vineri, iulie 4, 2025
No menu items!
Acasă Blog

Un criminal notoriu a câștigat 167 de milioane de dolari la loterie, dar riscă din nou închisoarea

0

A petrecut 30 de ani după gratii, dar câștigul uriaș la loterie nu l-a îndreptat. La doar trei zile după ce a încasat premiul, a fost arestat din nou pentru agresiune.

Un criminal notoriu a câștigat 167 de milioane de dolari la loterie FOTO: Kentucky Lottery

James Shannon Farthing, câștigătorul celui mai mare premiu Powerball din istoria statului Kentucky, 167,3 milioane de dolari, este departe de a fi un cetățean model. La doar 50 de ani, are un cazier de 16 pagini și a stat închis 30 de ani, trecând prin 25 de instituții corecționale.

În aprilie, Farthing a revendicat premiul uriaș alături de mama sa, Linda Grizzle (77 de ani), și de iubita sa, Jacqueline Fightmaster. Însă banii nu l-au ținut departe de probleme. La doar trei zile după încasarea premiului, bărbatul a fost arestat în Florida, acuzat că a lovit un bărbat în față și apoi a atacat un polițist cu piciorul, relatează New York Post.

Infracțiuni încă din adolescență

Farthing a început să comită infracțiuni de mic. A fost arestat pentru furt și conducere imprudentă, iar educația sa s-a oprit la clasa a X-a, reușind să își obțină diploma de liceu doar în închisoare.

Condamnările sale sunt diverse și grave: strangularea unei foste prietene, mituirea unor gardieni în penitenciar, trafic de droguri, inclusiv vânzarea de cocaină unui polițist sub acoperire.

Potrivit The Smoking Gun, în ultimii ani Farthing a implicat-o chiar și pe mama sa într-o rețea de contrabandă cu marijuana într-un penitenciar de maximă securitate. A încheiat o înțelegere cu procuratura și a primit 10 ani de închisoare în schimbul eliberării mamei sale.

Recidivist și în spatele gratiilor

Chiar și în detenție, Farthing a continuat să comită abateri: a introdus ilegal alcool și droguri în celulă, a hărțuit deținuți mai slabi și a fost plasat în mod repetat în izolare. De-a lungul timpului, i s-a refuzat frecvent eliberarea condiționată, din cauza lipsei oricăror semne de reabilitare.

În rarele cazuri în care era eliberat condiționat, încălca rapid regulile, cel mai des prin teste antidrog pozitive, în special pentru marijuana.

Fotografiile de arest reflectă și ele o transformare: de la un chip bărbierit și tânăr, la o înfățișare îmbătrânită, cu barbă căruntă și kilograme în plus.

Probleme noi, deși cu buzunarele pline

Bogăția bruscă nu a schimbat comportamentul lui Farthing. A părăsit statul Kentucky fără a-și anunța ofițerul de probațiune, încălcând din nou termenii eliberării condiționate.

A fost eliberat recent dintr-o închisoare din Kentucky, dar acum trebuie să răspundă în fața legii pentru incidentul violent din Florida. O parte din câștigul său la loterie a fost folosită pentru a plăti o cauțiune de 11.000 de dolari.

Farthing a pledat nevinovat și urmează să compară în instanță pe 14 iulie. Doar pentru agresiunea asupra polițistului riscă până la cinci ani de închisoare.

Forțele ucrainene au distrus un complex radar deosebit de valoros din Crimeea, într-un atac cu drone navale

0

Forțele ucrainene au efectuat un atac maritim cu drone în noaptea de 2 iulie  distrugând un complex radar Nebo-M în apropierea satului Maiak, Capul Tarhankut în nord-vestul Crimeei. Atacul a fost confirmat prin imagini din satelit și evidențiază capacitățile de atac ale Ucrainei, în continuă evoluție, relatează Euromaidan Press. 

Dronele au fost lansate de pe o dronă navală FOTO X/@bayraktar_1love

O înregistrare video confirmă că drone de tip quadcopter, lansate de pe mare, au distrus centrul de comandă și două radare ale complexului de radare Nebo-M, în valoare de 100 de milioane de dolari.

Lovitura urmează unor atacuri recente vizând sistemele de apărare aeriană din peninsula ocupată. Cu doar o zi înainte, forțele ucrainene au vizat sisteme S-300/S-400, precum și radare din Kerci.

Tactici avansate cu ajutorul dronelor navale

Potrivit Krymsky Veter, un canal de Telegram legat de armata ucraineană, atacul a fost efectuat cu drone navale, care au țintit două radare Nebo-M și cabina lor de comandă. Imaginile, distribuite de contul Krymskyi Veter și contul de X @bayraktar_1love, surprind lansarea unei drone de tip quadcopter de pe o platformă maritimă, precum și lansarea unor muniții direct asupra țintelor – o capacitate care nu a fost demonstrată public până acum.

Este primul atac cunoscut în care drone navale ucrainene folosesc quadcoptere transportoare de muniție într-o misiune, o extindere a rolului acestor platforme dincolo de transportul de drone kamikaze FPV.

Canalul nu a specificat unitatea responsabilă de operațiune, însă în înregistrarea video se poate observa emblema Forțelor Armate Ucrainene, și însemne ce ar putea aparține Centrului 73 de Operațiuni Speciale Navale sau Centrului de Operațiuni Speciale Sud – unitatea navală a Ucrainei din cadrul Forțelor de Operațiuni Speciale (SSO).

Reacții din partea bloggerilor militari ruși

Krymsky Veter a distribuit o captură de ecran de pe canalele unor bloggeri ruși, drept reacție la atac.

„Nu vrem să comentăm atacul de astăzi asupra Tarhankut, pentru că am fi nevoiți să proferăm înjurături”, scrie un blogger, evident frustrat.

Sursa nu a specificat imediat ținta sau rezultatele, ci doar că drone ucrainene ar fi fost lansate de pe o dronă navală și că a fost folosit un dispozitiv pentru amplificarea semnalului. De asemenea, a menționat că dronele ar fi operat pe frecvențe de 700-900 MHz și au denunțat o potențială incompetență a operatorilor de sisteme de război electronic ruși, care, dintr-un motiv aparent inexplicabil, nu au reușit să bruieze dronele.

„Se pare (sau nu s-a dovedit) că sistemele de război electronic cu frecvențe de 1200–1600 MHz nu le neutralizează?”

Sistemul radar Nebo-M, distrus 

Krymsky Veter a oferit detalii suplimentare a doua zi, 3 iulie, confirmând distrugerea complexului Nebo-M, lângă satul Maiak. Nebo-M este un sistem radar mobil capabil să detecteze obiecte aerodinamice și balistice la altitudini medii și mari. Raza de detecție a complexului Nebo-M se întinde pe o rază de până la 600 km, având capacitatea de a urmări simultan până la 200 de ținte.

Complexul include modulele radar Nebo-SVU, Protivnik-GE și o cabină de comandă – toate ar fi fost distruse în urma atacului. 

Conform unei actualizări ulterioare a Krymsky Veter, forțele ucrainene au folosit  drone „Lazar”.

Costul echipamentului radar este estimat la 100 de milioane de dolari.

O nouă actualizare a Krymsky Veter, citând imagini din satelit, a confirmat urme de incendii la periferia estică a satului Maiak, locația complexului radar vizat.

Directorul Romsilva susține că nu ar avea o problemă ca salariul său de 5.000 de euro să fie redus: „Este stabilit de Consiliul de Administrație”

0

Directorul Romsilva le-a luat apărarea angajaţilor din subordinea sa şi a susţinut  că toate primele şi sporurile pe care le-au luat au fost date pe merit.

Marius Sîiulescu/FOTO: Romsilva

Întrebat despre salariul său de 5.000 de euro, Marius Sîiulescu a declarat pentru Antena 3 că nu ar avea nimic împotrivă ca acesta să scadă și a fost dat de către Consiliul de Administrație.

Romsilva, care a plătit prime de pensionare de până la 100.000 de euro și a oferit 17 tipuri de sporuri, inclusiv pentru bucătărie, intră în plin proces de restructurare.

Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care a declarat că în cazul reorganizării Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, trebuie redus numărul de directori, iar criteriile de performanţă trebuie să nu ţină cont doar de profitul instituţiei.

Trebuie să fie făcută o distincţie foarte clară între activităţile Romsilva, să fie văzut dacă toate activităţile desfăşurate de Romsilva, astăzi, trebuie în continuare să fie desfăşurate de Romsilva. Sunt o grămadă de principii şi o grămadă de discuţii punctuale, tehnice, care de fapt, la final se reflectă în calitatea actului de management şi de administrare a pădurilor. Toate aceste discuţii vor trebui să fie purtate pe fiecare palier în parte, rapid, şi să fie asumate. Din punctul meu de vedere, ar trebui să avem de urgenţă asumată, într-adevăr, o Hotărâre de Guvern care să prevadă toate aceste reforme. Cu siguranţă, voi avea discuţii cu absolut toţi actorii-cheie, nu doar cu sindicatele, dar şi cu sindicatele”, a afirmat şefa de la Mediu.  

Despre restructurări, directorul Romsilva a precizat că este vorba de angajații Romsilva ce nu pot fi verificați în baza de date de la Registrul Comerțului

„Este vorba de angajați ai noștri pe care noi, prin legea națională a pădurilor, nu avem cum să-i verificăm în baza de date de la Registrul Comerțului. Conform legislației, după ce ni s-a adus la cunoștință că ei sunt incompatibili în sensul că au și firme, administrează firme care vin în conflict de interes cu noi, au 30/zile la dispoziție să aleagă dacă rămân la instituția noastră sau dacă renunță la firmă. Până acum au renunțat la firme”, a afirmat acesta.

Întrebat despre prime, Sîiulescu a declarat că fiecare primă va fi cercetată în situația în care „nu s-a respectat contractul colectiv de muncă”.

„Primele, avem o măsură de am făcut niște comisii la nivelul fiecărei direcții și vom cerceta fiecare primă care s-a dat și în situația în care considerăm că nu s-a respectat contractul colectiv de muncă vom lua măsurile în cauză”, a explicat directorul Romsilva.

Despre sprul de stres de 25%, Sîiulescu a spus că el nu beneficiază de acest spor.

„Eu nu am spor de stres, salariul meu este contractul de mandat, este public, îl puteți găsi pe site-ul instituției. Există în contractul colectiv de muncă, dar eu personal nu am acest spor de stres, iar la ceilalți directori s-au luat sporurile de stres. Nu o să mai fie sporuri de stres. Și alte sporuri o să dispară”, a afirmat acesta.

Explozie puternică la o benzinărie din Roma. 21 de răniți, dintre care 9 polițiști. Mai multe clădiri și mașini, avariate

0

Mai multe persoane au fost rănite, dintre care trei prezintă arsuri grave, după ce o benzinărie a explodat vineri, 4 iulie 2025, într-un cartier din estul Romei, relatează media locale. 

Explozie într-o benzinărie din Italia FOTO: romatoday

UPDATE: În acest moment, 21 de persoane sunt rănite, în principal salvatori și polițiști. O cisternă de gaz ar fi explodat din cauza desprinderii unei pompe care alimenta sistemul de distribuție. Flăcările ar fi pornit de la incendiul din depozitul judiciar din spatele cisternei cu GPL. Mai multe clădiri au fost avariate, iar zeci de mașini au explodat, de asemenea. Întreaga zonă a fost tranzitată, Via Gordiani și o secțiune din Via Casilina au fost închise. Au fost evacuați 15 copii de la un centru de vară, potrivit presei italiene.

Explozia uriaşă la staţia de benzină, motorină, şi GPL din Via dei Gordiani a fost auzită peste tot în capitala Italiei. Site-ul de ştiri Roma Today a publicat o fotografie în care apare un nor uriaş de fum deasupra benzinăriei în flăcări.  

La fața locului s-au deplasat pompieri, voluntari ai protecției civile, polițiști de stat, carabinieri și ofițeri ai grupului Prenestino al poliției locale.

Printre victime se numără cel puțin un pompier și mai mulți lucrători ai serviciului medical de urgență 118, care au fost răniți de suflul exploziei. 

De asemenea, printre răniți s-au aflat și persoane care locuiau în zona Via Romolo Balzani, la mică distanță de explozie. Acolo au fost salvate aproximativ patruzeci de persoane, care erau blocate într-o clădire în care flăcările ajunseseră până la sol, potrivit romatoday.

În aproximativ o jumătate de oră de la sosirea primului ajutor la fața locului, planul de urgență al orașului a fost activat cu intervenția a numeroase vehicule de urgență. 

În plus, potrivit informațiilor, spitalele policlinice Casilino, San Giovanni, Umberto I și Gemelli au activat „Peimaf”, adică planul intern de urgență pentru afluxul masiv de răniți, un plan operațional care stabilește procedurile și resursele pentru gestionarea unui aflux brusc și masiv de pacienți răniți, de obicei în urma unor evenimente catastrofale sau a unor accidente de amploare precum cel din Via dei Gordiani.

La fața locului a fost înființat un post medical dublu. 

