Comisia Europeană a suspendat măsurile de retorsiune care urmau să fie aplicate Statelor Unite în cazul eșecului negocierilor comerciale, dar decizia definitivă va fi luată de țările Uniunii Europene, în funcție de starea relațiilor cu Washingtonul.
”Pot confirma că, astăzi, Comisia Europeană a adoptat procedurile legale necesare pentru a suspenda implementarea măsurilor noastre de ripostă care urmau să intre în vigoare pe 7 august. Această decizie a fost adoptată prin procedură de urgență, ceea ce înseamnă că va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE astăzi, iar în două săptămâni statele membre vor aproba decizia prin majoritate simplă”, a declarat marți, într-o conferință de presă, Olof Gill, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
”Uniunea Europeană continuă să colaboreze cu Statele Unite pentru finalizarea Declarației comune, așa cum s-a stabilit pe 27 iulie. Având în vedere acest obiectiv, Comisia Europeană va adopta acțiunile necesare pentru a suspenda șase luni contramăsurile UE în relația cu Statele Unite, care ar fi trebuit să intre în vigoare pe 7 august”, a transmis luni Comisia Europeană.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a confirmat vineri taxele vamale de 15% impuse Uniunii Europene și a prezentat o listă cu tarifele aplicabile în relația cu zeci de țări.
”Deficitul comercial reprezintă o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa siguranței naționale și a economiei Statelor Unite, având sursa în totalitate sau în mod substanțial în afara Statelor Unite”, arată ”Ordinul executiv privind Tarifele Reciproce”, emis de președintele Donald Trump.
Uniunea Europeană a anunțat că este pregătită să renunțe la măsurile de retorsiune împotriva Statelor Unite doar dacă Administrația Donald Trump acceptă actualul proiect de Acord comercial, care ar trebui să prevadă excepții pentru anumite produse.
”Dacă am ajuns la un acord, nu mai avem nevoie de tarife de retorsiune. Aceasta este poziția, nu vă pot spune precis când vor avea loc procedurile legale, dar aceasta este intenția noastră dacă totul decurge cum ne așteptăm”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Autoritățile de la New Delhi au anunțat că India se consideră criticată pe nedrept de către Statele Unite și Uniunea Europeană, pentru achizițiile indiene de petrol rusesc, din moment ce atât SUA cât și UE fac comerț cu Moscova, în ciuda războiului din Ucraina.
Criticile Indiei vin după o nouă amenințare din partea președintelui american Donald Trump. luni, de a majora taxele vamale pentru bunurile din India, din cauza achizițiilor indiene de petrol rusesc.
Într-o rară demonstrație de unitate, atât Partidul Bharatiya Janata al premierului Narendra Modi cât și Congresul Național Indian, principalul partid de opoziție, au condamnat marți criticile repetate ale lui Trump la adresa Indiei, notează Reuters.
Cifrele Ministerului de Externe indian privind comerțul UE și SUA cu Rusia
Ministerul de Externe al Indiei a afirmat, într-o declarație emisă luni seara, că „este revelator faptul că exact acele națiuni care critică India se complac în a face comerț cu Rusia”.
„Este nejustificat ca India să fie arătată cu degetul”, a declarat Ministerul.
Ministerul indian de Externe a adăugat că UE a efectuat schimburi comerciale cu Rusia în valoare de 67,5 miliarde de euro în 2024, inclusiv importuri record de 16,5 milioane de tone de gaz natural lichefiat.
Statele Unite, se arată în declarația Ministerului Indian, continuă să importe din Rusia hexafluorură de uraniu pentru industria nucleară, paladiu, îngrășăminte și substanțe chimice.
Ministerul nu a precizat care era sursa pentru informațiile privind exporturile Rusiei.
Atât Statele Unite, cât și UE și-au redus drastic schimburile comerciale cu Rusia după invadarea Ucrainei în februarie 2022. În 2021, Rusia era al cincilea cel mai mare partener comercial al UE, cu un schimb de mărfuri în valoare de 258 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene.
Ruptura dintre India și SUA s-a adâncit după 31 iulie, când Donald Trump a anunțat o taxă vamală de 25% pentru mărfurile indiene exportate în SUA și a amenințat pentru prima dată cu sancțiuni nespecificate din cauza petrolului rusesc cumpărat de India.
India este unul dintre cei mai mari cumpărători de țiței din Rusia, importând aproximativ 1,75 milioane de barili pe zi din ianuarie până în iunie anul acesta, în creștere cu 1% față de anul trecut.
Autoritățile de la Vilnius au confirmat marți că o dronă de fabricație rusă, descoperită săptămâna trecută pe un teren de antrenament militar din Lituania, transporta o încărcătură explozivă de două kilograme.
O dronă rusească cu explozibil a fost găsită în Lituania FOTO: X
Potrivit anchetei preliminare, drona a pătruns în Lituania dinspre Belarus și a fost găsită pe 1 august în zona de instruire militară din Gaiziunai, în apropiere de orașul Rukla, unde se află desfășurat un batalion internațional al NATO. Martorii au semnalat prezența dronei cu câteva zile înainte, când aceasta a fost observată deasupra unor cartiere din Vilnius.
„În timpul inspectării aparatului, s-a constatat că el transporta o încărcătură explozivă, care a fost neutralizată cu succes la fața locului”, a declarat procurorul general al Lituaniei, Nida Grunskiene, potrivit Agerpres. Ea a adăugat că „una din principalele ipoteze ale anchetei este că aparatul fără pilot a penetrat accidental pe teritoriul lituanian”, dar a subliniat că „alte teorii fac obiectul unei anchete paralele”.
Solicitare către NATO: „Amenințarea este reală și în creștere”
Imediat după descoperire, Lituania a cerut sprijinul Alianței Nord-Atlantice. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Kestutis Budrys, a anunțat că el și ministrul apărării, Dovile Sakaliene, i-au transmis o scrisoare secretarului general al NATO, Mark Rutte.
„Pe 28 iulie, o dronă militară rusă a încălcat spațiul aerian lituanian”, a scris Budrys pe platforma X, precizând că autoritățile cer „măsuri imediate în scopul consolidării capacităților apărării aeriene a Lituaniei”.
Oficialul a subliniat că „este al doilea incident de acest tip în mai puțin de o lună. Încălcări similare ale spațiului aerian au fost semnalate și de alți aliați”, avertizând că „amenințarea este reală și în creștere”.
Responsabilitatea Belarusului și reacția Lituaniei
Lituania consideră că Belarusul are responsabilitatea de a preveni astfel de incidente. „Dacă Belarusul nu ia măsuri pentru a limita pagubele potențiale de partea noastră, Lituania va răspunde prin măsuri politice și de altă natură”, a declarat Budrys.
Ministerul Apărării de la Vilnius a anunțat că va revizui protocoalele de securitate și va permite armatei să doboare mai ușor dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării.
Context regional
Incidentul din Lituania se înscrie într-un context mai amplu de amenințări aeriene în regiune. Rusia a folosit sute de drone pentru a ataca Ucraina, unele dintre ele prăbușindu-se în țări vecine precum Polonia, România și Republica Moldova. În septembrie 2024, o dronă de atac Shahed s-a prăbușit și în Letonia, o altă țară baltică membră a NATO și a Uniunii Europene.
Potrivit autorităților lituaniene, drona descoperită în Gaiziunai este cel mai probabil de tip Gerbera, un model rusesc utilizat adesea ca momeală în atacurile Moscovei asupra Ucrainei, pentru a deruta apărarea antiaeriană.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a avut o „conversație productivă” cu președintele SUA, Donald Trump, marți după-amiază, unul dintre subiectele principale ale convorbirii fiind încheierea războiului, relatează The Guardian și presa ucraineană.
Mulțumindu-i în repetate rânduri lui Trump pentru sprijinul său, Zelenski i-a transmis omologului său american că este „realmente necesar să fie oprite uciderile cât mai curând posibil”, adăugând că asta ar fi fost posibil până acum „dacă rușii nu ar fi prelungit” războiul.
Președintele ucrainean a declarat că pe parcursul discuției amândoi au remarcat faptul că „rușii au intensificat atacurile”, iar Trump a fost „pe deplin informat” cu privire la situația actuală.
„Astăzi, ne-am coordonat pozițiile – Ucraina și Statele Unite. Am făcut schimb de evaluări ale situației: Rușii și-au intensificat brutalitatea atacurilor. Președintele Trump este pe deplin informat cu privire la atacurile rusești asupra Kievului și a altor orașe și comunități”, a scris Zelenski pe X.
Zelenski a declarat că discuția a inclus și sancțiunile, după ce Trump a promis să impună tarife secundare Moscovei dacă aceasta refuză să facă progrese către un armistițiu până vineri, noul termen stabilit de SUA.
„Firește, am vorbit despre sancțiuni împotriva Rusiei. Economia lor continuă să scadă și de aceea Moscova este atât de atentă la această perspectivă și la determinarea președintelui Trump. Acest fapt poate schimba multe ”, a spus el.
Trump a amenințat luni cu tarife vamale India – un important cumpărător de petrol rusesc – din cauza achizițiilor sale de petrol rusesc care alimentează mașinăria de război a Rusiei. New Delhi și-a trimis consilierul pentru securitate națională la Moscova pentru discuții în această săptămână, potrivit Bloomberg.
Marți, Politico a relatat că la rândul său UE are în vedere sancțiuni împotriva Beijingului și a New Delhi, aliniindu-se la tarifele planificate de Trump ca răspuns la sprijinul continuu al Chinei și Indiei pentru Moscova.
Zelenski a scris și că au discutat pe scurt despre pachetele de ajutor european pentru Ucraina confirmate luni de Olanda, precum și de cele trei țări nordice marți, adăugând că „această interacțiune cu NATO va continua”.
El a mai spus că Ucraina a pregătit un proiect de acord privind dronele cu SUA și este pregătită „să îl discute în detaliu și să îl finalizeze”.
„Acesta ar putea fi unul dintre cele mai puternice acorduri”, a subliniat Zelenski.
Convorbirea a avut loc pe fondul unor rapoarte conform cărora Trump îi va pe reprezentanții săi pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, respectiv Steve Witkoff, în cele două beligerante pentru discuții de ultim moment înainte de termenul limită de vineri.
Funeraliile de stat ale fostului președinte al României, Ion Iliescu, vor avea loc în zilele de 6 și 7 august 2025, la Palatul Cotroceni și la Cimitirul Ghencea 3 din București. Ceremoniile organizate de stat includ un moment de reculegere publică, un ceremonial religios și o înmormântare cu onoruri militare. Înhumarea se va desfășura într-un cadru privat, în prezența familiei și a celor apropiați.
Ceremoniile organizate de stat includ un moment de reculegere publică / Sursa foto: stiri agricole
Programul ceremoniilor din 6 și 7 august
„În zilele de 6 și 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului președinte al României, Ion Iliescu. Calendarul și desfășurarea ceremoniilor au fost stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.” transmit oficialii de la Palatul Victoria.
