Două anchete pentru omor au fost deschise în Cornwall (UK), după ce două cadavre au fost găsite în păduri diferite, aflate la o distanță de 10 mile (15 km) una față de cealaltă.

Rămășițele lui Daniel Coleman, în vârstă de 43 de ani, au fost descoperite în pădurea Paramoor Woods, lângă satul Sticker din Cornish, la începutul acestei luni, iar cadavrul lui Lee Hockey, în vârstă de 50 de ani, a fost găsit într-o pădure între Truro și Probus, pe 1 iulie, potrivit Daily Mail Online.

Coleman a dispărut luna trecută din St Austell și se crede că a murit între 2 iunie și 7 iulie, un bărbat fiind acuzat deja de uciderea sa.

Comisarul pentru poliție și criminalitate Alison Hernandez a declarat în cadrul unei comisii că mai multe cadavre au fost descoperite în cadrul anchetei privind moartea bărbatului – afirmații care au fost ulterior dezmințite de poliția din Devon și Cornwall.

„Am găsit cadavre în acea pădure”, a declarat Hernandez, adăugând că ofițerii încercau să afle „câte au fost acolo”.

„Anchete separate pentru crimă în curs de desfășurare în zona Cornwall” 

Detectivul Jon Bancroft a confirmat de atunci că moartea celeilalte victime, Lee Hockey, este investigată separat.

„În prezent, avem trei anchete separate pentru crimă în curs de desfășurare în zona Cornwall’, a declarat dl Bancroft, referindu-se la o a treia anchetă care a fost lansată după un incendiu soldat cu moartea unei persoane la o proprietate rezidențială din Newquay, pe 22 iulie.

 Detectivul a adăugat:

„Supraveghez toate aceste investigații în acest moment și pot confirma că sunt efectuate independent unele de altele și nu se crede că au legătură între ele. Pot afirma categoric că am recuperat rămășițele care se crede că sunt ale lui Daniel Coleman doar dintr-o zonă de pădure din Sticker. Nicio altă rămășiță nu a fost localizată la acest loc până în prezent’.

Hernandez a declarat că a fost nevoie de sprijin suplimentar pentru a ajuta ancheta:

„Există o mare scenă a crimei care a fost identificată în Cornwall și care necesită multe eforturi pentru pază. National Crime Agency sprijină organizația în acest moment”.

Coleman a fost dat dispărut pe 1 iunie. Acuzat de uciderea sa este James Desborough, 39 de ani, din Lower Sticker. Suspectul urmează să apară în fața instanței pe 8 august.

Cea de-a treia anchetă pentru crimă are loc după un incendiu înregistrat la o proprietate rezidențială din Newquay la 22 iulie. Corpul unui bărbat în vârstă de 30 de ani a fost găsit în proprietate, iar un bărbat în vârstă de 33 de ani din Bolton a fost arestat sub suspiciunea de crimă.

Mai multe crime șocante au avut loc în ultimii ani în Regatul Unit al Marii Britanii. Printre autori, se numără și români.

După eșecul negocierilor pentru un armistițiu în Gaza și un acord privind ostaticii, președintele Donald Trump consideră că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu ar trebui să intensifice războiul pentru a „scăpa” de Hamas.

Trump a făcut aceste comentarii vineri, 25 iulie, după o convorbire telefonică cu Netanyahu.

„Hamas nu a vrut cu adevărat să facă un acord. Cred că vor să moară și este foarte rău. S-a ajuns la un punct în care trebuie să termini treaba”, a precizat președintele american jurnaliștilor, înainte de a pleca într-o călătorie în Scoția, relatează publicația Axios.

Trump a adăugat că israelienii „vor trebui să lupte și să curețe situația” și că Israelul „va trebui să scape (de Hamas)”.

El a mai spus că întotdeauna a crezut că Hamas nu ar vrea să-i elibereze pe ostaticii rămași, deoarece nu vrea să-și piardă „moneda de schimb” și „protecția”.

„Acum vor fi vânați”, a precizat Trump despre Hamas.

Criza din negocieri vine pe măsură ce situația umanitară devine din ce în ce mai catastrofală, cu tot mai multe rapoarte, de la ONU și alte agenții, despre palestinieni care mor de foame.

