Consiliul Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN) se reunește marți, la Luxemburg, luând în discuție mecanismul de redresare și reziliență, extinderea zonei euro, Pactul de stabilitate și de creștere, programul de lucru al președinției, Semestrul european 2025 și reuniunea G20 din 17-18 iulie 2025. Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, a anunțat că pe agendă se află și noul set de recomandări din partea Comisiei Europene privind procedura de deficit excesiv începută în 2020.
„Astăzi are loc reuniunea Consiliului miniștrilor de finanțe din statele membre UE (EcoFin). Pe agendă se află și noul set de recomandări din partea Comisiei Europene privind procedura de deficit excesiv începută în 2020. Da, 2020 – exact așa scrie în documentul oficial.
Totodată, Comisia Europeană urmează să revizuiască în jos prognozele de creștere economică, ca urmare a blocajului economic din România generat de instabilitatea politică de la începutul anului și de măsurile fiscale adoptate recent”, a transmis Victor Negrescu pe Facebook.
Potrivit vicepreședintelui Parlamentului European, miniștrii de finanțe vor aproba marți și decizia prin care 15 state membre au solicitat o creștere a deficitului cu 1,5% pentru apărare, precum și anumite modificări în planurile de redresare. El a adăugat că „România nu se află pe listă”.
„Se va lua notă de pachetul fiscal propus ieri, însă se va solicita ca măsurile să fie implementate corespunzător pentru a recâștiga încrederea partenerilor. România trebuie să propună măsuri financiare sustenabile și eliminarea privilegiilor nejustificate”, a precizat eurodeputatul.
Victor Negrescu a subliniat că „primul obiectiv trebuie să fie scăderea dobânzilor obținute pe piețele internaționale, prin îmbunătățirea ratingului de țară. Al doilea e să evităm sancțiunile”.
„Dacă tăierea fondurilor UE este improbabilă, pentru că ar afecta economia UE, aplicarea de penalități financiare poate să fie discutată în toamnă. Personal, voi face tot ce pot pentru a evita aceste sancțiuni așa cum, anul trecut, când puțini credeau acest lucru posibil, am fost printre cei care au ajutat România să obțină un plan pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar.
Comunicatul și conferința de presă de după EcoFin vor transmite un semnal important. Mă aștept ca partenerii europeni să susțină o idee în care cred cu tărie: România are nevoie de măsuri pentru creștere și stimulare economică. Creșterea încasărilor se face și prin dezvoltare, nu doar prin tăieri. Este esențial să recâștigăm încrederea investitorilor, să oferim populației speranța că aceste măsuri sunt temporare și, mai ales, să prezentăm o viziune economică pe termen mediu și lung, valorificând toate fondurile europene disponibile”, a mai precizat el.
Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la …
Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a declarat, marți, că decizia președintelui SUA, Donald Trump, de a impune tarife de 25% pe bunurile japoneze este „cu adevărat regretabilă”, exprimându-și, totuși, deschiderea de a continua negocierile pentru un eventual acord comercial.
Ishiba a afirmat că Guvernul nu va ezita să apere interesele naționale în cadrul viitoarelor negocieri, promițând să facă tot posibilul pentru a atenua impactul creșterii iminente a tarifelor asupra economiei japoneze.
„Vom continua să ne angajăm în negocieri cu Statele Unite pentru a explora posibilitatea de a ajunge la un acord reciproc avantajos, protejând, în același timp, interesele noastre naționale”, a declarat Ishiba.
Negocierile anterioare dintre Tokyo și Washington privind un acord comercial nu au dus la progrese majore.
Deși Trump a apelat la tarife pentru a remedia ceea ce consideră a fi un dezechilibru comercial, o taxă de 25% pe vehicule ar dauna grav industriei japoneze, care se bazează pe companii precum Toyota și Honda.
„Din păcate, încă nu am ajuns la un acord, deoarece există divergențe între noi. Japonia a evitat să facă ușor concesii, cerând și protejând ceea ce este necesar”, a evidențiat premierul, citat de agenția de presă Kyodo News.
Trump ia în considerare o modificare a tarifelor
Înaintea alegerilor pentru Camera Consilierilor din 20 iulie, Ishiba a susținut că negocierile conduse de Ryosei Akazawa au contribui la menținerea „suspendării” tarifelor americane.
Trump amenințase anterior că va impune tarife vamale de 30-35%. Noua taxă de 25% urmează să intre în vigoare pe 1 august.
„Vă rugăm să înțelegeți că cifra de 25% este mult mai mică decât cea necesară pentru a elimina dezechilibrul deficitului comercial pe care îl avem cu țara dumneavoastră”, a transmis Trump.
„Aceste tarife pot fi modificate, în creștere sau în scădere, în funcție de relația noastră cu țara dumneavoastră”, a subliniat Trump.
Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, …
Premierul Dorin Recean subliniază că votul nu se negociază cu oligarhii fugari, iar Parlamentul de la Chișinău trebuie să rămână vocea moldovenilor, nu să devină un instrument al Kremlinului. Această afirmație a fost făcută pe fondul avertizărilor privind ingerința Moscovei în alegerile parlamentare.
Premierul moldovean accentuează că democrația nu este de vânzare. FOTO: Facebook
„Democrația nu este de vânzare. Votul nu se negociază de oligarhii fugari. Moldova nu se mai întoarce în trecut iar Parlamentul Republicii Moldova trebuie să rămână vocea poporului nostru, nu să devină un instrument al Kremlinului”, a afirmat premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, în timpul conferinței regională 2025 „Banii în politică – Bani, Securitate și Democrație: Apărarea integrității electorale în era digitală”, eveniment desfășurat în perioada 8-9 iulie la Chișinău de Comisia Electorală Centrală (CEC).
Totodată, Dorin Recean a vorbit despre cum Moscova încearcă să influențeze votul, subliniind că ,,pe lângă banii virați prin conturi false, există și cei care folosesc criptomonede pentru a finanța interpuși, iar experții ruși testează limitele instituțiilor noastre prin mai multe feluri”.
provocarea crizelor energetice de la începutul acestui an;
destabilizarea economică continuă în regiunea transnistreană;
utilizarea inteligenței artificiale pentru dezinformare sofisticată”, a adăugat oficialul moldovean.
Avertismentul premierului de la Chișinău
Dorin Recean a mai avertizat că un aspect și mai îngrijorător este apariția partidelor- fantomă ,,care par pro-europene, dar sunt finanțate din Rusia pentru a forța o majoritate pro-Kremlin în Parlament. Vreau să fie clar: Republica Moldova nu va permite ca cineva să dirijeze din exterior alegerile noastre. Vom folosi toate instrumentele disponibile pentru a proteja suveranitatea, democrația și viitorul european al țării. Stimați participanți, în această toamnă, Republica Moldova își va alege Forul Legislativ. Acest scrutin trebuie să fie curat, liber și finanțat corect. Altfel, ne expunem riscului de a fi manipulați, cumpărați și, în ultimă instanță, subminați”.
Premierul a accentuat că țara sa se află în plin proces de pregătire pentru aderarea la Uniune.
„Drumul nostru spre Uniunea Europeană presupune standarde, reguli și integritate. Iar noi suntem hotărâți să ne ridicăm la înălțimea acestor așteptări – așteptările cetățenilor Republicii Moldova”, a punctat premierul Dorin Recean.
Scrutin cu miză importantă
Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt programate pentru data de 28 septembrie. Scrutinul are o miză extrem de importantă pentru țară care aspiră să adere la Uniunea Europeană. Liderii de la Chișinău au avertizat că Moscova va încerca să influențeze votul cu scopul de a instala o guvernare pro-rusă și de a deturna ulterior parcursul european al Republicii Moldova.
Anul trecut, Moscova a interferat în alegerile prezidențiale și în referendumul pro-UE din toamnă, implementând această strategie prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor.
Conform autorităților moldovene, zeci de mii de cetățeni ar fi fost mituiți. Rețeaua masivă de cumpărare a voturilor ar fi fost executată de Ilan Șor, dar orchestrată de serviciile speciale rusești.
Instrumentul Moscovei
Ilan Șor, considerat principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Republicii Moldova, se ascunde la Moscova din iarna anului trecut pentru a scăpa de justiția de la Chișinău.
Prorusul Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru implicarea în furtul miliardului, acuzații pe care le neagă.
Liderul AUR, George Simion și deputații români de extremă-dreapta din Parlamentul European au fost ironizați de propriii aliați politici, care au criticat moțiunea de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
George Simion a fost ironizat în Parlamentul European FOTO Reuters
Copreședintele grupului conservatorilor și reformiștilor europeni (ECR), Nicola Procaccini, a urcat la tribună pentru a ataca propria sa familie politică, în special delegațiile Poloniei și României, care au promovat moțiunea de cenzură.
Procaccini a semnalat că, în opinia sa, moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen este o eroare strategică.
El a susținut că votul nu ar face decât să le permită verzilor și socialiștilor să-și reafirme „majoritatea Ursula”, tocmai în momentul în care „o majoritate de centru-dreapta” începea să câștige teren.
Procaccini a argumentat că actuala Comisie este cea mai de dreapta din istorie, cu un vicepreședinte executiv aparținând grupului ECR, și că tabăra conservatoare obține victorii importante în domeniile dereglementării și migrației.
Prevestind eșecul moțiunii, Procaccini a adăugat: „Din păcate, unora le place să piardă, atât acasă, cât și aici” – o referire aparentă la înfrângerea liderului AUR, George Simion, la alegerile prezidențiale din România, notează POLITICO.
Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, a depus la sfârșitul lunii iunie o moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, pe care a acuzat-o de lipsă de transparență și abuz de putere.
Moțiunea a fost dezbătută luni în plenul Parlamentului European, iar votul cu apel nominal va avea loc joi.
CSM, care atrage atenția, marți, că deficitul de judecători în România – care a ajuns la 13% – este imposibil de acoperit în prezent, întrucât concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate prin act normativ, împreună cu orice concurs de ocupare a posturilor din instituțiile publice.
Locurile vacante nu pot fi completate pe termen scurt, spune CSM. FOTO Inquam photos/Octav Ganea
„În perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2024, la nivel naţional, s-a înregistrat un volum total de activitate de 3.655.103 dosare, cumulat cu toate stadiile procesuale de la toate instanţele, faţă de 3.214.079 dosare în anul 2023, ceea ce corespunde unei creşteri de 13,72% comparativ cu perioada similară anterioară”, precizează CSM, marți, într-o postare pe Facebook.
Încărcătura pe judecător în anul 2024
Consiliul Superior al Magistraturii arată câte dosare a avut de soluţionat în medie un judecător la nivel naţional, anul trecut: la curţile de apel – 606 dosare pe an;, la tribunale – 982 de dosare pe an; la judecătorii – 1519 dosare pe an.
„La 01 ianuarie 2024, dintr-o schemă de 5066 de posturi de judecător, erau ocupate 3903 posturi, fiind vacante 1163 de posturi. În urma demersurilor realizate de CSM, la 31 decembrie 2024, din totalul de 5071 de posturi de judecător la finalul anului (cu luarea în considerare a posturilor alocate din fondul de rezervă care justifică diferenţa de 5 posturi faţă de 01 ianuarie 2024), erau ocupate 4251 de posturi de judecător, fiind vacante 820 de posturi”, a explicat CSM.
Deficitul de personal, „imposibil de acoperit în prezent”
Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că încărcătura pe judecător a crescut exponențial, fiind cu 45% mai mare decât în anul 2020 raportat la gradul de ocupare al schemelor şi creşterea numărului de dosare cu o treime.
