În urma evaluării financiare Standard & Poor’s, România a evitat să cadă la statutul de „junk”. Agenția de evaluare fiscală a apreciat primele măsuri de austeritate luate de Guvernul Ilie Bolojan, calificându-le drept „cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008 încoace”.
Însă, încă există riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică a Guvernului Bolojan din cauza coeziunii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne „incertă”. Anul viitor, mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotației dintre PNL și PSD.
Însă, agenția de evaluare financiară o menține la calificativul „BBB-/A-3” pe termen lung și scurt, atât în moneda străină, cât și locală, potrivit Profit.
Ce înseamnă Calificativul „BBB-”
Calificativul „BBB-” acordat unei țări implică condiții economice nefavorabile care pot să slăbească capacitatea debitorului de a-și îndeplini angajamentul financiar aferent obligației. Din perspectivă economică financiară, statul se va împrumuta și mai scump de acum încolo.
România, din perspectiva agențiilor Fitch, Moody’s și S&P, se află în prezent pe ultima treaptă de rating recomandată investitorilor. Calificativul „BBB-” este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor înaintea calificativului „junk”. În urmă cu 10 zile, premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au avut, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanții Standard & Poor’s (S&P).
Efectele măsurilor de austeritate ale Guvernului Bolojan
FOTO – Alexandra Pandrea
Guvernul Bolojan a implementat măsuri fiscale cu un impact de 1,1% din PIB în 2025 și de 3,5% din PIB în 2026. Aceste măsuri fiscale ar putea reduce deficitul la sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, față de 9,3% în 2024. Însă, proiecțiile de creștere a PIB-ului au fost reduse la 0,3% în 2025 și la 1,3% în 2026, ceea ce arată că economia țării noastre este în încetinire.
România va continua să aibă cea mai ridicată inflație din Europa Centrală și de Est, și ar putea crește la aproximativ 9% în lunile următoare din cauza creșterilor prețurilor la energie electrică, a majorărilor TVA și a altor factori, potrivit publicației Profit.
Banca Națională a României va avea ca misiune să mențină traiectoria politicii monetare actuale în ciuda încetinirii economice, având în vedere că deficitele de cont curent sunt proiectate să rămână mari, în medie de 7,5% din PIB până în 2028. Există posibilitatea ca înăsprirea fiscală să reducă parțial aceste dezechilibre. Prin reforma fiscală, noul guvern ar putea contribui la deblocarea fondurilor UE în valoare de 44 de miliarde de euro = peste 12% din PIB-ul estimat pentru 2025.
Sursa Foto: Shutterstock | Mediafax Foto: Alexandra Pandrea
Statele Unite au anunțat miercuri ca au aprobat o vânzare de arme către Ucraina, vizând în special apărarea antiaeriană în valoare de 322 de milioane de dolari.
Trump a aprobat a doua vânzare către Ucraina care include vehicule blindate. FOTO AFP
Anunțul privind vânzarea de arme către Ucraina pentru consolidarea apărării antiaerinea fost făcut într-un comunicat, relatează AFP.
Este cea de-a doua vânzare de arme către Ucraina care include și vehicule blindate de la revenirea la putere a președintelui Donald Trump, în ianuarie.
Aceasta survine după ce președintele Trump a promis că va trimite arme pentru a consolida apărarea Kievului împotriva Rusiei.
Cum decurg negocierile de pace între Rusia și Ucraina
Amintim că șeful delegaţiei ruse la discuţiile de pace cu ucrainenii de la Istanbul a declarat miercuri că a propus Kievului armistiţii de „24 până la 48 de ore” pe linia frontului, astfel încât cele două armate să îşi poată recupera morţii şi răniţii.
La încheierea discuţiilor Rusia şi Ucraina au convenit asupra unui nou schimb de prizonieri care implică 1.200 de persoane de fiecare parte, a anunţat negociatorul rus.
Şeful delegaţiei ucrainene pentru negocierile de pace de la Istanbul, Rustem Umerov, a declarat miercuri că a propus Moscovei o întrevedere între preşedinţii ucrainean Volodimir Zelenski şi rus Vladimir Putin „înainte de sfârşitul lunii august”.
Şeful delegaţiei ruse la discuţiile de pace cu ucrainenii de la Istanbul a declarat miercuri că a propus Kievului armistiţii de „24 până la 48 de ore” pe linia frontului, astfel încât cele două armate să îşi poată recupera morţii şi răniţii.
Au fost propuse armistiții de până la două zile. FOTO Profimedia
„Am propus încă o dată părţii ucrainene să ia în considerare (…) stabilirea unor armistiţii scurte de 24 până la 48 de ore pe linia frontului, astfel încât echipele medicale să poată evacua răniţii, iar comandanţi să poată recupera cadavrele soldaţilor lor”, a declarat Vladimir Medinski în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Miercuri, 23 iulie, șefii delegaţiilor ucraineană şi rusă, Rustem Umerov şi Vladimir Medinski, au avut, la Istanbul, o întâlnire tete-a-tete, înaintea celei de-a treia runde de tratative de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, notează Interfax, citată de AFP şi Reuters.
Ce alte propuneri au fost făcute
La încheierea discuţiilor Rusia şi Ucraina au convenit asupra unui nou schimb de prizonieri care implică 1.200 de persoane de fiecare parte, a anunţat negociatorul rus. În plus, Moscova a propus Kievului să predea trupurile a încă 3.000 de soldaţi ucraineni.
Amintim că șeful delegaţiei ucrainene pentru negocierile de pace de la Istanbul, Rustem Umerov, a declarat miercuri că a propus Moscovei o întrevedere între preşedinţii ucrainean Volodimir Zelenski şi rus Vladimir Putin „înainte de sfârşitul lunii august”
În luna mai, Ucraina şi Rusia au început să poarte discuţii directe pentru prima dată în ultimii trei ani. Până acum, negocierile au condus la un schimb pe scară largă de prizonieri de război, în cel mai recent fiind eliberaţi soldaţi sub 25 de ani şi militari grav răniţi.
Un român de 36 de ani i-a cucerit pe britanici cu pizza tradițională italiană făcută într-o pizzerie mobilă, dotată cu un cuptor cu lemne. A învățat meserie de la cei mai buni pizzari, din Napoli. Afacerea lui este de succes, iar clienții fac coadă în fața rulotei.
Pizza făcută în rulota lui Adrian FOTO: Facebook
Adrian Drob s-a născut la Vulcan, în județul Hunedoara, dar la 18 ani a plecat in Italia. A ajuns la Napoli și s-a angajat într-o pizzerie faimoasă, situată chiar în buricul orașului. În 2014, Adrian s-a mutat in Anglia, și-a cumpărat o rulotă, un cuptor pe lemne, și a început să facă pizza, așa cum a învățat în Italia.
Focul îl face mereu doar cu lemne de fag, iar ingredientele sunt doar de origine italiană, de cea mai bună calitate, potrivit Anunțul UK, care i-a făcut publică povestea.
„Pentru mine, pizza este doar cea făcută la cuptor cu lemne, orice altceva este oarecum o minciună”, spunea Adrian, pentru sursa citată.
Adrian a pus pe picioare afacerea, ajutat de soția lui FOTO: FB
Adrian a pus pe picioare afacerea împreună cu soția lui, Cristina, care a lucrat și ea în domeniu, tot în Italia.
„Să facem pizza nu este doar afacere de familie pentru noi, este pasiunea noastră cea mai mare. Fiul nostru, Alessio, împărtășește și el această pasiune și lucrează chiar și el alături de noi pentru că este din ce în ce mai mult de muncă. Cât de curând vom cumpără încă o rulotă mai mare și ne vom angaja oameni, pentru a putea onora cât mai multe comenzi și, mai ales, evenimente private”, a spus Adrian pentru Anunțul UK.
Pizzeria mobilă, afacerea de succes a unui român FOTO: FB
Chiar dacă începutul a fost mai greu, Adrian se bucură acum că oamenii stau la coadă pentru a cumpăra pizza preparată de el.
„Suntem mereu foarte ocupați, de la o vreme facem și livrări la comandă, în Basildon, și ne cheamă lumea peste tot, la petreceri private. Parcarea unde stăm noi, full time, a devenit o Mică Românie, unde o mulțime de români se adună să mănânce o pizza în aer liber. Vin oamenii și de la două ore distanță, iar în weekend mereu se umple parcarea cu mașini scumpe și suntem tot timpul sold out”, a scris Adrian, pentru Anunțul UK, în urmă cu câteva zile.
Noi dezvăluiri în dosarul în care este cercetat penal Cristian Popescu Piedone. Interceptarea discuţiei dintre șeful ANPC şi angajatul hotelului Internațional Sinaia ar fi fost obţinută de Parchetul Judecătoriei Sinaia în baza unui mandat obţinut de la instanţă, în cadrul altui dosar penal.
Cristian Popescu Piedone, pus sub control judiciar FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea
Procurorii ascultau telefonul unui angajat al hotelului, într-un dosar de corupție. În momentul în care au realizat că interceptarea dintre Piedone și angajatul hotelului prezintă relevanţă penală, au declinat proba către Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, care a trimis-o mai departe la DNA.
Astfel, procurorii DNA s-au autosesizat pe data de 21 mai 2025 pentru infracţiunea de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, potrivit G4Media.
Piedone a sunat la hotelul lui Rușanu și a anunțat că vine în control
Potrivit stenogramelor din dosarul în care Cristian Popescu Piedone a fost pus sub control judiciar, acesta și-a anunțat controlul la Hotelul International din Sinaia. El a sunat un angajat vechi al unității: „Vezi și tu care bucătărie e mai utilată, mai țiplă. Pune-i pe ăia să-și ia halate, tot ce trebui pe ei, să aibă bonete în cap”, spune Piedone.
„Astfel, inculpatul i-ar fi permis reprezentantului hotelului accesul la aceste informații, în scopul obținerii unor foloase necuvenite de către operatorul economic, constând în evitarea sancționării pentru neregulile constatate în domeniul protecției drepturilor consumatorilor.În concret, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone l-ar fi învățat pe reprezentantul hotelului respectiv cum să aranjeze bucătăria și camerele care urmau să fie verificate de funcționarii ANPC”, a transmis DNA.
Procurorii susțin că, ulterior acestei informări, „în vederea preîntâmpinării aplicării unor sancțiuni și dispunerii unor măsuri corective de către funcționarii publici din cadrul ANPC, reprezentantul hotelului ar fi luat toate măsurile necesare pentru a nu se constata în urma controlului ce urma a fi efectuat, încălcări ale legislației specifice protecției consumatorilor”.
În urma controlului, unitatea de cazare nu a fost sancționată de către reprezentanții A.N.P.C. și totodată, reprezentanții hotelului au fost felicitați de către inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone pentru modul exemplar de desfășurare a activității.
Ce interdicții are pe durata controlului judiciar
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone trebuie să respecte o serie de obligații între care: „să se prezinte ori de câte ori este chemat la organul de urmărire penală, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar, să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului și să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta, respectiv cea de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor”.
„Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive”, a transmis DNA.
În ședința de joi, 24 iulie, a Guvernului va fi discutat un proiect de hotărâre privind acordarea anuală a burselor pentru studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat, precum și pentru stagii de cercetare în străinătate. Pe agendă se află și aprobarea ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat.
Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern se află mai multe proiecte. FOTO Inquam Photos/ Octav Ganea
„Ministerul Educației și Cercetării propune ca finanțarea burselor să se realizeze de la bugetul de stat și din veniturile proprii ale ministerului provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini. (…) Ministerul Educației și Cercetării va asigura astfel: bursele lunare în moneda euro care pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate precum și altele asemenea, asigurarea medicală, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea primitoare”, se explică în nota de fundamentare a proiectului.
„Aprobarea ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat ale căror cheltuieli”
Pe ordinea de zi a ședinței de joi se mai află aprobarea ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat ale căror cheltuieli vor fi prezentate în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2026 – 2028, stabiliți în funcție de cheltuielile din bugetul de stat estimate pentru anul 2025 conform programului actualizat la data de 30 iunie, potrivit Agerpres.
