Mediul de business ar putea susține cercetarea românească, iar aceasta, la rându-i, să ofere soluții pentru domeniul specific al antreprenorului care finanțează un anumit institut. În ecuație au loc și decidenții, care ar putea acorda anumite stimulente fiscale pentru mediul de business, a spus Roxana Cojocaru, director executiv Social Innovation Solutions, în cadrul emisiunii Gândul Green, susținută de Țiriac Auto.
„M-am întors din Norvegia extrem de impresionată și de lucrurile pe care le-am văzut acolo, dar mai ales de ce poate să facă cercetarea românească, pentru că toți cercetătorii spuneau: «Ăsta este un lucru pe care și noi am putea să-l facem aici». Unul dintre punctele cheie este cum mediul de business ar putea să colaboreze cu institutele de cercetare astfel încât soluțiile pe care ei le dezvoltă să ajungă în viața noastră de zi cu zi.
Să vedem beneficiile, pentru că – apropo și de limbajul de comunicare și cum sunt construiți ca profil cercetătorii – ei sunt foarte pasionați de ceea ce fac, dar nu au cunoștințele de a aduce soluția respectivă în piață și o pot dezvolta undeva până la un grad de maturitate patru, însemnând pe o scară de maturitate de la unu la 10.
Dar de acolo, ca să ajungă până la o scară de maturitate șapte, care poate să fie pregătită pentru a merge spre societate, este nevoie de un business, de o mentalitate, de cum construiești ideea respectivă cu un model viabil din punct de vedere financiar”, a explicat Roxana Cojocaru, director executiv Social Innovation Solutions.
„Mediul de business să ia în considerare institutele de cercetare din România”
Și rolul statului este bine definit aici.
„Poți acorda niște stimulente fiscale pentru mediul de business, care se duc către institutele de cercetare pentru a dezvolta soluțiile respective. Dar din start cercetarea este subfinanțată în România, comparativ cu Norvegia, comparativ cu media europeană. Suntem undeva la 0,51% în România, în comparație cu 2% media europeană, procent alocat din PIB.
În momentul de față, ce se întâmplă ca trend este că noi ajungem să cumpărăm tehnologii din alte geografii și, de fapt, să nu le mai dezvoltăm aici și în condițiile în care am avea această capacitate.
Un prim îndemn pe care l-aș avea pentru mediul de business este să ia în considerare institutele de cercetare din România, atât pentru agricultură, pentru dezvoltare de noi materiale. Dacă ei au nevoie de ceva anume, să meargă spre institut, să înțeleagă dacă acolo pot să construiască soluția de care ei au nevoie” a mai spus Roxana Cojocaru.
Întreaga emisiune Gândul Green susținută de Țiriac Auto poate fi urmărită AICI.
Senior editor Are o experiență de aproape trei decenii în mass media românească, în care a ocupat, pe rând, aproape toate funcțiile într-o redacție de știri. Deși a terminat …
Uniunea Creștin-Democrată din Germania (CDU, centru-dreapta) va avea, cel mai probabil, sarcina complicată de a forma o coaliție guvernamentală cu Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), comentează grupul media Bloomberg, notând că situația ar putea deveni complicată din cauza ascensiunii formațiunii extremiste Alternativă pentru Germania (AfD).
”A venit momentul ca Germania să decidă. Scrutinul anticipat convocat după destrămarea coaliției guvernamentale va avea loc duminică. Chiar și înainte de ruptura dramatică din relațiile Europei cu Statele Unite, acest scrutin era cel mai important din ultimii ani. Iar acum intervine partea mai complicată”, notează grupul media Bloomberg.
Sondajele de opinie pentru principalele trei partide – Uniunea Creștin-Democrată (CDU), formațiunea anti-imigrație Alternativă pentru Germania (AfD) și Partidul Social-Democrat (SPD) – au fost aproape la fel în ultimele 15 luni.
Partidul CDU, condus de Friedrich Merz, a fost aproape permanent la nivelul de 30%, AfD are un scor de peste 20%, iar SPD este la circa 15%.
Sistemul proporțional german complică ecuația formării guvernului
”Exceptând un șoc imens, în curând, Germania îl va avea cancelar pe Friedrich Merz. Cu toate acestea, sistemul german de reprezentare proporțională face totul foarte complicat”, subliniază grupul media Bloomberg.
În contextul pragului parlamentar de 5%, Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) și Partidul Stângii (Die Linke) ar putea să nu obțină locuri în Parlament, ceea ce ar avantaja marile grupuri politice.
”Acest lucru contează, întrucât o coaliție de trei partide va fi, inevitabil, mai puțin coerentă. Ținând cont de Indicele Baker Bloom & Davis privind incertitudinea economică, coaliția Guvernului Olaf Scholz, formată din trei partide, a generat instabilitate extremă, care persistă”, notează Bloomberg.
Conform calculelor, Friedrich Merz are doar șanse de 50% să reușească formarea unei coaliții bipartite. Cealaltă opțiune ar fi să atragă Alianța 90/Verzi într-o coaliție CDU-SPD.
Situația de la Berlin influențează investițiile în Germania, riscând să afecteze în continuare economia Uniunii Europene, spre avantajul Statelor Unite, subliniază Bloomberg.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Volodimir Zelenski ar avea foarte puțini susținători în cercul apropiat al lui Donald Trump. Mai multe surse din anturajul președintelui american susțin că liderul ucrainean nu se bucură de popularitate în rândul noii administrații din SUA.
Donlad Trump Foto: Profimedia
Informația a fost furnizată de publicația The New York Post, care citează mai multe surse din anturajul președintelui Donald Trump.
Relația dintre Trump și Zelenski s-a deteriorat rapid după ce președintele Ucrainei a respins o propunere inițială a SUA de a semna acordul care ar da Statelor Unite 50% din resursele țării sale, ca rambursare a ajutorului militar. Ulterior, declarațiile publice făcute de cei doi lideri au dus la o ruptură care pare totală. Trump l-a acuzat pe Zelenski că este un „dictator” care nu vrea să organizeze alegeri într-o țară aflată în război.
„Am auzit cu luni în urmă (n.red. din partea lui Trump) că este timpul pentru alegeri și pentru o nouă conducere”, a spus o sursă pentru The New York Post, care a precizat că declarațiile publice arată că sentimentul anti-Zelenski este larg răspândit la Casa Albă.
„Adevărata întrebare este: Oare i-a spus cineva lui Trump că îl place cu adevărat pe Zelenski?” a spus sursa despre președintele ucrainean.
O a doua sursă din anturajul lui Trump a fost de acord că Zelenski nu se bucură deloc de popularitate în rândul noii administrații și a sugerat că „cel mai bine pentru Zelenski și pentru lume este să plece imediat în Franța”.
Un alt oficial de la Casa Albă a spus pentru NY Post că „precum papa, nu sunt un fan al cuiva care interzice bisericile”, făcând referire la legea din august a lui Zelenski care a scos în afara legii organizațiile religioase legate de Biserica Ortodoxă Rusă, care are relații strânse cu Kremlinul.
„Administrația lui Trump evident că nu-l place pe Zelenski și face totul pentru ca toată lumea să știe asta”, a precizat și un analist politic ucrainean și soldat în serviciu.
„Recentele remarci ale președintelui SUA arată că dorește alegerile ucrainene cât mai curând posibil și înlocuirea lui Zelenski cu cineva cu care se poate negocia mai ușor. Aceștia pot fi unii în care Trump și aliații săi au încredere: lider militar sau om de afaceri”, a mai spus acesta.
Sursele din administrația Trump spun că nu există niciun lider ucrainean în acest moment pe care Trump l-ar prefera dacă Ucraina ar organiza alegeri.
Tensiuni între Trump și Zelenski există încă din 2019
Alegerile prezidențiale urmau să aibă loc în Ucraina anul trecut, dar au fost amânate din cauza legii marțiale pe care Zelenski a declarat-o pe 24 februarie 2022, ca răspuns la invazia rusă. Conform constituției țării, alegerile nu pot fi organizate conform legii marțiale.
Tensiunile dintre Trump și Zelenski datează din 2019, când cel de-al 45-lea președinte de atunci și-a îndemnat omologul său să lanseze o investigație cu privire la relațiile familiei Biden cu compania ucraineană de gaze naturale Burisma Holdings, care îi plătea lui Hunter Biden un salariu de 1 milion de dolari pe an, în timp ce tatăl său, Joe Biden, era vicepreședinte și conduce politica americană în Ucraina.
Zelenski a refuzat să lanseze ancheta, dar a tratat cu dibăcie controversa care a urmat după apariția în spațiul public a unui transcript care conținea cererea lui Trump, insistând că nu a simțit nicio presiune în acel apel. Democrații din Congres au depus cerea de destituire a lui Trump pentru că ar fi abuzat de puterea sa.
„Cred că am avut o convorbire bună. Era normal… nimeni nu m-a presat”, a spus Zelenski în timpul unei apariții comune cu Trump la New York în septembrie 2019.
Trump, care a fost pus sub acuzare două luni mai târziu și apoi achitat de Senat, și-a exprimat în mod repetat recunoștința pentru că Zelenski și-a susținut propriul argument că a fost un „apel telefonic perfect normal”.
Îmbunătățirea relațiilor dintre cei doi ar putea depinde de acordul pentru metale rare, pe care Zelenski dă semnale că ar putea să îl semneze curând.
De asemenea, JD Vance, vicepreședintele SUA, l-a avertizat pe Zelenski să nu „îl vorbească de rău” pe Trump.
Opera din Viena a primit plângeri din partea publicului la spectacolul „Bărbierul din Sevilla” de săptămâna trecută, din cauza unui miros neplăcut de brânză care a învăluit sala.
Opera din Viena. FOTO Markus Leupold Löwenthal / Wikipedia
Conducerea Operei din Viena a fost nevoită să monteze un decor inodor pentru spectacolul de vineri al Bărbierului din Sevilla, după ce, săptămâna trecută, unii spectatri au fugit din sală chiar înainte de epilogul capodoperei lui Gioachino Rossini, scrie Le Figaro.
Unul dintre ei a descris mirosul în tabloidul Krone Zeitung: ca de „Gorgonzola veche”.
Renumita instituție austriacă a confirmat pentru AFP, că a „primit plângeri„, precizând însă că „puțini din public” au plecat încheierea spectacolului
Ce a provocat morosul
Mirosul a fost cauzat de pânzele mari de plastic colorate atârnate de tavan care stătuseră depozitate în dulap.
„Materialul s-a deteriorat în timpul perioadei de depozitare, provocând un miros foarte neplăcut”, a explicat Opera, a cărei „conducere tehnică lucrează cu producătorul pentru a remedia acest defect”.
Între timp, un set de decoruri datând din 1966, folosit în montările anterioare, a fost utilizat drept soluție de rezervă săptămâna aceasta la spectacolul „Bărbierul din Sevilla”. În ciuda vechimii sale, nimeni nu s-a plâns de vreun miros rânced.
Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, spune că săptămâna trecută, în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen, a discutat, în prezența mai multor republicani apropiați de Donald Trump, cu Keith Kellogg, emisarul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, pe care l-a întrebat ce se va întâmpla cu bazele americane din România.
Emil Hurezeanu. FOTO Facebook Emil Hurezeanu
Întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă, la Prima TV, dacă scutul de la Deveselu poate fi monedă de negociere între SUA şi Rusia, ministrul de Externe Emil Hurezeanu a răspuns:
„Americanii cu care am stat de vorbă, senatori – republicani şi democraţi… Rubio n-a făcut parte din seria la care am avut acces. El a avut discuţii cu ministrul de Externe turc, foarte puţine bilaterale şi a plecat repede. Dar Kellogg a fost unul dintre primii mei interlocutori”, a detaliat Emil Hurezeanu, potrivit News.ro.
Răspunsul lui Keith Kellogg când a fost întrebat de bazele americane
Ministrul român de Externe spune că a stat o jumătate de oră de vorbă cu Kellogg.
