Un tânăr de 18 ani a evadat vineri, 4 iulie 2025, de sub escortă în timp ce era dus la Judecătoria Turda. Acesta este căutat acum de polițiști.

Potrivit IPJ Cluj, în jurul orei 13.30, în timpul efectuării unei escorte la Judecătoria Turda, în vederea prezentării în fața judecătorului de drepturi și libertăți pentru luarea unei măsuri preventive, un tânăr de 18 ani a reușit să evadeze de sub escortă.

„În prezent, căutările sunt efectuate de către polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj – Serviciul de Investigații Criminale, Serviciul Criminalistic, Poliția municipiului Turda, împreună cu luptătorii din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale, sub coordonarea conducerii Inspectoratului, cât și cu sprijinul altor structuri de specialitate. Pe numele persoanei bănuite de infracțiunea de tâlhărie a fost întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evadare”, arată IPJ Cluj.

Pe numele tânărului bănuit de infracțiunea de tâlhărie a fost întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evadare.

Potrivit cluj24, din primele date, tânărul a fost prins după ce, în 20 iunie, a agresat un taximetrist în Turda împreună cu alt bărbat.

„În data de 20 iunie 2025, în jurul orei 09.00, Poliția municipiului Turda a fost sesizată de către un bărbat de 72 de ani, taximetrist, cu privire la faptul că ar fi fost victima unei infracțiuni comise de două persoane necunoscute. În fapt, în dimineața zilei de 20 iunie a.c., aceasta a preluat doi pasageri de sex masculin din zona străzii 22 Decembrie 1989 din municipiul Turda, cu destinația strada Calea Victoriei. Ajunși la destinație, cei doi ar fi încercat să îl inducă în eroare pe bărbat și să nu plătească cursa, iar acesta și-ar fi dat seama. Astfel, cele două persoane ar fi devenit agresive și i-ar fi smuls bărbatului suma de 350 de lei, agresându-l”, a transmis IPJ Cluj luna trecută.

A fost zi de doliu, vineri, 4 iulie 2025, la Hunedoara, în memoria fostului mare sportiv Mihai Leu (1969–2025), stins din viață la 56 de ani. Aproape 2.000 de oameni au venit la slujba de înmormântare a fostului campion.

Hunedoara l-a plâns, vineri, 4 iulie, pe Mihai Leu, unul dintre simbolurile orașului și cel mai performant sportiv pe care l-a dat în ultimele decenii. 

Mihai Leu, condus pe ultimul drum la Hunedoara

Sala teatrului din Hunedoara a fost aproape neîncăpătoare pentru numeroșii localnici și pentru foștii apropiați ai lui Mihai Leu, care au dorit să-și ia adio de la campionul mondial la box și pilotul de raliuri, unul dintre marii sportivi ai României.

Într-o atmosferă apăsătoare, accentuată și de vremea toridă de afară, sute de oameni s-au strâns și în fața teatrului pentru a-i aduce un ultim omagiu sportivului a cărui carieră, întinsă pe patru decenii, a inspirat nenumărați români.

În clădirea emblematică a Hunedoarei, sicriul lui Mihai Leu a fost înconjurat de oameni și de coroane de flori și drapele tricolore (video), iar mulți dintre cei prezenți l-au privegheat în lacrimi, pe fostul campion.

După slujba religioasă, sicriul cu trupul neînsuflețit a fost purtat spre mașina mortuară, iar la ieșirea din sala teatrului, mulțimea l-a însoțit cu aplauze. Afară, foștii colegi de raliuri au turat motoarele într-un gest simbolic, ca omagiu adus acestuia.

