miercuri, iulie 2, 2025
No menu items!
Acasă Blog

Proiectul fiscal al lui Trump a fost aprobat la limită de Senatul american: 51 de voturi pentru și 50 împotrivă

0

Republicanii din Senatul SUA au adoptat marți, 1 iulie 2025, proiectul de lege al președintelui Donald Trump privind impozitele și cheltuielile masive cu o marjă foarte mică: 51 de voturi pentru și 50 împotrivă. 

Donald Trump, președintele SUA FOTO: AFP

Proiectul de lege adoptat de Senatul american avansează un pachet care ar reduce impozitele, programele de protecție socială și ar crește cheltuielile militare și de aplicare a legii imigrației, adăugând totodată 3.300 de miliarde de dolari la datoria națională, potrivit reuters. 

Legislația se îndreaptă acum spre Camera Reprezentanților pentru o posibilă aprobare finală, deși o mână de republicani din această cameră și-au exprimat deja opoziția față de unele dintre dispozițiile Senatului, scrie reuters.

Trump dorește să o promulge până la sărbătoarea de 4 iulie, Ziua Independenței, iar președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că intenționează să respecte acest termen.

Măsura ar extinde reducerile de impozite din 2017 ale lui Trump, ar acorda noi reduceri de impozite pentru veniturile din bacșișuri și plata orelor suplimentare și ar crește cheltuielile pentru armată și pentru aplicarea legii privind imigrația.

De asemenea, ar reduce cu aproximativ 930 de miliarde de dolari cheltuielile pentru programul de sănătate Medicaid și ajutorul alimentar pentru americanii cu venituri mici și ar abroga multe dintre stimulentele pentru energie verde ale fostului președinte democrat Joe Biden.

Legislația, care a scos la iveală diviziunile republicane cu privire la creșterea rapidă a datoriei naționale de 36.200 de miliarde de dolari, ar ridica plafonul autoimpus al datoriei guvernului federal cu 5.000 de miliarde de dolari.

Congresul trebuie să ridice plafonul în lunile următoare sau riscă o incapacitate de plată devastatoare.

Proiectul aprobal la limită

Senatul a adoptat măsura cu 51 de voturi pentru și 50 de voturi împotrivă, vicepreședintele JD Vance stabilind o egalitate după ce trei republicani – Thom Tillis din Carolina de Nord, Susan Collins din Maine și Rand Paul din Kentucky – s-au alăturat celor 47 de democrați care au votat împotriva proiectului de lege.

Votul a urmat unei dezbateri care a durat toată noaptea, în care republicanii s-au confruntat cu prețul proiectului de lege și cu impactul acestuia asupra sistemului de sănătate din SUA.

O mare parte din negocierile târzii au avut ca scop convingerea senatorului republican Lisa Murkowski din Alaska, care a semnalat că va vota împotriva proiectului de lege fără modificări semnificative.

Proiectul final al Senatului a inclus două prevederi care au contribuit la obținerea votului ei: una care trimite mai multe fonduri de ajutor alimentar în Alaska și în alte câteva state și alta care prevede 50 de miliarde de dolari pentru a ajuta spitalele rurale să facă față reducerilor radicale la Medicaid.

Johnson, președintele Camerei Reprezentanților, a declarat în timpul unui interviu acordat lui Sean Hannity, de la Fox News, că liderii republicani vor încerca să treacă legislația prin Comisia pentru reguli miercuri dimineață și să o prezinte întregii Camere înainte de sărbătoarea de vineri, cu excepția cazului în care planurile de călătorie au fost perturbate de furtunile care au amenințat zona Washingtonului.

„Să sperăm că vom vota acest lucru până mâine sau cel târziu joi, în funcție de întârzierile cauzate de vreme, de călătorii și de toate celelalte – acesta este jokerul pe care nu îl putem controla”, a declarat Johnson.

Un oficial de la Casa Albă a declarat reporterilor că Trump va fi „profund implicat” în presarea republicanilor din Cameră pentru a aproba legea.

Lovitură pentru Ucraina. SUA oprește livrările de arme din cauza stocurilor reduse. Casa Albă: Interesele Americii, pe primul loc

0

Statele Unite suspendă unele livrări de arme către Ucraina pe fondul îngrijorării că propriile stocuri au scăzut prea mult, au declarat marți oficialii, ceea ce reprezintă un eșec pentru această țară, care încearcă să respingă atacurile tot mai intense ale Rusiei.

SUA oprește livrările de arme către Ucraina FOTO: EPA EFE

Anumite muniții au fost promise anterior Ucrainei în timpul administrației Biden pentru a ajuta apărarea acesteia în timpul războiului de peste trei ani. Pauza reflectă un nou set de priorități ale președintelui Donald Trump și a venit după ce oficialii departamentului apărării au analizat stocurile americane și și-au exprimat îngrijorarea.

„Această decizie a fost luată pentru a pune pe primul loc interesele Americii, în urma unei revizuiri a sprijinului și asistenței militare acordate de națiunea noastră altor țări din întreaga lume.  Forța forțelor armate ale Statelor Unite rămâne de necontestat – întrebați Iranul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe. 

Încetinirea unor livrări de arme promise Kievului de către administrația fostului președinte Joe Biden a venit în ultimele zile, au spus două surse pentru Reuters, adăugând că interceptoarele de apărare aeriană pentru a ajuta la doborârea dronelor și proiectilelor rusești se numără printre articolele amânate.

Într-un e-mail, Pentagonul a declarat că îi oferă președintelui Donald Trump opțiuni pentru a continua ajutorul militar acordat Ucrainei, în conformitate cu obiectivul de a pune capăt războiului Rusiei din această țară.

„În același timp, departamentul examinează riguros și își adaptează abordarea pentru a atinge acest obiectiv, păstrând în același timp pregătirea forțelor americane pentru prioritățile de apărare ale administrației”, a declarat Elbridge Colby, subsecretarul pentru politici.

Oprirea unor arme din partea SUA este o lovitură pentru Ucraina, în condițiile în care Rusia a lansat recent unele dintre cele mai mari atacuri aeriene din timpul războiului, într-o campanie de bombardament tot mai intensă care a spulberat și mai mult speranțele unui progres în eforturile de pace susținute de Trump. Discuțiile dintre părți au fost oprite.

Până în prezent, SUA au furnizat Ucrainei arme și asistență militară în valoare de peste 66 de miliarde de dolari de când Rusia și-a invadat vecinul în februarie 2022.

Pe parcursul războiului, SUA a făcut presiuni de rutină pentru ca aliații să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare aeriană. Dar mulți sunt reticenți în a renunța la sistemele de înaltă tehnologie, în special țările din Europa de Est care se simt, de asemenea, amenințate de Rusia.

Trump s-a întâlnit cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski în marja summitului NATO de săptămâna trecută și a lăsat deschisă posibilitatea de a trimite Kievului mai multe sisteme de rachete de apărare aeriană Patriot fabricate în SUA, recunoscând că acestea ar ajuta cauza ucraineană.

„Ei doresc să aibă rachete antirachetă, OK, așa cum le numesc ei, Patriots. Și vom vedea dacă putem face unele disponibile. Și noi avem nevoie de ele”, a spus Trump.

A fost cutremur în România. Ce magnitudine a avut și în ce orașe s-a resimțit

0

Un cutremur cu magnitudinea 3,6 s-a produs miercuri, 2 iulie 2025, în zona seismică Vrancea, a anunțat Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Cutremur în România Foto: Arhivă

Cutremurul a avut loc la ora 7.19 în județul Vrancea. 

Seismul a avut magnitudinea 3,6 și s-a produs la adâncimea de 110 kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Focșani (43 km), Sfântu Gheorghe (66 km), Buzău (71 km), Brașov (81 km), Bacău (90 km), Bârlad (95 km).

„Titi, când ești în șanț, trebuie să te uiți la stele”. Cuvintele cutremurătoare pe care le-a transmis Mihai Leu de pe patul de spital, de la Fundeni

0

Expertul în conducere defensivă, Titi Aur, bun prieten cu Mihai Leu, a dezvăluit cuvintele cutremurătoare pe care i le-a transmis regretatul campion, în timp ce era pe patul de spital, de la Fundeni.

Titi Aur și Mihai Leu au făcut echipă la Raliul Aradului FOTO: FB

Titi Aur a povestit la Antena 3 CNN că l-a vizitat pe Mihai Leu în urmă cu câteva luni, când acesta se afla în spital, luptându-se cu boala incurabilă, care l-a biruit în cele din urmă. 

„Acum o lună, am fost la el la spital. Era într-o rezervă, având-o alături pe soția sa, Anna. Mi-a spus: «Titi, când ești în șanț, trebuie să te uiți la stele». Cred că acum este între stele. Adevărata luptă nu a dus-o cu boxul sau cu raliurile, a dus-o cu boala, din păcate. (…)Când am intrat la el în rezervă, la Fundeni, deși fizic se vedea că nu este bine, era optimist. Spunea va ieși din spital, când am fost eu la el, în luna mai, că va mai urma încă operație și că sigur își va reveni”, a spus Titi Aur, campion național la raliuri și expert în conducere defensivă.

Mihai Leu a murit luni, 1 iulie 2025, la vârsta de 56 de ani. Fostul campion mondial la box și multiplu campion la raliuri era internat în stare gravă la Institutul Clinic Fundeni, unde fusese adus cu un elicopter în 21 iunie, în urma unei hemoragii.

Vestea tragică a fost confirmată pe pagina oficială de Facebook a sportivului. 

„Cu profundă durere, anunţăm trecerea în nefiinţă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât şi pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepţional, a fost un simbol de voinţă, curaj şi pasiune. Pentru fani, Mihai a fost şi va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă şi prin demnitatea cu care şi-a trăit viaţa. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soţ şi un tată minunat. Moştenirea lui merge mai departe prin toţi cei care l-am iubit, l-am susţinut şi am fost martori la parcursul său unic. Nu te vom uita niciodată”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a sportivului. 

Mihai Leu suferea de insuficienţă pulmonară şi metastaze pulmonare.

Fost campion la box și fost pilot de curse a aflat că are cancer la colon în 2014.

Trump afirmă că Israelul „a fost de acord cu condiţiile necesare” pentru a finaliza o încetare a focului de 60 de zile în Gaza

0

Președintele Donald Trump a anunțat că Israelul „a fost de acord cu condițiile necesare”, pentru a finaliza o încetare a focului în Gaza, deși nu a fost imediat clar dacă Hamas va accepta termenii.

Donald Trump FOTO: EPA EFE

Doi oficiali ai administrației au declarat că Hamas mai trebuie să fie de acord cu acordul. Într-o postare pe platforma sa, Trump a spus că qatarienii și egiptenii îl vor livra.

Israelul a fost de acord cu condiţiile necesare pentru a finaliza CEASEFIRE-ul de 60 de zile, timp în care vom lucra cu toate părţile pentru a pune capăt războiului. Qatarul şi egiptenii, care au muncit din greu pentru a ajuta la aducerea păcii, vor livra această propunere finală. Sper, pentru binele Orientului Mijlociu, ca Hamas să accepte acest acord, deoarece situaţia nu se va îmbunătăţi – SE VA Înrăutăţi. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată acestei probleme!”, a transmis preşedintele american. 

CNN a relatat anterior că oficialii qatarioți au prezentat marți atât Hamas, cât și Israelului o nouă propunere pentru o încetare a focului de 60 de zile, care este susținută de administrația Trump, potrivit unei surse familiare cu această chestiune.

Propunerea a fost finalizată după luni de eforturi de culise conduse de trimisul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat sursa. Propunerea a fost prezentată în aceeași zi în care ministrul israelian pentru afaceri strategice, Ron Dermer, a vizitat Washingtonul pentru întâlniri cu înalți funcționari ai administrației Trump.

Noua propunere vine la doar câteva zile după ce Qatarul a ajutat la medierea unei încetări a focului între Iran şi Israel, după atacurile SUA şi Israelului asupra programului nuclear al Iranului şi la câteva luni după ce o propunere iniţială de încetare a focului pentru Gaza, susţinută de administraţia Trump, a fost respinsă de Hamas.

O sursă a declarat pentru CNN că noua versiune – la care a lucrat şi Qatarul – a încercat să ia în considerare preocupările Hamas cu privire la propunerea anterioară. În timpul încetării focului, ostaticii israelieni ar fi eliberaţi în schimbul prizonierilor palestinieni, a adăugat sursa.

Casa Albă nu a comentat detaliile propunerii, care au fost raportate înainte de postarea lui Trump pe Truth Social.

Trump este aşteptat să se întâlnească luni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, despre care CNN a relatat că analizează dacă să urmărească o încetare a focului sau să intensifice atacurile asupra Gaza.

Analist de securitate, despre situația din Gaza: „o criză umanitară de proporții. Acuzația de genocid e rușinoasă, populația din Gaza a crescut”

0

„E ca un film SF apocaliptic”. Aşa este descrisă situația din Fâșia Gaza de către un oficial de la o organizație umanitară. Analistul de securitate Andrei Schwartz explică cauzele acestei crize.

Situație dificilă pentru palestinienii din Gaza. FOTO: EPA EFE

Fâșia Gaza este într-un haos generalizat, scrie presa internațională. Martorii vorbesc despre scene post-apocaliptice în contextul luptelor pentru putere între Hamas, clanuri locale și bande infracționale, la care se adaugă și atacurile israeliene continuă, relatează The Guardian.

