joi, iulie 10, 2025
No menu items!
Acasă Blog

Cine e Ion Ceban, primarul moldovean interzis în România. Legăturile cu Rusia și parcursul politic

0

Ion Ceban conduce Primăria Chișinău din toamna anului 2019 și se află la al doilea mandat de primar. Odată ajuns în funcție, edilul a încercat să se apropie de Kremlin, al cărui susținător era până atunci. Ulterior, în special după izbucnirea războiului din Ucraina, s-a declarat proeuropean.

Ion Ceban nu poate intra în România și spațiul Schengen. FOTO: Facebook

Chiar la începutul primului mandat, Ion Ceban l-a primit la Primăria Chișinău pe ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, cei doi stabilind o agendă de lucru „comună”. Prima sa vizită externă a fost la Moscova, unde a avut întrevederi cu primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, și cu Dmitri Kozak, vicepremier și reprezentant special al președintelui Federației Ruse pentru relațiile comercial-economice cu Republica Moldova la acel moment.

,,Am avut o discuție constructivă și am abordat mai multe subiecte din domeniul, economic, social, cultural și educație. La fel, am convenit sa avem o colaborare strânsă, între municipiul Chișinău cu orașele și regiunile din Federația Rusă”, a notat atunci proaspătul primar Ion Ceban.

Susținere și de la Kremlin, și de la București

Dar Ion Ceban a căutat sprijin nu doar la Moscova, ci și la București. Numai în anul 2022, el a avut peste 30 de întrevederi cu primari și lideri ai consiliilor județene, printre care și Ionel Arsene, președintele de atunci al Consiliului Județean Neamț, aflat în prezent în Italia, unde se sustrage executării unei pedepse cu închisoarea pentru fapte de corupție.

Tot în 2022, cu un an înainte de alegerile locale, edilul Chișinăului și-a lansat propria formațiune politică: Mișcarea Alternativa Națională (MAN), un partid cu orientare proeuropeană, potrivit declarațiilor lui Ion Ceban, care a devenit liderul acesteia.

,,MAN pledează pentru ca integrarea europeană să fie ideea națională a Republicii Moldova. Aceste lucruri sunt și în programul politic al partidului, stipulate, aprobate la Congres”, a afirmat la aceea vreme liderul MAN. 

Formațiunea MAN ar fi beneficiat de susținere din partea consilierilor politici trimiși de FSB și acuzați de spionaj în Republica Moldova, schema fiind făcută publică de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău. Ion Ceban a negat cele relatate de SIS.

,,Solicităm excluderea Partidului Mișcarea Alternativa Națională din așa-zisele investigații și tot felul de presupuneri anunțate anterior și de fostul premier și vicepremier care au fost atacați în instanță pentru declarații nefondate și calomnioase. Amintim, MAN nu are tangențe cu informațiile tirajate intenționat și concertat în presă, iar despre acest lucru am informat toate instituțiile internaționale”, a scris primarul pe internet. 

Întâlniri cu oficialii români

În același an, Ion Ceban s-a întâlnit la Chișinău cu Marcel Ciolacu, pe atunci președinte al PSD și al Camerei Deputaților din Parlamentul României. Cei doi au continuat să mențină legătura, dovadă fiind întâlnirile care au urmat în anii următori, cele mai multe discrete sau mediatizate doar de primarul de la Chișinău.

„Am avut o întrevedere cu premierul României, Marcel Ciolacu. I-am mulțumit pentru suportul acordat Republicii Moldova și Chișinăului din partea României, în special a PSD, pentru realizarea multiplelor proiecte în toată țara. Este vorba de proiecte de infrastructură, proiecte în diverse domenii, dar și suport financiar în perioadele de criză prin care a trecut țara noastră. La Chișinău, am reușit să realizăm multiple proiecte cu sprijinul colegilor, dar și la nivelul Republicii Moldova, în implementarea proiectului de țară „Satul European”. I-am urat succes în alegerile care urmează și am subliniat că suntem deschiși să avem în continuare o colaborare frumoasă”, a notat Ion Ceban pe Facebook, după o vizita la sediul Guvernului României, din septembrie 2024.

Edilul Ion Ceban a exprimat în repetate rânduri mulțumiri pentru faptul că Primăria, sub conducerea sa, a reușit să obțină finanțări pentru diverse proiecte. Printre cei care ar fi oferit un sprijin financiar de jumătate de milion de euro se numără Petre Emanoil Neagu, președintele Consiliului Județean Buzău.

Tot anul trecut, Ion Ceban a fost prezent la Iași pentru a participa la ceremonia de omagiere a poetului Grigore Vieru, organizată în Parcul Copou. Ulterior, însă, Primăria Iași a negat că i-ar fi adresat o invitație oficială la acest eveniment.

„Îi mulțumesc primarului mun. Iași pentru invitație, dar și pentru sprijinul acordat Chișinăului de-a lungul anilor. Iași și Chișinău sunt orașe înfrățite și avem foarte multe activități pe care le realizăm în comun”, a scris Ion Ceban pe pagina sa de Facebook. 

În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, Ion Ceban a avut o întrevedere cu Victor Ponta, fost candidat la funcția supremă în stat și consilier onorific al prim-ministrului Marcel Ciolacu.

„Azi, cu Dl Ion Ceban – Primarul General al Chisinaului , am discutat despre viitorul Romaniei si al Republicii Moldova! Doar impreuna putem sa trecem peste vremurile grele de acum”, a subliniat Victor Ponta pe Facebook. 

În tot acest timp, Ion Ceban nu a avut întrevederi cu oficiali de rang înalt veniți la Chișinău, precum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. A discutat doar cu mai mulți ambasadori europeni în Republica Moldova, printre care cei ai Belgiei, Letoniei și Spaniei.

Apariția Blocului Alternativa

În luna ianuarie a acestui an, liderul MAN, alături de Ion Chicu, președintele PDCM, care a criticat în repetate rânduri Bucureștiul, Alexandr Stoianoglo, candidatul la alegerile prezidențiale moldovenești din 2024 susținut de Kremlin, și Mark Tkaciuk, fost deputat comunist, au format Blocul Alternativa, care își propune să intre în Parlamentul Republicii Moldova.

 ,,Patru crai de la răsărit au venit cu sol de ,,pace”. Acest bal mascat are un singur scop – să păcălească moldovenii și să fure integrarea europeană a țării. Kremlinul a aruncat zarurile”, a notat vicepreședintele Parlamentului moldovean, Doina Gherman, pe Facebook.

Blocul politic s-a înscris în cursa pentru alegerile parlamentare programate pentru data de 28 septembrie 2025.

,,Alegerile din 28 septembrie sunt decisive pentru viitorul Republicii Moldova”, a spus liderul MAN despre scrutinul cu miză majoră pentru viitorul european al țării sale, vizat de tentativele Moscovei de deturnare.

Ion Ceban, care se declară proeuropean, a făcut alianță cu persoane cu afinități proruse sau care au legături cu Kremlinul. Mai mult, s-ar fi aflat la Moscova în ziua în care Rusia a invadat Ucraina.

„Condamn acest război, condamn această agresiune și nu consider un lucru normal. Da, Rusia e agresor. Ce să mai spun”, spunea în luna octombrie 2022 primarul Chișinăului.

Prorusul Ion Ceban

Ion Ceban are un trecut prorus, manifestând o vehemență puternică împotriva Uniunii Europene. A fost membru al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). În 2014, la scurt timp după ce Kremlinul a anexat ilegal Crimeea, a susținut referendumul ilegal din Găgăuzia, care promova aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus.

Tot în același an, Ion Ceban, alături de mai mulți socialiști, a protestat la Bruxelles împotriva semnării Acordului de Asociere și Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

„Doar în cadrul Uniunii Vamale țara mai are șansa să-și păstreze statalitatea și să apuce calea unei dezvoltări progresive”, afirma atunci Ion Ceban.

În data de 9 iulie 2025, Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că lui Ion Ceban i-a fost impusă interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen din ,,motive ce țin de considerente de siguranță națională”. 

În apărarea acestuia a venit prorusul Igor Dodon, actual lider al PSRM și ex-șef de stat. 

,,Este semnalul unei degradări a democrației, a libertăților și a drepturilor omului în Uniunea Europeană. Idealul UE este un mit care s-a spart”, a precizat acesta pe o rețea socială.

Atac masiv „de aproape zece ore” al Rusiei asupra Kievului, în plină noapte. Cel puţin doi oameni au murit și alți 13 sunt răniți

0

Un atac lansat de forţele ruse  în noaptea de 9 spre 10 iulie asupra Kievului s-a soldat cu moartea a două persoane şi rănirea altor 13, au anunţat autorităţile locale joi dimineaţa.

Atacurile rusești au lovit mai multe clădiri rezidenţiale. FOTO Facebook Mikola Kalaşnik,

Atacul a avut loc înaintea unei întâlniri între secretarul de stat american Marco Rubio şi omologul său rus Serghei Lavrov la Kuala Lumpur, pe fondul unui impas diplomatic asupra dosarului ucrainean, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Șefului administraţiei militare de la Kiev, Timur Tkacenko, spune că forţele ruse au vizat cel puţin şase cartiere ale capitalei ucrainene.

„Aceste persoane au fost ucise de ruşi”

Atacurile sau resturile proiectilelor interceptate au lovit clădiri rezidenţiale, vehicule, depozite şi clădiri de birouri, potrivit aceleiaşi surse.

„Din păcate, avem doi morţi. Aceste persoane au fost ucise de ruşi”, a scris Tkacenko pe reţeaua socială Telegram, după ce a raportat 13 răniţi.

Atacul nocturn asupra regiunii Kiev a fost „masiv” şi a durat „aproape zece ore” folosindu-se drone de luptă şi rachete, a explicat Mikola Kalaşnik, şeful administraţiei militare regionale.

Jurnaliştii AFP aflaţi la Kiev au raportat explozii puternice în oraş în timpul nopţii şi au văzut exploziile proiectilelor interceptate pe cer de apărarea antiaeriană.

Zeci de locuitori s-au refugiat într-o staţie de metrou din centrul oraşului, unde erau disponibile saltele de dormit şi echipamente de camping.

Cu o noapte în urmă, Rusia a lansat cel mai mare atac aerian de la începutul invaziei în Ucraina, cu 728 de drone şi 13 rachete, aproape toate fiind interceptate, potrivit Kievului.

Dată fiind intensificarea atacurilor ruseşti şi al unui impas diplomatic, secretarul de stat american Marco Rubio urmează să se întâlnească joi cu omologul său rus Serghei Lavrov pe marginea reuniunii miniştrilor de externe din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur.

Administrația Trump vrea să furnizeze „mai multe arme” Ucrainei

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat luni că vrea să furnizeze „mai multe arme” Kievului, în principal „defensive”, iar a doua zi l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că spune „prostii” despre Ucraina, insinuând în acelaşi timp că vrea să impună noi sancţiuni Rusiei.

Premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să participe joi la o reuniune prin videoconferinţă pe tema Ucrainei, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi cancelarul german Friedrich Merz.

La reuniune ar urma să participe şi reprezentanţi ai SUA, potrivit Palatului Elysée.

Proteste în fața Ministerului Finanțelor. Sindicaliștii sunt nemulțumiți de măsurile de austeritate

0

Sindicaliștii din Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au ieșit să protesteze, joi, în fața ministerului față de măsurile propuse de Guvernul Bolojan.

Sindicaliștii au ieșit să protesteze în fața Ministerului Finanțelor FOTO BNS

Sindicaliști din Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), afiliați la Federația Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea”, au ieșit la protest joi în fața ministerului, nemulțumiți de măsurile de austeritate pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, a anunțat Blocul Național Sindical (BNS), citat de Agerpres.

BNS a decis recent un calendar al protestelor care vor fi organizate de sindicatele și federațiile afiliate BNS, precum și o campanie video pe toate canalele BNS din social media pentru a explica opiniei publice care sunt efectele economice asupra salariaților din sectorul public și privat ca urmare a adoptării pachetului de măsuri de austeritate.

Imaginea 1/4: FOTO BNS

Astfel, în fiecare zi de joi, în intervalul orar 10:00 – 12:00, va fi organizat un protest în fața instituțiilor publice în care BNS are membri de sindicat, iar prima pichetare are loc în fața Ministerului Finanțelor.

„La acest eveniment sunt invitați să se alăture lideri și membri de sindicat din celelalte domenii din București”, susțin reprezentanții BNS.

Totodată, în același interval orar, sunt invitați să participe toți lucrătorii BNS din sectorul bugetar.

Percheziții în București și mai multe județe din țară. Autoritățile au descins la o grupare care a fraudat sistemul britanic de retunări de taxe

0

Poliția a efectuat percheziții în municipiul București și în județele Ilfov, Giurgiu și Călărași, la domiciliile unor persoane acuzate că au fraudat sistemul britanic de retunări de taxe, prejudiciul creat depăşind suma de peste un milion de lire sterline.

Autoritățile au pus în aplicare 13 mandate de percheziție FOTO Captură video

„Astăzi, 10 iulie, în vederea completării materialului probator, Poliția Română, prin Direcția de Investigare a Criminalității Economice, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pune în aplicare 13 mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județele Ilfov, Giurgiu și Călărași, la domiciliile unor persoane fizice, presupus a fi implicate în activitatea infracțională”, a transmis IGPR printr-un comunicat.

Potrivit sursei citate, este vorba despre o grupare formată din 16 membri, care, începând cu luna septembrie 2023 și până în prezent, ar fi accesat, fără drept, sistemele digitale puse la dispoziția populației de către Guvernul Britanic, prin preluarea controlului asupra conturilor autentice ,,Goverment Gateway” și editarea detaliilor sau crearea de conturi frauduloase pe numele contribuabililor, prin folosirea numerelor de asigurare socială ale acestora.

În mod concret, activitatea infracțională ar fi constat în compromiterea a peste 1.000 de conturi deținute de contribuabili britanici.

