Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor Publice, a anunţat, miercuri seară, că o emisiune de obligaţiuni lansată pe pieţele externe a avut o cerere foarte mare, fiind una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani. În opinia sa, aceasta arată că România este deja percepută ca fiind o ţară stabilă şi credibilă, după primul pachet de măsuri fiscal-bugetare. Nazare spune că acest lucru dă încredere că pachetul fiscal este ”bine calibrat”.
Cum văd investitorii măsurile luate de Guvern în primele săptămâni de mandat? Răspunsul a venit astăzi, printr-o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe, care aratǎ în mod clar încrederea investitorilor internaţionali în planul de reforme, a scris, miercuri seară, pe Facebook, ministrul Finanţelor, preluat de news.ro.
Nazare explică că lansarea acestei emisiuni a fost stabilită după două momente-cheie, respectiv adoptarea pachetului fiscal în Guvern şi validarea acestuia la Bruxelles. Ministrul Finanţelor a precizat că intenţia a fost de a fi transparenţi în faţa investitorilor, înainte ca aceştia să decidă să susţină România.
Am vrut să fim complet transparenţi în faţa investitorilor şi să le oferim toate informaţiile înainte ca aceştia să ia decizia de a susţine România. Iar rezultatul de azi ne arată că direcţia este bună. Ce am obţinut concret: un total de 4,7 mld. EUR echivalent atras de pe pieţele internaţionale, a mai scris ministrul.
Acesta explică că s-au emis:
două tranşe în dolari americani: 2 mld. USD cu scadenţă la 5 ani şi 1,75 miliarde USD cu scadenţă la 10 ani
o tranşă în euro: 1,5 miliarde EUR, cu scadenţă la 14 ani, prin redeschiderea unei emisiuni deja existente
Cererea a fost foarte mare – una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani – iar reacţia pozitivă a investitorilor ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat, a mai scris Nazare.
Potrivit acestuia, în luna martie a fst emisă o tranşă de 500 mil. EUR cu scadenţă la 14 ani.
Astăzi, pentru aceeaşi maturitate, am reuşit să emitem de 3 ori mai mult (1,5 mld. EUR), iar costul a fost mai mic cu 0,25%. Acest lucru înseamnă că România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. În plus, am reuşit să obţinem o reducere de costuri de finanţare de 0,40% (40 puncte de bază) pentru toate cele trei tranşe, a transmis Nazare.
Alexandru Nazare a explicat că sunt bani economisiţi la bugetul de stat care pot fi direcţionaţi către alte investiţii, în timp ce companiile româneşti se pot împrumuta mai ieftin.
”Acest lucru se traduce în mai puţini bani cheltuiţi de stat pentru dobânzi şi condiţii mai bune de finanţare pentru companiile din România, deoarece curba suverană (adică modul în care se împrumută statul) este un reper pentru întreaga economie. Iar aceste rezultate nu sunt doar cifre într-un comunicat – înseamnă bani economisiţi pentru bugetul statului, care pot fi redirecţionaţi către investiţii concrete: şcoli mai bune, spitale modernizate, şosele şi sprijin pentru cei care au cea mai mare nevoie”, este de părere miniatrul Finanţelor.
Potrivit lui Nazare, în acelaşi timp, ”şi companiile româneşti se pot împrumuta mai ieftin, ceea ce se traduce în investiţii mai mari, locuri de muncă mai bine plătite şi preţuri mai stabile pentru oameni, într-un orizont de timp relativ scurt”.
Primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului a fost asumat, luni, de către Guvern. AUR a depus o moţiune de cenzură care va fi votată luni, însă şansele ca aceasta să treacă sunt mici.
Administrația Națională Apele Române (ANR), care funcționează sub umbrela Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a detaliat un nou cadru normativ, promovat de instituție și intrat în vigoare recent, prin care este reglementarea concesionării terenurilor pentru producerea de energie regenerabilă, atât pentru sprijinirea tranziției verzi, cât și pentru încurajarea investițiilor durabile, cât și pentru atragerea de fonduri predictibile pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru activitatea de bază.
Conducerea ANAR continuă demersurile pentru valorificarea durabilă a resurselor aflate în administrare, prin promovarea și sprijinirea unor alternative prietenoase cu mediul pentru producerea de energie, în conformitate cu politicile publice stabilite de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), au transmis, miercuri, oficialii instituției.
Este vorba de un noi cadru normativ promovat de ANAR, devenit oficial prin Ordinul ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1649 din 18 iunie 2025, publicat în Monitorul Oficial pe 26 iunie, care încurajează utilizarea durabilă a terenurilor aflate în administrarea sa, în vederea dezvoltării de proiecte prietenoase cu mediul pentru producerea de energie din surse regenerabile.
„Acest act normativ va permite și încuraja investițiile operatorilor economici privați într-un mod transparent și predictibil. Trasabilitatea procesului de concesionare va încuraja competiția și va conduce la evitarea situațiilor în care investitori fantomă concesionează luciul de apă și apoi nu fac nimic din ce s-au angajat în contract. Într-un final, vorbim de încurajarea economiei și venituri mai mari la bugetul de stat”, a declarat Sorin Lucaci, directorul general al ANAR.
Pentru concesionarea terenurilor, investitorii vor plăti o redevență, stabilită, de exemplu în cazul activității de producere de energie electrică din surse regenerabile, cum ar fi amplasarea de panouri fotovoltaice, la 0,06 lei/mp/lună + 0,1% x Venituri din activitatea concesiunii.
Următoarele etape
Conform ordinului semnat de fostul ministru al mediului, Mircea Fechet, au fost aprobate instrucțiunile pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor publice pentru atribuirea contractelor de concesiune a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea ANAR, contractul-cadru de concesiune, precum și modalitatea de stabilire a valorii redevenței aferentă contractelor de concesionare.
Potrivit oficialilor, ANAR elaborează în prezent documentația-cadru de atribuire, respectiv caietul de sarcini-tip, precum și, corelativ, va institui o procedură de lucru privitoare la susținerea activităților conexe celei de concesionare.
Ulterior, vor fi analizate punctual toate solicitările care vor îndeplini condițiile prevăzute de OUG nr. 57/2019, indiferent de calitatea inițiatorului, terțe persoane sau reprezentanți ai concedentului în teritoriu, respectiv Administrațiile Bazinale de Apă aflate în subordinea ANAR.
Ordinul are prevederi referitoare la durata maximă de concesionare, respectiv contractul de concesiune poate fi prelungit, la solicitarea scrisă a concesionarului și înregistrată de către concedent, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea duratei contractului, prin act adițional, perioada totală, incluzând prelungirea, neputând depăși 49 de ani.
Conform referatului de aprobare semnat de directorul general al ANAR, Sorin Lucaci, publicat în transparență decizională pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în 5 mai, ANAR, în calitate de administrator al domeniului public al statului, poate concesiona, conform atribuțiilor legale, bunuri din domeniul public.
În conformitate cu prevederile legale, se arată în document, redevenţa, cu excepţia părţii legal cuvenite bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, se încasează de către ANAR şi constituie venituri proprii.
„Se contribuie astfel la majorarea veniturilor destinate a fi alocate pentru lucrările de gospodărire a apelor în condiţiile în care realitatea socio – economică reliefează o creştere a ariei şi volumului acestor lucrări. Raportat la faptul că acestea trebuie, în mare parte, realizate din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, mărirea acestor venituri, cu cele obţinute în urma concesionarilor, vor echilibra raportul venituri – costuri, ducând la eficientizarea activităţii instituţiei noastre”, se arată în documentul citat.
Sumele încasate vor fi folosite în exclusivitate în vederea susţinerii activităţii ANAR în scopul susţinerii cheltuielilor care pot apărea ca urmare a unor efecte neprevăzute asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare și a construcţiilor hidrotehnice pe teritoriul căruia există activ de exploatare.
„Suntem optimiști cu privire la acest demers”
Ordinul prevede și valoarea reverenței, modul în care se percepe și cotele în care se virează de către ANAR, respectiv 40% la bugetul local al județului și 40% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitatea de exploatare a terenului aflat în administrarea ANAR, iar restul de 20% îi revine ANAR.
„Suntem optimiști cu privire la acest demers, pentru că am primit întrebări de-a lungul timpului, dar nu puteau fi implementate în lipsa unui cadru legal”, au precizat reprezentanții ANAR pentru Gândul.
Potrivit unei simulări realizate de specialiștii ANAR, la solicitarea Gândul, suma estimată să fie încasată pentru un hectar pe o perioadă de un an este de 1.400 euro.
Astfel, asta ar însemna câte 560 de euro care ar reveni județului și comunei/orașului/municipiului și 280 de euro pentru ANAR pentru fiecare hectar concesionat pentru un an.
În același timp, autoritatea locală și județeană ar încasa câte 27.440 de euro pentru fiecare hectar concesionat de ANAR într-o jumătate de secol fără un an.
Pentru perioada maximă de 49 de ani, ANAR ar câștiga, teoretic, numai după un hectar, 13.720 de euro destinați proiectelor de consolidare asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare și a construcțiilor hidrotehnice pe teritoriul căruia există activ de exploatare.
Potrivit specialiștilor, printre avantajele Contractelor de Concesiune, față de contractele de închiriere pe termen scurt (5 și 10 ani) au dominat gestionarea lacurilor și apelor din România, se numără stabilitatea, atragerea investitorilor, dezvoltarea turismului, sustenabilitate ecologică, beneficii pentru viața acvatică și îmbunătățirea sectorului piscicol, dar și creșterea veniturilor la bugetul de stat și realizarea investițiilor printr-un plan de afaceri obligatoriu.
Kevin O’Connor, medicul personal al fostului președinte Joe Biden, a refuzat să răspundă la întrebările legate de starea de sănătate a acestuia, invocând dreptul constituțional la tăcere și confidențialitatea medicală.
Fostul președinte american Joe Biden a fost diagnosticat cu cancer FOTO: Shutterstock
Audiat miercuri de Comisia pentru Supraveghere din Camera Reprezentanților, dr. Kevin O’Connor a refuzat să răspundă la întrebări esențiale despre starea de sănătate a fostului președinte Joe Biden, invocând dreptul constituțional de a nu se autoincrimina, garantat de Al Cincilea Amendament. Potrivit site-ului Axios, comisia investighează starea de sănătate a președintelui american și presupusul său declin fizic și cognitiv în timpul mandatului.
Medicul lui Biden a fost citat să se prezinte în fața Congresului după ce inițial refuzase să depună mărturie. De-a lungul anilor, O’Connor a avut acces regulat la fostul președinte și a fost cel care a certificat public starea lui fizică, inclusiv în timpul campaniei pentru realegere.
„A invocat Al Cincilea Amendament când a fost întrebat dacă i s-a cerut să mintă”
Președintele republican al comisiei, James Comer, a declarat că audierea a fost esențială pentru a afla dacă există presiuni sau manipulări în legătură cu starea de sănătate a lui Biden. „Dr. O’Connor a invocat Al Cincilea Amendament când a fost întrebat dacă i s-a spus să mintă despre sănătatea președintelui Biden și dacă acesta este apt să fie președinte al Statelor Unite”, a spus Comer.
Avocații medicului au explicat că audierea are loc în contextul unei anchete a Departamentului de Justiție, lansată în perioada administrației Trump, și că „nu-i lasă Dr. O’Connor altă opțiune decât să-și invoce drepturile constituționale în temeiul celui de-Al Cincilea Amendament”.
În declarația transmisă comisiei, avocații au ținut să precizeze că „invocarea privilegiului celui de-Al Cincilea Amendament nu implică faptul că Dr. O’Connor a comis vreo infracțiune”.
Democrații acuză o „manevră politică”
Reacțiile din tabăra democrată nu au întârziat. Deputatul Robert Garcia, cel mai important democrat din Comisia de Supraveghere, a acuzat că întreaga anchetă are motivații politice. „Singura stare de sănătate care-i interesează pe republicani este cea a lui Joe Biden, chiar dacă 17 milioane de americani pierd accesul la asistență medicală accesibilă din cauza trădării lor bugetare”, a declarat Garcia într-un comunicat.
La începutul săptămânii, avocații lui O’Connor au încercat să amâne audierea, însă solicitarea a fost respinsă de Comer. Potrivit sursei citate, O’Connor este considerat unul dintre cei mai apropiați confidenți ai președintelui Biden, alături de acesta încă din perioada în care era vicepreședinte. A fost, de asemenea, implicat în tratarea fiului său, Beau Biden, care a murit în 2015 în urma unui cancer cerebral.