Ministerele propuse ca ordonatori principali de credite, zece la număr, sunt: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor.
Memorandum de înțelegere cu ministerele omoloage din Bulgaria, Croația, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia și Macedonia de Nord
Guvernul Bolojan va mai analiza un proiect prin care Ministerul Finanțelor este desemnat să semneze un Memorandum de înțelegere cu ministerele omoloage din Bulgaria, Croația, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia și Macedonia de Nord cu privire la cooperarea pentru dezvoltarea piețelor de capital.
„Această inițiativă vizează consolidarea lichidității, atragerea investitorilor internaționali și facilitarea accesului la finanțare pentru companii, în special IMM-uri. Obiectivul regional îl reprezintă crearea unei rețele coordonate de burse de valori (Stock Exchanges) – rețea interdependentă, dar cu piețe independente, care să stimuleze inovația, dezvoltarea de infrastructură și să transmită un semnal politic clar privind angajamentul țărilor din regiune pentru integrarea piețelor de capital”, prevede memorandumul.
Executivul va discuta și normele metodologice de aplicare a Legii privind traseele pedestre de interes național în scop recreativ. Acestea vizează atestarea traseelor pedestre de interes național în scop recreativ; reguli generale privind amenajarea și întreținerea acestora; responsabilitățile ce revin unităților administrativ-teritoriale, în calitate de administratori, cu privire la protecția lor.
Pe agenda Guvernului se află și o hotărâre referitoare la aprobarea notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de realizare a sistemului electronic de tarifare rutieră – lotul 1. Valoarea totală a investiției este de 281.418.697,00 lei.
„Anghel Saligny”, programul care a dus la ruperea guvernului PNL-USR în 2021, stârnește din nou dezbateri aprinse în noua coaliție PSD-PNL-USR-UDMR. Înaintea congresului pentru alegerea președintelui, PSD a reușit să se impună și să bifeze din cerințele primarilor săi. Între timp, disputele coaliției vor fi purtate în mod special între PSD și USR, dar pericolul unei ieșiri de la guvernare este înlăturat de situația dificilă a statului, spun analiștii.
Liderii PSD au lansat amenințări cu ieșirea de la guvernare FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
În 2021, Coaliția PNL-USR-UDMR s-a rupt în urma unor contre între liberali și membri USR pe tema bugetului alocat programului Anghel Saligny. Ministrul Justiției de la acel moment, Stelian Ion, a fost demis de fostul premier Florin Cîțu, după ce a întârziat să avizeze proiectul. USR s-a retras de la guvernare, iar apoi a votat căderea Cabinetului Cîțu la moțiunea de cenzură depusă de PSD.
Acum, în ciuda importanței programului pentru structurile din teritoriu ale partidelor, programul asigurând finanțarea proiectelor de dezvoltare locală, partidele sunt obligate de situația economică a țării să conviețuiască și să ajungă la un numitor comun.
„Contextul de acum e diferit față de altele pe care le-am avut (..). E o guvernare care tot timpul va fi instabilă și aproape cam orice subiect care o să apară pe agenda politică și mai ales măsuri din astea cu impact și la public și financiar, și în teritoriu, în instituții și așa mai departe, toate astea vor da naștere la discuții tensionate.(…) Fiind subiecte cu greutate, ar putea să aibă darul de a rupe coaliția de guvernare, dar, pe de altă parte, suntem în acest context extrem de specific, în care cele patru partide nu prea au de ales, decât să funcționeze împreună, chiar și dacă nu le convine”, spune politologul George Jiglău.
Șeful USR acuză un „teatru politic”
Liderul USR, Dominic Fritz, pune paie pe foc și plasează abordarea social-democraților într-o altă lumină. „Fiecare are un partid unde trebuie să arate, uite, mă lupt pentru voi, pentru interesele voastre, pentru interesele alegătorilor noştri şi aşa mai departe. Asta e la nivel de teatru politic, să zicem”, a afirmat Dominic Fritz într-un interviu la Antena 3 CNN.
Rezultatul negocierilor din prezent va conta foarte mult la congresul PSD, explică consultantul politic Adrian Zăbavă: „Trebuie pus acest lucru și în cheia Congresului. Poziția structurilor locale și a liderilor acestora, reprezentate în principal de primari, e una extrem de importantă și o lipsă de poziționare a liderilor PSD, fie Sorin Grindea, fie a altora pe această speță, ar fi putut să aibă consecințe negative pentru planurile lor la Congres. Deci era evident că cine vrea să joace la Congresul PSD trebuie să spună, să vocifereze pe această temă, semnalizând primarilor din PSD că sunt de partea lor. Putem să spunem și că aceste mesaje sunt adresate și colegilor de coaliție, pentru că până la urmă Partidul Social Democrat a încercat să pună presiune pe acest subiect”.
De altfel, PSD nici nu ar avea beneficii în privința ieșirii de la guvernare, iar rezultatele discuțiilor care vor urma pe proiectele din Anghel Saligny sunt incerte. Prin urmare, liderii social-democrați vor trebui să se mulțumească cu mai puține resurse, în ciuda amenințărilor cu ieșirea de la guvernare și a săgeților lansate asupra conduceri guvernării în ultimele zile.
„Între PSD și USR sunt schimburi de genul ăsta. Practic, acolo este conflictul principal din coaliția asta, între PSD și USR, Bolojan caută să mențină un oarecare echilibru, UDMR e tot pe zona aesta de echilibru, deci e vorba de USR versus PSD. Între ei vor fi astfel de replici, să zicem, de ambele părți. (….) Nu cred că un partid serios poate să stea la mâna unor primari, oricât de importanți ar fi ei pentru comunitățile locale sau cu o importantă politică într-un context electoral. Deci nu poți tu, un partid care se mândrește cu faptul că e principalul partid al țării, să fii șantajat de oameni care, mă rog, își pierd niște resurse. (…)
Acum, până nu se rezolvă luptele pentru putere de la nivelul PSD-ului, comunicarea asta cu un ochi înspre propriul partid va exista. Probabil va exista și după. Și cât eram în campanie electorală prelungită, cam orice mesaj era cumva și către electorat, cel puțin către proprii alegători și așa mai departe. Acum, asta este ceea ce urmează la PSD. La celelalte partide s-a rezolvat deja situația asta de interimat, la ei încă nu”, mai subliniază politologul George Jiglău.
Cerințele PSD, agreate de Bolojan
Într-o primă ședință a coaliției de la instalarea noului cabinet condus de liberalul Ilie Bolojan, miercuri, 23 iulie, după ce au existat acuzații că măsurile fiscale sunt impuse și nu sunt agreate în coaliție, premierul pare să fi cedat în fața cerințelor PSD.
Liderul interimar al social-democraților a anunțat nu numai că cel de-al doilea pachet de măsuri este amânat cu jumătate de lună pentru a fi analizate toate proiectele care ar urma să primească finanțare, dar și că următorul pachet va conține „corecturi” ale primelor măsuri: „Astăzi am reuşit să impunem vocea raţiunii în coaliţie, şi anume că investiţiile din Programul Angel Saligny nu îngheaţă”. De altfel, PSD, prin vocea secretarului general Paul Stănescu, cerea de luni, 21 iulie, o ședință urgentă a coaliției.
Astfel, cel de-al doilea pachet de măsuri ar urma să fie finalizat la mijlocul lunii august, cu jumătate de lună mai târziu față de termenul inițial asumat, finalul lunii iulie.
Sorin Grindeanu susține că a vorbit cu vicepremierul Dragoș Anastasiu, marți, și i-a explicat ce i se pare ilegal, cu privire la grupul informal.
„Am văzut declarațiile și am și vorbit ieri la telefon, explicând ce mi se pare ilegal și ce ar trebui îndreptat, chiar dacă este un grup care are intenții bune”, declară Sorin Grindeanu.
În momentul în care lucrezi la Guvern, ai acces la informații”, spune liderul PSD, considerând că viitorii membri ai grupului pe care vrea să-l înființeze Anastasiu trebuie să aibă „declarații de intenție”.
„Companiile acelea se listează la bursă. Tu, dacă ești un analist financiar, dacă nu ai o declarație de intenție, lași loc la suspiciuni, iar acea chestiune de pe bursă poate să fie speculate. Eu vreau să se respecte legea”, precizează șeful Camerei Deputaților.
Întrebat ce i-a comunicat Anastasiu, liderul PSD răspunde: „A spus că și dânsul vrea să respecte legea”.
„Nu mă simt vizat, am vorbit cu domnul Grindeanu. Mi-a explicat despre ce este vorba. Nu va fi vorba despre așa ceva. Deocamdată au fost întrebați oameni dacă vor să se implice”, a explicat Dragoș Anastasiu.
Vicepremierul a anunțat, marți, înființarea unui Consiliul Consultativ la AMEPIP, un fel de „Advisory Board”, potrivit acestuia, format din experți voluntari neremunerați.
„Sunt voluntari. Doresc să ajute, sunt persoane care în viața lor profesională au realizat ceva. Grupul de lucru este deschis oricui vrea să participe”, a spus Anastasiu.
Printre numele menționate se află Speranța Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguța Leana, Iancu Guda și Anca Grigorescu.
„Lista rămâne deschisă. Dacă există suspiciuni, rugăm opinia publică să ni le semnaleze. Totul este transparent. Vom oficializa acest grup de lucru în următoarele zile”, a precizat Anastasiu.
„Înțeleg că va exista un grup informal de consilieri din privat care consiliază Guvernul, ceea ce este ilegal! Dacă mai continuă acest lucru, mă pun în situația să fac chiar eu plângere.
Sunt acolo persoane din companii de transporturi care eu știu că aveau interes să falimenteze companiile de stat. Ce se întâmplă e trafic de influență. Să se potolească, ca să nu le fac chiar eu plângere!”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Vești bune pentru șoferi! Se lucrează pe secțiunea 2 (Boița Cornetu) a autostrăzii Sibiu-Pitești (A1), iar antreprenorii turci (Mapa-Cengiz) lucrează acum la mai multe viaducte de pe traseu. În plus, în ultimele zile, au fost instalate 36 de grinzi pe trei deschideri ale viaductului 1 in zona kilometrul 13.
Potrivit informațiilor, se lucrează și la elevațiile pilelelor pe care se va sprijini deschiderea principală în lungime de 140 m.
„Pentru viaductul 2, km 14, localitatea Boita, se execută piloții forați. La viaductul 5, tot în zona localității Boita, constructorii se apropie de finalizarea excavatiilor pentru fundația directă a pilei 2. rmează armarea radierelor. Una din pile va avea o înălțime de 40 m, iar suprastructura metalică a tablierului, sprijinită pe această pilă, va fi montată prin lansare din ambele capete ale viaductului 5”, sunt informațiile publicate de Cristian Pistol, Director General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA.
Pentru Gundbert Scherf, cofondatorul Helsing – cel mai valoros start-up european din domeniul apărării – invazia Rusiei în Ucraina a schimbat totul.
Gândac spion/FOTO:X
La înființarea companiei sale, specializată în drone de atac și inteligență artificială pentru câmpul de luptă, Scherf a întâmpinat dificultăți majore în atragerea investițiilor. Astăzi, însă, acestea nu mai reprezintă principala problemă. În luna trecută, compania cu sediul în München și-a dublat valoarea de piață, ajungând la 12 miliarde de dolari, scrie Reuters.
„În acest an, pentru prima dată în ultimele decenii, Europa cheltuiește mai mult pe tehnologie militară decât Statele Unite”, a declarat Scherf.
Fost partener în cadrul firmei de consultanță McKinsey & Company, el compară momentul actual cu un posibil „Proiect Manhattan” european în domeniul inovației militare – o referire la efortul științific american din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care a condus la dezvoltarea armelor nucleare.
Germania, cea mai mare economie a Europei, intenționează să joace un rol esențial în procesul de reînarmare a continentului. Guvernul cancelarului Friedrich Merz consideră că inteligența artificială și tehnologiile dezvoltate de start-upuri sunt vitale pentru securitatea națională. În acest scop, Berlinul reduce birocrația pentru a facilita accesul firmelor emergente la contracte cu armata.