În ultima săptămână, Israelul a fost de acord cu o propunere de armistițiu din partea mediatorilor qatarezi și egipteni, dar Hamas a încercat să facă o contraofertă pe care Israelul a respins-o rapid. Aceasta a dus la o întrerupere a negocierilor indirecte de la Doha, care înregistraseră progrese considerabile, potrivit publicației citate.

SUA își retrag echipa de negociatori de la discuțiile din Qatar în vederea unui armistițiu în Fâșia Gaza, după ce trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a acuzat Hamas de „lipsa disponibilității de a încheia un armistițiu”.

„Am decis să repatriem echipa noastră de la Doha pentru consultări după ultimul răspuns al Hamas, care arată cu claritate o lipsă de voinţă de a ajunge la un armistiţiu în Gaza. Deşi mediatorii au făcut eforturi considerabile, Hamas nu pare să acţioneze într-un mod coordonat şi nici cu bună credinţă”, a transmis trimisul special al SUA într-un comunicat.

SUA şi partenerii lor „vor lua acum în calcul alte opţiuni pentru a-i readuce pe ostatici acasă şi a încerca să creeze un mediu mai stabil pentru populaţia din Gaza”, se mai arată în comunicat.

Anunțul indică un pas înapoi în eforturile diplomatice de a pune capăt asediului, distrugerii și situației dificile pentru populația din enclava palestiniană, după mai bine de 21 de luni de război.

Volodimir Zelenski a precizat vineri, 25 iulie, că țara sa are nevoie de mai multe fonduri, în timp ce continuă să lupte în războiul cu Rusia. Președintele ucrainean dorește ca salariile soldaților ucraineni să fie plătite de partenerii externi.

„Ucraina trebuie să finanțeze un deficit de 40 de miliarde de dolari. Numai producția ucraineană de drone la ora actuală necesită 25 de miliarde de dolari pe an. Toate acestea deja înseamnă 65 de miliarde de dolari„, a afirmat Zelenski potrivit agenției DPA, citată de Agerpres.

El a mai spus că în plus, faţă de producţia de drone, mai sunt cheltuielile cu rachetele şi echipamentele de război electronic.

Președintele ucrainean a menţionat că a discutat această chestiune cu principalii susţinători occidentali ai Ucrainei, inclusiv preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, António Costa, secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Keir Starmer.

De asemenea, Zelenski a mai spus că încearcă să obţină plata de către aliaţii externi a salariilor soldaţilor ucraineni, invocând drept argument că efectivele armatei sunt o componentă esenţială a capacităţilor militare ucrainene şi contribuie la asigurarea securităţii întregii Europe.

Soldaţii ucraineni aflaţi în prima linie încasează ca soldă lunară echivalentul a puţin peste 2.400 de euro.

Mai mult de jumătate din bugetul Ucrainei este finanţat din străinătate, respectiv circa 41 de miliarde de dolari anual. În 2025, Ucraina a primit până în acest moment fonduri externe de aproximativ 30 de miliarde de euro, potrivit Ministerului de Finanţe de la Kiev.

Uniunea Europeană este principalul finanţator al Ucrainei, cu ajutoare de aproape 165 de miliarde de euro către Kiev, în perioada scursă din februarie 2022, când a început războiul declanşat de invazia rusă.

Ucraina a primit de la partenerii externi confirmarea că îi vor finanţa achiziţia a trei sisteme antiaeriene americane Patriot suplimentare şi sunt în desfăşurare discuţii pentru finanţarea altor şapte sisteme de acelaşi tip, a anunţat, joi, Zelenski.

Curtea Penală Internațională (CPI) acuză Ungaria că nu şi-a îndeplinit obligația conform Statutului de la Roma deoarece nu s-a conformat cu cererea instanței referitoare la mandatul de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu.

Camera preliminară a CPI a informat printr-un comunicat că va reclama speţa Adunării Statelor Membre, transmite MTI, citată de Agerpres.

În cursul lunii aprilie, Netanyahu a făcut o vizită oficială în Ungaria, în condiţiile în care CPI emisese un mandat pentru arestarea sa în noiembrie anul trecut, în urma unor acuzații de crime de război în Fâşia Gaza.

