Universitatea din Edinburgh a beneficiat financiar de pe urma sclaviei transatlantice şi a servit drept refugiu pentru savanţii care au dezvoltat teorii rasiste în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, potrivit unei noi analize.

Analiza, comandată în 2021 şi publicată duminică, a descoperit că această universitate a profitat de pe urma sclaviei prin donaţii individuale către fonduri care au finanţat burse de studiu, catedre şi stagii de instruire, scrie Agerpres.

Donaţiile proveneau din profiturile obţinute de persoane fizice şi de industrii implicate în sclavie prin cultivarea, producţia şi vânzarea de mărfuri coloniale, precum tutun, zahăr şi bumbac.

Universitatea Edinburgh a urmat astfel exemplul altor universităţi din Regatul Unit care au recunoscut în ultimii ani legăturile lor istorice cu sclavia, printre aceste instituţii numărându-se Universitatea Glasgow, Universitatea Bristol şi Universitatea Cambridge.

Înfiinţată în 1583, Universitatea Edinburgh deţine 15 fonduri istorice asociate cu sclavia africană şi 12 asociate cu colonialismul britanic în India, Singapore şi Africa de Sud. Unele dintre acestea sunt încă active, a precizat noua analiză.

„Nu putem avea o memorie selectivă despre trecutul nostru, concentrându-ne doar pe realizările istorice care ne fac să ne simţim mândri”, a declarat rectorul Universităţii Edinburgh, Peter Mathieson. „Este corect să abordăm şi complexităţile acestui trecut”, a adăugat el.

Raportul menţionează că între 1750 şi 1850, Universitatea Edinburgh a servit drept „refugiu” pentru profesori şi absolvenţi care promovau ideile inferiorităţii africane şi care au jucat „un rol disproporţionat” în dezvoltarea pseudo-ştiinţelor rasiale care justificau sclavia şi expansiunea colonială.

Printre recomandările raportului se numără crearea unui centru comunitar şi de cercetare axat pe combaterea rasismului, colonialismului şi violenţei împotriva persoanelor de culoare, precum şi măsuri pentru a aborda subreprezentarea angajaţilor şi studenţilor de culoare, disparităţile în acordarea diplomelor şi sistemele de sprijin pentru cei care se confruntă cu rasismul.

La fel ca universităţile, şi alte instituţii importante din Regatul Unit, precum Biserica Anglicană şi Banca Angliei, au început să recunoască modul în care au beneficiat de pe urma nedreptăţilor generate de sclavie.

Unii activişti şi cercetători au criticat aceste eforturi, considerându-le în mare parte simbolice, argumentând că un angajament real pentru remedierea nedreptăţilor istorice necesită reparaţii semnificative, nu doar recunoaşteri şi rapoarte.

Apelurile pentru reparaţii financiare au câştigat teren, dar şi reacţiile negative împotriva acestora au crescut la rândul lor, criticii afirmând că instituţiile moderne nu ar trebui să fie trase la răspundere pentru greşelile comise în trecut de-a lungul istoriei.

Guvernul Chinez anunţă plata unei alocaţii anuale de aproximativ 420 de euro pentru un copil, pe o perioadă de trei ani, cu scopul de a relansa natalitatea. Numărul locuitorilor Chinei a scăzut al treilea an la rând în 2024.

Valoarea alocaţiei – care se plăteşte în anumite condiţii – va fi de 3.600 de yuani (aproximativ 420 de euro), au stabilit Guvernul chinez şi Partidul Comunist Chinez (PCC, unic), anunţă televiziunea de stat CCTV.

„Este vorba despre o măsură naţională majoră vizând să îmbunătăţească starea de bine a populaţiei. Acest lucru asigură un ajutor financiar familiilor din întreaga ţară în vederea reducerii costului educaţiei copiilor”, potrivit CCTV.

Tot în încercarea de a combate criza demografică, Chen Songxi, membru al Comitetului Național al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez (CPPCC), a propus la începutul lui 2025 reducerea vârstei legale pentru căsătorie la 18 ani.

În prezent, vârsta legală pentru căsătorie în China este de 22 de ani pentru bărbați și 20 de ani pentru femei, una dintre cele mai ridicate din lume, comparativ cu majoritatea țărilor dezvoltate, unde vârsta legală este de 18 ani.

Chen a subliniat că reducerea vârstei legale pentru căsătorie la 18 ani ar putea contribui la „creșterea bazei de fertilitate a populației” și ar putea elibera „potențialul reproductiv” al tinerelor cupluri. 

China a înregistrat în 2024 9,54 de milioane de naşteri – reprezentând jumătate din numărul naşterilor din 2016.

