Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit într-un parc din Florida după ce a lovit un copac și o mașină. Șapte persoane, inclusiv patru copii, au ajuns la spital, potrivit pompierilor din comitatul Palm Beach.
Avionul s-a prăbușit imediat după decolare FOTO X
În avionul Orlican M8 Eagle, un aparat mic cu un singur motor, se aflau două persoane, conform Administrației Federale a Aviației (FAA).
Pompierii din comitatul Palm Beach au declarat că cele două persoane din avion au fost transportate la un centru medical din zonă. De asemenea, cinci persoane aflate în mașină – un adult și patru copii – au fost duse la un spital local pentru evaluare medicală, potrivit ABC News.
Serviciul de pompieri a precizat că nu s-a produs niciun incendiu și nu a existat o scurgere semnificativă de combustibil. Avionul a suferit „daune extreme” la nivelul botului, în timp ce mașina a avut avarii minore la plafon.
Potrivit FAA, prăbușirea a avut loc într-un cartier din Lake Worth, Florida, în jurul orei 16:45.
Conform datelor de pe FlightRadar24, avionul s-a prăbușit imediat după decolare.
FAA și Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor (NTSB) vor ancheta incidentul.
Regatul Unit ar putea recunoaște oficial Palestina în septembrie dacă Israelul nu oprește blocada din Gaza și nu se alătură procesului de pace, spune Keir Starmer.
Keir Starmer, premirul Marii Britanii FOTO: AFP
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunțat planuri de a recunoaște statul Palestina până în septembrie, cu condiția ca Israelul să ia măsuri imediate pentru a-și schimba cursul în Gaza, scrie The Independent.
Decizia a fost prezentată într-o reuniune de urgență a cabinetului și face parte dintr-o strategie de pace mai amplă, agreată împreună cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz.
Irlanda, Spania și Norvegia au făcut deja pasul de a recunoaște Palestina ca stat în 2024.
Recunoașterea, condiționată de acțiunile Israelului
Într-un ultimatum ferm adresat guvernului lui Benjamin Netanyahu, Starmer a declarat că Regatul Unit va merge mai departe cu recunoașterea înainte de Adunarea Generală a ONU, dacă Israelul nu pune capăt „situației revoltătoare” din Gaza, nu acceptă un armistițiu, nu oprește anexările din Cisiordania și nu se angajează într-un proces de pace care să ducă la două state, ca soluție.
El a descris recunoașterea Palestinei drept un „drept inalienabil” și a afirmat că actuala criză umanitară face necesară această acțiune.
Inițiativa lui Starmer vine pe fondul presiunii crescânde din interiorul cabinetului său.
În timp ce miniștri de rang înalt precum vicepremierul Angela Rayner, ministrul justiției Shabana Mahmood, ministrul energiei Ed Miliband și ministrul de externe David Lammy susțin recunoașterea, alții, precum ministrul de finanțe Rachel Reeves și ministrul tehnologiei Peter Kyle, și-au exprimat temerea că acest gest ar putea „recompensa Hamas”.
Efort diplomatic în desfășurare
Ministrul de externe David Lammy se află în prezent la New York, unde participă la o conferință dedicată recunoașterii statului Palestina.
Poziția guvernului britanic urmărește să echilibreze tensiunile politice interne și, în același timp, să sporească presiunea internațională asupra Israelului pentru a-și schimba direcția și a accepta negocieri reale de pace.
Trei copii români, de opt luni, doi şi patru ani, şi-au pierdut viaţa în urma unui accident cumplit care a avut loc în Spania, după ce maşina în care se aflau cu părinţii s-a ciocnit frontal cu un alt autovehicul.
Tragedie pentru o familie de români din Spania Foto: El Espanol
Alți doi pasageri, care se aflau în cealaltă maşină, au murit şi ei pe loc.
Tragedia s-a produs duminică, 27 iulie, pe drumul național N-310. Cinci persoane și-au pierdut viața în urma accidentului iar alte patru au fost rănite grav. Impactul a fost atât de violent încât una dintre mașini s-a răsturnat, iar corpurile victimelor au rămas prinse în interior.
Familia de români se întorcea acasă după ce și-a vizitat rudele. Accidentul s-a produs în jurul orei 17:00, pe un sector de drum drept. Bogdan, tatăl copiilor, în vârstă de 29 de ani, și Noemi, mama acestora, în vârstă de 26 de ani, au fost transportați de urgență la spitalul din Villarrobledo, provincia Albacete. Cei doi sunt conştienţi, în stare stabilă, şi beneficiază de sprijin psihologic din partea Crucii Roşii, iar tatăl urma să fie supus unei intervenţii chirurgicale.
În schimb, pentru cei trei copiii, de origine română, de 8 luni, 2 ani, respectiv 4 ani, nu s-a mai putut face nimic, fiind declarat decesul acestora, potrivit El Espanol.
În cealaltă mașină se aflau alte patru persoane: două dintre ele, în vârstă de 38 și 43 de ani, au murit pe loc, iar ceilalți doi ocupanți sunt internați la spitalul din Albacete.
Comunitatea este în stare de șoc. Au fost declarate trei zile de doliu
Comunitatea din Villanueva de la Jara, localitate situată în provincia Cuenca, este în stare de șoc. Cei trei copii s-au născut acolo, iar părinții lor erau activi în viața orașului și în comunitatea bisericii penticostale locale. Primăria a declarat trei zile de doliu oficial.
Primăria din Villanueva de la Jara a anunțat că va ajuta familia de români „în privința formalităților administrative”.
„Le-am pus la dispoziție și un psiholog, care este angajat al primăriei. Tot orașul este înmărmurit, e o tragedie de nedescris. Aceasta trebuia să fie Săptămâna Culturală a orașului, dar am anulat toate activitățile municipale”, a anunțat edilul localității.
Mama lui Bogdan, bunica celor trei copii, locuia într-o localitate învecinată, iar cei cinci se duseseră să o viziteze. Tragedia s-a produs duminică după-amiază, când se întorceau acasă.
Poliția investighează cauzele accidentului. Există suspiciuni că lumina foarte puternică a soarelui l-a orbit pentru câteva secunde pe unul dintre şoferi, care a ajuns, astfel, pe contrasens, precizează El Pais.
Garda Civilă continuă investigațiile pentru a stabili cu exactitate cauzele și circumstanțele producerii accidentului.
Victor Roman, fost deputat PSD și om de afaceri cunoscut din Vrancea, a fost trimis în judecată în urma incidentului tragic petrecut în decembrie anul trecut, când a împușcat mortal un bărbat de 40 de ani, în timpul unei partide de vânătoare. Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea a anunțat finalizarea cercetărilor și trimiterea în judecată a patru persoane în acest dosar.
Victor Roman. FOTO: arhivă
„Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea a finalizat cercetările şi a dispus trimiterea în judecată a patru inculpaţi, în dosarul având ca obiect infracţiunile de ucidere din culpă, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor (două infracţiuni), uzul de arma fără drept (două infracţiuni), braconaj, instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în înscrisuri sub semnătură privată (două infracţiuni) şi transportul vânatului dobândit în condiţiile art. 42 din Legea nr. 407/2006 sau găsit împuşcat ori tranşat în teren, comercializarea, naturalizarea şi orice operaţiuni privind vânatul sau părţi ori produse uşor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condiţiilor legii”, a anunțat instanța.
„În cauză s-a administrat un probatoriu complex: audieri suspecţi, inculpaţi, martori, cercetare la faţa locului, reconstituire, experiment judiciar, expertiză medico- legală, expertize criminalistice, expertiza topografică, percheziţii domiciliare, informatice, a unui vehicul, listing, metode speciale de supraveghere, procese-verbale redări imagini video/ înregistrări audio, detecţie comportament simulat cu aparat poligraf şi alte procedee probatorii (…)”, se arată în comunicat transmis de instanță.
Incidentul a avut loc pe domeniul de vânătoare privat al lui Victor Roman, în prezența mai multor invitați din București. Victima, Maricel Dobrițoiu, se afla în fondul forestier pentru a aduna lemne uscate, potrivit informațiilor furnizate de Poliție. Acesta a fost împușcat în cap, lăsând în urmă o soție și trei copii minori.
„La data de 27.12.2024 (…) în jurul orei 15:00, a executat un foc cu o armă de vânătoare în punctul „Aluna” asupra unui câine, iar în jurul orei 17:00 a executat un foc cu o altă armă de vânătoare asupra numitului D.M., pe care l-a confundat cu un porc mistreţ, provocând decesul victimei”, conform Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.
Victor Roman a fost deputat PSD între 2012 și 2016, iar în 2024 și-a depus candidatura pentru președinția Consiliului Județean Vrancea, din partea Partidului Umanist Social Liberal (PUSL).
Republica Moldova se apropie din nou de un moment electoral important, iar AUR caută să își recupereze terenul pierdut la alegerile prezidențiale din România, din 18 mai, când Nicușor Dan a obținut peste 138.000 de voturi în statul vecin și a câștigat scrutinul.
George Simion are interdicție pe teritoriul statului vecin FOTO Facebook / Marius Lulea
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova va participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Decizia a fost anunțată la conferința „Make Europe Great Again”, organizată în perioada 28-29 iulie, la Chișinău.
Partidul își propune participarea activă la alegerile parlamentare, susținerea necondiționată a Unirii Republicii Moldova cu România, lupta împotriva propagandei ruse și a curentelor moldoveniste, colaborarea cu partide din România care promovează idealul reîntregirii, precum și promovarea unui unionism „modern, realist și bine ancorat în nevoile cetățenilor”, relatează Newsmaker.
George Simion, interdicție în Republica Moldova
Liderul AUR, George Simion, are interdicție pe teritoriul Republicii Moldova, astfel că a transmis un mesaj video în cadrul conferinței. Liderul a anunțat într-un comentariu pe rețelele de socializare că va cere celor cinci milioane de cetățeni români, care l-au votat la alegerile prezidențiale desfășurate în România în luna mai, să boicoteze produsele din Republica Moldova.
„Îi reamintesc doamnei Maya Sandu că peste 5 milioane de români care m-au votat cumpără produse din Republica Moldova. Atitudinea ei ostilă față de mișcarea pentru suveranitate nu trebuie să le facă rău cetățenilor!” – a scris George Simion.
Într-o altă postare de pe 10 iunie acesta spunea „Maia Sandu ne-a furat alegerile, trebuie să plătească electoral”, declarând tot într-un mesaj video că „e nevoie de aproximativ 100 de mii de voturi pentru ca Maia Sandu să nu mai câștige” și lansa un apel către urmăritorii săi care sunt cetățeni ai Republicii Moldova.
Cu ocazia evenimentului „Make Europe Great Again”, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat că a interzis intrarea în țară a mai multor persoane, din diferite motive, inclusiv presupuse legături cu gruparea criminală Șor. Între aceștia sunt și peste 10 cetățeni români, potrivit unei postări a liderului AUR, George Simion, în care condamnă interdicția.
Campanie în Republica Moldova
USR avertiza în urmă cu o săptămâna că „Moldova este sub atacul propagandei AUR. Un partid care face direct jocul Kremlinului”, numind campania sa „o campanie pro-rusă pe față”.
„George Simion este interzis în Moldova. Dar a trecut Prutul. Cu bani, cu troli, cu site-uri fake și o misiune clară: să oprească Moldova din drumul ei european. Ce face, concret? Activează rețeaua de dezinformare AUR – aceeași care a intoxicat România în campanii. Un exemplu: Site-ul 60m.md, clonă a 60m.ro, este administrat de firma de casă a AUR – DGI Multimedia Design. Postează zilnic minciuni despre Maia Sandu”, scrie partidul într-o postare pe Facebook.
Potrivit publicației context.ro, deși conturile AUR Moldova de pe TikTok au sub 200 de urmăritori, unele videoclipuri cu conținut dezinformator ajung la zeci de mii de vizualizări.
Subvenția de la stat a AUR, în conturile unor companii din R. Moldova
Potrivit unei anchete Rise Project, liderii AUR, George Simion și Marius Lulea, au direcționat subvențiile pentru partid în buzunarul unui cetățean româno-moldovean. Silviu Tănase, în vârstă de 39 de ani, dezvoltator imobiliar, membru AUR, originar din Chișinău și apropiat al celor doi lideri.
Publicația relatează că este vorba despre milioane de lei, bani publici, deși AUR susține pe pagina oficială că a renunțat „benevol” la subvenția de stat. Banii ar fi ajuns în conturile a cel puțin două firme ale acestuia, înființate cu doar câteva luni înainte.
Republica Moldova, din fața unor alegeri cruciale
„Republica Moldova se află în față unor alegeri parlamentare cruciale în septembrie. Pentru că, într-adevăr, forțele antieuropene și pro-Rusia din Republica Moldova se coalizează și depun eforturi extraordinare pentru a împiedica PAS-ul, partidul președintei Maia Sandu, să continue guvernarea, ceea ce ar însemna o lovitură extrem de puternică pentru aspirațiile europene ale Republicii Moldova, întoarcerea Republicii Moldova într-o zonă gri orientată spre Moscova.
Și AUR face parte din acest peisaj. A mai participat în alegeri, nu a avut scoruri care să îi permită foarte multă vizibilitate. A avut scoruri foarte mici, dar nu se știe în continuare ce se va întâmpla în aceste alegeri parlamentare, pentru că și PAS vine după o perioadă de guvernare dificilă. Normal, uzura la guvernare se cunoaște. Și situația este extrem de dificilă, de complicată pentru Republica Moldova. Alegerile acestea chiar vor determina soarta țării pentru mult timp de aici înainte”, explică redactorul-șef Historia pentru „Adevărul”.
