Jeffrey Epstein ar fi colaborat în secret cu guvernul SUA, potrivit unui document exploziv obținut de RadarOnline.com, care citează și surse.
Dosarul Epstein continuă să fie subiect de speculații FOTO Arhivă
Infractorul sexual care a murit în închisoare în 2019 în așteptarea procesului pentru abuz și trafic sexual cu minore a fost „mai mult decât protejat – a fost o marionetă, informator și spion pentru FBI”, susține o sursă din cadrul agenției.
Un document intern din 2008, obținut printr-un proces judiciar care a invocat Legea privind libertatea informației ar fi un indiciu că Epstein ar fi fost un informator FBI, posibil înainte de a încheia un acord de recunoaștere a vinovăției în 2007 (când a fost acuzat de solicitare a unor servicii de prostituție – n.red).
„Epstein a furnizat, de asemenea, informații FBI-ului, așa cum a fost convenit”, a scris un agent special – al cărui nume a fost redactat – într-o notă internă datată 9 septembrie 2008 și marcată „rutină”.
„Agentul cazului a informat că nu va avea loc nicio urmărire penală federală în această chestiune atâta timp cât Epstein continuă să își respecte acordul cu statul Florida”, se mai arată în document.
Semne de întrebare legate de acordul de recunoaștere a vinovăției
În urma acordului de recunoaștere a vinovăției cu Departamentul de Justiție, acesta a fost condamnat pentru acuzații doar la nivel de stat, primind o sentință de 13 luni de închisoare, cea mai mare parte pedepsei sub formă de muncă în folosul comunității.
Printre protagoniștii înțelegerii se numără Alex Acosta, pe atunci procurorul pentru districtul sudic al Floridei. Acosta, acum în vârstă de 56 de ani, avea să demisioneze ulterior din funcția de secretar al Muncii în timpul mandatului lui Donald Trump, după ce rolul său în cazul Epstein a fost supus unei atenții crescute.
„Mi s-a spus că Epstein «aparținea serviciilor secrete»”, a susținut acesta.
Documentul FBI dezvăluit sugerează că afirmațiile sale ar fi putut fi doar vârful aisbergului în ceea ce privește o posibilă colaborare între Epstein și guvernul federal.
„Pe 11 septembrie 2008, agentul de caz l-a informat pe autor că Epstein este în prezent urmărit penal de statul Florida și respectă toate condițiile sale cu statul Florida. Epstein a furnizat, de asemenea, informații FBI-ului, așa cum s-a convenit. Agentul de caz a informat că nu va avea loc nicio urmărire penală federală în această chestiune atâta timp cât Epstein continuă să își respecte acordul cu statul Florida…. Agentul este rugat să contacteze autorul în cazul în care această chestiune avansează la nivel federal”, se arată în document.
„Acestea sunt documente incontestabile. Ele arată că Epstein a fost o sursă activă pentru FBI cu mult înainte de acordul său de recunoaștere a vinovăției din 2007”, a declarat o sursă apropiată cazului.
Această dezvăluire a reaprins suspiciuni vechi potrivit cărora imunitatea lui Epstein nu s-ar fi datorat unor avocați puternici sau al conexiunilor cu elita, ci faptului că ar fi fost un atu al serviciilor secrete, scrie radaronline.com.
O sursă familiarizată cu ancheta a declarat: „Adevăratul motiv pentru care FBI-ul a tăcut ani de zile este acela că aceste dosare demontează versiunea oficială. Epstein nu doar se sustrăgea de la justiție – el îi ajuta.”
A fost Epstein protejat?
Potrivit detractorilor, imunitatea acordată asociaților săi ar avea sens doar dacă Epstein ar fi protejat din alte motive.
„Nu îi oferi o astfel de înțelegere unui om ca Epstein decât dacă primești ceva important în schimb”, a declarat o sursă juridică pentru RadarOnline.com .
Rețeaua de conexiuni a lui Epstein nu a făcut decât să amplifice intriga.
Printre persoanele cu care s-a întreținut săi s-au numărat fostul președinte Bill Clinton, în vârstă de 77 de ani, cofondatorul Microsoft Bill Gates, în vârstă de 69 de ani, fostul prim-ministru israelian Ehud Barak, în vârstă de 83 de ani, și fostul director al CIA William Burns, în vârstă de 68 de ani.
Fosta consilieră juridică a Casei Albe, Kathryn Ruemmler, în vârstă de 53 de ani, s-a întâlnit cu Epstein de mai multe ori după condamnarea acestuia, conform jurnalelor de vizită.
Primul adjunct al ministrului de Externe al Ucrainei, Serhii Kîslîțea, a stârnit din nou valuri în mediul diplomatic și online, după ce a publicat două fotografii oficiale ale liderului de la Kremlin – în ipostaze diferite – și a sugerat, nu fără ironie, că este posibil ca în doar câteva zile să fi apărut două „versiuni” ale președintelui rus.
Vladimir Putin l-a primit pe trimisul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff/FOTO:X
Într-un mesaj postat pe platforma X (fosta Twitter), Kîslîțea a comentat diferențele evidente dintre imaginile cu Putin în timpul întâlnirii de azi cu trimisul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, și cele de la întrevederea cu Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului.
„Găsiți zece sau chiar mai multe diferențe. Putin cu Lukașenko săptămâna trecută și Putin de azi cu Witkoff. Dar unde e adevăratul Putin? Sau poate niciunul dintre ei?”, a scris oficialul ucrainean.
Comentariul pare să reactiveze o teorie recurentă: aceea că liderul de la Kremlin ar folosi dubluri, în scopuri de securitate sau manipulare a aparițiilor publice.
O teorie veche, dar persistentă
Zvonurile despre existența unor „dubluri” ale lui Vladimir Putin circulă de ani buni, alimentate de discrepanțele vizibile în aparițiile sale publice. Pe de o parte, liderul rus poate fi văzut uneori înconjurat de oameni, dând mâna cu mulțimea; alteori, protocoalele impun distanțare extremă – inclusiv carantină pentru oficialii care urmează să-l întâlnească și mese de dimensiuni neobișnuite, care îi țin pe interlocutori la câțiva metri distanță.
Fostul ofițer al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Ivan Stupak, susține că diferențele sunt evidente. Potrivit acestuia, dacă Putin apare prea relaxat în spațiul public, fără măsuri de securitate exagerate, este foarte posibil să fie vorba despre un dublu. „E o regulă simplă”, a declarat Stupak.
Practica utilizării dublurilor nu este nouă în istorie. Saddam Hussein, fostul dictator irakian, avea mai mulți, la fel și fiul său Uday – iar unul dintre aceștia a supraviețuit regimului și chiar a povestit experiența într-o carte transformată în filmul „Dublura Diavolului”.
Adolf Hitler a fost și el însoțit de un cerc apropiat de persoane cu asemănare fizică evidentă, unul dintre aceștia fiind chiar șoferul său, Julius Schreck. Unele teorii conspiraționiste susțin că în buncărul din Berlin, la finalul războiului, nu liderul nazist s-ar fi sinucis, ci unul dintre dublurile sale.
Nici Iosif Stalin nu a fost străin de asemenea practici. Una dintre cele mai cunoscute „dubluri” ale sale a fost Felix Dadaev, un fost acrobat de circ, care a recunoscut public – la vârsta de 90 de ani – că a participat la parade oficiale în locul liderului sovietic.
Dublurile: oameni în slujba regimului, uneori cu prețul vieții
Stupak subliniază că principala funcție a acestor dubluri este de a „capta gloanțele” – adică de a fi prezenți în spații potențial periculoase pentru a-l proteja pe liderul autentic de eventuale atentate. Un soi de „scut uman” care trăiește într-o permanentă ambiguitate.
Potrivit Direcției Principale de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), nu este exclus ca motivația dublurilor lui Putin să fie una negativă – nu neapărat financiară, ci dictată de șantaj, constrângere sau teamă.
Cine s-a întâlnit, așadar, cu Witkoff?
Întâlnirea dintre Steve Witkoff, emisarul președintelui Trump, și Vladimir Putin a avut loc pe 6 august, la Kremlin, și a durat trei ore – un eveniment important în contextul ultimatumului dat de Washington Rusiei privind războiul din Ucraina.
Dar în lipsa unei transparențe reale, aparențele rămân singurele indicii. Iar când aparențele se schimbă prea des, întrebările devin inevitabile.
Patriarhia Română a anunțat că episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, va oficia slujba stâlpilor, miercuri seara, la Palatul Cotroceni, și tot el va oficia slujba înmormântării fostului președinte Ion Iliescu.
Catafalcul fostului președinte Ion Iliescu FOTO: Inquam Photos
„În seara aceasta (n.r: miercuri, 6 august) vom avea slujba stâlpilor de la ora 19.00, în Sala Unirii din Palatul Cotroceni unde este depus trupul defunctului, iar mâine (n.r joi, 7 august) slujba înmormântării începând cu ora 10.30, în biserica Palatului Cotroceni”, a anunțat Patriarhia.
Joi, 7 august, după ora 12.00 va avea loc slujba de înhumare la cimitirul Ghencea III.
„Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru săvârșirea slujbelor liturgice va fi Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, care va fi însoțit de un sobor de preoți și diaconi”, a transmis Patriarhia Română.
Ion Iliescu, figură emblematică a istoriei recente a României, a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la 95 de ani, au anunțat Guvernul României și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Fostul președinte era internat de două luni, iar de trei zile era în comă. Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se afla într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe. El suferea de cancer la plămâni.
Funeraliile de stat ale fostului președinte al României, Ion Iliescu, vor avea loc în zilele de 6 și 7 august 2025, la Palatul Cotroceni și la Cimitirul Ghencea 3 din București. Ceremoniile organizate de stat includ un moment de reculegere publică, un ceremonial religios și o înmormântare cu onoruri militare. Înhumarea se va desfășura într-un cadru privat, în prezența familiei și a celor apropiați.
Deputatul independent George Becali a adus un ultim omagiu lui Ion Iliescu, acesta ajungând miercuri, 6 august, la Palatul Cotroceni, unde este depus sicriul fostului șef de stat.
George Becali FOTO: Inquam Photos
George Becali susține că „justiția trebuie să se lămurească procesele Mineriadei”, însă a recunoscut meritele fostului președinte Ion Iliescu.
„Dacă nu era Iliescu noi, românii, nu aveam capital românesc. Eram niște sclavi pe la străini”, a spus Becali, după ce a ieșit de la catafalcul fostului președinte.
La scurt timp după anunțul morții lui Ion Iliescu, deputatul George Becali a transmis că Ion Iliescu „a fost cel mai cuminte” președinte din cei pe care i-a avut țara noastră.
„N-am avut legături cu el, nu l-am cunoscut atât de bine, așa cum s-a întâmplat cu Traian Băsescu. Dar eu cred că Ion Iliescu a fost cel mai cuminte, dacă stai să te gândești la toți, la Băsescu, la Ceaușescu, la Iohannis, la cei care au fost în funcția asta de președinte. Iliescu n-a făcut rău la nimeni”, a spus Gigi Becali, pentru ProSport.
Ion Iliescu, figură emblematică a istoriei recente a României, a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la 95 de ani, au anunțat Guvernul României și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Fostul președinte era internat de două luni, iar de trei zile era în comă. Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se afla într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe. El suferea de cancer la plămâni.
Funeraliile de stat ale fostului președinte al României, Ion Iliescu, vor avea loc în zilele de 6 și 7 august 2025, la Palatul Cotroceni și la Cimitirul Ghencea 3 din București. Ceremoniile organizate de stat includ un moment de reculegere publică, un ceremonial religios și o înmormântare cu onoruri militare. Înhumarea se va desfășura într-un cadru privat, în prezența familiei și a celor apropiați.
Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria fostului președinte Ion Iliescu. Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă, a transmis Guvernul.
Oficialii Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au transmis, miercuri, un apel către toți contribuabilii, atât persoane juridice, companii și persoane fizice autorizate, pentru o conformare fiscală corecte și complete în ceea ce privește declararea și plata obligațiilor fiscale.
ANAF anunță o campanie de informare și notificare, urmată, unde sunt depistate riscuri ridicate, de vaste inspecții fiscale, în contextul în care, prin analizarea și prelucrarea informațiilor deținute ca urmare a implementării proiectelor de digitalizare au fost constatate discrepanțe între natura achizițiilor realizate de către contribuabili comparativ cu activitatea economică desfășurată.
Din analizele recente ale ANAF reiese că un număr semnificativ de contribuabili înregistrează în conturile de cheltuieli, deducând taxa pe valoarea adăugată aferentă, achiziții care, în fapt, sunt destinate uzului personal al acționarilor sau asociaților.
„Această practică generează erori în contabilitate, distorsionează baza de impozitare și pe cale de consecință conduce la diminuarea impozitelor/taxelor declarate și achitate”, se arată în comunicatul ANAF
De exemplu, inspectorii fiscali au identificat contribuabili care desfășoară activități de consultanță sau de închiriere de bunuri imobile care au înregistrat, cu caracter de continuitate, achiziții de bunuri destinate uzului personal, cum ar fi produse alimentare, produse cosmetice, îmbrăcăminte și produse electrocasnice.
„ANAF recomandă contribuabililor să revizuiască cu atenție modul în care clasifică/reclasifică cheltuielile și să se asigure că declară corect toate impozitele și taxele datorate, inclusiv prin rectificarea declarațiilor fiscale inițiale. Pentru contribuabilii care nu se conformează, Agenția Națională de Administrare Fiscală va iniția măsuri graduale constând, într-o primă etapă, într-o campanie de notificare și verificări documentare, după caz, urmând ca, pentru contribuabilii cu risc fiscal ridicat, să fie inițiate acțiuni ample de inspecție fiscală”, avertizează ANAF.
Avantajele conformării
Oficialii ANAF reamintesc că o conformare corectă și voluntară aduce beneficii pe termen lung pentru întreaga societate.
Astfel, în cazul contribuabililor vor fi evitate eventuale inspecții fiscale și sancțiuni, cum ar fi amenzi sau impunerea de obligații fiscale suplimentare. O evidență contabilă și fiscală conformă ajută la o mai bună gestionare a afacerii.