În 1987, Mihai Leu, pe atunci în vârstă de 19 ani, devenea campion mondial la box juniori, la Havana, în Cuba. Câteva luni mai târziu, Leu a reușit să fugă din România regimului Ceaușescu, continuându-și cariera sportivă în Germania. Până în zilele Revoluției din 1989, gestul său curajos a fost interpretat de autoritățile comuniste drept o sfidare, iar performanțele sale sportive au fost trecute sub tăcere. Hunedorenii nu și-au uitat însă, „Leul”, cel pe care l-au întâmpinat, ani mai târziu, cu emoție la revenirea în țară. 

În 1997, la zece ani după fuga sa în Occident, Mihai Leu s-a întors la Hunedoara, orașul natal, alături de noua sa familie, aducând acasă titlul de campion mondial la box profesionist. După retragerea din box, s-a dedicat raliului, pasiune moștenită de la tatăl său – și el fost pilot de raliuri.

„Să fii campion înseamnă să știi să visezi frumos, să te lupți pentru ceea ce îți dorești și să fii convins că orice este posibil. Să fii campion înseamnă să nu te dai bătut niciodată”, spunea Mihai Leu, campion la box și raliuri.

La 1 iulie 2025, Mihai Leu a decedat în spital, iar ultima sa întoarcere acasă a fost întâmpinată, de această dată, cu tristețe de localnici. Oamenii însă nu l-au uitat pe cel care a fost un simbol al Hunedoarei.

Leul din Hunedoara

Mihai Leu (1969–2025) a fost primul român care și-a trecut numele pe lista campionilor mondiali la box profesionist. În 1997, sportivul din Hunedoara a cucerit centura mondială la categoria semimijlocie a versiunii World Boxing Organization (WBO), după ce l-a învins, la capătul a 12 reprize, pe panamezul Santiago Samaniego. La scurt timp după ce a obținut cea mai importantă performanță din cariera sa, Mihai Leu a fost nevoit să se retragă din ring, din cauza unei accidentări la braț. Totuși, s-a relansat în raliuri, devenind campion național, la fel ca tatăl său înaintea lui.

Mihai Leu s-a născut la Hunedoara, în data de 13 februarie 1969. Și-a început cariera la clubul Constructorul, apoi a trecut la Metalul Hunedoara. După primele sale performanțe în box, a fost transferat la Dinamo și apoi la Steaua București. A devenit campion al României la juniori în 1983, 1984, 1985 și 1986, iar în 1987 a devenit campion mondial la juniori, la Havana, în Cuba. În toamna aceluiași an, a participat la Balcaniada de la Patras, în Grecia, și a decis să nu se mai întoarcă în România. Mihai Leu avea 19 ani când a fugit în Germania, unde a continuat să performeze în box. Ca amator, a disputat 200 de meciuri și a câștigat 190. La profesioniști, a boxat în 28 de meciuri și le-a câștigat pe toate.

În 1991, Mihai Leu a devenit campion al Germaniei și unul dintre cei mai respectați boxeri ai lumii, evoluând sub numele Michael Löwe. În 1993 a cucerit titlul Intercontinental al Germaniei, iar în 1995 a obținut titlul Intercontinental WBO. A devenit campion mondial la box, categoria semimijlocie a versiunii WBO, titlu câștigat pe 22 februarie 1997, împotriva panamezului Santiago Samaniego. Și-a apărat titlul de campion mondial WBO la 20 septembrie 1997, în meciul disputat împotriva irlandezului Michael Carruth. După retragerea din box, s-a dedicat raliurilor, sport pe care îl practicase și tatăl său.

După Revoluția din 1989, s-a întors în România și s-a stabilit, împreună cu familia, la Hunedoara. Mihai Leu era căsătorit din 1992 cu Anna, iar în 1993 s-a născut fiul lor, Marco.

Procurorul care i-a trimis în judecatǎ pe foștii șefi din SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravǎ scrie în rechizitoriu ca aceștia ar fi monitorizat mai multe persoane, intre care avocați si magistrați.

