Sute de manifestanți au protestat violent în Epping, lângă Londra, după ce un solicitant de azil a fost acuzat de agresiuni sexuale.
Sute de manifestanți au protestat în fața unui hotel din Marea Britanie FOTO: X
Un nou protest tensionat a avut loc duminică seară în fața unui hotel din Epping, la nord-est de Londra, acolo unde sunt găzduiți solicitanți de azil. Sute de persoane s-au adunat la manifestație, care a degenerat în violențe, forțele de ordine fiind atacate cu sticle și bombe fumigene. O persoană a fost reținută de poliție.
Proteste în stradă, violențe și sloganuri anti-imigrație
Potrivit agenției britanice de presă PA, mai multe proiectile au fost aruncate către dubele de poliție care blocau accesul spre hotel. Manifestanții au strigat lozinci precum „Să ne salvămcopiii” și „Trimiteți-i acasă”, iar pe pancarte se puteau citi mesaje ca „Expulzați infractoriistrăini” și „Să ne apărăm fetele”.
Poliția a confirmat reținerea unei persoane și a precizat că incidentul are legătură cu un miting recent în care un bărbat de 33 de ani a fost inculpat pentru tulburarea gravă a ordinii publice, relatează Agerpres.
Contextul tensiunilor: un caz de agresiune sexuală
Violențele au izbucnit după ce un solicitant de azil în vârstă de 38 de ani a fost inculpat pentru presupuse agresiuni sexuale. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi încercat să sărute o fată de 14 ani, fapt pe care l-a negat în instanță în cursul zilei de joi. În aceeași seară, opt polițiști au fost răniți în urma confruntărilor izbucnite în timpul altui protest.
Paralelă cu revoltele anti-imigrație din vara trecută
Tensiunile recente reamintesc de valul de proteste anti-imigrație care au avut loc în Marea Britanie vara trecută, după un caz șocant în care trei fete au fost ucise cu cuțitul de un adolescent în orașul Southport, în nord-vestul Angliei. Atunci, mai multe hoteluri care găzduiau solicitanți de azil au fost atacate în diverse orașe, inclusiv un incident în care s-a încercat incendierea unui hotel din Rotherham.
Autoritățile britanice monitorizează cu atenție evoluția situației și fac apel la calm în rândul populației.
Numărul uriaș de turiști și explozia consumului de droguri au împins serviciul de ambulanță din Ibiza în pragul colapsului.
Serviciile de ambulanță din Ibiza, la limită din cauza petrecerilor în cluburi FOTO: Arhivă
Serviciul de ambulanță din Ibiza se confruntă cu o criză fără precedent, alimentată de valul uriaș de turiști care frecventează cluburile de noapte și consumă droguri ieftine. Potrivit The New York Times, în plin sezon estival, peste un sfert dintre pacienții transportați de ambulanță sunt petrecăreți, majoritatea străini, care au suferit diverse reacții după consumul de substanțe în cluburi.
Apelurile la urgență sunt neîntrerupte, la orice oră din zi și din noapte. „Sunt zile în care suntem atât de ocupați încât de-abia ai timp să te oprești să mănânci sau să bei o cafea”, a declarat Pablo Roig, un tehnician de ambulanță în vârstă de 47 de ani.
Colegul său, Jose Manuel Maroto, în vârstă de 52 de ani și reprezentant al sindicatului tehnicienilor medicali, confirmă situația alarmantă: „Uneori, mergem la același club de noapte de trei sau patru ori într-o singură noapte. Sunt cluburi de unde trebuie să ridicăm câte un pacient intoxicat în fiecare zi”.
O problemă sistemică, agravată de turismul de masă
Ibiza atrage anual peste 3,3 milioane de turiști, fiind unul dintre pilonii industriei turistice din Spania. Însă popularitatea insulei vine cu un cost ridicat. Criza ambulanțelor este doar una dintre numeroasele consecințe ale turismului excesiv care afectează întreaga Europă. Recent, în Spania, Italia și Portugalia au avut loc proteste împotriva turiștilor, localnicii acuzând creșterea prețurilor și presiunea uriașă pusă pe serviciile publice.
Ibiza este recunoscută ca destinație emblematică a vieții de noapte încă din anii ’70, când cluburile au început să apară în umbra dictaturii lui Franco, promovând o cultură hippie și libertină.
Prețuri uriașe la băuturi, droguri la liber: o combinație periculoasă
În timp ce prețul biletelor de intrare în supercluburi poate depăși 100 de euro, iar un singur pahar de băutură ajunge la 25 de euro, mulți turiști aleg să consume droguri ca alternativă mai ieftină. „Prețul tot mai mare pentru a intra în supercluburi și valul de droguri experimentale ieftine care au invadat piața din Ibiza contribuie direct la actuala criză”, a explicat Maroto, care lucrează în serviciul de ambulanță de 32 de ani.
Deși consumul de droguri este ilegal pe insulă, ecstasy, cocaină, „tusi” (cocaina roz), amfetaminele, psihedelicele și ketamina circulă în mod liber printre turiști. „Acum, ketamina este populară”, a mai spus Maroto.
În fiecare noapte, pe insulă sunt disponibile doar opt ambulanțe și unități mobile de terapie intensivă, care trebuie să răspundă la aproximativ 70 de apeluri de urgență. Intervențiile nu sunt întotdeauna ușoare, iar echipajele sunt adesea confruntate cu reticența prietenilor pacienților de a oferi informații, de teamă să nu fie trași la răspundere pentru consumul ilegal. „Uneori avem de-a face cu agresiuni atât verbale, cât și fizice”, a povestit Roig.
Sistemul public de sănătate, pus la zid
Toate serviciile medicale din Spania sunt gratuite pentru rezidenți, însă turiștii reușesc adesea să primească îngrijiri fără să plătească, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemului public de sănătate.
„Este nedrept ca niște cluburi de noapte care câștigă milioane de dolari pe an să arunce această problemă asupra sistemului public de sănătate”, a subliniat Maroto. „În final, factura o plătesc locuitorii insulei”.
Preşedintele american Donald Trump ar putea vizita China înainte de a merge la summitul Cooperării Economie Asia-Pacific (APEC) de pe 30 octombrie – 1 noiembrie sau s-ar putea întâlni cu liderul chinez Xi Jinping pe marginea evenimentului din Coreea de Sud.
Presa chineză vorbește despre o viitoare întâlnire Donald Trump – Xi Jinping. FOTO Shutterstock
Precizările au fost făcute duminică de ziarul chinez South China Morning Post, citând mai multe surse
Cele două ţări fac eforturi de a negocia o încheierea a războiului comercial care a bulversat comerţul mondial şi lanţurile de aprovizionare, scrie Reuters, citată de Agerpres.
Președintele american a dorit să impună taxe vamale asupra aproape tuturor bunurilor străine importate, politică despre care spune că va stimula producţia internă, în timp ce criticii afirmă că măsura nu va face decât să crească preţurile pentru consumatorii americani.
Termeul limită pentru ca SUA şi China să ajungă la un acord
Trump a cerut o taxă vamală universală de bază de 10% pe bunurile importate din toate ţările, urmând ca acestea să fie chiar mai mari pentru ţările cele mai problematice, între care şi China. Produsele importate din China au acum cele mai mari taxe vamale, de 55%.
Liderul SUA a stabilit ca termen-limită data de 12 august pentru ca SUA şi China să ajungă la un acord durabil privind taxele vamale.
Reuters a cerut unui purtător de cuvânt al lui Trump să comenteze asupra unor eventuale planuri de se întâlni cu omologul chinez în toamnă, însă acesta nu a răspuns solicitării.
Donald Trump a suferit vineri o nouă înfrângere juridică, de această dată în procesul intentat jurnalistului Bob Woodward și editurii Simon & Schuster, pe care președintele american îi acuza că i-ar fi folosit vocea fără consimțământ pentru un audiobook. Judecătorul federal din Manhattan a respins în întregime acțiunea, relatează Reuters.
Jurnalistul Bob Woodward/FOTO:Arhiva
Procesul fusese intentat în ianuarie 2023 și viza audiobookul The Trump Tapes, lansat în 2022, care conține înregistrările brute ale interviurilor purtate de Bob Woodward cu Donald Trump în perioada 2019–2020. Aceste interviuri au stat la baza volumului Rage, publicat în plină campanie electorală, în septembrie 2020.
Trump cerea despăgubiri de aproape 50 de milioane de dolari, susținând că publicarea înregistrărilor fără permisiunea sa ar fi încălcat drepturile sale de autor și i-ar fi provocat prejudicii comerciale. Avocații săi estimaseră, într-un calcul speculativ, că audiobookul s-ar fi putut vinde în două milioane de exemplare.
Judecător: Trump nu are drepturi de autor asupra răspunsurilor proprii
Judecătorul Paul Gardephe, numit în funcție de fostul președinte George W. Bush, a respins plângerea pe toate fronturile, printr-o motivare de 59 de pagini. El a arătat că Trump nu a demonstrat că ar fi fost coautor al materialului audio sau că ar avea vreun drept de proprietate intelectuală asupra propriilor răspunsuri, formulate în cadrul unor interviuri jurnalistice.
De asemenea, judecătorul a explicat că legea federală privind drepturile de autor prevalează asupra eventualelor pretenții formulate în temeiul legislației statului New York. El a mai menționat că, în mod evident, Woodward este creditat ca autor, în timp ce Trump figurează doar ca „cititor” al propriilor declarații.
„Nu i s-a acordat o audiere corectă”, spun avocații lui Trump
Reprezentanții legali ai președintelui au criticat decizia, pe care au descris-o drept „o nouă acțiune părtinitoare a unei instanțe din New York”. Aceștia au reclamat faptul că hotărârea ar fi fost luată „fără audiere” și au anunțat că vor continua demersurile legale pentru a-i „trage la răspundere pe cei care au greșit față de președintele Trump și față de toți americanii”.
Avocații lui Woodward și ai editurii nu au emis, deocamdată, o reacție publică.
Jurnaliștii nu datorează drepturi de autor președinților
Apărarea s-a bazat pe ideea că interviurile înregistrate cu un președinte în exercițiu, realizate de jurnaliști consacrați, nu pot face obiectul revendicării de drepturi de autor din partea celui intervievat. În plus, Woodward a susținut că materialul se încadrează în doctrina fair use (utilizare echitabilă), având un scop informativ și jurnalistic legitim.
„A fost vorba despre jurnalism clasic”, a declarat Woodward, cunoscut publicului larg pentru rolul său esențial în dezvăluirea scandalului Watergate.
Fostul președinte afirmase în proces că ar fi impus ca înregistrările să fie utilizate strict pentru redactarea cărții, nu și în format audio. Woodward a respins categoric această afirmație, susținând că nu a existat niciun astfel de acord.
O decizie cu miză mai largă
Cazul, înregistrat oficial sub numărul 23-06883 în instanța federală din Manhattan, se înscrie într-o serie mai amplă de dispute juridice în care liderul republican contestă ceea ce el numește „abuzuri” ale presei și ale justiției. Judecătorul Gardephe a permis reclamanților să depună o versiune amendată a plângerii până la 18 august, însă șansele de succes par, în acest stadiu, minime.
Între timp, editura Simon & Schuster a fost vândută în 2023 către fondul de investiții KKR, pentru suma de 1,62 miliarde de dolari. The Trump Tapes rămâne disponibil pe platformele de audiobook, ca o anexă sonoră a volumului Rage, care a fost un succes editorial în toamna anului 2020.
Numeroși analiști politici și militari anunțau, încă de la începutul războiului din Ucraina, că Rusia va falimenta în câteva luni din cauza efortului financiar, dar s-au înșelat. Fost șef al Statului Major General al Armatei Române, generalul (r) Ștefan Dănilă explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum e posibil ca multă lume să se fi înșelat în asemenea măsură și care e secretul supraviețuirii Rusiei.
