După ani în care Kremlinul s-a lăudat cu „reziliența” economiei ruse în fața sancțiunilor occidentale, realitatea pare să o contrazică. Ministrul Economiei de la Moscova admite că Rusia se află „la marginea recesiunii”, în timp ce inflația se apropie de 10%, producția industrială încetinește, iar lipsa de forță de muncă devine critică. Totul, pe fondul unei economii hiper-militarizate și a unei politici bugetare sufocate de ambițiile expansioniste ale regimului Putin.

Un avertisment rar din partea guvernului rus

Pe 19 iunie, în cadrul Forumului Economic de la Sankt Petersburg, Maksim Reșetnikov, ministrul rus al Economiei, a rostit o frază care a atras atenția observatorilor internaționali: „Suntem pe marginea prăpastiei”. Afirmația, rară într-un peisaj politic dominat de propagandă și negare, validează avertismentele economiștilor occidentali care susțin de luni bune că modelul de „Keynesianism militar” promovat de Moscova nu este sustenabil.

După invazia Ucrainei, bugetul rus a fost redirecționat masiv către industria de apărare: de la 3,6% din PIB în 2021, la peste 6,3% estimat pentru 2025 – depășind chiar și proporțiile din bugetul militar al SUA. Pe termen scurt, injecția bugetară a salvat indicatorii de creștere, dar a mascat prăbușirea capitalului uman și stagnarea productivității, scrie Fortune.

Războiul devorează forța de muncă a Rusiei

Peste un milion de ruși au părăsit țara, iar sute de mii au fost trimiși pe front, mulți fără să se mai întoarcă. În doar un an, între 2022 și 2023, numărul angajaților cu vârste între 16 și 35 de ani a scăzut cu 1,33 milioane – cea mai mare contracție demografică din ultimele două decenii. Analista Elina Ribakova, de la Institutul Peterson, descrie fenomenul ca pe un „joc de scaune muzicale” sinistru: salariile cresc doar în sectoarele legate de război, însă fără a genera dezvoltare reală.

Inflație accelerată, dobânzi uriașe, industrie în declin

Deși salariile în domeniile strategice au crescut, inflația le-a erodat rapid efectul. În 2024, rata inflației a atins 9,52%, în urcare față de 7,42% în anul precedent. În același timp, producția industrială aproape a stagnat, cu o creștere de doar 0,2% în termeni anuali – cel mai slab ritm din ultimii doi ani.

Banca Centrală a Rusiei a fost nevoită să ridice dobânda-cheie la 20% în luna iunie, semn clar că instrumentele clasice de stabilizare economică sunt deja epuizate. Iar previziunile pentru 2025 sunt sumbre: o creștere economică de maximum 2%.

Petrolul salvează temporar bugetul, dar nu schimbă direcția

Exporturile de energie continuă să reprezinte un pilon esențial al economiei ruse – aproape 20% din PIB provine din petrol și gaze. Escaladarea conflictului dintre Israel și Iran a dus la o creștere temporară a prețului barilului, oferindu-i Kremlinului o gură de oxigen fiscală. Însă analiștii avertizează că acest „respiro” este fragil și temporar.

Sancțiunile și izolarea economică continuă să muște adânc

În ciuda unor speranțe generate de o retorică mai conciliantă din partea președintelui american Donald Trump, Rusia rămâne izolată de piețele de capital occidentale. Sancțiunile persistă, iar retragerea firmelor străine continuă să lase goluri greu de umplut în investiții, inovație și tehnologii critice.

Charles Kupchan, expert al Consiliului pentru Relații Externe, avertizează că orice relansare a legăturilor economice cu Occidentul va avea un cost politic major, inclusiv pentru Washington.

Un model economic epuizat și o societate în derivă

În spatele cifrelor și al indicatorilor, imaginea care se conturează este una sumbră: o economie captivă în logica războiului, în care prosperitatea pe termen scurt este cumpărată cu viitorul unei întregi societăți. Rusia își arde rezervele umane și financiare într-un conflict ale cărui costuri reale încep abia acum să devină vizibile – inclusiv pentru propriii decidenți.

