Ion Ceban conduce Primăria Chișinău din toamna anului 2019 și se află la al doilea mandat de primar. Odată ajuns în funcție, edilul a încercat să se apropie de Kremlin, al cărui susținător era până atunci. Ulterior, în special după izbucnirea războiului din Ucraina, s-a declarat proeuropean.

Chiar la începutul primului mandat, Ion Ceban l-a primit la Primăria Chișinău pe ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, cei doi stabilind o agendă de lucru „comună”. Prima sa vizită externă a fost la Moscova, unde a avut întrevederi cu primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, și cu Dmitri Kozak, vicepremier și reprezentant special al președintelui Federației Ruse pentru relațiile comercial-economice cu Republica Moldova la acel moment.

,,Am avut o discuție constructivă și am abordat mai multe subiecte din domeniul, economic, social, cultural și educație. La fel, am convenit sa avem o colaborare strânsă, între municipiul Chișinău cu orașele și regiunile din Federația Rusă”, a notat atunci proaspătul primar Ion Ceban.

Susținere și de la Kremlin, și de la București

Dar Ion Ceban a căutat sprijin nu doar la Moscova, ci și la București. Numai în anul 2022, el a avut peste 30 de întrevederi cu primari și lideri ai consiliilor județene, printre care și Ionel Arsene, președintele de atunci al Consiliului Județean Neamț, aflat în prezent în Italia, unde se sustrage executării unei pedepse cu închisoarea pentru fapte de corupție.

Tot în 2022, cu un an înainte de alegerile locale, edilul Chișinăului și-a lansat propria formațiune politică: Mișcarea Alternativa Națională (MAN), un partid cu orientare proeuropeană, potrivit declarațiilor lui Ion Ceban, care a devenit liderul acesteia.

,,MAN pledează pentru ca integrarea europeană să fie ideea națională a Republicii Moldova. Aceste lucruri sunt și în programul politic al partidului, stipulate, aprobate la Congres”, a afirmat la aceea vreme liderul MAN. 

Formațiunea MAN ar fi beneficiat de susținere din partea consilierilor politici trimiși de FSB și acuzați de spionaj în Republica Moldova, schema fiind făcută publică de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău. Ion Ceban a negat cele relatate de SIS.

,,Solicităm excluderea Partidului Mișcarea Alternativa Națională din așa-zisele investigații și tot felul de presupuneri anunțate anterior și de fostul premier și vicepremier care au fost atacați în instanță pentru declarații nefondate și calomnioase. Amintim, MAN nu are tangențe cu informațiile tirajate intenționat și concertat în presă, iar despre acest lucru am informat toate instituțiile internaționale”, a scris primarul pe internet. 

Întâlniri cu oficialii români

În același an, Ion Ceban s-a întâlnit la Chișinău cu Marcel Ciolacu, pe atunci președinte al PSD și al Camerei Deputaților din Parlamentul României. Cei doi au continuat să mențină legătura, dovadă fiind întâlnirile care au urmat în anii următori, cele mai multe discrete sau mediatizate doar de primarul de la Chișinău.

„Am avut o întrevedere cu premierul României, Marcel Ciolacu. I-am mulțumit pentru suportul acordat Republicii Moldova și Chișinăului din partea României, în special a PSD, pentru realizarea multiplelor proiecte în toată țara. Este vorba de proiecte de infrastructură, proiecte în diverse domenii, dar și suport financiar în perioadele de criză prin care a trecut țara noastră. La Chișinău, am reușit să realizăm multiple proiecte cu sprijinul colegilor, dar și la nivelul Republicii Moldova, în implementarea proiectului de țară „Satul European”. I-am urat succes în alegerile care urmează și am subliniat că suntem deschiși să avem în continuare o colaborare frumoasă”, a notat Ion Ceban pe Facebook, după o vizita la sediul Guvernului României, din septembrie 2024.

Edilul Ion Ceban a exprimat în repetate rânduri mulțumiri pentru faptul că Primăria, sub conducerea sa, a reușit să obțină finanțări pentru diverse proiecte. Printre cei care ar fi oferit un sprijin financiar de jumătate de milion de euro se numără Petre Emanoil Neagu, președintele Consiliului Județean Buzău.

Tot anul trecut, Ion Ceban a fost prezent la Iași pentru a participa la ceremonia de omagiere a poetului Grigore Vieru, organizată în Parcul Copou. Ulterior, însă, Primăria Iași a negat că i-ar fi adresat o invitație oficială la acest eveniment.

„Îi mulțumesc primarului mun. Iași pentru invitație, dar și pentru sprijinul acordat Chișinăului de-a lungul anilor. Iași și Chișinău sunt orașe înfrățite și avem foarte multe activități pe care le realizăm în comun”, a scris Ion Ceban pe pagina sa de Facebook. 

În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, Ion Ceban a avut o întrevedere cu Victor Ponta, fost candidat la funcția supremă în stat și consilier onorific al prim-ministrului Marcel Ciolacu.

„Azi, cu Dl Ion Ceban – Primarul General al Chisinaului , am discutat despre viitorul Romaniei si al Republicii Moldova! Doar impreuna putem sa trecem peste vremurile grele de acum”, a subliniat Victor Ponta pe Facebook. 

În tot acest timp, Ion Ceban nu a avut întrevederi cu oficiali de rang înalt veniți la Chișinău, precum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. A discutat doar cu mai mulți ambasadori europeni în Republica Moldova, printre care cei ai Belgiei, Letoniei și Spaniei.

Apariția Blocului Alternativa

În luna ianuarie a acestui an, liderul MAN, alături de Ion Chicu, președintele PDCM, care a criticat în repetate rânduri Bucureștiul, Alexandr Stoianoglo, candidatul la alegerile prezidențiale moldovenești din 2024 susținut de Kremlin, și Mark Tkaciuk, fost deputat comunist, au format Blocul Alternativa, care își propune să intre în Parlamentul Republicii Moldova.

 ,,Patru crai de la răsărit au venit cu sol de ,,pace”. Acest bal mascat are un singur scop – să păcălească moldovenii și să fure integrarea europeană a țării. Kremlinul a aruncat zarurile”, a notat vicepreședintele Parlamentului moldovean, Doina Gherman, pe Facebook.

Blocul politic s-a înscris în cursa pentru alegerile parlamentare programate pentru data de 28 septembrie 2025.

,,Alegerile din 28 septembrie sunt decisive pentru viitorul Republicii Moldova”, a spus liderul MAN despre scrutinul cu miză majoră pentru viitorul european al țării sale, vizat de tentativele Moscovei de deturnare.

Ion Ceban, care se declară proeuropean, a făcut alianță cu persoane cu afinități proruse sau care au legături cu Kremlinul. Mai mult, s-ar fi aflat la Moscova în ziua în care Rusia a invadat Ucraina.

