marți, februarie 25, 2025
No menu items!
Acasă Blog

Trump vrea armistițiu și pace durabilă în Ucraina, pentru evitarea unui război mondial /PUTIN este favorabil prezenței europenilor la negocieri

0

Președintele SUA, Donald Trump, a cerut luni seară oprirea imediată a conflictului militar din Ucraina printr-un armistițiu, avertizând că, în caz contrar, poate apărea riscul unui război mondial, în timp ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a declarat favorabil prezenței statelor europene la negocieri.

”Trebuie să ajungem la un armistițiu și la pace durabilă. Este un moment bun să punem capăt acestei crize, care, din nefericire, poate evolua spre al III-lea război mondial”, a afirmat Donald Trump, potrivit cotidianului Le Monde, în conferința de presă organizată la Casa Albă alături de președintele Franței, Emmanuel Macron.

”Europa trebuie să joace un rol central pentru garantarea securității Ucrainei pe termen lung. De asemenea, Europa trebuie să echilibreze în raport cu Statele Unite asistența militară acordată Ucrainei”, a subliniat Trump.

Macron: Pacea nu trebuie să însemne ”capitularea Ucrainei”

Referindu-se la negocierile de pace dintre Statele Unite și Rusia, Emmanuel Macron a insistat că Ucraina trebuie să participe la discuții de pe o poziție puternică.

”Ucraina a menținut pe acest front avansat securitatea noastră colectivă. Noi vrem pace, dar această pace nu trebuie să însemne capitularea Ucrainei. Nimeni nu trebuie să trăiască într-o lume în care se impun doar cei puternici. Noi vrem un acord de pace rapid, dar nu vrem o pace fragilă”, a subliniat Macron.

La rândul său, președintele rus, Vladimir Putin, a semnalat că ar accepta participarea statelor europene la negocierile pentru oprirea războiului din Ucraina.

”Nu văd nimic rău în acest lucru, dar europenii au refuzat orice contact cu Rusia până acum. Noi nu am refuzat participarea europenilor la negocieri. Dacă vor să revină la dialog, îi așteptăm”, a afirmat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Figaro și agenției Interfax.

Foto: Profimedia

Citește și:

Uniunea Europeană reia discuțiile cu Israelul privind situația din Fâșia Gaza/ Ministrul israelian de Externe: „Caut un dialog constructiv”

VIDEO TRUMP salută „relația specială” cu Franța și vrea oprirea războiului din Ucraina /„Ne apropiem de obținerea unui acord”

Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …

vezi toate articolele

Bundesbank: Economia Germaniei va STAGNA, în pofida unei creșteri modeste prognozate

0

Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) avertizează că perspectivele de creștere ale celei mai importante economii din Europa se îndreaptă înspre stagnare, în pofida prognozelor modeste realizate pentru primul trimestru din 2025.

Germanii se arătau optimiști la începutul anului pe fondul cererii venite pentru produse industriale şi servicii de construcţie. În plus, specialiștii estimau o creștere a consumului privat, graţie salariilor mai mari. Totuși, încrederea consumatorilor rămâne la un nivel redus având în vedere creşterea şomajului şi cel mai probabil oamenii vor continua să facă economii. În paralel, ameninţarea tarifelor americane ar putea, iniţial, să stimuleze exporturile, astfel încât acestea să se dezvolte puţin mai bine decât se estimează.

„Economia ar putea creşte în primul trimestru, dar per ansamblu, va fi blocată în stagnare”, susțin economiştii Bundesbank.

Pe termen mediu, Banca Centrală a Germaniei consideră că o politică tarifară mai dură din partea SUA reprezintă un risc major pentru comerţul şi economia globală.

„Simpla incertitudine afectează deja activitatea economică mondială. Tarifele suplimentare reciproce ar putea escalada într-un conflict comercial cu ramificații complexe”, avertizează Bundesbank.

Calcule preliminare ale Oficiului federal de statistică arată că Produsul Intern Brut al Germaniei s-a contractat cu 0,2% anul trecut, ceea ce face din 2024 al doilea an consecutiv de contracţie pentru cea mai mare economie a Europei, relatează Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu …

vezi toate articolele

Al patrulea an de război în Ucraina: la ce să ne așteptăm de la armata Kievului pe câmpul de luptă

0

Începând cu februarie 2025, Ucraina intră în al patrulea an al unui război devastator cu Rusia, care părea de neimaginat în momentul declanșării sale. Peste 1.000 de zile de confruntări intense au schimbat radical modul în care cele două părți își duc luptele.

Războiul din Ucraina a intrai în cel de-al patrulea an/FOTO:Profimedia

Dacă la început conflictul părea să se limiteze la anumite regiuni, astăzi războiul a evoluat continuu, cu noi tactici, tehnologii și metode de luptă, care au remodelat complet peisajul militar. Ucraina a reușit să adune în aceste trei ani progrese remarcabile, dar și să se confrunte cu provocări imprevizibile. Ce ne așteaptă în continuare pe câmpul de luptă? Care sunt principalele obstacole și cum se pregătesc trupele ucrainene pentru un nou an de război? prezintă în Zerkalo Nedeli analistul militar ucrainena Vitali Kononucenko.