„Erau şi mai mulţi senatori de faţă, şi republicani, apropiaţi de Trump îndeosebi, cum e senatorul Hoyer, care joacă de decenii un rol important în relaţiile Americii cu Estul Europei. Şi el a spus: «Importanţa Flancului Estic pentru securitatea regională şi americană rămâne intactă şi chiar va creştei» . Iar la întrebarea mea, care era şi o formă a dorinţei: «Bazele noastre, bazele voastre din România se menţin?» . Răspunsul lui a fost: «Se menţin şi chiar îşi vor spori importanţa», a relatat Emil Hurezeanu.
Întrebat dacă răspunsul primit de la Kellogg poate fi considerat unul oficial al SUA când vine vorba despre bazele americane din România, ministrul de Externe a explicat:
„A fost un răspuns în discuţii oficiale între mine, colegii care m-au însoţit din minister şi generalul Kellogg cu suita lui”.
Hurezeanu mai spune că nu are date privind împărţirea sferelor de influenţă, la negocierile de la Riad, între americani şi ruşi
Nu avem concluzii şi nici confirmări iar România trebuie să facă ceea ce a cerut de la început: intrarea în procesul de negocieri, a mai spus ministrul român de Externe.
Italia, Marea Britanie, Germania și Spania au cele mai mari comunități de migranți români, însă numărul celor care aleg să părăsească România pentru a munci în Occident s-a mai diminuat în ultimii ani. Mai mulți români au povestit câți bani reușesc să strângă lunar, în vestul Europei.
Construcțiile sunt una dintre ramurile preferate de muncitorii români din Occident. Freepik.com
În primele decenii de comunism, milioane de români au migrat de la sate în orașele muncitorești din România, pentru a munci în noile fabrici și uzine, clădite conform planurilor de expansiune rezervate zonelor industriale ale României.
Mii de sate afectate de migrația forței de muncă și de colectivizările forțate din anii ’50 au ajuns sortite dispariției, în timp ce localnicii mutați din ele în orașe au găsit puține posibilități de dezvoltare. În ciuda propagandei comuniste care lăuda realizările industriale, salariile din uzinele și fabricile comuniste rămâneau mici, bunurile de larg consum erau greu de procurat, iar lipsurile afectau moralul populației.
Între timp, granițele României spre vestul Europei au rămas închise celor mai mulți români, iar pentru numeroși temerari, inițiativele de a pleca în Occident au plătite cu prețul vieții și al libertății. După 1990, orizonturile spre Occident s-au deschis treptat, iar milioane de români au reușit să plece la muncă în străinătate, unde salariile și condițiile de trai depășeau cu mult standardele din România.
Spania, Italia, Germania și Anglia, preferate de români
Populația românească stabilită în afara granițelor țării a ajuns între 4,5 milioane și 6,5 milioane de români, iar patru țări europene au primit peste jumătate din migranții români. Italia găzduiește peste un milion de români, arată cele mai recente statistici din peninsulă, românii reprezentând principala comunitate de străini din Italia.
Peste 900.000 de români trăiesc în Germania, iar dintre aceștia 80.000 sunt născuți în Germania, arată cel mai recent raport al Biroului federal de statistică al Germaniei. Românii reprezintă cea mai mare comunitate de cetățeni străini din Germania, proveniți din statele Uniunii Europene. Între minoritățile din Germania sunt depășiți ca populație de turci, ucraineni și sirieni.
În Spania, potrivit celor mai recente statistici publicate de Institutul Național de Statistică din Spania (INE), trăiesc 627.478 de români (în 2022, conform unui rapart al INE), în scădere față de ultimii ani. În 2012, numărul românilor din Spania ajunsese la peste 900.000, dar a scăzut treptat în următorii ani.
În 2021, numărul românilor rezidenți în Marea Britanie ajunsese la 539.000, potrivit statisticilor oficiale, de aproape șase ori mai ridicat decât în 2011, când aici erau circa 80.000 de români.
Statele Unite ale Americii, Canada, Austria, Ucraina, Franța, Belgia, Israel, Olanda, Grecia, Danemarca și Irlanda se numără printre țările cu comunități importante de români. Cele mai recente statistici arată că în 2022 peste 200.000 de români au părăsit țara.
„În perioada observată 2014 – 2022, cel mai mare număr de români care au părăsit țara s-a înregistrat în 2017 la 242.000 de persoane. În 2022, numărul imigranților români a fost de 201.100”, arată statisticile centralizate de Statista, platforma on-line germană specializată în colectarea și vizualizarea datelor.
Pandemia de Covid și războiul din Ucraina au influențat în ultimii ani emigrația românilor din țară, dar și numărul de imigranți în România – în 2022 pentru prima dată numărul imigranților în România fiind mai ridicat decât cel al românilor plecați în afara țării
„Pe parcursul perioadei luate în considerare, 2014 – 2022, soldul migrației internaționale a României a înregistrat o tendință de scădere, menținând totuși valori negative. Totuși, în 2022, diferența dintre imigranți și emigranți a devenit pozitivă, de 85.480”, arată un alt raport publicat de Statista.
Ce economii fac românii în Occident
După transformările societății românești din ultimii ani, influențate de evenimente majore ca pandemia și războiul din Ucraina, numeroși români se întreabă în ce măsură plecarea din țară mai poate reprezenta o alternativă pentru o viață mai bună.
„Mai umblă câinii cu covrigii în coadă în Occident?”, a fost întrebarea, pusă de un utilizator Reddit, prin care românii au fost provocați să își povestească experiențele și beneficiile pe care le-au avut lucrând în vestul Europei.
După mai mulți ani petrecuți în afara țării, unii au constatat că nivelul de trai în unele locuri din Europa, ca Portugalia și chiar în unele zone din Spania și Italia, este asemănător celor din orașele mari din România, alții s-au declarat însă mulțumiți că primesc salarii de trei patru ori mai ridicate decât ar fi primit în țară pentru același loc de muncă.
„Aud mulți români lăudându-se că fac mii de euro, la locuri de muncă fără calificare, cum este lucrul la curățenie sau îngrijirea vârstnicilor. Rudele mele au plecat la muncă în Occident, dar după mulți ani petrecuți acolo încă împart chiria sau plătesc rate la locuințe. Nu îmi pare așa de bine cum spun unii”, scrie un român.
Pentru unii tineri, viața în Occident aduce beneficii la care nu ar fi sperat în România.
„Am 21 de ani și lucrez în Germania de la 18 ani. De peste un an, muncesc într-o fermă de găini pentru producția de ouă. Muncesc zilnic, dar dacă vreau mi se oferă două zile libere pe lună, însă de obicei aleg să lucrez și în acestea pentru că este destul de lejer. Cazarea este plătită de firmă, locuiesc chiar în incinta fermei, iar locul de muncă este stabil. Sunt plătit la zi, și în funcție de cât am lucrat într-o lună, primesc pe card între 2.900 și 3.200 de euro”, povestește un tânăr.
Un alt român, care locuiește în zona orașului german Munchen, spune că mulți dintre cunoscuții săi români trăiesc decent în Germania, chiar dacă primesc salarii minime pe economie, de circa 12,8 euro pe oră și reușesc să facă cu greu economii.
„Din două salarii minime te descurci în Germania, dar nu economisești prea mult. Un salariu se duce pe chirie, celălalt pe costurile vieții. Din ce rămâne, poți face economii. Știu români care au și-au mai luat un mini-job de weekend, de unde mai fac rost de 500 de euro. La îngrijirea bătrânilor câștigi 2.000 – 2.500 de euro și uneori nu plătești chirie, utilități, mâncare. Ca șofer profesionist, ajungi la peste 3.000 de euro cu ore suplimentare, iar construcții se fac bani frumoși, chiar dacă munca este grea și necalificații se angajează aici tot pe salariul minim”, spune acesta.
Oamenii cumpătați, cei care împart chiria cu alții, pot strânge bani, adaugă românul. Un alt muncitor român a povestit că împreună cu soția trăiește de 12 ani în agricultură în Occident. Au fost cazați într-o fermă, dar au preferat să trăiască în condiții mizere acolo, pline de lipsuri, pentru a putea strânge cât mai mulți bani pe care îi cheltuie pe o casă la marginea Capitalei.
„Nu am investit un ac pentru confort, doar ce avem în țară contează, unde totul a fost achiziționat în timp, cu banii jos”, spune românul.
În Germania, unii români spun că are un venit de 2.000 de euro, într-o firmă de curierat, dar este mulțumit de modul în care este tratat de angajatori și de calitatea vieții.
„În Occident este mult mai ușor pentru un muncitor necalificat să își găsească de luru și să trăiască. În România, mai ales în orașele mici opțiunile se rezumă la pariuri sportive, muncitori pe șantier sau în pădure, în fast-food și restaurante sau magazine. În Anglia, sunt mulți români care nu știu să scrie sau să citească și primesc 32.000 de lire pe an, în unele fabrici din nordul țării. Dacă ai partener și câștigați 3.000 – 4.000 de lire lunar, trăiești bine. Eu am 3.300 de lire lunar și reușesc să economisesc 1.000 de lire”, spune un muncitor român din Anglia.
Calculul unui român: 35.000 de euro economisiți în cinci ani
Salariile minime din Germania și Anglia sunt suficiente pentru a-ți plăti chiria, utilitățile și mâncarea și să mai faci economii, consideră alt român.
„Nu cred că au umblat vreodată câinii cu colaci în coadă în afară, ci doar că românii care au plecat au muncit dublu față de cum munceau în țară. S-au dus să strângă bani, pentru că aveau această oportunitate pe care în țară nu au găsit-o, nu să stea la cafele sau prin cluburi și vacanțe. Tata și acum la 58 de ani muncește câte 14 ore pe zi. În Irlanda, unde stau cu prietena mea, pot pune deoparte 1.000 de euro pe lună, și după ce achit chiria și utilitățile, mai am de cheltuit vreo 800 de euro”, spune un român plecat să muncească în Irlanda.
Un alt român crede dacă va economisi la 700 – 1.000 de euro economisiți lunar, muncind în Occident, va strânge în câțiva ani o mică avere.
„Să consideram 700 euro ori 10 luni, în 5 ani. Două luni pe an, de sărbători nu le mai socotesc, pentru că atunci am cheltuielile mai mari. În cinci ani înseamnă o economie de 35.000 de euro. În România, poate aș fi strâns abia 15.000 de euro”, calculează un alt român.
Unii muncitori din Anglia susțin însă că se consideră norocoși dacă rămân cu 200 – 300 de lire la sfârșit de lună, chiar și trăind frugal.
„Am stat cinci ani în Marea Britanie și Irlanda, am interacționat cu mulți români, o mare parte din cei care lucrează nu strâng niciun ban. Ei stau pentru o viață mai bună, iar cei care pun bani deoparte, strâng 400 – 500 de euro lunar. Foarte puțini rămân cu mai mult de 1.000 de euro. Unii se laudă cu salarii de mii de euro, dar nu spun cât pun deoparte la sfârșit de lună, să nu mai vorbim că unii își distrug și sănătatea pentru banii care oricum nu vor sta mult la ei”, crede un alt român.
Președintele polonez Andrzej Duda va efectua o vizită la Washington, sâmbătă, unde se va întâlni cu omologul său american Donald Trump. Anunțul vine după ce Duda i-a cerut preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski să menţină o cooperare calmă şi constructivă cu liderul american.
Andrzej Duda se va întâlni cu Donald Trump la Washington FOTO EPA-EFE
Vizita lui Andrzej Duda survine pe fondul unei rupturi tot mai mari între Trump şi Zelenski care i-a alarmat pe aliaţii europeni ai Kievului, transmite Agerpres.
„I-am sugerat preşedintelui Zelenski să rămână angajat în cursul cooperării calme şi constructive cu Donald Trump”, a scris preşedintele Duda pe platforma de socializare X.
„Nu mă îndoiesc că preşedintele Trump este ghidat de un profund simţ al responsabilităţii pentru stabilitate globală şi pace”, a adăugat el.
Duda, al cărui mandat expiră în 2025, a fost unul dintre partenerii internaţionali preferaţi ai lui Trump în timpul preşedinţiei sale 2017-2021 şi amândoi s-au descris ca fiind prieteni.
