Congresul SUA intenționează să o oblige pe Ghislaine Maxwell, care ispășește o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru trafic sexual, să depună mărturie în cazul Jeffrey Epstein, în contextul unui scandal politic major.

Această mișcare pare să ocolească un anunț făcut marți dimineață, potrivit căruia oficiali ai Departamentului de Justiție intenționează, de asemenea, să se întâlnească cu Ghislaine Maxwell, scrie The Guardian.

„Trebuie să transmitem un mesaj acestor nenorociți,” a spus Tim Burchett, membru al Camerei Reprezentanților, într-o declarație postată pe X (fostul Twitter), referindu-se la lista de clienți și alte persoane care l-au ajutat pe Epstein, listă care se presupune că se află în fișierele rămase, ale căror detalii nu sunt cunoscute publicului.

La scurt timp după anunțul lui Burchett, președintele republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că închide mai devreme activitatea în Congres, trimițând parlamentarii acasă înainte de vacanța de vară de cinci săptămâni.

Aceștia erau programați să părăsească Washingtonul pe 24 iulie și să revină în septembrie – dar vor pleca cu o zi mai devreme.

Decizia vine în contextul în care democrații și câțiva republicani continuă să ceară publicarea fișierelor legate de Epstein, ceea ce a dat peste cap programul legislativ normal.

„Nu ne vom juca politic cu acest subiect,” a declarat Johnson într-o conferință de presă.

Controversa privind lista lui Epstein a reizbucnit în ultimele săptămâni, după ce administrația Trump a fost criticată pentru modul în care a gestionat aceste informații, iar procurorul general Pam Bondi a fost acuzată că nu a respectat promisiunea de a publica dosarele, în contextul în care ea a declarat că lista nu ar exista şi a respins și teoriile privind o presupusă crimă în cazul morții lui Epstein, despre care autoritățile susțin că ar fi fost sinucidere.

Președintele Donald Trump i-a numit „slabi” pe susținătorii care au insistat pe această teorie și a cerut să se treacă mai departe de acest subiect.

Pe lângă asta, Wall Street Journal, a dezvăluit recent că Trump i-ar fi trimis o colecţie de scrisori oferite lui Jeffrey Epstein cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani în 2003 și un desen al unei femei dezbrăcate.

Administrația Trump a răspuns dând în judecată publicația și pe proprietarul acesteia, Rupert Murdoch.

Băncile rusești se pregătesc pentru neplată masivă a creditelor, deoarece oamenii și firmele au dificultăți în a-și achita datoriile. Inflația se menține în jurul valorii de 9%, motiv pentru care Banca Centrală a Rusiei a fost forțată să majoreze ratele dobânzilor la cel mai înalt nivel din ultimele două decenii.

Toamna trecută, rata dobânzii a urcat la 21%, înainte ca oficialii băncilor să o reducă cu 1% în iunie anul acesta. Cu toate acestea, acest lucru a oferit puțină ușurare firmelor rusești aflate în dificultate, cu o expunere ridicată la creditele bancare, precum și consumatorilor, scrie Express.

Un nou raport emis de Serviciul de Informații Externe al Ucrainei prevede un val uriaș de neplată a creditelor începând de la sfârșitul anului 2025 și până la începutul anului viitor.

Datele arată că suma totală a datoriei restante a crescut deja la 1,5 trilioane de ruble (aproximativ 16,3 miliarde de euro) – un nivel record în ultimii șase ani. Una dintre cele mai mari bănci din Rusia, VTB, a constatat că ponderea creditelor problematice a ajuns la 5% și ar putea crește la 7% anul viitor.

Între timp, directorul general al Sberbank, German Gref, a recunoscut că situația din 2026 va fi dificilă în timpul unei recente adunări a acționarilor.

Sistemul bancar rusesc se confruntă cu noi semne îngrijorătoare de pierdere a încrederii în economia generală și perspectivele financiare ale țării. Investitorii au început să retragă bani din investițiile pe termen scurt, deoarece se pregătesc pentru noi turbulențe.

