Marea Britanie și-a recâștigat poziția pe scena internațională după ani de politică „performativă” sub mai multe guverne conservatoare, a declarat premierul britanic laburist Keir Starmer după semnarea unui important acord comercial cu India.
După întâlnirea cu premierul indian Narendra Modi la Londra, Starmer a spus că acordul nu marchează finalul ambițiilor Marii Britanii ci va oferi o fundație pentru cooperarea viitoare a celor două țări.
„India și Marea Britanie au legături unice de istorie, familie și cultură și vrem să ne consolidăm și mai mult relația”, a spus premierul britanic.
Acordul comercial este cel mai mare încheiat de Marea Britanie după Brexit și elimină sau reduce o serie de taxe vamale și alte bariere în calea comerțului dintre cele două state. Pentru India, este cel mai important acord din ultimul deceniu.
„Am restabilit locul și poziția Marii Britanii pe scena mondială”, a declarat Starmer. Acum, „suntem văzuți ca o țară cu care alte țări vor să colaboreze și cu care să aibă rezultate”.
Cele două națiuni au încheiat discuțiile în mai, după trei ani de negocieri intense care au abordat subiecte spinoase, cum ar fi vizele și scutirile de taxe.
„Acest lucru nu deschide doar calea pentru un parteneriat economic, ci este și un plan pentru prosperitatea noastră comună”, a declarat premierul indian.
Pentru Modi, acordul ajută la eforturile de a poziționa India ca o alternativă viabilă pentru lanțurile globale de aprovizionare care doresc să se diversifice. Acordul semnalează că India este dispusă să-și coboare barierele comerciale pentru a atrage investiții în timp ce negociază un acord comercial bilateral cu SUA. De asemenea, va acționa ca o rampă de lansare pentru discuțiile în curs ale Indiei cu Uniunea Europeană.
Pentru Starmer, acordul va fi un pas binevenit către obiectivul său de a stimula creșterea economică în Marea Britanie. Acordul este așteptat să adauge 4,8 miliarde de lire sterline la produsul economic anual al Marii Britanii – o creștere mică față de dimensiunea economiei – dar Guvernul laburist al lui Starmer speră că tendința crescătoare va ajuta la încurajarea investițiilor și la redresarea sentimentului slab din lumea afacerilor, notează Bloomberg.
Mii de clienți ai furnizorilor de servicii de telefonie EE și BT din Marea Britanie au fost afectați de o întrerupere a rețelelor mobile.
Clienții au raportat probleme la efectuarea sau primirea apelurilor pe telefoane mobile dar și fixe.
Primele relatări privind existența unor probleme în furnizarea serviciilor EE, precum și ale celor ale companiei-mamă BT, au fost înregistrate la aproximativ 11.15 dimineața (ora locală) pe site-ul Downdetector, care monitorizează întreruperile în furnizarea de servicii de internet.
Numărul de reclamații a atins vârful în jurul orei 14:15, când peste 2.600 de clienți EE au raportat că nu au putut accesa rețeaua mobilă.
BT: „Abordăm o problemă care afectează serviciile noastre”
Întreruperea a afectat clienții din Marea Britanie, de la Glasgow până la coasta de sud a Angliei, potrivit unei hărți a reclamațiilor de pe Downdetector. Rezidenții din Londra, Birmingham, Manchester și Leeds au raportat cele mai multe probleme.
Între timp, clienții EE și BT au postat pe rețelele de socializare că nu puteau efectua sau primi apeluri pe telefoane mobile și fixe și nu au putut contacta numărul serviciului pentru clienți al EE.
Un purtător de cuvânt al BT a declarat:
„În prezent abordăm o problemă care afectează serviciile noastre. Ne cerem scuze pentru orice inconveniențe cauzate. Lucrăm urgent pentru a rezolva această problemă și vom oferi o actualizare suplimentară cât mai curând posibil.”
Conform The Guardian, se pare că serviciile de voce ar fi afectate, dar clienții EE pot suna la numărul de urgență 999 în mod normal, dacă este necesar.
Sute de utilizatori au raportat probleme și în cazul altor rețele de telefonie mobilă.
Cu toate acestea, Vodafone, care deține și rețeaua Three, a spus că nu înregistrează probleme în activitatea rețelelor sale.
Pe Downdetector s-au înregistrat mai multe cazuri de rapoarte privind probleme cu serviciile Vodafone și Three. Cu toate acestea, este posibil ca utilizatorii respectivi să fi raportat probleme pentru că nu au putut contacta clienții EE.
EE, care a fost cumpărată de BT în 2016, are aproximativ 25 de milioane de clienți în Marea Britanie. BT Group are peste 30 de milioane de clienți în Marea Britanie în total. Grupul a raportat venituri totale de peste 20 de miliarde de lire sterline în anul fiscal care s-a încheiat în martie 2025.
Președintele SUA, Donald Trump, i-a adus joi, 24 iulie, un omagiu unui „mare prieten”, Hulk Hogan, legendă a wrestlingului, actor de film și susținător al liderului de la Casa Albă.
Donald Trump și Hulk Hogan FOTO: Getty Images
„Hulk Hogan era MAGA până la capăt-puternic, solid, inteligent, dar cu o inimă mare”, a scris miliardarul american pe platforma sa Truth Social, referindu-se la mişcarea sa „Make America Great Again”.
Trump a reamintit apoi sprijinul lui Hogan în procesul din campania prezidențială din 2024, scriind despre „discursul său absolut electrizant de la Convenția Națională Republicană”, pe care l-a numit „unul dintre momentele culminante ale întregii săptămâni”.
„A distrat fani din întreaga lume, iar impactul cultural pe care l-a avut a fost masiv”, a continuat Trump. „Soției sale, Sky, și familiei sale, le transmitem cele mai calde urări de bine și dragoste. Hulk Hogan ne va lipsi enorm!”
Hulk Hogan a murit la vârsta de 71 de ani, conform unui anunț făcut joi de revista americană U.S. Weekly, care-i citează familia.
Gigantul cu părul platinat și tenul mereu bronzat a devenit imaginea wrestlingului profesionist în anii 1980, contribuind la transformarea luptelor simulate dintr-un spectacol sordid într-un divertisment pentru familie în valoare de miliarde de dolari.
Hogan şi-a transformat faima în wrestling într-o carieră mai puțin reușită la Hollywood, jucând în filme precum „Rocky III” şi „Santa With Muscles”, dar a continuat să se întoarcă în ring atâta timp cât organismul i-a permis.Hulk Hogan a cochetat şi cu politica.
În 2024, a apărut la Convenţia Naţională Republicană pentru a susține candidatura prezidențială a lui Trump, care în anii 1980 fusese gazda unor WrestleManii cu Hulk ca protagonist.
Hogan a spus că a luat decizia de a-l susține pe candidatul republican după ce a văzut reacția sa combativă, cu pumnii în sus, la o tentativă de asasinat în timpul campaniei electorale.
Procurorii moldoveni anunță că, în data de 24 iulie, au transmis cererea de extrădare a oligarhului Vladimir Plahotniuc, care a fost încătușat recent la Atena, la șase ani de la fuga sa din Republica Moldova.
Chișinăul a expediat cererea de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc. FOTO: Arhivă
,,Procuratura Republicii Moldova informează că, la 24.07.2025 a transmis, pe canale oficiale, către autoritățile competente ale Republicii Elene, cererea de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc, reținut recent pe teritoriul Greciei în baza unei alerte internaționale de urmărire emisă de Interpol.Actele transmise includ toate materialele necesare în susținerea cererii, în conformitate cu prevederile Convenției europene de extrădare din 1957 (Convenția de la Paris) și normele de procedură penală aplicabile.Procuratura își exprimă încrederea că, în baza angajamentelor asumate în cadrul cooperării judiciare internaționale, autoritățile elene vor da curs cererii transmise, în vederea aducerii în fața justiției a persoanei vizate”, informează reprezentanții Procuraturii Generale (PG) de la Chișinău.
Cererea de extrădare a Rusiei
Și Moscova intenționează să ceară autorităților grecești extrădarea lui Vladimir Plahotniuc către organele de drept din Rusia, argumentând că pe numele acestuia au fost deschise mai multe dosare penale.
Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) din Republica Moldova, Viorel Cernăuțeanu, afirmă că Vladimir Plahotniuc s-ar fi aflat recent la Moscova, subliniind că cererea de extrădare reprezintă „o formă de a încerca preluarea acestuia de către Federația Rusă și de a-i asigura o protecție a libertății acolo”.
În data de 23 iulie, Vladimir Plahotniuc a fost arestat pentru 40 de zile, decizia fiind dictată de procurorii eleni, iar detalii despre ea au oferit mai târziu acuzatorii moldoveni.
,,Procurorii eleni au emis un mandat de arestare pe termen de 40 de zile în privința persoanei învinuite, termen acordat potrivit Convenției Europene de extrădare, pentru trimiterea cererii de extrădare. Decizia este cu drept de atac”, au menționat procurorii moldoveni.
Presa de la Atena scrie că oligarhul a negat acuzațiile, susținând că este o victimă politică.
,,Nu am comis nicio infracțiune. Este o înscenare politică, fiind persecutat pentru pozițiile mele din trecut”, a spus Vladimir Plahotniuc.
