Președintele Donald Trump a recunoscut că nu știe dacă va putea pune capăt războiului din Ucraina, deși în campania electorală promisese că va rezolva situaţia chiar din prima zi de mandat.
Donald Trum nu mai e aşa de sigur de influenţa sa asupra lui Putin. FOTO Inquam/Eduard Vînătoru
Ultimele sale declaraţii vin în contextul unor discuții telefonice recente atât cu Vladimir Putin, cât şi cu Volodimir Zelenski, în timp ce SUA au redus livrările de arme către Kiev.
Președintele Donald Trump a declarat vineri, 4 iulie, chiar de Ziua Independenţei SUA, că nu este sigur că va putea pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, o poziție care se situază la polul opus faţă de promisiunea fermă făcută în campania electorală, când susținea că va putea opri conflictul imediat după preluarea mandatului, notează Politico.
„Nu știu. Nu pot să vă spun dacă se va întâmpla sau nu”, a declarat Trump reporterilor la bordul Air Force One, atunci când a fost întrebat dacă este încrezător că va reuși să oprească luptele dintre cele două țări.
Totuși, el punctat că încheierea războiului rămâne o prioritate: „Da. Mi-ar plăcea să văd că se întâmplă asta”.
Pe durata campaniei electorale, Donald Trump a declarat că poate pune capăt luptelor „în prima zi de mandat”, însă ulterior, într-un interviu pentru Time Magazine, a nuanțat această promisiune, numind-o „o exagerare”.
„Am ajutat o mulțime de țări”, a mai spus Trump vineri. „Situația din Ucraina – asta este o afacere Biden. Nu este o afacere Trump. Încerc să o finalizez”.
Vă reamintim că de la revenirea la Casa Albă el a încercat tot să medieze un acord de pace între Kiev și Moscova, deși anterior a amenințat că ar putea renunța la eforturile de mediere, pe fondul frustrării față de lipsa de progrese în oprirea conflictului.
În această săptămână, Trump a discutat telefonic atât cu președintele rus Vladimir Putin, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, fără niciun rezultat concret, însă.
„V-am spus că am fost foarte nemulțumit de convorbirea mea cu președintele Putin. El vrea să meargă până la capăt, să continue să ucidă oameni și nu este bine”, le-a declarat el vineri jurnaliştilor americani.
În schimb, discuția cu Volodimir Zelenski a fost descrisă de liderul ucrainean drept „foarte importantă și fructuoasă”. Potrivit unei postări pe rețelele sociale a acestuia, cei doi președinți au discutat despre apărarea aeriană a Ucrainei, cooperarea în domeniul producției de apărare și „achiziții și investiții reciproce”, aspecte confirmate şi de Donald Trump, care a sugerat că există posibilitatea unor pași concreți în viitor în ceea ce priveşte relaţiile cu Ucraina.
Cu toate aceste, la începutul acestei săptămâni, Donald Trump a suspendat unele livrări de arme către Ucraina, invocând îngrijorări legate de scăderea stocurilor de muniție ale SUA, în contextul prelungirii conflictului.
Cel puțin 27 de persoane, inclusiv nouă copii, și-au pierdut viața vineri dimineață în urma unor inundații care au lovit centrul statului Texas. Printre cele mai afectate zone se numără comitatul Kerr, unde tabăra creștină pentru fete Camp Mystic a fost parțial distrusă de apele revărsate ale râului Guadalupe.
25 de fete sunt date dispărute. FOTO: X
25 de fete sunt date dispărute, iar operațiunile de căutare și salvare continuă contra-cronometru. O fetiță de doar 9 ani a fost confirmată decedată, iar tabăra este acum scena unei intervenții de amploare din partea echipelor de urgență, notează Reuters.
„S-a întâmplat în mai puțin de două ore. Nici măcar radarul nu a putut anticipa amploarea fenomenului”, a declarat Dalton Rice, administratorul orașului Kerrville.
Potrivit autorităților, râul Guadalupe a crescut cu peste șase metri în mai puțin de două ore, inundând tabăra și zona înconjurătoare. Peste 850 de persoane au fost deja evacuate sau salvate, multe cu ajutorul elicopterelor, iar serviciile de urgență au lucrat toată noaptea pentru a localiza supraviețuitorii.
În ciuda retragerii treptate a apelor, alerta de inundații rămâne valabilă până sâmbătă seară în zona San Antonio – Austin, din cauza ploilor sporadice care continuă să afecteze regiunea.
Președintele Donald Trump a transmis un mesaj de sprijin, declarând că guvernul federal colaborează cu autoritățile locale: „Melania şi cu mine ne rugăm pentru toate familiile afectate de această tragedie oribilă. Curajoşii noştri salvatori sunt la faţa locului, făcând ceea ce ştiu mai bine.”
Camp Mystic, înființată în 1926, este una dintre cele mai vechi tabere de vară pentru fete din Texas, promovând un mediu „cu valori creștine sănătoase” și dezvoltare personală.
Incidentul tragic readuce în atenție inundațiile din urmă cu aproape 40 de ani, când 10 adolescenți și-au pierdut viața într-o tragedie similară pe același râu.
Autoritățile federale și locale au declanșat o anchetă privind răspunsul la criză și eficiența sistemului de alertare. Potrivit directorului pentru gestionarea situațiilor de urgență din Texas, W. Nim Kidd, deși existau avertismente meteo de furtuni și ploi torențiale, volumul precipitațiilor – de până la 300 litri/mp – a fost mult peste estimările inițiale.
Cristian Popescu Piedone a fost prezent în Costinești alături de echipele de comisari ANPC, pentru a verifica respectarea normelor de protecție a consumatorilor în unități de cazare și alimentație publică. Rezultatele controalelor au scos la iveală nereguli grave.
FOTO: captură video Facebook
„Din păcate, ce am găsit nu are nicio legătură cu turismul civilizat și ospitalitatea pe care românii o merită”, a declarat Piedone într-o postare pe Facebook.
La hotelul operat de SC AZUR NC 2000 SRL, cu o capacitate de 60 de camere, inspectorii ANPC au descoperit condiții de cazare deplorabile: frigidere murdare, cu urme de mucegai, băi neigienizate, mobilier prăfuit, scaune rupte, saltele pătate, baterii de baie defecte și muște în sertare.
În urma neregulilor, ANPC a aplicat o amendă de 10.000 de lei și a dispus oprirea temporară a prestării serviciilor în 13 camere, până la remedierea deficiențelor.
„Am aplicat o amendă de 10.000 lei şi am dispus oprirea temporară a prestării serviciilor în 13 camere, până la remedierea tuturor deficienţelor”, a spus Piedone.
Terasă cu mâncare nesigură
Controlul de la Terasa Ștefan a scos la iveală o serie de nereguli majore în blocul alimentar: 101,2 kg de alimente fără etichete sau depozitate incorect, grăsime acumulată pe suprafețe, frigidere murdare și igienă precară. Și în acest caz s-a aplicat o amendă de 10.000 de lei, a fost dispusă oprirea activității, iar ANPC a făcut propunerea de închidere temporară pe o perioadă de până la 6 luni.
„Ia uitați-vă fraților, ia uitați-vă ce-i pe aici… Uită-te pe jos. Dar voi sunteți inconstienți?”, întreabă retoric Piedone. „Ce să mă mai uit, nici nu are rost…”
Autoservire cu friteuze cu ulei neschimbat și ustensile ruginite
Nereguli grave au fost constatate și la autoservirea operată de SC MODERN TASTE SRL din Costinești: ulei neschimbat în friteuze, ustensile ruginite, pardoseli murdare și alunecoase, grăsime pe aragaz, insecte moarte în bucătărie, produse congelate fără etichete și ferestre fără plase de protecție.
Acolo, a fost aplicată o amendă de 20.000 de lei, au fost retrase 37,7 kg de produse din consum și s-a dispus oprirea activității până la remedierea neregulilor.
Oferte înșelătoare și mizerie descoperite de Piedone în controalele de pe litoral
Cristian Popescu Piedone și inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au făcut vineri o serie de controale inopinate pe litoralul românesc, unde au descoperit mai multe nereguli grave în magazine și unități de cazare din Constanța și Năvodari: insecte vii și moarte, oferte înșelătoare și deficiențe grave de igienă.
Consilierul prezidențial Radu Burnete atrage atenția că cei aproape 5 milioane de angajați din sectorul privat nu mai pot susține, prin taxe și impozite, întregul aparat bugetar, care a ajuns la peste 1,3 milioane de angajați. Burnete avertizează că doar 64% dintre românii apți de muncă lucrează, în timp ce media regională este de 75-76%, fapt ce amplifică presiunea pe contribuabilii activi.
România pare să aibă puțini bugetari, spune Burnete. FOTO: Facebook
„Oamenii care lucrează în sectorul privat, cei 4,5-5 milioane, trebuie, prin taxele şi impozitele lor, să susţină acest aparat bugetar. Dacă numărul lor e foarte mic în comparaţie cu regiunea, atunci nu mai suntem chiar atât de mult sub media Uniunii Europene”, a declarat Burnete la Prima TV, potrivit News.ro.
„România are o problemă, pentru că din cei apţi de muncă doar 64% dintre români lucrează – media în regiune e de 75-76%”, a afirmat el.
Radu Burnete a explicat că raportat la populaţie, România pare să aibă puţini bugetari, dar lucrurile se schimbă radical când se face comparaţia cu numărul angajaţilor activi. Cu doar 64% dintre persoanele apte de muncă încadrate în câmpul muncii, România are mult sub media europeană și sub media regiunii.
„Mai departe, avem foarte multă evaziune fiscală şi economie gri. Dacă avem atât de multă evaziune fiscală şi atât de multă economie gri, presiunea pe aceşti 5 milioane de angajaţi din privat să ţină acest aparat bugetar e şi mai mare. Şi atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de faţă avem un aparat public mai mare decât poate susţine mediul privat”, a adăugat consilierul prezidenţial.
Burnete a precizat că atât preşedintele Nicușor Dan, cât şi premierul Ilie Bolojan vor avea ca prioritate reducerea evaziunii fiscale şi a economiei gri. „Ne furăm căciula singuri şi nu-i cinstit. Adică nu se poate ca doar unii dintre noi să plătim mereu, alţii mereu să evite asta”, a subliniat acesta.
În plus, Burnete a vorbit despre necesitatea unei reforme a structurii statului, unde există dezechilibre clare: „Sunt locuri, le vedeţi şi dumneavoastră, le văd şi cetăţenii, unde clar aparatul e subdimensionat, că durează foarte mult să obţii o autorizaţie. Există alte locuri unde e supradimensionat. Îl auzeam pe premier, a dat exemplul ăsta şi public, dacă te uiţi la Consiliile Judeţene, unele au o sută de angajaţi, unele au patru sute de angajaţi. Ok, înţeleg că există diferenţe între judeţe, dar parcă nu e atât de mare”.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, acuză persoanele aflate în fruntea statului în 2024 — Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis — că au fost avertizate în mod oficial despre o gaură bugetară uriașă și totuși nu au luat nicio măsură pentru evitarea crizei economice. AUR solicită deschiderea unei anchete de urgență pentru a analiza deciziile și documentele din perioada 2021–2024.
Petrișor Peiu cere tragerea la răspundere a celor implicați. FOTO: Facebook
„Ne aflăm în faţa unui caz de complicitate politică în formă continuată, care a dus la o catastrofă economică. Ciolacu, Ciucă, Iohannis – toţi aceşti oameni, aflaţi în fruntea statului în 2024, au fost avertizaţi oficial, în scris, de apariţia unei găuri bugetare uriaşe. Au fost şase informări, toate cu un conţinut clar: economia României deraiază. Şi ce-au făcut? Au tăcut. Mai mult decât atât: au minţit, au împărţit pomeni electorale, au lansat proiecte fără nicio acoperire bugetară, doar ca să-şi securizeze poziţiile politice”, a transmis Peiu printr-un comunicat de presă, potrivit News.ro.
Acesta susține că întreaga construcție bugetară pentru anul 2024 a fost „o ficțiune” care a ignorat avertismentele și realitățile economice.
