Într-un context global tot mai tensionat, în care resursele strategice devin nu doar bunuri economice, ci și instrumente geopolitice, China joacă agresiv. Companiile chineze din sectorul minier s-au lansat într-o adevărată ofensivă globală pentru a achiziționa active în afara granițelor, iar ritmul acestor preluări a atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Ofensiva nu este întâmplătoare. Beijingul știe că fereastra de oportunitate se închide. Occidentul — în special SUA, Canada și Australia — întărește barierele împotriva investițiilor chineze în sectoare sensibile. Prin urmare, China se grăbește să securizeze, cât mai discret și cât mai rapid, controlul asupra materiilor prime esențiale pentru industriile viitorului: baterii, cipuri, turbine eoliene.

Un nou prag istoric în investițiile externe

Potrivit datelor publicate de The Financial Times, care citează analizele S&P, Mergermarket și Griffith Asia Institute, în 2024, companiile chineze au încheiat zece tranzacții majore în sectorul minier, fiecare în valoare de peste 100 de milioane de dolari. Este cel mai mare număr de astfel de tranzacții din 2013 încoace.

Printre achizițiile notabile se numără mina de aur din Kazahstan, cumpărată de Zijin Mining pentru 1,2 miliarde de dolari, și mina de cupru și aur din Brazilia, preluată de Baiyin Nonferrous Group pentru 420 de milioane.

Aceste investiții nu sunt doar mișcări economice, ci parte a unei strategii globale de securizare a resurselor esențiale. China domină deja procesarea unor materiale precum litiul, cobaltul sau pământurile rare. Dar rămâne puternic dependentă de importul materiei prime brute. Iar în acest punct se duce bătălia reală.

Beijingul grăbește pasul

„Companiile chineze simt că există o fereastră scurtă de oportunitate”, afirmă Michael Scherb, fondatorul Appian Capital Advisory. E o cursă contra cronometru — una în care guvernele occidentale impun tot mai multe restricții, iar China încearcă să se strecoare printre ele.

Din ce în ce mai des, investitorii chinezi acționează individual, într-un peisaj în care strategia nu mai este centralizată, ci descentralizată. Această descentralizare, spun experții, oferă flexibilitate și reduce expunerea geopolitică directă.

„În trecut, guvernul chinez desemna un singur cumpărător pentru fiecare tranzacție. Acum, companiile chineze concurează între ele pentru aceleași active. Nu mai este teamă de competiția occidentală”, explică Adam Webb, specialist în materii prime la Benchmark Mineral Intelligence.

Terenul de joacă: țările în curs de dezvoltare

China nu se teme să investească acolo unde alții ezită. În țări marcate de instabilitate politică, cum este Mali, companiile chineze acceptă condiții mai puțin favorabile dacă, în schimb, obțin acces la resurse strategice.

Este o strategie riscantă, dar calculată. Marii jucători din domeniul minier – CMOC, MMG și Zijin Mining – sunt susținuți financiar de băncile de stat chineze, care pompează capital în proiecte din Africa, Asia Centrală și America Latină. Este, în esență, o nouă formă de expansiune economică, camuflată în logica investițiilor comerciale.

„Ori de câte ori cineva se apropie de un zăcământ de litiu, chinezii apar cu cecul în mână”, observă sec John Meyer, analist la SP Angel.

Răspunsul Occidentului

Statele Unite și Uniunea Europeană încep, la rândul lor, să reacționeze. În paralel cu propriile planuri de independență energetică, Washingtonul lucrează la un set de acorduri comerciale menite să izoleze companiile chineze de lanțurile de aprovizionare critice.

Beijingul nu așteaptă. A înțeles că viitorul economiei globale se joacă acum, în minele din Africa, în pădurile Amazonului sau în munții Asiei Centrale. Și că, pentru o perioadă scurtă, fereastra de oportunitate rămâne încă deschisă.

Iranul avea ca obiective pe termen lung atacarea cu rachete balistice a capitalelor Europei și a coastei de est a Statelor Unite ale Americii, a declarat un oficial al armatei israeliene pentru The Medialine (TML News).

„Rachetele pe care Iranul le dezvoltă pot deja să ajungă în Europa, iar ei au planuri pentru îmbunătățiri care le-ar putea permite să lovească Statele Unite”, a declarat oficialul.

Acesta a subliniat și urgența de a gestiona programul nuclear al Iranului, care avansează în spatele cortinei, în ciuda aparențelor unor discuții diplomatice. Iranul are deja suficient uraniu îmbogățit pentru cel puțin 10 bombe atomice.

„Având la dispoziție asemenea resurse, nu există niciun motiv să îmbogățească uraniul la nivelurile actuale, decât dacă urmăresc în mod activ construirea de arme nucleare”, a spus oficialul.

Potrivit acestuia, Iranul avansa în fiecare etapă a procesului de dezvoltare a armelor nucleare, iar dacă nu s-ar fi intervenit, lumea s-ar fi confruntat cu realitatea unui Iran înarmat nuclear.

Oficialul a mai explicat că, la începutul conflictului, Iranul avea aproximativ 2.000–2.500 de rachete balistice, însă se îndrepta rapid către o strategie de producție în masă, ceea ce ar putea duce la o creștere a stocului lor de rachete până la 8.000 sau chiar 20.000 în următorii câțiva ani.

Ambasadorul Israelului în România, Lior Ben Dor, a avertizat în luna iunie că amenințarea programului nuclear al Iranului nu vizează doar Israelul, ci și Europa, deoarece rachetele balistice iraniene pot lovi capitale europene, inclusiv Bucureștiul.

