luni, iulie 7, 2025
No menu items!
Acasă Blog

Japonia se pregăteşte pentru un „mega-cutremur”. Populaţia din sudul ţării a fost evacuată după 1.600 de seisme în două săptămâni

0

Cutremurele aproape continue din sudul Japoniei au forțat evacuarea zecilor de locuitori din insulele izolate, autoritățile și experții avertizând că seria de seisme ar putea continua pe termen nedeterminat.

Autorităţile şi experţii se tem că urmează un mega-cutremur în Japonia. FOTO: arhivă

Zeci de locuitori din insulele izolate din sudul Japoniei au fost evacuați după ce regiunea a fost zguduită de aproape 1.600 de cutremure în ultimele săptămâni, potrivit unui anunț făcut luni de autoritățile locale, notează Hotnews citând AFP.

Populaţia din sud a fost evacuată

Cel mai afectat loc a fost insula Akuseki, unde, în ciuda numărului mare de seisme și a unui cutremur cu magnitudinea de 5,1 produs în timpul nopții, nu au fost raportate pagube materiale semnificative, a declarat primarul Genichiro Kubo, aflat pe o insulă vecină.

Totuși, cutremurele aproape continue, care persistă de mai bine de două săptămâni, au provocat stres intens și lipsă de somn în rândul locuitorilor din zonă.

Din cei 89 de locuitori ai insulei Akuseki, 44 au fost evacuați duminică spre centrul regional din Kagoshima, iar alți 15 s-au refugiat pe o insulă apropiată, a precizat Genichiro Kubo într-o conferință de presă.

Insula Akuseki face parte din arhipelagul Tokara, situat la sud de regiunea Kyushu, și a fost afectată de peste 1.600 de cutremure începând cu 21 iunie. Zona administrativă cuprinde șapte insule locuite și cinci nelocuite, iar legătura cu Kagoshima, cel mai apropiat centru urban, se face în aproximativ 11 ore cu feribotul.

Cauza cutremurelor – un vulcan subacvatic

Experții consideră că activitatea seismică intensă ar putea fi generată de un vulcan subacvatic și de fluxurile de magmă din adâncime, însă avertizează că nu pot estima cu precizie când vor înceta cutremurele.

„Nu putem prevedea ce se va întâmpla. Nu știm când se va termina”, a mai spus Genichiro Kubo în conferinţa de presă.

Nu este prima dată când arhipelagul Tokara se confruntă cu o astfel de perioadă de activitate seismică intensă. În septembrie 2023, zona a fost zguduită de 346 de cutremure într-un interval scurt, conform datelor furnizate de Agenția Meteorologică Japoneză (JMA).

Se ia în calcul posibilitatea unui „mega-cutremur”

Japonia este una dintre cele mai active zone seismice de pe glob, fiind situată la intersecția a patru plăci tectonice majore, pe marginea „centurii de foc” a Pacificului. În fiecare an, țara cu o populație de aproximativ 125 de milioane de locuitori înregistrează în jur de 1.500 de cutremure, reprezentând 18% din totalul seismelor produse la nivel mondial.

Autoritățile japoneze rămân vigilente, fiind îngrijorate în special de posibilitatea unui cutremur de mari proporții în depresiunea Nankai, o zonă seismică de 800 de kilometri de-a lungul coastei Pacificului. Seismele majore din această regiune apar la intervale de 100-200 de ani, ultimul având loc în 1946.

În acest context, recent Japonia a prezentat un plan actualizat de pregătire pentru dezastre, recunoscând că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a limita efectele unui posibil „mega-cutremur” care ar putea provoca până la 300.000 de decese în arhipelag.

UE va ajuta Chișinăul în lupta contra atacurilor hibride ale agenților autocrației, afirmă Ursula von der Leyen

0

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că Uniunea Europeană va ajuta Chișinăul să se apere împotriva amenințărilor hibride venite din partea „agenților autocrației”, promisiune făcută după primul Summit Moldova-UE desfășurat pe 4 iulie în capitala țării vecine.

UE va ajuta Chișinăul în lupta contra atacurilor hibride. FOTO: Facebook

„Suntem hotărâți să vă protejăm împotriva atacurilor hibride și a șocurilor energetice de care țara dumneavoastră a fost victimă. Cine se află în spatele acestor atacuri este clar pentru toți cei prezenți aici. Sunt aceiași agenți ai autocrației care încearcă să submineze democrațiile noastre peste tot în Europa”, a afirmat Ursula von der Leyen după summitul Moldova-UE desfășurat la Chișinău.

Ursula von der Leyen a lăudat sprijinul Republicii Moldova pentru Ucraina și pentru UE, menționând primirea a sute de mii de refugiați ucraineni și ajutorul acordat pentru stingerea incendiilor forestiere.

Moscova ignoră alegerea moldovenilor

Iar președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că Kremlinul încearcă prin diverse metode să îndepărteze statul său de UE, precum și de sprijinul Uniunii.

,,Kremlinul și vocile sale, împrăștiate strategic, inclusiv la Chișinău, încearcă să ne convingă că Moldova nu trebuie ajutată. Ei nu respectă alegerea poporului nostru, nu ne văd ca egali. Nu cunosc ce înseamnă ajutor și solidaritate – cunosc doar șantaj și control. În timp ce Europa ne oferă cel mai mare sprijin pentru dezvoltare din istoria noastră, aceste voci vor să ne taie accesul la fonduri, la parteneriate, la speranță. Dar Europa a demonstrat că unitatea și ajutorul reciproc pot aduce pace, prosperitate și progres – indiferent de limbă, geografie sau trecutul istoric. Toate statele UE sunt mai prospere pentru că se sprijină între ele. Și Moldova se va dezvolta cu ajutorul prietenilor săi, contribuind, la rândul ei – așa cum este firesc – la o Uniune a statelor libere și prospere. Astăzi am discutat și despre țara vecină, Ucraina. Trebuie să fim uniți în sprijinul Ucrainei. Nu doar pentru că este firesc să ajuți un vecin aflat în suferință, ci și pentru că Ucraina ține piept unui imperiu al agresiunii care amenință întreaga regiune. Avem pace în Moldova pentru că vecinii noștri ucraineni ne-o apără. Acest lucru trebuie înțeles și apreciat. Susținem o pace durabilă în Ucraina – o pace adevărată, cu garanții clare că războiul nu se va reporni. Vom continua să fim un partener de securitate de încredere – pentru Ucraina și pentru Uniunea Europeană. Moldova și Ucraina merg pe același drum spre Uniunea Europeană, iar integrarea ambelor țări va întări securitatea europeană”, a conchis președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. 

Summit înainte de scrutinul parlamentar

Vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, reprezintă o dovadă de solidaritate cu Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, în timp ce aceasta se pregătește pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, care au o miză ridicată: aderarea la Uniunea Europeană.

Primul Summit Moldova-UE a avut loc în data de 4 iulie la Reședința de Stat din centrul Chișinăușui, evenimentul având loc cu participarea liderilor europeni, precum și cei moldoveni.

Acesta a avut loc după ce 27 de lideri ai statelor membre reuniți în cadrul Consiliului European au recomandat recent Comisiei Europene să întreprindă următorii pași în vederea aderării Republicii Moldova la UE. 

Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022, la mai bine de o săptămână de la începerea războiului din Ucraina. Ea a obținut statutul de țară candidată la Uniune în luna iulie a aceluiași an, în același timp cu Kievul.

Pe 15 iunie 2024, ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au dat „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, anunțul fiind făcut de Președinția belgiană a Consiliului UE.

Acum, însă diplomații de la Bruxelles iau în calcul ideea decuplării Kievului de Chișinău pe drumul european.

Președintele CSM acuză lipsa de reacție a președintelui privind decretele de pensionare ale magistraților: „Mi se pare că trăim într-o tragicomedie”

0

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecătoarea Elena Costache, trage un semnal de alarmă privind un blocaj instituțional grav generat de refuzul sau întârzierea semnării decretelor de pensionare ale magistraților de către președintele României, Nicușor Dan.

Elena Costache a reiterat disponibilitatea CSM de a purta un dialog cu N. Dan. FOTO: captură YouTube

Șefa CSM denunță lipsa totală de comunicare cu Administrația Prezidențială și avertizează că situația afectează grav funcționarea sistemului judiciar, într-un interviu acordat publicației stiripesurse.ro. La data interviului, 3 iulie, zeci de judecători și procurori se aflau „cu un picior în afara sistemului”, dar blocați legal în activitate, în lipsa semnării decretelor.

„Mi se pare că trăim într-o tragicomedie”, a spus Elena Costache, menționând și riscurile juridice care decurg din această situație. Deși magistrații se află formal în activitate, instanțele și parchetele nu îi pot implica în ședințe sau dosare, întrucât publicarea decretului poate surveni oricând, invalidând activitatea desfășurată.

Singurul semn din partea Cotroceniului, potrivit șefei CSM, a fost semnarea unui singur decret – cel al unui magistrat care pe 5 iulie a împlinit vârsta de 70 de ani, limita legală maximă pentru activitatea în magistratură.

În lipsa unui răspuns oficial, Elena Costache a afirmat că CSM ar putea sesiza Curtea Constituțională cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între puterile statului.

„Nu vreau să speculez și nu vreau să pornesc de la… că vorbeam de conspirații și că trăim într-o epocă a conspirațiilor, nu vreau să țes o teorie a conspirației pe chestiunea aceasta, dar nu pot să nu spun că respectivii colegi, și nu numai ei, se gândesc la niște lucruri. Dar nu îmi permit acum, eu, în calitatea pe care o am, să le fac publice. Adică de ce? De ce nu se semnează? De ce se stagnează? Pentru ceea ce se dorește practic încă un factor de destabilizare? Am dat un exemplu”, a mai spus judecătoarea.

Costache a subliniat că nu dorește să speculeze în legătură cu posibile interese din spatele acestui blocaj, dar admite că situația ridică semne de întrebare chiar și în rândul magistraților afectați: „E greu de înțeles și pentru mine, ca om, ca persoană, lăsând la o parte funcția pe care o am. Nu, nu îmi dau seama. Efectiv nu îmi dau seama, pentru că este clar că oamenii își doresc să plece. Ce facem, îi sancționăm pe respectivii oameni prin nesemnarea decretelor? Nu înțeleg, nu îmi dau seama.”

Elena Costache a reiterat disponibilitatea Consiliului de a purta un dialog deschis cu președintele, care – potrivit promisiunilor din campanie – ar fi trebuit să participe chiar și la ședințele de plen ale CSM.

„Noi îl așteptăm cu drag, îl așteptăm oricând, este încunoștiințat de fiecare dată când avem ședință de plen. Evident, nu s-a întâmplat până acum”, a transmis Elena Costache.

Sindicaliștii din Sănătate și Educație vor protesta în fața Parlamentului, nemulțumiți de măsurile fiscale ale Guvernului

0

Sindicaliștii din Sănătate și Educație protestează luni, în fața Parlamentului, împotriva măsurilor fiscale propuse de Guvern.

Și sindicaliștii din Educație se alătură protestului. FOTO: arhivă

Federația Sanitas a anunțat că va fi prezentă în intervalul 11:00 – 13:00 în Parcul Izvor, alături de alte federații sindicale din sectorul bugetar, pentru a protesta împotriva politicilor de austeritate propuse.

„Protestăm față de măsurile de austeritate care lovesc în membrii noștri! Acesta este doar începutul!”, au transmis reprezentanții Sanitas.

Și sindicaliștii din Educație se alătură protestului, exprimându-și nemulțumirea față de deciziile recente ale Guvernului. Protestul are loc în fața Parlamentului, deoarece acolo urmează să fie angajată răspunderea executivului pentru noul pachet fiscal.

„Protestul de luni este la Parlament, având în vedere că Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament. Este firesc să fim în faţa Parlamentului luni. Era programat protestul la Guvern. Avem aprobare şi pentru Parlament. Am fost prevăzători”, a declarat Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.

Acesta a avertizat că, în contextul actual, deschiderea anului școlar din 8 septembrie 2025 ar putea avea loc în stradă, ca formă de protest, în București și în marile orașe din țară.

„În premieră în ultimii 35 de ani facem o altă deschidere. Profesorii sunt cu elevii în stradă. Să dăm un semnal nu doar pentru România, ci şi pentru celelalte ţări”, a adăugat liderul sindical.

La rândul său, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a anunțat că urmează să fie stabilite și alte forme de protest, în funcție de deciziile membrilor de sindicat.

Guvernul își asumă luni răspunderea pe primul pachet fiscal. Ședință comună de plen în Paralement

0

Parlamentul se reuneşte, luni, pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Ședința are loc de la ora 15.00.

Parlamentul se reunește luni într-o ședință comună a camerelor FOTO Mediafax

Printre măsurile importante din pachetul propus de Guvernul Bolojan se află creşterea TVA – cota generală ajunge la 21%, iar singura cotă redusă va fi 11% – măsuri dure în ceeea ce priveşte asigurarea de sănătate unde milioane de români coasiguraţi până acum sau asiguraţi din oficiu vor trebui să plătească 2.430 de lei pe an pentru a mai beneficia de asigurare, creşterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, creşterea accizelor şi a taxării băncilor.

Partidele parlamentare au termen până luni, la ora 8.00, să depună amendamente la proiectul de lege. Dacă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii, deputații și senatorii nu au inițiat nicio moțiune de cenzură la adresa Guvernului, atunci proiectul de lege se consideră adoptat. În cazul depunerii unei moțiuni de cenzură, dacă aceasta a primit votul majorității deputaților și senatorilor, atunci Guvernul este demis, potrivit Agerpres.

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a aprobat vineri, 4 iulie, primul pachet fiscal cu scopul de a reduce deficitul bugetar, în pofida avizului consultativ negativ primit în aceeaşi zi de la Consiliul Economic și Social (CES).

„Ne propunem ca după ședința de guvern să depunem acest proiect la Parlament, iar cel mai târziu marți, data ședinței Ecofin, să intrăm pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii, după preluarea amendamentelor și analizarea acestora în ședința de guvern care se va organiza la începutul săptămânii viitoare”, declara vineri premierul Ilie Bolojan.

Cele mai bune zece oferte la energie electrică, la o săptămână de la ridicarea plafonării. Ce pot face consumatorii pentru a-și REDUCE facturile

Din 1 iulie, consumatorii români au revenit la piața liberă a energiei electrice, după expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor pe acest segment, în timp ce aceasta se menține pentru gaze naturale, până pe 31 martie anul viitor.

  • Astfel, începând de marțea trecută, clienții furnizorilor de curent electric plătesc prețul din contract, nu cel plafonat la nivelurile prevăzute anterior, pe tranșe de consum, iar dacă acesta nu le convine au posibilitatea să schimbe furnizorul, așa cum au făcut-o peste 234.000 de consumatori de la începutul anului.
  • Ce este sigur este că prețul facturilor va crește, iar aici vorbim de prețul direct – pentru că indirect, de la buget, fiecare român a contribuit la compensarea diferențelor achitate sau în curs de achitare de către stat pentru furnizor – oferta cea mai bună fiind peste plafonul minim din schemă.

Aproape 6 milioane din cei peste 8,77 de milioane de clienți casnici ai furnizorilor de energie electrică au încheiat contracte în regim concurențial, potrivit celui mai recent raport lunar de monitorizare a pieței de energie electrică al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), de la finalul lunii martie 2025.

Mai exact, 5,98 de milioane de români au ales o ofertă a unuia dintre cei 94 de furnizori care au raportat furnizare de energie electrică către clienții finali din portofoliu (casnici, noncasnici) sau consum la propriile locuri de consum, indiferent de tipul de licență deținută (furnizare, producere) la momentul respectiv.

Numărul clienților în regim concurențial a crescut

Potrivit declarațiilor președintelui ANRE, George Niculescu, din conferința susținută în prima zi a revenirii la piața liberă, din ianuarie 2025 au fost schimbate peste 234.000 de contracte de energie între furnizori, iar numai în luna iunie, deci chiar înainte de expirarea schemei, au fost 108.000 de contracte portate.

La finalul lunii martie 2025, numărul și ponderea casnicilor în totalul clienților și în consumul final a fost în creștere față de finalul anului trecut, dar ce se vede din statistici este o creștere a apetitului pentru piața concurențială.

  • Total casnici: 8.772.065 (cu 53,674 mai mulți față de decembrie 2024, când erau 8.718.391)
  • În regim concurențial (65,99%): 5.987.020 (cu 186.752 mai mulți față de decembrie 2024, când erau 5.800.268)

Clienții casnici reprezintă 96,69% din numărul total al clienților furnizorilor de energie electrică din România, dar au o pondere de sub o treime (30,88%) din consumul total.

Noncasnicii, în număr de 300.318, reprezintă 3,31% din totalul contractelor, dar au o cotă de peste două ori mai mare decât ce a casnicilor, respectiv de 69,12% din consumul total.

Potrivit raportului ANRE la finalul lui 2024, casnicii aveau o pondere de 96,65% din totalul clienților – iar cei în regim concurențial având o cotă de 64,3% -, cu 24,82% din consumul total.

Top 10 al furnizorilor cu cele mai mici prețuri la energie electrică

Platforma Online de Schimbare a Furnizorului de energie electrică și/sau gaze naturale (POSF) dezvoltată de ANRE oferă consumatorilor posibilitatea de a vedea toate ofertele din piață și de a face o comparație și, mai mult, după cum arată și numele, de a-și muta contractul la alt operator de pe piața liberă, în funcție de preț, sursa de energie sau alte opțiuni preferențiale.

Folosind comparatorul ANRE, Gândul a realizat un top al celor mai bune oferte valabile luni, 7 iulie, pentru un consumator casnic din București, pentru joasă tensiune, la preț fix, arâtând în același timp diferența de preț în factură față de nivelurile plafonate, pentru un consum mediu de 100 kWh. Sunt 2 furnizori care propun prețuri sub nivelul maxim plafonat, ceea ce înseamnă că pentru consumatorii care aveau un consum lunar de peste 255 kWh care sunt clienții lor nu se schimbă prețul de facturare, din moment ce ei plăteau prețul mai mic dintre cel din contract și cel plafonat.