Miercuri, 6 august, la Palatul Cotroceni:
Începând cu ora 08:30, cortegiul funerar cu sicriul în care se află trupul neînsuflețit al fostului președinte va ajunge pe Platoul Marinescu acolo unde va avea loc un ceremonial public.
Puțin după ora 09:00, sicriul lui Ion Iliescu va fi transportat în interiorul Palatului Cotroceni, în Sala Unirii.
La ora 09:20, trupul neînsuflețit al fostului șef de stat va fi deja depus pe catafalc în Sala Unirii. Aici publicul va putea să-și ia rămas bun și să-i aducă un ultim omagiu fostului lider,
Mai târziu, în aceeași zi, va avea loc și ceremonia de priveghi. De aici, Televiziunea Română, care este și broadcaster oficial, va transmite imagini LIVE.
Joi, 7 august, la Palatul Cotroceni:
Începând cu ora 09:00 va începe un scurt ceremonial, iar apoi sicriul va fi scos din Palatul Cotroceni și amplasat, din nou, pe Platoul Marinescu.
De pe Platoul Marinescu, în jurul orei 11:00, cortegiul funerar va pleca către Cimitirul Ghencea 3, acolo unde va fi înmormântat Ion Iliescu.
Și de la acest moment, TVR va transmite imagini LIVE.
Înmormântarea va avea loc la Cimitirul Ghencea 3
Ceremonia de înhumare a fostului președinte al României, Ion Iliescu, va avea loc doar în prezența familiei și persoanelor apropiate.
Ceremoniile funerare dedicate fostului președinte Ion Iliescu se vor desfășura cu respectarea tuturor rigorilor impuse de protocolul de stat, dar și cu discreția solicitată de familie.
Deși momentele-cheie vor fi transmise public, prin intermediul televiziunii naționale, înmormântarea propriu-zisă va avea loc într-un cadru restrâns, la dorința apropiaților. Astfel, România își va lua rămas bun de la primul său președinte postdecembrist.
Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria fostului președinte Ion Iliescu. Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă, a transmis Guvernul.
7 august, zi de doliu național FOTO: Inquam Photos
Ion Iliescu a deținut funcția de președinte al României în mandatele 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004, fiind o personalitate marcantă în viața politică postdecembristă. A avut un rol important în perioada de tranziție de la regimul comunist la democrație, fiind primul președinte ales după Revoluția din 1989. În timpul mandatului său, România a adoptat o nouă Constituție (1991), au fost puse bazele instituțiilor democratice și au fost inițiate reforme politice și economice.
Guvernul României a adoptat, în ședință extraordinară, o Hotărâre prin care ziua de 7 august 2025 este declarată zi de doliu național, în semn de respect față de memoria fostului șef al statului, Ion Iliescu.
Potrivit unor surse, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, s-a opus ca ziua de joi, 7 august, să fie declarată zi de doliu național.
Potrivit Guvernului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în ziua de doliu național, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.
„De asemenea, drapelul național în bernă se va arbora la sediile partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc. Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință
Totodată, posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul difuzat și activitățile organizate în mod corespunzător acestei zile”, a transmis Guvernul.
Organizarea funeraliilor de stat după moartea fostului președinte Ion Iliescu va fi diferită de funeraliile naționale.
FOTO Arhivă Adevărul
Potrivit Legii nr. 215/2016, orice fost președinte al României beneficiază de funeralii de stat, care includ, în mod obligatoriu, și onoruri militare, așezarea drapelului național pe sicriu, gardă de onoare și salve de tun. În același timp evenimentul este transmis în regim live de televiziunea de stat TVR. Totodată, tradiția funeraliilor de stat presupune și expunerea trupului neînsuflețit în clădiri emblematice ale statului, precum Palatul Cotroceni sau Ateneul Român, defilări ale Gărzii de Onoare, precum și salve de tun sau de armă, în semn de omagiu.
Legea nu prevede obligația declarării doliului național, însă este așteptat ca Guvernul condus de Ilie Bolojan să decreteze doliu național în cazul decesului fostului președinte Ion Iliescu.
Important de menționat este că funeraliile de stat se disting de funeraliile cu onoruri militare, acestea din urmă fiind rezervate altor demnitari de rang înalt, precum foștii președinți ai Camerelor Parlamentului sau foștii prim-miniștri. De altfel, diferențele de protocol față de funeraliile naționale organizate în 2017, la moartea Regelui Mihai, sunt semnificative.
Ion Iliescu s-a stins la 95 de ani
Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la vârsta de 95 de ani, după două luni în care a fost internat în stare gravă la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.
Anterior, în cursul zilei de luni, 4 august, după evaluarea stării de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu de către medicii SRI, Guvernul a convocat Comitetul de Organizare a Funeraliilor de Stat.
Potrivit regulamentului, Comitetul este constituit sub coordonarea șefului Cancelariei Prim‑Ministrului. Din el fac parte numeroși reprezentanți ai instituțiilor publice relevante cum ar fi: Administrația Prezidențială, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim‑Ministrului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Secretariatul de Stat pentru Culte și Serviciul de Protecție și Pază.
Partidul Social-Democrat a transmis o reacție oficială în urma anunțului privind moartea fostului președinte al statului român, Ion Iliescu.
Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani FOTO Arhivă
„Astăzi e o zi foarte tristă pentru România. S-a stins din viață fostul președinte al României, fondatorul Partidului Social Democrat, domnul Ion Iliescu. Figură marcantă a Revoluției Române și a istoriei României contemporane, domnul președinte Ion Iliescu va rămâne pentru noi toți un simbol al omului politic și al omului de stat. A avut curajul de a-l înfrunta pe Ceaușescu și dictatura sa și a orientat România ireversibil pe drumul euro-atlantic”, se arată în textul publicat de Partidul Social Democrat.
PSD a reamintit că s-au împlinit recent 30 de ani de la semnarea Pactului de la Snagov, când „întreaga clasă politică, Putere și Opoziție, sub conducerea președintelui Iliescu, a parafat parcursul european al României.”
„În 1994, România a fost cea dintâi țară din Est care a semnat Parteneriatul pentru Pace, iar în ultimul său mandat, în 2002, România a fost invitată să adere la NATO, la Summitul de la Praga. PSD este mândru că a așezat România în cele mai selecte cluburi ale națiunilor lumii, iar rolul președintelui Iliescu este esențial.
A câștigat de trei ori alegerile prezidențiale și a fixat standarde morale și politice care vor fi greu de atins. În 1996, a plecat cu demnitate și eleganță de la putere, realizându-se prima alternanță pașnică, benefică democrației, un exemplu până astăzi. A fost un apărător al spiritului și literei Constituției și și-a exercitat exemplar rolul de mediator în societate”, se mai arată în text.
Reprezentanții PSD au transmis, de asemenea, că regretă că în ultimii ani nu au fost mai apropiați de fostul președinte Ion Iliescu.
„Reafirmăm acum, la ceasul despărțirii vremelnice de fondatorul nostru, recunoștința noastră față de tot ceea ce ne-a oferit domnul Președinte. Un model de politică și de viață. În istoria ultimilor 35 de ani, capitolul Ion Iliescu este cel mai important.
Transmit, în numele meu, al conducerii PSD, al tuturor membrilor și militanților noștri, condoleanțe doamnei Iliescu, familiei, prietenilor și tuturor celor apropiați domnului Președinte. Nu vă vom uita niciodată, domnule Președinte! Veți rămâne mereu în inimile noastre! Dumnezeu să îl ierte!”, mai precizează textul.
Ion Iliescu, figură emblematică a istoriei recente a României, a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la 95 de ani, au anunțat Guvernul României și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.
Fostul președinte era internat de două luni, iar de trei zile era în comă. Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se afla într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe.
Președintele Donald Trump a acuzat JPMorgan și Bank of America, două dintre cele mai mari bănci din Statele Unite, că nu ar fi vrut să-l aibă drept client.
„Băncile m-au discriminat foarte rău”, a spus Trump în timpul unui interviu acordat marți postului CNBC.
Trump a spus că a fost „informat de oamenii mei” că JPMorgan Chase i-a cerut să-și închidă conturile pe care le-a avut la bancă timp de zeci de ani, în termen de 20 de zile, și că Bank of America i-a respins cererea de a depune peste un miliard de dolari.
„Am sfârșit prin a merge la multe bănci mici”, a spus Trump.
Președintele SUA a adăugat că crede că autoritățile de reglementare din domeniul bancar din timpul Administrației Biden au primit ordin să „facă tot ce pot pentru a-l distruge pe Trump și asta au făcut”.
„Băncile nu se tem de nimic cu excepția autorităților de reglementare – de autoritățile de reglementare și de soții”, a spus Trump.
Afirmațiile lui Trump au venit în contextul în care el fusese întrebat despre un articol din Wall Street Journal potrivit căruia Administrația Trump a elaborat un ordin care ar instrui autoritățile de reglementare din domeniul bancar să investigheze dacă vreo instituție financiară ar fi încălcat legile federale prin închiderea anumitor conturi, din motive legate de ideologie.
Atât JPMorgan, cât și Bank of America au negat anterior că ar fi respins clienți din motive de ideologie, notează Bloomberg.
„Nu închidem conturi din motive politice și suntem de acord cu președintele Trump că este nevoie disperată de o schimbare în domeniul reglementării”, a declarat un purtător de cuvânt al JPMorgan. „Lăudăm Casa Albă pentru abordarea acestei probleme și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu ei pentru un rezultat corect”.
Bank of America: „Deservim peste 70 de milioane de clienți și conservatorii sunt bine-veniți”
Conservatorii s-au plâns că marile bănci de pe Wall Street au ales să nu-i mai accepte drept clienți pe producătorii de arme, companiile de combustibili fosili, grupurile religioase și firmele de criptomonede.
Trump i-a transmis această plângere direct directorului executiv al Bank of America, Brian Moynihan, în timpul unei dezbateri la Forumul Economic Mondial de la Davos, la începutul acestui an.
„Deservim peste 70 de milioane de clienți și conservatorii sunt bine-veniți. Suntem obligați să respectăm reguli și reglementări guvernamentale extinse care uneori duc la decizii de a înceta relațiile cu unii clienți”, a declarat un reprezentant al Bank of America la acea vreme. „Nu închidem niciodată conturile nimănui din motive politice și nu avem un test care să indice ideologia vreunui client”.
În martie, Organizația Trump, compania imobiliară a președintelui, a dat în judecată banca Capital One Financial Corp., acuzând-o că în 2021 i-ar fi închis sute de conturi, din motive politice.
Organizația Trump susține că banca a pus capăt relației vechi de zeci de ani „pur și simplu pentru că Capital One credea că opiniile politice de la acea vreme favorizau acest lucru”.
Statele Unite vor impune taxe vamale de 35% Uniunii Europene dacă Bruxellesul nu respectă planul investițiilor masive, a avertizat, marți, președintele Donald Trump, în pofida acordului stabilit recent, riscând să genereze o nouă criză transatlantică.
