Ratele ar putea exploda din nou. Coaliția de guvernare discută introducerea unei impozitări foarte ridicate, de 29%, a profitului impozabil al băncilor, cu mult peste nivelul actual al impozitelor, care este de 16%.
Impozitul majorat ar urma să fie aplicat pe o perioadă limitată de 2 ani și se adaugă actualului impozit pe cifra de afaceri, de 2%.
Taxa pe profitul excesiv al băncilor se va aplica din 2026 și va fi discutată această taxă cu Banca Națională a României (BNR), potrivit noului ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, citat de România TV.
Problema este că, în această situație, băncile ar putea reacționa prin ajustarea strategiilor de afaceri sau prin transferarea costurilor către consumatori.
Cu alte cuvinte, rate mai mari, comisioane mai mari. Anul trecut, sistemul bancar din țara noastră a înregistrat un profit net cumulat de 14,2 miliarde de lei, echivalentul a peste 2,8 miliarde de euro, iar un impozit de 29% ar însemna circa 900 de milioane de euro din acest profit al băncilor la bugetul de stat.
Sursa foto – caracter ilustrativ: Shutterstock
Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, …
Alexandru Nazare, noul ministru al Finanțelor, preia ștafeta de la Tánczos Barna (UDMR), care va ocupa funcția de vicepremier.
UPDATE
După aproape două ore de discuții la Ministerul Finanțelor, premierul a anunțat că a discutat cu echipa de conducere, printre altele, despre încasările la bugetul de stat și anumite modificări legislative.
”Am avut o întâlnire cu ministrul de Finanțe, cu echipa de conducere a Ministerului, abordând subiectele care sunt importante, și anume: o analiză încasărilor la bugetul de stat, un pachet de măsuri pentru a ne îmbunătăţi aceste încasări, inclusiv modificări de legislaţie, cum este, de exemplu, legea insolvenţei pentru a încasa mult mai bine cotele din TVA”, a transmis Bolojan.
Însă, potrivit premierului, în momentul în care toate aspectele vor fi „clare”, acesta va face „anunțuri fără echivoc”.
Știrea inițială
Premierul Ilie Bolojan participă la preluarea mandatului de către liberalul Nazare. Șeful Executivului nu a răspuns întrebărilor adresate de jurnaliști, precizând că va face declarații „în zilele următoare”.
Premierul desemnat, Ilie Bolojan, a declarat luni, la votul de învestitură din Parlament, că politica fiscală a României din ultimii ani a fost „impredictibilă, contradictorie și, de multe ori, populistă”.
„Aceasta ne-a adus în situația în care ne aflăm acum. Pentru această stare de fapt sunt responsabile toate guvernările, mai ales cele din ultimii ani. Se cuvine să le cer scuze cetățenilor țării noastre pentru situația în care am adus România. Nu mai trebuie să repetăm greșelile trecutului”, a declarat premierul.
Alexandru Nazare a mai deținut funcția de ministru al Finanțelor în Cabinetul Cîțu (2020 – 2021).
În curs de actualizare!
CITIȚI ȘI:
Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat înainte de summitul de la Haga că Rusia rămâne principala amenințare la adresa alianței, invocând colaborarea Moscovei cu China, Coreea de Nord, Iran și Belarus.
Rutte a afirmat că Rusia este în continuare cea mai mare amenințare pentru NATO FOTO Profimedia
„Moscova continuă să ducă un război împotriva Ucrainei, cu sprijinul Coreei de Nord, Iranului, Chinei și Belarusului”, a spus Rutte.
Secretarul general a precizat că liderii alianței urmează să adopte, la summitul de la Haga din 24-25 iunie, un plan istoric de investiții în apărare, care va include un nou prag de 5% din PIB alocat apărării, precum și o angajare consolidată în sprijinul Ucrainei, potrivit Kyiv Independent.
„Toți liderii vor lua decizii curajoase pentru a consolida apărarea noastră colectivă, transformând NATO într-o alianță mai puternică, mai echitabilă și mai letală”, a declarat Rutte în conferința de presă care a precedat summitul. „Este un salt ambițios, istoric și esențial pentru securitatea viitorului nostru.”
Ce prevede planul
Potrivit lui Rutte, planul prevede creșteri semnificative ale sistemelor de apărare aeriană, tancurilor, vehiculelor blindate și artileriei, ca răspuns la peisajul tot mai complex al amenințărilor, în special războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei.
„Vedem zilnic teroarea mortală a Rusiei din aer asupra Ucrainei. Trebuie să fim capabili să ne apărăm de astfel de atacuri”, a adăugat el.
Secretarul general a avertizat că NATO trebuie să acționeze cu urgență pentru a se pregăti pentru amenințările viitoare, menționând evaluări potrivit cărora Rusia ar putea reconstitui o capacitate militară suficientă pentru a provoca NATO în următorii cinci ani. „Mediul nostru de securitate s-a schimbat – și nu în bine. Amenințările cu care ne confruntăm astăzi impun să facem mult mai mult”, a afirmat Rutte.
El a subliniat că noul plan de investiții în apărare va fi revizuit în 2029, cu raportări anuale pentru a-i asigura credibilitatea.
Sprijinul pentru Ucraina
Rutte a insistat că NATO rămâne angajată în sprijinul Ucrainei și a reafirmat poziția fermă a alianței potrivit căreia „drumul Ucrainei către aderarea la NATO este ireversibil”. Potrivit acestuia, statele membre au promis peste 35 de miliarde de euro (40,6 miliarde de dolari) în ajutor militar pentru Ucraina în prima jumătate a anului 2025, în creștere față de cele 20 de miliarde anunțate la începutul acestui an.
Președintele Volodimir Zelenski participă la summit și va avea mai multe întâlniri cu liderii NATO. Totuși, Consiliul NATO-Ucraina nu va fi convocat, o decizie considerată parte a eforturilor de a menține un format restrâns al summitului, măsură destinată să-l mulțumească pe președintele american Donald Trump.
Summitul, redus la doar 24 de ore, are o singură sesiune majoră dedicată cheltuielilor pentru apărare. Oficiali europeni citați de Politico au spus că acest format a fost conceput pentru a-i oferi lui Trump un succes clar, având în vedere că liderul american este așteptat să revendice angajamentul de 5% ca o victorie personală. Statele Unite ar urma însă să fie exceptate de la aplicarea acestui prag.
Dacă summiturile anterioare au avut în centru invazia Rusiei în Ucraina, comunicatul comun din acest an ar putea evita referirile explicite la război.
În cadrul conferinței, Rutte a precizat că documentul final, convenit de ambasadorii NATO, conține „formulări importante” despre Ucraina, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare până în 2035.
„Este un angajament clar al aliaților”, a spus Rutte.
În general, când vine vorba despre arme nucleare, lumea operează cu o premisă de bază: că statele care le dețin nu vor risca să le folosească, dintr-un instinct de autoconservare. Doctrina „Distrugerii Reciproc Asigurate” – denumirea tehnică pentru echilibrul fragil bazat pe frică – a funcționat, până acum, ca un factor de descurajare.
Liderul suprem iranian Ali Khamenei inspectînd o instalație nucleară/FOTO:X
Dar dacă un stat nu se teme de distrugere? Ce se întâmplă dacă o primește cu bucurie, considerând-o o poartă către mântuirea divină?
Aceasta a fost mult timp preocuparea cu Iranul. Și nu este un risc exagerat, scrie Daily Mail.
Ambițiile nucleare ale Iranului nu există în vid. Ele se înscriu într-un cadru ideologic mai larg care include ceea ce se numește milenarism: credința că lumea se îndreaptă spre o confruntare finală, transformatoare, între bine și rău.
În islamul șiit, milenarismul este legat de întoarcerea lui Mahdi, sau Imamul ascuns. Acesta este o figură mesianică care va apărea într-o eră de haos pentru a stabili o ordine islamică dreaptă.
Această viziune nu e doar doctrină religioasă, ci a fost, într-o anumită perioadă, parte din politica de stat.
Fostul președinte Mahmoud Ahmadinejad a invocat frecvent această perspectivă, chiar și în fața Națiunilor Unite, iar administrația sa a alocat fonduri consistente pentru pregătiri considerate necesare revenirii Mahdi-ului. Chiar și proiecte de infrastructură – cum a fost modernizarea drumului spre moscheea din Jamkaran – au fost justificate prin acest filtru.
Această fuziune între doctrină religioasă și aparat de stat ridică semne de întrebare cu privire la responsabilitatea unui regim care ar putea obține acces la arme nucleare.
Problema nu e teoretică
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), o structură militară și ideologică de forță, are o influență majoră în deciziile strategice ale Iranului – iar liderii săi, precum generalul Hossein Salami, au folosit în mod repetat o retorică extremă, cu accente de anihilare în raport cu Israelul, numit „tumoră canceroasă”.
Această retorică, în contextul unei ideologii care poate considera confruntarea globală drept o etapă necesară pentru mântuirea umanității, nu poate fi ignorată ca simplă hiperbolă politică.
În acest context, reacțiile Israelului – de la sabotaj cibernetic și până la asasinatele țintite ale unor oameni de știință iranieni implicați în programul nuclear – nu sunt simple acte de agresiune preventivă, ci măsuri percepute ca fiind de apărare existențială.
Atât SUA, cât și Israelul, au vizat în ultimii ani centre nucleare din Iran – inclusiv locații greu accesibile, adânc îngropate, precum complexul de la Fordo. Oficial, Iranul susține că programul său nuclear este civil. Dar amploarea efortului de a-l proteja în fața unor eventuale atacuri aeriene sugerează altceva.
Pericolul nu se oprește aici. Dacă Iranul ar reuși să dezvolte o armă nucleară, întregul echilibru de securitate din Orientul Mijlociu ar fi compromis. Arabia Saudită a anunțat deja că ar reacționa în oglindă, iar alte state – Turcia, poate și Egiptul – ar putea urma același drum.
Iranul nu este un actor marginal, ci o putere regională cu ambiții și cu o ideologie revoluționară. Într-o regiune majoritar sunnită, ascensiunea sa în calitate de teocrație șiită este percepută drept o amenințare profundă.
Băiatul în vârstă de 15 ani, care și-a ucis verișoara de numai doi anișori, a fost condamnat la 15 ani de detenție într-un centru pentru minori. Decizia nu este definitivă.
Minorul de 15 ani și-a ucis verișoara cu sânge rece FOTO Arhivă
Minorul și-a ucis verișoara fiindcă i-a mâncat dulciurile, iar apoi i-a ascuns cadavrul în liziera pădurii din satul în care locuiau, a transmis avocatul Cuculis.
În timpul procesului, mama și-a retras orice pretenție financiară, deși solicitase constituirea ca parte civilă, a mai spus acesta.
Reamintim că în august 2024, la mai bine de trei luni de la moartea micuței Raisa, fetița de aproape doi ani și jumătate din comuna Breasta, județul Dolj, care a fost înjunghiată şi strangulată, călăul a fost trimis în judecată pentru omor calificat.
Codreanu Nicolas Masi este acuzat de omor calificat, după ce i-ar fi aplicat Raisei, verişoara lui, mai multe lovituri de cuţit şi apoi a ştrangulat-o.
Filmul crimei
Cronologia evenimentelor a fost făcută publică de Compartimentul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.
Potrivit acestuia, poliţia a fost sezizată despre dispariţia Raisei Stan în jurul orei 13.30 a zilei de 27 mai şi imediat s-au început căutările, mai ales că se conturau deja indicii cu privire la faptul că aceasta ar fi putut fi victima unor acţiuni de violenţă.
Cadavrul fetiţei a fost descoperit într-o râpă într-o zonă cu vegetaţie abundentă, situată în spatele casei unde aceasta a fost văzută ultima dată în viaţă. Imediat s-au demarat cercetările la faţa locului şi a fost dispusă efectuarea autopsiei, pentru stabilirea cauzei morţii. În urma acesteia s-a stabilit că Raisa a fost înjunghiată şi strangulată.