Această activitate a fost legată de înregistrări ale unor angajatori falși în sistemele Agenției Fiscale a Marii Britanii (HMRC), respectiv aplicația de returnare de taxe de tip „PAYE” (Pay As You Earn), înregistrarea unui număr mare de persoane fizice pentru un cont fiscal personal, cât și solicitarea în mod fraudulos a unor rambursări legate de impozitul pe venit și alte impozite, mai precizează autoritățile.

Rambursările impozitului pe venit astfel solicitate în mod fraudulos de la autoritățile britanice ar fi fost plătite în conturi bancare din Marea Britanie, sub controlul persoanelor cercetate.

Ulterior, sumele de bani solicitate fraudulos ar fi intrat în conturile deținute sau controlate de persoanele cercetate, ar fi fost transferate succesiv în alte conturi bancare sau ar fi fost retrase în numerar de la ATM, cu scopul disimulării adevăratei proveniențe a banilor și cunoscând că provin din săvârșirea unor infracțiuni.

Până în prezent, conform probatoriului administrat în cauză, prejudiciul cauzat autorităților britanice este de 1.063.939,5 lire sterline, echivalentul a 6.170.849,1 lei.

Acțiunea este realizată cu sprijinul polițiștilor din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, Institutului Național de Criminalistică, luptătorilor Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale, precum și al inspectoratelor de poliție județene Ilfov, Călărași și Giurgiu.

Autoritățile mai menționează faptul că activitățile de cooperare judiciară s-au realizat cu sprijinul EUROJUST, în cauză fiind încheiat un Acord European de Cooperare cu autoritățile din Marea Britanie (organele de parchet și HMRC), în vederea facilitării schimbului de probe în prezenta cauză și pentru identificarea tuturor membrilor grupării infracționale.

Activitățile de cercetare penală continuă, în vederea completării probatoriului, a reparării și recuperării pagubei produse, precum și a tragerii la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit aceste infracțiuni.

„Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, se mai arată în comunicat.

Titus Corlățean spune că actuala conducere a PSD ar trebui să plece. „Ai eșuat politic, faci un pas înapoi”. Cât de mult îl interesează șefia partidului

0

Senatorul Titus Corlățean consideră că actualii lideri Partidul Social Democrat trebuie să se retragă. Fostul ministru a vorbit la Aleph New despre inadecvarea PSD-ului la ce s-a întâmplat în societate și a lăsat să se înțeleagă că va candida la congresul din toamnă al partidului.

Titus Corlățean a explicat în emisiunea OFF/ON The Record că actuala conducere a PSD nu mai poate fi acceptată după ce a adus partidul la 13,7%, sub cota electorală a AUR.

„Când ai avut frâiele puterii și ai eșuat politic, este firesc să faci un pas înapoi”, a spus Titus Corlățean.

„Am rămas încremeniți” 

Fostul ministru a fost întrebat care ar fi principala problemă pentru care PSD a pierdut alegerile prezidențiale de două ori la rând.

„A fost un cumul de doi-trei factori importanți. N-a fost cel mai bun candidat, au fost greșeli de gestiune, unele grave în campania electorală și inadecvarea PSD-ului la ce s-a întâmplat în societate. Am rămas încremeniți”, a răspuns senatorul social-democrat.

Atualii lideri PSD ar trebuie să se retragă, spune Corlățean. FOTO Facebook

„Problema mea nu este de a candida eu pentru președinte, problema e de a vedea și de a ajuta la o echipă care  înnoiască partidul”

Întrebat dacă va candida la congresul din toamnă al Partidului Social Democrat, Titus Corlățean a răspuns:

„Toată viața mea, cum mă știți, nu am avut excese, nu am ieșit cu pieptul în față, am încercat să fiu util  în echipă. Am avut lideri, însă. Chiar dacă nu v-au plăcut, am avut oameni extrem de performanți, Adrian Năstase pentru perioada intrării României în NATO, UE, pentru performanța economică a României, a fost performant. Guvernarea Victor Ponta a fost performantă și m-aș simți bine în echipe performante. În ultimii 11 ani și jumătate, cei care au condus partidul m-au pus pe banca de rezerve, dar nu și-au permis să nu mă folosească și extern, și intern. Problema mea nu este de a candida eu pentru președinte, problema e de a vedea și de a ajuta la o echipă care să înnoiască partidul cu un alt stil, femei și bărbați. Nu prea mai avem multe femei, tineri, oameni adecvați schimbărilor”.

„Procentul ăsta de 13,7 % nu l-a mai avut PSD niciodată în istorie”

Titus Corlățean a subliniat că va susține „crearea unei echipe care să înnoiască partidul”. 

„Ce va fi, vom vedeea. E prea devreme, nu am eu dilemele leadership, de șefie, dar, cu certitudine, e nevoie de o schimbare în bine pentru partid, altfel… Procentul ăsta de 13,7 % nu l-a mai avut PSD niciodată în istorie”, a spus Corlățean la Aleph News.

AUR citește în plen moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Sala este aproape goală

0

Moțiunea de cenzură depusă de parlamentarii AUR împotriva Executivului și intitulată „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” este prezentată joi, de la ora 10, în plenul Parlamentului.

UPDATE 10.20 Moțiunea semnată de parlamentari ai AUR, S.O.S. România, POT și neafiliați este citită în Parlament.

Sesiunea extraordinară a Parlamentului s-a prelungit. FOTO arhivă Inquam Photos / George Călin

Știrea inițială

Demersul a fost inițiat după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.

Pentru finalizarea acestei proceduri, sesiunea extraordinară a Parlamentului s-a prelungit până pe 14 iulie, când va fi dezbătută și votată moțiunea de cenzură, semnată de parlamentari AUR, S.O.S. România, POT și neafiliați, potrivit Agerpres.

Executivul, acuzat că „a uzurpat puterea legitimă” 

Potrivit semnatarilor moțiunii de cenzură, Guvernul „a uzurpat puterea legitimă și a batjocorit voința de reprezentare a poporului român” și, ca urmare, „trebuie să dispară cu tot aparatul său de propagandă, mincinos și toxic”.

„Imaginați-vă următoarea scenă: la un separeu mare, într-un restaurant de lux, clienții beau și mănâncă, șampanie scumpă, vită Wagyu, caviar și fumează trabucuri cubaneze. Afară, pe terasă, un alt grup mănâncă cartofi prăjiți și beau bere la PET. La final, după o petrecere lungă, vine nota de plată, la separeu. E uriașă. Mesenii simandicoși se uită lung la notă și îi spun chelnerului, fără să clipească, să o trimită la masa de pe terasă, să o plătească cei de acolo… Asta a fost condiția României în ultimii ani! Și nouă, românilor de pe terasă, ne-a fost trimisă nota de plată uriașă consumată de guvernanții din separeu”, se arată în textul moțiunii.

Moțiunea trece în revistă, începând cu 2019 până în prezent, măsurile luate de Guvernele aflate la Palatul Victoria.

„Guvernanții (…) tocmai ne-au servit un nou pachet de creșteri fiscale. Totul pentru un singur scop sacru, să-și păstreze neatins dezmățul cheltuielilor pe care ei înșiși le fac cu banii noștri! Nu puteți voi plăti cât putem noi cheltui. Aceasta este deviza așa-ziselor reforme ale statului”, afirmă inițiatorii moțiunii.

Potrivit acestora, „dacă proasta guvernare ar fi fost sport olimpic, actualii guvernanți ar fi ocupat în totalitate podiumul rușinii”,  iar „olimpicii la proba de proastă guvernare” vin să ceară românilor să plătească „incompetența, excesele de risipă”  ale guvernărilor Orban, Cîțu, Ciucă și Ciolacu.

„Piromanii care au dat foc țării vin să ne ceară acum și bani pentru extinctor. Haideți să luăm pe rând măsurile cinice pe care le impune Executivul condus de Ilie Bolojan prin actualul proiect al Legii austerității – o creație apărută din neant, fără vreo minimă transparență, fără consultare reală, fără vreo urmă de rușine sau de remușcare. Guvernul ne-a pregătit un adevărat șoc economic, impus peste noapte, în mijlocul verii, ignorând orice aparență de predictibilitate”, se mai arată în moțiune.

Guvernul Bolojan a avizat vinerea trecută primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, iar luni și-a asumat răspunderea în Parlament pe acest proiect. Cele mai importante măsuri prevăzute în acest pachet sunt impunerea a două cote de TVA de 11 și 21%, majorarea accizelor pentru alcool, carburanți și țigări, precum și introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei.

Ce se poate întâmpla după vot

Dacă moțiunea de cenzură va primi votul majorității deputaților și senatorilor și, practic, va trece, atunci Guvernul Bolojan este demis. Dacă nu va trece, proiectul pe care Executivul și-a asumat răspunderea este adoptat.

Parlamentul European votează joi MOȚIUNEA de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen

0

Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de eurodeputatul român din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) Gheorghe Piperea, a fost dezbătută luni în plenul PE reunit la Strasbourg, iar votul prin apel nominal va avea loc joi, la ora 11.

Eurodeputatul AUR îi reproșează șefei Comisiei Europene că nu a pus la dispoziție unei jurnaliste, Matina Stevis, de la The New York Times, documentele referitoare la relația sa cu compania Pfizer/BioNTech în perioada achiziționării vaccinurilor COVID-19 și nici mesajele dintre Von der Leyen și directorul companiei Pfizer, Albert Bourla.

„Având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 25 mai 2025, în cauzele Stevi – The New York Times/Comisia, care au clarificat că obligația de transparență a Comisiei este fundamentală și că refuzul de a divulga documente trebuie să fie strict justificat prin motive imperioase”, se arată în textul moțiunii de cenzură.

Amintim că Parchetul European (EPPO) a deschis o investigație cu privire la comportamentul Comisiei Europene în negocierea și încheierea contractelor de achiziții publice pentru vaccinul COVID-19 cu Pfizer, anchetă în curs de desfășurare.

Foto: Mediafax

AUTORUL RECOMANDĂ:

Ursula von der Leyen, faţă în faţă cu MOȚIUNEA de cenzură. PIPEREA: Costul obsesiilor birocrației UE a fost URIAȘ

Avem textul MOȚIUNII de cenzură inițiate de un eurodeputat AUR împotriva șefei Comisiei Europene. Ce i se reproșează Ursulei von der Leyen?

De ce a revenit Trump asupra deciziei privind armamentul pentru Ucraina: „Rușii adună peste 100.000 de oameni pentru un asalt”

0

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va trimite arme Ucrainei după anunțul contradictoriu de zilele trecute. Unul dintre motive este legat de informațiile serviciilor secrete privind pregătirea de către Rusia a unei ofensive importante, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Donald Trump începe să-l suspecteze pe Putin că trage de timp. FOTO: Inquam Photos

La câteva zile după ce Pentagonul a anunțat stoparea trimiterii de armament esențial pentru Ucraina, se pare că președintele Trump s-a răzgândit. După ce s-a consultat cu consilieri și lideri europeni, acesta s-a angajat să trimită imediat zece rachete Patriot Ucrainei, relatează Axios, citând surse.

„Le vom trimite mai multe arme din ceea ce avem. Trebuie să fie capabili să se apere. În prezent, sunt loviți foarte dur”, a declarat Trump reporterilor luni seară.

„La ordinul președintelui Trump, Departamentul Apărării va trimite arme defensive suplimentare Ucrainei, pentru a se asigura că ucrainenii se pot apăra în timp ce noi lucrăm pentru a asigura o pace durabilă”, a anunțat Pentagonul luni seară.

În convorbirea sa cu Volodimir Zekenski, Trump i-a spus omologului său ucrainean că dorește să ajute Ucraina, dar a subliniat că SUA au fost nevoite să suspende livrările de arme pentru a-și revizui propriile stocuri, potrivit a două surse informate cu privire la apel.

Acestea au dezvăluit că Trump a promis să trimită imediat 10 interceptoare Patriot și să ajute la identificarea altor mijloace de aprovizionare.

Cu o zi înainte, cancelarul german Friedrich Merz îl sunase pe Trump pentru a-i cere să reia livrarea interceptoarelor Patriot care fuseseră oprite în drum spre Ucraina, a declarat un oficial german.

Oficialul a declarat că Merz i-a spus președintelui american că Germania este dispusă să cumpere baterii Patriot din SUA pentru a le trimite Ucrainei.

La rândul său, Trump a propus ca Germania să vândă Ucrainei una dintre bateriile sale Patriot, potrivit a trei surse familiarizate cu discuția. În acest caz, SUA și aliații europeni ar împărți costul achiziției.

Trump și Merz nu au căzut de acord, dar oficialii spun că discuțiile continuă. Aceștia au precizat că Germania a oferit deja Ucrainei un procent foarte mare din rachetele sale Patriot – chiar mai mult decât SUA în termeni relativi.

Purtătorii de cuvânt ai Casei Albe și ai Pentagonului au confirmat că unele livrări vor fi reluate la ordinul lui Trump, dar nu au specificat dacă acestea vor include muniții aflate la niveluri critice.

„Trump începe să fie convins că Putin trage de timp”

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, a vorbit pentru „Adevărul” despre motivele care au dus la această evoluție.

Bălăceanu remarcă faptul că decizia a venit la foarte puțin timp după ce s-a anunțat stoparea ajutorului militar american pentru Ucraina cu privire la tipuri de echipamente militare și de muniții esențiale pentru apărarea aliniamentului de contact, pe de o parte, pentru protecția infrastructurii energetice și chiar a marilor aglomerări urbane, pe de altă parte.

„Deficitul din acest punct de vedere conturându-se din ce în ce mai mult, mai ales deficitul în capabilități de apărare antirachetă, rușii trecând deja la executarea unui foc de supra-saturare a apărării anti-aeriene, încep să folosească foarte des, până la sau chiar peste 500 de lovituri, fie cu dronele kamikaze Shahed 136, fie cu rachetele balistice Iskander, fie cu rachetele de croazieră Kalibr, fie cu rachetele de croaziere din seria KH ceea ce creează probleme destul de serioase din punct de vedere al stabilității, nu numai al stabilității apărării, dar mai ales din punct de vedere al stabilității economico-sociale în Ucraina. Sunt din ce în ce mai multe victime din rândul civililor”, explică generalul.

