Partidul Socialist din Franța a anunțat, marți după-amiază, depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului François Bayrou, din cauza refuzului de revenire asupra reformei pensiilor aplicată de Administrația Emmanuel Macron.
Boris Vallaud, liderul grupului Partidului Socialist (stânga, opoziție) din Camera Deputaților, a amintit că premierul François Bayrou a anunțat în mai multe rânduri că va prezenta Parlamentului un proiect pentru o dezbatere asupra ieșirii la pensie la vârsta de 64 de ani.
”Domnule prim-ministru, respectarea cuvântului dat este baza sistemului nostru democratic. Ați asumat angajamente asupra acestui subiect și a altora, iar acest lucru ne forțează să depunem o moțiune de cenzură împotriva Guvernului”, a declarat Boris Vallaud, citat de postul FranceInfo.
Prezent în plenul Camerei Deputaților, premierul François Bayrou a dat asigurări că partenerii sociali sunt ”foarte aproape” de un ”acord definitiv” asupra sistemului pensiilor.
”Există o cale, foarte dificilă, care ne poate permite ieșirea din acest impas. Această cale va consta într-un proiect de lege care să fie supus examinării printr-o reprezentare națională. Oricare ar fi parcursul legislativ sau de reglementare, este inacceptabil să distrugem echilibrul financiar de care avem nevoie urgent. Responsabilitatea noastră este să restabilim echilibrul sistemului pensiilor”, a argumentat prim-ministrul Franței, citat de cotidianul Le Figaro.
Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului Franța Nesupusă (stânga, opoziție), a salutat inițiativa deputaților socialiști.
”Partidul Socialist revine la rațiune, adică se plasează în opoziție directă față de François Bayrou. Se alătură moțiunii de cenzură a forțelor de stânga. Vom vedea dacă partidul Mobilizarea Națională (RN, extremă-dreapta, opoziție) va decide încă odată să salveze sistemul președintelui Emmanuel Macron”, a afirmat Jean-Luc Mélenchon.
În replică, președintele partidului Mobilizarea Națională, Jordan Bardella, a anunțat că formațiunea politică ”nu are nicio interdicție” în abordarea privind moțiunea de cenzură.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
În ziua în care Israelul a lansat un atac-surpriză asupra Iranului, agenții Mossad-ului au contactat generali iranieni din cercul apropiat al liderului suprem, ayatolahhul Ali Khamenei, pentru a le transmite un ultimatum: dacă nu vă delimitați de regim, veți avea soarta camarazilor voștri, relatează Washington Post.
La câteva ore după ce Israelul a lansat primul val de bombardamente împotriva Iranului pe 13 iunie, agenții de informații israelieni au efectuat o campanie de intimidare menită să destabilizeze regimul teocratic al Teheranului, potrivit a trei surse la curent cu operațiunea.
Agenți vorbitori de persană au sunat oficiali iranieni de rang înalt pe telefoanele lor mobile și i-au avertizat că vor fi următoarele ținte dacă continuă să sprijine regimul „ucigaș” al ayatollahului Ali Khamenei, care „distruge țara de peste 46 de ani”. Potrivit estimărilor uneia surse, ar fi fost contactați în acest fel peste 20 de generali. Avertismentul a fost lansat ca un sfat, o propunere și în ultimă instanță un răgaz pentru a îndeplini instrucțiunile și a se salva pe ei și familia lor.
Washington Post a obținut o înregistrare audio și o transcriere a unui apel telefonic de patru minute. „Avem toate informațiile despre tine. E limpede ca nu înțelegi in ce situație te afli, iți spun ca am lovit toți liderii, i-am aruncat in aer, sunt praf și pulbere acum”, este avertismentul adresat unui general al Gardienilor Revoluției.
„Ai 12 ore să te salvezi împreună cu soția și copilul tău. În caz contrar, sunteți următorii pe lista noastră. Suntem mai aproape de tine decât vena ta de pe gât. Bagă asta la cap. Dumnezeu să vă protejeze”, l-a instruit vocea.
Conform ultimatumului, acesta avea la dispoziție 12 ore pentru a realiza un videoclip în care să se disocieze de guvernul iranian.
„Cum să ți-l trimit?” a spus generalul.
„Îți trimit un ID de Telegram”, a răspuns agentul.
Se crede acel general este încă în viață, potrivit uneia dintre surse. Totuși scopul operațiunii a fost mai degrabă să provoace derută la vârful Teheranului, a spus o alta.
WP a decis să nu facă public numele generalului iranian.
Ținte complet transparente pentru Mossad
Campania a venit în completarea atacului asupra siturilor nucleare, instalațiilor de producție de arme și lansatoarelor de rachete din Iran din cadrul operațiunii „Leon Rising”, menite să împiedice Iranul să construiască o armă nucleară.
Aceasta început cu activarea unor echipe clandestine de informații, depozite de arme și alte capabilități ce fuseseră amplasate în prealabil pe teritoriul iranian, au declarat oficialii israelieni.
Potrivit guvernului israelian, Iranul era foarte aproape de a converti stocul de uraniu îmbogățit într-o armă nucleară. Actuali și foști oficiali americani au declarat că Iranul cercetează tehnici care i-ar permite să construiască rapid un dispozitiv nuclear rudimentar, însă nu sunt indicii că ar lucra la o bombă atomică.
SUA au lansat un atac asupra siturilor nucleare ale Iranului de la Fordow, Natanz și Isfahan, în acest weekend, folosind bombe penetrante și rachete de croazieră Tomahawk lansate de pe submarine. Oficiali de rang înalt ai Pentagonului au declarat că siturile au suferit „daune grave”, dar că este prea devreme pentru a spune dacă Iranul păstrează o anumită capacitate nucleară.
În primele ore ale atacului israelian, membri ai cercului apropiat al lui Khamenei și figuri de top din industria nucleară a Iranului au fost uciși în apartamentele lor din Teheran. Printre cei vizați se numără generalul-maior Hossein Salami, comandantul IRGC; generalul-maior Mohammad Bagheri, șeful Statului Major al forțelor armate iraniene; și Fereydoon Abbasi-Davani, savant în fizica nucleară și figură majoră al programului nuclear iranian.
Agentul israelian a enumerat aceste asasinate în apelul său telefonic către generalul iranian. „Îți voi explica, ascultă cu atenție. Sun dintr-o țară care acum două ore i-a trimis pe Bagheri, Salami, Shamkhani, unul câte unul, în iad”.
Ali Shamkhani, fostul șef al Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, deși grav rănit, ar fi supraviețuit, potrivit presei iraniene.
Campania a implicat mai multe agenții de securitate și militare ale Israelului și a avut scopul să inducă teamă în cadrul oficialilor, potrivit a două dintre persoanele familiarizate cu operațiunea.
„Conducerea de rangul doi, care moștenesc pozițiile și trebuie să ocupe locurile celor care au fost eliminați, este îngrozită”, a spus una dintre persoanele familiarizate cu operațiunea.
„Khamenei se confruntă cu dificultăți serioase în a numi succesori pentru funcțiile celor eliminați în cadrul operațiunii. Dacă reușește totuși, nu sunt oamenii care ar fi prima lui alegere, pentru că aceia le refuză. Ei au înțeles că sunt complet transparenți și că gradul de penetrare din partea informațiilor noastre este de 100%”, a adăugat aceasta.
În ultimele zile, sud-vestul Chinei a fost lovit de inundații devastatoare provocate de ploile sezoniere, ce se întind până în Japonia. Pe o autostradă spre Rongjiang, un viaduct s-a prăbușit după ce o alunecare de teren a dărâmat coloanele de beton. Într-un videoclip publicat online marți, 24 iunie, se poate vedea un camion de marfă care a oprit la timp, rămânând suspendat pe marginea secțiunii prăbușite.
FOTO: Captură video Facebook Reuters
Provincia montană Guizhou și alte părți din sudul Chinei au fost lovite de ploi torențiale încă de săptămâna trecută, odată cu intensificarea musonului anual din Asia de Est, care a doborât recordurile de precipitații în unele părți ale Chinei.
Autoritățile din cel puțin două orașe riverane – Congjiang și Rongjiang – fiecare cu o populație de peste 300.000 de locuitori, au cerut marți locuitorilor de pe malurile râurilor cu debite în creștere rapidă și din zonele joase să evacueze, scrie Reuters.
Deși China nu este străină de inundațiile de vară, unii cercetători avertizează că schimbările climatice vor aduce ploi mai abundente și mai frecvente. Inundațiile masive ar putea declanșa evenimente neprevăzute, cu consecințe extreme, precum prăbușirea barajelor, spun oficialii guvernamentali.
Marți, pe o autostradă către Rongjiang, un viaduct s-a prăbușit după ce o alunecare de teren a dărâmat coloanele de beton și a provocat prăbușirea unei porțiuni de drum pe versantul dealului, au raportat mass-media locale.
Circulația rutieră, blocată în multe zone
Un camion de marfă, care a oprit la timp când porțiunea din fața sa s-a prăbușit, a rămas suspendat periculos deasupra marginii, în timp ce șoferul său aștepta să fie salvat. În alte părți ale provinciei Guizhou, multe secțiuni de autostradă au fost blocate de alunecări de teren sau au fost afectate de surpări.
În orașe precum Rongjiang, străzile inundate au paralizat traficul local, iar zonele joase, inclusiv garajele subterane și subsolurile centrelor comerciale, au fost inundate.
Meteorologii de stat prevăd că în următoarele zile vor mai fi ploi și avertizează că provinciile afectate de furtuni, inclusiv Guizhou, ar trebui să fie deosebit de vigilente.
În contrast, provinciile din nordul centurii de ploi sezoniere, precum Henan, Shandong și Hebei, precum și capitala Beijing, au suferit marți de temperaturi de aproape 40 de grade Celsius (104 Fahrenheit).
Într-un raport anual, deschis luni într-o filă nouă, Organizația Meteorologică Mondială din cadrul Organizației Națiunilor Unite a avertizat că Asia se încălzește de aproape două ori mai repede decât media globală, alimentând fenomene meteorologice extreme și provocând pagube importante în regiune.
Anchetatorii au scos la iveală noi informații în cazul crimei din 2022, care a șocat Italia. Românca Gabriela Trandafir și fiica sa, Renata, au fost împuşcate mortal de soțul femeii, în vila în care locuiau, chiar în ziua în care se pronunţa divorţul dintre cei doi.
Gabriela Trandafir, fiica sa Renata, și Salvatore Montefusco FOTO: rotalianul
Un carabinier din Castelfranco Emilia va fi judecat pentru refuz de îndeplinire a îndatoririlor de serviciu, după ce ar fi neglijat să înregistreze o plângere de violență domestică depusă de românca Gabriela Trandafir care, un an mai târziu, avea să fie ucisă de soțul ei, Salvatore Montefusco, împreună cu fiica sa, Renata, scrie rotalianul.
Potrivit publicației Il Resto del Carlino, pe 13 iulie 2021, Gabriela s-a prezentat la sediul carabinierilor din Castelfranco pentru a depune o plângere împotriva soțului, invocând rele tratamente în familie. Carabinierul respectiv ar fi refuzat să îi înregistreze plângerea, încercând în schimb să o convingă să opteze pentru o despărțire pe cale amiabilă.
A doua zi, Gabriela a reușit să depună plângerea la o altă unitate a carabinierilor. Însă, conform acuzațiilor formulate de procurorul Luca Masini, militarul nu ar fi inițiat cercetările necesare în termenele prevăzute de lege, deși era vorba de un caz clasificat drept urgență în baza „codului roșu” pentru violență domestică.