În cazul comunității, banii din taxe sunt reinvestiți în servicii publice esențiale cum ar fi infrastructură, sănătate, educație și siguranță națională.
„Agenția Națională de Administrare Fiscală sprijină mediul de afaceri, într-un mod transparent și corect, mizând totodată pe colaborarea și pe responsabilitatea contribuabililor, de a respecta apelul pentru o conformare fiscală corectă și completă”, au conchis reprezentanții instituției.
Președintele Donald Trump intenționează să se întâlnească personal săptămâna viitoare cu Vladimir Putin, iar imediat după această întrevedere plănuiește să organizeze o întâlnire trilaterală și cu președintele Volodimir Zelenski, au declarat pentru The New York Times surse apropiate situației.
Această mișcare surprinzătoare ar putea marca o schimbare majoră în eforturile de soluționare a conflictului din Ucraina.
Summitul SUA-Rusia ar putea avea loc săptămâna viitoare / Sursa foto: AP
Trump şi-a dezvăluit planurile într-o convorbire telefonică avută miercuri cu liderii europeni, au spus sursele pentru New York Times, citate de News.ro
Liderii europeni au fost informați, dar este exclus să participe la întâllnirea Trump-Putin
La întâlnirea planificată de Trump vor participa doar cei trei, fără niciun omolog european.
Liderii europeni, care au încercat să joace un rol de coordonare în întâlnirile menite să pună capăt violenţelor dintre Rusia şi Ucraina, sprijinind în acelaşi timp Ucraina, par să fi acceptat ceea ce a spus Trump, a declarat una dintre persoanele informate despre convorbire.
Nu a fost clar imediat dacă Putin sau Zelenski au fost de acord cu planul descris de Trump, notează NYT. Zelenski a participat la convorbirea telefonică a lui Trump cu liderii europeni şi a anunţat că a avut o „conversaţie cu preşedintele Trump” şi că poziţia sa şi a liderilor europeni este că „războiul trebuie să înceteze”, dar „într-un mod onest”.
La convorbire au participat premierul britanic, cancelarul german şi secretarul general al NATO, împreună cu vicepreşedintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio şi trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, potrivit NYT.
Emisarul lui Trump a petrecut mai bine de trei ore cu Putin la Kremlin
Trump a oferit câteva detalii despre convorbire într-o postare pe reţeaua sa socială, spunând că Witkoff s-a întâlnit timp de câteva ore în Rusia cu Vladimir Putin.
„După aceea, i-am informat pe unii dintre aliaţii noştri europeni”, a scris Trump pe Truth Social.
„Toată lumea este de acord că acest război trebuie să ia sfârşit şi vom depune eforturi în acest sens în zilele şi săptămânile următoare. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată acestei chestiuni!”, a postat Trump. El nu a menţionat însă nimic despre planurile sale de a se întâlni întâi cu Putin şi apoi cu Putin şi Zelenski.
Trump se află de luni de zile într-un impas în eforturile sale de a găsi un acord pentru pacea între Rusia şi Ucraina, după mai bine de trei ani de război.
Luni de zile, Trump – care şi-ar dori premiul Nobel pentru Pace – a încercat să-i acorde lui Putin timp pentru a veni la masa negocierilor. Dar, mai recent, l-a criticat public pe liderul de la Kremlin, sugerând că nu face decât să tragă de timp. Ultima vizită a lui Witkoff la Moscova a avut loc în contextul în care Trump a ameninţat cu sancţiuni secundare împotriva Rusiei, pe fondul lipsei de progrese în direcţia păcii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis miercuri că a vorbit la telefon cu președintele american Donald Trump, după ce trimisul Washingtonului, Steve Witkoff, a vizitat Moscova pentru discuții mai devreme în aceeași zi.
Trump și Zelenski au discutat din nou miercuri FOTO EPA-EFE
„Am vorbit cu președintele Trump. Această conversație a avut loc după ce reprezentantul președintelui Trump, Steve Witkoff, a vizitat Moscova”, a scris Zelenski pe rețelele sociale.
„Lideri europeni au fost prezenți în apel, și le sunt recunoscător fiecăruia pentru sprijinul acordat”, a adăugat el, fără a preciza care lideri au participat la discuție.
La rândul său, Trump a transmis că i-a informat pe liderii NATO despre discuția lui Witkoff cu Putin.
„Trimisul meu special, Steve Witkoff, tocmai a avut o întâlnire extrem de productivă cu președintele rus Vladimir Putin. S-au înregistrat progrese semnificative! Ulterior, am informat câțiva dintre aliații noștri europeni. Toată lumea este de acord că acest război trebuie să se încheie, iar noi vom lucra în această direcție în zilele și săptămânile următoare. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestui subiect!”, a scris Trump pe rețeaua sa de socializare.
Witkoff s-a întâlnit cu Putin timp de aproximativ trei ore, într-o misiune de ultim moment care viza o posibilă descoperire diplomatică în conflictul de 3 ani și jumătate declanșat de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
În ciuda retoricii „constructive” afișate de Kremlin, însă, întâlnirea nu a adus un rezultat.
Întâlnirea a fost organizată în contextul în care Trump, tot mai frustrat din cauza lipsei de progrese în vederea păcii, a amenințat cu impunerea unor tarife grele țărilor care cumpără exporturi rusești, punând presiune în special pe India, un important cumpărător de petrol rusesc alături de China.
Cu toate acestea, Kremlinul consideră că amenințările de sancționare a țărilor care fac comerț cu Rusia sunt ilegale.
Nordul flancului estic al NATO beneficiază de trupe mult mai numeroase ale aliaților, în comparație cu sudul. România este direct afectată, dar nu prea are soluții, spun experții care comentează pentru „Adevărul” această situație. Iar vina nu le aparține în niciun caz aliaților noștri, ci lipsei de viziune a politicienilor și diplomaților români.
România beneficiază de sprijin important francez. FOTO Inquam Photos / George Calin
Polonia și Țările Baltice găzduiesc efective importante de militari trimiși din alte state NATO, în timp ce situația este diferită în sudul flancului estic. Aici, doar americanii și francezii au trimis trupe ceva mai numeroase, însă lipsesc britanicii și germanii.
„Adevărul” a discutat pe această temă cu Andra Martinescu, cercetător la Universitatea Cambridge și Senior Research Fellow la The Foreign Policy Center, Olga Chiriac – cercetător la Universitatea din Tampa, Florida și la Grupul de Cercetare a Conflictelor Economice și a Competiției (ECCRG) de la Kings College, Londra, și cu generalul (r) Alexandru Grumaz, primul general român cu studii la Harvard, în Statele Unite ale Americii.
Ce e de făcut
Experții consideră că România ar trebui să convingă și alte țări să trimită trupe aici, pentru a crește nivelul de securitate și pentru a descuraja orice ipotetic inamic. În opinia Andrei Martinescu, soluțiile există și nu sunt neapărat complicate. Există însă și un mare „dar”.
„Foarte simplu, sigur, România trebuie să își asume responsabilitatea de a participa într-o alianță. Nu este suficient să invoci umbrela de apărare, așa cum aud că se menționează adesea”, punctează Andra Martinescu.
Ea amintește și faptul că România continuă să stea prost cu infrastructura, ceea ce nu face decât să complice lucrurile în cazul exerciților militare comune. Și mai grav ar fi ca în cazul unui ipotetic atac dinspre Răsărit, aliații să nu se poată deplasa în timp util spre România, pentru a ne da ajutor, din cauza infrastructurii. Și tot Andra Martinescu pune punctul pe i și atrage atenția că România nu a fost capabilă până acum să arate implicare și leadership.
Să nu ne mai facem de râs
„De asemenea, un alt punct important discutat inclusiv la nivel UE este dezvoltarea și adaptarea infrastructurii civil-militare, aici este nevoie de multă implicare și leadership la nivel regional de care România trebuie să dea dovadă, și proactiv. Aliații au semnalat situații de-a dreptul rușinoase în nenumărate rânduri, un exemplu fiind facilitarea accesului la baza Cincu, îngreunată de tergiversarea construcției sau reparațiilor unui pod. Încă persistă această disonanță între intenții politice, ambiție strategică și implementare (chiar și administrativă)”, punctează experta.
România trebuie să-și facă temele serios pentru a-și depăși condiția cu care a început să-i obișnuiască pe aliații săi.
„Un alt exemplu, în iulie 2024 s-a semnat o scrisoare de intenție între miniștrii apărării ai României, Greciei și Bulgariei, pentru facilitarea unui coridor de mobilitate sporită a personalului și echipamentelor militare. Dar de la intenție la materializare pare că este cale lungă. Mai ales în acest context trebuie să existe continuitate. Participarea într-o alianța impune în egală măsură o responsabilitate”, subliniază Andra Martinescu.
Despre o lipsă serioasă de implicare a României și despre lipsa de leadership vorbește și Olga Chiriac. Cercetător la Universitatea din Tampa, Florida și la Grupul de Cercetare a Conflictelor Economice și a Competiției (ECCRG) de la Kings College, Londra, americanca de origine română este expert în științe politice, studii de război și economie comportamentală. Ea a scris și cartea „Politica externă a Federației Ruse: Implicații pentru securitatea Mării Negre”, lansată de Palgrave Macmillan.
N-am fost capabili nici măcar să ne construim propria strategie
Olga Chiriac spune că România a pierdut foarte mult timp și nu a reușit nici măcar să-și construiască propria strategie la Marea Neagră.
„Nu pot să identific o strategie a României la nivelul Mării Negre și nu sunt singura (n.r. – între timp însuși președintele Nicușor Dan a admis că România nu are nicio strategie la Marea Neagră). Nu pot să înțeleg acest lucru. Sigur, nu vreau să fiu critică, dar îmi vine greu să înțeleg cum este posibil așa ceva. Când ești o țară aflată într-o regiune fierbinte așa cum e cea a Mării Negre, cu o Rusie expansionistă și imprevizibilă, nu este normal să nu arăți nici măcar atâta preocupare. Acest lucru îl văd și aliații și cu siguranță nu este o notă bună pentru România”, spune Olga Chiriac.
Ea remarcă și faptul că Forța Navală Militară a României este insuficient înarmată și a rămas o Cenușăreasă în cadrul Armatei Române.
„Iarăși, nu pot înțelege lipsa aparentă de atenție pentru Marina Română, care ar trebui să atragă mai mult atenția decidenților. Din câte am văzut, există unele planuri de modernizare, dar nu este suficient. Și știu că nu este vina Marinei și că acei oameni au încercat să atragă atenția factorilor de decizie, dar se pare că nu este de ajuns”, mai spune ea.
Lăsăm impresia de superficialitate
România ar trebui să pornească prin a-și defini prioritățile și strategia la Marea Neagră. Altfel, spune Olga Chiriac, nu este firesc ca România să lase totul pe aliați și să nu fie capabilă să urmeze niște pași obligatorii, pentru a fi mai pregătită pentru orice eventualitate.
„Nu poți avea pretenția să fie aliații mai interesați de soarta ta decât o arăți chiar tu. Totul pornește de la acel proiect, acea strategie de securitate inexistentă. Au venit americanii, francezii, olandezii și alte naționalități și au trimis trupe să ne susțină, dar nu știu dacă este de ajuns. Din păcate, România nu știe să fie convingătoare și am impresia că nu face aproape nimic pentru asta. Știu că există profesioniști, există experți buni în domeniu, iar cu atât mai mare și mai neplăcută este surprindere că nu avem niște proiecte serioase”, susține experta.
Primul general român cu studii militare la Harvard, Alexandru Grumaz, fin analist politico-militar și președinte al Centrului de Analiză și Studii de Securitate confirmă că România nu are foarte multe argumente în fața aliaților.
Totul depinde de americani
Multe lucruri vor depinde în primul rând de evaluarea pe care o face Pentagonul în ce privește situația trupelor americane din Europa. Pe fond, pare puțin probabil ca americanii să mai trimită alte trupe, iar experții se așteaptă mai degrabă să fie retrași câteva mii de militari.
„La ora actuală, la Pentagon există o evaluare a poziției trupelor americane aflate în afara Statelor Unite. Evaluarea se termină în septembrie. Și până atunci nu știm ce trupe vor retrage americanii din țările pe unde le-au dislocate. Deocamdată despre Europa se vorbește de cei 20.000 de militari aduși de Biden în timpul mandatului său pentru întâlnirea flancului estic al NATO”, spune generalul Grumaz.
În condițiile în care statele NATO au căzut de acord să crească tot mai mult cheltuielile cu înarmarea, până la 5% din PIB, este puțin probabil ca acestea să fie dispuse să cheltuiască suplimentar și pentru a-și trimite propriile trupe în România.
Pe de altă parte, grupul de luptă avansat aliat din România, ce are Franţa ca naţiune-cadru, va fi probabil suplimentat. Parisul a anunțat că intenționează să crească efectivele grupului de luptă avansat consolidat din România. Acesta va fi extins la nivel de brigadă. Asta înseamnă că efectivele vor crește cu încă 2.500 de militari până la 4.000. Dacă Franța, țară care are una dintre cele mai puternice armate din lume, intenționează să trimită și mai mulți soldați în România, alte țări importante cum ar fi Marea Britanie și Germania nu iau în calcul să trimită militari aici. Există însă și motive obiective. Polonia și Țările Baltice ar fi mai expuse unui atac terestru dinspre Rusia.
„Orice suplimentare de trupe în România este binevenită. Că e a francezilor, că-i a nemților… Numai că germanii preferă să-și trimită trupele în zona Baltică. Francezii sunt cei care coordonează vârful de Lance de la Cincu. Explicația pentru care avem mai mulți militari americani și aliați în nordul flancului estic al NATO este că Țările Baltice și Polonia sunt mai vulnerabile în fața unui eventual atac”, susține generalul.