Potrivit DNA, „au fost încheiate contracte cu societăți de investigații (SC Interdiligence SRL) prin intermediul cărora să poată fi colectate informații apte a fi utilizate în scopul creării unei stări de presiune asupra persoanelor decidente pentru promovarea intereselor clientilor, fiind monitorizate atât părțile adverse din cadrul unor litigii, cât si apropiatii acestora, expertii din dosare, avocatii sau chiar magistrații: in cazul clientului Alpha SPV SRL au fost efectuate activități de culegere de informații şi chiar de monitorizare cu privire la avocati, magistrați, oameni de afaceri; in cazul clientilor SC Elsid si SC Electrocarbon, raportat la litigiile cu Primãria Câmpina au fost efectuate activități investigative cu privire la primarul Moldoveanu loan Alin si apropiafii acestuia (Costel Marian Stefanovici, Aurel Pätru, Rãzvan George Topală, Grigore Melnic)”.

Procurorii spun că Florian Coldea, Dumitru Dumbravă şi Doru Trailă au acționat în calitate de coautori, lăsând de înțeles că sunt membri ai „unei echipe ce are influență asupra magistraților și că acțiunile lor nu sunt individuale, ci acțiuni coordonate de <<șeful cel mare>>„, cu referire la Florian Coldea.

DNA mai menționează legătură cunoscută a generalilor Florian Coldea și Dumitru Dumbravă cu persoane din sistemul judiciar, amplu dezbătută public, precum si celebrele protocoale între SRI și parchete, precum și expresia folosită într-un interviu din 2015 de Dumbravă pentru a se referi la instanțele de judecată – câmp tactic.

Ce le-a spus Florian Coldea procurorilor

Florian Coldea a declarat la DNA că la sfârșitul anului 2022, denunțătorul Cătălin Hideg ar fi încercat să-l abordeze prin intermediul lui Bogdan Neidoni, al unui om de afaceri și al lui Dan Moldoveanu, fost șef CNI si fost coleg al generalului (r), pentru acordarea de consultanțǎ pentru companiile pe care le deținea. Coldea spune că ar fi refuzat, însă l-ar fi reorientat către Dumitru Dumbravă. 

„Sub aspectul insistenței martorului Hideg Robertino – Cătălin de a-l contacta, declaratia inculpatului este contrazisă chiar de persoanele indicate ca martori. Astfel, numitul Moldovean Daniel Andrei, fiind audiat in calitate de martor, declară că Hideg Robertino – Cătălin nu i-a solicitat să vorbească cu Florian Coldea si nici să îi intermedieze vreo intrevedere cu acesta, precizând că, în urma cu un an sau doi, în primele 6 luni după ce i-a debutat dosarul, acesta l-a contactat, i-a spus despre dosarul lui si printre altele i-a relatat că ar vrea să intre în legătură cu Florian Coldea, întrucât știe el că ar putea să-l ajute”, scrie procurorul de caz în rechizitoriu.

Ulterior, Coldea i-ar fi comunicat lui Dumbravă că ar putea fi abordat de Hideg, spune acesta. La rândul lui, Dumbravă ar fi comunicat cu Hideg despre consultanța juridică de care afaceristul ar fi avut nevoie și l-ar fi pus în legătură cu avocatul Doru Trăilă. 

„Toate acestea demonstreaza că inculpatul Coldea Florian, nu numai că l-a pus în legătură pe numitul Hideg Robertino – Cătălin cu inculpatul Dumbravă Dumitru, ci a si monitorizat relația dintre acestia, fiind încunoștințat de inculpatul Dumbravă Dumitru cu privire la fiecare etapă a colaborării cu martorul Hideg Robertino-Catalin, inclusiv cu privirea la negocierea și semnarea contractului de asistență juridică. (..) Este evident că inculpatul Coldea Florian nu monitoriza doar stadiul colaborării dintre martorul denuntător si inculpații Dumbravă Dumitru si Trăilă Doru, ci și stadiul dosarului penal si posibilitățile de optimizare a acestuia”, explica DNA. 

