Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut marți, 1 iulie, o convorbire telefonică de peste două ore cu omologul său rus, Vladimir Putin – prima discuție directă între cei doi lideri din septembrie 2022.

Discuțiile au vizat două subiecte majore de securitate internațională: războiul din Ucraina și programul nuclear al Iranului, potrivit unui comunicat oficial al Palatului Élysée, citat de AFP și News.ro.

Președintele francez a reafirmat sprijinul „de neclintit” al Franței față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. El a cerut „instaurarea cât mai rapid posibil a unei încetări a focului” și lansarea unor negocieri de pace care să conducă la „o soluție solidă și durabilă” pentru conflict.

În replică, liderul de la Kremlin a susținut, potrivit agenției ruse TASS, că războiul din Ucraina este „o consecință directă a politicii statelor occidentale”, care „au ignorat ani de zile interesele de securitate ale Rusiei, au creat o bază antirusă în Ucraina și au tolerat încălcări ale drepturilor rezidenților rusofoni”.

Putin a adăugat că orice eventual acord de pace trebuie să fie „pe termen lung”.

Un alt subiect al discuției: dosarul nuclear iranian

Pe tema programului nuclear al Iranului, cei doi lideri au convenit să-și „coordoneze demersurile” și „să revină curând cu o nouă discuție”. Macron a subliniat necesitatea ca Teheranul să respecte angajamentele asumate și a cerut reluarea activității inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) în Iran.

La rândul său, Vladimir Putin a declarat că este important ca Iranului să-i fie respectat dreptul la utilizarea pașnică a energiei nucleare, dar și ca Teheranul să coopereze pe deplin cu AIEA.

Macron a pledat pentru o soluție diplomatică „durabilă și exigentă” în privința programului nuclear, a rachetelor Iranului și a rolului regimului de la Teheran în regiune.

Primă conversație după ruperea legăturilor diplomatice

Această convorbire marchează o reluare a contactului direct între un lider occidental și președintele rus, într-un context în care majoritatea liderilor europeni și nord-americani și-au întrerupt comunicarea cu Kremlinul după declanșarea invaziei în Ucraina, la 24 februarie 2022.

În noiembrie 2024, Vladimir Putin își exprima regretul că „liderii occidentali nu-l mai sună”, declarând în cadrul Forumului de la Valdai că Rusia „nu are nimic împotriva reluării contactelor”.

Donald Trump a lăsat să se înţeleagă că ar putea lua în calcul expulzarea lui Elon Musk din Statele Unite, în urma criticilor lansate de miliardar la adresa proiectului de buget şi a amenințărilor lui Musk că ar putea finanța un nou partid împotriva republicanilor.

Președintele american Donald Trump a declarat marți că va „examina” posibilitatea expulzării lui Elon Musk, CEO-ul Tesla și SpaceX, după ce miliardarul a criticat în termeni duri proiectul de buget pe care administrația de la Washington încearcă să îl adopte în Congres.

Donald Trump a sugerat că organizația federală Comisia pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), pe care Elon Musk a condus-o înainte de a părăsi administrația la sfârșitul lunii mai pentru a se dedica afacerilor sale, ar putea fi folosită pentru a elimina subvențiile publice de care beneficiază companiile controlate de miliardarul căzut în dizgraţie.

Întrebat de un jurnalist dacă ia în considerare expulzarea antreprenorului sud-african, Trump a răspuns: „Nu știu. Va trebui să examinez această opțiune.”

„Am putea pune DOGE pe Elon. Știți ce este DOGE? DOGE este monstrul care, poate, ar trebui să se întoarcă și să-l mănânce pe Elon”, a adăugat apoi Donald Trump, într-o manieră ironică.

DOGE are atribuții de reducere a cheltuielilor federale, acțiuni care în trecut au fost aplicate într-un mod considerat brutal.

