Președintele francez Emmanuel Macron a acuzat joi Rusia că a adus Europa în pragul unui nou război mondial, relatează Politico. Macron a răspuns la întrebările francezilor referitoare la Ucraina și securitatea Europei și a avut câteva mesaje pentru ei în timpul unei apariții live pe rețelele de socializare, relatează Politico.
Emmanuel Macron a răspuns la întrebările francezilor live pe You Tube FOTO Profimedia
Întrebat cu privire la posibilitatea ca invazia Ucrainei de către Moscova să ducă la al treilea război mondial, Macron nu a exclus acest scenariu
„Rușii au globalizat războiul din Ucraina”, a spus el, subliniind că „se ferește de cuvintele îndrăznețe”, dar exemplificând prin faptul că Rusia folosește drone iraniene pentru a lovi obiective în Ucraina și a desfășurat trupe nord-coreene în prima linie a frontului.
„Există un conflict în Ucraina, în care rușii, de fapt, au făcut lucrurile globale. Se va limita războiul la acest teatru? Să sperăm că da”, a spus Macron.
Președintele francez și-a confirmat planurile de a călători săptămâna viitoare la Washington, unde va încerca să-l convingă pe Trump că cedarea la cerințele lui Putin l-ar face să pară slab în ochii Chinei și ai Iranului.
Președintele francez a organizat transmisiunea live, care a durat mai bine de o oră, pentru a-i educa francezi cu privire la problemele cu care se confruntă țara, dar și pentru a respinge unele „știri false” de care s-a lovit în ultimele zile. Printre problemele despre care a fost întrebat s-au numărat zvonurile despre o ciornă, pe care a doborât-o.
Cu toate acestea, Macron și-a îndemnat audiența să realizeze că „intrăm într-o perioadă în care fiecare dintre noi trebuie să ne întrebăm ce putem face pentru națiune”.
„Aveți un rol de jucat”, a punctat liderul francez.
Președintele francez a menționat de mai multe ori cel de-al Doilea Război Mondial și l-a pomenit și pe fostul președinte Charles de Gaulle, care a condus rezistența Armatei Franceze de Eliberare împotriva ocupației germane. Macron a spus că este necesar să se apropie de Rusia pentru a apăra interesele țării.
În timp ce s-a abținut să compare Rusia cu Germania nazistă din anii 1930, Macron a spus că este important să perceapă țara care a declanșat agresiunea în Rusia drept ceea ce este, adică „o putere militară periculoasă care a devenit imperialistă”.
Planul Franței
Întrebat despre înființarea unei armate europene comune, Macron a spus că punctele de vedere divergente cu privire la strategia de apărare în cadrul blocului fac improbabilă formarea unei forțe comune.
Însă a făcut din nou apel la autonomie strategică europeană și împrumuturi comune pentru a plăti cheltuielile pentru apărare.
Nu este clar cât de multe alte datorii poate prelua Franța, în lumina crizei bugetare care a determinat actualul guvern să reducă drastic cheltuielile.
Macron a precizat că creșterea cheltuielilor Franței pentru apărare la 5% din produsul intern brut – solicitare pe care Trump a făcut-o statelor membre ale NATO – este „una dintre întrebările” pe care le examina.
În cursul aceleiași zile, Macron i-a întrunit pe șefii partidelor politice franceze pentru a discuta despre războiul din Ucraina și le-a spus acestora că cheltuirea a 5% din PIB pentru apărare ar putea fi pe masă dacă Statele Unite „decid să nu mai protejeze Europa”, a informat postul de radio France Inter.
Decizia lui Donald Trump de a plănui pacea în Ucraina fără implicarea directă a Europei sau chiar a Kievului provoacă turbulențe pe scena politică internațională de mai bine de o săptămână, notează BBC.
Ultimele zece zile au zdruncinat relațiile Europei cu SUA FOTO Shutterstock
Din momentul în care președintele american Donald Trump a anunțat că a discutat cu Vladimir Putin, relațiile cu partenerii europeni au devenit tot mai tensionate.
După o convorbire telefonică, Trump a anunțat că el și Putin au convenit să înceapă negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a sugerat că Ucraina ar trebui să cedeze teritorii Rusiei într-un acord de pace.
13 februarie: Zelenski nu acceptă o înțelegere fără Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace elaborat fără participarea sa – aliații europeni l-au susținut.
„Noi, ca țară independentă, pur și simplu nu vom putea accepta vreun acord fără implicarea noastră”, a declarat el şi a cerut ca SUA și Ucraina să schițeze un plan de încheiere a războiului înainte de a discuta cu Rusia.
14 februarie: Discursul lui Vance la Munchen
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a folosit discursul său la Conferința de Securitate de la München pentru a critica dur democrațiile europene, ignorând aproape complet Ucraina.
El a revenit asupra subiectului alegerilor prezidențiale anulate din România, exprimându-și îngrijorarea cu privire la motivele din spatele acestei decizii.
Potrivit acestuia, scrutinul a fost anulat „pe baza unor suspiciuni slabe formulate de o agenție de informații și sub presiunea enormă exercitată de vecinii continentali ai României.”
15 februarie: Zelenski cere crearea unei „armate a Europei”
La aceeași conferință, Zelenski a cerut crearea unei „armate a Europei”, argumentând că vechea relație a continentului european cu SUA se apropie de sfârșit.
De la tribuna Conferinţei de securitate de Munchen, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat răspicat faptul că Rusia nu doreşte pacea şi că în acest moment „cel mai influent membru NATO este Vladimir Putin”.
SUA au anunțat organizarea unor discuții de pace în Arabia Saudită între delegațiile de la Washington și Moscova.
16 februarie: Liderii UE organizează o întâlnire de urgență
Liderii europeni au programat o întâlnire de urgență la Paris privind războiul din Ucraina.
România nu a fost, însă, invitată la această întrevedere.
17 februarie: Avertismentul premierului britanic
Premierul britanic Keir Starmer a afirmat că orice acord de pace pentru Ucraina ar necesita o „garanție de sprijin” din partea SUA pentru a descuraja Rusia. Totodată, a subliniat că Europa va trebui „să facă mai mult” pentru a apăra Kievul.
Acesta a transmis, de asemenea, că Marea Britanie este „pregătită și dispusă” să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina.
„Trebuie să fim clari că pacea nu poate veni cu orice preț”, a spus Starmer. „Ucraina trebuie să fie la masa negocierilor, pentru că orice altceva ar însemna acceptarea poziției lui Putin conform căreia Ucraina nu este o națiune reală.”
18 februarie: Trump dă vina pe Zelenski pentru război
Trump l-a acuzat în mod fals pe Zelenski că ar fi provocat războiul, deși acesta a fost declanșat de invazia rusă la scară largă din februarie 2022.
Președintele american a declarat că omologul său ucrainean a făcut o „treabă groaznică” pentru că Ucraina „este spulberată” și milioane de oameni „au murit inutil”.
19 februarie: Zelenski răspunde acuzațiilor
Ca răspuns la comentariile lui Trump, Zelenski a declarat că președintele american trăiește într-un „spațiu al dezinformării” creat de Moscova – Trump l-a numit apoi pe Zelenski „dictator”.
„Uitați, cu toții vrem o victorie. Vrem ca Trump să câștige și vrem ca Ucraina să câștige, toți vrem să reușim. Dar aici nu este nimic clar. Hai să punem niște procente. Asta a fost propunerea mea. Însă eu apăr Ucraina. Nu pot să o vând. Nu pot să vând statul nostru”, a spus Zelenski, subliniind că nu va accepta compromisuri care să pună în pericol suveranitatea Ucrainei.
20 februarie: Aliații europeni condamnă afirmațiile lui Trump
Aliații europeni – inclusiv Starmer – au condamnat declarațiile lui Trump și și-au reafirmat sprijinul pentru Zelenski. Trump a rămas „foarte frustrat” de președintele ucrainean, dar Zelenski a spus că o întâlnire cu un emisar american i-a „redat speranța”.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost „ales legitim” în urma unor alegeri „libere şi corecte”, iar Ucraina este „o democraţie”, în timp ce Rusia preşedintelui Vladimir Putin „nu este”, i-a replicat joi Comisia Europeană preşedintelui american Donald Trump
21 februarie: Ucraina și SUA discută despre un acord privind resursele minerale
Administrația Trump a oferit Ucrainei o propunere „îmbunătățită” pentru acordul privind mineralele între țări, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a înfuriat pe Donald Trump prin respingerea ofertei inițiale a SUA, au declarat pentru publicația Axios un oficial ucrainean, un oficial american și trei surse la curent cu această chestiune.
Presupusul document original, revizuit de ABC News, nu conținea nicio mențiune despre garanțiile de securitate viitoare pentru Ucraina, sugerând că țara ar trebui să renunțe la accesul la resursele sale drept rambursare pentru ajutorul american deja acordat.
Oficialii administrației Trump au apărat joi acordul, subliniind că președintele american este „frustrat” că liderul ucrainean refuză să accepte ceea ce ei au numit o „oportunitate istorică”.
Până să se ia la harță cu America lui Trump, europenii nu reușesc să se înțeleagă între ei. Profesor la Universitatea Paris-Est Marne-la-Vallée și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, politologul Sergiu Mișcoiu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce soluții există la București și Bruxelles în contextul inițiativelor de pace lansate de noua administrație americană.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a fost primit de Macron. FOTO: Captură video
Europa pare dezbinată într-un moment cum nu se putea mai complicat, iar semnalele transmise sunt că europenii nu reușesc, cel puțin deocamdată, să strângă rândurile. În chiar prima zi a săptămânii, la Paris, președintele francez Emmanuel Macron i-a convocat pe liderii Germaniei, Italiei, Spaniei, Poloniei, Danemarcei și Regatului Unit pentru a dezbate ultimele evoluții legate de Ucraina, în contextul inițiativelor de pace lansate de noua administrație americană.
Dincolo de faptul că Ungaria, Slovacia și chiar Austria interpretează altă partitură, și nici nu au fost invitate, au fost complet ignorate și țări ca România și Cehia, ambele implicate total în sprijinul Ucrainei. Excluse au fost și Estonia și Letonia, poate cele mai fervente susținătoare ale Ucrainei. Pentru a liniști spiritele, organizatorii au transmis că întâlnirea a fost organizată într-un format cunoscut ca Weimar Plus, iar miercuri, 19 februarie, a fost rândul altor țări să fie invitate, inclusiv al României.
Anterior, „granzii” Europei nu s-au înțeles prea bine. Franța, Marea Britanie și Spania sunt dispuse să trimită trupe în Ucraina, dar alte trei state mari și importane, Germania, Italia și Polonia, se opun, demonstrând cât e de greu să se ajungă la un acord.
Cine și ce ne dezbină
Despre dificultățile europenilor de a ajunge la un numitor comun, dar și despre viitoarea poziție a României a vorbit, într-un interviu pentru „Adevărul”, profesorul Sergiu Mișcoiu, de la Universitatea Paris-Est Marne-la-Vallée și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Politologul clujean pornește de la ideea că statele Uniunii Europene nu reușesc să schițeze o politică externă comună și coerentă, lucru explicabil.
„Statele europene nu au fost niciodată, practic, sub umbrela unei politici total articulate și comune de apărare și externă. Vorbim de domenii care, conform tratatelor europene, sunt mai degrabă la latitudinea statelor, deși există mecanisme de cooperare, mai ales cooperare avansată între grupuri de state. În ultimii ani a existat într-adevăr o tensiune, care poate fi transversal citită la nivelul Uniunii Europene între dorința de a integra mai mult politicile europene, apropiindu-ne de o confederație europeană, care nu-și spune numele, fiindcă acest cuvânt – confederație – sperie, și, pe de altă parte, ideea menținerii statutului actual sau chiar a regresului către un statut de Europa a națiunilor. Ultima variantă, desigur, este susținută de anumite forțe eurosceptice și suveraniste, dar și de alți politicieni europeni”, spune Mișcoiu.
De aici au rezultat, și încă mai rezultă, o serie de tensiuni și neînțelegeri între statele membre. În același timp, statele membre UE au privit diferit relația cu Statele Unite ale Americii. Franța, spre exemplu, a vehiculat ideea autonomiei strategice europene, dar a fost contrazisă în special de estul Europei, mult mai pro-american decât vestul continentului.
„În materie de politică externă și securitate, acest lucru s-a tradus prin intermediul unor tensiuni legate nu doar de conținutul efectiv al politicilor și gradul lor de coeziune, ci și de relația pe care statele europene o au cu Statele Unite ale Americii, întrucât cea mai mare parte a statelor Uniunii Europene fac parte și din NATO. Și, într-adevăr, a existat o temere ori de câte ori a fost evocată autonomia strategică a Uniunii Europene legată de decuplarea de Statele Unite ale Americii, de zădărnicirea eforturilor coezive ale NATO. Evident, în măsura în care Statele Unite erau foarte prezente și asigurau un mod nemijlocit și direct prin acțiune și prin declarații a securitatății europene, desigur că teza aceasta a apărării Europei și a autonomiei strategice era privită ca o manieră capabilă de a aduce atingere unității euroatlantice”, mai spune Mișcoiu.
Între timp, percepția europenilor față de aliatul de peste Atlantic s-a schimbat, iar SUA nu sunt străine de acest lucru. Asta nu înseamnă că europenii nu greșesc la rândul lor.