Numărul locuitorilor Chinei a scăzut al treilea an la rând în 2024, iar, potrivit unor proiecții ONU, populația ar putea să scadă de la 1,4 miliarde de locuitori, în prezent, la 800 de milioane până în 2100.

Președinte american Donald Trump a declarat luni că este „foarte dezamăgit” de omologul său rus, Vladimir Putin, și că va reduce semnificativ termenul inițial de 50 de zile acordat Rusiei pentru ajungerea la un acord de pace, stabilind un nou termen de 10-12 zile, relatează Fox News.

„Voi stabili un nou termen, de aproximativ 10 sau 12 zile de azi înainte,” a declarat Trump jurnaliștilor aflați în Scoția. „Nu există niciun motiv să mai așteptăm. Inițial am acordat 50 de zile, am vrut să fiu generos, dar nu vedem niciun progres.”

Trump anunțase pentru prima dată termenul de 50 de zile pe 14 iulie, în timpul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Washington. Scurtarea acestuia la 12 zile înseamnă practic înjumătățirea calendarului propus.

„Sunt dezamăgit de președintele Putin, foarte dezamăgit,” a spus Trump. „Va trebui să reevaluăm situația și să reduc acel termen, pentru că, sincer, cred că deja știu răspunsul.”

Declarațiile vin la câteva ore după ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei, utilizând peste 300 de drone și rachete. Forțele aeriene ale Ucrainei au fost puse în alertă, iar Polonia a anunțat că și-a ridicat avioanele de luptă ca măsură de precauție.

Atac aerian masiv asupra Ucrainei

Potrivit autorităților ucrainene, în dimineața zilei de luni, Rusia a lansat 324 de drone de atac și diversiune de tip Shahed, patru rachete de croazieră H-101 și trei rachete hipersonice H-47M2 Kinjal.

Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au anunțat că au doborât 309 dintre drone și două dintre rachetele de croazieră. Totuși, alte două rachete și 15 drone au reușit să lovească ținte în trei regiuni. Se pare că toate cele trei rachete Kinjal nu și-au atins țintele.

Atacurile au vizat capitala Kiev, precum și regiunile Hmelnițki (la vest) și Kirovograd (la sud de capitală). Cel puțin cinci persoane au fost rănite la Kiev, inclusiv o fetiță de doi ani, dar autoritățile nu au confirmat decese până la acest moment.

Trump: „Am vorbit de cinci ori despre o înțelegere, dar apoi urmează atacuri”

Președinte american a reiterat că a avut numeroase discuții cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina, însă eforturile nu au dat rezultate.

„Cred că am discutat de cinci ori despre o posibilă înțelegere. Și de fiecare dată, după ce credeam că am ajuns undeva, președintele Putin lansează din nou rachete asupra unui oraș precum Kiev, iar oamenii mor – inclusiv în aziluri sau pe stradă,” a spus Trump. „Asta nu e o cale spre pace. Vom vedea ce urmează.”

Zelenski: „Scutul nostru aerian se întărește”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat eficiența sistemului de apărare aeriană al țării, dar a recunoscut că unele rachete și drone au reușit să lovească ținte.

„Apărarea noastră împotriva dronelor Shahed a funcționat bine – zeci au fost doborâte. Au fost interceptate și câteva rachete, dar nu toate,” a declarat Zelenski într-un mesaj publicat pe platforma X (fostul Twitter). „Consolidăm în mod constant scutul aerian al Ucrainei, iar săptămâna aceasta voi avea noi discuții cu partenerii noștri privind sprijinul necesar.”

Zelenski a mai adăugat că eforturile sunt în curs pentru a acoperi deficitul de finanțare legat de producția de drone și apărare antiaeriană, subliniind importanța unei înțelegeri clare între Ucraina și aliații săi.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a elogiat luni pragmatismul preşedintelui SUA, Donald Trump, cu privire la Ucraina, dar a insistat asupra condiţiilor Moscovei pentru încheierea războiului.

„Preşedintele Trump este un lider pragmatic, nu vrea niciun fel de război şi, spre deosebire de predecesorul său în funcţie (Joe) Biden, spre deosebire de actualele elite europene, este deschis la dialog”, a afirmat Lavrov într-un discurs susţinut în cadrul unui forum al tinerilor desfăşurat la Solnecinogorsk, un oraş satelit al Moscovei, situat la nord-vest de capitala rusă, scrie Agerpres.

Dialogul actual între Moscova şi Washington „demonstrează că încă mai există oameni rezonabili în Occident”, a spus ministrul rus, adăugând că „aceşti oameni beneficiază de un sprijin (popular) considerabil, lucru demonstrat de evoluţiile din Statele Unite”.

Lavrov susţine că Rusia „a pledat întotdeauna pentru dialog, chiar şi în vremurile cele mai dificile”, evocând că dialogul dintre Moscova şi Occident nu a fost întrerupt nici măcar în timpul Războiului Rece.