Oamenii legii bănuiau că minorul Codreanu Nicolas Masi, în vârstă de 15 ani, este autorul cumplitei crime, dar edificatoare pentru acuzarea acestuia a fost analiza genetică a unei pete de sânge descoperită pe pantalonii lui, care a confirmat că este vorba despre sângele victimei.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat marți, la conferința de presă de după preluarea mandatului de la Mircea Fechet, că vor fi făcute restructurări și vor fi reduse cheltuieli.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va face restructurări
„O să fie un mandat dificil, pentru că, așa cum ați văzut și dumneavoastră din spațiul public, vor trebui să fie reduse cheltuielile, vor trebui să fie făcute restructurări și noi vom face aceste lucruri pentru că trebuie să fim și noi un model de urmat pentru românii care au trebuit ani de zile să strângă cureaua. Evident, și statul va trebui să facă exact același lucru.
Îmi propun să pornim la drum cu ideea de eficientizare a activității instituțiilor, să ducem la finalizare mare parte din proiectele din PNRR care vor trebui să fie finalizate în perioada imediat următoare și transparență”, a declarat Diana Buzoianu.
În viziunea acesteia, în cazul reorganizării Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, trebuie redus numărul de directori, iar criteriile de performanţă trebuie să nu ţină cont doar de profitul instituţiei.
„Trebuie să fie făcută o distincţie foarte clară între activităţile Romsilva, să fie văzut dacă toate activităţile desfăşurate de Romsilva, astăzi, trebuie în continuare să fie desfăşurate de Romsilva. Sunt o grămadă de principii şi o grămadă de discuţii punctuale, tehnice, care de fapt, la final se reflectă în calitatea actului de management şi de administrare a pădurilor. Toate aceste discuţii vor trebui să fie purtate pe fiecare palier în parte, rapid, şi să fie asumate. Din punctul meu de vedere, ar trebui să avem de urgenţă asumată, într-adevăr, o Hotărâre de Guvern care să prevadă toate aceste reforme. Cu siguranţă, voi avea discuţii cu absolut toţi actorii-cheie, nu doar cu sindicatele, dar şi cu sindicatele”, a afirmat şefa de la Mediu.
Programele AFM, inclusiv Rabla auto, reluate după o analiză temeinică
Toate programele de la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) vor fi analizate şi vom lua o decizie în curând cu privire la acestea – cele care au fost blocate şi cele care urmau să fie lansate în perioada următoare, a declarat, marţi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, la ceremonia de primire a mandatului de la Mircea Fechet.
„Îmi propun să pornim la drum cu ideea de eficientizare a activităţii instituţiilor, să ducem la finalizare mare parte din proiectele din PNRR care vor trebui să fie finalizate în perioada imediat următoare, şi transparenţă, motiv pentru care sunt astăzi aici (…) Vor fi analizate toate programele de la AFM. Vom lua o decizie în curând cu privire la toate programele – şi cele care au fost blocate şi cele care urmau să fie lansate în perioada următoare. În momentul de faţă, ştim cu toţii că vor fi tăieri de la toate ministerele. Va trebui să vedem cum ducem banii să fie folosiţi cât mai eficient şi pe proiectele care au cel mai mare impact de reducere de emisii. O să facem această analiză şi o să revenim în perioada următoare. Va fi una dintre primele întâlniri pe care le voi avea cu reprezentanţii AFM, cu cifrele pe masă, cu bugetele pe masă, să vedem. Nu pot să vă dau mai multe detalii, pentru că încă nu am avut această analiză cu reprezentanţii AFM. Este şi o problemă de parteneriat, până la urmă, cu aceştia„, a spus Buzoianu.
Întrebată care sunt priorităţile în domeniul gestionării deşeurilor, noul ministru al Mediului a punctat faptul că Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) rămâne în prim-plan.
„Pe partea de gestionare deşeuri, o să fie în primul rând SGR-ul, care a fost lansat în acest mandat sub grija domnului ministru Fechet. O să fie extins. Sperăm să avem mai multe ambalaje care să poată să fie colectate, mai multe tipuri de ambalaje care să poată să fie colectate prin acest sistem. Consider în continuare că este o prioritate să identificăm metodele de fraudare a sistemului şi să le gestionăm pe fiecare în parte. Ele vor tot apărea şi vor fi din ce în ce mai inventive, probabil, dar de asta trebuie şi noi să fim cu un pas înainte şi să gestionăm această problemă. Va trebui să analizăm exact toţi banii care există în momentul de faţă, pentru că, de fapt, la final, problema gestionării deşeurilor, pe de o parte, este o problemă de control. Garda de Mediu va trebui să fie consolidată (…) Avem o discuţie şi vom avea discuţii de consolidare şi o eventuală comasare a anumitor autorităţi de control sau a anumitor autorităţi de reglementare, ceea ce se va reflecta inclusiv în eficienţa controlului sau a reglementării pe zona de deşeuri, unde avem mari probleme în momentul de faţă„, a precizat Diana Buzoianu.
Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte eficientizarea instituţiilor din subordinea Ministerului Mediului, se vor realiza analize, „cu cifre concrete„.
„Eu sunt un om al cifrelor, spre deosebire de foarte mulţi. Nu o să fac ceea ce au făcut de-a lungul anilor mulţi politicieni, care au venit şi au dat nişte cifre din burtă şi apoi au făcut analize care să se potrivească analizele cu cifrele respective. Noi, mai întâi, vom face analiza şi voi veni cu cifrele concrete, dar este un obiectiv de la care plecăm, şi anume reducere – eficientizare – comasare – restructurare. Apoi ne uităm la date şi vedem unde pot fi făcute toate aceste lucruri. Pentru mine este foarte important să ştim cu toţii că astea sunt nişte priorităţi. Este o misiune în sine: eficientizare prin restructurare, prin reducere, prin eficientizarea acestor autorităţi şi de acolo pornim cu fiecare buget în parte, cu fiecare subordonat în parte, cu fiecare organigramă în parte. O să revin cu datele şi oricum, să ştiţi, veţi fi incluşi şi veţi primi informaţii pe parcurs, de-a lungul timpului„, a explicat Buzoianu.
Cu doar o zi înainte de începerea înscrierilor persoanelor fizice în programul Rabla, pe 18 iunie, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat că suspendă lansarea tuturor programelor de finanțare până la formarea noului Guvern.
Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, le-a atras atenția colegilor săi că PSD „nu își permite luxul de a fi dezbinat”. De altfel, el a lansat un apel către colegii săi, afirmând că partidul nu va putea construi nimic dacă reprezentanții PSD rămân prinși în conflicte interne și orgolii mărunte.
FOTO Mediafax
„Astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie să ne reamintim cine suntem și pentru ce luptăm. Trecem prin vremuri complicate, cu provocări imense în fața noastră. Știm că partidul nostru a fost pus la încercare, știm că dezbinarea ne-a slăbit, dar acum e momentul să ne ridicăm împreună. Felicit noul Guvern instalat și pe miniștrii PSD care își asumă cu responsabilitate o misiune grea, aceea de a conduce România în aceste vremuri dificile. Avem nevoie de echilibru, viziune și forță. Avem nevoie ca fiecare dintre voi să reușească, pentru că succesul vostru este și succesul nostru, al tuturor”, a transmis secretarul general al PSD, Paul Strănescu, într-un mesaj publicat pe Facebook.
Liderul social-democrat a mai spus că România câștigă dacă partidul este unit, lansând un apel către colegii săi.
„Partidul nostru nu își permite luxul de a fi dezbinat. Nu putem construi nimic dacă rămânem prinși în conflicte interne și orgolii mărunte. Trebuie să fim uniți, trebuie să fim maturi, trebuie să fim aproape unii de alții, și cel mai important să fim alături de oameni. În PSD, puterea noastră reală nu a fost niciodată funcția, ci solidaritatea.
Nu ne definesc greșelile, ci capacitatea de a merge mai departe împreună, cu fruntea sus. Dacă ne uităm unii la alții ca adversari, pierdem. Dacă ne privim ca o echipă, România câștigă. Nu este timp de așteptat. Țara are nevoie de noi acum. Uniți putem construi, uniți putem repara, uniți putem oferi speranță. Viitorul se scrie astăzi. Și noi trebuie să fim prezenți. Împreună”, a mai completat Paul Stănescu.
Potrivit unor surse politice citate de Antena3 CNN, Paul Stănescu ar urma să fie numit pentru un rest de mandat de un an la Curtea de Conturi, după ce Funcția de șef al Curții de Conturi va rămâne vacantă, în contextul numirii ui Mihai Busuioc, actualul președinte al Curții de Conturi, la Curtea Constituțională.
Mihai Busuioc, propunerea PSD votat[ de Senat pentru un post de judecător la CCR, a fugit de jurnaliști pe holurile Senatului, după audierea în comisiile de specialitate. La Camera Deputaților, propunerea lui Csaba Asztalos a stârnit scandal în dezbaterile comisiilor.
Mihai Busuioc și-aa citit CV-ul de pe foaie FOTO Guvernul României
UPDATE 14.00 Parlamentul a votat noile numiri pentru CCR
Mihai Busuioc a obținut 79 de voturi în plenul Senatului pentru funcția de judecător CCR.
Numirea lui Busuioc a stârnit controverse în dezbaterile de la Camera Deputaților. „Eu cred că se respectă toate procedurile. Pregătirea dânsului este dincolo de orice dubiu”, a spus Grindeanu, chestionat de jurnaliști. El a mai menționat că, dacă nu îndeplinește criteriile, nu poaate fi votat.
Judecătorii Curții Constituționale trebuie să îndeplinească anumite condiții, conform Constituției și Legii 47/1992, printre care, pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
La Camera Deputaților a fost votat Csaba Asztalos, propunerea UDMR, care a strâns 195 de voturi „pentru” și 73 „contra”.
***
La Senat, Mihai Busuioc, propunerea PSD pentru un post de judecăotr CCR, a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, afirmând că „lucrurile sunt clare”.
În comisiile de specialitate ale Senatului, timp de 15 minute, a primit doar câteva întrebări și și-a citit CV-ul de pe foaie. La finalul audierii, Busuioc a fost întrebat de jurnaliști dacă experiența profesională pe care o are îl recomandă pentru această funcție.
„Am răspuns la toate întrebările în fața comisiei. Cred că lucrurile sunt clare”, a spus Mihai Busuioc, care nu s-a oprit să răspundă la întrebări.
Scandal la Camera Deputaților
O altă propunere pentru CCR vine de la UDMR. Csaba Asztalos a fost audiat în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, acolo unde ședința a fost întreruptă de către deputatul AUR Dan Tanasă.
„Un personaj care susține Ținutul Secuiesc nu are ce căuta la Curtea Constituțională? Ați înnebunit complet? Trăiască Ținutul Secuiesc îl băgați în CCR? Puneți pe altul de la UDMR, nu pe ăsta. Are cetățeniei Ungariei. A urat credință Ungariei și îl băgați în Curtea Constituțională”, a strigat deputatul în timpul audierilor din comisia juridică a Camerei Deputaților.
După scandal, Csaba Asztalos a explicat că are o singură cetățenie, afirmând că o postare invocată de deputatul Dan Tanasă în timpul audierilor, în care a spus „Trăiasă Ținutul Secuiesc” a fost făcută după participarea la un festival, la care a testat berea Csiki Sor.
„Vă dați seamă că dacă promovăm separatismul pe criterii etnice nu aș fi ocupat nicio funcție publică în acest stat. Nu aș fi ocupat timp de patru mandate poziția de președinte al CNCD”, a spus Csaba Asztalos.
Candidatura fostului magistrat Lăcrămioara Axinte, propusă de AUR, a primit aviz negativ. Candidatura deputatei Verginia Vedinaș (S.O.S. România) a fost avizată favorabil.
Zi de foc în Parlament
Camera Deputaților și Senatul votează marți, 24 iunie, două noi numiri pentru funcția de judecător CCR. Pe ordinea de zi este și votul pentru conducerile celor două camere ale Legislativului.
La Camera Deputaților este instalat șeful interimar al PSD, Sorin Grindeanu, iar la Senat, în locul noului premier Ilie Bolojan, vine Mircea Abrudean, care a fost nominalizat de PNL.
Comisia Europeană va emite eurobonduri în valoare de 70 de miliarde de euro în a doua jumătate a anului 2025, în efortul de a finanța programe comunitare și extracomunitare.
”Comisia Europeană a anunțat intenția de a emite eurobonduri în valoare de până la 70 de miliarde de euro în a doua jumătate a anului 2025. Programul se adaugă euroobligațiunilor în valoare de 86 de miliarde de euro emise în prima jumătate a anului, în conformitate cu planul emiterii obligațiunilor de 160 de miliarde de euro în 2025”, a comunicat marți instituția.