În timp ce atenția comunității internaționale este concentrată pe escaladarea conflictului dintre SUA și Iran, oficiali ucraineni trag un semnal de alarmă: Moscova ar putea profita de haosul geopolitic pentru a declanșa un nou tip de agresiune împotriva Europei, scrie The Sun.

Președintele rus Vladimir Putin a devenit, luni, primul lider internațional care s-a întâlnit cu oficiali iranieni după ce Statele Unite au lansat atacuri aeriene asupra unor instalații nucleare iraniene. Momentul este considerat semnificativ de analiștii de securitate, având în vedere apropierea strategică dintre Moscova și Teheran, pe fondul izolării internaționale a ambelor regimuri.

O nouă amenințare pe flancul estic?

Potrivit unei surse guvernamentale ucrainene citate de presa britanică, Rusia ar putea adapta propriile tactici pentru a lansa un atac hibrid asupra unui stat membru NATO din flancul estic. Oficialul face referire la așa-numita „Operațiune Pânza de Păianjen” – o acțiune clandestină de amploare desfășurată recent de Ucraina, care a dus la distrugerea a zeci de aeronave militare rusești printr-o rețea de drone infiltrate adânc în teritoriul inamic.

„Există temerea că Federația Rusă a studiat în detaliu această operațiune ucraineană și ar putea încerca să o reproducă în alt context – poate chiar într-un stat baltic. Ar fi un test major pentru Articolul 5 al NATO, unul fără precedent până în prezent”, avertizează sursa.

Atacul ucrainean a fost rezultatul a 18 luni de pregătiri și a vizat cinci baze aeriene rusești, situate la mii de kilometri de graniță. Lovitura a distrus cel puțin 41 de aeronave, inclusiv bombardiere strategice și avioane de supraveghere. Potrivit sursei ucrainene, Kremlinul a fost „profund umilit”, dar în același timp „dornic să învețe” din tacticile utilizate de Kiev.

Europa, sub presiunea unui conflict extins

În paralel, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat săptămâna trecută că Rusia își pregătește o strategie de agresiune pe termen lung, semnalată de creșterea masivă a bugetului militar – deja mai mare decât cel cumulat al celor 27 de state membre ale UE. „Nu investești în apărare în asemenea proporții dacă nu intenționezi să o folosești”, a declarat Kallas în fața Parlamentului European.

Oficialul ucrainean atrage atenția că Moscova a devenit tot mai abilă în adaptarea tehnologică. Dacă la începutul războiului Rusia era cu două luni în urma Ucrainei în domeniul dronelor, acum ar fi trecut în față, dezvoltând sisteme de drone cu fibră optică, greu de detectat. De asemenea, există indicii clare privind intensificarea acțiunilor de spionaj și sabotaj în mai multe state europene, inclusiv asupra infrastructurii critice.

NATO, în pragul unui test de coeziune

În acest context, summitul NATO care urmează să aibă loc săptămâna aceasta la Haga capătă o miză aparte. Aliații urmează să discute despre stabilirea unor noi obiective privind investițiile în apărare, dar și despre adaptarea strategiei de descurajare la noile forme de agresiune – mai puțin vizibile, dar cu potențial destabilizator major.

Serviciile de informații germane au transmis recent că Rusia nu vede Ucraina ca o destinație finală, ci ca un pas intermediar într-un plan mai amplu. „Avem probe clare că scopul strategic al Kremlinului este acela de a împinge NATO înapoi la granițele din anii ’90 și de a elimina influența americană din Europa”, a declarat Bruno Kahl, șeful serviciului german de informații externe (BND).

Într-un moment în care Washingtonul este absorbit de tensiunile din Orientul Mijlociu, iar Europa pare lipsită de o strategie comună fermă, Kremlinul ar putea vedea o fereastră de oportunitate pentru o escaladare tăcută, dar decisivă. Iar testul suprem ar putea fi nu pe câmpul de luptă tradițional, ci în zona vulnerabilă a coeziunii euro-atlantice.

Grecia a declarat luni stare de urgenţă pe insula Chios, unde sute de pompieri luptă pentru a stinge incendiile care fac ravagii pentru a doua zi consecutiv, în condiţiile în care vântul a intensificat focul, provocând întreruperi de curent şi evacuarea locuitorilor.