Ani de-a rândul, Germania a avut un sector de apărare modest, marcat de o atitudine profund pacifistă și influențat de trauma istorică a nazismului. Modelul său economic, prudent și orientat spre optimizări graduale, a evitat inovația disruptivă.
Acum, pe fondul incertitudinilor legate de sprijinul militar american și în calitate de unul dintre principalii susținători ai Ucrainei, Germania plănuiește aproape să tripleze bugetul său anual de apărare, ajungând la circa 162 de miliarde de euro până în 2029.
O parte semnificativă din aceste fonduri va fi direcționată către transformarea naturii războiului. Helsing este una dintre numeroasele companii emergente germane care dezvoltă tehnologii avansate – de la roboți autonomi cu aspect de tanc, până la mini-submarine fără pilot și „gândaci-spioni” dotați cu senzori.
„Dorim să contribuim la redobândirea coloanei vertebrale a Europei”, spune Scherf
Multe dintre aceste firme colaborează deja cu guvernul, alături de giganții consacrați din industrie, precum Rheinmetall și Hensoldt, care, potrivit unor surse, nu sunt la fel de motivate să inoveze rapid, având comenzi numeroase pentru sisteme convenționale.
Un nou proiect de lege privind achizițiile publice, aprobat recent de cabinetul Merz, urmărește să faciliteze accesul start-upurilor la licitații, prin plăți în avans și posibilitatea restrângerii participării doar la ofertanți din Uniunea Europeană.
Marc Wietfeld, director general al ARX Robotics – producător de roboți autonomi – spune că întâlnirea cu ministrul apărării, Boris Pistorius, a marcat o schimbare clară de paradigmă.
„Mi-a spus: Banii nu mai sunt o problemă – acum există. A fost un moment de cotitură.”
Germania preia conducerea
Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și cu retorica sa sceptică față de NATO, Germania s-a angajat să atingă ținta alianței de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare până în 2029 – într-un ritm mai rapid decât alți aliați europeni.
Oficialii germani subliniază importanța consolidării unei industrii europene de apărare, pentru a reduce dependența de companiile americane. Totuși, provocările sunt semnificative: piața europeană este fragmentată, iar fiecare stat are propriile standarde de achiziții.
Spre deosebire de SUA – care dispun de giganți consacrați precum Lockheed Martin sau RTX – Europa a început abia recent să sprijine financiar start-upurile din domeniul apărării.
În 2024, cele 19 cele mai mari state europene din punct de vedere al cheltuielilor militare, inclusiv Turcia și Ucraina, sunt prognozate să cheltuie peste 180 de miliarde de euro pentru achiziții de echipamente – o sumă ce depășește investițiile similare ale Statelor Unite.
Un obstacol major, spun experții, este faptul că sistemul de achiziții militare al Germaniei este conceput pentru furnizorii tradiționali, nu pentru ritmul alert al noilor tehnologii. Ministerul Apărării de la Berlin a declarat că face eforturi pentru a accelera procesul și a integra mai eficient start-upurile în ecosistemul Bundeswehr-ului.
Annette Lehnigk-Emden, șefa agenției de achiziții a armatei, evidențiază dronele și inteligența artificială ca domenii esențiale pentru viitor.
„Impactul acestor tehnologii asupra câmpului de luptă este comparabil cu introducerea mitralierelor, tancurilor sau avioanelor”, afirmă ea.
Gândaci-spioni și roboți biologici
Sven Weizenegger, directorul Cyber Innovation Hub – incubatorul de inovații al Bundeswehr-ului – afirmă că războiul din Ucraina a schimbat și percepția publică asupra implicării în sectorul apărării.
„De la invazie, Germania a devenit mult mai deschisă în privința securității”, spune el, adăugând că primește zilnic zeci de propuneri de colaborare prin LinkedIn.
Unele dintre ideile în curs de dezvoltare par desprinse din science-fiction. Firma Swarm Biotactics, de exemplu, lucrează la crearea unor „gândaci-cyborg” echipați cu microcamere și senzori, capabili să colecteze date în timp real. Insectele pot fi controlate de la distanță prin stimuli electrici, scopul fiind supravegherea în medii ostile.
„Bio-roboții noștri, bazați pe insecte vii, sunt dotați cu module de comunicare securizată și pot fi dirijați individual sau opera autonom în roiuri”, explică directorul companiei, Stefan Wilhelm.
În prima jumătate a secolului XX, cercetătorii germani au fost pionieri în tehnologii militare – de la rachete balistice la avioane cu reacție. După înfrângerea din Al Doilea Război Mondial, Germania a fost demilitarizată, iar elitele sale științifice au fost dispersate.
Printre aceștia s-a numărat și Wernher von Braun, creatorul primei rachete balistice, care a ajuns ulterior la NASA, unde a proiectat racheta ce a dus oamenii pe Lună.
În ultimele decenii, multe dintre cele mai importante inovații tehnologice – internetul, GPS-ul, semiconductoarele – au provenit din cercetarea militară. Într-un moment în care economia germană este afectată de prețurile ridicate la energie, scăderea cererii de export și concurența din China, extinderea cercetării militare ar putea reprezenta o oportunitate economică.
„Trebuie să adoptăm mentalitatea că o bază industrială de apărare solidă înseamnă și o economie puternică, cu inovație accelerată”, afirmă Markus Federle, partener la firma de investiții Tholus Capital.
Depășirea „văii morții”
Investitorii europeni au fost adesea reticenți în a susține financiar start-upurile din apărare, care se confruntă cu costuri mari și venituri inițiale reduse. Însă creșterea bugetelor de apărare după invazia Rusiei a schimbat această dinamică.
Europa are acum trei start-upuri unicorn în domeniul apărării: Helsing, Quantum Systems (drone, Germania) și Tekever (drone, Portugalia).
„Se pune o presiune imensă pe Germania, văzută drept liderul apărării europene”, afirmă Sven Kruck, director de strategie la Quantum.
Germania a devenit al doilea cel mai mare furnizor de armament pentru Ucraina, după SUA. Procesul de aprobare a comenzilor, care dura anterior ani, se finalizează acum în câteva luni.
Finanțarea din partea fondurilor de capital de risc pentru tehnologia militară europeană a atins un miliard de dolari în 2024 – o creștere semnificativă față de cei 373 de milioane din 2022.
Germania se află în frunte, cu 1,4 miliarde de dolari investiți în ultimii cinci ani, potrivit unei analize realizate de Dealroom pentru Reuters.
Jack Wang, partener la firma Project A, spune că multe start-upuri germane valorifică tradiția inginerească a țării pentru a crea sisteme scalabile din componente existente.
„Talentul tehnic european este remarcabil, dar nicăieri nu am întâlnit o combinație mai bună de expertiză decât în Germania”, susține el.
Pe fondul slăbirii industriei auto, multe dintre IMM-urile germane – pilonii economiei naționale – dispun de capacitate de producție neutilizată.
Stefan Thumann, director al Donaustahl – un start-up bavarez care produce muniții inteligente – spune că primește zilnic cereri de angajare de la muncitori din sectorul auto.
„Start-upurile au nevoie de creiere pentru inginerie și prototipare. Mittelstand-ul german va fi forța lor de execuție.”
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu este doar o luptă pentru un teritoriu sau pentru granițele unei națiuni. Miza reală este însăși arhitectura de securitate a Europei, supraviețuirea democrației liberale și echilibrul global al puterii, scrie „Financial Times“.
Războiul din Ucraina se îndreaptă spre al patrulea an/FOTO:Profimedia
Mai întâi și cel mai simplu: Ucraina luptă pentru dreptul unui popor de a-și decide singur viitorul. Rusia, în schimb, rămâne ceea ce a fost întotdeauna – o autocrație în care voința unui singur om se substituie legii. Sub comanda lui Vladimir Putin, Rusia a invadat Ucraina nu pentru securitatea propriei granițe, ci pentru a o șterge pe cea a vecinului, împreună cu identitatea sa națională. Așa cum scriau încă din 2022 analistele Fiona Hill și Angela Stent, Putin consideră că Rusia are „drept divin” asupra Ucrainei – și nu va renunța la această pretenție decât înfrânt.
Ce se întâmplă dacă Rusia învinge?
O victorie a Rusiei în Ucraina nu ar însemna doar o tragedie pentru poporul ucrainean. Ar legitima ideea că granițele pot fi redesenate prin forță, că voința populară nu valorează nimic și că autocrațiile pot sfida democrațiile fără consecințe. Europa, continent cu granițe fluide și tensiuni istorice nerezolvate, ar deschide astfel o „cutie a Pandorei” pe care s-ar putea să n-o mai poată închide.
O Rusie triumfătoare ar deveni cea mai mare forță militară de pe continent și o amenințare directă pentru statele membre NATO și UE din est. Și dacă SUA, în condițiile unui nou mandat Trump, aleg să se retragă și mai mult din angajamentele față de aliați – Europa ar putea rămâne singură, izolată și slabă.
Dar și inversul este adevărat. O Rusie înfrântă, blocată, ar însemna că lumea democratică încă are reflexe de apărare și capacitate de mobilizare. Ar fi un semnal pentru Beijing, Phenian și alte regimuri autocratice că Occidentul nu e doar o idee fragilă pe hârtie.
Ce spune realitatea de pe front
După aproape trei ani și jumătate de război, bilanțul arată altfel decât își imaginase Kremlinul. Potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), începând din 2024, Rusia a cucerit mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean. Mai mult, pierderile de vieți omenești ale Moscovei sunt de cinci ori mai mari decât cele înregistrate în toate războaiele purtate de Rusia postbelică la un loc.
Războiul a devenit unul de uzură. Ucraina este epuizată, dar încă în picioare. Populația este obosită, dar nu înfrântă. Luptele continuă, nu doar pentru propria supraviețuire, ci și pentru credibilitatea valorilor occidentale.
Europa dă semne de ezitare. SUA se retrag în tăcere
Și totuși, sprijinul extern a început să scadă. În 2024, SUA au întrerupt temporar finanțarea ajutorului militar, lăsând presiunea pe umerii europenilor. Doar câteva state – precum Danemarca, Polonia sau țările baltice – și-au menținut angajamentele la un nivel semnificativ.
Potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială, UE și Marea Britanie au alocat împreună doar 0,1% din PIB pentru sprijin bilateral acordat Ucrainei. Germania a mobilizat 0,13%, Franța chiar mai puțin. Proporțiile sunt, în raport cu miza, aproape ridicole.
La nivel de resurse, Occidentul are un avantaj masiv: populația UE+UK este de 3,5 ori mai mare decât a Rusiei, iar PIB-ul este de aproape 5 ori mai mare. Și totuși, Moscova cheltuie mai mult și mai rapid pe apărare, în ciuda unui sistem economic fragil, marcat de inflație reală mult mai mare decât cea recunoscută oficial. În ciuda acestor slăbiciuni, Kremlinul pare dispus să sacrifice totul. Dar Europa e pregătită să o facă?
Viitorul se decide acum
Resursele există. Ceea ce lipsește este voința. Sau curajul politic. Sau claritatea morală. În mod paradoxal, tocmai angoasa față de un posibil nou mandat Trump poate da Europei impulsul necesar. Dacă America devine un aliat impredictibil, atunci UE nu mai are de ales: trebuie să devină autonomă, coerentă și capabilă să apere ceea ce pretinde că susține — libertatea, suveranitatea, democrația.
Războiul din Ucraina a devenit testul final. Dacă Europa nu reușește să îl treacă, înseamnă că democrațiile nu mai sunt dispuse să se apere — nici măcar pe ele însele. Iar dacă nu reușim să învingem acum, consecințele se vor vedea nu doar la Kiev, ci și la Vilnius, la Varșovia, la Chișinău sau chiar la Berlin.