„La data de 01 iulie 2025, exista un deficit de judecători în România de 13%, fiind vacante peste 660 de posturi. Locurile vacante nu pot fi completate pe termen scurt, deficitul de personal fiind imposibil de acoperit în prezent, întrucât concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate prin act normativ, împreună cu orice concurs de ocupare a posturilor din instituţiile publice”, precizează CSM.
Amintim că CSM a avertizat, luni, asupra unui blocaj grav în justiție, cauzat de refuzul sau întârzierea semnării decretelor de pensionare și numire a judecătorilor de către președintele Nicușor Dan și i-a trimis acestuia o scrisoare deschisă.
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a lansat un atac la adresa consilierilor locali USR, acuzându-i de populism și lipsă de responsabilitate fiscală, numindu-i „papagali”. Aceștia au propus amânarea unui proiect de hotărâre privind actualizarea tarifelor de transport public operate de CTP Cluj-Napoca.
Ședința Consiliului Local a avut loc luni, 7 iulie. FOTO: captură video YouTube/Primăria Cluj-Napoca
„Noi din 2022 nu am actualizat tarifele la CTP. Dacă nu o facem, avem alternativa să îi trimitem în faliment. Dacă facem politica USR, CTP intră în faliment sigur, astea cu gratuități totale și să vină din cer totul și să fie bine”, a spus Boc.
Edilul a acuzat USR de ipocrizie, spunând că partidul susține majorări fiscale la nivel național, dar cere gratuități la nivel local:
„Asta sunteți voi, USR, la nivel național sunteți cu TVA în gură și susțineți majorarea, la nivel local dacă se poate totul gratis. Fiți realiști oameni buni, nu vă distrugeți preferința politică cu asemenea susțineri, că vă descalificați.”
Boc a mai afirmat că un partid cu pretenții de guvernare trebuie să dea dovadă de coerență și responsabilitate, indiferent de nivelul administrației:
„Vorbiți aceeași limbă a seriozității, dacă nu vreți să vă descalificați. Dacă vreți să fiți un partid responsabil, fiți și la București și la Cluj responsabili, nu papagali și populiști la Cluj, iar responsabili la București când e nevoie. Una e să fii responsabil, alta e să fii populist. Ar fi bine să vă uitați în oglindă. Ce spun cei de la București: responsabilitate, ce spun eu de la Cluj: Populism. În care oglindă mă regăsesc eu? Oglindă, oglinjoară, care e cea mai deșteaptă din țară, cea de la București sau cea de la Cluj? De unde să dau bani suplimentari pentru subvenție suplimentară? De acolo, de la voucherele culturale și sporitve pe care tocmai le-ați votat cu două mâini”, a declarat primarul Emil Boc, conform publicației locale Ziua de Cluj.
Disputa a avut loc în cadrul unei ședințe a Consiliului Local Cluj-Napoca, luni, 7 iulie, în care se discuta majorarea tarifelor CTP, nemodificate din 2022. Primăria susține că ajustarea este necesară pentru a menține sustenabilitatea companiei de transport public.
Sunt tensiuni în coaliția de guvernare după ce Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea, luni, în plenul comun al Parlamentului, pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului. „În pachetul doi de măsuri, lucrurile trebuie corectate”, spune președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, care îl și amenință voalat pe premier.
Sorin Grindeanu cere să se țină cont mai mult de propunerile PSD dacă partenerii de coaliție vor ca social-democrații să rămână la guvernare.
„Cred că e bine să se țină cont mai mult de propunerile PSD, dacă ne vor parteneri. Nu cred că vom reface deficitul dacă punem CASS la deținuții politici sau veteranii de război. N-am găsit înțelegere. În zilele următoare ne vom consulta în partid să vedem cum abordăm situația din punct de vedere politic”, a afirmat liderul social-democrat, marți, într-o declarație de presă susținută după vizita la șantierul Portului Giurgiu.
Președintele interimar al PSD a criticat măsurile din pachetul doi propus de Guvernul Bolojan.
Seful Camerei Deputaților a explicat că „în pachetul doi, lucrurile trebuie corectate”.
Liderul interimar al PSD a spus că partidul său vrea să discute despre despre banii transferați în afara țării de către multinaționale și impozitarea acestor companii, dar și despre redimensionarea consiliilor de administrație.
Grindeanu a subliniat marți că nu regretă că a făcut parte dintr-un guvern care a făcut investiții.
Știre în curs de actualizare
Bolojan: „Accent pe echitate, moralitate şi eficienţă”.
Amintim că premierul Ilie Bolojan a anunţat, luni, în Parlament, la asumarea răspunderii pe primul pachet de măsuri fiscale, că până la sfârşitul lunii iulie, va reveni în faţa Parlamentului cu al doilea pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului.
Pachetul de măsuri fiscale pregătire de Guvern cuprinde reforma pensiilor speciale, prin eliminarea excepțiilor, calculul corect al pensiilor și intrarea în pensie la vârsta generală.
Pachetul mai cuprinde reforma companiilor de stat, reducerea indemnizaţiilor din Consiliile de Administrație şi redimensionarea aparatului bugetar din primării, restructurarea ASF, ANCOM şi ANRE, digitalizare şi combaterea evaziunii fiscale şi a fraudării banului public, dar şi urgentarea accesării fondurilor europene.
„Până la sfârşitul lunii iulie, vom reveni în faţa Parlamentului României cu acest al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate, moralitate şi eficienţă. Vorbim despre reforma pensiilor speciale, prin eliminarea excepţiilor, calculul corect al pensiilor şi intrarea în pensie la vârsta generală, reforma companiilor de stat şi a autorităţilor autonome. Restructurăm ASF, ANCOM şi ANRE.
Vom reduce numărul de membri și indemnizațiile din consiliile de administrație și vom transparentiza activitățile și contractele. Reforma administrației locale și centrale – prin redimensionarea aparatului bugetar, prin descentralizare și digitalizare. Combaterea evaziunii fiscale și a fraudării banului public – prin modificări legislative și prin acțiunea pe care trebuie să o vedeți la ANAF în lunile următoare. Urgentarea accesării fondurilor europene și prioritizarea investițiilor cu impact direct în dezvoltare”, a transmis premierul Ilie Bolojan.
Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat încă de luni măsurile adoptate nu sunt pe placul partidului său, dar au reprezentat o soluție necesară în contextul actual, potrivit Digi24.
Chestionat dacă partidul este mulțumit de pachetul de măsuri fiscale asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, Grindeanu a raspuns: „Evident că nu (suntem mulțumiți – n.r.), dar asta a fost soluția de compromis”.
PSD nu va susține moțiunea AUR
Întrebat dacă PSD intenționează să voteze moțiunea de cenzură anunțată de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Grindeanu a fost tranșant: „Nu ne așteptăm ca membri ai PSD să voteze moțiunea de cenzură”.
Anunțul depunerii moțiunii a fost făcut de președintele AUR, George Simion, la scurt timp după ce Guvernul și-a angajat răspunderea pe pachetul de austeritate adoptat vineri în ședința de guvern.
Un număr semnificativ de consumatori de energie electrică, majoritatea clienți casnici, și-a părăsit furnizorul în primele șase luni ale anului, chiar înainte de expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor și revenirea la piața liberă. Din informațiile Gândul, cei mai mulți români care și-au schimbat furnizorul au ales operatorul cu cel mai mic preț lansat pe piață, Hidroelectrica, care este și principalul producător de energie din România.
Aproape 200.000 de români au decis să treacă la Hidroelectrica din 1 ianuarie și până pe 1 iulie, când România a revenit la piața liberă a energiei electrice, din informațiile avizate din piață obținute de Gândul.
Acum o săptămână a expirat schema de plafonare și compensare a prețurilor pe acest segment – în timp ce aceasta se menține pentru gaze naturale, până pe 31 martie anul viitor – iar clienții furnizorilor de curent electric plătesc prețul din contract, nu cel plafonat la nivelurile prevăzute anterior, pe tranșe de consum.
Dovadă că prețul oferit de furnizor nu a convenit tuturor este că peste 234.000 de consumatori și l-au schimbat de la începutul anului.
Potrivit declarațiilor președintelui ANRE, George Niculescu, din conferința susținută în prima zi a revenirii la piața liberă, din ianuarie 2025 au fost schimbate peste 234.000 de contracte de energie între furnizori, iar numai în luna iunie, deci chiar înainte de expirarea schemei, au fost 108.000 de contracte portate.
Top 10 al furnizorilor
Informațiile obținute de Gândul confirmă că cei mai mulți au plecat către furnizorul cu prețul cel mai mic de pe piață, Hidroelectrica. Prețurile oferite de furnizori valabile luni, pentru București, merg de la 1,04 la 2,29 de lei/kWh.
Astfel, sursele Gândul au dezvăluit că de la începutul anului Hidroelectrica a câștigat aproximativ 190.000 de clienți casnici și 5.000 de clienți noncasnici.
Numărul este semnificativ raportat la portofoliul Hidroelelectrica de la finalul anului trecut și înseamnă peste 2,14% din totalul pieței.
Mai concret, la finalul lui 2024, Hidroelectrica avea 474.989 de clienți, casnici și noncasnici, conform Raportului privind realizarea în anul 2024 a indicatorilor de performanţă conform prevederilor Standardului de performanță pentru activitatea de furnizare a energiei electrice/gazelor naturale, publicat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Astfel, la un simplu calcul aritmetic, portofoliul la nivelul datei de 1 iulie ar ajunge la aproximativ 670.000 de clienți, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 40%.
Cei 195.000 de clienți înseamnă aproximativ 2,14% din totalul celor 9,1 milioane de români, consumatori casnici sau noncasnici, care au un contract cu unul dintre cei 92 de operatori economici cu licență de furnizare, conform raportului ANRE menționat. Proporția este similară și dacă ne raportam doar la consumatorii casnici.
Dintre acești 92 de furnizori de energie electrică, sunt doar patru cu portofolii de ordinul milioanelor și doar încă unul cu peste 150.000 de clienți, potrivit datelor de la finalul anului trecut.
Top 10 al furnizorilor de energie, în funcție de numărul de clienți, la finalul lui 2024:
Electrica Furnizare – 3.005.057
PPC Energie + PPC Energie Muntenia – 2.623.679
E.ON Energie Romania – 1.503.064
Premier Energy Furnizare – 1.230.788
Hidroelectrica – 474.989
Engie România – 152.543
DIGI Romania – 68.576
Grenerg – 22.866
Nova Power&Gas – 15.467
OMV Petrom – 1.598
Rămâne de văzut dacă și/sau câți clienți își vor schimba furnizorul în momentul în care vor primi facturile de la curent cu prețul de la 1 iulie.
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul …
Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a oferit lui Donald Trump un cadou simbolic, în timpul cinei oficiale de luni seară de la Casa Albă.
Netanyahu i-a înmânat lui Trump cadoul simbolic. FOTO: X / @GenCar5
Netanyahu i-a înmânat președintelui american o scrisoare prin care îl nominalizează pentru Premiul Nobel pentru Pace, relatează CNN. Gestul vine pe fondul eforturilor lui Trump de a media un acord de încetare a focului între Israel și Hamas, în contextul conflictului din Gaza.
Trump consideră că premiul i se cuvine pentru inițiativele sale de a opri conflicte globale, iar o încheiere definitivă a războiului din Orientul Mijlociu ar consolida această imagine.