În același timp, politologul punctează că „AUR a avut această atitudine constantă față de Maia Sandu”, iar acțiunile din prezent ale partidului nu vin doar ca o „răzbunare” în urma votului din Republica Moldova.
Premierul de la Chișinău, Dorin Recean, a avertizat în ultimele luni că Rusia vrea să intervină în alegerile parlamentare care vor avea loc în Republica Moldova. Potrivit oficialului, Kremlinul speră că un Guvern mai prietenos va permite desfășurarea unui număr mai mare de soldați în regiunea separatistă transnistreană.
Oligarhul Vladimir Plahotniuc, arestat în Grecia, a efectuat mai multe vizite în Rusia, începând cu luna iunie 2024, pentru a negocia cu adjunctul șefului administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, sprijinul oferit Kremlinului în alegerile de la Chișinău.
Vladimir Plahotniuc a fost arestat pentru 40 de zile în Grecia. FOTO: Arhivă
Potrivit jurnaliștilor de la „The Insider”, Vladimir Plahotniuc, organizatorul uneia dintre cele mai ample escrocherii din istoria recentă a Rusiei, a vizitat în mod constant Rusia, dar nu a fost arestat, ci a participat la întâlniri la cel mai înalt nivel în Kremlin.
În aprilie 2025, proiectul de investigații moldovenesc „Malenkaia strana” („Țara mică”) a publicat fragmente din interceptările lui Vladislav Darvai, fost reprezentant comercial al Rusiei în Moldova în perioada 2019–2024, care deține în prezent funcția de șef al Departamentului de Informare al Administrației Prezidențiale pentru cooperare transfrontalieră.
Într-o discuție cu Natalia Pelin, care ar fi fost iubita sa, Vladislav Darvai a recunoscut că a participat la organizarea unei vizite secrete a lui Vladimir Plahotniuc la Moscova, unde acesta urma să se întâlnească cu adjunctul șefului administrației prezidențiale, Dmitri Kozak.
Din discursul lui Darvai reiese că Plahotniuc a decis să vină la Moscova în ciuda dosarului penal pe numele său, pentru a negocia în secret cu Dmitri Kozak. Oligarhul moldovean a ajuns pe 4 iunie și a fost cazat la Hotelul Național. De teama camerelor de supraveghere, nu și-a scos ochelarii de soare și șapca, iar de la aeroport a fost transportat cu o mașină „necontrolată”, adică una cu numere care nu atrag atenția poliției. Pe toată durata celor trei zile de vizită i s-a interzis să părăsească camera de hotel, pentru a nu fi văzut de persoane străine.
Conform interceptărilor, Vladimir Plahotniuc, prezentat drept miliardar, a plătit pentru închiderea exclusivă a centrului de fitness al hotelului. Totuși, i s-a cerut să nu intre în cabinetul de masaj, unde lucra o maseuză originară din Bălți, care l-ar fi putut recunoaște. „The Insider” a verificat informația și a confirmat că, într-adevăr, în acea perioadă lucra acolo o angajată din Bălți.
Vizita lui Plahotniuc a durat „până vineri”, mai exact până pe 7 iunie, potrivit surselor media, care au analizat baza de date a zborurilor. Acestea au descoperit că o persoană cu pașaport pe numele Mihail Taușanov a sosit la Moscova în după-amiaza zilei de 4 iunie 2024, venind din Dubai, și a plecat tot spre Dubai pe 7 iunie.
Interceptările lui Darvai acoperă doar luna iunie, așadar nu este clar ce concluzii au rezultat în urma negocierilor dintre Kozak și Plahotniuc. Din contextul conversației reiese însă că discuțiile au vizat revenirea lui Plahotniuc în viața politică a Republicii Moldova, care, potrivit lui, „s-a transformat într-un circ fără el”. Întâlnirea cu Kozak urma să fie una preliminară, iar ulterior era planificată o întrevedere cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Mustrarea lui Kozak
Mai mult, Dmitri Kozak l-ar fi mustrat pe Vladimir Plahotniuc.
„Înțelegeți că tot ce se întâmplă acum este, în mare parte, vina dumneavoastră? Ați avut toată puterea, dar v-ați jucat cu ea cum ați vrut”, i-ar fi spus Kozak.
În replică, oligarhul a declarat că a învățat din greșeli și că este pregătit să revină, dar nu poate face acest lucru de unul singur, motiv pentru care a venit la Moscova.
O altă întâlnire între Plahotniuc și Kozak a avut loc o săptămână mai târziu, la Minsk. Conform datelor despre zboruri, cu același pașaport emis pe numele Mihail Taușanov, Plahotniuc a zburat din nou la Moscova în lunile iulie și octombrie 2024, precum și în martie și aprilie 2025.
„Această perioadă a fost una extrem de agitată pentru politica moldovenească, într-un context în care Kremlinul încerca activ să-și sporească influența. Apogeul presiunilor rusești a fost atins în octombrie–noiembrie 2024, în timpul referendumului privind integrarea europeană și al celor două tururi ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Motivul pentru care Kremlinul avea nevoie de sprijinul miliardarului este lesne de înțeles: banii au jucat un rol esențial în acest efort de influențare. Ilan Șor, promovat de Moscova și stabilit în Rusia, a creat acolo o formațiune numită „Blocul Victorie”, prin care a pus în aplicare mai multe scheme de cumpărare directă a voturilor pentru candidații săi. Inițial, banii erau transportați prin curieri care zburau între Chișinău și Moscova, via Turcia.
Când autoritățile moldovene au început să-i intercepteze pe acești curieri, Ilan Șor a trecut la distribuirea de carduri bancare MIR, încărcate cu bani, care puteau fi retrași din regiunea transnistreană. Pentru a perturba procesul electoral, a fost implicată și diaspora. La Moscova, pe 20 octombrie, alegători aduși cu autobuzele au fost hrăniți gratuit într-un restaurant georgian aflat lângă ambasada Moldovei, iar unii dintre ei au beneficiat de excursii în Belarus, Azerbaidjan și Turcia – doar pentru a ajunge la secțiile de vot și a sta la coadă. În turul doi al alegerilor, tentativa de cumpărare a voturilor s-a extins și asupra moldovenilor din Uniunea Europeană. Respectarea „angajamentelor” de vot era monitorizată de observatori speciali, care stăteau la intrările în secții. În Estonia și Italia, alegătorii au observat persoane cu camere și telefoane mobile care filmau în direct fețele celor care intrau. Una dintre aceste persoane, identificată la Bologna, era o studentă din Rusia, care a susținut că monitoriza alegerile din partea unei organizații neguvernamentale inexistente”, notează sursa media.
Blocurile Moscovei
În prezent, Kremlinul a schimbat strategia: promovează formarea a două blocuri mari, cu orientări politice opuse, pentru a obține o majoritate parlamentară.
Primul bloc nu își ascunde simpatiile față de Moscova și este format din patru politicieni pro-ruși, foști membri ai Partidului Comuniștilor, în prezent lideri ai patru formațiuni diferite: Igor Dodon (Partidul Socialiștilor), Vladimir Voronin (Partidul Comuniștilor), Irina Vlah (Inima Moldovei) și Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei). Aceștia și-au anunțat intenția de a crea un bloc electoral comun pentru viitoarele alegeri parlamentare.
Pe lângă această coaliție, Kremlinul susține și blocul „proeuropean” numit „Alternativa”, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban (Mișcarea Alternativa Națională), din care mai fac parte fostul premier Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei), candidatul la alegerile prezidențiale Alexandr Stoianoglo și Mark Tkaciuk (Congresul Civic). Blocul neagă legăturile cu Moscova.
„Prin această strategie a celor două blocuri cu orientări aparent opuse, Moscova speră să atragă cât mai mulți alegători. Însă ceea ce îi leagă pe toți acești politicieni este același lucru: o istorie îndelungată de relații cu Vladimir Plahotniuc”, adaugă jurnaliștii de la „The Insider”.
În data de 22 iulie, în Grecia, la solicitarea Interpolului, Vladimir Plahotniuc, acuzat de implicare în spălarea banilor proveniți din corupție în Rusia, în valoare de 20 de miliarde de dolari, prin schema cunoscută drept „landromat”, a fost încătușat.
Kremlinul cere extrădarea oligarhului
Chișinăul a cerut extrădarea lui Vladimir Plahotniuc, la fel ca și Moscova.
„Avem motive să credem că solicitarea Rusiei este doar o încercare de a-i oferi lui Plahotniuc protecție și libertate”, a declarat șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) din Moldova, Viorel Cernăuțeanu, amintind că Moscova a procedat similar și în cazul altui oligarh moldovean fugar, Ilan Șor, care trăiește în prezent în Rusia, chiar dacă este condamnat definitiv la pușcărie în dosarul fraudei bancare în Republica Moldova.
Asupra lui Plahotniuc au fost găsite peste 20 de acte de identitate false, pe diferite nume, inclusiv pașapoarte ucrainene, rusești și bulgare, unele dintre ele emise pe numele Mihail Taușanov, născut la data de 22 februarie 1962.
Un copil de doar un an din India a trecut printr-o situație neobișnuită cu deznodământ fericit, după ce a mușcat mortal o cobră care îl atacase în timp ce se juca în curtea casei sale.
FOTO: X/@davidfatunmbi
Potrivit bunicii copilului, întreaga familie a intrat în panică atunci când a văzut șarpele în mâna micuțului, dar băiatul reușise deja să muște șarpele, omorându-l pe loc.
„Când am văzut șarpele în mâna copilului, toți am alergat către el, dar până să ajungem, el deja îl mușcase”, a declarat femeia pentru presa locală din India, citată de Independent.co.uk.
După incident, băiatul a leșinat și a fost transportat de urgență la un centru medical, apoi transferat la Spitalul Universitar de Stat din Bettiah. Potrivit medicului Duvakant Mishra, copilul a ajuns la spital în stare de inconștiență, însă veninul nu a fost suficient de puternic pentru a-i pune viața în pericol.
„Tratamentul administrat la timp i-a salvat viața”, a declarat dr. Saurabh Kumar pentru Times of India. „Starea copilului este stabilă, se află sub observație și primește tratament medicamentos continuu”, a adăugat medicul.
Băiețelul rămâne internat la spital momentan, unde este atent monitorizat. În cazul în care vor apărea simptome de otrăvire, medicii vor interveni imediat.
În India se găsesc aproximativ 300 de specii de șerpi, dintre care 60 sunt considerate extrem de veninoase.
Conform unui studiu publicat în 2020 în revista eLife, India a înregistrat peste un milion de decese cauzate de mușcături de șarpe între anii 2000 și 2019. Mai bine de două treimi dintre acestea au fost înregistrate în opt dintre cele 28 de state indiene, inclusiv în Bihar, statul unde a avut loc și acest incident ieșit din comun.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, marți, o nouă încercare de reformă a pensiilor speciale, după ce în ultimii 15-20 de ani au existat mai multe tentative nereușite de a rezolva această problemă. Doctor în drept constituțional și conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, Bogdan Iancu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, care sunt marile piedici în calea acestei reforme și din ce cauză au eșuat toate încercările de până acum.
CCR a blocat sistematic orice încercare de reformă a pensiilor speciale. FOTO: Facebook
Adevărul: Problema pensiilor speciale a fost prezentă în discursul tuturor partidelor politice, dar niciunul dintre ele nu a reușit să o rezolve. Curtea Constituțională (CCR) a respins, în mai multe rânduri, inițiativele legislative care vizau desființarea sau modificarea pensiilor speciale, declarându-le neconstituționale. Totuși, mai exact, care au fost motivele invocate de CCR și în ce măsură acestea ar fi discutabile?
Bogdan Iancu: CCR a invocat independența justiției în perioada crizei precedente, ca argument suprem. La momentul respectiv, doar pensiile magistraților nu au fost atinse, în numele independenței justiției (Decizia 873/2010 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/119887). La momentul respectiv însă, independența aceasta și un nivel de salarizare înalt, pensiile etc. erau justificate, ca și autonomia funcțională a DNA, ca și autonomia extremă a CSM (inclusiv prin raportare la modelul standard de consiliu judiciar, care cere 50% magistrați în consilii, nu 16 din 19) prin imperativul suprem al combaterii corupției. Acesta a fost predicatul tuturor reformelor, acesta a fost scopul inițial cu privire la întreaga configurație actuală. MCV-ul era încă la început atunci, multe lucruri erau altfel. Și condițiile erau altele, 25 de ani vechime, 60 de ani vârsta. Lucrurile s-au schimbat. Fără a nega rolul politicului, aceasta este o horă în care și magistrații au intrat cu interes. Nu i-a obligat nimeni pe mandarinii judiciari de la București să deconteze diurne de zeci de mii de euro venind din periurban în centru. Nu i-a forțat nimeni pe mulți alții să își mărească emolumentele prin sute și mii de procese, încă de prin 2000, cum frumos descrie și dl. Daniel Morar în cartea sa din 2022 (D. Morar, Putea să fie altcumva, Humanitas, București, 2022, de la pagina 558 încolo). Au dat în judecată și colegii lor le-au dat dreptate (să zicem așa), până când s-au generalizat sporuri salariale de 40%, inițial gândite doar pentru procurori și judecători care urmăreau penal, respectiv judecau cauze de corupție mare-medie sau crimă organizată. E un sport acesta, cum știm cu toții, în care profesia („puterea”, cum își zic unii) a dobândit expertiză, agilitate, în campionate naționale.