Procurorii spun că relevantă este și legătură lui Florian Coldea cu Wang Yan, un om de afaceri chinez căruia în 2013 i-a fost retrasă cetățenia română, fiind considerat un pericol pentru siguranța națională:

„Cu privire la acesta, inculpatul Coldea Florian sustine că există doar o legătură conjuncturală, determinată de legătura cu o firmă din China a unui client român, SC Romelectro SA” şi că i-a intermediat o intrevedere cu un cetățean arab din Abu Dhabi, ce a avut loc la un restaurant din zona Tunari, in data de 29 iulie 2023, context in care,la plecare, a fost asteptat la mașină de către Hideg Robertino Cătălin, despre care a aflat ulterior că este prieten cu cetățeanul arab si s-a folosit de această oportunitate pentru a se <>„.

DNA susține că adevărul este altul : „Declaratia inculpatului Coldea Florian este vădit nereală, fiind contrazisã de informatiile rezultate din perchezitia informatică a telefoanclor utilizate de martorii Hideg Robertino – Cătălin si Wang Yan, care se coroborează şi cu declarația martorului Dan Rares Constantin – avocat. Astfel, din conversatiile dintre inculpatul Coldea Florian (persoanã de contact in telefonul lui Wang Yan – „Sorin Georgescu”) si numitul Wang Yan rezultă în mod indubitabil că legătura nu era una conjuncturală, ci una de afaceri si colaborare, care implica si alte persoane din cercul relational al inculpatului”.

Spre exemplu, DNA susține că unul dintre martori, avocatul Dan Rareş, a declarat că l-a cunoscut pe cetățeanul chinez prin intermediul lui Coldea, care l-a recomandat pentru a acorda consultanță ca avocat pe proiect de energie verde.

Procurorii vorbesc despre o întâlnire la Calugareni la care ar fi participat, printre alții, Hideg si afaceristul chinez. 

Dumbrava il contrazice pe Coldea

La rândul lui, Dumitru Dumbrava a afirmat in fata procurorilor ca a luat legătură cu Cătălin Hideg la recomandarea lui Florian Coldea. După prima întâlnire cu Hideg, în condițiile în care afaceristul i-ar fi dat de înțeles că s-ar aștepta să poată influența in vreun fel actul de justiție, l-ar fi abordat pe Coldea. 

„Inculpatul Dumbravă Dumitru arată că i-a adus la cunoștință inculpatului Coldea Florian aceste aspecte si l-a lăsat să tragă dumnealui concluziile, lăsând de inteles că hotärâtor in luarea deciziei de continuare a colaborării a fost faptul că rugămintile insistente la inculpatul Coldea Florian veneau din partea lui Neidoni Bogdan„, se menționează în rechizitoriu.

Procurorii spun că cei vizați de dosar ar fi obținut, ilegal, prin trafic de influență și exercitarea fără drept a unei profesii, in perioada 2020-2024, peste 1.600.000 lei. 

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) anunță vineri, 4 iulie, că operatorii de telefonie mobilă din România vor bloca, din 7 iulie, apelurile iniţiate din afara teritoriului ţării, care afişează în mod fals anumite numere naţionale, preponderent de telefonie fixă sau numere naţionale, fixe şi mobile, incorect sau incomplet folosite.

„Începând de luni, 7 iulie 2025, utilizatorii vor fi mai protejaţi în faţa apelurilor înşelătoare care folosesc date de identificare false, efectuate în numele unor instituţii publice, bănci sau companii.

Astfel, operatorii vor bloca apelurile iniţiate din afara teritoriului României, care afişează în mod fals anumite numere naţionale, preponderent de telefonie fixă sau numere naţionale, fixe şi mobile, incorect ori incomplet folosite. ANCOM a luat această măsură pentru a limita fenomenul denumit «CLI Spoofing» (falsificarea numărului afişat la primirea unui apel). Măsura stabilită de Autoritate vine în urma unei analize aprofundate şi a consultării cu principalii furnizori de servicii de comunicaţii electronice şi cu reprezentanţii Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române”, precizează instituţia, printr-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES.