În anii 1930, lumea a închis ochii în fața răului, sperând că se va opri de la sine. Nu s-a oprit. A fost nevoie de zeci de milioane de morți pentru a fi oprit cu forța. Istoria nu se repetă, dar adesea rimează. Dacă Europa nu învață lecția, va rima tragic, conchide FT.
Stenogramele aflate în dosarul DNA al lui Cristian Popescu Piedone arată că acesta folosea telefonul șoferului chiar și când era căutat de soția sa, Iulia Popescu. Șeful ANPC este cercetat penal și a fost plasat sub control judiciar, având interdicție să-și exercite funcția.
Piedone și soția sa, Iulia FOTO: FB/Arhivă Personală
Potrivit unei interceptări din luna iunie cu Cristian Popescu Piedone și Iulia Popescu, cei doi soți ar avea o relație cu năbădăi, potrivit aktual24. Ea îi reproșează că o „chinuie”, îi adresează injurii și insulte. Ba mai mult, îl acuză de infidelitate.
„Popescu Iulia:Cine mai e acolo?
Licu Cristian Gabriel:… doamnele…soțiile lor!
Popescu Iulia:Doamnele? Îi dai telefonul puțin la ureche?
Popescu Cristian Victor Piedone: Da, iubire!
Popescu Iulia: Mă nenorocitule! Mă, nenorocitule! Mă, râsul lumii, mă! Cât ne mai chinui mă, nenorocitule? Treci în camera, că îmi plânge copilul cu lacrimi amare pe obraz!
Popescu Cristian Victor Piedone: Cine plânge?
Popescu Iulia: Intră în camera f…(îi adresează injurii)… de bețiv!
Popescu Cristian Victor Piedone: Cine plânge?
Popescu Iulia:Vino în camera f…(îi adresează injurii), râsul lumii! Râsul lumii! Vino în camera!”
Alte interceptări ale discuțiilor dintre Piedone și soția să:
„Popescu Cristian Victor Piedone:Da, iubire!.
Popescu Iulia: Du-te-n m… (îi adresează injurii și folosește limbaj obscen)… nu mai îmi spune iubire! Muri-ar în secundă asta! Dar-ar Dumnezeu să mori în secundă asta! Să petreci tu cu curvele tale… după care plângi și bei…
Popescu Cristian Victor Piedone: …Doamne ajută! Doamne ajută! Doamne ajută!….
Popescu Iulia:… … (îi adresează injurii și folosește limbaj obscen)…
Popescu Cristian Victor Piedone: …să te audă Dumnezeu!
Popescu Iulia:… … (îi adresează injurii și folosește limbaj obscen)… cu Vera mă-țîi! Bei că se face Vera mireasă? Bagă-mi-aș… … (îi adresează injurii și folosește limbaj obscen)…
Popescu Cristian Victor Piedone: Păi eu beau că se face Vera mireasă?
Popescu Iulia:Dacă nu vii în secundă asta în camera… (îi adresează injurii și folosește limbaj obscen)… am plecat la București și Luni mă duc și bag divorț! Eu îmi bag p…(limbaj obscen) în nuntă lor și eu plec la București și bag divorț! Dacă în secundă asta nu vii în camera, ai terminat-o cu mine!
Popescu Cristian Victor Piedone:În secundă asta eu…
Popescu Iulia: Ai terminat-o cu mine, în (îi adresează injurii)!…
Popescu Cristian Victor Piedone: În secundă asta eu plec la saună și pe urmă vin în cameră.
Popescu Iulia: Deci tu dacă nu vii în secundă asta în camera… nu saună!… Nu te mai plimbă f… (îi adresează injurii), să îmi faci copiii de râs, mort de beat prin resort… Că toate femeile sunt cu bărbații lângă ele și eu sunt ultima târâtură închisă în cameră…
Popescu Cristian Victor Piedone: De ce nu vii aici?
Popescu Iulia:… cu un bețiv nenorocit
Popescu Cristian Victor Piedone: De ce nu vii aici?…
Popescu Iulia:…eu te omor! Te otrăvesc cu mâna mea!
Popescu Cristian Victor Piedone:Da, bine! De ce nu vii aici?
Popescu Iulia: Vino în camera, f… (îi adresează injurii) … și cu saună mă-țîi, că nu m-ai adus aici să stai să bei și să stai în saună….
Popescu Cristian Victor Piedone: Bine, bine, bine!…. Binee!
Popescu Iulia:… și să îți freci p…(limbaj obscen) de toate curvele, că te omor cu mâna mea!…
Popescu Cristian Victor Piedone: Bine, pa!
Popescu Iulia:…eu te omor cu mâna mea, f..( îi adresează injurii)… că mi-ai mâncat viață!
Popescu Cristian Victor Piedone: Bravo! Hai, pa!
Șeful ANPC, Cristian Popescu Piedone, este urmărit penal pentru săvârșirea infracțiunii de folosire de informații ce nu sunt destinate publicității. El a fost plasat sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile.
Piedone, urmărit penal pentru „folosire de informații ce nu sunt destinate publicității”
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii cotrolului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 22 iulie 2025, față de inculpatul Cristian Victor Piedone Popescu, președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (A.N.P.C.), pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, a anunțat DNA.
Potrivit anchetatorilor, în data de 7 martie 2025, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, în calitate de președinte al ANPC, ar fi divulgat unui reprezentant al unei societăți comerciale care administrează un hotel în orașul Sinaia, faptul că subordonații săi, urmează să efectueze în aceeași zi un control tematic la societatea acestuia, precum și obiectivele controlului.
„Astfel, inculpatul i-ar fi permis reprezentantului hotelului accesul la aceste informații, în scopul obținerii unor foloase necuvenite de către operatorul economic, constând în evitarea sancționării pentru neregulile constatate în domeniul protecției drepturilor consumatorilor.În concret, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone l-ar fi învățat pe reprezentantul hotelului respectiv cum să aranjeze bucătăria și camerele care urmau să fie verificate de funcționarii ANPC”, a transmis DNA.
Procurorii susțin că, ulterior acestei informări, „în vederea preîntâmpinării aplicării unor sancțiuni și dispunerii unor măsuri corective de către funcționarii publici din cadrul ANPC, reprezentantul hotelului ar fi luat toate măsurile necesare pentru a nu se constata în urma controlului ce urma a fi efectuat, încălcări ale legislației specifice protecției consumatorilor”.
Piedone i-ar fi contactat telefonic pe unii dintre angajații hotelului și le-ar fi dat instrucțiuni pentru a face curățenie, a se echipa corespunzător și a-l aștepta pe președintele ANPC ce urma să vină în control.
În urma controlului, unitatea de cazare nu a fost sancționată de către reprezentanții A.N.P.C. și totodată, reprezentanții hotelului au fost felicitați de către inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone pentru modul exemplar de desfășurare a activității.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone trebuie să respecte o serie de obligații între care: „să se prezinte ori de câte ori este chemat la organul de urmărire penală, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar, să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului și să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta, respectiv cea de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor”.
„Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive”, a transmis DNA.
Cristian Popescu Piedone neagă acuzaţiile şi susţine că nu a vorbit cu proprietarul hotelului, deşi este prieten cu acesta şi a stat la hotelul respectiv încă de dinainte de Revoluţie.
Fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu, s-a prezentat miercuri, 23 iulie, la sediul Inspectoratului de Poliție al Județului Ilfov, unde este obligat să semneze controlul judiciar. La ieșirea din instituție, după o lungă perioadă de tăcere, Georgescu a vorbit public și a adresat critici la adresa autorităților.
Călin Georgescu a semnat controlul judiciar FOTO: Mediafax
În fața secției a avut loc și un scandal cu îmbrânceli, susținătorii lui Georgescu încercând să rupă cordonul de jandarmi.
Georgescu a reiterat una dintre temele centrale ale retoricii sale: apartenența resurselor naturale, în special a apei, către poporul român:
„Profit de faptul că nu mi s-a interzis să vorbesc despre apă, pentru că atunci când am spus că este o bogăție a poporului român, sistemul s-a năpustit asupra mea. Trebuie să fie clar: proprietarul apelor în țara noastră este poporul român. Statul doar le administrează în numele acestuia. Când sistemul vine către oameni și se preface că îi ascultă, nu o face din grijă, ci din frică”, potrivit România TV.
Declarațiile au venit în contextul unui caz recent din comuna Lungulețu, unde un fermier a fost amendat pentru că a folosit apă din râul Dâmbovița pentru a-și iriga culturile. Autoritățile au acuzat că astfel a fost pus în pericol debitul de apă necesar alimentării Bucureștiului, în timp ce agricultorii locali susțin că nu au alte surse pentru irigații.
„Ne apărăm libertatea, ne apărăm tradițiile, cultura și țara. Sunt convins că puterea interioară a poporului ne va elibera din acest jug colonial în care se află România”, a adăugat Georgescu.
Totodată, fostul candidat a lansat un atac la adresa sistemului judiciar: „Sistemul nu se luptă cu mine, se luptă cu convingerile mele despre drepturile poporului român. Un judecător american îmi spunea că Justiția, deși legată la ochi, nu trebuie să fie oarbă, ci să vadă principiile de drept”.
El a susținut că principiile de drept au fost ignorate în cazul său, dar se declară încrezător că „Justiția nu are curajul să mă privească în ochi, pentru că acolo ar vedea nemulțumirea poporului român”.
Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General pe 2 iulie 2025 pentru promovarea ideilor fasciste, legionare și xenofobe, precum și pentru cultul unor persoane condamnate pentru genocid și crime împotriva umanității, inclusiv Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu. Potrivit procurorilor, infracțiunile au fost comise în mod repetat, între 2020 și 2025, prin declarații publice și postări online.
Uniunea Europeană (UE) a stabilit ca până în 2035 să fie interzisă în totalitate vânzarea de autoturisme pe bază de benzină și motorină.
Acum, Comisia Europeană intenționează să accelereze la tranziția către mașinile electrice și energiile verzi, introducând noi reglementări: să le interzică companiilor private să mai cumpere mașini termice.
Planul UE pentru „Fit for 55”
Bruxellesul speră că va da un impuls tranziției ecologice pentru a atinge obiectivele climatice „zero carbon” până în 2050. Până în 2030, UE speră să reducă emisiile de carbon cu 55%, în conformitate cu planul „Fit for 55”.
Vestea a venit ca o bombă pentru industria auto, deja aflată într-o criză devastatoare din cauza creșterii costurilor traiului și a electrificării, mai ales că fabricarea unei mașini electrice este cu 40% mai poluantă decât la cea termică.
Ce companii vor fi vizate, mai exact?
Din 2030, firmele cu flotă auto și companiile de leasing nu vor mai putea cumpăra mașinile termice, potrivit Bild, publicația germană citată de Newsweek. Companiile private nu vor mai putea nici măcar să închirieze automobile. Astfel, companiile de leasing ar putea inunda piața second-hand de flote de mașini electrice. Sau așa speră Uniunea Europeană.
Însă, statisticile din ultima vreme ne arată că mulți șoferi nu-și permit financiar să cumpere automobile electrice. Iar cei care au, cumpără mai ieftin mașini electrice de la companii chineze, nu și de la mărcile europene. Competiția dintre piața europeană a mașinilor electrice și cea chineză a devenit acerbă.
În prezent, 60% din mașinile noi vândute în Europa sunt realizate de flotele companiilor de leasing.
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a emis Ordinul pentru începerea lucrărilor pe lotul Chiribiș-Biharia al Autostrăzii Transilvania și a stabilit data de începere pentru mâine, 24 iulie 2025, termen de la care se calculează durata de execuție.
Antreprenorul – Asocierea de constructori români Precon Transilvania-Citadina 98 – are un termen de 18 luni pentru etapa de execuție a lucrărilor.
,,Am avizat în Consiliul Tehnico-Economic al CNIR documentația pentru un tronson cu o lungime de 8,5 kilometri, accelerând, astfel, acest proiect atât de important pentru infrastructura națională și demonstrând că, atunci când și beneficiarul înțelege să facă eforturi alături de constructor, se poate deschide șantierul cu aproape o jumătate de an mai devreme față de termenul contractual. Acordăm tot sprijinul Antreprenorului pentru ca, la finalul anului viitor, acest lot să fie terminat și să asigure conexiunile cu loturile în circulație ale Autostrăzii A3 de lângă Nușfalău și Borș”, a precizat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.
