Avioanele de război israeliene care au participat la misiuni împotriva Iranului în timpul războiului de 12 zile au lansat asupra Fâșiei Gaza bombele și rachetele neutilizate, dezvăluie The Telegraph.

Surse militare au confirmat că, încă din primele ore ale campaniei militare împotriva Iranului, piloții care se întorceau la bază, în Israel, s-au oferit să folosească munițiile rămase împotriva unor ținte ale Hamas din enclava palestiniană.

Comandanții forțelor terestre din cadrul armatei israeliene au acceptat oferta, identificând ținte pentru a fi lovite de avioane, iar inițiativa a fost ulterior implementată pe scară largă pe parcursul războiului de 12 zile intre Iran și Israel.

Aceste atacuri sunt un indiciu că Israelul a fost capabil, în mare măsură, să mențină intensitatea atacurilor sale aeriene în Gaza, în ciuda faptului că principalul focus al IDF se mutase asupra Iranului.

Armata a insistat că, în ciuda spontaneității propunerii, toate acele atacuri au fost planificate într-un mod corespunzător și efectuate împotriva unor ținte legitime.

Perioada în care a avut loc Operațiunea Leul care se ridică – 14-24 iunie – în timpul căreia atenția internațională s-a concentrat asupra Iranului – a fost una extrem de sângeroasă pentru civilii din Gaza, în principal din pricina focurilor de armă trase în apropierea punctelor de livrare a ajutoarelor.

Nu este clar câți au fost uciși în urma atacurilor aeriene, dar, în total, numărul civililor uciși, inclusiv cei care așteptau ajutor umanitar, a fost de ordinul sutelor.

Generalul Tomer Bar, comandantul Forțelor Aeriene Israeliene (IAF), ar fi ordonat ca inițiativa privind munițiile rămase să fie aplicată pe scară largă.

Forțele Aeriene israeliene (IAF) au depășit toate așteptările în timpul campaniei din Iran, stabilind rapid supremația aeriană, ceea ce le-a permis să vâneze ținte legate de programul nuclear al Republicii Islamice, potrivit aprecierii Israelului.

Politicienii și oficialii militari s-au lăudat chiar că au creat o „autostradă” către Teheran.

Pe măsură ce campania a continuat, avioanele de război israeliene au fost utilizate din ce în ce mai mult pentru a distruge site-urile de lansare a rachetelor balistice iraniene, pentru diminua barajele care loveau zonele civile din Israel.

Donald Trump s-a arătat dornic să folosească avântul câștigat în urma succesului aparent al campaniei comune americano-israeliene împotriva Iranului pentru a forța o soluționare a războiului din Gaza.

Hamas a continuat să insiste ca orice acord de eliberare a ostaticilor să fie însoțit de o retragere israeliană din Gaza și de un angajament de a pune capăt războiului.

Între timp, Benjamin Netanyahu, prim-ministrul israelian, a continuat să promită eradicarea totală a grupării Hamas și a continuat bombardamentele intense după noi ordine de evacuare.

Presiuni pentru un armistițiu în Fâșia Gaza

Deși detaliile sunt neclare, este posibil ca Casa Albă să fi presat Israelul să ofere un angajament mai solid de a discuta despre încheierea războiului de data aceasta.

Israelul la rândul său ar fi cerut SUA să facă presiuni asupra Qatarului pentru a amenința cu expulzări ale oficialilor Hamas dacă nu se înregistrează progrese în vederea unui acord.

Regatul a ordonat deja grupului să predea armele personale.

Deși considerată o insultă în rândul islamiștilor, mișcarea a fost percepută ca un semn simbolic promițător că Qatarul, care a fost aspru criticat pentru apropierea sa de unele grupări teroriste, inclusiv Hamas, este dispus să exercite presiuni.

Unii oficiali din guvernul israelian speră că amenințarea inițială a lui Trump, anunțată în februarie, de a evacua întreaga populație din Gaza și de a o reamenaja într-o „Rivieră din Orientul Mijlociu” ar putea forța mâna liderilor Hamas care altminteri nu sunt dispuși să accepte un acord.

În timpul unei conferințe de presă din Estonia, Gideon Sa’ar, ministrul de externe al Israelului, a declarat, referitor la negocieri: „Există unele semne pozitive”.

Forțele aeriene ucrainene au publicat miercuri imagini cu sisteme de apărare aeriene britanice „Raven” lovind ținte aeriene rusești. Rachetele au fost modificate de Marea Britanie pentru a fi lansate de la sol, iar ucrainenii le-au folosit pentru a doborî drone, relatează Business Insider.

În filmarea făcută publică de forțele aeriene ucrainene, este prezentat echipajul ucrainean în acțiune, precum și vehiculul terestru care transportă rachetele și pe care sunt consemnate țintele lovite.

Raven lansează racheta britanică avansată aer-aer cu rază scurtă de acțiune (ASSRAAM), cunoscută și sub denumirea americană AIM-132, proiectată inițial pentru avioanele de vânătoare Typhoon și F-35 Lightning II ale Forțelor Aeriene Regale.

Potrivit ministerului britanic al apărării, Marea Britanie a creat în 2022  o versiune modificată a rachetei pentru Ucraina, astfel încât să poată fi lansată de pe un vehicul de transport de fabricație britanică 6×6 HMT600 Supacat. La acea vreme, au fost considerate drept modalitatea cheie prin care Ucraina se putea apăra de atacurile cu rachete rusești.

