Scandalul mitei care a dus la demisia fostului vicepremierul Dragoș Anastasiu a readus în discuție problema relației dintre ANAF și contribuabil, în speță dintre fisc și mediul antreprenorial. Din postura de analist economic și antreprenor, Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, unde apar disfuncționalități și cum ar putea fi ele rezolvate.

Demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu, care susține că ar fi fost șantajat ani la rând și ar fi fost obligat să dea mită unui inspector ANAF, repune pe tapet problema relației dintre Fisc și contribuabil. Analistul economic Adrian Negrescu admite că există anumite probleme în această relație, dar nuanțează. În opinia sa, cei care respectă legea nu au probleme cu ANAF.

„Dacă n-ai nimic de ascuns, n-ai nicio problemă cu ANAF-ul. Dacă-ți organizezi foarte bine contabilitatea, dacă ții la curent toate datele privind plățile, privind activitatea economică și comercială, inclusiv în zona resurselor umane, nu văd în ce măsură ANAF-ul te poate sancționa gratuit. ANAF intervine acolo unde există suspiciuni puternice de evaziune fiscală, acolo unde există semnale legate de o posibilă încălcare a legislației privind plata salariilor, a asigurărilor de sănătate, acolo unde există semnale de alarmă legate de neplata TVA, sau a altor taxe către statul român. Dacă ești corect, dacă folosești o contabilitate de sec. XXI cu module informatice care să-ți prezinte în timp real situația companiei tale, nu văd ce probleme poți avea în momentul de față cu ANAF din perspectiva contrualelor absolut normale, la care orice firmă este supusă periodic în funcție de importanța, de relevanța și de pericolul evazionist pe lanțul economiei din care faci parte”, spune Adrian Negrescu.

De ce nu performează ANAF

Pe de altă parte, expertul admite că ANAF nu performează. Cea mai bună dovadă este rata de colectare a veniturilor cu mult sub media Uniunii Europene. Asta înseamnă bani mai puțini aduși la buget chiar într-o perioadă delicată în care deficitul bugetar este astronomic. Și nu numai atât. Economia subterană, cunoscută și ca economie gri înflorește în România, tocmai din cauza slabei performanțe a Fiscului.

„Așa cum și ministrul Finanțelor, domnul Nazare, a spus în repetate rânduri, ANAF este disfuncțională din perspectiva modului în care acționează pentru a stopa fenomenele evazioniste, pentru a acționa în punctele care, într-adevăr, reprezintă zone de risc din perspectivă evazionistă. ANAF, din păcate, este ca un mamut cu picioarele de lut, e ca un fel de elefant într-o încăpere plină de porțelanuri care se mișcă greoi, care nu este digitalizat, care nu pare că este pregătit să acționeze într-o economie modernă în care inovația, inclusiv din perspectivă fiscală, determină companiile să leagă diverse soluții. Pare că ANAF a rămas închistat într-un secol XX, în anii 2000, atunci când s-a dezvoltat și celebra platformă CPV, un exemplu clar de lipsă, de viziune și de inadaptare la vremurile pe care le trăim. Dacă vă uitați pe platforma CPV, veți vedea o interfață demnă de anii 2000, de acum 20 de ani, fără niciun fel de inovație, fără niciun fel de upgrade menit oferea antreprenorilor, contribuabilor un acces mai facil la relația cu statul”, mai spune expertul.

ANAF și problemele sale

Și asta nu este tot. ANAF este limitat și nu își îndeplinește așa cum ar trebui atribuțiile.

„Mai mult decât atât, ANAF în momentul de față este victima propriului mod de acțiune. Adună foarte multe informații din piață, are acces la foarte multe informații, dar din păcate nu este capabil să interpreteze aceste r volume de date, cum de altfel nu a fost capabil ni se interpreteze datele pe care le-a primit din conectarea caselor de marcat la serverile fiscului. Avem date, avem foarte multe informații, dar din păcate nu suntem capabili pe baza unor module de inteligență artificială sau unor alte tipuri de programe să identificăm punctele într-adevăr în care evaziunea reprezintă o risc major pentru economii”, adaugă expertul.

Există bineînțeles soluții pentru îmbunătățirea activității și a performanței ANAF. Totul pornește de la digitalizare, spune Adrian Negrescu.