„Bugetul pe 2024 a fost o ficţiune scrisă pentru campanie. Au vândut minciuni ambalate în promisiuni. Şi acum nota de plată vine la românii cinstiţi: scumpiri, taxe mai mari, investiţii blocate, tăieri în sistemul public”, acuză senatorul AUR.
De asemenea, AUR solicită deschiderea unei anchete pentru a analiza deciziile și documentele din perioada 2021–2024.
Petrișor Peiu cere tragerea la răspundere a celor implicați, indiferent de funcția actuală sau trecută: „Toţi trebuie să răspundă. Nu există „nu mai sunt în funcţie”, „am fost plecat”, „n-am ştiut”. Au ştiut. Au semnat. Au participat”, încheie liderul AUR.
Radu Burnete, consilier prezidenţial, a fost întrebat, la Prima TV, dacă sunt prea mulţi angajaţi în sistemul bugetar. Acesta e prezentat câteva date și a explicat că avem și probleme precum evaziunea fiscală și economia gri.
Concislierul prezidențial a oferit câteva date, cu mențiunea că ”Dacă raportez numărul de bugetari la populaţie, au arătat-o şi alţii în afară de mine, suntem mult sub media europeană. Deci pare că avem un număr mic de angajaţi în sistemul public.”
„Pe de altă parte, dacă îl raportez la populaţia ocupată, unde România are o problemă, pentru că din cei apţi de muncă doar 64% dintre români lucrează – media în regiune e de 75-76% – atunci nu mai par să fie atât de puţini. De ce e important asta? Pentru că oamenii care lucrează în sectorul privat, cei 4,5-5 milioane, trebuie, prin taxele şi impozitele lor, să susţină acest aparat bugetar. Dacă numărul lor e foarte mic în comparaţie cu regiunea, atunci nu mai suntem chiar atât de mult sub media Uniunii Europene. Şi aici văd o problemă.”, a spus Burnete.
Consilierul prezidențial a vorbit și despre faptul că avem foarte multă evaziune fiscală şi economie gri.
„Dacă avem atât de multă evaziune fiscală şi atât de multă economie gri, presiunea pe aceşti 5 milioane de angajaţi din privat să ţină acest aparat bugetar e şi mai mare. Şi atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de faţă avem un aparat public mai mare decât poate susţine mediul privat”, a explicat Radu Burnete.
Date informative
Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451, cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024).
Președintele american Donald Trump a declarat vineri, 4 iulie, că a semnat o serie de scrisori care vor fi transmise partenerilor comerciali ai Statelor Unite, în care anunță aplicarea unor taxe vamale punitive. Liderul de la Casa Albă a precizat că aproximativ 12 scrisori vor fi expediate luni.
Trump a precizat că aproximativ 12 scrisori vor fi expediate luni. FOTO: Profimedia
„Este mai simplu să trimiți o scrisoare în care să spui: Ascultați, știm că noi avem un anume deficit sau în unele cazuri un excedent, dar nu mult, dar iată că aveți de plătit pentru a face afaceri cu SUA”, a explicat Trump în fața jurnaliștilor la bordul Air Force One, relatează AFP și Agerpres.
Trump a dat exemple precum Regatul Unit și China, cu care spune că astfel de negocieri „au funcționat foarte bine pentru ambele părți”. Acesta stabilise anterior data de 9 iulie ca termen limită pentru încheierea acordurilor comerciale bilaterale, avertizând că în caz contrar vor intra în vigoare noi taxe vamale majorate pentru exporturile către SUA.
Acestea ar putea varia considerabil: de la 10% și până la 70%, în funcție de țară și de dezechilibrul comercial identificat de administrația americană.
Țările respective vor începe, potrivit președintelui american, să plătească de la 1 august.
În aprilie 2025, Trump a surprins comunitatea internațională anunțând o suprataxare minimă de 10% pentru țările care exportă mai mult spre SUA decât importă produse americane, cu posibilitatea de a ajunge la 50%. Măsura a fost ulterior suspendată pentru a permite deschiderea negocierilor comerciale individuale.
Până în prezent, au fost anunțate acorduri comerciale doar cu Regatul Unit și Vietnam, în timp ce SUA și China au convenit o reducere temporară a tarifelor reciproce.
Vladimir Putin a părăsit un eveniment oficial pentru a răspunde la apelul telefonic al lui Donald Trump, temându-se că liderul american s-ar putea simți jignit dacă ar fi nevoit să aștepte.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a surprins audiența la un eveniment oficial, când a decis să-şi întrerupă brusc discursul pe care îl susținea pentru a răspunde la un apel telefonic venit de la președintele american Donald Trump, potrivit publicației Times of India.
Liderul de la Kremlin a explicat gestul prin teama de a nu-l face pe Trump să aștepte, lucru care l-ar putea jigni pe liderul american.
„Vă rog să nu vă supărați. Înțeleg că am putea continua discuția noastră, dar ar fi jenant să-l fac pe Trump să aștepte. Ar putea să se simtă jignit”, le-a spus Vladimir Putin celor prezenți joi, 3 iulie, înainte de a se retrage pentru a purta conversația telefonică.
Discuția de joi dintre cei doi președinți s-a prelungit, fiind abordate mai multe subiecte sensibile, printre care războiul Rusia-Ucraina, situația din Orientul Mijlociu și „dosarul iranian”. Trump a confirmat ulterior conversația, subliniind că a fost una de durată, însă fără progrese concrete în privința conflictului din Ucraina.
„Am avut o convorbire destul de lungă, în care am discutat multe aspecte, inclusiv despre Iran și despre războiul din Ucraina”, a declarat Trump. El a adăugat că nu este mulțumit de faptul că discuția nu a dus la vreun pas înainte pe calea negocierilor pentru pace în Ucraina. „Nu sunt deloc mulțumit… Nu, nu am reușit să facem vreun progres astăzi cu el (Putin)”, a precizat președintele american.
Potrivit Kremlinului, apelul telefonic a durat aproape o oră, timp în care Vladimir Putin a reafirmat poziția fermă a Rusiei cu privire la obiectivele sale în Ucraina. Consilierul prezidențial rus, Yuri Ushakov, a subliniat că Rusia nu intenționează să renunțe la aceste obiective, considerate esențiale pentru securitatea și interesele sale.
„Președintele nostru a transmis clar că Rusia va continua să urmărească obiectivele stabilite, care includ eliminarea cauzelor profunde ce au dus la situația actuală. Rusia nu va renunța la aceste scopuri”, a declarat Ushakov.
Apelul a venit într-un moment tensionat, în care livrările de arme americane către Ucraina sunt suspendate temporar, iar presiunea asupra Europei pentru a intensifica sprijinul militar pentru Kiev este tot mai mare.
Întrebat dacă, în opinia sa, orice pensionar ar trebui să contribuie la bugetul asigurărilor de sănătate, vicepremierul spus la Prima Tv că: „Nu astăzi, dar pe viitor. În viitor o să vedem, dar astăzi nu.”
Printre măsurile din noul pachetul fiscal se află și impozitatea pensiilor de peste 3.000 de lei.
„Eu cred că, inclusiv pensionarii, cel puţin în momentul de faţă, cei care au pensii mai mari de 3.000 lei, trebuie să contribuie cu o sumă minimă pentru a deveni asiguraţi. Cel care are, de exemplu, o pensie de 3.500 lei va contribui cu 50 lei. În momentul de faţă, au considerat colegii noştri şi am fost de acord până la urmă că pensiile sub 3.000 lei sunt prea mici ca să mai punem o povară la acel nivel. Sistemul de asigurări de sănătate trebuie să se îndrepte către acest principiu fundamental de contribuţie şi beneficiu de servicii. Adică, dacă ai orice venit, contribui cu o anumită sumă şi trebuie să beneficiezi de servicii medicale”, a mai spus Tanczos Barna.
CITITȚI ȘI:
Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …
Construirea unei locuințe reprezintă un obiectiv important pentru mulți români, dar nu mulți își permit să demareze un astfel de proiect. În procesul ridicării unei case, etapa „la gri” este considerată un pas esențial care trebuie atins, însă câți știu cât mai costă azi, în 2025, să construiești o casă până în această fază?
Prețurile nu mai sunt aceleași ca anul trecut, dimpotrivă, au crescut semnificativ, arată playtech.ro într-un articol.
Prețurile din 2025: între 70.000 și 95.000 de euro
Aducerea unei case în faza „la gri” presupune existența unei structuri finalizate – fundație, zidărie și acoperiș – cu pereții interiori tencuiți, dar fără finisaje interioare și instalații complet funcționale.
În 2025, costurile pentru construcția unei case la gri de 100 de metri pătrați au înregistrat o creștere semnificativă față de anul precedent, după cum dezvăluie analiza pieței din domeniul construcțiilor.
Conform estimărilor actuale, prețul mediu pentru ridicarea unei case la gri de 100 mp se situează între 70.000 și 95.000 de euro.
În comparație cu anul 2024, asistăm la o majorare cu aproximativ 15-20%. În urmă cu un an, același proiect putea fi realizat cu „doar” 60.000 – 65.000 de euro.
Specialiștii din domeniu pun această creștere pe seama câtorva factori cumulativi, cum ar fi:
Scumpirea materialelor de construcție – Cimentul, fierul beton, cărămida sau lemnul au cunoscut majorări de preț, care au fost influențate de inflație, costuri de transport și dinamica piețelor internaționale. Numai fierul beton s-a scumpit cu 10-12% față de 2024;
Costul forței de muncă – Cererea ridicată de servicii în construcții și lipsa de personal calificat au dus la scumpirea forței de muncă. Mulți constructori au majorat salariile angajaților pentru a atrage și păstra echipele de muncitori;
Modificări fiscale – Ajustările legislative privind TVA-ul și alte taxe aplicate materialelor sau serviciilor au contribuit indirect la creșterea prețurilor finale suportate de beneficiari.
Cum se împart cheltuielile
Distribuția costurilor pentru o casă la gri de 100 mp diferă în funcție de complexitatea proiectului, zona geografică și soluțiile tehnice alese.
Totuși, o estimare orientativă arată astfel:
Proiectare și autorizații – între 3.000 și 5.000 euro
Fundație și structură – între 20.000 și 30.000 euro
Zidărie și compartimentare – între 10.000 și 15.000 euro
Acoperiș – între 10.000 și 12.000 euro
Tencuieli interioare, tâmplărie exterioară și feronerie – între 15.000 și 20.000 euro
Lucrări auxiliare (utilități, transport, organizare șantier) – între 5.000 și 10.000 euro.
Chiar și cu un buget de 70.000 de euro devine din ce în ce mai greu de ridicat o casă la gri, mai ales în mediul urban sau în apropierea marilor orașe.
Dat fiind contextul economic actual, experții în construcții recomandă viitorilor proprietari să trateze cu prudență planificarea bugetului și alegerea echipei de muncitori. Cel mai bine este să cereți mai multe oferte și să lucrați cu firme autorizate.
De asemenea, pentru siguranță, este indicat ca proiectul să includă o marjă de 10-15% din valoarea totală. La o asemenea lucrare, costurile neprevăzute sau diferențele de preț pot apărea în orice moment.
Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si …
Momente de panică pe aeroportul din Mallorca, unde o aeronava Ryanair a fost evacuată de urgență din cauza unui presupus incendiu izbucnit la bord. Totuși, compania aeriană a declarat că plecarea zborului cu destinația orașul Manchester din nordul Angliei, a fost anulată „din cauza unei alarme false de incendiu”.
FOTO: arhivă
Potrivit informațiilor inițiale, șase pasageri au suferit răni uşoare, fiind transportaţi la spital. Alte 12 persoane au primit îngrijiri medicale la faţa locului, dar niciuna nu a fost rănită grav, informează presa spaniolă, citată de DPA.
Conform Ryanair, incidentul de pe un avion Ryanair din Mallorca s-a datorat unei alarme false, a declarat sâmbătă compania aeriană.
„În timpul debarcării, un număr mic de pasageri au suferit leziuni foarte ușoare (entorse la gleznă etc.), iar echipajul a solicitat asistență medicală imediată”, se arată în comunicat.
