Afaceristul Dan Șucu, proprietarul grupului Mobexpert și Rapid, printre altele, și investitor în imobiliare, atrage atenția asupra faptului că persoanele care au dat un avans de 5% pentru case vor plăti în plus 16.000 de euro, din cauza majorării TVA la 21%. Piața imobiliară din București și împrejurimi înregistrează o scădere de 4,3% în primul trimestru al anului. În Capitală, vânzările de locuințe au scăzut cu 5,4%, în timp ce în Ilfov au crescut cu 2,4%, potrivit Profit.ro, preluat de Adevărul.
„Piața se împarte pe segmente de clienți în trei categorii: good, better și best, adică primul preț, prețul mediu și prețul înalt. Zona de sus va fi afectată cu două puncte procentuale. Vorbesc de București, unde zona de preț high-end începe cu 4.000 de euro/metru pătrat și care va fi afectată cu 2% suplimentar.
E rău, dar nu e groaznic. În zona de preț cuprinsă între 1.800 și 4.000 de euro/metru pătrat, care reprezintă peste 60% din total, un apartament cu două camere de minim 70 de metri pătrați construiți, cu greu s-ar încadra la sub pragul de 120.000 de euro, până la care TVA era de 9%. Pragul tocmai crescuse de la 5% la 9% în 2024.
La 100.000 de euro, diferența este de 16.000 de euro
Problema noastră este că TVA-ul este mărit succesiv de la 5% la 9% și acum la 21%, într-o perioadă de nici doi ani de zile. Sunt mulți oameni care încă își construiesc casa, au dat un avans de 5% și din cauza tuturor întârzierilor birocratice din primării, se trezesc că la finalizare o să plătească un TVA de 21%. La 100.000 de euro, diferența este de 16.000 de euro. Orice lucru care afectează clientul, afectează și dezvoltatorul și afacerea. Nu este o scădere de vânzări, este ca un perete pus în fața autostrăzii”, a spus Dan Șucu, pentru Profit.ro.
Șucu, novice în imobiliare
Dan Șucu, proprietarul producătorului de mobilier Mobexpert, a intrat puternic pe piața imobiliară în 2023 alături de dezvoltatorul imobiliar Redport Capital, deținut de avocatul Cosmin Savu-Cristescu și Meta Estate Trust. Împreună au cumpărat un teren de 4,4 hectare lângă Petrom City pe care vor să construiască 1.000 de apartamente.
De asemenea, au mai cumpărat două terenuri cu o suprafață cumulată de 15.000 de metri pătrați de la Antrepriza de Construcții Montaj nr. 4 București (ACM4) și Havi Logistics ce sunt folosite pentru fazele 3 și 4 de dezvoltare ale ansamblului rezidențial The Level, început de Savu-Cristescu pe Intrarea Străulești, și care vor cuprinde 355 de apartamente.
Potrivit publicației citate, aproximativ 18.000 de noi locuințe ar putea fi finalizate în București și împrejurimi în acest an potrivit datelor SVN Romania, un nivel la fel de redus ca cel înregistrat în 2024, când în regiunea Bucureștiului a fost livrat cel mai mic număr de locuințe din ultimii cinci ani.
Aproape 37.000 de case și apartamente au fost vândute în România în primele trei luni din acest an, în scădere cu 4,9% comparativ cu perioada similară a anului anterior.
Cele mai multe unități rezidențiale au fost tranzacționate în Constanța, Cluj și Timiș, mai arată statisticile oficiale.
Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca …
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare spune, joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că măsurile din ordonanța austerității vor aduce un impact bugetar total de 10,75 miliarde lei în 2025 și aproximativ 90 de miliarde lei în 2026.
Potrivit acestuia, pentru ultimele luni din anul 2025, impactul calculat este de 9,5 miliarde de lei. Pentru anul 2026, executivul preconizează să strângă la buget aproximativ 90 miliarde lei.
Nazare adaugă că aproximativ 9,5 miliarde provin din creșterea veniturilor și restul din reducerea cheltuielilor, cum ar fi plafonarea sporurilor de condiții vătămătoare la suma de 300 de lei.
„Prin reașezarea cotelor de TVA avem un plus de 6 miliarde, avem creșteri la capitolul accize de 1 miliard în 2025 și 3,5 miliarde în 2026, prin CASS la pensii vom obține 1,378 miliarde în 2025 și peste 4 miliarde în 2026”, spune ministrul Finanțelor.
Pentru anul 2026, ministrul Finanțelor Publice spune că estimările sunt de 35 de miliarde lei din venituri și 57 miliarde lei din cheltuieli. 18 miliarde ar urma să vină la bugetul de stat doar din înghețarea pensiilor și salariilor, adaugă ministrul.
Foto: Andreea Alexandru/ Mediafax
CITEȘTE ȘI:
Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …
Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan sunt tot mai problematice în contextul apropierii fostei republici sovietice de Turcia și de Occident. Cosmin Popa, cercetător specializat în istoria fostei URSS, susține că situația va contribui și la împuținarea canalelor rusești de ocolire a sancțiunilor.
Președintele Turciei Recep Tayyip Erdoğan a îmbunătățit relațiile cu Azerbaidjanul. FOTO: Profimedia
Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan au atins un punct critic în ultimele zile, din cauza unor incident cu potențial escaladare gravă: decesele a doi cetățeni azeri în custodia poliției din Rusia, care fuseseră supuși torturii.
În 27 iunie, doi bărbați de origine azeră au murit în urma unui raid în Eekaterinburg, Rusia. Poliția a ridicat mai mulți etnici azeri în legătură cu presupuse crime mai vechi. Autoritățile azere au susținut că ar fi fost torturați, iar autopsiile indică urme de vătămări grave.
Acest incident a declanșat un val de critici diplomatice: Azerbaidjanul a acuzat Rusia de „omoruri extrajudiciare etnice”.
Autoritățile azere au anulat evenimente culturale și întâlniri politice cu Rusia, au percheziționat biroul Sputnik din Baku și au arestat jurnaliști ruși și cetățeni ruși suspectați de infracțiuni cibernetice și trafic de droguri .
Rusia, la rândul ei, a reținut cetățeni azeri în spațiul său, acuzându-i de implicare în crime mai vechi .
Baku a demarat o anchetă penală împotriva Rusiei, iar Moscova a cerut restabilirea „cooperării strategice”.
Între cele două state există o situație tensionată din decembrie 2024, când un avion al Azerbaijan Airlines, zburând spre Grozni, a fost lovit de o rachetă Pantsir S-1 lansată de Rusia, provocând moartea a 38 de persoane. Baku insistă că aceasta a fost o tragedie provocată de Rusia, care, deși și-a cerut scuze, a evitat să recunoască responsabilitatea completă.
Azerbaidjanul s-a distanțat tot mai mult de Rusia, apropiindu-se de Turcia, Israel și Ucraina, și întărește relațiile cu Occidentul.
„Adevărul” a discutat cu istoricul Cosmin Popa, cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române și specializat în istoria fostei URSS și a comunismului european, despre efecte acestui conflict asupra situației geopolitice din zona.
Conflict de natură politică, nu umanitară
Este un conflict de natură politică, nu umanitară, chiar dacă s-a pornit de la uciderea de către poliția rusă a doi azeri care au fost torturați, susține istoricul.
„Raidurile poliției azere împotriva publicațiilor guvernamentale rusești din Azerbaidjan nu sunt decât continuarea a ce s-a întâmplat mai devreme. Poliția rusă a efectuat niște raiduri împotriva populației azere din orașul Ekaterinburg, în urma cărora au murit două persoane. Trupurile celor doi frați au fost trimise autorităților azere, iar expertiza medico-legală a relevat că ei au fost supuși la tortură, cauza morții e legată de tratamentele care au fost administrate acelor persoane după arest. Nu este vorba despre morți accidentale în timpul procedurii de reținere. Din punctul acesta de vedere avem de a face cu un conflict în desfășurare, un conflict deschis. Azerbaidjanul a răspuns raidurilor poliției ruse prin atacarea organizațiilor de presă guvernamentale ruse care funcționează în Azerbaidjan care arată cheia politică în care se desfășoară acest conflict. Acest conflict nu este generat de considerente umanitare, este un conflict cu puternic substrat politic și sigur care vine după celebra doborâre a avionul azer de apărarea antiaeriană cecenă”, detaliază el.
În privința efectelor geopolitice, spune Popa, „e foarte greu de spus în acest moment, pentru că nu e un conflict care să fii ajuns la consecințele sale finale. E un conflict aflat în desfășurare, sigur că oricum avem de a face cu o răcire considerabilă a relațiilor ruso-azere care a început pe fondul conflictului armeano-azer. Din punctul acesta de vedere, autoritățile rusești, ca mai tot timpul, vor fi tentate să vadă în acțiunile Azerbaidjanului influența turcă.”
„Va contribui și la o mai eficientă sancționare și urmărire a petrolului rusesc aflat sub sancțiuni”
Conflictul azero-rus face parte dintr-o ecuație mai largă care cuprinde atât Turcia cât și China, spune specialistul.
„Este foarte greu de spus ce consecințe va avea, dar este foarte limpede că avem de-a face cu instalarea unei stări de război rece între Azerbaidjan și Rusia fapt care, ca prim efect, va duce la împuținarea canalelor rusești de ocolire a sancțiunilor și poate fă va contribui și la o mai eficientă sancționare și urmărire a petrolului rusesc aflat sub sancțiuni”, explică istoricul.
Ecuația politică e mult mai largă, spune el, deoarece dacă discutăm de conflictul armeano-azer, războiul din Nagorno-Karabah pare o chestiune închisă, dar pe agenda celor două țări se află și coridorul Zangezur, care ar asigura legătura terestră între Baku și Nakhchivan, capitala regiunii autonome azere, aflate pe teritoriul Armeniei, dar ar asigura, întâi de toate și cel mai important, o cale terestră între statele Asiei Centrale și Turcia.
„Din acest punct de vedere, sigur, o cale terestră la care Iranul privește cu o oarecare gelozie și o oarecare îngrijorare. Sigur că în momentul de față Iranul are probleme mult mai mari. Având în vedere contextul, probabil Turcia consideră că a venit vremea ca această problemă a coridorului Zangezur și implicit a accesului terestru al Turciei la Asia Centrală să fie rezolvată”, a mai precizat el.
Toate acestea nu sunt certitudini, sunt speculații, a subliniat istoricul. „Dar aceste probleme se află pe agenda geopolitică a zonei”, a concluzionat el.
O înregistrare surprinde momentul în care două bombe israeliene lovesc Piața Quds din cartierul Tajrish, Teheran, în timpul ofensivei aeriene declanșate de Israel luna trecută împotriva Iranului. Atacul a avut loc pe 15 iunie, dar imaginile au apărut abia acum, după ce cele două state au acceptat o încetare a focului.
Primul proiectil lovește o clădire aflată vizavi de sediul administrației locale. Explozia ridică un nor dens de praf și împrăștie resturi pe carosabil.
La câteva secunde, a doua bombă lovește o arteră intens circulată, la doar câțiva metri de clădirea drapată cu steagul Republicii Islamice. Detonarea ridică mașini de la sol și aruncă bucăți uriașe de asfalt și moloz asupra trecătorilor, relatează Daily Mail.
Strada a fost complet inundată, iar infrastructura de apă și canalizare distrusă. Ministerul Sănătății din Iran a anunțat ulterior un bilanț de 12 morți și 59 de răniți.
Atacul a venit la doar o zi după ce AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) a acuzat Iranul că nu respectă reglementările de inspecție și ar avea aproximativ 400 kg de uraniu îmbogățit, suficient pentru a produce mai multe focoase nucleare în doar câteva săptămâni.
Israelul a declanșat astfel Operațiunea „Leul Răsare”, bombardând instalații nucleare, sisteme de apărare aeriană și locații care adăposteau oficiali de rang înalt și oameni de știință.
Mossad, serviciul de informații israelian, ar fi desfășurat o misiune de sabotaj pentru a neutraliza parțial apărarea iraniană, permițând aviației israeliene să lovească Teheranul. În replică, Iranul a lansat peste 550 de rachete balistice, unele hipersonice, către Israel. Deși majoritatea au fost interceptate, 28 de persoane au murit în Israel.
Iranul a suferit pierderi mult mai mari. Agenția de presă IRNA a anunțat de curând că 935 de persoane au fost ucise de bombardamentele israeliene, fără a distinge între civili și militari.