În ceea ce privește motivul acestei noi hotărâri, Bălăceanu crede că „din ce în ce mai mult Trump este convins că Putin trage de timp privind admiterea unei încetări a focului și a unui armistițiu fie el și pe perioadă determinată. De ce? Pentru că suntem în pragul ofensivei de vară. De ce? Pentru că ni se spune de către serviciile de informații că rușii constituie o grupare de forțe foarte importante, de peste 100.000 de oameni, care ar urma să desfășoare un atac pe direcțiile principale”.

Vorbim aici despre localitățile Pokrovsk și Torețk, dar și pe alte direcții cum ar fi centura fortăreței, respectiv cele mai importante localități în care ucrainenii mai pot să organizeze apărarea: Kosteantînivka, Drujkivka, Kramatorsk și Sloviansk.

Dacă va cădea centura fortăreței, atunci Donetsk va fi cucerit în întregime, rușii vor ajunge la acel punct de joncțiune între cele trei regiuni Donetsk-Harkov și Dnepropetrovsk și de acolo putem să asistăm la o dezvoltare inclusiv a ofensivei înspre Dnipro. Dar este destul de clar că Putin nu vrea o încetare a focului până nu va vedea care vor fi rezultatele legate de noi cuceriri teritoriale, mai ales în zona Donbasului, dar și o dezvoltare a capului de pod creat înspre localitatea Sumî, precum și aliniamente mai favorabile pe care vor să le cucerească pentru a avea o poziționare mai bună a forțelor rusești legată de Harkov. Și de aici concluzia care s-ar desprinde într-o prima analiză, că a înțeles lucrul acesta Trump și că a înțeles că numai prin consolidarea apărării ucrainene se poate ajunge la niște discuții mai serioase cu privire la încetarea focului și la un armistițiu”, explică specialistul.

Stabilizarea frontului, esențială pentru a aduce Rusia la negocieri

Rusia va privi cu mai mult interes negocierile de pace numai dacă nu va avea succesul scontat pe timpul ofensivei de vară. „Atâta timp cât Putin realizează și generalii raportează că e nevoie de timp destul de îndelungat, cel puțin o jumătate de an, pentru a-și realiza obiectivele de cuceriri teritoriale în Ucraina, nu vom asista la discuții reale de pace. Până acum, discuțiile de încetare a focului și de armistițiu au fost niște tatonări”, este de părere Bălăceanu.

În acest context, sprijinul american reprezintă un element esențial pentru întărirea capabilităților de apărare în toate domeniile, dar mai ales în ceea ce privește apărarea antirachetă, apărarea legată de consolidarea capabilităților de răspuns la atacurile rușilor prin focul artileriei, focul rachetelor, pregătirea aliniamentelor în mod corespunzător din punct de vedere genistic, dar și din punct de vedere al capabilităților antitanc, al capabilităților de luptă împotriva dronelor.

„Aceasta ne face să credem că ajutorul american alături de ajutorul european vor crea condiții favorabile pentru stabilizarea frontului mai ales pe direcțiile principale de ofensivă ale rușilor. Ce înseamnă stabilizarea frontului? Imposibilitatea rușilor de a continua ofensiva sau cuceriri la nivel minim, la nivel tactic, pătrunderi care nu duc la amenințarea stabilității apărării, mai ales în zona Donbass-ului”, a concluzionat Bălăceanu.

Cum continuă să ajungă în UE petrolul rusesc, îmbogățind aliați ai lui Vladimir Putin și Viktor Orban

0

O investigație a publicației ruse Important Stories privind afacerile cu petrol ale Kremlinului cu aliații lui Orbán a scos la iveală modul în care o firmă obscură a contribuit la canalizarea a peste 10 miliarde de dolari din petrol de la cercurile legate de Putin către elita conducătoare a Ungariei.

Premierul ungar Viktor Orban și președintele rus, Vladimir Putin/FOTO:EPA/EFE

Viktor Orbán, premierul Ungariei, este vocea cea mai loială Moscovei în Uniunea Europeană. Într-o perioadă în care Bruxelles-ul încearcă să reducă dependența de energia rusă, Budapesta nu doar că refuză, dar pare să fi găsit în această relație o sursă de îmbogățire pentru anturajul liderului maghiar. În centrul acestui mecanism – Normeston Trading, o firmă discretă, dar extrem de profitabilă, cu legături care duc până în anturajul lui Vladimir Putin, arată o investigație a publicației ruse Important Stories (IStories).

Cum s-a născut alianța economică Ungaria–Rusia: între discursuri suveraniste și benzinării Lukoil

În 2009, gigantul petrolier maghiar MOL a înființat o firmă de trading de gaze, MOL Energy Trade, și i-a cedat 50% unei entități puțin cunoscute – Normeston Trading, înregistrată în Belize. Ulterior, participația Normeston a ajuns la apropiații lui Orbán: omul de afaceri István Garancsi și partenerul său György Nagy.

Normeston a vândut zeci de milioane de tone de petrol rusesc în Europa de Est. Între 2011 și 2023, prin această firmă s-au tranzacționat peste 20 de milioane de tone de țiței, în valoare de peste 10 miliarde de dolari. De la începutul războiului din Ucraina, volumele livrate de Normeston prin conducta Drujba au crescut de zece ori.

Cum a fost posibil? Cum poate un trader obscur să gestioneze volume colosale de țiței rusesc în plin regim de sancțiuni?

Pilotul și petrolul: Lev Tolkaciov, un intermediar de fațadă?

Oficial, Normeston a fost condusă, până în 2016, de Lev Tolkaciov – fost angajat al Lukoil, devenit pilot de curse auto și antreprenor în Tver. Tolkaciov deține benzinării, o reprezentanță auto și un circuit de karting. Însă cifra de afaceri a afacerilor sale locale este infimă în comparație cu rulajul de miliarde al Normeston.

Surse din fosta administrație rusă spun că este imposibil ca un fost pilot de curse, fără protecție la vârf, să gestioneze o astfel de firmă: „Piața petrolului rusesc e un club închis. Fără susținerea unor oameni cu influență politică, nu intri acolo nici măcar cu legitimație de serviciu”, spune un fost oficial rus.

Legătura cu Timcenko: un fir roșu direct spre Kremlin

Pista duce către Ghenadi Timcenko, fost patron al traderului Gunvor, omul care gestiona o treime din exporturile de petrol ale Rusiei până la sancțiunile din 2014. Managerii săi apropiați, Aleksandr Juravliov și Serghei Gjelîak, au fost asociați în afaceri cu Tolkaciov. Din 2017, compania cipriotă Normeston Trading se afla “sub control comun” cu firmele deținute de oamenii lui Timcenko, potrivit registrului cipriot.

De la Lukoil la Monaco: Subbotin, omul invizibil al rețelei

După Tolkaciov, acțiunile Normeston au trecut în mâinile lui Valeri Subbotin – fost vicepreședinte al Lukoil, refugiat în Europa în 2016, devenit cetățean cipriot și rezident în Monaco. Din 2023, firma sa Valna Holding Cyprus deține 49,9% din Normeston. Deși nu mai apare în Rusia oficial, Subbotin păstrează legături cu foștii aliați ai Kremlinului și cu oameni din cercul lui Viktor Ianukovici, fostul președinte pro-rus al Ucrainei.

În vara lui 2023, Normeston a câștigat o licitație pentru livrarea de petrol în Cehia, în valoare de peste 45 milioane de dolari.

Orbán și prietenii: energia, punte între Est și Vest

În spatele succesului Normeston în Ungaria stă o rețea de afaceri și loialități politice. În 2009, Normeston a intrat în acționariatul MET – un trader de gaze născut din parteneriatul cu MOL. Doi ani mai târziu, partea deținută de Normeston a ajuns la cercul apropiat al lui Orbán: Garancsi și Nagy. În următorii ani, MET a crescut exploziv, devenind una dintre cele mai mari companii de energie din Europa Centrală, cu o cifră de afaceri de aproape 18 miliarde de euro.

Potrivit anchetelor, MET a cumpărat gaze la prețuri mici și le-a vândut scump pe piața internă, într-un aranjament tolerat atât de Moscova, cât și de Budapesta. Un cerc închis în care toată lumea câștigă, în afară de cetățeanul de rând.

Fazakas, omul de legătură: de la Videoton la gazoducte

Un alt nume cheie este Imre Fazakas – fost consultant MOL, absolvent al facultății din Liov și veteran al relațiilor comerciale cu URSS. În anii ’80, conducea centrul Videoton din Moscova, firmă care producea echipamente electronice pentru industria petrolieră sovietică. Astăzi, deține 16,7% din Normeston și apare în consiliile de administrație alături de Tolkaciov și alți oameni conectați la Rusia.

Nagy și Csányi: banul naționalist, contul internațional

Restul de 33,4% din Normeston este deținut de fondul Madera Investment, legat de György Nagy – partener de afaceri cu Garancsi și cu bancherul Sandor Csányi, șeful OTP Bank din Ungaria. Toți, prieteni vechi ai lui Orbán, prezenți la meciurile echipei preferate a premierului, Videoton FC.

Nagy a absolvit MGIMO, prestigioasa universitate diplomatică a Rusiei, și a primit de la statul maghiar contracte IT fără licitație. Iar firma sa, Café Group, are printre clienți MOL.

În Moscova, sediul Normeston se află într-o clădire de birouri unde funcționează firme conectate la OTP Bank, la fiul lui Csányi, și la afacerile lui Nagy. Un spațiu în care se întâlnesc, discret, interesele Rusiei și ale elitei de afaceri maghiare.

Orbán și Rusia: un parteneriat strategic, cu beneficii personale?

În mai 2022, în plină dezbatere despre embargoul impus petrolului rusesc, Viktor Orbán scria pe Facebook: „Tatăl e bărbat, mama e femeie, prețul benzinei e 480 de forinți.” În spatele acestei glume de propagandă se ascundea realitatea: Ungaria a obținut o derogare pentru importurile prin conducta Drujba. Excepție prelungită și în 2023. În iunie 2024, Budapesta a blocat un nou pachet de sancțiuni europene împotriva petrolului rusesc.

„Dacă vine Putin în Ungaria, îl primim cu toate onorurile,” a declarat premierul maghiar într-un interviu recent. O afirmație care, privită în lumina legăturilor financiare și comerciale expuse mai sus, nu mai pare doar un gest diplomatic – ci o recunoaștere cinică a unei relații bine cimentate de bani, influență și tăcere.

„Ce vă agitați, n-a murit!”. Un dentist a scăpat în gura unui copil de 5 ani un dispozitiv metalic. Mama: „Exista riscul unei perforații intestinale”

0

Un copil de cinci ani a ajuns la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului „Sf. Maria” din Iași după ce a înghițit o freză metalică în timpul unei consultații stomatologice. Medicul le-ar fi spus părinților că cel mic a înghițit doar o hârtie abrazivă, care urma să fie eliminată natural în cinci zile, fără riscuri majore.

Copilul a înghițit o freză metalică FOTO: Ziarul de Iași

Speriați, părinții au mers spital, unde, în urma unei radiografii, medicii de la „Sf. Maria” au descoperit că în organismul copilului se află, de fapt, un dispozitiv metalic de peste 2 centimetri, iar părinții susțin că este o freză, scrie Ziarul de Iași.

 Ecaterina, mama băiețelului de cinci ani și jumătate, susține că nu a observat momentul în care medicului i-ar fi scăpat freza, însă spune că, la un moment dat, stomatologul care l-a tratat pe copil a început brusc să-l lovească pe spate.

„Am stat tot timpul lângă copil, dar nu am reușit să văd momentul exact în care i-a fost scăpată freza. Nu am văzut acel moment, însă am observat cum au început brusc să îl lovească peste spate, să-l pălmuiască, iar atunci m-am panicat. Nu înțelegeam ce se întâmplă. Am strigat la ei și le-am spus să cheme ambulanța. Mi-au răspuns: «Nu, doamnă, liniștiți-vă, a înghițit doar o hârtiuță». Dar, dacă era vorba doar de o hârtiuță, de ce i-au băgat degetele pe gât și de ce îl pălmuiau? Copilul meu a avut câteva minute în care nu a scos niciun sunet. Sincer, în acel moment am crezut că nu mai respiră. Niciunul dintre cei de acolo nu părea să știe să acorde primul ajutor. Mi-au speriat copilul, pur și simplu”, a declarat Ecaterina, mama băiatului.

Medicul susține că le-a explicat părinților că astfel de evenimente se mai pot întâmpla, inclusiv situații în care pacienții înghit coroane dentare sau chiar dinți de implant. 

„Am luat mandrina în mână și i-am spus să îi facă o poză. I-am recomandat să meargă la spital pentru a face o radiografie abdominală, ca să ne asigurăm dacă a fost înghițită sau, eventual, aspirată de sistemul de aspirare. Menționez că aspiratorul nostru dentar are o canulă, iar gura de intrare are dimensiunea aproximativă a unui bănuț. Așadar, nu eram 100% sigur dacă mandrina a fost trasă de aspirator sau înghițită de pacient. Totuși, pentru liniștea mea personală, le-am recomandat să facă radiografia”, a precizat medicul, pentru sursa citată. 

Mama copilului spune că și-a angajat deja un avocat și intenționează să ceară despăgubiri în valoare de 15.000 de euro. 

„Medicul care i-a făcut lucrarea știa foarte bine ce avea pe masă și ce lipsea. Nu poți susține că e vorba de o simplă hârtie abrazivă când lipsește o freză metalică întreagă, de peste 2 cm – e imposibil să nu-ți dai seama. După externare, când m-am dus la clinică să discut cu ei, mi s-a spus: «Ce vă agitați, doamnă, că n-a murit copilul! De ce vă faceți griji? Totul e în regulă. N-am omorât pe nimeni și n-aveți de ce să veniți cu pretenții la mine»”, a declarat mama copilului.

