luni, februarie 24, 2025
No menu items!
Acasă Blog

SUA plusează în privința sancțiunilor dure împotriva Iranului: „Vom bloca sursele ilegale de finanțare”

0

Statele Unite au anunțat luni un nou pachet de sancțiuni împotriva Iranului, vizând 22 de persoane și 13 nave implicate în transportul ilegal de țiței. Această măsură marchează reluarea strategiei de „maximă presiune” asupra Teheranului.

SUA reia sancțiunile împotriva Iranului FOTO: Shutterstock

„Acțiunea de astăzi reprezintă un prim pas pentru materializarea campaniei de maximă presiune a președintelui Trump asupra regimului iranian, întrerupând încercările acestuia de a obține venituri din petrol pentru finanțarea activităților teroriste”, se menționează în comunicatul Departamentului de Stat, citat de Agerpres.

În plus, sancțiunile îngheață activele din SUA ale entităților vizate și interzic oricărei companii americane să colaboreze cu acestea, sub amenințarea unor sancțiuni suplimentare. „Vom continua să blocăm aceste surse ilegale de finanțare care sprijină activitățile Iranului”, avertizează comunicatul oficial.

Printre cei afectați de noile măsuri se numără și Hamid Bovard, directorul general al companiei petroliere de stat din Iran, precum și mai mulți brokeri din Emiratele Arabe Unite și Hong Kong. SUA au adoptat măsuri similare la începutul lunii februarie, sancționând o rețea care livra petrol iranian Chinei pentru a finanța armata Teheranului.

Iranul, asemenea Rusiei, folosește o rețea extinsă de nave petroliere pentru a eluda sancțiunile occidentale și a-și menține fluxul de venituri. Cu noile restricții impuse, Washingtonul încearcă să limiteze capacitatea Teheranului de a folosi dolarul american în tranzacțiile internaționale și să reducă sursele sale de finanțare.

ONU a adoptat rezoluția SUA privind Ucraina. Cum s-a votat și ce amendamente a propus Europa

0

După ce SUA au prezentat o rezoluție în care prezenta invazia Ucrainei de către Rusia drept „conflict Rusia-Ucraina”, națiunile europene au cerut un amendament care să reflecte complicitatea Rusiei la război, relatează Kyiv Post.

ONU a adoptat rezoluția propusă de SUA privind războiul din Ucraina FOTO EPA-EFE

Țările din întreaga lume s-au întrunit pentru a decide prin vot termenii în care să fie condamnată invazia rusă, în cadrul unei reuniuni a ONU, luni – prezentând proiecte de rezoluții și amendamente care reflectă o lume din ce în ce mai divizată, pe măsură ce războiul intră în al patrulea an. 

Deși rezoluțiile nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, ele reflectă poziția comunității internaționale cu privire la războiul din Ucraina. 

Proiectul de rezoluție propus de SUA a fost adoptat după ce toate amendamentele propuse de Europa au fost acceptate. Rusia a votat împotrivă, în timp ce SUA s-au abținut. Rezoluția a trecut cu 93 de voturi pentru, opt împotrivă și 73 abțineri.

Rezoluția depusă de SUA

Vineri, SUA au propus o rezoluție ONU referitoare la invazia Ucrainei de către Rusia care omite orice mențiune la integritatea teritorială a Ucrainei.

Proiectul de rezoluție a fost întâmpinat cu opoziție de către Ucraina și multe națiuni europene. Un număr de țări europene au propus numeroase amendamente la proiect pentru a reflecta complicitate Moscovei și a afirma integritatea teritorială a Ucrainei. 

Proiectul de rezoluție al SUA a fost următorul: „Adunarea Generală, deplângând pierderea tragică de vieți omenești pe parcursul conflictului Federația Rusă-Ucraina, și reiterând că scopul principal al Națiunilor Unite, așa cum este exprimat în Carta Națiunilor Unite, este menținerea păcii și securității internaționale și soluționarea pașnică a disputelor, imploră încheierea rapidă a conflictului și îndeamnă la o pace durabilă între Ucraina și Federația Rusă.”

Reprezentantul SUA la ONU a atenționat că ar putea respinge amendamentele Europei și a subliniat necesitatea de a pune capăt invaziei Rusiei cât mai curând posibil, prin toate mijloacele posibile. 

Ce a adăugat Europa

Europa a prezentat un proiect de rezoluție propriu și a cerut mai multe amendamente la versiunea SUA. 

Versiunea, mai aprofundată decât cea a SUA, a subliniat necesitatea unei „păci cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina”, subliniind în același timp nevoia de a proteja drepturile omului și suveranitatea teritorială, printre alte aspecte.

Amendamente la rezoluția SUA

Un număr de țări europene au depus cereri de modificare la versiunea SUA, toate amendamentele propuse fiind adoptate.

Sintagma „Conflictul Federația Rusă-Ucraina” să fie înlocuită cu „invazia pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă” (amendamentul a fost adoptat cu 60 de voturi pentru, 18 împotrivă și 81 de abțineri).

Introducerea paragrafului „Reafirmându-și angajamentul față de suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, extinzându-se până în apele sale teritoriale” (adoptat cu 79 de voturi pentru, 16 împotrivă, 67 de abțineri).

Înlocuirea expresiei „pace durabilă între Ucraina și Federația Rusă” cu „pace justă, durabilă și cuprinzătoare între Ucraina și Federația Rusă, în conformitate cu Carta Națiunilor Unite și cu principiile egalității suverane și integrității teritoriale a statelor” (adoptat cu 83 de voturi pentru, 16 împotrivă, 61 de abțineri).

Rusia a prezentat, de asemenea, un amendament prin care a cerut includerea sintagmei „inclusiv prin abordarea cauzelor sale fundamentale” după „o încheiere rapidă a conflictului” în proiectul de rezoluție al SUA. 

Cu doar 31 de voturi pentru pentru, 71 împotrivă și 59 de abțineri amendamentul Rusiei a fost respins.

SUA au cerut Kievului şi Moscovei să susţină proiectul lor de rezoluţie

„Aceasta este ceea ce avem nevoie acum şi facem apel la toate statele membre, inclusiv Ucraina şi Rusia, să ni se alăture în acest efort. O declaraţie simplă şi istorică a Adunării Generale a ONU, care priveşte spre viitor, nu spre trecut, o rezoluţie care se concentrează pe o idee simplă, sfârşitul războiului, o cale către pace”, a declarat şefa interimară a misiunii diplomatice americane la ONU, Dorothy Shea.

Washingtonul se va folosi de dreptul său de veto pentru a respinge orice amendament la rezoluţia sa la ONU care cere încetarea războiului dintre Ucraina şi Rusia, a declarat luni un oficial din Departamentul de Stat american, cu puţin timp înainte de votul de luni.

„Ne vom opune prin veto unui amendament rusesc dacă acesta ne va fi prezentat în Consiliul de Securitate al ONU. Ne vom opune prin veto amendamentelor europene dacă vor fi înaintate Consiliului de Securitate”, a afirmat oficialul sub rezerva anonimatului.

Acesta a spus că administraţia Trump s-a concentrat pe Consiliul de Securitate, nu pe un vot separat la Adunarea Generală a ONU pentru a marca împlinirea a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina.

Palatul Cotroceni, iluminat în culorile drapelului ucrainean la trei ani de la începerea războiului din țara vecină

0

Palatul Cotroceni este iluminat luni, 24 februarie, în culorile drapelului ucrainean, în semn de solidaritate, la trei ani de la lansarea invaziei Rusiei împotriva Ucrainei.

Palatul Cotroceni FOTO: Administrația Prezidențială

Administreația Prezidențială a marcat luni, 24 februarie, trei ani de la declanşarea agresiunii armate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, prin iluminarea faţadei Palatului Cotroceni în culorile drapelului ucrainean.

 Războiul din Ucraina  un eveniment care a schimbat radical viețile a milioane de oameni. Mulți ucraineni au luat calea Occidentului, dar În aceeași perioadă,4.507 cetățeni ucraineni au solicitat azil în România.

Solicitanții de azil au fost cazați în cele șase centre regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din România, beneficiind de asistență conform legislației în vigoare.  

Dispută între Piedone și Rafila, în urma controalelor din spitale: „ANPC continuă să protejeze drepturile consumatorilor, fără nicio discriminare”

0

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, condusă de Cristian Popescu Piedone, susține că legislația privind protecția consumatorilor se aplică și serviciilor de alimentație publică și depozitării alimentelor din unitățile sanitare. 

Piedone, controale în spitale FOTO: ANPC

Reacția vine după ce Ministerul Sănătății a precizat că doar „Inspecția Sanitară de Stat poate efectua controale oficiale în spitale”.

Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, a transmis luni, 24 februarie 2025, că sunt binevenite controalele ANPC în spitale pentru a verifica hrana pacienților, dar numai dacă sunt făcute potrivit legii, mai exact în baza unui ordin comun emis împreună cu ministerul. În weekend, ANPC a mers în control la spitalele Universitar și Elias, unde a găsite mai multe nereguli. 

„Ministerul Sănătății este autoritatea abilitată de legea 95/2006 prin Inspecţia Sanitară de Stat, să efectueze controlul oficial în domeniul sănătăţii publice”, a transmis instituția. 

În replică, șeful ANPC precizeză că Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, Art. 2, punctul 2 definește „consumatorul” ca orice persoană fizică sau grup de persoane fizice care acționează în afacerea lor comercială, industrială, de producție, artizanală ori liberală, și specifică faptul că „unitățile spitalicești” nu sunt exceptate de la aplicarea acestui cadru.

ANPC mai precizează că „are responsabilitatea de a controla respectarea dispozițiilor legale privind protecția consumatorilor”.

Aceste controale sunt efectuate pe piață la producători, importatori, distribuitori, vânzători, prestatori de servicii, inclusiv servicii financiare, dar și în unități vamale sau puncte de trecere a frontierei, cu acces la locurile de producție, depozitare sau comercializare a produselor”, se prrecizează în comunicatul de presă.

În plus, instanța de judecată a subliniat că nu există niciun temei pentru a considera că operatorii de stat nu trebuie să respecte aceleași norme ca operatorii privați care au un profil similar.

„Protejarea dreptului consumatorilor la sănătate, integritate fizică și ocrotirea persoanelor vulnerabile este o responsabilitate ce trebuie asumată de toți operatorii economici. Consumatorii sunt considerați vulnerabili în fața oricărui profesionist, fie că acesta are ca scop obținerea de profit sau nu, fiind expuși aceleași riscuri în cazul nerespectării normelor legale”, a transmis ANPC. 

Comisari de la Protecția Consumatorului, sechestrați în spitalul Adjud de managerul unității

Luni, 24 februarie, în urma controlului desfășurat la Spitalul Municipal Adjud, comisarii din cadrul Protecției Consumatorului Vrancea au întâmpinat dificultăți în finalizarea verificărilor demarate în blocul alimentar al unității.

La începutul controlului, comisarii s-au legitimat și au solicitat prezența managerului spitalului, care însă nu era disponibil. De asemenea, au solicitat registrul unic de control, dar acesta nu a fost prezentat.

Controlul a fost efectuat în prezența conducătorului blocului alimentar și a altor două persoane. După aproximativ 10-15 minute, managerul spitalului a apărut și a interzis continuarea controlului, susținând că „a primit ordin de sus că controlul este ilegal” și solicitând părăsirea unității.

„În urma unor discuții, inclusiv telefonice cu comisarul șef adjunct, în care s-au prezentat temeiul legal al controlului și ordinele de serviciu, managerul a continuat cu agresiuni verbale și a contactat autoritățile prin apel la 112, solicitând intervenția unui echipaj de poliție, afirmând că controlul ar fi ilegal și că nu au fost prezentate documentele necesare, lucru care nu era adevărat. Mai mult, ușile de acces ale spitalului au fost blocate pentru a împiedica echipa de control să părăsească incinta, până la sosirea poliției. Ușile au fost deschise ulterior de un angajat al spitalului, atunci când unui membru al echipei de control i s-a făcut rău din cauza unor antecedente cardiace”, a transmis ANPC. 

Ulterior, echipa de control s-a deplasat la unitatea de poliție pentru a depune declarații cu privire la incident.

Crin Antonescu, despre situaţia sa financiară: „Nu sunt dator şi nu am fost vreodată”

0

Crin Antonescu, candidatul alianţei PSD, PNL şi UDMR la alegerile prezidenţiale, a ţinut să clarifice lucrurile în ceea ce priveşte situaţia sa financiară şi a dat asigurări că finanţarea campaniei sale electorale va fi transparentă.

