Ryanair a refuzat să ramburseze biletele de avion, în valoare de 827 de lire, după ce o femeie a cerut anularea lor în urma decesului soțului. Soțul acesteia rezervase biletele în 2024 și urma să zboare în septembrie, către Veneția, pentru a reprezenta Scoția la un meci de fotbal în scaun cu rotile.

Yvonne Shields, în vârstă de 44 de ani, a încercat să anuleze zborul lui Colin Shields de la Edinburgh la Veneția, după ce acesta a murit în aprilie, scrie Telegraph.

Bărbatul era tetraplegic în urma unui accident petrecut în urmă cu 14 ani și avea nevoie de doi îngrijitori esențiali care să îl însoțească în călătorie, ale căror bilete le plătise tot el.

După decesul său, cauzat de o hemoragie cerebrală, Yvonne a contactat serviciul de relații cu clienții Ryanair pentru a solicita rambursarea zborurilor, însă a declarat că i s-a spus că nu poate primi banii înapoi pentru biletele îngrijitorilor, întrucât acestea fuseseră rezervate de soțul ei.

I s-a promis o rambursare de doar 258 de lire pentru biletul lui, dar spune că nici aceea nu a fost primită.

Când aceasta a contactat din nou compania aeriană pentru a urmări rambursarea, i s-ar fi spus că nu pot oferi informații decât dacă vorbesc cu persoana care a făcut rezervarea, deși fuseseră informați că aceasta a decedat.

Yvonne a precizat că a transmis companiei Ryanair certificatul de deces al soțului ei și dovada că este executorul testamentar, însă compania a refuzat în continuare să comunice cu ea.

„Colin a murit pe 12 aprilie, iar eu i-am contactat pe cei de la Ryanair tot în aprilie. Am completat formularul pentru rambursarea biletelor lui Colin și ale îngrijitorilor. Mi-au aprobat o parte din rambursare, dar nu au trimis nimic.

Mi-au spus că politica lor este să ramburseze doar biletul lui Colin, nu și pe cele ale îngrijitorilor. Dar nici măcar acea rambursare nu am primit-o, nimic”, a mărturisit femeia.

Ea a adăugat că, atunci când a încercat să obțină rambursarea, i s-a spus „că trebuie să vorbească cu persoana care a făcut rezervarea”, deși ea și sora ei informaseră compania că persoana respectivă a murit.

Un agent de la serviciul de asistență Ryanair i-a spus că „nu poate divulga nicio informație unei persoane care nu este legată de rezervare” și a încheiat conversația.

Doamna Shields a spus că lipsa de empatie din partea companiei Ryanair a fost tulburătoare și a făcut-o „să izbucnească în lacrimi”.

„Faptul că nici măcar nu îmi returnează banii este revoltător. E ca și cum ai da cu capul de un zid. Vor să vorbească cu cineva care nu mai e în viață, e o cerere nerezonabilă.

Este lipsa de empatie, lipsa de înțelegere – nu e vorba de o persoană oarecare care mergea într-o vacanță, era o persoană cu dizabilități. Dacă un membru al familiei tale ar fi murit, cu siguranță ai considera că totul ar trebui anulat”, a mai afirmat aceasta.

Pe 30 iunie, doamna Shields a fost informată că o rambursare în valoare de 257,58 lire sterline a fost emisă și, din păcate, a fost informată greșit de un agent de servicii clienți care a crezut în mod eronat că ceilalți doi pasageri din rezervare nu au dreptul la rambursare.

„Departamentul nostru de relații cu clienții este dispus să continue să o asiste pentru a corecta această eroare și pentru a-i facilita rambursarea”, precizează Ryanair.

Comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a tras un semnal de alarmă privind pregătirea Europei pentru un conflict de amploare, susținând că infrastructura continentului – drumurile, căile ferate și podurile – ar întâmpina dificultăți majore în susținerea unui dezlănțuiri militare masive în cazul unui conflict cu Rusia.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Tzitzikostas a declarat că mare parte din infrastructura europeană nu a fost proiectată pentru a susține vehiculele militare grele, ceea ce reprezintă un risc serios pentru securitatea Europei.

„Avem poduri vechi care trebuie modernizate. Avem poduri înguste care trebuie lărgite. Și avem poduri inexistente care trebuie construite,” a spus comisarul european.