„Mi se pare foarte important să subliniez astăzi că în timpul Războiului Rece exista un respect reciproc. Acum acest lucru nu mai există. Europa pur şi simplu a înnebunit, altfel nu pot spune”, a declarat ministrul rus de externe.

O astfel de poziţie comportă riscul „unui mare război” pentru Europa, a avertizat totodată şeful diplomaţiei ruse, potrivit căruia până şi în perioada existenţei URSS „dialogul se dezvolta şi permitea taberelor adverse să înţeleagă mai bine intenţiile una alteia. Acest instinct s-a pierdut în Europa”, consideră Lavrov, citat de publicaţia The Moscow Times.

În opinia sa, aceasta are legătură în mare măsură cu lupta elitelor europene de a se menţine la putere, lucru pentru care nu ezită să cheltuiască „sute de miliarde de euro” pentru a ucide soldaţi ruşi şi a „promova atentate împotriva jurnaliştilor, instalaţiilor energetice şi infrastructurii critice”.

„Europa face toate acestea cu un singur scop, acela de a-i utiliza pe ucraineni drept carne de tun, astfel încât Rusia să nu mai fie un concurent”, a afirmat ministrul rus.

În acelaşi timp, Lavrov a insistat asupra a ceea ce Moscova consideră că sunt „cerinţe legitime” privind asigurarea securităţii sale, în special „neaderarea Ucrainei la NATO şi niciun fel de extindere a Alianţei Nord-Atlantice în general”.

Condițiile puse de Lavrov

„Şi, bineînţeles, recunoaşterea realităţilor stabilite în Constituţia noastră”, a adăugat ministrul rus, referindu-se la suveranitatea Rusiei asupra peninsulei Crimeea şi a celor patru regiuni ucrainene anexate în 2022 (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), menţionând că aceasta este „o condiţie care nu admite alternativă”.

În discursul său, Lavrov a deplâns faptul că, pentru prima oară în istoria sa, Rusia poartă un război fără niciun fel de aliat, conform The Moscow Times. Asta deşi Moscova beneficiază direct de sprijinul Coreei de Nord, care, în afară de armament şi muniţii, i-a trimis şi efective de mii de soldaţi cu ajutorul cărora a expulzat forţele ucrainene din regiunea rusă Kursk, iar la ora actuală diferite oficialităţi ruse susţin că soldaţi nord-coreeni vor lupta şi în Donbas (estul Ucrainei).

În plus, chiar dacă nu direct, Rusia este ajutată în acest război de China şi Iran, cele trei ţări fiind principalele sale aliate.

„Rusia luptă singură împotriva întregului Occident. În Primul Război Mondial, în Al Doilea Război Mondial, am avut aliaţi. Acum nu mai avem aliaţi pe câmpul de luptă. Prin urmare, trebuie să ne bazăm pe noi înşine. Nu trebuie să permitem nicio slăbiciune sau neglijenţă”, le-a transmis Lavrov tinerilor adunaţi la forumul din Solnecinogorsk.

Referitor la preşedintele american Donald Trump, care ar fi promis Kremlinului „un târg generos” cuprinzând relaxarea sancţiunilor şi recunoaşterea anexării Crimeii, ministrul rus de externe a declarat că liderul de la Casa Albă acţionează ghidat de „uzul raţiunii„, potrivit The Moscow Times.

Intenţia lui Trump de a „ceda” preşedintelui rus Vladimir Putin mai multe regiuni ucrainene a fost menţionată şi de şefa diplomaţiei austriece Beate Meinl-Reisinger într-un interviu acordat la sfârşitul săptămânii trecute mai multor media internaţionale, conform agenţiei de presă ucrainene Ukrainski Nationalni Novini (UNN).

În cadrul „planul său iniţial de pace”, preşedintele SUA a propus ca Rusiei să-i fie cedate „mai multe regiuni din estul Ucrainei şi Crimeea„. În acelaşi timp, Trump i-a transmis clar lui Putin că Ucraina nu „are ce să caute” în NATO. Cu toate acestea, în pofida tuturor acestor propuneri, Putin continuă războiul, a subliniat Meinl-Reisinger în interviul publicat sâmbătă de Bild şi preluat de agenţia de presă UNN.

Kievul caută de mult pacea, în schimb Kremlinul doreşte continuarea acţiunilor militare. Dacă Putin ar fi vrut cu adevărat să pună capăt acestui război, s-ar fi aşezat demult la masa negocierilor, a apreciat şefa diplomaţiei austriece, potrivit media citate.

Ultimatumul lui Trump

Președintele SUA, Donald Trump, declară luni că se gândește să scurteze perioada de 50 de zile pe care i-a acordat-o președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, înainte de a impune taxe vamale de până la 100% asupra Rusiei și partenerilor săi comerciali.