„Iranul nu e doar o amenințare pentru Israel. Este o amenințare pentru toți. Și România, și Uniunea Europeană ar trebui să fie îngrijorate. Ei dezvoltă rachete cu rază lungă care pot ajunge în capitalele europene. Atacurile lor din ultimele luni au vizat în mod deliberat populația civilă”, a declarat acesta la Antena 3 CNN.

Liga Orașelor și Comunelor (LOC) a anunțat că părăsește Blocul Împreună, subliniind că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie și motivând că blocul pro-european s-ar fi transformat într-un instrument politic. Reprezentanții blocului critică decizia formațiunii.

,,Blocul, care trebuia să ofere o alternativă reală cetățenilor dezamăgiți de guvernare, a fost transformat într-un instrument politic izolat, unde dialogul și extinderea au fost înlocuite de tergiversare, etichetări și jocuri de culise”, a afirmat liderul Ligii Orașelor și Comunelor (LOC), Alexandru Bujorean. 

Mai mult, președintele LOC subliniază că nu este de acord ca oameni și partide corecte să candideze pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea pro-europeană aflată la guvrnare, fără să-și păstreze identitatea.

,,LOC nu va accepta scenarii în care personalități și formațiuni oneste sunt absorbite pe listele PAS. Moldova are nevoie de o opțiune pro-europeană autentică, necompromisă, născută din comunități locale, și nu de alianțe încheiate în spatele cetățenilor.În baza deciziei Biroului Executiv Central din 5 iulie 2025, LOC va merge separat în alegeri și lansează un apel către foștii parteneri loiali din Bloc și personalități din societate pentru a explora posibilitatea unei participări comune în alegerile parlamentare pe platforma LOC.Votul fiecărui cetățean contează. Nu există vot inutil, ci doar politicieni inutili. E timpul ca în fruntea țării să vină oameni pregătiți, onești și demni”, a conchis Alexandru Bujorean.

Reacția Blocului Împreună

Responsabilii PAS nu au venit deocamdată cu o reacție, iar reprezentanții Blocului Împreună afirmă că decizia LOC vine într-un moment crucial pentru viitorul Republicii Moldova. Ei susțin că Kremlinul încearcă să deturneze parcursul european al țării și amintesc că s-au mai confruntat cu o situație similară anul trecut, când Coaliția pentru Unitate și Bunătate (CUB) s-a retras din bloc.

,,Dacă în trecut Kremlinul miza doar pe Igor Dodon, acum rolurile au fost împărțite mult mai abil: de la politicieni care visează la o „unire cu Rusia”, până la personaje ambalate drept „proeuropeni constructivi”, precum Ion Ceban, a căror misiune este în realitate să fragmenteze votul proeuropean și să compromită formarea unei autentice majorități proeuropene în viitorul Parlament. Am mai avut parteneri care, în momente cruciale, au ales alte direcții, cum a fost și cazul CUB. Din păcate, pe măsură ce ne apropiem de campania electorală, conducerea LOC a decis să urmeze un drum similar- o strategie neclară și din ce în ce mai centrată pe critica exclusivă a forțelor proeuropene, ignorând cu bună știință pericolul real reprezentat de forțele afiliate Kremlinului.Din punctul de vedere al membrilor Blocului Împreună, mai grav este că această schimbare de direcție a conducerii partidului LOC lasă impresia că se pregătește terenul pentru revenirea în politică a unor personaje deja compromise, cunoscute publicului pentru lipsa de integritate sau pentru eșecuri politice”, se arată într-un comunicat de presă al blocului politic.

Tentativele Moscovei

Blocul Împreună critică hotărârea LOC de a se retrage, acuzând formațiunea că slăbește unitatea pro-europeană într-un moment atât de important pentru viitorul european al Republicii Moldova.

,,Ne exprimăm mirarea și dezamăgirea față de această alegere, cu atât mai mult cu cât discursul asumat de către conducerea partidului LOC pare să rezoneze cu retorica celor care doresc să compromită orice tentativă de construire a unei coaliții proeuropene solide. Este inadmisibil ca, într-un moment atât de delicat pentru țara noastră, să alegi să ataci proeuropenii și să închizi ochii la operațiunile evidente ale celor care vor să frâneze cursul european al Republicii Moldova.În aceste condiții, este firesc ca drumurile noastre să se despartă aici. Blocul Împreună rămâne consecvent angajamentelor sale și va continua să construiască, alături de cetățenii Republicii Moldova, o ofertă politică serioasă, credibilă și determinată să asigure o majoritate proeuropeană sănătoasă după scrutinul din 28 septembrie. În fața tentativelor repetate ale Federației Ruse de a dezbina Republica Moldova și de a compromite coeziunea taberei proeuropene, Blocul ÎMPREUNĂ rămâne fidel ideii de consolidare a forțelor proeuropene și va acționa, până la capăt, pentru unificarea votului proeuropean în jurul unui proiect comun, credibil și orientat spre viitor. Doar un parlament cu o majoritate clar proeuropeană va putea garanta continuarea reformelor, apărarea democrației și aderarea țării noastre la Uniunea Europeană!”, au evidențiat membrii Blocului Împreună. 

Bloc format din trei formațiuni

În componența Blocului Împreună sunt acum Platforma DA, Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist.

Cu aproape 80 de morți – dintre care 28 de copii – și zeci de persoane încă dispărute, statul Texas se confruntă cu una dintre cele mai grave inundații din ultimele decenii. Comunități întregi din centrul statului au fost luate prin surprindere de viituri de proporții, iar autoritățile recunosc deschis că amploarea dezastrului a depășit orice estimare.