„Condamn acest război, condamn această agresiune și nu consider un lucru normal. Da, Rusia e agresor. Ce să mai spun”, spunea în luna octombrie 2022 primarul Chișinăului.

Prorusul Ion Ceban

Ion Ceban are un trecut prorus, manifestând o vehemență puternică împotriva Uniunii Europene. A fost membru al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). În 2014, la scurt timp după ce Kremlinul a anexat ilegal Crimeea, a susținut referendumul ilegal din Găgăuzia, care promova aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus.

Tot în același an, Ion Ceban, alături de mai mulți socialiști, a protestat la Bruxelles împotriva semnării Acordului de Asociere și Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

„Doar în cadrul Uniunii Vamale țara mai are șansa să-și păstreze statalitatea și să apuce calea unei dezvoltări progresive”, afirma atunci Ion Ceban.

În data de 9 iulie 2025, Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că lui Ion Ceban i-a fost impusă interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen din ,,motive ce țin de considerente de siguranță națională”. 

În apărarea acestuia a venit prorusul Igor Dodon, actual lider al PSRM și ex-șef de stat. 

,,Este semnalul unei degradări a democrației, a libertăților și a drepturilor omului în Uniunea Europeană. Idealul UE este un mit care s-a spart”, a precizat acesta pe o rețea socială.

Un atac lansat de forţele ruse  în noaptea de 9 spre 10 iulie asupra Kievului s-a soldat cu moartea a două persoane şi rănirea altor 13, au anunţat autorităţile locale joi dimineaţa.

Atacul a avut loc înaintea unei întâlniri între secretarul de stat american Marco Rubio şi omologul său rus Serghei Lavrov la Kuala Lumpur, pe fondul unui impas diplomatic asupra dosarului ucrainean, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Șefului administraţiei militare de la Kiev, Timur Tkacenko, spune că forţele ruse au vizat cel puţin şase cartiere ale capitalei ucrainene.

„Aceste persoane au fost ucise de ruşi”

Atacurile sau resturile proiectilelor interceptate au lovit clădiri rezidenţiale, vehicule, depozite şi clădiri de birouri, potrivit aceleiaşi surse.

„Din păcate, avem doi morţi. Aceste persoane au fost ucise de ruşi”, a scris Tkacenko pe reţeaua socială Telegram, după ce a raportat 13 răniţi.

Atacul nocturn asupra regiunii Kiev a fost „masiv” şi a durat „aproape zece ore” folosindu-se drone de luptă şi rachete, a explicat Mikola Kalaşnik, şeful administraţiei militare regionale.

Jurnaliştii AFP aflaţi la Kiev au raportat explozii puternice în oraş în timpul nopţii şi au văzut exploziile proiectilelor interceptate pe cer de apărarea antiaeriană.

Zeci de locuitori s-au refugiat într-o staţie de metrou din centrul oraşului, unde erau disponibile saltele de dormit şi echipamente de camping.

Cu o noapte în urmă, Rusia a lansat cel mai mare atac aerian de la începutul invaziei în Ucraina, cu 728 de drone şi 13 rachete, aproape toate fiind interceptate, potrivit Kievului.

Dată fiind intensificarea atacurilor ruseşti şi al unui impas diplomatic, secretarul de stat american Marco Rubio urmează să se întâlnească joi cu omologul său rus Serghei Lavrov pe marginea reuniunii miniştrilor de externe din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur.

Administrația Trump vrea să furnizeze „mai multe arme” Ucrainei

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat luni că vrea să furnizeze „mai multe arme” Kievului, în principal „defensive”, iar a doua zi l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că spune „prostii” despre Ucraina, insinuând în acelaşi timp că vrea să impună noi sancţiuni Rusiei.

Premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să participe joi la o reuniune prin videoconferinţă pe tema Ucrainei, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi cancelarul german Friedrich Merz.

La reuniune ar urma să participe şi reprezentanţi ai SUA, potrivit Palatului Elysée.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va trimite arme Ucrainei după anunțul contradictoriu de zilele trecute. Unul dintre motive este legat de informațiile serviciilor secrete privind pregătirea de către Rusia a unei ofensive importante, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu.

La câteva zile după ce Pentagonul a anunțat stoparea trimiterii de armament esențial pentru Ucraina, se pare că președintele Trump s-a răzgândit. După ce s-a consultat cu consilieri și lideri europeni, acesta s-a angajat să trimită imediat zece rachete Patriot Ucrainei, relatează Axios, citând surse.

„Le vom trimite mai multe arme din ceea ce avem. Trebuie să fie capabili să se apere. În prezent, sunt loviți foarte dur”, a declarat Trump reporterilor luni seară.

„La ordinul președintelui Trump, Departamentul Apărării va trimite arme defensive suplimentare Ucrainei, pentru a se asigura că ucrainenii se pot apăra în timp ce noi lucrăm pentru a asigura o pace durabilă”, a anunțat Pentagonul luni seară.

În convorbirea sa cu Volodimir Zekenski, Trump i-a spus omologului său ucrainean că dorește să ajute Ucraina, dar a subliniat că SUA au fost nevoite să suspende livrările de arme pentru a-și revizui propriile stocuri, potrivit a două surse informate cu privire la apel.

Acestea au dezvăluit că Trump a promis să trimită imediat 10 interceptoare Patriot și să ajute la identificarea altor mijloace de aprovizionare.

Cu o zi înainte, cancelarul german Friedrich Merz îl sunase pe Trump pentru a-i cere să reia livrarea interceptoarelor Patriot care fuseseră oprite în drum spre Ucraina, a declarat un oficial german.

Oficialul a declarat că Merz i-a spus președintelui american că Germania este dispusă să cumpere baterii Patriot din SUA pentru a le trimite Ucrainei.

La rândul său, Trump a propus ca Germania să vândă Ucrainei una dintre bateriile sale Patriot, potrivit a trei surse familiarizate cu discuția. În acest caz, SUA și aliații europeni ar împărți costul achiziției.

Trump și Merz nu au căzut de acord, dar oficialii spun că discuțiile continuă. Aceștia au precizat că Germania a oferit deja Ucrainei un procent foarte mare din rachetele sale Patriot – chiar mai mult decât SUA în termeni relativi.

Purtătorii de cuvânt ai Casei Albe și ai Pentagonului au confirmat că unele livrări vor fi reluate la ordinul lui Trump, dar nu au specificat dacă acestea vor include muniții aflate la niveluri critice.

„Trump începe să fie convins că Putin trage de timp”

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, a vorbit pentru „Adevărul” despre motivele care au dus la această evoluție.