Cine-i vinovat
Cine poartă vina acestor eșecuri: magistrații sau autorii acestor „reforme” ale pensiilor speciale, făcute, în opinia multora, intenționat în așa fel încât să pice la CCR? Și evident, care ar fi soluțiile, dacă ele există?
Nu sunt de vină indivizii și nu trebuie demonizată o categorie socio-profesională atât de importantă. Trebuie corectate carențele structurale, dacă și cât se poate. CSM seamănă însă tot mai mult cu o organizație sindicală, tot mai puțin cu garantul independenței justiției. Și asta era de așteptat, autonomia extremă duce la forme de corporatism, politizare internă, se știe asta de multă vreme. Cazul Italiei este revelatoriu, așadar exact sistemul-model pentru autoguvernarea judiciară. Astfel de forme de autonomizare intră inevitabil în conflict cu reprezentări clasice privind rolul judecătorului („putere într-un anumit sens nulă” zice Montesquieu, explicând și de ce: „doar portavoce a legii”, neutri, apolitici, imparțiali). Nu se poate și cu achitări în lanț, și cu pensii mari, și cu diurne, și pe TikTok. Prea multe se bat cap în cap.
Ce soluții, în afara modificării legii, ar putea să mai existe?
Nu văd ce soluții pot exista în momentul de față. Recrutări se pot face, fie „lateral”, fie prin INM, doar la primul grad de jurisdicție, la judecătorii și parchete pe lângă acestea. Oricum, nu ar trebui soluționată această problemă în termeni etici-morali, ci în funcție de condiționările structurale. Orice om în toate mințile, dacă are de ales între un salariu relativ bun, dar condiții foarte adesea improprii plus campanii de înfierare publică și nesiguranță legislativă, pe de o parte și o viață liniștită cu o pensie mai mare decât salariul, pe de alta, va opta pentru varianta a doua. Magistrații nu trebuie nici zeificați, nici demonizați, e o problemă structurală și trebuie tratată mai echilibrat, la rece.
Cum este în lumea normală
România, țară membră a Uniunii Europene, nu reușește să rezolve problema pensiilor speciale de atâția ani. Care e situația în alte țări din UE?
În Germania, un judecător de Amtsgericht, judecătoria lor, are un venit salarial de încadrare de 4.472 până la 4.820 euro (diferă de la Land la Land, cel mai mic e în Turingia, cel mai mare în Baden). https://www.beck-stellenmarkt.de/ratgeber/legal-career/zahlen-daten-fakten/so-ist-der-verdienst-im-richterlichen-beruf Crește prin promovare până la final de carieră, dar nu peste 8.000 și ceva, treapta cea mai înaltă, creșterea cea mai mare. Salariul mediu net pe economie în Germania e circa 2.700 euro.
Un lector (Juniorprofessor, Profesor W1, poate fi plătit ceva mai bine, în Bavaria 5.538 https://www.academics.de/ratgeber/gehalt-professor-professorin-bayern).
Judecătorii germani ies la pensie la 67 de ani, cu pensii care nu pot depăși 71,75 % din salariu și sporuri (după Legea privind salarizarea funcționarilor publici și a judecătorilor, https://www.gesetze-im-internet.de/beamtvg/BJNR024850976.html ). La maximum se ajunge înmulțind 1,79375% cu 40 de ani de activitate. Se diminuează pensia dacă iese anticipat la pensie judecătorul (ei nu au „magistrați”, procurorul lor fiind ca statut parte din executiv), cu 3,6% pe an.
Bogdan Iancu. FOTO: Arhivă personală
Menționez din nou că nu există discrepanțe izbitoare între categorii profesionale din sectorul public. Nu sunt învățate doar anumite categorii că sunt „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”. În momentul de față, revenind, un judecător român de la o micuță judecătorie, cu „definitivatul” abia luat, primește un salariu mai mare decât cel al unui profesor universitar la final de carieră, profesor care se pensionează la 65 de ani, nu la 48. Văd că CSM-ul duce o luptă epică și etică cu altfel frumoasa vârstă de 48 de ani, dar ipotetic e o vârstă la care cineva care a intrat direct în sistem din INM și care a reușit la INM după licență, se poate încă pensiona.
Reformele justiției sunt ciclice
Există riscul ca și în următorii 35 de ani, atât cât s-a scurs de la Revoluție și până în prezent, problema pensiilor speciale să rămână la fel în aer?
În doctrină, există un studiu interesant care ne arată că reformele „justiției” sunt ciclice, de la independență extremă la dependență extremă. Noi nu ne găsim niciodată echilibrul, nici nu prea tindem către el. Tendința ar trebui să vină de la elite și rog amatorii să vadă cam care era nivelul de pregătire mediu al elitelor românești din perioada construcției statului modern. În PNL, să zicem. Studii există.
Marile piedici din calea premierului Bolojan
Premierul Ilie Bolojan se arată totuși optimist, iar azi (n.r. – marți 29 iulie) a anunțat oficial cum reforma în acest domeniu, pornind de la faptul că magistrații se vor pensiona la 65 de ani și că vor avea pensie mai mică decât salariul. Totuși, prevederile legii s-ar aplica doar pe viitor, nu și pentru pensiile care sunt în plată, pentru ca legea să aibă o șansă să treacă și de CCR. În ce măsură magistrații care ce se pensionează abia acum vor putea să reclame o discriminare față de cei pensionați anterior și să obțină din nou anularea mult așteptatei legi?
Nu pot prevedea ce se va întâmpla, într-o lume normală nu e posibil deloc ce întrebați, dați-mi voie să vă răspund indirect. În lumi normale nu se dezgroapă excepții de neconstituționalitate din 2019 pentru a fi soluționate în 2025 – mă refer la recenta decizie privind ANI, în numele dreptului la viață privată al persoanei publice. În principiu, neretroactivitatea își află rostul foarte important în principal în materia legii penale, cu excepția binecunoscută a legii penale mai favorabile făptuitorului, care retroactivează sau ultraactivează, după caz, în toate sistemele liberale. Vă pot da numeroase excepții de la principiul neretroactivității în alte materii decât legea penală, în sisteme de drept așezate și respectabile.
Tot în principiu, orice regulă stabilește distincții, norma vine din latină, echer de tâmplărie era norma, folosea dulgherului pentru tăiat lemnul în unghi drept. Nu orice distincție discriminează, dacă ar fi așa nu am mai avea nicio regulă. Nu văd care era discriminarea când un procuror în DIICOT sau DNA și un judecător de penal la instanțe superioare primeau un spor pe care colegii lor nu-l primeau. Care e marele risc când tu te ocupi de divorțuri sau furt simplu, nu de mare corupție sau clanuri? De ce distincția te discriminează? La noi s-a considerat, nu dezinteresat, că era discriminare. Toate normele și conceptele juridice operează doar sub premisele existenței unui context relativ stabil, înțelegerii unor distincții, păstrării unor ierarhii, unui bun simț sau simț comun la nivel general. Cu neștiință și mai ales cu rea-credință, pot fi interpretate în toate felurile cu putință. Deja am văzut magistrați care tunau și fulgerau împotriva MCV pe când era în vigoare, acum zic că salariile și pensiile erau recomandări MCV, alții care citează spețe ale Curții de Justiție trunchiat, doar cu ce le convine, șamd.
Ne-am putea aștepta la un val de pensionări în rândul magistraților, acum că a fost anunțată această lege? Care ar fi soluțiile în acest context?
Asta e marea problemă, pe care nu știu cum o vor rezolva. Recrutări se pot face, fie prin INM, fie prin concurs, doar la baza sistemului. Nu înțeleg cum vor să înlocuiască ieșirile din sistem.
Poliția Română a răspuns criticilor Sindicatului Europol, care susține că în cazul incidentelor de la Caraș Severin Direcția Control Intern a făcut verificări în afara cadrului legal care reglementează procedura cercetării disciplinare.
Conflictul de la Caraș Severin FOTO: captură video Facebook
Inspectoratul General al Poliției Române a reacționat marți față de acuzele aduse de Sindicatul Europol, în cazul incidentelor din județul Caraș Severin, unde un polițist a fost atacat de mai mulți localnici din satul Cănicea, după ce a oprit în trafic un bărbat care conducea un ATV fără permis și sub influența alcoolului.
Recția vine după ce Direcția de Control Intern a început verificări considerate abuzive.
”Activitatea Direcției Control Intern nu este de natură a interfera cu activitatea organelor judiciare sau de a îngreuna în vreun fel administrarea probatoriului în cauza penală, ci de a evalua din punct de vedere profesional modul în care a fost organizată și desfășurată misiunea, în scopul identificării unor eventuale disfuncționalități procedurale sau de ordin tactic. Aceste activități au un caracter preventiv și urmăresc exclusiv îmbunătățirea pregătirii viitoare a polițiștilor și optimizarea modului de desfășurare a intervențiilor. Subliniem că verificările efectuate nu echivalează cu declanșarea procedurii de cercetare prealabilă. În același timp, nu se solicită declarații care să interfereze cu ancheta penală aflată în desfășurare, iar cooperarea cu structurile competente se realizează în limita cadrului legal aplicabil”, spune IGPR.
În ceea ce privește accesarea unor mijloace tehnice de înregistrare, Poliția Română spune că această activitate se face strict în baza reglementărilor interne aplicabile, cu respectarea procedurilor în vigoare și fără a afecta utilizarea acestora ca mijloace de probă în dosarele penale instrumentate de organele de urmărire penală.
”Poliția Română își exprimă susținerea pentru toți polițiștii care acționează cu profesionalism și integritate și reiterează că analiza internă a modului de desfășurare a unei intervenții reprezintă o practică firească și necesară pentru creșterea nivelului de performanță și pentru consolidarea încrederii publicului în instituție”, anunță IGPR.
Sindicatul Europol a scris marți pe Facebook că ”imediat după viralizarea imaginilor cu ultrajul comis de către persoane cu rude în politica locală împotriva colegilor noștri de la IPJ Caraș-Severin, Direcția Control Intern a descălecat la sediul inspectoratului pentru a face „verificări” în afara cadrului legal care reglementează procedura cercetării disciplinare.
Astfel, mințile luminate din cadrul DCI au solicitat în mod abuziv ca în cursul zilei de mâine, polițiștii victime ale ultrajului, precum și alți colegi ai acestora care au cunostință despre eveniment să se prezinte din timpul liber la sediul inspectoratului pentru a fi audiați”, potrivit Europol.
”Mai mult decât atât, pentru a-și demonstra încă o dată „profesionalismul” au făcut un adevărat desant în birourile colegilor noștri de la Serviciul de Comunicații și Informatică solicitându-le să le pună la dispoziție înregistrările stocate de body-cam-uri, deși descărcarea acestora poate fi autorizată în astfel de cazuri limitative doar cu acordul structurii centrale din IGPR (DCTI), fiind interzisă o astfel de autorizare pentru cercetarea disciplinară a polițistilor sau pentru verificările ilegale pe care DCI obișnuiește să le facă, tocmai pentru a elimina abuzurile comise în trecut de către unii șefi.
Nu putem înțelege logica acestei ingerințe în actul de justiție în contextul în care IPJ Caraș-Severin a făcut deja o solicitare către IGPR pentru a fi autorizată punerea la dispoziția organelor de urmărire penală a acestor înregistrări care ar trebui să reprezinte exclusiv mijloace de probă în cadrul dosarului penal ce are ca obiect infracțiunea de ultraj comisă împotriva polițiștilor”, a mai scris pe Facebook Sindicatul Europol.
Reamintim că un polițist din județul Caraș-Severin a fost atacat de mai mulți localnici din satul Cănicea, după ce a oprit în trafic un bărbat care conducea un ATV fără permis și sub influența alcoolului. Incidentul a fost filmat și postat pe rețelele de socializare.
Localnicii au fost prinşi şi reţinuţi, urmând să fie prezentanţi instanţei cu propunerea de arestare preventivă.
Potrivit IPJ Caraș-Severin, bărbatul oprit emana halenă alcoolică, motiv pentru care a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,46 mg/l alcool pur în aerul expirat. Verificările ulterioare au arătat că acesta nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie.
Tot mai mulți tineri, începând de la 16 ani, visează să aibă cât mai mulți bani și să nu mai depindă de părinți. Din cauza scumpirilor recente, părinții nu le mai pot asigura copiilor nici măcar strictul necesar.
Sunt probleme și în familiile care obțin venituri peste medie, când din cauza creșterii costurilor de trai și a facturilor, părinții sunt nevoiți să zică „NU” atunci când copii le cer bani de buzunar pentru a ieși în oraș cu prietenii sau să-și cumpere cel mai nou joc video de pe piață.
Tinerii vor independență financiară
În timp ce mulți liceeni și studenți profită de vacanța de vară pentru a se relaxa, alții încearcă să-și obțină independența financiară mai devreme, și astfel, și-ar putea permite orice își doresc, fără să mai le ceară bani părinților.
„Este a treia vară în care lucrez în postul de ospătar pentru a-mi strânge niște bani și pentru a învăța lucrul în echipă. Să știu cum e să am responsabilități”, a spus Giulia Sână pentru Observator News.ro .
