Guvernul german va aloca fonduri pentru 11.000 de cadre militare suplimentare până la sfârşitul anului. Noile locuri de muncă vor fi în cadrul forţelor armate, aeriene, navale şi cibernetice.

Banii vor fi alocaţi pentru 10.000 de soldaţi şi 1.000 de angajaţi civili pentru armată până la sfârşitul anului 2025, a relatat sâmbătă, 21 iunie, tabloidul Bild, citând surse guvernamentale, potrivit News.ro. Acest lucru ar însemna o creştere de aproximativ 4% a cadrelor militare germane.

Măsura ar face parte din planificarea bugetară pentru acest an, care urmează să fie aprobată de cabinet săptămâna viitoare. Noile locuri de muncă vor fi în cadrul forţelor armate, aeriene, navale şi cibernetice.

Germania are nevoie de până la 60.000 de soldaţi suplimentari în conformitate cu noile obiective ale NATO privind armamentul şi personalul, a declarat ministrul apărării Boris Pistorius în această lună, în contextul în care alianţa îşi întăreşte forţele pentru a răspunde la ceea ce consideră a fi o ameninţare crescută din partea Rusiei.

De asemenea, Pistorius a mai precizat, recent, că Germania ar putea lua în considerare reintroducerea recrutării militare încă de anul viitor dacă armata nu atrage suficienți voluntari. Germania dorește să își consolideze puterea militară ca urmare a transformărilor provocate de războiul din Ucraina.

„Modelul nostru se bazează inițial pe participarea voluntară. Dacă va veni momentul în care vom avea mai multă capacitate disponibilă decât înregistrările voluntare, atunci am putea decide să o facem obligatorie”, a declarat Pistorius.

Un proiect de lege în acest sens ar putea intra în vigoare chiar de la 1 ianuarie 2026, a adăugat el, potrivit Reuters.

Germania și-a suspendat recrutarea în 2011, dar s-a străduit să atingă obiectivele privind trupele, pe măsură ce cerințele în materie de apărare au crescut în urma invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022.  

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko a eliberat sâmbătă, 21 iunie, 14 deţinuţi politici, printre care și liderul opoziției, Serghei Tihanovski.

„Preşedintele a decis să graţieze 14 condamnaţi. A fost vorba de o cerere a preşedintelui SUA”, a declarat Natalia Eismont, purtătoarea de cuvânt a preşedinţiei belaruse, pentru agenţia de presă rusă TASS.

Opozantul Serghei Tihanovski, soţul cunoscutei opozante belaruse auto-exilate Svetlana Tihanovskaia, a fost eliberat din închisoare, împreună cu alţi 13 deţinuţi politici, au anunţat înainte de aceasta agenţii internaţionale de presă, citând ONG-ul belarus Viasna şi postări ale opozantei.

La scurt timp după veste, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat eliberarea opozantului belarus.

„Este o veste fantastică şi un simbol al speranţei pentru toţi deţinuţii politici care suferă sub regimul brutal al (preşedintelui belarus Aleksandr) Lukaşenko. Europa continuă să îndemne la eliberarea lor imediată”, a scris Von der Leyen pe reţeaua socială X.  

Tihanovski era un blogger influent înainte de a deveni principalul candidat al opoziției care l-a provocat pe Lukashenko la alegerile din 2020. El se afla în închisoare din mai 2020.

Video-bloggerul a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru patru capete de acuzare, şi anume pentru că ar fi „organizat revolte în masă”, a „incitat la ură în societate”, a „tulburat ordinea publică” şi a „obstrucţionat Comisia Electorală”.

Papa Leon al XIV-lea a declarat vineri, 20 iunie, că Biserica Romano-Catolică „nu trebuie să tolereze nicio formă de abuz”, sexual sau de altă natură.

Potrivit The Guardian, declarațiile au fost făcute cu ocazia reprezentării unei piese de teatru care dramatizează munca unui jurnalist care a fost hărțuit în timp ce investiga scandaluri de abuzuri în cadrul unui grup catolic puternic.

Robert Prevost, Suveranul Pontif, a susținut că este necesar să se înrădăcineze „în întreaga biserică o cultură a prevenirii care să nu tolereze nicio formă de abuz: abuzul de putere sau autoritate, de conștiință sau spiritualitate, abuzul sexual”.