Bălăceanu remarcă faptul că decizia a venit la foarte puțin timp după ce s-a anunțat stoparea ajutorului militar american pentru Ucraina cu privire la tipuri de echipamente militare și de muniții esențiale pentru apărarea aliniamentului de contact, pe de o parte, pentru protecția infrastructurii energetice și chiar a marilor aglomerări urbane, pe de altă parte.

„Deficitul din acest punct de vedere conturându-se din ce în ce mai mult, mai ales deficitul în capabilități de apărare antirachetă, rușii trecând deja la executarea unui foc de supra-saturare a apărării anti-aeriene, încep să folosească foarte des, până la sau chiar peste 500 de lovituri, fie cu dronele kamikaze Shahed 136, fie cu rachetele balistice Iskander, fie cu rachetele de croazieră Kalibr, fie cu rachetele de croaziere din seria KH ceea ce creează probleme destul de serioase din punct de vedere al stabilității, nu numai al stabilității apărării, dar mai ales din punct de vedere al stabilității economico-sociale în Ucraina. Sunt din ce în ce mai multe victime din rândul civililor”, explică generalul.

În ceea ce privește motivul acestei noi hotărâri, Bălăceanu crede că „din ce în ce mai mult Trump este convins că Putin trage de timp privind admiterea unei încetări a focului și a unui armistițiu fie el și pe perioadă determinată. De ce? Pentru că suntem în pragul ofensivei de vară. De ce? Pentru că ni se spune de către serviciile de informații că rușii constituie o grupare de forțe foarte importante, de peste 100.000 de oameni, care ar urma să desfășoare un atac pe direcțiile principale”.

Vorbim aici despre localitățile Pokrovsk și Torețk, dar și pe alte direcții cum ar fi centura fortăreței, respectiv cele mai importante localități în care ucrainenii mai pot să organizeze apărarea: Kosteantînivka, Drujkivka, Kramatorsk și Sloviansk.

„Dacă va cădea centura fortăreței, atunci Donetsk va fi cucerit în întregime, rușii vor ajunge la acel punct de joncțiune între cele trei regiuni Donetsk-Harkov și Dnepropetrovsk și de acolo putem să asistăm la o dezvoltare inclusiv a ofensivei înspre Dnipro. Dar este destul de clar că Putin nu vrea o încetare a focului până nu va vedea care vor fi rezultatele legate de noi cuceriri teritoriale, mai ales în zona Donbasului, dar și o dezvoltare a capului de pod creat înspre localitatea Sumî, precum și aliniamente mai favorabile pe care vor să le cucerească pentru a avea o poziționare mai bună a forțelor rusești legată de Harkov. Și de aici concluzia care s-ar desprinde într-o prima analiză, că a înțeles lucrul acesta Trump și că a înțeles că numai prin consolidarea apărării ucrainene se poate ajunge la niște discuții mai serioase cu privire la încetarea focului și la un armistițiu”, explică specialistul.

Stabilizarea frontului, esențială pentru a aduce Rusia la negocieri

Rusia va privi cu mai mult interes negocierile de pace numai dacă nu va avea succesul scontat pe timpul ofensivei de vară. „Atâta timp cât Putin realizează și generalii raportează că e nevoie de timp destul de îndelungat, cel puțin o jumătate de an, pentru a-și realiza obiectivele de cuceriri teritoriale în Ucraina, nu vom asista la discuții reale de pace. Până acum, discuțiile de încetare a focului și de armistițiu au fost niște tatonări”, este de părere Bălăceanu.

În acest context, sprijinul american reprezintă un element esențial pentru întărirea capabilităților de apărare în toate domeniile, dar mai ales în ceea ce privește apărarea antirachetă, apărarea legată de consolidarea capabilităților de răspuns la atacurile rușilor prin focul artileriei, focul rachetelor, pregătirea aliniamentelor în mod corespunzător din punct de vedere genistic, dar și din punct de vedere al capabilităților antitanc, al capabilităților de luptă împotriva dronelor.

„Aceasta ne face să credem că ajutorul american alături de ajutorul european vor crea condiții favorabile pentru stabilizarea frontului mai ales pe direcțiile principale de ofensivă ale rușilor. Ce înseamnă stabilizarea frontului? Imposibilitatea rușilor de a continua ofensiva sau cuceriri la nivel minim, la nivel tactic, pătrunderi care nu duc la amenințarea stabilității apărării, mai ales în zona Donbass-ului”, a concluzionat Bălăceanu.

O investigație a publicației ruse Important Stories privind afacerile cu petrol ale Kremlinului cu aliații lui Orbán a scos la iveală modul în care o firmă obscură a contribuit la canalizarea a peste 10 miliarde de dolari din petrol de la cercurile legate de Putin către elita conducătoare a Ungariei.

Viktor Orbán, premierul Ungariei, este vocea cea mai loială Moscovei în Uniunea Europeană. Într-o perioadă în care Bruxelles-ul încearcă să reducă dependența de energia rusă, Budapesta nu doar că refuză, dar pare să fi găsit în această relație o sursă de îmbogățire pentru anturajul liderului maghiar. În centrul acestui mecanism – Normeston Trading, o firmă discretă, dar extrem de profitabilă, cu legături care duc până în anturajul lui Vladimir Putin, arată o investigație a publicației ruse Important Stories (IStories).

Cum s-a născut alianța economică Ungaria–Rusia: între discursuri suveraniste și benzinării Lukoil

În 2009, gigantul petrolier maghiar MOL a înființat o firmă de trading de gaze, MOL Energy Trade, și i-a cedat 50% unei entități puțin cunoscute – Normeston Trading, înregistrată în Belize. Ulterior, participația Normeston a ajuns la apropiații lui Orbán: omul de afaceri István Garancsi și partenerul său György Nagy.

Normeston a vândut zeci de milioane de tone de petrol rusesc în Europa de Est. Între 2011 și 2023, prin această firmă s-au tranzacționat peste 20 de milioane de tone de țiței, în valoare de peste 10 miliarde de dolari. De la începutul războiului din Ucraina, volumele livrate de Normeston prin conducta Drujba au crescut de zece ori.

Cum a fost posibil? Cum poate un trader obscur să gestioneze volume colosale de țiței rusesc în plin regim de sancțiuni?

Pilotul și petrolul: Lev Tolkaciov, un intermediar de fațadă?

Oficial, Normeston a fost condusă, până în 2016, de Lev Tolkaciov – fost angajat al Lukoil, devenit pilot de curse auto și antreprenor în Tver. Tolkaciov deține benzinării, o reprezentanță auto și un circuit de karting. Însă cifra de afaceri a afacerilor sale locale este infimă în comparație cu rulajul de miliarde al Normeston.

Surse din fosta administrație rusă spun că este imposibil ca un fost pilot de curse, fără protecție la vârf, să gestioneze o astfel de firmă: „Piața petrolului rusesc e un club închis. Fără susținerea unor oameni cu influență politică, nu intri acolo nici măcar cu legitimație de serviciu”, spune un fost oficial rus.

