Invitat în emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, expertul financiar Alexandru Chirilă explică succint ce este recomandat să faci dacă 1.000 de euro sunt toți banii de care dispui. Cel cel mai sfânt este să începi să cumperi cărți (de specialitate n.r.) recomandă Chirilă. Urmăriți aici emisiunea integrală.
Dar dacă ai 1.000 de euro, toți banii, cred că cel mai sfânt este să începi să cumperi cărți, pentru că este cel mai simplu pas prin care să începi să studiezi mecanismele funcționării capitalismului, banilor, investițiilor, pentru că, cu o investiție de maxim 500 de lei, poți să-ți cumperi niște cărți care să-ți rezolve cel puțin problema de conștientizare a nevoii de educație financiară.
Educația financiară este cea mai bună investiție, consideră Chirilă.
Există niște fundamente, e clar că, pe parcursul vieții, trebuie să-ți crești veniturile, pentru că o constantă există garantat: cheltuielile cresc, iar ideea este să vezi mai departe față de majoritatea populației, să vezi încotro se îndreaptă economia, pentru a putea fi relevant și în anii următori în contextul macroeconomic. Așa că, cu 1.000 de euro: cărți, educație și, nu în ultimul rând, restul banilor plasați într-un loc unde nu am nevoie de risc”.
Alexandru Chirilă, CEO Profit Point și acționar în SAI Capital Point, a explicat, la „Pastila Financiară by Mediafax”, ce ar trebui să facă oamenii cu economiile pe care reușesc să le strângă, în prezent. Emisiunea poate fi urmărită integral AICI.
În prima ediție a formatului video „Pastila Financiară by Mediafax”, Alexandru Chirilă, CEO Profit Point și acționar în SAI Capital Point, a oferit o serie de precizări legate de modul în care putem gestiona propriile economii. În formatul video, lansat marți dimineață, sunt abordate subiecte legate de zona financiară, de la deciziile care afectează buzunarele românilor, până la investițiile în piețele financiare.
„Considerăm că apar primele rezultate și formăm un fond pe care putem să îl avem la dispoziția noastră. 5.000 de lei, 10.000 de lei, avem ceea ce s-ar numi «mici economii». În contextul în care inflația mănâncă leul de la o lună la alta, ce ar trebui să facem noi cu aceste economii, ca să nu ne trezim că ele se topesc, efectiv, ca untul pe pâinea caldă?”, a întrebat Adrian Artene.
Alexandru Chirilă: „Singurele instrumente producătoare de avere sunt instrumentele în piețele de capital prin acțiuni”
„Nu recomand depozitele bancare, pentru că sunt instrumente prin care nu poți acoperi rata inflației. Ele nu au fost gândite pentru a acoperi rata inflației, ci doar să fie niște mecanisme în care cei leneși și lipsiți de dorință și de preocupare să-și poată plasa banii.
Apoi, vine instrumentul care este construit pentru a asigura valoarea banilor. Și vorbim despre obligațiuni. În momentul de față, guvernul se împrumută și emite obligațiuni de cupoane, 7-8% în lei, 5-6% în euro.
Și prin aceste instrumente cel puțin pot să-mi securizez valoarea banilor. Și cred că, în primă fază, e important ca cei care au pus mâna pe niște economii să învețe să-și securizeze valoarea banilor. Dar, cu adevărat, singurele instrumente producătoare de avere sunt instrumentele în piețele de capital prin acțiuni.
Ecuația este destul de simplă. (…) Bineînțeles, în momentul de față, dacă preocuparea oamenilor este dacă să facă lucrul ăsta, pentru că este riscant… Ne aducem aminte de anii ’90, de țepe date. Astăzi, investitorii sunt protejați. Există o legislație prin care sunt protejați prin licențierea emitenților și brokerilor.
Sunt protejați pentru că, înainte de a accesa anumite servicii financiare, trec prin teste de adecvare”, a explicat Alexandru Chirilă.
De asemenea, a mai precizat că „cei mai sensibili care accesează scam-urile sunt cei trecuți de 60 de ani, care își dau seama că au ratat posibilitatea”.
Emisiunea poate fi urmărită integral pe YouTube „Mediafax Ro”
Emisiunea „Pastila Financiară by Mediafax”poate fi urmărită săptămânal, în fiecare marți dimineață, de la ora 08:00, pe mediafax.ro și gandul.ro.
Dmitri Medvedev, fostul preşedinte al Rusiei, i-a transmis lui Donald Trump că Rusia nu este „nici Israel, nici Iran” și că ultimatumurile acordate de acesta pentru încheierea conflictului din Ucraina vor fi interpretate ca paşi către un război cu SUA.
Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei Foto: Profimedia
Președinte american a declarat luni, 28 iulie că este „foarte dezamăgit” de omologul său rus, Vladimir Putin. Trump a anunțat că va reduce termenul inițial de 50 de zile acordat Rusiei, pentru a ajunge la un acord de pace cu Ucraina, stabilind un nou termen de 10-12 zile.
„Voi stabili un nou termen, de aproximativ 10 sau 12 zile de azi înainte. Nu există niciun motiv să mai așteptăm. Inițial am acordat 50 de zile, am vrut să fiu generos, dar nu vedem niciun progres”, a declarat Trump.
În urma acestor afirmații, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a adoptat, luni, un ton ameninţător la adresa preşedintelui american.
„Trump se joacă de-a ultimatumul cu Rusia: 50 zile sau 10… El ar trebui să-şi amintească două lucruri”, a scris Medvedev pe X.
„Rusia nu este nici Israel, nici Iran. Fiecare nou ultimatum este o ameninţare şi un pas către război. Nu între Rusia şi Ucraina, ci cu propria lui ţară (a lui Trump n.r.)”, afirmă fostul preşedinte rus.
Apoi el spune, în mod ironic: „Nu urmați calea lui Sleepy Joe! (Joe Adormitul – n.r.)!”, reluând una dintre poreclele batjocoritoare prin care Donald Trump se referea la Joe Biden, fostul președinte american.
Trump anunțase pentru prima dată termenul de 50 de zile pe 14 iulie, în timpul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Washington.
„Sunt dezamăgit de președintele Putin, foarte dezamăgit,” a spus Trump. „Va trebui să reevaluăm situația și să reduc acel termen, pentru că, sincer, cred că deja știu răspunsul”, a adăugat el.
Președinte american a reiterat că a avut numeroase discuții cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina, însă eforturile nu au dat rezultate.
„Cred că am discutat de cinci ori despre o posibilă înțelegere. Și de fiecare dată, după ce credeam că am ajuns undeva, președintele Putin lansează din nou rachete asupra unui oraș precum Kiev, iar oamenii mor – inclusiv în aziluri sau pe stradă,” a spus Trump.
„Asta nu e o cale spre pace. Vom vedea ce urmează”, a mai continuat el.
Iar Rusia a lovit puternic Ucraina după ultimatumul lui Trump. Cel puţin 22 de persoane au fost ucise, iar alte câteva zeci au fost rănite în urma unor lovituri asupra regiunilor Zaporojie şi Dnipropetrovsk în Ucraina, în noaptea de luni spre marţi, 28-29 iulie.
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova va participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie, decizie adoptată în cadrul Consiliului Politic Național al formațiunii.
AUR va participa la alegerile parlamentare din Republica Moldova. FOTO: Facebook
Conform reprezentanților AUR, decizia privind participarea la alegeri intervine ,,într-un moment de criză sistemică în Republica Moldova”.
„Dragi prieteni, stimați colegi, AUR din Republica Moldova nu este despre trecut. Este despre un viitor care ne va uni. Iar acest viitor începe acum, aici și cu noi. Vă mulțumesc. Și vă chem la luptă. Demnă. Dreaptă. Românească”, a afirmat liderul AUR din Republica Moldova, Boris Volosatîi.
Membrii Alianței pentru Unirea Românilor au aprobat declarația politică a partidului, actul punctând ,,direcțiile strategice ale AUR Moldova pentru toamna electorală”.
• Participare activă la alegerile din 28 septembrie, cu o listă de candidați competenți, patrioți și integri;
• Susținerea necondiționată a Unirii Republicii Moldova cu România;
• Lupta fermă împotriva propagandei ruse și a curentelor moldoveniste;
• Colaborarea cu partide din România care împărtășesc același ideal al Reîntregirii neamului romanesc;
• Promovarea unui unionism modern, realist și bine ancorat în nevoile cetățenilor”, se arată în textul declarației.
Liderul AUR, interzis în statul vecin
Între timp, liderul AUR, George Simion, are interdicție de intrare în țara vecină. Acesta a fost expulzat din Republica Moldova la data de 1 octombrie 2018 și declarat persona non grata pentru o perioadă de 5 ani. Simion are, de asemenea, interdicție de intrare în Ucraina.
În luna februarie 2024, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a primit o nouă interdicție de intrare în Republica Moldova, valabilă tot pentru o perioadă de 5 ani. Decizia a fost emisă de Inspectoratul General pentru Migrație (IMG) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de la Chișinău și a vizat prelungirea măsurii de interdicție pentru George Simion.
La acel moment, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat că măsura a fost luată în urma concluziilor autorităților, potrivit cărora Simion „face parte din efortul de destabilizare” a statului.
În replică, liderul AUR a susținut că autoritățile de la Chișinău i-au prelungit interdicția pentru că „le este literalmente frică de o eventuală Unire”.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor avea loc în data de 28 septembrie. Până în prezent, și-au anunțat intenția de a participa mai multe blocuri și formațiuni, dar numai Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost înregistrat până acum în calitate de concurent electoral de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău.
Jurnaliștii de la Snoop, au documentat acuzații grave de abuzuri sexuale la adresa sociologului Marius Pieleanu, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA)
Marius Pieleanu/FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
În investigația publicată de Snoop sunt incluse mărturiile a trei femei, printre care și o fostă studentă la SNSPA, povestesc cum Marius Pieleanu le-a sechestrat în biroul său câteva ore, la sfârșitul anilor 90 și începutul anilor 2000. Tentativă de viol, viol, amenințare cu violul, spun ele. Sociologul neagă acuzațiile.
Cumnatul și vecinul sociologului, Florentin Dichiu, administrează din 2014 clădirea SNSPA, unde „are acces la camerele” video, spun sursele Snoop. Ceea ce creează o stare de tensiune printre profesori, care se simt supravegheați, conform mărturiilor acestora. Dichiu este fondatorul Avangarde, cea mai importantă dintre firmele lui Pieleanu.
De asemenea, ministrul a afirmat că SNSPA va analiza informațiile apărute în presă și, în virtutea autonomiei universitare, va aplica procedurile legale în vigoare.
Ulterior, Daniel David a declarat pentru Hotnews că „ministerul a transmis toleranță zero față de orice formă de hărțuire și a luat măsuri în acest sens”.
Acesta a făcut referire la Hotărârea de Guvern adoptată pe 31 ianuarie 2025, care modifică și completează metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și a hărțuirii morale la locul de muncă.
Potrivit ministrului, actul normativ permite, printre altele, acceptarea sesizărilor anonime, extinderea clară a aplicabilității în universități și introducerea unor mecanisme mai eficiente de prevenție, protecție și consiliere a victimelor.
Și anul trecut, Marius Pieleanu a fost implicat într-un scandal, presa relatând că foste studente l-ar fi acuzat de hârțuire sexuală.
În luna august 2024, SNSPA informa că fuseseră depuse la Comisia de etică a instituţiei de învăţământ superior zece sesizări cu privire la profesorul Alfred Bulai şi două scrisori adresate de cadre didactice care solicitau autosesizarea în legătură cu profesorul Marius Pieleanu, „în baza informaţiilor apărute în spaţiul public”.
În februarie 2025, Comisia de Etică a SNSPA anunțase că nu a identificat probe incontestabile care să poată demonstra, în mod indubitabil, vinovăţia profesorului Marius Pieleanu şi a decis încheierea procedurilor în acest caz.
Ministerul Afacerilor Interne semnalează existența unei campanii de răspândire a unor informaţii false, prin care sunt prezentate ca fiind veritabile clipuri realizate cu ajutorul programelor de inteligenţă artificială din care reiese că premierul lie Bolojan anunţă intrarea României în război începând cu luna septembrie 2025.
