Într-o ultimă tentativă de a evita noile sancțiuni promise de Donald Trump, emisarul american Steve Witkoff a purtat miercuri un maraton de discuții de trei ore cu Putin, la Moscova. Însă, în ciuda retoricii „constructive” afișate de Kremlin, întâlnirea nu a adus un rezultat. Pare să fi fost mai degrabă un exercițiu de imagine decât un pas real spre pace.

Cu doar două zile înaintea expirării ultimatumului american, Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să renunțe la obiectivele sale militare în Ucraina, mizând pe un aparent calm diplomatic și promisiuni vagi. 

Războiul continuă, iar mesajul Moscovei este clar: nu negociază decât în termenii săi

Emisarul american Steve Witkoff a avut miercuri o discuție „utilă și constructivă” cu președintele rus Vladimir Putin, a declarat un consilier de la Kremlin, cu doar două zile înainte de expirarea termenului-limită impus de președintele Donald Trump pentru ca Rusia să accepte pacea în Ucraina sau să se confrunte cu noi sancțiuni, potrivit Reuters. 

Witkoff s-a întâlnit cu Putin timp de aproximativ trei ore, într-o misiune de ultim moment care viza o posibilă descoperire diplomatică în conflictul de 3 ani și jumătate declanșat de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.

Consilierul pentru politică externă de la Kremlin, Yuri Ușakov, a spus că cele două părți au schimbat „semnale” privind situația din Ucraina și au discutat despre posibilitatea dezvoltării unei cooperări strategice între Moscova și Washington, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare înainte ca Witkoff să raporteze lui Trump.

Kirill Dmitriev, trimisul rus pentru investiții, care l-a întâmpinat pe Witkoff la sosire și a fost văzut plimbându-se cu acesta într-un parc din apropierea Kremlinului, a scris pe rețelele sociale: „Dialogul va învinge.”

Nicio reacție din partea Statelor Unite

Trump, tot mai frustrat din cauza lipsei de progrese în vederea păcii, a amenințat cu impunerea unor tarife grele țărilor care cumpără exporturi rusești, punând presiune în special pe India, un important cumpărător de petrol rusesc alături de China. Kremlinul consideră că amenințările de sancționare a țărilor care fac comerț cu Rusia sunt ilegale.

Nu este clar ce ar putea oferi Rusia lui Witkoff pentru a evita sancțiunile lui Trump.

„Am avut o conversație foarte utilă și constructivă”, a spus Ușakov pentru agenția rusă Zvezda, adăugând: „Din partea noastră, în special în ceea ce privește problema ucraineană, au fost transmise anumite semnale. Semnale corespunzătoare au fost primite și din partea președintelui Trump.”

Bloomberg și publicația rusă independentă The Bell au relatat că Kremlinul ar putea propune un moratoriu asupra atacurilor aeriene ale Rusiei și Ucrainei: o idee menționată săptămâna trecută de președintele belarus Alexandr Lukașenko, în timpul unei întâlniri cu Putin.

O astfel de măsură, dacă ar fi acceptată, ar fi departe de încetarea completă și imediată a focului solicitată de luni de zile de Ucraina și SUA, dar ar aduce un anumit grad de detensionare.

De la reluarea negocierilor directe de pace în luna mai, Rusia a efectuat cele mai intense atacuri aeriene ale războiului, omorând cel puțin 72 de persoane în Kiev doar. Săptămâna trecută, Trump a calificat atacurile rusești drept „dezgustătoare”.

În același timp, Ucraina continuă să lovească rafinării și depozite de combustibil rusești, atacând în mod repetat aceste infrastructuri.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că Rusia a atacat o stație de pompare a gazelor în sudul Ucrainei, numind atacul un gest deliberat și cinic menit să afecteze pregătirile pentru sezonul rece. Rusia a replicat că a lovit infrastructura de gaze folosită de armata ucraineană.

Andriy Yermak, șeful administrației prezidențiale de la Kiev, a afirmat miercuri că este nevoie de o încetare totală a focului și un summit al liderilor. „Războiul trebuie să înceteze, iar mingea este în terenul Rusiei”, a scris el pe Telegram.

Un ultim efort înaintea unor sancțiuni promise de Trump în cazul în care negocierile eșuează 

Potrivit a trei surse apropiate de Kremlin, Putin este puțin probabil să cedeze ultimatumului lui Trump privind sancțiunile, întrucât consideră că Rusia câștigă războiul, iar obiectivele militare sunt mai importante decât relațiile cu SUA.

„Vizita lui Witkoff este un ultim efort de a găsi o soluție de compromis care să salveze aparențele pentru ambele părți. Nu cred, însă, că se va ajunge la vreun compromis real”, a declarat Gerhard Mangott, analist austriac și membru al unui grup de academicieni occidentali care s-au întâlnit periodic cu Putin în ultimii ani.