Întrebat, într-un interviu acordat postului de televiziune CNBC cum ar fi forțată Uniunea Europeană să facă investițiile masive în Statele Unite, Donald Trump a amenințat cu majorarea tarifelor vamale.
”Vor plăti tarife de 35%. Au asumat angajamentul de a plăti 600 de miliarde de dolari, iar, în acest context, eu am redus tarifele de la 30% la 15%. Iar unele țări au spus: cum se face că UE va plăti mai puțin decât noi? Iar eu le-am spus: mi-au dat 600 de miliarde de dolari. Iar acesta este un cadou. Noi nu vom plăti banii înapoi în trei ani. Mi-au dat 600 de miliarde de dolari pe care îi putem investi în orice vrem”, a afirmat Donald Trump.
”Comisia Europeană a adoptat procedurile legale necesare pentru a suspenda implementarea măsurilor noastre de ripostă care urmau să intre în vigoare pe 7 august. Această decizie a fost adoptată prin procedură de urgență, ceea ce înseamnă că va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE astăzi, iar în două săptămâni statele membre vor aproba decizia prin majoritate simplă”, a declarat Olof Gill, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a ajuns la un acord comercial de principiu cu Donald Trump. De teama tarifelor cu care amenința președintele SUA în contextul deficitului comercial american, Uniunea Europeană va suporta impunerea de către SUA a unor taxe vamale de 15%, inclusiv asupra pieselor auto, produselor farmaceutice și semiconductorilor. Vor fi menținute tarifele sectoriale asupra oțelului, aluminiului și cuprului — adică UE va continua să fie taxată cu 50%. În plus, Uniunea Europeană a acceptat că facă achiziții de energie din Statele Unite de 750 de miliarde de dolari, să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2028 și să cumpere masiv armament american.
Franța și Germania, cele mai puternice state din Uniunea Europeană, au criticat vehement proiectul acceptat de președintele Comisiei Europene. În contextul noilor afirmații ale lui Trump, țările europene ar putea respinge proiectul Acordului comercial cu SUA, ceea ce ar genera o criză comercială masivă.
Tragedia submersibilului Titan, care a atras atenția la nivel global asupra turismului privat în adâncurile oceanului, a fost cauzată de deficiențe de siguranță care puteau fi prevenite și de eforturi deliberate de a evita supravegherea, potrivit unui raport publicat marți de Garda de Coastă a SUA și citat de Associated Press.
Tragedia submersibilului Titan putea fi evitata / Sursa foto: Profimedia
Toate cele cinci persoane aflate în Titan au murit într-o implozie catastrofală în timp ce submersibilul cobora spre epava Titanicului, în largul Canadei. Căutările disperate ale navei dispărute, desfășurate timp de mai multe zile, au făcut înconjurul lumii. Ulterior, Garda de Coastă a inițiat cel mai înalt nivel de investigație.
Submersibilul Titan aparținea companiei OceanGate, cu sediul în statul Washington. Operatorul navei, Stockton Rush, care era și directorul general al OceanGate, a murit în implozie.
Raportul a concluzionat că procedurile de siguranță ale companiei erau grav defectuoase, remarcând „discrepanțe evidente” între protocoalele de siguranță și practicile reale. Dezastrul a dus la intentarea unor procese și la apeluri pentru o reglementare mai strictă a industriei emergente a expedițiilor subacvatice private.
Raportul Gărzii de Coastă evidențiază „semnale de alarmă” la OceanGate
În raportul de peste 300 de pagini, anchetatorii subliniază în mod repetat cultura organizațională a OceanGate de a minimaliza, ignora sau chiar falsifica informații-cheie despre siguranță pentru a-și îmbunătăți reputația și a evita controlul autorităților.
Se precizează că OceanGate a ignorat semnalele de alarmă și avea o cultură toxică la locul de muncă, iar misiunile companiei au fost afectate de lipsa unui cadru de reglementare clar atât la nivel național, cât și internațional pentru astfel de operațiuni subacvatice.
Mai mulți foști angajați OceanGate au confirmat aceste aspecte în cei doi ani de la implozie. Raportul notează că concedierea membrilor din conducerea superioară și amenințările cu concedierea erau folosite pentru a descuraja exprimarea îngrijorărilor legate de siguranță.
„Exploatând în mod strategic confuzia și dificultățile de supraveghere, OceanGate a reușit în cele din urmă să opereze Titan complet în afara protocoalelor stabilite pentru explorările de adâncime”, se arată în concluziile raportului.
Ce deficiențe au găsit anchetatorii la aparatul Titan
Anchetatorii au constatat că designul, certificarea, întreținerea și procesul de inspecție al submersibilului au fost toate inadecvate. Reprezentanții Gărzii de Coastă au remarcat la începutul audierilor din 2024 că Titan nu a fost supus unei evaluări independente, așa cum este practica standard în domeniu.
Din cauza presiunilor financiare în creștere în 2023, OceanGate a decis să depoziteze Titanul în aer liber pe timpul iernii canadiene, ceea ce a expus corpul navei la fluctuații de temperatură care i-au compromis integritatea, se arată în raport.
Consiliul Marin a concluzionat că CEO-ul Stockton Rush a dat dovadă de neglijență care a contribuit la moartea celor patru pasageri. Dacă ar fi supraviețuit, cazul ar fi fost preluat de Departamentul de Justiție al SUA, iar Rush ar fi putut fi vizat de acuzații penale.
O provocare a investigației a fost multitudinea de materiale video filmate de martori care nu au putut fi solicitate oficial de către autorități, deoarece acei martori nu erau cetățeni americani.
Prevenirea unui nou dezastru de tip Titan / Sursa foto: Profimedia
Prevenirea unui nou dezastru de tip Titan
Jason Neubauer, de la Consiliul Marin de Investigații, a declarat că concluziile investigației vor contribui la prevenirea unor tragedii similare în viitor.
„Este nevoie de o supraveghere mai strictă și de opțiuni clare pentru operatorii care explorează noi concepte în afara cadrului de reglementare existent”, a spus acesta într-o declarație.
OceanGate și-a suspendat activitatea în iulie 2023. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că aceasta a fost lichidată și că a cooperat pe deplin cu ancheta.
„Ne exprimăm din nou cele mai profunde condoleanțe familiilor celor care au murit pe 18 iunie 2023 și tuturor celor afectați de tragedie”, a transmis purtătorul de cuvânt, Christian Hammond.
OceanGate și-a suspendat activitatea în iulie 2023 / Sursa foto: AP
Victimele tragediei Titan
Pe lângă Rush, implozia i-a ucis pe Paul-Henri Nargeolet, explorator francez cunoscut ca „domnul Titanic”, Hamish Harding, aventurier britanic, Shahzada Dawood și fiul său Suleman Dawood, membri ai unei familii proeminente din Pakistan.
Familia lui Nargeolet a intentat în 2023 un proces în valoare de peste 50 de milioane de dolari, susținând că echipajul a trecut prin „teroare și suferință psihică” înainte de dezastru. Procesul acuză OceanGate de neglijență gravă.
Ultima scufundare a Titanului
Titan efectua călătorii spre epava Titanicului din 2021. Ultima misiune a avut loc într-o duminică, 18 iunie 2023, când a pierdut contactul cu nava de suport după aproximativ două ore de la scufundare. A fost raportat ca dispărut în acea după-amiază, iar echipe de căutare formate din nave, avioane și echipamente speciale au fost mobilizate la aproximativ 700 km sud de St. John’s, Newfoundland.
Epava Titanului a fost găsită ulterior pe fundul oceanului, la circa 300 de metri de prova Titanicului, au anunțat oficialii Gărzii de Coastă.
Consiliul Marin de Investigație a organizat mai multe zile de audieri în octombrie 2024. În timpul acestora, inginerul-șef al submersibilului a declarat că a refuzat să piloteze nava cu câțiva ani înainte, din cauza presiunii de a o lansa fără suficiente garanții de siguranță.
Statele Unite ale Americii pregătesc o nouă măsură restrictivă pentru accesul pe teritoriul american: o garanție financiară de până la 15.000 de dolari pentru solicitanții de vize turistice sau de afaceri din anumite țări.
SUA pregătesc o nouă taxă. Sunt vizați turiștii și oamenii de afaceri / Sursa foto: Istock
Departamentul de Stat propune ca solicitanții de vize de afaceri și turistice să depună o garanție de până la 15.000 de dolari pentru a intra în SUA, o măsură care ar putea face procesul inaccesibil pentru mulți, relatează Associated Press, citat de Euronews.ro.
Ce presupune „garanția de intrare” în Statele Unite
Într-o notificare care urmează să fie publicată în Registrul Federal, departamentul a declarat că va lansa un program pilot de 12 luni în cadrul căruia persoanele din țările considerate a avea rate ridicate de depășire a perioadei de ședere și controale interne deficitare în materie de securitate a documentelor ar putea fi obligate să depună sume considerabile de bani atunci când solicită o viză.
Solicitanții de viză B-1 (afaceri) sau B-2 (turism) vor putea fi obligați să depună o garanție între 5.000 și 15.000 de dolari, sumă care ar putea fi reținută în cazul în care vizitatorul nu părăsește SUA la termenul stabilit prin viză.
Politici tot mai dure împotriva celor care nu respectă legile SUA
„Străinii care solicită vize ca vizitatori temporari în scop de afaceri sau de agrement și care sunt cetățeni ai țărilor identificate de departament ca având rate ridicate de depășire a duratei de ședere, în cazul cărora informațiile de screening și verificare sunt considerate insuficiente, sau care oferă cetățenie prin investiții, dacă străinul a obținut cetățenia fără cerințe de rezidență, pot fi supuși programului pilot”, se menționează în notificare
Țările vizate nu au fost anunțate încă
Țările afectate vor fi listate odată ce programul va intra în vigoare, se precizează în anunț. Garanția ar putea fi eliminată, în funcție de circumstanțele individuale ale solicitantului.
Garanția nu s-ar aplica cetățenilor din țările înscrise în Visa Waiver, care permite călătoria în scop de afaceri sau turistic pentru o perioadă de până la 90 de zile. Majoritatea celor 42 de țări înscrise în program se află în Europa, iar altele în Asia, Orientul Mijlociu și alte regiuni.
Ideea implementării unei garanții de intrare în SUA a mai fost propusă în trecut
Garanțiile pentru vize au mai fost propuse în trecut, însă nu au fost implementate. Departamentul de Stat a descurajat, în mod tradițional, impunerea unei astfel de cerințe din cauza procesului complicat de depunere și rambursare a garanției, precum și din cauza posibilelor percepții greșite din partea publicului.
Totuși, Departamentul de Stat a declarat pentru Associated Press că această opinie anterioară „nu este susținută de exemple sau dovezi recente, întrucât garanțiile pentru vize nu au fost, în general, solicitate în perioada recentă.”
Fostul președinte Ion Iliescu a vorbit, într-un interviu acordat anul trecut bloggerului „Adevarul”, Ionuț Vulpescu, despre motivele care l-au determinat să nu mai apară în spațiul public.