Eleva de 18 ani urmează să înceapă pregătirile pentru Bacalaureatul din toamnă și plănuiește să folosească banii câștigați pentru a merge în vacanță la finalul lunii următoare. Colega ei, care lucrează ca ajutor în bucătărie, spune că își sacrifică vacanța de vară pentru a le trimite bani părinților ei de acasă:
„Pentru că am vrut să îi ajut pe ai mei cu bani în casă. Chiar îmi place şi mă bucur că am ajuns aici”, a spus prietena Giuliei, Antonia Fazekas.
Numărul tinerilor care lucrează sezonier, în creștere
Numărul tinerilor care aplică la locuri de muncă sezoniere este în creștere în această vară, comparativ cu anii trecuți, în contextul măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan. Acest fenomen a fost observat și de administratorii localurilor.
„Din ce în ce mai mulți tineri încep să își dorească să lucreze pe timpul verii, să aibă bănuţul lor de buzunar, să nu mai depindă de bănuții părinților, să-și cumpere lucrurile lor”, a declarat un patron de local.
Tinerii pot să câștige salarii de până la 3.000 lei. Mulți optează pentru programul part-time de 4 ore.
Este absolut necesar ca românii să aibă un fond financiar pentru vreme de restriște care să le permită să traverseze cel puțin șase luni fără venituri, recomandă Alexandru Chirilă la Pastila Fiinanciară cu Adrian Artene. Expertul financiar consideră că o jumătate de an sabatic, fără presiuni pecuniare, poate chiar face chiar posibilă o reconversie profesională. Emisiunea integrală aici.
Așa că fondul de urgență, obligatoriu trebuie să preia șocuri de dispariție a veniturilor. De asta, să știi, fondul de urgență ar trebui să fie de șase luni de zile.
Nu există scuze pentru lipsa informațiilor/educației financiare în epoca internetului, unde orice novice poate accesa orice în materie.
Statisticile arată că dacă îți pierzi locul de muncă în șase luni de zile, poți avea parte de o reconversie profesională. Într-un loc, conform principiilor, valorilor și nivelului salarial pe care tu ți-l dorești.
Toată informația este gratuită, la un click distanță, rezumă Chirilă.
Așa că, dacă 30% te surprind și îți taie cheful de viață, trebuie să știi că, pe parcursul ultimilor ani, ai acceptat să nu faci nimic pentru viitorul tău.
N-ai citit, nu te-ai uitat la nicio emisiune care să dezbată subiecte de educație financiară. Numai scuza de „n-am știut”, în 2025, este doar un mecanism de apărare pentru propria nepăsare. Pentru că, de fapt, astăzi, toată informația este gratuită pe YouTube. Oameni, din păcate, în ciuda accesului la o informație cum n-a visat vreodată, populația nu face nimic cu informația asta.
Și pe conștientizările noastre, în cadrul companiei, sunt legate de faptul că noi trebuie să transformăm informația în comportamente”, încheie analistul financiar.
Un grup de cercetători din California a atrat atenția anul trecut cu un experiment pe un portavion retras din uz, unde voiau să testeze o mașinărie destinată creării de nori.
Însă, echipa plănuia un studiu mult mai amplu și, potențial, mult mai riscant: un proiect de milioane de dolari care implica echipamente ce ar putea pulveriza apă sărată pentru a reduce lumina solară, având ca scop formarea unor nori deasupra unui segment de ocean mai mare decât Puerto Rico.
Cercetătorii încearcă să reducă lumina soarelui pentru a combate încălzirea globală/FOTO:Arhiva
Detalii extrase din cererile de finanțare, e-mailuri, mesaje text și alte documente obținute de POLITICO pun în lumină întrebări noi despre o inițiativă secretă susținută de un miliardar, care a coordonat experimentul solar geoingineresc din Golful San Francisco de anul trecut. Aceste documente oferă și o rară privire asupra cercetărilor de amploare destinate găsirii unor soluții pentru combaterea încălzirii globale, lucrări care, de obicei, se desfășoară departe de ochii publicului.
Aceste cercetări sunt tot mai urmărite pe măsură ce eforturile de a aborda cauza principală a schimbărilor climatice – arderea combustibililor fosili – întâmpină dificultăți în Statele Unite și Europa. Însă, ideea de a manipula clima a generat o reacție politică puternică și a alimentat teorii ale conspirației, adăugând provocări suplimentare pentru derularea chiar și a testelor la scară mică.
Experimentul de anul trecut, condus de Universitatea din Washington, și care trebuia să dureze câteva luni, a fost oprit la doar 20 de minute de la început, după ce oficialii orașului Alameda au protestat, subliniind că nu au fost informați despre acesta.
Un test de început pentru un proiect mult mai mare
Inițial, testul era gândit doar ca o etapă preliminară. Înainte chiar de a începe, cercetătorii discutau deja cu donatori și consultanți despre realizarea unui test de creare de nori pe o suprafață de 6.276 de kilometri pătrați, în largul coastelor Americii de Nord, Chile sau Africa Centrală. Detalii extrase din peste 400 de documente interne, obținute de E&E News printr-o cerere de documente deschise adresată Universității din Washington, arată că acest test ar fi fost realizat în urma unui test pilot pe portavionul din Alameda.
„La aceste dimensiuni, schimbările semnificative în nori vor putea fi detectate cu ușurință din spațiu,” se arată într-un plan de cercetare din 2023, din cadrul Programului de Îmbunătățire a Norilor Marini. Experimentul uriaș ar fi depins de succesul testului abandonat pe portavionul din Alameda, conform documentelor. De asemenea, nu există nicio indicatie dacă cercetătorii sau susținătorii lor miliardari au abandonat acest proiect mai mare.
Înainte de eșecul din Alameda, echipa primise finanțare federală și spera să obțină acces la nave și avioane guvernamentale pentru experimentul de amploare, arată documentele.
Un proiect controversat, dar necesar?
Cercetătorii și partenerii lor, inclusiv un grup de lobby pentru cercetarea geoingineriei solare numit SilverLining și organizația științifică nonprofit SRI International, nu au răspuns întrebărilor detaliate despre stadiul experimentului mai amplu. Totuși, Kelly Wanser, directorul executiv al SilverLining, a declarat într-un e-mail că Programul de Îmbunătățire a Norilor Marini urmărea „să completeze golurile de informații” necesare pentru a determina dacă tehnologiile sunt sigure și eficiente.
În cadrul experimentului inițial, cercetătorii au ignorat lecțiile anterioare despre importanța susținerii comunității pentru studiile care implică modificarea climei. Au ales să țină planurile ascunse de public și de legislație până când testele erau deja în desfășurare, spun unii experți în geoinginerie solară. Aceștia s-au declarat surprinși și de amploarea celui de-al doilea experiment.
„Alameda a fost doar un pas înainte pentru ceva mult mai mare, fără vreo consultare cu comunitățile locale”, a spus Sikina Jinnah, profesor de studii de mediu la Universitatea din California, Santa Cruz. „Este o greșeală serioasă.”
În răspunsul lor, oficialii Universității din Washington au minimalizat dimensiunea experimentului propus și impactul său potențial asupra schimbărilor climatice, concentrându-se mai mult pe scopul programului de a demonstra că instrumentele pentru crearea de nori pot funcționa în condiții reale. Ei au respins, de asemenea, acuzațiile de secretomanie, menționând că membrii echipei au dezvăluit anterior posibilitatea testelor în oceanele deschise în lucrări științifice.
Reglementări crescânde și controverse politice
Geoingineria solară cuprinde un set de tehnologii ipotetice pentru reducerea încălzirii globale prin reflexia luminii solare, tehnologii care sunt în mare parte nereglementate la nivel federal. Cele două abordări cele mai cercetate sunt eliberarea de particule de sulfat în stratosferă sau pulverizarea aerosolilor de apă sărată deasupra oceanelor.
Criticii acestor tehnologii avertizează că acestea ar putea perturba modelele climatice și ar putea afecta recoltele, faunistica și chiar oamenii. Chiar dacă ar reuși să răcească clima, temperaturile ar putea crește brusc dacă procesele sunt oprite înainte ca țările să facă tranziția de la combustibilii fosili, fenomen cunoscut sub denumirea de „soc de încetare”.
În acest context, chiar și cercetările pe această temă sunt controversate, iar teoriile conspirației, alimentate de tragedii meteorologice, au înrăutățit reacțiile negative.
În spatele ușilor închise
Documentele arată că echipa de cercetători era în contact cu oficiali ai NOAA și cu firma de consultanță Accenture pentru pregătirea testului de amploare pe mare — chiar înainte ca testul de mică amploare să înceapă pe portavionul USS Hornet. Ei sperau să obțină acces la nave și avioane guvernamentale pentru experimentul în largul mării.
După ce testul din Alameda a fost oprit, echipa a recunoscut că resursele federale erau acum mai greu de obținut. Suportul federal a devenit și mai îndepărtat odată cu realegerea lui Donald Trump, un opozant al măsurilor federale de limitare a încălzirii globale.
Provocările și planurile viitoare
În ciuda controversei, cercetătorii continuă să primească susținere din partea unor donatori miliardari precum Chris Larsen (fondatorul unui exchange de criptomonede) și Rachel Pritzker. Cu toate acestea, proiectele de geoinginerie solară rămân în centrul unui vast conflict de interese și îngrijorări publice legate de transparență și siguranță.
Unii cercetători consideră că, în fața amenințării schimbărilor climatice, tehnologiile geoingineriei solare ar trebui testate în experimente bine concepute, cum ar fi cel din Alameda. Totuși, este evident că lipsa de transparență și de consultare a publicului și autorităților locale nu a fost o alegere înțeleaptă.
De-a lungul acestui proces, întrebarea rămâne: Cum pot fi echilibrate nevoia de cercetare și riscurile implicate, fără a periclita încrederea publicului și stabilitatea politicilor climatice globale?
Rusia a prezentat un nou tip de dronă navală de atac, în timpul exercițiilor militare de amploare „Furtuna din iulie”, desfășurate simultan în Mările Baltică și Caspică, precum și în regiunile arctice și Pacificului, potrivit imaginilor publicate de Ministerul rus al Apărării.
Drona a fost ghidată de la distanță în timp real. FOTO: captură video X
La exerciții au participat peste 150 de nave de luptă și 15.000 de militari. Au inclus demonstrații cu nave de suprafață fără pilot (USV) – o premieră pentru armata rusă, potrivit site-ului de specialitate Militarnyi.
Într-un videoclip publicat de minister, se observă o dronă portocalie, lungă de câțiva metri, care se îndreaptă rapid către o țintă maritimă simulată. Aparatul se scufundă în apropierea navei-țintă și declanșează o explozie puternică, demonstrând capabilități kamikaze similare cu cele ale dronelor navale ucrainene folosite în Marea Neagră, potrivit News.ro.
Ministerul rus al Apărării a precizat că drona a fost ghidată de la distanță în timp real, folosind camere video instalate la bord, și că a făcut parte dintr-un exercițiu complex de neutralizare a unei ținte inamice convenționale.
„Forțele Flotei de la Marea Baltică au distrus nava convențională a inamicului folosind în mod combinat sisteme navale fără pilot”, a anunțat ministerul pe Telegram, adăugând că au fost utilizate „mai multe tipuri de nave, aeronave, elicoptere, drone și vapoare fără pilot”.
Această demonstrație a venit pe fondul intensificării competiției tehnologice în domeniul sistemelor navale autonome și al utilizării extinse a dronelor maritime în conflictul din Ucraina.
Asociaţia Municipiilor din România (AMR) a propus premierului în privinţa reducerii numărului de poliţişti locali ca norma să fie de un poliţist la 1.200 de locuitori, având în vedere complexitatea problemelor care sunt de gestionat, a declarat preşedintele executiv al asociaţiei, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.
Polițiști locali FOTO: Adevărul (arhivă)
Declaraţiile sale au fost făcute la finalul consultărilor cu premierul Ilie Bolojan, ministrul Cseke Attila şi reprezentanţii comunelor, oraşelor, judeţelor şi municipiilor din România pe tema proiectului privind reforma administraţiei locale.
„A fost o întâlnire pragmatică, eficientă, raţională, în care s-a spus lucrurilor pe nume. (…) Am discutat pachetul de măsuri de austeritate care vizează administraţia locală, venind evident şi cu propuneri care să îmbunătăţească această activitate. La unele am primit răspunsuri pozitive, la unele neutre, la altele negative”, a afirmat Emil Boc, scrie Agerpres.
El a precizat că AMR a venit cu propunerea ca numărul de poliţişti locali să fie stabilit printr-o normă de un poliţist local la 1.200 de locuitori.
„Am înţeles opţiunea Guvernului de a diminua numărul, de exemplu, de poliţişti locali. Am propus, însă, o soluţie echilibrată, şi anume: nu un poliţist local la 1.000 de locuitori, cât propune Guvernul, nu un poliţist local la 1.500 cât este acum, ci un poliţist local la 1.200 de locuitori, având în vedere complexitatea mare a problemelor pe care noi, de exemplu, municipiile mari, reşedinţă de judeţ, le avem de organizat în comparaţie cu alte entităţi administrative. A rămas în analiză şi credem într-o judecată echilibrată, astfel încât să putem presta în continuare servicii de calitate. (…) Trebuie să ţii oraşul sub control „, a mai declarat Boc.
Acesta a menţionat şi că a fost discutat subiectul sumelor de bani de reechilibrare acordate de la Guvern UAT-urilor raportat la cifra populaţiei.