Pentru prima dată în acest an, mai mulți bani se îndreaptă către obligațiuni decât către fonduri de economii – peste 2,5 miliarde de dolari americani au fost deja transferați.

În plus, s-a înregistrat o creștere bruscă a fraudelor, deoarece escrocii vizează persoanele care se luptă să ramburseze împrumuturile. Problemele legate de plată afectează atât clienții individuali, cât și companiile, crescând riscul unei crize bancare.

Regimul lui Putin a încercat să ignore sugestiile unei crize economice în țară, indicând o creștere a PIB-ului de 4,3% în 2024.

Cu toate acestea, analiștii de la Institutul de Economie de Tranziție din Stockholm (SITE) au respins această cifră drept o știre falsă. SITE a declarat că autoritățile ruse subestimează semnificativ rata inflației pentru a ascunde starea reală a economiei.

Ministerul Justiției din Republica Moldova anunță că a început procesul de extrădare a oligarhului Vladimir Plahotniuc care a fost reținut la Atena. Reținerea a avut loc la șase ani după fuga acestuia din Republica Moldova.

Responsabilii Ministerului Justiției din Republica Moldova au anunțat că au inițiat procesul de extrădare la câteva ore după ce au fost informați despre reținerea oligarhului fugar.

,,Ministerul Justiției a inițiat procedura de extrădare a cetățeanului Vladimir Plahotniuc, după ce Interpol Chișinău ne-a informat oficial despre arestarea sa în Grecia. Urmează transmiterea cererii de extrădare către autoritățile competente din Republica Elenă.Ministerul Justiției colaborează îndeaproape cu Procuratura Generală și celelalte instituții implicate, pentru a pune la dispoziția autorităților elene un dosar complet din punct de vedere procedural.Depunem toate eforturile necesare și monitorizăm atent desfășurarea procedurilor, pentru a proteja interesele Republicii Moldova”, au informat reprezentanții instituției. 

Alături de el a fost reținut și Constantin Țuțu, un apropiat al lui Vladimir Plahotniuc, care a fost în trecut deputat pe listele formațiunii conduse de oligarh. Acesta este cercetat penal în mai multe anchete.

,,Cu puțin timp în urmǎ, canalele de comunicare oficialǎ Interpol din Atena, Grecia ne-au informat cǎ au fost reținuți doi cetǎțeni moldoveni. Unul dintre ei este Vladimir Plahotniuc”, au anunțat reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP) din Republica Moldova. 

Arestat pe aeroport

Conform presei elene, oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc a fost arestat în Grecia, în baza unui mandat internațional emis de Interpol.

Arestarea moldoveanului în vârstă de 59 de ani a avut loc marți, 22 iulie, la prânz, pe aeroportul „Eleftherios Venizelos” din Atena, de către Direcția pentru Combaterea Crimei Organizate, în timp ce acesta avea ca destinație Dubaiul.

Împotriva lui Plahotniuc sunt formulate mai multe acuzații, printre care fraudă, spălare de bani și conducerea unei organizații criminale implicate în jaful bancar de proporții, în valoare de un miliard de dolari, comis în sistemul bancar al Republicii Moldova între anii 2012 și 2014.

În ciuda eforturilor internaționale de a-l extrăda, inclusiv din partea Statelor Unite și a Turciei, dar acesta a reușit să evite arestarea până în prezent.

Interpol emisese un „avertisment roșu” pe numele lui Plahotniuc, care deține mai multe pașapoarte, inclusiv moldovenesc, românesc, rusesc și unul mexican fals.

Mai multe țări au solicitat extrădarea sa din cauza implicării în ample rețele de corupție.

Păpușarul a fugit în 2019 

Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a fost dat în căutare internațională de Interpol la începutul acestui an, decizia fiind luată după ce Chișinăul a solicitat revizuirea refuzului în acest sens din 2020.

Vladimir Plahotniuc, om de afaceri și fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost unul dintre cei mai influenți politicieni de la Chișinău în deceniul 2010-2020.