„Rusia va insista că este pregătită pentru o încetare a focului, dar doar în condițiile formulate de doi sau trei ani”, a spus el într-un interviu telefonic.

„Trump va fi presat să își respecte promisiunea, aceea potrivit căreia să impună tarife asupra tuturor țărilor care cumpără petrol, gaz și probabil uraniu din Rusia.”

Sursele ruse au declarat pentru Reuters că Putin este sceptic că noi sancțiuni americane vor mai avea un impact major, după valuri succesive de sancțiuni în timpul celor 3 ani și jumătate de război.

Deși nu dorește să-l enerveze pe Trump și își dă seama că ar putea rata șansa de a repara relațiile cu Washingtonul și Occidentul, obiectivele sale de război sunt mai importante, au spus două dintre surse.

Condițiile pe care și le dorește Vladimir Putin pentru a aduce pacea 

  Condițiile lui Putin pentru pace includ o garanție juridică că NATO nu se va extinde spre est;neutralitatea Ucrainei, protecție pentru vorbitorii de limbă rusă și recunoașterea câștigurilor teritoriale ale Rusiei.   

Președintele ucrainean Zelenski a declarat că Ucraina nu va recunoaște niciodată suveranitatea Rusiei asupra regiunilor ocupate și că Kievul are dreptul suveran de a decide dacă dorește să adere la NATO.

Witkoff, miliardar în domeniul imobiliar, nu avea experiență diplomatică înainte de a se alătura echipei lui Trump în ianuarie, dar a primit misiuni simultane de a negocia încetări ale focului în Ucraina și Gaza, precum și în criza legată de programul nuclear iranian.

Președintele Donald Trump a anunțat miercuri tarife vamale ample și substanțiale împotriva Indiei, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Americii.

Pe lângă o taxă vamală de 25% care urmează să intre în vigoare joi, Trump a anunțat și o taxă suplimentară de 25% ce va fi aplicată mai târziu luna aceasta, ca sancțiune pentru importurile de petrol și gaze din Rusia.

Tariful a fost introdus printr-un ordin executiv prezidențial semnat miercuri de președintele american Donald Trump, potrivit The Guardian.

Ordinul, publicat pe site-ul Casei Albe, precizează:

„Am primit informații suplimentare de la mai mulți oficiali de rang înalt cu privire, printre altele, la acțiunile Guvernului Federației Ruse în legătură cu situația din Ucraina.

După analizarea acestor informații suplimentare, printre altele, consider că starea de urgență națională descrisă în Ordinul Executiv 14066 continuă să existe și că acțiunile și politicile Guvernului Federației Ruse continuă să reprezinte o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa securității naționale și politicii externe a Statelor Unite.”

În concluzie, ordinul menționează:

„Pentru a face față stării de urgență națională descrisă în Ordinul Executiv 14066, consider că este necesar și adecvat să impun o taxă vamală ad valorem suplimentară asupra importurilor de produse din India, care importă, direct sau indirect, petrol din Federația Rusă.”

Decizia vine în contextul în care Trump a anunțat anterior că, începând cu 7 august, SUA vor impune Indiei taxe vamale de 25%. Acestora li se va adăuga o penalitate despre care nu a oferit detalii, dar care ar fi menită să sancţioneze India pentru importurile masive de produse din Rusia, dar şi pentru achiziţiile de armament rusesc. India este din timpul Războiului Rece un client tradiţional al industriei militare ruse.

Ulterior, surse guvernamentale indiene au declarat agenţiei Reuters în weekend că India va continua să cumpere petrol rusesc, în pofida ameninţărilor lui Trump.

Președintele Donald Trump a amenințat marți că va ordona guvernului federal să preia controlul asupra orașului Washington, DC, după ce un fost angajat al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE) a fost agresat în weekend de un grup de tineri, relatează NBC News.

Edward Coristine, cunoscut online drept „Big Balls”, și o femeie caracterizată într-un raport de poliție drept partenera sa au fost victimele unei tentative de furt auto neînarmat duminică dimineața.

Poliția Metropolitană din Washington a anunțat marți arestarea a doi suspecți în vârstă de 15 ani din Maryland.

Într-o postare pe rețelele de socializare în care Trump a reacționat fără a-l pomeni pe Coristine,  președintele american a denunțat infracționalitatea din Washington ca fiind „total scăpată de sub control”.

„«Tineri» locali și membri ai bandelor, unii de doar 14, 15 și 16 ani, atacă, jefuiesc, mutilează și împușcă la întâmplare cetățeni nevinovați, știind în același timp că vor fi eliberați aproape imediat”, a scris el pe Truth Social, subliniind că minorii de 14 ani ar trebui judecați ca adulți.

„Dacă DC nu se adună rapid, nu vom avea de ales decât să preluăm controlul federal asupra orașului și să-l guvernăm așa cum ar trebui, și să-i avertizăm pe infractori că nu vor mai scăpa nepedepsiți”, a adăugat el.