Potrivit arbitrului pieţei locale de telecomunicaţii, prin aplicarea acestei soluţii tehnice se urmăreşte reducerea semnificativă a incidenţei CLI Spoofing, în cazul fraudelor prin care un utilizator este apelat în numele unei entităţi oficiale, inclusiv în situaţiile în care datele de contact ale utilizatorilor au fost obţinute în urma unor interacţiuni cu materiale de tip deepfake generate cu inteligenţa artificială (inclusiv IA generativă).

De asemenea, ANCOM atrage atenţia asupra faptului că doar aplicarea acestor măsuri tehnice nu poate duce la eradicarea cazurilor de fraudă, de aceea utilizatorii sunt încurajaţi să manifeste în continuare prudenţă deosebită şi să îşi ia măsuri de precauţie în situaţia în care primesc apeluri de la numere de telefon suspecte.

Astfel, aceştia sunt sfătuiţi să verifice identitatea apelantului, să nu ofere date personale prin telefon (date de identificare, date bancare, parole, PIN-uri etc), să îşi actualizeze softurile şi aplicaţiile de pe telefon în mod constant şi să raporteze aceste situaţii către autorităţi.

Directorul Romsilva le-a luat apărarea angajaţilor din subordinea sa şi a susţinut  că toate primele şi sporurile pe care le-au luat au fost date pe merit.

Întrebat despre salariul său de 5.000 de euro, Marius Sîiulescu a declarat pentru Antena 3 că nu ar avea nimic împotrivă ca acesta să scadă și a fost dat de către Consiliul de Administrație.

Romsilva, care a plătit prime de pensionare de până la 100.000 de euro și a oferit 17 tipuri de sporuri, inclusiv pentru bucătărie, intră în plin proces de restructurare.

Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care a declarat că în cazul reorganizării Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, trebuie redus numărul de directori, iar criteriile de performanţă trebuie să nu ţină cont doar de profitul instituţiei.

„Trebuie să fie făcută o distincţie foarte clară între activităţile Romsilva, să fie văzut dacă toate activităţile desfăşurate de Romsilva, astăzi, trebuie în continuare să fie desfăşurate de Romsilva. Sunt o grămadă de principii şi o grămadă de discuţii punctuale, tehnice, care de fapt, la final se reflectă în calitatea actului de management şi de administrare a pădurilor. Toate aceste discuţii vor trebui să fie purtate pe fiecare palier în parte, rapid, şi să fie asumate. Din punctul meu de vedere, ar trebui să avem de urgenţă asumată, într-adevăr, o Hotărâre de Guvern care să prevadă toate aceste reforme. Cu siguranţă, voi avea discuţii cu absolut toţi actorii-cheie, nu doar cu sindicatele, dar şi cu sindicatele”, a afirmat şefa de la Mediu.  

Despre restructurări, directorul Romsilva a precizat că este vorba de angajații Romsilva ce nu pot fi verificați în baza de date de la Registrul Comerțului

„Este vorba de angajați ai noștri pe care noi, prin legea națională a pădurilor, nu avem cum să-i verificăm în baza de date de la Registrul Comerțului. Conform legislației, după ce ni s-a adus la cunoștință că ei sunt incompatibili în sensul că au și firme, administrează firme care vin în conflict de interes cu noi, au 30/zile la dispoziție să aleagă dacă rămân la instituția noastră sau dacă renunță la firmă. Până acum au renunțat la firme”, a afirmat acesta.

Întrebat despre prime, Sîiulescu a declarat că fiecare primă va fi cercetată în situația în care „nu s-a respectat contractul colectiv de muncă”.

„Primele, avem o măsură de am făcut niște comisii la nivelul fiecărei direcții și vom cerceta fiecare primă care s-a dat și în situația în care considerăm că nu s-a respectat contractul colectiv de muncă vom lua măsurile în cauză”, a explicat directorul Romsilva.