Deficitul comercial al SUA este în CREȘTERE, în pofida eforturilor președintelui Trump /Piața muncii este stabilă

Deficitul comercial al Statelor Unite a crescut semnificativ în ultimele luni, în timp ce situația pieței muncii a continuat să se îmbunătățească, potrivit datelor oficiale prezentate joi.

”Deficitul comercial al Statelor Unite, la nivelul schimburilor de produse și servicii, s-a accentuat în luna mai. Creșterea a fost de 60,3 miliarde de dolari în aprilie și de 71,5 miliarde de dolari în mai, în contextul în care exporturile au scăzut mai mult decât importurile”, anunță Biroul pentru Analize Economice (BEA) din cadrul Departamentului american al Comerțului.

Noile date vor genera preocupări în cadrul Administrației Donald Trump, care are o abordare protecționistă la nivel comercial, marcată de taxe vamale impuse țărilor partenere, în efortul de atragere a companiilor în Statele Unite.

Starea pieței muncii din Statele Unite rămâne bună

Economia SUA a generat, în iunie, 147.000 de locuri de muncă, ceea ce demonstrează stabilitatea pieței muncii, în pofida conflictelor comerciale declanșate de președintele Donald Trump.

”Numărul locurilor de muncă din afara sectorului agricol a crescut cu 147.000 în iunie, iar rata șomajului a scăzut la 4,1% (de la 4,2%). Cele mai multe locuri de muncă au fost create în sectorul agențiilor locale și în cel medical. Guvernul federal a continuat să piardă locuri de muncă”, a comunicat Biroul pentru Statistici în domeniul Muncii.

În pofida datelor favorabile, anumiți specialiști avertizează asupra situației activităților economice.

“Chiar dacă disponibilizările continuă să fie rare, ezitările în înlocuirea personalului au generat pierderi în anumite sectoare”, afirmă Nela Richardson, economist la grupul de consultanță ADP, conform cotidianului The Guardian.

Foto: Profimedia

Citește și:

Companiile sunt îngrijorate de reglementările UE privind inteligența artificială /„Generează INCERTITUDINE” și afectează competitivitatea

VIDEO Pentagonul crede că bombardamentele americane vor ÎNTÂRZIA programul nuclear iranian cu aproape doi ani

ANALIZĂ Le Monde: Când Franța suplimentează cheltuielile, Germania face investiții /Cele două țări se ÎNDEPĂRTEAZĂ una de alta la nivelul obiectivelor

Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …

vezi toate articolele

Impozit de până la 40% pe veniturile obținute din JOCURI de noroc. Ce prevede ordonanța austerității

0

Ministerul de Finanțe a pus în transparență decizională proiectul de OUG privind noile măsurile fiscal-bugetare. Potrivit proiectului de act normativ, veniturile obținute din jocuri de noroc ar urma să fie impozitate cu până la 40%, în funcție de suma câștigată.

În prezent, potrivit legislației în vigoare, veniturile din jocuri de noroc se impozitează prin reținere la sursă. Potrivit noii ordonanțe, se vor aplica următoarele bareme:

  • până la 10.000 de lei inclusiv, impozitul este de 10%.
  • peste 10.000 de lei, dar până la 66.750 lei inclusiv, impozitul este de 1.000 + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000, se arată în proiectul de OUG.
  • peste 66.750, impozitul este de 12.350 + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750.

Impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut anterior asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 12.350 lei.

Proiectul de OUG poate fi consultat – AICI

Foto: Shutterstock


CITEȘTE ȘI:

Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …

vezi toate articolele

Poliția antimigrație din Florida, sprijinită de 200 de pușcași marini care urmează să fie desfășurați

0

Washingtonul a început joi, 3 iulie, desfăşurarea a 200 de puşcaşi marini în Florida, pentru a susţine administrativ şi logistic raidurile antimigranţi ale Poliţiei Federale pentru Imigraţie (ICE).

Pușcași marini/FOTO: X

Această desfăşurare este prima dintr-o serie solicitată de Departamentul de Securitate Internă pentru a ajuta ICE să pună în aplicare politica preşedintelui Donald Trump în materie de combatere a imigraţiei.

Secretarul american al apărării Pete Hegseth a aprobat mobilizarea a aproape 700 de soldaţi şi desfăşurări în Texas şi în Louisiana, în sudul SUA, potrivit unor responsabili.

„Circa 200 de puşcaşi marini (…) sunt în drum spre Florida”, pentru a susţine ICE, a anunţat Comandamentul Nord al SUA într-un comunicat.

Membrii forţelor armate care participă la această misiune vor îndeplini sarcini în mod strict altele decât cele de menţinere a ordinii”, adică „administrative şi logistice”, şi „ei vor avea interdicţia specifică de a intra în contact direct cu indivizi plasaţi în detenţie provizorie de ICE”, potrivit aceleiaşi surse.

Aceşti puşcaşi marini vor rămâne, de asemenea, „în centrele ICE”.

Marți, Trump a vizitat noul centru de detenţie pentru migranţi deschis în Florida și supranumit „Alligator Alcatraz”. El a fost însoțit de secretarul Departamentului de Securitate Internă, Kristi Noem, și alți oficiali.

Situată pe un aerodrom izolat, la aproximativ 72 de kilometri vest de Miami și este înconjurată de mlaștini pline de țânțari, pitoni și aligatori.

Președintele american a glumit pe seama pericolelor cu care s-ar confrunta deţinuţii care ar încerca să evadeze din cauza prezenţei aligatorilor în zonă, potrvit EFE.

„Îi vom învăţa cum să fugă de aligatori. Nu fugiţi în linie dreaptă, ci fugiţi aşa. Şi, ştiţi ce, şansele voastre cresc cu circa 1%”, a explicat el înainte de a pleca spre Florida, făcând gesturi în zig-zag pentru a explica „tehnica” pe care ar trebui s-o adopte migranţii care vor să fugă din calea reptilelor.

Donald Trump scumpește intrarea în parcurile naționale pentru turiștii străini: „Va fi America First”

0

Trump semnează un ordin prin care majorează tarifele de intrare în parcurile naționale din Statele Unite pentru vizitatorii internaționali și le oferă americanilor prioritate la acces.

Trump semnează un ordin de creștere a tarifelor de intrare în parcurile naționale FOTO: EPA EFE

Președintele american Donald Trump a anunțat joi că tarifele de intrare în parcurile naționale din Statele Unite vor fi majorate pentru turiștii străini, în timp ce prețurile pentru americani vor rămâne scăzute.

Măsura, justificată prin dorința de a face aceste destinații „mai abordabile” pentru cetățenii SUA, a fost anunțată în cadrul unui eveniment din Iowa, dedicat lansării anului de festivități premergătoare celei de-a 250-a aniversări a țării, care va fi sărbătorită pe 4 iulie 2026, relatează Agerpres.

„Tocmai am semnat un decret pentru majorarea tarifelor de intrare pentru turiștii străini, menținând totodată prețurile scăzute pentru americani”, a declarat Trump. El a adăugat că „în parcurile naționale, va fi America First”, subliniind că veniturile obținute în urma acestor taxe mai mari vor fi folosite pentru îmbunătățirea infrastructurii vastei rețele de parcuri naționale din SUA.

Critici din partea organizațiilor de mediu

Decizia vine într-un context tensionat, în care mai multe organizații de protecție a mediului își exprimă îngrijorarea cu privire la situația parcurilor naționale. Potrivit acestora, după revenirea lui Trump la putere în ianuarie, au avut loc concedieri în rândul personalului angajat în aceste instituții.

ONG-urile avertizează că reducerea personalului ar putea afecta buna funcționare a parcurilor, mai ales acum, în plin sezon estival, când numărul vizitatorilor este în creștere.

Anunțul lui Trump reflectă o direcție politică deja cunoscută din primul său mandat, în care prioritizarea intereselor americane a fost un principiu central. De această dată, turismul străin este direct vizat, printr-o politică tarifară diferențiată care ar putea descuraja vizitatorii internaționali.

Rețea de falsificare a actelor de identitate, descoperită în România. Peste 100.000 de euro găsiți la percheziții

0

Procurorii au descoperit și confiscat zeci de mii de euro în urma perchezițiilor în dosarul privind obținerea de acte de identitate românești false pentru persoane din Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova.

Zeci de mii de euro, confiscați în urma perchezițiilor FOTO: Poliția de Frontieră

Procurorii au descoperit sume importante de bani în urma perchezițiilor desfășurate în dosarul privind eliberarea ilegală a documentelor de identitate românești pentru cetățeni din Rusia, Ucraina și Republica Moldova. Peste 76.000 de euro și 27.000 de lei au fost ridicați de autorități.

Funcționari implicați în falsificarea identității

Ancheta vizează o rețea bine organizată, în care patru funcționari publici sprijineau cetățeni străini să obțină ilegal acte de identitate românești. Potrivit Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), „beneficiarii erau luaţi în spaţiu contra unor sume de bani, aproximativ 100 de euro de persoană, în imobile improprii locuirii sau în imobile care în realitate nu există”.

În acest caz, doi funcționari din cadrul unui serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor au fost reținuți pentru 24 de ore, iar ceilalți doi se află sub control judiciar.

Documente în alb și domicilii fictive

În urma celor 93 de percheziții efectuate joi în județul Suceava, procurorii au identificat cereri de eliberare a documentelor în alb, semnate de așa-zișii „găzduitori”, dar fără ca datele beneficiarilor să fie completate. Cererile erau însoțite de toate documentele necesare pentru procesarea solicitării.

Mai grav, anchetatorii au descoperit că în unele cazuri proprietarii imobilelor nu aveau nicio cunoștință că în spațiile lor locuiau oficial alți cetățeni, ceea ce indică faptul că documentele au fost completate și depuse fără știrea acestora.

Peste 1.700 de persoane cu identități false în România

În cursul anilor 2023 – 2024, pe raza unui serviciu de evidenţă a populaţiei şi-au stabilit domiciliul în mod fictiv peste 1.700 de persoane născute în Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state”, se precizează în comunicatul IGPF.

Ancheta, desfășurată de polițiștii de frontieră sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vizează destructurarea unei rețele care a acționat prin intermediul unor funcționari din cadrul unui serviciu de evidența populației și al unei primării.

Percheziţii extinse

Marți, polițiștii de frontieră au efectuat peste 200 de percheziții în acest dosar, sub coordonarea aceluiași procuror de caz. În total, acțiunile judiciare au vizat falsul informatic în formă continuată și eliberarea ilegală a documentelor de identitate.

Ancheta este în plină desfășurare, iar autoritățile nu exclud noi rețineri sau extinderea cercetărilor asupra altor persoane implicate.

România, în criză. Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii protestează față de măsurile fiscale ale guvernului Bolojan

0

Membrii Federației Naționale Solidaritatea Socială a Muncii, afiliată la BNS, protestează vineri, 4 iulie 2025, nemulțumiți de modul în care „actualii guvernanți continuă să ia măsuri cu impact major asupra angajaților, fara consultarea partenerilor sociali”.

Sindicaliștii susțin că nu au fost consultați FOTO: BNS

„Vineri, 4 iulie 2025, membrii noștri au declanșat un protest, ca formă de reacție legitimă și solidară  în fața unei decizii considerate inechitabile și discriminatorii”, a transmis Federația într-un comunicat de presă. 

Potrivit sindicaliștilor, ultimele decizii adoptate „fără dialog real, fără analiză de impact și fără transparentă, demonstrează o lipsă de respect față de principiile democratice și de drepturile lucrătorilor, consfințite de legislația națională  și europeană”.

„Semnalăm următoarele probleme grave: lipsa unui dialog social real și constant cu organizațiile  sindicale reprezentative; adoptarea unor măsuri fără o analiză serioasă a situației din sistemele afectate; absența transparenței și consultări in procesul decizional”, a precizat Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii.

Sinidicaliștii susțin că sporul de conditii vătămătoare nu reprezintă un „privilegiu”, ci „compensații legale pentru munca depusă în condiții care afectează  sănătatea  sau siguranța personalului,  iar plafonarea  reprezintă un afront adus celor care asigură funcționarea în bune condiții a caselor teritoriale de pensii”.

„Considerăm că orice decizie trebuie să se fundamenteze  pe o evaluare reală  a nevoilor, resurselor și rezultatelor, nu pe măsuri generale,aplicate uniform și fără consultare. Solicităm Guvernului realizarea unei analize riguroase și obiective a activității instituțiilor publice, înainte de adoptarea oricăror măsuri cu impact asupra personalului”, a transmis Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii. 

Guvernul se reunește pentru a discuta despre primele măsuri fiscale de reducere a deficitului bugetar

0

Guvernul se reunește, astăzi de la ora 15.00, pentru a discuta proiectul de lege cu măsurile fiscale de reducere a deficitului bugetar. 

FOTO: Inquam photos/Octav Ganea

Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare apare în analiză pe ordinea de zi a ședinței Executivului.