„El forjează pacea, în timp ce vorbim, într-o țară, într-o regiune după alta”, a spus Netanyahu în timpul cinei din Camera Albastră, întinzându-i documentul lui Trump.
„Așadar, vreau să vă prezint, domnule președinte, scrisoarea pe care am trimis-o Comitetului Nobel; vă nominalizează pentru Premiul pentru Pace, care este bine meritat, şi ar trebui să îl primiți”.
Trump a răspuns: „Wow. Asta nu știam. Venind de la tine, în special, acest lucru este foarte însemnat. Mulțumesc foarte mult, Bibi.”
„Opresc războaiele. Și urăsc să văd oameni uciși”, a declarat liderul de la Casa Albă în timpul cinei.
Președinte american a avut o relație oscilantă cu Netanyahu, pe care îl consideră totuși un aliat esențial în procesul de pace. Trump încearcă acum să obțină sprijinul atât al liderului israelian, cât și al grupării Hamas pentru un acord de încetare a focului – acord care a fost refuzat în trecut de ambele părți, în special din cauza formulărilor privind încheierea definitivă a conflictului.
Războiul din Ucraina escaladează din nou, după un val masiv de atacuri cu drone lansat de Federația Rusă asupra regiunilor Harkov, Odesa și capitala Kiev. Bilanțul provizoriu indică cel puțin trei morți și peste 80 de răniți, inclusiv copii.
Atac cu drone asupra Odesei/ FOTO:X
Potrivit informațiilor transmise de autoritățile locale ucrainene și actualizate constant de Forțele Aeriene, atacurile au început în cursul nopții de 6 spre 7 iulie și au continuat dimineața, cu o intensitate crescută în estul și sudul țării.
Harkov – ținta principală: atacuri în valuri, 82 de victime
Harkovul a fost lovit de două ori în decurs de câteva ore, într-un scenariu ce pare să devină recurent. Dimineața devreme, drone Shahed au vizat cartierele Șevcenkivskîi și Slobidskîi, unde au fost lovite blocuri de locuințe, o grădiniță și infrastructură civilă. Potrivit guvernatorului regional Oleh Sinehubov, 23 de persoane au fost rănite, între care trei copii. Ulterior, primarul orașului, Ihor Terehov, a revizuit numărul răniților la 27.
Un al doilea val de atacuri a avut loc în jurul orei 11:00. Cel puțin șase drone au lovit cartierul Holodnohirskîi, provocând incendii și distrugeri în lanț: clădiri afectate, mașini carbonizate, stâlpi de electricitate doborâți și rețele de transport public avariate. Într-o zonă, peste zece autoturisme au fost complet distruse. Terehov a descris situația într-un mesaj transmis populației: „Acestea sunt realitățile în care trăim. Dar Harkovul va rezista, oricât de des va fi atacat.”
Pe parcursul zilei, bilanțul victimelor a fost actualizat succesiv: 33 de răniți, apoi 82 – între care opt copii. O femeie de 34 de ani a fost ucisă. Cei mai mulți au suferit traume fizice și reacții acute de stres, a anunțat Parchetul Regional din Harkov.
Odesa – lovită din nou: un mort, pagube civile
Odesa s-a aflat, de asemenea, sub atac în cursul nopții. La ora 1:00, sirenele au avertizat populația asupra unui raid aerian. Guvernatorul Oleh Kiper a confirmat că un bărbat – agent de pază – a murit în urma unei explozii produse în apropierea unei clădiri aflate în construcție. Mai multe stații de service și autoturisme au fost distruse, în ciuda intervenției apărării antiaeriene.
Kiev – infrastructura publică afectată
În capitală, dronele au lovit în timpul nopții și dimineții. Deși nu s-au înregistrat victime, impactul asupra infrastructurii a fost semnificativ: peste 500 de clădiri – între care școli, spitale și sedii administrative – au rămas fără apă caldă, după ce conductele principale au fost avariate. De asemenea, au fost raportate incendii și pagube materiale în districtele Desnîanskîi, Solomianskîi și Holosiivskîi.
Alte regiuni: victime și distrugeri
În regiunea Sumî, două persoane au fost ucise în urma unui atac similar, iar în Herson, un bărbat a murit, potrivit informațiilor transmise de autoritățile locale.
Șeful Biroului Prezidențial de la Kiev, Andrii Iermak, a reacționat pe Telegram, avertizând că „extinderea capacității de producție militară a Rusiei reprezintă o amenințare care depășește granițele Ucrainei”. În opinia sa, sancțiunile internaționale nu mai sunt suficiente, iar complexul militar-industrial rus trebuie vizat prin „mijloace directe”.
„Lumea occidentală trebuie să înțeleagă că aceste arme vor fi, mai devreme sau mai târziu, îndreptate și împotriva altor state”, a adăugat el.
Forțele Aeriene: peste 100 de drone lansate, 75 interceptate
Potrivit raportului oficial transmis de Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei, între orele 21:30 (6 iulie) și dimineața zilei de 7 iulie, Rusia a lansat 101 drone Shahed și patru rachete ghidate S-300/S-400, majoritatea din regiunea Kursk.
Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să doboare 75 dintre drone, prin mijloace convenționale și prin bruiaj electronic. Fragmente ale acestora au căzut în cel puțin șapte locații, provocând pagube și incendii.
Autoritățile ucrainene monitorizează în continuare zona afectată, iar intervențiile echipelor de urgență sunt în desfășurare. Bilanțul victimelor ar putea crește în orele următoare.
Marți, 8 iulie, în jurul orei 12.00, miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene se reunesc în cadrul Consiliului ECOFIN, unde vor decide dacă România a făcut pași concreți pentru a reduce deficitul bugetar record de 9,3%.
ECOFIN va decide dacă România a făcut pași concreți. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre
În centrul discuțiilor se află primul pachet de măsuri adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, menit să restabilească echilibrul bugetar și să recâștige încrederea Comisiei Europene și a piețelor financiare.
„Este extrem de important să câştigăm credibilitatea în relaţia cu Comisia Europeană, cu investitorii şi cu finanţatorii noştri. Acest prim pachet de măsuri va fi discutat în şedinţa ECOFIN din 8 iulie. Este esenţial să stabilizăm într-un timp cât mai scurt relaţia cu pieţele, iar până la sfârşitul lunii iulie să venim cu al doilea pachet de soluţii, care va însemna îndeplinirea jaloanelor din PNRR şi ne va permite accesarea fondurilor europene aferente cererii de plată numărul 4”, a declarat recent premierul Bolojan, la Palatul Victoria, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, potrivit News.ro.
Comisia Europeană a avertizat în data de 4 iunie 2025 că România este singura țară din UE care nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului, în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Executivul european a recomandat Guvernului să adopte rapid măsuri corective, în caz contrar riscă declanșarea unei proceduri ce poate duce la suspendarea fondurilor europene de coeziune și a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
România este în prezent dependentă de fondurile europene pentru finanțarea deficitului, iar pierderea acestora ar putea adânci criza bugetară. O evaluare pozitivă astăzi din partea ECOFIN ar reprezenta un semn pozitiv că autoritățile de la București încep să implementeze reformele cerute și că țara se îndreaptă spre recâștigarea credibilității externe.
În caz contrar, următoarea șansă de a convinge ECOFIN va fi abia în luna octombrie.
Băncile din spațiul Uniunii Europene trebuie să intensifice reziliența, într-un context geopolitic marcat de ”incertitudine”, recomandă Banca Centrală Europeană (BCE), avertizând că ”scenariile negative s-au înmulțit” și că s-au intensificat riscurile financiare.
”În ultimul an, riscurile asupra stabilității financiare a zonei euro s-au înmulțit, din cauza accentuării incertitudinii geopolitice. Incertitudinea asociată politicilor comerciale a atins cel mai înalt nivel din ultimii peste 35 de ani, pe fondul activităților financiare subperformante și al perspectivelor economice slabe. În acest mediu, probabilitatea concretizării unor scenarii negative s-a accentuat”, transmite Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), într-un raport de evaluare.
Băncile europene trebuie să intensifice reziliența
Banca Centrală Europeană îndeamnă autoritățile statelor europene să mențină reziliența sistemului bancar, în contextul riscurilor producerii unor ”șocuri adverse”. Experții de la Frankfurt recomandă ”recalibrarea” măsurilor macroprudențiale”.
”În pofida riscurilor mari, condițiile din sectorul bancar – la nivel de capital și profitabilitate – rămân favorabile. Ratele de profitabilitate sunt pozitive (…), deși există deteriorări ale calității activelor în țările zonei euro care s-au confruntat cu progrese majore în sectorul imobiliar, într-un mediu al dobânzilor reduse. Vulnerabilitățile acumulate în această perioadă rămân relevante pentru balanța contabilă a băncilor, iar deteriorarea calității activelor s-ar putea accentua în viitor, ținând cont de riscurile geopolitice, de incertitudinea comercială și de perspectivele slabe privind creșterea economică. (…) Autoritățile naționale trebuie să mențină reziliența sectorului bancar și să se asigure că există elemente de amortizare pentru situația deteriorării condițiilor macro-financiare”, subliniază Consiliul Guvernatorilor BCE.
”Ținând cont de gradul mare de incertitudine, politicile macroprudențiale trebuie să rămână agile și să se adapteze condițiilor dinamice”, insistă BCE, avertizând asupra riscurilor ”șocurilor adverse”.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Un paramedic scoțian a fost condamnat la 10 ani și 6 luni de închisoare, după ce a păcălit o femeie să facă un avort, administrându-i pe ascuns un medicament pentru avort, în timpul unui act sexual.
Stephen Doohan. FOTO: X / @SanjeevCrime
Stephen Doohan, în vârstă de 33 de ani, era căsătorit când a cunoscut victima în timpul unei vacanțe în Spania, în 2021. Cei doi au început o relație la distanță. În martie 2023, femeia a călătorit la Edinburgh pentru a-l vizita, după ce l-a anunțat că este însărcinată. Pe 17 martie 2023, în timpul unui act sexual consimțit, bărbatul i-a administrat, fără știrea ei, un medicament care provoacă avortul. Cazul a fost detaliat de Curtea Supremă din Glasgow, potrivit publicației The Guardian.
În iunie, bărbatul a pledat vinovat pentru agresiune sexuală, administrarea unui medicament în scopul provocării avortului și determinarea victimei să avorteze fără consimțământ.
Un judecător a declarat la pronunțarea sentinței că „faptele au produs victimei o suferință considerabilă, atât fizică, cât și psihologică, și o vor afecta pe termen lung”. El a mai precizat că acțiunile paramedicului au fost premeditate și comise folosind resursele accesibile în calitatea sa de angajat al Serviciului de Ambulanță Scoțian.
După incident, victima a fost convinsă de bărbat să mintă medicii de la Spitalul Regal din Edinburgh, de teamă că el ar putea fi arestat. Ulterior, femeia s-a prezentat împreună cu sora sa la un alt spital, unde a informat personalul medical că suferise un avort spontan. În mai 2023, ea a depus o plângere la Serviciul de Ambulanță Scoțian, care a deschis o anchetă internă.
Instanța a mai aflat că, în ziua în care a fost informat de sarcină, 14 martie, Doohan a folosit rețeaua internă a locului său de muncă pentru a căuta informații despre medicamente folosite pentru avort. Crima s-a desfășurat pe parcursul a 48 de ore, la apartamentul acestuia din Edinburgh.