La rândul său fostul șef al DOGE, Elon Musk, a postat o captură de ecran a postării lui Trump pe X și a reiterat apelul ca guvernul federal să preia controlul asupra Washingtonului.

Antreprenorul american a făcut referire la un membru anonim al personalului DOGE în postarea sa.

„Acum câteva zile, o bandă de aproximativ doisprezece tineri a încercat să agreseze o femeie în mașina ei, noaptea, în Washington D.C.”, a scris Musk pe X. „Un membru al echipei @Doge a văzut ce se întâmplă, a alergat să o apere și a fost bătut brutal până la comoție cerebrală, dar a salvat-o.”

Fostul angajat al DOGE a fost agresat de un grup de minori

Potrivit raportului poliției, vehiculul îi aparținea lui Coristine.

Ofițerii de poliție au văzut aproximativ 10 „minori” înconjurând mașina și agresându-l pe Coristine, ceea ce i-a determinat pe ofițeri să intervină. Toți agresorii, cu excepția a doi, pe care poliția i-a arestat, au reușit să fugă. Potrivit declarațiilor făcute poliției,  acesta a fost agresat după ce a încercat să se „ocupe” de suspecți.

Poliția a declarat că cazul este investigat de Grupul Operativ pentru Jafuri de Autoturisme, cu mai mulți suspecți în curs de investigare.

Jeanine Pirro, procurorul american din Washington, a postat marți pe X o înregistrare video în care anunță că tocmai s-a întâlnit cu Trump pentru a discuta despre „criminalitatea din capitala națiunii”.

„Sarcina noastră este să scoatem armele de pe stradă, să scoatem drogurile de pe stradă, să ne ocupăm de persoanele care amenință, fură mașini și să facem acest oraș din nou sigur și curat. Și asta este exact ceea ce vom face. Și dacă nu sunteți de acord cu asta, va trebui să vă ocupați de noi”, a spus Pirro.

Atacul asupra lui Coristine are loc la aproximativ o lună după ce un stagiar în Congres în vârstă de 21 de ani a fost prins într-un foc încrucișat și împușcat mortal la Washington.

Trump și-a exprimat anterior dorința de a „curăța” capitala SUA, amenințând cu o preluare federală a orașului.

Orașul sudic Herson, aflat în raza artileriei ruse, aflată pe malul opus al Niprului, riscă să devină nelocuibil. Forțele ruse au întețit atacurile cu drone asupra principalelor drumuri spre oraș, în special autostrada ce leagă orașul de Mikolaev. Mai recent, au atacat un pod ce reprezintă singura legătură a unui cartier cu partea continentală, producând o criză umanitară și evacuări, relatează Kyiv Independent.

Pe 2 și 3 august, forțele rusești au atacat cu bombe cu planare podul rutier către cartierul Korabel din sud-vestul orașului, cu scopul de a întrerupe singura legătură rutieră dintre acesta și continent.

În orașul Herson, eliberat în urma unei contraofensive în 2022 dar bombardat constant de forțele ruse ce ocupă malul opus al Niprului, au mai rămas mai puțin de 65.000 de oameni, dintr-o populație de 280.000 de locuitori înainte de invazie.

În ultimele luni, Rusia a dus o adevărată de campanie de atacuri cu drone asupra civililor căruia ucrainenii i-au pus un nume potrivit cu brutalitatea acestor țintiri considerate deliberate: safariul uman.

În ultimele luni, dronele și-au croit drum tot mai adânc în oraș, concomitent cu întețirea atacurilor aeriene asupra insulelor din Delta Niprului.

Evacuări după ce un pod rutier a fost atacat cu bombe cu planare

Cartierul Korabel din orașul Herson, situat pe o insulă naturală în extremitatea sud-vestică a orașului, pe malul râului Nipru, a fost mereu sub amenințare din cauza izolării și proximității de forțele rusești aflate de partea cealaltă a râului.

De altfel, a fost și cea mai afectată zonă în urma inundațiilor provocate de distrugerea deliberată de către Rusia a barajului Kahovka, în iunie 2023.

De atunci, de multe ori, în urma bombardamentelor constante asupra infrastructurii critice, cartierul s-a confruntat cu întreruperea utilităților esențiale precum gaz, apă și electricitate.

Mai recent, într-o lovitură devastatoare pentru locuitorii rămași din cartier, Rusia a lovit de două ori, în zile consecutive, podul cu bombe cu planare, lăsând în urmă cratere ce au făcut ca traficul să nu mai fie posibil decât într-un singur sens.

În prezent, podul este funcțional, dar traversarea are loc cu dificultate, în timp ce locuitorii sunt evacuați.

Potrivit autorităților regionale, dintre cei aproximativ 1.700 de locuitori care rămăseseră în Korabel în momentul atacului, peste 400 au fost evacuați până în prezent.

