Tot mai mulți tineri, începând de la 16 ani, visează să aibă cât mai mulți bani și să nu mai depindă de părinți. Din cauza scumpirilor recente, părinții nu le mai pot asigura copiilor nici măcar strictul necesar.
Sunt probleme și în familiile care obțin venituri peste medie, când din cauza creșterii costurilor de trai și a facturilor, părinții sunt nevoiți să zică „NU” atunci când copii le cer bani de buzunar pentru a ieși în oraș cu prietenii sau să-și cumpere cel mai nou joc video de pe piață.
Tinerii vor independență financiară
În timp ce mulți liceeni și studenți profită de vacanța de vară pentru a se relaxa, alții încearcă să-și obțină independența financiară mai devreme, și astfel, și-ar putea permite orice își doresc, fără să mai le ceară bani părinților.
„Este a treia vară în care lucrez în postul de ospătar pentru a-mi strânge niște bani și pentru a învăța lucrul în echipă. Să știu cum e să am responsabilități”, a spus Giulia Sână pentru Observator News.ro .
Eleva de 18 ani urmează să înceapă pregătirile pentru Bacalaureatul din toamnă și plănuiește să folosească banii câștigați pentru a merge în vacanță la finalul lunii următoare. Colega ei, care lucrează ca ajutor în bucătărie, spune că își sacrifică vacanța de vară pentru a le trimite bani părinților ei de acasă:
„Pentru că am vrut să îi ajut pe ai mei cu bani în casă. Chiar îmi place şi mă bucur că am ajuns aici”, a spus prietena Giuliei, Antonia Fazekas.
Numărul tinerilor care lucrează sezonier, în creștere
Numărul tinerilor care aplică la locuri de muncă sezoniere este în creștere în această vară, comparativ cu anii trecuți, în contextul măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan. Acest fenomen a fost observat și de administratorii localurilor.
„Din ce în ce mai mulți tineri încep să își dorească să lucreze pe timpul verii, să aibă bănuţul lor de buzunar, să nu mai depindă de bănuții părinților, să-și cumpere lucrurile lor”, a declarat un patron de local.
Tinerii pot să câștige salarii de până la 3.000 lei. Mulți optează pentru programul part-time de 4 ore.
Este absolut necesar ca românii să aibă un fond financiar pentru vreme de restriște care să le permită să traverseze cel puțin șase luni fără venituri, recomandă Alexandru Chirilă la Pastila Fiinanciară cu Adrian Artene. Expertul financiar consideră că o jumătate de an sabatic, fără presiuni pecuniare, poate chiar face chiar posibilă o reconversie profesională. Emisiunea integrală aici.
Așa că fondul de urgență, obligatoriu trebuie să preia șocuri de dispariție a veniturilor. De asta, să știi, fondul de urgență ar trebui să fie de șase luni de zile.
Nu există scuze pentru lipsa informațiilor/educației financiare în epoca internetului, unde orice novice poate accesa orice în materie.
Statisticile arată că dacă îți pierzi locul de muncă în șase luni de zile, poți avea parte de o reconversie profesională. Într-un loc, conform principiilor, valorilor și nivelului salarial pe care tu ți-l dorești.
Toată informația este gratuită, la un click distanță, rezumă Chirilă.
Așa că, dacă 30% te surprind și îți taie cheful de viață, trebuie să știi că, pe parcursul ultimilor ani, ai acceptat să nu faci nimic pentru viitorul tău.
N-ai citit, nu te-ai uitat la nicio emisiune care să dezbată subiecte de educație financiară. Numai scuza de „n-am știut”, în 2025, este doar un mecanism de apărare pentru propria nepăsare. Pentru că, de fapt, astăzi, toată informația este gratuită pe YouTube. Oameni, din păcate, în ciuda accesului la o informație cum n-a visat vreodată, populația nu face nimic cu informația asta.
Și pe conștientizările noastre, în cadrul companiei, sunt legate de faptul că noi trebuie să transformăm informația în comportamente”, încheie analistul financiar.
Un grup de cercetători din California a atrat atenția anul trecut cu un experiment pe un portavion retras din uz, unde voiau să testeze o mașinărie destinată creării de nori.
Însă, echipa plănuia un studiu mult mai amplu și, potențial, mult mai riscant: un proiect de milioane de dolari care implica echipamente ce ar putea pulveriza apă sărată pentru a reduce lumina solară, având ca scop formarea unor nori deasupra unui segment de ocean mai mare decât Puerto Rico.
Cercetătorii încearcă să reducă lumina soarelui pentru a combate încălzirea globală/FOTO:Arhiva
Detalii extrase din cererile de finanțare, e-mailuri, mesaje text și alte documente obținute de POLITICO pun în lumină întrebări noi despre o inițiativă secretă susținută de un miliardar, care a coordonat experimentul solar geoingineresc din Golful San Francisco de anul trecut. Aceste documente oferă și o rară privire asupra cercetărilor de amploare destinate găsirii unor soluții pentru combaterea încălzirii globale, lucrări care, de obicei, se desfășoară departe de ochii publicului.
Aceste cercetări sunt tot mai urmărite pe măsură ce eforturile de a aborda cauza principală a schimbărilor climatice – arderea combustibililor fosili – întâmpină dificultăți în Statele Unite și Europa. Însă, ideea de a manipula clima a generat o reacție politică puternică și a alimentat teorii ale conspirației, adăugând provocări suplimentare pentru derularea chiar și a testelor la scară mică.
Experimentul de anul trecut, condus de Universitatea din Washington, și care trebuia să dureze câteva luni, a fost oprit la doar 20 de minute de la început, după ce oficialii orașului Alameda au protestat, subliniind că nu au fost informați despre acesta.
Un test de început pentru un proiect mult mai mare
Inițial, testul era gândit doar ca o etapă preliminară. Înainte chiar de a începe, cercetătorii discutau deja cu donatori și consultanți despre realizarea unui test de creare de nori pe o suprafață de 6.276 de kilometri pătrați, în largul coastelor Americii de Nord, Chile sau Africa Centrală. Detalii extrase din peste 400 de documente interne, obținute de E&E News printr-o cerere de documente deschise adresată Universității din Washington, arată că acest test ar fi fost realizat în urma unui test pilot pe portavionul din Alameda.
„La aceste dimensiuni, schimbările semnificative în nori vor putea fi detectate cu ușurință din spațiu,” se arată într-un plan de cercetare din 2023, din cadrul Programului de Îmbunătățire a Norilor Marini. Experimentul uriaș ar fi depins de succesul testului abandonat pe portavionul din Alameda, conform documentelor. De asemenea, nu există nicio indicatie dacă cercetătorii sau susținătorii lor miliardari au abandonat acest proiect mai mare.
Înainte de eșecul din Alameda, echipa primise finanțare federală și spera să obțină acces la nave și avioane guvernamentale pentru experimentul de amploare, arată documentele.
Un proiect controversat, dar necesar?
Cercetătorii și partenerii lor, inclusiv un grup de lobby pentru cercetarea geoingineriei solare numit SilverLining și organizația științifică nonprofit SRI International, nu au răspuns întrebărilor detaliate despre stadiul experimentului mai amplu. Totuși, Kelly Wanser, directorul executiv al SilverLining, a declarat într-un e-mail că Programul de Îmbunătățire a Norilor Marini urmărea „să completeze golurile de informații” necesare pentru a determina dacă tehnologiile sunt sigure și eficiente.
În cadrul experimentului inițial, cercetătorii au ignorat lecțiile anterioare despre importanța susținerii comunității pentru studiile care implică modificarea climei. Au ales să țină planurile ascunse de public și de legislație până când testele erau deja în desfășurare, spun unii experți în geoinginerie solară. Aceștia s-au declarat surprinși și de amploarea celui de-al doilea experiment.
„Alameda a fost doar un pas înainte pentru ceva mult mai mare, fără vreo consultare cu comunitățile locale”, a spus Sikina Jinnah, profesor de studii de mediu la Universitatea din California, Santa Cruz. „Este o greșeală serioasă.”
În răspunsul lor, oficialii Universității din Washington au minimalizat dimensiunea experimentului propus și impactul său potențial asupra schimbărilor climatice, concentrându-se mai mult pe scopul programului de a demonstra că instrumentele pentru crearea de nori pot funcționa în condiții reale. Ei au respins, de asemenea, acuzațiile de secretomanie, menționând că membrii echipei au dezvăluit anterior posibilitatea testelor în oceanele deschise în lucrări științifice.
Reglementări crescânde și controverse politice
Geoingineria solară cuprinde un set de tehnologii ipotetice pentru reducerea încălzirii globale prin reflexia luminii solare, tehnologii care sunt în mare parte nereglementate la nivel federal. Cele două abordări cele mai cercetate sunt eliberarea de particule de sulfat în stratosferă sau pulverizarea aerosolilor de apă sărată deasupra oceanelor.
Criticii acestor tehnologii avertizează că acestea ar putea perturba modelele climatice și ar putea afecta recoltele, faunistica și chiar oamenii. Chiar dacă ar reuși să răcească clima, temperaturile ar putea crește brusc dacă procesele sunt oprite înainte ca țările să facă tranziția de la combustibilii fosili, fenomen cunoscut sub denumirea de „soc de încetare”.
În acest context, chiar și cercetările pe această temă sunt controversate, iar teoriile conspirației, alimentate de tragedii meteorologice, au înrăutățit reacțiile negative.
În spatele ușilor închise
Documentele arată că echipa de cercetători era în contact cu oficiali ai NOAA și cu firma de consultanță Accenture pentru pregătirea testului de amploare pe mare — chiar înainte ca testul de mică amploare să înceapă pe portavionul USS Hornet. Ei sperau să obțină acces la nave și avioane guvernamentale pentru experimentul în largul mării.
După ce testul din Alameda a fost oprit, echipa a recunoscut că resursele federale erau acum mai greu de obținut. Suportul federal a devenit și mai îndepărtat odată cu realegerea lui Donald Trump, un opozant al măsurilor federale de limitare a încălzirii globale.
Provocările și planurile viitoare
În ciuda controversei, cercetătorii continuă să primească susținere din partea unor donatori miliardari precum Chris Larsen (fondatorul unui exchange de criptomonede) și Rachel Pritzker. Cu toate acestea, proiectele de geoinginerie solară rămân în centrul unui vast conflict de interese și îngrijorări publice legate de transparență și siguranță.
Unii cercetători consideră că, în fața amenințării schimbărilor climatice, tehnologiile geoingineriei solare ar trebui testate în experimente bine concepute, cum ar fi cel din Alameda. Totuși, este evident că lipsa de transparență și de consultare a publicului și autorităților locale nu a fost o alegere înțeleaptă.
De-a lungul acestui proces, întrebarea rămâne: Cum pot fi echilibrate nevoia de cercetare și riscurile implicate, fără a periclita încrederea publicului și stabilitatea politicilor climatice globale?
Rusia a prezentat un nou tip de dronă navală de atac, în timpul exercițiilor militare de amploare „Furtuna din iulie”, desfășurate simultan în Mările Baltică și Caspică, precum și în regiunile arctice și Pacificului, potrivit imaginilor publicate de Ministerul rus al Apărării.
Drona a fost ghidată de la distanță în timp real. FOTO: captură video X
La exerciții au participat peste 150 de nave de luptă și 15.000 de militari. Au inclus demonstrații cu nave de suprafață fără pilot (USV) – o premieră pentru armata rusă, potrivit site-ului de specialitate Militarnyi.
Într-un videoclip publicat de minister, se observă o dronă portocalie, lungă de câțiva metri, care se îndreaptă rapid către o țintă maritimă simulată. Aparatul se scufundă în apropierea navei-țintă și declanșează o explozie puternică, demonstrând capabilități kamikaze similare cu cele ale dronelor navale ucrainene folosite în Marea Neagră, potrivit News.ro.
Ministerul rus al Apărării a precizat că drona a fost ghidată de la distanță în timp real, folosind camere video instalate la bord, și că a făcut parte dintr-un exercițiu complex de neutralizare a unei ținte inamice convenționale.