„Soluția optimă în anul 2025 o reprezintă digitalizarea tuturor serviciilor ANAF în așa fel încât să limităm la minim intervenția umană în activitatea de monitorizare a companiilor din România. Atâta timp cât datele de la companii intra automat în serverile ANAF, ar trebui să existe module în timp real de calcul, de monitorizare și de evaluare a riscului de evaziune în diverse domenii. Intervenția umană ar trebui să aibă loc doar în momentul apariției acelor red flags, acelor semnale de alarmă legate de modul în care circulă, de exemplu, TVA, anumite lanțuri comerciale, în privința modului în care se face plata contribuțiilor sociale sau altor tipuri de taxe din mediul privat către bugetul de stat. Cu cât digitalizăm mai mult și limităm accesul fizic al unor inspectori ANAF în procesul de control, în procesul de evaluare, de fapt, a activității economice, cu atât, din punctul meu de vedere, riscul de evaziune se va reduce și, de asemenea, acest tip de șpagă de supraviețuire va deveni un element care ține de istorie și nu ne aploade realitatea lumii în care trăim”, susține el.

Ce soluții există

Pe de altă parte, relația directă cu antreprenorii ar putea fi și ea îmbunătățită mai simplu decât s-ar putea crede.  

„ANAF trebuie să vină cu o platformă software simplă pe care să o instalezi pe telefonul mobil și prin care, prin intermediul căreia tu, antreprenor sau simplu contributor la bugetul de stat, persoană fizică, să poți să-ți derulești întreaga activitate în relația cu statul. Altfel spus, să ridici documente, să descarci informații legate de obligațiile financiare, să ai acces în timp real la toate informațiile care țin de conformitatea la plată aferentă companiei sau proprii persoane. În momentul de față, SPV-ul este un exemplu de haos generalizat în modul în care interpretează datele. Poți primi zeci de notificări, de plată, de compensări, de recalculări, din care tu, ca simplu cetățean, nu înțelegi absolut nimic și ajungi, din păcate, din nou în postura de a merge și a sta la coadă la ghișeele ANAF. Pentru că SPV-ul este o glumă proastă din punct de vedere administrativ”, încheie Adrian Negrescu.

Un accident naval a avut loc în apropiere de Sulina, în Golful Musura, la vărsarea Dunării în Marea Neagră. O ambarcațiune cu 14 turiști la bord s-a răsturnat. Patru persoane, între care un copil, au decedat. Trei persoane sunt date dispărute.

UPDATE: 22: 37 ISU Tulcea precizează că în ambarcaţiune se aflau 14 persoane, iar accidentul s-a produs în condiţii de furtună pe canal.

„Din informaţiile deţinute până la această oră, zece persoane aflate în ambarcaţiune sunt în evaluare la UPU Sulina. Din păcate, pentru patru persoane implicate în evenimentul naval a fost declarat decesul. În acest moment, misiunile de căutare sunt întrerupte, toate persoanele aflate în ambarcaţiune au fost recuperate”, a transmis ISU Tulcea, potrivit News.ro.

Cele patru persoane care au murit sunt trei adulţi şi un copil.

UPDATE: 21.40 În ambarcațiune se aflau 13 persoane. 6 sunt la mal în siguranță, 4 persoane aflate în stop cardio-respirator, dintre care un copil. Alte trei persoane sunt date dispărute. 

UPDATE 21.30 Potrivit ISU Tulcea, accidentul a fost anunțat prin apel la numărul unic de urgență 112. 

„A fost anunțat faptul că în zona Golfului Mosura, Brațul Sulina, o ambarcațiune în care s-ar afla 13 persoane s-a răsturnat. Din primele informații, 6 dintre persoanele aflate în ambarcațiune purtau veste și au ajuns la mal, iar 4 se află în stop cardio respirator și sunt în evaluarea personalului medical alocat la caz”, a transmis ISU. 

Misiunile de căutare și salvare continuă, pentru identificarea altor ocupanți.

La locul evenimentului au fost direcționate forțe din cadrul ISU Tuclea, Garda de Costă, ARSVOM, SAJ Tulcea și Căpitănia Tulcea și IPJ Tulcea – Biroul Poliția Transporturilor Tulcea.