Crin Antonescu spune că finanţarea campaniei sale va fi transparentă. Foto Facebook

Luni, în cadrul conferinţei de presă pe care a susţinut-o cu ocazia lansării oficiale a candidaturii sale pentru preşedinţia României, Crin Antonescu a ţinut să precizeze că situaţia sa financiară poate fi verificată în declaraţiile de avere ale soţiei sale, fost comisar european şi europarlamentar.

 „Nu am avut niciun fel de datorie financiară de acum mulţi ani, când împreună cu soţia mea a făcut un credit la o bancă pentru achiziţionarea apartamentului în care locuim. S-a terminat de câţiva ani buni – cinci-şase – achitarea acestei datorii. Nu am avut nici înainte, nu am nici acum vreo datorie de vreun fel, ca persoană privată, la nimeni. Nici la stat, nici la privaţi. Iar situaţia averii mele poate fi urmărită în toţi aceşti ani, până astăzi, în urma faptului că soţia mea, fiind persoană publică şi fiind demnitar – europarlamentar, comisar european – prin efectul legii, în declaraţia ei de avere, apar şi veniturile mele. Deci, nu sunt dator şi nu am fost vreodată”, a declarat Crin Antonescu.

În ceea ce priveşte bugetul pentru campania sa electorală, acesta nu a fost încă stabilit, dar, a dat asigurări politicianul, finanţarea va fi transparentă şi legală, spre deosebire de situaţia contracandidatului Călin Georgescu, care a declarat „zero” cheltuieli, potrivit Agerpres.

„Asta rămâne una din marile întrebări la care domnul Georgescu şi susţinătorii săi nu pot răspunde, după cum nu pot răspunde la întrebarea de ce niciunul dintre marii jurnalişti, marii comentatori şi marii agitatori care astăzi sunt gata să facă «moarte de om» – la figurat, sper – pentru domnul Georgescu nu au scris, nu au rostit vreo frază înainte de alegerile din 24 noiembrie, în care să spună: «Eu cred că trebuie votat acest om, Călin Georgescu, pentru că…, pentru că..»”, a precizat el.

Totodată, Crin Antonescu a afirmat că, deşi îşi doreşte sprijinul primarilor din ţară pentru candidatura sa, aceştia au libertate deplină să decidă dacă i-l acordă sau nu, pentru că responsabilitatea obţinerii votului românilor îi revine lui, în calitate de candidat comun al alianţei „România, înainte”.

 „Am avut discuţii cu numeroşi primari. Eu nu fac un inventar sau o poliţie a susţinerii. Eu le-am prezentat acestor oameni, împreună cu liderii politici ai formaţiunilor de care ei aparţin: ce vreau să fac, care e profilul şi planul meu de preşedinte; de ce suntem împreună, eu şi aceste formaţiuni politice; ce înseamnă pentru administraţia locală din care ei fac parte un rezultat sau altul al alegerilor prezidenţiale din acest an. Cea mai mare parte mi s-au părut entuziaşti. Am vorbit, am făcut fotografii. Ce va face fiecare dintre aceşti edili, în ce măsură şi sub ce formă vor alege să se implice în campania electorală, asta rămâne să vedem. Şi rămâne, până la urmă, decizia lor. Eu am spus din capul locului: responsabilitatea principală este a mea, odată validat, desemnat, lansat de aceste formaţiuni politice. Este misiunea mea să conving cetăţenii României. Dacă un edil sau altul se va alătura acestui efort, asta rămâne de văzut”, a precizat el.

Crin Antonescu a subliniat că Marcel Ciolacu a fost „absolut impecabil” în ce priveşte susţinerea candidaturii sale.

„Deşi este un om care are o agendă îngrozitor de grea, ca premier al României în zilele noastre, pot să vă spun că aproape în fiecare seară domnia sa m-a sunat, m-a întrebat cum merge, de ce mai e nevoie, ce se întâmplă”, a spus el.

USR cere Autorității Electorale Permanente să prezinte Parlamentului raportul privind alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024

0

USR cere luni ca şeful Autorităţii Electorale Permanente (AEP) să vină în Parlament pentru a prezenta raportul asupra organizării şi desfăşurării ultimelor alegeri prezidenţiale, aşa cum prevede legea în vigoare.

Toni Greblă, președintele AEP FOTO: Adevărul

USR spune că au trecut 3 luni de la alegerile din 24 noiembrie 2024 şi nici acum nu ştim motivele exacte pentru care au fost anulate alegerile şi, mai ales, măsurile luate pentru ca scrutinele din luna mai să fie corecte şi sigure.

”Dacă vrem să recâştigăm încrederea românilor în funcţionarea instituţiilor statului şi, implicit, a democraţiei româneşti, dacă vrem ca oamenii să aibă convingerea că le este respectat votul şi că le este făcută dreptate, trebuie ca legea să fie respectată de toţi. Inclusiv de Toni Greblă şi AEP, principala instituţie cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Până acum, Marcel Ciolacu şi PSD l-au protejat pe Toni Greblă şi s-au făcut că nu văd toate derapajele acestui domn care făcea grătare cu extremiştii, în timp ce soţia lui îi făcea făţiş campanie lui Călin Georgescu. Asta trebuie să înceteze, iar conducerea AEP trebuie să vină în Parlament să explice tuturor românilor ce s-a întâmplat la scrutinul de acum 3 luni, ce probleme au fost şi cum le putem rezolva. Iar, apoi, Marcel Ciolacu să-l trimită acasă pe Toni Greblă, nu are căderea de a mai organiza alegeri în România”, declară senatorul USR Ciprian Rus, scrie news.ro.

USR a formulat, luni, solicitări către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului ca AEP să depună şi să prezinte Parlamentului, de îndată, raportul asupra organizării şi desfăşurării alegerilor pentru preşedintele României.

O solicitare similară a fost adresată direct şi lui Toni Greblă, şeful AEP.

Potrivit USR, depunerea şi prezentarea raportului privind ultimele alegeri nu sunt opţionale, ci obligatorii în condiţiile Legii 208/2015. Aceasta prevede că AEP trebuie să prezinte, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, pentru preşedintele României, pentru Parlamentul European şi pentru autorităţile locale un raport asupra organizării şi desfăşurării alegerilor, care să cuprindă inclusiv referiri la abaterile şi neajunsurile constatate.

Înainte ca românii să fie chemaţi din nou la urne, trebuie să fie făcută lumină în ceea ce priveşte ultimele alegeri, cine şi cum a interferat în organizarea şi desfăşurarea acestora şi ce instituţii ale statului nu şi-au făcut treaba, iar responsabilii să fie rapid înlăturaţi din funcţii. Românii au nevoie, în aceste vremuri tulburi, de seriozitate, explicaţii clare, responsabilităţi asumate şi măsuri ferme”, subliniază USR. 

Kaja Kallas se va deplasa la Washington, pe fondul disputelor cu TRUMP /„Am mai avut disensiuni anterior și am reușit să le rezolvăm”

0

Uniunea Europeană și Statele Unite vor reuși să depășească disensiunile, a afirmat luni Kaja Kallas, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, pe fondul disputelor privind soluționarea războiului Ucrainei cu Rusiei și a apărării colective în cadrul NATO.

”Eu cred că este bine să avem cât mai multe interacțiuni cu noua Administrație din Statele Unite. Merg și eu mâine în Statele Unite pentru a mă întâlni cu secretarul de Stat Marco Rubio și cu alții, pentru a discuta despre aceste probleme, este extrem de important să le discutăm. De asemenea, este extrem de important să menținem unitatea, iar temele discutate sunt aceleași cu diverși lideri europeni care au întâlniri cu americanii”, a subliniat Kaja Kallas, conform site-ului EU.Debates.eu.

În același timp, Kaja Kallas a exprimat preocupări privind afirmațiile oficialilor din cadrul Administrației Donald Trump.

”Este clar că afirmațiile care vin din partea oficialilor americani ne îngrijorează pe toți. Dar am mai avut disensiuni anterior și am reușit să le rezolvăm, astfel că mă aștept să le rezolvăm și acum. Avem contacte cu Administrația SUA”, a subliniat Kaja Kallas, citată de agenția Reuters.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene și l-a atenționat pe omologul său american, Donald Trump, înaintea întâlnirii de la Casa Albă, asupra riscurilor acceptării unui acord inadecvat cu Rusia pentru oprirea războiului din Ucraina.

La rândul său, Olaf Scholz, cancelarul în exercițiu al Germaniei, a insistat că Ucraina și Uniunea Europeană trebuie să participe la negocierile Statelor Unite și Rusiei, liderul de la Berlin afirmând că este necesară o ”pace corectă”.

”Ucraina trebuie invitată la masa negocierilor pentru pace. Noi vom susține Ucraina până când va fi obținută o pace corectă. Toate problemele asociate securității Europei trebuie să fie discutate cu europenii”, a subliniat Olaf Scholz.

Foto: Profimedia

Video: EU.Debates.eu

Citește și:

Uniunea Europeană reia discuțiile cu Israelul privind situația din Fâșia Gaza/ Ministrul israelian de Externe: „Caut un dialog constructiv”

Vladimir Putin l-a informat pe președintele CHINEI despre contactele diplomatice cu SUA pentru oprirea războiul din Ucraina

Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …

vezi toate articolele

Ministerul Energiei a sesizat DNA după verificările la DEPOGAZ. Sebastian Burduja: „Fără niciun compromis și cu maximă duritate”

0

Ministerul Energiei a anunțat finalizarea raportului de inspecție referitor la verificările efectuate la Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale DEPOGAZ Ploiești S.R.L. Controlul, desfășurat din ordinul ministrului Sebastian Burduja, a vizat respectarea procedurilor de contractare a serviciilor de înmagazinare, implicațiile comerciale asupra partenerilor contractuali și respectarea programului de extracție a gazelor în 2024.

În urma verificărilor, Burduja a solicitat luarea tuturor măsurilor necesare, inclusiv sesizarea Direcției Naționale Anticorupție.

„Am luat act de concluziile Corpului de Control și am solicitat să întreprindă absolut toate măsurile care se impun, fără niciun compromis și cu maximă duritate, inclusiv măsura de a sesiza de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală, în vederea cercetării faptelor cu aspectul săvârșirii unor infracțiuni”, a declarat ministrul.

Sebastian Burduja a subliniat că nu se va pronunța asupra concluziilor raportului sau asupra altor investigații viitoare, dar a reiterat responsabilitatea ministerului de a asigura buna funcționare a sistemului energetic.

„Nu sunt în măsură să mă pronunț asupra concluziilor Corpului de Control sau asupra unor concluzii viitoare ale altor instituții. Rolul ministerului energiei este să se asigure că sistemul energetic național funcționează pentru asigurarea furnizării energiei electrice și gazelor în condiții corecte pentru cetățeni și mediul economic, cu devotament pentru  interesele de securitate energetică ale României”.

Concluziile Raportului Corpului de Control

1) În perioada noiembrie 2024 – ianuarie 2025, ponderea majoritară, de peste 75%, din cantitatea totală de gaze naturale convenită lunar pentru extracție din depozitele Depogaz, este deținută de 4 mari beneficiari (cumulat);

2) Cantitatea totală de gaze naturale extrasă în luna noiembrie din depozite (de 5.254.572,92 MWh) a fost mai mare cu 58,15% (respectiv, cu 1.931.949,44 MWh) raportat la cantitatea totală de gaze naturale convenită prin programele de extracție anexate la contracte pentru această lună (de 3.322.623,49 MWh).

Din analiza datelor centralizate referitoare la cantitățile de gaze naturale extrase în cursul lunii noiembrie 2024, a rezultat faptul că un număr de 31 beneficiari ai serviciilor de înmagazinare (din totalul de 65 clienți din portofoliul Depogaz) au acționat în mod similar, respectiv au solicitat extracții de gaze naturale din depozite care au depășit programul de extracție (în condițiile în care părțile aveau obligația de a derula Programele de extracție potrivit celor convenite prin Actele adiționale la contracte, cu mențiunea că se puteau admite variații ale cantităților de gaze naturale extrase, față de programele stabilite, în limita a +/- 15%).