Leon a pledat, de asemenea, pentru importanța unei prese libere și independente, afirmând că „oriunde un jurnalist este redus la tăcere, sufletul democratic al unei națiuni este slăbit. Apărarea jurnalismului liber și etic nu este doar un act de justiție, ci o datorie pentru toți cei care aspiră la o democrație puternică și participativă”.

Comentariile pontifului contrastează puternic cu cele ale altor episcopi, inclusiv din SUA, țara natală a lui Leon, care au criticat mass-media pentru relatările despre scandalul de abuzuri sexuale și mușamalizare din cadrul clerului bisericesc, care a victimizat nenumărați copii din întreaga lume.

Papa Leon, acuzat că a trecut cu vederea acuzații de abuz sexual

Acestea vin și după ce grupurile de supraviețuitori ai abuzurilor sexuale din partea clerului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la alegerea lui Leon, pe 8 mai, ca succesor al regretatului papă Francisc, în fruntea celor aproape 1,5 miliarde de catolici din întreaga lume.

Aceste îngrijorări au apărut în parte din momentul în care Robert Prevost conducea filiala din SUA a ordinului religios augustinian.

În anul 2000, acea filială l-a repartizat pe un preot augustinian pe nume James Ray într-o mănăstire situată lângă o școală elementară, la nouă ani după ce clericului i se interzisese să lucreze în preajma copiilor din cauza acuzațiilor că ar fi molestat minori.

Apoi, după ce a devenit episcop de Chiclayo, Peru, începând din 2015, trei femei i-au spus direct lui Prevost că ar fi fost abuzate în timpul minorității de către doi preoți locali – dar acuzatoarele au spus că nu au dovezi că ar fi urmat o anchetă semnificativă asupra afirmațiilor lor.

Vaticanul a declarat că Prevost nu a fost oficialul care a autorizat cazarea lui Ray la mănăstirea din Chicago, orașul natal al lui Leon.

În ceea ce privește cazul din Chicalayo, oficialii bisericii au declarat că Leon a tratat cazul în conformitate cu normele canonice, dar că agenția Vaticanului care investighează cazurile de abuz sexual clerical nu a găsit dovezi suficiente pentru a susține acuzațiile acuzatoarelor.

Leon însuși nu a discutat despre cazurile de molestare sexuală din cadrul clerului catolic până la reprezentația de vineri a Proyecto Ugaz din Lima, Peru.

Francisc a luat măsura extraordinară de a dizolva Sodalitium în ianuarie, cu aproximativ trei luni înainte de moartea sa.

Potrivit Associated Press, supraviețuitorii abuzurilor comise de Sodalitium îi atribuie lui Leon meritul de a fi aranjat o întâlnire crucială cu predecesorul său, care a declanșat o anchetă a Vaticanului care a dus la dizolvarea organizației.

După cum se menționează în declarația lui Leon, Ugaz și colegii ei și-au desfășurat activitatea cu „curaj, răbdare și angajament față de adevăr”.

Fostul președinte prorus al Republicii Moldova și actualul lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a adormit în timpul discursului lui Vladimir Putin, liderul de la Kremlin, din cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg.

Mai multe televiziuni ruse, inclusiv Rossia 24, au transmis în direct imagini video din timpul evenimentului.

Prorusul Igor Dodon a anunțat că mai mulți membri ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), formațiune pe care o conduce, se află în perioada 18–21 iunie la Sankt Petersburg pentru a participa la Forumul Economic Internațional. Printre socialiști se numără și Zinaida Greceanîi, fost premier în perioada guvernării comuniste.

,,În cadrul forumului, președintele și membrii delegației PSRM vor avea mai multe întrevederi cu oficiali ai Federației Ruse. Agenda acestor întâlniri include subiecte legate de relațiile bilaterale moldo-ruse, cooperarea economică, în special în domeniul energetic, sprijinul acordat exportatorilor moldoveni, precum și consolidarea legăturilor interregionale”, a notat Igor Dodon.

Liderul socialist a subliniat că evenimentul are loc sub patronajul lui Vladimir Putin, președintele Rusiei, care a ordonat invadarea Ucrainei în februarie 2022.