Rachetele ASSRAAM au avantajul că sunt ghidate prin infraroșu și pot urmări ținta chiar și pe vreme rea. Echipele de la sol au astfel posibilitatea de a trage și a-și schimba rapid locația,

În 2023, oficialii apărării din Marea Britanie au dezvăluit că echipele lor au avut nevoie de aproximativ patru luni pentru a face posibilă lansarea la sol a rachetei și a antrena echipajele ucrainene să utilizeze racheta Raven.

Într-o înregistrare video oficială publicată în mai, colonelul Olly Todd, din cadrul grupului operativ britanic de sprijin pentru Ucraina, a declarat că Raven „a trecut de la proiect la livrare” în decurs de trei luni.

„Au efectuat peste 400 de angajamente, care înțeleg că au avut o rată de succes de peste 70%”, a spus Todd.

Vehiculele Supacat sunt echipate cu suporturi de rachete luate de pe avioane britanice scoase din uz, precum BAE Hawk, SEPECAT Jaguar și Panavia Tornado. Acestea sunt clase de avioane de vânătoare care au fost retrase din serviciu în ultimele două decenii.

Echipajele Raven au declarat în filmare că au vizat în special vehicule fără pilot; de altfel pe vehiculele Supacat se pot vedea autocolante cu drone rusești Orlan, Shahed și Zala care au căzut pradă rachetelor.

Comenzile de lansare ale rachetei Raven sunt prevăzute cu patru comutatoare care pregătesc rachetele și un buton roșu pentru comanda de tragere.

Marea Britanie trimite Ucrainei rachete Raven

Un operator al sistemului Raven, vorbind în fața camerei, a declarat că echipajele sunt, în general, instruite, astfel încât toți membrii, inclusiv șoferul și comandantul, să se înlocuiască unul pe altul, dacă este necesar.

Conform unei declarații din iunie a Ministerului Apărării din Marea Britanie, Ucraina a primit până acum opt ​​sisteme Raven și urmează să primească alte cinci, împreună cu 350 de rachete.

Regatul Unit afirmă că rachetele Asraam furnizate Ucrainei se apropiau de termenul de expirare.

Ucraina utilizează și alte sisteme de apărare aeriană similare, în măsura în care constituie hibrizi între muniții și lansatoare construite inițial pentru sisteme separate.

Cunoscute în mod colocvial sub numele de „FrankenSAM”, acestea includ sisteme sovietice Buk M1, modificate pentru a lansa racheta americană RIM-7 Sea Sparrow, precum și radare sovietice îmbinate cu racheta aer-aer AIM-9M Sidewinder.

Cancelarul german Friedrich Merz consideră că există o legătură între apelurile telefonice ale președintelui rus Vladimir Putin cu lideri occidentali și intensificarea atacurilor asupra Ucrainei, observată din nou după convorbirea Putin-Trump de joi.

Cancelarul german Friedrich Merz consideră că există o legătură între discuțiile telefonice purtate de președintele rus Vladimir Putin și intensificarea bombardamentelor asupra Ucrainei, cel mai recent exemplu fiind atacurile masive care au urmat convorbirii telefonice dintre Vladimir Putin și președintele american Donald Trump. Informația a fost transmisă de purtătorul de cuvânt al cancelarului, Stefan Kornelius, potrivit dpa, citată de Agerpres.

„Cancelarul a remarcat de mai multe ori în ultimele zile că există un tipar cu președintele rus și că apelurile telefonice sunt de obicei însoțite de atacuri și mai dure asupra Ucrainei”, a declarat Stefan Kornelius la Berlin.

„Ceea ce s-a întâmplat aseară a susținut sau a întărit această impresie”, a mai spus el, făcând referire la bombardamentele care au urmat discuției telefonice dintre Putin și Trump de joi.

Potrivit autorităților ucrainene, imediat după convorbirea celor doi lideri, Rusia a lansat peste 500 de atacuri cu drone, rachete și rachete de croazieră asupra teritoriului ucrainean, iar Kiev a fost una dintre principalele ținte, primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, anunţând că 23 de persoane au fost rănite în urma acestor atacuri.

Surse guvernamentale au confirmat că și cancelarul Friedrich Merz a purtat o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump joi, 3 iulie, în cadrul căreia s-au abordat consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, dar şi teme comerciale, potrivit informațiilor publicate de revista Spiegel.

„Atacurile masive asupra Ucrainei în urma convorbirii telefonice Putin-Trump vorbesc de la sine”, a subliniat purtătorul de cuvânt al cancelarului german. El a adăugat că speră ca această situație să contribuie la o decizie privind „atitudinea față de Rusia, în special în ceea ce privește sancțiunile”, în condiţiile în care, până în prezent, președintele Donald Trump nu a răspuns solicitărilor Uniunii Europene de a intensifica sancțiunile împotriva Rusiei.

Cu ceva timp în urmă, Friedrich Merz era deschis ideii unei discuții telefonice cu Vladimir Putin, declarând în timpul unei vizite la Kiev, la mijlocul lunii mai, că „aceasta este o opțiune”, potrivit unui interviu acordat presei germane. Totuși, recent, cancelarul german a evitat să mai menționeze această posibilitate.

„Cea mai recentă vizită a premierului ungar (Viktor Orban) la Moscova a fost urmată de bombardamente intense ale Rusiei asupra Kievului și a unui spital”, a declarat Friedrich Merz, amintind și de efectele unei convorbiri telefonice purtate de Putin cu fostul cancelar Olaf Scholz. „Ultima convorbire telefonică cu predecesorul meu a fost urmată de bombe asupra unui spital de copii”, a adăugat cancelarul, referindu-se la discuția din noiembrie dintre Vladimir Putin și Olaff Scholz.