Într-un pasaj din cartea „Păcatul original: Declinul președintelui Biden, mușamalizarea sa și decizia sa dezastruoasă de a candida din nou”, este menționat că O’Connor ar fi exprimat îngrijorări cu privire la starea de sănătate a lui Biden, având în vedere presiunile și responsabilitățile funcției prezidențiale.
Într-un context marcat de evoluția rapidă a tacticilor de luptă, experții în securitate avertizează că Statele Unite s-ar putea confrunta, în viitorul apropiat, cu atacuri hibride pe propriul teritoriu, în scenarii inspirate de recentele operațiuni ucrainene și israeliene.
Drone ucrainene lansate de pe teritoriul Rusiei, în operațiunea Panza de păianjen/FOTO:X
Avertismentul vine pe fondul creșterii semnificative a investițiilor chineze în terenuri agricole și resurse naturale din apropierea unor baze militare americane, într-o mișcare discretă dar sistematică, care ridică semne de întrebare privind motivațiile reale ale Beijingului.
Potrivit unei anchete publicate de Daily Mail, companii cu legături directe cu statul chinez au achiziționat, în ultimii ani, suprafețe considerabile de teren în state precum Dakota de Nord, Texas și Florida — unele dintre acestea în imediata vecinătate a unor instalații militare sensibile.
Un exemplu semnificativ este achiziția a 150 de hectare de teren în Grand Forks, Dakota de Nord, în 2022, de către grupul chinez Fufeng. Terenul se afla în apropierea unei baze a Forțelor Aeriene americane implicate în activități de informații. Abia după ce opinia publică a reacționat vehement, autoritățile au intervenit pentru a bloca tranzacția.
Tactici noi, riscuri noi
Analiștii compară această ofensivă discretă a Chinei cu modul în care Ucraina a utilizat dronele pentru a ataca infrastructura militară rusă, la sute de kilometri dincolo de linia frontului. În mod similar, Israelul a derulat operațiuni de sabotaj împotriva instalațiilor nucleare iraniene, folosind unități speciale și tehnologie de ultimă generație.
„După atacurile ucrainene în Rusia și cele israeliene asupra Iranului, e clar că astfel de tactici vor fi replicate de actorii ostili Americii. În acest context, devine periculos să permitem entităților chineze să controleze terenuri în vecinătatea bazelor noastre militare și a infrastructurii critice”, avertizează Gabriel Noronha, fost consilier al Departamentului de Stat și președinte al Polaris National Security.
Un exemplu recent care a trezit îngrijorare în rândul oficialilor americani este o tranzacție aflată în derulare pentru un important zăcământ de cupru, aflat la aproximativ 100 de kilometri est de Phoenix, Arizona — în apropierea unor puncte strategice civile și militare. Vânzătorul: o companie multinațională cu acționariat chinez, inclusiv investitori de stat.
Comandouri, drone și scenarii de coșmar
Potrivit lui Noronha, China ar putea folosi astfel de poziții nu doar pentru colectarea de informații, ci și pentru eventuale operațiuni ofensive — implicând drone sau unități de forțe speciale. „Există suspiciuni că Beijingul a introdus deja echipamente și personal în SUA, camuflate în containere sau în infrastructură civilă, gata să acționeze în cazul unui conflict deschis”, susține el.
Aceste scenarii sunt cu atât mai alarmante cu cât președintele chinez Xi Jinping ar fi cerut armatei să fie pregătită pentru o posibilă invazie a Taiwanului până în 2027 — un act care, spun analiștii, ar putea declanșa o reacție militară americană și un conflict de amploare globală.
Pe fundalul acestor tensiuni, autoritățile americane încearcă să limiteze implicarea chineză în sectoarele strategice. În februarie, administrația Trump a emis un memorandum care restricționează investițiile chineze în domenii sensibile precum tehnologia, sănătatea, energia sau agricultura. Totuși, datele arată că Beijingul a acumulat deja resurse semnificative. În perioada 2010–2021, investițiile chineze în terenuri agricole din SUA au crescut cu 1900%, de la 81 de milioane la peste 1,8 miliarde de dolari. În prezent, entități chineze controlează aproximativ 141.600 hectare de teren agricol american.
Din Ucraina până în Pacific – un nou model de război
Ofensiva SBU asupra unor baze aeriene rusești greu accesibile, dar și operațiunile israeliene de tip „lovitură chirurgicală”, au atras atenția nu doar în capitalele occidentale, ci și în Beijing și Taipei. Potrivit unor surse diplomatice, ambele părți analizează aceste tactici ca un potențial model pentru conflictele viitoare.
„Aceste noi forme de război — atacuri punctuale cu drone, sabotaj cibernetic, operațiuni ale forțelor speciale — rescriu regulile confruntărilor militare și sunt atent studiate în Washington, Londra, Beijing și nu numai”, notează mai mulți experți militari citați de presa americană.
Rămâne de văzut dacă SUA vor reuși să-și securizeze suficient teritoriul și să își protejeze infrastructura de riscurile tot mai sofisticate ale unui conflict care, în noua sa formă, ar putea izbucni fără preaviz, la o distanță de doar câțiva kilometri de propriile baze.
Bogdan Petre, unul dintre avocații lui Călin Georgescu, care a fost ridicat și dus la audieri de polițiști, fiind cercetat într-un dosar de act sexul cu un minor, declară că totul a fost un scenariu pentru a-l compromite pe fostul candidat de la alegerile prezidențiale din 2024.
Bogdan Petre și Călin Georgescu/FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
Polițiștii au deschis dosar penal in rem pentru act sexual cu un minor și loviri și alte violențe, deoarece între avocat și cel care l-a reclamat a izbucnit un conflict.
Întrebat de un reporter de la Epoch Times România despre acuzațiile potrivit cărora a încercat să stabilească o întâlnire cu o minoră de 15 ani, avocatul a spus că aceste informații sunt false.
„Reporter: Şi deci spuneţi că fata minte? Nouă ni s-a spus că aţi întreţinut conversaţii cu ea, că i-aţi dat întâlnire.
Mircea Bogdan Petre: Nu, doamnă, este o făcătură ordinară, este o manevră murdară şi s-a dorit, când am ajuns la poliţie, tot timpul persoanele care erau acolo şi filmau cu camera că ce ştie Călin Georgescu, de ce face pentru Călin Georgescu, de ce, cum şi în ce fel, numai de Călin Georgescu. Şi dacă George Simion este heterosexual şi dacă îi cunosc şi ce părere are despre mine şi toate celelalte.
Reporter: Deci susţineţi că e un scenariu ca să-i compromită pe…
Mircea Bogdan Petre: E un scenariu. Eu am chemat poliţia? Am fost chemat ca avocat într-un loc, mi s-a dat o locaţie, nu am făcut nimica, am coborât din maşină, mi-a spus să stăm de vorbă legat de o problemă personală, după care au sărit 30 de oameni pe mine, m-au pus jos, m-au bătut. Am sunat la poliţie, a venit poliţia după aproximativ 20-30 de minute, nu mai ştiu exact când a venit, pentru că nu-mi mai aduc aminte, m-au bătut la poliţie şi…”, se arată în sursa citată.
De asemenea, avocatul a afirmat că el este cel care a sunat la poliție, întrucât a fost „înconjurat de aproximativ 20-30 de persoane, cu camere, cu tot, era totul plantat, era totul pregătit.”
Avocatul susține că s-a întâlnit cu minora după ce aceasta i-a solicitat serviciile sale avocat
Acesta adaugă că s-a întâlnit cu adolescenta într-un mall din București, iar inițiativa i-a aparținut minorei, care i-a solicitat serviciile sale de avocat.
„Reporter: Dar fata pe care sunteţi acuzat că aţi încercat să o racolaţi, o cunoşteaţi, aţi vorbit cu ea anterior?
Mircea Bogdan Petre: Nu. Niciodată. M-a contactat sâmbătă după amiază, la ieşea din Megamall, mi-a spus: «Sunteţi avocatul lui Călin Georgescu, ştiţi că am şi eu o problemă, sunt victimă şi vreau să mă ajutaţi».
Reporter: Şi aşa v-aţi întâlnit dumneavoastră cu ea?
Mircea Bogdan Petre: Nu, nu m-am întâlnit. După ce mi-a spus acest lucru, am zis bine, ok. Am plecat, undeva luni, mi-a dat un mesaj pe WhatsApp şi a spus: «Ştiţi, dumneavoastră sunteţi dl avocat de la Megamall», «Da» «Ştiţi că am şi eu o problemă?» A fost luni şi când a spus: «Veniţi într-un loc, vă dau o locaţie, să putem să stăm de vorbă?»
Reporter: Deci dvs. afirmaţi că aţi mers crezând că vă întâlniţi cu o persoană care e victimă şi are nevoie de serviciile dumneavoastră ca avocat.
Mircea Bogdan Petre: Da.”, se mai arată în sursa citată.
Nu în ultimul rând, Bogdan Petre declară că a făcut o plângere verbală la poliție, după ce a fost agresat, bătut și reținut împotriva voinței sale.
„Reporter: Aţi depus plângere împotriva celor care susţineţi că v-au agresat?
Mircea Bogdan Petre: Cum să fac, doamnă, plângere dacă eu am fost la poliţie până la şase de dimineaţă, am fost la INML?! Acum o să fac plângere.
Reporter: V-aţi scos şi certificat medico-legal, să înţeleg.
Mircea Bogdan Petre: Am făcut plângere verbală la poliţie, le-am spus că am fost agresat, am fost bătut, am fost reţinut 30 şi ceva de minute împotriva voinţei mele, am fost imobilizat”, se arată în material.
Ce spune „Justiţiarul din Berceni”
De cealaltă parte, „Justițiarul din Berceni”, povestește că avocatul a abordat adolescenta în mall-ul din București menționat, „i-a făcut complimente că e frumoasă”, ea a refuzat, însă „el a insistat, la modul că trăgea de ea”.
„Ea s-a speriat, a mers cu el, au stat la conversaţii, la terasă, unde s-a lăudat că el poate să o ajute cu ce vrea ea. Fata era speriată, aşa că a dat mesaj unor prieteni să vină după ea şi ei au venit şi au luat-o”, mărturisește „justițiarul”.
Bărbatul declară că fata l-a contactat ulterior pentru a-i cere ajutorul, iar „Justițiarul din Berceni”, i-a recomandat să accepte întâlnirea, „dar să nu urce în maşină sub nicio formă”.
„Am pus un microfon pe ea. Acesta s-a prezentat la locul de întâlnire. A insistat ca fata să urce în maşină cu el. Fata l-a refuzat în repetate rânduri, i-a spus că nu se simte confortabil să facă asta. Momente în care a început să o tragă spre maşină, iar atunci am intervenit noi.
Eram doar cu un coleg. Ulterior s-au adunat oamenii din comună, dar nu i-a făcut nimeni nimic.
Eu l-am imobilizat atunci când am alergat spre el, că trăgea de fată, s-a tot zbătut, a devenit agresiv. Nu l-a lovit însă nimeni. Într-adevăr, i s-a spart nasul în busculadă, dar nu l-a lovit nimeni intenţionat. A avut un moment în care tot venea spre mine agresiv şi striga să îl lovesc. L-am împins de vreo 5 ori când venea spre mine şi nu voia să plece.
Am rugat un cetăţean să sune la poliţie, care era la faţa locului, şi ulterior am vorbit eu. Şi am mers toţi la secţie, a înjurat poliţiştii, şi-a luat amendă 1000 de lei. Şi am fost audiaţi atât el, cât şi victima.
Ca probe avem înregistrările telefonice în care acesta încearcă să o ademenească să se întâlnească. Îi spune că nu e căsătorit şi aşa mai departe”, povestește acesta.
Comisia Europeanǎ a publicat cel de al șaselea raport anual despre evoluțiile statului de drept în țările membre. Printre principalele probleme sesizate cu privire la România se află închiderea a numeroase cazuri de corupție din cauza prescripției, imprevizibilitatea legislativa sau lipsa de transparență.