Diplomația și politicienii dezamăgesc
Un alt motiv pentru care aliații nu se înghesuie să trimită trupe în România este pentru că diplomația română nu ar fi suficient de bine pregătită. Asta înseamnă că România nu are o voce suficient de puternică la masa marilor națiuni. Spre comparație, țări ca Estonia, care echivalează ca suprafață și populație cu două sau trei județe din România, au diplomați mult mai bine pregătiți. Dovadă și faptul că fostul premier al Estoniei, Kaja Kalas, este șefa diplomației europene.
„Diplomația românească nu este proactivă, este reactivă. Atât timp cât ești reactiv, nu poți să participi la masa discuțiilor, indiferent că acestea se poartă la Bruxelles, la Uniunea Europeană, sau la NATO. E același lucru. Nu ești reactiv și doar reacționezi la ceea ce se hotărăște, nu ai un cuvânt de spus”, rezumă generalul Alexandru Grumaz.
O posibilă soluție ar fi ca politicienii români, care dau peste cap și diplomația, să le permită militarilor să discute problema. În acest caz, șansele ca reprezentanții Ministerului Apărării să fie luați în seamă de Pentagon ar fi mai mari decât în cazul politicienilor români, care nu au niciun cuvânt de spus la Washington sau în marile capitale europene.
„E foarte complicat să porți un dialog serios, iar politicienii noștri ar trebui cel puțin să-i lase pe militari să-și facă treaba. Asta ar însemna ca dialogul să se poarte între Ministerul Apărării din România și Pentagon. Deci, să meargă delegațiile militare din România să meargă la Pentagon să discute problemele. Între militari se rezolvă mult mai repede aceste probleme, iar relațiile dintre șefii armatelor sunt mult mai bune decât cei dintre politicieni”, încheie generalul Alexandru Grumaz.
Privatizarea României sub conducerea lui Ion Iliescu, după modelul URSS al „bunului său aliat și prieten Gorbaciov” – în care bunurile statului au fost transferate unor tovarăși de încredere – a dus la stagnarea țării cu cel puțin un deceniu, susține istoricul Marius Oprea.
Ion Iliescu a fost „cel mai bun aliat” al lui Gorbaciov, spune Oprea. FOTO: Mediafax
Ion Iliescu împarte și acum – după decesul său survenit marți, 5 august 2025, la 95 de ani – societatea în două. Unii îl consideră o figură emblematică a istoriei recente, care a pus bazele drumului european și a contribuit la intrarea României în NATO, iar alții îl consideră un obstacol în calea dezvoltării democratice a României.
Istoricul Marius Oprea, cel care a pus bazele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, a vorbit pentru „Adevărul” despre moștenirea fostului președinte Ion Iliescu și a lămurit câteva dintre controversele din biografia acestuia, cum ar fi presupusa sa recrutare de către serviciile secrete ruse.
A fost Iliescu un pro-occidental?
Adevărul: Unii analiști susțin că Ion Iliescu – deși a studiat la Moscova, era cunoscut drept un mare susținător al Uniunii Sovietice și a vrut pentru România un comunism cu față umană mai degrabă decât un sistem democratic capitalist – a fost, până la urmă, președintele sub a cărui conducere s-a stabilit drumul european al României și aderarea la NATO. Cum vedeți această situație? A devenit Iliescu în ultimul mandat un promotor al valorilor occidentale?
Nu neapărat el ca persoană.
A fost omul care a împins România pe drumul euroatlantic?
El a fost pus în situația lui Gorbaciov. A văzut că toată lumea lui se prăbușește, el a trăit o tragedie la nivel personal, pentru că a trăit în împrejurări tragice și a văzut cum tot universul lui se prăbușește și el nu poate să facă nimic. Un om tragic în împrejurări tragice, s-ar zice, dar problema la el este una de morală, nu în sens creștin, ci o moralitate de tip comunist, cu care a rămas până la sfârșit. O morală care spune că esențială este deținerea puterii. Ori, din acest punct de vedere, Ion Iliescu s-ar putea spune că deține în continuare puterea prin partidul pe care l-a creat, care îi supraviețuiește și care este, la 35 de ani de la Revoluție, moștenitor pe filiație directă al Partidului Comunist Român, unul dintre cele mai importante partide politice din România și care dictează în continuare o componentă esențială în mersul lucrurilor în ceara asta.
„FSN-ul a preluat toate vechile structuri ale fostului Partid Comunist”
Care este contribuția lui Iliescu la PSD-ul de astăzi?
ADN-ul PSD-ului este ADN-ul lui Ion Iliescu. Și a rămas și astăzi pe același tip structural de comportament. Practic, când s-a clădit FSN-ul, bunicul PSD-ului de astăzi, FSN-ul a preluat toate vechile structuri ale fostului Partid Comunist, de la structurile locale, începând cu secretari de primării, șef de CAP-uri, de SMT-uri și așa mai departe, toate structurile teritoriale, locale, până la cel mai mărunt cătun și până la municipii reședință de județ, structurile activului de partid au fost aproape automat preluate.
Oamenii s-au înscris singuri în partid văzând în FSN un refugiu la tăvălugul anticomunist al străzii. Și Ion Iliescu a avut de la bun început o largă marjă de manevră prin intermediul acestor structuri la care a adăugat, conștient fiind de necesitatea de a face acest lucru, fosta Securitate. Astfel și-a asigurat continuarea și perpetuarea puterii sub alte sigle. Dar în esență lucrurile au rămas aceleași.
Iliescu a replicat sistemul privatizării promovat de Gorbaciov, care a început transferul bunurilor întregului popor, ca să zic așa, unor tovarăși de încredere, ai căror urmași sunt oligarhii de astăzi. Lăsând la o parte faptul că în România, transferul s-a făcut pașnic, pentru că spre deosebire de fosta Uniune Sovietică, nu au existat conflicte între fostul Partid Comunist și serviciile secrete, între comuniști și kgb-iști și armată. În România, cașcavalul fiind mult mai mic, practic, structurile moștenitoare ale fostului regim s-au unit în această tranziție pe care au făcut-o lină, dar lungă.
Iliescu era un apropiat de-al cuplului Ceaușescu. FOTO: Arhive
A fost recrutat de KGB?
Credeți că Iliescu va rămâne în istorie drept, dizidentul, eminența cenușie care a planificat detronarea lui Ceaușescu?
Depinde de cine scrie istoria. Disidența lui Iliescu a fost, să zicem așa, o disidență față de Ceaușescu în momentul în care Nicolae Ceaușescu a început îndepărtarea față de linia Moscovei. Ion Iliescu a fost îndepărtat în 1971 după întoarcerea lui Ceaușescu din vizita din China, vizită pe parcursul căreia, Iliescu nu s-a purtat corespunzător în aprecierea lui Ceaușescu. Și-a chiar permis să lipsească de la unele dintre bilaterale, într-un semn personal de protest, să zicem așa, atât cât putea el să protesteze în fața lui Ceaușescu, față de efuziunile de prietenie și încântare arătate de Ceaușescu liderilor comuniști asiatici și a evidentei îndreptări a lui Ceaușescu spre puterea de la Beijing, într-o perioadă în care relațiile între China și URSS erau extrem de reci. Și asta i-a atras chiar căderea și marginalizarea lui, pentru că atunci, în 1971, Ion Iliescu era un pion extrem de important în putere. El era șef al tineretului comunist din România, ministrul al Tineretului, și pe cale de consecință în ierarhia partidului privit ca viitor succesor la putere.
De atunci exista împământenită, conform politicii de cadre a partidului, ideea acestei succesiuni, consolidată ulterior de relațiile pe care el le cultivase anterior cu Gorbaciov și pe care le-a negat după 1989.
Care a fost legătura lui cu serviciile secrete din Rusia? A fost recrutat?
Eu personal nu cred că a fost recrutat. Am îndoieli și cu privire la recrutarea lui ca student, pentru că el era chiar liderul studenților români din generația lui trimiși la studii la Moscova. Era președintele Asociației Studenților Români pe linie de partid. El era îndrumat, să zicem așa, la Moscova de către asociația similară sovietică condusă la vremea respectivă de Gorbaciov. Deci nu are cum să nu-l fi cunoscut pe Gorbaciov la vreme respectivă. Că el negă acest lucru, l-a negat în anumite circumstanțe. Chiar eu am publicat, primite de la Vladimir Bukovschi, stenogramele unor discuții cu Gorbaciov, pe marginea tratatului care urma să fie semnat cu URSS, prin care ambii stabileau pașii de urmat pentru ca Republica Moldova să fie făcută să renunțe la speranțele ei unioniste. Și atunci toată mișcarea unionistă s-a transformat doar într-un simbolic pod de flori care ulterior s-au ofilit foarte repede. Pentru că de ambele părți se stabilise acest lucru.
Este vorba de stenograme din arhivele personale ale lui Gorbaciov. Iliescu a negat vehement discuțiile, a negat și ceea ce reiese din ele, anume faptul că se cunoștea foarte bine, anterior căderii lui Ceaușescu, cu Mihail Gorbaciov.
Iliescu ar fi făcut parte din complotul împotriva lui Ceaușescu. FOTO: Arhivă
Iliescu și complotul de la Revoluție
A existat un complot al lui Iliescu cu membri ei elitei comuniste pentru a-l da jos pe Ceaușescu?
A existat un asemenea complot, este confirmat de Nicolae Militaru, e menționat și în rechizitoriu. Ion Iliescu a făcut parte din acest grup de complotiști, oameni marginalizați din partid, din diferite zone ale ierarhiei Partidului Comunist, începând cu, să zicem, din zona militară – generalul Nicolae Militaru, din zona politico-ideologică – Virgil Măgureanu, lector la Ștefan Gheorghiu și la fosta școală de la Băneasa de Securitate și așa mai departe. Deci oameni din diferite zone care erau îndepărtați de la putere de către Ceaușescu în urma informațiilor furnizate de Securitate privind legăturile lor cu Moscova. Ceaușescu se temea foarte tare de un asemenea complot, dar totodată nu a întreprins nimic violent împotriva lor. Adică nu i-a băgat la închisoare pentru că încerca să nu înfurie prea tare „ursul de la Kremlin”.
Practic, la Revoluție, cele mai multe victime au fost după preluarea puterii de către Iliescu…
Pentru că această lovitură de stat pe care structurile din fostul Partid Comunist și Securitate au dat-o Revoluției trebuia legitimată. Despre asta a fost vorba: o legitimare chiar printr-un număr mai mare de morți în lupta dusă împotriva unor așa-ziști teroriști care nu au fost descoperiți niciodată și care, de fapt, nu a fost altceva decât o consolidare a structurilor de putere provenite tot din rândurile foștilor comuniști, ale armatei, foștilor activiști comuniști, cu sprijinul fățiș al Armatei și ulterior, după ianuarie 1990, inclusiv al Securității. S-a dorit consolidarea unei noi ordini în statul român, în care Ion Iliescu încerca din răsputeri să transforme FSN într-un partid politic, o forță politică conducătoare cu aceleași valențe ale Partidului Comunist, într-un pluralism de fațadă. Dar asta nu i-a putut reuși, tocmai că nu a reușit acest lucru în niciun stat fost comunist. Încercările disperate ale lui Gorbaciov sau ale lui Ion Iliescu de a reforma comunismul s-au lovit de acest realism crud pe care ei au trebuit să-l trăiască și anume că comunismul este nereformabil în esența lui.
„Ion Iliescu a rămas cel mai fidel aliat și prieten al lui Gorbaciov”
Credeți că în momentul în care a apărut această diversiune cu teroriștii, Iliescu a realizat că vor fi atât de mulți morți sau, cumva, lucrurile au scăpat de sub control?
Le-au scăpat lucrurile de sub control pentru că nu exista o autoritate clară la un moment dat, la acele momente nu exista nici o viziune clară asupra a ceea ce urma să se întâmple, numai că, iată că întreg concursul de fapte a dus către acest deznodământ. Și anume că Ion Iliescu s-a putut legitima, în special prin alegerile din mai 90, în urma unei manipulări de masă a românilor, similară cu ceea ce s-a întâmplat în România, acum, cu domnul Georgescu. Avem la origine cam aceleași structuri, adică moștenitorii Securității, să zicem așa.
Practic Ion Iliescu a fost cauționat drept conducător de facto al noului Partid Comunist din România numit Frontul Salvării Naționale, partid care însă a fost și el erodat exact ca în URSS, care s-a și prăbușit foarte curând după aceea. Să nu uităm însă că Ion Iliescu stabilise chiar semnarea unui tratat cu URSS, tratat care n-a mai fost semnat pentru că URSS-ul s-a prăbușit. Iar noi, românii, am fost ultimii care ne-am retras din Pactul de la Varșovia în pragul prăbușirii acestuia. Ion Iliescu a rămas, atâta vreme cât Gorbaciov a fost la putere, cel mai fidel aliat și prieten al acestuia ceea ce spune foarte mult și despre traseul lui politic.
Ulterior, așa cum se întâmplă în luptele pentru putere în interiorul structurilor comuniste, Ion Iliescu a căzut pradă chiar propriilor structuri pe care le-a creat, a pierdut frâiele în partidul pe care l-a creat după ce el a devenit irelevant odată cu sfârșitul celui de-al treilea mandat în 2004. A rămas, totuși, un fel de guru, un fel de legendă vie a PSD și întemeietor de factor al acestui partid.
Justiția nu a reușit să facă lumină în dosarele Mienriadelor. FOTO: AFP
Unii analiști și istorici spun că Iliescu a fost singurul lider care a putut prelua România în situația în care era în 1989, iar alții susțin că fostul președinte a provocat stagnarea cu cel puțin 10 ani a României. Dumneavoastră ce credeți?
Fără îndoială că a dus la stagnare pentru că altfel ar fi stat lucrurile dacă reformele s-ar fi făcut în sensul unei privatizări reale a României și nu a unei privatizări în folosul moștenitorilor fostului regim comunist. O privatizare prin așa zisul sistem MEBO, o metodă preluată de fapt și care se desfășura la acel moment în fosta Uniune Sovietică, prin care anumite întreprinderi erau privatizate în beneficiu șefilor acelor întreprinderi și ale unor potentați locali din partid, servicii și așa mai departe, rămânând sub controlul structurilor de putere, ca să zic așa. Deci metoda asta a fost preluată inclusiv în România și cele mai profitabile întreprinde din România au fost privatizate prin această metodă. Unele au supraviețuit, altele s-au prăbușit pentru că securiștii și activiști au fost incapabili să gestioneze în condiții de piață pe care nu le înțelegeau și nu le cunoșteau o întreprindere cu capital privat.
