

Donald Trump, care a făcut din încetarea conflictului o prioritate a administraţiei sale, ameninţă cu „tarife de 100% pentru Rusia” şi cu sancţiuni secundare ţările care cumpără petrol rusesc dacă Moscova nu acceptă un acord de încetare a focului în termen de 50 de zile.

„Un număr fără precedent de sancţiuni şi restricţii au fost impuse ţării noastre şi partenerilor noştri internaţionali. Sunt atât de multe încât considerăm că ameninţarea cu noi sancţiuni este banală”, a spus Zaharova.

„Limbajul ultimatumurilor, al şantajului şi al ameninţărilor este inacceptabil pentru noi. Vom lua toate măsurile necesare pentru a ne asigura securitatea şi a proteja interesele ţării noastre”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Vladimir Putin și Donald Trump au avertizat în mod repetat cu privire la riscurile de escaladare a conflictului, pe care îl prezintă drept un război prin procură între cele mai mari două puteri nucleare ale lumii.

Eșecuri în privința negocierilor

Eforturile SUA de a intermedia negocieri de pace între Kiev şi Moscova s-au soldat însă cu eşecuri repetate.

Moscova spune că este pregătită să poarte noi discuţii, dar a precizat că doreşte întreg teritoriul a patru regiuni ucrainene pe care le-a revendicat ca fiind ale sale (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, plus Crimeea), condiţii pe care Ucraina le consideră inacceptabile şi care ar echivala cu o capitulare.

Rusia doreşte de asemenea să relanseze, dacă este posibil, relaţia sa bilaterală cu SUA, deşi ultimele măsuri ale lui Trump privind Ucraina au înrăutăţit atmosfera.

Trei surse apropiate de Kremlin au declarat marţi pentru Reuters că Putin intenţionează să continue să lupte în Ucraina până când Occidentul va accepta condiţiile sale de pace, nefiind intimidat de ameninţările cu sancţiuni mai dure, şi că cererile sale teritoriale s-ar putea extinde pe măsură ce forţele ruse avansează în Ucraina.

Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a dezvăluit detalii suplimentare despre starea de sănătate a președintelui Donald Trump, după ce unele fotografii au arătat  vânătăi pe dosul mâinilor sale și, aparent, picioare umflate.

„Știu că mulți din mass-media au speculat cu privire la vânătăile de pe mâna președintelui și picioarele umflate. Deci, în efortul de transparență, președintele a vrut să împărtășesc astăzi cu voi toți o notă de la medicul său. În ultimele săptămâni, președintele Trump a observat o ușoară umflătură în partea inferioară a picioarelor sale. În conformitate cu îngrijirea medicală de rutină și din prudență, această îngrijorare a fost evaluată în detaliu de unitatea medicală a Casei Albe”, a declarat Leavitt joi, în timpul unei conferințe de presă, potrivit FoxNews.

Leavitt a continuat să citească un memoriu în care explica faptul că picioarele umflate făceau parte dintr-o „afecțiune benignă și comună” pentru persoanele de peste 70 de ani, în timp ce vânătăile de pe mâini erau atribuibile „strângerilor frecvente de mână și utilizării aspirinei”.

„Președintele a fost supus unui examen cuprinzător, inclusiv studii vasculare de diagnostic, eveniment bilateral al membrelor inferioare, care au fost efectuate ecografii Doppler venoase și au relevat insuficiență venoasă cronică, o afecțiune benignă și comună, în special la persoanele cu vârsta peste 70 de ani”, a declarat Leavitt.

„În mod important, nu a existat nicio dovadă de tromboză venoasă profundă sau boală arterială. Testele de laborator au inclus o hemogramă completă, un panou metabolic complet, un profil de coagulare, D-dimer, peptidă natriuretică de tip B și biomarkeri cardiaci. Toate rezultatele au fost în limite normale. O ecocardiogramă a fost, de asemenea, efectuată și confirmată. Structură și funcție cardiacă normale. Nu au fost identificate semne de insuficiență cardiacă, insuficiență renală sau boală sistemică”, a continuat ea.

Fotografii cu picioarele umflate ale lui Trump au circulat în iulie, când Trump a participat la finala Cupei Mondiale a Cluburilor FIFA pe stadionul MetLife din New Jersey, însoțit de prima doamnă Melania Trump, stârnind titluri și speculații pe rețelele de socializare potrivit cărora președintele ar fi ascuns o problemă de sănătate.

Leavitt a continuat să explice că vânătăile de pe spatele mâinilor lui Trump se datorează consumului său de Asprin și strângerii frecvente de mână cu alte persoane.

„În plus, fotografii recente ale președintelui au arătat vânătăi minore pe dosul mâinii sale. Acest lucru este în concordanță cu iritarea minoră a țesuturilor moi ca urmare a strângerii frecvente a mâinilor și a consumului de aspirină, care este luată ca parte a unui regim standard de prevenire cardiovasculară. Acesta este un efect secundar bine cunoscut și benign al tratamentului cu aspirină, iar președintele rămâne într-o stare excelentă de sănătate, lucru la care vă mulțumesc tuturor celor care sunteți martori zilnic aici. Așadar, președintele a dorit să împărtășesc această notă cu voi toți”, a declarat Leavitt.