Sunt aceste bande care se luptă între ele, pe lângă atacuri aeriene israeliene sau trupe care împușcă oameni, iar Hamas este încă acolo, în timp ce avem kilometri peste kilometri de ruine unde oameni disperați gătesc la foc, trăiesc în corturi și sunt foarte flămânzi”, a spus un oficial umanitar. „E ca un fel de film SF post-apocaliptic.”

Până în prezent, ofensiva israeliană în Gaza, declanșată de atacul Hamas asupra sudului Israelului, a ucis peste 56.500 de palestinieni, majoritatea civili, a strămutat majoritatea celor 2,3 milioane de locuitori și a redus o mare parte din enclavă la ruine, arată The Guardian.

În ultimele luni, alți actori înarmați s-au alăturat unei lupte aprige pentru putere și influență, care s-a intensificat în timp ce ofensiva israeliană continuă. Printre grupările nou-apărute se numără variate facțiuni militante, o duzină de miliții armate care reprezintă familii sau clanuri locale importante, noi coaliții create de lideri comunitari independenți și bande criminale.

Fâșia Gaza este împărțită în veritabile zone de influență

Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) dețin o mare parte din teritoriu, inclusiv o „zonă tampon” întinsă, unde construcțiile au fost demolate, precum și o porțiune sudică de-a lungul graniței cu Egiptul, unde lucrează îndeaproape cu Forțele Populare, o miliție condusă de fostul deținut și contrabandist Yasser Abu Shabab. Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, a confirmat că Israelul furnizează arme clanurilor care se opun Hamas.

În ultimele săptămâni, ONU și alte agenții au primit permisiunea de introduce aproximativ 70 de camioane pe zi. Majoritatea transportă făină pentru bucătăriile comunitare din Gaza, dar sunt de obicei oprite de baricade din blocuri de beton și apoi deposedate de încărcături, uneori de bande armate, dar cel mai adesea de civili disperați.

„Scenele sunt îngrozitoare. E vorba de 50 de camioane, întinse pe doi kilometri, și 50.000 de civili care se adună pe drumuri, încercând să obțină făina”, a declarat un alt oficial din domeniul ajutorului umanitar din Gaza.

Mulți civili au fost uciși în timp ce încercau să ajungă la centrele de distribuție a alimentelor deschise luna trecută de Fundația Umanitară Gaza (GHF), o organizație privată secretă susținută de SUA și Israel. GHF a declarat duminică că a livrat în siguranță peste 51 de milioane de mese, în ciuda „unui mediu extrem de volatil”.

Un raport publicat săptămâna trecută de Haaretz a citat mai mulți soldați israelieni care au spus că au primit ordine de a trage asupra civililor. Raportul a dezvăluit că IDF a lansat o anchetă privind potențiale crime de război.

Un ofițer citat în raport a relatat ziarului despre haosul ce începe să cuprindă din Gaza. „Sunt staționat acolo și nici măcar eu nu mai știu cine trage în cine”, a spus el.

„Este clar că Fâșia Gaza se află într-o criză umanitară de proporții”

Analistul de politică externă Andrei Schwartz a analizat pentru „Adevărul” situația din Gaza.

„Este clar că Fâșia Gaza se află într-o criză umanitară de proporții. Este la fel de clar că această situație e cauzată de decizia majorității populației din Gaza de a alege la conducere pe teroriștii Hamas. Nu doar că i-au ales la conducere, dar i-au protejat timp de 17 luni, de pe 7 octombrie, nu au oferit Israelului informații în privința unde sunt deținuți ostaticii israelieni”, a explicat analistul.

Conform acestuia, Israelul are aceste obiective: distrugerea Hamas ca forță militară și politică și eliberarea ostaticilor israelieni capturați în atacul din 7 octombrie 2023.

Prevenirea reapariției unei amenințări teroriste dinspre Gaza.

Întrebat despre acuzațiile împotriva Israelului din partea mai multor instituții internaționale și ONG-uri, printre care și Comisia Specială ONU (noiembrie 2024), de folosirea unor metode „conforme caracteristicilor genocidului”, Andrei Schwartz a susținut:

„Acuzatia de genocid este rușinoasă, pentru că se aplică unui popor care a trecut prin genocid, dar nu a comis niciodată unul. Sunt 15 milioane de evrei în lume, vreo 2 miliarde de musulmani, vreo 2,5 miliarde de creștini.”

Analistul reamintește definiția juridică a genocidului (Convenția ONU 1948): „Genocidul este definit ca intenția de a distruge, în totalitate sau în parte, un grup etnic, național, rasial sau religios.”

„Hamas folosește civilii ca scuturi umane”

În acest context, poziția Israelului este, conform acestuia: „Vizează doar teroriștii Hamas/JIP/etc., nu civilii. Hamas folosește civilii ca scuturi umane. Atât ostaticii israelieni, cât și propria populație. Orice moarte civilă este „neintenționată”, dar inevitabilă într-un conflict urban.”

 „Populația din Gaza a crescut începând cu 7 octombrie 2023. Dacă Israelul (sau orice altă țară) își dorea să comită un genocid împotriva a 2 milioane de locuitori, puteau să ucidă multe sute de mii, sau chiar milioane în mai mult de 1 an și jumătate de război. De unde știu asta? Pentru că asta s-a întâmplat în Rwanda (1 milion de victime), Sudan (300–500 de mii de victime), în Siria (peste 500 de mii) din partea unor armate mult mai puțin avansate față de cea a Israelului. Iar în Ucraina, doar în orașul Mariupol au fost uciși cam 100 de mii de locuitori – în câteva luni de asalt și asediu”, completează acesta.

Analistul susține că mare parte din organizația teroristă Hamas, cam 25.000 de membri ai grupării – au fost uciși de armata israeliană: „Nu există nicio opreliște pentru armata israeliană în a ucide mii sau zeci de mii de civili în fiecare zi, dacă asta ar dori. O minimă logică trebuie aplicată și în această situație, un filtru al pseudo-știrilor care ne bombardează”, a concluzionat el.

Întrebat despre cât de serioasă va fi ancheta privind posibile crime de război după apariția unor indicii că militarii israelieni ar fi tras asupra civililor în zone de distribuție ajutoare, Schwartz a susținut:

„Iarăși, media internațională (dar și organizații precum ONU și ONG-urile internaționale) iau drept „cuvântul Bibliei” ceea ce afirmă organizația teroristă islamistă Hamas. Nu există voci independente în Gaza. Ministerul sănătății este al Hamas, nu este o organizație serioasă, independentă. În fapt, unul dintre medicii dintr-un spital din Gaza a fost cel care a ucis o fată israeliană care fusese rănită doar anterior”.

Organizația GHF (Gaza Humanitarian Foundation) a anunțat ieri că Hamas a plasat recompense asupra angajaților acestei fundații care se ocupă cu livrarea de ajutoare umanitare și de mâncare, detaliază el.

Mai mult, GHF a dezvăluit că 12 dintre angajații locali (arabi palestinieni) ai organizației au fost uciși de către Hamas.

Ce se întâmplă acum în Gaza? „Această fundație, care a fost creată pentru a ajuta populația civilă de acolo (și pentru ca Hamas să nu mai fure toate ajutoarele!), este atacată în fiecare zi de teroriștii musulmani. Tot ei lansează apoi „știri” cum că Israelul ar trage, și le plasează centrelor de presă din întreaga lume (Reuters, AP, AFP, BBC, France 24, CNN etc.). Apoi, în media din țările mai mici, precum este România – preluăm aceste știri „cu preocupare și îngrijorare”. Trebuie să aplicăm același filtru critic pe care l-am aplicat când „știrile” erau produse de la Kremlin sau de către frații Hamas – Statul Islamic din Siria și Iraq (Daesh/ISIS)”, a concluzionat el.

Șoferii care trebuie să meargă urgent cu mașinile în service: sunt vizate 26 de mărci auto. Anunțul RAR

0

Registrul Auto Român (RAR) recomandă șoferilor să acceseze platforma de informare a producătorului auto și să se prezinte la service-ul auto al acestuia, ca parte a unei campanii de rechemări pentru 26 de mărci de mașini, construite între 1998 și 2019.

O parte din campaniile de rechemare impactează componenta «airbag»/FOTO: RAR

„Registrul Auto Român (RAR) recomandă posesorilor de autovehicule să acceseze în cel mai scurt timp platformele de informare ale producătorilor auto sau să se prezinte în rețeaua autorizată de service-uri a producătorilor. RAR atrage atenția că în momentul de față se derulează o serie de campanii de rechemări pentru următoarele mărci auto, construite între 1998 și 2019:

Audi, BMW, Cadillac, Chevrolet, Chrysler, Citroën, Cupra, Dodge, DS, Ferrari, Ford, Honda, Jeep, Land Rover, Lexus, Mazda, Mercedes, Mitsubishi, Nissan, Opel, Seat, Skoda, Subaru, Suzuki, Toyota, Volkswagen.

RAR precizează că posesorii de autovehicule trebuie să trateze cu celeritate aceste notificări deoarece vizează probleme tehnice și cu impact major asupra sistemelor de siguranță activă și siguranță pasivă.

Exemplificăm că o parte dintre aceste campanii de rechemare impactează componenta «airbag»”, transmite marți, 1 iulie, RAR într-un comunicat.

De asemenea, instituția a precizat că, potrivit studiilor, a fost identificat un ris legat de „combinarea unui climat cald și umed cu îmbătrânirea vehiculului, care ar putea determina degradarea anumitor componente chimice prezente în declanșarea airbagului.”

În cazul unui impact, airbagurile defecte se pot sparge atunci când sunt declanșate și pot proiecta fragmente metalice în habitaclu care ar putea provoca răni grave sau chiar deces.

Trebuie remediate zeci de mii de mașini

RAR precizează că impactul asupra parcului auto din România în privința autovehiculelor ale căror probleme tehnice trebuie remediate este de aproape 14.000 de mașini (siguranță activă) și peste 85.000 (siguranță pasivă).

„RAR menționează că este vorba doar de mașini raportate ca vândute în România prin rețeaua producătorilor, nu și de cele achiziționate din piața comunitară, acestea urmând a fi identificate ulterior, fie de producători, fie de reprezentanții producătorilor din țara noastră.

Pentru a veni în sprijinul clienților săi, RAR are în vedere ca, într-un termen scurt, să includă în certificatul RAR Auto-Pass (care poate fi solicitat pe site-ul RAR, www.rarom.ro) atenționările privind campaniile de rechemare în service-uri, dar și crearea unei platforme interactive care să faciliteze accesul publicului privind campaniile de rechemare. Astfel, vom putea atenționa clienții care se prezintă la RAR sau în stațiile ITP pentru diverse activități despre aceste campanii”, transmite instituția.

Nu în ultimul rând, RAR i-a atenționat pe cei care refuză să participe la remedierea defecțiunilor că își pun în pericol atât propria siguranță, cât și pe cea a celorlalți participanți la trafic.

„Precizăm că toate campaniile de rechemare în service sunt gratuite.

În calitate de autoritate în domeniul siguranței rutiere, RAR se implică activ în derularea campaniilor de rechemare în service-uri a autovehiculelor identificate ca având probleme tehnice”, încheie RAR.

Mii de ruși, ucraineni și moldoveni, cu acte false românești. Printre ei ar fi și cel care a incendiat casa premierului britanic. Percheziții în Botoșani

0

Peste 200 de percheziții au loc marți dimineață, 1 iulie, la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din orașul Săveni, județul Botoșani, acuzate de săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.

FOTO: Poliția de Frontieră

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ)  şi ofiţeri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) au pus în executare în cursul zilei de astăzi, 1 iulie 2025,  un număr de 206 mandate de percheziţie domiciliară la sediile unor instituţii publice şi la locuintele unor persoane fizice”, informează Parchetul ICCJ.

Activităţile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se desfăşoară cercetări privind săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici de pe raza judeţului Botoşani, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.

Ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici dintr-un serviciu de evidenţa populaţiei şi o primărie, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Federaţia Rusă, Ucraina si Republica Moldova.

Datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar şi la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data naşterii, locul naşterii, totul cu scopul obţinerii de către beneficiar a unui act de identitate care face dovada identităţii, a cetăţeniei române şi, după caz, a domiciliului sau a reşedinţei în România”, precizează Parchetul ICCJ.

Datele menţionate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea reală a beneficiarilor, în condiţiile în care marea lor majoritate au depus certificate de cetătenie română anterior falsificate, sunt incluse în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor.

În mod concret, beneficiarii au obţinut cărţi de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetăţeniei române şi care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparţinând unor cetăţeni români care nu erau titularii spaţiului respectiv si chiar fară acordul lor, prin întocmirea în fals a declaraţiilor de luare în spaţiu şi implicit fără prezenţa lor în faţa funcţionarului de la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor”, explică Parchetul.

Astfel, în cursul anilor 2023 – 2024, pe raza unui serviciu de evidență a populației și-au stabilit domiciliul în mod fictiv 7000 de persoane născute în Rusia, Ucraina, Republica Moldova sau alte foste state sovietice.

Potrivit Antena 3 CNN, una din persoanele care a beneficiat de un asemenea document ar fi românul acuzat că este autorul atacului asupra casei premierului Keir Starmer. Deși a fost prezentat ca fiind român, tânărul este un cetățean ucrainean care vorbește doar limba rusă.