„Sunt dezamăgit de președintele Putin, foarte dezamăgit de el, așa că va trebui să analizăm situația și voi reduce perioada de 50 de zile pe care i-am acordat-o la un număr mai mic, pentru că cred că știu deja răspunsul”, a declarat Trump, vorbind în Turnberry, Scoția, potrivit Politico.

Trump i-a dat ultimatumul lui Putin la începutul lunii iulie, avertizând că potențialele sancțiuni economice împotriva Moscovei și a partenerilor săi comerciali ar fi devastatoare dacă conflictul nu ar înceta până la începutul lunii septembrie. „Credeam că am rezolvat problema de nenumărate ori, iar apoi președintele Putin iese și începe să lanseze rachete asupra unor orașe precum Kiev și ucide o mulțime de oameni într-un azil de bătrâni sau altundeva”, a adăugat Trump luni, potrivit Mediafax.

Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, critică dur modul în care Comisia Europeană a gestionat acordul comercial recent cu Statele Unite.

„A apărut o nouă dovadă că la Bruxelles este nevoie urgentă de schimbarea conducerii. Comisia condusă de von der Leyen a provocat daune grave economiei europene în ultimii ani, iar totul a fost agravat de bâlbâielile în domeniul vamal. Comisia Europeană ar fi trebuit să reducă de patru ori tarifele vamale față de Statele Unite încă din ianuarie, iar dacă ar fi făcut acest lucru, ar fi putut fi evitată o nouă lovitură puternică dată economiei europene”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook, scrie Mediafax.

Declarația vine în contextul în care președinta Comisiei Euorpene, Ursula Von der Leyen, și președintele american Donald Trump au anunțat un nou acord comercial între UE și SUA.

Inițiativa a stârnit critici și din partea altor lideri europeni, inclusiv de la Paris, unde oficialii au vorbit un acord „dezechilibrat”.

Duminică, Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord de principiu, conform căruia blocul comunitar va fi supus unor taxe vamale de 15% pentru majoritatea exporturilor sale, evitând astfel un război comercial.

O pată suspectă pe mâna lui Donald Trump, acoperită cu machiaj în timpul vizitei sale în Scoția, reaprinde speculațiile privind starea sa de sănătate.

În timpul recentei sale vizite oficiale în Scoția, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a fost surprins din nou cu o pată misterioasă pe dosul mâinii drepte, acoperită cu machiaj bronzant sau fond de ten. Pata este, însă, vizibilă în mai multe imagini de presă, şi naşte noi speculaţii privind starea de sănătate a lui Donald Trump, la doar câteva săptămâni după ce Casa Albă a recunoscut public că liderul american, în vârstă de 79 de ani, a fost diagnosticat cu „insuficiență venoasă cronică”.

Primele suspiciuni au apărut la începutul lunii, în cadrul unei apariții la Casa Albă, când o pată de pe mâna președintelui a generat îngrijorări privind posibile probleme de sănătate.

Într-o declarație ulterioară, secretarul de presă Karoline Leavitt a explicat că președintele observase „o ușoară umflare la nivelul membrelor inferioare”, motiv pentru care a fost supus unor investigații medicale amănunțite.

„Examinarea a inclus ecografii bilaterale ale picioarelor, care au evidențiat o insuficiență venoasă cronică”, a transmis apoi Karoline Leavitt, care a ținut să sublinieze că aceasta este o afecțiune comună la persoanele în vârstă și că nu au fost detectate semne de tromboză venoasă profundă sau alte probleme arteriale. „Președintele este, per ansamblu, într-o stare excelentă de sănătate”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

Totuși, machiajul folosit pentru a ascunde leziunea vizibilă a fost remarcat de jurnaliști pe tot parcursul vizitei lui Trump în Scoția, unde s-a întâlnit cu figuri importante, precum premierul britanic Keir Starmer și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar forma circulară și ușor ridicată a zonei acoperite a ridicat noi întrebări privind afecțiunea de care suferă șeful de stat american, scrie DailyMail.

Casa Albă confirmă diagnosticul, dar minimalizează boala

O declarație recentă a medicului Casei Albe, dr. Sean Barbarella, susține că președintele a prezentat „umflături ușoare” în zona picioarelor, iar diagnosticul a fost confirmat în urma analizelor vasculare.

Afecțiunea confirmată de Casa Albă, insuficiența venoasă cronică, este cauzată de deteriorarea venelor picioarelor, ceea ce duce la o circulație deficitară a sângelui către inimă. Potrivit Cleveland Clinic, boala afectează aproximativ 5% din populația adultă și devine mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă. Printre simptome se numără umflăturile, crampele, mâncărimile și modificările pielii la nivelul membrelor inferioare.