Și tocmai în lipsa unei privatizări reale, România a pierdut foarte mult.
Moștenirea lui Iliescu
Ce spune despre justiția din România faptul că nu a reușit nici până astăzi să dea un verdict în cazul lui Iliescu?
Spune că din păcate Justiția din România nu este un organism independent, ci un organism bolnav în primul rând, pentru că această așa zisă independență pentru care a luptat atât de mult un partid „reformator” ca USR-ul, de pildă, se dovedește a fi fost un măr otrăvit. N-a devenit o justiție independentă, ci o castă cu niște beneficii enorme și care acționează în propriul interes, în primul rând, dar și în interesul creatorilor ei. Astfel încât nu a existat nici o acțiune coerentă care să fi dus la un rezultat împotriva vârfurilor puterii politice din România, pentru că aceste vârfuri au patronat întotdeauna sau au gestionat, dacă vreți, actele de mare corupție.
Dacă ar fi să concentrăm foarte mult, care ar fi moștenirea lui Iliescu pentru România?
Moștenirea lui Iliescu este o țară în care comunismul nu a dispărut, ci s-a privatizat.
Istoricul Marius Oprea. FOTO: Mediafax
Cine este Marius Oprea
Marius Oprea s-a născut în 1964, la Târgoviște. A studiat istoria la Universitatea din București. A fost consilier al senatorului Constantin Ticu Dumitrescu, fiind implicat în elaborarea Legii de deconspirare a Securității, și a fost cooptat în echipa de consilieri a președintelui Emil Constantinescu și a prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu, pe probleme de analiză politică, luptă împotriva corupției și securitate națională.
Inițiativa legislativă de înființare a Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a venit în mare măsură la insistențele istoricului Marius Oprea, care a fost și principalul promotor și fondator al institutului, asumându-i conducerea executive din decembrie 2005 până în februarie 2010. Este autorul mai multor volume de istorie, printre care menționăm: Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente (2002, premiată drept cea mai bună carte de istorie a anului de către Asociația Editorilor din România), Moștenitorii Securității (2004), Adevărata călătorie a lui Zahei. Vasile Voiculescu și taina Rugului Aprins (2004), Bastionul cruzimii. O istorie a Securității (1948–1964) (2008).
Diana Buzoianu, ministra Mediului, anunță că au fost semnate contracte de mandat pentru patru noi membri ai Consiliului de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Indemnizația a fost redusă de la 12.500 lei brut la 5.000 lei brut.
Diana Buzoianu Foto: Mediafax/Andreea Alexandru
„Este normală reducerea semnificativă a indemnizației lunare pentru membrii CA ținând cont de realitatea financiară a Romsilva și de standardele de eficiență și echitate pe care vrem să le introducem în cheltuirea banului public. Reamintesc că profitul brut al Regiei s-a prăbușit cu 80-90% în 2024 față de 2023 și 2022. Regia se află într-o situație critică, trebuie numit urgent un director general interimar și implementate reformele necesare. Vreau să avem o activitate corectă și transparentă în această instituție, al cărei principal obiectiv trebuie să fie gestionarea pădurilor României, nu administrarea unui hotel în centrul Bucureștiului cu un număr de camere cât numărul de directori”, a declarat Diana Buzoianu, într-un comunicat.
Contractele de mandat pentru cei patru noi membri ai CA al Romsilva au fost modificate la propunerea ministrului Mediului și au primit avizul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Au fost stabilit noi obligații contractuale și sancțiuni
Printre noile obligații contractuale se numără:
„– Anunțarea publică a selecției pentru directorul general interimar cu cel puțin 5 zile înainte și alegerea candidatului pe baza calificărilor și propunerilor de reformă, fără criterii politice;
– Transparentizare pentru fiecare ordine de zi a ședințelor Consiliului;
– Obligația consultării cu Ministerul Mediului pentru toate măsurile cu impact în activitatea Romsilva, potrivit sursei citate.
Contractele prevăd, totodată, sancțiuni în cazul în care indicatorii nu sunt îndepliniți. Sancțiunile pot merge până la revocarea membrilor CA fără drept la daune-interese.
„În acest moment, este esențial ca Romsilva să aibă un CA funcțional, chiar dacă mă nemulțumește cum s-a derulat procedura, faptul că am avut situații cu un singur candidat pe o poziție. Îmi doresc ca tot mai mulți specialiști să aplice la aceste concursuri. Îmi este clar însă și că, pentru creșterea gradului de competitivitate, trebuie modificată legislația privind funcționarea întreprinderilor publice. Vom urmări îndeaproape activitatea Consiliului și vom evalua constant rezultatele”, a mai adăugat Diana Buzoianu.
Guvernul de la New Delhi a contestat vehement, miercuri seară, decizia președintelui SUA, Donald Trump, de a dubla taxele vamale impuse Indiei, considerând că măsurile sunt ”nejustificate” și avertizând că va proteja ”interesele naționale”.
”În ultimele zile, Statele Unite au vizat importurile Indiei de petrol din Rusia. Noi am transmis clar poziția noastră, inclusiv faptul că importurile noastre se bazează pe factori ai piețelor. Este o situație extrem de nefericită că Statele Unite impun Indiei tarife suplimentare pentru acțiuni pe care și alte țări le adoptă în scopul protejării intereselor”, anunță Guvernul Narendra Modi.
”Reiterăm că aceste acțiuni sunt incorecte, nejustificate și nerezonabile. India va lua toate măsurile necesare pentru a-și proteja interesele naționale”, subliniază Guvernul de la New Delhi.
#BREAKING: India reacts to fresh Executive order on Tariffs by Donald Trump.
India calls the Trump Executive Order increasing Tariffs to 50% as “extremely unfortunate”.
“We reiterate that these actions are unfair, unjustified and unreasonable. India will take all actions… pic.twitter.com/pE3kEfj4pW
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a emis un ordin executiv prin care dublează tarifele vamale impuse Indiei, din cauza achizițiilor de petrol din Rusia, ceea ce riscă să amplifice tensiunile dintre Washington și New Delhi.
”Președintele Trump a constatat că India importă în prezent petrol rusesc. Drept consecință, pentru a aborda urgența națională generată de acțiunile Rusiei contra Ucrainei, președintele SUA impune tarife vamale suplimentare de 25% asupra importurilor din India, începând din 27 august, din cauza faptului că India importă direct sau indirect petrol din Federația Rusă. Aceste tarife se adaugă celorlalte taxe sau accize aplicabile importurilor indiene”, a comunicat Casa Albă.
Trump anunțase deja taxe vamale generale de 25% impuse importurilor indiene, astfel că, prin noua decizie, ponderea tarifelor comerciale aplicate Indiei va atinge 50%.
Proiectul îndelung amânat și intens dezbătut de a construi un pod care să lege Sicilia de peninsula italiană a primit aprobarea comitetului interministerial pentru investiții publice strategice.
Anunțul a fost făcut de Ministerul Transportului din Italia. Ministrul Transporturilor Matteo Salvini a declarat că proiectul va fi un “catalizator al dezvoltării” Italiei de sud.
Aprobarea permite începerea lucrărilor la ceea ce ar fi cel mai lung pod suspendat din lume, în ciuda îngrijorărilor legate de cutremure, impactul asupra mediului și amenințarea interferenței Mafiei, notează Associated Press.
Lucrările preliminare la proiectul podului peste Strâmtoarea Messina, estimat la 13,5 miliarde de euro, ar putea începe mai târziu în această vară, iar construcția este așteptată să înceapă anul viitor.
Podul ar măsura aproape 3,7 kilometri, cu secțiunea suspendată ajungând la 3,3 kilometri. Ar depăși podul Canakkale din Turcia, în prezent cel mai lung, cu 1.277 de metri. Cu patru benzi de trafic flancate de o cale ferată dublă, podul ar avea o capacitate de 6.000 de mașini pe oră și 200 de trenuri pe zi.
Ideea de a construi o legătură între Sicilia și peninsulă datează din Roma antică
Proiectul unui pod peste Strâmtoarea Messina a fost aprobat și anulat de mai multe ori de când Guvernul italian a solicitat pentru prima dată propuneri de proiect în 1969 și a fost readus în discuție cel mai recent de Administrația premierului Giorgia Meloni în 2023.
Decizia marchează o victorie politică pentru Salvini, care a făcut din realizarea podului un reper al mandatului său, spunând că ar fi „o revoluție” pentru sudul Italiei, aducând locuri de muncă și creștere economică.
Proiectul ar putea oferi un impuls angajamentului Italiei de a crește cheltuielile pentru securitate la nivelul de 5% din PIB dorit de NATO, deoarece Guvernul italian a indicat că va clasifica podul ca fiind legat de apărare, astfel contând pentru componenta de 1,5% din PIB alocată pentru infrastructură.
Italia susține că podul ar forma un coridor strategic pentru mișcări rapide de trupe și desfășurare de echipament pe flancurile sudice ale NATO, calificându-l drept o „infrastructură de îmbunătățire a securității”.
Proiectul a fost atribuit unui consorțiu condus de WeBuild, un grup italian de infrastructură. Anterior, WeBuild a câștigat licitația din 2006 pentru construirea podului, înainte ca proiectul să fie anulat în 2013.
WeBuild a construit și Podul Canakkale, în prezent cel mai lung pod suspendat, folosind planurile create pentru proiectul din Sicilia.
Abordând preocupările legate de construirea podului peste falia seismică Messina, originea unui cutremur puternic în 1908, WeBuild a subliniat că podurile suspendate sunt structural mai puțin vulnerabile la forțele seismice. Astfel de poduri au fost construite în zone active din punct de vedere seismic, inclusiv în Japonia. Turcia și California.
Directorul general al WeBuild Pietro Salini le-a spus investitorilor luna aceasta că podul Messina „va schimba regulile jocului pentru Italia”.
Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, politica externă a Statelor Unite a suferit o schimbare profundă. Volumul ajutorului internațional a fost redus drastic, iar influența economică a Washingtonului este folosită tot mai frecvent ca instrument de presiune – chiar și asupra aliaților tradiționali.
Șefa Comsiei Europena și președintele SUA, DOnald Trump/FOTO:EPA.EFE
În doar câteva luni, rolul global al Americii a trecut de la cel de „națiune indispensabilă”, așa cum o numea fosta secretară de stat Madeleine Albright, la acela de actor dominant care urmărește interese proprii, uneori în detrimentul stabilității internaționale, scriu, pentru Project Syndicate, Moreno Bertoldi, cercetător asociat la Institutul Italian pentru Studii Politice Internaționale (ISPI) și Marco Buti,de la Centrul Robert Schuman al Institutului Universitar European.
În loc să sprijine ordinea bazată pe reguli și să garanteze echilibrul global, noua strategie externă americană este centrată pe maximizarea câștigurilor interne – utilizând toate mijloacele disponibile: politice, economice, diplomatice și militare.
O superputere în cheie exploatatoare
În cartea lor „De ce eșuează națiunile”, economiștii Daron Acemoglu și James Robinson descriu instituțiile „extractive” ca fiind cele care redistribuie resursele de la majoritatea populației către o elită privilegiată. Aceeași logică pare să stea la baza noii doctrine americane: o superputere care caută să extragă valoare economică nu doar din relațiile cu rivalii, ci și din cele cu aliații săi.
Administrația Trump exploatează narațiuni populare despre presupusa exploatare economică a SUA de către alte state și promovează ideea unei „corectări istorice” a acestui dezechilibru. Într-un discurs recent, președintele a acuzat țări „apropiate și îndepărtate”, inclusiv aliați, că au „jefuit” economia americană, promițând măsuri ferme, inclusiv tarife vamale și retragerea din acorduri multilaterale.
Această retorică este adesea exagerată, dar servește scopului de a justifica o politică externă bazată pe principiul forței. Așa cum observa moralistul francez Jean de La Fontaine: „Forța face dreptatea.”
O lume în schimbare, o Americă imprevizibilă
Mulți lideri mondiali, în special din Europa, par să subestimeze amploarea transformărilor din Washington sau refuză să accepte că regulile jocului s-au schimbat. Însă deciziile recente – de la reducerea ajutorului pentru dezvoltare până la impunerea de noi condiții pentru sprijinul militar – indică o abandonare clară a vechii ordini.
Desființarea USAID, retragerea din Acordul de la Paris și din Organizația Mondială a Sănătății, condiționarea sprijinului pentru Ucraina de acces la resursele minerale ale acesteia, impunerea de tarife unilaterale – toate sunt simptome ale unei politici externe în care interesele interne au prioritate absolută.
Administrația Trump consideră că ajutorul internațional, combaterea sărăciei sau sprijinul pentru sănătate globală sunt cheltuieli nejustificate. Astfel, finanțarea pentru lupta împotriva HIV în Africa a fost redusă, livrările de vaccinuri au fost limitate, iar politicile de azil au fost restricționate.
Pe fondul unei politici climatice regresive, SUA și-a reafirmat ieșirea din acordurile climatice internaționale, a eliminat subvențiile pentru energia curată și a promovat combustibilii fosili – toate în scopul de a favoriza industriile interne.
O Europă provocată la acțiune
O altă manifestare notabilă a acestei schimbări a fost atitudinea SUA în cadrul NATO. Solicitarea ca aliații să crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, fără o analiză comună a nevoilor reale de securitate, este percepută ca un exercițiu de presiune, mai ales în condițiile în care cea mai mare parte din echipamentele militare provin din Statele Unite.
Această abordare riscă să transforme alianțele tradiționale în relații comerciale dezechilibrate, în care Europa plătește pentru a-și menține accesul la garanțiile de securitate oferite de Washington.
În ceea ce privește Ucraina, Statele Unite au condiționat recent sprijinul militar de asumarea unor înțelegeri comerciale favorabile companiilor americane, iar continuarea ajutorului depinde în tot mai mare măsură de implicarea financiară a statelor europene.
