sâmbătă, august 2, 2025
No menu items!
Acasă Blog

România, tot mai aproape de moneda EURO?! Oficial BNR: „La sfârșitul anului vom dispune de întreaga tehnologie necesară tipăririi bancnotelor euro”

0

România va avea, până la finalul acestui an, toată tehnologia necesară pentru tipărirea bancnotelor euro, anunță Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR.

„În ceea ce privește procesul de aderare la zona euro, suntem bucuroși să informăm publicul că regiile aflate în coordonarea Băncii Naționale a României, RA Imprimeria BNR și RA Monetăria Statului, înregistrează progrese majore în dezvoltarea capacităților tehnice de imprimare a biletelor de bancă, respectiv de batere a monedei euro. Imprimeria BNR s-a pregătit constant pentru momentul trecerii/tipăririi bancnotelor euro, iar la sfârșitul acestui an, în urma unor investiții ample, vom bifa un obiectiv important al acestui proces: vom dispune de întreaga dotare tehnologică necesară, ceea ce nu-i puțin”, spune oficialul BNR

El a precizat că investițiile au inclus prese de înaltă precizie, echipamente de gravare cu laser și cuptoare pentru creșterea durabilității matrițelor. Producția efectivă depinde însă de acreditări și de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht.

„Desigur, producția efectivă va fi condiționată de obținerea acreditărilor necesare și de evoluții pozitive în procesul general de aderare, proces ce trebuie să amintesc că are, de asemenea, printre altele, precondiția de îndeplinire a criteriilor de la Maastricht, unde mai sunt necesare progrese substanțiale. În ceea ce privește designul, monedele euro au o față comună, valabilă pentru toate statele membre, și una specifică țării. Ce vă pot spune la acest moment este că vom urma și respecta toate recomandările și cerințele Băncii Centrale Europene (BCE) atunci când vom ajunge la alegerea designului pentru fața specifică. Spre deosebire de monedele euro, bancnotele euro nu au o față națională, care să indice de unde provin”, adaugă Popa pentru Agerpres.

România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro

Este concluzia Comisiei Europene, în urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi luând în considerare factorii relevanţi suplimentari pentru convergenţa şi integrarea economică, potrivit unui  comunicat publicat în iunie 2024 de Executivul comunitar.

Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2024, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro, potrivit informațiilor Digi 24.

Acestea sunt cele şase state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.

Mai exact, Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).

Astfel, România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.

Foto: Shutterstock


AUTORUL RECOMANDĂ:

„Disprețuit” de Kremlin. Cinci lucruri mai puțin cunoscute despre Medvedev, angajat într-un război al declarațiilor cu Trump

0

Un război al declarațiilor a izbucnit miercuri, președintele american Donald Trump confruntându-se pe rețelele de socializare cu fostul președinte rus Dmitri Medvedev, după declarațiile belicoase ale acestuia din urmă, relatează Kyiv Independent.

„Spuneți-i lui Medvedev, fostul președinte eșuat al Rusiei, care se crede încă președinte, să-și măsoare cuvintele. Intră pe un teritoriu foarte periculos”, a scris Trump pe Truth Social.

Disputa a pornit de la o declarație a lui Medvedev conform căreia „jocul cu ultimatumul” al lui Trump cu Moscova echivalează cu o amenințare la adresa Rusiei, escaladând și mai mult tensiunile dintre cele două țări, în contextul în care Casa Albă a dat semne că își pierde răbdarea cu Kremlinul din cauza refuzului acestuia de a pune capăt războiului din Ucraina.

„Fiecare nou ultimatum este o amenințare și un pas către război. Nu între Rusia și Ucraina, ci cu propria țară”, a scris Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Medvedev este cunoscut pentru retorica sa agresivă, apocaliptică și amenințările frecvente cu escaladarea nucleară, câștigându-și o reputație în Occident ca un om care nu ratează niciodată ocazia de a ieși în evidență.

„Faptul că Medvedev joacă rolul de «polițist rău» în relațiile Rusiei cu adversarii internaționali are avantajul că aceste declarații pot fi exprimate de un oficial de rang înalt fără ca (președintele rus Vladimir) Putin să fie nevoit să o facă personal, oferindu-i astfel lui Putin posibilitatea fie de a domoli sau întări comentariile lui Medvedev, fie de a le reitera, dacă dorește”, a explicat Jenny Mathers, expertă în politică rusă și lector la Universitatea Aberystwyth din Marea Britanie, pentru Kyiv Independent.

Dar lucrurile nu au stat întodeauna așa: fostul președinte rus arătat și un alt tip de personalitate, care pare foarte departe de pesimismul apocaliptic actual.

Kyiv Independent enumeră cinci aspecte potențial necunoscute despre acesta.

În umbra lui Putin

După ce a absolvit dreptul la Universitatea de Stat din Leningrad în anii 1980, Medvedev l-a cunoscut pe Putin în 1990, când amândoi au lucrat pentru Anatoli Sobceak, care avea să devină primar al actualului oraș Sankt Petersburg.

Medvedev a fost numit consultant într-un departament condus de Putin. Pe 31 decembrie 1999,  când Putin a devenit președinte interimar Medvedev a fost numit șef adjunct al personalului prezidențial și a fost manager de campanie în timpul alegerilor prezidențiale ruse din 2000.

În următorii 25 de ani, a îndeplinit diverse roluri încredințate de Putin.

O figură moderată, departe de personalitatea plină de venin de azi

Dmitri Medvedev a fost o figură foarte diferită de personalitatea apocaliptică de astăzi.

Când Putin a atins limita de două mandate de președinte în 2008, Medvedev i-a luat locul, asumându-și un rol de modernizator și reformator al Rusiei, ca și cum ar fi îmbrățișat o șansă de a ieși în sfârșit din umbra lui Putin.

El a inițiat mai multe agende interne, propunându-și să reformeze totul, de la economie și dependența Rusiei de petrol și gaze, poliție și, în mod ironic, având în vedere dezvăluirile ulterioare, a lansat un plan cuprinzător de combatere a corupției.

Națiunile occidentale l-au perceput pentru scurt timp ca pe un reformator liberal cu care se puteau înțelege.

Chiar după ce războiul ruso-georgian din 2008 a amplificat tensiunile dintre SUA și Rusia, au existat evoluții pozitive în timpul mandatului său, în special „istoricul” tratat START privind armele nucleare, pe care l-a semnat cu președintele american de atunci, Barack Obama, în 2010.

Dar nu a ținut mult— retrogradat temporar la rolul de prim-ministru, Putin încă trăgea multe dintre sforile Kremlinului, ca apoi să revină în fotoliul prezidențial în 2012.

O telegramă americană din 2008, divulgată după o scurgere în presă, relata o glumă care circula pe la Moscova, surprinzând cine era la comandă în perioada în care Medvedev era președinte.

„Medvedev stă pe scaunul șoferului unei mașini noi, examinează interiorul, tabloul de bord și pedalele. Se uită în jur, dar volanul lipsește. Se întoarce spre Putin și îl întreabă: «Vladimir Vladimirovici, unde este volanul?» Putin scoate o telecomandă din buzunar și spune: «Eu voi fi cel care conduce»”

Odată cu revenirea lui Putin la Kremlin în 2012, Medvedev a preluat ceea ce avea să fie un mandat umilitor de prim-ministru.

Ar fi câștigat mulți bani pe seama războiului din Ucraina

O anchetă publicată în iunie, realizată de Systema, unitatea de investigații rusă a Radio Europa Liberă, a descoperit că fundațiile legate de Medvedev au adunat aproximativ 850 de milioane de dolari de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia.

Potrivit concluziilor anchetei, o mare parte din bani au fost cheltuiți pe echipament militar pentru forțele Moscovei – drone, ochelari de vedere nocturnă, generatoare și echipamente medicale.

Pe de altă parte, s-au găsit dovezi că o parte dintre fonduri „susțin direct sau indirect proiecte imobiliare cu legături aparente cu Medvedev”.

O altă anchetă, efectuată în 2017 de Fundația Anticorupție a regretatului opozant rus Alexei Navalnîi, a susținut că fundațiile lui Medvedev primeau „donații” de la oligarhi, pe care acesta le cheltuia apoi pe proprietăți de lux, iahturi și chiar podgorii.  

Dezvăluirile au fost o umilință pentru Medvedev, venind într-un moment în care nivelul de trai al rușilor de rând scădea vertiginos după sancțiunile occidentale impuse după anexarea Crimeei în 2014.

În plus, Medvedev își construise cariera politică pe condamnarea corupției, iar acum se descoperea că el însuși se deda acestor practici.

A fost începutul sfârșitului mandatului lui Medvedev ca prim-ministru, acesta fiind demis de Putin în 2020.

Medvedev a susținut că a demisionat de bunăvoie, împreună cu restul guvernului, pentru a-i permite lui Putin să implementeze amendamente constituționale care să-l ajute să rămână la putere pe termen nelimitat. Însă ziarul de stat Kommersant a relatat ulterior că, de fapt, fusese obligat să plece.

O reînventare din temelii

În noul său rol de vicepreședinte al Consiliului de Securitate, observatorii spun că există un motiv constrângător pentru transformarea lui Medvedev în vestitorul unui dezastru apocaliptic: un efort de a rămâne relevant.

Astfel, Medvedev a văzut invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia ca pe o oportunitate de a-și arăta loialitatea față de Putin și a-și asuma rolul de câine de atac al Kremlinului.

Din vechiul reformator liberal n-a mai rămas nici umbră – de atunci declarațiile sale sunt vehemente și pline de virulență fățișă.

Totuși, potrivit unor analiști, eforturile sale nu au convins nici măcar în Rusia.

„Nu face parte din cercul restrâns al politicienilor, nu reprezintă opiniile lui Putin, adevărații jucători influenți de la Kremlin îl disprețuiesc și are puțină sau nicio influență”, a declarat pentru publicația ucraineană fostul atașat al apărării britanic la Moscova, John Foreman.

„Unii jurnaliști cred că e încă relevant. Nu este. Mai degrabă, delirurile sale sunt o încercare de a atrage atenția lui Putin și de a-i demonstra loialitatea de teama consecințelor”, a adăugat el.

Printre declarațiile sale incendiare, se află și o răbufnire la adres lui Volodimir Zelenski pe care l-a catalogat un „dependent de droguri” pe care America îl recompensează cu târguri dar pentru care probabil va fi spânzurat în piața publică.

Subiect de memă

Dincolo de declarațiile sale incendiare, Medvedev a apărut ocazional în presă și ca subiect de amuzament, în special pentru stilul său de dans.

Tesla, obligată să plătească 329 de milioane de dolari după un accident mortal cauzat de Autopilot

0

Un juriu din Miami a decis că Tesla este parțial responsabilă pentru moartea unei tinere în urma unui accident în care era activ sistemul Autopilot.

Tesla, obligată să plătească 329 de milioane de dolari după un accident mortal FOTO: Arhivă

Tesla a fost condamnată să plătească 329 de milioane de dolari despăgubiri după un accident mortal produs în 2019 în Florida, în timp ce mașina era condusă cu sistemul Autopilot activat. Verdictul, pronunțat de un juriu din Miami, stabilește că producătorul de vehicule electrice poartă o parte din vină pentru moartea unei tinere de 22 de ani, potrivit Reuters.

Sistemul Autopilot, în centrul acuzațiilor

Accidentul s-a petrecut în Key Largo, atunci când George McGee, șoferul unui Tesla Model S, a scăpat telefonul mobil în timp ce conducea. În loc să frâneze, mașina, aflată în modul Enhanced Autopilot, a accelerat într-o intersecție cu peste 100 km/h și a lovit o mașină parcată. În spatele acesteia se aflau două persoane.

Naibel Benavides, în vârstă de 22 de ani, a murit pe loc, fiind aruncată la 22 de metri de la locul impactului. Prietenul ei, Dillon Angulo, a supraviețuit, însă a suferit multiple fracturi, un traumatism cranian sever și traume psihologice.

Daune de ordinul sutelor de milioane

Despăgubirile stabilite de instanță includ 129 de milioane de dolari daune compensatorii și 200 de milioane daune punitive. Avocații familiei victimei ceruseră inițial aproximativ 345 de milioane de dolari. Procesul s-a desfășurat în instanța federală din districtul sudic al Floridei și a început pe 14 iulie.

Avocatul familiei Benavides, Brett Schreiber, a criticat dur compania: „Tesla a proiectat Autopilot pentru autostrăzi cu acces controlat, dar a ales în mod deliberat să nu restricționeze folosirea sa în alte locuri, în timp ce Elon Musk afirma public că Autopilot conduce mai bine decât oamenii”.

El a acuzat Tesla că a transformat drumurile publice în „poligoane de testare pentru o tehnologie fundamental defectuoasă”.

Tesla tace, acțiunile scad

Până la această oră, Tesla nu a oferit un comentariu oficial privind verdictul. Decizia juriului vine într-un moment dificil pentru Elon Musk, care încearcă să convingă investitorii că Tesla poate deveni lider mondial în domeniul vehiculelor autonome și că tehnologia sa este suficient de sigură pentru lansarea de robo-taxiuri pe șoselele americane.

Imediat după verdict, acțiunile Tesla au scăzut cu 1,5% vineri, contribuind la o scădere totală de 25% de la începutul anului, cel mai mare declin din rândul marilor companii tehnologice.

Român pus pe lista „Most Wanted” în Germania pentru viol cu grad ridicat de violenţă, capturat în Botoşani

0

Un român de 25 de ani aflat pe lista „Most Wanted” a autorităţilor Germane a fost prins sâmbătă, 2 august, de poliţişti în judeţul Botoşani.

Borcoi Vale Adrian era căutat pentru viol cu violenţă extremă. FOTO: imagine amator

Sâmbătă, 2 august, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani au reușit să identifice și să rețină un bărbat aflat pe lista persoanelor urmărite internațional, dat în căutare de autoritățile judiciare din Germania. Este vorba despre Borcoi Vale Adrian, în vârstă de 25 de ani, cercetat pentru comiterea unui viol cu grad ridicat de violenţă, săvârșit în data de 26 iulie a.c., pe teritoriul Germaniei.

Sursa video: IPJ Botoşani

Pentru capturarea sa, pe numele lui a fost emis un mandat european de arestare, comunicat prin intermediul Biroului SIRENE, care asigură coordonarea și schimbul de informații între forțele de ordine din statele membre.

În urma unui efort coordonat, polițiștii din Botoșani, sprijiniți de echipele Serviciului de Investigații Criminale și de luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale, au reușit să-l localizeze pe bărbat într-o locuință din județ, unde stătea fără forme legale, a transmis IPJ Botoşani.