De asemenea, Donald Trump a criticat dependența companiilor lui Elon Musk de subvențiile federale, afirmând pe rețeaua sa Truth Social că „Elon primește poate mai multe subvenții decât orice alt individ din istorie, de departe, și fără aceste subvenții, Elon ar fi trebuit probabil să-și închidă buticul și să se întoarcă acasă, în Africa de Sud.”

Trump a subliniat că eliminarea sprijinului federal pentru lansările de rachete, sateliți sau producția de vehicule electrice ar însemna economii uriașe pentru Statele Unite.

Conflictul dintre Trump și Musk nu este unul nou. Cei doi au fost apropiați în perioada campaniei lui Trump și la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, însă relația lor s-a deteriorat rapid, iar schimburile de replici publice au devenit tot mai agresive.

Recent, Musk a calificat proiectul de buget propus de Trump drept „o abominație respingătoare” și a avertizat că, dacă acesta va fi adoptat, va susține financiar crearea unui nou partid, precum și candidați rivali republicanilor la alegerile primare. Miliardarul a transmis pe platforma X: „VOX POPULI VOX DEI. 80% au votat pentru un nou partid” și a reluat că tot ceea ce își dorește este „să nu ducem America la faliment”.

Potrivit lui Musk, proiectul de buget ar putea duce la o creștere record a plafonului datoriei cu 5.000 de miliarde de dolari, o perspectivă pe care o consideră catastrofală pentru stabilitatea economică a Statelor Unite.

Justiția americană a anunţat luni  destructurarea unei reţele de finanţare ocultă a Coreei de Nord în care lucrători din IT din această țară au furnizat de servicii de asistenţă informatică la distanţă, înșelând companii americane cu privire la naționalitatea și locația lor și asumând identități false, relatează presa americană și agențiile internaționale de presă.

Un cetăţean american rezident în New Jersey (est), Zhenxing Wang, a fost arestat şi pus sub acuzare în acest caz, după ce a fost conectat cu o rețea formată din şase cetăţeni chinezi şi doi taiwanezi, a arătat Departamentul de Justiţie (DoJ) într-un comunicat.

„Aceste acţiuni sunt menite să dăuneze companiilor americane şi au ca scop să scape de sancţiuni şi să finanţeze programele ilicite ale regimului nord-coreean, inclusiv programele sale de armament”, a declarat John Eisenberg de la Divizia de securitate naţională a DoJ, citat în comunicat.

În urma operațiunii, au fost confiscate sute de computere și 13 persoane au fost puse sub acuzare după ce au înșelat companii americane să plătească salarii unor muncitori din Coreea de Nord, țară supusă sancțiunilor SUA, relatează Business Insider.

Într-un nou rechizitoriu depus la tribunalul federal din Massachusetts, procurorii au susținut că rețeaua a păcălit peste 100 de firme americane din Washington, DC și din alte 27 de state.

Aceste firme nu au fost numite, însă autoritățile au precizat că printre ele se numără companii din topul Fortune 500, precum și un contractor în domeniul apărării din California, cu acces la dosare sensibile de tehnologie militară.

Anchetatorii au detaliat o schemă elaborată în care cel puțin doi cetățeni americani au colaborat cu actori statali nord-coreeni între 2021 și 2024 pentru a fura identități, a-i folosi pentru a angaja oameni în industriile americane și apoi a le transfera salariile către Phenian.

Mai întâi, conspiratorii au folosit servicii online de verificare a istoricului pentru a obține datele personale a peste 80 de americani, a declarat Departamentul de Justiție.

Folosind aceste date, au creat identități false pentru o rețea de chinezi și taiwanezi care locuiau în afara Americii, dar se dădeau drept lucrători IT sau ingineri software din SUA care căutau locuri de muncă la distanță.

Autoritățile au declarat că, odată angajați, escrocii le cereau angajatorilor să trimită laptopuri de serviciu la domicilii din New Jersey, New York și California.

Însă aceste reședințe erau de fapt „ferme de laptopuri”, unde computerele fiind conectate la hard disk-uri ce ofereau utilizatorilor acces la lucrătorii IT din Coreea de Nord, potrivit Departamentului de Justiție.