„Lotul 3C2 Chiribiș-Biharia al Autostrăzii A3 are o lungime totală de 28,5 kilometri”
Pe traseu vor fi construite 18 poduri și pasaje, iar ca dotări va fi montat un sistem integrat ITS (Intelligent Transport System), care cuprinde:
Sistem de informare dinamică (VMS) – panouri electronice de afișare a informațiilor către participanții la trafic;
Sisteme de cântărire dinamică(WIM) a vehiculelor în mișcare;
Sistem de Securitate – INFRA care include monitorizare infrastructura prin camere de detecție a incidentelor rutiere, montate la fiecare 2 km
Sistem SPEED pentru monitorizarea și detectarea vitezei de deplasare.
Finalizarea lotului 3C2 Chiribiș-Biharia va permite circulația pe Autostrada Transilvania-A3, fără întrerupere, de la Nușfalău (jud. Sălaj) la Borș II, la frontiera cu Ungaria, pe o distanță de 74 kilometri.
Apar primele tensiuni între aliații europeni şi Volodimir Zelenski, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerându-i acestuia oficial explicații cu privire la adoptarea unei legi care subminează independența structurilor anticorupție.
Ursula von der Leyen îi cere explicaţii lui Volodimir Zelenski. FOTO: EPA-EFE
„Președinta von der Leyen și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la consecințele amendamentelor și a solicitat explicații guvernului ucrainean. Respectarea statului de drept și lupta împotriva corupției sunt elemente esențiale ale Uniunii Europene. În calitate de țară candidată, Ucraina trebuie să respecte pe deplin aceste standarde. Nu poate exista un compromis”, a spus miercuri, 23 iulie, Guillaume Mercier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, subliniind ferm că Ucraina riscă să-și compromită parcursul european.
Ursula von der Leyen „a exprimat puternice îngrijorări în ceea ce privește consecințele” legii care afectează independența instituțiilor anticorupție și a solicitat autorităților ucrainene să clarifice public această decizie controversată, scrie Agerpres, citând agențiile internaționale.
Manifestaţii de stradă şi critici de la aliaţi
Legea promulgată marți, 22 iulie, de Volodimir Zelenski a declanșat un val de nemulțumire în capitala ucraineană, sute de manifestanți ieșind în stradă pentru a protesta împotriva măsurii care limitează autonomia structurilor anticorupție. Criticile au venit și din partea altor aliați ai Kievului și a organizațiilor neguvernamentale, care consideră că legislația reprezintă un pas înapoi în lupta Ucrainei împotriva corupției.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a avertizat că legea reprezintă un „regres grav” în ceea ce privește angajamentele anticorupție ale Ucrainei, iar ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că „limitarea independenței agențiilor anticorupție este un obstacol în calea aderării Ucrainei la UE”.
Ce spune Volodimir Zelenski
În fața presiunilor interne și internaționale, Volodimir Zelenski a avut miercuri, 23 iulie, o întâlnire cu șefii principalelor agenții de aplicare a legii și anticorupție din Ucraina, precum și cu Procurorul General, pentru a discuta situația creată de noua lege.
„Am reunit toți șefii agențiilor de aplicare a legii și anticorupție din Ucraina, împreună cu procurorul general. A fost o întâlnire foarte necesară, o conversație sinceră și constructivă, care ajută cu adevărat. Cu toții avem un dușman comun: ocupanții ruși. Iar apărarea statului ucrainean necesită un sistem de aplicare a legii și anticorupție suficient de puternic, unul care să asigure un sentiment real de justiție”, a scris președintele ucrainean într-un mesaj pe X.
El a subliniat că procedurile penale nu trebuie să dureze ani fără rezultate, iar cei care subminează interesele Ucrainei trebuie să fie trași la răspundere.
„Cu toții auzim ce spune societatea. Vedem ce așteaptă oamenii de la instituțiile statului: justiție garantată și funcționarea eficientă a fiecărei instituții”, a susținut Volodimir Zelenski noua lege.
„În două săptămâni, trebuie să fie gata un plan comun, care să prezinte măsurile necesare și care vor fi puse în aplicare pentru a consolida Ucraina, a rezolva problemele existente, a asigura o mai mare justiție și a proteja cu adevărat interesele societății ucrainene”, a concluzionat Volodimir Zelenski pe contul său X.
Un cutremur colosal de magnitudine 7,7 a zguduit centrul Myanmarului în martie 2025, marcând cel mai puternic cutremur din ultimele sute de ani. Ceea ce face ca acest eveniment să fie revoluționar nu este doar puterea seismică, ci și imaginile fără precedent surprinse de o cameră de supraveghere situată în apropierea liniei de falia.
Cercetătorii de la Universitatea Kyoto au folosit acest videoclip rar pentru a măsura mișcarea faliilor în detalii uimitoare, confirmând o ruptură rapidă, asemănătoare unui puls, și o curbură subtilă în traseul alunecării, potrivit sciencedaily.
Pe 28 martie 2025, un cutremur cu magnitudinea de 7,7 a lovit centrul Myanmarului, de-a lungul faliei Sagaing. Cu epicentrul aproape de Mandalay, al doilea oraș ca mărime al țării, acesta a fost cel mai puternic cutremur care a lovit Myanmarul în mai bine de un secol și al doilea cel mai mortal din istoria sa modernă.
Alunecare de falie de la cutremurul din Myanmar FOTO: X
Cauza a fost o falie de alunecare, în care două mase de pământ „alunecă” una pe lângă cealaltă pe orizontală, de-a lungul unui plan de falie vertical. Pentru un observator, ar părea că pământul s-a despicat în două de-a lungul unei linii definite, ambele părți fiind smulse una de cealaltă în direcții opuse.
O cameră de supraveghere a surprins această alunecare în acțiune, oferind echipei de cercetători de la Universitatea din Kyoto o ocazie unică de a studia mișcarea faliei în timp real.
Echipa a aplicat o tehnică cunoscută sub numele de corelație a pixelilor pentru a analiza mișcarea faultului cadru cu cadru în înregistrările CCTV. Analiza lor relevă că faultul s-a deplasat lateral cu 2,5 metri în doar 1,3 secunde, cu o viteză maximă de 3,2 metri pe secundă.
Mișcarea totală laterală înregistrată în timpul acestui cutremur este tipică rupturilor cu deplasare laterală, dar durata scurtă a alunecării faultului este o descoperire majoră.
„Durata scurtă a mișcării confirmă o rupere de tip puls, caracterizată printr-un impuls concentrat de alunecare care se propagă de-a lungul faultului, asemănător cu un val care călătorește pe un covor atunci când este smuls dintr-un capăt. Nu am anticipat că această înregistrare video va oferi o varietate atât de bogată de observații detaliate. Astfel de date cinematice sunt esențiale pentru avansarea înțelegerii noastre asupra fizicii surselor de cutremure”, spune un cercetător de la Universitatea din Kyoto.
Peste 1.000 de oameni au fost ucişi, 2.376 au fost răniţi şi 30 dispăruţi în urma cutremurului de 7,7 care a lovit vineri, 28 martie 2025, centrul Myanmarului, au anunțat autoritățile.
Incident șocant în județul Dolj. Un copil de 10 ani a înjunghit mortal un bărbat, pe unchiul acestuia. Băiatul a sărit în apărarea mamei, care striga după ajutor.
Poliția investighează cazul FOTO: Arhivă
Tragedia a avut loc miercuri, 23 iulie, în comuna Podari din Dolj. Din primele informații, băiatul de 10 ani asista la un scandal monstru între unchiul său si mama.
Când a văzut că femeia țipă după ajutor, băiatul de 10 ani a luat un cuțit și l-a înjunghiat pe bărbat. Lovitura a fost mortală.
Apelul la 112 a fost înregistrat miercuri, în jurul orei 14:00. La fața locului s-au deplasat de urgență polițiștii din Bucovăț. Echipajele au identificat în zonă un tânăr de 22 ani, decedat.
„Având în vedere gravitatea situației, cazul a fost preluat de o echipă complexă de anchetă, formată din specialiști criminaliști, ofițeri ai Serviciului de Investigații Criminale și un procuror criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.
Persoana bănuită de comiterea faptei, un minor de 10 ani, se află în custodia polițiștilor.
În acest moment se desfășoară activități complexe investigative și de cercetare în vederea stabilirii cu exactitate a împrejurărilor în care a avut loc evenimentul, urmând a fi dispuse măsuri în consecință”, a transmis IPJ Galați.
Au fost demarate procedurile legale pentru ca România să primească despăgubire de 5,7 milioane de euro pentru tezaurul dacic furat din Muzeul Drents din Olanda.
Artefactele furate de la muzeul olandez. FOTO: colaj DMS
România va încasa despăgubiri în valoare de 5,7 milioane de euro în urma furtului tezaurului dacic de la Muzeul Drents din Olanda, iar procedurile necesare pentru plata acestei sume au fost deja inițiate. Anunțul a fost făcut de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), într-un răspuns transmis miercuri pentru Antena 3 CNN, în care instituția a confirmat valoarea totală asigurată pentru cele patru bunuri culturale furate.
„Procedura privind compensarea financiară a prejudiciului rezultat în urma furtului celor patru bunuri aparținând patrimoniului cultural național al României, expuse în cadrul Muzeului Drents, se desfășoară în conformitate cu prevederile standard aplicabile în asemenea situații, care sunt întotdeauna indicate în asigurările pentru bunurile incluse în expoziții. Conform acestor reglementări, responsabilitatea acordării despăgubirii revine companiei de asigurări care a emis polița de asigurare aferentă bunurilor culturale incluse în expoziție. Muzeul Național de Istorie a României confirmă că procedurile necesare au fost deja inițiate, aflându-se în permanent contact cu compania de asigurări, iar procesul de despăgubire se desfășoară în conformitate cu etapele legale și contractuale prevăzute”, a transmis MNIR.
Suma de 5.700.000 de euro reprezintă cuantumul despăgubirii stabilite prin polița de asigurare semnată pentru cele patru piese de patrimoniu furate, respectiv Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări-spirală din aur, iar aceasta urmează să fie transferată statului român, potrivit Muzeului Național de Istorie a României.
„În acest moment, nu poate fi avansată o estimare precisă privind data finalizării procedurii de plată a despăgubirii. Procesul implică etape administrative și de evaluare care sunt de durată”, precizează muzeul.
După finalizarea procesului, banii vor fi transferați într-un cont al Muzeului Național de Istorie a României, care are calitatea de asigurat conform contractului semnat cu compania de asigurări, ulterior suma urmând să ajungă într-un cont special gestionat de Ministerul Finanțelor. Totodată, instituția subliniază că, în cazul în care obiectele de patrimoniu vor fi recuperate, România are obligația legală de a returna companiei de asigurări despăgubirea primită.
Coiful de la Coţofeneşti şi brăţările de aur, de negăsit
Vă reamintim că furtul tezaurului dacic a avut loc în luna ianuarie, atunci când, folosind explozibil, hoții au pătruns în Muzeul Drents și au spart vitrinele pentru a sustrage coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări din aur. Piesele, de o valoare arheologică inestimabilă, fuseseră împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României pentru expoziție, iar directorul instituției a fost demis după incident, în urma deciziei de a trimite aceste artefacte valoroase în Olanda.
Procurorii olandezi au exclus în cele din urmă ipoteza conform căreia furtul ar fi fost organizat de un interlop român, pentru a obține eliberarea unui criminal, şi continuă ancheta.
Anterior, presa din Olanda relata că jafurile ar fi fost comise la cererea lumii interlope românești, iar cele patru obiecte ar fi urmat să fie folosite ca monedă de schimb pentru scăparea de pedeapsă a unui deținut român. Informațiile proveneau din surse apropiate anchetei citate de presa olandeză.