După ce a fost reținut, el urmează să fie prezentat instanței competente, care va confirma mandatul european de arestare și va autoriza procedurile pentru extrădarea către autoritățile germane.

Val de solidaritate la Suceava. Tot mai mulți voluntari vin să ajute sinistrații în weekend

0

Numărul voluntarilor care s-au mobilizat pentru a-i ajuta pe localnicii din zonele afectate de inundațiile din Suceava va crește considerabil în acest weekend, Departamentul pentru Situații de Urgență rugându-i să se prezinte la Punctul de Comandă mobil din Broșteni.

Imaginea 1/15: brosteni14 jpg

„Apreciem mobilizarea exemplară de care au dat dovadă. Astăzi, fiind weekend, este așteptat un număr mare de voluntari, iar coordonarea este esențială pentru a ne asigura că ajutorul ajunge la cei care au nevoie.

Reamintim că ieri a existat riscul ca drumul de acces spre satul Neagra să fie blocat, având în vedere fluxul mare de persoane. Pentru a evita astfel de situații și pentru a garanta că intervențiile sunt punctuale și organizate, rugăm voluntarii să se prezinte la Punctul de Comandă Mobil din Broșteni. Acolo vor fi înregistrați și vor primi îndrumările necesare pentru a lucra eficient în sprijinul comunității afectate de inundațiile din județul Suceava. Efortul lor este esențial, iar printr-o bună organizare vom continua să ajutăm rapid și în siguranță.

Le mulțumim încă o dată și apreciem efortul depus pentru sprijinirea oamenilor afectați”, a informat DSU.

Cea mai amplă intervenție de după Revoluție

Prefectul județului Suceava a subliniat că intervenția de la Broșteni este cea mai mare acțiune de intervenție de până acum în România de după Revoluție. Autoritățile au acționat coordonat, iar mobilizarea a fost „ca la carte”.

Inundațiile au făcut ravagii în mai multe localități din Moldova, provocând moartea a trei persoane și afectând sute de case. Localnicii povestesc cum s-au salvat urcându-se în podurile caselor, sperând să scape cu viață. Mulți spun că nu au mai trăit niciodată o asemenea catastrofă.

Un zid de apă de 5 metri a distrus case la Broșteni

În urma inundațiilor devastatoare din Broșteni, locuitorii au fost lăsați fără acces la serviciile de urgență timp de cinci ore, după ce rețelele de comunicații au cedat.

Locuitorii din Broșteni, județul Suceava, au trăit clipe de coșmar în timpul potopului care a lovit zona zilele trecute. În plină urgie, oamenii nu au putut apela serviciul de urgență 112 timp de cinci ore, a declarat prefectul Traian Andronachi în cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri, potrivit publicației Informația ta.

Au căzut releele și nu au funcționat nici măcar liniile de telecomunicații speciale, a precizat prefectul. Abia după aproape 48 de ore, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a reușit să restabilească legăturile de comunicație în zonă.

Traian Andronachi a explicat că o cantitate uriașă de precipitații a dus la creșterea debitului unui pârâu din zonă la 536 de metri cubi pe secundă, de la un flux obișnuit de 10–20 mc/s. Din aer, s-a observat cum apa a rupt copaci întregi de pe versanți, deși vântul nu a avut nicio contribuție la dezastru.

Mai mulți locuitori din Broșteni, din zona Neagra, i-au povestit prefectului că au văzut venind spre ei un zid de apă de aproximativ cinci metri înălțime. Gospodăriile lor au fost măturate de viitura violentă, care a distrus totul în cale.

Sute de persoane au fost evacuate din trei comune afectate de inundaţii, în Neamț. Un drum național a fost surpat în județul Suceava

Amenzi mai mari pentru munca la NEGRU. Florin Manole: „Este o problemă reală şi trebuie sancţionată şi mai ferm”

0

Petre Florin Manole anunţă majorări ale amenzilor pentru firmele care plătesc angajaţi fără forme legale. Ministrul Muncii consideră că munca la negru reprezintă „o formă clară de exploatare” și subliniază că verificările recente au arătat că sute de persoane continuă să lucreze fără contracte.

„Un lucru foarte important este că în pachetul doi, care va veni în câteva săptămâni, destul de curând, vom avea o creştere consistentă a amenzilor pentru munca la negru pe care le poate primi un angajator. Ele sunt deja consistente, dar trebuie să fie şi mai descurajatoare, şi o eliminare a plafonului. Astăzi, când vorbim, pentru fiecare lucrător un angajator poate să primească până la 10.000 de lei per angajat descoperit la negru, până la 200.000 de lei. Însă asta înseamnă un prag de 20 de angajaţi pe care îl poţi găsi pe un şantier, de exemplu. Ei bine, eliminăm acest prag, dacă ai 100, 50, limita nu trebuie să existe, trebuie să plăteşti pentru fiecare… nu greşeală, pentru fiecare infracţiune pe care o face, pentru că asta nu e o greşeală, nu e o greşeală să angajezi un om la negru. (…) Munca la negru nu este o greşeală, este o problemă reală şi trebuie sancţionată şi mai ferm decât se întâmplă acum şi va fi măsura asta în pachetul următor”, afirmă ministrul Muncii, vineri seară, la Antena 3.

Aproape 400 de lucrători în sectorul construcțiilor identificaţi, ca fiind exploataţi pe piața muncii

Florin Manole a prezentat și rezultatele unor controale recente privind munca fără forme legale. Potrivit acestuia, în construcții au fost aplicate sute de sancțiuni și descoperite aproape 400 de persoane angajate la negru.

„Cu siguranţă Inspecţia Muncii trebuie să rămână vigilentă şi am avut acum două săptămâni o campanie de control tematic naţional pentru domeniul construcţiilor şi acolo au fost aplicate nişte sute de sancţiuni, au fost aproape 400 de oameni identificaţi ca fiind exploataţi, pentru că mie munca la negru mi se pare o formă clară de exploatare. Oamenii aceia sunt privaţi de dreptul la pensie, de exemplu, pentru că, necotizând, se vor trezi peste nişte ani, mai mulţi sau mai puţini, cu cotizaţii foarte mici la pensii şi cu dificultate în a-şi duce traiul, din acest motiv”.

Problema nu se limitează doar la construcții. Ministrul a precizat că și în sectorul HoReCa au fost identificate recent aproape 200 de persoane plătite fără forme legale, iar angajatorii au primit amenzi totale de aproape 4 milioane de lei.

„Angajatori abuzatori”, așa i-a descris Florin Manole pe cei care continuă să practice munca la negru.

Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax


AUTORUL RECOMANDĂ:

Șefa CMS, Elena Costache, despre pensia pe care o va lua după „tăierile” anunțate de Guvernul Bolojan: „Mi se pare puțin”

Șefa Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, a declarat  că judecătorii și magistrații nu vor accepta „tăierile”  anunțate de Guvernul Bolojan.

Într-un interviu pentru Digi24, șefa CMS susține că o pensie de 11.000 de lei este „mică” și că nu va accepta pachetul de austeritate anunțat de guvern, presupunând creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și o pensie care va fi 70% din salariul net al magistratului.

În țara în care mulți pensionari trăiesc cu 1.281 lei lunar, șefei CMS i se pare „prea mică” pensia de 11.309 lei

Pentru Elena Costache, pensia de 11.309 de lei ar fi prea mică, după pensionarea de la 65 de ani. Șefa CMS se plânge că după ce judecă un dosar, nu poate să își deschidă un birou de consultanță de avocatură pentru a acorda consultații juridice, cu scopul de a obține venituri suplimentare.

„Ar trebui să fac un calcul mic, nu l-am făcut încă. Acum o să îmi asum și un răspuns direct – da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin. Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie. În ce condiții? Ca să ieși la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani. Dom’le, eu nu am nevoie să fac nimic ca judecător. Eu nu pot, după ce judec un dosar, să mă duc să îmi deschid un birou de consultanță de avocatură și să acord consultații juridice și să mai câștig niște bani. Și atunci toată lumea a fost de acord: să nu picăm în acest păcat al comparațiilor care nu-și au rostul. Din toate punctele de vedere suntem unici, nu am de ce să mă feresc de acest cuvânt”.

Pe de altă parte, nu îndeamnă pe niciun român să protesteze în stradă pentru Justiție, după ce a fost întrebată despre protestele anti-corupție din 2017-2019.

„Eu nu vreau să iasă nimeni în stradă pentru Justiție. Nu asta este ideea. Noi nu vrem revoltă populară și noi vrem liniște, noi vrem echilibru, noi vrem să ne facem treaba, da? Vrem ca toată lumea să fie mulțumită de munca noastră”.

Șefa CMS: Magistrații duc un trai mediu

Șefa CMS dezvăluie că nivelul de trai al magistraților este de nivel mediu, iar lipsa banilor în Justiție ar duce la „pierderea imparțialității magistraților” și toți românii ar fi afectați de deciziile incorecte. În urma „tăierilor”, ea crede că Justiția ar deveni una „șubredă” și „aservită”, iar magistrații ar ajunge în situația de a se transforma „în proprii lor avocați”. Elena Costache a precizat că este conștientă de existența altor pături sociale cu pensii mult mai mici, dar a declarat că „nu este interesată”.

„Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu. Sunt mult mai multe pături sociale, straturi sociale sau ce mai vreți dumneavoastră, dar pe mine nu mă interesează chestiunea asta.

Elena Costache: Justiția ar deveni șubredă și aservită, cu judecători care au grija zilei de mâine

Elena Costache prezintă un scenariu în care un judecător ar avea grija zilei de mâine și nu ar mai fi capabil să fie obiectiv:

„Suntem puși în situația de a ne transforma în proprii noștri avocați. Nu este normal așa ceva. Oamenii trebuie să înțeleagă că fără o justiție independentă, societatea nu are cum să funcționeze normal. Toate turbulențele, toate legile, toate modificările, inclusiv pachetele acestea de măsuri care se doresc a fi luate acum de puterea executivă dau naștere la litigii, pentru că ele au impact pe mai multe sectoare din societatea românească. Oamenii afectați, oamenii considerați ca fiind nedreptățiți de către aceste măsuri unde se duc să își caute dreptatea? În Justiție. Ce faci cu o Justiție șubredă, cu o Justiție aservită? Dumneavoastră, de exemplu, v-ar conveni ca într-un litigiu personal să fiți judecat de un judecător care să nu fie obiectiv, care să aibă grija zilei de mâine, care să se gândească la ce probleme are acasă, financiare sau de orice natură, care să nu știe exact ce lege să aplice. V-ar conveni așa ceva?”

Elena Costache a comentat și declarația unuia dintre membrii CSM, care l-a asemănat pe premierul Ilie Bolojan cu un măcelar, după anunțarea măsurilor fiscale, explicând care este poziția magistraților față de guvern:

„A fost o comparație aceea cu măcelar. A fost o comparație și nu a fost o sintagmă care i s-a atribuit domnului prim-ministru de către colegul meu, care a făcut acea comparație. Nu obișnuim să punem astfel de etichete. Nu obișnuim să jignim. Suntem, consider, oameni de bun-simț, oameni echilibrați, dar pentru a răspunde cu aceeași monedă trebuie să fim tratați cu aceeași monedă”.


Sursa Foto: Digi24

Autorul recomandă:

Am făcut calculul | Ce PENSIE vei avea de la 1 august 2025, dacă până acum primeai 4.000 lei

Consultările cu președintele, premierul și reprezentanții instituțiilor din sistemul judiciar, ÎNCHEIATE fără nicio concluzie

Atacuri ucrainene cu drone în adâncul Rusiei: Trei morți în regiuni cheie

0

Trei civili au fost uciși în Rusia în urma unor atacuri cu drone ucrainene desfășurate în noaptea de vineri spre sâmbătă.

Ucraina a atacat mai multe regiuni din Rusia FOTO: Captură video

Trei persoane au murit în urma unor atacuri cu drone ucrainene care au avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă în regiunile Rostov, Penza și Samara din Rusia. Unul dintre atacuri a lovit o localitate aflată la circa 800 de kilometri de linia frontului, potrivit autorităților locale. În total, armata rusă susține că a doborât 112 drone ucrainene în timpul nopții.

Victime în Samara, Penza și Rostov

În regiunea Samara, aflată departe de zona de conflict, „un om în vârstă” a murit după ce locuința sa a fost cuprinsă de flăcări din cauza resturilor căzute de la o dronă, a anunțat guvernatorul regional, Viaceslav Fedorişcev. „Se afla în interiorul unei case care a luat foc din cauza căderii unor fragmente de drone”, a transmis acesta pe Telegram, citat de Agerpres.

Locuitorii din zonele afectate au distribuit imagini și clipuri video pe rețelele sociale, în care au surprins atacul cu drone.

Un alt atac a avut loc în regiunea Penza, situată între Samara și granița cu Ucraina. „Devreme în această dimineaţă, drone ale duşmanului au atacat din nou un sediu de firmă”, a declarat guvernatorul Oleg Melnicenko. „Din nefericire, o femeie a murit. Alte două persoane au fost rănite, dar viaţa nu le este pusă în pericol”, a precizat oficialul.

În regiunea Rostov, aflată în apropierea graniței cu Ucraina, guvernatorul Iuri Sliusar a anunțat că „armata a respins un atac masiv în cursul nopții, distrugând drone” deasupra mai multor orașe. În satul Uglerodovski, din districtul Krasnosulinski, un incendiu a izbucnit într-o zonă industrială. „Un angajat care păzea situl şi-a pierdut viaţa”, a spus guvernatorul.

Atac cu dronă și la Harkov

Pe frontul din Ucraina, cel puțin 11 persoane au fost rănite vineri într-un atac rusesc cu dronă asupra orașului Harkov, din estul țării. Printre răniți se află un bebeluș de cinci luni, dar și doi copii cu vârste între 9 și 10 ani, au anunțat autoritățile ucrainene.

Iulie, lună record pentru atacurile cu drone

Potrivit unei analize AFP publicate vineri, Rusia a lansat în luna iulie un număr record de 6.297 de drone asupra Ucrainei, cel mai mare bilanț de la începutul invaziei.

În acest context, Ucraina continuă să ceară insistent sprijin militar din partea aliaților săi, solicitând în special sisteme moderne de apărare antiaeriană, cum ar fi bateriile Patriot.

Washingtonul reacționează la amenințările Moscovei

Vineri, președintele american Donald Trump a ordonat desfășurarea a două submarine nucleare, ca reacție la o serie de declarații provocatoare făcute de fostul președinte rus Dmitri Medvedev. Acesta i-a reamintit liderului de la Casa Albă că „Rusia este o putere nucleară”, în contextul în care Kremlinul a respins din nou ideea unei încetări a focului, considerând-o „un cadou făcut trupelor Kievului”, în ciuda nemulțumirii exprimate de președintele american.