„Este evident că Statele Unite fac nu doar în mod implicit, ci chiar în mod explicit, prin discursuri pe care mai nou le auzim în fiecare zi, pași în lateral față de mecanismul de securitate colectivă post-1945 și post-1990. Din acest motiv, este imperios necesar ca statele europene să își reconsidere pozitiv atitudinea legată de planul european al securității colective și să își imagineze forme comune de acțiune și o arhitectură care să permită o acțiune colectivă în domeniul securității mult mai strânsă decât ceacare exista înaintede revenirea lui Trump la Casa Albă”, adaugă profesorul.
Ce are de făcut România
România este printre statele care vor trebui mai devreme sau mai târziu să aleagă o cale. Cel mai important, Bucureștiul trebuie să-și redefinească anumiți termeni ce țin de politica externă. După alegerile anulate de la finele anului trecut, și-a pierdut capitalul de încredere la Bruxelles, iar rezultatele s-au văzut. România nu a fost învitată la Paris, cu ocazia venirii lui Donald Trump, iar ulterior nici la întrevederea convocată la Bruxelles de secretarul general al NATO, Mark Rutte, respectiv la prima întâlnire de la Paris, de luni, 17 februarie.
Profesorul Sergiu Mișcoiu. FOTO: Arhivă Adevărul
„Să spunem cănoi avem nevoie să ne recâștigămcumva încrederea după toate cele ce s-au întâmplat în ultimele luni. Încredere care a fost știrbită până acum de acțiunea ezitantă a fostului președinte Iohannis, mai ales în 2024, iar apoi de o anumită doză de neîncredere sau măcar să spunem prudență, în urma anulării alegerilor și a prelungirii mandatului fostului președinte, dar și din cauza existenței unui președinte cu mandat interimar până la noi alegeri. Această situație este una care ar putea să fie, desigur, strict temporară. Ceea ce dorește președintele interimar Bolojan e să afirme cu tărie că suntem într-o situație exclusiv-excepțională legată de acest interimat și că România nu este deloc într-o zonă a ezitării”, explică profesorul.
Fapte, nu vorbe
Însă afirmațiile nu sunt de ajuns, ele trebuie dublate și de fapte. Ținând cont de situația internă tensionată, actuala clasă politică ar trebui, mai spune Sergiu Mișcoiu, să aducă în dezbatere viitorul țării. În final, România va trebui să găsească soluții pentru a se apropia de motorul franco-german, ceea ce i-ar garanta vizibilitate, dar mai ales un viitor european.
„Asemenea declarații trebuie evident însoțite de acțiuni concrete, iar în acest sens ar trebui să existe în România o discuție mai serioasă privind viitorul său de securitate pe axa euroatlantică. Apoi, în urma acestei dezbateri, să existe un nou document strategic care să ne plaseze în siajul eforturilor franco-germano-britanice să le spunem așa, care sunt orientate către întărirea componentei europene de apărare”, adaugă profesorul.
El amintește aici de „momentul Snagov”, când întreaga clasă politică din România, inclusiv partidele naționaliste de atunci și liderii lor, au avut curajul să se așeze la o masă a dezbaterii și să decidă, fără nicio excepție, că viitorul țării este în NATO și Uniunea Europeană.
E nevoie de un moment „Snagov 2”
„Am avea nevoie de un moment Snagov 2, în care forțele politice responsabile sunt chemate să susțină un proiect și acest proiect să fie proiectul de țară al României. Acest lucru este indispensabil, cred, pentru că în momentul de față există o poziție naționalistă care flirtează destul de limpede cu forțele proruse care se revendică de la propaganda ultra-neoconservatoare americană și beneficiază, se pare, de o anumită susținere și din această zonă. Vorbim de o propagandă care este diametral opusă proiectului european al României. Încă o dată, proiectul european al României care până acum a generat oaza de bunăstare, bruma de stabilitate, consolidarea macroeconomică, instituțională, societală de după 1990. Dacă acest proiect este repus sub semnul întrebării, trebuie să existe în mod limpede o dezbatere națională în jurul acestuia și trebuie decis dacă dorim să ne îndepărtăm de un proiect de asemenea dimensiuni, să-l schițăm mult mai bine în orice caz, dar și să luăm act de, până la urmă, decizia colectivă a forțelor relevante din România”, susține expertul.
Într-o asemenea dezbatere este evident, adaugă el, ca majoritatea va alege ca România să continue pe aceeași cale, cea a integrării în structurile europene. Sergiu Mișcoiu amintește și de „Declarația de la Snagov”, după întâlnirea tututor partidelor din România, în 1995. La Snagov a fost semnat document esențial pentru România, pe 21 iunie 1995, de către liderii partidelor parlamentare din România. Documentul atesta acordul tuturo forțelor politice față de strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană. A fost și un moment de referință și un moment al unității naționale, iar actul a fost semnat inclusiv de partidele naționaliste ale vremii, PRM și PUNR, care au realizat atunci că viitorul României nu poate fi în afara Uniunii Europene.
„Dacă am avut un Snagov în anii 90, în urma căruia inclusiv forțele care se considerau mai degrabă naționaliste atunci au sprijinit integrarea euroatlantică a României, să ne amintim că inclusiv PUNR și PRM au susținut acest proiect, acum se pare că proiectul acesta este pus sub semnul întrebării și trebuie să avem o dezbatere națională pe această temă. Și din această dezbatere să rezulte o strategie pe care România să o adopte în mod legitim. În sondaje, 80% din români sunt pentru Uniunea Europeană. Dacă lucrurile stau în felul acesta, înseamnă că această dezbatere va avea ca rezultantă o politică de integrare avansată a României în proiectul acesta european, care va trebui să fie nu doar un proiect economic, ci și un proiect de integrare politică și militară, fără îndoială. Fără acesta suntem extrem de expuși în calea unei politici din ce în ce mai agresive a sferelor de influență, proferate de Moscova și într-o manieră bizară, acceptate de administrația Trump, cel puțin la prima vedere”, menționează Mișcoiu.
Ne trădează Trump?
În ce privește poziția Statelor Unite față de Uniunea Europeană, profesorul spune că este nevoie de o nuanțare. În opinia sa, americanii și Donald Trump nu-și vor trăda aliații. În schimb, din motive care țin de prioritățile SUA, americanii își vor reduce prezența în Europa și se vor concentra pe Indo-Pacific. E o poziție care a fost anunțată încă din timpul primului mandat al lui Barack Obama, dar care pare că îi ia complet prin surprindere pe europeni, în condițiile în care Donald Trump a accelerat acest proces.
„În ce privește felul în care ar trebui privită și înțeleasă America, cea mai bună sinteză a fost făcută la conferința de la München de ministra de Externe a Lituaniei. Ea a spus că Europa va trebui să găsească propria sa cale pentru a-și asigura securitatea și dezvoltarea cu sprijinul Statelor Unite ale Americii, dar bazându-se în primul rând pe forțele sale proprii. Statele Unite ale Americii nu vor avea, totuși pe termen mediu, ideea de a-și abandona aliații europeni care, până la urmă, au reprezentat vârfurile de lance ale politicilor americane în lume în ultimii 60 de ani. Nu vor face asta. Vor avea însă o prioritizare a concurenței mai degrabă cu China și, în acest context, sprijinul pe care îl vor acorda unei Europe aflate eventual la ananghie, va fi unul considerabil mai redus. Asta nu înseamnă abandon, ci înseamnă o reproporționalizare teoretică, fiindcă totul este deocamdată teoretic, și e bine că e așa, a sprijinului pe care America îl va acorda”, explică Sergiu Mișcoiu.
Avem soluții, mai trebuie doar să le urmăm
România, dar și celalalte state membre UE, ar trebui la rândul lor să se adapteze.
„Noi va trebui să realizăm consecințele necesare în această reproporționalizare. Să creștem bugetul apărării, așa cum vor face toate celelalte state europene, și să găsim în mod complementar, și aici va fi o muncă care trebuie să înceapă imediat, o manieră suplă, inteligentă de a ne sprijini reciproc și de a compensa vulnerabilitățile pe care le avem cu ceilalți parteneri europeni angajați într-un asemenea proces”, susține profesorul.
În ce privește incapacitatea aliaților de a găsi soluții, la Paris, la începutul săptămânii, Sergiu Mișcoiu le găsește unele circumstanțe.
„La Paris, întâlnirea de luni la care nu am participat, și care nu s-a terminat atât de bine cât s-ar fi sperat, a eșuat într-un fel și din cauză că europenii au căzut în capcana aceasta întinsă de Trump, care le cerea să spună dacă trebuie să aibă trupe în Ucraina. Dar în acest moment nimeni știe cum va arăta pacea în Ucraina, nu știe care este contextul în care ar trimite și ce fel de trupe, dacă e vorba de menținerea păcii, implementarea păcii, consolidarea păcii. Sunt diferite tipuri de misiuni care au diferite logici și, deci, potențialitatea aceasta nu putea fi identificată cu totul. De aici și ezitarea, dar și această imagine de lipsă de unitate care a fost dată luni la Paris. Astăzi, lucrurile par că sunt pe cale de a se remedia tocmai fiindcă europenii au conștientizat aceste pericole în care se află de a răspunde în continuu unor cerințe care vin de peste Atlantic. Și probabil că s-a înțeles și că ce trebuie să facă este să găsească o modalitate proprie de articulare a politicilor lor și a pozițiilor pe care le au, care nu sunt neapărat reactive, ci mai degabă proactive în acest nou context”, mai spune profesorul român.
La cine e „mingea”
În ce privește România, „mingea” se află în terenul autorităților și a polticienilor. După doi ani în care motorul european franco-german a funcționat la cote de avarie, situația e pe cale să se îmbunătățească.
„Cuplul franco-german se consolidează în mod limpede și vedem că lucrurile merg în această direcție. Sigur că totul este suspendat în alegerile din Germania, dar dacă Friederich Merz va ajunge cancelar, iar CDU va face o alianță guvernamentală cu SPD, cu ecologiștii eventual, în orice caz o alianță din care să nu facă parte AfD, va exista fără îndoială o nouă consolidare a clubului franco-german. De acest club franco-german se apropie tot mai mult, în materie de securitate, inclusiv Regatul Unit, deși această țară nu mai face parte din UE. Și este important că Londra a dat semnale multiple că este extrem de preocupată de securitatea europeană și că va face pași în direcția aceasta a, dacă doriți, unei reintegrări europene. Sigur că nu se pune problema anulării Brexitului, dar britanicii sunt deciși să colaboreze mult mai intens decât au făcut-o anterior”, punctează el.
România are și alte probleme majore
Pentru România urmează momente complicate, dar care odată gestionate corect vor însemna enorm.
„Acum, opoziția României depinde, la rândul său, de ceea ce se întâmplă la alegerile prezidențiale din mai. Depinde și de capacitatea noastră a tuturor de a da un semnal clar și clasei politice că trebuie să continue pe drumul acesta euroatlantic, dar să existe de asemenea și o mare curățenie, atât în ceea ce privește corupția, cât și, mai ales, gradul de competență a celor care ne reprezintă în funcții publice. Noi suntem în primul rând încurcați în proiectele noastre europene, nu atât din voința elitelor de a urma anumite linii europene, ci mai degabă de incompetența crasă a unora dintre cei aflați în diverse funcții, care pur și simplu nu reușesc să dialogheze la același nivel și de pe poziții similare cu partenerii lor din Europa”, mai spune el.
Nu în ultimul rând, țările europene nu au reușit încă să se pună de acord nici în ce privește proveninența fondurilor necesare susținerii Ucrainei și a propriilor politici de înarmare și apărare. În continuare, țările nordice refuză ca UE să recurgă la eurobonduri, adică să apeleze la o creditare comună pentru asta, în timp ce țări ca Italia și Spania văd în asta o soluție.
„Germania se pare că nu se mai opune la eurobonduri, au și spus-o textual că dacă va exista o decizie în direcția aceasta, tot ceeace va ține de creditele destinate industriei de apărare și consolidarea în general a bugetelor apărării nu va mai fi considerat sub aspectul acesta al deficitului bugetar maxim ca țintă fixată de care se ținea cu dinții până acum Germania. Probabil că nici țările nordice nu vor mai fi atât de intransigente, fiindcă vor înțelege care este miza în acest sens. Pentru că a sosit momentul ca pe termen mai lung Europa să-și redefinească strategia de investiții pentru dezvoltare în diverse zone ale lumii. Să facă asta de la continentul african până în alte zone și să continue, de fapt, o politică pe care o reușise remarcabil în anii 1970 de dezvoltare intensivă bazată pe hipertehnologizare”, evidențiază Sergiu Mișcoiu.
E momentul acțiunii pentru Europa
Și asta nu este tot. Având în vedere criza profundă pe care o traveresează Uniunea Europeană, în primul rând o criză economică, europenii sunt obligați să acționeze. Confruntată cu pierderea competitivității economice în raport cu SUA și China, dar și inexistentă la capitolul inovație și tehnologie de vârf, Uniunea Europeană va trebui să facă un adevărat balet pe sârmă și să găsească finanțare nu doar pentru Ucraina și pentru înarmare, ci și pentru rezolvarea propriilor probleme. Alternativa este adâncirea crizei economice, precum și accentuarea nemulțumirilor populare, pe fondul acestei probleme. Coroborate, cele două ar propulsa la putere partidele radicale, iar acest lucru a devenit evident în ultimii ani. În condițiile în care apărarea va înghiți sume tot mai mari din bugetul țărilor Uniunii Europene, există riscul ca alte domenii vitale să fie neglijate – sănătatea, educația, inovația. Astfel, europenii trebuie să găsească soluții pentru a finanța corect toate acestea.