„Eforturile echipelor de căutare sunt susținute și de ambarcațiuni aparținând localnicilor”, a transmis ISU Tulcea. 

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Tulcea, turiștii căzuți în apă purtau veste de salvare, atfel că valurile i-au împins spre mal. 

Șase persoane au reușit să ajungă în siguranță la țărm. Din primele informații este posibil ca unul dintre turiști să se fi înecat. 

De asemenea, patru persoane sunt în stop cardio-respirator. Aceste persoane au fost preluate în stare gravă de ambulanțele navale, fiind în stop cardio-respirator (SCR). Echipajele medicale efectuează manevre de resuscitare.

O ambarcațiune a Poliției de Frontieră a ajuns la locul accidentului și participă la acțiunile de salvare. La locul incidentului sunt prezente trei ambulanţe din cadrul Serviciului Judeţean Tulcea, dar şi ambarcaţiuni de la ISU Tulcea. 

Misiunea este în dinamică. Continuă căutările în vederea identificării altor posibile victime.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, avertizează că schimbarea furnizorului de energie se face gratuit, iar consumatorii pot oricând să facă asta, online sau la ghișee. De asemenea, îi îndeamnă pe consumatorii care nu au primit notificări de la furnizori despre schimbarea tarifului să facă reclamații.

„Am rugămintea foarte mare la toți oamenii care simt că nu au fost informați corect să reclame în secunda doi și la ANRE și la ANPC aceste situații, pentru că putem să fim într-o situație neplăcută de acum 4 – 5 ani, în care, întâmplător, sute de mii de facturi au fost calculate în defavoarea consumatorilor și automat o parte dintre ei s-au dus și au reclamat și s-au recalculat facturile, o parte au rămas cu banii dați,” a precizat Ivan la Digi24.

Ministrul a subliniat că tarifele pot fi găsite pe site-ul ANRE-ului.

„Ce e foarte important. Astăzi, pe site-ul ANRE-ului apar toate tarifele diferențiate în funcție de consum. Și, ne amintim acum o lună, când am intrat în mandat, mă uitam pe oferte, era cel mai mic preț, în jurul sumei de 1 leu/KW, iar aproape toți ceilalți furnizori erau coalizați în jurul cifrei de 1,51 și 1,55 lei /KW. (…) Astăzi, când vorbim, avem deja doi furnizori sub 1,30 lei, care era prețul plafonat până la 1 iulie, ceea ce înseamnă că pentru consumatorii care aveau un consum mai mare de 100 KW într-o lună, ei vor plăti mai puțin dacă optează să meargă la unul din cei doi furnizori care au prețuri sub 1,30 lei. Și avem deja mai multe exemple,” a declarat ministrul.

Schimbarea furnizorului de energie se face gratuit, iar consumatorii pot oricând să facă asta, online sau la ghișee.

„Sunt peste 330.000 de oameni care de la începutul anului și-au schimbat furnizorul energiei electrice, operațiune care e făcută gratuit și e foarte important ca oamenii să știe acest lucru. Se poate face fie online, direct pe site-ul ANRE-ului, fie online direct pe site-urile furnizorilor, fie la ghișeele fizice ale reprezentanților lor, în fiecare județ, pentru că acest lucru poate să ducă la o reducere a facturii chiar și cu 50% pentru consumatorii casnici, pe de o parte, iar pe de altă parte e foarte important ca oamenii să știe că atunci când apar aceste modificări nu sunt obligați să-și păstreze furnizorul și pot oricând să opteze și această operațiune durează între 24h și 30 de zile pentru a-și schimba oricând furnizorul, în funcție de nevoile pe care le avem,” a explicat Bogdan Ivan.

Întrebat dacă furnizorul de stat mai primește clienți, ministru a răspuns că „în momentul de față mai primește și o să mai primească, pentru că scopul statului e cel de a proteja în principal consumatorii casnici și companiile, mai ales companiile care produc și exportă și asigură o reducere a balanței negative a României.”