,,Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg este una dintre cele mai importante platforme globale de dialog pentru mediul de afaceri. Începând din 2006, evenimentul se desfășoară sub patronajul și cu participarea președintelui Federației Ruse.Tema ediției din acest an este: „Valorile comune – fundament al creșterii într-o lume multipolară”. La forum sunt așteptați peste 20.000 de participanți din 140 de țări”, a adăugat actualul lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și fost președinte de stat, Igor Dodon, cercetat penal în mai multe anchete penale în Republica Moldova. 

La același eveniment participă și membrii Blocului Victorie, condus de oligarhul fugar Ilan Șor, printre care se numără liderul Partidului Șansă, Alexei Lungu, deputatul Vasile Bolea care și-ar fi agresat soția, precum și parlamentara Marina Tauber, vizată în mai multe dosare penale. La începutul acestui an, aceasta a părăsit țara, iar până în prezent nu s-a întors, deși o anchetă penală care o vizează se află în faza de judecare în primă instanță, fiind aproape de pronunțarea sentinței.

,,Partide kremliniste”

Vasile Grădinaru, parlamentarul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea de la putere din Republica Moldova, afirmă că membrii partidelor pro-ruse acționează după ordinele Kremlinului. 

 ,,Cetățenii din conducerea Partidului Socialiștilor ca și din alte partide kremliniste, atunci când stăpânul lor le spune (…) la picior, ei asta fac. Dacă le spune să vină la un congres, dacă le spune să le inventeze un concurs, inventează un concurs, dacă le spune sa facă destabilizări, asta fac. De asta sunt trimiși și plătiți să facă acest lucru în Moldova sau în afara”, a spus alesul. 

Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg are loc anual din 1997, iar din 2006 se desfășoară sub egida lui Vladimir Putin, liderul de la Kremlin, care a participat la fiecare ediție a evenimentului.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit în Germania premiul Franz Josef Strauss, în valoare de 10.000 de euro, sumă pe care o va dona pentru păstrarea creației marelui compozitor Eugen Doga.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se află în vizită în Germania în perioada 20–22 iunie, iar în a doua zi a vizitei a primit premiul Franz Josef Strauss, acordat de Fundația Hanns Seidel, în semn de recunoaștere a angajamentului său față de democrație, libertate și parcursul european al Moldovei.

„Acest premiu este despre recunoașterea efortului tuturor moldovenilor care, zi de zi, contribuie la consolidarea democrației în țara noastră. Este despre toți oamenii din regiunea noastră care, în fața provocărilor, aleg curajul, adevărul și pacea”, a afirmat Maia Sandu.

Ceremonia de decernare a avut loc la München, în prezența prim-ministrului bavarez, Markus Söder, și a președintelui Fundației Hanns Seidel, Markus Ferber, cu care Maia Sandu a avut și o întrevedere.

,,Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea cooperării cu landul Bavaria în domenii precum economia, securitatea, educația și dezvoltarea regională. Bavaria este unul dintre cele mai dezvoltate landuri din Germania, cu o economie puternică în domenii precum industria auto, tehnologiile avansate, agricultura și turismul, și are un rol important în susținerea extinderii cooperării dintre Republica Moldova și Republica Federală Germania”, au informat reprezentanții Administrației Prezidențiale de la Chișinău. 

Premiul Franz Josef Strauss, în memoria fostului lider bavarez cunoscut pentru susținerea unui proiect european puternic, este acordat personalităților internaționale care contribuie la promovarea valorilor democratice și la consolidarea păcii și libertății în Europa.

Anterior, pe 15 iunie, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că va dona premiul Franz Josef Strauss, în valoare de 10.000 de euro, pentru păstrarea creațiilor compozitorului basarabean Eugen Doga, care s-a stins din viață recent, îndemnând Guvernul să aprobe redenumirea Aeroportului Chișinău în cinstea acestuia.

Redenumirea aerogării în cinstea lui Eugen Doga

Iar recent, Vladimir Bolea, ministrul moldovean al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a anunțat că Guvernul a început procesul privind redenumirea aerogării în „Aeroportul Internațional Eugen Doga – Chișinău ca omagiu adus unuia dintre cei mai mari compozitori ai țării. Decizia reflectă recunoștința pentru o operă care a făcut Moldova cunoscută în întreaga lume”. 