„Noi, la Cluj, avem la recensământ 284.000, la Evidenţa Populaţiei avem 330.000 – 340.000. Undeva, 50.000 de locuitori nu sunt luaţi în considerare la alocarea de resurse financiare. Înţeleg şi dimensiunea Guvernului că există foarte multe cifre care nu corespund realităţii, în sensul că sunt persoane doar cu numele, la un oraş, la o comună, la un municipiu, şi sunt plecaţi în străinătate sau şi-au luat cetăţenia şi nu locuiesc în oraş, este adevărat şi asta. Şi aici am încercat să găsim un echilibru astfel încât să găsim o reprezentare exactă. Am înţeles şi poziţia Guvernului că trebuie să aibă un criteriu standard în raport cu Uniunea Europeană şi acesta este recensământul, iar noi, nu în glumă, şi chiar în serios, am spus: dacă se face o asemenea raportare, de ce să nu aplicăm criteriul recensământului de sus în jos la tot ce există în România în materie de legislaţie electorală”, a subliniat Boc.
El a arătat că dacă s-ar aplica cifrele de la recensământ la numărul de parlamentari, nu ar mai trebui o lege de reducere a acestora la la 300.
„Prin aplicarea directă a numărului de la recensământ, am ajunge la 300 de parlamentari. Şi de acolo încolo, la consilieri locali, judeţeni şi aşa mai departe, care se raportează la Evidenţa Populaţiei, atunci când facem alegerile pentru parlamentari, pentru consilieri locali, pentru consilieri judeţeni, iar când ne raportăm la celelalte activităţi administrative, ne raportăm la recensământ. Şi atunci, am spus – iată un moment în care putem face o reformă structurală a statului român, să ne raportăm la cifrele de la recensământ, dar global. (…) Premierul, ca de obicei, e receptiv la asemenea nuanţe, a spus: salut această propunere făcută de AMR şi o analizăm. Dar nu face obiectul discuţiilor de faţă, pachetul 2 nu conţine asemenea elemente”, a mai afirmat Boc.
Consiliul Superior al Magistraturii condamnă în termeni extrem de fermi măsurile anunțate de Guvern privind „reforma” sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, acuzând Executivul de o „manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor” și de subminare a independenței justiției.
Consiliul Suprem al Magistraturii FOTO Inquam photos/Octav Ganea
Într-un comunicat oficial, CSM respinge atât conținutul reformelor, cât și maniera în care acestea au fost prezentate public de premierul Ilie Bolojan, fără consultarea autorității judecătorești.
„Maniera de comunicare publică […] într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat […] reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției”, se arată în comunicatul transmis de CSM.
Consiliul atrage atenția că intențiile Guvernului – printre care creșterea vârstei de pensionare, majorarea vechimii minime și diminuarea cuantumului pensiei de serviciu – vin la scurt timp după o reformă legislativă substanțială adoptată deja prin Legea nr. 282/2023. Astfel, intervențiile repetate asupra statutului magistraților încalcă, în opinia CSM, principiile securității juridice și ale așteptării legitime.
„Este obligatoriu ca magistraților în funcție să le fie asigurat un cadru normativ predictibil. Modificările de substanță, în mod repetat, creează un sistem normativ fundamental diferit de cel existent la momentul accesului în profesie.”
CSM avertizează că măsurile anunțate nu doar că afectează stabilitatea carierei și protecția socială a magistraților, dar subminează chiar componenta financiară a independenței justiției, întrucât pensia de serviciu ar trebui să reflecte în mod proporțional ultimele venituri ale judecătorului sau procurorului.
„Justiția devine o carieră neatractivă”
CSM avertizează că impactul pe termen lung al acestor măsuri va fi devastator pentru sistemul de justiție, întrucât magistrații nu vor mai fi motivați să rămână sau să acceseze această profesie supusă unui regim de incompatibilități și interdicții fără echivalent în alte domenii publice.
„Aceste profesii vor deveni complet neatractive, întrucât responsabilitățile specifice, condițiile deosebite de muncă și regimul drastic nu sunt compensate corespunzător nici prin sistemul de remunerare și nici prin sistemul de pensionare.”
Pe lângă efectele directe asupra corpului profesional, Consiliul acuză o intenție politică deliberată de stigmatizare a magistraților, într-o campanie de imagine care încearcă să mute atenția publică de la scandalurile recente și problemele reale ale societății.
„Campanie de stigmatizare”
„Toate măsurile anunțate, care vizează numai categoria profesională a judecătorilor și procurorilor, se înscriu, de fapt, în campania de stigmatizare a acestora, inițiată și întreținută de factorul politic […] pentru a abate atenția de la problemele reale ale societății.”
CSM dă asigurări că nu va rămâne pasiv în fața acestor inițiative, afirmând că va utiliza „toate instrumentele instituționale” pentru a proteja independența justiției, fără de care statul de drept nu poate funcționa.
Cum arată noile modificări
Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți, noul proiect care prevede reforma pensiilor speciale, reformă pentru care, potrivit premierului, Comisia Europeană a suspendat plata a 230 de milioane de euro din PNRR. În total, României i-au fost reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite.
„Calculul se face la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a explicat premierul Ilie Bolojan
Astfel, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat sa fie de maxim 70% din ultimul salariu net, „o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările europene”, spune premierul.
De asemenea, magistrații se vor putea pensiona la minim 58 de ani, dar vor exista penalizări. Acum media de pensionare este la 48 de ani.
Majorarea TVA-ului de 1 august va afecta și prețurile biletelor de tren. Noile tarife vor fi implementate de toți operatorii feroviari din România, indiferent dacă sunt de stat sau privați.
„În prezent, atât CFR Călători cât şi operatorii privați de transport feroviar de călători care efectuează servicii publice în baza contractelor de servicii publice aplică tarifele de deservire generală aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.039/2024 privind aprobarea tarifelor care pot fi percepute de operatorii de servicii publice pentru serviciile de transport feroviar public de călători care fac obiectul obligației de serviciu public, cu modificările și completările ulterioare.
La acest moment, pe site-ul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, la rubrica Transparenţă Decizională este postată procedura de transparenţă decizională a procesului de elaborare a unui proiect de act normativ: Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.039/2024 privind aprobarea tarifelor care pot fi percepute de operatorii de servicii publice pentru serviciile de transport feroviar public de călători care fac obiectul obligației de serviciu public.
Măsura vine în sprijinul redresării şi echilibrării activității economice a tuturor operatorilor de transport feroviar de călători din România strict pe fondul majorării cotei TVA de la 19% la 21%.
Actualizarea tarifelor se aplică de către toți cei șase operatori feroviari, unul – societatea națională CFR Călători și alți cinci operatori feroviari privați.
Practic, majorarea prețurilor biletelor la clasa a II-a va fi de la 0 lei la maxim 3 lei, iar la clasa I-a majorarea va fi de maxim 4,5 lei, aceste valori maxime fiind atinse în cazul trenurilor IC pentru zone kilometrice de peste 600 km”, a informat marți CFR Călători într-un comunicat.
Potrivit ordinului, tariful unic pentru o călătorie pe distanţa Bucureşti Nord-Aeroportul Internaţional Henri Coandă va rămâne 6 lei, tariful unic pentru un abonament pe cinci zile pe aceeași distanță va fi 43,5 lei, pentru un abonament de 14 zile – 90,5 lei, iar pentru un abonament lunar – 128,5 lei.
Pentru o călătorie cu trenurile Intercity, în funcţie de distanţa parcursă, tarifele pleacă de la 18 lei (clasa I) sau 12,5 lei (clasa a II-a), pe o distanță de până la 10 kilometri.
Pentru distanţe între 161 şi 180 km, preţurile propuse sunt de 106,5 lei (clasa I) şi 71,5 lei (clasa a II-a), între 351 km şi 400 km – 187,5 lei (clasa I) şi 121 lei (clasa a II-a) iar între 901 şi 1000 km – 309 lei (clasa I) şi 212,5 (clasa a II-a).
Tarifele pentru o călătorie cu trenurile Interregio pornesc de la 14,50 lei (clasa I) şi 11 lei (clasa a II-a) pentru distanţe între 1 şi 10 km, şi ajung la 92,50 lei (clasa I) şi 62,50 lei (clasa a II-a), pentru distanţe între 161 şi 180 km, 163 lei (clasa I) şi 105 lei (clasa a II-a) între 351 km şi 400 km şi între 268,5 lei (clasa I) şi 185 lei (clasa a II-a) pentru distanţe între 901 şi 1000 km.
Pentru o călătorie cu trenurile din categoria Regio, exemple de tarife sunt: 6 lei (clasa I) şi 5 lei (clasa a II-a) pentru distanţe de 1 – 10 km, 52,5 lei (clasa I) şi 33,5 lei (clasa a II-a) pentru distanţe între 161 şi 180 km şi 101,5 lei (clasa I) şi 64 lei (clasa a II-a) între 351 km şi 400 km.
Un abonament de 3 ore pentru zona metropolitană Bucureşti va costa tot 12,5 lei, pentru 24 de ore – 22,5 de lei (22 de lei anterior), pentru 72 de ore – 64 de lei (de la 63 de lei).
Abonamentul de 7 zile va ajunge la 133 lei (faţă de 131 de lei).Tariful pentru rezervare loc va rămâne la 6 lei la trenurile InterCity, indiferent de clasă, şi tot 6 lei va fi şi pentru trenurile Interregio, unde până acum 6 lei era tariful maxim pentru peste 500 km.În ceea ce priveşte vagoanele de dormit, suplimentul pentru cabina single va costa 239,5 lei (de la 235,50 lei), indiferent de distanţă.
Suplimentul pentru pat într-o cabină cu două locuri va fi tarifat cu 127,5 lei (de la 125,5 lei), iar în cabina cu trei locuri va fi de 106,5 lei (de la 104,5 lei).
De asemenea, la vagoanele cuşetă, tariful pentru un pat într-o cabină cu patru locuri va creşte la 83 lei (de la 81,5 lei), iar într-o cabină cu şase locuri va ajunge la 61,5 lei (faţă de 60,5 lei).
Comisia Europeană a respins, marți, anunțul Administrației SUA privind taxele impuse companiilor digitale americane, subliniind că nu modifică legislația în funcție de interesele Washingtonului, în pofida acordului comercial de principiu dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
”Avem Legea Serviciilor Digitale, care este o reglementare. Iar noi avem dreptul suveran de a emite legi așa cum vrem noi. Sigur că avem problema cotelor corecte, va fi abordată, dar nu are nicio legătură specială cu Statele Unite. Va fi abordată prin viitoarea noastră legislație, exact asta vom face”, a declarat, într-o conferință de presă, Thomas Regnier, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
”Noi nu ne vom schimba regulile, este dreptul nostru de a avea reglementări autonome în spațiul digital. Declarația Casei Albe este că nu vom aplica tarife de utilizare a rețelelor și că vom menține zero taxe asupra transmisiunilor electronice. Este corect, dar dacă nu va interfera cu spațiul normativ”, a precizat oficialul UE, conform agenției de presă ANSA.
Președinția SUA a anunțat luni, în prezentarea Acordului comercial agreat de Bruxelles și Washington, că Uniunea Europeană nu va impune taxe de utilizare a rețelelor companiilor digitale americane.
”Statele Unite și Uniunea Europeană intenționează să abordeze barierele comerciale digitale nejustificate. În această privință, Uniunea Europeană confirmă că nu va adopta și nu va menține taxe de utilizare a rețelelor. În plus, Statele Unite și Uniunea Europeană vor menține linia de zero taxe vamale asupra transmisiunilor electronice”, a subliniat Casa Albă.
”Acordul politic din 27 iulie 2025 nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Dincolo de acțiunile imediate asupra cărora au fost asumate angajamente, Uniunea Europeană și Statele Unite vor continua să negocieze, în conformitate cu procedurile interne relevante, pentru a implementa acest acord politic”, a transmis Comisia Europeană.
Într-un război al tehnologiilor avansate, unde dronele rusești acoperă cerul ca o pânză de păianjen mortală, unele dintre ultimele linii de apărare ale soldaților ucraineni sunt… plasele de pescuit.
Plase de pescuti întinse pentru oprirea dronelor rusești/FOTO:X
Plasele de pescuit, întinse pe stâlpi pe marginea drumurilor, devin o barieră improvizată împotriva dronelor rusești care patrulează adânc în teritoriul ucrainean. Aceste rețele simple, dar eficiente, captează dronele explozive, oferind o fărâmă de protecție soldaților care se află în prima linie a frontului.
Unul dintre cele mai evidente exemple de folosire a acestei apărări primitiv-tech este Kostiantinivka, un oraș aflat în pericol de învăluire totală de către trupele ruse, care lansează o ofensivă de vară, având ca scop transformarea fiecărui câștig incremental într-un avantaj strategic de durată. În această localitate, plasele de pescuit nu sunt doar o soluție de apărare, ci și un simbol al contrastului izbitor între tehnologia modernă a războiului și soluțiile de supraviețuire tradiționale.
Aprovizionarea pentru pozițiile de pe linia frontului se face aproape exclusiv prin drone
Un comandant ucrainean, care apără zona, a mărturisit pentru CNN că nu a primit noi soldați în unitatea sa de opt luni, iar aprovizionarea pentru pozițiile de pe linia frontului se face aproape exclusiv prin drone, întrucât vehiculele nu pot ajunge în tranșee. La Kostiantinivka, viața continuă în ciuda atacurilor, iar localnicii trec fără nicio grabă prin gaurile din plasele de pescuit, în drum spre locurile lor de muncă, acasă sau pentru a-și îndeplini nevoile zilnice. Dar aceste goluri sunt uneori exploatate de operatorii dronelor ruse, care au reușit să captureze imagini cu dronele lor traversând aceste plase, lovind ținte militare ucrainene.