Fake news care circulă în mediul online FOTO: captura Tiktok
„Aceste clipuri sunt false și fac parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice. Prim-ministrul României nu a susținut astfel de declarații, iar România nu intră în război. Această informare este parte a măsurilor MAI pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare care afectează încrederea în instituțiile statului și în oamenii care își fac datoria cu seriozitate. Vă încurajăm să verificați sursele și să nu distribuiți conținut neverificat”, a transmis MAI, pe FB.
Evaluarea rezervei operaționale în Sibiu și Mureș
Potrivit MApn, Statul Major al Apărării organizează, în perioada 15-19 septembrie, în județele Sibiu și Mureș, exercițiul de antrenament pentru evaluarea rezervei de mobilizare – MOBEX SB-MS-25.
Exercițiile de acest tip se desfășoară periodic și au ca scop verificarea completării cu personal și tehnică a unităților militare, precum și consolidarea coeziunii între rezerviști și militarii în activitate.Rezerviștii cu domiciliul în județele Sibiu și Mureș, ce vor fi convocați la unitățile MApN la care sunt arondați, vor participa, timp de o zi, la activități specifice de pregătire.
În cele două județe, activități similare s-au desfășurat anterior în anul 2012, iar cele mai recente exerciții de mobilizare au avut loc în mai 2025 în județele Teleorman, Giurgiu și Olt.Exercițiul este organizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și a Legii 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Rezerviștii vor fi convocați prin intermediul structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.
Activitățile legate de evaluarea autorităților locale și a operatorilor economici din județele Sibiu și Mureș sunt organizate și coordonate de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.Oportunitățile de documentare pentru reprezentanții mass-media vor fi comunicate în timp util.
„Pentru a evita dezinformarea și știrile false care ar putea fi răspândite în legătură cu aceste activități, reiterăm că astfel de exerciții au caracter de rutină și recomandăm cetățenilor să se informeze din surse oficiale
Pe platforma InfoRadar a MApN pot fi consultate informații referitoare la încercări anterioare de inducere în eroare a publicului pe subiecte similare”, a mai transmis MApN.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat marți, 29 iulie, în cadrul unei conferințe de presă, de ce nu i-a cerut demisia lui Dragoș Anastasiu după scandalul de corupție, în care a fost implicat.
Ilie Bolojan și Dragoș Anastasiu FOTO: FB
„Caut să nu iau decizii pe picior, de pe o oră pe alta. Și doi, am încercat întotdeauna să văd ce fac colegii din echipă, indiferent de unde sunt, de la ce partid sunt”, a declarat Ilie Bolojan.
Anterior, premierul Ilie Bolojan a precizat într-un interviu pentru G4Media că nu a știut despre dosarul DNA în care a fost implicat fostul vicepremier Dragoș Anastasiu.
„Nu am știut despre acest lucru și nu am discutat cu dânsul acest aspect. Am urmărit de vineri, de când a apărut acest subiect, ceea ce s-a întâmplat. Domnul Anastasiu a venit cu o propunere, că demisia lui este la dispoziție. I-am spus – în general, neluând decizii pe picior, niciodată, ci calculăm ce se întâmplă, să mai stăm o zi-două să gândim foarte bine ceea ce urmează să facem – și eu, având în vedere întotdeauna să încerc să țin echipa de colaboratori în așa fel încât să putem da rezultate. Și am văzut și cel puțin ceea ce s-a transmis în prima parte pe toate posturile, la conferința de presă de duminică. Acest episod nu a fost unul fericit nici pentru domnul Anastasiu, nici pentru guvern, nici pentru mine, dar el s-a încheiat”, a spus Ilie Bolojan.
Dragoș Anastasiu a organizat, duminică, o conferință în care și-a anunțat demisia din funcția de vicepremier, pe fondul presiunii publice și politice generate de dezvăluirile legate de implicarea sa într-un dosar de corupție privind mituirea unei funcționare ANAF în perioada 2009–2017.
„În acest climat, mie îmi este foarte clar că nu mai pot să ajut, pentru că indiferent ce aș spune și aș face va continua procesul de denigrare, bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. Este motivul pentru care discutând cu premierul i-am spus că voi face mai mult rău decât bine și că e momentul să fac un pas în lateral, în spate, și să demisionez”, a declarat vicepremierul demisionar.
În presă au apărut relatări că Dragoş Anastasiu, în calitate de om de afaceri şi patron al firmei de transport internațional Eurolines, a fost martor în dosarul de corupţie instrumentat de DNA fostei inspectoare ANAF Angela Burlacu, actualmente în puşcărie.
Anastasiu a recunoscut în dosar că a semnat un contract fictiv de consultanţă, pe perioadă neprecizată, prin care s-au mascat plăţi către Burlacu-un fel de taxă de protecţie, care a început de la suma de 2.000 de euro pe lună. Mita, în valoare totală de aproximativ 150.000 de euro, ar fi fost discutată chiar în biroul lui Dragoş Anastasiu, fiind prevăzută într-un contract încheiat pe una dintre firmele lui Anastasiu, gestionată de partenerul său de afaceri. Şpaga a fost dată timp de opt ani, în perioada 2009-2017.
Dragoş Anastasiu a precizat că în dosarul DNA nu a avut niciun fel de avantaj juridic, ci a fost doar martor, insistând pe ideea că a fost nevoit să accepte plata acestei şpăgi pentru că altfel i-ar fi fost blocate toate afacerile, definitiv.
„Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajaţi cu familiile lor, munca noastră de 15 ani, 20.000 de călători peste tot în Europa care n-ar mai fi putut să se întoarcă cu aceste autocare ale noastre acasă, sau să dau curs şantajului, să dau curs propunerii şi să închidem dosarul”, a explicat Anastasiu.
Premierul Ilie Bolojan a a anunțat marți, 29 iulie, că va trimite Comisiei Europene dosarul țării cu proiectele care ar urma să fie finanțate prin programul SAFE (Strengthening the European Defence Industry through Common Procurement Act), noul instrument financiar utilizat de Uniunea Europeană pentru apărare.
Premierul Ilie Bolojan FOTO: Inquam Photos
„La sfârșitul zilei de azi, cel mai probabil, vom comunica Comisiei propunerile pe care le vom face pentru programul . Țările care vor acești bani comunică Comisiei lista de proiecte și se va stabili un mecanism prin care cele 150 de miliarde vor fi alocate pe țări. Pachetul României va conține propuneri de la Ministerul Apărării. De asemenea, propunem și proiecte de infrastructură militară civilă, deci cu o funcționare mixtă, cum sunt coridoarele de transport importante. Având în vedere volumul de lucrări pe autostrăzi, cel puțin două proiecte urmează să fie propuse în acest proiect pe această zonă. (…) Vom urmări componenta de apărare, componenta de infrastructură mare pe coridoare de tip autostrăzi și componenta logistică, care ține spre exemplu de portul Constanța”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Ce este programul SAFE
Consiliul Uniunii Europene a adoptat marţi, 27 mai 2025, o reglementare pentru instituirea Acţiunii pentru Securitatea Europei (SAFE), un instrument financiar nou al UE care va sprijini statele membre dispuse să investească în producţia industrială pentru apărare prin achiziţii comune, axate pe capacităţile prioritare.
Obiectivul este de a stimula capacitatea de producţie, asigurând disponibilitatea echipamentelor de apărare în caz de necesitate, precum şi intervenţia în golurile de capacitate existente, întărind în ultimă instanţă pregătirea generală a UE pentru apărare.
Consiliul arată că prin instrumentul respectiv UE pune la dispoziţie 150 de miliarde de euro, care vor fi plătite la cerere statelor membre interesat, pe baza unor planuri naţionale.
Plăţile se vor efectua sub forma unor împrumuturi pe termen lung cu costuri competitive, care vor fi rambursate de statele beneficiare. Pentru a se asigura economiile de scară şi interoperabilitatea şi pentru a se reduce eventuala fragmentare a EDTIB, statele beneficiare vor efectua în principiu achiziţii comune, în care vor fi implicate cel puţin două ţări participante, în vederea calificării pentru credite.
Fostul ministru Adrian Câciu prezintă imagini din raportul Ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de «greaua moștenire». Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB (3,68%, ca să fiu exact), față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale, dar si prin toată propaganda aferentă, să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu.
Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la un asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!”
Mai mult, fostul ministru explică, cu argumente, că deficitul în prima parte a anunlui a fost chiar mai mic decât cel programat.
„În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat, care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB, cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare.
De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I (posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut), cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2 (detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP)”, mai menționează Câciu.
Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple:
”a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene.
Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR.
Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei
b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!!
MARE, echivalent a 1,7% din PIB.
Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR.
Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial.
Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide.
Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale.
Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB).
Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”).
Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate”.
„În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară, cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urmă de profesionalism în materie!”, mai spune Câciu.
Ministrul sud-Coreean de finanțe, Koo Yun-Cheol, a declarat, marți, că dorește să obțină un acord comercial avantajos cu Statele Unite, cu ocazia întâlnirii cu secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, care se va desfășura săptămâna aceasta.
Koo Yun-Cheol a dezvăluit că va propune la întâlnirea de joi un „program” pregătit de Coreea de Sud și va negocia cu privire la domenii în care cele două state ar putea coopera pe termen lung, precum construcția de nave.
Compania specializată în construcții navale Hanwha Ocean a prezentat oficialilor guvernamentali un nou plan major de investiții, potrivit unor surse. Planul ar include extinderea șantierului naval Philly.
Vicepreședintele Hanwha Group, Kim Dong-Kwan, a călătorit, la rândul său, la Washington pentru a sprijini negocierile comerciale, a transmis presa locală.
Oficialii sud-coreeni depun eforturi semnificative pentru a încheia un acord comercial înainte de termenul limită de 1 august pentru eliminarea sau reducerea tarifelor amenințate de președintele american, Donald Trump, împotriva exporturilor cheie ale țării către Statele Unite.
Planul lui Koo de a călători la Washington săptămâna trecută pentru discuții cu Bessent a fost amânat din cauza unor probleme administrative americane.
Ministrul sud-coreean de finanțe se va întâlni cu Scott Bessent
„Secretarul Trezoreriei Bessent deține funcția importantă de supraveghere a negocierilor comerciale în cadrul Administrației Trump”, a declarat Koo.
„Vom depune toate eforturile pentru a ajunge la un acord bazat pe interesul nostru național, care să permită Coreei de Sud și Statelor Unite să coexiste”, a spus el, potrivit agenției de presă Reuters.
Koo a declarat că se va alătura ministrului Industriei, Kim Jung-Kwan, și ministrului Comerțului, Yeo Han-Koo, care au purtat negocieri la Washington cu oficiali americani, inclusiv cu secretarul Comerțului, Howard Lutnick, pentru a obține un „răspuns concret”.
Lutnick a declarat luni într-un interviu acordat Fox News că oficialii sud-coreeni au călătorit în Scoția pentru a se întâlni cu el.
„Gândiți-vă cât de mult își doresc cu adevărat să încheiem un acord”, a spus el.
Ministrul de Externe Cho Hyun va vizita, de asemenea, Washingtonul, săptămâna aceasta, pentru a se întâlni cu secretarul de stat american Marco Rubio.
Ryanair a refuzat să ramburseze biletele de avion, în valoare de 827 de lire, după ce o femeie a cerut anularea lor în urma decesului soțului. Soțul acesteia rezervase biletele în 2024 și urma să zboare în septembrie, către Veneția, pentru a reprezenta Scoția la un meci de fotbal în scaun cu rotile.
Ryanair/FOTO: Shutterstock
Yvonne Shields, în vârstă de 44 de ani, a încercat să anuleze zborul lui Colin Shields de la Edinburgh la Veneția, după ce acesta a murit în aprilie, scrie Telegraph.
Bărbatul era tetraplegic în urma unui accident petrecut în urmă cu 14 ani și avea nevoie de doi îngrijitori esențiali care să îl însoțească în călătorie, ale căror bilete le plătise tot el.
