Rusia a masat un număr mare de militari în Belarus în vederea unui mega-exercițiu militar, similar cu cel care a precedat invazia Ucrainei, și amenință Europa cu arme nucleare cu rază medie. Experta în securitate Iulia Joja explică implicațiile acestor operațiuni.
Rusia amenință Europa cu arme nucleare cu rază medie. FOTO: Shutterstock
Tensiuni fără precedent în relația dintre SUA și Rusia. Președintele american, Donald Trump, a anunțat săptămâna trecută că va poziționa două submarine nucleare aproape de teritoriul rus, ca răspuns la declarații făcute de fostul președinte rus Dimitri Medvedev. De asemenea, preşedintele american Donald Trump a anunţat luni că va creşte „substanţial” taxele vamale asupra importurilor din India, ca represalii faţă de ceea ce el descrie drept comerţul „masiv” cu petrol rusesc.
Trump a declarat că îl trimite pe emisarul pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, la Moscova săptămâna aceasta, înainte de termenul limită de vineri pentru Rusia de a ajunge la un acord de încetare a focului cu Ucraina.
În replică, Rusia a anunțat, luni, că renunță la moratoriul unilateral privind limitarea desfășurării de rachete nucleare cu rază scurtă și medie de acțiune. Rachetele cu o rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5.500 de kilometri, care în era sovietică aveau focoase nucleare și erau îndreptate spre membrii europeni ai NATO, au fost distruse în finalul anilor ’80, în baza Tratatului privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară de Acţiune (INF). SUA s-a retras din Tratatul privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară de Acţiune (INF) în 2019, în primul mandat al lui Donald Trump la Casa Albă, acuzând Rusia că îl încalcă. De atunci, Moscova și-a luat angajamentul că nu va desfășura astfel de arme dacă nici Washingtonul nu o face. Luni însă, Kremlinul a denunțat această obligație asumată, amenințând practic țările NATO din Europa că va amplasa în apropierea teritoriului național al acestora rachete nucleare cu rază scurtă sau medie.
Ministerului rus al Afacerilor Externe a explicat această decizie prin desfăşurarea de „potențial destabilizator de rachete” în regiunile adiacente Rusiei de către „Occidentul colectiv”.
În plus, în luna septembrie, Belarus urmează să găzduiască exercițiile militare ruso-belaruse Zapad-2025 (Vest-2025), o nouă ediție a manevrelor strategice care au loc o dată la doi ani.
Exerciții similare desfășurate în 2022 au precedat lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, iar ediția din acest an va fi prima de asemenea amploare organizată în Belarus de la începutul războiului, scrie pravda.ua.
Încă din luna aprilie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea folosi exercițiile militare ca acoperire pentru acțiuni agresive. La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a transmis că va „rămâne vigilentă și va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile”.
Îngrijorările nu vizează, în principal, riscul deschiderii unui nou front împotriva Ucrainei, ci posibile acțiuni ostile îndreptate împotriva vecinilor Belarusului din UE – în special Polonia și Lituania.
În plus, Vladimir Putin a mutat cel puțin patru bombardiere strategice Tu-95MS mai aproape de Europa, potrivit unei relatări publicate de Insider UA. Avioanele, folosite frecvent în atacurile asupra Ucrainei, ar fi fost echipate cu rachete, ceea ce ridică „o probabilitate ridicată” privind un atac major iminent.
Joja: „un posibil atac este un risc real”
Experta în securitate Iulia Joja, cadru didactic la Universitatea Georgetown (Washington) și cercetătoare la Middle East Institute, a analizat pentru „Adevărul” aceste desfășurări de forțe.
Adevărul: Poate anunța acest exercițiu militar Zapad-2025 (Vest-2025) o nouă invazie a Rusiei?
Iulia Joja: Nu avem cum să știm în acest moment. Nu putem să excludem acest risc real și cred că există motive de îngrijorare, însă dacă e să răspund într-o singură propoziție, aș spune că riscul unui atac din Belarus va depinde de cum este percepută poziția președintelui Statelor Unite.
Cu alte cuvinte, va depinde de cât de credibilă va fi percepută de către Kremlin garanția de securitate a Statelor Unite în contextul NATO. Altfel spus dacă Kremlinul va crede că dacă atacă, să spunem un stat baltic, Statele Unite vor ajuta considerabil. De asta va depinde.
Avem o istorie a Rusiei care înscenează un exercițiu militar amplu, și după aceea îl transformă într-o invazie, cum a fost cazul Georgiei în 2008, cum a fost cazul Ucrainei în 2014 și cum a fost o simulare la o lună diferență de războiul din Siria, în 2015. Având în vedere această tendință, analiștii militari și politici se uită cu mai mare atenție la aceste exerciții.
Rusia are o istorie de folosire a acestor exerciții pentru a provoca, pentru a escalada cu niște scenarii extrem de agresive și uneori le transformă în invazii.
Dacă analizăm asta în raport cu numărul de participanți, peste 100.000 de militari, și de capacitatea Rusiei în raport cu trupele, ca număr mai degrabă simbolice, din statele baltice este clar că riscul este foarte mare.