Această problemă poate evolua spre sindrom posttrombotic, în special la pacienții care au suferit în trecut o tromboză venoasă profundă, o complicație care poate apărea în decurs de un an sau doi de la formarea unui cheag de sânge.

Deși Donald Trump continuă să proiecteze o imagine de forță și vitalitate (recent Casa Albă distribuia chiar o fotografie cu el în postura de Superman), răspunzând pe larg întrebărilor jurnaliștilor și participând activ la evenimente, episodul din Scoția readuce în prim-plan întrebările legate de vârsta și condiția fizică a liderului american.

Președintele, care a devenit cel mai în vârstă lider învestit în funcție, la 78 de ani, a criticat adesea sănătatea predecesorului său, Joe Biden, acum în vârstă de 82 de ani, pe care l-a numit recent „un cadavru decrepit”. Mai mult, săptămâna trecută, Donald Trump a lansat o anchetă privind o presupusă mușamalizare legată de utilizarea unui autopen de către Biden, acuzând lipsa de transparență a acestuia.

Totodată, el pare hotărât să arate că este apt din punct de vedere fizic, în ciuda unui diagnostic care, potrivit experților, necesită monitorizare regulată și eventuale schimbări ale stilului de viață.

După aproape șapte decenii de neutralitate constituțională, Austria începe să se întrebe dacă acest statut mai este suficient într-o lume în care războiul a revenit pe continent. Declarațiile recente ale ministrului de Externe, Beate Meinl-Reisinger, publicate într-un interviu pentru cotidianul german Die Welt, deschid una dintre cele mai sensibile dezbateri din politica austriacă de după 1955: ar trebui țara să ia în considerare aderarea la NATO?

Neutralitatea Austriei nu este o alegere simbolică sau o simplă tradiție diplomatică – ea este ancorată în Constituție, ca rezultat direct al negocierilor postbelice. În schimbul retragerii trupelor străine și a recunoașterii suveranității statului austriac, Uniunea Sovietică a impus această condiție, acceptată de celelalte trei puteri aliate – SUA, Marea Britanie și Franța. Ecourile acelui compromis istoric, bazat pe promisiuni reciproce de neamestec și respect al integrității teritoriale, rezonează astăzi amar, într-o Europă unde Ucraina – și ea beneficiară a unor „garanții” occidentale – sângerează în fața agresiunii ruse.

„Neutralitatea, de una singură, nu ne va proteja,” a spus ministrul Meinl-Reisinger, răspunzând la o întrebare despre apelul directorului Academiei Diplomatice din Viena, Emil Brix, privind o posibilă candidatură a Austriei la NATO. „Ceea ce ne protejează, în acest context de insecuritate globală și agresivitate crescândă din partea Rusiei, este investiția în propriile capacități de apărare, dar și în parteneriate.”

Neutralitatea austriacă, reinterpretată în ultimii ani

Este o poziție prudentă, dar fermă. Austria nu are, în acest moment, nici sprijin politic în parlament, nici susținere populară suficientă pentru a lansa un demers oficial de aderare la Alianță. Dar faptul că subiectul este pus pe agendă denotă o schimbare de paradigmă – una vizibilă deja în cazul altor state anterior neutre, precum Finlanda și Suedia, care au făcut pasul decisiv spre NATO după invazia Ucrainei.

Ministrul austriac avertizează și asupra unui pericol psihologic: „Să credem că, dacă nu supărăm pe nimeni, nimeni nu ne va răni, este o naivitate. Lumea nu mai funcționează după astfel de iluzii.”

Neutralitatea austriacă a fost deja reinterpretată în ultimii ani, mai ales prin participarea la programul NATO Partnership for Peace (PfP) și prin implicarea în misiuni militare internaționale în Balcani, Afganistan sau în cooperări operaționale. În februarie, Comandamentul Forțelor Aliate din Brunssum (JFCBS) a recunoscut oficial contribuția de 30 de ani a Austriei la aceste misiuni multilaterale, semn că granițele neutralității sunt mai flexibile decât par pe hârtie.

Cu toate acestea, în discursul public din Austria persistă ideea că implicarea directă într-o alianță militară ar aduce mai multe riscuri decât avantaje. Dar și aici, contextul se schimbă: războiul din Ucraina devine din ce în ce mai brutal, iar costurile umane pentru Rusia cresc.

„La un moment dat, sicriile se vor aduna în Rusia și nu va mai exista cale de întoarcere,” a spus Beate Meinl-Reisinger, referindu-se la pierderile armatei ruse și la presiunea internă care se acumulează, în ciuda propagandei de stat.