Medicul lui Trump de la Casa Albă a publicat raportul său medical în aprilie, care a constatat că era într-o „sănătate excelentă”.

„Președintele Trump rămâne într-o stare de sănătate excelentă, prezentând funcții cardiace, pulmonare, neurologice și fizice generale robuste”, se arată în comunicatul căpitanului de marină Sean P. Barbabella, medicul președintelui.

Preşedintele american Donad Trump a anulat finanţări federale în valoare de mai multe miliarde de dolari prevăzute în vederea construirii în California a unei linii de tren de mare viteză (LGV) de la Los Angeles la San Francisco, un proiect lansat în urmă cu peste 15 ani.

”Niciun cent din fondurile federale nu va fi alocat acestei înşelătorii”, a tunat locatarul Casei Albe pe reţeaua sa Truth Social.

”Era un proiect prost gândit şi inutil şi o risipă totală de bani ai contribuabililor, dar acum s-a terminat”, a scris el.

Visul unui tren care să lege Los Angelesul şi San Fransisco – în doar două ore şi 40 de minute – a devenit un adevărat miraj, scrie News.

Proiectul, lansat în 2008, a pus primele şine la începutul lui 2025, după multe întârzieri şi derive bugetare.

În primul său mandat, Donald Trump a anulat deja finanţările care-i erau destinate.

California a contestat această decizie în justiţie, însă fostul preşedinte Joe Biden a restabilit fondurile, după ce a fost ales.

La începutul lui iunie, noua administraţie Trump a ameninţat să anuleze finanţări în valoare de patru miliarde de dolari alocate proiectului, după ce Autoritatea federală de transport feroviar (FRA) a conchis într-un raport că nu există o ”cale viabilă” de completare a tronsonului iniţial al liniei până la termenul stabilit, în 2033.

”Acțiune ilegală”

”Punem capăt începând de AZI finanţării federale a acestui trem care nu duce nicăieri”, a confirmat miercuri pe X secretarul Transporturilor Sean Duffy.

”Costul a crescut de la 33 de miliarde de dolari la 135 de miliarde de dolari, fără să existe o dată a finalizării”, a denunţat el.

”California ia în calcul toate opţiunile posibile pentru a lupta împotriva acestei acţiuni ilegale”, a anunţat într-un comunicat guvernatorul Californiei Gavin Newson.

Anularea fondurilor este o lovitură dură aplicată proiectului, pentru ca că conduce la noi amânări şi la o nouă creştere a costurilor, din cauza inflaţiei.

Spre deosebire de Europa şi Asia, trenul este ”copilul sărac” al transporturilor în Statele Unite.

De obicei nu există infrastructuri, iar puţinele lunii aflate în serviciu sunt adesea lente şi puţin frecventate.

Prima linie de mare viteză din America – prevăzută între Los Angeles şi Las Vegas – urmează să fie finalizată în 2028, la timp pentru Jocurile Olimpice (JO).

Yulia Svyrydenko, noul prim-ministru al Ucrainei a publicat joi primul mesaj oficial în care a anunțat schimbările propuse de guvernul său.

Într-un mesaj oficial publicat joi după-amiază pe X, Yulia Svyrydenko a precizat că mandatul său se focusează pe o guvernare al cărui obiectiv este cea de a dezvolta Ucraina.

„Guvernul nostru își setează cursul spre o Ucraina care se sprijină ferm, prin forțe proprii — militare, economice, dar și sociale. Obiectivul meu este acela de a oferi rezultate palpabile, pozitive, rezultate pe care fiecare ucrainean să le resimtă în viața de zi cu zi”.

Ministra a mai precizat că este nevoie de acțiune imediată, anunțând schimbări în domeniul Apărării, scrie Mediafax.

„Războiul nu lasă loc pentru amânări. Trebuie să acționăm rapid și decisiv. Prioritățile noastre pentru primele șase luni sunt clare: aprovizionarea fiabilă a armatei, extinderea producției interne de armament și sporirea puterii tehnologice a forțelor noastre de apărare”, se arată în mesajul publicat joi pe X de Yulia Svyrydenko.

Schimbări în Economie

Noul guvern al Ucrainei intenționează să facă eforturi pentru a sprijini antreprenorii ucraineni.

Printre schimbările menționate în domeniul Economiei se numără reducerea controlul guvernului asupra micilor afaceri, încetarea presiunii ilegale asupra întreprinderilor sau „accelerarea privatizării pe scară largă”.

Din punct de vedere economic, obiectivul noului prim-ministru este dezvoltarea economică a Ucrainei, creșterea capacității de producție a bunurilor, dezvoltarea industriei, dar și creea unor noi piețe de desfacere.

În plus față de aceste schimbări, Ucraina a început deja optimizarea aparatului de stat. Noul prim-ministru a anunțat că Guvernul lansează un audit în cadrul căruia vor fi verificate cheltuielile publlice, cu scopul de a face economii.

Citește mai multe despre: guvern