De la începutul războiului, atât armata ucraineană, cât și cea rusă, au încercat să obțină un avantaj prin tot ce înseamnă inovație tehnologică. De exemplu, ceea ce părea un simplu „grătar” pe echipamentele rusești a evoluat, iar dronele FPV, care la început erau folosite mai degrabă pentru divertisment, au devenit un instrument fundamental de atac, chiar și pentru ucraineni. Cu o infrastructură de război electronic în continuă dezvoltare, forțele ucrainene au fost capabile să riposteze rapid, iar dronele antiaeriene și armele de război electronic au devenit parte dintr-o luptă tot mai sofisticată.

Una dintre cele mai notabile inovații a fost introducerea dronelor navale. De-a lungul anului 2023 și în primele luni ale lui 2024, Ucraina a reușit să distrugă până la o duzină de nave rusești – de la vase mari de debarcare, până la dragoare și remorchere. O tehnologie care părea imposibil de utilizat la început a devenit un real succes, demonstrând încă o dată ingeniozitatea forțelor ucrainene. De asemenea, dronele cu rachete aer-aer și FPV-urile cu fibră optică au contribuit la destructurarea sistemelor de apărare ale Rusiei, cum ar fi celebrul Pantsir-S1, în apropierea Hersonului. Cine ar fi prezis asta acum trei ani?

Provocările de pe frontul din Donbas

Cu toate acestea, situația nu a fost fără pierderi. În zona Donețk, de exemplu, Rusia a reușit să ocupe șapte orașe și mai mult de 50 de sate și localități anul trecut. În plus, inamicul a utilizat și el drone cu fibră optică, o tehnologie care, potrivit analiștilor, poate distruge până la zece unități de echipamente ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei în fiecare zi. Această amenințare continuă reprezintă o provocare majoră pentru ucraineni, care nu au reușit încă să găsească o soluție eficientă de combatere.

În ciuda schimbărilor tehnologice și a îmbunătățirii tehnicii de luptă, lupta s-a menținut relativ echilibrată, niciuna dintre părți nefiind capabilă să obțină o victorie decisivă. Comandanții ucraineni, intervievați de jurnaliști, au subliniat o serie de provocări în continuare, incluzând dificultăți în coordonarea și controlul unităților, precum și problema resurselor insuficiente în fața unui război prelungit.

În direcția Herson, un comandant de batalion a remarcat provocările legate de interacțiunea între unități și faptul că, în anumite cazuri, sarcinile impuse nu au fost realiste, soldații fiind trimiși la ofensivă fără suficiente resurse. Totuși, el consideră că nu există pericolul ca rușii să avanseze pe malul drept al Niprului. Prognoza sa pentru următoarea perioadă este una de stagnare, fără schimbări majore pe front, în condițiile în care războiul continuă cu aceleași tactici.

În altă direcție, un comandant din Kupiansk a subliniat faptul că, fără ajutorul voluntarilor, Ucraina ar fi avut mari dificultăți în a-și echipa unitățile cu tehnologie adecvată, cum ar fi dronele și echipamentele de război electronic. După cum a subliniat el, statul ar trebui să preia mai mult din responsabilitatea pentru echipamentele militare, având în vedere că războiul din 2022 a fost susținut în mare parte de donațiile voluntarilor.

În schimb, în zona Kursk, un alt comandant a ridicat problema principală a războiului – dronele cu fibră optică, care provoacă pierderi enorme pentru trupele ucrainene. În ciuda unor eforturi de a contracara această amenințare, el consideră că, dacă problema nu va fi rezolvată, Ucraina nu va putea lupta pe teritoriul inamic pentru mult timp.

În fața acestor provocări, optimistii sunt puțini, iar comandanții care se află în linia întâi sunt realiști, conștienți de pericolele care le stau în față. Unul dintre ei, locotenentul care apără flancul de vest al orașului Pokrovsk, a subliniat oboseala cronică a soldaților, mulți dintre ei luptând din primele ore ale războiului, unii chiar din 2014. Acesta consideră că este crucial ca armata să își recâștige moralul și să mențină frontul stabilizat.

Contracarearea dronelor cu fibră optică

Pe termen scurt, se preconizează că dinamica frontului nu se va schimba dramatic, iar Ucraina va trebui să își îmbunătățească continuu controlul trupelor și să investească în soluții pentru combaterea noilor tehnologii ale inamicilor, cum ar fi dronele cu fibră optică. În același timp, soldații își doresc o viziune clară asupra viitorului, inclusiv o dată aproximativă pentru demobilizare, pentru a-și înțelege mai bine viitorul după atâția ani de război.