3) În ceea ce privește cantitățile de gaze naturale extrase din depozite, în luna noiembrie:

– un număr de 7 mari beneficiari, din totalul de 65 clienți din portofoliul Depogaz, au extras în luna noiembrie o cantitate de gaze naturale cumulată de 4.686.968,49 MWh, reprezentând un procent de 89,20% din cantitatea totală de gaze naturale extrasă din depozite în luna respectivă, de 5.254.572,92 MWh;

– cu excepția a doi beneficiaricare au respectat programul de extracție pentru luna noiembrie), 5 mari beneficiari au extras din depozite gaze naturale în cantități foarte mari, depășind cantitățile convenite pentru extracție în luna respectivă cu valori cuprinse între 96.600,00 MWh și 531.902,19 MWh, respectiv cu procente cuprinse între 55,65% și 108,86% (marja contractuală fiind de +/- 15%); 

– cantitatea de gaze naturale extrasă în plus în luna noiembrie (raportat la cantitățile convenite pentru extracție, prin contractele încheiate), cumulat de cei 5 mari beneficiaria reprezentat un procent de 88,87% din cantitatea totală de gaze naturale extrasă în plus din depozite (de 1.931.949,44 MWh), în luna respectivă;

 4) Stocul de gaze naturale din depozitele Depogaz, la finele fiecărei luni din perioada 31.10.2024 – 31.01.2025 și la data controlului, exprimat în mii m3, așa cum rezultă din situațiile puse la dispoziția echipei de inspecție de către reprezentanții Depogaz:

5) Ca urmare a verificării contractelor de înmagazinare încheiate cu principalii  beneficiari, se poate aprecia fără echivoc faptul că nu au fost respectate prevederile Contractelor încheiate, respectiv Programele de extracție convenite prin Actele Adiționale.

Beneficiarii – operatorii economici aveau dreptul, potrivit contractelor încheiate cu Depogaz SRL, să solicite modificarea Programelor de extracție, în cazuri justificate, cu minim 2 (două) zile / 5 (cinci) zile calendaristice înainte de începerea lunii de extracție.

Prestatorul – Depogaz SRL avea posibilitatea de a formula observații cu privire la solicitarile beneficiarilor.

Pentru luna de referință Noiembrie 2024 nu au existat solicitări scrise ale operatorilor economici de modificare a programelor de extracție înaintate Depogaz SRL, cu minim 2 (două) zile / 5 (cinci) zile calendaristice înainte de începerea lunii de extracție.

In aceste condiții, părțile aveau obligația de a derula Programele de extracție potrivit celor convenite prin Actele Adiționale, cu rezerva că se puteau admite variații ale cantităților zilnice și lunare de gaze naturale față de programul stabilit, în limita a +/- 15%, dacă aceste variații nu  afectau siguranța în exploatare a depozitului.

6) Culpa Depogaz SRL constă în faptul că nu a făcut opoziție scrisă, în temeiul prevederilor art. 20 din contracte, la cererile operatorilor economici de a extrage cantități de gaze exagerate în raport cu prevederile contractuale (în mod similar cu Notificările transmise în lunile ianuarie si februarie 2025 de operatorii economici atunci când Depogaz SRL nu a mai extras din depozite cantitățile de gaze solicitate de aceștia).

De asemenea, am remarcat o inactivitate, o lipsă de reacție a Depogaz SRL, determinată de interpretarea defectuoasă a clauzelor contractuale și/sau de neobservarea prevederilor Regulamentului aplicabil.

7) Se poate aprecia faptul că, prin modul în care Depogaz SRL și unii operatori economici au acționat în luna noiembrie 2024, și, ulterior, în lunile ianuarie – februarie 2025, s-a creat o perturbare a pieței gazelor din România.

8) Atât Depogaz SRL cât și unii beneficiari ai serviciilor de înmagazinare au încălcat prevederile Regulamentului de programare și funcționare a depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale aprobat prin Ordinul ANRE nr. 141/22 decembrie 2021.

Până la Notificarea din ianuarie 2025, Depogaz SRL nu a transmis operatorilor economici Notificări referitoare la necesitatea unor restricții, nu și-a adaptat/modificat programele de extracție la situația de fapt, mai ales în ceea ce privește acele depozite de unde au fost extrase cantități mari de gaze în luna noiembrie (Bilciurești și Urziceni), nu a sancționat nerespectarea prevederilor contractului de înmagazinare, nu a transmis părților implicate informații cu privire la eveniment, astfel cum prevede Regulamentul.

9) Apreciem că este necesară monitorizarea permanentă a investițiilor referitoare la extinderea capacităților de depozitare și extracție a gazelor naturale deținute de către Depogaz SRL și informarea săptămânală, în scris, a ministrului energiei, cu privire la stadiul acestora.

Recomandări și propuneri ale serviciului inspecție

  • Respectarea Programelor de extracție și prevederilor Regulamentului de programare și funcționare a depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către Depogaz SRL, inclusiv în sensul aplicării prevederilor art. 20 din Contracte, aplicării dispozițiilor Regulamentului și notificarea beneficiarilor ori de câte ori aceștia nu-și îndeplinesc obligațiile asumate prin Contracte sau impuse de Regulament.
  • Realizarea unor prognoze zilnice cu cantitățile ce urmează a fi extrase și comunicarea acestora către toți beneficiarii, cu obligația respectării acestora de ambele părți (prestator și beneficiari), fără a se admite abateri semnificative (excepție făcând situațiile de forță majoră).

Această prognoză va fi întocmită pentru a se evita situații de genul celor din cursul lunilor ianuarie – februarie 2025, atunci când, ca urmare a notificărilor intempestive transmite beneficiarilor de către Depogaz, uneori în aceeași zi sau cu o zi înainte, cu privire la limitări ale cantităților pentru extracție, s-au produs dezechilibre pe piața internă, iar beneficiarii au fost nevoiți să apeleze la import de gaze la prețuri mai mari, cu consecința împovărării bugetului de stat.

  • Analizarea Contractelor de înmagazinare subterană gaze naturale în sensul completării acestora cu clauze referitoare la:

– Situațiile în care beneficiarii transmit nominalizări pentru extracții de gaze în cantități mai mari decât cele prevăzute în programul de extracție, fără notificări prealabile cu 2/5 zile înainte;

– Modul de a acționa al prestatorului, sancțiuni aplicabile beneficiarului, daune interese în situația neîndeplinirii obligațiilor asumate de către beneficiari etc.;

– Obligația de respectare a prevederilor Regulamentului de programare și funcționare a depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale și de către beneficiari.

  • Evaluarea activității Direcției Comerciale și Direcției Înmagazinare de către directorul general, cercetarea disciplinar-administrativă a persoanelor vinovate pentru situația care a intervenit în luna noiembrie 2024 și dispunerea măsurilor care se impun, pentru sancționarea celor vinovați, după caz.
  • Evaluarea activității Directorului General pentru posibil management defectuos de către Consiliul de Administrație al Depogaz SRL și informarea ministrului energiei cu privire la rezultatele acestei evaluări și măsurile întreprinse.
  • Evaluarea activității membrilor Consiliului de administrație al Depogaz SRL cu privire la activitatea de supraveghere a managementului Depogaz și informarea ministrului energiei cu privire la rezultatele acestei evaluări și măsurile întreprinse.
  • Evaluarea riscurilor în activitatea Depogaz SRL, exercitarea unui control strict și permanent al cantităților de gaze înmagazinatemonitorizarea investițiilor referitoare la extinderea capacităților de depozitare, în sensul respectării termenelor stabilite pentru lucrări și informarea ministrului energiei.
  • Sesizarea Direcției Naționale Anticorupție cu privire la o serie aspect constatate de echipa de inspecție.
  • Sesizarea Corpului de Control al Prim-ministrului cu o propunere de verificare a destinației cantităților de gaze extrase din depozitele subterane gestionate de Depogaz SRL, în intervalul 01 noiembrie 2024 – prezent.

Foto: Alexandra Pandrea


CITEȘTE ȘI:

Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …

vezi toate articolele

Ucraina ar putea adera la UE înainte de 2030 dacă reformele continuă. Mesajul transmis de Ursula von der Leyen

0

Ucraina ar putea adera la Uniunea Europeană înainte de 2030 dacă țara își va continua reformele în ritmul actual, a declarat luni, 24 februarie 2025, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ursula von der Leyen. FOTO: EPA-EFE

„Apreciez cu adevărat voința politică care există. Aș spune chiar că procesul bazat pe merit al Ucrainei, dacă continuă la această viteză și la această calitate, poate că ar putea fi mai devreme de 2030”, a declarat Von der Leyen, la Kiev, potrivit reuters. 

Totodată, președintele Consiliului UE, Antonio Costa, a adăugat că aderarea la UE ar fi cea mai importantă garanție de securitate pentru viitorul Ucrainei.

Mai mulți lideri și miniștri ai UE se află luni la Kiev pentru a-și marca sprijinul pentru Ucraina la trei ani de la desclanșarea invaziei Rusiei și nu au venit cu mâna goală. 

În privința războiului, Ucraina ar urma să primească un nou ajutor de 3,5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene în luna martie, a declarat la Kiev șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referindu-se la plata unei tranșe din ajutorul preaprobat.

Von der Leyen a declarat că Ucraina va beneficia, de asemenea, de planurile UE de creștere a producției europene de arme și a capacităților de apărare

Prezent prin videoconferință la summit, președintele interimar Ilie Bolojan a transmis că „securitatea Ucrainei este esențială atât pentru România, cât și pentru întregul continent european”.

Donald Trump ar putea închide o bază militară importantă din Europa de Est, în urma discuţiilor „pozitive şi productive” cu Rusia

0

Donald Trump ar putea închide una dintre bazele militare cheie ale NATO în Europa de Est, cea din Alexandroupolis, Grecia, în urma discuţiilor „pozitive şi productive” cu Rusia.

Donald Trump analizează necesitatea funcţionării bazei militare din Grecia. Foto arhivă

Potrivit unui raport citat de presa elenă, Donald Trump ar fi ordonat o revizuire urgentă a necesității continuării funcționării bazei din Alexandroupolis, Grecia, o bază strategică a NATO în Europa de Est, care asigura trasferul de forţe şi armament către Ucraina împotriva Rusiei.

Deoarece Donald Trump consideră că discuțiile directe dintre delegațiile SUA-Rusia privind soarta Ucrainei sunt „pozitive și productive”, preşedintele american ia în calculcă nu va mai fi nevoie să trimită materiale și personal american în zona de conflict și, prin urmare, baza americană din Alexandroupolis poate fi considerată inutilă.

Decizia vine la cererea lui Vladimir Putin, care era deranjat de existenţa bazei militare din Alexandroupolis încă de la începutul crizei ruso-ucrainene şi încadrase Grecia printre țările ostile Rusiei.

Pe de altă parte, potrivit aceleiaşi surse, o cerinţă similară ar fi avut şi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de funcționarea bazei din Alexandroupolis, solicitând închiderea imediată a acesteia.

Baza de la Alexandroupoli a neutralizat într-o foarte mare măsură monopolul Turciei asupra Strâmtorii Bosfor. Închiderea acesteia ar restabili controlul absolut al Ankarei asupra intrării și ieșirii navelor de război și a navelor comerciale spre și dinspre Marea Neagră şi Marea Egee.

Conform presei elene, propunerea Rusiei este ca forțele americane de garantare a securității să fie transportate pe cale aeriană, și aceasta deoarece nu vor mai exista zone de interdicție aeriană în spațiul aerian ucrainean.

Administraţia americană nu a confirmat, dar nici nu a infirmat această infomaţie până la ora la care a fost scris articolul.

Epidemia de gripă se menține la un platou înalt și riscul de infectare rămâne ridicat. Medic: Cine este de vină pentru valurile de viroze agresive din România

0

Valurile de viroze sunt tot mai agresive în România din cauza propagandei negaționiste în favoarea infectării, care se adaugă acum la propaganda antivaccinare, în cadrul unui curent mai larg anti-medical, susține medicul Octavian Jurma.

Laborator analize FOTO: Arhivă

Potrivit specialistului, România a intrat în faza descendentă a epidemiei de gripă, însă numărul de cazuri se menține încă la un platou înalt și riscul de infectare rămâne ridicat până la finalul lunii februarie.

„Așa cum am anticipat, vârful epidemiei de gripă a fost atins la sfârșitul lunii ianuarie, la 12.583 de cazuri, mult peste vârfurile din ultimii 10 ani, și a fost urmat de o scădere ușoară cu 6,5% în prima săptămână din februarie. Surpriza neplăcută însă a venit în această săptămână, în care, în loc să asistăm la o scădere abruptă a numărului de cazuri ca în sezonul precedent, s-au înregistrat 11.980 de cazuri, o ușoară creștere”, susține Octavian Jurma, într-o postare pe FB.  

S-a ajuns astfel, la un număr record de infectări. 