Washingtonul presează acum Iranul să revină la masa negocierilor privind programul său nuclear. Totodată, Parlamentul iranian a votat suspendarea cooperării cu AIEA, iar există temeri că Teheranul ar putea părăsi Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP).
Șeful AIEA, Rafael Grossi, a trimis o scrisoare oficială ministrului iranian de externe, cerând reluarea dialogului: „Cooperarea cu AIEA este esențială pentru un acord diplomatic durabil. Reiterez că instalațiile nucleare nu ar trebui atacate niciodată, din cauza riscului ridicat de accident radiologic.”
Subiectul posturilor de la companiile de stat care sunt, de fapt, sinecuri, este de ani de zile în atenția publică, însă fără modificări care să producă schimbări semnificative. Proiectele pentru reducerea numărului consiliilor de administrație ale acestor companii sau a indemnizațiilor primite de membri sunt blocate în Parlament și au rămas doar promisiuni. De ce? Aceste posturi „au servit, în general, pentru plantarea clientelei de partid”, spune economistul Bogdan Glǎvan.
Ciolacu anunța în februarie măsuri pentru excluderea secretarilor de stat din CA-uri FOTO Mediafax
Premierul Ilie Bolojan a semnalat public, recent, existența unui comitet special. unde un membru este plătit cu 30% din salariul unui ministru pentru o singurǎ ședință. Totuși, a menționat cǎ nu se pot face schimbări rapide pentru cǎ indemnizațiile au fost stabilite prin lege, iar Parlamentul este în vacanță.
De-a lungul timpului, partidele au promis cǎ reduc sinecurile, realizând si proiecte de lege în acest sens, care au rămas însa blocate în Parlament.
Proiectele uitate în Parlament
Astfel, la Parlament, sunt două proiecte care reglementează această zonă. Primul, depus în 2019 de PNL, limita la 5 numărul de membri în consiliile de administrație ale companiilor de stat, în directorate sau consilii de supraveghere. Inițiativa a trecut de Senat, dar s-a blocat la Camera Deputaților. Proiectul mai prevedea că o persoană fizică nu poate exercita concomitent mai mult de un singur mandat în aceste consilii.
Tot la Camera Deputaților a rămas blocat un alt proiect depus de PSD în 2021. De data asta, inițiativa plafona indemnizațiile membrilor din consilii și era semnată chiar de liderii partidului (Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și Paul Stănescu), însă a rămas în sertarele comisiei economice, conduse tot de PSD.
Promisiunile guvernanților
Premierul Marcel Ciolacu anunța în februarie 2025, după ce Comisia Europeană cerut încă din vara anului 2024 scoaterea secretarilor de stat din consilii, că decizia a fost luată, însă nu la recomandarea Comisiei. „Ieri am luat o decizie foarte clară, fiindcă, chiar dacă legislativ nu era o recomandare făcută nici de către Comisie, nici de către OECD, ca și cutumă, oamenii politici și secretarii de stat se încadrează în această categorie, nu pot aplica la consiliile de administrație, cu alte cuvinte, nu pot participa la selecția pe OUG 109/2011. Legea nu poate să interzică cuiva; el poate aplica, dar atunci nu va mai avea calitatea de secretar de stat. Acolo e o decizie politică”, anunța Ciolacu de la Bruxelles. Decizia a fost luată printr-o ordonanță semnată de tot Guvernul.
În realitate, măsura nu a produs efectele scontate. Mihai Diaconu, secretar de stat la Finanțe, obține venituri suplimentare de la CA al Societății Energetice Electrica SA și de la Exim-Banca Românească. Eduard Bachide, secretar de stat în MApN, are și el venituri ca membru în Consiliul de Administrație la Compania Națională Aeroporturi București SA și deține în același timp și funcția de membru în CA la Romtehnica. Potrivit Profit.ro, Marius-Antonie Negru, secretar de stat în Ministerul Energiei și vicepreședinte al organizației județene Gorj a PSD, a fost numit în CA Energonuclear.
Cu sau fără AMEPIP
Din PNRR, 330 milioane euro sunt pentru normele solicitate de Comisia Europeană în privința noilor șefi ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Comisia Europeană a aprobat plata către România a 1,279 miliarde euro din cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă circa 870 milioane de euro rămân suspendate din cauza unor jaloane neîndeplinite, între care și operaționalizarea AMEPIP.
USR anunța depunerea unui proiect pentru desființarea acesteia. Partidul invocă chiar blocarea unei tranșe importante din PNRR, dar și faptul că pot fi implementate soluții alternative. Ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru (REPER), susține însă că România ar pierde în acest caz 330 de milioane de lei.
„Adevărul este că nu trebuia să avem AMEPIP. Dar în România, când vine un text și spune că trebuie să ai o structură care să gestioneze întreaga problematică, să supervizeze întreaga administrație a companiilor de staf, ai noștrii birocrati, cu mentalitate comunistă, ce să înțeleagă? Ei înțeleg că trebuie să facă un minister sau ceva”, spune analistul economic Bogdan Glăvan.
Consiliile de administrație, pentru clientela de partid
Consiliile de administrație „au servit în general pentru plantarea clientelei de partid”, spune analistul economic Bogdan Glăvan.
„S-au politizat complet pe față, ca să zic așa. Nu au mai fost selecții, au fost tot timpul prelungiri, numiri și așa mai departe. Deci, cert este că companiile de stat au fost polizate în creștere. Deci, ăsta a fost un fenomen în creștere și nu s-au dat înapoi, în ciuda multelor tentative. Această politizare nu a dat înapoi. Acum avem aceeași discuție legată de aderarea la OECD și de AMEPIP, care ar trebuit să asigure profesionalizarea. Dar cum am văzut, AMEPIP însuși a fost politizat foarte clar, șanse sunt destul de mici să se întâmple ceva”, mai spune Bogdan Glăvan.
Potrivit analistului , problema adevărată este însă alta, ascunsă sub preș: „Dintr-o perspectivă mai largă, toată discuția asta e doar coada cățelului. Adică în jurul căuia se învârte tot sau ne învârtim toți în jurul cozii și nu reușim să o desfacem defoarte mulți ani de zile, dar e doar coada cățelului. Adică elefantul, ca să preiau o altă metaforă celebră, e bine mersi și e în altă parte”.
Discuția referitoare la Consiliile de administrație nu ar trebui să privească nici numărul de membri din consilii, nici salariile:
„Ne pierdem în detalii și pierdem din vedere pădurea. Pădurea este că aavem atâtea companii de stat, ele trebuie să fie mult mai eficiente. Ne pierdem vremea discutând niște lucruri derizorii și, astfel, distorsionându-le într-un mod care nu ajută la înțelegerea problemei. Da? Nu ajută. Întrebarea pe care eu mi-o pun permanent este cui servește faptul că permanent discutăm de subiectul? Lor le servește, acestor 5-7 funcționari publici. (…) Credeți că pe ei îi interesează că le tai 1.000 de euro sau 3.000? Nu. Păi ei îi interesează, fundamental, să existe în continuare aceste joburi.Să existe în continuare aceste companii. Asta îi interesează pe ei (…)
Acest subiect este întreținut în mod intenționat de unii mai inteligenti și de alții în mod naiv. Întreținut, intenționat, tocmai ca să se uite complet și să nu discutăm subiectul principal, pe care apropos, PSD-ul îl refuză radical și desigur, nu întâmplător, că așa funcționează. Foarte mulți fiind de la PSD. Subiectul principal fiind privatizarea”.
Ministrul Educaţiei, a declarat, joi, în conferința de presă la care șefii de ministere au fost chemați să detalieze pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan, că în Educaţie şi Cercetare nu vor fi disponibilizaţi oameni şi nu vor fi modificate salarii. Daniel David a explicat cum va crește norma didactică pentru profesori și ce schimbări se vor face în legătură cu plata cu ora.
UPDATE Ministrul Educaţiei a detaliat cum va crește, în norma didactică, numărul de ore.
„În norma didactică creştem numărul de ore, sigur, în medie, că diferă de la fiecare nivel de studiu, diferă de la o situaţie în alta, dar creştem numărul de ore didactice, adică numărul de ore prin care profesorii interacţionează direct cu copiii, cu două ore. În medie avem 18 în acest moment. Dacă îl creştem cu două ore vom ajunge la 20. Sigur, în alte situaţii nu avem 18, avem 22 sau avem 20. Creşte cu două ore. Acest lucru am spus că trebuie să respecte un principiu european. Îl respectă? Da, îl respectă„, a spus Daniel David.
Potrivit ministrului, această creştere cu două ore se află „în jurul unei medii” UE.
„În cazul acelor profesori care sunt performanţi, în cazul acelor profesori care au vechime, printr-o metodologie a ministerului vom crea posibilitatea să fie degrevaţi de timpul de lucru pe care îl au. Altfel spus, creştem numărul de ore în interacţiunea cu copilul, dar pot accepta faptul că timpul de lucru se reduce la şase ore, de exemplu, dacă ai crescut norma de predare cu două ore. Deci, încercăm să intrăm în standardele europene pe care le avem şi în acelaşi timp să ne adresăm condiţiilor pe care noi le avem în şcoală”, detaliat Daniel David.
Vor fi schimbări şi în legătură cu plata cu ora a cadrelor didactice, a mai spus ministrul Educaţiei.
„Plata cu ora, valoarea, ca să spun aşa, pe care o dăm pentru o oră la plata cu ora se schimbă. Dacă până acum o oră se raporta nu la cele 40 de ore pe săptămână sau 8 ore în fiecare zi, ci se raporta la cele 18 ore pe care tu le aveai în interacţiune directă cu copilul, normal este să îţi raportezi salariul la numărul de ore pentru care eşti plătit, adică la 40 de ore, nu la 18 ore. Este o altă schimbare importantă”, a explicat Daniel David.
UPDATE: „Nu vreau ca în mintea copiilor să apară ideea că învaţă pentru note”
„Unii copii, chiar colegi sau oameni pe care îi ştiu, copiii prietenilor mei, mi-au spus că sunt supăraţi pe mine, pe premier, pe preşedinte, pe sistem în general, că ei au învăţat şi voiau să ia bursă din toamnă. Şi le spun tuturor ce le-am spus şi celor pe care îi cunosc. Ca ministru al Educaţiei şi Cercetării nu vreau că în mintea copiilor să apară ideea că ei învaţă pentru note, pentru a lua o bursă. Educaţia este obligatorie. Fac tot ce ţine de mine să vină cu plăcere la şcoală, să vadă şcoala ca o cale spre succesul social, dar nu vreau să vadă şcoala ca o modalitate în această fază de a învăţa pentru o notă care să-i aducă nişte ban”, a spus ministrul
Daniel David i-a rugat pe toţi elevii „să înţeleagă că cei care au nevoie să fie ajutaţi social vor fi ajutaţi. Meritul va fi definit ca merit, iar cei care sunt foarte performanţi pe olimpiade naţionale şi internaţionale vor primi ca premiu mai mult decât au primit până acum
UPDATE Trei tipuri de burse
„În zona elevilor, în privinţa burselor, nu schimbăm doar bugetul. În zona elevilor trebuie să schimbăm sistemul de burse. Noi avem un sistem de burse în acest moment care are o varietate de burse – burse de merit, burse de rezilienţă, burse sociale, burse tehnologice, un sistem foarte complex pe care nu-l vezi în alte ţări. Ce vreau să propun? Simplu şi direct spus, ţinând cont de ce vezi în alte ţări şi de cât îşi permite ţara în acest moment. Trei tipuri de bursă”, a spus ministrul.
Daniel David a precizat că prima categorie este bursa de merit.
„Meritul va fi definit ca merit, adică maxim 15% dintr-o clasă cu nota minimă 9. Nu mai mult de 15%. Acum avem, prin lege, minim 30% cu nota limită 9,50, dar dacă toţi copiii dintr-o clasă au 9,50 toţi primesc bursă şi la 30% ajungem la 90% sau la 100% dacă sunt toţi, ceea ce nu este obişnuit”
Cea de-a doua categorie va fi bursa socială, care „va fi foarte bine gândită pentru a merge spre copiii care au nevoie să fie ajutaţi să vină la şcoală”, care au probleme economice, care sunt în zona de risc, sunt persoane dezavantajate.
Cea de-a treia categorie, „bursele tehnologice” vor fi „pentru copiii care sunt în şcoli profesionale, care lucrează în parteneriat cu diverse companii, cu diverse firme”, a explicat ministrul Educaţiei.