„Forțele Flotei de la Marea Baltică au distrus nava convențională a inamicului folosind în mod combinat sisteme navale fără pilot”, a anunțat ministerul pe Telegram, adăugând că au fost utilizate „mai multe tipuri de nave, aeronave, elicoptere, drone și vapoare fără pilot”.
Această demonstrație a venit pe fondul intensificării competiției tehnologice în domeniul sistemelor navale autonome și al utilizării extinse a dronelor maritime în conflictul din Ucraina.
Asociaţia Municipiilor din România (AMR) a propus premierului în privinţa reducerii numărului de poliţişti locali ca norma să fie de un poliţist la 1.200 de locuitori, având în vedere complexitatea problemelor care sunt de gestionat, a declarat preşedintele executiv al asociaţiei, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.
Polițiști locali FOTO: Adevărul (arhivă)
Declaraţiile sale au fost făcute la finalul consultărilor cu premierul Ilie Bolojan, ministrul Cseke Attila şi reprezentanţii comunelor, oraşelor, judeţelor şi municipiilor din România pe tema proiectului privind reforma administraţiei locale.
„A fost o întâlnire pragmatică, eficientă, raţională, în care s-a spus lucrurilor pe nume. (…) Am discutat pachetul de măsuri de austeritate care vizează administraţia locală, venind evident şi cu propuneri care să îmbunătăţească această activitate. La unele am primit răspunsuri pozitive, la unele neutre, la altele negative”, a afirmat Emil Boc, scrie Agerpres.
El a precizat că AMR a venit cu propunerea ca numărul de poliţişti locali să fie stabilit printr-o normă de un poliţist local la 1.200 de locuitori.
„Am înţeles opţiunea Guvernului de a diminua numărul, de exemplu, de poliţişti locali. Am propus, însă, o soluţie echilibrată, şi anume: nu un poliţist local la 1.000 de locuitori, cât propune Guvernul, nu un poliţist local la 1.500 cât este acum, ci un poliţist local la 1.200 de locuitori, având în vedere complexitatea mare a problemelor pe care noi, de exemplu, municipiile mari, reşedinţă de judeţ, le avem de organizat în comparaţie cu alte entităţi administrative. A rămas în analiză şi credem într-o judecată echilibrată, astfel încât să putem presta în continuare servicii de calitate. (…) Trebuie să ţii oraşul sub control „, a mai declarat Boc.
Acesta a menţionat şi că a fost discutat subiectul sumelor de bani de reechilibrare acordate de la Guvern UAT-urilor raportat la cifra populaţiei.
„Noi, la Cluj, avem la recensământ 284.000, la Evidenţa Populaţiei avem 330.000 – 340.000. Undeva, 50.000 de locuitori nu sunt luaţi în considerare la alocarea de resurse financiare. Înţeleg şi dimensiunea Guvernului că există foarte multe cifre care nu corespund realităţii, în sensul că sunt persoane doar cu numele, la un oraş, la o comună, la un municipiu, şi sunt plecaţi în străinătate sau şi-au luat cetăţenia şi nu locuiesc în oraş, este adevărat şi asta. Şi aici am încercat să găsim un echilibru astfel încât să găsim o reprezentare exactă. Am înţeles şi poziţia Guvernului că trebuie să aibă un criteriu standard în raport cu Uniunea Europeană şi acesta este recensământul, iar noi, nu în glumă, şi chiar în serios, am spus: dacă se face o asemenea raportare, de ce să nu aplicăm criteriul recensământului de sus în jos la tot ce există în România în materie de legislaţie electorală”, a subliniat Boc.
El a arătat că dacă s-ar aplica cifrele de la recensământ la numărul de parlamentari, nu ar mai trebui o lege de reducere a acestora la la 300.
„Prin aplicarea directă a numărului de la recensământ, am ajunge la 300 de parlamentari. Şi de acolo încolo, la consilieri locali, judeţeni şi aşa mai departe, care se raportează la Evidenţa Populaţiei, atunci când facem alegerile pentru parlamentari, pentru consilieri locali, pentru consilieri judeţeni, iar când ne raportăm la celelalte activităţi administrative, ne raportăm la recensământ. Şi atunci, am spus – iată un moment în care putem face o reformă structurală a statului român, să ne raportăm la cifrele de la recensământ, dar global. (…) Premierul, ca de obicei, e receptiv la asemenea nuanţe, a spus: salut această propunere făcută de AMR şi o analizăm. Dar nu face obiectul discuţiilor de faţă, pachetul 2 nu conţine asemenea elemente”, a mai afirmat Boc.
Consiliul Superior al Magistraturii condamnă în termeni extrem de fermi măsurile anunțate de Guvern privind „reforma” sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, acuzând Executivul de o „manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor” și de subminare a independenței justiției.
Consiliul Suprem al Magistraturii FOTO Inquam photos/Octav Ganea
Într-un comunicat oficial, CSM respinge atât conținutul reformelor, cât și maniera în care acestea au fost prezentate public de premierul Ilie Bolojan, fără consultarea autorității judecătorești.
„Maniera de comunicare publică […] într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat […] reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției”, se arată în comunicatul transmis de CSM.
Consiliul atrage atenția că intențiile Guvernului – printre care creșterea vârstei de pensionare, majorarea vechimii minime și diminuarea cuantumului pensiei de serviciu – vin la scurt timp după o reformă legislativă substanțială adoptată deja prin Legea nr. 282/2023. Astfel, intervențiile repetate asupra statutului magistraților încalcă, în opinia CSM, principiile securității juridice și ale așteptării legitime.
„Este obligatoriu ca magistraților în funcție să le fie asigurat un cadru normativ predictibil. Modificările de substanță, în mod repetat, creează un sistem normativ fundamental diferit de cel existent la momentul accesului în profesie.”
CSM avertizează că măsurile anunțate nu doar că afectează stabilitatea carierei și protecția socială a magistraților, dar subminează chiar componenta financiară a independenței justiției, întrucât pensia de serviciu ar trebui să reflecte în mod proporțional ultimele venituri ale judecătorului sau procurorului.
„Justiția devine o carieră neatractivă”
CSM avertizează că impactul pe termen lung al acestor măsuri va fi devastator pentru sistemul de justiție, întrucât magistrații nu vor mai fi motivați să rămână sau să acceseze această profesie supusă unui regim de incompatibilități și interdicții fără echivalent în alte domenii publice.
„Aceste profesii vor deveni complet neatractive, întrucât responsabilitățile specifice, condițiile deosebite de muncă și regimul drastic nu sunt compensate corespunzător nici prin sistemul de remunerare și nici prin sistemul de pensionare.”
Pe lângă efectele directe asupra corpului profesional, Consiliul acuză o intenție politică deliberată de stigmatizare a magistraților, într-o campanie de imagine care încearcă să mute atenția publică de la scandalurile recente și problemele reale ale societății.
„Campanie de stigmatizare”
„Toate măsurile anunțate, care vizează numai categoria profesională a judecătorilor și procurorilor, se înscriu, de fapt, în campania de stigmatizare a acestora, inițiată și întreținută de factorul politic […] pentru a abate atenția de la problemele reale ale societății.”
CSM dă asigurări că nu va rămâne pasiv în fața acestor inițiative, afirmând că va utiliza „toate instrumentele instituționale” pentru a proteja independența justiției, fără de care statul de drept nu poate funcționa.
Cum arată noile modificări
Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți, noul proiect care prevede reforma pensiilor speciale, reformă pentru care, potrivit premierului, Comisia Europeană a suspendat plata a 230 de milioane de euro din PNRR. În total, României i-au fost reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite.
„Calculul se face la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a explicat premierul Ilie Bolojan
Astfel, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat sa fie de maxim 70% din ultimul salariu net, „o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările europene”, spune premierul.
De asemenea, magistrații se vor putea pensiona la minim 58 de ani, dar vor exista penalizări. Acum media de pensionare este la 48 de ani.
Majorarea TVA-ului de 1 august va afecta și prețurile biletelor de tren. Noile tarife vor fi implementate de toți operatorii feroviari din România, indiferent dacă sunt de stat sau privați.
„În prezent, atât CFR Călători cât şi operatorii privați de transport feroviar de călători care efectuează servicii publice în baza contractelor de servicii publice aplică tarifele de deservire generală aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.039/2024 privind aprobarea tarifelor care pot fi percepute de operatorii de servicii publice pentru serviciile de transport feroviar public de călători care fac obiectul obligației de serviciu public, cu modificările și completările ulterioare.
La acest moment, pe site-ul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, la rubrica Transparenţă Decizională este postată procedura de transparenţă decizională a procesului de elaborare a unui proiect de act normativ: Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.039/2024 privind aprobarea tarifelor care pot fi percepute de operatorii de servicii publice pentru serviciile de transport feroviar public de călători care fac obiectul obligației de serviciu public.
Măsura vine în sprijinul redresării şi echilibrării activității economice a tuturor operatorilor de transport feroviar de călători din România strict pe fondul majorării cotei TVA de la 19% la 21%.
Actualizarea tarifelor se aplică de către toți cei șase operatori feroviari, unul – societatea națională CFR Călători și alți cinci operatori feroviari privați.
Practic, majorarea prețurilor biletelor la clasa a II-a va fi de la 0 lei la maxim 3 lei, iar la clasa I-a majorarea va fi de maxim 4,5 lei, aceste valori maxime fiind atinse în cazul trenurilor IC pentru zone kilometrice de peste 600 km”, a informat marți CFR Călători într-un comunicat.
Potrivit ordinului, tariful unic pentru o călătorie pe distanţa Bucureşti Nord-Aeroportul Internaţional Henri Coandă va rămâne 6 lei, tariful unic pentru un abonament pe cinci zile pe aceeași distanță va fi 43,5 lei, pentru un abonament de 14 zile – 90,5 lei, iar pentru un abonament lunar – 128,5 lei.
Pentru o călătorie cu trenurile Intercity, în funcţie de distanţa parcursă, tarifele pleacă de la 18 lei (clasa I) sau 12,5 lei (clasa a II-a), pe o distanță de până la 10 kilometri.
Pentru distanţe între 161 şi 180 km, preţurile propuse sunt de 106,5 lei (clasa I) şi 71,5 lei (clasa a II-a), între 351 km şi 400 km – 187,5 lei (clasa I) şi 121 lei (clasa a II-a) iar între 901 şi 1000 km – 309 lei (clasa I) şi 212,5 (clasa a II-a).
Tarifele pentru o călătorie cu trenurile Interregio pornesc de la 14,50 lei (clasa I) şi 11 lei (clasa a II-a) pentru distanţe între 1 şi 10 km, şi ajung la 92,50 lei (clasa I) şi 62,50 lei (clasa a II-a), pentru distanţe între 161 şi 180 km, 163 lei (clasa I) şi 105 lei (clasa a II-a) între 351 km şi 400 km şi între 268,5 lei (clasa I) şi 185 lei (clasa a II-a) pentru distanţe între 901 şi 1000 km.
Pentru o călătorie cu trenurile din categoria Regio, exemple de tarife sunt: 6 lei (clasa I) şi 5 lei (clasa a II-a) pentru distanţe de 1 – 10 km, 52,5 lei (clasa I) şi 33,5 lei (clasa a II-a) pentru distanţe între 161 şi 180 km şi 101,5 lei (clasa I) şi 64 lei (clasa a II-a) între 351 km şi 400 km.
Un abonament de 3 ore pentru zona metropolitană Bucureşti va costa tot 12,5 lei, pentru 24 de ore – 22,5 de lei (22 de lei anterior), pentru 72 de ore – 64 de lei (de la 63 de lei).
Abonamentul de 7 zile va ajunge la 133 lei (faţă de 131 de lei).Tariful pentru rezervare loc va rămâne la 6 lei la trenurile InterCity, indiferent de clasă, şi tot 6 lei va fi şi pentru trenurile Interregio, unde până acum 6 lei era tariful maxim pentru peste 500 km.În ceea ce priveşte vagoanele de dormit, suplimentul pentru cabina single va costa 239,5 lei (de la 235,50 lei), indiferent de distanţă.