Comisia Europeană a făcut recomandări pentru statul de drept în România. FOTO:EU
„Raportul privind statul de drept și ciclul anual privind statul de drept contribuie la reziliența democrației, a securității și a economiei Europei într-un mediu global în care respectarea drepturilor fundamentale și a sistemelor democratice se află din ce în ce mai mult sub presiune. Prin urmare, este esențial ca UE să își reafirme angajamentul față de statul de drept și să ia măsuri concrete pentru a-l promova și apăra, pe continentul nostru și în întreaga lume”, se arată în comunicatul de presă emis de Comisia Europeană.
Raportul din acest an confirmă faptul că există o traiectorie pozitivă în multe state membre, deoarece au fost realizate reforme importante în cele patru domenii-cheie vizate de raport – justiția, combaterea corupției, libertatea mass-mediei și sistemul instituțional de control și echilibru. Deși în unele state membre persistă provocări și, în câteva cazuri, situația este gravă, angajamentul general față de proces rămâne puternic, iar statele membre au abordat un număr substanțial de recomandări din 2024, integral sau parțial.
Respectarea statului de drept este, de asemenea, esențială pentru punerea în aplicare a unor politici care să promoveze competitivitatea prin intermediul pieței unice și să le permită cetățenilor să participe activ atât în societate, cât și în economie, se arată în raport.
Situația din România
„România a făcut pași semnificativi către finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, care au abordat preocupările legate de independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție. În prezent se explorează demersuri legislative menite să consolideze și mai mult garanțiile referitoare la independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare, iar Ministerul Justiției va analiza oportunitatea unei evaluări a punerii în aplicare a legilor justiției după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, ținând seama de necesitatea de a menține stabilitatea cadrului juridic”, se arată în raport.
Transparența jurisprudenței privind sancțiunile disciplinare s-a îmbunătățit, datorită eforturilor de sensibilizare. Ministerul Justiției a dat dovadă de deschidere în ceea ce privește adaptarea reformei sistemelor informatice din cadrul instanțelor, astfel încât să fie garantată independența sistemului judiciar.
„S-au depus o serie de eforturi suplimentare pentru a asigura resurse umane adecvate în sistemul de justiție, inclusiv prin noi recrutări, în pofida restricțiilor bugetare. Au fost demarate mai multe inițiative menite să faciliteze accesul la asistență judiciară. Durata procedurilor a crescut în comparație cu anii precedenți”, se arată în raport.
Punerea în aplicare a strategiei anticorupție 2021-2025 se menține în parametri și este în curs de pregătire o nouă strategie, bazată pe evaluarea ex post a strategiei actuale. Autoritățile înregistrează în continuare rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt.
Numeroase dosare de corupție închise din cauza prescripției
„Cu toate acestea, în urma hotărârilor privind termenele de prescripție, instanțele naționale au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări. S-au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor din sistemul judiciar. Este în discuție actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind în curs de elaborare un proiect de lege menit să abordeze practica „ușilor turnante””, spun oficialii europeni.
Agenția Națională de Integritate a continuat să înregistreze rezultate în ceea ce privește gestionarea conflictelor de interese și a declarațiilor de avere, însă o hotărâre a Curții Constituționale va obliga România să își reevalueze sistemul declarațiilor de avere, perceput până în prezent ca fiind unul solid – spun specialiștii europeni.
„Au fost făcuți câțiva primi pași înspre introducerea de norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați, iar legislația menită să îmbunătățească transparența finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată de Parlament. Corupția și frauda au fost identificate de autoritățile naționale drept riscuri în procesul de achiziții publice, existând câteva măsuri în curs pentru contracararea lor”, arată sursa citată.
„Creșterea publicității politice netransparente”
„Nu s-au efectuat demersuri în ceea ce privește consolidarea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media. Finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a condus la o creștere a publicității politice netransparente. Dincolo de faptul că Consiliul Național al Audiovizualului ar avea de câștigat dacă ar dispune de mai multe resurse umane și de mult-așteptatul nou sistem informatic, informațiile privind proprietatea asupra mass-mediei sunt încă insuficiente în afara sectorului audiovizual”, arată specialiștii europeni.
Actorii din domeniul mass-media nu au ajuns încă la un acord cu privire la autoreglementare. În așteptarea finalizării discuțiilor privind un nou Cod de procedură administrativă, persistă problemele privind transparența și accesul la informații. Amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor constituie în continuare o problemă, iar presiunea politică asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor.
„Au fost întreprinse câteva demersuri pentru a îmbunătăți consultările publice, dar în practică se întâlnesc în continuare o serie de deficiențe. Imprevizibilitatea legislativă, utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale guvernului, problemele privind calitatea legislației și sarcina de reglementare rămân principalele preocupări ale întreprinderilor și ale organizațiilor societății civile”, arată raportul citat.
Despre anularea alegerilor
Există și o scurtă precizare cu privire la reluarea alegerilor prezidențiale: „Alegerile prezidențiale au fost repetate în 2025, în urma hotărârii Curții Constituționale de a anula primul tur de scrutin al alegerilor care a avut loc în 2024”. Subiectul este expediat rapid fără a exista vreun reproș adus autorităților din România.
„Nu a fost adoptată încă o decizie definitivă cu privire la acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului. Pentru a aborda provocările tot mai mari cu care se confruntă organizațiile societății civile, a fost adoptată Strategia pentru Guvernare Deschisă”, conchide raportul.
A respectat România recomandările de anul trecut?
În raport se arată că în general, în ceea ce privește recomandările din Raportul privind statul de drept din 2024, România a înregistrat:
▶Progrese semnificative în finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, inclusiv prin consultări și evaluări în vederea îmbunătățirii în continuare a legile justiției la o nouă ocazie.
▶Unele progrese suplimentare în ceea ce privește asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru serviciile de urmărire penală, ținând cont de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar.
▶Unele progrese suplimentare în ceea ce privește luarea de măsuri, în special la nivel operațional, pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor penale în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând cont de standardele europene.
▶Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește introducerea unor reguli privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului.
▶Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește consolidarea regulilor și mecanismelor de consolidare a guvernanței independente și independenței editoriale a mass-media publice, ținând cont de standardele europene privind mass-media publice.
▶Unele progrese în ceea ce privește asigurarea unor consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației.
▶Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește avansarea procesului de obținere a acreditării a două instituții naționale pentru drepturile omului, ținând cont de Principiile ONU de la Paris.
Recomandări pentru România
Pe această bază și luând în considerare alte evoluții care au avut loc în perioada de referință, pe lângă reamintirea angajamentelor relevante asumate în cadrul Planului de redresare și reziliență și a recomandărilor specifice fiecărei țări în cadrul semestrului european, se recomandă României să:
▶Ia măsuri legislative pentru a consolida garanțiile care să asigure independența procurorilor de rang înalt și pentru organizarea și funcționarea poliției judiciare.
▶Ia măsuri pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor penale din sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție.
▶Introducă reguli privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului și asigură eficacitatea sistemului de declarare a averii.
▶Intensifice eforturile pentru a consolida regulile și mecanismele de consolidare a guvernanței independente și independenței editoriale a mass-media de serviciu public, ținând cont de standardele europene privind mass-media de serviciu public.
▶Intensifice eforturile pentru a aborda utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale guvernului și pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației.
▶ Continuarea procesului de obținere a acreditării Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului, ținând cont de Principiile ONU de la Paris.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că România poate atinge un buget de 3,5% din PIB pentru Apărare, respectându-și angajamentele față de aliații NATO.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat miercuri seară, în emisiunea „Prim Plan” de la TVR Info, că România este pe un drum bun pentru a atinge ținta de 3,5% din PIB alocată Apărării și că acest obiectiv trebuie respectat, atât pentru consolidarea armatei, cât și pentru întărirea rezistenței țării.
Angajamentul României față de NATO și planul de investiții în Apărare
La summitul NATO de la Haga, desfășurat la finalul lunii trecute, miniștrii Apărării au discutat angajamentele asumate, precum și noul plan de investiții care urmărește să crească cheltuielile pentru Apărare până la 5% din PIB până în 2035. Totodată, s-au stabilit măsuri pentru generarea forțelor și capabilităților necesare descurajării și apărării aliate eficiente.
România și-a reafirmat ferm angajamentul față de apărarea colectivă și coeziunea transatlantică, iar ministrul Ionuț Moșteanu a subliniat importanța respectării acestui angajament.
România, pe un trend ascendent pentru bugetul Apărării
„Cam după ultimele estimări, de la Institutul Național de Prognoză, o să vedem până la finalul anului ce se mai întâmplă cu PIB-ul în final și cu cheltuielile executate de către Ministerul Apărării, dar pe aici suntem, în mare. Suntem pe un trend bun, în mare, eu cred că putem să ajungem acolo și va trebui să ajungem acolo, să ne respectăm angajamentul față de parteneri pe de o parte, și, pe de altă parte, să înzestrăm armata, că despre asta vorbim și să ne întărim rezistența, reziliența”, a explicat ministrul.
El a subliniat că o parte din cheltuielile conexe destinate infrastructurii energetice, infrastructurii critice de transport, întăririi bazei industriale și securității cibernetice aduc beneficii și populației civile. „O infrastructură mai bună ajută pe toată lumea. Și vom face aceste cheltuieli și ne vor întări ca țară, sunt sigur, pas cu pas, până în 2035, putem ajunge aici. Trebuie să ajungem, este absolut fezabil, să ajungem la această țintă cu 3,5% cu 1,5% până în 10 ani”.
Planuri îndrăznețe pentru înzestrarea Armatei Române
Ministrul a mai precizat că planurile de înzestrare sunt ambițioase, iar procentul alocat achizițiilor de echipamente și armament a crescut aproape până la 30% din bugetul Apărării. Printre priorități se numără cumpărarea de rachete cu rază scurtă și corvete.
„Ei au o lecție din care trebuie să învățăm: dacă nu ne mișcăm repede, pierdem niște oportunități. Că-s 7 ani pierduți pentru noi. Acum avem această procedură aprobată în CSAT, această achiziție de corvete turcească, care e gata din octombrie, e nouă, e la cheie. Înțeleg că vor mai pune ceva armament suplimentar”, a afirmat ministrul.
Strategia națională de apărare va include Marea Neagră
Ionuț Moșteanu a mai spus că Președintele Nicușor Dan are obligația constituțională să vină cu o nouă strategie națională de apărare, care va include și o componentă legată de importanța strategică a Mării Negre.
„Uitându-ne la cadrul expus de UE, chiar în mai au scos acel document legat de importanța Mării Negre, și partenerii americani, în discuții cu aliații NATO din Turcia, care nu sunt în UE, dar sunt foarte importanți, iată. Nu există o strategie a Mării Negre fără Turcia. E cea mai puternică. Va trebui să facem acești pași, aceste discuții, și va fi în strategia națională de apărare o strategie a Mării Negre”, a concluzionat ministrul.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului Bolojan a explicat de ce nu deține viză pentru SUA, a răspuns la critici legate de declarațiile sale din trecut despre Donald Trump și a detaliat modul în care își vede noul rol.
Ioana Ene Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Bolojan FOTO: Facebook
În cadrul unui interviu pentru HotNews, Ioana Ene Dogioiu a fost întrebată dacă poziția sa publică anterioară, în care i-a numit pe Donald Trump și JD Vance „doi cimpanzei, doi golani” într-o postare ștearsă între timp de pe Facebook, poate afecta accesul său în SUA, în calitate de purtător de cuvânt al Guvernului României.
„Nu am viză de SUA, dar nu pentru că nu mi-a fost acordată, ci pentru că nu am cerut-o. Fiecare persoană are dreptul la propriile opinii și critici. Vreau să precizez un lucru: nu mai contează opiniile mele. Opiniile mele de jurnalist, toate opiniile mele persoane au rămas la mine acasă. Este înaintea erei noastre și după era noastră”, a declarat Dogioiu. Ea a adăugat că „a căzut o cortină între perioada când opiniile mele erau publice, iar acum eu funcționez ca un comunicator al pozițiilor oficiale. Ar fi nepotrivit ca un purtător de cuvânt al guvernului să facă orice fel de afirmații despre liderii altor state”.
Despre presupusele legături cu serviciile secrete
Întrebată despre acuzațiile legate de o presupusă colaborare cu serviciile secrete, Dogioiu a răspuns că acestea vin din „atitudinea mea de partea luptei anticorupție”. A negat orice colaborare: „Nu am fost, nu sunt și nu intenționez să devin agent acoperit, de influență sau orice formă de colaborator”.