Plahotniuc și Țuțu, încătușați pe aeroport
Vladimir Plahotniuc a fost arestat în baza unui mandat emis de autoritățile de la Chișinău, iar Constantin Țuțu-în urma unuia emis de cele de la Moscova, acesta din urmă având pe numele său o notificare roșie de urmărire internațională emisă de autoritățile ruse pentru implicare într-o rețea de trafic de droguri.
Ambii au fost reținuți pe un aeroport din Atena. Cei doi au ajuns la aerogară cu un taxi, având puține bagaje și intenționând să zboare spre Dubai.
,,Cei doi bărbați au fost localizați de către polițiștii Direcției pentru Combaterea Infracțiunilor împotriva Vieții și Proprietății, locuind într-o vilă luxoasă în Saronida, cu informații confidențiale indicând că Plahotniuc ar fi reușit să obțină documente legale grecești.Mai exact, Plahotniuc deținea o carte de identitate grecească și un pașaport autentic, emise pe baza unor certificate false. Informațiile indică, de asemenea, că avea și un permis de conducere grecesc, care fusese descoperit de polițiști într-un magazin de vânzare de mașini din Peristeri”, scrie o sursă media din Grecia.
Polițiștii, care îi urmăreau de ceva vreme, i-au reținut în zona destinată zborurilor din afara spațiului Schengen.
,,În urma percheziției corporale asupra lui Plahotniuc, au fost găsite documente de călătorie cu date bulgărești, 2.670 de euro, două telefoane mobile, un laptop și obiecte digitale de stocare a datelor. Asupra lui Constantin Țuțu au fost găsite documente de călătorie și permise de conducere cu date românești și bulgărești, de asemenea false, împreună cu bani și telefoane”, potrivit jurnaliștilor eleni.
Ei se ascundeau într-o vilă de lux, situată într-o zonă exclusivistă de pe malul Mării Egee, în sudul Atenei.
În această vilă, structurile judiciare elene au făcut percheziții, iar în urma descinderilor au ridicat 17 pașapoarte false, ceasuri de lux și 155.000 de euro în numerar.
Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a fost dat în căutare internațională de Interpol la începutul acestui an, decizia fiind luată după ce Chișinăul a solicitat revizuirea refuzului în acest sens din 2020.
Vladimir Plahotniuc, om de afaceri și fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost unul dintre cei mai influenți politicieni de la Chișinău în deceniul 2010-2020.
Poreclit „Păpușarul”, Vladimir Plahotniuc a fost acuzat de influență asupra întregii clase politice de la Chișinău. Acesta este fugar din vara anului 2019, atunci când formațiunea pe care o conducea, PDM, a rămas fără putere.
Ministerul Apărării Naționale al României a aflat din presa ucraineană despre explozia dragorului pe canalul Bâstroe, în urma căreia au murit 3 persoane, iar alte șapte au fost grav rănite. Incidentul a fost raportat către Ministerul Transporturilor din România.
Explozia dragorului ucrainean a fost produsă de o mină marină. FOTO: arhivă
Ministerul Apărării Naționale din România a fost informat despre explozia unei mine pe canalul Bîstroe, situat în Delta Dunării, nu prin canale oficiale, ci din surse media ucrainene, potrivit Digi24.
Mina, al cărei origini nu au fost confirmate încă, a detonat în apropierea unui dragor ucrainean, provocând moartea a trei dintre cei 11 marinari aflați la bord.
Primul anunț oficial transmis de autoritățile ucrainene către partea română a ajuns la Ministerul Transporturilor și menționa faptul că nava a fost lovită de o mină și că cei 11 marinari sunt căutați. Echipaje de urgență au intervenit rapid, reușind să salveze opt persoane, însă trei marinari și-au pierdut viața, fiind probabil în zona imediat afectată de explozie.
Canalul Bîstroe a fost închis temporar pentru a permite verificarea minuțioasă a zonei, din cauza riscului existenței altor mine marine care ar putea reprezenta un pericol. Momentan, originea minei nu este cunoscută: aceasta ar putea face parte din muniția utilizată recent în războiul din Ucraina sau, alternativ, să fie o mină mai veche rămasă pe fundul Dunării încă din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
În ultimii ani, România a protestat împotriva operațiunilor ucrainene de dragare a canalului Bâstroe, exprimând îngrijorarea că aceste activități ar putea afecta brațul Chilia de pe partea românească a Deltei Dunării.
Până acum, singura comunicare oficială între România și Ucraina privind acest incident s-a făcut la nivelul Ministerului Transporturilor, iar Ministerul Apărării Naționale a aflat despre eveniment doar din presa ucraineană. O primă informare din partea Ucrainei indicase faptul că explozia s-a produs aproape de gura de vărsare a canalului în Marea Neagră.
Pe plan regional, Armata României cooperează cu forțele militare din Bulgaria și Turcia în identificarea și gestionarea minelor marine aflate în derivă pe Dunăre și în Marea Neagră.
În cazul în care o mină este descoperită pe cursul fluviului, protocolul prevede intervenția unui scafandru militar care plasează un explozibil pentru a detona în condiții controlate mina respectivă. În prezent, România nu dispune de nave specializate pentru distrugerea minelor pe Dunăre.
Garda Națională de Mediu (GNM) se află în pragul unui colaps funcțional cu posibile consecințe grave asupra sănătății publice, mediului și siguranței naționale, avertizează Sindicatul Național al Gărzii de Mediu (SNGM) într-o scrisoare deschisă transmisă autorităților.
România are în prezent un comisar de mediu la 45.000 de locuitori. FOTO: arhivă
Potrivit sindicaliștilor, instituția este profund subfinanțată, iar comisarii de mediu își desfășoară activitatea în condiții precare, fără echipamente de protecție adecvate, fără pregătire profesională continuă și fără un statut profesional reglementat.
Mai mult, nivelul de salarizare este considerat nesatisfăcător în raport cu volumul, complexitatea şi riscurile activităţii desfăşurate.
„Sănătatea mediului este astăzi în România o problemă de siguranţă naţională. Infracţionalitatea de mediu creşte cu circa 7% anual, adică de aproape trei ori mai repede decât PIB-ul mondial. România nu face excepţie!”, se arată în mesajul transmis de sindicaliști, citat de Agerpres.
În timp ce infractorii de mediu folosesc metode tot mai sofisticate, comisarii GNM au „obligaţii tot mai mari şi drepturi tot mai mici”.
România are în prezent un comisar de mediu la 45.000 de locuitori, de până la nouă ori mai puţini decât media din alte state europene. Sub 500 de comisari activi trebuie să acopere peste 250.000 de kilometri pătraţi, „într-un context de creştere a infracţionalităţii de mediu”, avertizează sindicaliştii.
Sindicatul atrage atenția că lipsa unui cadru legislativ clar, reducerea sporurilor pentru condiții vătămătoare și absența dotărilor tehnice riscă să compromită definitiv capacitatea instituției de a-și îndeplini misiunea.
„Suntem tot mai încărcaţi cu misiuni tot mai specializate, inclusiv din zona de activitate a altor instituţii, fără a primi instrumente de acţiune pe măsură. (…) Conform responsabilităţilor legale pe care le avem, noi, comisarii de mediu, exercităm controale în medii profund toxice: gropi de gunoi, instalaţii industriale chimice, depozite de deşeuri medicale contaminate, incineratoare de deşeuri, staţii de epurare, fabrici de ciment, rafinării”, se arată în comunicat.
„Reducerea sporurilor pentru condiţii vătămătoare este un atentat la demnitatea profesională, la minima siguranță fizică și financiară”, precizează sindicaliştii.
Printre solicitările SNGM adresate autorităţilor se numără reglementarea statutului profesional al comisarilor GNM; renunţarea la tăierea sporurilor pentru condiţii vătămătoare; dotarea cu echipamente adecvate de protecţie; creşterea numărului de posturi până la un raport rezonabil comisari/locuitori; alinierea salarizării la nivelul altor structuri de control şi ordine publică și sigurarea formării profesionale continue.
„Dacă instituţiile statului aleg să ignore realitatea din teren, atunci îşi asumă deschis complicitatea la degradarea sănătăţii publice şi la proliferarea criminalităţii de mediu. SNGM nu va accepta pasiv acest dezastru anunţat. SNGM este pregătit să utilizeze toate pârghiile legale pe care le are la dispoziţie pentru a-şi apăra drepturile legale şi legitime”, se arată în încheierea scrisorii deschise.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a avut joi. 24 iulie, o convorbire oficială cu secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, în contextul parcursului României către aderarea la organizație.
Oana Țoiu FOTO: Facebook/Oana Țoiu
Potrivit unui comunicat al MAE, Oana Țoiu a subliniat „stadiul avansat al procesului de aderare” și a reiterat angajamentul ferm al autorităților de la București de a continua reformele necesare pentru atingerea obiectivului de aderare la OCDE în anul 2026, conform calendarului asumat prin Programul de guvernare, notează Agerpres.
Ministrul a menționat progresul realizat de România în domeniul politicilor publice în sectoarele evaluate de Comitetele OCDE, „progrese facilitate de expertiza şi sprijinul constant oferite de organizaţie”.
De asemenea, cei doi oficiali au discutat despre priorităţile viitoare ale OCDE în actualul context geopolitic.