Vladimir Putin. FOTO: EPA EFE
Când Vladimir Putin dădea semnalul atacului asupra Ucrainei și declanșa un război de agresiune neprovocat, mulți experți din întreaga lume s-au grăbit să concluzioneze că Federația Rusia va da faliment în câteva luni sau cel mult un an. Astfel, în opinia acestora, războiul ar fi durat cel mult un an, până în 2023.
În realitate, lucrurile nu au stat deloc așa. Argumentul acestor analiști a fost că Moscova nu va avea cum să susțină mai mult timp un efort de război mare și că sancțiunile împotriva Federației Ruse vor da rapid rezultate. Evident, aceștia s-au înșelat, dovadă că agresorii continuă să lupte fără probleme, iar în tot acest timp producția de arme și muniție a Federației Ruse a crescut și a depășit orice așteptări.
La fel de surprinzător, a continuat să crească și economia acestei țări. Astfel, potrivit FMI, în 2024 PIB-ul Rusiei a înregistrat o creştere de 3,8%.
Unde s-a greșit cu evaluarea
Fost șef al Statului Major General al Armatei Române, generalul (r) Ștefan Dănilă explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și care este secretul rezilienței Rusiei, deși este cea mai sancționata țară din întreaga istorie universală.
Generalul român admite că mulți dintre colegii săi, din țară și din străinătate, au căzut în această capcană și au subestimat Federația Rusă. Iar de cele mai multe ori, în calculele lor anumiți experți nu au ținut cont de datele din teren și de faptul că realitățile din Rusia diferă mult de felul în care stau lucrurile în țările lor.
„Am atras atenția unor colegi din Marea Britanie, la un moment dat, când s-a făcut o evaluare a capacității de luptă a armatei Federației Ruse. Le-am spus atunci că bugetul pentru apărare al Federației Ruse nu poate fi comparat cu bugetul pentru apărare al unui stat din Vestul Europei, respectiv cu o țară ca Marea Britanie sau chiar Spania. Pentru că așa era comparat atunci. Numai că ei au pierdut din vedere, n-au ținut cont de mai multe detalii. Spre exemplu, nu au ținut cont că toate cheltuielile din Federația Rusă au ca punct de pornire cheltuielile de fabricare și salariile din această țară. Iar acestea sunt mult mai mici față de cele din Marea Britanie. În plus, Federația Rusă deține resurse uriașe, ceea ce îi facilitează acest efort de război, așa că nu are cheltuielile imense pe care le-ar avea o țară din Occident. Aici au greșit ei cu evaluarea, a fost și o subestimare”, spune generalul Ștefan Dănilă.
Erori peste erori în analiza unor analiști
Mai mult, fostul șef al Statului Major General al Armatei Române spune că experții din Occident nu au luat în calcul nici reziliența Federației Ruse în fața unor sancțiuni și nici sprijinul care i-a fost acordat lui Putin de țări precum Coreea de Nord.
„Orice analiză corectă ar trebui să țină cont de un detaliu important. Anume, toate costurile din Federația Rusă sunt mult mai reduse față de cele din Europa Occidentală sau din Statele Unite. Atunci când se fac comparațiile ar trebui aplicate niște corecții și mai ales trebuie văzut și care este sistemul administrativ, politico-administrativ din statul respectiv. Și nici nu s-a prevăzut faptul că Federația Rusă ar putea beneficia de sprijin din partea unor state. S-au spus multe despre ajutorul oferit de China. Cel puțin parțial este posibil, iar parteneriatul încheiat între Putin și președintele Xi Jinping poate fi văzut și ca o provocarea sau chiar ca o amenințare pentru NATO. Prin acel parteneriat, China a oferit un anumit sprijin Federației Ruse. Și mai vedem că și în războiul din Ucraina Federația Rusă a primit sprijin, ba chiar direct, din partea Republicii Populare Democrate Coreeană. Și a primit un anumit ajutor și din țări ca Iran sau China, așa cum spuneam”, adaugă generalul Ștefan Dănilă.
Generalul Ștefan Dănilă
Pe de altă parte, aceeași eroare o fac mulți dintre cei care subestimează Federația Rusă și pericolul pe care l-ar putea reprezenta această țară pentru anumite state NATO. Tentația de a ridiculiza și caricaturiza Federația Rusă și de a o subestima, susținută de o parte a unui aparat propagandistic, ar avea rolul să scadă teama fața de armata lui Putin.
Subestimarea federației Ruse, greșeala care poate costa enorm
De multe ori, însă, exact aceeași propagandă nu a făcut decât să ducă la subestimarea pericolului rusesc și chiar să inducă opinia greșită că Ucraina s-ar putea descurca singură în fața Federației Rusiei, caz în care Kievul nici măcar nu mai avea nevoie de ajutor. De aici s-a ajuns în foarte multe țări la scăderea interesului și a sprijinului pentru Ucraina. În acest fel, comunicatorii de război au transmis un semnal greșit, deși scopul lor a fost cu totul altul.
„A privi lucrurile simplist, raportându-ne doar la capacitatea industrială a Federației Ruse, doar din punct de vedere demografic raportat la populația Federației Ruse, ar fi o abordare nu numai foarte simplistă, ci și una complet greșită. La fel ca și subestimarea Federației Ruse sau a alianților săi. Trebuie văzut tot acest ansamblu, adică și sistemul de alianțe și de posibili parteneri ai Federației Ruse, atunci când se fac analize ce țin de o mai mult sau mai puțin posibilă confruntare cu NATO”, mai spune el.
Un alt aspect care a fost pierdut din vedere de către cei care s-au grăbit să cânte prohodul Federației Ruse pornește de la lipsa cunoașterii realităților din această țară.
„Deciziile politice din Federația Rusă nu sunt aceleași ca în societatea occidentală în care Parlamentul chiar are un rol decisiv, iar opinia publică chiar contează de obicei. În Federația Rusă sistemul administrativ este autoritar și chiar dacă se mimează democrația, iar Duma îi extinde prerogativele președintelui, păi când vrea Vladimir Putin își extinde prerogativele până unde vrea. El nu are niciun fel de opreliște și nici nu-și pierde timpul, între ghilimele, cu dezbateri democratice, cu analize ce pornesc oricum de la premise greșite și așa mai departe”, susține generalul.
Cât de periculoasă e Federația Rusă pentru NATO și UE
În ce privește pericolul pe care Federația Rusă îl constituie pentru NATO, generalul Ștefan Dănilă consideră că și fără a fi considerat neapărat o mare amenințare, Vladimir Putin nu poate fi subestimat. Faptul că pericolul este pereceput diferit în estul continentului față de vest, dar și că SUA și Donald Trump nu consideră că Moscova ar avea puterea să amenințe cu adevărat America reprezintă o realitate.
„Nu este neapărat o surpriză că o țară ca Spania nu vrea să își crească cheltuielile cu apărarea. În același timp, e absolut firesc ca Polonia și Țările Baltice, care au un alt trecut și au granițe comune cu Federația Rusă să se teamă mai mult ca oricine. Pentru că dacă poziția geografică a Spaniei îi permite să privescă lucrurile mult mai relaxat față de statele din estul Europei, polonezii și balticii nu au acest lux”, punctează generalul Ștefan Dănilă.
În egală măsură, deși pericolul rusesc este uneori prezentat distorsionat, într-o direcție sau alta, fostul șef al Statului Major General al Armatei Române spune că acesta nu trebuie neglijat, iar Uniunea Europeană și NATO procedează corect atunci când vor să se reînarmeze, pentru a descuraja orice posibile planuri de atac ale Federației Ruse.
„Este normal să fie și acest mesaj transmis de Uniunea Europeană, de NATO, că suntem într-o perioadă în care nu mai vorbim de Războiul Rece sau de finalizarea acestuia. Când vorbim de logica confruntării, iar celălalt este cu industria militară pe picior de război, cu producție intensificată de muniții, de armament, de sisteme de armament, este iresponsabil să stai să te uiți cum se înarmează și tu să nu faci același lucru, să nu te pregătești, să rămâi slab în fața unui stat care se înarmează până în dinți. Și atunci, pentru descurajare, Uniunea Europeană și NATO își iau măsuri de reînarmare, sperând că Federația Rusă nu va îndrăzni să atace un stat membru NATO. Nu putem să scoatem din calcul faptul că e posibil ca într-o zi cineva din Federația Rusă să spună că se această țară se simte amenințată de Occident, așa cum s-au plâns rușii când au atacat Ucraina. Și atunci trebuie luate aceste măsuri, atâta timp cât riscul există. Evident că dacă într-o zi Federația Rusă va decide să-și reevalueze politica internațională, pentru Uniunea Europeană nu va fi deloc complicat să renunțe la aceste cheltuieli suplimentare cu înarmarea. Însă cât timp riscul există, trebuie acționat ca atare”, încheie generalul Ștefan Dănilă.
Un accident teribil a avut loc sâmbătă, 19 iulie, în orășelul german Bohmte din Saxonia Inferioară. O mașină s-a înfipt în podul unui hambar. Un băiețel este grav rănit, șansele de supraviețuire fiind incerte. În stare gravă este și o femeie de 43 de ani.
Accidentul, care a avut loc în jurul orei 20.00, a devastat cartierul liniștit al comunității din districtul Osnabrück, potrivit Berliner Kurier.
Mașina, un SUV Volvo XC60, a părăsit șoseaua, s-a izbit de o mașină parcată și de un gard viu, a pătruns apoi în grădina unei case aflate la aproximativ 1,5 metri mai jos și a accidentat un băiat de șapte ani, care se juca pe o trambulină.
Vehiculul a fost apoi proiectat în aer, probabil din cauza denivelărilor solului, apoi s-a înfipt într-un hambar, la o înălțime de aproximativ trei metri față de sol.
Mașina s-a înfipt în pod. FOTO Captură video YouTube Bild
Un locuitor din zonă a relatat că a auzit ceva care „a zăngănit” și, la scurt timp, a văzut mașina suspendată în acoperiș.
Copilul acroșat este în stare gravă.
Una dintre cele cinci persoane care se aflau în mașină, o femeie de 43 de ani, a fost grav rănită.
Ceilalți pasageri – trei copii cu vârste de 11, 12 și 13 ani și un alt adult – au suferit răni minore, potrivit presei locale.
Un accident similar a avut loc, în urmă cu câțiva ani, în România. Un tânăr de 21 de ani a decedat, iar pasagerul de pe scaunul din dreapta, o fată de 20 de ani, a ajuns în stare gravă la spital, după ce maşina în care se aflau a rămas înfiptă în zidul unei clădiri, pe fondul vitezei excesive.
Un fost agent CIA susține că lista clienților lui Jeffrey Epstein nu va fi niciodată publicată, deoarece ar conține informații prea sensibile pentru a fi făcute publice şi lansează o teorie potrivit căreia el ar fi lucrat pentru serviciile de informații israeliene.
Jeffrey Epstein si Ghislaine Maxwell ar fi avut legături cu Mossadul. FOTO EPA-EFE
„Cred că era un agent de acces al Mossadului”
Un fost agent CIA susține că mult discutata „listă a clienților” lui Jeffrey Epstein nu va fi niciodată făcută publică, din cauza intereselor sensibile care ar fi legate de această informație.
John Kiriakou, un fost ofițer CIA care a petrecut câţiva ani în închisoare după ce a divulgat tehnicile de interogare prin tortură cu apă utilizate de agenție la Guantanamo Bay, a vorbit despre acest subiect controversat în cadrul podcastului lui Patrick Bet-David.
Fostul agent a explicat că, în opinia sa, lista clienților lui Epstein ar conține informații extrem de valoroase pe care CIA nu le-ar divulga publicului, indiferent de presiunile exercitate.
„Cred că era un agent de acces al Mossadului. Pentru mine are perfect sens”, a declarat John Kiriakou, în ciuda faptului că nu există dovezi oficiale care să confirme că Epstein ar fi avut legături cu Mossad.