Reamintim că, până la 30 iunie, pentru un consum de până la 100 kWh, prețul plătit de consumator era plafonat la 0,68 lei/kWh, inclusiv TVA. Pentru un consum între 100 și 255 kWh, prețul a fost plafonat la 0,80 lei/kWh, inclusiv TVA. Consumul de energie electrică cuprins între 255 și 300 kWh se factura la maximum 1,3 lei/kWh, iar consumul care depășea 300 kWh se factura tot la maximum 1,3 lei/kWh, inclusiv TVA.

Comparatorul ANRE cuprinde 65 de oferte – unii furnizori introducând mai multe pachete variate – cu prețuri care merg de la 1,04 la 2,29 de lei/kWh.

  1. HIDROELECTRICA propune oferta HE Viitor, la un preț facturat de 1,04 lei/kWh, respectiv 104,2 lei pentru un consum de 100 kWh. Astfel, un client cu un consum de fix 100 kWh, față de prețul plafonat (0,8 lei/kWh), va plăti în plus la finalul lunii iulie față de iunie cu 24,2 lei, respectiv cu aproximativ 30% mai mult.
  2. Furnizorul NOVA POWER & GAS propune oferta NOVA EE C pe 3 luni, la 1,27 de lei/kWh, respectiv 126,69 de lei pentru o factură cu un consum de 100 kWh. Este un plus de 46,69 de lei față de factura la preț plafonat.
  3. Furnizorul Grenerg are oferta concurențială FIX 24, la 1,31 de lei/kWh, respectiv 130,64 pentru o factură cu un consum de 100 kWh. Este cu 50,64 de lei în plus față de același consum la preț plafonat.
  4. NOVA POWER & GAS are și o ofertă pe 12 luni, NOVA EE C, cu un preț de 1,2 de lei/kWh, respectiv 131,57 pentru o factură cu un consum de 100 kWh. Aceasta este cu 51,57 de lei mai mare față de același consum la preț plafonat.
  5. Furnizorul EM POWER propune o oferta RER pentu casnici de 1,35 lei/kWh, respectiv 134,58 pentru un consum de 100 kWh (+54,58 lei).
  6. Furnizorul ENERGY TECH ENTERA a lansat oferta entera SWITCH pentru clienții casnici, la prețul de 1,36 lei/kWh, respectiv 136,33 de lei pentru un consum de 100 kWh (+56,33 lei).
  7. Furnizorul ENERGY CORE DEVELOPMENT popune oferta CORE RESIDENTIAL, la prețul de 1,39 lei/kWh, respectiv 139,27 pentru un consum de 100 kWh (+59,27 lei).
  8. NEXT ENERGY PARTNERS oferă clienților rezidențiali un preț de 1,42 de lei/kWh, 142,24 pentru o factură de 100 kWh.
  9. Fostul Enel, actualul PPC Energie, are oferta ppc energie verde la prețul de 1,43 lei/kWh, respectiv 142,96 lei pentru un consum de 100 kWh (+62,96 lei).
  10. Furnizorul EON Energie Romania a propus oferta E.ON Duo Assist PRO, la 1,44 lei/kWh, respectiv 144,15 lei/kWh (+64,15 lei).

Recomandările ANRE

ANRE îndeamnă consumatorii să verifice prețul contractului actual, să solicite clarificări de la furnizor. De asemenea, consumatorii sunt îndemnați să analizeze dacă oferta este în continuare avantajoasă, în caz contrar să caute oferte alternative.

„Informația corectă vă permite să evaluați dacă actuala ofertă este în continuare avantajoasă sau dacă este cazul să căutați alternative”, transmite ANRE.

În acest context, președintele ANRE, George Niculescu, a declarat că operatorii care nu pot să facă activitatea de furnizare la prețuri decente pot veni la autoritatea de reglementare să predea licențele.

„Celor care nu pot să facă activitatea de furnizare le mai spun că nu e obligatorie. Pot veni la autoritatea de reglementare și pot să predea licențele de furnizare și piața aceasta să o lase pentru cei care într-adevăr pot să facă furnizare într-un mod corect, pentru că este mai cinstit decât să vedem în comparator, prețuri de 5 lei pe kilowati/oră, respectiv de 8 lei pe kilowatt/oră. De asemenea, vreau să apreciez faptul că, în ultima perioadă, ofertele din comparatorul de prețuri s-au îmbunătățit, în sensul în care mai mulți furnizori și-au îmbunătățit aceste oferte, reducând prețul pe care l-au ofertat către consumatorii de energie”, a spus George Niculescu, pe 1 iulie.

Sprijin financiar pentru consumatorii vulnerabili

Consumatorii vulnerabili, definiți printr-un act normativ adoptat pe 27 iunie, primesc în continuare un ajutor, constând în vouchere energetice de 50 de lei lunar, care pot fi folosite exclusiv pentru plata facturilor la energie electrică, până pe 31 martie 2026.

„Voucherele energetice vor avea o valoare de 50 de lei, iar accesarea lor va fi simplă, printr-o aplicație online dezvoltată de către STS. Autoritățile locale și Poșta Română vor oferi asistență pentru românii care nu pot folosi instrumente digitale”, a precizat Bogdan Ivan, ministrul Energiei, după aprobarea Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în situația de sărăcie energetică, act normativ inițiat de Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Voucherele se acordă, la cererea beneficiarului, pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și pentru familiile cu un venit net lunar/membru de familie de maximum 1.784 lei. Tichetele se folosesc doar pentru plata facturilor la energia electrică.

Solicitarea beneficiarului poate fi depusă:

  • online, prin aplicația EPIDS, care va fi dezvoltată și administrată tehnic de către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Acesta va fi realizată de către STS în termen de maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.
  • prin intermediul reprezentanților oficiului poștal sau ai primăriilor corespunzătoare locului de consum declarat de beneficiar.

În eventualitatea în care beneficiarul completează datele necesare în formularul de solicitare tipărit, îl va depune la oficiul poștal, sau, după caz, la primărie, iar aceste instituții au obligația de a înregistra solicitarea primită în format fizic și de a introduce datele în aplicația EPIDS în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia de către solicitant.

Impactul financiar pentru aplicarea măsurii de sprijin este estimat de Guvern la 1 miliard de lei.

Citiți și:

ANRE anunță peste 234.000 contracte portate în 2025

Bogdan Ivan, despre facturile compensate: Vor beneficia de o schemă prin care vor primi un voucher în valoare de 50 lei, o sumă fixă lunar

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul …

vezi toate articolele

Trump spune că Musk a „luat-o razna” și numește noul său partid politic „ridicol”

0

Donald Trump a declarat duminică că decizia lui Elon Musk de a înființa și finanța un nou partid politic în SUA este „ridicolă”. Acesta a spus despre fostul său aliat că a „luat-o razna”.

Trump crede că Musk a „luat-o razna” FOTO Profimedia

„Partidele terțe n-au funcționat niciodată, așa că poate să se distreze cu ideea, dar mi se pare o prostie”, le-a spus președintele jurnaliștilor care îl însoțeau în drumul de întoarcere la Casa Albă de la clubul său de golf din New Jersey, potrivit The Guardian.

Ulterior, Trump a detaliat pe larg pe platforma sa de socializare, Truth Social:

„Sunt trist să-l văd pe Elon Musk că o ia complet razna, devenind practic un DEZASTRU în ultimele cinci săptămâni”, a scris el. „Vrea chiar să lanseze un al treilea partid politic, deși acestea n-au avut niciodată succes în Statele Unite.”

„Singurul lucru pentru care sunt bune partidele terțe este să creeze DEZORGANIZARE și HAOS total,” a adăugat Trump. El a susținut apoi că Musk ar fi motivat de nemulțumirea legată de planul administrației de a elimina subvențiile pentru achiziția de mașini electrice.

Trump l-a acuzat pe Musk și că ar fi încercat să obțină influență nejustificată, cerându-i să-l numească pe Jared Isaacman, un apropiat al său, la conducerea NASA. După ce Musk a renunțat la rolul său de angajat special al guvernului în administrația Trump, nominalizarea lui Isaacman a fost retrasă.

„Mi s-a părut nepotrivit ca un prieten foarte apropiat de Elon, care era implicat în industria spațială, să conducă NASA, având în vedere cât de mult face parte NASA din afacerile lui Elon,” a explicat Trump.

Duminică mai devreme, secretarul Trezoreriei în administrația Trump, Scott Bessent, a spus că Musk ar trebui să se concentreze pe companiile sale și să se țină departe de politică. Declarația a venit la o zi după ce Musk – cel mai bogat om din lume și fost consilier la Casa Albă – a anunțat formarea unui nou partid politic.

„Principiile Doge au fost populare – dar Elon, nu”, a spus Bessent la CNN, referindu-se la așa-numitul „Departament pentru Eficiență Guvernamentală” pe care Musk l-a condus temporar după ce Trump și-a început al doilea mandat în ianuarie.

Sondajele arătau că Doge și măsurile radicale implementate de Musk privind tăierile bugetare și concedierile din guvernul federal au fost extrem de impopulare. Bessent a subliniat că investitori din companiile lui Musk – inclusiv Tesla, care a suferit pierderi în vânzări pe durata existenței Doge – i-au cerut public să părăsească administrația Trump.

Mii de evrei ultraortodocși vor primi ordine de recrutare din partea armatei israeliene

0

Mii de evrei ultraortodocși vor primi ordine de recrutare, în contextul în care au fost scutiţi de serviciul militar obligatoriu, o problemă care ameninţă viitorul coaliţiei de guvernare a premierului Benjamin Netanyahu.

Mii de evrei ultraortodocși vor primi ordine de recrutare/FOTO: Reuters

Armata va începe în această săptămână să trimită ordine de recrutare pentru a finaliza procedurile de înrolare pentru membrii comunităţii ultraortodoxe şi al căror statut de elevi yeshiva (şcoala talmudică) nu mai este valabil după expirarea legii”, se arată într-un comunicat al armatei.

Recrutarea obligatorie pentru evreii ultraortodocşi este un subiect sensibil pentru guvernul lui Benjamin Netanyahu, scrie Agerpres.

Format în decembrie 2022, aceasta este ţinut unit de o alianţă între partidul Likud (dreapta) al premierului, formaţiuni de extremă dreapta şi partide evreieşti ultraortodoxe hotărâte să menţină o scutire militară care a devenit din ce în ce mai nepopulară în rândul societăţii israeliene după războiul de 21 de luni în Fâşia Gaza cu mişcarea islamistă palestiniană Hamas.

În urma unui acord încheiat în 1948, bărbaţii haredi s-au bucurat de o scutire militară de facto timp de decenii, cu condiţia ca ei să se dedice studiului cu normă întreaga al textelor sacre ale iudaismului în yeshive (seminarii iudaice).

Această scutire a fost contestată de Curtea Supremă în anii 2000, forţând guvernele succesive să elaboreze aranjamente legislative temporare privind ultraortodocşii, care creau şi destrămau coaliţiile.

Din iunie 2024, executivul se află sub presiune justiţiei privind înrolarea ultraortodocşilor în absenţa unei legi care să le garanteze acestora în mod valid scutirea de la serviciul militar obigatoriu.

„Notificările vor fi trimise în etape pe parcursul lunii iulie, ajungând la un total de 54.000 de ordine de recrutare„, se arată în comunicatul armatei.

Populaţia ultraortodoxă reprezintă 14% din populaţia evreiască a Israelului, adică aproape 1,3 milioane, iar aproximativ 66.000 de bărbaţi sunt scutiţi de serviciul militar obligatoriu.

Călin Georgescu află luni dacă rămâne sub control judiciar. Fostul candidat, trimis în judecată pentru propagandă legionară

0

Călin Georgescu află luni dacă rămâne sub control judiciar, după ce judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 a amânat, vinerea trecută, luarea unei decizii în cazul fostului candidat la prezidențiale.

Călin Georgescu află luni dacă rămâne sub control judiciar FOTO Octav Ganea

Miercurea trecută, Călin Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General pentru „propagandă legionară”.

Dosarul se află în procedură de cameră preliminară la Judecătoria Sectorului 1, potrivit Agerpres.

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a finalizat săptămâna trecută cercetările și a dispus trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și a faptei de promovare, în public, a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale).

Anchetatorii notează în rechizitoriu că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepții și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, precum:

– mobilizarea în masă a națiunii în vederea regenerării și renașterii acesteia prin palingeneză; crearea omului nou, sub cupola misticismului creștin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;

– necesitatea emergenței unui lider carismatic, predestinat și autoritar, apt să pună în operă acest proces;

– glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situația prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnității comunității naționale și de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acțiunilor unor inamici ai statului, artificial identificați sub forma unor actori statali externi;

– ultranaționalismul populist având la bază un nucleu mitic creștin;

– cultul mareșalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou național și reproducând, prin imitație, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci și gesturile și tonul vocii sale, și efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susținut în fața unei mulțimi de protestatari la adresa restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piața Universității din București, la data de 2 octombrie 2021.

„În mod concret, s-a reținut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declarații ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogios/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța ș.a.”, precizează sursa citată.

Care e miza declarațiilor premierului ungar Viktor Orbán. Analist: „Discursul său transmite o ofertă de colaborare”

0

Politologul Cristian Pîrvulescu a analizat declarațiile recente ale premierului maghiar Viktor Orbán privind relațiile româno-ungare, arătând că ele trebuie citite în cheia dublului său discurs, atât simbolic, dar și strategic.

Viktor Orban. Sursa: Facebook

Declarațiile premierului maghiar Viktor Orbán privind relațiile româno-ungare făcute în interviul realizat la Târgu Mureș pentru cotidianul de limbă maghiară Krónika din Cluj, trebuie citite în cheia dublului său discurs, arată politologul Cristian Pîrvulescu.

Potrivit specialistului în științe politice, discursul său poate fi văzut atât ca unul simbolic, destinat comunității maghiare din Transilvania, și dar și unul strategic, adresat liderilor regionali în contextul noii realități politice din România și al izolării crescânde a Ungariei la nivel european.

Afirmația că „există teme în care interesele se întâlnesc” reflectă o tentativă de recalibrare a relațiilor cu Bucureștiul, arată analistul politic.

„Budapesta, confruntată fiind cu tensiuni persistente în raport cu Bruxelles-ul și cu o retorică tot mai vocală anti-război —-deci, implicit, anti-ucrainene – este în căutare de aliați regionali dispuși să împărtășească, fie și parțial, o agendă suveranistă „moderată”. Totuși, mesajul rămâne profund ambivalent, deoarece pe de o parte Viktor Orbán vorbește despre prudență și convergență în domenii precum economia, securitatea și poziționările europene; pe de altă parte, reafirmă, într-un context memorial, ideea națiunii maghiare transfrontaliere, o temă cu potențial destabilizator în raporturile bilaterale româno-maghiare”, a precizat Cristian Pîrvulescu.

Viktor Orbán, precaut față de liderii politici români

El adaugă că evocarea lui Kincses Előd nu doar ca intelectual maghiar din România, ci ca „un camarad de luptă”, parte a unei „națiuni” care transcende granițele statului român, reînvie o retorică istorică sensibilă, cu multiple reverberații politice.

„În privința relației cu noul președinte român și cu premierul Ilie Bolojan, Orbán adoptă o atitudine precaută, dar deschisă, recunoscând implicit importanța stabilității regionale și nevoia de dialog într-o Europă în criză. Menționarea sprijinului acordat aderării României la Schengen funcționează ca o monedă diplomatică, un fel de semnal că Budapesta dorește să-și păstreze un rol influent în raport cu Bucureștiul, fără a genera, cel puțin momentan, fricțiuni directe”, arată politologul Cristian Pîrvulescu.

George Simion, ținut la distanță

Cristian Pîrvulescu arată că Orbán îl ține la distanță pe George Simion și AUR, deși par aliați pe unele subiecte.

„Clarificarea privind atitudinea față de George Simion este de asemenea semnificativă. Deși liderul AUR pare un aliat ideologic comod pe anumite teme (suveranism, euroscepticism), Orbán pare să privilegieze predictibilitatea în detrimentul radicalismului. „Este foarte bine că maghiarii din România nu colaborează cu extrema dreaptă sau extrema stângă. Ei știu cel mai bine cine le sunt dușmanii.” spune prim ministrul maghiar în interviu. E o delimitare tactică, cu rol dublu, atât pentru menținerea relațiilor cu UDMR, cât și ca semnal de responsabilitate în fața Uniunii Europene”, a precizat analistul politic.

Opoziția liberală din Ungaria, mai vizibilă 

Cristian Pîrvulescu a remarcat, de asemenea, faptul că opoziția liberală din Budapesta devine tot mai vizibilă și relevantă, opunându-se deschis lui Orbán.

„În acest context, merită remarcat un eveniment aparent periferic, dar cu valoare simbolică majoră: prezența europarlamentarului român Nicu Ștefănuță în fruntea Budapest Pride — un gest care a revelat nu doar izolare simbolică a Budapestei în raport cu valorile europene dominante, ci și o realiniere subterană a pozițiilor politice în Ungaria. Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, a sprijinit evenimentul, consolidându-și profilul ca figură liberală și pro-europeană, în opoziție tot mai clară față de discursul hegemonic al lui Orbán. Vizita lui Ștefănuță, în această lumină, devine o contrapondere diplomatică la mesajul trimis prin discursul de la Târgu Mureș — și semnalează schimbarea de echilibru în politica maghiară, unde opoziția urbană capătă tot mai multă consistență simbolică și internațională”, a precizat profesorul universitar, decan al Facultății de Științe Politice de la SNSPA București.

Potrivit analistului politic, realitatea din sondaje contrazice siguranța afișată de Viktor Orbán în interviu atunci când afirmă că opoziția „rămâne în spate”.