Carabinier trimis în judecată
Procuratura a cerut trimiterea în judecată a carabinierului implicat, iar prima înfățișare în fața judecătoarei Roberta Malavasi este programată pentru 16 octombrie 2025, la Tribunalul din Modena. Inițial, pe numele militarului au fost formulate și acuzații de favorizare și fals, dar pentru acestea s-a solicitat clasarea cauzei.
Familia Gabrielei, reprezentată de avocata Barbara Iannuccelli, s-a constituit parte civilă și în acest dosar, solicitând tragerea la răspundere a carabinierului.
„Subofițerul pe care îl reprezint va demonstra că este străin de acuzațiile care i-au fost aduse. Dimpotrivă, perspectiva unui proces în fața unui judecător a fost primită cu încredere, tocmai pentru a pune capăt acuzațiilor într-un cadru imparțial. A oferit explicații complete în două interogatorii și în cadrul procesului pentru omor. Nu s-a prevalat niciodată de dreptul de a nu răspunde și și-a expus de la început poziția, conform responsabilităților sale de carabinier”, a transmis avocatul carabinierului.
Dubla crimă a avut loc pe 13 iunie 2022, în Cavazzona, un cătun din Castelfranco Emilia (Modena) în via Cassola di Sotto. Mama, Gabriela Trandafir, în vârstă de 47 de ani, de cetăţenie română, şi fiica, Renata, de 22 de ani, au fost împuşcate cu sânge rece.
Femeia l-a cunoscut pe Salvatoare cu circa 20 de ani în urmă. Bărbatul, la acel moment, era căsătorit şi avea trei copii. Cei doi au început relaţia, el a construit o vilă în care locuia alături de ea şi de fiica ei, dintr-o relaţie anterioară.
Gabriela Trandafir a rămas însărcinată şi Salvatore a divorţat de prima soţie. Femeia şi italianul nu se mai înţelegeau de doi ani, el devenise violent, iar împotriva sa au fost depuse mai multe plângeri.
Fiindcă se temea că îşi va pierde casa, italianul a luat o puşcă cu ţeava tăiată, care avea numărul seriei şters, şi le-a ucis. Bărbatul a sunat la poliţie de la un bar din apropierea casei lui, unde a intrat cu cămaşa plină de sânge, apoi s-a predat.
Recent, acesta a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru dublu omor.
Primarii din comunele mici sunt nemulțumiți de propunerea lansată de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, privind desființarea funcției de viceprimar în comunele cu populație redusă, întrucât funcția este indispensabilă în comunitățile unde personalul este deja limitat.
Cseke Attila/FOTO: Mediafax
Potrivit Digi24, în Ialomița, mai mulți primari atrag atenția că, în comunele mici, viceprimarii joacă un rol esențial în funcționarea aparatului administrativ, mai ales în condițiile unui personal restrâns și a unor nevoi multiple la nivel local.
Primarul comunei Ciocârlia, Eugen Voicilă, declară că viceprimarul îl sprijină în mod constant în derularea proiectelor. Comuna avea 806 locuitori la ultimul recensământ, iar numărul acestora a scăzut în ultimii ani.
„Lăsați-ne în pace cu viceprimarul. Avem nevoie și de viceprimar, și de un polițist local, pentru că sunt probleme. Nu văd rostul acestei doleanțe a domnului Cseke”, a declarat primarul Eugen Voicilă.
Întrebat de unde ar reduce cheltuieli, dacă ar fi în locul ministrului Dezvoltării, primarul a indicat instituțiile centrale.
„De la administrația publică centrală și de la agențiile care funcționează pe lângă ministere, care au salarii destul de frumoase”, a declarat el. Acesta a adăugat că viceprimarul are un salariu de aproximativ 4.200 de lei lunar, sumă care, în opinia edilului, nu reprezintă o presiune semnificativă asupra bugetului local.
Reacții similare vin și din comuna Moldoveni, aflată tot în județul Ialomița, unde trăiesc aproximativ 1.250 de persoane.
Primarul Dumitru Victor Alexandru spune că lucrează cu actualul viceprimar încă din 2008 și că funcția este justificată inclusiv în comune mici.
„Mai indicat ar fi, decât desființarea postului de viceprimar, reducerea numărului de consilieri locali”, a declarat edilul.
Premierul Ilie Bolojan ar fi cerut, prin șeful cancelariei prim-ministrului, demisiile tuturor consilierilor și secretarilor de stat din Cancelarie.
Ilie Bolojan pune piciorul în prag FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea
Nu mai puțin de 25 de consilieri de la Palatul Victoria, oameni apropiați de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, vor pleca acasă, după ce premierul Ilie Bolojan le-ar fi cerut demisiile.
Potrivit Presshub, este vorba de trei secretari de stat, 11 consilieri de stat și alți 11 consilieri onorifici.
Demisiile au fost cerute prin șeful cancelariei prim-ministrului, Ștefan Radu Oprea, de la PSD, care va lăsa și el locul liber.
Potrivit site-ului cancelariei guvernului vor pleca secretarii de stat Mihai Constantin, Adeline Dan și Dragoș Mihai Hotea, consilierii de stat Mihai Călin Precup, Radu Gheorghe Antohe, Dumitru Daniel Botănoiu, Alina Georgiana Cimpoieru, Bogdan Mihai Dumea, Mihaela Frăsineanu, Ovidiu Nicolae Gheorghe, Cătălin Zamfir Manea, Florin-Marian Spătaru, Andrei-Ion Ungar, Ciprian Văcaru și Valentin Vătăjelu.
Totodată, vor lăsa locul liber alți 11 consilieri onorifici, printre care Victor Negrescu, Bogdan Mazuru sau Victor Opaschi.
Tarifele impuse de administrația Trump pe importuri lovesc din plin industria americană de componente auto, care reclamă lipsa materiei prime precum și scăderea profitabilității, iar în final, angajații sunt cei care suportă consecințele.
Decizia președintelui Donald Trump de a mări taxele vamale pentru a impulsiona piața locală nu a fost una inspirată. Reprezentanții industriei auto, specializați pe producția de componente, acuză faptul că nu își mai pot procura materiile prime necesare realizării activității.
Mai mult, din cauza războiului comercial declanșat de Trump, principalele piețe de export percep acum taxe suplimentare.
„Intenția președintelui Donald Trump de a sprijini industria locală a dat greș. Companiile și-au amânat termenele privind comenzile și concediază masiv angajați”, susțin sindicatele producătorilor de piese auto.
Ca efect la creșterea costurilor de producție, firmele au dorit să-și protejeze profitabilitatea și au început procesul disponibilizărilor. Potrivit Bloomberg, într-un singur weekend au fost concediați peste 3.000 de lucrători din sector.
Mai mult, investițiile promise de marii jucători din Statele Unite, care însumează aproximativ 4 miliarde de dolari, au fost sistate pe fondul riscurilor asociate tarifelor.
Deși Trump a promis încă din timpul campaniei electorale că șomajul va scădea radical în primul său an de mandat, se pare că acest indicator este în creștere. Potrivit datelor, rata șomajului este 4,2%, în ascensiune față de perioada similară a anului trecut, când se situa la 4%. Acest lucru înseamnă că în acest moment, peste 7 milioane de americani sunt șomeri.
Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu …
Secretarul general al NATO îi spune într-un mesaj președintelui american că a convins toate țările din Alianță să mărească la 5% din PIB cheltuielile pentru Apărare.
Mark Rutte și Donald Trump Foto: Profimedia
Președintele SUA, Donald Trump, a postat mesajele pe care i le trimite secretarul general NATO, Mark Rutte, pe Truth Social.
„Domnule președinte,
Felicitări și mulțumesc pentru acțiunea decisivă din Iran, a fost cu adevărat extraordinar și este ceva ce nimeni altcineva nu a îndrăznit să facă.
Asta ne asigură siguranța tuturor.
Zburați acum către un nou succes în această seară la Haga. Nu a fost ușor, dar i-am determinat pe toți să se angajeze pentru contribuții de 5% din PIB pentru Apărare.
Donald, ne-ai condus către un moment extrem de important pentru America, Europa și întreaga lume. Vei realiza ceva ce nici un președinte american nu a reușit în ultimele decenii.
Europa va plăti în stil mare, așa cum e normal să o facă, și va fi victoria ta”, este mesajul lui Mark Rutte, pe care Donald Trump l-a postat pe rețeaua sa Truth Social.
În drum spre summitul anual al liderilor NATO, ce se desfășoară la Haga, președintele american Donald Trump a evitat din nou să ofere un răspuns clar privind angajamentul Statelor Unite față de principiul fundamental al Alianței – apărarea colectivă, scrie The Independent.
Întrebat de jurnaliști, azi, la bordul Air Force One, dacă Washingtonul rămâne ferm angajat față de Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, Trump a răspuns evaziv: „Depinde de cum îl definești. Există mai multe interpretări ale Articolului 5. Știi asta, nu-i așa?”, i-a spus Trump reporterului.
Articolul 5 stipulează că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Este principiul care a stat la baza solidarității NATO după atentatele din 11 septembrie 2001, când aliații europeni au activat pentru prima dată această clauză în sprijinul Statelor Unite.
Declarațiile președintelui vin într-un moment de tensiune și incertitudine pentru Alianță. În mod repetat, atât în primul său mandat cât și în actuala campanie electorală, Trump a exprimat rezerve față de angajamentele americane în cadrul NATO, pe care a descris-o adesea ca pe o structură inechitabilă, în care SUA suportă „disproporționat” povara financiară a securității colective.
În loc să reitereze sprijinul explicit pentru apărarea mutuală, Trump a preferat să sublinieze relațiile personale pe care le are cu liderii altor state membre: „Sunt angajat să fim prieteni. M-am împrietenit cu mulți dintre acești lideri și sunt angajat să-i ajut,” a spus el.
Presat să clarifice dacă aceasta înseamnă un angajament militar în caz de agresiune, liderul de la Casa Albă a ocolit din nou un răspuns direct, promițând că va oferi „definiția exactă” a poziției sale abia după sosirea la Haga, acolo unde are loc summitul.
Această ambiguitate reînvie temerile statelor est-europene, în special în contextul războiului din Ucraina și al intensificării amenințărilor hibride din partea Rusiei. Pentru multe dintre aceste țări, garanția de securitate oferită de NATO – în special prin angajamentul militar american – este fundamentul politicii lor externe și de apărare.
În paralel, Trump este așteptat să propună un nou obiectiv pentru statele membre NATO: majorarea cheltuielilor militare la 5% din PIB, o creștere considerabilă față de pragul actual de 2%, stabilit în urmă cu două decenii. Potrivit unui oficial de la Casa Albă, propunerea are ca scop „întărirea capacităților militare comune ale Alianței și garantarea unei stabilități durabile în Europa și în lume”.
Este de așteptat ca această inițiativă să fie primită cu reticență de unii aliați, dar pentru Trump ea reprezintă un posibil câștig politic intern, dar și un instrument de presiune asupra țărilor care, în opinia sa, nu contribuie suficient la securitatea colectivă.
Președintele SUA va avea și întâlniri bilaterale cu alți lideri, printre care președintele României, Nicușor Dan și cel al Ucrainei, Volodimir Zelenki, și va participa la o conferință de presă la finalul summitului, după ce marți seară va fi primit oficial de regele și regina Țărilor de Jos, în cadrul unei cine de gală.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale Crin Antonescu susține că asistăm la preluarea unei bune părți din puterea în stat de grupuri politice sau formațiuni sau persoane politice care nu au depășit 12-13%.