După decesul său, cauzat de o hemoragie cerebrală, Yvonne a contactat serviciul de relații cu clienții Ryanair pentru a solicita rambursarea zborurilor, însă a declarat că i s-a spus că nu poate primi banii înapoi pentru biletele îngrijitorilor, întrucât acestea fuseseră rezervate de soțul ei.
I s-a promis o rambursare de doar 258 de lire pentru biletul lui, dar spune că nici aceea nu a fost primită.
Când aceasta a contactat din nou compania aeriană pentru a urmări rambursarea, i s-ar fi spus că nu pot oferi informații decât dacă vorbesc cu persoana care a făcut rezervarea, deși fuseseră informați că aceasta a decedat.
Yvonne a precizat că a transmis companiei Ryanair certificatul de deces al soțului ei și dovada că este executorul testamentar, însă compania a refuzat în continuare să comunice cu ea.
„Colin a murit pe 12 aprilie, iar eu i-am contactat pe cei de la Ryanair tot în aprilie. Am completat formularul pentru rambursarea biletelor lui Colin și ale îngrijitorilor. Mi-au aprobat o parte din rambursare, dar nu au trimis nimic.
Mi-au spus că politica lor este să ramburseze doar biletul lui Colin, nu și pe cele ale îngrijitorilor. Dar nici măcar acea rambursare nu am primit-o, nimic”, a mărturisit femeia.
Ea a adăugat că, atunci când a încercat să obțină rambursarea, i s-a spus „că trebuie să vorbească cu persoana care a făcut rezervarea”, deși ea și sora ei informaseră compania că persoana respectivă a murit.
Un agent de la serviciul de asistență Ryanair i-a spus că „nu poate divulga nicio informație unei persoane care nu este legată de rezervare” și a încheiat conversația.
Doamna Shields a spus că lipsa de empatie din partea companiei Ryanair a fost tulburătoare și a făcut-o „să izbucnească în lacrimi”.
„Faptul că nici măcar nu îmi returnează banii este revoltător. E ca și cum ai da cu capul de un zid. Vor să vorbească cu cineva care nu mai e în viață, e o cerere nerezonabilă.
Este lipsa de empatie, lipsa de înțelegere – nu e vorba de o persoană oarecare care mergea într-o vacanță, era o persoană cu dizabilități. Dacă un membru al familiei tale ar fi murit, cu siguranță ai considera că totul ar trebui anulat”, a mai afirmat aceasta.
Pe 30 iunie, doamna Shields a fost informată că o rambursare în valoare de 257,58 lire sterline a fost emisă și, din păcate, a fost informată greșit de un agent de servicii clienți care a crezut în mod eronat că ceilalți doi pasageri din rezervare nu au dreptul la rambursare.
„Departamentul nostru de relații cu clienții este dispus să continue să o asiste pentru a corecta această eroare și pentru a-i facilita rambursarea”, precizează Ryanair.
Comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a tras un semnal de alarmă privind pregătirea Europei pentru un conflict de amploare, susținând că infrastructura continentului – drumurile, căile ferate și podurile – ar întâmpina dificultăți majore în susținerea unui dezlănțuiri militare masive în cazul unui conflict cu Rusia.
Tancuri americane transportate pe calea ferată/ FOTO: Shutterstock
Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Tzitzikostas a declarat că mare parte din infrastructura europeană nu a fost proiectată pentru a susține vehiculele militare grele, ceea ce reprezintă un risc serios pentru securitatea Europei.
„Avem poduri vechi care trebuie modernizate. Avem poduri înguste care trebuie lărgite. Și avem poduri inexistente care trebuie construite,” a spus comisarul european.
Tzitzikostas a avertizat că, în cazul în care forțele NATO ar trebui să se mobilizeze rapid pentru a apăra frontierele estice ale Uniunii Europene, răspunsul ar putea fi sever afectat de punctele slabe structurale, procedurile de frontieră învechite și blocajele de transport. „Realitatea de astăzi este că, dacă dorim să mutăm echipamente militare și trupe din partea vestică a Europei în partea estică, acest lucru ar dura săptămâni și, în unele cazuri, luni,” a afirmat el.
Ca răspuns, Comisia Europeană pregătește un plan de 17 miliarde de euro pentru renovarea infrastructurii cheie la nivelul întregului continent. Inițiativa, care va fi implementată în cadrul bugetului UE 2028-2034, se va concentra pe aproximativ 500 de proiecte prioritare, distribuite pe patru coridoare militare, identificate în colaborare cu NATO. Locațiile precise ale acestor proiecte sunt clasificate din motive de securitate.
Infrastructura europeană, inadecvată pentru logistica militară
În centrul problemei se află faptul că majoritatea rețelei de transport a Europei nu a fost niciodată construită cu logistica militară în minte. Camioanele civile sunt, de obicei, limitate la o greutate maximă de 40 de tone, în timp ce tancurile de luptă principale pot cântări până la 70 de tone, ceea ce face ca multe poduri să nu fie adecvate pentru deplasarea rapidă a vehiculelor blindate.
Oficialii se tem că, în cazul unei urgențe, tancurile și vehiculele de transport al trupelor ar putea rămâne blocate din cauza infrastructurii învechite sau întârziate de procedurile birocratice la frontierele interne ale Uniunii Europene. „Trebuie să evităm ca tancurile să rămână blocate în hârtii când traversează granițele,” a subliniat Tzitzikostas.
Avertismentul vine pe fondul unei anxietăți tot mai mari în Europa cu privire la potențialul agresiunii rusești în viitor. În luna iunie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Rusia ar putea încerca să lovească un stat membru al NATO până în 2030, ceea ce a determinat un impuls crescut pentru îmbunătățirea pregătirii pentru apărarea colectivă.
Planul de 17 miliarde de euro și programul de rearmare al UE
Paralel cu inițiativa de modernizare a infrastructurii, Uniunea Europeană derulează un program mai amplu de rearmare, estimat la aproximativ 800 de miliarde de euro. Planul are ca scop reducerea dependenței de lunga durată a Europei față de Statele Unite în domeniul securității și sprijinirea statelor UE pentru a răspunde mai rapid și mai independent noilor amenințări.
Tzitzikostas a afirmat că propunerile de modernizare a transportului ar sprijini noile recomandări ale NATO privind cheltuielile pentru apărare, care stipulează acum alocarea a 5% din PIB-ul național pentru apărare, din care 1,5% ar trebui să fie investit în infrastructură și securitate.
În ciuda propunerii Comisiei de 17 miliarde de euro pentru mobilitatea militară, diplomații de la Bruxelles au avertizat că negocierile între statele membre ar putea duce la o reducere a alocării finale. Discuțiile bugetare se preconizează a fi îndelungate, având în vedere prioritățile concurente, precum redresarea economică, politica climatică și modernizarea industriei.
Securitatea Europei, o prioritate strategică
În ciuda acestor provocări, planificatorii de apărare susțin că programul de mobilitate militară este un element esențial al posturii de securitate a Europei. Oficialii de rang înalt din statele membre ale UE din estul Europei au avertizat constant că întârzierile în dislocarea forțelor ar putea fi dezastruoase în cazul unei crize.
Tzitzikostas a subliniat importanța ca Europa să nu depindă exclusiv de sprijinul american sau de sistemele moștenite. „Nu ne mai putem permite să nu fim pregătiți sau să depindem de alții,” a spus el.
Mobilitatea militară a fost o preocupare a Bruxelles-ului încă din 2017, când a fost identificată pentru prima dată ca o deficiență în cadrul de apărare al UE. Deși s-au făcut unele progrese în cadrul Inițiativei de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO), lipsa de finanțare și obstacolele administrative au încetinit implementarea acestora.
Această nouă abordare reflectă o schimbare în viziunea de la Bruxelles, unde factorii de decizie politic consideră acum infrastructura strategică nu doar un instrument de dezvoltare economică, ci și un pilon esențial al apărării teritoriale. Provocarea, susțin oficialii, constă în adaptarea sistemelor de transport civile la cerințele războiului din secolul XXI, fără a afecta funcționalitatea lor zilnică.
O femeie și-a pierdut soțul și copilul în accidentul teribil de pe Dunăre. Alte două persoane au murit, după ce barca în care se aflau s-a răsturnat. Ambarcațiunea nu era omologată și a plecat cu mai mulți turiști decât era permis, Și mai grav, circulația era interzisă pe Dunăre
Accident pe Dunăre, la Sulina FOTO: Ziarul de Tulcea
O plimbare de agrement pe Dunăre s-a transformat într-o dramă pentru 14 turiști. Ambarcațiunea în care aceștia se aflau a fost răsturnată de valurile mari, cu înălțimi estimate de 2 -3 metri. Căpitănia Tulcea a anunțat că barca în care se aflau victimele nu ar fi trebuit să se afle luni, 28 iulie, pe Dunăre, deoarece circulația în Bara Sulina era închisă, de la ora 13.15.
Potrivit unor surse, ambarcațiunea nu era omologată. Mai mult, la bord se aflau 14 persoane, deși capacitatea sa maximă era de 12 persoane.
„Am fost anunțați despre eveniment, Căpitania Sulina a mobilizat toate resursele disponibile pentru această operațiune de căutare și salvare a persoanelor aflate în apă. Garda de Coastă a intervenit prompt, care au fost primii în zonă. Condițiile meteo erau nefavorabile navigării pe mare, iar ambarcațiunile de agrement nu au nicio obligație să anunțe când se deplasează. Dar, era evident că valurile mari nu permiteau ieșirea în mare și navigația în siguranță. Legislația prevede doar obligația ca ambarcațiunea să fie înmatriculată și echipată corespunzător iar cel care o conduce să aibă un certificat de conducător de ambarcațiune cu motor”, a declarat Dan Ichim, directorul Căpităniei zonale Tulcea, potrivit ziuadeconstanta.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța investighează cazul În momentul de față, pe numele conducătorului ambarcațiunii s-a deschis un dosar deschis de cercetare pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.
Purtătorul de cuvânt al ISU Delta Tulcea, Daniel Năstase, a venit cu precizări privind accidentul naval de la Sulina. Potrivit acestuia, alerta a fost dată luni seară, în jurul orei 19 şi 30 de minute, prin apel la numărul unic de urgență 112.
Dispeceratul ISU Tulcea a fost alertat despre faptul că în zona Golfului Mosura – Canalul Sulina s-a petrecut un incident naval în urma căruia mai multe persoane au ajuns în apă. În ambarcațiune se aflau 14 persoane, iar accidentul s-a produs în condiții de furtună pe canal.
„Către locul evenimentului au fost direcţionate mai multe ambarcaţiuni din cadrul Detaşamentului de Pompieri Tulcea, Pichetului de Pompieri Crişan, Serviciului de Ambulanţă Judeţean Tulcea şi alertate forţe ale Gărzii de Coastă respectiv Poliţia de Frontieră Tulcea aflate în zonă, Căpitănia Sulina şi ARSVOM pentru recuperarea persoanelor şi căutarea celor eventual dispărute”, a precizat ISU Tulcea.
De asemenea angrenate în misiunea de căutare salvare au fost şi ambarcaţiuni private aflate în acel moment în zona incidentului.
Din primele informații primite de la faţa locului au fost găsite 6 persoane conştiente, iar alte 4 în stop cardio respirator pentru care, echipajele medicale ajunse la locul evenimentului, au început efectuarea manevrelor de resuscitare.
Concomitent, au fost efectuate căutări şi a altor persoane posibil dispărute, deoarece echipele de intervenţie au primit informaţii că în ambarcaţiune se aflau mai multe persoane declarate iniţial.
„Pe parcursul misiunii de căutare salvare au mai fost identificate încă patru persoane conştiente care au fost preluate şi transportate alături de cele 6 identificate iniţial la UPU Sulina pentru evaluare şi îngrijiri medicale de specialitate. Din păcate, în urma efectuării manevrelor de resuscitare celor 4 persoane găsite în apă a fost declarat decesul. Din cele zece persoane salvate şi transportate la UPU Sulina o singură persoană a fost transportată la o unitate spitalicească din municipiul Tulcea, restul rămânând în localitate”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Tulcea, Daniel Năstase.