Despre sprul de stres de 25%, Sîiulescu a spus că el nu beneficiază de acest spor.

„Eu nu am spor de stres, salariul meu este contractul de mandat, este public, îl puteți găsi pe site-ul instituției. Există în contractul colectiv de muncă, dar eu personal nu am acest spor de stres, iar la ceilalți directori s-au luat sporurile de stres. Nu o să mai fie sporuri de stres. Și alte sporuri o să dispară”, a afirmat acesta.

Mai multe persoane au fost rănite, dintre care trei prezintă arsuri grave, după ce o benzinărie a explodat vineri, 4 iulie 2025, într-un cartier din estul Romei, relatează media locale. 

UPDATE: În acest moment, 21 de persoane sunt rănite, în principal salvatori și polițiști. O cisternă de gaz ar fi explodat din cauza desprinderii unei pompe care alimenta sistemul de distribuție. Flăcările ar fi pornit de la incendiul din depozitul judiciar din spatele cisternei cu GPL. Mai multe clădiri au fost avariate, iar zeci de mașini au explodat, de asemenea. Întreaga zonă a fost tranzitată, Via Gordiani și o secțiune din Via Casilina au fost închise. Au fost evacuați 15 copii de la un centru de vară, potrivit presei italiene.

Explozia uriaşă la staţia de benzină, motorină, şi GPL din Via dei Gordiani a fost auzită peste tot în capitala Italiei. Site-ul de ştiri Roma Today a publicat o fotografie în care apare un nor uriaş de fum deasupra benzinăriei în flăcări.  

La fața locului s-au deplasat pompieri, voluntari ai protecției civile, polițiști de stat, carabinieri și ofițeri ai grupului Prenestino al poliției locale.

Printre victime se numără cel puțin un pompier și mai mulți lucrători ai serviciului medical de urgență 118, care au fost răniți de suflul exploziei. 

De asemenea, printre răniți s-au aflat și persoane care locuiau în zona Via Romolo Balzani, la mică distanță de explozie. Acolo au fost salvate aproximativ patruzeci de persoane, care erau blocate într-o clădire în care flăcările ajunseseră până la sol, potrivit romatoday.

În aproximativ o jumătate de oră de la sosirea primului ajutor la fața locului, planul de urgență al orașului a fost activat cu intervenția a numeroase vehicule de urgență. 

În plus, potrivit informațiilor, spitalele policlinice Casilino, San Giovanni, Umberto I și Gemelli au activat „Peimaf”, adică planul intern de urgență pentru afluxul masiv de răniți, un plan operațional care stabilește procedurile și resursele pentru gestionarea unui aflux brusc și masiv de pacienți răniți, de obicei în urma unor evenimente catastrofale sau a unor accidente de amploare precum cel din Via dei Gordiani.

La fața locului a fost înființat un post medical dublu. 

Procurorii au descoperit și confiscat zeci de mii de euro în urma perchezițiilor în dosarul privind obținerea de acte de identitate românești false pentru persoane din Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova.

Procurorii au descoperit sume importante de bani în urma perchezițiilor desfășurate în dosarul privind eliberarea ilegală a documentelor de identitate românești pentru cetățeni din Rusia, Ucraina și Republica Moldova. Peste 76.000 de euro și 27.000 de lei au fost ridicați de autorități.

Funcționari implicați în falsificarea identității

Ancheta vizează o rețea bine organizată, în care patru funcționari publici sprijineau cetățeni străini să obțină ilegal acte de identitate românești. Potrivit Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), „beneficiarii erau luaţi în spaţiu contra unor sume de bani, aproximativ 100 de euro de persoană, în imobile improprii locuirii sau în imobile care în realitate nu există”.

În acest caz, doi funcționari din cadrul unui serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor au fost reținuți pentru 24 de ore, iar ceilalți doi se află sub control judiciar.

