Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat joi, la Antena 3 CNN, de ce românii plătesc unele dintre cele mai mari prețuri pentru energie din UE. „Șantajul Rusiei” care i-a afectat pe europeni, în special pe cei din Europa de Est, a fost primul element evidențiat de ministrul român.
A doua problemă este „liberalizarea haotică făcută de un guvern iresponsabil” care pe alocuri a dus la o triplare a prețului energiei, a mai spus Ivan, scrie Mediafax.
România și-a asumat să renunțe prin PNRR la 3.700 megawați oră pe gaz si pe cărbune, iar „acum căutăm soluții pentru a prelungi producția de energia de cărbune”, a mai spus Bogdan Ivan.
Ministrul a spus că a cerut o analiză la ANRE pentru a vedea de ce diferă prețul final la energie la companii.
„Am cerut oficial ANRE-ului, Consiliul Concurenței, m-am și întâlnit cu ei o analiză foarte clară legată de modul de formare a prețului final pentru consumator și de a găsi care sunt elementele care pot să fie modificate, fie legislativ, fie operațional, pentru a scădea prețul. Și această analiză va fi finalizată până la jumătatea lunii iulie de către ANRE, în special pentru că și mie mi s-a părut bizar. Toți am primit în luna iunie acele mailuri de la furnizorii noștri de energie electrică că va fi finalizată schema de plafonare-compensare a statului de la 1 iulie și că de la prețul plătit până atunci avem varianta de a alege oferte cuprinse între 1 leu și un 1,5 lei. Era o companie care furniza la un leu și foarte multe companii care furnizau la un leu 50. M-am întrebat și o legitim la televizor cum s-a ajuns acolo”, a spus Ivan.
„Am observat că după ce și eu, și președintele ANRE-ului am lansat în spațiul public o întrebare legitimă, care e pe buzele milioanelor de români care acum se uită la noi, prețurile ofertanților au scăzut de la 1.5, 1.55 leu până la un 1.2 lei. Aștept și rezultatul, analize făcute de ANRE ca să putem să luăm decizii clare”, a mai spus Bogdan Ivan.
Ministrul a mai arătat că aproape patru milioane de gospodării vor avea facturi la electricitate aproape duble în august. Ne-am gândit la o formulă de compensare pentru 2 milioane de gospodării, a precizat Ivan.
Sindicaliştii din Administraţia Fiscală au vorbit cu ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, despre reorganizarea ANAF, dar și despre elaborarea unui statut al profesiei.
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Fiscală „Solidaritatea”, Dorin Modure spune că este nevoie de legi mult mai bune pentru a-și putea face meseria.
„O să vă spun foarte pe scurt, aşa mai plastic, dar este expresia folosită de domnul ministru, mi-a spus că dânsul a găsit nota de plată pe masă. Noi am explicat că suntem de acord, dar nu noi am făcut consumaţia. Deci cei care au făcut consumaţia n-au decât să plătească.
Noi nu suntem de acord să plătim toţi, milioane de salariaţi, o notă de plată care a fost lăsată de altcineva. Am discutat şi punctual cu domnul ministru pe reorganizarea ANAF. Ştiţi foarte bine că ANAF are acum are o imagine extrem de proastă, total de nedrept.
Noi avem nevoie de nişte legi mult mai bune pentru a ne putea face meseria, avem nevoie de schimbarea legii insolvenţei, avem nevoie de schimbarea legii evaziunii fiscale, de mai multe legi. Avem nevoia şi de o reorganizare ANAF, într-adevăr, dar această reorganizare trebuie să se facă corect, nu ca şi precedentele reorganizări, când oamenii buni, corecţi, au plecat din sistem, iar ceilalţi au rămas sau au fost aduşi după aceea prin transferuri.
Am mai vorbit totodată de un lucru pe care noi îl cerem de zeci de ani, cerem elaborarea unui statut al profesiei. Ni s-a promis de către domnul ministru că se va discuta acest lucru în nişte întâlniri viitoare, sperăm, nu putem acum decât să-l credem că acele întâlniri vor avea loc”, a spus Dorin Modure, la ieşirea de la discuţiile cu ministrul Finanţelor.
Sindicaliştii din Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), afiliaţi la Federaţia Sindicatelor din Administraţia Fiscală „Solidaritatea”, au protestat astăzi în faţa ministerului faţă de măsurile de austeritate.
Moartea neașteptată a ministrului rus al Transporturilor, Roman Starovoit, descoperit pe 7 iulie într-o parcare din districtul Odințovo, la periferia Moscovei, pare să se înscrie în lunga listă de episoade tragice care macină elitele politice ale Federației Ruse. Ancheta oficială indică o sinucidere prin împușcare. Însă, ca întotdeauna în astfel de cazuri, versiunea oficială e doar una dintre variantele posibile.
Vladimir Putin și Roman Starovoit/ FOTO:Arhiva
Cu doar câteva ore înainte de a fi găsit mort, Starovoit fusese demis prin decret prezidențial. Surse apropiate anchetei sugerează că urma să fie inculpat într-un dosar de deturnare de fonduri de proporții – aproximativ 4 miliarde de ruble, alocate pentru construirea unor structuri defensive în regiunea Kursk. Scandalul izbucnise în urma pătrunderii relativ facile a armatei ucrainene în regiune, în vara lui 2024, eveniment care a ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența (și realitatea) investițiilor în infrastructura de apărare.
Mai multe arestări au urmat deja: șeful Corporației pentru Dezvoltare Regională a Kurskului, Vladimir Lukin, dar și Aleksei Smirnov – fost adjunct și, pentru scurt timp, succesor al lui Starovoit în funcția de guvernator. Anchete similare au fost deschise și în regiunile vecine, Belgorod și Briansk, sugerând că sistemul nu a fost doar ineficient, ci și profund corupt. Dar guvernatorii din aceste regiuni au rămas, pentru moment, în funcție – poate pentru că ofensiva ucraineană nu le-a expus la fel de brutal vulnerabilitățile.
Roman Starovoit era privit ca un exemplu reușit al „Școlii Guvernatorilor”
Până de curând, Roman Starovoit era privit ca un exemplu reușit al „Școlii Guvernatorilor” – un program de formare a noii generații de funcționari regionali loiali Kremlinului. Ajuns ministru al Transporturilor în 2024, părea dovada vie că un carierist disciplinat poate fi avansat la nivel federal. Însă această ascensiune n-ar fi fost posibilă fără sprijinul unuia dintre cei mai influenți oligarhi din anturajul lui Vladimir Putin – Arkadi Rotenberg, beneficiarul preferat al contractelor de infrastructură rutieră. Iar în trecut, Starovoit nu ezita să se fotografieze cu membrii grupării Wagner și cu însuși Evgheni Prigojin – un gest care părea inspirat înainte de rebeliunea și moartea bruscă a acestuia, scrie Moscow Times.
Chiar și după promovarea la centru, Starovoit a rămas, în fapt, principalul coordonator al regiunii Kursk, lăsându-l în frunte doar formal pe Smirnov, un protejat al cercului din jurul primarului Moscovei, Serghei Sobianin. Modelul părea unul experimental: o formă de guvernare indirectă prin rețele informale de influență. Nu a durat mult. Odată ce structurile defensive s-au dovedit o farsă costisitoare, iar locuitorii au început să se plângă de lipsa adăposturilor și a compensațiilor, echilibrul s-a rupt. Smirnov a fost demis în aprilie și arestat.
În logica sistemului rus de până acum, funcționarii de nivel înalt erau, în general, protejați împotriva anchetelor penale. Excepția notabilă: Aleksei Uliukaev, fost ministru adjunct al Economiei, închis în 2017 în urma unei operațiuni atribuite influentului șef al Rosneft, Igor Secin. Dar Uliukaev era un tehnocrat izolat. Starovoit, în schimb, părea bine conectat.
Ce s-a schimbat
Situația s-a schimbat după inaugurarea celui de-al cincilea mandat al lui Vladimir Putin. A urmat o veritabilă „curățenie” în Ministerul Apărării, unde au fost demiși și arestați mai mulți adjuncți, culminând cu condamnarea recentă a lui Timur Ivanov la 13 ani de închisoare. Același val a cuprins și administrațiile regionale: miniștri locali, primari, adjuncți – toți vizați de dosare de corupție în 2024 și 2025. Semnul că serviciile de securitate au primit undă verde să scoată la lumină anchete înghețate anterior din rațiuni de „stabilitate internă”.
În acest context, era doar o chestiune de timp până când Starovoit ar fi fost inculpat. Semnalul că „umbra protecției” oferite de Rotenberg începea să pălească a venit în februarie, când un alt protejat al oligarhului, Andrei Nikitin, a fost numit adjunct al lui Starovoit – un ministru „în așteptare”. A urmat dezastrul logistic din preajma Zilei Victoriei, scufundarea unui tanc petrolier în strâmtoarea Kerci și o serie de explozii inexplicabile în porturi maritime – toate sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Încă un cui în sicriul carierei lui Starovoit.
Moartea sa, prezentată drept sinucidere, este plauzibilă. Un om care a simțit că va pierde totul – poziție, influență, libertate – poate ceda. Dar alternativele sunt cel puțin la fel de verosimile.
Imediat după ce trupul neînsuflețit al ministrului a fost găsit, au apărut întrebări. A fost împușcat înainte sau după demitere? De ce a fost găsit într-o parcare și nu acasă? De ce televiziunile Kremlinului au tăcut aproape complet? Și mai ales – de ce a murit, în aceeași zi, și un alt oficial de rang secund din ministerul condus de Starovoit?
Posibile urmări
Politologul pro-Kremlin Serghei Markov a afirmat că ministrul ar fi putut fi ucis pentru a fi împiedicat să depună mărturie împotriva altor oficiali de rang înalt. Alte voci vorbesc de reglări de conturi între clanuri rivale – Rotenbergii și inamicii lor. Nimic confirmat, dar totul posibil într-un sistem în care granița dintre putere și vulnerabilitate devine tot mai instabilă.
Cert este că moartea lui Starovoit – un înalt demnitar în exercițiu – este fără precedent în Rusia post-sovietică. Indiferent de cauză, ea va produce un cutremur tăcut în cercurile puterii. Mai ales dacă se va instala percepția că Putin – garantul stabilității verticale a regimului – nu a putut sau nu a vrut să intervină la timp.
Într-un stat în care controlul absolut este elementul definitoriu al legitimității, orice indiciu că liderul a fost prins pe picior greșit devine un pericol. Iar dacă elitele încep să creadă că regulile jocului nu mai sunt clare, consecințele pot fi imprevizibile – pentru regim, dar mai ales pentru cei care încă mai cred în protecția sa, subliniază Moscow Times.
Peter Pellegrini, președintele Slovaciei, a îmbrăcat uniforma militară și s-a alăturat unui stagiu de pregătire pentru rezerviști, în semn de solidaritate și pentru a încuraja populația să se implice în apărarea națională.
Peter Pellegrini, președintele Slovaciei, a îmbrăcat uniforma militară FOTO: Facebook
Joi, 10 iulie, președintele slovac Peter Pellegrini a renunțat la costumul oficial în favoarea uniformei militare, începând un stagiu de pregătire de două săptămâni alături de rezerviști. Gestul său simbolic are rolul de a încuraja cetățenii Slovaciei să se alăture forțelor de rezervă ale țării.
„Înscriindu-mă, am devenit soldatul Pellegrini, care va respecta pe deplin instrucţiunile tuturor comandanţilor şi instructorilor”, a declarat șeful statului, în vârstă de 49 de ani, dintr-o tabără militară din vestul țării, potrivit Agerpres.
Slovacia își consolidează apărarea
Slovacia, țară membră a NATO și a Uniunii Europene, aflată la granița cu Ucraina, face eforturi pentru a-și întări apărarea prin recrutarea de rezerviști. La finalul lunii iunie, doar 170 de persoane figurau ca rezerviști activi într-o țară cu o populație de 5,4 milioane de locuitori.
Programul de instrucție la care participă și președintele include exerciții pe teren, cursuri de prim ajutor și antrenamente de mânuire a armelor. Alături de Peter Pellegrini se vor antrena și ministrul apărării, Robert Kalinak, mai multe figuri politice și sportivul Attila Végh, cunoscut în lumea MMA (arte marțiale mixte).