„Situaţia de ieri de pe insulă este destul de dificilă, deoarece avem în permanenţă noi fronturi şi reapariţii (de focare), iar condiţiile climatice nu sunt favorabile”, a declarat Yiannis Kefalogiannis, ministrul crizelor climatice şi protecţiei civile, la sosirea sa în Chios.

El a confirmat că 170 de pompieri suplimentari vor întări cele 11 echipe de aproximativ 190 de pompieri dislocate pe insula din nord-estul Mării Egee, care încercau să împiedice propagarea incendiului la locuinţe şi zone cunoscute pentru producţia de mastiha, o răşină naturală recoltată din arbori de mastic. Treizeci de vehicule suplimentare vor întări cele 38 de vehicule deja mobilizate, asistate de 13 elicoptere şi patru avioane de stingere a incendiilor, a spus Kefalogiannis, scrie News.

Rafalele de vânt au complicat eforturile de stingere a incendiilor, care au distrus păduri şi păşuni în timp ce se îndreptau spre nord, vest şi sud de oraşul Chios, capitala insulei, provocând întreruperi de curent şi forţând sute de localnici să fugă pentru a se pune la adăpost.

Kefalogiannis a declarat că autorităţile vor investiga cauzele incendiilor care au izbucnit în diferite zone geografice ale insulei.

Situată în extremitatea sudică a Europei, Grecia a resimţit impactul economic şi ecologic al incendiilor frecvente din ultimii ani, care, potrivit oamenilor de ştiinţă, au fost agravate de schimbările climatice rapide. Ţara a cheltuit sute de milioane de euro pentru a despăgubi gospodăriile şi fermierii pentru daunele cauzate de fenomenele meteorologice extreme şi pentru a moderniza echipamentele de stingere a incendiilor. Anul acesta a angajat un număr record de pompieri, aproximativ 18.000, în anticiparea unui sezon dificil din punct de vedere al incendiilor.

Ucraina a primit primul avion dotat cu un sistem de război electronic special conceput pentru a combate amenințările reprezentate de drone. Este vorba de avionul ușor SHARK, produs de firma ceho-slovacă SHARK.AERO, relatează Euromaidan Press. Vestea vine în contextul în care apărarea aeriană a Ucrainei riscă să fie copleșită de sutele de drone lansate de Rusia în atacuri zilnice, iar mijloacele alternative de a le combate nu dau mereu rezultate.

Livrarea a fost raportată de analistul francez în aviație ATE CHUET în cadrul unei discuții cu un reprezentant SHARK.AERO la Salonul Aeronautic de la Paris din 2025.

„Am decis să creăm un model SHARK axat pe războiul electronic în Ucraina. L-am echipat cu o antenă pentru detectarea și urmărirea amenințărilor generate de drone. Putem detecta profilurile electromagnetice ale mai multor tipuri de drone, precum Shahed, Orlan etc. Odată detectate, le putem neutraliza cu ajutorul bruiajelor montate sub aeronavă”, a explicat un reprezentat al companiei.

Echipamentul de război electronic (EW) al Shark  este format din două componente: una vizează sistemul de poziționare GNSS, iar cealaltă bruiază legăturile video și de control ale dronelor. 

Fiind capabil să opereze la o altitudine de 1800 de metri, acesta are capacitatea de a suprima sistemele inamice pe o rază de 4,5 kilometri.

Dronele Shahed utilizează la rândul lor sisteme de navigație inerțială pe lângă GNSS, însă acestea au în principal rolul de a compensa mici devieri provocate bruiaje. Cum aceste sisteme acumulează erori în timp, bruiajul prelungit prin intermediul platformelor aeriene precum Shark poate devia semnificativ dronele de la traiectoriile lor-țintă.

Autonomia de croazieră a aeronavei la o viteză de 270 km/h este de aproximativ 2.000 de kilometri, iar în modul de economisire a combustibilului, aceasta poate rămâne în aer aproape 12 ore. Viteza maximă este de 300 km/h.

Shark este echipat și cu un sistem de parașute capabil să aterizeze în siguranță aeronava în caz de urgență, sistem care poate fi declanșat fie de pilot, fie de navigator. Pentru operațiuni la mare altitudine, include un generator de oxigen, permițându-i să zboare până la 5.500 de metri.