Putin susține că Uniunea Europeană și-a pierdut suveranitatea politică: „Nu mai este un gigant economic”

0

Vladimir Putin critică dur Uniunea Europeană, susținând că blocul comunitar nu mai are control politic și riscă să-și piardă și suveranitatea economică.

Vladimir Putin susține că Uniunea Europeană și-a pierdut suveranitatea politică FOTO: EPA EFE

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat vineri că Uniunea Europeană și-a pierdut complet suveranitatea politică și că acest fapt va fi urmat de pierderi economice semnificative. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri cu jurnaliștii, potrivit agenției TASS.

„UE nu mai are deloc suveranitate”

„Suveranitatea joacă un rol-cheie, inclusiv pentru dezvoltarea economică. Era deja clar că Uniunea Europeană nu avea prea multă suveranitate. Astăzi, a devenit evident că nu mai are deloc. Iar în situaţia de criză actuală, vor urma pierderi economice”, a declarat liderul de la Kremlin, citat de News.ro.

Putin a citat opinii din presa occidentală, susținând că și analiștii internaționali au ajuns la concluzii similare. „Mulţi analişti politici au afirmat recent că Uniunea Europeană nu mai este un gigant economic, ci un pitic politic. Nu sunt cuvintele mele, nu vreau să jignesc pe nimeni — am citit şi noi în publicaţiile occidentale”, a spus el.

Rusia urmărește întărirea propriei suveranități

În finalul declarației sale, Vladimir Putin a legat pierderea suveranității UE de obiectivele Rusiei în actualul context geopolitic.

„Pierderea suveranităţii politice va duce acum la pierderea suveranităţii economice şi la daune financiare masive. Prin urmare, cu operaţiunea noastră militară specială, principalul nostru obiectiv este consolidarea suveranităţii Rusiei”, a conchis președintele rus.

„Am crezut că e greșită nota!” Cât a plătit un turist bucureștean pentru 3 jumătăți de aripioare de pui, într-un restaurant din Căciulata

1 august 2025 a devenit prima zi de austeritate după ce Guvernul Bolojan a crescut TVA. Creșterile de prețuri se resimt în toată economia României, mai ales în privința alimentelor.  

Un turist bucureștean a mers la un restaurant  din Căciulata, unde și-a comandat trei jumătăți de aripioare de pui crispy, o porție de pilaf de orez, ketchup, piept de pui la grătar și o porție de cartofi prăjiți.

Când a primit nota de plată, a spus:

„Am crecut că e greșită nota!”

Pentru cele trei aripioare de pui (de fapt, jumătăți de aripioare), a plătit 25 de lei.

Asta înseamnă 8,33 de lei pentru fiecare jumătate de aripioară.

O aripioară de pui ar fi costat în jur de 16-17 lei.

Plicul de ketchup (50 de grame) a costat 3 lei.

Cât despre celelalte preparate:

  • cartofi prăjiți (150 de grame) – 14 lei
  • pilaf de orez (150 de grame) – 14 lei
  • Piept de pui la grătar (160 de grame) – 28 lei

În total, turistul bucureștean a cheltuit 84 de lei. Sună scandalos!

De 21,80 euro (110 lei), un alt turist român a mâncat copios la un restaurant cu preparate tradiționale grecești, chiar lângă Acropola din Atena.


Autorul recomandă: Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena

Trump dezvăluie bilanțul tragic al războiului din Ucraina. Câți soldați a pierdut Rusia într-o lună

0

Președintele american Donald Trump a afirmat că Rusia a suferit pierderi uriașe în Ucraina, cu peste 112.000 de militari uciși de la începutul anului, dintre care aproximativ 20.000 doar în iulie.

Rusia a suferit pierderi uriașe în războiul din Ucraina FOTO: Profimedia

Președintele american Donald Trump a afirmat vineri, într-o postare pe rețeaua sa socială Truth Social, că Rusia a pierdut aproape 20.000 de soldați doar în luna iulie, iar de la începutul anului bilanțul ar fi ajuns la peste 112.000 de militari pierduți în războiul din Ucraina.

Trump: „Un război care nu ar fi trebuit să aibă loc”  

„Tocmai am fost informat că aproape 20.000 de soldaţi ruşi au murit luna aceasta în ridicolul război cu Ucraina. Rusia a pierdut 112.500 de soldaţi de la începutul anului”, a scris Trump. Acesta a numit situația „o pierdere inutilă de vieți omenești”.

Trump a mai precizat că și Ucraina a suferit pierderi grele, afirmând că aproximativ 8.000 de soldați ucraineni au murit din 1 ianuarie 2025 până în prezent, excluzând persoanele dispărute. „Ucraina a pierdut şi civili, dar în număr mai mic, în urma rachetelor ruseşti care au lovit Kievul şi alte localităţi ucrainene. Acesta este un război care nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată. Eu sunt aici doar pentru a vedea dacă pot să-l opresc!”, a adăugat el.

Datele nu pot fi verificate independent

Până în prezent, nu există date oficiale sau verificabile independent care să confirme estimările prezentate de fostul președinte. Potrivit raportului zilnic al Statului Major General al Ucrainei, Rusia ar fi pierdut 33.220 de soldați în luna iulie, iar totalul pierderilor de la începutul războiului ar fi de 1.054.200. Aceste date nu precizează clar dacă includ doar soldații decedați sau și pe cei răniți.

De cealaltă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski declara, pe 16 februarie, că peste 46.000 de soldați ucraineni au murit pe câmpul de luptă începând din februarie 2022.

Kievul, din nou sub atac

Declarațiile lui Trump vin în contextul intensificării atacurilor ruse asupra Ucrainei. Miercuri seară, 30 iulie, Kievul a fost din nou ținta unui atac cu drone, soldat cu moartea a șase persoane, inclusiv un copil, și rănirea altor 27.

Potrivit lui Tymur Tkachenko, șeful administrației militare a capitalei, aproximativ zece locații din oraș au fost lovite, în special în districtul Solomianskyi, unde o instituție de învățământ și o clădire rezidențială au fost țintite. Districtul Sviatoșynskyi a fost, de asemenea, vizat de atacuri.

Tensiuni crescute între Trump și Medvedev

În același timp, președintele american a anunțat că a ordonat desfășurarea a două submarine nucleare americane în apropierea Rusiei, ca reacție la amenințările lansate de fostul președinte rus Dmitri Medvedev. Cei doi au avut joi un schimb violent de replici pe rețelele de socializare, potrivit Agerpres.

Marți, Trump a declarat că îi oferă lui Vladimir Putin un ultimatum de 10 zile pentru a opri războiul, reducând drastic termenul de 50 de zile anunțat anterior, pe 14 iulie. El a amenințat că, dacă până la 8 august nu este semnat un acord de încetare a focului, Rusia va fi vizată de noi sancțiuni americane și de taxe vamale secundare asupra exporturilor sale de petrol.

Cum pot Europa și SUA să erodeze influența în declin a Rusiei în „străinătatea apropiată”

0

Războiul de amploare al Rusiei împotriva Ucrainei face parte din campanii mai amplă de restaurare a sferei de influență în Eurasia post-sovietică. Invazia a fost un șoc pentru mulți dintre vecinii Rusiei din Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală, dar a reprezentat totodată o erodare masivă a atenției și resurselor Rusiei. Astfel, acestea și-au intensificat cooperarea, au cultivat și au aprofundat parteneriate în afara regiunii, slăbind legăturile cu țara angajată într-un război, se arată într-o analiză publicată de Foreign Affairs.

Întrucât cererea masivă de arme a armatei ruse a făcut Moscova incapabilă să își îndeplinească promisiunile de export, țări precum Armenia se îndreaptă către alți furnizori din Europa și India; alte state regionale achiziționează arme din Turcia și chiar din China. Și, pe măsură ce Rusia și-a retras forțele și echipamentele din bazele sale militare din Caucaz și Asia Centrală pentru a le redistribui în Ucraina, țările din ambele zone soluționează conflicte pe care Rusia le-a exploatat mult timp în propriul beneficiu. Îmbunătățirea cooperării în cadrul regiunii extinse creează, de asemenea, noi oportunități de a spori conectivitatea comercială și a clădi alternative la tranzitul prin Rusia. 

Dar e de așteptat ca Moscova totuși să facă eforturi extreme pentru a-și păstra dominația regională. Kremlinul are aceeași viziune de posesivitate nu doar asupra Ucrainei, ci și asupra multor alte țări. Ucraina și Belarus rămân prioritățile principale ale Moscovei, dar Kremlinul aspiră, de asemenea, la un fel de suzeranitate asupra Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei, Kazahstanului și Moldovei și privește aproape în aceiași termeni și restul Asiei Centrale.  În  documentul strategic care prezintă parametrii și prioritățile politicii externe, în 2023, Rusia a resuscitat termenul „străinătate apropiată”, motivând „tradițiile lor seculare de statalitate comună, interdependență profundă… o limbă comună și culturi apropiate” ca justificare pentru eforturile de a le menține în sfera de influență a Moscovei. 

Țările din Eurasia au tendința de a fi din ce în ce mai interconectate, mai cooperante și chiar fac pași către pace. Din acest motiv, Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană și țări precum India, Israel, Japonia, Coreea de Sud, Turcia și Regatul Unit, trebuie să facă noi investiții în infrastructura transfrontalieră, lanțurile de aprovizionare, apărare și un angajament diplomatic susținut pentru a consolida stabilitatea regională. Astfel, ar putea înclina decisiv balanța de la Rusia.

Vid de putere

Direcționarea atenției și resurselor Rusiei către Ucraina a creat inițial un vid în Caucaz și Asia Centrală, care a încurajat o instabilitate și conflicte de mai mare amploare. În toamna lui 2022, tensiunile transfrontaliere dintre Armenia și Azerbaidjan, respectiv dintre Kârgâzstan și Tadjikistan s-au amplificat violent. Deși Rusia fusese anterior principalul mediator,  împiedicând extinderea acestor conflicte, nu a fost în măsură să intervină pe moment, întrucât era prea ocupată să retragă forțele din Caucaz și din Asia Centrală pentru a-și consolida frontul în Ucraina.

Incapacitatea Moscovei de a interveni într-un mod semnificativ a permis inițial escaladarea conflictelor de lungă durată de la granița Kârgâzstan și Tadjikistan, în Valea Fergana. Conflictele s-au soldat cu peste 100 de morți, inclusiv cel puțin 37 de civili, și peste 10.000 de persoane strămutate. Dar, ulterior, absența Moscovei s-a dovedit benefică. Liderii celor două țări au negociat în mod deliberat fără Rusia la masa negocierilor. La începutul acestui an, Kârgâzstanul și Tadjikistanul au încheiat un acord pentru soluționarea disputelor lor de la frontieră, unul care a prilejuit primul summit al liderilor din Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan, care a avut loc în martie 2025 la Khujand, Tadjikistan, și a avut pe agendă consolidarea cooperării în teritoriul comun.

Situația din Caucazul de Sud s-a dovedit însă mai explozivă decât acest conflict. După invazia la scară largă a Ucrainei, Rusia a retras o parte din forțele de menținere a păcii din Armenia, desfășurate în urma unui armistițiu  din 2020 și a refuzat cererile repetate de asistență militară din partea Armeniei, membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, un bloc regional de securitate care se angajează să-și apere membrii de atacuri. Azerbaidjanul, așteptându-se ca Rusia să rămână pe tușă, a invadat ceea ce a mai rămas din Nagorno-Karabahul ocupat de armeni în primăvara anului 2023. În timpul ofensivei, forțele azere au tras chiar și asupra forțelor de menținere a păcii rusești. Baku a sfârșt prin a recuceri  Nagorno-Karabahul și a dizolva statul separatist condus de armeani de acolo. 

Căderea Nagorno-Karabahului a remodelat profund geopolitica regiunii. Forțele de menținere a păcii rusești s-au retras, iar Baku și Erevan au început dificilul proces de încheiere a păcii. Negociatorii armeni și azeri s-au întâlnit de mai multe ori, iar în martie au anunțat un acord privind termenii unui tratat de pace care ar normaliza relațiile și ar rezolva revendicările teritoriale conflictuale. De asemenea, acesta ar ratifica plecarea forțelor de menținere a păcii străine, prevenind viitoarele eforturi de redistribuire a forțelor rusești. Deși acordul nu este încă semnat și ar putea încă să eșueze, progresele realizate până în prezent sunt încurajatoare.

Atât discuțiile armeano-azerbaidjane, cât și cele kirghizo-tadjice au decurs fără mediere din partea Moscovei. Strategia Kremlinului pentru a obține influență regională a presupus mereu gestionarea conflictelor dintre vecinii săi mai mici pentru a le menține dependența; o glumă veche spune că, în conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, partea pe care Rusia a susținut-o întotdeauna a fost cea a conflictului. Dar, în absența Moscovei, progresele diplomatice au devenit posibile. Statele eurasiatice post-sovietice și-au exercitat o mai mare libertate de acțiune, au ales cooperarea și s-au dovedit capabile să își rezolve propriile dispute.

O îndepărtare de sfera de influență a Moscovei

Războiul din Ucraina a creat, totodată, spațiu pentru ca alte țări să se implice în sfera tradițională de influență a Rusiei. Deși majoritatea acestora au relații decente cu Rusia și nu pretind că încearcă să ofere un contrabalans la Moscova, faptul că Eurasia  este tot mai conectată cu restul lumii consolidează independența statelor mai mici față de autoritatea rusă. Armenia, de exemplu, a încercat să pună capăt dependenței de armele rusești cumpărând noi sisteme din Franța și India; Erevanul a achiziționat arme indiene în valoare de 1,5 miliarde de dolari numai în 2022-2023. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite investesc în energie verde și agricultură în Azerbaidjan, iar o firmă din Emirate a făcut cea mai mare investiție imobiliară din istoria Georgiei în ianuarie. UE a adoptat prima sa strategie pentru Asia Centrală în 2022 și este acum cea mai mare sursă de investiții străine din regiune.

Cel mai important jucător non-rus, în special în Asia Centrală, este China. Comerțul chinez cu cele cinci țări din Asia Centrală a crescut de la 89,4 miliarde de dolari în 2023 la 94,8 miliarde de dolari în 2024, de peste două ori mai mare decât valoarea comerțului acestor țări cu Rusia. China stimulează, de asemenea, investițiile în proiecte cheie de infrastructură, inclusiv conducte de gaze din Turkmenistan prin restul Asiei Centrale și o cale ferată din orașul Kashgar, provincia Xinjiang, până la Andijon, Uzbekistan. Anul trecut, un consorțiu chinezo-singaporez a câștigat o licitație pentru construirea unui nou port la Anaklia, Georgia, după ce Tbilisi a anulat un acord anterior cu un consorțiu americano-georgian. Asia Centrală a devenit rapid o piață importantă pentru producătorii auto chinezi, în special pentru producătorii de vehicule electrice.