Prin acest gest, liderii de la Bratislava transmit un mesaj clar: apărarea țării este o responsabilitate comună, iar implicarea civică poate începe cu un exemplu de la vârf.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis joi seară, 10 iulie, că România își propune să protejeze agricultorii români, dar în același timp să continue sprijinul acordat Ucrainei în privința importurilor de produse alimentare.
FOTO: Pixabay
MAE vine cu aceste precizări după ce ar fi apărut în spațiul public informații ce vizează poziția României față de importurile de produse din Ucraina.
„România are o poziţie agreată pe subiectul relaţiilor comerciale între UE şi Ucraina inclusiv în materie de importuri agricole. Această poziţie include inclusiv introducerea în textul acordului revizuit dintre UE şi Ucraina a unor elemente cum este clauza de salvgardare precum şi a standardelor de calitate pentru produsele agro-alimentare.
Subiectul acordului revizuit este discutat la nivelul Uniunii Europene, în formate consolidate, fiind vorba de politici europene sectoriale agricole, comerciale şi economice, şi nu în formate regionale„, se afirmă într-un comunicat al MAE.
Potrivit sursei citate, subiectul impactului războiului asupra Ucrainei şi implicaţiile asupra sectorului său agricol, dar şi cele ce vizează modul în care acestea afectează piaţa internă a Uniunii Europene sunt pe agenda de lucru a Consiliului Agricultură şi Pescuit, care va avea loc luni, 14 iulie, iar miniştrii de resort din România (ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, ministrul Afacerilor Externe) au discuţii pentru a asigura împreună susţinerea intereselor României.
„Poziţia României a fost deja exprimată, inclusiv la nivelul COREPER în vederea discuţiilor privind acordul revizuit şi a pregătirii reuniunii de săptămâna viitoare. Poziţia României pleacă de la integrarea intereselor multisectoriale şi urmăreşte protejarea şi sprijinirea corespunzătoare a agricultorilor şi producătorilor români simultan cu continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Narativele care pun aceste obiective în contradicţie nu ţin de realitatea obiectivă a politicilor României şi vizează generarea de tensiuni într-un context dificil în care categorii de cetăţeni, cum sunt fermierii, au îngrijorări legitime care sunt speculate. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, precum şi Ministerul Afacerilor Externe, lucrează împreună în direcţia menţionată şi vor comunica concret şi clar rezultatele eforturilor consolidate ale României şi ale UE pe măsură ce evoluează discuţiile la nivel european„, se mai menţionează în comunicatul MAE.
Ministerul Apărării Naționale a lansat consultarea publică pentru două proiecte majore de înzestrare a Armatei României, care prevăd achiziția unor echipamente moderne și interoperabile cu standardele NATO și UE.
România va produce mașini de luptă moderne FOTO: MApN
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a pus în dezbatere publică și pentru consultare interinstituțională două proiecte importante de Hotărâri de Guvern ce vizează programul de înzestrare a Armatei României, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în martie 2025.
Primul proiect se referă la „Sistemul de armament individual tip NATO” (SAI), care presupune achiziția competitivă a peste 200.000 de produse în șase configurații diferite. Aceste echipamente vor intra în dotarea tuturor structurilor militare din cadrul Armatei României, iar contractul pentru această achiziție va avea o durată de 6 ani.
Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului au transmis „aprobarea prealabilă pentru inițierea procedurii de atribuire” în cadrul ședinței comune din 20 aprilie 2021.
Mașini de luptă moderne, produse în România
Cel de-al doilea proiect vizează „Mașina de luptă a infanteriei, pe șenile” (MLI), un vehicul militar care va fi produs în varianta de bază și patru derivate, în număr total de 246 de unități. Contractul aferent acestui program multianual este prevăzut să se deruleze pe o perioadă de 8 ani. Și acest proiect a primit aprobarea Parlamentului pentru inițierea procedurii de atribuire în ședința comună din 3 aprilie 2023.
Echipamente moderne și industrie națională implicată
„Cele două programe prevăzute în proiectele de Hotărâre de Guvern asigură achiziția de echipamente noi adaptate provocărilor actuale de securitate, cerințelor operaționale și standardelor de interoperabilitate cu celelalte state membre NATO și UE”, a transmis MApN.
Un obiectiv esențial al acestor programe este protejarea lanțului de aprovizionare prin transferul tehnologic în România. Acesta presupune dezvoltarea unor capacități naționale de asamblare, integrare, testare și mentenanță a echipamentelor militare achiziționate.
Ce urmează
După aprobarea Hotărârilor de Guvern, Direcția generală pentru armamente (DGArm) va finaliza documentația necesară pentru lansarea procedurilor de achiziție.
Documentele oficiale ale proiectelor de Hotărâri de Guvern sunt disponibile pentru consultare în procedura de transparență decizională conform Legii nr. 52/2003, accesibile pe site-ul guvernului la adresa: https://sg.mapn.ro/transparenta.
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a afirmat joi, 10 iulie, că partidul său nu a intrat la guvernare pentru a pleca, coaliţia având un protocol semnat şi speră că acesta să fie respectat.
Sorin Grindeanu FOTO: Mediafax
„Noi n-am intrat la guvernare ca să plecăm, avem un pact politic, un protocol semnat, sper ca toată lumea să se ţină de acest protocol. În două săptămâni s-au întâmplat nişte lucruri pe care le-am semnalat noi, cei de la PSD”, a declarat, joi seară, la România TV, Sorin Grindeanu.
Preşedintele interimar al PSD a reiterat ideile pe care social-democraţii le-au susţinut, dar care nu au fost acceptate în primul pachet de măsuri, în afara reducerii subvenţiei pentru partide.
„Sperăm ca la pachetul doi, unde vom veni cu propuneri concrete, să se ţină mai mult cont de PSD. Altfel, în această perioadă, noi vom face multe consultări interne, pe care le-am şi anunţat şi unde vom întreba, dacă această atitudine va continua, dacă drumul nostru este alături de ceilalţi în această coaliţie”, a mai declarat Grindeanu.
Liderul interimar al social-democraţilor a mai declarat că decizia intrării la guvernare nu a fost luată de „câţiva”.
„S-a făcut o consultare largă, aproape 5.000 de colegi de-ai noştri au votat. 72% dintre noi am votat pentru a face parte din această coaliţie. Voi continua să consult partidul în acest mod, dar mi-aş dori ca propunerile PSD să fie acceptate cel puţin în pachetul doi”, a adăugat social-democratul.
Mihai Fifor: „Când PSD a acceptat intrarea la guvernare în această formulă, am făcut-o pentru stabilitatea României”
Cu o zi înainte, Mihai Fifor, deputat PSD, susținea că social-democrații și-au „asumat greul” și s-au „ținut de cuvânt”, iar partenerii de coaliție, nu. Deputatul îl acuză pe premierul Bolojan că „a băgat în lege o serie de prevederi care nu au fost nici discutate, nici acceptate de PSD” și spune că „ieșirea de la guvernare nu e exclusă”.
„Respect sau mai bine lipsă! Alegerea nu ne aparține. Când PSD a acceptat intrarea la guvernare în această formulă, am făcut-o pentru stabilitatea României. Am pus pe masă încrederea, buna-credință și disponibilitatea de a trece peste trecut – inclusiv peste jigniri, conflicte și divergențe profunde. Ne-am asumat greul. Ne-am ținut de cuvânt. Am presupus, poate naiv, că și ceilalți parteneri vor acționa la fel – cu respect, onestitate și loialitate față de înțelegerile din Coaliție. Ne-am înșelat.
Primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului a inclus o serie de prevederi care nu au fost nici discutate, nici acceptate de PSD. Cu toate acestea, au fost băgate în lege de premierul Bolojan și angajate în Parlament, fără consultare, fără respect, fără minimă asumare politică în fața celor care țin această coaliție în picioare”, a scris Mihai Fifor pe Facebook.
Social-democrații vor să corecteze măsurile excesive din primul pachet fiscal și vin cu propuneri noi pentru al doilea, inclusiv digitalizarea ANAF și limitarea funcțiilor în consiliile de administrație.
PSD anunță intenția de a modifica mai multe măsuri din primul pachet fiscal adoptat de coaliția de guvernare. Printre acestea se numără contribuția la sănătate (CASS) impusă veteranilor, mamelor și șomerilor, dar și impozitul aplicat jocurilor de noroc.
Vicepreședintele PSD Sector 1, avocatul Lavrin Covaci, a declarat că partidul nu va susține moțiunea de cenzură împotriva Guvernului, însă își exprimă rezervele față de unele decizii recente.
„Ceea ce noi am decis cu privire la această moţiune este foarte clar: noi suntem parte a coaliţiei de guvernare, aşa cănu avem cum să susţinem nicio moţiune de cenzură împotriva Guvernului. Totuşi, nu suntem de acord cu o parte din ceea ce s-a decis, ceea ce s-a prezentat şi ceea ce urmează să se transforme într-un act normativ”, a afirmat Covaci, potrivit News.ro.
El a explicat că abținerea de la vot este un mesaj adresat partenerilor din coaliție. „Am spus că nu vom vota această moţiune, ci ne vom abţine, tocmai pentru a transmite un semnal partenerilor din coaliţie că lucrurile discutate în prealabil sunt mult mai bune decât cele prezentate direct, fără a fi fost aprobate anterior în coaliţie”, a adăugat acesta.
Propuneri pentru Pachetul 2
Covaci a subliniat că PSD are mai multe propuneri pentru al doilea pachet de măsuri. „Noi discutăm despre necesitatea unor corecţii la măsurile excesive din Pachetul 1, cum ar fi acest CASS pentru veterani şi mame. Eliminarea privilegiilor nejustificate finanţate din bani publici, este vorba, de exemplu, de indemnizaţiile din Consiliile de Administraţie – este o altă prioritate”, a spus acesta.
În ceea ce privește funcțiile în consiliile de administrație, Covaci a amintit că, în legislatura trecută, s-a stabilit ca o persoană să poată face parte din maximum două consilii. PSD propune acum reducerea acestui număr la unul singur: „Deja în legislatura trecută s-a realizat o limitare: o persoană putea face parte din maximum două Consilii de Administraţie, iar acum vom propune limitarea la un singur consiliu.”
Impozit progresiv și combaterea optimizării fiscale
Social-democrații vizează și eliminarea metodelor de optimizare fiscală utilizate de companiile multinaționale, care, deși obțin profituri importante în România, evită plata taxelor.
„Dorim eliminarea din legislaţie a posibilităţilor de optimizare fiscală de care beneficiază companiile multinaţionale, deoarece acestea, deşi au fost sprijinite în multe situaţii şi au obţinut venituri semnificative şi profituri în România, au încercat şi chiar au reuşit în unele cazuri, să se sustragă de la plata taxelor către statul român”, a precizat Covaci.
Totodată, el a subliniat că PSD își dorește un acord politic în Guvern pentru introducerea unor măsuri de echitate fiscală între contribuabili. Printre acestea se numără digitalizarea ANAF și introducerea unui sistem de impozitare progresivă: „Ne dorim ca în cadrul Guvernului să existe un acord politic privind implementarea unor măsuri mai ample pentru realizarea unei echităţi fiscale între contribuabili. Inclusiv ne dorim digitalizarea ANAF şi introducerea unui impozit progresiv, care ar fi echitabil pentru toate categoriile sociale”.
Întrebat ce măsuri concrete din Pachetul 1 vor fi vizate, Covaci a răspuns: „Este vorba despre CASS pentru veterani, mame şi şomeri, precum şi despre aplicarea unui impozit diminuat pentru jocurile de noroc.”
Jamie Dimon, directorul general al băncii JP Morgan Chase, a declarat că Partidul Democrat a mers prea departe cu accentul pus asupra diversității, echității și incluziunii și a acordat prioritate ideologiei în detrimentul soluțiilor practice.
„Am o mulțime de prieteni care sunt democrați și sunt idioți”, a declarat Dimon joi, la un eveniment al Ministerului Afacerilor Externe din Dublin. „Îmi place să spun că au inimi mari și creiere mici. Ei nu înțeleg cum funcționează lumea reală. Aproape fiecare politică lansată de ei a eșuat”.