Divizia de gestionare a situațiilor de urgență din Texas a prezis că numărul morților ca urmare a inundațiilor catastrofale din Kerrville din 4 iulie va depăși 100, scrie Daily Mail.

Într-un e-mail trimis sâmbătă, biroul de dezastre al statului le-a spus partenerilor că numărul morților va depăși 100, au confirmat două surse diferite pentru Daily Mail.

Estimarea numărului de morți este foarte diferită de mesajul pe care oficialii din stat îl transmit public, insistând că încă mai caută persoane în viață și refuzând să spună că eforturile de salvare s-au îndreptat către recuperarea rămășițelor.

În acest context, întrebarea care planează greu asupra oficialilor este dacă avertismentele au fost suficiente și, mai ales, dacă au ajuns la timp la cei vizați, relatează BBC.

Avertismentele au existat – dar nu au fost suficiente

Inundațiile au început joi noaptea și s-au intensificat în primele ore ale dimineții de vineri, când, potrivit meteorologilor, în doar câteva ore a căzut o cantitate de precipitații cât pentru mai multe luni.

Râul Guadalupe a crescut cu peste opt metri în doar 45 de minute, depășindu-și malurile și provocând o viitură devastatoare, mai ales în Kerr County – regiune unde s-a produs tragedia de la o tabără de vară pentru fete, complet inundată.

Șeful administrației locale din Kerr County, judecătorul Rob Kelly, a declarat pentru CBS că autoritățile nu aveau niciun indiciu că se va produce un asemenea dezastru: „Nu aveam niciun motiv să credem că vom fi martorii așa ceva. Absolut niciunul.”

Cu toate acestea, documentele oficiale arată că avertismentele meteorologice au început să fie emise încă de miercuri:

-Miercuri: Agenția de Management al Urgențelor din Texas a activat resursele de intervenție din cauza riscurilor crescute de inundații.

-Joi după-amiază: Serviciul Național de Meteorologie (NWS) a emis o avertizare generală de inundații pentru regiunea Texasului Central, inclusiv Kerr County.

-Vineri, ora 01:14: a fost emisă prima alertă de inundații rapide.

-Ora 04:03: autoritățile au transmis o alertă de urgență pentru Kerr County.

-Ora 05:34: a fost emisă o avertizare specială pentru râul Guadalupe.

În teorie, sistemul a funcționat. În practică, avertismentele nu au ajuns acolo unde ar fi fost cel mai necesar.

Lipsa infrastructurii de avertizare și desensibilizarea publicului

Judecătorul Kelly recunoaște că comitatul Kerr nu dispune de un sistem propriu de avertizare, precum sirenele pentru tornade. „Acum câțiva ani, s-a discutat implementarea unui sistem de alertare pentru inundații, dar costurile au fost considerate prea mari, așa că proiectul a fost abandonat.”

În plus, zonele afectate au probleme de acoperire telefonică, ceea ce a împiedicat transmiterea alertelor. „Poți să te abonezi la câte sisteme de alertă vrei, dacă nu ai semnal, nu le vei primi,” a spus Nim Kidd, șeful agenției de gestionare a urgențelor din Texas.

Managerul orașului Kerrville, Dalton Rice, a declarat pentru Associated Press că la ora 03:30 era doar o ploaie ușoară, iar el făcea jogging pe malul râului. Două ore mai târziu, nivelul apei crescuse atât de mult încât abia a reușit să părăsească zona.

Serviciul Meteorologic, sub presiune și în criză de personal

Serviciul Național de Meteorologie a emis avertismente multiple, cu cel puțin trei ore înainte ca pragurile critice să fie atinse. Totuși, unii oficiali locali au criticat instituția, acuzând-o că a subestimat gravitatea fenomenului.

Fostul director al Serviciului Meteorologic, citat de New York Times, susține că prognozele au fost cât se poate de corecte în contextul unui fenomen meteo brusc și extrem.

Mai mult, discuția despre avertismentele întârziate scoate la iveală o problemă mai profundă: lipsa de personal și subfinanțarea cronică a Serviciului Național de Meteorologie. Potrivit New York Times, mai multe posturi-cheie erau vacante în dimineața tragediei. Se adaugă și reducerea cu 20% a lansărilor de baloane meteorologice – esențiale pentru măsurători de presiune, umiditate și vânt.

Cu toate acestea, reprezentanții NWS susțin că biroul din San Antonio, responsabil de prognoza pentru zona afectată, a avut în acea noapte o echipă suplimentară de cinci meteorologi – față de cei doi dintr-o tură obișnuită.

Guvernul federal promite modernizarea sistemelor

Întrebat despre un posibil eșec sistemic, secretarul pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a admis că „vremea este greu de prevăzut”, dar a spus că administrația Trump lucrează la modernizarea tehnologiei de avertizare, „neglijată prea mult timp”.

„Toată lumea își dorește mai mult timp pentru reacție, și exact asta încercăm să oferim”, a declarat Noem, adăugând că președintele intenționează să viziteze zona afectată vineri.

Până atunci, comunitățile afectate rămân cu durerea pierderilor și cu întrebarea – amară, dar legitimă – dacă tragedia putea fi evitată. Căci, în cele din urmă, nu e vorba doar despre ploaie. E vorba despre decizii politice, investiții amânate și despre cât de pregătit e, de fapt, un stat modern să răspundă unei crize anunțate.

