Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat, luni, impunerea unor tarife vamale suplimentare Japoniei și Coreei de Sud, începând de la 1 august, denunțând lipsa de reciprocitate în schimburile comerciale bilaterale.

Donald Trump le-a trimis, luni, scrisori liderilor din Japonia și Coreea de Sud, președintele SUA informând asupra intenției de a le impune taxe vamale.

”Este o mare onoare să vă trimit această scrisoare, care demonstrează forța și angajamentul în favoarea parteneriatului nostru și faptul că Statele Unite ale Americii au stabilit să continue colaborarea cu Japonia, în pofida unui deficit comercial semnificativ. Cu toate acestea, am decis să continuăm relațiile, dar doar pe baza unui acord mai echilibrat și mai corect”, afirmă Donald Trump, într-un mesaj adresat premierului nipon, Ishiba Shigeru.

”Din nefericire, relația noastră a fost departe de a fi reciprocă. Începând de la 1 august 2025, vom aplica Japoniei o taxă de doar 25% asupra tuturor produselor trimise în SUA, separat de tarifele sectoriale. Vă rugăm să înțelegeți că taxele de 25% sunt mult mai puțin decât ceea ce este necesar pentru eliminarea disparităților comerciale bilaterale”, a argumentat Trump, invitând companiile nipone să transfere unități de producție în Statele Unite.

De altfel, Donald Trump avertizează Japonia că, dacă va riposta la aceste tarife, va impune taxe suplimentare.

De asemenea, președintele Trump va impune taxe vamale de 25% și Coreei de Sud, un partener important al Statelor Unite. Liderul de la Casa Albă i-a trimis o scrisoare președintelui sud-coreean, Lee Jae-Myung, prin care îl înștiințează că vrea relații comerciale ”mai echilibrate și mai corecte”.

”Din nefericire, relațiile noastre comerciale au fost departe de a fi reciproce. Începând de la 1 august 2025, vom taxa Coreea de Sud cu 25% pentru toate produsele exportate în Statele Unite, separat de tarifele sectoriale. (…) Dacă decideți să majorați propriile tarife, acel procent va fi adăugat acestei taxe de 25%”, a transmis Donald Trump.

Foto: Profimedia

Citește și:

VIDEO Analist: Războiul comercial declanșat de TRUMP este „împotriva americanilor” /Liderul SUA „se va confrunta cu alegerile intermediare”

Guvernul condus de Ilie Bolojan a trimis la Parlament forma finală a noului pachet de măsuri fiscal-bugetare. Potrivit documentului, s-a stabilit ca impozitul pe câștigurile obținute din jocuri de noroc va fi de 4%, nu de 10%, cum era inițial, iar CASS de 10% va fi menținut la pensiile de peste 3.000 de lei.

Principalele prevederi ale legii austerității:

Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 de lei şi, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii.

Pentru sumele primite ca plată unică de către participanţii la fondurile de pensii administrate privat şi moştenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) şi, după caz, deduce contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii, în limita venitului impozabil.

PSD a propus ca pragul de impozitare să crească la 4.000 de lei, dar amendamentul social-democraților nu a fost introdus în forma finală.

• Impozit pe veniturile obținute din jocuri de noroc

Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri de jocuri de noroc: tranșe ve venutul brut de până la 10.000 de lei se impozitează cu 4%: între 10.000 de lei și 66,750 de lei impozitul va fi de 400 de lei + 20% pentru suma care depășește 10.000 de lei; peste 66.750 de lei impozitul datorat este de 11.750 + 40% din tot ce depășește 66.750 de lei.

Impozitul datorat în cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 de lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut la alin. (2) asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obţinut se scade suma de 11.750 de lei.

• Creșterea cotei generale de TVA la 21%; creșterea cotei reduse la 11%

Cota standard de TVA se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse, iar nivelul acesteia este 21%.