Legătura cu Timcenko: un fir roșu direct spre Kremlin

Pista duce către Ghenadi Timcenko, fost patron al traderului Gunvor, omul care gestiona o treime din exporturile de petrol ale Rusiei până la sancțiunile din 2014. Managerii săi apropiați, Aleksandr Juravliov și Serghei Gjelîak, au fost asociați în afaceri cu Tolkaciov. Din 2017, compania cipriotă Normeston Trading se afla “sub control comun” cu firmele deținute de oamenii lui Timcenko, potrivit registrului cipriot.

De la Lukoil la Monaco: Subbotin, omul invizibil al rețelei

După Tolkaciov, acțiunile Normeston au trecut în mâinile lui Valeri Subbotin – fost vicepreședinte al Lukoil, refugiat în Europa în 2016, devenit cetățean cipriot și rezident în Monaco. Din 2023, firma sa Valna Holding Cyprus deține 49,9% din Normeston. Deși nu mai apare în Rusia oficial, Subbotin păstrează legături cu foștii aliați ai Kremlinului și cu oameni din cercul lui Viktor Ianukovici, fostul președinte pro-rus al Ucrainei.

În vara lui 2023, Normeston a câștigat o licitație pentru livrarea de petrol în Cehia, în valoare de peste 45 milioane de dolari.

Orbán și prietenii: energia, punte între Est și Vest

În spatele succesului Normeston în Ungaria stă o rețea de afaceri și loialități politice. În 2009, Normeston a intrat în acționariatul MET – un trader de gaze născut din parteneriatul cu MOL. Doi ani mai târziu, partea deținută de Normeston a ajuns la cercul apropiat al lui Orbán: Garancsi și Nagy. În următorii ani, MET a crescut exploziv, devenind una dintre cele mai mari companii de energie din Europa Centrală, cu o cifră de afaceri de aproape 18 miliarde de euro.

Potrivit anchetelor, MET a cumpărat gaze la prețuri mici și le-a vândut scump pe piața internă, într-un aranjament tolerat atât de Moscova, cât și de Budapesta. Un cerc închis în care toată lumea câștigă, în afară de cetățeanul de rând.

Fazakas, omul de legătură: de la Videoton la gazoducte

Un alt nume cheie este Imre Fazakas – fost consultant MOL, absolvent al facultății din Liov și veteran al relațiilor comerciale cu URSS. În anii ’80, conducea centrul Videoton din Moscova, firmă care producea echipamente electronice pentru industria petrolieră sovietică. Astăzi, deține 16,7% din Normeston și apare în consiliile de administrație alături de Tolkaciov și alți oameni conectați la Rusia.

Nagy și Csányi: banul naționalist, contul internațional

Restul de 33,4% din Normeston este deținut de fondul Madera Investment, legat de György Nagy – partener de afaceri cu Garancsi și cu bancherul Sandor Csányi, șeful OTP Bank din Ungaria. Toți, prieteni vechi ai lui Orbán, prezenți la meciurile echipei preferate a premierului, Videoton FC.

Nagy a absolvit MGIMO, prestigioasa universitate diplomatică a Rusiei, și a primit de la statul maghiar contracte IT fără licitație. Iar firma sa, Café Group, are printre clienți MOL.

În Moscova, sediul Normeston se află într-o clădire de birouri unde funcționează firme conectate la OTP Bank, la fiul lui Csányi, și la afacerile lui Nagy. Un spațiu în care se întâlnesc, discret, interesele Rusiei și ale elitei de afaceri maghiare.

Orbán și Rusia: un parteneriat strategic, cu beneficii personale?

În mai 2022, în plină dezbatere despre embargoul impus petrolului rusesc, Viktor Orbán scria pe Facebook: „Tatăl e bărbat, mama e femeie, prețul benzinei e 480 de forinți.” În spatele acestei glume de propagandă se ascundea realitatea: Ungaria a obținut o derogare pentru importurile prin conducta Drujba. Excepție prelungită și în 2023. În iunie 2024, Budapesta a blocat un nou pachet de sancțiuni europene împotriva petrolului rusesc.

„Dacă vine Putin în Ungaria, îl primim cu toate onorurile,” a declarat premierul maghiar într-un interviu recent. O afirmație care, privită în lumina legăturilor financiare și comerciale expuse mai sus, nu mai pare doar un gest diplomatic – ci o recunoaștere cinică a unei relații bine cimentate de bani, influență și tăcere.

Statele Unite impun tarife de până la 40% pentru exporturile din mai multe țări, inclusiv Moldova, începând cu 1 august.

Președintele american Donald Trump a transmis miercuri o nouă serie de scrisori oficiale liderilor din cel puțin șase țări, anunțând creșterea tarifelor vamale pentru exporturile acestora către Statele Unite. Măsura face parte dintr-o strategie mai amplă de redesenare a relațiilor comerciale globale, relatează CNBC.

Republica Moldova, printre țările vizate

Scrisorile, publicate chiar de Trump pe platforma sa Truth Social sub formă de capturi de ecran, au fost adresate conducătorilor din Filipine, Brunei, Moldova, Algeria, Irak și Libia.

Anunțul vine la doar două zile după ce liderul de la Washington a informat alte 14 state, inclusiv Japonia, Coreea de Sud, Malaezia, Kazahstan, Africa de Sud, Bosnia și Herțegovina sau Serbia, că vor fi supuse unor măsuri similare.

Tarife între 20% și 40%, aplicabile din august

Potrivit documentelor semnate de Trump, noile tarife, ce variază între 20% și 40%, vor intra în vigoare începând cu 1 august. Scrisorile conțin formulări aproape identice și precizează că aceste procente “ar putea fi revizuite în funcție de relația noastră cu țara dumneavoastră”.

Ofensivă comercială începută în aprilie

Actualul val de notificări vine în continuarea unei campanii lansate pe 2 aprilie, când Trump a anunțat o taxă vamală de bază de 10% aplicabilă aproape tuturor țărilor, cu valori mai mari pentru unele dintre ele. Inițiativa a provocat atunci o săptămână de incertitudine pe piețele internaționale, care s-a mai domolit abia după ce președintele american a decis amânarea aplicării tarifelor cu 90 de zile.

Această perioadă de grație urma să expire miercuri, însă luni Trump a semnat un ordin executiv prin care prelungește termenul-limită până la 1 august. Totuși, într-o postare publicată marți, el a transmis un mesaj clar: „Nu vor exista alte amânări”.

Noua mișcare amplifică tensiunile comerciale internaționale și ridică semne de întrebare în legătură cu impactul asupra economiilor vizate, inclusiv cea a Republicii Moldova.