„Péter Magyar, fost insider Fidesz devenit lider al opoziției unite (Tisza Párt), a reușit în doar să coaguleze o platformă de contestare credibilă și în continuă expansiune. În sondajele din iunie–iulie 2025, Tisza conduce sau se află la egalitate cu Fidesz în intenția de vot pentru alegerile europarlamentare și cele generale. Sprijinul său provine în special din mediul urban, din clasa de mijloc, diaspora și segmentele moderate care resping atât extremismul, cât și corupția sistemică. Magyar capitalizează pe oboseala socială acumulată după 15 ani de hegemonie Fidesz, promițând restaurarea statului de drept, apropierea de Bruxelles, refacerea încrederii între stat și cetățean”, afirmă Cristian Pîrvulescu.

Concluzia este cât se poate de clară, adaugă acesta.

„În ciuda accentelor nostalgice și identitare, discursul lui Viktor Orbán transmite o ofertă de colaborare. Este o manevră calculată, menită să deschidă un canal de comunicare cu noii lideri de la București, dar și să repoziționeze Ungaria într-un context regional volatil, într-o Europă marcată de crize suprapuse și alianțe în continuă reconfigurare”, a precizat Cristian Pîrvulescu.

Furtuna tropicală Chantal lovește estul Statelor Unite. Avertizare privind inundații rapide

0

Furtuna tropicală Chantal a atins ţărmul, în apropiere de Litchfield Beach, în statul Carolina de Sud, a anunţat duminică Centrul Naţional pentru Uragane (NHC) din SUA.

Furtuna tropicală Chantal a lovit estul Statelor Unite Foto: Captură video/X

Furtuna tropicală, care s-a format în Atlantic, a înregistrat rafale de 60 de km/h şi se află la aproximativ 24 de km nord-vest de Conway, Carolina de Sud, şi la 129 de km vest de oraşul portuar Wilmington, din comitatul New Hanover, în Carolina de Nord, relatează Reuters.

NHC, cu sediul în Miami, Florida, prevede că furtuna tropicală Chantal se va deplasa mai departe în interiorul Carolinei de Sud şi apoi în Carolina de Nord, duminică, cu risc de inundaţii rapide, potrivit ultimului său buletin informativ.

Se așteaptă ca furtuna să slăbească în continuare pe măsură ce se deplasează spre interior, previziunile indicând că se va risipi până luni, a adăugat NHC.

Noua avertizare meteo intervine în condiţiile în care Texasul a fost lovit de precipitaţii şi viituri violente, care au luat viaţa a cel puţin 70 de persoane.

Președintele Donald Trump a anunțat că a semnat o declarație de dezastru major pentru comitatul texan Kerr, unde cel puțin 59 de persoane au fost ucise, inclusiv 21 de copii.

Aceste familii îndură o tragedie inimaginabilă, cu multe vieți pierdute și multe încă dispărute”, a scris Trump într-o postare pe platforma Truth Social.  

Inundații catastrofale au lovit centrul statului Texas, din Statele Unite, vineri dimineața, chiar în timpul sărbătorilor de 4 iulie. Cel puțin 70 de persoane, inclusiv mai mulți copii, au murit în Texas, după ce râul Guadalupe a crescut cu aproape 10 metri peste înălțimea sa normală, devastând Camp Mystic, o tabără de vară creștină pentru fete. În continuare, mai sunt căutate 11 fete dispărute de la tabăra Camp Mystic.

„Spionii de la noi din curte”. Cum a încercat Iranul să-și recruteze agenți în Israel, cu bani, mesaje anonime și mize tot mai mari

0

Înainte ca avioanele israeliene să lovească ținte strategice în Iran, serviciile de securitate de la Tel Aviv au descoperit ceva tulburător chiar în propria țară: o rețea de cetățeni israelieni care colaborau, direct sau indirect, cu serviciile de informații iraniene. Scara fenomenului a luat prin surprindere autoritățile, dar și opinia publică, scrie The Guardian.

Suspect arestat de poliția Israelină/ FOTO:EPA/EFE

De la primul atac cu rachete iraniene din aprilie 2024, peste 30 de israelieni au fost inculpați pentru colaborare cu inamicul. Într-un moment în care războiul se poartă nu doar pe frontul convențional, ci și în cel al informației și percepției, aceste cazuri arată cum războiul modern include oameni aparent obișnuiți, plătiți să strângă date, să fotografieze baze militare sau să distribuie manifeste anti-guvernamentale.

Totul începe cu un mesaj

Potrivit actelor din dosarele de instanță, contactul inițial era adesea banal: un mesaj anonim pe Telegram sau WhatsApp, cu un text vag, dar promițător. „Ai informații despre război? Suntem gata să plătim”, scria un mesaj semnat de un presupus „news agency”. Alteori, mesajele erau mai directe, precum cel adresat unui cetățean arabo-israelian: „Un Ierusalim liber unește toți musulmanii. Trimite-ne informații despre război.”

Recrutarea era simplă și progresivă: o promisiune de bani pentru o sarcină minoră – de exemplu, verificarea unui loc dintr-un parc unde s-ar fi ascuns o geantă. Pentru această „misiune”, suspectul a primit aproape 1.000 de dolari. Geanta nu exista, dar recrutorii au primit filmarea cerută.

Urmau apoi sarcini mai elaborate: fotografii cu obiective militare, afișe anti-Netanyahu, graffitti cu mesaje provocatoare – „Bibi = Hitler” sau „Hezbollah a venit cu Bibi”. Totul contra unor sume modice, dar livrate rapid, prin PayPal sau criptomonede.

În cazul unui suspect din comunitatea azeră, colaborarea s-a transformat într-o adevărată „afacere de familie”. Împreună cu rudele, a fotografiat portul din Haifa, baza aeriană Nevatim din Negev și sistemele de apărare Iron Dome – toate ținte lovite ulterior în valurile de rachete iraniene din timpul războiului de 12 zile din iulie 2025.

Modelul iranian de recrutare – descris de un oficial Shin Bet ca „spray and pray” (împrășii cu speranță și vezi ce prinzi) – contrastează puternic cu modelul israelian, bazat pe operațiuni clandestine executate de agenți de elită. În timp ce Mossad a eliminat în câteva ore o parte din comanda militară a Iranului și mai mulți oameni de știință din programul nuclear, iranienii au testat limita unor recrutări rapide, ieftine și riscante.

După faza cu fotografiile și afișele, unii recruți au fost invitați direct să comită asasinate. Pentru un suspect, suma oferită pentru eliminarea unui cercetător de la prestigiosul Institut Weizmann a fost de 60.000 de dolari. Acesta a recrutat patru complici – toți cetățeni arabo-israelieni. Dar în noaptea atentatului, grupul nu a trecut de poarta institutului și a plecat fără să încerce mai mult.

Într-un alt caz, suspectul a fost întrebat dacă ar putea arunca o bombă incendiară asupra mașinii premierului Netanyahu. A refuzat. Refuzurile repetate ale recruților de a trece la acțiuni violente sugerează limite clare ale acestei abordări „în valuri”, de a semăna misiuni în speranța că măcar câteva vor rodi.

Un milion de dolari pentru un asasinat

Un caz aparte este cel al lui Mordechai „Moti” Maman, un israelian de 72 de ani, aflat într-o situație financiară precară și căsătorit recent cu o femeie mai tânără din Belarus. În primăvara lui 2024, el a contactat doi cunoscuți din Turcia pentru oportunități de afaceri. Cei doi l-au pus în legătură cu „Eddie”, un presupus comerciant iranian de fructe uscate. Maman a fost invitat în Turcia, apoi în sud-estul țării, de unde a fost pasat într-un camion peste graniță, în Iran, fără să știe – susține el – unde merge.

În Iran, într-un hotel de lux, Eddie și un alt oficial iranian i-au oferit mii de dolari pentru a depozita arme și bani în Israel, a fotografia locuri aglomerate și a transmite amenințări altor agenți care nu-și onoraseră misiunile.

Câteva luni mai târziu, miza a crescut abrupt. Maman a primit o ofertă de 150.000 de dolari pentru a-l asasina pe Netanyahu, șeful Shin Bet sau ministrul Apărării. Maman a cerut un milion. Iranienii au scăzut oferta: 400.000 pentru fostul premier Naftali Bennett. Nici această propunere nu a fost acceptată. A urmat o plată de 5.000 de dolari și o revenire discretă în Israel – unde a fost imediat arestat de Shin Bet.

În aprilie 2025, a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru contact cu un agent străin și intrare ilegală într-un stat inamic. Avocatul său susține că Maman a jucat teatru de frică, temându-se că refuzul brusc l-ar fi costat viața. „Ce ar fi fost mai bine? Să fie răpit sau ucis într-o dubă?”, a întrebat retoric avocatul Eyal Besserglick.

Războiul invizibil

În timp ce Iranul susține că a arestat peste 700 de persoane acuzate că spionau pentru Israel – mulți dintre ei executați sumar – în Israel, doar o singură persoană din acest val a fost până acum condamnată. Restul cazurilor sunt în derulare, dar din documentele deja publice reiese o imagine clară: Iranul a încercat să transforme rețele de oameni simpli în ochii și urechile sale într-un teritoriu inamic. A reușit doar parțial.

Cu o abordare riscantă, lipsită de finețea și răbdarea necesare formării agenților pe termen lung, Teheranul nu a obținut mari lovituri strategice. Dar a demonstrat că, în era Telegram, criptomonedelor și instabilității regionale, spionajul poate începe cu un mesaj anonim și se poate sfârși cu o ofertă de milioane – sau cu o condamnare grea.

Armenia își întoarce privirea spre Vest. Rusia pierde teren în Caucazul de Sud

0

După ani de conflict înghețat și tensiuni latente, o apropiere istorică între Armenia, Azerbaidjan și Turcia pare să prindă contur, cu posibile implicații radicale pentru arhitectura de securitate din Caucazul de Sud. De data aceasta, Moscova nu mai este actorul central, ci mai degrabă un spectator iritat și slăbit, prins în propria aventură militară din Ucraina, scrie în Kyiv Post, Timothy Ash, strateg principal pentru piețele emergente suverane în cadrul Bluebay Asset Management Company, cu sediul la Londra.

Ilham Aliev, Vladimir Putin și Nikol Pașinian/ FOTO:Moskow Times

Potrivit unor surse diplomatice și relatări din presa regională, cele trei state negociază intens asupra coridorului Zangezur – un traseu strategic care ar lega Azerbaidjanul de exclava sa Nahicevan, prin sudul Armeniei, și mai departe de Turcia. Vizita recentă a premierului armean Nikol Pașinian la Ankara pare să fi accelerat un proces de reconciliere care până de curând părea imposibil.

Începutul unei păci și sfârșitul unei hegemonii

Un posibil acord asupra coridorului ar fi un pas decisiv spre normalizarea relațiilor între Erevan, Baku și Ankara, punând capăt unei istorii dureroase, marcată de conflicte identitare și revendicări teritoriale. Ar fi, totodată, și o victorie simbolică a diplomației asupra vechilor narative de război.

Pentru Armenia, s-ar deschide porți comerciale spre Europa și Asia Centrală. Pentru Azerbaidjan și Turcia, s-ar consolida o axă de influență est-vest, fără intermedierea Moscovei. Pentru Rusia, în schimb, aceasta ar putea fi una dintre cele mai semnificative înfrângeri strategice de la destrămarea Uniunii Sovietice.

Prețul unei absențe: Rusia, în defensivă

Războiul din Ucraina a consumat nu doar resursele militare ale Kremlinului, ci și capacitatea sa de a arbitra conflictele din fostul spațiu sovietic. În 2023, când Azerbaidjanul – sprijinit activ de Turcia – a reluat ofensiva în Nagorno-Karabah, Rusia nu a intervenit. Obligațiile sale față de Armenia, ca aliat în cadrul CSTO, au rămas pe hârtie, iar Baku a obținut o victorie clară.

Premierul Pașinian, deși aflat într-o poziție politică fragilă, a înțeles rapid realitatea noului context regional. A început demersurile pentru normalizarea relațiilor cu vecinii ostili de altădată și s-a apropiat vizibil de Uniunea Europeană, în special de Franța. Kremlinul a răspuns cu ostilitate, încercând să destabilizeze guvernul de la Erevan prin sprijinirea unor tentative de lovitură de stat, potrivit unor rapoarte recente.

Coridorul Zangezur, o poartă deschisă și o concesie grea

Pentru Azerbaidjan, cheia unui acord de pace final rămâne modificarea Constituției armene, astfel încât Erevanul să recunoască oficial suveranitatea Baku asupra Nagorno-Karabah. Pașinian, conștient de lipsa de popularitate a unei astfel de măsuri, a tergiversat decizia, mizând pe beneficii economice care ar putea atenua rezistența internă.

Totuși, acceptul privind coridorul Zangezur ar putea fi moneda de schimb care să determine Azerbaidjanul să relaxeze pretențiile constituționale – și, implicit, să semneze un tratat de pace istoric.

Rusia pierde Caucazul, dar câștigă Georgia?

Într-o ironie geopolitică deloc subtilă, în timp ce Armenia și Azerbaidjan se desprind de orbita Moscovei, vecina Georgia – odinioară “favorita Occidentului” – face pași înapoi, apropiindu-se tot mai mult de Rusia sub conducerea partidului Visul georgian, controlat de miliardarul Bidzina Ivanișvili.

În ciuda protestelor pro-europene reprimate cu brutalitate, Tbilisi pare să încline balanța în sens invers față de restul regiunii. O piesă importantă pe această tablă geopolitică rămâne portul Anaklia, disputat între interesele chineze și cele americane. Proiectul irită administrația Trump, care susține în Congres sancțiuni împotriva regimului de la Tbilisi.

Iranul, pe margine

Un alt actor regional afectat de evoluția actuală este Iranul, care se opunea deschiderii coridorului Zangezur. Slăbit însă după loviturile recente ale SUA și Israelului, Teheranul nu mai are aceeași capacitate de presiune. Astfel, inițiativa azero-turcă a prins contur într-un moment în care Iranul este, pentru prima dată în ani, fără capacitatea reală de a o bloca.

Caucazul, în pragul unei reașezări istorice

Dacă acest acord va fi semnat, vom asista la una dintre cele mai spectaculoase repoziționări geopolitice din spațiul post-sovietic. Rusia, care timp de trei decenii a controlat echilibrul din Caucaz prin prezență militară și dependențe economice, își vede acum influența șubrezită de propriile greșeli strategice.

Coridorul Zangezur nu este doar o rută de transport – ci și o linie de demarcație între trecutul dominat de Moscova și un viitor care, cel puțin în viziunea Armeniei și Azerbaidjanului, se construiește mai aproape de Ankara, Bruxelles și, poate, Washington.

Secretarul Trezoreriei SUA, după ce Musk a anunțat că își face partid: „Dacă ne uităm la sondaje, Elon nu era tocmai bine văzut”

0

După ce Elon Musk, fostul șef al Departamentului de Eficienţă Guvernamentală (DOGE), a anunțat că înființează un nou partid, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că miliardarul ar trebui să se concentreze pe conducerea companiilor sale.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent/FOTO: X

Firma de investiţii Azoria Partners, care plănuia să lanseze un fond tranzacţionat la bursă (ETF) legat de acţiunile Tesla, a anunţat sâmbătă amânarea proiectului, invocând „un conflict cu responsabilităţile depline ale lui Musk ca director general”, scrie News.ro.

„Îndemn Consiliul de Administraţie să se reunească de urgenţă şi să-i ceară lui Elon să-şi clarifice intenţiile politice şi dacă acestea sunt compatibile cu funcţia sa de CEO al Tesla”, a directorul general al Azoria, James Fishback.

Într-un interviu pentru CNN, Scott Bessent a afirmat că este probabil ca membrii consiliilor de administraţie ale companiilor conduse de Musk – Tesla şi SpaceX – să nu fi fost încântaţi de anunţul său politic.

„Îmi imaginez că aceste consilii îl vor încuraja să se concentreze pe activitatea de afaceri, nu pe cea politică”, a spus el.

Bessent a sugerat că influenţa politică a lui Musk este limitată: „Departamentul de Eficienţă Guvernamentală pe care l-a condus (DOGE) a fost mai popular decât el. Dacă ne uităm la sondaje, Elon nu era tocmai bine văzut.”

Elon Musk anunță formarea Partidului America

Elon Musk a anunțat sâmbătă, 5 iulie, crearea mişcării sale politice denumite „America Party” – Partidul America.

„Astăzi, se formează Partidul America pentru a vă reda libertatea”, a adăugat el.  

Deoarece este născut în Africa de Sud, Elon Musk nu poate candida la preşedinţia SUA.  După ce în trecut a fost democrat, la alegerile prezidenţiale din 2024 a schimbat tabăra politică şi l-a susţinut puternic pe Donald Trump, devenindu-i unul dintre cei mai fideli aliaţi.

Relaţiile s-au răcit şi au avut schimburi publice de replici odată cu noua lege bugetară a lui Trump, pe care Musk a criticat-o puternic. Legea a fost promulgată vineri de preşedinte. 

Musk a susţinut că legea politică republicană va creşte datoria, numind-o „sclavia datoriei”.

Capcanele celor mai periculoase râuri din România. „Apele pot părea prietenoase, dar ascund riscuri și tragedii”

0

Vara, mulți români aleg să se răcorească pe malul râurilor, dar scăldatul în Dunăre, Olt, Mureș, Prut, Siret sau Strei este periculos chiar și pentru înotătorii experimentați. Curenții puternici și imprevizibili, zonele poluate, adâncimile mari și malurile abrupte transformă apele în capcane.

Fluviul Dunărea, la Orșova. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

În ultimii ani, autoritățile au atras atenția în mod repetat, mai ales în perioada verii, asupra riscurilor scăldatului în ape care nu sunt destinate acestor activități, precum râurile mari și lacurile de acumulare.

Scăldatul în locuri interzise poate fi fatal

Apele Române au transmis că scăldatul în zonele neamenajate este strict interzis și le-au cerut românilor să respecte avertizarea „Scăldatul interzis” inscripționată pe digurile și lacurile de acumulare aflate în grija Administrațiilor Bazinale de Apă.