De la lider global la actor unilateral
În materie de comerț, administrația Trump promovează o viziune de „joc cu sumă zero”, unde orice câștig al partenerilor este privit ca o pierdere pentru America. Noul pachet de tarife, care va intra în vigoare în august și va afecta zeci de țări, este o nouă expresie a acestui principiu.
Chiar dacă promite reindustrializarea Americii, această politică riscă să perturbe lanțurile de aprovizionare globale, să afecteze piețele emergente și să alimenteze inflația internă.
Un rol nou pentru Europa?
În contextul retragerii SUA din rolul său tradițional de garant al ordinii internaționale, Uniunea Europeană are oportunitatea – și responsabilitatea – de a promova o alternativă: un model multilateral, echitabil și durabil, susțin autorii.
Primul pas ar putea fi acoperirea golului lăsat de retragerea USAID, prin extinderea programelor de sprijin ale inițiativei Team Europe. Al doilea pas – consolidarea parteneriatelor comerciale cu economii cu valori similare, pentru reducerea dependenței strategice față de SUA.
O conferință internațională dedicată elaborării unui nou cadru global pentru comerț echitabil ar putea oferi un punct de plecare. În paralel, ratificarea acordurilor comerciale cu țări precum India, Australia, Mexic sau statele din ASEAN ar demonstra angajamentul Europei față de o ordine internațională deschisă și predictibilă.
Modelul promovat de administrația Trump reflectă o redirecționare a resurselor globale către interesele interne ale SUA – o strategie cu potențial de profit pe termen scurt, dar cu riscuri mari pe termen lung.
Într-o lume aflată într-un echilibru fragil, Uniunea Europeană are un rol esențial de jucat: acela de a menține viu spiritul cooperării internaționale și de a apăra ideea de multilateralism într-o epocă în care America pare să o abandoneze, îndeamnă autorii.
Un Range Rover, din 2006, a fost scos la licitație în Marea Britanie. Autoturismul a aparținut reginei Elisabeta a II-a.
Regina Elisabeta II, la volanul unui Range Rover FOTO: Arhivă, Adevărul
Pentru Range Rover-ul regal, intenționează să obțină între 50.000 și 70.000 de euro. Acest lucru a fost raportat pe site-ul de licitații Iconic Auctioneers.
Potrivit sursei citate, acest Range Rover este special prin faptul că este echipat cu un compresor V8 de 4,2 litri cu 400 de cai putere. De obicei, regina Marii Britanii a ales SUV-uri mai puțin puternice.
Mașina a aparținut reginei Elisabeta a II-a FOTO: site de licitații
Mașina este vopsită într-o culoare verde închis, tradițională pentru familia regală britanică.
Range Rover-ul este echipat cu ecran tactil, climatizare separată, pachet electric și suspensie pneumatică. Pentru Elisabeta a II-a, au fost instalate suporturi pentru picioare și mânere suplimentare, precum și fire pentru a conecta echipamente speciale.
După de a fost folosită familia regală, mașina a fost vândută și a schimbat mai mulți proprietari. În prezent, kilometrajul său este de 193 de mii km.
Zece TIR-uri încărcate cu țesătură de fibră de sticlă, în valoare de peste trei milioane de euro, au fost sechestrate în vara și toamna anului trecut în Vama Albița, pe ruta Belarus – Tiraspol.
TIR-urile au fost oprite în Vama Albița FOTO Arhivă
Autoritățile române au suspectat că marfa confiscată ar putea avea o destinație militară, fiind folosită, posibil, în construcția de drone sau echipamente de război, au declarat mai multe surse pentru Ziarul de Iași.
Oficialii din Republica Moldova au descoperit că bunurile urmau să ajungă la o fabrică din Tiraspol capabilă să fabrice astfel de produse.
Cum se apără firmele implicate
Avocații firmelor implicate susțin că este vorba despre o confuzie și acuză Vama că a generat pierderi de sute de mii de euro, blocând abuziv transporturile către o companie din regiunea separatistă Transnistria.
„E o minciună colosală. Cineva dorește cu orice preț ca aceste produse să nu ajungă în Republica Moldova”, a declarat avocatul Dragomir Tomașeschi, angajat de părțile implicate în tranzacție.
Cronologia unor transporturi greu de explicat
Potrivit sursei citate, în lunile iunie și ulterior în septembrie și octombrie ale anului trecut, în Vama Albița au fost oprite zece TIR-uri care transportau țesătură de fibră de sticlă pe ruta Belarus – Transnistria (Tiraspol), la comanda unei firme din Cehia.
Actele nu păreau tocmai în regulă, au explicat vameșii. În plus, au fost mai multe semnale de alarmă care i-au determinat să pună sechestru pe mașini și pe marfă.
Primul lucru care le-a atras acestora atenția a fost proveniența materialelor – Belarusul este supusă mai multor sancțiuni internaționale după ce aceasta a ajutat în mod oficial Rusia în războiul de agresiune purtat împotriva Ucrainei. Al doilea semnal de alarmă a venit de la vecinii noștri de peste Prut.
Marfa este destinată unei fabrici din Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria, deținută de o companie care are istoric, conform surselor ZDI și a documentelor consultate, de legături economice cu companii și actori asupra cărora Europa și alte țări din lume au impus sancțiuni.
„Materialele au dublă destinație, civilă și militară. Pe partea militară, ar putea fi utilizate în realizarea dronelor”, au precizat sursele.
Proprietarul este o firmă din Cehia
Compania din Cehia, Labara SRO, a cumpărat materia primă de la JSC PSV, firma din Belarus, pe care voia să o transmită în Tiraspol, la firma Moldavizolit, pentru prelucrare.
„Toate cele zece TIR-uri conțin aceleași materiale, țesătura de fibră de sticlă. Producătorul este JSC PSV, din Belarus. Clientul nostru este o firmă din Cehia, Labara SRO, proprietarul mărfii din Belarus, pe care urma să o transporte la Tiraspol, către compania Moldavizolit. E o firmă veche care face numai ascensoare, iar cu această fibră de sticlă, au spus clienții, se fac nu știu ce mecanisme pentru lifturi”, au explicat Daniela Rotaru și Dragomir Tomașeschi, apărătorii firmelor din Cehia și din Republica Moldova (Tiraspol).
Compania care a cumpărat țesătura de fibră de sticlă din Belarus acuză acum statul român și autoritățile sale că îi provoacă pierderi economice.
Destinatarul real al celor zece TIR-uri cu țesătură de fibră de sticlă, Zao Zavod Moldavizolit, este compania din Tiraspol despre care Radio Europa Liberă Moldova a scris anul trecut că „înainte de invazia rusească la scară largă în Ucraina, uzina Moldavizolit de la Tiraspol, o filială a sa înregistrată în Rusia și o uzină soră, BIZ, din regiunea rusă Sverdlovsk, obțineau zeci de contracte cu ministerul rus al Apărării pentru livrări de mărfuri unor întreprinderi din complexul industrial-militar al Rusiei”
Potrivit aceleiași surse, „principala marfă sensibilă care ieșea din halele uzinei Moldavizolit, situată în zona industrială de la periferia de nord a Tiraspolului, sunt materiale plastice folosite la producerea de plăci pentru circuite imprimate. Când li se adaugă fire de cupru, care permit imprimarea circuitelor electrice, plăcile devin componente cheie pentru producerea aparatajului electronic de tot felul, de la aparate de uz casnic și computere, la echipamente pentru avioane de luptă și rachete de croazieră”.
În aprilie 2024, vicepremierul Republicii Moldova pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a confirmat public că mai multe uzine din stânga Nistrului nu mai primesc permise de export „din motive de securitate”, pentru că produc mărfuri cu destinație dublă. Printre acestea, se număra și Moldavizolit.
Ion Iliescu „a fost un lider comunist de vârf în înainte de 1989”, dar și o personalitate „care a divizat societatea românească din 1989 și până în prezent”, a declarat, miercuri, istoricul Mădălin Hodor.
Mădălin Hodor a vorbit despre Ion Iliescu FOTO Facebook
„Ar trebui să rămânem cu niște adevăruri, zic eu, care ar trebui spuse legat de ceea ce a fost Ion Iliescu, ce reprezenta dânsul pentru România. Rămânem cu o societate divizată în continuare. Domnul Ion Iliescu a fost o personalitate care a divizat societatea românească din 1989 și până în prezent și probabil că același lucru se va întâmpla și după înmormântarea dânsului și poate ani de zile va continua această controversă”, a declarat Mădălin Hodor la Digi24.
Acesta a subliniat că este important ca faptul că Ion Iliescu a fost un lider comunist de vârf înainte de 1989 să nu fie uitat de cei care astăzi trec rapid acea perioadă „la judecata istoriei”.
„Sunt oameni care îi reproșează foarte multe lucruri legate de trecutul domniei sale și despre lucrurile pe care le-a făcut în decembrie 1989, în iunie 1990 și apoi și ulterior. Lucrurile pe care le-a făcut înainte de 1989, din nefericire sunt mai puțin cunoscute. Văd că lumea uită că Ion Iliescu a fost un lider comunist de vârf în înainte de 1989. Acea perioadă este foarte rapid trecută la judecata istoriei, deși cred că aceea a fost partea cea mai consistentă a carierei lui Iliescu, pentru că el a intrat în Partidul Comunist la 14 ani, inițial în organizația de tineret și ulterior a ajuns până la funcția de membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Român, adică în cel mai înalt for de conducere al Partidului Comunist. Lucrurile astea văd că nu sunt menționate”, a adăugat el.
În ceea ce privește cele două procese în care Ion Iliescu a fost inculpat, Mădălin Hodor spune că este tardivă o reparație juridică și susține că, în opinia sa, dosarele au fost tergiversate intenționat.
Ce spune despre mesajul transmis de Ambasada Rusiei
Totodată, Mădălin Hodor a făcut referire și la mesajul transmis de Ambasada Rusiei la București.
„Nu este surprinzător deloc și este un adevăr istoric. Cred că este una dintre puținele dăți în care sunt de acord cu Ambasada Federației Ruse la București. Așa este. Ion Iliescu a contribuit în mod decisiv la păstrarea relațiilor bune cu Uniunea Sovietică. Ne amintim că România a semnat sub conducerea lui Iliescu un tratat cu Uniunea Sovietică în 1991. Recunoșteam granițele, nu aveam nicio pretenție teritorială, nici vorbă să spunem ceva despre Ribbentrop-Molotov și despre Republica Moldova. România a rămas în pactul de la Varșovia până la desființarea pactului de la Varșovia. Și părerea mea este că dacă URSS nu s-ar fi dezmembrat în 1991, ar fi făcut implozie. România sub Ion Iliescu n-ar fi părăsit niciodată sfera de influență sovietică. Așa încât, nu știu, mie mi se pare această elogiere a lui Iliescu, că ar fi fost politicianul care ne-a orientat spre Occident, spre NATO și spre UE, este un pic exagerată”, a spus acesta.
Ambasada Rusiei în România a transmis miercuri, 6 august, un mesaj de condoleanțe în urma decesului fostului președinte Ion Iliescu, considerându-l drept „un om de stat remarcabil” care a jucat un rol important în menținerea relațiilor bilaterale.
Aderarea la NATO
Istoricul Mădălin Hodor a mai subliniat și că „Ion Iliescu, la momentul respectiv, practic nu avea nicio altă opțiune în afară de lumea occidentală, de alianța NATO și UE, pentru că cealaltă alianță și cealaltă lume unde dânsul ar fi fost foarte bucuros să rămânem se prăbușise”.
„Deci, nu știu în ce măsură acesta a fost neapărat un merit pentru care Ion Iliescu merită elogiat, doar pentru că într-adevăr a urmat ceea ce, ca orice politician dornic să rămână la putere ar fi făcut, s-a dus spre acea zonă, spre acea alianță care îi conferea această putere de a rămâne în continuare în scaun”, a concluzionat Hodor.
Andrei Caramitru lansează un nou avertisment privind posibilele reconfigurări de putere la vârful politicii românești. Într-o postare publicată pe Facebook, Caramitru susține că se negociază în culise formarea unui nou guvern format din PSD și AUR. Un scenariu posibil cu acceptul lui Nicușor Dan.
Scenariul lansat de Caramitru se referă la un nou guvern PSD-AUR / Sursa foto: Agerpres
Potrivit lui Andrei Caramitru, în interiorul coaliției de guvernare se iau în calcul două scenarii majore
„Partidul Social Democrat ia parlamentari AUR și SOS România. Și pot până ajunge la 30%, ia și Partidul Național liberal câțiva. Până când ajung la scorul necesar să facă guvern fără USR. Atunci – PNL îl dă jos pe Ilie Bolojan și revine modelul PSD-PNL-UDMR cu prim ministru de la PSD. Daca Bolojan nu e dat jos – PSD iese de la guvernare și face majoritate cu AUR” a scris Caramitru pe Facebook.
El afirmă că aceste manevre politice ar putea fi puse în aplicare până la finalul anului, într-un efort de repoziționare a PSD în centrul deciziei politice, chiar dacă în prezent se află în coaliție cu PNL și UDMR.
„Cel mai probabil până în Decembrie vor să facă asta. Posibil și cu acceptul lui Nicușor Dan (fără nu au cum, se discută).” a explicat acesta.
„Lovitură gravă la adresa democrației”
„Problema este însă gravă. E un atac direct asupra democrației, fix ca schema lui Iohannis când guvernul votat de lume (PNL-USR) a fost schimbat în PSD-PNL. Asta ar fi a doua lovitură și ar cauza isterie în populație, vă spun sincer. Pentru ca înseamnă că alegerile parlamentare nu mai contează deloc, că nu ai de ce și cum să mai votezi. Eu doar atrag atenția și las scris aici.” a încheiat fostul consilier guvernamental.
Avertismentul lui Andrei Caramitru vine într-un context politic tensionat. Partidul AUR a obținut un scor ridicat la alegerile prezidențiale, iar PNL și PSD se află într-o perioadă în care Guvernul pe care îl formează cu USR și UDMR este nevoit să anunțe măsuri tot mai nepopulare.
