Un avion de vânătoare F-16 al SUA a interceptat sâmbătă un avion de aviaţie generală care a încălcat o restricţie temporară a spaţiului aerian deasupra clubului de golf al preşedintelui Donald Trump din Bedminster, New Jersey.

Comandamentul Apărării Aerospatiale Nord-Americane (NORAD) a declarat că incidentul, care a avut loc în jurul orei locale 14:39 (21:39 ora României), a marcat a cincea incursiune neautorizată în spaţiul aerian restricţionat în ziua de sâmbătă.

Aeronava NORAD a efectuat o manevră pentru a atrage atenţia pilotului civil, iar aparatul de zbor a fost escortat în siguranţă în afara zonei, a declarat NORAD într-un comunicat, informează Reuters. Pilotul încălcase o restricţie temporară a spaţiului aerian deasupra clubului de golf al preşedintelui american Donald Trump.

Casa Albă nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la incident. NORAD a raportat mai multe incidente similare în ultimele săptămâni şi îndeamnă piloţii aviaţiei generale să verifice toate notificările înainte de a decola în zonă.

Într-o Rusie tot mai angajată într-un război de uzură, nu doar pe frontul din Ucraina, ci și în propriul spațiu informațional, autoritățile de la Moscova par să coboare vârsta publicului-țintă al propagandei de stat. Cel mai recent proiect, un serial de animație pentru preșcolari, denumit Sandpit, folosește versiuni stilizate ale unor lideri mondiali – inclusiv Vladimir Putin, Donald Trump, Emmanuel Macron, Elon Musk sau Kim Jong-un – pentru a transmite mesaje pro-Kremlin, într-o formă adaptată vârstei fragede.

Inițiativa a fost promovată pe canalul de Telegram al propagandistului Vladimir Soloviov, una dintre vocile centrale ale regimului în spațiul media controlat de stat. Potrivit autorilor, scopul ar fi acela de a „cultiva patriotismul de la cele mai fragede vârste” și de a-i învăța pe copiii ruși „să discute geopolitica”.

Când propaganda se strecoară în desene animate

Trailerul de 30 de secunde prezintă lideri internaționali sub forma unor copii mici, purtând discuții video care imită conflictele și dinamica reală de pe scena politică globală. Ironii la adresa Occidentului, referințe culturale și aluzii la politica externă sunt inserate într-un cadru ludic: Macron este ironizat pentru diferența de vârstă față de soția sa, în timp ce Putin, într-un kimono alb de judo, apare calm și sigur pe sine, în contrast cu omologii săi occidentali descriși ca superficiali sau derutați.

Un expert în propaganda rusă, dr. Alasdair McCallum de la Universitatea Monash, consideră că emisiunea este un instrument de radicalizare precoce: „Scopul este clar – inocularea convingerilor pro-ruse înainte ca acești copii să fie capabili să vorbească sau să meargă.”

Războiul pentru mințile copiilor

Noua producție vine într-un context mai larg în care Kremlinul și-a intensificat eforturile de a controla narațiunile și convingerile generațiilor tinere. Programe educaționale precum „Conversații despre lucruri importante”, introduse în școli în 2022, promovează un discurs patriotic radicalizat. Istoria este rescrisă în noile manuale, în care Rusia apare drept salvatorul Europei de nazism, iar Ucraina – stat condus în prezent de un președinte evreu – este prezentată drept o construcție „nazistă”.

La paradele de Ziua Victoriei, cărucioarele sunt decorate ca tancuri, iar copiii poartă uniforme militare în miniatură. Organizații de tineret precum Iunarmia promovează idealul sacrificiului pentru patrie, în timp ce fetele sunt încurajate să devină mame cât mai devreme, prin mesaje pro-nataliste și chiar recompense financiare în unele regiuni.

În paralel, televiziunile rusești au transformat emisiuni care odinioară aveau un caracter preventiv – cum este cazul show-ului „Însărcinată la 16 ani” – în instrumente de glorificare a maternității timpurii. Acum, titlul este „Mamă la 16 ani”, iar mesajul central este „Aștept un copil”.

Îndoctrinare într-un stat în criză de soldați

Potrivit serviciilor de informații britanice, Rusia a pierdut în jur de un milion de militari de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022. În acest context, campaniile de propagandă dedicate copiilor pot fi văzute drept o investiție pe termen lung – un mod de a pregăti o generație care va accepta, fără prea multe întrebări, apelul la arme.

Dar nu toți rușii privesc pasiv această realitate. Conform Centrului Levada și altor institute independente, sprijinul pentru război scade treptat în rândul tinerilor, chiar dacă majoritatea populației încă declară public că susține politica regimului. Rețele sociale precum YouTube și Telegram, alături de utilizarea VPN-urilor, le permit unora accesul la surse alternative de informare.

Cu toate acestea, riscurile sunt considerabile. Peste 500 de adolescenți ruși au fost arestați la proteste anti-război, unii dintre ei acuzați de trădare. Cazul lui Arsenii Turbin, un băiat de 15 ani condamnat la cinci ani de detenție pentru distribuirea de pliante împotriva războiului, a devenit emblematic pentru represiunea care vizează chiar și copiii.

Controlul absolut începe cu educația

Dr. Maxim Alyukov, cercetător la King’s College Londra, afirmă că regimul lui Putin consideră copiii o categorie-cheie în asigurarea longevității politice: „Prin modelarea viziunii asupra lumii de la vârste fragede, guvernul încearcă să prevină apariția unei opoziții viitoare.”

În acest sens, măsurile represive sunt adesea justificate prin necesitatea de a „proteja copiii” – o retorică familiară folosită pentru a susține politici anti-LGBT, cenzura online și controlul strict al educației. Astfel, propaganda nu mai este doar o armă a regimului. Ea devine o instituție – una care, în mod insidios, încearcă să modeleze o societate întreagă în jurul unui singur adevăr: cel al statului.

Mult-așteptatul fond de reconstrucție pentru Ucraina, gestionat inițial de gigantul american BlackRock, a fost suspendat după întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, Franța lucrează deja la un plan de înlocuire, însă lipsa sprijinului ferm din partea Washingtonului lasă multe semne de întrebare.

Proiectul – evaluat inițial la miliarde de dolari – urmărea să atragă investiții internaționale pentru refacerea infrastructurii devastate de războiul declanșat de Rusia. Potrivit surselor Bloomberg, fondul reușise să obțină sprijinul preliminar al unor instituții susținute de guvernele Germaniei, Italiei și Poloniei.

Finanțare blocată, conferință în aer

Planul urma să fie prezentat oficial în cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei de la Roma, programată pentru 10–11 iulie, eveniment la care și-au confirmat participarea președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul italian Giorgia Meloni.

Însă, potrivit Bloomberg, BlackRock a decis să oprească, încă din luna ianuarie, discuțiile cu investitorii instituționali, invocând un nivel scăzut de interes și incertitudini majore legate de stabilitatea din Ucraina. În lipsa garanțiilor americane și a unui climat predictibil, fondul – care miza pe 500 de milioane de dolari din surse guvernamentale și încă 2 miliarde din sectorul privat – nu a mai fost constituit.

Un purtător de cuvânt al BlackRock a declarat că firma americană și-a încheiat în 2024 mandatul de consultanță în mod pro bono și nu mai are un rol activ în proiectul de reconstrucție. De altfel, BlackRock s-a aflat de la bun început în postura de arhitect al mecanismului, nu de finanțator direct.

Franța preia inițiativa, dar sprijinul american rămâne incert

Surse apropiate dosarului au confirmat pentru Bloomberg că Franța pregătește o inițiativă de înlocuire a fondului abandonat de BlackRock, însă eficiența acesteia rămâne incertă în lipsa implicării Statelor Unite – considerate esențiale pentru atragerea capitalului privat internațional.

Contextul este unul complicat: deși economia Ucrainei a cunoscut o ușoară revenire după scăderea de 30% înregistrată în 2022, volumul investițiilor străine directe rămâne modest, iar prioritățile geopolitice ale administrației Trump par a se îndepărta de sprijinul economic pentru Kiev.

În lipsa unui cadru coerent de investiții și a unei garanții politice ferme, fondurile de reconstrucție riscă să rămână pe hârtie, în timp ce Ucraina se confruntă cu pierderi materiale estimate la sute de miliarde de dolari și o reconstrucție amânată pe termen nedeterminat.