„Avem, așadar, aspectul unui platou înalt care va face ca numărul total de cazuri de gripă din acest sezon să fie deja la 75.000 de cazuri, cu mult peste maximul din ultimii 10 ani, atins chiar în sezonul trecut, când s-au înregistrat 65.000 de cazuri de gripă clinică”, explică Jurma.

Faptul că valurile de viroze sunt tot mai agresive în România este tocmai din cauza propagandei negaționiste în favoarea infectării, care se adaugă acum la propaganda antivaccinare, în cadrul unui curent mai larg anti-medical, susține Jurma. 

„Delirul unor politicieni populiști, precum Călin Georgescu, împotriva medicilor, a medicinei și a științei în general, cuplat cu preamărirea unor vremuri trecute (în care domnea ignoranța și mortalitatea infantilă era de 50%), a devenit o formă de misticism religios care atrage tot mai mulți adepți după modelul sectelor. E bizar că atât de mulți preoți din Biserica Ortodoxă susțin această formă de misticism anticristic, dar asta e altă discuție”, susține Jurma. 

Revenind la valul de viroze și gripă, numărul de cazuri va continua să scadă și există speranța ca „anul acesta va fi primul în care vom avea un singur val de COVID-19”.

Mama care și-a băgat copilul de câteva luni în zăpadă, după modelul Cristelei Georgescu, cercetată de Poliție

0

Un videoclip distribuit pe internet a stârnit numeroase reacții și controverse, după ce a surprins un copil mic, cu mâinile și picioarele goale, introdus într-o cădiță plină cu zăpadă. Femeia, criticată pe rețelele sociale, s-a apărat susținând că este o „mamă bună” și că știe să aibă grijă de copilul ei. În prezent, ea este cercetată de Poliție.

FOTO: captură video

Scena, în care o femeie pune un bebeluș de doar câteva luni într-un recipient umplut cu zăpadă, a provocat indignare pe rețelele de socializare, generând un val de critici.

„Duminică, 23 februarie 2025, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB) – Secția 13 Poliție au declanșat cercetările, față de o femeie, în vârstă de 33 de ani, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului. În fapt, la data de 23 februarie 2025, polițiștii Capitalei au fost sesizați, în jurul orei 14.30, de către reprezentanții unui centru de asistență socială și protecție a copilului, din Sectorul 2, cu privire la faptul că, un minor ar fi fost pus în primejdie”, transmite DGPMB.

Polițiștii s-au sesizat din oficiu privind acest caz.

„Din cercetările efectuate, s-a stabilit că, la data de 19 februarie 2025, în jurul orei 17.30, o femeie, în vârstă de 33 de ani, i-ar fi pus în primejdie dezvoltarea psiho-fizică a fiului său, în vârstă de un an, constând în aceea că, în timp ce se afla la o adresă din Sectorul 3, l-ar fi introdus pe acesta într-un vas pentru îmbăiat, în care se afla zăpadă, apoi, timp de câteva momente, l-ar fi spălat cu zăpadă, pe membrele inferioare și superioare”, spun oamenii legii.

Cercetările sunt continuate de către Secția 13 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului.

Crin Antonescu spune că declaraţiile lui Musk şi Vance nu reprezintă o ingerinţă. „Pacea e întotdeauna preferabilă”

0

  Candidatul PSD, PNL şi UDMR la alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu, a apreciat luni că postările lui Elon Musk privind alegerile din România sau declaraţiile vicepreşedintelui american JD Vance nu reprezintă o ingerinţă în politica internă sau intervenţii în favoarea unui anumit candidat.

Crin Antonescu, candidatul Coaliției PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale FOTO: Inquam Photos

În cadrul unei conferinţe de presă susţinute luni, la sediul de campanie al Alianţei Electorale „România Înainte”, Antonescu a apreciat că intervenţiile celor doi au reprezentat „comentarii, aprecieri în baza informaţiilor pe care probabil” aceştia le au.

„Cred că, de exemplu, în baza unor contacte mai intense şi a unei comunicări efective, părerea domnului Vence s-ar putea schimba. Şi, anume, că nu a fost invalidat turul întâi al alegerilor din cauză că nu i-a plăcut cuiva rezultatul acestuia. De asemenea, sigur, mai multe date îl vor ajuta să îşi definească poziţia. Dar nu consider nicidecum aceste declaraţii o ingerinţă. Până la urmă sunt declaraţii deschise. Sunt declaraţii care nu fac decât să favorizeze un dialog. Nu există, ca să mergem la esenţă, niciun fel de motiv de tensiune între noi, cei pe care îi vedeţi aici, partidele noastre, guvernul condus de premierul Ciolacu şi afirmaţiile şi poziţiile politice pe care administraţia Trump le are până acum”, a declarat Antonescu.

În ce priveşte declaraţiile preşedintelui american Donald Trump la Conferinţa pentru Acţiune Politică a Conservatorilor, Antonescu a salutat faptul că acesta doreşte să rămână în istorie ca un „peacemaker”. „Pacea este întotdeauna preferabilă războiului”, a spus Antonescu, subliniind însă şi importanţa menţinerii garanţiilor de securitate, potrivit Agerpres.

„Preşedintele Trump a spus că domnia sa vrea să rămână în istorie ca un făcător de pace, ‘a peacemaker’, şi nu un cuceritor. Eu cred că acesta este un lucru pe care toţi trebuie să îl salutăm. Nimănui, vreodată – nouă, în niciun caz – vreun război nu ne-a folosit. Nici războiul din Ucraina. Ştim cine l-a declanşat, ştim cine l-a cauzat. Am fost solidari cu ucrainenii. Dar este evident că pacea este întotdeauna preferabilă războiului. Sperăm din tot sufletul, şi eu înţeleg în acest sens larg ca Donald Trump, liderul celei mai mari puteri – şi militare, şi de mai multe feluri – de pe acest glob, să fie nu doar un peacemaker, ci şi un peace keeper, adică un păstrător al păcii, pentru că asta înseamnă menţinerea garanţiilor noastre de securitate, menţinerea dispozitivelor militare şi structurii NATO, menţinerea angajamentelor pe care, în parteneriatul strategic, noi şi alte ţări europene le avem cu SUA„, a precizat Antonescu.

Candidatul la alegerile prezidenţiale a apreciat că nu au existat „intervenţii” sau „ingerinţe inacceptabile” în discursul lui Donald Trump sau al lui JD Vance, dar că este nevoie de mai multă comunicare şi informare.

„A mai vorbit de asemenea despre faptul că administraţia americană urmăreşte nişte bani, nişte sume enorme pe care le-au cheltuit. Şi dacă unele au ajuns şi prin România, mi se pare normal să caute aceşti bani. A mai vorbit despre alte lucruri de principiu, care se refereau la SUA, dar ca valori de societate sunt şi de noi împărtăşite. Nu văd nici din ce a spus preşedintele Trump, nici din ce au spus vicepreşedintele Vance sau Elon Musk nişte intervenţii, nişte ingerinţe inacceptabile. Consider că sunt nişte aprecieri, consider că e nevoie de un supliment de comunicare şi de informare”, a spus Antonescu.

În ce priveşte declaraţiile lui Elon Musk referitoare la preşedintele CCR, Antonescu a replicat că este vorba despre „o judecată de valoare”.

Nu o împărtăşesc, dar nu înseamnă o ingerinţă în viaţa politică şi în alegerile din România”, a mai spus el.

Crin Antonescu a recunoscut că nu a parcurs deocamdată textul rezoluţiei propuse de SUA, la ONU, privind încetarea războiului din Ucraina. Pe de altă parte, a subliniat că România, la fel ca alte state membre UE, nu trebuie să aleagă între Uniunea Europeană şi Statele Unite.

„România, ca şi celelalte ţări ale Uniunii Europene, nu au de ales şi nu trebuie să aleagă între Uniunea Europeană şi Statele Unite. Nu e vorba de UE sau SUA, ci de UE şi SUA. E un parteneriat istoric, un parteneriat fundamental, un parteneriat care, dincolo de nuanţe şi chiar asperităţi nu are cum să nu reziste, pentru că el este în acest moment, în opinia mea, purtătorul, fanionul, standardul civilizaţiei occidentale, la care vrem să rămânem ancoraţi. Nu cunosc exact propunerea. Sigur că între o rezoluţie şi alta se poate adopta o poziţie – trebuie să adopţi o poziţie – dar asta nu înseamnă că alegem Uniunea Europeană fără Statele Unite sau invers”, a afirmat el.

Avram Gal critică deciziile României de politică externă. „De ce Kievul a rămas doar un ecran?”

0

Avram Gal, fost consilier în Parlamentul României, sugerează că România nu are o strategie diplomatică coerentă și că deciziile sale de politică externă par inconsecvente. El aduce în prim-plan contrastul dintre participarea fizică la summit-ul de la Paris și prezența doar virtuală la summit-ul de la Kiev.

Avram Gal. FOTO: Facebook

„Participarea președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, la summit-ul de la Kiev prin videoconferință, în timp ce alți lideri europeni au fost prezenți fizic, ridică întrebări semnificative despre coerența și implicarea României în afacerile europene. Această situație este cu atât mai emblematică cu cât, săptămâna trecută, Bolojan a participat fizic la o întâlnire la Paris, în timp ce ceilalți participanți au optat pentru conectare virtuală”, scrie Avram Gal pe contul său de Facebook.

El spune că acest fapt ridică semne de întrebare despre prioritățile și poziționarea României pe scena internațională, ceea ce ar putea afecta imaginea și influența României în regiune.

„Contrastul dintre cele două evenimente poate fi interpretat ca o lipsă de strategie sau priorizare în politica externă. Participarea fizică la Paris, când alții au fost virtuali, sugerează că România a considerat acel summit mai relevant sau și-a asumat un rol proactiv. Însă absența fizică la Kiev, într-un context în care aliații europeni și-au demonstrat solidaritatea prin prezența directă (într-o zonă afectată de conflict), poate transmite un mesaj ambiguu despre angajamentul României față de securitatea colectivă și sprijinul pentru Ucraina”, menționează Gal.

Avram Gal subliniază importanța simbolurilor în diplomație și sugerează că România riscă să fie marginalizată dacă nu reușește să-și coreleze acțiunile cu discursul său oficial de susținere a Ucrainei.

„Prezența virtuală în locul celei fizice, în condițiile în care alți lideri europeni și-au asumat riscul unei deplasări la Kiev, transmite involuntar un semnal de pasivitate sau indecizie. Pentru a evita marginalizarea și a menține influența sa, România trebuie să alinieze simbolurile diplomației cu angajamentul său declarat – mai ales într-un context în care fiecare decizie este analizată prin prisma războiului din apropierea granițelor sale”, încheie Avram Gal.

Citește mai multe despre: kiev

Planurile Apple: investiții de 500 de MILIARDE de dolari, o nouă fabrică de servere pentru AI în Texas și 20.000 de noi locuri de muncă în SUA

0

Apple intenționează să pună în funcțiune o nouă fabrică de servere de inteligență artificială în Texas până în 2026, să creeze 20.000 de noi locuri de muncă în cercetare și dezvoltare în SUA, și să investească 500 de miliarde de dolari în SUA în următorii patru ani.

Apple a anunțat că va colabora cu Foxconn pentru a construi o fabrică de 25.000 de metri pătrați în Houston, unde va asambla servere folosite în centrele de date pentru a alimenta Apple Intelligence, suita de funcții AI care ajută la redactarea e-mailurilor și la efectuarea altor sarcini. Aceste servere sunt fabricate în prezent în afara Statelor Unite, a declarat Apple.

Apple a mai anunțat că intenționează să investească 500 de miliarde de dolari în SUA în următorii patru ani; cifra include totul, de la achiziții de la furnizori din SUA la filmarea în SUA de emisiuni de televiziune și filme pentru serviciul său Apple TV+, conform Reuters.

Compania a refuzat să spună cât din această sumă va fi alocată furnizorilor din SUA, cum ar fi Corning, care produce sticlă pentru iPhone în Kentucky.

Măsura vine după ce presa a relatat că directorul general al Apple, Tim Cook, s-a întâlnit cu președintele Donald Trump săptămâna trecută.

Multe dintre produsele Apple asamblate în China s-ar putea confrunta cu noile taxe vamale impuse de Trump

Multe dintre produsele Apple care sunt asamblate în China s-ar putea confrunta cu taxe vamale de 10% impuse de Trump la începutul acestei luni, deși producătorul iPhone a obținut unele derogări în timpul primei Administrații Trump.