John Kiriakou a explicat că metodele de obținere a informațiilor de la persoane influente presupun adesea folosirea intermediarilor care au acces direct la elitele politice și financiare, iar Epstein, cu resursele sale uriașe și cu insula sa privată, ar fi fost un „agent de acces” ideal.
„Jeffrey Epstein, în opinia mea, este un exemplu tipic de agent de acces. Am mai spus asta, dar cred că este important și merită repetat. Dacă ești un serviciu de informații străin și vrei informații de la… persoane importante, vrei informații secrete de la ele, nu le vei recruta. Ele nu au nevoie de nimic de la tine. Nu au vulnerabilități financiare. Așa că faci următorul lucru: recrutezi pe cineva care are acces la aceste persoane și finanțezi această persoană… care are o insulă privată”, a explicat fostul agent CIA.
Fostul agent CIA afirmă că o astfel de listă există cu siguranţă
Ghislaine Maxwell, partenera de viaţă a controversatului pedofil, condamnată şi ea pentru complicitate în cazul Epstein, ar fi avut, la rândul său, legături cu Mossadul, prin tatăl său, Robert Maxwell, considerat de unii că ar fi fost spion israelian, mai spune fostul agent CIA. potrivit DailyMail.
În discuție a fost adus și cazul Virginiei Giuffre, victima care a susținut că a fost traficată de Epstein pentru a întreține relații sexuale cu prințul Andrew. Giuffre s-a sinucis în aprilie, la vârsta de 41 de ani.
Citând declaraţiile acesteia, John Kiriakou a susținut că în reședințele lui Jeffrey Epstein existau camere de supraveghere care monitorizau fiecare încăpere din casă, inclusiv băile, ceea ce ar confirma existența unei liste a celor care ar fi întreținut relații cu minore.
„Virginia Giuffre și alte cinci tinere au declarat în procesul lor că existau camere cu monitoare care supravegheau fiecare cameră și fiecare baie. Deci, dacă existau clienți – și cred că existau – și aceștia întrețineau relații sexuale cu minore – și cred că așa era – fiecare persoană angajată să supravegheze acele ecrane ar fi știut. Cred că exista o listă, o listă de clienți. Trebuia să existe. Știm că exista o carte neagră; a fost vândută la Sotheby’s, pentru numele lui Dumnezeu. Deci, unde este? A fost distrusă? Și chiar dacă a fost, de ce Ghislaine Maxwell nu a încercat să o folosească pentru a se salva?”, a adăugat Kiriakou.
Administraţia Trump, criticată pentru gestionarea acestui subiect
Controversa privind lista lui Epstein a reizbucnit în ultimele săptămâni, după ce administrația Trump a fost criticată pentru modul în care a gestionat aceste informații, iar procurorul general Pam Bondi a fost acuzată că nu a respectat promisiunea de a publica dosarele, în contextul în care ea a declarat că lista nu ar exista şi a respins și teoriile privind o presupusă crimă în cazul morții lui Epstein, despre care autoritățile susțin că ar fi fost sinucidere.
Donald Trump i-a numit pe susținătorii care au insistat pe această teorie drept „slabi” și a cerut să se treacă mai departe de acest subiect.
Întrebat dacă administraţia americană încearcă să muşamalizeze acest subiect din cauza implicării lui Donald Trump, care a fost vreme de mai bine de 15 ani un prieten apropiat al lui Jeffrey Epstein, John Kiriakou a răspuns: „Nu cred asta nici măcar o secundă”, a spus el.
Teoria cu Epstein agent Mossad câştigă susţinători
Teoria că Epstein ar fi lucrat pentru Mossad a fost reluată recent și de Tucker Carlson, fost prezentator Fox News, care a sugerat că acest personaj extrem de controversat ar fi fost folosit pentru șantajarea unor politicieni americani și că proveniența averii sale ar putea fi legată de o astfel de operațiune.
„Adevărata întrebare este: de ce făcea asta, în numele cui și de unde proveneau banii?”, a întrebat Carlson în cadrul unui eveniment cu tineri alegători din Florida, criticând autoritățile pentru lipsa de interes în a clarifica acest caz şi amintind despre legăturile lui Epstein cu fostul premier israelian Ehud Barak, cu care acesta s-ar fi întâlnit de zeci de ori.
Donald Trump a transmis un avertisment deloc subtil Kremlinului: dacă Rusia nu acceptă un acord de pace în termen de 50 de zile, se va confrunta cu „tarife secundare devastatoare”. În paralel, liderul de la Casa Albă a promis un nou pachet de armament pentru Ucraina și a declarat că „semnalele de pace” venite dinspre Moscova sunt „doar vorbe, fără fapte”.
Donald Trump și Vladimir Putin/FOTO:AFP
Cu toate acestea, în spatele declarațiilor sale teatrale, reacția Rusiei a fost una neașteptat de calmă. Potrivit politologului britanic Samuel Ramani, într-o analiză publicată de The Telegraph, piețele financiare rusești au reacționat pozitiv. Indicele bursei de la Moscova a crescut cu 2,7%, iar rubla s-a apreciat în raport cu yuanul chinezesc. Pentru oficialii de la Kremlin, mesajul lui Trump nu a fost o amenințare serioasă, ci o veste bună: în locul unui nou val de sancțiuni financiare directe, SUA par să prefere o formă diluată de presiune economică, cu ținte incerte.
Rusia trece de la discurs la ofensivă militară
În timp ce Trump își dozează avertismentele, Moscova continuă să intensifice acțiunile pe frontul ucrainean. Pe 16 iulie, peste 400 de rachete și drone au fost lansate asupra infrastructurii energetice din Ucraina, iar trupele ruse s-au concentrat în masă în direcțiile Kupiansk, Pokrovsk și Kostiantinivka. Aproximativ 160.000 de soldați ar fi fost mobilizați pentru o nouă ofensivă de vară.
În paralel, discursul oficialilor ruși rămâne agresiv. Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei, a avertizat din nou asupra posibilității unor atacuri directe asupra țărilor occidentale, în cazul unei „escaladări a războiului”. Pe televiziunea publică „Rossia-1”, analiștii militari fac apel deschis la distrugerea completă a infrastructurii ucrainene, în speranța că aceasta va forța Kievul să cedeze.
Trump și presiunea insuficientă: trei direcții ignorate
În fața acestei realități, analiza publicată în The Telegraph susține că strategia lui Trump nu are capacitatea de a-l forța pe Putin să accepte o pace reală. Trei direcții de acțiune sunt esențiale — și toate sunt, în prezent, fie ignorate, fie tratate superficial.
1. Reformarea regimului de sancțiuni
Lacunele din regimul de sancțiuni permit în continuare Kremlinului să-și alimenteze complexul militar-industrial. Compania Rosatom, implicată atât în ocuparea Zaporojie cât și în cooperarea nucleară cu Iranul, rămâne, în mod inexplicabil, în afara listelor de sancțiuni americane. De asemenea, lipsesc măsuri directe împotriva rafinăriilor care prelucrează petrol rusesc. Potrivit analistului Vaibhav Ragunandan de la Centrul pentru Cercetare în Energie și Aer Curat, sancțiunile eficiente ar priva Moscova de peste 750 de milioane de dolari anual. Nici „flota fantomă”, formată din sute de petroliere care ocolesc embargourile, nu este sancționată sistematic.
2. Limitarea sprijinului militar — o greșeală strategică
Deși Trump a anunțat un pachet de 10 miliarde de dolari pentru Ucraina, cifrele reale sunt mai puțin impresionante. Doar o singură baterie Patriot costă un miliard de dolari, iar fiecare rachetă interceptor — peste 3,7 milioane. În condițiile în care Ucraina consumă anual aproximativ două milioane de proiectile de artilerie, ajutorul promis rămâne insuficient. De asemenea, Trump s-a ferit până acum să aprobe trimiterea de rachete Tomahawk — o capabilitate care ar putea, teoretic, să țintească inclusiv Moscova.
3. Sprijinirea inovației din industria de apărare ucraineană
Ucraina a făcut pași importanți în dezvoltarea propriilor capacități: drone de interceptare, modernizarea rachetelor Neptun și tehnologii avansate pentru recunoaștere și atac la distanță. În acest context, președintele Volodimir Zelenski a propus un acord tehnologic strategic cu Statele Unite: acces la tehnologiile ucrainene în schimbul livrărilor de armament american. Este un parteneriat pe care Trump l-a tratat, până acum, cu răceală — dar care ar putea transforma Ucraina într-un aliat-cheie pe termen lung pentru întregul flanc estic al NATO.
După ce, în trecut, Trump a aplicat o strategie de presiune eficientă asupra Iranului, eșecul de a o replica în cazul Rusiei pare greu de justificat. Mai ales că, din punct de vedere tehnologic și economic, SUA dețin încă toate instrumentele necesare.
Un fost analist CIA: ultimatumul de 50 de zile al lui Trump oferă Rusiei un pretext pentru ofensivă extinsă în Ucraina
Fostul consilier al Departamentului de Stat și analist CIA, Paul Goble, susține că ultimatumul de 50 de zile lansat de președintele Donald Trump către Rusia – privind negocierea unui acord de pace în Ucraina – ar putea avea efectul invers celui scontat. Departe de a descuraja agresiunea, avertismentul riscă să fie interpretat de Kremlin ca o fereastră temporară de acțiune neîngrădită.
Într-un interviu acordat publicației Kyiv Post, Goble avertizează că Moscova ar putea percepe acest „ultimatum” nu ca o amenințare reală, ci ca un semnal că Washingtonul va „întoarce privirea” timp de șapte săptămâni. „Rușii nu iau în serios astfel de avertismente. Ei știu că este doar retorică. Și sunt suficient de inteligenți cât să înțeleagă că americanii tocmai le-au spus că nu vor interveni pentru o perioadă limitată”, afirmă Goble.
Pentru Kremlin, momentul ales de Trump este deosebit de convenabil. În lunile iulie și august, condițiile meteo și terenul permit desfășurarea unor operațiuni militare de amploare. „Este perioada optimă pentru avansuri pe front, pentru desfășurarea de trupe și tehnică grea. Iar Rusia știe asta. Ei vor profita la maximum,” avertizează fostul oficial american.
Potrivit analizelor lui Goble, narativul rusesc reflectă un optimism periculos: acest răgaz de 50 de zile este văzut ca o victorie politică, un timp câștigat pentru a lovi Ucraina cât mai dur posibil, înainte ca o eventuală negociere să devină inevitabilă. „Vor face tot ce pot în aceste zile rămase – și nu vor cruța civilii,” adaugă el.
„Dacă Odesa cade, capacitatea Ucrainei de a funcționa ca stat suveran intră într-o zonă de risc real”
Îngrijorarea majoră a lui Goble vizează sudul Ucrainei, în special Odesa – portul-cheie la Marea Neagră. „Dacă Rusia reușește să transforme Ucraina într-un stat fără ieșire la mare, Kievul va pierde o parte esențială din capacitatea sa economică și strategică,” spune Goble. El avertizează că există semnale clare că Moscova ar putea lansa un asalt asupra orașului în perioada imediat următoare.
„Dacă Odesa cade, capacitatea Ucrainei de a funcționa ca stat suveran intră într-o zonă de risc real. Devine nu doar o problemă militară, ci una existențială,” subliniază analistul.
Rămâne neclar de ce administrația Trump a ales tocmai această limită temporală. Goble ridică două ipoteze: fie este o cifră aleasă arbitrar, fără fundament strategic, fie este o concesie tacită, acceptând ideea că Putin nu va începe nicio negociere serioasă înainte de toamnă, când Rusia speră să obțină noi câștiguri teritoriale.
Mai grav, spune Goble, există indicii că o parte din administrația americană ar considera inevitabilă o victorie rusească, ceea ce ar explica lipsa de acțiune concretă. „Este un mod cinic de a face politică externă – și extrem de periculos,” avertizează el.