Dimon a declarat anterior că firmele americane sunt prea preocupate de DEI și că JP Morgan va reduce cheltuielile pentru unele inițiative de diversitate pe care le consideră o risipă de bani, reiterând în același timp angajamentul băncii de a lucra cu comunitățile de negri, hispanici și LGBTQ, notează Bloomberg.
„Au exagerat cu DEI”, a spus Dimon, care s-a descris în trecut ca fiind „un democrat în proporție foarte mică”.
„Eram cu toții devotați să ajungem la comunitatea neagră, hispanică, comunitatea LGBT, persoanele cu handicap – facem toate acestea. Dar amploarea …. ei trebuie să se oprească. Și trebuie să se întoarcă la a fi mai practici. Ei sunt foarte ideologici”.
Critici la adresa Administrației Biden și a candidatului democrat la Primăria New York
Dimon a mai spus că fostul președinte Joe Biden „nu a avut niciun om de afaceri” care să-l consilieze și s-a declarat „stupefiat de lipsa de cunoștințe” din Administrație.
Criticile directorului general al JP Morgan la adresa Partidului Democrat s-au extins la cursa pentru funcția de primar al New York-ului, unde se află sediul JP Morgan.
Zohran Mamdani, în vârstă de 33 de ani, membru al camerei inferioare a Statului New York și socialist democrat, a câștigat alegerile primare din Partidul Democrat după ce a promis să înghețe chiriile, să facă autobuzele urbane gratuite și să creeze magazine alimentare deținute de oraș.
„Acest tip care tocmai a fost ales – este mai mult un marxist decât un socialist, iar acum îi vedeți pe acești democrați admirându-l și spunând: ”Ei bine, el semnalează probleme reale, locuințe la prețuri accesibile și prețuri la alimente”. Bine, e posibil”, a spus Dimon. „E aceeași mizerie ideologică care nu înseamnă nimic în lumea reală.”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan a anunţat, joi, că le va trimite tuturor companiilor o adresă în care le cere explicit reducerea costurilor cu salariaţii și cele operaţionale, începând cu 1 august. Oficialul a punctat că din 32 de companii, 17 sunt pe profit, iar restul sunt pe pierdere.
„Vreau să spun ce fac începând de mâine, pentru că am stat cu colegii mei, şi nu vreau să spun până nu fac ceva concret. O să trimit tuturor companiilor o adresă, prin care le cer explicit reducerea costurilor cu salariaţii, reducerea costurilor operaţionale cu protocoale în companii şi planul prin care fac acest lucru, începând cu 1 august 2025”, a declarat, joi, Bogdan Ivan, la Antena 3,
În ceea ce priveşte reducerea indemnizaţiilor şi a numărului de membri din Consiliile de Administraţie din companiile aflate în subordinea Ministerului Energiei, ministrul a transmis că a realizat deja o analiză legislativă complexă, pentru a identifica o soluţie legală în acest sens.
„Am făcut în acelaşi timp o analiză pe legislaţie, o coroborare între vreo cinci legi, în care am găsit formula prin care se poate reduce numărul membrilor Consiliilor de Administraţie. Sunt situaţii în care sunt convins că vor putea să funcţioneze la fel de bine nişte companii şi cu trei sau cinci membri, în loc de 9, 11 sau 17 membri în CA, iar ceea ce se va decide la nivel guvernamental unitar – pentru că nu vorbim doar de un minister – va presupune să schimbăm nişte articole din legislaţia din România”, a explicat oficialul.
Pe de altă parte, în opinia sa, situaţia va fi total diferită în companiile de stat aflate pe pierdere.
„Vă pot spune că din 32 de companii, 17 sunt pe profit, diferenţa e pe pierdere. Adică aproape jumătate sunt pe pierdere. Ei bine, acolo e altă situaţie şi vă mărturisesc că am întâlnit oameni geniali care vorbeau de cum listează acţiunile companiilor pe London Stock Exchange (LSE) şi de unii care au venit să mă întrebe şi mi-au scris scrisori, ce să facă în situaţia în care au decizia unei instanţe, dacă se mai ţină angajaţi unii oameni care au şi pensie şi salariu. Acela e nivelul unora dintre cei din companiile de stat”, a adăugat Ivan.
Întrebat dacă directorul general de la Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, îşi merită salariul de 38.000 euro pe lună, aşa cum a apărut în spaţiul public, ministrul Energiei a precizat că ar trebui făcute comparaţii cu companii similare din domeniul privat.
„M-am uitat la cifra de afaceri şi la profituri. Nuclearelectrica are patru miliarde (de lei n.r.) cifră de afaceri, 1,7 miliarde de lei profituri, care 90% se duc la bugetul de stat. Că merită sau nu merită, trebuie să vedem dacă la o companie similară din piaţă, listată la bursă, cum este şi compania Nuclearelectrica, un director de companie, care are aceeaşi cifră de afaceri, aceleaşi profituri în acelaşi timp şi aceleaşi investiţii, pentru că e strategică compania asta pentru sistemul energetic al României, avem un venit similar. Am făcut o comparaţie, nu ştiu dacă e corectă, dar am făcut cu o companie din domeniul privat: OMV Petrom. Sunt date publice. CEO-ul companiei are venit de aproape două milioane de euro pe an, la o cifră de afaceri de 31 de miliarde, 7 miliarde de lei profit. Avem Hidroelectrica, undeva la 11 miliarde de lei cifra de afaceri, aproape 7 miliarde profit, venituri de vreo 14 ori mai mici. Vreau să fim corecţi, nu vreau să-i demonizăm pe toţi aceşti oameni. Da, pentru 2, 3, 5, pe care i-am văzut pe la televizor, că n-aveau nicio treabă cu domeniile astea, care şi-au dat pensii şi şi-au dat venituri nesimţite şi în CA şi-au votat lor acele venituri, ei fiind pe pierdere şi fiind dependenţi de bani din bugetul de stat, acolo nu doar că le-aş tăia indemnizaţii, i-aş da afară cu totul”, a mai transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Premierul Albaniei, Edi Rama, a fost protagonistul unui moment teatral la conferința pentru reconstrucția Ucrainei, întrucât a îngenuncheat, din nou, în fața omologului său italian, Giorgia Meloni.
Nu este prima dată când o întâmpină în acest mod pe politiciana italiană, întrucât a mai fost surprins și la Summitul mondial privind energia viitorului din Abu Dhabi, dar și la summitul Comunităţii Politice Europene.
În Abu Dhabi, după ce a îngenuncheat în fața premierului italian, i-a oferit o eșarfă frumos desenată – un omagiu adus măiestriei italiene, deși cu o notă personală. Eșarfa, se pare, a fost creată de un designer italian care acum locuiește în Albania, scrie Times of India.
Edi Rama îngenunchează în așteptarea Georgiei Meloni FOTO AFP
Meloni, un naționalist de dreapta care conduce Frăția Italiei, și Rama, un socialist cu o înclinație pentru stil, au găsit deja un teren comun. Anul trecut, au negociat un acord pentru găzduirea migranților din Italia în Albania, deși problemele juridice au ținut planul în suspans.
La conferința pentru reconstrucția Ucrainei, eveniment găzduit de Italia, premierul Albaniei a întâmpinat-o în același fel.
Premierul italian Giorgia Meloni a subliniat la summit rolul crucial al capitalului privat în procesul de reconstrucție. Într-un discurs adresat participanților, Meloni a anunțat că s-au obținut angajamente financiare în valoare de peste 10 miliarde de euro, o sumă importantă, dar departe de nevoile reale ale Ucrainei.
„Să nu vă fie teamă să investiți în Ucraina. Este o națiune care a arătat reziliență, iar ceea ce se întâmplă acolo ne privește pe toți”, a spus ea, făcând trimitere la miracolele economice de după al Doilea Război Mondial. Meloni a sugerat că, asemenea Italiei postbelice, și Ucraina are nevoie de un „miracol economic”.
Cu toate acestea, cel mai memorabil moment a fost cel creat la summitul Comunităţii Politice Europene, având în vedere că scena a avut loc pe covorul roșu, iar Edi Rama a întâmpinat-o pe Meloni atunci când aceasta abia ajunsese la eveniment.
Meloni, cu o înălțime de 1,60 metri, a glumit pe seama gestului: „Face asta doar ca să ajungă la înălţimea mea”, le-a spus ea reporterilor.
FOTO AFP
Premierul albanez a subliniat că parteneriatul cu Italia este „unic”, motivat de apropierea geografică şi de relaţia strânsă bilaterală. Răspunsul categoric a reprezentat o lovitură dură pentru Partidul Laburist britanic, care tocmai lansase o campanie de înăsprire a politicilor de imigraţie.
Pe 11 mai, Edi Rama a obținut al patrulea mandat de premier în urma alegerilor parlamentare. Acesta a prezentat alegerile drept un referendum pentru integrarea europeană, promițând că Albania va deveni membră a Uniunii Europene până în 2030.
În planurile statului-major de la Moscova, ofensiva din zona Pokrovsk urma să fie piesa de rezistență a așa-numitei „ofensive de vară” din estul Ucrainei. Era miza mare a Kremlinului – o demonstrație de forță, logistică și disciplină militară. Dar ce ar fi trebuit să fie o înaintare strategică a devenit, aproape peste noapte, un eșec de proporții, pulverizat de două operațiuni ucrainene bine țintite și executate cu o precizie care pare desprinsă din manualele de război modern, scrie, în Kyiv Post, Chuck Pfarrer, fost comandant de escadrilă pentru SEAL Team Six al Marinei SUA.
Soldat ucrainean pe frontul din Donețk/FOTO:Profimedia
La mijloc au stat nu doar drone și rachete de croazieră, ci și o rețea eficientă de informații, sprijin local din partea partizanilor ucraineni și un timing impecabil. În doar câteva zile, comandamentul armatei a 8-a ruse a fost ras de pe hartă, iar depozitul central de muniție – un element critic pentru aprovizionarea trupelor – a fost transformat într-un crater în flăcări.
O ofensivă planificată la milimetru, dar vulnerabilă la un singur punct: centralizarea
Conform surselor din intelligence, ofensiva rusă era condusă de colonelul Ruslan Goriacikin, un apropiat al cercului de putere de la Kremlin. Sub comanda sa, Armata 8 a Rusiei, unitate de elită, fusese consolidată până la aproximativ 110.000 de militari – cu sprijin consistent de artilerie, blindate și muniție. Totul era pregătit pentru înaintarea spre Pokrovsk, un nod strategic din regiunea Donețk.
Punctul slab al planului? O concentrare excesivă de resurse într-un singur loc – atât ca personal de comandă, cât și ca depozite de armament. Iar Ucraina a profitat.
Primul șoc: sediul comandamentului, distrus în câteva secunde
Pe 30 iunie, după căderea nopții, șase aeronave ucrainene au decolat discret, îndreptându-se spre est. Două dintre ele au lansat momeli electronice MALD – aparate capabile să bruieze și să deruteze sistemele de apărare rusești. A fost doar preludiul. Celelalte patru avioane au intrat la nivelul solului și au lansat rachete Storm Shadow asupra sediului Armatei a 8-a, identificat anterior cu ajutorul interceptărilor radio și confirmat de partizanii ucraineni din zonă.
Impactul a fost devastator. Clădirea comandamentului, împreună cu colonelul Goriacikin și întreaga structură de comandă, a fost distrusă. A fost un atac chirurgical, cu efecte nu doar militare, ci și psihologice: întreaga ofensivă rusă a rămas fără lideri, fără coordonare, fără capacitate reală de reacție.
A doua lovitură: depozitul central de la Hartsizk, transformat în infern
Câteva zile mai târziu, în zorii zilei de 3 iulie, a urmat a doua etapă. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a coordonat un atac cu drone kamikaze asupra celui mai mare depozit de muniție din regiune – situat la Khartsyzk, lângă Donețk. Explozia a fost atât de puternică, încât martorii oculari au declarat că pământul s-a cutremurat și cerul s-a luminat ca ziua pe o rază de 20 de kilometri.
Depozitul – care adăpostea mii de rachete, obuze de artilerie și muniție antiaeriană – era inima logistică a ofensivei ruse din Donbas. În câteva ore, a fost distrus complet. Deflagrațiile secundare au continuat până dimineață, într-un peisaj apocaliptic.