Marele compozitor din Republica Moldova, Eugen Doga, cunoscut în toată lumea pentru celebrul vals din filmul ,,Gingașa și tandra mea fiară”, s-a stins din viață în data de 3 iunie la vârsta de 88 de ani, vestea îndoliind întreaga țară vecină.

Ungaria ocupă ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește un indicator esențial al bunăstării gospodăriilor – consumul individual real (AIC) pe cap de locuitor, potrivit datelor Eurostat din 18 iunie.

Cu doar 72% din media UE (100%), Ungaria se situează în urma tuturor celorlalte 26 de țări în ceea ce privește consumul real al familiilor, inclusiv serviciile publice precum asistența medicală și educația.

AIC reprezintă totalitatea bunurilor şi serviciilor consumate, indiferent dacă au fost achiziţionate de gospodării, de guvern sau de organizaţii non-profit pentru satisfacerea nevoilor individuale. 

Luxemburgul se află în fruntea clasamentului cu 141%, în timp ce Țările de Jos și Germania se situează la 120%, respectiv 118%. Chiar și Polonia, o țară din Europa Centrală pe care premierul Viktor Orbán obișnuia să o citeze ca punct de referință, se situează la un nivel mult mai sănătos de 85% din media UE, depășind Ungaria în ceea ce privește nivelul de trai real cu aproximativ 13 puncte procentuale.

Pe ce loc se situează România

În acest clasament, Romania se află pe locul 16. Consumul individual real (AIC) per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), indicator al nivelului de trai, a continuat să crească anul trecut în România, ajungând la 88% din media UE, depăşind nivelul din alte 11 state membre, precum Grecia, Polonia, Portugalia, Cehia sau Ungaria, arată datele Eurostat.

În ceea ce priveşte Produsul intern brut (PIB) per capita, un indicator al activităţii economice, şi aici se remarcă diferenţe mari între membrii UE.  În schimb, la acest capitol România se afla anul trecut la 22% sub media europeană, depăşind Slovacia, Ungaria, Letonia, Croaţia, Grecia şi Ungaria.

Partidul Fidesz al prim-ministrului ungar Viktor Orbán – în scădere

Deși PIB-ul Ungariei atinge aproximativ 77% din media UE, situându-se deasupra mai multor țări cu venituri mici din UE, gospodăriile sale rămân totuși mai sărace în ceea ce privește consumul. Această discrepanță evidențiază faptul că producția economică nu se traduce în beneficii reale pentru familiile maghiare.

În spatele cifrelor se ascunde o realitate dureroasă: sub regimul Fidesz al lui Viktor Orbán, Ungaria a fost jefuită sistematic, relatează Kyiv Insider. Industriile de stat au fost golite de conținut, subvențiile publice au fost redirecționate către aliații politici, iar fondurile UE au fost rechiziționate de rețele de putere apropiate de guvern.

Între timp, maghiarii obișnuiți se confruntă cu salarii reale mici, inflație ridicată și o clasă de mijloc secătuită – simptome clasice ale  transferului bogăției de la cetățeni în buzunarele elitelor.

În plus, un nou sondaj Median publicat la 18 iunie de HVG arată că partidul de opoziție Tisza – condus de Péter Magyar, fost membru al lui Orbán – devansează Fidesz cu 15 puncte în rândul alegătorilor deciși: 51% față de 36%. Sprijinul în rândul tinerilor sub 40 de ani este chiar mai puternic, 58% dintre aceștia susținând Tisza, în timp ce Fidesz rămâne blocat în rândul alegătorilor mai în vârstă. În urmă cu trei luni, avansul lui Tisza era de numai nouă puncte.

Scăderea sprijinului pentru Fidesz coincide cu o recesiune economică mai largă. Creșterea PIB-ului a stagnat, inflația rămâne printre cele mai ridicate din UE, iar tarifele americane amenință exporturile – cu toate acestea, guvernul continuă să trâmbițeze câștiguri superficiale, chiar dacă gospodăriile nu simt beneficii.

În prezent, maghiarii consumă mult mai puțin decât cetățenii Poloniei, și totuși se mândresc cu un PIB mai mare.