Beijingul a contractat recent între 500 și 700 de mii de tone de orz furajer din Ucraina, o mișcare ce vizează aproape un sfert din întregul potențial exportabil estimat pentru acest sezon. Informația a fost confirmată de datele publicate de Bursa Electronică de Cereale a Ucrainei, într-un context în care comerțul cu cereale devine din nou un punct de presiune geopolitică și economică în regiune.

Prețul de tranzacționare convenit este de 240 de dolari/tonă (CIF), ceea ce înseamnă că în suma respectivă sunt incluse costurile de transport și asigurare până la porturile chineze de destinație.

Un sezon agricol tensionat. Fermierii ezită, exportatorii concurează

Această achiziție masivă vine într-un moment în care prețurile de export ale orzului din Ucraina s-au stabilizat la 9350–9500 de grivne/tonă (echivalentul a aproximativ 196–200 de dolari/tonă la poarta porturilor din zona Mării Negre). În același timp, estimările de recoltă pentru orz au fost revizuite în scădere — între 4,5 și 5 milioane de tone, ceea ce limitează exporturile la cel mult 2 milioane de tone pentru actualul an de piață agricolă (comparativ cu 2,32 milioane în 2024–2025).

În aceste condiții, volumul contractat de China capătă o importanță strategică. Odată certificat conform standardelor de import ale Beijingului, orzul ucrainean devine tot mai atractiv pentru traderii internaționali, ceea ce accentuează competiția dintre exportatori și pune presiune pe stocurile interne.

„Recoltele mai bune decât așteptările în centrul și vestul Ucrainei au temperat inițial agitația din piață, însă în sud-est seceta severă a afectat semnificativ producția, ceea ce a determinat fermierii să amâne livrarea primelor loturi. Așteaptă încheierea recoltării pentru a evalua volumul final disponibil”, au explicat analiștii de la Bursa Cerealelor.

Presiune din piața globală: grâu și porumb ieftin, cerere în așteptare

Un alt factor care va influența evoluția pieței în următoarele săptămâni este nivelul relativ scăzut al prețurilor mondiale pentru grâul și porumbul furajer. Această tendință ar putea frâna o eventuală creștere suplimentară a prețurilor pentru orz, mai ales după finalizarea recoltelor din Ucraina, Uniunea Europeană și Rusia, prognozată pentru august.

Dincolo de calculele comerciale, contextul agricol rămâne dificil în Ucraina. Potrivit datelor oficiale, anul agricol 2025 a fost marcat de episoade climatice extreme: înghețuri târzii în primăvară, valuri de căldură urmate de scăderi bruște de temperatură în vară, care au afectat maturizarea culturilor. În sudul țării, seceta pedologică a atins deja nivelul „sever”, punând în pericol nu doar orzul, ci și alte culturi de bază.

Într-un astfel de tablou, intrarea Chinei pe piața orzului ucrainean, cu achiziții de amploare, adaugă o nouă dimensiune economică și politică unei industrii agricole care încearcă să-și păstreze echilibrul într-un mediu tot mai volatil.

În plin context de reașezare politică în regiune și de tensiuni persistente pe scena europeană, premierul Ungariei, Viktor Orbán, transmite un mesaj către noul președinte al României, Nicușor Dan: este nevoie de un dialog serios și constant între București și Budapesta.

„Sunt teme în care interesele noastre se întâlnesc. Nu doar în economie, ci și în privința războiului, a păcii și a securității europene”, a declarat liderul ungar într-un interviu acordat publicației Krónika.

Viktor Orbán, premierul Ungariei, aflat la Târgu Mureș pentru a participa la înmormântarea juristului Előd Kincses, a utilizat acest context simbolic pentru a contura liniile unei posibile reconstrucții a relației bilaterale româno-ungare.

Pretextul vizitei a fost, formal, un omagiu adus regretatului Kincses Előd – un personaj cu greutate în viața publică a maghiarimii din România. Însă, în stilul bine-cunoscut al liderului Fidesz, în spatele comemorării s-a profilat o platformă pentru reafirmarea unei poziții politice majore: „Nu l-am considerat niciodată pe Kincses doar un cetățean român de origine maghiară, ci un camarad de luptă. Statul maghiar și națiunea maghiară nu se termină la frontieră, iar Kincses a fost parte din aceeași echipă – și a plătit prețul pentru asta. A fost exilat, marginalizat, dar nu a cedat. Asta înseamnă curajul.”

Întrebat despre colaborarea cu noul președinte al României, Nicușor Dan, și noul premier Ilie Bolojan, Orbán a vorbit despre prudență. „Îi cunosc pe toți, căci am avut vreo 22-23 de premieri români de-a lungul mandatului meu. Cu noul președinte m-am întâlnit la Bruxelles, dar e prea devreme pentru concluzii. Totuși, România și Ungaria au interese comune în UE, de la economie la securitate.” Orbán a amintit rolul Ungariei în admiterea parțială a României în spațiul Schengen, numind acest gest „corectitudine, nu favor”.

Declarația, venită din partea unui lider deseori critic la adresa Bruxelles-ului, vizează atât electoratul maghiar din Transilvania, cât și un semnal diplomatic către actuala administrație de la București.

Într-o aluzie la dificultățile economice cu care se confruntă noul Executiv român, condus de Ilie Bolojan, Orbán a punctat: „Nu-i invidiez. Au moștenit o situație grea și le doresc succes.”

 George Simion și extrema dreaptă

Interviul survine la doar câteva săptămâni după controversata menționare a liderului AUR, George Simion, într-un discurs susținut la Tihany. Deși reacțiile din partea comunității maghiare din România au fost rapide și ferme — inclusiv din partea UDMR — Orbán a ținut să clarifice că „nu a fost o susținere”, ci o reafirmare a unei poziții de principiu: distanțarea de orice forță politică, fie de extremă dreapta sau stânga, care nu respectă drepturile minorităților.

Declarația sa despre George Simion, liderul AUR, a fost interpretată de unii drept flirt politic. Orbán a respins categoric această sugestie: „E foarte bine că maghiarii din România nu vor să colaboreze cu extrema dreaptă sau cu extrema stângă. Ei știu cel mai bine cine le sunt dușmanii. Nu ne amestecăm în alegerile din România, dar nici nu vom susține sancționarea politică a oricărui președinte român în cadrul UE – indiferent cum îl cheamă.”

În aceeași cheie, premierul ungar a reiterat că „Ungaria nu va susține niciun fel de sancțiune împotriva României în Uniunea Europeană”, indiferent de componența politică a guvernului de la București. Mesajul e limpede: în fața valurilor de sancțiuni care afectează și Budapesta, Orbán caută aliați regionali cu care să poată construi o axă a suveranismului moderat.

Una dintre cele mai apăsate teme a fost sprijinul financiar acordat comunităților maghiare din afara granițelor. „Cine nu înțelege de ce susținem școlile și grădinițele din Transilvania nu are inimă de maghiar. Nu facem favoruri. E vorba de o responsabilitate guvernamentală izvorâtă din unitatea națională. Națiunea maghiară e una, chiar dacă statul are granițe.”

Liderul Fidesz a subliniat că sprijinul financiar nu e un „cadou”, ci un act de solidaritate reciprocă: „Și comunitatea maghiară din România aduce beneficii directe Ungariei – prin comerț, prin cultură, prin prezență. Să nu mai vorbim în termeni de donații, ci de investiții în supraviețuirea unei părți din noi.”

Economie și optimism politic

Chiar și în tonul sobru al interviului, Orbán și-a păstrat nota triumfalistă când a venit vorba de economia Ungariei și perspectivele Fidesz la alegerile din 2026: „În România vin austeritățile, la noi vin scutirile. Am eliminat taxele pe indemnizațiile pentru mame, am redus dobânzile pentru tinerii care vor prima casă, creștem facilitățile fiscale pentru familii. Ungaria nu va fi nici mică, nici săracă. Noi am decis că vom fi mari și bogați.”

Despre opoziție

„Face ce trebuie: respiră în ceafa noastră. Dar cât timp e în spate, nu în față, totul e sub control. Vom câștiga din nou, pentru că suntem partidul național, iar ei sunt vopsiți, străini de acest pământ, plătiți din afară.”