Cota redusă de 11% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:

a) livrarea de medicamente de uz uman;

b) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, ale căror coduri NC se stabilesc prin normele metodologice, cu excepţia:

• băuturilor alcoolice;
• băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;
• alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică;
• suplimentelor alimentare definite de Legea nr. 56/2021 privind suplimentele alimentare, cu modificările şi completările ulterioare;

c) serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare;

d) livrarea apei pentru irigaţii în agricultură;

e) livrarea de îngrăşăminte şi pesticide de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, altele decât cele prevăzute la lit. f), seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;

f) livrarea de îngrăşăminte chimice şi de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;

g) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;

h) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice;

i) livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoanele fizice în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului;

j) livrarea către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn, aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului;

k) livrarea de energie termică în sezonul recek), destinată următoarelor categorii de consumatori:

• populaţie;
• spitale publice şi private, reglementate conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, unităţi de învăţământ publice şi private, definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
• organizaţii neguvernamentale reglementate potrivit legii, precum şi unităţile de cult, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată;
• furnizori de servicii sociale, publici şi privaţi, acreditaţi, care prestează servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Vomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare;

l) livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinței.

În sensul prezentului titlu, prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:

• livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari; 2. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap.

m) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

n) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, precum şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;”

Prin sezon rece, în sensul prevederilor alin. (2) lit. k), se înţelege perioada de cinci luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent şi data de 31 martie a anului următor.Prevederile alin. (2) lit. f) se aplică până la data de 31 decembrie 2031 inclusiv. Prevederile alin. (2) lit. i) şi j) se aplică până la data de 31 decembrie 2029 inclusiv.

• Impozit specific pe cifra de afaceri pentru instituțiile de credit

Instituţiile de credit (băncile în special n.red.), persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit, persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:

a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 inclusiv, respectiv 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv;

b) 4%, pentru perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 inclusiv;

• Creșterea accizelor cu 10% la alcool și carburanți

• Creșterea nivelul accizelor la țigarete, cu aproximativ 2,7%.

Astfel, dacă nivelul accizei specifice la ţigarete fusese stabilit, pentru perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026 inclusiv, la 560,86 de lei/1.000 de ţigarete, potrivit unui ordin al fostului ministrului Finanţelor, Tanczos Barna, acum s-a făcut o derogare de la Codul Fiscal și s-a propus ca, din 1 august 2025 până la 31 martie 2026 inclusiv, acciza specifică pentru țigarete să fie de 576,360 lei/1.000 țigarete. Anterior, în februarie 2024, printr-un ordin al ministrului Finanţelor de la acea vreme, Marcel Boloş, nivelul accizei specifice la ţigarete pentru perioada 1 aprilie 2024 – 31 martie 2025 inclusiv a fost stabilit la 543,81 de lei/1.000 de ţigarete.

• Impozit pe dividende de 16%

Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.

• Scăderea subvenției pentru partide cu 40% în 2026, față de anul 2024

• Plafonarea sau scăderea mai multor cheltuieli ale statului, prin înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor.

Începând cu luna august 2025, stimulentele privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021 – 2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziţie justă se acordă în limita a 30% din salariul de bază, pe bază de criterii cuantificabile, aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de ministerul de resort. Pentru anul 2025, la evaluarea activităţii se au în vedere performanţele aferente activităţii desfăşurate în anul 2024.

Personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă prevăzut la beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 40%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect.

Potrivit documentului, în cazul proiectelor al căror termen de realizare este depăşit, de la momentul depăşirii nu se acordă majorarea salarială prevăzută mai sus.

Indemnizaţiile lunare ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi primarilor şi viceprimarilor unităţilor administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă se majorează cu până la 40%, în limita bugetului aprobat cu această destinaţie.

Personalul care gestionează fonduri comunitare şi personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaţionale, pe durata desfăşurării activităţii în acest domeniu, beneficiază de majorarea salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare cu până la 40%.

Personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 de lei net inclusiv primesc o indemnizaţie de hrană de 347 de lei lunar. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislaţiei specifice.

În anul 2026, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante precum şi posturilor a căror ocupare condiţionează îndeplinirea unor indicatori de rezultat sau de proiect stabiliţi în baza unor contracte de finanţare din fonduri europene nerambursabile şi din Mecanismul de redresare şi rezilienţă.

(3) Prin post unic, în sensul alin. (2), se înţelege: a) acel post ale cărui atribuţii, prin conţinutul şi natura lor, sau responsabilităţi stabilite nu se regăsesc într-o altă structură organizatorică; b) un post dintre cele aflate în structura în care există numai posturi vacante.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data de 1 ianuarie 2026, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanţare în parte.

Documentul prevedere eșalonarea plăților pentru angajații bugetari care au obținut în justiție în mod definitiv drepturi salariale.

Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026, se va realiza astfel:

a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026, având ca obiect acordarea unor drepturi reprezentând diurnă, cazare, hrană sau facilitarea legăturii cu familia, prevăzute de legislaţia privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.

Documentul final poate fi consultat integral – AICI

Forma inițială – AICI

Foto: gov.ro

CITEȘTE ȘI:

Efectele conflictelor comerciale declanșate de președintele SUA, Donald Trump, se repercutează asupra cetățenilor americani, afirmă analistul francez Adina Revol, avertizând că liderul de la Casa Albă va trebui să își modereze abordarea, întrucât urmează alegerile parlamentare intermediare.

”Donald Trump face frecvent mult zgomot pentru nimic. În acest război comercial, se poate înțelege logica evocată de China, privind nerespectarea normelor dreptului internațional, dar aceste probleme pot fi reglate în virtutea reglementărilor Organizației Mondiale a Comerțului. Trump a optat pentru ieșirea din multilateralism și pentru lansarea unui război comercial. Dar, în definitiv, acest război este împotriva americanilor, pentru că cei care plătesc taxele vamale sunt consumatorii americani”, afirmă Adina Revol, conform postului BFMTV.

”În curând, Donald Trump se va confrunta cu alegerile parlamentare intermediare și nu își va permite ca americanii din clasa medie să fie nemulțumiți, pentru că vor vota contra Partidului Republican”, a subliniat Adina Revol.

Donald Trump intenționează să impună tarife vamale pe bază de reciprocitate, în eforturile de a obține acorduri avantajoase cu partenerii comerciali, inclusiv cu Uniunea Europeană.

”Statele Unite vor începe luni să trimită scrisori sau propuneri cu oferte comerciale diverselor țări”, a transmis Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, s-a consultat cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierul italian, Giorgia Meloni, asupra opțiunilor Uniunii Europene de a riposta la taxele impuse de Administrația Donald Trump.

”Factorul timp are o mare importanță. Timpul înseamnă bani. În acest context, discuțiile nu s-au încheiat încă. Procesul de formulare a poziției nu s-a finalizat. Negocierile trebuie efectuate în contact strâns cu partenerii europeni”, a declarat Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al Guvernului Germaniei.

În același timp, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut o discuție cu Donald Trump, președintele Statelor Unite.

”A fost o discuție bună”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Uniunea Europeană ar putea accepta impunerea de către Statele Unite a unor taxe vamale de 10%, dar vrea excepții în sectoarele economice esențiale, precum industria farmaceutică, a semiconductorilor și avioanelor comerciale, au declarat funcționari de la Bruxelles. Conform surselor, Uniunea Europeană vrea instituirea de cote și excepții pentru a reduce tarifele aplicate de Washington importurilor de autovehicule (25%), oțel și aluminiu (50%). Comisia Europeană consideră că, deși un astfel de aranjament ar favoriza ușor Statele Unite, ar putea fi acceptabil, au precizat oficialii europeni, sub protecția anonimatului.