Cel puțin 29 de ferme de laptopuri din 16 state au fost percheziționate de forțele de ordine din SUA, a precizat departamentul în comunicatul său.

Complicii

Procurorii au susținut că Wang Zhengxing, unul dintre cetățenii americani identificați în rechizitoriu, a găzduit una dintre astfel de ferme de laptopuri și a creat companii-fantomă, cum ar fi un „startup cu capital de risc” fals denumit Tony WKJ, pentru a primi salariile falșilor angajaților 

Banii au fost apoi trimiși în conturi controlate de Coreea de Nord. Wang a fost arestat și se confruntă cu acuzații în cadrul rechizitoriului cu cinci capete de acuzare, alături de alți opt cetățeni chinezi și taiwanezi. Celălalt cetățean american menționat în documentele instanței, Kejia Wang, este încă liber.

Departamentul de Justiție a declarat că cei doi cetățeni americani și alți patru parteneri anonimi care lucrează în SUA au primit în total cel puțin 696.000 de dolari din Coreea de Nord pentru serviciile prestate.

Patru nord-coreeni au fost numiți într-un rechizitoriu penal separat, depus la Tribunalul Districtual de Nord din Georgia, care i-a acuzat că s-au dat drept lucrători din SUA și că și-au folosit salariile pentru a spăla bani.

De asemenea, sunt acuzați că au furat date și criptomonede de la angajatorii lor, apoi au negat furtul.

„De câte ori trebuie să vă spun??? Nu eu am făcut-o!!! Nu sunt eu!!!”, a scris unul dintre falșii angajați într-un mesaj Telegram către una dintre aceste companii în 2022, potrivit Departamentului de Justiție.

SUA încearcă să combată ceea ce avertizează că este un efort concertat la scară largă al Coreei de Nord de a păcăli firmele americane să angajeze lucrători IT pentru a finanța guvernul de la Phenian.

Ani de zile, FBI și Departamentul de Justiție au declarat că frauda ar putea implica mii de muncitori nord-coreeni care obțin milioane de dolari pentru programe de armament și rachete ale țării lor.

Alte acuzații majore includ inculparea unei femei din Arizona care a fost acuzată în mai 2024 că i-a ajutat pe nord-coreeni să găsească de lucru la peste 300 de companii din SUA.

Departamentul de Stat a anunțat o recompensă de până la 5 milioane de dolari pentru informaţii care să ducă la „oprirea mecanismelor financiare sau arestarea persoanelor implicate în anumite activităţi de sprijinire a Coreei de Nord”, printre care exportul de lucrători cu scopul de a genera de venituri sau spălarea de bani

Fostul ministru adjunct al apărării din Rusia, Timur Ivanov, a fost găsit a fost condamnat marți, 1 iulie, de un tribunal din Moscova, la 13 ani de închisoare, pentru deturnare de fonduri şi spălare de bani într-un dosar de corupţie.

Judecătorul Serghei Podoprigorov a anunţat că Ivanov a fost condamnat la „13 ani de închisoare într-o colonie cu regim obişnuit”, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Potrivit sentinței, fostul ministru urmează să achite şi o amendă de 100 milioane de ruble (aproximativ 1,08 milioane de euro).

Timur Ivanov era unul dintre cei mai bogaţi înalţi funcţionari publici din Rusia

Înainte de arestarea sa în aprilie 2024, Timur Ivanov (49 de ani) era considerat unul dintre cei mai bogaţi înalţi funcţionari publici din Rusia. În repetate rânduri, el fusese acuzat de delapidare de către opoziţie şi media independente ruse.

De când fostul ministru al apărării Serghei Şoigu a fost înlocuit în funcţie a cu Andrei Belousov, în primăvara anului 2024, cel puţin zece responsabili ai ministerului şi generali au fost plasaţi în detenţie sau vizaţi de dosare penale.

Înlocuirile i-au făcut pe unii observatori să vorbească despre o epurare în rândul apropiaţilor lui Şoigu, căzut în dizgraţie, şi militarilor care îşi critică superiorii ierarhici.