Rezultatul: o armată decapitată, lipsită de muniție și expusă
În urma acestor două lovituri, ofensiva rusă din Donețk a rămas fără două elemente esențiale: comandă și muniție. Fără sprijinul artileriei și fără coordonare, trupele ruse au fost puse într-o poziție defensivă, forțate să reacționeze haotic în fața contraatacurilor ucrainene.
Mai mult, distrugerea depozitului de la Hartsizk a avut un efect strategic suplimentar: era și principalul punct de stocare a rachetelor antiaeriene din Ucraina ocupată. Astfel, cerul a devenit, temporar, favorabil aviației ucrainene, care a lansat lovituri aeriene asupra trupelor ruse cu bombe ghidate de tip AASM „Hammer”.
Un nou model de război: precizie, partizani și război cibernetic
Acțiunile din Donețk sunt doar o parte a unei strategii mai ample a Ucrainei, care combină lovituri de precizie, sabotaj, partizanat și operațiuni cibernetice. Hackerii militari ai Kievului monitorizează în timp real circulația trenurilor de muniție pe teritoriul ocupat. Ori de câte ori rușii reușesc să aducă un nou transport, sunt întâmpinați de drone sau de rachete HIMARS.
Rezistența locală, infiltrată și disciplinată, joacă un rol crucial: uneori lasă conștient convoaie mici să treacă pentru a descoperi ținte mai mari. Apoi vine lovitura, iar o săptămână de aprovizionare se evaporă în câteva minute.
Pokrovsk rezistă. Iar Ucraina nu doar se apără, ci impune ritmul luptei
În timp ce Kremlinul încearcă, în grabă, să refacă stocurile și să repornească logistica, Ucraina își menține inițiativa. Pokrovsk, orașul vizat de ofensiva rusă, rezistă. Mai mult, apărătorii ucraineni – deși numeric inferiori – reușesc să transforme această inferioritate într-un avantaj tactic, lovind rapid, eficient, acolo unde trupele ruse sunt lipsite de protecție.
Loviturile din Donețk nu au fost simple succese militare – au fost o demonstrație de superioritate operațională și de voință politică. Pentru Moscova, mesajul este clar: niciun comandament nu e sigur, niciun depozit nu e intangibil. Iar ofensiva de vară, anunțată cu fast, e acum o ruină fumegândă.
Judecătorii au menținut sentința de șase ani de închisoare în cazul românului de 23 de ani, Andrei-Vlad Cojocariu, care a provocat un accident rutier mortal. El se afla în stare avansată de ebrietate, cu o alcoolemie de peste patru ori limita legală permisă.
Tragedia s-a produs în februarie 2024. Autoutilitara condusă de Cojocariu a lovit violent mașina unei tinere de 28 de ani. În urma impactului, autoturismul condus de femeie a fost proiectat peste intersecție. Aceasta a decedat din cauza rănilor suferite. Victima era mamă a unei fetițe de doar un an. În ziua accidentului, se întorcea de la o vizită la părinți.
Conform probelor prezentate în instanță, Cojocariu era băut, având o alcoolemie de 2,18‰, de peste patru ori limita legală permisă pentru condus în Danemarca (0,5%), potrivit ziarul românesc.
De asemenea, tribunalul a reținut faptul că tânărul a ignorat semaforul roșu într-o intersecție anterioară celei în care s-a produs accidentul.
În apărarea sa, inculpatul a negat acuzația de omor prin imprudență cu circumstanțe agravante și conducere cu neglijență extremă. În fața instanței a susținut că nu își amintește ce s-a întâmplat, întrucât în acea zi sărbătorea împlinirea vârstei de 22 de ani.
Curtea de Apel a decis joi, 10 iulie, să înăsprească sentința. Pe lângă condamnarea la închisoare, Andrei-Vlad Cojocariu a primit o interdicție pe viață de a mai păși pe teritoriul danez după ispășirea pedepsei.
Primul tren electic nou din România a fost vandalizat, la nici un an de la intrarea pe traseu, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionut-Cristian Savoiu.
Primul tren electric va fi pus miercuri în circulaţie, pe ruta Bucureşti-Braşov. Foto Alstom
„Tren nou vandalizat! Confortul oferit de trenurile noi achiziționate și puse în circulație, depinde în mare măsură și de gradul de civilizație al unor pasageri. La nici un an de la intrarea în cirulație a primului tren electic nou, au început deja actele de vandalism”, a anunțat secretarul de stat în MT, Ionut-Cristian Savoiu.
Oficialul a anunțat pe pagina sa de Facebook că va cere identificarea şi sancţionarea celor care se fac vinovaţi.
„Am să solicit instituțiilor abilitate să ia măsuri pentru identificarea și sancționarea celor care se fac vinovați de astfel de acțiuni. Este regretabil că oamenii de bun simț trebuie să suporte efectele acțiunilor unor persoane care nu au un minim respect pentru regulile de conviețuire în societate”, a transmis Savoiu.
Primul tren electric a fost pus în circulaţie, în noiembrie 2024, pe ruta Bucureşti-Braşov, a anunțat preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară, Ştefan Roşeanu, CFR Călători anunţând ulterior orarul.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că este în pregătire un proiect de lege privind pensiile speciale, care va include creșterea vârstei de pensionare.
Vârsta de pensionare a magistraților ar putea crește FOTO: Arhivă, Adevărul
„Vom avea o creștere a vârstei de pensionare. Vom face un nou proiect de lege, care va trece prin Parlament. Vrem să ducem vârsta până la 65 de ani. Este o egalizare. Ceea ce în trecut reprezenta o țintă graduală – adică vârsta de pensionare creștea treptat – vrem acum să stabilim clar”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole.
Pensionarea anticipată va rămâne posibilă în cazul magistraților, susține ministrul.
„Avem un indice de înlocuire, adică măsura în care veniturile salariale sunt înlocuite de veniturile din pensii. Probabil, propunerea va fi ca rata de înlocuire să scadă de la 80% la 65%. Proiectul nu este încă finalizat, de aceea o spun cu această rezervă. Este un subiect sensibil . Va dura câteva săptămâni până voi veni cu un proiect clar”, a precizat ministrul Muncii.
De asemenea, ministrul a mai spus că procesul de recalculare a pensiilor continuă, iar la metoda de calcul a veniturilor fiecărui pensionar se vor lua în considerare și anumite venituri care nu erau constante, precum acorduri globale sau prime.
„N-a pierdut niciun pensionar niciun leu în urma recalculării, dar au fost și pensionari care au câștigat 200, 300, 700, 1.000 lei, 2.000 lei în plus la pensia contributivă. Acest lucru va continua și asta va face încă o dată ca unii dintre pensionari să câștige mai mult, chiar dacă punctul de pensie nu crește. Pe de altă parte, avem această mică recalculare, cum e numită în procedură. Se întâmplă acum, când vorbim, și în perioada următoare. Acolo se vor adăuga la metoda de calcul a veniturilor fiecărui pensionar și anumite venituri care nu erau constante, acorduri globale, prime, care erau eventual temporare.
Deci, continuă procesul de recalculare a pensiilor. Pentru unii, acest proces de recalculare va fi benefic, în sensul că se vor adăuga niște ani de vechime. În primul rând, nimeni nu va pierde, iar în al doilea rând, sigur că unii vor avea niște creșteri mai mari sau mai mici, funcție de documentele pe care le aduc și care justifică contribuția lor de-a lungul timpului”, a afirmat Petre-Florin Manole.
CSM, explicații despre vârsta de pensionare a magistraţilor
Într-un comunicat de presă, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis joi, 10 iulie, că vârsta de pensionare a judecătorilor a scăzut de la 58 de ani la 52 de ani în prezent din cauza „instabilității legislative”.
„Dacă la nivelul anului 2021, vârsta medie de pensionare la judecători era de aproximativ 54 de ani, după iniţierea şi adoptarea legislaţiei care a modificat vârsta de pensionare a magistraţilor, începând cu anul 2022, vârsta medie de pensionare a scăzut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilităţii normative din această perspectivă. Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010 -2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani la judecători”, a transmis CSM.
În ceea ce priveşte vârsta medie de pensionare la magistraţi, din datele statistice reiese că pentru procurori aceasta este de aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 – 2025, iar pentru judecători vârsta medie de pensionare este de aproximativ 56 de ani în acelaşi interval de timp, mai precizează CSM în comunicatul de presă.
Ministrul Muncii, Florin Manole, susține că există unele soluții pentru atenuarea impactului scumpirilor care vor afecta românii de la 1 august, când intră în vigoare măsurile din legea austerității, adoptate de Guvernul Bolojan.
Florin Manole, ministrul Muncii FOTO: Mediafax
„Pentru unele dintre aceste măsuri există niște soluții: când vorbiți de creșterea prețului la energie, aș aminti de voucherele de 50 de lei pentru peste 2 milioane de gospodării, care vor atenua această creștere”, a declarat joi seară ministrul Muncii, Florin Manole, la Antena 3.
Și pentru transportatori va exista o măsură compensatorie, susține acesta.
„La carburanți există o măsură compensatorie care va acoperi această creștere: decontarea unei părți din majorarea accizei pentru transportatorii interni. E o situație dificilă, dar încercăm să găsim soluții”, a spus Florin Manole.
Cum se va aplica impozitul pe pensii
Ministrul a clarificat cum va funcționa impozitul de 10% pe pensiile mai mari de 3.000 de lei, explicând că suma de până la 3.000 lei nu va fi impozitată, iar restul va fi taxat cu 10%.
„Dacă pragul era de peste 4.000 de lei, încă 800.000 de pensionari nu ar fi plătit CASS. Primii 3.000 de lei nu vor fi impozitați. Ce depășește se impozitează cu 10%. Dacă ai 4.000 de lei pensie, se impozitează 10% din 1.000 de lei, deci 100 de lei.
La metoda de calcul la veniturile fiecărui pensionar se vor adăuga și venituri care nu erau calculate. Unii vor avea niște creșteri mai mari sau mai mici, în funcție de contribuția lor de-a lungul timpului”, a precizat ministrul.
Ministrul Muncii atrage atenția asupra unuia dintre cele mai sensibile subiecte pentru economia României: numărul scăzut de salariați care susțin prin taxe și contribuții întregul sistem bugetar.
Presupunând că suntem 16 milioane în România, avem doar 5,7 milioane de salariați. Taxele și impozitele se colectează, în cea mai mare parte, de la acești oameni.
„Sunt foarte puțini pentru potențialul economiei acești 5,7 milioane de oameni care lucrează”, a subliniat ministrul
Indemnizația pentru mame: cum se calculează și cine plătește CASS
Florin Manole a explicat că indemnizațiile pentru creșterea copilului variază în funcție de veniturile mamei înainte de naștere și impozitul va fi suportat indiferent de venituri.
„Avem indemnizații care merg până la 8.000 de lei, avem și de 2.000 de lei. În funcție de contribuția de dinaintea nașterii și a concediului prenatal, se calculează veniturile pentru mame. Cele care au avut venituri foarte mari pot primi până la 8.000 de lei. Impozitul de 10% pentru sănătate se va aplica pentru toiată lumea. Am propus în Coaliție un prag, am zis că e echitabil să avem 3.000 de lei. Nu vreau să dau speranțe deșarte. Viitorul apropiat nu cred că va aduce o modificare. Dar în anii viitori, am putea regândi asta”, a adăugat ministrul.
Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a declarat că este pregătit să răspundă cu aceeași monedă oricăror taxe vamale impuse Braziliei de către Statele Unite.
Lula a răspuns la amenințarea de miercuri a omologului său american, Donald Trump, de a impune o taxă de import de 50% asupra bunurilor braziliene începând cu 1 august.
Într-o scrisoare, Trump a citat tratamentul aplicat de Brazilia fostului președinte Jair Bolsonaro ca factor declanșator al majorării taxelor vamale.
Bolsonaro este în prezent judecat pentru că ar fi încercat să organizeze o lovitură de stat împotriva lui Lula, după ce a pierdut alegerile din 2022 în fața acestuia din urmă.