Trump l-a descris miercuri pe Zelenski drept „dictator” şi a avertizat că trebuie să se mişte rapid pentru a face pace cu Rusia sau riscă să-şi piardă ţara.
Zelenski a răspuns afirmând că Trump a fost prins într-o „bulă de dezinformare”, dar ulterior şi-a atenuat declaraţiile şi a spus că speră în pragmatismul american.
El a spus vineri că a avut o convorbire cu preşedintele Duda pentru a discuta despre dialogul cu echipa SUA condusă de emisarul special pentru Ucraina, Keith Kellogg.
„Este important ca Statele Unite să fie alături de noi. O pace puternică şi de durată poate fi atinsă doar prin unitate”, a spus Zelenski pe platforma X.
Ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski se află, de asemenea, la Washington, unde urmează să aibă o întrevedere cu secretarul de stat american, Marco Rubio.
Iulia Joja susține că deși nu există informații certe cu privire la faptul că la Riad s-a negociat retragerea trupelor SUA din Europa, această posibilitate se discută de mulți ani. În România, la fel ca în Polonia, guvernul trebuie să prezinte planuri de apărare cu privire la acest scenariu.
Trump vorbește despre retragerea SUA din Europa de la primul mandat. FOTO: Shutterstock
Discuții despre o potențială retragerea a SUA din Europa nu au fost generate doar de Cristian Diaconescu, șeful cancelariei președintelui interimar. Presa internațională vorbește de la începutul negocierilor din Riad despre această posibilitate.
Ziarul german Bild a titrat recent: „Există o mare îngrijorare în multe părți ale Europei cu privire la negocierile americano-ruse. Președintele american Donald Trump (78 de ani) a exclus retragerea completă a trupelor americane din Europa. Potrivit informațiilor BILD, serviciile de securitate și politicienii occidentali se tem că negocierile începute la Riad ar putea duce la încetarea prezenței trupelor americane în mari părți ale Europei.”
Financial Times a raportat că oficialii europeni cred că Trump este dispus să accepte să scoată trupele americane din statele baltice, care se învecinează cu Rusia sau aliatul său Belarus.
Europarlamentar finlandez Mika Aaltola a avertizat pe contul său de X că Statele Unite și-ar putea retrage forțele din Europa, dacă nu se ajunge cât mai repede la un acord în privința Ucrainei. Mika Aaltola se referă la surse confidențiale din SUA și NATO. „Statele Unite ne-au dat trei săptămâni pentru a ajunge la un acord asupra termenilor de capitulare a Ucrainei. Dacă nu o facem, Statele Unite se vor retrage din Europa”, a scris oficialul.
Iulia Joja, expert în Securitate Europeană și Studii Europene la Universitatea George Washington şi Universitatea Georgetown, din Washington, este de părere că România trebuie să-și schimbe abordarea cu privire la aceste informații după modelul Poloniei.
Joja a susținut că guvernul trebuie să pregătească și să prezinte planuri de apărare inclusiv cu privire la o posibilă retragere a forțelor miliare ale SUA din România.
„Polonia discută public planuri de apărare în caz de retragere a SUA”
Adevărul: Presa internațională atrage atenția asupra unei potențiale retrageri a SUA din Europa. La noi, a fost episodul Diaconescu, cu declarații care au produs inițial panică, iar apoi au fost retrase. Cum credeți că ar trebui gestionate aceste informații?
Iulia Joja: Cred că ar fi utilă în contextul acesta o comparație cu modul în care se discută la Varșovia public aceste aspecte versus cum se discută la București. La Varșovia, în mod public, se discută despre trei variante. Retragerea parțială a trupelor americane din Europa, cu retragere parțială a contingentului din Polonia de 10.000 de militari – noi și polonezii, avem contingentele cele mai mari de trupe americane pe flancul estic. Și celelalte două variante se discută în contextul unei retrageri parțiale sau totale, cu varianta a doua de înlocuire a trupelor americane cu trupe franceze, britanice, eventual germane. Și a treia variantă, un fel de coaliție militară pe flancul estic împreună cu nordicii, cu balticii și împreună cu Ucraina.
Asta și în contextul în care Polonia ca furnizor de securitate și-a asumat în urmă cu câteva luni, ajutorul pentru țările baltice în cazul în care acestea ar urma să fie atacate, vreuna dintre acestea ar urma să fie atacată de Rusia. Șeful statului major al Poloniei a spus că dacă Rusia va ataca vreun stat baltic, nu va dura zile, ci ore până când polonezii vor bombarda Sankt Petersburg ca răspuns.
Concluziile ar fi următoarele: Polonia discută public și la calm despre diferite variante de calcule pragmatice, militare, pentru siguranța națională a cetățenilor polonezi, în cazul în care se decide o retragere parțială sau totală a trupelor pentru că statul polonez are obligația de a se apăra singur și de a oferi cetățenilor siguranță.
Sigur că cu toții contăm pe sprijinul american și nu vrem ca Statele Unite să ne abandoneze, dar dacă există această variantă, trebuie să ne descurcăm oricum.
Și de asemenea, Polonia discută despre coaliții și cooperări regionale în formate de solidaritate europeană. Această discuție la noi lipsește cu totul, în schimb vedem niște afirmații care după aceea sunt retrase sau modificate și se discută la televizor de luni de zile despre a nu panica populația. Asta nu este o modalitate de a nu panica populația.
În acest moment, în spațiul public în România, ar trebui în ceasul al 12-lea, dacă nu al 13-lea, să discutăm public atât guvernul, cu accent pe Ministerul Apărării, cu media, cu societatea civilă, cu analiștii și experții pe probleme de securitate națională și internațională și cu populația României, pentru a asigura populația că avem diferite variante și diferite planuri de contingență, în cazul în care, de exemplu, garantorul principal al securității României, Statele Unite, să se retragă parțial sau total, situație care este întotdeauna o posibilitate.
„De cel puțin 8 ani de zile, avem posibilitatea ca Statele Unite să se retragă”
Spuneți că este întotdeauna o posibilitate să rămânem fără garanțiile de securitate ale SUA. Discuția aceasta, care ne ia prin surprindere, a apărut după negocierile ruso-americane de la Riad?
În acest moment, ar trebui să speculăm fără să știm nimic concret. Partea americană nu a făcut publice până în acest moment, nu în mod oficial, discuții despre o posibilă retragere. Sunt pur și simplu zvonuri. Zvonuri, unele mai credibile, altele mai puțin credibile.
Ceea ce știm însă sunt două lucruri. În primul rând, faptul că Trump ne spune de foarte mulți ani, încă din primul mandat, că nu contribuim suficient la propria securitate și că pune sub semnul întrebării NATO, utilitatea NATO. Atunci, în mod logic, de cel puțin 8 ani de zile, de la începutul primului mandat, avem această posibilitate ca Statele Unite să se retragă parțial sau total. Vorbim despre pivotul către Asia încă de pe vremea lui Obama – ce presupune ca Statele Unite să se retragă parțial sau total din Europa. Adăugăm la acest lucru faptul că știam de mulți ani că viziunea lui Trump este una cu totul și cu totul diferită de viziunea lui Biden vis-a-vis de securitatea transatlantică și de relațiile transatlantice per ansamblu.
Pe de altă parte, planurile de contingență ale NATO, conform regulamentelor stabilite de noi, inclusiv România, ca stat membru, prevăd foarte clar că România trebuie să se descurce singură cu ajutorul unor trupe occidentale, staționate la noi. Aceste trupe occidentale ar ajuta la nivel simbolic dacă vorbim de armata rusă cu sute de mii de militari. Acestea ne-ar ajuta pe moment, dacă am fi atacați, dar la nivel simbolic. Regulamentul NATO prevede că contingentul mare de trupe ale alianței, în cazul în care s-ar activa articolul 5, ar veni pe parcursul a 30 de zile.
Când vorbim de NATO, vorbim în primul rând de obligația de a ne apăra singuri măcar o vreme. Dincolo de asta, faptul că suntem în NATO, România sau orice alt stat, nu ar putea să însemne vreodată pentru Ministerul Apărării, pentru Guvernul României și pentru administrația prezidențială că armata nu ar trebui să aibă mai multe variante de a se apăra de un atac împreună cu aliați și coaliții în cadrul NATO, în afara NATO, în cadrul Uniunii Europene și așa mai departe.
Obligația guvernului României este să pregătească planuri militare pentru a asigura securitatea cetățenilor români, inclusiv în cazul unui atac militar împotriva României.
„La Kremlin se bea votcă direct din sticlă”
Lăsând la o parte faptul că nu cunoaștem ce s-a discutat la Riad, credeți că pentru Rusia este un obiectiv fezabil cel privind retragerea SUA din Europa sau este ține de tehnica negocierii?
Weekendul trecut, când au început anunțurile cu privire la aceste negocieri, fostul consilier prezidențial pentru Securitatea Națională al lui Trump, John Bolton spunea că nu-i vine să creadă lui Putin cât de mult va obține și că probabil, la Kremlin se bea votcă direct din sticlă.
Și atunci, am văzut o echipă bine pregătită a rușilor la Riad și am văzut o echipă mai puțin bine pregătită din partea americanilor. Și știm, pe parcursul ultimilor trei ani și ceva, că rușii niciodată oficial nu au renunțat la solicitările lor adresate atunci NATO și lui Joe Biden, cu privire la retragerea americanilor, practic, din Europa și retragerea NATO din spațiul central și est-european.
Rușii nu au niciun motiv să renunțe la aceste solicitări, chiar dacă sunt fezabile sau nu sunt fezabile. Eu încerc să obțin obiectivele mele, indiferent cât de departe par acestea, și văd cât de mult mă apropii de ceea ce pot să obțin.
Cum vedeți în acest context, schimbul de replici dintre președintele Trump și președintele Ucrainei Zelenski?
Pot să spun că, din nou, nu ar trebui să fie surprinzător pentru noi faptul că Trump se comportă în acest fel în raport cu aliații Americii și în raport cu partenerii Americii. Știm că nu este un fan al Europei, știm că nu este un fan al alianțelor, că nu apreciază alianțele și știm că, din nou, a încercat să facă o înțelegere ilegală cu Zelenski în primul mandat și din acest motiv împotriva lui Trump a fost demarată procedura de suspendare (în timpul primului său mandat, Donald Trump i-a cerut lui Zelenski să inițieze o investigație privind activitățile fiului lui Joe Biden, Hunter Biden, în Ucraina, în special legat de afacerea acestuia cu compania Burisma. Trump a fost acuzat că a utilizat ajutorul militar american către Ucraina ca o formă de presiune pentru a obține acea investigație, iar acest lucru a condus la un proces de impeachment (punerea sub acuzare) în Camera Reprezentanților a SUA, în decembrie 2019. Totuși, Trump a fost achitat de Senat în februarie 2020-nr)
Practic putem să ne imaginăm că în baza acestei experiențe, Trump calculează că nu poate să îl corupă sau să obțină avantaje de la Zelenski, dar poate să obțină o mulțime de lucruri din partea lui Putin.
Și atunci, într-adevăr, toată lumea observă, ambele părți ale Atlanticului și dincolo de Statele Unite și Europa, cum afirmațiile și solicitările venite din partea Statelor Unite, din partea administrației Trump, inclusiv cu privire la aceste alegeri cerute Ucrainei, care sunt interzise de Constituția țării, cât și cele despre faptul că Zelenski ar fi un dictator, sunt, coincidență sau nu, copy-paste după discursul Kremlinului.
„Guvernul să informeze publicul cu privire la planurile de contingență ale României”
Ce trebuie opinia publică din România să înțeleagă din toate informațiile vehiculate cu privire la o potențială retragere a SUA din Europa?
Opinia publică din România, și aici mă refer la ce am discutat inițial cu exemplul Poloniei, ar trebui să solicite ca responsabilii politici – președintele interimar, consilierul prezidențial interimar pentru securitatea națională, premierul României, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe – să informeze publicul cu privire la planurile de contingență ale României, ca să ne asigure că suntem apărați în orice fel de variante și că lucrăm intens cu partenerii și aliații noștri pentru a ne asigura apărarea comună și pentru a descuraja un posibil atac al Rusiei.