Judecătorul a relatat și alte detalii șocante din dosar: după primul incident, victima a revenit la apartamentul lui Doohan, unde, sub efectul unor calmante, a adormit profund. În timpul nopții, s-a trezit simțind că el începe din nou contactul sexual și că îi introduce ceva în vagin, crezând inițial că este un obiect sexual. Ulterior, după ce a observat comportamentul suspect al bărbatului, a căutat sub saltea și a găsit mai multe pastile ascunse.
Confruntându-l, femeia a făcut propriile cercetări online și a descoperit că este vorba despre pastile pentru avort.
Avocatul apărării, Mark Stewart KC, a declarat în fața instanței: „Clientul meu își exprimă regretul profund pentru faptele sale și remușcarea pentru suferința provocată și pentru trădarea încrederii.” Bărbatul de 33 de ani a fost condamnat la 10 ani și 6 luni de închisoare.
Statele Unite vor trimite noi arme Ucrainei, la doar o săptămână după ce administrația Trump suspendase unele livrări, invocând îngrijorări legate de stocurile interne de muniție, a anunțat luni, 7 iulie, președintele american.
Sistem de apărare aeriană Patriot. FOTO: Shutterstock
„Va trebui să trimitem mai multe arme, în principal arme defensive”, a declarat Trump, exprimându-și totodată „nemulţumirea” față de omologul său rus, Vladimir Putin, potrivit AFP, preluat de Agerpres.
Decizia vine după ce Casa Albă a justificat anterior suspendarea livrărilor ca fiind o măsură pentru protejarea intereselor strategice ale Statelor Unite.
Potrivit unor surse citate de Politico, printre armele vizate de suspendare s-au numărat sisteme de apărare aeriană Patriot, artilerie de precizie și rachete Hellfire.
Donald Trump recunoaşte că nu știe dacă poate opri războiul din Ucraina
Implicat în negocierile de pace, președintele Donald Trump a recunoscut că nu știe dacă va putea pune capăt războiului din Ucraina. Aceasta este o poziție care se situază la polul opus faţă de promisiunea fermă făcută în campania electorală, când susținea că va putea opri conflictul imediat după preluarea mandatului, notează Politico.
Ultimele sale declaraţii vin în contextul unor discuții telefonice recente atât cu Vladimir Putin, cât şi cu Volodimir Zelenski, în timp ce SUA au redus livrările de arme către Kiev. Totuși, el punctat că încheierea războiului rămâne o prioritate.
Trump și Zelenski au purtat o discuție telefonică, vineri, 4 iulie.
„Astăzi am discutat situația: atacurile aeriene rusești și, mai amplu, situația de pe linia frontului. Președintele Trump este foarte bine informat. Am discutat opțiuni pentru apărarea antiaeriană și am convenit să lucrăm la întărirea protecției spațiului aerian. Am căzut de acord asupra unei întâlniri între echipele noastre”, a informat Zelenski.
Liderul AUR, George Simion, a anunțat, luni, 7 iulie 2025, în plenul Parlamentului, că depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
Aur depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului FOTO Inquam Photos
„Vom depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Înţeleg că votul este luni, aşteptăm ca toţi colegii să se prezinte la vot”, a declarat George Simion, după ce premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea pe primul pachet fiscal pentru reducerea deficitului bugetar.
„Ca să fie votul luni, prima oară trebuie depusă moţiunea”, a completat preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu.
Liderul deputaţilor AUR, Mihai Enache, a anunţat anterior că textul moţiunii este finalizat şi că au semnat pentru moţiune toţi parlamentarii AUR – 89 -, fiind totodată „câteva semnături de la parlamentarii neafiliaţi şi din opoziţie”.
„Grupurile parlamentare ale AUR au pregătit textul moţiunii de cenzură, avem semnăturile parlamentarilor noştri, avem o parte din semnăturile colegilor din opoziţie, de la partidul S.O.S., de la Partidul Oamenilor Tineri, de la parlamentari neafiliaţi şi aşteptăm de la fiecare parlamentar care consideră că măsurile asumate astăzi de Guvern sunt împotriva românilor să vină să semneze moţiunea şi să voteze împotriva acestui Guvern. Facem apel către fiecare parlamentar să-şi asculte în aceste zile alegătorii, nu doar şefii de partid”, a spus Mihai Enache, potrivit Agerpres.
Nicușor Dan a strâns peste 61,5 milioane de lei din donații și împrumuturi pentru alegerile din 2024 și 2025, fără sprijin de la stat. După rambursarea cheltuielilor eligibile, donațiile îi rămân, dar împrumuturile trebuie returnate.
Campania prezidențială l-a costat pe Nicușor Dan peste 60 de milioane de lei FOTO presidency.ro
În campania electorală din 2024 pentru Primăria Capitalei, Nicușor Dan a avut la dispoziție 660.000 de lei (circa 133 mii euro). Suma se referă strict la perioada de 30 de zile aferentă campaniei și nu cuprinde cheltuielile efectuate în precampanie. Campania prezidențială din 2025, în urma căreia Nicușor Dan a devenit președintele României, a fost însă mult mai scumpă și a costat 60,9 milioane de lei, scrie Snoop.
Legislația electorală prevede că un candidat care depășește pragul de 3% din voturi la alegeri poate cere rambursarea sumelor utilizate din finanțare privată în timpul campaniei electorale.
Sumele provenite de la bugetul de stat, de tip subvenție, și cheltuielile din perioada de precampanie electorală nu se rambursează de la bugetul de stat. Candidatul Dan nu a beneficiat însă de finanțare publică în timpul campaniilor, fiind candidat independent. Astfel că nu a primit bani de la buget așa cum se întâmplă în cazul partidelor politice.
Dar Nicușor Dan a depus cereri de rambursare în 2024 și 2025 pentru 61,5 milioane de lei. Ambele au fost validate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), după ce a verificat legalitatea cheltuielilor.
Nicușor Dan a rămas cu 140.000 de lei după alegerile locale.
Nicușor Dan a fost întrebat, la începutul lunii iunie, ce a făcut cu banii primiți ca rambursare, după alegerile locale, și ce va face cu sumele rambursate, după alegerile prezidențiale din 2025.
Suma obținută din donații în timpul campaniei prezidențiale este semnificativ mai mare decât cea de anul trecut: 3,6 milioane de lei (aprox. 712 mii euro) vs 140.000 de lei (28 mii euro). Banii ar putea rămâne în contul președintelui României sau i-ar putea direcționa către un alt proiect.
Pe 8 august 2024, AEP a validat rambursarea aproape integrală a sumei cerute de Nicușor Dan: 659.796 de lei din 660.000 de lei solicitați. După această decizie, banii au fost virați în contul lui Dan, primar general la acea dată.
„Suma de 140.000 lei a fost utilizată în etapa inițială a precampaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din anul 2025, fiind alocată pentru achitarea unui sondaj de opinie precum și pentru acoperirea altor cheltuieli aferente acelei perioade”, este răspunsul oferit de Administrația Prezidențială
Președintele României dezvăluie ce s-a întâmplat și cu suma încasată ca rambursare, dar aferentă împrumuturilor contractate în campania pentru locale: 480.000 de lei.
„Sumele acordate cu titlu de împrumut pentru desfășurarea campaniei electorale aferente alegerilor locale din anul 2024 au fost restituite integral creditorilor”, a precizat președintele României.
Ce se întâmplă după alegerile prezidențiale
Snoop l-a întrebat pe președintele Nicușor Dan și despre donațiile și împrumuturile pe care urmează să le primească ca rambursare, după alegerile prezidențiale din 2025.
„Referitor la sumele obținute sub forma donațiilor, menționăm că, la acest moment, destinația acestor fonduri nu a fost încă stabilită”, este răspunsul primit, vineri, 4 iulie, de Snoop de la Administrația Prezidențială.
Președintele a evitat să clarifice dacă suma va fi păstrată în contul personal, va fi donată sau va fi folosită pentru o altă cheltuială politică.
Un răspuns mai clar a fost dat însă în legătură cu împrumuturile primite: 57,3 milioane de lei (peste 11 mil. euro).
„În ceea ce privește campania electorală pentru alegerile prezidențiale din anul 2025, sumele primite cu titlu de împrumut vor fi restituite împrumutătorilor după rambursarea cheltuielilor eligibile de către Autoritatea Electorală Permanentă, conform procedurilor legale în vigoare”, a explicat Nicușor Dan în documentul primit de Snoop de la Administrația Prezidențială.
AEP nu a finalizat, până în acest moment, rambursarea sumelor pentru alegerile prezidențiale din 2025. Termenul legal pentru rambursare este de 90 de zile. Președintele a promis că va prezenta public lista persoanelor care l-au împrumutat în timpul campaniei prezidențiale într-o conferință de presă.
Cetățenii moldoveni din România, ale căror voturi pot fi decisive la viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova, ar putea deveni ținte ale propagandei pro-ruse și eurosceptice. Istoricul Cosmin Popa explică ce teme ar putea fi folosite pentru a-i influența.
Ștefan cel Mare, unul dintre simbolurile care unește România și R. Moldova. Wikipedia
Rusia are toate motivele să încerce să încetinească procesul de aderare a Moldovei la UE, iar unul dintre mecanismele prin care ar putea acționa este impunerea unui Parlament „marionetă”, a cărui orientare eurosceptică ar putea încetini semnificativ sau chiar deraia complet parcursul european al Moldovei, potrivit publicației „The Moscow Times”.
Monitorizările realizate de Institutul pentru Studiul Conflictelor și Analiza Rusiei (ICAR) și Comunitatea Watchdog.md în perioada preelectorală arată că Rusia investește resurse semnificative pentru a influența alegerile din Republica Moldova, potrivit publicației.
Aceasta notează că Rusia finanțează mai multe proiecte politice și promovează narative pro-ruse prin propagandă online, pentru a-și crește șansele de a obține un Parlament favorabil intereselor sale la alegerile din toamnă. Mai multe figuri politice cunoscute au fost vizate de aceste operațiuni.
O altă concluzie a cercetărilor este că Rusia este pregătită să escaladeze presiunea asupra Republicii Moldova, activând noi puncte sensibile și, posibil, declanșând destabilizări regionale.
O miză importantă pentru propaganda pro-rusă ar putea fi și voturile cetățenilor moldoveni din România. Aproape 300.000 de moldoveni trăiesc aici, iar voturile lor ar putea fi decisive la alegerile parlamentare programate pentru septembrie 2025 în Republica Moldova.
Cum ar putea fi influențați moldovenii din România
Premisa că propaganda prorusă ar putea încerca să influențeze moldovenii stabiliți în România în contextul viitoarelor alegeri este destul de discutabilă, dar asta nu o face lipsită de sens și de un oarecare fond, arată istoricul Cosmin Popa, specialist în istoria URSS și Rusiei și istoria Europei Centrale şi de Sud-Est, în perioada comunistă și contemporană.
„Cred că una dintre direcțiile prin care diaspora moldovenească din România poate fi atacată este exact acest discurs revizionist, plecat de la Moldova Mare, despre care propaganda rusă speră să găsească ecou și în inimile și mințile moldovenilor din România, nu numai ale moldovenilor rusofoni din Republica Moldova. Dar asta nu este decât o supoziție, nu este o certitudine în niciun caz”, spune doctorul în istorie Cosmin Popa.