Trump s-a referit la Bolsonaro ca la „un lider foarte respectat în întreaga lume”.
„Acest proces nu ar trebui să aibă loc”, a scris el, făcând apel la Brazilia să pună capăt imediat „vânătorii de vrăjitoare” împotriva fostului președinte.
Sprijinul lui Trump pentru Bolsonaro nu vine ca o surpriză, deoarece cei doi au fost mult timp considerați aliați.
Președintele american a criticat deja luni Brazilia pentru tratamentul aplicat lui Bolsonaro, comparându-l cu cazurile cu care el însuși s-a confruntat în instanțele americane.
Lula da Silva: Brazilia „nu va accepta nicio tutelă”
Amenințarea cu o taxă vamală de 50% a fost întâmpinată cu un răspuns robust din partea președintelui Lula, notează BBC.
Într-o postare pe platforma X, acesta a subliniat că Brazilia este „o țară suverană cu instituții independente și nu va accepta nicio tutelă”.
Liderul brazilian a anunțat, de asemenea, că „orice creștere unilaterală a taxelor vamale” va fi contracarată prin impunerea de taxe reciproce asupra produselor americane.
Brazilia, al 15-lea cel mai mare partener comercial al SUA
SUA este al doilea mare partener comercial al Braziliei, după China, astfel încât creșterea taxelor vamale de la 10% la 50% – dacă va intra în vigoare – va afecta puternic națiunea sud-americană.
Lula a ținut, de asemenea, să conteste afirmația lui Trump potrivit căreia SUA are un deficit comercial cu Brazilia, calificând-o drept „inexactă”.
Afirmația lui Lula este susținută de datele Guvernului SUA, care sugerează că SUA a avut un excedent comercial de bunuri cu Brazilia de 7,4 miliarde de dolari în 2024.
Brazilia este al 15-lea cel mai mare partener comercial al SUA. Printre principalele sale importuri din SUA se numără combustibilii minerali, aeronavele și utilajele.
La rândul lor, SUA importă din Brazilia gaze și petrol, fier și cafea.
Trump a criticat „cenzura platformelor de social media din SUA”
Brazilia nu a fost singura țară pe care Trump a amenințat-o miercuri cu taxe vamale mai mari. Japonia, Coreea de Sud și Sri Lanka s-au numărat printre cele 22 de națiuni care au primit scrisori de avertizare cu privire la taxe mai mari.
Totuși, scrisoarea pe care Trump i-a trimis-o omologului său brazilian a fost singura care a pus accentul pe alte aspecte decât presupusele deficite comerciale.
Pe lângă faptul că a denunțat tratamentul fostului președinte Bolsonaro, Trump a criticat ceea ce a declarat a fi „ordine secrete și ilegale privind cenzura platformelor de social media din SUA” pe care, potrivit lui, Brazilia le-ar fi impus.
Trump Media, care operează platforma Truth Social a președintelui american și este deținută majoritar de acesta, se numără printre companiile de tehnologie americane care contestă hotărârile instanțelor braziliene privind ordinele de suspendare a unor conturi de social media.
Lula a ripostat și pe acest front, justificând hotărârile instanțelor prin argumentul că „societatea braziliană respinge conținutul plin de ură, rasismul, pornografia infantilă, escrocheriile, fraudele și discursurile împotriva drepturilor omului și a libertății democratice”.
Rafael Cortez, politolog în cadrul firmei braziliene de consultanță Tendencias Consultoria, a declarat pentru BBC News Brasil că tonul excesiv al scrisorii lui Trump ar putea sfârși prin a-l avantaja pe Lula.
„Cei care se confruntă cu Trump câștigă la ei acasă atunci când Trump și alți lideri conservatori vorbesc despre probleme care țin de țările lor. Acest lucru s-a întâmplat, într-o anumită măsură, în Mexic și la alegerile din Canada și Australia”, spune Cortez despre alți lideri care l-au provocat pe Trump și au văzut o creștere a nivelului de popularitate.
„România și-a asumat în 2020 că o să închidă capacitatea de producție pe cărbune de 3.700 de megawatt. Asta înseamnă la consumul de astăzi aproape jumătate din cât consumă România. E uriaș. Sunt zile în care fără energia produsă de cărbune n-am avea echilibru în sistemul energetic și am fi în pericol foarte mare de a nu avea energie”, a spus ministrul Economiei la Antena 3 CNN, întrebat despre închiderea minelor de cărbune.
România și-a asumat închiderea centralelor pe cărbune până la la 31 decembrie 2025, însă acest termen nu poate fi respectat.
„Din prima zi de când am ajuns la minister, cel mai important jalon, 119 era fix ăsta. Am luat toată echipa de la Ministerul Energiei, am vorbit cu ceilalți de la Complexul Energetic, am vorbit și cu președinții de consilii județene din Gorj și Hunedoara și am căutat o formulă prin care să argumentez în cât timp fac licitația pentru centralele pe gaz care să înlocuiască activitatea centralelor pe cărbune pe care să le punem în conservare”, a spus Bogdan Ivan.
Ministrul a spus că vor urma o serie de negocieri la Bruxelles.
„Nu să le închidem, nu vreau să le închidem, ca să fie foarte clar. E strategic pentru noi să le avem în conservare după ce nu vor mai injecta direct în sistemul energetic, pentru situații neprevăzute. În momentul de față pregătim două licitații, până în 15 septembrie vor fi depuse ofertele, sper eu, pentru că până acum nu există un mare apetit în direcția asta și în paralel, împreună cu Ministrul Fondurilor Europene, negociem cu ceilalți din Comisia Europeană o prelungire a acestui termen pentru că e imposibil să oprim grupurile de centrale pe cărbune. Vom fi puși într-o situație foarte dificilă energetic și nu intră în calcul discuția asta”, a mai spus Ivan
Un scandal amoros a izbucnit pe rețelele sociale după ce o femeie din SUA a acuzat public o influenceriță celebră că i-a ruinat mariajul de peste trei decenii. Totul a pornit de la un abonament la OnlyFans.
Celebră influenceriță, acuzată că a provocat divorțul unui cuplu FOTO: Instagram / Natalie Reynolds
Natalie Reynolds, o influenceriță americană de 26 de ani, cu milioane de urmăritori online, a fost acuzată că ar fi destrămat căsnicia unui cuplu de sexagenari. Cheryl Anderson, fosta soție a bărbatului implicat, a povestit într-un clip postat pe TikTok cum a ajuns la divorț după ce a aflat că soțul ei, trecut de 60 de ani, este abonat la contul OnlyFans al tinerei influencerițe.
„Acum câteva nopți umblam în telefonul soțului meu, atunci când am văzut un e-mail care mi s-a părut suspect. L-am deschis și am văzut că a cheltuit 350 de dolari pe conținut pentru adulți de tip OnlyFans. Sunt mai în vârstă, așa că nu am știut ce înseamnă. Dar am căutat și am aflat. Sunt atât de dezamăgită de bărbatul despre care am crezut că mă iubește. Femeia asta, Natalie, le oferă astfel de conținut unor bărbați căsătoriți!”, a declarat Cheryl Anderson.
Femeia a mai spus că, deși nu a existat o relație fizică între cei doi, a simțit că a fost trădată. Decizia de a divorța a venit imediat după această descoperire.
Replica influenceriței: „Nu mă poate acuza”
Natalie Reynolds nu a rămas indiferentă la acuzațiile aduse și a reacționat public, susținând că ea nu a greșit cu nimic și că responsabilitatea îi aparține în totalitate soțului.
„Femeia asta vrea să dea vina pe mine, când e vina soțului ei. Nu mă poate acuza, pentru că nu i-am forțat bărbatul să se aboneze și să plătească. A făcut-o din propria voință. Ar fi timpul ca doamna aceasta să își tragă la răspundere soțul, nu să mă arate pe mine cu degetul”, a declarat Natalie Reynolds.
O figură controversată în mediul online
Nu este prima dată când Natalie Reynolds se află în centrul unor controverse. Potrivit Times of India, ea are aproape șase milioane de abonați pe YouTube, 600.000 de urmăritori pe Instagram și 33.000 pe platforma Kick.
În luna mai, a provocat un val de indignare după ce a publicat un clip în care apărea alături de o femeie fără adăpost. A convins-o să sară într-un lac pentru 20 de dolari, deși știa că aceasta nu știe să înoate. Deși a promis că va sări după ea, Natalie a plecat, lăsând femeia în apă. După difuzarea imaginilor, mulți internauți au cerut ca influencerița să fie trasă la răspundere penal.
Oficialii serviciilor de informații se tem că o campanie de sabotaj atribuită Rusiei se extinde în Europa. Associated Press a documentat, într-o amplă investigație, peste 70 de incidente legate de Rusia care au avut loc în pe continentul european în ultimii ani.
Rusia folosește mesageria Telegram pentru a recruta potențiali agenți FOTO: Arhivă
Era aproape miezul nopții când un șofer de camion care se odihnea în cabina sa a auzit trosnetul flăcărilor la un depozit din estul Londrei în care erau depozitate echipamente pentru Ucraina. El a luat un extinctor și a ieșit afară – dar și-a dat seama că focul era prea mare și s-a retras, scrie Associated Press. Când a sosit poliția, acesta a bătut la ușile unui bloc de apartamente din apropiere, strigând locuitorilor să evacueze. Părinții și-au luat copiii și au fugit în stradă.
La aproximativ 30 de minute după izbucnirea incendiului, Dylan Earl, un britanic care a recunoscut că a organizat incendierea, a primit un mesaj de la un bărbat despre care autoritățile britanice spun că era intermediarul său rus. „Excelent”, scria în limba rusă.
Marți, un tribunal britanic a găsit trei bărbați vinovați de incendiere în cadrul complotului din martie 2024. Procurorii au afirmat că a fost pus la cale de serviciile de informații ruse, parte a unei campanii de perturbare a Europei pe care oficialii occidentali o atribuie Moscovei și reprezentanților săi. Alți doi bărbați, printre care și Earl, au pledat anterior vinovați pentru organizarea incendierii.
Tânărul care a incendiat mai multe case și depozite FOTO: Poliția Metropolină din Londra
Peste 70 de incidente legate de Rusia
Incendiul este unul dintre cele peste 70 de incidente legate de Rusia pe care The Associated Press le-a documentat de la invazia Moscovei în Ucraina în februarie 2022.
Oficiali europeni ai serviciilor de informații au declarat pentru AP că sunt îngrijorați că riscul de rănire gravă sau chiar de deces este în creștere, deoarece sabotorii neantrenați incendiază case și întreprinderi, plantează explozibili sau construiesc bombe. Urmărirea AP arată 12 incidente de incendiere sau sabotaj grav anul trecut, comparativ cu două în 2023 și niciunul în 2022
Oficialii occidentali au acuzat Rusia și acoliții săi de organizarea a zeci de atacuri și alte incidente în Europa de la invadarea Ucrainei.
Associated Press a analizat sute de incidente și le-a trasat pe hartă atunci când oficialii occidentali au stabilit o legătură clară cu Rusia, grupurile pro-ruse sau aliatul Belarus. Kremlinul a negat acuzațiile.
Atunci când începeți o campanie, aceasta își creează propria dinamică și „devine din ce în ce mai violentă în timp”, a declarat unul dintre oficiali, care deține o funcție de conducere la o agenție europeană de informații. Oficialul, ca și alți doi, a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta chestiuni de securitate
Kremlinul nu a răspuns la solicitarea de a comenta cazul britanic. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat anterior că Kremlinului nu i s-a arătat niciodată „nicio dovadă” care să susțină acuzațiile potrivit cărora Rusia desfășoară o campanie de sabotaj și a afirmat că „respingem cu siguranță orice acuzații”.
Depozit plin cu bunuri pentru Ucraina, incendiat FOTO: Poliția Metropolină din Londra
Recrutarea tinerilor amatori
Majoritatea sabotorilor acuzați că lucrează în numele Rusiei sunt străini, inclusiv ucraineni. Printre aceștia se numără tineri fără antecedente penale care sunt adesea angajați pentru câteva mii de dolari, au declarat oficialii serviciilor de informații.