Ministrul a precizat vor fi menţinute premiile pentru olimpici şi pentru performanţele foarte mari.
„Şi chiar vom creşte uşor premiile, pentru că, uite, spre exemplu, vreau ca pentru o olimpiadă internaţională, dacă ai luat menţiune, să poţi să-ţi acoperi prin acel premiu o bursă de merit în fiecare lună. Mi se pare un lucru corect. În acest moment, de exemplu, premiile pentru olimpiadele internaţionale variază undeva între 4.000 de euro şi 1.000 de euro şi pe lângă asta mai iei şi o bursa în fiecare lună. Nu mai putem susţine acest sistem”
Știrea inițială
„Banii o să-i aducem pe termen lung și scurt. Pe viitor trebuie să aducem oameni”, a spus ministrul Educaţiei.
Daniel David a precizat că „în Educaţie şi Cercetare nu avem de disponibilizat oameni şi nu modificăm salarii”.
„Țara se află într-o situaţie de criză”
Daniel David a mai declarat că România se află într-o situaţie de criză și a subliniat că măsurille anunțate de premier vor fi luate cu respectarea principiul raţionalităţii şi principiului decenţei:
„Vom implementa aceste măsuri pentru că ţara se află într-o situaţie de criză”.
Ministrul a mai spus, în același briefing, desfășurat la Guvern, că „în acest acest moment, văd pentru Educație un moment zero”.
Daniel David a vorbit și despre salarizarea în învățământ:
„Pe termen mediu, punctul de raportare pentru debutant trebuie să fie salariul mediu pe economie”
Ministrul a detaliat una dintre măsurile care vor fi luate.
„În norma didactică, creștem numărul de ore” a spus ministrul, care a vorbit de o creștere de două ore.
„Bursele le dăm cât timp sunt la școală, nu și în vacanțe”
Daniel David a atins și subiectul anomaliilor în zona burselor.
David spune că actualul sistem de burse nu promovează performanța. FOTO Captură video Gov.ro
„Bugetul pentru burse a crescut enorm în ultimii ani. Este un sistem de burse care nu se exprimă în performață. Evident că fondul de burse scade. Deși scade, este mai mare decât în 2022. Bursele le dăm cât timp sunt la școală, nu și în vacanțe”, a spus ministrul.
Primul lot al autostrăzii Craiova-Filiași are constructor desemnat, anunță Ministerul Transporturilor. Asocierea turco-română OZALTIN INSAAT TICARET VE SANAYI A.S. (lider) – STRADE BAUUNTERNEHMUNG SRL – INFRAVIS S.R.L. (Turcia – Romania) are la dispoziție 10 luni pentru perioada de proiectare și 24 de luni pentru faza de execuție (total 34 de luni).
Contractul, în valoare de 1,426 miliarde lei (fără TVA), este finanțat prin Programul Transport PT 2021 – 2027.
Pe traseu vor fi construite inclusiv:
1 nod rutier (Craiova Nord), care va asigura conexiunea cu DN65F,
1 pasaj (peste DEx12),
2 viaducte (peste nodul Valea Ursoaia),
2 parcări de scurtă durată (dotate cu câte 8 locuri destinate încărcării autoturismelor electrice).
Contractul pentru construcția acestui nou lot de autostradă va putea fi semnat în termen de 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații.
Drumul de mare viteză Craiova – Târgu Jiu (110 km) este compus din 6 loturi. Între Craiova și Filiași drumul va avea profil de autostradă iar între Filiași și Târgu Jiu, drumul va avea profil de Drum Expres.
Lotul 4 al acestui proiect va face translația de la profilul de autostradă la cel de drum expres.
Ministrul Finanțelor Publice, liberalul Alexandru Nazare, spune joi că măsura creșterii cotei generale de TVA la 21% este una „credibilă” și se declară optimist în ceea ce privește evaluarea agenției de rating Fitch din luna august.
„Comisia Europeană consideră creșterea la 21% o măsură credibilă având în vedere deficitul de încredere pe care l-am acumulat (…) Negocierile cu Comisia s-au purtat cu multe luni înainte (…) opțiunile Comisiei trimise într-o adresă scrisă pe 2 iulie au fost clare, priveau atât impactul bugetar, ponderea în PIB pentru fiecare tip de măsură pe care ei o consideră validă. (…) În discuțiile inițiate de mine după ce am preluat portofoliul am constatat că acestea sunt variantele acceptate”, spune Nazare.
În ceea ce privește evaluarea agenției Fitch, ministrul Finanțelor s-a declarat „optimist”.
„Reprezentanții de la agențiile de rating, în speță Fitch, încep analiza asupra măsurilor noastre pentru evaluarea pe care o vor publica pe 15 august după 15 iulie. Eu sunt foarte optimist că, odată având în vedere validarea în Comisie de săptămâna viitoare, ne vom menține ratingul în privința Fitch”, adaugă oficialul.
Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax
CITEȘTE ȘI:
Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …
La granița de nord-est a Ucrainei, unde harta frontului pare să se reconfigureze de la o săptămână la alta, un incident aparent izolat ar putea marca sfârșitul unei noi tentative ofensive ruse. În apropiere de satul Iablunivka, la doar 10 kilometri de granița cu Rusia, un tanc ucrainean a intervenit decisiv, împiedicând pătrunderea trupelor ruse în profunzimea regiunii Sumî.
Soldați ruși pe motociclete/FOTO:Profimedia
Operațiunea a avut loc la lumina zilei, în weekendul trecut. Un echipaj format din trei militari, aflat la bordul unui tanc T-64 sau T-72 din Brigada 1 Tancuri a armatei ucrainene, a deschis focul de la mică distanță asupra trupelor rusești. A urmat o retragere rapidă, protejată de un ecran de fum. A fost, potrivit mai multor surse, momentul-cheie al unei lupte care a durat aproape o lună.
50.000 de soldați ruși, blocați în fața unui sat
După ce au reușit să alunge trupele ucrainene din unele poziții din regiunea rusă Kursk, forțele ruse – estimate la aproximativ 50.000 de soldați, inclusiv trupe aeropurtate și marinari din brigăzile de elită – au traversat granița și au avansat în Sumî, cu obiectivul de a crea o zonă tampon și, eventual, de a amenința orașul Sumî, aflat la 35 km de linia frontului.
Ofensiva a fost însă oprită de o forță ucraineană formată din unități combinate provenind din cel puțin 10 brigăzi. Generalul Oleksandr Sîrski, comandantul suprem al armatei ucrainene, a declarat sâmbătă că, în zona Sumî, trupele ucrainene aplică „cu succes tactici de apărare activă” și au reușit să „rețină 50.000 de militari ruși”.
Motociclete în loc de blindate: strategia disperării
Un element aparte al acestei operațiuni îl constituie modul în care Rusia își trimite trupele în luptă. În locul blindatelor grele – pierdute cu miile de la începutul războiului –, tot mai multe unități rusești avansează pe motociclete, ATV-uri sau chiar pe jos. În regiunea Sumî, pierderile de tehnică grea au fost notabile prin absență: „Până acum, Rusia a pierdut vizibil un singur vehicul blindat MRAP”, nota recent un analist militar.
Grupul ucrainean de analiză Frontelligence Insight explică: „Ca platforme de asalt, motocicletele sunt fragile și rareori decisive. Dar în combinație cu sprijin din partea dronelor, artileriei și războiului electronic, pot deveni utile.” Costul redus – între 2.000 și 4.000 de dolari bucata – și profilul scăzut le fac greu de detectat. Variantele electrice sunt aproape silențioase pe timp de noapte.
Totuși, eficiența lor depinde de un factor esențial: coordonarea. Iar aceasta lipsește frecvent în rândul unităților rusești. Lipsa sprijinului aerian, a artileriei apropiate și a unei comenzi integrate face ca aceste trupe rapide, dar vulnerabile, să devină ținte ușoare pentru forțele ucrainene bine poziționate.
Tancul care a schimbat dinamica
În acest context, intervenția tancului ucrainean de lângă Iablunivka devine semnificativă. Departe de a fi o relicvă a războaielor de altădată, tancul s-a dovedit eficient tocmai împotriva forțelor ușor echipate, dar slab protejate.
Grupul Conflict Intelligence Team, favorabil Ucrainei, notează: „Deși există percepția că tancurile sunt depășite în războiul modern, continuă să existe exemple în care ele își păstrează relevanța.” Acesta a fost unul dintre ele.
Este încă prea devreme pentru a spune dacă ofensiva rusă din Sumî a fost complet oprită. Dar, cel puțin pentru această fază, o singură piesă de blindaj – operată cu precizie și hotărâre – a reușit să frâneze, poate chiar să anuleze, un plan ofensiv care a mobilizat zeci de mii de oameni.
Manolis Pilavov, fostul „primar” pe care autoritățile ruse l-au numit în Luhansk și care a condus administrația de ocupație timp de nouă ani, a fost ucis de o explozie în centrul orașului ucrainean.
Explozia a avut loc joi, 3 iulie. FOTO Captură video
O explozie a cutremurat centrul orașului Lugansk în dimineața zilei de 3 iulie, potrivit publicației ucrainene Focus.ua.
Agenția de propagandă rusă TASS, care citează serviciile operaționale, scrie că fostul fostul „primar” al orașului Lugansk Manolis Pilavov a murit în urma incidentului.
Pilavov a condus administrația de ocupație din 2014 până în 2023.
Potrivit presei ruse, dispozitivul exploziv ar fi fost declanșat când Pilavov trecea prin zonă.
Până la ora 13:00, administrația de ocupație a raportat un mort și trei răniți ca urmare a unei explozii în centrul orașului Lugansk. Una dintre victime era în stare gravă.
Anchetă demarată de autoritățile ruse
Comitetul de anchetă al Federației Ruse a deschis o investigație cu privire la explozie.
Canalul Astra Telegram a transmis că explozia avut loc în apropierea muzeului local de istorie. MInstituția găzduia deschiderea unei expoziții dedicate așa-numitei Operațiuni Stream, în timpul căreia militarii ruși au încercat să intre în spatele soldaților ucraineni din zona Suzha din regiunea Kursk folosind o conductă de gaz.
Cine a fost Manolis Pilavov
În 2015, Serviciul de Securitate al Ucrainei l-a pus pe Manolis Pilavov pe lista celor căutați, ca membru activ al unui grup armat ilegal.
În septembrie 2014, el a influențat locuitorii din Lugansk să „sprijine” așa-numita „Republică Populară Lugansk” și a participat la evenimente organizate de reprezentanții acesteia.
Armata Ucraină a lovit marți Luganskul ocupat
Amintim că în noaptea de 1 iulie, Forțele Armate ale Ucrainei au lovit Luganskul ocupat.
Șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Andriy Kovalenko, a raportat că logistica ocupanților a fost afectată, iar canalele de monitorizare Telegram au clarificat că atacul a fost efectuat asupra instalației de stocare a petrolului.
Manolis Pilavov a condus administrația de ocupație din Luhansk în perioada 2014-2023 FOTO Baza
Ucraina consideră că pretenţiile Rusiei asupra Luganskului şi a altor zone recunoscute internaţional ca aparţinând Ucrainei sunt nefondate şi ilegale, iar Kievul nu va recunoaşte niciodată suveranitatea Rusiei asupra acestor zone. Rusia afirmă că aceste teritorii fac acum parte din Rusia, se află sub umbrela sa nucleară şi nu vor fi niciodată returnate.
Regiunea a fost cucerită de Armata Roşie în 1920 şi a devenit parte a Uniunii Sovietice în 1922, ca parte a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.
Lugansk și regiunea învecinată Doneţk au fost în centrul conflictului care a izbucnit în 2014, după ce preşedintele ucrainean pro-rus de atunci a fost răsturnat de la putere în urma Revoluţiei „Maidan”, iar Rusia a anexat Crimeea.
Lugansk se afla parţial sub controlul separatiştilor susţinuţi de Rusia din 2014. După izbucnirea războiului în februarie 2022, forţele ruse au reuşit să ocupe majoritatea regiunii în câteva luni. În urma contraofensivei din toamna lui 2022, ucrainenii au reuşit să recucerească unele zone, însă recent mai controlau doar câţiva kilometri pătraţi.
Rusia controlează 19% din teritoriul recunoscut internaţional ca aparţinând Ucrainei, și anume peste 70% din regiunile Doneţk, Zaporojia şi Herson, precum şi mici porţiuni din regiunile Harkov, Sumî şi Dnipropetrovsk.