Proiectul va permite finanțarea programului Viitoarea Generație UE, a Instrumentului de asistență pentru Ucraina și a planurilor de ajutare prin credite a țărilor din Balcanii de Vest.
”În conformitate cu practicile stabilite, Comisia Europeană va emite obligațiunile printr-o abordare unificată în materie de finanțare, folosind planuri semi-anuale adaptate necesităților. Comisia Europeană va continua să emită eurobonduri pentru finanțarea componentei ecologice a Instrumentului de Redresare și Reziliență. Până acum, au fost emise eurobonduri în valoare de 75 de miliarde de euro prin acest program”, subliniază Comisia Europeană.
Comisia Europeană se împrumută de pe piețele internaționale de capital în numele Uniunii Europene și furnizează fondurile statelor membre UE și țărilor terțe prin diverse programe de creditare, garantate prin bugetul comunitar. În ultimii trei ani și jumătate, Comisia Europeană le-a acordat statelor membre ale Uniunii Europene finanțări în valoare de 304 miliarde de euro prin Instrumentul de Redresare și Reziliență.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Pericol pentru culturile de floarea – soarelui și porumb. Administrația Națională de Meteorologie avertizează că seceta pedologică (n.r – deficite de apă în sol) moderată și puternică s-a instalat în mai multe zone ale țării. Acest lucru afectează culturile agricole din numeroase regiuni ale țării, în special grâul de toamnă și porumbul.
Specialiștii stațiunilor de cercetare spun că umiditatea din sol este scăzută, ceea ce face ca porumbul și floarea – soarelui sunt deja afectate. Sursele citate au concluzionat căm dacă nu va ploua în perioada următoare, culturile vor fi compromise.
„În Dolj, nu a mai plouat din data de 8 iunie. Căldură excesivă și lipsa de precipitații au afectat deja culturile. Vorbim despre porumb și floarea -soarelui”, spune Claudia Dunăreanu- director stațiune de cercetare agricola Șimnic.
Specialiștii în studii pedologice susțin că acum umiditatea este la o adâncime de 50 de centimetri în sol.
Anul trecut, peste 80.000 de hectare de teren agricol cultivate cu cereale au fost calamitate din cauza secetei. Fiecare fermier a primit 200 de euro pentru un hectar calamitat.
Culturile de floarea soarelui și de porumb, în pericol. Sursă foto: Gândul
Tone de cartofi, abandonate pe câmp
Probleme mari au fost și la culturile de cartofi. Din cauza vremii extreme, cartofii noi s-au făcut mai târziu anul acesta, ceea ce a făcut să nu mai poată fi dați la export. În concret, producătorii au rămas rămas cu tone de cartofi în câmp.
Specialiștii spun că temperaturile scăzute au afectat cultura. Fermierii obțineau înainte 30 de tone de cartof la hectar, acum din cauza ploii și a frigului producția s-a diminuat la jumatate. În localitățile Dăbuleni și Călărași sunt cultivate 500 de hectare de cartofi extratimpurii.
Jurnalist de eveniment și investigatii, generatia presei anilor 2000. Licențiată în Comunicare Socială și Relații Publice la SNSPA, a devenit cunoscută în lumea media în presa locală din Bănie, …
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul …
Tensiunile din Orientul Mijlociu revin în prim-plan după ce ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a anunțat că a ordonat armatei să lovească „ținte strategice” din Teheran, în urma unor atacuri cu rachete atribuite Iranului, deși între cele două țări fusese anunțată o încetare a focului mediată de Statele Unite. Regimul iranian neagă oficial orice implicare.
Teheranul riscă noi bombardamente din partea Israelului/FOTO:EPA/EFE
„Am instruit armata israeliană să răspundă cu forță încălcării armistițiului de către Iran, prin lovituri directe asupra obiectivelor regimului de la Teheran,” a transmis Katz într-un comunicat publicat marți dimineață.
Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au raportat anterior lansarea unor rachete dinspre Iran, la scurt timp după ce intrase în vigoare un acord de încetare a focului negociat de administrația Trump. Potrivit IDF, sistemele antiaeriene au fost activate pentru a intercepta amenințările.
Teheranul neagă. Confuzie în jurul armistițiului
Postul de televiziune de stat iranian a citat Statul Major al armatei, care a dezmințit orice implicare în atacuri asupra „teritoriilor ocupate”. În plus, oficialii iranieni nu au confirmat nici participarea formală la armistițiul mediat de SUA.
Cu o zi înainte, președintele american Donald Trump anunțase pe platforma sa Truth Social că armistițiul „intra în vigoare imediat” și făcea apel către ambele părți să nu-l încalce. Potrivit planului propus de Washington, Iranul trebuia să își oprească operațiunile primele 12 ore, urmat de Israel în următoarele 12.
Un conflict cu ecou regional
Oficialii israelieni susțin că au acceptat armistițiul după „atingerea tuturor obiectivelor” operațiunii „Leul care se ridică”, desfășurată timp de aproape două săptămâni, și care ar fi vizat „eliminarea unei amenințări existențiale duale – nucleară și balistică”, potrivit unui comunicat al guvernului Netanyahu.
La rândul său, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a lăsat să se înțeleagă că Teheranul ar fi fost dispus să oprească atacurile, însă doar cu condiția încetării agresiunii israeliene. „Nu există, în acest moment, niciun acord formal privind o încetare a focului”, a scris el pe rețelele sociale.
Noapte de foc: atacuri și replici în valuri
În pofida anunțului de armistițiu, atacurile au continuat. În Israel, patru persoane au fost ucise în sudul țării, în orașul Beersheba, în urma unui atac cu rachete lansat chiar înainte de intrarea în vigoare a armistițiului, potrivit serviciului de urgență Magen David Adom.
Simultan, Teheranul a fost zguduit de explozii masive în timpul nopții. Potrivit jurnaliștilor AFP aflați la fața locului, a fost vorba de unele dintre cele mai intense bombardamente de la declanșarea conflictului, pe 13 iunie.
Atac asupra bazei americane din Qatar
Într-un gest interpretat ca represalii, Iranul a atacat luni seară baza militară americană Al Udeid din Qatar, cel mai mare centru logistic al armatei SUA în Orientul Mijlociu. Autoritățile iraniene au confirmat lovitura, descriind-o drept „proporțională”, după ce SUA bombardaseră mai multe instalații nucleare iraniene în weekend.
Qatarul a condamnat ferm acțiunea, catalogând-o drept „agresiune flagrantă” și avertizând asupra unui posibil răspuns. Spațiul aerian qatarez a fost temporar închis, iar ambasadele occidentale au cerut populației să se adăpostească.
În pofida apelurilor repetate ale Statelor Unite la calm, armistițiul pare fragil. Presa israeliană și cea iraniană oferă relatări contradictorii, în timp ce comunitatea internațională avertizează că escaladarea ar putea avea consecințe imprevizibile la scară regională.
Conflictul a debutat cu un atac aerian israelian asupra unor obiective nucleare și militare iraniene, în urmă cu aproape două săptămâni. Peste 200 de persoane și-au pierdut viața în Iran, iar zeci de civili au fost uciși în Israel, într-unul dintre cele mai grave episoade ale tensiunilor bilaterale din ultimul deceniu.
Președintele american Donald Trump a declarat marți că atât Israelul, cât și Iranul au încălcat încetarea focului pe care o anunțase cu doar câteva ore înainte și că este nemulțumit de ambele țări, dar mai ales de Israel.
Trump acuză ambele țări că au încălcat acordul FOTO X
La scurt timp după ce a afirmat că Israelul și Iranul au încălcat acordul de încetare a focului pe care l-a intermediat, Trump a avertizat Israelul să nu mai lanseze bombe asupra Iranului, potrivit The Guardian.
Într-o postare pe Truth Social, el a scris:
„Israel, nu lansați acele bombe. Dacă o faceți, este o încălcare gravă. Aduceți-vă piloții acasă, acum! Donald J. Trump, președintele Statelor Unite”
Vorbind cu jurnaliștii înainte de a pleca spre summitul NATO de la Haga, Trump a spus că Israelul „a deschis focul” imediat după ce a acceptat înțelegerea.
Israelul dă vina pe Iran
La scurt timp după ce Trump a anunțat că armistițiul a intrat în vigoare, Israelul a acuzat Iranul că a încălcat încetarea focului lansând noi rachete – acuzație pe care Teheranul a respins-o, potrivit presei iraniene.
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a ordonat armatei să „răspundă cu forță” la orice încălcare a acordului de încetare a focului de către Iran, transmite CNBC.
„Regimul iranian a încălcat grav încetarea focului anunțată de președintele SUA și a lansat rachete asupra Israelului, iar în conformitate cu politica stabilită de guvern — vom răspunde cu forță la orice încălcare”, a declarat Katz.
Armata israeliană a raportat că Iranul a lansat rachete asupra Israelului după intrarea în vigoare a armistițiului intermediat de SUA. Teheranul neagă ofensiva, potrivit presei iraniene, în contextul neîncrederii persistente dintre cele două puteri rivale din regiune.
Patru zboruri de pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” au fost anulate, marţi, 24 iunie, în urma închiderii spaţiului aerian din Orientul Mijlociu.
Wizz Air 3267 Bucureşti – Dubai, printre zborurile anulate. FOTO Pixabay
Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), Theodor Postelnicu.
Este vorba de zborurile: Qatar Airways 219 Doha – Bucureşti şi 220 Bucureşti – Doha, Wizz Air 3267 Bucureşti – Dubai şi 3268 Dubai – Bucureşti, potrivit Agerpres.
Măsura a fost luată după ce mai multe ţări şi-au închis spaţiul aerian imediat după atacul iranian asupra bazei americane din Qatar.
Suspendarea temporară a traficului în spaţiul aerian al Qatarului
Luni, Qatarul, unde se găseşte cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu, a anunţat că îşi suspendă traficul aerian, după ce Teheranul a ameninţat că va riposta la bombardamentele Statelor Unite asupra instalaţiilor nucleare iraniene, transmite AFP.
„Autorităţile competente anunţă suspendarea temporară a traficului în spaţiul aerian al ţării, în cadrul unui ansamblu de măsuri de precauţie luate pe baza evoluţiilor din regiune”, arată un comunicat al Ministerului de Externe de la Doha.
Și Emiratele Arabe Unite şi-au închis spaţiul aerian
Emiratele Arabe Unite şi-au închis, la rândul lor, spaţiul aerian pe baza informaţiilor privind traiectoria de zbor şi controlul traficului aerian, conform FlightRadar.
Un român din orașul italian Taranto a fost reținut după ce a avut o altercație cu un vecin, iar la sosirea autorităților a încercat să înjunghie unul dintre polițiști.
FOTO: Shutterstock
Potrivit La Gazzetta del Mezzogiorno, bărbatul, în vârstă de 37 de ani, ar fi avut o altercație cu un chiriaș într-un imobil din Taranto, pe care l-a atacat cu o bâtă metalică.
Ajunși la fața locului, polițiștii au găsit o femeie speriată și doi copii în lacrimi, circumstanță care i-a determinat pe operatori să intervină rapid.
Pentru a-i ține la distanță, românul ar fi încercat să lovească unul dintre polițiști cu un cuțit de bucătărie, însă agentul a reușit să evite lovitura la timp.
În urma anchetei, carabinierii au descoperit că bărbatul avea mai multe antecedente penale pentru violență domestică, furt, jaf, vătămare corporală, precum și pentru folosirea de identități false.
Bărbatul a ajuns la închisoarea din Taranto unde aşteaptă să apară în faţa judecătorilor italieni.
MAI va urmări modernizarea profundă a structurilor sale, printr-o abordare centrată pe prevenție, profesionalizare, interoperabilitate digitală și apropierea de cetățean, se arată în programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Se anunță reorganizări în Poliția Română, Jandarmerie, IGSU și Academia de Poliție.