Ministrul a mai afirmat că Vladimir Putin a ignorat oportunități de compromis oferite „pe tavă”, inclusiv de președintele american Donald Trump, care i-ar fi propus, potrivit unor surse, concesii teritoriale în estul Ucrainei și în Crimeea. Dar Kremlinul, susține ea, pariază totul pe intensificarea brutală a războiului.

Într-un interviu recent, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a numit decizia sa de a adera la NATO „o chestiune de supraviețuire”. „A rămâne în afara NATO ar fi însemnat să stăm goi, afară, la minus 20 de grade,” a spus el. Răspunsul Finlandei și al Suediei reflectă poate o întrebare care începe să se contureze și la Viena: mai este neutralitatea un scut credibil într-o lume unde granițele se negociază cu tancul?

După săptămâni de negocieri tensionate între oficialii de top în materie de comerț, Uniunea Europeană și Statele Unite au ajuns, în cele din urmă, la un acord-cadru. Înțelegerea vine chiar înaintea noii runde de discuții dintre Washington și Beijing privind tarifele vamale.

A fost nevoie de o întâlnire față în față între președintele SUA, Donald Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen pentru a debloca negocierile și a ajunge la acest compromis,relatează BBC.

Războiul comercial dintre SUA și UE s-a încheiat practic odată cu semnarea unui acord privind tarifele vamale. Totuși, pe măsură ce se așterne liniștea, un lucru devine tot mai evident: în ciuda haosului, acest acord reprezintă o victorie clară pentru fostul președinte american Donald Trump – și o înfrângere dureroasă pentru o Uniune Europeană slăbită, scrie The Telegraph.

Acordul e simplu: SUA și UE au convenit asupra unei taxe vamale unice de 15% aplicabile exporturilor europene către piața americană. În același timp, UE s-a angajat să cumpere masiv produse din SUA. În contextul în care exista amenințarea unor taxe de 30%, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pare să fi avut puține opțiuni. Un război comercial de amploare ar fi fost devastator pentru o economie europeană deja prinsă într-un cerc vicios al stagnării.

Desigur, o taxă de 15% e mai bună decât una de 30%. Însă, oricât ar încerca susținătorii integrării europene să prezinte acordul într-o lumină favorabilă, realitatea e că Trump a reușit să obțină o victorie importantă, așa cum chiar el ar fi spus: „a dat lovitura”.Acordul va avea consecințe majore asupra comerțului transatlantic și va aduce venituri semnificative la bugetul SUA. Exporturile europene către America se ridică la peste 500 de miliarde de euro anual, iar UE are un excedent comercial de 198,2 miliarde de euro. Chiar dacă exporturile vor scădea ușor din cauza noilor tarife, SUA vor încasa miliarde.

Este un tipar care s-a repetat în cazul altor acorduri negociate de președintele Donald Trump: implicarea sa directă a fost decisivă, chiar și în condiții în care șansele păreau reduse.

Miza este considerabilă pentru ambele părți, întrucât UE consideră relația comercială transatlantică drept „cea mai mare relație bilaterală de comerț și investiții din lume”.

Administrația Trump a salutat acordul ca pe o victorie importantă – și, în multe privințe, chiar este. Cu toate acestea, nu poate fi considerat un eșec total pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Întreaga presă europeană îl laudă pe președinte pentru modul în care a negociat în numele americanilor”, a declarat vicepreședintele JD Vance într-o postare pe rețeaua X. „Mâine, presa americană va titra probabil: «Donald Trump a obținut doar 99,9% din ce a cerut»”, a adăugat el, într-o notă ironică.

UE taxată mai mult decât Marea Britanie

Pentru UE, vestea bună este că exportatorii europeni vor plăti un tarif de 15% la intrarea pe piața americană, față de 30%, cât fusese propus inițial. Cu toate acestea, tariful rămâne semnificativ mai mare decât cel anterior și peste pragul de 10% de care beneficiază Regatul Unit.

Totuși, Bruxelles-ul subliniază că noua cotă redusă se aplică multor exporturi-cheie. În plus, industria auto europeană evită un tarif global de 25% introdus în aprilie, fiind supusă unui tarif de 15% la importurile în SUA.

În schimb, Uniunea va elimina taxele vamale pentru o serie de produse americane, a declarat președintele Trump. Cu toate acestea, exporturile europene de oțel și aluminiu vor continua să fie taxate cu 50% la intrarea în SUA.

Pentru Trump, acordul survine la scurt timp după înțelegerea încheiată cu Japonia și consolidează poziția sa de negociator dur în politica comercială globală. Casa Albă estimează că noul acord cu UE va aduce încasări de circa 90 de miliarde de dolari la bugetul federal, pe baza volumelor comerciale de anul trecut.