Autorităţile ungare nu au dat curs cererii făcute în 21 martie de CPI – de a coopera pentru arestarea provizorie a prim-ministrului israelian. Curtea afirmă că a invitat Ungaria la mai multe consultări, însă „statul ungar nu a răspuns sau nu a solicitat consultări”.

Curtea Penală Internaţională consemnează că guvernul de la Budapesta şi-a argumentat decizia de a nu îl aresta pe Netanyahu prin faptul că Ungaria „nu a adoptat legislaţia care ar permite organelor sale de aplicare a legii să facă acest lucru„.

Guvernul ungar a invocat şi „imunitatea de stat” a premierului israelian conform legislaţiei internaţionale şi a susţinut că mandatul de arestare al CPI „nu poate fi considerat un act legal imparţial şi obiectiv”.

„Ungaria a acceptat obligativitatea deciziilor Curţii şi nu poate decide unilateral dacă se conformează sau nu”

Curtea a observat că „absenţa legislaţiei interne sau caracterul necorespunzător al acesteia nu poate justifica nerespectarea obligațiilor statelor membre conform Statutului„, iar imunitatea nu era aplicabilă în cazul respectiv.

„Obligaţia de a coopera a fost suficient de clară pentru Ungaria„, a declarat CPI, adăugând că „eșecul arestării suspecţilor subminează grav capacitatea Curţii de a-şi duce la îndeplinire mandatul„.

„Ca stat parte la Statut, Ungaria a acceptat obligativitatea deciziilor Curţii şi nu poate decide unilateral dacă se conformează sau nu cu cererile de cooperare pe baza punctelor de vedere şi a opiniilor sale despre unele din deciziile respective„, explică comunicatul citat.

Curtea a mai reţinut că Ungaria şi-a anunţat luna trecută intenţia de a se retrage din sistemul Statutului de la Roma, însă retragerea va intra în vigoare abia în 2 iunie 2026, iar până atunci are obligaţia de a se conforma Statutului.

Adunarea Statelor Membre, sesizată de CPI, va decide următorii paşi ai procedurii la adunarea anuală din decembrie, a precizat camera preliminară.

Oligarhul moldovean Veaceslav Platon, arestat în luna martie la Londra, a fost eliberat vineri, 25 iulie, pe cauțiune. Tot în aceeași zi, un tribunal rus l-a condamnat în lipsă la 24 de ani de închisoare pentru transferul ilegal al peste 48 de miliarde de ruble din Rusia, notează presa rusă.

„Bună ziua, dragii mei prieteni, acum sunt din nou cu voi!!!”, acesta este mesajul prin care Veaceslav Platon și-a anunțat urmăritorii de pe canalul său de Telegram că a fost eliberat.

Reprezentanții Procuraturii Generale (PG) din Republica Moldova au evitat să confirme informația, subliniind că „atunci când vom primi informații oficiale de la autoritățile britanice, vom reveni cu actualizări”.

Anterior, procurorii moldoveni au afirmat că acesta va fi eliberat pe cauțiune, până la luarea unei decizii privind eventuala sa extrădare în Republica Moldova. În schimbul eliberării, el va plăti 330.000 de lire sterline și va trebui să respecte mai multe condiții.

Condamnarea din Rusia

Tot vineri, un tribunal din Moscova l-a condamnat în lipsă pe oligarhul moldovean Veaceslav Platon la 24 de ani de închisoare pentru transferul ilegal din Rusia a peste 48 de miliarde de ruble, potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale a Federației Ruse, informează agenția de știri rusă aliniată la Kremlin, RIA Novosti.

„Astăzi, Tribunalul raional Preobrajenski din Moscova a emis o sentință în lipsă în dosarul penal împotriva lui Veaceslav Platon. Acesta a fost găsit vinovat de comiterea a două infracțiuni prevăzute de alineatele „a” și „b” ale părții 3 din articolul 193.1 din Codul Penal al Federației Ruse (efectuarea de operațiuni valutare prin transferuri de fonduri în valută către conturi ale unor rezidenți străini, folosind documente false…). Tribunalul l-a condamnat pe Veaceslav Platon la 24 de ani de închisoare, pedeapsa urmând a fi executată într-o colonie cu regim sever, prin cumul parțial cu pedeapsa pronunțată de Tribunalul raional Tverskoi din Moscova la data de 27.07.2023”, se arată în comunicatul de presă al structurii ruse.