„Ne cerem scuze pasagerilor afectați pentru neplăcerile cauzate”, a adăugat compania.
Pasagerii au fost evacuaţi prin ieşirile de urgenţă, însă unii au sărit în panică de la câţiva metri înălțime, de pe aripile aeronavei. Incidentul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, 4 spre 5 iulie.
În imaginile surprinse la fața locului se pot vedea persoane coborând pe aripa dreaptă și alergând spre zona de siguranță. Nu se observă însă flăcări sau fum dens în exteriorul aeronavei.
Avionul Ryanair urma să decoleze către Manchester, în nordul Angliei. Compania aeriană a trimis o aeronavă de înlocuire pentru a prelua pasagerii afectați și a asigura continuarea călătoriei.
Ministerul polonez de externe a trimis ambasadei ruse la Varșovia o notă oficială de protest, în urma atacului masiv cu drone și rachete care a avariat consulatul polonez de la Kiev.
„Ministerul polonez de Externe a înmânat o notă ambasadei Rusiei prin care protestează față de atacurile aeriene asupra populației Ucrainei. În urma [atacurilor de aseară], clădirea ambasadei Poloniei în Ucraina a fost avariată”, a scris vineri Ministerul, într-o postare pe rețelele de socializare, vineri.
„Ministerul a subliniat că este o încălcare a dreptului internațional, în special a Convenției de la Viena din 1961”, a adăugat acesta.
În noaptea de joi spre vineri, Rusia a folosit aproximativ 550 de drone și rachete pentru a efectua cel mai mare atac aerian asupra Ucrainei de la începutul războiului în 2022, potrivit armatei ucrainene, care a adăugat că 478 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană.
Atacurile au ucis o persoană la Kiev și au rănit alte 26, inclusiv un copil.
În urma atacului, ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a scris pe rețelele de socializare că a vorbit cu însărcinatul cu afacerile Poloniei în Ucraina, Piotr Łukasiewicz, care a confirmat că nu au existat răniți la ambasada Poloniei.
„Ucraina are nevoie urgentă de resurse de apărare aeriană”, a scris el, adăugând ulterior: „Dronele nu ne vor speria. Suntem alături de Ucraina. Spre victorie.”
Într-o postare separată, ministrul de externe a declarat că președintele Vladimir Putin „își bate joc de eforturile lui Donald Trump de a asigura pacea în Ucraina, îndemnându-l pe președintele SUA să restabilească aprovizionarea cu muniție antiaeriană a Ucrainei și „să impună noi sancțiuni dure agresorului”.
Statele Unite au confirmat la începutul acestei săptămâni că au suspendat unele livrări de arme către Kiev, inclusiv rachete Patriot, care au fost vitale pentru Ucraina pentru apărarea orașelor sale de rachetele rusești.
Trump a avut vineri o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în cadrul căreia cei doi lideri au discutat despre apărarea aeriană , potrivit președintelui ucrainean.
Conversația a avut loc la o zi după ce Trump a vorbit la telefon cu Putin – o discuție despre care președintele SUA a spus că l-a dezamăgit.
Premierul Ilie Bolojan este acuzat de către sindicaliștii din Guvern că a încasat bani de la Eximbank, deși a susținut public că nu a beneficiat niciodată de „sinecuri” și a criticat dur remunerațiile acordate în consiliile de administrație, în special la EximBank.
Bolojan e acuzat de dublu standard. FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
Conform unei declarații de avere din 2007, Bolojan ar fi încasat 73.935 de lei în calitate de membru al Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA) al EximBank, sumă echivalentă cu 71 de salarii medii nete din acel an.
„La un salariu mediu net lunar de 1.042 lei în acel an, această sumă echivalează cu 71 de salarii medii lunare, adică un venit considerabil, care se încadrează perfect în definiția unei sinecuri”, potrivit sindicatului.
Într-un comunicat oficial, Guvernul confirmă că Ilie Bolojan era, în 2007, secretar general al Guvernului, iar funcția sa implica automat calitatea de membru al CIFGA. Autoritățile precizează că această poziție era una asumată, cu responsabilități concrete, și nu poate fi considerată o sinecură.
„Facem precizarea că ceea ce contează cu adevărat într-o funcție publică este ceea ce faci cât timp o ocupi, în raport cu remunerația primită. Asta face diferența dintre o sinecură și o responsabilitate asumată”, transmite Guvernul într-o precizare pentru Antena 3 CNN.
Acuzațiile sindicatului
Sindicatul susține că Bolojan, în timp ce promovează măsuri de austeritate și critică sistemul public, uită să își asume propriul trecut.
„Declarațiile premierului, prin care condamnă exact tipul de funcții și beneficii pe care le-a deținut personal în trecut, expun o discrepanță între realitate și retorică”, arată reprezentanții sindicatului.
Aceștia amintesc că funcția de membru CIFGA era remunerată și că Bolojan ar fi beneficiat de venituri considerabile în acel context, în timp ce acum critică exact genul de retribuții din consiliile de administrație.
Social-democrații pregătesc congresul care va stabili noua conducere a partidului. Deși a suferit două înfrângeri umilitoare la alegerile prezidențiale de anul trecut, iar în prezent e sub 20% în sondajele de opinie, PSD se pregătește să continue cu aceeași lideri care au dus partidul la cel mai slab scor din istorie.
Sorin Grindeanu și Paul Stănescu, alături de Marcel Ciolacu, la un meci de fotbal. FOTO: Marian Mina
Sorin Grindeanu și Paul Stănescu, responsabili pentru eșecul PSD din toamnă alături de Marcel Ciolacu, se pregătesc să conducă în tandem partidul în următorii ani, susțin surse politice pentru Adevărul. De altfel, Paul Stănescu, cel care a orchestrat transferul de voturi de la Marcel Ciolacu la George Simion la alegerile din decembrie, a refuzat postul de președinte al Curții de Conturi pentru a face în continuare jocurile în partid.
Din viitoarea conducere a PSD, alături de „oamenii noi” Sorin Grindeanu și Paul Stănescu, va mai face parte și Florin Barbu, ministrul Agriculturii, cel care îl lauda pe „domnul Nicolae Ceaușescu”, dictatorul care a oprimat România timp de un sfert de secol.
Congresul PSD urmează să fie organizat la începutul toamnei, astfel încât liderii PSD din teritoriu care nu sunt de acord cu Sorin Grindeanu și Paul Stănescu să nu aibă timp să formeze o masă critică în partid.
La vremuri noi, tot noi! Această va fi deviza congresului PSD din toamnă. Deși votul societății a fost unul covârșitor pentru schimbare, social-democrații vin exact cu numele care au îngropat partidul la ultimele alegeri: Sorin Grindeanu și Paul Stănescu.
„Foarte probabil, Grindeanu nu va avea rival pentru șefia partidului, pentru că tocmai a împărțit funcții. Însă, mulți lideri din teritoriu sunt de părere că partidul avea nevoie de o altă față, de un președinte din tânăra generație. E un pariu riscant pe care-l facem. S-ar putea să ne coste în 2028”, susține unul dintre parlamentarii PSD pentru Adevărul.
Sorin Grindeanu este „alintat” de către contestatarii din PSD drept „Nordis 2”, după scandalul cu avioanele private, în care au mai fost implicați Marcel Ciolacu, Alfred Simonis și Laura Vicol. În final, a plătit cu funcția doar Laura Vicol. „Primarul Toma, de la Buzău, a lipit aceste etichete. Lui Ciolacu i-a spus Nordis 1, iar lui Grindeanu – Nordis 2”, povestesc sursele citate. De altfel, primarul Buzăului, Constantin Toma, a avertizat public că „PSD va ajunge la 10%” dacă nu vine cu o garnitură nouă de lideri.
Sorin Grindeanu susţine că nu a fost audiat până acum în dosarul Nordis, deschis de procurori în toamna anului trecut.
„N-am un centimetru călcat pe lângă lege. Toate lucrurile s-au făcut de către mine cât se poate de legal”, a spus Sorin Grindeanu, potrivit News.ro.
Fostul ministru al Transporturilor susţine că are chitanţe care dovedesc că şi-a plătit singur cota-parte pentru zborurile cu avioanele private închiriate de firma Nordis şi le va pune la dispoziţia „celor care, eventual, sunt interesaţi să le vadă”. Întrebat dacă a plătit în jur de 2.000 de euro pentru locurile în avionul privat, Sorin Grindeanu a răspuns: „Cam aşa, cam aşa”.
De asemenea, celebra Ordonanță 13 este o altă piatră de moară pentru Sorin Grindeanu. În 2017, când era prim-ministru, Grindeanu a adoptat OUG 13, care l-ar fi salvat pe Liviu Dragnea de pușcărie. În apărarea sa, Grindeanu susține că a promovat OUG 14, care a abrogat OUG 13, prin urmare Dragnea a ajuns, în final, după gratii.
Conform înțelegerii din coaliție, PSD urmează să preia șefia Guvernului în primăvara anului 2027, iar Sorin Grindeanu e favorit pentru funcția de prim-ministru. Însă lideri din teritoriu susțin că președintele Nicușor Dan va numi un alt premier de la PSD, nu pe Sorin Grindeanu, împotriva căruia a protestat în stradă în iarnă anului 2017, susțin sursele citate.
Un alt lider din vechea gardă care va rămâne la butoanele puterii este Paul Stănescu. Actualul secretar general al partidului a refuzat funcția de președinte al Curții de Conturi pentru a face în continuare jocurile în partid. De altfel, Stănescu a reușit să-l impună pe Florin Barbu în fruntea Ministerului Agriculturii, deși „lupii tineri” din PSD și l-ar fi dorit pe Sorin Moise, parlamentar de Brăila. „Stănescu e în continuare parte a deciziilor din partid. Grindeanu nu face nimic fără să se consulte cu Stănescu”, susțin sursele citate.
Paul Stănescu, în calitate de secretar general, a fost cel care a coordonat „transferul” de voturi de la PSD la George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie. La sfârșitul zilei, atât Marcel Ciolacu, cât și George Simion au ratat finala prezidențială. Însă candidatul PSD a pierdut turul doi la o diferență de 2.700 de voturi, exact câte au fost transferate la Buzău, în fieful lui Ciolacu, susțin surse din conducerea partidului pentru Adevărul.
Chiar dacă nu va mai ocupa funcția de secretar general, Paul Stănescu va avea în continuare influență în partid. Va rămâne vicepreședinte al Senatului până în decembrie 2028, iar în conducerea partidului, pe un post de vicepreședinte, încearcă să-l impună pe Florin Barbu, ministrul Agriculturii și omul său de încredere, susțin sursele citate.
Anul trecut, Florin Barbu, tot din postura de ministru al Agriculturii, îl lauda pe fostul dictator Nicolae Ceaușescu.
„Nu vreau sa exagerez, președintele nostru, domnul Nicolae Ceaușescu, nu spunea degeaba că stuful e aurul verde al României”, a fost replica lui Florin Barbu, cu rădăcini în Olt, aceeași regiune în care s-a născut și Ceausescu.
Un mercenar cubanez care a dezertat din armata rusă a oferit pentru Daily Mail o mărturie despre cum a ajuns să lupte împotriva Ucrainei și de ce a decis sa fugă. Francisco Garcia, în vârstă de 37 de ani, spune că a fost momit să plece în Rusia de o reclamă pe rețelele sociale care promitea „permis de muncă, un salariu de 204.000 ruble pe lună și pașaport rusesc” pentru muncă în construcții.
Mercenar cubanez în armata rusă FOTO Captură
„Nu aveam voie să arătăm frică. Rușii ne-au spus că nu putem simți durere sau compasiune și că trebuie să fim ca niște roboți pe câmpul de luptă”, spune el. „Comandanții ne loveau în ceafă și în coaste cu arma pentru a scoate frica din noi.”
Mercenarul cubanez se află acum în Grecia, unde trăiește pe străzi. Nu se poate întoarce în Cuba, întrucât țara refuză să primească înapoi mercenari.