Oana Ţoiu a apreciat implicarea activă a secretarului general în promovarea extinderii organizaţiei şi a reafirmat angajamentul României de a susţine dimensiunea externă a OCDE. În acest sens, a amintit sprijinul acordat partenerilor din regiune, în special Republicii Moldova, Ucrainei, statelor din Balcanii de Vest şi din zona extinsă a Mării Negre.
România este decisă să continue alinierea la cele mai bune standarde, politici şi practici promovate de OCDE, menţinând deschiderea pentru o cooperare constructivă şi durabilă cu organizaţia, a declarat ministrul Ţoiu.
România a început oficial procesul de aderare la OCDE în iunie 2022, fiind evaluată de 25 de Comitete sectoriale în baza unei Foi de Parcurs. Aderarea va deveni efectivă după încheierea evaluărilor tehnice şi adoptarea unei Decizii a Consiliului OCDE.
OCDE reuneşte în prezent 38 de state membre, între care principalele economii ale lumii.
Dan Motreanu a fost validat joi, 24 iulie, în funcția de secretar general al PNL, în urma unei decizii unanime a Biroului Politic Național (BPN) al PNL. Numirea a fost făcută la propunerea președintelui formațiunii, Ilie Bolojan.
Dan Motreanu. FOTO: Inquam Photos
„Cu o experiență îndelungată în viața politică și în structurile partidului, Dan Motreanu revine într-o poziție-cheie în cadrul PNL”, se arată în comunicatul de presă transmis de partid.
Tot în cadrul ședinței Biroului Politic Național de joi au fost stabilite atribuțiile prim-vicepreședinților PNL:
Cătălin Predoiu – va coordona miniștrii PNL și relațiile internaționale ale partidului;
Adrian Veștea – va gestiona legătura cu administrația publică locală, legătura cu primarii și cu asociațiile administrației locale;
Ciprian Ciucu – va avea în responsabilitate comunicarea online, coordonarea organizațiilor de tineret (TNL și CSL), precum și activitatea Institutului de Studii Populare (ISP);
Nicoleta Pauliuc – va coordona Organizația de Femei (OFL) și Organizația Seniorilor Liberali (OSNL), ocupându-se și de politicile dedicate femeii, copilului și familiei, precum și de activitatea parlamentară a PNL.
Aceasta a fost prima reuniune a Biroului Politic Național după congresul din 12 iulie, în cadrul căruia Ilie Bolojan a fost ales președinte. Ședința a avut loc de la ora 19:00, în format hibrid, potrivit unor surse citate de HotNews.
Guvernul a adoptat în ședința de joi un set de modificări importante în Codul de procedură fiscală, menite să întărească transparența, o mai bună colaborare cu contribuabilii și să eficientizeze procesele fiscale, în contextul angajamentului României de aliniere la standardele internaționale, inclusiv aderarea la OCDE.
Modificările aduse Codului de procedură fiscală vizează acordurile de preț în avans și procedurile pentru evitarea dublei impuneri.
„Ne aliniem astfel la cele mai bune practici internaționale și dorim să avem un sistem fiscal mai transparent, mai predictibil și mai modern. Simplificăm și accelerăm practic procesul de emitere a acestor acorduri, astfel încât acestea să devină un instrument accesibil și util pentru mediul de afaceri din România. Toate aceste măsuri vor contribui la un sistem fiscal echitabil, care sprijină contribuabilii corecți”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Ce schimbări aduc noile reguli despre acordul de preț în avans
Potrivit noilor reglementări, companiile vor putea solicita emiterea unui acord de preț în avans nu doar pentru tranzacțiile viitoare, ci și pentru cele din trecut, cu aplicabilitate retroactivă de până la 5 ani, în anumite condiții ce vor fi detaliate ulterior în legislația secundară.
Măsura vizează sprijinirea contribuabililor de bună-credință, transparentizarea în relația cu organele fiscale, siguranța fiscală și conformarea voluntară, având ca scop creșterea nivelului de predictibilitate în relațiile cu autoritățile fiscale.
De asemenea, autoritățile fiscale vor putea suspenda inspecțiile fiscale pentru perioadele deja acoperite de o cerere de acord de preț în avans depusă, astfel încât procesul de soluționare a cererii să fie prioritar, reducându-se astfel interferențele dintre procedurile fiscale și sporind eficiența administrativă.
Noi reguli privind procedura amiabilă pentru evitarea dublei impuneri
În plus, au fost revizuite prevederile legale referitoare la procedura amiabilă pentru evitarea dublei impuneri, o situație dificilă în multe cazuri, în special în contextul schimbărilor legislative internaționale, precum pilonul 2.
Noile reguli vor operaționaliza mai bine deciziile finale ale disputelor fiscale internaționale și vor asigura o aplicare practică a soluțiilor, contribuind la creșterea credibilității României ca partener fiscal responsabil.
Ministerul Finanțelor precizează că inspecțiile fiscale vor fi direcționate în continuare pe baza analizelor de risc, fără a avea o țintă specifică pentru anumite companii, și vor fi adaptate realităților economice actuale prin actualizarea legislației la standardele UE și OCDE.
În prezent, în evidențele ANAF se află 135 de cazuri de proceduri amiabile încă nesoluționate, iar 9 cazuri au fost rezolvate. De asemenea, au fost emise în total 75 de acorduri de preț în avans din anul 2010 și până în prezent.
În stocul actual există 80 de acorduri de preț în avans fără o soluție finalizată. ANAF va accelera în continuare demersurile pentru deblocarea și finalizarea acestor cazuri, în vederea eficientizării procesului și accelerării soluțiilor pentru contribuabili.
Uniunea Europeană și China au stabilit avansarea cooperării bilaterale, inclusiv pentru abordarea provocărilor mondiale, precum modificările climatice, conform Declarației summitului de la Beijing.
”Uniunea Europeană evidențiază importanța pe care continuă să o acorde relației cu China și a reiterat angajamentul de avansare a angajamentelor, de intensificare a cooperării și de abordare a provocărilor globale comune, precum schimbările climatice. Uniunea Europeană a evidențiat că avansarea angajamentelor trebuie să conducă la progrese concrete asupra problemelor de interes comun și la o activitate mai productivă spre o relație echilibrată și mutual avantajoasă, construită pe corectitudine și reciprocitate”, arată Declarația comună UE-China.
Liderii au stabilit că UE și China au ”responsabilitatea comună de a susține ordinea internațională bazată pe reguli și de a aborda provocările comune”. ”Au reiterat angajamentul de a colabora pentru garantarea multilateralismului”, subliniază liderii de la Bruxelles și Beijing.
Referitor la conflictul din Ucraina, Uniunea Europeană a încurajat China să își folosească influența pentru facilita ”o pace corectă și durabilă”, bazată pe ”principiile Cartei ONU”.
”Acest an marchează a 50-a aniversare a stabilirii relațiilor noastre diplomatice. În ultimele cinci decenii, am devenit parteneri comerciali cheie, contribuind la dezvoltarea și prosperitatea cetățenilor noștri și a economiilor. Am dezvoltat cooperarea, am îmbogățit-o și am aprofundat-o, iar economiile și societățile noastre sunt profund interconectate. Uniunea Europeană menține angajamentul de avansare a parteneriatului nostru bilateral, prin progrese concrete în abordarea preocupărilor, prin respect, bunăvoință, onestitate, prin colaborarea în sensul susținerii multilateralismului”, a declarat Antonio Costa, președintele Consiliului European.
Un șofer de camion în permanență beat a fost blocat într-o parcare de pe autostrada A 6, din Germania, timp de peste o săptămână, pentru că firma la care lucrează nu are angajat un al doilea șofer și nimeni nu a putut să-l înlocuiască. În tot acest timp, bărbatul, polonez, a fost păzit de poliție
Tirul a stat într-o parcare FOTO: Shuterstock
Potrivit poliției, șoferul a fost transportat la spitalul universitar din Homburg, Saarland, miercuri, 23 iulie. El a cerut să fie internat, însă oamenii legii bănuiesc că nu va rămâne mult timp, potrivit SWR.
Conform informațiilor furnizate de poliție, compania de transport din Polonia pentru care lucrează bărbatul nu are în prezent un al doilea șofer disponibil.
Acest lucru înseamnă că nu există nimeni care să poată prelua atât șoferul beat, cât și camionul de pe autostradă. Așa cum a comunicat poliția, șoferul a declarat că suferă de alcoolism. Poliția i-a confiscat bărbatului de 40 de ani actele și l-a controlat zilnic.
Ultimul test de alcool pentru șoferul de camion a arătat 3,7%. În medie, corpul uman metabolizează aproximativ 0,1% de alcool pe oră, ceea ce arată gravitatea situației.
Potrivit publicației citate, la începutul săptămânii trecute, un martor a alertat poliția în legătură cu șoferul de camion beat, dintr-o parcare de pe autostrada A6, lângă Waldmohr.
Poliția l-a verificat periodic, timp de peste o săptămână, dacă s-a trezit și dacă poate să conducă în siguranță. El nu a fost amendat, deoarece nu a fost prins băut în timp ce conducea.
Ungaria a interzis accesul trupei de rap Kneecap la Festivalul Sziget, invocând motive de securitate națională. Organizatorii califică măsura drept una „inutilă şi regretabilă” şi spun că „boicotul cultural” nu e o soluţie.