Deocamdată nu se cunosc informaţii despre naţionalitatea şi provenienţa turiștilor care se aflau în barcă.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a publicat marți, 29 iulie, bilanțul pagubelor provocate de inundațiile din județele Suceava și Neamț. În Neamț, aproape 900 de persoane au fost evacuate, iar în Suceava peste 200 de gospodării au fost inundate.
FOTO: Inquam photos/Casian Mitu
„Ca urmare a efectelor hidrometeorologice produse în cursul nopţii de 27 spre 28 iulie, până în această seară, ora 22.00, forţele de intervenţie au acţionat continuu în judeţele Neamţ şi Suceava, unde au fost afectate mai mult de 470 de gospodării şi un număr semnificativ de autovehicule, ca urmare a ieşirii din matcă a pâraielor Dârmoxa şi Neagra din judeţul Suceava şi a râului Bistriţa din judeţul Neamţ.
Din nefericire, în orașul Broșteni – localitatea Neagra/SV, 3 persoane (un bărbat şi două femei) au fost surprinse de viitură, fiind extrase şi declarate decedate.
De asemenea, 205 persoane au fost salvate din locuinţele afectate de viituri, 120 pe cale aeriană şi 85 pe cale terestră.
Totodată, traficul rutier este blocat pe 1 drum național (DN 17B/SV) şi pe 1 drum județean (DJ 177A/SV) din cauza apei şi aluviunilor acumulate pe carosabil”, transmite IGSU într-un comunicat.
Imaginea 1/7: FOTO: Inquam photos/Casian Mitu
În Neamț, aproximativ 270 de gospodării din 3 localități (Farcaşa, Borca, Poiana Teiului) au fost afectate, iar 890 de persoane au fost evacuate/s-au autoevacuat preventiv.
În cursul zilei de luni, 28 iulie, întrucât apele s-au retras, persoanele evacuate s-au întors în locuinţele proprii, iar forţele de intervenţie au intervenit pentru evacuarea apei din 48 gospodării, urmând ca acţiunile de înlăturare a efectelor hidrometeorologice să continue începând cu dimineaţa zilei de marți.
În Suceava, a fost afectat oraşul Broşteni cu localităţile şi satele aparţinătoare (Neagra şi Dârmoxa) şi alte 2 localităţi (Ostra şi Stulpicani), unde mai mult de 200 gospodării sunt inundate.
În localităţile afectate, forţele de intervenţie au acţionat pentru salvarea persoanelor surprinse în propriile locuinţe de nivelul crescut al apei sau în alte zone izolate atât cu forţe şi mijloace pe cale terestră cât şi aeriană, fiind sprijinite de 5 elicoptere din dotarea Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, au fost salvate 205 persoane; 120 de persoane pe cale aeriană şi 85 pe cale terestră.
În prezent, nu sunt semnalate persoane în pericol sau urgenţe medicale ce nu pot fi asigurate din cauza fenomenelor meteorologice.
Cele 5 elicoptere SMURD au sistat acţiunile de căutare/salvare, iar forţele de intervenţie rămân în monitorizare la faţa locului, în zona afectată din judeţul Suceava.
Premierul Ilie Bolojan își dorește un tehnocrat pentru funcția de vicepremier rămasă vacantă după demisia lui Dragoș Anastasiu. Astfel, guvernul nu ar mai trebui să primească un nou vot de încredere din partea Parlamentului, susțin surse politice pentru Adevărul.
Dragoș Anastasiu și Ilie Bolojan Foto: Inquam Photos/Mălina Norocea
Premierul Ilie Bolojan își dorește ca Mihai Jurca să preia funcția de vicepremier, susțin surse din coaliția de guvernare. Jurca, în prezent șeful cancelariei la Palatul Victoria, este unul dintre apropiații lui Ilie Bolojan. Cei doi au lucrat împreună la Primăria Oradea. Apoi, Bolojan l-a numit consilier prezidențial în mandatul interimar la Palatul Cotroceni.
Mihai Jurca ar urma să coordoneze reforma sistemului public, proiectul demarat de Dragoș Anastasiu. O primă discuție despre numirea unui nou vicepremier va avea loc miercuri, în ședința coaliției de guvernare, susțin sursele citate.
În cazul în care premierul Ilie Bolojan va numi un vicepremier fără apartenență politică în locul lui Dragoș Anastasiu, Guvernul nu trebuie să mai primească un nou vot de încredere din partea Parlamentului.
În schimb, dacă în locul lui Anastasiu – care nu avea carnet de partid – premierul va numi un politician de la PSD, PNL, USR sau UDMR, atunci se va schimba structura guvernului, prin urmare e nevoie de un nou vot de învestitură. Iar un vot de încredere în Parlament ar putea duce, de fapt, la căderea Executivului.
Dragoș Anastasiu a organizat, duminică, o conferință în care și-a anunțat demisia din funcția de vicepremier, pe fondul presiunii publice și politice generate de dezvăluirile legate de implicarea sa într-un dosar de corupție privind mituirea unei funcționare ANAF în perioada 2009–2017.
Dragoș Anastasiu a explicat, în timpul conferinței, de ce a așteptat câteva zile înainte de a demisiona. În momentul în care a vrut să mulțumească familiei, vicepremierului i s-a pus un nod în gât, iar emoția l-a făcut să izbucnească în lacrimi.
„În acest moment, în acest climat, îmi este foarte clar că nu mai pot ajuta. Indiferent ce aș spune sau ce aș face, procesul de denigrare va continua — pornind, poate, de la unele fapte reale, dar împinse la extrem și folosite pentru a compromite”, a precizat Anastasiu.
Acesta a precizat că a discutat cu premierul Ilie Bolojan și i-a comunicat deschis că își asumă retragerea: „I-am spus că riscul e să fac mai mult rău decât bine. Și că a venit momentul să fac un pas în lateral sau în spate – cum vreți să-i spuneți – și să îmi prezint demisia”.
Cum a încercat Dragoș Anastasiu să justifice mita
În ziua în care și-a anunțat demisia din funcția de vicepremier, Anastasiu a explicat că există două tipuri de şpăgi: „de supravieţuire şi de îmbogăţire” și că, în cazul său „situația a fost una de supraviețuire”.
„Aș vrea să spun de la început un lucru foarte clar. S-a făcut un studiu recent cu privire la șpagă în România. Există două tipuri de șpagă: șpaga de supraviețuire și șpaga de îmbogățire. În anii ’90, șpaga se dădea cu plicul sau cu geamantanul. Din anii 2000, lucrurile s-au schimbat: nu se mai merge cu plicul, ci cu contracte de consultanță sau alte forme mai „sofisticate”. În cazul nostru, situația a fost una de supraviețuire. Pe toată perioada în care aceste contracte au continuat, cu facturi neplătite, compania noastră s-a aflat într-o zonă de frică și de adaptare. De supraviețuire”, a precizat fostul vicepremier.
Premierul Ilie Bolojan pregătește o Ordonanță de Urgență care va bloca, pentru o perioadă de doi ani, transferurile și detașările între instituțiile publice.
Premierul Ilie Bolojan Foto: Inquam Photos
Funcționarii publici nu vor mai putea fi transferați dintr-o instituție în alta în următorii doi ani. Această regulă se va aplica și în cazul detașărilor, potrivit Antena 3.
Potrivit sursei citate, Ordonanța de Urgență este pregătită de premierul Ilie Bolojan, împreună cu Ministerul Muncii și Ministerul Dezvoltării. Personalul deja transferat nu va fi afectat, iar funcționarii aflați în prezent în detașare vor avea un termen pana la care sa se decidă.
Articolul 505 din Codul Administrativ actualizat prevede că detaşarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic, un funcţionar public poate fi detaşat mai mult de 6 luni, numai cu acordul său scris.
Premierul Ilie Bolojan va susține marți, 29 iulie, începând cu ora 12:00, o conferință de presă în cadrul căreia va prezenta reforma pensiilor speciale, potrivit programului anunțat de biroul de presă de la Palatul Victoria.
Conferinţa de presă, programată de la ora 12:00, va fi transmisă în direct pe conturile de Facebook şi YouTube ale Guvernului şi pe canalul unic de distribuţie al Palatului Victoria.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și mediile de afaceri europene speră că acordul comercial între Uniunea Europeană și Statele Unite va conduce la stabilizarea economiei, dar nu au primit nicio garanție în acest sens din partea președintelui Donald Trump, comentează cotidianul Le Monde.
De teama impunerii unor taxe vamale de 30% începând de la 1 august, Uniunea Europeană a acceptat tarife de 15% prin acordul cu Statele Unite. Donald Trump a obținut și angajamentul Uniunii Europene privind achiziții de energie din SUA în valoare de 750 de miliarde de dolari și al avansării investițiilor cu 600 de miliarde de dolari.
”Rezultatul discuțiilor, cu multe zone de umbră, lasă un gust amar. Ținând cont de amploarea pieței (care are 450 de milioane de consumatori) și de rangul al doilea în materie de furnizor de produse în Statele Unite, Europa părea să aibă mai multe atuuri decât Japonia pentru a obține taxe mai mici de 15%. Compromisul asimetric acceptat de Uniunea Europeană reflectă dificultățile celor 27 de state membre de a interacționa cu un fost aliat care nu doar că încearcă să își impună legea asupra restului lumii, ci continuă proiectul politic de a fragiliza UE”, notează cotidianul Le Monde, într-un editorial.
UE nu are garanții privind facilitățile acordate de SUA
Bruxellesul prezintă acordul prin care acceptă taxarea produselor europene cu 15% ca fiind răul cel mai mic, ținând cont de amenințările lui Trump cu tarife de cel puțin 30%.
”Iar președintele Comisiei Europene și mediile de afaceri se agață de speranța stabilizării situației economice. În realitate, nu cu nicio garanție în acest sens. Imprevizibil și brutal, Donald Trump încalcă toate regulile comerțului internațional”, atrage atenția cotidianul Le Monde.
Ministrul de Externe al Austriei a susținut că Donald Trump a fost dispus să cedeze Crimeea și estul Ucrainei Moscovei în cadrul unui acord de pace, însă Vladimir Putin a ales să continue războiul.
Vladimir Putin și Donald Trump/FOTO:EPA/EFE
După ce a revenit în Biroul Oval pe 20 ianuarie, Trump a promis că va pune capăt rapid conflictului, afirmând că ar putea opri războiul într-o singură noapte.
În luna februarie, administrația sa a lansat discuții de pace cu Moscova, fără a consulta Kievul sau aliații europeni ai Americii, care consideră războiul Rusiei în Ucraina o amenințare existențială la securitatea lor.
Ulterior, oficiali americani au demarat negocieri separate cu Kievul, în cadrul cărora, potrivit unor surse, au presat Ucraina să cedeze teritorii Moscovei pentru a ajunge la o soluție de pace.
Într-un interviu acordat postului german de televiziune Die Welt, publicat vineri, ministrul de Externe al Austriei, Beate Meinl-Reisinger, a declarat că Trump a oferit efectiv Crimeea și părți din estul Ucrainei „pe o tăvă de argint” Moscovei, dar Putin a ales să continue războiul.
„Trump i-a servit lui Putin Crimeea și câteva regiuni estice pe o tăvă de argint, ca să spun așa, și a exclus, de asemenea, aderarea Ucrainei la NATO. Și ce face Putin? Continuă să bombardeze țara cu un război de distrugere totală”, a afirmat aceasta.
Declarațiile lui Meinl-Reisinger vin în concordanță cu relatările din mass-media americană, inclusiv Bloomberg, că Washingtonul a propus Ucrainei un plan de pace, care includea, printre altele, excluderea aderării Ucrainei la NATO și recunoașterea oficială a anexării Crimeei de către Rusia.
Crimeea este sub ocupație rusă din 2014, când Moscova a anexat ilegal teritoriul, după un referendum falsificat, desfășurat sub ocupație militară și fără observatori internaționali.
Într-un interviu acordat revistei Time în aprilie, Trump a afirmat că Crimeea „va rămâne în continuare Rusiei” în cadrul oricărui acord de pace propus.
Pe lângă Crimeea, Rusia ocupă parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson din Ucraina și le-a anexat oficial—un act nerecunoscut de comunitatea internațională.
Moscova cere, de asemenea, ca aceste regiuni să fie recunoscute ca parte a Rusiei într-un eventual acord de pace.