Ion Iliescu nu a mai fost la partid din 2015. Foto Dragoș Savu
Întrebat de ce s-a retras „ușor, ușor” din viața publică, dat fiind că nu a mai fost nici măcar la partid din 2015, fostul președinte Ion Iliescu a spus că este foarte important simțul măsurii și că nu i-a plăcut niciodată să fie șef.
„În politică, ceea ce spune totul despre tine nu ține de momentele de vârf ale puterii, ci de felul în care alegi să te retragi. Am avut o carieră politică longevivă – ce aș fi putut vrea mai mult de atât, ca să pot face ceva pentru țară? Am ales să mă retrag din mai multe motive, dar principalul rămâne credința mea că e important să te retragi cu decență și demnitate. N-am suportat să văd oameni eternizându-se în funcții și mi s-a părut întotdeauna patetic, ba chiar ridicol, să mai aștepți ceva când ai avut tot. E foarte important simțul măsurii – după ce ai jucat în liga mare a politicii, nu mai poți accepta orice rol, de dragul de a fi „șef” pe undeva. Alegerile de tipul acesta nu minimizează, ci caricaturizează. Plus că mi-a displăcut „șefia”. E foarte amuzant pentru mine să văd că într-o societate a leadershipului, toată lumea e șef. Pentru cine a fost atent la alegerile mele politice, acest moment al retragerii, cu discreție, era predictibil. Am știut ce înseamnă să câștigi, am știut ce presupune să fii în opoziție, și nu mi-a fost rușine, ba chiar am înțeles că e o artă să faci politică din această poziție. Dar e important ca după ce ai stat pe ambele talere dintr-o balanță a puterii, să te întorci la ceea ce te face să îți păstrezi umanitatea: familia, prietenii, hobby-urile. Sunt foarte multe forme prin care poți rămâne în contact cu lumea: discreția aceasta nu presupune asceză. Am un blog, cândva eram foarte activ pe blog, am scris cărți în toți acești ani, am continuat să studiez și să văd ce se naște din tăcerea altora: a artiștilor, a scriitorilor, a oamenilor de știință. Din tăcerea gândirii. E adevărat însă că dacă și cronologiile erau altele, tot nu m-aș fi simțit bine în actualul climat politic”, a declarat Ion Iliescu în ultimul interviu pentru „Adevărul”, acordat fostului ministru al Culturii Ionuț Vulpescu..
Val de reacții după moartea fostului președinte Ion Iliescu. „România a pierdut astăzi una dintre cele mai influente personalități ale istoriei sale recente. Ion Iliescu, lider emblematic al social-democrației”, a transmis Marcel Ciolacu.
A murit Ion Iliescu FOTO: Arhivă
Președintele interimar Sorin Grindeanu a transmis un mesaj de condoleanțe după moartea fostului președinte Ion Iliescu. Un mesaj a fost transmis și de fostul premier Marcel Ciolaci.
„Cu profundă tristețe am aflat vestea trecerii la cele veșnice a fostului președinte al României Ion Iliescu. În aceste momente de durere, transmit sincere condoleanțe familiei îndoliate, celor apropiați și tuturor care l-au cunoscut și prețuit. O personalitate marcantă a istoriei recente, Ion Iliescu, primul președinte al României democratice, a avut o contribuție majoră în momente definitorii pentru destinul românilor, precum aderarea la NATO și Uniunea Europeană. Pentru mine și colegii mei din PSD, Ion Iliescu rămâne liderul social-democrat care a marcat fundamental evoluția partidului, un politician care a demonstrat o profundă empatie față de toți cei aflați în dificultate. Indiferent de opiniile divergente, contribuția sa la tranziția spre democrație a țării rămâne parte a memoriei colective. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis Sorin Grindeanu.
România a pierdut astăzi una dintre cele mai influente personalități ale istoriei sale recente. Ion Iliescu, lider emblematic al social-democrației românești, a fost o figură definitorie pentru tranziția țării noastre către valorile democratice și europene după Revoluția din decembrie 1989, a transmis fostul premier Marcel Ciolacu.
„În calitate de președinte al României și conducător al celui mai important partid de stânga, a jucat un rol esențial în stabilizarea și reconstrucția democratică a statului român. A contribuit decisiv la deschiderea drumului României către NATO și Uniunea Europeană, promovând o viziune strategică în acest sens. Declarația de la Snagov din 1995 și revizuirea Constituției din 2003 rămân momente definitorii ale acestui parcurs.Ion Iliescu a crezut în dialog, echilibru și solidaritate. A fost un intelectual autentic, un om al ideilor și al principiilor, care a promovat constant valorile sociale și binele comun. Într-o carieră politică de excepție, s-a distins prin calm, consecvență și rațiune.Transmit un omagiu de respect și recunoștință pentru tot ceea ce a însemnat pentru România și pentru Partidul Social Democrat!Sincere condoleanțe familiei și celor apropiați. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis Marcel Ciolacu.
O reacție a avut și președintele USR, Dominic Fritz: „Moartea lui Ion Iliescu este dureroasă nu din cauza plecării sale, ci pentru că ne lasă cu atâtea răni deschise”, a transmis acesta.
„Da, a avut un rol important, în ultimul lui mandat, în orientarea strategică a României spre NATO și Uniunea Europeană – o direcție care ne definește și astăzi. Dar nu putem trece sub tăcere – da, nici astăzi – suferința celor care au plătit cu sânge la Revoluție și mineriade pentru dreptul la libertate și democrație. Nu putem trece sub tăcere faptul că a patronat un sistem postcomunist ale cărui tentacule ne frânează încă azi. Mulți încă așteaptă dreptatea. Iar Ion Iliescu a luat cu el și răspunsuri la întrebări care frământă încă societatea. Dumnezeu să-l ierte. Iertarea celor cărora le-a luat din speranță, din libertate și din prosperitate nu va putea veni fără dreptate și adevăr. Iar până atunci, soarta României va depinde nu doar de cei care ne conduc, ci de fiecare dintre noi. De capacitatea noastră de a confrunta și vindeca rănile trecutului. Și de curajul nostru de a genera, din această confruntare, energie pentru a construi viitorul”, a scris Dominic Fritz, pe FB.
Ion Iliescu a încetat din viață pe 5 august 2025.
„Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Fostul președinte al statului român a decedat astăzi, 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu.
Guvernul României transmite condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați !
Detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului șef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare”, a transmis Guvernul României.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a transmis un mesaj ferm pe rețelele sociale, criticând atât conducerea Romsilva, cât și parlamentarii AUR, în contextul unor nemulțumiri privind proiectele din PNRR.
Diana Buzoianu a criticat conducerea Romsilva și parlamentarii AUR FOTO: Facebook
Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a lansat un atac virulent la adresa conducerii Romsilva și a parlamentarilor AUR, pe care îi acuză că se opun reformelor și cerințelor de corectitudine pe care ea le promovează în minister.
„Iată cine se înțeleg ca frații: conducerea Romsilva (care nu prea există astăzi, dar cumva comunicatele de presă curg) și parlamentarii AUR care plâng la unison că Ministerul Mediului e rău de tot. Ați prins ideea, sper”, a scris Buzoianu într-o postare publică pe Facebook.
Ea afirmă că opoziția față de activitatea sa nu are la bază motive reale, ci mai degrabă rezistența față de inițiativele de reformare: „Pentru ei o singură problemă există azi: că am apărut eu la minister și vreau corectitudine. Continuăm cu munca, atât le zic.”
Probleme în lanț la plata proiectelor din PNRR
Ministrul a recunoscut dificultățile financiare pe care le întâmpină nu doar Ministerul Mediului, ci toate ministerele care implementează proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, Buzoianu anunță că au fost găsite soluții pentru deblocarea unor plăți esențiale.
„Pe fond: toate ministerele astăzi au probleme cu plata facturilor pentru proiectele realizate din PNRR. Ieri am discutat cu domnul ministru Alexandru Nazare și am reușit să găsim soluții fix pentru proiectele din PNRR ale Ministerului Mediului pe zona de granturi – adică inclusiv lucrările de torenți realizate de Romsilva”, a explicat ea.
Ministrul Mediului a adăugat că dialogul cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va continua pentru a debloca și alte proiecte care urmează să fie lansate: „Vom continua discuțiile pentru a găsi soluții pentru toate proiectele care trebuie demarate.”
Premierul Ilie Bolojan a continuat seria consultărilor cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, în cadrul unui nou dialog privind reforma administrației publice locale.
Premierul Ilie Bolojan a avut o nouă rundă de consultări cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România (AMR), în cadrul întâlnirilor organizate de Guvern pentru a pregăti reforma administrației publice locale.
„Suntem la jumătatea anului 2025 într-o situație dificilă, atât pe componenta de deficit bugetar, cât și pe cea de investiții aflate în derulare. Am început implementarea primului pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și corectarea unor dezechilibre. Datele Ministerului Finanțelor ne arată că trebuie să continuăm această direcție”, a declarat premierul.
În acest context, Ilie Bolojan a precizat că Executivul pregătește un al doilea pachet de măsuri, care va include reforma administrației publice. „Ținta noastră este să reducem cheltuielile cu personalul din administrația publică, să îmbunătățim încasarea impozitelor locale, să creștem eficiența serviciilor publice și să continuăm descentralizarea”, a subliniat acesta.
Impozitarea proprietăților și eficientizarea aparatului administrativ
În cadrul discuțiilor, reprezentanții Guvernului și cei ai AMR au analizat mai multe teme esențiale pentru reforma planificată. Printre acestea se numără modificarea sistemului de impozitare a proprietăților, angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reducerea numărului de angajați din administrația locală și creșterea performanței profesionale a acestora.
De asemenea, s-a discutat despre activarea unei clauze potrivit căreia „bugetele de echilibrare ale autorităților locale vor fi stabilite proporțional cu nivelul de încasare a impozitelor”, se arată în comunicatul Guvernului.
Consultările vor continua
Guvernul a transmis că discuțiile cu administrația publică locală vor continua în perioada următoare, în vederea definitivării măsurilor.
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, alături de premierul Ilie Bolojan, viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila-Zoltán, ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.
Preşedintele Nicuşor Dan, premierul Ilie Bolojan şi preşedintele USR Dominic Fritz au stabilit ca PNL şi USR să aibă un candidat comun la Primăria Capitalei pentru a nu diviza voturile dreptei.
Primăria Capitalei FOTO: Adevărul
Preşedintele Nicuşor Dan a insistat ca USR să desemneze candidatul pentru Bucureşti, în condiţiile în care PNL a obţinut funcţia de prim-ministru, deşi, cu 15%, e abia al treilea partid ca pondere în Parlament, susţin surse politice pentru News.ro.
În acest moment, fostul lider USR Cătălin Drulă e favorit pentru a deveni candidatul comun sprijinit de USR şi PNL pentru Bucureşti. Totuşi, există mai mulţi lideri PNL care nu sunt de acord cu această mutare.