Înaltul oficial a declarat că Rusia a fost forțată să se bazeze din ce în ce mai mult pe astfel de amatori de când sute de spioni ai Moscovei au fost expulzați din țările occidentale în urma unei operațiuni de otrăvire a fostului ofițer de informații rus Serghei Skripal în Regatul Unit în 2018. Aceasta a dus la moartea unei femei britanice – și la o reacție majoră din partea Occidentului.
Serviciile de informații militare ruse – acționând prin Wagner – au fost probabil în spatele complotului, a declarat Kevin Riehle, profesor de informații și securitate națională la Universitatea Brunel din Londra.
Recrutorul – care a folosit pseudonimul Privet Bot – a postat de mai multe ori pe un canal Telegram solicitând oamenilor să se alăture luptei împotriva Occidentului, a declarat Riehle în fața instanței.
Odată conectați, recrutorul și Earl au comunicat predominant în limba rusă, Earl folosind Google pentru a traduce, conform capturilor de ecran de pe telefonul său. Mesajele lor variau de la gravitatea mortală la aproape comic.
Recrutorul i-a spus lui Earl, în vârstă de 21 de ani, că este „înțelept și deștept în ciuda faptului că este tânăr” și i-a sugerat să urmărească serialul de televiziune „The Americans” – despre ofițerii de informații sovietici KGB sub acoperire în SUA.
„Acesta va fi manualul tău”, scria recrutorul.
Într-un mesaj, Earl se lăuda că are legături cu Armata Republicană Irlandeză, cu „criminali, răpitori, soldați, traficanți de droguri, escroci, hoți de mașini”, promițând să fie „cel mai bun spion pe care l-ați văzut vreodată”.
Potențial de rănire
Earl și un alt bărbat au recrutat în cele din urmă alte persoane care au mers la depozit în noaptea incendiului. Earl nu i-a întâlnit niciodată pe bărbați, conform mesajelor transmise în instanță, și nu este clar dacă el însuși a vizitat vreodată locul.
Odată ajuns la depozit, unul dintre bărbați a turnat o canistră de benzină înainte de a aprinde o cârpă și de a o arunca pe combustibil. Un altul a înregistrat incendiul pe telefonul său. Acesta a fost, de asemenea, filmat de camerele de supraveghere.
Depozitul era sediul unei companii de comenzi poștale care trimitea provizii în Ucraina, inclusiv dispozitive StarLink care furnizează internet prin satelit și sunt utilizate de armata țării. Aproximativ jumătate din conținutul depozitului a fost distrus în incendiu, care a ars la doar câțiva metri de Yevhen Harasym, șoferul camionului, și la mică distanță de o anexă din curtea unei case și a blocului de apartamente.
„Ești pumnalul nostru în Europa”
La scurt timp după incendiul din Londra, Earl și complicii săi au discutat ce vor face în continuare, conform mesajelor. Au vorbit despre incendierea afacerilor londoneze deținute de Evgeny Chichvarkin – un magnat rus care livra provizii Ucrainei.
„Hedonism Wines și restaurantul Hide ar trebui transformate în cenușă”, a spus Earl.
În mesaje, Earl a oscilat între a spune că nu „aveau nevoie” de victime și că, dacă „voiau să rănească pe cineva”. După incendiu, recrutorul rus i-a spus lui Earl că „s-a grăbit să incendieze aceste depozite fără aprobarea mea”.
Din această cauză, a spus el, „va fi imposibil să plătim pentru această incendiere”.
Totuși, recrutorul i-a spus lui Earl că dorește să vizeze mai multe companii cu legături cu Ucraina. „Ești pumnalul nostru în Europa și te vom ascuți cu grijă”, a scris recrutorul.
Rusia folosește mesageria Telegram pentru a recruta potențiali agenți
Rusia recrutează migranți din afara UE pentru a comite sabotaje și alte infracțiuni, pentru a răspândi frica și a submina încrederea în guverne, scrie și Politico.
Rusia folosește mesageria Telegram pentru a recruta potențiali agenți, a declarat joi Serviciul de Informații Ceh (BIS) în raportul său anual pe 2024.
Spionii cehi au declarat că Rusia folosește Telegram pentru a recruta potențiali agenți în vederea desfășurării diverselor activități
„Aceasta include slăbirea coeziunii societăților occidentale, răspândirea fricii și a incertitudinii, subminarea încrederii publice în capacitatea statului de a-și proteja cetățenii și creșterea presiunii pentru a reduce sprijinul acordat Ucrainei în apărarea sa împotriva agresiunii ruse”, se arată în raport.
În multe cazuri, agenții nu sunt conștienți că lucrează pentru Rusia, deoarece sunt angajați prin intermediari, potrivit documentului serviciilor de informații cehe.
Robert Lupu, ucigașul Teodorei Marcu, și-a motivat crima prin „socoteli neterminate”, susținând că fosta iubită l-a ruinat financiar și emotional înainte să-l părăsească.
Cum și-a justificat crima bărbatul care a ucis-o pe Teodora Marcu FOTO: Arhivă
Crima șocantă din complexul rezidențial de la marginea Bucureștiului, în care Teodora Marcu și-a pierdut viața, pare să fi fost alimentată de o ură profundă și de dorința de răzbunare. Cu doar două săptămâni înainte de a o împușca, Robert Lupu, cunoscut sub porecla „Zdrențoi”, le spunea unor cunoscuți că are „socotelineterminate” cu fosta sa iubită.
Potrivit unor surse din anchetă, bărbatul o acuza pe Teodora că l-a încurajat să renunțe la familia și la averea sa, doar pentru a-l abandona ulterior și a se căsători cu altcineva. Această convingere l-ar fi consumat pe Lupu, care nu reușea să accepte schimbările dramatice din viața sa, potrivit Gândul.
Crima de pe aleea din Cosmopolis
Teodora Marcu, cunoscută publicului după participarea la un show televizat, a fost ucisă pe 31 mai, într-un atac armat comis pe o alee din complexul rezidențial Cosmopolis, din localitatea Ștefăneștii de Jos, județul Ilfov. Avea 23 de ani și era însărcinată în patru luni cu actualul soț. În momentul atacului, fostul ei partener, Robert Lupu, a tras asupra ei mai multe focuri de armă.
Relația celor doi începuse cu ani în urmă, pe când Teodora avea doar 14 ani, în orașul natal Onești. Deși ulterior drumurile lor s-au despărțit, fosta legătură a rămas, se pare, o rană deschisă pentru agresor.
Cine era Robert Lupu, zis „Zdrențoi”
Încă din adolescență, Lupu era cunoscut în cercurile interlope din Onești. Avea obiceiul să umble înarmat și să frecventeze liceele în căutare de eleve. De altfel, au existat două denunțuri pe numele său pentru presupuse fapte de proxenetism, iar poliția îl avea în vizor.
Deși avea relații amoroase cu minore, Lupu s-a căsătorit cu o femeie de vârsta lui, cu care a avut un copil. Căsnicia i-a oferit o aparență de stabilitate: datorită sprijinului unui apropiat al soției, influent în afaceri, Lupu a reușit să achiziționeze mai multe autoturisme Dacia și Renault, închiriate apoi taximetriștilor, precum și unele proprietăți. Avea un stil de viață opulent, conducea o mașină de 30.000 de euro și purta doar haine de firmă.
Cu toate acestea, martorii spun că nu era genul de interlop care să se afișeze cu personaje periculoase. Dimpotrivă, apărea frecvent în public alături de Teodora.
„A divorțat pentru Teodora, apoi a pierdut tot”
Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, Lupu nu a putut accepta despărțirea de Teodora. Le-ar fi spus cunoscuților că, pentru ea, și-a distrus viața: a divorțat pentru Teodora, iar în urma separării a pierdut și sprijinul financiar primit anterior de la prietenul soției. După partaj, ar fi rămas aproape fără nimic.
Orice încercare de a-și reveni financiar era sortită eșecului, au declarat surse apropiate anchetei. În ultimul timp, el ar fi fost cuprins de o depresie profundă și ar fi pus întreaga vină pe umerii Teodorei: o considera„responsabilă pentru tot ce i s-a întâmplat.
Chiar dacă nu a spus direct că plănuiește să o ucidă, anchetatorii sunt convinși că ura acumulată și resentimentele legate de prăbușirea sa personală și materială l-au împins spre crimă.
Trei incendii de vegetație se manifestă joi, 10 iulie, în apropierea Autostrăzii Soarelui, în judeţul Călăraşi.
FOTO: Facebook Info Trafic București și Ilfov
„Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că pe autostrada A2 Bucureşti-Constanţa, pe tronsonul kilometric 50 (loc. Săruleşti) – 60 (loc. Lehliu), sensul spre Bucureşti, judeţul Călăraşi, trei incendii de vegetaţie se manifestă în apropierea părţii carosabile, fumul scăzând vizibilitatea în trafic”, transmite, joi, Centrul Infotrafic.
Sursa citată a precizat că circulaţia este oprită pe sensul de mers spre Capitală, fiind aplicată deviere a traficului la kilometrul 64, astfel că circulaţia rutieră este direcţionată către DN 3.
De asemenea, dinspre DN 3 către autostrada A2 traficul este oprit.
Opt eurodeputaţi români au votat joi, 10 iulie, pentru moţiunea de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, doi s-au abţinut de la vot, iar 12 au votat împotrivă.
Parlamentul European FOTO:Arhivă
Moţiunea de cenzură iniţiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR) a fost respinsă joi, la Strasbourg, cu o largă majoritate de Parlamentul European, cu voturi 360 de voturi împotrivă, 175 de voturi pentru şi 18 abţineri, potrivit Agerpres.
Opt eurodeputaţi români au votat moţiunea de cenzură, este vorba despre Gheorghe Piperea, Adrian-George Axinia, Claudiu-Richard Târziu, Georgiana Teodorescu, Şerban Dimitrie Sturdza, Cristian Terheş, Luis-Vicenţiu Lazarus şi Diana Iovanovici Şoşoacă.
Alţi doi eurodeputaţi români s-au abţinut, este vorba despre Iuliu Winkler şi Lorant Vincze.
Împotriva moţiunii au votat în total 12 eurodeputaţi români. Este vorba despre Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Siegfried Mureşan, Virgil-Daniel Popescu şi Adina Vălean de la grupul PPE, Dan Barna şi Vlad Voiculescu de la grupul Renew, Andi Cristea, Claudiu Manda şi Ştefan Muşoiu din grupul S&D, respectiv Nicu Ştefănuţă, din grupul Verzilor, care este şi vicepreşedinte al Parlamentului European.
Potrivit sursei citate, la votul asupra moţiunii au absentat nu mai puţin de 11 eurodeputaţi români, este vorba despre Dragoş Benea (S&D), Ioan-Rareş Bogdan (PPE), Gheorghe Cârciu (S&D), Vasile Dîncu (S&D), Gabriela Firea (S&D), Maria Grapini (S&D), Dan-Ştefan Motreanu (PPE), Victor Negrescu (S&D), Dan Nica (S&D), Eugen Tomac (Renew) şi Mihai Tudose (S&D).
Cei mai mulţi eurodeputaţi care au votat moţiunea au fost de la grupul Patrioţi pentru Europa, este vorba despre 76 din 84 în total. Din cei 175 de eurodeputaţi care au votat pentru moţiune, 39 erau şi din grupul ECR, între care cei şase eurodeputaţi români membri.
Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de europarlamentarii AUR, a fost respinsă categoric astăzi în plenul Parlamentului European.
„A obținut doar 175 de voturi din 553”, a scris pe Facebook eurodeputatul PPE Siegfried Mureșan.
„Un eșec rușinos și previzibil. Moțiunea a obținut cu 100 de voturi mai puțin decât numărul de voturi împotriva numirii Comisiei în 2024. La un an de mandat, europarlamentarii AUR nu au livrat nimic pentru România. Nu au influență, nu obțin rezultate și rămân complet izolați în Parlamentul European. Votul de astăzi confirmă acest lucru.”, a mai spus Mureșan.
Președintele Nicușor Dan a trimis CCR, joi, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgentă nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.
Președintele Nicușor Dan FOTO: FB
UPDATE: CCR a stabilit termenul de judecată pentru 17 iulie 2025.
Şeful statului arată că Parlamentul i-a transmis această lege în vederea promulgării pe 21 iunie.