Poreclit „Păpușarul”, Vladimir Plahotniuc a fost acuzat de influență asupra întregii clase politice de la Chișinău. Acesta este fugar din vara anului 2019, atunci când formațiunea pe care o conducea, PDM, a rămas fără putere. 

Mostrele de pe Marte, returnate pe Pământ de NASA, ar putea declanșa o pandemie mai gravă decât Covid-19 în doar 10 ani, a avertizat un om de știință.

Astrobiologul Barry DiGregorio, un cercetător onorific la Centrul Buckingham pentru Astrobiologie, se teme că mostrele returnate vor fi pline de boli, potrivit Mirror.

„Cred că probele de pe Marte ar putea duce la o pandemie, deoarece Gilbert Levin (n.r: Gilbert fost inginer şi om de ştiinţă în cadrul agenţiei NASA) a descoperit viața pe Marte în timpul misiunilor Viking. Condițiile de mediu de pe Marte sunt atât de mult diferite de cele de aici, de pe Pământ, încât orice formă de viață care s-ar adapta la aceste condiții ar putea fi complet diferită de tot ceea ce înțelegem noi. Levin a simțit la fel. Întotdeauna s-a opus aducerii mostrelor acasă înainte de a studia ce fel de viață a găsit pe Marte. În ultimul timp, au găsit exemple de extremofile în zonele în care au amplasat nave spațiale înainte de a fi trimise pe planete și au descoperit aici, pe Pământ, o linie cu totul nouă de extremofile despre care nu știau că există înainte. Prin urmare, am trimis toate roverele și aterizatoarele noastre pe Marte fără o sterilizare completă”, susține astrobiologul Barry DiGregorio. 

Fostul ofițer de protecție planetară al NASA, Catharine Conley, susține că a fost concediată pentru că a declarat că planurile de returnare a mostrelor de pe Marte pe Pământ nu erau sigure.

„Roverul Mars 2020 a fost curățat într-un mod care nu a fost compatibil cu nivelurile anterioare de curățenie, în special în ceea ce privește cantitatea de contaminare care a fost introdusă în probele care au fost colectate pentru returnare. Am subliniat că o șansă de 0,1 % de contaminare a unei probe individuale, atunci când ai 40 de probe în total, înseamnă o șansă de 4 % de contaminare a Pământului în probele pe care le analizezi. Acest lucru face destul de dificil să fii încrezător că poți face distincția între viața terestră și viața marțiană. Acest lucru nu a fost ceva ce oamenii de la conducerea sediului central au vrut să audă și au luat măsurile pe care le-au considerat adecvate”, a spus Catharine Conley pentru The Sun.

Potrivit astrobiologului Barry DiGregorio, microbii se atașează de particulele de praf.

„Marte este un loc foarte uscat și prăfos, iar una dintre problemele misiunilor Apollo a fost că, atunci când astronauții se întorceau din EVA-uri, aduceau cu ei foarte mult praf de pe costume în interiorul compartimentului. Când le scoteau, praful ajungea peste tot. De fapt, îl puteau mirosi. Mirosea a praf de pușcă ars, au spus ei. Dacă vă amintiți protocoalele de protecție planetară ale misiunii Apollo, nu eram foarte siguri dacă existau microbi pe Lună și, pentru a preveni contaminarea încrucișată, astronauții au trebuit să poarte halate de izolare, să le îmbrace în interiorul capsulei în timp ce aceasta plutea în sus și în jos în ocean, iar o echipă de recuperare a venit să îi ia și să îi ducă sus cu un elicopter.

Ceea ce a fost cu adevărat ciudat a fost că, de îndată ce au deschis ușa capsulei spre mare, particulele de praf lunar care se aflau în capsulă ar fi putut fi purtate afară și ar fi ajuns în ocean. Așadar, dacă pe Lună existau microorganisme extremofile care ar fi putut supraviețui în Marea Pământului, am contaminat planeta chiar atunci și acolo. Practic, ne jucăm cu ceea ce se află acolo”,  a spus Barry DiGregorio.