Crin Antonescu FOTO: Inquam Photos
„Eu insist pe chestiunea cu propaganda, pentru că, odată cu victoria, în anumite condiții, a domnului Dan, de fapt, ca să spunem așa, năvala electoratului de a salva situația țării, de a nu încăpea pe mâna extremismului, a rușilor… Dar dincolo de chestiunea asta, noi asistăm la preluarea unei bune părți din puterea în stat de grupuri politice sau formațiuni sau persoane politice care nu au depășit, dacă lăsăm la o parte alegerea președintelui, n-au depășit 12-13%. Nu e vorba doar că USR-ul intră în guvern, nu era neapărat necesar, dar intră pe niște poziții extrem de importante”, a declarat Crin Antonescu în cadrul emisiunii „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”.
În opinia fostului candidat la președinție, „situația PSD-ului este aproape comică”.
„Deși PSD-ul este înconjurat să stea la guvernare, să nu cumva să nu facă parte din majoritate, în același timp se vorbește despre opera prezentă și viitoare a acestei majorități împotriva nenorocirilor făcute de PSD. Iarăși e o situație perversă și puțin comică. O să vedem unde duce asta, dar ea se poate ține printr-o propagandă care, deocamdată, se îndreaptă sau se încarcă pe personajul politic Ilie Bolojan”, a mai spus Crin Antonescu.
Potrivit lui Antonescu, „de 20 de ani PSD-ul nu mai controlează în țara asta lucrurile, așa cum le-a controlat până în 2004”.
El a mai spus că Sorin Grindeanu a fost un „ministru foarte bun”.
„Dar de ce Grindeanu la Camera Deputaților? Dar care e problema lui Grindeanu? E paria, e interzis? Grindeanu a fost un ministru foarte bun, la urma urmelor au zis-o foarte mulți. Nu, a zburat cu avionul Nordis, adică, apropo de dublă măsură”, a transmis Crin Antonescu.
Fostul candidat la prezidențiale Crin Antonescu a criticat numirea Oanei Țoiu în funcția de ministru de Externe. „Ori pe președinte nu îl interesează politica externă a României, crede că se face pe pilot automat, ori are o altă sursă de inspirație”, susține acesta.
Fostul candidat la prezidențiale, Crin Antonescu FOTO: Inquam Photos
„Eu am însă, dincolo de asta, o altă chestiune, care chiar mă îngrijorează. În momentul în care domnul Dan, care știe, că politica externă nu este punctul forte al domniei sale, și ia un ministru de externe, așa cum l-a luat…. asta înseamnă că ori pe președinte nu îl interesează politica externă a României, crede că se face pe pilot automat, ori are o altă sursă de inspirație, ca să spun așa”, a afirmat Crin Antonescu, la emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”
Crin Antonescu a mai spus că, în prezent, se investește foarte puțin în imaginea președintelui Nicușor Dan pentru că „nu prea are rost”.
„Nu se investește major din punct de vedere propagandistic în președintele ales, cum ar fi normal. Asta cred eu. Se estimează că nu prea are rost. S-a optat foarte mult pentru injecția de imagine în celălalt element al cuplului de putere, și anume domnul Ilie Bolojan. Injecție intensă încă din timpul interimatului la președinție”, a spus Crin Antonescu.
Ratele ar putea exploda din nou. Coaliția de guvernare discută introducerea unei impozitări foarte ridicate, de 29%, a profitului impozabil al băncilor, cu mult peste nivelul actual al impozitelor, care este de 16%.
Impozitul majorat ar urma să fie aplicat pe o perioadă limitată de 2 ani și se adaugă actualului impozit pe cifra de afaceri, de 2%.
Taxa pe profitul excesiv al băncilor se va aplica din 2026 și va fi discutată această taxă cu Banca Națională a României (BNR), potrivit noului ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, citat de România TV.
Problema este că, în această situație, băncile ar putea reacționa prin ajustarea strategiilor de afaceri sau prin transferarea costurilor către consumatori.
Cu alte cuvinte, rate mai mari, comisioane mai mari. Anul trecut, sistemul bancar din țara noastră a înregistrat un profit net cumulat de 14,2 miliarde de lei, echivalentul a peste 2,8 miliarde de euro, iar un impozit de 29% ar însemna circa 900 de milioane de euro din acest profit al băncilor la bugetul de stat.
Sursa foto – caracter ilustrativ: Shutterstock
Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, …
Alexandru Nazare, noul ministru al Finanțelor, preia ștafeta de la Tánczos Barna (UDMR), care va ocupa funcția de vicepremier.
UPDATE
După aproape două ore de discuții la Ministerul Finanțelor, premierul a anunțat că a discutat cu echipa de conducere, printre altele, despre încasările la bugetul de stat și anumite modificări legislative.
”Am avut o întâlnire cu ministrul de Finanțe, cu echipa de conducere a Ministerului, abordând subiectele care sunt importante, și anume: o analiză încasărilor la bugetul de stat, un pachet de măsuri pentru a ne îmbunătăţi aceste încasări, inclusiv modificări de legislaţie, cum este, de exemplu, legea insolvenţei pentru a încasa mult mai bine cotele din TVA”, a transmis Bolojan.
Însă, potrivit premierului, în momentul în care toate aspectele vor fi „clare”, acesta va face „anunțuri fără echivoc”.
Știrea inițială
Premierul Ilie Bolojan participă la preluarea mandatului de către liberalul Nazare. Șeful Executivului nu a răspuns întrebărilor adresate de jurnaliști, precizând că va face declarații „în zilele următoare”.
Premierul desemnat, Ilie Bolojan, a declarat luni, la votul de învestitură din Parlament, că politica fiscală a României din ultimii ani a fost „impredictibilă, contradictorie și, de multe ori, populistă”.
„Aceasta ne-a adus în situația în care ne aflăm acum. Pentru această stare de fapt sunt responsabile toate guvernările, mai ales cele din ultimii ani. Se cuvine să le cer scuze cetățenilor țării noastre pentru situația în care am adus România. Nu mai trebuie să repetăm greșelile trecutului”, a declarat premierul.
Alexandru Nazare a mai deținut funcția de ministru al Finanțelor în Cabinetul Cîțu (2020 – 2021).
În curs de actualizare!
CITIȚI ȘI:
Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat înainte de summitul de la Haga că Rusia rămâne principala amenințare la adresa alianței, invocând colaborarea Moscovei cu China, Coreea de Nord, Iran și Belarus.
Rutte a afirmat că Rusia este în continuare cea mai mare amenințare pentru NATO FOTO Profimedia
„Moscova continuă să ducă un război împotriva Ucrainei, cu sprijinul Coreei de Nord, Iranului, Chinei și Belarusului”, a spus Rutte.
Secretarul general a precizat că liderii alianței urmează să adopte, la summitul de la Haga din 24-25 iunie, un plan istoric de investiții în apărare, care va include un nou prag de 5% din PIB alocat apărării, precum și o angajare consolidată în sprijinul Ucrainei, potrivit Kyiv Independent.
„Toți liderii vor lua decizii curajoase pentru a consolida apărarea noastră colectivă, transformând NATO într-o alianță mai puternică, mai echitabilă și mai letală”, a declarat Rutte în conferința de presă care a precedat summitul. „Este un salt ambițios, istoric și esențial pentru securitatea viitorului nostru.”
Ce prevede planul
Potrivit lui Rutte, planul prevede creșteri semnificative ale sistemelor de apărare aeriană, tancurilor, vehiculelor blindate și artileriei, ca răspuns la peisajul tot mai complex al amenințărilor, în special războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei.
„Vedem zilnic teroarea mortală a Rusiei din aer asupra Ucrainei. Trebuie să fim capabili să ne apărăm de astfel de atacuri”, a adăugat el.
Secretarul general a avertizat că NATO trebuie să acționeze cu urgență pentru a se pregăti pentru amenințările viitoare, menționând evaluări potrivit cărora Rusia ar putea reconstitui o capacitate militară suficientă pentru a provoca NATO în următorii cinci ani. „Mediul nostru de securitate s-a schimbat – și nu în bine. Amenințările cu care ne confruntăm astăzi impun să facem mult mai mult”, a afirmat Rutte.
El a subliniat că noul plan de investiții în apărare va fi revizuit în 2029, cu raportări anuale pentru a-i asigura credibilitatea.
Sprijinul pentru Ucraina
Rutte a insistat că NATO rămâne angajată în sprijinul Ucrainei și a reafirmat poziția fermă a alianței potrivit căreia „drumul Ucrainei către aderarea la NATO este ireversibil”. Potrivit acestuia, statele membre au promis peste 35 de miliarde de euro (40,6 miliarde de dolari) în ajutor militar pentru Ucraina în prima jumătate a anului 2025, în creștere față de cele 20 de miliarde anunțate la începutul acestui an.
Președintele Volodimir Zelenski participă la summit și va avea mai multe întâlniri cu liderii NATO. Totuși, Consiliul NATO-Ucraina nu va fi convocat, o decizie considerată parte a eforturilor de a menține un format restrâns al summitului, măsură destinată să-l mulțumească pe președintele american Donald Trump.
Summitul, redus la doar 24 de ore, are o singură sesiune majoră dedicată cheltuielilor pentru apărare. Oficiali europeni citați de Politico au spus că acest format a fost conceput pentru a-i oferi lui Trump un succes clar, având în vedere că liderul american este așteptat să revendice angajamentul de 5% ca o victorie personală. Statele Unite ar urma însă să fie exceptate de la aplicarea acestui prag.
Dacă summiturile anterioare au avut în centru invazia Rusiei în Ucraina, comunicatul comun din acest an ar putea evita referirile explicite la război.
În cadrul conferinței, Rutte a precizat că documentul final, convenit de ambasadorii NATO, conține „formulări importante” despre Ucraina, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare până în 2035.
„Este un angajament clar al aliaților”, a spus Rutte.
În general, când vine vorba despre arme nucleare, lumea operează cu o premisă de bază: că statele care le dețin nu vor risca să le folosească, dintr-un instinct de autoconservare. Doctrina „Distrugerii Reciproc Asigurate” – denumirea tehnică pentru echilibrul fragil bazat pe frică – a funcționat, până acum, ca un factor de descurajare.
Liderul suprem iranian Ali Khamenei inspectînd o instalație nucleară/FOTO:X
Dar dacă un stat nu se teme de distrugere? Ce se întâmplă dacă o primește cu bucurie, considerând-o o poartă către mântuirea divină?
Aceasta a fost mult timp preocuparea cu Iranul. Și nu este un risc exagerat, scrie Daily Mail.
Ambițiile nucleare ale Iranului nu există în vid. Ele se înscriu într-un cadru ideologic mai larg care include ceea ce se numește milenarism: credința că lumea se îndreaptă spre o confruntare finală, transformatoare, între bine și rău.
În islamul șiit, milenarismul este legat de întoarcerea lui Mahdi, sau Imamul ascuns. Acesta este o figură mesianică care va apărea într-o eră de haos pentru a stabili o ordine islamică dreaptă.
Această viziune nu e doar doctrină religioasă, ci a fost, într-o anumită perioadă, parte din politica de stat.
Fostul președinte Mahmoud Ahmadinejad a invocat frecvent această perspectivă, chiar și în fața Națiunilor Unite, iar administrația sa a alocat fonduri consistente pentru pregătiri considerate necesare revenirii Mahdi-ului. Chiar și proiecte de infrastructură – cum a fost modernizarea drumului spre moscheea din Jamkaran – au fost justificate prin acest filtru.
Această fuziune între doctrină religioasă și aparat de stat ridică semne de întrebare cu privire la responsabilitatea unui regim care ar putea obține acces la arme nucleare.