Pe lângă prezența sa economică tot mai mare, Beijingul își extinde, în liniște, și amprenta de securitate. Legăturile de securitate au progresat cel mai mult în Tadjikistan, unde Beijingul a desfășurat forțe din Poliția Populară Armată, principala forță paramilitară a Chinei, de-a lungul frontierei cu Afganistanul; China îi vinde, de asemenea, arme și echipamente și participă la antrenamente și exerciții comune cu omologii tadjici. Alte state din Asia Centrală au semnat acorduri de achiziționare a sistemelor de apărare aeriană chinezești și, potrivit oficialilor din domeniul apărării din Tașkent, Uzbekistanul este aproape de finalizarea unui acord pentru avioane de vânătoare produse în China și Pakistan.

Țările eurasiatice post-sovietice încearcă să își reducă dependența istorică de Moscova

O prezență chineză extinsă în Eurasia ar putea stârni îngrijorare la Washington cu privire la înlocuirea influenței rusă cu cea chineză. Dar, de fapt, aceasta ajută la protejarea țărilor din regiune împotriva amenințării mai imediate a unei Rusii revanșare. Portul Anaklia, de exemplu, ar putea îmbunătăți semnificativ comerțul Georgiei nu doar cu China, ci și cu alți parteneri, reducând dependența economică a țării de Rusia. Și, în ciuda relației sale strânse cu Moscova, Beijingul a precizat clar că se opune activităților rusești care ar putea perturba interesele sale economice, inclusiv amenințărilor la adresa suveranității și integrității teritoriale a unui partener comercial.

Un alt jucător puternic în regiune este Turcia, țară membră NATO. La cererea Ankarei, Organizația Statelor Turce – o organizație înființată inițial pentru a promova legăturile culturale dintre Turcia, Azerbaidjan și statele vorbitoare de limbă turcică din Asia Centrală – insistă din ce în ce mai mult asupra cooperării energetice transcaspice, inclusiv un potențial proiect de exportare a gazelor naturale turkmene către Europa și un altul de investiții comune în noi capacități de producție de ambele părți ale Mării Caspice. Sprijinul turcesc în modernizarea armatei Azerbaidjanului a fost esențial în înfrângerea Armeniei (nominal) susținute de Rusia, atât în 2020, cât și în 2023. Victoriile zdrobitoare ale Azerbaidjanului au atras o atenție substanțială în întreaga regiune. Acestea au oferit dovezi că o armată fostă sovietică poate fi revizuită pe model occidental și, ulterior, putea câștiga un război. 

Pentru multe țări, triumful Azerbaidjanului a generat, de asemenea, un nou interes pentru tehnologia de apărare turcească. Toate statele din Asia Centrală, cu excepția Tadjikistanului, au achiziționat drone turcești, iar toamna trecută producătorul turc de drone Baykar a fost de acord să înființeze o unitate de producție în Kazahstan.

Ankara urmărește, de asemenea, alte forme de cooperare în domeniul securității cu aceste țări, inclusiv instruire, consiliere, exerciții comune și furnizarea de educație militară profesională. Chiar și în Armenia, care are o relație istorică tensionată cu Turcia, unii înalți oficiali au în vedere cooperarea în domeniul apărării cu Ankara după semnarea unui acord de pace cu Azerbaidjanul. Prin normalizarea relațiilor, deschiderea frontierei turco-armene, închisă de mult timp, și deblocarea unor investiții turcești mai mari, un acord de pace armeano-azerbaidjan ar putea spori substanțial influența Turciei în Caucazul de Sud – acesta fiind unul dintre motivele pentru care Moscova s-ar putea lupta acum atât cu președintele azer Ilham Aliyev (în urma doborârii accidentale a unui avion azer de către forțele aeriene ruse), cât și cu prim-ministrul armean Nikol Pashinyan (din cauza acuzațiilor de sprijin rusesc pentru un posibil complot de lovitură de stat) pentru a preveni un acord final.

Noi rețele

Au apărut, de asemenea, noi modele comerciale și de tranzit pentru a conecta  Eurasia la piețele globale. Așa cum au reușit conducta de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan, respectiv conducta Baku-Tbilisi-Erzurum la începutul anilor 2000, extinderea conductelor est-vest, a căilor ferate și a drumurilor în ultimul deceniu oferă statelor mai mici din Caucaz și Asia Centrală venituri suplimentare din taxele de tranzit și deschide noi piețe pentru exportatorii de energie din regiune. Aceste venituri și accesul la piață reduc dependența economiilor lor de Rusia.

O mare parte din inițiativa pentru construirea de noi infrastructuri vine chiar din partea țărilor din Caucaz și Asia Centrală. După ce Moscova a intervenit în mod repetat în transporturile de petrol kazah prin conducta Tengiz-Novorossiisk, pentru a-și exprima nemulțumirea față de criticile Astanei la adresa invaziei Ucrainei, Kazahstanul a început să trimită mai mult petrol către Europa prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, ocolind Rusia. Washingtonul și Bruxelles-ul au acordat un sprijin politic și economic puternic construcției acestei rute, care a fost deschisă în 2006. În martie 2024, Kazahstanul a semnat un nou acord cu Azerbaidjanul pentru a extinde livrările prin conductă.

Renunțarea Europei la gazele naturale rusești după 2022 ar putea fi un alt avantaj pentru producătorii și statele de tranzit din regiune. În iulie 2022, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Aliyev au semnat un memorandum de înțelegere pentru dublarea exporturilor de gaze ale Azerbaidjanului către UE. De atunci, Turkmenistanul a fost de acord în principiu să trimită gaze către Europa prin Azerbaidjan și Turcia – după un acord din 2021 între Baku și Așgabat menit să rezolve divergențele privind partajarea resurselor Mării Caspice. Companiile și guvernele europene privesc, de asemenea, regiunea ca o sursă potențială de energie verde, Azerbaidjanul, în special, insistând asupra dezvoltării capacității solare și eoliene pentru a-și reduce dependența de exporturile de petrol și gaze.

Cea mai importantă inițiativă nouă de tranzit ar putea fi însă Coridorul Mijlociu, o rută inaugurată în 2013 de companii de transport din Azerbaidjan, Georgia și Kazahstan, care leagă China de Europa prin Kazahstan, Marea Caspică și Caucaz. Situația economică dificilă, lipsa infrastructurii și disputele intraregionale au încetinit mult timp dezvoltarea pe această rută; o mare parte din comerțul transcontinental a trecut prin Coridorul Nordic al Rusiei, unde există infrastructură. Însă, odată cu impunerea sancțiunilor occidentale asupra Rusiei și plecarea multor companii străine din țară după 2022, transporturile pe Coridorul Nordic au scăzut vertiginos, iar volumele comerciale de-a lungul Coridorului Mijlociu au crescut substanțial. 

Pentru a-și atinge întregul potențial, Coridorul Mijlociu are nevoie de mai multe investiții pentru a reduce blocajele și a simplifica reglementările. În timpul summitului UE-Asia Centrală de la Samarkand, Uzbekistan, din aprilie, Bruxelles-ul a promis alte zece miliarde de euro ca parte a Inițiativei sale Global Gateway pentru a îmbunătăți conectivitatea regională. Între timp, atacurile houthilor asupra navelor maritime din Marea Roșie, interesul declarat al guvernului taliban de a deschide Afganistanul pentru investițiile străine și incertitudinea pe termen lung cu privire la Rusia consolidează interesul pentru această rută. Dar dacă statele occidentale încep să ridice sancțiunile impuse Rusiei în urma unui acord de încetare a focului în Ucraina și dacă tranzitul prin Rusia devine mai puțin riscant, guvernele și băncile de dezvoltare ar putea fi mai puțin înclinate să acționeze.

Influența politică rusă se menține

Niciuna dintre aceste evoluții nu sugerează că Rusia va înceta să fie un actor cheie în ceea ce consideră a fi sfera sa tradițională de influență. Datorită proximității geografice, familiarității dintre elite și moștenirii îndelungate a dominației imperiale și sovietice, Rusia păstrează o putere semnificativă, atât hard, cât și soft, în Caucaz și Asia Centrală.

Putin se întâlnește periodic cu Aliyev, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, și cu alți lideri (și uneori cu copiii liderilor, care sunt considerați posibili succesori). Kremlinul și-a consolidat protectoratul de facto în Belarus și a promovat legături strânse cu politicienii din partidul de guvernământ din Georgia, Visul Georgian, și cu opoziția moldovenească. 

Departe de a fi exclusă de la infrastructura de tranzit emergentă din regiune, Rusia participă și beneficiază de ea. Chiar dacă Kazahstanul încearcă să exporte mai multe hidrocarburi către Europa, de exemplu, guvernul a atribuit în iunie un contract pentru prima centrală nucleară din Kazahstan firmei de stat ruse Rosatom. 

Rusia și SUA

Într-un discurs din 1997, pe atunci secretarul de stat adjunct Strobe Talbott a susținut că Statele Unite doreau „să vadă toți actorii responsabili din Caucaz și Asia Centrală câștigători”, mai degrabă decât ca regiunea să devină un obiect al contestării marilor puteri.

Astăzi, Caucazul și Asia Centrală rămân periferice strategiei SUA, mai ales având în vedere orientarea Washingtonului către Indo-Pacific și aparenta deschidere a președintelui Donald Trump către sferele de influență ale marilor puteri. Cu toate acestea, administrația Trump a acordat o oarecare atenție regiunii; de exemplu, în contextul discuțiilor armeano-azerbaidjan din această lună, ambasadorul SUA în Turcia, Tom Barrack, a sugerat ca o companie privată americană să opereze ruta care leagă Azerbaidjanul continental de exclava sa Nakhichevan prin Armenia. Ideea unei terțe părți neutre care să supravegheze ruta fusese discutată în rundele anterioare, dar declarația lui Barrack a fost prima în care un oficial american a sugerat că Washingtonul ar putea juca un rol. O strategie regională mai cuprinzătoare ar putea ajuta administrația să acceseze resurse energetice și să controleze rivalii fără a suprasolicita Statele Unite cu noi angajamente.

Firește, este puțin probabil ca Statele Unite să fie centrale pentru evoluțiile din Eurasia. Dar pot și ar trebui să încurajeze UE, Turcia și alți aliați și parteneri să mențină o prezență activă în această parte a lumii. Mai mult, Washingtonul poate da un impuls eforturilor deja în desfășurare. Ar trebui să încurajeze discret guvernele din Caucazul de Sud și Asia Centrală să caute o mai mare coordonare regională

De asemenea, poate colabora cu țările din regiune pentru a reduce barierele comerciale și a facilita implicarea firmelor occidentale, inclusiv a firmelor americane, în proiecte noi de energie, infrastructură și minerale critice. Astfel de acorduri comerciale și de investiții ar trebui să fie în centrul următoarei conferințe ministeriale C5+1, o reuniune anuală a miniștrilor de externe din SUA și Asia Centrală, care are loc din 2015. 

Mai presus de toate, Statele Unite trebuie să recunoască faptul că au un obiectiv cheie comun cu țările din Eurasia. Sistemele lor politice interne s-ar putea să nu fie pe placul Washingtonului, iar multe dintre ele vor dori relații productive cu Moscova, Beijing sau Teheran. Având în vedere geografia lor, au puține opțiuni. Dar aceste țări și populațiile lor vor rezista, de asemenea, încercărilor Kremlinului de a le încorpora într-o sferă de influență rusă reconstituită. Pentru Statele Unite, prevenirea dominației regiunii de către Rusia sau alte puteri revizioniste înseamnă sprijinirea țărilor eurasiatice post-sovietice în vederea unor legături economice și politice diversificate. Chiar dacă aceste eforturi nu se desfășoară întotdeauna în condițiile Washingtonului, contribuțiile lor la o regiune mai liberă și mai deschisă se aliniază cu interesul strategic al Washingtonului, scrie Foreign Affairs.

Mai mulți membri ai clanurilor Pian și Purcel, arestați preventiv în dosarul de trafic de persoane

0

Mai multe persoane au fost arestate în urma perchezițiilor desfășurate la membrii clanurilor Pian și Purcel într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, proxenetism și spălare a banilor.

Percheziții la clanurile Pian și Purcel Foto: Captură video

La data de 31 iulie 2025, judecătorii de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București au dispus arestarea preventivă a 12 inculpați, arest la domiciliu pentru 10 inculpați și măsura controlului judiciar față de 4 inculpați”, transmite Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.

De asemenea, procurorii DIICOT – Structura Centrală au luat măsura controlului judiciar față de alți șase inculpați.

Membrii clanurilor Pian și Purcel sunt suspectați că au obținut beneficii materiale substanțiale prin exploatarea sexuală a mai multor tinere

Dosarul a fost constituit din oficiu, neexistând plângeri ale victimelor.

Din cercetările efectuate a rezultat că în cursul anului 2021, respectiv 2023, mai mulți suspecți au inițiat și constituit, pe raza municipiului București și a județului Ilfov, două grupări de criminalitate organizată, între care s-au stabilit relații de colaborare, în scopul obținerii  unor beneficii materiale substanțiale prin exploatarea sexuală a mai multor tinere”, transmite DIICOT într-un comunicat.

Victimele au fost recrutate prin metoda „loverboy”

Potrivit anchetatorilor, la cele două grupuri infracționale au aderat și alți suspecți, preponderent pe baza relațiilor familiale, care au avut rolul de a coordona activitatea de practicare a prostituției de către mai multe persoane de sex feminin pe teritoriul a diferite state europene.

Victimele au fost recrutate prin metoda „loverboy”, prin inducere în eroare și simularea unor sentimente de iubire care le-au creat stări de dependență emoțională. Ulterior, acestea au fost transportate și adăpostite în diferite  locații din Elveția, Austria, Spania, Germania, Olanda, Danemarca, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord,  Irlanda, Slovacia și Cehia, dar și din România, unde „inclusiv prin acte de constrângere psihică și fizică au fost determinate să practice prostituția în folosul material al suspecților”  

Sechestrul asigurător pe patru autoturisme de lux

În urma perchezițiilor domiciliare desfășurate pe 30 iulie, anchetatorii au ridicat sume importante de bani estimate la aproximativ 250.000 de euro.

De asemenea, au fost descoperite arme albe, pistoale airsoft, bijuterii, ceasuri de lux, diverse substanțe vegetale, cristaline și pulverulente (aflate în curs de expertizare), precum și alte mijloace de probă, potrivit comunicatului transmis de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB).

Totodată, a fost dispus sechestrul asigurător asupra a patru autoturisme de lux, bunuri susceptibile a proveni din activitățile infracționale.