În ultimele luni, Rusia a ocupat în total 950 de km pătraţi din Dnepropetrovsk, 200 de km pătraţi din Sumî şi controlează în prezent – potrivit hărţii online creată de analiștii ucraineni Deep State, bazate pe surse deschise – 113.588 de km pătraţi din teritoriul ucrainean, potrivit Reuters.
Un bărbat de 35 de ani, originar din România și stabilit în Italia, a fost arestat pentru tentativă de omor după ce a înjunghiat soția și soacra sa, iar apoi a căzut de la etajul trei în timp ce încerca să le ajungă din urmă.
Un român din Italia, arestat pentru tentativă de omor FOTO: Arhivă
Un bărbat român în vârstă de 35 de ani, care locuiește în Casarano, provincia Lecce, Italia, a fost arestat pentru tentativă de omor după ce și-a atacat soția și soacra. Incidentul s-a încheiat dramatic când agresorul a căzut de la balcon în timp ce încerca să le urmărească.
Totul a început după ce soția românului i-a spus că dorește să se despartă de el și i-a cerut să se întoarcă în România. Bărbatul s-a enervat și a luat o foarfecă cu care a atacat mai întâi soacra sa. Aceasta a reușit să scape, fugind într-un bloc de apartamente din apropiere. Apoi, agresorul s-a repezit asupra partenerei sale, lovind-o cu mai multe cuțite la umeri, brațe și cap. Femeia, la fel ca mama ei, a reușit să se adăpostească în dormitor, baricadându-se acolo, potrivit relatărilor din La Repubblica.
Căderea de la balcon și intervenția medicală
Bărbatul a încercat să ajungă la femeia baricadată, folosind balconul, dar a alunecat și a căzut de la etajul trei al clădirii. Impactul l-a rănit grav, suferind multiple fracturi, astfel că a fost transportat de urgență la spital pentru îngrijiri medicale.
Violențe ascunse ani de zile
Ancheta a scos la iveală că agresiunile bărbatului durau de mai mulți ani, însă victimele nu le raportaseră niciodată, de teamă să nu fie supuse unor represalii. Mărturiile soției și ale soacrei, împreună cu fotografiile probe, au fost decisive pentru decizia judecătorilor italieni de a dispune arestarea preventivă a bărbatului. Această decizie i-a fost comunicată românului în timp ce acesta încă se afla în spital.
În ordinul de arestare, judecătorul a subliniat brutalitatea extremă a atacului și pericolul unor noi agresiuni dacă bărbatul ar fi fost lăsat liber. Românul urmează să fie transferat în penitenciar imediat după externare.
Premierul Ilie Bolojan i-a invitat joi, 3 iulie, pe reprezentanții celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național pentru a discuta măsurile propuse de Guvern în actualul context economic și social.
Ilie Bolojan la întâlnirea cu reprezentanții celor cinci confederații sindicale/FOTO: Gov.ro
UPDATE BNS a transmis că premierul Ilie Bolojan a avut joi, la Palatul Victoria, consultări cu reprezentanții confederațiilor sindicale asupra măsurilor guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar.
„România are nevoie atât de măsuri structurale pentru a crește credibilitatea pe piețele financiare și în rândul investitorilor, cât și de soluții care să corecteze nedreptățile și dezechilibrele, pentru a reconstrui încrederea cetățenilor noștri.
Sindicatele și patronatele sunt partenerii noștri. Dialogul început astăzi va continua în mod constant. Mâine va avea loc Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, în cadrul căruia vom continua consultările”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
La consultările de astăzi de la Palatul Victoria, reprezentanții Guvernului și cei ai sindicatelor au discutat despre măsurile pregătite de Guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor, precum și despre impactul social și economic al acestora.
Premierul Ilie Bolojan a precizat că propunerile reprezentanților sindicali vor fi analizate, iar în măsura în care va fi posibil, vor fi incluse în pachetul de măsuri guvernamentale.
La întrevederea de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, alături de prim-ministru, vicepremierul Marian Neacșu și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, iar din partea sindicatelor, președintele Confederației Naționale Sindicale (CNS) Cartel ALFA, Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR) Frăția, Leonard Bărăscu, președintele Confederației Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Iacob Baciu, vicepreședintele Blocului Național Sindical (BNS), Mircea Burlacu, și reprezentantul Sindicatului Național „Forța Legii”, Marius Sepi.
Precizările Confederației Naționale Sindicale (CNS) Cartel ALFA
Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale Sindicale (CNS) Cartel ALFA, a declarat după discuții că, după rectificare „nu se vor primi bani suplimentari pentru instituții”. Acesta a aduăugat că „este greu de spus că se va negocia cu fiecare ordonator de credit în parte”.
Rezultatul discuțiilor cu partenerii va fi ori concedieri, ori 5 zile de concediu fără plată, a precizat Hossu. La capitolul salarii, președintele Cartel Alfa a declarat că nu se pot face modificări, iar „singurul aspect semnalat este că anumite instituții bugetare interpretează diferit legea privind sporurile”. Hossu a refuzat însă să precizeze care sunt acele instituții.
„Trebuie structurat un dialog clar și convocat Consiliul Tripartit. Textul oficial trebuie să ne fie pus la dispoziție și nouă”, a mai afirmat acesta.
De asemenea, acesta a declarat că pragul de 3.000 lei pentru introducerea CASS pe pensii este pur contabil, iar pragul a fost coborât pentru a majora cifrele finale.
Știre inițială „Astăzi, 3 iulie 2025, începând cu ora 09:00, Prim-ministrul Ilie Bolojan a invitat la Palatul Victoria reprezentanții celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național pentru a discuta măsurile propuse de Guvern în actualul context economic și social.
Din partea Blocului Național Sindical (BNS), la această întâlnire participă domnul Mircea Burlacu, vicepreședinte al confederației.
Precizăm că această întâlnire nu are caracterul unei reuniuni formale a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), ci este o consultare directă între Guvern și organizațiile sindicale reprezentative”, transmite BNS într-un comunicat.
Anterior, pe 30 iunie, vicepreședintele Blocului Național Sindical (BNS), Mircea Burlacu, a transmis că, în urma întâlnirii între confederațiile sindicale, reprezentanții au semnat o scrisoare către premierul Bolojan prin care au cerut „întrunirea de urgență cu cele cinci confederații sindicale pe tema măsurilor de austeritate”.
„Astăzi a avut loc întâlnirea celor cinci confederații sindicale (…), având ca obiect conturarea unor acțiuni comune referitoare proiectele actelor normative de austeritate care sunt promovate de Guvernul Bolojan. Pe scurt, toate cele cinci confederații am hotărât să avem o singură voce, o singură acțiune comună în ceea ce privește procedura prin care am fost eliminați de la consultarea reală și transparența cu privire la adoptarea acestor acte normative.
Prin urmare, am semnat împreună o scrisoare comună către premierul Bolojan prin care am cerut întrunirea de urgență cu cele cinci confederații sindicale pe tema măsurilor de austeritate, astăzi, până la adoptarea actului normativ în cauză”, a declarat acesta.
Ce măsuri de austeritate se vor aplica de la 1 august
Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri principalele măsuri de austeritate care se vor aplica începând cu data de 1 august, precizând că este nevoie de un efort comun astfel încât România să nu intre în incapacitate de plată.
– TVA va fi reașezată la două cote. Azi avem 3 cote: de 5%, 9% și 19%. Reașezăm TVA la 11% și la 21%. La cota redusă rămân medicamente, alimente, apă și canalizare, cărți, apă pentru irigații, lemne de foc și energie termică. Și industria HoReCa rămâne la acest nivel. Dacă încasările nu vor crește, atunci cu siguranță și această industrie are șanse mari să intre la cota ridicată la sfârșitul anului.
– Cresc accizele cu 10%, pentru băuturi alcoolice, combustibili și tutun.
– La sănătate, creștem numărul de contributori de la 6 milioane la 8 milioane de contribuabili. Se introduce CASS la pensiile mari de peste 3.000 lei. Se elimină excepții. Pentru o pensie de 4.000 lei, se va plăti 10% pe diferența dintre 4.000 lei și 3.000 lei, adică 10% din 1.000 lei, adică 100 lei.. Aceste măsuri intră în vigoare de la 1 august 2025.
– Taxarea suplimentară a capitalurilor: la 1 ianuarie 2026 se majorează impozitul pe dividende de la 10% la 16%.
– Creșterea numărului de contributori la Sănătate, avem 6 milioane de contributori /și 16 milioane de beneficiari
Înseamnă două direcții: aplicarea CASS la pensiile de peste 3.000 lei și eliminarea unor excepții, a.î. să creștem nunmărul de contribuabili la 8 milioan e. Ca să fac un calcul simplu înseamnă că pensionarii vor plăti 10% la diferența dintre pensia încasată și cei 3.000 lei.
„Aceste măsuri vor intra în vigoare la 1 august”, a punctat premierul.
Marcel Ciolacu denunţă campaniile de panicare a populaţiei şi măsurile de austeritate „oarbe”, despre care susţine că vor afecta în mod grav economia țării.
Ilie Bolojan și Marcel CIolacu Foto: Arhivă
„Frica de «junk» – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești?Am plătit prețul politic pentru greșelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri. Decidenți care, încărcați cu energie și credibilitate, să poată continua traiectoria de dezvoltare a țării. Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul «dezastru economic» în care am lăsat România”, a spus Marcel Ciolacu, într-o postare pe Facebook.
Fostul premier a făcut referire și la Vlad Gheorghe, liderul partidului DREPT, care a depus o plângere penală împotriva sa, în care îl acuză că a ascuns adevărul despre deficitul bugetar.
„Unii văd că îmi fac și plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiți banii publici. Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, a precizat Ciolacu.
El mai afirmă că „a venit timpul” să vorbească „cu mult calm și seriozitate despre realitate”.
„Încă de la început, trebuie să spun foarte clar că REFORMA FISCALĂ este parte a angajamentelor luate de fosta guvernare de dreapta prin PNRR. În traducere, și cu deficit de 3% din PIB, această reformă trebuia făcută. Nu există loc de întors. Cât am fost premier, am negociat în permanență cu cei de la Comisie, tocmai pentru ca măsurile fiscale să nu fie foarte abrupte și să nu ducă la recesiune economică. Nimeni, însă, de la Comisie nu ne-a impus ceva anume, măsurile au fost tot timpul la latitudinea noastră”, a continuat Ciolacu.
„De aceea, am și militat pentru sistemul de impozitare progresiv. Toate țările dezvoltate din UE au un sistem fiscal echitabil, care reduce polarizarea economică și socială. Să alegi acum creșterea TVA și taxe pe pensii – punând toată povara consolidării pe cei cu venituri mici și medii (o scădere, în fapt, a puterii de cumpărare cu 20-25%!) doar pentru că, ideologic refuzi o măsură cu același impact- precum impozitul progresiv – este o mare greșeală. Și nu o spun eu, o spun BNR, FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană și experții OECD!”, a mai adăugat el.
„România nu este în niciun colaps economic”
Ciolacu spune că țara nu se află în colaps economic și acuză actuala guvernare că a intrat „cu drujba în economie și în veniturile populației”.
„România nu este în niciun colaps economic. Doar unii ar vrea să credeți asta, pentru a-și putea justifica mai ușor faptul că au intrat cu drujba în economie și în veniturile populației. Vă invit să vă gândiți cum poate arăta un dezastru cu autostrăzi în construcție, cu salarii și pensii mai mari, cu șantiere peste tot și cu 180 de mii de locuri de muncă noi?!”, a spus el.
Pentru a-și susține afirmația, Ciolacu prezintă mai multe „cifre” pe care le consideră relevante:
„- PIB-ul României a crescut cu 46% în doar 3 ani – de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 de miliarde de euro în 2024. Noi n-am intrat în recesiune, în timp ce 10 țări UE au avut scădere economică în ultimii 3 ani.
– Puterea de cumpărare a salariului minim și a pensiei medii a crescut cu 31%. Salariul mediu net a ajuns la peste 1.000 euro, iar pensia medie la peste 500 euro.