Problema nu e teoretică
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), o structură militară și ideologică de forță, are o influență majoră în deciziile strategice ale Iranului – iar liderii săi, precum generalul Hossein Salami, au folosit în mod repetat o retorică extremă, cu accente de anihilare în raport cu Israelul, numit „tumoră canceroasă”.
Această retorică, în contextul unei ideologii care poate considera confruntarea globală drept o etapă necesară pentru mântuirea umanității, nu poate fi ignorată ca simplă hiperbolă politică.
În acest context, reacțiile Israelului – de la sabotaj cibernetic și până la asasinatele țintite ale unor oameni de știință iranieni implicați în programul nuclear – nu sunt simple acte de agresiune preventivă, ci măsuri percepute ca fiind de apărare existențială.
Atât SUA, cât și Israelul, au vizat în ultimii ani centre nucleare din Iran – inclusiv locații greu accesibile, adânc îngropate, precum complexul de la Fordo. Oficial, Iranul susține că programul său nuclear este civil. Dar amploarea efortului de a-l proteja în fața unor eventuale atacuri aeriene sugerează altceva.
Pericolul nu se oprește aici. Dacă Iranul ar reuși să dezvolte o armă nucleară, întregul echilibru de securitate din Orientul Mijlociu ar fi compromis. Arabia Saudită a anunțat deja că ar reacționa în oglindă, iar alte state – Turcia, poate și Egiptul – ar putea urma același drum.
Iranul nu este un actor marginal, ci o putere regională cu ambiții și cu o ideologie revoluționară. Într-o regiune majoritar sunnită, ascensiunea sa în calitate de teocrație șiită este percepută drept o amenințare profundă.
Băiatul în vârstă de 15 ani, care și-a ucis verișoara de numai doi anișori, a fost condamnat la 15 ani de detenție într-un centru pentru minori. Decizia nu este definitivă.
Minorul de 15 ani și-a ucis verișoara cu sânge rece FOTO Arhivă
Minorul și-a ucis verișoara fiindcă i-a mâncat dulciurile, iar apoi i-a ascuns cadavrul în liziera pădurii din satul în care locuiau, a transmis avocatul Cuculis.
În timpul procesului, mama și-a retras orice pretenție financiară, deși solicitase constituirea ca parte civilă, a mai spus acesta.
Reamintim că în august 2024, la mai bine de trei luni de la moartea micuței Raisa, fetița de aproape doi ani și jumătate din comuna Breasta, județul Dolj, care a fost înjunghiată şi strangulată, călăul a fost trimis în judecată pentru omor calificat.
Codreanu Nicolas Masi este acuzat de omor calificat, după ce i-ar fi aplicat Raisei, verişoara lui, mai multe lovituri de cuţit şi apoi a ştrangulat-o.
Filmul crimei
Cronologia evenimentelor a fost făcută publică de Compartimentul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.
Potrivit acestuia, poliţia a fost sezizată despre dispariţia Raisei Stan în jurul orei 13.30 a zilei de 27 mai şi imediat s-au început căutările, mai ales că se conturau deja indicii cu privire la faptul că aceasta ar fi putut fi victima unor acţiuni de violenţă.
Cadavrul fetiţei a fost descoperit într-o râpă într-o zonă cu vegetaţie abundentă, situată în spatele casei unde aceasta a fost văzută ultima dată în viaţă. Imediat s-au demarat cercetările la faţa locului şi a fost dispusă efectuarea autopsiei, pentru stabilirea cauzei morţii. În urma acesteia s-a stabilit că Raisa a fost înjunghiată şi strangulată.
Oamenii legii bănuiau că minorul Codreanu Nicolas Masi, în vârstă de 15 ani, este autorul cumplitei crime, dar edificatoare pentru acuzarea acestuia a fost analiza genetică a unei pete de sânge descoperită pe pantalonii lui, care a confirmat că este vorba despre sângele victimei.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat marți, la conferința de presă de după preluarea mandatului de la Mircea Fechet, că vor fi făcute restructurări și vor fi reduse cheltuieli.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va face restructurări
„O să fie un mandat dificil, pentru că, așa cum ați văzut și dumneavoastră din spațiul public, vor trebui să fie reduse cheltuielile, vor trebui să fie făcute restructurări și noi vom face aceste lucruri pentru că trebuie să fim și noi un model de urmat pentru românii care au trebuit ani de zile să strângă cureaua. Evident, și statul va trebui să facă exact același lucru.
Îmi propun să pornim la drum cu ideea de eficientizare a activității instituțiilor, să ducem la finalizare mare parte din proiectele din PNRR care vor trebui să fie finalizate în perioada imediat următoare și transparență”, a declarat Diana Buzoianu.
În viziunea acesteia, în cazul reorganizării Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, trebuie redus numărul de directori, iar criteriile de performanţă trebuie să nu ţină cont doar de profitul instituţiei.
„Trebuie să fie făcută o distincţie foarte clară între activităţile Romsilva, să fie văzut dacă toate activităţile desfăşurate de Romsilva, astăzi, trebuie în continuare să fie desfăşurate de Romsilva. Sunt o grămadă de principii şi o grămadă de discuţii punctuale, tehnice, care de fapt, la final se reflectă în calitatea actului de management şi de administrare a pădurilor. Toate aceste discuţii vor trebui să fie purtate pe fiecare palier în parte, rapid, şi să fie asumate. Din punctul meu de vedere, ar trebui să avem de urgenţă asumată, într-adevăr, o Hotărâre de Guvern care să prevadă toate aceste reforme. Cu siguranţă, voi avea discuţii cu absolut toţi actorii-cheie, nu doar cu sindicatele, dar şi cu sindicatele”, a afirmat şefa de la Mediu.
Programele AFM, inclusiv Rabla auto, reluate după o analiză temeinică
Toate programele de la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) vor fi analizate şi vom lua o decizie în curând cu privire la acestea – cele care au fost blocate şi cele care urmau să fie lansate în perioada următoare, a declarat, marţi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, la ceremonia de primire a mandatului de la Mircea Fechet.
„Îmi propun să pornim la drum cu ideea de eficientizare a activităţii instituţiilor, să ducem la finalizare mare parte din proiectele din PNRR care vor trebui să fie finalizate în perioada imediat următoare, şi transparenţă, motiv pentru care sunt astăzi aici (…) Vor fi analizate toate programele de la AFM. Vom lua o decizie în curând cu privire la toate programele – şi cele care au fost blocate şi cele care urmau să fie lansate în perioada următoare. În momentul de faţă, ştim cu toţii că vor fi tăieri de la toate ministerele. Va trebui să vedem cum ducem banii să fie folosiţi cât mai eficient şi pe proiectele care au cel mai mare impact de reducere de emisii. O să facem această analiză şi o să revenim în perioada următoare. Va fi una dintre primele întâlniri pe care le voi avea cu reprezentanţii AFM, cu cifrele pe masă, cu bugetele pe masă, să vedem. Nu pot să vă dau mai multe detalii, pentru că încă nu am avut această analiză cu reprezentanţii AFM. Este şi o problemă de parteneriat, până la urmă, cu aceştia„, a spus Buzoianu.
Întrebată care sunt priorităţile în domeniul gestionării deşeurilor, noul ministru al Mediului a punctat faptul că Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) rămâne în prim-plan.
„Pe partea de gestionare deşeuri, o să fie în primul rând SGR-ul, care a fost lansat în acest mandat sub grija domnului ministru Fechet. O să fie extins. Sperăm să avem mai multe ambalaje care să poată să fie colectate, mai multe tipuri de ambalaje care să poată să fie colectate prin acest sistem. Consider în continuare că este o prioritate să identificăm metodele de fraudare a sistemului şi să le gestionăm pe fiecare în parte. Ele vor tot apărea şi vor fi din ce în ce mai inventive, probabil, dar de asta trebuie şi noi să fim cu un pas înainte şi să gestionăm această problemă. Va trebui să analizăm exact toţi banii care există în momentul de faţă, pentru că, de fapt, la final, problema gestionării deşeurilor, pe de o parte, este o problemă de control. Garda de Mediu va trebui să fie consolidată (…) Avem o discuţie şi vom avea discuţii de consolidare şi o eventuală comasare a anumitor autorităţi de control sau a anumitor autorităţi de reglementare, ceea ce se va reflecta inclusiv în eficienţa controlului sau a reglementării pe zona de deşeuri, unde avem mari probleme în momentul de faţă„, a precizat Diana Buzoianu.
Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte eficientizarea instituţiilor din subordinea Ministerului Mediului, se vor realiza analize, „cu cifre concrete„.
„Eu sunt un om al cifrelor, spre deosebire de foarte mulţi. Nu o să fac ceea ce au făcut de-a lungul anilor mulţi politicieni, care au venit şi au dat nişte cifre din burtă şi apoi au făcut analize care să se potrivească analizele cu cifrele respective. Noi, mai întâi, vom face analiza şi voi veni cu cifrele concrete, dar este un obiectiv de la care plecăm, şi anume reducere – eficientizare – comasare – restructurare. Apoi ne uităm la date şi vedem unde pot fi făcute toate aceste lucruri. Pentru mine este foarte important să ştim cu toţii că astea sunt nişte priorităţi. Este o misiune în sine: eficientizare prin restructurare, prin reducere, prin eficientizarea acestor autorităţi şi de acolo pornim cu fiecare buget în parte, cu fiecare subordonat în parte, cu fiecare organigramă în parte. O să revin cu datele şi oricum, să ştiţi, veţi fi incluşi şi veţi primi informaţii pe parcurs, de-a lungul timpului„, a explicat Buzoianu.
Cu doar o zi înainte de începerea înscrierilor persoanelor fizice în programul Rabla, pe 18 iunie, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat că suspendă lansarea tuturor programelor de finanțare până la formarea noului Guvern.
Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, le-a atras atenția colegilor săi că PSD „nu își permite luxul de a fi dezbinat”. De altfel, el a lansat un apel către colegii săi, afirmând că partidul nu va putea construi nimic dacă reprezentanții PSD rămân prinși în conflicte interne și orgolii mărunte.
FOTO Mediafax
„Astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie să ne reamintim cine suntem și pentru ce luptăm. Trecem prin vremuri complicate, cu provocări imense în fața noastră. Știm că partidul nostru a fost pus la încercare, știm că dezbinarea ne-a slăbit, dar acum e momentul să ne ridicăm împreună. Felicit noul Guvern instalat și pe miniștrii PSD care își asumă cu responsabilitate o misiune grea, aceea de a conduce România în aceste vremuri dificile. Avem nevoie de echilibru, viziune și forță. Avem nevoie ca fiecare dintre voi să reușească, pentru că succesul vostru este și succesul nostru, al tuturor”, a transmis secretarul general al PSD, Paul Strănescu, într-un mesaj publicat pe Facebook.
Liderul social-democrat a mai spus că România câștigă dacă partidul este unit, lansând un apel către colegii săi.
„Partidul nostru nu își permite luxul de a fi dezbinat. Nu putem construi nimic dacă rămânem prinși în conflicte interne și orgolii mărunte. Trebuie să fim uniți, trebuie să fim maturi, trebuie să fim aproape unii de alții, și cel mai important să fim alături de oameni. În PSD, puterea noastră reală nu a fost niciodată funcția, ci solidaritatea.
Nu ne definesc greșelile, ci capacitatea de a merge mai departe împreună, cu fruntea sus. Dacă ne uităm unii la alții ca adversari, pierdem. Dacă ne privim ca o echipă, România câștigă. Nu este timp de așteptat. Țara are nevoie de noi acum. Uniți putem construi, uniți putem repara, uniți putem oferi speranță. Viitorul se scrie astăzi. Și noi trebuie să fim prezenți. Împreună”, a mai completat Paul Stănescu.