Secretarul pentru sănătate al Statelor Unite, Robert F. Kennedy Jr., a lăudat luni o companie care oferă mese la 7 dolari bucata, livrate direct la domiciliul beneficiarilor de programe guvernamentale precum Medicaid și Medicare.

Secretarul pentru Sănătate a mulțumit companiei Mom’s Meals pentru că trimite mese finanțate din bani publici „fără aditivi” către casele americanilor bolnavi sau în vârstă. Printre preparatele oferite se numără paste cu pui, bacon și sos ranch pentru cină, sau bastonașe de French toast cu fructe ori chiftele din șuncă, scrie Huffington Post.

„Aceasta este cu adevărat una dintre soluțiile pentru a face din nou această țară sănătoasă”, a declarat Kennedy într-un videoclip postat pe contul său oficial de secretar al sănătății, după ce a vizitat săptămâna trecută fabrica companiei din Oklahoma.

Mese ultraprocesate

Însă o analiză realizată de Associated Press asupra meniului Mom’s Meals, inclusiv a ingredientelor și etichetelor nutriționale, arată că produsele oferite sunt de fapt tipice meselor ultraprocesate, gata de încălzit și consumat — exact genul de alimente pe care Kennedy le critică frecvent pentru că îmbolnăvesc populația.

Mesele conțin aditivi chimici care le fac imposibil de reprodus acasă, într-o bucătărie obișnuită, a declarat Marion Nestle, nutriționist la Universitatea New York și expert în politici alimentare, care a analizat meniul pentru AP. Multe dintre felurile de mâncare au un conținut ridicat de sodiu, iar unele sunt bogate în zahăr sau grăsimi saturate, a spus aceasta.

„Este perfect posibil să faci mese ca acestea din alimente reale, fără aditivi ultraprocesați, dar fiecare dintre mesele pe care le-am examinat este plină de astfel de aditivi”, a spus Nestle. „Ce e trist e că nu trebuie să fie așa. Alte companii reușesc să producă produse mult mai bune, dar desigur, acestea sunt mai scumpe.”

Ea a precizat totuși că mesele Mom’s Meals nu conțin coloranți artificiali derivați din petrol, pe care Kennedy i-a cerut altor companii să-i elimine din produsele lor.

Produsele Mom’s Meals „nu includ ingrediente des întâlnite în alimentele ultraprocesate”, cum ar fi coloranții alimentari sintetici, siropul de porumb bogat în fructoză, anumite îndulcitoare sau conservanți sintetici interziși în Europa, a declarat Teresa Roof, purtătoare de cuvânt a companiei, într-un e-mail. Ea nu a comentat însă utilizarea altor aditivi care clasifică aceste produse drept ultraprocesate.

Mesele sunt o „alternativă sănătoasă” față de ceea ce mulți oameni ar găsi în magazinele alimentare, a spus Andrew Nixon, purtător de cuvânt al Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane din SUA, răspunzând întrebărilor despre Mom’s Meals.

Alimente livrate pacienților recent externați

Compania este una dintre multele din SUA care oferă mese „adaptate medical” și livrate acasă. Programele de acest tip sunt acoperite de Medicaid pentru anumite categorii de beneficiari, inclusiv persoane cu cancer sau diabet, precum și unii americani în vârstă, înscriși în anumite planuri de asigurări Medicare.

Potrivit site-ului companiei, și pacienții recent externați din spital pot primi aceste mese.

Nu este clar cât de mult cheltuie anual contribuabilii federali pentru furnizarea de mese prin Medicaid și Medicare. O investigație realizată anul trecut de publicația STAT News a arătat că unele state cheltuie milioane de dolari pentru a oferi mese adaptate medical beneficiarilor Medicaid, prezentate ca fiind sănătoase și „aprobate de nutriționiști”. Totuși, multe dintre companiile implicate ofereau mese încărcate cu sare, grăsimi sau zahăr — elemente de bază ale unei diete nesănătoase, concluziona raportul.

Majoritatea alimentelor din SUA sunt procesate

Definirea alimentelor ultraprocesate este complicată. Majoritatea alimentelor din SUA sunt procesate, fie prin congelare, măcinare, fermentare, pasteurizare sau alte metode. Însă alimentele create prin procese industriale și care conțin ingrediente precum aditivi, coloranți și conservanți imposibil de reprodus într-o bucătărie obișnuită sunt considerate cele mai procesate.

Kennedy a declarat că dietele mai sănătoase sunt esențiale pentru viziunea sa de a „Face America Sănătoasă Din Nou” („Make America Healthy Again”). Apelul său către americani de a consuma mai multe alimente integrale l-a ajutat să formeze o coaliție unică, alcătuită din susținători ai lui Trump și mame din suburbii, care se identifică cu acronimul „MAHA”.

Într-o postare recentă pe rețelele sociale, în care critica cantitatea uriașă de alimente ultraprocesate din dieta americană, Kennedy i-a îndemnat pe americani să facă alegeri mai sănătoase.

„Această țară a pierdut cea mai de bază dintre toate libertățile — libertatea care vine din a fi sănătos”, a spus Kennedy.

Citește mai multe despre: sua

Donald Trump amenință cu o intervenție federală directă în conducerea orașului Washington, D.C., invocând probleme de criminalitate. În spatele declarației stă o posibilă redeschidere a unui conflict vechi de decenii între administrația federală și dreptul la autoguvernare al capitalei americane, relatează Bloomberg.

Președinte al SUA a declarat marți că administrația sa „analizează” posibilitatea de a prelua controlul direct asupra Washingtonului, D.C., într-o mișcare care ar răsturna autonomia locală parțială pe care orașul o are din 1973 încoace.

„Ne uităm la D.C., sincer să fiu. Ne gândim să facem acest lucru. Vrem o capitală condusă fără greșeală,” a spus Trump în timpul unei ședințe de guvern transformată, ca de obicei, într-o scenă de declarații televizate.

Capitala, între autonomie fragilă și ambiții prezidențiale

Declarația vine pe fondul unor tensiuni tot mai evidente între Casa Albă și administrația locală condusă de primărița Muriel Bowser, democrată, care — paradoxal — a cultivat o relație relativ cooperantă cu Trump.

Printre proiectele comune s-a numărat și redeschiderea discuțiilor privind construirea unui nou stadion de fotbal în oraș, precum și controversata îndepărtare a inscripției „Black Lives Matter” de lângă Casa Albă — un gest care a semnalat o apropiere de retorica prezidențială.

Cu toate acestea, Trump nu a ezitat să critice frecvent orașul pentru nivelul de criminalitate și pentru prezența taberelor de oameni fără adăpost, probleme reale, dar și politizate în discursul său.

„Am avut o relație bună cu primărița, și acum o testăm să vedem dacă funcționează”, a comentat el, într-un ton ambiguu.