Ipoteza a fost dezminţită de Kremlin, potrivit căruia este vorba de simple măsuri de combatere a corupţiei.

Armata rusă este periodic marcată de scandaluri de fraude şi deturnări de fonduri.

Noul ministru al apărării, Andrei Belousov, economist de profesie, s-a pronunţat pentru o „optimizare” a utilizării bugetelor militare, care au crescut în mod accentuat pe fondul ofensivei în Ucraina.

Ivanov a reacţionat marţi la anunţul sentinţei afişând un zâmbet. Parchetul solicitase o pedeapsă de 14 ani de închisoare împotriva sa.

Un fost director al întreprinderii militare ruse Oboronloghistika, condamnat la 12 ani

Înculpat în acest dosar este  și Anton Filatov, fost director al întreprinderii militare ruse Oboronloghistika, care aparţine Ministerului Apărării. El a fost condamnat la 12 ani şi jumătate de închisoare.

După anunţarea sentinţei, avocatul lui Ivanov, Murad Musaiev, a denunţat în faţa presei o „execuţie” pentru a se da un exemplu şi a susţinut că a existat o „lipsă totală de dovezi” în acest caz.

„Toate zvonurile privind miliardele pe care le-ar deţine Ivanov sunt mult exagerate”, a asigurat el.

Figură importantă în cercul „greilor” de la putere, Ivanov a fost responsabil în special pentru contractele de construcţii legate de armată. El este acuzat în special de deturnarea a miliarde de ruble de la banca Interkommerz, care a dat faliment în 2016. I se reproşează de asemenea deturnarea a 200 milioane de ruble (circa 2,15 milioane de euro la cursul de schimb actual) în cadrul vânzărilor de feriboturi destinate să traverseze strâmtoarea Kerci, între Rusia şi peninsula ucraineană Crimeea (anexată de Moscova în 2014).

Din 2022, Ivanov face obiectul sancţiunilor Uniunii Europene.

Fondul de luptă împotriva corupţiei (FBK), organizaţie de opoziţie creată de principalul detractor al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, care a murit anul trecut într-o închisoare de lângă Cercul Polar în circumstanţe neelucidate, a publicat o anchetă despre averea lui Ivanov în 2022.

Potrivit organizaţiei, interzisă în Rusia pentru „extremism”, el a divorţat de soţia sa doar pentru a-i permite acesteia să ocolească sancţiunile europene şi să continue să trăiască în UE.

Ivanov era supranumit „generalul glamour”

Pentru stilul său de viaţă fastuos, Ivanov era supranumit „generalul glamour” de media ruse.

Printre bunurile care i-au fost confiscate de către autorităţi în cadrul anchetei penale figurează 23 de autoturisme de lux, potrivit agenţiei oficiale de presă TASS.

Potrivit FBK, el a supervizat şi profitat de proiectele de construcţie în Mariupol, în Ucraina, oraş care a ajuns sub controlul Moscovei după un asediu sângeros în 2022.

Mariupol, oraş-port la Marea Azov, a fost devastat de bombardamentele ruseşti. După capturarea oraşului, un amplu program de construcţii a fost iniţiat de autorităţile ruse, iar Ivanov juca un rol central în acest proiect.

Israelul și-a intensificat ofensiva în Fâșia Gaza luni, emițând noi ordine de evacuare pentru zeci de mii de oameni din nordul teritoriului devastat, în timp ce aproximativ 60 de palestinieni au fost uciși în noi bombardamente, potrivit oficialilor locali și personalului medical, relatează The Guardian. Peste 40 de persoane au fost ucise într-un atac aerian asupra unei cafenele din apropierea portului, în orașul Gaza, potrivit directorului celui mai mare spital din teritoriu.

Mohammad Abu Silmiya, directorul spitalului Al-Shifa, a declarat luni seară într-o actualizare a bilnațului că cel puțin 41 de persoane au fost ucise și alte 75 rănite.