Ca răspuns la comentariile lui DiGregorio, NASA a declarat: „Se anticipează că viitoarele misiuni către Marte vor returna mostre pentru a fi studiate pe Pământ. NASA nu va face niciodată compromisuri privind siguranța”.

Maria Kovalciuk, ucraineanca găsită aproape moartă pe o stradă din Dubai, a vorbit pentru prima dată despre ce s-a întâmplat la petrecerea dinaintea momentului în care a fost abandonată în stare inconștientă pe stradă, dar și despre procesul de recuperare.

Tânăra, în vârstă de 20 de ani, a mărturisit că se recuperează în Norvegia, unde locuiește mama ei. Modelul, care are o cicatrice proeminentă pe frunte după ce a suferit mai multe intervenții chirurgicale, a negat că cetățenii Emiratelor Arabe Unite ar fi cei care au agresat-o, scrie The Mirror.

În schimb, ea a arătat cu degetul spre „copiii ruși bogați” despre care susține că au abuzat-o după o petrecere la un hotel. Ea a susținut că tratamentul medical costisitor a fost plătit de autoritățile din Dubai. Mama ei, Anna, a spus: „Nu știu cât au plătit – suma a fost colosală, milioane.”

„Încă am o fractură la picior care se vindecă. Învăț din nou să merg cu cârje, dar deocamdată, scaunul cu rotile este principalul meu mijloc de deplasare”, a mărturisit tânăra.

Amintindu-și incidentul, Maria a spus că se afla în Dubai pentru a se mulțumi pentru slujba ei de model când a dormit prea mult și a pierdut zborul spre Thailanda.

„Au început să-și bată joc de mine, zicând ceva de genul «ești de-a noastră, vom face ce vrem»”

Conform raportului, ea s-a văzut cu un tânăr – pe care îl întâlnise anterior la un bar de karaoke – în holul hotelului Five Jumeirah Village.

Bărbatul, în vârstă de 19 ani, locuiește cu tatăl său în Dubai. Raportul spunea: „Ea i-a spus că biletul ei de avion i-a fost irosit și că a trebuit să plece din hotel.”

„Au început să mă tachineze, întrebându-mă de ce nu beau”, a declarat ea jurnaliștilor ruși.

„Apoi au început niște îmbrânceli agresive, cum ar fi îmbrânceli în umeri. După aceea, au început să-și bată joc de mine, zicând ceva de genul «ești de-a noastră, vom face ce vrem»”, continuă aceasta.

„Apoi au început să mă intimideze, au spart pahare. După aceea, mi-au luat lucrurile personale, inclusiv pașaportul. Iar una dintre fete… și-a pus hainele mele pe ea și a plecat pur și simplu așa, deși o rugasem înainte să nu facă asta, să-mi lase lucrurile. Cu alte cuvinte, nimeni nu m-a ascultat, iar ea a ieșit din hotel îmbrăcată cu rochia mea.”

Această femeie nu mai poate fi contactată. Bărbații „au sugerat” că vor sex, a spus ea, adăugând: „Nu am răspuns la fel, iar această agresiune îi încingea și pe ei.”

Raportul susținea că „în mijlocul violenței, Maria a încercat să fugă”, dar tinerii „au târât-o înapoi în cameră. Când au ieșit pe balcon, ea a scăpat și s-a ascuns la un șantier din apropiere.” Apoi, bărbații, care erau „înnebuniți” în acest moment, ar fi găsit-o la șantier și „au bătut-o”.

„Practic, i-au smuls pielea de pe scalp, apoi au aruncat-o de pe o margine direct pe șosea”, se menționează în relatare. „Am fugit. Eram deja pe stradă, nu-i mai vedeam, dar știam că vin după mine”, a povestit Maria.

„Am alergat spre cea mai apropiată clădire, panicată, am intrat în fugă și m-am ascuns acolo. Era doar o clădire neterminată, deschisă.”  

Maria nu-și amintește de violența în sine care a dus la rănile ei, iar imaginile de pe camerele de supraveghere au fost șterse de atunci, a spus ea. „Au trecut trei luni – poliția a așteptat până când înregistrările de pe camere au fost șterse automat [după această perioadă]. Așa că acum nu există nicio dovadă”, a spus Maria.