Suplimentul pentru pat într-o cabină cu două locuri va fi tarifat cu 127,5 lei (de la 125,5 lei), iar în cabina cu trei locuri va fi de 106,5 lei (de la 104,5 lei).
De asemenea, la vagoanele cuşetă, tariful pentru un pat într-o cabină cu patru locuri va creşte la 83 lei (de la 81,5 lei), iar într-o cabină cu şase locuri va ajunge la 61,5 lei (faţă de 60,5 lei).
Comisia Europeană a respins, marți, anunțul Administrației SUA privind taxele impuse companiilor digitale americane, subliniind că nu modifică legislația în funcție de interesele Washingtonului, în pofida acordului comercial de principiu dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
”Avem Legea Serviciilor Digitale, care este o reglementare. Iar noi avem dreptul suveran de a emite legi așa cum vrem noi. Sigur că avem problema cotelor corecte, va fi abordată, dar nu are nicio legătură specială cu Statele Unite. Va fi abordată prin viitoarea noastră legislație, exact asta vom face”, a declarat, într-o conferință de presă, Thomas Regnier, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
”Noi nu ne vom schimba regulile, este dreptul nostru de a avea reglementări autonome în spațiul digital. Declarația Casei Albe este că nu vom aplica tarife de utilizare a rețelelor și că vom menține zero taxe asupra transmisiunilor electronice. Este corect, dar dacă nu va interfera cu spațiul normativ”, a precizat oficialul UE, conform agenției de presă ANSA.
Președinția SUA a anunțat luni, în prezentarea Acordului comercial agreat de Bruxelles și Washington, că Uniunea Europeană nu va impune taxe de utilizare a rețelelor companiilor digitale americane.
”Statele Unite și Uniunea Europeană intenționează să abordeze barierele comerciale digitale nejustificate. În această privință, Uniunea Europeană confirmă că nu va adopta și nu va menține taxe de utilizare a rețelelor. În plus, Statele Unite și Uniunea Europeană vor menține linia de zero taxe vamale asupra transmisiunilor electronice”, a subliniat Casa Albă.
”Acordul politic din 27 iulie 2025 nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Dincolo de acțiunile imediate asupra cărora au fost asumate angajamente, Uniunea Europeană și Statele Unite vor continua să negocieze, în conformitate cu procedurile interne relevante, pentru a implementa acest acord politic”, a transmis Comisia Europeană.
Într-un război al tehnologiilor avansate, unde dronele rusești acoperă cerul ca o pânză de păianjen mortală, unele dintre ultimele linii de apărare ale soldaților ucraineni sunt… plasele de pescuit.
Plase de pescuti întinse pentru oprirea dronelor rusești/FOTO:X
Plasele de pescuit, întinse pe stâlpi pe marginea drumurilor, devin o barieră improvizată împotriva dronelor rusești care patrulează adânc în teritoriul ucrainean. Aceste rețele simple, dar eficiente, captează dronele explozive, oferind o fărâmă de protecție soldaților care se află în prima linie a frontului.
Unul dintre cele mai evidente exemple de folosire a acestei apărări primitiv-tech este Kostiantinivka, un oraș aflat în pericol de învăluire totală de către trupele ruse, care lansează o ofensivă de vară, având ca scop transformarea fiecărui câștig incremental într-un avantaj strategic de durată. În această localitate, plasele de pescuit nu sunt doar o soluție de apărare, ci și un simbol al contrastului izbitor între tehnologia modernă a războiului și soluțiile de supraviețuire tradiționale.
Aprovizionarea pentru pozițiile de pe linia frontului se face aproape exclusiv prin drone
Un comandant ucrainean, care apără zona, a mărturisit pentru CNN că nu a primit noi soldați în unitatea sa de opt luni, iar aprovizionarea pentru pozițiile de pe linia frontului se face aproape exclusiv prin drone, întrucât vehiculele nu pot ajunge în tranșee. La Kostiantinivka, viața continuă în ciuda atacurilor, iar localnicii trec fără nicio grabă prin gaurile din plasele de pescuit, în drum spre locurile lor de muncă, acasă sau pentru a-și îndeplini nevoile zilnice. Dar aceste goluri sunt uneori exploatate de operatorii dronelor ruse, care au reușit să captureze imagini cu dronele lor traversând aceste plase, lovind ținte militare ucrainene.
Pe 20 iulie, o astfel de dronă a lovit o mașină militară ucraineană, în timp ce o altă dronă filma impactul, așteptând noi comenzi. Kostiantinivka, aflată într-o continuă stare de pericol, a fost martora morții a patru civili și rănirii altor 31 de persoane în ultima săptămână, în urma loviturilor rusești. Orașul mai are doar 8.000 de locuitori, mulți dintre ei evacuați în ultimele zile.
În jurul Kostiantinivka, șoselele sunt străjuite de mașini lovite de drone, iar chiar și în zonele mai sigure ale orașului, mașinile abandonate sunt dovada unei realități de neimaginat pentru orice civil: pe știința unei lovituri precise de dronă, chiar și vehiculele cele mai obișnuite nu sunt ferite. O furgonetă albă, lăsată în colțul unei străzi mai liniștite, a fost lovită de o dronă, ucigându-l pe șofer, deși explozibilii dronei nu au detonat.
De la plasele de pescuit, atenția se mută spre o altă formă de apărare la fel de esențială: fibra optică. Așa-numitele „fire de pescuit” nu sunt nimic altceva decât cabluri subțiri de fibră optică folosite pentru a contracara blocajele semnalului. Aceste cabluri sunt folosite de operatorii de drone pentru a se conecta direct la dispozitivele lor, evitând astfel interferențele și jamming-ul electronic al dronelor rusești și ucrainene.
În acest peisaj sumbru, localnicii mai revin periodic în zonele abandonate pentru a-și lua lucrurile esențiale.
„Nu mai comunicăm multe lucruri statului. Și statul nu comunică multe lucruri cu noi”
În ultimele zile, avansul forțelor ruse a dus la o apropiere periculoasă a acestora de periferia de sud-est a Kostiantinivka, la doar 8 kilometri de oraș, iar în sud-vest situația este similară. Această ofensivă simultană, desfășurată în jurul orașelor estice precum Pokrovsk, Kostiantinivka și Kupiansk, riscă să schimbe linia frontului și să consolideze controlul Kremlinului asupra regiunii Donbas, un obiectiv major al președintelui rus, Vladimir Putin.
În ciuda tuturor pericolelor, piața centrală a orașului rămâne un loc viu, în mijlocul unui conflict care pare greu de oprit. Locuitorii își continuă activitățile zilnice: un bărbat de origine azeră, vânzător de fructe, strigă cu glas tare „Slavă Ucrainei! Slavă eroilor!” în mijlocul pieței, chiar dacă pericolul unei drone sau unui atac cu artilerie plutește permanent deasupra lor. Sub pământ, într-un adăpost improvizat, comandantul local Vasil urmărește atent o serie de monitoare. Pe ecranul din spatele lui, o coloană de fum urcă spre cer – o lovitură aeriană rusă care viza o poziție ucraineană. Vasil, comandant al Brigăzii 93 Mecanizate, se confruntă cu o problemă gravă: lipsa de personal. „Nu am primit întăriri de opt luni. Avem o mare lipsă de oameni. Nimeni nu vrea să lupte, războiul s-a terminat pentru mulți dintre ei”, spune el, obosit de conflictul interminabil.
Soldații rămași în tranșee, adesea doar câțiva într-o poziție, sunt aprovizionați cu alimente și muniție de dronele ucrainene, care pot zbura pe distanțe de 12-15 kilometri. Dar aceste echipamente sunt insuficiente în fața avansului constant al dronelor rusești. Vasil descrie operațiunile rusești, în special unitățile de drone Rubicon, ca fiind extrem de bine pregătite.
În fața tuturor acestor dificultăți, Vasil este sincer în privința unei realități crunte: „Nu mai comunicăm multe lucruri statului. Și statul nu comunică multe lucruri cu noi. Nimeni nu înțelege ce înseamnă cu adevărat această situație. Când spunem că e greu, nu ne înțeleg. Trebuie să fim în locul nostru pentru a înțelege”, încheie el.
Procurorul general spaniol, Alvaro Garcia Ortiz, va fi judecat pentru încălcarea secretului judiciar, după ce Tribunalul Suprem i-a respins marţi ultimul recurs, într-un dosar stânjenitor pentru şeful guvernului, socialistul Pedro Sanchez.
Procurorul general spaniol, Alvaro Garcia Ortiz FOTO: X
Garcia Ortiz este acuzat că a divulgat presei informaţii despre omul de afaceri Alberto Gonzalez Amador, partenerul lui Isabel Diaz Ayuso, preşedinta de dreapta a regiunii Madrid şi opozantă vehementă a guvernului Sanchez, scrie Agerpres.
Procurorul general, numit în august 2022 la propunerea guvernului Sanchez, a contestat în apel decizia de trimitere în judecată emisă de un judecător al Tribunalului Suprem.
Marţi, însă, Tribunalul Suprem a considerat că ”probele strânse în timpul anchetei” sunt ”suficiente” pentru deschiderea unui proces. Scurgerea judiciară, referitoare la ”informaţii confidenţiale care nu ar fi trebuit să fie publicate”, a fost rezultatul ”unei acţiuni coordonate şi conduse personal de procurorul general”, afirmă tribunalul într-un comunicat.
Garcia Ortiz a fost inculpat pe 13 ianuarie în acest dosar, o procedură fără precedent în istoria judiciară spaniolă.
Inculparea sa a survenit după publicarea în mai multe mass-media a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între parchet şi Alberto Gonzalez Amador.
Gonzalez Amador este suspectat că a fraudat administraţia fiscală spaniolă între 2020 şi 2021 din fruntea firmei sale, care presta servicii de sănătate şi ale cărei venituri au explodat practic în timpul pandemiei de coronavirus.
Acest caz complex a provocat acuzaţii reciproce vehemente între guvernul lui Sanchez şi Diaz Ayuso, unul din liderii Partidului Popular (PP, opoziţia de dreapta), care a denunţat o persecuţie ”sălbatică” şi a acuzat anturajul lui Sanchez că a organizat aceste scurgeri în media cu ajutorul procurorului.
După decizia Tribunalului Suprem, PP şi-a reiterat apelurile la demisia lui Garcia Ortiz.
Data la care va începe procesul nu a fost anunţată deocamdată.
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, susţine că proiectul anunţat de premierul Ilie Bolojan privind pensiile magistraţilor este ”o bază de idei”, el precizând că ministerul pe care îl conduce nu a iniţiat vreun proiect de lege în acest sens.
Radu Marinescu, ministrul Justiției FOTO: Adevărul (arhivă)
”Ceea ce astăzi domnul premier a făcut a fost să prezinte o bază de idei, o bază de soluţii care să constituie fundamentul sau premisa unei finalităţi legislative care, din punctul meu de vedere, nu se poate atinge decât prin dialog efectiv cu puterea din stat care este reprezentată de magistratură. Ministerul Justiţiei nu a iniţiat până în momentul de faţă un proiect de lege. Nu cred că există nici Ministerul Muncii care ar fi un co-iniţiator în economia aceasta a reglementării pensiilor de serviciu într-o iniţiere efectivă. Cred că suntem la începutul unor discuţii mult mai aplicate pe nişte formule concrete prezentate astăzi pentru dezbaterea publică de către domnul prim-ministru”, a afirmat, marţi seară, la Antena 3, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, potrivit News.
El a precizat că există un proiect de lege în Parlament privind pensiile magistraţilor şi că este posibil să se intre pe mecanismul parlamentar.
”Există un proiect de lege în Parlament. În momentul de faţă nu există o formulă juridică definitivată asupra vehiculului, să spun aşa, legislativ, care va duce la finalitatea legislativă. Este posibil să se meargă pe mecanismul parlamentar, pentru că există deja un proiect iniţiat de către liderii coaliţiei în Parlament. Este posibil să adopte o formulă guvernamentală un proiect de lege, dar atunci va trebui să fie formalizat acest mecanism, adică prin iniţierea de către ministerele care sunt iniţiatoare”, a precizat Radu Marinescu.