Cum s-a schimbat structura Parlamentului în primele 6 luni de mandat. Formațiunile suveraniste își pierd aleșii: „Partidul e ca un soi de vehicul”

0

Prima sesiune parlamentară se încheie într-o formula diferită față de cea de la debutul actualei legislaturi. Aproximativ 40 de aleși ai partidelor suveraniste au schimbat formațiunea sau au rămas neafiliați în urma desființării grupurilor din care făceau parte.

SOS și POT au rămas fără grupuri la Senat FOTO Inquam Photos / George Călin

În ianuarie, la Camera Deputaților, partidele suveraniste aveau 115 mandate din cei 331 de membri, iar la Senat 47 din cei 133 de membri, adică un total de 162 de parlamentari, peste o treime și cu doar 71 de oameni lipsǎ până la a face majoritatea necesară trecerii unei moțiuni de cenzură, instrumentul de care se poate folosi opoziția pentru a da jos guvernul.

Acum, la finalul primei sesiuni parlamentare, situația este diferită. Pentru a trece o moțiune de cenzurǎ, partidele suveraniste trebuie să aducă peste 100 de voturi. În doar șase luni de mandat, toate cele trei formațiuni politice suveraniste au pierdut oameni, iar partidele mai mici, SOS și POT, au pierdut grupurile parlamentare de la Senat.

POT, primul partid care rămâne fără grup la Senat

 Partidul Oamenilor Tineri (POT), condus de Anamaria Gavrilă, intrat în Parlament pe fondul susținerii lui Călin Georgescu la prezidențiale, a fost primul care a pierdut din aleși, fie ca a fost vorba despre demisii sau excluderi. POT avea șapte senatori, însǎ grupul s-a desființat în luna mai, iar la Camera Deputaților mai are 14 membri din cei 24 care au intrat inițial pe listele partidului.

SOS a eliminat mai mulți membri care s-au alăturat polului suveranist

Situația este similară și la SOS România, condus de eurodeputata Diana Șoșoacă. Grupul de la Senat a fost desființat după ce formațiunea politică a decis excluderea a trei membri: Nadia-Cosmina Cerva, Petrea Dorin Silviu și Clement Sava. Excluderile vin la scurt timp după un alt val de eliminări. Adrian Peiu și Rodica Cușnir au fost excluși după ce au anunțat public participarea la crearea, în Parlament, a unui pol suveranist pro-european, Alianța „Întâi România”, formată din oameni din SOS, POT și neafiliați, care a arătat deschidere față de noul guvern.

Din grupul de la Senat au mai plecat Onea Olga, Ionel Carp și Gheorghe Daniel Paul Romeo, ultimii doi fiind afiliați grupului PSD. Astfel, SOS România a ajuns la doar 6 parlamentari la Senat, din cei 14 care erau inițial.

La Camera Deputaților a pierdut 11 membri, rămânând doar 17. Primii au plecat în primele zile de după vacanța parlamentară, în februarie, chiar după ce și-au preluat mandatele. Szőke Ecaterina-Mariana, Moiseev Alexandrin, Andrei Cosmin și Băişanu Ştefan-Alexandru s-au afiliat PSD. În iunie s-a alăturat și Jianu Iosif-Florin, care a plecat încă din mai din SOS. Andrei Cosmin Gușă a trecut la AUR chiar la începutul lunii iunie, iar alți 5 au rămas neafiliați, între care și Ciprian Ciubuc, deputat care este la al doilea mandat, primul fiind pe lista AUR.

AUR, amenințat de înființarea altui partid

Situația partidului condus de George Simion, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), este una mai bună în ce privește numărul de membri, însă formațiunea este amenințată de înființarea partidului Acțiunea Conservatoare de către fostul eurodeputat și co-președinte Claudiu Târziu, care a fost înlăturat din partid. Din AUR au plecat 3 deputați: George Becali, Alecu Robert, care l-au urmat pe fostul co-președinte Claudiu Târziu, și Neacșu Andreea Firuța.

Partidele suveraniste, în Parlament datorită „conjuncturii” de la momentul alegerilor

Politoligul George Jiglău subliniază că intrarea POT și SOS „a fost o chestiune foarte conjuncturală”, cu „impact pe termen lung”, în contextul calendarului intercalat al alegerilor de la finalul anului trecut, când parlamentarele s-au desfășurat între cele două tururi de scrutin prezidențiale, iar Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc în turul I anulat: „Dacă veneau alegerile astea poate după o lună sau, cine știe, mă rog, așa era calendarul, odată cu aceste alegeri prezidențiale, poate că nici nu exista pot în Parlament”.

Mai mult, în cazul SOS și POT era de așteptat să existe mutări, iar în unele cazuri, votul pentru suveraniști a venit și ca o pedeapsă pentru partidele mari: „Să nu uităm că în toamnă și la prezidențiale, cred că într-o măsură rezonabilă și la parlamentare, putem să presupunem că s-a întâmplat la fel, mulți alegători și-au formulat intenția sau decizia de vot mai degrabă, pe loc, chiar în cabina de vot sau măcar în ziua votului. Deci, nu știu dacă vorbim despre niște decizii care să stea în spatele votului pentru partide de genul ăsta, care să fi fost într-atât de complexe și sofisticate, în așa fel încât acum acești alegători să se simtă profund înșelați în așteptările lor”.

„Loialitatea lor principală e doar secundar față de partidul care i-a trimis acolo, partidul e ca un soi de vehicul” – George Jiglău, politolog

În ciuda faptului că mutările de la o formațiune politică la alta schimbă construcția inițială data de votul alegătorilor, politologul explică faptul că mandatul unui parlamentar nu este imperativ, este unul cu caracter reprezentativ. 

 „Și sunt aceste trei nivele de reprezentare politică. Primul nivel este națiunea, statul în ansamblu, deci ei când depun jurământul ca parlamentari, ei față de țară depun jurământul. Ăsta este elementul, în baza căruia, care se invocă constituțional vorbind, pentru care ei nu își pot pierde mandatul. Evident că este o chestiune de interpretare și aici, dar asta este interpretarea și aici de multă vreme încoace și nu știu dacă se va schimba foarte curând, că mandatul nu este imperativ față de alegătorii din circumscripția pe care o reprezintă, e un mandat reprezentativ și primul nivel de reprezentare și cel mai important este cel față de țară, de națiune în ansamblu. Apoi al doilea este partidul și al treilea este circumscripția electorală.

Deci, loialitatea lor principală e doar secundar față de partidul care i-a trimis acolo, partidul e ca un soi de vehicul, dar odată ce ai ajuns ești reprezentant. Ai fost votat via partid,  dar tu ai fost votat și ai ajuns să depui jurământul acolo să-ți primești un mandat validat de către Curtea Constituțională, de Parlament în ansamblu, atunci tu ți-l păstrezi ca să continui unde crezi tu de cuviință”, mai arată George Jiglău.  

FOTO-VIDEO| Salariații de la Finanțe, Justiție și INS protestează în contextul măsurilor de AUSTERITATE anunțate de Ilie Bolojan / „Să vă fie rușine!”

0

Angajații Ministerului Finanțelor Publice, condus de liberalul Alexandru Nazare, Ministerul Justiției, condus de social-democratul Radu Marinescu, dar și cei de la Institutul Național de Statistică au ieșit să protesteze în fața instituțiilor, în contextul măsurilor fiscale anunțate de Executiv în vederea reducerii deficitului bugetar.

UPDATE 13:00

Cu angajații din Ministerul Finanțelor s-au solidarizat cei de la Ministerul Justiției și de la Institutul Național de Statistică (INS), potrivit imaginilor surprinse de fotoreporterul Gândul.

O angajată a Ministerului de Finanțe se plânge că „nu are program fix”. Cât despre OUG aprobată luni de Guvern, care prevede plafonarea sporurilor la suma de maximum 300 de lei, aceasta spune că „s-a acordat datorită faptului că salariile au fost tot timpul mici”. (VIDEO articol)

Angajați din ministere cer ca Executivul să facă mai repede legea salarizării unitare.

FOTO: Mihai Pop/ Gândul

UPDATE 12:10

Ministrul Alexandru Nazare a ieșit pe holul instituției, în fața biroului său, să stea de vorbă cu oamenii din minister.

„Veniți în fiecare birou la fiecare etaj să vedeți cum arată biroul”, spune o angajată.

„Să vă fie rușine!”, se mai aude o altă voce din fundal.

Nazare i-a invitat pe reprezentanții angajaților la discuții, potrivit imgainilor video publicate de SEDLEX.

Știrea inițială

„Angajații sunt hotărâți să protesteze oricât va fi nevoie, chiar să oprească activitatea, dacă nici acum, sub amenințarea unui deficit bugetar excesiv și a unor măsuri care afectează toată populația, nu vor fi făcuți pași clari”, spune Vasile Marica, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Finanțe.

Potrivit sursei citate, evaziunea fiscală reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru țară, după cum recunoaște și CSAT. Cauza, spune acesta, este legislația „incoerentă, inadecvată și impredictibilă” în domenii precum colectarea TVA, procedura insolvenței și prețurile de transfer.

Finanțiștii mai spun că lupta cu evaziunea fiscală nu se poate face cu un sistem „subdimensionat și subfinanțat”. Sindicaliștii cer Guvernului României adoptarea unui pachet legislativ pe trei componente:

  • recunoașterea funcției specifice pentru angajații Fiscului cu protecție, respect, responsabilități și sancțiuni clare;
  • salarizare corespunzătoare complexității activității și incompatibilităților la care sunt supuși;
  • și întinerirea sistemului prin angajarea de personal tânăr capabil să se adapteze la digitalizare.

Foto/ Video: Mihai Pop/ Gândul


CITEȘTE ȘI:

Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …

vezi toate articolele

Drona turcească Bayraktar revine în prim-plan. Ucraina lovește cu ea flota rusă din Marea Neagră

0

După o perioadă de tăcere operațională, dronele Bayraktar TB2 — simbol al primelor luni de rezistență ucraineană — revin în arsenalul activ al Kievului, cu o nouă misiune: țintirea navelor de război rusești din apropierea Crimeei, scrie euromaidanpress.com.

Drone trurcești Bayraktar/FOTO:Arhiva

Reluarea utilizării acestor drone vine pe fondul unor evoluții semnificative: uzinele ucrainene produc acum peste 120 de unități anual, grație unui parteneriat consolidat cu Turcia. În paralel, Ucraina a reușit să slăbească semnificativ rețelele de supraveghere și apărare aeriană rusești din peninsulă — o precondiție esențială pentru relansarea operațiunilor aeriene riscante.

Trecutul recent: un simbol devenit vulnerabil

În debutul invaziei ruse, Bayraktar-ul s-a impus ca una dintre puținele arme capabile să destabilizeze formațiunile rusești în mișcare. Însă, pe măsură ce Moscova și-a consolidat apărarea antiaeriană, semnătura radar vizibilă a dronei a devenit un handicap. Ucraina a fost forțată să le retragă din prima linie.

Astăzi, condițiile s-au schimbat. Capacitatea locală de producție și degradarea sistematică a apărării ruse deschid un nou capitol operațional.

Atacuri asupra platformelor petroliere și a vaselor de debarcare

O înregistrare recentă arată cum mai multe Bayraktar TB2 au lovit ambarcațiuni rusești în apropiere de limanul Tendrivska, în contextul unei încercări de debarcare a forțelor ruse pe insule strategice. Atacul nu a fost singular: Ucraina extinde aceste operațiuni spre platformele petroliere din larg, capturate anterior de ruși și utilizate drept posturi de supraveghere și relansatoare de semnal pentru drone.

Pentru ambele tabere, aceste platforme au devenit puncte nodale — teren disputat în mod repetat, cu controlul schimbându-se de la o săptămână la alta.

Sprijin occidental și tactici combinate

Sprijinul occidental nu este doar politic sau economic. Zborurile regulate ale aeronavelor britanice de recunoaștere RC-135W în vestul Crimeei indică o coordonare complexă, menită să furnizeze Ucrainei informații în timp real. La sol, aceste date sunt utilizate de operatorii Bayraktar, care pot reacționa rapid și ținti cu precizie.

Rusia contraatacă printr-o combinație de drone Lancet și platforme de recunoaștere ZALA. Însă, potrivit analiștilor ruși, eficiența acestui sistem este limitată în fața ambarcațiunilor ucrainene rapide, dotate acum cu bruiaje electronice și chiar rachete sol-aer improvizate, capabile să doboare drone sau chiar avioane inamice.

Operațiuni asupra apărării aeriene ruse

Un moment de cotitură în acest puzzle operațional a venit recent, când Direcția de Informații a Armatei Ucrainene a executat o lovitură de precizie asupra unui complex S-400 rusesc din Crimeea. Au fost distruse radarele esențiale 92N2E și 91N6E, precum și un lansator de rachete. Acest atac a „deschis cerul” deasupra Crimeei de vest și a Mării Negre, permițând reluarea incursiunilor aeriene.

Într-o mișcare imediată, Ucraina a lansat două rachete Neptune asupra unei baze de forțe navale speciale ruse din Chornomorske, provocând daune majore.