Foto: Profimedia

Video: BFMTV

Citește și:

Cetățean chinez acuzat de SUA de SPIONAJ asupra vaccinului anticoronavirus, arestat în Italia /FBI solicită extrădarea

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că vin vești bune dinspre piețele internaționale care confirmă că România este pe drumul cel bun. Oficialul de la Finanțe explică faptul că investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, acesta fiind un semnal clar de încredere pentru țara noastră. Ministrul Finanțelor mărturisește că reformele reale nu mai pot aștepta în 2025, însă recunoaște că perioada următoare este una critică.

„Va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”

„La finalul unei săptămâni pline atât în activitatea de la Guvern cât şi în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veştile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun. Investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, iar acesta este un semnal clar de încredere, care va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”,a precizat Alexandru Nazare în mesajul postat pe facebook.

Alexandru Nazare a explicat ce înseamnă, concret, aceste semnale externe cu privire la deciziile austerității, propuse pentru reducerea deficitului bugetar.

„➡️ Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria.
➡️ Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor.
➡️ Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală.

Știm că nu este o perioadă uşoară şi că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții şi de venituri la buget.
De aceea, perioada următoare este critică. Înaintăm mâine cu procedura parlamentă pentru asumarea răspunderii primului pachet de măsuri şi continuăm în linie dreaptă, marți, cu reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN).

Însă reformele reale, în 2025, nu mai pot aştepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate şi responsabilitate, vom reuşi să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci şi a românilor în România”, a conchis ministrul Finanțelor.

Bolojan explică principalele modificările aduse proiectului

Ilie Bolojan prezintă principalele modificări aduse proiectului: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026. Premierul Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale.

„Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene.

Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan.

Sursă foto: Mediafax Foto Alexandru Dobre

CITIȚI ȘI:

Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic”

Ministrul de Finanțe scrie că se văd deja efectele noului pachetul fiscal/Alexandru Nazare: „ROBOR sub 7%. Pentru prima dată, după prezidențiale”

În ședința de guvern de luni, Ilie Bolojan și miniștrii săi au luat la mână amendamentele partidelor parlamentare pentru a definitiva forma finală a noului pachet de măsuri fiscal-bugetare menit să reducă deficitul. Potrivit surselor Gândul, în urma unui „acord comun” în coaliție, s-a stabilit ca subvenția partidelor politice să fie redusă cu 40% în 2026, față de nivelul acordat în 2024.

Amendamentul referitor la reducerea cu 40% a banilor pentru partide aparține PSD. Vezi amendamentele social-democraților – AICI

În luna aprilie a anului 2025, partidele au cheltuit 21 de milioane de lei, din care 11 pentru presă și propagandă, 2,5 pentru personal și 1,4 pentru investiții în bunuri mobile și imobile, potrivit unui raport realizat de ExpertForum.

• PSD a cheltuit 8 milioane de lei și a investit cel mai mult, 74% din bani, în contracte pentru presă și propagandă (6 mil. lei) și 10% pentru personal (763 mii de lei). Pentru consultanță politică a cheltuit 204 mii de lei (2,5 %), iar pentru sondaje de opinie 296 mii de lei (3,6%). Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• AUR a cheltuit 4,2 milioane de lei: 65% pentru presă și propagandă (2,8 mil lei), 11% pentru deplasări în țară și străinătate (465 mii de lei) și 7% (327 mii lei) pentru Organizarea de activitati cu caracter politic. Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• USR a cheltuit 3,9 milioane de lei: 31% din bani pentru presă și propagandă (1,2 mil. lei), 23% pentru personal (928 mii lei) și 13% pentru consultanță politică (525 mii de lei). Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• PNL a cheltuit în ianuarie 3,1 milioane de lei, din care 1,2 milioane de lei pentru rata pentru cumpărarea sediului (40%). Pentru presă și propagandă a alocat o treime din bani – un milion de lei, iar pentru personal 10% – 342 mii de lei. Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• SOS România a cheltuit 1,6 milioane de lei, din care 23% pentru activități cu caracter politic – 389 mii de lei, 18% (303 mii de lei) pentru deplasări în străinătate, și câte 14% pentru transport și materiale de întreținere și funcționare sedii. Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii și nu a cheltuit bani pentru linia bugetară presă și propagandă.
• PMP a cheltuit 187 mii de lei, din care trei sferturi pentru personal (138 mii de lei) și 10% pentru chirii și utilități sedii (20 mii lei). Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• Pro România a cheltuit 117 de mii de lei, din care 49% pentru chirii și utilități (57 mii de lei) și o treime (33 mii lei) pentru personal. Pentru Organizarea de activitati cu caracter politic a cheltuit 23 mii de lei. Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• POT a cheltuit 150 mii de lei, din care 42% (63 mii lei) pentru investiții în bunuri mobile și imobile, 23% pentru producția si difuzarea de spoturi publicitare (35 mii lei) și câte 23 de mii de lei pentru onorarii avocați, executori și experți și consultanță politică. Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii. Pentru presă și propagandă au cheltuit 3235 de lei.
• Forța Dreptei a cheltuit 9746 lei, din care majoritatea pentru personal 6118 lei.