Preşedintele consideră că, prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale, respectiv art. 1 alin. (3) şi (5), art. 20, art. 30, art. 31, art. 33 din Constituţie.
„Nicuşor Dan subliniază că orice acţiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanţiile pentru a nu putea fi citită ca o acţiune a unei opţiuni politice a societăţii, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”.
„Statul român trebuie să acţioneze cu fermitate pentru a preveni şi pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autorităţile statului este la cote reduse şi orice acţiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare creşte tensiunea socială şi neîncrederea în autorităţi”, a transmis Nicușor Dan, potrivit Agerpres.
În sesizare, șeful statului invocă critici de constituţionalitate din perspectiva necesităţii clarităţii şi previzibilităţii legii.
„Absenţa unei definiţii legale exprese a noţiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete şi instanţe de judecată) chemate să urmărească şi să judece cele două infracţiuni prevăzute în art. I pct. 5 şi 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară şi instabilitate juridică la nivelul societăţii.
Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracţiunile menţionate sunt sancţionate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, şi interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante faţă de libertatea individului şi celelalte garanţii procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiţie legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002, ceea ce ridică aceeaşi problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, afirmă şeful statului.
Nicuşor Dan se referă şi la lipsa de claritate a noţiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conţinutului.
„Este lesne de observat că definiţia citată este circulară, deoarece lămureşte numai sensul noţiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămureşte deloc semnificaţia atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipseşte chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea şi în aplicarea acestei noţiuni de către organele judiciare competente (parchetele şi instanţele judecătoreşti)”, mai afirmă el.
Şeful statului precizează şi că legea este lipsită de claritate în ceea ce priveşte noţiunea de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva concentraţiei conţinutului şi din perspectiva autorului materialului.
„Apreciem că: art. I pct. 2 din Lege este neconstituţional întrucât prevede interzicerea materialelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, dar noţiunea este neclară; art. I pct. 3 si art. II pct. 1 din Lege sunt neconstituţionale întrucât definesc materialele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, respectiv antisemite, dar noţiunea este neclară; art. I pct. 5 din Lege este neconstituţional întrucât sintagma organizaţie cu caracter legionar este neclară; art. I pct. 6, 7, 8 din Lege sunt neconstituţionale întrucât se referă la materialele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, dar noţiunea este neclară; art. I pct. 9, 14, 15 din Lege sunt neconstituţionale din cele trei perspective de la punctul f”, arată preşedintele.
Nicuşor Dan aduce şi critici de constituţionalitate din perspectiva dreptului la informaţie (art. 31 din Constituţie), accesului la cultură (art. 33 din Constituţie) şi libertăţii de exprimare (art. 30 din Constituţie).
„În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului este neconstituţională”, susţine şeful statului în sesizarea transmisă CCR.
Nicușor Dan citează din Scrisoarea a III-a următoarele versuri: „Și apoi în sfatul țării se adun să se admire/ Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subțire;/ Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,/ Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!/ Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi/ Să ajung-a fi stăpînă și pe țară și pe noi!/ Tot ce-n țările vecine e smintit și stîrpitură,/ Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,/ Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții,/ Toți se scurseră aicea și formează patrioții,/ Încît fonfii și flecarii, găgăuții și gușații,/ Bîlbîiți cu gura strîmbă sunt stăpînii astei nații!”.
De asemenea, șeful statului a prezentat exemple din legislația altor state europene precum Franța, Italia și Germania, unde sunt reglementate mult mai clar interdicțiile și unde sunt definite precis simbolurile și organizațiile vizate.
Legea a fost sesizată la CCR şi de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi.
Anunț important pentru șoferi! Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere a precizat că se circulă în regim de autostradă, fără restricții, pe cei 21 de km ai Lotului 1 Dumbrava – Mizil, parte din A7.
Mai exact, începând cu orele 16:00, joi s-au ridicat restricțiile instituite între km. 9+808 – km. 21+000, pe A7 Ploiești – Buzău, Lotul 1 Dumbrava – Mizil, cuprins între km 0+000 – km 21+000.
Amintim faptul că aceste restricții au fost instituite pentru a permite lucrările de construire a Lotului 2 Mizil – Pietroasele.
Sursă foto: facebook Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere
Am scris în analiza trecută că pachetul fiscal-bugetar nu are legătură cu negocierile și argumentele susținute în grupul tehnic de lucru. Da, ceea ce s-a prezentat de către Guvern este în realitate o „rețetă” prestabilită în grupuri de lucru informale și dialogul cu Comisia Europeană. Să se asume asta!, arată, într-o analiză făcută pentru MEDIAFAX, prof.univ. Cristian Socol.
Grupul social-democrat înțelege nevoia de consolidare fiscal-bugetară calitativă, echitabilă social și sustenabilă pe termen mediu și lung. Am explicat la tablă, cu grafice, în grupul de lucru de la Cotroceni că modelul economic actual nu mai poate susține viteza de convergență ridicată din ultimii 25 de ani – amintind că România a avut cea mai ridicată viteză de convergență dintre țările europene postaderarea la UE.
Am argumentat Președintelui României și colegilor de la celelalte partide că tranziția către un nou model de dezvoltare presupune introducerea impozitului progresiv (măsură structurală de creștere a veniturilor, pentru a reduce faliile din societate și polarizarea economică și socială dramatică), presupune o rată mai mare de ocupare, investiții în educație, cercetare – dezvoltare – inovare, o arhitectură instituțională modernizată și programe de stimuli pentru sectoarele cu valoare adăugată crescută – din intensitatea tehnologică medie / ridicată și orientate spre export. Tranziția de la o economie bazată pe factori (de tip ”ajungere din urmă”) la una bazată pe inovare nu se poate face decât prin investiții în tehnologie și capital uman și printr-o reformă fiscală echitabilă. Nevoile de dezvoltare actuale și viitoare ale României nu mai pot fi susținute de un regim fiscal bazat pe cotă unică, un experiment specific unor economii mici. Contra propagandei interne, sunt instituții prestigioase (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și OECD) care arată că regimul exotic al cotei unice și-a finalizat potențialul de ani buni și ține în loc dezvoltarea României (fixând-o în capcana venitului mediu, stagflație).
Am susținut acolo că sunt de acord ca negocierile din grupul tehnic să fie total transparente, chiar dacă au existat puncte de vedere diferite, argumentate. Deoarece nu s-a putut realiza acest lucru, voi prezenta în câteva analize punctele de vedere susținute de grupul nostru, detaliind argumentele din spate. Este un exercițiu de respect pentru cei care ne-au trimis acolo – cei care gândesc și votează social-democrat și decidenții politici aleși să îi reprezinte.
Argumentele lui Cristian Socol împotriva creșterii cotei generale de TVA
Astăzi, voi prezenta argumentele pentru care ne-am opus creșterii TVA general și unele cote de TVA redus, propunând în schimb, cu același impact bugetar, introducerea unui impozit diferențiat echitabil până la 31 decembrie 2025 și a impozitului progresiv cu globalizarea veniturilor de la 1 ianuarie 2026.
1. Am susținut că pentru a fi echitabilă și a avea șanse de succes, consolidarea fiscal-bugetară trebuie să fie echitabilă, cu povară mai mare pe cei care ”pot suporta” și povară mai redusă pusă pe cei vulnerabili. Asta arată toate lecțiile de consolidare fiscal-bugetară din țările europene realizate în ultimii 30 de ani. Creșterea TVA general și mai ales mărirea TVA redus urcă povara fiscală pe umerii celor cu venituri mici. TVA este un impozit regresiv, suportat într-o măsură mai mare de către cei cu o pondere mai mare în coșul de consum la alimente medicamente utilități etc. Deci, cu cât ești mai sărac, cu atât suporți o povară mai mare.
2. Am dovedit că o creștere a TVA general și a cotelor reduse la produsele de bază va avea un puternic impact inflaționist și va conduce la deprecieri consistente ale puterii de cumpărare. Circa 2,8-3 puncte procentuale în plus la inflație și manifestarea efectelor de runda a doua conduc la evoluții/cifre îngrijorătoare privind reducerea puterii de cumpărare a tuturor românilor (dar cu precădere a celor vulnerabili). La pachet cu creșterea explozivă a prețurilor la energie (efect al liberalizării prețului de la 1 iulie 2025 – căci iată, în România liberalizarea = exclusiv creșteri de prețuri, virtuțile pieței libere funcționează doar în teoria libertariană în cazul monopolurilor / oligopolurilor naturale) și cu creșterea accizelor la combustibil, atingerea unei cifre de 10-12% a inflației nu mai pare o surpriză. Suprapusă înghețării salariilor bugetarilor (în fapt reducerea veniturilor prin Pachetul fiscal) și a pensiilor precum și impunerii CASS la pensiile mai mari de 3000 lei, măsura va conduce la o scădere estimată a puterii de cumpărare de 22-25% în rândul pensionarilor, de 18-22% în rândul bugetarilor și de 9-12% pentru ceilalți lucrători. Mai mult, va apărea un efect psihologic consistent pornind de la percepția de ”prețuri toxice” – se va intra într-o spirală inflaționistă cauzată de anticipările privind explozia prețurilor.
3. Am argumentat că o creștere a TVA va avea și un puternic impact contracționist. Pachetul de măsuri propus (cu pilon în creșterea cotelor de TVA) va conduce la o cădere economică cuprinsă între 0,4 și 0,9% – scenariu de simulare cu un grad ridicat de probabilitate. Am arătat că ”socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”, argumentând că un calcul mecanic al impactului bugetar adus de măsura creșterii TVA nu poate fi credibil, trebuind să fie aplicați coeficienți de corecție. Valul contracționist al pachetului de măsuri poate provoca și o reducere a veniturilor bugetare reale la buget, nu putem exclude acest scenariu! Măsura creșterii TVA va reduce competitivitatea producătorilor români pe piață; apar scumpiri în cascadă și dificultăți pentru IMM-uri. Creșterea TVA poate mări evaziunea. Creșterea TVA poate induce o schimbare de comportament de tip ”cumpără înainte de a fi mărită taxa”, putându-se ajunge la un ”boom” al cererii înainte de mărirea TVA și o prăbușire a consumului după 1 august.
4. Am susținut argumentat că în Romania, pensionarii vor suporta dublu ca povară creșterea TVA față de cei de vârsta medie și tineri. Datele Eurostat arată că procentul din venit plătit ca TVA de către persoanele trecute de 65 de ani este de 17,5% (vârsta cuprinsă între 65 și 74 ani) și 19,4% (vârsta mai mare de 75 ani), față de 9,1-9,8% la persoanele cu vârsta mai mică de 54 ani.
5. Am adus un al doilea argument aici – gospodăriile cele mai sărace vor suporta o povară disproporționat mai mare decât gospodăriile cele mai bogate. Tot datele Eurostat privind ponderea TVA plătit din veniturile totale pe gospodării sărace/bogate arată că în România, cele mai sărace 40% dintre gospodării (primele 2 quintile) vor suporta o povară de 3-4 ori mai mare decât cele mai bogate 40% dintre gospodării.
6. Având în vedere datele statistice de mai sus, am argumentat că nivelul cotei reduse la alimente, medicamente, apă pentru irigații și mai ales cărți trebuia să scadă / rămână la 5%. Creșterea cotei reduse de TVA la produse de bază va adânci povara ridicată pusă de pachetul fiscal asupra celor cu venituri mici. Prin creșterea cotei reduse la 11%, România va ajunge în topul UE privind cota de TVA cea mai ridicată la produsele enumerate mai sus și printre puținele țări din UE care au doar două cote. Câteva exemple pentru alimente și medicamente de bază, Austria are 10%, Belgia 6%, Bulgaria 9%, Croatia 5%, Cipru 5%, Estonia 9%, Franța 5,5%, Germania 7%, Italia 4%, Ungaria 5% etc Cât despre TVA crescută la cărți, impactul bugetar marginal este copleșit de impactul educațional și cultural – pozitiv, bineînțeles – adus de lectură. Din contră, am susținut aici un program de sprijin finanțat din buget și fonduri europene pentru sprijinul editurilor și al librăriilor în format fizic. O națiune puternică nu se poate construi în condițiile în care datele oficiale Eurostat arată că doar 30% dintre românii de peste 16 ani au citit o carte în ultimele 12 luni (pe ultimul loc în UE).