Flota rusă se retrage, Crimeea devine vulnerabilă

Pe fondul acestor presiuni, comandanții ruși au retras o mare parte a flotei din apele contestate, transformând-o într-o prezență simbolică. Într-un gest care trădează disperarea, armamentul naval este demontat de pe nave și transformat în turele fixe pe țărm — o soluție care aduce mai degrabă cu improvizația unei apărări de tranșee decât cu doctrina unei superputeri navale.

Un plan strategic care prinde contur

Controlul asupra platformelor offshore oferă Ucrainei un avantaj dublu: capacitate extinsă de supraveghere și baze avansate pentru viitoare atacuri. Se conturează un plan coerent, în care loviturile asupra apărării antiaeriene creează culoare pentru operațiuni aeriene și navale tot mai îndrăznețe.

Revenirea Bayraktar-ului nu este doar o revenire simbolică. Este semnul unei strategii rafinate, în care Ucraina nu mai luptă doar pentru a rezista, ci pentru a recâștiga teritorii-cheie — metru cu metru, insulă cu insulă, platformă cu platformă.

UE către Orban. Nu sunt motive pentru blocarea aderării Ucrainei. Ce spune despre decuplarea Kievului și Chișinăului pe drumul european

0

Blocajul privind aderarea Ucrainei este atât de adânc înrădăcinat, încât diplomații de la Bruxelles iau în calcul ideea decuplării acesteia de candidatura Republicii Moldova, scrie ,,Euronews”.

Orban este contra aderării Kievului la UE. FOTO: Arhivă

Nu există „motive obiective” pentru a împiedica Ucraina să lanseze prima etapă a procesului de aderare, a transmis Comisia Europeană ca răspuns la veto-ul premierului Ungariei, Viktor Orban, reconfirmat de liderul maghiar în cadrul summitului UE de săptămâna trecută, notează jurnaliștii ,,Euronews”.

„Când o țară candidată este blocată fără un motiv obiectiv, în ciuda faptului că îndeplinește criteriile, întregul proces de extindere își pierde credibilitatea”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE).

Argumentele liderului de la Budapesta

Conform lui Viktor Orban, 95% dintre cei aproape 2,3 milioane de participanți la o consultare națională au fost împotriva aderării Ucrainei la blocul comunitar. Iar șeful Cabinetului de miniștri de la Budapeste a invocat aceste rezultate pentru a-și justifica veto-ul, afirmând la summit: „Am venit aici cu un mandat puternic. Dacă un membru al Uniunii Europene este în război, înseamnă că Uniunea Europeană este în război, iar nouă nu ne place acest lucru”

CE a răspuns, subliniind că Ucraina este pregătită să deschidă primul cluster de negocieri, care acoperă teme-cheie precum democrația, drepturile omului, securitatea, sistemul judiciar și achizițiile publice. Acest cluster, cunoscut drept fundamental, deschide procesul complex, iar fiecare pas necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale UE. 

„Din partea noastră, lucrurile sunt foarte clare: în prezent, Ucraina livrează reforme în cele mai dificile circumstanțe pe care ni le putem imagina.Am susținut întotdeauna o abordare bazată pe merit în privința aderării, iar în acest caz nu există niciun motiv obiectiv care să justifice blocarea deschiderii primului grup de negocieri. Sperăm cu adevărat că vom putea deschide curând acest prim grup”, a mai spus purtătorul de cuvânt al structurii europene.

Comisia a evaluat pozitiv și planul de acțiune al Ucrainei privind protecția minorităților, care urmărește armonizarea legislației interne cu standardele europene pentru a combate discriminarea și infracțiunile motivate de ură pe criterii etnice, având scopul să asigure acces egal la servicii publice și să promoveze diversitatea culturală.

Planul a fost conceput pentru a liniști îngrijorările lui Orban în contextul în care Guvernul pe care-l conduce a acuzat frecvent Ucraina că ar încălca drepturile lingvistice ale celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari care trăiesc cu precădere în regiunea Transcarpatia. Cele două țări au purtat discuții bilaterale pe acest subiect, dar negocierile s-au oprit brus în luna mai după ce Kievul a denunțat o rețea suspectă de spionaj maghiară care acționa împotriva intereselor Ucrainei.

 Veto-ul lui Orban privind aderarea Ucrainei datează din iulie 2024, când Ungaria a preluat președinția semestrială a Consiliului UE, subliniind că Ucraina nu va deschide niciun cluster de negocieri pe durata mandatului său.

Oficialii și diplomații de la Bruxelles au ironizat această poziție, sperând la progrese după ce Polonia a preluat conducerea în luna ianuarie a acestui an, dar președinția poloneză nu a înregistrat rezultate în acest sens. Actualul deținător al președinției, Danemarca, a descris extinderea ca fiind o „necesitate geopolitică”, fiind hotărâtă să deblocheze procesul.

Solicitarea liderului de la Kiev

Între timp, la Kiev este tot mai multă frustrare. În timpul summitului de săptămâna trecută, președintele Volodimir Zelenski a cerut o soluție în acest sens.

„Avem nevoie acum de un mesaj politic clar-că Ucraina este ferm pe drumul european și că Europa își respectă promisiunile. Orice întârziere din partea Europei ar putea crea un precedent global – un motiv de a pune la îndoială cuvintele și angajamentele europene. Noi ne facem partea noastră. Este corect să așteptăm un răspuns pozitiv. Așadar, deschiderea primului grup de negocieri, cel al ‘Fundamentelor’, ar putea însemna mai mult decât un pas tehnic. Ar fi o decizie politică ce definește viitoarea integrare a Ucrainei în Europa”, le-a transmis Volodimir Zelenski liderilor prezenți, inclusiv lui Orban.

La finalul summitului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat sprijinul, dar fără să ofere indicii despre cum ar putea fi rezolvată disputa care durează de luni de zile.

„Sub un foc continuu, Ucraina implementează reformă după reformă. Este impresionant. Ucraina a făcut ceea ce i s-a cerut- acum trebuie să facem și noi. Pentru că procesul de aderare se bazează pe merit. Iar Ucraina merită să avanseze”, a adăugat Ursula von der Leyen. 

Decizie riscantă

Blocajul este atât de profund încât diplomații au început să ia în considerare ideea decuplării candidaturilor Ucrainei și Republicii Moldova.

,,Cele două țări din Est au depus cererile aproape simultan, imediat după ce Rusia a lansat invazia la scară largă, și au fost declarate candidate în aceeași zi din iunie 2022. De atunci, au avansat împreună. Comisia consideră că ambele sunt la fel de pregătite să deschidă primul cluster și așteaptă unanimitatea statelor membre pentru a da undă verde”, conform jurnaliștilor Euronews.

Orban nu a exprimat rezerve față de Chișinău, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere tehnic, aceasta ar putea avansa în negocieri, în timp ce Ucraina așteaptă ridicarea veto-ului. Totuși, decuplarea este un pariu riscant, pentru că ar putea lăsa Kievul în urmă pe termen nelimitat și ar perpetua impresia unei promisiuni încălcate față de poporul ucrainean.

„Noi nu cerem decuplarea Moldovei. Este decizia statelor membre dacă vor să facă acest pas. Ceea ce vrem este să susținem Ucraina și Moldova în procesul de pregătire pentru aderare”, a conchis purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. 

Mașină cu volan pe dreapta, înmatriculată în Marea Britanie, confiscată de polițiști după ce a fost depistată cu plăcuțe românești

0

Autoritățile din Marea Britanie au confiscat un vehicul care, deși avea volan pe dreapta și era înmatriculat în Regatul Unit, plăcuțele erau românești. Șoferul a fost oprit în apropierea orașului Luton, nordul Londrei.

Mașina cu plăcuțe de înmatriculare din România confiscată/FOTO: X

Informația a fost făcută publică pe contul de X al Beds, Cambs & Herts Road Policing Unit, alături de o fotografie a vehiculului. Autoritățile nu au dezvăluit naționalitatea șoferului.

„RP12 – Houghton Regis 

27/06 – acest vehicul avea plăcuțe de înmatriculare românești, dar era cu volanul pe dreapta. Se pare că este un vehicul înmatriculat în Marea Britanie, nu a fost exportat, iar șoferul locuiește în Marea Britanie.

Vehiculul a fost confiscat, iar șoferul a fost raportat pentru lipsa asigurării și a taxelor”, transmit polițiștii. 

Conform legislației britanice, mașinile cu numere străine pot circula în Regatul Unit doar pentru maximum șase luni într-un interval de 12 luni, atât timp cât sunt înmatriculate și impozitate în țara de origine. După această perioadă sau dacă proprietarul devine rezident, vehiculul trebuie înmatriculat și impozitat în Marea Britanie, scrie ProTV.

Zeci de supermarketuri și hipermarketuri închise de ANSVSA. Aproape 12 tone de alimente, retrase de pe piață

0

ANSVSA a aplicat peste 330 de amenzi, a închis peste 20 de supermarketuri și hipermarketuri și a retras aproape 12.000 kg de produse alimentare în cadrul campaniei „Zero toleranță pentru neregulile alimentare”.

ANSVSA a închis zeci de supermarketuri și hipermarketuri FOTO: Shutterstock

În perioada 13–30 iunie 2025, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a desfășurat, la nivel național, campania „Zero toleranță pentru neregulile alimentare”. În urma verificărilor, autoritatea a aplicat 336 de amenzi contravenționale în valoare totală de 5.407.000 de lei.

În plus, au fost suspendate activitățile a 11 supermarketuri și 10 hipermarketuri, iar în alte cazuri, activitatea a fost interzisă complet: un hipermarket, trei supermarketuri și un depozit frigorific au fost închise.

Produse retrase din consum și distruse

Conform datelor transmise de ANSVSA, au fost retrase de pe piață și distruse 11.783 de kilograme de produse alimentare, printre care carne, pește, lactate, legume, fructe, produse de panificație și prăjituri. De asemenea, au fost scoase din circuitul alimentar 4.326 de ouă.

Campania, care a avut scopul de a proteja sănătatea publică şi de a combate orice formă de fraudă alimentară, a fost iniţiată la nivel naţional în data de 13 iunie, sub coordonarea directă a preşedintelui ANSVSA, dr. Alexandru Bociu”, transmite Serviciul de Comunicare al instituției.

Campania s-a desfășurat în paralel cu activitățile Comandamentului Estival, lansat la Constanța pe 16 iunie, ambele acțiuni având caracter complementar – de control, dar și de consiliere și prevenție în relația cu operatorii economici.

Echipe speciale pentru controale și verificări tematice

Pentru eficientizarea controalelor, a fost format un colectiv temporar de lucru din directori executivi și inspectori ai Direcțiilor Sanitar-Veterinare din județele Olt, Dâmbovița, Teleorman, Ialomița și din București.

Aceștia au realizat inspecții tematice în hipermarketuri, supermarketuri, restaurante, fast-food-uri, măcelării, pescării și unități de depozitare, verificând trasabilitatea produselor, respectarea normelor de igienă și conformitatea cu legislația privind siguranța alimentelor.

Alertă de fraudă alimentară și noi măsuri de prevenție

În cadrul campaniei au fost identificate și produse cu etichetare falsificată. ANSVSA a activat alerta de fraudă alimentară pentru 42,5 kg de produse de origine nonanimală, folosind Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (SRAAF). În plus, au fost prelevate 41 de probe alimentare pentru determinarea speciei și prevenirea substituției frauduloase a produselor. Se află în analiză și 93 de teste de sanitație, pentru evaluarea igienizării suprafețelor de lucru.

Obiectivele campaniei au vizat nu doar sancționarea neregulilor, ci și „consolidarea siguranţei alimentare, creşterea conformării voluntare a operatorilor economici şi crearea unui mediu economic corect, în care competiţia se desfăşoară în condiţii echitabile”, a precizat ANSVSA.

Controalele continuă și pe litoral

Președintele ANSVSA, dr. Alexandru Bociu, a subliniat importanța colaborării cu mediul economic: „Este foarte important ca autorităţile să nu fie percepute doar ca entităţi de control. Vrem un parteneriat onest cu operatorii economici, bazat pe profesionalism şi prevenţie”.

Deși campania națională s-a încheiat oficial, ANSVSA va continua acțiunile de control în toate tipurile de unități alimentare: magazine, depozite, unități de procesare sau transport. În paralel, va fi consolidată componenta de consiliere pentru prevenirea riscurilor.

„În continuarea campaniei naţionale, activitatea noastră se va concentra şi pe zona litoralului, prin intermediul Comandamentului Estival. Ne dorim să oferim turiştilor un grad ridicat de siguranţă alimentară în concediu, iar pentru aceasta, echipe de inspectori ai ANSVSA vor desfăşura controale zilnice, în toate zonele de interes turistic de pe litoral, pe întreaga durată a sezonului estival. Ne dorim reducerea semnificativă a riscurilor alimentare, creşterea nivelului de conformare a operatorilor şi consolidarea încrederii consumatorilor în produsele de pe piaţa românească. Este un efort comun, care cere responsabilitate, rigoare şi comunicare permanentă”, a declarat președintele ANSVSA.

Italia caută să atragă 500.000 de noi ANGAJAȚI din afara Uniunii Europene între 2026 și 2028

0

Italia va elibera aproape 500.000 de noi vize de muncă pentru cetățeni din afara Uniunii Europene între 2026 și 2028.

Numărul reprezintă necesarul de „forță de muncă indispensabilă pentru sistemul economic și productiv național și altfel indisponibilă”, conform unui comunicat al Cabinetului italian.