„În termeni de comunicare, cel mai eficient este să lansezi acuzații care nu pot fi dovedite. Conspiraționismul este tentant”, a mai spus ea.
Cum a ajuns în funcția de purtător de cuvânt
Dogioiu a povestit că decizia de a accepta funcția a fost una spontană. „Mi-a sunat telefonul și era domnul premier Bolojan. Mi-a spus că nu are purtător de cuvânt și mi-a făcut această propunere. N-am stat mult pe gânduri, a fost în termen de o oră.”
Ea a subliniat că vede această funcție ca pe una tehnocrată: „Reprezint o instituție a statului român. Mi se pare imoral să refuzi pentru că vrei să-ți păstrezi confortul personal”.
Despre salariu și responsabilități
Întrebată cât câștigă, Dogioiu a spus: „Dacă vă spun că nu știu, n-o să mă credeți. Nu am apucat să semnez nimic. În orice caz, e o sumă sub 10.000 de lei. Nu am nici mașină cu șofer, nu sunt în niciun consiliu de administrație”.
Ea a precizat că viziunea premierului Bolojan despre comunicarea guvernamentală nu presupune propagandă, ci claritate și transparență: „Domnul Bolojan mi-a spus: doamnă, eu nu vreau propagandă. Eu văd comunicarea ca o bună explicare cât mai apropiată de un jurnalist”.
Despre măsurile fiscale și comunicarea cu publicul
Purtătoarea de cuvânt a explicat că în fața unui pachet fiscal dur, comunicarea trebuie să fie clară și detaliată: „Oamenii trebuie să înțeleagă ce se întâmplă și de ce li se întâmplă. E obligația acestui guvern să explice”.
Despre taxa CASS de 10% aplicată inclusiv părinților aflați în concediu de creștere a copilului, șomerilor și celor cu venituri mici, Dogioiu a spus că „e o măsură care, cel mai probabil, se va deconta”.
În legătură cu subvențiile partidelor, Dogioiu a menționat că acestea au fost introduse ca măsură anticorupție: „Ne aducem aminte de vremurile în care nu exista subvenție, iar pentru banii de partid era un măcel de corupție”.
Despre alte măsuri fiscale controversate
Referitor la impozitul pe câștigurile din jocuri de noroc, Dogioiu a explicat: „Impozitul nu a scăzut de la 10% la 4%. Era 3%, a fost propusă o creștere la 10%, dar s-a decis 4%, pentru că o creștere prea mare l-ar fi împins pe jucător în zona gri. În schimb, fiscalitatea a crescut masiv pe industrie, acolo sunt banii, nu la jucători”.
În ce privește cota redusă de TVA pentru HoReCa, Dogioiu a respins acuzațiile de tratament preferențial: „Dacă tu creșteai brusc la HoReCa atât de mult, încât ajungeai să-i dublezi, în contextul concurenței mari a industriei turismului străin, atunci chiar o îngropai”.
Ce urmează: pachetul doi de măsuri
Potrivit declarațiilor sale, pachetul doi de măsuri fiscale va fi prezentat la finalul lunii iulie. Acesta va include „cele mai mari elemente de echitate socială” și va urmări o „regândire în totalitate a statului român”.
„Eu nu cred că această perioadă ar trebui să fie strict una de austeritate”, a concluzionat purtătoarea de cuvânt.
Președintele american Donald Trump a emis miercuri notificări tarifare finale pentru șapte parteneri comerciali de mică anvergură, în timp ce Administrația sa se apropie de un acord cu cel mai mare partener comercial al său, Uniunea Europeană.
Trump a declarat într-o postare pe platforma sa de socializare Truth Social că, începând cu 1 august, va impune o taxă vamală de 20% pentru mărfurile din Filipine, 30% pentru mărfurile din Sri Lanka, Algeria, Irak și Libia și 25% pentru Brunei și Republica Moldova.
Nu a fost emisă nicio scrisoare către Uniunea Europeană, dar Trump a declarat marți târziu că va emite „cel puțin șapte” notificări tarifare miercuri dimineață și mai multe după-amiază.
Conform Reuters, cele mai recente scrisori se adaugă altor 14 emise la începutul săptămânii, inclusiv cele stipulând taxe vamale de 25% pentru Coreea de Sud și Japonia, care vor intra, de asemenea, în vigoare la 1 august, dacă nu sunt semnate acorduri comerciale până atunci.
Trump: Discuțiile comerciale cu China și Uniunea Europeană au mers bine
Trump a declarat că discuțiile comerciale au mers bine cu China și Uniunea Europeană, care este cel mai mare partener comercial bilateral al SUA.
Trump a declarat că „probabil” va informa UE în termen de două zile la ce rată tarifară se poate aștepta pentru exporturile sale către SUA, adăugând că blocul celor 27 de națiuni a devenit mult mai cooperant.
„Ne-au tratat foarte rău până de curând, iar acum ne tratează foarte frumos. Este ceva complet diferit, de fapt”, a spus el.
Comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, a declarat că s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește un acord comercial-cadru și că o înțelegere ar putea fi posibilă chiar în câteva zile.
Sefcovic a mai declarat că speră ca negociatorii UE să își poată finaliza activitatea în curând, având la dispoziție timp suplimentar ca urmare a prelungirii termenului limită al SUA de la 9 iulie la 1 august.
„Sper să ajungem la o concluzie satisfăcătoare, posibil chiar în zilele următoare”, a declarat Sefcovic.
Cu toate acestea, ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, avertizase anterior că discuțiile dintre cele două părți sunt „foarte complicate” și ar putea continua chiar până la termenul limită.
Administrația Trump a promis „90 de acorduri în 90 de zile” după ce a prezentat o serie de taxe vamale specifice fiecărei țări la începutul lunii aprilie. Până în prezent, au fost încheiate doar două acorduri, cu Marea Britanie și Vietnam. Trump a declarat că un acord cu India era aproape.
Samsung a anunțat miercuri, 9 iulie, lansarea noului său smartphone pliabil, Galaxy Z Fold7, fiind cea mai subțire și mai ușoară versiune din seria Galaxy Z Fold de până acum. Modelul combină designul mai elegant cu funcționalități avansate de cameră și inteligență artificială.
Noul device oferă „performanța și experiența premium a unui smartphone Ultra, deblocând în același timp noi niveluri de eficiență și productivitate cu un ecran mai mare și mai captivant atunci când este deschis”, a comunicat Samsung, prin intermediul unui comunicat de presă, citat de Libertatea.
Acesta cântărește doar 215 grame și are o grosime de 8,9 mm, pliat, și 4,2 mm când este deschis. De asemenea, are un ecran frontal de 6,5 inci și un ecran principal de 8 inci atunci când este deschis complet.
Îmbunătățiri privind durabilitatea și performanța:
O balama reproiectată, mai subțire și mai ușoară;
Ecran exterior protejat de Corning Gorilla Glass Ceramic 2;
Ramă și carcasă din Armor Aluminum îmbunătățit;
Ecran principal restructurat, mai rezistent;
Procesor Snapdragon 8 Elite pentru Galaxy, oferind performanțe superioare.
Noul Z Fold 7 aduce pe un dispozitiv pliabil una dintre cele mai bune experiențe cu camerele Galaxy la acest nivel.
Principalele caracteristici includ:
Cameră principală de 200MP, captând de patru ori mai multe detalii;
Cameră frontală de 10MP cu unghi larg de 100°;
Motor ProVisual îmbunătățit pentru procesare mai rapidă a imaginilor;
Funcție Night Video pentru filmări clare în condiții de lumină scăzută;
Tehnologie HDR pe 10 biți pentru o gamă mai largă de culori.
Noua interfață One UI 8, optimizată pentru formatul pliabil, integrează funcționalități AI avansate, precum:
Gemini Live, un asistent AI multimodal;
Circle to Search pentru căutări contextuale rapide;
Instrumente de editare AI precum Photo Assist și Audio Eraser.
De asemenea, Samsung a implementat noi măsuri de securitate, inclusiv Knox Enhanced Encrypted Protection (KEEP) și criptografie post-cuantică pentru Secure Wi-Fi. Compania a lansat și un serviciu de asistență rapidă în Europa pentru proprietarii de dispozitive din seria Galaxy Z.
Galaxy Z Fold7 va fi disponibil pentru precomandă începând cu 9 iulie, iar disponibilitatea generală va începe pe 25 iulie. Va fi oferit în culorile Blue Shadow, Silver Shadow, Jetblack și Mint (exclusiv online).
Clienții care precomandă vor beneficia de oferte speciale, inclusiv capacitate dublă de stocare și reduceri la asigurarea Samsung Care+. Prețuri Samsung Galaxy Z Fold7
În oferta pentru precomandă, cei interesați pot comanda varianta de 512GB spațiu de stocare la același preț cu cea de 256 GB stocare, la prețul de 10.549 de lei. Varianta mai mare, cu 1TB spațiu de stocare ajunge în România la costul de 11.899 de lei.
Fostul președinte al Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol, a trimis drone militare în Coreea de Nord în încercarea de a provoca o criză de securitate și de a justifica impunerea legii marțiale.
Fostul președinte al Coreei de Sud a trimis drone militare în Coreea de Nord FOTO: Getty
Fostul președinte al Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol, este acuzat că a încercat în mod intenționat să provoace o reacție furioasă din partea Coreei de Nord prin trimiterea de drone militare deasupra capitalei Phenian. Potrivit The Times, informațiile vin din înregistrări audio atribuite unor comandanți militari de rang înalt, obținute de procurori sud-coreeni.
„V. a dat ordinul, trebuia să o facem fără ca ministerul Apărării sau șefii de Stat Major Interarme să știe”, ar fi spus Kim Yong-dae, șeful Comandamentului Operațiunilor cu Drone, într-o înregistrare. Potrivit acestuia, ordinul ar fi venit direct de la Yoon, identificat prin inițiala „V”, prescurtare de la VIP.
În aceleași înregistrări, Kim mai declara: „De asemenea, a trebuit să efectuăm lansări de pliante și am pilotat în mod deliberat dronele în moduri în care să fie observate și să creăm agitație”. Un alt ofițer remarca: „V părea mulțumit de răspunsul ostil al Coreei de Nord la drone… Mai multe vehicule aeriene fără pilot au fost trimise în noiembrie. Părea că era hotărât să continue operațiunea, chiar dacă era forțată sau imprudentă”.
Scenariu de criză pentru instituirea legii marțiale
Democrații, aflați în prezent la guvernare, îl acuză pe fostul președinte că a pus în pericol securitatea țării doar pentru a justifica o eventuală preluare autoritară a puterii.
„Această ultimă mărturie susține afirmația că incidentul cu dronele nu a fost un accident, ci o operațiune deliberată urmată de un efort concertat de a-l ascunde”, a declarat Park Sun-won, membru al Partidului Democrat (DP). „Utilizarea dronelor pentru a provoca conflicte și a manipula securitatea națională în scopuri politice este un abuz flagrant de putere. Cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere”.
În decembrie anul trecut, Yoon a declarat legea marțială, susținând că membrii DP complotează împotriva statului într-un „complot comunist” pro-nord-coreean. Măsura a fost anulată după doar câteva ore. Ulterior, fostul președinte a fost arestat și pus sub acuzare.
Luna trecută, candidatul DP, Lee Jae-myung, a fost ales în funcția de președinte.
Context tensionat la graniță
Operațiunea s-ar fi desfășurat într-o perioadă deja tensionată între cele două Corei. În decembrie 2022, regimul de la Phenian trimisese cinci drone deasupra Seulului, inclusiv una care s-a apropiat de biroul prezidențial. În octombrie anul trecut, Coreea de Nord a raportat că drone necunoscute, evident sud-coreene, au survolat Phenianul și au lansat pliante. Imaginile difuzate de regimul lui Kim Jong-un arătau o dronă blocată într-un copac, ceea ce părea să confirme originea sud-coreeană a aparatului.
Inițial, armata sud-coreeană părea să confirme incidentul, dar ulterior a refuzat să comenteze.
Acțiunile Coreei de Sud au fost văzute ca parte a unei strategii clasice folosite în trecut de politicienii conservatori: crearea unei crize pentru a mobiliza sprijinul popular prin inducerea unei stări de panică națională, fenomen cunoscut sub numele de „operațiunea Vântul de Nord”.