Eșec în a înțelege Rusia
Dincolo de calculele tactice, Goble pune degetul pe rana veche a politicii externe americane: o înțelegere superficială a realității ruse. „Americanii au mereu dificultăți în a înțelege Rusia. Încercăm să o forțăm să se potrivească în schemele noastre mentale, dar realitatea rusă este alta – și profund diferită.”
El respinge ideea că avertismentele anunțate cu termen pot funcționa în fața unui regim autoritar: „Dacă îi spui unui dictator că în 50 de zile vei reacționa, îi oferi 49 de zile să facă tot ce e mai rău. Suntem într-o fază periculoasă. Cine crede că Putin va negocia din bunăvoință sau din respect pentru partenerii occidentali se amăgește singur. Acest ultimatum nu a pus presiune pe Rusia. I-a dat timp,” subliniază Goble.
În contextul în care dronele și rachetele rusești continuă să lovească orașe ucrainene, iar trupele Kremlinului caută puncte slabe în apărarea ucraineană, următoarele șase săptămâni ar putea schimba nu doar traiectoria războiului, ci și arhitectura de securitate a întregii Europe.
În timp ce lumea urmărește cu atenție tensiunile în Arctica, la celălalt capăt al planetei se conturează un joc geopolitic mai discret, dar cu implicații strategice cel puțin la fel de importante. Antarctica, vastul continent înghețat al emisferei sudice, devine tot mai prezent pe radarul marilor puteri – nu doar ca simbol științific al cooperării internaționale, ci și ca potențial punct de fricțiune într-o lume aflată în reașezare,scrie focus.ua.
Antarctica este adesea asociată cu imaginea pinguinilor și a întinderilor albe nesfârșite
Un continent înghețat, dar nu gol: de la faună rară la baze permanente
Antarctica este adesea asociată cu imaginea pinguinilor și a întinderilor albe nesfârșite. Dar sub ghețurile sale groase de până la 4.000 de metri se află rezerve de minereuri, apă dulce și informații științifice unice. Aproximativ 80% din rezervele de apă dulce ale planetei se află aici, conservate în calotele glaciare. Iar în adâncurile sale, se regăsesc cărbune, minereu de fier, cupru, zinc, plumb și chiar urme de petrol și gaze – toate inaccesibile (încă) din cauza reglementărilor internaționale.
Deocamdată, extracția este interzisă. Tratatul privind Antarctica, semnat în 1959 și în vigoare din 1961, garantează caracterul non-militar, neutru și științific al regiunii. Însă această arhitectură de cooperare internațională se va confrunta cu un moment decisiv în 2048, când clauzele referitoare la exploatarea resurselor naturale vor trebui reanalizate.
Cine revendică ce nu poate revendica nimeni
Antarctica este diferită de Arctica nu doar prin geografie – primul fiind un continent acoperit de gheață, al doilea un ocean înghețat înconjurat de uscat – ci și prin statutul său politic. Dacă în Arctica statele riverane își dispută rute maritime și platforme continentale, în sud totul e înghețat – la propriu și la figurat – de tratatul internațional care blochează revendicările teritoriale.
În realitate însă, mai multe țări – Marea Britanie, Argentina, Chile, Australia, Franța, Norvegia și Noua Zeelandă – au formulat, în secolul trecut, pretenții formale asupra unor sectoare ale continentului. Deși suspendate juridic prin tratatul din 1959, aceste pretenții nu au fost retrase. Între timp, alte mari puteri, în frunte cu Statele Unite, Rusia și China, nu au recunoscut nicio revendicare – dar își marchează prezența prin baze științifice și logistică permanentă.
O cursă tăcută
În timpul Războiului Rece, Antarctica a fost martora unei competiții tăcute între SUA și URSS. Sovieticii au construit șapte stații, iar americanii au fondat cea mai mare bază din regiune, McMurdo. În prezent, peste 30 de țări mențin stații de cercetare active pe continent.
China, de pildă, este prezentă din 1985, dar și-a consolidat vizibil poziția în ultimii ani. În 2024, a inaugurat a cincea sa stație permanentă, semnalând interesul strategic pe termen lung. Amplasarea acestor facilități în zone „neutrale” dar apropiate de fostele revendicări ale altor state reflectă o geopolitică sofisticată, adaptată rigorilor unui tratat încă valabil, dar vulnerabil în timp.
Răspunsul simbolic al Sudului la Nordul global
Antarctica nu este doar o miză de resurse. Ea devine tot mai mult un teritoriu simbolic al competiției dintre Sudul global emergent și vechile puteri ale Nordului. Deși aparent izolată de competițiile globale, geografia o face relevantă. Accesul direct îl au state sudice precum Chile și Argentina, dar cele mai active în teren sunt tot statele din emisfera nordică – fie direct (SUA, Rusia), fie prin succesoarele imperiilor coloniale (Australia, Noua Zeelandă, Marea Britanie).
În acest peisaj, China iese în evidență prin retorica sa ideologică: expedițiile sunt prezentate ca parte a „renașterii naționale”, iar Antarctica – un spațiu care trebuie să devină parte a unei ordini internaționale „echitabile”. Deja, unele dintre bazele sale sunt construite în zone revendicate istoric de Noua Zeelandă.
2048 – anul în care lumea decide viitorul continentului alb
Dacă Antarctica este, în prezent, un laborator al cooperării internaționale, viitorul său rămâne deschis. Tratatul din 1959 a înghețat disputele, dar nu le-a eliminat. În 2048, lumea va trebui să decidă dacă păstrează acest echilibru sau permite redeschiderea cursei pentru controlul resurselor continentului.
Cine va negocia atunci? Ce poziție vor adopta țările emergente? Vor rămâne marile puteri fidele principiilor științifice sau vor transforma Antarctica într-un nou teatru de competiție strategică? Sunt întrebări care nu mai țin doar de viitorul îndepărtat. Ele se vor contura în următoarele două decenii – într-o lume în care echilibrul dintre știință, mediu și geopolitică devine tot mai fragil.
Trei ucraineni care au trecut ilegal granița prin Munții Maramureșului au fost recuperați de salvamontiști români, după o operațiune complexă. Unul dintre ei a fost găsit în stare critică, după opt zile în care a supravieţuit cu un baton proteic și apă de izvor.
Salvamontiştii maramureşeni au salvat trei ucraineni rătăciţi pe munte. FOTO: Facebook/Salvamont
Trei cetățeni ucraineni care au trecut ilegal frontiera în România prin Munții Maramureșului au fost recuperați de echipele Salvamont, după ce au solicitat ajutor autorităților române. Doi dintre aceștia, în vârstă de 30 și 41 de ani, au fost coborâți în siguranță de pe munte, fără a necesita îngrijiri medicale.
„Primii doi, în vârstă de 30 şi, respectiv 41 de ani, au fost coborâţi în siguranţă şi din fericire nu au avut nevoie de îngrijiri medicale”, a transmis Dan Benga, directorul Serviciului Public Județean Salvamont Maramureș.
„Epuizat, dar în viaţă”
Situația celui de-al treilea cetățean ucrainean, în vârstă de 36 de ani, este mult mai gravă. Acesta a fost găsit după opt zile petrecute pe munte, reușind să supraviețuiască cu un baton proteic și cu apă din râuri. Tânărul, epuizat, dar în viață, a fost predat imediat unui echipaj de ambulanță pentru îngrijiri medicale.
„Al treilea, un tânăr de 36 de ani, a fost găsit după opt zile de peripeţii în munţi, supravieţuind miraculos cu un baton proteic şi apă din pârâuri. Epuizat, dar în viaţă, a fost predat echipajului de ambulanţă pentru îngrijiri. Toţi trei au fost preluaţi de autorităţile competente pentru a se asigura că primesc tot sprijinul necesar”, a mai precizat Dan Benga, potrivit Agerpres.
Operațiunea de căutare a fost realizată cu sprijinul unui echipaj al Poliției de Frontieră din comuna Poienile de sub Munte, precum și cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, fiind o intervenție complexă desfășurată în condiții dificile de teren.
„O misiune complexă, încheiată cu succes datorită eforturilor extraordinare ale salvamontiştilor şi colegilor de la Poliţia de Frontieră din comuna Poienile de sub Munte, sprijiniţi de colegii de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale”, a concluzionat directorul Serviciului Public Județean Salvamont Maramureș.
Toți cei trei cetățeni ucraineni au fost preluați de autoritățile competente, urmând să primească sprijinul necesar în perioada următoare. Vă reamintim că, până în acest moment, în 2025, echipele Salvamont din România au salvat peste 260 de cetăţeni ucraineni din Munţii Maramureșului.
În timp ce Donald Trump încearcă să își impună autoritatea asupra dosarului ucrainean printr-o ultimatum de 50 de zile adresat Moscovei, în spatele scenei se conturează o realitate mai puțin confortabilă pentru președintele american: adevărata influență asupra lui Vladimir Putin pare să nu vină de la Washington, ci de la Beijing. Este concluzia profesorului Mark Galeotti, expert în geopolitică rusă, într-o analiză publicată recent de The Times.
Vladimir Putin și Xi Jinping/FOTO:EPA/EFE
Trump a declarat, într-un ton iritat, că este „foarte dezamăgit” de Putin și a amenințat cu tarife vamale de 100% asupra importurilor rusești, în cazul în care Rusia nu încetează ostilitățile. Dar, dincolo de retorică, piețele financiare rusești au reacționat cu optimism: indicele bursei din Moscova a crescut vizibil, semn că amenințările lui Trump nu au fost percepute drept reale sau iminente.
Tarife simbolice și calcule politice
Volumul exporturilor rusești către SUA s-a situat anul trecut la doar 3 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă mai puțin de 1% din exporturile totale ale Rusiei. În acest context, anunțul lui Trump privind impunerea de tarife nu produce îngrijorare la Kremlin. Mai mult, amenințarea cu tarife secundare asupra țărilor care importă petrol rusesc — o armă economică cu adevărat potențială — a fost întâmpinată cu scepticism, în special pentru că printre principalii cumpărători se numără aliați ai SUA precum Japonia și Turcia, dar și economii emergente strategice precum India și China.
Or, în condițiile în care Trump încearcă să își întărească relațiile comerciale cu India și amenință deja cu suprataxarea produselor chinezești, este puțin probabil ca Washingtonul să deschidă simultan două fronturi comerciale majore. În plus, destabilizarea pieței petroliere globale ar avea consecințe directe asupra prețurilor interne din SUA — un risc politic major într-un an electoral.
Beijingul, marele beneficiar
În tot acest joc geopolitic, singura capitală care pare să fi câștigat teren este Beijingul. În aceeași zi în care Trump lansa avertismentele sale, președintele Xi Jinping îl primea pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov, reafirmând că „sprijinul reciproc” dintre China și Rusia este esențial. În declarațiile oficiale, Beijingul a calificat planurile americane privind noile tarife drept „sancțiuni unilaterale ilegale”.
Această poziționare nu este nouă. China a menținut un echilibru retoric pe tema războiului din Ucraina, dar faptele arată o implicare mai concretă. Beijingul furnizează Rusiei echipamente cu dublă utilizare — civile și militare — cum ar fi cabluri optice rezistente la bruiaj pentru drone sau nitroceluloză pentru muniții de artilerie. Există chiar indicii că sistemele chineze de apărare aeriană Silent Hunter ar fi fost deja testate în teatrul de război ucrainean, iar NATO suspectează că muniții chineze ar putea fi transferate prin Coreea de Nord.
Influență strategică în creștere
Relația dintre Rusia și China a devenit, astfel, una din ce în ce mai dezechilibrată în favoarea Beijingului. Dacă în trecut Moscova își revendica influența în Asia Centrală, în prezent Beijingul este cel care propune inițiative regionale alternative, cum ar fi Global Security Initiative — o formulă care exclude atât SUA, cât și Rusia, și care se extinde din fosta Asie Sovietică până în Africa și America Latină.