Râul Nipru, un alt front al războiului

Insulele joase din delta râului Dnipro, inclusiv pe cele situate chiar vizavi de centrul Hersonului, reprezintă o zonă gri contestată, unde operează atât forțe ucrainene, cât și rusești, care încearcă permanent să-și îmbunătățească pozițiile deși terenul este prea mlăștinos pentru fortificații solide.

Cu toate acestea, atacurile rusești pe frontul din Herson s-au intensificat semnificativ în ultimele luni, a declarat purtătorul de cuvânt al comandamentului sudic al armatei ucrainene, Vladyslav Voloshyn, pentru Kyiv Independent.

Pe lângă o rată mai mare de atacuri cu drone, artilerie și bombe cu planare, forțele ruse și-au intensificat și eforturile de a efectua atacuri asupra insulelor – până acum fără succes, pierzând două până la trei ambarcațiuni pe zi, a declarat Voloșin.

Intensificarea atacurilor peste râu a dus la speculații că Rusia pregătește o ofensivă terestră mai amplă pe malul vestic al Niprului, inclusiv în Herson.

Voloșin apreciază însă că Rusia este încă departe de a avea capacitatea de a reuși într-o astfel de operațiune.

„Este foarte dificil să ascunzi trupele, ambarcațiunile și alte echipamente necesare în acest scop, întrucât sateliții și sistemele noastre de recunoaștere aeriană vor detecta rapid o astfel de concentrare. În acest moment, nu există dovezi ale unor astfel de planuri.”

„Și dacă adună 30 de oameni și traversează un grup de sabotaj, vor putea captura Hersonul? Improbabil.”

Civilii din Herson, atacați de drone

Comparativ cu zone mai dinamice ale frontului, situația orașului Herson este una particulară: fără a fi amenințată imediat de o ofensivă și ocupație, se află în raza de acțiune a aproape tuturor armelor aflate la dispoziția Rusiei.

În condițiile unui „safari uman”, larg documentat ,forțele ruse folosesc atât drone FPV, cât și drone lansatoare de bombe pentru a ataca nu doar vehicule, puncte de distribuție a ajutorului umanitar și echipele de intervenție, ci și civili ucraineni.

Potrivit lui Voloșin, Herson se numără printre cele mai atacate zone ale frontului în ceea ce privește intensitatea activității dronelor rusești: aproximativ 250-270 de drone FPV sunt desfășurate asupra orașului și a așezărilor din jur, în medie, pe zi, a declarat acesta pentru Kyiv Independent.

La sfârșitul lunii iunie, au apărut primele rapoarte despre atacuri cu drone rusești asupra mașinilor de pe autostrada principală care duce spre Mikolaiv, ceea iscat îngrijorări că orașul ar putea fi complet izolat.

Deocamdată, a spus Voloșin, astfel de atacuri reprezintă o excepție – un test al capacităților dronelor cu rază lungă de acțiune ale Rusiei într-o zonă în care mediul urban din Herson reprezintă un obstacol serios.

„Dronele FPV nu sunt decomandată capabile să ajungă acolo în mod constant, iar pentru dronele pe fibră optică, este necesar să zboare peste tot orașul”, a spus el, explicând că autoritățile iau o diversitate de contramăsuri, de la dispozitive puternice de război electronic până la plase anti-drone. „În acest moment, inamicul încearcă acum să găsească o modalitate de a realiza acest lucru.”

Între timp, locuitorii din Herson încearcă să se adapteze.

„Instrumentul principal pe care îl avem este un canal de Telegram care monitorizează constant aceste zboruri cu drone, le înregistrează”, spune o jurnalistă din oraș. „Canalul raportează unde se află în prezent o dronă, unde este probabilă activitate… Unii oameni chiar poartă detectoare de drone.”

Cabinetul libanez a eșuat, marți,  în tentativa de aprobare a unei moțiuni de dezarmare a grupării Hezbollah, într-o ședință tensionată, dar a stabilit un calendar clar pentru acest demers, scrie thenationalnews.com.

După ore de dezbatere aprinsă, marcată de divergențe și ton ridicat, miniștrii au convenit să reia discuțiile joi. În plus, au cerut armatei să întocmească un plan de limitare a armamentului, cu termen până la sfârșitul anului, plan ce trebuie prezentat cabinetului înainte de 31 august, a declarat premierul Nawaf Salam.

Această inițiativă face parte dintr-un efort susținut de Statele Unite, care doresc ca Libanul să se angajeze formal și concret în dezarmarea Hezbollah. Totuși, discuțiile au coincis cu un discurs virulent al liderului Hezbollah, Naim Qassem, în care acesta a respins categoric orice formă de dezarmare — cea mai categorică declarație publică a grupării din ultimele luni.