Conform instanței, îm iunie 2013, la Moscova și Chișinău, Veaceslav Platon, proprietarul de facto al băncii comerciale „Moldindconbank” din Republica Moldova, ar fi creat, împreună cu complicii săi, o organizație criminală cu scopul de a transfera ilegal fonduri în valută din Federația Rusă.

În data de 13 martie, oligarhul fugar a fost încătușat în Marea Britanie, unde se ascundea în ultimii patru ani de justiția de la Chișinău. Apoi acesta a fost arestat. 

Veaceslav Platon este anchetat în cadrul dosarului penal cunoscut opiniei publice drept ,,Laundromat”, fiind acuzat de mai multe capete de acuzare precum ,,organizarea și conducerea organizației criminale; organizarea pronunțării cu bună-știință de către judecător a unei hotărâri, sentințe, decizii sau încheieri contrare legii, organizarea abuzului de serviciu săvârșit în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale, organizarea fabricării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, săvârșite de două sau mai multe persoane și organizarea spălării banilor de o organizație criminală, în proporții deosebit de mari”.

Anchete penale în țara sa

„Laundromat” este cea mai mare operațiune de „spălare” de bani din istorie și care ar fi avut loc cu implicarea a zeci de persoane din domeniile politic, al justiției și financiar-bancar din Republica Moldova. Mai exact, peste 22 de miliarde de dolari din Federația Rusă „au fost spălate” prin intermediul instanțelor de judecată și băncilor moldovenești.

Anul trecut, Veaceslav Platon a fost condamnat de magistrații de la Moscova la 20 de ani de pușcărie pentru că ar fi facilitat scoaterea ilegală din Rusia a 126 de miliarde de ruble, prin schema „Laundromat”. 

Iar în 2017, a fost condamnat la 18 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de magistrații de la Chișinău, dar a fost eliberat din pușcărie doar după patru ani de detenție de fostul procuror general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, care a candidat la alegerile prezidențiale din 2024, prorusul fiind devansat în turul doi de proeuropeana Maia Sandu. În același an, 2021, Veaceslav Platon a fugit la Londra. El neagă acuzațiile.

Fugarul Veaceslav Platon a fost sancționat în mai 2023 de autoritățile din Canada pentru legăturile sale cu Kremlinul, acțiuni menite să contracareze eforturile Moscovei de a destabiliza Chișinăul.

Veaceslav Platon are un băiat cu Natalia Morari, o jurnalistă controversată care s-a numărat printre candidații prezidențialelor din toamna anului trecut din Republica Moldova. Aceasta are interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen. 

Producătorul auto german Volkswagen a declarat că tarifele de import impuse de Donald Trump în SUA l-au costat peste 1 miliard de euro în prima jumătate a anului.

Volkswagen a precizat că a înregistrat progrese importante în realinierea companiei, care ia în calcul reducerea a 35.000 de locuri de muncă până în 2030, însă a suferit un „declin al rezultatului operațional de 1,3 miliarde de euro, cauzat în principal de costurile ridicate generate de creșterea tarifelor de import din SUA”.

Compania și-a redus, de asemenea, estimarea marjei de profit pentru întregul an la un interval cuprins între 4% și 5%, bazându-se pe presupunerea că tarifele impuse de SUA — între 10%, în cel mai bun caz, și actualul nivel de 27,5%, în cel mai rău — vor deveni permanente prin decizia președintelui american, transmite The Guardian.

Grupul, emblematic pentru industria germană, deține și mărcile Audi, Seat și Skoda, precum și brandurile de lux Lamborghini și Bentley, dar și vehicule comerciale, inclusiv camioanele Scania.

Scăderea veniturilor evidențiază apelurile continue ale cancelarului german Friedrich Merz către Trump pentru semnarea urgentă a unui acord privind tarifele, cu concesii pentru industria auto din UE.

Industria auto, afectată de tarife

Luni, producătorul Vauxhall, Stellantis, a anunțat că tarifele impuse de Trump i-au adus deja costuri de 300 de milioane de euro, în timp ce, săptămâna trecută, marca suedeză Volvo — deținută de chinezi — a declarat că a suspendat vânzarea unor modele în SUA și a înregistrat o scădere semnificativă a veniturilor în al doilea trimestru al anului.