Pentru anul următor, armata ucraineană este conștientă că viitorul va depinde nu doar de propriile forțe, ci și de sprijinul continuu al partenerilor internaționali. Din păcate, tensiunile crescânde între Ucraina și SUA riscă să devină o „lebădă neagră” care ar putea influența decisiv cursul războiului, mai mult decât orice alt factor militar.

Într-o perioadă în care incertitudinea și schimbările rapide sunt la ordinea zilei, optimismul este mai prudent decât oricând. Totuși, un lucru este clar: războiul nu va fi câștigat doar cu tehnologie și strategii noi, ci și cu voința de a supraviețui și de a merge mai departe, indiferent de obstacolele întâlnite pe drum concluzionează analistul.

Putin susține că vrea ca Ucraina să se transforme într-un „stat prieten”, nu „o trambulină ostilă”. Ce spune despre Trump

0

Rusia nu are nimic împotriva păstrării statalității ucrainene, dar Ucraina nu ar trebui să fie folosită ca o trambulină ostilă, a declarat președintele rus Vladimir Putin. 

Vladimir Putin FOTO: Getty Images

Vladimir Putin a salutat dorinţa omologului său american de a „îmbunătăţi situaţia politică în Ucraina”, subliniind că că poziţia lui Trump „nu este în interesul Rusiei, ci al Ucrainei”. 

Președintele rus a acordat un interviu presei ruse, chiar în timpul conferinței Macron-Trump. 

„Poziția, așa cum mi se pare mie, a președintelui Statelor Unite, Donald Trump, nu este legată de faptul că este în interesul nostru, în interesul Rusiei. Este cel mai probabil în interesul Ucrainei, al statului ucrainean, pentru a păstra statalitatea ucraineană. Nici noi nu avem nimic împotriva acestui lucru. Deși, desigur, am dori ca acest teritoriu să nu fie folosit ca o trambulină pentru atacuri asupra Federației Ruse, să nu fie folosit ca o trambulină ostilă pentru noi. Pentru ca în cele din urmă să se transforme într-un stat vecin prietenos”, a spus liderul de la Kremlin, potrivit TASS. 

În plus, Putin l-a catalogat pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, drept o „figură toxică”.

Președintele Donald Trump și omologul său francez Emmanuel Macron au avut luni, 24 februarie 2025, o întrevedere la Casa Albă.

Trump a subliniat că războiul din Ucraina s-ar putea încheia „în câteva săptămâni, dacă suntem inteligenți”.

Expert român în securitate: SUA se îndreaptă către o abordare care se bazează pe constrângere și extracție, așa cum făcea și URSS

0

SUA se îndreaptă către o abordare care se bazează pe constrângere și extracție, așa cum făcea și URSS în perioada Războiului Rece. Concluzia aparține expertului român în securitate, Marius Ghincea.

Președintele Donald Trump FOTO: captura video

Analiza a pornit de la propunerea de acord economic privind exploatarea resurselor minerale și industriale ale Ucrainei.

Marius Ghincea a încercat să afle de ce Donald Trump insistă ca Ucraina să semneze acordul economic privind exploatarea resurselor minerale și industriale ale Ucrainei, pentru „recuperarea” ajutoarelor militare oferite de SUA Kievului.

Expertul a descoperit că documentul, așa cum a fost el discutat public, prezintă „o remarcabilă similitudine cu modelul exploatativ SovRom din perioada postbelică din România, când Uniunea Sovietică a spoliat România de tot ce a putut extrage în termeni economici și materiali”.

„La fel ca SovRomurile din anii de început ai comunismului, acest „joint venture” propus de Trump reprezintă un parteneriat economic doar în termeni nominali, pentru că în termeni practici reiese un dezechilibru flagrant în favoarea SUA. Pentru cei care nu știu, după al Doilea Război Mondial, România a fost obligată să plătească despăgubiri uriașe către Uniunea Sovietică.  În acest context, au fost înființate companiile SovRom, structurate ca joint ventures între România și URSS, în proporție de 50/50. Teoretic, scopul acestor întreprinderi era de a sprijini reconstrucția postbelică și de a genera venituri pentru ambele părți.

În realitate, însă, aranjamentul a fost folosit în principal pentru a extrage resursele românești în beneficiul sovietic. Chiar dacă structura legală impunea o partajare egală, deciziile erau în mare măsură controlate de sovietici, ceea ce a dus la un drenaj sistematic al resurselor și la o dependență economică accentuată pentru România”, a explicat expertul român în securitate, Marius Ghincea.

Potrivit expertului, comparativ, ambele modele, atât cel sovietic cât și cel trumpist, au la bază conceptul unui parteneriat economic în care, deși formal părțile sunt egale, în practică puterea dominantă impune condiții asimetrice în favoarea sa.