Trebuie să ne gândim, sigur că da, în primul rând la siguranța națională, dar mi-aș dori să văd, de exemplu, din nou, pentru că depindem de aliați și parteneri, să văd de asemenea o poziționare și o discuție despre posibilitatea ca România să trimită trupe în Ucraina, sub ce mandat, pentru că, nu-i așa, știm foarte bine că dacă nu ar fi Ucraina care să se apere, atunci ne-am trezit cu rușii la graniță. Deci depindem de Ucraina din punct de vedere al securității naționale și deci această discuție este necesară și lipsește în acest moment și ar trebui să o solicităm.
Nu în ultimul rând, trebuie să ceară o poziționare, apropo de faptul că suntem într-o alianță și într-o Uniune Europeană, care are și ea un articol 42.7 de apărare, o poziționare cu privire la afirmațiile și informațiile venite din partea Ucrainei, cum că rușii strâng un contingent de 150.000 de militari în Belarus, care ar putea să atace Ucraina, dar care ar putea de asemenea să atace țările Baltice, care sunt aliatele noastre și care sunt în aceeași Uniune Europeană.
Deci aceste discuții cu privire la strict apărarea teritorială a României, relația cu Ucraina și dependența de apărarea Ucrainei, dependența de Ucraina în acest context, cât și posibilitățile escaladării la nord, sunt toate niște aspecte care trebuie discutate în acest moment, în mod public, calm, fără să, ca să citez „panicheze populația,” ci tocmai ca să asigure populația că responsabilii politici își fac treaba și că suntem pregătiți.
Credeți că aceste discuții pot aștepta până după alegeri?
Din păcate nu cred că Putin sau Trump așteaptă alegerile din România, până la care mai sunt multe luni, în contextul în care suntem în al 13-lea ceas.
Nu ajung declarațiile unor oficiali precum Cristian Diaconescu cu privire la faptul că avem garanții de securitate?
El trebuie întrebat la ce garanții se referă. Tocmai asta este, că trebuie să discutăm cu partenerii americani, ca polonezii, cu țările puternice occidentale, să vedem dacă poți suplini o parte din garanții, cu partenerii noștri pe flancul estic, ce garanții putem să le oferim lor, că suntem într-o alianță cu ei și într-o uniune cu ei și cum pot și ei să ne ajute pe noi.
În ultimele luni, în România au apărut mii de pagini și conturi false de Facebook ce fac, direct sau indirect, propagandă politică și promovează anumiți candidați. Cele mai multe astfel de pagini sunt create cu inteligență artificială și promovează cu precădere ultranaționalismul și fanatismul religios.
Alexandru Panait, expert IT FOTO arhiva personală
„Adevărul” a stat de vorbă despre pericolele multiple ridicate de aceste numeroase pagini false de Facebook cu Alexandru Panait, expert IT care a digitalizat câteva mii de primării din România și alte câteva zeci din Statele Unite.
„Din păcate, la ora actuală nu există metode eficiente pentru a elimina paginile de Facebook ce sunt făcute folosind inteligența artificială și conturile false fără să atingă și conturi reale ale unor utilizatori onești. În opinia mea, cea mai bună măsură împotriva fake news-urilor rămâne ca fiecare utilizator din online să aibă identitate digitală, iar în cazul în care promovează un fake news ce poate afecta în mod negativ opinia publică, să se ia măsurile legale în consecință. Această măsură pare a fi împotriva liberei exprimări, dar din păcate este singura modalitate eficientă ce poate fi folosită împotrivă fake news”, spune Alexandru Panait.
Specialistul atrage atenția și asupra marelui risc ca utilizarea AI să ajungă să aibă influențe și interferențe politice.
„Riscul ca inteligența artificială să influențeze campaniile electorale este extrem de mare. Și aici putem vedea faptul că în momentul în care China a scos propriul sistem de inteligență artificială, acesta are niște cunoștințe propagandistice pentru discursul pe care și-l dorește administrația chineză. Concret, în momentul în care un utilizator vorbește cu acea inteligență artificială, aceasta poate să insereze diferite gândiri influențate de o anumită propagandă, diferite idei și astfel inteligența artificială, pentru că se prezintă în fața omului ca o soluție atotcunoscătoare, acesta poate trece de bariera critică foarte ușor a cititorului și să ia de bună orice informație ce vine prin intermediul acestei inteligențe artificiale”, a declarat Alexandru Panait pentru „Adevărul” .
În aprilie 2021, Alexandru Panait, tânărul care a creat proiectul ePrimariaTa, prin care au fost digitalizate mii de administrații locale din România, a identificat o breşă majoră de securitate pe SNEP (Sistemul Naţional Electronic de Plată), ce ar fi putut afecta datele personale a milioane de români.
Proiectul inițial e-PrimariaTa dezvoltat de Alexandru Panait a atras atenția Comisiei Europene, fiind inclus în inițiativa Next Generation Internet, ce are drept scop consolidarea legăturilor de cercetare tehnologică între Europa și Statele Unite.
Acum doi ani, Alexandru Panait a fost selectat pentru a colabora timp de șase luni cu departamentul de Blockchain de la Arizona State University. În timpul acestei colaborări, tânărul român a publicat o lucrare de cercetare ce explorează viitorul democrației în era tehnologiei moderne și cum inițiative precum Gov-Smart pot facilita această tranziție.
Președintele interimar Ilie Bolojan l-a numit pe omul de afaceri Dragoș Anastasiu consilier onorific pentru relația cu mediul de afaceri.
Anastasiu va ocupa juncția de consilier onorific FOTO Facebook / Dragoș Anastasiu
„Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat vineri, 21 februarie 2025, decizia privind acordarea calității de Consilier onorific al Președintelui interimar al României, pentru relația cu mediul de afaceri, domnului Dragoș Anastasiu.
În exercitarea calității de consilier onorific, domnul Dragoș Anastasiu va sprijini activitatea Departamentului Politici Economice și Sociale în privința gestionării relației dintre Președintele României și mediul de afaceri”, a informat administrația Prezidențială.
Anterior, președintele interimar Ilie Bolojan l-a rechemat pe ambasadorul Bogdan Mazuru, pe care l-a numit consilier prezidențial pentru Politică Externă.
Președintele interimar a anunțat încă de săptămâna trecută numirea lui Bogdan Mazuru, acesta fiind înscris între primii trei experți în domeniul politicii externe pe care șeful interimar de la Cotroceni a decis să îi aducă în echipa sa.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a fost numit șef al Cancelariei, iar Luminița Odobescu, tot fostă șefă a Ministerului de Externe, a fost numită consilier prezidențial pentru afaceri europene.
Donald Trump a deportat 37.660 de persoane în prima lună de mandat, un număr mai mic decât media lunară din ultimul an al administrației Biden. Oficialii spun că ritmul ar putea accelera.
Numărul deportărilor ar putea crește semnificativ FOTO: Arhivă
Potrivit datelor Departamentului de Securitate Internă al SUA, administrația Trump a efectuat 37.660 de deportări în prima lună de la preluarea mandatului. Deși această cifră este mai mică decât media lunară de 57.000 de deportări din ultimul an complet al administrației Biden, oficialii americani se așteaptă la o creștere în lunile următoare.
Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Securitate Internă al SUA, Tricia McLaughlin a declarat că numărul deportărilor din perioada Biden pare „ridicat în mod artificial”, din cauza nivelului mai mare al imigrației ilegale din acea perioadă, transmite Agerpres.
În timpul campaniei sale, Trump a promis o amplă operațiune de expulzare a milioane de imigranți ilegali. Totuși, datele inițiale arată că actuala administrație are dificultăți în a atinge ritmul deportărilor din perioada Biden, când mulți migranți au fost reținuți imediat după ce au traversat ilegal granițele.
În prezent, armata americană sprijină deportările prin zboruri către țări precum Guatemala, Honduras, Panama, Ecuador, Peru și India. De asemenea, unii migranți venezueleni au fost trimiși la baza navală din Guantanamo Bay. Adam Isacson, expert în securitate la Office on Latin America, consideră că aceste deportări asistate de armată s-ar putea intensifica, având în vedere resursele Pentagonului.
Administrația Trump își propune, de asemenea, să rețină mai mulți migranți fără antecedente penale și să accelereze expulzarea celor cu ordine definitive de deportare. În acest context, Departamentul de Stat al SUA a desemnat miercuri gruparea Tren de Aragua din Venezuela și alte șapte organizații drept grupuri teroriste, ceea ce ar putea facilita deportarea persoanelor asociate acestora.
Jessica Vaughan, directoare de politici la Centrul pentru studii privind imigrația, subliniază că și alte agenții guvernamentale, inclusiv Departamentul Justiției și Departamentul de Stat, ar putea juca un rol în sancționarea angajatorilor care recrutează persoane fără statut legal.
Donald Trump a declarat că premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron nu au făcut nimic pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Președintele american. FOTO: Facebook Donald J. Trump
Vorbind într-un podcast de la Fox News, Trump a fost întrebat despre viitoarele sale întâlniri cu Starmer și Macron, dar l-a întrerupt pe gazdă, spunând: „Nu au făcut nimic… niciun fel de întâlniri cu Rusia!”
„Nu au făcut nimic”, a adăugat Trump, citat de BBC.
„Macron este un prieten de-al meu”, a continuat el, menționând că Starmer este „un tip foarte de treabă”, dar că niciunul dintre ei „nu a făcut nimic” în privința Rusiei.
Printre declarațiile făcute Fox News, Trump îi spune lui Kilmeade că „desigur” ar accepta un apel de la președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în ciuda schimbului tensionat de replici dintre ei. Trump spune că „îl urmărește de ani de zile (pe Zelenski) și îl vede cum negociază fără cărți.”„El nu are cărți. Și te saturi de asta. Pur și simplu te saturi. Și eu m-am săturat”, a completat el, citat de SkyNews.
„A fost la reuniuni timp de trei ani și nu s-a făcut nimic. Deci, nu cred că este foarte important ca el să participe la întâlniri, ca să fiu sincer cu voi. Cu el, devine foarte dificil să faci înțelegeri”, adaugă Trump.
Donald Trump mai susține că fostul președinte american Joe Biden și Zelenski au spus lucrurile greșite Rusiei și că războiul nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată. Subliniază că Rusia este sinceră în eforturile sale de a ajunge la un acord de pace, adăugând că Putin „nu este obligat să facă un acord”.
Europenii ar fi dispuși să trimită în Ucraina trupe de menținere a păcii, dar cer Americii să le asigure garanțiile. Planul struțo-cămilă ale europenilor nu i-a convins pe experții contactați de „Adevărul”, dar reprezintă o bază de începere a discuțiilor serioase.
Franța e printre țările dispuse să trimită militari în Ucraina. FOTO Inquam Photos / George Calin
Europenii ar fi întocmit un plan cu adevărat struțo-cămilă, pentru Ucraina. Planul destinat să ofere garanții de securitate pentru Ucraina pornește de la ideea unor trupe europene dislocate în Ucraina, dar nu în estul țării, acolo unde ciocnirile ruso-ucrainene sunt cu adevărat violente. Mai mult, deși planul e menit să ofere garanții de securitate ucrainenilor, europenii cer la rândul lor garanții din partea SUA!
Un plan complicat
Întreg planul a fost dezvăluit de Larisa Brown, editor The Times pe zona de apărare. Potrivit expertei, europenii ar fi dispuși să trimită mai puțin de 30.000 de militari. Cel mai probabil, trupele ar fi formate din militari francezi, britanici și spanioli. Adică din singurele țări care și-au dat acordul de principiu să participe cu trupe ca parte a unor garanții de securitate pentru Ucraina, după ce Kievul va semna cel puțin un armistițiu cu Rusia.
Potrivit expertei britanice, trupele ar urma să fie dislocate în orașe cheie, porturi și locuri de infrastructură națională critică din Ucraina, însă nu așa cum ar fi fost de așteptat în estul țării, acolo unde ar trebui, teoretic, forțe tampon între armata rusă și cea ucraineană, pentru a se asigura că viitorul armistițiu va fi respectat de ambele părți.