Ea a spus: „Cred că poate am fost aruncată. Sau a fost o bătaie. Una dintre cele două opțiuni, rănile arătau fie ca după o bătaie, fie ca după o cădere.” Bărbații acuzați de Maria au fost reținuți de poliție în Dubai, dar doar pentru o zi, se arată în raport.

„Investigația poliției din Dubai a indicat că Maria ar fi spus că fugea de un act de violență sexuală și, pentru a-și proteja onoarea și demnitatea, ar fi decis să se sinucidă”, a declarat mama ei.

Aceasta a susținut că declarația a fost „falsificată”, adăugând că Maria nu a încercat să-și ia viața și că nu era sub influența alcoolului. Testele medicale au confirmat, de altfel, că nu avea alcool în sânge, a mai spus mama ei.  

Într-o mișcare cu profunde implicații geopolitice și ecologice, China a demarat lucrările la ceea ce oficialii de la Beijing numesc „proiectul secolului”: un megabaraj hidroelectric pe fluviul Yarlung Tsangpo, în teritoriul tibetan. Premierul chinez, Li Qiang, a anunțat în weekend, la o ceremonie organizată în regiune, startul oficial al lucrărilor, relansând în același timp entuziasmul piețelor chineze, care au reacționat imediat la promisiunea unui nou colos energetic.

Ambiție uriașă, costuri pe măsură

Cu un buget estimat la 1,2 trilioane de yuani (aproximativ 124 miliarde de lire sterline), proiectul prevede construcția a cinci centrale hidroelectrice în cascadă, care ar urma să producă anual peste 300 de milioane de MWh – de peste trei ori mai mult decât produce deja celebrul Baraj al celor Trei Defileuri, scrie The Guardian.

Informațiile oficiale sunt, însă, limitate. Nu s-a oferit un calendar clar al lucrărilor, iar estimările actuale depășesc semnificativ cifrele vehiculate în 2020, când barajul a fost introdus în al 14-lea plan cincinal al Chinei.

Fluviul care leagă (și dezbină) trei națiuni

Yarlung Tsangpo devine Brahmaputra în India, înainte de a-și continua cursul spre Bangladesh, unde este cunoscut drept Jamuna. Intervențiile masive pe acest curs de apă provoacă tensiuni tot mai mari între China și vecinii săi din sud.

India și Bangladesh se tem că Beijingul ar putea reține sau devia apele fluviului, afectând accesul la apă pentru milioane de oameni. „China poate transforma oricând acest fluviu într-o armă, fie blocând, fie redirecționând cursul apei”, avertiza recent expertul sud-asiatic Neeraj Singh Manhas.

Autoritățile indiene și-au exprimat oficial îngrijorările încă din decembrie anul trecut, iar subiectul a fost discutat inclusiv la nivel de miniștri de externe în cadrul întâlnirilor bilaterale. China, însă, a dat asigurări că nu urmărește o „hegemonie a apei” și promite că va menține canalele de dialog deschise și va coopera în domeniul prevenirii dezastrelor naturale.

Protecția mediului – o promisiune fragilă

Zona aleasă pentru proiect este una deosebit de instabilă din punct de vedere geologic – cu alunecări de teren frecvente și risc seismic ridicat. În plus, regiunea găzduiește ecosisteme sensibile și specii rare de faună, fapt ce a atras critici dure din partea organizațiilor de mediu.

Premierul Li Qiang a declarat că „se va acorda o atenție specială protejării mediului pentru a preveni daunele ecologice”. Declarațiile oficiale nu au liniștit însă activiștii care acuză opacitatea autorităților și lipsa evaluărilor de impact publice.

Tibetenii, excluși din ecuație

De asemenea, grupuri tibetane – atât din exil, cât și din teritoriu – au atras atenția că proiectul va afecta locuri sacre aflate de-a lungul fluviului, iar relocările de populație nu sunt excluse. Astfel de proiecte anterioare, precum cel de pe râul Yangtze, au dus la strămutarea a sute de mii de persoane și au stârnit proteste rare în regiunea controlată strict de Beijing.