Citește mai multe despre: drone

Oficial, administrația Trump nu dorește trimiterea trupelor americane terestre în Iran. Neoficial, însă, lucrurile sunt mult mai nuanțate.

Declarațiile făcute duminică de vicepreședintele JD Vance și de secretarul de stat Marco Rubio par să închidă subiectul: Statele Unite nu vor soldați pe teren în Iran, nu își doresc un conflict prelungit, iar atacurile aeriene asupra infrastructurii nucleare iraniene ar fi, teoretic, un avertisment suficient. „Nu avem teamă de escaladare”, a afirmat Vance într-un interviu pentru NBC News – un mesaj aproape opus celui transmis în aprilie, când Iranul lansa rachete balistice spre Israel.

Dar realitatea din teren ignoră adesea declarațiile oficiale. Iranul nu are de gând să lase fără răspuns această lovitură americană. Ayatollahul Khamenei, liderul suprem, tocmai a suferit una dintre cele mai mari umilințe strategice din ultimul an – o ofensivă aeriană care pune sub semnul întrebării nu doar capacitatea de apărare a Teheranului, ci și legitimitatea regimului însuși. În astfel de momente, deciziile nu mai sunt luate cu sânge rece.

Iranul a lansat luni atacuri cu rachete asupra bazelor militare americane din Qatar, ca răspuns la bombardamentele americane asupra siturilor sale nucleare și la escaladarea tensiunilor în regiunea instabilă. Qatarul a condamnat atacul asupra bazei aeriene Al Udeid, dar a declarat că a interceptat cu succes rachetele și că nu au fost raportate victime.

Oficiali britanici avertizează asupra unei intensificări a terorismului susținut de Iran

Există deja semnale îngrijorătoare în Europa: oficiali britanici avertizează asupra unei intensificări a terorismului susținut de Iran, în timp ce MI5 confirmă că amenințarea este „credibilă și în creștere”. Și mai alarmant, unele surse vorbesc despre potențiale celule de atac iraniene adormite chiar pe teritoriul SUA. Dacă vreuna dintre acestea ar fi activată, răspunsul american ar deveni inevitabil – și probabil dur.

Aceasta este miza reală a întrebării „vor fi trimiși soldați americani în Iran?” Răspunsul oficial este nu. Dar dacă interesele strategice ale SUA sunt atacate – dacă americani vor fi răniți sau uciși, dacă strâmtoarea Ormuz va fi blocată, dacă rachete iraniene vor lovi ambasade – atunci răspunsul se schimbă. Nu pentru că administrația și-ar dori, ci pentru că realitățile geopolitice o vor impune.

O eventuală închidere a strâmtorii Ormuz ar antrena o reacție militară complexă, care ar presupune nu doar avioane, ci și forțe navale și, inevitabil, trupe speciale pe teren. Mai mult, o astfel de criză ar consuma din resursele deja limitate ale apărării antirachetă americane – resurse esențiale și în cazul unei posibile confruntări viitoare cu China în jurul Taiwanului.

Adevărul este că o intervenție terestră în Iran nu este un scenariu dezirabil pentru Casa Albă, dar este unul pregătit pe masa Pentagonului. Forțele speciale americane – cum sunt cele folosite deja în Siria sau Afganistan pentru misiuni punctuale – ar putea deveni prima linie de contact. CIA are, desigur, capacități similare, dar o confruntare la scară extinsă necesită mai mult.

În final, Trump poate refuza. Poate decide să nu escaladeze. Dar dacă Iranul reușește să impună ritmul jocului, dacă inițiativa trece în mâinile liderilor de la Teheran, presiunea politică internă asupra președintelui american va deveni insuportabilă. Retorica „America First” nu va mai ține loc de strategie în fața unor provocări directe și letale.

Promisiunile că nu vor exista „boots on the ground” – soldați americani în Iran – sunt liniștitoare pentru electorat. Dar în realitate, ele sunt promisiuni care pot fi spulberate de primul atac cu victime.

Pedro Sánchez, premierul Spaniei, se confruntă cu un imens scandal de corupție, care pune presiuni tot mai mari asupra liderului care a preluat puterea în urmă cu șapte ani, înlăturând un partid găsit vinovat de „corupție instituționalizată”. Partidul său socialist (PSOE) este implicat într-un caz cu acuzații de prostituție, contracte publice trucate, șpăgi, înregistrări secrete, un fost bodyguard de club de noapte și o vedetă porno.