Fost portar la un spital din Cuba, unde câștiga sub un dolar pe zi, Garcia spune că a fost întâmpinat la aeroport de un militar cubanez și urcat în camioane împreună cu alți recruți. Au ajuns după 16 ore la o școală sportivă abandonată unde ar fi fost siliți să semneze contracte militare în limba rusă.
„Nu mai puteam face nimic”, își amintește el. „Mi s-a spus clar că fie mă voi întoarce în Cuba într-un sicriu, fie ca un erou, iar alegerea îmi aparține. M-am gândit: «Viața mea s-a terminat». Acum lupt într-un război care nu are nicio legătură cu mine.”
A doua zi, au fost transportați la o unitate militară, unde au primit arme și au început instruirea.
Garcia s-a antrenat vreme de 30 de zile, alături de alți recruți din Cuba, dar și din Asia și Africa. El povestește că primeau ordine în limba rusă. „Încă îmi amintesc durerea din urechi după ce auzit prima dată o grenadă explodând. Sunetul era asurzitor și mă afectează și astăzi.”
„Făceam în mod regulat antrenamente cu arme pe un câmp unde apăreau ținte mobile și trebuia să le dobori. Ne-au învățat cum să ne ajutăm singuri, în caz că ni se întâmpla ceva nouă sau unui alt soldat.”
El spune că s-a trezit într-o zi pe front, fără avertisment.
„Rusia pierdea mulți soldați în fiecare zi”, spune el.
Experiența pe câmpul de luptă
Garcia s-a alăturat unei brigăzi de artilerie, unde a fost obligat să poarte armament greu: o pușcă de asalt, un lansator de rachete cu lansare pe umăr și patru grenade.
„Am realizat rapid că nu mai e un joc și că misiunea mea e să supraviețuiesc. Inițial au fost 90 de cubanezi într-o situație similară, dar mai bine de jumătate dintre ei au murit în luptă”, spune el.
„Dronele reprezentau cel mai mare pericol, iar noi, cubanezii, nici măcar nu știam ce sunt. Dronele kamikaze au provocat atât de multe pagube, mult mai multe decât luptele om la om. Am văzut lucruri pe care nu i le-aș fi dorit niciodată celui mai mare dușman al meu. Am văzut soldați murind în jurul meu și soldați sinucigându-se pentru că nu au putut face față”, spune el, privind fix în podea.
„Rușii din jurul nostru nu erau bine și unii dintre ei s-au sinucis din cauza pagubelor pe care le-a avut acest război asupra lor. Nu li s-au dat concedii, nu și-au putut vedea familiile. Nu câștigam teren și ei credeau că acest război nu se va termina niciodată, așa că l-au terminat singuri.”
Garcia a fost grav rănit de două ori și spune că s-a văzut obligat să-și poarte singur de grijă după ce a fost abandonat de soldații ruși.
„Am fost atacați în timpul unei patrule. Era o seară liniștită și, dintr-o dată, s-au auzit gloanțe care zburau peste tot. M-am grăbit să mă apăr, dar am fost lovit. A fost ca și cum aș fi fost lovit cu un ciocan uriaș, dar nu am simțit prea multă durere din cauza adrenalinei și a eforturilor de a-mi salva viața.” El arată spre o cicatrice mare de pe bicepsul drept.
„Am fost în stare de șoc și mi-am pus rapid un garou și mi-am injectat morfină în stomac ca să trec peste durere și să scap de ucraineni.”
A doua oară a fost rănit, „când o bombă a lovit o clădire din apropierea mea. Aud și azi zgomotul ascuțit. Niște piese metalice ale exploziei m-au lovit în brațul stâng și în ambele picioare, și a ieșit un miros toxic.
„M-am gândit instantaneu la familia mea. Dar a trebuit să mă ridic și să fug pentru că ceilalți soldați ruși au fugit pur și simplu. După ce am reușit să scap din nou, am fost dus la medic pentru a fi tratat. De fiecare dată am lipsit de pe câmpul de luptă timp de aproximativ o lună înainte de a fi dus de urgență înapoi.”
Medalie pentru serviciul prestat
„Nu știu dacă am rănit pe cineva pentru că am împușcat în panică, dar gândul este mereu în mintea mea”, susține el.
După ce a supraviețuit un an într-o brigadă de artilerie rusă, Garcia a primit o medalie și o diplomă în onoarea serviciului său și i s-a acordat o pauză de două luni în octombrie 2024.
A folosit acest timp pentru a-și pune la cale planul de evadare, găsind un traficant de persoane care susținea că îl poate duce în siguranță în Grecia contra a un milion de ruble rusești, echivalentul a 9.400 de lire sterline.
Deși Garcia fusese plătit în fiecare lună, nu i s-a permis să trimită bani familiei sale din Cuba – așa că banii se aflau într-un cont bancar rusesc. Avea însă suficienți bani cât să acopere taxa traficantului. A zburat prin șase țări, din Belarus ân Azerbaidjan, apoi în Emiratele Arabe Unite și Egipt, înainte de a ajunge în cele din urmă la Atena.
A călătorit cu pașaportul său cubanez, el nesolicitând un pașaport rusesc, la sfatul unui comandant rus amabil, care l-a avertizat că, dacă va deveni cetățean rus, va fi nevoit să lupte până la sfârșitul războiului.
Odată ajuns la Atena, a fost reținut în centrul de detenție Amygdaleza timp de două luni înainte de a fi eliberat. Acum doarme într-un cort în capitala Greciei.
„Duc o viață foarte grea aici”, spune el. „Am trecut prin multe greutăți și nimeni nu mă ajută. Dorm pe străzi și mă lupt să supraviețuiesc. Aș vrea să mă pot întoarce la viața mea simplă de dinainte, în Cuba, dar nu pot.”
„De asemenea, mi-e teamă de ce-mi va face Rusia pentru că am scăpat. Mă tem pentru viața mea în fiecare zi și mă uit peste umăr. Putin a spus că trădătorii nu vor fi niciodată uitați și asta mă bântuie.”
Maryan Zablotskyy, o parlamentară ucraineană care analizează numărul recruților străini care luptă pentru Rusia, consideră că Garcia este o amenințare la adresa securității UE, mai degrabă decât cetățeanul străin naiv care a căutat un loc de muncă în Rusia, așa cum pretinde a fi.
Acest lucru ar putea fi foarte periculos pentru continent”, a spus Zablotskyy. „A fost de acord să ucidă ucraineni pentru 2.500 de dolari pe lună.”
„Toți acești oameni, viața lor în Cuba este mizerabilă, așa că știu pentru la ce înhamă, dar nu își dau seama cât de grav este războiul.”
Săptămâna trecută, ministrul adjunct de externe al Cubei, Carlos Fernandez de Cossio, a declarat că Havana a „denunțat” mercenarii cubanezi care luptă pentru Rusia și a susținut că există și alții care luptă pentru Ucraina.
Mercenari cubanezi FOTO Captură
„Legile noastre interzic unui cetățean aflat sub jurisdicția noastră să participe la războaiele altor țări. Este ceva pedepsit prin lege în Cuba”, a spus el.
Prezența cubanezilor în armata rusă a atras atenția internațională după ce doi adolescenți recrutați au cerut ajutor.
În august 2023, Andorf Antonio Velazquez Garcia și Alex Rolando Vega Diaz, ambii în vârstă de 19 ani, au apărut într-un videoclip, îmbrăcați în uniformă rusească, părând vizibil afectați și speriați.
„A fost o înșelătorie”, a declarat Andorf. „Avem nevoie de ajutorul vostru ca să ieșim de aici.”
Nimeni, nici măcar familiile lor, nu a mai auzit de ei de atunci.
Serviciile de informații ucrainene au analizat pașapoartele mercenarilor cubanezi care s-au înrolat în armata rusă și au descoperit că cei mai tineri sunt tineri în vârstă de 18 ani, precum Joender Raul Mena Alvarez-Builla și Alfredo Camaras Benavides, ambii născuți în 2005.
Cel mai în vârstă înregistrat este Reinerio Robles, în vârstă de 62 de ani, care a murit în luptă, iar vârsta medie a recruților este de 36 de ani.
Frank Dario Jarrosay Manfuga, un muzician în vârstă de 36 de ani, este singurul mercenar cubanez cunoscut care a fost capturat de Ucraina.
Canicula face ravagii în infrastructura rutieră a Germaniei. Temperaturile de aproape 40 de grade Celsius au dus la dilatarea betonului și la apariția unor crăpături uriașe pe mai multe autostrăzi din țară, ceea ce a provocat blocaje în trafic și a impus măsuri de urgență din partea autorităților.
Valul de căldură afectează întreaga Europă. FOTO: X / @Autobahn_Bund
Cele mai afectate sunt autostrăzile vechi, intens circulate sau cele care nu dispun de un strat superior de asfalt, unde betonul s-a fisurat brusc din cauza dilatării excesive, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.
Crăpăturile apar atunci când materialul nu mai are unde să se extindă, ceea ce duce la ruperea stratului de beton.
Reparații de urgență și închideri de drumuri
Ministerul Transporturilor din Germania a anunțat lucrări de reparații în regim de urgență în acest weekend, 5-6 iulie 2025, pentru a remedia pagubele înainte de intensificarea traficului din sezonul estival. Situația este cu atât mai critică cu cât vineri au început vacanțele de vară în mai multe landuri germane.
O autostradă intens circulată din zona industrială Ruhr a fost închisă complet pe un sens de mers până luni dimineață. În landul Hessa, muncitorii au fost nevoiți să îndepărteze complet o porțiune de 5 metri din carosabil, turnând deja un nou strat de asfalt.
Măsuri de precauție pe timp de vară
Pentru a preveni astfel de incidente, autoritățile germane au impus în ultimii ani reducerea temporară a limitei de viteză pe autostrăzile vechi, o măsură neobișnuită pentru singura țară din Europa care nu are o limită generală de viteză pe autostrăzi.
Valul de căldură afectează întreaga Europă. În Grecia, insula Creta este devastată de incendii de vegetație, mii de turiști și localnici fiind evacuați.
În Spania, Italia și Franța, temperaturile extreme au dus la mai multe decese din cauza insolației și a altor complicații provocate de căldură.
Tanczos Barna afirmă că președintele Nicușor Dan a insistat ca TVA să nu fie majorată, însă soluțiile alternative discutate în coaliție nu au fost acceptate. Deficitul uriaş, crede el, a ajuns în buzunarele pensionarilor, bugetarilor şi companiilor care au participat la proiecte de investiţii ale statului.
În cadrul emisiunii Indider difuzate de PrimaTV, vicepremierul Tanczos Barna, fost ministru interimar al Finanțelor, a povestit cum au decurs negocierile din coaliţie privind pachetul bugetar-fiscal pentru care Guvernul Bolojan urmează să-şi asume răspunderea luni, 7 iulie.
Potrivit acestuia, președintele Nicușor Dan a cerut în mod repetat ca taxa pe valoarea adăugată (TVA) să nu fie majorată, pentru a-şi respecta promisiunile făcute în campania electorală, însă coaliția de guvernare nu a acceptat soluțiile alternative care ar fi putut compensa lipsa creșterii TVA-ului.
„Să ştiţi că domnul preşedinte Nicuşor Dan a insistat, chiar a cerut în mod insistent să căutăm o soluţie noi, coaliţia, pentru a nu creşte TVA-ul. Şi timp de două săptămâni, la Cotroceni, eu am fost cel care a mediat discuţia dintre cele patru partide în calitate de ministru interimar la Finanţe şi am adus foarte multe variante alternative pe care le-am pus pe masă. Dar din diverse motive nu au fost acceptate”, a spus Tanczos Barna sâmbătă.
De asemenea, el a menţionat că, timp de două săptămâni, a mediat discuțiile dintre cele patru partide ale coaliției, la Cotroceni, în calitate de ministru interimar de Finanțe, unde a prezentat mai multe variante pentru a evita majorarea TVA-ului, dar „din diverse motive” acestea nu au fost acceptate”.
Printre propunerile alternative s-au aflat introducerea cotei progresive de impozitare, diverse scheme de finanțare și măsuri pentru colectarea veniturilor de la cei care în prezent nu contribuie corespunzător la bugetul de stat.