Vasile Dâncu a comentat miercuri seara, la Digi24, tensiunile tot mai evidente dintre PSD și USR, generate de organizarea funeraliilor de stat pentru Ion Iliescu. Social-democratul a criticat abordarea USR, afirmând că partidul încearcă să-și justifice poziția de putere.
Vasile Dîncu a subliniat că tensiunile dintre PSD și USR generate de funeraliile lui Ion Iliescu reflectă un conflict de imagine și strategie politică în interiorul coaliției, iar o modalitate mai elegantă ar fi fost mai potrivită.
Vasile Dâncu intervine în scandalul PSD-USR generat de funeraliile lui Iliescu / Sursa foto: gov.ro
„Eu îi înțeleg pe cei de dreapta, eu sunt adeptul unei filozofii politice care spune că democrația nu se bazează pe consens, nu, nu se dezvoltă prin consens, ci mai degrabă prin emoție negativă, prin faptul că oamenii se poziționează afectiv pe puncte ideologice diferite, și acest lucru duce înainte, acest lucru ține un echilibru”, a declarat Vasile Dîncu.
„Democrația este dreptul unora să urască”
„ Democrația este dreptul unora să urască, pentru că până la urmă, democrația, atunci când se întâmplă un consens foarte lung, un fel de hegemonie a consensului, cum s-a întâmplat în ultima vreme, prin chiar coaliția Partidului Social Democrat cu Partidul Național Liberal, creează malformații” a adăugat Dâncu.
El a subliniat că ura îndreptată în prezent către Ion Iliescu este o greșeală. Fostul președinte a plecat din funcție în urmă cu 20 de ani, iar de atunci România a devenit membră NATO și a încheiat negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană.
„Am încercat să analizez și câteva din greșelile lui sau din nerealizările lui, pentru că n-a reușit să depășească timpul istoric. Probabil nu a fost reformatorul pe care și l-au dorit foarte mulți români, dar pe de altă parte, eu cred că dacă ne uităm la moștenirea lui, a plecat acum 20 de ani din funcția prezidențială, de atunci nu a mai avut putere, iar astăzi să ne raportăm cu ură la Ion Iliescu, să spunem că România astăzi este devastată economic sau politic din cauza lui Ion Iliescu, cred că este o mare greșeală din această perspectivă. Ion Iliescu când a plecat ne-a lăsat în NATO, membri ai NATO și terminasem în 2005 toate negocierile pentru dosarele Uniunii Europene”, a precizat Vasile Dîncu.
Disensiunile, „semn de sănătate democratică”
„Din păcate, cu două decenii de președinți de dreapta, n-am reușit și cu participarea noastră, a stângii, n-am reușit să facem un program politic care să ducă România un pas mai departe decât a lăsat-o Ion Ilescu. De aceea, cred că astăzi este chiar normal ce se întâmplă. Mie mi se pare că este chiar un semn de sănătate democratică, chiar și unele lucruri care par imorale, care par exagerate, care par să zicem așa, ne la locul lor. Eu nu sunt supărat pe cei de la USR. USR-ul are un brand politic de contra-putere care este inadecvat acum când se află la putere, dar ei au 13% în sondaje, au 13% în Parlament, gândiți-vă că au conducerea țării, au cele mai importante ministere, au președintele. Tot din zona lor vine și președintele României. Deci ei cumva trebuie să justifice această poziție puternică de putere și încearcă printr-o emoție negativă”, a completat sociologul.
Coaliția ar putea rezista în ciuda tensiunilor uriașe din prezent
Europarlamentarul PSD, Vasile Dâncu, este de părere că tensiunile din prezent nu vor duce la ruperea coaliției.
„Eu îi înțeleg și nu cred că acest lucru le va aduce nici mare avantaj, dar nici nu cred că acest lucru va rupe coaliția de guvernare.” a subliniat eurodeputatul.
Întrebat dacă lucrurile se vor liniști în Coaliție și aceasta va merge mai departe, Vasile Dîncu a spus că personal crede că acest lucru se va întâmpla.
„Cred că Coaliția va merge mai departe. Am văzut și din discuțiile cu colegii mei de zilele trecute, erau toți concentrați pe ceea ce se va întâmpla cu pachetul doi de reforme, ceea ce se va întâmpla probabil cu un al treilea pachet de reforme care ar trebui să vină, și care de asemenea să completeze încercarea de a revigora economia noastră. Deci, eu cred că acest lucru este mai degrabă ritualic. Suntem într-o zi importantă pentru stânga, și atunci poate că și colegii noștri din coaliția de guvernare, cei de la USR, ar fi putut să găsească o modalitate poate mai elegantă de a respecta acest lucru pentru niște parteneri de guvernare, pentru că atunci când intri la guvernare, când îți iei niște parteneri, îi iei și cu bune, și cu rele, cu avantajele și cu dezavantajele lor”, a mai spus Vasile Dîncu.
USR boicotează funeraliile lui Ion Iliescu, iar PSD, în replică, a decis să boicoteze ședințele coaliției.
PSD nu mai participă la ședințele coaliției. Grindeanu: „Refuzăm să girăm formele de instigare la ură publică manifestate de liderii USR”
Președintele Donald Trump urmează să anunțe, de la Casa Albă, că Apple se va angaja să cheltuiască încă 100 de miliarde de dolari pentru producția din Statele Unite.
Directorul executiv al Apple, Tim Cook, este așteptat să participe la eveniment.
Anunțul de la Casa Albă va include un nou „program de producție american” conceput pentru a aduce mai mult din lanțul de aprovizionare al Apple în SUA, cu scopul de a asambla mai multe componente critice pe plan intern.
„Anunțul de astăzi cu Apple este o altă victorie pentru industria noastră producătoare, care va ajuta simultan la readucerea acasă a producției de componente critice pentru a proteja securitatea economică și națională a Americii”, a spus purtătorul de cuvânt al Casei Albe.
Apple, deosebit de expusă politicilor comerciale ale Administrației Trump
Episodul marchează cel mai recent angajament al Apple de a majora producția produselor sale în SUA, în încercarea de a evita plata de taxe vamale serioase pentru produsele sale.
Apple anunțase anterior că intenționează să cheltuiască 500 de miliarde de dolari în SUA în următorii patru ani – lucrări la o nouă unitate de producție de servere în Houston, o academie de furnizori în Michigan și cheltuieli suplimentare cu furnizorii săi existenți din SUA.
Anunțul de miercuri ridică suma promisă de Apple la 600 de miliarde de dolari, a declarat Casa Albă.
Printre companiile Big Tech din SUA, Apple este deosebit de expusă politicilor comerciale ale Administrației Trump.
Eforturile companiei de a-și reloca producția din China în India l-au înfuriat pe Trump, care a amenințat Apple cu taxe vamale suplimentare de cel puțin 25% dacă nu mută producția de iPhone în SUA, notează Financial Times.
Marea majoritate a iPhone-urilor vândute în SUA provin din India
Săptămâna trecută, Apple a anunțat că taxele vamale din trimestrul aprilie-iunie s-au ridicat la 800 de milioane de dolari, iar cele din trimestrul iulie-septembrie sunt calculate la 1,1 miliarde de dolari, dacă nu există alte modificări de politică sau noi taxe.
În timp ce investiția promisă de Apple este substanțială, nu înseamnă o trecere completă la producție în SUA, așa cum doreau Trump și oficialii de top de la Casa Albă.
Săptămâna trecută, Tim Cook a spus că „marea majoritate” a iPhone-urilor vândute în SUA provin din India, în timp ce cea mai mare parte a altor produse, cum ar fi MacBook, iPad și Apple Watch, vândute în SUA sunt fabricate în Vietnam.
„Încercăm, evident, să ne optimizăm lanțul de aprovizionare”, a spus Cook la acea vreme. „Și, în cele din urmă, vom face mai mult în Statele Unite”.
Readucerea producției în SUA, în special pentru linia de produse iPhone, ar fi o sarcină uriașă pentru Apple. Fabricile Apple din China și India au sute de mii de angajați și procese de producție puternic personalizate.
Pe de altă parte, conform unor experți în domeniul lanțurilor de aprovizionare, SUA, unde nu s-au mai produs smartphone-uri de mai bine de un deceniu, nu au experiența de producție necesară pentru a asambla un dispozitiv atât de sofisticat ca un iPhone.
În timpul primului mandat al lui Trump, Apple a reușit să-l convingă pe președinte ca produsele lor să fie scutate de taxe de import.
Tim Cook a încercat să câștige simpatia lui Trump în timpul unei serii de întâlniri și dineuri private. El a făcut parte dintr-un mic grup de lideri de companii tech – inclusiv Elon Musk, Sundar Pichai de la Alphabet, Mark Zuckerberg de la Meta și fondatorul Amazon Jeff Bezos – care au participat la a doua ceremonie de învestire a președintelui.
Evenimentul Apple este doar cel mai recent dintr-o serie de anunțuri pe care Trump le-a făcut alături de liderii corporațiilor care au spus că intenționează să-și sporească prezența în SUA, notează Bloomberg.
Fluxul de gaze la punctul de interconectarea Isaccea 1- Orlovka, care a fost afectat de atacul cu drone rusești de miercuri dimineață, a fost reluat la ora 15:00, după cum a confirmat Ion Sterian, șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Transgaz.
Tranzitul gazelor prin Isaccea 1- Orlovka a fost oprit la ora 02:05, a declarat Ion Sterian pentru Gândul, și a fost reluat la ora 15.00.
Totul s-a întâmplat după ce Rusia a lovit o stație de pompare a gazelor din regiunea Odessa, din sudul Ucrainei, atac confirmat de Ministerul Energiei ucrainean, după ce operatorii rețelei au reclamat dificultăți în aprovizionare. Stația este utilizată într-un program de import de gaze naturale lichefiate din SUA și Azerbaidjan.
Prin punctul de interconectare Isaccea 1- Orlovka treceau, la ora 18:00, 118 mii metri cubi pe oră, respectiv 0,5 mil. metri cubi pe zi, potrivit datelor Transgaz.
La oră 17:00, fluxul era de 126 mii metri cubi pe oră, după ce la prânz tranzitul era zero. Fluxul a fost reluat la ora 15:00, a anunțat Ion Sterian.
Două F-16 românești au decolat pentru supravegherea spațiului aerian național
Ministerului Apărării Naționale anunțase la prima oră că în noaptea de 5 spre 6 august, forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone asupra infrastructurii civile din zona Ismail, Ucraina, în apropierea graniței cu România. Sistemele radar ale MApN au detectat ținte aeriene în spațiul ucrainean, aproape de județul Tulcea. La ora 01.10, populația din nordul județului a fost avertizată prin RO-Alert.
Două aeronave de lupta F-16 românești au decolat pentru supravegherea spațiului aerian național, fără a fi detectate pătrunderi neautorizate, a anunțat MApN, care a reiterat condamnarea cu fermitate aceste acțiuni agresive și nejustificate ale Federației Ruse, care sfidează flagrant dreptul internațional și pun în pericol securitatea regională.
Urmările atacului în Ucraina
Încă de dimineață, operatorul rețelei de gaze ucrainene, GTSOU, anunța pe Facebook că efectuează verificări la conducta din apropierea frontierei române, după ce infrastructura de transport a fost atacată de drone rusești în primele ore ale zilei de 6 august, după cum anunțau surse din piață.
La aecl moment, fluxurile au fost foarte limitate și neregulate la această frontieră, gazele fiind importate invers din Grecia în Ucraina, iar mai multe surse din piață spuneau că țara vecină, Moldova, nu a fost afectată.
Ulterior, Ministerul Energiei din Ucraina a anunțat oficial că Rusia a atacat instalația GTS, care ar oferi o rută diversificată pentru furnizarea de gaze naturale către Ucraina.
Potrivit sursei citate, în primele ore din ziua de 6 septembrie 2025, Rusia a lansat un atac direct asupra unei instalații de infrastructură de gaze – stația de compresoare a Operatorului GTS din Ucraina din regiunea Odesa, lângă granița ucraineno-română.
Această stație de compresoare a fost utilizată ca parte a rutei care leagă terminalele GNL grecești de instalațiile de stocare a gazelor din Ucraina prin conducta transbalcanică de gaze și de-a lungul căreia GNL era deja furnizat din Statele Unite și aprovizionat cu gaze din Azerbaidjan.
Noaptea trecută, instalația care urma să-i asigure aprovizionarea a fost atacată de zeci de drone de atac. Întregul atac rusesc este asupra infrastructurii civile, vizează direct sectorul energetic și, în același timp, împotriva relațiilor cu Azerbaidjanul, SUA și partenerii din Europa, împotriva vieții normale a ucrainenilor și a tuturor europenilor.
La locul atacului, atacatorii lucrează pentru a stabili succesiunea atacului.
„Acesta este un semnal clar și rezonabil pentru întreaga Europă, care intenționează să se bazeze pe gazul natural rusesc în 2027. Un atac masiv rusesc cu drone asupra unei stații de compresoare cheie de pe ruta transbalcanică ne informează că Moscova folosește toate mijloacele disponibile și este important pentru reducerea independenței energetice a europenilor și a rutelor alternative de aprovizionare cu gaze. Dacă rușilor li se permite să atace liber infrastructura noastră energetică și rutele de gaze, atunci infrastructura din Europa nu va avea probleme”, a declarat spune Svetlana Grinchuk, ministrul Energiei al Ucrainei.
Spania se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de sănătate publică din cauza schimbărilor climatice: peste 1.000 de persoane au murit în luna iulie, un record atribuit valurilor extreme de căldură care au cuprins Peninsula Iberică în această vară.
Temperaturile record au dus la moartea a peste 1000 de oameni / Sursa foto: Getty Images
Peste o mie de decese înregistrate în Spania în luna iulie pot fi atribuite caniculei, ceea ce reprezintă o creștere de peste 50% față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor unui institut public, informează miercuri AFP, potrivit Agerpres.
Ministerul Sănătății din Spania a transmis pe X că numărul exact de 1.060 de decese înregistrate în iulie este cu 57% mai mare decât anul trecut, conform estimărilor sistemului ‘MoMo’ (Monitorizarea Mortalității).