Presiuni externe și tensiuni interne

În acest moment Libanul se află într-o poziție delicată, confruntat simultan cu presiunea americană și continuarea atacurilor aeriene israeliene sau cu eliminări țintite.

Susținătorii Hezbollah au apărat cu fermitate mesajul transmis de Qassem — că nu vor ceda arme și că nu acceptă niciun termen agreat din exterior. Liderul grupării a argumentat că orice renunțare la armament ar slăbi Libanul în fața Israelului și a insistat că acest subiect este unul național, fără ingerință externă.

Qassem a avertizat că Hezbollah și armata libaneză s-ar angaja în apărarea țării în cazul unor atacuri israeliene extinse și a cerut retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate, încheierea bombardamentelor și eliberarea prizonierilor înainte de orice discuție despre dezarmare.

În timpul discursului său, zeci de simpatizanți Hezbollah au ieșit pe motociclete cu steaguri galbene în suburbia de sud a Beirutului, marcând a doua zi consecutivă de mobilizare cvasipublică.

Amenințări politice și obstacole decisionale

Deși toți miniștrii cabinetului nu fac parte din partide politice, unii dintre ei sunt nominalizați de Hezbollah sau de partide aliate. Au existat suspiciuni că doi miniștri, Rakan Nasreddine (Sănătate) și Tamara El Zein (Mediu), au părăsit ședința fără explicații clare.

Surse apropiate discuțiilor au relatat că unii miniștri au avertizat că se vor retrage din guvern dacă nu se adoptă un calendar clar pentru dezarmare. Totodată, opoziția anti‑Hezbollah a declarat că va lupta pentru un text ferm, dar fezabil.

Discuțiile privind subiectul armatelor neconstituționale au devenit mult mai vizibile în acest an, pe fondul intensificării presiunilor americane. Premierul Salam a subliniat necesitatea extinderii suveranității statului asupra întregului teritoriu libanez și control exclusiv asupra armamentului — un punct cheie pentru deschiderea unei noi faze de guvernare.

Deși Hezbollah a fost slăbit în confruntările cu Israelul, rămâne o forță militară semnificativă și continuă să se bucure de sprijin în comunitățile șiite. Există temerea că dezbaterea despre arme ar putea stârni tensiuni sectare majore dacă nu este gestionată cu diplomație.

În iunie, trimisul american Thomas Barrack a propus un plan de dezarmare a Hezbollah, în schimbul încetării atacurilor israeliene și retragerii trupelor din cinci zone ocupate din sudul Libanului. Lipsa unei decizii clare marți ridică temeri că Israelul ar putea escalada atacurile, inclusiv la Beirut.

Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, le-a transmis libanezilor un mesaj în care le-a cerut „să-şi salveze ţara” şi să o „elibereze” de gruparea Hezbollah, pentru că, în caz contrar, vor avea parte de distrugeri şi suferinţe ca cele pe care le vedem în Fâşia Gaza

Șeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi, a reacționat în cazul amenințărilor cu război lansate de Kremlin în urma condamnării Evgheniei Guțul. A afirmat că acestea sunt un amestec în treburile interne ale țării, subliniind că timpurile când Moscova ordona Chișinăului ce să facă s-au încheiat.

,,Moldova este un stat suveran și respingem cu fermitate amestecul în treburile interne ale țării noastre. Timpurile când Moscova ne dicta ce să facem au trecut demult. Moldova face ce este bine pentru cetățenii săi urmându-și  într-un mod clar interesul național privind consolidarea păcii, bunăstării în cadrul marii familiii europene”, a afirmat șeful Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău.

Amenințarea Kremlinului 

Reacția a fost oferită în contextul în care deputatul Dumei de Stat din Rusia, Konstantin Zatulin, a spus că condamnarea la închisoare a bașcanei Găgăuziei reprezintă un act de represiune și că situația poate fi schimbată prin înaintarea armatei ruse spre granița Ucrainei cu Republica Moldova.

„Această sentință este revoltătoare în sine. Șapte ani de închisoare pentru conducătoarea oficială a autonomiei găgăuze din cadrul Moldovei (…) Este o represiune. Și nu doar împotriva Evgheniei Guțul personal, ci împotriva întregului popor găgăuz, care este astfel forțat să se supună voinței autorităților de la Chișinău și să renunțe la orice rezistență. Cred că cea mai radicală soluție pentru problema creată ar fi o avansare rapidă a armatei ruse în direcția graniței Ucrainei cu Transnistria și Moldova”, a afirmat deputatul rus, susținând că într-un astfel de scenariu „situația s-ar schimba radical”.

O reacție au avut și alte portavoci ale Kremlinului, printre care și purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

,,Este un exemplu de decizie motivată politică. Este exemplu de presiune ilegală asupra oponenților politice în cadrul campaniei electorale. Vedem cum opoziția este supusă represiunilor. Oamenii sunt lipsiți de posibilitatea să voteze pentru cine vor. Regulile și normele democratice sunt călcate în picioare”, a subliniat Peskov.