În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în mod repetat că Kievul nu va recunoaște niciodată oficial niciun teritoriu ucrainean ca fiind rus într-un acord de pace.
Trump își recalibrează politica
Ulterior, Trump și-a recalibrat abordarea față de război. În timp ce inițial căuta să se apropie de Putin, acum a adoptat o poziție mult mai fermă față de Moscova, pe măsură ce Rusia continuă să lanseze atacuri mortale în Ucraina, ignorând apelurile SUA pentru un armistițiu.
La începutul acestei luni, președintele american a anunțat că Washingtonul va relua livrările de arme către Ucraina și a dezvăluit un nou acord NATO pentru coordonarea transferului de sisteme avansate de apărare aeriană de fabricație americană către Kiev.
„Într-un anumit moment, sicriile se vor aduna în Rusia”
Meinl-Reisinger a respins și informațiile potrivit cărora Rusia ar deține avantajul pe câmpul de luptă, spunând că Moscova „suferă pierderi uriașe”.
„Într-un anumit moment, sicriile se vor aduna în Rusia. În plus, există situația economică dezastruoasă. Devine din ce în ce mai dificil pentru Kremlin să continue acest război. Putin știe că timpul îi este limitat. De aceea, acum duce războiul cu o intensitate atât de brutală”, a adăugat aceasta.
Potrivit estimărilor ucrainene, Rusia a pierdut peste 1 milion de soldați de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022.
Pierderile masive de personal au forțat Kremlinul să suplimenteze rândurile cu recrutări din afaceri externe, inclusiv trupe din Coreea de Nord.
Putin nu ia în serios ultimatumurile lui Trump
Președintele rus Vladimir Putin este puțin probabil să ia în serios un nou ultimatum din partea președintelui american Donald Trump, care cere un armistițiu în Ucraina în termen de 10-12 zile sau se va confrunte cu noi sancțiuni, potrivit corespondentului Sky News la Moscova, Ivor Bennett.
Potrivit jurnalistului, Kremlinul se confruntă probabil cu o senzație de deja vu, deoarece Trump a mai făcut declarații similare de mare amploare – dar fără alte acțiuni. În martie, președintele SUA a declarat că este „furios” pe Putin, iar în aprilie a cerut public Moscovei să „înceteze focul” și să „semneze un acord”.
Iar în mai, Trump a transmis un semnal Kievului și aliaților europeni că pregătește sancțiuni la scară largă împotriva Rusiei în absența unui armistițiu imediat.
Cu toate acestea, nu au fost impuse noi sancțiuni și nici nu s-a încheiat vreun acord de încetare a focului.
Analistul reamintește că Putin reacționează de obicei negativ la ultimatumuri – acestea mai degrabă obligă Kremlinul să adopte o poziție și mai dură. În special, după presiunile anterioare din partea Statelor Unite, Moscova nu a făcut decât să-și intensifice retorica, subliniind încă o dată intenția sa de a „atinde obiectivele stabilite”.
Astfel, până când Casa Albă nu își va susține declarațiile zgomotoase cu acțiuni concrete, inclusiv noi sancțiuni, Kremlinul își va continua probabil linia aleasă.
Două persoane au murit și alte două sunt rănite după ce au fost înjunghiate luni, 28 iulie, în centrul Londrei.
FOTO: EPA-EFE
Polițiștii au fost alertați luni, la ora 13:00, după ce mai multe persoane au fost agresate la un sediu comercial din Long Lane, SE1, scrie The Standard.
Un bărbat în vârstă de 58 de ani a murit la fața locului, în centrul Londrei, în urma unei înjunghieri. Alți trei bărbați au fost transportați de urgență la spital, iar unul dintre ei, în vârstă de 27 de ani, a murit ulterior din cauza rănilor suferite.
Un alt bărbat de treizeci de ani rămâne în spital, iar medicii declară că rănile provocate de atac nu îi pun viața în pericol.
Un martor care locuiește în zonă a declarat pentru ziarul Metro că, în timp ce lucra de acasă cu ferestrele deschise, a auzit pe cineva afară strigând „cu o voce gravă și superficială: «Ajutați-mă»”.
Acesta a explicat că, atunci când se întorcea acasă după ce a luat prânzul, a văzut paramedici îngrijind un „bărbat despuiat la pământ, care părea să aibă o rană pe partea dreaptă a corpului, în jurul pieptului sau puțin mai jos”.
Martorul a explicat că l-a auzit pe bărbat gemând și a fost transferat viu pe o targă după aproximativ 30 de minute.
Consiliera Natasha Ennin a declarat că polițiștii au deschis o anchetă pentru omor și că incidentul nu este tratat ca un act de terorism.
„Sunt îngrozită și profund întristată de moartea celor doi bărbați din cartierul nostru, petrecută astăzi. Transmit sincere condoleanțe familiilor și prietenilor lor.
Poliția a deschis o anchetă pentru omor și a transmis în această seară că, din primele informații, incidentul nu este tratat ca un act de terorism și că nu există un risc suplimentar pentru populație. Dacă puteți oferi informații utile anchetei, vă rugăm să sunați la 101 sau să raportați online.
În această seară, în zona Long Lane sunt prezente forțe suplimentare de poliție, iar noi vom rămâne în contact strâns cu autoritățile pe măsură ce ancheta avansează.”
La rândul său, șefa poliției pentru zonă, superintendenta Emma Bond, a declarat: „Ancheta noastră se află într-un stadiu incipient, iar echipa lucrează intens pentru a înțelege pe deplin circumstanțele acestui incident șocant.
Până în acest moment, nu avem indicii că ar fi vorba despre un act de terorism și nu există alte pericole pentru public”, a afirmat Natasha Ennin.
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis o atenţionare Cod galben de inundaţii pentru râuri din judeţele Constanţa şi Tulcea, valabilă până la ora 12:00.
Inundații în Tulcea FOTO: ISU, Arhivă
Potrivit meteorologilor, ca urmare a precipitaţiilor înregistrate, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundații locale, şi creșteri de debite şi niveluri cu posibile depășiri ale Cotelor de atenție pe râurile mici din nord-vestul județului Constanța şi râurile din județul Tulcea.
Administrația Națională de Meteorologie a emis pentru marți, 29 iulie, un Cod portocaliu de de instabilitate atmosferică, ploi, vijelii și grindină pentru mai multe județe din țară.
Potrivit meteorologilor, Cod Portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată este în vigoare marți 29 iulie, ora 10.00- 29 iulie, ora 22.00. Zone afectate: Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita și în zona de munte a județelor Gorj, Hunedoara, Alba, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și Prahova.
„În județele Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita și în zona de munte a județelor Gorj, Hunedoara, Alba, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și Prahova, vor fi averse importante cantitativ, însoțite de descărcări electrice, vijelii și grindină. În timp scurt sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 30…40 l/mp și izolat de 50…60 l/mp”, susține ANM.
Patru turiști, printre care și un copil, au murit, luni seara, în urma incidentului naval din zona Golfului Musura, Delta Dunării, unde o ambarcaţiune cu 14 persoane la bord s-a răsturnat. Este în curs o anchetă în legătură cu circumstanțele exacte în care s-a produs tragedia de la Sulina. Potrivit unor surse, ambarcațiunea nu ar fi fost omologată pentru astfel de curse de agrement.
Accident naval pe Dunăre FOTO: ISU, Arhivă
Purtătorul de cuvânt al ISU Delta Tulcea, Daniel Năstase, a venit cu precizări privind accidentul naval de la Sulina. Potrivit acestuia, alerta a fost dată luni seară, în jurul orei 19 şi 30 de minute, prin apel la numărul unic de urgenţă 112.
sursa video: Meteoplus
Dispeceratul ISU Tulcea a fost alertat despre faptul că în zona Golfului Mosura – Canalul Sulina s-a petrecut un incident naval în urma căruia mai multe persoane au ajuns în apă. În amarcațiune se aflau 14 persoane, iar accidentul s-a produs în condiţii de furtună pe canal.
„Către locul evenimentului au fost direcţionate mai multe ambarcaţiuni din cadrul Detaşamentului de Pompieri Tulcea, Pichetului de Pompieri Crişan, Serviciului de Ambulanţă Judeţean Tulcea şi alertate forţe ale Gărzii de Coastă respectiv Poliţia de Frontieră Tulcea aflate în zonă, Căpitănia Sulina şi ARSVOM pentru recuperarea persoanelor şi căutarea celor eventual dispărute”, a precizat ISU Tulcea.
De asemenea angrenate în misiunea de căutare salvare au fost şi ambarcaţiuni private aflate în acel moment în zona incidentului.
Șase turiști conștienți, alți patru în stop-cardiorespirator
Din primele informații primite de la faţa locului au fost găsite 6 persoane conştiente, iar alte 4 în stop cardio respirator pentru care, echipajele medicale ajunse la locul evenimentului, au început efectuarea manevrelor de resuscitare.
Concomitent, au fost efectuate căutări şi a altor persoane posibil dispărute, deoarece echipele de intervenţie au primit informaţii că în ambarcaţiune se aflau mai multe persoane declarate iniţial.
„Pe parcursul misiunii de căutare salvare au mai fost identificate încă patru persoane conştiente care au fost preluate şi transportate alături de cele 6 identificate iniţial la UPU Sulina pentru evaluare şi îngrijiri medicale de specialitate. Din păcate, în urma efectuării manevrelor de resuscitare celor 4 persoane găsite în apă a fost declarat decesul. Din cele zece persoane salvate şi transportate la UPU Sulina o singură persoană a fost transportată la o unitate spitalicească din municipiul Tulcea, restul rămânând în localitate”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Tulcea, Daniel Năstase.
Deocamdată nu se cunosc informaţii despre naţionalitatea şi provenienţa turiștilor care se aflau în barcă.
Este în curs o anchetă a autorităților în legătură cu circumstanțele exacte în care s-a produs tragedia de la Sulina, în care patru oameni și-au pierdut viața. Din primele date, capacitatea ambarcațiunii ar fi fost depășită. Mai grav, potrivit unor surse, ambarcațiunea nu ar fi fost omologată pentru astfel de curse de agrement.
În acest caz a fost deschis un dosar penal pentru omor din culpă.
Județul Tulcea s-a aflat luni, 28 iulie, sub Cod Galben vreme instabilă.
„E o problemă mare, e o problemă mare. Atât!”, a fost declarația președintelui Nicușor Dan despre Dragoș Anastasiu, fostul lui consilier onorific în timpul vizitei sale în Austria. Vicepremier la acel moment, Anastasiu, omul cooptat în Guvern de către premierul Ilie Bolojan să facă reformă la sânge în sistemul bugetar, a fost împins de dezvăluirile jurnaliștilor spre demisie. O demisie anunțată într-o conferință de presă în care s-a spovedit, povestind de ce a ajuns el să dea șpagă timp de opt ani unei inspectoare din ANAF care acum e la pușcărie și el, mituitorul, nu!
Iată că aici ne întoarcem la adevărata problemă. Pentru că demisia lui Dragoș Anastasiu și recunoașterea publică a șpăgii date de el și partenerul său de afaceri decedat în urmă cu patru ani lasă loc multor semne de întrebare nelămurite în totalitate. Drept urmare, o analiză pe textul Anastasiu este cât se poate de necesară.
Mai întâi, trebuie făcute câteva scurte observații legate de calitatea de martor-denunțător pe care Dragoș Anastasiu nu și-a însușit-o, deși știa că actele din dosar îl contrazic. Dragoș Anastasiu a scris pe Facebook, în 25 iulie 2025:
„În spațiul public au apărut informații despre implicarea mea într-un dosar de corupție care viza mai mulți funcționari ai ANAF. Pe scurt: În dosar am fost martor, nu denunțător. Nu a existat nicio acțiune împotriva mea, nu am avut niciun fel de avantaj din punct de vedere juridic, iar în dosar au fost implicate și alte societati comerciale care au fost în aceeași situație. Nu am avut niciodată nicio condamnare penală”.