Decizia face parte din strategia de extindere a canalelor de imigrație legală ca răspuns la deficitul de forță de muncă.

Un total de 164.850 de persoane vor fi primite în Italia anul viitor, cu scopul de a ajunge la un total cumulat de 497.550 de noi sosiri până în 2028.

230.550 de vize sunt alocate pentru munca non-sezonieră și independentă și 267.000 pentru munca sezonieră în sectoarele agricol și turistic, conform ANSA.

„Cotele au fost stabilite ținând cont de nevoile exprimate de partenerii sociali și de cererile efective de permise de muncă depuse în anii precedenți, cu scopul unui program care să răspundă nevoilor întreprinderilor și să fie, de asemenea, realist”, se arată în declarație.

Este a doua decizie de acest fel de când premierul Giorgia Meloni a preluat funcția în urmă cu aproape trei ani ca șef al unei coaliții de dreapta.

Guvernul italian a decis deja să elibereze peste 450.000 de permise pentru imigranți între 2023 și 2025.

Asociația de lobby din domeniul agricol Coldiretti a salutat planul Guvernului, spunând că reprezintă un pas important pentru a garanta disponibilitatea lucrătorilor pe câmp și producția de alimente a țării.

Italia ar trebui să primească cel puțin zece milioane de imigranți până în 2050 pentru a combate depopularea

Pe lângă regulile permițând intrarea de noi lucrători, Meloni a adoptat o poziție dură împotriva sosirilor ilegale, accelerând repatrierile și reducând activitățile organizațiilor caritabile care salvează imigranții din Marea Mediterană.

Îmbătrânirea populației și scăderea natalității evidențiază necesitatea de a atrage lucrători străini în Italia, a treia cea mai mare economie a zonei euro.

În 2024, numărul de decese a fost cu aproximativ 281.000 mai mare decât cel de nașteri, iar populația a scăzut cu 37.000 la 58,93 milioane, continuând o tendință care durează de un deceniu.

Pentru a contracara depopularea în curs și pentru a menține nivelurile actuale de locuitori, Italia ar trebui să primească cel puțin zece milioane de imigranți până în 2050, potrivit studiilor institutului de reflecție Osservatorio Conti Pubblici, notează Reuters.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI:

Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …

vezi toate articolele

DANEMARCA a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene: „O Europă puternică într-o lume în schimbare”

0

De la 1 iulie 2025, Danemarca a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, pentru a opta oară de la aderarea statului scandinav la Uniunea Europeană, în 1973.

Sub sloganul „O Europă puternică într-o lume în schimbare”, președinția daneză va depune eforturi pentru o Europă sigură, precum și pentru o Europă competitivă și verde.

În condițiile în care relațiile transatlantice au fost zdruncinate după primele luni ale Administrației Trump și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei intră într-o fază critică, președinția daneză a Consiliului va juca un rol important în ghidarea Europei într-un mediu din ce în ce mai dificil.

Ceremonia oficială, la Aarhus, pe 3 iulie

Pe 3 iulie, Danemarca va marca preluarea președinției UE cu o vizită a Comisiei Europene și o ceremonie oficială de deschidere la Aarhus.

Universitatea Aarhus va găzdui o întrevedere între membrii Guvernului danez, condus de prim-ministrul Mette Frederiksen, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarii europeni, urmată de o conferință de presă.

Ulterior, Regele și Regina Danemarcei se vor întâlni cu președintele Comisiei Europene și cu prim-ministrul danez la muzeul de artă ARoS.

Guvernul danez a ales două priorități principale pentru președinție: o Europă mai sigură, inclusiv o gestionare mai puternică a imigrației către UE și un sprijin continuu pentru Ucraina, precum și o Europă competitivă și verde.

Mesajul ministrului Afacerilor Europene al Danemarcei

„Președinția UE oferă Danemarcei o oportunitate unică de a consolida agenda europeană și suntem gata să profităm de ea. În peisajul geopolitic în schimbare de astăzi, Europa trebuie să devină semnificativ mai puternică, atât din punct de vedere economic, cât și politic și militar.

De aceea, am stabilit un program ambițios de președinție care vizează consolidarea apărării și securității UE, oferirea de sprijin Ucrainei și combaterea migrației neregulamentare. Toate, agende în care Danemarca și-a asumat deja un rol de lider în cadrul UE.

În același timp, vom depune eforturi pentru a îmbunătăți condițiile pentru companiile europene prin reducerea poverii reglementare, menținând în același timp angajamentul nostru față de tranziția verde. Acest lucru va consolida competitivitatea pe termen lung a Europei.

Guvernul danez este gata să se apuce de treabă și așteptăm cu nerăbdare să obținem rezultate tangibile”, a declarat ministrul Afacerilor Europene al Danemarcei, Marie Bjerre.

Pe perioada președinției sale, care se încheie la sfârșitul anului, Danemarca urmează să colaboreze îndeaproape cu Polonia și Cipru, a anunțat Ministerul danez de Externe.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI:

Danemarca: De la 1 iulie, femeile care au împlinit 18 ani sunt eligibile pentru serviciul militar OBLIGATORIU

Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …

vezi toate articolele

Tragedie în Spania: Un copil de doi ani a murit după ce a fost uitat ore întregi într-o maşină, pe caniculă

0

Un copil în vârstă de doi ani a murit marţi, 1 iulie, în nord-estul Spaniei, după ce a fost lăsat timp de mai multe ore într-o maşină parcată în soare, pe caniculă, potrivit AFP.  

O anchetă e în curs. FOTO arhivă Facebook Mossos d’Esquadra

Echipajul de salvare chemat să intervină nu a reuşit să resusciteze copilul, a declarat un purtător de cuvânt al Mossos d’Esquadra, poliţia catalană, potrivit News.ro, care citează AFP.

Totul sugerează că este vorba despre o neglijenţă din partea tatălui. Copilul a rămas toată dimineaţa într-o maşină închisă, în soare. Era imposibil să supravieţuiască. Este vorba despre o insolaţie. Chiar şi un adult ar fi murit”, a declarat el.

O anchetă e în curs de desfășurare.

Tragedia a avut loc Valls, în apropiere de Tarragona, unde s-au înregistrat până la 32°C la umbră marţi dimineaţa, potrivit unor date oficiale ale Agenţăiei Meteorologice spaniole (AEMET).

De câteva zile, Spania se află sub un val intens de căldură, cu vârfuri care depăşeşsc 40°C în numeroase zone ale ţării, în care s-au înregistrat recorduri ale unor temperaturi maxime în iunie în mai multe localităţi.

Sâmbătă, doi drumari au murit în timp ce munceau în Spania, din cauza insolaţiei, unul la Cordoba, celălalt la Barcelona.

Ultimii trei ani au fost pentru Spania cei mai calzi înregistraţi vreodată, în care au avut loc mai multe valuri de căldură şi s-au înregistrat temperaturi-record.

Fenomene meteorologice extreme – de exemplu valuri de căldură şi furtuni – sunt tot mai intense, din cauza modificărilor climatice.

De-a lungul timpului au avut loc numeroase tragedii, în care copiii ce au fost lăsaţi sau uitaţi de părinţi în maşină şi-au pierdut viaţa din cauza temperaturilor foarte ridicate din interior. 

În urmă cu trei ani, în Italia, Roma, un tată şi-a lăsat copilul în vârstă de un an în autoturism, în faţa unei grădiniţe. Trecătorii au încercat să îl salveze, însă a fost prea târziu.

„Civilii înfometaţi şi slăbiţi din Gaza sunt forţaţi să meargă ore întregi pe terenuri periculoase”. Crucea Roşie, „profund alarmată” de escaladarea ostilităţilor

0

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a declarat marţi că este „profund alarmat” de faptul că armata israeliană şi-a intensificat operaţiunile în Gaza, unităţile medicale rămase în teritoriul palestinian devastat de război fiind deja suprasolicitate.

Palestinieni în Gaza City. FOTO EPA EFE

Potrivit unui comunicat, CICR şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la „intensificarea ostilităţilor în oraşul Gaza şi în Jabalia, atacuri care ar fi cauzat zeci de morţi şi răniţi în rândul civililor în ultimele 36 de ore”, relatează AFP, citată de Agerpres.

Ofensiva israelienă în Gaza a fost extinsă după zile de apeluri tot mai numeroase pentru încetarea focului, preşedintele american Donald Trump fiind printre cei care cer ca Israelul să ajungă la un nou acord pentru încetarea războiului şi pentru recuperarea ostaticilor.

Sute de palestinieni au murit încercând să-şi procure mâncare

Aproape 170 de ONG-uri au cerut marţi încetarea sistemului de distribuţie a ajutoarelor în Fâşia Gaza, susţinut de Israel şi SUA, după ce Ministerul Sănătăţii al Hamas a raportat moartea a sute de palestinieni care încercau să-şi procure hrană, notează AFP.

Israelul a relaxat parţial, la sfârşitul lunii mai, blocada totală impusă Fâşiei Gaza la începutul lunii martie, care a condus la o penurie severă de alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale.

„În conformitate cu noul plan al guvernului israelian, civilii înfometaţi şi slăbiţi sunt forţaţi să meargă ore întregi pe terenuri periculoase şi în zone de conflict. În final, aceştia se găsesc într-o cursă violentă şi haotică înainte de a ajunge la locuri de distribuţie a ajutoarelor împrejmuite şi militarizate”, au subliniat ONG-urile în comunicat.

Cel mai lung tunel de autostradă din România, excavat în vestul țării. Cum vor arăta galeriile sale de doi kilometri

0

Au început săpăturile la cel mai lung tunel de autostradă construit în România. Galeriile sale de aproape doi kilometri sunt proiectate pe traseul Autostrăzii A1 Lugoj – Deva. El va trece pe sub dealurile care despart județele Timiș și Hunedoara.

Intrarea în Tunelul mare al autostrăzii, dinspre Holdea. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Al doilea tunel de pe Autostrada Lugoj – Deva (A1), în lungime de aproape doi kilometri, prinde contur la limita județelor Hunedoara și Timiș.

Tunelul mic, în stadiu mai avansat

Primii metri ai „tunelului mare” (T2) din zona Holdea – Coșevița au fost excavați, iar până la finalul anului 2026, construcția ar putea fi finalizată, împreună cu întreg lotul de 9.14 kilometri de autostradă, dintre localitățile Holdea (județul Hunedoara) și Margina (județul Timiș).

Tronsonul, aflat la limita județelor Hunedoara și Timiș, va cuprinde peste doi kilometri de tuneluri, la care forarea a început în luna februarie 2025, cu „tunelul mic” (T1 – video), cu galerii de 367,5 metri (stânga) și de 415 metri (dreapta).

„La galeria din stânga a primului tunel, urmează în curând momentul străpungerii din ambele capete – moment simbolic, în care se va vedea „luminița de la capătul tunelului” din ambele direcții. Lucrările avansează la aceste tuneluri. La tunelul al doilea, au fost finalizate lucrările premergătoare portalului de intrare și au început lucrările de săpătură. În paralel, continuă lucrările și la structuri, la cele două pasaje de pe traseu, la cele două viaducte și lucrările de drum (terasament). Antreprenorul a transmis că pe șantier sunt mobilizați 800 de oameni și 200 de utilaje”, informa recent, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

Cum va arăta tunelul de doi kilometri

Al doilea tunel (video) de pe acest tronson este de aproape patru ori mai lung decât tunelul mic și necesită lucrări complexe.

„Tunelul T2 este considerat un tunel lung: galeria din stânga are o lungime de 1.825 metri, iar galeria din dreapta are o lungime de 1.985 metri”, se arată în proiectul autostrăzii.

Lucrările de construcție ale tunelului includ ca structuri principale: două galerii separate, cu sens unic pentru fiecare direcție, fiecare având două benzi de circulație, bandă de urgență și trotuare pentru intervenții; patru galerii transversale de evacuare a pietonilor, cu uși antifoc și antifum; o galerie transversală pentru vehicule, situată la mijloc, cu uși separate pentru pietoni și vehicule; nișe pentru apel de urgență (SOS), nișe pentru sistemul antiincendiu (FFN), nișe electrice, nișe de revizie/întreținere.

Potrivit proiectului, structurile portalului sunt realizate în varianta „cover & cut” și sunt protejate de ziduri de sprijin din piloți. La portalul vestic, de intrare, vor fi construite trei ziduri mari din piloți și două mai mici din piatră, urmate de săpături mecanizate până la nivelul drumului. La portalul estic, de ieșire, vor fi realizate patru ziduri de sprijin mari din piloți și două ziduri din piatră.

Imaginea 1/8: Autostrada cu tuneluri la Holdea Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (15) JPG

„Excavarea tunelului va fi realizată mecanic, în conformitate cu principiile NATM (Noua Metodă Austriacă). NATM combină comportamentul masei de rocă cu monitorizarea geotehnică permanentă a construcției subterane pe parcursul execuției. Metoda este adesea numită și „proiectare în timpul execuției” sau „metoda torcretării”, deoarece permite susținerea optimizată a tunelului pe baza observațiilor în timp real asupra condițiilor din versant”, arată proiectul autostrăzii.

Tunelul va avea o galerie de evacuare pentru mașini

Zonele cu acoperire redusă ale tunelului vor fi excavate prin metoda „cover & cut”. În galeria stângă, această zonă are 300 metri, iar în galeria dreaptă, 73 metri. Pentru construcție, se vor realiza inițial ziduri de susținere din piloți pe ambele părți ale fiecărei galerii.