– Investițiile publice s-au dublat: de la 59 miliarde lei în 2021, la 120 miliarde în 2024. În 2025 mergem spre 149 miliarde – un nou record. Așa a fost posibil să începem marile șantiere de infrastructură amânate timp de 30 de ani: Autostrada Moldovei, Autostrada Pitești-Sibiu, Drumul Expres Craiova-Pitești, cele trei spitale regionale (cel de la Craiova este deja în construcție), 14 spitale noi pe PNRR dintre care trei vor fi gata în acest an, trei centre moderne pentru marii arși, zeci de școli și grădinițe. Și da – aici intră și programele pe CNI sau Anghel Saligny, care au însumat zeci de miliarde de lei și care au însemnat creșterea nivelului de trai în satul românesc prin rețele de apă, gaze și canalizare, drumuri moderne, centre de învățământ sau unități sanitare. Aceste programe văd că se chinuie unii să le închidă acum.
– Am întors în economie sub formă de scheme de ajutor, subvenții și garanții 6-8% din PIB, de trei ori mai mult decât în perioada 2020-2021. REPET: 6-8% din PIB față de 1,9% în perioada guvernelor de dreapta, la deficite similare.
– România a egalat Polonia și a depășit Ungaria, Slovacia și Grecia în clasamentul european al dezvoltării.
– Inflația s-a redus de la 10,3% la 4,9%, după ce am plafonat prețurile la energie și alimentele de bază.
– Am lăsat în Trezorerie 10,6 miliarde euro – dublu față de momentul preluării guvernării.
– Rezervele valutare ale BNR au ajuns la 72 miliarde euro – un maxim istoric”.
Unde s-au dus banii?
Ciolacu explică unde s-au dus cele 65 de miliarde de lei din Fondul de Rezervă.
„Totuși, am avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană anul trecut. Am cheltuit «în neștire» 65 de miliarde de lei din Fondul de Rezervă. Pentru pile, amante, sinecuri. Ați auzit deja asta. Dar oare este adevărat?! Adevărul este că anul trecut NU s-a făcut nicio rectificare bugetară. La propunerea Ministrului de Finanțe, am acceptat să nu facem acest lucru tocmai pentru că presiunile anului electoral ar fi riscat o explozie și mai mare a cheltuielilor publice. Acesta este motivul pentru care banii au fost alocați direct prin Fondul de Rezervă, nu prin rectificări”, a precizat fostul prim-ministru.
Unde s-au dus banii?
„În primul rând, nu am preluat România cu un deficit de sub 3%, ci de aproape 7%. E simplu să spui «PSD este vinovat», dar PSD a avut premier doar un an și zece luni din ultimii 5 ani și jumătate. Acesta este adevărul. Am intrat la guvernare după ce deficitul a explodat nepermis, în urma a tot felul de cheltuieli nesăbuite: sute de milioane de euro către diverși afaceriști obscuri, achiziții de rachete în avans, jaful din pandemie cu măști neconforme, miliardul de euro pe vaccinuri și așa mai departe. Adăugați la asta liberalizarea haotică din energie și războiul din Ucraina, care au dus la explozia dobânzilor și veți avea tabloul complet. Apropos, astăzi plătim dobânzi la împrumuturile uriașe de atunci care au crescut datoria publică de la 34 la 49% în numai doi ani”.
Ce a făcut cu deficitul?
Ciolacu răspunde și la întrebarea: „Ce am făcut cu acel deficit?”:
„Așadar, am făcut deficit, dar acesta a fost structurat în felul următor:
– 80% din acest deficit a mers în investiții: drumuri, spitale, școli, apă și canalizare, infrastructură. Adică în viitorul nostru.
– Am plătit bursele mărite elevilor și studenților, conform Legilor Educației promovate de președintele Iohannis.
– Am recalculat pensiile, conform jalonului asumat în PNRR – o lege despre care atât Banca Mondială, cât și Comisia Europeană au spus că este sustenabilă și ca face ordine în sistemul de pensii. Să se dea vina acum pe pensionari pentru deficit mi se pare nu numai o minciună, ci și o mare ticăloșie.
– Am crescut consistent atât salariile din educație (mai ales ale profesorilor debutanți), cât și ale personalului din sănătate, poliție, armată sau administrație publică. Vă amintiți când toate aceste categorii erau în Piața Victoriei, iar cei care astăzi spun că nu trebuiau mărite salariile erau primii care atunci susțineau fix contrariul?! Aceste majorări au fost considerate un avans din Legea salarizării, alt jalon fundamental din PNRR care trebuia făcut anul trecut și care a fost amânat tocmai din cauza constrângerilor bugetare”.
El mai afirmă că a crezut că „un deficit care merge pe investiții este un deficit care se acoperă sustenabil pe termen mediu”.
„Banii băgați în economie se multiplică și revin la buget în 3-5 ani. Asta se numește dezvoltare inteligentă. Așa au crescut și s-au modernizat toate țările europene. Vreți niște exemple?! Uitați-vă la istoria deficitelor bugetare în Europa! Spania a avut deficit de peste 11% în 2012. Italia, Franța, Portugalia, Polonia au încălcat regulile fiscale ani la rând. Și totuși s-au modernizat, s-au dezvoltat. Panica este mai periculoasă decât deficitul. Austeritatea oarbă NU reduce deficitul – îl adâncește”, a mai scris acesta pe Facebook.
Întrebările lui Ciolacu
Fostul președinte PSD spune că „austeritatea oarbă” doar transformă criza bugetară, care ar fi în opinia sa una rezolvabilă, într-o criză economică.
„Scade consumul. Se taie investiții. Economia se contractă. Și atunci chiar avem o problemă structurală serioasă. Austeritatea oarbă nu duce la nimic bun. Doar transformă criza bugetară (rezolvabilă) într-o criză economică. Asta vrem? O economie frânată, o populație speriată și investiții blocate? Toate aceste lucruri ne-ar costa infinit mai mult. Sunt absolut de acord că trebuie să reducem deficitul. De asta și avem un Plan de ajustare fiscală agreat cu Comisia Europeană pe 7 ani. Atenție – pe șapte ani. Nu trebuie însă să dăm cu barda cuprinși de false impulsuri mesianice și impresii de eroi economici, ci doar să reducem risipa – fără a strivi economia. În definitiv, populația și economia ce vină au?! Românii nu sunt cifre, iar puterea lor de cumpărare trebuie protejată. Și nu există alt scop al politicilor publice decât creșterea bunăstării populației”, a adăugat el.
Ciolacu încheie postarea cu mai multe întrebări: „PS: Aveți idee de ce au dispărut brusc măsurile de impozitare a câștigurilor de pe bursă și din criptomonede? Sau pe profiturile excesive ale multinaționalelor? Oare pentru că îi deranjau tocmai pe cei mai bogați?! Dar companiile profitabile de stat de ce trebuie vândute la bucată?!”.
Pentru persoanele cu handicap nu se va aplica taxa CASS, a declarat joi, 3 iulie, Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, într-o conferinţă de presă, în care mai mulți miniștri ai guvernului Bolojan au explicat pachetul de măsuri fiscale anunțat de premier.
UPDATE Ministrul Sănătății a mai spus că indemnizațiile pentru concediile medicale aferente bolii obișnuite vor fi acordate în trei categorii:
„Noutatea pentru codul de boală 01, pentru că ați văzut cu toții excesele care au apărut în acest segment, în acest domeniu, sunt reașezarea, dacă doriți, a procentelor de indemnizație. În sensul că pentru o perioadă de până la șapte zile se va aplica un procent de 55%, pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile se va aplica un procent de 65%, iar pentru o perioadă de peste 15 zile un procent de 75%. Această modificare și această reglementare este importantă, din punctul nostru de vedere, pentru codul de boală 01, așa numita boală obișnuită, acolo unde am identificat sute de concedii care, din punctul nostru de vedere, par în momentul de față a fi fictive. (…) Vom economisi pentru nevoia reală din sistemul de sănătate peste jumătate de miliard”, a spus Rogobete, joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
Această măsură, în primul rând, va descuraja solicitarea de concedii medicale
Ministrul a precizat că acțiunea Corpului de Control este în continuare în desfășurare.
„Nu avem rezultatul final. Știm doar câteva date de parcurs din analiza informatică. Măsura de a împărți între categorii procentuale indemnizația pentru concediile medicale din categoria 01 vine pe de o parte pentru a descuraja acele zile de concediu care durează 1-2 zile, pentru că acolo avem cea mai mare incidență și care sunt acordate exact înainte de zilele libere, înainte de sărbătorile legale sau atunci când se fac acele punți. Atunci când pentru acele punți care creează un concediu prelungit mai sunt nevoie de 2-3 zile care, din păcate sau din statistica pe care o vedem, au apărut din concediile medicale. Cu siguranță că acolo unde vom identifica abateri din punct de vedere medical în ceea ce privește modul de acordare al concediilor medicale vor exista măsuri în justiție. Dar noi credem că această măsură, în primul rând, va descuraja solicitarea de concedii medicale, iar pe de altă parte măsura nu impactează semnificativ venitul persoanei de bună credință care solicită un astfel de concediu”, a adăugat Rogobete.
Potrivit estimărilor, pentru anul 2024 impactul concediilor medicale scurte a fost de peste un miliard de lei, a mai spus Ministrul Sănătății.
Știrea inițială
„În ceea ce priveşte baza sau metoda de lărgire a numărului de contribuabili la asigurări de sănătate, pentru persoanele cu handicap nu se va aplica taxa CASS. De asemenea, se menţine calitatea de asigurat fără plata contribuţiei pentru bolnavii cu afecţiuni oncologice beneficiari ai programelor de sănătate până la vindecarea respectivei afecţiuni. Bolnavii neasiguraţi dar care beneficiază de alt tip de programe naţionale de sănătate vor beneficia de servicii medicale în cadrul acelui program de sănătate. Şi aici vă dau ca exemplu diabetul sau cardiologia” a explicat ministrul Sănătăţii.
Alexandru Rogobete. FOTO captură gov.ro
Despre persoanele coasigurate
Persoanele coasigurate, respectiv soţul/ soţia sau părinţii fără venituri proprii aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate, vor dobândi calitatea de asigurat dacă persoana care le coasigură va plăti contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru şase luni calculată la salariul de bază minim brut garantat în plată şi astfel se acordă calitatea de asigurat pentru 12 luni, a mai spus Alexandru Rogobete.
„Pentru celelalte categorii se vor ridica excepţiile de la plata CASS”, a punctat Alexandru Rogobete.
Mai mulți miniștri ai Cabinetului Bolojan au explicat joi, într-o conferință de presă ,pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan.
Principala prioritate a guvernului german este direcționarea economiei pe o traiectorie de creştere, susține ministrul Finanţelor, Lars Klingbeil.
Oficialul a precizat că în acest moment este important să fie făcute investiţii, să se deruleze reforme structurale şi să fie consolidat bugetul.
„Principala noastră prioritate este să punem Germania pe o traiectorie de creştere. Cel mai important lucru este să păstrăm locurile de muncă în ţara şi să ne asigurăm că oamenii trăiesc în siguranţă”, a declarat Klingbeil.
Cea mai mare economie europeană, Germania, este singura ţară din G7 care nu a înregistrat creştere în ultimii doi ani, relatează Reuters.
La finele lunii aprilie, Guvernul de la Berlin şi-a înrăutăţit previziunile privind evoluţia economiei germane, estimând o stagnare în 2025, după ce anterior previziona un avans de 0,3%, deoarece incertitudinile din comerţul mondial ar urma să afecteze creşterea economică şi investiţiile. Pentru 2026, oficialii germani se aşteaptă la un avans al PIB-ului de 1%, după ce în ianuarie se așteptau la o expansiune de 1,1%.
Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu …
Ministrul Muncii, Florin Manole, susține că nicio pensie contributivă nu poate fi considerată mare, fiind un drept câștigat prin contribuția de o viață.
Ministrul a punctat că pentru protejarea puterii de cumpărare există măsuri complementare, precum sprijinul pentru consumatorii vulnerabili la energie și plafonarea prețurilor la alimentele de bază.
Întrebat despre înghețarea pensiilor, cu valoarea punctului de referință menținută la 81 de lei, ministrul a spus că este „extrem de greu” să trăiești cu sume modeste, invocând experiența personală din studenție când lucra pe salariu minim.
Referitor la pragul de 3.000 de lei, ministrul a spus că a fost „decizia coaliției”.
Pensionarii cu venituri peste media sistemului vor plăti, din august, o contribuție de 10% pentru sănătate (CASS), dar doar pentru partea de pensie care depășește pragul de 3.000 de lei. Măsura face parte din pachetul de austeritate asumat de Guvern și va avea impact direct asupra veniturilor a sute de mii de pensionari.