„Când am auzit mai târziu discuții despre legea marțială, provocare și o așa-numită operațiune Vântul de Nord, m-am simțit profund rușinat”, a declarat un alt ofițer, citat în transcrierea înregistrărilor. „Acea misiune cu drona deasupra Phenianului fusese folosită în acest scop”.
Publicația britanică Daily Mail a dezvăluit posibilul motiv pentru care prima doamnă a Franței, Brigitte Macron, a avut o atitudine rece față de soțul său, Emmanuel Macron, atunci când au fost surprinși coborând din avionul ce a aterizat în Marea Britanie.
Emmanuel și Brigitte Macron
Potrivit publicației, motivul este unul trist: sora cea mare a acesteia, Anne-Marie Trogneux, a murit cu câteva zile în urmă, la 93 de ani.
Aceste informații esențiale explică comportamentul ei, care a fost descris de comentatori ca fiind „ciudat” și „rece”, în special atunci când a ignorat mâna întinsă a soțului ei la aterizare.
„Acesta este principalul motiv pentru care doamna Macron părea atât de rezervată și incomodă în prezența soțului ei. Doamna Macron își adora sora, iar pierderea acesteia a afectat-o profund.
Dar ea a fost de acord că era de datoria ei să fie în Regatul Unit, în ciuda faptului că aceasta coincide cu o perioadă de doliu”, potrivit unei surse apropiate a cuplului.
Un al doilea factor care îi influențează starea de spirit este faptul că doamna Macron a fost supusă unui stres suplimentar din cauza unui proces iminent în care patru presupuși trolli vor fi judecați pentru că ar fi hărțuit-o pe prima doamnă pe internet.
Procesul, care urmează să înceapă joi, va scoate în evidență numeroase acuzații răuvoitoare, inclusiv cele care o leagă pe doamna Macron de pedofilie.
Anne-Marie a murit în orașul natal al familiei, Amiens, din nordul Franței, care este și locul în care s-a născut și a crescut domnul Macron. Doamna Macron, cea mai mică dintre cei șase copii, s-a grăbit să fie alături de sora ei înainte de a muri, în zorii zilei de joi, 3 iulie.
Aceasta vine după ce doamna Brigitte a pierdut o altă soră, Maryvonne Trogneux, într-un accident de mașină în 1961, când avea doar 27 de ani.
Doamna Macron a pierdut și un frate, Jean-Claude Trogneux, la vârsta de 85 de ani, în 2018.
Regele Charles, Emmanuel Macron, Brigitte Macron și Regina Camilla/FOTO: Profimedia
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a trecut printr-un moment jenant la sosirea în Marea Britanie, unde efectuează o vizită de stat de trei zile.
În timp ce coborau din avionul oficial, care a aterizat pe baza militară RAF Northolt, în vestul Londrei, Emmanuel Macron a fost primul care a pășit pe scara aeronavei, fiind întâmpinat de prințul și prințesa de Wales, prezenți pentru a primi cuplul prezidențial francez.
În momentul în care Brigitte Macron a început să coboare scările avionului, președintele Franţei i-a întins mâna, dorind să o ajute, însă Prima Doamnă a preferat să se țină de balustradă, trecând pe lângă soțul său fără să îi răspundă la gest.
Imaginile surprinse au arătat cum Macron își lasă mâna în jos, într-un gest vizibil stânjenit, în timp ce Brigitte își continua coborârea spre membrii familiei regale.
Primarul prorus al Chișinăului, Ion Ceban, a primit interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen pentru 5 ani. Autoritățile române justifică decizia prin motive de securitate națională.
Primarul prorus al Chișinăului, Ion Ceban, a primit interdicție de intrare în România FOTO: Arhivă
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a confirmat că România a interzis accesul pe teritoriul său pentru primarul capitalei Republicii Moldova, Ion Ceban, și pentru încă doi cetățeni moldoveni. Decizia a fost luată pe baza unor „considerente de siguranță națională”, conform unui comunicat oficial.
Interdicție bazată pe riscuri la adresa securității
Surse din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) au explicat că măsura a fost aplicată deoarece Ceban reprezintă un „risc la adresa securității naționale a României”. Interdicția este valabilă pentru o perioadă de cinci ani, împiedicându-l pe primar să intre atât în România, cât și în spațiul Schengen.
„Din motive ce țin de considerente de siguranță națională, România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru domnul Ion Ceban și pentru încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. Decizia este de resortul instituțiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în materie”, a precizat MAE.
Reacții și context
Ion Ceban, considerat apropiat de cercuri proruse, a mai fost criticat în trecut pentru pozițiile sale politice. Interdicția de intrare în România vine într-un context în care relațiile dintre Chișinău și Moscova rămân tensionate, iar România sprijină Republica Moldova în procesul de apropiere de UE.
Până acum, Ceban nu a comentat public decizia autorităților române. ,,Adevărul” a cerut o reacție de la Natalia Ixari, purtătoarea de cuvânt a primarului Chișinăului, dar aceasta nu a venit deocamdată cu un răspuns.
Ce înseamnă interdicția?
Măsura înseamnă că primarul Chișinăului nu va putea circula liber în România sau în țările Schengen. Este posibil ca interdicția să aibă implicații și pe plan diplomatic, dat fiind rolul său politic.
Autoritățile Capitalei și IPJ Ilfov au venit cu precizări, miercuri, 9 iulie, după ce Călin Georgescu a mers din nou să semneze controlul judiciar.
Călin Georgescu a fost să semneze controlul judiciar FOTO George Călin
„În legătură cu informațiile apărute în spațiul public privitor la posibile incidente la sediul IPJ Ilfov, facem următoarele precizări:
1. Nu au existat incidente între jandarmi și reprezentanții mass-media.
2. Reprezentanții mass-media au avut acces liber în curtea IPJ Ilfov, conform regulilor de acces specifice instituției.
3. La momentul sosirii persoanei supuse controlului judiciar, accesul presei a fost restricționat pentru câteva momente, pentru a împiedica pătrunderea în sediul instituției a altor persoane neautorizate”, se arată într-un comunicat comun DGJMB – IPJ Ilfov.
Magistrații de la Judecătoria Sectorului 1 București au decis luni, 7 iulie, că fostul candidat independent Călin Georgescu va rămâne sub control judiciar în dosarul în care este acuzat de propagandă legionară.
„Constată legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpatul Călin Georgescu, (…) prin ordonanţa 2226/221/P/2023/d1, din 26 februarie, a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum a fost modificată ulterior. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpatul Călin Georgescu, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 zile. (…) Respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive”, se menţionează în minut instanţei.
Miercurea trecută, Călin Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General pentru „propagandă legionară”.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat miercuri, 9 iulie, că există membri ai Consiliilor de Administrație ale companiilor de stat care câștigă mai mult decât președintele României și le-a cerut să renunțe „voluntar” la sumele care depășesc salariul lui Nicușor Dan.
Dragoș Anastasiu/FOTO: Facebook
Salariul lui Nicușor Dan este de 12 ori salariul minim brut pe economie, adică 48.600 lei brut lunar, din care se scad impozitul pe venit și contribuțiile CAS și CASS.
Președintele a spus luna trecută că odată cu creșterea în funcție a pierdut din salariu și în prezent câștigă în jur de 16.000 – 17.000 de lei net.
Anastasiu a declarat la B1TV că membrii Consiliului de Administrație de la companii de stat care câștigă „peste Președintele României” ar trebui să renunțe la sumele care depășesc salariul lui Nicușor Dan.
„Vrem să renunțe la aceste sume voluntar în spiritul solidarității cu pensionarii, cu mamele cu copii mici, cu elevii. Să vină voluntar să spună că până la sfârșitul anului renunța X la sută. În primă fază e voluntar, sunt convins că unii nu vor veni”, a spus Anastasiu.
Vicepremierul a anunțat, de asemenea, că vor fi schimbate criteriile de performanță pentru cei care fac parte din consilii de administrație.
„Nu stau să văd dacă stai o jumătate de oră la țigară, dar stabilesc obiective. (…) Lumea nu mai are încredere și atunci trebuie să livrăm”, a spus el.
Tot miercuri, ministrul Economiei, Radu Miruță, a dezvăluit, în direct la Antena 3 CNN, că directorii și membrii Consiliilor de Administrație din mai multe companii de stat și-au mărit salariile chiar și de cinci ori în ultimele luni, într-o perioadă în care autoritățile discutau despre tăieri și economii.
„Adesea în companiile statului sunt conduceri care decid împotriva interesului statului român. Sunt foarte multe mecanisme obișnuite de mult timp. Unele dintre ele vor fi rezolvate în perioada imediat următoare”, a spus ministrul.
Un exemplu elocvent este cel de la Șantierul Naval Mangalia, unde „membrii CA-ului aveau 2.260 de lei, dar în mai s-a mărit la 15.500”. La Romarm, situația e similară: „aveau 6.500 de lei, în mai 2025 s-au dus la 19.950”, a explicat Miruță.
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat miercuri, la Antena 3 CNN, că a cerut revocarea conducerii Salrom, după dezastrul de la salina Praid, care riscă să se prăbușească, fiind lăsată să se inunde. „Din discuțiile cu ei, erau convinși că sunt foarte performanți. Dar azi nu mai avem salina. Tragedia era previzibilă”, a spus ministrul.
Ministrul Economiei, Radu Miruță FOTO Mediafax
Potrivit acestuia, în loc să protejeze zăcământul de sare, directorii și-au majorat salariile, în baza unor criterii considerate „jignitoare” pentru oricine muncește cu adevărat. „Se consideră că ești performant faptul că e aceeași cifră, care e proastă. Mai mult decât atât, dacă îndeplinești, spre exemplu, în cazul celor de la Salrom, doar 75% din țintele foarte jos asumate, se consideră că nu ești demis. Ești demis doar dacă ajungi la 50 la sută din țintele care, oricum, sunt foarte jos”, a explicat Miruță.
Miruță susține că a început să simtă rezistență și presiuni de când a cerut revocarea conducerii Salrom. „Știți cum apar presiunile astea? Îți spune un cunoscut că l-a sunat nu-știu-cine și l-a rugat să te roage să te întâlnești cu ei, că au auzit că vei micșora indemnizațiile astea și că te vei uita la niște contracte care s-au făcut acolo. Au fost un telefon și două discuții umane. Adică, discuții directe, în care mi s-a spus că nu e bine să mă apuc să deranjez niște obișnuințe în statul român”, a declarat el.
Întrebat dacă va depune plângere la Parchet, ministrul a spus că va face acest lucru doar dacă va obține suficiente dovezi: „În prezent, e doar o iradiere pe care o simt. Dacă voi avea dovezi, le voi face publice”.
Ministrul a dat asigurări că va continua să taie privilegiile nemeritate și a subliniat că actuala echipă guvernamentală are determinarea necesară pentru a pune capăt acestui tip de „management cu beneficii, dar fără responsabilitate”.
Ministrul Energiei, șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, operatorii de înmagazinare și cei mai mari producători și furnizori de gaze naturale din România au avut, miercuri, o primă reuniune de lucru aplicată din mandatul noului titular de la Ministerul Energiei pentru a analiza situația la zi și a stabili prioritățile pe segmentul depozitării de gaze.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat că a convocat alături de conducerea Transgaz și a condus o reuniune de lucru dedicată obligației de înmagazinare a gazelor naturale înaintea sezonului rece.
Întâlnirea are loc în contextul în care Parlamentul European a votat, marți, o serie de modificări la regulamentul european, instituit în 2022 și care așteaptă avizul Consiliului pentru a intra în vigoare sub noua formă, prelungit până la sfârșitul anului 2027.
„Nu tratăm stocurile de gaze ca pe o simplă formalitate. Sunt parte din siguranța noastră națională”, a transmis ministrul Energiei, într-o postare pe Facebook.
Nivelul de înmagazinare este sub traiectoria intermediară
Potrivit lui Bogdan Ivan, în prezent nivelul de înmagazinare este sub traiectoria intermediară, ca urmare a unei ierni prelungite și a unui consum excepțional în prima parte a anului.
Ministrul a detaliat că a informat Comisia Europeană cu date clare și măsuri ferme deja aplicate, a reglat mecanismul prin OUG 6/2025, astfel că producția internă merge cu prioritate spre depozite, la un preț plafonat.