Ce urmează pentru Marcel Ciolacu după retragerea din fruntea PSD: „Cred că dorește și o mai mare pondere în nouă conducere”

0

Marcel Ciolacu ia calea ultimilor lideri PSD și bate spre retragere cu opțiunea unei candidaturi la șefia CJ Buzău. Postul i-ar putea asigura continuitate la nivel de decizie în partid.

FOTO Mediafax

După 5 ani la cârma PSD și peste un an la cârma Executivului, Marcel Ciolacu ia în calcul o candidatură la șefia Consiliului Județean Buzău, potrivit presei, acolo unde a deținut de-a lungul anilor diferite funcții, de la șef al Organizației de Tineret PSD Buzău, până la cea de președinte al Organizației PSD Buzău.

„Nu exclud o eventuală candidatură”, a declarat Marcel Ciolacu. Calculele politice au fost confirmate și de la conducerea PSD Buzău. „Sunt discuţii în interiorul PSD despre o candidatură la Consiliul Judeţean atât a lui Marcel Ciolacu, cât şi a altui candidat, pentru că e normal să avem aceste discuţii, ţinând cont că se vorbeşte foarte mult de organizarea alegerilor undeva în toamna aceasta”, a confirmat liderul PSD Buzău, Romeo Lungu.

Marcel Ciolacu a rămas după demisia din conducerea Guvernului și de la vârful PSD cu mandatul de parlamentar, dar șefia CJ Buzău i-ar putea asigura o legătură cu noua conducere a PSD, în contextul în care partidul trebuie să își aleagă un nou șef în toamnă.

„Cred că totuși, din momentul în care ai fost prim-ministru, să cobori cu o treaptă mai jos, să redevii, cum să spun, lider la nivel local, nu prea e cea mai bună variantă. (…) Nu e o victorie foarte importantă, e o victorie mai restrânsă, dar în alte locuri nu cred că ar putea să candideze plus, după ce a fost îndepărtat, după ce și-a dat demisia și a ieșit din prim-plan, e momentul să revină, pentru că altfel, mai greu să se remarce în activitatea parlamentară. Are un mandat până în 2028, dar cred că dorește și o mai mare pondere în nouă conducere a PSD. Deci cred că Marcel Ciolacu ia în serios foarte mult această posibilitate de a candida”, explică pentru „Adevărul” politologul Radu Carp.

Pe de altă parte, șefia CJ Buzău ar fi un post „călduț”. „Lui Marcel Ciolacu i se asigură un viitor liniștit” astfel, este de părere redactorul-șef Historia Ion M. Ioniță, care explică însă că s-a încheiat cariera sa la vârful politicii. „Așa s-a întâmplat cu toții liderii PSD, au fost înlăturați. Chiar dacă au mai revenit în partid, nu au mai putut să-și mai continue influența, puterea. (…) Va fi o ieșire călduță, adică un post călduț care să-i asigure un trai liniștit, un fel de pensionare la locul de muncă. (…)  e un fel de retragere la pensie anticipată. Așa, într-o funcție călduță” este de părere redactorul-șef Historia Ion M. Ioniță.

Soarta șefilor PSD

Într-adevăr, de-a lungul anilor PSD a dobândit o lungă tradiţie în a-şi mazili şefii de partid care au pierdut alegerile prezidențiale. Începând cu Adrian Năstase și până la Viorica Dăncilă, toți au părăsit formațiunea politică.

El a preluat conducerea interimară a PSD în noiembrie 2019, după demisia Vioricăi Dăncilă, iar în august 2020 a câștigat un mandat plin de șef al partidului. Dăncilă a demisionat ca urmare a pierderii alegerilor prezidențiale din 2019. Timp de aproximativ doi ani a fost prima femeie premier, iar la conducerea PSD a stat aproape un an, după ce Liviu Dragnea, cel care a propus-o în conducerea guvernului, a fost condamnat la închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive. Dăncilă și-a anunțat ulterior și plecare din PSD, afirmând că nu se mai regăsea aici. În realitate, ea a fost exclusă de pe lista candidaților PSD a județului Teleorman pentru alegerile parlamentare din 2020. A obținut un post de consilier la BNR, însă a plecat și de aici și s-a alăturat unui partid obscur, partidul Națiune, Oameni, Împreună (NOI), unde a fost votată președintă a formațiunii în aprilie 2022.

Dată fiind situația sa, Liviu Dragnea este și cel care a plecat cel mai rapid din formațiunea politică. În schimb alți foști lideri PSD, precum Năstase, Geoană sau Ponta au fost înlăturați mai greu. Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale din 2014, în fața fostului președinte Klaus Iohannis, în 2015 a demisionat din conducerea partidului după deschiderea dosarului Turceni-Rovinari, iar în 2017 a fost exclus pentru prima dată din formațiunea politică. El a avut parte și de o a doua excludere, în martie 2025, după ce a revenit, deși fondase Pro-România. A doua excludere a venit după ce și-a anunțat candidatura independentă la alegerile prezidențiale, deși decizia social-democraților a fost să îl susțină pe candidatul PSD-PNL Crin Antonescu. A pierdut scrutinul prezidențial, însă a rămas cu funcția de deputat obținută pe listele PSD.

Mircea Geoană a rămas fără funcţia de președinte al PSD în februarie 2010, la două luni după ce a pierdut alegerile prezidențiale în faţa lui Traian Băsescu. În 2011 a fost exclus din PSD, ca urmare ale unor presiuni din partea lui Victor Ponta, potrivit unor relatări ulterioare. În octombrie 2019, Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, iar numirea sa avenit pe fondul unui acord între fostul premier Viorica Dăncilă și fostul șef de stat Klaus Iohannis. El a demisionat însă în 2024, pentru a candida fără succes din nou la alegerile prezidențiale.

O soartă asemănătoare a avut și Adrian Năstase, care a fost învins de Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din 2004. Doi ani mai târziu, în martie 2006, a fost mazilit din funcţia de lider al PSD într-o şedinţă organizată de Mircea Geoană. La acel moment, în urma unui scandal care a culminat cu plecarea sa din fruntea Camerei și de la șefia PSD, Năstase a vorbit despre un mecanism îndreptat împotriva sa.

Penurie critică de apă la Teheran. Măsuri disperate în capitala Iranului

0

Capitala Iranului, Teheran, ar putea fi la câteva săptămâni distanță de momentul în care robinetele vor seca în mari părți ale orașului, în contextul în care se confruntă cu un deficit sever al apei. Principalele rezervoare se golesc, iar autoritățile se străduiesc să diminueze consumul de apă, în timp ce locuitorii încearcă cu disperare să o economisească pentru a evita o penurie catastrofală, relatează CNN.

„Dacă nu luăm decizii urgente astăzi, ne vom confrunta în viitor cu o situație care nu mai poate fi rezolvată”, a declarat președintele Masoud Pezeshkian luni, la o ședință de cabinet.

„Apa este în mod inerent insuficientă în această națiune aridă. Diferența este că această criză lovește capitala”, a explicat Kaveh Madani, directorul Institutului Universitar pentru Apă, Mediu și Sănătate al Națiunilor Unite.

Experții se tem că Teheranul, un oraș cu aproximativ 10 milioane de locuitori, ar putea rămâne fără apă dacă nu se iau măsuri adecvate pentru a reduce nivelul de consum. „Vorbim despre o posibilă zi zero în câteva săptămâni”, a declarat Madani, fost șef adjunct al Departamentului Mediului din Iran.

Rădăcinile crizei se află într-o varietate de factori, printre care ceea ce inginerii descriu drept decenii de gestionare defectuoasă a apei și un dezechilibru în creștere între cerere și ofertă.

Situația este agravată de schimbările climatice, pe fondul creșterii temperaturilor la nivel global.

Una dintre cele mai grave perioade de secetă din istorie

Iranul se confruntă cu una dintre cele mai grave secete înregistrate vreodată, după al cincilea an consecutiv de secetă. Țara se confruntă, de asemenea, cu un val de căldură extremă. Temperaturile au depășit 49 de grade Celsius în anumite părți ale țării în această lună, potrivit climatologului și istoricului meteo Maximiliano Herrera. „Iranul pare să se afle aproape perpetuu într-o stuație de căldură record”, a declarat el pentru CNN.

Ca măsură de răspuns la criză, autoritățile au redus presiunea apei din Teheran la aproape jumătate, afectând aproximativ 80% din gospodării, a declarat luni guvernatorul provinciei Teheran, Mohammad Sadegh Motamedian.

Cei ce locuiesc în blocuri înalte se pot confrunta cu debite scăzute sau cu lipsa constantă a apei. Un bărbat din Teheran care locuiește la etajul 14 spune că robinetele lui seacă adesea.

Apa este livrată în capitală cu cisterne, iar locuitorii care își permit se grăbesc să instaleze rezervoare de stocare, a spus Madani. „Nu am experimentat niciodată o situație de felul ăsta… este o noutate pentru Teheran.”

Măsuri de economisire a apei

Săptămâna trecută, guvernul iranian a declarat o zi liberă legală în provincia Teheran, precum și în alte regiuni din țară, într-un efort de a economisi apă și electricitate.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Fatemeh Mohajerani, a declarat luni într-o conferință de presă că autoritățile iau în calcul acordarea unei săptămâni de sărbătoare legală locuitorilor din Teheran, în speranța că aceștia vor părăsi temporar orașul, iar cererea de apă va scădea.

Experții indică proasta gestionare drept un factor principali al crizei actuale.

Activitățile umane, inclusiv pomparea excesivă a apelor subterane, practicile agricole ineficiente și utilizarea necontrolată a apei în mediul urban, au împins regiunea „spre ceea ce nu poate fi descris altfel decât un faliment al apei”, a subliniat Amir AghaKouchak, profesor de inginerie civilă și de mediu și științe ale sistemului terestru la Universitatea din California, Irvine.

Este vorba despre „falimentul apei, pentru că nu mai este o criză… (este) o situație în care unele  daune sunt ireversibile”, spune la rândul său Kaveh Madani, directorul Institutului Universitar pentru Apă, Mediu și Sănătate al Națiunilor Unite.

În Teheran, a fost pompată atât de multă apă din acvifere pentru a susține populația în creștere, încât anumite părți ale orașului se scufundă, uneori cu peste 25 de centimetri pe an.

„Capitala se confruntă cu un dezechilibru sistemic, pe termen lung, care amenință însăși fundamentele securității apei pentru locuitorii săi”, a explicat AghaKouchak pentru CNN.

Schimbările climatice agravează și mai mult situația. Iranul a înregistrat o scădere a precipitațiilor cu peste 40% în acest an, comparativ cu media pe termen lung. Totodată, Compania Regională de Apă din Teheran a anunțat că barajele care alimentează capitala sunt la aproximativ 21% din capacitate, potrivit agenției de știri semi-oficiale Mehr din Iran.

Toate cele 31 de provincii ale Iranului, cu excepția uneia, se confruntă cu stres hidric, a declarat ministrul iranian al energiei, Abbas Aliabadi, conform Mehr News . Întrebat despre posibilitatea raționalizării apei, el a spus: „Sper că acest lucru nu se va întâmpla”.

Nu există soluții simple la această criză, spun experții

Guvernul optează pentru soluții de „tip plasture”, precum noi proiecte de transfer al apei, a spus Madani. Soluții tehnice precum desalinizarea și reciclarea apelor uzate trebuie să facă parte din proces, a adăugat el, dar „acestea abordează simptomele pentru o perioadă, fără a vindeca cauza”.

El pledează pentru o revizuire completă a economiei pentru a se renunța la agricultura care e mare consumatoare de apă – care reprezintă în prezent aproximativ 90% din consumul de apă al Iranului – în favoarea serviciilor și a industriei, care au impact mult mai scăzut.

„Acest tip de reformă este probabil dureroasă și costisitoare, atât economic, cât și politic, și foarte puțin probabilă sub actualul guvern și având în vedere sancțiunile impuse Iranului de SUA și de alții”, a spus el.

În cele din urmă, rădăcinile crizei nu sunt doar de mediu sau tehnice, ci „profund politice și sistemice”, a spus AghaKouchak. „Criza apei din Iran nu poate fi separată de criza sa de guvernare mai amplă”.

Deocamdată, țara așteaptă toamna și speră că aceasta va aduce ploi.

„Dacă Teheranul supraviețuiește până la sfârșitul lunii septembrie, atunci există speranță pentru a evita ziua zero”, a spus Madani.

Copil de 10 ani abandonat în aeroport de propriii părinți. Avea pașaportul expirat, iar ai lui nu au vrut să rateze vacanța

0

Un cuplu și-ar fi abandonat fiul de 10 ani într-un aeroport spaniol pentru a pleca în vacanță, după ce au realizat că pașaportul acestuia expirase, potrivit unui angajat al terminalului.

Părinții și-au abandonat copilul într-un aeroport Foto: Barcelona International Airport/Facebook

Părinții și-au lăsat copilul singur miercuri, 30 iulie, la aeroportul internațional El Prat din Barcelona, pentru a nu pierde zborul. Ulterior, aceștia au stabilit cu o rudă să vină să îl ia pe minor din interiorul aeroportului.

Presupusul incident a fost dezvăluit de o coordonatoare a traficului aerian de la aeroport, care a realizat un videoclip pe TikTok în care a criticat gestul părinților, potrivit Daily Mail.

Potrivit femeii, al cărei videoclip a devenit viral pe rețelele sociale, copilului i s-a interzis să zboare deoarece pașaportul său expirase și avea nevoie și de viză.

În cele din urmă, planul cuplului de a pleca în vacanță fără cel mic s-a întors împotriva lor după ce personalul aeroportului l-a găsit pe minor singur și a alertat poliția, a afirmat ea.

Le-a spus că părinții lui erau în avion, în drum spre țara lor natală, plecând în vacanță”, a spus controlorul de trafic aerian, ale cărui afirmații nu au fost încă verificate.

Cuplul a fost apoi localizat și dus la secția de poliție a aeroportului, unde se afla fiul lor.

Sunt controlor de trafic aerian și, în calitate de controlor, am văzut multe lucruri, dar asta a fost complet ireal”, a mai menționat aceasta, în videoclip.

Sunt uimită să mă gândesc cum părinții ar putea să-și lase fiul de zece ani la terminal pentru că nu poate călători din cauza unor probleme cu documentele. Ei sună o rudă, care ar putea ajunge într-o jumătate de oră, o oră sau trei ore, și se îmbarcă calm în avion, lăsând copilul în urmă”, a mai spus ea, adăugând: „Ca mamă, sunt uimită”.