Această divergență sugerează că Ungaria nu rămâne doar în urmă, ci este ținută în urmă în mod intenționat. Astfel, salariile reale stagnează, nivelul de trai al gospodăriilor se deteriorează, iar alegătorii maghiari se îndepărtează tot mai mult de regim.

Sondajul semnalează nu doar o posibilă schimbare politică în 2026, ci și o îndepărtare decisivă de un model de guvernare pro-rus.

Forțele de apărare ale Israelului (IDF) au publicat imagini cu urmările celui mai recent atac asupra instalației nucleare de la Isfahan, în centrul Iranului, relatează Times of Israel. În primul atac, la 13 iunie, au fost distruse mai multe secțiuni critice, inclusiv infrastructura și laboratoarele de conversie a uraniului, potrivit IDF.

Israelul a vizat „două situri de producție de centrifuge” la instalația nucleară Isfahan în cursul nopții, a declarat sâmbătă un oficial militar.

„Am vizat Isfahan în primele 24 de ore ale operațiunii noastre, dar am efectuat un al doilea val de atacuri acolo în cursul nopții, consolidând realizările noastre și sporind pagubele aduse instalației”, a declarat sub rezerva anonimatului oficialul militar reporterilor în cadrul unei conferințe de presă.

El a adăugat că în afară de acestea, alte câteva situri de producție a centrifugelor au fost atacate „cu succes în ultimele zile”.

Raidurile repetate ale forțelor aeriene israeliene „au dat o lovitură severă capacităților de producție de centrifuge ale Iranului”, a adăugat oficialul.

Centrifugele sunt utilizate pentru îmbogățirea uraniului, atât pentru uz civil, cât și militar.

Atacurile aeriene israeliene de sâmbătă au vizat complexul de cercetare nucleară al Iranului din Isfahan, cel mai mare din țară, a declarat viceguvernatorul provinciei pentru agenția de știri semi-oficială Fars.

Acesta a precizat că nu au existat scurgeri de materiale periculoase, dar locuitorilor li s-a recomandat să evite zona, astfel încât personalul de salvare și de gestionare a crizelor să poată interveni la fața locului.

Mai multe alte zone din provincia Isfahan au fost, de asemenea, vizate de bombardamente, dar nu au fost raportate victime, a declarat viceguvernatorul.

Apărarea aeriană iraniană a interceptat atacurile israeliene, dar unele proiectile au reușit să treacă, potrivit relatării oficialului.

„Majoritatea exploziilor au provenit din reacția sistemelor de apărare aeriană, iar altele s-au datorat atacurilor inamice”, a declarat oficialul, citat de Fars.

Potrivit agenției de știri semi-oficiale MEHR, Akbar Salehi, adjunct pentru securitate și aplicarea legii în cadrul biroului guvernatorului din Isfahan, a declarat că Israelul a efectuat atacuri în mai multe locații din provincie, dar rafinăria de petrol nu a fost afectată.

Israelul a atacat Centrul de Tehnologie Nucleară din Isfahan în primele zile ale conflictului, un oficial al Forțelor de Apărare Israeliene declarând sâmbăta trecută că instalația a suferit daune semnificative. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a declarat că patru clădiri ale instalației au fost grav avariate. În schimb, un purtător de cuvânt al Organizației pentru Energie Atomică din Iran a declarat că pagubele au fost limitate.

Citește mai multe despre: israel

Un videoclip în care un bărbat vizibil beat este surprins călare pe o cămilă, pe autostrada Hyderabad din India, a devenit viral pe rețelele de socializare. Autorul postării a reușit să oprească animalul și să-l lege de un stâlp, pe marginea drumului, în afara oricărui pericol.

Videoclipul, distribuit pe Instagram de utilizatorul Ikram Ullah Shah, îl surprinde pe bărbat mergând pe cămilă printre mașini.

La un moment dat, animalul pare să-și piardă controlul. De-a lungul videoclipului, autorul postării încearcă să-l oprească pe bărbat stropindu-l cu apă, în încercarea de a-l trezi din beție.

Abia la sfârșitul clipului, cei din mașină reușesc să încetinească cămila, să o lege de un stâlp de iluminat și să-l ajute pe călărețul beat să descalece.