După identificarea acestui tipar, Friedrich Merz a anunțat că, având în vedere consecințele discuţiilor preşedintelui rus cu diverşi lideri, va evita orice convorbire directă cu Vladimir Putin pentru o lungă perioadă de timp.

 „Cancelarul Merz a spus că se va abține de la convorbiri telefonice cu Putin pentru o lungă perioadă de timp de acum înainte, dacă rezultatul acestor discuții sunt atacurile”, a subliniat purtătorul lui de cuvânt.

De Ziua Independenței, Texasul a fost lovit de inundații catastrofale, soldate cu cel puțin cinci morți și mai mulți copii dispăruți din tabere de vară, în timp ce autoritățile fac eforturi disperate pentru salvarea supraviețuitorilor.

Inundații catastrofale au lovit Texasul în sudul Statelor Unite, chiar în timpul sărbătorilor de 4 iulie, provocând moartea a cel puțin cinci persoane. Mai mulţi copii au fost daţi dispăruți, după ce ploile torențiale au transformat râurile în torente periculoase, iar taberele de vară au fost izolate de apele revărsate.

Rob Kelly, oficial al comitatului Kerr, a declarat că numărul exact al victimelor rămâne incert deocamdată, autoritățile încercând în continuare să identifice persoanele decedate în urma valului brusc de inundații care a lovit zona.

„Este o situație devastatoare și mortală”, a subliniat acesta în cadrul unei conferințe de presă.

Ploile puternice au dus la creșterea rapidă a nivelului râurilor și au izolat mai multe tabere de vară pentru copii din regiunea rurală. Nivelul apei pe râul Guadalupe, care traversează zona, a crescut cu peste 6,7 metri în doar câteva ore, înregistrând unele dintre cele mai mari cote din istoria regiunii, informează The Guardian.

Guvernatorul Texasului, Greg Abbott, a anunțat că statul a mobilizat toate resursele disponibile pentru a gestiona situația de urgență, inclusiv echipe de salvare pe apă şi Garda Națională, și a organizat adăposturi pentru persoanele evacuate.

„Prioritatea imediată este salvarea de vieți”, a subliniat Abbott într-un mesaj pe X.

În Kerrville, reședința comitatului Kerr, primarul Joe Herring Jr. a emis vineri dimineață o declarație oficială de dezastru, în timp ce Serviciul Național de Meteorologie a avertizat că există riscuri extreme, îndemnând locuitorii să evite drumurile și să se deplaseze pe terenuri mai înalte.

Drumurile din zonă au fost grav afectate, iar alunecările de teren au îngreunat accesul echipelor de intervenție.

Copii daţi dispăruţi dintr-o tabără inundată

Cea mai mare îngrijorare este legată de copiii aflați în taberele de vară din regiune, unele dintre acestea fiind distruse de ape. La Camp Mystic, o tabără de vară pentru fete, s-a confirmat că unele cabane au fost inundate, iar câțiva copii sunt dați dispăruți, potrivit administratorilor. Drumurile de acces către tabără au fost distruse, iar personalul a cerut ajutor aerian de urgență.

„Știm că unii copii sunt dați dispăruți, dar nu știm exact câți”, a declarat Rob Kelly pentru un post local de știri, subliniind că autoritățile fac eforturi pentru a salva persoanele aflate în pericol.

Părinții au fost informați în cazul în care copiii lor se află în siguranță, iar restul sunt îndemnați să rămână calmi, pe măsură ce echipele de salvare continuă căutările.

Inundațiile au venit după o perioadă lungă de secetă care a uscat complet solul, crescând riscul scurgerilor rapide și al inundațiilor fulgerătoare. Serviciul Meteorologic Național a emis avertizări repetate, subliniind că nivelul râului Guadalupe a crescut de la doi la peste nouă metri în doar câteva ore.

În paralel, furtuni puternice au provocat decesul a cel puțin trei persoane și în New Jersey, unde doi bărbați au murit după ce un copac a căzut peste vehiculul în care se aflau în timpul furtunii.

Autorităţile texane spun că, deși regiunea este obișnuită cu inundațiile, acest episod a fost neașteptat de violent.

„Avem inundații frecvent, dar aceasta este cea mai periculoasă vale fluvială din Statele Unite, iar de data aceasta, nivelul dezastrului a fost neașteptat”, a declarat Rob Kelly.

Potrivit avertizărilor meteorologilor, este de aşteptat ca ploile să continue şi nivelul apelor va crește în continuare, astfel că locuitorii au fost sfătuiți să rămână în adăposturi până la stabilizarea situației.

Rusia a lansat un bombardament masiv asupra Kievului cu drone și rachete care a durat șapte ore, în noaptea de joi spre vineri, la doar câteva ore după o convorbire telefonică între Donald Trump și Vladimir Putin, relatează CNN și Kyiv Independent.

Cel puțin o persoană a murit și 26 au fost rănite, potrivit serviciilor locale de urgență din Kiev. Primarul Vitali Klitschko a declarat că 14 persoane au fost spitalizate.

Ucraina a interceptat 476 dintr-un număr record de 539 de drone rusești, potrivit forțelor aeriene ale țării. Aceasta a precizat că Rusia a lansat, de asemenea, 11 rachete de croazieră și balistice. Șaizeci de drone rusești au fost doborâte de noile drone interceptoare ale Ucrainei, au declarat oficiali regionali.

„Atacul de astăzi a fost precum cel mai negru coșmar devenit realitate”, a declarat Olha Vershynina, locuitoare a Kievului.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că Rusia a lansat o rachetă balistică spre Kiev în jurul orei 00:30, apoi rachete suplimentare în jurul orei 02:30.