Georgescu, înconjurat de interlopi la Broșteni. Cine sunt personajele controversate din jurul fostului candidat la președinție

0

Călin Georgescu a fost surprins în compania unor personaje controversate, vineri, în localitatea Broșteni (Suceava), una dintre zonele grav afectate de inundațiile recente.

Călin Georgescu, în mijlocul sinistraților din Broșteni, Suceava. FOTO Inquam Photos / Saul Pop

Fostul candidat la alegerile prezidențiale a vizitat localitatea Broșteni în compania lui Petronel Corduneanu, liderul clanului Corduneanu.

Alături de Georgescu s-au aflat și frații Grec Ionel și Dumitru, bănuiți că ar face parte din mafia lemnului din Maramureș. Aceștia au susținut că sunt acolo în calitate de voluntari.

Liderul clanului Corduneanu, întâlnire pe muntele Athos cu George Simion

În luna mai, RISE Project scria că Muntele Athos, loc de pelerinaj pentru credincioșii ortodocși, a devenit un spațiu unde liderii politici stau la masă cot la cot cu liderii unor clanuri de temut, unii dintre ei susținători declarați ai partidului AUR.

Cu o lună în urmă, George Simion publica un video pe contul de TikTok în care anunța că se află pe Muntele Athos. Din imagini reiese că filmarea a fost realizată la intrarea în Schitul Românesc Prodromu, unde s-a intersectat cu membrii clanului Corduneanu.

Pe 25 aprilie, când George Simion publica video filmat în fața Mânăstirii Prodromu, în același loc se aflau și alți români veniți în pelerinaj. Aceștia susțin că într-una din dimineți, la micul dejun, George Simion a stat în preajma unui grup din care făcea parte Adrian Corduneanu, liderul celui mai temut clan interlop din țară.

Tot pe 25 aprilie, Adrian Corduneanu își anunța următorii că a ajuns și el pe Muntele Athos, în Grădina Maicii Domnului, împreună cu mai mulți apropiați. Acesta își saluta urmăritorii de pe TikTok în timp ce pe fundal se vedeau clădirile din portul Dafni, locul unde ajung navele care aduc pelerini pe Muntele Sfânt.

Petronel Corduneanu, în mijlocul unui scandal în Iași

Anul trecut, unul din frații Corduneanu, Petronel, a fost amendat de Judecătoria Iași după ce ar fi pornit un scandal într-o instituție publică în 2022.

Magistrații din cadrul Judecătoriei Iași au dispus amendarea lui Petronel Corduneanu și Alina Filip cu suma de 20.000 de lei pentru tulburarea ordinii și liniștii publice.

Cine sunt frații Grec Ionel și Dumitru

Grec Ionel face parte din clanul Cofa, care se află de mult timp în atenția autorităților. În 2010, fratele său Daniel a fost acuzat că a atacat cu arma șase muncitori forestieri, scria la vremea respectivă Informația Zilei.

Muncitorii au spus că serveau masa și se pregăteau de culcare când Daniel Grec a intrat peste ei în cabană, întrebându-i unde le este șeful. Agresorul nu a fost mulțumit de răspuns, astfel că s-a dus la autovehiculul cu care a urcat la parchet, a luat o pușcă și s-a întors la cabană. Apoi a început măcelul, tânărul lovindu-i la nimereală cu patul puștii.

Pe unul dintre muncitori l-a lovit în plină figură, rupându-i mandibula. Nici ceilalți n-au scăpat ușor: unul dintre ei a primit o lovitură la nivelul toracelui, celălalt fiind rănit la braț și umăr. Patru muncitori au reușit să fugă din cabană și să se împrăștie prin pădure, Daniel pornind pe urmele lor și trăgând două focuri de armă în direcția acestora. Agresorul a revenit în cabană și le-a spus muncitorilor să-și adune lucrurile și să plece.

Acuzații de contrabandă

În august 2018, procurorii DIICOT Maramureș au terminat ancheta în cel mai mare caz de contrabandă cu țigări, aduse ilegal pe teritoriul României, din Ucraina, cu sprijinul mai multor polițiști de frontieră de la Inspectoratul de Poliție de Frontieră Sighet, potrivit EVZ.

Ionel, Daniel, Dumitru și Victor Grec au fost trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și contrabandă în formă calificată.

În cazul primilor doi, procurorii DIICOT au plusat și cu infracțiunile de dare de mită și instigare în formă continuată de acces a unor persoane la unele informații nedestinate publicității.

Georgescu, înconjurat de interlopi

Nu este pentru prima oară când personaje din lumea interlopă sunt alături de Călin Georgescu. Mai mulți influenceri și membri ai lumii interlope l-au susținut pe acesta și în campania prezidențială.

La un moment dat, într-un interviu la Realitatea TV, Călin Georgescu a fost întrebat dacă intenționează să grațieze interlopi și alți condamnați.

„Am fost acuzat că mă sprijină foști pușcăriași, interlopi, romi. Domnule, foarte bine. Ei nu sunt oameni? Foarte bine, sunt onorat de acest lucru. Noi asta nu înțelegem, cooperarea între oameni, că ne divizăm aiurea. Asta și solicit poporului român, nu mai ascultați așa ceva, după prăbușirea economică suntem și dezbinați”, a declarat Călin Georgescu, lăsând de înțeles la vremea respectivă că îi va grația dacă se pune problema.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a decis anularea procesului electoral, inclusiv a turului doi programat pentru 8 decembrie, invocând ingerințele externe și manipularea masivă a votului.

Medicamente pentru boli grave, de peste 675 de mii de lei, decontate ilegal. Polițiștii continuă ancheta

0

Polițiștii au confiscat vineri 179 de cutii de medicamente de sute de mii de lei în urma unor percheziții efectuate miercuri, 30 iulie, la locuinţele unor persoane şi la mai multe firme implicate într-un mecanism fraudulos de decontări ilegale de medicamente destinate tratării de boli grave.

FOTO: Poliția Română

„Poliţiştii au confiscat 179 de cutii de medicamente (56 de sortimente), în valoare totală de peste 675.500 de lei, după percheziţiile efectuate în urmă cu două zile la locuinţele unor persoane şi la mai multe firme implicate într-un mecanism fraudulos de decontări ilegale de medicamente destinate tratării de boli grave.

Potrivit unui comunicat al IGPR, anchetatorii au ridicat şi 34 de sisteme informatice, reprezentând telefoane mobile, laptopuri şi staţii de lucru.

În acest dosar sunt implicați medici şi farmaciști”, transmite Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) într-un comunicat.

Persoanele suspectate sunt acuzate de evaziune fiscală, înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, comercializarea de produse alterate şi constituire a unui grup infracţional organizat.

Potrivit autorităților, începând din 2022, persoanele implicate au pus la punct un mecanism ilegal prin care erau decontate medicamente scumpe, folosite pentru tratarea unor boli grave, din banii Fondului Național de Asigurări de Sănătate. Fiecare dintre aceste persoane ar fi avut un rol bine stabilit în desfășurarea acestor activități.

Unele persoane cumpărau medicamente şi/sau prescripţii medicale de la pacienţi, altele preluau/predau prescripţii medicale şi medicamente de la/către anumiţi medici şi unităţi farmaceutice.

De asemenea, erau implicați și medici care emiteau prescripții pentru medicamentele amintite şi/sau valorifică unele medicamente decomisionate.

În aceasta organizație erau implicați și angajați ai unor unități farmaceutice – în special farmaciști sau asistenți de farmacie – din București, Constanța și Călărași, care ar fi fost direct implicați în circuitul ilicit, dar și persoane care ar fi reintrodus în circuitul comercial medicamente obținute fraudulos, atât pe teritoriul României, cât și în spațiul Uniunii Europene.

„Conform IGPR, mecanismul ilicit utilizat presupune parcurgerea mai multor etape:

Achiziţionarea de medicamente de la pacienţi – identificarea şi convingerea pacienţilor care ar beneficia de tratament medical şi care ar fi intrat în posesia medicamentelor în baza unor prescripţii medicale eliberate de medicii curanţi, toţi aceşti paşi fiind parcurşi în mod legal, dar erau vizate persoane cu posibilităţi materiale foarte reduse, fiind dispuse să îşi vândă medicamentele către intermediari (exemplu – cel mai bine vândut medicament la nivel mondial, cu un preţ de referinţă de aproximativ 4.000 de lei, ar fi fost primit în mod gratuit de pacient şi vândut către intermediar cu preţuri ce variază între 200 şi 500 de lei)”, transmite instituția citată.

Ulterior, medicamentele în cauză ar fi decomisionate din unitățile farmaceutice ca fiind eliberate către pacient şi nu pot fi introduse în circuitul legal de distribuţie deoarece o eventuală scanare a codului unic ar genera alerte în sistemul de verificare.

„Plasarea medicamentelor procurate la cabinete medicale – înmânarea medicamentelor către medic ori asistentul medical, intermediarii primind, în schimb, prescripţii medicale eliberate pentru aceleaşi medicamente, pe numele unor pacienţi care ar avea dreptul legal la tratament.

În momentul în care aceşti pacienţi s-ar fi prezentat la medic ar fi primit medicamentele pe care intermediarii le-ar fi cumpărat de la pacienţii menţionaţi la anterior, fără a intra în posesia prescripţiei medicale.

Prin acest procedeu, intermediarii ar fi realizat o tranzacţie extrem de avantajoasă din punct de vedere mercantil, în sensul că ar fi oferit medicamente pe care le-ar fi cumpărat cu maxim 500 de lei/bucată şi ar fi primit prescripţii medicale pentru medicamente cu o valoare de aproximativ 4.000 de lei/bucată”, mai precizează IGPR.

Blocul Victorie al prorusului Ilan Șor nu intră în cursa parlamentară. Recursul, respins de instanță

0

Curtea de Apel Centru a respins recursul Blocului Victorie privind refuzul Comisiei Electorale Centrale de a-l înregistra în cursa pentru alegerile parlamentare, hotărârea fiind luată pe motiv că acesta a fost depus cu întârziere, încălcând termenul prevăzut de lege.

Blocul Victorie a contestat decizia instanței de apel la CSJ. FOTO: Facebook

Hotărârea a fost pronunțată de magistrații moldoveni: Victoria Sîrbu, Lucia Bagrin și Andrei Cașcaval din cadrul Curții de Apel Centru. 

,,Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Bolea Vasile, Partidul Politic „Renaștere”, Partidul Politic „Șansă”, Partidul Politic „Victorie”, Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei către Comisia Electorală Centrală, cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, pe motiv că acţiunea a fost depusă cu omiterea termenului prevăzut de lege. Se explică reclamanților Bolea Vasile, Partidul Politic „Renaștere”, Partidul Politic „Șansă”, Partidul Politic „Victorie”, Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei că, în conformitate cu prevederile art.207 alin. (3) Cod administrativ, declararea acţiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.a)–e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant cu aceeaşi acţiune”, se arată în decizia instanței. 

Aceasta poate fi contestată în termen de trei zile la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar reprezentanții Blocului Victorie, condus de prorusul Ilan Șor, au și depus deja recursul, menționând că ,,decizia Curții de Apel de a respinge cererea noastră împotriva acțiunilor CEC este, de asemenea, o executare a unei comenzi de sus. Blocul Victorie nu intenționează să tacă. Nu vom permite regimului să-și acopere represiunile cu o aparență juridică. Sperăm că pentru Curtea Supremă de Justiție legea încă există și că cererea noastră va fi examinată pe fond”.  

În același timp, membrii alianței proruse neagă că au depus recursul cu întârzâiere.

,,Termenul de depunere, conform Codului Electoral, expira pe 23 iulie. Cererea a fost depusă în termen. În aceasta, am prezentat argumente juridice clare și fundamentate: CEC a încălcat legea, a depășit competențele și a refuzat să înregistreze blocul fără motive reale. Toate acestea au fost ignorate în instanță”, au menționat aceștia pe rețelele sociale.

Argumentele autorității electorale

În luna iulie, Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a respins cererea de înregistrare a blocului electoral Victorie, invocând motive legale și riscuri la adresa ordinii constituționale.

Blocul Victorie este format din patru formațiuni politice controlate de oligarhul fugar Ilan Șor: Șansă, Renaștere, Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei și Victorie.

Ilan Șor, liderul blocului Victorie (Pobeda), considerat de autorități principalul instrument al Kremlinului pentru destabilizarea Republicii Moldova, se ascunde din 2024 de justiția de la Chișinău, aflându-se la Moscova.

Șor a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare. El respinge acuzațiile.

Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în 2019, odată cu pierderii puterii de PDM, partid condus de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.

Orașul din Europa care nu a înregistrat niciun accident rutier mortal în ultimul an

0

Un oraș din Europa nu a înregistrat niciun accident rutier soldat cu morți în ultimul an, potrivit autorităților. Polițiștii consideră că situația este una neobișnuită.

Peste jumătate dintre străzile din Helsinki au limită de viteză de 30 km/h FOTO Shutterstock

Este vorba despre capitala Finlandei, Helsinki, iar ultimul accident fatal a avut loc în iulie 2024, pe strada Keinulaudantie, în cartierul Kontula, scrie Yle. 

 „La această situație au contribuit mulți factori, dar limitele de viteză sunt printre cei mai importanți”, a declarat Roni Utriainen, inginer de trafic în cadrul Diviziei pentru Mediu Urban a orașului.

Autoritățile consideră că situația este una neobișnuită.

Potrivit lui Utriainen, mai mult de jumătate dintre străzile din Helsinki au acum o limită de viteză de 30 km/h. Acum 50 de ani, majoritatea acestor străzi aveau limite de 50 km/h. La începutul verii, Helsinki a decis să reducă limitele de viteză la 30 km/h în apropierea școlilor, măsură care urmează să intre în vigoare odată cu începerea anului școlar.

De asemenea, infrastructura pentru pietoni și bicicliști a fost semnificativ îmbunătățită în ultimii ani. În plus, cooperarea cu poliția rutieră s-a intensificat, iar numărul camerelor de supraveghere și al sistemelor automate de control a crescut.

„Transportul public din Helsinki este excelent, ceea ce reduce utilizarea mașinilor și, implicit, numărul accidentelor grave,” a subliniat Utriainen.

Trendul pozitiv depășește limitele accidentelor mortale. În ultimul an, au fost înregistrate 277 de accidente rutiere cu victime în Helsinki — un contrast puternic față de aproape 1.000 de accidente cu victime înregistrate anual la sfârșitul anilor ’80, perioadă în care decesele în trafic din oraș ajungeau frecvent la 30 pe an.

Strategia actuală de siguranță rutieră a Helsinkiului, pentru perioada 2022–2026, este aproape de finalizare. Aceasta s-a concentrat pe îmbunătățirea siguranței copiilor, tinerilor, pietonilor și bicicliștilor, prin treceri de pietoni mai sigure și un design inteligent al intersecțiilor.