„Risc există tot timpul, de aceea bugetele trebuie să fie extrem de bine calculate. Mai mult, gradul de colectare, așa cum este în multe țări, din păcate și în România, este mult mai scăzut decât ar fi nevoie. Colectarea de taxe și impozite, fiscalitatea extrem de inconstantă și care nu vizează acele forme care ar putea să producă venituri suficiente pentru a fi distribuite, dar și eficiența muncii plus valoare este mai slabă în multe țări europene decât în alte părți ale lumii. Hiperbiocratizarea e o altă problemă în Uniunea Europeană și determină ineficiență la scară macro. Toate acestea ar trebui remediate. Trebuie găsite soluții soluții care să-ți permită nu doar să muți banii dintr-o parte în alta, de la educație la înarmare sau de la sănătate la înarmare. Practic, soluțiile magice nu există și desigur va trebui să existe și o pedagogie socială la nivel european, mult mai largă pentru scăderea unor zone de consum excesiv și inutil, cu care europenii au fost foarte obișnuiți în ultima vreme, dar care reprezintă până la urmă profituri mai ales pentru firme și holdinguri non-europene, extra-europene. Aici iarăși trebuie lucrat intens”, avertizează Sergiu Mișcoiu.
În sfârșit, Uniunea Europeană va trebui să sprijine inovația și să găsească finațare pentru a-și scoate economia la liman.
„Europa nu-și permite să piardă în fața concurenței tehnologice cu China și Statele Unite și trebuie să investească masiv în industriile creative hipertehnologizate care să facă pași mari înainte pentru a genera un fond nou. Ce vedem că s-a întâmplat în ultimii ani, din păcate, a fost că au fost finanțate mai ales proiecte care aplicau avansuri tehnologice apărute în China sau Statele Unite, în special. Europa are nevoie și de o întorcere la un flux un pic mai clasic al gestionării tehnologiei. De aceea trebuie să ne întrebăm de ce au reușit, în secolul al XIX-lea, să cucerească întreaga lume. Tocmai fiindcă au fost capabili tehnologic, fiindcă au avut capacitatea de a inventa, de a produce nou și de a aplica invenții. Cred că acolo suntem în momentul de față și nu văd cum ar putea Europa să reușească altfel decât prin acest influx masiv de interes și resurse în zona aceasta a cercetării fundamentale care poate fi extrem de utilă ulterior în înarmare, tehnologizare și comercializarea de produse și servicii cu un grad extrem de înalt de tehnologizare avantgardistă. Către asta ar trebui să ne îndreptăm pentru că nu avem capacitatea de a genera producție de masă așa cum fac chinezii de exemplu, prin care să putem să închidem anumite războaie comerciale cu concurenții noștri”, încheie profesorul Sergiu Mișcoiu.
Răsturnare de situaţie în dosarul morţii milionarului Ioan Crişan din Arad, în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus eliberarea fiicei acestuia, Laura Crişan/Bîlcea, arestată în noiembrie 2024 sub acuzaţia de a fi plătit doi complici pentru a arunca în aer maşina tatălui său.
Ioan Crișan și fiica lui, Laura FOTO: redactia.ro
Vineri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca Laura Bîlcea, fiica milionarului Ioan Crișan, ucis în atentatul cu bombă de la Arad, să fie eliberată din arest şi plasată sub control judiciar, în timp ce bărbaţii care au ajutat-o să-şi pună în aplicare planul au rămas după gratii, potrivit Agerpres.
„Admite contestaţia formulată de inculpata Bîlcea Laura Oana împotriva încheierii din 3 februarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti. Desfiinţează, în parte, încheierea atacată şi rejudecând: Înlocuieşte măsura arestului preventiv privind pe inculpata Bîlcea Laura Oana cu măsura preventivă a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile începând cu data de 21.02.2025 şi până la data de 21.04.2025, inclusiv. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatei Bîlcea Laura Oana. Obligă pe inculpata Bîlcea Laura Oana să respecte şi următoarele obligaţii: să nu depăşească limita teritorială a statului român fără încuviinţarea prealabilă a organului judiciar; să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; să nu comunice cu ceilalţi inculpaţi şi martori în cauză, direct sau indirect, pe nicio cale”, se arată în decizia instanţei, care este definitivă.
Pe 29 mai 2021, omul de afaceri Ioan Crişan a murit după ce maşina în care se afla a explodat în parcarea unui supermarket din Arad, toate probele conducând spre ideea unui asasinat la comandă, iar principalii suspecţi au devenit fiica milionarului şi cei doi complici ai ei, Bogdan Adrian Horodincă şi Sebastian Ilie Bulbuc.
Astfel, conform anchetatorilor, cei doi complici au procurat, în mai 2021, un mecanism care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, în care au încorporat ulterior încărcătura explozivă. Mecanismul a fost plasat în autoturismul lui Ioan Crişan şi detonat de la distanţă.
Procurorii arătau că Laura Bîlcea ar fi pus la cale uciderea tatălui său, Ioan Crişan, deoarece acesta intenţiona să-şi lase averea nepoţilor şi fostului soţ al femeii, mai ales că, după decesul milionarului, ea a retras din contul bancar aparţinând acestuia aproximativ 100.000 de euro şi a pus în vânzare trei imobile.
Vă reamintim că Laura Bîlcea a fost arestată preventiv pe 13 noiembrie 2024, împreună cu doi presupuşi complici, Bogdan Adrian Horodincă şi Sebastian Ilie Bulbuc, măsura fiind prelungită de mai multe ori.
Marcel Ciolacu se află vineri, 21 ferbuarie, la Bruxelles, unde are discuții tete-a-tete cu Ursula von der Leyen pe tema renegocierii PNNR. România are probleme cu mai multe cereri de plată, iar Executivul ar fi modificat ordonanța care permitea numirea sinecuriștilor în Consiliile de Administrație și care a blocat 1,1 miliarde de euro din cererea numărul 3.
UPDATE 18.00: Cererea numărul 3 din PNRR, prioritate pe agenda discuțiilor
Premierul a precizat în cadrul unor declarații de presă că prioritate în cadrul discuțiilor de la Bruxelles au fost cererea de plată numărul 3. De asemenea, pe agenda s-a aflat și ținta 119 care prevede închiderea anumitor capacități pe cărbune la finalul anului.
„Ieri am luat o decizie foarte clară, chiar dacă legislative nu era o recomandare, ca si cutumă oamenii politici nu pot aplica la Consiliile de administrație.
Sunt anumite recomandări și este o sumă destul de consistentă care se vaopri pe o perioadă de 6 luni până când se va remedia. Atunci eu cu colegii am dat deja o ordonanță, astfel încât domnul Burduja să nu își asume pe persoană fizică. Ne asumăm, întregul Guvern al României, o tâmpenie făcută de alt Guvern și alt ministru, dar face parte din lucrurile pe care le preiei și bune și rele”, a spus premierul.
Întrebat cu privire la o renegociere pe care o face România în privința PNRR, precum alte state care nu s-au descurcat, premierul a răspuns: „Nu că nu s-au descurcat. Suntem într-o dinamică. (…) E normal ca în această dinamică să se discute PNRR după o perioadă de timp. A terminat Grecia și Italia această discuție și urmează să o aibă și România”.
UPDATE 17.50: Discuțiile au privit și securitate electorală
Premierul României a precizat pe X că a discutat cu șefa Comisiei Europene cu privire la accelerarea și asigurarea absorbției eficiente a fondurilor, precum și solicitarea unei prelungiri pentru proiectele majore. Discuțiile au privit și reducerea deficitului bugetar fără creșterea TVA, cu accent pe digitalizare și colectare de taxe.
Discuțiile au privit și securitate electorală și combaterea dezinformarii și a amenințărilor cibernetice, dar și rolul Europei în negocierile de pace și faptul că România trebuie să fie la masa discuțiilor.
Și Ursula von der Leyen a avut o postare pe platforma X: „Am discutat despre munca noastră europeană privind competitivitatea și securitatea. O Europa puternica, inseamna o Romania puternica! De asemenea, am discutat despre cum să profităm la maximum de NextGenEU pe teren – multe povești de succes încă de scris”.
Știre în curs de actualizare
***
„Prim-ministrul Marcel Ciolacu se va afla mâine, 21 februarie, la Bruxelles, pentru consultări cu președintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, privind renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, dar și despre situația securității regionale și globale, în contextul negocierilor care au loc la ora actuală în căutarea unei soluții care să pună capăt războiului din Ucraina”, a precizat Guvernul într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, „obiectivul premierului Marcel Ciolacu și al delegației guvernamentale este de a conveni împreună cu oficialii Comisiei renegocierea unor aspecte legate de țintele și jaloanele prevăzute în cadrul acestui plan de investiții publice și reforme astfel încât România să poată absorbi integral fondurile care i-au fost alocate prin mecanismul european pentru redresare și reziliență”.
„Suntem ferm motivați să ne mobilizăm pentru a recupera decalajele înregistrate, din păcate, până acum, în atragerea acestor finanțări. Există însă o serie de aspecte în cadrul PNRR care necesită adaptarea la realitățile actuale și o reprofilare a investițiilor cu o cofinanțare mai mică”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, care este încrezător că România poate beneficia.
Problemele PNRR
FACIAS (Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului) a avertizat anterior într-un comunicat de presă că „fondurile europene alocate pentru România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt blocate, iar accesarea lor este întârziată din cauza eșecului autorităților de a respecta angajamentele asumate”.
Comisia Europeană a suspendat 1,1 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul 3. Acum Guvernul ar fi modificat ordonanța care permitea numirea sinecuriștilor în Consiliile de Administrație a companiilor de stat, din cauza căreia au fost blocați banii din cererea numărul 3 de plată.
Aceeași cerere de plată privește și pensiile speciale. „Pe de-o parte, aşteptăm decizia Curţii Constituţionale, pe data de 4 februarie, în ceea ce priveşte pensiile militarilor şi, pe de altă parte, avem pronunţarea care deja Curtea Constituţională a avut-o, pentru ceea ce înseamnă impozitarea cu 20% a pensiilor speciale şi, desigur, de aici neconstituţionalitatea acestei decizii. Aşteptăm aceste decizii să fie publicate în Monitor Oficial şi aşteptăm şi vizita Comisiei Europene, anunţată pentru perioada 10 februarie-14 februarie”, a declarat Marcel Boloş.
Însă și cererea de plată numărul 4, în valoare de 2,4 miliarde de euro, nu a fost încă transmisă, pentru că sunt o serie de jaloane neîndeplinite, iar alte 4,04 miliarde de euro, aferente cererii de plată nr. 5, sunt în pericol, potrivit sursei citate, în contextul în care cererea trebuie transmisă Comisiei Europene până în martie 2025.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna a semnalat că există unele întârzieri în ceea ce priveşte PNRR şi că sunt ministere care riscă să piardă bani din cauza perioadei fără performanţă.
Discuții tete-a-tete cu șefa Comisiei Europene
Programul vizitei la Bruxelles include o întrevedere tete-a-tete între premierul Marcel Ciolacu și președinta Ursula von der Leyen, precum și o întrevedere în plen a delegației guvernamentale române cu o delegație a Comisiei Europene.
Din delegația oficială care îl însoțește pe premierul Marcel Ciolacu la Bruxelles fac parte vicepremierul și ministrul de finanțe Tánczos Barna, și ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș.
Guvernul a făcut o ultimă modifcare pentru deblocarea banilor FOTO Facebook / Marcel Ciolacu
Crin Antonescu, candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale, a declarat vineri că rămâne în cursa electorală și că Ilie Bolojan este o persoană serioasă, dar că „nu are la ce să candideze și nu va candida”. În ceea ce privește anunțul lui George Becali despre o posibilă candidatură, Antonescu a afirmat că acesta este binevenit în competiție.
Crin Antonescu și Ilie Bolojan. FOTO: arhivă
„Eu rămân în cursa electorală și vă spun că domnul Bolojan e un om serios. Dacă eu rămân în cursa electorală, ceea ce este clar, domnul Bolojan nu are la ce să candideze și nu va candida. (..) Domnul Bolojan este senator, momentan președinte interimar, domnul Bolojan, ca președinte al PNL, a angajat, sub semnătura domniei sale, susținerea împreună cu ceilalți a candidaturii mele, domnul Bolojan, ca președinte PNL, a prezidat Consiliul Naţional al PNL care, cu o abținere, anunțată ulterior, din 600 de ceva de voturi, a votat susținerea candidaturii mele și domnul Bolojan niciodată nu a alimentat vreun zvon în legătură cu asta”, a spus Crin Antonescu în cadrul unei conferințe la Iași, citat de News.ro.
De asemenea, el a menționat că situația privind candidații ar putea rămâne deschisă până în ziua alegerilor sau până pe 15 martie.
„Sper ca pe 16 martie nu se mai pune problema acestei candidaturi. Pe mine chiar nu mă deranjează, pentru că știu că nu s-a pus problema, știu că domnul Bolojan este un partener cât se poate de serios, dar s-ar putea ca la un moment dat să îl deranjeze pe domnia sa”, a subliniat Antonescu.
Referindu-se la declarațiile lui Becali, Antonescu a declarat: „Candidez și eu dacă nu candidează cutare, dar în sfârșit, asta nu mă priveşte, cred deci că și domnul Gigi Becali, ca și toți ceilalţi domni şi celelalte doamne, că sper că va fi cazul și de doamne, sunt contracandidați într-un totul respectabili și într-un totul competitivi”.