Programul de guvernare prevede reforme, reorganizări și comasări la MAI. FOTO MAI
„Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va juca un rol esențial în consolidarea securității naționale, în creșterea rezilienței instituționale și în asigurarea unui climat de ordine publică și siguranță cetățenească, într-un context european tot mai complex. MAI va urmări modernizarea profundă a structurilor sale, printr-o abordare centrată pe prevenție, profesionalizare, interoperabilitate digitală și apropierea de cetățean. Prioritățile sale vor include combaterea criminalității organizate și a migrației ilegale, securizarea frontierei, adaptarea capacității de intervenție la riscurile climatice și hibride, precum și modernizarea managementului resurselor umane și materiale. Prin măsuri clare de reformă instituțională, digitalizare și cooperare interinstituțională, MAI va deveni un actor-cheie în procesul de modernizare a statului român (…)”, se arată în programul de guvernare.
DSU va continua sa asigure „un rol esențial în consolidarea rezilienței naționale într-un context european și euro-atlantic tot mai complex”. MAI-DSU va urmări modernizarea profundă a structurilor sale, printr-o abordare centrată pe prevenție, profesionalizare, interoperabilitate digitală și apropierea de cetățean.
„Astfel, ne propunem consolidarea unui sistem național integrat de urgență, modern, adaptat riscurilor actuale, bazat pe reziliență, sustenabilitate și cooperare interinstituțională, cu implicarea societății. Prin măsuri clare de reformă instituțională, digitalizare și cooperare interinstituțională, evoluția DSU și reorganizarea structurilor din coordonare urmează să contribuie în mod substanțial la consolidarea arhitecturii sistemului național de management al situațiilor de urgență și conectarea tuturor actorilor implicați – de la cetățeni și entități private la actori civili și militari și de la autorități naționale la cele locale”, se mai arată în programul de guvernare.
Reforme / reorganizări / comasări
1. Reorganizarea structurilor teritoriale ale Poliției Române, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră pentru optimizarea resurselor și eficientizarea intervenției operative, în baza unei hărți de risc actualizate anual;
2. Revizuirea cadrului de funcționare al Poliției Locale în colaborare cu autoritățile publice locale, pentru o mai bună delimitare a atribuțiilor și o integrare funcțională în sistemul național de ordine publică;
3. Reformarea Academiei de Poliție și a centrelor de formare, prin adaptarea curriculei la noile tipuri de infracționalitate (cybercrime, trafic de persoane, dezinformare), în parteneriat cu universități și instituții internaționale.
i. Modernizarea cadrului legal: transpunerea eficientă în politicile naționale a prevederilor Strategiei de pregătire a Uniunii în vederea asigurării unei arhitecturi robuste a pregătirii, prevenirii și răspunsului integrat la situații de urgență;
ii. Consolidarea capacității guvernamentale de gestionare eficientă a situațiilor de urgență, inclusiv în ceea ce privește salvarea montană, asistența medicală de urgență și acordarea primului ajutor calificat, prin prevenție și reacție rapidă, adaptate contextului actual;
iii. Realizarea unui sistem de urgență robust și flexibil prin eficientizarea proceselor decizionale, logistice și financiare, și accelerarea digitalizării la nivelul așteptărilor și solicitărilor societății, după cum urmează:
4. Reorganizarea instituțională a structurilor subordonate IGSU și IGAv, precum și a serviciilor de ambulanță județene, pe principiul comasării structurilor județene/ punctelor de operare aero-medicale în structuri teritoriale; o comasarea serviciilor publice (județene și locale) Salvamont-Salvaspeo într-un singur serviciu județean care să asigure răspunsul integrat la nivelul județului; o reorganizarea structurilor funcționale din componența DSU, IGSU și IGAv, în vederea reducerii funcțiilor de conducere, optimizarea proceselor de comandă și suport în vederea asigurării unui lanț decizional suplu;
Măsuri pentru accelerarea absorbției fondurilor UE (PNRR și Coeziune)
1. Implementarea unui mecanism intern de prioritizare a proiectelor cu finanțare europeană, cu accent pe dotarea cu mijloace de protecție și intervenție, interoperabilitate digitală și echipamente pentru intervenții complexe;
2. Lansarea de proiecte integrate de infrastructură, logistică și instruire pentru structurile de ordine publică, finanțate din fonduri externe nerambursabile, cu indicatori de eficiență și impact;
3. Implementarea unui mecanism intern de prioritizare a proiectelor cu finanțare europeană, cu accent pe dotarea structurilor aflate în coordonarea DSU cu echipamente pentru intervenții complexe precum și interoperabilitate sistemelor și digitalizarea proceselor.
Programe de finanțare / dezvoltare/prioritare
1. Continuarea finanțării prin PNRR și FEDR a programelor de dotare a Poliției Române, a Jandarmeriei și Poliției de Frontieră cu mijloace de mobilitate și tehnologie de supraveghere non-invazivă;
2. Prioritizarea investițiilor în infrastructura de prevenire și combatere a traficului de droguri și de persoane, a discursului bazat pe ură, rasism, xenofobie și antisemitism, în parteneriat cu ONG-uri și instituții internaționale;
3. Extinderea programului de reabilitare energetică a sediilor MAI și a subunităților operative, cu accent pe reducerea costurilor și eficiență administrativă;
4. Relansarea unor programe pilot pentru monitorizarea inteligentă a zonelor de frontieră și a spațiilor urbane cu risc ridicat, cu sprijinul fondurilor AMIF și ISF.
Măsuri de dezvoltare
1. Creștere capacității de analiză integrată a datelor operative, care va integra informațiile provenite de la Poliție, Jandarmerie, Poliție de Frontieră, IGI și ISU, pentru anticiparea amenințărilor și intervenții coordonate, în special în zonele cu risc criminogen, a porturilor și regiunii Mării Negre;
2. Elaborarea unei strategii de creștere a prezenței MAI în comunități prin „poliția de proximitate”, în special în zonele rurale și urbane marginalizate, cu accent pe prevenție și dialog;
3. Dezvoltarea capacității de efectuare anchetelor digitale, a capacității analitice și de investigații financiare, în vederea identificării și confiscării produsului infracțional;
4. Creșterea capacității MAI de a preveni și combate infracțiunile care aduc prejudicii mediului, cu accent pe fondul forestier național, deșeuri și biodiversitate;
5. Accentuarea rolului polițistului în descoperirea și investigarea infracțiunilor, prin munca informativă de calitate, prezența acestuia în medii de interes operativ și inițiativă în identificarea infracțiunilor, autorilor și a probelor;
6. Intensificarea colaborării cu unitățile de parchet pe principiul responsabilităților partajate;
7. Dezvoltarea laboratoarelor criminalistice și capacității de prelevare a probelor din
câmpul infracțional, precum și modernizarea procesului de cercetare la fața locului;
8. Implementarea unui concept privind evoluția profesională a personalului, în mod gradual, în funcții de execuție sau de conducere, pe principii meritrocratice – ghid al carierei;
9. Utilizarea în comun a tehnologiilor din dotare pentru eficiență sporit, prin integrarea componentelor existente de tehnologie de tip senzori și terminale smart, precum și a infrastructurii IT&C într-un “tot unitar” capabil să răspundă integrat, imediat și la costuri reduse nevoilor instituționale multiple;
10. Generalizarea utilizării aeronavelor fără pilot la bord, prin creșterea capacității MAI de a utiliza drone pentru misiuni operative și logistice, precum și prin implementarea conceptului de „drone as a service”, ce presupune un sistem în care o autoritate națională operează zboruri în beneficiul administrațiilor publice centrale și locale;
11. Intensificarea activităților preventive în mediile în care tinerii sunt prezenți: unități de învățământ, zone recreative și mediul on-line;
12. Implementarea unui sistem național eficient în contextul noului Pact de Migrație și Azil, în special prin dezvoltarea capacității de screening și de returnare rapidă.
13. Modernizarea sistemelor de alertare în caz de urgență (ex. RO-ALERT) și integrarea acestora într-o platformă unificată de reacție rapidă, conectată cu structurile europene de protecție civilă;
14. Dezvoltarea unei infrastructuri naționale de pregătire pentru intervenții în medii de risc crescut (cutremure, incendii, inundații, atacuri cibernetice), în parteneriat cu DSU, ISU și Ministerul Apărării;
15. Consolidarea unei culturi de prevenire și pregătire la dezastre, cu accent pe protejarea comunităților vulnerabile;
16. Actualizarea legislației pentru susținerea și încurajarea voluntariatului în situații de urgență;
17. Întărirea cooperării civil-militare și a parteneriatului public-privat în gestionarea urgențelor;
18. Consolidarea rolului la nivel UE și NATO în dezvoltarea și aplicarea măsurilor din mecanismele de protecție civilă;
Acțiuni pentru instituții subordonate
1. Profesionalizarea managementului la nivelul instituțiilor subordonate (Poliție, Jandarmerie, Poliție de Frontieră, ISU, IGI), prin introducerea de indicatori de performanță și evaluări anuale;
2. Stabilirea unor priorități de acțiune și indicatori specifici de evaluare, în acord cu nevoile de securitate ale cetățenilor și domeniile prioritare de acțiune ale statului, care să se axeze pe combaterea formelor grave de criminalitate împotriva persoanelor sau a bugetului statului (precum evaziune fiscală);
3. Digitalizarea procesului de emitere a documentelor de identitate și de călătorie cu posibilitatea de solicitare și monitorizare online;
4. Sprijinirea structurilor teritoriale de ordine publică prin aplicații informatice dedicate, ghiduri standardizate de intervenție, echipamente și protocoale de cooperare cu serviciile comunitare, în vederea asigurării unor „străzi fără violență”;
5. Operaționalizarea cu celeritate a sistemului de procesare automatizată a abaterilor la regimul rutier într-un cadru de interoperabilitate, în care să fie prelucrate semnalările provenite de la sistemele de detecție ale poliției rutiere, CNAIR, administrației publică locale, ori semnalările participanților la trafic;
6. Revizuirea conceptului de pază instituțională prin maximizarea potențialului sistemelor tehnice de securitate în cadrul activității de pază cu jandarmi și instituirea unui sistem dinamic cu „dublă utilizare”: pază și ordine publică;
7. Lansarea unor programe și campanii de comunicare în licee și școli, cu participarea ca mentori a sportivilor de înaltă performanță ai Clubului Dinamo și a altor cluburi, organizarea de tabere, activități extracuriculare și campanii media anti-drog, colaborarea cu instituțiile statutului pentru prevenirea criminalității juvenile;
8. Dezvoltarea capacității de identificare, protecție și referire către structurile specializate a victimelor, în special a victimelor traficului de persoane și a violenței de gen;
9. Eficientizarea mecanismelor de monitorizare a persoanelor liberate din penitenciar, a celor supuse unor măsuri privative de libertate, a celor cu istoric violent, a agresorilor sexuali și traficanților de droguri;
10. Executarea măsurilor prevăzute de Plan Național de Combatere a Violenței Școlare, document care asigură cadrul de cooperare între toți actorii implicați în tot ce înseamnă siguranța în mediul școlar, într-o abordare centrată pe copil.
11. Dotarea Inspectoratelor pentru Situații de Urgență cu tehnologie de ultimă generație și adaptarea capacității de intervenție la noile riscuri climatice.
Măsuri de debirocratizare / digitalizare
1. Extinderea serviciilor electronice oferite cetățenilor de către MAI, printr-un portal unic integrat pentru pașapoarte, permise, cărți de identitate și certificate de cazier.
2. Automatizarea proceselor administrative interne (avize, cereri, transferuri) și interoperabilitatea bazelor de date interne cu cele ale altor ministere (Justiție, Muncă, Educație), precum și revizuirea proceselor și procedurilor pentru eliminarea redundanțelor și optimizarea fluxurilor de lucru;
3. Implementarea unei soluții de management electronic al dosarelor pentru personalul MAI, cu funcționalități de planificare, formare și evaluare;
4. Implementarea cadrului național pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor și vizelor, al cooperării polițienești și judiciare și al azilului și migrației (SIS, EES, Eurodac, ETIAS, VIS, ECRISTCN);
5. Înființarea unei unități de transformare digitală care să supervizeze proiectele IT&C ale ministerului și să asigure coerența arhitecturii informatice;
6. Digitalizarea serviciilor oferite la nivelul IGI, atât angajatorilor cât și lucrătorilor străini, precum și recalibrarea activității de control pentru identificarea cu celeritate a nerespectării condițiilor de ședere și a cazurilor de exploatare;
7. MAI, prin Arhivele Naționale, va stabili un concept strategic pentru îmbunătățirea competențelor în raport cu arhivele create digital și va emite linii directoare, pentru organizațiile din sectorul public, pornind de la conceptul „Archiving by design” implementat deja de mai multe state europene;
8. Sprijinirea demersului național de implementare a conceptelor de „Identitate electronică” și „domiciliu electronic”, ca piloni esențiali ai transformării digitale și eguvernării, care răspund cerințelor de a crea o administrație publică modernă, eficientă și transparentă în relația cu cetățenii, mediul de afaceri și chiar în relația inter-instituții.