„Am avut zece zile să tragem frâna de mână”. Vicepremierul Anastasiu explică de ce s-a optat pentru taxe mai mari şi nu pentru reduceri de cheltuieli

0

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a explicat cum a ajuns Guvernul Bolojan la actualul pachet de austeritate care prevede majorarea TVA, tăierea pensiilor, mărirea accizelor, impozitarea jocurilor de noroc și a băncilor și de ce nu a început cu reduceri de cheltuieli.

Anastasiu a relatat la postul B1 Tv despre negocierile în urma cărora s-a ajuns la actualul pachet de austeritate.

„Pe data de 8 iulie a fost un termen limită în care România trebuia să prezinte un pachet fiscal credibil, discutat și acceptat de finanțatorii noștri, care trebuia trecut prin Parlament…. Mergem înapoi zece zile cât a avut guvernul să pregătească acest pachet, guvern care a plecat cu un mandat foarte clar, să nu creștem TVA, să găsim soluții pe tăieri, pe subțierea cheltuielilor din zona publică”, a spus Dragoș Anastasiu.

Vicepremierul a vorbit și despre discuțiile de la Palatul Cotroceni pe programul de guvernare.

„Am făcut discuții la Cotroceni cu partidele, timp de trei săptămâni. Am făcut un tabel foarte lung în care am introdus în special tăiere de cheltuieli. Ne-am adunat impactul. Am mai văzut ce mai putem face suplimentar cu impozitarea băncilor sau cu jocurile de noroc și am pus toate lucrurile acestea fără mărire de TVA, pe un document pe care l-am trimis la Comisia Europeană”, a mai spus Anastasiu.

Atanasiu a precizat că prima formă a pachetului de măsuri fiscale, care nu conținea creșterea TVA a fost respinsă de Comisia Europeană.

Atanasiu a vorbit despre negocierile care au dus la actualul pachet de austeritate. FOTO Facebook

„Alternativa era să suferim dublu, triplu şi să nu ne mai revenim 15 ani”

Vicepremierul a explicat și plastic de ce măsurile nu au început cu reducerea cheltuielilor, ci cu măriri de taxe.

„Am avut timp de zece zile să tragem frâna de mână a unei maşini care se îndrepta în zid.  Zidul ăla se cheamă junk. adică nerecomandat investiţiilor. Ei, că toţi cei care au fost în maşină, românii, s-au lovit la genunchi, au o vânătaie, le curge sânge la o rană, adică suferă, aşa este. Alternativa era să suferim dublu, triplu şi să nu ne mai revenim 15 ani. Ăsta este scenariul pentru care am fost obligaţi la acest pachet. De ce nu reduceri de cheltuieli în această fază? Pentru că toate măsurile astea luate sunt cu impact mare bugetar”, a mai spus Dragoş Anastasiu, pentru B1Tv.

Vicepremierul a subliniat că bugetul are nevoie de bani rapid, iar inechitățile nu se pot regla repede.

„Când creşte TVA cu doi la sută, se adună bani mulţi, când creşte acciza cu 10 la sută, se adună. (…) Faptul că există consilii de administraţie puse cum sunt puse, oameni care se duc din partide şi nu că se duc din partide, dar sunt incompetenţi şi foarte bine plătiţi, că ne pensionăm unii dintre noi la 48 de ani, că avem pensii de câte 5.000-6.000 de euro unii dintre noi, toate acestea sunt percepute în mare parte ca o inechitate. Lucrurile astea nu se pot regla repede, impactul la buget nu este mare”, a mai spus vicepremierul Dragoş Anastasiu, citat de News.ro.

Vicepremierul a promis că inechităţile vor fi remediate, dar e nevoie de timp.

„Ele trebuie reglate pentru că lumea s-a săturat de ele”.

Vlad Voiculescu, urmărit penal în dosarul vaccinurilor anti-COVID, spune că Ursula von der Leyen trebuia să facă publice mesajele cu CEO-ul Pfizer

0

 Europarlamentarul Vlad Voiculescu consideră că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, trebuia să facă publice mesajele cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, principalul lucru care i s-a reproșat în moțiunea de cenzură depusă împotriva Comisiei Europene și asupra căreia Parlamentul European se va pronunța joi.

Voiculescu spune că a văzut contractul în dosarul de la DNA. FOTO Inquam Photos / Ilona Andrei

Vlad Voiculescu (USR), fost ministru al Sănătății în timpul pandemiei de COVID-19, a apreciat, pe de altă parte, că „este întotdeauna ușor să judeci la rece o soluție pe care cineva a trebuit să o găsească atunci când lucrurile erau foarte fierbinți”, potrivit Agerpres.

„Nu știu dacă fiecare negociere ar trebui purtată cu minuta lângă, se poate discuta dacă trebuiau să existe discuții pe WhatsApp, pe SMS, nu știu cum le-au purtat, dar pe fond, (…) ce ai la finalul acestor demersuri, care sunt aproape naturale într-o negociere, ai un contract. Și a fost acel contract bine negociat? A fost transparent măcar față de cei care trebuiau să ia decizia, cred că asta este întrebarea de fond”, a declarat Vlad Voiculescu într-un briefing pentru jurnaliști români.

Vlad Voiculescu: „Eu am văzut contractul în dosarul de la DNA”

Fostul ministru al Sănătății a răspuns afirmativ când a fost întrebat dacă Ursula von der Leyen a spus adevărul atunci când a afirmat, luni seară, în plenul PE, că „oricine susține că nu cunoștea contractul (pentru achiziția de vaccinuri anti-COVID) minte”.

„Vă spun cinstit că eu am văzut contractul în dosarul de la DNA. Contractul pentru vaccinuri a fost cunoscut premierului și respectiv omului desemnat de statul român în acel comitet care a fost format din câte un reprezentant al fiecărui stat. Dar a fost un reprezentant al României, un angajat al MApN, al Institutului Cantacuzino, care a fost numit de către Guvernul României”, a declarat Voiculescu.

Fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu este urmărit penal, din decembrie 2023, în dosarul vaccinurilor anti-COVID, alături de Ioana Mihăilă, fost ministru USR al sănătății, și fostul premier Florin Cîțu.

El a declarat că se poate discuta dacă a fost normal ca doar premierul să aibă acces la contract.

„Guvernul României a avut acces prin premier, atât. Nu e firesc, din punctul meu de vedere, se poate discuta dacă nu cumva deciziile ar fi trebuit luate în guvern. Dar da, premierul României, cu siguranță și președintele, au avut acces la contract, au putut decide ce cantități cumpără și nu a fost nimic impus de la nivel european”, a mai spus Voiculescu.

Fostul ministru a adăugat că „în alte părți a fost diferit, în alte țări a fost fie ministrul sănătății, fie o persoană desemnată chiar din afara guvernului, care raporta mai departe”.

Donald Trump impune noi taxe vamale majorate pentru alte șase țări, printre care R. Moldova: „Nu vor exista alte amânări”

0

Statele Unite impun tarife de până la 40% pentru exporturile din mai multe țări, inclusiv Moldova, începând cu 1 august.

Donald Trump impune noi taxe vamale majorate pentru șase țări FOTO: Profimedia

Președintele american Donald Trump a transmis miercuri o nouă serie de scrisori oficiale liderilor din cel puțin șase țări, anunțând creșterea tarifelor vamale pentru exporturile acestora către Statele Unite. Măsura face parte dintr-o strategie mai amplă de redesenare a relațiilor comerciale globale, relatează CNBC.

Republica Moldova, printre țările vizate

Scrisorile, publicate chiar de Trump pe platforma sa Truth Social sub formă de capturi de ecran, au fost adresate conducătorilor din Filipine, Brunei, Moldova, Algeria, Irak și Libia.

Anunțul vine la doar două zile după ce liderul de la Washington a informat alte 14 state, inclusiv Japonia, Coreea de Sud, Malaezia, Kazahstan, Africa de Sud, Bosnia și Herțegovina sau Serbia, că vor fi supuse unor măsuri similare.

Tarife între 20% și 40%, aplicabile din august

Potrivit documentelor semnate de Trump, noile tarife, ce variază între 20% și 40%, vor intra în vigoare începând cu 1 august. Scrisorile conțin formulări aproape identice și precizează că aceste procente “ar putea fi revizuite în funcție de relația noastră cu țara dumneavoastră”.

Ofensivă comercială începută în aprilie

Actualul val de notificări vine în continuarea unei campanii lansate pe 2 aprilie, când Trump a anunțat o taxă vamală de bază de 10% aplicabilă aproape tuturor țărilor, cu valori mai mari pentru unele dintre ele. Inițiativa a provocat atunci o săptămână de incertitudine pe piețele internaționale, care s-a mai domolit abia după ce președintele american a decis amânarea aplicării tarifelor cu 90 de zile.

Această perioadă de grație urma să expire miercuri, însă luni Trump a semnat un ordin executiv prin care prelungește termenul-limită până la 1 august. Totuși, într-o postare publicată marți, el a transmis un mesaj clar: „Nu vor exista alte amânări”.

Noua mișcare amplifică tensiunile comerciale internaționale și ridică semne de întrebare în legătură cu impactul asupra economiilor vizate, inclusiv cea a Republicii Moldova.

Robert F. Kennedy Jr. promovează o companie alimentară cu produse ultraprocesate. Mesele ajung la pacienți recent externați

0

Secretarul pentru sănătate al Statelor Unite, Robert F. Kennedy Jr., a lăudat luni o companie care oferă mese la 7 dolari bucata, livrate direct la domiciliul beneficiarilor de programe guvernamentale precum Medicaid și Medicare.

Robert F. Kennedy Jr. promovează o companie alimentară cu mese procesate FOTO EPA-EFE

Secretarul pentru Sănătate a mulțumit companiei Mom’s Meals pentru că trimite mese finanțate din bani publici „fără aditivi” către casele americanilor bolnavi sau în vârstă. Printre preparatele oferite se numără paste cu pui, bacon și sos ranch pentru cină, sau bastonașe de French toast cu fructe ori chiftele din șuncă, scrie Huffington Post.

„Aceasta este cu adevărat una dintre soluțiile pentru a face din nou această țară sănătoasă”, a declarat Kennedy într-un videoclip postat pe contul său oficial de secretar al sănătății, după ce a vizitat săptămâna trecută fabrica companiei din Oklahoma.

Mese ultraprocesate

Însă o analiză realizată de Associated Press asupra meniului Mom’s Meals, inclusiv a ingredientelor și etichetelor nutriționale, arată că produsele oferite sunt de fapt tipice meselor ultraprocesate, gata de încălzit și consumat — exact genul de alimente pe care Kennedy le critică frecvent pentru că îmbolnăvesc populația.

Mesele conțin aditivi chimici care le fac imposibil de reprodus acasă, într-o bucătărie obișnuită, a declarat Marion Nestle, nutriționist la Universitatea New York și expert în politici alimentare, care a analizat meniul pentru AP. Multe dintre felurile de mâncare au un conținut ridicat de sodiu, iar unele sunt bogate în zahăr sau grăsimi saturate, a spus aceasta.

„Este perfect posibil să faci mese ca acestea din alimente reale, fără aditivi ultraprocesați, dar fiecare dintre mesele pe care le-am examinat este plină de astfel de aditivi”, a spus Nestle. „Ce e trist e că nu trebuie să fie așa. Alte companii reușesc să producă produse mult mai bune, dar desigur, acestea sunt mai scumpe.”

Ea a precizat totuși că mesele Mom’s Meals nu conțin coloranți artificiali derivați din petrol, pe care Kennedy i-a cerut altor companii să-i elimine din produsele lor.

Produsele Mom’s Meals „nu includ ingrediente des întâlnite în alimentele ultraprocesate”, cum ar fi coloranții alimentari sintetici, siropul de porumb bogat în fructoză, anumite îndulcitoare sau conservanți sintetici interziși în Europa, a declarat Teresa Roof, purtătoare de cuvânt a companiei, într-un e-mail. Ea nu a comentat însă utilizarea altor aditivi care clasifică aceste produse drept ultraprocesate.

Mesele sunt o „alternativă sănătoasă” față de ceea ce mulți oameni ar găsi în magazinele alimentare, a spus Andrew Nixon, purtător de cuvânt al Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane din SUA, răspunzând întrebărilor despre Mom’s Meals.

Alimente livrate pacienților recent externați

Compania este una dintre multele din SUA care oferă mese „adaptate medical” și livrate acasă. Programele de acest tip sunt acoperite de Medicaid pentru anumite categorii de beneficiari, inclusiv persoane cu cancer sau diabet, precum și unii americani în vârstă, înscriși în anumite planuri de asigurări Medicare.

Potrivit site-ului companiei, și pacienții recent externați din spital pot primi aceste mese.

Nu este clar cât de mult cheltuie anual contribuabilii federali pentru furnizarea de mese prin Medicaid și Medicare. O investigație realizată anul trecut de publicația STAT News a arătat că unele state cheltuie milioane de dolari pentru a oferi mese adaptate medical beneficiarilor Medicaid, prezentate ca fiind sănătoase și „aprobate de nutriționiști”. Totuși, multe dintre companiile implicate ofereau mese încărcate cu sare, grăsimi sau zahăr — elemente de bază ale unei diete nesănătoase, concluziona raportul.

Majoritatea alimentelor din SUA sunt procesate

Definirea alimentelor ultraprocesate este complicată. Majoritatea alimentelor din SUA sunt procesate, fie prin congelare, măcinare, fermentare, pasteurizare sau alte metode. Însă alimentele create prin procese industriale și care conțin ingrediente precum aditivi, coloranți și conservanți imposibil de reprodus într-o bucătărie obișnuită sunt considerate cele mai procesate.

Kennedy a declarat că dietele mai sănătoase sunt esențiale pentru viziunea sa de a „Face America Sănătoasă Din Nou” (Make America Healthy Again). Apelul său către americani de a consuma mai multe alimente integrale l-a ajutat să formeze o coaliție unică, alcătuită din susținători ai lui Trump și mame din suburbii, care se identifică cu acronimul „MAHA”.