De asemenea, pe ordinea de zi a reuniunii de la Palatul Victoria mai sunt înscrise:

  • Proiectul de hotărâre Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 5/2025 la Licenţa de concesiune nr. 861/1999 a activităţii de exploatare a amfibolitului in perimetrul Valea Strâmbă, judeţul Sibiu
  • Proiectul de hotărâre Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 2/2025 la Licenţa de concesiune nr. 1124/2000 a activităţii de exploatare a nisipului silicios în perimetrul Gura Vitioarei, judeţul Prahova
  • Proiectul de hotărâre de Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 7/2025 la Licenţa de concesiune nr. 505/1999 a activităţii de exploatare a porfirului (porfir cuarţifer) în perimetrul Dealul Iglicioara – Turcoaia, judeţul Tulcea
  • Proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiţii „Extinderea reţelei de metrou Magistrala 4 de metrou, Secțiunea Gara de Nord – Gara Progresul”
  • Proiectul de hotărâre Guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico – economici aferenţi obiectivului de investiţii „Acces rutier complementar descărcare A3 – Comarnic”, judeţul Prahova
  • Proiectul de hotărâre Guvern privind aprobarea stemei comunei Merghindeal, judeţul Sibiu
  • Proiectul de hotărâre Guvern  privind repartizarea sumelor corespunzătoare cotei prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9/2025, pentru finanţarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea autorităţilor administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale din județe, respectiv teatre, opere şi filarmonici

Tot vineri, la ora 12.00, premierul Ilie Bolojan va coordona ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, după ce joi a discutat cu reprezentanții celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național pentru a discuta măsurile propuse de Guvern în actualul context economic și social.

Bolojan a anunțat miercuri principalele măsuri de austeritate care se vor aplica începând cu data de 1 august, precizând că este nevoie de un efort comun astfel încât România să nu intre în incapacitate de plată.

– TVA va fi reașezată la două cote. Azi avem 3 cote: de 5%, 9% și 19%. Reașezăm TVA la 11% și la 21%. La cota redusă rămân medicamente, alimente, apă și canalizare, cărți, apă pentru irigații, lemne de foc și energie termică. Și industria HoReCa rămâne la acest nivel. Dacă încasările nu vor crește, atunci cu siguranță și această industrie are șanse mari să intre la cota ridicată la sfârșitul anului.

– Cresc accizele cu 10%, pentru băuturi alcoolice, combustibili și tutun. 

– La sănătate, creștem numărul de contributori de la 6 milioane la 8 milioane de contribuabili. Se introduce CASS la pensiile mari de peste 3.000 lei. Se elimină excepții. Pentru o pensie de 4.000 lei, se va plăti 10% pe diferența dintre 4.000 lei și 3.000 lei, adică 10% din 1.000 lei, adică 100 lei.. Aceste măsuri intră în vigoare de la 1 august 2025.

– Taxarea suplimentară a capitalurilor: la 1 ianuarie 2026 se majorează impozitul pe dividende de la 10% la 16%.

– Creșterea numărului de contributori la Sănătate, avem 6 milioane de contributori /și 16 milioane de beneficiari

Înseamnă două direcții: aplicarea CASS la pensiile de peste 3.000 lei și eliminarea unor excepții, a.î. să creștem nunmărul de contribuabili la 8 milioan e. Ca să fac un calcul simplu înseamnă că pensionarii vor plăti 10% la diferența dintre pensia încasată și cei 3.000 lei.

Aceste măsuri vor intra în vigoare la 1 august”, a punctat premierul.

Guvernul va avea un nou purtător de cuvânt. Cine este Ioana Ene Dogioiu

0

Guvernul României va avea, începând de săptămâna viitoare, un nou purtător de cuvânt. Jurnalista Ioana Dogioiu va prelua oficial această funcție, potrivit unui comunicat oficial.

Ioana Ene Dogioiu are o carieră de peste 30 de ani în jurnalism. FOTO: Facebook / Ioana Ene Dogioiu

„Cu o carieră solidă în jurnalism, Ioana Dogioiu este recunoscută pentru profesionalismul, echilibrul și onestitatea sa în spațiul public”, a transmis Guvernul.

Premierul Ilie Bolojan a salutat decizia și a subliniat importanța misiunii pe care o va avea noul purtător de cuvânt:

„Îi mulțumesc doamnei Ioana Dogioiu pentru că a acceptat această responsabilitate, care nu este deloc ușoară în contextul actual.”

Numirea Ioanei Dogioiu vine într-un moment în care Guvernul urmărește întărirea comunicării cu cetățenii, pe fundalul unor provocări sociale și economice tot mai accentuate. Executivul anunță că prin această decizie își propune să consolideze dialogul cu societatea, într-un climat ce necesită transparență, claritate și încredere.

Cine este Ioana Dogioiu

Ioana Ene Dogioiu este în prezent Senior Editor la publicația Spotmedia.ro. Motto-ul său, care poate fi găsit pe site-ul menționat, este „Negociem orice, dar nu negociem principii.”

De-a lungul carierei ei de peste 30 de ani a activat în radio, televiziune și presă scrisă, urcând treptat de la poziția de redactor de știri până la cea de editor general de redacție TV și realizator de emisiuni și interviuri politice.

Expertiza sa acoperă domenii precum politica, justiția, interviul și analiza de profunzime, fiind recunoscută pentru opiniile asumate și clare.

Un moment definitoriu al carierei sale rămâne implicarea în cazul Săcărin – o luptă publică dusă alături de o familie adoptivă pentru a salva o fetiță româncă de la o decizie nedreaptă a sistemului. Acea bătălie – dusă împotriva curentului, în numele umanității – este, în viziunea Ioanei Dogioiu, realizarea care „face cât o întreagă carieră”.

Băncile europene vor trebui să transmită RAPID datele financiare /Oficiali BCE: „Integrarea modalităților de raportare va eficientiza activitățile”

Băncile din spațiul Uniunii Europene trebuie să raporteze mai rapid datele financiare, pentru a facilita procesul decizional în materie de politică monetară în zona euro, precum și activitățile de monitorizare, afirmă oficiali din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE).

Autoritățile naționale și cele europene au intensificat cooperarea cu băncile pentru integrarea cerințelor de raportare în Europa. Acest lucru va reduce costurile pentru bănci și va îmbunătăți calitatea datelor, explică Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE, și José Manuel Campa, președintele Autorității Bancare Europene.

”Colectarea datelor furnizate de bănci este esențială pentru autorități în acțiunile de stabilire a politicii monetare, în procesul de supraveghere și soluționare a litigiilor. Dar băncile europene sunt expuse tot mai multor cerințe de raportare din partea diverselor autorități europene și naționale. Adesea, aceste cerințe diferă: pentru bănci, această lipsă de armonizare îngreunează raportarea, iar, pentru autorități, complică analizele”, argumentează Isabel Schnabel și José Manuel Campa într-un articol publicat pe site-ul Băncii Centrale Europene.

Integrarea procedurilor de raportare va facilita activitățile

Pentru a armoniza procedurile, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) și Banca Centrală Europeană (BCE) au creat în 2024 Comitetul Bancar de Raportări Comune. Obiectivul inițiativei este armonizarea și simplificarea datelor statistice și intensificarea cooperării cu industria bancară.

”Inițiativa modifică fundamental abordarea în privința raportării datelor bancare. Armonizarea standardelor va reduce dificultățile de raportare și va îmbunătăți calitatea datelor. Acest lucru se aliniază inițiativei Comisiei Europene privind simplificarea și are rolul intensificării competitivității Europei. În plus, este furnizată expertiză pentru armonizarea conceptelor și a termenelor-limită, iar centralizarea datelor este îmbunătățită”, subliniază Isabel Schnabel și José Manuel Campa.

Pe termen lung, Banca Centrală Europeană vizează integrarea totală a sistemelor de raportare, pentru analizarea în mod mai eficient a datelor despre credite și despre situația financiară generală, cu obiectivul reducerii riscurilor.

”Integrarea modalităților de raportare a datelor statistice va eficientiza activitățile și va îmbunătăți calitatea datelor. De asemenea, vor fi depistate cifrele inexacte și situațiile redundante”, subliniază specialiștii BCE.

Foto: Profimedia

Citește și:

Deficitul comercial al SUA este în CREȘTERE, în pofida eforturilor președintelui Trump /Piața muncii este stabilă

Companiile sunt îngrijorate de reglementările UE privind inteligența artificială /„Generează INCERTITUDINE” și afectează competitivitatea

Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …

vezi toate articolele

Cum explică Tanczos Barna noile TAXE: Suntem în fața unei provocări majore/ Guvernul a decis să-și asume răspunderea în Parlament

0

Vicepremierul Tanczos Barna spune, joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că „suntem în fața unei provocări majore”. Acesta adaugă că „această provocare poate fi transformată într-o oportunitate”.

Tanczos Barna arată că executivul urmeasă să-și asume răspunderea în fața Parlamentului, cel mai probabil într-o sesiune extraordinară.

„Este primul pachet care vizează corectarea deficitului bugetar, pentru care, așa cum am spus, Guvernul a decis să-și asume răspunderea. Suntem în fața unei provocări majore în ceea ce privește viitorul fiscal-bugetar al țării, dar această provocare poate fi transformată într-o oportunitate, dacă sunt luate deciziile ferme și se implementează reformele necesare pentru a crea un stat mai suplu, un stat care respectă mai mult cetățeanul, un stat care oferă servicii mai bune”, spune viceprmierul.

Oficialul adaugă că executivul este „presat de timp”, cu referire la evaluarea Uniunii Europene și a agențiilor de rating asupra economiei României.

„Suntem presați de timp, pentru că am avut o perioadă cu foarte multe alegeri, am avut o perioadă în care România și-a asumat, prin mai multe documente, și nu într-un detaliu o să vină domnul Niști și o să explice, aceste corecții fiscal-bugetare. Atât Uniunea Europeană cât și agenția de rating cu care am vorbit în zilele trecute au spus că primele variante prezentate de România nu sunt suficiente. Motiv pentru care am elaborat acest pachet”.

Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax


CITEȘTE ȘI:

Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …

vezi toate articolele

Trump recunoaște că nu a obținut „niciun progres” în discuțiile cu Putin despre Ucraina

0

Președintele american Donald Trump a declarat că nu s-au înregistrat progrese în privința încheierii războiului din Ucraina în urma convorbirii telefonice purtate joi cu liderul rus Vladimir Putin.

Donald Trump a avut o convorbire telefonică cu Vladimir Putin FOTO: Arhivă

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat joi că discuția telefonică avută cu omologul său rus, Vladimir Putin, nu a dus la niciun rezultat în ceea ce privește încetarea conflictului din Ucraina, relatează Agerpres.

Convorbirea a durat aproximativ o oră și a vizat în principal conflictul din Ucraina, dar și situația din Orientul Mijlociu.

Întrebat de jurnaliști dacă discuția a dus la vreun rezultat concret, Trump a răspuns direct: „Nu, nu am făcut niciun progres”. Liderul de la Casa Albă a subliniat apoi că „nu este mulțumit” de situația actuală și de conflictul care continuă între Rusia și Ucraina.

După convorbirea de joi, Kremlinul a transmis, prin intermediul consilierului prezidențial Yuri Ushakov, că ambele părți și-au exprimat pozițiile cunoscute, dar divergente. „Trump a subliniat din nou necesitatea încetării cât mai rapide a ostilităților. Putin a reafirmat că Rusia caută în continuare o soluție politică negociată. Președintele nostru a declarat că Rusia își va urmări obiectivele, abordând în mod specific cauzele profunde care au dus la situația actuală, și nu va renunța la aceste obiective”, a declarat Ushakov.

Discuții repetate, dar fără rezultat

Apelul de joi seară a fost al șaselea între cei doi președinți de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025. Cu doar câteva zile înainte, Vladimir Putin a avut o discuție telefonică și cu președintele Franței, Emmanuel Macron, în contextul eforturilor diplomatice internaționale de a pune capăt ostilităților.

Administrația Trump concediază peste 100 de funcționari care au criticat politicile de mediu ale SUA

0

Administrația Trump a pus în concediu forțat aproape 140 de angajați ai Agenției pentru Protecția Mediului (EPA), după ce aceștia au semnat o scrisoare deschisă în care criticau politica guvernului privind protecția mediului.

Administrația Trump a concediat peste 100 de angajați ai EPA FOTO: Shutterstock

Administrația Trump a anunțat joi că 139 de angajați ai Agenției pentru Protecția Mediului (EPA) au fost trimiși în concediu administrativ, în urma unei scrisori deschise semnate la începutul săptămânii. Semnatarii au acuzat guvernul că ignoră știința „în beneficiul poluatorilor” și că pune în pericol sănătatea publică, relatează Agerpres.

Agenția a confirmat pentru AFP că a deschis o anchetă în legătură cu această scrisoare și că angajații implicați au fost plasați în concediu forțat.

EPA are o politică de toleranță zero față de birocrații care subminează, sabotează și compromit ilegal programul administrației votat de marele popor al acestei țări”, a transmis o purtătoare de cuvânt a agenției într-un e-mail.

Potrivit mai multor surse media din Statele Unite, unii dintre angajații concediați au fost chiar escortați din birourile lor.

Scrisoare de protest fără precedent 

Luni, peste 200 de persoane, actuali și foști angajați ai EPA, oameni de știință și susținători externi, au semnat o scrisoare deschisă prin care condamnau „politizarea tot mai accentuată” a agenției. Ei avertizau că politicile actuale ale administrației pun în pericol populația și ignoră consensul științific.

Guvernul ignoră consensul științific și acționează în favoarea poluatorilor”, se arată în textul semnat.