Potrivit specialistului, Rusia va încerca să oprească Republica Moldova din parcursul ei european și va căuta să o destabilizeze, astfel încât această să devină incompatibilă cu Uniunea Europeană. Toate narativele eurosceptice și eurofobe vor fi serios influențate de propagandă în Republica Moldova, inclusiv problema dezindustrializării și a crizei economice produse de concurența capitalului occidental, adaugă acesta.
„Realitatea arată însă că datele economice din Moldova indică o îmbunătățire semnificativă de când Moldova s-a apropiat de Uniunea Europeană, iar ceea ce deranjează foarte tare propaganda Kremlinului este că, de fapt, Rusia și-a pierdut de mult statutul de cel mai important partener comercial al Republicii Moldova”, afirmă dr. Cosmin Popa.
Moldova s-a arătat pregătită în gestionarea alegerilor
Vestea bună pentru Republica Moldova și pentru România în egală măsură, este că guvernul de la Chișinău pare destul de bine pregătit astfel încât să controleze situația și să creeze toate condițiile astfel încât votanții din Republica Moldova să se exprime în cunoștință de cauză, adaugă acesta.
„Până acum, guvernul de la Chișinău s-a priceput foarte bine, spre deosebire de ce s-a întâmplat în România, să oprească funcționarea rețelelor prin care cei puși de Moscova în principal, gruparea din jurul lui Ilan Șor, au căutat să influențeze semnificativ opțiunile electorale. Faptul că au pus la bătaie sume consistente, dar și o rețea extrem de bine dezvoltată de oameni pe teritoriul Republicii Moldova arată, practic, gradul de pătrundere al intereselor rusești în Republica Moldova. Sunt convins, judecând după deciziile pe care le-a luat guvernul din Republica Moldova în ultima vreme, legate de consolidarea fundamentelor democratice în Republica Moldova, inclusiv în materie de politici culturale, că știe exact ce are de făcut”, a precizat istoricul.
Următoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova sunt programate pentru 28 septembrie 2025.
În timp ce majoritatea analiștilor cautau indicii cu privire la viitorul confruntării dintre Statele Unite și Iran în imagini din satelit, declarațiile oficiale sau postările belicoase ale președintelui american Donald Trump, o altă perspectivă, mai greu de cuantificat, prindea contur în culisele discursului public american: profețiile despre Apocalipsă, relatează CNN.
SUA s-au alăturat Israelului pentru a distruge programul nuclear al Iranului FOTO SHUTTERSTOCK
Decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul, luna trecută, a fost examinată până acum aproape exclusiv prin prisma politicii sau a strategiei militare. Însă e posibil ca politica Americii în raport cu Iranul și Israelul să nu fie motivată doar de calcul geopolitic. Există și o dimensiune religioasă, care a fost insuficient explorată, spun experții.
Diana Butler Bass, autoare și teolog progresist, avertizează că o parte semnificativă a susținătorilor evanghelici ai lui Trump privesc conflictul din Orientul Mijlociu mai degrabă ca pe împlinirea unui plan divin. Rememorând copilăria sa într-o biserică evanghelică albă din anii ’70, Bass vorbește despre o atmosferă tensionată și mistică: predici despre venirea Anticristului, mame plângând după copiii răpiți „în cer și imagini apocaliptice cu Isus conducând o armată de îngeri spre o bătălie finală pe pământurile Israelului de azi.
Bass nu mai împărtășește acele credințe. Dar observă cu îngrijorare cum decizia recentă a lui Trump de a bombarda instalații nucleare iraniene este percepută de mulți dintre evanghelicii albi drept o confirmare că el este „Unsul lui Dumnezeu”, iar Israelul – națiunea aleasă. „E o formă de fervoare spirituală pro război în Orientul Mijlociu”, spune ea.
Mulți dintre acești susținători resping pericolele unui război de amploare, spune ea pentru CNN, pentru că asta ar însemna că lumea se apropie de „sfârșitul timpului” – un șir de evenimente cataclismice care anunță a Doua Venire a lui Hristos și ascensiunea Israelului ca împlinire a profețiilor biblice.
Potrivit unor istorici și teologi, viziunea unei părți a creștinismului evanghelic a pătruns adânc în orientarea externă a SUA în raport cu Iranul și Israelul. Jemar Tisby, istoric și autor al cărții Stories of the Spirit of Justice, atrage atenția că astfel de credințe nu sunt simple exerciții de teologie speculativă. Ele pot avea consecințe directe, concrete și periculoase. „Această viziune apocaliptică nu ar trebui să influențeze deciziile de politică externă”, avertizează Tisby. „Dacă interpretezi literal profețiile biblice și le suprapui peste realitatea geopolitică, rezultatul poate fi devastator.”
Conflictul cu Iranul, o bătălie spirituală
Evanghelicii albi care văd conflictul Americii cu Iranul în primul rând ca pe o bătălie spirituală, mai degrabă decât una politică, sunt motivați de un număr de convingeri religioase.
Una dintre acestea este că Trump este „alesul” lui Dumnezeu, salvat dintr-o tentativă de asasinat, anul trecut, pentru a înfăptui lucrarea lui Dumnezeu și a proteja Israelul. Astfel, în limbajul subculturii evanghelice, ar fi uns „pentru vremuri precum acestea”.
În acest sens, un mesaj text primit de Trump de la Mike Huckabee -proeminent evanghelic și fost guvernator al statului Arkansas, numit ambasador al SUA în Israel, este revelator. Făcând aluzie la cele două tentative de asasinat cărora Trump le-a supraviețuit, Huckabee a scris că Dumnezeu l-a cruțat în scopul de a fi „cel mai important președinte din ultimul secol”. El a adăugat: „Am încredere în instinctele tale”, pentru că „cred că auzi din ceruri”; „Nu ai căutat acest moment. Acest moment te-a căutat pe TINE!”.
Ca și Huckabee, mulți evanghelici albi cred că biserica este obligată prin Biblie să ofere sprijin Israelului. În viziunea lor, Israelul antic este același cu statul modern Israel, care a fost creat în 1948.
Trump a întărit această opinie în primul său mandat, când s-a îndepărtat de decenii de politică americană prin mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim și recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului.
Israelul, văzut ca o națiune divină
De-a lungul timpului, lideri evanghelici albi i-au îndemnat pe președinții și politicienii americani să trateze Israelul ca pe o națiune favorizată de divinitate.
Mulți evanghelici albi sunt motivați în principal de credința că existența Israelului este o împlinire a profețiilor biblice care ar vesti întoarcerea lui Isus.
„Crescând la școala duminicală, am învățat din Biblie că cei care binecuvântează Israelul vor fi binecuvântați, iar cei care blestemă Israelul vor fi blestemați”, a spus senatorul republican Ted Cruz făcând aluzie la un pasaj bibliccând a apărat sprijinul pentru războiul Israelului cu Iranul într-un interviu recent.
Pastorul John Hagee, un important lider evanghelic, a declarat că susținerea Israelului nu este o problemă politică, ci una religioasă.
Hagee este fondatorul și președintele organizației Creștini Uniți pentru Israel, care se mândrește cu 10 milioane de membri și se autointitulează cea mai mare organizație pro-Israel din SUA.
„Nu este posibil să spui «Cred în Biblie» și să nu susții Israelul și poporul evreu”, a declarat el.
Trump a câștigat sprijinul a aproximativ 8 din 10 alegători creștini evanghelici albi în alegerile prezidențiale din 2024.
Potrivit unui sondaj CNN realizat după atacurile aeriene asupra Iranului, 87% dintre republicani au declarat că au încredere în Trump că va lua deciziile corecte cu privire la utilizarea forței de către SUA împotriva republicii islamice.
Franklin Graham, fiul liderului evanghelic Billy Graham, a scris pe X, după bombardamentul asupra Iranului, „că lumea se află într-un loc mult mai sigur”. Reverendul Robert Jeffress, un proeminent lider evanghelic, a sugerat săptămâna trecută că opoziția față de Israel este o rebeliune împotriva lui Dumnezeu. În timp ce ținea o predică de duminică în care lăuda decizia lui Trump, Jeffress a fost întrerupt de aplauze și ovații în picioare din partea enoriașilor săi.
„Cei care se opun Israelului sunt întotdeauna de partea greșită a istoriei și, cel mai important, sunt de partea greșită a lui Dumnezeu”, a spus Jeffress. „Și îi mulțumesc lui Dumnezeu că avem în sfârșit un președinte care înțelege acest adevăr, Donald Trump.”
Însă unii cercetători spun că este o luare de poziție riscantă pentru o democrație multirasială și multireligioasă precum SUA.
O formă controversată de creștinism alimentează opiniile evanghelice despre Orientul Mijlociu
Specialiștii în materie de religie spun că bombardamentul Iranului de către America este influențat și de o altă sursă: o formă de creștinism inițiată în secolul al XIX-lea de John Nelson Darby, un pastor anglo-irlandez.
Pe baza analizei unor pasaje din cartea Apocalipsei, acesta credea că istoria se împarte în perioade prin care Dumnezeu interacționează cu omenirea. Mulți adepți ai acestei tradiții cred în apocalipsă și în „Răpire” – un moment în care creștinii sunt ridicați brusc la cer înainte de o perioadă de vremuri de restriște pe Pământ.
Rolul Israelului în zilele cele de pe urmă este central în doctrina pastorului. Adepții săi cred că înființarea statului modern Israel marchează sfârșitul timpurilor, anunțând a Doua Venire a lui Hristos. Succesul geopolitic și securitatea Israelului sunt văzute ca precondiții necesare pentru revenirea lui Hristos, explică istoricii.
Profețiile despre armate angelice care se luptă cu armate demonice într-un Orient Mijlociu apocaliptic par neverosimile pentru mulți, dar astfel de credințe îi captiva pe mulți dintre pastorii evanghelici albi și familiile lor, spune Bass, autoarea cărții „Freeing Jesus”.
Ea își amintește de pastorii evanghelici care predicau că ori de câte ori Israelul câștiga mai mult teritoriu, era voia lui Dumnezeu. Unii pastori condamnau Iranul ca fiind malefic. Evreii, spuneau ei, îl vor accepta în cele din urmă pe Isus ca salvator al lor. Dar întoarcerea lui Isus va fi precedată de o serie de evenimente cataclismice, cum ar fi dispariția bruscă a credincioșilor lui Dumnezeu și a celor „lăsați în urmă” – necredincioșii care nu l-au acceptat pe Isus.
Credința că creștinii puteau fi teleportați în rai într-o clipă i-a traumatizat pe mulți tineri la acea vreme, spune ea.
„Aveam prieteni care se trezeau literalmente în miez de noapte. Și dacă era foarte liniște în casă, cuprinși de groază, se strecurau în dormitorul părinților ca să se asigure că aceștia sunt încă în casă”, spune ea.
Majoritatea interpreților tradiționali ai Bibliei spun că cuvântul „răpire” nu apare în majoritatea traducerilor sau ale Cărții Apocalipsei. Mulți dintre aceștia spun că Apocalipsa nu descrie sfârșitul lumii la propriu: de fapt, ar fi un limbaj codificat pentru a le spune creștinilor că Dumnezeu va distruge imperiul malefic al Romei.
Un amestec periculos
„În cadrul acestei teologii a «vremurilor din urmă», distrugerea este întotdeauna un semn că Dumnezeu lucrează și este pe cale să se întoarcă”, spune Bass. „În această teologie, cu cât lucrurile devin mai rele, cu atât lumea se apropie de sfârșit. Nu există nicio motivație de a face bine, de a avea grijă de săraci, de a ne asigura că nu au loc războaie și de a avea grijă de planetă.”