Cum sunt monitorizate efectele temperaturilor ridicate asupra populației
Acest instrument, administrat de Institutul Carlos III, colectează zilnic numărul de decese din Spania și calculează abaterea față de mortalitatea așteptată pe baza datelor statistice din anii interiori. Ulterior, acesta integrează factori externi care ar putea explica această abatere. Printre acești factori se numără în special temperaturile raportate de Agenția națională de meteorologie (Aemet).
Sistemul nu poate stabili o cauzalitate absolută între decesele înregistrate și condițiile climatice, însă cifrele constituie cea mai bună estimare a numărului de morți pentru care valul de căldură ar fi putut fi factorul decisiv.
Numărul victimelor, în creștere față de anul precedent
În iulie 2024, numărul persoanelor al căror deces, potrivit acestor criterii, putea fi atribuit căldurii puternice a fost de 674. În luna următoare, acesta a crescut la 1.271.
„Ministerul Sănătății desfășoară campanii de informare privind valurile de caniculă și importanța protejării (…) deoarece le considerăm unul dintre factorii de risc cu cel mai mare impact asupra mortalității în acest context”, a declarat marți ministrul Sănătății, Mónica García, într-un interviu pentru radioul public (RNE).
Conform sistemului MoMo, un total de 1.180 de decese ar putea fi atribuite valurilor de căldură și caniculei între 16 mai și 13 iulie, o creștere spectaculoasă față de aceeași perioadă din 2024, când numărul morților fusese de doar 70, a subliniat Ministerul Sănătății într-un comunicat.
Cele mai mari temperaturi din istoria înregistrărilor
Țara s-a confruntat cu cea mai călduroasă lună iunie de la debutul înregistrărilor, cu o temperatură medie de 23,7 grade Celsius, potrivit Aemet.
Spania și Portugalia sunt afectate de duminică de un al doilea val de caniculă de la începutul verii, care, potrivit Aemet, va dura cel puțin până la sfârșitul săptămânii.
Rusia a avariat un compresor de gaze al stației Orlivka din regiunea Odesa, parte a unui coridor de gaze nou inaugurat, menit să compenseze deficitul energetic al Ucrainei înainte de sezonul de iarnă.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, miercuri instalația a fost avariată în urma unui atac cu drone.
„Aceasta a fost o lovitură deliberată dată pregătirilor noastre pentru încălzire pentru sezonul de iarnă, absolut cinică, ca orice lovitură dată de Rusia sectorului energetic” ucrainean, a reacționat Volodimir Zelenski pe Telegram.
Instalația face parte din nouă rută transbalcanică lansată în iulie pentru transportul gazelor către Ucraina.
Luna trecută, Ucraina a importat pentru prima dată un volum mic de gaze din Azerbaidjan pe această rută, care permite livrarea de gaze naturale lichefiate din Grecia via Bulgaria şi România către Ucraina.
În iulie, gigantul energetic de stat ucrainean Naftogaz Group a semnat primul său acord cu SOCAR Energy Ucraina, marcând primul acord de transport de gaze prin acest coridor.
Atacul a avariat infrastructura care asigură fluxul de gaze de-a lungul acestui coridor, a declarat ministerul. Tehnicienii evaluează amplasamentul. Rapoartele complete privind pagubele sunt așteptate în zilele următoare.
Ministrul ucrainean al Energiei, Svitlana Hrinchuk, a declarat că acest atac al Moscovei indică dorința acesteia de a submina independența energetică a Europei.
„Atacul masiv al dronelor rusești asupra unei stații de compresoare transbalcanice cheie arată că Moscova folosește toate instrumentele pentru a submina independența energetică a Europei și rutele alternative de gaze”, a declarat ea în comunicatul de presă.
Rusia a confirmat atacul
Potrivit agenției de presă Tass, Ministerul rus al Apărării a confirmat atacul asupra sistemului de transport al gazelor în Ucraina, care se confruntă cu o penurie serioasă după o serie de atacuri cu rachete ruseşti , care au redus semnificativ producţia internă.
La rândul său, guvernatorul regiunii Odesa a raportat un atac asupra infrastructurii de gaze şi a conductei principale de gaze, precizând că au loc lucrări de pompare a gazelor din conductă.
Potrvit Kievului, ruta este extrem de importantă pentru Ucraina, întrucât oferă acces la gaze naturale lichefiate de la terminale GNL din Grecia şi Turcia, la gaze prin conducte din România şi Azerbaidjan şi posibil la gaze offshore din Bulgaria
Atac cu drone asupra regiunii Odesa
Aproximativ 20 de drone au vizat orașele Izmail, Reni și Artsyz din regiunea Odesa, lângă granițele României și Republicii Moldova, pe 6 august, potrivit unui canal local de monitorizare a atacurilor aeriene.
„Dacă Rusia poate ataca infrastructura energetică a Ucrainei cu impunitate, nicio instalație europeană nu va fi în siguranță. Impunitatea nu face decât să alimenteze teroarea. De aceea, Rusia trebuie trasă la răspundere”, a adăugat Hrinchuk.
În august, importurile prin ruta transbalcanică de gaze au totalizat aproximativ 0,4 milioane de metri cubi pe zi, conform datelor ExPro .
Potrivit ExPro, la sfârșitul lunii iulie, Ucraina a importat pentru prima dată gaze din Azerbaidjan prin Orlivka, dar livrările au fost oprite la începutul lunii august. În iulie 2025, ruta transbalcanică a reprezentat mai puțin de 1% din importurile totale de gaze ale Ucrainei.
Un grav incident a avut loc într-o unitate militară din Cluj. Un militar de 29 de ani murit, iar altul a fost grav rănit, după ce roata unui camion din dotarea unității a explodat în timp ce o umflau.
Caporalu Macrea Marcel-Ioan FOTO: Forțele Terestre Române
Cei doi erau angajați la o unitate din Bistrița și urma să preia un vehicul militar din Cluj când au observat că un pneu era dezumflat. În timp ce pompau aer în roata camionului, anvelopa a explodat, iar unul dintre bărbați a fost grav rănit în zona capului.
„Caporalul clasa II Macrea Marcel-Ioan, din U.M. 01331 Bistrița, a decedat marți, 5 august, în urma unui accident de muncă. Militarul, aflat în misiune la U.M. 01369 Someşeni, și un salariat civil (personal civil contractual) din unitate efectuau lucrări de mentenanță la un camion militar”, a trasmis Forțele Terestre Române.
Celor doi răniți le-a fost acordat primul ajutor de personal din cadrul unității militare, iar echipajul SMURD sosit la fața locului i-a aplicat manevre de resuscitare caporalului, aflat în stop cardio-respirator.
„După aproximativ 50 de minute, a fost declarat decesul”, au transmis autoritățile.
Salariatul civil a fost transportat, în stare conștientă, la Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” din Cluj-Napoca, pentru investigații și îngrijirii medicale suplimentare.
A fost deschis un dosar penal in rem pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și neluarea sau nerespectarea măsurilor legale de securitate în muncă.
Andrei Georgescu, avocatul lui Ion Iliescu, a anunțat că va continua să-l reprezinte pe fostul președinte în procesele aflate încă pe rol. El a comentat și acuzațiile care i se aduc fostului președinte și a dezvăluit cum a decis ultima sa întâlnire cu acesta.
Ion Iliescu, la Parchet FOTO: Arhivă, Adevărul
„Ion Iliescu era mai absent în aprilie, atunci când ne-am întâlnit”, a declarat Andrei Georgescu, într-o intervenție telefonică la Antena 3 CNN.
Avocatul a fost rugat să comenteze și acuzațiile care i se aduc lui Ion Iliescu, în privința dosarelor Revoluției și Mineriadei.
„L-am perceput ca o persoană responsabilă, a condus o țară, nu o dată, ci de trei ori (…) Acuzațiile care i se aduc țin de percepția fiecărei persoane. Nu am purtat vreo discuție cu dânsul despre responsabilitate”, a mai spus avocatul lui Ion Iliescu.
Acesta a mai subliniat că nu s-a ajuns niciodată la judecarea dosarelor.
„Nimeni nu neagă existența acelor suferințe, a acelor decese. Eu nu am avut discuții cu domnul Iliescu pe chestiunea aceasta. Nu s-a ajuns niciodată la judecarea dosarelor. (…) Putem să facem orice fel de discuții, însă numai atunci când ni se furnizează acte judiciare, care sunt întocmite așa cum spune legea”, a mai declarat Andrei Georgescu.
Andrei Georgescu a ținut să menționeze că va continua să-l reprezinte pe Ion Iliescu în procesele aflate încă pe rol.
„În dosarele care sunt pe rol am să continui să asigur asistență juridică pentru Ion Iliescu”, a spus acesta.
Ion Iliescu, figură emblematică a istoriei recente a României, a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la 95 de ani, au anunțat Guvernul României și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Fostul președinte era internat de două luni, iar de trei zile era în comă. Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se afla într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe. El suferea de cancer la plămâni.
Funeraliile de stat ale fostului președinte al României, Ion Iliescu, vor avea loc în zilele de 6 și 7 august 2025, la Palatul Cotroceni și la Cimitirul Ghencea 3 din București. Ceremoniile organizate de stat includ un moment de reculegere publică, un ceremonial religios și o înmormântare cu onoruri militare. Înhumarea se va desfășura într-un cadru privat, în prezența familiei și a celor apropiați.
Patriarhia Română a anunțat că episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, va oficia slujba stâlpilor, miercuri seara, la Palatul Cotroceni, și tot el va oficia slujba înmormântării fostului președinte Ion Iliescu.
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a fost numit consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, într-o mișcare surprinzătoare anunțată miercuri, 6 august, și publicată în Monitorul Oficial.
Sebastian Burduja, numit consilier onorific al premierului Bolojan / Sursa foto: News.ro
După plecarea din guvernul condus de Marcel Ciolacu, Burduja primește astfel un nou post cu rol onorific.
Ordinul de numire a fost publicat în Monitorul Oficial / Sursa: Monitorul Oficial al României
Conform ordinului, publicat astăzi, 6 august, activitatea fostului ministru al Energiei va fi, de aceată dată, neremunerată. Noua poziție îi oferă un acces privilegiat în echipa guvernamentală fiind foarte apropiat de premierul Ilie Bolojan. Acesta spunea recent că pentru el, Ilie Bolojan, ca prim-ministru, ar fi „un vis împlinit”.
Angajament față de cetățeni și reformă
Proaspăt numit consilier onorific al prim-ministrului Ilie Bolojan, Sebastian Burduja a reacționat miercuri printr-o postare pe Facebook, în care subliniază că noua sa poziție în echipa guvernamentală este neremunerată și motivată de un angajament față de cetățeni și reformă.
„ Serviciul public nu este despre politiceni. Este despre cei pe care îi slujim, cetățenii României. Am acceptat cu responsabilitate propunerea domnului Prim-Ministru Ilie Bolojan de a deveni consilier onorific al Premierului, pe domeniile care țin de expertiza mea și parcursul profesional de până acum în administrația publică românească și în instituții internaționale. Poziția este neremunerată.Pentru mine, serviciul public este o misiune. Nu se termină odată cu un mandat și nu începe printr-o numire. Este un drum pe care am ales să merg și pe care voi continua, cu același vis din prima zi: România democratică, dezvoltată și demnă.Calitatea de consilier onorific al Prim-Ministrului, într-un moment atât de dificil pentru țara noastră, este o mare onoare și o răspundere pe măsură. Reforma statului și reforma lumii politice trebuie să continue, dacă vrem să avem șansa de a face România bine. Marile proiecte strategice trebuie să fie duse la bun sfârșit, pentru a ne asigura creșterea economică pe termen lung. Administrația eficientă, cu bun simț, dar cu fermitate, fără zgomot, dar cu rezultate, trebuie să devină regula, nu excepția. Toate acestea pentru a recâștiga încrederea românilor, singura temelie posibilă pentru o țară liberă și puternică.” a transmis noul consilier onorific, Sebastian Burduja.
Acesta a fost ministru al Energiei în perioada 2023-2025, în guvernul condus la acea vreme de Marcel Ciolacu.
Într-un demers fără precedent, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a cerut prefecturilor să transmită urgent informații despre situații conflictuale care pot apărea sau există deja la nivel local. Acest demers are ca scop „consolidarea coordonării interinstituționale”, conform documentului oficial, însă mulți se întreabă dacă nu cumva este o încercare de supraveghere și control al opiniei publice.
Ilie Bolojan vrea să știe din timp nemulțumirile românilor / Sursa foto: Inquam Photos
Ce arată documentul intrat în posesia redacției Adevărul
În adresă, Ministerul subliniază importanța dialogului social în prevenirea și gestionarea situațiilor tensionate și afirmă că atribuția sa este de a monitoriza aceste situații la nivel teritorial.
„Având în vedere rolul esențial al dialogului social în prevenirea și gestionarea situațiilor tensionate, cu potențial conflictual, precum și atribuțiile Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale în monitorizarea acestora la nivel teritorial, vă adresăm rugămintea de a ne transmite, în cel mai scurt timp posibil, situațiile conflictuale existente sau care ar putea apărea la nivelul județului, în măsura în care acestea pot genera un impact negativ.”, se arată în document.
Prefecților li s-a explicat scopul operațiuni de verificare a pulsului societății â
Ministerul justifică măsura prin necesitatea menținerii unui climat social stabil și promovării unui dialog social eficient, orientat spre soluții și o informare corectă.
„Această solicitare are ca scop consolidarea coordonării interinstituționale, în vederea prevenirii escaladării unor astfel de situații, menținerii unui climat social stabil și promovării unui dialog social eficient, orientat spre soluții și o informare corectă” se mai arată în document.
Mai departe, prefecturile s-au îndreptat către organizațiile sindicale cu adresa
Potrivit surselor noastre, compartimentele prefecturilor au trimis numeroase adrese organizațiilor sindicale din teritoriu cerându-le informații pe tema tensiunilor sociale, citând din documentul oficial trimis de la București.