Iar Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, susține că această ,,condamnare reprezintă culminarea represiunilor regimului de la Chișinău împotriva întregii autonomii găgăuze. Conducătoarea acesteia, Evghenia Guțul, aleasă în 2023, nu a fost inclusă în componența guvernului republican, în ciuda prevederilor legale. În aprilie, printr-o decizie a Curții Constituționale a Moldovei, Găgăuzia a fost lipsită de dreptul de a-și numi propriul procuror”.

Au sărit în apărarea bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și politicieni pro-ruși din țara sa, printre care se numără și Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), formațiune membră a Blocului Electoral Patriotic.

,,Tot ce a putut realiza justiția reformată a Maiei Sandu e să condamne la 7 ani cu executare o femeie, o mamă, un lider de administrație locală, ales de popor. Tot ce a putut realiza justiția reformată și poliția politică a Maiei Sandu e să răzbune frustrările profunde și ura personală a președintei, care este invidioasă pe orice succes sau împlinire care nu-i aparține ei. Repet, trăim într-un stat autocrat condus de indivizi lipsiți de empatie și de grijă pentru oameni și popor”, a notat pro-rusul pe pagina sa de Facebook.

Și Vasile Tarlev, liderul formațiunii Viitorul Moldovei, parte și a aceluiași bloc, a avut un comentariu critic.

,,Asta e răzbunare. Răzbunare pentru poziția independentă. Răzbunare pentru că nu și-a plecat capul în fața puterii, a trădat alegătorii și nu i-a fost frică să meargă împotriva politicii guvernului corupt”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate al Comunității Watchdog.md, susține că punctele de vedere ale acestor oameni sunt parte a planului de destabilizare a Moscovei privind Chișinăul.

,,Acești oameni nu apără doar o persoană. Apără un sistem. Sunt aliați direcți ai lui Șor, ai rețelelor finanțate din Rusia și ai planului de destabilizare. Urmează Curtea de apel. Urmează campania de victimizare. Urmează proteste în Găgăuzia. Stamov și alde el cu proteste, fake news și așa ziși „experți”. Totul în prag de alegeri. Este un scenariu cunoscut: destabilizezi, agiți, compromiți. Evghenia Guțul nu a fost o eroină. A fost un pion. O piesă într-un plan mult mai mare, finanțat de Moscova, executat de Șor. Iar acum, o parte din rețea încearcă să o transforme în martir. Această condamnare trebuie confirmată. Pentru că nu e doar despre Guțul. E despre cine mai controlează Moldova: legea sau rețelele subordonate Kremlinului. Și dacă nu apărăm acum principiul că nimeni nu e mai presus de lege — mâine nu vom avea cum să ne apărăm pe noi”, a precizat expertul.

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată la șapte ani de închisoare și încătușată în sala de judecată, a transmis o reacție publică prin intermediul avocaților săi după ce a fost încarcerată. Ea susține că este nevinovată și se consideră o victimă a puterii.

,,Această decizie nu are nimic de-a face cu justiția. Acesta este un masacru politic, planificat și executat după instrucțiunile de sus. Astăzi sunt după gratii, iar mâine poate fi oricine îndrăznește să critice autoritățile. Aceasta nu este o propoziție pentru mine – este o sentință pentru tot sistemul democratic al Moldovei.Aceasta este o încercare de intimidare a găgăuziei, care au curajul să voteze așa cum vrea partidul de guvernământ”, a notat aceasta pe pagina sa de Facebook.

Bașcana Evghenia Guțul acuză formațiunea puterii, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), precum și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, că folosesc ,,represiunea ca instrument de combatere a disidenței. În premergătoare alegerilor parlamentare, nu se timid în privința metodelor – fabricarea cazurilor, presiuni asupra judecătorilor, convingeri politice. Toate acestea se fac în același scop – pentru a păstra puterea cu orice preț. Nu recunosc această farsă și voi lupta pentru numele meu, onoarea și adevărul meu. Nu pot fi distrus. Cu siguranță mă voi întoarce la ai mei! Pentru copiii mei! Pentru propria mea familie!Vom apela cu siguranță la această decizie autorităților superioare și vom căuta dreptate”.  

Responsabilii PAS au spus că nu comentează aceste acuzații, iar cei Administrației Prezidențiale nu au venit deocamdată cu o reacție.

În data de 5 august, bașcana Găgăziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de pușcărie, precum și a fost confiscarea sumei de aproape 41. 000.000 de lei moldovenești. Alături de ea a fost condamnată și secretară fostei formațiuni Șor, Svetlana Popan, ea fiind privată de libertate pe un termen de șase ani și fiindu-i confiscată suma de circa 10.000.000 de lei moldovenești.