Altele
1. Elaborarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Internă 2026–2030, cu obiective clare în domeniul ordinii și siguranței publice, precum și adaptarea strategiilor în materie de frontieră și migrație la noile documente programatice ale UE;
2. Consolidarea cooperării internaționale în materie de combatere a infracționalității transfrontaliere prin participarea activă în rețelele europene și accesarea fondurilor dedicate (ex. Hercule, ISF);
3. Dezvoltarea unui program național de educație pentru siguranță în școli, în parteneriat cu Ministerul Educației și organizațiile neguvernamentale;
4. Lansarea unui cadru de dialog permanent cu societatea civilă, comunitățile locale și mediul academic pentru creșterea încrederii în structurile MAI.
5. Creșterea implicării societății civile;
6. Promovarea educației și conștientizării privind reziliența și siguranța în școli și
universități;
7. Participare activă la elaborarea și aplicarea politicilor globale pentru prevenirea și reducerea riscurilor generate de dezastre și amenințări emergente.
Potrivit analistului Adrian Negrescu, programul de guvernare 2025-2028, în general, este un fel de culegere de bune intenții, fără termene de aplicare şi nici studii de impact.
Sorin Grindeanu, noul șef al Camerei Deputaților, a declarat marți, că indemnizațiile din consiliile de administrație ale companiilor aflate în subordinea Ministerului Transporturilor sunt „scăpate de sub control” și a anunțat modul în care vor fi tăiate. Afirmațiile vin după ce liderul interimar al PSD a predat portofoliul după 3 ani și jumătate în funcția de ministru.
FOTO Inquam Photos / Malina Norocea
„Sunt de acord şi, ca preşedinte interimar (al PSD – n. r.), am şi semnat acel acord politic şi, de asemenea, asumăm programul de guvernare pe ceea ce înseamnă, dacă vreţi, toate aceste inechităţi, lucruri care ţin de justiţie socială. E inadmisibil ca indemnizaţia la un consiliu de administraţie, chiar dacă există acea autonomie dată de 109, toate lucrurile pe care le ştiţi, mergând o dată pe lună, poate de două ori pe lună, să fie mai mare decât salariul preşedintelui. Toate aceste lucruri trebuie reglate şi vor fi reglate şi sunt partener mai mult decât determinat în această coaliţie să facem lucrurile astea. (…) da, fără niciun fel de problemă, aceste lucruri trebuie corectate. Au scăpat de sub control, evident”, a spus Sorin Grindeanu, chestionat de jurnaliști cu privire la indemnizațiile din consiliile de administrație ale companiilor aflate în subordinea Ministerului Transpporturilor.
Liderul PSD a mai completat că „trebuie să existe o grilă clară de salarizare sau de indemnizaţii de bun simţ în CA-uri. Nu se poate să ai indemnizaţii cu asemenea cuantumuri, iar lucrurile astea trebuie coborâte nu mult, foarte mult”.
Grila de salarizare pentru membrii consiliilor de administraţie va fi stabilită în funcţie de importanţa companiei: „Modul în care s-a discutat în coaliţie este următorul: va fi un fel de grilă, în funcţie şi de importanţa acelei companii, că una e, de exemplu, să fii membru în Consiliul de Administraţie la Portul Constanţa sau la Aeroportul Bucureşti sau la CNAIR şi alta e să fii membru în Consiliul de Administraţie la tipografia CFR”.
Noul ministru al Transporturilor, Ciprian Şerban, a preluat marți, 23 iunie, portofoliul de la Sorin Grindeanu, care a fost votat în funcția de șef al Camerei Deputaților.
Viața departe de casă are multe provocări, însă gestionarea banilor nu ar trebui să fie una dintre ele. Banca Transilvania vine cu o soluție 100% digitală și prietenoasă pentru românii din Italia (dar nu numai!), care vor să își deschidă rapid un cont bancar, fără drumuri, hârtii sau bătăi de cap: BT Pay este aplicația care le pune la dispoziție card digital, cont în euro și lei, și tot ce mai este nevoie pentru a-și gestiona banii direct de pe telefon.
Contul bancar se poate deschide online, în doar câțiva pași, și, în plus, nu se percep comisioane.
E nevoie doar de:
carte de identitate italiană sau românească
codice fiscale
contract de muncă (sau certificat de frecvență, pentru studenți)
telefonul și… 5 minute libere. Prima data trebuie descărcată aplicația BT Pay, apoi trebuie urmați doar câțiva pași simpli pentru verificarea identității și…gata! Pe loc este emis un card digital și IBAN de Italia. Cardul fizic vine gratuit prin curier, oriunde în Italia.
Avantajele alegerii BT Pay pentru cei care locuiesc în Italia:
zero comision la deschiderea și administrarea contului;
zero comision la emiterea și administrarea cardului;
zero comision la încasarea salariului;
5 retrageri gratuite/lună de la orice bancomat din Italia sau din lume
card digital instant – gata pentru plăți online sau în magazine
tranzacții rapide în euro sau lei – chiar și pe bază de număr de telefon, dacă și destinatarul are BT Pay.
Cu BT Pay se poate economisi ușor, direct din aplicație:
cont de economii – dobândă de 2,2% pe an calculată zilnic, bani disponibili oricând, fără a depune o sumă minimă
depozite la termen – dobânzi atractive de până la 2,30%/an, în funcție de perioada aleasă (1 lună – 1.25%, 3 luni – 1.50%, 6 luni – 2.00%, 12 luni – 2.30%). La scadență, primește dobânda pe care o va regăsi alături de suma din depozit în contul curent. Poate opta ulterior să își facă un alt depozit sau chiar să mute banii în contul de economii pentru mai multă flexibilitate. Poate desființa depozitul oricând vrea, însă va pierde dobândă strânsă până la ziua desființării depozitului.
În același timp, există un control total asupra propriilor bani:
se pot vedea tranzacțiile în timp real, grupate pe categorii;
se pot seta limite de cheltuieli sau bloca/debloca cardul;
se pot transfera bani rapid și fără comision către familie sau prieteni din România.
Totodată, la capitolul beneficii clientul, dar și membrii familiei au acces la oferte exclusive. În plus, cine are nevoie de ajutor poate contacta echipa BT la Call Center-ul dedicat expaților, în limba română sau în limba italiană la numărul de telefon 0039 06 8596 0209 sau prin accesarea secțiunii dedicate de pe intrebBT.ro
BT Pay în Italia – banking fără granițe. Simplu, sigur, digital. Descarcă aplicația BT Pay și bucură-te de un nou mod de a face banking, indiferent unde te afli!
Senior editor Are o experiență de aproape trei decenii în mass media românească, în care a ocupat, pe rând, aproape toate funcțiile într-o redacție de știri. Deși a terminat …
Sub amenințarea turbulențelor geopolitice și a politicii impredictibile din SUA, Germania și Italia se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru repatrierea rezervelor de aur depozitate la Federal Reserve Bank din New York. Valoarea acestora depășește 245 de miliarde de dolari.
Apelurile pentru întoarcerea aurului acasă vin pe fondul tensiunilor globale tot mai accentuate și al atacurilor tot mai virulente ale președintelui american Donald Trump la adresa independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Politicieni din ambele capete ale spectrului politic – de la populiști de stânga la conservatori clasici – cer reevaluarea încrederii în partenerii americani ca depozitari ai unor active strategice, scrie Financial Times.
Germania și Italia dețin al doilea și al treilea cel mai mare volum de aur la nivel mondial, după Statele Unite – 3.352, respectiv 2.452 de tone, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului. O proporție considerabilă din aceste rezerve este păstrată în Manhattan, în seifurile Federal Reserve, din motive istorice dar și logistice, New York-ul fiind un nod global al tranzacțiilor cu metale prețioase.
Însă realitățile politice actuale sporesc vulnerabilitatea unor astfel de aranjamente.
Fabio De Masi, fost europarlamentar din partea stângii radicale germane, actualmente membru al formațiunii populiste BSW, susține că „există argumente solide pentru relocarea rezervelor de aur în Europa sau Germania, mai ales în vremuri agitate.” Îngrijorările sunt alimentate și de afirmațiile recente ale lui Trump, care a sugerat că ar putea „forța mâna” Rezervei Federale dacă nu vor fi reduse dobânzile.
La Berlin, ideea repatrierii aurului revine în prim-plan. Peter Gauweiler, fost deputat din partea CSU, atrage atenția că „Bundesbank nu trebuie să facă rabat de la responsabilitate când vine vorba de siguranța rezervelor de aur.” El ridică întrebarea esențială: „Este aurul mai în siguranță în străinătate decât acum un deceniu?” – iar răspunsul, spune el, e evident.
„Ne îngrijorează grav amestecul lui Trump în independența Rezervei Federale”
Preocupările nu sunt doar teoretice. Asociația Contribuabililor din Europa a trimis solicitări oficiale guvernelor de la Roma și Berlin, cerând o revizuire a dependenței de Fed. „Ne îngrijorează grav amestecul lui Trump în independența Rezervei Federale,” afirmă Michael Jäger, președintele organizației. „Recomandarea noastră este clară: aurul trebuie să se întoarcă acasă, pentru ca băncile centrale europene să aibă control deplin asupra acestuia, în orice moment.”
În Italia, contextul politic este la fel de tensionat. Înaintea vizitei oficiale a premierului Giorgia Meloni la Washington, editorialistul Enrico Grazzini scria în Il Fatto Quotidiano că „lăsarea a 43% din rezervele Italiei în mâinile unei administrații Trump imprevizibile este un risc major pentru interesul național.”
Tendința de reevaluare a politicilor de depozitare a aurului nu este izolată. Un sondaj recent în rândul a peste 70 de bănci centrale a indicat o creștere a interesului pentru păstrarea aurului în interiorul granițelor proprii – un semnal clar că încrederea în aranjamentele internaționale se erodează.
Istoric, depozitarea în SUA a fost considerată o măsură de protecție împotriva riscurilor geopolitice din perioada Războiului Rece. Franța a renunțat însă devreme la această practică – Charles de Gaulle a repatriat aurul la Paris în anii ’60, pe fondul pierderii încrederii în sistemul Bretton Woods.
În Germania, o campanie publică demarată în 2010 a dus, în 2013, la decizia Bundesbank de a aduce înapoi o parte din aur – 674 de tone din New York și Paris – într-o operațiune discretă, dar costisitoare, de 7 milioane de euro. În prezent, 37% din aurul german se află încă în New York.
Peter Boehringer, inițiatorul campaniei și actual parlamentar AfD, subliniază că „aurul este activul suprem de rezervă pentru o bancă centrală și trebuie păstrat fără riscuri din partea unor terți. La nevoie, nu contează doar cine deține aurul legal, ci și cine îl controlează fizic.”
De altfel, chiar și partidul lui Meloni – Frații Italiei – susținea în 2019 repatrierea aurului, când se afla în opoziție. De la preluarea puterii, însă, premierul a evitat subiectul, mizând pe o relație funcțională cu administrația Trump și pe evitarea unei noi escaladări comerciale.
Efecte nedorite
Nu toți sunt însă de acord cu ideea repatrierii. Investitorul german Bert Flossbach avertizează că o astfel de mișcare „cu tam-tam” ar transmite un semnal periculos privind deteriorarea relațiilor cu Washingtonul.
Bundesbank rămâne prudentă. Într-un răspuns pentru Financial Times, instituția precizează că „reevaluează periodic” locațiile de depozitare în funcție de criterii de siguranță și lichiditate – pentru ca aurul să poată fi tranzacționat rapid, dacă este necesar. „Fed din New York rămâne un partener de încredere”, afirmă banca centrală germană.
Reprezentanții Băncii Italiei, ai Guvernului Meloni și ai Ministerului de Finanțe de la Berlin au refuzat să comenteze.
Pe fondul agravării climatului de securitate în Europa, Germania își reconsideră una dintre cele mai sensibile politici post-Război Rece: serviciul militar obligatoriu. Dacă planul de atragere a tinerilor pe bază de voluntariat nu va aduce rezultatele scontate, autoritățile de la Berlin sunt pregătite să revină la conscripție, a anunțat ministrul Apărării, Boris Pistorius.