În propunerea sa, Donald Trump se bazează pe „ideea de a transforma sprijinul militar și financiar într-un mecanism de rambursare economică, forțând Ucraina să cedeze o parte semnificativă din veniturile sale viitoare din resurse critice”.

Analiza mai arată că Ucraina se află într-o situație foarte similară cu România de după război, „cu opțiuni reale foarte limitate, fiind conștientă că fără ajutor american nu poate să își apere în continuare suveranitatea și libertatea”.

Concluzia expertului român este că americanii au o modificare de strategie.

„Faptul că Statele Unite au ajuns să practice aceleași mecanisme extractive din statele clientelare precum cele folosite în URSS reprezintă un viraj masiv în marea strategie (grand strategy) americană și indică o tranziție de la o abordare cooptativă către una care se bazează pe constrângere și extracție, așa cum făcea și URSS în perioada Războiului Rece”, a precizat Marius Ghincea

Preşedintele PSD Constanţa, anchetat de DNA în dosarul şpăgilor din Portul Constanţa, s-a autosuspendat din toate funcţiile politice

0

Preşedintele organizaţiei municipale PSD Constanţa, Ion Dumitrache, s-a autosuspendat din toate funcţiile politice, luni, după ce DNA a demarat o anchetă privind corupţia din Portul Constanţa, în care apare şi numele său.

Ion Dumitrache s-a autosuspendat din toate funcţiile politice. Foto Constanţa TV

„În urma demarării unei anchete de către Direcţia Naţională Anticorupţie, domnul Ion Dumitrache, preşedintele PSD Municipiul Constanţa, a decis să se suspende din toate funcţiile politice pe care le deţine în cadrul partidului, până la clarificarea situaţiei juridice”, a transmis, luni seară, biroul de presă al PSD Constanţa printr-un comunicat de presă, citat de Agerpres.

Potrivit aceleiaşi surse, în conformitate cu statutul PSD, conducerea organizaţiei municipale va fi preluată interimar de prim-vicepreşedintele Costin Răsăuţeanu, care va asigura continuitatea activităţilor politice şi administrative ale filialei PSD Constanţa.

„PSD Municipiul Constanţa îşi reafirmă angajamentul faţă de principiile transparenţei, integrităţii şi respectării legii şi va colabora cu toate instituţiile statului pentru clarificarea acestei situaţii”, se mai arată în comunicat.

Vă reamintim că procurorii DNA au efectuat, luni, 41 de percheziţii în Portul Constanţa, dar şi în locaţii din Dâmboviţa, Braşov şi Bucureşti, într-un dosar de corupţie, în care sunt implicaţi funcţionari şi oameni de afaceri.

„Potrivit actelor de urmărire penală aflate la dosar, în cursul lunii decembrie 2024, DUMITRACHE ION, în calitate de președinte al organizației municipale Constanța a unui partid politic, folosind influența și autoritatea decurgând din respectiva funcție, i-a solicitat lui TEODORESCU MIHAI, director general al CN APM Constanța, facilitarea obținerii unui aviz favorabil în etapa de urmărire și derulare a contractului de închiriere nr. CNAPM-02175-IDP-01/01.03.2014, din perspectiva îndeplinirii de către Șantierul Naval Midia a obligației contractuale prevăzute în art. 8.5, referitor la realizarea în termen a investițiilor în sumă de 15,6 milioane lei”, îl acuză, printre altele, procurorii DNA pe Ion Dumitrache.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan: „Europa trebuie să investească mai mult în securitate și apărare”

0

Trebuie să ne așteptăm de la UE la mai multe acțiuni comune în domeniul securității și al apărării, deoarece situația globală impune acțiuni comune și o mai mare independență strategică, a declarat europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. 

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan FOTO: Arhivă

„În primul rând nu au loc negocieri peste capul Uniunii Europene, au avut loc întâlniri între Statele Unite și Rusia, dar e clar că nu pot avea loc negocieri de pace privind Ucraina fără Ucraina și nici fără Uniunea Europeană, cu Ucraina fiind pe continentul european. O pace justă și durabilă implică garanții de securitate, sigur, și din partea Statelor Unite, dar și din partea Uniunii Europene, sunt discuții exploratorii, dar adevărul este că nu sunt încă negocieri reale acolo”, a declarat Siegfried Mureșan pentru Prima News.

El a subliniat că, în timp ce Statele Unite își ajustează angajamentele economice, comerciale și militare în Europa, Uniunea Europeană trebuie să își asume un rol mai important.

Uniunea Europeană devine mai importantă pentru noi, pentru statele membre ale UE. Noi nu vom întoarce niciodată spatele Statelor Unite ale Americii, dar avem obligația să ne asigurăm că ne apărăm”, a afirmat europarlamentarul.

De asemenea, a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să intensifice colaborarea în domeniul securității și apărării, alocând mai multe resurse și sprijinind proiecte comune cu beneficii pentru toate statele membre. Printre acestea se numără inițiative esențiale, precum sistemele de apărare antiaeriană.