„Va fi greu pentru Ilie Bolojan să-l impună pe Drulă. Organizaţia de Bucureşti cu siguranţă nu-l vrea pe Drulă, dar sunt şi multe filiale din ţară care susţin să avem fie candidat propriu, fie un candidat comun al coaliţiei de guvernare, deci să includem şi PSD în discuţie”, susţin surse din conducerea PNL pentru News.ro.
Liberalii îi reproşează lui Drulă poziţia contondentă pe care a avut-o faţă de PNL în timpul mandatului de ministru al Transporturilor, în urmă cu patru ani. De asemenea, filiala PNL Bucureşti este total împotriva fostului lider USR. Sebastian Burduja, preşedintele PNL Bucureşti, şi-ar dori ca Stelian Bujduveanu, actualul primar interimar al Capitalei, să fie candidatul comun al coaliţiei de guvernare, susţin sursele citate.
O altă variantă discutată în PNL este candidatura lui Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, ales cu peste 70% din voturi la scrutinul de anul trecut. Însă Ciucu se află în relaţii reci atât cu Sebastian Burduja, liderul PNL Bucureşti, cât şi cu Hubert Thuma, preşedintele CJ Ilfov, unul dintre cei mai influenţi lideri PNL în Capitală, afirmă aceleaşi surse. Totodată, Ciucu nu are parte de sprijin nici din partea preşedintelui Nicuşor Dan, cei doi fiind implicaţi în mai multe dispute legate de administrarea Capitalei.
Preşedintele Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan au calculat că un candidat comun PNL-USR i-ar determina pe ceilalţi competitori de dreapta să se retragă din cursă.
Până acum, şi-au mai anunţat candidatura pentru Bucureşti Ana Ciceală şi Octavian Berceanu. Ana Ciceală, apropiată de Nicuşor Dan, s-a numărat printre fondatorii Uniunii Salvaţi Bucureştiul (USB), precursorul USR. În prezent, este susţinută de partidul SENS, fondat de eurodeputatul Nicu Ştefănuţă. Iar Octavian Berceanu, fost şef al Gărzii de Mediu în Guvernul Cîţu, şi-a anunţat candidatura din partea REPER, partidul fondat de Dacian Cioloş.
De altfel, Octavian Berceanu l-a criticat pe preşedintele Nicuşor Dan, după ce şeful statului s-a afişat cu Cătălin Drulă la Palatul Cotroceni. „Domnule preşedinte Nicuşor Dan, v-am sprijinit şi votat pentru funcţia de preşedinte de ţară, nu jupân la judeţ”, a reacţionat Berceanu, după ce Nicuşor Dan a declarat public că s-a întâlnit cu Cătălin Drulă pentru a discuta despre problemele Bucureştiului, în special despre transportul public.
De partea cealaltă, conducerea PSD încearcă să-l convingă pe Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4, să candideze pentru Primăria Capitalei. Însă Băluţă a anunţat public că nu va intra în cursă, fiind dezamăgit că a pierdut competiţia cu Sorin Grindeanu pentru şefia interimară a partidului.
În cazul în care Băluţă nu se va răzgândi, Sorin Grindeanu şi-ar dori să-l arunce în luptă pe Rareş Hopincă, primarul Sectorului 2. De asemenea, eurodeputatul Gabriela Firea, liderul organizaţiei PSD Bucureşti, ar putea candida pentru a patra oară la Primăria Capitalei. În 2016 l-a învins pe Nicuşor Dan, apoi a pierdut în 2020 şi 2024. Tot din zona PSD, şi-a mai anunţat candidatura Dan Cristian Popescu, fost viceprimar al Sectorului 2, în prezent consilier general ales pe lista PSD.
Alegerile parţiale ar putea fi organizate la finalul lunii noiembrie, potrivit înţelegerii dintre preşedintele Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan. Însă data nu a fost convenită încă în coaliţia de guvernare.
PSD şi-ar dori să împingă alegerile pentru Bucureşti în primăvara anului viitor, în condiţiile în care partidul se concentrează pe scrutinul intern. Congresul PSD va fi organizat în toamnă, iar competiţia pentru şefia partidului se anunţă extrem de strânsă. Sorin Grindeanu, actualul lider interimar, va candida pentru un mandat cu puteri depline, dar sunt tot mai mulţi lideri cu greutate care-l contestă: parlamentarii Titus Corlăţean şi Robert Cazanciuc, primarul Galaţiului Ionuţ Pucheanu şi primarul Buzăului Constantin Toma.
Diana Mardarovici, consilier din partea PNL în Consiliul General al Municipiului București, a declarat, în cadrul unui podcast, că în politică „este nevoie de o altă perspectivă, în afară de cea masculină” și le-a transmis un mesaj dur magistraților.
Liberala a abordat problema pensiilor magistraților și le-a transmis acestora din urmă un mesaj scandalos, notează Gândul: Mardarovici consideră că meseria unui magistrat nu este la fel de grea și urât mirositoare ca a unui vidanjor, iar cel din urmă ar fi mai îndreptățit să ceară o pensie specială și mare, dat fiind că „munca lui e, la propriu, de r…t”, spre deosebire de cea a unui magistrat.
„Vidanjorul, care o viață întreagă, își face meseria, merită mai mulți bani ca voi atunci când iese la pensie. Pentru că, munca lui e, la propriu, de r…t.”, a afirmatDiana Mardarovici, care crede că misiunea pe care o are în viață este „să deschidă drumuri”.
Amintim că, la sfârșitul săptămânii trecute, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a declarat că o pensie de 11.000 de lei pentru un magistrat este mică şi că această categorie profesională nu va accepta pachetul de reformă privind pensiile speciale, anunţat de Ilie Bolojan la finalul lunii iulie.
Luni, 4 august, ministrul Apărării Naționale (MApN), Ionuț Moșteanu, a criticat declarațiile președintei CSM şi a dat exemple de pensii de serviciu ale personalului din Armată.
„Nu sunt de acord cu modul în care este total decuplată dânsa de realităţile României. Pare că nu înţelege cu câţi bani trăiesc oamenii. Şi, ca idee, pensia în magistratură e undeva la 25.000 de lei; în sistemul militar e undeva la 5.300 de lei şi în sistemul general de pensii undeva cred că la 2.700 de lei”, a explicat Ionuţ Moşteanu la Digi24.
„Vii acasă cu emoţii extrem, extrem de multe şi cele mai multe dintre ele sunt negative”
Tot luni, procurorul Claudiu Sandu, vicepreşedinte CSM, a criticat intenţia premierului de a prelungi cu 10 ani durata minimă în care magistrații trebuie să rămână în sistem și a explicat că pensia trebuie să fie egală cu ultimul salariu sau foarte aproape de acest nivel.
„Întrebarea este cât crede cetăţeanul că un asemenea om ar merita ca pensie? Merită o pensie apropiată de salariul pe care l-a avut, 15-16.000 de lei sau ca orice lucrător dintr-o hală industrială? Nu eşti un robot. Vii acasă cu emoţii extrem, extrem de multe şi cele mai multe dintre ele sunt negative„, a spus vicepreşedintele CSM la Observator.
Invitat în emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, expertul financiar Alexandru Chirilă a discutat, în contextul impasului economic din țara noastră, despre cea mai sigură cale spre independența financiară, mai exact calcularea bugetului lunar. Expertul atenționează că o mare parte dintre români nu își calculează bugetul și adesea prioritizează dorințele în fața economiilor sau investițiilor.Urmăriți aici emisiunea integrală.
Alexandru Chirilă trage un semnal de alarmă asupra lipsei de educație financiară în rândul românilor, dar și asupra riscurilor la care ne poate supune această lipsă de control asupra veniturilor noastre. El evidențiază, prin date statistice, faptul că peste jumătate dintre români au crescut în medii provocatoare din punct de vedere financiar, motiv pentru care, pe lângă faptul că nu știm cum să ne gestionăm veniturile, avem și numeroase preconcepții legate de conceptul de bani.
„Ne sperie realitatea pe care am putea să o descoperim. Am făcut un studiu în 2023, la nivel național. Cifrele prezente acolo ne-au îngrozit de-a binelea. Situația în România vis-a-vis de relația noastră cu banii pare că este o relație toxică. 53,4% din populația țării a crescut într-un mediu provocator din punct de vedere financiar, cu multe lipsuri. 46,7% discutau foarte des despre probleme financiare și despre reducerea cheltuielilor în familie. 90% dintre familiile din România discută foarte frecvent despre venituri insuficiente. Încă mai credem în zicale și proverbe. 12% cred că banul e ochiul dracului. 14% că banii înstrăinează oamenii. 13% că băncile sunt cămătari cu acte. Într-un astfel de context, e clar că încă avem de lucru cu a înțelege profunzimea capitalismului. Ne este frică de ceea ce am putea descoperi, pentru că e ca și cum viața ne va scoate la tablă și ne va spune că, pentru modul în care ne menegeriem banii, suntem repetenți, și cred că imaginea asta nu ne place.”
Alexandru Chirilă: „Aproape 75% din populație care nu poate trăi mai mult de trei luni de zile din resursele acumulate”
Specialistul prezintă modul în care putem căpăta siguranță financiară și, pe viitor, chiar independență. Principalul lucru de făcut, spune acesta, este organizarea bugetului lunar, astfel încât să acoperim mai întâi nevoile, ulterior dorințele, în așa fel încât să știm că putem și economisi. O statistică îngrijorătoare este adusă în atenție de Alexandru Chirilă, care menționează că aproape 50% dintre români nu s-ar putea întreține dacă și-ar pierde principala sursă de venit.
„Avem nevoie să împărțim modul în care ne consumăm banii între nevoi, dorințe și să știm că putem economisi. Fără această structură, este imposibil să ajungem la un fond de urgență. 45,3% din populația țării nu ar putea supraviețui nici măcar o lună, e o cifră îngrozitoare, dacă mâine și-ar pierde principala sursă de venit. 29,1% din populația țării ar putea supraviețui timp de trei luni de zile. Deci discutăm de aproape 75% din populație care nu poate trăi mai mult de trei luni de zile din resursele acumulate.”
Preşedintele american Donald Trump încearcă să determine China şi India să nu mai cumpere petrol din Rusia, finanţând astfel războiul Kremlinului împotriva Ucrainei, transmite Reuters.
Donald Trump FOTO: Profimedia
Trump ridică această problemă încercând să facă presiuni asupra preşedintelui Vladimir Putin pentru a accepta o încetare a focului.
Dar de petrolul rusesc ieftin beneficiază rafinăriile din China şi India, care îşi rezolvă astfel necesarul de energie şi nu par dispuse să renunţe la aceste practici, scrie Agerpres.
China, India şi Turcia sunt cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, care odinioară era exportat către Uniunea Europeană. Decizia UE din ianuarie 2023 de a boicota cea mai mare parte a ţiţeiului exportat pe cale maritimă de Rusia a dus la o reconfigurare masivă a fluxurilor din Europa către Asia.