Tzitzikostas a avertizat că, în cazul în care forțele NATO ar trebui să se mobilizeze rapid pentru a apăra frontierele estice ale Uniunii Europene, răspunsul ar putea fi sever afectat de punctele slabe structurale, procedurile de frontieră învechite și blocajele de transport. „Realitatea de astăzi este că, dacă dorim să mutăm echipamente militare și trupe din partea vestică a Europei în partea estică, acest lucru ar dura săptămâni și, în unele cazuri, luni,” a afirmat el.

Ca răspuns, Comisia Europeană pregătește un plan de 17 miliarde de euro pentru renovarea infrastructurii cheie la nivelul întregului continent. Inițiativa, care va fi implementată în cadrul bugetului UE 2028-2034, se va concentra pe aproximativ 500 de proiecte prioritare, distribuite pe patru coridoare militare, identificate în colaborare cu NATO. Locațiile precise ale acestor proiecte sunt clasificate din motive de securitate.

Infrastructura europeană, inadecvată pentru logistica militară

În centrul problemei se află faptul că majoritatea rețelei de transport a Europei nu a fost niciodată construită cu logistica militară în minte. Camioanele civile sunt, de obicei, limitate la o greutate maximă de 40 de tone, în timp ce tancurile de luptă principale pot cântări până la 70 de tone, ceea ce face ca multe poduri să nu fie adecvate pentru deplasarea rapidă a vehiculelor blindate.

Oficialii se tem că, în cazul unei urgențe, tancurile și vehiculele de transport al trupelor ar putea rămâne blocate din cauza infrastructurii învechite sau întârziate de procedurile birocratice la frontierele interne ale Uniunii Europene. „Trebuie să evităm ca tancurile să rămână blocate în hârtii când traversează granițele,” a subliniat Tzitzikostas.

Avertismentul vine pe fondul unei anxietăți tot mai mari în Europa cu privire la potențialul agresiunii rusești în viitor. În luna iunie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Rusia ar putea încerca să lovească un stat membru al NATO până în 2030, ceea ce a determinat un impuls crescut pentru îmbunătățirea pregătirii pentru apărarea colectivă.

Planul de 17 miliarde de euro și programul de rearmare al UE

Paralel cu inițiativa de modernizare a infrastructurii, Uniunea Europeană derulează un program mai amplu de rearmare, estimat la aproximativ 800 de miliarde de euro. Planul are ca scop reducerea dependenței de lunga durată a Europei față de Statele Unite în domeniul securității și sprijinirea statelor UE pentru a răspunde mai rapid și mai independent noilor amenințări.

Tzitzikostas a afirmat că propunerile de modernizare a transportului ar sprijini noile recomandări ale NATO privind cheltuielile pentru apărare, care stipulează acum alocarea a 5% din PIB-ul național pentru apărare, din care 1,5% ar trebui să fie investit în infrastructură și securitate.

În ciuda propunerii Comisiei de 17 miliarde de euro pentru mobilitatea militară, diplomații de la Bruxelles au avertizat că negocierile între statele membre ar putea duce la o reducere a alocării finale. Discuțiile bugetare se preconizează a fi îndelungate, având în vedere prioritățile concurente, precum redresarea economică, politica climatică și modernizarea industriei.

Securitatea Europei, o prioritate strategică

În ciuda acestor provocări, planificatorii de apărare susțin că programul de mobilitate militară este un element esențial al posturii de securitate a Europei. Oficialii de rang înalt din statele membre ale UE din estul Europei au avertizat constant că întârzierile în dislocarea forțelor ar putea fi dezastruoase în cazul unei crize.

Tzitzikostas a subliniat importanța ca Europa să nu depindă exclusiv de sprijinul american sau de sistemele moștenite. „Nu ne mai putem permite să nu fim pregătiți sau să depindem de alții,” a spus el.

Mobilitatea militară a fost o preocupare a Bruxelles-ului încă din 2017, când a fost identificată pentru prima dată ca o deficiență în cadrul de apărare al UE. Deși s-au făcut unele progrese în cadrul Inițiativei de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO), lipsa de finanțare și obstacolele administrative au încetinit implementarea acestora.

Această nouă abordare reflectă o schimbare în viziunea de la Bruxelles, unde factorii de decizie politic consideră acum infrastructura strategică nu doar un instrument de dezvoltare economică, ci și un pilon esențial al apărării teritoriale. Provocarea, susțin oficialii, constă în adaptarea sistemelor de transport civile la cerințele războiului din secolul XXI, fără a afecta funcționalitatea lor zilnică.