De asemenea, soția sa este investigată pentru presupuse acte de trafic de influență, iar oficiali din partid sunt suspectați că au creat un post special pentru fratele său, David, muzician de profesie.

Dușmanii lui Sánchez îl numesc „câinele”, deoarece spun că este imposibil să scapi de el, însă scandalul de corupție amenință acum să îl doboare definitiv.

Cel mai influent lider de stânga din Europa este foarte conștient de riscurile și de ironia poziției sale, scrie The Telegraph.

Sánchez l-a înlăturat pe predecesorul său conservator, Mariano Rajoy, afectat de un imens scandal de corupție, după ce a câștigat un vot de neîncredere împotriva acestuia în 2018. Curtea Națională a Spaniei a decis că Partidul Popular (PP) al dlui Rajoy este vinovat de „corupție instituțională”.

Sánchez a promis o nouă eră de „regenerare democratică”.

Însă acum presiunea crește asupra premierului după săptămâni în care partidul său socialist a fost zguduit de o serie de dezvăluiri murdare.

Implicarea prostituatelor și a starurilor porno a îngrozit aliații săi, care, până în prezent, s-au abținut de la a prăbuși guvernul.

Santos Cerdán, un vechi aliat apropiat al lui Sánchez, a demisionat din funcția de secretar al partidului săptămâna trecută.

Un raport al poliției a scos la iveală presupusa sa implicare în taxarea companiilor pentru accesarea de contracte de lucrări publice în regiunea sa natală Navarra și în alte părți.

În mod umilitor, Sánchez a fost nevoit să își ceară scuze pentru că s-a „înșelat” în privința lui Cerdán.

El l-a susținut, în ciuda zvonurilor apărute după ce anul trecut au fost deschise anchete penale asupra asociatului său din Navarra, Koldo García.

Garcia este un fost bodyguard și șofer de club de noapte, care a urcat pe scara partidului socialist și a devenit un colaborator cheie al lui José Luis Ábalos.

Ábalos, împreună cu Cerdán, l-au sprijinit pe Sánchez din postura de outsider al partidului în cea de câștigător în două alegeri primare în urmă cu un deceniu, jucând un rol-cheie în ascensiunea sa la putere.

Acesta este suspectat de un judecător de la Curtea Supremă că a primit sute de mii de euro în comisioane de la companii în timpul perioadei în care a fost ministru al transporturilor și infrastructurii între 2018 și 2021.

Ábalos a fost, de asemenea, secretar al Partidului Socialist până când Sánchez l-a eliminat din funcție și din cabinet în 2021.

Premierul a insistat miercuri că criza Cerdán a fost o simplă „anecdotă”.

Însă înregistrările secrete care stau la baza investigației sunt dureroase de ascultat, deoarece vechii săi tovarăși discută și compară meritele lucrătoarelor sexuale.

Sánchez a făcut din lupta împotriva sexismului în Spania macho o piatră de încercare a guvernului său, iar înregistrările sunt o rușine majoră pentru un politician cu un program feminist cuprinzător.

„Acest lucru ne dezgustă. Termenii sexiști exprimați sunt absolut incompatibili cu valorile feministe ale acestui partid”, a declarat Sánchez.

O sursă apropiată guvernului a declarat pentru The Telegraph că decizia lui Sánchez de a renunța brusc la Ábalos înainte de începerea anchetelor de corupție s-a datorat „înclinației sale pentru prostituate”.

Într-o dimineață de la începutul lunii iunie, locuința lui Ábalos din Valencia a fost percheziționată de poliție.

Ei l-au găsit pe fostul ministru în compania unei femei pe nume Anaís, un model în vârstă de 32 de ani.

Ulterior, ziarul El Mundo a dezvăluit că aceasta este o vedetă porno care folosește numele Letizia Hilton.

Potrivit rapoartelor, Ábalos a încercat, fără succes, să scoată un hard disk din casă pe sub nasul anchetatorilor poliției, ascunzându-l în buzunarul însoțitoarei sale, atunci când polițiștii i-au permis să scoată câinele la plimbare.