Foto: Alexandru Dobre – Mediafax

CITEȘTE ȘI:

Pachetul fiscal-bugetar este imperfect din punct de vedere macroeconomic, este inechitabil din punct de vedere fiscal și social și cu un caracter pronunțat ideologic (cu o puternică tentă libertariană de tip Milei), afirmă, într-o analiză pentru MEDIAFAX, prof. univ. Cristian Socol.

„Având în vedere lecțiile de consolidare fiscal-bugetară oferite de țările UE și cuprinse în literatura științifică din ultimii 30 de ani, implementarea pachetului în forma actuală va contracta puternic economia, va mări consistent polarizarea economică și socială, va crește sărăcia și deprivarea materială și va întoarce România în urmă cu 10-15 ani din punctul de vedere al indicatorilor legați de dezvoltarea umană. După aproape 20 de ani de convergență, România se va ”duce în jos”, decalajele de dezvoltare se vor accentua și se va reveni la ”competiția” cu Bulgaria pe ultimul loc din UE.

Probabil că încercările de ”privatizare” a fundației statului român vor avea succes. Prin privatizarea educației, a sănătății, a companiilor de stat strategice profitabile și prin implementarea triunghiului liberalizare – restructurare – privatizare (inclusiv prin ”atacul” la agențiile de reglementare), România va deveni ”un experiment” libertarian de stat minimal (unic în modelul european), cu servicii publice doar pentru cei care ”își permit” să plătească. Social, povara aproape exclusivă pusă pe cei cu veniturile mici și clasa de mijloc va deteriora ”plasa de siguranță socială”, plusul de putere de cumpărare și bunăstare acumulat în ultimii ani fiind rapid și brusc reversat. Politic, faliile din societate se vor accentua iar cei care se află acum în opoziție vor aduna tot votul de frustrare din partea a milioane de români.

Pachetul fiscal-bugetar nu are nicio legătură cu negocierile și argumentele susținute în grupul tehnic de lucru (care, ex post, constatăm că a fost doar un exercițiu de imagine), el este de fapt o ”rețetă” prestabilită în grupuri de lucru informale și dialogul cu Comisia Europeană. Miza exclusivă pe austeritate va dărâma capitalul autohton și companiile care produc în România, dezechilibrul comercial structural va fi și mai ridicat. Criza bugetară, rezolvabilă de altfel, va ajunge prin implementarea acestui pachet la o criză economică, socială și politică de amploare.

Era nevoie de consolidare fiscal-bugetară? Da. Se putea face și altfel? Da, exact în limitele angajate în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031, gradual, echitabil, cu intervenții decisive în privința exceselor și privilegiilor din cheltuieli și cu o luptă eficace privind îmbunătățirea colectării și reducerea evaziunii. Cu un stat puternic, nu unul minimal și timorat. Cu un pachet de reforme si investiții, nu doar unul bazat pe măsuri de austeritate.