„A fost realmente înfricoșător”, a declarat Maria Maznichenko, o pensionară care locuiește în districtul Solomianskyi din Kiev. „Exploziile erau continue. Dronele Shahed zburau la intervale de un minut, ca un roi de albine – una după alta”.

În urma atacurilor, au fost avariate clădiri de apartamente, afaceri, o școală, o unitate medicală, linii de cale ferată și alte infrastructuri civile în mai multe districte. Incendii au izbucnit în tot orașul.

Tymur Tkachenko, șeful Administrației Militare a orașului Kiev, i-a avertizat pe locuitori să închidă ferestrele din cauza nivelurilor periculoase de „substanțe toxice” din aer.

„Rusia, o țară teroristă, a făcut ravagii”, a scris Tkachenko pe Telegram. „Rușii nu aduc decât teroare și crime. Acesta este un fapt.”

„O noapte absolut oribilă și nedormită la Kiev. Una dintre cele mai grele de până acum”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a numit „unele dintre cele mai grave atacuri aeriene” pe care le-a văzut țara.

„În special, primele alerte de raid aerian din orașele și regiunile noastre au început să se audă aproape simultan cu știrile din presă care pomeneau despre o convorbire telefonică între președintele Trump și Putin”, a spus Zelenski. „Încă o dată, Rusia demonstrează că nu are nicio intenție de a pune capăt războiului și terorii.”

Atacurile au declanșat incendii în clădiri și structuri din mai multe cartiere ale orașului și au distrus parțial clădiri cu mai multe etaje, potrivit Serviciului de Urgență de Stat al Ucrainei. De asemenea, au distrus o parte a căii ferate din Kiev și au avariat cinci ambulanțe care răspundeau la apelurile răniților.

Consulatul polonez a fost, de asemenea, avariat în timpul atacului, potrivit ministrului de externe Radoslaw Sikorski, care a cerut SUA să „reia aprovizionarea cu muniție antiaeriană a Ucrainei și să impună noi sancțiuni dure agresorului”.

În ultimele săptămâni, Rusia a lansat atacuri aeriene nocturne aproape zilnice asupra Ucrainei, constând în sute de rachete și drone. Ultima noapte de atacuri record a avut loc în urmă cu cinci zile – când Rusia a lansat 537 de drone și rachete asupra Ucrainei.

Atacurile au loc în contextul în care administrația Trump a suspendat unele livrări de arme către Ucraina, inclusiv rachete de apărare aeriană, în urma unei revizuiri a cheltuielilor militare și a sprijinului american acordat țărilor străine.

Această mișcare a provocat îngrijorare în rândul multor ucraineni. Vineri, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei a avertizat că numărul de drone cu rază lungă de acțiune folosite de Rusia pentru a ataca Ucraina ar putea ajunge la 1.000 pe zi, potrivit estimărilor serviciilor de informații.

Președintele Volodîmîr Zelenski și omologul său american Donald Trump au purtat o discuție telefonică, vineri, 4 iulie, în cadrul căreia au convenit să consolideze apărarea antiaeriană a Ucrainei, a anunțat liderul ucrainean.

Apelul a avut loc în contextul intensificării campaniei aeriene a Rusiei pe teritoriul Ucrainei, inclusiv un atac nocturn în 4 iulie care a lovit Kievul și alte regiuni și în cadrul căruia cel puțin 23 de civili au fost răniți, transmite Kyiv Independent.

„Astăzi am discutat situația: atacurile aeriene rusești și, mai amplu, situația de pe linia frontului. Președintele Trump este foarte bine informat”, a informat Zelenski.

„Am discutat opțiuni pentru apărarea antiaeriană și am convenit să lucrăm la întărirea protecției spațiului aerian. Am căzut de acord asupra unei întâlniri între echipele noastre.”

Președintele ucrainean a precizat că cei doi lideri au discutat și despre potențialul industriei de apărare a Ucrainei și au analizat posibilitățile de cooperare directă cu parteneri americani.

„Suntem pregătiți pentru proiecte directe cu America și credem că acest lucru este extrem de necesar pentru securitate, în special în ceea ce privește dronele și tehnologiile conexe”, a adăugat el.

Trump i-a transmis lui Zelenski că SUA sunt dispuse să ajute Ucraina în privința apărării antiaeriene, în contextul intensificării atacurilor rusești, a relatat Axios, citând surse anonime. Convorbirea dintre cei doi ar fi durat aproximativ 40 de minute.

Această discuție a urmat unui apel telefonic între Trump și președintele rus Vladimir Putin, pe 3 iulie, în care Kremlinul a transmis că Putin a reafirmat că „Rusia va continua să își urmărească obiectivele” în războiul împotriva Ucrainei, în ciuda apelurilor SUA la încetarea focului.

Trump le-a spus jurnaliștilor, tot pe 3 iulie, că a fost „foarte dezamăgit” de conversația cu Putin.

„Nu cred că este pregătit… Nu cred că vrea să oprească acest război”, a declarat liderul de la Washington.

Apelul a venit și în contextul deciziei Departamentului Apărării al SUA de a suspenda livrările unor sisteme esențiale de armament către Ucraina, inclusiv rachete Patriot și proiectile de artilerie ghidate de precizie. Kievul a avertizat că întârzierea riscă să slăbească apărarea antiaeriană și să încurajeze Moscova.

În ciuda exprimării repetate a frustrării față de agresiunea continuă a Rusiei, administrația Trump nu a impus sancțiuni suplimentare și nici nu a aprobat ajutoare suplimentare pentru Ucraina de la preluarea mandatului, în ianuarie.