Peste 100 de funcționari și-au pus numele pe scrisoare, în timp ce alții au preferat să rămână anonimi, invocând „teama de represalii”. În textul original, unii au fost identificați doar prin inițiale sau scurte descrieri ale funcției. Până joi, toate numele au fost șterse de pe site-ul care găzduia documentul.

Relaxarea reglementărilor de mediu 

De la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie, președintele Donald Trump, cunoscut pentru poziția sa sceptică față de schimbările climatice, a schimbat radical direcția politicii de mediu.

Unul dintre apropiații săi, Lee Zeldin, coordonează reformele de la EPA și a inițiat mai multe măsuri pentru a relaxa reglementările privind substanțele periculoase PFAS (poluanți eterni) și pentru a elimina restricțiile legate de emisiile auto.

Scrisoarea celor de la EPA vine la câteva săptămâni după o inițiativă similară semnată de cercetători ai NIH, agenția guvernamentală americană responsabilă cu cercetarea medicală. Aceste proteste semnalează o nemulțumire tot mai mare în rândul experților din instituțiile federale față de direcția politicilor de mediu ale administrației Trump.

„Mihai, Hunedoara te iubește!” Priveghi emoționant pentru fostul campion mondial Mihai Leu

0

Trupul neînsuflețit al lui Mihai Leu a fost depus în sala teatrului din Hunedoara, unde, miercuri și joi, mii de oameni au venit să-i aducă un ultim omagiu. Atmosfera a fost încărcată de emoție, semn al prețuirii românilor pentru marele sportiv.

Priveghi la Mihai Leu. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Vineri, 4 iulie, a fost declarată zi de doliu în Hunedoara, în memoria marelui sportiv Mihai Leu, care s-a stins din viață la 1 iulie 2025, la vârsta de 56 de ani. Trupul său a fost depus, miercuri, în sala teatrului din Hunedoara, iar în cele două zile de priveghi, numeroși localnici și foști apropiați ai fostului campion mondial la box au venit aici pentru a-i aduce un ultim omagiu.

Atmosfera emoționantă le-a amintit unora dintre hunedoreni de o altă zi tristă pentru comunitate.

În urmă cu 32 de ani, la început de februarie 1993, sicriul cu trupul unui alt mare sportiv al Hunedoarei, fotbalistul Michael Klein, decedat la doar 33 de ani, era depus, de asemenea, în foaierul teatrului, iar mii de hunedoreni au venit atunci pentru a-și arăta prețuirea față de acesta.

Mihai Leu, campionul din Hunedoara

Patru ani mai târziu, tot într-o zi de februarie, Mihai Leu avea să le aducă românilor una dintre marile bucurii datorate performanțelor sportive. În 22 februarie 1997, hunedoreanul a devenit campion mondial profesionist la box, după ce l-a învins pe Santiago Samaniego, la Hamburg, Germania. Într-un interviu pentru Adevărul, Mihai Leu își amintea că, la scurt timp după victorie, s-a întors în Hunedoara, unde avea să trăiască unul dintre cele mai frumoase momente din viața sa.

Imaginea 1/17: Priveghi Mihai Leu, în Hunedoara Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (16) JPG

„La intrarea în oraș, oamenii au afișat un banner pe care era scris: «Mihai, Hunedoara te iubește!». M-a impresionat cu totul și chiar și acum, când îmi amintesc de acel gest al hunedorenilor, mă trec fiorii”, relata Mihai Leu, în 2014.

Hunedorenii și-au arătat și în aceste zile prețuirea pentru eroul lor contemporan, așa cum a fost numit fostul campion mondial la box profesionist și fostul campion de raliuri.

Sala teatrului a fost împodobită cu coroane de flori, iar numeroși localnici nu și-au putut stăpâni emoțiile în fața sicriului acoperit cu drapelul României. Mulți dintre ei l-au cunoscut personal și au povestit amintirile pe care le-au avut despre el și despre aprecierea pe care i-au purtat-o.

Mihai Leu va fi înmormântat vineri, la Hunedoara.

Mihai leu, eroul contemporan al Hunedoarei

Mihai Leu (1969–2025) a fost primul român care și-a trecut numele pe lista campionilor mondiali la box profesionist. În 1997, sportivul din Hunedoara a cucerit centura mondială la categoria semimijlocie a versiunii World Boxing Organization (WBO), după ce l-a învins, la capătul a 12 reprize, pe panamezul Santiago Samaniego. La scurt timp după ce a obținut cea mai importantă performanță din cariera sa, Mihai Leu a fost nevoit să se retragă din ring, ca urmare a unei accidentări la braț. Totuși, s-a relansat în raliuri, devenind campion național, la fel ca tatăl său înaintea lui.

Mihai Leu a fost apreciat ca sportiv încă din copilărie. A fost campion al României la juniori în 1983, 1984, 1985 și 1986, și campion mondial de juniori în 1987. În anul în care a devenit campion mondial la juniori, la vârsta de 19 ani, Mihai Leu a fugit în Germania, unde a continuat să performeze în box. Ca amator, a disputat 200 de meciuri și a câștigat 190. La profesioniști, a boxat în 28 de meciuri și le-a câștigat pe toate.

În 1993 a cucerit titlul Intercontinental al Germaniei, iar în 1995 a obținut titlul Intercontinental WBO. A devenit campion mondial la box, categoria semimijlocie a versiunii WBO, titlu câștigat pe 22 februarie 1997, împotriva panamezului Santiago Samaniego. Și-a apărat titlul de campion mondial WBO la 20 septembrie 1997, în meciul disputat împotriva irlandezului Michael Carruth. După retragerea din box, s-a dedicat raliurilor, sport pe care îl practicase și tatăl său.

După Revoluția din 1989, s-a întors în România și s-a stabilit, împreună cu familia, la Hunedoara.

Ministrul Finanțelor a explicat care este impactul pachetului fiscal asupra inflaţiei: 1,5 – 1,8 puncte procentuale. Ce spune despre Ecofin

0

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat joi, 3 iulie, că prin pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan, România evită „trei riscuri extrem de importante” și deschide „drumul negocierii împrumuturilor din PNRR”.

„Am făcut un calcul. Este vorba de un punct şi jumătate, 1,5 – 1,8 în cursul anului curent. Vorbesc de inflaţie. Vorbesc de impactul asupra inflaţiei. Bineînţeles că o să avem un impact actualizat cu toate măsurile în momentul când se închide pachetul”, a spus Alexandru Nazare, într-o conferinţă de presă organizată la Guvern.

UPDATE  Alexandru Nazare  a anunțat că reprezentanţii agenţiei de rating Fitch vor începe, după 15 iulie, analiza pachetului de măsuri fiscale adoptat de România

„Reprezentanţii de la agenţiile de rating, în speţă Fitch, încep, după 15 iulie, analiza asupra măsurilor noastre, pentru evaluarea pe care o vor publica pe 15 august. Eu sunt foarte optimist că, odată având validarea obţinută în Consiliul de săptămâna viitoare (Consiliul miniştrilor de Finanţe din UE, ECOFIN, n.r.), ne vom menţine ratingul în privinţa Fitch„, a spus ministrul

Alexandru Nazare a explicat că negocierile cu Comisia Europeană asupra măsurilor luate s-au purtat timp de mai multe luni.

„Aceste negocieri cu Comisia s-au purtat multe luni înainte. S-au purtat şi în luna premergătoare investirii Guvernului. Opţiunile Comisiei trimise printr-o adresă scrisă pe 2 iunie au fost foarte clare şi priveau atât impactul bugetar, ponderea în PIB pentru fiecare tip de măsură pe care ei o consideră validă. Ca atare aceste lucruri, Comisia l-a transmis, iar în discuţiile iniţiate de mine, imediat cum am preluat portofoliul, am constatat, după primele discuţii, atât la nivel tehnic cât şi la nivel de comisar, că acestea sunt variantele acceptate”, a mai spus Alexandru Nazare.

Potrivit ministrului, majorarea TVA la 21% este văzută de către Comisia Europeană ca o măsură credibilă în timp ce varianta cu cote de 9% şi 19% nu ar fi avut un impact considerat acceptabil.

Întrebat şi despre introducerea impozitului progresiv şi a precizat că nu este de acord cu o asemenea măsură

 Nazarea a mai spus că și dacă România ar fi dorit să o adopte nu se putea face rapid, fiind nevoie de un an şi jumătate sau doi pentru adaptarea sistemelor ANAF.

UPDATE Ministrul a explicat că pachetul de măsuri fiscale a fost discutat cu Comisia Europeană

Potrivit ministrului în  cazul în care pachetul de măsuri va fi aprobat înainte de Consiliul Ecofin evaluarea Comisiei va fi bună.

„Acest pachet are un impact pe venituri, în 2025, de 9 miliarde, aproximativ 9,5 miliarde  lei – n.r.). Pe cheltuieli, suma este mult mai mică, de 1,2 miliarde de lei, la care se adaugă economia pe care am făcut-o din plafonarea sporului de condiţii vătămătoare. Deci, în total impactul este de 10,750 miliarde de lei pentru 2025. Impactul pe 2026 din venituri este de 35 de miliarde şi din cheltuieli de 57 de miliarde, dar aici trebuie să luaţi în calcul că, practic, am inclus tot ce era în ordonanţa trenuleţ. Din aceste 57 de miliarde, 18 miliarde reprezintă îngheţarea salariilor şi a pensiilor şi a tuturor celorlalte drepturi conexe care făceau parte din Ordonanţa Trenuleţ pentru 2026. Acest pachet a fost negociat cu Comisia, avem un impact pozitiv, avem semnale pozitive de la Comisie că, în cazul adoptării înainte de Consiliul Ecofin, evaluarea Comisiei va fi bună. Deci intrăm pe un nou drum. Un drum în care lucrăm în primul rând la fundaţie, să fie solidă, pe care să construim celelalte elemente ale economiei pe care vrem să o proiectăm. O economie în care să ne orientăm spre investiţii, care să fie predictibilă, în care supravegherea bugetelor, disciplina bugetară se va face într-un cu totul alt mod”, a explicat Alexandru Nazare.

Ministrul a mai spus că au fost introduse două noi elemente care ţin de responsabilitatea fiscală, respectiv prezentarea execuţiei bugetului în Parlament de către premier şi ministrul Finanţelor.

„În primul rând, premierul României va prezenta în Parlament, până la finalul lunii martie, un raport asupra stării economiei, în care să vorbească despre execuţia bugetară a anului precedent. Şi acelaşi lucru îl va face ministrul de Finanţe până la sfârşitul lunii mai a fiecărui an, în care să vorbească despre execuţia financiară, despre execuţia bugetară şi despre starea economiei. Şi de ce facem acest lucru? Pentru că de acum încolo nu mai trebuie să propunem bugete în Parlament fără analiza situaţiei economice şi fără analiza aprofundată a execuţiei din anul precedent. Pentru că la o analiză aprofundată a execuţiei, toate riscurile de nesustenabilitate s-ar fi văzut. Şi trebuie să schimbăm foaia în privinţa modului în care se face acest calcul„, a explicat Alexandru Nazare.

Ministrul Finanţelor a prezentat o evoluţie e cheltuielilor din ultimii cinci ani, care indică o majorare a acestora de 43%.

O să încep cu evoluţia cheltuielilor din bugetul general consolidat, care în 2021 era de 459 de miliarde de lei, iar astăzi au ajuns 831 de miliarde, o creştere de 43%. Deficitul, pe cash, în 2021 era 79 de miliarde, corespondent a 6,7% din PIB. În 2025 a ajuns 176 de miliarde. Cheltuielile de personal din bugetul general consolidat în 2021 erau 111 miliarde, astăzi sunt 172 de miliarde. Cheltuielile cu pensiile în 2021 erau 110 miliarde, iar astăzi sunt 190 de miliarde în 2025. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile în 2021 erau 64 de miliarde, astăzi sunt 97 de miliarde. Şi, bineînţeles, evoluţia numărului de posturi ocupate, care în 2021 era de 1.262.000 de persoane, iar astăzi este de 1.305.000 de persone. Nu în ultimul rând, şi poate cea mai importantă dintre toate aceste date, este evaluarea privind datoria publică. Datoria publică în 2021 era de 576 de miliarde, iar astăzi prognozăm că va depăşi 1.100 de miliarde, adică 58% din PIB. Bineînţeles că toate aceste creşteri care n-au putut fi susţinute de evoluţia veniturilor, pe fondul faptului că, începând cu 2020, de când am intrat în procedura de deficit excesiv, cumulat cu această chestiune, ne-au dus în situaţia de astăzi”, a spus Alexandru Nazare.

 România se află de cinci ani în procedură de deficit excesiv şi trebuie muncit foarte mult în următorii cinci ani pentru a ieşi din acest deficit excesiv, a mai spus ministrul

„Este foarte important de înţeles că, atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere la Bruxelles, în Consiliul de Miniştri ai Finanţelor, este mult redusă. Nu putem să avem o ambiţie de a negocia lucruri la Bruxelles atâta timp cât avem această ştampilă a deficitului excesiv. Pentru că această ştampilă înseamnă neseriozitate, înseamnă probleme, înseamnă că bugetele sunt vulnerabile, înseamnă că supravegherea bugetară este slabă. Şi atunci când aceste lucruri persistă ani de-a rândul, bineînţeles că şi capacitatea noastră e limitată”, a  arătat Alexandru Nazare.

