Represiunea a devenit regula în Federația Rusă. Într-o țară unde realitatea se scrie cu dosare penale și sinucideri „suspecte”, moartea fostului guvernator Roman Starovoit – prezentată drept sinucidere – a marcat un nou prag psihologic pentru elitele Kremlinului. A fost pentru prima oară în epoca Putin când un oficial de rang înalt moare în asemenea condiții.
Președintele rus Vladimir Putin/FOTO:EPA/EFE
Pentru un regim care, din 2022, a accelerat derivarea către autoritarism de tip militarizat, semnalele sunt clare: vechile garanții de loialitate nu mai funcționează. Elitele nu mai sunt intangibile, iar sprijinul din partea „turnurilor” puterii nu mai oferă imunitate.
Arestări spectaculoase, anchete penale și confiscări de active devin parte dintr-un spectacol de forță menit să mențină controlul asupra unei structuri care riscă oricând să explodeze din interior.
E pură epurare
Seria cazurilor recente arată o strategie coerentă de epurare a elitei birocratice și economice. Fostul adjunct al comandantului Rosgvardiei, înalți oficiali din Ministerul Apărării, generali și foști vice-miniștri au fost reținuți pentru fapte de corupție – acuze care, în contextul Rusiei, pot însemna orice: de la încălcări reale, la reglări de conturi între facțiuni.
În centrul acestui mecanism se află Procurorul General Igor Krasnov, o figură care își întărește poziția pe măsură ce „curățenia” avansează. În contrast, Aleksander Bastrîkin, șeful Comitetului de Investigații, pare tot mai deconectat de la centrul deciziei, semn al unei schimbări subtile de echilibru în interiorul sistemului represiv.
Naționalizări mascate și redistribuire forțată
Dar represiunea nu mai e doar politică sau militară – e și economică. Confiscarea activelor miliardarului Konstantin Strukov, proprietarul unuia dintre cei mai mari producători de aur din Rusia, anunță o nouă etapă: revenirea mascată la modelul de stat-dirijor. Conform datelor oficiale, în martie 2025, statul rus a naționalizat active în valoare de peste 2,4 trilioane de ruble, scrie Zerkalo Nedeli.
În fapt, este o redistribuire forțată a resurselor în condițiile în care „baza de hrănire” a sistemului începe să se epuizeze. Conflictul intern între elite nu amenință regimul, ci dimpotrivă – îi oferă lui Putin un instrument suplimentar de control.
Cenzura revine oficial. WhatsApp, pe lista neagră
Pe fundalul acestor epurări, statul accelerează controlul informației. Ideea reînființării oficiale a cenzurii, după modelul sovietic al Glavlit, este discutată public de oficiali din cercul lui Putin. Se adaugă și măsuri deja aplicate: deconectări masive de internet, control asupra porturilor și expansiunea prerogativelor FSB, inclusiv crearea de închisori proprii.
În paralel, Duma de Stat a votat un nou pachet de legi prin care utilizarea VPN-urilor este considerată circumstanță agravantă, iar căutarea de conținut „extremist” – pasibilă de amendă. Iar WhatsApp, cel mai folosit mesager din Rusia, este pe cale să fie interzis sau înlocuit cu un produs intern controlat de stat – aplicația MAX.
Economia: în spatele cortinei de fum
Rusia menține o fațadă de stabilitate economică, dar fundamentele se fisurează. După o perioadă de creștere bazată aproape exclusiv pe cheltuielile militare, economia încetinește. Estimările arată un PIB în creștere cu doar 1,3–1,5% în 2025 – sub nivelurile anterioare. Inflația rămâne ridicată, iar deficitul bugetar deja a ajuns la 90% din nivelul preconizat pentru întregul an.
Situația este agravată de scăderea veniturilor din petrol și gaze, dar și de lipsa de lichidități în Fondul Național de Prosperitate, în contextul rezervelor blocate de sancțiuni.
Cartofii – simbol al penuriei – sunt noua „problemă alimentară”, după ce anul trecut criza ouălor a pus în dificultate autoritățile. În pofida tuturor acestor disfuncții, Kremlinul refuză orice ajustare majoră de politică externă.
Putin, între război și loialitate forțată
Puterea lui Vladimir Putin pare în continuare solidă. Dar e o stabilitate obținută prin frică și izolare. Spre deosebire de anii anteriori, elitele nu mai par convinse că se pot baza pe loialitate reciprocă. Mulți se gândesc la o eventuală ieșire controlată din „operațiunea militară specială”, dar nu pot spune asta cu voce tare. Nu acum.
Miza nu e doar politică, ci și personală: accesul copiilor la viața din Vest, protejarea averilor, supraviețuirea personală în eventualitatea unui haos post-Putin. În această ecuație, Putin rămâne pentru ei o garanție a ordinii și a continuității.
Dar istoria Rusiei are o memorie crudă: regimurile se prăbușesc nu atunci când par slabe, ci atunci când păreau invulnerabile. Iar dacă sistemul crapă – e posibil s-o facă la margini. Iar în acest moment, marginea se numește Cecenia, avertizează Volodimir Kravcenko în zn.ua.
Cu cât Putin echilibrează mai mult agresiunea externă și presiunea internă, cu atât crește riscul ca într-o zi să piardă controlul în mod neașteptat. Istoria Rusiei a văzut deja situații în care un regim care părea de neînvins s-a prăbușit în câteva zile. Moartea lui Putin ar putea schimba radical situația din țară. Situația din Cecenia, unde șeful republicii, Ramzan Kadîrov, se confruntă cu grave probleme de sănătate și încearcă să transfere puterea fiului său Adam, ar putea fi afectată.
Cecenia ar putea deveni un test de stres serios pentru regim: va reuși administrația prezidențială rusă să mențină un echilibru între frică, bani și loialitate sau sistemul va începe să se prăbușească de la periferie. Dacă Kremlinul nu reușește să gestioneze riscurile de acolo, înseamnă că nu mai controlează țara. Și atunci tot ceea ce pare astăzi o ordine rigidă se poate transforma foarte repede într-un haos incontrolabil, în care fiecare va fi pe cont propriu, scrie Volodimir Kravcenko în zn.ua.