„Dar în același timp, consumatorii casnici sunt prioritari pentru noi ca și stat. Iar din acest motiv, în modul în care am calculat măsuri prin care se reduce potențiala speculă a unor jucători din piața de energie prin măsuri prin care creștem producția de energie. Ținta mea e să scădem prețul la energie și avem făcută o analiză foarte clară care ne poate situa cu o scădere între 5 și 15% din reglajul acestor mecanisme, pe care o parte le-am discutat operațional până acum cu colegii, cu premierul, dar pachetul mare o să-l discut în coaliție și o să prezint tuturor factorilor implicați aici pentru a lua o decizie care ține de România și de modul în care România alege să-și limineze o parte din veniturile la bugetul de stat pentru a le păstra în continuare în buzunarul oamenilor,” a precizat ministrul.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, susţine că pe râul Neagra din judeţul Suceava s-a produs un fenomen periculos, respectiv o inundaţie instantanee, greu de anticipat şi de controlat.

Întrebat, luni seară, la Antena 3, despre situaţia critică din nordul Moldovei, unde sute de persoane au fost evacuate, ministrul Cătălin Predoiu a explicat că pe râul Neagra s-a produs un fenomen sever şi periculos.

„Pe râul Neagra, în Suceava, a fost un fenomen sever. E mai periculos, practic, o inundaţie instantanee, când sub ruperea de nori de pe versanţii munţilor se scurg apele, într-un mod total neanticipat şi necontrolat. A implicat o operaţie foarte dificilă, periculoasă, de evacuare. Au fost 115 cetăţeni extraşi cu elicopterul.

Este o operaţiune periculoasă şi pentru cetăţeanul care aşteaptă această intervenţie şi pentru salvatori şi pentru pilot, aeronavă. Din fericire, s-au încheiat toate cu succes şi aş vrea să mulţumesc colegilor din DSU, din IGSU, din Ministerul de Interne. Au salvat sute de oameni de la moarte, practic”, a afirmat ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

Ministrul Cătălin Predoiu a declarat că ruperea de nori şi revărsarea apelor s-au petrecut într-o vale îngustă, formându-se „o capcană perfectă”.

„Sunt cele mai periculoase, pentru că se produc instantaneu şi foarte greu de anticipat. Fenomenele meteo din ultimii ani au devenit greu de anticipat.

Alternanţa aceasta a temperaturilor înalte, cu perioada în care aerul scade în temperatură şi se produc diverse fenomene meteo, a creat un nou context de provocare pe zona apărării civile în general. Şi nu numai. E vorba şi de alte evenimente cauzate de activităţi umane, fie civile, industriale”, a adăugat ministrul Afacerilor Interne.

O bandă de hoți care jefuia mici comercianți a fost prinsă și destructurată în Spania.  Operațiunea, denumită „Notebai”, a permis elucidarea a șapte furturi comise în șase provincii: Palencia, Valladolid, La Coruña, Salamanca, Granada și Soria. 

Ancheta a început în mai 2024 după mai multe furturi în Carrión de los Condes și Dueñas (Palencia), precum și în Arroyo de la Encomienda (Valladolid). Polițistii au identificat 21 de membri ai grupului, dintre care nouă (cinci bărbați și patru femei, de naționalitate iraniană și română) au fost implicați direct în infracțiunile de furt și apartenență la o grupare criminală, potrivit lavozdemedinadigital.

Banda acționa cu o structură ierarhizată: în timp ce unii membri se ocupau de executarea furturilor din magazine, alții furnizau logistica și vehiculele necesare pentru a se deplasa între provincii.

Modul de operare era la fel de simplu pe cât era de eficient. Două persoane, se prefăceau că sunt turiști, efectuau o achiziție de mică valoare și plăteau cu o  bancnotă de valoare mare.

Ulterior, pretindeau că sunt colecționari de bancnote cu seria care includea litera „E”, ceea ce îi ducea să solicite să vadă mai multe bancnote de schimb. 

Atunci când personalul magazinului verifica banii din casă, bărbatul profita de orice neatenție pentru a sustrage mai multe bancnote, ajutat de complicele său, care distrăgea atenția vânzătorului.

Prin această metodă, grupul a reușit să fure 1.400 de euro în total, în sume mici, îngreunând astfel detectarea imediată a furturilor.