Pentru a încerca recuperarea obiectelor, anchetatorii olandezi au folosit inclusiv investigatori sub acoperire, care s-au dat drept colecționari de artă pentru a intra în contact cu fratele unuia dintre suspecți, acesta fiind surprins anterior pe camerele de supraveghere ale muzeului. Investigatorii i-au promis 500.000 de euro și i-au dat un telefon mobil pentru a păstra legătura, iar ulterior, i-au mai oferit 5.000 de euro pentru obținerea de informații suplimentare.
Bărbatul ar fi declarat că piesele furate nu au fost topite și încă există, însă nu cunoaște locația exactă. Potrivit surselor olandeze, anchetatorii au mai oferit ulterior 400.000 de euro pentru recuperarea tezaurului, însă suspectul ar fi refuzat oferta, considerând că suma propusă este prea mică.
Vicepremierul Tanzcos Barna a declarat miercuri seară, că eficientizarea companiilor statului trebuie să ţină cont de mai mult elemente, iar unul dintre acestea este reprezentat de companiile strategice.”Companiile care acţionează pe o piaţă concurenţială trebuie tratate diferit”, a precizat Barna.
Vicepremierul Tanczos Barna a dat drept exempl Nuclearelectrica şi la Hidroelectrica, companii strategice care generează profit. În aceeași categorie a plasat și CFR, dar aceasta trăieşte din subvenţii. Întrebat despre venitul de 11.000 de euro al directorului CFR, Tanczos Barna a răspuns: ”Trebuie un pic de smerenie”.
”Companiile care acţionează pe o piaţă concurenţială trebuie tratate diferit. Avem câteva strategice şi acolo statul trebuie să aibă altfel de grijă de acele companii.
Nuclearelectrica, de exemplu, o companie care este pe profit, o companie care asigură viitorul energetic al ţării prin investiţiile pe care le face”, a declarat, miercuri seară, la B1 TV, vicepremierul Tanczos Barna.
Oficialul a precizat, în ceea ce privește salariile de la Nuclearelectrica, că angajații prestează o activitate nucleară și trebuie remunerați pe măsură.
”Nu vreau să vreau să jignesc pe nimeni, dar nu este acvacultură, este activitate nucleară şi acolo nu poţi să ai pretenţia ca cineva cu jumătate de salariu – 1.000 de lei, 3.000, 5.000 de lei să vină şi să facă performanţă la nivel înalt. Dar trebuie să fie o companie competitivă”, a mai declarat vicepremierul.
„Hidroelectrica a făcut peste 4 miliarde de lei profit”
Tanczos Barna s-a referit şi la Hidroelectrica, compania statului cu cel mai mare profit.
”Pe o piaţă concurenţială, Hidroelectrica a făcut peste 4 miliarde de lei profit şi a virat statului peste 3 miliarde. În contrapartidă sunt companii care trăiesc din subvenţii, Sunt strategice, că nu poţi să spui că CFR nu este strategică, dar nu poţi să te lauzi cu salariul pe care-l ai. Trebuie un pic de smerenie”, a mai declarat vicepremierul.
Acesta a apreciat că CFR trebuie să primească compensaţiile pe care le primesc companiile feroviare oriunde în lume, întrucât ”trenul trebuie să meargă şi cu doi călători şi cu 200 de călători”.
Referndu-se la directorul CFR, vicepremierul a mai declarat: ”Înţeleg de la colegii noştri din Ministerul Transporturilor că «munceşte de crapă», dau un citat dintr-un mesaj de astăzi. Eu pot să recunosc şi că accept că este greu să conduci CFR Călători şi sunt convins că domnul director chiar munceşte, dar asta nu înseamnă că ne lăudăm cu salariul pe care-l avem”.
Guvernul pregăteşte al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului, eficientizarea activităţii companiilor statului şi reducerea pierderilor în acestea fiind una dintre direcţii.
Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a publicat, miercuri, aşa cum a anunţat vicepremierul Dragoş Anastasiu, detaliile financiare ale celor 1.326 de întreprinderi publice. Cele mai mari profituri le înregistrează Hidroelectrica, Romgaz şi Nuclearelectrica. Top cinci este completat, dar cu profituri semnificativ mai mici, de către CEC Bank şi Compamia Naţională Aeroporturi Bucureşti.
Marţi, vicepremierul Dragoş Anastasiu a anunţat că 266 de companii publice generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, iar şapte dintre acestea fac pierderi de două miliarde de lei, după ce primesc subvenţii. El a precizat că pe această listă se află companii precum CFR SA, CFR Marfă, Termoenergetica, Metrorex, Electrocentrale Craiova SA şi Unifarm SA.
Românii ar putea găsi modalități pentru a cumpăra locuințe cu TVA redus.
Clienții iau o decizie chiar acum, chiar dacă prețurile sar în aer. Alții au decis să mai aștepte.
Vorbim de un buget mediu de 100.000 de euro, iar creșterea TVA înseamnă o creștere cu încă 12.000 de euro, potrivit România TV.
TVA va crește pentru apartamentele sub 120.000 de euro, iar din august, românii vor fi nevoiți să scoată mult mai mulți bani din buzunar pentru a cumpăra o locuință.
Vor fi afectați în mod direct și cei care beneficiază de locuințe sociale. Și pentru locuințele cu suprafața utilă de maximum 120mp și care au o valoare maximă de 600.000 de lei, TVA va crește de la 5% la 9%, conform proiectului legii austerității.
Prin publicarea unui mesaj sugestiv pe propria platformă de social media, miliardarul Elon Musk a provocat o undă de șoc în rândul susținătorilor președintelui Donald Trump, generând o controversă care agită deja o bază electorală fidelă și sensibilă la teoriile conspirației, potrivtit slate.fr.
Donald Trump și Elon Musk/FOTO:EPA/EFE
La începutul lunii iunie, Elon Musk a postat pe rețeaua sa X (fostul Twitter) un mesaj în care sugera că Donald Trump ar figura în dosarele legate de Jeffrey Epstein – om de afaceri decedat în detenție în 2019 și asociat cu un presupus cerc de abuz sexual asupra minorilor. „Este timpul pentru adevărata bombă. Donald Trump apare în dosarele Epstein. De aceea nu sunt publice. O zi bună”, scria Musk. Postarea a fost ulterior ștearsă, dar reacțiile nu au întârziat să apară.
Incidentul survine pe fondul unor tensiuni între Musk și administrația Trump, generate de un proiect de lege privind finanțele federale. Criticile fondatorului SpaceX au determinat Casa Albă să amenințe cu reevaluarea unor contracte guvernamentale majore. La bursă, reacția a fost rapidă: valoarea acțiunilor Tesla a scăzut cu peste 150 de miliarde de dolari.
După aceste episoade, Elon Musk a publicat o serie de mesaje critice la adresa președintelui, culminând cu asocierea directă cu cazul Epstein – un subiect deosebit de sensibil pentru baza electorală MAGA (Make America Great Again), unde circulă frecvent teorii privind un presupus complot global legat de exploatarea minorilor și de rețele de influență ascunse.
În 2024, o parte din dosarele Epstein au fost desecretizate, dar nu au conținut dovezile așteptate de cei care susțin aceste teorii. Anunțul lui Musk a reaprins dezbaterea, readucând cazul în centrul atenției.
Intervenția inteligenței artificiale și ecourile în societate
Situația a fost amplificată și de utilizarea Grok – algoritmul de inteligență artificială dezvoltat de Musk și integrat în platforma X. Potrivit declarațiilor miliardarului, Grok a fost folosit pentru a genera o listă cu toate persoanele care ar fi vizitat insula privată a lui Epstein. „Ar trebui anchetați pentru abuzuri asupra minorilor”, a scris Musk într-un mesaj care a generat reacții virulente.
Administrația Trump a încercat să minimizeze incidentul. Președintele a calificat acuzațiile drept „ridicole” și „absurde”. Cu toate acestea, nemulțumirea în rândul unor lideri ai dreptei radicale a devenit vizibilă. Matt Walsh, influent comentator conservator, a declarat: „În 2016, voiam să-i arestăm pe cei corupți. Faptul că ni se interzice să vorbim despre Epstein nu face decât să crească suspiciunile.”
Situația s-a tensionat și mai mult după revocarea din funcție a procurorului Maurene Comey, care gestionase anterior dosarele Epstein. Pentru unii dintre susținătorii lui Trump, gestul a fost interpretat ca o încercare de a reduce vizibilitatea cazului.
Strategia lui Musk lovește într-un punct vulnerabil. De aproape un deceniu, Donald Trump a folosit retorica conspiraționistă ca instrument politic – fie în atacuri la adresa adversarilor, fie pentru a-și consolida sprijinul popular. Acum, aceeași retorică pare să se întoarcă împotriva sa.
La șase săptămâni de la publicarea mesajului, Casa Albă continuă să gestioneze consecințele unei crize de imagine și de loialitate. Pe rețelele sociale, presiunea pentru publicarea completă a dosarelor Epstein este în creștere, iar încrederea unor segmente din electoratul MAGA pare să fie afectată.
Pentru prima dată în ultimii ani, Donald Trump nu mai este cel care controlează narațiunea în interiorul mișcării pe care o conduce. De această dată, agenda este dictată din afară – de un alt lider carismatic, cu propriile interese și propria platformă.
Angajații TikTok din Berlin au intrat în grevă de o zi, acuzând compania că vrea să înlocuiască oamenii cu inteligența artificială.
Angajații platformei chineze de socializare TikTok din Berlin au declanșat miercuri, 23 iulie, o grevă de o zi, în semn de protest față de planurile companiei de a concedia aproximativ 150 de persoane, informează Agerpres citând agențiile internaționale.
Angajaţii TikTok Belin au ieşit în stradă. FOTO: sindicatul Verdi
Potrivit sindicatului Verdi, cea mai mare organizație a lucrătorilor din sectorul serviciilor din Germania, greva reprezintă o reacție fermă la intenția TikTok de a înlocui aproximativ 150 de angajați de la sediul din capitala germană cu soluții bazate pe inteligență artificială și cu serviciile unui subcontractor.
Kathlen Eggerling, lideră în cadrul sindicatului Verdi, a subliniat că angajații TikTok „luptă pentru condiții corecte într-o industrie care externalizează sistematic responsabilitățile”.
Protestul vizează modul în care compania tratează procesul de moderare a conținuturilor de pe platformă, fiind afectați în special lucrătorii care se ocupă cu monitorizarea videoclipurilor și imaginilor cu conținut sensibil sau extrem de violent, precum cele care conțin violență sexuală asupra minorilor, sinucideri, acte de terorism și alte forme de violență excesivă, după cum precizează sindicatul.
Totodată, sindicatul acuză TikTok că încearcă să se sustragă responsabilităților sociale pe care le are față de angajați și că refuză constant să intre în negocieri privind condițiile de muncă și siguranța locurilor de muncă, în contextul în care platforma este una dintre cele mai utilizate rețele sociale la nivel global.
Conform informațiilor furnizate de surse sindicale, TikTok are în prezent aproximativ 400 de angajați la Berlin, iar planurile de restructurare ar afecta semnificativ echipele care gestionează conținutul platformei, ridicând îngrijorări legate de protecția utilizatorilor și de responsabilitatea companiei față de spațiul online pe care îl administrează.
Măsurile de austeritate anunțate de Guvernul României sunt reclamate tot mai vocal de administrațiile locale, direct afectate de implementarea lor. O mulțime de investiții publice au stârnit însă controverse privind utilitatea, eficiența și costurile acestora.
Telecabina din Deva a rămas oprită în 2025. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Autoritățile au atras fonduri guvernamentale și europene ori au găsit bani în bugetele locale pentru a-i aloca unor investiții privite cu uimire de mulți români.
În unele cazuri, fondurile au fost folosite pentru construcția unor șosele care se opresc în sălbăticie și pe care mașinile sunt o raritate, pentru piste de biciclete pe creste de munte, în zone izolate și inaccesibile, pentru telescaune care nu au fost folosite ani la rând, ori pentru centre de informare turistică în sate unde turiștii ajung doar din întâmplare sau după ce se rătăcesc.