Deși Rusia și Ucraina au reluat discuțiile directe la Istanbul în acest an, cele două runde de negocieri — pe 16 mai și 2 iunie — au dus doar la schimburi de prizonieri, fără niciun progres către un armistițiu.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Republica Moldova primește prima tranșă, de 270 de milioane de euro, din sprijinul financiar record oferit de UE, anunțul fiind făcut la Chișinău după primul Summit Moldova-UE.

,,Noi abia așteptăm să vă vedem în cadrul Uniunii Europene. Tocmai din acest motiv, în paralel cu cererea de aderare, încercăm să aducem economia dumneavoastră cât mai aproape de economia noastră. Astăzi pot să anunț eliberarea primelor 270 de milioane de euro în cadrul Planului de Creștere Economică pentru Moldova. Ați prezentat rezultate în privința reformelor, iar noi livrăm rezultate”, a afirmat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Șefa Comisiei Europene a mai anunțat că, din luna octombrie, Chișinăul va fi parte a SEPA, adică ,,piața unică europeană: transferuri mai rapide, mai ieftine și mai multe oportunități pentru mediul de afaceri și pentru cetățenii dumneavoastră. În cele din urmă, vom elimina toate costurile de roaming. Din experiența noastră, apartenența la Uniunea Europeană este o modalitate extraordinară de a conecta oamenii și afacerile. Dragă Maia, încă o dată vă spun cât de mult vă admirăm, noi, în Europa, pe dumneavoastră și lupta dumneavoastră pentru democrație”.

La final, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că ,,Moldova are un loc în familia noastră europeană”. 

Antonio Costa, președintele Consiliului European, prezent și el la același eveniment, a declarat că acest summit ,,reprezintă o veritabilă piatră de hotar în aprofundarea relațiilor noastre. Moldovenii au decis, într-o manieră democratică, că viitorul Republicii Moldova aparține Uniunii Europene. Acesta este scopul nostru, iar Uniunea Europeană este aici pentru a sprijini Republica Moldova la fiecare pas pe care îl întreprinde în acest parcurs”.

Iar președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că primul Summit Moldova-Uniunea Europeană este un moment important pentru relația dintre Chișinău și Bruxelles și transmite mesajul că țara sa contează.

,,Sprijinul și deschiderea față de noi sunt mai ferme ca niciodată. Pentru prima dată, suntem priviți ca parte firească a familiei europene. Primul summit Moldova – Uniunea Europeană arată că aderarea țării noastre la UE deja se întâmplă. Nu mai este un vis îndepărtat sau o promisiune vagă. Este un proces ancorat în realitate și construit pas cu pas, cu susținerea deplină a Uniunii Europene, a tuturor celor 27 state membre. Pentru că Moldova contează. Și pentru că întreaga Uniune Europeană lucrează cot la cot cu noi, pentru ca țara noastră să devină membru deplin al acestei familii”, a spus Maia Sandu.

Lidera de la Chișinău a subliniat că, în marja summitului, au avut loc discuții despre momentul aderării țării sale la Uniune, menționând că apropierea de aceasta a adus numeroase beneficii, printre care și Planul de Creștere Economică, în valoare de 1,9 miliarde de euro, oferit de UE.

,,În următorii trei ani, Uniunea Europeană va investi 1,9 miliarde de euro în Moldova – de la nord la sud, în orașe și sate. Din prima tranșă a fondurilor europene, vom repara aproximativ 200 de kilometri de drumuri regionale și raionale. Lucrările vor începe în mai multe localități din țară printre care: drumul între Maximovca și Mereni; Corjeuți–Caracușenii Vechi; Hârbovăț–Onișcani; Chioselia–Țărăncuța; Cărpineni; Ulmu; Vadul Rașcov–Șestaci; Borceag–Chioselia Rusă; Coșeni–Teșcureni și multe altele. În peste 100 de localități vor fi asfaltate drumuri locale care așteaptă de zeci de ani să fie reparate. Corjeuți, Văleni, Rîșcova, Feștelița, Cişmichioi, Albota de Jos. Școlile din toată țara vor primi sprijin pentru a-și renova cantinele, astfel încât, din 1 septembrie 2025, elevii din clasele a 5-a – a 9-a să beneficieze de alimentație gratuită. Vom susține antreprenorii prin granturi și programe de finanțare care îi ajută să investească, să-și dezvolte afacerile și să creeze locuri de muncă. Pentru tinerii care aleg să rămână și să muncească acasă, vom oferi un supliment de 3.000 de lei la salariu, timp de 12 luni, în primul an de angajare, în domenii strategice precum: industria electronică, industria chimică și farmaceutică, construcția de mașini și componente auto, textile și confecții, materiale de construcție, industria alimentară și industriile creative. 130 de localități vor primi mașini și utilaje pentru colectarea deșeurilor, pentru ca satele noastre să fie mai curate și bine îngrijite”, a adăugat președintele Maia Sandu. 

Chișinău și Kiev împreună, spre UE

Totuși, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că Kremlinul încearcă prin diverse metode să îndepărteze statul său de UE. 