Cutremurele aproape continue din sudul Japoniei au forțat evacuarea zecilor de locuitori din insulele izolate, autoritățile și experții avertizând că seria de seisme ar putea continua pe termen nedeterminat.

Zeci de locuitori din insulele izolate din sudul Japoniei au fost evacuați după ce regiunea a fost zguduită de aproape 1.600 de cutremure în ultimele săptămâni, potrivit unui anunț făcut luni de autoritățile locale, notează Hotnews citând AFP.

Populaţia din sud a fost evacuată

Cel mai afectat loc a fost insula Akuseki, unde, în ciuda numărului mare de seisme și a unui cutremur cu magnitudinea de 5,1 produs în timpul nopții, nu au fost raportate pagube materiale semnificative, a declarat primarul Genichiro Kubo, aflat pe o insulă vecină.

Totuși, cutremurele aproape continue, care persistă de mai bine de două săptămâni, au provocat stres intens și lipsă de somn în rândul locuitorilor din zonă.

Din cei 89 de locuitori ai insulei Akuseki, 44 au fost evacuați duminică spre centrul regional din Kagoshima, iar alți 15 s-au refugiat pe o insulă apropiată, a precizat Genichiro Kubo într-o conferință de presă.

Insula Akuseki face parte din arhipelagul Tokara, situat la sud de regiunea Kyushu, și a fost afectată de peste 1.600 de cutremure începând cu 21 iunie. Zona administrativă cuprinde șapte insule locuite și cinci nelocuite, iar legătura cu Kagoshima, cel mai apropiat centru urban, se face în aproximativ 11 ore cu feribotul.

Cauza cutremurelor – un vulcan subacvatic

Experții consideră că activitatea seismică intensă ar putea fi generată de un vulcan subacvatic și de fluxurile de magmă din adâncime, însă avertizează că nu pot estima cu precizie când vor înceta cutremurele.

„Nu putem prevedea ce se va întâmpla. Nu știm când se va termina”, a mai spus Genichiro Kubo în conferinţa de presă.

Nu este prima dată când arhipelagul Tokara se confruntă cu o astfel de perioadă de activitate seismică intensă. În septembrie 2023, zona a fost zguduită de 346 de cutremure într-un interval scurt, conform datelor furnizate de Agenția Meteorologică Japoneză (JMA).

Se ia în calcul posibilitatea unui „mega-cutremur”

Japonia este una dintre cele mai active zone seismice de pe glob, fiind situată la intersecția a patru plăci tectonice majore, pe marginea „centurii de foc” a Pacificului. În fiecare an, țara cu o populație de aproximativ 125 de milioane de locuitori înregistrează în jur de 1.500 de cutremure, reprezentând 18% din totalul seismelor produse la nivel mondial.

Autoritățile japoneze rămân vigilente, fiind îngrijorate în special de posibilitatea unui cutremur de mari proporții în depresiunea Nankai, o zonă seismică de 800 de kilometri de-a lungul coastei Pacificului. Seismele majore din această regiune apar la intervale de 100-200 de ani, ultimul având loc în 1946.

În acest context, recent Japonia a prezentat un plan actualizat de pregătire pentru dezastre, recunoscând că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a limita efectele unui posibil „mega-cutremur” care ar putea provoca până la 300.000 de decese în arhipelag.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că Uniunea Europeană va ajuta Chișinăul să se apere împotriva amenințărilor hibride venite din partea „agenților autocrației”, promisiune făcută după primul Summit Moldova-UE desfășurat pe 4 iulie în capitala țării vecine.

„Suntem hotărâți să vă protejăm împotriva atacurilor hibride și a șocurilor energetice de care țara dumneavoastră a fost victimă. Cine se află în spatele acestor atacuri este clar pentru toți cei prezenți aici. Sunt aceiași agenți ai autocrației care încearcă să submineze democrațiile noastre peste tot în Europa”, a afirmat Ursula von der Leyen după summitul Moldova-UE desfășurat la Chișinău.

Ursula von der Leyen a lăudat sprijinul Republicii Moldova pentru Ucraina și pentru UE, menționând primirea a sute de mii de refugiați ucraineni și ajutorul acordat pentru stingerea incendiilor forestiere.

Moscova ignoră alegerea moldovenilor

Iar președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că Kremlinul încearcă prin diverse metode să îndepărteze statul său de UE, precum și de sprijinul Uniunii.

,,Kremlinul și vocile sale, împrăștiate strategic, inclusiv la Chișinău, încearcă să ne convingă că Moldova nu trebuie ajutată. Ei nu respectă alegerea poporului nostru, nu ne văd ca egali. Nu cunosc ce înseamnă ajutor și solidaritate – cunosc doar șantaj și control. În timp ce Europa ne oferă cel mai mare sprijin pentru dezvoltare din istoria noastră, aceste voci vor să ne taie accesul la fonduri, la parteneriate, la speranță. Dar Europa a demonstrat că unitatea și ajutorul reciproc pot aduce pace, prosperitate și progres – indiferent de limbă, geografie sau trecutul istoric. Toate statele UE sunt mai prospere pentru că se sprijină între ele. Și Moldova se va dezvolta cu ajutorul prietenilor săi, contribuind, la rândul ei – așa cum este firesc – la o Uniune a statelor libere și prospere. Astăzi am discutat și despre țara vecină, Ucraina. Trebuie să fim uniți în sprijinul Ucrainei. Nu doar pentru că este firesc să ajuți un vecin aflat în suferință, ci și pentru că Ucraina ține piept unui imperiu al agresiunii care amenință întreaga regiune. Avem pace în Moldova pentru că vecinii noștri ucraineni ne-o apără. Acest lucru trebuie înțeles și apreciat. Susținem o pace durabilă în Ucraina – o pace adevărată, cu garanții clare că războiul nu se va reporni. Vom continua să fim un partener de securitate de încredere – pentru Ucraina și pentru Uniunea Europeană. Moldova și Ucraina merg pe același drum spre Uniunea Europeană, iar integrarea ambelor țări va întări securitatea europeană”, a conchis președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. 