Ministrul de Externe al Austriei a susținut că Donald Trump a fost dispus să cedeze Crimeea și estul Ucrainei Moscovei în cadrul unui acord de pace, însă Vladimir Putin a ales să continue războiul.

După ce a revenit în Biroul Oval pe 20 ianuarie, Trump a promis că va pune capăt rapid conflictului, afirmând că ar putea opri războiul într-o singură noapte.

În luna februarie, administrația sa a lansat discuții de pace cu Moscova, fără a consulta Kievul sau aliații europeni ai Americii, care consideră războiul Rusiei în Ucraina o amenințare existențială la securitatea lor.

Ulterior, oficiali americani au demarat negocieri separate cu Kievul, în cadrul cărora, potrivit unor surse, au presat Ucraina să cedeze teritorii Moscovei pentru a ajunge la o soluție de pace.

Într-un interviu acordat postului german de televiziune Die Welt, publicat vineri, ministrul de Externe al Austriei, Beate Meinl-Reisinger, a declarat că Trump a oferit efectiv Crimeea și părți din estul Ucrainei „pe o tăvă de argint” Moscovei, dar Putin a ales să continue războiul.

„Trump i-a servit lui Putin Crimeea și câteva regiuni estice pe o tăvă de argint, ca să spun așa, și a exclus, de asemenea, aderarea Ucrainei la NATO. Și ce face Putin? Continuă să bombardeze țara cu un război de distrugere totală”, a afirmat aceasta.

Declarațiile lui Meinl-Reisinger vin în concordanță cu relatările din mass-media americană, inclusiv Bloomberg, că Washingtonul a propus Ucrainei un plan de pace, care includea, printre altele, excluderea aderării Ucrainei la NATO și recunoașterea oficială a anexării Crimeei de către Rusia.

Crimeea este sub ocupație rusă din 2014, când Moscova a anexat ilegal teritoriul, după un referendum falsificat, desfășurat sub ocupație militară și fără observatori internaționali.

Într-un interviu acordat revistei Time în aprilie, Trump a afirmat că Crimeea „va rămâne în continuare Rusiei” în cadrul oricărui acord de pace propus.

Pe lângă Crimeea, Rusia ocupă parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson din Ucraina și le-a anexat oficial—un act nerecunoscut de comunitatea internațională.

Moscova cere, de asemenea, ca aceste regiuni să fie recunoscute ca parte a Rusiei într-un eventual acord de pace.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în mod repetat că Kievul nu va recunoaște niciodată oficial niciun teritoriu ucrainean ca fiind rus într-un acord de pace.

Trump își recalibrează politica

Ulterior, Trump și-a recalibrat abordarea față de război. În timp ce inițial căuta să se apropie de Putin, acum a adoptat o poziție mult mai fermă față de Moscova, pe măsură ce Rusia continuă să lanseze atacuri mortale în Ucraina, ignorând apelurile SUA pentru un armistițiu.

La începutul acestei luni, președintele american a anunțat că Washingtonul va relua livrările de arme către Ucraina și a dezvăluit un nou acord NATO pentru coordonarea transferului de sisteme avansate de apărare aeriană de fabricație americană către Kiev.

„Într-un anumit moment, sicriile se vor aduna în Rusia”

Meinl-Reisinger a respins și informațiile potrivit cărora Rusia ar deține avantajul pe câmpul de luptă, spunând că Moscova „suferă pierderi uriașe”.

„Într-un anumit moment, sicriile se vor aduna în Rusia. În plus, există situația economică dezastruoasă. Devine din ce în ce mai dificil pentru Kremlin să continue acest război. Putin știe că timpul îi este limitat. De aceea, acum duce războiul cu o intensitate atât de brutală”, a adăugat aceasta.

Potrivit estimărilor ucrainene, Rusia a pierdut peste 1 milion de soldați de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022.

Pierderile masive de personal au forțat Kremlinul să suplimenteze rândurile cu recrutări din afaceri externe, inclusiv trupe din Coreea de Nord.

Putin nu ia în serios ultimatumurile lui Trump

Președintele rus Vladimir Putin este puțin probabil să ia în serios un nou ultimatum din partea președintelui american Donald Trump, care cere un armistițiu în Ucraina în termen de 10-12 zile sau se va confrunte cu noi sancțiuni, potrivit corespondentului Sky News la Moscova, Ivor Bennett.