„Aceasta nu este războiul nostru”

Întrebat dacă ne-am apropiat de pace după mai bine de trei ani de război în Ucraina, Orbán a răspuns franc: „Nu, dimpotrivă. E un conflict între două popoare slave, nu avem ce căuta acolo. Europa vrea război, SUA – pace. Trump luptă pentru pace, europenii – pentru a învinge Rusia. Noi trebuie să stăm deoparte. E datoria mea să nu permitem ca Ungaria să fie din nou trasă într-un război care nu e al nostru.”

Prin acest apel la dialog adresat președintelui Nicușor Dan, premierul Ungariei transmite și o invitație la recalibrarea relațiilor bilaterale. Departe de discursurile tensionate din trecut, Orbán pare conștient că în fața incertitudinilor din Est — de la războiul din Ucraina la presiunile economice — solidaritatea regională poate oferi o minimă stabilitate.

Fără a abdica de la pozițiile sale tradiționale în ceea ce privește sprijinul acordat comunității maghiare din afara granițelor, liderul de la Budapesta pare dispus să pună accent, cel puțin formal, pe interesele comune ale celor două state în UE.

Cel puțin 51 de persoane, inclusiv 15 copii, au murit în Texas, după ce râul Guadalupe a crescut cu aproape 10 metri peste înălțimea sa normală, devastând o tabără de vară pentru copii.

Inundații catastrofale au lovit centrul statului Texas, din Statele Unite, vineri dimineața, chiar în timpul sărbătorilor de 4 iulie. Autoritățile anunță moartea a cel puțin 51 de persoane, în timp ce mai mulți copii sunt, în continuare, daţi dispăruți, după ce ploile torențiale au transformat râurile în torente periculoase.

Bilanțul deceselor la nivel de stat se ridică până în prezent la 51 de persoane, potrivit NBC News.

În comitatul Kerr, care a fost cel mai afectat, cel puțin 43 de persoane au murit, iar 27 de copii sunt dați dispăruți, după ce apele au măturat Camp Mystic, o tabără de vară creștină pentru fete. Camp Mystic, înființată în 1926, este una dintre cele mai vechi tabere de vară pentru fete din Texas, promovând un mediu „cu valori creștine sănătoase” și dezvoltare personală.  

De asemenea, comitatul Travis a confirmat patru decese, comitatele Kendall și Tom Green au confirmat câte unul, iar coordonatorul pentru gestionarea situațiilor de urgență din comitatul Burnet a declarat într-un comunicat că au fost înregistrate două decese.

Mai multe persoane sunt încă date dispărute, iar numărul deceselor ar putea continua să crească.

„Ne rugăm să fie încă în viață”

Părinții se agață de speranța că vor fi găsiți în viață copiii lor. Este și situația lui Ty Badon, care a spus la CNN că despre fiica sa și prietenii ei nu se mai știe nimic de la începutul inundațiilor, potrivit Daily Mail.

„Ne rugăm ca toți cei patru să fie încă în viață. Toți patru sunt dispăruți. Ei sunt încă dispăruți”, a spus el sâmbătă, în timp ce își stăpânea cu greu lacrimile.

Tatăl, care locuiește în Beaumont, a adăugat că ultima dată când s-au auzit vești despre fiica lui și prietenii ei a fost vineri, în jurul orei 4 dimineața.

„Ieri dimineață, la ora patru, ni s-a spus că vorbeau la telefon cu tatăl lui Aidan, care deține casa în care se aflau”, a spus el, adăugând că acea casă «nu mai există».

El a spus că fiica sa și prietenii ei au închis telefonul, susținând că trebuie să îi ajute pe ceilalți care „tocmai fuseseră luați de ape”.

„Hei, trebuie să plec, trebuie să le ajut pe Ella și Reese… tocmai au fost luate de ape, iar câteva secunde mai târziu telefonul s-a închis și asta este tot ce știm”, a mai spus tatăl.

Oamenii critică modul în care autoritățile au transmis avertizările despre furtuni

Între timp, autoritățile sunt criticate aspru cu privire la alertele de avertizare întârziate pe care locuitorii din Texas le-au primit înainte ca inundațiile monstruoase să devasteze statul.

Kristi Noem, secretarul pentru Securitate Internă, a participat sâmbătă la o conferință de presă alături de Greg Abbott, guvernatorul statului Texas, și de alți membri ai personalului statului.

„Trebuia să reînnoim acest sistem vechi care a fost lăsat în funcțiune de guvernul federal timp de foarte mulți ani și acestea sunt reformele care sunt în curs acolo”, a precizat Kristi Noem.

Mulți texani au acuzat modul în care au fost transmise informațiile și actualizările despre vreme ca fiind unul dintre motivele pentru care cel puțin 50 de persoane și-au pierdut viața, iar alte 27 sunt încă date dispărute.

Guvernatorul Greg Abbott a declarat că autoritățile continuă să caute supraviețuitorii 24 de ore din 24.

„Îi vom găsi pe fiecare dintre ei‘, a promis el sâmbătă, calificând în același timp răspunsul statului la tragedie drept «chintesența Texasului».

„Când Texasul se confruntă cu o provocare, ne adunăm, ne unim”, a spus el, în timp ce stătea alături de Noem. „Asta fac texanii, asta vom continua să facem… Nu ne vom opri astăzi sau mâine, ne vom opri când se va termina”,a  mai adăugat el, potrivit sursei citate.

El a semnat, de asemenea, o cerere de ajutor federal, pe care secretarul pentru Securitate Internă a spus că președintele Trump urmează să o semneze. 

Până în prezent, printre morții confirmați se numără 15 copii. 850 de persoane au fost salvate de autorități până sâmbătă seara.

Miliardarul Elon Musk a anunțat sâmbătă, 5 iulie, crearea mişcării sale politice denumite „America Party” – Partidul America.

Decizia vine după ce cu o zi înainte, patronul Tesla îşi întrebase abonaţii de pe platforma sa socială X dacă doresc să iasă din „sistemul bipartid” american şi ar vrea ca el să-şi creeze propriul partid politic, scrie Reuters.

„Cu 2 la 1, doriţi un nou partid politic şi îl veţi avea”, a scris el sâmbătă pe X. „Astăzi, se formează Partidul America pentru a vă reda libertatea”, a adăugat el.

Sondajul pe X a fost lansat vineri, chiar de Ziua Independenţei. 65,4 la sută dintre utilizatori au răspuns pozitiv la întrebarea lui Elon Musk în legătură cu crearea unui nou partid.

Deoarece este născut în Africa de Sud, Elon Musk nu poate candida la preşedinţia SUA.  După ce în trecut a fost democrat, la alegerile prezidenţiale din 2024 a schimbat tabăra politică şi l-a susţinut puternic pe Donald Trump, devenindu-i unul dintre cei mai fideli aliaţi.

Relaţiile s-au răcit şi au avut schimburi publice de replici odată cu noua lege bugetară a lui Trump, pe care Musk a criticat-o puternic. Legea a fost promulgată vineri de preşedinte. 

Musk a susţinut că legea politică republicană va creşte datoria, numind-o „sclavia datoriei”.

Proiectul de lege al Senatului ar adăuga aproape 3,3 trilioane de dolari la deficit în următorul deceniu, potrivit unei estimări a Biroului pentru buget al Congresului publicată duminică.

Legislaţia Senatului costă mai mult decât legea aprobată de Camera Reprezentanţilor, care ar adăuga 2,4 trilioane de dolari la deficit în următorul deceniu.

Liderul spiritual al budiștilor tibetani, Dalai Lama, a împlinit 90 de ani duminică, 6 iulie, și a declarat că speră să trăiască peste 130 de ani.

Născut pe 6 iulie 1935, laureatul premiului Nobel este considerat unul dintre cei mai influenţi lideri religioşi din lume, cu o audienţă care se extinde dincolo de budism, dar nu şi de Beijing, care îl consideră un separatist şi a încercat să aducă credinţa sub controlul său, scrie Reuters.

Acesta a fugit din Tibet în 1959, în urma unei revolte eşuate împotriva regimului chinez, Lhamo Thondup, pe numele său real, s-a refugiat în India şi, de atunci, a pledat pentru o „cale de mijloc” paşnică pentru a obţine autonomie şi libertate religioasă pentru poporul tibetan.

Mii de adepţi din întreaga lume, celebrităţi şi oficiali din Statele Unite şi India vor participa la sărbătorirea zilei sale de naştere în Dharamshala, micul oraş indian situat la poalele munţilor Himalaya, unde trăieşte Dalai Lama.