Nu în ultimul rând, planul mai prevede monitorizarea tehnică a frontierei, inclusiv avioane de informații, supraveghere și recunoaștere, colectare de informații, sateliți în spațiu și drone, precum și protejarea spațiului aerian ucrainean. Avioanele americane din România și Polonia ar fi cele mai importante în această ecuație și ar urma să intervină, în caz de necesitate. Asta deși europenii s-au întâlnit la începutul săptămânii la Paris, pentru a găsi soluții de a sprijini Ucraina singuri, în condițiile în care SUA ar renunța să mai ajute Kievul. Problema este că europenii, dincolo de declarațiile ambițioase, au ajuns la concluzia că nu pot susține singuri Ucraina.
Și din acest motiv, președintele francez Emmanuel Macron, alături de premierul britanic, Keir Starmer, se vor deplasa săptămâna viitoare la Washington, la începutul săptămânii viitoare. Cei doi lideri europeni vor încerca să ajungă la un numitor comun cu Donald Trump și să obțină promisiunea că SUA vor susține planurile europenilor privind rezolvarea războiului din Ucraina.
„Sunt mai degrabă sceptic”
„Adevărul” a discutat despre acest plan cu generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor român, și cu expertul în securitate Hari Bucur Marcu.
Generalul (r) Dan Grecu a fost decorat atât de americani, cât și de NATO și ONU. Mai exact, după misiunile sale în Irak, Afganistan, Etiopia și Eritreea, el a fost decorat cu Medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii (US Army Commedation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE și medalia NATO pentru operații ,,non article five”. Actualmente președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, generalul Grecu este rezervat în privința ultimului plan al europenilor, însă spune că „este bine că se caută de pe acum soluții”.
„Eu sunt mai degrabă sceptic în privința acestui plan al europenilor. Întâi de toate, ei vor trebui să-i convingă pe ruși să le accepte planul. Apoi – sau în același timp – să-i convingă pe americani să le asigure garanții. Sunt mulți de dacă, aș spune că e prematur să facem speculații cu privire la acest plan”, spune generalul.
El amintește și că Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților, într-o primă fază, nu mai puțin de 200.000 de militari pentru a garanta securitatea Ucrainei.
„Sincer, 30.000 de militari pare mult prea puțin. Să nu uităm că Zelenski le-a cerut aliaților 200.000 de militari. Acum s-a mai potolit, le cere 150.000 de oameni. Dar cred că suntem încă departe de o concluzie. Plus să nu uităm că rușii au respins categoric trupe din țări NATO la graniță. Vor fi multe de negociat și de discutat până să se bată palma. De aici aș porni toată discuția. Apoi, acolo trebuie un plan. Acum, este evident că încă se bat acolo intersele americane, cele ruse și cele europene”, e opinia generalului.
Cine va plăti tot?
Nu în ultimul rând, va fi de văzut de unde vor veni banii necesari pentru susținerea acestor trupe. În discuție ar fi din nou multe miliarde de euro, bani necesari pentru întreținerea unui număr atât de mare de militari și pentru întreaga logistică, una extrem de importantă.
„Nu în ultimul rând, vă dați seama ce logistică va fi necesară acolo. Vor fi necesari și mai mulți bani, mai multe miliarde de euro, iar cineva va trebui să plătească întreținerea acelor trupe. Și vă dați seama ce înseamnă logistica. Să vedem însă ce se va decide mai încolo, dacă și cum se va ajunge la un numitor comun”, adaugă generalul Dan Grecu.
Hari Bucur Marcu este expert internațional în probleme de politici de apărare națională, instituționalizarea sectorului de securitate și apărare națională, reforma sectorului de securitate. Între 1990 și 2003 a fost printre experții implicați în aspecte esențiale ale reformei Armatei României, cu deosebire în relația cu NATO și a lucrat nemijlocit în structurile Alianței ca șef de secție învățământ și instrucție. Nu în ultimul rând, a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate, consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO și alte funcții în Armata României.
Prea devreme pentru trupe străine în Ucraina
Hari Bucur Marcu spune că este vorba despre un plan care trebuie perfecționat. În opinia sa, discuțiile sunt utile, însă vor rămâne în acest stadiu până când negocierile dintre Trump și Putin, respectiv negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina vor da rezultate.
„Zelenski și-ar dori forțe europene, euroatlantice, cum vreți să le ziceți, ca să lupte alături de el pentru a-i învinge pe ruși. Americanii, în replică, au anunțat că scopul lor e să oprească acest război, nu să intre direct în el. Mesajul lor e clar: nu discutăm cine câștigă războiul și cine-l pierde, pur și simplu vrem să se oprească”, explică Hari Bucur Marcu.
Ulterior, după ce se va ajunge la un rezultat concret la negocieri, discuțiile vor continua, iar foarte posibil vor fi discutate și alte planuri.
„După oprirea războiului, cu siguranță, nefiind vorba de o victorie de nicio parte, va trebui ca forțele să se separe, iar între ele să se interpună o forță de menținere a păcii. E puțin probabil ca rușii să fie de acord să se retragă în Rusia la o distanță atât cât bat tunurile lor, de granița cu Ucraina. Dar vor fi separări de forțe în care nu va trebui Ucraina să cedeze mai mult teritoriul decât a cedat până acum. Așa că finalmente va fi o zonă din aceasta demilitarizată pe teritoriul Ucrainiei”, adaugă expertul.
În ce privește actualul plan despre care a scris presa britanică, Hari Bucur Marcu spune că e mult prea devreme pentru a spune dacă este suficient de bun. „Nimeni nu-și trimite forțe de menținere a păcii dacă nu toate părțile din conflict sunt de acord cu el. Se fac protocoale, se discută totul în detaliu și se stabilește statutul forțelor, deci lucrurile astea trebuie foarte amănunțit discutate. Deocamdată nu s-a ajuns cu discuțiile până acolo. Discuțiile între ruși și americani sunt foarte clare în momentul de față, iar ceea ce e cel mai important pentru ei este să se stabilească viitoarele condiții pentru reluarea unor relații cordiale, neostile. Respectiv despre asigurarea ambasadelor și la Moscova și la Washington D.C. cu suficient personal astfel încât să se poată discuta diferite aspecte tehnice bilateral fără să fie nevoie de întâlniri. Se discută despre principiile pe care se vor baza relațiilor între americani și ruși, în perioada aceasta de negocieri, dar și după. Până acum nu s-a discutat nimic despre condițiile pe care le-ar pune unul sau altul, despre eventuale precondiții. Și este mult prea devreme”, explică el.
Totul depinde de Trump și de Putin
În opinia lui Hari Bucur Marcu, primul pas serios va fi stabilirea unei întâlniri între Donald Trump și Vladimir Putin.
„Vă dați seama că la asemenea întâlnire Zelenski sau oricine altcineva nu are ce căuta. Efectiv se discută numai între cei doi, Trump și Putin, dar întâlnirea trebuie să se încheie cu un acord, cu un document, cu o înțelegere, cu o declarație cel puțin din care să rezulte care este pasul următor. Și dacă după acea întâlnire Putin oprește războiul, iar lucrurile vor intra pe ultima sută de metri și vor fi și negocierile directe cu Ucraina, pentru a se stabili care sunt condițiile dintre ele, ce concesii face fiecare și alte detalii”, mai afirmă Hari Bucur Marcu.
În ce privește faptul că britanicii vorbesc despre 30.000 de militari europeni care ar putea fi trimiși în Ucraina, Hari Bucur Marcu crede că numărul acestora ar putea fi mai mare.
„S-ar putea să fie mai mulți, în condițiile în care va fi nevoie de o supraveghere strictă. Aceste forțe vor urmări îndeaproape ce face fiecare tabără, pentru a evita noi confruntări. La modul ideal, zona demilitarizată ar fi una largă, iar europenii ar trebui să se asigure că nu există niciun batalion la mai puțin de 250 de kilometri de trupele ucrainene. Și, ca urmare, rușii și ucrainenii ar trebui trebui să permită inspecții, controale inopinate în toate garnizoanele și în toate cazărmile de pe suprafața asta. Vor fi foarte multe detalii tehnice, dar care au o importanță majoră. Numai că, încă o dată, până la întâlnirea bilaterală Putin-Trump, care ar fi urmată imediat de o întâlnire Trump-Zelenski, iar apoi de una Zelenski-Putin, mai sunt multe de rezolvat și multe detalii de pus la punct”, încheie Hari Bucur Marcu.
Anunţul momentului vine, vineri, de la liderul AUR George Simion, care a declarat că nu va candida la alegerile prezidenţiale din luna mai, ci îl va sprijini pe Călin Georgescu.
George Simion se retrage din cursa electorală în favoarea lui Călin Georgescu. Foto arhivă
„Eu, George Simion, nu voi candida la aceste alegeri prezidențiale. După ultimele două discursuri ale vicepreședintelui Vance, este greu de crezut că cineva îl va mai putea scoate din cursă pe domnul Călin Georgescu și este chestiunea de onoare, decentă, care trebuie făcută, să sprijinim candidatura domnului Georgescu”, a declarat George Simion, care participă în SUA la Conservative Political Action Conference (CPAC) în calitate de invitat special.
El a estimat că până sâmbătă, 22 februarie, vor fi strânse deja cele 200.000 de semnături necesare lui Călin Georgescu pentru candidatura sa la alegerile prezidențiale din luna mai, notează Agerpres.
„Cred că sâmbătă vom avea deja cele 200.000 de semnături necesare pentru o altă candidatură a domnului Călin Georgescu”, a susținut George Simion, care a mai anunţat şi că pe 1 martie va avea loc „cel mai mare” miting împotriva Guvernului „ilegitim”’ Ciolacu.
„Pe 1 martie, va avea loc cel mai mare miting posibil, unul autorizat, unul organizat, în zona Universitate – Piața Victoriei, pentru că noi vrem să dăm jos guvernul acesta ilegitim, Guvernul Nordis. Lucrul acesta trebuie să se întâmple acum, pentru a asigura echidistanță procesului de vot, dacă el va avea loc pe 4 și 18 mai. De aceea, vom depune moțiunea de cenzură și, de la petiții până la marșuri, vom folosi toate formele de presiune publică, politică ca premierul Nordis să plece”, a dafirmat George Simion.
Rectorul SNSPA Remus Pricopie, aflat pe lista neagră a lui Georgescu, subliniază controversele din jurul candidatului la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, constatând că informațiile apărute recent în spațiul public conturează un profil infracțional.
Rectorul SNSPA subliniază elementele controversat din jurul lui Călin Georgescu FOTO SNSPA
„Despre domnul Georgescu nu prea se știa cine este și dintr-o dată devine salvatorul națiunii. Acum, constatăm că în jurul lui apar diverse elemente în presă care conturează un profil infracțional, al celui care se auto-intitulează președintele ales. Deci trecem un pic de la formula un președinte în fruntea țării la formula un infractor în fruntea țării. Am citit în presă că ar fi fost beneficiarul unui împrumut sau al unei sume de bani, un milion de euro, pentru a facilita un alt împrumut bancar, în Elveția. DIICOT pare că analizează acest subiect”, a afirmat rectorul SNSPA, într-un interviu PS News.
Remus Pricopie a mai subliniat că Georgescu a fost surprins alături de un bărbat care poartă un tricou cu însemne legionare, are discurs legionar și este cunoscut ca activând în această zonă. „Nu este tot, știm din ce trăiesc oamenii obișnuiți: au un salariu, își plătesc facturile. Domnul Georgescu a trăit zece ani la Viena fără venit și nici nu spune de fapt în ce condiții și ce a făcut în acolo în această perioadă. Mi-a semnalat ieri cineva că sunt pe o listă neagră, alături de alți jurnaliști, de politicieni. Nu sunt surprins că sunt pe această listă neagră, dar atrag atenția că legionarii, fasciștii și alte regimuri totalitare cam așa au început, cu liste negre, după care au început să-ți bată la ușă noaptea sau să stea în fața casei și să te împuște pe trotuar”, a mai subliniat Remus Pricopie.