Ancheta cu sprijinul Europol Operațiunea s-a desfășurat cu colaborarea EUROPOL, ceea ce a permis coordonarea acțiunilor între diferite unități de poliție și identificarea rețelei internaționale a bandei. .  

Zeci de conturi false cu numele lui Emil Gânj, cel mai căutat criminal din România, au apărut pe Facebook, anchetatorii fiind obligați să verifice fiecare profil în parte. Oamenii legii atrag atenția că persoanele care fac asta pot fi acuzate de favorizarea făptuitorului sau inducerea în eroare a organelor judiciare.

În ultimele trei săptămâni de când suspectul principal al crimei din Mureș este căutat, pe Facebook au apărut zeci de conturi cu numele acestuia. 

„Oamenii își schimbă numele în Emil Gânj. Vă dați seama că trebuie să luăm fiecare cont în parte să-l verificăm. Cei care fac asta însă pot fi puși sub acuzare pentru favorizarea făptuitorului sau inducerea în eroare a organelor judiciare”, atrag atenția anchetatorii.  

Nu mai puțin de 300 de sesizări a primit până acum Poliția în acest caz, dar anchetatorii nu exclud posibilitatea ca bărbatul să fi fugit deja din țară.

Potrivit surselor citate, acesta și-a pregătit cu mare atenție scăparea, după comiterea crimei. „Ziua se ascundea, iar noaptea fugea. Este un caz cum nu am mai avut. Ca să se asigure că nu este prins, și-a spart inclusiv telefonul, după care l-a îngropat”, a povestit o sursă apropiată anchetei.  

Cutie cu telefoane găsite la o rudă a criminalului

Emil Gânj  şi-ar fi premeditat fapta şi şi-ar fi pregătit provizii din timp, ar fi distrus şi îngropat un telefon pe care l-a folosit, iar poliţia a găsit la domiciliul unei rude o cutie în care erau mai multe telefoane, care în prezent sunt verificate, potrivit unor surse din Ministerul Afacerilor Interne, citate de Agerpres.

Anchetatorii iau în calcul ca fugarul să fi părăsit România, fiind efectuate verificări şi în alte ţări, precum Germania.

Totuşi, principalele căutări se desfăşoară la un nivel foarte amplu în judeţul Mureş, precum şi în judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud, fiind vorba de un areal foarte mare.

Nimeni nu a știut că Gânj trebuie monitorizat

În același timp, potrivit unor surse judiciare, cel mai căutat criminal din România nu a fost depistat timp de un an şi jumătate pentru că datele sale nu au fost introduse în sistem iar poliţiştii nu ştiau că trebuie să facă asta. Mandatul de arestare emis în lipsă pe numele lui Emil Gânj, încă de acum un an și jumătate, în luna februarie 2024, nu a fost niciodată introdus în sistem.

Individul trebuia monitorizat de poliție după ce, în trecut, a fost condamnat pentru fapte grave. În plus, era vizat și de ordine de protecție. 

Însă singurul om al legii care ştia că Gânj trebuie căutat şi prins a fost polițistul care avea înştiinţarea de la instanţă. Dar pentru că numele lui nu a fost introdus în sistem, Emil Gânj nu a fost dat niciodată dat în consemn la frontieră.

Oamenii legii au plecat pe urmele lui Gânj abia după ce acesta și-a ucis fosta iubită și apoi i-a dat foc. Acum este căutat de sute de polițiști din cel puțin 15 județe, mulți dintre ei detașați din teritoriu.

Polițiștii iau în considerare și ipoteza că fugarul primește ajutor de la oameni. Sunt filtre de poliție atât în județul Mureș, cât și în județul Bistrița-Năsăud. Se verifică interiorul autovehiculelor deoarece surse din anchetă indică faptul că Emil Gânj ar putea primi sprijin din partea unor apropiați.

Emil Gânj este suspectat că ar fi pătruns în casa fostei iubite, înarmat cu un topor, și i-ar fi aplicat mai multe lovituri fatale. După crimă, acesta ar fi incendiat locuința femeii. De atunci, el este căutat pentru omor și distrugere.

Antecedente

Emil Gânj a mai fost trimis la închisoare în 2011 timp de 15 ani și 6 luni tot pentru crimă. Dar a fost eliberat condiționat cu aproape șase ani mai devreme. El are grave antecedente de violență în familie, fiind vizat și de ordine de protecție, după ce a mai agresat-o pe iubita lui.