Videoclipurile geolocalizate de CNN arată fum gros ridicându-se de la locul atacului precum și pagube extinse asupra cafenelei și a zonei înconjurătoare. 

Forțele de Apărare ale Israelului au declarat pentru CNN că incidentul este „în curs de examinare”. „Mai devreme astăzi (luni), IDF a atacat mai mulți teroriști Hamas în nordul Fâșiei Gaza. Înainte de atac, au fost luate măsuri pentru a reduce riscul de a răni civilii prin supraveghere aerienă.”

Cafeneaua Al-Baqa era un loc popular printre studenți, jurnaliști și lucrători la distanță, deoarece oferea acces la internet pe coasta Mediteranei.

Una dintre victime este Sama Abu Namous, în vârstă de 17 ani, care se afla în cafenea pentru a studia. Școlile au fost suspendate în Gaza, dar ea se pregătea pentru o posibilă reluare a examenelor, a declarat familia ei.

„Studia pentru examenul de liceu și urma să vină acasă după aceea. Am primit deodată vestea că a fost ucisă… Copii mor în fiecare zi. Despre ce negociem? Sângele copiilor noștri?”, a spus mătușa adolescentei.

Silmiya a declarat pentru CNN că „majoritatea victimelor sunt femei și copii”, inclusiv mulți studenți care se aflau la cafenea pentru a avea acces la internet.

Medicul a mai spus că spitalul duce lipsă de paturi la ATI și anestezice pentru a trata victimele. Numărul deceselor a crescut luni noapte, după ce o parte dintre răniți au murit din cauza rănilor grave.

„Îi tratăm pe răniți pe etajul spitalului, deoarece nu sunt disponibile camere și paturi de spital”, a adăugat directorul spitalului.

Printre cei uciși se număra și un jurnalist independent, Ismail Abu Hatab, potrivit altor jurnaliști aflați la fața locului.

Biroul de presă al guvernului, controlat de Hamas, a declarat că moartea sa a crescut la 228 numărul jurnaliștilor uciși de acțiuni militare israeliene în Gaza din octombrie 2023.

Atacuri înainte de posibile negocieri în vederea unui armistițiu

Noile atacuri aeriene au loc în contextul în care un consilier al premierului israelian Benjamin Netanyahu era așteptat să sosească la Washington pentru discuții privind încheierea unui armistițiu, la o zi după ce Donald Trump a făcut apel, într-o postare pe rețelele de socializare, la un acord pentru a pune capăt războiului și a elibera cei 50 de ostatici pe care îi mai deține Hamas.

Ron Dermer, ministrul afacerilor strategice și un apropiat al lui Netanyahu, urmează să se întâlnească cu înalți oficiali americani pentru a discuta despre tratativele indirecte în curs cu Hamas, urmările războiului Israelului împotriva Iranului și posibilitatea unor acorduri diplomatice regionale.

Un purtător de cuvânt al guvernului israelian a declarat luni reporterilor că Netanyahu depune eforturi pentru a pune capăt războiului din Gaza „cât mai curând posibil” și a elibera restul de ostatici din care se crede că mai mult de jumătate sunt morți. Un oficial american a declarat că Netanyahu va călători în SUA pe 7 iulie pentru a se întâlni cu Donald Trump.

O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat pentru CNN că Israelul nu a luat încă o decizie după două zile consecutive de întâlniri între Netanyahu și cei mai importanți consilieri și miniștri ai săi. Cu toate acestea, sursa a spus că Netanyahu este interesat de un armistițiu, relatează CNN.

Ben Gvir, liderul partidului Puterea Evreiască, a insistat că trebuie făcută o „mișcare decisivă” în Gaza și și-a exprimat frustrarea față de faptul că Israelul pierde timp și oportunități cu fiecare zi care trece, a declarat sursa.

Netanyahu încearcă să ia o decizie înainte de călătoria sa la Washington, DC, pentru a se întâlni cu Trump, a declarat sursa, adăugând că este posibil să fie nevoiți să ia o decizie în această săptămână.