Potrivit unor surse politice citate de Antena3 CNN, Paul Stănescu ar urma să fie numit pentru un rest de mandat de un an la Curtea de Conturi, după ce Funcția de șef al Curții de Conturi va rămâne vacantă, în contextul numirii ui Mihai Busuioc, actualul președinte al Curții de Conturi, la Curtea Constituțională.
Mihai Busuioc, propunerea PSD votat[ de Senat pentru un post de judecător la CCR, a fugit de jurnaliști pe holurile Senatului, după audierea în comisiile de specialitate. La Camera Deputaților, propunerea lui Csaba Asztalos a stârnit scandal în dezbaterile comisiilor.
Mihai Busuioc și-aa citit CV-ul de pe foaie FOTO Guvernul României
UPDATE 14.00 Parlamentul a votat noile numiri pentru CCR
Mihai Busuioc a obținut 79 de voturi în plenul Senatului pentru funcția de judecător CCR.
Numirea lui Busuioc a stârnit controverse în dezbaterile de la Camera Deputaților. „Eu cred că se respectă toate procedurile. Pregătirea dânsului este dincolo de orice dubiu”, a spus Grindeanu, chestionat de jurnaliști. El a mai menționat că, dacă nu îndeplinește criteriile, nu poaate fi votat.
Judecătorii Curții Constituționale trebuie să îndeplinească anumite condiții, conform Constituției și Legii 47/1992, printre care, pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
La Camera Deputaților a fost votat Csaba Asztalos, propunerea UDMR, care a strâns 195 de voturi „pentru” și 73 „contra”.
***
La Senat, Mihai Busuioc, propunerea PSD pentru un post de judecăotr CCR, a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, afirmând că „lucrurile sunt clare”.
În comisiile de specialitate ale Senatului, timp de 15 minute, a primit doar câteva întrebări și și-a citit CV-ul de pe foaie. La finalul audierii, Busuioc a fost întrebat de jurnaliști dacă experiența profesională pe care o are îl recomandă pentru această funcție.
„Am răspuns la toate întrebările în fața comisiei. Cred că lucrurile sunt clare”, a spus Mihai Busuioc, care nu s-a oprit să răspundă la întrebări.
Scandal la Camera Deputaților
O altă propunere pentru CCR vine de la UDMR. Csaba Asztalos a fost audiat în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, acolo unde ședința a fost întreruptă de către deputatul AUR Dan Tanasă.
„Un personaj care susține Ținutul Secuiesc nu are ce căuta la Curtea Constituțională? Ați înnebunit complet? Trăiască Ținutul Secuiesc îl băgați în CCR? Puneți pe altul de la UDMR, nu pe ăsta. Are cetățeniei Ungariei. A urat credință Ungariei și îl băgați în Curtea Constituțională”, a strigat deputatul în timpul audierilor din comisia juridică a Camerei Deputaților.
După scandal, Csaba Asztalos a explicat că are o singură cetățenie, afirmând că o postare invocată de deputatul Dan Tanasă în timpul audierilor, în care a spus „Trăiasă Ținutul Secuiesc” a fost făcută după participarea la un festival, la care a testat berea Csiki Sor.
„Vă dați seamă că dacă promovăm separatismul pe criterii etnice nu aș fi ocupat nicio funcție publică în acest stat. Nu aș fi ocupat timp de patru mandate poziția de președinte al CNCD”, a spus Csaba Asztalos.
Candidatura fostului magistrat Lăcrămioara Axinte, propusă de AUR, a primit aviz negativ. Candidatura deputatei Verginia Vedinaș (S.O.S. România) a fost avizată favorabil.
Zi de foc în Parlament
Camera Deputaților și Senatul votează marți, 24 iunie, două noi numiri pentru funcția de judecător CCR. Pe ordinea de zi este și votul pentru conducerile celor două camere ale Legislativului.
La Camera Deputaților este instalat șeful interimar al PSD, Sorin Grindeanu, iar la Senat, în locul noului premier Ilie Bolojan, vine Mircea Abrudean, care a fost nominalizat de PNL.
Comisia Europeană va emite eurobonduri în valoare de 70 de miliarde de euro în a doua jumătate a anului 2025, în efortul de a finanța programe comunitare și extracomunitare.
”Comisia Europeană a anunțat intenția de a emite eurobonduri în valoare de până la 70 de miliarde de euro în a doua jumătate a anului 2025. Programul se adaugă euroobligațiunilor în valoare de 86 de miliarde de euro emise în prima jumătate a anului, în conformitate cu planul emiterii obligațiunilor de 160 de miliarde de euro în 2025”, a comunicat marți instituția.
Proiectul va permite finanțarea programului Viitoarea Generație UE, a Instrumentului de asistență pentru Ucraina și a planurilor de ajutare prin credite a țărilor din Balcanii de Vest.
”În conformitate cu practicile stabilite, Comisia Europeană va emite obligațiunile printr-o abordare unificată în materie de finanțare, folosind planuri semi-anuale adaptate necesităților. Comisia Europeană va continua să emită eurobonduri pentru finanțarea componentei ecologice a Instrumentului de Redresare și Reziliență. Până acum, au fost emise eurobonduri în valoare de 75 de miliarde de euro prin acest program”, subliniază Comisia Europeană.
Comisia Europeană se împrumută de pe piețele internaționale de capital în numele Uniunii Europene și furnizează fondurile statelor membre UE și țărilor terțe prin diverse programe de creditare, garantate prin bugetul comunitar. În ultimii trei ani și jumătate, Comisia Europeană le-a acordat statelor membre ale Uniunii Europene finanțări în valoare de 304 miliarde de euro prin Instrumentul de Redresare și Reziliență.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Pericol pentru culturile de floarea – soarelui și porumb. Administrația Națională de Meteorologie avertizează că seceta pedologică (n.r – deficite de apă în sol) moderată și puternică s-a instalat în mai multe zone ale țării. Acest lucru afectează culturile agricole din numeroase regiuni ale țării, în special grâul de toamnă și porumbul.
Specialiștii stațiunilor de cercetare spun că umiditatea din sol este scăzută, ceea ce face ca porumbul și floarea – soarelui sunt deja afectate. Sursele citate au concluzionat căm dacă nu va ploua în perioada următoare, culturile vor fi compromise.
„În Dolj, nu a mai plouat din data de 8 iunie. Căldură excesivă și lipsa de precipitații au afectat deja culturile. Vorbim despre porumb și floarea -soarelui”, spune Claudia Dunăreanu- director stațiune de cercetare agricola Șimnic.
Specialiștii în studii pedologice susțin că acum umiditatea este la o adâncime de 50 de centimetri în sol.
Anul trecut, peste 80.000 de hectare de teren agricol cultivate cu cereale au fost calamitate din cauza secetei. Fiecare fermier a primit 200 de euro pentru un hectar calamitat.
Culturile de floarea soarelui și de porumb, în pericol. Sursă foto: Gândul
Tone de cartofi, abandonate pe câmp
Probleme mari au fost și la culturile de cartofi. Din cauza vremii extreme, cartofii noi s-au făcut mai târziu anul acesta, ceea ce a făcut să nu mai poată fi dați la export. În concret, producătorii au rămas rămas cu tone de cartofi în câmp.
Specialiștii spun că temperaturile scăzute au afectat cultura. Fermierii obțineau înainte 30 de tone de cartof la hectar, acum din cauza ploii și a frigului producția s-a diminuat la jumatate. În localitățile Dăbuleni și Călărași sunt cultivate 500 de hectare de cartofi extratimpurii.
Jurnalist de eveniment și investigatii, generatia presei anilor 2000. Licențiată în Comunicare Socială și Relații Publice la SNSPA, a devenit cunoscută în lumea media în presa locală din Bănie, …
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul …
Tensiunile din Orientul Mijlociu revin în prim-plan după ce ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a anunțat că a ordonat armatei să lovească „ținte strategice” din Teheran, în urma unor atacuri cu rachete atribuite Iranului, deși între cele două țări fusese anunțată o încetare a focului mediată de Statele Unite. Regimul iranian neagă oficial orice implicare.
Teheranul riscă noi bombardamente din partea Israelului/FOTO:EPA/EFE
„Am instruit armata israeliană să răspundă cu forță încălcării armistițiului de către Iran, prin lovituri directe asupra obiectivelor regimului de la Teheran,” a transmis Katz într-un comunicat publicat marți dimineață.
Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au raportat anterior lansarea unor rachete dinspre Iran, la scurt timp după ce intrase în vigoare un acord de încetare a focului negociat de administrația Trump. Potrivit IDF, sistemele antiaeriene au fost activate pentru a intercepta amenințările.
Teheranul neagă. Confuzie în jurul armistițiului
Postul de televiziune de stat iranian a citat Statul Major al armatei, care a dezmințit orice implicare în atacuri asupra „teritoriilor ocupate”. În plus, oficialii iranieni nu au confirmat nici participarea formală la armistițiul mediat de SUA.
Cu o zi înainte, președintele american Donald Trump anunțase pe platforma sa Truth Social că armistițiul „intra în vigoare imediat” și făcea apel către ambele părți să nu-l încalce. Potrivit planului propus de Washington, Iranul trebuia să își oprească operațiunile primele 12 ore, urmat de Israel în următoarele 12.
Un conflict cu ecou regional
Oficialii israelieni susțin că au acceptat armistițiul după „atingerea tuturor obiectivelor” operațiunii „Leul care se ridică”, desfășurată timp de aproape două săptămâni, și care ar fi vizat „eliminarea unei amenințări existențiale duale – nucleară și balistică”, potrivit unui comunicat al guvernului Netanyahu.
La rândul său, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a lăsat să se înțeleagă că Teheranul ar fi fost dispus să oprească atacurile, însă doar cu condiția încetării agresiunii israeliene. „Nu există, în acest moment, niciun acord formal privind o încetare a focului”, a scris el pe rețelele sociale.
Noapte de foc: atacuri și replici în valuri
În pofida anunțului de armistițiu, atacurile au continuat. În Israel, patru persoane au fost ucise în sudul țării, în orașul Beersheba, în urma unui atac cu rachete lansat chiar înainte de intrarea în vigoare a armistițiului, potrivit serviciului de urgență Magen David Adom.
Simultan, Teheranul a fost zguduit de explozii masive în timpul nopții. Potrivit jurnaliștilor AFP aflați la fața locului, a fost vorba de unele dintre cele mai intense bombardamente de la declanșarea conflictului, pe 13 iunie.
Atac asupra bazei americane din Qatar
Într-un gest interpretat ca represalii, Iranul a atacat luni seară baza militară americană Al Udeid din Qatar, cel mai mare centru logistic al armatei SUA în Orientul Mijlociu. Autoritățile iraniene au confirmat lovitura, descriind-o drept „proporțională”, după ce SUA bombardaseră mai multe instalații nucleare iraniene în weekend.
Qatarul a condamnat ferm acțiunea, catalogând-o drept „agresiune flagrantă” și avertizând asupra unui posibil răspuns. Spațiul aerian qatarez a fost temporar închis, iar ambasadele occidentale au cerut populației să se adăpostească.
În pofida apelurilor repetate ale Statelor Unite la calm, armistițiul pare fragil. Presa israeliană și cea iraniană oferă relatări contradictorii, în timp ce comunitatea internațională avertizează că escaladarea ar putea avea consecințe imprevizibile la scară regională.