Rapperii irlandezi au fost interzişi în Ungaria. FOTO: captură video
Trupa irlandeză de rap Kneecap nu va mai urca pe scena Festivalului Sziget de la Budapesta, după ce autoritățile ungare au interzis accesul membrilor acesteia în țară, invocând motive de securitate națională și acuzându-i că ar folosi „discursuri antisemite” și ar susține grupări precum Hamas și Hezbollah, relatează Reuters.
„Guvernul Ungariei a decis să interzică trupei Kneecap să intre în țară și să cânte la Sziget, invocând discursurile antisemite și laudele aduse Hamas și Hezbollah ca justificare”, a anunțat purtătorul de cuvânt al executivului de la Budapesta, Zoltan Kovacs, într-o postare pe X.
Ulterior, el a publicat și documentele oficiale emise de autoritățile de imigrare care interzic accesul membrilor trupei pe teritoriul Ungariei pentru o perioadă de trei ani, considerând că prezența lor ar „amenința grav securitatea națională”.
Rapperul Mo Chara, acuzat de terorism în Marea Britanie
Kneecap, o trupă originară din Belfast, cunoscută pentru mesajele sale pro-palestiniene afișate în timpul concertelor, a fost implicată recent în mai multe incidente controversate, inclusiv în cadrul Festivalului Glastonbury, unde solistul Mo Chara a acuzat Israelul de crime de război.
În luna mai, Mo Chara a fost acuzat de terorism în Marea Britanie pentru că ar fi afișat un steag în sprijinul Hezbollah, organizație susținută de Iran, însă artistul a respins acuzațiile, negând orice legătură cu grupările teroriste.
De altfel, Kneecap a transmis anterior că nu susține Hamas sau Hezbollah și a ţinut să puncteze că „este împotriva oricăror atacuri asupra civililor, întotdeauna”.
Cu toate acestea, guvernul ungar a cerut organizatorilor festivalului să retragă trupa din program înainte de decizia oficială de interdicție, pe fondul presiunilor venite din partea societății civile și a unor personalități culturale.
Peste 150 de artiști și intelectuali, printre care regizorul premiat cu Oscar, Laszlo Nemes Jeles, au semnat o petiție prin care au protestat față de prezența trupei Kneecap la festival, concertul acestora fiind programat pentru 11 august.
O măsură inutilă şi regretabilă
În replică, organizatorii Festivalului Sziget au criticat decizia guvernului, pe care au descris-o drept „o măsură fără precedent, atât inutilă, cât și regretabilă”.
„Valorile Festivalului Sziget ne obligă să condamnăm discursul instigator la ură, garantând în același timp dreptul fundamental la libertatea de exprimare artistică pentru fiecare artist. Anularea evenimentelor și boicotul cultural nu sunt soluția”, au transmis organizatorii festivalului într-un comunicat oficial.
Festivalul Sziget, unul dintre cele mai mari evenimente muzicale din Europa, atrage anual sute de mii de participanți pe insula de pe Dunăre din Budapesta. În acest an, pe lângă Kneecap, în program se află artiști precum Post Malone, Shawn Mendes și Charli XCX.
Legenda wrestlingului Hulk Hogan a murit la vârsta de 71 de ani, a aflat TMZ Sports.
Medicii au fost chemați joi dimineața devreme la casa iconului WWE din Clearwater, Florida, operatorii afirmând că era vorba de un „stop cardiac”.
Hulk Hogan, pe numele său real Terry Gene Bollea, este un wrestler și actor american.
Printre filmele în care a jucat se numără „Rocky III” (unde a interpretat rolul lui Thunderlips), „No Holds Barred”, „3 Ninjas: High Noon at Mega Mountain” și „Gremlins 2: The New Batch”.De asemenea, a apărut și în seriale precum „Saturday Night Live” și „Hulk Hogan’s Celebrity Championship Wrestling”.
Fetița din orașul Dumbrăveni, care a fost supusă unui ritual de exorcizare de către mamă, a fost preluată în regim de urgență de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sibiu.
Fetiță chinuită de mamă FOTO: captura video
„Protecţia Copilului (DGASPC) Sibiu a fost sesizată cu privire la cazul unei minore din localitatea Dumbrăveni, care era supusă unui ritual de exorcizare de către mama sa. În urma intervenţiei şi evaluării efectuate de specialiştii DGASPC Sibiu s-a decis instituirea măsurii de protecţie specială pentru minoră, respectiv măsura plasamentului în regim de urgenţă. Minora a fost preluată în cadrul unui serviciu social din structura DGASPC Sibiu şi va beneficia de toate serviciile necesare: psihologice, medicale, sociale, educaţionale, în vederea recuperării şi reabilitării”, se arată în comunicatul de presă.
Autoritățile au început ancheta după apariţia pe o reţea de socializare a unui videoclip pe o reţea de socializare, sub titlul „minoră chinuită şi supusă la ritual de exorcizare de către mamă”.
O minoră din Dumbrăveni, județul Sibiu, a fost filmată în timp ce mama sa o supune unui așa-zis ritual de exorcizare, în direct pe TikTok și Facebook. Fata, în vârstă de aproximativ 14–15 ani, apare în videoclip plângând vizibil speriată, în timp ce femeia rostește rugăciuni și pretinde că „scoate dracii din ea”.
Filmarea, care durează peste opt minute, a fost catalogată drept „șocantă” și „abuzivă” de sute de utilizatori.
„Nu se poate, în anul 2025, să existe astfel de abuzuri!”, a scris un comentator pe TikTok.
Potrivit autorităților locale, femeia implicată în incident este cunoscută pentru comportamente problematice. Primarul orașului Dumbrăveni, Emil Dârloșan, a declarat că aceasta beneficiază de ajutor social și a mai fost avertizată în trecut de primărie pentru comportamente considerate nepotrivite.
„Am făcut solicitare la Poliția Română. Știm de acest caz de aproximativ 10 zile. Am luat legătura cu Poliția din Dumbrăveni. Avem plan de anchetă socială. Mama a fost deja vizitată de asistenții sociali, și-a luat angajamentul că nu va mai face ‘vrăjitorii’. (…) Monitorizăm încontinuu. Fetița are un handicap, dar nu grav. Nu este lipsită de discernământ. Dacă se continuă în acest ritm, copilul va trebui separat de mamă”, a precizat edilul, potrivit Ora de Sibiu.
Ce urmează
Cazul este acum analizat atât de DGASPC, cât și de Poliția din Dumbrăveni, fiind în derulare o anchetă care va decide dacă mama poate păstra în continuare custodia copilului. În funcție de evaluarea riscurilor, fetița ar putea fi luată în plasament.
Conducerea PNL se reuneşte joi seara, în prima ședință de după congresul care l-a adus pe Ilie Bolojan în fruntea partidului. Pe masa liberalilor se află validarea prin vot a noului secretar general, poziție pentru care Bolojan îl propune pe Dan Motreanu.
După congres, reunirea BPN al PNL. FOTO: Facebook
Partidul Național Liberal se pregătește de prima reuniune a Biroului Politic Național (BPN) după congresul din 12 iulie, în cadrul căruia Ilie Bolojan a fost ales președinte. Ședința va avea loc joi seara, începând cu ora 19:00, în format hibrid, potrivit unor surse citate de HotNews.
Un punct important pe ordinea de zi îl constituie alegerea secretarului general al partidului, care, conform statutului BPN este propus de preşedintele partidului, iar votul de validare se organizează în prima ședință BPN de după congres.
Ilie Bolojan a anunțat deja că îl va propune pentru această funcție pe Dan Motreanu, însă validarea urmează să fie realizată prin vot secret de către membrii Biroului Politic Național în cadrul ședinței de joi.
În acest moment, liderii PNL nu au oferit detalii suplimentare privind alte subiecte ce vor fi discutate în cadrul reuniunii.
Cine este Dan Motreanu
Dan Motreanu, propunerea lui Bolojan pentru funcția de secretar general, este în prezent europarlamentar. A fost deputat în trei mandate consecutive între 2004 și 2016, iar în 2005 a intrat pentru prima dată în Biroul Executiv al PNL la nivel național, potrivit CV-ului său oficial. În perioada 2006-2007, Motreanu a deținut funcția de ministru al Agriculturii. La bază, el este profesor de istorie și educație fizică şi este membru PNL din 1997, având o vechime de aproape trei decenii în partid.
În ceea ce privește trecutul său juridic, Dan Motreanu a fost achitat definitiv în iunie 2019 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul în care era acuzat de primirea unor sume de bani ce ar fi fost folosite pentru finanțarea campaniei electorale din anul 2008.
Președintele Nicușor Dan a trimis miercuri la Parlament pentru reexaminare o lege prin care statul român pierde 500 de hectare de teren, date gratuit Universității de Științele Vieții din Timișoara, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Nicușor Dan, președintele României FOTO: AFP
Președintele Nicușor Dan a arătat în cererea de reexaminare că ”este neclară fundamentarea actului normativ și motivul pentru care este nevoie de instituirea unui drept de proprietate al Universității de Științele Vieții Regele Mihai I, respectiv motivul pentru care obiectivele enunțate nu pot fi realizate prin exercitarea unui drept de administrare asupra acestora. Dată fiind dimensiunea terenurilor vizate de lege și potențialul ca valoarea acestora să se aprecieze în timp, transferul presupune o diminuare semnificativă a patrimoniului statului”.
În 1 iulie, Curtea Constituțională respinsese o sesizare de neconstituționalitate depusă de fostul președinte Klaus Iohannis privind legea care vizează cedarea gratuită de către statul român a peste 500 de hectare de teren către Universităţii de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timişoara, potrivit unui comunicat al Curții.