Potrivit jurnalistului, Kremlinul se confruntă probabil cu o senzație de deja vu, deoarece Trump a mai făcut declarații similare de mare amploare – dar fără alte acțiuni. În martie, președintele SUA a declarat că este „furios” pe Putin, iar în aprilie a cerut public Moscovei să „înceteze focul” și să „semneze un acord”.

Iar în mai, Trump a transmis un semnal Kievului și aliaților europeni că pregătește sancțiuni la scară largă împotriva Rusiei în absența unui armistițiu imediat.

Cu toate acestea, nu au fost impuse noi sancțiuni și nici nu s-a încheiat vreun acord de încetare a focului.

Analistul reamintește că Putin reacționează de obicei negativ la ultimatumuri – acestea mai degrabă obligă Kremlinul să adopte o poziție și mai dură. În special, după presiunile anterioare din partea Statelor Unite, Moscova nu a făcut decât să-și intensifice retorica, subliniind încă o dată intenția sa de a „atinde obiectivele stabilite”.

Astfel, până când Casa Albă nu își va susține declarațiile zgomotoase cu acțiuni concrete, inclusiv noi sancțiuni, Kremlinul își va continua probabil linia aleasă.

Două persoane au murit și alte două sunt rănite după ce au fost înjunghiate luni, 28 iulie, în centrul Londrei.

Polițiștii au fost alertați luni, la ora 13:00, după ce mai multe persoane au fost agresate la un sediu comercial din Long Lane, SE1, scrie The Standard.

Un bărbat în vârstă de 58 de ani a murit la fața locului, în centrul Londrei, în urma unei înjunghieri. Alți trei bărbați au fost transportați de urgență la spital, iar unul dintre ei, în vârstă de 27 de ani, a murit ulterior din cauza rănilor suferite.

Un alt bărbat de treizeci de ani rămâne în spital, iar medicii declară că rănile provocate de atac nu îi pun viața în pericol.

Un martor care locuiește în zonă a declarat pentru ziarul Metro că, în timp ce lucra de acasă cu ferestrele deschise, a auzit pe cineva afară strigând „cu o voce gravă și superficială: «Ajutați-mă»”.

Acesta a explicat că, atunci când se întorcea acasă după ce a luat prânzul, a văzut paramedici îngrijind un „bărbat despuiat la pământ, care părea să aibă o rană pe partea dreaptă a corpului, în jurul pieptului sau puțin mai jos”.

Martorul a explicat că l-a auzit pe bărbat gemând și a fost transferat viu pe o targă după aproximativ 30 de minute.

Consiliera Natasha Ennin a declarat că polițiștii au deschis o anchetă pentru omor și că  incidentul nu este tratat ca un act de terorism.

„Sunt îngrozită și profund întristată de moartea celor doi bărbați din cartierul nostru, petrecută astăzi. Transmit sincere condoleanțe familiilor și prietenilor lor.

Poliția a deschis o anchetă pentru omor și a transmis în această seară că, din primele informații, incidentul nu este tratat ca un act de terorism și că nu există un risc suplimentar pentru populație. Dacă puteți oferi informații utile anchetei, vă rugăm să sunați la 101 sau să raportați online.

În această seară, în zona Long Lane sunt prezente forțe suplimentare de poliție, iar noi vom rămâne în contact strâns cu autoritățile pe măsură ce ancheta avansează.”

La rândul său, șefa poliției pentru zonă, superintendenta Emma Bond, a declarat: „Ancheta noastră se află într-un stadiu incipient, iar echipa lucrează intens pentru a înțelege pe deplin circumstanțele acestui incident șocant.

Până în acest moment, nu avem indicii că ar fi vorba despre un act de terorism și nu există alte pericole pentru public”, a afirmat Natasha Ennin.

Poliția anunță că cinci persoane, între care un polițist al Departamentului de Poliție din New York (NYPD), au fost ucise marți, 29 iulie, într-un atac armat produs în Manhattan, New York, la o clădire de birouri. Atacatorul, un bărbat de 27 de ani originar din Las Vegas, este mort, iar anchetatorii cred că acesta s-a sinucis.