Adevărul a arătat într-o investigație publicată recent că Georgescu nu este un lup singuratic, ci o piesă într-un angrenaj bine pus la punct, susținut din umbră de personaje influente, cu resurse, strategii elaborate și obiective care depășesc granițele României, așa cum au arătat serviciile de informații în rapoartele desecretizate. Unul dintre acestea este, potrivit informațiilor Adevărul, Anton Pisaroglu, un personaj controversat, cu operațiuni de amploare în toată lumea.
Nu este clar dacă candidatul intrat în turul II al alegerilor anulate de anul trecut va mai putea intra în cursa electorală din luna mai. Expertul în drept constituțional Bogdan Iancu susține că judecătorii Curții Constituționale ar avea motive serioase, legale, să invalideze candidatura lui Călin Georgescu. Totuși, decizia ar fi îngreunată și din cauză că ar risca să provoace nemulțumiri la nivelul societății.
Potrivit expertului, abordarea judecătorilor constituționali ar putea să se schimbe, fiind raportată la recenta opinie a Comisiei de la Veneția, care a redactat raportul urgent, precizând la paragraful 63 că ineligibilitatea poate surveni în urma unei hotărâri de condamnare.
Emisarul SUA în Ucraina, generalul Keith Kellogg, l-a elogiat pe Volodimir Zelenski drept „liderul curajos și pus la încercare al unei națiuni aflate în război”, adoptând astfel un ton complet diferit față de Donald Trump, care l-a numit pe președintele Ucrainei „dictator”.
Trimisul special al lui Trump l-a lăudat pe Zelenski după vizita la Kiev FOTO Arhivă
Kellogg a părăsit Kievul vineri, după o vizită de trei zile. Pe rețelele sociale, el a spus că a avut „discuții ample și pozitive” cu Zelenski și „echipa sa talentată de securitate națională”. „O zi lungă și intensă alături de conducerea de vârf a Ucrainei”, a declarat acesta, citat de The Guardian.
Comentariile optimiste ale generalului contrastează puternic cu cele ale președintelui american și ale anturajului său, care l-au atacat dur pe Zelenski. Trump a susținut că Ucraina este responsabilă pentru declanșarea războiului cu Rusia și l-a acuzat pe Zelenski că face „o treabă groaznică”.
Vineri, Trump a revenit asupra subiectului, spunând că nu consideră esențial ca președintele Ucrainei să participe la negocieri. „Nu cred că este foarte important să fie în întâlniri”, a declarat Trump pentru Fox News. „Este acolo de trei ani. Face foarte dificilă încheierea unor acorduri.”
Cel mai bogat om din lume, Elon Musk, care conduce vasta reformă guvernamentală a lui Trump, a susținut că acesta are dreptate să-l excludă pe Zelenski din discuțiile de pace cu Rusia, desfășurate în capitala Arabiei Saudite, Riad. Fără a furniza dovezi, Musk l-a acuzat pe liderul ucrainean că dirijează „o vastă mașinărie de corupție care se hrănește din cadavrele soldaților ucraineni”.
Kellogg este cunoscut drept cel mai pro-ucrainean membru al echipei de rang înalt a lui Trump. Cu toate acestea, diferențele de retorică sugerează o abordare haotică și contradictorie a politicii externe, din partea unei Case Albe care a abandonat Ucraina ca aliat și s-a poziționat public de partea Moscovei.
Zelenski a stârnit furia lui Trump afirmând că președintele american trăiește într-o „bulă de dezinformare a Kremlinului”. În ciuda divergențelor, vineri au apărut semne că negociatorii americani și ucraineni sunt mai aproape de a ajunge la un acord privind vastele resurse minerale ale Ucrainei.
Regele Charles al III-lea este recunoscut pentru atenția la detalii și pentru standardele ridicate pe care le impune personalului său.
Regele Charles și Camilla. FOTO: Getty Images
Deși foștii angajați ai monarhului susțin că el și Regina Camilla își tratează în general bine echipa, există momente în care regele își pierde cumpătul, mai ales atunci când lucrurile nu sunt realizate exact conform așteptărilor sale.
Perfecționismul regelui
Potrivit cărții Yes, Doam: The Secret Life of Royal Servants, citată de Daily Mail, Charles poate avea izbucniri de frustrare dacă un detaliu nu corespunde exigențelor sale. Un fost servitor regal a descris astfel comportamentul monarhului:
„Charles are momente de iritare pentru lucruri aparent mărunte – dacă nu primește ceașca de ceai potrivită, dacă pantofii nu sunt lustruiți impecabil sau dacă pasta de dinți nu este întinsă exact cum îi place.”
Pentru alții, aceste aspecte pot părea neînsemnate, însă pentru rege sunt esențiale. Totuși, potrivit expertului regal Tom Quinn, Charles regretă imediat astfel de izbucniri.
Momente tensionate în public
Regele Charles nu și-a ascuns temperamentul nici în fața camerelor de filmat. În 2022, în timpul unei vizite la Castelul Hillsborough, s-a enervat vizibil când un stilou nu a funcționat corect în timp ce semna cartea de vizitatori, exclamând iritat: „Nu pot suporta acest lucru.”
Cu câteva zile înainte de acest eveniment, în timpul ceremoniei de proclamare ca rege, a fost surprins făcând un gest nervos către un consilier, cerându-i să mute un vas de cerneală care îl incomoda.
Un alt moment tensionat a avut loc chiar în ziua încoronării sale, când, în fața Westminster Abbey, a fost auzit spunând exasperat: „Nu putem fi niciodată la timp.” Aceste reacții sugerează că punctualitatea și organizarea sunt aspecte fundamentale pentru el.
Moștenire de familie
Nu doar Charles este cunoscut pentru tendința de a se enerva repede. Potrivit lui Tom Quinn, și fiii săi, Prințul William și Prințul Harry, au manifestat același comportament.
„Amândoi au reacții impulsive. De-a lungul vieții, multe lucruri au fost făcute pentru ei, așa că sunt foarte pretențioși. Li se pare absolut normal”, a declarat un fost membru al personalului.
Cartea sugerează că această atitudine derivă din faptul că, fiind crescuți în lux, nu au fost nevoiți să se ocupe singuri de sarcinile cotidiene, ceea ce i-a făcut mai puțin toleranți la momentele în care lucrurile nu decurg conform dorințelor lor.
Aproximativ 100 de persoane s-au adunat vineri în Piața Victoriei, cerând reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Printre simbolurile afișate s-au numărat steagurile Rusiei și SUA, dar și simboluri asociate unor mișcări controversate.
Imaginea 1/3: Susținători ai lui Călin Georgescu protestează în Piața Victoriei din București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Vineri, în centrul Bucureștiului, susținătorii lui Călin Georgescu au organizat un protest în care au arborat steagurile Rusiei și SUA, alături de simboluri controversate. Unii participanți au afișat steaguri marcate cu litera „Z”, asociată invaziei ruse din Ucraina, precum și cu litera „Q”, un simbol al mișcării conspiraționiste americane QAnon.
Evenimentul a strâns aproximativ 100 de persoane în Piața Victoriei, care au scandat lozinci și au cerut reluarea procesului electoral.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că România nu este expusă niciunui risc de securitate, subliniind apartenența țării la NATO. „Din punctul meu de vedere, România nu are nici cel mai mic motiv de îngrijorare. România e o țară care a aderat la NATO. Suntem membri NATO”, a afirmat acesta la Bruxelles.
Premierul Marcel Ciolacu FOTO: Arhivă
Declarația sa vine în contextul în care Cristian Diaconescu, consilier prezidențial, a susținut că Rusia ar fi solicitat Statelor Unite retragerea garanțiilor de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997, ceea ce ar afecta statele care au aderat ulterior, inclusiv România, transmite News.ro.
Întrebat despre acest subiect, Ciolacu a fost categoric: „Niciun risc”. Când i s-a cerut să comenteze declarațiile lui Diaconescu, premierul a răspuns: „Întrebați-l pe domnia sa și pe Instituția Prezidențială. Sunt ferm convins că domnul Cristian Diaconescu vă va răspunde la orice fel de întrebare.”
La rândul său, ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a precizat că nu există informații confirmate despre posibile negocieri ruso-americane privind împărțirea sferelor de influență, dar România trebuie să fie activă în dialogul internațional.
Compania tehnologică americană Apple a aplicat, vineri, măsura fără precedent de a retrage instrumentul de securitate de cel mai înalt nivel acordat până acum clienților din Marea Britanie, după ce Guvernul de la Londra a cerut acces la datele utilizatorilor.
Sistemul Avansat de Protecție a Datelor (ADP) permite ca doar utilizatorii înregistrați să vizualizeze imagini sau documente stocate online prin metode criptate. Acum, compania Apple a decis că sistemul de protecție privată nu mai poate fi activat în Marea Britanie, conform postului BBC.
Decizia a fost luată după ce Guvernul de la Londra a cerut acces la datele private, pe care nu le poate accesa nici măcar Apple.
Oficiali din cadrul serviciilor de securitate din Marea Britanie au cerut companiei tehnologice americane Apple să permită accesul la conținutul de date stocat în serverele cloud de utilizatorii din întreaga lume. Ordinul secret al Guvernului britanic, emis în ianuarie, solicită acces general la materialele criptate, nu doar asistență pentru verificarea unui anumit cont, ceea ce nu are precedent în marile democrații.
Aplicarea unui astfel de ordin ar însemna o înfrângere semnificativă pentru companiile tehnologice în lupta acestora de câteva decenii pentru a nu fi catalogate instrumente guvernamentale folosite împotriva utilizatorilor, au afirmat analiști citați de publicația The Washington Post. Conform surselor citate de cotidianul american, Ministerul britanic de Interne trimisese companiei Apple un document denumit ”înștiințare privind capabilitățile tehnice”, prin care solicită acces la servere în virtutea Legii privind Prerogative de Investigare, emisă în 2016, un act legislativ utilizat pentru colectarea de probe în anchete. Însă, mai degrabă decât să încalce promisiunile de securitate făcute utilizatorilor, Apple semnalase că va renunța la oferirea de stocare criptată în Marea Britanie. În plus, compania nu va oferi acces serviciilor britanice la serverele cloud din alte țări, inclusiv din Statele Unite.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Ministerul Energiei a pus în transparență, vineri seara, proiectul privind plafonarea prețurilor la energie. Conform propunerilor instituției, prețul va fi de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat de către clienţii casnici al căror consum lunar la locul de consum este cuprins între 100,01 şi 255 kWh. Tarifele pentru autorități locale și centrale, servicii publice, școli, spitale, biserici sau industria alimentară vor avea de asemenea un regim special de plafonare.
Sebastian Burduja a reamintit că preţul la energie electrică şi la gaze rămâne temporar în aceleaşi condiţii de până acum.
”La energie electrică, schema se prelungeşte până la 1 iulie, iar la gaze ea acoperă 12 luni, până la 1 aprilie 2026. Astfel, facilităm reumplerea depozitelor de gaz la costuri rezonabile pentru iarna următoare”, a mai transmis ministrul.
Potrivit proiectului, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2025 – 30 iunie 2025, preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică este maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat de către următoarele categorii de clienţi:
clienţii casnici al căror consum lunar este cuprins între 0 şi 100 kWh inclusiv;
casnici la al căror loc de consum locuiesc persoane care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale alimentate de la reţeaua electrică, necesare efectuării tratamentelor medicale pe baza confirmării de la medicul specialist şi a unei cereri depuse la furnizor; preţul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele prevăzute anterior;
clienţii casnici care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere; limita de vârstă se prelungeşte până la 26 de ani în cazul în care copilul major urmează o formă de învăţământ; preţul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele prevăzute anterior;
clienţii casnici familii monoparentale, care au în întreţinere cel puţin un copil cu vârsta de până la 18 ani, în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere; limita de vârstă se prelungeşte până la 26 de ani în cazul în care copilul major urmează o formă de învăţământ; preţul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele prevăzute anterior;
Prețul va fi de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat de către clienţii casnici al căror consum lunar la locul de consum este cuprins între 100,01 şi 255 kWh.