Duminică, Netanyahu a declarat că „s-au deschis multe oportunități” în urma operațiunilor militare ale Israelului în Iran, inclusiv posibilitatea de a aduce acasă ostaticii rămași în Gaza.

Noi ordine de evacuare în Fâșia Gaza

Forțele de apărarea ale Israelului (IDF) au emis noi „ordine de evacuare” înaintea unor atacuri iminente în preajma orașului Gaza, dens populat, cerându-le palestinienilor să se evacueze spre sud, către zonele de coastă deja supraaglomerate, unde există puține facilități și resurse limitate de apă. Aproximativ 80% din Gaza este acum vizată de astfel de ordine de evacuare sau controlată de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF).

Ordinele mai precizau că IDF plănuiește să avanseze în centrul orașului Gaza pentru a împotriva militanților Hamas care se aflau acolo.

Luni, tancuri și infanterie israeliene au intrat în cartierul Zeitoun, la marginea estică a orașului Gaza, și au deschis focul asupra mai multe zone din nord, în timp ce avioanele au bombardat cel puțin patru școli după ce au ordonat sutelor de familii care se adăposteau înăuntru să plece, au declarat locuitorii.

„Exploziile nu s-au oprit niciodată; au bombardat școli și case. Au fost ca niște cutremure”, a spus Salah, în vârstă de 60 de ani, din orașul Gaza. „La știri auzim că se apropie un armistițiu; pe teren vedem moarte și auzim explozii.”

După-amiaza, un atac aerian a lovit o cafenea aglomerată de pe țărm în orașul Gaza, ucigând cel puțin 22 de persoane, inclusiv femei, copii și un jurnalist local.

IDF a declarat că a atacat ținte militanți în nordul Gazei, inclusiv centre de comandă și control, după ce a luat măsuri pentru a atenua riscul de a răni civilii.

Analiștii au detectat schimbări în retorica înalților oficiali israelieni în ultimele zile, ceea ce ar putea sugera că se ia în considerare un nou armistițiu.

Pe parcursul conflictului, atacurile israeliene s-au intensificat în momente importante ale negocierilor. Oficialii israelieni au declarat că unul dintre scopurile ofensivei Israelului, lansată în mai, după destrămarea unui armistițiu de două luni în martie, a fost acela de a cuceri teritorii ce ar putea fi ulterior negociate.

Vineri, Eyal Zamir, șeful statului major al IDF, a declarat că ofensiva este foarte aproape de a-și atinge obiectivele. 

Urmează un armistițiu în Gaza?

Oficiali apropiați negocierilor au declarat că o înțelegere rămâne însă dificilă, atât Israelul, cât și Hamas menținând pozițiile anterioare incompatibile.

Hamas cere Israelului să accepte încetarea definitivă a războiului și refuză să dezarmeze. Israelul refuză cerințele Hamas de a se retrage complet din Gaza și declară că își va încheia campania doar atunci când organizația militantă va renunța la arme, iar liderii săi vor fi fost de acord să părăsească teritoriul.

Yair Lapid, liderul opoziției israeliene, s-a alăturat luni vocii celor din Israel care cer încetarea războiului din Gaza.

„Statul Israel nu mai are niciun beneficiu din continuarea războiului în Gaza. Doar daune la nivel de securitate, politic și economic”, a declarat Lapid la o reuniune a parlamentarilor. „Armata nu mai are obiective în Gaza.”

Un sondaj de opinie publică publicat a doua zi după armistițiul cu Iranul, încheiat marți, de postul public de radio Kan, a arătat că aproape două treimi dintre respondenți își doresc sfârșitul războiului din Gaza. Rezultatul este în concordanță cu zeci de sondaje similare din ultimele luni. Armata israeliană a suferit pierderi semnificative în această lună, ceea ce a sporit presiunea publică pentru a se ajunge la un acord.