După boicotul UE, China a devenit principalul cumpărător de energie din Rusia, achiziţionând petrol, gaze şi cărbune în valoare de aproximativ 219,5 miliarde de dolari, fiind urmată de India, cu 133,4 miliarde de dolari, şi Turcia, cu 90,3 miliarde de dolari. Înaintea invaziei, India importa cantităţi relativ mici de ţiţei rusesc.
Ungaria importă printr-o conducă petrol rusesc şi chiar dacă este stat membru UE, premierul Viktor Orban a criticat sancţiunile impuse Rusiei.
Petrolul rusesc este atractiv pentru că este ieftin şi, în pofida sancţiunilor impuse de Occident, veniturile Rusiei din petrol sunt substanţiale.
Datele publicate de Kiev School of Economics arată că, în iunie, Rusia a obţinut venituri de 12,6 miliarde de dolari în urma vânzărilor de petrol. Rusia continuă să obţină sume consistente, chiar dacă G7 a încercat să limiteze aceste evoluţii impunând un plafon la preţul petrolului, dar Moscova are „o flotă din umbră” cu ajutorul căreia încalcă sancţiunile.
Exportatorii de petrol rusesc se aşteaptă anul acesta la venituri de 153 miliarde de dolari, conform Kiev School of Economics. Combustibilii fosili sunt cea mai mare sursă a veniturilor bugetare. Importurile susţin moneda Rusiei şi ajută ţara să cumpere mărfuri din alte ţări, inclusiv arme şi componente pentru ele.
Administrația Trump este acuzată că ascunde o grevă a foamei în centrul de detenție pentru migranți din Florida, cunoscut sub numele de „Alligator Alcatraz”. Autoritățile resping acuzațiile și numindu-le „știri false”.
Administrația Trump, acuzată că ascunde o grevă a foamei în „Alligator Alcatraz” FOTO: X
Un nou val de controverse lovește Administrația Trump, acuzată că ar ascunde o grevă a foamei declanșată într-un centru de detenție pentru migranți ilegali din Florida, cunoscut sub porecla „Alligator Alcatraz”. Organizații pentru drepturile imigranților și publicații internaționale susțin că mai mulți deținuți refuză hrana de aproape două săptămâni, însă autoritățile americane resping vehement aceste acuzații.
Acuzații din partea militanților pentru drepturile imigranților
Florida Immigrant Coalition (FLIC), un grup care militează pentru drepturile migranților, a semnalat că mai mulți deținuți din centrul de detenție Everglades refuză mâncarea ca formă de protest față de condițiile din centru.
„Nu trebuie să presupunem că asta se întâmplă, pentru că vedem ambulanțele, pentru că membrii familiilor ne spun, iar deținuții înșiși au vorbit public, în diverse publicații”, a declarat pentru CNN Thomas Kennedy, reprezentant al FLIC.
Kennedy susține că a filmat și a postat online imagini cu ambulanțe care părăsesc centrul, indicând că cel puțin 12 bărbați participă la greva foamei. El a mai spus că unii dintre ei au fost duși la spital din cauza stării precare de sănătate.
Guvernul neagă greva și vorbește despre manipulare
În replică, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a transmis pe rețeaua X că informațiile privind greva foamei sunt „știri false”. „Nu există nicio grevă a foamei”, a fost mesajul oficial, însoțit de precizarea că deținuții beneficiază de trei mese pe zi, apă și alte băuturi.
Thomas Kennedy consideră însă poziția oficialilor „o minciună ciudată și ușor de demontat”. El a punctat ironic: „Departamentul pentru Securitate Internă spune că nu are loc nicio grevă a foamei, în timp ce deținuții înșiși spun că sunt în grevă a foamei”.
Mărturii cutremurătoare și acuzații privind condițiile din centru
Postul NBC și publicația spaniolă El País au relatat despre cazul unui migrant cubanez care, potrivit soției sale, a refuzat hrana și a fost internat într-un spital.
În plus, în ultimele săptămâni, presa americană a semnalat condiții precare în centrul de detenție, inclusiv căldură extremă, toalete nefuncționale, lipsă de apă potabilă, hrană și asistență juridică, acuzații pe care administrația Trump le respinge.
Un centru izolat, înconjurat de ape pline cu aligatori
Centrul de detenție din Everglades a fost inaugurat de Administrația Trump la sfârșitul lunii iunie, în contextul campaniei sale împotriva imigrației ilegale. Facilitatea este destinată găzduirii a mii de migranți care urmează să fie deportați.
Poreclit „Alligator Alcatraz”, centrul este înconjurat de ape în care trăiesc sute de aligatori, tocmai pentru a descuraja eventualele tentative de evadare.
Scandalul vine într-un moment în care politica de imigrație a fost deja intens contestată, iar aceste noi acuzații pun o presiune suplimentară asupra autorităților americane.
O gafă uriașă a avut loc sâmbătă, 2 august, la Televiziunea Română. La jurnalul de la ora 14.00, a fost anunțată moartea fostului președinte Ion Iliescu. Informația a fost preluată dintr-o postare de pe Facebook, fără a fi verificată.
„Bună ziua, doamnelor și domnilor. Bine v-am găsit la Telejurnal. Starea de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu s-a înrăutățit și a devenit critică, anunță Spitalul Clinic de Urgență Agrippa Ionescu, unde este internat. Ba chiar în urmă cu câteva secunde…. Sunt informații conform cărora fostul președinte Ion Iliescu a decedat!. Discutăm în momentele următoare, verificăm imediat această informație….”, a transmis Andra Soceanu, jurnalista Televiziunii Române.
Din informațiile obținute de Libertatea, gafa ar fi ajuns pe post în urma unor erori, după o preluate de pe FB. Din imaginile difuzate de TVR 1 și TVR Info se observă că Andra Soceanu a prezentat ezitând știrea privind decesul lui Iliescu.
Andra Soceanu, jurnalista Televiziunii Române FOTO: captura video
La scurt timp, imaginile au fost șterse din mediul online, în timp ce redactorul-șef al Știrilor TVR a transmis un mesaj către colegii săi aflați pe grupul intern al redacției.
„Cel sau cea care dau informații mai departe de pe acest grup presupun că sunt conștienți de pericole și de clauzele de confidențialitate din contractul de muncă pe care l-au semnat și că, dacă se află cine și ce, riscă desfacerea contractului de muncă… Ca să fie și un exemplu din ăsta, totuși, că până nu se pârlește careva, nu își învață nimeni lecția cu adevărat”, a transmis Dragoș Bătrînescu, potrivit publicației citate.
„Este extrem de grav! Nu te joci cu anunțul morții unui om”
„Sindicatul profesioniștilor media” a reacționat în urma gafei cu un comentariu anonim
„La ora 14, la știri, s-a anunțat greșit că a murit Ion Iliescu. Da, ați citit bine. Informația a fost dată în direct, fără verificare, și a ajuns la telespectatori. Cum s-a întâmplat? A pornit de la un coleg care NU lucrează la știri, de pe Facebook. Producătorul nu a verificat, dar a dat liber la difuzare. Iar șefii… ce să vezi? Tăcere. Niciun demers public, nicio asumare, nicio reacție oficială.
Este extrem de grav! Nu te joci cu anunțul morții unui om. Nu faci breaking news cu bârfe din hol. Și, mai ales, nu ascunzi mizeria sub preș. Ne prefacem, din nou, că nu s-a văzut? Așteptăm să treacă? Mai inventăm o cercetare disciplinară pentru cineva incomod și sperăm să uite lumea?. Dacă ar fi existat un sindicat reprezentativ și un management responsabil, la ora asta ar fi existat demisii. Dar aparent… e mai comod să taci. Da, unii încă se uită la știri. Și văd. Și țin minte. Iar pentru alții, asta înseamnă… ghinion!”, este mesajul postat de „Sindicatul profesioniștilor media”.
Sâmbătă, 2 august, medicii de la Spitalul SRI au transmis că starea lui de sănătate generală a fostului președinte, Ion Iiescu, s-a deteriorat, cu instalare progesivă a disfuncțiilor multiple de organe.
Ion Iliescu, în stare critică
Conducerea Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” a transmis luni, 4 august, un comunicat oficial privind situația lui Ion Iliescu.
Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se află într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe.
Vă reamintim că, din data de 9 iunie, atunci când a fost internat de urgență cu probleme respiratorii severe, iar ulterior a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, fostul președinte Ion Iliescu este supravegheat de o echipa medicală multidisciplinară.
Ion Iliescu, care a împlinit 95 de ani în martie 2025, are un istoric medical complex. În aprilie 2019, fostul președinte a fost operat la Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”, pentru o afecțiune gravă: pericardită lichidiană, o inflamație a învelișului inimii care a necesitat intervenție chirurgicală.
Apar noi detalii în cazul tinerei de 22 de ani care a fost răpită de fostul concubin şi agresată. Bărbatul a fost arestat preventiv, după ce a sechestrat-o, a lovit-o cu sălbăticie cu pumnii şi cu o şipcă din lemn și a ras-o pe cap.
Agresorul a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. FOTO Shutterstock
Un nou caz șocant de violență domestică a zguduit opinia publică la sfârşitul lunii iulie. Agresorul, un bărbat în vârstă de 32 de ani, din județul Vrancea, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce a supus-o pe fosta sa parteneră unei agresiuni de o cruzime greu de imaginat, aşa cum reiese din rechizitoriul împotriva sa.
Fapta a avut loc în seara zilei de 30 iulie, în județul Buzău, când cei doi s-au întâlnit întâmplător pe o stradă din satul Băbeni, comuna Topliceni. Potrivit anchetatorilor, bărbatul a început s-o lovească cu pumnii în zona capului și a amenințat-o că îi va scoate ochii.
Ulterior, a forțat-o să-l urmeze la locuința sa din județul Vrancea, pe un drum forestier, unde a urmat o serie de abuzuri de o brutalitate extremă.
A legat-o, a lovit-o și a ras-o pe cap
Ajunși într-un loc izolat, agresorul a imobilizat-o pe tânără legându-i mâinile și picioarele, apoi a continuat să o bată cu pumnii, cu picioarele și cu o șipcă din lemn. A culminat prin a o rade complet pe cap, umilind-o și provocându-i suferințe fizice și psihice.
Femeia a avut nevoie de îngrijiri medicale, leziunile fiind evaluate ca necesitând 12-14 zile de tratament.
„Situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpatului (…) constă în aceea că în seara zilei de 30.07.2025, în jurul orei 22:00, în timp ce se afla pe albia râului Râmnic, pe raza satului Băbeni, comuna Topliceni, judeţ Buzău, a lovit-o cu pumnii în zona capului şi a ameninţat-o cu acte de violenţă, respectiv cu scoaterea ochilor, pe fosta concubină, după care, împotriva voinţei acesteia, a dus-o la locuinţa sa, pe raza judeţului Vrancea, pe un drum forestier, unde a imobilizat-o, prin legarea mâinilor şi picioarelor şi a continuat să o lovească cu pumnii şi picioarele şi cu o şipcă din lemn, iar ulterior a tuns-o şi a ras-o pe cap, provocându-i leziuni care necesită pentru vindecare un număr de 12-14 zile de îngrijire medicale”, a informat Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău.