Tarife pentru IMM-uri, autorități, servicii publice și industria alimentară
Prețul va fi de maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum lunar de energie electrică urmând a fi facturată la preţul de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal pentru următoarele categorii de consumatori.
întreprinderile mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite în Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare IMM-uri;
operatorii/operatorii regionali definiţi la art. 2 lit. g) şi h) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ce prestează/furnizează serviciile de utilităţi publice prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), b), b1), c) şi h) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Societatea de Transport cu Metroul Bucureşti «Metrorex» – S.A., precum şi aeroporturile care sunt în subordinea/coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii;
operatorii economici din domeniul industriei alimentare, identificaţi prin cod CAEN 10, precum şi cei din domeniul agriculturii şi pescuitului, identificaţi prin cod CAEN 01 şi 03;
autorităţile şi instituţiile publice locale, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiile şi societăţile comerciale de interes judeţean, municipal sau local, regiile autonome şi toate entităţile publice şi private care prestează un serviciu public, în temeiul legii, dacă sunt înfiinţate sau organizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, municipiului Bucureşti şi, după caz, la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sau la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sub conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale;
institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, astfel cum sunt definite de Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
Prețurile pentru spitale și școli
Prețul va fi de maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul integral al spitalelor publice şi private definite conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al unităţilor de învăţământ publice şi private, definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al creşelor, al furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale prevăzute în
Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare; plafonarea menţionată în prezentul articol se aplică şi pentru situaţiile în care una dintre entităţile menţionate anterior este beneficiarul final al consumului de energie electrică şi/sau pentru toate clădirile care au fost construite şi autorizate cu destinaţia de spitale.
De asemenea, se va plăti maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul lunar, realizat la locul de consum, pentru instituţiile publice, altele decât cele prevăzute la lit. d), precum şi pentru cele aparţinând cultelor recunoscute oficial în România, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată; diferenţa de consum lunar de energie electrică se facturează la preţul de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus.
Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca …
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, poate concedia sau suspenda un număr de generali și ofițeri superiori ale căror opinii sunt diferite de ale lui Trump, relatează ABC News . O listă cu nume a fost deja distribuită la Capitol Hill.
Pete Hegseth, șeful Pentagonului/FOTO:Facebook
„În primul rând, trebuie să-l demiteți pe șeful statului major interarme. Dar orice general implicat – general, amiral, oricine altcineva – care a fost implicat în politica DEI ar trebui să plece. „Acesta este singurul test de turnesol care ne interesează”, a spus Hegseth la The Sean Ryan Show.
Cu toate acestea, în prima sa zi la Pentagon ca secretar, Hegseth părea că și-a înmuiat poziția față de președintele șefilor de stat major comun, generalul S.K. Maro. Nu este clar în acest moment dacă Brown se află pe listă. Pentagonul a transmis Biroului de Management al Personalului al președintelui Donald Trump o listă separată cu angajații Departamentului Apărării care se află în probațiune și ar putea fi concediați. Totodată, Ministerul Apărării a înaintat cereri pentru a proteja anumite birouri și persoane de disponibilizări.
Miercuri, mai mulți oficiali au confirmat pentru ABC News că Hegseth a trimis un memoriu către birourile și agențiile Departamentului Apărării prin care le ordona să redirecționeze 8% din bugetul pentru anul fiscal 2026 și următorii patru ani către prioritățile președintelui.
Reuters a relatat, de asemenea, despre reducerea bugetului Pentagonului. Potrivit agenției, Hegset solicită propuneri pentru posibile reduceri până pe 24 februarie.
Hegseth nu plănuiește reduceri semnificative de buget, ci a încercat, în schimb, să schimbe prioritățile Pentagonului pentru a le alinia la prioritățile de securitate națională ale președintelui Trump.
Un oficial a spus că există o listă lungă de excepții, inclusiv pentru Comandamentul Indo-Pacific al SUA, finanțarea misiunii militare de-a lungul graniței SUA-Mexic, precum și apărarea antirachetă și armele autonome. Operațiunile din Europa, Orientul Mijlociu și Africa nu sunt pe lista excepțiilor.
Un bărbat a fost grav rănit într-un atac cu cuțitul lângă Memorialul Holocaustului din Berlin. Autoritățile au anunțat că au arestat un suspect.
Poliția nu știu ce tip de armă a fost folosit FOTO Arhivă
UPDATE
Un suspect a fost arestat în legătură cu ancheta privind atacul comis vineri seara în incinta Memorialului Holocaustului din Berlin împotriva unui bărbat care a fost grav rănit, a anunţat poliţia locală, potrivit Agerpres.
„Tocmai am arestat un suspect”, a declarat presei un purtător de cuvânt al poliţiei, Florian Nath. „În prezent investigăm pentru a stabili cine este şi dacă el a comis (…) atacul”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Știre inițială
Incidentul a avut loc în jurul orei 18:00, ora locală (17:00 GMT), a anunțat poliția, adăugând că ancheta este în desfășurare, transmite BBC.
Potrivit ziarului Tagesspiegel, ofițerii au încercuit zona și îl caută pe atacator.
Poliția îl caută pe suspect, tot un bărbat, despre care se crede că a fugit de la fața locului cu arma.
Nu este clar dacă victima, care a fost transportată la spital cu răni ce nu îi pun viața în pericol, îl cunoștea pe atacator.
Poliția afirmă că nu cunoaște un posibil motiv al atacului și că mai mulți martori sunt intervievați.
De asemenea, autoritățile nu știu exact ce tip de armă a fost folosită.
Un număr mare de polițiști a fost trimis în zonă, iar un comunicat publicat pe X precizează că la fața locului se află și echipe de salvare care oferă îngrijiri mai multor persoane ce au asistat la eveniment.
Atacul pare să fi avut loc în partea de nord a memorialului, vizavi de Ambasada SUA.
Memorialul Victimelor Holocaustului, care se întinde pe 19.000 de metri pătrați, este considerat principalul loc de comemorare a Holocaustului din Germania.
Polițiștii din Ilfov au fost nevoiți să folosească armele din dotare pentru a opri un șofer care a refuzat să tragă pe dreapta la semnalul agenților. Incidentul s-a petrecut pe 21 februarie, în jurul orei 13:30, în Buftea.
Polițiștii din Ilfov, nevoiți să folosească armele pentru a opri un șofer FOTO: Arhivă
„Un echipaj de poliție, din cadrul Poliței Orașului Buftea, în timp ce efectuau activități specifice, a efectuat semnal de oprire unui autoturism, iar persoana în cauză nu a oprit la semnalul polițiștilor rutieri, continuându-și deplasarea. Astfel, polițiștii rutieri au pornit în urmărirea șoferului, cu semnalele acustice și luminoase în funcțiune, executând mai multe focuri de avertisment în plan vertical, reușind blocarea autoturismului”, a transmis IPJ Ilfov.
Șoferul, un bărbat de 43 de ani din Chiajna, a fost condus la secția de poliție pentru verificări, transmite News.ro. „În urma verificărilor efectuate în bazele de date ale Poliției Române, s-a stabilit faptul că șoferul avea dreptul de conducere suspendat, iar în urma testării cu aparatul alcooltest și drug test, rezultatele au fost negative”, au precizat autoritățile.
În acest caz, polițiștii au întocmit dosar de cercetare penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având dreptul de conducere suspendat. Ancheta este în desfășurare.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, vineri, că România trebuie să aibă o abordare pragmatică și să găsească canale de comunicare cu administrația Trump, ca „primă urgență”.
România nu prea are canale de comunicare cu administrația Trump, susține Kelemen Hunor FOTO gov.ro
Potrivit liderului UDMR, pentru Statele Unite ale Americii, pe primul loc, vor fi propriile interese, context în care este necesară întărirea Flancului estic.
„Forțele americane, dacă vor fi retrase din Europa, din Germania, din România, din celelalte state, pe termen mediu, pe termen lung, din punctul nostru de vedere, este o pierdere uriașă și trebuie întărit Flancul estic cu trupe europene. Deci, o apărare europeană trebuie construită cu viteză foarte mare.
Europa a pierdut enorm de mult timp, apoi Europa s-a ocupat cu lucruri care nu aveau nicio noimă în această perioadă și nu s-a ocupat cu ceea ce era important. Se știa că în America se va reseta jocul și mai ales interesele Americii se vor orienta spre Pacific, spre China și Europa nu o să mai fie o prioritate sau o prioritate undeva de prim plan”, a afirmat Kelemen Hunor pentru Agerpres.
El a adăugat că România trebuie să aibă relații foarte strânse cu vecinii, în această perioadă.
„România trebuie să aibă și trebuie să găsească relații foarte strânse cu vecinii, în această perioadă, apoi cu Polonia, Franța, Marea Britanie. (…) Eu cred că România poate să fie un inițiator în a schimba un pic abordarea, fiindcă pe acest flanc unde suntem noi și pe regiunea Mării Negre, suntem în continuare într-o poziție geografică extrem de importantă și nu putem să nu avem un punct de vedere, să nu avem o orientare. În acest moment, suntem parcă loviți de cap și nu știm unde și cum ar trebui să acționăm. Asta este problema cea mai mare”, a argumentat liderul UDMR.
El a atras atenția asupra faptului că România trebuie să aibă o poziție extrem de fermă în privința anulării alegerilor prezidențiale, în condițiile în care există critici pe acest subiect.
„Avem în fața noastră alegeri. Suntem criticați aproape fiecare a doua zi pentru anularea alegerilor. Eu cred că, din acest punct de vedere, România trebuie să aibă o poziție extrem de fermă. S-au anulat alegerile pentru că au fost intervenții și există dovezi și trebuie arătate aceste dovezi – ce se poate arăta, bineînțeles – și nu trebuie să cerem scuze că am anulat alegerile.
Asta nu înseamnă că nu avem acele valori democratice înrădăcinate, despre care vorbește inclusiv vicepreședintele Vance. Dar, din punctul nostru de vedere, trebuie să știm să ne apărăm, să explicăm, să argumentăm – că nu am făcut împotriva României, mă rog, nu noi, ci Curtea Constituțională, nu a făcut împotriva României, nu a decis anularea alegerilor împotriva valorilor democratice, împotriva Occidentului. Trebuie să știm să explicăm”, a transmis președintele UDMR.
Autorităţile de la Bucureşti vor face demersuri pe toate canalele diplomatice pentru ca vicepreşedintele SUA, J.D. Vance, să aibă întregul tablou despre ceea ce s-a întâmplat în România la alegerile prezidenţiale, a declarat, vineri, prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Marcel Ciolacu a reacționat după ce J.D. Vance a criticat anularea alegerilor FOTO Facebook
Premierul Ciolacu a fost întrebat cum se poziţionează faţă de declaraţiile critice ale vicepreşedintelui SUA, J.D. Vance, privind anularea alegerilor prezidenţiale din România.
„Este punctul domniei sale de vedere, o să încercăm pe canalele diplomatice să facem cât mai multe lămuriri, astfel încât domnul vicepreşedinte să aibă întregul tablou cu ceea ce s-a întâmplat în România”, a afirmat Marcel Ciolacu într-o conferinţă de presă, la sediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE, la finalul vizitei efectuate la Bruxelles, transmite Agerpres.
În context, el a fost întrebat şi cum ar caracteriza relaţiile de la acest moment cu SUA: „Este un proces de schimbare şi de abordare a politicii externe nu numai cu România, a noii Administraţii a preşedintelui Trump, dar cred că se va intra într-o normalizare”.
Potrivit acestuia, România şi SUA împărtăşesc aceleaşi valori comune şi a subliniat că politica externă este, cu precădere, atributul constituţional al preşedintelui României, întrebat şi despre faptul că J.D. Vance a clamat „lipsa unor valori comune”, în contextul criticilor privind alegerile prezidenţiale din România.