În plus, ne amintim de afirmațiile președintelui ucrainean Zelenski cu privire la acumularea unui număr foarte mare de trupe, deja din primăvară, în Belarus și avertismentul lui cu privire la riscul ca Rusia, având în vedere această acumulare foarte amplă de personal în Belarus, să atace fie Ucraina, din nord, fie un alt stat vecin, un stat baltic sau chiar Polonia, atunci într-adevăr avem un risc foarte înalt.
„Rusia întotdeauna testează reacția Vestului. Este o escaladare”
De ce face Rusia acest lucru?
Rusia întotdeauna încearcă, testează reacția Vestului pentru a vedea cât de mult poate acționa. Și în acest context, în 2025, elementul cheie în ecuaţia acestui test din partea Rusiei, este președintele Trump, care are o istorie de afirmații reticente, să le spunem, cu privire la NATO. În plus, Trump nu a formulat în acest mandat sau în pregătirea acestui mandat formula de reasigurare a garanțiilor de securitate din partea Statelor Unite, cum făcea, de exemplu, Biden la începutul mandatului, folosind o formulă prin care să spună că dacă un stat de pe flancul estic al NATO va fi atacat, Statele Unite vor răspunde. Așa aș analiza riscul acestui exercițiu în 2025.
Cum răspunde Putin amplasării celor două submarine americane nucleare aproape de teritoriul rusesc?
Rusia a anunțat că nu va mai respecta moratoriul din cadrul fostului Tratat INF (Tratatul privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară de Acţiune), un tratat care privește desfășurarea de rachete nucleare cu rază medie și scurtă de acțiune.
Acest tratat este un tratat unic în sensul în care a fost convenit la sfârșitul anilor 80, la sfârșitul Războiului Rece, între Uniunea Sovietică și Statele Unite, care interzice dezvoltarea și poziționarea de arme nucleare cu rază medie și scurtă de acțiune.
Pentru Europa acest tratat este cel mai important din seria de tratate nucleare pentru că armele de rază medie sunt relevante în special pentru Europa. Acest tratat a fost conform intelligence-ului american, încă din 2010, încălcat de Rusia în mai multe situații, adică începuse să dezvolte aceste arme cu rază medie și să le poziționeze prin Europa. Și atunci Statele Unite în primul mandat al lui Trump, în 2019, au ieșit din acest tratat. De ce au ieșit? Pentru că Rusia nu îl mai respecta. Deci faptul că acum Rusia a ieșit să spună că nu mai respectă moratoriul cu privire la aceste arme este o informație cu valoare zero, pentru că oricum tratatul nu mai este valabil.
Pe de altă parte, observăm de aici modul în care Kremlinul îi răspunde lui Trump cu privire la această poziționare de submarine nucleare – anume prin escaladare. Deci, Trump spune, „nu mă mai amenințați cu arme nucleare, că și eu am, și o să-mi protejez cetățenii”, și cum răspunde Rusia, de data asta răspuns asumat de către Kremlin? Răspunde „și noi avem arme nucleare și le dezvoltăm în continuare.” Fiind vorba însă de arme cu rază medie de acțiune, amenințarea vizează Europa.
Putin încearcă să împingă mai puternic limitele președintelui american cu privire la apărarea Europei. Acesta este cel mai important lucru, pentru că Trump a declarat „o să-mi apăr propriii cetățeni” când a anunțat repoziționarea submarinelor, iar Kremlinul nu amenință teritoriul Statelor Unite, ci Europa, aliații Statelor Uite, adică NATO.
Deci este o escaladare, este creșterea mizei și este încercarea amplă de a testa limitele președintelui Trump sau dorința președintelui american de a apăra NATO, atât convențional, cât și nuclear, în raport cu această amenințare din partea Kremlinului, extrem de relevantă, în condițiile în care NATO este unica alianță nucleară.
De ce depinde transformarea exercițiului într-un atac
Spuneați că efectele exercițiului din Belarus și eventuala continuare a acestuia vor depinde de reacția SUA. Ce ar însemna în acest context un răspuns care să facă Rusia să renunțe la alte eventuale atacuri?
Exercițiul în sine se va desfășura oricum. Modul în care ar putea să fie escaladat de către Kremlin, într-un atac împotriva unui stat european depinde de reacția SUA. De ce depinde? De trei lucruri. În primul și în primul rând, de percepția sau mesajul primit din partea Statelor Unite cu privire la apărarea Alianței NATO, în cazul în care vreun stat membru este atacat, de fermitatea acestui mesaj.
În al doilea rând și în al treilea rând, va depinde de măsurile relevante atât pe termen scurt, de urgență, cât și pe termen lung în raport cu războiul din Ucraina, adică sancțiuni ample, directe și secundare, cu intenția de a falimenta, că altfel nu se poate, Rusia respectiv ajutor militar amplu, cantitativ cât și calitativ, din partea Statelor Unite pentru Ucraina, pentru a-i da instrumentele necesare să împingă Rusia înapoi și să reducă din efectul atacurilor rusești. .