Ancheta poliției

Se pare că García, căruia toată lumea îi spune simplu „Koldo”, a înregistrat și a arhivat toate conversațiile sale pe parcursul a peste un deceniu în care a făcut comisioane pentru socialiști de vârf.

Poliția examinează conținutul a patru stick-uri de memorie pline cu înregistrări și ar fi recuperat altele pe care a încercat să le șteargă, dar care au fost recuperate din cloud.

Într-una dintre ele, el spune: „M-am săturat. Mă tratează ca pe un băiat prost dintr-un orășel: Sunt foarte grosolan, sunt capabil să rup picioarele unui tip doar pentru că așa mi se cere (…) Dar cu timpul, înveți”.

Cine și ce a înregistrat a devenit esențial în acest caz, iar în rândurile socialiștilor există paranoia cu privire la ce ar putea conține dosarele păstrate de Ábalos și acolitul său, dl García.

Surse care au acces la ancheta poliției au declarat pentru The Telegraph că se întocmesc rapoarte ale poliției cu privire la cel puțin un alt ministru pentru legătura cu Ábalos.

Sánchez a insistat că Partidul Socialist nu este corupt și a ordonat un nou audit extern al finanțelor partidului.

O sursă din PP a declarat pentru The Telegraph că liderul Alberto Núñez Feijóo este acum sigur că „este doar o chestiune de timp” până când Sánchez va cădea.

Acest lucru va depinde de următorul lot de înregistrări scurse și dacă anchetatorii pot stabili o legătură puternică între afacerile secundare ale lui Cerdán și finanțarea partidului.

Rivalii lui Sánchez speră să pățească la fel ca Mariano Rajoy în urmă cu șapte ani.

Feijóo l-a acuzat pe Sánchez că este „adânc prins într-o schemă de corupție” în timpul ciocnirii lor aprinse în parlamentul spaniol.

„Nu contează cât de mult vă deghizați, nu sunteți victima. Noi, spaniolii, suntem victima”, i-a spus Feijóo lui Sánchez, înainte de a ironiza refuzul acestuia de a convoca alegeri anticipate ”pentru că știți că veți pierde”.

Mai multe explozii s-au auzit luni seară în capitala Qatarului, Doha, transmit agențiile Reuters și AFP. Iranul a anunțat că a lansat rachete asupra unei baze militare americane din țară. În cursul zilei, ambasadele Statelor Unite și Marii Britanii au emis avertismente prin care au recomandat cetățenilor lor să se adăpostească până la noi dispoziții, ca măsură de precauție.

Tensiunile continuă să escaladeze, după ce Israel și Iran și-au continuat schimbul de atacuri. A fost lovită cea mai mare bază a SUA din Orientul Mijlociu, în Qatar. Loviturile a șase rachete iraniene au venit imediat după ce Qatarul și-a închis spațiul aerian. 

Potrivit unor surse din administrația americană citate de BBC, Iranul a ar pregăti un posibil atac cu rachete asupra bazei aeriane americane Al Udeid din Qatar, o bază strategică ce găzduiește Centrul de Operațiuni Aeriene al Coaliției conduse de SUA în Orientul Mijlociu. 

Situația este extrem de tensionată, iar autoritățile internaționale monitorizează cu atenție orice dezvoltare ulterioară.

 Vom actualiza informațiile pe măsură ce apar detalii noi.

Reza Pahlavi, considerat „prinţul moştenitor al Iranului”, a cerut, luni, comunităţii internaţionale să forţeze înlăturarea regimului teocratic al ayatollahului Ali Khamenei. El a argumentat că înlăturarea actualelor autorităţi iraniene este necesară pentru a oferi o pace durabilă şi stabilitate regională.

El a declarat că înfiinţează o nouă „platformă sigură” pentru ca disidenţii şi opozanţii interni ai regimului să îşi coordoneze eforturile de a răsturna dictatura şi de a pune ţara pe calea unui viitor „liber şi democratic”

„Suntem un popor mândru, străvechi şi rezistent”, a declarat Reza Pahlavi luni, într-o conferinţă de presă la Paris. „Pentru compatrioţii mei: Acesta este momentul nostru. Eu sunt cu voi. Să construim împreună acest nou Iran. Mă aflu astăzi aici pentru a mă supune compatrioţilor mei, pentru a-i conduce pe acest drum al păcii”, a declarat ultimul moştenitor al monarhiei iraniene, scrie News.