„În vederea prevenirii escaladării unor astfel de situații, menținerii unui climat social stabil și promovării unui dialog social eficient, orientat spre soluții și o informare corectă, vă rugăm să ne transmiteți aceste date până pe 07 august 2025.”
La ce situații conflictuale existente sau potențiale se referă documentul Guvernului
Situațiile conflictuale existente sau potențiale cu impact negativ asupra opiniei publice se manifestă la nivelul întregii țări unde există o stare crescândă de nemulțumire în rândul populației.
Nemulțumirile se referă, în mare parte, la măsurile economico-fiscale adoptate sau anunțate, cum ar fi scumpirile în lanț la bunurile de consum și utilități, majorările de taxe, măsurile privind reducerea salariilor în sectorul bugetar și restructurările instituționale.
Cu excepția politicienilor, o mare parte a angajaților de la stat, dar și de la privat sunt nemulțumiți. De exemplu, polițiștii și militarii, medicii, profesorii și magistrații. Cei din urmă doar daca se pun în practică măsurile anunțate, cele referitoare la mărirea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor judecătorilor și procurorilor.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a emis, miercuri, un ordin executiv prin care dublează tarifele vamale impuse Indiei, sub acuzația achizițiilor de petrol din Rusia, ceea ce riscă să amplifice tensiunile dintre Washington și New Delhi.
”Președintele Trump a constatat că India importă în prezent petrol rusesc. Drept consecință, pentru a aborda urgența națională generată de acțiunile Rusiei contra Ucrainei, președintele SUA impune tarife vamale suplimentare de 25% asupra importurilor din India, începând din 27 august, din cauza faptului că India importă direct sau indirect petrol din Federația Rusă. Aceste tarife se adaugă celorlalte taxe sau accize aplicabile importurilor indiene”, anunță Casa Albă.
Trump anunțase deja taxe vamale generale de 25% impuse importurilor indiene, astfel că, prin noua decizie, ponderea tarifelor comerciale aplicate Indiei va atinge 50%.
”Importurile indiene de petrol din Federația Rusă subminează eforturile Statelor Unite de contracarare a activităților nocive ale Rusiei. Revânzarea ulterioară de către India a acestui petrol pe piața deschisă, adesea cu profituri semnificative, permite economiei Rusiei să finanțeze agresiunea militară. Prin impunerea tarifelor suplimentare de 25%, președintele Trump vrea să descurajeze țările să susțină economia Federației Ruse prin importuri de petrol și să producă efecte economice grave Federației Ruse din cauza actualelor agresiuni”, subliniază Casa Albă.
“India nu a fost un partener comercial corect, de aceea, le-am impus tarife de 25%, dar cred că le voi majora substanțial, întrucât cumpără petrol rusesc, alimentează aparatul de război, iar eu nu voi accepta așa ceva”, a afirmat Donald Trump.
În replică, Administrația Vladimir Putin a contestat acuzațiile lui Donald Trump la adresa Indiei.
”Nu considerăm legitime aceste afirmații. Credem că națiunile suverane ar trebui să aibă dreptul de alegere a partenerilor comerciali și economici”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Grupul națiunilor dezvoltate și emergente (G20) ar trebui să reanalizeze cadrul restructurării datoriilor națiunilor sărace, recomandă fostul vicepreședinte al Băncii Africane pentru Dezvoltare Swazi Tshabalala.
”Grupul G20 trebuie să examineze cadrul de restructurare a datoriilor și să identifice modalități de facilitare a activităților”, a declarat Swazi Tshabalala, în cursul unei conferințe economice desfășurate în orașul sud-african Johannesburg.
De altfel, Swazi Tshabalala a cerut Grupului G20 să fixeze termene clare de implementare a măsurilor, conform grupului media Bloomberg.
Cadrul Comun al Grupului G20, stabilit în 2020 pentru a furniza o abordare coordonată asupra restructurării datoriilor națiunilor cu venituri mici, a fost criticat pentru că ar fi prea lent și tendențios politic. Datoriile anumitor state, precum Zambia sau Ghana, au fost restructurate abia în câțiva ani.
Africa de Sud urmează să organizeze în noiembrie summitul Grupului G20, în contextul în care exercită Președinția prin rotație a organizației națiunilor dezvoltate și emergente. Principala economie a Africii tratează cu prioritate relaxarea datoriilor țărilor cu venituri mici.
De altfel, Swazi Tshabalala a îndemnat instituțiile multilaterale să colaboreze pentru a facilita accelerarea dezvoltării continentului african, care are nevoie de 1.300 de miliarde de dolari anual, până în 2030, pentru rezolvarea problemelor dezvoltării sustenabile, într-o perioadă în care națiunile europene și Statele Unite diminuează asistența.
”A existat o coordonare foarte slabă pe continentul african asupra problemelor care ar facilita dezvoltarea. Banca Mondială este mai extinsă decât Banca Africană pentru Dezvoltare la nivelul operațiunilor de pe continent, dar, dacă analizăm colaborarea dintre cele două instituții, par a fi mai mult competitori decât colaboratori”, subliniază Swazi Tshabalala.
Într-o ultimă tentativă de a evita noile sancțiuni promise de Donald Trump, emisarul american Steve Witkoff a purtat miercuri un maraton de discuții de trei ore cu Putin, la Moscova. Însă, în ciuda retoricii „constructive” afișate de Kremlin, întâlnirea nu a adus un rezultat. Pare să fi fost mai degrabă un exercițiu de imagine decât un pas real spre pace.
Cu doar două zile înaintea expirării ultimatumului american, Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să renunțe la obiectivele sale militare în Ucraina, mizând pe un aparent calm diplomatic și promisiuni vagi.
Întâlnirea lui Witkoff cu Putin s-a încheiat, după aproximativ trei ore / Sursa foto: Getty Images
Războiul continuă, iar mesajul Moscovei este clar: nu negociază decât în termenii săi
Emisarul american Steve Witkoff a avut miercuri o discuție „utilă și constructivă” cu președintele rus Vladimir Putin, a declarat un consilier de la Kremlin, cu doar două zile înainte de expirarea termenului-limită impus de președintele Donald Trump pentru ca Rusia să accepte pacea în Ucraina sau să se confrunte cu noi sancțiuni, potrivit Reuters.
Witkoff s-a întâlnit cu Putin timp de aproximativ trei ore, într-o misiune de ultim moment care viza o posibilă descoperire diplomatică în conflictul de 3 ani și jumătate declanșat de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Consilierul pentru politică externă de la Kremlin, Yuri Ușakov, a spus că cele două părți au schimbat „semnale” privind situația din Ucraina și au discutat despre posibilitatea dezvoltării unei cooperări strategice între Moscova și Washington, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare înainte ca Witkoff să raporteze lui Trump.
Kirill Dmitriev, trimisul rus pentru investiții, care l-a întâmpinat pe Witkoff la sosire și a fost văzut plimbându-se cu acesta într-un parc din apropierea Kremlinului, a scris pe rețelele sociale: „Dialogul va învinge.”
Steve Witkoff plimbându-se în parcul Zaryadye, situat lângă Kremlin / Sursa foto: Zvezda
Nicio reacție din partea Statelor Unite
Trump, tot mai frustrat din cauza lipsei de progrese în vederea păcii, a amenințat cu impunerea unor tarife grele țărilor care cumpără exporturi rusești, punând presiune în special pe India, un important cumpărător de petrol rusesc alături de China. Kremlinul consideră că amenințările de sancționare a țărilor care fac comerț cu Rusia sunt ilegale.
Nu este clar ce ar putea oferi Rusia lui Witkoff pentru a evita sancțiunile lui Trump.
„Am avut o conversație foarte utilă și constructivă”, a spus Ușakov pentru agenția rusă Zvezda, adăugând: „Din partea noastră, în special în ceea ce privește problema ucraineană, au fost transmise anumite semnale. Semnale corespunzătoare au fost primite și din partea președintelui Trump.”
Bloomberg și publicația rusă independentă The Bell au relatat că Kremlinul ar putea propune un moratoriu asupra atacurilor aeriene ale Rusiei și Ucrainei: o idee menționată săptămâna trecută de președintele belarus Alexandr Lukașenko, în timpul unei întâlniri cu Putin.
O astfel de măsură, dacă ar fi acceptată, ar fi departe de încetarea completă și imediată a focului solicitată de luni de zile de Ucraina și SUA, dar ar aduce un anumit grad de detensionare.
De la reluarea negocierilor directe de pace în luna mai, Rusia a efectuat cele mai intense atacuri aeriene ale războiului, omorând cel puțin 72 de persoane în Kiev doar. Săptămâna trecută, Trump a calificat atacurile rusești drept „dezgustătoare”.
În același timp, Ucraina continuă să lovească rafinării și depozite de combustibil rusești, atacând în mod repetat aceste infrastructuri.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că Rusia a atacat o stație de pompare a gazelor în sudul Ucrainei, numind atacul un gest deliberat și cinic menit să afecteze pregătirile pentru sezonul rece. Rusia a replicat că a lovit infrastructura de gaze folosită de armata ucraineană.
Andriy Yermak, șeful administrației prezidențiale de la Kiev, a afirmat miercuri că este nevoie de o încetare totală a focului și un summit al liderilor. „Războiul trebuie să înceteze, iar mingea este în terenul Rusiei”, a scris el pe Telegram.
Un ultim efort înaintea unor sancțiuni promise de Trump în cazul în care negocierile eșuează
Potrivit a trei surse apropiate de Kremlin, Putin este puțin probabil să cedeze ultimatumului lui Trump privind sancțiunile, întrucât consideră că Rusia câștigă războiul, iar obiectivele militare sunt mai importante decât relațiile cu SUA.
„Vizita lui Witkoff este un ultim efort de a găsi o soluție de compromis care să salveze aparențele pentru ambele părți. Nu cred, însă, că se va ajunge la vreun compromis real”, a declarat Gerhard Mangott, analist austriac și membru al unui grup de academicieni occidentali care s-au întâlnit periodic cu Putin în ultimii ani.
„Rusia va insista că este pregătită pentru o încetare a focului, dar doar în condițiile formulate de doi sau trei ani”, a spus el într-un interviu telefonic.
„Trump va fi presat să își respecte promisiunea, aceea potrivit căreia să impună tarife asupra tuturor țărilor care cumpără petrol, gaz și probabil uraniu din Rusia.”
Sursele ruse au declarat pentru Reuters că Putin este sceptic că noi sancțiuni americane vor mai avea un impact major, după valuri succesive de sancțiuni în timpul celor 3 ani și jumătate de război.
Deși nu dorește să-l enerveze pe Trump și își dă seama că ar putea rata șansa de a repara relațiile cu Washingtonul și Occidentul, obiectivele sale de război sunt mai importante, au spus două dintre surse.
Coloana oficială cu emisarul american Steve Witkoff către Kremlin / Sursa foto: Reuters
Condițiile pe care și le dorește Vladimir Putin pentru a aduce pacea
Condițiile lui Putin pentru pace includ o garanție juridică că NATO nu se va extinde spre est;neutralitatea Ucrainei, protecție pentru vorbitorii de limbă rusă și recunoașterea câștigurilor teritoriale ale Rusiei.
Președintele ucrainean Zelenski a declarat că Ucraina nu va recunoaște niciodată suveranitatea Rusiei asupra regiunilor ocupate și că Kievul are dreptul suveran de a decide dacă dorește să adere la NATO.
Witkoff, miliardar în domeniul imobiliar, nu avea experiență diplomatică înainte de a se alătura echipei lui Trump în ianuarie, dar a primit misiuni simultane de a negocia încetări ale focului în Ucraina și Gaza, precum și în criza legată de programul nuclear iranian.
Președintele Donald Trump a anunțat miercuri tarife vamale ample și substanțiale împotriva Indiei, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Americii.
Trump a impus noi taxe Indiei FOTO GettyImages
Pe lângă o taxă vamală de 25% care urmează să intre în vigoare joi, Trump a anunțat și o taxă suplimentară de 25% ce va fi aplicată mai târziu luna aceasta, ca sancțiune pentru importurile de petrol și gaze din Rusia.
Tariful a fost introdus printr-un ordin executiv prezidențial semnat miercuri de președintele american Donald Trump, potrivit The Guardian.
Ordinul, publicat pe site-ul Casei Albe, precizează:
„Am primit informații suplimentare de la mai mulți oficiali de rang înalt cu privire, printre altele, la acțiunile Guvernului Federației Ruse în legătură cu situația din Ucraina.
După analizarea acestor informații suplimentare, printre altele, consider că starea de urgență națională descrisă în Ordinul Executiv 14066 continuă să existe și că acțiunile și politicile Guvernului Federației Ruse continuă să reprezinte o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa securității naționale și politicii externe a Statelor Unite.”
În concluzie, ordinul menționează:
„Pentru a face față stării de urgență națională descrisă în Ordinul Executiv 14066, consider că este necesar și adecvat să impun o taxă vamală ad valorem suplimentară asupra importurilor de produse din India, care importă, direct sau indirect, petrol din Federația Rusă.”
Decizia vine în contextul în care Trump a anunțat anterior că, începând cu 7 august, SUA vor impune Indiei taxe vamale de 25%. Acestora li se va adăuga o penalitate despre care nu a oferit detalii, dar care ar fi menită să sancţioneze India pentru importurile masive de produse din Rusia, dar şi pentru achiziţiile de armament rusesc. India este din timpul Războiului Rece un client tradiţional al industriei militare ruse.
Ulterior, surse guvernamentale indiene au declarat agenţiei Reuters în weekend că India va continua să cumpere petrol rusesc, în pofida ameninţărilor lui Trump.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2F516885777_1153851633442327_1713784511599771088_n.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2F3-1.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2F2-4.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Fvirtual-reality-woman-in-red-dress-holding-vr-gla-2025-03-11-14-33-34-utc-1280x642.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Fprofimedia-0966831189.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2F8049451-mediafax_foto-alexandra_pandrea_gmn-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Fpiton-bucurestean-piata-universitatii.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Fwhatsapp-image-2025-08-06-at-18-18-33-1280x853.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Fcaptura-de-ecran-2025-08-06-185518-1280x637.png)