În timpul festivităţilor, care vor include spectacole culturale şi discurs din partea adeptului de lungă durată şi starului de la Hollywood Richard Gere, precum şi a miniştrilor federali indieni, cel de-al 14-lea Dalai Lama este programat să ţină un discurs.

Aflat în Tibet cu ocazia aniversării, actorul american a vorbit despre angajamentul său față de cauza tibetană.

„Acesta este un angajament care se întinde pe mai multe vieți”, a spus Gere, subliniind ideea de reîncarnare, în cadrul unei discuții cu agenția Reuters.

În iunie 2025, el a confirmat că va exista un succesor după moartea sa, care se va naște în afara Chinei, punând capăt îndoielilor cu privire la continuarea instituției budiste vechi de 600 de ani.

Budiştii tibetani cred că călugării iluminaţi se reîncarnează pentru a duce mai departe moştenirea spirituală. Al 14-lea Dalai Lama va împlini 90 de ani duminică şi a declarat că va consulta călugării în vârstă şi alte persoane pentru a împărtăşi posibile indicii despre locul în care ar putea fi găsit succesorul său, un băiat sau o fată, după moartea sa.

El a declarat anterior că s-ar putea reîncarna în India, unde trăieşte în exil, lângă oraşul Dharamshala, din nordul Himalaya. A fost identificat ca reîncarnarea predecesorului său când avea doi ani.

Suedia a eliminat taxa pe zboruri într-o încercare de a reanima industria sa aeriană, afectată de măsurile ecologice. Așa-numita „rușine de a zbura” a fost un fenomen promovat de activista de mediu Greta Thunberg care a adunat simpatizanți, dar și controverse.

Suedia, țara care a inventat „rușinea de a zbura”, un concept promovat de activista de mediu Greta Thunberg, a eliminat taxa pe zboruri într-o încercare de a stimula economia sa aflată în dificultate, notează publicația britanică The Telegraph.

Din 2018, în Suedia călătorii achitau o taxă eco pentru zboruri

Începând cu 1 iulie, Suedia a renunțat la taxa de 76 – 517 coroane (5,50 – 37,40 lire sterline) per pasager per zbor, o măsură ecologică introdusă de guvernul suedez în 2018.

„Suedia a introdus taxa pe zboruri în același an în care Greta Thunberg, la doar 15 ani, a organizat primul ei protest climatic solo în fața Parlamentului suedez. Într-o perioadă scurtă de timp, mișcarea „rușinea de a zbura” („flygskam”) a prins contur. Un sondaj din 2019 a arătat că aproape un sfert dintre suedezi se abțineau de la zboruri pentru a-și reduce amprenta climatică, în creștere față de 17 la sută cu un an înainte”, arată publicația.

Termenul „flygskam” descrie sentimentul de vinovăție sau rușine resimțit de cei care consideră că, alegând să zboare cu avionul, contribuie semnificativ la poluarea mediului și la încălzirea globală.

Taxa suplimentară pentru zbor a afectat companiile aeriene

Impactul asupra industriei aviatice din Suedia a fost drastic, arată jurnaliștii. Swedavia AB, care administrează 10 aeroporturi suedeze, a înregistrat scăderi ale numărului de pasageri timp de șapte luni consecutive în 2019.

De asemenea, Suedia a înregistrat cea mai lentă creștere a numărului de pasageri aerieni din ultimul deceniu. Totuși, operatorul feroviar de stat SJ din Suedia a înregistrat o creștere la 32 de milioane de pasageri, invocând „interesul crescut pentru călătoriile inteligente din punct de vedere climatic”.

În anii care au urmat suprataxării inițiată de guvernul suedez, zborurile internaționale au scăzut cu o treime.

„Aeroporturile mai mici, în special cele din regiunile sălbatice și îndepărtate din nord, au înregistrat mai puține sosiri pe măsură ce companiile aeriene și-au redus operațiunile. Ryanair a încetat toate zborurile interne în Suedia, iar aeroportul Bromma, axat pe zboruri interne, din apropiere de Stockholm, a ajuns aproape de închidere. Astăzi, doar o singură companie aeriană regională, Västfly, mai folosește aeroportul”, arată The Telegraph.

Suedia a fost afectată economic de pandemia de Covid, iar în 2023 – 2024 a trecut printr-o perioadă de recesiune. În acest climat economic, noul guvern de dreapta, ales în 2022, a transmis că există „puține motive să te simți rușinat că zbori”, anunțând planuri de a investi în sectorul aviatic și de a elimina complet taxa pe zboruri. Companiile aeriene și Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) au apreciat decizia guvernului.

„Felicităm guvernul suedez pentru eliminarea taxei pe aviație. Este o veste excelentă, care recunoaște că taxarea pasagerilor aerieni este contraproductivă din punct de vedere economic și ineficientă din punct de vedere ecologic”, a fost reacția organismului internațional al aviației, IATA, citată de The Telegraph.

Activiștii de mediu, în favoarea taxei

Unele organizații de mediu au considerat decizia eliminării taxei ca fiind greșită.

„Atitudinea pe termen scurt a unor guverne privind reglementarea aviației s-a schimbat, dar știința nu s-a schimbat, iar aviația va reprezenta un procent tot mai mare din totalul emisiilor globale de carbon și din costurile uriașe ale schimbărilor climatice pentru afaceri și societate”, declară Justin Francis, cofondator și președinte executiv al Responsible Travel, potrivit The Telegraph.

În ultimii ani, alte țări din Europa, ca Germania, Belgia, Olanda și Danemarca au urmat exemplul Suediei, impunând taxe suplimentare sau mărind prețul pentru zborurile interne și pe distanțe scurte. În schimb, în 2023, Franța a adoptat o lege care interzice zborurile interne pe rute unde călătoria poate fi făcută cu trenul în mai puțin de 2 ore și 30 de minute, iar Spania ia în considerare să adopte o politică similară, notează publicația.

„Până când avioanele electrice și aviația fără emisii nu devin opțiuni viabile, cu toții trebuie să zburăm mai puțin. Combustibilul de aviație trebuie taxat la fel ca alte tipuri de combustibil pentru transport. Industria a avut parte de un tratament preferențial prea mult timp, iar veniturile ar trebui să fie dedicate investițiilor în aviație cu emisii reduse și îmbunătățirea infrastructurii feroviare”, adaugă Justin Francis, citat de The Telegraph.

Platforma Shein a fost sancționată cu 40 de milioane de euro de Autoritatea Antitrust din Franța, fiind acuzată de practici comerciale înșelătoare legate de modul în care afișa reducerile de preț pe site-ul său.

Amenda vine în urma unei anchete extinse, desfășurate timp de aproape un an, care a vizat compania Infinite Style E-Commerce Co Ltd, entitatea responsabilă de operațiunile Shein în Franța, informează Reuters.

Investigația a scos la iveală că Shein inducea în eroare consumatorii în privința valabilității și autenticității reducerilor. Printre practicile ilegale identificate:

– Creșterea artificială a prețului înainte de aplicarea unei „reduceri”;

– Ignorarea prețului cel mai mic din ultimele 30 de zile, așa cum prevede legislația franceză;

– Afișarea unor discounturi exagerate sau inexistente.

Analiza a acoperit mii de produse listate între 1 octombrie 2022 și 31 august 2023, iar rezultatele sunt alarmante: 57% dintre reduceri nu presupuneau nicio scădere reală de preț; 19% dintre reduceri erau mai mici decât cele anunțate; 11% dintre cazuri implicau, de fapt, creșteri de preț prezentate drept reduceri.

Franța taxează industria fast-fashion

Decizia plasează Franța printre primele țări din UE care penalizează platformele de fast-fashion pentru lipsa de transparență față de consumatori. Cazul reflectă îngrijorarea tot mai mare a autorităților europene privind practicile de marketing în comerțul online și lipsa de reglementare în segmentul modei ultra-accesibile.

Reacția Shein

Într-un comunicat oficial, Shein a declarat că a fost notificată în martie 2023 despre problemele descoperite, inclusiv legate de prețurile de referință și conformitatea cu reglementările de mediu. Compania susține că a remediat toate aspectele semnalate în decurs de două luni, iar noile politici sunt deja în vigoare de peste un an.

„ISEL (Infinite Style E-Commerce Co Ltd) este angajată în respectarea legislației franceze”, a transmis Shein.

Citește mai multe despre: franta

Comandantul armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a mers în regiunea Harkov, unde linia frontului rămâne tensionată, cu riscul unor noi ofensive rusești.

Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a efectuat o vizită de două zile în zona Slobojanski Sud din regiunea Harkov, o regiune aflată sub amenințarea constantă a unor noi ofensive rusești, potrivit Ukrainskaia Pravda.

Vizita vine în contextul în care trupele ucrainene resping zilnic atacuri, iar Kievul caută soluții tactice pentru a ține pe loc avansul invadatorilor.

 „Nu ignor nicio parte a liniei frontului, în special în acele zone în care există o ameninţare de noi acţiuni ofensive ale inamicului. Am petrecut două zile lucrând în unităţi din regiunea Harkov. Lucrez împreună cu comandantul forţelor comune, comandantul operaţiunii forţelor comune din Hortîţia, generalul-maior Mîhailo Drapatî. Aici, în direcţia Slobojanski Sud, soldaţii noştri au respins un total de peste 60 de atacuri inamice în ultima săptămână. Cam o duzină de lupte continuă să aibă loc în fiecare zi”, a scris Oleksandr Sîrski pe Facebook.

În timpul vizitei, comandantul ucrainean a analizat cu atenție situația operațională de pe teren, a discutat direct cu militarii despre nevoile și solicitările lor, oferindu-le indicațiile necesare pentru apărarea liniei frontului.

„Ruşii încearcă să pună presiune prin număr, dar noi trebuie să fim atenţi, să aplicăm soluţii tactice şi tehnologice eficiente pentru a împiedica invadatorii să avanseze”, a transmis comandantul.

Tensiunile din regiune au crescut după ce, pe 1 iunie, trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra unei unități de antrenament a armatei ucrainene, soldat cu moartea a cel puțin 12 persoane și rănirea a peste 60 de militari.

În aceeași zi, comandantul armatei, Mîkhailo Drapatî, și-a prezentat demisia, explicând că „în calitate de comandant, nu a reuşit să asigure pe deplin executarea ordinelor sale”.

Cu toate acestea, la doar două zile după incident, președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Drapatî în funcția de comandant al forțelor comune, subliniind că acesta se va concentra exclusiv pe problemele de luptă din teren, în contextul intensificării presiunilor rusești pe front.

Pompierii greci se confruntă cu un nou incendiu violent de vegetaţie pe insula Evia, în timp ce fac progrese importante în stingerea unui alt foc în Creta. Valul de caniculă și vântul complică intervenţia lor.

Un nou incendiu de vegetaţie a izbucnit în sudul insulei Evia, a doua ca mărime din Grecia, situată în Marea Egee, unde pompierii luptă cu flăcările care au cuprins o suprafaţă vastă de pădure și au dus la evacuarea a două localităţi.

Incidentul a fost semnalat vineri seara, iar echipele de intervenție au fost mobilizate imediat pentru a limita extinderea incendiului, care se manifestă într-o regiune caracterizată de teren accidentat și pășuni, scrie Reuters.

În prezent, peste 160 de pompieri sunt implicați în acțiunile de stingere, sprijiniți de 46 de autospeciale și cinci avioane specializate în combaterea incendiilor. Eforturile se concentrează în zona de sud a insulei Evia, la est de capitala Atena, în apropierea localităților Tsakeoi și Limnionas, unde autoritățile au ordonat evacuarea rapidă pentru a proteja locuitorii și turiștii din aceste zone.Regiunea Evia de Sud este caracterizată de terenuri agricole, zone forestiere și plaje turistice, fiind însă o zonă mai puțin populată.

 Incendiul reprezintă cel mai recent episod dintr-o serie de incendii de pădure care afectează Grecia și alte țări din Europa de Sud, alimentate de vânturile puternice și de valul de caniculă care traversează continentul.

Un alt incendiu semnificativ izbucnit pe insula Creta, care a mistuit păduri și plantații de măslini încă de miercuri, pare acum sub control, conform declarațiilor unui oficial din cadrul brigăzii de pompieri. Acest incendiu a determinat evacuarea temporară a mii de rezidenți și turiști, afectând astfel o zonă importantă din punct de vedere turistic.

Turismul este o sursă majoră de venit pentru Grecia, iar aceste incendii vin într-un moment delicat, chiar la începutul sezonului estival de vârf, provocând îngrijorări atât pentru siguranța oamenilor, cât și pentru economia locală.

Grecia, alături de alte țări mediteraneene, face parte dintr-o regiune recunoscută de cercetători drept un „focar de incendii de vegetație”, unde verile sunt tot mai uscate și calde.

Creșterea frecvenței și intensității acestor incendii este atribuită schimbărilor climatice accelerate, ceea ce determină autoritățile și experții să ceară o abordare nouă și mai eficientă pentru prevenirea și gestionarea acestor dezastre naturale.

Şi în România în ultimele zile pompierii s-au luptat să stingă flăcările care au cuprins zeci de hectare de terenuri împădurite în mai multe zone ale ţării.

Contractori americani ar fi tras focuri de armă în direcția palestinienilor veniți să ridice alimente de la un centru de distribuție a ajutoarelor umanitare din Fâșia Gaza, potrivit unei înregistrări video în care se aud focuri de mitralieră și comentarii ale militarilor, relatează The Telegraph și AP.

Incidentul a avut loc la un centru administrat de Fundația Umanitară Gaza (GHF), susținută de Israel și SUA, dar condamnată de o mare parte din comunitatea internațională.

Un fost contractor de securitate a declarat pentru BBC că a văzut un gardian cu o mitralieră deschizând focul dintr-un turn de veghea asupra unui grup de palestinieni.

„Un palestinian a căzut la pământ. Apoi, un al doilea contractor, care stătea acolo, a zis ceva de genul «la naiba, cred că ai nimerit unul». Și apoi au râs de asta.”

Associated Press a vorbit cu doi contractori americani, care au dezvăluit că se folosește în mod regulat muniție reală, grenade cu fum și spray cu piper pentru a dispersa civilii palestinieni.

GHF a negat categoric acuzațiile, adăugând că niciun civil nu a fost rănit la punctele lor de distribuție.

Noul model de furnizare a ajutorului a fost proiectat pentru a evita ca alimentele și proviziile să cadă în mâinile grupării Hamas, sprijinind astfel gruparea teroristă.

Sistemul presupune ca palestinienii să parcurgă pe jos distanțe mari în câmp deschis către centre special amenajate de distribuție a alimentelor.

Sute de persoane au fost ucise în vecinătatea centrelor de ajutor, martorii oculari acuzând trupele israeliene că au deschis focul asupra lor. Israelul a respins acuzația, dar a recunoscut că a tras focuri de avertisment în zonă.

La rândul ei, GHF a negat orice abatere sau lipsă de experiență în rândul personalului, precizând că a distribuit echivalentul a peste 50 de milioane de mese în Gaza.

Declarațiile sub anonimat a doi contractori americani

Într-un videoclip, contractori americani înarmați discută despre cum să-i disperseze pe palestinienii din apropiere. Unul dintre ei spune că a aranjat o „demonstrație de forță” din partea tancurilor israeliene.

„Nu vreau ca situația să devină prea agresivă pentru că situația se calmează”, se aude ceea ce pare a fi o a doua voce.

În acel moment, în apropiere izbucnesc rafale de mitralieră, cel puțin 15 focuri. „Uau! Uau!”, urlă un contractor

„Cred că ai nimerit unul”, spune unul dintre ei.

Contractorul care a filmat videoclipul a declarat pentru AP că bărbații au tras dintr-un turn de supraveghere și de pe o movilă, a spus el.

Camera nu surprinde cine trăgea sau în ce trăgea. Însă contractorul care a filmat a spus că a văzut un coleg trăgând în palestinieni după care a văzut un bărbat la aproximativ 60 de metri distanță căzând la pământ.

Cei doi contractori americani au declarat pentru AP că au făcut dezvăluirile întrucât s-au simțit tulburați de ceea ce considerau a fi practici periculoase și iresponsabile. Aceștia au spus că personalul de securitate este adesea necalificat, neverificat, înarmat puternic și părând să acționeze cu impunitate.

Aceștia au spus că colegii lor aruncau în mod regulat grenade cu fum și spray cu piper în direcția palestinienilor. Un contractor a declarat că gloanțele erau trase în toate direcțiile – în aer, în pământ și uneori spre palestinieni, amintindu-și cel puțin un caz cineva ar fi fost lovit.