„Eu cred că avem valori comune. Eu cred că e o lipsă de informare. După cum bine ştiţi, constituţional, politica externă aparţine preşedintelui României. Treaba mea de prim-ministru e să organizez alegeri şi, după cum bine ştiţi, alegerile au fost organizate administrativ impecabil şi în străinătate, şi în România. Nu sunt membru al Curţii Constituţionale. Mai mult, am fost candidat şi în momentul în care o diferenţă de două mii de voturi, am fost pe locul trei, am venit în faţa dumneavoastră a doua zi de dimineaţă, când s-a terminat numărătoarea voturilor, şi am spus că nu fac contestaţie şi urez succes celor doi candidaţi care au intrat în turul doi. Acest lucru a ţinut de mine ca şi candidat, nu din funcţia de prim-ministru. Eu o să organizez în continuare alegerile la fel cum am făcut şi data trecută”, a mai declarat Ciolacu.
În acelaşi context, premierul a transmis că are aşteptări de la ministrul român de Externe ca partea americană să fie mai bine informată, întrebat despre afirmaţiile lui J.D. Vance în legătură cu anularea alegerilor prezidenţiale.
„Am văzut şi eu în declaraţia domnului vicepreşedinte Vance, la Munchen, care s-a referit la Guvernul României. Cu adevărat, sistemele administrative ale României şi Statelor Unite sunt diferite. Eu nu am aceste atribuţii, eu nici nu validez, nici nu invalidez alegerile. Şi atunci se vede cu ochiul liber că este o lipsă de comunicare şi de informaţie. Şi de aceea sperăm, prin ambasadă, dar nu am prea multe aşteptări de la domnul ambasador, dar de la domnul Hurezeanu am suficiente aşteptări să informăm mai bine”, a subliniat Marcel Ciolacu.
Premierul a fost întrebat şi dacă el, personal, a avut discuţii cu Administraţia Trump după declaraţiile făcute de către oamenii din jurul lui Donald Trump cu referire la România: „Au existat discuţii şi vor exista în continuare„, a spus Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, la Bruxelles, după o întâlnire cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că discuțiile privind reforma fiscală continuă cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale. El a spus că pachetul de măsuri nu a fost încheiat și nu crede că va fi finalizat până în luna iunie.
„Nu s-a încheiat pachetul și, vă spun sincer, astăzi, împreună cu domnul ministru, n-am avut nicio discuție tehnică, doamna președinte (n.r. Ursula von der Leyen), fiindcă nici nu se impune. Am vorbit, de exemplu, despre energie. Normal că am prezentat contextul cu coridorul sudic, unde există o lipsă de energie electrică, avem o lipsă de energie de bandă pentru echilibrarea sistemului, avem o interconectare slabă pe zona cu Republica Moldova. Am prezentat tabloul mare ca să vadă și să știe doamna președinte foarte clar de ce facem acest demers. N-am stat să vorbim de anumite taxe”, a spus Marcel Ciolacu.
În ceea ce privește impozitarea proprietăților, șeful Guvernului a menționat că există recomandări în acest sens din partea Băncii Mondiale.
„Nu cred că până în luna iunie va fi definitivat pachetul, dar domnul ministru îl discută în continuare cu cei de la Comisie și, nu în ultimul rând, cu cei de la Banca Mondială”, a adăugat premierul Ciolacu.
Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la …
Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, apropiată prorusului Șor, a publicat pe platforma X o scrisoare adresată lui Donald Trump, în care s-a plâns de partidul de la putere și i-a cerut să oprească sprijinul atât pentru el, cât și pentru președinta Maia Sandu, afirmând că au instaurat un „regim criminal”.
Evghenia Guțul a publicat scrisoarea pe platforma X. FOTO: Facebook
Bașcana Găgăuziei susține că oamenii din Republica Moldova se confruntă cu ,,sărăcie și anarhie”, iar Găgăuzia, regiunea prorusă, a fost privată de drepturile sale constituționale.
„Oamenii din Republica Moldova suferă de sărăcie și anarhie. Regimul Sandu a lipsit regiunea noastră autonomă Găgăuzia de toate drepturile sale constituționale. Sandu și PAS au promovat în mod deliberat instabilitatea în Găgăuzia, hărțuind biserica noastră creștin-ortodoxă, arestând politicienii noștri și încercând să provoace revolte armate, astfel încât să poată pune în aplicare un scenariu asemănător Ucrainei și să obțină finanțare europeană și americană nelimitată”, a menționat în scrisoare.
Evghenia Guțul mai subliniază că fostul partid Șor, condus de oligarhul fugar Ilan Șor, considerat instrumentul Kremlinului în destabilizarea Chișinăului, a fost interzis de autoritățile moldovenești, având acordul fostei administrații Biden.
,,Cu aprobarea tacită a administrației Biden, guvernul Moldovei a interzis partidul Șor, partidul de opoziție din care am făcut parte, în timp ce sute de candidați la primărie din partea partidului Șansă au fost eliminați de pe buletinele de vot. Presiunea asupra opoziției este din ce în ce mai mare, deoarece 18 canale TV și peste o sută de mijloace de informare în masă independente au fost închise. Aceasta nu este doar o amenințare la adresa democrației, este terorism politic”, a mai evidențiat Evghenia Guțul.
Mai mult, bașcana Găgăuziei i-a solicitat liderului de la Casa Albă să oprească finanțările pentru puterea de la Chișinău despre care spune că este un ,,regim criminal”.
,,Vă cer să nu mai finanțați regimul criminal și să sprijiniți alegerile parlamentare corecte din Moldova din acest an. Ajutați-ne să ne restabilim democrația și statul de drept, bazate pe respectul față de cetățeni, drepturile și libertățile lor, valorile tradiționale și credința noastră”, se arată în postarea Evgheniei Guțul”, a conchis aceasta.
Solicitați de ,,Adevărul”, reprezentanții Administrației Prezidențiale de la Chișinău au refuzat să comenteze aceste acuzații, iar cei ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea de la putere, nu au venit deocamdată cu un punct de vedere.
Sancționată de SUA
În vara anului trecut, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost sancționată de Statele Unite ale Americii pentru ,,complicitate activă cu oligarhul condamnat fugar, Ilan Șor”, precum și partidul scos în fara legii- Șor în cazul acțiunilor Kremlinului privind destabilizarea Chișinăului.
Găgăuzia este condusă doar formal de bașcana Evghenia Guțul, deciziile fiind luate la Kremlin prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor, care este principalul aliat în destabilizarea Chișinăului, au afirmat unii experți consultați de ,,Adevărul”.
Evghenia Guțul a devenit cunoscută după ce în luna mai a anului 2023 a câștigat scrutinul din Găgăuzia, ea candidând la funcția de bașcană pe listele formațiunii Șor a oligarhului fugar, Ilan Șor, partid scos în afara legii în același an. Până atunci, ea nu a fost prezentă în viața politică a regiunii pro-ruse și nici în activitatea publică a partidului.
Întrevedere cu Putin
În ultimii aceasta, aceasta a întreprins mai multe vizite în Rusia. În luna martie a anului 2024 a avut o întrevedere cu Vladimir Putin, susținând că l-a anunțat pe liderul de la Kremlin despre presupusele presiuni ale Chișinăului asupra Comratului.
Iar în luna aprilie 2024, apropiata lui Ilan Șor s-a deplasat din nou la Moscova, amenințând Chișinăul cu independența Găgăuziei dacă Republica Moldova se va uni cu România și venind cu promisiuni, precum aducerea cardurilor ruseşti „Mir” pe teritoriul regiunii pro-ruse și susținere financiară bugetarilor sau pensionarilor.
Președintele american Donald Trump își menține poziția critică față de omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Într-un interviu acordat vineri pentru Fox Radio, Trump a declarat că nu consideră „foarte importantă” prezența lui Zelenski la întâlniri, potrivit SkyNews.
Președintele american la o conferință. FOTO: Facebook Donald J. Trump
Trump spune într-un interviu că „îl urmărește de ani de zile (pe Zelenski) și îl vede cum negociază fără cărți.”„El nu are cărți. Și te saturi de asta. Pur și simplu te saturi. Și eu m-am săturat”, a completat el, citat de SkyNews.
„A fost la reuniuni timp de trei ani și nu s-a făcut nimic. Deci, nu cred că este foarte important ca el să participe la întâlniri, ca să fiu sincer cu voi. Cu el, devine foarte dificil să faci înțelegeri”, adaugă Trump.
Liderul american a fost criticat pentru excluderea Europei și Ucrainei din discuțiile purtate marți cu Moscova, alimentând temerile că Washingtonul ar putea presa Kievul să facă concesii în favoarea unui acord cu Rusia.
În timp ce alți lideri occidentali avertizează că președintele rus Vladimir Putin nu are intenția de a face pace, Trump susține contrariul: „(Putin) nu este obligat să încheie o înțelegere”, a afirmat președintele american, adăugând că, „dacă ar vrea, ar putea obține întreaga țară”.
Când moderatorul Brian Kilmeade i-a reamintit că războiul a fost declanșat de Putin, Trump a reacționat iritat: „Știți ce? M-am săturat să ascult asta”.
Oficialii ucraineni reacționează
Atacurile lui Donald Trump la adresa lui Volodimir Zelenski și aparenta abandonare a Ucrainei de către SUA au fost descrise drept „dureroase” de către un parlamentar ucrainean.
Kira Rudik, liderul partidului Golos, i-a declarat prezentatorului Kamali Melbourne că este deosebit de dificil să audă cum președintele american susține că Ucraina a început războiul cu Rusia.
„Aceste afirmații sunt false, este clar pentru întreaga lume”, a spus ea.
„Ne aflăm într-o situație extrem de tensionată. Pe de o parte, Trump afirmă că vrea să pună capăt războiului, dar pe de altă parte, repetă multe dintre lucrurile pe care le-am auzit deja din propaganda rusă.”, încheie Rudik.
Un cetățean irakian a fost declarat ca persoană indezirabilă pentru România pentru o perioadă de 10 ani, a informat Serviciul român de Informații.
Anunțul a fost făcut de Serviciul român de Informații FOTO Arhivă
„La sesizarea Serviciului Român de Informații, la data de 21.02.2025 Curtea de Apel București a dispus declararea ca persoană indezirabilă pentru România a cetățeanului irakian M.Z.F.H., pentru o perioadă de 10 ani”, a transmis SRI printr-un comunicat.
Decizia a fost luată după ce bărbatul a intrat în atenția Serviciului de Informații pentru promovarea unor mesaje considerate drept riscuri la adresa țării.
„A intrat în atenția Serviciului nostru în cursul anului 2024, întrucât derula activități care, potrivit cadrului legal în domeniul antiterorism, constituie riscuri la adresa securității naționale”, se mai arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, acesta s-a stabilit în România în 2017, fiind relocat din Grecia. El beneficia de statutul de refugiat.
Precizări ale Curții de Apel
„Admite sesizarea formulată de reclamantul Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Declară ca indezirabil pe teritoriul României pe pârâtul MOLA ZAKARIA FARES HUSSEIN, cetăţean irakian, născut la data de…, pentru o perioadă de 10 ani, pentru raţiuni de securitate naţională. Încuviinţează cererea avocatului din oficiu Negoiţă Dănuţ de majorare a onorariului de avocat. Stabileşte onorariul definitiv pentru avocatul din oficiu Negoiţă Dănuţ la suma de 2.000 lei”, a transmis Curtea de Apel.
Potrivit instanței, cheltuielile udiciare constând în onorariul de avocat, în privinţa cărora pârâtul a beneficiat de ajutor public judiciar, rămân în sarcina statului. Hotărârea se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru a fi pusă în executare. Executorie. Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
„Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată azi 21.02.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instabnei”, a mai precizat Curtea.
:format(webp):quality(80)/https://www.gandul.ro/wp-content/uploads/2023/01/180425892_10222872726940214_9054104583387581992_n.jpg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https://www.gandul.ro/wp-content/uploads/2024/04/rene-pirsan.jpg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https://www.gandul.ro/wp-content/uploads/2025/02/sri-politicieni-pro-rusi.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.gandul.ro/wp-content/uploads/2025/02/pexels-chokniti-khongchum-1197604-2280549-1280x854.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.gandul.ro/wp-content/uploads/2024/04/123-1-e1712822422849.jpeg){kind=small}