În condițiile în care fostul vicepremier ținea cu dinții de calitatea de simplu martor și nu de martor-denunțător, Direcția Națională Anticorupție a trebuit să vină cu precizări, altfel opinia publică ar fi rămas dezinformată, dezinformare care nu putea fi decât în favoarea fostului vicepremier. Din comunicatul DNA a reieșit că Anastasiu a avut, sigur, calitatea de martor-denunțător, la fel ca și fostul său partener de afaceri Cristian Băciucu, în dosarul în care Angela Burlacu de la ANAF a fost condamnată la 5 ani și 2 luni, pentru luare de mită și trafic de influență.
Întrebarea care se pune este: de ce a ținut morțiș Anastasiu să pozeze în simplu martor?
Pentru că asta ar fi însemnat că nu a avut “niciun avantaj juridic” în mult discutata speță, așa cum a susținut, de altfel, într-un mesaj public în zilele dinaintea deciziei de a demisiona. Numai că una este calitatea de martor și alta de martor-denunțător.
Martorul, potrivit Codului de procedură penală, este persoana care are cunoștință despre fapte sau împrejurări care pot ajuta într-o cauză penală. Poate fi propus de părți sau audiat de instanță sau de organele de urmărire și cercetare penală din oficiu. Are câteva obligații, printre care aceea de a se prezenta imediat ce este citat, altfel este adus cu mandat, pentru a depune jurământ și este obligat să spună adevărul. Nu este suspect și nici inculpat. Doar în cazul în care nu spune adevărul, martorul poate fi pus sub acuzare pentru mărturie mincinoasă.
Martorul-denunțător – în cazul nostru mituitorii Dragoș Anastasiu, fostul său partener de afaceri și firma ca persoană juridică, prin cei doi reprezentanți – este beneficiar al clauzei speciale de nepedepsire prevăzută la art. 290 alin. (3) din Codul penal.
Drept urmare, “martorul-denunțător nu este o persoană care nu are interese procesuale, atâta vreme cât există înclinarea acestuia fie de a-și menține cele precizate prin autodenunț, pentru a beneficia în continuare de cauza de nepedepsire, fie de a-și schimba depoziția, prin raportare la cele cuprinse în autodenunț, în dorința de a nu se autoincrimina, de a se apăra de posibila acuzație pentru infracțiunea de dare de mită, acuzație ce planează în continuare asupra sa, deși este deja beneficiar al unei soluții de clasare, soluție care nu are autoritate de lucru judecat din punct de vedere procesual (…)
Denunțul mituitorului are duble valențe, prin efectele pe care le are prin înlăturarea răspunderii penale ca urmare a incidenței cauzei speciale de nepedepsire, prevăzută la art. 290 alin. (3) din Codul penal.
Mai mult, această cauză de impunitate a mituitorului denunțător are rolul de a încuraja descoperirea rapidă a infracțiunilor de corupție, mituitorul percepând instituția denunțului ca pe un adevărat stimul de a aduce la cunoștința organelor judiciare comiterea acestor infracțiuni grave, el fiind la adăpost de răspunderea penală prin acest beneficiu legal.
Aceeași cauză de impunitate a denunțului făcut de mituitor are și rolul de a preveni comiterea infracțiunilor de luare de mită, aceasta acționând ca o reală frână a funcționarului care ar avea pulsiunea infracțională de a comite fapte de corupție, fiind sub iminenta denunțare a potențialelor sale fapte de către mituitorul care este apărat de răspunderea penală”. (Decizia nr. 1 din 16 ianuarie 2020 a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală).
O altă lămurire legată de calitatea de martor-denunțător se află și în jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 59 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 1 august 2019, în considerentele căreia s-au reținut următoarele:
“În cazul în care denunțătorul nu dobândește calitatea de martor protejat (în sens larg), dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile, denunțătorul putând fi audiat în calitate de martor, într-o procedură publică și contradictorie, cu respectarea dispozițiilor referitoare la audierea martorilor. În acest din urmă caz, Curtea distinge două situații, după cum există sau nu există un interes în obținerea unui beneficiu din perspectiva tragerii acestora la răspundere penală.
Astfel, în cazul în care denunțătorul nu are niciun beneficiu din perspectiva tragerii sale la răspundere penală, declarația sa dată în calitate de martor este comparabilă, din perspectivă procesuală, cu declarația oricărui alt martor, beneficiind de același tratament.
În cazul în care denunțătorul are un beneficiu din perspectiva tragerii sale la răspundere penală, fiind interesat de satisfacerea propriilor interese, apare că, din această perspectivă, poziția sa se aseamănă într-o oarecare măsură cu cea a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente. Referitor la aceștia din urmă, s-a precizat că, fiind interesați în proces, aceștia acționează pentru apărarea intereselor lor legitime; ca urmare, declarațiile lor în legătură cu cauza în care au calitate procesuală principală sunt, de principiu, concentrate în susținerea poziției pe care o au, ceea ce îi poate determina să facă declarații necorespunzătoare adevărului (…)”.
În aceeași ordine de idei, mai trebuie adăugat faptul că în motivarea Deciziei nr. 1258 din 22 iunie 2023 pronunțată în dosarul nr. 16632/3/2018, prin care fosta inspectoare ANAF Angela-Georgeta Burlacu a fost condamnată definitiv, se menționează declarațiile susținute de Dragoș Anastasiu și Cristian Băciucu, dar și cele date de alte două persoane care făceau parte din firma condusă de cei doi și care dăduseră declarații legate de aranjamentul mitei pentru angajata ANAF. Așadar, de teamă că și ei vor fi chemați la audieri și puși sub învinuire, s-au prezentat de bunăvoie, devenind martori-denunțători. Și așa au scăpat de punerea sub acuzare, dând și alte informații procurorului de caz, pe care acesta nu le cunoștea, dar le putea asambla cu alte probe și astfel putea devoala tot tabloul grotesc al unei șpăgi în formă continuată timp de opt ani.
“Din declarația martorului Anastasiu Dragoș Michael se reține că sumele de bani pretinse și ulterior primite de inculpată nu au reprezentat un ajutor pentru fiul inculpatei. Același martor a arătat că grupul Eurolines avea în derulare mai multe contracte de sponsorizare. Aceste aspecte declarate de martor sunt susținute de faptul că, la data de 19.04.2018, reprezentanții Eurolines au depus la dosarul cauzei un set de documente (filele 169-361, vol. VII) din care rezultă că, în perioada 2009 – 2018, societățile ###### ######### SRL si ####### ######### SRL au încheiat un număr de 94 contracte de sponsorizare pentru diverse proiecte, unele dintre acestea vizând susținerea unor tratamente medicale (…)”. Astfel de detalii dezvăluite anchetatorilor au adus impunitate lui Dragoș Anastasiu și a partenerului său de afaceri.
Această calitate de martor-denunțător a fost aleasă de cei doi afaceriști drept calea pentru a scăpa de tragerea la răspundere penală.
Concluzia preliminară
Dragoș Anastasiu a mințit că nu a fost martor-denunțător pentru ca opinia publică să nu creadă că a avut un beneficiu – acel avantaj prin care să nu fie atrasă asupra sa răspunderea penală atunci când s-a prezentat la DNA cu partenerul său de afaceri care avea deja scris denunțul. Dacă fostul său partener de afaceri s-ar fi prezentat singur, Anastasiu ar fi avut o problemă pentru că însemna că el tăinuiește ceea ce partenerul său de afaceri denunță. Așa, însă, au fost duetul antreprenorial din firma care – pentru a fi protejată – a plătit taxă de protecție inspectoarei de la ANAF timp de opt ani.
Dragoș Anastasiu nu a prezentat public nicio declarație de avere din care să reiasă cât de mare a fost profitul “supraviețuirii” după șpaga dată pentru protecția primită de la ANAF atâția ani. În schimb, el a contestat nevoia ca declarațiile de avere ale demnitarilor și oamenilor angajați în sistemul public să fie transparente.
„Să scăpăm naibii de tâmpenia asta cu declarația de avere pusă în public”. Și CCR, la scurt timp, i-a îndeplinit dorința. Concluzia finală: Dragoș Anastasiu e un băiat norocos!
Poliția anunță că cinci persoane, între care un polițist al Departamentului de Poliție din New York (NYPD), au fost ucise marți, 29 iulie, într-un atac armat produs în Manhattan, New York, la o clădire de birouri. Atacatorul, un bărbat de 27 de ani originar din Las Vegas, este mort, iar anchetatorii cred că acesta s-a sinucis.
Atacatorul a intrat cu o pușcă în clădirea de birouri FOTO: X
Potrivit forțelor de ordine, atacatorul, Tamura, a intrat în zgârie-norii cu 44 de etaje, care găzduiește gigantul de investiții Blackstone, Liga Națională de Fotbal American și firma de contabilitate și consultanță financiară KPMG, printre altele. Atacatorul era înarmat cu o pușcă și a început să tragă.
„Motivele sale sunt încă în curs de investigare și lucrăm pentru a înțelege de ce a vizat această locație anume. 345 Park Avenue este o clădire de birouri comerciale ai cărei chiriași includ NFL, Rudin Management, KPMG și Blackstone”, a transmis Poliția, potrivit skynews.http://
Videoclipul de supraveghere îl arată pe tânărul de 27 de ani coborând dintr-o mașină parcată dublu cu o pușcă M4 și intrând în holul clădirii, unde „a deschis imediat focul” asupra unui ofițer NYPD, care a fost ucis.
„Apoi a împușcat o femeie care s-a adăpostit în spatele unui stâlp și a continuat prin hol, împrăștiindu-l cu focuri de armă”, a declarat comisarul de poliție Tisch la o conferință de presă.
Atacatorul a împușcat apoi un agent de pază de la banca liftului, în timp ce acesta se adăpostea în spatele unui birou de pază.
Tamura a sunat la lift din hol și a permis unei femei să iasă nevătămată. A urcat la etajul 33 și a început „să se plimbe pe etaj, trăgând cu cartușe în timp ce se deplasa”, a spus Tisch.
O persoană a fost împușcată mortal la etajul respectiv.
„Apoi a pornit pe un hol și s-a împușcat singur în piept”, a transmis Poliția.
Ofițer de poliție, ucis
Ofițerul ucis la adresa 345 Park Avenue a fost identificat ca fiind Didarul Islam, în vârstă de 36 de ani, a anunțat primarul Eric Adams într-o conferință de presă.
Departamentul de Poliție din New York a publicat o fotografie cu ofițerul care a fost ucis. Acesta era tată a doi copii, iar soția sa este însărcinată cu al treilea copil, au declarat oficialii din New York.
Islam, care a fost ucis, se afla la etajul 47 și lucra ca agent de pază plătit pentru proprietarul clădirii, Rudin Properties, în momentul împușcăturii. El a fost împușcat în spate. A fost dus de urgență la un spital din apropiere, unde a murit.
„Inimile noastre sunt grele, cinci oameni nevinovați au fost împușcați în această seară, am pierdut patru suflete în violențe, inclusiv un membru al NYPD, pe nume ofițerul Islam, care a servit în secția 47 și este un imigrant din Bangladesh”, a declarat primarul primarul New York-ului, Eric Adams.
Avea trei ani și jumătate de experiență în serviciu, a spus Adams.
Atacatorul avea un istoric de boli mintale
Atacatorul în vârstă de 27 de ani, identificat de surse ca fiind Shane Tamura din Las Vegas, Nevada (născut în Hawaii), s-a sinucis după împușcături, potrivit New York Post.
Suspectul s-ar fi baricadat într-o clădire din Midtown Manhattan înainte de a fi găsit mort din cauza unei răni provocate de o armă de foc, la etajul 33.
Suspectul atacator, care a lucrat ca agent de securitate și, mai recent, pentru un cazinou din Las Vegas, ar fi avut un permis de port ascuns pentru o armă de mână, au declarat mai mulți oficiali din domeniul aplicării legii.
Tamura a acționat singur, iar terorismul nu pare să fi fost o motivație în atacul mortal al lui Tamura.
Comisarul de poliție din New York, Jessica Tisch, a declarat că atacatorul din spatele atacului mortal de luni avea un istoric de boli mintale, deoarece motivele sale sunt încă investigate.
Un videoclip recent apărut în spațiul public arată puterea distructivă impresionantă a noii bombe cu vid dezvoltate de Turcia, denumită GAZAP, o armă de aproximativ o tonă considerată printre cele mai devastatoare bombe non-nucleare existente.