El a spus că, în ce priveşte pensiile magistraţilor, ”foarte importantă este stabilitatea, respectarea principiilor fundamentale care să asigure constituţionalitatea legii, pentru că nu ne dorim un experiment, ci ne dorim o reuşită”.
”Foarte important este dialogul cu Comisia Europeană, pentru că în ceea ce priveşte legislaţia privitoare la statutul magistratului, aceasta are o participare la un alt jalon din PNRR. E important să dialogăm şi cu Comisia Europeană şi tocmai de aceea trebuie să ne luăm absolut toate măsurile necesare ca statul de drept să fie protejat prin orice fel de demers legislativ pe care intenţionăm în mod onest să-l facem”, a adăugat ministrul Justiţiei.
”Magistraţii nu sunt vinovaţi pentru că au un anumit statut”
Întrebat despre nemulţumirile existente în societate privind pensiile uriaşe ale magistraţilor, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat că este necesară o formulă coerentă, care să ducă la pace socială.
”Aş dori să spun o chestiune de principiu care ţine de sănătatea noastră socială, de stabilitatea instituţiilor noastre şi de seriozitatea cu care tratăm faptul (…) Nu trebuie să considerăm anumite categorii sociale ca fiind nişte duşmani. Nu trebuie niciodată să privim în registru antagonic diferitele componente profesionale. Trebuie să gândim o formulă care să fie una incluzivă, care să fie una coerentă şi care să fie una de pace socială. De aceea, eu consider că magistraţii nu sunt vinovaţi pentru că au un anumit statut. El a fost stabilit prin legi. Sunt aproape 20 de legi în istoricitatea actelor normative care au tot reglementat această componentă de remuneraţie pentru magistrat şi corespunzător cu impact asupra pensiilor”, a afirmat Radu Marinescu.
El a precizat că ar trebui să se asigure stabilitate şi să se adopte o lege care să nu fie valabilă doar pentru o perioadă limitată.
”Aproape an de an se modificau aceste legi, ceea ce creează o instabilitate absolut incompatibilă cu un principiu de coerenţă a statului de drept. Să adoptăm o lege clară, să respectăm nişte principii stabilite de jurisprudenţa Curţii de Justiţie Europene şi CCR, care spune un singur lucru: pensia de serviciu la finalul carierei, care poate să fie şi la o vârstă mai înaintată, să fie cât mai apropiată de ultima indemnizaţie a magistratului. Or, nu e cazul nostru. În prezent, calculul pensiei nu ţine cont de ultimul venit”, a declarat ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat, marţi, că propune creşterea vârstei de pensionare şi intrarea în sistemul de justiţie în pensie la vârsta de pensionare standard de 65 de ani şi creşterea vechimii de la care te poţi pensiona de la 25 de ani la 35 de ani. De asemenea, valoarea pensiei unui magistrat ar urma să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut.
Autoritățile din Turcia le cer instanțelor de la București extrădarea unui temut mafiot din Istanbul, bănuit, printre altele, de asasinate și răpiri.
Ismail Onur Özbizerdik FOTO: X
Cetățeanul turc a fost arestat în primăvară, pe 17 aprilie, în urma unei operațiuni a poliției rutiere, care l-a prins drogat la volan și fără permis. Totodată, polițiștii rutieri au găsit în mașina bărbatului și un pistol cu glonț, pentru care acesta nu avea autorizație.
El a susținut atunci că a fost nevoit să își asigure protecția pentru că pe capul său s-a pus o recompensă de zece milioane de euro de către rivalii său din Turcia.
Ulterior s-a dovedit că Ismail Onur Özbizerdik, 42 de ani, este unul dintre cei mai căutați infractori turci, nepotul lui Dündar Kiliç, fondatorul uneia dintre cele mai temute organizații de tip mafiot, care acționează în special la Ankara.
El și-a găsit în ultimii 20 de ani adăpost în România, unde s-ar ocupa de paza unor cazinouri.
Onur a fost implicat în numeroase acțiuni de crimă organizată, fiind suspectat de două asasinate, comise la Istanbul și Bodrum, dar și de răniri prin împușcare, distrugere, răpire și port ilegal de arme de foc.
Prin urmare, Turcia a cerut, prin Interpol, extrădarea lui, acesta fiind în prezent arestat.
”În urmă cu 17 ani, temutul mafiot a mai fost extrădat din România în Turcia, pentru acuzații de tentativă de omor. De atunci a fost implicat în nenumărate scandaluri violente și chiar a fost acuzat că și-ar fi desfigurat iubita, pe care o bănuia că l-a turnat la poliție. A reușit să fugă în Grecia, unde a obținut statutul de azilant”, potrivit Știrile ProTv.
Curtea de Apel București va lua o decizie în acest caz abia la toamnă, după vacanța judecătorească.
Personalul Băncii Centrale Europene susține că lipsa unui sistem de control și echilibru în interiorul instituției a dus la „un număr mare de plângeri” privind „favoritismul în angajare și promovare” și un „nivel ridicat de epuizare și tendințe suicidale”.
Într-o scrisoare de patru pagini redactată de un comitet al angajaților și adresată președintelui BCE, Christine Lagarde, banca este acuzată de intervenții de natură politică care depășesc mandatul său oficial de a controla inflația și de a asigura stabilitatea financiară.
Banca a devenit „o fortăreață care nu poate fi trasă la răspundere”.
Conform The Telegraph, episodul are loc în contextul în care BCE vrea să schimbe modul în care angajații care fac parte din comitetul de personal sunt aleși și plătiți.
Scrisoarea vine după ce un sondaj efectuat pe 1.425 de angajați ai băncii de către sindicatul Organizația Internațională și Europeană a Serviciilor Publice a constatat că mai mult de jumătate dintre angajați au raportat stresul la locul de muncă ca fiind „o problemă reală” și un nivel de încredere scăzut sau inexistent în Lagarde și echipa sa.
BCE a răspuns cu un sondaj propriu, care a constatat că 85% din cei 3.000 de respondenți erau „mândri să lucreze pentru BCE”. De asemenea, BCE a raportat o rotație a personalului de doar 1,8% anul trecut.
Echipa Lagarde, „o abordare mult mai antidemocratică decât cele anterioare”
În scrisoarea sa, comitetul susține că, în timp ce majoritatea băncilor centrale răspund în fața unui Parlament național, „natura extrateritorială” a BCE a transformat-o într-un fel de „mini-stat”.
Acest lucru i-ar fi permis băncii ca, la nivelul UE, „să intervină în domeniul politic, dând instrucțiuni guvernelor dincolo de domeniul politicii monetare sau luând decizii pe care mulți observatori le identifică ca fiind de natură politică”.
Pe plan intern, nu ar exista un control adecvat asupra managerilor care au abuzat de putere, a susținut comitetul. Acest lucru i-a lăsat pe lucrători într-o „situație de dependență extremă de puterea existentă, punând astfel în pericol capacitatea personalului de a-și exprima în mod independent opiniile ca experți”.
Deși conducerea BCE ar fi permis dintotdeauna aceasta, comitetul de personal a declarat că echipa doamnei Lagarde „are o abordare mult mai antidemocratică decât cele anterioare”.
Scrisoarea susține că purtătorul de cuvânt al comitetului angajaților ar fi primit o notă „instruindu-l să nu menționeze existența unei culturi a fricii în cadrul BCE și potențialul său impact asupra activității”.
Un purtător de cuvânt al BCE a respins afirmațiile comitetului:
„Procesul de promovare este conceput astfel încât să evite favoritismul, cu mecanisme de verificare încorporate pentru a asigura corectitudinea și a preveni influența individuală”.
Purtătorul de cuvânt a mai spus că BCE este supusă unor audieri trimestriale în Parlamentul European, iar aspectele care țin de locul de muncă sunt guvernate de statutul personalului UE și de Curtea Europeană de Justiție:
„La Curtea Europeană de Justiție, BCE a câștigat majoritatea covârșitoare a proceselor privind problemele de muncă.”
România riscă să fie sancționată din cauza imigranților pe care i-a găzduit în ultimii ani pentru a acoperi lipsa de personal din mai multe domenii de pe piața muncii.
Mulți imigranți provin din India, Sri Lanka, Filipine, Nepal și Turcia, activând în producție, construcții, comerț, HoReCa și servicii administrative.
Ce riscă muncitorii asiatici care pleacă ilegal din țara noastră
Din păcate, din cauza salariilor mici care nu mai pot acoperi costurile de trai în creștere după mărirea TVA și implementarea măsurilor fiscale de austeritate de către Guvernul Bolojan, mulți imigranți nici nu semnează demisia și pleacă ilegal din România către alte țări membre din spațiul Uniunii Europene
Migrarea ilegală poate duce la consecințe severe, atât pentru lucrătorii care riscă să fie arestați și deportați, cu interdicția de a mai intra în spațiul Schengen, cât și pentru țara noastră, care riscă să fie drastic sancționată dacă nu reacționează imediat și nu alertează baza de date electronică de interes polițienesc, pentru ca autoritățile competente din statele membre să coopereze în vederea căutării imigranților ilegali.
Ce pot face angajatorii
Autoritățile din România pot să alerteze Sistemul Informatic Schengen. Angajatorul poate notifica Inspectoratul General pentru Imigrări, semnalând Sistemul Informatic Schengen privind dispariția angajatului de la locul de muncă. Imigranții proveniți din spațiul extra-european au permis de ședere în România care este strict condiționat de activitatea desfășurată pe teritoriul național.
Managerul general de la Work from Asia, Yosef Gavriel Peisakh, a subliniat că astfel de situații devin tot mai frecvente și susține necesitarea unui cadru administrativ „mai clar”.
„Suntem perfect conștienți că fenomenul plecărilor neautorizate este unul real și că uneori produce efecte negative în plan administrativ sau juridic. Tocmai de aceea, ne manifestăm deschiderea de a contribui, cu toate informațiile pe care le avem din piață, la o eventuală analiză sau consultare pe această temă, dacă IGI consideră util acest lucru. Ne dorim soluții care să protejeze drepturile muncitorilor, să ofere un cadru legal previzibil angajatorilor și să mențină standardele de conformitate și imagine ale României în relația cu celelalte state membre UE”, a spus Yosef Gavriel Peisakh, potrivit Wall Street.
„România trebuie să rămână un exemplu de corectitudine și eficiență în relația cu partenerii europeni. De aceea, credem că o abordare preventivă, bazată pe informare, transparență și colaborare, este în interesul tuturor. Ne oferim întreaga disponibilitate pentru a contribui, în mod profesionist și constructiv, la orice efort de clarificare și îmbunătățire a practicilor actuale”, a adăugat reprezentantul Work from Asia.
Patru germani inculpaţi pentru furtul unei colecţii de aproape 500 de piese celtice din aur dintr-un muzeu din Bavaria, ce nu au putut fi recuperate, au fost condamnaţi marţi la pedepse de până la 11 ani de închisoare, transmite AFP.
Tezaurul celtic FOTO: X
„Cei patru inculpaţi au fost condamnaţi, între altele, pentru furt cu circumstanţe agravante, în grup organizat, la pedepse cu închisoarea care pornesc de la 4 ani şi 9 luni şi ajung până la 11 ani”, a comunicat tribunalul din Ingolstadt, potrivit Agerpres.
În noaptea de 22 noiembrie 2022, 483 de piese din aur datând din secolul 1 î.Hr. au fost furate din muzeul de artă celtică şi romană din Manching, oraş situat la nord de Munchen. La proces s-a dovedit că trei dintre acuzaţi, cu vârste între 44 şi 52 de ani, au pătruns prin efracţie în muzeu.
Al patrulea inculpat nu a fost găsit vinovat pentru acest caz, ci pentru alte jafuri. Soarta colecţiei, cea mai mare descoperire de aur celtic în secolul al XX-lea, a cărei valoare de piaţă se ridica la aproximativ 1,3 milioane de euro, „nu a putut să fie elucidată în cursul procedurii”, subliniază tribunalul.