Atenționare pentru turiști. Foro: Daniel Guță. ADEVĂRUL

„Odată cu creșterea temperaturilor și a disconfortului termic, puteți practica înotul sau vă puteți scălda doar în locurile identificate ca zone de îmbăiere, precum și în spațiile special amenajate pentru aceste activități. La nivel național, autoritățile de sănătate publică au identificat 50 de zone de îmbăiere. 49 sunt localizate la Marea Neagră (de la Gura Portiței la Vama Veche), iar una este în orașul Tulcea (lacul Ciuperca)”, au informat Apele Române.

Autoritățile de sănătate publică sunt instituțiile care monitorizează, exclusiv din punct de vedere bacteriologic, calitatea apelor de îmbăiere. Însă, pe lângă calitatea apei, rămân și pericolele ascunse pentru cei care se aventurează în râurile mari ale României.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis recent mai multe avertizări privind riscurile scăldatului în locuri neamenajate. Doar în luna mai, pompierii au fost chemați de 63 de ori să caute persoane dispărute în apă. Unii au fost salvați, însă alții nu au mai ieșit la suprafață, arată datele IGSU.

Intervenție ISU pe Dunăre. Foto: ISU Mehedinți

„Cu toții vrem să ne răcorim, dar nu lăsa pofta de scăldat să te pună în pericol. Apele pot părea prietenoase, dar ascund riscuri și tragedii ce pot fi evitate. Așadar: mergi doar în locuri amenajate pentru înot. Supraveghează copiii în permanență. Colacele, aripioarele și alte echipamente gonflabile pot oferi un plus de siguranță celor mici, dar nu înlocuiesc supravegherea unui adult. Răcorește-te treptat după expunerea la soare. Nu te scălda în râuri, lacuri sau canale cu maluri abrupte sau nămol. Nu intra în apă dacă ai consumat alcool sau dacă este noapte. Nu sări de pe poduri, stânci sau construcții. Nu înota singur dacă nu ai experiență”, sunt câteva dintre recomandările IGSU.

Dunărea, râul care a făcut mii de victime

Toate marile râuri din România au făcut numeroase victime de-a lungul timpului, printre cei care le-au considerat locuri prietenoase pentru a se bucura de răcoarea apei.

Fluviul Dunărea (video), care tranzitează România pe o distanță de aproximativ o mie de kilometri până la vărsarea în Marea Neagră, este considerat extrem de riscant din cauza curenților foarte puternici, a vârtejurilor și a diferențelor mari de adâncime pe distanțe scurte. În plus, fiind apă navigabilă, folosită de numeroase vase, Dunărea este afectată de poluare mai mult decât alte râuri.

În trecut, fluviul a reprezentat atât una dintre cele mai importante resurse naturale și economice ale României, cât și o poartă de evadare din „lagărul României comuniste”. Mii de oameni și-au pierdut viața în apele sau pe malurile Dunării, în urma încercărilor temerare de a fugi din țară. Unii au murit uciși de gloanțele grănicerilor, în timp ce alții au dispărut în apele învolburate ale fluviului, în special în zona cea mai periculoasă, cea a Porților de Fier (Mehedinți).

Până în anii ’60, înainte de amenajarea Sistemului Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I, în zona Defileului Dunării (Porțile de Fier) dintre România și Serbia, curenții erau atât de puternici încât navele puteau eșua cu ușurință, fiind apoi zdrobite de stânci.

„Curentul natural în această porțiune face imposibilă navigația cu remorchere în susul apei. De aceea, vasele se trag la edec cu locomotive de la mal și cu remorchere speciale trase pe cablu”, arăta inginerul Dorin Pavel, laureat al Premiului de Stat în 1956.

Marile râuri, pline de capcane

Autoritățile au precizat că multe dintre decesele celor care s-au aventurat în Dunăre au fost cauzate de curenții imprevizibili, dar și de faptul că oamenii au subestimat forța râului.

Râul Olt este considerat periculos din cauza curenților puternici și a viiturilor care pot apărea pe neașteptate, dar și din pricina numeroaselor construcții subacvatice, rămase de la vechile lucrări și amenajări hidrotehnice.

Intervenție pe râul Olt. FOTO ISU Vâlcea

Curenții puternici ai râului Mureș au făcut, de-a lungul timpului, numeroase victime, la fel ca și zonele adâncite de fostele lucrări de extracție a balastului. Râul Siret este de evitat din cauza zonelor în care se formează vârtejuri, iar Argeșul și Dâmbovița, în aval de Capitală, sunt afectate de poluare.

Numeroase zone ale râului Prut sunt considerate extrem de periculoase pentru cei care vor să se scalde aici. Curenții sunt puternici, apa își schimbă nivelul brusc, malurile sunt abrupte, iar oamenii pot aluneca în unele gropi formate în albie, informează ISU Botoșani.

„Prutul este un râu foarte periculos pentru cei care nu-l cunosc, mai ales pentru cei foarte tineri. Are zone cu multe excavații, acolo sunt vârtejuri și te trage la fund cu o forță incredibilă. Chiar și pe înotătorii buni. Noi sfătuim să nu se aventureze. Sunt și curenți puternici”, afirma Viorel Nichiteanu, primarul din Rădăuți-Prut.

Deși are o adâncime mai mică, de câteva zeci de centimetri la mal și în zonele unde nu există amenajări hidroenergetice, râul Strei din Hunedoara (video) se numără printre cele mai periculoase ape curgătoare, pe cursul său inferior, între Hațeg și barajul de la Călan.

Pe acest sector de circa 30 de kilometri au fost construite hidrocentrale și canale de apă. Deversările controlate de la barajele ridicate pe râu duc la creșterea rapidă a nivelului apei și au provocat, în ultimii ani, mai multe tragedii.

Forțele Aeriene renunță la proiectul cu SpaceX al lui Musk din Pacific. Care este motivul invocat?

0

Propunerea de a testa livrări hipersonice de marfă cu rachete pe un atol izolat din Pacific a fost abandonată după critici privind impactul asupra păsărilor marine.

Racheta lui ELon Musk ar afecta coloniile de păsări marine/FOTO:Arhiva

Forțele Aeriene ale SUA au renunțat la planurile de a testa livrări de marfă cu rachete hipersonice de pe Atolul Johnston, un teritoriu izolat din Pacific, în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk. Decizia vine după ce experții au avertizat că proiectul ar putea afecta coloniile de păsări marine care cuibăresc pe insulă, conform publicației militare Stars and Stripes.

O petiție care cerea abandonarea planurilor a strâns peste 3.800 de semnături, iar Forțele Aeriene au anunțat că vor căuta alte locații pentru program, după ce inițial au promis o evaluare de mediu.

Scopul programului este testarea aterizării vehiculelor reutilizabile capabile să transporte până la 100 de tone de marfă în orice punct al globului în maxim 90 de minute. Forțele Aeriene susțin că astfel de tehnologii ar putea revolutiona logistica militară, care acum necesită zile sau săptămâni pentru a livra provizii în zone îndepărtate.

Atolul Johnston, un teritoriu neincorporat al SUA situat la circa 1.300 km sud-vest de Hawaii, este închis publicului și administrat de Forțele Aeriene. Este, totodată, o rezervație naturală protejată, găzduind 14 specii de păsări tropicale.

Nu este prima dată când SpaceX atrage critici pentru impactul său asupra mediului. Anul trecut, o lansare de rachetă în Boca Chica, Texas, a distrus cuiburi și ouă ale păsărilor de țărm, determinându-l pe Musk să glumească că se va abține de la omletă o săptămână ca despăgubire. În mai, grupuri de mediu au dat în judecată Autoritatea Federală de Aviație (FAA) pentru aprobarea extinderii operațiunilor SpaceX fără studii de mediu suplimentare, deși baza se află lângă o rezervație naturală.

Până acum, Forțele Aeriene nu au anunțat parteneri industriali oficiali pentru program, dar SpaceX era considerat un candidat principal. Se pare că, de data aceasta, păsările au câștigat lupta.

Puterea lui Xi, în scădere. De ce lipsește liderul chinez de la summit-ul BRICS? Criza tăcută din spatele zidurilor de la Beijing

0

Într-un sistem construit pe secret, nimeni nu cunoaște realitatea din spatele scenei, dar există semne că liderul chinez ar putea avea probleme politice.

Xi Jinping, președintele Chinei/FOTO:Profimedia

Pentru dictatorii din toate timpurile, nimic nu contează mai mult decât proiectarea unei imagini de putere absolută și necontestată. Șansa de a păși pe scena mondială la un summit internațional strălucitor nu trebuie ratată.

Pe 7 iulie, Xi nu va apărea la summitul BRICS din Rio de Janeiro – o absență fără precedent în cei 12 ani de când conduce China cu o mână de fier. Gestul, aparent izolat, vine în contextul unei serii de evenimente care alimentează speculații: tăcerea bruscă de 14 zile, eliminarea discretă a unor figuri importante din armată, lipsa unor omagii oficiale aduse tatălui său și, mai ales, o economie aflată într-un declin nemaiîntâlnit de la începutul anilor 2000.

Acest anunț, împreună cu alte evoluții recente, a declanșat speculații conform cărora Xi ar putea avea probleme politice sau chiar că supremația sa îndelungată asupra Chinei ar putea fi amenințată, scrie The Telegraph.

Într-un sistem bazat pe secret, nimeni în afara unui cerc restrâns nu știe ce se întâmplă cu adevărat în spatele zidurilor din Zhongnanhai, enclava bine păzită de lângă Orașul Interzis din Beijing, unde Xi și cei mai înalți colegi ai săi au birouri și reședințe de stat.

O conducere contestată în tăcere

Xi Jinping a ajuns la 72 de ani și domnește deja de mai mult timp decât a făcut-o Jiang Zemin. Însă dominația sa este marcată de o centralizare fără precedent și de o epurare sistematică a rivalilor. Fie că este vorba despre ministrul apărării, despre diplomați de carieră sau generali de vârf, Xi a eliminat pe rând orice potențial contracandidat sub umbrela luptei împotriva corupției. Însă, cum observa un fost ofițer dezertor al Armatei Populare, „arestările nu sunt despre corupție, ci despre loialitate”.

Cu toate acestea, ceva pare să se fi fisurat. În mod oficial, totul este în regulă: Xi apare constant pe prima pagină a People’s Daily, (cotidianul Partidului Comunist chinez) iar retorica regimului rămâne neclintită. Dar cei care studiază îndeaproape China vorbesc deja despre o neliniște latentă în aparatul de partid și despre tensiuni care ar putea erupe în 2027, la următorul Congres al Partidului Comunist.

Economia, călcâiul lui Ahile

Problema cea mai acută pentru Xi nu e politica internă, ci economia. Visul chinez de a depăși Statele Unite ca primă putere economică mondială pare tot mai îndepărtat. Creșterea economică stagnează, exporturile se sufocă sub greutatea protecționismului american, iar modelul bazat pe investiții masive și consum extern dă semne clare de epuizare.

Xi a promis dublarea economiei chineze până în 2035. Realitatea, însă, îl contrazice. În 2025, eforturile disperate de stimulare a consumului – precum programul de subvenționare a electrocasnicelor – nu reușesc decât să cosmetizeze cifrele oficiale. Sub suprafață, încrederea consumatorilor chinezi e la pământ, iar prăbușirea pieței imobiliare a șters o parte semnificativă din averea familiilor de rând.

O lume tot mai ostilă

În plan extern, Xi se confruntă cu o izolare crescândă. Diplomația agresivă din Marea Chinei de Sud, presiunile asupra Taiwanului și conflictul deschis cu India au avut un efect contrar celui dorit: au apropiat țările vecine de Statele Unite. Filipine a deschis noi baze pentru armata americană, India își consolidează parteneriatele prin Quad, iar Japonia și Australia susțin din ce în ce mai vocal strategia de descurajare militară.

În loc să fragilizeze influența americană în Asia, Xi pare că a reușit performanța de a o întări.

Tăceri care ridică semne de întrebare

E adevărat că multe dintre indiciile recente pot avea explicații banale: Putin lipsește de la summit pentru că riscă arestarea, iar Xi, fără aliatul său de conjunctură, nu mai are motivația simbolică de a merge până în Brazilia. De asemenea, absențele de două săptămâni nu sunt fără precedent pentru el.

Dar, așa cum observa Churchill cândva despre Kremlin, „luptele pentru putere seamănă cu o bătaie între buldogi sub un covor – nu vezi decât colții și, uneori, oasele care zboară afară”.

În 2023, două ministere importante – Apărarea și Externele – și-au pierdut liderii peste noapte. În ambele cazuri, fără explicații convingătoare. Un diplomat de top, Qin Gang, a dispărut după câteva luni de mandat. Armata, spune un fost lider militar, ar fi tot mai nemulțumită de conducerea centrală.

2027: testul suprem

Următorul Congres al Partidului, din 2027, va fi momentul de cotitură. Tot atunci ar trebui, în mod normal, să fie desemnat un succesor, dar Xi, ca toți autocrații, se teme să nu-și creeze un rival din umbră. Orice pas greșit ar putea deschide porțile unei lovituri interne – nu neapărat prin debarcarea completă, ci prin marginalizare treptată: renunțarea la una dintre cele trei funcții-cheie, de exemplu.

Pentru moment, nimic nu indică o criză iminentă. Dar în lumea închisă a politicii chineze, liniștea nu e neapărat semn de stabilitate. Poate fi preludiul unei mișcări neașteptate, tăcute, dar decisive.

Iar dacă economia nu se redresează, dacă tinerii fără loc de muncă nu primesc perspective și dacă elitele continuă să se simtă amenințate, atunci „bulldogii” din spatele covorului vor începe să mârâie. Și de data aceasta, e posibil ca oasele aruncate să-i aparțină chiar lui Xi Jinping, subliniază The Telegraph.

Ministrul Economiei: „Din datoriile TVA pe care statul român nu le recuperează, sume mari sunt generate de firme puţine”

Radu Miruţă, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, a declarat duminică seară la TVR Info că este nevoie de digitalizarea ANAF, pentru colectarea TVA-ului de la companiile care nu îşi plătesc datoriile către buget. Ministrul a precizat că există un număr mic de firme care au acumulat datorii mari la stat.

Radu Miruţă a unde a declarat că există un număr mic de firme care au acumulat datorii mari la stat.

„Vă pot da un indiciu, poate că e relevant. Din datoriile de TVA pe care statul român nu le recuperează, sume mari sunt generate de firme puţine. Din suma asta mare, sunt câţiva care generează marea parte din datorie. Poate că dacă ar fi digitalizarea, ăştia ar ieşi în văzul tuturor şi s-ar întreba: dar de ce îl laşi pe ăla?

Că din nou ne întoarcem la nedreptate, că treaba asta cu creşterea impozitării în aceste zile e o chestiune nu doar de bani luaţi de la oameni, e o chestiune şi de dreptate. Nu poţi să vii pe o parte să le spui oamenilor că-ţi cresc taxele pentru că n-am cum să adun alţi bani, dar îi las pe ăştia, las şmecherii în continuare. Dacă cei care până acum au fost iertaţi, trecuţi cu vederea, vor fi în continuare trecuţi cu vederea, povara în aducerea banilor la stat va fi şi mai grea pe umărul celor cuminţi, pentru că ei vor trebui să suporte mai mult din creşterea care se va face. Şi atunci statul trebuie să se uite un pic în bucata asta”, a afirmat ministrul Radu Miriţă, potrivit News.ro.

„Vedem ce poate face inteligenţa artificială, ideea e că nu se vrea”

Ministrul este nevoie de implementarea unui sistem informatic mai performant în cadrul ANA, care să filtreze și să indice problemele majore.

„Ce trebuie schimbat este un sistem cu algoritmi de inteligenţă artificială în cadrul ANAF care să se uite şi să scoată de acolo, să filtreze problemele care pot fi rapid rezolvate, problemele majore.

Nu e suficient să iei plângerile astea una câte una, că nu ajungi nicăieri, consumi, trimiţi inspectorii în control şi aduni doi lei. (…) Algoritmii ştiu să facă asta. Şi am încredere în noul preşedintele ANAF că din discuţiile pe care le-am avut pare preocupat să finalizeze dezvoltarea unui astfel de software. Aşa se întâmplă în toată lumea. Nu trebuie să trimiţi oamenii, uitaţi-vă voi prin astea. (…)

Şi atunci un software analizează toţi parametrii, există metode să iei în calcul fix ce trebuie şi să spună, uite, astea sunt cu şansele cele mai mari de a aduce banii ăştia în perioada asta. Adică vedem ce poate face inteligenţa artificială, ştiu foarte bine cum funcţionează, e ideea că nu se vrea”, adaugă Radu Miruţă.

Întrebat cine nu vrea, ministrul a răspuns:

„Decidentul politic care se scuză cu achiziţii complicate, cu decizii lente, cu schimbarea guvernului, cu perioada de interimari, adică sunt şi acolo nişte scuze. (…) Este o aşteptare rapidă ca acest lucru să se întâmple când ştii că situaţia asta e posibilă. Adică să ai soluţia şi să nu vrei să o aplici, nu e scuzabil”.

Foto: Facebook/ Radu Miruță

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul …

vezi toate articolele

Ministrul Economiei: „Trebuie să adunăm 35 de MILIARDE până la finalul acestui an. E o obligaţie”

Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a declarat duminică, la Digi24 referitor la pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar că, până la sfârșitul anului, România trebuie să adune 35 de miliarde de lei. Miruţă a dat asigurări că ”va fi o chestiune temporară, până când bugetul ţării va fi redresat, după care aceste măsuri vor fi relaxate”.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat la Digi 24 despre pachetul de măsuri fiscale că se pleacă de la obiectivul că „trebuie să adunăm 35 de miliarde până la finalul acestui an, care nu-i o opţiune, ci este o obligaţie, altfel România intră într-o situaţie mult mai proastă”.

„Pentru a aduna cele 35 de miliarde sunt mai multe componente. Una, să reduci din cheltuielile statului. A doua, să ai o colectare mai bună. Şi a treia, pentru că te strânge foarte mult timpul să aduni banii ăştia până la finalul acestui an, când primele două măsuri nu aduc banii imediat, ci mai degrabă încep să genereze bani anul viitor, să creşti nişte taxe. Şi ne-am uitat care sunt taxele care pot fi crescute pentru a afecta cei mai puţini dintre români”, a spus Miruţă.