Bomba termobarică turcească GAZAP/FOTO:X
Imaginile, provenite de la un test militar, surprind momentul în care bomba este lansată dintr-un avion, urmat de o explozie puternică, însoțită de o undă de șoc vizibilă cu ochiul liber. Potrivit autorităților militare turce, deflagrația a generat un nor dens de fum și praf care s-a extins pe o suprafață de aproximativ 160 de metri în diametru, cria The Sun.
Bomba GAZAP – al cărei nume înseamnă „Furie” în limba turcă – a fost prezentată oficial în cadrul Târgului Internațional al Industriei de Apărare (IDEF) 2025, desfășurat la Istanbul. Este vorba despre o bombă de tip MK84, cu o greutate de circa 907 kilograme, care poate fi lansată de pe avioane de luptă precum F-4 și F-16.
Potrivit Nilufer Kuzulu, coordonatoarea echipei de cercetare care a dezvoltat bomba, GAZAP utilizează o structură cu fragmente proiectate, având aproximativ 10.000 de particule ce se dispersează pe o rază de un kilometru. Aceasta a explicat că, în comparație, bombele convenționale din aceeași clasă generează în medie doar trei fragmente pe metru pătrat, în timp ce GAZAP atinge o densitate de peste zece fragmente pe metru pătrat.
„Este de trei ori mai eficientă decât bombele standard din seria MK”, a declarat Kuzulu. Ea a mai adăugat că designul imită comportamentul unei grenade defensive, proiectând fragmente controlate în loc de șrapnel aleatoriu.
Bomba GAZAP poate fi adaptată și pentru lansare de pe drone, potrivit dezvoltatorilor.
Ce sunt bombele termobarice
Armele termobarice, cunoscute și sub denumirea de „bombe cu vid”, au fost dezvoltate inițial în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și au fost utilizate pentru prima dată de Statele Unite în timpul conflictului din Vietnam. Acestea produc o explozie masivă prin dispersarea unui nor de combustibil care este ulterior aprins, generând temperaturi de până la 3.000 de grade Celsius. Efectele pot include distrugerea betonului, topirea metalului și, în cazuri extreme, arderea țesuturilor umane până la os.
Deși impactul acestor arme este extrem de distructiv, utilizarea lor nu este interzisă de legislația internațională atâta timp cât sunt folosite împotriva țintelor militare și nu a populației civile.
Utilizarea armelor termobarice în războiul din Ucraina
Rusia a fost acuzată în repetate rânduri de utilizarea bombelor cu vid în Ucraina de la începutul invaziei în 2022. La scurt timp după declanșarea conflictului, ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, Oksana Markarova, a susținut că forțele ruse au folosit o astfel de armă.
Ulterior, imagini cu lansatoare TOS-1A – un sistem sovietic specializat în lansarea de muniție termobarică – au apărut pe rețelele sociale. În timpul asediului Mariupolului și al luptelor intense din regiunea Donbas, au fost publicate mai multe materiale video care indicau utilizarea acestor arme.
Într-un alt incident, autoritățile ucrainene au raportat distrugerea unui depozit de muniție termobarică rusesc într-o explozie puternică, în urma unui atac nocturn al forțelor Kievului în regiunea ocupată Donețk.
„În noaptea de 28 februarie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au distrus un depozit de muniție termobarică al invadatorilor ruși aflat pe teritoriul temporar ocupat din raionul Selidove”, a transmis Statul Major General ucrainean. Tot în cadrul acestui atac au fost afectate alte trei facilități importante ale armatei ruse, inclusiv rafinăria Ilsk, responsabilă cu aprovizionarea trupelor rusești.
Premierul Ilie Bolojan va susține marți, 29 iulie, începând cu ora 12:00, o conferință de presă în cadrul căreia va prezenta reforma pensiilor speciale, potrivit programului anunțat de biroul de presă de la Palatul Victoria.
Ilie Bolojan FOTO: Profimedia
Conferinţa de presă, programată de la ora 12:00, va fi transmisă în direct pe conturile de Facebook şi YouTube ale Guvernului şi pe canalul unic de distribuţie al Palatului Victoria.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că legea privind pensiile magistraţilor este finalizată. Proiectul prevede creşterea vârstei de pensionare şi faptul că, pe viitor, pensia nu va mai putea depăşi valoarea salariului. El a precizat că aceasta se va regăsi în pachetul care va fi adoptat în luna august.
„Reforma pensiilor speciale, cele cu privire la magistrați ar trebui să intre în acest pachet care ar trebui adoptat în cursul lunii august. Acest aceasta este și o presiune de timp, datorită condiționării unui jalon (din PNRR – n.red.) și avem de recuperat câteva sute de milioane de euro care sunt blocați, pentru că nu am închis această condiționare. Dar nu doar pensiile magistraților trebuie corectate, ci în această toamnă ar trebui venit cu un pachet care să corecteze și celelalte pensii speciale, adică să vină să reglementeze aceste aspecte cât se poate de clar, atât din punct de vedere al pensionării propriu-zise, dar și a unei salarizări care să clarifice mecanismele de salarizare. Proiectul este aproape finalizat și foarte probabil astăzi sau mâine, în aceste zile, îl vom comunica public pentru dezbatere”, a declarat premierul Ilie Bolojan, pentru g4media.
Potrivit sursei citate, principalele modificări sunt: creșterea vârstei de pensionare la cea standard de 65 de ani, precum și creșterea duratei după care te poți pensiona.
Șeful Executivului a mai subliniat că și în zona pensiilor militare sunt destul de multe nemulțumiri legate de recalculări.
Peste 2.000 de oameni afectați. Trei persoane decedate, altele dispărute. Aproape 100 de oameni evacuați cu cinci elicoptere. Case și mașini luate de ape. Drumuri și poduri distruse. Sunt o parte din dezastrul lăsat în urmă de viituri în județul Suceava. „Oameni în lacrimi, disperați că și-au pierdut, într-o clipă, tot ce-au adunat o viață”, susține Gheorghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean.
„Împreună cu primarul Alexandru Hurjui și prefectul Traian Andronachi suntem aici, în mijlocul dezastrului. Puhoaiele au lăsat în urmă imagini greu de descris. E una să le vezi în fotografii. Alta e să stai față în față cu durerea. Să simți neputința în vocea oamenilor în fața naturii dezlănțuite. În astfel de momente, solidaritatea e tot ce ne ține în picioare. Pe lângă mobilizarea exemplară a forțelor de intervenție, m-au impresionat oamenii fără uniformă, oameni simpli care au sărit să ajute. De la vecinii sinistraților la firme private, care au intervenit cu oameni și utilaje”, a transmis preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Şoldan, pe FB.
Imaginea 1/9: Viturile au făcut prăpăd în Suceava FOTO: CJ Suceava
Acesta a mai anunțat că vor fi evaluate cât mai repede pagubele și vor fi demarate acțiunile necesare pentru ca „oamenii să-și poată reface viețile cât mai curând”.
„Până atunci, facem tot ce ne stă în putință să salvăm viețile oamenilor și să limităm pagubele. Pentru că în fața naturii dezlănțuite rămânem mici. Dar împreună putem fi mai puternici”, a adăugat șeful CJ Suceava.
„Inundațiile severe au lovit cu o forță nemaiîntâlnită”
Primarul orașului Broșteni, Alexandru Hurjui, susține că este una dintre „cele mai dramatice” situații din istoria comunității.
„În aceste momente grele pentru orașul Broșteni, trăim cu toții una dintre cele mai dramatice situații din istoria recentă a comunității noastre. Inundațiile severe au lovit cu o forță nemaiîntâlnită, punând în pericol vieți, locuințe și infrastructură. Cu toate acestea, nu suntem singuri. Suntem martorii unei mobilizări impresionante și a unei solidarități reale, iar pentru acest lucru dorim să transmitem întreaga noastră recunoștință și respect.La nivel aerian, cinci elicoptere – patru SMURD și un elicopter Black Hawk – au fost trimise în sprijinul nostru”, a transmis primarul orașului Broșteni, Alexandru Hurjui.
Vijelia a făcut ravagii în Suceava FOTO : CJ Suceava
Potrivit edilului, datorită acestor intervenții rapide și profesioniste, 58 de persoane, dintre care 16 copii, au fost evacuate aerian în siguranță.
„La sol, peste 160 de salvatori plus vonuntari, acționează neîntrerupt în toate zonele afectate, sprijiniți de 112 mijloace tehnice de intervenție -de la bărci pneumatice, motopompe și autospeciale, până la buldoexcavatoare, macarale, ambulanțe SMURD și vehicule de transport pentru victime multiple. Alte aproximativ 70 de persoane au fost evacuate terestru și transportate în zone de siguranță sau centre de cazare temporară.Se lucrează în forță, cu toate resursele disponibile, pentru salvarea oamenilor aflați în zone izolate sau în situații de risc. Prioritatea absolută este siguranța fiecărui cetățean, iar eforturile continuă fără întrerupere”, a adăugat primarul.
Județul Suceava se află în continuare sub cod portocaliu de furtuni și vijelii.
Una dintre criticile aduse lui Nicușor Dan în campania prezidențială a fost lipsa de experiență în politică externă, fiind perceput mai degrabă ca un om al administrației locale. Pentru a contracara această percepție și a se distanța de imaginea fostului președinte Klaus Iohannis, actualul șef de stat a intensificat vizitele externe și contactele diplomatice. A bifat deja mai multe deplasări, inclusiv o scurtă discuție cu fostul președinte american Donald Trump, cu care urmează să se reîntâlnească la Washington.
Șeful statului a avut o poziție privilegiată la fotografia de grup a summitului NATO FOTO Profimedia
În contextul agendei încărcate a președintelui Nicușor Dan, care la aproximativ două luni de la preluarea mandatului a bifat deja o serie de întâlniri și evenimente importante pe plan extern, fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu subliniază că aceste „deplasări i-au prins foarte bine pentru prefigurarea unui profil de lider în ale cărui atribuțiuni intră politica externă”.
A contribuit și agenda încărcată de la nivel extern, însă fostul ministru subliniază că „s-ar putea să fie și o mișcare calculată în sensul în care șeful statului vrea să marcheze o diferență față de președintele anterior, care a fost perceput mai ales în al doilea mandat, ca fiind mai curând static, cu deplasări controversate, cu avioane private. S-ar putea să dorească să sugereze și o diferențiere față de precedentul președinte. Dar cred în principal că e vorba de prefigurarea lui ca actor în politica externă. Asta e sarcina. Este ceva normal pentru un nou președinte care vrea să recupereze o experiență de politică externă pe care evident că nu avea cum să o aibă din postura de primar al Bucureștiului”.
Adrian Cioroianu mai arată că, spre deosebire de alți ani, România are acum un președinte și un șef de guvern care nu par că se vor mai „ciocni” de neînțelegeri privind participarea la evenimentele externe: „Sperăm că nu se va mai întâmpla acel moment de impas dintre președintele Băsescu și premierul Ponta când exista o neînțelegere pe cine participă, unde participă. Cred că din acest punct de vedere Ilie Bolojan îi va lăsa lui Nicușor Dan această prerogativă de politică externă așa cum e normal”.
Fostul șef al diplomației române mai subliniază că, pe lângă vizitele periodice la Bruxelles și călătoria la Casa Albă, un moment important va fi reprezentat de primii vizitatori pe care președintele Nicușor Dan îi primește la Palatul Cotroceni și asta pentru că „va fi interesant când președintele va primi și vom vedea pe cine va reuși să aducă la București”.
Șapte deplasări bifate deja de președintele Nicușor Dan
Șeful statului și-a intensificat activitatea în ultimele săptămâni. După vizita recentă în Germania a mers în Austria, urmând ca la întoarcere, la București, să aibă altă întrevedere cu președintele Adunării Naționale a Republicii Coreea, Woo Won-shik. În timpul celor două vizite în Germania și Austria, președintele a avut întrevederi și conferințe cu șefii de stat și cancelarii din cele două state, în cadrul cărora a discutat despre colaborarea la nivel economic.