O mare parte din planificare a fost bazată pe date, datorită unor instrumente îmbunătățite de monitorizare a traficului.

Utriainen a atribuit această îmbunătățire eforturilor susținute de zeci de ani.

Direcția a fost pozitivă de ani buni,” a spus el, subliniind că niciun pieton nu a fost ucis în traficul din Helsinki nici în 2019.

Educația rutieră s-a îmbunătățit, dar Utriainen a subliniat că meritul aparține tuturor participanților la trafic — șoferi, bicicliști și pietoni deopotrivă.

Una dintre provocările mai noi este utilizarea pe scară largă a trotinetelor electrice.

Au devenit populare acum aproximativ cinci ani, oarecum neașteptat. Dar de atunci s-au implementat multe soluții,” a precizat Utriainen.

Obiectivul pe termen lung al UE este zero decese în trafic până în 2050 — o politică numită „Vision Zero.” Este acest obiectiv realizabil sau doar un ideal?

„Pentru noi, e mai mult despre cum acest scop ne ghidează acțiunile zilnice,” a spus Utriainen. „Ne propunem să evaluăm toate deciziile în funcție de impactul lor pe termen lung.”

Ministerul Economiei a recuperat clădirea „fantomă” exploatată ilegal timp de aproape două decenii

0

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat vineri, 1 august, că o clădire de birouri aflată pe Șoseaua Olteniței din București revine oficial în patrimoniul statului român, „după aproape două decenii în care a fost exploatată ilegal”.

Radu Miruță/FOTO: Facebook

O clădire de birouri cu o suprafaţă de 1.500 mp revine oficial în patrimoniul statului român, după aproape două decenii în care a fost exploatată ilegal”, a transmis, vineri, USR, într-un comunicat de presă.

De 18 ani, clădirea statului român din Bucureşti era intenţionat lăsată a nimănui, pentru ca şmecherii să încaseze ilegal chiria în numele guvernului. 18 ani, zeci de mii de euro constant.

De astăzi, la numai o săptămână după ce am găsit această situaţie revoltătoare, clădirea de 1.500 mp de birouri din Olteniţei are «certificat de naştere». Am intabulat-o… în cartea funciară scrie de acum clar Statul Român – Ministerul Economiei”, a declarat ministrul Economiei, Radu Miruţă.

Potrivit informaţiilor transmise de USR, în paralel, a fost demarată şi procedura de evacuare accelerată a ocupanţilor, pentru a asigura reintrarea efectivă în posesia clădirii.

„Între timp, am înregistrat la instanţă procedura de evacuare accelerată – nu prefăcătorii că îi rugăm să plece, iar dacă nu vor, le dăm premiu lăsându-i liniştiţi alţi ani să ia chirie în locul statului român”, a subliniat ministrul.

Cum a descoperit ministrul clădirea „fantomă”

Pe 22 iulie, ministrul a explicat la Antena 3 CNN cum a descoperit clădirea „fantomă” care era închiriată ilegal de 18 ani.

Clădirea aparține Ministerului Economiei și era închiriată ilegal de către un așa-zis „incubator de afaceri”. În 2005, clădirea a fost transferată de la Ministerul Muncii, iar ministerul nu a încasat niciun leu în ultimii 18 ani din chirii.

 „A venit o solicitare să fiu de acord să se închirieze niște spații comerciale de birouri de pe piață. Eu am refuzat asta și am cerut să mi se aducă o dovadă că într-adevăr Ministerul nu mai are disponibile astfel de lucruri. Nu au mai venit cu dovada și eu am rămas în cap cu ideea că oamenii ăia poate totuși au o problemă și nu am unde să-i duc. Și mi-a apărut în față, așa cum îmi apar mii de hârtii în fiecare zi, o adresă de pe Șoseaua Olteniței 225, despre care eu nu știam că avem un spațiu acolo.

Și având în cap ideea de a-i rezolva pe acei oameni, de a-i duce undeva, am început să întreb, «uite am văzut o adresă nouă, ce e acolo?». Brusc liniște de mormânt în toate direcțiile din Minister. Am chemat directorii la mine, ce e cu asta, nu știu, nu mă întrebați. Le-am zis că nu ies din birou până nu zic. Și oamenii au început să vorbească că e o clădire acolo, «cum o clădire, birou», nu, domnule ministru, trei etaje, 55 de birouri, 1500 de metri pătrați”, a povestit Radu Miruță, cum a aflat de clădirea respectivă.

Aproape 20 de inculpați care au participat la protestul violent din fața BEC, trimiși în judecată

0

Aproape 20 de inculpați care au participat la protestul violent din fața Biroului Electoral Central (BEC), din noaptea de 9-10 martie, au fost trimiși în judecată vineri, 1 august.

Protestul din fața BEC din martie/FOTO: Inquam photos/George Călin

Cei 19 inculpați sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj, distrugere și tulburare a ordinii și liniștii publice, transmite Ministerul Public într-un comunicat.

„Probele au stabilit că un număr de 19 inculpați au recurs la astfel de acte, după cum urmează:

– 10 inculpați au comis infracțiuni de ultraj față de jandarmi, din care 3 au comis și infracțiunea de distrugere a unui autovehicul aparținând unui postul de televiziune;

– 5 inculpați au comis infracțiuni de tulburare a ordinii și liniștii publice, prin proiectarea de panouri metalice și de obiecte dure în dispozitivul de jandarmi;

– 4 inculpați au comis infracțiunea de distrugere a unui autovehicul aparținând unui post de televiziune”, precizează instituția citată.

În urma protestului violent, au fost răniți zece jandarmi.

„Prin toate acțiunile inculpaților, a fost tulburată ordinea și liniștea publică în zona centrului istoric al mun. București. Un inculpat a fost trimis în judecată în stare de arest la domiciliu, iar 18 inculpați în stare de control judiciar.

Cercetările au fost efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împreună cu Serviciul de Investigații Criminale și Serviciul Grupuri Infracționale Violente”, încheie Ministerul Public.

Amintim că susținătorii lui Călin Georgescu au protestat duminică seară, 9 martie, față de decizia Biroului Electoral Central de a-i respinge candidatura. Nemulțumiți fiind, au recurs la acte de violență, aruncând cu obiecte contondente și incendiind mobilier stradal din zonă.

Potrivit Jandarmeriei București, protestatarii au spart bucăți de caldarâm pentru a le arunca asupra forțelor de ordine, iar un jandarm a fost rănit la picior în timpul confruntărilor. De asemenea, un alt jandarm a fost lovit în casca de protecție cu un obiect contondent, însă nu a suferit răni grave. Protestatarii au folosit și materiale pirotehnice, iar unii dintre ei au răsturnat autoturismul Digi24.

Putin a anunțat intrarea în serviciu a rachetei Oreșnik. Aceasta va fi desfășurată în Belarus

0

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat vineri că Rusia a lansat producția celei mai noi rachete hipersonice ale sale, reiterând planurile de a O desfășura în aliatul Belarus până la sfârșitul acestui an, relatează AP.

Putin și Lukașenko pe Insula Valaam FOTO EPA-EFE

Avându-l alături pe președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, pe insula Valaam (nord-vest), lângă Sankt Petersburg, Putin a declarat că armata a selectat deja siturile de desfășurare în Belarus pentru racheta balistică cu rază intermediară de acțiune Oreșnik.

„Pregătirile sunt în desfășurare și, cel mai probabil, le vom finaliza înainte de sfârșitul anului”, a declarat Putin, adăugând că prima serie de rachete Oreșnik și sistemele aferente au ieșit deja din producție și au intrat în serviciu.

Rusia a folosit pentru prima dată această rachetă împotriva Ucrainei în noiembrie, când a lansat arma pe atunci experimentală asupra unei fabrici de rachete din Dnipro.

Putin a vorbit laudativ despre capacitățile rachetei Oreșnik, subliniind că multiplele sale focoase care se îndreaptă asupra unei ținte cu viteze de până la Mach 10 sunt imune la interceptare și totodată atât de puternice încât utilizarea câtorva simultan într-un singur atac convențional ar putea fi la fel de devastatoare ca un atac nuclear.

El a avertizat Occidentul că Moscova are posibilitatea de a folosi rachetele împotriva aliaților NATO ai Ucrainei, care au permis Kievului să lanseze rachetele proprii cu rază lungă de acțiune pentru a ataca în adâncimea Rusiei.

În acest sens, șeful forțelor de rachete ale Rusiei a declarat că racheta Oreșnik, capabilă să transporte focoase convenționale sau nucleare, are o rază de acțiune care îi permite să ajungă în întreaga Europă.

Rachetele cu rază intermediară de acțiune pot zbura între 500 și 5.500 de kilometri. Astfel de arme au fost interzise în temeiul unui tratat din epoca sovietică, abandonat de Washington și Moscova în 2019.

Rusia și Belarus, alianță strânsă

Toamna trecută, Putin și Lukașenko au semnat un tratat care oferă Belarusului garanțiile de securitate, inclusiv utilizarea armelor nucleare rusești pentru a respinge orice agresiune. Pactul a fost semnat în urma revizuirii de către Kremlin a doctrinei sale nucleare, care a plasat pentru prima dată Belarusul sub umbrela nucleară rusă pe fondul tensiunilor cu Occidentul legate de conflictul din Ucraina.

Lukașenko, care a condus Belarusul cu mână de fier timp de peste 30 de ani și s-a bazat pe subvenții și sprijinul Kremlinului, a permis Rusiei să folosească teritoriul țării sale pentru a trimite trupe peste graniță în Ucraina în 2022 și a găzdui o parte din armele sale nucleare tactice. Rusia nu a dezvăluit câte astfel de arme au fost desfășurate, dar Lukașenko a declarat în decembrie că țara sa are în prezent câteva zeci.

Desfășurarea de arme nucleare tactice în Belarus, care are o graniță de 1.084 kilometri cu Ucraina, ar permite aeronavelor și rachetelor rusești să atingă ținte potențiale de acolo mai ușor și mai rapid, dacă Moscova decide să le folosească. De asemenea, extinde capacitatea Rusiei de a viza mai mulți aliați NATO din Europa de Est și Centrală.

Doctrina nucleară revizuită , semnată de Putin toamna trecută, a redus oficial pragul de utilizare a armelor nucleare de către Rusia. Documentul precizează că Moscova poate folosi arme nucleare „ca răspuns la utilizarea armelor nucleare și a altor tipuri de arme de distrugere în masă” împotriva Rusiei sau a aliaților săi, precum și „în caz de agresiune” împotriva Rusiei și Belarusului cu arme convenționale care amenință „suveranitatea și/sau integritatea lor teritorială”.

Putin: Rusia nu ocupă teritorii în Ucraina, ci recuperează ceea ce este al ei

Putin a făcut această declarație ca un comentariu al situației din jurul oraşului Ceasov Iar din regiunea Doneţk (estul Ucrainei), a cărui capturare a fost anunţată recent de Ministerul Apărării rus, potrivit The Moscow Times.

El a intervenit pentru a face clarificări după ce omologul său belarus a declarat că Ucraina ar trebui să negocieze pacea în condiţiile puse de Putin, altfel trupele ruse, care, în opinia sa, poartă războiul cu succes, „vor roade totul, vor cuceri şi vor merge mai departe să cucerească”.

„Ei recuperează (ceea ce) este al nostru”, l-a întrerupt Putin pe Lukașenko.

Putin s-a întâlnit cu Lukaşenko în insula Valaam, situată în partea nordică a Lacului Ladoga. Cu această ocazie, ei au vizitat o celebră mănăstire din insulă, supranumită Athosul Nordului. Imaginile publicate de Kremlin îi arată stând în picioare cu lumânări în mâini, înconjuraţi de clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse.

SUA sunt pregătite să impună sancțiuni

SUA au reiterat joi seara în Consiliul de Securitate al ONU că preşedintele Donald Trump doreşte un acord pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina până pe 8 august, potrivit Reuters.

„Atât Rusia, cât şi Ucraina trebuie să negocieze un armistiţiu şi o pace durabilă. Este timpul să se ajungă la o înţelegere. Preşedintele Trump a spus clar că acest lucru trebuie făcut până pe 8 august. Statele Unite sunt pregătite să implementeze măsuri suplimentare pentru a asigura pacea”, a anunțat John Kelley, diplomat american de rang înalt.

Semnalând că nu este impresionat de ultimatumul lui Donald Trump, liderul rus a comentat că războiul din Ucraina este în favoarea sa și a dat de înțeles că nu îşi va schimba poziţia, însă a mai spus că cele trei runde de negocieri de pace cu Ucraina au dat unele rezultate pozitive și că se așteaptă ca acestea să continue.

„Dar pentru a aborda problema în mod paşnic, este necesar să se poarte discuţii detaliate. Şi nu în public, ci în mod calm, în liniştea procesului de negociere”, a punctat el.

Cu Lukașenko alături, Putin anunță că nu este impresionat de ultimatumul lui Trump

0

Liderul rus Vladimir Putin a declarat vineri că războiul din Ucraina este în favoarea sa, semnalând că nu îşi va schimba poziţia, în ciuda ultimatumului dat de omologul său de la Washington, Donald Trump, care a ameninţat Moscova cu sancţiuni.

Imaginea 1/3: Vladimir Putin și Lukașenko FOTO Profimedia

Aleksandr Lukaşenko și Vladimir Putin s-au întâlnit la o mănăstire din Rusia FOTO: X

„În ceea ce priveşte dezamăgirile din partea oricui, toate dezamăgirile provin din aşteptări exagerate. Aceasta este o regulă generală binecunoscută”, a spus Vladimir Putin, după ce Donald Trump se declarase anterior „dezamăgit” de refuzul liderului de la Kremlin de a pune capăt ostilităţilor din Ucraina, scrie News.

Putin a mai spus că trupele ruse atacă Ucraina de-a lungul întregii linii de front şi că situaţia din teren este în favoarea lor, citând anunţul făcut joi de Ministerul Apărării, potrivit căruia forţele Moscovei au capturat oraşul ucrainean Ceasiv Iar după o bătălie de 16 luni, deşi Ucraina a negat că Moscova ar avea în prezent controlul total asupra oraşului.

Preşedintele american Donald Trump a declarat că va impune noi sancţiuni Moscovei şi ţărilor care cumpără energie de la aceasta – dintre care cele mai importante sunt China şi India – dacă Rusia nu va lua măsuri până la 8 august pentru a pune capăt războiului care durează de trei ani şi jumătate. El şi-a exprimat frustrarea crescândă faţă de Putin, acuzându-l că spune „prostii” şi calificând ultimele atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei drept „dezgustătoare”. Totuşi, trimisul său special Steve Witkoff, care se află în prezent în Israel, va vizita apoi Rusia, a declarat joi Trump. Steve Witkoff s-a întâlnit deja de mai multe ori cu liderul rus Vladimir Putin.