Soldați germani/FOTO:EPA/EFE
Într-un interviu acordat televiziunii publice ARD, Pistorius a explicat că o astfel de prevedere va fi inclusă în proiectul legislativ ce urmează să fie prezentat Parlamentului după vacanța de vară. Noua lege ar urma să conțină o dublă opțiune: voluntariat și, la nevoie, recrutare obligatorie, scrie Financial Times.
„Scopul meu este ca legea să includă două variante: una voluntară și una obligatorie, pe care să o activăm dacă cifrele nu sunt suficiente”, a declarat Pistorius. Argumentul său este pragmatic: Germania nu-și mai poate permite tergiversări legislative într-un moment în care războiul declanșat de Rusia în Ucraina a remodelat radical arhitectura de securitate a continentului.
Un pariu strategic pe rezerve și recrutare
Obiectivul este ambițios: dublarea rezervei Bundeswehr-ului, de la circa 60.000 de persoane în prezent la 200.000 până în 2030. În paralel, armata germană vizează extinderea forțelor active la 260.000 de militari profesioniști — față de aproximativ 183.000 în prezent — pentru a-și îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO.
Această schimbare de paradigmă vine în contextul în care noul cancelar, Friedrich Merz, lider al creștin-democraților, a promis formarea „cele mai puternice armate convenționale din Europa”. După preluarea mandatului în urma alegerilor parlamentare din februarie, Merz a renunțat la regula limitării datoriei publice pentru a permite investiții nelimitate în apărare. Germania, spun oficialii, nu mai are o problemă de finanțare, ci una de personal.
Un obstacol major îl reprezintă însă faptul că, din motive de protecție a datelor, autoritățile nu mai au acces la bazele de date cu foștii recruți, care ar putea fi reactivați ca rezerviști. Pistorius a numit această situație „un scandal”, explicând că, într-o eventuală criză majoră, Germania nu ar putea activa rezervele „pentru că nu avem nici măcar numele și adresele lor”.
Voluntariatul, prima linie de apărare
În lipsa unei capacități logistice suficiente pentru a antrena sute de mii de recruți anual, Berlinul încearcă mai întâi o variantă inspirată de modelul suedez: o campanie de recrutare voluntară adresată tinerilor care împlinesc 18 ani. Aceștia vor completa un chestionar privind disponibilitatea lor de a urma o pregătire militară de bază și, ulterior, de a activa în rezervă. Pentru început, schema va primi 5.000 de voluntari anual.
Criticii — inclusiv din rândul formațiunii cancelarului — consideră că soluția voluntariatului este insuficientă și cer aplicarea imediată a recrutării obligatorii. Pistorius susține, însă, că infrastructura Bundeswehr-ului nu este pregătită în acest moment pentru o mobilizare de masă.
„Nu avem încă barăcile și personalul necesar pentru a pregăti sute de mii de tineri anual”, a precizat el, adăugând că o eventuală reintroducere a conscripției ar putea avea loc doar după extinderea capacităților de instruire.
Redefinirea rolului Germaniei în Europa
Decizia de la Berlin este privită în capitalele europene ca un semnal clar că Germania este pregătită să-și asume un rol militar mai pronunțat în arhitectura de securitate continentală. După ani de stagnare și subfinanțare cronică a apărării, declanșarea invaziei ruse în Ucraina a declanșat o reevaluare radicală a priorităților strategice.
Reforma armatei germane, care vizează nu doar cifrele, ci și atractivitatea carierei militare — prin creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor — devine astfel una dintre cele mai importante transformări ale statului german în epoca postbelică.
„Trebuie să devenim mai atractivi ca angajator: salarii, condiții, respect pentru uniformă. Totul contează”, a subliniat Pistorius.
Într-o Europă în care umbrele trecutului revin tot mai apăsat, Germania își redefinește nu doar postura militară, ci și locul într-o alianță occidentală care se pregătește, din nou, pentru un război pe termen lung.
Comisia de eliberări condiționate de la Penitenciarul Târgșorul Nou a admis marți, 24 iunie, cererea Elenei Udrea de eliberare condiționată. Decizia finală va fi luată joi.
Elena Udrea ar putea ieși joi din închisoare. FOTO Inquam/Octav Ganea
După ce comisia de liberări condiționate de la Penitenciarul Târgșorul Nou a admis cererea Elenei Udrea de liberare condiționată, fostul ministru va ajunge, joi, in fața instanței.
„ Condiția fracției a fost îndeplibită pe 7 iunie. Elena Udrea poate fi pusă în libertate” a spus, la antena 3 CNN, avocatul Elenei Udrea, precizând că decizia finală va fi luată joi
Cumnatul lui Mircea Geoană și președinte al Eximbank, Ionuț Costea, a fost extrădat în România pentru executarea pedepsei. Avionul cu care acesta a fost transportat a ajuns, marți, pe aeroportul Otopeni.
Ionuț Costea a fost adus în țară FOTO INQUAM PHOTOS
UPDATE 11.50
Avionul cu care Ionuț Costea s-a întors din Turcia în țară a aterizat pe aeroportul Otopeni.
Acesta urmează să fie încarcerat într-o unitate din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, a anunțat Ministerul Justiției.
Știre inițială
Potrivit surselor, Mircea Costea Ionuț, urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, va fi adus pe Aeroportul Otopeni, la terminalul Plecări.
„Ministerul Justiției anunță că în cursul zilei de astăzi, 24 iunie a.c., cetățeanul Ionuț Mircea Costea urmează să fie predat autorităților române. Cetățeanul român sus-menționat este adus pe teritoriul național de către ofițerii Poliției Române, urmând a fi încarcerat într-o unitate din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor”, a transmis Ministerul Justiției printr-un comunicat.
Reamintim că, în 2023, Ionuț Costea a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită, într-un dosar în care a fost condamnat la 7 ani și 4 luni de închisoare și fostul ministru PNL al Finanțelor, Sebastian Vlădescu. În schimb, fostul deputat PDL Cristian Boureanu, implicat şi el, a scăpat datorită faptului că, între timp, a intervenit prescripția. Costea a fost dat în urmărire internațională.
Tot atunci, magistraţii au dispus şi confiscarea a 2 milioane de euro și menținerea sechestrului pe avere pentru fostul director al Eximbank.
Ionuţ Costea este fratele soţiei lui Mircea Geoană, politicianul afirmând că, după condamnarea lui, nu au mai păstrat legătura.
În luna februarie, Costea a declarat în fața instanței din Istanbul că acceptă să fie adus în România, cerând autorităților accelerarea procedurii de extrădare.
El a dezmințit, la vremea respectivă, afirmațiile conform cărora a fugit de condamnare, afirmând că a stat la dispoziția autorităților cu o adresă de domiciliu și cu un număr de telefon, cunoscute si comunicate. Costea a precizat că odată ce starea sa de sănătate se va îmbunătăți, își va ispăși pedeapsa.
Noul ministru al Afacerilor Externe, reprezentanta USR Oana Țoiu, a devenit ținta glumelor în mediul online, după ce deputatul AUR Mihail Neamțu a publicat o imagine modificată cu aceasta. Gestul parlamentarului a stârnit amuzament pentru unii internauți, iar în rândul altora a provocat indignare.
Oana Țoiu este noul Ministru de Externe FOTO Inquam Photos / Malina Norocea
Deputatul AUR Mihail Neamțu a postat, luni, în timpul procedurilor pentru instalarea noului cabinet guvernamental, o fotografie trucată cu Oana Țoiu, noul ministru al Afacerilor Externe. Ulterior, acesta a șters postarea, însă aceasta a fost salvată de mai mulți internauți și este republicată pe mai multe rețele sociale, fiind însoțită de comentarii de indignare sau glume la adresa reprezentantei USR. „Adevărul” a ales să nu republice imaginea.
Fotografia publicată de deputatul AUR este trucată altfel încât să pară că noul ministru de Externe are o privire încrucișată, iar nasul și conturul feței au fost modificate pentru a părea mai mari.
„Carisma”, invocată de deputatul AUR
Parlamentul a scris și un mesaj, vorbind despre rolul „carismei” în numirea USR, făcând trimitere la lipsa de experiență în domeniu politicii externe a Oanei Țoiu.
„Privesc atent această fotografie și înțeleg un adevăr esoteric, demult uitat de lumea profană: poți să nu ai studii, experiență și calificări profesionale dacă ai fost înzestrat cu un har special. I se spune ‘carismă’.
Iată propunerea USR pentru conducerea Ministerului Afacerilor Externe…”, a scris parlamentarul AUR în descrierea imaginii publicate inițial pe Instagram.
Cine este Oana Țoiu
Oana-Silvia Ţoiu a absolvit Colegiul Naţional „Constantin Carabella” din Târgovişte (2004) şi apoi Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti, specializarea Comunicare, Relaţii Publice şi Publicitate (2009).
În 2014, a fost bursieră în Statele Unite ale Americii, printr-un program oferit de German Marshall Fund.
A coordonat programe pentru tinerilor în domeniul antreprenoriatului şi implicării civice, activând în organizații precum Active Watch (2005–2007), AIESEC Bucureşti (2008–2009), Impact Hub Bucharest (2012–2015), Global Shapers (2015) sau The Entrepreneurship Academy (2015–2021). A fost implicată și în proiecte precum TEDx Bucharest, Social Impact Award şi Ropot Butiq.
În 2016 a fost secretar de stat în Ministerul Muncii în timpul Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș și a ajuns în USR în urma fuziunii cu PLUS.
Oana Țoiu este la al doilea mandat de deputat obținut pe listele partidului.
Atacuri la adresa femeilor propuse de USR
Nu este singurul atac la adresa propunerilor făcute de USR, partidul care a adus singurele femei în Executiv. După ce fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a susținut că Oana Țoiu și Diana Buzoianu sunt singurele riscuri din viitorul Guvern, șeful USR, Dominic Fritz, a avut o reacție ironică la adresa acestuia.
„Prea tinere, prea fără experiență, prea din afara politicii, prea… femei. S-a găsit politicianul bărbat, cu o experiență vastă în politica dâmbovițeană, care a împins România în criza economică din 2008, să dea astăzi lecții de competență la televizor, femeilor”, a scris Dominic Fritz pe Facebook.
Comentariul făcut de fostul premier a fost transmis în cadrul unui interviu pentru Antena 3 CNN: „M-am uitat în CV și vă spuneam că am văzut niște studii relativ modeste, zero experiență profesională, aproape zero experiență politică și ești pus să gestionezi fie Ministerul de Externe, fie cealaltă doamnă Ministerul Mediului. Mi se pare un gest foarte riscant la de un partid, un gest riscant din partea celor care le-au desemnat”.
Sorin Grindeanu i-a predat marți, 24 iunie, ștafeta de ministru al Transporturilor lui Ciprian Șerban, social-democratul care pleacă din funcția de șef al Camerei Deutaților. Fostul ministru a precizat că îl va sprijini pe noul oficial să ducă la capăt „cu succes” proiectele de infrastructură mare aflate în derulare.
Grindeanu a amintit că România a ajuns la 1300 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres și că până la finalul anului 2026 ar trebui să ajungă la 1500 de kilometri.
„Am promis românilor că la acest minister voi livra! Am avut un mandat greu, de care sunt mândru și în care sper că toți românii au văzut îmbunătățiri în marea infrastructură din toate sectoarele de transport! În noiembrie 2021, când am devenit ministru al Transporturilor, România avea aproximativ 900 de km de autostradă, dintre care aproape 120 de km construiți înainte de Revoluție! Astăzi, rețeaua românească de drumuri de mare viteză a ajuns la aproape 1300 de km și, până la sfârșit de an, va atinge borna de 1500 de km! Până la final de 2025, se va putea circula de la București la Adjud și de la Constanța la Craiova sau la Curtea de Argeș pe drumuri de mare viteză”, se arată în postarea făcută de Grindeanu, marți, pe Facebook.