Potrivit forțelor de ordine, atacatorul, Tamura, a intrat în zgârie-norii cu 44 de etaje, care găzduiește gigantul de investiții Blackstone, Liga Națională de Fotbal American și firma de contabilitate și consultanță financiară KPMG, printre altele. Atacatorul era înarmat cu o pușcă și a început să tragă.

„Motivele sale sunt încă în curs de investigare și lucrăm pentru a înțelege de ce a vizat această locație anume. 345 Park Avenue este o clădire de birouri comerciale ai cărei chiriași includ NFL, Rudin Management, KPMG și Blackstone”, a transmis Poliția, potrivit skynews.http://

Videoclipul de supraveghere îl arată pe tânărul de 27 de ani coborând dintr-o mașină parcată dublu cu o pușcă M4 și intrând în holul clădirii, unde „a deschis imediat focul” asupra unui ofițer NYPD, care a fost ucis.

„Apoi a împușcat o femeie care s-a adăpostit în spatele unui stâlp și a continuat prin hol, împrăștiindu-l cu focuri de armă”, a declarat comisarul de poliție Tisch la o conferință de presă.

Atacatorul a împușcat apoi un agent de pază de la banca liftului, în timp ce acesta se adăpostea în spatele unui birou de pază.

Tamura a sunat la lift din hol și a permis unei femei să iasă nevătămată. A urcat la etajul 33 și a început „să se plimbe pe etaj, trăgând cu cartușe în timp ce se deplasa”, a spus Tisch.

O persoană a fost împușcată mortal la etajul respectiv.

„Apoi a pornit pe un hol și s-a împușcat singur în piept”, a transmis Poliția. 

Ofițer de poliție, ucis

Ofițerul ucis la adresa 345 Park Avenue a fost identificat ca fiind Didarul Islam, în vârstă de 36 de ani, a anunțat primarul Eric Adams într-o conferință de presă.

Departamentul de Poliție din New York a publicat o fotografie cu ofițerul care a fost ucis. Acesta era tată a doi copii, iar soția sa este însărcinată cu al treilea copil, au declarat oficialii din New York.  

Islam, care a fost ucis, se afla la etajul 47 și lucra ca agent de pază plătit pentru proprietarul clădirii, Rudin Properties, în momentul împușcăturii. El a fost împușcat în spate. A fost dus de urgență la un spital din apropiere, unde a murit.

„Inimile noastre sunt grele, cinci oameni nevinovați au fost împușcați în această seară, am pierdut patru suflete în violențe, inclusiv un membru al NYPD, pe nume ofițerul Islam, care a servit în secția 47 și este un imigrant din Bangladesh”, a declarat primarul primarul New York-ului, Eric Adams.

Avea trei ani și jumătate de experiență în serviciu, a spus Adams.

Atacatorul avea un istoric de boli mintale

Atacatorul în vârstă de 27 de ani, identificat de surse ca fiind Shane Tamura din Las Vegas, Nevada (născut în Hawaii), s-a sinucis după împușcături, potrivit New York Post.

Suspectul s-ar fi baricadat într-o clădire din Midtown Manhattan înainte de a fi găsit mort din cauza unei răni provocate de o armă de foc, la etajul 33.

Suspectul atacator, care a lucrat ca agent de securitate și, mai recent, pentru un cazinou din Las Vegas, ar fi avut un permis de port ascuns pentru o armă de mână, au declarat mai mulți oficiali din domeniul aplicării legii.

Tamura a acționat singur, iar terorismul nu pare să fi fost o motivație în atacul mortal al lui Tamura.

Comisarul de poliție din New York, Jessica Tisch, a declarat că atacatorul din spatele atacului mortal de luni avea un istoric de boli mintale, deoarece motivele sale sunt încă investigate.

Un videoclip recent apărut în spațiul public arată puterea distructivă impresionantă a noii bombe cu vid dezvoltate de Turcia, denumită GAZAP, o armă de aproximativ o tonă considerată printre cele mai devastatoare bombe non-nucleare existente.

Imaginile, provenite de la un test militar, surprind momentul în care bomba este lansată dintr-un avion, urmat de o explozie puternică, însoțită de o undă de șoc vizibilă cu ochiul liber. Potrivit autorităților militare turce, deflagrația a generat un nor dens de fum și praf care s-a extins pe o suprafață de aproximativ 160 de metri în diametru, cria The Sun.