Summit înainte de scrutinul parlamentar

Vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, reprezintă o dovadă de solidaritate cu Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, în timp ce aceasta se pregătește pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, care au o miză ridicată: aderarea la Uniunea Europeană.

Primul Summit Moldova-UE a avut loc în data de 4 iulie la Reședința de Stat din centrul Chișinăușui, evenimentul având loc cu participarea liderilor europeni, precum și cei moldoveni.

Acesta a avut loc după ce 27 de lideri ai statelor membre reuniți în cadrul Consiliului European au recomandat recent Comisiei Europene să întreprindă următorii pași în vederea aderării Republicii Moldova la UE. 

Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022, la mai bine de o săptămână de la începerea războiului din Ucraina. Ea a obținut statutul de țară candidată la Uniune în luna iulie a aceluiași an, în același timp cu Kievul.

Pe 15 iunie 2024, ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au dat „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, anunțul fiind făcut de Președinția belgiană a Consiliului UE.

Acum, însă diplomații de la Bruxelles iau în calcul ideea decuplării Kievului de Chișinău pe drumul european.

Donald Trump a declarat duminică că decizia lui Elon Musk de a înființa și finanța un nou partid politic în SUA este „ridicolă”. Acesta a spus despre fostul său aliat că a „luat-o razna”.

„Partidele terțe n-au funcționat niciodată, așa că poate să se distreze cu ideea, dar mi se pare o prostie”, le-a spus președintele jurnaliștilor care îl însoțeau în drumul de întoarcere la Casa Albă de la clubul său de golf din New Jersey, potrivit The Guardian.

Ulterior, Trump a detaliat pe larg pe platforma sa de socializare, Truth Social:

„Sunt trist să-l văd pe Elon Musk că o ia complet razna, devenind practic un DEZASTRU în ultimele cinci săptămâni”, a scris el. „Vrea chiar să lanseze un al treilea partid politic, deși acestea n-au avut niciodată succes în Statele Unite.”

„Singurul lucru pentru care sunt bune partidele terțe este să creeze DEZORGANIZARE și HAOS total,” a adăugat Trump. El a susținut apoi că Musk ar fi motivat de nemulțumirea legată de planul administrației de a elimina subvențiile pentru achiziția de mașini electrice.

Trump l-a acuzat pe Musk și că ar fi încercat să obțină influență nejustificată, cerându-i să-l numească pe Jared Isaacman, un apropiat al său, la conducerea NASA. După ce Musk a renunțat la rolul său de angajat special al guvernului în administrația Trump, nominalizarea lui Isaacman a fost retrasă.

„Mi s-a părut nepotrivit ca un prieten foarte apropiat de Elon, care era implicat în industria spațială, să conducă NASA, având în vedere cât de mult face parte NASA din afacerile lui Elon,” a explicat Trump.

Duminică mai devreme, secretarul Trezoreriei în administrația Trump, Scott Bessent, a spus că Musk ar trebui să se concentreze pe companiile sale și să se țină departe de politică. Declarația a venit la o zi după ce Musk – cel mai bogat om din lume și fost consilier la Casa Albă – a anunțat formarea unui nou partid politic.

„Principiile Doge au fost populare – dar Elon, nu”, a spus Bessent la CNN, referindu-se la așa-numitul „Departament pentru Eficiență Guvernamentală” pe care Musk l-a condus temporar după ce Trump și-a început al doilea mandat în ianuarie.

Sondajele arătau că Doge și măsurile radicale implementate de Musk privind tăierile bugetare și concedierile din guvernul federal au fost extrem de impopulare. Bessent a subliniat că investitori din companiile lui Musk – inclusiv Tesla, care a suferit pierderi în vânzări pe durata existenței Doge – i-au cerut public să părăsească administrația Trump.

Mii de evrei ultraortodocși vor primi ordine de recrutare, în contextul în care au fost scutiţi de serviciul militar obligatoriu, o problemă care ameninţă viitorul coaliţiei de guvernare a premierului Benjamin Netanyahu.

„Armata va începe în această săptămână să trimită ordine de recrutare pentru a finaliza procedurile de înrolare pentru membrii comunităţii ultraortodoxe şi al căror statut de elevi yeshiva (şcoala talmudică) nu mai este valabil după expirarea legii”, se arată într-un comunicat al armatei.

Recrutarea obligatorie pentru evreii ultraortodocşi este un subiect sensibil pentru guvernul lui Benjamin Netanyahu, scrie Agerpres.

Format în decembrie 2022, aceasta este ţinut unit de o alianţă între partidul Likud (dreapta) al premierului, formaţiuni de extremă dreapta şi partide evreieşti ultraortodoxe hotărâte să menţină o scutire militară care a devenit din ce în ce mai nepopulară în rândul societăţii israeliene după războiul de 21 de luni în Fâşia Gaza cu mişcarea islamistă palestiniană Hamas.