Fostul ministru a subliniat că „am reușit în mandatul meu operaționalizarea Portului Constanța, demers pe care l-am început înainte de declanșarea conflictului dintre Rusia și Ucraina”:
„Deblocarea infrastructurii feroviare și rutiere a făcut ca Portul Constanța să devină cel mai important port de la Marea Neagră în momentul în care a început conflictul.În domeniul feroviar, peste 1200 km de cale ferată sunt în diverse faze de modernizare. Iar, pentru prima dată după Revoluție, a fost demarată achiziția de trenuri și locomotive noi! Tot în mandatul meu a fost pus în circulație și primul dintre cele peste 100 de trenuri electrice noi, achiziționate. La acestea se adaugă alte 75 de locomotive și 139 de vagoane a căror modernizare a început deja”.
Grindeanu i-a predat ștafeta lui Șerban. FOTO captură Facebook
Grindeanu a continuat trecerea în revistă a realizărilor din mandatul său.
„Un alt proiect important început în acești 4 ani este noua linie de metrou care va asigura legătura dintre București și aeroportul Otopeni, un proiect necesar și așteptat de mulți ani în special de locuitorii din zona periurbană a Capitalei. Reamintesc și finalizarea noului terminal Schengen, deschis pe aeroportul din Timișoara anul trecut, dar și planul de eficientizare a Tarom, stabilit și finanțat cu acordul Comisiei Europene.Ar mai fi multe alte proiecte derulate în acești ani”, a mai spus fostul ministru.
Sorin Grindeanu a precizat că „România are nevoie de continuitate în viziune în acest domeniu!”
„Predau astăzi ștafeta colegului meu, Ciprian Șerban, și îl asigur că îl voi sprijini pentru a continua și pentru a duce la capăt cu succes proiectele de infrastructură mare aflate în derulare, dar și demararea unor noi proiecte”, a precizat Grindeanu la predarea mandatului.
Ciprian Șerban: „Este cel mai important moment din cariera mea politică”
Ciprian Șerban a depus luni seară, la Palatul Cotroceni, jurământul în calitate de ministru în Guvernul României.
„Este cel mai important moment din cariera mea politică; moment pe care l-am întâmpinat cu emoție și încredere, conștient că așteptările românilor sunt foarte mari de la acest nou guvern.”, a scris, pe Facebook, Ciprian Șerban
Șerban a fost ulterior validat în comisiile de specialitate ale Parlamentului. El a anunțat primele priorități ale mandatului său.
„Înainte de preluarea mandatului de ministru al Transporturilor, transmit un mesaj clar: îmi încep mandatul cu determinare, responsabilitate și o viziune clară despre ceea ce am de făcut. România are nevoie de continuitate în proiectele mari, de viteză în implementare și de o echipă eficientă. Nu avem timp de pierdut”, a explicat Ciprian Șerban, social-democratul care a pleacat din funcția de șef al Camerei Deutaților pentru a-i lua locul lui Sorin Grindeanu în fruntea Ministerului Transporturilor.
Amintim că Parlamentul îşi alege marţi noii preşedinţi ai Camerelor, după ce Ilie Bolojan a fost numit premier, iar Ciprian Şerban ministru al Transporturilor. PSD îl propune pe Sorin Grindeanu la Camera Deputaţilor, iar PNL îl susţine pe Mircea Abrudean la Senat.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat marți că un armistițiu între Israel și Iran este acum în vigoare și a cerut ambelor țări să nu îl încalce, la doar câteva ore după ce Iranul a lansat valuri de rachete, iar serviciul de ambulanță israelian a anunțat că patru persoane au murit.
Trump le-a cerut Israelului și Iranului să nu încalce armistițiul FOTO EPA-EFE
„Armistițiul este acum în vigoare. Vă rog să nu-l încălcați!” a scris Trump într-o postare pe Truth Social.
Când Trump a anunțat luni ceea ce a numit un armistițiu complet pentru a pune capăt unui război de 12 zile, el a părut să sugereze că Israelul și Iranul vor avea timp să finalizeze misiunile aflate în curs, moment în care armistițiul ar urma să înceapă printr-un proces etapizat.
Martorii au spus că au auzit explozii în apropiere de Tel Aviv și Beersheba, în sudul Israelului, înainte de declarația lui Trump.
Armata israeliană a comunicat că Iranul a lansat șase valuri de rachete, iar serviciul național de ambulanță din Israel a anunțat că patru persoane au murit în Beersheba, fiind primele decese raportate în Israel de la anunțarea armistițiului de către Trump.
Agenția semi-oficială iraniană SNN a raportat marți că Teheranul a tras ultimul său tir de rachete înainte ca armistițiul să intre în vigoare.
Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a spus că Trump a mediat un acord de încetare a focului într-un apel cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, iar Israelul a fost de acord cu condiția ca Iranul să nu lanseze alte atacuri.
„Presupunând că totul va funcționa cum trebuie, ceea ce se va întâmpla, aș dori să felicit ambele țări, Israel și Iran, pentru rezistența, curajul și inteligența de a pune capăt, ceea ce ar trebui numit, ‘RĂZBOIULUI DE 12 ZILE’”, a scris Trump pe site-ul său Truth Social.
Un oficial iranian a confirmat anterior că Teheranul a acceptat armistițiul, dar ministrul de externe al țării a spus că nu va exista o încetare a ostilităților dacă Israelul nu-și oprește atacurile.
Abbas Araqchi a declarat marți dimineață că, dacă Israelul își oprește „agresiunea ilegală” împotriva poporului iranian până cel târziu la ora 4 dimineața, ora Teheranului (00:30 GMT) marți, Iranul nu intenționează să continue răspunsul ulterior.
„Decizia finală privind încetarea operațiunilor noastre militare va fi luată ulterior”, a adăugat Araqchi într-o postare pe X.
Israelul, sprijinit de Statele Unite în acest weekend, a efectuat atacuri asupra facilităților nucleare ale Iranului, susținând că Teheranul se apropie de obținerea unei arme nucleare.
Iranul neagă că ar fi avut vreodată un program nuclear de armament, însă liderul suprem Ali Khamenei a spus că, dacă ar dori, liderii mondiali „nu ar putea să ne oprească”.
Israelul, care nu este parte a Tratatului internațional de Neproliferare Nucleară, este singura țară din Orientul Mijlociu despre care se crede că deține arme nucleare. Israelul nu confirmă și nici nu infirmă acest lucru.
Prim-ministrul Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a obținut acordul Teheranului în timpul unei convorbiri cu oficiali iranieni, a declarat marți pentru Reuters un oficial informat despre negocieri.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și trimisul special american Steve Witkoff au fost în contact direct și indirect cu iranienii, a spus un oficial de la Casa Albă.
Președintele SUA, Donald Trump, zbura cu elicopterul, sâmbătă, deasupra proprietăților luxoase care se învecinează cu clubul său de golf din New Jersey, când a luat una dintre cele mai importante decizii ale mandatului său de până acum, potrivit Wall Street Journal: aceea de a ataca Iranul.
Trump a luat decizia de a ataca Iranul după un apel telefonic de la Pete Hegseth. FOTO EPA-EFE
În timp ce se îndrepta spre un aeroport din apropiere, înainte de a zbura spre Washington, Donald Trump a primit un telefon de la secretarul apărării Pete Hegseth.
„Țara noastră este fierbinte ca un pistol”
În fața unei decizii majore – derularea unor atacuri americane asupra Iranului sau întreruperea misiunii aflate în pregătire -, președintele, care s-a convins că doar diplomația nu va împiedica Iranul să dezvolte o armă nucleară, i-a dat undă verde lui Hegseth, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea, citate de Wall Street Journal
„Țara noastră este fierbinte ca un pistol. În urmă cu șase luni, țara noastră era rece ca gheața. Era moartă”, a spus, pentru sursa citată, președintele american.
Donald Trump a precizat că bombardamentele reprezintă „o mare victorie pentru țara noastră”.
Trump era deja presat de consilierii săi și membrii coaliției MAGA să ia o decizie în legătură cu Iran. Printre cei care au încercat să îl convingă pe Trump să lanseze atacul s-a numărat și senatorul Lindsey Graham. De cealalată parte a baricadei, mai mulți conservatori, printre care Tucker Carlson și Marjorie Taylor Greene, îl avertizaseră că atacarea Iranului ar fi o greșeală.
Președintele american și consilierii lui au explicat că atacurile au făcut parte dintr-o campanie limitată împotriva ambițiilor nucleare ale Teheranului.
Trei situri nucleare din Iran, vizate de atacurile lui Trump
Amintim că Donald Trump a lansat în weekend un atac fără precedent asupra a trei situri nucleare din Iran, inclusiv Isfahan, Natanz și Fordow. Trump s-a grăbit să afirme că loviturile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene le-au „distrus complet și total”. Cu toate acestea, rămâne neclar cât de multe daune fizice au fost produse sau care ar putea fi impactul pe termen lung asupra programului nuclear iranian.
Bombardamentele americane au provocat probabil pagube „foarte semnificative” zonelor subterane ale uzinei iraniene de îmbogățire a uraniului Fordow, săpate într-un munte, deși nimeni nu poate spune încă care este amploarea acestora, a declarat luni Rafael Grossi, șeful Observatorului nuclear al ONU.
„Având în vedere încărcătura explozivă utilizată și natura extrem (de) sensibilă la vibrații a centrifugelor, este de așteptat să se fi produs daune foarte semnificative”, a afirmat Grossi într-un comunicat.
În noaptea de luni spre marți, Donald Trump a anunțat că Israelul și Iranul au convenit o „încetare completă și totală a focului”. Președintele american a susținut că cele două țări i-au spus, „aproape în același timp”, că vor pace.
Analizele de laborator efectuate pe probele prelevate din apa îmbuteliată de un operator economic din Ilfov și din sursa potabilă utilizată de acesta au arătata că apa extrasă din pânza freatică este infestată.
Săptămâna trecută, comisari din cadrul CJPC Ilfov, sub coordonarea Presedintelui ANPC Cristian Popescu Piedone, au verificat firma Master Optim Construction SRL din Popesti Leordeni ce prestează servicii de îmbuteliere apă plată de izvor.
„Deficientele constatate la fata locului au fost pentru lipsa igienizarii instalatiei de îmbuteliere, paviment si depozitare. Nu exista un plan de mentenantă a instalatiei, regăsindu-se pete de rugină, acumulări masive de praf. Spațiul de depozitare prezenta depuneri de praf, rugină la nivelul structurii metalice, compartimentari de spatiu neconforme. Pentru neregulile constatate, comisarii ANPC au aplicat sancțiuni contraventionale în valoare de 20.000 lei și au prelevat probe din sursa de apa cat și din produsul finit. Totodată au dispus masura opririi temporare a activității până la remedierierea deficientelor constatate”, preciza, imediat după control, ANPC.
Controlul a avut loc pe 19 iunie. FOTO captură video ANPC
„Prezenta bacteriilor coliforme arată că apa nu este sigură pentru consum”
Marți, 24 iunie, reprezentanţii ANPC au anunţat că în urma analizelor probelor prelevate în timpul controlului, s-a constatat că apa extrasă din pânza freatică este infestată, potrivit News.ro.
„Bacteriile coliforme în apa potabilă reprezintă un indicator important al contaminarii fecale şi al igienei necorespunzătoare a sursei de apa. Apa potabilă trebuie sa fie complet lipsita de bacterii coliforme. Prezenţa germenilor în apa potabilă este un indicator al calităţii microbiologice a apei. Apa potabilă nu trebuie sa conţină germeni patogeni. Dacă se depăşesc valorile pentru numărul total de germeni (NTG), apa are o calitate scăzută, dar nu este automat periculoasă. Prezenta bacteriilor coliforme arată că apa nu este sigură pentru consum. Prezenţa germenilor peste limitele admise de Ordonanţa 7/ 2023 indică o problemă de igienă”, au transmis reprezentanţii ANPC.
Loturile de apa îmbuteliată au fost retrase din circuitul consumului uman
Comisarii CJPC Ilfov au retras din circuitul consumului uman loturile de apa îmbuteliată şi au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare de 30.000 lei.
Măsura complementară stabilită iniţial de suspendare a activităţii (OTPS) este menținută în continuare până la emiterea unui nou buletin de analize ca să indice că apa este potabilă şi poate fi consumată.
Master Optim Construction SRL are ca obiect de activitate îmbutelierea de apă plată în bidoane de 19 litri.
Amintim că, potrivit unor cercetări, până la trei sferturi din toată apa îmbuteliată pe care o bem ar putea conține substanțe chimice potențial dăunătoare legate de cancer.