Agresorul, reținut și arestat
Imediat după ce a fost reclamat incidentul, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Grebănu au intervenit, identificându-l și reținându-l pe agresor. Judecătoria Râmnicu Sărat a admis solicitarea procurorilor și a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile, sub acuzația de violență domestică.
Alexandru Chirilă, CEO Profit Point și acționar în SAI Capital Point, în cadrul emisiunii „Pastila Financiară by Mediafax”, a explicat cum ar trebui să se împartă câștigurile lunare. de 5.000 – 6.000 de lei ale unei familii. Emisiunea poate fi urmărită integral AICI.
În cea de-a doua ediție a emisiunii „Pastila Financiară by Mediafax”, Alexandru Chirilă a explicat cum să se împartă venitul lunar de circa 6.000 de lei pe care îl câștigă o familie.
„Dacă o familie câștigă 5.000 – 6.000 de lei, în fiecare lună, ce ar trebui să facă, în primul rând cu acești bani?”, a întrebat Adrian Artene.
Alexandru Chirilă: „Facem niște greșeli fundamentale în interpretare”
Oamenii tind să facă anumite greșeli, precum adoptarea unui stil de viață pe care aceștia nu îl pot susține.
„Curățenie în buget. Am pregătit un carton unde aș vrea să ne uităm cum ar trebui el împărțit. La un stil de viață decent, nu doar supraviețuire, locuința ar trebui să se ducă undeva între 25 și 30% din buget. Asta înseamnă undeva un maxim de 1.800 de lei.
(…) Ar trebui să economisim minim 1.000 de lei pe lună. Abia după ce avem fondul de urgență, trecem la punctul 3 în care începem să investim, pentru că banii trebuie să înceapă să lucreze, nu doar să stea. (…) Facem niște greșeli fundamentale în interpretare.
În sensul în care ne mutăm în apartamente mult prea scumpe, în zone mult prea bune, tocmai pentru a ne plăti un stil de viață pe care tocmai nu-l putem susține. Ajungem să mâncăm o mâncare mult prea scumpă, mult prea mult la restaurante, ceea ce este mult peste bugetul nostru. Atâta timp cât vom fi disciplinați și vom avea procente clare alocate fiecărui cost din viața noastră, vom avea o disciplină de fier și nu vom mai avea motive pentru care să nu economisim”, a precizat el.
„Ce îi învățați pe cursanții voștri față de aceste nevoi, dorințe, și cum așezați antrenamentul la care îi supuneți pe cursanți în contextul existenței piramidei nevoilor financiare?”, a întrebat Adrian Artene.
CEO Profit Point: „Marea majoritate a populației pune dorințele în locul economisirii”
„Există Piramida lui Maslow, care este o piramidă a nevoilor umane, care pleacă de la bază. Vorbim despre nevoi de bază – hrană, casă, securitate. Zona de supraviețuire. Abia după ce noi ne-am rezolvat nevoile de bază, putem fi preocupați de următorul punct, și anume zona de economisire.
(…) Încep să fiu preocupat de ce aș putea face, pentru a pune banii să lucreze pentru mine. Aici apare zona de educație. (…) Abia după ce am rezolvat problemele astea trei, apare zona de dorințe. Fundamental, unde e problema? Marea majoritate a populației pune dorințele în locul economisirii. După ce ne-am acoperit nevoile de bază, începem să ne uităm la dorințe. Zona se economisire este mutată mai sus”, a mai spus CEO Profit Point.
Bugetul unei vieți financiare sănătoase (cu venituri de 5.000 – 6.000 de lei / lună)
1. Nevoi esențiale – max. 100% din venit; 2. Siguranță financiară – minimum 1.000 de lei / lună; 3. Investiții – de la 2.000 de lei / lună.
Alexandru Chirilă, CEO Profit Point și acționar în SAI Capital Point, în cadrul emisiunii „Pastila Financiară by Mediafax”, a explicat ce ar putea face oamenii pentru a-și alcătui propriul portofoliu investițional. Emisiunea poate fi urmărită integral AICI.
În cea de-a doua ediție a emisiunii „Pastila Financiară by Mediafax”, Alexandru Chirilă, CEO Profit Point și acționar în SAI Capital Point a adus în atenție un curs prin intermediul căruia oamenii să dobândească competențele necesare pentru a putea să își formeze primul portofoliu investițional.
„Ritualul financiar. Cred în acest ritual financiar și cred că acest ritual, ca instrument, poate fi dobândit și în urma unui curs. Nu degeaba subliniez acest lucru, pentru că voi aveți un curs care propune asemenea instrumente pentru a consolida disciplina financiară. Există un curs care se numește «Primul Portofoliu Investițional»”, a precizat Adrian Artene.
Alexandru Chirilă: „Mulți cred că, pentru a începe să investim în piețele de capital, trebuie să fim foarte buni la matematică”
Acest curs poartă denumirea de „Primul Portofoliu Investițional”. Persoanele care accesează acest curs pot dobândi competențele necesare care să le ajute să își consolideze propriul portofoliu financiar.
„Practic, pe parcursul a trei săptămâni, orice român va fi echipat cu competențele necesare să își formeze primul portofoliu investițional care va performa egal cu performanța pieței. Dar aici este secretul. Noi, aici, nu discutăm despre informație. Vorbim despre acele exerciții practice, acele metodologii pe care le avem brevetate prin care, pe platforme, cu feedback din partea trainerului, bazat pe experiențele tale și pe capacitatea ta de a utiliza calculatorul, softurile, internetul, reușim să facem ca, după 3 săptămâni, să poți copia performanța pieței”, a explicat Alexandru Chirilă.
„Mulți cred că, pentru a începe să investim în piețele de capital, trebuie să fim foarte buni la matematică. Este un mit pe care l-am auzit ani de zile și știm că românii nu sunt iubitori de matematică. (…) Avem nevoie doar de niște metodologii clare de filtrare a informației și de niște drumuri bătătorite de cum se face. În 20 de ore, orice român poate fi echipat cu competențele necesare să replice performanța pieței”, a continuat el.
Emisiunea poate fi urmărită integral pe YouTube „Mediafax Ro”
Emisiunea „Pastila Financiară by Mediafax” poate fi urmărită săptămânal, în fiecare marți dimineață, de la ora 08:00, pe mediafax.ro și gandul.ro.
Vladimir Putin a declanșat conflictul. Joe Biden nu l-a oprit. Dar, indiferent de eforturile sale de a evita această responsabilitate, săptămâna aceasta invazia Rusiei în Ucraina devine, inevitabil, războiul președintelui american Donald Trump, notează CNN.
Președintele SUA, DOnald Trump/FOTO:AFP
Cea mai puternică funcție din lume nu oferă întotdeauna opțiuni ușoare. Trump este obligat să abordeze cel mai grav conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace, deoarece Statele Unite au fost implicate – sub conducerea predecesorului său – ca principal aliat și sponsor al Ucrainei.
Trump ar fi putut alege să se retragă complet din acest conflict. În schimb, a ales să impună forța personalității sale. Inițial, a susținut că poate încheia războiul în 24 de ore, apoi și-a prelungit propriul termen-limită la 100 de zile. A încercat să navigheze printre liderii conflictului, apropiindu-se de președintele rus, repetându-i retorica, iar apoi l-a criticat public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, chiar din Biroul Oval. A atacat dur aliații NATO, cerându-le să contribuie mai mult la apărarea Europei – ceea ce, într-o anumită măsură, au făcut. Iar diplomația, deși pornită anevoios, a oferit rezultate modeste.
A înțeles că Putin nu dorește pacea
Însă în ultimele două săptămâni, deciziile și realizările lui Trump au transformat acest conflict într-o criză pe care o deține. A înțeles că Putin nu dorește pacea. A văzut nevoia urgentă a Ucrainei pentru arme și a încercat, deși timid, să ajute. A răspuns surprinzător de dur amenințărilor nucleare lansate de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, anunțând, la rândul său, posibile repoziționări de submarine nucleare americane mai aproape de Rusia. În mai puțin de o lună, SUA au trecut de la suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina la amenințări nucleare directe împotriva Rusiei.
Acum, pe măsură ce se apropie termenul limită autoimpus de Trump pentru o înțelegere de pace, el se confruntă cu una dintre cele mai importante decizii ale conflictului. Va impune sancțiuni secundare – tarife împotriva clienților energiei rusești – care chiar să afecteze Moscova? Va accepta ca SUA și aliații săi să suporte dureri economice pentru a pedepsi Rusia?
Impunerea unor sancțiuni serioase asupra Indiei și Chinei ar putea destabiliza piețele energetice globale. Luni, Trump a anunțat pe rețelele sociale că va crește tarifele pentru India, deoarece aceasta revinde petrolul rusesc cu profit și că nu îl interesează „câți oameni sunt uciși de mașina de război a Rusiei” – fără a oferi însă detalii clare despre măsurile concrete. India nu a dat semne că ar intenționa să oprească importurile de energie din Rusia. Iar China, profund dependentă de petrolul și gazul rusesc, nu își poate permite să renunțe la ele.
Pentru a evita un nou moment „TACO” – abreviere pentru „Trump Always Chickens Out” („Trump dă mereu înapoi”) – președintele va trebui să accepte disconfortul și, cel mai probabil, va suporta și el costuri politice. Alternativa? O posibilă „ieșire elegantă”, dacă emisarul său special, Steve Witkoff, va reuși să obțină ceva concret în vizita programată la Moscova. Trump ar putea accepta chiar o întâlnire bilaterală cu Putin, prezentând-o drept progres spre pace. Dar și un astfel de pas înapoi ar însemna, totuși, că a lăsat o amprentă profundă asupra conflictului – în spiritul avertismentului lui Colin Powell privind Irak: dacă Statele Unite distrug ceva, trebuie să-și asume și consecințele.
Trump nu poate avea ambele variante. Este în firea sa să vrea să fie centrul deciziilor și sursa atenției. Fiecare moment-cheie de până acum a fost rezultatul deciziilor sale personale. Iar acest lucru scoate la iveală o lecție dură despre președinția americană.
Trump nu poate alege doar problemele care îi convin și să le ignore pe celelalte
Chiar dacă doctrina „America First” urmărește reducerea implicării SUA în lume, acest lucru nu înseamnă că Trump poate revendica doar succesele – și nu și eșecurile. Atâta timp cât SUA rămân o putere globală, problemele internaționale vor continua să le aparțină.
El susține că își dorește încetarea războaielor. Dar simpla dorință nu e suficientă. Războaiele nu se supun intențiilor.
Fostul președinte Barack Obama a moștenit două conflicte – în Irak și Afganistan. A ieșit rapid din primul și a escaladat cel de-al doilea, fără succes. Afganistanul a devenit războiul său, deși nu l-a început el. Trump a primit la rândul său acel conflict, iar soluția sa rapidă a fost lăsată spre implementare lui Biden, ducând la prăbușirea haotică din august 2021 – transformată ulterior într-un simbol al eșecului democrat.