Mureșan a menționat că pe 6 martie sunt așteptate decizii privind creșterea investițiilor și dezvoltarea unor proiecte comune în apărare. „Europa va merge la summit-ul NATO de la finalul lunii iunie, de la Haga, spunând partenerilor NATO că investim mai mult în înzestrare, în apărare, creștem cheltuielile și ne și asigurăm prin acțiune comune la nivel european că sporim eficiența acestor cheltuieli, adică că nu mai cheltuim banii de mai multe ori pe cercetare, inovare în domeniul apărării în mai multe state, ci cheltuim o singură dată, cercetăm, inovăm la nivel european, după care comandăm în cantități mari echipamente, la preț pe unitate mai mica”, a explicat el.

Referindu-se la situația politică din România, Mureșan a declarat că există un interes crescut pentru ceea ce se întâmplă în țară. „Președintele României e un interlocutor de prim rang pentru toți șefii de stat și de guverne, la nivel european. (…) Și mai multă lume este interesată de ceea ce se întâmplă în România acum decât era în trecut. Și interesul acesta mare îi dă, sigur, Președintelui României o platformă și posibilitatea de a interacționa cu toți liderii europeni”, a spus europarlamentarul.

Ce s-a schimbat la nivel global în 3 ani de război: A apărut o distanțare între pozițiile Statelor Unite și ale Europei

0

Cei trei ani de război pe continentul european au surprins o Europă unită, cu o singură excepție. 

Cei trei ani de război culminează cu o schimbare în vârful SUA FOTO Shutterstock / Arhivă Adevărul

Ultimii trei ani au adus schimbări majore, atât pe plan diplomatic, cât și economic. Dacă pe plan diplomatic a unit statele europene, din punct de vedere economic, războiul din Ucraina a afectat serios piața cerealelor și a pus la încercare Uniunea Europeană, testând relația statelor.   

În același timp, cei trei ani culminează cu o schimbare de administrație și de direcție în fruntea Statelor Unite ale Americii. Ucraina şi Statele Unite sunt acum într-o „fază finală” a negocierii unui acord care să dea Washingtonului acces la minerale ucrainene. 

Alinierea statelor europene în jurul Ucrainei

Analistul de politică externă Radu Magdin a punctat că în cei trei ani de război, „în primul rând am constatat o aliniere a tuturor statelor Uniunii Europene în primele săptămâni după începerea conflictului dintre Rusia și Ucraina, cu excepția Ungariei, care a rămas practic singurul stat profund rezistent la tot ce înseamnă deschiderea și sprijinul european față de Ucraina. Vecinii noștri de la Budapesta și în momentul de față dau bătăi de cap Kievului în ceea ce privește procesul de apropiere de Uniunea Europeană, cât și ajutorul european pentru Kiev. Deci am văzut solicaritate aproape pan-europeană, cu o singură  excepție în ceea ce privește Ucraina”.

Statele Unite au fost cele care au stimulat o acțiune pan-europeană, dar în momentul de față, în contextul noii Aministrații Trump și a mesajelor transmise, atât la Conferința de Securitate de la Munchen, cât și ulterior, potrivit analistului, SUA va încerca să obțină o înțelegere în ceea ce privește resursele minerale din Ucraina, în baza căreia va continua să sprijine statul invadat de Rusia.

Redactorul șef Historia Ion M. Ioniță a subliniat că acum, după 3 ani de război în Ucraina, „pentru prima dată, după 1945, a apărut o distanțare între pozițiile Statelor Unite și ale Europei în privința securității europene. Statele Unite au anunțat foarte clar, dacă nu luăm în considerare discursurile lui Donald Trump, dar și ale trimișilor săi la conferința de securitate de la Munchen, au anunțat foarte clar că securitatea Europei nu mai este o prioritate pentru America. În același timp, Donald Trump urmărește încheierea unei păci în Ucraina, fără să ofere ucrainenilor garanțiile de securitate necesare, pentru că Ucraina să fie la adăpost de un nou atac al Rusiei, după ce s-ar ajunge la o eventuală încetare a focului pe front”.

Ascensiunea extremismului

„În plan politic, am văzut în Europa și o creștere a discursului extremist, o creștere a partidelor extremiste, fie că sunt de extrema stângă sau de extrema dreaptă, dar în continuare sunt partidele importante din Europa, cum au arătat și alegerile germane, care își asumă în continuare leadership-ul pro-european, urmărind să realizeze o Uniunea Europeană mai puternică decât acum, mai unită și cu capacității militare sporite”, a explicat redactorul șef Historia.

De asemenea, Ion M. Ioniță a subliniat că războiul din Ucraina schimbă radical Uniunea Europeană, fiind acum discuții cu privire la întărirea capacității sale de apărare.