Apa din sticlele de plastic conţine de până la o sută de ori mai multe particule de plastic minuscule decât se estimase anterior, potrivit unui nou studiu dat publicităţiila începutul acestui an.
Parlamentul îşi alege marţi noii preşedinţi ai Camerelor, după ce Ilie Bolojan a fost numit premier, iar Ciprian Şerban ministru al Transporturilor. PSD îl propune pe Sorin Grindeanu la Camera Deputaţilor, iar PNL îl susţine pe Mircea Abrudean la Senat.
Parlamentul îşi alege marți preşedinţii celor două Camere FOTO Inquam Photos / George Călin
Grupul parlamentar al PSD l-a propus, luni, pe preşedintele interimar al formaţiunii, Sorin Grindeanu, pentru funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor.
Votul va avea loc în şedinţa de plen care începe la ora 12.00, potrivit News.ro.
De asemenea, Mircea Abrudean a fost nominalizat de PNL pentru funcţia de Preşedinte al Senatului, care devine vacantă după ce preşedintele Ilie Bolojan preia mandatul de premier.
Şedinţa de plen a Senatului este programată tot pentru ora 12.00, pe ordinea de zi aflându-se Proiectul de hotărâre privind vacantarea funcţiei de preşedinte al Senatului şi alegerea Preşedintelui Senatului.
La Camera Deputaţilor va fi ales şi un nou chestor, după ce Florin Manole, care deţinea această funcţie în Biroul Permanent, a fost ales ministru al Muncii.
Două poziţii de judecător al Curţii Constituţionale vor fi votate marți, 24 iunie, de Camera Deputaţilor şi Senatul, potrivit ordinii de zi a plenului.
Vor fi numiți doi judecători CCR Foto: CCR
Propunerile pentru cele două posturi sunt Mihai Busuioc, actualul preşedinte al Curţii de Conturi, susţinut de PSD, din partea Senatului, şi Csaba Asztalos, actualul preşedinte CNCD, propunere a UDMR, din partea Camerei Deputaţilor.
Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat luni că Mihai Busuioc este susţinut de grupul senatorial al PSD pentru postul de judecător CCR. Mihai Busuioc se află din toamna anului 2017 la șefia Curții de Conturi, iar anterior a ocupat funcția de secretar general al Guvernului.
De asemenea, UDMR va nominaliza un judecător CCR, din partea Camerei Deputaţilor, fiind vehiculat numele lui Csaba Asztalos. El este din anul 2005 președintele Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Potrivit Constituţiei, Curtea Constituţională se compune din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Dintre aceştia, trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din trei în trei ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi. Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare. Fiecare candidat va depune un curriculum vitae (CV) şi actele doveditoare că îndeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţie. Candidaţii vor fi audiaţi de comisie, potrivit News.ro.
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.
Presa de stat iraniană a anunţat marţi, 24 iunie, că o încetare a focului a fost „impusă inamicului” după răspunsul militar al ţării la „agresiunea SUA”, la câteva ore după atacurile Iranului împotriva unei baze americane din Qatar.
Presa de stat iraniană a anunţat că o încetare a focului a fost „impusă inamicului” Foto: Arhivă
„Operaţiunile reuşite cu rachete ale Sepah (Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice) ca răspuns la agresiunea SUA şi fermitatea exemplară şi unitatea poporului nostru drag în apărarea ţării noastre au impus încetarea focului inamicului”, a declarat un prezentator al Iran National News Network, o reţea de ştiri de stat, într-o emisiune în direct, relatează CNN, citat de News.ro
Prezentatorul nu a precizat ora la care va avea loc încetarea focului.
„Seara trecută, la doar o oră după atacul reuşit cu rachete al Sepahului asupra bazei americane Al Udeid din Qatar, într-o manieră de îndemn asemănătoare cu o implorare, Trump a solicitat iniţierea unei încetări a focului în războiul impus de inamicul sionist împotriva ţării noastre”, a mai declarat prezentatorul.
În noaptea de luni spre marți, Trump a susţinut, într-o postare pe rețeaua sa de socializare Truth Social, că a fost convenit un armistițiu „total” între Israel și Iran, despre care spune că speră că va deveni permanent. Liderul de la Casa Albă anunță o încetare graduală a focului începând de marți dimineața.
Felicitări tuturor! A fost pe deplin convenit de către şi între Israel şi Iran că va exista „o încetare completă şi totală a focului” (în aproximativ 6 ore de acum, când Israelul şi Iranul îşi vor fi lichidat şi încheiat misiunile finale în curs de desfăşurare!), timp de 12 ore, moment în care războiul va fi considerat încheiat!”, a spus Trump.
„În timpul armistiţiului, cealaltă parte va rămâne paşnică şi respectuoasă. Presupunând că totul funcţionează aşa cum ar trebui, ceea ce se va întâmpla, aş dori să felicit ambele ţări, Israelul şi Iranul, pentru că au avut rezistenţa, curajul şi inteligenţa de a pune capăt la ceea ce ar trebui să se numească, „RĂZBOIUL DE 12 ZILE”. Acesta este un război care ar fi putut dura ani de zile şi ar fi putut distruge întregul Orient Mijlociu, dar nu a fost aşa şi nu va fi niciodată!”, a adăugat președintele american.
Ulterior, liderul de la Casa Albă a făcut o nouă postare pe platforma sa de socializare în care a menționat că atât Israelul, cât și Iranul, l-au căutat „aproape în același timp” pentru a face pace.
„Israelul și Iranul au venit la mine, aproape în același timp,, și mi-au spus: ”Pace!” Am știut că momentul este acum. Lumea și Orientul Mijlociu sunt adevărații învingători! Ambele națiuni vor vedea în viitorul lor iubire, pace și prosperitate. Ele au atât de multe de câștigat și, totuși, atât de multe de pierdut dacă se abat de la calea dreptății și a adevărului. Viitorul pentru Israel și Iran este nelimitat și plin de mari promisiuni. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe amândouă!„, a precizat Trump.
Israelul nu au confirmat oficial dacă a fost de acord cu încetarea focului.
Donald Trump a anunțat, în noaptea de luni spre marți, că Israelul și Iranul au convenit o „încetare completă și totală a focului”. Președintele american a susținut că cele două țări i-au spus, „aproape în același timp”, că vor pace.
Ayatollahul Ali Khamenei, Donald Trump și Benjamin Netanyahu Foto: AFP
Trump a susţinut, într-o postare pe rețeaua sa de socializare Truth Social, că a fost convenit un armistițiu „total” între Israel și Iran, despre care spune că speră că va deveni permanent. Liderul de la Casa Albă mai afirmă că s-a ajuns la un armistițiu de 12 ore între cele două țări, care va fi introdus treptat, pe parcursul a 24 de ore, relatează The Guardian.
„Felicitări tuturor! A fost pe deplin convenit de către şi între Israel şi Iran că va exista „o încetare completă şi totală a focului” (în aproximativ 6 ore de acum, când Israelul şi Iranul îşi vor fi lichidat şi încheiat misiunile finale în curs de desfăşurare!), timp de 12 ore, moment în care războiul va fi considerat încheiat!”, a scris Trump.
„În mod oficial, Iranul va începe încetarea focului şi, la ora 12, Israelul va începe încetarea focului şi, la ora 24, lumea va saluta încheierea oficială a RĂZBOIULUI DE 12 ZILE”, mai susţine Trump.
Președintele american a felicitat cele două țări pentru această decizie.
„În timpul armistiţiului, cealaltă parte va rămâne paşnică şi respectuoasă. Presupunând că totul funcţionează aşa cum ar trebui, ceea ce se va întâmpla, aş dori să felicit ambele ţări, Israelul şi Iranul, pentru că au avut rezistenţa, curajul şi inteligenţa de a pune capăt la ceea ce ar trebui să se numească, „RĂZBOIUL DE 12 ZILE”. Acesta este un război care ar fi putut dura ani de zile şi ar fi putut distruge întregul Orient Mijlociu, dar nu a fost aşa şi nu va fi niciodată!”, a adăugat președintele american.
Trump spune că Israelul și Iranul i-au spus „aproape în același timp”, că vor pace
Ulterior, liderul de la Casa Albă a făcut o nouă postare pe platforma sa de socializare în care a menționat că atât Israelul, cât și Iranul, l-au căutat „aproape în același timp” pentru a face pace.
„Israelul și Iranul au venit la mine, aproape în același timp,, și mi-au spus: ”Pace!” Am știut că momentul este acum. Lumea și Orientul Mijlociu sunt adevărații învingători! Ambele națiuni vor vedea în viitorul lor iubire, pace și prosperitate. Ele au atât de multe de câștigat și, totuși, atât de multe de pierdut dacă se abat de la calea dreptății și a adevărului. Viitorul pentru Israel și Iran este nelimitat și plin de mari promisiuni. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe amândouă!„, a scris Trump.
Israelul și Iranul nu au confirmat oficial acordul
Deocamdată, nici Iranul, nici Israelul nu au confirmat oficial dacă au fost de acord cu încetarea focului.
După anunțarea armistițiului de către Trump, Forțele de apărare ale Israelului au emis un avertisment de evacuare pentru mai multe părți ale capitalei iraniene, înainte de un atac israelian planificat. Pe rețelele de socializare, unii utilizatori au raportat explozii masive în Teheran, despre care au spus că au fost cele mai intense de când Israelul a început să bombardeze Iranul în urmă cu 12 zile, potrivit The Guardian.
Ministrul iranian de externe a părut să sugereze că a început o încetare a ostilităților într-o postare pe social media, afirmând că armata iraniană a atacat Israelul „până în ultimul minut, la ora 4 dimineața”. Anterior, el a declarat că, dacă atacurile israeliene au încetat la ora 12.30GMT, Iranul nu are „nicio intenție de a continua răspunsul nostru după aceea”.
Potrivit unui raport al agenției de știri Reuters, Qatarul a jucat un rol în sprijinirea intermedierii acordului în culise. Prim-ministrul Qatarului ar fi obținut acordul Iranului în cadrul unei convorbiri telefonice cu Teheranul, a declarat pentru Reuters un oficial informat cu privire la această chestiune.
Rachetele Iranului au lovit baze americane din Orientul Mijlociu
Încetarea focului proclamată de Trump vine după ce Iranul a anunțat că a lansat un atac cu rachete asupra bazei americane din Qatar. Rachetele iraniene au vizat baza aeriană al-Udeid, ca represalii pentru participarea SUA la campania de bombardament a Israelului împotriva Iranului.
Preşedintele Donald Trump a calificat acest atac drept o „reacţie slabă” la atacurile americane din weekend împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, îndemnând Iranul şi Israelul să încheie pace după 11 zile de ostilităţi reciproce.
Ministerul de Externe al Qatarului a declarat că „apărarea aeriană a Qatarului a contracarat cu succes atacul și a interceptat rachetele iraniene” și că nu au existat victime. Iranul ar fi avertizat în prealabil cu privire la atac.
Trump a lansat în weekend un atac fără precedent asupra a trei situri nucleare din Iran, inclusiv Isfahan, Natanz și Fordow. Trump s-a grăbit să afirme că loviturile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene le-au „distrus complet și total”. Cu toate acestea, rămâne neclar cât de multe daune fizice au fost produse sau care ar putea fi impactul pe termen lung asupra programului nuclear iranian.
Bombardamentele americane au provocat probabil pagube „foarte semnificative” zonelor subterane ale uzinei iraniene de îmbogățire a uraniului Fordow, săpate într-un munte, deși nimeni nu poate spune încă care este amploarea acestora, a declarat luni Rafael Grossi, șeful Observatorului nuclear al ONU. „Având în vedere încărcătura explozivă utilizată și natura extrem (de) sensibilă la vibrații a centrifugelor, este de așteptat să se fi produs daune foarte semnificative”, a afirmat Grossi într-un comunicat.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fmain-ceafa-porc-1280x731.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fscreenshot-2025-06-24-162305-1280x715.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fwhatsapp-image-2025-06-24-at-16-31-39-1280x676.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F10%2Fcristina.jpeg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fwhatsapp-image-2025-06-24-at-13-30-51-1280x721.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F04%2Felena-ailutoaei.jpg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2022%2F05%2Fmara-2-300x169-1.jpg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F01%2F180425892_10222872726940214_9054104583387581992_n.jpg){kind=small}