În 2023, sute de tibetani au fost arestați pentru că s-au opus construcției barajului Kamtok. Ei acuzau că proiectul amenință să înghită sate întregi și mănăstiri budiste vechi de secole.

Energie curată sau putere politică?

China, cel mai mare emițător de carbon la nivel global, s-a angajat într-un program agresiv de extindere a energiei regenerabile, iar hidroelectrica joacă un rol central în acest efort. Totuși, în spatele promisiunilor legate de „energie curată” se profilează și o altă realitate: un instrument strategic prin care Beijingul își consolidează influența în regiune și controlează resursele vitale ale vecinilor.

Megabarajul de pe Yarlung Tsangpo este, așadar, mai mult decât un proiect energetic. Este o demonstrație de forță într-o zonă geopolitică fragilă, în care frontierele nu sunt doar trasate pe hartă, ci și prin albia râurilor de munte. Iar cine controlează apa, controlează și viitorul.

Pentru liderul de la Kremlin, îmbunătățirea relațiilor cu Washingtonul rămâne secundară în raport cu obiectivele majore din războiul din Ucraina, afirmă analiști și surse apropiate puterii de la Moscova, citate de The Guardian.

Vladimir Putin pare să nu fi fost luat prin surprindere de schimbarea de ton a președintelui american Donald Trump, care a anunțat recent o nouă tranșă de ajutor militar pentru Ucraina și a amenințat cu sancțiuni dure împotriva Rusiei dacă nu se ajunge la un acord de pace în termen de 50 de zile.

Pentru Kremlin, este o ruptură vizibilă în relația cu liderul american, dar nu una neașteptată. Conform analiștilor ruși și unor foști oficiali de rang înalt, Putin anticipa deja deteriorarea relațiilor, chiar dacă începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump părea să deschidă o fereastră diplomatică.

„La Moscova există dezamăgire – nu s-a concretizat nimic din ce sperau unii privind o apropiere de Trump”, a declarat un fost oficial de rang înalt din Kremlin, sub protecția anonimatului. „Dar chiar și în cele mai optimiste scenarii, Putin ar fi pus războiul pe primul loc. Pentru el, invazia Ucrainei este un obiectiv existențial.”

Putin a evitat până acum orice reacție publică la declarațiile lui Trump, iar oficialii de la Kremlin nu au comentat direct schimbarea de poziție a președintelui american. În culise, însă, atmosfera este una de resemnare amestecată cu frustrare.

Un calcul rece, nu o ruptură emoțională

Tatiana Stanovaia, analist politic independent, notează că în ciuda speranțelor inițiale, Moscova nu și-a făcut iluzii. „Chiar și în cele mai favorabile scenarii, Rusia a luat în calcul că va urma o nouă rundă de sancțiuni și o continuare a sprijinului militar american pentru Ucraina.”

Când Trump a revenit la Casa Albă, promițând că va pune capăt războiului în doar 24 de ore și reluând contactele directe cu Moscova, la Kremlin părea să se contureze o oportunitate strategică. O confruntare tensionată în Biroul Oval cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski a întărit impresia că poziția SUA se clatină.

Pentru Putin, Trump reprezenta o posibilitate de a slăbi coeziunea NATO și de a submina sprijinul occidental pentru Ucraina. Însă luna trecută, Trump și-a exprimat public dezamăgirea față de lipsa de răspuns din partea lui Putin la încercările de negociere – inclusiv prin șase apeluri telefonice directe. „Vorbeam cu Vladimir, mă simțeam optimist… și apoi vedeam la televizor că a fost bombardat un azil”, a povestit Trump în stilul său caracteristic.

Fostul oficial din Kremlin citat anterior a caracterizat bombardamentele care au urmat apelurilor dintre cei doi lideri drept „o greșeală strategică”, sugerând că Putin a subestimat reacția emoțională a lui Trump. „Nu a încercat să-l umilească pe Trump, dar cu siguranță nu a gestionat bine situația.”