În Cuba, China finanțează deja 55 de centrale solare, în timp ce în Africa sponsorizează programe de instruire pentru forțele de ordine. Până și țări ca Laos sau Georgia își adaptează politicile la noile realități economice impuse de Beijing. Banca Națională a Georgiei a anunțat, zilele trecute, că explorează posibilitatea aderării la sistemul chinez de plăți interbancare CIPS — alternativa chineză la sistemul SWIFT, din care Rusia a fost exclusă.
În acest context, este greu de susținut că Trump poate constrânge China să „pună presiune” pe Putin. Din contră, orice recunoaștere a rolului-cheie al lui Xi Jinping nu face decât să legitimeze și mai mult poziția Beijingului în noua arhitectură globală.
Iluzia unei axe antioccidentale
Deși se vorbește adesea despre o „axă a răului” care unește Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord, în realitate cooperarea este mai degrabă oportunistă și marcată de tensiuni ascunse. O notă internă a serviciilor ruse, scursă recent în presă, sugera că spionajul chinez se intensifică chiar în interiorul „aliaței” cu Federația Rusă. În replică, autoritățile chineze își supun angajații întorși din Rusia unor teste cu detectorul de minciuni — o măsură rar aplicată în mod public.
Totuși, Beijingul continuă să joace pe termen lung. Pentru China, războiul din Ucraina este un instrument strategic: el erodează capacitatea de reacție a Occidentului, izolează Rusia economic și militar, și oferă Chinei o poziție dominantă în parteneriatul bilateral. După retragerea Visa și MasterCard, majoritatea plăților în Rusia se fac deja prin UnionPay — sistemul bancar chinez. Telefoanele, mașinile, aplicațiile — totul vine din China.
Un nou echilibru global
În octombrie anul trecut, Donald Trump critica dur administrația Biden pentru apropierea dintre Moscova și Beijing și promitea că el „va reuși să-i despartă”. În realitate, prin recunoașterea rolului decizional al Chinei în conflictul din Ucraina, Trump nu face decât să confirme că epoca ordinii unipolare americane se apropie de final. Iar în acest nou peisaj multipolar, este Beijingul — nu Washingtonul — cel care dictează regulile.
Zvonurile potrivit cărora Xi Jinping ar plănui să îi invite pe Trump și Putin la Beijing, cu ocazia aniversării a 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, sunt simbolice: ele arată că liderul chinez se consideră nu doar mediator, ci arhitect al unui nou tip de echilibru global.
Rămâne de văzut dacă acest echilibru va fi mai „drept și rațional”, așa cum declară Xi, sau doar o versiune rebranduită a unei lumi dominate, de data aceasta, de interesele Chinei.
Bombardamentele rusești constante asupra orașelor ucrainene transformă nopțile în perioade de teroare, afectând profund starea psihică și fizică a populației civile. Lipsa somnului, stresul cronic și epuizarea generalizată devin, treptat, arme de temut în acest conflict de durată, scrie The Washington Post.
Incendiu produs de dronele rusești în Kiev/FOTO:X
De la începutul verii 2025, Federația Rusă a declanșat o nouă campanie aeriană intensificată împotriva Ucrainei, cu un număr fără precedent de drone lansate simultan — între 200 și 400 pe noapte — care vizează atât zone rezidențiale, cât și infrastructuri critice din orașe precum Kiev, Harkov sau Dnipro.
Sirenele antiaeriene, zgomotul motoarelor de drone și explozia obuzelor țin oamenii în stare de alertă continuă. Mulți nu reușesc să doarmă deloc, nopțile fiind marcate de frică, incertitudine și suprasolicitare emoțională.
„În timpul atacurilor e imposibil să închizi ochii. Iar ziua devine o luptă cu iritarea și lipsa de concentrare”, spune Ilona Kovalenko, antreprenoare din Kiev. „Ne simțim pur și simplu goliți de energie”, adaugă Valeria Lohancenkova, baristă în capitală.
Pe străzile Kievului, efectele sunt vizibile: oameni cu cearcăne adânci, pași grei, priviri pierdute — un amestec de oboseală și resemnare, dar și o voință de supraviețuire.
Efectele pe termen lung
Potrivit datelor medicale, consecințele lipsei acute de somn devin tot mai alarmante. La clinica Universum din Kiev, numărul pacienților cu insomnie severă s-a triplat începând din luna iunie, în contextul intensificării atacurilor.
Medicii atrag atenția asupra efectelor pe termen lung: tulburări de dispoziție, migrene, pierderi de memorie, hipertensiune și dezechilibre hormonale. Copiii sunt, însă, printre cei mai vulnerabili.
La spitalul pediatric Ohmatdit din Kiev — grav afectat de un atac cu rachete în iulie 2024 — specialiștii din laboratorul de somn au observat o creștere semnificativă a anxietății infantile, însoțită de simptome asociate tulburării de deficit de atenție cu sau fără hiperactivitate (ADHD).
Mulți dintre acești copii își petrec nopțile în adăposturi subterane, treziți brusc de sirene sau explozii. Frica, nesiguranța și expunerea repetată la stres îi afectează profund.
Refugiu temporar sau umor negru
În căutarea unei alinări temporare, unii ucraineni aleg să părăsească orașele și să se retragă în zone rurale mai puțin vizate. Cei care rămân încearcă să facă față situației prin umor negru, devenit un mecanism colectiv de apărare.
„Nu merg în adăpostul subteran pentru că prefer să dorm decât să trăiesc”, scria recent un utilizator pe rețelele sociale — o frază care reflectă disperarea, dar și oboseala psihică acumulată.
Pe măsură ce conflictul continuă, iar atacurile se intensifică, tot mai mulți ucraineni trăiesc nu doar cu pericolul constant al bombardamentelor, ci și cu o luptă nevăzută, dar profundă: pierderea somnului și, odată cu el, a echilibrului interior.
Un bărbat și o femeie au căzut aproximativ 40 de metri într-o prăpastie pe Defileul Jiului, fiind scoşi cu dificultate din zona abruptă de către pompieri și transportaţi la spital.
Sursa: ISU Hunedoara
O intervenție de urgență a fost declanșată pe Defileul Jiului diminică, 20 iulie, după un apel la 112 care anunța că o persoană a căzut într-o prăpastie. Salvatorii au pornit imediat spre locul indicat, cu o autospecială de descarcerare și o ambulanță SMURD, ulterior alăturându-li-se şi un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean.
Ajunse la fața locului, echipele de intervenție au descoperit că nu era vorba doar despre o persoană, ci despre două victime, un bărbat și o femeie, care căzuseră aproximativ 30-40 de metri până pe malul Jiului, într-o zonă extrem de greu accesibilă, cu teren abrupt și stâncos.
Femeia a fost găsită conștientă, cu răni ușoare, dar în plin atac de panică, în timp ce bărbatul suferise multiple traumatisme, necesitând imobilizare imediată din partea echipajelor de salvare.
Pentru extragerea acestuia în siguranță, salvatorii au folosit o targă specială, reușind cu dificultate să-l aducă până la ambulanță, intervenția fiind îngreunată de terenul dificil și distanța mare până la drumul de acces.
După stabilizarea inițială la fața locului, ambele victime au fost transportate la Spitalul din Petroșani pentru investigații suplimentare și îngrijiri medicale de specialitate.
O imagine în care un jandarm pare că-și pune „bocancii pe aurul drapelului” României, masiv distribuită pe rețelele sociale, e catalogată de Jandarmeria Română drept o tentativă de manipulare.
„Imaginea tânărului jandarm călcând în picioare Tricolorul, punându-și bocancii pe aurul drapelului, pentru care atâția români s-au jertfit de-a lungul secolelor, este imaginea timpurilor detestabile pe care am ajuns să le trăim. Și asta în timp ce Stegarul Dac zace în pușcărie și toate apelurile pentru eliberarea sa se izbesc de zidul indiferenței guvernanților”, a scris, duminică, Active News.
Scena care i-a îndârjit pe unii internauți. FOTO Active News
Ce s-a întâmplat, de fapt
Scena care a stârnit valuri de reacții este, de fapt, o captură dintr-un clip video de la mitingul pro Călin Georgescu de duminică, 20 iulie. Imaginile îi arată pe jandarmi încercând să calmeze manifestanții deveniți recalcitranți, fără nicio urmă de intenție legată de batjocorirea drapelului național.
„Semnalăm existența unor informații prin care se încearcă manipularea publicului și inocularea unor sentimente împotriva jandarmilor”, a transmis Jandarmeria Română, duminică seara, într-un comunicat.
„Jandarmul a ridicat drapelul în urma unei busculade!”
În aceeași reacție, Jandarmeria explică:
„Astfel, este prezentată o fotografie, extrasă dintr-un clip video, special pentru a lăsa impresia că un jandarm calcă intenționat drapelul național al României. În acest scop sunt create și mesaje text si audio care să susțină acest narativ. Subliniem faptul că aceste postări sunt tentative de manipulare, iar realitatea este că jandarmul nu a călcat intenționat pe drapel, ci a ridicat drapelul în urma unei busculade produse de anumiți protestatari. Reiterăm apelul nostru către jurnaliști și cetățeni să nu se lase manipulați și să nu sprijine tentativele de manipulare.
Amintim că la protestul „Ieșiți din casă, dacă vă pasă”, organizat duminică în fața Guvernului de susținătorii lui Călin Georgescu s-au înregistrat violențe. Unii participanți au blocat carosabilul, s-au îmbrâncit cu jandarmii, iar asupra unui bărbat a fost găsit un cuțit.
N-au fost însă singurele incidente. Un șofer de camion a blocat sensul către București al autostrăzii A1, oprind vehiculul în mijlocul drumului și fluturând steagul României de pe cabină.
În haosul unui război tot mai sângeros și mai lipsit de finalitate, apar tot mai multe dovezi că armata rusă își tratează propriii soldați cu o brutalitate care sfidează orice cod militar sau uman. Unitatea 31831, parte a Regimentului 54 de infanterie motorizată, aflată în prezent pe frontul din Donețk, a devenit un simbol al cruzimii sistematice și al abuzului instituționalizat în rândul trupelor rusești, scrie The Sun.
Soldați ruși/FOTO:Arhiva
Potrivit mărturiilor apărute pe rețelele sociale rusești – singurele locuri unde familiile mai pot spera să afle ceva despre fiii lor dispăruți – soldații din această unitate sunt supuși la tratamente degradante și sunt forțați să participe la misiuni sinucigașe, cu un singur criteriu de selecție: au sau nu bani pentru mită.
Comandantul unității, maiorul Petrosian Oganes, este acuzat de comportament de o violență extremă. Soldații care încalcă ordinele – inclusiv pentru abateri minore, precum consumul de alcool – sunt legați de gât cu funii, dezbrăcați, legați de stâlpi, bătuți cu ventilatoare metalice sau închiși în cuști electrificate. Unii sunt lăsați să doarmă pe jos, în frig, fără hrană.
Soldați ruși pedepsiți/FOTO:VK
Dar brutalitatea nu se oprește aici. Soldații care nu plătesc 50.000 de ruble (aproximativ 475 de lire sterline) sunt trimiși pe cele mai periculoase segmente ale frontului – acolo unde rata de supraviețuire e aproape nulă. În jargonul militar rus, fenomenul a primit un termen cinic: „a fi resetat la zero” – o expresie care maschează realitatea execuțiilor informale sau a trimiterii intenționate la moarte sigură.
În paralel, comandamentul stoarce bani și din alte „taxe”, precum 30.000 de ruble pentru achiziția de parfumuri pentru soțiile superiorilor. Totul într-o armată care continuă, la nivel oficial, să se prezinte drept apărătoare a patriei și garant al onoarei ruse.
Campanie de revoltă, purtată pe platforma VK de rudele soldaților
Campania de revoltă, purtată pe platforma VK de rudele soldaților, capătă tot mai multă vizibilitate. Mamele și soțiile scriu mesaje disperate către Vladimir Putin, cerând demiterea maiorului Oganes și tratament „uman” pentru militari. „Fiii noștri mor ca gândacii sub talpă”, spune o femeie. Alții vorbesc despre „sadism pur” și denunță „trădarea din interior”.