Imaginea 1/17: Autostrada cu tuneluri santier Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) JPG

Potrivit proiectanților, tunelurile prevăzute sunt unidirecționale, având câte un tub pentru fiecare sens de circulație. Conform normelor de siguranță pentru tunelurile lungi (mai mari de 500 de metri), este obligatorie amenajarea unei galerii pentru evacuarea persoanelor la maximum 500 de metri. Primul tunel are o lungime mai mică de 500 de metri, deci nu necesită o galerie pentru evacuarea pietonilor.

Al doilea tunel are o lungime de aproximativ 2.000 de metri și este prevăzut cu cinci galerii de evacuare pentru pietoni (dintre care una permite și accesul vehiculelor de urgență). Distanța între două galerii este de aproximativ 350 de metri.

„Aceste galerii fac legătura între cele două tuburi. În caz de incident, circulația se oprește automat pe ambele sensuri, iar persoanele din tubul afectat sunt evacuate prin galeriile de legătură în tubul neafectat, de unde pot ieși în siguranță din tunel”, arată memoriul de prezentare a proiectului.

Ultimul tronson din autostrada Vestului, gata în 2026

În februarie 2025, constructorii au început excavarea tunelurilor de pe Autostrada A1 Lugoj–Deva, pe tronsonul Margina–Holdea, cu o lungime totală de 2,1 kilometri. Acestea vor trebui finalizate în 2026, odată cu întregul tronson de 9,14 kilometri, aflat în lucru din 2023.

Autostrada A1 Lugoj–Deva are 100 de kilometri și traversează județele Timiș și Hunedoara, în vestul României, având traseul parțial pe Valea Mureșului până la Dobra, apoi se îndreaptă spre Câmpia de Vest, pe la poalele Munților Poiana Ruscă. Până la sfârșitul anului 2019, au fost dați în folosință circa 90 de kilometri din autostradă.

Lucrările la două dintre secțiunile sale, E și D – un sector numit și „autostrada cu tuneluri”, de peste 9 kilometri, pe care au fost proiectate tunelurile – au fost oprite din 2017. Licitația a fost reluată de CNAIR, iar în 2022 contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor la tronsonul Margina–Holdea, inclusiv a tunelurilor, a fost atribuit unei asocieri conduse de Spedition UMB, pentru suma de peste 1,8 miliarde de lei, fără TVA, bani alocați de statul român prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

Odată cu inaugurarea ultimului sector de autostradă, va exista o legătură completă pe autostradă între orașele din centrul României – Alba Iulia, Sibiu, Cluj-Napoca și Târgu Mureș – și frontiera de vest, de la Nădlac, respectiv orașele Arad și Timișoara.

A murit Mihai Leu: „Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit”. Drama care a tulburat o poveste de succes începută în 1987

0

Campionul mondial la box şi campionul la raliuri Mihai Leu (56 de ani) a murit în seara de marți, 1 iulie. Familia a anunțat cumplita veste într-un mesaj tulburător postat pe Facebook.

Mihai Leu. FOTO Facebook Mihai Leu

„Cu profundă durere, anunțăm trecerea în neființă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât și pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepțional, a fost un simbol de voință, curaj și pasiune.

Pentru fani, Mihai a fost și va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă și prin demnitatea cu care și-a trăit viața. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soț și un tată minunat. Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit, l-am susținut și am fost martori la parcursul său unic. Nu te vom uita niciodată!”, a transmis familia, marți seară.

Mihai Leu a fost diagnosticat cu cancer în urmă cu 11 ani

Mihai Leu suferea de insuficienţă pulmonară şi metastaze pulmonare.

Amintim că fostul mare sportiv a ajuns sâmbătă seară la IC Fundeni cu un elicopter, după ce a făcut hemoragie în timp ce se afla acasă, la Hunedoara, unde ajunsese doar cu o zi înainte.

Tot cu hemoragie severă ajunsese și anterior la Spitalul Fundeni, acolo a stat internat în comă indusă.

Mihai Leu și soția sa, Anna FOTO Facebook

„Unul dintre cei mai loiali, drepți și demni oameni pe care i-am cunoscut”

Soția acestuia a distribuit atunci pe rețelele de socializare un filmuleț cu Mihai Leu în perioada sa de glorie, iar la descriere a adăugat mesajul: 

„Rugați-vă pentru Mihai Leu. Este unul dintre cei mai loiali, drepți și demni oameni pe care i-am cunoscut. Un om cu o inimă de leu, o inimă cât o țară de mare. Astăzi, are nevoie de noi.”

Marele sportiv a fost, de asemenea, internat de urgenţă din cauza complicaţiilor în lunile mai şi decembrie 2024.

Fost campion la box și fost pilot de curse a aflat că are cancer la colon în 2014.

Povestea de succes a primului român care şi-a trecut numele pe lista campionilor mondiali la box profesionist

Mihai Leu a început să boxeze în 1977, iar în 1987 a devenit campion mondial de box la juniori

În 1994 a debutat şi în automobilismul sportiv. De-a lungul timpului a participat la numeroase raliuri unde a urcat pe podium.

 Mihai Leu a fost primul român care şi-a trecut numele pe lista campionilor mondiali la box profesionist. În 1997, sportivul din Hunedoara a cucerit centura mondială la categoria semi-mijlocie a versiunii World Box Organization (WBO), după ce l-a învins la capătul a 12 reprize pe panamezul Santiago Samaniego.

La scurt timp după ce a obţinut cea mai importantă performanţă din cariera sa, Mihai Leu a fost nevoit să se retragă din ring, ca urmare a unei accidentări la braţ, însă s-a relansat în raliuri, devenind campion naţional în 2003.

„Eram atât de fericiţi, încât am lăsat deoparte ideea de a fugi din ţară”

În 1987, atunci când a devenit campion mondial de box la juniori, Mihai Leu a fugit în Germania, ascuns într-un camion, sub scaunul şoferului. S-a reîntors în ţară după Revoluţia din 1989 şi s-a stabilit, împreună cu familia, la Hunedoara.

Despre acest episod, campionul a vorbit în urmă cu câțiva ani, într-un interviu pentru Adevărul.

„La Campionatul Mondial din 1987, de la Havana, am mers împreună cu Feri (n.r. – Francisc) Vaştag şi Nicolae Aliuţă. Până a ajunge în Cuba, am făcut o escală în Montreal. Noaptea, în aşteptarea următorului avion, am ieşit să ne plimbăm prin aeroport. Ne-am trezit pe străzile din jurul acestuia şi cred că Feri a spus atunci: «Hai să rămânem aici!». Am hotărât să mergem întâi în Cuba, iar pe drumul de întoarcere să rămânem în Montreal, să ne pierdem acolo urma. Eu şi Feri am devenit campioni mondiali la acel turneu. Din păcate, Aliuţă a pierdut titlul, deşi era un boxer foarte bun. Atunci însă eram atât de fericiţi, încât am lăsat deoparte ideea de a fugi din ţară. Mi-a revenit în minte la întoarcerea în România, iar câteva luni mai târziu, în noiembrie, când am plecat la Balcaniada din Grecia, ştiam că nu mă voi mai întoarce cu lotul de boxeri”, a povestit sportivul.

La 19 ani a fugit în Germania

Spunea atunci că la baza acestei decizii a stat situația din România acelor vremuri, când te simțeai tot timpul controlat, mai ales ca sportiv de performanţă.

„M-a deranjat această dorinţă a regimului de a ne izola de ceilalţi, de a ne răpi libertatea. Poate dacă lucrurile ar fi stat altfel, dacă societatea era mai deschisă, iar oamenilor li se dădea posibilitatea de a pleca şi de a munci în afara ţării, puţini ar fi părăsit-o definitiv”, spunea Mihai Leu.

Marele sportiv considera că, în viaţă, e important să ai puterea să mergi înainte. În Germania, deși era campion mondial de juniori, nu i s-a oferit nimic pe tavă. Au fost şi zile în care nu avea ce să mănânce.

Când am ajuns în Germania, aveam 19 ani. Locuiam cu chirie într-un apartament cu două camere, mobilat cu un pat cu arcuri vechi şi stricat şi cu un dulap cu o uşă. Eram singur, iar uneori, când ajungeam acolo după antrenamente, mă puneam în pat şi plângeam de dorul celor de acasă, din România. O perioadă, aproape toţi banii pe care îi câştigam, nu erau mulţi, îi cheltuiam pe convorbirile telefonice. Treptat, situaţia mea s-a schimbat în bine. Am reuşit, ajutat şi de performanţele mele în sport şi de faptul că învăţasem repede limba germană, să obţin mai uşor cetăţenia germană. Apoi, în septembrie 1989, tatăl meu a reuşit să ajungă în Ungaria, trecând ilegal frontiera, iar de acolo l-am adus şi pe el în Germania„, a explicat sportivul în urmă cu câțiva ani.

Un diagnostic grav

În urma unui control amănunțit efectuat în 2014 într-o clinică din Viena, pugilistul a aflat că are cancer de colon.

Mihai Leu a petrecut două luni în spital, a trecut prin două operații, a făcut chimioterapie, a urmat un tratament la Viena și a cunoscut suferința sub toate formele, reușind, pentru un timp să învingă teribila boală.

„Nu sunt bogat, sunt fericit!”

Am avut multe momente grele în viață, dar cred că întotdeauna este cel mai important să înveți din greșeli, să fii optimist, să ai puterea să treci peste ele. Sportul m-a ajutat foarte mult, pentru că în ringul de box iei lovituri. Trebuie să fii în stare să rămâi în picioare, să-ți păstrezi calmul. Tot ce am făcut în sport m-a influențat și în viața de zi cu zi.

Sunt bine, sunt chiar foarte bine, mă simt bine, mă pregătesc de cursă. E totul în regulă. Cel mai important lucru este că am o familie minunată și mă înțeleg foarte bine și cu soția și cu băiatul. În rest, sincer acum, dacă am 100 de lei în buzunar sunt fericit, dacă am numai cinci, sunt la fel de fericit!, spunea Mihai Leu în 2022, pentru click.ro.

Elveția a ajuns la un acord pentru a-și menține și îmbunătăți accesul la piața unică a UE. Un REFERENDUM ar urma până în 2027

0

După mai bine de un deceniu de discuții cu Bruxelles-ul, Elveția a ajuns la un acord pentru a-și menține și îmbunătăți accesul la piața unică a UE.

Acordul – care va fi supus unui referendum – include aceleași probleme spinoase care au afectat relația dintre Marea Britanie și UE, inclusiv contribuțiile la buget, politica de migrație și rolul judecătorilor străini.

Aproape 1.000 de pagini de text, dezvăluite luna trecută după semnarea unui acord în decembrie, vor ancora Elveția mai ferm pe cea mai mare piață unică din lume.

Dacă va fi aprobat, noul cadru obligă Elveția să reflecte modificările legislației UE în mai multe domenii.

„Alinierea dinamică” – adoptarea automată a modificărilor din legislația UE – se referă la șase domenii cheie: recunoașterea reciprocă a standardelor privind mărfurile, electricitate, siguranța alimentară, transportul aerian și terestru și libertatea de circulație.

Elveția ar avea o influență limitată asupra modului în care sunt formulate regulile – lobby pe lângă Bruxelles și membrii UE – niciun cuvânt de spus asupra rezultatului final și s-ar confrunta cu sancțiuni dacă nu implementează modificările. Elveția ar fi obligată să plătească 375 de milioane de euro anual în bugetul UE.

Procesul de adoptare sau respingere a acordului va dura câțiva ani

Mai întâi va fi un proces de consultare publică până în toamnă, apoi textul – posibil cu unele amendamente – va fi înmânat Parlamentului pentru a începe dezbaterea anul viitor.

Guvernul elvețian își propune să organizeze referendumul până în iunie 2027, altfel alegerile naționale din același an vor duce la o amânare pentru 2028.

Acordurile includ o clauză de arbitraj care stipulează că disputele sunt rezolvate de o comisie independentă – mai degrabă decât unilateral de către instanțele UE – pentru a aborda preocupările elvețiene cu privire la suveranitate și autonomie juridică.

Dar atunci când cazul implică dreptul UE, comisia de arbitraj trebuie să ceară Curții Europene de Justiție, cea mai înaltă instanță a blocului, o interpretare obligatorie.

Mișcarea eurosceptică din Elveția

Ca și în Marea Britanie, jurisdicția CEJ și adoptarea „dinamică” a legilor UE au devenit catalizatoare pentru mișcarea eurosceptică din Elveția.

„Adoptarea dinamică a legislației UE și a hotărârilor CEJ schimbă în cele din urmă sistemul de democrație directă din Elveția. Ne scade competitivitatea”, a declarat directorul executiv al Kompass/Europa, Philip Erzinger.

Grupul anti-UE, înființat de miliardari din domeniul fondurilor de investiții private și alți antreprenori, strânge semnături pentru a lansa o inițiativă pentru un vot public pe această temă.

„De exemplu, nu este nevoie de un acord privind libera circulație a persoanelor pentru a angaja oameni din țări străine”, a adăugat Erzinger.

Partidul SVP de extremă dreapta al Elveției este împotriva acordului, care se bucură de sprijinul partidelor de stânga. Partidele centriste, cum ar fi liberalii, nu au luat încă o poziție.