Pe 20 iulie, o astfel de dronă a lovit o mașină militară ucraineană, în timp ce o altă dronă filma impactul, așteptând noi comenzi. Kostiantinivka, aflată într-o continuă stare de pericol, a fost martora morții a patru civili și rănirii altor 31 de persoane în ultima săptămână, în urma loviturilor rusești. Orașul mai are doar 8.000 de locuitori, mulți dintre ei evacuați în ultimele zile.
În jurul Kostiantinivka, șoselele sunt străjuite de mașini lovite de drone, iar chiar și în zonele mai sigure ale orașului, mașinile abandonate sunt dovada unei realități de neimaginat pentru orice civil: pe știința unei lovituri precise de dronă, chiar și vehiculele cele mai obișnuite nu sunt ferite. O furgonetă albă, lăsată în colțul unei străzi mai liniștite, a fost lovită de o dronă, ucigându-l pe șofer, deși explozibilii dronei nu au detonat.
De la plasele de pescuit, atenția se mută spre o altă formă de apărare la fel de esențială: fibra optică. Așa-numitele „fire de pescuit” nu sunt nimic altceva decât cabluri subțiri de fibră optică folosite pentru a contracara blocajele semnalului. Aceste cabluri sunt folosite de operatorii de drone pentru a se conecta direct la dispozitivele lor, evitând astfel interferențele și jamming-ul electronic al dronelor rusești și ucrainene.
În acest peisaj sumbru, localnicii mai revin periodic în zonele abandonate pentru a-și lua lucrurile esențiale.
„Nu mai comunicăm multe lucruri statului. Și statul nu comunică multe lucruri cu noi”
În ultimele zile, avansul forțelor ruse a dus la o apropiere periculoasă a acestora de periferia de sud-est a Kostiantinivka, la doar 8 kilometri de oraș, iar în sud-vest situația este similară. Această ofensivă simultană, desfășurată în jurul orașelor estice precum Pokrovsk, Kostiantinivka și Kupiansk, riscă să schimbe linia frontului și să consolideze controlul Kremlinului asupra regiunii Donbas, un obiectiv major al președintelui rus, Vladimir Putin.
În ciuda tuturor pericolelor, piața centrală a orașului rămâne un loc viu, în mijlocul unui conflict care pare greu de oprit. Locuitorii își continuă activitățile zilnice: un bărbat de origine azeră, vânzător de fructe, strigă cu glas tare „Slavă Ucrainei! Slavă eroilor!” în mijlocul pieței, chiar dacă pericolul unei drone sau unui atac cu artilerie plutește permanent deasupra lor. Sub pământ, într-un adăpost improvizat, comandantul local Vasil urmărește atent o serie de monitoare. Pe ecranul din spatele lui, o coloană de fum urcă spre cer – o lovitură aeriană rusă care viza o poziție ucraineană. Vasil, comandant al Brigăzii 93 Mecanizate, se confruntă cu o problemă gravă: lipsa de personal. „Nu am primit întăriri de opt luni. Avem o mare lipsă de oameni. Nimeni nu vrea să lupte, războiul s-a terminat pentru mulți dintre ei”, spune el, obosit de conflictul interminabil.
Soldații rămași în tranșee, adesea doar câțiva într-o poziție, sunt aprovizionați cu alimente și muniție de dronele ucrainene, care pot zbura pe distanțe de 12-15 kilometri. Dar aceste echipamente sunt insuficiente în fața avansului constant al dronelor rusești. Vasil descrie operațiunile rusești, în special unitățile de drone Rubicon, ca fiind extrem de bine pregătite.
În fața tuturor acestor dificultăți, Vasil este sincer în privința unei realități crunte: „Nu mai comunicăm multe lucruri statului. Și statul nu comunică multe lucruri cu noi. Nimeni nu înțelege ce înseamnă cu adevărat această situație. Când spunem că e greu, nu ne înțeleg. Trebuie să fim în locul nostru pentru a înțelege”, încheie el.
Procurorul general spaniol, Alvaro Garcia Ortiz, va fi judecat pentru încălcarea secretului judiciar, după ce Tribunalul Suprem i-a respins marţi ultimul recurs, într-un dosar stânjenitor pentru şeful guvernului, socialistul Pedro Sanchez.
Procurorul general spaniol, Alvaro Garcia Ortiz FOTO: X
Garcia Ortiz este acuzat că a divulgat presei informaţii despre omul de afaceri Alberto Gonzalez Amador, partenerul lui Isabel Diaz Ayuso, preşedinta de dreapta a regiunii Madrid şi opozantă vehementă a guvernului Sanchez, scrie Agerpres.
Procurorul general, numit în august 2022 la propunerea guvernului Sanchez, a contestat în apel decizia de trimitere în judecată emisă de un judecător al Tribunalului Suprem.
Marţi, însă, Tribunalul Suprem a considerat că ”probele strânse în timpul anchetei” sunt ”suficiente” pentru deschiderea unui proces. Scurgerea judiciară, referitoare la ”informaţii confidenţiale care nu ar fi trebuit să fie publicate”, a fost rezultatul ”unei acţiuni coordonate şi conduse personal de procurorul general”, afirmă tribunalul într-un comunicat.
Garcia Ortiz a fost inculpat pe 13 ianuarie în acest dosar, o procedură fără precedent în istoria judiciară spaniolă.
Inculparea sa a survenit după publicarea în mai multe mass-media a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între parchet şi Alberto Gonzalez Amador.
Gonzalez Amador este suspectat că a fraudat administraţia fiscală spaniolă între 2020 şi 2021 din fruntea firmei sale, care presta servicii de sănătate şi ale cărei venituri au explodat practic în timpul pandemiei de coronavirus.
Acest caz complex a provocat acuzaţii reciproce vehemente între guvernul lui Sanchez şi Diaz Ayuso, unul din liderii Partidului Popular (PP, opoziţia de dreapta), care a denunţat o persecuţie ”sălbatică” şi a acuzat anturajul lui Sanchez că a organizat aceste scurgeri în media cu ajutorul procurorului.
După decizia Tribunalului Suprem, PP şi-a reiterat apelurile la demisia lui Garcia Ortiz.
Data la care va începe procesul nu a fost anunţată deocamdată.
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, susţine că proiectul anunţat de premierul Ilie Bolojan privind pensiile magistraţilor este ”o bază de idei”, el precizând că ministerul pe care îl conduce nu a iniţiat vreun proiect de lege în acest sens.
Radu Marinescu, ministrul Justiției FOTO: Adevărul (arhivă)
”Ceea ce astăzi domnul premier a făcut a fost să prezinte o bază de idei, o bază de soluţii care să constituie fundamentul sau premisa unei finalităţi legislative care, din punctul meu de vedere, nu se poate atinge decât prin dialog efectiv cu puterea din stat care este reprezentată de magistratură. Ministerul Justiţiei nu a iniţiat până în momentul de faţă un proiect de lege. Nu cred că există nici Ministerul Muncii care ar fi un co-iniţiator în economia aceasta a reglementării pensiilor de serviciu într-o iniţiere efectivă. Cred că suntem la începutul unor discuţii mult mai aplicate pe nişte formule concrete prezentate astăzi pentru dezbaterea publică de către domnul prim-ministru”, a afirmat, marţi seară, la Antena 3, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, potrivit News.
El a precizat că există un proiect de lege în Parlament privind pensiile magistraţilor şi că este posibil să se intre pe mecanismul parlamentar.
”Există un proiect de lege în Parlament. În momentul de faţă nu există o formulă juridică definitivată asupra vehiculului, să spun aşa, legislativ, care va duce la finalitatea legislativă. Este posibil să se meargă pe mecanismul parlamentar, pentru că există deja un proiect iniţiat de către liderii coaliţiei în Parlament. Este posibil să adopte o formulă guvernamentală un proiect de lege, dar atunci va trebui să fie formalizat acest mecanism, adică prin iniţierea de către ministerele care sunt iniţiatoare”, a precizat Radu Marinescu.
El a spus că, în ce priveşte pensiile magistraţilor, ”foarte importantă este stabilitatea, respectarea principiilor fundamentale care să asigure constituţionalitatea legii, pentru că nu ne dorim un experiment, ci ne dorim o reuşită”.
”Foarte important este dialogul cu Comisia Europeană, pentru că în ceea ce priveşte legislaţia privitoare la statutul magistratului, aceasta are o participare la un alt jalon din PNRR. E important să dialogăm şi cu Comisia Europeană şi tocmai de aceea trebuie să ne luăm absolut toate măsurile necesare ca statul de drept să fie protejat prin orice fel de demers legislativ pe care intenţionăm în mod onest să-l facem”, a adăugat ministrul Justiţiei.
”Magistraţii nu sunt vinovaţi pentru că au un anumit statut”
Întrebat despre nemulţumirile existente în societate privind pensiile uriaşe ale magistraţilor, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat că este necesară o formulă coerentă, care să ducă la pace socială.
”Aş dori să spun o chestiune de principiu care ţine de sănătatea noastră socială, de stabilitatea instituţiilor noastre şi de seriozitatea cu care tratăm faptul (…) Nu trebuie să considerăm anumite categorii sociale ca fiind nişte duşmani. Nu trebuie niciodată să privim în registru antagonic diferitele componente profesionale. Trebuie să gândim o formulă care să fie una incluzivă, care să fie una coerentă şi care să fie una de pace socială. De aceea, eu consider că magistraţii nu sunt vinovaţi pentru că au un anumit statut. El a fost stabilit prin legi. Sunt aproape 20 de legi în istoricitatea actelor normative care au tot reglementat această componentă de remuneraţie pentru magistrat şi corespunzător cu impact asupra pensiilor”, a afirmat Radu Marinescu.
El a precizat că ar trebui să se asigure stabilitate şi să se adopte o lege care să nu fie valabilă doar pentru o perioadă limitată.
”Aproape an de an se modificau aceste legi, ceea ce creează o instabilitate absolut incompatibilă cu un principiu de coerenţă a statului de drept. Să adoptăm o lege clară, să respectăm nişte principii stabilite de jurisprudenţa Curţii de Justiţie Europene şi CCR, care spune un singur lucru: pensia de serviciu la finalul carierei, care poate să fie şi la o vârstă mai înaintată, să fie cât mai apropiată de ultima indemnizaţie a magistratului. Or, nu e cazul nostru. În prezent, calculul pensiei nu ţine cont de ultimul venit”, a declarat ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat, marţi, că propune creşterea vârstei de pensionare şi intrarea în sistemul de justiţie în pensie la vârsta de pensionare standard de 65 de ani şi creşterea vechimii de la care te poţi pensiona de la 25 de ani la 35 de ani. De asemenea, valoarea pensiei unui magistrat ar urma să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut.
Autoritățile din Turcia le cer instanțelor de la București extrădarea unui temut mafiot din Istanbul, bănuit, printre altele, de asasinate și răpiri.
Ismail Onur Özbizerdik FOTO: X
Cetățeanul turc a fost arestat în primăvară, pe 17 aprilie, în urma unei operațiuni a poliției rutiere, care l-a prins drogat la volan și fără permis. Totodată, polițiștii rutieri au găsit în mașina bărbatului și un pistol cu glonț, pentru care acesta nu avea autorizație.
El a susținut atunci că a fost nevoit să își asigure protecția pentru că pe capul său s-a pus o recompensă de zece milioane de euro de către rivalii său din Turcia.
Ulterior s-a dovedit că Ismail Onur Özbizerdik, 42 de ani, este unul dintre cei mai căutați infractori turci, nepotul lui Dündar Kiliç, fondatorul uneia dintre cele mai temute organizații de tip mafiot, care acționează în special la Ankara.
El și-a găsit în ultimii 20 de ani adăpost în România, unde s-ar ocupa de paza unor cazinouri.
Onur a fost implicat în numeroase acțiuni de crimă organizată, fiind suspectat de două asasinate, comise la Istanbul și Bodrum, dar și de răniri prin împușcare, distrugere, răpire și port ilegal de arme de foc.
Prin urmare, Turcia a cerut, prin Interpol, extrădarea lui, acesta fiind în prezent arestat.
”În urmă cu 17 ani, temutul mafiot a mai fost extrădat din România în Turcia, pentru acuzații de tentativă de omor. De atunci a fost implicat în nenumărate scandaluri violente și chiar a fost acuzat că și-ar fi desfigurat iubita, pe care o bănuia că l-a turnat la poliție. A reușit să fugă în Grecia, unde a obținut statutul de azilant”, potrivit Știrile ProTv.
Curtea de Apel București va lua o decizie în acest caz abia la toamnă, după vacanța judecătorească.
Personalul Băncii Centrale Europene susține că lipsa unui sistem de control și echilibru în interiorul instituției a dus la „un număr mare de plângeri” privind „favoritismul în angajare și promovare” și un „nivel ridicat de epuizare și tendințe suicidale”.
Într-o scrisoare de patru pagini redactată de un comitet al angajaților și adresată președintelui BCE, Christine Lagarde, banca este acuzată de intervenții de natură politică care depășesc mandatul său oficial de a controla inflația și de a asigura stabilitatea financiară.
Banca a devenit „o fortăreață care nu poate fi trasă la răspundere”.
Conform The Telegraph, episodul are loc în contextul în care BCE vrea să schimbe modul în care angajații care fac parte din comitetul de personal sunt aleși și plătiți.