Un drept democratic în pericol

Washingtonul este o anomalie constituțională: nu este stat, iar locuitorii săi nu au reprezentare cu drept de vot în Congres, deși plătesc taxe și votează la alegerile prezidențiale. În 1973, o lege federală le-a acordat dreptul de a-și alege propria administrație locală, însă Congresul păstrează controlul final asupra bugetului orașului și asupra legislației locale.

Intervenția prezidențială directă — fie și doar anunțată — ar echivala cu o suspendare parțială a autonomiei locale, într-un moment în care capitala simbolizează nu doar guvernarea federală, ci și echilibrul fragil dintre democrație și putere executivă.

Extinderea ambițiilor federale, o avertizare pentru New York

Trump nu s-a oprit la Washington. În aceeași intervenție, el a lansat un atac direct la adresa politicianului Zohran Mamdani, candidatul democratic de stânga la primăria orașului New York. L-a numit „comunist” și a avertizat că alegerea acestuia ar fi „de neacceptat”.

„Avem o putere uriașă la Casa Albă să conducem locuri când trebuie,” a spus Trump — o afirmație care, deși vagă, lasă loc pentru interpretări neliniștitoare despre limitele intervenției federale în administrațiile locale.

„New York City va funcționa cum trebuie. O vom aduce înapoi,” a adăugat el, fără alte explicații.

O retorică de forță, o amenințare pentru instituțiile locale

Trump și al doilea mandat pe un discurs de restabilire a „ordinii” prin orice mijloace. De această dată, ținta nu mai sunt doar instituțiile federale sau adversarii politici din Congres, ci și orașele mari, simboluri ale diversității, ale opoziției politice și ale unei democrații urbane mai liberale.

Amenințarea cu o preluare a Washingtonului, precum și insinuările privind New York-ul, ar putea prefigura o strategie de centralizare autoritară, mascată sub discursul despre eficiență administrativă și „siguranță”.

Dincolo de spectacolul televizat și declarațiile de forță, rămâne întrebarea: cât de fragile sunt, de fapt, granițele dintre puterea federală și dreptul orașelor americane de a-și decide propriul destin?

Într-o schimbare bruscă de ton și strategie, președintele american Donald Trump a revenit în ultimele 48 de ore asupra deciziei de a suspenda sprijinul militar pentru Ucraina, anunțând reluarea livrărilor de arme. Într-un context în care Moscova își reafirmă refuzul categoric față de orice soluție diplomatică realistă, războiul pare să revină la punctul de plecare: o confruntare între voința de a rezista și refuzul de a ceda.

„Vom trimite mai multe arme. Trebuie să o facem. Ucrainenii trebuie să se poată apăra. Sunt loviți foarte dur”, a declarat Trump luni, în fața presei, reluând un principiu esențial al politicii externe americane postbelice – respingerea agresiunii ruse.

Declarația sa a venit la doar câteva zile după ce administrația sa anunțase suspendarea temporară a transporturilor militare către Ucraina, generând îngrijorare la Kiev. Ulterior, un purtător de cuvânt al Pentagonului a confirmat că, „la solicitarea președintelui Trump”, Departamentul Apărării va relua livrările de arme defensive, „pentru a asigura că Ucraina se poate apăra până când se va putea ajunge la o pace durabilă”.

Această întoarcere de poziție a urmat unei convorbiri telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat sâmbătă că a fost „cea mai productivă discuție” avută până acum cu liderul american. Printre temele discutate s-au numărat producția comună de armament și consolidarea sistemului de apărare aeriană al Ucrainei – o prioritate acută în fața intensificării atacurilor cu drone și rachete balistice lansate de Rusia.

Trump a discutat, de asemenea, cu cancelarul german Friedrich Merz, căruia i-a sugerat posibilitatea ca Germania să achiziționeze baterii Patriot din SUA, pentru a le transfera Ucrainei. Negocierile sunt în desfășurare, deși oficialii germani au subliniat că Berlinul a livrat deja o parte substanțială din propriile capacități de apărare antiaeriană către Kyiv.

Această reconfigurare a poziției americane survine într-un moment critic. Apărarea aeriană a capitalei ucrainene a fost serios pusă la încercare de cel mai amplu atac cu drone de până acum, în timp ce peste 160.000 de soldați ruși sunt masați la nord și est de linia frontului. Pentru Kiev, lunile care urmează pot marca o schimbare majoră în direcția războiului – în bine sau în rău.

Ce e diferit față de administrația Biden

Dacă Trump pare că reînvie, fie și temporar, logica sprijinului militar asumat de administrația Biden, el o face într-un stil radical diferit. Fostul președinte a preferat tăcerea strategică în privința detaliilor tehnice, evitând ceea ce el consideră a fi fost o „escaladare transparentă” practicată de predecesorul său. Biden a anunțat public, pas cu pas, fiecare tip de armament trimis Ucrainei – o strategie care, deși onestă, a expus treptat linia de escaladare în fața Moscovei.

Acum, după șase luni de tatonări, ezitări și contacte telefonice cu ambele părți, Trump pare să fi ajuns la aceeași concluzie pe care administrația Biden o formulase cu doi ani înainte: Rusia nu dorește pace. Iar diplomația blândă, suspendările temporare de ajutor și apelurile la „răbdare strategică” nu au produs nicio schimbare de substanță în poziția Kremlinului.

Semnalele din partea Moscovei sunt cât se poate de clare. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, declara luni, într-un interviu pentru presa din Ungaria, că Rusia va accepta o încetare a ostilităților doar în schimbul „demilitarizării și denazificării Ucrainei, ridicării tuturor sancțiunilor, renunțării la procesele juridice împotriva Rusiei și recunoașterii teritoriilor ocupate ca aparținând Federației Ruse”. Acestea sunt condiții cunoscute, nerealiste și imposibil de acceptat de partea ucraineană – cu atât mai mult cu cât unele dintre teritoriile revendicate nici măcar nu se află sub control rusesc.

Pentru Kremlin, însă, această poziție rigidă are logică internă. Vladimir Putin continuă să prezinte războiul drept o confruntare existențială între „valorile tradiționale rusești” și un Occident decadent, agresiv, expansionist. Orice concesie, oricât de mică, riscă să fisureze această narațiune. Pentru soldații ruși trimiși în ofensivă, iluzia unui război just și necesar este singurul substitut al unui moral real.

Așadar, atât la Washington cât și la Moscova, pendulul politic pare să fi revenit la poziția din 2022. Conflictul nu s-a estompat, ci s-a adâncit. Timpul diplomatic s-a scurs, iar acum, din nou, Ucraina se află între două superputeri care oscilează între intenții și realități, între promisiuni și calcule. Iar în mijlocul acestui vârtej, armata ucraineană încă rezistă – cu sau fără detalii.