O pauză, nu o ruptură definitivă

În pofida retoricii dure, mai mulți oficiali ruși și analiști apropiați regimului au interpretat amenințările lui Trump ca fiind mai blânde decât se anticipa. Perioada de 50 de zile oferită pentru un acord de pace a fost privită, de unii, ca o „perioadă de grație”.

„Multe se poat întâmpla în 50 de zile – iar Putin știe asta. Îl consideră pe Trump emoțional și ușor influențabil”, a declarat o sursă din cercurile de politică externă de la Moscova. „Nu este o ruptură ireversibilă. Kremlinul va continua să facă apeluri la dialog.”

Între timp, Moscova își intensifică ofensiva în Ucraina. Tactica atacurilor masive cu drone, lansate în valuri nocturne, epuizează sistematic apărarea ucraineană. Atacurile aeriene asupra centrelor urbane s-au intensificat, iar capitala Kiev este frecvent vizată. Pe front, trupele ruse au făcut progrese lente, dar constante, apropiindu-se de orașul Pokrovsk, considerat strategic.

Potrivit unor surse apropiate gândirii de la Kremlin, termenul de 50 de zile impus de Trump ar putea determina o escaladare și mai puternică a efortului militar rus.

„Conducerea rusă nu reacționează la presiuni. Cel mai probabil, putem spune că prima etapă a relației dintre Trump și Rusia – una care a durat aproximativ șase luni – s-a încheiat”, spune Fiodor Lukianov, analist de politică externă și consilier informal al Kremlinului.

Fără cale de întoarcere?

Pentru elita rusă care spera într-o apropiere de Washington, ultimele evenimente marchează un regres. Mulți dintre cei care au sperat că simpatia personală a lui Trump față de Putin va duce la relaxarea sancțiunilor sau la relansarea relațiilor comerciale cu Occidentul se văd acum marginalizați.

În paralel, în societatea rusă s-a remarcat o creștere a dorinței de încetare a războiului, potrivit unor sondaje recente, care indică totodată o ușoară redresare a imaginii SUA în rândul populației.

Dar deschiderea diplomatică avea o condiție esențială: ca Putin să accepte o încetare a focului și o înghețare a frontului – ceea ce ar însemna, de facto, păstrarea teritoriilor ocupate și excluderea posibilității ca Ucraina să le recupereze.

Analista Tatiana Stanovaia avertizează însă că, deși există nemulțumiri în anumite cercuri politice de la Moscova, acestea nu au o influență reală asupra deciziilor Kremlinului. „Pentru Putin, relația cu SUA e secundară față de obiectivul major: subminarea suveranității Ucrainei.”

Condițiile de pace avansate de Rusia includ neutralitatea Ucrainei, limitarea capacităților sale militare, protejarea comunităților rusofone și, crucial, recunoașterea câștigurilor teritoriale ale Moscovei. De asemenea, Putin cere garanții legale că NATO nu se va mai extinde spre est.

„Peste 100.000 de ruși au murit în acest război. Putin nu poate reveni acasă fără o victorie clară – sau ceva ce poate fi prezentat ca atare”, a spus fostul oficial citat de BBC.

În acest context, o facțiune mai dură, cu viziuni confruntaționale, pare să recâștige teren în cercurile de putere de la Moscova. Pentru acești actori, confruntarea cu SUA nu este doar inevitabilă, ci deja în curs.

„Să nu uităm: vedem Statele Unite nu ca pe un arbitru neutru, ci ca pe un participant activ în războiul împotriva noastră”, a scris ideologul rus Alexander Dughin pe Telegram. „Putin i-a oferit lui Trump timp să schimbe direcția. Dar timpul se scurge.”

Rusia ar putea ajunge să lanseze în curând până la 2.000 de drone kamikaze simultan împotriva Ucrainei, de patru ori mai multe decât în prezent, semnalează oficiali occidentali și surse ucrainene, în contextul unei intensificări a producției de drone Shahed cu performanțe îmbunătățite față de modelele originale iraniene.

Potrivit unei investigații difuzate de presa de stat rusă, fabrica din zona industrială Alabuga (Tatarstan), unde Rusia produce sub licență dronele Shahed, a crescut semnificativ ritmul de fabricație. Numărul dronelor produse ar urma să fie de nouă ori mai mare decât în 2024, cu scopul declarat de a spori presiunea militară asupra Ucrainei prin atacuri aeriene masive, conform Kyiv Post. 

Cea mai mare ofensivă aeriană confirmată a avut loc pe 8 iulie 2025, când Rusia a lansat 728 de drone Shahed sau dispozitive de diversiune, iar în atacul din noaptea de 20 spre 21 iulie, Kremlinul a trimis 426 de drone și 19 rachete de croazieră sau balistice. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, 224 dintre acestea au fost doborâte sau bruiate. Un civil a murit, iar alți doi au fost răniți în urma atacurilor care au vizat mai multe orașe, inclusiv capitala Kiev.

Generalul-maior Christian Freuding din Ministerul german al Apărării a avertizat că obiectivul Rusiei este de a „extinde semnificativ atacurile cu drone”, urmărind capacitatea de a lansa simultan 2.000 de drone.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington D.C. confirmă această evoluție, estimând că numărul de drone rusești care intră lunar în spațiul aerian ucrainean a crescut cu peste 30% din luna mai până în prezent. Dacă ritmul se menține, un atac cu 2.000 de drone ar putea avea loc până în noiembrie.

Drone mai inteligente, mai rapide și letale

Experiența acumulată de Rusia în aproape trei ani de utilizare a dronelor Shahed-136 a dus la îmbunătățiri semnificative. Noile versiuni sunt mai greu de detectat, au sisteme de ghidare avansate și sunt dotate cu materiale care absorb undele radar, făcându-le aproape invizibile pentru radarele tradiționale. Datorită unui sistem de comunicație prin satelit, un operator din Moscova poate ghida o dronă din vestul Rusiei până în centrul Ucrainei.

Ucraina a raportat utilizarea a cel puțin cinci tipuri noi de focoase dezvoltate de Rusia pentru Shahed, inclusiv:

– Termobarice – capabile să distrugă o jumătate de bloc cu o singură explozie.

– Incendiare – cu substanțe inflamabile greu de stins, chiar și cu nisip.

– Fragmentare aeriană – cu dispersie de submuniții la 200–250 m deasupra țintei.

Autoritățile ucrainene au emis avertismente populației să nu atingă submunițiile de formă cilindrică, de culoare neagră, care ar putea exploda la contact.

Noul model Shahed-238, cu motor cu reacție

Rusia testează în prezent un nou model de dronă kamikaze, Shahed-238, cu motor cu reacție, viteză de până la 0,58 Mach (aproximativ 700 km/h) și altitudine de zbor de peste 2.800 metri, adică de două ori mai mare decât raza efectivă a celor mai folosite sisteme de apărare antiaeriană din Ucraina, precum ZU-23-2.

Această versiune modernizată, testată pentru prima dată în februarie 2025, ar fi mai rapidă, mai greu de interceptat și ar avea o ogivă mai mare, fiind destinată să pătrundă chiar și cele mai sofisticate rețele de apărare aeriană.

Apărarea Ucrainei, pusă sub presiune

Rețeaua națională de apărare antiaeriană a Ucrainei – alcătuită din radare moderne, senzori acustici, tunuri antiaeriene, baterii de rachete, avioane de vânătoare și elicoptere – a reușit în mare parte să blocheze accesul aeronavelor și rachetelor de croazieră rusești, însă dronele kamikaze lansate în roiuri mari continuă să pună probleme.

„Avem nevoie de contramăsuri mai ieftine. Nu putem cheltui sute de mii de euro pentru fiecare Shahed. Avem nevoie de soluții care costă două, trei, patru mii de euro per dronă”, a avertizat generalul german Christian Freuding.