Exemplu concret: cât se reține din pensie
Premierul a oferit un calcul simplu pentru a clarifica modul de aplicare: „La o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% pe diferenţa dintre 3.000 şi 4.000, adică 100 de lei”.
Cât pierd lunar pensionarii după aplicarea CASS: Pensie 3.500 lei → CASS: 50 de lei Pensie 4.000 lei → CASS: 100 de lei Pensie 4.500 lei → CASS: 150 de lei Pensie 5.000 lei → CASS: 200 de lei Pensie 5.200 lei → CASS: 220 de lei Pensie 6.000 lei → CASS: 300 de lei
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde …
Iranul a anunţat joi seara redeschiderea spaţiului său aerian, inclusiv deasupra Teheranului, care fusese închis pe 13 iunie în prima zi a războiului împotriva Israelului.
Iranul a redeschis spaţiul său aerian Foto: Shutterstock
„Aeroporturile internaţionale Mehrabad şi Imam Khomeini din Teheran, precum şi cele din nordul, estul, vestul şi sudul ţării, au fost redeschise şi sunt pregătite să opereze zboruri„, a anunţat agenţia oficială de presă iraniană IRNA.
Conform programului planificat, zborurile interne și internaționale vor fi operate de pe toate aeroporturile din țară, cu excepția aeroporturilor Isfahan și Tabriz, în timpul zilei, între orele 5:00 și 18:00, potrivit Departamentului de Relații Publice al Organizației Aviației Civile din Iran.
De asemenea, după ce infrastructura aeroporturilor Isfahan și Tabriz va fi pregătită și nu vor exista alte restricții, se vor alătura și ele rețelei de transport aerian a țării.
Iranul și-a închis spaţiul aerian în data de 13 iunie, după ce Israelul a declanşat un atac fără precedent.
Uniunea Europeană vrea să dea impresia unui front comun în negocierile delicate cu Statele Unite privind regimul tarifar, însă realitatea din spatele ușilor închise e alta: divergențele dintre capitalele europene riscă să slăbească poziția Bruxellesului exact în momentul în care Washingtonul își arată din nou colții. Publicația Politico a analizat aceste tensiuni, arătând cât de departe este Uniunea de consensul pe care îl proclamă public.
SUA și UE se pregătesc de negocieri dure/FOTO:Arhiva
Oficialii europeni susțin că negocierile cu administrația americană sunt „coordonate” și „unitare”, însă în culise, fiecare dintre cele 27 de state membre își apără propriile interese economice și politice interne. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, se vede astfel nevoit să joace un rol de mediator mai degrabă decât de negociator în fața SUA.
Comisia Europeană urmează să informeze ambasadorii statelor membre despre stadiul negocierilor vineri, 4 iulie. Speranțele pentru un acord rapid depind de reacțiile acestora — și ele nu sunt deloc aliniate. Pe masa negocierilor rămâne subiectul sensibil al tarifului vamal de 10% impus de Donald Trump în 2018, care încă afectează exporturile europene.
Germania și Italia, conciliante
Germania și Italia — în special prin vocea cancelarului Friedrich Merz și a premierului Giorgia Meloni — se arată dispuse să accepte menținerea acestor tarife, în schimbul unei înțelegeri rapide care să reducă presiunea asupra industriilor lor cheie: auto, chimică, farmaceutică și metalurgică. Pentru Berlin, fiecare zi fără o soluție înseamnă pierderi economice semnificative.
„Mai bine acționăm rapid și simplu decât încet și complicat”, a declarat Merz, evocând impactul asupra unor sectoare esențiale ale economiei germane. Meloni, la rândul ei, a minimizat importanța tarifului de 10%, sugerând că relația bună cu SUA merită unele concesii.
Franța și Spania mai ferme
Pe poziții mai ferme se află Franța și Spania. Parisul și Madridul văd în presiunile americane o tentativă de impunere unilaterală a unor condiții comerciale inegale. Emmanuel Macron a avertizat împotriva acceptării unei înțelegeri „asimetrice” doar pentru a respecta un calendar politic impus de Washington. Deși a lăsat ușa întredeschisă la finalul summitului de săptămâna trecută, el a condiționat acceptarea tarifelor de măsuri compensatorii egale din partea UE.
Într-un gest tensionat, Donald Trump a amenințat cu tarife suplimentare împotriva Spaniei după ce premierul Pedro Sánchez a refuzat să majoreze bugetul pentru apărare. Însă în practică, astfel de sancțiuni unilaterale sunt greu de aplicat — Uniunea acționează ca un bloc comercial unificat, iar astfel de decizii nu pot fi direcționate către un singur stat membru.
Mai multe țări mici din Europa Centrală și de Nord se arată reticente în a accepta o înțelegere care le-ar obliga să își sacrifice sectoare sensibile — fără să fi beneficiat în mod direct de profiturile comerciale care au dus la excedentul UE în raport cu SUA, dominat în principal de Germania.
Care sunt riscurile
Această lipsă de coeziune amenință să blocheze și planul de răspuns al Bruxellesului în eventualitatea eșecului negocierilor. Comisia pregătește de luni bune un set de măsuri tarifare de răspuns, în valoare de 95 miliarde de euro, vizând exporturile americane. Însă presiunea statelor membre pentru scutiri sectoriale a redus potențialul real al acestui pachet la doar 25 miliarde — prea puțin pentru a constitui o ripostă serioasă.
Contextul e și mai delicat în lumina ultimatumului lansat de Trump: 50% tarife pentru mărfuri europene de la 1 iunie, amânate ulterior pentru 9 iulie. În spatele acestor amenințări se află o viziune mai largă — aceea a unei Americi care își recuperează avantajele comerciale prin presiune bilaterală, nu prin reguli multilaterale.
David Kleimann, analist la centrul ODI din Bruxelles, avertizează: acceptarea unor excepții sectoriale, deși tentantă pe termen scurt, ar submina principiile fundamentale ale sistemului comercial internațional bazat pe reguli. Și ar slăbi și mai mult ideea — deja fragilă — de autonomie strategică europeană.
UE se pregătește pentru un test major la reuniunea miniștrilor comerțului din 14 iulie. Dar chiar și înainte de acest moment, o întrebare planează asupra Bruxellesului: poate Uniunea să vorbească cu o singură voce în fața Washingtonului? Sau va continua să fie prinsă între interese naționale divergente și o Americă tot mai asertivă? se întreabă politico.eu.
Un băiat, în vârstă de 9 ani, din municipiul Constanța, este căutat de polițiști după ce a plecat de acasă joi dimineața şi nu s-a mai întors.
Copil căutat de polițiști după ce nu s-a mai întors acasă Foto: IPJ Constanța
UPDATE: „Minorul a fost găsit. Din primele verificări rezultă ca nu ar fi fost victima vreunei infracţiuni”, a transmis IPJ Constanța.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Persoanele care au informaţii utile pentru găsirea acestuia sunt rugate să sune la 112 sau la Poliţie.
„La data de 3 iulie a.c., polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Constanța – Secția 2 Poliție au fost sesizați cu privire la plecarea voluntară a minorului IUSEIN AMET AIDAR, de 9 ani, din municipiul Constanța, județul Constanța”, transmite Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța.
Copilul a plecat în mod voluntar de la domiciliu, în jurul orei 11:00, fără a reveni până în prezent.
Iusein Amet AIDAR are 1,30 metri înălțime, 30 de kilograme, păr blond și ochi albaștri, potrivit IPJ Constanța. La data plecării era îmbrăcat cu tricou alb și pantaloni scurți de culoare kaki.
Cetăţenii care pot furniza orice informaţii în legătură cu această persoană sunt rugaţi să contacteze numărul unic pentru apeluri de urgență 112 sau Dispeceratul I.P.J. Constanța, tel. 0241.611.364.
O mamă româncă, în vârstă de 41 de ani şi rezidentă la Livorno, în Italia, a dispărut în data de 28 iunie, împreună cu cei doi copii ai săi în vârstă de 2 şi 9 ani, iar fostul partener al său a făcut un apel în cadrul emisiunii „Chi l’ha visto”, care se ocupă de foarte mulţi ani de cazuri misterioase de persoane dispărute.
O româncă din Italia a dispărut împreună cu cei doi copii de 2 şi 9 ani FOTO: FB
„Mama ne duce la parcul de distracții”, asta i-a scris Leonardo, copilul în vârstă de doar 9 ani, tatălui său. Aparent un mesaj simplu, dar de acolo ușile unui coșmar s-au deschis pentru bărbat. Copilul a dispărut în neant împreună cu mama sa, Loredana, și fratele său, Francesco, în vârstă de doi ani, relatează Today. it.
Femeia și copiii ei, pe care îi avea din două relații diferite, au dispărut de la Livorno sâmbăta trecută. Teama este că ar putea comite fapte grave, iar tatăl lui Leonardo a apelat la celebra emisiune „Chi l’ha visto?”.
El spune că fiul său trebuia să petreacă sâmbăta cu mama și fratele mai mic care îşi sărbătorea ziua de naştere. Se teme că este vorba de ceva mai mult decât o „simplă înstrăinare”. Femeia le-ar fi spus tatălui și surorii sale din România că are gânduri negative despre viitor, lăsându-i să se gândească la evenimente grave.
Mai mult, se pare că românca își plănuise plecarea. Marco, tatăl copilului de 9 ani a povestit că a descoperit că a plecat cu o mașină Citroen.
„Pe Facebook am descoperit că vindea tot, tot ce avea în apartament. A plecat cu o maşină Citroen neagră. O cumpărase luna trecută, nu știam. Cu această maşină, plină de tot ce putea, a dispărut. Loredana le-a cerut un împrumut câtorva prieteni de aici, din Torino, dar aceștia au refuzat. Mă tem că vrea să plece în străinătate, poate în România, care este țara ei de origine”, a spus el.
„Sunt foarte îngrijorat. Măcar dă-ne vești despre sănătatea copiilor. Spune-ne ce vrei să faci, întoarce-te”, a mai transmis bărbatul.
Potrivit asociației italiene Comitato Scientifico Ricerca Scomparsi OdV, este vorba despre Loredana Elena Chimu, în vârstă de 41 de ani, care nu mai poate fi contactată de sâmbătă dimineața, 28 iunie 2025, când a fost văzută ultima oară în Livorno, împreună cu fiii săi: Francesco, de numai 2 ani, și Leonardo, de 9 ani.
Loredana Elena Chimu este descrisă ca fiind „o femeie foarte slabă, cântărind aproximativ 45 de kilograme, cu o înălțime de 1,65 metri, păr castaniu lung și ochi căprui”.
De asemenea, prezintă mai multe tatuaje distinctive, printre care o tigroaică pe brațul drept și o pasăre Phoenix, alături de alte desene vizibile pe corp.
Francesco, cel mai mic dintre copii, are păr castaniu ondulat și ochi căprui. Potrivit semnalmentelor, s-ar putea deplasa pe jos sau ar putea fi transportat într-un cărucior gri închis, marca „Lionello”, cu mâner având detalii maro.
Leonardo, fratele mai mare, are o înălțime de aproximativ 1,30 metri, ochi căprui și păr castaniu deschis, lung în partea de sus și ras pe laterale, pe care îl poartă adesea prins în coadă.
Conform unor comentarii apărute pe Facebook, ar exista suspiciuni că femeia s-ar fi deplasat cu mașina, posibil însoțită de alte persoane.
Potrivit rotalianul, detaliu important a fost menționat într-un mesaj distribuit de o persoană care se pare că o cunoaște pe Loredana, și care a avertizat că femeia ar fi „instabilă mental” și că nu fuge de un partener violent, ci de frica de a-i fi luați copiii, în urma unor presupuse anchete și sentințe deja emise împotriva sa.
„Copiii sunt în pericol serios, așa că, vă rog, contactați autoritățile competente”, a transmis sursa citată.
Este vital ca interesele României să fie sprijinite atât din zona executivă, cât şi din cea non-guvernamentală, a declarat joi preşedintele Nicuşor Dan, într-un mesaj transmis cu prilejul Galei New Strategy Center şi a aniversării a 10 ani de activitate.
Nicușor Dan spune că România are nevoie de o strategie clară la Marea Neagră. FOTO Facebook
„Într-un context internaţional foarte complicat, cu provocări permanente în zona de securitate, apărare şi politică externă, este vital ca interesele României să fie sprijinite atât din zona executivă, cât şi din cea non-guvernamentală. Din această perspectivă, New Strategy Center este o voce puternică în arena internaţională, un think tank care şi-a construit credibilitatea prin efort constant şi implicare, susţinând valorile spaţiului euroatlantic, care ne definesc ca naţiune”, a transmis şeful statului, potrivit unui comunicat al administrației prezidențiale.