Bomba GAZAP – al cărei nume înseamnă „Furie” în limba turcă – a fost prezentată oficial în cadrul Târgului Internațional al Industriei de Apărare (IDEF) 2025, desfășurat la Istanbul. Este vorba despre o bombă de tip MK84, cu o greutate de circa 907 kilograme, care poate fi lansată de pe avioane de luptă precum F-4 și F-16.

Potrivit Nilufer Kuzulu, coordonatoarea echipei de cercetare care a dezvoltat bomba, GAZAP utilizează o structură cu fragmente proiectate, având aproximativ 10.000 de particule ce se dispersează pe o rază de un kilometru. Aceasta a explicat că, în comparație, bombele convenționale din aceeași clasă generează în medie doar trei fragmente pe metru pătrat, în timp ce GAZAP atinge o densitate de peste zece fragmente pe metru pătrat.

„Este de trei ori mai eficientă decât bombele standard din seria MK”, a declarat Kuzulu. Ea a mai adăugat că designul imită comportamentul unei grenade defensive, proiectând fragmente controlate în loc de șrapnel aleatoriu.

Bomba GAZAP poate fi adaptată și pentru lansare de pe drone, potrivit dezvoltatorilor.

Ce sunt bombele termobarice

Armele termobarice, cunoscute și sub denumirea de „bombe cu vid”, au fost dezvoltate inițial în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și au fost utilizate pentru prima dată de Statele Unite în timpul conflictului din Vietnam. Acestea produc o explozie masivă prin dispersarea unui nor de combustibil care este ulterior aprins, generând temperaturi de până la 3.000 de grade Celsius. Efectele pot include distrugerea betonului, topirea metalului și, în cazuri extreme, arderea țesuturilor umane până la os.

Deși impactul acestor arme este extrem de distructiv, utilizarea lor nu este interzisă de legislația internațională atâta timp cât sunt folosite împotriva țintelor militare și nu a populației civile.

Utilizarea armelor termobarice în războiul din Ucraina

Rusia a fost acuzată în repetate rânduri de utilizarea bombelor cu vid în Ucraina de la începutul invaziei în 2022. La scurt timp după declanșarea conflictului, ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, Oksana Markarova, a susținut că forțele ruse au folosit o astfel de armă.

Ulterior, imagini cu lansatoare TOS-1A – un sistem sovietic specializat în lansarea de muniție termobarică – au apărut pe rețelele sociale. În timpul asediului Mariupolului și al luptelor intense din regiunea Donbas, au fost publicate mai multe materiale video care indicau utilizarea acestor arme.

Într-un alt incident, autoritățile ucrainene au raportat distrugerea unui depozit de muniție termobarică rusesc într-o explozie puternică, în urma unui atac nocturn al forțelor Kievului în regiunea ocupată Donețk.

„În noaptea de 28 februarie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au distrus un depozit de muniție termobarică al invadatorilor ruși aflat pe teritoriul temporar ocupat din raionul Selidove”, a transmis Statul Major General ucrainean. Tot în cadrul acestui atac au fost afectate alte trei facilități importante ale armatei ruse, inclusiv rafinăria Ilsk, responsabilă cu aprovizionarea trupelor rusești.

În timp ce Federația Rusă își intensifică atacurile asupra Ucrainei, producția europeană de sisteme de apărare antirachetă rămâne în urmă, alimentând apelurile pentru o schimbare de strategie – de la apărare la acțiuni ofensive împotriva infrastructurii militare ruse, relatează Defense Express.

Potrivit sursei, capacitatea de interceptare a Europei nu este suficientă pentru a contracara ritmul accelerat al atacurilor rusești, în special în contextul în care, doar în prima jumătate a anului 2025, Rusia a lansat un număr estimativ de 1.020 de rachete balistice, inclusiv de tip Iskander și Kinjal.

Un decalaj tot mai mare

Date citate de publicația germană Hartpunkt, furnizate de cercetătorul Fabian Hoffmann, arată că statele europene pot intercepta, în medie, doar aproximativ 300 de rachete balistice pe an – o capacitate mult sub necesarul actual.

Serviciile de informații militare ucrainene susțin că producția de rachete Iskander în Rusia a crescut cu până la 40% în prima jumătate a anului, depășind în mod clar ritmul de reacție al industriei europene de apărare.

Această disproporție evidențiază dificultățile pe care le întâmpină Ucraina în menținerea unei apărări antiaeriene eficiente și sugerează că abordarea actuală – de saturare cu sisteme de apărare – nu mai este sustenabilă în fața unui adversar care produce la scară industrială.