Totodată, numeroase postări online sugerează că familiile nu sunt informate în mod transparent despre soarta celor dragi. Pe platforma VK apar frecvent mesaje de tipul: „Fiul meu a dispărut. Este din unitatea 31831, regimentul 54. A semnat contractul în Persianovka. A intrat în zona de luptă pe 25 februarie. A dispărut. Dacă cineva știe ceva, vă rog să răspundeți. Indicativ: Hottabici.”
În ciuda problemelor interne, propaganda oficială continuă să prezinte armata ca fiind eficientă și bine organizată. În orașul Volgograd, de exemplu, elevii unei școli locale (Școala Gimnazială Nr. 95) au organizat o campanie de strângere de fonduri pentru Unitatea 31831, pozând în uniforme militare și oferind o scrisoare de recunoștință pentru sprijinul financiar acordat.
Dar imaginea festivă ascunde un sistem bolnav, în care corupția face victime încă înainte ca glonțul ucrainean să ajungă în tranșee. Un raport al Center for European Policy Analysis (CEPA) estima, în martie, că armata rusă e de 12 ori mai coruptă decât media europeană. În acest context, nu e de mirare că mii de soldați ruși au dispărut fără urmă – cifrele neoficiale indicând între 50.000 și 100.000 de „pierduți” pe front.
Un caz devenit emblematic este cel al unui tânăr cunoscut sub indicativul „Hottabici”, trimis pe front pe 25 februarie și dispărut imediat după. Părinții săi încă postează mesaje, sperând că cineva va oferi un indiciu.
Războiul dus de Rusia în Ucraina nu mai e, de mult, doar despre ocupație, propagandă sau hegemonie geopolitică. Este și despre modul în care un regim își consumă proprii oameni – transformați în carne de tun pentru o cauză pe care, în cele din urmă, nici ei nu o mai înțeleg.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu se confruntă cu o nouă problemă de sănătate, fiind nevoit să conducă guvernul de acasă, timp de trei zile.
Benjamin Netanyahu are nevoie de o pauză pentru a se reface. FOTO: AFP
După ce absența lui Benjamin Netanyahu de la ședința săptămânală a cabinetului a stârnit speculații, biroul premierului israelian a confirmat că acesta este bolnav și va rămâne acasă în următoarele trei zile, conducând afacerile statului de la distanță.
Potrivit comunicatului oficial, citat de timesofisrael, Benjamin Netanyahu a început să se simtă rău pe parcursul nopții, motiv pentru care a fost examinat la domiciliu de dr. Alon Hershko, directorul departamentului de medicină internă de la Spitalul Universitar Hadassah – Ein Kerem.
Medicul l-a diagnosticat pe Netanyahu cu toxiinfecţie şi inflamație intestinală provocată de consumul de alimente alterate. În urma efectuării testelor suplimentare, starea de sănătate a premierului a fost apreciată drept bună, însă acesta a avut nevoie de perfuzii intravenoase pentru a combate deshidratarea provocată de boală.
„În conformitate cu instrucțiunile medicilor, prim-ministrul se va odihni acasă în următoarele trei zile și va conduce afacerile statului de acolo”, a precizat biroul premierului.
La 75 de ani, Netanyahu s-a confruntat în ultimii ani cu mai multe probleme medicale semnificative. În decembrie anul trecut, premierului i s-a extirpat prostata, iar în martie 2024 a suferit o operație de hernie. În aceeași perioadă, a lipsit câteva zile de la activitățile oficiale din cauza unei gripe.
În 2023, Netanyahu a suferit o intervenție chirurgicală pentru implantarea unui stimulator cardiac, după ce a fost diagnosticat cu un bloc cardiac tranzitoriu, iar anterior fusese internat pentru deshidratare. Ulterior, medicii au confirmat că premierul suferea de ani de zile de o problemă de conducere cardiacă.
Conform ultimului raport medical publicat în ianuarie 2023, Benjamin Netanyahu se afla într-o „stare de sănătate complet normală”, fără semne de aritmie cardiacă sau alte afecțiuni grave, iar stimulatorul cardiac funcționa corespunzător.
Dispeceratul ISU Tulcea a fost informat duminică, 20 iulie, în jurul orei 1920, printr-un apel la 112, cu privire la producerea unui accident aviatic în zona complexului Gura Portiței din Delta Dunării. Ambii ocupanți ai apartului de zbor au fost găsiți morți.
Ambele persoane aflate la bord au murit. FOTO Ziarul de Tulcea
Incidentul a implicat un avion de mici dimensiuni, la bordul căruia se aflau două persoane.
La fața locului au fost mobilizate de urgență echipaje medicale din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță Tulcea, un echipaj SMURD din cadrul Stației de Pompieri Babadag, precum și reprezentanți ai Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din comuna Jurilovca.
De asemenea, a fost trimis și elicopterul SMURD din Constanța
„Elicopterul SMURD a ajuns în scurt timp la locul accidentului, însă, din păcate, echipajul medical nu a mai putut face nimic pentru cele două persoane aflate în avion, acestea prezentând leziuni incompatibile cu viața”, a precizat ISU Tulcea
Amintim că sâmbătă, 1p iulie, un tânăr pilot de 24 de ani a murit într-un accident de planor produs în Olt.
Un alt avion de mici dimensiuni, la bordul căruia se aflau două persoane, s-a prăbușit marți, 15 iulie, în zona AquaPark Orăștie, județul Hunedoara. Una dintre victime a murit. Bărbatul este Sorin Mihail Bochiș, unul dintre cei mai versați piloți din Timișoara, care, în urmă cu șapte ani, a mai trecut printr-un accident teribil.
Un tânăr de 21 de ani a ajuns de urgență la spital, după ce a fost atacat violent de câinii de la o stână din Munții Făgăraș, într-o zonă frecventată de turiști.
Salvamontiştii l-au dus până la baza muntelui pe tânărul atacat de câini. FOTO: arhivă
Un incident grav a avut loc sâmbătă dimineața, în jurul orei 10:30, în Munții Făgăraș, unde un tânăr de 21 de ani a fost atacat și mușcat de câinii de la o stână aflată în Valea Șerbotei, în apropierea Refugiului Scara. Victima a suferit răni serioase în urma mușcăturilor și a fost transportată la baza muntelui de cabanieri și salvamontiști, fiind ulterior preluată de un echipaj SMURD.
„Am avut un apel prin 112, realizat de către cabanierul de la Cabana Bârcaciu, privind un tânăr mușcat de câinii din proximitatea stânii din Șerbota. În urma discuțiilor telefonice, cabanierul a exprimat dorința de a ajuta și de a aduce turistul jos, unde a fost predat la un echipaj medical”, a declarat Dan Popescu, directorul Serviciului Salvamont Sibiu, citat de presa locală.
Potrivit ISU Sibiu, tânărul prezenta o plagă prin mușcătură de câine la picior și un traumatism la umăr, fiind transportat conștient la Unitatea de Primiri Urgențe Sibiu pentru îngrijiri medicale.
„Echipajul a preluat tânărul care a suferit un traumatism la umăr și o plagă prin mușcătura de câine la picior. Acesta a fost transportat la UPU Sibiu conștient”, a transmis Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
Atacat într-o zonă frecventată de turişti
Cabana Bârcaciu, aflată în apropierea zonei unde a avut loc atacul, a publicat pe rețelele sociale un avertisment pentru turiști, referitor la prezența unei haite de câini agresivi din rasa ciobănesc Kangal, care păzesc turma de oi din zonă.
„Cu toate că nu este treaba noastră, ținem să vă informăm că tot mai mulți turiști ne-au semnalat prezența câinilor (6 sau 8 câini din rasa Kangal) de la stâna din Valea Șerbotei. Sunt văzuți adesea în zonele Refugiul Scara, Căldarea Puha și Platoul Scărișoarei”, a avertizat conducerea cabanei pe Facebook.
Administratorii cabanei au precizat că incidentul de sâmbătă a fost deosebit de grav, fiind urmat de intervenția de urgență a echipajelor medicale.
„Ieri, inevitabilul s-a produs. Un tânăr a fost atacat și mușcat foarte grav… din păcate, câinele lui a fost omorât. Ciudat este că ciobanul și turma de oi cu întreaga haită au stat toată ziua pe Platoul Scărișoarei”, se menționează în mesajul publicat de Cabana Bârcaciu.
Coaliţia guvernamentală a prim-ministrului japonez Shigeru Ishiba a pierdut majoritatea camerei superioare a Parlamentului în urma alegerilor de duminică, un eşec răsunător pe fondul creşterii inflaţiei şi a avansului puternic al partidului de extremă dreapta Sanseito, relatează AFP.
Coaliția lui Shigeru Ishiba a eșuat în alegeri. FOTO Facebook
În condiţiile în care 125 din cele 248 de locuri au fost reînnoite în scrutin, Partidul liberal-democrat (PLD, dreapta conservatoare) al lui Shigeru Ishiba şi aliatul său Komeito (centru-dreapta) nu au câştigat decât 41 de locuri, potrivit proiecţiilor televiziunii NHK, ceea ce e departe de cele 50 de locuri necesare pentru a-şi conserva majoritatea, notează AFP, citată de Agerpres.
Cu sloganul „Japonia pe primul loc”, Partidul populist şi antiimigraţie Sanseito, a realizat un progres important cu 16 locuri câştigate potrivit sondajelor la ieşirea de la urne, în contextul în care nu avea decât două în prezent.
„Situaţia este dificilă”. Shigeru Ishiba „ar putea fi înlocuit”
Rezultatul a dus la apariţia unor speculaţii privind o demisie a lui Shigeru Ishiba, în vârstă de 68 de ani, în funcţie de numai zece luni.
„Situaţia este dificilă, trebuie să o examinăm cu foarte multă umilinţă şi seriozitate”, a comentat duminică seară Ishiba. Întrebat despre viitorul său, el a răspuns: „Nu putem face nimic înainte de a vedea rezultatele finale, dar mă voi arăta conştient de responsabilitatea mea”.
„Pe de o parte, unii consideră că negocierile comerciale încă în curs cu administraţia (preşedintelui american Donald) Trump i-ar putea oferi un răgaz. Pe de altă parte, prim-ministrul însuşi a declarat că vizează 50 de locuri: cu un rezultat mai slab, ar fi probabil logic să demisioneze„, a declarat pentru NHK Koji Nakakita, profesor la Universitatea Chuo.
„Ar putea fi înlocuit de altcineva, dar nu se ştie încă cine”, a declarat pentru AFP Hidehiro Yamamoto, profesor de politică la Universitatea Tsukuba.
Coaliţia guvernamentală este deja în minoritate în camera inferioară a Parlamentului, după un eşec în alegerile legislative anticipate din toamnă, pe care Ishiba însuşi le-a convocat după ce a preluat în septembrie şefia PLD.
Japonia ar putea intra „pe teren necunoscut”
Din 1955, PLD guvernează Japonia aproape neîntrerupt, în pofida frecventelor schimbări de lideri.
Japonia ar putea intra acum „pe teren necunoscut, cu un guvern în minoritate în cele două camere ale Parlamentului, situaţie fără precedent după Al Doilea Război Mondial”, a declarat Toru Yoshida, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Doshisha.
În lipsa unei coaliţii alternative între partide de opoziţie fragmentate şi incompatibile între ele, „scenariul probabil ar putea fi o mare coaliţie între PLD şi Partidul democrat constituţional (centru-stânga)”, principala forţă de opoziţie, a estimat Hidehiro Yamamoto
Un feribot pe care se aflau peste 280 de persoane a luat foc duminică, 20 iulie, pe coasta Indoneziei, forțând pasagerii îngroziți să sară peste bord, în mare. Cinci persoane au murit.