„Avem multe de făcut pentru a crește rezilienţa în faţa multiplelor ameninţări”
Președinte a precizat că „regiunea Mării Negre are o relevanţă strategică pentru România”.
„De aceea, salut promovarea permanentă, timp de un deceniu, a acestei problematici, ca şi a zonei Balcanilor, realizate prin evenimentele organizate de New Strategy Center, prin conferinţe şi dezbateri la care au participat mii de experţi şi oficiali români şi străini. În vremuri caracterizate de un grad mare de volatilitate şi impredictibilitate, New Strategy Center oferă expertiză, creează punţi de dialog, generează idei şi propuneri. La Conferinţa de Securitate de la Munchen, la Washington, Londra, Paris, Berlin, Oslo, Roma, Varşovia, Kiev, Ankara şi în alte multe locuri vocea României s-a făcut auzită şi prin efortul New Strategy Center. Împreună cu instituţiile statului român, cu partenerii noştri din NATO şi UE, avem în continuare multe de făcut pentru a menţine atenţia asupra regiunii noastre, pentru a anticipa mai bine riscurile şi pentru a creşte rezilienţa în faţa multiplelor ameninţări, fie ele militare sau hibrid”, a mai spus Nicuşor Dan.
„România are nevoie de o strategie clară la Marea Neagră”
Acesta este contextul în care va fi elaborată noua Strategie de Apărare a Țării, pe care o Nicușor Dan spune că o va prezenta în acest an Parlamentului, conform atribuțiilor constituționale.
„În același timp, România are nevoie de o strategie clară la Marea Neagră, de o politică externă și de securitate dinamică, activă, cu personalitate. Mă bucur că în acest proces de reflecție strategică putem conta pe experiența și conexiunile internaționale ale New Strategy Center. În procesul de elaborare a documentelor, la consultări, la identificarea de idei și soluții, inputul think tank-ului dumneavoastră este relevant. În cei 10 ani de activitate, caracterizați de seriozitate și patriotism, ați avut un rol important în dezvoltarea gândirii strategice în România.Vă felicit pentru realizările din acest deceniu, pentru faptul că ați devenit un reper în regiune atunci când vorbim de securitate, apărare și relații internaționale”, a mai transmis președintele.
Mesajul a fost prezentat în cadrul evenimentului de către Luminița Odobescu, consilier prezidențial la Departamentul Afaceri Europene.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a trimis, în această săptămână, partidelor politice deciziile finale privind sumele pe care trebuie să le returneze în urma alegerilor prezidențiale din 2024.
Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă Foto: Mediafax
Deciziile finale au fost trimise către patru partide care au de restituit bani: PNL, USR, AUR și Forța Dreptei. Termenul legal de plată este de 30 de zile, conform procedurii legale. PSD nu are nimic de restituit în urma candidaturii lui Marcel Ciolacu. Social-democrații nu au folosit subvenția, ci doar împrumuturile acordate către PSD și transferate ulterior în contul de campanie.
După anularea alegerilor prezidențiale, în decembrie 2024, printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului Ciolacu, au fost restituie integral toate finanțele cheltuite de partide și candidații independenți. Controlul efectuat de AEP la începutul acestui an a ajuns la concluzia că partidele nu pot să folosească sumele din subvenție și apoi să aibă dreptul să fie și rambursate, potrivit HotNews.
PNL trebuie să restituie acum cea mai mare sumă. S-a constatat că liberalii au transferat în contul de campanie al candidatului Nicolae Ciucă 14,1 milioane de lei, suma fiind imputată de AEP.
De asemenea, USR trebuie să ramburseze 5,1 milioane de lei.
„Decizia a venit în cursul zilei de astăzi pe mail de la mandatarul nostru financiar în urma informării de către AEP că a terminat controlul pe 2024, alegeri prezidențiale, și alegerile prezidențiale 2025. Avem de rambursat undeva la 5.1 milioane de lei. Noi vom returna banii, dar trebuie să am și o discuție politică pentru a vedea exact decizia finală. În principiu, am pus banii deoparte pentru că știam că nu a fost ok restituirea și am așteptat deciziile finale. Vom returna banii”, a declarat Ciprian Necula, secretarul general al USR, pentru HotNews.
AUR are de returnat un milion de lei pentru campania lui George Simion
„Suma este cu puțin peste un milion de lei, după alegerile anulate în mod ilegal în decembrie 2024. Vom respecta toate prevederile legale, suma se află în analiza departamentului juridic al AUR pentru a vedea dacă o vom contesta. Vom analiza tot raportul de control, nu doar această prevedere”, a precizat Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR, pentru sursa citată.
Și partidul Forța Dreptei a folosit în campania din 2024 peste 200.000 de lei din finanțarea publică.
Un acord comercial final între UE și SUA înainte de expirarea termenului limită pe 9 iulie este „imposibil”, astfel încât cele două părți vizează un „acord de principiu” mai puțin detaliat, a declarat joi președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea discuțiilor de la Washington.
După aproape trei luni de negocieri, UE și SUA se apropie de un acord provizoriu pentru a evita amenințarea lui Donald Trump de a impune săptămâna viitoare taxe vamale de 50% pentru produsele din UE.
„Este o sarcină uriașă, deoarece între UE și Statele Unite avem cel mai mare volum comercial la nivel global, 1.500 miliarde de euro pe an – foarte complex și o cantitate uriașă”, a declarat Ursula von der Leyen într-o conferință de presă.
„Ceea ce urmărim este un acord de principiu”, a adăugat ea, afirmând că cele 90 de zile care au fost acordate pentru discuții au făcut „un acord detaliat imposibil”.
Marea Britanie a convenit, de asemenea, asupra unui acord de principiu cu SUA, a spus ea.
„Din câte sunt informată, până în prezent există doar două țări care au încheiat un acord de principiu”.
SUA au anunțat miercuri un acord cu Vietnamul.
Cu toate acestea, ambele acorduri au lăsat în vigoare taxele vamale „reciproce” ale SUA – 20% pentru Vietnam, 10% pentru Marea Britanie.
Comisarul european pentru comerț se află la Washington pentru discuții
Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic se află la Washington pentru a purta discuții în vederea obținerii unui acord înainte de termenul limită de 9 iulie, după care Trump a amenințat că va crește taxele vamale „reciproce” la 50%.
Sefcovic se va întâlni cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și apoi cu secretarul pentru Comerț Howard Lutnick și cu reprezentantul comercial Jamieson Greer.
Lutnick a declarat că țările care nu au încheiat acorduri se vor confrunta cu taxe vamale majorate după 9 iulie.
Mai mulți diplomați UE au declarat pentru Financial Times că blocul va accepta, probabil, taxe generale de 10%, dar a dorit totuși să obțină reduceri ale taxelor sectoriale pentru produse precum oțelul și vehiculele și piesele de vehicule.
Uniunea Europeană ar fi dispusă să se angajeze să cumpere mai multe produse americane pentru a-și reduce excedentul comercial.
Taxele vamale americane acoperă aproximativ 70% din comerțul anual al UE cu SUA.
America are în vedere extinderea taxelor sectoriale mai ridicate la bunuri precum cuprul, cheresteaua, piesele aerospațiale, produsele farmaceutice, cipurile și mineralele esențiale, ceea ce ar acoperi aproape integral schimburile comerciale ale UE.
Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …
Transgaz a finalizat astăzi Subtraversarea Dunării, parte a infrastructurii Conductei de transport gaze naturale “Țărmul Mării Negre-Podișor”. Conducta “Țărmul Mării Negre-Podișor” va permite gazelor din Marea Neagră să să ajungă, astfel, la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem, fiind un proiect strategic, vital, pentru securitatea energetică, consolidarea acesteia și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale, afirmă Ion Sterian, directorul general Transgaz.
Azi, 3 iulie 2025, la ora 16.48 s-a încheiat Subtraversarea fluviului Dunărea, parte a infrastructurii conductei de transport gaze naturale DN 1200/1000 mm Țărmul Mării Negre – Podișor, lucrarea reprezentând o realizare tehnologică de referință nu doar pentru România, ci și pentru întreaga Europă, declară Ion Sterian, directorul general Transgaz.
Cu o lungime de 1.813 metri și o adâncime maximă a tunelului forat de 67 de metri sub talvegul fluviului Dunărea, această subtraversare cu intrare din Insula Ialomiței (UAT Borcea) jud. Călărași și cu ieșire în UAT Rașova- localitatea Cochirleni – jud Constanța, este una dintre cele mai complexe lucrări realizate vreodată pe continent.
Această subtraversare stabilește un nou reper în execuția forajului orizontal dirijat datorită diametrului, complexității geologice și dimensiunii echipamentelor mobilizate.
Pe parcursul execuției, echipele noastre s-au confruntat cu provocări geologice neprevăzute, cum ar fi procesele de dolomitizare, care au necesitat ajustări strategice în foraj și alezare. Aceste lucrări de anvergură demonstrează capacitatea tehnică și expertiza inginerilor noștri de a depăși provocările geologice extreme și de implementare a unor soluții inovatoare pentru consolidarea infrastructurii energetice naționale.
Conducta de transport gaze naturale “Țărmul Mării Negre-Podișor”, în valoare de aproximativ 500 milioane de euro, este proiect inclus în Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport (SNT) gaze naturale pentru următorii 10 ani, plan în valoare de peste 9,1 miliarde euro, aprobat de ANRE. Conducta este inclusă pe lista de proiecte de interes comun ale UE și a fost depus pentru finanțare prin Fondul de Modernizare, obținând o finanțare de 85 milioane euro. Diferența de finanțare va fi acoperită printr-un mix financiar competitiv.
Gazele din Marea Neagră sunt pe țeavă
Conducta “Țărmul Mării Negre-Podișor” va permite gazelor din Marea Neagră să intre în SNT și să ajungă, astfel, la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem, fiind un proiect strategic, vital, pentru securitatea energetică, consolidarea acesteia și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale. Mai mult, acest gazoduct va face legătura cu sursele noi de gaze naturale din Coridorul Transbalcanic și Coridorul Vertical din care face parte și conducta BRUA, fiind necesar și pentru transportul gazelor ce ar urma să vină în România din zona Mării Caspice, din terminalele de LNG din Turcia și Grecia, postează Sterian.
Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca …
Un atac cu cuțitul a avut loc joi, 3 iulie, în apropierea unui centru comercial din orașul finlandez Tampere. Patru persoane au fost rănite, iar un suspect a fost arestat, potrivit unui comunicat transmis de poliție.
Suspectul este un bărbat finlandez de aproximativ 20 de ani. FOTO: X / @OpenNewNews
„Potrivit informațiilor actuale, nu există motive să suspectăm că fapta ar fi avut o motivație teroristă sau rasistă”, au precizat oficialii într-o informare transmisă după atac, potrivit Reuters.
Poliția a dat asigurări că nu există o amenințare continuă pentru populație. Nu au fost oferite detalii suplimentare despre starea răniților sau despre identitatea persoanei arestate.
Poliția a fost chemată la centrul comercial la ora 16:23, ora locală, a raportat ziarul Iltalehti.
Potrivit postului public YLE, traficul din centrul orașului Tampere – aflat la aproximativ 180 km nord de Helsinki – a fost complet blocat în urma incidentului.
Cotidianul Ilta-Sanomat a relatat că martorii oculari au oferit primul ajutor unor persoane rănite aflate la pământ, înainte ca poliția să ajungă la fața locului. Conform informațiilor disponibile, suspectul este un bărbat finlandez de aproximativ 20 de ani.
Serie de atacuri în Finlanda
În Finlanda au avut loc mai multe atacuri violente în ultimul timp. În luna mai, trei elevi au fost răniți într-un atac la o școală din sudul țării, autorul fiind un alt coleg. În 2023, un băiat de 12 ani a împușcat mortal un coleg și a rănit grav alți doi, într-o școală din Vantaa. Minorul a declarat că a fost victima bullyingului și că acest lucru l-a determinat să acționeze.
Vladimir Putin a transmis, în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump, că Rusia va continua să-și urmărească obiectivele în războiul din Ucraina. Informația a fost confirmată de consilierul Kremlinului, Yury Ushakov.
FOTO: AFP
Convorbirea a durat aproximativ o oră și a vizat în principal conflictul din Ucraina, dar și situația din Orientul Mijlociu.