„Schimbări se văd în toate domeniile, în planul relațiilor internaționale, în planul economic, în planul politic. În țările noastre efectele sunt vizibile. Iar acum, după schimbarea de politică survenită la Casa Alba, după ce Donald Trump și-a anunțat și și-a precizat obiectivele legate de încheiarea rapidă a războiului din Ucraina, lucrurile sunt și mai complicate. (…) Deci, lucrurile s-au schimbat radical, iar Uniunea Europeană la rândul ei, se modifică, este în curs de schimbare, în sensul în care vedem, după cum s-au pronunțat și președintele francez Emmanuel Macron, dar și cel care va deveni noul coalțelar al Germaniei, în urma alegerilor, Merz, s-au pronunțat pentru întărirea capacității Europei de a se apăra singură, pentru responsabilizarea Europei în ceea ce privește propria securitate. De asemenea, vedem aproprierea foarte vizibilă între Marea Britanie și Uniunea Europeană, după turbulențele provocate de Brexit, iată că cum politica de securitate și ceea ce se întâmplă în Europa, în urma recentelor evoluții, face ca Marea Britanie și Europa să încerce să găsească soluții în comun pentru sprijinirea Ucrainei în continuare și pentru securitatea europeană”, a mai precizat Ion M. Ioniță.

Temerile de la începutul războiului vs. temerile din prezent

Ion M. Ioniță a mai punctat că la momentul „declanșării războiului, temerile erau foarte mari legate de soarta Ucrainei, în sensul în care mulți se așteptau ca forțele ruse, mult superioare numeric și în tehnică de luptă, să îngenuncheze Ucraina în câteva zile. Acest lucru nu s-a întâmplat, Ucraina rezistă de trei ani de zile și Rusia nu și-a îndeplinit obiectivele”.

Temerile actuale la nivelul Uniunii Europene „sunt legate de încheierea unei păci, unei înțelegeri între Statele Unite și Rusia peste capul ucrainenilor și peste capul europenilor, care să impună o pace total dezavantajoasă Ucrainei și pe cale de consecință să pună în pericol viitorul Ucrainei ca stat independent și suveran. Acestea sunt marile teme ale momentului. Totul depinde și de eventuala înțelegere între administrația Trump și Kiev în privința exploatării resurselor minerale și alte resurse pe care America le poate exploata în urma ajungerii la o înțelegere. Acest acord nu a fost aprobat de la început de președintele Zelenski, dar discuțiile sunt intense și s-ar putea ajunge la un acord acceptabil pentru Ucraina, moment în care evident și Statele Unite ar fi mult mai interesate să-și protejeze investițiile și resursele din Ucraina pe care ar urma să le exploateze”.

SUA plusează în privința sancțiunilor dure împotriva Iranului: „Vom bloca sursele ilegale de finanțare”

0

Statele Unite au anunțat luni un nou pachet de sancțiuni împotriva Iranului, vizând 22 de persoane și 13 nave implicate în transportul ilegal de țiței. Această măsură marchează reluarea strategiei de „maximă presiune” asupra Teheranului.

SUA reia sancțiunile împotriva Iranului FOTO: Shutterstock

„Acțiunea de astăzi reprezintă un prim pas pentru materializarea campaniei de maximă presiune a președintelui Trump asupra regimului iranian, întrerupând încercările acestuia de a obține venituri din petrol pentru finanțarea activităților teroriste”, se menționează în comunicatul Departamentului de Stat, citat de Agerpres.

În plus, sancțiunile îngheață activele din SUA ale entităților vizate și interzic oricărei companii americane să colaboreze cu acestea, sub amenințarea unor sancțiuni suplimentare. „Vom continua să blocăm aceste surse ilegale de finanțare care sprijină activitățile Iranului”, avertizează comunicatul oficial.

Printre cei afectați de noile măsuri se numără și Hamid Bovard, directorul general al companiei petroliere de stat din Iran, precum și mai mulți brokeri din Emiratele Arabe Unite și Hong Kong. SUA au adoptat măsuri similare la începutul lunii februarie, sancționând o rețea care livra petrol iranian Chinei pentru a finanța armata Teheranului.

Iranul, asemenea Rusiei, folosește o rețea extinsă de nave petroliere pentru a eluda sancțiunile occidentale și a-și menține fluxul de venituri. Cu noile restricții impuse, Washingtonul încearcă să limiteze capacitatea Teheranului de a folosi dolarul american în tranzacțiile internaționale și să reducă sursele sale de finanțare.

ONU a adoptat rezoluția SUA privind Ucraina. Cum s-a votat și ce amendamente a propus Europa

0

După ce SUA au prezentat o rezoluție în care prezenta invazia Ucrainei de către Rusia drept „conflict Rusia-Ucraina”, națiunile europene au cerut un amendament care să reflecte complicitatea Rusiei la război, relatează Kyiv Post.