,,Kremlinul și vocile sale, împrăștiate strategic, inclusiv la Chișinău, încearcă să ne convingă că Moldova nu trebuie ajutată. Ei nu respectă alegerea poporului nostru, nu ne văd ca egali. Nu cunosc ce înseamnă ajutor și solidaritate – cunosc doar șantaj și control. În timp ce Europa ne oferă cel mai mare sprijin pentru dezvoltare din istoria noastră, aceste voci vor să ne taie accesul la fonduri, la parteneriate, la speranță. Dar Europa a demonstrat că unitatea și ajutorul reciproc pot aduce pace, prosperitate și progres – indiferent de limbă, geografie sau trecutul istoric. Toate statele UE sunt mai prospere pentru că se sprijină între ele. Și Moldova se va dezvolta cu ajutorul prietenilor săi, contribuind, la rândul ei – așa cum este firesc – la o Uniune a statelor libere și prospere. Astăzi am discutat și despre țara vecină, Ucraina. Trebuie să fim uniți în sprijinul Ucrainei. Nu doar pentru că este firesc să ajuți un vecin aflat în suferință, ci și pentru că Ucraina ține piept unui imperiu al agresiunii care amenință întreaga regiune. Avem pace în Moldova pentru că vecinii noștri ucraineni ne-o apără. Acest lucru trebuie înțeles și apreciat. Susținem o pace durabilă în Ucraina – o pace adevărată, cu garanții clare că războiul nu se va reporni. Vom continua să fim un partener de securitate de încredere – pentru Ucraina și pentru Uniunea Europeană. Moldova și Ucraina merg pe același drum spre Uniunea Europeană, iar integrarea ambelor țări va întări securitatea europeană”, a conchis președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. 

Alarmă falsă cu bombă

Înainte de începerea evenimentului, Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) a fost ținta unei alerte cu bombă, după ce o persoană necunoscută a sunat și a informat autoritățile despre existența unui presupus obiect explozibil pe teritoriul aerogării. Serviciile specializate s-au deplasat la fața locului pentru verificări, dar nu au găsit nimic suspect.

Primul Summit Moldova-UE a avut loc în data de 4 iulie la Reședința de Stat din centrul Chișinăușui, evenimentul având loc cu participarea liderilor europeni, precum și cei moldoveni.

Acesta a avut loc după ce 27 de lideri ai statelor membre reuniți în cadrul Consiliului European au recomandat recent Comisiei Europene să întreprindă următorii pași în vederea aderării Republicii Moldova la UE. 

Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022, la mai bine de o săptămână de la începerea războiului din Ucraina. Ea a obținut statutul de țară candidată la Uniune în luna iulie a aceluiași an, în același timp cu Kievul.

Pe 15 iunie 2024, ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au dat „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, anunțul fiind făcut de Președinția belgiană a Consiliului UE.

Acum, însă diplomații de la Bruxelles iau în calcul ideea decuplării Kievului de Chișinău pe drumul european.

Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, Andrei Guruliov, a declarat că un atac rusesc asupra Poloniei este inevitabil.

„Tocmai am venit din Brest. Am fost la evenimentele comemorative dedicate începutului Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Am vorbit cu… nu o să spun cu cine. Polonezii își întăresc acum intens granița. Și e clar de ce: au dat-o în bară! Ăsta e cuvântul-cheie – au dat-o în bară. Dacă au dat-o în bară, ar trebui să o încaseze în cap? Ar trebui! Și ei înțeleg asta. Indiferent câte mine pun ei pe graniță, va veni timpul – o să o încaseze”, a declarat Guruliov.

„Greșeala” la care face referire oficialul din Duma de Stat este sprijinul masiv pe care Polonia îl oferă Ucrainei în lupta împotriva agresiunii ruse. Varșovia a devenit unul dintre principalii parteneri ai Kievului, furnizând arme, ajutor umanitar, sprijin logistic și adăpost pentru milioane de ucraineni, notează dialog.ua.

Potrivit presei ucrainene, astfel de declarații ale unui oficial rus fac parte din retorica agresivă tot mai des folosită la Kremlin, menită să inflameze publicul intern și să intimideze țările vecine.

Mai mult de atât, afirmațiile despre o posibilă lovitură a Rusiei asupra unor țări membre NATO sunt făcute în contextul în care discursul militar al Moscovei devine tot mai dur.

În ultimele luni, mai mulți analiști europeni și experți militari avertizează tot mai insistent că Moscova ar putea trece de la vorbe la fapte. Astfel, amenințarea unui conflict direct între Rusia și statele din Alianța Nord-Atlantică este discutată din ce în ce mai serios în cercurile de experți din UE.

La acest scenariu contribuie sporirea potențialului militar al Moscovei și concentrarea trupelor ruse în apropierea granițelor de vest.

Guruliov apărut în repetate rânduri ca unul dintre purtătorii de cuvânt ai unei anumite aripi din executivul rus, iar afirmațiile sale deseori reflectă narațiunile oficiale ale Kremlinului.

Polonia, asemenea altor state NATO de pe flancul estic, continuă să își întărească apărarea și să consolideze cooperarea militară cu aliații săi. Varșovia este perfect conștientă de nivelul de amenințare reprezentat de regimul lui Putin și se pregătește activ pentru orice scenariu posibil, mai notează dialog.ua

Profesoarei i s-a retras dreptul de a profesa în Țara Galilor, după ce s-a stabilit că i-a înjurat pe elevi și a dansat „Macarena” în timpul orei de curs, fiind sub influența alcoolului.

Incidentul a avut loc în timpul orei de curs, în data de 17 ianuarie 2024, la școala Ysgol Bro Caereinion din Țara Galilor. În urma cercetărilor, elevii au precizat că profesoara, pe care o cheamă Alice Ashton, a băut în timpul orei alcool pe care-l pusese într-o sticlă de apă plată, potrivit BBC.  

Un părinte a făcut o plângere către unitatea școlară după ce și-a exprimat îngrijorarea cu privire la comportamentul profesoarei la școală. În urma plângerii, școala a urmărit înregistrările de pe camerele de supraveghere, fiind deschisă o anchetă. Alice Ashton a demisionat în aceeași zi.