Prin pachetul fiscal prezentat joi, România evită riscul de suspendare a fondurilor europene şi de a pierde calificativul de economie recomandată pentru investiţii

„Când discuţia va avea loc în Consiliul Miniştrilor de Finanţe, în ECOFIN, şi depinzând de modul în care aprobăm pachetul şi de discuţia de pe 8 iulie, aceste semnale se vor transmite către agenţiile de rating, către toţi finanţatorii şi vor transmite, bineînţeles, un semnal pozitiv. Vă dau un singur exemplu. Simplu fapt că astăzi am publicat pachetul a influenţat licitaţiile care erau în curs, chiar şi de astăzi. Adică am avut puncte serioase de bază în care ne-am finanţat mai ieftin. Deci, practic, indirect, scădem costurile de finanţare cu datoria publică. Bineînţeles, mai facem un lucru foarte important. În cazul în care ne-am fi pierdut calificativul de investiţii, ne-am fi pierdut libertatea de decizie economică şi capacitatea de a ne împrumuta pe pieţe. Prezervăm acest lucru prin adoptarea acestui pachet”, a subliniat şeful de la Finanţe.

Referitor la compoziţia pachetului, prin reaşezarea cotelor de TVA există un plus de 6 miliarde de lei la încasări, în timp ce creşterea accizelor va aduce un miliard de lei în 2025 şi 3,5 miliarde de lei în 2026.

„Prin aşezarea plafonului pentru CASS la pensii la 3.000 de lei vom obţine 1,378 miliarde de lei în 2025 şi peste 4 miliarde în 2026. (…) Mărim impozitul suplimentar pentru sistemul bancar, de la 2 la 4% în acest an şi la 4% pentru 2026, un impozit temporar, şi acesta va avea un impact în jur de 400 de milioane în 2025 şi aproape 1,8 miliarde de lei în 2026. Creştem taxele de autorizare şi toate celelalte taxe conexe pe jocuri de noroc într-un cuantum foarte important. La autorizare ele cresc cu un cuantum aproape 30%, dar creşterile sunt pe linie atât pentru gestionarii jocurilor, cât şi pentru jucători. Jucătorilor care au câştiguri până în 10.000 de lei li se va reţine de la 3% la 10% şi vrem să dăm un semnal foarte important în privinţa taxării jocurilor de noroc despre care ştim foarte bine cât de nocive sunt„, a mai spus Alexandru Nazare.

Știrea inițială

Într-o conferință de presă, în care miniștrii au fost invitați să prezinte pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan- care include măsuri precum creșterea TVA general la 21% –  Alexandru Nazare a explicat că România nu poate negocia cu Bruxellesul, „cât avem această ștampilă de deficit”

„Cheltuieli de personal: azi sunt 122 de miliarde. Pensii: azi sunt 190 de miliarde. Evoluția numărului de posturi ocupate: azi sunt 1 300 005 persoane.Începând cu 2020, când am intrat în procedura de deficit excesiv, ne-a adus în situația de astăzi. Nu putem negocia lucrurile la Bruxelles, cât avem această ștampilă de deficit. Ștampila de deficit excesiv înseamnă neseriozitate. Prin acest pachet fiscal, evităm trei riscuri extrem de importante”,  a explicat ministrul Finanțelor.

Nazare spune că ștampila de deficit excesiv înseamnă neseriozitate. FOTO captură video YouTube

„Evaluarea Comisiei va fi bună”

Ministrul Finanțelor s-a arătat optimist:

„Anticipăm și corectăm situația. Deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR.Acest pachet are un impact pe venituri de 9 miliarde jumate. Pe cheluieli e un miliard 200. Impactul este de 10 miliarde. Avem un impact pozitiv de la Comisie. Evaluarea Comisiei va fi bună”.

„Dacă nu luam aceste măsuri eram obligați să luăm dublul acesta masuri în 3 luni”

Ministrul a mai explicat că, în lipsa pachetului de măsuri anunțat de premierul Ilie Bolojan,  ar fi nevoie, mai târziu, de unele mai severe.

„Respect foarte mult contribuabilii, antreprenorii, pe toți plătitorii de taxe care fac acest efort. Îi rog să vină alături de noi. Acest pachet nu are o culoare politică, e un pachet care protejează România. Dacă nu luam aceste măsuri, eram obligați să luăm dublul acestor masuri în trei luni”, a declarat Alexandru Nazare. 

Întrebat de ce nu au fost luate măsuri care să stimuleze economia, ministrul a răspuns:

„Creșterea TVA are un efect de inflație, dar asta nu înseamnă că nu luăm măsuri de stimulare a economiei. Vom lua măsuri pe investiții”.

„Ne vom menține ratingul în privința Fitch”

Alexandru Nazare fost întrebat de ce s-a ajuns la o cotă a TVA de 21%.

„Sunt foarte optimist că, având validarea în consiliul de săptâmâna viitoare, ne vom menține ratingul în privința Fitch”, a răspuns ministrul.

Ce le-a transmis antreprenorilor care se gândesc să plece din țară

Chestionat în legătură cu antreprenorii care, în acest context, se gândesc să se mute în Bulgaria, Nazare a transmis: 

„Trebuie să aibă încredere că acest Guvern va identifica măsurile prin care să facem viața antreprenorilor mai ușoară”.

Nazare a mai subliniat că pachetul de măsuri pe care Guvernul le va lua adopta în perioada următoare, prin angajarea răspunderii, pentru a reduce deficitul bugetar al României „se axează preponderent pe venituri” și că „măsurile necesare pentru a genera o economie semnificativă nu puteau fi adoptate într-un timp atât de scurt”.

Ministerul Finanţelor a publicat joi un proiect de lege care prevede unele măsuri fiscal-bugetare printre care majorarea cotei standard de TVA de la 19 la 21% şi a cotelor reduse de la 5% şi 9% la 11%, creşterea accizelor, majorarea de la 10% la 16% a impozitului pe dividende şi un impozit suplimentar pentru bănci. Proiectul prevede, de asemenea, creşterea taxării în domeniul jocurilor de noroc dar şi plata contribuţiei sociale pentru pensiile mai mari de 3000 de lei, pentru suma care depăşeşte acest plafon.

Vicepremierul Tanczos Barna: „Dacă există performanţă pe plata taxelor, se poate păstra cota redusă pentru HORECA”. Când vor avea loc verificările

0

Vicepremierul Tanczos Barna, a explicat, într-o conferință de presă, în care miniștrii au fost invitați să prezinte pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan- care include măsuri precum creșterea TVA general la 21% – că „suntem presați de timp”.

Tanczos Barna a declarat că în octombrie se va verifica performanţa în ceea ce priveşte plata taxelor de către HORECA şi a precizat că, dacă aceasta va exista, cota redusă de TVA de 11% se poate păstra pentru acest sector

„Am propus-o eu pentru că HORECA la nivel european operează cu cotă redusă cu excepţia a două sau trei state membre. Este un domeniu unde concurenţa internaţională este acerbă. HORECA trebuie să fie în continuare competitivă pe plan internaţional. Sunt foarte multe contracte semnate deja de unităţile de cazare în care au fost incluse taxele, impozitele, costurile de anul acesta, de la începutul anului, şi cred că este o abordare absolut corectă din partea domnului prim-ministru când a spus: Ok, putem să acceptăm argumente, dar în acelaşi timp acest domeniu trebuie să performeze şi în ceea ce priveşte plata taxelor şi această performanţă se va verifica în octombrie şi în cazul în care există performanţă cu siguranţă se poate păstra cota redusă de 11%. (…) Domnul Anastasiu a susţinut propunerea”, a explicat vicepremierul într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria

 Știrea inițială

Suntem în fața unei provocări majore. Niciodată în instorie nu am fost atât de bine la PIB”, a spus vicepremierul.

 Tanczos Barna a adăugat:

„Creșterea datorie publice și deficitul bugetar trebuie corectate. Suntem presați de timp pentru că am avut o perioadă cu mai multe alegeri”.

„Primele variante prezentate nu sunt suficiente” 

Potrivit vicepremierului, „atât UE, cât și agentiile de rating au spus că primele variante prezentate nu sunt suficiente astfel încât am elaborat acest pachet”.

Vicepremierul a spus că în ultimele decenii România a cunoscut o redresare economică semnificativă recuperând foarte mult din decalajul faţă de celelalte state membre UE.

„Niciodată în istoria României nu am fost poziţionaţi aşa de bine în această regiune a Europei în privinţa PIB-ului pe cap de locuitor, cât şi în privinţa altor indicatori macro-economici, dar această creştere a generat şi dezechilibre care trebuie corectate”, a subliniat Tanczos Barna.

Barna a susţinut că această traiectorie va putea fi păstrată „doar dacă gestionăm urgent vulnerabilităţile acumulate, respectiv deficitele gemene”.

„Această situaţie creată în ultimii 10-12 ani – o apăsare foarte mare pe tot ce înseamnă stabilitate, predictibilitate în România. Creşterea accelerată a datoriei publice şi deficitul bugetar sunt acele elemente care trebuie corectate în viitorul apropiat. Primele şase luni au fost marcate de provocări majore, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Ştim foarte bine că în cursul lunii aprilie a început acea dispută între SUA – UE pe taxe vamale, am avut situaţia scăderii economice şi scăderii producţiei industriale în principalele ţări ale UE„, a spus vicepremierul.

Pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar

Ordonanța care impune mai multe măsuri pentru reducerea deficitului bugetar a fost pusă în transparență decizională. Printre măsurile introduse, pe lângă creșterea TVA, sunt și majorările accizelor la alcool, combustibil și tutun. Crește și prețul rovinietei, precum și impozitul pe profit pentru bănci. 

Tanczos Barna spune că suntem în fața unei provocări majore. FOTO Guvernul României

Potrivit documentului măsurile vizate sunt: 

– înghețarea pensiilor și salariilor și drepturilor sociale,

-creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%,

-plata CASS la pensiile de peste 3000 de lei,

-creșterea accizei la alcool, combustibil și tutun,

-creșterea prețului rovinietei,

-creșterea impozitului pe profiturile băncilor de la 2% la 4%.

Măsurile fiscale ar urma să fie introduse etapizat, într-o primă etapă de la 1 august 2025 și a doua etapă la 1 ianuarie 2026.

Majorarea TVA, în ciuda opoziției de la Cotroceni

În campania electorală, Nicuşor Dan a dat în scris că TVA-ul nu va creşte în mandatul său prezidenţial. Cu toate acestea, Ilie Bolojan, din postura de prim-ministru, a propus creşterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, iar cotele speciale să fie majorate de la 9% la 11%.

Premierul Ilie Bolojan l-a convins pe președintele Nicușor Dan, după lungi discuții bazate pe cifre, să accepte majorarea TVA, deși Nicușor Dan a dat în scris în campania electorală că în mandatul său prezidențial cota TVA nu va crește.

Efectul noului TVA în imobiliare, conform Dan Șucu: „Este ca un perete în fața autostrăzii”

0

Afaceristul Dan Șucu, proprietarul grupului Mobexpert și Rapid, printre altele, și investitor în imobiliare, atrage atenția asupra faptului că persoanele care au dat un avans de 5% pentru case vor plăti în plus 16.000 de euro, din cauza majorării TVA la 21%. Piața imobiliară din București și împrejurimi înregistrează o scădere de 4,3% în primul trimestru al anului. În Capitală, vânzările de locuințe au scăzut cu 5,4%, în timp ce în Ilfov au crescut cu 2,4%, potrivit Profit.ro, preluat de Adevărul.

„Piața se împarte pe segmente de clienți în trei categorii: good, better și best, adică primul preț, prețul mediu și prețul înalt. Zona de sus va fi afectată cu două puncte procentuale. Vorbesc de București, unde zona de preț high-end începe cu 4.000 de euro/metru pătrat și care va fi afectată cu 2% suplimentar.

E rău, dar nu e groaznic. În zona de preț cuprinsă între 1.800 și 4.000 de euro/metru pătrat, care reprezintă peste 60% din total, un apartament cu două camere de minim 70 de metri pătrați construiți, cu greu s-ar încadra la sub pragul de 120.000 de euro, până la care TVA era de 9%. Pragul tocmai crescuse de la 5% la 9% în 2024.

La 100.000 de euro, diferența este de 16.000 de euro

Problema noastră este că TVA-ul este mărit succesiv de la 5% la 9% și acum la 21%, într-o perioadă de nici doi ani de zile. Sunt mulți oameni care încă își construiesc casa, au dat un avans de 5% și din cauza tuturor întârzierilor birocratice din primării, se trezesc că la finalizare o să plătească un TVA de 21%. La 100.000 de euro, diferența este de 16.000 de euro. Orice lucru care afectează clientul, afectează și dezvoltatorul și afacerea. Nu este o scădere de vânzări, este ca un perete pus în fața autostrăzii”, a spus  Dan Șucu, pentru Profit.ro.