De asemenea, Uniunea s-a angajat să achiziționeze energie și echipamente militare americane în valoare de sute de miliarde de dolari. Președintele Trump a declarat că investițiile europene în Statele Unite vor crește cu aproximativ 600 de miliarde de dolari, iar cheltuielile UE pe energie americană vor ajunge la 750 de miliarde.

Acordul este prezentat drept un moment de referință în relațiile dintre Washington și Bruxelles, dar negocierile nu au fost ușoare.

Ambele părți au adoptat o poziție dură, însă niciuna nu și-a dorit ca termenul limită de 1 august să fie depășit. UE a încercat să proiecteze imaginea unui partener ferm, pregătit să introducă măsuri de retorsiune.

Timp de ani de zile, președintele Trump a criticat practicile comerciale europene, pe care le consideră dezechilibrate. În 2024, Statele Unite au importat cu 236 de miliarde de dolari mai multe bunuri din UE decât au exportat în sens invers – o diferență pe care Trump o interpretează drept o pierdere netă pentru economia americană, deși realitatea economică este mai complexă.

O altă nemulțumire a Washingtonului vizează reglementările stricte impuse de UE – de la autovehicule la produse agroalimentare –, care, în opinia Casei Albe, îngreunează accesul firmelor americane pe piața europeană.

La anunțarea acordului, Ursula von der Leyen a recunoscut necesitatea unui echilibru: „Trebuie să reechilibrăm această relație. Avem un parteneriat comercial solid, dar vrem să îl facem mai sustenabil.”

Uniunea Europeană a intrat în aceste negocieri slăbită

Uniunea Europeană a intrat în aceste negocieri într-o poziție complicată: economia zonei euro se confruntă cu o creștere anemică, iar săptămâna trecută Banca Centrală Europeană a avertizat asupra unui climat internațional „excepțional de incert”.

În plus, dependența Europei de sprijinul militar american, în special în contextul războiului din Ucraina, a reprezentat o vulnerabilitate. Unii oficiali de la Bruxelles au exprimat temeri că președintele Trump ar putea condiționa în viitor sprijinul pentru Ucraina sau chiar prezența militară americană în Europa.

„UE s-a aflat într-o poziție slabă, din păcate. Nu avea multe opțiuni. Trump nu era dispus să cedeze și s-a acceptat o variantă de compromis. E o zi proastă pentru comerțul internațional, dar putea fi mult mai rău”, a declarat pentru BBC John Clarke, fost negociator comercial european.

Acest acord confirmă determinarea președintelui Trump de a reconfigura modul în care prima economie a lumii își gestionează relațiile comerciale. Iar UE, cu cele 27 de state membre și interese divergente, s-a dovedit un partener dificil.

Reacții în pricipalele state UE

Cancelarul german Friedrich Merz a salutat duminică acordul comercial dintre Statele Unite şi UE care prevede taxe vamale de 15% asupra exporturilor europene, dar industria primei economii a continentului se aşteaptă la pierderi importante. Roma a salutat, de asemenea, acordul, considerând că acesta evită un război comercial, dar rămâne prudentă, în aşteptarea detaliilor. În Franţa, opoziţia a denunţat înţelegerea la care au ajuns Donald Trump şi Ursula von der Leyen, relatează AFP.

Acest acord obţinut cu greu permite „evitarea unei escaladări inutile a relaţiilor comerciale transatlantice”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, în condiţiile în care Statele Unite sunt primul partener comercial al Germaniei.

„Am reuşit să ne păstrăm interesele fundamentale, chiar dacă mi-aş fi dorit mai multe facilităţi în comerţul transatlantic”, a adăugat el, declarându-se uşurat în special în cazul industriei auto, „unde taxele vamale actuale, care se ridică la 27,5%, vor fi aproape înjumătăţite, ajungând la 15%”. „Tocmai în acest domeniu, reducerea rapidă a taxelor vamale are o importanţă capitală”, a subliniat liderul primei economii europene.

Pe lângă industria auto, pilon al industriei germane, sectoarele chimic şi al maşinilor depind în mod special de exporturile către Statele Unite.

Cancelarul conservator şi-a exprimat în faţa Comisiei Europene „sprijinul total pentru negocierile care vor începe acum cu privire la detaliile acordului”.

Mai rezervat, ministrul german al finanţelor, Lars Klingeil, a declarat că ajungerea la o soluţie negociată cu Washingtonul este „un lucru bun într-o primă fază”. „Vom evalua acum rezultatul negocierilor şi repercusiunile sale asupra economiei şi ocupării forţei de muncă în Germania”, a adăugat el.