Un translator angajat de UE a fost exclus din activitate în urma unui incident de securitate petrecut în timpul unei reuniuni la nivel înalt cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Comisia Europeană a anunțat că a concediat un translator angajat pentru summituri de rang înalt, după ce acesta a încălcat regulile de securitate în timpul unei ședințe sensibile a Consiliului European din 19 decembrie 2024, la care a participat și liderul de la Kiev.

Potrivit unui răspuns transmis publicației Politico, executivul UE a confirmat că „a luat măsuri în urma unui incident legat de luarea de notițe” în cadrul reuniunii respective. Comisia a subliniat că regulamentele sale interzic redactarea de notițe scrise în timpul discuțiilor care vizează aspecte legate de apărare și securitate, tocmai pentru a preveni scurgerile accidentale sau spionajul.

„Notițele au fost confiscate imediat”, a declarat Comisia Europeană. „După o analiză atentă a faptelor, Comisia a luat măsuri adecvate pentru a preveni repetarea acestui incident. În acest caz particular, s-a decis că serviciile interpretului în cauză nu vor mai fi utilizate în viitor”, a mai transmis executivul european, citat de News.ro.

Translator franco-ucrainean, anchetă în desfășurare

Ziarul Le Monde a relatat că este vorba despre un traducător freelancer franco-ucrainean, adus special pentru a facilita comunicarea dintre liderii europeni și președintele Zelenski. Ancheta privind acest caz a fost preluată de autoritățile belgiene, însă acestea nu au oferit deocamdată un comentariu oficial.

Incidentul are loc într-un context mai larg de preocupări legate de activitatea agenților străini la Bruxelles, un oraș considerat de oficialii europeni drept un important centru al spionajului.

Bruxelles-ul, epicentrul spionajului internațional

În noiembrie, Politico a dezvăluit existența unei comunicări interne transmise angajaților Comisiei Europene, în care se avertiza că există „o amenințare reală” din partea agenților străini. „Bruxelles-ul este unul dintre cele mai mari centre de spionaj din lume, cu sute de agenți de informații activi care vizează instituția noastră”, se menționa în acea scrisoare.

Tot anul trecut, Parlamentul European a luat măsuri împotriva fostei eurodeputate letonă Tatjana Ždanoka, după ce presa a publicat dovezi potrivit cărora aceasta ar fi colaborat cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), succesorul KGB-ului sovietic.

Macedonia de Nord a renunțat complet la tancurile grele, pe care le-a donat Ucrainei, și își reconstruiește armata de la zero, mizând pe drone, mobilitate și parteneriate strategice cu aliații NATO.

Macedonia de Nord a decis să renunțe complet la tancurile grele, oferindu-le Ucrainei, și să-și redefinească strategia militară pentru a face față provocărilor moderne. Potrivit publicației Defense Express, această tranziție este un exemplu clar despre cum constrângerile financiare pot fi depășite prin adaptare și cooperare internațional, relatează Defense Express.

Noua direcție militară a țării se concentrează pe vehicule tactice ușoare, drone și sisteme de apărare aeriană, ca parte a efortului de a respecta noul prag de cheltuieli NATO de 5% din PIB. În prezent, Skopje alocă deja 2,2% din PIB pentru apărare, un procent peste media unor state NATO mai mari și mai bogate.

Colaborare cu Marea Britanie și SUA

Ministrul Apărării, Vlado Misajlovski, a anunțat că în iulie 2025 va fi semnat un acord de cooperare cu Regatul Unit. Acest parteneriat, la care contribuie și Statele Unite, urmărește să ajute Macedonia de Nord să-și atingă obiectivele militare pe termen lung.

„Țara intenționează să-și restructureze forțele armate în jurul vehiculelor tactice ușoare comune (JLTV), vehiculelor blindate de luptă Stryker și unei varietăți de sisteme aeriene fără pilot”, precizează sursa citată.

De asemenea, Macedonia de Nord va achiziționa noi platforme JLTV 4×4 și Stryker 8×8, susținute de un arsenal variat de drone. În paralel, autoritățile își propun să modernizeze apărarea aeriană, atât la distanță scurtă, cu sisteme precum Mistral MANPADS, cât și la distanță medie, prin noi achiziții.

Reparații în regiune și coordonare cu vecinii

Skopje nu mizează doar pe achiziții, ci și pe dezvoltarea unei infrastructuri militare regionale. Astfel, va coopera cu Muntenegru și Slovenia pentru a crea capacități de întreținere și reparație a vehiculelor JLTV.

În același spirit al cooperării, un alt exemplu vine din partea Albaniei, care va achiziționa un al doilea sistem radar. Această inițiativă va întări nu doar capacitățile proprii, ci și supravegherea aeriană la nivel regional.

Tancuri și elicoptere pentru Ucraina

Renunțarea la tancuri nu a fost o pierdere, ci parte a unui plan bine gândit. Macedonia de Nord a donat Ucrainei toate tancurile pe care le deținea, la care s-au adăugat 12 elicoptere de atac Mi-24.

Această decizie, care ar putea părea o reducere a capacității militare, este de fapt un pas spre o armată mai flexibilă, mai mobilă și mai adaptată contextului actual. „Această mișcare reflectă efortul de a optimiza bugetul limitat și de a se adapta la peisajul în evoluție al războiului modern”, notează Defense Express.

În 2025, bugetul de apărare al Macedoniei de Nord se ridică la 388,3 milioane de dolari, iar 32% din această sumă este dedicată achizițiilor de armament. Chiar dacă sumele par modeste în termeni absoluți, ele reflectă un angajament clar și o strategie coerentă în cadrul NATO.

Kevin O’Connor, medicul personal al fostului președinte Joe Biden, a refuzat să răspundă la întrebările legate de starea de sănătate a acestuia, invocând dreptul constituțional la tăcere și confidențialitatea medicală.

Audiat miercuri de Comisia pentru Supraveghere din Camera Reprezentanților, dr. Kevin O’Connor a refuzat să răspundă la întrebări esențiale despre starea de sănătate a fostului președinte Joe Biden, invocând dreptul constituțional de a nu se autoincrimina, garantat de Al Cincilea Amendament. Potrivit site-ului Axios, comisia investighează starea de sănătate a președintelui american și presupusul său declin fizic și cognitiv în timpul mandatului.

Medicul lui Biden a fost citat să se prezinte în fața Congresului după ce inițial refuzase să depună mărturie. De-a lungul anilor, O’Connor a avut acces regulat la fostul președinte și a fost cel care a certificat public starea lui fizică, inclusiv în timpul campaniei pentru realegere.