Apple a făcut un anunț similar cu privire la planurile sale de cheltuieli în SUA în timpul primei Administrații Trump, spunând că plănuia 350 de miliarde de dolari pe o perioadă de cinci ani.

Într-o postare pe Truth Social, Donald Trump a mulțumit Apple și lui Tim Cook, spunând că decizia reflectă încrederea companiei în Administrația sa.

Majoritatea produselor Apple sunt asamblate în afara SUA, deși multe dintre componentele Apple sunt încă fabricate acolo, inclusiv cipurile produse de Broadcom, SkyWorks Solutions și Qorovo.

Luna trecută, Apple a anunțat că a început să producă în masă cipuri de concepție proprie la o fabrică din Arizona deținută de Taiwan Semiconductor Manufacturing.

Apple a declarat că intenționează să își majoreze Fondul de Producție Avansată de la 5 miliarde de dolari la 10 miliarde de dolari, o parte din extindere fiind un „angajament de miliarde de dolari din partea Apple de a produce siliciu avansat” la fabrica TSMC din Arizona.

Apple nu a dezvăluit detaliile acordului cu TSMC, dar în trecut compania a folosit fondul pentru a ajuta partenerii să construiască infrastructura necesară pentru a livra produse sau servicii pentru Apple.

De asemenea, Apple va deschide o academie de producție în Michigan, unde inginerii săi, împreună cu personalul universitar local, vor oferi cursuri gratuite pentru firmele de producție mici și mijlocii în domenii precum gestionarea proiectelor și optimizarea proceselor de producție.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI:

Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …

vezi toate articolele

INFLAȚIA anuală a zonei euro a crescut cu 2,5% în ianuarie. România se află în topul creșterilor din UE

0

Inflația anuală la nivelul Uniunii Europene a crescut cu 2,8%, în timp ce avansul zonei euro a fost de 2,5%, însă cele mai mari valori au fost raportate de Ungaria, România și Croația.

Conform datelor Oficiului european pentru Statistică (Eurostat), este pentru prima dată în ultimele zece luni când România pierde prima poziție. Astfel, cifrele consemnate la început de 2025 plasează Ungaria pe primul loc, cu 5,7%, urmată de România (5,3%) şi Croaţia (5%).

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a urcat în ianuarie până la 2,8%, de la un nivel de 2,7% în decembrie, în timp ce în zona euro inflaţia a crescut până la 2,5% în ianuarie, de la un nivel de 2,4% în decembrie, peste nivelul ţintă de 2% dorit de Banca Centrală Europeană (BCE).

Luna trecută, cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei din UE s-au înregistrat în Danemarca (1,4%), Irlanda, Italia şi Finlanda (toate cu 1,7%).

Eurostat mai arată că inflaţia de bază (core inflation) în zona euro, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a rămas neschimbată la 2,7% în ianuarie, nivel la care se situează începând din septembrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Datele din România relevă o inflație mai mică

În România, conform datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS), rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna ianuarie 2025, la 4,95%, de la 5,14% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,54%, cele nealimentare cu 4,60%, iar serviciile cu 6,54%.

„Indicele preţurilor de consum în luna ianuarie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 100,92%. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2025 comparativ cu luna ianuarie 2024 a fost 5%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2024 – ianuarie 2025) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2023 – ianuarie 2024) a fost 5,4%”, precizează INS.

Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu …

vezi toate articolele

Polițistul bun și polițistul rău. Cum vor să-l convingă Macron și Starmer pe Trump să nu abandoneze Ucraina

0

Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Franței, Emmanuel Macron au convenit să transmită un mesaj unificat asupra Ucrainei în timpul întrevederilor pe care le vor avea separat cu președintele american Donald Trump în această săptămână, relatează The Times, citând surse diplomatice.

Emmanuel Macrom a ajuns la Washington pentru întâlnirea cu Trump FOTO PROFIMEDIA

În cadrul unei intense discuții diplomatice internaționale care marchează cea de-a treia aniversare a invaziei pe scară largă de către Rusia a Ucrainei, Starmer și Macron au convenit să-și coordoneze abordările în încercarea de a influența planul președintelui SUA de a pune capăt războiului. Ambii lideri consideră este un moment decisiv pentru securitatea globală.

În timp ce Macron se întâlnește luni cu Trump la Washington, Starmer va purta discuții cu președintele american joi, 27 februarie.

„Surse diplomatice de rang înalt au declarat că cei doi lideri vor încerca să-l convingă pe Trump să nu continue negocierile bilaterale de pace cu Moscova, în schimbul angajamentelor europene față de securitatea viitoare a Ucrainei”.

Înainte de vizita în SUA, președintele francez și premierul britanic s-au consultat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De asemenea, cei doi lideri plănuiesc să-l îndemne pe Trump să ofere sprijinul SUA într-o eventuală misiune de menținere a păcii în Ucraina.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că ar fi inacceptabil ca Rusia să accepte desfășurarea de trupe din statele membre NATO în Ucraina după ce se ajunge la un acord privind reglementarea războiului.

Cu toate acestea, președintele american Donald Trump s-a arătat anterior în favoarea desfășurării forțelor armate europene în Ucraina în cadrul misiunii de menținere a păcii.

Un mesaj european comun

Există accente de polițist bun, respectiv de polițist rău în eforturile premierului britanic Keir Starmer și președintelui francez Emmanuel Macron de a salva sprijinul american pentru Kiev, scrie AP.

Starmer, reticent să-l confrunte fățiș pe Trump, vorbește de o punte între Europa și administrația SUA. Macron a criticat mai puternic declarațiile recente ale lui Trump, care fac ecou narațiunii Rusiei și demersurilor americane de a negocia cu Moscova, în timp ce dă la o parte Ucraina.

Cei doi lideri au vorbit la telefon duminică și au transmis că Regatul Unit și Europa trebuie „să dea dovadă de conducere unită în sprijinul Ucrainei în fața agresiunii ruse”, a spus biroul lui Starmer. Ambele țări subliniază, de asemenea, că vocea și suveranitatea Ucrainei trebuie să fie în centrul oricăror discuții de pace.

Președintele francez l-a avertizat pe Trump să nu pară „slab în fața președintelui Putin”.

„Nu ești tu, nu este amprenta ta, nu este în interesul tău”, a spus Macron, care va ajunge la Casa Albă luni, 24 februarie, la a treia aniversare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.

Deplasările lor în SUA vin după ce Macron a convocat o întâlnire de criză a liderilor europeni la Paris săptămâna trecută pentru a discuta următorii pași – și după ce Trump a susținut vineri că Macron și Starmer „nu au făcut nimic” în ultimii trei ani pentru a pune capăt războiului.

Liderul francez de centru, cunoscut pentru mișcările sale diplomatice îndrăznețe, spune că va căuta să-l convingă pe Trump că interesele americane și europene sunt aceleași, încercând să vină cu argumentul: „Dacă lași Rusia să preia Ucraina, va fi de neoprit”.

Starmer, un politician prudent de centru-stânga, a evitat să-l contrazică direct pe Trump sau să-i critice acțiunile. Marea Britanie s-a alăturat SUA în a refuza să semneze o declarație comună la un summit de inteligență artificială găzduit de Macron la Paris în această lună, în ceea ce a fost perceput drept o încercare de a câștiga favoarea Washingtonului.

Dar, în același timp, premierul a reafirmat sprijinul Marii Britanii pentru Ucraina, respingând afirmația lui Trump că Zelenski este un „dictator”, precum și afirmația președintelui american că Kievul a început războiul, care a izbucnit când Rusia și-a invadat vecina pe 24 februarie 2022.

Unii istorici spun că ideea că Marea Britanie poate fi un pod transatlantic este construită pe fundații șubrede.

„Relația specială a fost întotdeauna mai importantă de de partea britanică”, a spus profesorul de istorie de la Universitatea Oxford, Margaret MacMillan. „Când vine vorba de asta, marile puteri tind să facă ceea ce le convine.”

Ea a spus că esența pentru Macron și Starmer „este că vor ca SUA să rămână implicate în Europa. Dacă însă pot obține acest lucru este o altă chestiune.”

Macron și Starmer vor spune la Washington că Ucraina trebuie să fie la masa negocierilor pentru a decide asupra viitorul ei. Ei speră să obțină sprijinul SUA pentru un plan în curs de dezvoltare prin care Europa să desfășoare trupe în cadrul unei „forțe de reasigurare” care să contribuie la garantarea securității viitoare a Ucrainei.

Starmer a subliniat totuși că planul va funcționa numai dacă există un „backstop” al SUA, probabil sub forma puterii aeriene americane, pentru a descuraja Rusia să atace din nou.

Atât Macron, cât și Starmer par gata să răspundă apelului lui Trump de a crește cheltuielile pentru apărare. Franța cheltuiește în prezent puțin peste 2% din produsul său intern brut, iar Macron a spus săptămâna trecută că europenii „trebuie să sporească efortul de război”.

Marea Britanie cheltuiește 2,3% din produsul intern brut pentru apărare, iar Starmer a spus că va crește suma la 2,5% din PIB.

Jamie Shea, un înalt oficial NATO pensionat, apreciază că Starmer ar trebui să încerce să facă apel la simțul acut al lui Trump despre locul său în istorie.

„Argumentul principal pe care îl poate aduce Starmer ar fi: „Domnule Președinte, acesta va fi acordul tău de pace. L-ai încheiat și, de bine sau de rău, vei fi asociat cu el pentru totdeauna. Ai vrea să riști un eșec?”, a spus Shea.

Lidera extremei stângi germane contestă rezultatul alegerilor, după ce a ratat la limită pragul de intrare în Parlament

0

Sahra Wagenknecht, fondatoarea partidului Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW) de extremă stânga, ia în calcul să meargă în instanță, considerând că au existat probleme la votul din străinătate, și de aceea a ratat pragul Bundestagului cu doar 13.400 de voturi.

Sahra Wagenknecht/FOTO: EPA-EFE

Wagenknecht și Amira Mohamed Ali, liderii BSW, au anunțat luni că vor solicita o revizuire juridică a rezultatelor, argumentând că mulți alegători germani din afara țării nu au putut să voteze din cauza termenelor limită strânse cauzate de alegerile anticipate, scrie Politico.

De aceea, BSW nu a putut atinge pragul de 5% pentru a intra în Parlamentul german. Partidul se consultă acum cu experți în domeniul juridic pentru a vedea care sunt următorii pași.

BSW a obținut 4,97% din voturi (2.468.670 alegători) în urma alegerilor anticipate de duminică.

„Având în vedere cât de aproape eram, trebuie să examinăm statutul legal al acestor alegeri”, a declarat liderul BSW într-o conferință de presă de luni.

Totuși, Wagenknecht nu a vorbit despre viitorul său ca lider de partid, declarând că subiectul va fi discutat în rândul conducerii BSW. Cu toate acestea, liderul partidului nu a exclus posibilitatea unei demisii.

În urma alegerilor de duminică, creștin democrații de centru-dreapta (CDU/CSU), conduși de Friedrich Merz, au obținut primul loc, cu 28,52% din voturi (14.158.432 alegători). Locul doi a fost obținut de partidul Alternativa pentru Germania (AfD), care a obținut 20,8% din voturi (10.327.148 alegători).

Social democrații (SPD) conduși de Olaf Scholz au obținut 16,41% din voturi (8.148.284 alegători). Boris Pistorius, ministrul Apărării al Germaniei și membru al partidului SPD de centru-stânga, a calificat rezultatul partidului său drept cel mai rău rezultat din 1890, ba chiar unul „catastrofal” și „devastator” într-un interviu acordat ARD.

Prezența la urne a fost de 84%, cea mai ridicată din 1990. Alegerea noului cancelar al Germaniei de către Bundestag nu va avea loc până când nu va fi formată o coaliție de guvernare. Acest proces ar putea dura luni de zile.

Alegerile anticipate din Germania au fost organizate pe fondul instabilității politice. La 16 decembrie, coaliția de guvernare condusă de Olaf Scholz a pierdut votul de încredere, ceea ce i-a permis să-i ceară președintelui Frank-Walter Steinmeier să dizolve parlamentul și să permită organizarea de alegeri generale.

Am ajuns la sfârșitul agendei noastre zilnice și, de asemenea, al coaliției semaforizate”, a declarat președintele Bundestagului, Bärbel Bas, făcând referire la coaliția tripartită de la guvernare.

Cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, acceptă să fie extrădat în România. „Nu am fugit de condamnare”

0

Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană și fost președinte al Eximbank, ar fi declarat în fața instanței din Istanbul că acceptă să fie adus în România, cerând autorităților accelerarea procedurii de extrădare. Autoritățile române nu au fost informate cu privire cererea de accelerare a procedurii de extrădare.

Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană/FOTO: Poliția Română

Potrivit unor surse judiciare din Turcia, Ionuț Costea a fost dus într-un centru de detenție din Istanbul, după ce procurorii turci au contestat decizia de eliberare a acestuia de sub control judiciar.

Fostul bancher este dat în urmărire internațională, pe numele său fiind emis un mandat de executare a unei pedepse de șase ani. Ministerul român al Justiției a cerut reținerea lui Costea, urmând să fie extrădat în țară pentru a-și spăși pedeapsa.

Magistrații din Turcia au decis, inițial, ca pe toată durata procedurilor, până la pronunțarea unei decizii privind extrădarea în România, Ionuț Coastea să fie plasat sub control judiciar.

Așa a ajuns să fie eliberat din arest, însă procurorii au contestat această măsură.

Cum contestația a fost admisă, Ionuț Costea a fost încarcerat pentru cel puțin 60 de zile, urmând ca justiția din Istanbul să lămurească aspectele legate de cererea de extrădare.

Ionuț Costea acceptă extrădarea

Într-o declarație susținută duminică, 23 februarie, în fața instanței din Istanbul, bancherul afirmă că acceptă să fie extrădat în România, cerând autorităților accelerarea procedurii, pentru a executa sentința judecătorească, potrivit Antena 3 CNN.

Acesta dezminte afirmațiile conform cărora a fugit de condamnare, afirmând că a stat la dispoziția autorităților cu o adresă de domiciliu și cu un număr de telefon, cunoscute si comunicate. Costea a precizat că odată ce starea sa de sănătate se va îmbunătăți, își va ispăși pedeapsa.

„În luna februarie a anului 2023 (cu mai bine de trei luni înainte de pronunțarea definitivă a sentinței de condamnare), o problemă gravă de sănătate apărută la unul din plămâni, m-a adus în postura de a încerca să să fiu consultat, investigat și tratat într-un spital din Istanbul.

Fără a avea intenția de a emite judecăți de valoare despre sistemul medical din țara noastră, consider că orice cetațean are dreptul de a se trata într-un sistem medical mai performant.

Tratarea acestei afecțiuni a constat într-o operație complexă la unul din plămâni, urmată, așa cum prevăd protocoalele medicale, de un lung tratament de specialitate. Întrucât acum, starea mea de sănătate s-a îmbunătațit într-o oarecare măsură, eu am luat decizia de a mă întoarce în România, pentru a-mi ispăși pedeapsa, prevăzută în sentința de condamnare”, declarat Costea.

De aceea, Ionuț Costea solicită autorităților să accelereze procedurile de extrădare. Cu toate acestea, autoritățile române nu au fost încă informate cu privire cererea de accelerare a procedurii de extrădare, au declarat surse din Poliția Română.

Accident între o autoutilitară şi un autobuz cu 10 pasageri, pe DN 1 Bucureşti-Ploieşti. Un șoferul şi un pasager au rămas încarceraţi

0

Un accident în care au fost implicate o autoutilitară şi un autobuz STB cu 10 pasageri s-a produs luni, pe DN 1 Bucureşti-Ploieşti, în zona localităţii Baloteşti. Şoferul şi pasagerul din autoutilitară au rămas încarceraţi, fiind solicitat un elicopter SMURD pentru transportul victimelor.

A fost solicitat un elicopter SMURD FOTO: Arhivă

”Pe DN 1 Bucureşti-Ploieşti, în zona localităţii Baloteşti, judeţul Ilfov, a avut loc un accident rutier între o autoutilitară şi un autobuz STB, în care se aflau 10 persoane”,  informează Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române.

În urma coliziunii, şoferul şi pasagerul din autoutilitară au rămas încarceraţi, fiind conştienţi şi cooperanţi, scrie news.ro.

Nu sunt victime din autobuz.

Un elicopter SMURD a fost solicitat pentru evaluarea şi transportul victimelor. 

Traficul rutier se desfăşoară pe o bandă a sensului de mers spre Capitală, valorile de trafic fiind în creştere. 

Crin Antonescu şi-a lansat oficial candidatura pentru alegerile prezidenţiale, sub sloganul „România, înainte”

0

Crin Antonescu şi-a lansat oficial candidatura, luni, 24 februarie, sub sloganul „România, înainte”, anunţând că pasul următor este deschiderea listelor pentru semnături.

Crin Antonescu şi-a lansat oficial candidatura la funcţia de preşedinte. Foto arhivă

Luni, 24 februarie, candidatul comun al coaliţiei de guvernate PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, şi-a lansat oficial candidatura pentru funcţia de preşedinte al României. El a subliniat importanţa acestor alegeri, precizând că românii se află în faţa unei opţiuni majore şi a anunţat că, din acest moment, au fost deschise listele pentru strângerea de semnături şi, totodată, a fost lansat şi site-ul crinantonescu.ro, unde cei care doresc îl pot susţine.

De asemenea, Crin Antonescu a declarat că este conştient de dificultatea acestui mandat prezidenţial, dar că va lupta nu doar pentru fiecare vot, ci şi pentru a fi un preşedinte puternic, care săunească cea mai mare parte a cetăţenilor, „pentru o România occidentală, democratică, nu a obscurantismului”.

Potrivit declaraţiilor sale, bucurându-se de sprijinul coaliţiei PSD-PNL-UDMR, împreună cu aceasta este pregătit să îşi asume responsabilitatea pentru evoluţia României de aici înainte, pentru schimbările pe care trebuie să le facem, dacă vrem cu adevărat să ne îndreptăm în direcţia corectă.

Politicianul român a salutat, totodată, victoria forţelor democratice din Germania, pe care o consideră un semnal că Europa poate învinge extremismul, şi a apreciat prezenţa în număr mare la vot, 84%, îndemnându-i pe români ca, la rândul lor, să participe în număr cât mai mare la scrutinul electoral.

Bolojan, consultări cu partidele parlamentare pentru pregătirea poziției României la reuniunea extraordinară a Consiliului European

0

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, cheamă partidele parlamentare la consultări, miercuri, 26 februarie, pentru pregătirea poziției țării noastre la reuniunea extraordinară a Consiliului European.

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

„Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a invitat, la Palatul Cotroceni, președinții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări în vederea pregătirii poziției țării noastre la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 6 martie 2025, care va avea loc la Bruxelles, Regatul Belgiei”, a anunțat Administrația Prezidențială.

Consultările vor avea loc miercuri, 26 februarie 2025, după următorul program:

• Ora 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD);

• Ora 10:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);

• Ora 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL);

• Ora 12:00 – Uniunea Salvați România (USR);

• Ora 13:00 – Partidul S.O.S. România;

• Ora 14:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);

• Ora 15:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT);

• Ora 16:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale.

Președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat în urma reuniunii informale convocate de Emmanuel Macron la Paris, că liderii prezenți au convenit pregătirea unui pachet important de sprijin în perioada imediat următoare, în așa fel încât el să poată fi adoptat la primul Consiliu European. Sprijinul va fi financiar. Totodată va consta și în armament militar. 

De asemenea, președintele interimar a anunțat că un Consiliu va fi convocat în momentul în care tot pachetul de sprijin va fi definitivat.  

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată la Kiev, luni, 24 februarie, a anunțat un sprijin în valoare de 3,5 miliarde euro pentru Ucraina, care va sosi deja martie.

Victoria CDU în alegerile din Germania, impact imediat pe bursă

0

Acțiunile europene și moneda euro au crescut luni, 24 februarie, alegerile din Germania neproducând un șoc negativ, în timp ce contractele futures de pe Wall Street s-au întărit în speranța că rezultatele obținute săptămâna aceasta de Nvidia vor justifica evaluările foarte ridicate ale sectorului tehnologic.

DAX futures a crescut cu 1,1%, în timp ce moneda unică a crescut cu 0,5% la 1,0516 dolari și părea pregătită să testeze vârful din ianuarie la 0,10535 dolari. EUROSTOXX 50 futures a adăugat 0,4% și FTSE futures 0,1%, potrivit Reuters.

Misiunea lui Merz: să formeze un guvern stabil

Lichiditatea a fost subțiată de o sărbătoare pe piețele din Tokyo, iar indicele MSCI cel mai larg al acțiunilor din Asia-Pacific în afara Japoniei, a scăzut cu 0,2%. Nikkei futures s-a tranzacționat la 38,310, sub închiderea cash de 38,776.

Cipurile albastre chinezești au scăzut cu 0,1%, dar acțiunile din Hong Kong au crescut cu 0,2% pentru a-și prelungi cursa ascendentă recentă bazată pe tehnologie.

Contractele futures S&P 500 au crescut cu 0,4%, iar contractele futures Nasdaq cu 0,5%. Nasdaq a scăzut cu 2,5% săptămâna trecută, cea mai proastă săptămână din ultimele trei luni, cu pierderi conduse de Magnificent Seven. Această scădere a ridicat miza pentru rezultatele Nvidia de miercuri, unde investitorii așteaptă vânzări pentru trimestrul al patrulea de aproximativ 38,5 miliarde de dolari și orientări pentru primul trimestru de aproximativ 42,5 miliarde de dolari.

Ca de obicei, opțiunile indică o mișcare a prețului acțiunilor de aproximativ 8% în ambele direcții în cazul în care rezultatele surprind.

Wall Street a fost afectată vineri, când un sondaj privind serviciile a arătat o scădere șocantă a activității, pe fondul îngrijorărilor legate de tarife și presiuni asupra costurilor. Au existat chiar rapoarte conform cărora Casa Albă făcea presiuni asupra Mexicului pentru ca acesta să aplice propriile tarife importurilor chinezești ca parte a unui acord.

Noul lider conservator al Germaniei, Friedrich Merz, trebuie încă să formeze un guvern de coaliție și nu este clar încă dacă acesta va include unul sau doi parteneri, aceasta necesitând probabil mai mult timp și negocieri.

Incertitudinea vine în contextul în care liderii Uniunii Europene urmează să organizeze un summit extraordinar la 6 martie pentru a discuta despre sprijinul suplimentar pentru Ucraina.

CITEȘTE ȘI:

ALEGERI GERMANIA | CDU/CSU câștigă scrutinul parlamentar – rezultate parțiale. Merz trebuie să formeze un nou Guvern, dar negocierile vor fi dificile

Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si …

vezi toate articolele

Rusia susţine că a ajuns la un acord cu Ucraina pentru evacuarea unor locuitori din regiunea Kursk

0

Rusia a declarat luni că a ajuns la un acord cu Ucraina pentru evacuarea persoanelor din regiunea rusă Kursk, care este parţial ocupată de armata ucraineană, aceste persoane aflându-se deja în regiunea ucraineană Sumî, potrivit agenţiei de presă ruse TASS.

Regiunea Kursk, Rusia FOTO: Arhivă

„Există persoane (locuitori din regiunea Kursk – n.r.) care se află deja astăzi în Sumî. S-a ajuns la un acord cu Crucea Roşie şi partea ucraineană pentru ca aceştia să fie evacuaţi în Rusia prin Belarus”, a declarat comisarul rus pentru drepturile omului, Tatiana Moskalkova, citată de TASS cu această declaraţie pe care a făcut-o la o discuţie cu grupul parlamentar al partidului lui Vladimir Putin, Rusia Unită, scrie news.ro.

Mosklakova nu a precizat numărul de locuitori ai regiunii Kursk care au fost găsiţi pe teritoriul Ucrainei. Ea a reamintit însă că anul trecut 46 de locuitori ai regiunii Kursk, inclusiv 12 copii, s-au întors în Rusia de pe teritoriul regiunii Sumî ca urmare a procesului de negociere cu partea ucraineană. Crucea Roşie Rusă, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, Crucea Roşie Ucraineană, Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă şi Ministerul de Interne, precum şi guvernul regiunii Kursk au participat la misiune împreună cu Mosklalkova, menţionează TASS.

Niciun alt detaliu nu a fost oferit de agenţia rusă de stat, iar autorităţile ucrainene nu au făcut niciun anunţ imediat în această privinţă.

Luni se împlinesc trei ani de la invazia rusă în Ucraina.

Kievul se declarase deja în favoarea unor astfel de evacuări, dacă Moscova va solicita acest lucru.

Armata ucraineană a invadat regiunea rusă Kursk în august 2024 şi, în pofida unei contraofensive majore a Rusiei, ocupă în continuare câteva sute de kilometri pătraţi, pe care Kievul speră să îi folosească ca monedă de schimb în cazul unor negocieri cu Moscova.