„Am adus foarte multe variante alternative pe care le-am pus pe masă”, a subliniat el.
Vicepremierul a atras atenția că sunt mulți contribuabili care nu plătesc taxele integral, iar în toate domeniile există excepții fiscale care pot fi revizuite, menţionând că există cheltuieli deductibile „care poate ar trebui atacate” și că viitoarele pachete fiscale vor viza aceste aspecte, amintind de excepțiile din zona TVA, de cele trei niveluri de impozitare, dar și de scutirile din domeniul asigurărilor de sănătate.
„Sunt excepţii şi în ceea ce priveşte plata impozitului pe profit, deci sunt cheltuieli deductibile care poate ar trebui atacate şi vin următoarele pachete care vor viza aceste lucruri. Sunt şi la TVA, au fost excepţiile acelea de trei nivele de impozitare, sunt şi în zona asigurărilor de sănătate. Am discutat foarte mult”, a mai spus vicepremierul.
Cel mai important lucru în momentul de faţă este să avem un sistem echitabil şi noi, UDMR-ul, asta am cerut de fiecare dată: să găsim echilibrul între nevoia de finanţare, capacitatea fiecăruia de a duce povara şi de a plăti taxe şi impozite şi o reţinere maximă din partea statului în momentul în care face plăţi. Adică acest echilibru, dacă este stricat, cum s-a întâmplat acum 2 ani, acum 3 ani sau anul trecut, ajungem la 9,3% deficit”, a adăugat vicepremierul.
În încheiere, Tanczos Barna a avertizat că nerespectarea acestui echilibru a dus în trecut la creșterea deficitului bugetar.
„Dacă acest echilibru este stricat, cum s-a întâmplat acum 2 ani, acum 3 ani sau anul trecut, ajungem la 9,3% deficit”, a conchis el.
„Banii au ajuns în buzunarul pensionarilor, bugetarilor şi companiilor”
Întrebat cum s-a ajuns în situaţia ca România să aibă un deficit bugetar uriaş, de 9,3%, Tanczos Barna a răspuns că acesta a fost generat de cheltuielile nesustenabile cu salariile, pensiile și investițiile publice, bani care, deși au ajuns la români, au destabilizat finanțele statului.
„Vinovaţii: cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus. Banii nu s-au dus în altă parte, n-au plecat din ţară. Tot ce a însemnat creştere de deficit s-a regăsit în buzunarul pensionarilor, în buzunarul bugetarilor, în companiile care făceau autostrăzi sau drumuri, canalizări, apă, în zona rurală, şcoli, spitale, cât s-a făcut. Deci, eu văd unde s-au dus banii, dar era o cheltuială nesustenabilă, ieşi din parametrii normali şi devii necredibil şi te finanţezi foarte, foarte scump pe plan internaţional. Acestea au fost problemele cele mai mari izvorâte din deficitul de 9,3% de anul trecut”, a spus vicepremierul.
Tanczos a precizat că în cele șase luni în care a deținut interimar funcția de ministru al Finanțelor Publice a analizat situația deficitului și a constatat că România are nevoie de reforme pentru a recâștiga încrederea cetățenilor și a instituțiilor europene.
„Noi, când am ieşit din acest deficit de 3% ţintă teoretică pentru toate statele membre, intrăm, la un moment dat, într-o procedură de deficit excesiv. Şi noi acolo am fost ani la rând. Şi statul român, prin ministrul de Finanţe, prin premier, a promis că face ceva. Şi a făcut ceva, dar a făcut mai rău, adică a ajuns de la 5,5% la 9,3%, de la 5% la 6, la 7%. Acest lucru a stricat complet credibilitatea României. Şi în primele luni, asta a fost cea mai mare provocare pentru mine: să stau la masă cu oameni care nu mai au încredere în România. Cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating, să avem un buget echilibrat, sustenabil şi o colectare a veniturilor peste nivelul din 2024”, a subliniat vicepremierul.
Banii au ajuns în buzunarul românilor
Întrebat cum s-a ajuns în situaţia ca România să aibă un deficit bugetar uriaş, de 9,3%, Tanczos Barna a răspuns că acesta a fost generat de cheltuielile nesustenabile cu salariile, pensiile și investițiile publice, bani care, deși au ajuns la români, au destabilizat finanțele statului.
„Vinovaţii: cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus. Banii nu s-au dus în altă parte, n-au plecat din ţară. Tot ce a însemnat creştere de deficit s-a regăsit în buzunarul pensionarilor, în buzunarul bugetarilor, în companiile care făceau autostrăzi sau drumuri, canalizări, apă, în zona rurală, şcoli, spitale, cât s-a făcut. Deci, eu văd unde s-au dus banii, dar era o cheltuială nesustenabilă, ieşi din parametrii normali şi devii necredibil şi te finanţezi foarte, foarte scump pe plan internaţional. Acestea au fost problemele cele mai mari izvorâte din deficitul de 9,3% de anul trecut”, a spus vicepremierul.
Tanczos a precizat că în cele șase luni în care a deținut interimar funcția de ministru al Finanțelor Publice a analizat situația deficitului și a constatat că România are nevoie de reforme pentru a recâștiga încrederea cetățenilor și a instituțiilor europene.
„Noi, când am ieşit din acest deficit de 3% ţintă teoretică pentru toate statele membre, intrăm, la un moment dat, într-o procedură de deficit excesiv. Şi noi acolo am fost ani la rând. Şi statul român, prin ministrul de Finanţe, prin premier, a promis că face ceva. Şi a făcut ceva, dar a făcut mai rău, adică a ajuns de la 5,5% la 9,3%, de la 5% la 6, la 7%. Acest lucru a stricat complet credibilitatea României. Şi în primele luni, asta a fost cea mai mare provocare pentru mine: să stau la masă cu oameni care nu mai au încredere în România. Cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating, să avem un buget echilibrat, sustenabil şi o colectare a veniturilor peste nivelul din 2024”, a subliniat vicepremierul.
Autoritatea Vamală Română se confruntă cu noi acuzații grave, cuvântul de ordine fiind evaziunea fiscală care ar ajunge la peste 5 miliarde de lei pe an. Mai mult, există și acuzații potrivit cărora la Vama Constanța ar fi favorizate zeci de companii-fantomă, iar „mecanismul” creează statului român un prejudiu uriaș.
Alexandru Nazare – ministurl Economiei și al Finanțelor – a anunțat că trimite „de urgență” corpul de control în Vama Constanța. Controlul Ministerului de Finanțe durează deja de aproape două săptămâni și va continua, notează G4Media.
Potrivit sursei citate, într-o scrisoare deschisă transmisă în data de 3 iulie, avertizorii – care se intitulează „Grupul vameșilor care s-au săturat” – susțin că Vama Constanța, Vama Prahova, Vama Cluj și Vama Bihor „sunt cele patru puncte cu gradul maxim de corupție, prin care se destabilizează bugetul României și care generează evaziune de peste 5 miliarde de RON anual, vama devenind epicentrul corupției, traficului de influență și paravanul rețelelor infracționale transfrontaliere”.
Firmele „fantomă”, beneficiare ale unor informații secretizate
Potrivit informațiilor transmise de „Grupul vameșilor care s-au săturat”, Vama Constanța ar favoriza zeci de companii românești „fantomă”. Aceste firme au acționariat românesc și/sau străin – în special italian – și ar fi implicate scheme de evaziune. (vezi AICI ancheta jurnalistică realizată de GÂNDUL)
Multe dintre aceste firme autohtone – dar și altele înregistrate în Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau Marea Britanie – folosesc capacități mari de depozitare și manipulare, redirecționând carburanți spre jucători de tip fantomă din județele Prahova, Cluj sau Bihor.
„Mai grav, unele companii, folosind aceeași rețetă ca în cazul containerelor cu marfă iraniană, au introdus în antrepozitul vamal al terminalului nave cu motorină de proveniență rusească – supusă embargoului – „albită” prin transbordări în apele internaționale sau în porturi intermediare, precum Turcia și Egipt. Cu complicitatea vămii Constanța, documentele de origine, de import și de transport, falsificate, au fost acceptate, iar combustibilul a fost amestecat cu motorină cu origine acceptată pe piețele UE și pe piața ucraineană, pentru a trece verificările de origine și de calitate”, se arată în scrisoarea primită de G4Media.
Mafia italiană, susținută masiv de grupările evazioniste locale: „Sunt speculate toate porțițele legislative”
Potrivit informațiilor obținute de Gândul, mafia italiană, susținută masiv de grupările evazioniste locale, exploatează la maxim toate „portițele” descoperite în legislația națională învechită, tranzacționând anual – fizic sau scriptic – sute de mii de tone de produse pretroliere, în marea lor parte în sistem de taxare suspensive.
„Apariția livrărilor care tranzitează teritoriul României către Ucraina oferă noi oportunități pieței negre”, avertizează sursele Gândul.
„Grupările mafiote transfrontaliere, împreună cu evazioniști locali din piața petrolieră românească, controlează zeci de firme, direct sau prin interpuși, care sunt introduse periodic în lanțul de tranzacționare pentru eludarea plații accizelor și TVA. Aceste firme-paravan, după scurte perioade, devin inactive, solicită eșalonări, intră în insolvență sau faliment ori sunt vândute către cetățeni fără bonitate, în special bulgari și italieni, făcând aproape imposibila recuperarea prejudiciului”, dezvăluie sursele Gândul din piața petrolieră.
Cantitățile de carburanți introduse astfel pe piața din Romania sunt tranzacționate rapid, dar la prețuri mult sub nivelul pieței legale, pentru a se obține foarte ușor încasarea sumelor și transferul către firme off-shore sau așa -zise „bidoane” de acumulare a banilor negri, de unde sunt scoși ulterior.
„Toate aceste acțiuni sunt facilitate de societăți care dețin atestate angro de vânzare fară depozitare, pe lanțul de comercializare de la producător/importator și până la consumatorul final fiind 4-5 tranzacții scriptice succesive. Astfel se pierd taxe, iar mărfurile se mișcă fizic doar la ultima tranzacție, care este aferentă livrării efective din depozit către utilizator”, au mai explicat sursele Gândul, în exclusivitate.
„Companii de tip fantomă cu acționariat străin sau personaje «săgeți» interpuse”
Reprezentanții „Grupului vameșilor care s-au săturat” avertizează și că o parte din motorina „albită” care ajunge în Prahova, Cluj și Bihor este controlată apoi de „rețele evazioniste autohtone, companii de tip fantomă cu acționariat străin sau personaje «săgeți» interpuse”.
Carburantul ar fi introdus în circuitul comercial fără plata TVA-ului, ceea ce face ca bugetul de stat să fie prejudiciat cu peste 5 miliarde de lei anual, iar acest „mecanism” ar fi realizat cu „suportul constant al autorităților vamale din Constanța, Prahova, Cluj și Bihor”.
„Grupul vameșilor care s-au săturat” vorbește și despre „sute de cisterne, declarate goale, cu destinația Ucraina”, despre care avertizorii spun că se întorc lunar în România „pline cu motorină achiziționată din Ucraina, «reușind» cu sprijinul mafiei din vamă să evite orice control și plata oricărei taxe”, mai notează G4Media.
Combustibilul ar fi descărcat în depozite ilegale din Bihor, Cluj sau Prahova, iar de acolo ar fi aprovizionată piața neagră de carburanți.
Conducerea Autorității Vamale Române este acuzată că „nu vrea să acționeze pentru eliminarea acestor surse de evaziune fiscală, fiind deja părtașă la extinderea acestui fenomen, în anumite județe existând deja adevărate familii compuse din evazioniști și conducerea autorităților vamale județene”.
„Acordarea atestatelor este «recompensată» constant de catre evazioniști”
G4Media și Info Sud-Est avertizează, prin această anchetă jurnalistică, asupra unor rețele de influență care se întind de la AVR către vămi, cu precădere Vama Constanța.