Da, se putea face și altfel și voi explica în 5 argumente simple.

Consolidarea fiscal-bugetară trebuie să fie echitabilă, cu povară mai mare pe cei care „pot suporta” și povară mai redusă pe cei vulnerabili. Trebuia implementat impozitul progresiv în loc de creșterea TVA general și mai ales mărirea TVA redus, care urcă povara fiscală pe umerii celor cu venituri reduse. TVA este un impozit regresiv, suportat într-o măsură mai mare de către cei cu o pondere mai mare în coșul de consum la alimente medicamente utilități etc. Deci, cu cât ești mai sărac, cu atât suporți o povară mai mare. În România, pensionarii vor suporta dublu ca povara creșterea TVA față de cei de vârsta medie si tineri, iar gospodăriile cele mai sărace vor suporta o povară de 3-4 ori mai mare decât gospodăriile cele mai bogate. Mai mult, pensionarii vor suporta și o povară suplimentară de CASS, inechitabil dacă avem în vedere că au contribuit zeci de ani de zile la bugetele de pensii și sănătate.

Având în vedere impactul puternic contracționist, consolidarea fiscal-bugetară trebuie realizată strict cât este necesar, nici un euro în plus. Lecțiile de consolidare fiscal-bugetară din țările Europei Centrale și de Est și România arată că la fiecare euro tăiat dintr-o cheltuială productivă se pierd 80 de eurocenți la PIB iar la fiecare euro creștere de impozite și taxe se pierd 50 de bani la PIB. Nu poate nimeni să răspundă rațional, argumentat, de ce pachetul de consolidare fiscal-bugetară propus aduce o ajustare agregată (reduceri de cheltuieli + plus de venituri) de peste 3,75% din PIB, în condițiile în care România avea nevoie de 2,2% din PIB, deoarece pleacă de la o estimare de deficit bugetar de 8,6% din PIB pentru 2025 (estimare Comisia Europeană) și trebuie să ajungă la 6,4% din PIB la sfârșit de 2026 (vezi traiectoria angajată în Planul Bugetar Structural 2025-2031, mfinante.ro). Că trebuie să îți iei o anumită marjă de 0,2-0,3pp din PIB, deoarece în implementare pot apărea imperfecțiuni înțeleg, dar o ajustare mai mare cu 1,2-1,55% din PIB de ce, având în vedere impactul puternic contracționist?

Consolidarea fiscal-bugetară trebuie să aibă eficiență macroeconomică. Creșterea TVA are simultan un impact puternic inflaționist și unul contracționist. O creștere a inflației la 9-10% în acest an și o cădere economică cuprinsă între 0,4 și 0,9% sunt scenarii de simulare cu un grad ridicat de probabilitate. Măsura creșterii TVA va reduce competitivitatea producătorilor români pe piață; apar scumpiri în cascadă și dificultăți pentru IMM-uri. Creșterea TVA poate mări evaziunea în condițiile în care deja România are cel mai mare gap de TVA dintre țările UE (31% din TVA-ul ce ar trebui încasat la buget nu se încasează). Cu același impact bugetar precum creșterea TVA cu 2pp, impozitul progresiv avea atât un impact inflaționist cât și unul contracționist mai reduse. Intram astfel în rândul țărilor dezvoltate din UE și lume, în UE doar 4 țări mai au cotă unică – România, Bulgaria, Ungaria și Estonia. Povara ajustării nu mai cădea aproape exclusiv pe cei cu venituri mici si medii, polarizarea economică și socială nu numai că nu creștea, dar se și micșora. Aplicarea impozitului progresiv rezolva structural problema veniturilor mai mari în următorii ani. Se rezolva o problema de echitate, România are nevoie de reducerea faliilor create în societate între cei mulți cu venituri mici si medii si cei puțini cu venituri mari și foarte mari, reducând astfel inegalitățile. Se putea obține un spațiu fiscal structural pentru următorii ani, atunci când România va trebui să finanțeze cheltuieli mărite pentru sănătate, armată, educație și infrastructură. Reducea evaziunea fiscală. Unde sunt taxarea marilor averi, taxarea câștigurilor din crypto și taxarea „inovațiilor fiscale” prin care se erodează baza impozabilă?