Spitalul Nasser din Khan Younis a anunțat luni că a primit cadavrele a 11 persoane care au fost împușcate în timp ce se întorceau de la un centru de ajutorare asociat Fondului Umanitar pentru Gaza, susținut de Israel și SUA, în sudul Gazei. Alte zece au fost ucise într-un depozit de ajutorare al Națiunilor Unite din nordul Gazei, potrivit Ministerului Sănătății.

Armata israeliană a recunoscut luni că civilii palestinieni au fost răniți în timp ce așteptau alimente de la centrele de distribuție din Gaza și din alte locații, motivând că instrucțiuni au fost emise după „lecțiile învățate”.

Alimentele, combustibilul și alte bunuri de bază sunt insuficiente în Gaza, iar distribuțiile efectuate de GHF nu sunt nici pe departe suficiente pentru a satisface nevoile a 2,3 milioane de oameni.

Israelul susține că Hamas fură ajutoare pentru a finanța operațiuni militare și de altă natură. Grupul respinge această acuzație, în timp ce agențiile umanitare spun că sistemele lor de monitorizare sunt robuste.

Peste 56.500 de palestinieni au fost uciși de la începutul războiului Israel-Hamas, majoritatea civili, aproape întreaga populație de 2,3 milioane de locuitori fiind strămutată, iar o mare parte din teritoriu a fost redus la ruine.

Vadim Alferov, un actor apreciat în Rusia, a fost ucis în războiul dintre Rusia și Ucraina, în apropiere de Kursk. Trupul său a fost identificat abia după câteva luni după ce a fost dat dispărut.

Vadim Alferov, un actor rus cunoscut și apreciat pentru rolurile sale în seriale populare de televiziune, și-a pierdut viața în conflictul militar ruso-ucrainean, în apropiere de orașul Kursk. Vestea a fost făcută publică după ce trupul său a fost identificat abia după mai multe luni de la dispariție, potrivit Focus.ua.

Născut pe 7 iulie 1974 în Komsomolsk-on-Amur, Alferov și-a început parcursul artistic după ce a absolvit în 1997 Institutul de Stat de Arte din Extremul Orient. Stabilit ulterior în Sankt Petersburg, el a activat în teatrul local, mai exact la Teatrul Dramatic pentru Copii „Pe Neva”.

Cu o prezență constantă pe micile ecrane, Alferov a devenit familiar publicului rus prin roluri din seriale bine cunoscute precum „Străzile felinarelor sparte”, „Forța mortală”, „Secretele anchetei”, „Războaiele polițiștilor”, „Amazoanele rusești” sau „Diavolii mării”.

În 2024, odată cu escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, actorul a decis să se alăture forţelor ruseşti. Conform surselor Kino-Teatr, în luna octombrie a aceluiași an, Vadim Alferov a semnat un contract cu Ministerul Apărării al Rusiei și a fost repartizat într-un regiment de pușcași motorizați în regiunea Kursk, un punct strategic aproape de linia frontului cu Ucraina. Deși își dorise să meargă pe front încă dinainte, prietenii spun că nu a fost acceptat inițial din cauza lipsei de experiență militară.

În cadrul regimentului, a primit indicativul „Artist”. La doar o lună după înrolare, în timpul unei misiuni în districtul Sudjan, actorul a dispărut fără urmă, autoritățile militare anunţând oficial dispariția sa în decembrie 2024.

După o perioadă îndelungată de așteptare, cadavrul lui Vadim Alferov a fost identificat abia la începutul lunii mai 2025, iar înmormântarea a avut loc pe 19 mai la Cimitirul Sudic din Sankt Petersburg.

 Rusia a preluat în întregime controlul asupra regiunii Lugansk, susțin autorităţile instalate de Moscova în teritoriul parțial ocupat de separatiștii pro-ruși, relatează agențiile internaționale de presă.

Declarația a fost făcută luni la televiziunea de stat din Rusia de către guvernatorul rus al regiunii, Leonid Pasecinik, care a precizat că raportul asupra ocupării totale sosise de două zile.