Tisby, istoricul religios subliniază că Israelul descris în Biblie nu este același cu țara din zilele noastre.
„Dacă le confunzi pe cele două, ajungi să susții tot felul de acțiuni care rănesc oamenii în numele politicii”, spune Tisby. „Asta duce la reticența de a recunoaște drepturile palestinienilor. Ne orbește față de problemele legate de drepturile omului și justiție care sunt în joc în Orientul Mijlociu.”
Atunci când cetățenii dintr-o democrație cred că liderii politici sunt numiți divin, acest lucru nu lasă loc de dezbatere, spune istoricul Jemar Tisby. „Există un fel de fundamentalism în toate acestea”, spune el. „Este neclintit, imuabil și nu poate fi criticat pentru că este divin. Cine suntem noi să punem la îndoială?. Orice sprijin necritic și de neclintit al unui actor politic, indiferent de conflict, este periculos”.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat, luni, în Parlament, la asumarea răspunderii pe primul pachet de măsuri fiscale, că până la sfârşitul lunii iulie, va reveni în faţa Parlamentului cu al doilea pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului.
Premierul Ilie Bolojan FOTO: Inquam Photos
Pachetul de măsuri fiscale pregătire de Guvern cuprinde reforma pensiilor speciale, prin eliminarea excepțiilor, calculul corect al pensiilor și intrarea în pensie la vârsta generală.
De asemena, pachetul mai cuprinde reforma companiilor de stat, reducerea indemnizaţiilor din Consiliile de Administrație şi redimensionarea aparatului bugetar din primării, restructurarea ASF, ANCOM şi ANRE, digitalizare şi combaterea evaziunii fiscale şi a fraudării banului public, dar şi urgentarea accesării fondurilor europene.
„Până la sfârşitul lunii iulie, vom reveni în faţa Parlamentului României cu acest al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate, moralitate şi eficienţă. Vorbim despre reforma pensiilor speciale, prin eliminarea excepţiilor, calculul corect al pensiilor şi intrarea în pensie la vârsta generală, reforma companiilor de stat şi a autorităţilor autonome. Restructurăm ASF, ANCOM şi ANRE.
Vom reduce numărul de membri și indemnizațiile din consiliile de administrație și vom transparentiza activitățile și contractele. Reforma administrației locale și centrale – prin redimensionarea aparatului bugetar, prin descentralizare și digitalizare. Combaterea evaziunii fiscale și a fraudării banului public – prin modificări legislative și prin acțiunea pe care trebuie să o vedeți la ANAF în lunile următoare. Urgentarea accesării fondurilor europene și prioritizarea investițiilor cu impact direct în dezvoltare”, a transmis premierul Ilie Bolojan.
Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea, luni, în plenul comun al Parlamentului, pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar. Premierul a declarat că măsurile sunt „nepopulare”, dar necesare și vor fi aplicate doar pentru o perioadă limitată. Acesta a avertizat că, în lipsa unor corecții rapide, România riscă să piardă accesul la fonduri europene, să ajungă la un rating de tip junk și să fie ocolită de investitori.
Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea, luni, în plenul comun al Parlamentului, pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar. Premierul a declarat că măsurile sunt „nepopulare”, dar necesare și vor fi aplicate doar pentru o perioadă limitată. Acesta a avertizat că, în lipsa unor corecții rapide, România riscă să piardă accesul la fonduri europene, să ajungă la un rating de tip junk și să fie ocolită de investitori.
Premierul Ilie Bolojan a precizat că măsurile nepopulare cuprinse în pachetul pentru reducerea deficitului bugetar sunt pe o perioadă limitată, situația putând fi diferită la sfârșitul lui 2026.
„Știu că aceste măsuri nu sunt populare. Le mulțumesc românilor pentru răbdare și înțelegere. Vreau să le transmit că această perioadă dificilă va dura o perioadă limitată. După ea, există speranță. Dacă facem ce trebuie în următoarele luni, vom fi într-o altă situație la sfârșitul anului viitor. Stimați colegi, până la a ne atinge dezideratul de prosperitate, rațiunea și pragmatismul ne îndeamnă să vedem urgențele noastre”, a spus prim-ministrul.
Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. FOTO Mediafax
„Aproape 40% din deficit este generat de cheltuieli permanente”
Bolojan a explicat că România se confruntă cu un dezechilibru bugetar grav: pentru fiecare 100 de lei încasați, statul cheltuiește 132 de lei. Iar aproape 40% din deficit este generat de cheltuieli permanente, în special salarii din sectorul public – care, raportat la contribuabili, sunt peste media UE.
„Suntem, pe de altă parte, printre țările cu cele mai mici venituri fiscale din UE (sub 30% din PIB față de aproximativ 40% în vestul Europei). Avem cote de TVA și taxe pe dividende printre cele mai reduse. Eu nu spun că nu e bine să ne dorim să le ținem cât mai jos, dar trebuie să fim și realiști. În primul rând, trebuie să le încasăm, combătând evaziunea fiscală și fraudarea banului public. Dar asta nu se poate face de pe o zi pe alta”.
„Fără a ține pasul cu dezvoltarea și ordinea cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene”
Premierul a subliniat că fără un sistem fiscal corect și predictibil, „nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. „Fără a ține pasul cu dezvoltarea și ordinea cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja”.
Pachetul de măsuri anunțat de Guvern:
TVA reorganizat: cota standard crește la 21%, iar cota redusă va fi de 11% pentru alimente de bază, medicamente, lemne, cărți, energie termică și HORECA.
Accize crescute: cu 10% la alcool și carburanți, majorări și pentru tutun.
CASS pentru pensiile mari: contribuția se aplică doar pentru partea care depășește pragul de 3.000 de lei.
Taxarea capitalurilor mari: impozitul pe dividende va ajunge la 26% din 2026.
Impozite suplimentare: pe profiturile bancare și ale companiilor de jocuri de noroc; suprataxarea câștigurilor din jocuri de noroc.
Înghețarea unor cheltuieli bugetare: inclusiv înghețarea pensiilor și salariilor bugetare în 2026.
În Educație, premierul a precizat că titularii nu își vor pierde locurile de muncă, însă plățile cu ora se vor reduce. Bursele vor fi acordate doar elevilor cu note peste 9, în încercarea de a elimina acordarea automată a burselor de merit.
„Putem avea o bună guvernare cu respect pentru cetățeni. Vom face ordine în finanțele țării, iar tot ce am anunțat se va pune în practică. Sunt un premier cu mandatul pe masă”, a spus Bolojan.
Amintim că liderul AUR, George Simion, a anunțat, luni, în plenul Parlamentului, că depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
Diviziunile politice interne și epurările ar putea distruge țara într-un mod mult mai devastator decât rușii de pe front, potrivit „The Economist“.
Andri Iermak, șeful administrației prezidențiale de la Kiev/FOTO:Arhivă
În timp ce frontul ucrainean rămâne scena unor lupte sângeroase, iar sprijinul occidental dă primele semne de oboseală – inclusiv prin suspendarea temporară a ajutorului militar american din 1 iulie – o altă luptă, mai puțin vizibilă dar nu mai puțin riscantă, se duce în inima puterii de la Kiev. Potrivit unei analize publicate recent de The Economist, adevărata amenințare la adresa stabilității Ucrainei ar putea veni din interior, sub forma unui proces accelerat de concentrare a puterii și erodare a mecanismelor democratice.
În centrul acestor frământări politice, tot mai des apare un nume: Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale și, potrivit jurnaliștilor britanici, „adevăratul premier fără portofoliu” al Ucrainei.
Trei episoade, un singur numitor comun
Publicația britanică identifică trei evenimente petrecute în iunie care arată direcția în care se mișcă politica ucraineană: ancheta declanșată asupra vicepremierului Oleksii Cernîșov – considerat până de curând un posibil succesor al actualului prim-ministru –, tentativa eșuată de a-l înlătura pe șeful serviciului de informații militare, generalul Kirilo Budanov, și lansarea discuțiilor privind instalarea Iuliei Sviridenko în fruntea executivului.
Toate aceste mișcări, susține The Economist, ar purta amprenta discretă, dar apăsătoare, a lui Iermak. Fost avocat și producător de film, devenit rapid omul de încredere al președintelui Volodimir Zelenski, Iermak a reușit să-și consolideze poziția printr-un amestec de loialitate, oportunism și control informațional. Publicația notează că în mediile diplomatice americane – inclusiv în rândurile ambelor partide de la Washington – stilul său de a face politică provoacă frustrare, iar ușile par să i se închidă treptat.
Dosare, rivali și calcule de putere
Deși nu există dovezi directe că Iermak ar fi ordonat ancheta asupra lui Cernîșov, trei oficiali citați de The Economist susțin că acesta a intervenit pentru a impulsiona investigația – care viza achiziția de locuințe la preț preferențial de către apropiați ai vicepremierului –, în timp ce alte cazuri ar fi fost înghețate. „Păcatul” lui Cernîșov ar fi fost că a încercat să construiască o relație directă cu americanii, fără a trece prin filtrul Iermak.
În locul său, apare numele Iuliei Sviridenko – ministră a Economiei, descrisă ca apropiată de Iermak și perfect compatibilă cu stilul său de guvernare discretă, dar controlată. O eventuală înlocuire a lui Denîs Șmîhal, premierul actual, pare să nu mai fie o chestiune de „dacă”, ci de „când”. Potrivit surselor citate, votul în Rada Supremă (parlamentul ucrainean) ar putea avea loc în săptămânile următoare.
„Andrii finalizează ceea ce consideră o lucrare începută dar neterminată. Majoritatea oamenilor din guvern sunt deja ai lui”, afirmă un înalt oficial sub protecția anonimatului.
Bătălia din interiorul serviciilor: Budanov versus Iermak
O altă linie de fractură importantă trece prin Serviciul de Informații Militare (HUR), condus de generalul Kirilo Budanov – un personaj carismatic, dar polarizant. Relația tensionată dintre Budanov și Iermak durează de ani de zile, iar The Economist vorbește despre o „a noua încercare” de înlăturare a generalului – blocată, de această dată, printr-o combinație de manevre interne și avertismente ferme din partea administrației americane.
Portretul lui Budanov, așa cum reiese din articol, este ambiguu: pentru unii, un nebun cu viziuni periculoase; pentru alții, un singuratic loial statului, capabil să-i spună președintelui adevărul necosmetizat.
În final, decizia i-a aparținut tot lui Zelenski – o dovadă că, oricât de influent ar fi Iermak, cheia ultimei hotărâri rămâne tot la președinte. „Se pare că Iermak nu deține puterea de unul singur, ci o extrage dintr-o relație de dependență reciprocă cu șeful statului”, notează jurnaliștii britanici.
Control informațional și atmosfera de suspiciune
Totuși, influența lui Iermak nu poate fi ignorată. Surse guvernamentale estimează că acesta filtrează circa 85% din informațiile care ajung la președinte. Atmosfera creată este descrisă ca fiind „toxică, aproape conspiraționistă” în interiorul puterii executive.
„Andrii i-a monopolizat atenția. După șase ani împreună în aceeași încăpere, hrănindu-l cu idei avantajoase, practic au devenit o singură persoană”, spune un funcționar citat sub protecția anonimatului.