Mai întâi, în 2024, când instanța a dispus ca acesta să poarte o brățară de monitorizare electronică.

Ulterior, el a dispărut și a fost dat în urmărire națională. A fost emis mandat de arestare pe numele lui. Ulterior, ordinul a fost revocat la cererea victimei. Dar pentru încălcarea lui cât timp a fost valabil, agresorul a fost condamnat de judecătoria Luduș. Însă nu a fost găsit.

În februarie anul acesta, criminalul și-a făcut din nou apartitia la casa iubitei sale, pe care a incendiat-o, iar pe femeie a luat-o cu forța și a sechestrat-o. Victima a reușit să fugă.

O vreme, polițiștii au păzit locuința acesteia zi și noapte, apoi doar pe timpul nopții.

Pentru noile violențe comise de bărbat, abia pe 20 iunie poliția a trimis dosarul la Parchet. Și între timp a fost emis un nou ordin de protecție, pentru o perioadă de un an. 

În plină criză, Senatul a cheltuit peste 1,2 milioane de lei (250.000 de euro), pentru achiziția unor obiecte de lux destinate protocolului, precum eșarfe de mătase personalizate, butoni cu pietre semiprețioase sau icoane cu foiță de aur.

Achizițiile au început pe 6 iunie 2024, cu o comandă de 100 de eșarfe din mătase, personalizate și livrate în cutii, la un preț de 575 lei bucata, Suma totală a fost de 57.563 lei.

Senatul a continuat seria achizițiilor, potrivit spotmedia.

-191 eșarfe din mătase – 109.945 lei

-252 portofele din piele – 209.646 lei

-202 curele personalizate – 168.049 lei

-398 perechi de butoni cu pietre semiprețioase – 173.878 lei

-160 serviete saffiano – 181.512 lei

-200 stickuri de memorie tip card bancar – 20.168 lei

-Stilouri și pixuri personalizate – 187.184 lei

-255 agende A5 – 36.429 lei

-143 cravate cusute manual – 82.315 lei

-5 icoane din lemn cu foiță de aur – 8.400 lei

Contractele au fost date prin încredințare directă, nu prin licitație, unei firme conduse de reprezentanta unui brand de lux din România. Această firmă are un singur angajat și are sediul în Ilfov. 

Potrivit publicației citate, Senatul a transmis că „achizițiile produselor la care faceți referire au fost realizate ca urmare a necesității completării fondului de cadouri simbolice, acesta fiind semnificativ diminuat”. 

„În contextul desfășurării acțiunilor parlamentare, atât de plan intern cât și internațional, inclusiv vizite oficiale și reuniuni internaționale organizate de Senat, s-a impus asigurarea unor obiecte de protocol corespunzătoare uzanțelor diplomatice.

Bunurile au fost oferite de către demnitarii români români în cadrul acțiunilor parlamentare interne și externe”, a mai precizat Senatul.

Intervenţiile autorităţilor în zonele afectate de inundaţii trebuie să vizeze în primul rând salvarea de vieţi, asigurarea accesului către zonele izolate şi limitarea efectelor inundaţiilor asupra populaţiei şi infrastructurii, consideră ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a convocat, luni, Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă (CMSU) pentru evaluarea situaţiei şi coordonarea măsurilor de răspuns, ca urmare a evenimentelor hidrologice deosebit de grave înregistrate în judeţele Suceava şi Neamţ, în intervalul 27-28 iulie, se arată într-un comunicat al MMAP.

„Am solicitat tuturor colegilor din structurile Apele Române, precum şi reprezentanţilor autorităţilor locale şi instituţiilor cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă, să acţioneze prompt, coordonat şi fără ezitare în sprijinul comunităţilor afectate. Intervenţiile trebuie să vizeze în primul rând salvarea de vieţi, asigurarea accesului către zonele izolate şi limitarea efectelor inundaţiilor asupra populaţiei şi infrastructurii. Cer mobilizarea tuturor resurselor disponibile şi o comunicare permanentă din teren, deoarece oamenii au nevoie de sprijin concret în cel mai scurt timp„, a subliniat Diana Buzoianu, potrivit Agerpres.