Conflictul a debutat cu un atac aerian israelian asupra unor obiective nucleare și militare iraniene, în urmă cu aproape două săptămâni. Peste 200 de persoane și-au pierdut viața în Iran, iar zeci de civili au fost uciși în Israel, într-unul dintre cele mai grave episoade ale tensiunilor bilaterale din ultimul deceniu.
Președintele american Donald Trump a declarat marți că atât Israelul, cât și Iranul au încălcat încetarea focului pe care o anunțase cu doar câteva ore înainte și că este nemulțumit de ambele țări, dar mai ales de Israel.
Trump acuză ambele țări că au încălcat acordul FOTO X
La scurt timp după ce a afirmat că Israelul și Iranul au încălcat acordul de încetare a focului pe care l-a intermediat, Trump a avertizat Israelul să nu mai lanseze bombe asupra Iranului, potrivit The Guardian.
Într-o postare pe Truth Social, el a scris:
„Israel, nu lansați acele bombe. Dacă o faceți, este o încălcare gravă. Aduceți-vă piloții acasă, acum! Donald J. Trump, președintele Statelor Unite”
Vorbind cu jurnaliștii înainte de a pleca spre summitul NATO de la Haga, Trump a spus că Israelul „a deschis focul” imediat după ce a acceptat înțelegerea.
Israelul dă vina pe Iran
La scurt timp după ce Trump a anunțat că armistițiul a intrat în vigoare, Israelul a acuzat Iranul că a încălcat încetarea focului lansând noi rachete – acuzație pe care Teheranul a respins-o, potrivit presei iraniene.
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a ordonat armatei să „răspundă cu forță” la orice încălcare a acordului de încetare a focului de către Iran, transmite CNBC.
„Regimul iranian a încălcat grav încetarea focului anunțată de președintele SUA și a lansat rachete asupra Israelului, iar în conformitate cu politica stabilită de guvern — vom răspunde cu forță la orice încălcare”, a declarat Katz.
Armata israeliană a raportat că Iranul a lansat rachete asupra Israelului după intrarea în vigoare a armistițiului intermediat de SUA. Teheranul neagă ofensiva, potrivit presei iraniene, în contextul neîncrederii persistente dintre cele două puteri rivale din regiune.
Patru zboruri de pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” au fost anulate, marţi, 24 iunie, în urma închiderii spaţiului aerian din Orientul Mijlociu.
Wizz Air 3267 Bucureşti – Dubai, printre zborurile anulate. FOTO Pixabay
Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), Theodor Postelnicu.
Este vorba de zborurile: Qatar Airways 219 Doha – Bucureşti şi 220 Bucureşti – Doha, Wizz Air 3267 Bucureşti – Dubai şi 3268 Dubai – Bucureşti, potrivit Agerpres.
Măsura a fost luată după ce mai multe ţări şi-au închis spaţiul aerian imediat după atacul iranian asupra bazei americane din Qatar.
Suspendarea temporară a traficului în spaţiul aerian al Qatarului
Luni, Qatarul, unde se găseşte cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu, a anunţat că îşi suspendă traficul aerian, după ce Teheranul a ameninţat că va riposta la bombardamentele Statelor Unite asupra instalaţiilor nucleare iraniene, transmite AFP.
„Autorităţile competente anunţă suspendarea temporară a traficului în spaţiul aerian al ţării, în cadrul unui ansamblu de măsuri de precauţie luate pe baza evoluţiilor din regiune”, arată un comunicat al Ministerului de Externe de la Doha.
Și Emiratele Arabe Unite şi-au închis spaţiul aerian
Emiratele Arabe Unite şi-au închis, la rândul lor, spaţiul aerian pe baza informaţiilor privind traiectoria de zbor şi controlul traficului aerian, conform FlightRadar.
Un român din orașul italian Taranto a fost reținut după ce a avut o altercație cu un vecin, iar la sosirea autorităților a încercat să înjunghie unul dintre polițiști.
FOTO: Shutterstock
Potrivit La Gazzetta del Mezzogiorno, bărbatul, în vârstă de 37 de ani, ar fi avut o altercație cu un chiriaș într-un imobil din Taranto, pe care l-a atacat cu o bâtă metalică.
Ajunși la fața locului, polițiștii au găsit o femeie speriată și doi copii în lacrimi, circumstanță care i-a determinat pe operatori să intervină rapid.
Pentru a-i ține la distanță, românul ar fi încercat să lovească unul dintre polițiști cu un cuțit de bucătărie, însă agentul a reușit să evite lovitura la timp.
În urma anchetei, carabinierii au descoperit că bărbatul avea mai multe antecedente penale pentru violență domestică, furt, jaf, vătămare corporală, precum și pentru folosirea de identități false.
Bărbatul a ajuns la închisoarea din Taranto unde aşteaptă să apară în faţa judecătorilor italieni.
MAI va urmări modernizarea profundă a structurilor sale, printr-o abordare centrată pe prevenție, profesionalizare, interoperabilitate digitală și apropierea de cetățean, se arată în programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Se anunță reorganizări în Poliția Română, Jandarmerie, IGSU și Academia de Poliție.
Programul de guvernare prevede reforme, reorganizări și comasări la MAI. FOTO MAI
„Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va juca un rol esențial în consolidarea securității naționale, în creșterea rezilienței instituționale și în asigurarea unui climat de ordine publică și siguranță cetățenească, într-un context european tot mai complex. MAI va urmări modernizarea profundă a structurilor sale, printr-o abordare centrată pe prevenție, profesionalizare, interoperabilitate digitală și apropierea de cetățean. Prioritățile sale vor include combaterea criminalității organizate și a migrației ilegale, securizarea frontierei, adaptarea capacității de intervenție la riscurile climatice și hibride, precum și modernizarea managementului resurselor umane și materiale. Prin măsuri clare de reformă instituțională, digitalizare și cooperare interinstituțională, MAI va deveni un actor-cheie în procesul de modernizare a statului român (…)”, se arată în programul de guvernare.
DSU va continua sa asigure „un rol esențial în consolidarea rezilienței naționale într-un context european și euro-atlantic tot mai complex”. MAI-DSU va urmări modernizarea profundă a structurilor sale, printr-o abordare centrată pe prevenție, profesionalizare, interoperabilitate digitală și apropierea de cetățean.
„Astfel, ne propunem consolidarea unui sistem național integrat de urgență, modern, adaptat riscurilor actuale, bazat pe reziliență, sustenabilitate și cooperare interinstituțională, cu implicarea societății. Prin măsuri clare de reformă instituțională, digitalizare și cooperare interinstituțională, evoluția DSU și reorganizarea structurilor din coordonare urmează să contribuie în mod substanțial la consolidarea arhitecturii sistemului național de management al situațiilor de urgență și conectarea tuturor actorilor implicați – de la cetățeni și entități private la actori civili și militari și de la autorități naționale la cele locale”, se mai arată în programul de guvernare.
Reforme / reorganizări / comasări
1. Reorganizarea structurilor teritoriale ale Poliției Române, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră pentru optimizarea resurselor și eficientizarea intervenției operative, în baza unei hărți de risc actualizate anual;
2. Revizuirea cadrului de funcționare al Poliției Locale în colaborare cu autoritățile publice locale, pentru o mai bună delimitare a atribuțiilor și o integrare funcțională în sistemul național de ordine publică;
3. Reformarea Academiei de Poliție și a centrelor de formare, prin adaptarea curriculei la noile tipuri de infracționalitate (cybercrime, trafic de persoane, dezinformare), în parteneriat cu universități și instituții internaționale.
i. Modernizarea cadrului legal: transpunerea eficientă în politicile naționale a prevederilor Strategiei de pregătire a Uniunii în vederea asigurării unei arhitecturi robuste a pregătirii, prevenirii și răspunsului integrat la situații de urgență;
ii. Consolidarea capacității guvernamentale de gestionare eficientă a situațiilor de urgență, inclusiv în ceea ce privește salvarea montană, asistența medicală de urgență și acordarea primului ajutor calificat, prin prevenție și reacție rapidă, adaptate contextului actual;
iii. Realizarea unui sistem de urgență robust și flexibil prin eficientizarea proceselor decizionale, logistice și financiare, și accelerarea digitalizării la nivelul așteptărilor și solicitărilor societății, după cum urmează:
4. Reorganizarea instituțională a structurilor subordonate IGSU și IGAv, precum și a serviciilor de ambulanță județene, pe principiul comasării structurilor județene/ punctelor de operare aero-medicale în structuri teritoriale; o comasarea serviciilor publice (județene și locale) Salvamont-Salvaspeo într-un singur serviciu județean care să asigure răspunsul integrat la nivelul județului; o reorganizarea structurilor funcționale din componența DSU, IGSU și IGAv, în vederea reducerii funcțiilor de conducere, optimizarea proceselor de comandă și suport în vederea asigurării unui lanț decizional suplu;
Măsuri pentru accelerarea absorbției fondurilor UE (PNRR și Coeziune)
1. Implementarea unui mecanism intern de prioritizare a proiectelor cu finanțare europeană, cu accent pe dotarea cu mijloace de protecție și intervenție, interoperabilitate digitală și echipamente pentru intervenții complexe;
2. Lansarea de proiecte integrate de infrastructură, logistică și instruire pentru structurile de ordine publică, finanțate din fonduri externe nerambursabile, cu indicatori de eficiență și impact;
3. Implementarea unui mecanism intern de prioritizare a proiectelor cu finanțare europeană, cu accent pe dotarea structurilor aflate în coordonarea DSU cu echipamente pentru intervenții complexe precum și interoperabilitate sistemelor și digitalizarea proceselor.
Programe de finanțare / dezvoltare/prioritare
1. Continuarea finanțării prin PNRR și FEDR a programelor de dotare a Poliției Române, a Jandarmeriei și Poliției de Frontieră cu mijloace de mobilitate și tehnologie de supraveghere non-invazivă;
2. Prioritizarea investițiilor în infrastructura de prevenire și combatere a traficului de droguri și de persoane, a discursului bazat pe ură, rasism, xenofobie și antisemitism, în parteneriat cu ONG-uri și instituții internaționale;
3. Extinderea programului de reabilitare energetică a sediilor MAI și a subunităților operative, cu accent pe reducerea costurilor și eficiență administrativă;
4. Relansarea unor programe pilot pentru monitorizarea inteligentă a zonelor de frontieră și a spațiilor urbane cu risc ridicat, cu sprijinul fondurilor AMIF și ISF.
Măsuri de dezvoltare
1. Creștere capacității de analiză integrată a datelor operative, care va integra informațiile provenite de la Poliție, Jandarmerie, Poliție de Frontieră, IGI și ISU, pentru anticiparea amenințărilor și intervenții coordonate, în special în zonele cu risc criminogen, a porturilor și regiunii Mării Negre;
2. Elaborarea unei strategii de creștere a prezenței MAI în comunități prin „poliția de proximitate”, în special în zonele rurale și urbane marginalizate, cu accent pe prevenție și dialog;
3. Dezvoltarea capacității de efectuare anchetelor digitale, a capacității analitice și de investigații financiare, în vederea identificării și confiscării produsului infracțional;
4. Creșterea capacității MAI de a preveni și combate infracțiunile care aduc prejudicii mediului, cu accent pe fondul forestier național, deșeuri și biodiversitate;
5. Accentuarea rolului polițistului în descoperirea și investigarea infracțiunilor, prin munca informativă de calitate, prezența acestuia în medii de interes operativ și inițiativă în identificarea infracțiunilor, autorilor și a probelor;
6. Intensificarea colaborării cu unitățile de parchet pe principiul responsabilităților partajate;
7. Dezvoltarea laboratoarelor criminalistice și capacității de prelevare a probelor din
câmpul infracțional, precum și modernizarea procesului de cercetare la fața locului;
8. Implementarea unui concept privind evoluția profesională a personalului, în mod gradual, în funcții de execuție sau de conducere, pe principii meritrocratice – ghid al carierei;
9. Utilizarea în comun a tehnologiilor din dotare pentru eficiență sporit, prin integrarea componentelor existente de tehnologie de tip senzori și terminale smart, precum și a infrastructurii IT&C într-un “tot unitar” capabil să răspundă integrat, imediat și la costuri reduse nevoilor instituționale multiple;
10. Generalizarea utilizării aeronavelor fără pilot la bord, prin creșterea capacității MAI de a utiliza drone pentru misiuni operative și logistice, precum și prin implementarea conceptului de „drone as a service”, ce presupune un sistem în care o autoritate națională operează zboruri în beneficiul administrațiilor publice centrale și locale;
11. Intensificarea activităților preventive în mediile în care tinerii sunt prezenți: unități de învățământ, zone recreative și mediul on-line;
12. Implementarea unui sistem național eficient în contextul noului Pact de Migrație și Azil, în special prin dezvoltarea capacității de screening și de returnare rapidă.