„Regionalele vamale sunt responsabile de emiterea atestatelor de destinatar înregistrat și comerciant angro fără depozitare, astfel, în jurul acestora, s-au dezvoltat lanțuri infracționale de distribuție a carburanților. Aceste lanțuri sunt responsabile pentru evaporarea a sute de milioane de euro, prin metoda «missing trader» sau «suveica», bani care ar trebui sa ajunga la bugetul de stat ca acciză și TVA.
Acordarea atestatelor este «recompensată» constant de catre evazioniști, firmele atestate disparand periodic si fiind înlocuite cu altele noi.
Miliarde de euro dispar anual din bugetul statului, în timp ce autoritățile vamale mimează interesul și evită măsuri concrete, cum ar fi adaptarea legislației, reforma autorității vamale și a administrației fiscale, întărirea pârghiilor de prevenție și control, dar mai ales eliminarea din sistem a “cumetriilor” care s-au dezvoltat în jurul clanurilor evazioniste”, se arată în scrisoarea transmisă de „Grupul vameșilor care s-au săturat”.
Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat …
Ucraina susține că a lovit un aerodrom militar important din regiunea Voronej, vizând depozite de muniții și aeronave rusești, într-o nouă operațiune menită să reducă capacitatea Moscovei de a ataca infrastructura civilă.
Forţele speciale au anunţat că au lovit un aerodrom rusesc. FOTO: Facebook
Forțele speciale ucrainene au anunțat că au lovit sâmbătă, 5 iulie, aerodromul militar Borisoglebsk din regiunea Voronej, Rusia, o locație strategică unde sunt staționate avioane de luptă Su-34, Su-35S și Su-30SM, relatează presa naţională, citând un comunicat publicat pe rețelele sociale de Statul Major General al Armatei Ucrainei.
Potrivit autorităților militare de la Kiev, în cadrul acestei operațiuni au fost atacate un depozit de bombe aeriene ghidate și un avion de antrenament; se pare că și alte aeronave au fost lovite în timpul raidului, însă aceste informații sunt încă în curs de confirmare.
„Forțele de apărare continuă să ia toate măsurile necesare pentru a submina potențialul ocupanților ruși de a lovi infrastructura civilă și de a obliga Rusia să pună capăt agresiunii armate împotriva Ucrainei”, au declarat forțele speciale ucrainene, subliniind că astfel de operațiuni fac parte din strategia de a limita capabilitățile de atac ale Moscovei.
În mesajul publicat de armata ucraineană se menționează că aerodromul Borisoglebsk este considerat o bază importantă pentru aviația militară rusă, fiind utilizat pentru operațiunile avioanelor Su-34, Su-35S și Su-30SM, implicate frecvent în atacurile asupra teritoriului ucrainean, şi a fost ţinta mai multor atacuri, de la începutul războiului.
De partea cealaltă, guvernatorul regiunii Voronej din Rusia, Aleksandr Gusev, a declarat pe Telegram că peste 25 de drone au fost doborâte în timpul nopții deasupra regiunii, adăugând că o linie electrică a fost avariată temporar. Oficialul rus nu a menționat însă nimic despre un posibil atac asupra unui aerodrom militar, iar Moscova nu a confirmat până acum informațiile prezentate de partea ucraineană.
Atacul vine într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile asupra obiectivelor militare de pe teritoriul rus, în încercarea de a diminua presiunea asupra infrastructurii civile ucrainene și de a reduce capacitatea armatei ruse de a desfășura raiduri aeriene asupra orașelor și instalațiilor strategice din Ucraina.
În iunie, forţele armate ucrainene au lovit aerodromul militar Savasleika, situat în regiunea Nijni Novgorod a Federaţiei Ruse, de unde decolează cu regularitate aeronavele MiG-31K care transportă rachete hipersonice Kinjal.
Preşedintele american Donald Trump a reiterat vineri că este „foarte nemulţumit” de convorbirea telefonică purtată cu o zi în urmă cu omologul său rus Vladimir Putin, care nu a făcut posibil niciun progres în direcţia încheierii războiului în Ucraina, precizând că a evocat în discuţia cu liderul rus posibilitatea unor sancţiuni, relatează France Presse.
Trump discurs în fața susținătorilor Iowa FOTO EPA-EFE
„Este o situaţie foarte dificilă. V-am spus că am fost foarte nemulţumit de conversaţia mea cu preşedintele Putin. El vrea să meargă până la capăt, să continue să ucidă oameni, ceea nu este bine”, a declarat Trump jurnaliştilor care îl însoţeau la bordul Air Force One, potrivit Agerpres.
Preşedintele american a lăsat de asemenea să se înţeleagă că ar fi dispus să înăsprească sancţiunile împotriva Rusiei, după ce a evitat timp de şase luni să recurgă la acest gest pentru a da o șansă negocierilor.
„Vorbim mult despre sancţiuni. El înţelege că asta s-ar putea întâmpla”, a declarat Trump.
Ce spune Trump despre rachetele Patriot
Trump a adăugat că a avut, de asemenea, o „convorbire foarte strategică” cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski vineri, în timp ce îngrijorările cresc la Kiev cu privire la livrările de ajutor militar american.
La rândul său, Zelenski a declarat că cei doi lideri s-au pus de acord pentru a lucra la sporirea capacităţii Kievului de a-şi „apăra cerul”. El a precizat într-un mesaj pe Telegram că a discutat cu liderul american despre producţia comună de apărare, precum şi despre achiziţii şi investiţii comune, după cel mai mare atac cu drone şi rachete suferit de Ucraina vineri de la începutul invaziei ruse.
Ucraina a cerut Washingtonului să îi vândă mai multe rachete şi sisteme Patriot pe care le consideră esenţiale pentru apărarea oraşelor sale, pe fondul intensificării atacurilor aeriene ruseşti.
Întrebat dacă SUA ar fi de acord să furnizeze mai multe rachete Patriot Ucrainei, Trump a spus: „Vor avea nevoie de ele pentru apărare… Vor avea nevoie de ceva pentru că sunt loviţi destul de puternic”.
Trump a lăudat eficacitatea rachetelor Patriot, calificând această armă „destul de grozavă”, potrivit Reuters.
Președintele american a declarat că a discutat de asemenea despre trimiterea unor sisteme de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina în cursul unei convorbiri separate cu cancelarul german Friedrich Merz vineri, însă nu a decis încă să furnizeze acest echipament-cheie. Merz „estimează că ei trebuie să fie protejaţi”, a afirmat Donald Trump referindu-se la Ucraina.
Detalii despre convorbirea între Donald Trump și Volodimir Zelenski
O sursă informată cu privire la convorbirea Trump-Zelenski a declarat pentru Reuters că ei (ucrainenii) sunt optimişti că livrările de rachete Patriot ar putea fi reluate după ceea ce au numit o conversaţie „foarte bună” între preşedinţi.
Portalul Axios, citând surse anonime, a relatat că discuţia a durat circa 40 de minute şi că liderul de la Casa Albă i-a spus preşedintelui ucrainean că va verifica ce arme americane care urmau să fie trimise Ucrainei, dacă există vreuna, au fost puse în aşteptare.
În discursul său video de vineri seara, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că a convenit împreună cu Trump să „organizeze o întâlnire între echipele noastre pentru a consolida apărarea antiaeriană” a Ucrainei. „Am avut o discuţie foarte detaliată privind producţia comună. Avem nevoie de ea, America are nevoie de ea”, a insistat Zelenski.
Rusia a lansat joi un atac masiv cu drone și rachete asupra Kievului, la scurt timp după convorbirea dintre Putin şi Trump. Zelenski a calificat atacul drept „deliberat masiv şi cinic”.
Trump l-a criticat recent pe predecesorul său democrat pentru că a trimis o cantitate mare de arme Ucrainei după ce SUA au oprit livrările unor muniții de apărare antiaeriană.
De ani buni, magistrații beneficiază de o serie de privilegii, atât în perioada în care sunt în activitate, cât și după ce ies la pensie. Așa că măsurile de austeritate anunțate de premierul Ilie Bolojan privind tăierea sporurilor nu doar că le-a stârnit nemulțumirea, ci i-a determinat și să caute soluții pentru a-și păstra privilegiile.
De ani buni, magistrații beneficiază de o serie de privilegii
Spre exemplu, în luna iunie, au încasat pensii speciale de peste 25.200 de lei, în medie, nu mai puțin de 5.680 de foști magistrați, deși peste 3.000 dintre aceștia nu au cotizat deloc la bugetul de pensii publice.
Așa se face că pensia medie bazată pe contributivitate este de aproape 7.500 de lei, statul plătind din banii tuturor contribuabililor care pătesc taxe și impozite circa 22.000 de lei pentru fiecare privilegiat.
În încercarea de a-și păstra aceste beneficii, dar și sporurile pe care le încasează cât timp sunt în câmpul muncii, magistrații au găsit o soluție cu ajutorul căreia vor să șantajeze Guvernul.
Potrivit unor surse judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut tuturor „pensionabililor” din sistem care pot pleca anul acesta din magistratură să trimită cererile de pensionare la CSM și acesta sa le pună, mai departe, pe masa Guvernului, pentru a stopa, astfel, eliminarea sporurilor, scrie Presshub.
Titularii acestor cereri au primit asigurări că ele nu vor fi puse în practică, ci vor fi folosite doar pentru a speria Guvernul că sistemul judiciar rămâne fără magistrați dacă se taie niște sporuri în valoare de câteva sute de lei.
Este de așteptat ca aceste notificări fictive de pensionare din toată țara să sosească pe adresa CSM cât de curând.
Astfel s-ar demonstra că rămâne magistratura fără resursă umană.
Sistemul judiciar aștepta ca ajustarea veniturilor magistraților să înceapă cu eliminarea diurnei primită de unii dintre șefii procurorilor și judecătorilor, precum și de inspectorii de la Inspecția Judiciară, lucru care nu s-a întâmplat.
Un TIR defect a blocat complet, sâmbătă dimineață, traficul pe Podul Giurgiu-Ruse, deja aglomerat de lucrările de reabilitare.
Traficul pe Podul Giurgiu-Ruse, blocat total. FOTO: Facebook
Traficul rutier pe Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse a fost blocat complet sâmbătă dimineață, pe ambele sensuri de mers, după ce un camion de mare tonaj s-a defectat pe partea bulgară a podului. Incidentul a avut loc în jurul orei 06:10, fiind anunțat oficial de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Giurgiu.
„La data de 5 iulie, ora 06:10, pe Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse, pe partea Republicii Bulgaria, unde se efectuează lucrări de reabilitare a acestuia, s-ar fi defectat un autocamion. În acest sens, circulaţia a fost oprită pe ambele sensuri de mers, până la eliberarea carosabilului”, a transmis IPJ Giurgiu, citat de Hotnews.
Podul Giurgiu-Ruse este una dintre cele mai aglomerate căi de tranzit pentru transportul de marfă între România și Bulgaria, fiind intens folosit și de turiștii români care pleacă în vacanță spre Bulgaria și Grecia.
În plin sezon estival, fluxul de autoturisme crește considerabil, iar incidentul de sâmbătă a generat probleme suplimentare pentru cei aflați la drum.
Trafic era îngreunat deja de lucrările de reabilitare
Circulația pe pod era deja restricționată din cauza lucrărilor de reabilitare desfășurate pe partea bulgară, care impun un regim de circulație pe un singur sens, alternativ. În ultimele săptămâni, timpii de așteptare pentru trecerea podului au crescut, ajungând în unele zile la câteva ore, în ciuda eliminării controalelor la frontieră după intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen.
Rute alternative
Pentru a preveni haosul în trafic, autoritățile române au suplimentat efectivele de polițiști rutieri în zonă.
„Pentru gestionarea eficientă a traficului, a fost suplimentat efectivul de poliţişti rutieri, în vederea prevenirii blocajelor şi asigurării unei fluenţe a circulaţiei”, a mai precizat IPJ Giurgiu.
În plus, autoritățile recomandă șoferilor să utilizeze rute alternative pentru a evita blocajele și a reduce timpii de așteptare, rutele alternative fiind:
* județul Dolj: Calafat
* județul Teleorman: Zimnicea, Turnu Măgurele
* județul Călărași: Călărași
* județul Constanța: Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipnița, Dobromir.