În urma unui acord încheiat în 1948, bărbaţii haredi s-au bucurat de o scutire militară de facto timp de decenii, cu condiţia ca ei să se dedice studiului cu normă întreaga al textelor sacre ale iudaismului în yeshive (seminarii iudaice).

Această scutire a fost contestată de Curtea Supremă în anii 2000, forţând guvernele succesive să elaboreze aranjamente legislative temporare privind ultraortodocşii, care creau şi destrămau coaliţiile.

Din iunie 2024, executivul se află sub presiune justiţiei privind înrolarea ultraortodocşilor în absenţa unei legi care să le garanteze acestora în mod valid scutirea de la serviciul militar obigatoriu.

„Notificările vor fi trimise în etape pe parcursul lunii iulie, ajungând la un total de 54.000 de ordine de recrutare„, se arată în comunicatul armatei.

Populaţia ultraortodoxă reprezintă 14% din populaţia evreiască a Israelului, adică aproape 1,3 milioane, iar aproximativ 66.000 de bărbaţi sunt scutiţi de serviciul militar obligatoriu.

Furtuna tropicală Chantal a atins ţărmul, în apropiere de Litchfield Beach, în statul Carolina de Sud, a anunţat duminică Centrul Naţional pentru Uragane (NHC) din SUA.

Furtuna tropicală, care s-a format în Atlantic, a înregistrat rafale de 60 de km/h şi se află la aproximativ 24 de km nord-vest de Conway, Carolina de Sud, şi la 129 de km vest de oraşul portuar Wilmington, din comitatul New Hanover, în Carolina de Nord, relatează Reuters.

NHC, cu sediul în Miami, Florida, prevede că furtuna tropicală Chantal se va deplasa mai departe în interiorul Carolinei de Sud şi apoi în Carolina de Nord, duminică, cu risc de inundaţii rapide, potrivit ultimului său buletin informativ.

Se așteaptă ca furtuna să slăbească în continuare pe măsură ce se deplasează spre interior, previziunile indicând că se va risipi până luni, a adăugat NHC.

Noua avertizare meteo intervine în condiţiile în care Texasul a fost lovit de precipitaţii şi viituri violente, care au luat viaţa a cel puţin 70 de persoane.

Președintele Donald Trump a anunțat că a semnat o declarație de dezastru major pentru comitatul texan Kerr, unde cel puțin 59 de persoane au fost ucise, inclusiv 21 de copii.

„Aceste familii îndură o tragedie inimaginabilă, cu multe vieți pierdute și multe încă dispărute”, a scris Trump într-o postare pe platforma Truth Social.  

Inundații catastrofale au lovit centrul statului Texas, din Statele Unite, vineri dimineața, chiar în timpul sărbătorilor de 4 iulie. Cel puțin 70 de persoane, inclusiv mai mulți copii, au murit în Texas, după ce râul Guadalupe a crescut cu aproape 10 metri peste înălțimea sa normală, devastând Camp Mystic, o tabără de vară creștină pentru fete. În continuare, mai sunt căutate 11 fete dispărute de la tabăra Camp Mystic.

Înainte ca avioanele israeliene să lovească ținte strategice în Iran, serviciile de securitate de la Tel Aviv au descoperit ceva tulburător chiar în propria țară: o rețea de cetățeni israelieni care colaborau, direct sau indirect, cu serviciile de informații iraniene. Scara fenomenului a luat prin surprindere autoritățile, dar și opinia publică, scrie The Guardian.

De la primul atac cu rachete iraniene din aprilie 2024, peste 30 de israelieni au fost inculpați pentru colaborare cu inamicul. Într-un moment în care războiul se poartă nu doar pe frontul convențional, ci și în cel al informației și percepției, aceste cazuri arată cum războiul modern include oameni aparent obișnuiți, plătiți să strângă date, să fotografieze baze militare sau să distribuie manifeste anti-guvernamentale.

Totul începe cu un mesaj

Potrivit actelor din dosarele de instanță, contactul inițial era adesea banal: un mesaj anonim pe Telegram sau WhatsApp, cu un text vag, dar promițător. „Ai informații despre război? Suntem gata să plătim”, scria un mesaj semnat de un presupus „news agency”. Alteori, mesajele erau mai directe, precum cel adresat unui cetățean arabo-israelian: „Un Ierusalim liber unește toți musulmanii. Trimite-ne informații despre război.”

Recrutarea era simplă și progresivă: o promisiune de bani pentru o sarcină minoră – de exemplu, verificarea unui loc dintr-un parc unde s-ar fi ascuns o geantă. Pentru această „misiune”, suspectul a primit aproape 1.000 de dolari. Geanta nu exista, dar recrutorii au primit filmarea cerută.

Urmau apoi sarcini mai elaborate: fotografii cu obiective militare, afișe anti-Netanyahu, graffitti cu mesaje provocatoare – „Bibi = Hitler” sau „Hezbollah a venit cu Bibi”. Totul contra unor sume modice, dar livrate rapid, prin PayPal sau criptomonede.

În cazul unui suspect din comunitatea azeră, colaborarea s-a transformat într-o adevărată „afacere de familie”. Împreună cu rudele, a fotografiat portul din Haifa, baza aeriană Nevatim din Negev și sistemele de apărare Iron Dome – toate ținte lovite ulterior în valurile de rachete iraniene din timpul războiului de 12 zile din iulie 2025.