Un cablu de telecomunicații au fost avariat în Marea Baltică, iar autoritățile suedeze suspectează că este vorba de un nou act de sabotaj, produs pe fondul tensiunilor cu Rusia din cauza războiului din Ucraina.
Problemele au fost constatate la un cablu submarin pe o secțiune situată în apropierea Insulei suedeze Gotland. Avariile au fost constatate de Paza de Coastă a Suediei, iar Guvernul de la Stockholm a fost informat.
Cablul de telecomunicații afectat face legătura între Finlanda și Germania, dar daunele s-au produs în zona economică exclusivă a Suediei, astfel că ancheta este efectuată de autoritățile suedeze.
Poliția suedeză suspectează că este vorba de un nou act de sabotaj, produs pe fondul tensiunilor cu Rusia din cauza războiului din Ucraina.
”A fost inițiată o investigație și sunt activate procedurile pentru accesul la probe”, a transmis Poliția de la Stockholm, conform site-ului german Tagesschau.de.
Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a confirmat incidentul, fără a oferi detalii.
”Tratăm foarte serios informațiile privind posibila avariere a infrastructurii din Marea Baltică. Aceste incidente trebuie privite prin perspectiva contextului grav de securitate”, a afirmat Ulf Kristersson într-un mesaj postat pe platforma X.
Jag har sedan en tid kännedom om uppgifterna i media om ett eventuellt nytt kabelbrott i Östersjön. Regeringen informeras löpande av berörda myndigheter som undersöker vad som skett.
Vi tar alla uppgifter om eventuella skador på infrastruktur i Östersjön på största allvar. Som…
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Steve Bannon, fostul strateg-șef al lui Donald Trump, este acuzat că a făcut salutul nazist în timpul discursului ținut la marea reuniune a extremei drepte mondiale, Conservative Political Action Conference (CPAC), în apropiere de Washington.
Steve Bannon/FOTO: Captură video X
Într-un discurs în care a îndemnat asistenţa la „luptă”, Steve Bannon a ridicat braţul drept, reproducând astfel salutul nazist.
”Nu vom bate în retragere, nu vom renunţa”, a tunat el, zâmbind, după care a scandat sloganul ”fight, fight, fight” (”luptaţi”) al lui Donald Trump de după tentativa de asasinat, scrie News.ro.
Salutul nazist al lui Steve Bannon a provocat un ropot de aplauze şi încurajări ale particopanţilor CPAC. Ideologul şi-a ridicat privirea către ei şi a strigat ”Amin”.
La sfârşitul intervenţiei sale, a făcut un ultim tur de scenă, iar de această dată a înins mai puţin ferm braţul stâng către public.
Elon Musk a sărbătorit în ianuarie victoria lui Donald Trump la Capital One Arena din Washington, DC, spunând că „așa se simte victoria”, după care a făcut, la fel, salutul nazist.
„Și aceasta nu a fost o victorie obișnuită. Aceasta a fost o bifurcație în drumul civilizației umane. Știți, sunt alegeri care vin și pleacă. Unele alegeri sunt importante, altele nu. Dar acesta, acesta chiar a contat. Și vreau doar să vă mulțumesc pentru că ați făcut posibil acest lucru. Vă mulțumesc. Inima mea este alături de voi. Datorită vouă viitorul civilizației este asigurat. Datorită vouă. Vom avea orașe sigure, în sfârșit. Vom avea frontiere securizate, cheltuieli rezonabile, lucruri de bază”, a spus Elon Musk, potrivit CNN.
Premierul Canadei, Justin Trudeau a transmis un mesaj ironic președintelui Donald Trump la câteva ore după ce echipa Canadei de hochei a învins-o pe cea a SUA.
Justin Trudeau și Donald Trump/FOTO: Captură video Youtube
„Nu poți să ne iei țara – și nu poți să ne iei jocul”, a declarat Trudeau pe X. Canada a învins SUA cu 3-2 în finala 4 Nations face off de la Boston, meci care a avut loc pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre cei doi vecini, scrie BBC.
Tot în timpul meciului, deși suporterii Canadei erau cei care huiduiau atunci când se cânta imnul Statelor Unite, la acest meci situația a stat invers, deoarece artista Chantal Kreviazuk a modificat versurile imnului Canadei.
Aceasta a cântat în mod intenționat că „doar noi comandăm”, în loc să cânte că „noi toți comandăm”, în semn de protest. Kreviazuk a declarat ulterior pe Instagram faptul că „ar trebui să ne exprimăm indignarea în fața oricăror abuzuri de putere”.
Trump nu a reușit să ajungă la meci însă a transmis mult noroc echipei. Republicanul a reiterat dorința de a absorbi Canada, scriind într-o postare Truth Social înaintea jocului că spera că țara „va deveni într-o zi, poate în curând, să devină prețuit și foarte important, Fifty First State”.
De-alungul istoriei, Canada a avut avantajul împotriva SUA. Cele două țări s-au întâlnit de 20 de ori în turnee cel mai bun la cel mai bun de la Cupa Canadei din 1976, Canada câștigând 14 dintre aceste jocuri.
În decembrie anul trecut, Trump și-a exprimat dorința de a anexa Canada, deoarece mulți canadieni își doresc ca țara să devină al 51-lea stat.
„Nimeni nu poate răspunde de ce subvenționăm Canada cu peste 100.000.000 de dolari pe an? Nu are niciun sens! Mulți canadieni vor ca (țara vecină) Canada să devină al 51-lea stat. Ar economisi masiv pe taxe și protecție militară. Eu cred că este o idee grozavă. 51st State!!!”, a exclamat Trump pe platforma sa de socializare.
Aproximativ 100 de persoane s-au adunat vineri la prânz în faţa Palatului Victoriei, la protestul AUR, şi cer reluarea turului doi al alegerilor prezidenţiale. În timp ce se strâng semnături pentru candidatura lui Călin Georgescu, jandarmii au luat măsuri de securitate şi controlează bagajele protestatarilor.
UPDATE 14:20
Jandermeria Română a emis un comunicat prin care precizează că informaţia potrivit căreia jandarmii intervin în mod abuziv şi controlează persoanele care au steaguri cu tricolorul României este falsă.
Autorităţile au explicat faptul că sunt controlate persoanele care au bagaje mari asupra lor, în care ar putea fi ascunse obiecte sau substanţe interzise ce ar putea fi folosite în acţiuni violente.
„În legătură cu informațiile apărute în spațiul public, referitoare la faptul că jandarmii legitimează persoanele care au asupra lor steaguri tricolore, precizăm faptul că această informație este falsă.
Jandarmii au legitimat și legitimează persoane care au asupra lor bagaje voluminoase, în scopul prevenirii introducerii în rândul manifestanților a unor obiecte/ substanțe interzise sau periculoase ce pot fi folosite pentru acţiuni violente sau de tulburare a desfăşurării normale a adunării publice.
Această măsură are un caracter preventiv și este adoptată pentru protecția tuturor participanților și a celorlalți cetățeni.
Reamintim faptul că la proteste similare, dar și astăzi, au fost identificate persoane care au avut asupra lor cuțite, bricege și alte obiecte interzise de lege la astfel de activități”, se transmite în comunicat.
Ştirea iniţială
Protestul organizat, vineri, de AUR în faţa Guvernului a început în jurul prânzului, când în Piaţa Victoriei s-au adunat aproximatov 100 de persoane care au cer reluarea turului doi al alegerilor prezindeţiale şi scandează lozinci precum „Jos Guvernul!”, „Reluarea turului doi. Nu ne temem” și „Turul doi înapoi! Altfel venim peste voi”.
După ultimele incidente de la proteste similare, au fost montate și garduri duble de protecție la fața locului şi Jandarmeria Capitalei asigură ordinea în zonă, legitimând pe unii dintre cei care participă la manifestaţii şi controlând bagajele, în căutare de arme sau obiecte periculoase.
Asupra unei persoane jandarmii au descoperit un cuţit, motiv pentru care aceasta a fost extrasă din rândul manifestanţilor şi reţinută.
Liderul AUR, George Simion, a anunţat că se strâng semnături pentru candidatura lui Călin Georgescu.
„AUR va strânge semnături în următoarea săptămână pentru candidatura la alegerile prezidențiale a lui Călin Georgescu”, a anunțat George Simion, într-o postare pe 16 februarie pe Facebook.
Deşi George Simion nu este prezent la protest, mai mulţi lideri ai AUR coordonează acţiunile protestatarilor, al căror număr continuă să crească.
În mediul online au apărut informaţii cu privire la faptul că jandarmii şi poliţia intervin abuziv, preluate apoi de o parte a presei.
„Fac un apel public către autoritățile din București:
Am fost contactat de mai mulți cetățeni români și am constatat personal că Poliția Municipiului București, Primăria și Jandarmeria aplică amenzi în mod abuziv protestatarilor aflați în fața Guvernului României. Aceștia au fost sancționați doar pentru că au curățat zăpada din fața instituției, un lucru pe care autoritățile ar fi trebuit să îl facă de mult timp. Se pare că această neglijență este intenționată, având scopul de a descuraja participarea cetățenilor la protest, în contextul solicitării reluării turului doi al alegerilor prezidențiale.
Solicit respectuos autorităților să permită desfășurarea protestului fără intervenții abuzive. Evenimentul este autorizat pentru întreaga perioadă 20-25 februarie 2025, zilnic între orele 10:00 și 23:00. Am primit autorizatia pe nunele meu personal.
Totodată, atrag atenția că orice încercare de instigare sau de provocare din partea unor persoane trimise de diverse structuri ale statului – fie Poliție, SRI, Guvern sau partide politice – nu va rămâne fără reacție. Vom lua toate măsurile legale necesare pentru a proteja dreptul fundamental al cetățenilor la protest pașnic.
De asemenea, am contactat în cursul zilei de azi și pe Premierul României, pe domnul Marcel Ciolacu legat de protestele pe care le-am solicitat în baza cererii de autorizatie. Voi lăsa dovada clară că i-am scris și dânsului și l-am informat.
Fac un apel la rațiune, responsabilitate și respect față de democrație!”, a distribuit Robert Şerban pe Facebook.
În acest context, Jandermeria a emis un comunicat în care clarifică lucrurile.
„Referitor la afirmațiile publice recente, în cadrul unei emisiuni a unui post de televiziune, conform cărora «românii care ies în strada sunt intimidați de forțele de ordine», Jandarmeria Română și Poliția Română fac următoarele precizări:
În contextul organizării celor două mitinguri din Capitală, Jandarmeria Română și Poliția Română au adoptat măsuri preventive pentru a asigura și menține ordinea publică și pentru desfășurarea manifestațiilor într-un cadru legal și pașnic.
Acțiunile noastre sunt întotdeauna orientate spre prevenirea oricăror incidente și spre menținerea unui echilibru între dreptul la liberă exprimare și nevoia de siguranță a întregii comunități.
Facem apel la participanți să manifeste responsabilitate, să respecte indicațiile forțelor de ordine și cadrul legal aplicabil, astfel încât protestele să se desfășoare în mod pașnic, fără a perturba viața celorlalți cetățeni.
Jandarmeria Română și Poliția Română rămân ferme în misiunea comună de a proteja, atât dreptul la protest, cât și ordinea publică, intervenind doar în situațiile în care legea este încălcată.
Permanent, Jandarmeria și Poliția Română mențin un dialog activ și constructiv atât cu organizatorii, cât și cu participanții la proteste, încurajând respectarea normelor legale și îndemnând la manifestări pașnice, conform prevederilor legale.
Prezența jandarmilor și polițiștilor constituie un garant al respectării dreptului constituțional și în niciun caz un instrument de intimidare sau de obstrucționare a dreptului la liberă exprimare, așa cum, în mod eronat, s-a insinuat în cadrul emisiunii televizate”, au transmis autorităţile.
Washingtonul s-ar opune etichetării Rusiei drept agresor într-o declaraţie comună a G7 care marchează 3 ani de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Moscova, relatează presa străină. De asemenea, SUA nu ar aproba nici participarea preşedintelui Volodimir Zelenski la un summit virtual al G7.
SUA a pornit negoocieri cu Rusia privind războiul din Ucraina FOTO Arhivă Adevărul
Potrivit Financial Times, cinci surse anonime ar fi declarat că Statele Unite se opun etichetării Rusiei drept agresor în declaraţia privind cea de-a treia aniversare a războiului din Ucraina. De aemenea, nu ar fi fost convenită încă participarea lui Zelenski la summitul virtual al liderilor Grupului celor Şapte programată luni, 24 ferbuarie.
Washingtonul s-ar opune utilizării obișnuite în declaraţiile G7 privind războiul, în special termenului „agresiune rusă”.
„Suntem ferm convinşi că trebuie făcută o distincţie între Rusia şi Ucraina. Nu sunt acelaşi lucru… Americanii blochează acest limbaj, dar încă lucrăm la el şi sperăm la un acord”, a subliniat o sursă.
Statele Unite refuză totodată, potrivit Reuters, să co-sponsorizeze un proiect de rezoluţie ONU care susţine integritatea teritorială a Ucrainei şi condamnă agresiunea rusă, la trei ani de la invazie.