„A invocat Al Cincilea Amendament când a fost întrebat dacă i s-a cerut să mintă”

Președintele republican al comisiei, James Comer, a declarat că audierea a fost esențială pentru a afla dacă există presiuni sau manipulări în legătură cu starea de sănătate a lui Biden. „Dr. O’Connor a invocat Al Cincilea Amendament când a fost întrebat dacă i s-a spus să mintă despre sănătatea președintelui Biden și dacă acesta este apt să fie președinte al Statelor Unite”, a spus Comer.

Avocații medicului au explicat că audierea are loc în contextul unei anchete a Departamentului de Justiție, lansată în perioada administrației Trump, și că „nu-i lasă Dr. O’Connor altă opțiune decât să-și invoce drepturile constituționale în temeiul celui de-Al Cincilea Amendament”.

În declarația transmisă comisiei, avocații au ținut să precizeze că „invocarea privilegiului celui de-Al Cincilea Amendament nu implică faptul că Dr. O’Connor a comis vreo infracțiune”.

Democrații acuză o „manevră politică”

Reacțiile din tabăra democrată nu au întârziat. Deputatul Robert Garcia, cel mai important democrat din Comisia de Supraveghere, a acuzat că întreaga anchetă are motivații politice. „Singura stare de sănătate care-i interesează pe republicani este cea a lui Joe Biden, chiar dacă 17 milioane de americani pierd accesul la asistență medicală accesibilă din cauza trădării lor bugetare”, a declarat Garcia într-un comunicat.

La începutul săptămânii, avocații lui O’Connor au încercat să amâne audierea, însă solicitarea a fost respinsă de Comer. Potrivit sursei citate, O’Connor este considerat unul dintre cei mai apropiați confidenți ai președintelui Biden, alături de acesta încă din perioada în care era vicepreședinte. A fost, de asemenea, implicat în tratarea fiului său, Beau Biden, care a murit în 2015 în urma unui cancer cerebral.

Într-un pasaj din cartea „Păcatul original: Declinul președintelui Biden, mușamalizarea sa și decizia sa dezastruoasă de a candida din nou”, este menționat că O’Connor ar fi exprimat îngrijorări cu privire la starea de sănătate a lui Biden, având în vedere presiunile și responsabilitățile funcției prezidențiale.

Într-un context marcat de evoluția rapidă a tacticilor de luptă, experții în securitate avertizează că Statele Unite s-ar putea confrunta, în viitorul apropiat, cu atacuri hibride pe propriul teritoriu, în scenarii inspirate de recentele operațiuni ucrainene și israeliene.

Avertismentul vine pe fondul creșterii semnificative a investițiilor chineze în terenuri agricole și resurse naturale din apropierea unor baze militare americane, într-o mișcare discretă dar sistematică, care ridică semne de întrebare privind motivațiile reale ale Beijingului.

Potrivit unei anchete publicate de Daily Mail, companii cu legături directe cu statul chinez au achiziționat, în ultimii ani, suprafețe considerabile de teren în state precum Dakota de Nord, Texas și Florida — unele dintre acestea în imediata vecinătate a unor instalații militare sensibile.

Un exemplu semnificativ este achiziția a 150 de hectare de teren în Grand Forks, Dakota de Nord, în 2022, de către grupul chinez Fufeng. Terenul se afla în apropierea unei baze a Forțelor Aeriene americane implicate în activități de informații. Abia după ce opinia publică a reacționat vehement, autoritățile au intervenit pentru a bloca tranzacția.

Tactici noi, riscuri noi

Analiștii compară această ofensivă discretă a Chinei cu modul în care Ucraina a utilizat dronele pentru a ataca infrastructura militară rusă, la sute de kilometri dincolo de linia frontului. În mod similar, Israelul a derulat operațiuni de sabotaj împotriva instalațiilor nucleare iraniene, folosind unități speciale și tehnologie de ultimă generație.

„După atacurile ucrainene în Rusia și cele israeliene asupra Iranului, e clar că astfel de tactici vor fi replicate de actorii ostili Americii. În acest context, devine periculos să permitem entităților chineze să controleze terenuri în vecinătatea bazelor noastre militare și a infrastructurii critice”, avertizează Gabriel Noronha, fost consilier al Departamentului de Stat și președinte al Polaris National Security.

Un exemplu recent care a trezit îngrijorare în rândul oficialilor americani este o tranzacție aflată în derulare pentru un important zăcământ de cupru, aflat la aproximativ 100 de kilometri est de Phoenix, Arizona — în apropierea unor puncte strategice civile și militare. Vânzătorul: o companie multinațională cu acționariat chinez, inclusiv investitori de stat.

Comandouri, drone și scenarii de coșmar

Potrivit lui Noronha, China ar putea folosi astfel de poziții nu doar pentru colectarea de informații, ci și pentru eventuale operațiuni ofensive — implicând drone sau unități de forțe speciale. „Există suspiciuni că Beijingul a introdus deja echipamente și personal în SUA, camuflate în containere sau în infrastructură civilă, gata să acționeze în cazul unui conflict deschis”, susține el.

Aceste scenarii sunt cu atât mai alarmante cu cât președintele chinez Xi Jinping ar fi cerut armatei să fie pregătită pentru o posibilă invazie a Taiwanului până în 2027 — un act care, spun analiștii, ar putea declanșa o reacție militară americană și un conflict de amploare globală.

Pe fundalul acestor tensiuni, autoritățile americane încearcă să limiteze implicarea chineză în sectoarele strategice. În februarie, administrația Trump a emis un memorandum care restricționează investițiile chineze în domenii sensibile precum tehnologia, sănătatea, energia sau agricultura. Totuși, datele arată că Beijingul a acumulat deja resurse semnificative. În perioada 2010–2021, investițiile chineze în terenuri agricole din SUA au crescut cu 1900%, de la 81 de milioane la peste 1,8 miliarde de dolari. În prezent, entități chineze controlează aproximativ 141.600 hectare de teren agricol american.

Din Ucraina până în Pacific – un nou model de război

Ofensiva SBU asupra unor baze aeriene rusești greu accesibile, dar și operațiunile israeliene de tip „lovitură chirurgicală”, au atras atenția nu doar în capitalele occidentale, ci și în Beijing și Taipei. Potrivit unor surse diplomatice, ambele părți analizează aceste tactici ca un potențial model pentru conflictele viitoare.

„Aceste noi forme de război — atacuri punctuale cu drone, sabotaj cibernetic, operațiuni ale forțelor speciale — rescriu regulile confruntărilor militare și sunt atent studiate în Washington, Londra, Beijing și nu numai”, notează mai mulți experți militari citați de presa americană.

Rămâne de văzut dacă SUA vor reuși să-și securizeze suficient teritoriul și să își protejeze infrastructura de riscurile tot mai sofisticate ale unui conflict care, în noua sa formă, ar putea izbucni fără preaviz, la o distanță de doar câțiva kilometri de propriile baze.