Chiar dacă se decidea măsura creșterii TVA general, cota redusă la alimente, medicamente, apă pentru irigații și mai ales cărți trebuia să rămână neschimbată. Prin creșterea la 11%, România va ajunge în topul UE la cota de TVA cea mai ridicată la produsele enumerate mai sus și printre puținele țări din UE care au doar două cote. Câteva exemple pentru alimente și medicamente de bază, Austria are 10%, Belgia 6%, Bulgaria 9%, Croatia 5%, Cipru 5%, Estonia 9%, Franța 5,5%, Germania 7%, Italia 4%, Ungaria 5% etc După ce m-am chinuit să obțin reducerea TVA la cărți, acum se scoate, pentru un impact infim și calculat strict mecanic?

Planul de ajustare fiscal-bugetară nu trebuie să fie unul mecanicist-contabil, ci trebuie să aibă viziune macroeconomică. Nu se ”taie cheltuieli” din educație și sănătate, de la cercetare dezvoltare și investiții productive. Nu se încep ”tăierile” cu profesorii (creșterea normei didactice echivalează cu un o pierdere medie de 12,5%), când de-abia se stabilizaseră motivarea în sistemul de educație și un statut social rezonabil pentru profesorii din preuniversitar. Oamenii nu sunt cifre, performanță fără motivare nu există. Nu se blochează schemele de ajutor de stat și programele de garanții pentru companiile cu intensitate tehnologică medie și ridicată și cele care exportă. Nu se blochează proiectele de investiții productive, cu efecte de multiplicare. Nu se face consolidare fiscal-bugetară doar bazat pe ”reforme austere”, ci pe o combinație de reforme și investiții.

Doar austeritatea oarbă fără un pachet de stimulare economică bine țintit și consistent înseamnă eșecul consolidării, contracția economiei și intrarea în cercul vicios al morții economice, sociale și politice”, scrie Cristian Socol.

Blocul Național Sindical (BNS) reclamă „atacul periculos și fără precedent” al Curții Constituționale a României (CCR) la drepturile lucrătorilor din sectorul public din România, potrivit unui comunicat de presă.

„În plin val de proteste organizate de organizațiile sindicale și lucrători, Curtea Constituțională emite o motivare cel puțin bizară prin care amputează drepturile lucrătorilor români și îi oferă Guvernului României și Parlamentului României pretextul „perfect” pentru tăieri de sporuri și salarii! CCR legitimează ideea că Guvernul poate modifica unilateral contractele de muncă, fără dialog, fără renegocieri și fără respect față de salariat”, transmite BNS.

BNS reclamă Dosarul Curții Constituționale nr. 52D/2021, în care Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași a ridicat excepția de constituționalitate a dispozițiilor art. 156, 161 și 164 din Legea dialogului social nr. 62/2011. Cinci ani mai târziu, în 28 ianuarie 2025, CCR a emis Decizia nr. 2 în acest dosar. Motivarea acestei decizii a fost dată și publicată în Monitorul Oficial nr. 605 din 27 iunie 2025.

„Această motivare este publicată strategic exact în ziua în care Guvernul României și-a dorit să aprobe în ședință Ordonanța de urgență a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice, prin care Executivul a tăiat sporul de condiții vătămătoare și zilele de concediu suplimentar pentru bugetari, OUG care a fost aprobată ulterior”.