Rusia, la rândul său, ocupă aproximativ 20% din teritoriul ucrainean şi a exclus orice schimb de teritorii.

Sute sau chiar mii de civili ruşi ar fi fost prinşi în capcană de ofensiva ucraineană împotriva regiunii Kursk. Unii au reuşit să ajungă în regiunea de frontieră ucraineană Sumî. În ultimele săptămâni, rudele lor din Rusia au devenit din ce în ce mai furioase, criticând Moscova pentru că nu a făcut mai mult pentru evacuarea lor, a relatat AFP.

Schimburile de prizonieri de război, de cadavre şi repatrierea civililor au fost un domeniu rar de cooperare între Moscova şi Kiev de când Rusia şi-a lansat agresiunea la scară largă asupra Ucrainei, în urmă cu trei ani.

Putin i-a „sacrificat” pe marinarii de pe submarinul Kursk pentru a-și proteja secretele nucleare, acuză Bill Clinton

0

Un nou documentar captivant a adus în prim-plan tragedia submarinului Kursk, una dintre cele mai mari eșecuri militare ale Rusiei, și modul în care aceasta a consolidat reputația lui Vladimir Putin de lider care pune secretele și controlul mai presus de viețile umane.

Submarinul Kursk înainte de explozie/FOTO?X

La 12 august 2000, la doar trei luni de când Putin prelua funcția de președinte, la bordul submarinului nuclear rus K-141 Kursk a avut loc o explozie devastatoare în timpul unui exercițiu naval în Marea Barents, ucigând 118 marinari.

Lumea întreagă a privit îngrozită cum Kremlinul ezita să accepte ajutor internațional, lăsând echipajul care lupta pentru supraviețuire în epava submarinului. Acum, documentarul „Kursk: 10 zile care l-au format pe Putin”, produs de compania HiddenLight ce aparție lui Hillary și Chelsea Clinton, dezvăluie noi detalii despre incident, inclusiv o declarație șocantă a fostului președinte american Bill Clinton, care susține că Putin a lăsat intenționat marinarii să moară pentru a-și proteja secretele nucleare ale Rusiei.

Putin a refuzat ajutorul americanilor

Submarinul Kursk a explodat la ora 11:28 dimineața, iar ultimele momente ale acestuia au fost detectate de submarinele americane care patrulau în apropiere. În câteva ore, americanii știau că ceva era în neregulă și au oferit imediat ajutor.

Însă Moscova, dornică să păstreze iluzia puterii, a rămas tăcută. A fost nevoie de trei zile întregi pentru ca Putin să accepte ajutor internațional – moment în care era deja prea târziu.

Chiar și după ce Rusia a permis cu reticență scafandrilor norvegieni să intervină, marina rusă a sabotate eforturile de salvare, oferind hărți greșite, desenate de mână și blocând echipamentele esențiale ale specialiștilor britanici.

La 20 august, când scafandrii au ajuns la epavă, toți marinarii erau morți.

Clinton l-a sunat personal pe Putin

Vorbind public despre acest dezastru pentru prima dată, Bill Clinton a dezvăluit că a sunat personal la Putin, îndemnându-l să accepte ajutorul.

Dar, potrivit lui Clinton, liderul rus era mai preocupat să țină ochii străini departe de tehnologia sa militară decât să salveze vieți.

„Putin știa că dacă am fi ajuns acolo, am fi descoperit lucruri pe care nu le-am fi putut uita vreodată”, a spus Clinton, acuzându-l pe președintele rus că a sacrificat propriii oameni pentru a-și proteja secretele militare.

Clinton a recunoscut că inițial spera ca Putin să aducă o eră nouă de cooperare între SUA și Rusia, dar a realizat rapid că fostul ofițer KGB era mai interesat de putere decât de democrație.

„Era clar că era hotărât să restaureze măreția Rusiei. M-am temut că asta însemna că vom asista la o formă nouă de duritate”, a spus Clinton.

Tragedia Kursk nu a fost doar un eșec militar – a marcat un punct de cotitură politic. Modul în care Putin a gestionat criza a stârnit indignare națională, familiile îndoliate cerând răspunsuri.

Dar în loc să își recunoască greșelile, Kremlinul a trecut la ofensivă.

Putin a răspândit dezinformarea, învinovățind oligarhii pentru slăbiciunea militară a Rusiei și folosind tragedia pentru a justifica o apărare agresivă a presei libere.

Moment șocant

Unul dintre momentele cele mai tulburătoare a fost atunci când Nadezhda Tylik, mama unui marinar decedat, l-a confruntat public pe un oficial la o conferință de presă.

În fața camerelor de luat vederi, aceasta a fost injectată cu un sedativ de către un agent sub acoperire și scoasă inconștientă , din clădire, – un moment transmis în direct în întreaga lume.

Clinton consideră că reacția negativă față de Putin a avut un impact de durată, conturându-l pe liderul rus ca pe un autocrat.

„Cred că a fost traumatizat de reacțiile negative pe care le-a primit în presă”, a spus Clinton. „Acest lucru i-a întărit determinarea de a prelua controlul asupra media.”

Privind înapoi, Clinton susține că dezastrul Kursk a fost un semnal de avertizare a ceea ce avea să urmeze.

„Credeam că are un potențial enorm de a conduce Rusia într-o lume mai deschisă și interconectată. Dar nu a fost așa.”

În schimb, omul care promitea o Rusie modernă și democratică a strâns controlul asupra puterii, a suprimat disidența și a pus bazele regimului autoritar pe care lumea îl cunoaște astăzi.

Dezastrul Kursk nu a fost doar o tragedie navală – a fost momentul în care Putin a arătat lumii cine era, de fapt.

Anca Alexandrescu, acuzată că a beneficiat de vacanțe plătite de Nordis. Cum răspunde realizatoarea TV

0

Anca Alexandrescu, de la Realitatea PLUS, a reacționat la o investigație în care este vizată în legătură cu două excursii făcute în Italia și Austria în 2023.

Anca Alexandrescu, realizator Realitatea Plus FOTO: Facebook

Realizatoarea Anca Alexandrescu, de la Realitatea Plus, fostă consilieră a premierilor Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, a povestit pe Facebook că este vizată de o investigație jurnalistică făcută de Recorder, fiind contactată de un jurnalist pentru a o întreba despre presupuse plăți efectuate de o firmă din grupul Nordis pentru două vacanțe făcute de aceasta.

 „M-a sunat un jurnalist de la Recorder să mă ia la întrebări în legătură cu două excursii pe care le-am făcut în 2023 în Italia și Austria cu copiii mei. Mai precis, două weekenduri. De ce? Pentru că susține domnul că într-un raport ANAF apare că, vezi, Doamne, o firmă din grupul Nordis ar fi plătit facturile pentru aceste excursii și, de aici, concluzia domnului jurnalist că am primit cadou aceste excursii”, scrie Anca Alexandrescu pe Facebook.

Ea a explicat că și-a achitat personal vacanțele, însă nu mai deține facturile aferente anului 2023. Ea precizează, totuși, că are documente pentru o vacanță rezervată prin aceeași agenție pentru Revelionul 2024, care a fost anulată.

„I-am explicat domnului respectiv că mi-am plătit acele excursii și că nu păstrez facturi din 2023, dar am din 2024, pentru că antamasem prin aceeași agenție o vacanță de Revelion care s-a anulat! De altfel, și Revelionul din 2023 tot prin acea companie l-am făcut, în Oman, împreună cu Andrei Bădin și Dian Popescu, alături de familiile noastre”, a mai spus Anca Alexandrescu.

În relatarea de pe Facebook, ea mai susține că jurnalistul ar fi somat-o să aduce probe în sprijinul celor afirmate de ea și că a ajuns în acele excursii prin intermediul colegului ei, Andrei Bădin.

 „M-a somat domnul respectiv să produc probe! I-am explicat că nu e procuror și că nu am de ce să mă justific. Să prezinte dânsul probe pentru afirmațiile pe care le face… Am ajuns la firma Nordis Travel prin Andrei Bădin, care are un site de turism și care mi-a povestit că au oferte foarte bune. Și am făcut multe excursii, chiar și cu Andrei și familiile noastre, dar și cu Dian Popescu și cu Nordis Travel, dar și cu firma care ulterior și-a schimbat numele! Fără nicio legătură cu Laura Vicol! Nici măcar nu am avut vreodată o discuție cu Laura despre așa ceva!”, mai scrie Alexandrescu.

Este prea mult! Sunt atacată pentru că îl susțin pe Călin Georgescu”

Anca Alexandrescu a mai spus că aceste acuzații fac parte dintr-o campanie împotriva sa, motivată politic. „Am înțeles isteria pornită împotriva mea doar pentru că îl susțin pe Călin Georgescu, însă este prea mult!”, afirmă jurnalista.

În ciuda acuzațiilor, jurnalista și-a exprimat aprecierea față de agenția de turism cu care a colaborat și a afirmat că va continua să lucreze cu Nordis Travel.

„Și îmi place foarte tare agenția și voi lucra în continuare cu ei pentru că sunt super profesioniști! Organizează totul până la cel mai mic amănunt! Inclusiv biletele de acces la obiectivele turistice!”, a încheiat postarea pe Facebook Anca Alexandrescu.

Mohamed Amra venise la București pentru a-și face operații estetice. Traficantul francez închiriase un apartament în Voluntari

0

Mohamed Amra, traficantul de droguri francez arestat în România, voia sa își schimbe înfățisarea cu ajutorul unor operații estetice.

Mohamed Amra, la sediul Curtii de Apel Bucuresti/FOTO:Inquam Photos / Octav Ganea

Traficantul venise în București pentru a face operații estetice, pentru a fi greu de recunoscut și pentru a dispărea din vizorul autorităților. Acesta a închiriat un apartament lângă București, în Voluntari, potrivit Digi24.

Mohhamed a fost reținut sâmbătă de polițiști, după ce a fost urmărit mai multe zile de la cazare până în preajma unui centru comercial. Când a vrut să intre la o frizerie, a fost săltat de polițiști. Bărbatul ar fi fost identificat folosindu-se recunoașterea facială și amprentele digitale.

În consecință, a fost arestat pentru 30 de zile și urmează să fie extrădat în câteva săptămâni, potrivit presei franceze.

Bărbatul, de 30 de ani, a evadat la data de 14 mai 2024, din Franța, în urma unui atac armat asupra unui vehicul al poliției penitenciare. În timpul acestui atac armat, doi agenți de penitenciare au fost uciși, iar alți trei au fost răniți grav. Cunoscut sub supranumele de „Musca”, Amra era dus de la tribunal la o închisoare din orașul Rouen, în apropiere de Paris, când o mașină a intrat în duba închisorii la o stație de taxare, iar bărbați înarmați au deschis focul.  

În urma evadării, Interpol a emis o notiță roșie pe numele său, iar autoritățile franceze au declanșat planul Épervier, mobilizând sute de ofițeri de poliție și jandarmi pentru a-l captura.

Acesta a fost condamnat anterior pentru furt prin efracție și este, de asemenea, inculpat într-un caz de răpire și sechestrare care a dus la decesul victimei. El are legături cunoscute cu mai multe grupări interlope din Marsilia, implicate în traficul de droguri, fiind cunoscut pentru comandarea si coordonarea, din penitenciarul unde se afla închis, a unui asasinat asupra altui traficant de droguri.

Bărbatul urmează să fie prezentat procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pentru dispunerea măsurilor preventive.

Presedintele Franței le-a mulțumit polițiștilor români pentru că l-au încătușat pe Amra.

Ministrul de interne m-a anunțat imediat. E un succes formidabil. Vreau să le muțumesc, în primul rând, colegilor români și să îi felicit pe anchetatorii francezi care după multe luni de zile l-au depistat pe Mohammed Amra și mă gândesc cu emoție la familiile celor doi gardieni pe care i-a ucis”, a precizat Emmanuel Macron, președintele Franței.

Citește mai multe despre: franta

Marcel Ciolacu: „România trebuie să mențină un echilibru. Nu trebuie să alegem între Uniunea Europeană și SUA”

0

Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni, după o ședință a Asociației Comunelor, că România ar comite o „greșeală imensă” dacă ar alege să se alinieze fie de partea Statelor Unite, fie de partea Uniunii Europene în disputa dintre europeni și noua administrație Donald Trump privind încheierea războiului din Ucraina.