Exporturile auto germane către SUA au scăzut brusc în aprilie și mai, pe măsură ce tarifele de import impuse de Trump au afectat vânzările constructorilor auto pe cea mai importantă piață externă, a transmis joi Asociația Industriei Auto (VDA).

Exporturile auto către SUA au scăzut cu 13% în aprilie și cu 25% în mai față de aceleași luni ale anului trecut, a precizat VDA. În total, 64.300 de vehicule au fost livrate către SUA în cele două luni.

Înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă, SUA percepea un tarif de 2,5% pentru mașinile fabricate în Europa, în timp ce UE impunea un tarif de 10% pentru vehiculele importate din SUA.

SUA și UE, aproape de un acord

Totuși, UE este aproape de un acord cu SUA privind introducerea unor tarife generale de 15% pentru majoritatea bunurilor, fără vreo scutire specială pentru industria auto, dacă se ajunge la o înțelegere înainte de termenul limită impus de Trump: 1 august.

Joi, oficialii europeni au declarat că sunt aproape de un acord, însă Trump nu este așteptat să semneze vreo ordonanță executivă în perioada imediat următoare, întrucât a început o vizită privată la resorturile sale de golf de lux din Turnberry (Ayrshire) și Menie (Aberdeenshire).

Separat, acțiunile companiei germane Puma au scăzut cu peste 18% vineri dimineață, după ce aceasta a anunțat că se așteaptă ca tarifele comerciale din SUA să-i coste 80 de milioane de euro din profitul brut în acest an și că estimează acum o pierdere în ceea ce privește câștigurile ajustate înainte de dobânzi și taxe.

O mare parte din industria echipamentelor sportive se confruntă cu costuri mai mari din cauza tarifelor comerciale impuse de SUA, deoarece producția este externalizată în China, Vietnam, Cambodgia și Bangladesh.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat joi, 24 iulie, că Ucraina a primit confirmarea oficială privind livrarea a trei sisteme de apărare antirachetă Patriot, din partea partenerilor internaționali.

Două dintre acestea vor fi furnizate de Germania, iar unul de Norvegia, a precizat liderul ucrainean într-o întâlnire cu jurnaliștii, potrivit Reuters.

Zelenski a mai declarat că sunt în desfășurare discuții cu Olanda și alți parteneri europeni pentru a obține încă șapte sisteme Patriot, în cadrul unui plan extins de apărare aeriană.

Finanțarea pentru trei dintre cele zece sisteme necesare a fost deja asigurată, iar Ucraina lucrează intens la identificarea resurselor financiare pentru celelalte șapte.

„Președintele Statelor Unite ne va transfera aceste sisteme, ni le va vinde. Sarcina noastră este să găsim finanțarea pentru cele zece sisteme”, a explicat Zelenski, făcând referire la un acord cu Washingtonul care permite țărilor europene să achiziționeze arme americane pentru a le transfera ulterior Ucrainei, informează AFP.

Publicația britanică The Telegraph a relatat vineri că primul sistem Patriot promis de președintele american Donald Trump a ajuns deja în Ucraina, împreună cu un set de rachete. Potrivit sursei citate, sistemul a fost livrat la câteva zile după ce Trump a anunțat, pe 13 iulie, un pachet de ajutor militar de 10 miliarde de dolari pentru Ucraina.

Ulterior, la sfârșitul aceleiași săptămâni, un sistem Patriot furnizat de Germania și alte rachete interceptoare au ajuns și ele pe teritoriul ucrainean.

Sistemele Patriot s-au dovedit eficiente în distrugerea rachetelor balistice rusești îndreptate spre orașele ucrainene și joacă un rol crucial în apărarea infrastructurii și populației civile.

În paralel cu eforturile de consolidare a apărării antiaeriene, Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar major. Potrivit declarațiilor lui Zelenski, țara are nevoie de 40 de miliarde de dolari pentru a acoperi bugetul pe anul viitor, iar suplimentar, va fi nevoie de încă 25 de miliarde de dolari pentru producția de rachete, drone și sisteme de război electronic.