Președintele Iohannis a atacat legea la Curtea Constituțională încă din 10 ianuarie 2024. CCR, instituție condusă de Marian Enache, a amânat decizia în repetate rânduri, deși în alte situații similare a decis că legile respective sunt neconstituționale.
Legea a fost inițiată de Sorin Cîmpeanu, senator PNL și rector al unei universități din București, și de alți parlamentari din PSD, PNL, USR și AUR.
Cluj-Napoca devine un oraș tot mai scump. Un turist a petrecut o noapte în oraș și a plecat de acolo dezamăgit.
Potrivit Știri de Cluj, turistul nu a plecat cu gust amar din cauza serviciilor, a restaurantelor sau a peisajelor urbane, ci din cauza unui tichet de parcare.
El și-a parcat mașina timp de 13 ore și jumătate, pe durata nopții, în timpul săptămânii. Parcarea oferă mașinii un grad de siguranță sporită, însă costurile sunt foarte ridicate.
Când a venit să ia nota de plată de pe bonul emis de Primăria Cluj-Napoca, a fost șocat – suma pe care o avea de plată era de 208 lei.
„A venit ca o palmă peste față turistului. Acesta a scris un mesaj ironic și revoltător „Tichet de plată parcare Cluj! Nu, nu Dubai, Cluj! Parcarea Primăriei Cluj 13,50 ore pe timp de noapte în cursul săptămânii, 208 lei de plată! Așa încurajează turismul autoritățile. Am plătit 300 lei camera de hotel, dacă știam, o luam înăuntru măcar să facă și un duș!”, scrie Știri de Cluj.
Chiar dacă parcarea oferă un grad de confort și siguranță sporită, costul ridicat pentru timpul petrecut acolo, mai ales pe timp de noapte, i-a făcut pe mulți să se întrebe dacă Clujul mai este un oraș prietenos cu turiștii.
S-a scumpit PARCAREA de REȘEDINȚĂ în București
Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat anul trecut o majorare de 10,4% pentru tarifele anuale ale parcărilor de reşedinţă. În prezent, taxa anuală este stabilită în funcţie de zona unde se afla locul de parcare în Capitală, precum şi sectoarele, la rândul lor, fiind împărţite în zonele A, B, C şi D.
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a efectuat joi o vizită de lucru pe șantierele a două loturi ale Autostrăzii de Centură București Nord (A0 Nord) și trage un semnal de alarmă privind ritmul lent al lucrărilor pe lotul 3, Afumați–Pantelimon, executat de un constructor chinez.
Ministrul notează în timp ce pe lotul 4 (Pantelimon-Glina), constructorul român are un avans considerabil (75%), pe lotul 3 (Afumați-Pantelimon) constructorul chinez a ajuns doar la un stadiu de 53% și continuă să acumuleze întârzieri.
„I-am atras atenția șefului de șantier de pe lotul 3 că, în cazul în care nu va crește mobilizarea și ritmul de lucru, riscă să nu finalizeze lucrările anul acesta (2025), așa cum prevede contractul”, notează Șerban.
Ciprian Șerban atrage atenția că această situație îi va aduce, pe lângă certificatele negative intermediare, și penalizări pentru întârzierile înregistrate.
„Dacă circulația pe lotul 3 nu va fi deschisă anul acesta, finalizarea în această toamnă a lotului 4, înainte de termenul contractual (2026), va face inutilizabil întregul tronson cu o lungime de aproximativ 13 km din semi-inelul nordic al A0”, a mai notat Șerban.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut întrevederi cu regele Charles și cu prim-ministrul Keir Starmer, acestea având loc la Londra, acolo unde lidera de la Chișinău se află într-o vizită în perioada 23–24 iulie.
Maia Sandu și regele Charles s-au întâlnit la Londra. FOTO: Presedinte.md
,,Mulțumesc Majestății Sale, Regele Charles al III-lea, pentru primirea călduroasă la reședința sa din Sandringham. Sprijinul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord ne dă încredere să mergem cu hotărâre înainte pe calea democrației”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.
Discuții cu șeful Guvernului de la Londra
În prima zi a aflării sale în Marea Britanie, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu premierul Keir Starmer, cei doi oficiali discutând despre ,,consolidarea cooperării bilaterale, cu accent pe parteneriatul economic, sprijinul acordat de Regatul Unit pentru modernizarea Republicii Moldova, precum și pe rolul activ al diasporei moldovenești în dezvoltarea ambelor economii”.
,,Un subiect abordat a fost eliminarea tarifelor vamale pentru mai multe produse moldovenești în 2023, datorită cărora exporturile au înregistrat creșteri semnificative: livrările de prune s-au majorat de 15 ori, cele de mere de aproape cinci ori, iar exporturile de struguri au crescut de aproape trei ori. Șefa statului și-a exprimat interesul de a extinde în continuare legăturile economice între cele două țări. Discuțiile dintre cei doi oficiali au vizat, de asemenea, continuarea sprijinului britanic pentru consolidarea instituțiilor democratice din Moldova și pentru creșterea capacității statului de a răspunde provocărilor regionale”, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale de la Chișinău.
În același timp, lidera de la Chișinău a vorbit despre acordul dintre Republica Moldova și Regatul Unit, un act prin care cetățenii moldoveni pot să-și schimbe permisul de conducere eliberat în țara lor cu unul britanic, dar fără a fi necesară susținerea unor examene suplimentare.
,,Procedura simplificată de preschimbare a permiselor de conducere a devenit posibilă odată cu semnarea, săptămâna aceasta, a unui Memorandum de Înțelegere între cele două guverne. Documentul prevede că, începând cu 1 august 2025, cetățenii moldoveni care locuiesc în Regatul Unit vor putea solicita conversiunea permisului moldovenesc, în primii cinci ani de reședință, fără a susține un examen teoretic sau practic”, au conchis responsabilii structurii moldovene.
Premierul britanic și președintele moldovean s-au întâlnit pentru prima dată. FOTO: Presedinte.md
În perioada 23–24 iulie, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, este într-o vizită de lucru în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, aceasta având scopul să aprodundeze relațiile bilaterale între cele două state.
O persoană a fost ucisă și alta a fost rănită în urma unui atac cu dronă, atribuit Ucrainei, care a vizat un depozit de petrol din regiunea Krasnodar, Rusia, în dimineața zilei de joi, 24 iulie. Explozii au fost semnalate și în orașul Soci.
Cel puțin o persoană a murit în urma atacului din Soci FOTO Captură video
„A fost o lovitură asupra depozitului de petrol de pe strada Tavricheskaya. Vă rugăm să evitați deplasările în acea zonă, fie cu mașina, fie pe jos. Voi reveni cu informații importante”, a transmis Dmitri Plișkin, șeful Teritoriului Federal Sirius din regiunea Krasnodar, într-un mesaj postat pe Telegram.
Loviturile din teritoriul federal au început în jurul orei 1:00 dimineața, ora locală, și s-au încheiat la ora 3:00, potrivit Kyiv Independent.
Serviciile de urgență au intervenit pentru a gestiona consecințele atacului asupra rafinăriei ruse de petrol, a mai spus Plișkin.
În paralel, presa rusă independentă relatează că explozii zguduie orașul Soci, iar autoritățile locale confirmă că o persoană a fost ucisă și alta rănită.
Agenția federală de aviație Rosaviatsia a anunțat, pe 23 iulie, că au fost impuse restricții temporare de zbor pe aeroportul din Soci, în contextul atacului cu drone.
Armata ucraineană nu a comentat aceste informații, care nu au putut fi verificate în mod independent.
Regiunea Krasnodar se află în sud-vestul Rusiei, la granița cu Marea Azov și Marea Neagră, spre vest.
Kievul lovește frecvent ținte militare aflate pe teritoriul Rusiei, încercând astfel să slăbească capacitatea de luptă a Moscovei în războiul împotriva Ucrainei.
Pe 22 iulie, drone ucrainene ar fi lovit orașul Novocherkassk, din regiunea rusă Rostov, iar un oficial ucrainean a declarat că a fost vizat un nod feroviar utilizat de armata rusă.
În noaptea de 21 iulie, în contextul atacurilor atribuite Ucrainei, a izbucnit un incendiu la o gară din satul Kamenolomni, tot în regiunea Rostov.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că se lucrează la un proiect legislativ care prevede creșterea „drastică” a amenzilor pentru persoanele care hrănesc urșii. Potrivit acesteia, textul proiectului este deja redactat și se află în etapa de avizare internă, urmând să fie trimis și către celelalte ministere implicate.
Urs pe Transfăgărășan. FOTO: arhivă
Propunerea este ca amenda să fie între 3.000 și 6.000 de lei pentru cei care hrănesc urșii. Dacă este achitată în 24 de ore, suma minimă va fi de 1.500 de lei, a explicat Buzoianu, într-un răspuns pentru HotNews.ro. În prezent, legislația permite o amendă de maximum 500 de lei în același interval de timp, ceea ce descurajează aplicarea sancțiunilor eficiente.
Întrebată cum vor fi identificați cei care hrănesc animalele sălbatice, Diana Buzoianu a precizat că aceste atribuții vor fi împărțite cu Ministerul Afacerilor Interne.