Modelul iranian de recrutare – descris de un oficial Shin Bet ca „spray and pray” (împrășii cu speranță și vezi ce prinzi) – contrastează puternic cu modelul israelian, bazat pe operațiuni clandestine executate de agenți de elită. În timp ce Mossad a eliminat în câteva ore o parte din comanda militară a Iranului și mai mulți oameni de știință din programul nuclear, iranienii au testat limita unor recrutări rapide, ieftine și riscante.

După faza cu fotografiile și afișele, unii recruți au fost invitați direct să comită asasinate. Pentru un suspect, suma oferită pentru eliminarea unui cercetător de la prestigiosul Institut Weizmann a fost de 60.000 de dolari. Acesta a recrutat patru complici – toți cetățeni arabo-israelieni. Dar în noaptea atentatului, grupul nu a trecut de poarta institutului și a plecat fără să încerce mai mult.

Într-un alt caz, suspectul a fost întrebat dacă ar putea arunca o bombă incendiară asupra mașinii premierului Netanyahu. A refuzat. Refuzurile repetate ale recruților de a trece la acțiuni violente sugerează limite clare ale acestei abordări „în valuri”, de a semăna misiuni în speranța că măcar câteva vor rodi.

Un milion de dolari pentru un asasinat

Un caz aparte este cel al lui Mordechai „Moti” Maman, un israelian de 72 de ani, aflat într-o situație financiară precară și căsătorit recent cu o femeie mai tânără din Belarus. În primăvara lui 2024, el a contactat doi cunoscuți din Turcia pentru oportunități de afaceri. Cei doi l-au pus în legătură cu „Eddie”, un presupus comerciant iranian de fructe uscate. Maman a fost invitat în Turcia, apoi în sud-estul țării, de unde a fost pasat într-un camion peste graniță, în Iran, fără să știe – susține el – unde merge.

În Iran, într-un hotel de lux, Eddie și un alt oficial iranian i-au oferit mii de dolari pentru a depozita arme și bani în Israel, a fotografia locuri aglomerate și a transmite amenințări altor agenți care nu-și onoraseră misiunile.

Câteva luni mai târziu, miza a crescut abrupt. Maman a primit o ofertă de 150.000 de dolari pentru a-l asasina pe Netanyahu, șeful Shin Bet sau ministrul Apărării. Maman a cerut un milion. Iranienii au scăzut oferta: 400.000 pentru fostul premier Naftali Bennett. Nici această propunere nu a fost acceptată. A urmat o plată de 5.000 de dolari și o revenire discretă în Israel – unde a fost imediat arestat de Shin Bet.

În aprilie 2025, a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru contact cu un agent străin și intrare ilegală într-un stat inamic. Avocatul său susține că Maman a jucat teatru de frică, temându-se că refuzul brusc l-ar fi costat viața. „Ce ar fi fost mai bine? Să fie răpit sau ucis într-o dubă?”, a întrebat retoric avocatul Eyal Besserglick.

Războiul invizibil

În timp ce Iranul susține că a arestat peste 700 de persoane acuzate că spionau pentru Israel – mulți dintre ei executați sumar – în Israel, doar o singură persoană din acest val a fost până acum condamnată. Restul cazurilor sunt în derulare, dar din documentele deja publice reiese o imagine clară: Iranul a încercat să transforme rețele de oameni simpli în ochii și urechile sale într-un teritoriu inamic. A reușit doar parțial.

Cu o abordare riscantă, lipsită de finețea și răbdarea necesare formării agenților pe termen lung, Teheranul nu a obținut mari lovituri strategice. Dar a demonstrat că, în era Telegram, criptomonedelor și instabilității regionale, spionajul poate începe cu un mesaj anonim și se poate sfârși cu o ofertă de milioane – sau cu o condamnare grea.

După ani de conflict înghețat și tensiuni latente, o apropiere istorică între Armenia, Azerbaidjan și Turcia pare să prindă contur, cu posibile implicații radicale pentru arhitectura de securitate din Caucazul de Sud. De data aceasta, Moscova nu mai este actorul central, ci mai degrabă un spectator iritat și slăbit, prins în propria aventură militară din Ucraina, scrie în Kyiv Post, Timothy Ash, strateg principal pentru piețele emergente suverane în cadrul Bluebay Asset Management Company, cu sediul la Londra.

Potrivit unor surse diplomatice și relatări din presa regională, cele trei state negociază intens asupra coridorului Zangezur – un traseu strategic care ar lega Azerbaidjanul de exclava sa Nahicevan, prin sudul Armeniei, și mai departe de Turcia. Vizita recentă a premierului armean Nikol Pașinian la Ankara pare să fi accelerat un proces de reconciliere care până de curând părea imposibil.

Începutul unei păci și sfârșitul unei hegemonii

Un posibil acord asupra coridorului ar fi un pas decisiv spre normalizarea relațiilor între Erevan, Baku și Ankara, punând capăt unei istorii dureroase, marcată de conflicte identitare și revendicări teritoriale. Ar fi, totodată, și o victorie simbolică a diplomației asupra vechilor narative de război.

Pentru Armenia, s-ar deschide porți comerciale spre Europa și Asia Centrală. Pentru Azerbaidjan și Turcia, s-ar consolida o axă de influență est-vest, fără intermedierea Moscovei. Pentru Rusia, în schimb, aceasta ar putea fi una dintre cele mai semnificative înfrângeri strategice de la destrămarea Uniunii Sovietice.

Prețul unei absențe: Rusia, în defensivă

Războiul din Ucraina a consumat nu doar resursele militare ale Kremlinului, ci și capacitatea sa de a arbitra conflictele din fostul spațiu sovietic. În 2023, când Azerbaidjanul – sprijinit activ de Turcia – a reluat ofensiva în Nagorno-Karabah, Rusia nu a intervenit. Obligațiile sale față de Armenia, ca aliat în cadrul CSTO, au rămas pe hârtie, iar Baku a obținut o victorie clară.