7. Am argumentat cu explicații, corelații, simulări de impact și distribuția poverii de ce era mult mai bună implementarea impozitului progresiv cu globalizarea veniturilor cu 2 cote și deduceri (10% până la 3400 euro pe lună, 40800 euro pe an și 20% pe diferența a ceea ce depășește această sumă – apropo, Polonia are 2 cote 12% si 32%, cu deduceri!). Cu același efect asupra bugetului precum o majorare a TVA cu 2 puncte procentuale, introducerea unui impozit progresiv ar fi avut un impact inflaționist și contracționist semnificativ mai redus. Ar fi adus România mai aproape de modelul fiscal al statelor dezvoltate din UE și la nivel global (nu mai inventăm noi roata!) – în prezent, doar patru țări din Uniunea Europeană mai păstrează cota unică: România, Bulgaria, Ungaria și Estonia. Prin aplicarea impozitului progresiv, povara ajustării nu s-ar mai fi concentrat aproape exclusiv asupra celor cu venituri mici și medii iar polarizarea economică și socială nu doar că nu s-ar fi adâncit, ci ar fi început să se reducă.
Aceasta era într-adevăr o reformă fiscală echitabilă și justă, așa cum s-a angajat România în fața Comisiei Europene prin Planul Național Bugetar Structural 2025-2031. Era o soluție structurală pentru creșterea veniturilor bugetare, atenua prăpastia tot mai mare dintre majoritatea cu venituri mici și medii și o minoritate cu venituri mari și foarte mari, contribuind astfel la reducerea inegalităților. În plus, ar fi creat un spațiu fiscal sustenabil pe termen mediu și lung, esențial pentru finanțarea viitoarelor cheltuieli în domenii critice precum sănătatea, apărarea, educația și infrastructura și ar fi ar fi contribuit și la diminuarea evaziunii fiscale. Alături de alte măsuri fiscale structurale, pe care le voi detalia în analizele viitoare, ar fi putut susține un nou model de dezvoltare economică pentru România. Nu s-a dorit implementarea impozitului progresiv ca alternativă, pe baza unor motive pur ideologice.
Analiștii CNN se întreabă dacă retorica lui Donald Trump și ritmul atacurilor ruse asupra Ucrainei sunt doar o coincidență sau o strategie a Kremlinului.
Atac cu sute de drone și rachete asura Kievului/FOTO:X
Retorica președintelui american Donald Trump devine tot mai contondentă la adresa liderului de la Kremlin. Dar răspunde Vladimir Putin direct la aceste ieșiri? În mod oficial, Moscova se declară nepăsătoare. În realitate, ritmul și intensitatea atacurilor asupra Ucrainei par să urmeze, uneori, chiar după declarații dure făcute de fostul președinte American, constată CNN.
Marți, într-o ședință a Cabinetului, Donald Trump și-a exprimat frustrarea față de lipsa de progres în negocierile cu Rusia, calificând comportamentul lui Vladimir Putin drept „o grămadă de prostii”. „E amabil tot timpul, dar nu înseamnă nimic,” a spus Trump, într-un acces de sinceritate rară.
Doar o zi mai târziu, Rusia a lansat cel mai amplu atac aerian asupra Ucrainei de la începutul invaziei: 728 de drone și 13 rachete au fost trimise în valuri succesive asupra orașelor ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a sugerat că atacul ar putea reprezenta o ripostă simbolică la presiunile tot mai publice pentru relansarea negocierilor de pace.
Un tipar, dar fără o logică clară
Nu este prima dată când o critică venită de la Washington este urmată, aproape imediat, de o escaladare militară a Rusiei. Săptămâna trecută, după ce Trump s-a plâns că discuția sa telefonică recentă cu Putin nu a produs „niciun progres real” privind un eventual armistițiu, Rusia a lansat un alt atac masiv: 539 de drone și 11 rachete. A fost, potrivit oficialilor ucraineni, una dintre cele mai distructive zile de la începutul războiului.
Pentru observatorii mai grăbiți, s-ar putea contura concluzia că orice gest de ostilitate verbală din partea lui Trump se traduce imediat într-o reacție agresivă din partea Kremlinului. Realitatea, însă, este mult mai nuanțată.
Atacurile rusești au continuat și în perioadele în care președintele american a ales să nu comenteze public situația din Ucraina. De pildă, pe 29 iunie, Moscova a declanșat un atac major — 477 de drone și 60 de rachete — fără ca Trump să fi făcut vreo declarație notabilă în acele zile.
În plus, nici afirmațiile considerate favorabile Rusiei nu par să tempereze acțiunile militare ale Moscovei. Când Trump a sugerat, la summitul G7, că regretă excluderea Rusiei din ceea ce era odinioară G8, Kremlinul nu a reacționat cu vreo atitudine conciliantă. Dimpotrivă: câteva zile mai târziu, un atac cu drone și rachete asupra Kievului s-a soldat cu cel puțin 28 de morți.
Reacția oficială de la Moscova a fost una de minimizare. „Tratăm aceste declarații cu calm,” a spus purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, adăugând că Trump „are în general un stil direct, chiar dur.”
În fond, acțiunile Rusiei pe frontul ucrainean par să aibă o logică militară proprie, mult mai puțin dependentă de episoadele retorice de la Washington. Kremlinul urmărește câștiguri teritoriale rapide, într-un război care intră în al patrulea an și care devine tot mai costisitor, inclusiv în plan politic intern.
Evoluția recentă a atacurilor aeriene — dominate de drone în locul rachetelor — reflectă, cel mai probabil, constrângerile logistice ale Rusiei. Lipsa rachetelor de înaltă precizie și creșterea producției interne de drone sunt explicații mai plauzibile decât iritarea liderului de la Kremlin la auzul unor cuvinte grele rostite la Casa Albă.
Mai puțin despre orgolii, mai mult despre armament
Pe fond, întrebarea-cheie nu este dacă Putin „răspunde” personal la declarațiile lui Trump, ci în ce măsură SUA vor menține sprijinul militar constant pentru Ucraina. În lipsa unei linii clare la Washington, orice atac verbal sau gest politic riscă să fie interpretat la Moscova fie ca o provocare, fie ca o undă verde.
Cert este că, pentru liderii europeni, ecuația rămâne complicată: între un Trump imprevizibil, un Putin implacabil și o Ucraină tot mai expusă, spațiul de acțiune al NATO se îngustează vizibil.
Misiunea ONU de Supravegherea Drepturilor Omului în Ucraina a transmis joi, 10 iulie, că numărul victimelor civile a atins în iunie un record lunar în ultimii trei ani.
FOTO: Profimedia
„În luna iunie s-a înregistrat cel mai mare număr de victime în trei ani, de 232 de morţi şi 1.343 de răniţi”, anunţă într-un comunicat Misiunea ONU, potrivit News.ro.
În noaptea de marţi spre miercuri, Rusia a lansat cel mai mare atac aerian de la începutul invaziei, în februarie 2022, şi anume 728 de drone şi 13 rachete, a căror mare majoritate a fost interceptată potrivit Kievului.
Un nou atac rus de amploare la Kiev s-a soldat, în noaptea de miercuri spre joi, cu moartea a două persoane şi rănirea altor 13, au anunţat joi autorităţile ucrainene, crescând acest bilanţ-record lunar de victime civile din ultimii trei ani, potrivit ONU.
Tot joi, CEDO a acuzat Rusia că a comis abuzuri flagrante și fără precedent ale drepturilor omului de la invadarea Ucrainei în 2014, inclusiv execuții extrajudiciare, violență sexuală și muncă forțată.
Grupuri armate pro-ruse au pătruns în regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei în 2014, iar Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei pe 24 februarie 2022.
În hotărârea publicată miercuri, Curtea a constatat existența unor dovezi privind folosirea pe scară largă și sistematică a violenței sexuale, însoțite de acte de tortură, precum bătăi, sugrumare sau electroșocuri. Civili și prizonieri de război au fost supuși unor execuții simulate, mutilări și electroșocuri aplicate inclusiv în zone intime ale corpului.
Constatând încălcări repetate ale Convenției, multe desfășurate de-a lungul a peste opt ani, instanța a declarat:
„Aceste acțiuni urmăresc să submineze însăși esența democrației pe care se fundamentează Consiliul Europei și statele sale membre, prin distrugerea libertăților individuale, suprimarea libertăților politice și disprețul flagrant față de statul de drept.
În niciun alt conflict analizat anterior de Curte nu a existat o condamnare atât de aproape unanimă a disprețului ‘flagrant’ manifestat de statul pârât față de fundamentele ordinii juridice internaționale stabilite după al Doilea Război Mondial.”
Ucraina a salutat decizia drept „istorică și fără precedent”, considerând-o o „victorie de necontestat”. Rusia nu a participat la proces și a anunțat că va ignora hotărârea.
Situație scandaloasă la o companie de stat, din subordinea Ministerului Energiei. Toată conducerea primește un bonus de 10% pentru că din management face parte și o femeie. „Am trimis deja acolo Corpul de Control acolo și aștept rezultatul”, susține ministrul Bogdan Ivan
Bogdan Ivan FOTO: Mediafax
Este vorba de SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S.A.), o companie de stat românească, aflată în subordinea Ministerului Energiei, înființată în 2013 prin divizarea Electrica SA.
Toți membrii Consiliului de Administrație primesc „spor de femeie”, inclusiv bărbații. Singura condiție este să fie cel puțin o femeie în consiliu. Este vorba de bonusuri materiale de aproximativ 10%, prin atingerea unor indicatori de performanță, potrivit Antena 3.
Conducerea SAPE primește o indemnizație care ajunge până la 56.000 de lei pe lună, echivalentul a aproximativ 11.000 de euro.
„Am avut curiozitatea să văd care sunt acei indicatori de performanță și când am văzut că își ating indicatorii de performanță cei din Consiliul de Administrație dacă cei din companie fac cursuri de formare profesională în timpul anului și dacă e o femeie în board-ul de conducere de al companiei automat o să își încaseze sumele, nu știu exact cât e, câteva mii de lei”, a declarat Bogdan Ivan.
Ministrul a anunțat că a trimis Corpul de Control la compania respectivă.
„Este o companie care am descoperit-o acum. Ideea principală a acelei companii este una deșteaptă, dar modul în care a fost optimizată, cred că mai lasă de dorit. Eu sunt nemulțumit de modul în care arată și prin urmare am trimis Corpul de Control și aștept un raport oficial referitor la activitatea de acolo și capacitatea managerială”, a transmis Bogdan Ivan, la Antena 3.
Incident grav în apropiere de staţiunea Azuga. Un tânăr de 19 ani, cioban aflat cu oile, a fost grav rănit în timp ce încerca să scape de un urs care îl atacase. Bărbatul a aprins o petardă, care i-a explodat în mână. Animalul s-a îndepărtat pentru moment, însă a revenit.
Un elicopter SMURD l-a transportat la spital FOTO: Salvamont Prahova
„Întâmplare nefericită pentru un tânăr cioban, in vârstă de 19 ani, ce lucra la stâna Sorica din Azuga. Aflat la 500 m de stână, a fost atacat de către un urs. A vrut să detoneze o petarda pentru a îndepărta animalul, dar din păcate, aceasta i-a explodat în mână, provocându-i răni grave la mâna stânga. Ursul s-a îndepărtat pentru moment, apoi a revenit și numai intervenția colegilor de la stână a făcut să nu se întâmple o tragedie și mai mare”, a transmis Salvamont Prahova, pe FB.
Tânărul a primit la faţa locului primul ajutor medical, fiind apoi preluat de un elicopter şi dus la Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov.
„Anunțați prin 112, salvatorii montani din Azuga au intervenit rapid si i-au acordat primul ajutor medical, apoi au solicitat elicopterul de la POA Brașov. Pacientul a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Brașov, unde a intrat rapid în operație, pentru a-i fi salvată mâna”, au mai precizat salvamontiștii.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F05%2Ffructe-padure.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F3-2-1.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fwhatsapp-image-2025-07-10-at-17-56-23.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2F8052974-mediafax_foto-alexandru_dobre-1280x853.jpg)