„Sunt oameni nevinovați care sunt răniți. Grav. În mod inutil”, a spus contractorul.

El a mai dezvăluit că personalul american de la siturile de distribuție îi monitorizează pe cei care vin să ia alimente și documentează pe oricine ar fi considerat „suspect”. El a spus că împărtășesc astfel de informații cu armata israeliană.

Videoclipurile furnizate de unul dintre contractori și filmate la fața locului arată sute de palestinieni în spatele unor porți metalice, înghesuindu-se după ajutor pe fundalul zgomotului gloanțelor și al grenadelor. Alte videoclipuri includ conversații între bărbați vorbitori de engleză care discută despre cum să disperseze mulțimile și se încurajează reciproc după rafale de focuri de armă.

Mărturiile contractorilor — combinate cu videoclipurile, rapoartele interne și mesajele text obținute de AP — oferă o perspectivă rară asupra Fundației Umanitare din Gaza, organizația americană susținută de Israel pentru a hrăni populația Fâșiei Gaza. Luna trecută, guvernul SUA a promis o donație de 30 de milioane de dolari — prima donație americană cunoscută către grup, ale cărei alte surse de finanțare rămân opace.

Jurnaliștii nu au avut acces la locațiile GHF, acestea fiind situate în zone controlate de armata israeliană, iar AP nu poate verifica independent relatările contractorilor.

Un purtător de cuvânt al Safe Reach Solutions, compania de logistică subcontractată de GHF, a declarat pentru AP că până în prezent nu au existat răni grave la niciuna dintre locațiile lor. În incidente dispersate, profesioniștii din domeniul securității au tras focuri de armă în sol, la distanță de civili, pentru a le atrage atenția. S-a întâmplat în primele zile, „când măsurile de control al mulțimii erau necesare pentru siguranța și securitatea civililor”, a spus purtătorul de cuvânt.

De când centrele GHF au început să funcționeze, acum mai bine de o lună, palestinienii spun că trupele israeliene deschid focul aproape zilnic asupra mulțimilor de pe drumurile ce duc la punctele de distribuție, prin zonele militare israeliene. Sute de oameni au fost uciși, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza și martorilor.

După mai bine de un secol, parizienii și turiștii pot înota din nou în Sena. Redeschiderea fluviului pentru public marchează o zi istorică, după investiții de peste 1,4 miliarde de euro pentru a asigura o calitate excelentă a apei.

Fluviul Sena a fost redeschis oficial sâmbătă, 5 iulie, pentru înotători, pentru prima dată din 1923, iar sute de persoane au așteptat cu nerăbdare momentul, aliniindu-se pe maluri cu mult înainte de deschiderea oficială.

După ce sportivii de la Jocurile Olimpice din 2024 au inaugurat înotul în Sena, parizienii și turiștii au putut, la rândul lor, să înoate în inima orașului, redescoperind o plăcere interzisă timp de peste un secol.

„Visam de ani de zile să fac asta”

Bazinul amenajat în zona Bercy s-a umplut rapid de entuziaști de toate vârstele. Ingrid, o pariziancă de 95 de ani îmbrăcată într-un costum de baie turcoaz, a fost printre primii înotători, coborând cu grijă treptele spre apa limpede, încălzită la 25°C. „Sunt prea fericită! De ani de zile visam să fac asta”, a declarat ea pentru apnews.

Zona de înot, delimitată și dotată cu șezlonguri și umbrele, a fost supravegheată atent de zece salvamari echipați cu tricouri galbene fosforescente, în timp ce bărci ale poliției patrulau în jurul perimetrului. Pentru siguranță, fiecare participant a purtat un flotor galben legat la brâu.

Entuziasm printre turişti şi localnici

Isabel Bertelot, o pariziancă de 65 de ani, a descris experiența ca pe un vis devenit realitate: „Mă simt ca o sirenă. Am visat de atâtea ori să traversez Sena înot, chiar dacă nu era permis. Acum pot, fără să trișez!”

Toby, un turist american din California, a împărtășit bucuria momentului: „E bucurie, e fericire. Suntem printre primii, după 100 de ani, care pot face asta.”

Peter, turist din München, a fost surprins de calitatea apei: „Apa e mult mai curată decât mă așteptam! E minunată.”

Chantal Eyboulet, o ingineră de 61 de ani, a declarat după ce a înotat: „Aștept momentul ăsta de 30 de ani!”

Karine, o asistentă de 51 de ani din Créteil, a fost printre primele persoane care au intrat în apă sâmbătă dimineața: „Credeam că apa va fi foarte rece, dar e chiar caldă, e genial!”

Primăriţa Parisului, Anne Hidalgo, promite că va înota și ea

La eveniment au participat primărița Parisului, Anne Hidalgo, ministrul Sporturilor, Marie Barsacq, și prefectul regiunii Île-de-France. Hidalgo, care înotase anterior în Sena înainte de Jocurile Olimpice, a promis că va reveni.

„Voi veni și eu să înot, ca orice pariziancă, dar nu voi chema presa”, a declarat ea.

În schimb, ministrul Sporturilor a intrat în apă purtând un costum special, declarând: „Apa e excelentă! E foarte curată, am verificat nivelurile de bacterii, sunt extrem de scăzute.”

Prefectul Marc Guillaume a confirmat că datele privind calitatea apei sunt publice, subliniind că nivelurile bacteriilor monitorizate sunt de 10-25 de ori sub limitele admise.

Trei zone deschise publicului până la final de august

Un al treilea punct de îmbăiere a fost inaugurat în zona „brațului Grenelle”, pe lângă cele din Bercy și „brațul Marie”. Accesul este gratuit, dar permis doar persoanelor care știu să înoate, iar zonele vor rămâne deschise până pe 31 august, în funcție de condițiile meteo:

* Brațul Marie poate găzdui simultan 150 de persoane.

* Zona Bercy are o capacitate de 700 de persoane, dintre care 300 în perimetrul de înot.

* Grenelle are o capacitate de 200 de persoane și include un bazin cu fund plat pentru familii, unde se pot practica gratuit activități de caiac.

Investiții de peste 1,4 miliarde de euro pentru calitatea apei

Pentru a face posibilă această redeschidere, autoritățile au investit peste 1,4 miliarde de euro în proiecte de captare a apelor uzate și prevenirea deversărilor în Sena. Totuși, în Paris, rețeaua de canalizare colectează împreună apele pluviale și uzate, ceea ce înseamnă că în caz de ploi abundente, surplusul ajunge în râu.

În această vară, accesul la înot va fi reglementat cu steaguri verzi, galbene sau roșii, în funcție de calitatea apei și debit, iar înotul va fi interzis dacă indicatorul va fi pe roșu.

Înotul nesupravegheat rămâne interzis

Autoritățile au raportat 13 decese anul trecut și trei de la începutul anului 2025 în Sena. Pentru a preveni înotul în afara zonelor autorizate, prefectura a emis un ordin care prevede sancțiuni pentru îmbăierea neautorizată, în contextul valurilor de căldură care au determinat mulți parizieni să caute răcoare în fluviu.

Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit sâmbătă într-o zonă împădurită din vestul Austriei, provocând un incendiu care a cuprins pădurea din apropiere. Toate cele patru persoane aflate la bord, cetățeni germani, și-au pierdut viața în accident.

Un grav accident aviatic a avut loc în după-amiaza zilei de sâmbătă, 5 iulie, în apropierea orașului Krimml, situat la est de Innsbruck, în Austria, acolo unde un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit într-o zonă împădurită. În urma impactului, aeronava a luat foc, iar incendiul s-a extins rapid în pădurea din jur, relatează Kronen Zeitung.

Inițial, autoritățile au confirmat decesul a cel puțin două persoane, însă ulterior s-a stabilit că toate cele patru persoane aflate la bordul avionului au murit. Potrivit informațiilor disponibile, victimele ar fi trei bărbați și o femeie, toți cetățeni germani.

Nu există încă informaţii precise despre ce tip exact de aeronavă a fost implicată în accident, însă autoritățile locale au precizat că ar fi vorba despre un planor cu motor, care are capacitatea maximă de a transporta patru persoane.

„Planorul cu motor, care poate găzdui maximum patru persoane, s-a prăbușit într-o zonă împădurită și a luat foc”, a fost declaraţia lui Klaus Portenkirchner, șeful districtului de pompieri, care a completat spunând că incendiul a fost alimentat rapid de vegetația uscată.