Într-o postare recentă pe rețelele sociale, în care critica cantitatea uriașă de alimente ultraprocesate din dieta americană, Kennedy i-a îndemnat pe americani să facă alegeri mai sănătoase.

„Această țară a pierdut cea mai de bază dintre toate libertățile — libertatea care vine din a fi sănătos”, a spus Kennedy.

Citește mai multe despre: sua

Accident cu 8 victime, dintre care 5 copii, provocat de un tânăr de 18 ani. S-a izbit de mașina unei familii de români, venită în vacanță din Spania

0

Un tânăr de 18 ani care avea permis doar de o zi a provocat un accident grav în Bistrița-Năsăud. Mașina lui a intrat pe contrasens, într-o curbă, și s-a ciocnit cu un alt autoturism, în care se afla o familie cu patru copii, veniți în vacanță din Spania. 

Mașina tânărului a rămas suspendată pe balustrada podului FOTO: ISU

Polițiștii Serviciului Rutier au fost solicitați să intervină la un accident de circulație produs pe Drumul Național 17, în Tureac. La locul evenimentului polițiștii au constatat faptul că un autoturism condus de un tânăr de 18 ani din Mureșenii Bârgăulului a intrat în coliziune cu un autoturism condus din sens opus de un bărbat de 34 de ani din Bistrița. Ulterior, autoturismul condus de tânărul de 18 ani a fost proiectat într-un parapet metalic.

„În urma accidentului, pentru investigații medicale de specialitate, la spital au fost transportate 8 persoane dintre care 2 adulți și 6 minori”, a transmis Poliția.

Șoferul mașinii lovite, în care pasageri erau soția și 4 copii, povestește cum a fost surprins de autoturismul condus de șoferul începător. 

„Eram cu familia, a intrat pe contrasens și cât am frânat, nu am reușit să fac nimic altceva, a venit foarte tare, a plouat foarte tare, nu se poate merge în halul acesta. Sunt în vacanță, sunt din Spania, veneam cu cumnatul, cumnatul era înaintea mea, era să îl lovească și pe el și a venit pe mine”, a povestit bărbatul, pentru stirileprotv.

În urma impactului violent, mașina tânărului a rămas suspendată pe balustrada podului – la un pas să cadă în apă.  

Testarea cu aparatul etilotest a celor doi șoferi a indicat rezultate negative.

Cercetările sunt continuate de către polițiștii Serviciului Rutier în cadrul unui dosar penal.

Alertă de toxiinfecție alimentară într-o tabără cu 57 de persoane, dintre care 49 de copii. A fost activat Planul Roșu. 18 persoane transportate la spital

0

Intervenție de urgență la o tabără de copii din în stațunea turistică Vârtop, județul Bihor. 28 de persoane au acuzat greață, vărsături și crampe abdominale. La spital, au fost transportate 18 persoane, dintre care 16 copii.

Mai multe persoane transportate la spital FOTO: Arhivă

Potrivit ISU Bihor, noaptea de marți spre miercuri, 9 iulie, în urma unui apel primit prin numărul unic de urgență 112, a fost semnalată o posibilă toxiinfecție alimentară în stațiunea turistică Vârtop, în rândul unui grup de 57 de persoane aflate în tabără, din care 8 adulți și 49 de copii cu vârste cuprinse între 10 și 13 ani.

„Având în vedere număr mare de persoane implicate, a fost activat Planul roșu de intervenție, care presupune suplimentarea resurselor la fața locului în vederea optimizării misiunii de răspuns”, a transmis ISU Bihor. 

La locul intervenției au fost direcționate de urgență două echipaje medicale de prim-ajutor cu ambulanțe SMURD, echipajul de Terapie Intensivă Mobilă al SMURD Oradea, patru echipaje ale Serviciului Județean de Ambulanță, precum și două microbuze de transport persoane din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Crișana” al județului Bihor.

„La sosirea echipajelor, s-a constatat faptul că 28 de persoane prezentau simptome de toxiinfecție alimentară – greață, vărsături și crampe abdominale, fiind conștiente și cooperante. După evaluarea medicală și acordarea primului ajutor medical, au fost transportate la spital 18 persoane-16 copii și 2 adulți”, a precizat ISU Bihor. 

Planul roșu a fost activat la ora 23:45 și dezactivat la ora 01:30.

Grupurile de turiști erau din Timișoara și București.

Trump vrea să preia controlul asupra Washingtonului. Capitala americană, sub „evaluare” prezidențială. Nici New York nu poate sta liniștit

0

Donald Trump amenință cu o intervenție federală directă în conducerea orașului Washington, D.C., invocând probleme de criminalitate. În spatele declarației stă o posibilă redeschidere a unui conflict vechi de decenii între administrația federală și dreptul la autoguvernare al capitalei americane, relatează Bloomberg.

Washington DC/FOTO:Arhiva

Președinte al SUA a declarat marți că administrația sa „analizează” posibilitatea de a prelua controlul direct asupra Washingtonului, D.C., într-o mișcare care ar răsturna autonomia locală parțială pe care orașul o are din 1973 încoace.

„Ne uităm la D.C., sincer să fiu. Ne gândim să facem acest lucru. Vrem o capitală condusă fără greșeală,” a spus Trump în timpul unei ședințe de guvern transformată, ca de obicei, într-o scenă de declarații televizate.

Capitala, între autonomie fragilă și ambiții prezidențiale

Declarația vine pe fondul unor tensiuni tot mai evidente între Casa Albă și administrația locală condusă de primărița Muriel Bowser, democrată, care — paradoxal — a cultivat o relație relativ cooperantă cu Trump.

Printre proiectele comune s-a numărat și redeschiderea discuțiilor privind construirea unui nou stadion de fotbal în oraș, precum și controversata îndepărtare a inscripției „Black Lives Matter” de lângă Casa Albă — un gest care a semnalat o apropiere de retorica prezidențială.

Cu toate acestea, Trump nu a ezitat să critice frecvent orașul pentru nivelul de criminalitate și pentru prezența taberelor de oameni fără adăpost, probleme reale, dar și politizate în discursul său.

„Am avut o relație bună cu primărița, și acum o testăm să vedem dacă funcționează”, a comentat el, într-un ton ambiguu.

Un drept democratic în pericol

Washingtonul este o anomalie constituțională: nu este stat, iar locuitorii săi nu au reprezentare cu drept de vot în Congres, deși plătesc taxe și votează la alegerile prezidențiale. În 1973, o lege federală le-a acordat dreptul de a-și alege propria administrație locală, însă Congresul păstrează controlul final asupra bugetului orașului și asupra legislației locale.

Intervenția prezidențială directă — fie și doar anunțată — ar echivala cu o suspendare parțială a autonomiei locale, într-un moment în care capitala simbolizează nu doar guvernarea federală, ci și echilibrul fragil dintre democrație și putere executivă.

Extinderea ambițiilor federale, o avertizare pentru New York

Trump nu s-a oprit la Washington. În aceeași intervenție, el a lansat un atac direct la adresa politicianului Zohran Mamdani, candidatul democratic de stânga la primăria orașului New York. L-a numit „comunist” și a avertizat că alegerea acestuia ar fi „de neacceptat”.

„Avem o putere uriașă la Casa Albă să conducem locuri când trebuie,” a spus Trump — o afirmație care, deși vagă, lasă loc pentru interpretări neliniștitoare despre limitele intervenției federale în administrațiile locale.

„New York City va funcționa cum trebuie. O vom aduce înapoi,” a adăugat el, fără alte explicații.

O retorică de forță, o amenințare pentru instituțiile locale

Trump și al doilea mandat pe un discurs de restabilire a „ordinii” prin orice mijloace. De această dată, ținta nu mai sunt doar instituțiile federale sau adversarii politici din Congres, ci și orașele mari, simboluri ale diversității, ale opoziției politice și ale unei democrații urbane mai liberale.

Amenințarea cu o preluare a Washingtonului, precum și insinuările privind New York-ul, ar putea prefigura o strategie de centralizare autoritară, mascată sub discursul despre eficiență administrativă și „siguranță”.

Dincolo de spectacolul televizat și declarațiile de forță, rămâne întrebarea: cât de fragile sunt, de fapt, granițele dintre puterea federală și dreptul orașelor americane de a-și decide propriul destin?

Schimbarea bruscă a președintelui american cu privire la armele pentru Ucraina readuce războiul la punctul zero – analiză CNN

0

Într-o schimbare bruscă de ton și strategie, președintele american Donald Trump a revenit în ultimele 48 de ore asupra deciziei de a suspenda sprijinul militar pentru Ucraina, anunțând reluarea livrărilor de arme. Într-un context în care Moscova își reafirmă refuzul categoric față de orice soluție diplomatică realistă, războiul pare să revină la punctul de plecare: o confruntare între voința de a rezista și refuzul de a ceda.

Trump și-a schimbat atitudinea față de Putin

„Vom trimite mai multe arme. Trebuie să o facem. Ucrainenii trebuie să se poată apăra. Sunt loviți foarte dur”, a declarat Trump luni, în fața presei, reluând un principiu esențial al politicii externe americane postbelice – respingerea agresiunii ruse.

Declarația sa a venit la doar câteva zile după ce administrația sa anunțase suspendarea temporară a transporturilor militare către Ucraina, generând îngrijorare la Kiev. Ulterior, un purtător de cuvânt al Pentagonului a confirmat că, „la solicitarea președintelui Trump”, Departamentul Apărării va relua livrările de arme defensive, „pentru a asigura că Ucraina se poate apăra până când se va putea ajunge la o pace durabilă”.

Această întoarcere de poziție a urmat unei convorbiri telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat sâmbătă că a fost „cea mai productivă discuție” avută până acum cu liderul american. Printre temele discutate s-au numărat producția comună de armament și consolidarea sistemului de apărare aeriană al Ucrainei – o prioritate acută în fața intensificării atacurilor cu drone și rachete balistice lansate de Rusia.

Trump a discutat, de asemenea, cu cancelarul german Friedrich Merz, căruia i-a sugerat posibilitatea ca Germania să achiziționeze baterii Patriot din SUA, pentru a le transfera Ucrainei. Negocierile sunt în desfășurare, deși oficialii germani au subliniat că Berlinul a livrat deja o parte substanțială din propriile capacități de apărare antiaeriană către Kyiv.

Această reconfigurare a poziției americane survine într-un moment critic. Apărarea aeriană a capitalei ucrainene a fost serios pusă la încercare de cel mai amplu atac cu drone de până acum, în timp ce peste 160.000 de soldați ruși sunt masați la nord și est de linia frontului. Pentru Kiev, lunile care urmează pot marca o schimbare majoră în direcția războiului – în bine sau în rău.

Ce e diferit față de administrația Biden

Dacă Trump pare că reînvie, fie și temporar, logica sprijinului militar asumat de administrația Biden, el o face într-un stil radical diferit. Fostul președinte a preferat tăcerea strategică în privința detaliilor tehnice, evitând ceea ce el consideră a fi fost o „escaladare transparentă” practicată de predecesorul său. Biden a anunțat public, pas cu pas, fiecare tip de armament trimis Ucrainei – o strategie care, deși onestă, a expus treptat linia de escaladare în fața Moscovei.

Acum, după șase luni de tatonări, ezitări și contacte telefonice cu ambele părți, Trump pare să fi ajuns la aceeași concluzie pe care administrația Biden o formulase cu doi ani înainte: Rusia nu dorește pace. Iar diplomația blândă, suspendările temporare de ajutor și apelurile la „răbdare strategică” nu au produs nicio schimbare de substanță în poziția Kremlinului.

Semnalele din partea Moscovei sunt cât se poate de clare. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, declara luni, într-un interviu pentru presa din Ungaria, că Rusia va accepta o încetare a ostilităților doar în schimbul „demilitarizării și denazificării Ucrainei, ridicării tuturor sancțiunilor, renunțării la procesele juridice împotriva Rusiei și recunoașterii teritoriilor ocupate ca aparținând Federației Ruse”. Acestea sunt condiții cunoscute, nerealiste și imposibil de acceptat de partea ucraineană – cu atât mai mult cu cât unele dintre teritoriile revendicate nici măcar nu se află sub control rusesc.

Pentru Kremlin, însă, această poziție rigidă are logică internă. Vladimir Putin continuă să prezinte războiul drept o confruntare existențială între „valorile tradiționale rusești” și un Occident decadent, agresiv, expansionist. Orice concesie, oricât de mică, riscă să fisureze această narațiune. Pentru soldații ruși trimiși în ofensivă, iluzia unui război just și necesar este singurul substitut al unui moral real.

Așadar, atât la Washington cât și la Moscova, pendulul politic pare să fi revenit la poziția din 2022. Conflictul nu s-a estompat, ci s-a adâncit. Timpul diplomatic s-a scurs, iar acum, din nou, Ucraina se află între două superputeri care oscilează între intenții și realități, între promisiuni și calcule. Iar în mijlocul acestui vârtej, armata ucraineană încă rezistă – cu sau fără detalii.

Avocatul lui Călin Georgescu, săltat de poliție și dus la audieri într-un dosar de act sexual cu un minor. „Cea mai mare manevră pe care mi-au făcut-o”

0

Unul dintre avocații lui Călin Georgescu a fost ridicat marți noaptea de polițiștii din Ilfov și dus la audieri, fiind cercetat într-un dosar de act sexul cu un minor. 

Bărbatul a fost dus la audieri FOTO: Captura video

Avocatul a fost reclamat la Poliție de un individ cunoscut pe rețelele de socializare, că acesta și-ar fi programat o întâlnire cu o minoră de 15 ani cu care intenționa să întrețină acte sexuale. Este vorba despre avocatul Bogdan Petre.

Bărbatul, care își spune „Justițiarul din Berceni”, a filmat și momentul în care avocatul este ridicat de polițiști.

„Sunteți avocatul lui Călin Georgescu și ați venit la o întâlnire cu o minoră de 15 ani? De ce vă ia Poliția? De asta ajunge domnul Călin Georgescu la Pușcărie, pentru că avocații lui se întâlnesc cu minore?”, se aude pe filmarea făcută de acesta și publicată pe TikToK.