Marcel Ciolacu la declarațiile de presă. FOTO: Facebook / Guvernul României

Marcel Ciolacu subliniază că România nu trebuie să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite în privința reconstrucției Ucrainei și a negocierilor de pace. Deși există diferențe de viziune între SUA și UE, abordările lor sunt, în esență, comune.

„Va fi o întâlnire și azi, un punct de vedere să vedem abordarea privind reconstrucția Ucrainei. Am spus-o și o să o mai spun, nu putem vorbi despre o pace durabilă fără implicarea SUA. Este normal să fie o poziționare între SUA și Europa, pentru că face parte dintr-un mecanism. Sunt ferm convins că vom vedea în perioada următoare că abordările sunt comune”, transmite premierul.

Conform declarațiilor lui Marcel Ciolacu, România trebuie să mențină un echilibru, deoarece atât apartenența la UE, cât și parteneriatul strategic cu SUA sunt esențiale: „Sunt două rezoluții propuse, una a SUA și una pe care o să o propună UE. România va trebui să susțină ambele rezoluții pentru că spun același lucru. Suntem într-un moment de repoziționări, de negocieri și a lua partea unora sau altora este o greșeală de abordare a politicii externe a României”.

Astfel, o poziționare strict de partea uneia dintre părți ar fi o greșeală strategică.

„Nu trebuie să alegem între Uniunea Europeană și SUA, este o greșeală imensă de abordare. România nu se poate dezvolta fără fonduri europene și fără UE, am dat 30 de miliarde și am primit 100 de miliarde, nu putem vorbi de securitatea României fără parteneriatul strategic cu Statele Unite”, încheie Ciolacu.

Think-tank american: România, în prima linie în fața Rusiei neo-imperiale. Europa trebuie să se pregătească pentru colapsul Federației Ruse

0

Imprevizibilitatea globală a crescut semnificativ sub administrația Trump, iar Europa trebuie să își întărească urgent capacitățile militare. Dacă Ucraina va fi împinsă spre un acord de pace nefavorabil, aceasta va încuraja Rusia să caute noi cuceriri și să își destabilizaze vecinii.

Janusz Bugajski

România se află în prima linie în fața Rusiei neo-imperiale și trebuie să lucreze cu aliații săi pentru a menține independența Ucrainei și alianța transatlantică, cât și pentru a întări pilonul european al NATO, declară în exclusivitate pentru România Janusz Bugajski, Senior Fellow și expert în Europa de Est din partea think-tank-ului Jamestown Foundation din Washington DC. Acesta va veni pe 19 martie la București, pentru a participa la cel mai important eveniment de securitate regională al acestei perioade, Black Sea Forum, organizat la Palatul Parlamentului.

Janusz Bugajski, care a declarat în repetate rânduri că România este o țintă clară în războiul dezinformării, este unul dintre principalii actori în cadrul întâlnirii din luna martie de la București. “Strategia administrației Trump provoacă securitatea și viitorul transatlanticismului. Trump a cerut cheltuieli mai mari pentru apărare în rândul aliaților NATO, iar noul Secretar al Apărării (n.a. Pete Hegseth) a avertizat că garanțiile SUA pentru securitatea europeană nu sunt permanente. În acest context, România joacă un rol important pe harta securității europene, iar Regiunea Mării Negre se află chiar în centrul luptei istorice geostrategice dintre imperialismul rus și o Europă liberă,” mai transmite Bugajski.

Rusia caută să domine litoralul de nord și de est al Mării Negre și să-și extindă influența în Balcani și în regiunea Dunării, iar aliații și partenerii NATO trebuie să urmărească o strategie eficientă pentru a descuraja ambițiile Moscovei și orice potențiale războaie în zonă,” subliniază acesta.

Bugajski a mai arătat în trecut că România a fost mai activă pe frontul NATO decât unii dintre vecinii săi și este nevoie ca țara noastră să nu încetinească procesul democratic, să combată corupția și să creeze un mediu favorabil atragerii investitorilor și dezvoltării mediului de afaceri, evidențiind într-un raport și că România este cel mai mare și cel mai important aliat al Statelor Unite în sud – estul Europei.

Europa trebuie să se pregătească pentru colapsul iminent al Federației Ruse. Rusia se confruntă cu probleme interne profunde din ce în ce mai severe, cu scăderea exporturilor de energie, cu epuizarea rezervelor financiare, dependența excesivă de o economie de război cu costuri mari pentru sectorul civil, cu scăderea nivelului de trai și cu perspectiva tulburărilor sociale. Instabilitatea, conflictul și ruptura statului vor avea un impact asupra tuturor statelor vecine,” mai avertizează Janusz Bugajski înaintea discuțiilor de la București. Bugajski este un susținător activ al ideii că Rusia se va confrunta cu un colaps în următorii 10-20 de ani.

Janusz Bugajski este Senior Fellow în cadrul think-tank-ului Jamestown Foundation iar anterior a activat în cadrul CEPA – Center for European Policy Analysis din Washington, D.C. și în cadrul CSIS – Center for Strategic and International Studies, oferind de asemenea consultanță în problematica est-europeană pentru diferite organizații și agenții guvernamentale din SUA. Bugajski este o prezență constantă în fața Congresului SUA și conduce programul de studii regionale despre Europa Centrală și de Sud în cadrul Institutului de Servicii Externe al Departamentului de Stat al SUA.

Înalti oficiali, diplomați, experți în securitate și jurnaliști din Statele Unite ale Americii și din 14 țări europene sunt așteptați în luna martie la Black Sea Forum, pentru a discuta miza Mării Negre în contextul internațional actual. Organizatorul dezbaterilor este Free Nations of Post-Russia Forum, în parteneriat cu Paneuropa România, FABIZ – Academia de Studii Economice București și Bucharest Center for Economy and Society.

„Rusia nu câștigă” războiul, spun soldații ucraineni din prima linie. Moscova ar trebui să negocieze cu spatele la zid, nu Ucraina

0

După trei ani de război, soldații din prima linie sunt revoltați de asumpția făcută de aliații țării lor potrivit căreia războiul lor împotriva Rusiei este pierdut și că Ucraina este cea care se află într-o poziție slabă de negociere, relatează The Independent.

Orașul Mariupol, aflat sub ocupație rusă, la trei ani de război FOTO EPA-EFE

„Ne-am săturat de lupte, dar nu au avut niciun rost dacă cedăm acum în fața lui Putin, așa cum vrea Trump. Așadar, vom continua să luptăm indiferent de ce spune oricine să facem”, spune un ofițer superior.

„Rusia nu câștigă în Ucraina. Nu pierd, dar practic nu câștigă”, subliniază Kallas, un ofițer superior dintr-o brigadă specializată care e desfășurată pe o mare parte a liniei frontului de 1.300 km.

„Inamicul realizează câștiguri foarte modeste la un cost enorm în oameni și echipament. Nu au niciun succes operațional de vreo însemnătate și cu siguranță nu au capacitatea să folosească nici pe departe cantitățile de artilerie și blindate din urmă cu câteva luni.”

Ucraina se menține în fața Rusiei în privința războiului cu drone și în regiunea Kursk, unde deține teritorii de anul trecut și unde forțele ucrainene folosesc cu succes tactici de manevră în stil NATO care le permit să atace, mai degrabă decât să apere tranșeele.

Kievul a primit aproximativ 232 de miliarde de dolari în ajutor militar și financiar din partea SUA și a Europei de la invazia pe scară largă a Rusiei în 24 februarie 2022. SUA au contribuit cu aproximativ jumătate din sumă, plus aproximativ 62 de miliarde de dolari în asistență de securitate.

Însă acum acest ajutor este pus la îndoială, administrația Trump angajându-se în „discuții de pace” cu Vladimir Putin asupra Ucrainei, cu aparenta excludere a Kievulului.

Ucraina a pierdut multe dintre cele mai bune trupe ale sale în trei ani de război, de când forțele de invazie ale Rusiei s-au năpustit peste frontieră și au fost aproape să ocupe capitala.

Invadatorii ruși au fost înfrânați de dârzenia multor ucraineni de rând, dar și a comandanților locali care au ignorat haosul de la vârful propriei armate și au perseverat.

Povestea lui „Achile”

„Achille” a fost un astfel de războinic, un veteran care s-a oferit voluntar în adolescență pentru a lupta împotriva primei invazii a Rusiei în 2014. La începutul războiului, lupta la sud de Izium, atunci în mâinile Rusiei, spulberând blindatele rusești lângă Kiev și ulterior blocând înaintarea Rusiei spre sud, spre Sloviansk. Grupul său de recunoaștere folosea un tanc pe care îl capturaseră și se mândrea că cu ajutorul lui distrusese o jumătate de duzină de tancuri rusești T-80 rusești într-o săptămână.

Un expert autodidact înarmat cu rachete Javelin furnizate de NATO și rachete antitanc LNAW furnizate de britanici, Ahile conducea misiuni de lovire și fugă. Ajunsese la o stare de epuizare și era posomorât Câteva săptămâni mai târziu, un obuz de tanc rusesc aproape că i-a zburat partea laterală a capului – de cealaltă parte era protejat de lansatorul Javelin de pe umăr.

Din grupul inițial al lui Ahile, de aproximativ 15 luptători, jumătate sunt morți sau grav răniți. Dar restul rămân neclintiți în hotărârea lor de a lupta mai departe, în eventualitatea în care un acord de pace nu oferă securitate țării lor, chiar dacă asta va însemna pierderea unor teritorii.

Soldații pun la îndoială momentul potrivit pentru a cădea la învoială cu Rusia

Soldații spun că nu înțeleg de ce tocmai în acest moment discuțiile se concentrează pe necesitatea ca Ucraina să caute să ajungă la pace cu Rusia.

Un fost ofițer MI6, specializat în afaceri rusești, este de aceeași părere. „Rusia ar trebui să fie cea care să fie în negocieri dintr-o poziție de slăbiciune”, a spus el. „Economia este în genunchi, depinde de prietenii nesiguri din Iran, China și Coreea de Nord, iar războiul său din Ucraina nu duce nicăieri”.

La începutul acestei săptămâni, expertul și autorul rus Owen Matthews a scris în The Independent: „Vara trecută, prețul ouălor a crescut cu 42%, al bananelor cu 48%, al roșiilor cu 39,5% și al cartofilor cu 25%. Rubla rusă și-a pierdut peste jumătate din valoare de când Putin a invadat Crimeea în 2014, iar peste 600 de miliarde de dolari din rezervele de valută ale Kremlinului sunt înghețate de băncile occidentale.”

Războiul din Ucraina consumă aproximativ 40% din bugetul public și, având în vedere amploarea pierderilor rusești în Ucraina, ceea ce Putin credea că ar fi un război rapid s-a transformat într-o fundătură. Institutul Tony Blair estimează că cheltuieli suplimentare de 40 de miliarde de dolari pentru a ajuta militar Ucraina ar fi suficiente pentru a ajunge la paritate cu Rusia.

Un argument faimos al lui Ronald Reagan arăta că Uniunea Sovietică poate fi pusă la pământ de cheltuielile occidentale. Tot la fel, mașinăria militară a Rusiei și economia acesteia pot fi făcute să se prăbușească, cu condiția ca Europa să fie pregătită să-și asume o parte din costurile financiare.

În Europa, există asumpția pregnantă că Ucraina nu mai poate rezista prea mult. Îngrijorarea a fost intensificată de administrația Trump, care a amenințat că va întrerupe finanțarea și sprijinul militar.

Trump crede că Ucraina fie a început războiul, fie l-a abătut asupra ei cu scopul declarat de a adera într-o zi la NATO. De asemenea, președintele american a susținut aproape fiecare principiu de negociere al Rusiei, precum și minciuna răspândită de ea conform căreia președintele Ucrainei nu are un mandat legitim în fruntea țării sale.

Zelenski, a spus el, este un „dictator” care a păcălit administrația Biden să finanțeze războiul din Ucraina cu 350 de miliarde de dolari. Întregul set de acuzații nu se bazează pe fapte, iar președintele SUA omite un un considerent important: Zelenski, în calitate de lider, este fața publică a apărării ucrainene împotriva Rusiei și cel însărcinat să obțină fonduri.

Dar el este o figură mai mare în fața celor din afara Ucrainei decât a celor din interiorul țării. Nu există cult al personalității, nu există „volodism”, așa cum există Trumpism și Putinism. Dacă președintele ucrainean ar demisiona mâine, lupta Ucrainei împotriva Rusiei nu ar fi deloc afectată.

În Ucraina, soldații din prima linie nu doresc decât armele de care au nevoie pentru a sili Rusia să se așeze la masa negocierilor, scrie The Independent.