Elvețienii au un sistem adânc înrădăcinat de democrație directă.

„Elvețienii au urmărit întotdeauna aceste actualizări ale legislației UE oricum. Dar vor să aibă capacitatea de a alege. Aceasta este diferența cheie pentru noi”, a spus un finanțator din Zurich.

Există, de asemenea, scenariul în care Elveția ar vota “nu”. În 2021, când Elveția s-a retras din discuții, UE s-a răzbunat prin retrogradarea participării Elveției la programul Orizont Europa. Acest lucru s-ar putea întâmpla din nou dacă acordul nu va fi ratificat până la sfârșitul anului 2028.

Oficialii UE: Menținerea status quo-ului nu este o opțiune

Oficialii UE au declarat pentru Financial Times că menținerea status quo-ului nu este o opțiune.

„Dacă există un vot negativ, UE consideră că acesta trebuie să fie sfârșitul drumului pentru calea bilaterală și tratamentul special pentru Elveția”, a declarat un oficial familiarizat cu situația de la Bruxelles.

Alții, însă, cred că este timpul să se încheie o înțelegere cu cel mai mare partener comercial al Elveției.

„Trăim cu această dramă încă din anii ’90. Europa este cel mai mare partener comercial al nostru și trebuie să rezolvăm problema instituțional, spre deosebire de sector cu sector”, a declarat Jean Keller, șeful managerului de fonduri Quaero Capital din Geneva. „Da, trebuie să ne asigurăm că lucruri precum drepturile lucrătorilor sunt protejate, dar în cele din urmă este imperativ să găsim un cadru durabil pentru a face afaceri în Europa.”

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI:

Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …

vezi toate articolele

ANRE anunță peste 234.000 contracte portate în 2025

George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), a anunțat că din ianuarie 2025 au fost portate peste 234.000 de contracte de energie între furnizori.

În ceea ce privește portarea contractelor de energie, de la începutul anului 2025 și până în prezent s-au înregistrat 234.000 de transferuri între furnizori, iar numai în luna iunie au fost 108.000 de contracte portate.

Un furnizor a câștigat în iunie peste 83.000 de clienți noi, iar un altul aproape 11.000.

De asemenea, Niculescu a mai anunțat că ANRE a declanșat o acțiune de control după ce un furnizor nu a transmis notificări privind modificările de preț către 1,1 milioane de clienți.

CITIȚI ȘI:

Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …

vezi toate articolele

Războiul invizibil: Rusia a infiltrat lanțurile logistice NATO care aprovizionează Ucraina

0

Un raport amplu, publicat de autoritățile poloneze la finalul lunii mai, scoate la iveală dimensiunea unei campanii cibernetice rusești desfășurate în tăcere timp de peste trei ani. Ținta: lanțurile logistice care alimentează Ucraina cu ajutor militar occidental.

Arme cu destinația Ucraina/FOTO:Arhiva

Potrivit concluziilor formulate de Serviciul de Contrainformații Militare din Polonia (SKW) și Agenția de Securitate Internă (ABW), Rusia — prin intermediul unității militare GRU 26165, cunoscută și ca APT28 sau „Fancy Bear” — a desfășurat atacuri cibernetice complexe asupra infrastructurii critice din mai multe state NATO, relatează euromaidanpress.com.

Printre țintele atacurilor: noduri logistice din Polonia, puncte de trecere a frontierei și companii din domeniul transporturilor, telecomunicațiilor și IT. Obiectivul: obținerea de informații strategice privind fluxul de echipamente și muniții către Ucraina.

Operațiune GRU cu sprijin logistic și informatic extins

Campania, inițiată imediat după declanșarea invaziei ruse la scară largă în februarie 2022, a exploatat vulnerabilități informatice deja cunoscute — precum cele din Microsoft Outlook sau WinRAR — dar și breșe de securitate în aplicații de tip remote desktop și camere video conectate la internet.

Unitatea GRU implicată — 85th Main Special Service Centre — a vizat în special companii de logistică, aeroporturi, porturi maritime, infrastructura de management al traficului aerian, dar și rețelele IT ale unor instituții guvernamentale și firme private din Polonia, Ucraina, Germania, Franța, Italia, România, Slovacia și SUA.

Raportul a fost elaborat în colaborare cu instituții de intelligence și securitate cibernetică din Statele Unite (NSA, FBI), Marea Britanie, Germania, Canada, Franța, Estonia, Cehia și alte state europene.

Infiltrare discretă, acces de lungă durată

Atacurile au fost construite pe tehnici de tip spearphishing — e-mailuri personalizate care imitau corespondențe oficiale pentru a păcăli angajații să furnizeze date de acces. Odată intrați în sistem, atacatorii utilizau instrumente de escaladare a privilegiilor și malware dedicat (HEADLACE, MASEPIE) pentru a menține accesul și a extrage documente, credențiale și informații despre transporturile militare.

În multe cazuri, atacurile au fost imposibil de detectat luni sau chiar ani, GRU folosind aplicații legitime dar vulnerabile pentru a se mișca lateral în rețelele informatice compromise. Infrastructura Windows — în special controller-ele de domeniu și bazele de date Active Directory — a fost ținta favorită.

Camere de supraveghere, transformate în ochi ai GRU

Unul dintre cele mai tulburătoare elemente relevate de raport este utilizarea masivă a camerelor video civile conectate la internet. Potrivit SKW, peste 10.000 de astfel de dispozitive — din Polonia, Ucraina, Slovacia, România și alte state din regiune — au fost accesate de GRU folosind parole implicite sau protocoale nesecurizate. Imaginile obținute în timp real au permis cartografierea traseelor de transport ale convoaielor cu ajutoare militare sau umanitare.

Acest tip de spionaj pasiv, aproape invizibil, oferă un avantaj operațional considerabil Rusiei, mai ales în contextul în care multe dintre aceste puncte logistice nu sunt considerate, în mod tradițional, ținte militare.

Ținte diverse: de la producători de echipamente feroviare la firme IT

Raportul identifică victime dintr-o gamă variată de sectoare:

-companii de transport și logistică implicate în livrarea de echipamente militare;

-servicii de management al traficului aerian și comunicații radar;

-furnizori de servicii IT;

-infrastructură maritimă și portuară;

-producători de sisteme de control industrial și administratori de linii feroviare.

Multe dintre companiile afectate nu aveau cunoștință de accesul neautorizat. În unele cazuri, atacatorii modificau regulile de redirecționare a e-mailurilor sau programau sarcini automate pentru a reinfecta sistemele după fiecare actualizare de securitate.

Răspuns internațional și recomandări stricte de securitate

În plus față de diagnosticul campaniei GRU, raportul conține peste 40 de pagini de recomandări tehnice. Printre cele mai importante măsuri propuse:

-aplicarea imediată a patch-urilor pentru vulnerabilități cunoscute;

-implementarea autentificării multifactor și a principiului de „cel mai mic privilegiu”;

-auditarea tuturor aplicațiilor de acces de la distanță și a regulilor de redirectare a e-mailurilor;

-dezactivarea protocoalelor nesigure precum Telnet, SMBv1 sau RTSP;

-schimbarea imediată a parolelor implicite și actualizarea firmware-ului camerelor de supraveghere.

Apelul Poloniei: „Presupuneți că sunteți o țintă”

Într-o declarație publică, ministrul digitalizării din Polonia, Krzysztof Gawkowski, a avertizat că spațiul cibernetic este acum un câmp de luptă veritabil, iar companiile și instituțiile din țările NATO trebuie să își asume că sunt vizate de serviciile ruse.

„Trebuie să vorbim deschis despre aceste atacuri. Este responsabilitatea noastră să informăm, să prevenim și să construim o reziliență reală — împreună, dincolo de granițe.”

Adolescenți recrutați prin Telegram. Cum transformă Rusia copiii ucraineni în instrumente de război

0

Războiul informațional și tactic dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei nu se mai limitează de mult la frontul convențional. Potrivit unei investigații recente publicate de Financial Times, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a început, în mod sistematic, să recruteze adolescenți ucraineni, în special din rândul celor vulnerabili — orfani, copii strămutați sau cu dificultăți financiare — pentru misiuni de sabotaj și spionaj împotriva propriului stat.

Adolescenții ucraineni, ținta agenților ruși/FOTO:X

Utilizând canale larg răspândite de comunicare — de la Telegram la Discord, WhatsApp sau Viber — agenții ruși le promit acestor tineri „câștiguri rapide” pentru sarcini care, în realitate, implică activități ilegale cu potențial letal: incendierea unor obiective militare, documentarea pozițiilor de apărare antiaeriană sau chiar atentate sinucigașe.

De la selfie-uri în fața cazărmii la incendieri de comisariate

„Campania de recrutare a început în primăvara anului 2024 cu misiuni minore – incendierea unor mașini sau a transformatoarelor de electricitate din apropierea liniilor feroviare. Treptat, aceste acțiuni au devenit mai sofisticate”, a explicat purtătorul de cuvânt al SBU, Artem Dehtiarenko.

Datele furnizate de Serviciul de Securitate al Ucrainei arată că peste 700 de adolescenți au fost identificați ca fiind implicați în activități de sabotaj sau spionaj în favoarea Rusiei. Aproximativ 25% dintre aceștia aveau sub 18 ani. Autoritățile susțin că majoritatea cunoșteau natura ilegală a sarcinilor, dar în unele cazuri au fost pur și simplu înșelați.

Adolescenții sunt mai ușor de manipulat, nu pot anticipa consecințele faptelor lor, iar rușii exploatează exact această vulnerabilitate”, a spus Dehtiarenko.

Rețete simple, metode sofisticate

Mecanismul de recrutare urmează o schemă standardizată:

-adolescenții sunt abordați de anonimi care le promit bani în schimbul unor acțiuni aparent inofensive;

-după acceptare, primesc coordonate, indicații și un tarif – între 100 și 1000 de dolari în funcție de complexitate;

-inițial, misiunile presupun doar realizarea de fotografii sau înregistrări video cu obiective strategice;

-ulterior, aceștia sunt instruiți cum să plaseze dispozitive explozive pe autovehicule sau să incendieze infrastructură energetică;

-în unele cazuri, metodele de recrutare au fost camuflate sub forma unor „jocuri de tip vânătoare de comori”, în care tinerii credeau că participă la o competiție cu miză financiară.

-O altă metodă alarmantă documentată de SBU constă în asumarea de false identități de către recrutorii ruși – aceștia se prezintă ca oficiali ucraineni și conving adolescenții, prin manipulare și șantaj emoțional, să execute acte de sabotaj în numele propriului stat.

O formă de război psihologic

Acest tip de acțiune se înscrie într-un registru tot mai agresiv de „război hibrid”, în care granițele dintre combatant și civil, între militar și civil neînarmat, devin din ce în ce mai estompate.

În fond, observă analiștii, utilizarea deliberată a unor minori în acțiuni paramilitare nu este doar un abuz flagrant al normelor internaționale, ci și o formă cinică de război psihologic: în momentul în care o țară este nevoită să-și aresteze propriii adolescenți pentru fapte de trădare, demoralizarea socială devine un obiectiv atins.

Angajaţii Guvernului nu mai au voie să folosească holul de onoare. Interdicția a fost impusă de Ilie Bolojan: Ce a mai cerut premierul în urma „inspecției” de marți

0

Premierul a făcut marți o inspecție în clădirea Guvernului, potrivit unor surse Antena 3 CNN: Ilie Bolojan a verificat parterul, solicitând ca spațiul să fie reamenajat și le-a interzis angajaţilor să folosească holul de onoare.

Bolojan a vrut să vadă în ce condiții lucrează angajații Guvernui. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Este vorba mai degrabă despre măsuri organizatorice de care premierul a ținut să se ocupe, nu despre o interacțiune directă a lui Ilie Bolojan cu angajații, potrivit sursei citate. 

 Ilie Bolojan a cerut casarea canapelelor

Premierul a cerut şi casarea sau schimbarea canapelelor din holul pe care se ajunge în sala de ședințe a Guvernului. 

Premierul a vrut să vadă în ce condițiile lucrează angajații Guvernului

Premierul Ilie Bolojan a intrat în birourile ocupate de IT-iști dar și în alte spații de lucru, pentru a vedea în condițiile lucrează angajații. 

Statul român a pierdut licitația pentru reabilitarea Palatului Victoria

Sursele citate de Antena 3 spun că premierul este conștient că Palatul Victoria se află  într-o stare de degradare. Clădirea ar fi putut fi reabilitată cu fonduri europene, însă statul român a pierdut această șansă întrucât licitația nu a fost organizată la timp, potrivit sursei citate.

Pantera neagră care a stârnit panică în Bulgaria și România ar fi, de fapt, doar un câine de talie mare

0

Experții bulgari sunt de părere că pantera neagră dispărută din Bulgaria nu ar fi decât un câine de talie mai mare. Astfel, a fost ridicată interdicția de a intra în regiunea Platoului Șumen.

Pantera nu ar fi decât un câine de talie mare/FOTO: Pexels

Stoyan Lazarov, profesor universitar și zoolog la Muzeul Național de Istorie Naturală al Academiei Bulgare de Științe, a declarat pentru Nova TV că urma de labă prezentată ca dovadă ar putea fi de fapt a unui câine mare.

În ciuda îngrijorărilor inițiale, nu a apărut nicio dovadă solidă care să confirme existența unei pantere negre evadate în zonă.