O parte a colecţiei a fost distrusă iremediabil: din greutatea totală de 3,7 kg, circa 500 g au fost găsite topite în locuinţa unuia dintre acuzaţi. Restul tezaurului nu a fost găsit.
Pentru a stabili pedepsele membrilor unei bande ce opera la scară naţională’, găsiţi vinovaţi de acest jaf şi de alte furturi, instanţa a subliniat că a luat în considerare mai ales „pierderea tezaurului celtic în calitate de patrimoniu cultural de neînlocuit”.
Cei patru inculpaţi, cetăţeni germani, au fost arestaţi, după opt luni de la comiterea faptei, la domiciliile lor din nord-estul ţării. Anchetatorii i-au depistat pe baza urmelor de ADN găsite pe aparate şi unelte lăsate la locul furtului.
Aceasta a permis stabilirea unor legături cu alte jafuri comise la benzinării, clădiri administrative sau supermarketuri. La proces au fost examinate în jur de 30 de fapte.
Anchetatorii au subliniat metodele avansate folosite de jefuitori, care, spre exemplu, sabotau liniile telefonice şi utilizau dispozitive de bruiaj pentru a împiedica transmisia semnalelor sistemelor de alarmă. Cei patru inculpaţi au păstrat tăcerea în timpul procesului.
Aflat într-o vizită de cinci zile în Scoția, unde a inaugurat cel de-al treilea teren de golf din Regatul Unit al familiei sale, Donald Trump se laudă că a reuşit să pună cap la aproximativ cinci războaie şi să grăbeşte să revină la Casa Albă pentru „a stinge incendii în toată lumea”.
Preşedintele Donald Trump a profitat de cele cinci zile în care s-a aflat în vizită în Scoţia inclusiv pentru a inaugura cel mai nou teren de golf al familiei sale, al treilea din Regatul Unit. Cu crosa în mână, marţi, 29 iulie, el a anunţat că în timpul mandatului său administraţia americană a reuşit împiedice „cam cinci războaie”.
„Aşa cum ştiţi, ieri am oprit un război”
Vizita sa în Regatul Unit a combinat interesele de afaceri ale familiei sale cu momente de diplomație publică, într-o ofensivă mediatică în care Donald Trump și-a prezentat atât realizările în politică externă, cât și legăturile personale cu Scoția.
Evenimentul a avut loc la Trump International Golf Links, în satul Balmedie, unde preşedintele american a apărut însoțit de fiii săi, Donald Jr. și Eric Trump, pentru a inaugura oficial noul teren.
„Abia aștept să joc astăzi. Vom juca foarte repede. Apoi mă întorc la Washington și vom stinge incendii în toată lumea. Am rezolvat unul ieri. Știți, am oprit un război ieri. De fapt, am oprit cam cinci războaie”, a declarat liderul de la Casa Albă în fața presei.
El a ţinut să accentueze importanța acestor intervenții diplomatice: „Asta e mult mai important decât să joc golf. Oricât de mult mi-ar plăcea, e mult mai important. Va fi un an special și un deceniu special. Vom face toate țările noastre să fie puternice, mărețe și cu adevărat minunate din nou. Și asta se întâmplă, și se întâmplă foarte repede.”
Conflictele pe care susţine Donald Trump că le-a dezamorsat
Afirmațiile lui Donald Trump vin în contextul unor evoluții extrem de volatile la nivel internațional, iar cele „cam cinci războaie” pentru a căror încetare îşi asumă meritul sunt:
* Medierea armistițiului dintre Thailanda și Cambodgia, semnat luni, în ciuda acuzațiilor ulterioare de încălcare a înțelegerii de către Cambodgia;
* Dezamorsarea tensiunilor nucleare dintre India și Pakistan;
* Prevenirea unui conflict deschis între Serbia și Kosovo;
* Calmarea situației dintre Rwanda și Republica Democratică Congo;
* Facilitarea armistițiului în Yemen, după ce gruparea Houthi, susținută de Iran, a acceptat încetarea focului în urma atacurilor lansate de SUA și Marea Britanie;
* Oprirea „în doar 12 zile” a unei posibile confruntări militare între Israel și Iran, ca urmare a unor atacuri americane asupra infrastructurii nucleare iraniene, la sfârșitul lunii iunie.
Gaza, Netanyahu și tratativele suspendate
Pe fondul acestor declarații, criza din Gaza rămâne o preocupare majoră, iar Donald Trump pare să fi adoptat o poziție diferită de cea a premierului israelian Benjamin Netanyahu în ceea ce privește amploarea crizei umanitare. Întrebat despre afirmațiile liderului israelian, care minimaliza riscul de foamete, Trump a răspuns: „Nu știu. Pe baza imaginilor de la televizor, aș spune că nu în mod special, pentru că acei copii par foarte înfometați”.
Donald Trump nu a pierdut, însă, ocazia să afirme că Statele Unite nu au primit recunoașterea cuvenită pentru ajutorul umanitar oferit în Gaza. Întrebat despre colaborarea cu Netanyahu, el a afirmat: „Lucrăm împreună pentru a încerca să punem lucrurile în ordine pentru lume”.
Golf, afaceri și diplomație
Vizita în Scoția a fost, în mare parte, dedicată promovării afacerilor familiei Trump. Noul teren de golf este al treilea din portofoliul Trump Organization în Scoția și va găzdui un turneu PGA Seniors Championship.
Eric Trump, care s-a ocupat de proiect, a descris terenul drept „Cele mai mari 36 de găuri de golf”, iar președintele l-a numit „un proiect rar”, realizat în dune naturale.
„Acestea sunt foarte greu de construit și nu veți mai vedea altele ca acestea. Probabil că nu veți mai vedea niciodată un alt teren construit în dune. Nu în dune ca acestea”, a spus Donald Trump despre investiţia familiei sale.
De asemenea, el a vorbit despre originile sale scoțiene, evocând figura mamei sale, Mary Anne MacLeod, născută pe insula Lewis.
„Iubea acest loc. Se întorcea aici cu religiozitate o dată pe an, vara, împreună cu sora mea Marianne și, uneori, cu Elizabeth”, a povestit preşedintele SUA, care i-a mulţumit nurorii sale, Lara Trump, pentru implicarea în alegerile din 2024 și i-a lăudat pe colaboratorii de încredere din cadrul imperiului său imobiliar.
În cadrul vizitei sale de cinci zile în Scoţia, Donald Trump a anunțat și semnarea unui acord comercial preliminar cu Uniunea Europeană.
„Tocmai am semnat un acord foarte important, după cum știți, cu Uniunea Europeană, dar și cu Regatul Unit. Este un acord avantajos pentru țară și un acord excelent pentru toată lumea”, a mai spus Donald Trump marți.
Premierul britanic Keir Starmer, cunoscut pentru faptul că nu joacă golf, a fost invitat de Trump la bordul Air Force One pentru un tur privat al proprietăților sale din Aberdeen.
Silviu Ioan Popa a fost eliberat din funcția de secretar general al Agenției Naționale de Integritate (ANI), după aproape un deceniu la vârful instituției. Decizia a fost semnată de premierul Ilie Bolojan și publicată în Monitorul Oficial.
După aproape 10 ani, Silviu Ioana Popa părăseşte funcţia de la ANI. FOTO: captură video
Premierul Ilie Bolojan a dispus încetarea exercitării funcției de secretar general al Agenției Naționale de Integritate de către Silviu Ioan Popa. Decizia a fost oficializată marți, 29 iulie, prin publicarea în Monitorul Oficial, și produce efecte de la data intrării sale în vigoare.
Potrivit documentului, Silviu Ioan Popa își încheie atribuțiile de secretar general – funcție publică vacantă din categoria înalților funcționari publici – exercitată temporar până în prezent. Conform procedurii, acesta are obligația de a preda, în termen de trei zile, toate documentele și bunurile primite în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Cine este Silviu Ioan Popa
Silviu Ioan Popa a deținut funcția de secretar general al ANI din ianuarie 2016. Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul oficial al instituției, a reprezentat România la nivel internațional, fiind membru al Consiliului Guvernatorilor al Academiei Internaționale Anticorupție (IACA) și al Grupului de Lucru pentru Înalți Funcționari de Integritate Publică (SPIO) din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Silviu Ioan Popa provine dintr-o familie cu istoric politic, tatăl său, Aron Popa, fiind, la rândul său parlamentar în trei mandate, mai întâi din partea PSD, apoi al PNL, fiind onorat de fostul preşedinte Klaus Iohannis cu distincția de Cavaler.
Parcursul profesional al lui Silviu Ioan Popa a început odată cu admiterea la SNSPA în 2004. Doi ani mai târziu, la doar 21 de ani, devenea consultant în management în firma părinților săi.
Imediat după absolvirea facultății, în 2008, a fost numit direct pe postul de consilier personal al președintelui ANI, iar în 2013 a promovat pe postul de director responsabil de comunicare, relații publice și strategie în cadrul instituției. Tot în această perioadă, în 2010, a urmat și cursurile Colegiului Național de Informații din cadrul SRI, iar în 2016 a preluat funcţia de secretar general la ANI, pe care a deţinut-o până la acest moment.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a publicat marți, 29 iulie, proiectul de lege privind restructurarea pensiilor de serviciu ale magistraților și ale personalului auxiliar din instanțe și parchete. Proiectul a fost elaborat fără consultarea profesiilor vizate sau a instituțiilor competente în avizare. Magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 60 cum este acum.
Proiectul introduce o perioadă de tranziție între 1 septembrie 2025 și 1 ianuarie 2029. FOTO: arhivă
Creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor
Printre cele mai importante prevederi ale proiectului se numără:
– Creșterea vârstei standard de pensionare de la 60 la 65 de ani pentru magistrați.
– Necesitatea unei vechimi de cel puțin 35 de ani în muncă, dintre care 25 de ani în funcții juridice specifice.
– Reducerea pensiei de serviciu de la 80% la 55% din media indemnizațiilor brute și sporurilor permanente din ultimele 60 de luni.
– Plafonarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate (anterior era 100%).
– Cei cu vechime între 20 și 25 de ani vor fi penalizați suplimentar: „În acest caz, cuantumul pensiei fiind micşorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcţii”, se arată în document.
Măsuri tranzitorii până în 2029
Pentru a permite adaptarea la noile reglementări, proiectul introduce o perioadă de tranziție între 1 septembrie 2025 și 1 ianuarie 2029. Până la finalul acestei perioade, pensionarea va fi posibilă la o vârstă minimă de 47 de ani și 8 luni, care va crește progresiv până la 65 de ani.
De asemenea, se va permite valorificarea a maximum 5 ani din alte profesii juridice (ex: avocat, consilier juridic) la calculul vechimii, dar această facilitate va fi eliminată complet din 2030.
Pentru fiecare an de vechime peste cei 25 ceruți, pensia va putea fi majorată cu 1%, doar pentru cei care se pensionează înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
Personalul auxiliar și pensiile speciale, vizate de aceleași măsuri
Proiectul aplică aceleași reguli stricte și în cazul grefierilor și altui personal auxiliar:
– Cerința unei vechimi de 35 de ani în muncă, din care 25 în domeniul juridic.
– Pensie redusă la 55% din media salariilor brute pe 60 de luni.
– Plafon de 70% din venitul net din ultima lună.
– Pensionarea anticipată va fi limitată și, în final, eliminată până în decembrie 2030.
Pensiile de urmaș și invaliditate, reduse și întârziate
Reforma vizează și pensiile speciale acordate urmașilor sau în caz de invaliditate. Soțul supraviețuitor va primi pensie doar de la 65 de ani, nu de la 60, cum era anterior, iar cuantumul acestor pensii va fi calculat conform noilor plafoane (55% din baza de calcul, plafon de 70% din venitul net).
Un alt punct sensibil al proiectului este eliminarea mecanismului de actualizare automată a pensiilor de serviciu. Astfel, acestea nu vor mai crește automat odată cu salariile magistraților sau ale grefierilor în activitate, cu excepția celor deja pensionați sau care se retrag din sistem înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
Fondul Monetar Internațional și-a îmbunătățit estimările privind perspectivele economice globale pentru 2025 și 2026.