Premierul Pașinian, deși aflat într-o poziție politică fragilă, a înțeles rapid realitatea noului context regional. A început demersurile pentru normalizarea relațiilor cu vecinii ostili de altădată și s-a apropiat vizibil de Uniunea Europeană, în special de Franța. Kremlinul a răspuns cu ostilitate, încercând să destabilizeze guvernul de la Erevan prin sprijinirea unor tentative de lovitură de stat, potrivit unor rapoarte recente.

Coridorul Zangezur, o poartă deschisă și o concesie grea

Pentru Azerbaidjan, cheia unui acord de pace final rămâne modificarea Constituției armene, astfel încât Erevanul să recunoască oficial suveranitatea Baku asupra Nagorno-Karabah. Pașinian, conștient de lipsa de popularitate a unei astfel de măsuri, a tergiversat decizia, mizând pe beneficii economice care ar putea atenua rezistența internă.

Totuși, acceptul privind coridorul Zangezur ar putea fi moneda de schimb care să determine Azerbaidjanul să relaxeze pretențiile constituționale – și, implicit, să semneze un tratat de pace istoric.

Rusia pierde Caucazul, dar câștigă Georgia?

Într-o ironie geopolitică deloc subtilă, în timp ce Armenia și Azerbaidjan se desprind de orbita Moscovei, vecina Georgia – odinioară “favorita Occidentului” – face pași înapoi, apropiindu-se tot mai mult de Rusia sub conducerea partidului Visul georgian, controlat de miliardarul Bidzina Ivanișvili.

În ciuda protestelor pro-europene reprimate cu brutalitate, Tbilisi pare să încline balanța în sens invers față de restul regiunii. O piesă importantă pe această tablă geopolitică rămâne portul Anaklia, disputat între interesele chineze și cele americane. Proiectul irită administrația Trump, care susține în Congres sancțiuni împotriva regimului de la Tbilisi.

Iranul, pe margine

Un alt actor regional afectat de evoluția actuală este Iranul, care se opunea deschiderii coridorului Zangezur. Slăbit însă după loviturile recente ale SUA și Israelului, Teheranul nu mai are aceeași capacitate de presiune. Astfel, inițiativa azero-turcă a prins contur într-un moment în care Iranul este, pentru prima dată în ani, fără capacitatea reală de a o bloca.

Caucazul, în pragul unei reașezări istorice

Dacă acest acord va fi semnat, vom asista la una dintre cele mai spectaculoase repoziționări geopolitice din spațiul post-sovietic. Rusia, care timp de trei decenii a controlat echilibrul din Caucaz prin prezență militară și dependențe economice, își vede acum influența șubrezită de propriile greșeli strategice.

Coridorul Zangezur nu este doar o rută de transport – ci și o linie de demarcație între trecutul dominat de Moscova și un viitor care, cel puțin în viziunea Armeniei și Azerbaidjanului, se construiește mai aproape de Ankara, Bruxelles și, poate, Washington.

După ce Elon Musk, fostul șef al Departamentului de Eficienţă Guvernamentală (DOGE), a anunțat că înființează un nou partid, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că miliardarul ar trebui să se concentreze pe conducerea companiilor sale.

Firma de investiţii Azoria Partners, care plănuia să lanseze un fond tranzacţionat la bursă (ETF) legat de acţiunile Tesla, a anunţat sâmbătă amânarea proiectului, invocând „un conflict cu responsabilităţile depline ale lui Musk ca director general”, scrie News.ro.

„Îndemn Consiliul de Administraţie să se reunească de urgenţă şi să-i ceară lui Elon să-şi clarifice intenţiile politice şi dacă acestea sunt compatibile cu funcţia sa de CEO al Tesla”, a directorul general al Azoria, James Fishback.

Într-un interviu pentru CNN, Scott Bessent a afirmat că este probabil ca membrii consiliilor de administraţie ale companiilor conduse de Musk – Tesla şi SpaceX – să nu fi fost încântaţi de anunţul său politic.

„Îmi imaginez că aceste consilii îl vor încuraja să se concentreze pe activitatea de afaceri, nu pe cea politică”, a spus el.

Bessent a sugerat că influenţa politică a lui Musk este limitată: „Departamentul de Eficienţă Guvernamentală pe care l-a condus (DOGE) a fost mai popular decât el. Dacă ne uităm la sondaje, Elon nu era tocmai bine văzut.”

Elon Musk anunță formarea Partidului America

Elon Musk a anunțat sâmbătă, 5 iulie, crearea mişcării sale politice denumite „America Party” – Partidul America.

„Astăzi, se formează Partidul America pentru a vă reda libertatea”, a adăugat el.  

Deoarece este născut în Africa de Sud, Elon Musk nu poate candida la preşedinţia SUA.  După ce în trecut a fost democrat, la alegerile prezidenţiale din 2024 a schimbat tabăra politică şi l-a susţinut puternic pe Donald Trump, devenindu-i unul dintre cei mai fideli aliaţi.

Relaţiile s-au răcit şi au avut schimburi publice de replici odată cu noua lege bugetară a lui Trump, pe care Musk a criticat-o puternic. Legea a fost promulgată vineri de preşedinte. 

Musk a susţinut că legea politică republicană va creşte datoria, numind-o „sclavia datoriei”.