Putin, fără a face referire la termenul limită stabilit de Trump, a mai declarat vineri că cele trei runde de negocieri de pace cu Ucraina au dat unele rezultate pozitive şi că Rusia se aşteaptă ca negocierile să continue. „Dar pentru a aborda problema în mod paşnic, este necesar să se poarte discuţii detaliate. Şi nu în public, ci în mod calm, în liniştea procesului de negociere”, a punctat Putin, citat de Reuters.

Ucraina solicită de luni de zile o încetare imediată a focului, dar Rusia spune că doreşte o soluţie definitivă şi durabilă, nu o pauză. De la începerea negocierilor de pace la Istanbul, în luna mai, Rusia a lansat unele dintre cele mai puternice atacuri aeriene din război, în special asupra capitalei Kiev.

Ucraina şi aliaţii săi europeni au afirmat în repetate rânduri că nu cred că Putin este cu adevărat interesat de pace şi l-au acuzat că trage de timp, acuzaţie respinsă de Kremlin.

„Voi repeta încă o dată, avem nevoie de o pace durabilă, construită pe baze solide, care să satisfacă atât Rusia, cât şi Ucraina şi să asigure securitatea ambelor ţări”, a declarat Putin, adăugând că aceasta este şi o chestiune de securitate europeană.

Putin a vorbit vineri alături de aliatul său, Aleksandr Lukaşenko, liderul Belarusului, pe care l-a primit pentru discuţii pe o insulă de pe lacul Ladoga, unde se află o mănăstire rusă renumită şi care se află în apropiere de graniţa cu Finlanda, ţară care după decenii de neutralitate a aderat la NATO în 2023, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.

Televiziunea rusă a difuzat mai devreme imagini cu cei doi lideri salutând călugării de la Mănăstirea Valaam, unde s-au întâlnit de mai multe ori şi în trecut, şi ţinând lumânări în mâini în timpul rugăciunilor.

Alertă după ce inundațiile au adus cadavre de animale și deșeuri pe Lacul Izvorul Muntelui–Bicaz

0

Starea de alertă a fost instituită în comuna Poiana Teiului, Neamț, după ce inundațiile de zilele trecute au adus o cantitate masivă de deșeuri pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui – Bicaz. Decizia a fost luată la solicitarea autorităților locale și aprobată de prefect.

Imagini alarmante de la Barajul Bicaz Foto: Ioan Panaite/Facebook

„Instituția Prefectului – Județul Neamț anunță că, în urma solicitării înaintate de Comitetul Local pentru Situații de Urgență Poiana Teiului și în baza documentației transmise, a fost aprobată instituirea stării de alertă la nivelul comunei Poiana Teiului. Decizia vine ca urmare a evaluării situației generate de acumularea masivă de deșeuri (inclusiv plutitori de mari dimensiuni, materiale plastice, vegetale, resturi menajere și cadavre de animale) pe luciul lacului de acumulare Izvorul Muntelui – Bicaz, în contextul inundațiilor din perioada 27–28 iulie 2025”, potrivit unui comunicat de presă, potrivit Mediafax.

Starea de alertă permite aplicarea unui regim operațional special, accelerat, pentru intervenția autorităților și a operatorilor implicați în gestionarea efectelor acestui fenomen, cu scopul de a preveni riscuri majore asupra sănătății publice, mediului, infrastructurii și captărilor de apă din aval.

Ce măsuri au fost adoptate în regim de urgență

Măsurile adoptate în regim de urgență includ, printre altele, mobilizarea utilajelor grele pentru colectarea și evacuarea deșeurilor, operaționalizarea rampelor de acces și a platformelor provizorii pentru depozitarea temporară a materialelor extrase, intensificarea acțiunilor de monitorizare zilnică de către instituțiile de mediu și sănătate publică și coordonarea permanentă între autoritățile locale, structurile județene și cele naționale implicate în intervenție.

„Instituția Prefectului va urmări aplicarea tuturor măsurilor stabilite prin planul de acțiune și va asigura sprijinul necesar pentru ca lucrările să se desfășoare în condiții de eficiență și siguranță. Gravitatea situației impune o intervenție susținută, fără sincope, iar toate instituțiile au obligația de a răspunde cu promptitudine pentru protejarea populației și refacerea echilibrului ecologic în zona afectată”, se menționează în finalul comunicatului.

Comisia de Etică a SNSPA cere tuturor care au informații relevante în cazul Pieleanu să depună sesizări

0

Comisia de Etică a Facultății de Științe Politice de la SNSPA face un apel la actualii și foștii studenți, dar și la persoane din afara comunității academice, să le scrie dacă au informații relevante în cazul Pieleanu.

Marius Pieleanu FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) îndeamnă să îi scrie „toate persoanele care pot oferi informații relevante” în cazul profesorului Marius Pieleanu, acuzat de abuz și hărțuire.

Comisia de Etică de la SNSPA va încerca să ia în calcul inclusiv mesajele anonime. Comisia poate audia și încerca să identifice noi canale pentru a găsi dovezi. 

„Comisia de Etică a Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA ia act cu maximă seriozitate de acuzațiile deosebit de grave semnalate în investigația publicată de Snoop.ro privind comportamentul conf. univ. dr. Marius Pieleanu.

Articolul documentează acuzații de abuz și hărțuire, bazându-se pe interviuri cu aproximativ 40 de persoane, inclusiv potențiale victime și foști colaboratori.

Având în vedere impactul acestor informații asupra siguranței comunității academice și prejudiciul de imagine adus facultății, Comisia de Etică a FSP invită public toate persoanele care pot oferi informații relevante să le transmită în confidențialitate la adresele etica@politice.ro și secretariat@politice.ro.

Comisia de Etică a Facultății funcționează în baza unui mandat clar: prevenirea și sancționarea oricăror abateri de natură etică, deontologică sau academică din partea membrilor comunității FSP. În acest cadru, va reacționa cu celeritate la orice informații care ar putea afecta valorile susținute de universitate.

Conform art. 17 din Codul de Etică al SNSPA, universitatea are obligația fermă de a proteja demnitatea umană a tuturor membrilor comunității sale, asigurând un climat lipsit de hărțuire, abuz, intimidare sau alte forme de violență simbolică ori fizică. Aceste principii nu sunt negociabile.

Facultatea de Științe Politice își asumă continuarea elaborării și implementării unor mecanisme clare, eficiente și centrate pe sprijinirea victimelor, pentru prevenirea și combaterea hărțuirii de orice tip”, anunță SNSPA într-un comunicat de presă.

Studentă: Nu mă simt protejată

Opt studenți de la SNSPA, alături de o profesoară, s-au adunat însă vineri în curtea universității, cu pancarte și un banner pe care scria: „Fără abuzatori în universități”. 

„Nu pot spune că mă simt protejată, persoanele în poziții de putere acordă mai multă atenție imaginii, instituției, decât nevoilor noastre”, a declarat o studentă pentru HotNews.

Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative a decis miercuri sesizarea Parchetului General în legătură cu „presupusele fapte penale” în cazul sociologului Marius Pieleanu.

Crimă șocantă în Italia. Un bărbat a fost tranșat de mama și de iubita lui

0

Un bărbat din Italia a fost tranșat și pus într-un coș de gunoi de către mama și partenera lui. Motivul crimei nu este încă cunoscut, relatează SkyNews.

Poliția italiană cercetează cazul FOTO: Arhivă

Descoperirea a fost făcută joi dimineață, după ce partenera bărbatului și mama acestuia au sunat la poliție să se autodenunțe.

Din primele descoperiri, se pare că bărbatul în vârstă de 35 de ani a fost drogat înainte de a fi ucis, iar cadavrul său a fost pus într-un coș de gunoi și acoperit cu var pentru a ascunde mirosul. Se crede că bărbatul fusese ucis cu câteva zile în urmă. Bărbatul are un copil cu partenera sa, o femeie columbiană de 30 de ani, iar mama sa este o fostă asistentă medicală cunoscută în zonă, potrivit Mediafax.

Vecinii i-au descris ca fiind o familie liniștită. Primarul din Gemona del Friuli, Roberto Revelant, a scris pe Facebook că este „o știre terifiantă care a șocat orașul”.

Kamala Harris stă departe de sistemul „defectuos” al politicii americane. „Nu vreau să mă întorc”

0

Fosta candidată la președinția SUA Kamala Harris a declarat că, în prezent, nu dorește să reintre în „sistemul” politicii americane, pe care îl consideră „defectuos”.

Kamala Harris FOTO: EPA-EFE

Fosta vicepreședintă a SUA, Kamala Harris, a acordat primul interviu în cadrul emisiunii „The Late Show” după ce a pierdut alegerile prezidențiale din noiembrie 2024.

Harris a declarat în cadrul emisiunii TV că este vorba despre ceva mai „fundamental” decât dorința ei de a candida pentru o altă funcție. „Recent, am luat decizia că, deocamdată, nu vreau să mă întorc în sistem. Cred că este defectuos”, a spus ea, potrivit The Guardian, scrie Mediafax.

Fosta contracandidată a lui Trump la scrutinul prezidențial din 2024 a mai spus că „oricât de fragilă ar fi democrația noastră, sistemele noastre ar fi suficient de puternice pentru a apăra principiile noastre fundamentale. Și cred că în acest moment ele nu sunt atât de puternice pe cât ar trebui să fie. Și, deocamdată, nu vreau să mă întorc în acel sistem”.

Harris a spus că vrea să folosească perioada următoare pentru a „călători prin țară și a asculta oamenii” și a recunoscut că a avut nevoie de câteva luni după înfrângere pentru a putea să se uite din nou la știri.

Prezența ei în cadrul emisiunii are loc la câteva zile după ce a anunțat că nu va candida pentru funcția de guvernator al Californiei din 2026. Totuși, comentariile sale mai ample despre „sistem” ajută la explicarea acestei decizii, dar lasă în continuare loc pentru o altă posibilă candidatură la președinție în 2028.

Reconstrucția zonelor distruse de inundațiile din Neamț și Suceava s-ar putea face cu bani europeni

0

Ministrul fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, a spus că România ar putea apela la fondul de solidaritate european, pentru reconstrucția caselor distruse de inundațiile recente din județele Neamț și Suceava.

Imaginea 1/5: Inundații în Suceava Foto DSU jpg

Potrivit ministrului fondurilor europene, suma minimă pe care o poate solicita România este de 500 de milioane de euro și în această solicitare ar putea fi introdusă și Salina Praid.

Sumele aprobate până acum de guvern sunt doar un ajutor de urgență, nu pentru reconstrucție.

„Unul din elementele importante în contextul în care avem această situație de deficit bugetar și resursele bugetului sunt mici, este legat de modul în care putem folosi resursele europene. Am fost cel care în ședința de guvern a pus pe masă ideea fondului de solidaritate european, faptul că avem acum 12 săptămâni să depunem o aplicație către fondul de solidaritate pentru a putea acorda o sumă mult mai mare. Discutăm de 500 de milioane (de euro, n.r.), care este pragul minim pentru o aplicație în care poate să prindem și Praid (salina Praid, distrusă de inflitrații, n.r) și zona aceasta din Neamț, Suceava și să putem obține niște fonduri substanțiale pentru reconstrucție. Și am mai pus pe masă încă o situație importantă, pe lângă pierderile semnificative pentru cetățenii din zonele Neamț și Suceava, avem și firme afectate, care, bunăoară, IMM-uri ar putea să fie susținute dintr-o astfel de finanțare europeană”, a spus ministrul Dragoș Pîslaru la Digi24.

Ministrul spune că prefecturile fac analizele legate de pagube și documentează care sunt atât costurile inițiale de urgență, cât și costurile de reconstrucție.

Președintele CJ Suceava, Gheorghe Șoldan, și-a manifestat nemulțumirea față de sumele alocate de guvernul Bolojan și spune că 30.000 de lei pentru o casă distrusă nu sunt suficienți decât pentru un gard, poate. 

Președintele CJ Suceava, nemulțumit de sumele alocate de Guvern sinistraților. „Cu 30.000 de lei poate construiești un gard, nu o casă”

0

Gheorghe Șoldan este nemulțumit de sumele alocate de guvernul Bolojan și spune că după o primă evaluare ar avea nevoie de 80 de milioane de euro.

Pagubele produse de viitura care a lovit Broșteni FOTO Mediafax

Acesta a subliniat că nu vrea să se înțeleagă faptul că îl critică pe premierul României în timp ce George Simion este la Suceava și că sucevenii nu au nevoie de „circ” și de oameni care vin să-și facă imagine.

„Prima mea ieșire a fost în momentul în care a apărut acel HG în presă, aseară, când am văzut că Guvernul României pregătește să ne aloce 15.000 lei pentru o persoană decedată, 15.000 lei pentru o casă care e mai puțin de 75% afectată și 30.000 lei pentru o casă distrusă. Eu nu știu în ce țară trăim, totuși, că nu se poate construi cu 30.000 lei, poate un gard sau să repare curtea. Eu n-am ieșit să critic pe premierul României, în timp ce era Simion la Suceava, că nu am făcut lucrurile astea, fiindcă la fel am spus-o și aseară. Am spus că noi nu avem nevoie de circ la Suceava. N-avem nevoie de scandal, n-avem nevoie de oameni care vin aici să-și facă imagine. Nu avem nevoie de turiști, avem nevoie de oameni care vin concret să ne ajute. Oamenii ăștia de aici sunt destul de amărâți. Nu mai am nevoie de dispute politice. Persoanele de aici sunt efectiv cu moralul la pământ și nu vreau să se simte singure, fiindcă ăsta e sentimentul astăzi în Broșteni și în celelalte localități”, a spus Gheorghe Șoldan la Digi24.

Gheorghe Șoldan, președinte CJ Suceava FOTO: Facebook

Șeful CJ Suceava susține că premierul Bolojan l-a asigurat joi că va încerca „să aloce toate sumele de bani de care avem nevoie pentru reconstruirea caselor, reconstruirea infrastructurii rutiere, de apă și canalizare în toate localitățile afectate din județul Suceava”.

El a subliniat că nu are nevoie de oameni care să vină și să facă declarații de presă, ci de ajutor concret.

„Noi avem nevoie de ajutor concret. Să știți că în prima evaluare pe care am făcut-o zilele acestea din teren, o primă evaluare în acest moment, ne apropiem de suma de aproximativ 80 de milioane de euro. Sunt foarte mulți bani și nu putem rezolva o problemă cu câteva milioane de euro. Ieri în ședința de Consiliul Județean, am alocat 4 milioane de lei din fond de rezervă. Sunt aproximativ 2.700 de sinistrați”, a mai spus Șoldan.