Necesitatea unor sancțiuni mai dure vine în contextul în care România s-a confruntat în ultimii ani cu numeroase incidente provocate de urși. Cel mai recent caz a avut loc pe 3 iulie, când un motociclist italian a fost ucis de un urs pe Transfăgărășan. Acesta se apropiase de animalul sălbatic prea mult, moment în care a fost atacat și tras într-o râpă.
Referitor la cotele de vânătoare pentru urși, Buzoianu a declarat, într-o emisiune la Digi24, tot joi, 24 iulie, că cele stabilite pentru anul în curs nu au fost încă atinse și că subiectul a fost excesiv politizat. De asemenea, a susținut că gardurile electrice pot fi o soluție viabilă pentru a proteja comunitățile, dar este necesară identificarea surselor de finanțare pentru implementarea acestora.
Ministrul Mediului a subliniat că actuala lege nu prevede explicit interzicerea hrănirii animalelor sălbatice, ceea ce îngreunează aplicarea sancțiunilor.
„Jandarmii și reprezentanții Gărzii Forestiere ne-au spus că, în prezent, pot amenda doar oprirea mașinilor în zone interzise, nu hrănirea efectivă a urșilor”, a explicat Diana Buzoianu.
Elena Udrea a postat momentul întâlnirii cu fetița sa, Eva, după ce a fost eliberată din închisoare și a ajuns acasă. Copleșită de emoție, copila cade din picioare.
Fetița Elenei Udrea foto : captura video
„După trei ani și patru luni departe una de cealaltă, revederea ne-a copleșit. Pentru amândouă acest moment al regăsirii acasă, pe care ni l-am imaginat în fiecare zi, a părut incredibil. Dar acum, Dumnezeu ne-a adus din nou împreună și îți promit Eva că nimic nu ne va mai despărți! Vă mulțumesc tuturor celor care ne-ați fost alături, tuturor celor care v-ați rugat pentru noi în toți acești ani grei!”, a scris Elena Udrea, pe Facebook.
Elena Udrea a ajuns în spatele gratiilor după ce a fost condamnată definitiv în dosarul „Gala Bute”, în urma acuzațiilor privind deturnarea de fonduri și trafic de influență, obținând între timp închiderea altor dosare penale.
După trei ani petrecuţi după gratii, din cei şase primiţi în dosarul „Gala Bute”, şi o serie de demersuri în instanţă, Elena Udrea şi-a câştigat liberarea, astfel că joi, 17 iulie, a ieşit pe poarta penitenciarului Târgşor, unde a fost aşteptată de soţul său, Adrian Alexandrov, dar şi de avocat.
Înfățișarea fostului ministru al Turismului este destul de schimbată față de cum arăta la încarcerare: bretonul scurt și drept tăiat la baza nasului a dispărut, lăsând loc unei pieptănături lungi, de un blond total diferit față de cum și-l purta în urmă cu trei ani.
Udrea, după eliberarea din Penitenciarul de Femei Târgșor FOTO Inquam / Ovidiu Micsik
Președintele României, Nicușor Dan, merge în Austria pentru discuții politice și economice, la invitația președintelui federal Alexander Van der Bellen, dar și pentru a susține un discurs la Summitul Salzburg 2025.
Nicușor Dan, invitat oficial la Summitul Salzburg 2025. FOTO: arhivă
Președintele României, Nicușor Dan, va efectua o vizită oficială în Austria, la Salzburg, în perioada 25-26 iulie 2025, la invitația președintelui federal Alexander Van der Bellen. Vizita include întâlniri oficiale și participarea la evenimente culturale și economice importante, cu accent pe consolidarea relațiilor bilaterale, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei.
Șeful statului va avea discuții cu președintele federal Alexander Van der Bellen și cu cancelarul federal Christian Stocker, iar pe agenda vizitei se află dezvoltarea cooperării politice și creșterea investițiilor reciproce, în condiţiile în care Austria rămâne unul dintre cei mai importanți investitori străini în România, cu prezență în sectoare strategice precum energie, infrastructură, agricultură și servicii bancare.
De asemenea, președintele Nicușor Dan va susține un discurs în fața oamenilor de afaceri reuniți la Summitul Salzburg 2025, un eveniment care reunește lideri din mediul economic european, pentru a atrage investiții și a încuraja parteneriate noi.
În cadrul vizitei, președintele României va participa, în calitate de invitat de onoare al președintelui federal, la Festivalul de la Salzburg, un eveniment cultural de referință în Europa.
Pe agenda discuțiilor bilaterale se află și teme privind comunitatea românească bine integrată în Austria, cooperarea în domeniul educației, culturii și afacerilor interne, precum și aspecte legate de Strategia UE pentru Regiunea Dunării, un pilon important de colaborare între România și Austria. Aceasta urmărește consolidarea proiectelor comune de interes transfrontalier, de la conectivitate și protecția mediului, până la dezvoltare sustenabilă.
Potrivit aceleiaşi surse, vor fi abordate și teme europene de actualitate, inclusiv propunerile Comisiei Europene privind viitorul cadru financiar multianual post-2027, migrația, precum și sprijinul pentru extinderea Uniunii Europene cu statele din Balcanii de Vest, Republica Moldova și Ucraina.
Guvernul are în lucru o hotărâre prin care va recalcula chiriile pentru locuințele de serviciu, care au rămas neschimbate din 2007, și va stabili reguli clare privind utilizarea acestora de către foștii beneficiari, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nadina-Ioana Dogioiu.
Locuinţele de serviciu vor avea un alt regim. FOTO: arhivă
„În privința locuințelor de serviciu ale statului, despre care s-a făcut destul de multă vorbire în ultimele zile, va fi recalculată chiria, care nu a mai fost actualizată din 2007, și va fi adusă la un nivel corect. Nu mă întrebați care e acela, vom vedea un nivel corect pentru actualitate”, a declarat Nadina-Ioana Dogioiu, joi, 24 iulie, într-o conferință de presă organizată după ședința Executivului.
Potrivit acesteia, hotărârea va include și o prevedere care va pune capăt situaţiilor în care locuințele de serviciu sunt ocupate și după momentul pensionării sau după încetarea funcției care a permis accesul la acea locuință.
„Va fi interzisă ocuparea unei locuințe de serviciu după ieșirea la pensie sau după ce este părăsită funcția care a îndrituit la ocuparea acelei locuințe de serviciu”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
De asemenea, ea a subliniat că procesul de elaborare a hotărârii de guvern este deja în derulare, iar decizia de a implementa aceste măsuri a fost asumată de premier. „Urmează adoptarea acestei hotărâri de guvern, dar premierul a luat decizia să se întâmple acest lucru”, a arătat purtătorul de cuvânt.
Oficialul a explicat că obiectivul măsurii este de a aduce un plus de echitate și de a alinia cuantumul chiriilor percepute pentru locuințele de serviciu la realitățile actuale ale pieței, în condițiile în care prețurile și nivelul veniturilor s-au schimbat considerabil în ultimii 18 ani.
În același timp, guvernul urmărește să eficientizeze utilizarea fondului locativ al statului, astfel încât locuințele de serviciu să fie folosite strict pe perioada exercitării funcției publice sau demnității care justifică atribuirea lor.
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a efectuat joi o vizită de lucru pe șantierele a două loturi ale Autostrăzii de Centură București Nord (A0 Nord) și trage un semnal de alarmă privind ritmul lent al lucrărilor pe lotul 3, Afumați–Pantelimon, executat de un constructor chinez.
Ministrul notează în timp ce pe lotul 4 (Pantelimon-Glina), constructorul român are un avans considerabil (75%), pe lotul 3 (Afumați-Pantelimon) constructorul chinez a ajuns doar la un stadiu de 53% și continuă să acumuleze întârzieri.
„I-am atras atenția șefului de șantier de pe lotul 3 că, în cazul în care nu va crește mobilizarea și ritmul de lucru, riscă să nu finalizeze lucrările anul acesta (2025), așa cum prevede contractul”, notează Șerban.
Ciprian Șerban atrage atenția că această situație îi va aduce, pe lângă certificatele negative intermediare, și penalizări pentru întârzierile înregistrate.
„Dacă circulația pe lotul 3 nu va fi deschisă anul acesta, finalizarea în această toamnă a lotului 4, înainte de termenul contractual (2026), va face inutilizabil întregul tronson cu o lungime de aproximativ 13 km din semi-inelul nordic al A0”, a mai notat Șerban.
Partidul Social Democrat a definitivat principalele propuneri pentru pachetul doi fiscal, anunțat de premierul Ilie Bolojan pentru finalul lunii iulie. Discuțiile din coaliție însă s-au aprins în ultimele zile pe investițiile derulate în programul „Anghel Saligny”. Cu toate acestea, PSD a venit cu mai multe propuneri.
Mai multe voci din PSD au ieșit public nemulțumiți de noile măsuri anunțate de Ilie Bolojan, care afectează diferite categorii socio-profesionale. Cel mai vehement a fost Paul Stănescu, care a cerut ca partidul să decidă urgent dacă mai rămâne la guvernare.