13. Modernizarea sistemelor de alertare în caz de urgență (ex. RO-ALERT) și integrarea acestora într-o platformă unificată de reacție rapidă, conectată cu structurile europene de protecție civilă;
14. Dezvoltarea unei infrastructuri naționale de pregătire pentru intervenții în medii de risc crescut (cutremure, incendii, inundații, atacuri cibernetice), în parteneriat cu DSU, ISU și Ministerul Apărării;
15. Consolidarea unei culturi de prevenire și pregătire la dezastre, cu accent pe protejarea comunităților vulnerabile;
16. Actualizarea legislației pentru susținerea și încurajarea voluntariatului în situații de urgență;
17. Întărirea cooperării civil-militare și a parteneriatului public-privat în gestionarea urgențelor;
18. Consolidarea rolului la nivel UE și NATO în dezvoltarea și aplicarea măsurilor din mecanismele de protecție civilă;
Acțiuni pentru instituții subordonate
1. Profesionalizarea managementului la nivelul instituțiilor subordonate (Poliție, Jandarmerie, Poliție de Frontieră, ISU, IGI), prin introducerea de indicatori de performanță și evaluări anuale;
2. Stabilirea unor priorități de acțiune și indicatori specifici de evaluare, în acord cu nevoile de securitate ale cetățenilor și domeniile prioritare de acțiune ale statului, care să se axeze pe combaterea formelor grave de criminalitate împotriva persoanelor sau a bugetului statului (precum evaziune fiscală);
3. Digitalizarea procesului de emitere a documentelor de identitate și de călătorie cu posibilitatea de solicitare și monitorizare online;
4. Sprijinirea structurilor teritoriale de ordine publică prin aplicații informatice dedicate, ghiduri standardizate de intervenție, echipamente și protocoale de cooperare cu serviciile comunitare, în vederea asigurării unor „străzi fără violență”;
5. Operaționalizarea cu celeritate a sistemului de procesare automatizată a abaterilor la regimul rutier într-un cadru de interoperabilitate, în care să fie prelucrate semnalările provenite de la sistemele de detecție ale poliției rutiere, CNAIR, administrației publică locale, ori semnalările participanților la trafic;
6. Revizuirea conceptului de pază instituțională prin maximizarea potențialului sistemelor tehnice de securitate în cadrul activității de pază cu jandarmi și instituirea unui sistem dinamic cu „dublă utilizare”: pază și ordine publică;
7. Lansarea unor programe și campanii de comunicare în licee și școli, cu participarea ca mentori a sportivilor de înaltă performanță ai Clubului Dinamo și a altor cluburi, organizarea de tabere, activități extracuriculare și campanii media anti-drog, colaborarea cu instituțiile statutului pentru prevenirea criminalității juvenile;
8. Dezvoltarea capacității de identificare, protecție și referire către structurile specializate a victimelor, în special a victimelor traficului de persoane și a violenței de gen;
9. Eficientizarea mecanismelor de monitorizare a persoanelor liberate din penitenciar, a celor supuse unor măsuri privative de libertate, a celor cu istoric violent, a agresorilor sexuali și traficanților de droguri;
10. Executarea măsurilor prevăzute de Plan Național de Combatere a Violenței Școlare, document care asigură cadrul de cooperare între toți actorii implicați în tot ce înseamnă siguranța în mediul școlar, într-o abordare centrată pe copil.
11. Dotarea Inspectoratelor pentru Situații de Urgență cu tehnologie de ultimă generație și adaptarea capacității de intervenție la noile riscuri climatice.
Măsuri de debirocratizare / digitalizare
1. Extinderea serviciilor electronice oferite cetățenilor de către MAI, printr-un portal unic integrat pentru pașapoarte, permise, cărți de identitate și certificate de cazier.
2. Automatizarea proceselor administrative interne (avize, cereri, transferuri) și interoperabilitatea bazelor de date interne cu cele ale altor ministere (Justiție, Muncă, Educație), precum și revizuirea proceselor și procedurilor pentru eliminarea redundanțelor și optimizarea fluxurilor de lucru;
3. Implementarea unei soluții de management electronic al dosarelor pentru personalul MAI, cu funcționalități de planificare, formare și evaluare;
4. Implementarea cadrului național pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor și vizelor, al cooperării polițienești și judiciare și al azilului și migrației (SIS, EES, Eurodac, ETIAS, VIS, ECRISTCN);
5. Înființarea unei unități de transformare digitală care să supervizeze proiectele IT&C ale ministerului și să asigure coerența arhitecturii informatice;
6. Digitalizarea serviciilor oferite la nivelul IGI, atât angajatorilor cât și lucrătorilor străini, precum și recalibrarea activității de control pentru identificarea cu celeritate a nerespectării condițiilor de ședere și a cazurilor de exploatare;
7. MAI, prin Arhivele Naționale, va stabili un concept strategic pentru îmbunătățirea competențelor în raport cu arhivele create digital și va emite linii directoare, pentru organizațiile din sectorul public, pornind de la conceptul „Archiving by design” implementat deja de mai multe state europene;
8. Sprijinirea demersului național de implementare a conceptelor de „Identitate electronică” și „domiciliu electronic”, ca piloni esențiali ai transformării digitale și eguvernării, care răspund cerințelor de a crea o administrație publică modernă, eficientă și transparentă în relația cu cetățenii, mediul de afaceri și chiar în relația inter-instituții.
Altele
1. Elaborarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Internă 2026–2030, cu obiective clare în domeniul ordinii și siguranței publice, precum și adaptarea strategiilor în materie de frontieră și migrație la noile documente programatice ale UE;
2. Consolidarea cooperării internaționale în materie de combatere a infracționalității transfrontaliere prin participarea activă în rețelele europene și accesarea fondurilor dedicate (ex. Hercule, ISF);
3. Dezvoltarea unui program național de educație pentru siguranță în școli, în parteneriat cu Ministerul Educației și organizațiile neguvernamentale;
4. Lansarea unui cadru de dialog permanent cu societatea civilă, comunitățile locale și mediul academic pentru creșterea încrederii în structurile MAI.
5. Creșterea implicării societății civile;
6. Promovarea educației și conștientizării privind reziliența și siguranța în școli și
universități;
7. Participare activă la elaborarea și aplicarea politicilor globale pentru prevenirea și reducerea riscurilor generate de dezastre și amenințări emergente.
Potrivit analistului Adrian Negrescu, programul de guvernare 2025-2028, în general, este un fel de culegere de bune intenții, fără termene de aplicare şi nici studii de impact.
Sorin Grindeanu, noul șef al Camerei Deputaților, a declarat marți, că indemnizațiile din consiliile de administrație ale companiilor aflate în subordinea Ministerului Transporturilor sunt „scăpate de sub control” și a anunțat modul în care vor fi tăiate. Afirmațiile vin după ce liderul interimar al PSD a predat portofoliul după 3 ani și jumătate în funcția de ministru.
FOTO Inquam Photos / Malina Norocea
„Sunt de acord şi, ca preşedinte interimar (al PSD – n. r.), am şi semnat acel acord politic şi, de asemenea, asumăm programul de guvernare pe ceea ce înseamnă, dacă vreţi, toate aceste inechităţi, lucruri care ţin de justiţie socială. E inadmisibil ca indemnizaţia la un consiliu de administraţie, chiar dacă există acea autonomie dată de 109, toate lucrurile pe care le ştiţi, mergând o dată pe lună, poate de două ori pe lună, să fie mai mare decât salariul preşedintelui. Toate aceste lucruri trebuie reglate şi vor fi reglate şi sunt partener mai mult decât determinat în această coaliţie să facem lucrurile astea. (…) da, fără niciun fel de problemă, aceste lucruri trebuie corectate. Au scăpat de sub control, evident”, a spus Sorin Grindeanu, chestionat de jurnaliști cu privire la indemnizațiile din consiliile de administrație ale companiilor aflate în subordinea Ministerului Transpporturilor.
Liderul PSD a mai completat că „trebuie să existe o grilă clară de salarizare sau de indemnizaţii de bun simţ în CA-uri. Nu se poate să ai indemnizaţii cu asemenea cuantumuri, iar lucrurile astea trebuie coborâte nu mult, foarte mult”.
Grila de salarizare pentru membrii consiliilor de administraţie va fi stabilită în funcţie de importanţa companiei: „Modul în care s-a discutat în coaliţie este următorul: va fi un fel de grilă, în funcţie şi de importanţa acelei companii, că una e, de exemplu, să fii membru în Consiliul de Administraţie la Portul Constanţa sau la Aeroportul Bucureşti sau la CNAIR şi alta e să fii membru în Consiliul de Administraţie la tipografia CFR”.
Noul ministru al Transporturilor, Ciprian Şerban, a preluat marți, 23 iunie, portofoliul de la Sorin Grindeanu, care a fost votat în funcția de șef al Camerei Deputaților.
Viața departe de casă are multe provocări, însă gestionarea banilor nu ar trebui să fie una dintre ele. Banca Transilvania vine cu o soluție 100% digitală și prietenoasă pentru românii din Italia (dar nu numai!), care vor să își deschidă rapid un cont bancar, fără drumuri, hârtii sau bătăi de cap: BT Pay este aplicația care le pune la dispoziție card digital, cont în euro și lei, și tot ce mai este nevoie pentru a-și gestiona banii direct de pe telefon.
Contul bancar se poate deschide online, în doar câțiva pași, și, în plus, nu se percep comisioane.
E nevoie doar de:
carte de identitate italiană sau românească
codice fiscale
contract de muncă (sau certificat de frecvență, pentru studenți)
telefonul și… 5 minute libere. Prima data trebuie descărcată aplicația BT Pay, apoi trebuie urmați doar câțiva pași simpli pentru verificarea identității și…gata! Pe loc este emis un card digital și IBAN de Italia. Cardul fizic vine gratuit prin curier, oriunde în Italia.
Avantajele alegerii BT Pay pentru cei care locuiesc în Italia:
zero comision la deschiderea și administrarea contului;
zero comision la emiterea și administrarea cardului;
zero comision la încasarea salariului;
5 retrageri gratuite/lună de la orice bancomat din Italia sau din lume
card digital instant – gata pentru plăți online sau în magazine
tranzacții rapide în euro sau lei – chiar și pe bază de număr de telefon, dacă și destinatarul are BT Pay.