Rusia și-a întețit eforturile de mobilizare a noi militari și plănuiește să formeze alte 10 divizii până la sfârșitul anului, astfel că Ucraina trebuie să ia măsurile necesare pentru a fi pregătită, a avertizat șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, relatează presa ucraineană. 

Armata rusă a suferit pierderi uriașe de soldați – numai în iulie a pierdut 33.200 de militari, cu 800 mai mulți decât în luna precedentă. Cu toate astea, forțele ruse se măresc cu 9.000 de soldați lunar și două nouă divizii au fost deja create, a anunțat el în cadrul unei ședințe consacrate evaluării performanțelor armatei ucrainene în luna iulie,

În aceste circumstanțe, șeful armatei ucrainene apreciază că Ucraina „nu are altă opțiune decât să continue măsurile de mobilizare, să îmbunătățească calitatea instruirii de luptă și să consolideze componenta fără pilot a trupelor noastre”.

De asemenea, el a anunțat reforme în curs în cadrul corpului militar al Ucrainei pentru îmbunătățirea coordonării și a eficacității pe câmpul de luptă.

„Înțelegem situația și știm ce trebuie făcut. Inamicul nostru va crește presiunea — sarcina noastră comună este să-i împiedicăm să își atingă obiectivele. Vom duce la bun sfârșit această sarcină”, a spus Sîrski.

Situație dificilă pe frontul de est

Potrivit șefului armatei ucrainene, situația este în special dificilă pe fronturile Pokrovsk, Dobropillia și Novopavlivka.

Între timp, s-au înregistrat progrese pe frontul Slobojanșciina de Nord în vederea eliberării regiunii Sumi, iar luptele continuă în regiunea Kursk din Rusia.

„În iulie, am obținut un succes semnificativ în utilizarea mijloacelor de atac în adâncime – zeci de instalații industriale de apărare ale inamicului au fost atacate. Dronele noastre și alte mijloace de atac au redus semnificativ capacitățile industriei de apărare a agresorului și au lovit țintele sale militare, inclusiv Shahed și alte depozite de arme, aerodromuri militare, poligoane de antrenament, precum și uzine de apărare, electromecanice, chimice și de rafinare a petrolului.”

SUA au emis marți o condamnare fermă a oricăror încercări de a submina suveranitatea Rep. Moldova, reafirmând dreptul țării la autodeterminare. Poziția vine în contextul în care președintele Maia Sandu acuză Rusia că orchestrează o campanie „fără precedent” pentru a se amesteca în parlamentare.

Într-un răspuns oferit corespondentului „Kyiv Post” la Washington, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a afirmat că „condamnăm orice efort de a submina securitatea națională și suveranitatea altor țări”, subliniind că „moldovenii au dreptul să decidă singuri cine îi conduce și care le va fi viitorul”.

Iar Andrew D’Anieri, director asociat al Centrului Eurasia din cadrul Atlantic Council, a declarat marți pentru „Kyiv Post” că administrația Trump „are dreptate” să semnaleze știrile false rusești menite să manipuleze alegerile din Republica Moldova.

El a îndemnat Guvernul american să fie pregătit să utilizeze diverse instrumente, inclusiv sancțiuni, pentru a transmite Kremlinului că „încălcarea suveranității unei alte țări nu va fi tolerată”, mai ales pe măsură ce se apropie alegerile din Republica Moldova și pacea în Ucraina rămâne departe.

Richard Kauzlarich, diplomat cu experiență și fost trimis prezidențial pentru statele devenite recent independente în timpul administrației Bill Clinton, a sugerat pentru sursa citată că SUA ar putea lua măsuri suplimentare.

„SUA ar putea face mai mult: sancțiuni împotriva entităților ruse implicate sunt un exemplu, dar va face administrația Trump mai mult?”, a spus acesta.

Kauzlarich a mai propus ca SUA să ofere sprijin sectorului energetic din țara vecină pentru a reduce dependența Moldovei de gazul rusesc.

Intențiile Kremlinului

Săptămâna trecută, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat public Rusia că plănuiește un efort de interferență pe scară largă înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Vorbind la o conferință de presă la Chișinău, Maia Sandu a avertizat asupra unei strategii cu mai multe fațete, care implică finanțare ilegală, atacuri cibernetice sofisticate și dezinformare pe scară largă.

„Federația Rusă vrea să controleze Republica Moldova începând din toamnă”, a declarat lidera de la Chișinău, calificând presupusul plan drept o „amenințare directă la adresa securității statului nostru, a suveranității țării și a viitorului european al Moldovei”. Ea a îndemnat atât cetățenii, cât și instituțiile să rămână vigilenți în fața acestor amenințări.

Autoritățile moldovenești ar fi identificat cel puțin zece metode principale de interferență electorală. Acestea includ utilizarea ilegală a aproximativ 100 de milioane de euro în criptomonede, folosirea deepfake-urilor, organizarea de proteste plătite și manipularea opiniei publice prin intermediul clerului afiliat Kremlinului.