Șucu, novice în imobiliare

Dan Șucu, proprietarul producătorului de mobilier Mobexpert, a intrat puternic pe piața imobiliară în 2023 alături de dezvoltatorul imobiliar Redport Capital, deținut de avocatul Cosmin Savu-Cristescu și Meta Estate Trust. Împreună au cumpărat un teren de 4,4 hectare lângă Petrom City pe care vor să construiască 1.000 de apartamente.

De asemenea, au mai cumpărat două terenuri cu o suprafață cumulată de 15.000 de metri pătrați de la Antrepriza de Construcții Montaj nr. 4 București (ACM4) și Havi Logistics ce sunt folosite pentru fazele 3 și 4 de dezvoltare ale ansamblului rezidențial The Level, început de Savu-Cristescu pe Intrarea Străulești, și care vor cuprinde 355 de apartamente.

Potrivit publicației citate, aproximativ 18.000 de noi locuințe ar putea fi finalizate în București și împrejurimi în acest an potrivit datelor SVN Romania, un nivel la fel de redus ca cel înregistrat în 2024, când în regiunea Bucureștiului a fost livrat cel mai mic număr de locuințe din ultimii cinci ani.

Aproape 37.000 de case și apartamente au fost vândute în România în primele trei luni din acest an, în scădere cu 4,9% comparativ cu perioada similară a anului anterior.

Cele mai multe unități rezidențiale au fost tranzacționate în Constanța, Cluj și Timiș, mai arată statisticile oficiale.

Citiți și: Ireal! Cât ar putea ajunge să coste un apartament la periferia Bucureștiului. Sunt preconizate prețuri mai mari cu cel puțin 10.000 de euro

Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca …

vezi toate articolele

Impactul bugetar al noilor TAXE și impozite este de 10,75 miliarde lei în 2025 și 90 miliarde lei în 2026, susține Alexandru Nazare

0

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare spune, joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că măsurile din ordonanța austerității vor aduce un impact bugetar total de 10,75 miliarde lei în 2025 și aproximativ 90 de miliarde lei în 2026.

Potrivit acestuia, pentru ultimele luni din anul 2025, impactul calculat este de 9,5 miliarde de lei. Pentru anul 2026, executivul preconizează să strângă la buget aproximativ 90 miliarde lei.

Nazare adaugă că aproximativ 9,5 miliarde provin din creșterea veniturilor și restul din reducerea cheltuielilor, cum ar fi plafonarea sporurilor de condiții vătămătoare la suma de 300 de lei.

„Prin reașezarea cotelor de TVA avem un plus de 6 miliarde, avem creșteri la capitolul accize de 1 miliard în 2025 și 3,5 miliarde în 2026, prin CASS la pensii vom obține 1,378 miliarde în 2025 și peste 4 miliarde în 2026”, spune ministrul Finanțelor.

Pentru anul 2026, ministrul Finanțelor Publice spune că estimările sunt de 35 de miliarde lei din venituri și 57 miliarde lei din cheltuieli. 18 miliarde ar urma să vină la bugetul de stat doar din înghețarea pensiilor și salariilor, adaugă ministrul.

Foto: Andreea Alexandru/ Mediafax


CITEȘTE ȘI:

Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …

vezi toate articolele

Războiul rece al Rusiei cu Azerbaidjanul, o lovitură pentru mașina militară rusească: „o ecuație care cuprinde atât Turcia, cât și China”

0

Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan sunt tot mai problematice în contextul apropierii fostei republici sovietice de Turcia și de Occident. Cosmin Popa, cercetător specializat în istoria fostei URSS, susține că situația va contribui și la împuținarea canalelor rusești de ocolire a sancțiunilor.

Președintele Turciei Recep Tayyip Erdoğan a îmbunătățit relațiile cu Azerbaidjanul. FOTO: Profimedia

Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan au atins un punct critic în ultimele zile, din cauza unor incident cu potențial escaladare gravă: decesele a doi cetățeni azeri în custodia poliției din Rusia, care fuseseră supuși torturii.

În 27 iunie, doi bărbați de origine azeră au murit în urma unui raid în Eekaterinburg, Rusia. Poliția a ridicat mai mulți etnici azeri în legătură cu presupuse crime mai vechi. Autoritățile azere au susținut că ar fi fost torturați, iar autopsiile indică urme de vătămări grave.

Acest incident a declanșat un val de critici diplomatice: Azerbaidjanul a acuzat Rusia de „omoruri extrajudiciare etnice”.

Autoritățile azere au anulat evenimente culturale și întâlniri politice cu Rusia, au percheziționat biroul Sputnik din Baku și au arestat jurnaliști ruși și cetățeni ruși suspectați de infracțiuni cibernetice și trafic de droguri .

Rusia, la rândul ei, a reținut cetățeni azeri în spațiul său, acuzându-i de implicare în crime mai vechi .

Baku a demarat o anchetă penală împotriva Rusiei, iar Moscova a cerut restabilirea „cooperării strategice”.

Între cele două state există o situație tensionată din decembrie 2024, când un avion al Azerbaijan Airlines, zburând spre Grozni, a fost lovit de o rachetă Pantsir S-1 lansată de Rusia, provocând moartea a 38 de persoane. Baku insistă că aceasta a fost o tragedie provocată de Rusia, care, deși și-a cerut scuze, a evitat să recunoască responsabilitatea completă.

Azerbaidjanul s-a distanțat tot mai mult de Rusia, apropiindu-se de Turcia, Israel și Ucraina, și întărește relațiile cu Occidentul.

„Adevărul” a discutat cu istoricul Cosmin Popa, cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române și specializat în istoria fostei URSS și a comunismului european, despre efecte acestui conflict asupra situației geopolitice din zona.

Conflict de natură politică, nu umanitară

Este un conflict de natură politică, nu umanitară, chiar dacă s-a pornit de la uciderea de către poliția rusă a doi azeri care au fost torturați, susține istoricul.

Raidurile poliției azere împotriva publicațiilor guvernamentale rusești din Azerbaidjan nu sunt decât continuarea a ce s-a întâmplat mai devreme. Poliția rusă a efectuat niște raiduri împotriva populației azere din orașul Ekaterinburg, în urma cărora au murit două persoane. Trupurile celor doi frați au fost trimise autorităților azere, iar expertiza medico-legală a relevat că ei au fost supuși la tortură, cauza morții e legată de tratamentele care au fost administrate acelor persoane după arest. Nu este vorba despre morți accidentale în timpul procedurii de reținere. Din punctul acesta de vedere avem de a face cu un conflict în desfășurare, un conflict deschis. Azerbaidjanul a răspuns raidurilor poliției ruse prin atacarea organizațiilor de presă guvernamentale ruse care funcționează în Azerbaidjan care arată cheia politică în care se desfășoară acest conflict. Acest conflict nu este generat de considerente umanitare, este un conflict cu puternic substrat politic și sigur care vine după celebra doborâre a avionul azer de apărarea antiaeriană cecenă”, detaliază el.

În privința efectelor geopolitice, spune Popa, „e foarte greu de spus în acest moment, pentru că nu e un conflict care să fii ajuns la consecințele sale finale. E un conflict aflat în desfășurare, sigur că oricum avem de a face cu o răcire considerabilă a relațiilor ruso-azere care a început pe fondul conflictului armeano-azer. Din punctul acesta de vedere, autoritățile rusești, ca mai tot timpul, vor fi tentate să vadă în acțiunile Azerbaidjanului influența turcă.”

„Va contribui și la o mai eficientă sancționare și urmărire a petrolului rusesc aflat sub sancțiuni”

Conflictul azero-rus face parte dintr-o ecuație mai largă care cuprinde atât Turcia cât și China, spune specialistul.

„Este foarte greu de spus ce consecințe va avea, dar este foarte limpede că avem de-a face cu instalarea unei stări de război rece între Azerbaidjan și Rusia fapt care, ca prim efect, va duce la împuținarea canalelor rusești de ocolire a sancțiunilor și poate fă va contribui și la o mai eficientă sancționare și urmărire a petrolului rusesc aflat sub sancțiuni”, explică istoricul.

Ecuația politică e mult mai largă, spune el, deoarece dacă discutăm de conflictul armeano-azer, războiul din Nagorno-Karabah pare o chestiune închisă, dar pe agenda celor două țări se află și coridorul Zangezur, care ar asigura legătura terestră între Baku și Nakhchivan, capitala regiunii autonome azere, aflate pe teritoriul Armeniei, dar ar asigura, întâi de toate și cel mai important, o cale terestră între statele Asiei Centrale și Turcia.

„Din acest punct de vedere, sigur, o cale terestră la care Iranul privește cu o oarecare gelozie și o oarecare îngrijorare. Sigur că în momentul de față Iranul are probleme mult mai mari. Având în vedere contextul, probabil Turcia consideră că a venit vremea ca această problemă a coridorului Zangezur și implicit a accesului terestru al Turciei la Asia Centrală să fie rezolvată”, a mai precizat el.

Toate acestea nu sunt certitudini, sunt speculații, a subliniat istoricul. „Dar aceste probleme se află pe agenda geopolitică a zonei”, a concluzionat el.

Momentul în care o clădire din centrul Teheranului este spulberată de o rachetă lansată de armata israeliană

0

O înregistrare surprinde momentul în care două bombe israeliene lovesc Piața Quds din cartierul Tajrish, Teheran, în timpul ofensivei aeriene declanșate de Israel luna trecută împotriva Iranului. Atacul a avut loc pe 15 iunie, dar imaginile au apărut abia acum, după ce cele două state au acceptat o încetare a focului.

Primul proiectil lovește o clădire aflată vizavi de sediul administrației locale. Explozia ridică un nor dens de praf și împrăștie resturi pe carosabil.

La câteva secunde, a doua bombă lovește o arteră intens circulată, la doar câțiva metri de clădirea drapată cu steagul Republicii Islamice. Detonarea ridică mașini de la sol și aruncă bucăți uriașe de asfalt și moloz asupra trecătorilor, relatează Daily Mail.

Strada a fost complet inundată, iar infrastructura de apă și canalizare distrusă. Ministerul Sănătății din Iran a anunțat ulterior un bilanț de 12 morți și 59 de răniți.

Atacul a venit la doar o zi după ce AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) a acuzat Iranul că nu respectă reglementările de inspecție și ar avea aproximativ 400 kg de uraniu îmbogățit, suficient pentru a produce mai multe focoase nucleare în doar câteva săptămâni.

Israelul a declanșat astfel Operațiunea „Leul Răsare”, bombardând instalații nucleare, sisteme de apărare aeriană și locații care adăposteau oficiali de rang înalt și oameni de știință.

Mossad, serviciul de informații israelian, ar fi desfășurat o misiune de sabotaj pentru a neutraliza parțial apărarea iraniană, permițând aviației israeliene să lovească Teheranul. În replică, Iranul a lansat peste 550 de rachete balistice, unele hipersonice, către Israel. Deși majoritatea au fost interceptate, 28 de persoane au murit în Israel.

Iranul a suferit pierderi mult mai mari. Agenția de presă IRNA a anunțat de curând că 935 de persoane au fost ucise de bombardamentele israeliene, fără a distinge între civili și militari.

Washingtonul presează acum Iranul să revină la masa negocierilor privind programul său nuclear. Totodată, Parlamentul iranian a votat suspendarea cooperării cu AIEA, iar există temeri că Teheranul ar putea părăsi Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP).

Șeful AIEA, Rafael Grossi, a trimis o scrisoare oficială ministrului iranian de externe, cerând reluarea dialogului: „Cooperarea cu AIEA este esențială pentru un acord diplomatic durabil. Reiterez că instalațiile nucleare nu ar trebui atacate niciodată, din cauza riscului ridicat de accident radiologic.”

Cum a eșuat reforma companiilor de stat. Economist: „S-au politizat pe față. Guvernanții refuză să apuce bolovanul mare”

0

Subiectul posturilor de la companiile de stat care sunt, de fapt, sinecuri, este de ani de zile în atenția publică, însă fără modificări care să producă schimbări semnificative. Proiectele pentru reducerea numărului consiliilor de administrație ale acestor companii sau a indemnizațiilor primite de membri sunt blocate în Parlament și au rămas doar promisiuni. De ce? Aceste posturi „au servit, în general, pentru plantarea clientelei de partid”, spune economistul Bogdan Glǎvan.

Ciolacu anunța în februarie măsuri pentru excluderea secretarilor de stat din CA-uri FOTO Mediafax

Premierul Ilie Bolojan a semnalat public, recent, existența unui comitet special. unde un membru este plătit cu 30% din salariul unui ministru pentru o singurǎ ședință. Totuși, a menționat cǎ nu se pot face schimbări rapide pentru cǎ indemnizațiile au fost stabilite prin lege, iar Parlamentul este în vacanță. 

De-a lungul timpului, partidele au promis cǎ reduc sinecurile, realizând si proiecte de lege în acest sens, care au rămas însa blocate în Parlament. 

Proiectele uitate în Parlament

Astfel, la Parlament, sunt două proiecte care reglementează această zonă. Primul, depus în 2019 de PNL, limita la 5 numărul de membri în consiliile de administrație ale companiilor de stat, în directorate sau consilii de supraveghere. Inițiativa a trecut de Senat, dar s-a blocat la Camera Deputaților. Proiectul mai prevedea că o persoană fizică nu poate exercita concomitent mai mult de un singur mandat în aceste consilii.