Nu au lipsit controversele legate de fondurile publice alocate pentru organizarea unor festivaluri precum „Zilele comunei” și „Zilele orașului” ori fondurile importante investite în cluburi sportive neperformante.
Pistele din vârf de munte, în sate locuite de vârstnici
Comunele Bătrâna, Cerbăl și Bunila (județul Hunedoara), aflate în Ținutul Pădurenilor din Munții Poiana Ruscă, numără împreună mai puțin de 700 de locuitori, majoritatea vârstnici. Școlile de aici au fost desființate de mulți ani, iar unele sate, locuite de câteva familii, sunt pe cale de dispariție. Drumurile asfaltate sunt și ele o raritate, iar rețeaua de curent electric și de apă nu a mai cuprins toate așezările comunelor.
Pista de biciclete din Cerbăl. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Autoritățile au reușit însă, în ultimii ani, să atragă fonduri pentru construcția unor piste de biciclete, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În comuna Cerbăl, o pistă de biciclete de 2,5 kilometri leagă satul Ulm, cu 15-20 de locuitori, de satul Cerbăl, cu 50-60 de locuitori. Traseul pistei urmează o pantă abruptă care se strecoară printre dealuri, legând cele două așezări izolate ale pădurenilor.
„Pentru noi nu prea este utilă, pentru că nu avem biciclete. Dar și dacă am avea, nu ne-am încumeta să urcăm panta sau să coborâm pe aici cu bicicleta”, spune un vârstnic din satul Ulm.
Satele Cerbăl și Ulm se află la 15-20 de kilometri de centrul vechi al municipiului Hunedoara, astfel că investiția într-o astfel de pistă ar putea avea utilitate pentru hunedorenii sau turiștii care vor să pornească la drum cu bicicleta, pe valea Zlaștiului, spre Ținutul Pădurenilor.
Unii săteni din Cerbăl spun însă că pista este folosită mai degrabă ca drum și nu au văzut încă bicicliști pe ea.
Alte două piste de biciclete stârnesc și mai multe controverse. Una este construită la marginea satului Vadu Dobrii (comuna Bunila), locuit de câteva familii. Așezarea, situată la peste 1.000 de metri altitudine, se află la circa 60 de kilometri de Hunedoara, la capătul unor drumuri forestiere, neasfaltate, care în timpul iernii devin impracticabile cu autoturismele. La marginea ei, drumurile se pierd în pădurile vaste din Munții Poiana Ruscă.
Aici însă, autoritățile din Bunila au găsit locul pentru construcția unei piste de biciclete de circa 2,5 kilometri, spre uimirea celor câțiva localnici ai satului (video).
„Drumurile sunt stricate adesea de utilajele de lemne, iarna suntem aproape izolați din această cauză, dar o să avem pistă de biciclete, într-un loc unde mai degrabă întâlnești urși decât turiști”, spune o localnică.
Comuna Bătrâna, cu mai puțin de 80 de locuitori, aflată la circa 80 de kilometri de municipiul Deva, oferă și ea un paradox.
Cătunele sale Fața Roșie, Piatra și Răchițaua, locuite de câteva familii, nu au curent și apă, dar la marginea comunei va fi construită o pistă de biciclete, de 2,5 kilometri, cu fonduri PNRR. Ultimii 25-30 de kilometri ai drumului spre Bătrâna sunt forestieri. Viitoarea pistă de la marginea satului nu le este prea utilă localnicilor, spun unii dintre aceștia.
„Am ajuns din nou de mirul lumii. Prin anii 2000, au tras fibră optică pentru internet aici, deși în cătunele Bătrânei nu era curent electric. Nu a folosit nici atunci la nimic”, își amintește un localnic din Fața Roșie.
Pentru autoritățile locale din cele trei comune, proiectele PNRR au reprezentat însă o ocazie de a atrage fonduri europene în comună, pe care nu le puteau accesa pentru construcția unor drumuri.
Șoselele care se opresc în sălbăticie
Nu doar pistele de biciclete construite în ultimii ani în locuri izolate au ajuns să fie reclamate de români. Unele șosele noi, pentru care administrațiile locale au primit bani, au stârnit și ele controverse.
În Hunedoara, Consiliul Județean Hunedoara a depus, în 2021, cereri de finanțare în Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” pentru reabilitarea a peste 170 de kilometri de drumuri județene. Unele sectoare de drum sunt considerate esențiale de autorități, iar deși contractele au fost semnate, proiectele riscă să fie blocate.
„Suspendarea sau înghețarea proiectelor de investiții derulate în județul Hunedoara prin Programul Național de Investiții «Anghel Saligny» – care vizează alimentarea cu apă, canalizarea, infrastructura rutieră, extinderea rețelelor de gaz – reprezintă o lovitură dură aplicată comunităților locale.Consecințele sunt dramatice: peste 150 de proiecte de apă, canal și drumuri, aflate în diverse stadii de implementare, în valoare de peste 1,1 miliarde de lei, riscă să fie abandonate, iar alte 20 de proiecte privind extinderea rețelelor de gaz, în valoare de 340 de milioane de lei, pot fi pierdute definitiv”, transmite Consiliul Județean Hunedoara.
Potrivit reprezentanților instituției, aceste proiecte reprezintă angajamente, contracte semnate, șantiere începute.
„Prin tăierea acestor finanțări, îngropați România rurală în noroaie, în resemnare, în izolare. Ne întoarcem cu cel puțin 20 de ani în urmă. Antreprenorii care deja au început aceste lucrări riscă să intre în faliment, situație care va genera ample probleme sociale”, arată Consiliul Județean Hunedoara.
Zece milioane de euro pentru drumul din pădure
Unele dintre investițiile propuse și aflate în derulare au atras însă mirarea localnicilor. Un astfel de sector de drum, modernizat prin Programul „Anghel Saligny”, este noua șosea de la Valea de Pești, aflată în șantier din primăvara anului 2024.
Drumul de peste cinci kilometri, în care se investesc 48 de milioane de lei, urcă pe malul drept al lacului de acumulare Valea de Pești (video), aflat la zece kilometri de orașul Uricani, și se oprește la limita județelor Hunedoara și Gorj, în mijlocul unei păduri.
De la capătul lui, un drum forestier continuă în județul Gorj, spre Cheile Sohodolului. Unii localnici l-au privit ca pe o viitoare rută de călătorie între cele două județe, cu condiția ca drumul forestier din Gorj să fie și el modernizat.
Alți localnici cred însă că șoseaua, fiind într-o zonă izolată de munte, va rămâne pustie. În situații asemănătoare se află și alte drumuri noi. O astfel de șosea, construită cu fonduri de la bugetul județui Hunedoara, leagă peste dealuri satele Curechiu și Almașu Mic de Munte. Investiția s-a ridicat la peste 32 de milioane de lei, dar noul drum este folosit rar.
Printre drumurile noi care se opresc în sălbăticie se află șoseaua din Pasul Vâlcan, cu capătul pe o creastă, la limita județelor Hunedoara și Gorj. În aceeași situație este și șoseaua de pe Valea Cernei, care se oprește în pădure, la marginea comunei Lunca Cernii de Jos, la limita cu județul Caraș-Severin.
La fel de spectaculoasă, „Transluncani” (video), șoseaua montană de la limita județelor Timiș și Caraș-Severin, se oprește și ea în mijlocul unei păduri, la intersecția cu un drum forestier inaccesibil mașinilor.
Gondole puse pe butuci
Investițiile în infrastructura turistică au fost privite ca o soluție de dezvoltare a mai multor localități, însă unele dintre ele s-au dovedit costisitoare și ineficiente.
În Iași, telescaunul de pe lacul Ciric a fost inaugurat în 2013, fiind cuprins într-o investiție de 1,5 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu finanțat cu fonduri europene de amenajare a zonei de agrement. Lungimea instalațiilor sale de doar 360 de metri, oferea călătorilor, ocazia unei plimbări scurte în pădurea de pe malul lacului, însă puțini au fost interesați de ea. Fără clienți și cu probleme tehnice, telescaunul nu a mai funcționat.
În Deva, o altă investiție costisitoare pare să aibă o soartă asemănătoare. Noua cabină care urcă în Cetatea Devei a fost inaugurată în primăvara anului 2024 (video), după o investiție de patru milioane de euro, finanțată din bugetul local al Devei.
A fost instalată în locul vechii telecabine, dar a funcționat doar câteva luni, cu numeroase întreruperi. De la începutul anului 2025 este oprită, în așteptarea autorizării și certificării funcționării de către Inspectoratul de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR).
Constructorii instalației au fost chemați la Deva pentru a verifica și remedia deficiențele, astfel încât aceasta să îndeplinească normele de siguranță prevăzute de lege și să poată fi pusă în funcțiune, afirma primarul Lucian Rus.
În acest timp, mulți turiști care ajung la poalele Cetății Devei renunță la a mai vizita monumentul istoric.
Conducerea Partidului REPER a transmis miercuri, 23 iulie, o solicitare oficială către Academia Română prin care cere sancționarea lui Eugen Mihăiescu, membru de onoare al instituției, acuzându-l că a promovat o imagine înșelătoare în timpul protestului din 20 iulie din Piața Victoriei. Cererea a fost trimisă spre informare și președintelui României.
REPER acuză că fotografia și mesajul publicat au avut rolul de a discredita instituțiile
Pe 20 iulie, la ora 20.00, în timpul manifestațiilor din Capitală, Eugen Mihăiescu a publicat pe site-ul ActiveNews.ro o fotografie în care un jandarm român pare să calce steagul național. Imaginea a fost însoțită de un comentariu în care academicianul compară acest gest – considerat de el simbolic – cu crimele comunismului împotriva identității naționale.
REPER susține că imaginea este „posibil trucată” și scoasă din context, în condițiile în care alte filmări arată că jandarmul s-a împiedicat de steag în timpul unei busculade violente, dar ulterior l-a ridicat. În plus, se aude un protestatar care strigă „Ia-le gâtul, băi!”, ceea ce accentuează caracterul excepțional al situației în care se afla tânărul jandarm.
„Domnul Eugen Mihăiescu înțelege cu certitudine impactul social negativ al unei asemenea imagini puternice folosite în scop de denaturare a adevărului, cu rol de atac simbolic asupra unei instituții a statului”, se arată în documentul transmis de REPER, citat de Agerpres.
Partidul acuză că fotografia și mesajul publicat au avut rolul de a discredita instituțiile statului și de a alimenta neîncrederea într-un context cu potențial de escaladare violentă.
Camelia Sălcudean, președinta interimară a formațiunii REPER, a declarat că astfel de acțiuni reprezintă un risc major pentru coeziunea socială și securitatea națională:
„Declarațiile iresponsabile și distribuirea de informații false, menite să alarmeze opinia publică, nu fac decât să submineze încrederea în autoritățile statului și să fragilizeze grav securitatea colectivă și coeziunea socială. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile într-o democrație sănătoasă și pot conduce, în mod evident, la instaurarea unui sentiment de instabilitate și de neîncredere în state”.
REPER cere Academiei Române nu doar aplicarea de sancțiuni, ci și o delimitare publică de acțiunile lui Mihăiescu, considerate contrare interesului național și în linie cu propaganda Federației Ruse. Potrivit partidului, folosirea titlului de „academician” în promovarea mesajului a implicat în mod indirect prestigiul Academiei Române în această situație sensibilă.
Documentul este semnat de președinta interimară Camelia Sălcudean și de Cezar Cobianu, Ana-Maria Boghean, Cosmin Poteraș, Alin Prunean, Marius Octavian Olaru, Marcel Ivanov, Simina Tulbure și Răzvan Gabriel Nistor.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat miercuri că vor fi implementate criterii mai stricte pentru acordarea certificatelor de handicap, în special pentru gradele grav și accentuat, în cazul afecțiunilor considerate tratabile sau gestionabile prin medicație.
Florin Manole a mai precizat că vor fi declanșate controale ample. FOTO: captură video Facebook PSD
Ministrul a subliniat că obiectivul principal este eliminarea fraudelor din sistemul de protecție socială.