Documente în alb și domicilii fictive

În urma celor 93 de percheziții efectuate joi în județul Suceava, procurorii au identificat cereri de eliberare a documentelor în alb, semnate de așa-zișii „găzduitori”, dar fără ca datele beneficiarilor să fie completate. Cererile erau însoțite de toate documentele necesare pentru procesarea solicitării.

Mai grav, anchetatorii au descoperit că în unele cazuri proprietarii imobilelor nu aveau nicio cunoștință că în spațiile lor locuiau oficial alți cetățeni, ceea ce indică faptul că documentele au fost completate și depuse fără știrea acestora.

Peste 1.700 de persoane cu identități false în România

„În cursul anilor 2023 – 2024, pe raza unui serviciu de evidenţă a populaţiei şi-au stabilit domiciliul în mod fictiv peste 1.700 de persoane născute în Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state”, se precizează în comunicatul IGPF.

Ancheta, desfășurată de polițiștii de frontieră sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vizează destructurarea unei rețele care a acționat prin intermediul unor funcționari din cadrul unui serviciu de evidența populației și al unei primării.

Percheziţii extinse

Marți, polițiștii de frontieră au efectuat peste 200 de percheziții în acest dosar, sub coordonarea aceluiași procuror de caz. În total, acțiunile judiciare au vizat falsul informatic în formă continuată și eliberarea ilegală a documentelor de identitate.

Ancheta este în plină desfășurare, iar autoritățile nu exclud noi rețineri sau extinderea cercetărilor asupra altor persoane implicate.

Membrii Federației Naționale Solidaritatea Socială a Muncii, afiliată la BNS, protestează vineri, 4 iulie 2025, nemulțumiți de modul în care „actualii guvernanți continuă să ia măsuri cu impact major asupra angajaților, fara consultarea partenerilor sociali”.

„Vineri, 4 iulie 2025, membrii noștri au declanșat un protest, ca formă de reacție legitimă și solidară  în fața unei decizii considerate inechitabile și discriminatorii”, a transmis Federația într-un comunicat de presă. 

Potrivit sindicaliștilor, ultimele decizii adoptate „fără dialog real, fără analiză de impact și fără transparentă, demonstrează o lipsă de respect față de principiile democratice și de drepturile lucrătorilor, consfințite de legislația națională  și europeană”.

„Semnalăm următoarele probleme grave: lipsa unui dialog social real și constant cu organizațiile  sindicale reprezentative; adoptarea unor măsuri fără o analiză serioasă a situației din sistemele afectate; absența transparenței și consultări in procesul decizional”, a precizat Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii.

Sinidicaliștii susțin că sporul de conditii vătămătoare nu reprezintă un „privilegiu”, ci „compensații legale pentru munca depusă în condiții care afectează  sănătatea  sau siguranța personalului,  iar plafonarea  reprezintă un afront adus celor care asigură funcționarea în bune condiții a caselor teritoriale de pensii”.

„Considerăm că orice decizie trebuie să se fundamenteze  pe o evaluare reală  a nevoilor, resurselor și rezultatelor, nu pe măsuri generale,aplicate uniform și fără consultare. Solicităm Guvernului realizarea unei analize riguroase și obiective a activității instituțiilor publice, înainte de adoptarea oricăror măsuri cu impact asupra personalului”, a transmis Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii. 

Trupul neînsuflețit al lui Mihai Leu a fost depus în sala teatrului din Hunedoara, unde, miercuri și joi, mii de oameni au venit să-i aducă un ultim omagiu. Atmosfera a fost încărcată de emoție, semn al prețuirii românilor pentru marele sportiv.

Vineri, 4 iulie, a fost declarată zi de doliu în Hunedoara, în memoria marelui sportiv Mihai Leu, care s-a stins din viață la 1 iulie 2025, la vârsta de 56 de ani. Trupul său a fost depus, miercuri, în sala teatrului din Hunedoara, iar în cele două zile de priveghi, numeroși localnici și foști apropiați ai fostului campion mondial la box au venit aici pentru a-i aduce un ultim omagiu.