Informațiile survin pe fondul negocierilor purtate de Washington cu Moscova la Riad.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a susținut că, datorită președintelui Donald Trump, „ne aflăm în pragul păcii în Europa”, fără a oferi dovezi sau informații suplimentare cu privire la progresul discuțiilor.
Șeful cancelariei de la Cotroceni, Cristian Diaconescu, a afirmat că Rusia a cerut o nouă împărțire a sferelor de influență. „Statele Unite au refuzat, în acest moment”, a spus Diaconescu, completând că „nu avem garanții” că decizia va rămâne aceeași. Ulterior Dianoescu și-a schimbat declarațiile. El a explicat că cererea Rusiei de reîmpărțire a sferelor de influență a fost făcută în 2022 și a fost refuzată.
Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL și primar al Sectorului 6, a avertizat într-o postare pe Facebook cu privire la „listele negre” care circulă în spațiul public, subliniind că problema reală a României este ura amplificată pe rețelele de socializare.
Primarul a subliniat că ura este amplificată pe rețelele de socializare FOTO Facebook
„Problema nu este că vin rușii, au mai fost. Problema este că sunt dintre ai noștri la fel de răi ca ei. Gata să profite, să ne vândă, să ne supună, să facă exces de zel, să urască și să lovească. Deja au început să circule liste negre, să amenințe oamenii decenți. Absolut oribil! Dezbinarea apare pe fondul urii exacerbate, amplificată prin rețelele sociale. E suficient că m-am născut și am trăit în comunism. Nu îmi doresc să trăiesc și să mor în fascism”, a subliniat Ciprian Ciucu.
Afirmațiile vin pe fondul unor liste care ar fi apărut în spațiul public și care cuprind oameni din mai multe domenii, printre care jurnaliști, analiști și politicieni. Acestea ar fi rostogolite pe rețelele de socializare de fanii lui Călin Georgescu.
Și președinta USR, Elena Lasconi, a denunțat așa-zisa „listă a rușinii” pe care apar mai mulți jurnaliști și persoane publice și a cerut autorităților să ia măsuri. Candidata la alegerile prezidențiale a mai spus că o astfel de listă reprezintă o „apucătură fascistă” și i-a acuzat pe Călin Georgescu și George Simion că sprijină un astfel de comportament.
„Zilele acestea se întâmplă ceva de neacceptat într-o lume normală: pe TikTok, WhatsApp și alte platforme de socializare circulă liste cu nume de oameni care, zic ei, trebuie puși la colțul rușinii. Inadmisibil așa ceva! Măcar una dintre cele șase instituții care se ocupă de spațiul digital să ia o măsură concretă să oprească nenorocirea asta. Domnul Predoiu de la MAI, care-și trimite oamenii pe la uși că-l deranjează postările de Facebook, nu are nimic de zis în mizeria asta absolută? Cum poți să lași să ajungă la milioane de oameni astfel de liste”, a scris Elena Lasconi pe pagina sa de Facebook.
Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale din luna mai, a amintit de asasinatele legionarilor, vorbind despre listele cu jurnaliști și instigarea la ură.
Organizarea imediată a unor alegeri în Ucraina ar fi catastrofală pentru țară, în măsura în care milioane de ucraineni ar fi privați de drepturi de drept, a declarat joi primarul Kievului, Vitali Klițciko, în Parlamentul European, relatează Politico.
Primarul Kievului, Vitali Klițciko, la Conferința de Securitate de la Munchen FOTO PROFIMEDIA
„În situația actuală, alegerile ar fi otravă pentru patria noastră… este părerea mea personală”, a spus acesta reporterilor la Bruxelles, unde se află pentru a primi Premiul Primarului Paweł Adamowicz pentru curaj și excelență în promovarea libertății.
După ce președintele american s-a îndoit public de legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski numindu-l „dictator”, Moscova a întărit ideea, stârnind îngrijorare la Kiev, care se luptă în continuare să respingă invazia pe scară largă a Rusiei.
Alături de liderii europeni, politicienii, oficialii și soldații ucraineni au sărit la rândul lor în apărarea președintelui lor.
Primarul Kievului a spus că odată ce pacea va fi restabilită în Ucraina, alegerile ar fi următorul pas logic, însă a subliniat că nu este momentul potrivit în mijlocul unui război.
„Alegerile se numără printre bazele democratice, dar avem o situație neobișnuită în Ucraina”, a spus el. „Aproape 10 milioane de ucraineni sunt în afara țării, aproape același număr de persoane strămutate în interiorul țării. Mulți cetățeni, în jur de un milion, au îmbrăcat uniforma și luptă în prima linie.”
„Uneori am senzația că unele forțe politice se pregătesc pentru unele alegeri… Luptăm pentru independența [și] integritatea noastră și nu ar fi inteligent să ne pregătim chiar acum pentru alegeri. Pas cu pas. Trebuie să ne unim forțele pentru a opri războiul. Și după aceea, vor fi și alegeri”, a adăugat el.
Ucraina se adună în jurul lui Zelenski după comentariile lui Trump
După ce președintele american Donald Trump l-a atacat pe liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, numindu-l incompetent și lider neales, care a păcălit SUA să-i furnizeze miliarde de dolari pentru un război imposibil de câștigat, politicienii, oficialii și soldații ucraineni au sărit în apărarea președintelui lor.
„Ucraina este un stat suveran! Volodimir Zelenski este președintele Ucrainei. Legitim până când va fi ales altcineva. Numai ucrainenii pot decide când și în ce condiții ar trebui să-și schimbe guvernul. Astăzi, nu există astfel de condiții”, a transmis Iulia Timoșenko, fost prim-ministru al Ucrainei și lider al fracțiunii de opoziție Motherland din parlamentul ucrainean, într-o declarație miercuri.
„Organizarea de alegeri în timpul războiului sunt imposibile și imorale, deoarece armata noastră nu va putea participa la ele. Și astfel, alegerile nu vor fi niciodată legitime. În timpul războiului, este sinucigaș să începi cursa electorală, sfâșiind țara în tabere politice. Acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie de unitate și stabilitate”, a subliniat Timoșenko, care se opune ideii lui Zelenski de a oferi Occidentului acces la vastele rezerve de minerale critice ale Ucrainei.
„Da, lucrăm la alegerile postbelice și vrem să luăm toate deciziile în avans pentru a ne proteja democrația de ruși și de provocările interne. Dar țara are nevoie de securitate și garanții”, a spus Olga Ajvazovska, principalul organ de supraveghere a alegerilor din Ucraina.
„Logica lui Trump se bazează pe propaganda rusă. Iar faptul că președintele SUA transmite acest lucru este antimoral și antidemocratic”, a spus soldatul ucrainean Vitalii Ovcearenko.
În timp ce deputatul Ivanna Klympush-Tsintsadze nu l-a apărat imediat pe Zelenski, figura de rang înalt din Partidul Solidarității Europene din Ucraina – al cărui lider Petro Poroșenko a fost recent sancționat de Zelenski – a descris remarcile lui Trump drept „inacceptabile”. Ea face presiuni ca președintele să formeze un guvern de unitate și să implice toate partidele politice în procesul de negociere.
„Da, am auzit declarații complet inacceptabile ale liderului SUA despre cine a început războiul; despre rezolvarea „conflictului din Ucraina” prin satisfacerea completă a „dorințelor” lui Putin; despre faptul că de facto ar putea forța Ucraina să predea tot, după ce luptăm de 11 ani împotriva Rusiei dictatoriale agresive”, a spus Klympush-Tsintsadze .
„S-ar putea să ne placă Zelenski, sau nu, să-l certam, sau să-l lăudăm, s-ar putea să-i condamnăm acțiunile, sau să-l aplaudăm… pentru că este Președintele NOSTRU”, a scris Boris Filatov, primarul orașului industrial Nipro, într-o postare pe rețelele de socializare.
„Nici o creatură mincinoasă, nici la Moscova, nici la Washington, nici nicăieri, nu are dreptul să deschidă gura împotriva lui”, a adăugat Filatov.
Guvernatorul Donețkului, Vadym Filashkin, a cărui regiune se află în prima linie , a declarat că poporul ucrainean i-a încredințat lui Zelensky să conducă țara în lupta cu o putere nucleară.
„Într-o perioadă atât de dificilă, noi, poporul ucrainean, trebuie să fim alături de liderul nostru, care nu face concesii. La fel ca noi toți”, a spus el.
Echipa Trump are nevoie de „mai mult adevăr”
După răbufnirea lui Trump, marți seara, în care a învinuit Ucraina pentru invazia rusă și a susținut în mod fals că președintele ucrainean are o rată de aprobare de 4%, Zelenski a răspuns că îl respectă pe președintele SUA, dar că acesta este înconjurat de dezinformare.
„Povestea conform căreia 90 la sută din ajutor vine Statele Unite… noi înțelegem că adevărul este puțin diferit, deși suntem cu siguranță recunoscători pentru ajutor”, a spus el. „De aceea mi-aș dori ca echipa Trump să fie mai sinceră. Avem numere total diferite.
„Știu că până acum [războiul] ne-a costat 320 de miliarde de dolari. Contribuabilii ucraineni au acoperit 120 de miliarde de dolari. SUA și Uniunea Europeană au acoperit în total 200 de miliarde de dolari. Până acum, SUA ne-au oferit ajutor militar în valoare de 67 de miliarde de dolari și ajutor bugetar direct de 31,5 miliarde de dolari”, a spus Zelenski
Cele mai recente date de la Institutul Kiel pentru Economia Mondială, care urmărește în mod independent ajutorul occidental către Ucraina, sugerează că Zelensky este mai aproape de adevăr decât Trump.
În februarie, țările donatoare au oferit Ucrainei 267 de miliarde de euro în ultimii trei ani: 130 de miliarde de euro în asistență militară, 118 miliarde de euro în sprijin financiar și 19 miliarde de euro în ajutor umanitar.
„Europa în ansamblu a depășit în mod clar SUA în ceea ce privește ajutorul furnizat Ucrainei. În total, Europa a alocat 70 de miliarde de euro ajutor financiar și umanitar, precum și 62 de miliarde de euro ajutor militar. SUA, în schimb, au alocat 64 de miliarde de euro în ajutor militar, precum și cu 50 de miliarde de euro în ajutoare financiare și umanitare”, se arată în studiul publicat săptămâna trecută.
Doi din trei polonezi se opun trimiterii de soldaţi în sprijinul Ucrainei, a indicat un sondaj recent la nivel naţional.
Polonezii se împotrivesc trimiterii de militari în Ucraina. Foto: arhivă
Un sondaj publicat vineri în Polonia a relevat că aproape doi din trei cetățeni se opun participării soldaților polonezi la o misiune de stabilizare în Ucraina.
Potrivit unui sondaj publicat vineri în Polonia, 63% dintre respondenți consideră că „soldații polonezi nu ar trebui să participe” la o astfel de misiune, iar dintre aceștia, 33% au răspuns cu un „nu absolut” la această posibilitate, în timp ce 30% au spus că „nu sunt de acord”, notează Agerpres.
Sondajul a fost efectuat pe un eşantion de 1.000 de polonezi cu vârsta de 18 ani și peste, în perioada 23 și 29 ianuarie 2025, folosind metodele interviului telefonic (CATI) și interviului online (CAWI).
Deşi majoritatea consideră ca inoportună o intervenţie militară, 22% dintre respondenți au exprimat o opinie favorabilă cu privire la desfășurarea soldaților polonezi în Ucraina, iar în cadrul acestui grup, 5% au spus „absolut da” propunerii, iar 17% au spus că în opinia lor „ar fi corect” să se întâmple acest lucru.
În acelaşi timp, restul de 15% dintre cei intervievaţi au spus că sunt indeciși cu privire la această problemă, care – în lumina evoluțiilor recente privind discuțiile de pace pentru Ucraina și planurile ulterioare – a stârnit îngrijorare în rândul opiniei publice din Polonia, una dintre țările care a susținut cel mai mult Kievul în lupta împotriva Rusiei.
La rândul său, premierul polonez Donald Tusk a declarat recent că „Polonia nu intenționează să trimită soldați polonezi în Ucraina”, dar și-a exprimat disponibilitatea de a oferi „sprijin logistic și politic acelor țări care decid să facă acest lucru”. El a subliniat că, în opinia sa, „garanțiile reale de securitate trebuiesă provină din cooperarea între Europa, Statele Unite și NATO”.
Într-un sondaj separat, publicat vineri, 52,9% dintre polonezi s-au declarat în favoarea deținerii de către Polonia a armei nucleare, în timp ce 27,9% s-au opus.
Vladimir Ciorbă a declarat vineri că Nordis a plătit penalități de 5 milioane de euro, iar despre întârzierile de plată că „nu au fost atât de mari precum spun alții de câțiva ani”.
Vladimir Ciorbă, soțul Laurei Vicol/FOTO: Facebook Marian Ceaușescu
Întrebat de Marian Ceaușescu despre motivul pentru care l-a dat în judecată pe Nicolae Ciucă, Ciorbă a explicat că a fost vorba de defăimare, și că a dat în judecată mai multe persoane.
„Am dat în judecată mai multe personalități, unele și politice, pentru toată defăimarea pe care au făcut-o în campanie, bazându-se pe informații mincinoase, și știau sigur că sunt mincinoase. I-am dat în judecată în civil, și vom vedea dacă avem vreo șansă.
Nu vreau să mă îmbogățesc, banii se donează (…) sunt multe, sunt despre mine, despre familia mea, despre Nordis”, a răspuns Vladimir Ciorbă.