UPDATE Cel puțin cinci persoane au murit, potrivit unor informații oficiale.
Feribotul KM Barcelona 5 se îndrepta spre Manado, capitala provinciei Sulawesi de Nord, de la Talaud, un district insular din provincie, când a luat foc în apele de lângă Talise, a declarat viceamiralul Denih Hendrata, comandantul Comandamentului Flotei Indoneziene, potrivit AP.
Viceamiralul a precizat că au fost trimise în ajutor trei nave ale marinei și că 284 de pasageri și membri ai echipajului au fost evacuați până în prezent.
Operațiunea de salvare a inclus asistență din partea pescarilor locali, care au salvat câțiva supraviețuitori care purtau veste de salvare și care pluteau în derivă spre insulele din apropiere, în apele agitate.
Salvatorii au recuperat cinci cadavre, inclusiv o femeie însărcinată.
Nu se știe câte persoane sunt rănite și nici cifrele exacte ale pasagerilor și membrilor echipajului aflați la bordul feribotului.
„Ne concentrăm în continuare pe eforturile de evacuare”, a declarat Hendrata, adăugând că se investighează cauza incendiului.
Fotografii și înregistrări video publicate de Agenția Națională de Căutare și Salvare au arătat pasageri îngroziți, majoritatea purtând veste de salvare, sărind în mare.
Știrea inițială
Imagini tulburătoare, distribuite de Onboard Journey, arată nava cuprinsă în întregime de flăcări, în timp ce coloane de fum gri se ridică deasupra epavei.
Ambarcațiunea KM Barcelona deservea ruta Manado-Tahuda, precum și insulele înconjurătoare, potrivit sursei citate.
O femeie poate fi auzită plângând, panicată, într-o înregistrare de la fața locului, în care se văd de pasageri cu veste de salvare portocalii care sar peste bord și alții care plutesc pe mare.
Alte imagini arată un copil salvat din apă de un bărbat, care a filmat apoi epava de la distanță, ținând în micuțul care tușește.
Se crede că ambarcațiunea se apropia de insula Talise din regatul Minahasa de Nord când a luat foc.
Știre în curs de actualizare
Amintim că, în martie 2023, 12 oameni au murit într-un incendiu pe un feribot în Filipine.
În vara aceluiași an, o navă de pasageri din Filipine, cu 120 de oameni la bord, a luat foc., însă, din fericire, nu au existat victime.
Un grav accident rutier a avut loc duminică pe Transfăgărăşan, în zona Bâlea, când un motociclist a fost spulberat de un şofer neatent.
Accidentul s-a produs ntr-o zonă fără parapet de protecţie. FOTO: ISU
Un accident grav a avut loc duminică, 20 iulie, pe Transfăgărăşan, în zona Bâlea Cascadă, fiind implicate o motocicletă şi un autoturism.
Şoferul maşinii, care a virat la stânga, l-a lovit în plin pe un motociclist, provocându-i multiple traumatisme grave.
Victima, un bărbat în vârstă de 35 de ani, a fost preluată de un elicopter SMURD în stare de inconştienţă, fiind intubată şi transportată la UPU Sibiu.
La fața locului au intervenit de urgență echipaje ale Poliției Rutiere, Salvamont și SMURD şi a fost solicitat şi un elicopter SMURD, dat fiind că zona este greu accesibilă, iar starea victimei este destul de gravă.
„Un echipaj SMURD, o ambulanță SAJ și elicopterul SMURD Brașov au intervenit de urgență pe Transfăgărășan la un accident rutier în care au fost implicate un autoturism și o motocicletă.
Motociclistul, un bărbat de 35 de ani a suferit multiple traumatisme grave. Acesta a fost preluat de elicopterul SMURD, inconștient intubat și transportat la Aeroportul Internațional Sibiu în vederea transferului către UPU Sibiu. Echipajul SMURD de terapie intensivă mobilă l-a preluat de la aeroport și l-a transportat la UPU Sibiu”, au transmis repezentanţii ISU.
Traficul a fost complet blocat pe durata intervenției. Mașinile implicate au fost avariate serios, iar impactul a avut loc pe un segment de drum fără parapet, într-o zonă extrem de periculoasă.
Vă reamintim că în aceeaşi zi şi pe Transalpina a avut loc un accident mortal în care au fost implicate trei motociclete.
Doi bărbaţi, un argentinian de aproximativ 60 de ani şi un cetăţean maghiar în vârstă de aproximativ 30 de ani, au decedat, iar o femeie cu cetîţenie maghiară a fost preluată de un elicopter SMURD cu multiple traumatisme.
Un grav accident cu trei motociclete a blocat Transalpina duminică, două persoane aflându-se în stop cardio-respirator. Intervin şi două elicoptere SMURD.
La locul accidentului intervin două elicoptere SMURD. FOTO: arhivă
UPDATE
IPJ Alba transmite că traficul rutier este în continuare oprit pe DN 67 C din cauza accidentului care a avut loc la kilometrul 98 +400 de metri şi că implicate au fost două motociclete.
UPDATE
Din nefericire, cele două persoane care au fost preluate în stop cardio-respirator nu au răspuns manevrelor de resuscitare, fiind declarat decesul acestora de către personalul medical prezent la locul accidentului.
Este vorba despre doi bărbaţi, un cetăţean argentinian în vârstă de aproximativ 60 de ani şi unul maghiar, în vârstă de aproximativ 30 de ani.
Ce a treia victimă este o femeie, de asemenea, de cetăţenie maghiară, în jur de 30 de ani, care, deşi conştientă, a suferit multiple traumatisme şi a fost transportată de către elicopterul SMURD de la Caransebeş.
Ştirea iniţială
Traficul pe Transalpina a fost blocat duminică după un grav accident rutier în care au fost implicate trei motociclete. Incidentul s-a produs pe DN 67C, în jurul orei 17:00.
Două dintre persoanele implicate în accident au suferit răni grave şi se află în stop cardio-respirator.
„Forțele de intervenție au ajuns la locul producerii accidentului. Două persoane implicate în accident se află în stop cardio-respirator, iar o a treia persoană este conștientă și cooperantă”, a transmis Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Alba.
Pentru cele două victime aflate în stop cardio-respirator, echipajele de intervenție au început manevrele de resuscitare la fața locului şi au solicitat intervenţia unui elicopter SMURD care să preia victimele.
Pentru a oferi asistență medicală de urgență, la locul accidentului au fost trimise inițial echipaje SMURD, iar ulterior a fost alertat un elicopter SMURD. Din cauza gravității situației, forțele de intervenție au decis suplimentarea cu încă un elicopter SMURD pentru transportul rapid al victimelor.
Trafic blocat pe DN 67C
Inspectoratul de Poliție Județean Alba a informat că traficul pe DN 67C (Transalpina) a fost complet blocat din cauza accidentului, autoritățile rugând șoferii să evite zona și să folosească rute alternative până la deblocarea drumului.
„Detașamentul de pompieri Sebeș intervine pentru asigurarea măsurilor specifice și acordarea primului ajutor medical la un accident rutier produs pe Transalpina. Din informațiile preliminare, ar fi vorba despre un accident produs între trei motociclete, posibil o persoană în stare inconștientă”, a transmis iniţial ISU Alba, citat de News.ro.
Un bărbat din Italia, în vârstă de 78 de ani, declarat mort după stop cardiac, s-a trezit după 30 de minute, medicii vorbind despre un nou caz al „fenomenului Lazăr”.
Bărbatul a revenit la viaţă în ambulanţă. FOTO: arhivă
Un incident miraculos s-a petrecut recent în Italia, unde un bărbat în vârstă de 78 de ani, din orașul Tarquinia, a fost declarat mort de către echipajul medical, pentru ca la doar 30 de minute mai târziu să își revină în mod neașteptat.
Paramedicii care au fost solicitaţi să intervină la locuinţa bărbatului au încercat minute în şir manevre de resuscitare şi au solicitat chiar şi un elicopter sanitar pentru a-l transporta de urganţă la spital. Cu toate acestea, eforturile lor au fost inițial considerate fără succes, iar bărbatul a fost declarat decedat, iar elicopterul s-a întors din drum.
În mod cu totul miraculos, în timp ce echipele medicale și poliția așteptau familia care urma să vină cu un dric pentru a-l ridica, bărbatul a deschis ochii și a întrebat de fiicele sale. După ce a revenit la viaţă, el a fost transportat de urgență la spital, unde medicii au confirmat că starea sa este stabilă.
Ce este „fenomenul Lazăr” şi cât de rar e
Deşi termenul nu este unul ştiinţific, medicii denumesc astfel de situații „fenomenul Lazăr”, care face referire la episodul biblic în care Iisus Hristos îl învia pe Lazăr din morți.
Acest fenomen descrie revenirea spontană a funcțiilor cardiovasculare după ce o tentativă de resuscitare a eșuat. Deși cazurile sunt extrem de rare, ele sunt documentate științific.
Motivele pot include întârzierea acțiunii medicamentelor administrate în timpul resuscitării, eliberarea bruscă a sângelui către inimă după întreruperea masajului cardiac sau alte mecanisme fiziologice complexe.
„Fenomenul Lazăr” rămâne un subiect de mare interes atât pentru comunitatea medicală, cât și pentru publicul larg, fiind considerat o revenire excepțională și nu o „minune” în sens strict. Fenomenul ridică multe întrebări legate de limitele cunoașterii medicale și de înțelegerea procesului morții.
Incident la intervenția poliției
Salvarea bărbatului de 78 de ani a fost marcată și de un alt incident: câinele lui a atacat un polițist care încerca să pătrundă în apartament, provocându-i răni ce au necesitat internare în spital. Animalul a fost preluat ulterior de către un adăpost pentru animale, potrivit ANSA.
Protecţia civilă din Fâşia Gaza a anunţat, duminică, 20 iulie, că 57 de palestinieni au fost ucişi şi alte zeci de persoane au fost răniţe de „tiruri israeliene” în apropierea unui punct de la care ar fi trebuit să primească ajutor umanitar, în nordul teritoriului palestinian devastat de război.
Palestinienii asediaţi de Israel în Gaza sunt în pragul foametei FOTO UNRWA X
Purtătorul de cuvânt al Protecţiei Civile, Mahmud Basal, a declarat pentru AFP că 57 de persoane au fost ucise în urma „unor tituri ale ocupaţiei (Israel – n.r.) în direcţia persoanelor care aşteptau ajutor în zona Zikim, în nord-vestul Gaza City”, potrivit Agerpres.
Lunetiştii ocupaţiei au deschis focul ca şi cum vânau animale sălbatice în pădure”
Contactată de AFP, armata israeliană a afirmat că se informează asupra faptelor sesizate.
„S-a adunat mii de persoane, care încercau să obţină făină”, a povestit Qasem Abu Khater, care se afla în zona punctului de distribuţie.
„Tancurile trăgeau în mod aleatoriu asupra noastră şi lunetiştii ocupaţiei au deschis focul ca şi cum vânau animale sălbatice în pădure„, a mai declarat el.
Qasem Abu Khater are 36 de ani , este originar din Jabalia, în nordul Fâşiei Gaza, şi a fost nevoit să părăsească regiunea împreună cu familia.
„Doamne, la ce suntem reduşi”
Bărbatul, care trăieşte acum în vestul Gaza City, a afirmat că a văzut „zeci de persoane” murind în faţa lui.
„Îţi pui întrebarea: trebuie să mă întorc cu un rănit pentru a-l salva sau cu un sac de făină pentru a-mi salva familia şi copiii? Doamne, la ce suntem reduşi„, a mai spus palestinianul.
Și Hamas a denunţat la rândul său un „masacru”.
Circa două milioane de palestinieni asediaţi de Israel în Gaza sunt în pragul foametei după peste 21 de luni de conflict, declanşat de un atac fără precedent al mişcării islamiste palestiniene Hamas pe teritoriul Israelului la 7 octombrie 2023.