Un purtător de cuvânt al poliției a declarat că în momentul producerii accidentului condițiile meteo erau bune, şi momentan nimeni nu ştie cauza prăbuşirii planorului. La rândul lor, pompierii au precizat că avionul s-a prăbușit pe un teren accidentat, ceea ce a îngreunat operațiunile de stingere a incendiului și de intervenție.

Zona din jurul locului prăbușirii a fost izolată pentru a asigura siguranța echipelor de intervenție, având în vedere că avioanele de mici dimensiuni sunt echipate adesea cu parașute de salvare care se activează exploziv, putând reprezenta un pericol pentru salvatori.

„Aceasta este lansată prin tragere de cablu și desfășurată exploziv. La fel ca airbagurile din mașini, acest lucru poate reprezenta un pericol pentru salvatori”, a explicat Klaus Portenkirchner.

La fața locului au fost trimise echipaje ale poliției, geniști și echipe de pompieri pentru a gestiona situația și pentru a securiza zona în vederea anchetei care urmează să stabilească circumstanțele exacte ale tragediei.

Apărarea aeriană rusă a interceptat și doborât sâmbătă patru drone ucrainene care se îndreptau spre Moscova, potrivit anunțului făcut de primarul capitalei, Serghei Sobianin. Incidentul a determinat suspendarea temporară a zborurilor pe aeroportul internațional Sheremetyevo.

Dronele au fost distruse în timp ce se apropiau de oraș. Serviciile de urgență au intervenit rapid la locurile unde au fost doborâte, fără a fi raportate pagube sau victime până la această oră, a declarat Sobianin, conform Reuters.

Ministerul rus al Apărării a precizat că, în total, 94 de drone au fost distruse în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, iar alte 45 au fost neutralizate în intervalul orar 08:00 – 13:50, ora locală.

Autoritatea aviatică Rosaviația a informat că zborurile de plecare de pe aeroportul Sheremetyevo au fost suspendate temporar, invocând „restricții temporare asupra spațiului aerian” și condiții meteorologice nefavorabile, în special vânturi puternice. Măsuri similare au fost luate și pe aeroporturi din alte orașe rusești, inclusiv Pulkovo din Sankt Petersburg, din motive de siguranță.

Armata ucraineană afirmă că a lovit o bază aeriană rusă strategică în regiunea Voronej

Ucraina susține că a lovit un aerodrom militar important din regiunea Voronej, vizând depozite de muniții și aeronave rusești, într-o nouă operațiune menită să reducă capacitatea Moscovei de a ataca infrastructura civilă.

Forțele speciale ucrainene au anunțat că au lovit sâmbătă, 5 iulie, aerodromul militar Borisoglebsk din regiunea Voronej, Rusia, o locație strategică unde sunt staționate avioane de luptă Su-34, Su-35S și Su-30SM, relatează presa naţională, citând un comunicat publicat pe rețelele sociale de Statul Major General al Armatei Ucrainei.

Elon Musk și podcasterul MAGA, Steve Bannon, au reaprins vineri ostilitățile, amenințându-se reciproc după ce miliardarul a anunțat că va înființa un nou partid în SUA, relatează HuffPost.

Bannon a spus că Musk – un cetățean american naturalizat – „ar trebui deportat”, în timp ce Musk a prezis că Bannon – care a ispășit o pedeapsă de patru luni pentru sfidarea Congresului – s-ar putea întoarce la închisoare. 

Bannon l-a criticat dur pe Musk, în podcastul său „War Room”, pentru că a declarat că va înființa un nou partid politic, Partidul Americii.

„Un non-american care înființează un Partid American?”, a spus Bannon. „Nu, frate, nu ești american, ești sud-african. Și dacă ne luăm suficient răgaz și dovedim faptele, ar trebui să fii deportat din cauza infracțiunii pe care ai comis-o, printre multe altele.”

Susținătorul MAGA sugerase luna trecută că Musk, născut în Africa de Sud, „s-ar putea afla aici ilegal”.

Musk i-a dat replica pe rețeaua sa X.

„Grăsuțul ăla bețiv și neastâmpărat pe nume Bannon se va întoarce la închisoare și de data asta pentru mult timp”, a prezis Musk . „Trebuie să plătească pentru o viață întreagă de infracțiuni.”

Nu a specificat ce anume l-ar putea trimite pe podcaster și consilierul politic al președintelui american înapoi la închisoare, însă a repetat o predicție similară pe care a făcut-o la începutul săptămânii trecute.

Musk a cheltuit aproximativ 291 de milioane de dolari pentru a susține campania electorală a lui Trump și a sprijini cauze republicane, potrivit OpenSecrets.org, până când cei doi s-au certat din cauza „marii și frumoasei legi” fiscale care a trecut recent de Congres și despre care fondatorul Space X spune că va mări excesiv și periculos datoria SUA.

Musk amenințase că își va înființa propriul partid drept alternativă atât la republicani, cât și la democrați, dacă proiectul de lege va fi adoptat, ceea ce s-a și întâmplat.

Bannon a fost directorul executiv al campaniei lui Trump în 2016 și a ocupat funcția de strateg șef în prima administrație a lui Trump, însă a demisionat după șapte luni.

Ulterior, Trump s-a întors împotriva lui Bannon, numindu-l „Steve cel neglijent”.

Cei doi au revenit la sentimente mai bune în scurt timp după aceea, iar Bannon a rămas în relații apropiate cu Trump, întâlnindu-se la Casa Albă cu acesta chiar luna trecută și vorbind frecvent despre agenda președintelui american și a MAGA în podcastul său „War Room”.

Trump l-a grațiat pe Bannon în 2021 într-un caz de fraudă în care Bannon și alții ar fi înșelat donatori care au contribuit la un fond privat despre care se presupunea că este dedicat construirii unui zid la granița de sud.

El a pledat vinovat la acuzații într-un caz conex la începutul acestui an, printr-o înțelegere care îi va permite să evite închisoarea.

Elon Musk, în conflict cu Donald Trump

 Musk a catalogat Partidul Republican „Partidul porcușorului Porky!!” și a amenințat că va oferi sprijin unor candidați republicani care se opun proiectului bugetar masiv al lui Trump. Astfel, miliardarul a confirmat sprijinul pentru alesul Thomas Massie, un oponent vocal al legi.

„Ești minunat!”, a scris el.

Legea prevede eliminarea rapidă a creditelor fiscale federale pentru vehicule electrice până la 30 septembrie 2025, afectând direct interesele de afaceri ale lui Musk, șeful Tesla.

Fără subvențiile din partea guvernului, Musk „probabil ar trebui să închidă prăvălia și să se întoarcă acasă, în Africa de Sud”, a scris Trump.

Totodată, Trump a amenințat că va pune departamentul pentru eficiență guvernamentală (DOGE), la conducerea căreia l-a numit pe fostul său aliat la începutul mandatului, să-i analizeze contractele.

„Poate ar trebui să punem DOGE să arunce o privire atentă ? Mulți bani de economisit!!!”, a scris Trump.

„Poate că va trebui să punem DOGE pe Elon. Știți ce este DOGE. Este monstrul care s-ar putea  să se întoarcă și să-l mănânce pe Elon”, a mai spus Trump după ce a fost întrebat în acest sens de reporteri.

După conflictul reaprins cu Trump, miliardarul a repostat pe X rezultatele unui sondaj informal din luna iunie, în care întreba dacă SUA au nevoie de un partid care să reprezinte  majoritatea moderată a americanilor, „cei 80% din mijloc”.

Acesta ar fi „o alternativă la unipartidul Democrat–Republican, astfel încât oamenii să aibă o voce reală”, spune antreprenorul american.

Forțele lui Vladimir Putin lovesc Ucraina zilnic cu ceea ce s-ar putea dovedi o armă letală pentru armatele NATO, și anume dronele Shahed. Ucraina caută soluții, iar cea mai promițătoare s-ar putea dovedi interceptoarele de drone. Acestea ar putea fi armele decisive ale războiului automatizat, relatează The Telegraph.

Interceptoarele de drone se impun rapid pe câmpul de luptă din Ucraina drept cea mai semnificativă dezvoltare într-un război de mare intensitate al dronelor. În lumina acestor evoluții, de la sediul NATO din Bruxelles, până la cartierele puterii militare din Beijing, oficialii militari s-ar putea grăbi curând să-și creeze propriile capacități

Cel mai mare pericol din aer: dronele Shahed

Dronele Shahed de fabricație iraniană au devenit principalele arme de atac ale Rusiei, care acum le produce la scară mare și le lansează în roiuri asupra orașelor ucrainene.