FMI prognozează acum o creștere de 3% pentru economia globală în acest an – mai puțin decât creșterea de 3,3% din 2024, dar o îmbunătățire față de 2,8% cât prognoza FMI în aprilie.
Pentru 2026, FMI se așteaptă ca creșterea economică mondială să ajungă la 3,1%, în creștere față de 3% din prognoza din urmă cu trei luni.
Revizuirea estimărilor FMI vine în contextul în care politicile comerciale protecționiste ale președintelui SUA Donald Trump s-au dovedit până acum mai puțin dăunătoare decât se aștepta, dar rata de aproximativ 3% a creșterii economice globale este sub media din perioada dinainte de pandemia de coronavirus, notează Associated Press.
Decizia lui Trump din 2 aprilie – „Ziua Eliberării”, în cuvintele președintelui – de a impune taxe vamale de 10% sau mai mult pe importurile din majoritatea țărilor lumii era de așteptat să aibă un impact mai mare asupra creșterii economice globale.
Conform FMI, efectele negative au fost limitate. Parțial pentru că mulți importatori americani s-au grăbit să aducă bunuri din străinătate înainte ca taxele vamale lui Trump să intre în vigoare și parțial pentru că Trump a suspendat cele mai mari taxe (inclusiv o taxă de 145% pentru bunurile din China).
„Această scădere modestă a tensiunilor comerciale, oricât de fragilă, a contribuit la reziliența economiei globale până acum”, a declarat economistul șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas. „Această rezistență este binevenită, dar este și fragilă. Șocul comercial s-ar putea dovedi a fi mai puțin sever decât s-a crezut inițial, dar este încă considerabil și există tot mai multe dovezi că afectează economia globală”.
Din octombrie până în iunie, taxele vamale au adus 108 miliarde de dolari la Trezoreria SUA, aproape dublu față de cele 55,6 miliarde de dolari din perioada similară a anului fiscal precedent.
India, din nou economia majoră cu cea mai rapidă creștere
FMI și-a majorat prognoza pentru creșterea economică a SUA la 1,9% în acest an și 2% în 2026, când reducerile mari de taxe pe care Trump le-a semnat pe 4 iulie sunt de așteptat să ofere „un impuls pe termen scurt”.
Economia Chinei este de așteptat să crească cu 4,8% în acest an, o îmbunătățire semnificativă față de prognoza 4% a FMI din aprilie. Evoluția se datorează taxelor americane mai mici decât se aștepta și cheltuielilor guvernamentale.
Creșterea economică a celor 20 de state din zona euro este estimată la 1%, în creștere de la 0,8% prognozat în aprilie. O mare parte din această creștere provine dintr-o creștere a exporturilor farmaceutice din Irlanda, programate pentru a nu fi afectate de taxele vamale ale lui Trump pe medicamente.
Creșterea economică a Japoniei este așteptată să rămână lentă – 0,7% în 2025 și 0,5% în 2026.
Se așteaptă ca India să fie din nou economia majoră cu cea mai rapidă creștere din lume, cu o creștere estimată la 6,4% atât în acest an cât și anul viitor.
În ceea ce privește creșterea comerțului mondial, FMI și-a actualizat prognoza la 2,6% în acest an, în creștere față de prognoza de 1,7% din aprilie.
Evoluția reflectă o creștere a livrărilor, în contextul în care exportatorii au încercat să anticipeze taxele vamale. Taxele mai mari din SUA sunt așteptate totuși să aibă un impact în cele din urmă. Conform FMI, comerțul va crește cu doar 1,9% anul viitor, în scădere de la 2,5% prognozat în aprilie.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, atrage atenția că în urma discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene, mesajul Comisiei a fost clar și anume că: „România trebuie să își reprioritizeze investițiile pentru a se încadra în limitele bugetare asumate pentru anii 2025–2026, perioadă în care presiunea pe bugetul de stat va fi una semnificativă”.
Ministrul Finanțelor menționează printre subiectele discutate și anume: demararea procesului intern de analiză și consultare privind rectificarea bugetară, stadiul renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) şi modul în care pot fi ajustate proiectele aflate în curs de negociere, prioritizarea investițiilor finanțate din granturi și împrumuturi, pentru a rămâne pe traiectoria fiscală asumată în perioada urmǎtoare, când presiunile asupra bugetului de stat vor fi semnificative.
Alexandru Nazare spune că a a argumentat în fața Comisiei includerea în componenta de grant a unor proiecte esențiale pentru România: „proiectele Ministerului Dezvoltării pentru reabilitarea clădirilor și eficiență energetică; acestea au o contribuție majorǎ la scǎderea consumului de energie, la scăderea costurilor suportate de populație, dar şi la îndeplinirea obiectivelor de mediu
douǎ tronsoane importante ale Autostrăzii Moldovei (A7); A7 va contribui la o dezvoltare semnificativǎ a regiunii de est a țǎrii
Discuțiile continuă în paralel cu echipele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar noi rǎmânem garantul îndeplinirii obiectivelor macroeconomice şi traiectoriei fiscal – bugetare asumate”.
Pachetele 2 și 3 de măsuri fiscale, discutate cu reprezentanții Comisiei Europene
Ministrul Finanțelor mai menționează că a discutat despre măsurile suplimentare avute în vedere în pachetul II și pachetul III de reforme fiscale, pentru a consolida parcursul stabil al României până la următoarea evaluare a Consiliului din luna octombrie.
„Este fundamental, în aceastǎ perioadǎ, sǎ facem pași concreți spre recredibilizarea României în fața partenerilor internaționali”, mai spune Nazare.
Fâșia Gaza se află în mijlocul celui mai grav scenariu de foamete posibil, ca urmare a intensificării luptelor, strămutării masive a populației și restricțiilor severe asupra ajutorului umanitar. Avertismentul vine din partea unui nou raport publicat marți, 29 iulie, de Clasificarea Integrată a Fazelor de Securitate Alimentară (IPC).
Fâșia Gaza se află în mijlocul celui mai grav scenariu de foamete posibil. FOTO: Profimedia
Potrivit raportului citat de AFP și Reuters, criza umanitară din teritoriul palestinian, afectat de aproape 22 de luni de război, „a atins un punct de cotitură alarmant şi mortal”. Documentul trage un semnal de alarmă în legătură cu efectele devastatoare ale conflictului asupra populației civile.
„Cele mai recente date indică faptul că pragurile de foamete au fost atinse (…) în cea mai mare parte a Fâşiei Gaza. Una din trei persoane petrece mai multe zile fără să mănânce”, se arată în raport.
De asemenea, peste 20.000 de copii au fost tratați pentru malnutriție acută între aprilie și jumătatea lunii iulie, dintre care peste 3.000 suferă de forme severe. Spitalele din teritoriu au raportat cel puțin 16 decese cauzate de foamete în rândul copiilor sub cinci ani, doar până la data de 17 iulie 2025.
Raportul, rezultat al colaborării dintre organizații neguvernamentale, agenții ONU și instituții regionale, subliniază că recentele distribuiri de alimente pe cale aerinaă, autorizate de Israel, „nu sunt suficiente pentru a opri catastrofa umanitară”. Transporturile aeriene sunt considerate mai costisitoare, mai puțin eficiente și mai periculoase decât livrările pe cale rutieră, blocate aproape complet de la începutul ofensivei.
Într-un raport precedent publicat în luna mai, Clasificarea Integrată a Fazelor de Securitate Alimentară (IPC) estima că 1,95 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza – adică 93% din populație – se aflau în situație de criză alimentară, dintre care aproape un sfert de milion în faza de dezastru (nivelul 5, cel mai grav). O nouă analiză numerică este în curs de desfășurare, dar datele preliminare indică o deteriorare accelerată.
„Sunt necesare acțiuni imediate și la scară largă pentru a pune capăt ostilităților și a permite accesul umanitar neîngrădit”, avertizează autorii raportului. „Lipsa acțiunii acum va duce la decese în masă în mare parte a Fâșiei Gaza”.
Armata israeliană a anunțat duminică o pauză zilnică limitată a ofensivei, între orele 10:00 și 20:00, pentru a permite reluarea parțială a distribuției de ajutoare umanitare. Cu toate acestea, atacurile continuă în afara acestor intervale, iar accesul umanitar rămâne extrem de restricționat.
Pe fondul prelungirii conflictului declanșat de Rusia, companii occidentale din domeniul apărării nu se mai limitează la livrarea de armament către Ucraina – ele își mută efectiv o parte din activitate pe teritoriul ucrainean. Firme de apărare din state membre NATO își deschid birouri, înființează linii de producție și colaborează direct cu parteneri locali în plin război, scrie Business Insider.
Rheinmetall, producător german de armament, are în plan construcția mai multor fabrici în Ucraina
Pentru Ucraina, beneficiul imediat constă într-un acces mai rapid la arme adaptate nevoilor de pe teren. Pentru Occident, miza este accesul la lecții directe dintr-un teatru de conflict contemporan – cunoștințe pe care, în mod obișnuit, banii nu le pot cumpăra.
Industria de apărare ucraineană furnizează experiență practică dobândită cu mari sacrificii, iar țările NATO pot valorifica aceste lecții înainte de a fi nevoite să le aplice la rândul lor. Reprezentanți ai sectorului ucrainean de apărare au declarat pentru Business Insider că prezența companiilor occidentale în Ucraina reprezintă un „câștig reciproc”: acestea învață din experiența de război a Ucrainei și, totodată, sprijină efortul militar împotriva invaziei ruse.
Tot mai mulți lideri europeni recunosc că industriile lor de apărare au multe de învățat din modul în care Ucraina și-a dezvoltat și adaptat rapid propriul sector.
Industrie militară în expansiune
Ihor Fedirko, directorul Consiliului Ucrainean al Industriei de Apărare, care reprezintă peste 100 de companii din domeniu, afirmă că firmele occidentale care înființează unități de producție în Ucraina câștigă experiență „adaptată tipului nostru de conflict”. Războiul din Ucraina este unul în continuă schimbare, în care noile tehnologii, în special cele legate de drone, modifică profund modul în care se poartă luptele.
Printre companiile care au deschis facilități în Ucraina se numără Quantum Systems, producător german de drone și sisteme de recunoaștere aeriană, care a anunțat recent că își va dubla capacitatea de producție în țară. Grupul franco-german KNDS deschide o filială în Ucraina, iar gigantul britanic BAE Systems a început și el operațiuni pe teritoriul ucrainean. Compania norvegiană Nammo colaborează cu o firmă locală, în timp ce Rheinmetall, producător german de armament, are în plan construcția mai multor fabrici, inclusiv o unitate pentru producția de muniție și vehicule blindate Lynx.
Chiar și firmele occidentale care nu au încă linii de producție în Ucraina își testează echipamentele acolo, colaborând cu companii locale și adaptându-și tehnologia în timp real.
Testare pe frontul real
Kuldar Väärsi, directorul executiv al companiei estoniene Milrem Robotics, producătoare a vehiculului robotizat THeMIS, a declarat că firma sa lucrează direct cu industria ucraineană pentru a menține relevanța sistemelor sale și pentru a învăța din lecțiile conflictului. „Este esențial să colaborăm și să extragem învățămintele din războiul din Ucraina, pentru a îmbunătăți echipamentele europene de apărare”, a spus el.
Platforme guvernamentale precum Brave1, care promovează inovația în apărare, permit companiilor străine să testeze tehnologie de luptă în condiții reale pe frontul ucrainean.
Ministrul britanic al forțelor armate, Luke Pollard, afirma în luna mai: „Dacă ești o companie producătoare de drone și nu ai echipamentele tale testate pe linia frontului din Ucraina, practic nu exiști.”
Ce poate învăța Occidentul
Troels Lund Poulsen, ministrul apărării din Danemarca, declara la începutul anului că este esențial ca firmele daneze să învețe de la omologii lor ucraineni: „Prin sprijinirea Ucrainei, unele lecții valoroase se întorc și la noi. Este un beneficiu reciproc.”