De la apărare la acțiuni ofensive

Potrivit Defense Express, devine tot mai clar că Ucraina are nevoie de o schimbare de paradigmă. În loc să încerce să respingă fiecare rachetă, o strategie alternativă ar putea viza eliminarea sursei amenințării – adică fabricile, depozitele și rețelele logistice care alimentează efortul militar rus.

Această schimbare ar presupune livrarea de capabilități ofensive – rachete cu rază lungă sau drone de atac – care să permită Ucrainei să lovească adânc în teritoriul inamic, într-o tentativă de a reduce presiunea constantă asupra infrastructurii civile și energetice.

„Totul depinde, în cele din urmă, de ce mijloace ofensive sunt dispuse să furnizeze partenerii europeni – o chestiune deosebit de relevantă în contextul speculațiilor privind o posibilă armă secretă germană, dacă nu chiar rachetele Taurus”, notează analiștii citați.

Ce poate oferi Europa

Pe 24 iulie, vicepreședintele grupului parlamentar CDU din Bundestag, Johann Wadephul, a declarat că Ucraina urmează să primească arme „secrete” menite să influențeze capacitatea militară a Rusiei pe propriul teritoriu. În același timp, livrarea controversatelor rachete Taurus a fost, oficial, exclusă.

Wadephul a subliniat că problema nu este una de ordin financiar, ci ține mai degrabă de capacitatea de producție a industriei europene de apărare, care încearcă să se adapteze unui ritm de cerere fără precedent.

Germania a confirmat că va livra cinci sisteme Patriot – singurele capabile să intercepteze rachete balistice – în parteneriat cu Statele Unite, în urma unui acord între ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, și omologul său american, Pete Hegseth.

Berlinul a anunțat, de asemenea, trimiterea a peste 200.000 de proiectile pentru sistemele antidrone Gepard și sprijină financiar producția de drone ucrainene de rază lungă, destinate loviturilor în interiorul Rusiei.

După ce liderii europeni au făcut front comun la summitul NATO din iunie pentru a-l convinge pe Donald Trump că Alianța își ia în serios angajamentele privind cheltuielile de apărare, un nou test se apropie: viitorul prezenței militare americane în Europa, scrie AFP.â

Administrația de la Washington derulează în prezent o amplă evaluare a desfășurării globale a trupelor americane – un proces care ar putea duce, potrivit așteptărilor din culisele diplomatice, la o reducere treptată a efectivelor din Europa în lunile următoare.

Această perspectivă, chiar dacă momentan este învăluită în ambiguitate, generează neliniște în rândul aliaților europeni, în special pe fondul temerilor că, în eventualitatea unui impas în războiul din Ucraina, Rusia ar putea testa coeziunea NATO printr-un gest agresiv față de un stat membru.

Totuși, climatul actual în interiorul Alianței este, cel puțin în aparență, mai puțin tensionat decât în primele luni ale revenirii lui Trump la Casa Albă. Liderii NATO au obținut un angajament verbal din partea oficialilor americani că nu vor exista „surprize strategice” în Europa.

„Am convenit să nu existe surprize și să menținem cadrul strategic stabil în Europa”, a declarat Matthew Whitaker, ambasadorul SUA pe lângă NATO. El a precizat că rezultatele evaluării sunt așteptate „la sfârșitul verii sau începutul toamnei”.

În ciuda semnalelor liniștitoare, incertitudinea persistă. Experți în securitate regională avertizează că o retragere parțială a forțelor americane este „aproape inevitabilă”. Marta Mucznik, analistă la International Crisis Group, susține că „nu mai este o chestiune de dacă, ci de cât de repede”.

De la panică la prudență

Atmosfera din capitalele europene este, în mod vizibil, mai calmă decât în ianuarie, când revenirea lui Trump la putere a generat temeri reale privind posibila destructurare a Alianței. Surse diplomatice europene vorbesc acum despre un „optimism prudent”, alimentat de semnalele transmise de Washington după summitul de la Haga.

„Există o stare de spirit rezervat-optimistă. Multă speculație, dar semnalele preliminare sunt încurajatoare”, a declarat un diplomat european de rang înalt sub protecția anonimatului. Un alt oficial, la fel de precaut, a admis: „Nu e nici panică, nici deznădejde.”