Pentru Ucraina, aflată în cel mai critic moment al existenței sale moderne, concentrarea excesivă a puterii și lipsa transparenței reprezintă riscuri majore. The Economist avertizează asupra posibilei alunecări spre autoritarism, mai ales în contextul în care opoziția este tot mai des exclusă din viața publică, iar deciziile majore se iau în cercuri tot mai restrânse.
„Rușii ne ard lent, iar noi ne jucăm de-a puterea într-un mod periculos de stupid”, rezumă, cu amărăciune, un oficial ucrainean.
Analiza celor de la The Economist reflectă, în multe aspecte, realități confirmate în culisele puterii de la Kiev. Totuși, detaliile legate de cazul Cernîșov nu corespund în totalitate. Potrivit jurnaliștilor de la Zerkalo Nedeli, ideea Ministerului Unității a venit chiar din partea lui Zelenski și Iermak, iar Cernîșov fusese deja agreat pentru postul de ambasador la Washington. Când a apărut criza, a fost apărat inclusiv de echipa de la Președinție, iar ideea că urma să devină premier nu a fost niciodată realistă.
În schimb, Iulia Sviridenko – crescută și susținută de Zelenski și Iermak, fără conexiuni cu vreun clan sau oligarh – este privită ca un garant al continuității, într-o administrație care își caută un nou echilibru între loialitate și eficiență.
Statele Unite se confruntă cu cea mai gravă epidemie de rujeolă din secolul XXI. Criza a fost agravată de scăderea ratei de vaccinare și de retorica anti-vaccin a secretarului american al Sănătăţii, Robert Kennedy Jr.
SUA se confruntă cu cea mai gravă epidemie de rujeolă din ultimii 30 de ani FOTO: Arhivă
Statele Unite se confruntă în 2025 cu cea mai gravă epidemie de rujeolă din ultimele trei decenii, potrivit unui bilanț publicat luni de Universitatea Johns Hopkins. Boala, considerată eradicată în SUA în urmă cu peste 20 de ani, a revenit în forță pe fondul scăderii ratelor de vaccinare și al neîncrederii crescânde față de autoritățile sanitare.
Răspândire rapidă, bilanț alarmant
De la începutul anului, au fost confirmate 1.277 de cazuri de rujeolă în aproape 40 din cele 50 de state americane. Cea mai afectată regiune este Texasul, unde s-au înregistrat peste 60% dintre îmbolnăviri, potrivit bazei de date a Universității Johns Hopkins, citate de AFP și Agerpres.
Este cel mai ridicat număr de cazuri raportat din 1992 încoace. Epidemia a provocat deja trei decese, dintre care două la copii mici. Specialiștii avertizează însă că numărul real al cazurilor ar putea fi mult mai mare, din cauza subraportării.
„Ultimul deces infantil provocat de rujeolă în SUA a avut loc în 2003, la trei ani după ce boala fusese oficial declarată eradicată”, amintesc cercetătorii. Ultima epidemie de amploare a fost consemnată în 2019, în comunitățile de evrei ortodocși din New York și New Jersey, cu 1.274 de cazuri, însă fără victime.
Rujeola este o boală extrem de contagioasă, care provoacă febră, tuse, erupții cutanate și poate duce la complicații severe precum pneumonia sau encefalita (inflamația creierului), cu riscuri majore de sechele sau chiar deces.
În centrul crizei: o comunitate religioasă din Texas
Focarul actual a izbucnit la sfârșitul lunii ianuarie într-o zonă rurală din sudul Texasului, într-o comunitate de menoniți, un grup religios ultraconservator cunoscut pentru refuzul vaccinării.
Experții în sănătate publică trag un semnal de alarmă cu privire la scăderea încrederii în vaccinuri și la impactul dezinformării asupra sănătății colective.
Robert Kennedy Jr., vizat de acuzații
Secretarul american al Sănătății, Robert Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale antivacciniste, este acuzat că a alimentat această criză sanitară prin mesaje publice care pun la îndoială siguranța vaccinului împotriva rujeolei.
„A răspândit informații false și a încurajat teama față de vaccinuri, contribuind direct la scăderea imunizării și la reapariția bolii”, susțin mai mulți experți citați de AFP.
Răspândire regională: Canada și Mexicul, și ele afectate
Criza nu se limitează la granițele Statelor Unite. Canada și Mexicul se confruntă, la rândul lor, cu epidemii de amploare. În Canada au fost raportate peste 3.500 de cazuri, majoritatea în provincia Ontario, unde un sugar a murit. În Mexic, bilanțul este de aproape 2.600 de cazuri și nouă decese, conform datelor furnizate la începutul lunii iulie de Organizația Panamericană a Sănătății.
Anul 2025 marchează, astfel, o revenire îngrijorătoare a rujeolei pe continentul nord-american, o boală care, cu ajutorul vaccinării, fusese aproape complet eliminată.
Premierul Ilie Bolojan anunță supraimpozitarea industriei jocurilor de noroc, cu un impact estimat la 1,6 miliarde de lei.
Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pentru pachetul de măsuri fiscale FOTO: Mediafax
Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea, luni, 7 iulie, în fața Parlamentului, pentru pachetul de măsuri fiscale menit să reducă deficitul bugetar. Una dintre măsurile centrale vizează creșterea substanțială a taxelor în industria jocurilor de noroc, cu scopul declarat de a controla mai eficient un sector în care, potrivit premierului, „se câștigă foarte mulți bani”.
„Vom crește foarte mult taxarea pe industrie”
Ilie Bolojan a explicat în plen că Guvernul a decis să supraimpoziteze veniturile industriei, și nu să taxeze clienții, pentru a evita migrarea jucătorilor către platforme ilegale din online.
„Scopul pachetului e să supraimpozităm jocurile de noroc, acolo se câștigă foarte mulți bani. Dacă taxăm clienții, îi ducem într-o zonă de ilegalitate, în online, unde nu pot fi urmăriți. Așa că vom crește foarte mult taxarea pe industrie”, a declarat premierul în direct la Antena 1.
Potrivit acestuia, nivelul taxelor a fost majorat cu peste 40%, ceea ce va aduce la buget un impact estimat de 1,6 miliarde de lei. Mai mult, Bolojan a precizat că „taxarea suplimentară a ceea ce câștigă industria e de 3 ori mai mare”, o măsură prin care Guvernul dorește „să controleze industria”.
Pachetul de măsuri fiscale pentru care Executivul și-a asumat răspunderea mai include și alte modificări privind impozitarea anumitor sectoare, însă premierul a subliniat că reglementarea jocurilor de noroc este una dintre cele mai importante direcții de acțiune.
Premierul a declarat că măsurile sunt „nepopulare”, dar necesare și vor fi aplicate doar pentru o perioadă limitată. Acesta a avertizat că, în lipsa unor corecții rapide, România riscă să piardă accesul la fonduri europene, să ajungă la un rating de tip junk și să fie ocolită de investitori.
La scurt timp după ce Guvernul și-a angajat răspunderea pe pachetul de austeritate, președintele AUR, George Simion, a anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva lui guvernului Bolojan.
Guvernul a adoptat luni, 7 iulie, forma finală a proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare după analizarea și aprobarea unor amendamente depuse de senatori și deputați în procedura de angajare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.
Ilie Bolojan FOTO INQUAM Photos / Octav Ganea
Principalele amendamente aprobate au în vedere următoarele aspecte:
CASS pentru pensii care depășesc 3.000 de lei
Introducerea, de la 1 august 2025, a obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, pentru partea care depășește suma de 3.000 lei lunar, se va aplica temporar, până la 1 ianuarie 2028.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se stabilește prin deducerea din venitul brut a plafonului lunar de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.
„Pentru categoriile de persoane pentru care s-a eliminat excepția de la plata CASS, această contribuție se va reține la sursă de către serviciile deconcentrate ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, fără a fi nevoie de depunerea declarațiilor de venit”, precizează Guvernul, într-un comunicat
În cazul coasiguraților (soț, soție, părinți fără venituri proprii), pentru dobândirea calității de asigurat, se propune ca plata CASS prin depunerea unei declarații de venit prin care se exercită opțiunea, cu plata contribuției în două tranșe după cum urmează:
a) 25% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea;
b) 75% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea.
Reducerea finanțării partidelor politice în anul 2026 cu 40% comparativ cu anul 2024.
În anul 2026, subvenţia alocată partidelor politice se diminuează cu 40% faţă de nivelul acordat în anul 2024, se arată în varianta finală a proiectului de lege.
În ceea ce privește domeniul educației, au fost adoptate următoarele amendamente:
a. Mamele minore reintegrate într-o unitate de învățământ vor beneficia în continuare de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei pe perioada desfășurării activităților didactice, cu condiția frecventării orelor de curs.
b. Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control va putea fi degrevat de norma didactică de predare, după cum urmează:
i. Personalul didactic de conducere al unităților de educație extrașcolară, casele corpului didactic, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și centrele de excelență, cu până la 30% din norma didactică de predare-învățare-evaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărâre a guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.
ii. Personalul didactic de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar, personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control din inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, cu până la 50% din norma didactică de predare-învățare-evaluare, în conformitate cu aceleași norme metodologice
iii. Parțial, pentru persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ. Numărul persoanelor desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, degrevate de norma didactică, precum și atribuţiile acestora se stabilesc prin hotărâre de guvern.
c) În contextul obligației Guvernului de a asigura dreptul constituțional privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase și principiile de egalitate şi de nediscriminare, numărul de copii pentru formațiunile de studiu (grupe sau clase) în ceea ce privește învățământul cu predare în limbile minorităților naționale, precum și învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației se organizează astfel:
i. unități de învățământ cu personalitate juridică, cu un număr minim de antepreșcolari/preșcolari/elevi echivalent cu 60% din numărul standard;
ii. formaţiunile de studiu, grupe sau clase cuprind un număr de antepreșcolari/ preșcolari/elevi echivalent cu 80% din numărul standard.
Taxe mai mari pentru jocurile de noroc
a) Impozitarea pentru operatori va crește de la 21% – la 30%;
b) Impozitarea pentru jucători va crește de la 3% la 4% (taxa de retragere a banilor);
c) Crește cu 30% taxa pe aparat;
d) Se introduce obligativitatea producătorilor de a instala GPS-uri în toate aparatele.
Impactul bugetar estimat ca urmare a aplicării modificărilor în domeniul jocurilor de noroc
Modificările operate în domeniul jocurilor de noroc vor avea în 2025 un impact bugetar dublu față de 2025
„Impactul bugetar estimat ca urmare a aplicării modificărilor operate în domeniul jocurilor de noroc este de aproximativ 500 de milioane lei în anul 2025 și de peste 1 miliard de lei în anul 2026”, se arată în comunicatul Guvernului.
Măsurile incluse în proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare are ca scop stabilizarea finanțelor publice în 2025–2026, creșterea credibilității macroeconomice și reformarea structurii fiscale.
Amintim că Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea, luni, în plenul comun al Parlamentului, pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.
Liderul AUR, George Simion, a anunțat, luni, în plenul Parlamentului, că depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
Vânzările de automobile ale producătorului european Mercedes-Benz AG au înregistrat un declin de 9% în trimestrul 2 din 2025, din cauza taxelor vamale impuse pe fondul războiului comercial global.
În perioada aprilie-iunie 2025, livrările Mercedes au scăzut la 547.100 de automobile, în timp ce vânzările de vehicule electrice (EV) au scăzut cu 18%, la 41.900 unităţi, relatează Reuters. Producătorul european a raportat un declin accentuat în piețele principale de export. Astfel, vânzările au scăzut cu 14% în America de Nord și 19% în China.