O comisie a Education Workforce Council (EWC) a audiat elevii și directorul adjunct al școlii pentru a stabili dacă aceasta mai poate să-și exercite meseria de profesor.

Mai mulți elevi au declarat că profesoara mirosea a alcool, părea sub influența alcoolului în timpul lecției, și folosea un limbaj nepotrivit, inclusiv înjurături.

Când a ajuns la ora respectivă, profesoara era „zâmbitoare și veselă”, dar a început să fie „agitată” în scurt timp. O elevă de 16 ani a spus că Ashton a băut un lichid portocaliu care mirosea a alcool în timp ce punea muzică de pe laptop.

Un alt elev a afirmat că profesoara a înjurat întreaga clasă și că la un moment dat i-a arătat  degetul mijlociu și l-a dat afară din clasă.

Persoana care s-a ocupat cu audierile elevilor a susținut că elevii au furnizat „un număr covârșitor de dovezi” în sprijinul acuzațiilor. Acesta a declarat că toți elevii care au fost intervievați au făcut referire „la faptul că se foloseau înjurături„, potrivit sursei citate

Comisia a constatat miercuri că majoritatea acuzațiilor împotriva lui Alice Ashton au fost dovedite, inclusiv faptul că aceasta se afla sub influența alcoolului în timpul lecției sau a folosit un limbaj nepotrivit. De asemenea, s-a constatat că aceasta a încălcat codul de conduită al EWC după ce fusese condamnată, înainte de acest incident, pentru conducere sub influența alcoolului.

Alice Ashton a fost radiată din registrul profesorilor pe perioadă nedeterminată, dar ea poate cere reînregistrarea peste doi ani. Ashton informase anterior EWC prin e-mail că nu mai predă și că s-a mutat în Anglia.

Generalul american Alexus G. Grynkewich a preluat vineri comanda supremă a forțelor NATO în Europa, într-o perioadă marcată de tensiuni globale și de războiul din Ucraina.

Generalul Alexus G. Grynkewich, ofițer al forțelor aeriene ale Statelor Unite, a devenit vineri, 4 iulie, chiar de Ziua Independenţei SUA, noul comandant suprem aliat al NATO în Europa (SACEUR), în cadrul unei ceremonii oficiale desfășurate în prezența secretarului general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, potrivit agenției EFE citate de Agerpres.

Cunoscut sub apelativul „Grinch”, Alexus G. Grynkewich îl înlocuiește pe generalul american Christopher G. Cavoli, devenind astfel al 21-lea lider al acestei funcții cheie din istoria NATO. Vă reamintim că, în mod tradiţional, postul de SACEUR este deținut de un general cu patru stele din armata Statelor Unite

În cadrul ceremoniei, Mark Rutte a subliniat importanța acestei funcții, evocând figura lui Dwight D. Eisenhower, primul SACEUR și ulterior președinte al Statelor Unite.

„Să fii (comandant) SACEUR este să te pui în pielea lui (Dwight D.) Eisenhower, să aperi libertatea, să te opui agresiunii și să fii alături de toți ceilalți aliați. Să fii (comandant) SACEUR astăzi este să conduci într-o lume volatilă și periculoasă. Războiul a revenit în Europa, iar competiția globală este acerbă”, a spus Mark Rutte, evidențiind provocările actuale de securitate în fața conflictului continuu din Ucraina și a tensiunilor globale.

În discursul de adio adresat generalului Christopher G. Cavoli, Mark Rutte a apreciat contribuțiile acestuia la modernizarea apărării colective a NATO, în special pentru reacția promptă în fața invaziei ruse în Ucraina. Secretarul general al NATO a subliniat, de asemenea, rolul lui Cavoli în întărirea prezenței Alianței în Marea Baltică și în protejarea infrastructurii submarine critice, esențiale pentru securitatea aliaților, dar şi contribuția lui semnificativă în proiectarea și înființarea noului comandament NATO în Germania, destinat consolidării sprijinului pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia.

În același timp, Rutte i-a urat bun venit noului comandant, generalul Grynkewich, subliniind experiența extinsă pe care acesta o aduce în această funcție strategică.

„Ca fost pilot de vânătoare, el are o înțelegere profundă a amenințărilor cu care ne confruntăm în aer și nu numai”, a declarat secretarul general al NATO, adăugând că, în calitate de fost director de operațiuni al Statului Major Interarme, Grynkewich dispune de „o vastă experiență în îndeplinirea priorităților militare și de securitate în fața provocărilor globale”.

„Știu că NATO se poate baza pe dumneavoastră și că veți servi cu aceeași hotărâre fermă ca și predecesorii dumneavoastră”, a conchis Mark Rutte.

În calitate de comandant SACEUR, Alexus G. Grynkewich va prelua și rolul de comandant al Operațiunilor Comandamentului Aliat (ACO), având responsabilitatea planificării și executării tuturor operațiunilor desfășurate de NATO în Europa.

Familia unui jurnalist sportiv francez care a fost condamnat la șapte ani de închisoare în Algeria cere ajutorul lumii sportive și al superstarului fotbalului Zinédine Zidane, care este de origine algeriană.

Christophe Gleizes, un jurnalist sportiv independent în vârstă de 36 de ani, a fost condamnat săptămâna trecută pentru un interviu cu un antrenor de fotbal algerian acuzat de legături cu o mișcare separatistă interzisă, într-un caz pe care activiştii pentru drepturile omului îl consideră „o criminalizare” a jurnalismului, informează euronews.