În prezent, în Europa se află aproximativ 85.000 de militari americani, un număr care a oscilat între 75.000 și 105.000 începând din 2022, ca reacție la invazia Rusiei în Ucraina. Un prim pas al retragerii ar putea viza trupele suplimentare desfășurate de administrația Biden, în special cele 20.000 mobilizate imediat după începutul războiului.

Chiar dacă o astfel de reducere nu ar afecta dramatic capacitatea de descurajare a NATO, analiștii avertizează că eventuale decizii mai drastice – cum ar fi închiderea unor baze cheie sau diminuarea infrastructurii strategice – ar ridica semne serioase de întrebare.

Miza reală: capabilitățile, nu doar numărul trupelor

Problema nu se rezumă la simpla prezență fizică a trupelor americane. Statele Unite furnizează în Europa capacități militare avansate, precum sisteme de apărare antiaeriană, rachete cu rază lungă de acțiune și resurse de supraveghere satelitară – tehnologii greu de replicat pe termen scurt de către aliații europeni, notează AFP.

„Investițiile în apărare decise la summitul de la Haga vor avea efecte reale abia peste câțiva ani”, avertizează Ian Lesser, director în cadrul German Marshall Fund. „Din acest motiv, calendarul unei retrageri devine esențial.”

Deși Trump a adoptat în ultimul an un ton mai ferm față de Moscova, încercând – fără succes – să forțeze o încheiere a războiului din Ucraina, intenția declarată de a reduce prezența militară americană în Europa intră în contradicție cu acest obiectiv.

„Este un moment cel puțin inoportun pentru a transmite semnale de slăbiciune în ceea ce privește angajamentul de securitate american în Europa”, a adăugat Lesser.

Lecțiile trecutului și incertitudinile prezentului

Încercările anterioare ale lui Trump de a retrage trupele din Germania, în primul său mandat, au fost blocate de costurile ridicate și de opoziția din Congres. Nu este exclus ca un scenariu similar să se repete, mai ales dacă deciziile vor implica relocări logistice complexe.

În ciuda calmului aparent, diplomații europeni recunosc că nimic nu este garantat în actualul peisaj geopolitic. Relațiile comerciale dintre SUA și Uniunea Europeană rămân vulnerabile, iar eventuale tensiuni pe această linie ar putea avea repercusiuni și asupra dosarului securității.

„Pentru moment, semnalele sunt pozitive”, a declarat un alt diplomat european. „Dar dacă ne înșelăm și retragerile vor începe în 2026? Adevărul e că, deocamdată, avem prea puține date concrete.”

Un atac armat a avut loc într-un bar din Ecuador. 17 persoane au murit şi 11 au fost rănite, au anunţat anchetatorii.

Mai mulţi bărbaţi înarmaţi au ucis cel puţin 17 persoane şi au rănit alte 11 într-un atac asupra unui bar din provincia Guayas a Ecuadorului, potrivit Reuters, scrie Mediafax.

Anunţul a fost făcut luni de biroul procurorului general al ţării, care investighează incidentul.

Biroul de presă al  procurorului general a precizat că peste 40 de probe au fost recuperate la faţa locului. Imaginile din bar au prezentat mai multe cadavre întinse pe jos, unele acoperite cu cearşafuri albe.

Președintele Donald Trump a amenințat Iranul luni, 28 iulie, că va ordona noi atacuri asupra instalațiilor nucleare iraniene dacă Teheranul încearcă să repornească instalațiile bombardate de SUA în iunie.

„Le-am distrus capacitățile nucleare. Ei pot să o ia de la capăt. Dacă o fac, le vom distruge mai repede decât poți tu să arăți cu degetul spre ele”, a spus Trump, scrie Agerpres.

Trump a lansat această amenințare la adresa Teheranului în timpul discuțiilor cu premierul britanic Keir Starmer la stațiunea de golf a președintelui american de la Turnberry, de pe coasta de vest a Scoției, scrie Agerpres.

Cu toate acestea, Iranul, care neagă că ar dezvolta o armă nucleară, a insistat că nu va renunța la procesul său de îmbogățire a uraniului, în pofida bombardamentelor lansate de SUA împotriva a trei situri nucleare iraniene.

Trump le-a spus jurnaliștilor că Iranul a transmis „semnale neplăcute” și că orice efort de a reporni programul său nuclear va fi imediat anihilat.