Industria germană, nemulțumită

Industria germană a început să facă calculele şi prevede „repercusiuni negative considerabile” pentru acest sector cheie al economiei germane, puternic orientat către export. „Lipsa unui acord privind exporturile de oţel şi aluminiu este o lovitură suplimentară”, subliniază BDI. UE se confruntă în prezent cu taxe vamale de 50% la exporturile de oţel către Statele Unite, dar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări că s-a ajuns la un compromis cu Donald Trump. „Între noi, taxele vamale vor fi reduse şi va fi instituit un sistem de cote”, a declarat ea. Preşedintele american a asigurat însă că lucrurile vor rămâne „aşa cum sunt”.

Industria chimică germană consideră „prea mari” taxele vamale de 15%. „Când te aştepţi la un uragan, te bucuri de o simplă furtună. S-a evitat o nouă escaladare. Cu toate acestea, preţul de plătit este ridicat pentru ambele părţi”, a reacţionat într-un comunicat federaţia VCI din industria chimică, care reprezintă giganţi industriali precum Bayer sau BASF.

Federaţia Germană a Comerţului Exterior (BGA) a vorbit despre un „compromis dureros”, cu un nivel al suprataxelor care reprezintă o „ameninţare existenţială” pentru multe întreprinderi.

Unul dintre cei mai influenţi economişti ai ţării, Clemens Fuest, a calificat acordul anunţat drept „o umilinţă pentru UE, care reflectă dezechilibrul de putere”. „Europenii trebuie să se trezească, să se concentreze mai mult pe puterea lor economică şi să-şi reducă dependenţa militară şi tehnologică faţă de Statele Unite”, a scris el pe X.

Italia, prudentă

La fel ca Berlinul, Roma a salutat duminică seara acordul comercial, considerând că acesta evită un război comercial, dar rămâne prudentă în aşteptarea detaliilor. „Acordul dintre UE şi Statele Unite pune capăt unei perioade de incertitudine şi evită un război comercial. Vom examina toate detaliile”, a scris pe X Antonio Tajani, şeful diplomaţiei italiene.

Acelaşi ton a fost adoptat şi de şefa guvernului, Giorgia Meloni, aflată în vizită în Etiopia pentru un summit al ONU privind securitatea alimentară. „Consider că este pozitiv faptul că s-a ajuns la un acord, dar până nu văd detaliile, nu pot formula o concluzie mai bună”, a declarat ea la Addis Abeba, citată de presa italiană.

Opoziția din Franța denunță acordul

Partidele de opoziţie de stânga şi de dreapta din Franţa sunt pe aceeaşi lungime de undă: acordul anunţat diminică seară de Donald Trump şi Ursula von der Leyen subminează suveranitatea franceză.

Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a descris acordul drept „un fiasco politic, economic şi moral”. „Comisia (Europeană) a acceptat clauze asimetrice pe care Franţa, dacă ar fi fost guvernată de un executiv patriotic, nu le-ar fi acceptat niciodată. Gaze în valoare de sute de miliarde de euro, precum şi arme, vor trebui importate în fiecare an din Statele Unite”, a denunţat şefa de facto a Rassemblement National (RN), vorbind despre o „capitulare pentru industria franceză şi pentru suveranitatea energetică şi militară” franceză.

Aceeaşi atitudine este valabilă şi pentru extrema stângă, unde liderul La France Insoumise, Jean-Luc Mélenchon, consideră că „totul a fost cedat lui Trump”. „Tarife, achiziţii obligatorii, o taxă de 5% din PIB: liberalismul, concurenţa liberă şi nedistorsionată şi celelalte reguli ale Tratatului de la Lisabona sunt o glumă proastă”, a denunţat el, pledând pentru „alegerea insubordonării faţă de Imperiu şi nealiniere” drept „singura alternativă posibilă”.

Pentru Pierre Jouvet, secretar general al Partidului Socialist şi deputat european, acest acord este unul de „vasalizare”. „Sunteţi mulţumiţi cu „doar” 15% taxe vamale? Dar sunt locurile noastre de muncă, producţia noastră şi mediul pe care Ursula von der Leyen le-a sacrificat promiţând investiţii de 600 de miliarde de dolari în Statele Unite şi achiziţionarea de gaze naturale lichefiate”, a subliniat el.

În ultimele zile, Washingtonul a anunțat acorduri similare și cu Japonia, Regatul Unit, Vietnam și Indonezia. Urmează negocieri cu ceilalți parteneri majori – Mexic, Canada și, desigur, China.

Pentru a treia oară în tot atâtea luni, SUA și China reiau negocierile comerciale. Există speranțe că impunerea unor tarife mai mari ar putea fi suspendată pentru încă 90 de zile.

Dar Beijingul a adoptat până acum o poziție mai dură decât ceilalți parteneri comerciali ai Washingtonului. Iar dacă negocierile cu China eșuează, comerțul mondial ar putea rămâne expus unor noi turbulențe în lunile următoare.