Rafalele de vânt puternice au îngreunat vineri eforturile pompierilor de a ține sub control incendiile de vegetație care devastează insula Creta, mistuind păduri și livezi de măslini și forțând evacuarea a mii de localnici și turiști.
Incendiile din Creta au izbucnit miercuri, 2 iulie. FOTO: X / @TRTWorldNow
Grecia a mobilizat vineri, 4 iulie, în Creta aproximativ 130 de pompieri, 48 de autospeciale și șase elicoptere. Din cauza vântului și a condițiilor de secetă extremă, riscul reaprinderii flăcărilor rămâne ridicat, chiar și în zonele unde incendiile păreau deja stinse, notează Reuters.
Situația este gravă și în Atena. În suburbia Koropi, circa 800 de persoane au fost evacuate, în timp ce peste 120 de pompieri, sprijiniți de opt avioane și opt elicoptere, s-au luptat cu un incendiu de proporții, potrivit unui purtător de cuvânt al pompierilor.
Incendiile vin pe fondul unui val de căldură care afectează mare parte din Europa. Oficialii au anunțat deja cel puțin opt decese cauzate de temperaturile extreme.
În Creta, focul a izbucnit miercuri într-un sat aflat la aproximativ 16 kilometri est de Ierapetra și a distrus o mare parte din terenurile agricole din sud-estul insulei. Mai multe ferme au fost arse, animalele au murit, iar casele și utilajele au fost mistuite de flăcări.
„Pagubele sunt incalculabile. Totul e distrus: utilaje pentru foraje, țevi, anvelope, mașini, betoniera,” a spus un fermier, în timp ce stătea lângă camionul său ars.
George Tzarakis, președintele Asociației Hotelierilor din Ierapetra, a declarat pentru Reuters că majoritatea celor aproximativ 3.500 de turiști evacuați s-au întors deja la hoteluri. Totuși, industria turismului – vitală pentru economia insulei – este îngrijorată în privința rezervărilor viitoare, mai ales că incendiile au lovit chiar la începutul sezonului estival de vârf.
Într-un alt cartier al Atenei, Pikermi, 148 de pompieri au intervenit joi pentru stingerea unui incendiu care amenința numeroase locuințe, a provocat întreruperi de curent și a forțat evacuarea a peste 300 de persoane.
Alertă de incendii în mai multe țări europene
Și alte țări mediteraneene se confruntă cu temperaturi extreme și pericol de incendii. În Italia, Ministerul Sănătății a emis cod roșu de caniculă pentru 20 din cele 27 de orașe monitorizate, în timp ce temperaturile au urcat la 38°C în Florența și 37°C în Roma, Bologna și Perugia. În Spania, Ministerul Sănătății estimează că, din iunie până acum, 341 de decese au fost cauzate de boli asociate cu căldura.
Odată cu temperaturile ridicate, crește și riscul incendiilor. Grecia și alte state din regiunea mediteraneană se află într-o zonă considerată de experți un „focar de incendii”, iar în ultimii ani flăcările au devenit tot mai devastatoare din cauza schimbărilor climatice.
„Având în vedere valurile multiple de căldură și riscurile de incendiu așteptate până în septembrie, este esențial să trecem de la un răspuns reactiv la o pregătire proactivă,” a avertizat Federația Internațională a Crucii Roșii și Semilunii Roșii într-un apel recent.
Statele Unite nu vor mai acorda credite fiscale de 7.500 de dolari pentru achiziția sau leasingul de mașini electrice noi. Potrivit noii legislații fiscale și bugetare aprobate joi de Congres, creditele vor expira la 30 septembrie 2025. În același timp, va fi eliminat și stimulentul de 4.000 de dolari pentru vehiculele electrice second-hand.
Se estimează că vânzările de mașini electrice vor scădea cu 6% până în 2030. FOTO: arhivă
Decizia este considerată un pas înapoi în tranziția ecologică a Americii. Organizația Electrification Coalition a reacționat dur: „Acest proiect de lege cedează rolul Americii în viitorul electric al transportului în favoarea Chinei”, relatează Reuters.
Introduse în 2008 și extinse în 2022, creditele fiscale au stimulat semnificativ vânzările de vehicule electrice.
În schimb, noua lege oferă avantaje pentru industria auto tradițională, eliminând penalizările pentru nerespectarea normelor privind consumul de combustibil – o măsură care favorizează continuarea producției de vehicule pe benzină.
Analiștii estimează că măsura va genera o creștere temporară a achizițiilor de mașini electrice până la finalul lunii septembrie, deoarece clienții vor grăbi achizițiile planificate, urmată de o scădere accentuată a vânzărilor. Potrivit unui studiu Harvard, eliminarea stimulentelor va reduce achizițiile de mașini electrice în SUA cu 6% până în 2030, dar va aduce economii bugetare de circa 169 de miliarde de dolari în următorul deceniu.
Printre alte prevederi eliminate din varianta finală a legii se numără și taxa anuală de 250 de dolari pentru vehiculele electrice, precum și obligația ca Serviciul Poștal să-și înlocuiască flota cu mașini electrice.
Cristian Popescu Piedone și inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au făcut vineri o serie de controale inopinate pe litoralul românesc, unde au descoperit mai multe nereguli grave în magazine și unități de cazare din Constanța și Năvodari: insecte vii și moarte, oferte înșelătoare și deficiențe grave de igienă.
FOTO: captură video Facebook
Printre problemele identificate de comisarii ANPC se numără vitrine frigorifice ruginite și murdare, temperaturi necorespunzătoare în agregatele frigorifice, dar și prețuri afișate înșelător. În unele cazuri, prețul de la raft nu corespundea cu cel de la casa de marcat, fapt ce l-a iritat pe fostul primar al Sectorului 5.
„Nu vă mai uitați după oferte! Vă iau cu japca banii din buzunar! Un preț la raft, un preț la casă. Nu există oferte, există doar înșelăciune!”, a declarat Piedone.
Șeful ANPC a contestat și mizeria găsită în unele locuri: „Cât vede soacra, pe aici nu dăm pe dedesubt!”, a afirmat el, subliniind că locurile mai puțin vizibile erau mai murdare decât cele aflate în văzul clienților.
„Cartofii ăștia ce faceți cu ei? Luați-i pentru porci! Rafturile astea când le curățați? (…) Dacă aveți nevoie vă ajutăm noi să faceți curățenie!”, reclamă ironic Piedone.
FOTO: captură video Facebook
Nereguli constatate în magazine
În cadrul Comandamentului Litoral 2025, în data de 4 iulie 2025, au avut loc mai multe controale în mai multe unități din Constanța care funcționează sub sigla: PROFI(Năvodari), MEGA IMAGE, LIDL. Principalele nereguli identificate:
• Abateri privind respectarea lanțului frigorific;
• La vitrina de prezentare a produselor a fost măsurată o temperatură de 12°C, deși producătorul indica un interval de păstrare între 0-4°C sau maxim 7°C, ceea ce compromite siguranța alimentelor expuse;
• Graficele de temperatură ale agregatelor frigorifice nu erau completate la zi, împiedicând monitorizarea corectă a condițiilor de depozitare;
• Depozitare necorespunzătoare;
• Ouăle erau depozitate împreună cu alte produse alimentare, contrar normelor privind vecinătatea produselor;
• În spațiile de depozitare au fost identificate pânze de păianjen, straturi groase de praf, aglomerări de produse și nerespectarea criteriilor de vecinătate la depozitare;
• Deficiențe grave de igienă;
• În zona de patiserie/panificație, tăvile și tastele utilajelor nu erau igienizate;
• Mai multe agregate frigorifice prezentau zone întinse de rugină, prezență de insecte vii și moarte și exces de mucegai;
• La masa caldă, apa utilizată pentru menținerea preparatelor la temperatură optimă conținea impurități, punând în pericol sănătatea consumatorilor;
• Nereguli comerciale și de informare;
• Au fost identificate diferențe de calibru în defavoarea consumatorului, exemplu: piersici etichetate ca având calibru 35+ mm, dar în realitate măsurând doar 25 mm;
• În spațiile de vânzare se aflau fructe și legume depreciate, cu lovituri mecanice, consistență moale sau semne de deshidratare;
• S-au constatat promoții înșelătoare, cum ar fi ofertele de tip “5+1” la bere, fără ca produsul de referință să fie disponibil;
• Unele produse nu aveau menționată țara de origine, informație esențială pentru consumatori.
Cazările, departe de standardele minime de igienă
Tot în cadrul controlului, ANPC a dispus închiderea temporară a patru unități de cazare din stațiunile de pe litoral: Vila M – SC EUROCONS SRL, PROFI ROOM SERVICE – Năvodari, BELAMOBEST SRL – Vila Păun, HOSTEL La Gerald SRL.
Acestea prezentau saltele și lenjerii pătate, iar condițiile generale de igienă au fost catalogate ca fiind precare.
Acțiunea face parte dintr-o amplă campanie de verificări desfășurată de ANPC pe litoral.
Căutările continuă pentru Loredana Elena Chimu, în vârstă de 41 de ani, si cei doi copii ai săi, dispăruți pe 28 iunie 2025. Tatăl unuia dintre cei doi copii a intervenit și el la „Chi l’ha visto”: „Întoarce-te la Livorno, totul se va rezolva”.
Loredana Elena Chimu a dispărut, împreună cu cei doi copii ai săi FOTO FB
Loredana Elena Chimu, în vârstă de 41 de ani, și cei doi fii ai săi, Francesco, în vârstă de 2 ani, și Leonardo, în vârstă de 9 ani, au dispărut din Livorno cu mașina sâmbătă, 28 iunie. Dispariția lor a fost imediat semnalată, iar anchetatorii de la Brigada mobilă din Livorno au pornit pe urmele lor.
Tatăl lui Leonardo, Marco Masetti, un cunoscut restaurator din Livorno, s-a adresat emisiunii „Chi l’ha visto” de la Rai 3. „Măcar să știm că sunt bine copiii” și „întoarceți-vă la Livorno, veți vedea că totul va fi bine”. Bărbatul a declaratcă Leonardo era cu fratele său în vârstă de doi ani, născut dintr-o relație ulterioară între Loredana și un alt bărbat, tot din Livorno, potrivit lanazione.
„Leonardo mi-a spus că au fost la piscine, iar seara mama lui i-a dus la Luna Park”, a declarat el pentru „Chi l’ha visto”. Spusele copilului nu puteau fi adevărate deoarece aplicația telefonul i-a localizat în Torino.
Între timp, pe pagina sa de Facebook, prietenii Loredanei au scris mesaje emoționante, rugând-o să se întoarcă acasă.
„Lory dragă, de câteva zile gândurile nu-mi dau pace. Nu am fost suficient de aproape de tine în ultima vreme. Ideea ta de a te oferi voluntar pentru a scăpa de stresul din ultima vreme, îndemnul meu de a te odihni și de a te gândi la sănătatea ta, crema catalana pe care o iubești atât de mult și pe care eu încă nu ți-am pregătit-o, cărțile în engleză pe care mi le-ai pus deoparte ca o scuză să ne vedem și pe care încă nu le-am luat. Timpul, acest timp blestemat, care ne închide și ne bântuie…”, a scris prietena ei.
„Lory, te rog dă-mi mie și tuturor celor care își fac griji pentru tine și pentru copii șansa de a te ajuta cu adevărat, de data aceasta, să rezolvi totul, fără scuze. Suntem atât de mulți. Poate că nu ți-ai imaginat, dar soluțiile, unind forțele, vor veni. Întoarceți-vă, vă rog, și haideți să pornim împreună pe drumuri noi. Noi vă iubim”, a scris un prieten.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a obținut aprobarea de către Congres a planului fiscal masiv, în efortul de stimulare a activităților economice, însă piețele financiare sunt preocupate de riscurile majore asociate datoriei suverane, comentează publicația germană Süddeutsche Zeitung.
După eforturi intense, Camera Reprezentanților și Senatul Statelor Unite au aprobat Planul fiscal masiv, care însă va amplifica datoria suverană. Planul conține reduceri de taxe care vor totaliza 4.500 de miliarde de dolari, dar sunt prevăzute și reduceri ale asistenței sociale.