Din primele informații, fata de 15 ani ar fi fost abordată de avocat într-un centru comercial, acesta dându-i întâlnire. Fata le-a povestit polițiștilor ce s-a întâmplat, în timp ce avocatul s-a prevalat de dreptul la tăcere, potrivit Antena 3 CNN.

Polițiștii au deschis dosar penal in rem pentru act sexual cu un minor și loviri și alte violențe, deoarece între avocat și cel care l-a reclamat a izbucnit un conflict.

Avocatul susține că a fost lovit de cel care l-a reclamat la poliție. 

A fost crutremur în România. Seismul s-a înregistrat miercuri dimineaţă în judeţul Buzău

0

Un cutremur cu magnitudinea 3,1 s-a produs miercuri dimineaţa în judeţul Buzău, potrivit  Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a fost înregistrat la ora 7.38.

Cutremurul a avut o magnitudine de 3,1 grade. FOTO Shutterstock

Cutremurul a avut loc la adâncimea de 135,3 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 51 km est de Braşov, 52 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 61 km nord-vest de Buzău, 65 km nord de Ploieşti, 75 km vest de Focşani şi 90 km nord-est de Târgovişte, precizează INCDFP

Doar în cursul acestei luni, în România s-au produs patru cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,1 şi 3,7, potrivit Agerpres.

Anul acesta, cele mai mari puternice seisme, ambele de 4,4 pe Richter, au avut loc în data de 13 februarie, în judeţul Buzău, respectiv pe 11 mai în judeţul Vrancea.

În 2025, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 şi s-a produs în judeţul Buzău, în data de 16 septembrie.

Nvidia devine prima companie care atinge o valoare de piață de 4.000 de MILIARDE de dolari

0

Producătorul de cipuri Nvidia a devenit prima companie care atinge o capitalizare de piață de 4.000 de miliarde de dolari, pe fondul unei reveniri rapide a acțiunilor companiilor din domeniul tehnologiei pe Wall Street în ultimele luni.

Acțiunile producătorului de cipuri pentru inteligență artificială, cu sediul în Silicon Valley, au crescut miercuri cu până la 2,8%, la 164,36 dolari.

Grupul depășise deja recordul de 3.920 de miliarde de dolari al Apple din decembrie anul trecut, notează Financial Times.

Acțiunile Nvidia au crescut cu peste 40% de la începutul lunii mai, când președintele american Donald Trump a semnalat pentru prima dată un dezgheț în războiul comercial cu China, iar Nvidia a încheiat o serie de contracte în valoare de mai multe miliarde de dolari pentru cipuri în Orientul Mijlociu.

În urmă cu doi ani, la începutul anului 2023, acțiunile Nvidia erau în jurul valorii de 14 dolari, iar valoarea de piață a Nvidia era sub 600 de miliarde de dolari.

Wall Street se așteaptă la un nou trimestru de vânzări și profit record pentru Nvidia

În cel mai recent trimestru, Nvidia a depășit turbulențele provocate de taxele vamale și a înregistrat un alt trimestru de creștere robustă, pe fondul cererii febrile pentru cipurile sale AI de mare putere.

Nvidia a câștigat 18,8 miliarde de dolari în această perioadă, o creștere de 26% față de aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile au crescut cu 69% față de anul trecut, la 44,1 miliarde de dolari.

Nvidia își va raporta rezultatele pentru al doilea trimestru luna viitoare. Wall Street se așteaptă la un nou trimestru de vânzări și profit record pentru compania din Santa Clara, California.

Un exemplu viu al boom-ului din domeniul AI, Nvidia a devenit cea mai valoroasă companie din lume, depășind Microsoft, Apple, Amazon și Alphabet, compania care deține Google.

Acțiunile sale au o pondere mai mare în indicele S&P 500 și în alți indici decât oricare altă companie, cu excepția Apple.

Nvidia și alte companii care beneficiază de boom-ul inteligenței artificiale au fost un motiv major pentru care S&P 500 a doborât recent record după record.

Explozia profiturilor lor a contribuit la creșterea pieței, în ciuda îngrijorărilor legate de inflația persistentă și posibilele probleme ale economiei americane cauzate de taxele vamale și de alte politici ale președintelui Donald Trump.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Guvernul Poloniei cere UE să INVESTIGHEZE compania xAI a lui Elon Musk, după comentarii obscene ale chatbotului Grok despre politicienii polonezi

UE a concediat un translator care a încălcat normele de securitate în prezența lui Zelenski, luând notițe

0

Un translator angajat de UE a fost exclus din activitate în urma unui incident de securitate petrecut în timpul unei reuniuni la nivel înalt cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Translator concediat de UE după un gest suspect în prezența lui Zelenski FOTO: AFP

Comisia Europeană a anunțat că a concediat un translator angajat pentru summituri de rang înalt, după ce acesta a încălcat regulile de securitate în timpul unei ședințe sensibile a Consiliului European din 19 decembrie 2024, la care a participat și liderul de la Kiev.

Potrivit unui răspuns transmis publicației Politico, executivul UE a confirmat că „a luat măsuri în urma unui incident legat de luarea de notițe” în cadrul reuniunii respective. Comisia a subliniat că regulamentele sale interzic redactarea de notițe scrise în timpul discuțiilor care vizează aspecte legate de apărare și securitate, tocmai pentru a preveni scurgerile accidentale sau spionajul.

„Notițele au fost confiscate imediat”, a declarat Comisia Europeană. „După o analiză atentă a faptelor, Comisia a luat măsuri adecvate pentru a preveni repetarea acestui incident. În acest caz particular, s-a decis că serviciile interpretului în cauză nu vor mai fi utilizate în viitor”, a mai transmis executivul european, citat de News.ro.

Translator franco-ucrainean, anchetă în desfășurare

Ziarul Le Monde a relatat că este vorba despre un traducător freelancer franco-ucrainean, adus special pentru a facilita comunicarea dintre liderii europeni și președintele Zelenski. Ancheta privind acest caz a fost preluată de autoritățile belgiene, însă acestea nu au oferit deocamdată un comentariu oficial.

Incidentul are loc într-un context mai larg de preocupări legate de activitatea agenților străini la Bruxelles, un oraș considerat de oficialii europeni drept un important centru al spionajului.

Bruxelles-ul, epicentrul spionajului internațional

În noiembrie, Politico a dezvăluit existența unei comunicări interne transmise angajaților Comisiei Europene, în care se avertiza că există „o amenințare reală” din partea agenților străini. „Bruxelles-ul este unul dintre cele mai mari centre de spionaj din lume, cu sute de agenți de informații activi care vizează instituția noastră”, se menționa în acea scrisoare.

Tot anul trecut, Parlamentul European a luat măsuri împotriva fostei eurodeputate letonă Tatjana Ždanoka, după ce presa a publicat dovezi potrivit cărora aceasta ar fi colaborat cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), succesorul KGB-ului sovietic.

Țara care și-a donat toate tancurile Ucrainei și își construiește o nouă armată bazată pe drone și blindate ușoare

0

Macedonia de Nord a renunțat complet la tancurile grele, pe care le-a donat Ucrainei, și își reconstruiește armata de la zero, mizând pe drone, mobilitate și parteneriate strategice cu aliații NATO.

Macedonia de Nord renunță la tancuri grele FOTO: Ministerul Apărării din Macedonia de Nord

Macedonia de Nord a decis să renunțe complet la tancurile grele, oferindu-le Ucrainei, și să-și redefinească strategia militară pentru a face față provocărilor moderne. Potrivit publicației Defense Express, această tranziție este un exemplu clar despre cum constrângerile financiare pot fi depășite prin adaptare și cooperare internațional, relatează Defense Express.

Noua direcție militară a țării se concentrează pe vehicule tactice ușoare, drone și sisteme de apărare aeriană, ca parte a efortului de a respecta noul prag de cheltuieli NATO de 5% din PIB. În prezent, Skopje alocă deja 2,2% din PIB pentru apărare, un procent peste media unor state NATO mai mari și mai bogate.

Colaborare cu Marea Britanie și SUA

Ministrul Apărării, Vlado Misajlovski, a anunțat că în iulie 2025 va fi semnat un acord de cooperare cu Regatul Unit. Acest parteneriat, la care contribuie și Statele Unite, urmărește să ajute Macedonia de Nord să-și atingă obiectivele militare pe termen lung.

„Țara intenționează să-și restructureze forțele armate în jurul vehiculelor tactice ușoare comune (JLTV), vehiculelor blindate de luptă Stryker și unei varietăți de sisteme aeriene fără pilot”, precizează sursa citată.

De asemenea, Macedonia de Nord va achiziționa noi platforme JLTV 4×4 și Stryker 8×8, susținute de un arsenal variat de drone. În paralel, autoritățile își propun să modernizeze apărarea aeriană, atât la distanță scurtă, cu sisteme precum Mistral MANPADS, cât și la distanță medie, prin noi achiziții.

Reparații în regiune și coordonare cu vecinii

Skopje nu mizează doar pe achiziții, ci și pe dezvoltarea unei infrastructuri militare regionale. Astfel, va coopera cu Muntenegru și Slovenia pentru a crea capacități de întreținere și reparație a vehiculelor JLTV.

În același spirit al cooperării, un alt exemplu vine din partea Albaniei, care va achiziționa un al doilea sistem radar. Această inițiativă va întări nu doar capacitățile proprii, ci și supravegherea aeriană la nivel regional.

Tancuri și elicoptere pentru Ucraina

Renunțarea la tancuri nu a fost o pierdere, ci parte a unui plan bine gândit. Macedonia de Nord a donat Ucrainei toate tancurile pe care le deținea, la care s-au adăugat 12 elicoptere de atac Mi-24.

Această decizie, care ar putea părea o reducere a capacității militare, este de fapt un pas spre o armată mai flexibilă, mai mobilă și mai adaptată contextului actual. „Această mișcare reflectă efortul de a optimiza bugetul limitat și de a se adapta la peisajul în evoluție al războiului modern”, notează Defense Express.

În 2025, bugetul de apărare al Macedoniei de Nord se ridică la 388,3 milioane de dolari, iar 32% din această sumă este dedicată achizițiilor de armament. Chiar dacă sumele par modeste în termeni absoluți, ele reflectă un angajament clar și o strategie coerentă în cadrul NATO.

Reacția DNA la Raportul Comisiei Europene. Priorități în „domeniile cu risc ridicat”: administrația centrală și locală, sectorul energetic, sănătatea și achizițiile publice

0

La o zi după ce Comisia Europeană a publicat cel de-al șaselea Raport privind statul de drept, în care a evidențiat „o serie de progrese semnificative” realizate de România în îndeplinirea recomandărilor din 2024 cu privire la sistemul judiciar, DNA transmite că susține eforturile naționale și europene de combatere a corupției și întărire a încrederii cetățenilor în sistemul de justiție.

DNA și-a reafirmat angajamentele. FOTO Eduard Enea

În contextul publicării, în data de 08.07.2025, a Raportului Comisiei Europene privind statul de drept, care a reținut că „autoritățile înregistrează, în continuare, rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt”, Direcția Națională Anticorupție reiterează angajamentul ferm de a contribui, prin activitatea sa, la consolidarea statului de drept și la combaterea eficientă a corupției în România”,  arată DNA într-un comunicat transmis miercuri.

DNA a obținut 391 de condamnări definitive in 2024

În acord cu constatările Comisiei Europene potrivit cărora „în anul 2024, DNA a obținut 391 de condamnări definitive și a continuat instrumentarea unor cauze complexe, în ciuda unui volum de muncă semnificativ și a numeroaselor posturi vacante”, DNA precizează că activitatea instituției a fost sprijinită „de profesionalismul personalului, de stabilitatea echipei și de continuarea dotării instituționale cu echipamente moderne esențiale investigațiilor penale”.

DNA consideră că percepția cetățenilor și încrederea lor în instituțiile judiciare sunt esențiale pentru combaterea eficientă a corupției. Astfel, instituția își reafirmă angajamentul de a acționa transparent, profesionist și cu respect față de lege și față de așteptările societății.

„Orientarea activității spre domenii cu risc ridicat precum administrația centrală și locală, sectorul energetic, sănătatea și achizițiile publice rămân priorități asumate instituțional”, se arată în comunicat.

Percepția experților: nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat

Direcția Națională Anticorupție susține, de asemenea, noile direcții strategice menționate în raport, care fac referire la viitoarea Strategie națională anticorupție post-2025, potrivit căreia „o nouă prioritate va fi promovarea educării și a sensibilizării cu privire la aspectele legate de corupție în rândul tinerilor și dintr-un stadiu incipient al dezvoltării profesionale, pentru a promova o cultură a integrității și a responsabilității sociale”.

„Suntem conștienți că, după cum menționează raportul,«percepția experților, a cetățenilor și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat». DNA va continua să își concentreze resursele și eforturile pentru combaterea corupției în aceste domenii vulnerabile și va respecta cu strictețe toate recomandările europene în acest sens.Instituția își va îndeplini în continuare misiunea cu profesionalism și rigoare, lucrând constant pentru creșterea încrederii publice și consolidarea statului de drept”, se mai arată în comunicatul Direcției Naționale Anticorupție.

Citește mai multe despre: dna

Astăzi va fi cea mai scurtă zi din istorie, din cauza accelerării neașteptate a rotației Pământului

0

Oamenii de știință anunță că miercuri, 9 iulie 2025, ar putea fi cea mai scurtă zi din istorie, deoarece rotația accelerată a Pământului se așteaptă să se miște mai repede decât oricând.

Pământul văzut din spațiu FOTO: Arhivă

Cercetătorii au descoperit că se așteaptă ca trei zile din această vară, 9 iulie, 22 iulie și 5 august, să fie între 1,3 și 1,51 milisecunde mai scurte decât ziua standard. Acest lucru se datorează faptului că rotația Pământului s-a accelerat în ultimii ani. Oamenii de știință au observat fenomenul pe ceasurile atomice în 2020 și 2022, scrie dailymail.