„Contractele sunt semnate, volumele alocate, injecțiile sunt în curs. Am inițiat control tehnic la Depogaz, pentru a evalua capacitatea reală de retragere în vârf de iarnă. Am trecut de faza explicațiilor. Suntem în plin proces de recuperare a decalajului și consolidare a sistemului. Obiectivul este clar: 90% nivel de umplere până la 1 noiembrie. Nu doar pe hârtie, ci cu asigurarea că sistemul poate răspunde în timp real, în orice scenariu”, a transmis demnitarul.
Analizând nivelul stocurilor de gaze la sfârșitul sezonului de extracție din ultimii doi ani, pe baza cifrelor obținute de Gândul de la Transgaz, se poate vedea că acestea au fost mai mult accesate în lunile cu temperaturi mai scăzute sau atunci când prețurile de pe piață au fost mai mari.
Mai concret, stocul în depozitele de înmagazinare subterană înregistrat la începutul ciclului de extracție 2024-2025, adică pe 1 noiembrie 2024, a fost de 3,26 de miliarde de metri cubi, iar la sfârșitul ciclului de extracție, acesta a ajuns la 0,8 miliarde de metri cubi.
„România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Avem resursa. Avem infrastructura. Acum ne concentrăm pe viteză, eficiență și capacitate de livrare”, a conchis Bogdan Ivan.
Cancelarul Friedrich Merz a prezentat, în Parlament, prioritățile la nivel de politici economice și în materie de imigrație, dar a fost criticat puternic de Alice Weidel, liderul partidului Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta, opoziție).
În dezbaterea generală din Bundestag, cancelarul Friedrich Merz a apărat politicile coaliției CDU-SPD de criticile aspre ale opoziției. Merz a prezentat primele succese în combaterea imigrației și în materie de politică economică. Situația țării a devenit mai bună. În același timp, cancelarul a subliniat că Guvernul se află abia la început de mandat, astfel că mai sunt multe lucruri de făcut. Dezbaterea a fost începută de Alice Weidel, liderul partidului Alternativă pentru Germania (AfD), care l-a acuzat direct pe cancelarul Merz.
”Acțiunile de protejare a frontierelor de imigranții clandestini funcționează”, a afirmat cancelarul Friedrich Merz, citat de publicația Die Zeit.
Liderul de la Berlin a notat că numărul solicitărilor de azil a scăzut cu 40% în ultimele luni. Friedrich Merz a lăudat eficiența politicilor economice și a semnalat intenția de a proteja industria oțelului.
”Nu vreau ca Germania să devină dependentă de importurile de oțel din alte țări”, a subliniat Friedrich Merz.
În materie de politică externă, Friedrich Merz a pledat pentru continuarea asistenței militare oferite Ucrainei și a justificat bombardamentelor Israelului și Statelor Unite asupra instalațiilor atomice iraniene.
”Pentru oamenii total dezamăgiți, există un catalog al minciunilor spuse de cancelarul Merz și al încălcărilor promisiunilor de campanie. Cel mai flagrant lucru este desființarea plafonului datoriei suverane”, a acuzat Alice Weidel, liderul formațiunii Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta, opoziție).
”Sunt spuse doar jumătăți de adevăr, este un discurs denigrator, sunt atacuri personale – nu ar trebui să recurgă nimeni într-o democrație la așa ceva”, a replicat Friedrich Merz.
Premierul Ungariei își întețește retorica împotriva șefei Comisiei Europene, pe fondul tensiunilor tot mai mari legate de conducerea Uniunii Europene.
Viktor Orbán îi spune Ursulei von der Leyen că trebuie „să plece” FOTO: Facebook
Premierul ungar Viktor Orbán a lansat miercuri un nou atac virulent la adresa Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, în ajunul unui vot esențial în Parlamentul European care va decide dacă aceasta va rămâne în fruntea executivului european.
„E timpul să pleci”, a scris Orbán pe rețelele sociale, însoțind mesajul de o imagine sugestivă în care von der Leyen pare că iese dintr-un cadru roșu, o reprezentare simbolică a sfârșitului mandatului său, relatează Politico.
Tensiuni înaintea votului
Votul programat joi are loc într-un climat tensionat, generat de controversele legate de mandatul Ursulei von der Leyen, în special în legătură cu lipsa de transparență a comunicărilor sale cu directorul general al Pfizer, în timpul pandemiei. Aceste acuzații au alimentat o moțiune de cenzură împotriva sa.
Într-un discurs susținut săptămâna aceasta la Strasbourg, șefa Comisiei Europene a respins ferm acuzațiile și a avertizat cu privire la pericolul reprezentat de extremele politice: „Ne confruntăm cu o amenințare alarmantă din partea partidelor extremiste care încearcă să polarizeze societățile prin dezinformare”.
Orbán acuză corupția și lipsa de competență
Într-o a doua postare publicată miercuri, Viktor Orbán a prezentat votul drept un moment crucial pentru direcția Europei: „Mâine va fi o zi turbulentă în Parlamentul European”, a scris el. „Votul a fost programat din cauza scandalurilor de corupție care se acumulează în jurul președintei, dar știm cu toții că această corupție este doar vârful aisbergului. Este vorba despre competență, rezultate și viitorul Europei”.
Dispută economică între Budapesta și Bruxelles
Atacurile lui Orbán vin la scurt timp după ce Comisia Europeană a publicat un set de recomandări economice, cerând Ungariei să ia măsuri fiscale „permanente” pentru a reduce deficitul bugetar. Guvernul ungar a reacționat imediat, criticând abordarea Bruxelles-ului.
„Spre deosebire de Bruxelles, pentru guvern familiile, pensionarii și companiile maghiare sunt pe primul loc, nu multinaționalele”, a transmis miercuri Ministerul Economiei de la Budapesta, într-un comunicat oficial.
Conflict de durată și miză electorală
Relațiile dintre Budapesta și Bruxelles sunt tensionate de ani de zile, în special din cauza preocupărilor legate de statul de drept, care au determinat Uniunea Europeană să înghețe miliarde de euro destinate Ungariei.
Pe măsură ce se apropie alegerile naționale din Ungaria, programate pentru anul viitor, Viktor Orbán și-a înăsprit discursul împotriva instituțiilor europene, criticând deschis sprijinul acordat Ucrainei de către von der Leyen și de către Uniunea Europeană în ansamblu.
Cu ocazia vizitei premierului israelian Benjamin Netanyahu, luni, la Casa Albă, a fost readusă în prim-plan o inițiativă controversată de a reloca populația din Fâșia Gaza în alte țări din regiune. În paralel, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a prezentat un plan de a concentra întreaga populație într-un „oraș umanitar” în sudul enclavei, pentru a o izola de membrii grupării islamiste palestiniene Hamas.
Mansour Abu Al-Khaier, un palestinian în vârstă de 45 de ani, admite că după aproape doi de război și bombardamente intense, oriunde privește în Gaza vede doar distrugere și moarte, și totuși el nu vrea să plece.
„Acesta este pământul nostru. Cui i-l vom lăsa, unde ne vom duce?”, se întreabă Al-Khaier, tehnician.
Primindu-l luni la Casa Albă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, Donald Trump a dat de înțeles că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește o inițiativă controversată de relocare a palestinienilor din enclava de coastă, invocând „o excelentă cooperare din partea… țărilor înconjurătoare…”.
Într-o declarație adresată reporterilor la începutul unei cine între oficiali americani și israelieni, Netanyahu a declarat că Statele Unite și Israelul colaborează cu alte țări care le-ar oferi palestinienilor un „viitor mai bun”, sugerând că locuitorii din Gaza ar putea să se mute în națiunile vecine.
Într-un dialog cu Trump, Netanyahu a spus: „Știți, dacă oamenii vor să rămână, pot rămâne. Dar dacă vor să plece, ar trebui să o poată face. Nu trebuie să fie o închisoare. Ar trebui să fie un loc deschis și să le ofere oamenilor libertatea de alegere.”
„Lucrăm îndeaproape cu Statele Unite pentru a găsi țări care să realizeze ceea ce spun mereu, și anume că să le ofere palestinienilor un viitor mai bun. Cred că suntem aproape de a găsi mai multe țări”, a adăugat el.
Întrebată despre remarcile lui Netanyahu, purtătoarea de cuvânt a ONU pentru drepturile omului, Ravina Shamdasani, și-a exprimat îngrijorarea.
„Acest lucru naște îngrijorări în ceea ce privește transferul forțat – conceptul de transferuri voluntare în contextul pe care îl vedem în Gaza acum (este) foarte discutabil”, a declarat ea la o conferință de presă la Geneva.
La cinci zile după ce a devenit președinte în ianuarie, Trump a declarat că Iordania și Egiptul ar trebui să primească palestinieni din Gaza, sugerând în același timp că este deschis la ideea unui plan pe termen lung.
Cairo și Amman au respins rapid propunerea lui Trump, la fel și palestinienii și grupurile pentru drepturile omului, care au spus că planul ar echivala cu o epurare etnică.
Când a fost întrebat săptămâna aceasta despre strămutarea palestinienilor, Trump a spus că țările din regiune oferă ajutor. „Am avut o cooperare excelentă din partea… țărilor învecinate… Așa că se va întâmpla ceva bun”, a spus Trump.
O veste tulburătoare
Saed, un palestinian din Gaza în vârstă de 27 de ani, este tulburat de știrea că Trump și Netanyahu, a căror armată a devastat o mare parte din Gaza, au lansat din nou ideea relocării.
Chiar și după mai bine de 20 de luni de război și strămutări interne repetate, el rămâne profund atașat de Gaza, pe fondul năzuințelor palestiniene de a avea un teritoriu propriu.
„Avem dreptul să plecăm de bunăvoie și să vizităm alte țări, dar, în calitate de palestinieni, respingem planul de relocare”, a declarat Saed.
„Nu voi părăsi Gaza. Aceasta este țara mea”, spune un alt palestinian, Abu Samir el-Fakaawi.
„Copiii noștri care au fost martirizați în război sunt îngropați aici. Familiile noastre. Prietenii noștri. Verii noștri. Suntem cu toții îngropați aici. Fie că lui Trump, lui Netanyahu sau oricui altcuiva îi place sau nu, rămânem pe acest pământ.”
Mulți palestinieni acuză Israelul că le-a subminat metodic perspectivele de a deveni stat prin creșterea construcției de așezări în Cisiordania și prin nivelarea unei mari părți din Gaza în cursul războiului actual.
Israelul respinge acuzația, spunând că luptă doar pentru a elimina Hamas despre care consideră că reprezintă o amenințare existențială, și că are rădăcini istorice și biblice în Cisiordania.
Strămutarea este una dintre cele mai sensibile probleme pentru palestinieni, care se tem de o repetare a „Nakbei” (catastrofei) din 1948, când sute de mii de oameni au fost deposedați de casele lor în războiul care a dus la fondarea Israelului.
Unii palestinieni care s-au confruntat cu atacuri aeriene israeliene neîncetate și cu lipsuri grave de alimente, combustibil, medicamente și apă caută o cale de ieșire, potrivit constatărilor Centrului Palestinian pentru Politici și Cercetare a Sondajelor.
„Aproape jumătate ar vrea să părăsească Fâșia Gaza dacă ar putea”, a declarat grupul de experți într-un raport din luna mai.
O propunere văzută de Reuters prezenta un plan de construire a unor tabere denumite „Zone de tranzit umanitar” în interiorul – și posibil în afara – Gazei care să găzduiască populația palestiniană.
Acesta a conturat o viziune de „înlocuire a controlului Hamas asupra populației din Gaza”.
Ministrul israelian apărării Israel Katz a prezentat însă luni un plan pentru înființarea unui „oraş umanitar” pe ruinele oraşului Rafah, în extremitatea sudică a Fâşiei Gaza, unde inițial ar fi strămutați 600.000 de palestinieni.
Donald Trump s-a întâlnit marţi pentru a doua oară cu premierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă, dar nu există niciun semnal că s-ar fi făcut progrese în ceea ce privește un armistițiu,
Netanyahu a declarat miercuri că întâlnirea sa -a concentrat pe eforturile de eliberare a ostaticilor reţinuţi în Fâşia Gaza şi a subliniat hotărârea sa de a „elimina” capacităţile militare şi de guvernare ale Hamas.
De cealaltă parte, gruparea militantă a declarat că va elibera ostaticii rămași doar în schimbul unui armistițiu durabil și al retragerii israeliene din Fâșia Gaza.
Armata israeliană a declarat că a atacat peste 100 de ținte în Gaza în ultimele 24 de ore, inclusiv militanți, dipozitive- capcană, depozite de arme, lansatoare de rachete și tuneluri.