Favoritul votanților

Sondajele recente indică faptul că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune aflată la guvernare și fondată de Maia Sandu, se află în topul preferințelor, cu un sprijin de 27%, pe măsură ce se apropie alegerile din 28 septembrie.

Patru persoane aflate la bordul unui avion de transport medical au murit după ce aparatul de zbor s-a prăbuşit şi a luat foc marţi, în apropierea unui aeroport din statul american Arizona.

Aeronava de mici dimensiuni s-a prăbuşit în apropierea aeroportului Chinle, în nordul statului Arizona, relatează, miercuri, dpa, citată de Agerpres.

Avionul, unul de transport medical, efectua o cursă pentru a prelua un pacient de la un spital, a anunţat poliţia locală într-un comunicat pe Facebook.

O anchetă urmează să stabilească din ce cauză s-a produs accidentul aviatic.

Avionul s-a prăbuşit în rezervaţia Naţiunii Navajo, care se întinde pe porţiuni din Arizona, New Mexico şi Utah.

Potrivit preşedintelui Naţiunii Navajo, Buu Nygren, victimele erau membri ai personalului medical.

Potrivit NBC News, care citează operatorul aeronavei, CSI Aviation, victimele sunt doi piloţi şi doi angajaţi din domeniul sănătăţii.

Președintele american Donald Trump a declarat marți, 5 august, că actualul vicepreședinte JD Vance este „cel mai probabil” moștenitorul său politic și candidatul Partidului Republican pentru alegerile prezidențiale din 2028 — cea mai clară susținere exprimată până acum de Trump în favoarea lui Vance.

„Ei bine, cred că (este) cel mai probabil”, a spus Trump reporterilor, întrebat dacă Vance este urmașul natural al mișcării MAGA pe care a inspirat-o. „Să fim corecți, este vicepreședintele”, a adăugat el, potrivit Reuters.

Trump a sugerat totodată că Vance și actualul secretar de stat, Marco Rubio, ar putea face echipă pentru o viitoare candidatură republicană, menționând posibilitatea unui tandem politic între cei doi.

Deși cursa pentru 2028 este încă departe, influența lui Trump asupra bazei republicane rămâne puternică, iar orice semn de susținere din partea sa are implicații majore în interiorul partidului.

Anterior, Trump evitase să-și exprime susținerea pentru un posibil succesor. În februarie, el spunea că Vance este „foarte capabil”, dar considera prematur să-l numească drept favorit pentru 2028.

JD Vance, fost pușcaș marin în vârstă de 40 de ani, joacă un rol important în administrația Trump, fiind un diplomat de prim rang și una dintre vocile principale în promovarea politicilor interne și externe ale președintelui.

Marco Rubio, fost senator de Florida, s-a impus ca o figură importantă în rezolvarea provocărilor din politica externă a administrației Trump. El este primul politician, de la Henry Kissinger încoace, care deține simultan funcțiile de secretar de stat și consilier pentru securitate națională.

Forțele ruse au cucerit satul Sichneve din regiunea Dnipropetrovsk, situată în centrul-estul Ucrainei, a anunțat marți, 5 august, Ministerul rus al Apărării.

De mai multe luni, armata rusă avansează lent spre vest, pe o linie a frontului de aproximativ 1.000 de kilometri, reușind să captureze aproape zilnic noi sate, în special în regiunea Donețk, relatează Reuters.

Pe fondul ofensivei ruse, Kievul afirmă că trupele sale își mențin pozițiile și resping atacurile. Luni, armata ucraineană a negat categoric zvonurile potrivit cărora forțele sale ar fi încercuite în Pokrovsk – un oraș logistic din Donețk, aflat sub bombardamente constante.

„Unele surse difuzează informaţii potrivit cărora unităţile noastre sunt încercuite în Pokrovsk. Acest lucru nu este deloc adevărat”, a transmis Statul Major General ucrainean.

Potrivit datelor disponibile, forțele ruse controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv regiuni anexate oficial – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie – precum și peninsula Crimeea, ocupată din 2014. Moscova susține că deține controlul total asupra regiunii Luhansk și a unor părți din celelalte teritorii.

Comandantul suprem al Ucrainei, Oleksandr Syrskyi, a precizat că cele mai intense lupte se duc în apropiere de Pokrovsk și în alte două zone din Donețk, dar a menţionat şi unele „succese” ale trupelor ucrainene în regiunea Sumîi, aflată la graniţa cu Rusia.

Totodată, Syrskyi a afirmat că se duc în continuare lupte și în regiunea rusă Kursk, unde Ucraina a lansat o incursiune masivă anul trecut. Autoritățile de la Moscova susțin că au respins complet trupele ucrainene din zonă în luna aprilie.

Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent afirmațiile ambelor părți.