Tot la Camera Deputaților a rămas blocat un alt proiect depus de PSD în 2021. De data asta, inițiativa plafona indemnizațiile membrilor din consilii și era semnată chiar de liderii partidului (Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și Paul Stănescu), însă a rămas în sertarele comisiei economice, conduse tot de PSD.

Promisiunile guvernanților

Premierul Marcel Ciolacu anunța în februarie 2025, după ce Comisia Europeană cerut încă din vara anului 2024 scoaterea secretarilor de stat din consilii, că decizia a fost luată, însă nu la recomandarea Comisiei. „Ieri am luat o decizie foarte clară, fiindcă, chiar dacă legislativ nu era o recomandare făcută nici de către Comisie, nici de către OECD, ca și cutumă, oamenii politici și secretarii de stat se încadrează în această categorie, nu pot aplica la consiliile de administrație, cu alte cuvinte, nu pot participa la selecția pe OUG 109/2011. Legea nu poate să interzică cuiva; el poate aplica, dar atunci nu va mai avea calitatea de secretar de stat. Acolo e o decizie politică”, anunța Ciolacu de la Bruxelles. Decizia a fost luată printr-o ordonanță semnată de tot Guvernul.

În realitate, măsura nu a produs efectele scontate. Mihai Diaconu, secretar de stat la Finanțe, obține venituri suplimentare de la CA al Societății Energetice Electrica SA și de la Exim-Banca Românească. Eduard Bachide, secretar de stat în MApN, are și el venituri ca membru în Consiliul de Administrație la Compania Națională Aeroporturi București SA și deține în același timp și funcția de membru în CA la Romtehnica. Potrivit Profit.ro, Marius-Antonie Negru, secretar de stat în Ministerul Energiei și vicepreședinte al organizației județene Gorj a PSD, a fost numit în CA Energonuclear.

Cu sau fără AMEPIP

Din PNRR, 330 milioane euro sunt pentru normele solicitate de Comisia Europeană în privința  noilor șefi ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Comisia Europeană a aprobat plata către România a 1,279 miliarde euro din cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă circa 870 milioane de euro rămân suspendate din cauza unor jaloane neîndeplinite, între care și operaționalizarea AMEPIP.

USR anunța depunerea unui proiect pentru desființarea acesteia. Partidul invocă chiar blocarea unei tranșe importante din PNRR, dar și faptul că pot fi implementate soluții alternative. Ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru (REPER), susține însă că România ar pierde în acest caz 330 de milioane de lei.

„Adevărul este că nu trebuia să avem AMEPIP. Dar în România, când vine un text și spune că trebuie să ai o structură care să gestioneze întreaga problematică, să supervizeze întreaga administrație a companiilor de staf, ai noștrii birocrati, cu mentalitate comunistă, ce să înțeleagă? Ei înțeleg că trebuie să facă un minister sau ceva”, spune analistul economic Bogdan Glăvan.

Consiliile de administrație, pentru clientela de partid

Consiliile de administrație „au servit în general pentru plantarea clientelei de partid”, spune analistul economic Bogdan Glăvan.

„S-au politizat complet pe față, ca să zic așa. Nu au mai fost selecții, au fost tot timpul prelungiri, numiri și așa mai departe. Deci, cert este că companiile de stat au fost polizate în creștere. Deci, ăsta a fost un fenomen în creștere și nu s-au dat înapoi, în ciuda multelor tentative. Această politizare nu a dat înapoi. Acum avem aceeași discuție legată de aderarea la OECD și de AMEPIP, care ar trebuit să asigure profesionalizarea. Dar cum am văzut, AMEPIP însuși a fost politizat foarte clar, șanse sunt destul de mici să se întâmple ceva”, mai spune Bogdan Glăvan.

Potrivit analistului , problema adevărată este însă alta, ascunsă sub preș: „Dintr-o perspectivă mai largă, toată discuția asta e doar coada cățelului. Adică în jurul căuia se învârte tot sau ne învârtim toți în jurul cozii și nu reușim să o desfacem defoarte mulți ani de zile, dar e doar coada cățelului. Adică elefantul, ca să preiau o altă metaforă celebră, e bine mersi și e în altă parte”.

Discuția referitoare la Consiliile de administrație nu ar trebui să privească nici numărul de membri din consilii, nici salariile:

„Ne pierdem în detalii și pierdem din vedere pădurea. Pădurea este că aavem atâtea companii de stat, ele trebuie să fie mult mai eficiente. Ne pierdem vremea discutând niște lucruri derizorii și, astfel, distorsionându-le într-un mod care nu ajută la înțelegerea problemei. Da? Nu ajută. Întrebarea pe care eu mi-o pun permanent este cui servește faptul că permanent discutăm de subiectul? Lor le servește, acestor 5-7 funcționari publici. (…) Credeți că pe ei îi interesează că le tai 1.000 de euro sau 3.000? Nu. Păi ei îi interesează, fundamental, să existe în continuare aceste joburi.Să existe în continuare aceste companii. Asta îi interesează pe ei (…)

Acest subiect este întreținut în mod intenționat de unii mai inteligenti și de alții în mod naiv. Întreținut, intenționat, tocmai ca să se uite complet și să nu discutăm subiectul principal, pe care apropos, PSD-ul îl refuză radical și desigur, nu întâmplător, că așa funcționează. Foarte mulți fiind de la PSD. Subiectul principal fiind privatizarea”. 

Ministrul Educației a explicat cu cât va crește norma didactică și ce degrevări vor exista. Schimbări în ceea ce privește „plata cu ora”

0

Ministrul Educaţiei, a declarat, joi, în conferința de presă la care șefii de ministere au fost chemați să detalieze pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan, că în Educaţie şi Cercetare nu vor fi disponibilizaţi oameni şi nu vor fi modificate salarii. Daniel David a explicat cum va crește norma didactică pentru profesori și ce schimbări se vor face în legătură cu plata cu ora.

UPDATE Ministrul Educaţiei a detaliat cum va crește, în norma didactică, numărul de ore.

„În norma didactică creştem numărul de ore, sigur, în medie, că diferă de la fiecare nivel de studiu, diferă de la o situaţie în alta, dar creştem numărul de ore didactice, adică numărul de ore prin care profesorii interacţionează direct cu copiii, cu două ore. În medie avem 18 în acest moment. Dacă îl creştem cu două ore vom ajunge la 20. Sigur, în alte situaţii nu avem 18, avem 22 sau avem 20. Creşte cu două ore. Acest lucru am spus că trebuie să respecte un principiu european. Îl respectă? Da, îl respectă„, a spus Daniel David.

Potrivit ministrului, această creştere cu două ore se află „în jurul unei medii” UE.

„În cazul acelor profesori care sunt performanţi, în cazul acelor profesori care au vechime, printr-o metodologie a ministerului vom crea posibilitatea să fie degrevaţi de timpul de lucru pe care îl au. Altfel spus, creştem numărul de ore în interacţiunea cu copilul, dar pot accepta faptul că timpul de lucru se reduce la şase ore, de exemplu, dacă ai crescut norma de predare cu două ore. Deci, încercăm să intrăm în standardele europene pe care le avem şi în acelaşi timp să ne adresăm condiţiilor pe care noi le avem în şcoală”, detaliat Daniel David.

Vor fi schimbări şi în legătură cu plata cu ora a cadrelor didactice, a mai spus ministrul Educaţiei.

„Plata cu ora, valoarea, ca să spun aşa, pe care o dăm pentru o oră la plata cu ora se schimbă. Dacă până acum o oră se raporta nu la cele 40 de ore pe săptămână sau 8 ore în fiecare zi, ci se raporta la cele 18 ore pe care tu le aveai în interacţiune directă cu copilul, normal este să îţi raportezi salariul la numărul de ore pentru care eşti plătit, adică la 40 de ore, nu la 18 ore. Este o altă schimbare importantă”, a explicat Daniel David.

UPDATE: „Nu vreau ca în mintea copiilor să apară ideea că învaţă pentru note”

„Unii copii, chiar colegi sau oameni pe care îi ştiu, copiii prietenilor mei, mi-au spus că sunt supăraţi pe mine, pe premier, pe preşedinte, pe sistem în general, că ei au învăţat şi voiau să ia bursă din toamnă. Şi le spun tuturor ce le-am spus şi celor pe care îi cunosc. Ca ministru al Educaţiei şi Cercetării nu vreau că în mintea copiilor să apară ideea că ei învaţă pentru note, pentru a lua o bursă. Educaţia este obligatorie. Fac tot ce ţine de mine să vină cu plăcere la şcoală, să vadă şcoala ca o cale spre succesul social, dar nu vreau să vadă şcoala ca o modalitate în această fază de a învăţa pentru o notă care să-i aducă nişte ban”, a spus ministrul

Daniel David i-a rugat pe toţi elevii „să înţeleagă că cei care au nevoie să fie ajutaţi social vor fi ajutaţi. Meritul va fi definit ca merit, iar cei care sunt foarte performanţi pe olimpiade naţionale şi internaţionale vor primi ca premiu mai mult decât au primit până acum

UPDATE Trei tipuri de burse

„În zona elevilor, în privinţa burselor, nu schimbăm doar bugetul. În zona elevilor trebuie să schimbăm sistemul de burse. Noi avem un sistem de burse în acest moment care are o varietate de burse – burse de merit, burse de rezilienţă, burse sociale, burse tehnologice, un sistem foarte complex pe care nu-l vezi în alte ţări. Ce vreau să propun? Simplu şi direct spus, ţinând cont de ce vezi în alte ţări şi de cât îşi permite ţara în acest moment. Trei tipuri de bursă”, a spus ministrul.

Daniel David a precizat că prima categorie este bursa de merit.

„Meritul va fi definit ca merit, adică maxim 15% dintr-o clasă cu nota minimă 9. Nu mai mult de 15%. Acum avem, prin lege, minim 30% cu nota limită 9,50, dar dacă toţi copiii dintr-o clasă au 9,50 toţi primesc bursă şi la 30% ajungem la 90% sau la 100% dacă sunt toţi, ceea ce nu este obişnuit”

Cea de-a doua categorie va fi bursa socială, care „va fi foarte bine gândită pentru a merge spre copiii care au nevoie să fie ajutaţi să vină la şcoală”, care au probleme economice, care sunt în zona de risc, sunt persoane dezavantajate.

Cea de-a  treia categorie, „bursele tehnologice” vor fi „pentru copiii care sunt în şcoli profesionale, care lucrează în parteneriat cu diverse companii, cu diverse firme”, a explicat ministrul Educaţiei.

Ministrul a precizat  vor fi menţinute premiile pentru olimpici şi pentru performanţele foarte mari.

„Şi chiar vom creşte uşor premiile, pentru că, uite, spre exemplu, vreau ca pentru o olimpiadă internaţională, dacă ai luat menţiune, să poţi să-ţi acoperi prin acel premiu o bursă de merit în fiecare lună. Mi se pare un lucru corect. În acest moment, de exemplu, premiile pentru olimpiadele internaţionale variază undeva între 4.000 de euro şi 1.000 de euro şi pe lângă asta mai iei şi o bursa în fiecare lună. Nu mai putem susţine acest sistem”

Știrea inițială

Banii o să-i aducem pe termen lung și scurt. Pe viitor trebuie să aducem oameni”, a spus ministrul Educaţiei.

Daniel David a precizat că „în Educaţie şi Cercetare nu avem de disponibilizat oameni şi nu modificăm salarii”.

„Țara se află într-o situaţie de criză”

Daniel David  a mai declarat că  România se află într-o situaţie de criză și a subliniat  că măsurille anunțate de premier vor fi luate cu respectarea principiul raţionalităţii şi principiului decenţei:

„Vom implementa aceste măsuri pentru că ţara se află într-o situaţie de criză”.

 Ministrul a mai spus, în același  briefing, desfășurat la Guvern, că „în acest acest moment, văd pentru Educație un moment zero”.

Daniel David a vorbit și despre salarizarea în învățământ:

„Pe termen mediu, punctul de raportare pentru debutant trebuie să fie salariul mediu pe economie”

 Ministrul a detaliat una dintre măsurile care vor fi luate.

„În norma didactică, creștem numărul de ore” a spus ministrul, care a vorbit de o creștere de două ore.

„Bursele le dăm cât timp sunt la școală, nu și în vacanțe”

Daniel David a atins și subiectul anomaliilor în zona burselor.

David spune că actualul sistem de burse nu promovează performanța. FOTO Captură video Gov.ro

 Bugetul pentru burse a crescut enorm în ultimii ani. Este un sistem de burse care nu se exprimă în performață. Evident că fondul de burse scade. Deși scade, este mai mare decât în 2022. Bursele le dăm cât timp sunt la școală, nu și în vacanțe”,  a spus ministrul. 

 Știre în curs de actualizare

Primul lot al autostrăzii Craiova-Filiași, secțiune a drumului de mare viteză Craiova – Târgu Jiu, adjudecat.