Creștere economică sau criză financiară? Aceasta este întrebarea
Donald Trump speră să stimuleze economia Statelor Unite, însă datoria suverană uriașă, care se ridică acum la 36.000 de miliarde de dolari, a generat deja turbulențe pe piețele financiare. Până în 2034, datoria Statelor Unite ar putea atinge nivelul de 134% din valoarea PIB-ului. Comparativ, datoria externă a Germaniei este la nivelul de 80% din PIB, în pofida planului de investiții în apărare și în modernizarea infrastructurii. Și deficitul bugetar al Statelor Unite este în creștere.
”Politicile fiscale ale Washingtonului vor rămâne pe un parcurs expansionist. Iar acest lucru va avea efecte inclusiv asupra pieței europene a obligațiunilor. Titlurile guvernamentale europene vor deveni mai atractive, dar, din cauza situației din SUA, dobânzile vor crește”, explică Dirk Schumacher, economist-șef la grupul financiar KfW.
”Până acum, piețele financiare au fost relativ calme, deși s-a resimțit o stare de nervozitate începând din aprilie, când Trump a impus taxe vamale, declanșând conflicte comerciale. Experții evocă o stare de volatilitate. Planul fiscal al președintelui american generează amenințări la adresa stabilității financiare globale. Piața americană a obligațiunilor și dolarul constituie ancore ale sistemului financiar global. Prin urmare, turbulențele din Statele Unite sunt contagioase pentru alte țări. Dacă se erodează încrederea investitorilor în gradul de solvență al Statelor Unite, dobânzile vor crește, ceea ce va intensifica presiunile asupra credibilității Statelor Unite”, constată publicația germană Süddeutsche Zeitung, într-un editorial cu titlul ”Urmează marea criză financiară?”, semnat de Markus Zydra.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Unele dintre cele mai îndrăgite litoraluri ale Europei sunt amenințate de creșterea nivelului mărilor. Autoritățile intervin de urgență pentru a reface plajele afectate de furtuni puternice.
Plaja Navagio continuă să fie afectată din cauza eroziunii stâncilor din jur Foto: Arhivă
Litoralul Europei dispare, iar mai multe locuri de vacanță foarte populare sunt în pericol. Nivelul în creștere al mării și furtunile puternice amenință zone din Spania, Portugalia, Franța sau Grecia, relatează The Telegraph.
În Algarve, regiunea cea mai sudică din Portugalia, autoritățile au avertizat în aprilie că va fi nevoie de o „intervenție de urgență” pentru a reface plaja Fuseta din Olhão după furtunile puternice care au avut loc aici. Aproximativ 150.000 de metri cubi de nisip vor fi necesari pentru a reface țărmul de 600 metri lungime și 30 metri lățime.
În Spania, 30.000 de metri cubi de nisip sunt luați de valuri în fiecare an numai de pe plajele din Barcelona. Deși acestea sunt mărite cu nisip artificial, însă din cei 700.000 de metri cubi adăugați la coastă în 2010, se estimează că 70 % au dispărut în prezent.
Se pare că nicio zonă a Europei nu este imună la efecte. În 2021, compararea fotografiilor din satelit ale coastei grecești de către Agenția Spațială Europeană a arătat că 10% dintre acestea s-au retras cu mai mult de trei metri pe an între 1995 și 2020, unele zone, cum ar fi deltele și estuarele, retrăgându-se cu până la 30 m în fiecare an.
Țărmurile Marii Britanii sunt, de asemenea, amenințate. Potrivit Agenției pentru Mediu, Anglia de Est are „unele dintre coastele cu cea mai rapidă eroziune din Europa”.
Zonele din Europa expuse riscului de eroziune costieră
The Telegraph a realizat o listă a destinațiile europene care suferă cel mai mult din cauza eroziunii de coastă.
Coasta Nouvelle-Aquitaine, Franța
Mai mult de un sfert din coasta Franței este expusă riscului de eroziune costieră, conform Bureau de Recherches Géologiques et Minières (BRGM) – studiul geologic al țării.
O astfel de zonă este Nouvelle-Aquitaine: „Până în 2050, coasta nisipoasă din regiunea Gironde și Landes ar putea pierde în medie 50 m, iar coasta stâncoasă din Țara Bascilor 27 m”, avertizează BRGM. Sunt și zone în care marea taie în medie 20 metri în fiecare an.
Andaluzia, Spania
Dacă ați vizitat vreodată plajele din Andaluzia primăvara, ați văzut cum furtunile din timpul iernii afectează nisipurile de-a lungul Costa del Sol, în zone precum Malaga, Nerja și Torremolinos.
Guvernul spaniol a declarat că este vorba despre „o situație de regres grav”, cu o pierdere de plajă în valoare de 45 de milioane de euro în unele zone între 2016 și 2022.
Pe lângă fenomenele meteorologice și creșterea nivelului mării, daunele au fost atribuite și construcțiilor locale, cum ar fi barurile de pe plajă, terenurile de golf și construcțiile de locuințe.
Zakynthos, Grecia
Plaja Navagio sau „Plaja epavei” din Zakynthos, așa-numită după epava MV Panagiotis care a eșuat aici în 1980, a suferit în ultimii ani eroziuni din cauza activității turistice ridicate, cutremurelor, alunecărilor de teren și furtunilor. Vara aceasta, faimoasa plajă de pe această insulă ionică va rămâne închisă pentru al treilea an, au anunțat autoritățile, din cauza eroziunii golfului și a stâncilor.
Coasta Atlanticului, Portugalia
În ianuarie, Portugalia a anunțat că va investi 20,2 milioane de euro în conservarea și protejarea coastei sale atlantice, inclusiv în zone precum Algarve, Lisabona și Porto.
Finanțarea va sprijini mai multe proiecte de protecție și apărare costieră, cum ar fi consolidarea falezelor, eliminarea construcțiilor ilegale și refacerea plajelor.
Bonifacio, Corsica, Franța
Bonifacio este capitala pitorească a insulei Corsica, fiind situat în cel mai sudic punct. Orasul este separat de restul insulei printr-un amplu platou calcaros marginit de stânci.
De-a lungul secolelor, valurile au sculptat baza falezei: în unele cazuri, clădirile și stâncile au fost aproape complet distruse.
După atacul devastator asupra Kievului de 4 iulie, mai mulți congresmani americani l-au criticat dur pe Donald Trump și au cerut înarmarea masivă a Ucrainei.
Oficialii americani îi cer lui Trump să continue înarmarea Ucrainei FOTO Eduard Vînătoru
Congresmanul Don Bacon i-a transmis președintelui SUA un mesaj pe rețeaua socială X, cerându-i o schimbare de strategie față de Federația Rusă, scrie focus.ua.
„Domnule președinte, politica dumneavoastră față de Rusia nu funcționează. În timp ce negociem, Putin bombardează orașe ucrainene. Iată Kievul astăzi. Este timpul să schimbăm strategia. Noi și aliații noștri trebuie să înarmăm Ucraina până în dinți și să impunem cele mai dure sancțiuni. Putin își bate joc de dumneavoastră și de America”, a scris Bacon.
În mod similar, un alt congresman republican, Joe Wilson, a comentat atacul masiv asupra Ucrainei și a cerut oprirea lui Putin și sprijinirea Ucrainei în apărarea sa.
„Criminalul de război Putin, care își pierde războiul jalnic, recurge la tactici de pârjolire a pământului în orașe ucrainene mai vechi decât înființarea Moscovei. Sunt încrezător că, în urma unei evaluări rapide a stocurilor, Departamentul Apărării va avansa obiectivele declarate de președintele Trump la Haga și va trimite sisteme suplimentare de apărare aeriană și arme deja aprobate pentru a opri această fărădelege totală, așa cum au făcut și trebuie să continue să facă și aliații noștri, într-un ritm accelerat”, a scris Wilson.
El consideră că Putin, „înarmat cu arme ieftine iraniene și nord-coreene, se bucură să bombardeze familii adormite și își va continua perversiunile imperialiste până când va fi oprit”.
Atac de ziua Americii
În Kiev, atacul din 4 iulie a avariat o unitate de pompieri, clădiri rezidențiale, un depozit al unei edituri cunoscute și alte obiective civile. Cel puțin 26 de persoane au fost rănite, iar una a murit. Urmele atacului rusesc au fost înregistrate în 13 locații din cinci districte ale capitalei: Solomianski, Sviatoșinski, Darnyțki, Dniprovski și Șevcenkivski.
În același timp, Ministerul rus al Apărării a susținut că a atacat întreprinderi din Kiev care produc drone, un aerodrom și o rafinărie. Ei afirmă că atacul a fost „un răspuns la actele teroriste ale regimului de la Kiev”.
Oprirea ajutorului militar american pentru Ucraina
Pe 2 iulie, presa americană a relatat că SUA au suspendat livrarea sistemelor Patriot și a altor arme către Ucraina, întrucât administrația Donald Trump dorește să „pună pe primul loc interesele americane”.
Ministerul Apărării din Ucraina a transmis, în aceeași zi, că Kievul nu a fost informat despre vreo modificare a calendarului livrărilor de arme și că nu a primit nicio notificare oficială din partea americană.
Pe 2 iulie, un reprezentant al biroului prezidențial ucrainean, Mihailo Podoliak, a dat asigurări că Statele Unite continuă să furnizeze resurse pentru respingerea atacurilor rusești asupra populației civile.
Congresmana republicană Anna Paulina Luna a declarat că nu va permite acordarea de ajutor militar Ucrainei deoarece, potrivit ei, președintele Volodimir Zelenski ar fi interzis Biserica Ortodoxă.
Italianul ucis joi, 3 iulie 2025, de o ursoaică într-o râpă din apropiere de Transfăgărășan își făcuse un obicei din a filma de aproape urșii din zonă.
Italianul a făcut fotografii cu ursul FOTO: imagini recuperate din telefonul bărbatului
Italianul de 48 de ani s-a dat jos de pe motocicletă şi a oferit mâncare ursoaicei cu pui, care avea să-l ucidă, a relatat Observator News.
„Iată ursul! Ce frumos! Vine spre mine!”, spunea italianul atacat.
„S-a găsit telefonul turistului italian în care sunt niște poze premergătoare atacului, cu ursul care se tot apropia. Cu poze, prim-planuri”, a declarat Armand Chiriloiu, directorul Direcției Silvice Argeș, potrivit sursei citate.
Ursoaica și puii, filmați de italian
Tot în telefonul victimei, autoritățile au găsit imagini care atestă că victima se întâlnise, cu o zi în urmă, cu alți doi urși, pe care i-a filmat de aproape.
Imediat după, a fost atacat, înșfăcat și târât într-o râpă adâncă de aproximativ 40 de metri. Trupul neînsuflețit a fost descoperit ulterior de salvamontiști și pompieri.
Bărbatul ucis de ursoaică este un italian din provincia Lombardia, care lucra ca șofer la Aeroportul din Milano, conform informațiilor de pe profilul său Facebook.
Pe acest profil au fost publicate, începând de ieri, mai multe mesaje de condoleanțe din partea cunoscuților.
Ursul părăsise zona până la sosirea echipajelor, însă revenise ulterior în apropiere, considerând, potrivit specialiștilor, că își păzea „prada”.
Din motive de siguranță, jandarmii și reprezentanți ai Direcției Silvice, înarmați, au păzit zona în timpul recuperării cadavrului. Ulterior, ursoaica implicată în atac a fost împușcată, conform informațiilor furnizate de Jandarmeria Argeș.
„Ursoaica ne-a urmărit tot timpul. Era foarte agitată. Ne-a atacat de câteva ori şi pe noi. Am avut şi domnii de la Silvic. Tot timpul au fost îndreptați cu puşca către ea”, a declarat Dragoş Onea- Salvamont Argeş.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F10%2Fcristina.jpeg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Faccident-naval-sulina-delta-dunarii.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fcaptura-de-ecran-2025-07-05-153124-1280x641.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F21-emil-strainu.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Finundatii-texas_profimedia-1280x960.jpg)