„Al doilea pachet de măsuri anunțat de Guvern păstrează aceeași logică heirupistă și rigidă. Sub pretextul eficienței, se promovează o reformă construită pe intuiție, nu pe evaluări reale. În acest model, greul cade pe cei mai vulnerabili: pensionari, mame, salariați pe minimul pe economie, profesori, funcționari, militari și alte categorii sociale și profesionale”, a spus Stănescu. (citește mai multe AICI)
Principalele propuneri ale PSD în noul pachet fiscal – SURSE
Gândul a intrat în posesia unui document intern al PSD cu principalele propuneri ale social-democraților în pachetul doi fiscal. Principalele măsuri:
Blocarea înstrăinării profiturilor în cazul corporațiilor multinaționale – cheltuielile cu serviciile de consultanță, management și administrative externe prestate de persoane nerezidente și intragrup transfrontaliere în România devin nedeductibile, ca să stopăm optimizările fiscale.
Suprataxarea marilor averi – triplarea impozitului pe casele de peste 500.000 de euro și pe limuzinele de peste 75.000 de euro. Creșterea impozitului pe dobânzile bancare de la 10 la 16% la depozitele care, însumate, depășesc 100.000 de euro.
Majorarea taxării câștigurilor realizate din speculații de capital pe termen scurt – impozit de 10% în cazul în care instrumentul financiar (acțiuni, obligațiuni etc.) este deținut mai mult de un an și 16% în cazul în care este deținut mai puțin de un an (de la 1% și 3% în prezent).
Mărirea de la 10% la 16% a impozitării pe câștigurile din criptomonede – deținerile investitorilor români în piața crypto au ajuns la minimum 5-10 miliarde de dolari, după ce prețul Bitcoin a trecut de pragul de 100.000 de dolari.
Descurajarea industriei jocurilor de noroc – impozitarea tranzacțiilor la jocuri de noroc, pariuri și jocuri online: 5% din orice tranzacție realizată de bănci sau procesatori de plăți către un operator de jocuri de noroc, pariuri sau site-uri/aplicații de jocuri online.
PSD cere „stoparea dezmățului financiar în companiile de stat”
„Guvernul trebuie să se asigure că orice modificare a legislației guvernanței corporative, care este considerată jalon închis în PNRR și dosar încheiat la OCDE, să nu provoace returnarea a 1,2 miliarde de euro către CE și să pună în pericol aderarea României la OCDE. PSD propune soluții fezabile care nu intră în contradicție cu normele OCDE:
Impozitarea suplimentară de 20% pe veniturile membrilor CA/CS (pe diferența dintre indemnizația actuală și cea a președintelui țării).
Plan prioritar de operaționalizare a AMEPIP – „până în luna noiembrie, ca să încasăm cele peste 320 milioane de euro reținute de Comisie din Cererea de Plată 3”.
Reducerea evaziunii. Stoparea insolvențelor nejustificate. Combaterea muncii la negru și gri
Evaziunea în România este estimată la aproximativ 10% din PIB (circa 200 de miliarde de lei), cât bugetele cumulate ale Educației, Sănătății și Agriculturii pe un an. Dacă s-ar reduce la jumătate evaziunea fiscală și arieratele de recuperat la bugetele de stat, atunci România ar fi pe excedent bugetar. Estimările arată că există 1,4 milioane lucrători la gri și la negru în România”, susține PSD.
Eficientizarea ANAF
Plan de control și de încasare a arieratelor recuperabile prezentat de conducerea ANAF în maximum 30 de zile pentru marii datornici – acest plan să stea la baza criteriilor de performanță ale conducerii ANAF, cu monitorizare la fiecare 2 luni (demisia Președintelui ANAF dacă nu îndeplinește planul de încasări).
Matrice de risc pentru prioritizarea controalelor către agenții economici din industriile cu mare risc fiscal – astfel încât controalele să nu se mai facă la buticuri de cartier și la IMM-uri, iar mii de mari evazioniști să nu fie controlați de ani de zile.
Folosirea tehnologiei AI și blockchain pentru analiza volumului uriaș de date fiscale disponibile, dar neutilizate – aplicarea noilor tehnologii poate eficientiza masiv activitatea ANAF; resursa umană nu este pregătită să gestioneze datele pe care le deține.
Descurajarea muncii la negru și gri
Creșterea de zece ori a amenzilor pentru fiecare angajat fără contract de muncă și tot de zece ori a limitei maxime a amenzii – (de la 20.000 lei la 200.000 lei/angajat fără acte) + creșterea de 10 ori a limitei de amendă maximă (de la 200.000 lei la 2 milioane lei – în prezent sunt firme care consideră că rentează să plătească jumătate din amendă decât impozitele și taxele pentru zeci sau sute de angajați).
Stoparea abuzului de insolvențe
Propunem măsuri care să aibă drept scop eliminarea abuzului de intrare în insolvență în scopul sustragerii de la plata taxelor către stat și tragerea la răspundere rapidă a administratorilor care devalizează firme pentru a le introduce în insolvență.
Filtru de bună-credință al judecătorului privind justificarea economică reală la deschiderea procedurii de insolvență.
Interzicerea accesului la insolvență pentru administratorii recidiviști.
Termene mai scurte pentru limitarea perioadei în care o firmă poate rămâne în insolvență.
Procedură accelerată de tragere la răspundere a administratorilor de rea-credință.
Interzicerea înființării de noi firme de către asociați/administratori în insolvență.
Propuneri de corectare a unor măsuri din pachetul fiscal 1
Renunțarea la impunerea CASS pentru pensiile veteranilor de război, invalizilor, deținuților politici și a urmașilor acestora – „Este profund imoral să-i taxezi pe cei care și-au sacrificat viața luptând pentru țară. În plus, impactul asupra bugetului este efectiv ridicol, de 0,0000056% din PIB”, susține PSD.
Protejarea mamelor cu venituri mici prin exceptarea de la plata CASS.
Sursa colaj: Mediafax/ Eduard Vînătoru și Alexandru Dobre
Imaginile cu momentul în care un iaht privat a lovit portavionul-muzeu USS Midway, în portul San Diego, au devenit virale pe reţelele sociale. Căpitanul, care se afla în stare de ebrietate, a fost arestat de Paza de Coastă.
Un incident neobișnuit a tulburat liniștea portului San Diego după ce un iaht privat a intrat în coliziune cu portavionul USS Midway, transformat în navă-muzeu și simbol al orașului. În urma impactului, căpitanul iahtului, care a fugit inițial de la locul faptei, a fost reținut de Paza de Coastă americană, fiind acuzat că a navigat sub influența alcoolului.
Evenimentul s-a petrecut vineri, 18 iulie, iar momentul coliziunii a fost surprins în imagini care s-au răspândit rapid pe rețelele de socializare. În înregistrări se vede cum iahtul se îndreaptă cu viteză direct spre USS Midway, fără ca bărbatul aflat la cârmă să încerce să evite impactul, potrivit New York Post.
Potrivit aceleiaşi surse, autoritățile locale au confirmat că testul de alcoolemie efectuat căpitanului a ieșit pozitiv, astfel că bărbatul riscă acum sancțiuni severe, de la amendă și suspendarea dreptului de navigație până la pedepsa cu închisoarea, în funcție de gravitatea faptelor.
Paza de Coastă şi poliția portuară au deschis o anchetă pentru a clarifica circumstanțele exacte în care s-a produs coliziunea, inclusiv viteza cu care naviga iahtul și ora exactă a impactului.
Din fericire, în urma incidentului nu s-au înregistrat victime, însă pagubele materiale sunt estimate la aproximativ 100.000 de dolari.
USS Midway, devenit muzeu plutitor în portul San Diego, are o istorie impresionantă. Nava a fost lansată în 1945, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, însă nu a participat la lupte în acel conflict. De-a lungul celor 50 de ani de serviciu activ, portavionul a navigat extensiv în apele internaționale, fiind folosit ca navă-amiral în cadrul Operațiunii Desert Storm, în 1991.
După retragerea din activitate a navei, USS Midway a fost dezarmat și a devenit unul dintre cele mai vizitate muzee din San Diego.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că instituțiile de aplicare a legii și cele anticorupție vor prezenta, în termen de două săptămâni, un plan comun de acțiune pentru întărirea sistemului de justiție. Declarația a fost făcută pe 23 iulie, la o zi după ce șeful statului a semnat o lege criticată intens, despre care societatea civilă și o parte a opoziției afirmă că subminează independența principalelor structuri anticorupție – Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO).
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.FOTO:AFP
Legea, adoptată rapid de parlamentarii partidului prezidențial și promulgată în aceeași zi, extinde semnificativ atribuțiile procurorului general asupra NABU și SAPO. Conform noilor prevederi, procurorul general poate emite instrucțiuni obligatorii, retrage cazuri din competența NABU și redistribui atribuțiile SAPO către alți procurori. Criticii avertizează că aceste schimbări deschid calea pentru interferențe politice directe în anchetele anticorupție.
Din 22 iulie, mii de persoane au protestat în mai multe orașe, inclusiv la Kiev, cerând anularea legii și reafirmarea independenței instituțiilor create pentru combaterea corupției la nivel înalt. Îngrijorări au fost exprimate și de lideri europeni, inclusiv de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, potrivit unui purtător de cuvânt, i-a transmis direct președintelui Zelenski „îngrijorări serioase”.
„Toți auzim ce spune societatea”
„Toți auzim ce spune societatea”, a declarat Zelenski după o întâlnire cu reprezentanții de rang înalt ai principalelor instituții judiciare și anticorupție. „Vedem ce așteaptă oamenii de la instituțiile statului: justiție garantată și funcționarea eficientă a fiecărei structuri”.