Procurorii DIICOT au pus în aplicare miercuri, 9 iulie, 26 de mandate de percheziție domiciliară pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Dâmbovița și Brașov, într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat.
FOTO: DIICOT
„Astăzi, 9 iulie 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București și Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Brașov, au pus în aplicare 26 de mandate de percheziție domiciliară pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Dâmbovița și Brașov, într-o cauză penală având ca obiect infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat, acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată și operațiuni ilegale cu instrumente de plată fără numerar, în formă continuată”, transmite DIICOT.
Potrivit procurorilor, începând cu luna ianuarie 2024, a fost creat un grup infracțional organizat prin care suspecții să obțină beneficii materiale substanțiale prin inducerea în eroare a unor persoane interesate de investiții. În cadrul acestui grup, au aderat, ulterior, mai multe persoane.
Sub paravanul unor societăți comerciale, grupul a operaționalizat 6 call-centere, în București și Brașov, specializate în contactarea unor persoane din Australia, Austria, Canada, Franța, Belgia, Danemarca, Olanda, Suedia, Spania, Italia, interesate de investiții, care au completat cu datele lor de contact formulare online pe pretinse platforme de tranzacționare, promovate prin reclame înșelătoare în care erau folosite imagini ale unor persoane publice.
Sub pretextul efectuării unor investiții avantajoase, suspecții au determinat persoanele vătămate să transfere diferite sume de bani, fără însă ca acestea să intre în posesia pretinsului profit.
De asemenea, victimele au fost puse să instaleze programe de control la distanță pe dispozitivele mobile și să deschidă conturi pe platforme de tranzacționare de cryptomonede sau în cadrul unor companii FinTech, conturi asupra cărora suspecții au preluat controlul.
Imaginea 1/3: sume de bani/FOTO: DIICOT
Sumele de bani rezultate din activitatea infracțională au fost transferate de suspecți, prin diferite circuite financiare, în scopul disimulării origini ilicite a acestora.
În cursul zilei de astăzi vor fi conduse la audieri aproximativ 300 de persoane.
Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Ploiești, Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Pitești și jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei și Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Curtea de Apel de la Paris a refuzat miercuri, 9 iulie, cererea Bucureștiului de a-l preda pe Prințul Paul al României.
Prințul Paul al României/FOTO: Arhivă
„Am spus întotdeauna că eu cred în justiţia franceză”, a reacţionat Paul Philip al României, cunoscut ca Paul de România, 76 de ani, la sfârşitul deliberării, potrivit Agerpres.
Preşedintele Camerei pentru extrădări a Curţii de Apel de la Paris a subliniat că autorităţile române au avut justificare în a emite un nou mandat de arestare, dar că acesta avea „un caracter disproporţionat”.
Judecătorul a precizat că el s-a pronunţat asupra admisibilităţii mandatului de arestare, nu însă şi pe fondul acestui dosar.
Cu această decizie, Curtea de Apel „pune capăt unei hărţuiri procedurale inacceptabile şi îşi reafirmă ataşamentul faţă de principiile fundamentale ale statului de drept”, a apreciat pentru AFP avocata prinţului, Miriame Laichi.
În aprilie, Prinţul Paul al României a fost pus în libertate de Curtea de Apel din Paris.
„Această decizie confirmă că Franţa, ca şi alte jurisdicţii europene, refuză să devină instrumentul unei persecuţii judiciare şi politice orchestrate de statul român, în unicul scop de a-l împiedica să-şi valorifice drepturile la succesiunea regală”, transmis avocatul său Miriame Laichi.
Prințul Paul, în vârstă de 76 de ani, a fost condamnat în dosarul retrocedării Fermei Băneasa, în decembrie 2020, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu.
Acesta a fugit din România, în 2020, şi s-a stabilit la Paris, după ce a fost găsit vinovat de restituirea ilegală a unor bunuri imobiliare de lângă Bucureşti, asupra cărora autorităţile au afirmat că acesta şi-a revendicat în mod fals dreptul de proprietate.
Autointitulatul prinț al României, Paul-Philippe, a fost arestat și în Malta, în aprilie 2024, în baza unui mandat european, în timp ce participa la o conferință organizată de Cavalerii de la Malta la Valletta. Cu toate acestea, a fost eliberat ulterior, fiind respinsă cererea de extrădare.
De asemenea, în 2022, acesta a mai fost reținut în capitala Franței, dar o instanță din Paris a refuzat, de asemenea, să îl extrădeze în România.
Deputatul PSD Claudiu Manda a declarat că partidul său nu va susține moțiunea de cenzură, dar ia în considerare un vot de abținere. El critică măsurile fiscale luate recent de coaliție și avertizează asupra efectelor creșterii TVA.
Claudiu Manda a declarat că PSD nu va susține moțiunea de cenzură FOTO: Mediafax/ Alexandru Dobre
Deputatul PSD Claudiu Manda a declarat miercuri, în cadrul emisiunii România Politică de la Prima News, că partidul nu va susține moțiunea de cenzură, însă ia în considerare un vot de abținere. Acesta și-a exprimat nemulțumirea față de măsurile fiscale recente, afirmând că în loc să fie eliminate privilegiile și sinecurile, s-a ajuns la impozitarea pensiilor și la creșterea TVA-ului, relatează News.ro.
„Luăm în considerare un vot de abținere”
„Pot să vă spun 100% că nu vom vota în această moţiune, dar luăm în considerare un vot de abţinere, pentru că nu s-a stabilit să se impoziteze pensiile la 3.000 de lei, nu s-a stabilit o reaşezare a burselor, nu s-a stabilit o impozitare mai agresivă a jocurilor de noroc, nu s-a vorbit despre creşterea TVA-ului. Toate lucrurile acestea pe care le-am stabilit acum o lună de zile, iată că nu mai au nicio valoare acum. Şi asta nu e în regulă”, a declarat Claudiu Manda.
Deputatul a precizat că PSD transmite prin această poziție un semnal clar de nemulțumire față de modul în care au fost luate deciziile economice în ultima perioadă.
Critici la adresa măsurilor fiscale
Manda a explicat că social-democrații au intrat la guvernare cu scopul de a proteja veniturile mici și medii, însă realitatea este diferită: „Am intrat la guvernare pentru a încerca pe cât posibil să menţinem veniturile mici şi medii într-o zonă rezonabilă şi din păcate, cel puţin cu primul pachet de măsuri, am pus căruţa înaintea boilor. În loc să tăiem privilegii şi sinecuri, din păcate a trebui să impozităm pensii, să creştem TVA”.
El a mai avertizat că o eventuală creștere a TVA-ului ar putea duce la o inflație generalizată, înrăutățind situația economică a românilor. „Soluția nu era aceasta”, a concluzionat deputatul PSD.
În timp ce Guvernul anunța taxe și reduceri de cheltuieli pentru populație, unele companii de stat își răsplăteau șefii cu venituri majorate chiar și de cinci ori.
Ministrul Economiei, Radu Miruță, dezvăluie ce companii de stat și-au mărit veniturile FOTO: Arhivă
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a dezvăluit, în direct la Antena 3 CNN, că directorii și membrii Consiliilor de Administrație din mai multe companii de stat și-au mărit salariile chiar și de cinci ori în ultimele luni, într-o perioadă în care autoritățile discutau despre tăieri și economii.
„Adesea în companiile statului sunt conduceri care decid împotriva interesului statului român. Sunt foarte multe mecanisme obișnuite de mult timp. Unele dintre ele vor fi rezolvate în perioada imediat următoare”, a spus ministrul.
Un exemplu elocvent este cel de la Șantierul Naval Mangalia, unde „membrii CA-ului aveau 2.260 de lei, dar în mai s-a mărit la 15.500”. La Romarm, situația e similară: „aveau 6.500 de lei, în mai 2025 s-au dus la 19.950”, a explicat Miruță.
Salariile directorilor au urmat același trend. „Directorul Icertrans are salariu de 53.910. Toate sunt valori brute. Dar faptul că s-au mărit cu foarte puțin timp înainte de noul Guvern ridică niște semne de întrebări”, a precizat ministrul.
„Cum te poți pricepe tu la toate?”
Ministrul a criticat dur modul în care sunt acordate posturile și indemnizațiile în Consiliile de Administrație, unde mulți membri sunt numiți fără o justificare reală.
„Sunt oameni puși în CA-uri cărora li s-a mărit [indemnizația] de l.a 2.260 la 15.000 și, ca premiu, au mai fost numiți în alt Consiliu. Cum te poți pricepe tu la toate? Să te pricepi și la una și la alta doar ca să încasezi 30.000 de lei? Mie mi se pare cusut cu ață albă”, a spus Miruță.
Acesta a oferit și un exemplu pe care l-a numit aberant: „Mamaia SA are 3 angajați și CA de 3 oameni și director. La 3 angajați există 4 șefi”.
Schimbări promise: „Vin cu tămâia să fugă această piază rea”
În stil ironic, Miruță a spus: „Vin cu tămâia să fugă această piază rea”, referindu-se la măsurile pe care le pregătește pentru a opri aceste abuzuri.
Ministrul a precizat că va introduce noi indicatori de performanță pentru membrii CA, astfel încât evaluările să reflecte cu adevărat rezultatele obținute. „La următoarea evaluare, peste câteva luni, se va face pe indicatorii noi introduși. Cei care nu vor bifa vor pleca”, a avertizat el.
Modificarea ordonanței 109, o prioritate
Radu Miruță a anunțat că va propune modificarea ordonanței 109, astfel încât să fie redus factorul de multiplicare a indemnizațiilor. „Trebuie modificată ordonanța 109 prin care să scadă și factorul de multiplicare, că ei pot lua până la 6 ori salariul mediu din companie. Poate fi scăzut la 2”, a spus ministrul.
În final, Miruță a concluzionat că „nu se poate să fii în situația în care Guvernul le spune oamenilor că trebuie să ajute la reducerea deficitului și să vedem astfel de situații în companiile statului român”.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va propune un nou pachet de reformă administrativă, care are ca scop consolidarea principiului descentralizării și simplificarea procedurilor aferente, transmite instituția condusă de Cseke Attila.
Potrvit ministrului Dezvoltarii, pentru a asigura sustenabilitatea financiară a administrațiilor publice locale, vor fi introduse noi prevederi legale pentru o colectare mai eficientă a taxelor și impozitelor locale.
„Este corect ca nu doar unii cetățenii să-și achite taxele și impozitele locale. Trebuie să fim responsabili în egală măsură și să ne achităm datoriile. Putem citi în presă despre administrații locale, primării, care nu-și pot acoperi cheltuielile de funcționare sau salariile din veniturile proprii. Trebuie să înțelegem de ce se întâmplă acest fenomen și să modificăm legislația astfel încât autoritățile locale să poată colecta, în mod echitabil, taxele și impozitele locale”, spune Cseke Attila.
Ce modificări va audce noua reformă
o persoană care dorește să vândă un autoturism trebuie mai întâi să își achite toate datoriile fiscale.
cei care vor să cumpere un vehicul, trebuie să nu aibă restanțe la impozitele pe terenuri, locuințe sau amenzi de parcare neplătite.
un permis de conducere suspendat din cauza unei contravenții comise în trafic va putea fi redobândit doar după achitarea integrală a amenzii.
pentru eliberarea autorizațiilor de construire, administrațiile locale vor putea emite aceste documente doar dacă solicitantul nu are datorii către bugetul local,
instituțiile statului sau administrațiile publice vor putea reține, din ajutoarele sociale, datorii precum impozitul pe imobile sau alte impozite locale. Excepție de la această prevedere vor fi mamele care beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului și persoanele cu dizabilități, care primesc indemnizații de handicap.
„Pachetul legislativ va oferi mai multe instrumente autorităților locale pentru a eficientiza colectarea taxelor”, adaugă Cseke Attila.
Simplificare mecanismelor de transfer a imobilelor aflate în propietatea statului
De asemenea, se va propune și simplificarea mecanismelor de transfer al unor atribuții și al unor imobile, aflate în proprietatea statului, în administrarea autorităților locale. Ministrul dezvoltării a amintit că, de fiecare dată când a fost inițiată și implementată o măsură de descentralizare, a fost demonstrat că o clădire neglijată poate fi reabilitată și utilizată mai repede atunci când decizia și responsabilitatea aparțin comunității locale.