Trump se confruntă acum cu aceeași provocare – moștenește o criză pe care nu o poate încheia doar prin voință sau declarații. Morții de pe front, pe care îi plânge, au generat suferință și distrugere, transformând conflictul într-unul existențial – atât pentru Kremlin, cât și pentru sufletul societății ucrainene.
Ucrainenii vor să trăiască în pace, fără sirene de raid aerian în fiecare noapte. Putin nu vrea pace, iar ultimele sale cereri maximale echivalează cu o capitulare din partea Kievului.
În cele din urmă, este o realitate dură: acesta este, acum, războiul lui Trump. Este conflictul definitoriu al președinției sale și al erei post-11 septembrie. Rezultatul său va modela securitatea europeană și va influența agresivitatea Chinei în deceniul următor. China înțelege asta și vrea ca Rusia să câștige. Europa înțelege asta și se înarmează, pentru a nu lăsa Rusia să profite de eventualele slăbiciuni.
Rămâne de văzut dacă și Trump înțelege acest lucru – și dacă este pregătit să ia decizii incomode, cu toate consecințele care decurg din ele.
Un băiețel de doi ani a fost găsit fără viață după ce a fost uitat în mașină timp de opt ore, în timp ce afară era caniculă. Tatăl vitreg a mers liniștit la muncă, fără să-și dea seama că micuțul era pe bancheta din spate.
Un copil de doi ani a murit după ce a fost uitat opt ore în mașină de tatăl vitreg FOTO: X
Durere imensă pentru o comunitate întreagă din Madison Heights, statul american Virginia, după moartea cutremurătoare a unui copil de aproape doi ani. Micuțul Hudley Owen Hamlett a fost uitat în mașină de tatăl său vitreg, Brian Dalton, care a mers la serviciu în acea dimineață și a stat acolo timp de opt ore, fără să realizeze tragedia. Între timp, afară se înregistrau temperaturi de peste 31 de grade Celsius.
A mers la muncă, fără să știe că băiețelul era pe bancheta din spate
Potrivit anchetatorilor, Dalton ar fi trebuit să-l lase pe copil la creșă, însă a uitat complet de el și a plecat direct la muncă. La finalul turei, s-a dus la creșă să-l ia, dar i s-a spus că micuțul nu fusese adus în acea zi. A fost momentul în care tatăl vitreg a realizat ce se întâmplase.
„Copilul a fost găsit ulterior pe bancheta din spate a mașinii, cu centura de siguranță prinsă. Se pare că a fost lăsat acolo timp de opt ore, în plină căldură”, au declarat oficialii din Madison Heights.
Serviciile de urgență și personalul de la creșă au încercat disperat să-l salveze pe Hudley, dar, din păcate, copilul a fost declarat decedat la spital. În acel moment, Dalton fusese deja reținut de autorități.
Anchetă pentru neglijență și omor involuntar
Poliția l-a acuzat pe Brian Dalton de abuz asupra minorilor, neglijență și omor involuntar. Autoritățile au subliniat însă că nu există dovezi că fapta ar fi fost intenționată.
„Este o tragedie la care nu te aștepți niciodată să se întâmple, care nu ar trebui niciodată să se întâmple, dar din păcate s-a întâmplat. Ca om credincios, singura consolare pe care o găsesc este că acest micuț, care a trecut prin multe provocări în scurta sa viață, are acum posibilitatea să crească și să înflorească fără greutățile vieții, în casa lui eternă”, a spus șeriful din Amherst, LJ Ayers, citat de Mirror.
Șeriful a mai precizat că tatăl vitreg colaborează cu anchetatorii și și-a exprimat regretul pentru tragedie.
Sâmbătă, comunitatea locală s-a adunat pentru un priveghi în memoria micuțului Hudley. Ar fi trebuit să fie ziua în care împlinea doi ani. Mama biologică, Jennifer Dalton, a vorbit cu presa locală despre durerea pierderii fiului ei. „Luăm totul pas cu pas. Știu că ne veghează de acolo, de sus”, a declarat aceasta.
Val de tragedii similare în lume
Cazul nu este izolat. Cu doar câteva săptămâni în urmă, un băiețel de cinci ani din Nebraska, aflat în plasament, a murit în condiții similare, după ce mama sa vitregă l-a lăsat mai multe ore într-un SUV încins. Temperatura atinsese 30°C cu aproximativ o oră înainte ca trupul băiatului să fie descoperit. Femeia a fost arestată și acuzată de abuz prin neglijență.
De asemenea, luna trecută, în Spania, un alt copil a fost găsit mort pe bancheta din spate a unei mașini, în timpul unui val de căldură care a dus temperaturile la 35°C. Țara se confrunta atunci cu fenomene extreme, iar autoritățile emisese alerte de sănătate în mai multe regiuni.
Un accident grav în lanţ s-a produs marți, pe Autostrada A1, în apropierea localității Bradu. Patru vehicule grele au fost implicate în accident și două persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Traficul este momentan blocat.
Coliziune pe A1 între patru vehicule de mare tonaj. FOTO. Facebook
Marți, 5 august 2025, în jurul orei 11:00, un grav accident rutier a avut loc pe Autostrada A1, pe sensul de mers Pitești – București, în zona localității Bradu, la kilometrul 82.
Patru vehicule de tonaj mare, mai exact două basculante, o autoutilitară și un autocamion, au fost implicate într-o coliziune în lanț care a blocat temporar circulația.
Imaginea surprinsă de o cameră de bord arată un autocamion și o basculantă roșie cu bena ridicată, ambele oprite în poziții nefirești, sugerând un impact puternic. Alte vehicule staționează pe banda de urgență, iar o mașină de poliție este prezentă pe contrasens, semn că intervențiile au fost extinse pentru a gestiona eficient situația.
La locul accidentului au intervenit de urgență echipaje de la Detașamentul de Pompieri Bradu, cu autospeciale de stingere, descarcerare și primă intervenție. Două persoane au primit îngrijiri la fața locului, fiind ulterior preluate de echipajele medicale și transportate la spital.
În spatele celor patru vehicule de mare tonaj implicate în accident s-au format coloane de mașini, iar traficul a fost blocat momentan în zonă.
Poliția rutieră efectuează cercetări pentru a stabili cauzele producerii accidentului.
Peste 206 kg de cocaină au fost confiscate, pe 26 iulie, dintr-un camion, în Aix-en-Provence, pe autostrada A8 din Franța. Șoferul, un român, a fost deja condamnat la patru ani de închisoare, potrivit policeetrealites.com. Este cea mai mare captură de cocaină din regiune făcută de polițiști în 2025.
Drogurile au fost descoperite la un control la punctul de taxare La Barque. FOTO Shutterstock
Potrivit informațiilor furnizate de La Provence, vameșii francezi au făcut o captură uriașă de cocaină pe autostrada A8, la punctul de taxare La Barque, în regiunea Bouches-du-Rhône.
Mai exact, 206,6 kilograme de praf alb au fost găsite la bordul unui camion înmatriculat în România, interceptat în timpul unui control de rutină, cea mai mare captură de droguri din regiune de la începutul anului.
Opt genți sport încărcate cu cocaină
În timpul unei percheziții, ofițerii de la Direcția regională a vămilor au descoperit opt genți sport ascunse în interiorul vehiculului. Testele au confirmat imediat prezența cocainei pure, ambalată în pachete pregătite pentru vânzare.
Sentința, pronunțată rapidă: patru ani de închisoare
Șoferul, un român, a fost predat Oficiului Antidrog (OFAST) și judecat pe loc, în data 28 iulie.
Românul a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, și va trebui să plătească o amendă vamală de 13,6 milioane de euro.
Autoritățile judiciare cred că există o rețea structurată de traficanți de droguri cu legături internaționale. Ancheta continuă pentru identificarea complicilor și depistarea rețelei, potrivit sursei citate.
Captura din 26 iulie confirmă o tendință îngrijorătoare: creșterea volumului de cocaină care circulă în Franța.
Autostrăzile A7, A8 și A9 sunt considerate în prezent rute critice pentru transportul drogurilor către Europa de Nord.
În luna iunie a acestui an, un șofer român de camion și doi colegi maghiari au fost condamnați la închisoare pentru trafic de droguri, după ce autoritățile franceze au descoperit sute de kilograme de canabis ascunse în compartimente speciale.
Procuroarea generală a Statelor Unite, Pam Bondi, a ordonat luni Departamentului de Justiţie să deschidă o anchetă cu un juriu mare asupra unei presupuse conspiraţii împotriva lui Donald Trump pentru a-i delegitima acestuia victoria la alegerile prezidenţiale din 2016, într-un caz denumit „complotul rus”.
Donald Trump FOTO: AFP
Potrivit canalului Fox News Digital, care citează o sursă apropiată anchetei, Bondi a ordonat această măsură după ce a primit în iulie o plângere din partea directoarei Serviciului Naţional de Informaţii, Tulsi Gabbard, împotriva unor oficiali de rang înalt din administraţia fostului preşedinte Barack Obama pentru această presupusă conspiraţie împotriva lui Donald Trump, scrie Agerpres.
Aceste acuzaţii vizează mai mulţi oficiali din administraţia Obama care, se susţine, au făcut declaraţii false afirmând că Rusia a încercat să interfereze prin metode cibernetice în rezultatul alegerilor din 2016, potrivit canalului CNN, care citează de asemenea o sursă la curent cu subiectul.
După plângerea lui Gabbard, care a cerut ca fostul preşedinte Barack Obama şi mai mulţi oficiali din serviciile de informaţii să fie investigaţi, Bondi a anunţat că Departamentul de Justiţie va crea o echipă pentru a evalua probele furnizate de Serviciului Naţional de Informaţii ce provin din documente declasificate.
Bondi a ordonat unui procuror federal să iniţieze o procedură legală pentru a prezenta probele aflate în posesia Departamentului de Justiţie unui juriu mare, ceea ce poate duce la o inculpare, potrivit canalului Fox.
Conform plângerii, pe 9 decembrie 2016, Casa Albă i-a reunit pe cei mai înalţi responsabili ai Consiliului Naţional de Securitate într-o întâlnire la care au participat directorul de atunci al Serviciului Naţional de Informaţii, James Clapper, şi alţi oficiali de rang înalt ai administraţiei, precum John Brennan, Susan Rice sau John Kerry.
După această întâlnire, asistentul lui Clapper ar fi trimis un email liderilor departamentelor de informaţii, încredinţându-le o revizuire „la solicitarea preşedintelui” bazată pe informaţii fabricate sau care nu erau considerate credibile, despre o posibilă interferenţă a Rusiei.
În 2016, fostul director al FBI, James Comey, a condus o investigaţie privind aşa-numitul „complot rus” în primele alegeri prezidenţiale câştigate de Donald Trump, care l-a demis din funcţie pe Comey după ce a preluat mandatul de preşedinte.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Fprofimedia-1015188176-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2F5.png)