În descrierea postării, domnul Shah a spus că a urmărit cămila pe autostradă și a oprit animalul înainte ca cineva să fie rănit.

„O cămilă urcase pe podul rutier PV Narasimha Rao. În timp ce publicul stătea și privea, prin harul lui Allah, am intervenit și am reușit să o opresc. Este trist că oamenii doar priveau ca și cum ar fi fost un spectacol, dar sunt recunoscător că Allah m-a ales să acționez când a fost nevoie”, a scris el.

De când a fost distribuit, videoclipul a adunat peste 990.000 de vizualizări și peste 30.000 de aprecieri. În secțiunea de comentarii, utilizatorii l-au aplaudat pe Shah pentru că a salvat animalul și a prevenit un accident periculos pe autostrada principală.

„Într-o lume în care mulți aleg să întoarcă privirea, această persoană a ales curajul! Khabil e tareef hai! Curaj! A salvat nenumărate vieți și a prevenit accidente! Omenirea are nevoie de mai mulți oameni ca tine, care acționează când este cel mai important. Cu adevărat lăudabil!”, a scris un utilizator.

Un atac cu rachete iraniane, care a lovit în centrul orașului-port Haifa din nordul Israelului, vineri după-amiază, a avariat două moschei din secolul XVIII și a rănit clerici, relatează Jerusalem Post.

Atacul a avariat Moscheea Al-Saghir, construită în 1761, și Marea Moschee Al Jarina, construită în 1775 și extinsă de Imperiul Otoman în 1901.

Președintele israelian Isaac Herzog a condamnat pe X „atacul scandalos” asupra „unui oraș care reprezintă un simbol al coabitării între evrei, musulmani, creștini, druzi, circasieni și baha’i”.

„Încearcă să ucidă israelieni de toate credințele – inclusiv musulmani. Îi vom apăra pe toți israelienii.  Pe cei de toate confesiunile”, a scris el.

La rândul său, Ministrul de externe Gideon Sa’ar a acuzat regimul iranian că a luat la țintă moscheile istorice și civilii din cartierul Wadi Nisnas.

„Regimul iranian vizează civili musulmani, creștini și evrei, precum și situri civile. Acestea sunt crime de război”, a scris Sa’ar.

Cele două moschei se numără printre cele mai vechi clădiri din orașul Haifa și datează de la fondarea orașului modern de către guvernatorul otoman al Galileii, Zahir al-Umar, care este creditat pentru reconstrucția și fortificarea mai multor orașe moderne din Galileea, între care Haifa, Acra, Nazaret, Tiberias și numeroase alte așezări din regiune.

Ulterior, vineri, Sa’ar a s-a deplasat la fața locului și a făcut declarații pentru presa internațională.

„Vedem aici consecințele strategiei iraniene. Regimul iranian vizează în mod deliberat centrele populației civile. Prin urmare, vedeți că aici a fost lovită o zonă pur civilă. Mai exact, în acest caz, o moschee”, a spus oficialul israelian.

„Este o crimă de război. Acest fapt este clar, deoarece, conform dreptului internațional, nu poți ținti centrele populației civile. Dar este și o eroare, deoarece la rădăcina acesteia se află ignoranța în privința societății israeliene. Societatea israeliană este puternică. Susține cu tărie operațiunea noastră din Iran. Toți vor să elimine dubla amenințare existențială – cea nucleară și cea a rachetelor. Prin urmare, vom continua operațiunea noastră și nu ne vom opri nici măcar un minut până nu ne vom atinge obiectivele”, a subliniat ministrul israelian de externe.

Israelul și Iranul continuă atacurile reciproce

Iranul și Israelul au continuat atacurile reciproce în noaptea de vineri spre sâmbătă, în timp ce conflictul lor intră în a doua săptămână, iar eforturile diplomatice recente nu au înregistrat progrese semnificative.

Un oficial iranian a declarat pentru CNN că președintele american Donald Trump ar putea relansa negocierile cu un singur apel adresat părții israeliene.