„E un pacient bolnav România astăzi. I s-a dat un tratament greşit”

El a precizat că există români care îi spun că o taxa îi afectează pe ei, şi pe ceilalți nu.

„E adevărat şi înţeleg, aşa este. (…) Nu este o opţiune. Din ce motiv am ajuns aici? Fiecare român ştie cine a condus ţara, ce decizii au fost luate, cum au fost luate.

Am intrat la această masă cu obiectivul de a reduce din aceste cheltuieli. E un pacient bolnav România astăzi. I s-a dat un tratament greşit, din punctul meu de vedere. Putem să spunem că ne uităm la el, bolnav, pentru că injecţia doare, sau putem să spunem că suntem raţionali, ne-am făcut şcoala la timp, pe momentul actual, aceasta e soluţia”, a mai precizat ministrul.

„Va fi o chestiune temporară, până când bugetul ţării va fi redresat”

Miruţă a dat asigurări că ”va fi o chestiune temporară, până când bugetul ţării va fi redresat, după care aceste măsuri vor fi relaxate”.

„Astăzi, dacă este să fim cinstiţi cu noi înşine, fără să ne mai uităm la cei care au generat problema asta, nu este o altă soluţie. Opţiunea este între care să fie taxele, dar a nu fi aceste taxe este o păcăleală care nu rezolvă problema.

Trebuie să avem curaj să spunem că pe patul de la terapie intensivă este un pacient care are nevoie de un tratament corect. Nu de un tratament dat de campanie electorală, care nu adresează problema principală a lui. Asta face acest Guvern Ilie Bolojan”, a subliniat Radu Miruţă.

„Procesul de reducere a cheltuielor statului va aduce bani la buget abia de anul viitor”

Ministrul Economiei Radu Miruță a precizat că măsurile de reducere a cheltuielilor şi de colectare a TVA-ului vor da roade abia în a doua jumătate a anului viitor.

„Asta e cumva provocarea grea acestui guvern. Trebuie să înceapă cu o creştere de taxe în paralel cu celelalte măsuri, însă creşterea de taxe urlă mai tare, doare mai tare. Se vor aduna bani, pe proiecţia pe care ministrul de Finanţe a făcut-o, din reducerea cheltuielor statului şi din o colectare mai bună la TVA, începând cu a doua parte anului viitor.

Pentru că digitalizarea ANAF, schimbarea conducerii ANAF, procesul de reducere a cheltuielor statului încep să producă bani la buget de anul viitor, nu de anul acesta”, a explicat ministrul.

„Ăsta e păcatul pe care trebuie să-l ducem în spate”

„Ăsta e păcatul pe care trebuie să-l ducem în spate, dacă vrem cu adevărat să ne uităm la rezolvarea problemei. Altfel putem să continuăm discursul de campanie electorală, să prelungim aceste măsuri până când, la un moment dat, nu mai poţi să te întorci.

Nu orice greşeală este reversibilă. Nu oricând poţi să recuperezi ceea ce ai făcut. Deja suntem într-o limită destul de mare, încercând cu nişte măsuri să corectăm nişte iresponsabilităţi, le-am zis eu, care au fost gestionate în trecut de conducerea politică a acestei ţări”, a completat el.

Foto: Facebook

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul …

vezi toate articolele

Semnalele de alarmă ale economiei ruse. Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale avertizează asupra riscului unei crize bancare sistemice

0

După doi ani de creștere susținută, alimentată artificial de cheltuielile militare fără precedent, economia Rusiei începe să dea semne vizibile de oboseală. Indicatorii economici din ultimele luni sugerează că „miracolul” economiei de război a Moscovei își arată limitele. Cu inflație ridicată, scăderi în industrie, consum în retragere și un deficit bugetar persistent, Rusia se apropie de o realitate economică mult mai dură, scrie într-o amplă analiză The Wall Street Journal.

Banca Centrală a Rusiei/FOTO:Arhiva

Deși Kremlinul refuză să recunoască direct impactul cumulativ al sancțiunilor occidentale, chiar oficialii guvernamentali ruși vorbesc tot mai deschis despre posibilitatea unei recesiuni. Ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, a avertizat recent că Rusia este „la marginea unei recesiuni”, în timp ce omologul său de la Finanțe, Anton Siluanov, a descris contextul drept „furtuna perfectă”.

Pe fondul acestor tensiuni, Banca Centrală a sugerat o posibilă reducere a dobânzii de referință în această lună – o schimbare de ton ce vine după o serie de majorări agresive, menite să țină sub control inflația galopantă provocată, în parte, de cheltuielile militare.

Un model economic forțat și nesustenabil

Creșterea economică remarcabilă a Rusiei în 2023 și începutul lui 2024 – una dintre cele mai rapide din rândul marilor economii – a fost rezultatul unui model artificial, susținut în proporție covârșitoare de bugetul apărării și de exporturile energetice redirecționate către China și India. Aproape 40% din cheltuielile guvernamentale sunt alocate sectorului militar și de securitate, un nivel comparabil doar cu perioada de vârf a Uniunii Sovietice.

Dar, potrivit analiștilor, această formulă de supraviețuire economică pe timp de război vine cu costuri sistemice: inflație ridicată, scumpirea creditului pentru întreprinderile civile, reducerea investițiilor private și dezechilibre structurale care se acumulează. „Modelul de creștere bazat exclusiv pe cheltuieli militare este rupt de realitate”, afirmă Janis Kluge, expert în economie rusă la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate. „Pentru a susține mașinăria de război, economia civilă trebuie să se contracte, iar asta nu e sustenabil.”

Semnele încetinirii devin clare

Datele oficiale arată o scădere clară a ritmului de creștere: în primul trimestru din 2025, PIB-ul a crescut cu doar 1,4% față de anul anterior, comparativ cu 4,5% în ultimul trimestru din 2024. Producția industrială a înregistrat cea mai accentuată contracție din ultimii trei ani, iar vânzările de autoturisme noi au scăzut cu aproape 30% în luna iunie.

Mari companii industriale încep să tragă semnale de alarmă. Rostselmaș, principalul producător rus de utilaje agricole, a anunțat tăieri de producție și investiții, precum și trimiterea anticipată în concediu a celor 15.000 de angajați. În Siberia, operatorul rețelei electrice Rosseti Sibir a raportat o situație de cvasi-insolvență, invocând un nivel periculos al datoriei și solicitând majorări de tarife pentru consumatorii industriali.

Fragilități ascunse în sistemul bancar

Un alt punct vulnerabil este sistemul bancar. În urma invaziei din 2022, statul a impus băncilor să acorde împrumuturi preferențiale companiilor implicate în efortul de război. În contextul actual al dobânzilor ridicate, riscul ca aceste împrumuturi să nu mai fie returnate crește, iar pierderile pot fi transferate, în ultimă instanță, bugetului de stat.

Un raport recent al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) avertizează asupra riscului unei crize bancare sistemice începând cu 2026, pe fondul dezechilibrelor acumulate. Deși unele analize locale afirmă că băncile sunt încă bine capitalizate, centrul de analiză macroeconomică din Moscova vorbește despre o probabilitate „moderată și în creștere” a unei crize sistemice.

O economie dependentă de petrol și vulnerabilă la sancțiuni

Veniturile din energie reprezintă încă o treime din bugetul Rusiei. Dar în iunie, încasările din petrol și gaze au ajuns la cel mai scăzut nivel din ianuarie 2023. Motivul: prețurile petrolului rusesc au rămas sub nivelul estimat în construcția bugetară, iar sancțiunile – deși evitate parțial prin redirecționarea exporturilor – încep să-și arate colții.

În acest context, orice scădere suplimentară a prețului barilului sau înăsprire a regimului de sancțiuni occidentale ar pune o presiune directă pe capacitatea Moscovei de a finanța războiul.

„O scădere a veniturilor din petrol, combinată cu noi sancțiuni, va fi simțită mult mai acut în această etapă”, avertizează Alexandra Prokopenko, fost oficial al Băncii Centrale a Rusiei, în prezent cercetător la Carnegie Russia Eurasia Center.

Consecințe politice și limite strategice

Pentru Vladimir Putin, însă, aceste semnale nu par să reprezinte o piedică serioasă în planurile sale militare. Prioritatea rămâne neutralizarea Ucrainei, indiferent de costurile economice. De altfel, el a ironizat recent avertismentele privind economia, spunând că „zvonurile despre moartea ei sunt exagerate”. Totuși, a adăugat că „recesiunea sau stagflația nu trebuie permise, în niciun caz”.

Însă datele conturează altă imagine: bugetul Rusiei este în deficit permanent de la începutul războiului, iar prognozele guvernului indică aceeași tendință și pentru următorii doi ani. În paralel, susținerea populară pentru război s-ar putea eroda, dacă efectele economice se răsfrâng tot mai mult asupra nivelului de trai.

O oportunitate pentru Vest?

Pentru Occident, această încetinire ar putea reprezenta o fereastră de oportunitate strategică, cu condiția unei coordonări mai stricte în aplicarea de noi sancțiuni sau în impunerea unor plafoane mai eficiente asupra exporturilor energetice rusești.

Economia rusă, deși rezilientă pe termen scurt, arată tot mai clar că nu poate susține la nesfârșit un model bazat pe militarizare, reprimare internă și izolare internațională. Iar dacă acest model începe să cedeze, miza se mută de la câmpul de luptă la sustenabilitatea regimului de la Kremlin.

Xi Jinping a învățat lecțiile prăbușirii URSS. Cum se pregătește China pentru un nou Război Rece

0

În timp ce administrația Trump a tratat confruntarea cu China ca pe o ofensivă economică punctuală, liderul chinez Xi Jinping a abordat-o ca pe un conflict sistemic, de durată – un nou tip de Război Rece, pentru care Beijingul s-a pregătit în tăcere de decenii, scrie The Wall Street Journal.

China s-a pregătit din timp pentru un război rece cu SUA/FOTO:Arhiva

În viziunea lui Xi, confruntarea cu Statele Unite nu se reduce la taxe vamale, sancțiuni sau competiție tehnologică. Este vorba despre o rivalitate istorică între două modele de guvernare, iar supraviețuirea Partidului Comunist Chinez, în fruntea unui stat autoritar, depinde de capacitatea sa de a învăța din greșelile Uniunii Sovietice.

Din umbra URSS, o strategie de răbdare

Încă de la începutul mandatului său, Xi a evocat repetat cauzele dezmembrării URSS: dezangajarea ideologică, liberalizarea prea rapidă și slăbirea controlului partidului asupra societății. Într-un discurs intern din 2013, el avertiza: „De ce s-a destrămat Uniunea Sovietică? De ce s-a prăbușit Partidul Comunist Sovietic? O cauză fundamentală a fost slăbirea autorității ideologice.”

Pentru Xi, lecția este clară: consolidarea autorității politice interne este precondiția oricărei confruntări externe. În fața unei Americi percepute ca instabilă și agresivă, Beijingul nu caută o victorie rapidă, ci o „stare de echilibru strategic” – un termen preluat din limbajul maoist, care desemnează o situație de blocaj relativ, favorabil consolidării.

„Pentru China, echilibrul strategic este scenariul cel mai realist și dezirabil în viitorul previzibil”, explică Minxin Pei, profesor la Claremont McKenna College. Aceasta implică răbdare, gestionarea atentă a resurselor și o politică externă flexibilă, dar vigilentă.

Trei piloni: economie, geopolitică și control intern

Strategia lui Xi se construiește pe câțiva piloni esențiali. În primul rând, diversificarea economică și reziliența. Spre deosebire de URSS, care s-a bazat pe industria grea și exporturi energetice, China încearcă să producă tot – de la bunuri de consum la semiconductori – pentru a reduce vulnerabilitățile în fața restricțiilor impuse de SUA.

Al doilea pilon este evitarea izolării internaționale. În loc să recreeze blocul estic, Beijingul promovează o politică de „multi-aliniere”: o lume multipolară în care fiecare stat se poate raporta la mai multe centre de putere. În același timp, China încearcă să erodeze alianțele tradiționale ale SUA, în special în Asia și Africa.

Al treilea pilon, poate cel mai important, este consolidarea controlului intern al Partidului Comunist. Nicio liberalizare, niciun spațiu pentru contestare – acestea sunt lecțiile pe care Xi le-a învățat din traiectoria lui Gorbaciov. Prăbușirea URSS este, pentru el, o tragedie care nu trebuie repetată.

Virajul anului 2018: momentul Trump

Până în 2018, China a evitat să-și definească deschis confruntarea cu SUA în termeni de Război Rece. Dar războiul comercial inițiat de administrația Trump a schimbat radical percepțiile la Beijing. Retorica Make America Great Again, aplicarea în cascadă a sancțiunilor, limitarea accesului la tehnologie – toate au fost interpretate ca dovezi ale voinței Americii de a bloca ascensiunea Chinei.

În acel moment, China a început să se pregătească pentru o confruntare de lungă durată. Sub conceptul vag de „dublă circulație”, Beijingul a lansat o politică de substituire a importurilor, dezvoltare a tehnologiilor interne și păstrare a deschiderii selective către piețele externe.

După declanșarea pandemiei și deteriorarea relațiilor bilaterale, această linie a devenit doctrină oficială. Iar în 2022, cu puțin timp înainte de invadarea Ucrainei, Xi și Putin au anunțat public că relația lor „nu are limite” – un mesaj simbolic cu implicații globale.

Un Război Rece fără cortină de fier

Totuși, Xi nu intenționează să reproducă sistemul bipolar clasic. China nu dorește să rupă legăturile cu economiile occidentale, ci să le reorienteze, în special spre Sudul Global. Proiectul Belt and Road, deși revizuit sub presiunea criticilor internaționale, rămâne un instrument-cheie pentru extinderea influenței chineze în Asia, Africa și America Latină.

În același timp, China practică o ofensivă de soft power, deseori în contraste puternice cu retragerea strategică a SUA. În timp ce Washingtonul reduce sprijinul pentru agențiile de ajutor extern sau interzice vizele pentru studenți chinezi, Beijingul sponsorizează vizite ale influencerilor occidentali, promovând o imagine modernă și tehnologică a Chinei. Un exemplu recent: vizita influencerului american IShowSpeed, ale cărui videoclipuri despre trenurile de mare viteză și mașinile electrice chineze au devenit virale.

Provocări interne și oboseala adversarului

Totuși, strategia lui Xi nu este lipsită de riscuri. Creșterea autoritarismului și intervenția masivă în economie au dus la o descurajare a sectorului privat și, pe termen scurt, la semne de deflație. Ambiția de a produce tot intern riscă să reducă competitivitatea și să închidă economia în propriile limite.

Dar Xi pariază pe răbdare și uzură. În logica lui, Statele Unite vor deveni tot mai fragmentate, iar schimbările de administrație vor slăbi coerența strategică americană. China, în schimb, va avansa încet, dar sigur, către o poziție de paritate sau chiar de superioritate tehnologică.

„Scopul lui Xi este de a atinge o poziție de preeminență tehnologică și de a juca un rol influent în remodelarea ordinii globale”, afirmă Robert Hormats, fost consilier economic al lui Henry Kissinger.

Un joc pe termen lung

Conflictul sino-american nu este doar despre comerț, tehnologie sau influență regională. Este o bătălie ideologică și de sistem, între două forme de organizare politică: una liberal-democratică, cealaltă autoritar-centralizată. Și deși Xi nu anunță deschis o confruntare totală, întreaga sa strategie, construită cu meticulozitate, indică un angajament ferm pentru un nou tip de Război Rece – unul fără bătălii directe, dar cu mize existențiale.

Rămâne de văzut dacă răbdarea chineză va reuși să epuizeze impredictibilitatea americană. Dar un lucru este sigur: Xi nu a intrat în acest joc nepregătit. Se pregătea de ani, CONCHIDE wsj.

Un crater uriaș a înghițit un autovehicul și o remorcă pe o stradă din Mexic. Momentul dramatic a fost surprins de o cameră de supraveghere

0

Un crater uriaș s-a format în mijlocul unui drum din estul orașului Guadalajara, din Mexic. O cameră de supraveghere a surprins momentul în care remorca unui camion și un alt autovehicul au fost înghițite de pământ.

O stradă s-a prăbușit în Mexic Foto: X

Incidentul s-a petrecut vineri 4 iulie, într-o zonă urbană intens circulată din orașul Guadalajara. O stradă pe care circula mai multe mașini s-a surpat brusc.

Înregistrarea video, care circulă pe rețelele de socializare, arată exact momentul în care strada cedează brusc sub greutatea vehiculelor, care „dispar” în moloz și praf, relatează TV Azteca. Mai multe persoane au fost rănite ușor.

Autoritățile locale au raportat că este posibil ca ploile abundente din ultimele zile să fii slăbit subsolul, provocând prăbușirea drumului. S-a deschis o anchetă pentru a stabili dacă prăbușirea bruscă a drumului a fost cauzată de o scurgere de apă sau de defecțiuni ale drenajului subteran.

Liderii din BRICS au cerut o „încetare imediată a focului” în Gaza și condamnă atacurile israeliene asupra Iranului

0

Liderii din BRCIS au cerut duminică, 6 iulie, o „încetare imediată a focului” şi o „retragere completă” a Israelului din Fâşia Gaza.

Liderii din BRICS au cerut o încetare a focului în Gaza/FOTO: EPA-EFE

„Facem apel la părţi să se angajeze cu bună-credinţă în noi negocieri pentru a obţine o încetare a focului imediată, permanentă şi necondiţionată”, se arată în comunicatul BRICS, care cere totodată „retragerea completă a forţelor israeliene din Gaza”, unde acestea se află în război cu mişcarea islamistă palestiniană Hamas, scrie Agerpres.

Totodată, şefii de stat şi de guvern din BRICS „au condamnat atacurile militare” împotriva Iranului, denunţându-le ca fiind o „încălcare a dreptului internaţional”.

Condamnăm atacurile militare împotriva Republicii Islamice Iran începând cu 13 iunie 2025, care constituie o încălcare a dreptului internaţional şi a Cartei Naţiunilor Unite”, au declarat liderii BRICS în comunicat.