Atmosfera emoționantă le-a amintit unora dintre hunedoreni de o altă zi tristă pentru comunitate.

În urmă cu 32 de ani, la început de februarie 1993, sicriul cu trupul unui alt mare sportiv al Hunedoarei, fotbalistul Michael Klein, decedat la doar 33 de ani, era depus, de asemenea, în foaierul teatrului, iar mii de hunedoreni au venit atunci pentru a-și arăta prețuirea față de acesta.

Mihai Leu, campionul din Hunedoara

Patru ani mai târziu, tot într-o zi de februarie, Mihai Leu avea să le aducă românilor una dintre marile bucurii datorate performanțelor sportive. În 22 februarie 1997, hunedoreanul a devenit campion mondial profesionist la box, după ce l-a învins pe Santiago Samaniego, la Hamburg, Germania. Într-un interviu pentru Adevărul, Mihai Leu își amintea că, la scurt timp după victorie, s-a întors în Hunedoara, unde avea să trăiască unul dintre cele mai frumoase momente din viața sa.

„La intrarea în oraș, oamenii au afișat un banner pe care era scris: «Mihai, Hunedoara te iubește!». M-a impresionat cu totul și chiar și acum, când îmi amintesc de acel gest al hunedorenilor, mă trec fiorii”, relata Mihai Leu, în 2014.

Hunedorenii și-au arătat și în aceste zile prețuirea pentru eroul lor contemporan, așa cum a fost numit fostul campion mondial la box profesionist și fostul campion de raliuri.

Sala teatrului a fost împodobită cu coroane de flori, iar numeroși localnici nu și-au putut stăpâni emoțiile în fața sicriului acoperit cu drapelul României. Mulți dintre ei l-au cunoscut personal și au povestit amintirile pe care le-au avut despre el și despre aprecierea pe care i-au purtat-o.

Mihai Leu va fi înmormântat vineri, la Hunedoara.

Mihai leu, eroul contemporan al Hunedoarei

Mihai Leu (1969–2025) a fost primul român care și-a trecut numele pe lista campionilor mondiali la box profesionist. În 1997, sportivul din Hunedoara a cucerit centura mondială la categoria semimijlocie a versiunii World Boxing Organization (WBO), după ce l-a învins, la capătul a 12 reprize, pe panamezul Santiago Samaniego. La scurt timp după ce a obținut cea mai importantă performanță din cariera sa, Mihai Leu a fost nevoit să se retragă din ring, ca urmare a unei accidentări la braț. Totuși, s-a relansat în raliuri, devenind campion național, la fel ca tatăl său înaintea lui.

Mihai Leu a fost apreciat ca sportiv încă din copilărie. A fost campion al României la juniori în 1983, 1984, 1985 și 1986, și campion mondial de juniori în 1987. În anul în care a devenit campion mondial la juniori, la vârsta de 19 ani, Mihai Leu a fugit în Germania, unde a continuat să performeze în box. Ca amator, a disputat 200 de meciuri și a câștigat 190. La profesioniști, a boxat în 28 de meciuri și le-a câștigat pe toate.

În 1993 a cucerit titlul Intercontinental al Germaniei, iar în 1995 a obținut titlul Intercontinental WBO. A devenit campion mondial la box, categoria semimijlocie a versiunii WBO, titlu câștigat pe 22 februarie 1997, împotriva panamezului Santiago Samaniego. Și-a apărat titlul de campion mondial WBO la 20 septembrie 1997, în meciul disputat împotriva irlandezului Michael Carruth. După retragerea din box, s-a dedicat raliurilor, sport pe care îl practicase și tatăl său.

După Revoluția din 1989, s-a întors în România și s-a stabilit, împreună cu familia, la Hunedoara.