Oficiali iranieni și europeni s-au întâlnit vineri la Geneva, în cadrul unor discuții menite să detensioneze conflictul despre care o sursă iraniană a declarat că au fost inițial tensionate, dar au devenit „mult mai pozitive” pe parcurs. Iranul nu a fost de acord să renunțe la capacitățile de îmbogățire a uraniului, a declarat sursa, catalogând această condiție drept o „linie roșie îndrăzneață”. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că va acorda Iranului un termen de două săptămâni pentru negocieri înainte de a decide dacă va ataca Iranul.

Un oficial iranian a declarat că complexul de cercetare nucleară din Isfahan, cea mai mare instalație nucleară a Iranului, a fost vizat de un atac aerian israelian sâmbătă. Oficialul a precizat că nu s-a produs nicio scurgere de materiale periculoase din cauza atacului, dar locuitorilor li s-a recomandat să evite zona.

Două persoane au fost, de asemenea, ucise și alte patru au fost rănite într-un atac direct asupra unei clădiri rezidențiale din orașul sfânt Qom, din centrul Iranului, potrivit presei de stat.

Serviciile naționale de urgență ale Israelului au fost chemate la o clădire în flăcări din orașul Holon, după ce Iranul a lansat un val de atacuri cu rachete în cursul nopții. Incendiul a fost cauzat de șrapnel după ce o rachetă a fost interceptată, potrivit serviciilor de pompieri și salvare israeliene. Agenția de urgență Magen David Adom a declarat că nu s-au raportat răniți.

Israel Katz, ministrul Apărării al Israelului, a afirmat sâmbătă că armata sa a ucis un comandant veteran din cadrul brațului extern al Gărziilor Revoluționare Iraniene.

Operațiunea a fost efectuată printr-o lovitură într-un apartament situat în orașul iranian Qom, a relatat Reuters. Cu toate acestea, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) nu a furnizat încă nicio confirmare cu privire la această evoluție.

Este vorba de comandantul Saeed Izadi, care conducea Corpul Palestinian al Forței Quds, a declarat Katz, potrivit unui comunicat de presă. 

Ministrul israelian a spus că Izadi a finanțat și a înarmat Hamas în timpul atacurilor inițiale din 7 octombrie 2023, descriind uciderea comandantului drept o „mare realizare pentru serviciile de informații israeliene și forțele aeriene”.

Izadi a fost condamnat de SUA și Marea Britanie pentru legăturile sale cu Hamas și facțiunea militantă palestiniană Jihadul Islamic, care a participat și ea la atacurile din 7 octombrie.

De asemenea, armata israeliană (IDF) a anunțat recent, printr-o postare pe platforma X, că l-a ucis pe generalul Ali Shadmani, cel mai înalt responsabil militar al Iranului și consilier militar apropiat al ayatollahului Ali Khamenei.

Forța Quds a construit o rețea de aliați în lumea arabă cunoscută sub numele de Axa Rezistenței, înființând Hezbollah în Liban în 1982 și sprijinind gruparea islamistă militantă palestiniană Hamas în Fâșia Gaza.

Însă rețeaua aliniată cu Iranul a suferit lovituri majore în ultimii doi ani, deoarece ofensivele israeliene de după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului au slăbit atât gruparea palestiniană, cât și Hezbollah.

Forța Quds este o unitate de elită din cadrul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran, însărcinată cu supravegherea operațiunilor externe ale țării și sprijinirea grupurilor din Orientul Mijlociu.

Ea joacă de mult timp un rol central în sprijinirea a ceea ce Iranul numește „axa rezistenței”, o coaliție de miliții și mișcări politice din regiune care se opun Israelului și Statelor Unite. Conform guvernului și agențiilor de informații americane, Forța Quds ar fi orchestrat operațiuni și în afara Orientului Mijlociu, în America Latină și Europa.

După ce președintele Donald Trump a anunțat o încetare a focului între Pakistan și India, Islamabadul l-a propus pe liderul SUA  pentru Premiul Nobel pentru Pace.

Între 6 şi 10 mai, cele două puteri nucleare, vecine şi rivale de la împărţirea lor sângeroasă din 1947, au făcut întreaga lume să se teamă de punctul fără întoarcere. Conflictul lor s-a încheiat prin anunţarea pe reţeaua de socializare a lui Donald Trump a unei încetări a focului obţinută, potrivit gazdei Casei Albe, în urma „unei lungi nopţi de negocieri organizate de Statele Unite”, scrie News.ro.