Textul menţionează în mod specific Israelul sau Statele Unite, care au lansat atacuri aeriene împotriva principalelor situri nucleare iraniene.

Compus iniţial din Brazilia, Rusia, India şi China, grupul BRICS a adăugat ulterior Africa de Sud şi recent s-a lărgit prin includerea altor ţări în curs de dezvoltare.

Duminică, 38 de palestinieni au fost uciși în Fâșia Gaza în urma unor lovituri israeliene, în timp ce premierul Benjamin Netanyahu se îndreaptă spre Washington.

Armata israeliană a declarat că a lovit 130 de ținte din Fâșia Gaza în ultimele 24 de ore, în lovituri care au vizat structuri de comandă și control ale Hamas, facilități de depozitare, arme și lansatoare, potrivit raportului AP.

Veterinarii caută puii de urs rămași orfani, după ce mama lor a fost împușcată pe Transfăgărășan

0

Echipele de veterinari au ajuns duminică, 6 iulie, pentru a localiza puii de urs rămași orfani după ce mama lor a fost împușcată. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că nu este responsabilitatea instituției pe care o conduce, ci a autorităților locale.

Puii de urs rămași orfani, pe Transfăgărășan/FOTO: Facebook

Potrivit Antena 3, animalele nu au mai fost găsite la fața locului. În schimb, în zonă au fost observați doi urși mari și un alt pui. Jandarmii urmează să intervină pentru a îndepărta urșii adulți din apropierea șoselei, astfel încât veterinarii să poată intra în pădure în siguranță pentru a-i căuta pe cei trei pui dispăruți.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a avut o intervenție în direct la Antena 3 CNN și a spus că nu este responsabilitatea Ministerului Mediului, ci a autorităților locale. Acestea trebuie să semneze mai departe pentru ca cei trei pui de urs să fie duși la sanctuarul din Zărnești, cel mai mare de acest fel din Europa.

„În mod normal, ar fi trebuit să fie convocat un consiliu local pentru situații de urgență. Am primit acum o oră o înștiințare de la prefectul județului că este nevoie de această relocare. Acum suntem în proces de redactare a ordinului. Mi-ar fi plăcut să știm mai din timp că acești pui sunt acolo.

Suntem în postura în care niște autorități de la nivel local ne-au anunțat abia acum o oră că niște urși se află acolo de mai multe zile. Vom afla și de ce s-a ajuns în această situație. Una peste alta, la Minister încercăm să rezolvăm cât mai rapid, în baza atribuțiilor legale pe care le avem. Sperăm să nu mai existe astfel de cazuri”, a precizat Diana Buzoianu.

Cei trei pui au fost văzuți în ultimele trei zile de tot mai mulți turiști, au fost fotografiați și se află exact în locul în care mama lor a fost împușcată acum trei zile.

Acești trei pui au fost văzuți în ultimele trei zile de tot mai mulți turiști, au fost fotografiați și se află exact în locul în care mama lor a fost împușcată acum trei zile.

Ursoaica a fost împușcată de autorități după ce joi, 3 iulie, a ucis un italian de 48 de ani s-a dat jos de pe motocicletă şi a oferit mâncare animalului.

„Iată ursul! Ce frumos! Vine spre mine!”, spunea italianul atacat.

„S-a găsit telefonul turistului italian în care sunt niște poze premergătoare atacului, cu ursul care se tot apropia. Cu poze, prim-planuri”, a declarat Armand Chiriloiu, directorul Direcției Silvice Argeș, potrivit sursei citate.

Imediat după, a fost atacat, înșfăcat și târât într-o râpă adâncă de aproximativ 40 de metri. Trupul neînsuflețit a fost descoperit ulterior de salvamontiști și pompieri.

Din motive de siguranță, jandarmii și reprezentanți ai Direcției Silvice, înarmați, au păzit zona în timpul recuperării cadavrului. Ulterior, ursoaica implicată în atac a fost împușcată, conform informațiilor furnizate de Jandarmeria Argeș.

„Ursoaica ne-a urmărit tot timpul. Era foarte agitată. Ne-a atacat de câteva ori şi pe noi. Am avut şi domnii de la Silvic. Tot timpul au fost îndreptați cu puşca către ea, a declarat Dragoş Onea- Salvamont Argeş. 

Ursula von der Leyen va fi prezentă în Parlamentul European la dezbaterea moţiunii de cenzură împotriva sa. Piperea: „Am reuşit să deschid cutia Pandorei”

0

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi prezentă luni, 7 iulie, în Parlamentul European, la dezbaterea moţiunii de cenzură. Este pentru prima dată din 2014 când şeful executivului european este contestat printr-un vot de neîncredere.

Ursula von der Leyen Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Cea mai recentă provocare pentru preşedinta Comisiei Europene, într-un prim an dificil al celui de-al doilea mandat, o va obliga pe politiciana germană să participe luni la o dezbatere despre leadershipul său în faţa parlamentarilor de la Strasbourg, urmată de vot, trei zile mai târziu. Dezbaterea va fi urmată de o discuţie în care liderii grupurilor politice îşi vor exprima punctele de vedere.

Ursula von der Leyen se va confrunta joi, 10 iulie, cu un vot de încredere din partea Parlamentului European. În acest stadiu, totul este mai degrabă simbolic, dar dacă ar trece moţiunea de cenzură, iniţiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea, atunci s-ar declanşa demisia întregii Comisii, relatează Politico.

Eurodeputatul român este cel care a depus moţiunea de cenzură după ce a strâns la sfârşitul lunii trecute suficiente semnături pentru a-şi exprima indignarea faţă de mesajele secrete din 2021 schimbate de Ursula von der Leyen cu Albert Bourla, directorul executiv al gigantului farmaceutic Pfizer. Aceste mesaje se refereau la discuţii privind aprovizionarea Europei cu vaccinuri în plină pandemie de coronavirus.

Deşi unii membri ai Partidului Popular European, grupul politic din care face parte Ursula von der Leyen şi ai grupului de dreapta ECR (din care face parte AUR) şi-au retras sprijinul pentru moţiune după presiuni venite din propriile rânduri, Piperea a strâns totuşi cele 72 de semnături necesare pentru a iniţia un vot de neîncredere.

În ciuda recentelor tulburări politice, în care socialiştii şi liberalii o acuză pe von der Leyen că s-a aliniat extremei drepte pentru a dilua reformele ecologice, majoritatea centristă a UE, care a susţinut-o în funcţia de preşedintă, nu este dispusă să sprijine această iniţiativă, scrie publicația menționată

„O majoritate toxică”

Gheorghe Piperea a intrat în politică abia anul trecut, dar acum vrea să îl dea jos pe președintele Comisiei Europene.

Am reuşit să deschid cutia Pandorei”, a declarat europarlamentarul român pentru The Telegraph, prezicând că zilele Ursulei von der Leyen sunt numărate.

Piperea recunoaşte că are puţine şanse de a obţine joi destituirea preşedintei Comisiei Europene, însă speră însă că acesta va fi „începutul sfârşitului” pentru politicianul german. Piperea speră să întoarcă grupul PPE împotriva Ursulei von der Leyen, susţinând că ea ar putea fi forţată să demisioneze până în octombrie, pe fondul nemulţumirilor crescânde din cadrul propriului său partid de centru-dreapta. 

Piperea consideră că von der Leyen are parte de o „majoritate toxică” pentru ea, fiind criticată în cadrul propriului partid pentru – printre altele – planurile sale de reducere la zero a emisiilor nete. „Are o majoritate, dar este o majoritate toxică pentru von der Leyen. Multe critici vin acum din propriul partid şi, în special, cu privire la această nebunie a pactului verde”, a spus Piperea.

Poate din cauza acestei ostilităţi din cadrul majorităţii sale, va fi nevoită să demisioneze până la sfârşitul anului, probabil în octombrie sau noiembrie”, a prezis el.

„Un lider cu o tendinţă evidentă spre totalitarism”

Partidul Popular European are 188 de eurodeputaţi, Alianţa Socialiştilor şi Democraţilor – 136, Patrioţii pentru Europa, grupul de extremă dreapta format în jurul lui Marine Le Pen, are 84 de voturi, în timp ce Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) din care fac parte AUR şi eurodeputaţii premierului italian Giorgia Meloni au 78 de voturi. Renew Europe, grupul iniţiat în legislatura precedentă de susţinătorii lui Emmanuel Macron are 77 de voturi, iar Verzii/Alianţa Liberă Europeană au 53 de voturi. În PE mai există grupul Stângii, cu 46 de voturi, plus Europa Naţiunilor Suverane, cu 25 de voturi, dar și 21 de deputaţi independenţi şi 12 deputaţi neafiliaţi.

Deputaţii liberali, socialişti şi verzi din Parlamentul European sunt nemulţumiţi de faptul că von der Leyen a redirecţionat fondurile destinate combaterii sărăciei către un program de reînarmare, susţine Piperea.

Parlamentul European intenţionează, de altfel, să dea în judecată Comisia la cea mai înaltă instanţă a UE, după ce a fost exclus din procesul decizional referitor la eforturile blocului de a creşte cheltuielile pentru apărare.

Este un lider cu o tendinţă evidentă spre totalitarism”, a declarat Piperea, subliniind modul în care Comisia Ursulei von der Leyen a ocolit deputaţii europeni atunci când a creat un program de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru a creşte cheltuielile pentru apărare pe continent.

Comisia a preluat treptat competenţe de la statele membre, dar şi de la Parlamentul European însuşi. Ceea ce fac aici este să încerc să curăţ democraţia noastră şi să o consolidez în Uniunea Europeană. Tratatul prevede că toate deciziile Comisiei trebuie luate în mod transparent. Comisia încalcă statul de drept”, acuză Piperea.

„Marionetele lui Putin”

Conservatorii pro-UE sunt furioşi că vor fi obligaţi să participe la o dezbatere şi la un vot jenant.

Este o ruşine”, a declarat Manfred Weber, liderul PPE.

Marionetele lui Putin din Parlamentul European încearcă să submineze unitatea Europei şi să doboare Comisia într-o perioadă de turbulenţe globale şi criză economică”, a declarat el pentru The Telegraph.

Jacques Santer, fostul preşedinte al Comisiei, a demisionat în 1999, în loc să se confrunte cu un vot de neîncredere care se preconiza că va avea succes, pe fondul acuzaţiilor de fraudă şi nepotism.

În schimb, Jean-Claude Junker, predecesorul Ursulei von der Leyen, a supravieţuit cu uşurinţă unei moţiuni de cenzură în 2014, în urma acuzaţiilor că ar fi încheiat acorduri fiscale avantajoase cu multinaţionalele în timp ce era prim-ministru al Luxemburgului.

Blocul Victorie al pro-rusului Ilan Șor țintește Parlamentul Republicii Moldova

0

Oligarhul fugar Ilan Șor a anunțat, de la Moscova, că Blocul Victorie va participa la alegerile parlamentare din toamna acestui an. În Rusia, condamnatul se sustrage de aproape doi ani de executarea pedepsei cu închisoarea, primită pentru implicarea în furtul miliardului.

Ilan Șor a anunțat că Blocul Victorie va participa la alegerile parlamentare. FOTO: Facebook

Oligarhul fugar Ilan Șor a făcut anunțul în marja congresului Blocului Victorie, pe care îl conduce, eveniment desfășurat în data de 6 iulie la Moscova. În fruntea listei de candidați se va afla Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei, acuzată inclusiv de finanțarea ilegală a fostului Partid Șor, faptă pentru care riscă până la nouă ani de închisoare.

Țintele Blocului Victorie

Condamnatul Ilan Șor a declarat că obiectivul blocului este răsturnarea guvernării pro-occidentale și apropierea de Kremlin.

,,Scopul nostru: să răsturnăm regimul, care distruge țara, anihilează libertatea de exprimare, persecută opoziția și transformă voturile într-o farsă. Iar următorul pas organizarea alegerilor prezidențiale anticipate, corecte și transparente. Marioneta Occidentului, Sandu, trebuie să plece. Blocul „Victorie” va pune punct luptei cu inamicii interni ai țării. Alegerea noastră: o alianță puternică cu Rusia și UEEA. Aceasta este o șansă pentru dezvoltare, o piață de desfacere pentru produsele noastre și programe sociale așteptate de oameni”, a spus acesta.

Mai mult, pro-rusul Ilan Șor, acuzat că ar fi implementat schema masivă de influențare a votului în timpul alegerilor prezidențiale și al referendumului pro-UE din Republica Moldova, anticipează ,,presiuni și tentative de fraudare”.

„Dar putem face față și cunoaștem prețul unei victorii adevărate. Ne-am demonstrat deja eficacitatea: de la Orheiul modernizat până la activitatea din Bălți, Drochia și Găgăuzia”, a conchis fugarul Ilan Șor.

Participanți cu dosare penale

La eveniment au participat mai mulți membri ai Blocului Victorie, precum liderul partidului Șansă, Alexei Lungu, deputatul Vasile Bolea, care și-ar fi agresat soția, și parlamentara Marina Tauber, vizată în mai multe dosare penale. La începutul acestui an, ea a părăsit Republica Moldova și, până în prezent, nu s-a întors deși o anchetă penală care o vizează se află în faza de judecare în primă instanță, fiind aproape de pronunțarea sentinței.

De asemenea, printre participanți s-au numărat mai mulți oficiali ruși, printre care președintele Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de Stat a Federației Ruse, Leonid Sluțki.

Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 28 septembrie, scrutinul având o miză extrem de importantă pentru Republica Moldova, care aspiră să adere la Uniunea Europeană.

Conform autorităților moldovene, zeci de mii de cetățeni moldoveni au fost mituiți în contextul alegerilor prezidențiale și al plebiscitului pro-UE din toamna anului 2024 din Republica Moldova.

Potrivit structurilor judiciare moldovenești, rețeaua masivă de cumpărare a voturilor ar fi fost orchestrată de Ilan Șor, dar elaborată de serviciile speciale rusești.

Ilan Șor, care ar fi principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Republicii Moldova, se ascunde din iarna anului trecut de justiția de la Chișinău, la Moscova.

Prorusul Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru furtul miliardului, acuzații pe care le neagă.

Planul Kremlinului pentru Republica Moldova: Repetarea scenariului georgian după alegerile din septembrie

0

La reuniunea Consiliului European, cei 27 de lideri ai UE și-au exprimat sprijinul ferm pentru decizia Chișinăului de a adera la Uniune. Cu toate acestea, Rusia va încerca să interfereze acest parcurs, influențând alegerile parlamentare din luna septembrie a acestui an. 

Chișinăul, terenul de testare a mașinăriei de dezinformare a Moscovei. FOTO: Arhivă

Toamna aceasta se anunță intensă nu doar pe câmpurile de luptă ale războiului ruso-ucrainean, ci și pe fronturile războiului hibrid purtat de Kremlin împotriva Occidentului. Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor reprezenta una dintre cele mai decisive confruntări din acest război hibrid. O victorie a unei poziții eurosceptice ar putea încetini semnificativ sau chiar deraia complet parcursul european al Moldovei, conform ,,The Moscow Times”.

Focalizarea intensă a propagandiștilor ruși asupra Chișinăului a devenit evidentă în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Primul tur de scrutin, care a coincis cu referendumul privind integrarea europeană, este extrem de relevant în acest sens.

Dintre cele 482 de surse care au relatat despre alegerile din Republica Moldova în timpul procesului electoral, 150 de canale de Telegram au fost compromise. Activitatea acestora a fost direct legată de Kremlin, care a urmărit influențarea mass-mediei prin campanii de dezinformare și încercări de manipulare a opiniei publice. Practic, o treime din sursele care au informat despre alegerile prezidențiale din țara vecină au fost nesigure.

Monitorizările campaniilor similare de influență realizate în perioada 2024–2025 de Institutul pentru Studiul Conflictelor și Analiza Rusiei (ICAR) arată că sursele compromise și afiliate Moscovei au avut o activitate mult mai intensă decât în alte operațiuni de influență politică.

Parlament pro-rus

Rusia are toate motivele să încerce, cel puțin, să încetinească procesul de aderare a Republicii Moldova la UE. Dacă reușește să impună un Parlament marionetă, va începe implementarea așa-numitului „scenariu georgian.” În timp ce Rusia se luptă, fără succes, să transforme Ucraina într-un stat marionetă, precum Belarus, divizarea și destabilizarea Chișinăului, așa cum a procedat în cazul Tbilisi, rămân obiectivele sale.

Gravitatea angajamentului Kremlinului și resursele substanțiale alocate acestui efort au fost evidențiate în urma a două luni de monitorizare a peisajului preelectoral din Republica Moldova.

În perioada 15 aprilie- 15 iunie 2025, ICAR a colaborat cu partenerii moldoveni de la Comunitatea Watchdog.md pentru realizarea a nouă sesiuni săptămânale de monitorizare a tentativelor propagandei ruse de a deturna procesul electoral din Moldova și de a influența politica internă a țării.

Scopul monitorizării a fost identificarea principalelor narațiuni propagandistice și a actorilor proeminenți care deformează realitatea politică din Moldova în favoarea agendei Kremlinului. Cercetătorii au colectat date de pe canale rusești de Telegram, utilizând instrumente automatizate bazate pe inteligență artificială, completate de analiză manuală.

Concluzia principală a raportului ICAR este că Moscova finanțează simultan mai multe proiecte politice pentru a-și maximiza șansele de a obține un Parlament pro-rus în toamna acestui an. Aceste operațiuni i-au vizat pe foștii președinți Vladimir Voronin și Igor Dodon, pe ex-premierul Vasile Tarlev, pe fostul procuror anticorupție Victoria Furtună și chiar pe primarul Chișinăului, Ion Ceban, aparent pro-european.

Ilan Șor, oligarhul fugar și arhitectul ,,furtului miliardului”, joacă un rol central în coordonarea figurilor pro-ruse de opoziție. A fost extrem de activ pe toată durata monitorizării ICAR, comentând aproape fiecare eveniment semnificativ și amplificând principalele narațiuni rusești.