Statele Unite, care au bombardat sâmbătă instalaţiile nucleare iraniene, au declarat că doresc să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, nu să deschidă un război mai amplu. Oficialii de la Washington au declarat că scopul bombardamentelor americane nu a fost „schimbarea regimului”, dar, duminică, într-o postare pe reţelele sociale, preşedintele american Donald Trump a menţionat posibilitatea răsturnării clericilor de linie dură din Iran care se află la putere.

„Acum este momentul să fim alături de poporul iranian. Nu repetaţi greşelile trecutului. Nu oferiţi acestui regim un colac de salvare. Doar distrugerea instalaţiilor nucleare ale regimului nu va aduce pacea„, a pledat Reza Pahlavi, fiul exilat al şahului alungat de la putere în 1979.

„Aveţi dreptate să fiţi preocupaţi de oprirea armelor nucleare şi de asigurarea stabilităţii regionale, dar numai o tranziţie democratică în Iran poate garanta că aceste obiective sunt atinse şi sunt de durată”, a continuat el.

Autorităţile iraniene nu au comentat imediat declaraţiile lui Pahlavi.

Acesta trăieşte în exil de aproape patru decenii, de când tatăl său, şahul susţinut de SUA, a fost răsturnat de la putere prin Revoluţia islamică din 1979.

Nu este clar cât de mult sprijin mai are Pahlavi în Iran. Mulţi iranieni îşi amintesc de poliţia secretă represivă a şahului, Savak, şi în trecut au existat sloganuri pro- şi anti-monarhie în timpul demonstraţiilor de masă din Iran.

Fără a furniza dovezi, Pahlavi, care este stabilit la Washington, a declarat că sistemul de guvernare din Iran se prăbuşeşte şi că liderul suprem Ali Khamenei, familia sa şi alţi oficiali de rang înalt fac pregătiri pentru a părăsi ţara.

„Acesta este momentul Zidului Berlinului. Dar, la fel ca toate momentele de mare schimbare, este plin de pericole”, a avertizat el, referindu-se la prăbuşirea zidului care împărţea Berlinul de Est şi Berlinul de Vest în 1989, odată cu destrămarea blocului comunist condus de sovietici.

Opoziție fragmentată

Iranul şi Israelul poartă un război aerian de când Israelul a lansat atacuri aeriene pe 13 iunie, afirmând că doreşte să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare. Iranul susţine că programul său nuclear este destinat exclusiv unor scopuri paşnice.

Principalul organism de securitate al Iranului urmează să ia o decizie finală cu privire la închiderea Strâmtorii Ormuz, a declarat duminică televiziunea iraniană.

Întrebat dacă doreşte să conducă o viitoare tranziţie sau să fie un nou şah, Pahlavi a spus că nu caută puterea politică. El a spus că vede piatra de temelie a unei tranziţii bazate pe integritatea teritorială a Iranului, libertăţile individuale şi egalitatea tuturor cetăţenilor, precum şi separarea religiei de stat.

Opoziţia faţă de guvernul clerical iranian este fragmentată, fără un lider clar recunoscut şi cu o multitudine de grupuri etnice.

Pahlavi a declarat că echipele sale lucrează la un viitor plan economic şi că doreşte să convoace o reuniune a unităţii naţionale care să includă activişti, disidenţi şi grupuri din întregul spectru ideologic pentru a conveni asupra principiilor tranziţiei. Forumul va reuni, de asemenea, lideri de afaceri, profesionişti şi experţi, a mai spus el, fără a oferi un calendar.

El a declarat că a creat, de asemenea, o platformă pentru oficialii iranieni din domeniul securităţii, poliţiei şi armatei, care să i se alăture dacă doresc să abandoneze guvernul.

Întrebat despre ezitările unor lideri occidentali cu privire la potenţialele consecinţe ale prăbuşirii autorităţilor, el a spus: „Nu este vorba că trebuie să pledeze pentru schimbarea regimului. Pur şi simplu trebuie să recunoască faptul că schimbarea regimului este singura soluţie finală”.