Cu BT Pay se poate economisi ușor, direct din aplicație:
cont de economii – dobândă de 2,2% pe an calculată zilnic, bani disponibili oricând, fără a depune o sumă minimă
depozite la termen – dobânzi atractive de până la 2,30%/an, în funcție de perioada aleasă (1 lună – 1.25%, 3 luni – 1.50%, 6 luni – 2.00%, 12 luni – 2.30%). La scadență, primește dobânda pe care o va regăsi alături de suma din depozit în contul curent. Poate opta ulterior să își facă un alt depozit sau chiar să mute banii în contul de economii pentru mai multă flexibilitate. Poate desființa depozitul oricând vrea, însă va pierde dobândă strânsă până la ziua desființării depozitului.
În același timp, există un control total asupra propriilor bani:
se pot vedea tranzacțiile în timp real, grupate pe categorii;
se pot seta limite de cheltuieli sau bloca/debloca cardul;
se pot transfera bani rapid și fără comision către familie sau prieteni din România.
Totodată, la capitolul beneficii clientul, dar și membrii familiei au acces la oferte exclusive. În plus, cine are nevoie de ajutor poate contacta echipa BT la Call Center-ul dedicat expaților, în limba română sau în limba italiană la numărul de telefon 0039 06 8596 0209 sau prin accesarea secțiunii dedicate de pe intrebBT.ro
BT Pay în Italia – banking fără granițe. Simplu, sigur, digital. Descarcă aplicația BT Pay și bucură-te de un nou mod de a face banking, indiferent unde te afli!
Senior editor Are o experiență de aproape trei decenii în mass media românească, în care a ocupat, pe rând, aproape toate funcțiile într-o redacție de știri. Deși a terminat …
Sub amenințarea turbulențelor geopolitice și a politicii impredictibile din SUA, Germania și Italia se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru repatrierea rezervelor de aur depozitate la Federal Reserve Bank din New York. Valoarea acestora depășește 245 de miliarde de dolari.
Apelurile pentru întoarcerea aurului acasă vin pe fondul tensiunilor globale tot mai accentuate și al atacurilor tot mai virulente ale președintelui american Donald Trump la adresa independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Politicieni din ambele capete ale spectrului politic – de la populiști de stânga la conservatori clasici – cer reevaluarea încrederii în partenerii americani ca depozitari ai unor active strategice, scrie Financial Times.
Germania și Italia dețin al doilea și al treilea cel mai mare volum de aur la nivel mondial, după Statele Unite – 3.352, respectiv 2.452 de tone, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului. O proporție considerabilă din aceste rezerve este păstrată în Manhattan, în seifurile Federal Reserve, din motive istorice dar și logistice, New York-ul fiind un nod global al tranzacțiilor cu metale prețioase.
Însă realitățile politice actuale sporesc vulnerabilitatea unor astfel de aranjamente.
Fabio De Masi, fost europarlamentar din partea stângii radicale germane, actualmente membru al formațiunii populiste BSW, susține că „există argumente solide pentru relocarea rezervelor de aur în Europa sau Germania, mai ales în vremuri agitate.” Îngrijorările sunt alimentate și de afirmațiile recente ale lui Trump, care a sugerat că ar putea „forța mâna” Rezervei Federale dacă nu vor fi reduse dobânzile.
La Berlin, ideea repatrierii aurului revine în prim-plan. Peter Gauweiler, fost deputat din partea CSU, atrage atenția că „Bundesbank nu trebuie să facă rabat de la responsabilitate când vine vorba de siguranța rezervelor de aur.” El ridică întrebarea esențială: „Este aurul mai în siguranță în străinătate decât acum un deceniu?” – iar răspunsul, spune el, e evident.
„Ne îngrijorează grav amestecul lui Trump în independența Rezervei Federale”
Preocupările nu sunt doar teoretice. Asociația Contribuabililor din Europa a trimis solicitări oficiale guvernelor de la Roma și Berlin, cerând o revizuire a dependenței de Fed. „Ne îngrijorează grav amestecul lui Trump în independența Rezervei Federale,” afirmă Michael Jäger, președintele organizației. „Recomandarea noastră este clară: aurul trebuie să se întoarcă acasă, pentru ca băncile centrale europene să aibă control deplin asupra acestuia, în orice moment.”
În Italia, contextul politic este la fel de tensionat. Înaintea vizitei oficiale a premierului Giorgia Meloni la Washington, editorialistul Enrico Grazzini scria în Il Fatto Quotidiano că „lăsarea a 43% din rezervele Italiei în mâinile unei administrații Trump imprevizibile este un risc major pentru interesul național.”
Tendința de reevaluare a politicilor de depozitare a aurului nu este izolată. Un sondaj recent în rândul a peste 70 de bănci centrale a indicat o creștere a interesului pentru păstrarea aurului în interiorul granițelor proprii – un semnal clar că încrederea în aranjamentele internaționale se erodează.
Istoric, depozitarea în SUA a fost considerată o măsură de protecție împotriva riscurilor geopolitice din perioada Războiului Rece. Franța a renunțat însă devreme la această practică – Charles de Gaulle a repatriat aurul la Paris în anii ’60, pe fondul pierderii încrederii în sistemul Bretton Woods.
În Germania, o campanie publică demarată în 2010 a dus, în 2013, la decizia Bundesbank de a aduce înapoi o parte din aur – 674 de tone din New York și Paris – într-o operațiune discretă, dar costisitoare, de 7 milioane de euro. În prezent, 37% din aurul german se află încă în New York.
Peter Boehringer, inițiatorul campaniei și actual parlamentar AfD, subliniază că „aurul este activul suprem de rezervă pentru o bancă centrală și trebuie păstrat fără riscuri din partea unor terți. La nevoie, nu contează doar cine deține aurul legal, ci și cine îl controlează fizic.”
De altfel, chiar și partidul lui Meloni – Frații Italiei – susținea în 2019 repatrierea aurului, când se afla în opoziție. De la preluarea puterii, însă, premierul a evitat subiectul, mizând pe o relație funcțională cu administrația Trump și pe evitarea unei noi escaladări comerciale.
Efecte nedorite
Nu toți sunt însă de acord cu ideea repatrierii. Investitorul german Bert Flossbach avertizează că o astfel de mișcare „cu tam-tam” ar transmite un semnal periculos privind deteriorarea relațiilor cu Washingtonul.
Bundesbank rămâne prudentă. Într-un răspuns pentru Financial Times, instituția precizează că „reevaluează periodic” locațiile de depozitare în funcție de criterii de siguranță și lichiditate – pentru ca aurul să poată fi tranzacționat rapid, dacă este necesar. „Fed din New York rămâne un partener de încredere”, afirmă banca centrală germană.
Reprezentanții Băncii Italiei, ai Guvernului Meloni și ai Ministerului de Finanțe de la Berlin au refuzat să comenteze.
Pe fondul agravării climatului de securitate în Europa, Germania își reconsideră una dintre cele mai sensibile politici post-Război Rece: serviciul militar obligatoriu. Dacă planul de atragere a tinerilor pe bază de voluntariat nu va aduce rezultatele scontate, autoritățile de la Berlin sunt pregătite să revină la conscripție, a anunțat ministrul Apărării, Boris Pistorius.
Soldați germani/FOTO:EPA/EFE
Într-un interviu acordat televiziunii publice ARD, Pistorius a explicat că o astfel de prevedere va fi inclusă în proiectul legislativ ce urmează să fie prezentat Parlamentului după vacanța de vară. Noua lege ar urma să conțină o dublă opțiune: voluntariat și, la nevoie, recrutare obligatorie, scrie Financial Times.
„Scopul meu este ca legea să includă două variante: una voluntară și una obligatorie, pe care să o activăm dacă cifrele nu sunt suficiente”, a declarat Pistorius. Argumentul său este pragmatic: Germania nu-și mai poate permite tergiversări legislative într-un moment în care războiul declanșat de Rusia în Ucraina a remodelat radical arhitectura de securitate a continentului.
Un pariu strategic pe rezerve și recrutare
Obiectivul este ambițios: dublarea rezervei Bundeswehr-ului, de la circa 60.000 de persoane în prezent la 200.000 până în 2030. În paralel, armata germană vizează extinderea forțelor active la 260.000 de militari profesioniști — față de aproximativ 183.000 în prezent — pentru a-și îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO.
Această schimbare de paradigmă vine în contextul în care noul cancelar, Friedrich Merz, lider al creștin-democraților, a promis formarea „cele mai puternice armate convenționale din Europa”. După preluarea mandatului în urma alegerilor parlamentare din februarie, Merz a renunțat la regula limitării datoriei publice pentru a permite investiții nelimitate în apărare. Germania, spun oficialii, nu mai are o problemă de finanțare, ci una de personal.
Un obstacol major îl reprezintă însă faptul că, din motive de protecție a datelor, autoritățile nu mai au acces la bazele de date cu foștii recruți, care ar putea fi reactivați ca rezerviști. Pistorius a numit această situație „un scandal”, explicând că, într-o eventuală criză majoră, Germania nu ar putea activa rezervele „pentru că nu avem nici măcar numele și adresele lor”.
Voluntariatul, prima linie de apărare
În lipsa unei capacități logistice suficiente pentru a antrena sute de mii de recruți anual, Berlinul încearcă mai întâi o variantă inspirată de modelul suedez: o campanie de recrutare voluntară adresată tinerilor care împlinesc 18 ani. Aceștia vor completa un chestionar privind disponibilitatea lor de a urma o pregătire militară de bază și, ulterior, de a activa în rezervă. Pentru început, schema va primi 5.000 de voluntari anual.
Criticii — inclusiv din rândul formațiunii cancelarului — consideră că soluția voluntariatului este insuficientă și cer aplicarea imediată a recrutării obligatorii. Pistorius susține, însă, că infrastructura Bundeswehr-ului nu este pregătită în acest moment pentru o mobilizare de masă.
„Nu avem încă barăcile și personalul necesar pentru a pregăti sute de mii de tineri anual”, a precizat el, adăugând că o eventuală reintroducere a conscripției ar putea avea loc doar după extinderea capacităților de instruire.
Redefinirea rolului Germaniei în Europa
Decizia de la Berlin este privită în capitalele europene ca un semnal clar că Germania este pregătită să-și asume un rol militar mai pronunțat în arhitectura de securitate continentală. După ani de stagnare și subfinanțare cronică a apărării, declanșarea invaziei ruse în Ucraina a declanșat o reevaluare radicală a priorităților strategice.
Reforma armatei germane, care vizează nu doar cifrele, ci și atractivitatea carierei militare — prin creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor — devine astfel una dintre cele mai importante transformări ale statului german în epoca postbelică.
„Trebuie să devenim mai atractivi ca angajator: salarii, condiții, respect pentru uniformă. Totul contează”, a subliniat Pistorius.
Într-o Europă în care umbrele trecutului revin tot mai apăsat, Germania își redefinește nu doar postura militară, ci și locul într-o alianță occidentală care se pregătește, din nou, pentru un război pe termen lung.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fpiedone-gradinita-1280x756.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F10%2Fdennis-man.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F10%2FCodul-Rutier-2024.-Ce-se-intampla-cu-soferii-care-nu-au-permisul-auto-asupra-lor-in-timpul-unui-control-in-trafic-1280x853.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fscreenshot-2025-06-24-184227-1280x686.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fmain-ceafa-porc-1280x731.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fscreenshot-2025-06-24-162305-1280x715.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fwhatsapp-image-2025-06-24-at-16-31-39-1280x676.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F10%2Fcristina.jpeg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fwhatsapp-image-2025-06-24-at-13-30-51-1280x721.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F04%2Felena-ailutoaei.jpg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2022%2F05%2Fmara-2-300x169-1.jpg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F01%2F180425892_10222872726940214_9054104583387581992_n.jpg){kind=small}