Un șofer de camion a blocat sensul către București al autostrăzii A1, oprind vehiculul în mijlocul drumului și fluturând steagul României de pe cabină.
Şoferul protestatar a blocat A1 pe sensul spre Bucureşti. FOTO: captură video
Duminică după-amiază, circulația pe sensul către București al autostrăzii A1, pe sensul București-Pitești, a fost complet blocată din cauza unui incident inedit provocat de un șofer de vehicul de mare tonaj.
Conform imaginilor apărute pe rețelele sociale și relatărilor martorilor, bărbatul a oprit intenționat camionul chiar în mijlocul drumului, blocând astfel traficul complet, iar apoi s-a urcat pe cabină, fluturând un steag al României.
În spatele lui, coada de maşini se întinde pe kilometri buni, oamenii aşteptând în soare să-şi continue drumul.
La fața locului au intervenit echipaje ale Poliției și Jandarmeriei pentru a gestiona situația și a restabili ordinea pe traseu.
Acţinunea şoferului ar face parte din protestul organizat duminică în Piaţa Victoriei, iar jandarmii au transmis un comunicat în care transmit că pe reţelele de socializare mai multe persoane îndeamnă la blocarea drumurilor de acces către Bucureşti.
„În mediul on-line, există un grup restrâns de persoane care instigă la blocarea cu autovehicule sau alte obstacole a căilor de acces din jurul Municipiului București.
Subliniem faptul că împiedicarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice reprezintă infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, în conformitate cu prevederile art. 339 din Codul Penal al României.
Totodată, instigarea publică se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, în conformitate cu prevederile art. 368 din același act normativ”, au anunţat autorităţile.
Jandarmii au ridicat, duminică, 20 iulie, mai mulți saci de cartofi din apropierea Pieței Victoriei. Oamenii legii suspectează că legumele urmau să fie folosite de manifestanți prezenți la mitingul susținătorilor lui Călin Georgescu împotriva forțelor de ordine.
Cartofii urmau să ajungă la manifestanți. FOTO DGJMB
Continuă incidentele la protestul organizat de susţinători ai lui Călin Georgescu duminică, în Capitală.
„Un bărbat a parcat, în proximitatea Pieței Victoriei, o autoutilitară plină cu saci cu cartofi, în scopul de a-i distribui către manifestanți. Atragem atenția asupra faptului că aceste produse pot fi aruncate asupra forțelor de ordine sau a altor participanți, și nu sunt permise în cadrul adunărilor publice, în conformitate cu prevederile art. 13, lit. c) din Legea nr. 60 din 1991 (republicată) privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, cu modificările și completările ulterioare” a transmis, duminică, DGJMB
Instigare vădită la încălcarea cadrului legal
Potrivit Jandarmeriei, acest demers reprezintă „o instigare vădită la încălcarea cadrului legal în vigoare și la provocarea forțelor de ordine, cu scopul de a deturna buna desfășurare a manifestației”.
Amintim duminică, 20 iulie, câteva sute de persoane s-au adunat în faţa Guvernului, la mitingul organizat în Piaţa Victoriei sub sloganul „Ieșiți din casă, dacă vă pasă de România” şi inidentele nu au întârziat să apară.
În timpul manifestaţiei, manifestanții au scandat „Georgescu președinte” și alte lozinci împotriva autorităților şi incidentele nu au întârziat să apară.
Astfel, potrivit unui comunicat al autorităţilor, o parte dintre manifestanți a blocat fără drept carosabilul de pe bulevardul Kiseleff iar în Piața Victoriei s-au produs unii protestatari s-au îmbrâncit cu jandarmii, în timp ce participanții strigau și huiduiau.
Două cutremure puternice, cu magnitudini de 6,7 şi 7,4 grade au zguduit Peninsula Kamchatka din Rusia.
Două seisme puternice au zguduit duminică Rusia. FOTO: Shutterstok
Duminică, 20 iulie, Peninsula Kamchatka, situată în Extremul Orient rus, a fost afectată de două cutremure puternice, cel mai mare având o magnitudine de 7,4, care a provocat inițial o alertă de tsunami în regiune. Cele două seisme s-au produs în largul coastelor Kamchatka, în Oceanul Pacific, la o distanță de aproximativ 130 până la 144 de kilometri de capitala regională, orașul Petropavlovsk-Kamchatsky.
Epicentrul cutremurului mai puternic, cu magnitudinea de 7,4, a fost localizat la o adâncime de aproximativ 20 de kilometri, în apropiere de orașul Petropavlovsk-Kamchatsky, care are o populație de aproximativ 180.000 de locuitori. Cu doar câteva minute mai devreme, a fost înregistrat un alt seism, mai slab, cu magnitudinea de 6,7, în aceeași zonă.
Institutul american de geofizică (USGS) a confirmat cele două cutremure, iar Centrul de Avertizare pentru Tsunami din Pacific (PTWC) a emis inițial o alertă pentru posibilul pericol de tsunami, indicând riscul producerii unor valuri majore care să afecteze zona de coastă. Ulterior, după monitorizarea evoluției situației, autoritățile au redus nivelul alertei, iar mai târziu au anunțat că pericolul a trecut definitiv, potrivit yahoo.news.
Conform relatărilor mass-media din Rusia, cutremurele au fost resimțite timp de aproximativ un minut, iar localnicii au reacționat imediat, ieșind din clădiri în semn de precauție.
În regiune, serviciile de urgență au intrat în stare de alertă maximă, iar specialiștii urmează să efectueze evaluări detaliate ale clădirilor și infrastructurii pentru a identifica eventualele pagube cauzate de seisme. Până în acest moment, nu au fost raportate victime sau daune majore.
Istoria seismelor din Kamchatka reamintește de un cutremur devastator din 4 noiembrie 1952, când un seism cu magnitudinea de 9,0 a lovit regiunea, provocând valuri tsunami de peste 9 metri în Hawaii. Deși pagubele au fost semnificative atunci, nu s-au înregistrat decese, un fapt care subliniază importanța măsurilor de prevenție și a sistemelor de avertizare în astfel de zone cu risc seismic ridicat.
Un nou episod de caniculă severă va începe luni și va atinge intensitatea maximă marți. Termometrele pot urca până la 43 de grade Celsius, a anunțat serviciului meteorologic național (EMY).
La Acropole, programul de vizitare e limitat. FOTO Profimedia
O avertizare a fost emisă duminică de Serviciul Meteorologic Național (EMY), potrivit AFP, citată de Digi24.
Temperaturi de până la 43°C
Prognoza oficială arată că valul de caniculă va debuta luni și va atinge apogeul marți, când sunt așteptate temperaturi de până la 43°C.
Specialiștii estimează că valul de căldură ar putea dura până sâmbătă, potrivit AFP.
Luni, maximele termice ae ar putea ajunge la 41°C în centrul țării, în timp ce în marile orașe, precum Atena și Salonic, se vor atinge valori de 38°C.
În Atena, termometrele ar putea indica o temperatură maximă de 40°C.
Este a treia perioadă de caniculă care afectează Grecia în mai puțin de o lună. Episoadele anterioare, înregistrate la sfârșitul lunii iunie și începutul lunii iulie, au determinat autoritățile să impună măsuri speciale, inclusiv limitarea programului de vizitare a Acropolei din Atena, cel mai frecventat obiectiv turistic al țării.
Au apărut primele tensiuni la protestul „Ieșiți din casă, dacă vă pasă”, organizat duminică în fața Guvernului. Unii participanți au blocat carosabilul, s-au îmbrâncit cu jandarmii, iar asupra unui bărbat a fost găsit un cuțit.
Au fost incidente între protestatari şi jandarmi. FOTO: Inquam/Octav Ganea
Câteva sute de persoane s-au adunat duminică, 20 iulie, în faţa Guvernului, la mitingul organizat în Piaţa Victoriei sub sloganul „Ieșiți din casă, dacă vă pasă de România” şi inidentele nu au întârziat să apară.
Imaginea 1/4: Protest AUR PROTESTUL NAȚIONAL IEȘIȚI DIN CASĂ DACĂ VĂ PASĂ DE ROMÂNIA Foto Inquam Photos Octav Ganea (4) jpg
În timpul manifestaţiei, cei prezenţi au scandat „Georgescu președinte” și alte lozinci împotriva autorităților şi incidentele nu au întârziat să apară.
Astfel, potrivit unui comunicat al autorităţilor, o parte dintre manifestanți a blocat fără drept carosabilul de pe bulevardul Kiseleff iar în Piața Victoriei s-au produs unii protestatari s-au îmbrâncit cu jandarmii, în timp ce participanții strigau și huiduiau.
Pe rețelele sociale au apărut imagini în care se aud protestatari strigând „Nu mai împingeți” către forțele de ordine, în timp ce jandarmii încercau să restabilească ordinea și să-i calmeze pe cei prezenți.
Jandarmeria a transmis că echipele de dialog au purtat discuții cu protestatarii pentru a-i determina să respecte perimetrul aprobat pentru desfășurarea adunării publice, conform avizului emis de Primăria Municipiului București, dar şi că persoanele care au instigat la blocarea carosabilului vor fi identificate pe baza imaginilor operative și vor fi sancționate potrivit legii.
Donar penal pentru arme albe
În timpul verificărilor efectuate la unul dintre filtrele jandarmeriei, un bărbat a fost prins având asupra sa un cuțit. În acest caz, au fost întocmite actele necesare pentru sesizarea organelor de urmărire penală, în baza articolului 372 din Codul Penal, care interzice deținerea de arme la adunările publice.
Autoritățile reamintesc că participarea la proteste cu arme de orice fel, materiale explozive, substanțe iritant-lacrimogene, dispozitive pentru șocuri electrice sau alte obiecte ce pot fi folosite în acțiuni violente reprezintă infracțiuni și pot atrage răspunderea penală.
După ce aşa-numitele cluburi pentru consumul de canabis au fost legalizate în Germania în urmă cu un an, autorităţile au aprobat acum deschiderea a 293 de astfel de asociaţii, transmite duminică, 20 iulie, DPA.
FOTO Shutterstock
Aceste cluburi pot cultiva canabis şi-l pot distribui către membrii înregistraţi în anumite condiţii stricte, potrivit DPA, citată de Agerpres.
Pe primul loc se află Landul Renania de Nord-Westfalia, cu 83 de aprobări pentru înfiinţarea unor astfel de cluburi, fiind urmat de landul vecin Saxonia Inferioară cu 55. Ambele landuri germane se află la graniţa cu Ţările de Jos.
Locul trei este ocupat de landul Renania-Palatinat, tot din vest, cu 27 de cluburi aprobate pentru consumul de canabis, urmat de Baden-Württemberg cu 23.
Landul Saarland nu a aprobat încă niciun astfel de club, în Bremen au fost aprobate două, în Mecklenburg – Pomerania Inferioară trei, Turingia şase şi respectiv Berlin cu 7 aprobări.
Controverse legate de legalizarea canabisului
Legalizarea canabisului rămâne controversată. De la 1 aprilie 2024, consumul recreaţional de canabis a fost legalizat pe întreg teritoriul Germaniei în anumite condiţii. Legea permite unei persoane adulte să deţină asupra sa, în spaţiul public, până la 25 de grame de canabis pentru consum personal.
Totodată, este legală deţinerea a trei plante de canabis şi a unei cantităţi de până la 50 de grame de canabis la domiciliu, pentru consum personal.
În plus, legea permite cultivarea comună şi distribuţia controlată a canabisului prin cluburi înregistrate. Aceste asociaţii trebuie să respecte o serie de reguli privind limitarea înscrierilor celor care doresc să devină membri şi respectarea anumitor practici de cultivare a plantelor de canabis.
Legalizarea parţială a consumului de canabis, realizată de guvernul german anterior, de centru-stânga, rămâne controversată din punct de vedere politic. Guvernul actual, condus de conservatori, a anunţat că va desfăşura o evaluare a modului în care este aplicată această lege şi a efectelor sale.