„Teritoriul Republicii Populare Luhansk este complet eliberat – 100%”, a declarat Pasecinik, născut în Ucraina sovietică şi în prezent oficial instalat de Moscova în funcţia de şef al autoproclamatei „Republicii Populare Lugansk”.

Nu există nicio confirmare din partea Kievului, și nici din partea Ministerul rus al Apărării.

Lugansk, care are o suprafaţă de 26.700 km pătraţi, ar fi prima regiune ucraineană care ar fi în totalitate ocupată de Rusia de la anexarea Crimeei în 2014.

Ucraina afirmă că pretenţiile Rusiei asupra Luganskului şi a altor zone recunoscute internaţional ca aparţinând Ucrainei sunt nefondate şi ilegale, iar Kievul nu va recunoaşte niciodată suveranitatea Rusiei asupra acestor zone. Rusia afirmă că aceste teritorii fac acum parte din Rusia, se află sub umbrela sa nucleară şi nu vor fi niciodată returnate.

Regiunea a fost cucerită de Armata Roşie în 1920 şi a devenit parte a Uniunii Sovietice în 1922, ca parte a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.

Lugansk și regiunea învecinată Doneţk au fost în centrul conflictului care a izbucnit în 2014, după ce preşedintele ucrainean pro-rus de atunci a fost răsturnat de la putere în urma Revoluţiei „Maidan”, iar Rusia a anexat Crimeea. 

Lugansk se afla parţial sub controlul separatiştilor susţinuţi de Rusia din 2014. După izbucnirea războiului în februarie 2022, forţele ruse au reuşit să ocupe majoritatea regiunii în câteva luni. În urma contraofensivei din toamna lui 2022, ucrainenii au reuşit să recucerească unele zone, însă recent mai controlau doar câţiva kilometri pătraţi.

Rusia controlează 19% din teritoriul recunoscut internaţional ca aparţinând Ucrainei, și anume peste 70% din regiunile Doneţk, Zaporojia şi Herson, precum şi mici porţiuni din regiunile Harkov, Sumî şi Dnipropetrovsk.

În ultimele luni, Rusia a ocupat în total 950 de km pătraţi din Dnepropetrovsk, 200 de km pătraţi din Sumî şi controlează în prezent – potrivit hărţii online creată de analiștii ucraineni  Deep State, bazate pe surse deschise – 113.588 de km pătraţi din teritoriul ucrainean, potrivit  Reuters.

Autoritățile din Macedonia de Nord interzic deplasările prin păduri pentru a preveni incendiile, pe fondul îngrijorărilor legate de un nou val de caniculă.

Interdicţia generală privind plimbările prin păduri şi munţi decretată marţi, 1 iulie, de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii din Macedonia de Nord va fi în vigoare până pe 31 august, ca măsură de precauţie pentru prevenirea incendiilor, scrie Agerpres.

„Deplasarea cetăţenilor se poate efectua numai pe baza unui permis scris, emis de instituţiile statului responsabile de gestionarea şi protejarea munţilor”, a anunţat ministerul într-un comunicat.

Cei care încalcă noua măsură riscă amenzi între 1.500 şi 2.000 de euro.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic al ţării, în următoarele zile, mai ales după ziua de joi, temperaturile vor creşte până la 41 de grade Celsius, inclusiv în capitala Skopje, iar şansele de ploaie sunt practic nule.

Europa se confruntă cu o nouă realitate climatică, una în care temperaturile care depășesc 40 de grade Celsius devin din ce în ce mai frecvente. Sudul continentului este lovit de un val de căldură extremă, cu Spania înregistrând 46 de grade în Huelva, un record pentru luna iunie. Italia, Grecia, Portugalia și țările din Balcanii de Vest se luptă, de asemenea, cu canicula, incendii de vegetație și victime umane. 

„Nu mai este vorba despre dacă vom avea valuri de căldură, ci despre câte vom avea și cât vor dura”, a declarat Marisol Yglesias Gonzalez, expert al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), subliniind necesitatea acțiunilor urgente pentru a preveni „decese inutile și în mare măsură evitabile”.