La reuniune au participat conducători ai NABU, SAPO, Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției (NAZK), Biroului de Investigații de Stat (DBR), Ministerului de Interne și Parchetului General.
Într-un comunicat comun emis după întâlnire, NABU și SAPO au avertizat că noile prevederi „subminează în mod semnificativ independența” instituțiilor și au cerut „măsuri legislative clare și fără echivoc” pentru restabilirea garanțiilor eliminate de Parlament.
Zelenski a anunțat ulterior că va propune o nouă inițiativă legislativă menită să consolideze sistemul de aplicare a legii, asigurând totodată independența structurilor anticorupție. „Toată lumea a auzit ce spun oamenii – pe rețelele de socializare, pe stradă, unii altora. Aceste reacții nu sunt în zadar”, a precizat el.
Unii comentatori au remarcat că legea adoptată nu conține prevederi care vizează în mod specific reducerea influenței rusești, în pofida justificărilor oficiale prezentate de administrația Zelenski. Katerina Butko, lideră a organizației AutoMaidan, a subliniat că posibilitatea ca procurorul general să preia cazuri din competența NABU nu va afecta potențiali agenți ruși, așa cum susțin oficialii.
Inițiativă parlamentară
În același timp, 48 de parlamentari din mai multe formațiuni politice au depus un proiect legislativ în Rada Supremă, menit să restabilească independența NABU și SAPO. „Este rândul dumneavoastră, domnule președinte”, a scris deputatul Iaroslav Iurcișin, președintele comisiei parlamentare pentru libertatea presei.
Proiectul vine în contextul în care opoziția parlamentară și organizațiile societății civile au început procedurile pentru sesizarea Curții Constituționale, acuzând că legea a fost adoptată cu încălcarea procedurilor legislative și că încalcă angajamentele Ucrainei față de Uniunea Europeană.
Sociologi și experți în guvernare avertizează că, pe fondul războiului și al legii marțiale, președintele Zelenski își consolidează tot mai mult puterea executivă, apelând la un cerc restrâns de consilieri apropiați, în frunte cu Andrii Ermak. Criticii susțin că această concentrare de putere poate duce la un blocaj instituțional și la o izolare decizională periculoasă.
Cu toate acestea, Ucraina rămâne o democrație funcțională, în pofida tensiunilor actuale. Probele de rezistență ale societății civile, ale presei independente și reacțiile ferme din partea partenerilor internaționali arată că Ucraina nu urmează modelul autoritar practicat de Rusia, ci traversează o perioadă dificilă într-un context excepțional.
„Concentrarea excesivă a puterii într-un cerc restrâns riscă să slăbească eficiența guvernării democratice”, a avertizat Ivan Gomza, politolog la Școala de Economie din Kiev. „Dar protestele și reacțiile partenerilor internaționali arată că democrația ucraineană are încă mecanisme de corecție”.
A murit omul de afaceri Ioan Bendei, fostul administrator al celei mai mari companii de telecomunicații din România, RCS-RDS, el fiind considerat omul de încredere și acționar majoritar al companiei, Zoltan Teszari. Avea 68 de ani.
A murit Ioan Bendei FOTO: Digi
„Cu adâncă tristețe anunțăm încetarea din viață a domnului Ioan Bendei. Grupul DIGI își exprimă profundul regret față de pierderea domnului Ioan Bendei, o personalitate importantă a industriei de comunicații electronice din România și un om care a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea și consolidarea companiei noastre. Cariera domniei sale în domeniul telecomunicațiilor a început în anul 1992, la compania TVS Holding, fiind unul dintre pionierii industriei de cablu TV din România.
De-a lungul parcursului profesional a ocupat funcții-cheie precum cea de vicepreședinte al Consiliului de Administrație RCS & RDS și administrator al mai multor firme din Grupul Digi, contribuind la dezvoltarea pieței de telecomunicații din România. Prin profesionalismul, viziunea și devotamentul său a influențat generații întregi de profesioniști și a lăsat o amprentă în ceea ce înseamnă cultura organizațională a companiei. Transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate, apropiaților și tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, transmite, într-un comunicat, Digi Romania.
Familia omului de afaceri Ioan Bendei a transmis un mesaj emoționant, pe care îl redăm în integralitate:
„Cu profundă durere în suflete, anunțăm trecerea la cele veșnice a iubitului nostru soț, tată și bunic, Ioan Bendei. Amintirea sa va rămâne vie în sufletele noastre pentru totdeauna. Ne vom lua rămas bun cu inima plină de tristețe și îl vom conduce pe ultimul drum cu multă dragoste și recunoștință.
-Priveghiul va avea loc vineri, 25 iulie 2025, începând cu ora 19:00, la Biserica Ortodoxă “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (Strada Aurel Vlaicu 74, Brașov).
-Slujba de pomenire va avea loc sâmbătă, 26 iulie 2025, la ora 12:00, tot la Biserica Ortodoxă “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (Strada Aurel Vlaicu 74, Brașov).
– Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 26 iulie 2025, la ora 14:00, la cimitirul Bisericii Sfânta Treime (Strada Doctor Vasile Saftu 57, Schei, Brașov).
– Pomana va avea loc sâmbătă, 26 iulie 2025, începând cu ora 15:00, la Hotelul Aro Brașov – Salonul Alb (parter)”, a transmis familia.
Ioan Bendei a demisionat în 2019 din funcţiile de vicepreşedinte şi administrator executiv al filiarei din România a RCS&RDS, invocând motive personale.
Demisia a venit după ce Ioan Bendei a fost condamnat în primă instanță, luna trecută, la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul drepturilor de televizare. Hotărârea pronunțată pe fond de Tribunalul București a fost anulată în apel, pe 1 noiembrie 2021, iar instanța a dispus rejudecarea dosarului de la zero, potrivit Libertatea. Dosarul este în prezent la Curtea de Apel București.
Bendei, implicat într-un dosar penal alături de Dumitru Dragomir
Fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal Dumitru Dragomir şi fostul director al RCS – RDS SA Ioan Bendei au fost trimişi în judecată pentru luare de mită şi complicitate la spălare de bani şi respectiv dare de mită şi complicitate la spălare de bani.
Potrivit DNA, Dumitru Dragomir a pretins 3,5 milioane de euro (din care a primit 3,1 milioane de euro), de la Ioan Bendei, „în scopul atât de a îndeplini, cât şi de a nu îndeplini acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu, precum şi de a îndeplini acte contrare acestora”.
În schimb, el ar fi facilitat, în 2008, câştigarea contractului pentru drepturi TV ale Ligii 1 de către RCS/RDS.
Guvernul a aprobat joi, în ședință, eliminarea indemnizațiilor membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică, a anunțat Dezvoltării, ministrul Cseke Attila.
ATOP Vrancea FOTO: ATOP Vrancea
Măsura adoptată joi este prima propusă de Ministerului Dezvoltării, pentru reducerea costurilor administrative, după învestirea noului Guvern.
Începând cu data de 1 august 2025, activitatea desfășurată în ședințele plenare și în comisiile acestei autorități consultative, care vizează activitatea poliției locale, va fi neremunerată.
Ministerul dezvoltării, Cseke Attila a subliniat: este o reducere semnificativă a cheltuielilor la nivelul administrației publice locale. „Reducem costurile serviciilor publice cu aproape 22 de milioane de lei pe an, în total, în România, iar economiile pentru 2025 sunt de 6,8 milioane de lei” – a declarat ministrul.
Această măsură a fost necesară, a spus ministrul, întrucât, până acum, membrii ATOP primeau indemnizații de ședință stabilite de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile județene, în cuantumuri de 5-10% din indemnizația lunară a primarului general sau a președintelui consiliului județean.
Pentru că membrii ATOP participă la ședințe ordinare trimestriale, dar și la ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie pe an, la convocarea președintelui sau la solicitarea unui număr minim de membri, cheltuielile cu aceste indemnizații variau foarte mult de la un județ la altul, fiind între 400-500 lei și câteva mii de lei, fără un criteriu unitar de stabilire a acestor valori.
Până acum, în unele județe, un membru ATOP primea 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară, ceea ce însemna un fond lunar de 50.000 lei și un buget anual de 600.000 lei pentru această structură.
Cele mai mari indemnizații s-au plătit în Vrancea. Membrii Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Vrancea (ATOP) încasează în fiecare lună, pentru şedinţele la care participă, suma de 3.285 de lei.
În componenţa ATOP Vrancea figurează nu mai puţin de 15 persoane, ceea ce înseamnă că fondul lunar de indemnizaţii pentru aceşti oameni este de 50.000 de lei net, bugetul anual fiind de 600.000 de lei, o sumă enormă pentru un judeţ aflat la coada clasamentului la majoritatea indicatorilor economici.
Sumele au fost stabilite cu mult timp în urmă, când la conducerea Consiliului Judeţean Vrancea era Marian Oprişan, pentru a-şi recompensa apropiaţii politici. De acest lucru profită însă şi noua putere politică instalată după alegerile locale, care a avut grijă să-şi plaseze oamenii în această structură care nu face, practic, nimic.
ATOP este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se organizează și funcționează la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, și a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității, în scopul sporirii eficienței serviciului de poliție locală din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F7-poza-interior-13-960x1280.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F03%2Fdaniel-david-planuri-cadru.webp)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F07%2Fcristian-pistol.jpg)