Cu o rază de acțiune de 2500 km și o viteză de 185 km/oră, sunt arme redutabile.

Costul unei astfel de drone este estimat la între 20.000 și 50.000 de dolari, dar e probabil să fie acum mai mic pentru Rusia după ce și-a dezvoltat o capacitate internă de producție.

Joi, Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete care a bătut un nou record: nu mai puțin de 539 de drone și 11 rachete.

Potrivit Kievului, 478 dintre ele au fost doborâte sau deviate – inclusiv cu mijloace ale războiului electronic.

Potrivit experților, aceste atacuri cu arme relativ ieftine riscă să devină o provocare  financiară, dar și logistică pentru apărarea aeriană a Ucrainei.

„De la mijlocul lunii mai, au bătut recordul pentru cel mai mare atac cu drone Shahed de aproximativ șase ori”, spune Marcel Plichta, fost analist de informații al Armatei SUA și expert în război cu drone.

„O rachetă convențională de apărare aeriană…, va costa de trei sau patru ori mai mult decât una dintre aceste drone”, explică expertul.

O analiză a atacurilor precedente arată că Rusia începe să pună presiune pe apărarea ucraineană: 

În noaptea de 14 spre 15 iunie, forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a lansat 183 de drone Shahed și momeli. Două nopți mai târziu: 440. Apoi, între 22 și 23 iunie, alte 352. În noaptea de 25 spre 26 iunie, rușii au lansat doar 41, ca în seara următoare așa-numitul „pachet de atac” să crească din nou: 363.

Pe 30 iunie, a venit atacul-record: 477 de drone și momeli și peste 60 de rachete.

Trendul este crescător și Ucraina s-ar putea confrunta curând cu o creștere dramatică, arată experți și oficiali ucraineni.

Serhii Beskrestnov, un expert ucrainean în război electronic, estima luna trecută că Rusia ar putea lansa până la 800 astfel de drone pe zi, în timp ce oficial ucrainean de rang înalt a spus recent că în curând Rusia va avea capacitatea de lansa și 1000 de drone zilnic.

Iar ucrainenii nu au în prezent soluții fiabile pe termen lung: sistemele convenționale de apărare aeriană sunt prea scumpe,  contramăsurile electronice nu sunt suficiente, în timp ce „echipele mobile de apărare aeriană” – voluntari înarmați cu mitraliere Browning sau PKM, versiunea grea a Kalașnikovului – se confruntă acum cu drone ce zboară la o altitudine prea mare pentru a le putea ținti.

„Așadar”, spune înaltul oficial ucrainean, „răspunsul trebuie să fie interceptoarele”.

Armata ucraineană a aprobat în prezent pentru utilizare cinci modele de drone interceptoare. De pildă, unitatea ucraineană Wild Hornets are drona vânătoare de Shahed numit Sting, cu patru aripioare mari.

Între timp, companiile occidentale își dezvoltă  propriile modele. MARSS, cu sediul în Bristol, promovează un model similar, despre care spune că poate „învinge mai multe drone mici într-o singură misiune”.

Anduril, o companie americană de tehnologie și armament, vinde două interceptoare, Roadrunner, respectiv Anvil, care „navighează autonom pentru a intercepta potențiale amenințări legate de drone”.

„Partea «tehnologică» a apărării se mișcă mai repede în această privință, decât giganții din domeniul apărării”, explică Plichta, cu referire la companii specializate precum Anduril și Palantir din America, dar și Epirus, care a creat Leonidas, o armă energetică anti-drone.

O dronă interceptoare trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a fi eficiente, ceea ce nu e lipsit de provocări.

Prin definiție, trebuie să fie mai rapide și, prin urmare, probabil mai scumpe, decât ținta lor. Pentru a maximiza viteza și raza de acțiune, ar trebui să aibă probabil dimensiuni mai mici, dar să fie și rezistentă – pentru a supraviețui unor coliziuni multiple și să continue să zboare

O altă provocare este cantitativă: sunt necesare în cantitate mare.

„Ar fi nevoie de cel puțin o dronă interceptoare per Shahed. Dar e necesar și acel volum distribuit în jurul zonelor atacate – care tind să fie Kievul și Odesa și orașele din mijlocul țării – sau rutele către ele. Și apoi trebuie să ții cont de flexibilitate, deoarece este destul de ușor pentru ruși să schimbe rutele de zbor”, spune Plichta.

„Când iei în considerare toate acestea, nu mai este vorba atât de faptul că tehnologia nu există, sau că nu există prototipuri, sau că nu există copii funcționale. Este doar o problemă de scară.”

În plus, ar fi nevoie și de piloți pentru fiecare interceptor – ceea ce s-ar putea dovedi o problema logistică importantă.

Mai mult, potrivit șefului armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, echipele de interceptare au nevoie și de mini-radare tactice – esențiale pentru munca de recunoaștere, or Ucraina nu dispune în prezent de un număr suficient.

Pe de altă parte, dronele interceptoare au limitele lor.

„Le folosim deja și le extindem utilizarea. Dar nu pot înlocui totul. Trebuie să înțelegem că apărarea aeriană anti-drone este un sistem complex”, a declarat pentru The Telegraph Yuriy Ignat, purtător de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene.

„În primul rând, nu au o rază de acțiune foarte lungă – doar câteva zeci de kilometri. În al doilea rând, trebuie să mărești adâncimea teritoriului pe care îl acoperă. Ele funcționează doar local. Și nu pot zbura întotdeauna, pe vreme rea, ceață și așa mai departe.”

În paralel, războiul electronic – bruiajul și contrabruiajul frecvențelor radio și al semnalelor GPS – rămâne un câmp de luptă în rapidă evoluție.

Amenințarea aeriană pentru țările NATO, dincolo de Ucraina

Aceste tipuri de amenințări aeriene nu privesc doar Ucraina. Țările NATO se luptă să găsească o soluție la o potențială amenințare aeriană masivă, nemaivăzută de la raidurile cu 1.000 de bombardiere din cel de-al Doilea Război Mondial. Unele au cheltuit deja miliarde, cu rezultate mixte, notează The Telegraph.

Marea Britanie lucrează la tunul laser experimental „DragonFire”, despre care guvernul susține că are cost de doar 10 lire sterline pentru a fi declanșat și poate lovi „orice țintă vizibilă”. Marina Regală plănuiește să îl monteze pe cel puțin patru nave de război până în 2027.

În aprilie, Ministerul Apărării a anunțat că soldații britanici au distrus cu succes un roi de 100 de drone în testele armei cu energie direcționată RapidDestroyer, care folosește unde radio de înaltă frecvență pentru a prăji electronicele dronelor la un cost modic.

Cheltuielile inițiale pentru astfel de sisteme sunt mari și ar putea deveni ținte pentru inamic, însă în timp se pot dovedi eficiente din punct de vedere al costurilor, în special împotriva atacurilor în masă.

„Pentagonul a cumpărat patru arme cu energie direcționată pentru aproximativ 66 de milioane de dolari . Pentru a le folosi, nu au nevoie de multă muniție”, spune Zachary Kallenborn, expert în război cu drone la King’s College London. „Au nevoie doar de energie. Așa că, în timp, acest cost ridicat devine accesibil. Problema este ce se întâmplă dacă adversarul tău pur și simplu o distruge?”

Doborârea unui roi de 100 de drone este plauzibilă, spune Kallenborn, dar care au fost condițiile de mediu la momentul testului? Cât de mari sau blindate erau dronele? Din ce unghiuri se apropiau? Toți acești factori pot complica operațiunile din lumea reală.

Anul trecut, Doug Bush, șeful departamentului de achiziții al Armatei SUA, a declarat în fața comisiei forțelor armate din Senat că testele  unui laser de 50 de kilowați montat pe un vehicul în Orientul Mijlociu au relevat dificultăți în menținerea încărcării acestuia și lovirea țintelor la distanță, fără ca praful sau alte interferențe să disipeze fasciculul.

De aici și importanța dronei interceptoare. Cea mai bună modalitate de a înfrunta o capacitate de drone este să dezvolți o forță contrară mai puternică.

Până la o soluție mai bună, cea mai bună apărare împotriva unui roi de drone ostile va fi propriul roi de drone, conchide The Telegraph.