„Războiul comercial a lovit puternic Mercedes-Benz în planul vânzărilor. Deși în Germania și Europa a raportat creșteri, de 7%, respectiv 1%, în China și SUA pierderile sunt evidente. Taxele vamale suplimentare pe relația UE-China sau UE-SUA apasă greu pe profiturile producătorilor europeni”, transmit analiștii.
Marii producători din industria auto globală poartă negocieri cu oficialii de la Washington cu privire la un posibil acord pe tema tarifelor la automobilele importate. Administrația Trump vrea să determine companiile să investească în Statele Unite și să deschidă noi oportunități pentru piața locală a muncii, dacă vor să fie scutite de taxele vamale suplimentare.
Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu …
De la începutul războiului, s-a observat o tendință interesantă în „elita” lui Putin: decese tot mai numeroase și adesea inexplicabile în rândul oficialilor de rang înalt.
Oficial rus găsit mort în mașină FOTO: X
Luni, 7 iulie, s-a aflat despre moartea șefului Ministerului rus al Transporturilor, Roman Starovoit. Conform versiunii oficiale, acesta și-a luat viața. În aceeași zi, colegul său, Andrei Korneichuk, șeful adjunct al unuia dintre departamente, a murit, de asemenea, se pare din cauza unei insuficiențe cardiace, scrie dialog.
Cu toate acestea, autoritățile nu au dezvăluit niciun detaliu. Aceste incidente se adaugă la lista deja impresionantă a deceselor misterioase în rândul înalților funcționari ruși: cel puțin 20 de astfel de cazuri au fost înregistrate în ultimii doi ani și jumătate.
Unele dintre ele sunt direct legate de putere și de structurile periferice. De exemplu, în primăvara anului 2022, Vyacheslav Trubnikov, fostul șef al Serviciului de Informații Externe, a murit. Motivele decesului său au rămas neclare.
La scurt timp după aceea, generalul maior pensionat SVR Lev Sotskov s-a împușcat cu un pistol decorat. Câteva săptămâni mai târziu, Alexei Ogarev, fost funcționar al administrației prezidențiale și angajat al Rosvooruzhenie, a fost găsit mort. Un alt inculpat, Zalim Kerefov, vicerector al Academiei Ruse de Vamă, s-a sinucis tăindu-și venele în izolare.
Mulți experți atribuie aceste cazuri unei atmosfere tot mai puternice de teamă și presiune în cadrul guvernului rus. Pe fondul războiului, sancțiunilor, epurărilor și neîncrederii, Kremlinul îi elimină din ce în ce mai mult pe cei incomozi, pe cei care știu prea multe sau pe cei care au devenit verigi slabe în sistem.
Unii analiști numesc ceea ce se întâmplă un „front intern”, o luptă pentru loialitate și supraviețuire în cadrul verticalei lui Putin. Funcționarii care au legătură cu armata, serviciile de informații, logistica și finanțele au devenit deosebit de vulnerabili. Aceste domenii au devenit esențiale în război și se află sub un control special.
O dovadă a putreziciunii sistemului și a panicii la vârf
Public, Kremlinul ignoră această serie de decese, numindu-le „tragedii personale” sau „coincidențe”. Cu toate acestea, statisticile vorbesc de la sine. Atunci când mor zeci de persoane cu acces la secrete de stat sau implicate în proiecte de apărare, este greu să vorbim despre un accident. Aceste evenimente sunt o dovadă a putreziciunii sistemului și a panicii la vârf.
În timp ce războiul împotriva Ucrainei a ajuns într-un impas și izolarea internațională se intensifică, autoritățile recurg la cele mai brutale metode pentru a menține controlul. Aparent, lanțul morților misterioase este departe de a fi complet.
Pe fondul represiunii continue și al eșecului pe front, riscurile pentru cei aflați în umbra Kremlinului nu fac decât să crească.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat luni că Statele Unite vor impune tarife de 25% la importurile din Japonia şi Coreea de Sud începând cu 1 august.
Donald Trump FOTO Inquam / Eduard Vînătoru
Într-o scrisoare adresată prim-ministrului japonez Shigeru Ishiba, Trump a afirmat că relaţia comercială dintre cele două ţări „a fost, din nefericire, departe de a fi reciprocă”, transmit Kyodo, Reuters şi AFP, citate de Agerpres.
Guvernului sud-coreean a primit, la rândul său, o scrisoarea similară. Ambele au fost publicate integral de Trump pe platforma sa Truth Social.
Pentru Coreea de Sud, tariful de 25% este acelaşi pe care Trump îl anunţase la sfârşitul lui aprilie, înainte de a acorda o amânare pentru a da o şansă negocierilor.
Creșterea este de doar un procent în cazul Japoniei
În cazul Japoniei, în schimb, este vorba despre o uşoară creştere, de la 24% la 25%.
În cele două scrisori se mai subliniază că, dacă produsele vor purta ştampila „Japonia” sau „Coreea de Sud”, dar în realitate vor proveni din altă parte, li se va aplica un tarif „mai ridicat”, care nu a fost precizat.
Amintim că secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Scott Bessent, a avertizat, pe 30 iunie, că multe ţări ar putea fi supuse unor tarife vamale mai mari începând cu 9 iulie, în ciuda negocierilor „de bună-credinţă”.
Din aprilie, când președintele american Donald Trump a impus tarife generalizate aproape tuturor partenerilor comerciali, agenda negocierilor comerciale s-a transformat într-un amestec de revendicări diplomatice, presiuni economice și condiționări strategice, potrivit Politico
Un român în vârstă de 29 de ani, cu legături cunoscute în mediul consumatorilor de droguri, a fost reținut de poliția din Viena după ce ar fi atacat cel puțin cinci femei, aruncând asupra acestora fecale și seringi folosite.
Poliția l-a prins pe atacatorul român FOTO: X
Atacurile au avut loc în stațiile de metrou și pe străzile din vestul Vienei. Faptele s-au petrecut începând cu luna aprilie 2025, iar autorul a fost prins în flagrant la începutul lunii iulie, potrivit ziarul românesc.
Bărbatul a fost reținut în flagrant pe 2 iulie, după ce a aruncat în fața unei tinere de 25 de ani, lovind-o direct în ochi cu excremente și seringi folosite.
Românul a fost arestat provizoriu sub acuzațiile de tentativă de vătămare corporală, distrugere de bunuri și punerea intenționată în pericol a sănătății altor persoane, însă procurorii nu au dispus arestul preventiv.
Autoritățile au stabilit că agresiunile nu par să fi avut un mobil personal, ci mai degrabă unul haotic și impulsiv, posibil legat de starea psihică și consumul de substanțe.
Femeile vizate nu au avut legătură cu agresorul.
Poliția Secției Storchengasse din Viena a pus la dispoziție date de contact pentru martori sau persoane afectate.
Kristof Lajos, cunoscut drept „profesorul de genii”, a fost condamnat la 13 ani și 3 luni de închisoare într-un dosar în care este acuzat că a fi violat un băiat de 14 ani. Sentința a fost pronunțată luni, 7 iulie, de instanță, dar nu este definitivă.
Kristof Lajos se prezenta drept „mentor de top, dramaturg, scriitor și profesor”. FOTO: Facebook
„Kristof Lajos a fost condamnat la 13 ani si 3 luni pentru viol şi agresiune sexuală, iar acţiunea în despăgubiri civile a fost admisă parţial şi a fost obligat să plătească suma de 100.000 de euro către copiii agresaţi”, a anunţat avocatul familiei minorului, Adrian Cuculis, potrivit Agerpres.
În timpul procesului, Kristof Lajos ar fi încercat să își reducă pedeapsa prin denunțarea unor presupuși traficanți de droguri, însă instanța a respins această încercare ca fiind irelevantă pentru cauză.
Cazul a intrat în atenția publică în iulie 2024, când polițiștii de la Secția 26 din Capitală l-au prins în flagrant pe Lajos, în vârstă de 39 de ani, în timp ce întreținea raporturi sexuale cu un minor în vârstă de 14 ani. Potrivit anchetatorilor, inculpatul l-ar fi ademenit pe băiat oferindu-i bani sau promițându-i alte beneficii materiale.
Conform unor articole din presă, băiatul provenea dintr-o familie numeroasă, iar părinţii lui erau despărţiţi.
Kristof Lajos se prezenta drept „mentor de top, dramaturg, scriitor și profesor”, fiind fondatorul unei școli de mentorat pentru copii supradotați. Ulterior, s-a aflat că instituția nu era acreditată de Ministerul Educației, iar „profesorul” nu avea studii superioare, ci absolvise doar opt clase.
Senatorul Daniel Zamfir susține că, după ce noul curent progresist adus de premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan își va imprima politica în România, oamenii vor compara cu ce a făcut PSD pentru România și români. El a lansat și un avertisment pentru partenerii din coaliție. „Nu vă îmbătați cu apă rece că vom tolera la infinit atitudinea voastră!”, a spus social democratul.
Daniel Zamfir, senator PSD FOTO: FB
Daniel Zamfir susține că România are un deficit mare pentru că „am investit în infrastructură, pentru că am făcut dreptate pensionarilor, pentru că am mărit veniturile oamenilor și pentru că am plătit dobânzi mari venite din trecut”.
„Nu ne mai cântați Prohodul, că nu e cazul. De mult nu m-a mai încercat un sentiment de furie ca acum. Psihoza generală, alimentată de curentul hastag a cuprins România. Aceeași strategie sorosista de inducere a fricii a funcționat din nou. PSD nu a reușit să explice suficient de clar că România nu e nici pe departe în pragul dezastrului. Da, avem un deficit mare pentru că am investit în infrastructură, pentru că am făcut dreptate pensionarilor, pentru că am mărit veniturile oamenilor și pentru că am plătit dobânzi mari venite din trecut. Și nu, nu regretăm deciziile luate”, a scris Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, pe pagina sa de Facebook.
În opinia acestuia, după ce noul curent progresist adus de Bolojan & Nicușor, își va imprima politica în România, oamenii vor compara cu ce a făcut PSD pentru România și pentru români.
„Astăzi, partenerii din vechea guvernare se spală pe mâini, iar habarnistii useriști plini de ură și dorințe revanșarde, lovesc în PSD cu fiecare ocazie. E limpede că vor să fim scoși țapi ispășitori pentru a justifică unele măsuri aberante pentru care suntem puși în față faptului împlinit. Stimați parteneri de guvernare, nu contați pe lașitatea noastră! Și nici nu vă îmbătați cu apă rece că vom tolera la infinit atitudinea voastră! Nu vom arunca acum țară în aer, dar va asigur că nu vom stă cu mâinile în sân! PSD a fost și va fi partidul cel mai aproape de oameni și de nevoile lor! Nu încercați prin sondaje măsluite să ne cântați prohodul, că nu e cazul!”, a mai transmis Zanfir, pe FB.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fwhatsapp-image-2025-07-08-at-12-05-22-1280x696.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fscreenshot-2025-07-08-114124-e1751964128225-1280x682.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F04%2F123-1-e1712822422849.jpeg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fstatul-european-popular-in-randul-turistilor-in-care-s-a-detectat-un-virus-tropical-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fdonut-on-a-red-table-cloth-2025-02-25-21-20-05-utc-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F8-3.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2022%2F11%2Fio-bucle-gandul.jpg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F3-5.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F6-1-1.png)