A doua concluzie este că Rusia este pregătită să escaladeze presiunea asupra Republicii Moldova, activând noi puncte sensibile și, posibil, declanșând destabilizări regionale. Deși regiunea separatistă Transnistria rămâne levierul tradițional al Moscovei, Kremlinul și-a diversificat abordarea, transformând Găgăuzia într-un nou punct fierbinte.

În perioada monitorizată, instituțiile media compromise au promovat-o activ pe Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei. Autoritățile moldovene o anchetează pentru finanțarea ilegală a fostului partid Șor, dar propaganda rusă prezintă ancheta ca pe o dovadă a intenției Chișinăului de a elimina autonomia Găgăuziei și de a reprima opoziția. Raportul ICAR a constatat că Moscova depune un efort sistematic și consistent pentru a promova aceste narațiuni.

Mai mult, Rusia escaladează tensiunile exploatând temerile moldovenilor privind un posibil război, promovând ideea „protejării Găgăuziei” și trasând paralele cu atacul asupra Ucrainei, justificat de Kremlin prin „apărarea poporului din Donbas.” Monitorizările alegerilor din Republica Moldova și Georgia din 2024, precum și ale celor din România în 2025, arată că aceasta este una dintre tacticile preferate ale propagandei ruse pentru influențarea politicii externe. Moscova va recurge, cu siguranță, la această strategie în toamna acestui an, când vor avea loc alegerile parlamentare din țara vecină.

Raportul mai arată că propagandiștii ruși încearcă să consolideze euroscepticismul în societatea moldovenească și să submineze încrederea populației în instituțiile democratice. Canalele pro-ruse pun accentul pe beneficii concrete și imediate ale unei alianțe cu Rusia, precum prețuri mai mici la resurse energetice.

Obiectivul principal al Moscovei rămâne încetinirea ritmului alert al Moldovei spre aderarea la UE. Acest lucru este crucial și ar demonstra lumii întregi că Kremlinul își poate atinge obiectivele fără a recurge la agresiune militară. Războiul hibrid dus de Rusia este menit să contrasteze cu distrugerile provocate de armata rusă în Ucraina. Chișinăul și Kievul au început concomitent procesul de aderare la UE, iar progresul lor părea de neoprit până la intervenția Moscovei.

Experiment pentru Kremlin

Chișinăul este și un teren de testare pentru posibilele viitoare ținte ale Moscovei. Aceleași strategii nu mai pot fi aplicate în Ucraina, unde nu sunt organizate alegeri și unde nu mai există posibilitatea promovării unor politicieni pro-ruși, ca înainte de 2022. De asemenea, populația nu mai poate fi speriată cu perspectiva unui război, acesta fiind deja o realitate.

Moscova urmărește, de asemenea, subminarea legăturilor tot mai strânse ale Ucrainei cu Occidentul, țintind regimuri corupte din interiorul UE, în special prin Viktor Orban, premierul Ungariei. Orban se opune deschis aderării Ucrainei la UE și blochează constant adoptarea unor sancțiuni substanțiale împotriva Rusiei. Un aliat constant este și premierul Slovaciei, Robert Fico, însă acesta nu manifestă același nivel de sfidare precum pro-rusul Orban.

Deși sondajele arată că șansele lui Orban de a câștiga alegerile se diminuează constant, Moscova mizează în continuare pe el. Bruxelles-ul nu se grăbește să ia măsuri privind apropierea tot mai clară dintre Budapesta și Moscova. Oficialii europeni speră că „problema ungară” se va rezolva de la sine în timpul alegerilor din anul viitor, care ar putea aduce un guvern pro-european. Kremlinul este conștient de acest lucru, ceea ce face ca interferența Rusiei în alegerile din Ungaria să fie aproape inevitabilă, potrivit sursei media.

„Taxa pe pierdere”. Când statul profită de suferința celor vulnerabili: „În loc să o reducă, o taxează”

0

România a ajuns să aibă cel mai abuziv regim fiscal pe jocurile de noroc din toată Uniunea Europeană, în special când vine vorba de jucători. Nu pentru că ar funcționa. Ci pentru că, pe termen scurt, aduce bani ușor de colectat la buget. Dar acești bani nu apar din neant.

Fie că vorbim de impozitul direct pe retrageri sau de taxele impuse operatorilor, ele sunt, în final, plătite tot din buzunarul jucătorilor. Integral din pierderile lor. Nu există alt tip de bani în acest sistem. Orice leu impozitat este un leu pierdut de cineva.

„Acest manifest nu vine de la «patroni de păcănele» sau de la cazinouri. Vine din partea unei comunități care de ani de zile suportă abuzuri fiscale grosolane introduse de clasa politică. Suntem jucători, organizatori, părinți, cetățeni – oameni obișnuiți și informați care cer un tratament corect, nu favoruri”, se arată la începutul acestei analize care abordează supraimpozitarea jocurilor de noroc.

Miliardele încasate anual de stat vin din buzunarele jucătorilor

Miliardele încasate anual de stat nu vin de la cazinouri. Vin din buzunarele jucătorilor – oameni obișnuiți, adesea vulnerabili. Se numește „protecție”, dar seamănă mai mult cu exploatare fiscală, scrie Andrei Alecu, CEO & Founder at LetsPoker.

  • Aici apare ipocrizia: în timp ce autoritățile susțin că vor să protejeze oamenii, realitatea este că bugetul public se bazează exact pe pierderile lor.
  • Când un jucător ajunge în impas financiar, statul nu intervine cu sprijin sau prevenție. Ci cu impozit. Fără deductibilitate. Fără logică economică.
  • În loc să reducă suferința, sistemul o taxează. În loc să prevină comportamentele riscante, le monetizează.

Taxarea actuală nu rezolvă nimic. Nu reduce dependența. Nu limitează riscurile. Doar adâncește problema și hrănește bugetul cu prețul celor mai afectați.

S-a format o narațiune falsă, dar convenabilă pentru autorități

În ultimii ani, s-a format o narațiune falsă, dar convenabilă pentru autorități: că jocurile de noroc sunt o problemă care poate fi rezolvată prin taxe. Că dacă le faci mai scumpe, le oprești. Că dacă impozitezi mai dur, „protejezi populația”.

Realitatea e alta. În ultimii 10 ani, impozitele în acest domeniu au fost majorate aproape constant – de la praguri suportabile, la un regim fiscal care nu mai are echivalent nicăieri în Uniunea Europeană.

  • Cu toate acestea, discursul oficial a rămas același: că „flagelul” trebuie oprit prin noi taxe, și mai mari, și mai dure.
  • Orice efect negativ este folosit ca pretext pentru o nouă rundă de înăspriri.
  • Fără analiză. Fără rezultate. Doar reflex bugetar.

Milioane de români se bucură în mod responsabil de aceste activități, fie că vorbim de un bilet la loto, un pariu la sport sau un turneu de poker între prieteni. Pentru majoritatea, e o formă de divertisment – o experiență care aduce emoție, adrenalină, uneori și satisfacție. Nu diferă, în esență, de a merge la concert, la cinema sau la cazino cu un buget clar și cu limite asumate.

Un exemplu relevant este Marea Britanie, unde peste 40% din adulți au declarat că au participat la jocuri de noroc în ultima lună – dar rata estimată de jucători cu probleme este de doar 0,3%. (Raport UK Gambling Commission).

  • Participare enorm mai mare comparativ cu România, dar probleme puține. De ce? Pentru că sistemul e reglementat corect, iar statul nu confundă moralismul cu protecția reală.
  • Și da, firește că există și cazuri reale de dependență. Dar procentul este în medie de doar 1% și stabil la nivel global. Surprinzător pentru unii, țările care au interzis complet jocurile de noroc sunt și cele cu cele mai grave probleme legate de adicție, având rate cu 400% mai mari decat media.
  • Statul român taxează astăzi jocurile de noroc cu un apetit fiscal record. Impozit pe câștig, fără deductibilitatea pierderilor, cu discuții recente privind TVA, CAS și CASS. Nu este o strategie fiscală, ci o vânătoare de venituri.

Problema e că acei bani vin din buzunarele celor mai vulnerabili. În timp ce se pretinde protejarea populației, realitatea este o redistribuire inversă, de la cei care pierd cel mai mult către bugetul de stat.

Ce nu spune statul: pierderile sunt ale celor vulnerabili

Statul român justifică politicile fiscale din zona jocurilor de noroc printr-un discurs moralizator: că aceste măsuri „protejează” populația. În realitate, ele lovesc exact în cei care ar trebui sprijiniți.

Potrivit The Lancet Public Health, utilizarea taxării ca instrument de sănătate publică în domeniul jocurilor de noroc este riscantă și poate avea efecte contrare celor intenționate. Taxarea excesivă nu reduce dependența, dar:

  • crește presiunea asupra jucătorilor,
  • alimentează migrarea către piața nereglementată,
  • și întreține o dependență periculoasă a statului față de aceste venituri.

Guvernele devin dependente de veniturile din taxe pe jocuri de noroc. Iar această dependență blochează orice reformă reală de sănătate publică, pentru că orice măsură care reduce pierderile jucătorilor reduce și veniturile statului. The Lancet Public Health, 2022

În plus, este bine documentat că aproximativ 1% din populație dezvoltă comportamente de joc problematice. Asta înseamnă că marea majoritate a jucătorilor nu sunt dependențiPenalizarea tuturor pentru acest procent redus este ca și cum am interzice complet alcoolul doar pentru că există alcoolici.

Știm deja din istorie unde duce o astfel de logică. Prohibiția din SUA n-a redus consumul de alcool — a crescut piața neagră, a dus la pierderea controlului statului, la violență și corupție. Exact acolo ne îndreptăm și noi dacă ignorăm semnalele.

Este momentul în care a apărut celebrul fenomen denumit „Bootleggers and Baptists”: o alianță paradoxală între cei care moralizau public (baptiștii) și cei care profitau în tăcere (contrabandiștii). Primii cereau interdicția „pentru binele societății”. Ceilalți o susțineau în spate, pentru că le elimina concurența legală.

Exact același tipar îl vedem astăzi și în România: parlamentari care mimează protejarea cetățenilor, dar în realitate contribuie la consolidarea unei piețe netransparente, în care doar statul și câțiva supraviețuitori fiscali mai câștigă. Baptiștii vor binele „moral”. Bootleggerii încasează. Iar jucătorii plătesc nota.

Asta este poate cea mai gravă concluzie: România se transformă într-un stat care are interes direct ca oamenii să continue să piardă bani. Nu ca să fie protejați, ci ca să fie taxați.

Taxare după ureche: Campioană la impozit, codașă la rezultate

România are, în prezent, unul dintre cele mai agresive regimuri fiscale aplicate jucătorilor din întreaga Uniune Europeană. În doar câțiva ani, am trecut de la o taxă modică de 1% la un sistem cu praguri progresive care ajunge până la 40% din sumele retrase. Și nu vorbim de profituri, ci de retrageri — indiferent dacă jucătorul a fost sau nu pe plus în ansamblu.

  • Această taxă se aplică la valoarea brută retrasă de jucători, fără posibilitatea de a deduce pierderile anterioare. În aproape nicio altă situație fiscală comparabilă, statul nu impozitează individul pe fluxuri de numerar fără a lua în calcul pierderile.
  • Da, există regimul fiscal pentru microîntreprinderi, unde se aplică un impozit de 3% pe venit în loc de 16% pe profit. Însă acolo vorbim de firme, cu plafon clar, deduceri și posibilitatea reală de a reinvesti sau compensa pierderile prin structura juridică.
  • În cazul jucătorului, nu există asemenea opțiuni. E taxat la sânge, indiferent de context. Tratezi un amator ca pe o corporație — dar fără nicio facilitate.
  • Și totuși, exact asta se întâmplă azi în România cu jucătorii de poker, pariori sau orice alt tip de participant la jocuri de noroc.

Mai mult, în 2025 se discuta despre adăugarea contribuțiilor sociale (CAS, CASS) și chiar a TVA-ului pe aceste venituri. Dacă astfel de măsuri vor fi adoptate, totalul taxării poate depăși cu ușurință 70% din suma brută încasată de un jucător. Un sistem care devine nu doar aberant, ci matematic imposibil pentru orice formă de profit responsabil.

Ce rezultă din această abordare? Cu siguranță nu protecție pentru jucători și nici prevenție.

  • România nu are programe funcționale de educație financiară pe acest subiect.
  • Nu are o platformă de auto-excludere centralizată.
  • Nu există o linie de suport psihologic publică sau campanii de conștientizare constante.

Are însă încasări. Are formulare fiscale din ce în ce mai complicate. Și are promisiuni că „vom reglementa”… dar mereu după ce mai strângem un rând de bani.

Adevărul e că România este campioană la taxare, dar codașă la rezultate. Pentru că ceea ce se construiește aici nu este o politică publică, ci un sistem fiscal improvizat, făcut din pix, sub presiunea electorală de a „da bine” și a încasa rapid.

Pokerul: joc de strategie, nu ruletă

Un exemplu clar al absurdității regimului fiscal din România este modul în care este tratat pokerul. Deși este un joc bazat pe abilități, nu pe noroc pur, legislația fiscală nu face nicio distincție. Este impozitat ca orice alt joc de noroc, cu aceleași procente și aceleași lipsuri de logică economică.

Pokerul nu este ruletă. Nu este “păcănele”. Nu este o tragere la sorți. Este un joc de decizie, de strategie, cu un ROI real de 5–10% în volume mari. Asta înseamnă că marja de câștig este mică, iar variația este mare. Jucătorii pierd adesea sume importante înainte să aibă o sesiune profitabilă. Dacă statul taxează doar acea sesiune câștigătoare, dar ignoră toate pierderile anterioare, rezultatul nu este un impozit – este o pedeapsă.

Matematic vorbind, nu mai ai cum să ieși pe plus. Dacă statul îți ia 40% din câștig, dar tu nu poți deduce pierderile, nu ai cum să obții profit net în mod sustenabil. Iar statul câștigă oricum – indiferent cât pierzi.

Ce nu înțeleg autoritățile: staking-ul

Mai mult, în pokerul profesionist sau semi-profesionist, jucătorii joacă adesea cu bani investiți de părți terțe (persoane sau chiar companii), prin așa-numitul mecanism de staking. Practic, cineva îți acoperă buy-in-ul (suma de participare) în schimbul unui procent din eventualul câștig. Jucătorul își asumă deciziile, timpul, energia și stresul – dar nu joacă cu banii lui.

În acest model, taxarea pe retragere devine și mai absurdă. Statul nu doar că ignoră pierderile, dar impozitează sume care nici măcar nu aparțin jucătorului. Îți cere 40% din ceva ce nu e al tău.

Este exact motivul pentru care în țările unde pokerul este înțeles corect (precum UK, Austria, Irlanda sau Suedia), nu există impozit pe retragere individuală. Se aplică impozit pe profit net, acolo unde e cazul, sau se taxează operatorul.

  • Pokerul este un sport al minții

Pokerul este recunoscut oficial ca sport al minții de către Asociația Internațională a Sporturilor Minții (IMSA), alături de șah, bridge sau go. Este luat în considerare pentru competiții internaționale precum Jocurile Mondiale ale Sporturilor Minții.

Este un joc bazat pe strategie, pe citirea adversarului, pe calcul de probabilități. Este printre puținele jocuri care, jucate regulat, îmbunătățește concentrarea, memoria și disciplina decizională.

Un studiu francez publicat în BMJ Open în 2013 a arătat o asociere între pokerul și un risc mai scăzut de demență, în special la vârste înaintate.

  • Pokerul ca fenomen economic

În marile capitale europene, festivalurile de poker atrag mii de jucători din toată lumea. La Barcelona, în perioada European Poker Tour, hotelurile sunt rezervate integral cu luni înainte. Restaurantele, cluburile și economia locală simt efectul — la fel cum se întâmplă în Dublin, Praga sau Monte Carlo.

Bucureștiul ar putea fi acolo. Avem tot ce ne trebuie: aeroport, hoteluri, comunitate, brand de oraș. Dar nu avem condiții fiscale minime de sustenabilitate.

Cu o taxare de până la 40% pe câștiguri brute, fără deducerea costurilor de participare (buy-in, transport, cazare), România este complet incompatibilă cu circuitul internațional. Turneele nu pot fi organizate aici. Jucătorii străini nu vin. Iar românii… pleacă.

Rezultatul? Un exod fiscal

  • Jucătorii români se mută în alte țări — cel mai adesea în UK sau Bulgaria, care este foarte aproape iar taxarea este 0%.
  • Festivalurile care ar putea aduce mii de turiști, milioane în economie și notorietate internațională — dispar în fașă.
  • Organizatorii evită România, iar profesioniștii nu-și pot construi cariere aici.

Nu e o alegere morală. E o alegere fiscală. Și atâta timp cât România tratează pokerul ca pe ruletă, nu vom construi nimic durabil aici. Doar vom privi cum jucătorii noștri și banii lor pleacă la doar câteva ore de mers cu mașina.

Ce arată alte piețe: mai multe taxe, mai mult haos

România nu doar că a adoptat cel mai dur regim fiscal din Uniunea Europeană pentru jucători, dar a făcut-o contrar bunului-simț economic și exemplelor internaționale.

Cele mai multe state din Europa nu taxează deloc jucătorii ocazionali. În schimb, impun taxe operatorilor — cei care organizează, promovează și obțin profit. Este o abordare care separă clar responsabilitatea fiscală de experiența individuală de joc și evită să penalizeze oamenii care joacă responsabil.

  • Marea Britanie taxează operatorii, nu jucătorii. Jucătorii nu plătesc niciun impozit pe câștiguri, iar sistemul este stabil de peste 20 de ani. Studiile arată că orice tentativă de a taxa jucătorii a dus la migrarea spre piața neagră și pierderi fiscale pentru stat.
  • UK a taxat în trecut câștigurile jucătorilor. Rezultatul? Pierderi nete mai mari pentru jucători și înflorirea pieței negre, care a devenit mai competitivă datorită absenței taxelor. The Lancet Public Health, 2022
  • Germania aplică o taxă de 5,3% pe mize, plătită de operator, nu de jucător.
  • AustriaItaliaBulgaria și majoritatea statelor UE aplică impozite moderate, dar tot la nivelul operatorilor.