Președintele Nicușor Dan este foarte activ încă de la preluarea mandatului. Începând cu Summitul B9 din Lituania, pe 2 iunie, șeful statului a avut până acum 7 deplasări externe, reușind într-un timp foarte scurt să bifeze inclusiv o reuniune a Consiliului European și un summit NATO, unde a dat mâna cu președintele american Donald Trump.
Nicușor Dan a participat și la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, pe 11 iunie, unde a avut o întrevedere cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Spre finalul lunii, pe 25 iunie, a avut prima reuniune NATO, la Haga, iar pe 26 iunie prima reuniune a Consiliului European, la Bruxelles. În cadrul evenimentelor a avut întâlniri bilaterale cu mai mulți șefi de stat și de guvern, între care și premierul britanic Keir Starmer. El a discutat la Bruxelles cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre reformele asumate de România și a avut o informală cu șefa Parlamentului European Roberta Metsola, la București, cu ocazia vizitei acesteia în România.
Până acum șeful statului a reușit să creeze punți de legătură cu șefii statelor vecine, Ucraina și Republica Moldova. Anunțul cu privire la pregătirea unei vizite la Washington, în SUA, la invitația președintelui american Donald Trump, l-a plasat pe președintele Dan pe o poziție favorabilă, întâlnirea având potențialul de a bifa o serie de puncte importante în contextul geopolitic complicat din prezent. În cazul summitului NATO, președintele Nicuşor Dan a avut o poziție privilegiată la fotografia de grup. El a stat în rândul al doilea, avându-l în față pe președintele SUA și în stânga pe secretarul general al NATO, Mark Rutte.
În timp ce Federația Rusă își intensifică atacurile asupra Ucrainei, producția europeană de sisteme de apărare antirachetă rămâne în urmă, alimentând apelurile pentru o schimbare de strategie – de la apărare la acțiuni ofensive împotriva infrastructurii militare ruse, relatează Defense Express.
Ucraina ar trebui să mute războiul pe teritoriul Rusiei/FOTO:Arhiva
Potrivit sursei, capacitatea de interceptare a Europei nu este suficientă pentru a contracara ritmul accelerat al atacurilor rusești, în special în contextul în care, doar în prima jumătate a anului 2025, Rusia a lansat un număr estimativ de 1.020 de rachete balistice, inclusiv de tip Iskander și Kinjal.
Un decalaj tot mai mare
Date citate de publicația germană Hartpunkt, furnizate de cercetătorul Fabian Hoffmann, arată că statele europene pot intercepta, în medie, doar aproximativ 300 de rachete balistice pe an – o capacitate mult sub necesarul actual.
Serviciile de informații militare ucrainene susțin că producția de rachete Iskander în Rusia a crescut cu până la 40% în prima jumătate a anului, depășind în mod clar ritmul de reacție al industriei europene de apărare.
Această disproporție evidențiază dificultățile pe care le întâmpină Ucraina în menținerea unei apărări antiaeriene eficiente și sugerează că abordarea actuală – de saturare cu sisteme de apărare – nu mai este sustenabilă în fața unui adversar care produce la scară industrială.
De la apărare la acțiuni ofensive
Potrivit Defense Express, devine tot mai clar că Ucraina are nevoie de o schimbare de paradigmă. În loc să încerce să respingă fiecare rachetă, o strategie alternativă ar putea viza eliminarea sursei amenințării – adică fabricile, depozitele și rețelele logistice care alimentează efortul militar rus.
Această schimbare ar presupune livrarea de capabilități ofensive – rachete cu rază lungă sau drone de atac – care să permită Ucrainei să lovească adânc în teritoriul inamic, într-o tentativă de a reduce presiunea constantă asupra infrastructurii civile și energetice.
„Totul depinde, în cele din urmă, de ce mijloace ofensive sunt dispuse să furnizeze partenerii europeni – o chestiune deosebit de relevantă în contextul speculațiilor privind o posibilă armă secretă germană, dacă nu chiar rachetele Taurus”, notează analiștii citați.
Ce poate oferi Europa
Pe 24 iulie, vicepreședintele grupului parlamentar CDU din Bundestag, Johann Wadephul, a declarat că Ucraina urmează să primească arme „secrete” menite să influențeze capacitatea militară a Rusiei pe propriul teritoriu. În același timp, livrarea controversatelor rachete Taurus a fost, oficial, exclusă.
Wadephul a subliniat că problema nu este una de ordin financiar, ci ține mai degrabă de capacitatea de producție a industriei europene de apărare, care încearcă să se adapteze unui ritm de cerere fără precedent.
Germania a confirmat că va livra cinci sisteme Patriot – singurele capabile să intercepteze rachete balistice – în parteneriat cu Statele Unite, în urma unui acord între ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, și omologul său american, Pete Hegseth.
Berlinul a anunțat, de asemenea, trimiterea a peste 200.000 de proiectile pentru sistemele antidrone Gepard și sprijină financiar producția de drone ucrainene de rază lungă, destinate loviturilor în interiorul Rusiei.
După ce liderii europeni au făcut front comun la summitul NATO din iunie pentru a-l convinge pe Donald Trump că Alianța își ia în serios angajamentele privind cheltuielile de apărare, un nou test se apropie: viitorul prezenței militare americane în Europa, scrie AFP.â
Soldați americani/FOTO:Arhiva
Administrația de la Washington derulează în prezent o amplă evaluare a desfășurării globale a trupelor americane – un proces care ar putea duce, potrivit așteptărilor din culisele diplomatice, la o reducere treptată a efectivelor din Europa în lunile următoare.
Această perspectivă, chiar dacă momentan este învăluită în ambiguitate, generează neliniște în rândul aliaților europeni, în special pe fondul temerilor că, în eventualitatea unui impas în războiul din Ucraina, Rusia ar putea testa coeziunea NATO printr-un gest agresiv față de un stat membru.
Totuși, climatul actual în interiorul Alianței este, cel puțin în aparență, mai puțin tensionat decât în primele luni ale revenirii lui Trump la Casa Albă. Liderii NATO au obținut un angajament verbal din partea oficialilor americani că nu vor exista „surprize strategice” în Europa.
„Am convenit să nu existe surprize și să menținem cadrul strategic stabil în Europa”, a declarat Matthew Whitaker, ambasadorul SUA pe lângă NATO. El a precizat că rezultatele evaluării sunt așteptate „la sfârșitul verii sau începutul toamnei”.
În ciuda semnalelor liniștitoare, incertitudinea persistă. Experți în securitate regională avertizează că o retragere parțială a forțelor americane este „aproape inevitabilă”. Marta Mucznik, analistă la International Crisis Group, susține că „nu mai este o chestiune de dacă, ci de cât de repede”.
De la panică la prudență
Atmosfera din capitalele europene este, în mod vizibil, mai calmă decât în ianuarie, când revenirea lui Trump la putere a generat temeri reale privind posibila destructurare a Alianței. Surse diplomatice europene vorbesc acum despre un „optimism prudent”, alimentat de semnalele transmise de Washington după summitul de la Haga.
„Există o stare de spirit rezervat-optimistă. Multă speculație, dar semnalele preliminare sunt încurajatoare”, a declarat un diplomat european de rang înalt sub protecția anonimatului. Un alt oficial, la fel de precaut, a admis: „Nu e nici panică, nici deznădejde.”
În prezent, în Europa se află aproximativ 85.000 de militari americani, un număr care a oscilat între 75.000 și 105.000 începând din 2022, ca reacție la invazia Rusiei în Ucraina. Un prim pas al retragerii ar putea viza trupele suplimentare desfășurate de administrația Biden, în special cele 20.000 mobilizate imediat după începutul războiului.
Chiar dacă o astfel de reducere nu ar afecta dramatic capacitatea de descurajare a NATO, analiștii avertizează că eventuale decizii mai drastice – cum ar fi închiderea unor baze cheie sau diminuarea infrastructurii strategice – ar ridica semne serioase de întrebare.
Miza reală: capabilitățile, nu doar numărul trupelor
Problema nu se rezumă la simpla prezență fizică a trupelor americane. Statele Unite furnizează în Europa capacități militare avansate, precum sisteme de apărare antiaeriană, rachete cu rază lungă de acțiune și resurse de supraveghere satelitară – tehnologii greu de replicat pe termen scurt de către aliații europeni, notează AFP.
„Investițiile în apărare decise la summitul de la Haga vor avea efecte reale abia peste câțiva ani”, avertizează Ian Lesser, director în cadrul German Marshall Fund. „Din acest motiv, calendarul unei retrageri devine esențial.”
Deși Trump a adoptat în ultimul an un ton mai ferm față de Moscova, încercând – fără succes – să forțeze o încheiere a războiului din Ucraina, intenția declarată de a reduce prezența militară americană în Europa intră în contradicție cu acest obiectiv.
„Este un moment cel puțin inoportun pentru a transmite semnale de slăbiciune în ceea ce privește angajamentul de securitate american în Europa”, a adăugat Lesser.
Lecțiile trecutului și incertitudinile prezentului
Încercările anterioare ale lui Trump de a retrage trupele din Germania, în primul său mandat, au fost blocate de costurile ridicate și de opoziția din Congres. Nu este exclus ca un scenariu similar să se repete, mai ales dacă deciziile vor implica relocări logistice complexe.
În ciuda calmului aparent, diplomații europeni recunosc că nimic nu este garantat în actualul peisaj geopolitic. Relațiile comerciale dintre SUA și Uniunea Europeană rămân vulnerabile, iar eventuale tensiuni pe această linie ar putea avea repercusiuni și asupra dosarului securității.
„Pentru moment, semnalele sunt pozitive”, a declarat un alt diplomat european. „Dar dacă ne înșelăm și retragerile vor începe în 2026? Adevărul e că, deocamdată, avem prea puține date concrete.”
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, susține că în județul Suceava a avut loc o „viitură surpriză”, care a măturat tot ce i-a stat în cale. Din acest motiv nu a fost timp pentru evacuarea localnicilor.
Raed Arafat, șeful DSU FOTO: Inquam Photos
„Noi am început să lucrăm, știam că este cod. Au fost două zone diferite. Zona Suceava, unde mai ales în localitatea Neagra a fost un flash flood, adică a fost ploaie care a dus la o viitură surpriză care a venit de pe versant. Zona este într-o vale adâncă și clar că apa a venit și a măturat tot ce a fost în calea ei. Și a fost zona Neamț, unde erau trei localități unde se știa că râul Bistrița este în creștere și atunci s-a luat măsura evacuării preventive. Chiar dacă o parte din evacuare s-a făcut cu apele crescând, totuși a fost o evacuare preventivă acolo, știind că apele Bistriței sunt în creștere. Ieri, în cursul nopții, au fost evacuate peste 900 de persoane și în județul Suceava și în județul Neamț. Mare parte au fost evacuați în județul Neamț din cele trei localități, iar toată noaptea am fost în legătură permanentă cu prefecții, cu subprefecții care au fost la comandă”, a declarat Raed Arafat, la Digi 24.
Șeful DSU a făcut un apel către oamenii din zonele afectate să accepte ajutorul pompierilor.
„Înțeleg că sunt unii reticenți după tot ce au văzut și alții acceptă și merg pe mâna pompierilor, care este soluția optimă pentru oricine care vrea să stea liniștit, să nu-și piardă viața și să nu riște viața salvatorilor, pentru că dacă nu pleci la un moment, dai telefon că sunt prins de apă, o să vină pompierii să te salveze și e posibil și un salvator să-și piardă viața”, a mai spus Arafat.
Trei oameni au murit după ce au fost luați de viitură, în județul Suceava. Peste 2000 de oameni sunt afectați, iar aproape 100 au fost evacuați cu elicopterele.
Cinci elicoptere SMURD i-au recuperat pe oamenii izolați, acolo unde pompierii nu au putut ajunge cu mașinile.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fganj-1-1280x699.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Filie-bolojan-guvernul-romaniei-1280x709.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Falexandru-chirila-1280x718.png)
:format(jpeg):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F8058647-mediafax_foto-alexandru_dobre-scaled.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F8058670-mediafax_foto-alexandru_dobre-1-scaled.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2021%2F03%2Fmirel-radoi.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F14-1-1280x678.png)