ONU a adoptat rezoluția propusă de SUA privind războiul din Ucraina FOTO EPA-EFE

Țările din întreaga lume s-au întrunit pentru a decide prin vot termenii în care să fie condamnată invazia rusă, în cadrul unei reuniuni a ONU, luni – prezentând proiecte de rezoluții și amendamente care reflectă o lume din ce în ce mai divizată, pe măsură ce războiul intră în al patrulea an. 

Deși rezoluțiile nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, ele reflectă poziția comunității internaționale cu privire la războiul din Ucraina. 

Proiectul de rezoluție propus de SUA a fost adoptat după ce toate amendamentele propuse de Europa au fost acceptate. Rusia a votat împotrivă, în timp ce SUA s-au abținut. Rezoluția a trecut cu 93 de voturi pentru, opt împotrivă și 73 abțineri.

Rezoluția depusă de SUA

Vineri, SUA au propus o rezoluție ONU referitoare la invazia Ucrainei de către Rusia care omite orice mențiune la integritatea teritorială a Ucrainei.

Proiectul de rezoluție a fost întâmpinat cu opoziție de către Ucraina și multe națiuni europene. Un număr de țări europene au propus numeroase amendamente la proiect pentru a reflecta complicitate Moscovei și a afirma integritatea teritorială a Ucrainei. 

Proiectul de rezoluție al SUA a fost următorul: „Adunarea Generală, deplângând pierderea tragică de vieți omenești pe parcursul conflictului Federația Rusă-Ucraina, și reiterând că scopul principal al Națiunilor Unite, așa cum este exprimat în Carta Națiunilor Unite, este menținerea păcii și securității internaționale și soluționarea pașnică a disputelor, imploră încheierea rapidă a conflictului și îndeamnă la o pace durabilă între Ucraina și Federația Rusă.”

Reprezentantul SUA la ONU a atenționat că ar putea respinge amendamentele Europei și a subliniat necesitatea de a pune capăt invaziei Rusiei cât mai curând posibil, prin toate mijloacele posibile. 

Ce a adăugat Europa

Europa a prezentat un proiect de rezoluție propriu și a cerut mai multe amendamente la versiunea SUA. 

Versiunea, mai aprofundată decât cea a SUA, a subliniat necesitatea unei „păci cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina”, subliniind în același timp nevoia de a proteja drepturile omului și suveranitatea teritorială, printre alte aspecte.

Amendamente la rezoluția SUA

Un număr de țări europene au depus cereri de modificare la versiunea SUA, toate amendamentele propuse fiind adoptate.

Sintagma „Conflictul Federația Rusă-Ucraina” să fie înlocuită cu „invazia pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă” (amendamentul a fost adoptat cu 60 de voturi pentru, 18 împotrivă și 81 de abțineri).

Introducerea paragrafului „Reafirmându-și angajamentul față de suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, extinzându-se până în apele sale teritoriale” (adoptat cu 79 de voturi pentru, 16 împotrivă, 67 de abțineri).

Înlocuirea expresiei „pace durabilă între Ucraina și Federația Rusă” cu „pace justă, durabilă și cuprinzătoare între Ucraina și Federația Rusă, în conformitate cu Carta Națiunilor Unite și cu principiile egalității suverane și integrității teritoriale a statelor” (adoptat cu 83 de voturi pentru, 16 împotrivă, 61 de abțineri).

Rusia a prezentat, de asemenea, un amendament prin care a cerut includerea sintagmei „inclusiv prin abordarea cauzelor sale fundamentale” după „o încheiere rapidă a conflictului” în proiectul de rezoluție al SUA. 

Cu doar 31 de voturi pentru pentru, 71 împotrivă și 59 de abțineri amendamentul Rusiei a fost respins.

SUA au cerut Kievului şi Moscovei să susţină proiectul lor de rezoluţie

„Aceasta este ceea ce avem nevoie acum şi facem apel la toate statele membre, inclusiv Ucraina şi Rusia, să ni se alăture în acest efort. O declaraţie simplă şi istorică a Adunării Generale a ONU, care priveşte spre viitor, nu spre trecut, o rezoluţie care se concentrează pe o idee simplă, sfârşitul războiului, o cale către pace”, a declarat şefa interimară a misiunii diplomatice americane la ONU, Dorothy Shea.

Washingtonul se va folosi de dreptul său de veto pentru a respinge orice amendament la rezoluţia sa la ONU care cere încetarea războiului dintre Ucraina şi Rusia, a declarat luni un oficial din Departamentul de Stat american, cu puţin timp înainte de votul de luni.

„Ne vom opune prin veto unui amendament rusesc dacă acesta ne va fi prezentat în Consiliul de Securitate al ONU. Ne vom opune prin veto amendamentelor europene dacă vor fi înaintate Consiliului de Securitate”, a afirmat oficialul sub rezerva anonimatului.

Acesta a spus că administraţia Trump s-a concentrat pe Consiliul de Securitate, nu pe un vot separat la Adunarea Generală a ONU pentru a marca împlinirea a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina.