„Trump a subliniat din nou necesitatea încetării cât mai rapide a ostilităților. Putin a reafirmat că Rusia caută în continuare o soluție politică negociată. Președintele nostru a declarat că Rusia își va urmări obiectivele, abordând în mod specific cauzele profunde care au dus la situația actuală, și nu va renunța la aceste obiective”, a declarat Yuri Ushakov, conform The Kyiv Independent.
Declarațiile lui Putin vin pe fondul intensificării atacurilor rusești cu drone și rachete asupra Ucrainei, care în ultimele săptămâni au provocat sute de victime civile și au distrus numeroase obiective de infrastructură, în ciuda apelurilor repetate pentru un armistițiu necondiționat din partea Kievului, Washingtonului și liderilor europeni.
Apelul telefonic a venit la doar o zi după ce Departamentul Apărării al SUA a suspendat livrările de sisteme de armament esențiale către Ucraina, inclusiv rachete de apărare aeriană Patriot și muniții ghidate de precizie. Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a avertizat că această întârziere subminează eforturile de apărare și riscă să încurajeze Rusia să escaladeze și mai mult conflictul.
Aflat în Danemarca, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că pacea nu poate fi obținută fără discuții directe între lideri, subliniind diferențele dintre Trump și Putin, numindu-i „oameni complet diferiți.”
„În Rusia doar Putin ia deciziile. De aceea este nevoie de o întâlnire la nivel înalt dacă vrem pace”, a afirmat Zelenski.
Deși un astfel de summit nu a fost discutat oficial în convorbirea telefonică, Ushakov a menționat că „ideea este în aer”, iar cei doi lideri au convenit să păstreze legătura.
Moscova și Kievul au avut în acest an două runde de negocieri directe la Istanbul, în 16 mai și 2 iunie, după peste trei ani de pauză. Întâlnirile au dus la schimburi de prizonieri, însă nu și la pași concreți spre un armistițiu.
Apelul de joi seară dintre cei doi lideri a fost al șaselea de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025. Zilele trecute, Putin a vorbit la telefon cu omologul său francez, Emmanuel Macron.
Motociclistul italian care și-a pierdut viața miercuri dimineață, după ce a fost atacat mortal de un urs, în apropiere de barajul Vidraru, pe Transfăgărășan, făcuse mai multe fotografii pe măsură ce se apropia de sălbăticiune. Incidentul a fost anunțat printr-un apel la 112.
Motocicleta a fost găsită parcată pe marginea drumului. FOTO: arhivă
Potrivit autorităților, bărbatul era turist și venise în România pe motocicletă. În ultimele zile, fusese surprins de alți șoferi fotografiind urși de pe marginea drumului.
În ziua tragediei, italianul a oprit din nou pentru a se apropia de un urs, ignorând panourile de avertizare care interzic clar hrănirea animalelor sălbatice.
Pe telefonul victimei, polițiștii au găsit imagini realizate în rafală și o filmare în care se observă cum se apropie tot mai mult de o ursoaică, în timp ce pare să încerce să o hrănească din mână, relatează Observator News.
Imediat după, a fost atacat, înșfăcat și târât într-o râpă adâncă de aproximativ 40 de metri. Trupul neînsuflețit a fost descoperit ulterior de salvamontiști și pompieri.
Motocicleta bărbatului a fost găsită parcată pe marginea drumului, lângă ea aflându-se o mănușă și telefonul mobil, căzut în prăpastie.
Ursul părăsise zona până la sosirea echipajelor, însă revenise ulterior în apropiere, considerând, potrivit specialiștilor, că își păzea „prada”.
Din motive de siguranță, jandarmii și reprezentanți ai Direcției Silvice, înarmați, au păzit zona în timpul recuperării cadavrului. Ulterior, ursoaica implicată în atac a fost împușcată, conform informațiilor furnizate de Jandarmeria Argeș.
Autoritățile reamintesc că hrănirea animalelor sălbatice este extrem de periculoasă și strict interzisă.
Tribunalul Ilfov a decis miercuri, 2 iulie, eliberarea condiționată a fostului deputat PSD Cristian Rizea, condamnat definitiv în 2019 pentru luare de mită, spălare de bani și influențarea declarațiilor. Decizia este definitivă și vine după ce Judecătoria Sectorului 4 respinsese anterior cererea, pe motiv că Rizea nu ar fi dat dovezi temeinice de îndreptare în detenție.
Tribunalul Ilfov i-a dat câștig de cauză fostului deputat PSD, Cristian Rizea.FOTO: arhivă Adevărul
Fostul parlamentar executa o pedeapsă de 3 ani și 8 luni, redusă în 2023 de Înalta Curte după ce a fost admisă o contestație în anulare – instanța constatând că pentru una dintre infracțiuni intervenise prescripția.
Rizea fusese extrădat din Republica Moldova în aprilie 2023, acolo unde fugise înainte de pronunțarea sentinței.
Deși Comisia de liberări condiționate a Penitenciarului Jilava a dat aviz favorabil, Judecătoria Sectorului 4 a subliniat în aprilie că „simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce automat la liberare”, mai ales că Rizea fusese sancționat disciplinar de două ori pentru nerespectarea regulamentului. Instanța stabilise un nou termen pentru o eventuală cerere abia în ianuarie 2026.
Fostul deputat a contestat decizia, iar Tribunalul Ilfov i-a dat câștig de cauză, dispunând eliberarea imediată.
Condamnare pentru mită de 300.000 de euro
Cristian Rizea a fost condamnat în urma unui dosar instrumentat de DNA, fiind acuzat că a cerut 300.000 de euro de la un om de afaceri pentru a interveni pe lângă RAPPS și Primăria Chiajna în vederea soluționării favorabile a unor cereri de retrocedare.
Banii ar fi fost disimulați prin patru contracte fictive de împrumut, potrivit procurorilor. În timpul anchetei, Rizea ar fi încercat să influențeze martorii, promițându-le favoruri în cazul în care va ajunge primar al Sectorului 5.
Premierul Ilie Bolojan a explicat joi seara, la Antena 3 CNN, de ce a fost nevoie de anunțatul pachet de măsuri fiscale care a generat proteste.
UPDATE Ilie Bolojan: „Ar trebui, voluntar, să fim reținuți din a abuza de toate prevederile care sfidează realitățile”
Ilie Bolojan a fost chestionat în legătură cu bonusul de pensionare al CCR
„Este, într-adevăr, o prevedere care permite judecătorilor de la CCR să primească aceste bonusuiri. Nu mi s-a cerut acest lucru. Ar trebui, voluntar, să fim reținuți din a abuza de toate prevederile care sfidează realitățile”, a răspuns Ilie Bolojan.
UPDATE Ilie Bolojan: „Era singura soluție”
Prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat cum l-a convins pe președintele Nicușor Dan să accepte creșterea TVA.
„La instalarea acestui guvern, Nicușor Dan mi-a cerut să nu creștem taxtele. Problema este că între această dorință și realitatea bugetară a fost o diferență. Era singura soluție prin care să creezi venituri rapide fără să intri direct în buzunarul oamenilor”, a spus Ilie Bolojan.
UPDATE lie Bolojan: „A fost tolerată o zonă de clientelă politică, de lipitori”.
Premierul a adăugat că „una din gravele noastre erori în acești ani a fost că am tolerat o zonă de clientelă politică, de lipitori, pe care i-am ajutat și încurajat să ajungă prin Consilii de Administrație. Au perceput-o ca recompensă, nu ca responsabilitate”
„Au făcut concursuri după chipul și asemănărea lor”, a continuat Ilie Bolojan.
Prim-ministrul a prezentat exemplul companiei Companiaei Naționale Aeroporturi București:
„Și-au făcut contracte blindate care sunt total dezechilibrate. Unii au doar drepturi și statul doar obligații. Au trecut la pasul doi, fiind scăpați de sub contract, și au început să-și mărească indemnizațiile. Avem astfel de situații la Aeroportul Otopeni și alte societăți. În loc să genereze servicii mai bune pentru cetățeni sau încasări mai mari ca să fie duse în investiții, aceste societăți sunt căpușate. Va fi o prioritate pentru mine ca aceste abordări care depășesc limita bunului simț să fie corectate”.
Știrea inițială
„România a cheltuit mult pe un stat ineficient. Anul trecut, am avut cel mai mare deficit dintre țările europene”, a spus Ilie Bolojan, joi, 3 iulie, în direct la postul amintit.
Prim-ministrul a explicat:
„La fiecare 100 de lei pe care țara noastră i-a colectat, am cheltuit 130 de lei (…). Așa cum am mai spus, nicio familie care, ani de zile, cheltuie mai mult decât câștigă nu poate să o ducă mai departe”.
Bolojan a explicat ce se află în spatele măsurilor fiscale. FOTO Inquam Photos / George Călin
„Direcția de protocol de la Guvern are 30 de oameni. La Cotroceni sunt 9”
Alte declarații ale premierului:
„Societățile de stat sunt căpușate. Acest lucru ne revoltă!”.
„Nu acoperim gaura dacă tăiem directorilor salariul cu 70%”.
„Există riscul să intrăm în incapacitate de plată”.
„Peste jumătate dintre pensionari nu vor plăti nimic în plus”.
„Putem reduce cheltuielile în sectorul public”.
„Suntem singura țară unde judecătorii se pensionează la 48 de ani”.
„Media salariilor din sectorul public este mai mare ca în privat”.
„Avem o Direcție de reziliență. Le e greu să spună la ce lucrează!”.
„Există riscul să nu mai putem plăti pensiile și salariile”.
„La unele instituții trebuie redus personalul”.
„Direcția de protocol de la Guvern are 30 de oameni. La Cotroceni sunt 9”
„A fost o competiție de inventat sporuri la stat”.
„Nu scad salariile profesorilor. Vor preda cu două ore în plus. Norma didactică de la noi este printre cele mai mici din Europa”.
Sorin Grindeanu a declarat joi că este obligatoriu ca odată cu măsurile de consolidare fiscală anunțate să existe și ținte lunare pentru noua conducere a ANAF în privința creșterii gradului de colectare și a sumelor recuperate de la marii evazioniști.
Sorin Grindeanu Foto: Arhivă
Adrian Nicușor Nica este noul președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), decizia de numire, semnată de premierul Ilie Bolojan, fiind publicată miercuri în Monitorul Oficial.
„ANAF are, de ieri (2 iulie n.r.), un nou președinte. Am înțeles perfect motivele pentru care prim-ministrul își asumă o nouă conducere a Fiscului, instituție-cheie pentru aplicarea Pachetului fiscal anunțat tot ieri. Românii nu mai pot primi doar explicații, ci rezultate rapide! De aceea, toți contribuabilii corecți – atât populația, cât și întreg mediu de afaceri – trebuie să vadă o schimbare majoră de atitudine a Fiscului, adică efecte concrete în lupta împotriva marii evaziuni fiscale și a tuturor celor care fraudează banul public. Altfel, pe bună dreptate, oamenii vor spune că povara fiscală este pusă tot pe cei care își plătesc onest taxele către stat. Consider, însă, că este absolut obligatoriu ca odată cu măsurile de consolidare fiscală anunțate de prim-ministrul Ilie Bolojan să existe și ținte lunare pentru conducerea ANAF în privința creșterii gradului de colectare și a sumelor recuperate de la marii evazioniști (în special TVA)‘, a scris Grindeanu pe Facebook.
Președintele interimar al PSD a adăugat că speră ca noul președinte al Fiscului să înțeleagă pe deplin uriașa răspundere a poziției sale și să acționeze în consecință.
„România nu-și mai poate permite doar să constate că există aproape 50.000 de firme înregistrate la o listă de adrese care se suprapun, însumând datorii de aproape 30 de miliarde de lei la bugetul de stat. Mă aștept să văd echipe de control ale ANAF la toate aceste adrese și o comunicare constantă cu opinia publică cu privire la rezultatele acestor controale!”, a mai adăugat acesta.
Sorin Grindeanu a dat și un ultimatum conducerii ANAF: „P.S. Dacă, în două luni consecutive, nu vor fi atinse țintele, voi fi primul care solicit demiterea conducerii Fiscului”.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fbolojan-doi-1280x649.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fscreenshot-2025-07-03-234743.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F04%2Frene-pirsan.jpg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F09%2F7b7e7fbd-5ef1-490a-8691-51bf8d280c0d.jpg){kind=small}