De asemenea, Marian Ceaușescu aduce în discuție faptul că Nordis a fost acuzat de mai mulți clienți că ar fi dat apartamente și garsoniere în regim hotelier.
„Unele sunt funcționale ca aparthoteluri, este și hotel și aparthotel. Business-ul este copiat din Dubai, unde apartamentele se închiriază și noi le folosim, și fiecare câștigă. Cei care le-au închiriat către noi au câștigat.
Sunt peste 7-8%, o garsonieră este 600 de euro pe lună, un apartament 1.200 de euro”, a adăugat acesta.
Întrebat de o jurnalistă dacă oferă garanții celor care au achiziționat de la Nordis, Ciorbă răspunde că garanțiile le oferă firma și că apartamentele vor fi livrate începând cu vara aceasta.
„Garanțiile nu le dau eu, le dau cifrele și activele firmei. Eu nu sunt o garanție, cine nu crede în chestia asta, trebuia să vadă ce active avem, sunt mult mai mari decât datoriile. Nu o spun eu, o spun casele de insolvență, o spun activele, ANAF-ul. Veți vedea, vom termina lucrările, începem din vara asta să livrăm (…) eu zic că într-un an jumătate se termină”, a răspuns acesta.
Întrebat cu privire la motivul pentru care acesta, cât și mai mulți angajați s-au trecut pe lista de creditori, acesta răspunde că se trec automat, de către casele de insolvență.
În legătură cu acuzațiile venite din partea unor clienți care declară că nu și-au primit banii din chirii, acesta răspunde că firma a plătit, din 2022, penalități de peste 5 milioane de euro.
„Noi am plătit ca și daune peste 5 milioane de euro, din 2022 până anul acesta la majoritatea clienților față de când am întârziat. Întârzierile au fost din multe motive, am pierdut și la case de insolvență (…) și din cauza războiului, și din cauza pandemiei, a modificărilor de preț. Am redus ritmul de lucru, am avut probleme cu autoritățile la anumite proiecte unde nu am primit autorizație, n-am avut probleme cu au avut alți dezvoltatori din București.
Au fost niște întârzieri, dar nu au fost atât de mari precum spun alții de câțiva ani, pentru că acum câțiva ani nu aveam niciun proiect”, a răspuns Ciorbă.
Nu în ultimul rând, întrebat dacă a avut o înțelegere cu Nicușor Dan, Vladimir Ciorbă a negat afirmația, spunând că este „exclus așa ceva”.
La 14 februarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca Vladimir Ciorbă, și ceilalți acționari să fie plasați sub control judiciar. Laura Vicol este cercetată în stare de liberate.
„În baza art.227 alin. (1) din Codul de procedură penală respinge ca nefondată propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate cu privire la inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, VICOL-CIORBĂ LAURA-CĂTĂLINA, POȘTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN, POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU, ȘAITOȘ BOGDAN-ADALBERT, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA-CLAUDIA, IVAN GEORGE-MARIAN, VASILE GABRIELA-ALINA și MATEI CRISTIAN-ANDREI. În baza 227 alin. (2) din Codul de procedură penală cu referire la art. 211 din Codul procedură penală dispune luarea faţă de inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, POȘTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN și POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU a măsurii preventive a controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de astăzi, 14.02.2025 şi până în data de 14.04.2025 inclusiv”, se arată în decizia instanţei.
Cerşetorii români nu doar că s-au instalat ilegal într-un bloc cu apartamente de lux din oraşul olandez Utrecht, ci au băgat spaima în locatari prin furturile din magazii şi automobile.
Cerşetorii români au băgat spaima în locatarii din complexul de lux Wonderwoods. Foto: Wonderwoods
Potrivit presei olandeze, mai mulţi cerşetori români au ocupat în mod abuziv câteva apartamente de lux nefinisate dintr-un complex rezidenţial de lux din oraşul Utrecht.
Din septembrie, de când s-a dat în folosinţă o parte din bloc şi locatarii au început să se mute în noile locuinţe, olandezii se plâng că mai mulţi cerşetori români, care s-au instalat în locuinţe încă nefinisate, le fac constant viaţa un coşmar.
Autorităţile olandeze au confirmat că s-au primit cel puţin cinci plângeri cu privire la furturile comise de români, în special din magazii şi autoturisme.
Locatarii au reclamat că românii, care practică cerşetoria, stau la pândă în faţa clădirii şi acţionează imediat ce proprietarii pleacă de acasă. În plus, unul dintre cei care „s-a bucurat” de vizita colocatarilor nedoriţi s-a plâns că aceştia i-au folosit magazia pe post de toaletă.
Potrivit poliţiştilor olandezi, complexul Wonderwoods, unde şi-au instalat cartierul general mai mulţi cerşetori români, se află în atenţia lor şi a fost deschisă o anchetă în acest sens.
Cerşetorii români nu sunt la primele probleme cu poliţia în Olanda, în primăvara anului trecut autorităţile anunţând că numărul lor este în continuă creşte, mai ales în Haarlem.
„În ultima vreme au fost cauzate multe neplăceri de către cerșetorii români care își fac veacul în centrul orașului Haarlem, în special în Grote Houtstraat. Aceștia sunt, de fapt, cerșetori profesioniști și ceea ce fac ei se pedepsește prin lege. Totodată, nu sunt atât de nevoiași precum par, prin cerșetorie fac doar bani de buzunar. Vă rog să-i ignorați”, spuneau autorităţile olandeze în martie 2024.
Gazetarul Cristian Tudor Popescu spune despre Gigi Becali că este „un suveranist autentic”, după ce deputatul AUR a declarat că „America e partenerul nostru, Europa e familia noastră!”.
Cristian Tudor Popescu/FOTO: Arhivă
„Un suveranist autentic – dl Gigi Becali
După ce întreabă: „Acum că se amestecă în România, credeți că ne dă nouă Elon Musk miliardele lui?”, domnul Gigi Becali rezolvă dilema României, „America sau Europa?”, cu o formulare memorabilă, demnă de un tradiționalist: „America e partenerul nostru, Europa e familia noastră!”.
Am spus că nu voi mai folosi termenul „suveraniști” pentru cegiștii, auriștii, șoșocații anti UE și pro Kremlin. Dl Becali e singurul din AUR pe care îl voi numi suveranist”, a afirmat CTP.
Vineri, Gigi Becali a declarat că liderul AUR, George Simion, este cel mai îndreptățit să candideze.
„Dacă Simion nu candidează la prezidențiale, eu plec din AUR și candidez eu independent. Dar eu sunt sigur că Simion candidează, că eu nu vreau, la vârsta mea, să mă bag în asta. Georgescu nu va fi lăsat să candideze și atunci are o șansă Simion”, a spus Gigi Becali.
Despre Călin Georgescu, acesta declară că trebuie interzis în România de instituțiile statului.
„Am zis, ba, m-am referit la sfânta apă, am găsit eu niște găselnițe, numai că el nici de credință nu știe, a început să vorbească despre credință aiurea, că habar nu are, a fost fascinat el, asta este impostură (…)”, a mai spus deputatul.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan participă luni, în format online, la summitul Defense and Security Strategy of Unity. Action Plan, organizat în Ucraina.
Ilie Bolojan va participa prin videoconferință la eveniment FOTO Inquam Photos
Preşedintele interimar Ilie Bolojan va participa luni, de la ora 11.00, în format online, la summitul Defense and Security Strategy of Unity. Action Plan, organizat în Ucraina, a anunțat Administrația Prezidențială.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a mers miercuri la Paris, într-o primă deplasare externă, de unde a participat la reuniunea informală organizată de președintele francez în format de videoconferință. Șeful interimar al statului român și premierul din Luxemburg au fost singurii lideri europeni prezenți fizic din cei 20 de premieri și șefi de stat care au participat.
Bolojan a fost însoţit de Luminiţa Odobescu, consilier prezidenţial pentru afaceri europene. De asemenea, președintele interimar al României a avut o discuție tete-a-tete cu Emmanuel Macron, întâlnire în urma căreia a afirmat că a fost reconfirmat parteneriatul strategic cu Franța, dar și stabilitatea prezenței militare franceze pe teritoriul României.
Președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat în urma reuniunii informale convocate de Emmanuel Macron la Paris, că liderii prezenți au convenit pregătirea unui pachet important de sprijin în perioada imediat următoare, în așa fel încât el să poată fi adoptat la primul Consiliu European. Sprijinul va fi financiar. Totodată va consta și în armament militar.
Țările care au participat miercuri sunt: Lituania Cipru, Finlanda, Belgia, Bulgaria, Canada, Croația, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Islanda, Letonia, Norvegia, Potugalia, Suedia, Slovenia și Cehia.
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a anunțat că merge vineri Bruxelles, împreună cu Marcel Ciolacu și ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, pentru consultări cu reprezentanții Comisiei Europene. El a afirmat că, pentru a putea absorbi fondurile din PNRR, este necesară ajustarea țintelor și jaloanelor în funcție de situația actuală.
„Astăzi voi fi la Bruxelles, împreună cu premierul Marcel Ciolacu și ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, pentru consultări cu reprezentanții Comisiei Europene, care vizează renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență, dar și situația securității regionale și globale”, a scris Tanczos Barna pe Facebook.
Potrivit ministrului Finanțelor, fondurile PNRR reprezintă o parte esențială a bugetului pe anul 2025, „axat pe investiții masive în economie, dar și pentru anul care urmează. Pentru a putea absorbi aceste fonduri, care se concretizează în autostrăzi, școli și spitale moderne, păduri noi și localități modernizate, este nevoie de o mobilizare la fiecare minister în parte, dar și de adaptarea unor ținte și jaloane la situația actuală”.
Oficialul a mai spus, de asemenea, că apartenența României la UE a însemnat, în ultimele aproape două decenii, o dezvoltare economică, îmbunătățirea nivelului de trai și o siguranță sporită pentru investitori.
„Doar prin colaborare strânsă, respectând angajamentele față de partenerii noștri și adaptându-ne provocărilor actuale, putem asigura continuitatea acestui parcurs de dezvoltare”, a adăugat Tanczos Barna.
Premierul Marcel Ciolacu se va afla vineri la Bruxelles, pentru consultări cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), dar și despre situația securității regionale și globale, în contextul negocierilor care au loc la ora actuală în căutarea unei soluții care să pună capăt războiului din Ucraina.
Din delegaţia oficială care îl însoţeşte pe premierul Marcel Ciolacu la Bruxelles fac parte vicepremierul şi ministrul Finanţelor Tánczos Barna, şi ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş.
Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la …
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat facturi în valoare totală de 297.159.872,54 de lei pentru 299 obiective realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat, vineri, ministrul Cseke Attila.
„Am preluat ministerul cu datorii de peste 6 miliarde de lei, din care am reușit, până astăzi, cu această plată, să acoperim facturi restante pentru investiții în valoare de peste 4 miliarde de lei”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Pentru Componenta C5 – Valul renovării, au fost decontate 204.557.958,75 de lei pentru 118 obiective care vizează renovarea seismică și energetică a clădirilor publice și multirezidențiale.
Pentru Componenta C10 – Fondul local, au fost decontate 82.611.151,43 de lei pentru 150 obiective care urmăresc elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, precum și asigurarea infrastructurii pentru transportul verde.
Prin Componenta C15 – Educație, s-au alocat 9.990.762,36 de lei pentru construcția a 31 de creșe noi.
Situaţia plăţilor efectuate este disponibilă pe site-ul MDLPA.
Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la …
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a ordonat o „operaţiune intensivă împotriva centrelor teroriste” din Cisiordania, după ce mai multe autobuze au explodat joi seara în orașul Bat Yam, centrul Israelului.
FOTO: Profimedia
Netanyahu „a ordonat forţelor de apărare israeliene să conducă o operaţiune intensivă împotriva centrelor teroriste” din Cisiordania, a declarat sursa pe reţeaua X. De asemenea, premierul a ordonat poliției și serviciului intern de informații (Shin Bet) „să crească activitatea în prevenirea” unor astfel de atacuri, scrie Agerpres.
Trei autobuze goale au explodat, joi seara, într-un interval scurt de timp, în diferite parcări din Bat Yam (centrul Israelului), în ceea ce poliția israeliană spune că ar fi un atac terorist. Din fericire, nu au fost raportate victime.
„Forțele de poliție sunt la fața locului, iar unitățile de dezamorsare a bombelor inspectează zona. Comisarul de poliție va efectua o evaluare a situației. Orice persoană care se află în apropierea terminalului Menachem Begin trebuie să stea departe. Vigilența publicului este esențială pentru asigurarea siguranței”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliției districtului Tel Aviv, Arie Doron.
Primarul orașului, Tzvika Brot, a asigurat cetățenii că autoritățile lucrează pentru a exclude orice alte amenințări și le-a cerut să evite zona unde s-a produs explozia.
„Sunt la fața locului împreună cu comandanții poliției și cu unitatea de patrulare de securitate a orașului. Vom oferi actualizări de îndată ce vom avea mai multe informații. Circumstanțele sunt încă neclare, dar îi îndemn pe locuitori să evite zona în timp ce ancheta este în curs de desfășurare”, a spus el.
Senatul SUA l-a confirmat joi pe Kash Patel în funcţia de director al Biroului Federal de Investigaţii (FBI), relatează AFP.
Kash Patel a fost confirmat de o majoritate republicană ca director FBI FOTO EPA-EFE
51 din 100 au votat pentru numirea lui Kash Patel la conducerea FBI, în timp ce 49 au votat împotrivă, inclusiv doi senatori republicani.