Scrisoarea vine după ce un sondaj efectuat pe 1.425 de angajați ai băncii de către sindicatul Organizația Internațională și Europeană a Serviciilor Publice a constatat că mai mult de jumătate dintre angajați au raportat stresul la locul de muncă ca fiind „o problemă reală” și un nivel de încredere scăzut sau inexistent în Lagarde și echipa sa.
BCE a răspuns cu un sondaj propriu, care a constatat că 85% din cei 3.000 de respondenți erau „mândri să lucreze pentru BCE”. De asemenea, BCE a raportat o rotație a personalului de doar 1,8% anul trecut.
Echipa Lagarde, „o abordare mult mai antidemocratică decât cele anterioare”
În scrisoarea sa, comitetul susține că, în timp ce majoritatea băncilor centrale răspund în fața unui Parlament național, „natura extrateritorială” a BCE a transformat-o într-un fel de „mini-stat”.
Acest lucru i-ar fi permis băncii ca, la nivelul UE, „să intervină în domeniul politic, dând instrucțiuni guvernelor dincolo de domeniul politicii monetare sau luând decizii pe care mulți observatori le identifică ca fiind de natură politică”.
Pe plan intern, nu ar exista un control adecvat asupra managerilor care au abuzat de putere, a susținut comitetul. Acest lucru i-a lăsat pe lucrători într-o „situație de dependență extremă de puterea existentă, punând astfel în pericol capacitatea personalului de a-și exprima în mod independent opiniile ca experți”.
Deși conducerea BCE ar fi permis dintotdeauna aceasta, comitetul de personal a declarat că echipa doamnei Lagarde „are o abordare mult mai antidemocratică decât cele anterioare”.
Scrisoarea susține că purtătorul de cuvânt al comitetului angajaților ar fi primit o notă „instruindu-l să nu menționeze existența unei culturi a fricii în cadrul BCE și potențialul său impact asupra activității”.
Un purtător de cuvânt al BCE a respins afirmațiile comitetului:
„Procesul de promovare este conceput astfel încât să evite favoritismul, cu mecanisme de verificare încorporate pentru a asigura corectitudinea și a preveni influența individuală”.
Purtătorul de cuvânt a mai spus că BCE este supusă unor audieri trimestriale în Parlamentul European, iar aspectele care țin de locul de muncă sunt guvernate de statutul personalului UE și de Curtea Europeană de Justiție:
„La Curtea Europeană de Justiție, BCE a câștigat majoritatea covârșitoare a proceselor privind problemele de muncă.”
România riscă să fie sancționată din cauza imigranților pe care i-a găzduit în ultimii ani pentru a acoperi lipsa de personal din mai multe domenii de pe piața muncii.
Mulți imigranți provin din India, Sri Lanka, Filipine, Nepal și Turcia, activând în producție, construcții, comerț, HoReCa și servicii administrative.
Ce riscă muncitorii asiatici care pleacă ilegal din țara noastră
Din păcate, din cauza salariilor mici care nu mai pot acoperi costurile de trai în creștere după mărirea TVA și implementarea măsurilor fiscale de austeritate de către Guvernul Bolojan, mulți imigranți nici nu semnează demisia și pleacă ilegal din România către alte țări membre din spațiul Uniunii Europene
Migrarea ilegală poate duce la consecințe severe, atât pentru lucrătorii care riscă să fie arestați și deportați, cu interdicția de a mai intra în spațiul Schengen, cât și pentru țara noastră, care riscă să fie drastic sancționată dacă nu reacționează imediat și nu alertează baza de date electronică de interes polițienesc, pentru ca autoritățile competente din statele membre să coopereze în vederea căutării imigranților ilegali.
Ce pot face angajatorii
Autoritățile din România pot să alerteze Sistemul Informatic Schengen. Angajatorul poate notifica Inspectoratul General pentru Imigrări, semnalând Sistemul Informatic Schengen privind dispariția angajatului de la locul de muncă. Imigranții proveniți din spațiul extra-european au permis de ședere în România care este strict condiționat de activitatea desfășurată pe teritoriul național.
Managerul general de la Work from Asia, Yosef Gavriel Peisakh, a subliniat că astfel de situații devin tot mai frecvente și susține necesitarea unui cadru administrativ „mai clar”.
„Suntem perfect conștienți că fenomenul plecărilor neautorizate este unul real și că uneori produce efecte negative în plan administrativ sau juridic. Tocmai de aceea, ne manifestăm deschiderea de a contribui, cu toate informațiile pe care le avem din piață, la o eventuală analiză sau consultare pe această temă, dacă IGI consideră util acest lucru. Ne dorim soluții care să protejeze drepturile muncitorilor, să ofere un cadru legal previzibil angajatorilor și să mențină standardele de conformitate și imagine ale României în relația cu celelalte state membre UE”, a spus Yosef Gavriel Peisakh, potrivit Wall Street.
„România trebuie să rămână un exemplu de corectitudine și eficiență în relația cu partenerii europeni. De aceea, credem că o abordare preventivă, bazată pe informare, transparență și colaborare, este în interesul tuturor. Ne oferim întreaga disponibilitate pentru a contribui, în mod profesionist și constructiv, la orice efort de clarificare și îmbunătățire a practicilor actuale”, a adăugat reprezentantul Work from Asia.
Patru germani inculpaţi pentru furtul unei colecţii de aproape 500 de piese celtice din aur dintr-un muzeu din Bavaria, ce nu au putut fi recuperate, au fost condamnaţi marţi la pedepse de până la 11 ani de închisoare, transmite AFP.
Tezaurul celtic FOTO: X
„Cei patru inculpaţi au fost condamnaţi, între altele, pentru furt cu circumstanţe agravante, în grup organizat, la pedepse cu închisoarea care pornesc de la 4 ani şi 9 luni şi ajung până la 11 ani”, a comunicat tribunalul din Ingolstadt, potrivit Agerpres.
În noaptea de 22 noiembrie 2022, 483 de piese din aur datând din secolul 1 î.Hr. au fost furate din muzeul de artă celtică şi romană din Manching, oraş situat la nord de Munchen. La proces s-a dovedit că trei dintre acuzaţi, cu vârste între 44 şi 52 de ani, au pătruns prin efracţie în muzeu.
Al patrulea inculpat nu a fost găsit vinovat pentru acest caz, ci pentru alte jafuri. Soarta colecţiei, cea mai mare descoperire de aur celtic în secolul al XX-lea, a cărei valoare de piaţă se ridica la aproximativ 1,3 milioane de euro, „nu a putut să fie elucidată în cursul procedurii”, subliniază tribunalul.
O parte a colecţiei a fost distrusă iremediabil: din greutatea totală de 3,7 kg, circa 500 g au fost găsite topite în locuinţa unuia dintre acuzaţi. Restul tezaurului nu a fost găsit.
Pentru a stabili pedepsele membrilor unei bande ce opera la scară naţională’, găsiţi vinovaţi de acest jaf şi de alte furturi, instanţa a subliniat că a luat în considerare mai ales „pierderea tezaurului celtic în calitate de patrimoniu cultural de neînlocuit”.
Cei patru inculpaţi, cetăţeni germani, au fost arestaţi, după opt luni de la comiterea faptei, la domiciliile lor din nord-estul ţării. Anchetatorii i-au depistat pe baza urmelor de ADN găsite pe aparate şi unelte lăsate la locul furtului.
Aceasta a permis stabilirea unor legături cu alte jafuri comise la benzinării, clădiri administrative sau supermarketuri. La proces au fost examinate în jur de 30 de fapte.
Anchetatorii au subliniat metodele avansate folosite de jefuitori, care, spre exemplu, sabotau liniile telefonice şi utilizau dispozitive de bruiaj pentru a împiedica transmisia semnalelor sistemelor de alarmă. Cei patru inculpaţi au păstrat tăcerea în timpul procesului.
Aflat într-o vizită de cinci zile în Scoția, unde a inaugurat cel de-al treilea teren de golf din Regatul Unit al familiei sale, Donald Trump se laudă că a reuşit să pună cap la aproximativ cinci războaie şi să grăbeşte să revină la Casa Albă pentru „a stinge incendii în toată lumea”.
Preşedintele Donald Trump a profitat de cele cinci zile în care s-a aflat în vizită în Scoţia inclusiv pentru a inaugura cel mai nou teren de golf al familiei sale, al treilea din Regatul Unit. Cu crosa în mână, marţi, 29 iulie, el a anunţat că în timpul mandatului său administraţia americană a reuşit împiedice „cam cinci războaie”.
„Aşa cum ştiţi, ieri am oprit un război”
Vizita sa în Regatul Unit a combinat interesele de afaceri ale familiei sale cu momente de diplomație publică, într-o ofensivă mediatică în care Donald Trump și-a prezentat atât realizările în politică externă, cât și legăturile personale cu Scoția.
Evenimentul a avut loc la Trump International Golf Links, în satul Balmedie, unde preşedintele american a apărut însoțit de fiii săi, Donald Jr. și Eric Trump, pentru a inaugura oficial noul teren.
„Abia aștept să joc astăzi. Vom juca foarte repede. Apoi mă întorc la Washington și vom stinge incendii în toată lumea. Am rezolvat unul ieri. Știți, am oprit un război ieri. De fapt, am oprit cam cinci războaie”, a declarat liderul de la Casa Albă în fața presei.
El a ţinut să accentueze importanța acestor intervenții diplomatice: „Asta e mult mai important decât să joc golf. Oricât de mult mi-ar plăcea, e mult mai important. Va fi un an special și un deceniu special. Vom face toate țările noastre să fie puternice, mărețe și cu adevărat minunate din nou. Și asta se întâmplă, și se întâmplă foarte repede.”
Conflictele pe care susţine Donald Trump că le-a dezamorsat
Afirmațiile lui Donald Trump vin în contextul unor evoluții extrem de volatile la nivel internațional, iar cele „cam cinci războaie” pentru a căror încetare îşi asumă meritul sunt:
* Medierea armistițiului dintre Thailanda și Cambodgia, semnat luni, în ciuda acuzațiilor ulterioare de încălcare a înțelegerii de către Cambodgia;
* Dezamorsarea tensiunilor nucleare dintre India și Pakistan;
* Prevenirea unui conflict deschis între Serbia și Kosovo;
* Calmarea situației dintre Rwanda și Republica Democratică Congo;
* Facilitarea armistițiului în Yemen, după ce gruparea Houthi, susținută de Iran, a acceptat încetarea focului în urma atacurilor lansate de SUA și Marea Britanie;
* Oprirea „în doar 12 zile” a unei posibile confruntări militare între Israel și Iran, ca urmare a unor atacuri americane asupra infrastructurii nucleare iraniene, la sfârșitul lunii iunie.
Gaza, Netanyahu și tratativele suspendate
Pe fondul acestor declarații, criza din Gaza rămâne o preocupare majoră, iar Donald Trump pare să fi adoptat o poziție diferită de cea a premierului israelian Benjamin Netanyahu în ceea ce privește amploarea crizei umanitare. Întrebat despre afirmațiile liderului israelian, care minimaliza riscul de foamete, Trump a răspuns: „Nu știu. Pe baza imaginilor de la televizor, aș spune că nu în mod special, pentru că acei copii par foarte înfometați”.
Donald Trump nu a pierdut, însă, ocazia să afirme că Statele Unite nu au primit recunoașterea cuvenită pentru ajutorul umanitar oferit în Gaza. Întrebat despre colaborarea cu Netanyahu, el a afirmat: „Lucrăm împreună pentru a încerca să punem lucrurile în ordine pentru lume”.
Golf, afaceri și diplomație
Vizita în Scoția a fost, în mare parte, dedicată promovării afacerilor familiei Trump. Noul teren de golf este al treilea din portofoliul Trump Organization în Scoția și va găzdui un turneu PGA Seniors Championship.
Eric Trump, care s-a ocupat de proiect, a descris terenul drept „Cele mai mari 36 de găuri de golf”, iar președintele l-a numit „un proiect rar”, realizat în dune naturale.
„Acestea sunt foarte greu de construit și nu veți mai vedea altele ca acestea. Probabil că nu veți mai vedea niciodată un alt teren construit în dune. Nu în dune ca acestea”, a spus Donald Trump despre investiţia familiei sale.
De asemenea, el a vorbit despre originile sale scoțiene, evocând figura mamei sale, Mary Anne MacLeod, născută pe insula Lewis.
„Iubea acest loc. Se întorcea aici cu religiozitate o dată pe an, vara, împreună cu sora mea Marianne și, uneori, cu Elizabeth”, a povestit preşedintele SUA, care i-a mulţumit nurorii sale, Lara Trump, pentru implicarea în alegerile din 2024 și i-a lăudat pe colaboratorii de încredere din cadrul imperiului său imobiliar.
În cadrul vizitei sale de cinci zile în Scoţia, Donald Trump a anunțat și semnarea unui acord comercial preliminar cu Uniunea Europeană.
„Tocmai am semnat un acord foarte important, după cum știți, cu Uniunea Europeană, dar și cu Regatul Unit. Este un acord avantajos pentru țară și un acord excelent pentru toată lumea”, a mai spus Donald Trump marți.
Premierul britanic Keir Starmer, cunoscut pentru faptul că nu joacă golf, a fost invitat de Trump la bordul Air Force One pentru un tur privat al proprietăților sale din Aberdeen.
Silviu Ioan Popa a fost eliberat din funcția de secretar general al Agenției Naționale de Integritate (ANI), după aproape un deceniu la vârful instituției. Decizia a fost semnată de premierul Ilie Bolojan și publicată în Monitorul Oficial.