Doar câteva dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene impun impozite directe jucătorilorÎn cel puțin 15 țări, taxele aplicate jucătorilor recreaționali sunt zero.

În altele, există scutiri pentru câștiguri mici, deductibilitatea pierderilor, sau impozite modeste aplicate doar în cazuri excepționale (ex. profituri mari nete). Orice alta taxare este egală cu o taxă pe pierdere.

Ce se întâmplă când reglementarea dă greș? Polonia: Monopol de stat și o piață neagră în expansiune

În încercarea de a controla piața jocurilor de noroc, Polonia a instituit în 2017 un monopol de stat asupra cazinourilor online, permițând doar operatorului Total Casino să funcționeze legal. Această abordare restrictivă a avut efecte contrare celor dorite.

  • În 2024, veniturile din sectorul legal au fost de aproximativ 67 miliarde PLN (14,6 miliarde euro), în timp ce piața ilegală a generat aproximativ 65 miliarde PLN (14 miliarde euro), reprezentând aproape jumătate din piața totală.
  • Începând cu 2017, aproximativ 230 miliarde PLN (50 miliarde euro) au fost direcționate către operatori offshore, ceea ce a dus la pierderi fiscale de aproximativ 5,8 miliarde PLN (1,3 miliarde euro) pentru bugetul de stat.
  • Deși există o listă neagră cu aproape 50.000 de domenii ilegale, multe dintre aceste site-uri continuă să funcționeze, autoritățile fiind într-un joc constant de „șoarecele și pisica” cu operatorii ilegali .
  • Majoritatea consumatorilor polonezi nu sunt conștienți că doar un singur cazinou online – Total Casino – este legal în țară, ceea ce duce la confuzie și la utilizarea involuntară a platformelor ilegale.

Aceste politici au creat un mediu în care jucătorii sunt penalizați, în timp ce operatorii ilegali prosperăEste o lecție despre cum reglementările prost gândite pot avea efecte inverse.

Exemplele din afara Europei arată că suprataxarea și interzicerea aduc mai mult rău:

  • SUApiața neagră a jocurilor de noroc neautorizate este estimată la peste 510 miliarde de dolari anual, conform American Gaming Association. Este un rezultat al reglementărilor fragmentate și a lipsei de coerență fiscală între state.
  • China: deși jocurile de noroc sunt aproape complet interzise, țara are cel mai mare număr de persoane cu probleme legate de jocuri din lume — între 2,5 și 4% din populație, conform unui studiu publicat de NCBI.
  • Până și agenția oficială de presă Xinhua recunoaște dimensiunea reală a pieței negre: valoarea totală pariată anual prin jocuri de noroc online pe teritoriul Chinei continentale depășește un trilion de yuani (aproximativ 145 miliarde dolari). Această sumă este de aproape două ori mai mare decât veniturile anuale din loteriile oficiale chineze – Gambling in China pe Wikipedia
  • Japonia: jocul de tip pachinko, ocolind legal definiția jocurilor de noroc, generează venituri anuale de peste 200 miliarde de dolari — mai mult decât industria auto a țării și de peste 30 de ori mai mult decât tot ce se întâmplă în Las Vegas. Este dovada clară că interdicțiile artificiale creează economii paralele, greu de controlat – Business Insider, 2018

România în oglindă: recorduri negative, soluții zero

În ultimii ani, politicienii au vorbit despre jocurile de noroc ca despre un „paradis fiscal”. Că „nu se plătesc taxe”. Că „statul pierde bani” dacă nu intervine mai dur. Realitatea este exact inversă: România are cel mai împovărător regim fiscal pentru jucători din întreaga Uniune Europeană.

Impozitul ajunge până la 40% din sumele retrase, fără ca pierderile să fie deduse. În plus, se discută deja suprapunerea cu CASS și chiar TVA. De la primul leu retras, statul își ia partea. Indiferent dacă jucătorul e pe plus sau pe minus per total.

  • Statul nu este victima. Este beneficiarul.

Cel mai important adevăr pe care trebuie să-l spunem clar: statul român este cel mai mare profitor al pierderilor jucătorilor. Nu operatorii, nu „cazinourile online”, nu companiile internaționale — ci statul, prin ANAF.

Fiecare retragere impozitată vine, cel mai adesea, după un șir lung de pierderi. Dar statul nu vede pierderile. Nu-l interesează. Ia bani din fiecare „cash out”, fără să întrebe cât s-a jucat până acolo.

  • Efectul pervers: operatorii devin și mai agresivi

Când regimul fiscal e atât de apăsător, operatorii trebuie să compenseze. Asta duce la:

  • mecanisme de joc mai agresive, cu payout mai mic și volatilitate mai mare;
  • bonusuri capcană, gândite să țină jucătorul în joc cât mai mult;
  • marketing mai agresiv, targetat pe emoții și impuls.

Și de aici pornesc multe dintre problemele reale.

  • Statul încasează, dar nu dă nimic înapoi

Nu avem:

  • programe de educație financiară;
  • consiliere psihologică gratuită;
  • platforme publice de auto-excludere;
  • campanii de prevenție susținute;
  • date publice despre impactul real.

Tot ce avem este un discurs dublu: „trebuie să protejăm populația”, dar în realitate protejăm doar veniturile statului.

Confuzia între moralizare și reglementare

În România, dezbaterea despre jocurile de noroc este constant deturnată de un discurs moralizator. Se vorbește despre „viciu”, „pericol social”, „nevoie de disciplinare fiscală”. Iar politicienii se prezintă drept apărători ai moralității, în timp ce adoptă măsuri menite, chipurile, să „protejeze populația”.

Dar aceste măsuri nu protejează. Taxarea excesivă nu oprește jocurile de noroc. Nu reduce dependența. Nu educă. Nu oferă sprijin. Nu reglementează. Face un singur lucru: colectează bani.

Este important să înțelegem diferența fundamentală între:

  • Moralizare: discurs electoral bazat pe vină, rușine, panică morală.
  • Reglementare: politici publice coerente, calibrate pe comportamente reale, susținute de cercetare și prevenție.

Moralismul blochează soluțiile. Când tratăm jucătorii ca pe niște „păcătoși” care trebuie pedepsiți prin taxe, nu facem decât să împingem problema mai adânc în tăcere și în rușine. Niciun jucător care se confruntă cu dificultăți nu va cere ajutor într-un sistem care îl stigmatizează și îl taxează fără milă.

Mai grav, moralismul oferă o scuză politică perfectă pentru a evita reformele reale. Nu mai trebuie să construim centre de sprijin. Nu mai trebuie să educăm. Nu mai trebuie să publicăm date. Ne e suficient să spunem „noi am crescut taxele”.

Dar protecția reală a jucătorilor nu se face prin pedeapsă. Se face prin:

  • reglementare clară și predictibilă,
  • educație financiară la nivel național,
  • acces gratuit la consiliere,
  • mecanisme digitale de auto-excludere,
  • interzicerea strategiilor de marketing abuziv.

Asta înseamnă să reglementezi. Asta înseamnă responsabilitate publică.

Ce ar însemna o abordare responsabilă

Dacă scopul real este să reducem daunele asociate jocurilor de noroc, atunci politicile fiscale trebuie să plece de la oameni, nu de la nevoile bugetare. Iar o concluzie-cheie a studiului publicat în The Lancet Public Health este exact aceasta:

Taxele colectate din jocuri de noroc trebuie să fie folosite exclusiv pentru prevenție, tratament și educație privind jocul responsabil. Alocarea lor către bugetul general al statului este o decizie politică, nu una de sănătate publică – Sursa: The Lancet Public Health, 2022

Adevărata reformă nu înseamnă „să taxăm mai mult”. Ci, dimpotrivă, să regândim de la zero ce vrem să obținem:

Reducerea taxelor aplicate jucătorilor

  • Taxele actuale sunt punitive și distructive.
  • Ar trebui aplicate doar în condiții de profit net, cu deductibilitatea pierderilor.
  • Jucătorii ocazionali și recreaționali trebuie exonerați complet.

Impozitarea corectă a operatorilor

  • Așa cum funcționează în majoritatea statelor europene.
  • Într-un mod transparent, echitabil și predictibil.
  • Cu condiția ca parte din aceste încasări să fie direcționate strict către programe de protecție.

Destinația fondurilor: exclusiv pentru sănătate publică și educație

  • Toate sumele colectate din acest sector trebuie să fie dedicate sprijinirii jucătorilor:
  • campanii de informare,
  • linii de suport,
  • consiliere gratuită,
  • monitorizare a pieței și publicarea datelor.

Infrastructură națională pentru joc responsabil

  • Platformă de auto-excludere interoperabilă între toți operatorii.
  • Registru anonim de raportare a comportamentelor de joc riscante.
  • Instruirea personalului operatorilor în identificarea cazurilor vulnerabile.

Reglementare separată pentru poker Pentru a corecta abuzurile și a permite dezvoltarea corectă a acestui sector, România trebuie să adopte o abordare distinctă pentru poker, diferită de cea aplicată jocurilor de noroc clasice:

  • Legislația actuală trebuie schimbată radical, pentru că tratează pokerul ca pe un joc împotriva casei, deși este o competiție între jucători.
  • Operatorii trebuie recunoscuți drept furnizori de servicii, nu cazinouri. Aceștia doar facilitează jocul, oferind mese, crupieri, spații și suport tehnic, fără a influența rezultatul.
  • Impozitarea trebuie aplicată pe profitul net, nu pe sumele brute retrase, iar costurile reale (buy-in, transport, cazare) trebuie să fie deductibile. Jucătorii recreaționali nu trebuie impozitați, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor europene, altfel banii din România vor merge acolo.
  • România trebuie să devină atractivă pentru circuitul internațional de poker, așa cum sunt alte capitale europene care găzduiesc festivaluri ce generează milioane de euro în economie locală.

O abordare responsabilă nu taxează oamenii care pierd, ci îi ajută. Nu acoperă bugetul statului din pierderile jucătorilor, ci investește în prevenirea suferinței.

Până când nu facem această schimbare de paradigmă, România nu reglementează nimic. Doar încasează.

Concluzie: Dincolo de moralism, e vorba de oameni

Taxarea jocurilor de noroc nu este, în esență, o chestiune de moralitate. Este o alegere de politici publice. O decizie care definește ce fel de stat vrei să fii: unul care protejează oamenii sau unul care profită de vulnerabilitatea lor.

România, în forma actuală, alege să profite. Impozitul pe câștiguri, aplicat fără a ține cont de pierderi, este o taxă pe suferință. Lipsa transparenței, a educației financiare și a infrastructurii pentru joc responsabil arată că nu există nici voință, nici viziune. Doar foame bugetară și populism.

Cel mai grav este că statul român a devenit interesat ca jucătorii să piardă, nu ca ei să câștige sau să se oprească. Fiecare retragere impozitată, fiecare formular ANAF completat, fiecare sesiune pierdută — toate aduc bani la buget. Orice măsură care ar reduce pierderile ar reduce și veniturile statului. Iar asta, în sine, e o problemă de sistem.

Trebuie să o spunem clar:

Statul nu trebuie să aibă interesul să-și susțină bugetul din pierderile propriilor cetățeni. Dacă vrem cu adevărat să reglementăm jocurile de noroc, trebuie să începem prin a proteja oamenii. Prin politici clare, date transparente, prevenție reală și un cadru fiscal construit pe logică, nu pe emoție.

Până atunci, România nu reglementează. România pedepsește. Și o face exact acolo unde doare mai tare: în buzunarul celor care deja au pierdut prea mult.


Citește și:

Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat …

vezi toate articolele

Zeci de persoane ucise în Fâșia Gaza, în urma unor nou atacuri israeliene. Trump va discuta luni cu Netanyahu un plan de încetare a focului

0

Atacurile aeriene israeliene au ucis duminică cel puțin 38 de palestinieni în Fâșia Gaza, în timp ce premierul Benjamin Netanyahu se îndreaptă spre Washington.

Noi atacuri israeliene în Fâșia Gaza Foto: Profimedia

Premierul israelian urmează să se întâlnească luni, 7 iulie, cu președintele american Donald Trump pentru a discuta propunerea SUA privind un armistițiu în războiul de 21 de luni dintre Israel și Hamas, potrivit Politico.

Propunerea SUA pentru o încetare inițială a focului timp de 60 de zile ar include o eliberare parțială a ostaticilor deținuți de Hamas, în schimbul unei creșteri a livrărilor umanitare în Fâșia Gaza, a raportat Associated Press.

Armata israeliană a declarat că a lovit 130 de ținte din Fâșia Gaza în ultimele 24 de ore, în lovituri care au vizat structuri de comandă și control ale Hamas, facilități de depozitare, arme și lansatoare, potrivit raportului AP.

Biroul lui Netanyahu a anunțat sâmbătă că o echipă de negociatori israelieni se va deplasa duminică în Qatar pentru discuții privind încetarea focului. În același timp, a declarat că Hamas a solicitat amendamente la propunerea de armistițiu care erau „inacceptabile pentru Israel”.

Declarația israeliană a venit după ce Hamas a declarat că este „serios pregătită să intre imediat într-o rundă de negocieri” pentru o încetare a focului în Fâșia Gaza. Grupul militant palestinian a declarat, într-un comunicat, că a dat un „răspuns pozitiv” la propunerea mediată de Statele Unite. Trump a anunțat vineri că ar putea exista un acord de încetare a focului în săptămâna următoare.

Între timp, liderul Hezbollah, Naim Kassem, a reiterat duminică refuzul grupării militante de a depune armele, înainte ca Israelul să se retragă din tot sudul Libanului și să oprească atacurile aeriene, potrivit AP.

El a vorbit într-un discurs video, în timp ce mii de persoane s-au adunat în suburbiile sudice ale Beirutului pentru a marca ziua sfântă șiită a Ashoura.

O grupare armată palestiniană, care se opune Hamas, recunoaşte că a cooperat cu armata israeliană

De asemenea,  Yasser Abu Shabab, liderul unei grupări armate palestiniene, care se opune Hamas, a recunoscut duminică, într-un interviu difuzat de postul de radio israelian Makan, că aceasta cooperează cu armata israeliană pentru a desfăşura operaţiuni în sudul Fâşiei Gaza, relatează AFP, citat de Agerpres.

Acesta susţine că se poate deplasa „liber” în zonele aflate sub controlul armatei israeliene, cu care spune că el comunică înainte de operaţiunile grupului său armat.

Doar îi informăm, dar desfăşurăm acţiuni militare singuri„, a declarat el într-un interviu acordat Makan, postul de radio public israelian în limba arabă.

Liderul grupului armat a vorbit despre „sprijin logic şi financiar din partea mai multor părţi„, fără a menţiona direct Israelul. „Sunt lucruri pe care nu le putem discuta public„, a mai spus el. În iunie, autorităţile israeliene au recunoscut că sprijină şi înarmează o grupare palestiniană care se opune Hamas, fără a-l numi direct pe Yasser Abu Shabab, cel care conduce gruparea.

Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) îl descrie pe Abu Shabab ca fiind liderul unei „bande criminale” care operează în regiunea Rafah – oraş situat între Fâşia Gaza şi Egipt și îl acuză de jefuirea camioanelor cu ajutor umanitar din Gaza.

Nu aparţinem niciunei ideologii sau organizaţii politice„, a susţinut Yasser Abu Shabab în interviul acordat Makan, spunând că luptă împotriva „nedreptăţii” şi a „corupţiei” comise de Hamas, care a preluat puterea în Fâşia Gaza în 2007.

Vom continua să luptăm, indiferent de vărsarea de sânge. În acest moment, Hamas agonizează. Ştiu că sfârşitul lor este aproape„, a mai adăugat el.

Rusia a cucerit două noi localităţi din estul Ucrainei, în regiunile Doneţk și Harkov

0

Rusia a anunțat duminică, 6 iulie, cucerirea a două noi localităţi din estul şi nord-estul Ucrainei, în regiunile Doneţk și Harkov.

Rusia continuă atacurile în Ucraina Foto: EPA EFE

Kremlinul continuă avansul pe front împotriva trupelor ucrainene care duc lipsă de armament şi recruţi. Potrivit raportului zilnic al Ministerului rus al Apărării, trupele Moscovei au capturat satul Piddubne din regiunea estică Doneţk, o localitate situată la vest de oraşul Kurahove, care a fost cucerit de ruşi în decembrie 2024.

De asemenea, în regiunea Harkov (nord-est), armata rusă a revendicat capturarea localităţii Sobolivka, într-o zonă în care poziţiile nu se schimbaseră de luni de zile, relatează AFP, citată de News.ro.

Forţele ruse au accelerat avansul pe front în ultimele trei luni, după ce în martie şi aprilie au recucerit în totalitate teritoriile ocupate din vara anului 2024 de ucraineni în regiunea rusă de frontieră Kursk.

Câştigurile teritoriale ruseşti în iunie au fost cele mai importante din noiembrie 2024, potrivit unei analize a AFP a datelor furnizate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un centru de reflecţie cu sediul la Washington.

În acelaşi timp, Rusia a lansat mai multe valuri de atacuri nocturne masive asupra Ucrainei în ultimele săptămâni.

Un bombardament masiv asupra Kievului cu drone și rachete care a durat șapte ore a avut loc în noaptea de joi spre vineri, la doar câteva ore după o convorbire telefonică între Donald Trump și Vladimir Putin. Au fost lansate peste 530 de drone explozive şi zeci de rachete, în special asupra Kievului, provocând cel puţin doi morţi. Potrivit autorităţilor ucrainene, acesta a fost cel mai masiv atac cu drone de la începutul conflictului.

Președintele american a declarat în urma discuției telefonice cu omologul său rus că nu s-au înregistrat progrese în privința încheierii războiului din Ucraina. Convorbirea a durat aproximativ o oră și a vizat în principal conflictul din Ucraina, dar și situația din Orientul Mijlociu.

Întrebat de jurnaliști dacă discuția a dus la vreun rezultat concret, Trump a răspuns direct: „Nu, nu am făcut niciun progres”. Liderul de la Casa Albă a subliniat apoi că „nu este mulțumit” de situația actuală și de conflictul care continuă între Rusia și Ucraina.