Fost procuror federal, Kash Patel, în vârstă de 44 de ani, este un susţinător fervent al lui Donald Trump și este puternic contestat de opoziţia democrată, mai ales prin prisma faptului că le-a luat apărarea celor care au participat la asaltul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului, dar și a sprijinului pe care l-a exprimat în trecut pentru mişcarea conspiraționistă de extremă dreaptă QAnon.
În calitate de consilier republican în Congres şi membru al personalului de securitate naţională al lui Trump, Patel a luptat pentru declasificarea şi publicarea documentelor în timpul ancheta FBI privind legăturile dintre Rusia şi campania lui Trump din 2016.
„Poporul american merită un FBI transparent, responsabil şi dedicat justiţiei. Politizarea sistemului nostru de justiţie a erodat încrederea publicului – dar asta s-a terminat”, a declarat Kash Patel pe reţelele sociale la scurt timp după ce nominalizarea sa a fost aprobată.
„Misiunea mea de director al FBI este clară: să lăsăm poliţiştii buni să fie poliţişti şi restabilirea încrederii în FBI”, a spus el, potrivit Agerpres.
Kash Patel este „extrem de periculos din punct de vedere politic”, l-a atacat senatorul democrat Dick Durbin, care a catalogat nominalizarea lui un „dezastru politic şi pentru securitatea naţională”.
„El şi-a reiterat intenţia de a folosi „poliţia federală” a naţiunii noastre pentru a se răzbuna pe inamicii săi politici”, a subliniat senatorul democrat.
În timpul audierii sale în Senat luna trecută, Kash Patel a negat că are o „listă de inamici„ şi a dat asigurări că „toţi agenţii FBI vor fi protejaţi de represaliile politice”.
El i-a acuzat pe democraţi că selectează fragmente din comentarii ale sale mai vechi. „Frânturile de informaţii sunt adesea înşelătoare”, a spus Patel.
Mandatul de director al FBI ar trebui să fie pe 10 ani, tocmai pentru a menține separarea aceastei poziţii de politică. Însă, după ce a recâştigat Casa Albă, Trump a spus limpede că doreşte ca Chris Wray, şeful FBI de atunci, să plece, ceea ce l-a determinat pe acesta să demisioneze.
Până acum, și alte figuri puternic criticate de democrați în special au primit aprobarea Senatului, între care Robert F. Kennedy Jr., un politician antivaccinist, la conducerea Departamentului Sănătăţii, respectiv Tulsi Gabbard în fruntea CIA, în pofida poziţiilor sale apropiate de cele ale Moscovei.
Declarații privind „statul paralel”
În timpul audierii sale de confirmare, democraţii s-au concentrat asupra istoricului de declarații ale lui Patel în care acesta solicita pedepse împotriva persoanelor despre care era de părere că fac parte din „statul paralel” ce încerca să îl submineze pe Trump.
Ei şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la ceea ce au numit o „listă de duşmani” din cartea„Gangsteri guvernamentali”, publicată de Patel în 2023.
CNN a relatat că o parte din cei 60 de oficiali de pe acea listă iau măsuri drastice pentru a-şi proteja familiile, temându-se că Patel îşi va folosi prerogativele FBI împotriva lor.
Patel a primit o plată de 25.000 de dolari anul trecut de la o companie de film deţinută de un cetăţean ruso-american care a produs campanii de promovare a teoriilor conspiraţioniste despre „statul paralel” şi a exprimat opinii antioccidentale avansate de Kremlin, potrivit unor documente, între care declaraţia financiară pe care Patel a prezentat-o în timpul audierii pentru confirmare din Senat.
Un articol din presa americană concluzionează că pozițiile Administrației Trump din ultimele zile conturează un scenariu sumbru pentru aliații europeni, și anume sfârșitul lumii postbelic. În acest context statele europene trebuie să își găsească noi pârghii.
FOTO Profimedia
„Vreme de opt decenii alianțele Americii cu alte democrații au constituit fundația politicii externe, politicii comerciale și influenței culturale americane. Investițiile americane în securitatea aliaților au menținut pacea în zone cândva instabile ale lumii, permițându-le să prospere unor societăți democratice, din Germania și până în Japonia, prin faptul că împiedicau autocrațiile prădătoare să le distrugă. Și noi am prosperat. Mulțumită aliaților noștri, SUA au obținut o influență economică și politică fără precedent în Europa și Asia și o putere fără precedent în restul lumii”, arată un articol The Atlantic.
Articolul mai notează că „Donald Trump e un mare opozant al alianțelor americane, fiindcă le consideră prea costisitoare”, iar „Administrația Trump pune acum punct epocii postbelice”.
«Nimeni n-ar trebui să fie surprins: era predictibil, ba încă a și fost prezis. Donald Trump e un mare opozant al alianțelor americane, fiindcă le consideră prea costisitoare, încă din 1987, când a cumpărat în trei ziare câte o pagină întreagă de reclamă în care afirma că „Japonia și alte țări profită de decenii întregi de SUA”. În 2000 scria că „prin retragerea din Europa, țara noastră ar economisi milioane de dolari anual”»
Totodată, articolul amintește că în primul mandat al lui Trump, membrii guvernului și consilierii l-au împiedicat în mod repetat să-i insulte pe aliați sau să rupă legături militare și politice, însă acum președintele american s-a înconjurat cu oameni dispuși să execute și chiar să încurajeze schimbările radicale pe care le dorește.
„Relațiile Americii cu aliații ei sunt complexe și multi-stratificate, iar într-o formă sau alta vor persista. Însă aliații Americii, și mai ales cei din Europa, trebuie să conștientizeze această realitate nouă și să opereze unele schimbări radicale”, punctează sursa citată, arătând că această cotitură a început cu o serie de atacuri care păreau la prima vedere improvizate, chiar neserioase, la adresa suveranității unor țări: Danemarca, Canada și Panama, urmat de discursul lui J. D. Vance de la Munchen care a încercat să demonstreze că democrațiile europene nu sunt democratice.
Cu câteva zile înainte de conferință, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a mers la Kiev și i-a prezentat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski un document de două pagini, cerându-i să-l semneze. Detalii privind acea propunere de acord au început să se scurgă în presă în weekend. Textul stipula că SUA vor primi 50% din toată „valoarea economică asociată cu resursele Ucrainei”, inclusiv „resurse minerale, resurse de petrol și gaze, porturi, altă infrastructură”, nu doar pe moment, ci pe veșnicie, a scris The Telegraph și au confirmat alte surse. „Pentru toate licențele viitoare, SUA vor avea un drept de prim refuz la achiziția de minerale exportabile”, afirmă documentul.
Acești termeni aduc cel mai bine cu cei ai Tratatului de la Versailles impus Germaniei după primul război mondial și sunt incomparabil mai răi decât cei impuși Germaniei și Japoniei după al doilea, mai notează publicația, subliniind că documentul nu se remarcă doar prin cruzime, ci și prin ambiguitate.
„Nu, SUA nu au cheltuit „350 de miliarde de dolari” în Ucraina. Nu, Zelenski, nu are doar „4%” popularitate; cifra reală depășește 50%, mai mult decât Trump. Nu, Zelenski nu e un dictator; ucrainenii, spre deosebire de ruși, dezbat liber și se ceartă pe politică. Dar, fiindcă zilnic se află sub pericol de atac, guvernul ucrainean a proclamat legea marțială și amânarea alegerilor până la încetarea focului”, mai arată articolul, arătând că discursul lui Trump din ultimele zile aduce o învățătură pentru aliații Americii: „Trump demonstrează că poate să i se alăture și chiar i se alătură oricui are el chef – Vladimir Putin, Mohammed bin Salman, poate chiar și lui Xi Jinping până la urmă -, sfidând vechile tratate și înțelegeri. Pentru a determina prin intimidare Ucraina să semneze un acord care-i e defavorabil, el e dispus chiar și să distorsioneze realitatea”.
În aceste condiții totul e pus la bătaie și orice relație poate face obiectul târguielii, iar Zelenski încearcă acum noi unghiuri de abordare, lucru pe care trebuie să îl facă și europenii, să acționeze în același spirit și să găsească și ei unele pârghii noi de influență.
„Europenii mai trebuie totodată să creeze, imediat, o coaliție a voinței care să fie pregătită să apere militar Ucraina, dar și alți aliați care ar putea fi atacați pe viitor. Descurajarea are o componentă psihologică. Dacă Rusia se abține să atace Lituania, dar de altfel chiar și Germania, e pentru că Putin se teme de reacția SUA. Acum, cu America devenită impredictibilă, europenii trebuie să asigure ei înșiși descurajarea. Se discută acum de o bancă militară care să finanțeze noi investiții în domeniu, însă aceasta ar fi doar începutul. Ei trebuie să-și amelioreze drastic bugetele militare, planificarea și coordonarea. Dacă vor vorbi și acționa precum un singur grup, europenii vor avea mai multă putere și mai multă credibilitate decât dacă vorbesc separat”, mai arată pubblicația.
Deputatul AUR George Becali a declarat că este convins că liderul partidului din care face parte, George Simion, va candida la alegerile prezidențiale din luna mai.
George Becali, deputat AUR FOTO: Adevărul
George Becali, deputat AUR, spune că partidul din care face parte nu trebuie să-l susțină la alegerile prezidențiale pe Călin Georgescu, care în opinia sa trebuie interzis în România de instituțiile statului.
Într-o intervenție la un post de televiziune, George Becali a precizat că liderul AUR, George Simion, este cel mai îndreptățit să candideze.
„Dacă Simion nu candidează la prezidențiale, eu plec din AUR și candidez eu independent. Dar eu sunt sigur că Simion candidează, că eu nu vreau, la vârsta mea, să mă bag în asta. Georgescu nu va fi lăsat să candideze și atunci are o șansă Simion”, a spus Gigi Becali.
Nu este pentru prima dată când patronul FCSB, ajuns în Parlament pe listele AUR, a afirmat că este posibil că Georgescu să se creadă un mesia sau să fie un impostor.
Gigi Becali a relatat că prima dată când și-a pus semne de întrebare cu privire la Călin Georgescu a fost momentul în care a vorbit de apă. Parlamentarul a criticat dur discursul naționalist și în special cel despre religie al lui Călin Georgescu.
„Am zis, ba, m-am referit la sfânta apă, am găsit eu niște găselnițe, numai că el nici de credință nu știe, a început să vorbească despre credință aiurea, că habar nu are, a fost fascinat el, asta este impostură (…)
Uniunea Europeană va încerca să importe mai mult gaz din țări precum SUA, pentru a înlocui livrările de gaze din Rusia și va extinde mai rapid capacitățile de producție a energiei regenerabile pentru a reduce dependența generală de combustibili fosili, a declarat comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen.
UE s-a angajat să renunțe la combustibilii fosili din Rusia până în 2027, ca răspuns la invazia din 2022 a Ucrainei. În timp ce livrările de gaze din Rusia au scăzut, UE și-a crescut importurile de gaz natural lichefiat rusesc anul trecut, arată Reuters.
„În loc să folosim banii contribuabililor, banii cetățenilor, pentru a plăti gazele acolo unde veniturile ajung în cufărul de război al lui Putin, trebuie să ne asigurăm că ne producem propria energie”, a declarat comisarul Jorgensen.
Acesta a mai spus că autoritățile de la Bruxelles pregătesc schimbări pentru a permite accelerarea construirii de noi capacități de producere a energiei regenerabile. Pentru încălzirea locuințelor și pentru industriile în care gazul nu poate fi înlocuit rapid cu electricitate, el a spus că UE își va intensifica eforturile de a-și procura gaze naturale din surse alternative.
„Este treaba mea să mă asigur că este ieftin și nu rusesc. Va mai fi nevoie de gaz și va trebui să găsim alte surse decât Rusia, iar asta poate însemna și un import mai mare din SUA”, a spus el.
Prețurile plătite pentru gaz în UE, tot mai mari
Prețurile de referință ale gazelor pe piețele europene au crescut săptămâna trecută la maximele ultimilor doi ani.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a avertizat înainte de preluarea mandatului că UE se va confrunta cu tarife comerciale dacă nu va importa mai mult petrol și gaze din Statele Unite.
Comisia Europeană nu cumpără direct gaze, dar a elaborat planuri pentru a semna angajamente cu furnizorii de GNL (gaz natural lichefiat) și de a lua în considerare investițiile în infrastructura de export de GNL în străinătate pentru a încerca să asigure mai multe contracte pe termen lung cu prețuri stabile, arată o serie de documente consultate de Reuters.
Conform legislației UE, contractele europene de gaze trebuie să se încheie până în 2049 pentru a se alinia la obiectivul Blocului privind schimbările climatice până în 2050.
Jorgensen a confirmat că Comisia Europeană lucrează la controale mai stricte ale pieței de gaz pentru a evita tranzacțiile speculative care cauzează creșteri ale prețurilor și va propune săptămâna viitoare „instrumente financiare” menite să decupleze prețurile cu amănuntul la energie de prețurile gazului.
Regulile UE înseamnă că, în ciuda expansiunii rapide a energiei regenerabile în Europa, prețul gazului continuă să stabilească prețul energiei pe care mulți consumatori europeni îl plătesc.
Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul …
Uniunea Europeană trebuie să reacționeze la politicile președintelui american Donald Trump prin reducerea dependenței de Statele Unite și consolidarea autonomiei strategice, comentează publicația germană Handelsblatt, propunând accelerarea procesului decizional și integrarea forțelor militare.