0

Primul lot al autostrăzii Craiova-Filiași are constructor desemnat, anunță Ministerul Transporturilor. Asocierea turco-română OZALTIN INSAAT TICARET VE SANAYI A.S. (lider) – STRADE BAUUNTERNEHMUNG SRL – INFRAVIS S.R.L. (Turcia – Romania) are la dispoziție 10 luni pentru perioada de proiectare și 24 de luni pentru faza de execuție (total 34 de luni).

Contractul, în valoare de 1,426 miliarde lei (fără TVA), este finanțat prin Programul Transport PT 2021 – 2027.

Pe traseu vor fi construite inclusiv:

  • 1 nod rutier (Craiova Nord), care va asigura conexiunea cu DN65F,
  • 1 pasaj (peste DEx12),
  • 2 viaducte (peste nodul Valea Ursoaia),
  • 2 parcări de scurtă durată (dotate cu câte 8 locuri destinate încărcării autoturismelor electrice).

Contractul pentru construcția acestui nou lot de autostradă va putea fi semnat în termen de 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații.

Drumul de mare viteză Craiova – Târgu Jiu (110 km) este compus din 6 loturi. Între Craiova și Filiași drumul va avea profil de autostradă iar între Filiași și Târgu Jiu, drumul va avea profil de Drum Expres.

Lotul 4 al acestui proiect va face translația de la profilul de autostradă la cel de drum expres.

Alexandru Nazare se declară „optimist” în privința ratingului Fitch: „Creșterea TVA la 21%, o măsură credibilă”

0

Ministrul Finanțelor Publice, liberalul Alexandru Nazare, spune joi că măsura creșterii cotei generale de TVA la 21% este una „credibilă” și se declară optimist în ceea ce privește evaluarea agenției de rating Fitch din luna august.

„Comisia Europeană consideră creșterea la 21% o măsură credibilă având în vedere deficitul de încredere pe care l-am acumulat (…) Negocierile cu Comisia s-au purtat cu multe luni înainte (…) opțiunile Comisiei trimise într-o adresă scrisă pe 2 iulie au fost clare, priveau atât impactul bugetar, ponderea în PIB pentru fiecare tip de măsură pe care ei o consideră validă. (…) În discuțiile inițiate de mine după ce am preluat portofoliul am constatat că acestea sunt variantele acceptate”, spune Nazare.

În ceea ce privește evaluarea agenției Fitch, ministrul Finanțelor s-a declarat „optimist”.

„Reprezentanții de la agențiile de rating, în speță Fitch, încep analiza asupra măsurilor noastre pentru evaluarea pe care o vor publica pe 15 august după 15 iulie. Eu sunt foarte optimist că, odată având în vedere validarea în Comisie de săptămâna viitoare, ne vom menține ratingul în privința Fitch”, adaugă oficialul.

Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax


CITEȘTE ȘI:

Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …

vezi toate articolele

Un singur tanc ucrainean a oprit ofensiva Rusiei pe motociclete în Sumî. Cum a fost posibil

0

La granița de nord-est a Ucrainei, unde harta frontului pare să se reconfigureze de la o săptămână la alta, un incident aparent izolat ar putea marca sfârșitul unei noi tentative ofensive ruse. În apropiere de satul Iablunivka, la doar 10 kilometri de granița cu Rusia, un tanc ucrainean a intervenit decisiv, împiedicând pătrunderea trupelor ruse în profunzimea regiunii Sumî.

Soldați ruși pe motociclete/FOTO:Profimedia

Operațiunea a avut loc la lumina zilei, în weekendul trecut. Un echipaj format din trei militari, aflat la bordul unui tanc T-64 sau T-72 din Brigada 1 Tancuri a armatei ucrainene, a deschis focul de la mică distanță asupra trupelor rusești. A urmat o retragere rapidă, protejată de un ecran de fum. A fost, potrivit mai multor surse, momentul-cheie al unei lupte care a durat aproape o lună.

50.000 de soldați ruși, blocați în fața unui sat

După ce au reușit să alunge trupele ucrainene din unele poziții din regiunea rusă Kursk, forțele ruse – estimate la aproximativ 50.000 de soldați, inclusiv trupe aeropurtate și marinari din brigăzile de elită – au traversat granița și au avansat în Sumî, cu obiectivul de a crea o zonă tampon și, eventual, de a amenința orașul Sumî, aflat la 35 km de linia frontului.

Ofensiva a fost însă oprită de o forță ucraineană formată din unități combinate provenind din cel puțin 10 brigăzi. Generalul Oleksandr Sîrski, comandantul suprem al armatei ucrainene, a declarat sâmbătă că, în zona Sumî, trupele ucrainene aplică „cu succes tactici de apărare activă” și au reușit să „rețină 50.000 de militari ruși”.

Motociclete în loc de blindate: strategia disperării

Un element aparte al acestei operațiuni îl constituie modul în care Rusia își trimite trupele în luptă. În locul blindatelor grele – pierdute cu miile de la începutul războiului –, tot mai multe unități rusești avansează pe motociclete, ATV-uri sau chiar pe jos. În regiunea Sumî, pierderile de tehnică grea au fost notabile prin absență: „Până acum, Rusia a pierdut vizibil un singur vehicul blindat MRAP”, nota recent un analist militar.

Grupul ucrainean de analiză Frontelligence Insight explică: „Ca platforme de asalt, motocicletele sunt fragile și rareori decisive. Dar în combinație cu sprijin din partea dronelor, artileriei și războiului electronic, pot deveni utile.” Costul redus – între 2.000 și 4.000 de dolari bucata – și profilul scăzut le fac greu de detectat. Variantele electrice sunt aproape silențioase pe timp de noapte.

Totuși, eficiența lor depinde de un factor esențial: coordonarea. Iar aceasta lipsește frecvent în rândul unităților rusești. Lipsa sprijinului aerian, a artileriei apropiate și a unei comenzi integrate face ca aceste trupe rapide, dar vulnerabile, să devină ținte ușoare pentru forțele ucrainene bine poziționate.

Tancul care a schimbat dinamica

În acest context, intervenția tancului ucrainean de lângă Iablunivka devine semnificativă. Departe de a fi o relicvă a războaielor de altădată, tancul s-a dovedit eficient tocmai împotriva forțelor ușor echipate, dar slab protejate.

Grupul Conflict Intelligence Team, favorabil Ucrainei, notează: „Deși există percepția că tancurile sunt depășite în războiul modern, continuă să existe exemple în care ele își păstrează relevanța.” Acesta a fost unul dintre ele.

Este încă prea devreme pentru a spune dacă ofensiva rusă din Sumî a fost complet oprită. Dar, cel puțin pentru această fază, o singură piesă de blindaj – operată cu precizie și hotărâre – a reușit să frâneze, poate chiar să anuleze, un plan ofensiv care a mobilizat zeci de mii de oameni.

Un fost primar „marionetă” pus de ruși la Lugansk a fost lichidat în urma unui atentat cu bombă

0

Manolis Pilavov, fostul „primar” pe care autoritățile ruse l-au numit în Luhansk și care a condus administrația de ocupație timp de nouă ani, a fost ucis de o explozie în centrul orașului ucrainean.

Explozia a avut loc joi, 3 iulie. FOTO Captură video

O explozie a cutremurat centrul orașului Lugansk în dimineața zilei de 3 iulie, potrivit publicației ucrainene Focus.ua.

Agenția de propagandă rusă TASS, care citează serviciile operaționale, scrie că fostul fostul „primar” al orașului Lugansk Manolis Pilavov a murit în urma incidentului.

Pilavov a condus administrația de ocupație din 2014 până în 2023.

Potrivit presei ruse, dispozitivul exploziv ar fi fost declanșat când Pilavov trecea prin zonă.

Până la ora 13:00, administrația de ocupație a raportat un mort și trei răniți ca urmare a unei explozii în centrul orașului Lugansk. Una dintre victime era în stare gravă.

Anchetă demarată de autoritățile ruse

Comitetul de anchetă al Federației Ruse a deschis o investigație cu privire la explozie.

Canalul Astra Telegram a transmis că explozia avut loc în apropierea muzeului local de istorie. MInstituția găzduia deschiderea unei expoziții dedicate așa-numitei Operațiuni Stream, în timpul căreia militarii ruși au încercat să intre în spatele soldaților ucraineni din zona Suzha din regiunea Kursk folosind o conductă de gaz.

Cine a fost Manolis Pilavov

În 2015, Serviciul de Securitate al Ucrainei l-a pus pe Manolis Pilavov pe lista celor căutați,  ca membru activ al unui grup armat ilegal.

În septembrie 2014, el a influențat locuitorii din Lugansk să „sprijine” așa-numita „Republică Populară Lugansk” și a participat la evenimente organizate de reprezentanții acesteia.

Armata Ucraină a lovit marți Luganskul ocupat

Amintim că în noaptea de 1 iulie, Forțele Armate ale Ucrainei au lovit Luganskul ocupat.

Șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Andriy Kovalenko, a raportat că logistica ocupanților a fost afectată, iar canalele de monitorizare Telegram au clarificat că atacul a fost efectuat asupra instalației de stocare a petrolului.

Manolis Pilavov a condus administrația de ocupație din Luhansk în perioada 2014-2023 FOTO Baza

Ucraina consideră că pretenţiile Rusiei asupra Luganskului şi a altor zone recunoscute internaţional ca aparţinând Ucrainei sunt nefondate şi ilegale, iar Kievul nu va recunoaşte niciodată suveranitatea Rusiei asupra acestor zone. Rusia afirmă că aceste teritorii fac acum parte din Rusia, se află sub umbrela sa nucleară şi nu vor fi niciodată returnate.

Regiunea a fost cucerită de Armata Roşie în 1920 şi a devenit parte a Uniunii Sovietice în 1922, ca parte a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.

Lugansk și regiunea învecinată Doneţk au fost în centrul conflictului care a izbucnit în 2014, după ce preşedintele ucrainean pro-rus de atunci a fost răsturnat de la putere în urma Revoluţiei „Maidan”, iar Rusia a anexat Crimeea. 

Lugansk se afla parţial sub controlul separatiştilor susţinuţi de Rusia din 2014. După izbucnirea războiului în februarie 2022, forţele ruse au reuşit să ocupe majoritatea regiunii în câteva luni. În urma contraofensivei din toamna lui 2022, ucrainenii au reuşit să recucerească unele zone, însă recent mai controlau doar câţiva kilometri pătraţi.

Rusia controlează 19% din teritoriul recunoscut internaţional ca aparţinând Ucrainei, și anume peste 70% din regiunile Doneţk, Zaporojia şi Herson, precum şi mici porţiuni din regiunile Harkov, Sumî şi Dnipropetrovsk.

În ultimele luni, Rusia a ocupat în total 950 de km pătraţi din Dnepropetrovsk, 200 de km pătraţi din Sumî şi controlează în prezent – potrivit hărţii online creată de analiștii ucraineni  Deep State, bazate pe surse deschise – 113.588 de km pătraţi din teritoriul ucrainean, potrivit  Reuters.

Și-a înjunghiat soția și soacra, apoi a căzut de la balcon. Un român din Italia, arestat pentru tentativă de omor

0

Un bărbat de 35 de ani, originar din România și stabilit în Italia, a fost arestat pentru tentativă de omor după ce a înjunghiat soția și soacra sa, iar apoi a căzut de la etajul trei în timp ce încerca să le ajungă din urmă.

Un român din Italia, arestat pentru tentativă de omor FOTO: Arhivă

Un bărbat român în vârstă de 35 de ani, care locuiește în Casarano, provincia Lecce, Italia, a fost arestat pentru tentativă de omor după ce și-a atacat soția și soacra. Incidentul s-a încheiat dramatic când agresorul a căzut de la balcon în timp ce încerca să le urmărească.

Totul a început după ce soția românului i-a spus că dorește să se despartă de el și i-a cerut să se întoarcă în România. Bărbatul s-a enervat și a luat o foarfecă cu care a atacat mai întâi soacra sa. Aceasta a reușit să scape, fugind într-un bloc de apartamente din apropiere. Apoi, agresorul s-a repezit asupra partenerei sale, lovind-o cu mai multe cuțite la umeri, brațe și cap. Femeia, la fel ca mama ei, a reușit să se adăpostească în dormitor, baricadându-se acolo, potrivit relatărilor din La Repubblica.

Căderea de la balcon și intervenția medicală

Bărbatul a încercat să ajungă la femeia baricadată, folosind balconul, dar a alunecat și a căzut de la etajul trei al clădirii. Impactul l-a rănit grav, suferind multiple fracturi, astfel că a fost transportat de urgență la spital pentru îngrijiri medicale.

Violențe ascunse ani de zile

Ancheta a scos la iveală că agresiunile bărbatului durau de mai mulți ani, însă victimele nu le raportaseră niciodată, de teamă să nu fie supuse unor represalii. Mărturiile soției și ale soacrei, împreună cu fotografiile probe, au fost decisive pentru decizia judecătorilor italieni de a dispune arestarea preventivă a bărbatului. Această decizie i-a fost comunicată românului în timp ce acesta încă se afla în spital.

În ordinul de arestare, judecătorul a subliniat brutalitatea extremă a atacului și pericolul unor noi agresiuni dacă bărbatul ar fi fost lăsat liber. Românul urmează să fie transferat în penitenciar imediat după externare.