În această perioadă, la 29 de staţii hidrometeorologice din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR) – Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Siret, s-au înregistrat precipitaţii cu valori semnificative, depăşind 15 l/mp. Cea mai mare cantitate s-a înregistrat la staţia Gura Humorului, cu 78,7 l/mp, urmată de Stulpicani – 66,8 l/mp, Parhăuţi – 68,9 l/mp, Dorna Arini – 54,8 l/mp şi Zvoriştea – 59,3 l/mp.

Situaţii critice au fost raportate în mai multe zone din judeţul Suceava unde a fost distrusă mira hidrometrică de pe râul Humor, la Gura Humorului, făcând imposibilă monitorizarea nivelului apei. Inundaţii au avut loc în Ostra (zona Băişescu), Stulpicani (Vadu Negrilesei), Frasin (Doroteia), Broşteni şi Plutoniţa – unde au fost afectate drumuri comunale, judeţene, naţionale şi infrastructură pietonală, iar în zona Stulpicani s-au semnalat eroziuni de mal periculoase şi distrugerea organizării de şantier.

În judeţul Neamţ, în localitatea Borca, au fost evacuate circa 800 de persoane, iar monitorizarea cursurilor de apă este realizată permanent de personalul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamţ. Cele mai afectate localităţi sunt Borca, Sabasa şi Fărcaşa, precizează Ministerul Mediului.

În prezent, aproximativ 100 de angajaţi din personalul operativ al SGA Suceava şi SGA Neamţ, din cadrul ABA Siret, împreună cu conducerea operativă ABA Siret, sunt la faţa locului. Au fost relocate mai multe utilaje pentru intervenţiile operative de la SGA Vrancea, SGA Bacău şi SH Paşcani în vederea deblocării drumurilor de acces spre localitatea Broşteni din judeţul Suceava care este în acest moment izolată. Utilajele Apelor Române Siret sunt mobilizate şi relocate pentru deblocarea drumurilor de acces. De asemenea, în sprijinul echipelor ANAR, sunt relocate utilaje de la ABA Someş-Tisa şi ABA Mureş pentru acţiuni de refacere a zonelor afectate.

Potrivit informaţiilor transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie, au fost emise noi avertizări meteorologice care vizează instabilitate atmosferică accentuată şi cantităţi de apă însemnate. Astfel, în intervalul următor sunt în vigoare avertizări Cod galben şi Cod portocaliu, valabile pentru mai multe judeţe din nordul şi centrul ţării, inclusiv zonele deja afectate de inundaţii.

Totodată, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a actualizat Avertizarea hidrologică emisă duminică, extinzând aria de risc şi intervalele de manifestare a fenomenelor periculoase. Astfel, Codul Portocaliu este valabil în două intervale distincte: între 28 iulie, ora 15:00 şi 29 iulie, ora 12:00, pentru râuri din judeţele Suceava, Neamţ, Harghita, Botoşani, Bacău şi Iaşi şi între 28 iulie, ora 22:00 şi 29 iulie, ora 12:00, pentru judeţele Harghita, Bacău, Vrancea, Neamţ, Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi.

Codul Galben este activ din 28 iulie, ora 12:00 până pe 29 iulie, ora 24:00, pe râuri din judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Botoşani. Pe 29 iulie, între orele 06:00 şi 24:00, acesta este valabil pentru râuri din judeţele Harghita, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Cluj, Sibiu, Hunedoara, Gorj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Ialomiţa, Braşov, Covasna, Buzău şi Vrancea.

În aceste intervale sunt posibile scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, precum şi viituri rapide pe râurile mici, cu potenţial de inundaţii locale şi creşteri semnificative de debite şi niveluri, existând risc crescut de depăşire a cotelor de apărare.

„Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin instituţiile din subordine, menţine un nivel ridicat de alertă şi face apel către populaţia din zonele vizate să urmărească permanent informările oficiale, să evite deplasările în apropierea cursurilor de apă, să nu traverseze râurile prin vaduri sau poduri afectate, şi să respecte cu stricteţe indicaţiile autorităţilor locale”, se precizează în comunicatul Ministerului Mediului.