„Comunitățile locale sunt interesate să întrețină și să valorifice aceste imobile. Nimeni nu va fugi nicăieri cu terenurile sau clădirile transferate către autoritățile locale, trebuie să renunțăm la aceste temeri. Acum este nevoie de măsuri eficiente pentru modernizarea administrației publice locale”, conchide Cseke Attila.
Europarlamentarul PSD Dan Nica a semnalat în plenul Parlamentului European faptul că România suportă un cost disproporționat în ceea ce privește tarifele la electricitate, comparativ cu alte state membre.
Dan Nica s-a adresat președintelui Consiliului European, Antonio Costa, și Vicepreședintelui Executiv al Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, subliniind că ar fi vrut să vadă în concluziile Consiliului Europei măsuri concrete pentru ca prețurile energiei în Uniunea Europeană să fie unele rezonabile.
„Este foarte greu să merg acasă și să le spun românilor de ce ei trebuie să plătească prețuri la energia electrică, acasă, de 2 sau de 4 ori mai mari decât celelalte țări din Uniunea Europeană. De ce firmele din România trebuie să plătească prețuri la energia electrică cu 50% mai mari decât țările din vestul Europei? Ce fel de piață unică este aceasta în care toată presiunea și toată greutatea sunt pe umerii României și ale românilor, în timp ce această piață de electricitate nu funcționează?, a menționat Nica.
Un veteran al Marinei SUA, condamnat pentru participarea la atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, a refuzat grațierea oferită de președintele Donald Trump.
Atacul asupra Capitoliului a avut loc la 6 ianuarie 2021 FOTO: Arhivă
Jason Riddle, fost militar al Marinei americane, a ales să nu accepte grațierea primită de la Donald Trump, exprimându-și convingerea că președinteletrebuie să ajungă în închisoare. Într-un interviu difuzat marți de postul local ABC din New Hampshire și preluat de agenția Agerpres, Riddle a explicat motivele acestei decizii.
„Am făcut mult rău fiind acolo. Am rănit mulți oameni pe parcurs, am spus o mulțime de lucruri urâte”, a declarat el pentru WMUR News 9. „Trebuie să recunosc această realitate, iar o parte din aceasta înseamnă să nu accept niciun fel de grațiere, permisie sau orice altceva din partea lui Trump care neagă această realitate, pentru că odată ce fac asta, mă întorc de unde am plecat”.
„Eram obsedat de Trump”
Riddle a pledat vinovat în fața instanței și a fost condamnat la 90 de zile de închisoare, urmate de trei ani de eliberare condiționată. El a declarat că a cerut oficial sprijinul senatoarei Maggie Hassan pentru a respinge grațierea.
„Eram evident obsedat de Trump. Mental, eram ținut ostatic de ceva care pur și simplu mă seca”, a mărturisit el. „A fost un lucru oribil care s-a întâmplat și merit să merg la închisoare, la fel și Donald Trump. El merită să meargă la închisoare pentru că a provocat asta. Cred că poate într-o zi o va face”.
Fostul militar a mai spus că, în momentul asaltului asupra Capitoliului, credea că Trump pierduse alegerile din 2020 în mod corect, dar își dorea să participe la evenimentele din Washington pentru a-l susține. Obișnuia să ia parte la mitingurile organizate de Trump și a simțit o legătură puternică cu ceilalți susținători, vorbind despre „un sentiment de comunitate”.
Și alți condamnați refuză grațierea
Riddle nu este singurul care a respins o astfel de ofertă. În ianuarie, și Pamela Hemphill, o femeie de 71 de ani condamnată pentru agresiune în legătură cu evenimentele din 6 ianuarie, a refuzat grațierea prezidențială.
„Acceptarea unei grațieri ar fi o insultă la adresa ofițerilor de poliție de la Capitoliu, a statului de drept și a națiunii noastre”, a declarat ea reporterilor la acel moment. Hemphill a povestit că s-a simțit ca parte dintr-o „sectă” care a făcut-o să creadă în falsa teorie a fraudei electorale din 2020.
Trump a semnat sute de grațieri
În ultima zi a mandatului său, pe 20 ianuarie, Donald Trump a semnat o grațiere în masă care a vizat circa 1.500 de persoane implicate în atacul asupra Capitoliului. Acest val de grațieri a stârnit controverse în rândul opiniei publice, mai ales în contextul în care unii dintre cei condamnați refuză acum iertarea prezidențială, în semn de asumare a responsabilității.
Un nou set de date publicat de agenția de statistică a Federației Ruse, Rosstat, confirmă ceea ce specialiștii în demografie avertizează de ani întregi: Rusia intră într-o spirală a declinului democrafic care ar putea avea consecințe ireversibile în deceniile următoare, scrie express.co.uk.
În Rusia se nasc tot mai puțini copii/FOTO:X
După decenii de crize suprapuse — economice, sociale și militare — Federația Rusă pare a se confrunta cu un risc sistemic intern rar discutat public: colapsul natalității.
Un minim istoric al nașterilor și o prognoză îngrijorătoare
În 2023, în Rusia s-au născut doar 1,22 milioane de copii, cel mai mic număr anual din ultimul sfert de secol. Și mai îngrijorător este că tendința nu dă semne de inversare: Rosstat estimează că până în 2027, numărul nașterilor va scădea sub pragul de 1,14 milioane.
În același timp, mortalitatea rămâne ridicată — în parte din cauza problemelor cronice de sănătate publică, precum alcoolismul și consumul de droguri, dar și pe fondul pierderilor umane provocate de războiul din Ucraina. Din 2016 până în 2024, populația s-a diminuat natural cu peste 3 milioane de persoane.
Un rezervor matern în scădere rapidă
Ceea ce face criza demografică rusească cu atât mai dificil de rezolvat este faptul că scade vertiginos și baza biologică pentru regenerare: numărul femeilor aflate la vârsta fertilă.
Vicepremierul Tatiana Golikova a declarat recent, în fața deputaților, că până în 2046, grupul femeilor capabile să nască va scădea cu 7 milioane – de la 34 la doar 27 de milioane. „Rusia trăiește într-o traiectorie descendentă a principalului grup reproductiv al populației”, a recunoscut oficialul.
Chiar dacă autoritățile spun că tot mai multe femei renunță la avort (aproape 25% în prezent), Golikova admite că eforturile sunt „încă insuficiente”.
Un pericol tăcut cu ecouri geopolitice
Analiști occidentali consideră că acest declin demografic nu este doar o problemă de plan intern, ci una strategică, cu potențial de destabilizare a structurii socio-economice și chiar a puterii statului rus.
„Rusia moare”, spunea colonelul britanic Tim Collins într-un episod al podcastului UK Defence Review din 2023. În opinia sa, o națiune care își pierde capacitatea de reproducere și nu reușește să-și mențină o structură socială funcțională se află pe o traiectorie de autodizolvare.
Pentru Kremlin, provocarea e dublă: pe de-o parte, necesitatea menținerii unei imagini de putere globală; pe de altă parte, realitatea internă a unui stat îmbătrânit, slăbit economic și din ce în ce mai dependent de migrație și represiune pentru a-și asigura stabilitatea.
Demografia nu e, de regulă, domeniul care generează titluri de criză. Însă în cazul Rusiei, cifrele indică o dinamică ce ar putea deveni una dintre cele mai importante vulnerabilități ale sale. Nu de mâine, dar într-un viitor deloc îndepărtat, subliniază express.co.uk.
Comisarii din cadrul Comandamentului Litoral ANPC 2025 au desfăşurat 78 de acţiuni de control în staţiunea Năvodari-Constanţa, fiind aplicate 74 de amenzi contravenţionale, în valoare de 321.000 lei, precum şi 28 de avertismente.
Potrivit unui comunicat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), comisarii au confiscat marfă, în vederea distrugerii, în valoare de 7.467 lei.
Totodată, patru dintre unităţile verificate au primit ordin de oprire temporară de la prestarea serviciilor, respectiv Holiday Vox SRL – Bar Caraibe Beach, Art Mgo Furniture SRL- Plajă, Anaella Resort SRL – Beach-Bar şi Dizzy Summer SRL (Dizzy Beach Bar), loc de joacă cu trambuline rupte pe alocuri şi fără protecţie la intrare.
Printre abaterile principale identificate de comisarii ANPC se numără lipsa autorizaţiei UAT/ANSVSA/loc de joacă/bar/plajă, produse nesigure. Conform autorităţii de control, nu există date de identificare şi caracterizare, produsele erau depozitate la temperaturi neconforme sau fără data deschiderii afişată.
De asemenea, s-au identificat agregate frigorifice cu deficienţe de structură, neigienizate, cu depuneri de gheaţă şi ustensile neconforme. Totodată, s-a constatat lipsa coşurilor de gunoi sau au fost identificate coşuri de gunoi fără capac şi au fost descoperite cabluri electrice neizolate.
Comisarii ANPC au mai descoperit că grupurile sanitare erau insuficiente, raportat la numărul de şezlonguri şi au identificat saltele şezlonguri neigienizate.
„Măsurile dispuse, în baza legislaţiei în vigoare, au fost: retragere produse din consum, remediere deficienţe şi interzicere utilizare echipament de agrement„, se menţionează în comunicat.
De asemenea, comisarii ANPC au transmis adresă de informare către UAT Năvodari privind lipsa autorizaţiei de funcţionare pentru toate cele 74 de unităţi verificate.
Călin Georgescu, a transmis marți seară o dezmințire fermă, după apariția în presă a informațiilor potrivit cărora avocatul său ar fi fost ridicat de poliție într-un dosar privind relații sexuale cu o minoră.
Călin Georgescu respinge asocierea cu avocatul implicat în scandal FOTO: Inquam photos / Octav Ganea
Într-o postare pe rețelele sociale, Călin Georgescu a calificat drept falsă și tendențioasă asocierea sa cu avocatul implicat în ancheta penală. „Resping informațiile apărute în presă potrivit cărora persoana din imagine ar fi avocatul meu. Această asociere este complet falsă și reprezintă o dezinformare deliberată și tendențioasă”, a scris acesta.
Georgescu a subliniat că singurii avocați care îl reprezintă oficial fac parte din cabinetul Sinescu & Nazare. „Reamintesc: singura echipă de avocați care mă reprezintă este cea a casei de avocatură Sinescu & Nazat”, a precizat el.
Condamnare față de manipularea subiectelor sensibile
Călin Georgescu a reacționat și la modul în care a fost mediatizat cazul, condamnând public implicarea minorilor în astfel de scandaluri. „Ca tată, condamn ferm orice instrumentalizare a unor subiecte sensibile care implică minori. Consider că statul are datoria să facă mai mult pentru protecția copiilor, în special în spațiul online.”
El a cerut jurnaliștilor să trateze cu responsabilitate informațiile vehiculate: „Solicit presei să trateze aceste lucruri cu responsabilitate, să respecte adevărul și să evite propagarea informațiilor false.”
Contextul scandalului
Dezmințirea vine după ce în spațiul public a apărut informația că unul dintre avocații lui Călin Georgescu ar fi fost ridicat de polițiștii din Ilfov și dus la audieri, într-un dosar în care este acuzat că ar fi încercat să întrețină relații sexuale cu o minoră de 15 ani. Bărbatul vizat este avocatul Bogdan Petre, identificat de un autointitulat „justițiar” de pe rețelele sociale, care a publicat și momentul în care acesta este reținut de poliție.
În înregistrarea postată pe TikTok, autorul filmării îl întreabă: „Sunteți avocatul lui Călin Georgescu și ați venit la o întâlnire cu o minoră de 15 ani? De ce vă ia Poliția? De asta ajunge domnul Călin Georgescu la pușcărie, pentru că avocații lui se întâlnesc cu minore?”
Potrivit lui Georgescu, între el și avocatul din filmare nu există nicio relație profesională. În spațiul public, însă, acesta a fost văzut în mai multe ocazii în proximitatea sa, inclusiv în fața unor instituții precum Parchet sau instanțele de judecată, așa cum se poate observa și în pozele din galeria foto.
Imaginea 1/5: Călin Georgescu alături de avocatul Mircea Bogdan Petre FOTO Mediafax
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F8-5.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F1-3-1.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2F8052987-mediafax_foto-andreea_alexandru-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fbogdan-ivan-dl-general-gaze-1280x854.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F517414167_1043204334564828_6298093494683640374_n-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fmain-furtuna.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-0743357094-1280x708.jpg)