După ce Christophe Gleizes a fost arestat în 2024, diplomaţii francezi au cerut familiei acestuia să păstreze discreţia pe parcursul întregului proces. După ce săptămâna trecută el a fost condamnat la 7 ani de închisoare, ei au decis să rupă tăcerea şi să facă apel la oricine i-ar putea ajuta să-l elibereze pe tânărul jurnalist.

Astfel, într-un interviu acordat joi seara postului de televiziune francez France 2, membrii familiei lui Christophe Gleizes au făcut apel la personalități din lumea sportului să-i susțină cauza, potrivit aceleiaşi surse.

„Ar fi minunat dacă Zinédine Zidane s-ar implica în această luptă”, a spus socrul lui Gleizes, Francis Godard, gândindu-se la originile algeriene ale celebrului fotbalist

„Aceasta este o luptă atât pentru libertatea presei, cât și pentru lumea fotbalului. Jurnaliștii sunt mobilizați, după cum știm, dar ne-am dori ca și lumea sportului să fie la fel de mobilizată. Christophe este jurnalist sportiv și, prin urmare, este interesat de afacerile din domeniul sportului. Acest caz privește în mod direct lumea sportului”, a explicat socrul gazetarului.

Toate aceste declaraţii vin în contextul în care, deşi Christophe Gleizes a fost judecat și condamnat, procurorii nu au anunțat public acuzațiile, iar oficialii algerieni nu au comentat cazul.

Arestat în mai 2024

Jurnalistul sportiv Christophe Gleizes, cunoscut mai ales pentru pasiunea sa pentru fotbal, a fost arestat în luna mai 2024, în timpul unei vizite în Alegeria, cu scopul realizării unei serii de articole, inclusiv unul despre epoca de glorie a clubului de fotbal Jeunesse Sportive de Kabylie, situat în regiunea Kabylia.

Pe 28 mai, Christophe Gleizes a fost arestat și plasat sub supraveghere judiciară, pentru că a intrat în Algeria cu o viză de turist, „glorificând terorismul” și „deținând publicații de propagandă dăunătoare interesului național”, după cum declara săptămâna trecută organizația Reporteri fără Frontiere (RSF), punctând că acuzațiile sunt „nefondate”.

Potrivit RSF, acuzațiile provin din faptul că jurrnalistul francez a contactat un antrenor al clubului de fotbal Jeunesse Sportive de Kabylie (JSK), situat în regiunea Kabylie din Algeria, despre care autorităţile afirmă că ar fi „o figură importantă” în Mișcarea pentru Autodeterminarea Kabyliei (MAK), desemnată de guvern drept organizație teroristă 2021. Guvernul algerian se opune independenței Kabyliei și de-a lungul timpului a luat măsuri dure împotriva grupurilor care o susțin.

Potrivit aceleiaşi surse, însă, „primele interacțiuni dintre Christopher Gleizes și persoana în cauză au avut loc în 2015 și 2017, cu mult înainte ca MAK să fie interzisă ca entitate teroristă”. În 2024, în timpul vizitei în Algeria, jurnalistul francez a luat din nou legătura cu respectivul antrenor, pentru a-şi documenta articolele la care lucra, însă el a fost arestat, iar săptămâna trecut şi condamnat la 7 ani de închisoare.

Sentința jurnalistului francez a fost pronunțată într-un moment în care relațiile dintre Franța și Algeria sunt destul de tensionate, în condiţiile în care cele două țări se confruntă tot mai des pe tema migrației, extrădării, comerțului și schimbării poziției Franței cu privire la statutul disputat al Saharei Occidentale.

O pană de curent a afectat vineri mai multe zone din Praga și alte regiuni ale Cehiei, blocând temporar metroul, tramvaiele și trenurile. Autoritățile investighează cauzele, iar spitalele au trecut pe generatoare pentru a asigura îngrijirea pacienților.

Vineri, 4 iulie, o pană masivă de curent electric a afectat temporar mai multe zone din capitala Praga și din alte regiuni ale Republicii Cehe, blocând circulația transportului public și a trenurilor, au transmis autoritățile, citate de euronews.

Potrivit autorității de transport din capitală, întreaga rețea de metrou din Praga a fost oprită în jurul orei 12:00. Liniile A și C au fost repuse în funcțiune după aproximativ 15 minute, iar circulaţia pe linia B a fost reluată după circa 30 de minute.

Pe malul drept al râului Vltava, majoritatea tramvaielor au fost blocate, în timp ce liniile de pe malul stâng nu au fost afectate. De asemenea, unele trenuri din apropierea Pragăi și din alte regiuni ale țării nu au mai putut circula.

Aeroportul internațional Václav Havel din Praga nu a fost afectat de această pană de curent, au relatat mass-media locale.

Prim-ministrul Petr Fiala a transmis pe X că întreruperile au vizat și alte părți ale țării și că autoritățile încearcă să rezolve situația.

„Investigăm cauzele și rezolvăm problema”, a declarat premierul ceh.

Operatorul rețelei electrice ČEPS și presa națională au raportat probleme cu alimentarea cu energie electrică în regiunile Ústí, Liberec și Hradec Králové.

Ministrul sănătății, Vlastimil Valek, a precizat că spitalele au trecut imediat pe generatoare de rezervă, asigurând continuitatea îngrijirilor medicale.

„Vreau să liniștesc pe toată lumea. Instituțiile medicale au proceduri clare pentru astfel de situații. Generatoarele de rezervă au fost activate, iar îngrijirea pacienților nu este în pericol”, a transmis Vlastimil Valek pe X.

Deocamdată, cauza exactă a incidentului nu este clară, însă autoritățile au exclus varianta unui atac cibernetic.

Citește mai multe despre: cehia