Deși motivul exact este încă un mister, oamenii de știință cred că ar putea exista mai mulți factori care fac Pământul să se învârtă mai repede, inclusiv schimbări în atmosferă, topirea ghețarilor, mișcări în miezul Pământului și slăbirea câmpului magnetic.

În mod normal, Pământul are nevoie de 24 de ore, sau exact 86.400 de secunde, pentru a efectua o rotație completă, care se numește zi solară.

Cea mai rapidă zi înregistrată până acum a fost acum un an, pe 5 iulie 2024, când Pământul s-a rotit cu 1,66 milisecunde mai repede decât cele 24 de ore standard.

Deși scurtarea zilei de astăzi poate părea nesemnificativă, cercetătorii au descoperit că schimbarea timpului poate afecta totul, de la sistemele de sateliți și precizia GPS până la modul în care măsurăm timpul în sine.

Rotația artei nu a fost niciodată perfectă, deoarece se modifică cu cantități infime de-a lungul timpului, devenind cu câteva milisecunde mai rapidă sau mai lentă.

Cu toate acestea, oamenii de știință nu au început să țină evidența exactă a acestor schimbări până în anii 1970.

Pentru cele mai recente estimări ale rotației Pământului, Graham Jones, astrofizician la Universitatea din Londra, a folosit informații de la Observatorul Naval al SUA și de la serviciile internaționale de rotație a Pământului.

Ceasurile atomice au urmărit cifrele, măsurând ceea ce se numește „lungimea zilei” sau LOD (Length of Day). Acesta este timpul de care are nevoie Pământul pentru a se roti o dată, la milisecundă.

Chiar și micile modificări ale lungimii zilei sunt importante. GPS-ul, rețelele telefonice și sistemele financiare se bazează pe precizia fracțiunilor de secundă. O schimbare de doar câteva milisecunde poate cauza probleme tehnice.

Înainte de această accelerare recentă a rotației Pământului, planeta încetinise, de fapt, din cauza atracției gravitaționale a Lunii, care ne întindea zilele în ciclul de 24 de ore în care trăim acum, în epoca modernă.

Geoscientistul Stephen Meyers, profesor la Universitatea Wisconsin-Madison, a constatat că, pe măsură ce luna se îndepărtează, impactul gravitațional al acesteia asupra Pământului va încetini, făcând ca zilele să devină din ce în ce mai lungi.

Meyers a prezis că zilele de pe planeta noastră ar putea ajunge în cele din urmă să dureze 25 de ore, dar a menționat că acest lucru ar dura aproximativ 200 de milioane de ani.

În 2022, Pământul a înregistrat cea mai scurtă zi a sa pe 30 iunie, scăzând 1,59 milisecunde din cele 24 de ore obișnuite.

În 2023, rotația a încetinit ușor și nu au fost stabilite noi recorduri. În 2024, însă, viteza a crescut din nou. Mai multe zile au depășit recordurile anterioare, devenind astfel anul cu cele mai scurte zile înregistrate vreodată.

Aceste estimări se bazează pe observații anterioare și pe modele computerizate și includ corecții sistematice și netezire pentru a ține seama de fluctuațiile naturale.

În prezent, în lume se folosește timpul universal coordonat, sau UTC. Uneori adăugăm o secundă bisectă pentru a rămâne sincronizați cu mișcările lente ale Pământului.

Dacă Pământul continuă să se rotească mai repede, experții ar putea fi nevoiți să elimine o secundă, numită secundă bisectă negativă. Acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum.

Ministrul Economiei, preocupat de mina de grafit de la Baia de Fier: „România are grafit mai pur decât Norvegia”

0

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat miercuri, 9 iulie, că reprezintă o preocupare pentru acesta finanțarea minei de grafit de la Baia de Fier, întrucât grafenul este utilizat în domeniul inteligenței artificiale.

Radu Miruță/FOTO: Facebook

Făcând referire la persoanele aflate la conducerea companiilor de stat, acesta a afirmat la Antena 3 că „nu înțeleg potențialul unei resurse pe care o gestionează”, dând exemplul grafitului.

„Sunt oameni care nu înțeleg potențialul unei resurse pe care o gestionează. Vă dau exemplul grafitului, când s-a închis mina de grafit de la Baia de Fier, s-a închis pentru că nu era rentabil să procesezi grafitul pentru a produce o pastă cu care ungi matrițele din zona de siderurgie”, a explicat ministrul Economiei.

De asemenea, acesta a declarat că România are un grafit de o puritate mai mare decât cel al Norvegiei, iar acum poate fi folosit în domeniul inteligenței artificiale.

„Cu o densitate fantastic de mare, însă avem o inerție la fel de mare în a realiza că s-a schimbat complet modul în care poți folosi resursa respectivă. Acum 12 ani, se folosea la ceva mai puțin eficient, se ungeau niște forme în care se turna fierul topit, să nu se lipească (…) acum, doar după 12 ani, a fost o revoluție care nu s-a mai întâmplat într-o perioadă atât de scurtă de timp. S-a luat Premiul Nobel pentru că s-a reușit să se exfolieze și să se obțină grafen, iar astăzi, grafenul este limita evoluției inteligenței artificiale.

În România, doar într-un loc îl mai avem, în Europa, doar încă o țară (n. r. Norvegia) îl mai are. Al nostru este de o puritate mai mare decât al țării celeilalte. Chinezii au reușit să facă grafen artificial, nu e de aceeași performanță. Noi ne uităm la niște bălării care sunt pe locul fostei mine de grafit și pierdem bani”, a afirmat acesta.

Finanțarea minei de grafit, o preocupare pentru noul ministru al Economiei

Miruță mai declară că, în martie 2025, guvernul precedent anunța că „s-a finanțat exploatarea grafitului”, iar, atunci când acesta a ajuns la conducerea Ministerului Economiei, a aflat că această informație era falsă.

„A fost un anunț al Guvernului României în campania electorală, au spus că «s-a finanțat exploatarea grafitului», în martie 2025 a fost anunțul acesta. Am ajuns în minister, eu sunt și din Gorj, preocupat de finanțarea asta pentru grafit, să întreb unde suntem. Colegii din minister zâmbeau, nu știau cum să-mi spună adevărul, până mi-au dat un document și mi-au povestit ce s-a întâmplat de fapt. Nu a fost finanțat acest lucru, a fost un anunț neadevărat. 

România a depus 2 proiecte la CE, unul a fost respins și unul aprobat, dar aprobarea a presupus introducerea în categoria de proiecte strategice, dar nu a fost finanțat acest lucru, ceea ce e foarte grav, e o preocupare pentru mine”, a mai precizat ministrul.

Întrebat de unde se poate face rost de cei 198 de milioane de euro pentru finanțarea minei de grafit, ministrul a subliniat că, în prezent, „este o constrângere bugetară, pentru că nu suntem în situația în care să ne uităm ce să facem să întoarcem mai mulți bani”.

„În momentul de față, este o constrângere bugetară, pentru că nu suntem în situația în care să ne uităm ce să facem să întoarcem mai mulți bani, ci suntem în situația în care ne uităm cum strângem cei 35 de miliarde pentru a nu debloca țara până la finalul acestui an. Suntem obligați să strângem acești bani pentru a rămâne funcționali.

„Nu trebuie să ne mai uităm cu viziune foarte îngustă, hai să ne uităm în depărtare și este extraordinar de plauzibil ca resursa asta să întoarcă masa pentru România. Voi încerca tot ce ține de mine, de la a vedea dacă nu cumva se acceptă la nivel de CE o finanțare cu dedicație, pentru că toată UE are nevoie, și industria din Germania are nevoie de resursa asta (…) dacă nu, vom încerca în ultimă instanță un parteneriat al statului Român cu cineva”, a explicat ministrul.

Directorii Salrom „se credeau performanți, dar salina a dispărut”

În cadrul emisiunii, Radu Miruță a vorbit și despre situația de la Salina Praid, declarând că nu a apucat să vorbească cu toți directorii de companii care și-au majorat salariille, însă a dat ca exemplu acțiunile pe care le-a luat în cazul celor de la Salrom, care administrează salina.

„Am cerut niște explicații și am luat niște măsuri pentru cei de la Salrom pentru care am propus revocarea din funcție. Am avut niște discuții cu ei ca să încerc varianta ușoară de a rezolva situația. Din discuțiile cu ei ei erau convinși că sunt foarte performanți, dar noi nu mai avem azi salina”, a spus Radu Miruță.

Potrivit ministrului, directorii Salrom invocau performanța în timp ce principala lor responsabilitate, protejarea zăcământului de sare, a fost complet neglijată, iar salina a fost lăsată să se inunde. „Tragedia de acolo era previzibilă”, a subliniat el.

Ministrul a adăugat în timpul interviului de miercuri de la Antena 3 CNN că a evitat procedura clasică de revocare pentru management defectuos, care riscă să fie atacată în instanță, și a apelat la un mecanism legal care permite revocarea automată în cazul în care există un prejudiciu: „Nu mai votez eu revocarea, ci ministerul ia act. Am invocat acest temei și am convocat AGA.”

În statul român, uneori se iau decizii intenționat cu vulnerabilități, tocmai pentru ca statul să plătească a doua oară. La Salrom nu se va întâmpla acest lucru”, a mai spus Radu Miruță la Antena 3 CNN.

Alexandru Nazare, optimist: România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. Ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat

0

Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor Publice, a anunţat, miercuri seară, că o emisiune de obligaţiuni lansată pe pieţele externe a avut o cerere foarte mare, fiind una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani. În opinia sa, aceasta arată că România este deja percepută ca fiind o ţară stabilă şi credibilă, după primul pachet de măsuri fiscal-bugetare. Nazare spune că acest lucru dă încredere că pachetul fiscal este ”bine calibrat”.

Cum văd investitorii măsurile luate de Guvern în primele săptămâni de mandat? Răspunsul a venit astăzi, printr-o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe, care aratǎ în mod clar încrederea investitorilor internaţionali în planul de reforme, a scris, miercuri seară, pe Facebook, ministrul Finanţelor, preluat de news.ro.

Nazare explică că lansarea acestei emisiuni a fost stabilită după două momente-cheie, respectiv adoptarea pachetului fiscal în Guvern şi validarea acestuia la Bruxelles. Ministrul Finanţelor a precizat că intenţia a fost de a fi transparenţi în faţa investitorilor, înainte ca aceştia să decidă să susţină România.

Am vrut să fim complet transparenţi în faţa investitorilor şi să le oferim toate informaţiile înainte ca aceştia să ia decizia de a susţine România. Iar rezultatul de azi ne arată că direcţia este bună. Ce am obţinut concret: un total de 4,7 mld. EUR echivalent atras de pe pieţele internaţionale, a mai scris ministrul.

Acesta explică că s-au emis:

  • două tranşe în dolari americani: 2 mld. USD cu scadenţă la 5 ani şi 1,75 miliarde USD cu scadenţă la 10 ani
  • o tranşă în euro: 1,5 miliarde EUR, cu scadenţă la 14 ani, prin redeschiderea unei emisiuni deja existente

Cererea a fost foarte mare – una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani – iar reacţia pozitivă a investitorilor ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat, a mai scris Nazare.

Potrivit acestuia, în luna martie a fst emisă o tranşă de 500 mil. EUR cu scadenţă la 14 ani.

Astăzi, pentru aceeaşi maturitate, am reuşit să emitem de 3 ori mai mult (1,5 mld. EUR), iar costul a fost mai mic cu 0,25%. Acest lucru înseamnă că România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. În plus, am reuşit să obţinem o reducere de costuri de finanţare de 0,40% (40 puncte de bază) pentru toate cele trei tranşe, a transmis Nazare.

Alexandru Nazare a explicat că sunt bani economisiţi la bugetul de stat care pot fi direcţionaţi către alte investiţii, în timp ce companiile româneşti se pot împrumuta mai ieftin.

”Acest lucru se traduce în mai puţini bani cheltuiţi de stat pentru dobânzi şi condiţii mai bune de finanţare pentru companiile din România, deoarece curba suverană (adică modul în care se împrumută statul) este un reper pentru întreaga economie. Iar aceste rezultate nu sunt doar cifre într-un comunicat – înseamnă bani economisiţi pentru bugetul statului, care pot fi redirecţionaţi către investiţii concrete: şcoli mai bune, spitale modernizate, şosele şi sprijin pentru cei care au cea mai mare nevoie”, este de părere miniatrul Finanţelor.

Potrivit lui Nazare, în acelaşi timp, ”şi companiile româneşti se pot împrumuta mai ieftin, ceea ce se traduce în investiţii mai mari, locuri de muncă mai bine plătite şi preţuri mai stabile pentru oameni, într-un orizont de timp relativ scurt”.

Primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului a fost asumat, luni, de către Guvern. AUR a depus o moţiune de cenzură care va fi votată luni, însă şansele ca aceasta să treacă sunt mici.

Citiți și: Alexandru Nazare, despre moneda euro digitală: „Trebuie să avem aici de-a face cu un mijloc de a complementa, nu de a înlocui numerarul”

„Apele Române” reglementează CONCESIONAREA terenurilor pentru proiecte de producere a energiei regenerabile. Cât este și cum se împarte redevența

0

Administrația Națională Apele Române (ANR), care funcționează sub umbrela Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a detaliat un nou cadru normativ, promovat de instituție și intrat în vigoare recent, prin care este reglementarea concesionării terenurilor pentru producerea de energie regenerabilă, atât pentru sprijinirea tranziției verzi, cât și pentru încurajarea investițiilor durabile, cât și pentru atragerea de fonduri predictibile pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru activitatea de bază.

Conducerea ANAR continuă demersurile pentru valorificarea durabilă a resurselor aflate în administrare, prin promovarea și sprijinirea unor alternative prietenoase cu mediul pentru producerea de energie, în conformitate cu politicile publice stabilite de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), au transmis, miercuri, oficialii instituției.