„Ţinta noastră, ţinta tuturor controalelor, ţinta tuturor modificărilor, va fi să depistăm fraudele din sistem, pe cei care beneficiază în mod ilegal de nişte beneficia, cu ajutorul nelegal al unor medici care îşi încalcă rigorile profesiei şi legea şi care folosesc nişte fonduri de care avem nevoie pentru ceilalţi, cei care au reale probleme şi au insuficient de multe servicii”, a afirmat Florin Manole, într-un interviu acordat Prima News, conform News.ro.
Acordarea beneficiilor va fi transparentizată
Florin Manole a explicat că ministerul își propune să transparentizeze procedura de acordare a certificatelor, astfel încât autoritățile să poată observa mai ușor eventuale anomalii, cum ar fi apariția bruscă a unor grupuri de persoane cu dizabilități în aceeași localitate, cu același diagnostic și același medic curant.
„În primul rând, va fi mai greu să obţii un grad grav sau accentuat, pentru nişte diagnostice pe care medicii le vor considera ca răspunzând la medicamente şi ca fiind gestionabile medical. Sigur, sunt situaţii şi sunt persoane cu dizabilităţi care au un diagnostic care nu se poate şi nu se va schimba niciodată pentru că nu poate să răspundă la niciun tratament . Aşa ceva nu se reglează. O să apară în ordin modificările, sunt nişte situaţii despre care medicii ne spun că răspund la tratament şi pentru care, sigur că e nevoie de atenţie a sistemului public, dar poate a sistemului public de sănătate, nu a sistemului public de dizabilitate. A medicului, nu a asistentului personal”, a mai spus ministrul.
Asistență personalizată, nu „la grămadă”
Ministrul a subliniat că nu toți beneficiarii cu dizabilități au aceleași nevoi, iar sistemul trebuie să ofere soluții adaptate.
„Unii poate au nevoie de nişte servicii care le-ar fi mai utile, mai necesare, mai greu de găsit şi mai importante decât o persoană care, sigur, poate să îi îngrijească, să îi ajute, să le fie utilă, dar care să nu aibă aceeaşi utilitate. Pentru că nu toţi oamenii cu dizabilităţi au acelaşi diagnostic, deci aceeaşi nevoie, deci nu putem să le livrăm aceeaşi soluţie din partea sistemului”, a explicat acesta.
Controale și sancțiuni
Florin Manole a mai precizat că vor fi declanșate controale ample, „pentru a curăţa sistemul de fraudă şi pentru a pedepsi pe cei care beneficiază în mod nelegal, cu documente medicale care se vor dovedi, dacă se vor dovedi aşa, ca fiind nejustificate, iar medicii aceia, la rândul lor, trebuie să suporte nişte consecinţe foarte grave, pentru că îşi încalcă toate rigorile profesiei, dincolo de legislaţia penală”, a avertizat ministrul.
Prim-ministrul Ilie Bolojan şi premierul Ungariei, Viktor Orban, vor discuta în cadrul unei cine de lucru miercuri seară, începând cu ora 21:00, la Palatul Victoria, a informat Biroul de presă al Guvernului.
Viktor Orban a fost întâmpinat de Ilie Bolojan la Palatul Victoria. FOTO: gov.ro
UPDATE 22:30
Potrivit unui comunicat de presă transmis de Cancelaria premierului, cei doi oficiali au discutat despre relațiile dintre România şi Ungaria, punând accent pe proiecte concrete care pot aduce beneficii reale cetățenilor din ambele țări, indiferent de etnie.
Premierul român a subliniat că România îşi doreşte o relaţie constructivă cu Ungaria, axată pe cooperare reală şi rezultate clare.
Discuţiile au vizat în principal creşterea schimburilor comerciale (care au depăşit 13,3 miliarde de euro în 2024) şi dezvoltarea unor proiecte comune de infrastructură şi interconectare. Premierul Ilie Bolojan a prezentat şi direcţiile principale ale poziţiei României în UE, subliniind nevoia de unitate şi solidaritate în faţa provocărilor actuale.
UPDATE 21:00
Cu puțin timp înainte de ora 21.00, premierul ungar Viktor Orban, însoțit de președintele UDMR Kelemen Hunor, a ajuns la Palatul Victoria, unde a fost primit de omologul său român, Ilie Bolojan, în cadrul întâlnirii informale de miercuri seară.
Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a precizat marţi, într-o conferinţă de presă, că la întâlnire urmează să fie abordate subiecte privind colaborarea dintre cele două ţări.
Miercuri are loc deschiderea oficială a Universităţii de Vară „Tusvanyos”, de la Băile Tuşnad, ajunsă la cea de a 34-a ediţie, premierul ungar Viktor Orban urmând să îşi susţină tradiţionalul discurs în cursul zilei de sâmbătă, scrie Agerpres.
Ultima vizită a lui Viktor Orban la Palatul Victoria a avut loc pe 20 decembrie 2024, când premier al României era Marcel Ciolacu. Cei doi au discutat despre proiectele comune de infrastructură și interconectare.
Uniunea Europeană intenționează să impună rapid taxe vamale de 30% pentru bunuri în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro din SUA – dacă nu se ajunge la un acord comercial cu SUA și dacă președintele american Donald Trump își pune în practică amenințarea de a impune taxa de 30% pentru majoritatea exporturilor UE spre SUA după 1 august.
Ca parte a unui prim val de contramăsuri, UE va combina într-un singur pachet o listă deja aprobată de taxe vamale pentru bunuri americane în valoare de 21 de miliarde de euro și o listă propusă anterior pentru alte produse americane în valoare de 72 de miliarde de euro, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Exporturile americane s-ar confrunta cu o taxă egală cu cea de 30% menționată de Trump, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea, notează Bloomberg.
Taxele Bruxelles-ului ar afecta aproximativ o treime din exporturile americane către UE.
Taxele vor intra în vigoare luna viitoare, dar numai dacă nu există un acord și SUA își implementează taxele anunțate după termenul limită din august, au declarat sursele care au vorbit sub condiția anonimatului.
Comisia Europeană discută cu statele membre folosirea instrumentului anti-coerciție
Pe lângă taxele vamale pe bunuri, Comisia Europeană lucrează și la măsuri care ar putea duce la controlul exporturilor, precum și restricții asupra unor contracte de servicii și achiziții publice introduse în viitor.
Comisia Europeană discută cu statele membre folosirea instrumentului anti-coerciție, au spus sursele. Activarea sa necesită aprobarea unei majorități calificate a statelor membre.
Instrumentul anti-coerciție ar permite UE să lanseze o gamă largă de acțiuni, inclusiv noi taxe pentru companiile americane din domeniul tehnologiei, restricții specifice asupra investițiilor americane și limitarea accesului la piața UE.
În timp ce unele state membre au făcut presiuni pentru folosirea instrumentului anti-coerciție, majoritatea vor să aștepte să vadă cum evoluează situația după 1 august.
Preferința covârșitoare este de a menține negocierile cu Washingtonul pe drumul cel bun în încercarea de a rezolva impasul înainte de termenul limită de luna viitoare.
Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat miercuri că UE nu a adus încă nimic la fel de inovator ca oferta japonezilor.
„Discuțiile merg mai bine decât anterior”, a spus el. „Cred că facem progrese bune cu UE, dar, așa cum am mai spus, UE are o problemă cu acțiunea colectivă, cu 27 de țări”.
Negociatorii UE și SUA sunt programați să continue discuțiile miercuri.
Conducerea Societății Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă S.A. a reacționat, miercuri, la declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan referitoare la necesitatea unei abordări ferme față de companiile de stat care înregistrează pierderi, implicit față de datele apărute în spațiul public privind situația financiară a acestora.
Directorul general al CFR Marfă, Radu Copae, detaliază, în informarea trimisă presei miercuri, situația financiară a operatorului național de transporturi feroviare, al cărui acționar unic este statul român, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Compania a înregistrat profit operațional în fiecare an
Potrivit șefului companiei, CFR Marfă nu beneficiază de alocări de fonduri din bugetul de stat, ci societatea își finanțează integral activitatea din surse proprii.
„Datoriile CFR Marfă se datorează ajutorului de stat considerat nelegal acordat în urma privatizării eșuate derulate în anul 2013, proces ce a implicat majorarea capitalului social prin conversia în acțiuni a obligațiilor fiscale gestionate de ANAF (1.001.200.000 lei). Totodată, CFR Marfă a preluat obligații fiscale ale CFR SA către ANAF (1.618.070.000 lei), în contul datoriilor proprii către administratorul infrastructurii feroviare. Nerecuperarea acestor sume în termen a generat, în timp, acumularea unor dobânzi și penalități semnificative”, a transmis conducerea CFR Marfă.
Radu Copae precizează că, în perioada 2022 – 2025, CFR Marfă își desfășoară activitatea de exploatare independent de datoriile istorice pe care le are de achitat și a înregistrat profit operațional în fiecare an.
„În prezent, ca urmare a neîndeplinirii obligației de recuperare a ajutorului de stat în termenul stabilit, precum și a acumulării continue de pierderi generate în principal de amortizarea unor mijloace fixe neutilizate în activitatea curentă – active repartizate companiei în urma reorganizării fostei SNCFR din anul 1998 – CFR Marfă va intra în insolvență și va ieși treptat de pe piață. Această tranziție are loc în paralel cu operaționalizarea completă a Carpatica Feroviar România SA, noul operator național de transport feroviar de marfă”, a conchis directorul general al companiei.
Parlamentul israelian a votat un apel simbolic prin care cere anexarea Cisiordaniei, pentru a bloca orice posibil proiect de stat palestinian. Votul a stârnit reacții dure din partea Autorității Palestiniene, care acuză o încălcare gravă a dreptului internațional.
Parlamentul israelian a adoptat miercuri, 23 iulie, un apel simbolic adresat guvernului prin care solicită anexarea Cisiordaniei, ca parte a unui demers menit să elimine de pe agenda politică orice perspectivă de creare a unui stat palestinian, transmite AFP, citată de Agerpres.
Textul votat a fost aprobat cu 71 de voturi pentru și 13 împotrivă, neavând caracter legislativ, dar reafirmând, potrivit inițiatorilor, „dreptul natural, istoric și legal” al Israelului asupra acestui teritoriu aflat sub ocupație.
Inițiativa a fost susținută de reprezentanți ai coaliției de dreapta, conduse de premierul Benjamin Netanyahu, dar și de o parte dintre deputații opoziției, iar autorii rezoluției consideră că anexarea oficială a Cisiordaniei ar consolida securitatea statului Israel și ar preveni orice contestare a „dreptului fundamental al poporului evreu la pace și securitate în propria patrie”.
Autoritatea Palestiniană a reacţionat prompt
Reacția Autorității Palestiniene a fost una fermă, secretarul general al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Hussein al-Sheikh, catalogând votul drept „un atentat direct la drepturile poporului palestinian”. Într-un mesaj postat pe platforma X, acesta a adăugat că astfel de acțiuni unilaterale ale Israelului constituie „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”.
În prezent, aproximativ 500.000 de coloniști israelieni locuiesc în Cisiordania, regiune în care trăiesc aproximativ trei milioane de palestinieni. Politica de colonizare a Israelului în acest teritoriu este denunțată în mod constant de către Organizația Națiunilor Unite, care o consideră ilegală și o identifică drept unul dintre principalele obstacole în calea atingerii unei soluții de pace durabile între israelieni și palestinieni.
În pofida apelurilor internaționale pentru reluarea negocierilor de pace și pentru stoparea expansiunii coloniilor, autoritățile israeliene continuă politica de extindere, iar acest vot simbolic din Knesset ar putea amplifica tensiunile deja existente în regiune, complicând suplimentar orice efort diplomatic de soluționare a conflictului.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F8053941-mediafax_foto-alexandra_pandrea_gmn-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F10%2Fmasina-electrica-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F521005966_1268808641373912_6942151968029894820_n.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fcaptura-de-ecran-2025-07-23-144141.png)