Lazarov și-a exprimat scepticismul cu privire la veridicitatea unui videoclip larg difuzat care ar fi arătat animalul.

El a subliniat că, dacă creatura ar fi fost crescută în captivitate, probabil că nu s-ar fi adaptat la vânarea prăzii sălbatice și ar fi căutat în schimb surse de hrană ușoare în apropierea așezărilor umane, cum ar fi găini, câini vagabonzi sau pisici.

Potrivit expertului, un astfel de animal ar avea puține motive să se ascundă în păduri dense, preferând să rămână aproape de sate și cătune unde hrana este mai accesibilă. El a mai menționat că prădătorul nu ar ataca oamenii decât dacă ar fi provocat și a sugerat că, dacă animalul ar fi capturat, cel mai bine ar fi să fie adăpostit într-o grădină zoologică.

Pantera neagră a fost observată pentru prima dată acum câteva zile în orașul Ruse, Bulgaria. Felina a fost căutată intens în ultimele săptămâni pe platoul Șumen, iar un șofer a susținut că a văzut-o trecând pe lângă mașina sa. În ciuda verificărilor și monitorizării zilnice efectuate de echipele locale în ultima săptămână, pantera neagră nu a lăsat urme fizice, au declarat autoritățile bulgare.    

În data de 29 iunie, ora 15:55, Poliția Giurgiu a primit un apel la 112 de la un bărbat care a afirmat că, cu aproximativ trei ore înainte, în localitatea Puieni, ar fi observat urme lăsate de un animal sălbatic, posibil pantera dispărută din Bulgaria.

Ulterior, în noaptea de duminică spre luni, un alt apel a sesizat prezența panterei în zona Istru, tot în municipiul Giurgiu. De data aceasta, apelul a fost direcționat către Jandarmeria Județeană Giurgiu, care a efectuat verificări, dar fără rezultate clare.

Ajunși la fața locului, jandarmii au constatat faptul că animalul descris de apelant nu se afla în zonă. Totodată, nu au fost găsite alte urme sau indicii”, se precizează în comunicatul transmis de Inspectoratul de Jandarmi Județean Giurgiu.

Președintele Fed îi răspunde lui Trump că nu a redus dobânzile din cauza TARIFELOR vamale /„Prognozele privind inflația au crescut”

Rezerva Federală, instituția bancară centrală din Statele Unite, ar fi redus dobânda de referință dacă președintele Donald Trump nu ar fi impus tarife vamale, afirmă președintele Fed, Jerome Powell, răspunzând criticilor liderului de la Casa Albă.

”Economia SUA este într-o situație destul de bună, inflația a scăzut până aproape de 2,0%, are o medie de 2,3%, iar nucleul inflației este la nivelul de 2,7%, rata șomajului este de 4,2%. Este o economie solidă. Dacă am ignora taxele vamale o secundă, inflația s-ar comporta exact cum ne așteptam și sperăm că așa va fi. Deocamdată, nu am observat efecte ale tarifelor, dar nu le-am fi așteptat până acum, am spus mereu că momentul adecvat, cuantumul și persistența inflației vor fi foarte incerte, dar am îmbunătățit situația. Urmărim evoluțiile, ne așteptăm la cifre mai mari în cursul verii, dar suntem pregătiți de surprize, pot fi cifre mai mari sau mai mici, mai devreme sau mai târziu”, a afirmat Jerome Powell, la Forumul anual al Băncii Centrale Europene (BCE), desfășurat în Sintra, Portugalia.

Întrebat dacă Rezerva Federală (Fed) ar fi redus deja dobânzile dacă nu ar fi fost taxele vamale, Jerome Powell a confirmat abordarea.

”Cred că este corect, noi am menținut nivelul dobânzilor când am observat cuantumul tarifelor, iar toate prognozele privind inflația au crescut ca efect al tarifelor. Noi nu am reacționat excesiv, chiar nu am reacționat deloc, ci pur și simplu avem răbdare, ținând cont de faptul că economia SUA este într-o situație bună, credem că este prudent să așteptăm și să aflăm mai multe, pentru a ști ce efecte pot apărea. Deocamdată, nu au apărut, așteptăm”, a subliniat președintele Fed.

Președintele SUA, Donald Trump, critică în mod constant refuzul Rezervei Federale (Fed) de relaxare a politicii monetare. Luni, Trump a prezentat o listă a dobânzilor din zeci de țări, cele mai multe din Europa, notând că Statele Unite sunt la finalul clasamentului.

”Președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, care acționează mereu prea târziu, și celorlalți membri ai Comitetului Fed ar trebui să le fie rușine pentru că permit să se întâmple acest lucru Statelor Unite. Au una dintre cele mai ușoare poziții de prestigiu din SUA, dar au eșuat și continuă să facă acest lucru. Dacă și-ar face treaba cum trebuie, țara noastră ar economisi mii de miliarde de dolari din dobânzi. (…) Ar trebui să plătim dobânzi de doar 1,0% sau chiar mai bine”, a afirmat Donald Trump.

Foto: Profimedia

Video: Bloomberg TV

Citește și:

VIDEO Comisia Europeană denunță controalele în interiorul Spațiului SCHENGEN /„Regulile sunt clare, sunt permise în anumite condiții”

Senatul SUA a ADOPTAT planul fiscal propus de Trump, dar proiectul va merge din nou în Camera Reprezentanților

Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …

vezi toate articolele

Guvernul BOLOJAN anunță că va prezenta miercuri sau joi pachetul de măsuri fiscale. Vor fi negocieri cu Comisia

Guvernul condus de Ilie Bolojan ar urma să prezinte miercuri sau joi, după negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene, întreg pachetul fiscal, care cuprinde și tăierile bugetare. Anunțul  a fost făcut de vicepremierul Dragoș Anastasiu.

Într-o intervenție la Digi 24, Anastasiu a declarat că: „Mâine sau poimâine (miercuri sau joi) probabil vor fi terminate negocierile cu investitorii, cu finanțatorii noștri și atunci vom ieși cu întreg pachetul fiscal, cred că și în secunda asta în care noi vorbim se discută cu finanțatorii noștri și vom ieși cu acest pachet”.

Anastasiu mai precizează că timpul rămas pentru dezbaterea măsurile este extrem de scurt.

„De acolo sunt toate agențiile de rating care sunt importante și de aici se trag o serie întreagă de alți investitori. Tăierile bugetare fac parte din pachetul fiscal. Noi avem un pachet fiscal și tăieri și creșteri de venituri. Așteptăm mâine pachetul fiscal, este un pachet mai larg, o să fie o ordonanță iarăși denumită Trenuleț cu multe lucruri pe care le vom decide final. Cred că mâine va fi decizia finală și veți vedea atunci cu ce ieșim. Din păcate cu foarte puțin timp de consultare, cu foarte puțin timp de dezbatere. De ce? Pentru că suntem cu spatele la zi din punct de vedere timp.”, mai spune vicepremierul independent.

„Pe 7 iulie noi trebuie să avem un pachet trecut printr-o legiferare. Că se cheamă ordonanță, că se cheamă asumare, va trebui să decidă coaliția de guvernare. Dar noi, dacă nu avem acest pachet trecut într-o formă sau alta, vine vara, ne ducem în septembrie-octombrie. În această perioadă agențiile de rating vin în România și nu scăpăm de cel mai crunt scenariu pe care am putea să ni-l imaginăm și care se cheamă scăderea rating-ului de țară, adică la ce avem acum la ceea ce se cheamă junk, adică nerecomandat investițiilor”, a mai spus Dragoș Anastasiu.

Între timp, bugetarii din mai multe instituții protestează ca urmare a măsurilor ce urmează să fie luate.

CITIȚI ȘI:

Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …

vezi toate articolele

Macron și Putin, prima convorbire telefonică după aproape trei ani: Ucraina și programul nuclear din Iran, pe agenda discuțiilor

0

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut marți, 1 iulie, o convorbire telefonică de peste două ore cu omologul său rus, Vladimir Putin – prima discuție directă între cei doi lideri din septembrie 2022.

După declanșarea invaziei în Ucraina mulți lideri au întrerupt comunicarea cu Rusia. FOTO: EPA-EFE

Discuțiile au vizat două subiecte majore de securitate internațională: războiul din Ucraina și programul nuclear al Iranului, potrivit unui comunicat oficial al Palatului Élysée, citat de AFP și News.ro.

Președintele francez a reafirmat sprijinul „de neclintit” al Franței față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. El a cerut „instaurarea cât mai rapid posibil a unei încetări a focului” și lansarea unor negocieri de pace care să conducă la „o soluție solidă și durabilă” pentru conflict.

În replică, liderul de la Kremlin a susținut, potrivit agenției ruse TASS, că războiul din Ucraina este „o consecință directă a politicii statelor occidentale”, care „au ignorat ani de zile interesele de securitate ale Rusiei, au creat o bază antirusă în Ucraina și au tolerat încălcări ale drepturilor rezidenților rusofoni”.

Putin a adăugat că orice eventual acord de pace trebuie să fie „pe termen lung”.

Un alt subiect al discuției: dosarul nuclear iranian

Pe tema programului nuclear al Iranului, cei doi lideri au convenit să-și „coordoneze demersurile” și „să revină curând cu o nouă discuție”. Macron a subliniat necesitatea ca Teheranul să respecte angajamentele asumate și a cerut reluarea activității inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) în Iran.

La rândul său, Vladimir Putin a declarat că este important ca Iranului să-i fie respectat dreptul la utilizarea pașnică a energiei nucleare, dar și ca Teheranul să coopereze pe deplin cu AIEA.

Macron a pledat pentru o soluție diplomatică „durabilă și exigentă” în privința programului nuclear, a rachetelor Iranului și a rolului regimului de la Teheran în regiune.

Primă conversație după ruperea legăturilor diplomatice

Această convorbire marchează o reluare a contactului direct între un lider occidental și președintele rus, într-un context în care majoritatea liderilor europeni și nord-americani și-au întrerupt comunicarea cu Kremlinul după declanșarea invaziei în Ucraina, la 24 februarie 2022.

În noiembrie 2024, Vladimir Putin își exprima regretul că „liderii occidentali nu-l mai sună”, declarând în cadrul Forumului de la Valdai că Rusia „nu are nimic împotriva reluării contactelor”.

Donald Trump ia în calcul expulzarea lui Elon Musk. „Să-și închidă buticul și să se întoarcă acasă, în Africa de Sud”

0

Donald Trump a lăsat să se înţeleagă că ar putea lua în calcul expulzarea lui Elon Musk din Statele Unite, în urma criticilor lansate de miliardar la adresa proiectului de buget şi a amenințărilor lui Musk că ar putea finanța un nou partid împotriva republicanilor.

Donald Trump ia în calcul expulzarea lui Elon Musk. FOTO: Shutterstock

Președintele american Donald Trump a declarat marți că va „examina” posibilitatea expulzării lui Elon Musk, CEO-ul Tesla și SpaceX, după ce miliardarul a criticat în termeni duri proiectul de buget pe care administrația de la Washington încearcă să îl adopte în Congres.

Donald Trump a sugerat că organizația federală Comisia pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), pe care Elon Musk a condus-o înainte de a părăsi administrația la sfârșitul lunii mai pentru a se dedica afacerilor sale, ar putea fi folosită pentru a elimina subvențiile publice de care beneficiază companiile controlate de miliardarul căzut în dizgraţie.

Întrebat de un jurnalist dacă ia în considerare expulzarea antreprenorului sud-african, Trump a răspuns: „Nu știu. Va trebui să examinez această opțiune.”

„Am putea pune DOGE pe Elon. Știți ce este DOGE? DOGE este monstrul care, poate, ar trebui să se întoarcă și să-l mănânce pe Elon”, a adăugat apoi Donald Trump, într-o manieră ironică.

DOGE are atribuții de reducere a cheltuielilor federale, acțiuni care în trecut au fost aplicate într-un mod considerat brutal.

De asemenea, Donald Trump a criticat dependența companiilor lui Elon Musk de subvențiile federale, afirmând pe rețeaua sa Truth Social că „Elon primește poate mai multe subvenții decât orice alt individ din istorie, de departe, și fără aceste subvenții, Elon ar fi trebuit probabil să-și închidă buticul și să se întoarcă acasă, în Africa de Sud.”

Trump a subliniat că eliminarea sprijinului federal pentru lansările de rachete, sateliți sau producția de vehicule electrice ar însemna economii uriașe pentru Statele Unite.

Conflictul dintre Trump și Musk nu este unul nou. Cei doi au fost apropiați în perioada campaniei lui Trump și la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, însă relația lor s-a deteriorat rapid, iar schimburile de replici publice au devenit tot mai agresive.

Recent, Musk a calificat proiectul de buget propus de Trump drept „o abominație respingătoare” și a avertizat că, dacă acesta va fi adoptat, va susține financiar crearea unui nou partid, precum și candidați rivali republicanilor la alegerile primare. Miliardarul a transmis pe platforma X: „VOX POPULI VOX DEI. 80% au votat pentru un nou partid” și a reluat că tot ceea ce își dorește este „să nu ducem America la faliment”.

Potrivit lui Musk, proiectul de buget ar putea duce la o creștere record a plafonului datoriei cu 5.000 de miliarde de dolari, o perspectivă pe care o consideră catastrofală pentru stabilitatea economică a Statelor Unite.