Este vorba de un noi cadru normativ promovat de ANAR, devenit oficial prin Ordinul ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1649 din 18 iunie 2025, publicat în Monitorul Oficial pe 26 iunie, care încurajează utilizarea durabilă a terenurilor aflate în administrarea sa, în vederea dezvoltării de proiecte prietenoase cu mediul pentru producerea de energie din surse regenerabile.

„Acest act normativ va permite și încuraja investițiile operatorilor economici privați într-un mod transparent și predictibil. Trasabilitatea procesului de concesionare va încuraja competiția și va conduce la evitarea situațiilor în care investitori fantomă concesionează luciul de apă și apoi nu fac nimic din ce s-au angajat în contract. Într-un final, vorbim de încurajarea economiei și venituri mai mari la bugetul de stat”, a declarat Sorin Lucaci, directorul general al ANAR.

Pentru concesionarea terenurilor, investitorii vor plăti o redevență, stabilită, de exemplu în cazul activității de producere de energie electrică din surse regenerabile, cum ar fi amplasarea de panouri fotovoltaice, la 0,06 lei/mp/lună + 0,1% x Venituri din activitatea concesiunii.

Următoarele etape

Conform ordinului semnat de fostul ministru al mediului, Mircea Fechet, au fost aprobate instrucțiunile pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor publice pentru atribuirea contractelor de concesiune a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea ANAR, contractul-cadru de concesiune, precum și modalitatea de stabilire a valorii redevenței aferentă contractelor de concesionare.

Potrivit oficialilor, ANAR elaborează în prezent documentația-cadru de atribuire, respectiv caietul de sarcini-tip, precum și, corelativ, va institui o procedură de lucru privitoare la susținerea activităților conexe celei de concesionare.

Ulterior, vor fi analizate punctual toate solicitările care vor îndeplini condițiile prevăzute de OUG nr. 57/2019, indiferent de calitatea inițiatorului, terțe persoane sau reprezentanți ai concedentului în teritoriu, respectiv Administrațiile Bazinale de Apă aflate în subordinea ANAR.

Ordinul are prevederi referitoare la durata maximă de concesionare, respectiv contractul de concesiune poate fi prelungit, la solicitarea scrisă a concesionarului și înregistrată de către concedent, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea duratei contractului, prin act adițional, perioada totală, incluzând prelungirea, neputând depăși 49 de ani.

Conform referatului de aprobare semnat de directorul general al ANAR, Sorin Lucaci, publicat în transparență decizională pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în 5 mai, ANAR, în calitate de administrator al domeniului public al statului, poate concesiona, conform atribuțiilor legale, bunuri din domeniul public.

În conformitate cu prevederile legale, se arată în document, redevenţa, cu excepţia părţii legal cuvenite bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, se încasează de către ANAR şi constituie venituri proprii.

„Se contribuie astfel la majorarea veniturilor destinate a fi alocate pentru lucrările de gospodărire a apelor în condiţiile în care realitatea socio – economică reliefează o creştere a ariei şi volumului acestor lucrări. Raportat la faptul că acestea trebuie, în mare parte, realizate din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, mărirea acestor venituri, cu cele obţinute în urma concesionarilor, vor echilibra raportul venituri – costuri, ducând la eficientizarea activităţii instituţiei noastre”, se arată în documentul citat.

Sumele încasate vor fi folosite în exclusivitate în vederea susţinerii activităţii ANAR în scopul susţinerii cheltuielilor care pot apărea ca urmare a unor efecte neprevăzute asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare și a construcţiilor hidrotehnice pe teritoriul căruia există activ de exploatare.

„Suntem optimiști cu privire la acest demers”

Ordinul prevede și valoarea reverenței, modul în care se percepe și cotele în care se virează de către ANAR, respectiv 40% la bugetul local al județului și 40% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitatea de exploatare a terenului aflat în administrarea ANAR, iar restul de 20% îi revine ANAR.

„Suntem optimiști cu privire la acest demers, pentru că am primit întrebări de-a lungul timpului, dar nu puteau fi implementate în lipsa unui cadru legal”, au precizat reprezentanții ANAR pentru Gândul.

Potrivit unei simulări realizate de specialiștii ANAR, la solicitarea Gândul, suma estimată să fie încasată pentru un hectar pe o perioadă de un an este de 1.400 euro.

Astfel, asta ar însemna câte 560 de euro care ar reveni județului și comunei/orașului/municipiului și 280 de euro pentru ANAR pentru fiecare hectar concesionat pentru un an.

În același timp, autoritatea locală și județeană ar încasa câte 27.440 de euro pentru fiecare hectar concesionat de ANAR într-o jumătate de secol fără un an.

Pentru perioada maximă de 49 de ani, ANAR ar câștiga, teoretic, numai după un hectar, 13.720 de euro destinați proiectelor de consolidare asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare și a construcțiilor hidrotehnice pe teritoriul căruia există activ de exploatare.

Potrivit specialiștilor, printre avantajele Contractelor de Concesiune, față de contractele de închiriere pe termen scurt (5 și 10 ani) au dominat gestionarea lacurilor și apelor din România, se numără stabilitatea, atragerea investitorilor, dezvoltarea turismului, sustenabilitate ecologică, beneficii pentru viața acvatică și îmbunătățirea sectorului piscicol, dar și creșterea veniturilor la bugetul de stat și realizarea investițiilor printr-un plan de afaceri obligatoriu.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

EXCLUSIV VIDEO | Cât de frecvente vor fi fenomenele extreme în România? Specialist ANAR: ”Pagubele vor fi tot mai mari în zona inundațiilor fulger”

EXCLUSIV | Un specialist care a văzut cele mai grave urmări ale inundațiilor din România avertizează: „Se poate muri și în apă de 50 de centimetri”

EXCLUSIV | Este bună de băut apa de la robinet? Un specialist de la Apele Române dezvăluie cum este apa din București și în ce zone trebuie testată

Medicul lui Biden invocă „dreptul la tăcere” când este întrebat dacă președintele era apt pentru funcție

0

Kevin O’Connor, medicul personal al fostului președinte Joe Biden, a refuzat să răspundă la întrebările legate de starea de sănătate a acestuia, invocând dreptul constituțional la tăcere și confidențialitatea medicală.

Fostul președinte american Joe Biden a fost diagnosticat cu cancer FOTO: Shutterstock

Audiat miercuri de Comisia pentru Supraveghere din Camera Reprezentanților, dr. Kevin O’Connor a refuzat să răspundă la întrebări esențiale despre starea de sănătate a fostului președinte Joe Biden, invocând dreptul constituțional de a nu se autoincrimina, garantat de Al Cincilea Amendament. Potrivit site-ului Axios, comisia investighează starea de sănătate a președintelui american și presupusul său declin fizic și cognitiv în timpul mandatului.

Medicul lui Biden a fost citat să se prezinte în fața Congresului după ce inițial refuzase să depună mărturie. De-a lungul anilor, O’Connor a avut acces regulat la fostul președinte și a fost cel care a certificat public starea lui fizică, inclusiv în timpul campaniei pentru realegere.

„A invocat Al Cincilea Amendament când a fost întrebat dacă i s-a cerut să mintă”

Președintele republican al comisiei, James Comer, a declarat că audierea a fost esențială pentru a afla dacă există presiuni sau manipulări în legătură cu starea de sănătate a lui Biden. „Dr. O’Connor a invocat Al Cincilea Amendament când a fost întrebat dacă i s-a spus să mintă despre sănătatea președintelui Biden și dacă acesta este apt să fie președinte al Statelor Unite”, a spus Comer.

Avocații medicului au explicat că audierea are loc în contextul unei anchete a Departamentului de Justiție, lansată în perioada administrației Trump, și că „nu-i lasă Dr. O’Connor altă opțiune decât să-și invoce drepturile constituționale în temeiul celui de-Al Cincilea Amendament”.

În declarația transmisă comisiei, avocații au ținut să precizeze că „invocarea privilegiului celui de-Al Cincilea Amendament nu implică faptul că Dr. O’Connor a comis vreo infracțiune”.

Democrații acuză o „manevră politică”

Reacțiile din tabăra democrată nu au întârziat. Deputatul Robert Garcia, cel mai important democrat din Comisia de Supraveghere, a acuzat că întreaga anchetă are motivații politice. „Singura stare de sănătate care-i interesează pe republicani este cea a lui Joe Biden, chiar dacă 17 milioane de americani pierd accesul la asistență medicală accesibilă din cauza trădării lor bugetare”, a declarat Garcia într-un comunicat.

La începutul săptămânii, avocații lui O’Connor au încercat să amâne audierea, însă solicitarea a fost respinsă de Comer. Potrivit sursei citate, O’Connor este considerat unul dintre cei mai apropiați confidenți ai președintelui Biden, alături de acesta încă din perioada în care era vicepreședinte. A fost, de asemenea, implicat în tratarea fiului său, Beau Biden, care a murit în 2015 în urma unui cancer cerebral.

Într-un pasaj din cartea „Păcatul original: Declinul președintelui Biden, mușamalizarea sa și decizia sa dezastruoasă de a candida din nou”, este menționat că O’Connor ar fi exprimat îngrijorări cu privire la starea de sănătate a lui Biden, având în vedere presiunile și responsabilitățile funcției prezidențiale.

„Pânza de păianjen chinezească”. Beijingul cumpără terenuri lângă baze americane. Un nou tip de amenințare inspirat din operațiunile ucrainene

0

Într-un context marcat de evoluția rapidă a tacticilor de luptă, experții în securitate avertizează că Statele Unite s-ar putea confrunta, în viitorul apropiat, cu atacuri hibride pe propriul teritoriu, în scenarii inspirate de recentele operațiuni ucrainene și israeliene.

Drone ucrainene lansate de pe teritoriul Rusiei, în operațiunea Panza de păianjen/FOTO:X

Avertismentul vine pe fondul creșterii semnificative a investițiilor chineze în terenuri agricole și resurse naturale din apropierea unor baze militare americane, într-o mișcare discretă dar sistematică, care ridică semne de întrebare privind motivațiile reale ale Beijingului.

Potrivit unei anchete publicate de Daily Mail, companii cu legături directe cu statul chinez au achiziționat, în ultimii ani, suprafețe considerabile de teren în state precum Dakota de Nord, Texas și Florida — unele dintre acestea în imediata vecinătate a unor instalații militare sensibile.

Un exemplu semnificativ este achiziția a 150 de hectare de teren în Grand Forks, Dakota de Nord, în 2022, de către grupul chinez Fufeng. Terenul se afla în apropierea unei baze a Forțelor Aeriene americane implicate în activități de informații. Abia după ce opinia publică a reacționat vehement, autoritățile au intervenit pentru a bloca tranzacția.

Tactici noi, riscuri noi

Analiștii compară această ofensivă discretă a Chinei cu modul în care Ucraina a utilizat dronele pentru a ataca infrastructura militară rusă, la sute de kilometri dincolo de linia frontului. În mod similar, Israelul a derulat operațiuni de sabotaj împotriva instalațiilor nucleare iraniene, folosind unități speciale și tehnologie de ultimă generație.

„După atacurile ucrainene în Rusia și cele israeliene asupra Iranului, e clar că astfel de tactici vor fi replicate de actorii ostili Americii. În acest context, devine periculos să permitem entităților chineze să controleze terenuri în vecinătatea bazelor noastre militare și a infrastructurii critice”, avertizează Gabriel Noronha, fost consilier al Departamentului de Stat și președinte al Polaris National Security.

Un exemplu recent care a trezit îngrijorare în rândul oficialilor americani este o tranzacție aflată în derulare pentru un important zăcământ de cupru, aflat la aproximativ 100 de kilometri est de Phoenix, Arizona — în apropierea unor puncte strategice civile și militare. Vânzătorul: o companie multinațională cu acționariat chinez, inclusiv investitori de stat.

Comandouri, drone și scenarii de coșmar

Potrivit lui Noronha, China ar putea folosi astfel de poziții nu doar pentru colectarea de informații, ci și pentru eventuale operațiuni ofensive — implicând drone sau unități de forțe speciale. „Există suspiciuni că Beijingul a introdus deja echipamente și personal în SUA, camuflate în containere sau în infrastructură civilă, gata să acționeze în cazul unui conflict deschis”, susține el.

Aceste scenarii sunt cu atât mai alarmante cu cât președintele chinez Xi Jinping ar fi cerut armatei să fie pregătită pentru o posibilă invazie a Taiwanului până în 2027 — un act care, spun analiștii, ar putea declanșa o reacție militară americană și un conflict de amploare globală.

Pe fundalul acestor tensiuni, autoritățile americane încearcă să limiteze implicarea chineză în sectoarele strategice. În februarie, administrația Trump a emis un memorandum care restricționează investițiile chineze în domenii sensibile precum tehnologia, sănătatea, energia sau agricultura. Totuși, datele arată că Beijingul a acumulat deja resurse semnificative. În perioada 2010–2021, investițiile chineze în terenuri agricole din SUA au crescut cu 1900%, de la 81 de milioane la peste 1,8 miliarde de dolari. În prezent, entități chineze controlează aproximativ 141.600 hectare de teren agricol american.

Din Ucraina până în Pacific – un nou model de război

Ofensiva SBU asupra unor baze aeriene rusești greu accesibile, dar și operațiunile israeliene de tip „lovitură chirurgicală”, au atras atenția nu doar în capitalele occidentale, ci și în Beijing și Taipei. Potrivit unor surse diplomatice, ambele părți analizează aceste tactici ca un potențial model pentru conflictele viitoare.

„Aceste noi forme de război — atacuri punctuale cu drone, sabotaj cibernetic, operațiuni ale forțelor speciale — rescriu regulile confruntărilor militare și sunt atent studiate în Washington, Londra, Beijing și nu numai”, notează mai mulți experți militari citați de presa americană.

Rămâne de văzut dacă SUA vor reuși să-și securizeze suficient teritoriul și să își protejeze infrastructura de riscurile tot mai sofisticate ale unui conflict care, în noua sa formă, ar putea izbucni fără preaviz, la o distanță de doar câțiva kilometri de propriile baze.