Un astfel de exemplu este „modelul danez” – un mecanism prin care statele cumpără armament pentru Ucraina direct de la producătorii ucraineni, reducând timpii de livrare și costurile, fără a supraîncărca liniile de producție din Europa.
Obuzierele de fabricație ucraineană Bohdana, folosite de Forțele Armate ale Ucrainei în regiunea Harkiv, au înregistrat o creștere semnificativă a producției în acest cadru.
Legătura directă dintre industria ucraineană și partenerii europeni permite transferul de know-how. Una dintre cele mai importante lecții este rapiditatea în producție. Premierul danez Mette Frederiksen declara în februarie că este o problemă „dacă o țară aflată în război produce mai repede decât noi.” Deși nu consideră că Europa se află în război, ea afirmă că „nu mai putem spune nici că suntem în timp de pace. Este nevoie de o schimbare de mentalitate.”
Fedirko subliniază că industriile occidentale pot învăța din capacitatea Ucrainei de a scala rapid producția: „Complexul nostru de apărare este foarte eficient în a reduce timpul dintre cercetare și producția efectivă. Suntem agili în testare, identificarea problemelor și optimizarea produselor.”
El a adăugat că Ucraina a demonstrat o capacitate remarcabilă de a inova și de a extinde rapid producția de armament, în special în domeniul dronelor – un element-cheie al acestui conflict, utilizat pe o scară fără precedent.
Un semnal de alarmă pentru NATO
Liderii NATO avertizează că Occidentul trebuie să își adapteze capacitatea de producție militară. Secretarul general al Alianței atrăgea atenția recent că Rusia produce, într-un trimestru, aceeași cantitate de muniție pe care NATO o produce într-un an. În Ucraina, muniția a fost adesea factorul decisiv în lupte.
Prin prezența în Ucraina, companiile occidentale obțin informații esențiale despre cerințele unui conflict modern de mare amploare. Dacă Rusia învață direct din experiența frontului, Occidentul are acum șansa de a ține pasul, subliniază BI.
Fostul ministru al Justiţiei Alina Gorghiu a afirmat, marţi, despre pensionarea magistraţilor, că a devenit o problemă de frustrare naţională,iar România trebuie să se alinieze la standardele europene.
Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției FOTO: Facebook
”Pensionarea magistraţilor! A devenit o problemă de frustrare naţională. România trebuie să se alinieze la standardele europene privind pensionarea magistraţilor!”, spune Alina Gorghiu într-o postare pe Facebook.
Ea prezintă actuala situaţie a sistemului de pensionare din justiţie şi ce se propune.
”Astăzi, în România, două treimi dintre magistraţi ies la pensie la 47–49 de ani. În Europa, majoritatea ies la pensie la 65 de ani sau mai târziu. Pensia lor medie: aprox. 5.000 € pe lună. Pensia medie în România: aprox. 550 € pe lună”, spune deputatul PNL, scrie News.
”Ce se propune: Pensionarea la 65 de ani, ca în restul Europei, vechime minimă pentru pensionare anticipată: 35 de ani, nu 25. Dacă ies mai devreme, pensia scade cu 2% pentru fiecare an lipsă. Pensia maximă: 70% din ultimul salariu net (nu mai mult decât salariul din activitate)”, adaugă Alina Gorghiu.
Ea menţionează că propunerile sunt importante pentru că aduc echitate, pentru că se elimină diferenţele uriaşe dintre pensiile speciale şi cele obişnuite, o justiţie mai bună, pentru că magistraţii rămân activi la vârsta la care au cea mai multă experienţă şi bani pentru România, prin deblocarea a peste 230 milioane de euro din PNRR.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat, marţi, propunerile privind reforma pensiilor speciale din justiţie. Astfel, se propune creşterea vârstei de pensionare şi intrarea în sistemul de justiţie în pensie la vârsta de pensionare standard de 65 de ani şi creşterea vechimii de la care te poţi pensiona de la 25 de ani la 35 de ani.
De asemenea, valoarea pensiei unui magistrat ar urma să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut.
În județul Suceava peste 200 de gospodării au fost inundate iar forțele de intervenție ajută la curățarea drumurilor și a caselor afectate de trecerea apelor.
Salvatorii iSU intervin pentru salvarea bunurilor oamenilor FOTO: ISU Suceava
Forţele de intervenţie au acţionat continuu în judeţul Suceava, unde au fost afectate circa 200 de gospodării şi un număr semnificativ de autovehicule, ca urmare a ieşirii din matcă a pâraielor Dârmoxa şi Neagra.
”Imaginile din zonele inundate ale județului Suceava surprind efortul comun și solidar al salvatorilor, care intervin pentru a curăța drumurile, a salva bunuri și a proteja oamenii afectați de revărsarea apelor”, anunță ISU.
În localităţile afectate, forţele de intervenţie au acţionat pentru salvarea persoanelor surprinse în propriile locuinţe de nivelul crescut al apei sau în alte zone izolate atât cu forţe şi mijloace pe cale terestră cât şi aeriană, fiind sprijinite de elicoptere din dotarea Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne.
Imaginea 1/14: Inundatii suceava iulie 2925 (4) jpeg
Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, 29 iulie, că se desfășoară verificări și lucrări de curățare în zonele afectate de inundații din județele Suceava și Neamț.
„În zilele următoare, după ce vor fi făcute evaluările acestor pagube, așa cum am făcut și în alte dăți, vom asigura sprijinul financiar necesar, atât pentru refacerea infrastructurii, dar și pentru cei care au avut case afectate sau au avut de suferit.
În aceste ore, domnul Raed Arafat este în drum spre cele două județe, pentru a verifica la fața locului intervenția colegilor noștri și a acorda tot sprijinul necesar pentru ca efectele acestor inundații să fie diminuate cât mai repede posibil”, a precizat Ilie Bolojan.
La Palatul Victoria au continuat marţi, 29 iulie, consultările pe tema reformei administrative, printre măsurile avansate numărându-se reducerea numărului de angajaţi, o grilă unică de salarizare şi noi reguli de impozitare a proprietăţii.
Premierul Bolojan, consultări la Palatul Victoria pe tema reformei administrative. FOTO: gov.ro
Premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Tánczos Barna și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, au avut marți o nouă rundă de consultări cu reprezentanții structurilor asociative ale autorităților locale, în cadrul unei întâlniri organizate la Palatul Victoria. Scopul acestora: accelerarea procesului de reformă administrativă, pentru a reduce cheltuielile publice și de a îmbunătăți eficiența aparatului birocratic local.
Discuțiile s-au concentrat asupra unui set complex de măsuri aflate într-un stadiu avansat de pregătire la nivel guvernamental. Printre propunerile analizate se numără reducerea personalului din cadrul administrațiilor locale (primării, consilii locale și județene şi poliţie locală), dar și aplicarea unei grile unice de salarizare pentru angajații din administrația publică locală.
Potrivit unui comunicat oficial, măsurile vizează nu doar eficientizarea cheltuielilor, ci și creșterea responsabilității și a performanței în funcția publică.
Un alt subiect important a fost eficientizarea structurilor de ordine publică. Guvernul ia în calcul limitarea numărului de polițiști locali, în paralel cu clarificarea atribuțiilor acestora, pentru a evita suprapunerile cu competențele Poliției Naționale.
Potrivit aceleiaşi surse, reforma sistemului de impozitare a proprietății a fost şi ea pe agenda discuțiilor, având în vedere că aplicarea noilor măsuri fiscale reprezintă un angajament al României asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Autoritățile analizează atent impactul acestor modificări asupra comunităților locale.
Pe lângă acestea, s-a discutat și despre descentralizarea activităților de autorizare a jocurilor de noroc, precum și despre posibilitatea transferului unor active din proprietatea statului către autoritățile locale.
La reuniune au participat reprezentanții principalelor structuri asociative din administrația publică locală: Uniunea Națională a Consiliilor Județene, Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor și Asociația Comunelor. Aceștia și-au prezentat punctele de vedere și au formulat propuneri concrete privind pachetul de reforme aflat în pregătire, dar și observații legate de situații particulare din teritoriu.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat, în finalul întâlnirii, necesitatea absolută a reformei, într-un context în care resursele bugetare sunt tot mai limitate.
„Statul român nu mai are capacitatea financiară să susțină în continuare cheltuielile actuale cu administrația publică. Avem acum oportunitatea, prin reforma administrației locale, să corectăm acumulările negative. Vom continua consultările pentru a aproba un pachet de măsuri care să aibă impact atât în ceea ce privește reducerea cheltuielilor publice, cât și în îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni”, a declarat premierul Ilie Bolojan la finalul întâlnirii.
Acordul comercial cu Statele Unite nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, deocamdată, anunță Comisia Europeană, pe fondul criticilor Germaniei și Franței.
”Acordul politic din 27 iulie 2025 nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Dincolo de acțiunile imediate asupra cărora au fost asumate angajamente, Uniunea Europeană și Statele Unite vor continua să negocieze, în conformitate cu procedurile interne relevante, pentru a implementa acest acord politic”, anunță Comisia Europeană.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ajuns la un acord comercial de principiu cu Donald Trump. Uniunea Europeană va suporta impunerea de către SUA a unor taxe vamale de 15%, inclusiv asupra pieselor auto, produselor farmaceutice și semiconductorilor. Vor fi menținute tarifele sectoriale asupra oțelului, aluminiului și cuprului, adică UE va continua să fie taxată cu 50%.
Prin acest acord, Uniunea Europeană a acceptat că facă achiziții de energie din Statele Unite de 750 de miliarde de dolari, să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2028 și să cumpere masiv armament american.
Bruxellesul oferă asigurări că acordul respectă ”interesele fundamentale” ale Uniunii Europene.
”Acordul politic dintre președinții Ursula von der Leyen și Donald Trump servește principalele interese economice ale UE în relațiile comerciale și de investiții stabile și predictibile cu Statele Unite. În același timp, sunt respectate deplin domeniile sensibile ale Uniunii Europene în materie de suveranitate și reglementare, inclusiv în agricultură”, subliniază Comisia Europeană.
Invitat în emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, expertul financiar Alexandru Chirilă a atras atenția asupra modului în care românii înțeleg fenomenul inflației și a evidențiat lipsa de educație economică. Acesta a explicat că inflația este un fenomen constant, care afectează direct puterea de cumpărare a populației. Urmăriți aici emisiunea integrală.
Alexandru Chirilă vorbește despre modul în care generațiile trecute nu înțelegeau cu adevărat conceptul de inflație, motiv pentru care adesea cad victime ale acestui fenomen. Acesta atrage atenția asupra modului în care, de la an la an, creșterea ratei inflației este o constantă în regimul capitalist în care trăim, însă salariile românilor nu se aliniază acesteia, afectând astfel puterea de cumpărare.
„Salariile nu cresc suficient. Cred că generațiile actuale reușesc să înțeleagă cu adevărat mecanismul inflației și ce înseamnă cu adevărat inflația. În perioada 2008-2020 am trăit o perioadă cu o inflație foarte scăzută, aproape de zero. Ei bine, mecanismul acesta al inflației este un mecanism care se adaugă an de an. Asta înseamnă că, de la an la an, banii își pierd din valoare. Iar eu, pentru a putea păstra valoarea banilor, este nevoie să îmi cresc veniturile cel puțin egal cu rata inflației. Fiind antreprenor, știu sigur că nu poți crește salariile cu 16% în 2020 sau 2021, cât a fost inflația. Nu poți crește salariile în anul următor cu încă 10%, apoi în următorul an cu încă 8%. Pentru că, vedeți voi, practic, inflația din ultimii ani s-a tot adăugat și a fost 16%, 8%, 6% și pare că a intrat într-un platou de 6%. Ei bine, partea interesantă este că frigiderul nostru simte direct ce înseamnă creșterea prețurilor la cartofi, pâine, ulei, zahăr etc., în contrast cu faptul că veniturile noastre nu au crescut direct proporțional. ”
„Noi avem un buget de venituri și cheltuieli care, din fericire, este de cele mai multe ori unul care tinde spre zero. Ca să nu discutăm despre falimente personale. Și atunci avem o sumă de 1000 de lei cu care mergem la un supermarket și, din păcate, prin creșterea prețurilor, sunt nevoit ca în coșul meu să pun din ce în ce mai puține bunuri. Și ăsta e un fenomen cu care trebuie să învățăm să trăim, dar nu să fim victime. În capitalism, rata inflației este o țintă de 2% în fiecare an. Asta înseamnă că, pentru a menține creșterea economică, un PIB în creștere, băncile centrale urmăresc să impulsioneze economia prin politicile monetare pentru a genera o creștere de 2% an la an. Asta înseamnă că eu, înțelegând forța asta pe care banca centrală o pune asupra economiei, trebuie să învăț să o gestionez și să nu fiu victimă, cum am spus, ci să învăț fie să îmi cresc veniturile cu 2% an la an, fie, dacă nu, să învăț să manageriez banii, ca valoarea banilor mei să rămână cel puțin egală.”
Oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc și fostul deputat democrat Constantin Țuțu au fost escortați în instanță în dosarul privind deținerea de acte false, inițiat de autoritățile elene. Judecătorii au amânat ședința de judecată, aceasta fiind reprogramată pentru luna martie 2026.
Constantin Țuțu și Vladimir Plahotniuc au fost escortați din nou în instanță. FOTO: CU SENS
Cei doi indivizi riscă între 5 și 10 ani de închisoare pentru folosirea unor acte de identitate false, acuzație pentru care au fost eliberați din arest, relatează jurnaliștii „CU SENS”.
Conform sursei citate, ședința de judecată din data de 29 iulie a fost amânată, aceasta fiind reprogramată pentru anul viitor.
Chiar și așa, cei doi au fost escortați la penitenciarul Korydallos, în baza unui mandat de arest internațional, până la luarea unei decizii privind extrădarea lor.
Vladimir Plahotniuc deținea 11 pașapoarte emise de diferite state, sub identități false precum Antohe Mihai, Al Shaheen Fereyduon sau Kirsanov Stanislav. De asemenea, șase permise de conducere, patru cărți de identitate, iar Constantin Țuțu avea cinci acte, inclusiv un pașaport. Toate documentele au fost descoperite de autoritățile elene în urma perchezițiilor corporale și a celor efectuate în vila în care se ascundeau cei doi.
Arestați la Atena
În data de 23 iulie, Constantin Țuțu și Vladimir Plahotniuc au fost arestați pentru 40 de zile, decizia fiind dictată de procurorii eleni.
Presa de la Atena a scris că oligarhul a negat acuzațiile, susținând că este o victimă politică.
,,Nu am comis nicio infracțiune. Este o înscenare politică, fiind persecutat pentru pozițiile mele din trecut”, a spus Vladimir Plahotniuc.
Oligarhul a fost arestat în baza unui mandat emis de autoritățile de la Chișinău, iar Constantin Țuțu-în urma unuia emis de cele de la Moscova, acesta din urmă având pe numele său o notificare roșie de urmărire internațională emisă de autoritățile ruse pentru implicare într-o rețea de trafic de droguri.
Și Moscova cere autorităților grecești extrădarea lui Vladimir Plahotniuc către organele de drept din Rusia, argumentând că pe numele acestuia au fost deschise mai multe dosare penale.
Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) din Republica Moldova, Viorel Cernăuțeanu, afirmă că Vladimir Plahotniuc s-ar fi aflat recent la Moscova, subliniind că cererea de extrădare reprezintă „o formă de a încerca preluarea acestuia de către Federația Rusă și de a-i asigura o protecție a libertății acolo”.
Încătușați înainte de zbor
Atât Plahotniuc, cât și Țuțu au fost reținuți pe un aeroport din Atena. Cei doi au ajuns la aerogară cu un taxi, având puține bagaje și intenționând să zboare spre Dubai. Polițiștii, care îi urmăreau de ceva vreme, i-au reținut în zona destinată zborurilor din afara spațiului Schengen. Ei se ascundeau într-o vilă de lux, situată într-o zonă exclusivistă de pe malul Mării Egee, în sudul Atenei.
Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a fost dat în căutare internațională de Interpol la începutul acestui an, decizia fiind luată după ce Chișinăul a solicitat revizuirea refuzului în acest sens din 2020.
Vladimir Plahotniuc, om de afaceri și fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost unul dintre cei mai influenți politicieni de la Chișinău în deceniul 2010-2020.
Poreclit „Păpușarul”, Vladimir Plahotniuc a fost acuzat de influență asupra întregii clase politice de la Chișinău. Acesta este fugar din vara anului 2019, atunci când formațiunea pe care o conducea, PDM, a rămas fără putere.
Rusia a lansat marți noi acuzații la adresa Germaniei, susținând că Berlinul joacă un rol important în alimentarea unei campanii de „isterie rusofobă” în Europa și contribuie activ la construirea imaginii Rusiei ca stat inamic.
Reprezentantul Kremlinului a mai afirmat că această politică nu aduce beneficii Europei. FOTO: AFP
„Germania participă foarte activ la acest tip de escaladare a isteriei rusofobe pe continentul european”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferința sa de presă zilnică, potrivit agenției EFE, citată de News.ro.
Peskov a acuzat autoritățile germane că încearcă „să joace un rol de lider” în promovarea acestei imagini negative despre Rusia. „Se face tot posibilul pentru a crea țării noastre o imagine de inamic. Se cheltuiesc resurse uriașe pentru asta, iar această muncă, spre marele nostru regret, continuă”, a subliniat oficialul rus.
Reprezentantul Kremlinului a mai afirmat că această politică „nu aduce în mod clar beneficii populaţiei ţărilor europene” și a criticat implicarea activă a Germaniei în susținerea Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia.
Declarațiile Moscovei vin după ce cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că Statele Unite au aprobat transferul unor noi sisteme antiaeriene Patriot către Germania, pentru a-i permite acesteia să-şi cedeze echipamentele din dotare Ucrainei. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, precizase anterior că ar fi vorba de cinci sisteme Patriot.
Germania a furnizat deja trei astfel de sisteme Ucrainei, care le foloseşte pentru a contracara atacurile ruseşti cu rachete de croazieră, balistice şi hipersonice, în special asupra capitalei Kiev.
Procurorii DNA au reţinut trei oameni de afaceri piteşteni şi alţi trei au fost plasaţi sub control judiciar într-un dosar privind rambursări ilegale de TVA, în care prejudiciul se ridică la peste 9 milioane de euro. Alte 9 persoane şi firme au calitatea de suspecţi.
Trei dintre persoanele conduse luni la audieri au fost reţinute preventiv. FOTO: arhivă
După percheziţiile de amploare de luni, 28 iulie, făcute de DNA la mai multe firme şi persoane în Argeş, instituţia anunţă, printr-un comunicat, faptul că trei dintre persoanele conduse ieri la audieri au fost reţinute preventiv pentru 24 de ore şi urmează să fie prezentate magistaţilor pentru prelungirea mandatelor şi pentru alte trei se cere control judiciar. Potivit aceleiaşi surse, vizate de anchetă sunr alte 9 persoane şi firme, care momentan au calitatea de suspect.
Este vorba despre un dosar privind rambursări ilegale de TVA în care prejudiciul creat este în valoare de 46.502.856 lei (peste 9 milioane de euro), din care 34.680.606 lei au fost rambursaţi în cont și 11.822.250 lei prin compensare.
Concret, procurorii DNA spun că administratorii firmelor din Argeş ar fi creat un mecanism complex de fraudare a bugetului de stat prin care, în perioada 2022-2024, ar fi declarat operațiuni comerciale nereale pentru a obține rambursări consistente de la stat.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Pitești au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 29 iulie 2025, față de inculpații:
– M.M.M., persoană fizică fără calitate specială, asociat al SC Big Frigo Trading SRL, administrator în fapt al SC DMT Euro Services SRL și al altor societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunilor de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată și spălarea banilor, în formă continuată;
– D.S., persoană fizică fără calitate specială, administrator al SC Big Frigo Trading SRL și al altor societăți comerciale și
– B.A.I., persoană fizică fără calitate specială, asociat și administrator al SC Industrial Frigo Sales SRL, pentru comiterea infracțiunilor de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată și complicitate la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată.
Cei 3 (trei) inculpați menționați anterior vor fi prezentați la data de 29 iulie 2025 cu propunere de arestare preventivă Tribunalului Argeș”, a transmis DNA.
Totodată, pentru alţi trei oameni de afaceri s-a luat măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.
„De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus următoarele:
1. punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile începând cu data de 29 iulie 2025, față de inculpații:
– M.M., persoană fizică fără calitate specială, asociat și administrator al unor societăți comerciale, printre care și SC DMT EURO SERVICES SRL, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată și spălarea banilor;
– P.A.I. și S.T., persoane fizice fără calitate specială, asociați și administratori ai unor societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunilor de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată și complicitate la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidate în formă continuată;
2. efectuarea în continuare a urmăririi penale față de nouă suspecți persoane fizice și juridice, după cum urmează: B.M., S.N., F.C.M., A.A.D., C.P.R., M.L.C., SC BIG FRIGO TRADING SRL, SC DMT EURO SERVICES SRL și SC AS HEMI GROUP SRL, pentru comiterea mai multor infracțiuni de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată și complicitate la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată”, potrivit comunicatului DNA.
În acest dosar procurorii anticorupție continuă cercetările pentru documentarea unor infracțiuni de evaziune fiscală și spălare a banilorcare ar fi fost comise de către aceste societăți comerciale și reprezentanți ai acestora, în legătură cu achiziții fictive materii, echipamente și produse frigorifice, intermedierea fictivă de mărfuri, transportul de produse alimentare, pentru care s-a solicitat de la stat rambursări nejustificate de TVA în sumă totală de 46.502.856 lei.
Cum funcţiona mecanismul de fraudare
„În perioada 2022 – 2024, inculpatul M.M.M., împreună cu inculpații persoane fizice menționați anterior și cu mai multe societăți aflate pe lanțurile tranzacționale inițiate de SC Frigoutilaj Production SRL, ar fi simulat și declarat operațiuni ce nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, reprezentate de achiziții și vânzări de materii prime, materiale, echipamente și utilaje frigorifice, prin care ar fi ajutat societățile SC Aero Dinamic Trading SRL, SC Frigo Suplyer Company SRL, SC Big Frigo Trading SRL și SC Industrial Frigo Sales SRL la obținerea, în mod nelegal, a mai multor sume de bani de la bugetul de stat reprezentând rambursări de TVA.
Prejudiciul adus în dauna statului este estimat, la acest moment, la suma totală de 46.502.856 lei, din care 34.680.606 lei reprezintă restituiri în cont, iar 11.822.250 lei reprezintă compensări în baza deconturilor de TVA cu sumă negativă și opțiune de rambursare, înregistrate la organul fiscal.
În plus, față de suma menționată anterior, a fost blocată la rambursare și suma de 8.389.975 lei pentru cele patru societăți menționate anterior, beneficiare ale restituirilor de TVA.
Totodată, în perioada 2023 – 2024, inculpatul M.M., împreună cu inculpatul M.M.M. (persoană ce coordona în fapt societățile implicate în lanțul tranzacțional, inclusiv cele patru societăți comerciale beneficiare ale rambursărilor de TVA), ar fi disimulat adevărata natură a provenienței sumei de 33.719.695,52 lei, prin simularea unor tranzacții licite între beneficiarii rambursării de TVA și SC DMT Euro Services SRL, în scopul reintroducerii acestei sume într-un circuit comercial licit, ca parte a patrimoniului SC DMT Euro Services SRL.
Ulterior, ar fi fost retrasă în numerar de la bancomat suma de 1.959.980 lei, iar suma de 8.618.520,89 lei ar fi fost transferată către inculpatul M.M., sub aparența unor contracte de creditare, contracte de împrumut și dividende și transferată parțial către inculpatul M.M.M., iar diferența ar fi fost folosită pentru activități comerciale curente ale SC DMT Euro Services SRL”, au explicat procurorii.