CCR: „Dreptul la grevă nu este unul absolut”

CCR arată în motivarea Deciziei sale că „dreptul la grevă nu este unul absolut” și că „legiuitorul a instituit anumite interdicții și restrângeri ale dreptului la grevă în scopul asigurării bunului mers al activității economico-sociale și al garantării intereselor de ordin general”.

„În traducere, CCR arată că lucrătorii din mediul bugetar nu au dreptul la grevă atunci când vorbim de salarii, sporuri și alte drepturi reglementate prin lege. CCR îi dă, în fapt, angajatorului-stat posibilitatea de a stabili condițiile în care poate fi organizată o grevă, acuză BNS.

„Absurdul CCR în emiterea motivării continuă fără limite. Potrivit documentului, CCR stabilește că „trebuie să țină seama de faptul că în dreptul public salariile/indemnizațiile/soldele sunt stabilite în baza legii, ca act al legiuitorului originar sau delegat. Legea este cea care oferă o marjă angajatorului public ca eventual să acorde anumite sporuri specifice, acesta neavând competența să acorde drepturi salariale numai în baza și în temeiul unei manifestări discreționare de voință”. Cu alte cuvinte, lucrătorii și organizațiile sindicale nu pot reclama tăierea sporurilor practicată de Guvernul Bolojan pentru că legea este mai presus de toate, iar negocierile dintre reprezentanții salariaților și angajatorii publici nu valorează absolut nimic!”, mai arată BNS.

În aceeași motivare, CCR stabilește că „atunci când legea diminuează cuantumul sporurilor sau suprimă sporurile respective, contractul individual de muncă nici măcar nu trebuie renegociat prin întâlnirea voinței concordante a celor doi cocontractanți pentru a se aplica noile prevederi legale”.

„Practic, Curtea spune că atunci când statul taie sporurile chiar și pe perioadă nedeterminată, acestea pot fi eliminate unilateral, fără ca angajatorul să mai stea de vorbă cu angajatul. Este o interpretare care transformă contractul individual de muncă într-un act fragil, supus oricând voinței autorităților, fără garanții și fără drept la negociere cu încălcarea art. 53 din Constituția României”, adaugă sindicaliștii.

Dumitru Costin: CCR validează un abuz

,,Întâmplător sau nu, judecătorii CCR își aduc aminte de o speță pe care au fost sesizați în urmă cu cini ani și a cărei motivare o scot acum de la naftalină. O acțiune cu premeditare pentru a opri din fașă orice tentativă de demers de neconstituționalitate pe care vreun salariat sau organizație sindicală ar putea să o atace la CCR. Este inacceptabil ca, într-un stat de drept, contractul de muncă al unui lucrător din sectorul public să devină un document care poate fi golit de conținut de azi pe mâine, prin simpla voință a Guvernului sau a CCR-ului. CCR validează un abuz, iar acest lucru va alimenta și mai mult revolta socială deja existentă. La Congresul BNS din mai 2025, atrăgeam atenția că «S-a creat un ecosistem extrem de periculos în justiţie. Justiția este în criză și iată că poate face orice în această țară»”, spune președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin.

BNS consideră că decizia și motivarea CCR vin ca o validare constituțională a unei măsuri politice mai mult decât discutabile, în plin val de proteste sociale. „O considerăm periculoasă nu doar pentru angajații bugetari, ci pentru orice salariat din România, pentru că:

• Dă mână liberă statului să modifice în mod arbitrar componente ale salariului negociate și prevăzute contractual;
• Slăbește poziția angajatului în fața angajatorului public;
• Creează un precedent periculos ce poate fi extins și în mediul privat prin viitoare interpretări abuzive ale legii”.

„În acest sens, BNS atrage atenția că această Decizie va putea deveni subiect de analiză pe masa Curții Europene de Justiție și al Curții Europeane a Drepturilor Omului. Regăsiți atașat acestui comunicat de presă și Motivarea Deciziei CCR la care se face referire în cadrul documentului”, se mai arată în comunicatul citat.

Foto: Alexandra Pandrea

CITEȘTE ȘI: