Personalul Băncii Centrale Europene susține că lipsa unui sistem de control și echilibru în interiorul instituției a dus la „un număr mare de plângeri” privind „favoritismul în angajare și promovare” și un „nivel ridicat de epuizare și tendințe suicidale”.
Într-o scrisoare de patru pagini redactată de un comitet al angajaților și adresată președintelui BCE, Christine Lagarde, banca este acuzată de intervenții de natură politică care depășesc mandatul său oficial de a controla inflația și de a asigura stabilitatea financiară.
Banca a devenit „o fortăreață care nu poate fi trasă la răspundere”.
Conform The Telegraph, episodul are loc în contextul în care BCE vrea să schimbe modul în care angajații care fac parte din comitetul de personal sunt aleși și plătiți.
Scrisoarea vine după ce un sondaj efectuat pe 1.425 de angajați ai băncii de către sindicatul Organizația Internațională și Europeană a Serviciilor Publice a constatat că mai mult de jumătate dintre angajați au raportat stresul la locul de muncă ca fiind „o problemă reală” și un nivel de încredere scăzut sau inexistent în Lagarde și echipa sa.
BCE a răspuns cu un sondaj propriu, care a constatat că 85% din cei 3.000 de respondenți erau „mândri să lucreze pentru BCE”. De asemenea, BCE a raportat o rotație a personalului de doar 1,8% anul trecut.
Echipa Lagarde, „o abordare mult mai antidemocratică decât cele anterioare”
În scrisoarea sa, comitetul susține că, în timp ce majoritatea băncilor centrale răspund în fața unui Parlament național, „natura extrateritorială” a BCE a transformat-o într-un fel de „mini-stat”.
Acest lucru i-ar fi permis băncii ca, la nivelul UE, „să intervină în domeniul politic, dând instrucțiuni guvernelor dincolo de domeniul politicii monetare sau luând decizii pe care mulți observatori le identifică ca fiind de natură politică”.
Pe plan intern, nu ar exista un control adecvat asupra managerilor care au abuzat de putere, a susținut comitetul. Acest lucru i-a lăsat pe lucrători într-o „situație de dependență extremă de puterea existentă, punând astfel în pericol capacitatea personalului de a-și exprima în mod independent opiniile ca experți”.
Deși conducerea BCE ar fi permis dintotdeauna aceasta, comitetul de personal a declarat că echipa doamnei Lagarde „are o abordare mult mai antidemocratică decât cele anterioare”.
Scrisoarea susține că purtătorul de cuvânt al comitetului angajaților ar fi primit o notă „instruindu-l să nu menționeze existența unei culturi a fricii în cadrul BCE și potențialul său impact asupra activității”.
Un purtător de cuvânt al BCE a respins afirmațiile comitetului:
„Procesul de promovare este conceput astfel încât să evite favoritismul, cu mecanisme de verificare încorporate pentru a asigura corectitudinea și a preveni influența individuală”.
Purtătorul de cuvânt a mai spus că BCE este supusă unor audieri trimestriale în Parlamentul European, iar aspectele care țin de locul de muncă sunt guvernate de statutul personalului UE și de Curtea Europeană de Justiție:
„La Curtea Europeană de Justiție, BCE a câștigat majoritatea covârșitoare a proceselor privind problemele de muncă.”
România riscă să fie sancționată din cauza imigranților pe care i-a găzduit în ultimii ani pentru a acoperi lipsa de personal din mai multe domenii de pe piața muncii.
Mulți imigranți provin din India, Sri Lanka, Filipine, Nepal și Turcia, activând în producție, construcții, comerț, HoReCa și servicii administrative.
Ce riscă muncitorii asiatici care pleacă ilegal din țara noastră
Din păcate, din cauza salariilor mici care nu mai pot acoperi costurile de trai în creștere după mărirea TVA și implementarea măsurilor fiscale de austeritate de către Guvernul Bolojan, mulți imigranți nici nu semnează demisia și pleacă ilegal din România către alte țări membre din spațiul Uniunii Europene
Migrarea ilegală poate duce la consecințe severe, atât pentru lucrătorii care riscă să fie arestați și deportați, cu interdicția de a mai intra în spațiul Schengen, cât și pentru țara noastră, care riscă să fie drastic sancționată dacă nu reacționează imediat și nu alertează baza de date electronică de interes polițienesc, pentru ca autoritățile competente din statele membre să coopereze în vederea căutării imigranților ilegali.
Ce pot face angajatorii
Autoritățile din România pot să alerteze Sistemul Informatic Schengen. Angajatorul poate notifica Inspectoratul General pentru Imigrări, semnalând Sistemul Informatic Schengen privind dispariția angajatului de la locul de muncă. Imigranții proveniți din spațiul extra-european au permis de ședere în România care este strict condiționat de activitatea desfășurată pe teritoriul național.
Managerul general de la Work from Asia, Yosef Gavriel Peisakh, a subliniat că astfel de situații devin tot mai frecvente și susține necesitarea unui cadru administrativ „mai clar”.
„Suntem perfect conștienți că fenomenul plecărilor neautorizate este unul real și că uneori produce efecte negative în plan administrativ sau juridic. Tocmai de aceea, ne manifestăm deschiderea de a contribui, cu toate informațiile pe care le avem din piață, la o eventuală analiză sau consultare pe această temă, dacă IGI consideră util acest lucru. Ne dorim soluții care să protejeze drepturile muncitorilor, să ofere un cadru legal previzibil angajatorilor și să mențină standardele de conformitate și imagine ale României în relația cu celelalte state membre UE”, a spus Yosef Gavriel Peisakh, potrivit Wall Street.
„România trebuie să rămână un exemplu de corectitudine și eficiență în relația cu partenerii europeni. De aceea, credem că o abordare preventivă, bazată pe informare, transparență și colaborare, este în interesul tuturor. Ne oferim întreaga disponibilitate pentru a contribui, în mod profesionist și constructiv, la orice efort de clarificare și îmbunătățire a practicilor actuale”, a adăugat reprezentantul Work from Asia.
Patru germani inculpaţi pentru furtul unei colecţii de aproape 500 de piese celtice din aur dintr-un muzeu din Bavaria, ce nu au putut fi recuperate, au fost condamnaţi marţi la pedepse de până la 11 ani de închisoare, transmite AFP.
Tezaurul celtic FOTO: X
„Cei patru inculpaţi au fost condamnaţi, între altele, pentru furt cu circumstanţe agravante, în grup organizat, la pedepse cu închisoarea care pornesc de la 4 ani şi 9 luni şi ajung până la 11 ani”, a comunicat tribunalul din Ingolstadt, potrivit Agerpres.
În noaptea de 22 noiembrie 2022, 483 de piese din aur datând din secolul 1 î.Hr. au fost furate din muzeul de artă celtică şi romană din Manching, oraş situat la nord de Munchen. La proces s-a dovedit că trei dintre acuzaţi, cu vârste între 44 şi 52 de ani, au pătruns prin efracţie în muzeu.
Al patrulea inculpat nu a fost găsit vinovat pentru acest caz, ci pentru alte jafuri. Soarta colecţiei, cea mai mare descoperire de aur celtic în secolul al XX-lea, a cărei valoare de piaţă se ridica la aproximativ 1,3 milioane de euro, „nu a putut să fie elucidată în cursul procedurii”, subliniază tribunalul.
O parte a colecţiei a fost distrusă iremediabil: din greutatea totală de 3,7 kg, circa 500 g au fost găsite topite în locuinţa unuia dintre acuzaţi. Restul tezaurului nu a fost găsit.
Pentru a stabili pedepsele membrilor unei bande ce opera la scară naţională’, găsiţi vinovaţi de acest jaf şi de alte furturi, instanţa a subliniat că a luat în considerare mai ales „pierderea tezaurului celtic în calitate de patrimoniu cultural de neînlocuit”.
Cei patru inculpaţi, cetăţeni germani, au fost arestaţi, după opt luni de la comiterea faptei, la domiciliile lor din nord-estul ţării. Anchetatorii i-au depistat pe baza urmelor de ADN găsite pe aparate şi unelte lăsate la locul furtului.
Aceasta a permis stabilirea unor legături cu alte jafuri comise la benzinării, clădiri administrative sau supermarketuri. La proces au fost examinate în jur de 30 de fapte.
Anchetatorii au subliniat metodele avansate folosite de jefuitori, care, spre exemplu, sabotau liniile telefonice şi utilizau dispozitive de bruiaj pentru a împiedica transmisia semnalelor sistemelor de alarmă. Cei patru inculpaţi au păstrat tăcerea în timpul procesului.
Aflat într-o vizită de cinci zile în Scoția, unde a inaugurat cel de-al treilea teren de golf din Regatul Unit al familiei sale, Donald Trump se laudă că a reuşit să pună cap la aproximativ cinci războaie şi să grăbeşte să revină la Casa Albă pentru „a stinge incendii în toată lumea”.
Preşedintele Donald Trump a profitat de cele cinci zile în care s-a aflat în vizită în Scoţia inclusiv pentru a inaugura cel mai nou teren de golf al familiei sale, al treilea din Regatul Unit. Cu crosa în mână, marţi, 29 iulie, el a anunţat că în timpul mandatului său administraţia americană a reuşit împiedice „cam cinci războaie”.
„Aşa cum ştiţi, ieri am oprit un război”
Vizita sa în Regatul Unit a combinat interesele de afaceri ale familiei sale cu momente de diplomație publică, într-o ofensivă mediatică în care Donald Trump și-a prezentat atât realizările în politică externă, cât și legăturile personale cu Scoția.
Evenimentul a avut loc la Trump International Golf Links, în satul Balmedie, unde preşedintele american a apărut însoțit de fiii săi, Donald Jr. și Eric Trump, pentru a inaugura oficial noul teren.
„Abia aștept să joc astăzi. Vom juca foarte repede. Apoi mă întorc la Washington și vom stinge incendii în toată lumea. Am rezolvat unul ieri. Știți, am oprit un război ieri. De fapt, am oprit cam cinci războaie”, a declarat liderul de la Casa Albă în fața presei.
El a ţinut să accentueze importanța acestor intervenții diplomatice: „Asta e mult mai important decât să joc golf. Oricât de mult mi-ar plăcea, e mult mai important. Va fi un an special și un deceniu special. Vom face toate țările noastre să fie puternice, mărețe și cu adevărat minunate din nou. Și asta se întâmplă, și se întâmplă foarte repede.”
Conflictele pe care susţine Donald Trump că le-a dezamorsat
Afirmațiile lui Donald Trump vin în contextul unor evoluții extrem de volatile la nivel internațional, iar cele „cam cinci războaie” pentru a căror încetare îşi asumă meritul sunt:
* Medierea armistițiului dintre Thailanda și Cambodgia, semnat luni, în ciuda acuzațiilor ulterioare de încălcare a înțelegerii de către Cambodgia;
* Dezamorsarea tensiunilor nucleare dintre India și Pakistan;
* Prevenirea unui conflict deschis între Serbia și Kosovo;
* Calmarea situației dintre Rwanda și Republica Democratică Congo;
* Facilitarea armistițiului în Yemen, după ce gruparea Houthi, susținută de Iran, a acceptat încetarea focului în urma atacurilor lansate de SUA și Marea Britanie;
* Oprirea „în doar 12 zile” a unei posibile confruntări militare între Israel și Iran, ca urmare a unor atacuri americane asupra infrastructurii nucleare iraniene, la sfârșitul lunii iunie.
Gaza, Netanyahu și tratativele suspendate
Pe fondul acestor declarații, criza din Gaza rămâne o preocupare majoră, iar Donald Trump pare să fi adoptat o poziție diferită de cea a premierului israelian Benjamin Netanyahu în ceea ce privește amploarea crizei umanitare. Întrebat despre afirmațiile liderului israelian, care minimaliza riscul de foamete, Trump a răspuns: „Nu știu. Pe baza imaginilor de la televizor, aș spune că nu în mod special, pentru că acei copii par foarte înfometați”.
Donald Trump nu a pierdut, însă, ocazia să afirme că Statele Unite nu au primit recunoașterea cuvenită pentru ajutorul umanitar oferit în Gaza. Întrebat despre colaborarea cu Netanyahu, el a afirmat: „Lucrăm împreună pentru a încerca să punem lucrurile în ordine pentru lume”.
Golf, afaceri și diplomație
Vizita în Scoția a fost, în mare parte, dedicată promovării afacerilor familiei Trump. Noul teren de golf este al treilea din portofoliul Trump Organization în Scoția și va găzdui un turneu PGA Seniors Championship.
Eric Trump, care s-a ocupat de proiect, a descris terenul drept „Cele mai mari 36 de găuri de golf”, iar președintele l-a numit „un proiect rar”, realizat în dune naturale.
„Acestea sunt foarte greu de construit și nu veți mai vedea altele ca acestea. Probabil că nu veți mai vedea niciodată un alt teren construit în dune. Nu în dune ca acestea”, a spus Donald Trump despre investiţia familiei sale.
De asemenea, el a vorbit despre originile sale scoțiene, evocând figura mamei sale, Mary Anne MacLeod, născută pe insula Lewis.
„Iubea acest loc. Se întorcea aici cu religiozitate o dată pe an, vara, împreună cu sora mea Marianne și, uneori, cu Elizabeth”, a povestit preşedintele SUA, care i-a mulţumit nurorii sale, Lara Trump, pentru implicarea în alegerile din 2024 și i-a lăudat pe colaboratorii de încredere din cadrul imperiului său imobiliar.
În cadrul vizitei sale de cinci zile în Scoţia, Donald Trump a anunțat și semnarea unui acord comercial preliminar cu Uniunea Europeană.
„Tocmai am semnat un acord foarte important, după cum știți, cu Uniunea Europeană, dar și cu Regatul Unit. Este un acord avantajos pentru țară și un acord excelent pentru toată lumea”, a mai spus Donald Trump marți.
Premierul britanic Keir Starmer, cunoscut pentru faptul că nu joacă golf, a fost invitat de Trump la bordul Air Force One pentru un tur privat al proprietăților sale din Aberdeen.
Silviu Ioan Popa a fost eliberat din funcția de secretar general al Agenției Naționale de Integritate (ANI), după aproape un deceniu la vârful instituției. Decizia a fost semnată de premierul Ilie Bolojan și publicată în Monitorul Oficial.
După aproape 10 ani, Silviu Ioana Popa părăseşte funcţia de la ANI. FOTO: captură video
Premierul Ilie Bolojan a dispus încetarea exercitării funcției de secretar general al Agenției Naționale de Integritate de către Silviu Ioan Popa. Decizia a fost oficializată marți, 29 iulie, prin publicarea în Monitorul Oficial, și produce efecte de la data intrării sale în vigoare.
Potrivit documentului, Silviu Ioan Popa își încheie atribuțiile de secretar general – funcție publică vacantă din categoria înalților funcționari publici – exercitată temporar până în prezent. Conform procedurii, acesta are obligația de a preda, în termen de trei zile, toate documentele și bunurile primite în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Cine este Silviu Ioan Popa
Silviu Ioan Popa a deținut funcția de secretar general al ANI din ianuarie 2016. Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul oficial al instituției, a reprezentat România la nivel internațional, fiind membru al Consiliului Guvernatorilor al Academiei Internaționale Anticorupție (IACA) și al Grupului de Lucru pentru Înalți Funcționari de Integritate Publică (SPIO) din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Silviu Ioan Popa provine dintr-o familie cu istoric politic, tatăl său, Aron Popa, fiind, la rândul său parlamentar în trei mandate, mai întâi din partea PSD, apoi al PNL, fiind onorat de fostul preşedinte Klaus Iohannis cu distincția de Cavaler.
Parcursul profesional al lui Silviu Ioan Popa a început odată cu admiterea la SNSPA în 2004. Doi ani mai târziu, la doar 21 de ani, devenea consultant în management în firma părinților săi.
Imediat după absolvirea facultății, în 2008, a fost numit direct pe postul de consilier personal al președintelui ANI, iar în 2013 a promovat pe postul de director responsabil de comunicare, relații publice și strategie în cadrul instituției. Tot în această perioadă, în 2010, a urmat și cursurile Colegiului Național de Informații din cadrul SRI, iar în 2016 a preluat funcţia de secretar general la ANI, pe care a deţinut-o până la acest moment.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a publicat marți, 29 iulie, proiectul de lege privind restructurarea pensiilor de serviciu ale magistraților și ale personalului auxiliar din instanțe și parchete. Proiectul a fost elaborat fără consultarea profesiilor vizate sau a instituțiilor competente în avizare. Magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 60 cum este acum.
Proiectul introduce o perioadă de tranziție între 1 septembrie 2025 și 1 ianuarie 2029. FOTO: arhivă
Creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor
Printre cele mai importante prevederi ale proiectului se numără:
– Creșterea vârstei standard de pensionare de la 60 la 65 de ani pentru magistrați.
– Necesitatea unei vechimi de cel puțin 35 de ani în muncă, dintre care 25 de ani în funcții juridice specifice.
– Reducerea pensiei de serviciu de la 80% la 55% din media indemnizațiilor brute și sporurilor permanente din ultimele 60 de luni.
– Plafonarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate (anterior era 100%).
– Cei cu vechime între 20 și 25 de ani vor fi penalizați suplimentar: „În acest caz, cuantumul pensiei fiind micşorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcţii”, se arată în document.
Măsuri tranzitorii până în 2029
Pentru a permite adaptarea la noile reglementări, proiectul introduce o perioadă de tranziție între 1 septembrie 2025 și 1 ianuarie 2029. Până la finalul acestei perioade, pensionarea va fi posibilă la o vârstă minimă de 47 de ani și 8 luni, care va crește progresiv până la 65 de ani.
De asemenea, se va permite valorificarea a maximum 5 ani din alte profesii juridice (ex: avocat, consilier juridic) la calculul vechimii, dar această facilitate va fi eliminată complet din 2030.
Pentru fiecare an de vechime peste cei 25 ceruți, pensia va putea fi majorată cu 1%, doar pentru cei care se pensionează înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
Personalul auxiliar și pensiile speciale, vizate de aceleași măsuri
Proiectul aplică aceleași reguli stricte și în cazul grefierilor și altui personal auxiliar:
– Cerința unei vechimi de 35 de ani în muncă, din care 25 în domeniul juridic.
– Pensie redusă la 55% din media salariilor brute pe 60 de luni.
– Plafon de 70% din venitul net din ultima lună.
– Pensionarea anticipată va fi limitată și, în final, eliminată până în decembrie 2030.
Pensiile de urmaș și invaliditate, reduse și întârziate
Reforma vizează și pensiile speciale acordate urmașilor sau în caz de invaliditate. Soțul supraviețuitor va primi pensie doar de la 65 de ani, nu de la 60, cum era anterior, iar cuantumul acestor pensii va fi calculat conform noilor plafoane (55% din baza de calcul, plafon de 70% din venitul net).
Un alt punct sensibil al proiectului este eliminarea mecanismului de actualizare automată a pensiilor de serviciu. Astfel, acestea nu vor mai crește automat odată cu salariile magistraților sau ale grefierilor în activitate, cu excepția celor deja pensionați sau care se retrag din sistem înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
Fondul Monetar Internațional și-a îmbunătățit estimările privind perspectivele economice globale pentru 2025 și 2026.
FMI prognozează acum o creștere de 3% pentru economia globală în acest an – mai puțin decât creșterea de 3,3% din 2024, dar o îmbunătățire față de 2,8% cât prognoza FMI în aprilie.
Pentru 2026, FMI se așteaptă ca creșterea economică mondială să ajungă la 3,1%, în creștere față de 3% din prognoza din urmă cu trei luni.
Revizuirea estimărilor FMI vine în contextul în care politicile comerciale protecționiste ale președintelui SUA Donald Trump s-au dovedit până acum mai puțin dăunătoare decât se aștepta, dar rata de aproximativ 3% a creșterii economice globale este sub media din perioada dinainte de pandemia de coronavirus, notează Associated Press.
Decizia lui Trump din 2 aprilie – „Ziua Eliberării”, în cuvintele președintelui – de a impune taxe vamale de 10% sau mai mult pe importurile din majoritatea țărilor lumii era de așteptat să aibă un impact mai mare asupra creșterii economice globale.
Conform FMI, efectele negative au fost limitate. Parțial pentru că mulți importatori americani s-au grăbit să aducă bunuri din străinătate înainte ca taxele vamale lui Trump să intre în vigoare și parțial pentru că Trump a suspendat cele mai mari taxe (inclusiv o taxă de 145% pentru bunurile din China).
„Această scădere modestă a tensiunilor comerciale, oricât de fragilă, a contribuit la reziliența economiei globale până acum”, a declarat economistul șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas. „Această rezistență este binevenită, dar este și fragilă. Șocul comercial s-ar putea dovedi a fi mai puțin sever decât s-a crezut inițial, dar este încă considerabil și există tot mai multe dovezi că afectează economia globală”.
Din octombrie până în iunie, taxele vamale au adus 108 miliarde de dolari la Trezoreria SUA, aproape dublu față de cele 55,6 miliarde de dolari din perioada similară a anului fiscal precedent.
India, din nou economia majoră cu cea mai rapidă creștere
FMI și-a majorat prognoza pentru creșterea economică a SUA la 1,9% în acest an și 2% în 2026, când reducerile mari de taxe pe care Trump le-a semnat pe 4 iulie sunt de așteptat să ofere „un impuls pe termen scurt”.
Economia Chinei este de așteptat să crească cu 4,8% în acest an, o îmbunătățire semnificativă față de prognoza 4% a FMI din aprilie. Evoluția se datorează taxelor americane mai mici decât se aștepta și cheltuielilor guvernamentale.
Creșterea economică a celor 20 de state din zona euro este estimată la 1%, în creștere de la 0,8% prognozat în aprilie. O mare parte din această creștere provine dintr-o creștere a exporturilor farmaceutice din Irlanda, programate pentru a nu fi afectate de taxele vamale ale lui Trump pe medicamente.
Creșterea economică a Japoniei este așteptată să rămână lentă – 0,7% în 2025 și 0,5% în 2026.
Se așteaptă ca India să fie din nou economia majoră cu cea mai rapidă creștere din lume, cu o creștere estimată la 6,4% atât în acest an cât și anul viitor.
În ceea ce privește creșterea comerțului mondial, FMI și-a actualizat prognoza la 2,6% în acest an, în creștere față de prognoza de 1,7% din aprilie.
Evoluția reflectă o creștere a livrărilor, în contextul în care exportatorii au încercat să anticipeze taxele vamale. Taxele mai mari din SUA sunt așteptate totuși să aibă un impact în cele din urmă. Conform FMI, comerțul va crește cu doar 1,9% anul viitor, în scădere de la 2,5% prognozat în aprilie.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, atrage atenția că în urma discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene, mesajul Comisiei a fost clar și anume că: „România trebuie să își reprioritizeze investițiile pentru a se încadra în limitele bugetare asumate pentru anii 2025–2026, perioadă în care presiunea pe bugetul de stat va fi una semnificativă”.
Ministrul Finanțelor menționează printre subiectele discutate și anume: demararea procesului intern de analiză și consultare privind rectificarea bugetară, stadiul renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) şi modul în care pot fi ajustate proiectele aflate în curs de negociere, prioritizarea investițiilor finanțate din granturi și împrumuturi, pentru a rămâne pe traiectoria fiscală asumată în perioada urmǎtoare, când presiunile asupra bugetului de stat vor fi semnificative.
Alexandru Nazare spune că a a argumentat în fața Comisiei includerea în componenta de grant a unor proiecte esențiale pentru România: „proiectele Ministerului Dezvoltării pentru reabilitarea clădirilor și eficiență energetică; acestea au o contribuție majorǎ la scǎderea consumului de energie, la scăderea costurilor suportate de populație, dar şi la îndeplinirea obiectivelor de mediu
douǎ tronsoane importante ale Autostrăzii Moldovei (A7); A7 va contribui la o dezvoltare semnificativǎ a regiunii de est a țǎrii
Discuțiile continuă în paralel cu echipele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar noi rǎmânem garantul îndeplinirii obiectivelor macroeconomice şi traiectoriei fiscal – bugetare asumate”.
Pachetele 2 și 3 de măsuri fiscale, discutate cu reprezentanții Comisiei Europene
Ministrul Finanțelor mai menționează că a discutat despre măsurile suplimentare avute în vedere în pachetul II și pachetul III de reforme fiscale, pentru a consolida parcursul stabil al României până la următoarea evaluare a Consiliului din luna octombrie.
„Este fundamental, în aceastǎ perioadǎ, sǎ facem pași concreți spre recredibilizarea României în fața partenerilor internaționali”, mai spune Nazare.
Fâșia Gaza se află în mijlocul celui mai grav scenariu de foamete posibil, ca urmare a intensificării luptelor, strămutării masive a populației și restricțiilor severe asupra ajutorului umanitar. Avertismentul vine din partea unui nou raport publicat marți, 29 iulie, de Clasificarea Integrată a Fazelor de Securitate Alimentară (IPC).
Fâșia Gaza se află în mijlocul celui mai grav scenariu de foamete posibil. FOTO: Profimedia
Potrivit raportului citat de AFP și Reuters, criza umanitară din teritoriul palestinian, afectat de aproape 22 de luni de război, „a atins un punct de cotitură alarmant şi mortal”. Documentul trage un semnal de alarmă în legătură cu efectele devastatoare ale conflictului asupra populației civile.
„Cele mai recente date indică faptul că pragurile de foamete au fost atinse (…) în cea mai mare parte a Fâşiei Gaza. Una din trei persoane petrece mai multe zile fără să mănânce”, se arată în raport.
De asemenea, peste 20.000 de copii au fost tratați pentru malnutriție acută între aprilie și jumătatea lunii iulie, dintre care peste 3.000 suferă de forme severe. Spitalele din teritoriu au raportat cel puțin 16 decese cauzate de foamete în rândul copiilor sub cinci ani, doar până la data de 17 iulie 2025.
Raportul, rezultat al colaborării dintre organizații neguvernamentale, agenții ONU și instituții regionale, subliniază că recentele distribuiri de alimente pe cale aerinaă, autorizate de Israel, „nu sunt suficiente pentru a opri catastrofa umanitară”. Transporturile aeriene sunt considerate mai costisitoare, mai puțin eficiente și mai periculoase decât livrările pe cale rutieră, blocate aproape complet de la începutul ofensivei.
Într-un raport precedent publicat în luna mai, Clasificarea Integrată a Fazelor de Securitate Alimentară (IPC) estima că 1,95 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza – adică 93% din populație – se aflau în situație de criză alimentară, dintre care aproape un sfert de milion în faza de dezastru (nivelul 5, cel mai grav). O nouă analiză numerică este în curs de desfășurare, dar datele preliminare indică o deteriorare accelerată.
„Sunt necesare acțiuni imediate și la scară largă pentru a pune capăt ostilităților și a permite accesul umanitar neîngrădit”, avertizează autorii raportului. „Lipsa acțiunii acum va duce la decese în masă în mare parte a Fâșiei Gaza”.
Armata israeliană a anunțat duminică o pauză zilnică limitată a ofensivei, între orele 10:00 și 20:00, pentru a permite reluarea parțială a distribuției de ajutoare umanitare. Cu toate acestea, atacurile continuă în afara acestor intervale, iar accesul umanitar rămâne extrem de restricționat.
Pe fondul prelungirii conflictului declanșat de Rusia, companii occidentale din domeniul apărării nu se mai limitează la livrarea de armament către Ucraina – ele își mută efectiv o parte din activitate pe teritoriul ucrainean. Firme de apărare din state membre NATO își deschid birouri, înființează linii de producție și colaborează direct cu parteneri locali în plin război, scrie Business Insider.
Rheinmetall, producător german de armament, are în plan construcția mai multor fabrici în Ucraina
Pentru Ucraina, beneficiul imediat constă într-un acces mai rapid la arme adaptate nevoilor de pe teren. Pentru Occident, miza este accesul la lecții directe dintr-un teatru de conflict contemporan – cunoștințe pe care, în mod obișnuit, banii nu le pot cumpăra.
Industria de apărare ucraineană furnizează experiență practică dobândită cu mari sacrificii, iar țările NATO pot valorifica aceste lecții înainte de a fi nevoite să le aplice la rândul lor. Reprezentanți ai sectorului ucrainean de apărare au declarat pentru Business Insider că prezența companiilor occidentale în Ucraina reprezintă un „câștig reciproc”: acestea învață din experiența de război a Ucrainei și, totodată, sprijină efortul militar împotriva invaziei ruse.
Tot mai mulți lideri europeni recunosc că industriile lor de apărare au multe de învățat din modul în care Ucraina și-a dezvoltat și adaptat rapid propriul sector.
Industrie militară în expansiune
Ihor Fedirko, directorul Consiliului Ucrainean al Industriei de Apărare, care reprezintă peste 100 de companii din domeniu, afirmă că firmele occidentale care înființează unități de producție în Ucraina câștigă experiență „adaptată tipului nostru de conflict”. Războiul din Ucraina este unul în continuă schimbare, în care noile tehnologii, în special cele legate de drone, modifică profund modul în care se poartă luptele.
Printre companiile care au deschis facilități în Ucraina se numără Quantum Systems, producător german de drone și sisteme de recunoaștere aeriană, care a anunțat recent că își va dubla capacitatea de producție în țară. Grupul franco-german KNDS deschide o filială în Ucraina, iar gigantul britanic BAE Systems a început și el operațiuni pe teritoriul ucrainean. Compania norvegiană Nammo colaborează cu o firmă locală, în timp ce Rheinmetall, producător german de armament, are în plan construcția mai multor fabrici, inclusiv o unitate pentru producția de muniție și vehicule blindate Lynx.
Chiar și firmele occidentale care nu au încă linii de producție în Ucraina își testează echipamentele acolo, colaborând cu companii locale și adaptându-și tehnologia în timp real.
Testare pe frontul real
Kuldar Väärsi, directorul executiv al companiei estoniene Milrem Robotics, producătoare a vehiculului robotizat THeMIS, a declarat că firma sa lucrează direct cu industria ucraineană pentru a menține relevanța sistemelor sale și pentru a învăța din lecțiile conflictului. „Este esențial să colaborăm și să extragem învățămintele din războiul din Ucraina, pentru a îmbunătăți echipamentele europene de apărare”, a spus el.
Platforme guvernamentale precum Brave1, care promovează inovația în apărare, permit companiilor străine să testeze tehnologie de luptă în condiții reale pe frontul ucrainean.
Ministrul britanic al forțelor armate, Luke Pollard, afirma în luna mai: „Dacă ești o companie producătoare de drone și nu ai echipamentele tale testate pe linia frontului din Ucraina, practic nu exiști.”
Ce poate învăța Occidentul
Troels Lund Poulsen, ministrul apărării din Danemarca, declara la începutul anului că este esențial ca firmele daneze să învețe de la omologii lor ucraineni: „Prin sprijinirea Ucrainei, unele lecții valoroase se întorc și la noi. Este un beneficiu reciproc.”
Un astfel de exemplu este „modelul danez” – un mecanism prin care statele cumpără armament pentru Ucraina direct de la producătorii ucraineni, reducând timpii de livrare și costurile, fără a supraîncărca liniile de producție din Europa.
Obuzierele de fabricație ucraineană Bohdana, folosite de Forțele Armate ale Ucrainei în regiunea Harkiv, au înregistrat o creștere semnificativă a producției în acest cadru.
Legătura directă dintre industria ucraineană și partenerii europeni permite transferul de know-how. Una dintre cele mai importante lecții este rapiditatea în producție. Premierul danez Mette Frederiksen declara în februarie că este o problemă „dacă o țară aflată în război produce mai repede decât noi.” Deși nu consideră că Europa se află în război, ea afirmă că „nu mai putem spune nici că suntem în timp de pace. Este nevoie de o schimbare de mentalitate.”
Fedirko subliniază că industriile occidentale pot învăța din capacitatea Ucrainei de a scala rapid producția: „Complexul nostru de apărare este foarte eficient în a reduce timpul dintre cercetare și producția efectivă. Suntem agili în testare, identificarea problemelor și optimizarea produselor.”
El a adăugat că Ucraina a demonstrat o capacitate remarcabilă de a inova și de a extinde rapid producția de armament, în special în domeniul dronelor – un element-cheie al acestui conflict, utilizat pe o scară fără precedent.
Un semnal de alarmă pentru NATO
Liderii NATO avertizează că Occidentul trebuie să își adapteze capacitatea de producție militară. Secretarul general al Alianței atrăgea atenția recent că Rusia produce, într-un trimestru, aceeași cantitate de muniție pe care NATO o produce într-un an. În Ucraina, muniția a fost adesea factorul decisiv în lupte.
Prin prezența în Ucraina, companiile occidentale obțin informații esențiale despre cerințele unui conflict modern de mare amploare. Dacă Rusia învață direct din experiența frontului, Occidentul are acum șansa de a ține pasul, subliniază BI.
Fostul ministru al Justiţiei Alina Gorghiu a afirmat, marţi, despre pensionarea magistraţilor, că a devenit o problemă de frustrare naţională,iar România trebuie să se alinieze la standardele europene.
Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției FOTO: Facebook
”Pensionarea magistraţilor! A devenit o problemă de frustrare naţională. România trebuie să se alinieze la standardele europene privind pensionarea magistraţilor!”, spune Alina Gorghiu într-o postare pe Facebook.
Ea prezintă actuala situaţie a sistemului de pensionare din justiţie şi ce se propune.
”Astăzi, în România, două treimi dintre magistraţi ies la pensie la 47–49 de ani. În Europa, majoritatea ies la pensie la 65 de ani sau mai târziu. Pensia lor medie: aprox. 5.000 € pe lună. Pensia medie în România: aprox. 550 € pe lună”, spune deputatul PNL, scrie News.
”Ce se propune: Pensionarea la 65 de ani, ca în restul Europei, vechime minimă pentru pensionare anticipată: 35 de ani, nu 25. Dacă ies mai devreme, pensia scade cu 2% pentru fiecare an lipsă. Pensia maximă: 70% din ultimul salariu net (nu mai mult decât salariul din activitate)”, adaugă Alina Gorghiu.
Ea menţionează că propunerile sunt importante pentru că aduc echitate, pentru că se elimină diferenţele uriaşe dintre pensiile speciale şi cele obişnuite, o justiţie mai bună, pentru că magistraţii rămân activi la vârsta la care au cea mai multă experienţă şi bani pentru România, prin deblocarea a peste 230 milioane de euro din PNRR.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat, marţi, propunerile privind reforma pensiilor speciale din justiţie. Astfel, se propune creşterea vârstei de pensionare şi intrarea în sistemul de justiţie în pensie la vârsta de pensionare standard de 65 de ani şi creşterea vechimii de la care te poţi pensiona de la 25 de ani la 35 de ani.
De asemenea, valoarea pensiei unui magistrat ar urma să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut.
În județul Suceava peste 200 de gospodării au fost inundate iar forțele de intervenție ajută la curățarea drumurilor și a caselor afectate de trecerea apelor.
Salvatorii iSU intervin pentru salvarea bunurilor oamenilor FOTO: ISU Suceava
Forţele de intervenţie au acţionat continuu în judeţul Suceava, unde au fost afectate circa 200 de gospodării şi un număr semnificativ de autovehicule, ca urmare a ieşirii din matcă a pâraielor Dârmoxa şi Neagra.
”Imaginile din zonele inundate ale județului Suceava surprind efortul comun și solidar al salvatorilor, care intervin pentru a curăța drumurile, a salva bunuri și a proteja oamenii afectați de revărsarea apelor”, anunță ISU.
În localităţile afectate, forţele de intervenţie au acţionat pentru salvarea persoanelor surprinse în propriile locuinţe de nivelul crescut al apei sau în alte zone izolate atât cu forţe şi mijloace pe cale terestră cât şi aeriană, fiind sprijinite de elicoptere din dotarea Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne.
Imaginea 1/14: Inundatii suceava iulie 2925 (4) jpeg
Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, 29 iulie, că se desfășoară verificări și lucrări de curățare în zonele afectate de inundații din județele Suceava și Neamț.
„În zilele următoare, după ce vor fi făcute evaluările acestor pagube, așa cum am făcut și în alte dăți, vom asigura sprijinul financiar necesar, atât pentru refacerea infrastructurii, dar și pentru cei care au avut case afectate sau au avut de suferit.
În aceste ore, domnul Raed Arafat este în drum spre cele două județe, pentru a verifica la fața locului intervenția colegilor noștri și a acorda tot sprijinul necesar pentru ca efectele acestor inundații să fie diminuate cât mai repede posibil”, a precizat Ilie Bolojan.
La Palatul Victoria au continuat marţi, 29 iulie, consultările pe tema reformei administrative, printre măsurile avansate numărându-se reducerea numărului de angajaţi, o grilă unică de salarizare şi noi reguli de impozitare a proprietăţii.
Premierul Bolojan, consultări la Palatul Victoria pe tema reformei administrative. FOTO: gov.ro
Premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Tánczos Barna și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, au avut marți o nouă rundă de consultări cu reprezentanții structurilor asociative ale autorităților locale, în cadrul unei întâlniri organizate la Palatul Victoria. Scopul acestora: accelerarea procesului de reformă administrativă, pentru a reduce cheltuielile publice și de a îmbunătăți eficiența aparatului birocratic local.
Discuțiile s-au concentrat asupra unui set complex de măsuri aflate într-un stadiu avansat de pregătire la nivel guvernamental. Printre propunerile analizate se numără reducerea personalului din cadrul administrațiilor locale (primării, consilii locale și județene şi poliţie locală), dar și aplicarea unei grile unice de salarizare pentru angajații din administrația publică locală.
Potrivit unui comunicat oficial, măsurile vizează nu doar eficientizarea cheltuielilor, ci și creșterea responsabilității și a performanței în funcția publică.
Un alt subiect important a fost eficientizarea structurilor de ordine publică. Guvernul ia în calcul limitarea numărului de polițiști locali, în paralel cu clarificarea atribuțiilor acestora, pentru a evita suprapunerile cu competențele Poliției Naționale.
Potrivit aceleiaşi surse, reforma sistemului de impozitare a proprietății a fost şi ea pe agenda discuțiilor, având în vedere că aplicarea noilor măsuri fiscale reprezintă un angajament al României asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Autoritățile analizează atent impactul acestor modificări asupra comunităților locale.
Pe lângă acestea, s-a discutat și despre descentralizarea activităților de autorizare a jocurilor de noroc, precum și despre posibilitatea transferului unor active din proprietatea statului către autoritățile locale.
La reuniune au participat reprezentanții principalelor structuri asociative din administrația publică locală: Uniunea Națională a Consiliilor Județene, Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor și Asociația Comunelor. Aceștia și-au prezentat punctele de vedere și au formulat propuneri concrete privind pachetul de reforme aflat în pregătire, dar și observații legate de situații particulare din teritoriu.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat, în finalul întâlnirii, necesitatea absolută a reformei, într-un context în care resursele bugetare sunt tot mai limitate.
„Statul român nu mai are capacitatea financiară să susțină în continuare cheltuielile actuale cu administrația publică. Avem acum oportunitatea, prin reforma administrației locale, să corectăm acumulările negative. Vom continua consultările pentru a aproba un pachet de măsuri care să aibă impact atât în ceea ce privește reducerea cheltuielilor publice, cât și în îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni”, a declarat premierul Ilie Bolojan la finalul întâlnirii.
Acordul comercial cu Statele Unite nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, deocamdată, anunță Comisia Europeană, pe fondul criticilor Germaniei și Franței.
”Acordul politic din 27 iulie 2025 nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Dincolo de acțiunile imediate asupra cărora au fost asumate angajamente, Uniunea Europeană și Statele Unite vor continua să negocieze, în conformitate cu procedurile interne relevante, pentru a implementa acest acord politic”, anunță Comisia Europeană.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ajuns la un acord comercial de principiu cu Donald Trump. Uniunea Europeană va suporta impunerea de către SUA a unor taxe vamale de 15%, inclusiv asupra pieselor auto, produselor farmaceutice și semiconductorilor. Vor fi menținute tarifele sectoriale asupra oțelului, aluminiului și cuprului, adică UE va continua să fie taxată cu 50%.
Prin acest acord, Uniunea Europeană a acceptat că facă achiziții de energie din Statele Unite de 750 de miliarde de dolari, să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2028 și să cumpere masiv armament american.
Bruxellesul oferă asigurări că acordul respectă ”interesele fundamentale” ale Uniunii Europene.
”Acordul politic dintre președinții Ursula von der Leyen și Donald Trump servește principalele interese economice ale UE în relațiile comerciale și de investiții stabile și predictibile cu Statele Unite. În același timp, sunt respectate deplin domeniile sensibile ale Uniunii Europene în materie de suveranitate și reglementare, inclusiv în agricultură”, subliniază Comisia Europeană.
Invitat în emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, expertul financiar Alexandru Chirilă a atras atenția asupra modului în care românii înțeleg fenomenul inflației și a evidențiat lipsa de educație economică. Acesta a explicat că inflația este un fenomen constant, care afectează direct puterea de cumpărare a populației. Urmăriți aici emisiunea integrală.
Alexandru Chirilă vorbește despre modul în care generațiile trecute nu înțelegeau cu adevărat conceptul de inflație, motiv pentru care adesea cad victime ale acestui fenomen. Acesta atrage atenția asupra modului în care, de la an la an, creșterea ratei inflației este o constantă în regimul capitalist în care trăim, însă salariile românilor nu se aliniază acesteia, afectând astfel puterea de cumpărare.
„Salariile nu cresc suficient. Cred că generațiile actuale reușesc să înțeleagă cu adevărat mecanismul inflației și ce înseamnă cu adevărat inflația. În perioada 2008-2020 am trăit o perioadă cu o inflație foarte scăzută, aproape de zero. Ei bine, mecanismul acesta al inflației este un mecanism care se adaugă an de an. Asta înseamnă că, de la an la an, banii își pierd din valoare. Iar eu, pentru a putea păstra valoarea banilor, este nevoie să îmi cresc veniturile cel puțin egal cu rata inflației. Fiind antreprenor, știu sigur că nu poți crește salariile cu 16% în 2020 sau 2021, cât a fost inflația. Nu poți crește salariile în anul următor cu încă 10%, apoi în următorul an cu încă 8%. Pentru că, vedeți voi, practic, inflația din ultimii ani s-a tot adăugat și a fost 16%, 8%, 6% și pare că a intrat într-un platou de 6%. Ei bine, partea interesantă este că frigiderul nostru simte direct ce înseamnă creșterea prețurilor la cartofi, pâine, ulei, zahăr etc., în contrast cu faptul că veniturile noastre nu au crescut direct proporțional. ”
„Noi avem un buget de venituri și cheltuieli care, din fericire, este de cele mai multe ori unul care tinde spre zero. Ca să nu discutăm despre falimente personale. Și atunci avem o sumă de 1000 de lei cu care mergem la un supermarket și, din păcate, prin creșterea prețurilor, sunt nevoit ca în coșul meu să pun din ce în ce mai puține bunuri. Și ăsta e un fenomen cu care trebuie să învățăm să trăim, dar nu să fim victime. În capitalism, rata inflației este o țintă de 2% în fiecare an. Asta înseamnă că, pentru a menține creșterea economică, un PIB în creștere, băncile centrale urmăresc să impulsioneze economia prin politicile monetare pentru a genera o creștere de 2% an la an. Asta înseamnă că eu, înțelegând forța asta pe care banca centrală o pune asupra economiei, trebuie să învăț să o gestionez și să nu fiu victimă, cum am spus, ci să învăț fie să îmi cresc veniturile cu 2% an la an, fie, dacă nu, să învăț să manageriez banii, ca valoarea banilor mei să rămână cel puțin egală.”
Oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc și fostul deputat democrat Constantin Țuțu au fost escortați în instanță în dosarul privind deținerea de acte false, inițiat de autoritățile elene. Judecătorii au amânat ședința de judecată, aceasta fiind reprogramată pentru luna martie 2026.
Constantin Țuțu și Vladimir Plahotniuc au fost escortați din nou în instanță. FOTO: CU SENS
Cei doi indivizi riscă între 5 și 10 ani de închisoare pentru folosirea unor acte de identitate false, acuzație pentru care au fost eliberați din arest, relatează jurnaliștii „CU SENS”.
Conform sursei citate, ședința de judecată din data de 29 iulie a fost amânată, aceasta fiind reprogramată pentru anul viitor.
Chiar și așa, cei doi au fost escortați la penitenciarul Korydallos, în baza unui mandat de arest internațional, până la luarea unei decizii privind extrădarea lor.
Vladimir Plahotniuc deținea 11 pașapoarte emise de diferite state, sub identități false precum Antohe Mihai, Al Shaheen Fereyduon sau Kirsanov Stanislav. De asemenea, șase permise de conducere, patru cărți de identitate, iar Constantin Țuțu avea cinci acte, inclusiv un pașaport. Toate documentele au fost descoperite de autoritățile elene în urma perchezițiilor corporale și a celor efectuate în vila în care se ascundeau cei doi.
Arestați la Atena
În data de 23 iulie, Constantin Țuțu și Vladimir Plahotniuc au fost arestați pentru 40 de zile, decizia fiind dictată de procurorii eleni.
Presa de la Atena a scris că oligarhul a negat acuzațiile, susținând că este o victimă politică.
,,Nu am comis nicio infracțiune. Este o înscenare politică, fiind persecutat pentru pozițiile mele din trecut”, a spus Vladimir Plahotniuc.
Oligarhul a fost arestat în baza unui mandat emis de autoritățile de la Chișinău, iar Constantin Țuțu-în urma unuia emis de cele de la Moscova, acesta din urmă având pe numele său o notificare roșie de urmărire internațională emisă de autoritățile ruse pentru implicare într-o rețea de trafic de droguri.
Și Moscova cere autorităților grecești extrădarea lui Vladimir Plahotniuc către organele de drept din Rusia, argumentând că pe numele acestuia au fost deschise mai multe dosare penale.
Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) din Republica Moldova, Viorel Cernăuțeanu, afirmă că Vladimir Plahotniuc s-ar fi aflat recent la Moscova, subliniind că cererea de extrădare reprezintă „o formă de a încerca preluarea acestuia de către Federația Rusă și de a-i asigura o protecție a libertății acolo”.
Încătușați înainte de zbor
Atât Plahotniuc, cât și Țuțu au fost reținuți pe un aeroport din Atena. Cei doi au ajuns la aerogară cu un taxi, având puține bagaje și intenționând să zboare spre Dubai. Polițiștii, care îi urmăreau de ceva vreme, i-au reținut în zona destinată zborurilor din afara spațiului Schengen. Ei se ascundeau într-o vilă de lux, situată într-o zonă exclusivistă de pe malul Mării Egee, în sudul Atenei.
Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a fost dat în căutare internațională de Interpol la începutul acestui an, decizia fiind luată după ce Chișinăul a solicitat revizuirea refuzului în acest sens din 2020.
Vladimir Plahotniuc, om de afaceri și fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost unul dintre cei mai influenți politicieni de la Chișinău în deceniul 2010-2020.
Poreclit „Păpușarul”, Vladimir Plahotniuc a fost acuzat de influență asupra întregii clase politice de la Chișinău. Acesta este fugar din vara anului 2019, atunci când formațiunea pe care o conducea, PDM, a rămas fără putere.
Rusia a lansat marți noi acuzații la adresa Germaniei, susținând că Berlinul joacă un rol important în alimentarea unei campanii de „isterie rusofobă” în Europa și contribuie activ la construirea imaginii Rusiei ca stat inamic.
Reprezentantul Kremlinului a mai afirmat că această politică nu aduce beneficii Europei. FOTO: AFP
„Germania participă foarte activ la acest tip de escaladare a isteriei rusofobe pe continentul european”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferința sa de presă zilnică, potrivit agenției EFE, citată de News.ro.
Peskov a acuzat autoritățile germane că încearcă „să joace un rol de lider” în promovarea acestei imagini negative despre Rusia. „Se face tot posibilul pentru a crea țării noastre o imagine de inamic. Se cheltuiesc resurse uriașe pentru asta, iar această muncă, spre marele nostru regret, continuă”, a subliniat oficialul rus.
Reprezentantul Kremlinului a mai afirmat că această politică „nu aduce în mod clar beneficii populaţiei ţărilor europene” și a criticat implicarea activă a Germaniei în susținerea Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia.
Declarațiile Moscovei vin după ce cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că Statele Unite au aprobat transferul unor noi sisteme antiaeriene Patriot către Germania, pentru a-i permite acesteia să-şi cedeze echipamentele din dotare Ucrainei. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, precizase anterior că ar fi vorba de cinci sisteme Patriot.
Germania a furnizat deja trei astfel de sisteme Ucrainei, care le foloseşte pentru a contracara atacurile ruseşti cu rachete de croazieră, balistice şi hipersonice, în special asupra capitalei Kiev.
Procurorii DNA au reţinut trei oameni de afaceri piteşteni şi alţi trei au fost plasaţi sub control judiciar într-un dosar privind rambursări ilegale de TVA, în care prejudiciul se ridică la peste 9 milioane de euro. Alte 9 persoane şi firme au calitatea de suspecţi.
Trei dintre persoanele conduse luni la audieri au fost reţinute preventiv. FOTO: arhivă
După percheziţiile de amploare de luni, 28 iulie, făcute de DNA la mai multe firme şi persoane în Argeş, instituţia anunţă, printr-un comunicat, faptul că trei dintre persoanele conduse ieri la audieri au fost reţinute preventiv pentru 24 de ore şi urmează să fie prezentate magistaţilor pentru prelungirea mandatelor şi pentru alte trei se cere control judiciar. Potivit aceleiaşi surse, vizate de anchetă sunr alte 9 persoane şi firme, care momentan au calitatea de suspect.
Este vorba despre un dosar privind rambursări ilegale de TVA în care prejudiciul creat este în valoare de 46.502.856 lei (peste 9 milioane de euro), din care 34.680.606 lei au fost rambursaţi în cont și 11.822.250 lei prin compensare.
Concret, procurorii DNA spun că administratorii firmelor din Argeş ar fi creat un mecanism complex de fraudare a bugetului de stat prin care, în perioada 2022-2024, ar fi declarat operațiuni comerciale nereale pentru a obține rambursări consistente de la stat.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Pitești au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 29 iulie 2025, față de inculpații:
– M.M.M., persoană fizică fără calitate specială, asociat al SC Big Frigo Trading SRL, administrator în fapt al SC DMT Euro Services SRL și al altor societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunilor de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată și spălarea banilor, în formă continuată;
– D.S., persoană fizică fără calitate specială, administrator al SC Big Frigo Trading SRL și al altor societăți comerciale și
– B.A.I., persoană fizică fără calitate specială, asociat și administrator al SC Industrial Frigo Sales SRL, pentru comiterea infracțiunilor de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată și complicitate la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată.
Cei 3 (trei) inculpați menționați anterior vor fi prezentați la data de 29 iulie 2025 cu propunere de arestare preventivă Tribunalului Argeș”, a transmis DNA.
Totodată, pentru alţi trei oameni de afaceri s-a luat măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.
„De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus următoarele:
1. punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile începând cu data de 29 iulie 2025, față de inculpații:
– M.M., persoană fizică fără calitate specială, asociat și administrator al unor societăți comerciale, printre care și SC DMT EURO SERVICES SRL, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată și spălarea banilor;
– P.A.I. și S.T., persoane fizice fără calitate specială, asociați și administratori ai unor societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunilor de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată și complicitate la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidate în formă continuată;
2. efectuarea în continuare a urmăririi penale față de nouă suspecți persoane fizice și juridice, după cum urmează: B.M., S.N., F.C.M., A.A.D., C.P.R., M.L.C., SC BIG FRIGO TRADING SRL, SC DMT EURO SERVICES SRL și SC AS HEMI GROUP SRL, pentru comiterea mai multor infracțiuni de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată și complicitate la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată”, potrivit comunicatului DNA.
În acest dosar procurorii anticorupție continuă cercetările pentru documentarea unor infracțiuni de evaziune fiscală și spălare a banilorcare ar fi fost comise de către aceste societăți comerciale și reprezentanți ai acestora, în legătură cu achiziții fictive materii, echipamente și produse frigorifice, intermedierea fictivă de mărfuri, transportul de produse alimentare, pentru care s-a solicitat de la stat rambursări nejustificate de TVA în sumă totală de 46.502.856 lei.
Cum funcţiona mecanismul de fraudare
„În perioada 2022 – 2024, inculpatul M.M.M., împreună cu inculpații persoane fizice menționați anterior și cu mai multe societăți aflate pe lanțurile tranzacționale inițiate de SC Frigoutilaj Production SRL, ar fi simulat și declarat operațiuni ce nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, reprezentate de achiziții și vânzări de materii prime, materiale, echipamente și utilaje frigorifice, prin care ar fi ajutat societățile SC Aero Dinamic Trading SRL, SC Frigo Suplyer Company SRL, SC Big Frigo Trading SRL și SC Industrial Frigo Sales SRL la obținerea, în mod nelegal, a mai multor sume de bani de la bugetul de stat reprezentând rambursări de TVA.
Prejudiciul adus în dauna statului este estimat, la acest moment, la suma totală de 46.502.856 lei, din care 34.680.606 lei reprezintă restituiri în cont, iar 11.822.250 lei reprezintă compensări în baza deconturilor de TVA cu sumă negativă și opțiune de rambursare, înregistrate la organul fiscal.
În plus, față de suma menționată anterior, a fost blocată la rambursare și suma de 8.389.975 lei pentru cele patru societăți menționate anterior, beneficiare ale restituirilor de TVA.
Totodată, în perioada 2023 – 2024, inculpatul M.M., împreună cu inculpatul M.M.M. (persoană ce coordona în fapt societățile implicate în lanțul tranzacțional, inclusiv cele patru societăți comerciale beneficiare ale rambursărilor de TVA), ar fi disimulat adevărata natură a provenienței sumei de 33.719.695,52 lei, prin simularea unor tranzacții licite între beneficiarii rambursării de TVA și SC DMT Euro Services SRL, în scopul reintroducerii acestei sume într-un circuit comercial licit, ca parte a patrimoniului SC DMT Euro Services SRL.
Ulterior, ar fi fost retrasă în numerar de la bancomat suma de 1.959.980 lei, iar suma de 8.618.520,89 lei ar fi fost transferată către inculpatul M.M., sub aparența unor contracte de creditare, contracte de împrumut și dividende și transferată parțial către inculpatul M.M.M., iar diferența ar fi fost folosită pentru activități comerciale curente ale SC DMT Euro Services SRL”, au explicat procurorii.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, marţi, că îi asigură pe toţi cetăţenii care sunt afectaţi de viituri în cele două judeţe, Neamţ şi Suceava, de sprijinul Guvernului.
Inundații în Suceava FOTO: Inquam Photos/Casian Mitu
Premierul a transmis într-o conferinţă de presă un mesaj de compasiune pentru familiile care au avut victime în judeţul Suceava, în furtuna care a avut loc şi în inundaţiile ca efect al acestei furtuni.
Ilie Bolojan a afirmat că îi asigură pe toţi cetăţenii care sunt afectaţi de viituri în cele două judeţe, Neamţ şi Suceava, de sprijinul Guvernului României, arătând că din prima clipă de când a apărut acest fenomen meteo, până astăzi şi în continuare echipele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, toate forţele pe care le au disponibile în zona Moldovei, Ministerul de Interne împreună cu serviciile judeţene, cu autorităţile locale, intervin în zonele afectare, scrie News,
”Am salvat oameni, am trecut acum la verificarea zonei, la curăţarea căilor de comunicaţii şi în zilele următoare, după ce vor fi făcute evaluările acestor pagube, aşa cum am făcut şi în alte dăţi, vom asigura sprijinul financiar necesar atât pentru refacerea infrastructurii, dar şi pentru cei care au avut case afectate sau au avut de suferit în aceste ore. Domnul Arafat este în drum spre cele două judeţe pentru a verifica la faţa locului intervenţia colegilor noştri şi a acorda tot sprijinul necesar pentru ca efectele acestor inundaţii să fie diminuate cât mai repede posibil”, a mai declarat Bolojan.
Noul proiect al Executivului Bolojan, care majorează vârsta de pensionare și scade pensiile magistraților, are toate șansele să treacă de Curtea Constituțională, în contextul în care nu se va aplica retroactiv, spune fostul președinte al CCR, Agustin Zegrean.
Legea ar urma să fie inclusă într-un pachet de măsuri asumat de Guvern FOTO Shutterstock
„N-are de ce să nu treacă de Curtea Constituțională, pentru că întotdeauna au fost respinse propunerile acestea de schimbare pe motiv că legea nu poate să retroactiveze. Dacă Legea va fi bine făcută după acest aspect nu are de ce să nu treacă. (…) Dacă vă face o lege care să nu afecteze drepturile câștigate deja, că toată lumea se spune că sunt drepturi câștigate și nu le poți afecta, atunci nu are de ce să se oprească la Curtea Constituțională, după acest aspect, dar poate că găsesc alte motive”, explică fostul președinte CCR Augustin Zegrean pentru „Adevărul”.
Fostul judecător CCR critică însă modul în care liderii coaliției aleg să facă această reformă.
„Nu se mai adoptă legi, acum se adoptă pachete, ca la Moș Crăciun e acum. Se joacă cu termenii, se joacă cu Constituția, se joacă cu democrația. Asta fac ei acum”, mai spune Augustin Zegrean, explicând că spera ca această reformă să vină printr-o lege adoptată în cele două Camere ale Parlamentului și nu prin asumarea răspunderii Guvernului: „Nu mai pot să spun nimic despre ce fac ei, pentru că nimic nu are sens. Și se pare că și Curtea face tot ce vrea, sau mai degrabă tot ce vor ei”.
:”Vor fi nemulțumiri”
„Să o facă, să rămână și să fie pentru multă vreme, nu numai pentru un an doi” – Augustin Zegrean, fost președinte CCR
Potrivit fostului președinte CCR, promulgarea unei astfel de legi nu numai că ar putea aduce un val de pensionări ale magistraților care îndeplinesc condiția de 25 de ani vechime înainte de intrarea în vigoare a legii, dar va provoca și discuții între foștii judecători și actualii judecători.
„Sigur că vor fi nemulțumiri colosale” mai subliniază Augustin Zegrean, pentru că magistrații care sunt acum la pensie vor rămâne cu pensii mai mari decât cei care se vor pensiona după intrarea în vigoare a legii. „Discuții vor fi, numai că este practică CEDO care spune că legea nu îți garantează cuantumul pensiei. Legea îți garantează dreptul la pensie, nu cuantumul ei”, mai completează fostul șef CCR.
Augustin Zegrean mai subliniază că noua lege nu ar trebui să mai sufere alte modificări curând. „Dar vreau să vă spun, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, în ultimii cinci ani a fost modificată de două ori. Acum va fi a treia modificare. Nu știu dacă e bine să tot modifici legea. (…) Să o facă, să rămână și să fie pentru multă vreme, nu numai pentru un an doi. (…) La noi se schimbă legile de la zi la zi. De câte ori se schimbă puterea, se ia în discuție problema pensiilor speciale. Pentru că în campanie toți promit că vor tăia pensiile speciale”, mai spune fostul judecător constituțional.
Problemele care pot interveni
La răndul lui, fostul judecător CCR, Tudorel Toader, spune că, în contextul în care legea va fi adoptată cu asumarea răspunderii Guvernului, nu se mai pune problema bicameralismului, însă liderii s-ar putea confrunta cu alte probleme:
„Problema este că au nevoie de avizele prealabile, sunt probleme de procedură care trebuie respectate cu rigurozitate”, spune Tudorel Toader explicând că „sunt multe decizii de neconstituționalitate care au luat în considerare procedura de legiferare”.
Cum arată noile modificări
Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți, 29 iulie, noul proiect care prevede reforma pensiilor speciale, reformă pentru care, potrivit premierului, Comisia Europeană a suspendat plata a 230 de milioane de euro din PNRR. În total, României i-au fost reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite.
„Calculul se face la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a explicat premierul Ilie Bolojan
Astfel, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat sa fie de maxim 70% din ultimul salariu net, „o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările europene”, spune premierul.
De asemenea, magistrații se vor putea pensiona la minim 58 de ani, dar vor exista penalizări. Acum media de pensionare este la 48 de ani.
„Toate modificările, pentru a putea rămâne în picioare din punct de vedere constituțional, se referă la viitor”, sublinia premierul într-un interviu G4Media.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat de un jurnalist când a dat ultima dată mită, în condițiile în care în trecut ar fi afirmat că, în anii 90, pe când avea o mică afacere, ar fi venit la București și ar fi dat mită la poliție.
Premierul Ilie Bolojan. Foto Inquam Photos
„Nu am spus că am dat mită. Am spus că erau niște practici de a te opri pe drum și de a-ți căuta nod în papură: aveai posibilitatea să iei amendă sau să rezolvi altfel. Fiecare om a procedat cum a considerat de cuviință. Eu nu am încurajat și nu încurajez darea de mită sau plata unor atenții. Când a depins de mine, dacă am făcut ceva, și dacă vă uitați în 2005-2006 este că serviciile care erau pervetite: pașpoarte, înmatriculări, au fost operaționalizate.
Cred că noi avem obligația, atunci când ocupăm o funcție publică, ca aceste sisteme să nu mai funcționeze. E greu să ai sisteme perfecte, mereu vor fi probleme. Niciunii nu suntem perfecți, dar nu trebuie să tolerăm sisteme de tip industrial”, a afirmat premierul.
Premierul Ilie Bolojan a susținut marți, 29 iulie, o conferință de presă în cadrul căreia a prezentat reforma pensiilor speciale, potrivit programului anunțat de biroul de presă de la Palatul Victoria.
Printre cele mai importante măsuri anunțate de premier se numără creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați și micșorarea cuantumului pensiei în raport cu salariul.
„Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de 70 la sută din ultimul salariu net, o valoarea care este oricum la marja superioară a situației din țările UE”, a spus Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, calculul se va face raportându-se la veniturile brute, un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
„Urmează să discutăm să vedem dacă sunt sugestii de modificări, astfel încât săptămâna viitoare să avem pachetul definitivat. Propunerile sunt în măsură să respecte principiile care țin de legislație. Au fost analizate deciziile CCR în așa fel încât aceste propuneri să îndeplinească aceste decizii”, a adăugat premierul.
Invitat în emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, expertul financiar Alexandru Chirilă explică succint ce este recomandat să faci dacă 1.000 de euro sunt toți banii de care dispui. Cel cel mai sfânt este să începi să cumperi cărți (de specialitate n.r.) recomandă Chirilă. Urmăriți aici emisiunea integrală.
Dar dacă ai 1.000 de euro, toți banii, cred că cel mai sfânt este să începi să cumperi cărți, pentru că este cel mai simplu pas prin care să începi să studiezi mecanismele funcționării capitalismului, banilor, investițiilor, pentru că, cu o investiție de maxim 500 de lei, poți să-ți cumperi niște cărți care să-ți rezolve cel puțin problema de conștientizare a nevoii de educație financiară.
Educația financiară este cea mai bună investiție, consideră Chirilă.
Există niște fundamente, e clar că, pe parcursul vieții, trebuie să-ți crești veniturile, pentru că o constantă există garantat: cheltuielile cresc, iar ideea este să vezi mai departe față de majoritatea populației, să vezi încotro se îndreaptă economia, pentru a putea fi relevant și în anii următori în contextul macroeconomic. Așa că, cu 1.000 de euro: cărți, educație și, nu în ultimul rând, restul banilor plasați într-un loc unde nu am nevoie de risc”.
Alexandru Chirilă, CEO Profit Point și acționar în SAI Capital Point, a explicat, la „Pastila Financiară by Mediafax”, ce ar trebui să facă oamenii cu economiile pe care reușesc să le strângă, în prezent. Emisiunea poate fi urmărită integral AICI.
În prima ediție a formatului video „Pastila Financiară by Mediafax”, Alexandru Chirilă, CEO Profit Point și acționar în SAI Capital Point, a oferit o serie de precizări legate de modul în care putem gestiona propriile economii. În formatul video, lansat marți dimineață, sunt abordate subiecte legate de zona financiară, de la deciziile care afectează buzunarele românilor, până la investițiile în piețele financiare.
„Considerăm că apar primele rezultate și formăm un fond pe care putem să îl avem la dispoziția noastră. 5.000 de lei, 10.000 de lei, avem ceea ce s-ar numi «mici economii». În contextul în care inflația mănâncă leul de la o lună la alta, ce ar trebui să facem noi cu aceste economii, ca să nu ne trezim că ele se topesc, efectiv, ca untul pe pâinea caldă?”, a întrebat Adrian Artene.
Alexandru Chirilă: „Singurele instrumente producătoare de avere sunt instrumentele în piețele de capital prin acțiuni”
„Nu recomand depozitele bancare, pentru că sunt instrumente prin care nu poți acoperi rata inflației. Ele nu au fost gândite pentru a acoperi rata inflației, ci doar să fie niște mecanisme în care cei leneși și lipsiți de dorință și de preocupare să-și poată plasa banii.
Apoi, vine instrumentul care este construit pentru a asigura valoarea banilor. Și vorbim despre obligațiuni. În momentul de față, guvernul se împrumută și emite obligațiuni de cupoane, 7-8% în lei, 5-6% în euro.
Și prin aceste instrumente cel puțin pot să-mi securizez valoarea banilor. Și cred că, în primă fază, e important ca cei care au pus mâna pe niște economii să învețe să-și securizeze valoarea banilor. Dar, cu adevărat, singurele instrumente producătoare de avere sunt instrumentele în piețele de capital prin acțiuni.
Ecuația este destul de simplă. (…) Bineînțeles, în momentul de față, dacă preocuparea oamenilor este dacă să facă lucrul ăsta, pentru că este riscant… Ne aducem aminte de anii ’90, de țepe date. Astăzi, investitorii sunt protejați. Există o legislație prin care sunt protejați prin licențierea emitenților și brokerilor.
Sunt protejați pentru că, înainte de a accesa anumite servicii financiare, trec prin teste de adecvare”, a explicat Alexandru Chirilă.
De asemenea, a mai precizat că „cei mai sensibili care accesează scam-urile sunt cei trecuți de 60 de ani, care își dau seama că au ratat posibilitatea”.
Emisiunea poate fi urmărită integral pe YouTube „Mediafax Ro”
Emisiunea „Pastila Financiară by Mediafax”poate fi urmărită săptămânal, în fiecare marți dimineață, de la ora 08:00, pe mediafax.ro și gandul.ro.
Dmitri Medvedev, fostul preşedinte al Rusiei, i-a transmis lui Donald Trump că Rusia nu este „nici Israel, nici Iran” și că ultimatumurile acordate de acesta pentru încheierea conflictului din Ucraina vor fi interpretate ca paşi către un război cu SUA.
Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei Foto: Profimedia
Președinte american a declarat luni, 28 iulie că este „foarte dezamăgit” de omologul său rus, Vladimir Putin. Trump a anunțat că va reduce termenul inițial de 50 de zile acordat Rusiei, pentru a ajunge la un acord de pace cu Ucraina, stabilind un nou termen de 10-12 zile.
„Voi stabili un nou termen, de aproximativ 10 sau 12 zile de azi înainte. Nu există niciun motiv să mai așteptăm. Inițial am acordat 50 de zile, am vrut să fiu generos, dar nu vedem niciun progres”, a declarat Trump.
În urma acestor afirmații, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a adoptat, luni, un ton ameninţător la adresa preşedintelui american.
„Trump se joacă de-a ultimatumul cu Rusia: 50 zile sau 10… El ar trebui să-şi amintească două lucruri”, a scris Medvedev pe X.
„Rusia nu este nici Israel, nici Iran. Fiecare nou ultimatum este o ameninţare şi un pas către război. Nu între Rusia şi Ucraina, ci cu propria lui ţară (a lui Trump n.r.)”, afirmă fostul preşedinte rus.
Apoi el spune, în mod ironic: „Nu urmați calea lui Sleepy Joe! (Joe Adormitul – n.r.)!”, reluând una dintre poreclele batjocoritoare prin care Donald Trump se referea la Joe Biden, fostul președinte american.
Trump anunțase pentru prima dată termenul de 50 de zile pe 14 iulie, în timpul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Washington.
„Sunt dezamăgit de președintele Putin, foarte dezamăgit,” a spus Trump. „Va trebui să reevaluăm situația și să reduc acel termen, pentru că, sincer, cred că deja știu răspunsul”, a adăugat el.
Președinte american a reiterat că a avut numeroase discuții cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina, însă eforturile nu au dat rezultate.
„Cred că am discutat de cinci ori despre o posibilă înțelegere. Și de fiecare dată, după ce credeam că am ajuns undeva, președintele Putin lansează din nou rachete asupra unui oraș precum Kiev, iar oamenii mor – inclusiv în aziluri sau pe stradă,” a spus Trump.
„Asta nu e o cale spre pace. Vom vedea ce urmează”, a mai continuat el.
Iar Rusia a lovit puternic Ucraina după ultimatumul lui Trump. Cel puţin 22 de persoane au fost ucise, iar alte câteva zeci au fost rănite în urma unor lovituri asupra regiunilor Zaporojie şi Dnipropetrovsk în Ucraina, în noaptea de luni spre marţi, 28-29 iulie.
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova va participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie, decizie adoptată în cadrul Consiliului Politic Național al formațiunii.
AUR va participa la alegerile parlamentare din Republica Moldova. FOTO: Facebook
Conform reprezentanților AUR, decizia privind participarea la alegeri intervine ,,într-un moment de criză sistemică în Republica Moldova”.
„Dragi prieteni, stimați colegi, AUR din Republica Moldova nu este despre trecut. Este despre un viitor care ne va uni. Iar acest viitor începe acum, aici și cu noi. Vă mulțumesc. Și vă chem la luptă. Demnă. Dreaptă. Românească”, a afirmat liderul AUR din Republica Moldova, Boris Volosatîi.
Membrii Alianței pentru Unirea Românilor au aprobat declarația politică a partidului, actul punctând ,,direcțiile strategice ale AUR Moldova pentru toamna electorală”.
• Participare activă la alegerile din 28 septembrie, cu o listă de candidați competenți, patrioți și integri;
• Susținerea necondiționată a Unirii Republicii Moldova cu România;
• Lupta fermă împotriva propagandei ruse și a curentelor moldoveniste;
• Colaborarea cu partide din România care împărtășesc același ideal al Reîntregirii neamului romanesc;
• Promovarea unui unionism modern, realist și bine ancorat în nevoile cetățenilor”, se arată în textul declarației.
Liderul AUR, interzis în statul vecin
Între timp, liderul AUR, George Simion, are interdicție de intrare în țara vecină. Acesta a fost expulzat din Republica Moldova la data de 1 octombrie 2018 și declarat persona non grata pentru o perioadă de 5 ani. Simion are, de asemenea, interdicție de intrare în Ucraina.
În luna februarie 2024, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a primit o nouă interdicție de intrare în Republica Moldova, valabilă tot pentru o perioadă de 5 ani. Decizia a fost emisă de Inspectoratul General pentru Migrație (IMG) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de la Chișinău și a vizat prelungirea măsurii de interdicție pentru George Simion.
La acel moment, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat că măsura a fost luată în urma concluziilor autorităților, potrivit cărora Simion „face parte din efortul de destabilizare” a statului.
În replică, liderul AUR a susținut că autoritățile de la Chișinău i-au prelungit interdicția pentru că „le este literalmente frică de o eventuală Unire”.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor avea loc în data de 28 septembrie. Până în prezent, și-au anunțat intenția de a participa mai multe blocuri și formațiuni, dar numai Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost înregistrat până acum în calitate de concurent electoral de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău.
Jurnaliștii de la Snoop, au documentat acuzații grave de abuzuri sexuale la adresa sociologului Marius Pieleanu, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA)
Marius Pieleanu/FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
În investigația publicată de Snoop sunt incluse mărturiile a trei femei, printre care și o fostă studentă la SNSPA, povestesc cum Marius Pieleanu le-a sechestrat în biroul său câteva ore, la sfârșitul anilor 90 și începutul anilor 2000. Tentativă de viol, viol, amenințare cu violul, spun ele. Sociologul neagă acuzațiile.
Cumnatul și vecinul sociologului, Florentin Dichiu, administrează din 2014 clădirea SNSPA, unde „are acces la camerele” video, spun sursele Snoop. Ceea ce creează o stare de tensiune printre profesori, care se simt supravegheați, conform mărturiilor acestora. Dichiu este fondatorul Avangarde, cea mai importantă dintre firmele lui Pieleanu.
De asemenea, ministrul a afirmat că SNSPA va analiza informațiile apărute în presă și, în virtutea autonomiei universitare, va aplica procedurile legale în vigoare.
Ulterior, Daniel David a declarat pentru Hotnews că „ministerul a transmis toleranță zero față de orice formă de hărțuire și a luat măsuri în acest sens”.
Acesta a făcut referire la Hotărârea de Guvern adoptată pe 31 ianuarie 2025, care modifică și completează metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și a hărțuirii morale la locul de muncă.
Potrivit ministrului, actul normativ permite, printre altele, acceptarea sesizărilor anonime, extinderea clară a aplicabilității în universități și introducerea unor mecanisme mai eficiente de prevenție, protecție și consiliere a victimelor.
Și anul trecut, Marius Pieleanu a fost implicat într-un scandal, presa relatând că foste studente l-ar fi acuzat de hârțuire sexuală.
În luna august 2024, SNSPA informa că fuseseră depuse la Comisia de etică a instituţiei de învăţământ superior zece sesizări cu privire la profesorul Alfred Bulai şi două scrisori adresate de cadre didactice care solicitau autosesizarea în legătură cu profesorul Marius Pieleanu, „în baza informaţiilor apărute în spaţiul public”.
În februarie 2025, Comisia de Etică a SNSPA anunțase că nu a identificat probe incontestabile care să poată demonstra, în mod indubitabil, vinovăţia profesorului Marius Pieleanu şi a decis încheierea procedurilor în acest caz.
Ministerul Afacerilor Interne semnalează existența unei campanii de răspândire a unor informaţii false, prin care sunt prezentate ca fiind veritabile clipuri realizate cu ajutorul programelor de inteligenţă artificială din care reiese că premierul lie Bolojan anunţă intrarea României în război începând cu luna septembrie 2025.
Fake news care circulă în mediul online FOTO: captura Tiktok
„Aceste clipuri sunt false și fac parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice. Prim-ministrul României nu a susținut astfel de declarații, iar România nu intră în război. Această informare este parte a măsurilor MAI pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare care afectează încrederea în instituțiile statului și în oamenii care își fac datoria cu seriozitate. Vă încurajăm să verificați sursele și să nu distribuiți conținut neverificat”, a transmis MAI, pe FB.
Evaluarea rezervei operaționale în Sibiu și Mureș
Potrivit MApn, Statul Major al Apărării organizează, în perioada 15-19 septembrie, în județele Sibiu și Mureș, exercițiul de antrenament pentru evaluarea rezervei de mobilizare – MOBEX SB-MS-25.
Exercițiile de acest tip se desfășoară periodic și au ca scop verificarea completării cu personal și tehnică a unităților militare, precum și consolidarea coeziunii între rezerviști și militarii în activitate.Rezerviștii cu domiciliul în județele Sibiu și Mureș, ce vor fi convocați la unitățile MApN la care sunt arondați, vor participa, timp de o zi, la activități specifice de pregătire.
În cele două județe, activități similare s-au desfășurat anterior în anul 2012, iar cele mai recente exerciții de mobilizare au avut loc în mai 2025 în județele Teleorman, Giurgiu și Olt.Exercițiul este organizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și a Legii 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Rezerviștii vor fi convocați prin intermediul structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.
Activitățile legate de evaluarea autorităților locale și a operatorilor economici din județele Sibiu și Mureș sunt organizate și coordonate de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.Oportunitățile de documentare pentru reprezentanții mass-media vor fi comunicate în timp util.
„Pentru a evita dezinformarea și știrile false care ar putea fi răspândite în legătură cu aceste activități, reiterăm că astfel de exerciții au caracter de rutină și recomandăm cetățenilor să se informeze din surse oficiale
Pe platforma InfoRadar a MApN pot fi consultate informații referitoare la încercări anterioare de inducere în eroare a publicului pe subiecte similare”, a mai transmis MApN.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat marți, 29 iulie, în cadrul unei conferințe de presă, de ce nu i-a cerut demisia lui Dragoș Anastasiu după scandalul de corupție, în care a fost implicat.
Ilie Bolojan și Dragoș Anastasiu FOTO: FB
„Caut să nu iau decizii pe picior, de pe o oră pe alta. Și doi, am încercat întotdeauna să văd ce fac colegii din echipă, indiferent de unde sunt, de la ce partid sunt”, a declarat Ilie Bolojan.
Anterior, premierul Ilie Bolojan a precizat într-un interviu pentru G4Media că nu a știut despre dosarul DNA în care a fost implicat fostul vicepremier Dragoș Anastasiu.
„Nu am știut despre acest lucru și nu am discutat cu dânsul acest aspect. Am urmărit de vineri, de când a apărut acest subiect, ceea ce s-a întâmplat. Domnul Anastasiu a venit cu o propunere, că demisia lui este la dispoziție. I-am spus – în general, neluând decizii pe picior, niciodată, ci calculăm ce se întâmplă, să mai stăm o zi-două să gândim foarte bine ceea ce urmează să facem – și eu, având în vedere întotdeauna să încerc să țin echipa de colaboratori în așa fel încât să putem da rezultate. Și am văzut și cel puțin ceea ce s-a transmis în prima parte pe toate posturile, la conferința de presă de duminică. Acest episod nu a fost unul fericit nici pentru domnul Anastasiu, nici pentru guvern, nici pentru mine, dar el s-a încheiat”, a spus Ilie Bolojan.
Dragoș Anastasiu a organizat, duminică, o conferință în care și-a anunțat demisia din funcția de vicepremier, pe fondul presiunii publice și politice generate de dezvăluirile legate de implicarea sa într-un dosar de corupție privind mituirea unei funcționare ANAF în perioada 2009–2017.
„În acest climat, mie îmi este foarte clar că nu mai pot să ajut, pentru că indiferent ce aș spune și aș face va continua procesul de denigrare, bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. Este motivul pentru care discutând cu premierul i-am spus că voi face mai mult rău decât bine și că e momentul să fac un pas în lateral, în spate, și să demisionez”, a declarat vicepremierul demisionar.
În presă au apărut relatări că Dragoş Anastasiu, în calitate de om de afaceri şi patron al firmei de transport internațional Eurolines, a fost martor în dosarul de corupţie instrumentat de DNA fostei inspectoare ANAF Angela Burlacu, actualmente în puşcărie.
Anastasiu a recunoscut în dosar că a semnat un contract fictiv de consultanţă, pe perioadă neprecizată, prin care s-au mascat plăţi către Burlacu-un fel de taxă de protecţie, care a început de la suma de 2.000 de euro pe lună. Mita, în valoare totală de aproximativ 150.000 de euro, ar fi fost discutată chiar în biroul lui Dragoş Anastasiu, fiind prevăzută într-un contract încheiat pe una dintre firmele lui Anastasiu, gestionată de partenerul său de afaceri. Şpaga a fost dată timp de opt ani, în perioada 2009-2017.
Dragoş Anastasiu a precizat că în dosarul DNA nu a avut niciun fel de avantaj juridic, ci a fost doar martor, insistând pe ideea că a fost nevoit să accepte plata acestei şpăgi pentru că altfel i-ar fi fost blocate toate afacerile, definitiv.
„Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajaţi cu familiile lor, munca noastră de 15 ani, 20.000 de călători peste tot în Europa care n-ar mai fi putut să se întoarcă cu aceste autocare ale noastre acasă, sau să dau curs şantajului, să dau curs propunerii şi să închidem dosarul”, a explicat Anastasiu.
Premierul Ilie Bolojan a a anunțat marți, 29 iulie, că va trimite Comisiei Europene dosarul țării cu proiectele care ar urma să fie finanțate prin programul SAFE (Strengthening the European Defence Industry through Common Procurement Act), noul instrument financiar utilizat de Uniunea Europeană pentru apărare.
Premierul Ilie Bolojan FOTO: Inquam Photos
„La sfârșitul zilei de azi, cel mai probabil, vom comunica Comisiei propunerile pe care le vom face pentru programul . Țările care vor acești bani comunică Comisiei lista de proiecte și se va stabili un mecanism prin care cele 150 de miliarde vor fi alocate pe țări. Pachetul României va conține propuneri de la Ministerul Apărării. De asemenea, propunem și proiecte de infrastructură militară civilă, deci cu o funcționare mixtă, cum sunt coridoarele de transport importante. Având în vedere volumul de lucrări pe autostrăzi, cel puțin două proiecte urmează să fie propuse în acest proiect pe această zonă. (…) Vom urmări componenta de apărare, componenta de infrastructură mare pe coridoare de tip autostrăzi și componenta logistică, care ține spre exemplu de portul Constanța”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Ce este programul SAFE
Consiliul Uniunii Europene a adoptat marţi, 27 mai 2025, o reglementare pentru instituirea Acţiunii pentru Securitatea Europei (SAFE), un instrument financiar nou al UE care va sprijini statele membre dispuse să investească în producţia industrială pentru apărare prin achiziţii comune, axate pe capacităţile prioritare.
Obiectivul este de a stimula capacitatea de producţie, asigurând disponibilitatea echipamentelor de apărare în caz de necesitate, precum şi intervenţia în golurile de capacitate existente, întărind în ultimă instanţă pregătirea generală a UE pentru apărare.
Consiliul arată că prin instrumentul respectiv UE pune la dispoziţie 150 de miliarde de euro, care vor fi plătite la cerere statelor membre interesat, pe baza unor planuri naţionale.
Plăţile se vor efectua sub forma unor împrumuturi pe termen lung cu costuri competitive, care vor fi rambursate de statele beneficiare. Pentru a se asigura economiile de scară şi interoperabilitatea şi pentru a se reduce eventuala fragmentare a EDTIB, statele beneficiare vor efectua în principiu achiziţii comune, în care vor fi implicate cel puţin două ţări participante, în vederea calificării pentru credite.
Fostul ministru Adrian Câciu prezintă imagini din raportul Ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de «greaua moștenire». Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB (3,68%, ca să fiu exact), față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale, dar si prin toată propaganda aferentă, să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu.
Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la un asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!”
Mai mult, fostul ministru explică, cu argumente, că deficitul în prima parte a anunlui a fost chiar mai mic decât cel programat.
„În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat, care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB, cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare.
De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I (posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut), cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2 (detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP)”, mai menționează Câciu.
Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple:
”a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene.
Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR.
Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei
b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!!
MARE, echivalent a 1,7% din PIB.
Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR.
Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial.
Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide.
Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale.
Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB).
Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”).
Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate”.
„În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară, cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urmă de profesionalism în materie!”, mai spune Câciu.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fmini-watermelon-with-sliced-wedges-on-a-round-wood-2025-03-09-20-54-19-utc-1280x865.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fimigranti-ilegali-ue.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1026088839-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fai-aflat-viorel-catarama-partid-conservator.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fcatarama3.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1026499907-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fganj-1-1280x699.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Filie-bolojan-guvernul-romaniei-1280x709.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Falexandru-chirila-1280x718.png)