De atunci, Islamabadul a lăudat constant acţiunea Washingtonului, care a fost timp de mulţi ani principalul său partener militar în „războiul împotriva terorismului”, înainte de a se retrage din Afganistan şi de a abandona regiunea.

Premierul indian Narendra Modi, la rândul său, repetă că nu a existat nicio mediere americană pentru a determina încetarea focului.

Însă Donald Trump susţine că se află la originea mai multor acorduri de pace sau pur şi simplu a menţinerii unor relaţii de bună vecinătate în ultimii ani şi se plânge într-un lung mesaj pe reţeaua sa de socializare în cursul nopţii că nu a câştigat un premiu Nobel pentru acest lucru.

Islamabadul, care a scăpat la limită de faliment în 2023 datorită unui nou împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), face apel constant la capitalele străine, în frunte cu Washingtonul, în speranţa că acestea vor investi în resursele sale miniere. Tot miercuri, în timpul prânzului cu Donald Trump la Washington, şeful armatei pakistaneze, mareşalul Asim Mounir, a propus „un parteneriat reciproc avantajos”, citând „mineralele”, «criptomonedele» şi „inteligenţa artificială”, toate domenii în care Donald Trump investeşte personal.

Marile site-uri pentru adulţi au revenit online în Franţa vineri, 20 iunie, după ce o instanţă a suspendat o decizie care obliga platformele pornografice cu sediul în Uniunea Europeană să verifice vârsta utilizatorilor.

Aylo, proprietarul platformelor Pornhub, YouPorn şi RedTube, cu sediul în Cipru, şi-a făcut site-urile indisponibile în Franţa la începutul lunii iunie ca formă de protest faţă de decretul francez. Nerespectarea prevederilor putea duce la sancţiuni, inclusiv amenzi sau blocarea site-urilor, relatează The Guardian.

Franţa a introdus treptat în acest an cerinţa ca toate site-urile pentru adulţi să solicite utilizatorilor confirmarea vârstei prin detalii precum cardul de credit sau un act de identitate. Scopul este de a preveni accesul minorilor la conţinut pornografic.

Însă Tribunalul administrativ din Paris a suspendat luni decretul guvernamental în timp ce investighează dacă este compatibil cu legislaţia UE. Guvernul francez şi-a exprimat intenţia de a face apel la Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanţă administrativă a ţării.

Aylo a declarat că suspendarea decretului reprezintă o „oportunitate de a reconsidera abordări mai eficiente” pentru verificarea vârstei. Compania a susţinut că mecanismul actual este ineficient şi expune datele personale ale utilizatorilor la riscuri de securitate, cum ar fi atacuri, hacking sau scurgeri de informaţii.

„Obligaţia de a furniza repetat informaţii personale sensibile creează un risc de securitate inacceptabil pe care refuzăm să-l impunem utilizatorilor noştri”, a transmis compania într-un mesaj afişat pe paginile principale ale site-urilor la începutul acestei luni.

Aproximativ 40% dintre copiii din Franţa accesează site-uri pornografice lunar

Pentru a proteja intimitatea, decretul guvernamental prevedea şi ca operatorii să ofere o opţiune „double-blind” printr-un terţ, care să împiedice platformele să vadă informaţiile de identificare ale utilizatorilor.

Aproximativ 40% dintre copiii din Franţa accesează site-uri pornografice lunar, conform unui studiu din 2024 realizat de Arcom, autoritatea audiovizuală franceză.

Aylo, care raportează şapte milioane de vizitatori zilnici în Franţa pe diversele sale platforme, a cerut în schimb guvernelor să oblige producătorii de sisteme de operare precum Apple, Microsoft şi Google să verifice vârsta utilizatorilor la nivelul dispozitivelor individuale.

Platforma susține, de asemenea, că legea franceză „redirecționează utilizatorii către mii de site-uri care eludează în mod deliberat reglementările” și nu reușește să limiteze videoclipurile în ceea ce privește aspecte precum vârsta și consimțământul actorilor.

Alte țări, precum Regatul Unit și Germania, aplică, de asemenea, restricții de acces la site-urile pentru adulți în funcție de vârstă.