După aproape 10 ani, Silviu Ioana Popa părăseşte funcţia de la ANI. FOTO: captură video
Premierul Ilie Bolojan a dispus încetarea exercitării funcției de secretar general al Agenției Naționale de Integritate de către Silviu Ioan Popa. Decizia a fost oficializată marți, 29 iulie, prin publicarea în Monitorul Oficial, și produce efecte de la data intrării sale în vigoare.
Potrivit documentului, Silviu Ioan Popa își încheie atribuțiile de secretar general – funcție publică vacantă din categoria înalților funcționari publici – exercitată temporar până în prezent. Conform procedurii, acesta are obligația de a preda, în termen de trei zile, toate documentele și bunurile primite în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Cine este Silviu Ioan Popa
Silviu Ioan Popa a deținut funcția de secretar general al ANI din ianuarie 2016. Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul oficial al instituției, a reprezentat România la nivel internațional, fiind membru al Consiliului Guvernatorilor al Academiei Internaționale Anticorupție (IACA) și al Grupului de Lucru pentru Înalți Funcționari de Integritate Publică (SPIO) din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Silviu Ioan Popa provine dintr-o familie cu istoric politic, tatăl său, Aron Popa, fiind, la rândul său parlamentar în trei mandate, mai întâi din partea PSD, apoi al PNL, fiind onorat de fostul preşedinte Klaus Iohannis cu distincția de Cavaler.
Parcursul profesional al lui Silviu Ioan Popa a început odată cu admiterea la SNSPA în 2004. Doi ani mai târziu, la doar 21 de ani, devenea consultant în management în firma părinților săi.
Imediat după absolvirea facultății, în 2008, a fost numit direct pe postul de consilier personal al președintelui ANI, iar în 2013 a promovat pe postul de director responsabil de comunicare, relații publice și strategie în cadrul instituției. Tot în această perioadă, în 2010, a urmat și cursurile Colegiului Național de Informații din cadrul SRI, iar în 2016 a preluat funcţia de secretar general la ANI, pe care a deţinut-o până la acest moment.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a publicat marți, 29 iulie, proiectul de lege privind restructurarea pensiilor de serviciu ale magistraților și ale personalului auxiliar din instanțe și parchete. Proiectul a fost elaborat fără consultarea profesiilor vizate sau a instituțiilor competente în avizare. Magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 60 cum este acum.
Proiectul introduce o perioadă de tranziție între 1 septembrie 2025 și 1 ianuarie 2029. FOTO: arhivă
Creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor
Printre cele mai importante prevederi ale proiectului se numără:
– Creșterea vârstei standard de pensionare de la 60 la 65 de ani pentru magistrați.
– Necesitatea unei vechimi de cel puțin 35 de ani în muncă, dintre care 25 de ani în funcții juridice specifice.
– Reducerea pensiei de serviciu de la 80% la 55% din media indemnizațiilor brute și sporurilor permanente din ultimele 60 de luni.
– Plafonarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate (anterior era 100%).
– Cei cu vechime între 20 și 25 de ani vor fi penalizați suplimentar: „În acest caz, cuantumul pensiei fiind micşorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcţii”, se arată în document.
Măsuri tranzitorii până în 2029
Pentru a permite adaptarea la noile reglementări, proiectul introduce o perioadă de tranziție între 1 septembrie 2025 și 1 ianuarie 2029. Până la finalul acestei perioade, pensionarea va fi posibilă la o vârstă minimă de 47 de ani și 8 luni, care va crește progresiv până la 65 de ani.
De asemenea, se va permite valorificarea a maximum 5 ani din alte profesii juridice (ex: avocat, consilier juridic) la calculul vechimii, dar această facilitate va fi eliminată complet din 2030.
Pentru fiecare an de vechime peste cei 25 ceruți, pensia va putea fi majorată cu 1%, doar pentru cei care se pensionează înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
Personalul auxiliar și pensiile speciale, vizate de aceleași măsuri
Proiectul aplică aceleași reguli stricte și în cazul grefierilor și altui personal auxiliar:
– Cerința unei vechimi de 35 de ani în muncă, din care 25 în domeniul juridic.
– Pensie redusă la 55% din media salariilor brute pe 60 de luni.
– Plafon de 70% din venitul net din ultima lună.
– Pensionarea anticipată va fi limitată și, în final, eliminată până în decembrie 2030.
Pensiile de urmaș și invaliditate, reduse și întârziate
Reforma vizează și pensiile speciale acordate urmașilor sau în caz de invaliditate. Soțul supraviețuitor va primi pensie doar de la 65 de ani, nu de la 60, cum era anterior, iar cuantumul acestor pensii va fi calculat conform noilor plafoane (55% din baza de calcul, plafon de 70% din venitul net).
Un alt punct sensibil al proiectului este eliminarea mecanismului de actualizare automată a pensiilor de serviciu. Astfel, acestea nu vor mai crește automat odată cu salariile magistraților sau ale grefierilor în activitate, cu excepția celor deja pensionați sau care se retrag din sistem înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
Fondul Monetar Internațional și-a îmbunătățit estimările privind perspectivele economice globale pentru 2025 și 2026.
FMI prognozează acum o creștere de 3% pentru economia globală în acest an – mai puțin decât creșterea de 3,3% din 2024, dar o îmbunătățire față de 2,8% cât prognoza FMI în aprilie.
Pentru 2026, FMI se așteaptă ca creșterea economică mondială să ajungă la 3,1%, în creștere față de 3% din prognoza din urmă cu trei luni.
Revizuirea estimărilor FMI vine în contextul în care politicile comerciale protecționiste ale președintelui SUA Donald Trump s-au dovedit până acum mai puțin dăunătoare decât se aștepta, dar rata de aproximativ 3% a creșterii economice globale este sub media din perioada dinainte de pandemia de coronavirus, notează Associated Press.
Decizia lui Trump din 2 aprilie – „Ziua Eliberării”, în cuvintele președintelui – de a impune taxe vamale de 10% sau mai mult pe importurile din majoritatea țărilor lumii era de așteptat să aibă un impact mai mare asupra creșterii economice globale.
Conform FMI, efectele negative au fost limitate. Parțial pentru că mulți importatori americani s-au grăbit să aducă bunuri din străinătate înainte ca taxele vamale lui Trump să intre în vigoare și parțial pentru că Trump a suspendat cele mai mari taxe (inclusiv o taxă de 145% pentru bunurile din China).
„Această scădere modestă a tensiunilor comerciale, oricât de fragilă, a contribuit la reziliența economiei globale până acum”, a declarat economistul șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas. „Această rezistență este binevenită, dar este și fragilă. Șocul comercial s-ar putea dovedi a fi mai puțin sever decât s-a crezut inițial, dar este încă considerabil și există tot mai multe dovezi că afectează economia globală”.
Din octombrie până în iunie, taxele vamale au adus 108 miliarde de dolari la Trezoreria SUA, aproape dublu față de cele 55,6 miliarde de dolari din perioada similară a anului fiscal precedent.
India, din nou economia majoră cu cea mai rapidă creștere
FMI și-a majorat prognoza pentru creșterea economică a SUA la 1,9% în acest an și 2% în 2026, când reducerile mari de taxe pe care Trump le-a semnat pe 4 iulie sunt de așteptat să ofere „un impuls pe termen scurt”.
Economia Chinei este de așteptat să crească cu 4,8% în acest an, o îmbunătățire semnificativă față de prognoza 4% a FMI din aprilie. Evoluția se datorează taxelor americane mai mici decât se aștepta și cheltuielilor guvernamentale.
Creșterea economică a celor 20 de state din zona euro este estimată la 1%, în creștere de la 0,8% prognozat în aprilie. O mare parte din această creștere provine dintr-o creștere a exporturilor farmaceutice din Irlanda, programate pentru a nu fi afectate de taxele vamale ale lui Trump pe medicamente.
Creșterea economică a Japoniei este așteptată să rămână lentă – 0,7% în 2025 și 0,5% în 2026.
Se așteaptă ca India să fie din nou economia majoră cu cea mai rapidă creștere din lume, cu o creștere estimată la 6,4% atât în acest an cât și anul viitor.
În ceea ce privește creșterea comerțului mondial, FMI și-a actualizat prognoza la 2,6% în acest an, în creștere față de prognoza de 1,7% din aprilie.
Evoluția reflectă o creștere a livrărilor, în contextul în care exportatorii au încercat să anticipeze taxele vamale. Taxele mai mari din SUA sunt așteptate totuși să aibă un impact în cele din urmă. Conform FMI, comerțul va crește cu doar 1,9% anul viitor, în scădere de la 2,5% prognozat în aprilie.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, atrage atenția că în urma discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene, mesajul Comisiei a fost clar și anume că: „România trebuie să își reprioritizeze investițiile pentru a se încadra în limitele bugetare asumate pentru anii 2025–2026, perioadă în care presiunea pe bugetul de stat va fi una semnificativă”.
Ministrul Finanțelor menționează printre subiectele discutate și anume: demararea procesului intern de analiză și consultare privind rectificarea bugetară, stadiul renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) şi modul în care pot fi ajustate proiectele aflate în curs de negociere, prioritizarea investițiilor finanțate din granturi și împrumuturi, pentru a rămâne pe traiectoria fiscală asumată în perioada urmǎtoare, când presiunile asupra bugetului de stat vor fi semnificative.
Alexandru Nazare spune că a a argumentat în fața Comisiei includerea în componenta de grant a unor proiecte esențiale pentru România: „proiectele Ministerului Dezvoltării pentru reabilitarea clădirilor și eficiență energetică; acestea au o contribuție majorǎ la scǎderea consumului de energie, la scăderea costurilor suportate de populație, dar şi la îndeplinirea obiectivelor de mediu
douǎ tronsoane importante ale Autostrăzii Moldovei (A7); A7 va contribui la o dezvoltare semnificativǎ a regiunii de est a țǎrii
Discuțiile continuă în paralel cu echipele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar noi rǎmânem garantul îndeplinirii obiectivelor macroeconomice şi traiectoriei fiscal – bugetare asumate”.
Pachetele 2 și 3 de măsuri fiscale, discutate cu reprezentanții Comisiei Europene
Ministrul Finanțelor mai menționează că a discutat despre măsurile suplimentare avute în vedere în pachetul II și pachetul III de reforme fiscale, pentru a consolida parcursul stabil al României până la următoarea evaluare a Consiliului din luna octombrie.
„Este fundamental, în aceastǎ perioadǎ, sǎ facem pași concreți spre recredibilizarea României în fața partenerilor internaționali”, mai spune Nazare.
Fâșia Gaza se află în mijlocul celui mai grav scenariu de foamete posibil, ca urmare a intensificării luptelor, strămutării masive a populației și restricțiilor severe asupra ajutorului umanitar. Avertismentul vine din partea unui nou raport publicat marți, 29 iulie, de Clasificarea Integrată a Fazelor de Securitate Alimentară (IPC).
Fâșia Gaza se află în mijlocul celui mai grav scenariu de foamete posibil. FOTO: Profimedia
Potrivit raportului citat de AFP și Reuters, criza umanitară din teritoriul palestinian, afectat de aproape 22 de luni de război, „a atins un punct de cotitură alarmant şi mortal”. Documentul trage un semnal de alarmă în legătură cu efectele devastatoare ale conflictului asupra populației civile.
„Cele mai recente date indică faptul că pragurile de foamete au fost atinse (…) în cea mai mare parte a Fâşiei Gaza. Una din trei persoane petrece mai multe zile fără să mănânce”, se arată în raport.
De asemenea, peste 20.000 de copii au fost tratați pentru malnutriție acută între aprilie și jumătatea lunii iulie, dintre care peste 3.000 suferă de forme severe. Spitalele din teritoriu au raportat cel puțin 16 decese cauzate de foamete în rândul copiilor sub cinci ani, doar până la data de 17 iulie 2025.
Raportul, rezultat al colaborării dintre organizații neguvernamentale, agenții ONU și instituții regionale, subliniază că recentele distribuiri de alimente pe cale aerinaă, autorizate de Israel, „nu sunt suficiente pentru a opri catastrofa umanitară”. Transporturile aeriene sunt considerate mai costisitoare, mai puțin eficiente și mai periculoase decât livrările pe cale rutieră, blocate aproape complet de la începutul ofensivei.
Într-un raport precedent publicat în luna mai, Clasificarea Integrată a Fazelor de Securitate Alimentară (IPC) estima că 1,95 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza – adică 93% din populație – se aflau în situație de criză alimentară, dintre care aproape un sfert de milion în faza de dezastru (nivelul 5, cel mai grav). O nouă analiză numerică este în curs de desfășurare, dar datele preliminare indică o deteriorare accelerată.
„Sunt necesare acțiuni imediate și la scară largă pentru a pune capăt ostilităților și a permite accesul umanitar neîngrădit”, avertizează autorii raportului. „Lipsa acțiunii acum va duce la decese în masă în mare parte a Fâșiei Gaza”.
Armata israeliană a anunțat duminică o pauză zilnică limitată a ofensivei, între orele 10:00 și 20:00, pentru a permite reluarea parțială a distribuției de ajutoare umanitare. Cu toate acestea, atacurile continuă în afara acestor intervale, iar accesul umanitar rămâne extrem de restricționat.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fmini-watermelon-with-sliced-wedges-on-a-round-wood-2025-03-09-20-54-19-utc-1280x865.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fimigranti-ilegali-ue.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1026088839-1280x853.jpg)