”Președintele SUA, Donald Trump, a demonstrat încă o dată că este imprevizibil în ultimele zile, inclusiv prin atacurile verbale la adresa omologului său din Ucraina, Volodimir Zelenski, precum și prin negocierile cu Rusia fără prezența europenilor. În Europa, preocupările privind securitatea și situația Ucrainei sunt în creștere, dar continentul nu este lipsit de mijloace de reacție”, notează Jana-Sophie Brüntjen, într-un editorial publicat în revista Handelsblatt.
Donald Trump a intensificat criticile la adresa lui Volodimir Zelenski, acuzând Ucraina că este parțial responsabilă de circumstanțele care au atras invazia militară rusă. De asemenea, l-a numit incompetent pe președintele Ucrainei, care s-a apărat spunând că Trump trăiește în ”spațiul dezinformării ruse”. Ulterior, Trump l-a numit pe Zelenski ”dictator”, acuzându-l că refuză să organizeze alegeri.
Ce înseamnă aceste lucruri pentru Europa și Ucraina?
Fără ajutorul Statelor Unite, Ucraina va putea cu greu să continue eforturile de respingere a invaziei ruse, întrucât europenii nu vor putea face față singuri furnizării de asistență Kievului. Trump vrea oprirea războiului și a inițiat negocieri directe cu Moscova printr-o reuniune organizată la Riyad.
Apropierea lui Trump de președintele rus, Vladimir Putin, generează preocupări care merg dincolo de războiul din Ucraina. Trump a amenințat în mod repetat că ar putea retrage Statele Unite din NATO.
Conform serviciilor secrete europene, riscul unui atac al Rusiei este real, lucru evidențiat recent de Kaja Kallas, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate.
”Multe dintre agențiile de securitate europene cred că Rusia ar putea testa apărarea UE în următorii trei-cinci ani”, a afirmat Kaja Kallas.
Cum poate reacționa Europa?
Acuzațiile lui Trump la adresa lui Zelenski au fost respinse de cancelarul german, Olaf Scholz, și de premierul Marii Britanii, Keir Starmer. În noul context, Marea Britanie și Franța pregătesc o forță de aproximativ 30.000 de militari pentru o misiune de pace în Ucraina.
Pe termen lung, Uniunea Europeană va avea nevoie de facilitarea procesului decizional. Vicecancelarul german Robert Habeck a propus stabilirea unei agende comune a UE și modificarea modalităților decizionale, ceea ce ar presupune că statele membre ar trebui să cedeze mai multă putere Bruxellesului.
”Fără o linie comună, securitatea Europei va fi greu de garantat. O idee vehiculată frecvent este crearea unei armate europene, ceea ce pare nerealist, ținând cont de faptul că este necesar acordul tuturor statelor. Dar mai realist ar fi scenariul avansării integrării forțelor armate, prin standarde comune și intensificarea cooperării, inclusiv în materie de achiziții și producție de armament”, subliniază editorialistul, notând că reprezentanții Comisiei Europene ar urma să prezinte o strategie de apărare în martie.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Oficiali americani şi ruşi s-ar fi întâlnit discret în Elveţia în ultimele luni, inclusiv săptămâna trecută, pentru discuţii neoficiale despre războiul din Ucraina. Multe detalii rămân neclare, inclusiv agendele întâlnirilor, dacă ucrainenii au fost prezenţi şi când au început întâlnirile.
Soldați ucraineni, pe front FOTO: Profimedia
Potrivit Reuters, cel puţin o întâlnire a avut loc la Geneva, în timpul Conferinţei de Securitate de la München de săptămâna trecută.
Deşi participanţii au experienţă diplomatică şi de securitate, aceştia nu sunt oficiali guvernamentali, au declarat sursele Reuters, care au refuzat să identifice participanţii.
Anumiți consilieri ai lui Trump sunt la curent cu întâlnirile, a declarat una dintre surse.
Discuţiile din Elveţia au fost descrise ca fiind de tip Track Two – limbaj diplomatic pentru dialogul neoficial orientat spre îmbunătăţirea comunicării şi discutarea ideilor, mai degrabă decât spre elaborarea de propuneri concrete. Nu e clar ce a fost pe agenda reuniunilor, dacă au fost prezenți ucraineni și când au început întâlnirile.
Întâlnirile, care nu au fost dezvăluite până acum, evidențiază eforturile din culise ale SUA și Rusiei de a explora modalități de a pune capăt războiului din Ucraina, în ciuda unei cvasi-îngheţări a contactelor oficiale sub predecesorul lui Trump, fostul preşedinte Joe Biden.
Trump l-a numit miercuri pe Zelenski drept „un dictator fără alegeri”, după ce Zelenski a spus că Trump a fost prins într-o „bulă de dezinformare rusească”.
Statele Unite au oferit Ucrainei zeci de miliarde de dolari sub formă de ajutor militar în timpul războiului, iar Trump a declarat că investițiile americane în minereurile ucrainene ar putea asigura „că vom recupera într-o anumită formă acești bani”.
O posibilă întâlnire între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin „va depinde în mare măsură de faptul dacă putem face vreun progres în ceea ce privește încheierea războiului din Ucraina”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio.
Marco Rubio, șeful diplomației americane FOTO: Arhivă
Rubio a susține că a discutat despre o astfel de întâlnire atunci când s-a întâlnit marți cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov în Arabia Saudită, spunându-i lui Lavrov și oficialilor ruși: „Nu va exista o întâlnire până când nu vom ști despre ce va fi vorba”.
„Cred că momentul în care va avea loc această întâlnire va depinde în mare măsură de faptul dacă putem face vreun progres în ceea ce privește încetarea războiului din Ucraina”, i-a spus Rubio jurnalistei Catherine Herridge într-un interviu difuzat pe X, potrivit reuters.
În urma discuțiilor din Arabia Saudită, Trump – care a vorbit la telefon cu Putin săptămâna trecută – a declarat marți că probabil se va întâlni cu Putin înainte de sfârșitul lunii. Rubio a declarat: „Nu știu care este calendarul”.
Rubio a spus că Trump vrea să știe dacă Rusia este serioasă în ceea ce privește încetarea războiului din Ucraina. „Singura modalitate este de a-i testa, de a-i implica și de a le spune: „Bine, sunteți serioși în ceea ce privește încheierea războiului? Și dacă da, care sunt cererile voastre? Sunt cererile voastre publice și cererile voastre private diferite?” a spus Rubio.
„Singurul lucru asupra căruia am căzut de acord este că vom vorbi despre pace. Ceea ce oferă ei, ceea ce sunt dispuși să accepte, ceea ce sunt dispuși să ia în considerare, va determina dacă sunt serioși sau nu în privința păcii. Pur și simplu nu suntem încă în această etapă”, a adăugat secretarul de stat american.
Oferta lui Trump de a încerca să pună capăt războiului a lăsat Ucraina și aliații europeni îngrijorați că vor fi excluși din orice discuții de pace, dar Rubio a declarat că SUA s-au consultat cu toți.
Trump este supărat pe Zelenski
Rubio a vorbit pe fondul unei rupturi tot mai mari între Trump și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski..
Trump l-a numit miercuri pe Zelenski drept „un dictator fără alegeri”, după ce Zelenski a spus că Trump a fost prins într-o „bulă de dezinformare rusească”.
„Președintele Trump este foarte supărat pe președintele Zelenski. Ne pasă de (Ucraina) pentru că are implicații pentru aliații noștri și, în cele din urmă, pentru lume. Ar trebui să existe un anumit nivel de recunoștință aici”, a spus Rubio.
Statele Unite au oferit Ucrainei zeci de miliarde de dolari sub formă de ajutor militar în timpul războiului, iar Trump a declarat că investițiile americane în minereurile ucrainene ar putea asigura „că vom recupera într-o anumită formă acești bani”.
George Simion, liderul AUR, i-a trimis o scrisoare miliardarului Elon Musk prin care îl invită în România înaintea alegerilor prezidențiale pentru a participa la o „dezbatere pe tema democrației”.
George Simion l-a invitat pe Elon Musk
„În primul rând, dorim să ne exprimăm recunoștința sinceră pentru sprijinul constant pe care îl acordați poporului român în acest moment critic din istoria națiunii noastre.Vocile puternice ca a dumneavoastră – vocile persoanelor care înțeleg cum ar trebui realizat progresul fără a cădea în capcana progresismului, și care susțin cooperarea internațională fără a îmbrățișa globalismul – sunt cele care pot vorbi cu adevărat despre idealurile libertății și esența democrației.
România se confruntă în prezent cu provocări semnificative în eforturile sale de a-și restabili integritatea democratică și constituțională, în urma deciziei unei curți constituționale politizate de a anula întregul proces al alegerilor prezidențiale. Acest lucru a generat îngrijorări serioase cu privire la legitimitatea sistemului nostru democratic.
Lipsa dovezilor prezentate pentru a justifica anularea alegerilor ridică semne de întrebare cu privire la statul de drept. Europa privește acum România ca pe un experiment, în care ideologiile neomarxiste testează noi metode de a controla masele, fără a ține cont de voința și drepturile lor democratice.
În lumina acestor evoluții, am fi profund onorați să vă invităm la București pentru câteva zile în martie sau aprilie pentru o dezbatere pe tema democrației. Aceasta ar oferi o ocazie neprețuită de a explora aspectele-cheie ale democrației – cum ar trebui să funcționeze și cum se pot simți cetățenii sprijiniți de liderii pe care îi admiră, care dau dovadă de integritate și viziune.
Suntem încrezători că prezența și opiniile dumneavoastră ar contribui în mod semnificativ la această discuție importantă și am fi cu adevărat onorați să vă avem ca invitat.
Cu profund respect și considerație,
George Simion
Președinte al Partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)”, se arată în scrisoarea trimisă de Simion.
Liderul AUR i-a mai cerut sprijinul lui Musk și imediat după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, tot pe X, într-o postare în care l-a etichetat pe Elon Musk și pe Donald Trump Jr.
„Ceea ce se întâmplă în România este o rușine, Donald Trump Jr., românii au ales în mod cert un viitor suveran, patriot și pașnic. Cu toate acestea, globaliștii sorosisti au avut alte planuri pentru noi.
Primăvara aceasta avem o ultimă șansă. Am nevoie de sprijinul vostru – pentru libertate!”, a transmis Simion, etichetându-i la finalul postării pe Elon Musk și pe Donald Trump jr.
Simion a participat la evenimentele prilejuite de învestirea din 20 ianuarie a noului președinte, Donald Trump.
„Sunt de 24 de ore în Washington și deja acasă satanele se agită. Mă voi întâlni cu majoritatea figurilor relevante conservatoare de aici. AUR este unde trebuie pentru român”, a scris, duminică seara, pe Facebook, George Simion, publicând o fotografie alături de fiul lui Donald Trump.
Miliardarul Elon Musk a apărut la o adunare conservatoare din afara Washingtonului cu o drujbă, acuzându-i pe democrați de „trădare”. „Mintea mea este o furtună, așa că… este o furtună”, a spus omul de încredere a președintelui Trump.
Elon Musk cu drujba, la o adunare publică FOTO: Profimedia
Musk, CEO-ul Tesla care a devenit probabil cel mai influent consilier al președintelui Donald Trump, a vorbit despre cruciada sa de a reduce cheltuielile guvernamentale și de a reduce forța de muncă federală cu Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală al administrației, scrie AP.
Înainte de a urca pe scenă, el s-a întâlnit cu președintele argentinian Javier Milei, care a fost adesea lăudat de Musk și a popularizat unealta electrică în timp ce făcea campanie electorală în 2023 și propunea reducerea cheltuielilor publice.
După ce Musk a apărut pe scenă, purtând ochelari de soare și pălăria sa neagră caracteristică „Make America Great Again”, acesta a spus că Milei are un cadou pentru el.
Liderul argentinian a urcat apoi pe scenă cu drujba roșie și i-a înmânat-o lui Musk. Drujba era gravată cu sloganul lui Milei, „Viva la libertad, carajo”, care înseamnă în spaniolă „Trăiască libertatea, la naiba”.
Musk: Mintea mea este o furtună
Ulterior, Musk s-a angajat într-un schimb de replici cu gazda de televiziune, abordând o serie de subiecte. Printre acestea s-au numărat călătoria sa de la neutralitatea politică la statutul de unul dintre cei mai fervenți susținători financiari ai președintelui Donald Trump, preocupările sale cu privire la propria securitate și dorința sa de a vizita depozitul de aur al SUA de la Fort Knox din Kentucky.
Schmitt l-a întrebat pe șeful SpaceX și Tesla cum este „înăuntrul minții unui geniu”.
Musk a ezitat puțin, pentru ca apoi să răspundă: „Mintea mea este o furtună, așa că… este o furtună”.
De asemenea, Schmitt l-a întrebat pe Musk cu privire la afirmația lui că administrația Biden a ales în mod intenționat ca doi astronauți americani să rămână „blocați” pe Stația Spațială Internațională (ISS), după ce naveta lor spațială Boeing Starliner a fost scoasă de pe orbită fără ei, în loc să permită companiei SpaceX a lui Musk să obțină permisiunea pentru aducerea lor acasă.
Musk a spus că este „absolut” convins că Biden i-a abandonat pe astronauți și a susținut că decizia de a-i lăsa la stația spațială s-a datorat în întregime politicii.