Palatul Cotroceni, iluminat în culorile drapelului ucrainean la trei ani de la începerea războiului din țara vecină

0

Palatul Cotroceni este iluminat luni, 24 februarie, în culorile drapelului ucrainean, în semn de solidaritate, la trei ani de la lansarea invaziei Rusiei împotriva Ucrainei.

Palatul Cotroceni FOTO: Administrația Prezidențială

Administreația Prezidențială a marcat luni, 24 februarie, trei ani de la declanşarea agresiunii armate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, prin iluminarea faţadei Palatului Cotroceni în culorile drapelului ucrainean.

 Războiul din Ucraina  un eveniment care a schimbat radical viețile a milioane de oameni. Mulți ucraineni au luat calea Occidentului, dar În aceeași perioadă,4.507 cetățeni ucraineni au solicitat azil în România.

Solicitanții de azil au fost cazați în cele șase centre regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din România, beneficiind de asistență conform legislației în vigoare.  

Dispută între Piedone și Rafila, în urma controalelor din spitale: „ANPC continuă să protejeze drepturile consumatorilor, fără nicio discriminare”

0

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, condusă de Cristian Popescu Piedone, susține că legislația privind protecția consumatorilor se aplică și serviciilor de alimentație publică și depozitării alimentelor din unitățile sanitare. 

Piedone, controale în spitale FOTO: ANPC

Reacția vine după ce Ministerul Sănătății a precizat că doar „Inspecția Sanitară de Stat poate efectua controale oficiale în spitale”.

Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, a transmis luni, 24 februarie 2025, că sunt binevenite controalele ANPC în spitale pentru a verifica hrana pacienților, dar numai dacă sunt făcute potrivit legii, mai exact în baza unui ordin comun emis împreună cu ministerul. În weekend, ANPC a mers în control la spitalele Universitar și Elias, unde a găsite mai multe nereguli. 

„Ministerul Sănătății este autoritatea abilitată de legea 95/2006 prin Inspecţia Sanitară de Stat, să efectueze controlul oficial în domeniul sănătăţii publice”, a transmis instituția. 

În replică, șeful ANPC precizeză că Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, Art. 2, punctul 2 definește „consumatorul” ca orice persoană fizică sau grup de persoane fizice care acționează în afacerea lor comercială, industrială, de producție, artizanală ori liberală, și specifică faptul că „unitățile spitalicești” nu sunt exceptate de la aplicarea acestui cadru.

ANPC mai precizează că „are responsabilitatea de a controla respectarea dispozițiilor legale privind protecția consumatorilor”.

Aceste controale sunt efectuate pe piață la producători, importatori, distribuitori, vânzători, prestatori de servicii, inclusiv servicii financiare, dar și în unități vamale sau puncte de trecere a frontierei, cu acces la locurile de producție, depozitare sau comercializare a produselor”, se prrecizează în comunicatul de presă.

În plus, instanța de judecată a subliniat că nu există niciun temei pentru a considera că operatorii de stat nu trebuie să respecte aceleași norme ca operatorii privați care au un profil similar.

„Protejarea dreptului consumatorilor la sănătate, integritate fizică și ocrotirea persoanelor vulnerabile este o responsabilitate ce trebuie asumată de toți operatorii economici. Consumatorii sunt considerați vulnerabili în fața oricărui profesionist, fie că acesta are ca scop obținerea de profit sau nu, fiind expuși aceleași riscuri în cazul nerespectării normelor legale”, a transmis ANPC. 

Comisari de la Protecția Consumatorului, sechestrați în spitalul Adjud de managerul unității

Luni, 24 februarie, în urma controlului desfășurat la Spitalul Municipal Adjud, comisarii din cadrul Protecției Consumatorului Vrancea au întâmpinat dificultăți în finalizarea verificărilor demarate în blocul alimentar al unității.

La începutul controlului, comisarii s-au legitimat și au solicitat prezența managerului spitalului, care însă nu era disponibil. De asemenea, au solicitat registrul unic de control, dar acesta nu a fost prezentat.

Controlul a fost efectuat în prezența conducătorului blocului alimentar și a altor două persoane. După aproximativ 10-15 minute, managerul spitalului a apărut și a interzis continuarea controlului, susținând că „a primit ordin de sus că controlul este ilegal” și solicitând părăsirea unității.

„În urma unor discuții, inclusiv telefonice cu comisarul șef adjunct, în care s-au prezentat temeiul legal al controlului și ordinele de serviciu, managerul a continuat cu agresiuni verbale și a contactat autoritățile prin apel la 112, solicitând intervenția unui echipaj de poliție, afirmând că controlul ar fi ilegal și că nu au fost prezentate documentele necesare, lucru care nu era adevărat. Mai mult, ușile de acces ale spitalului au fost blocate pentru a împiedica echipa de control să părăsească incinta, până la sosirea poliției. Ușile au fost deschise ulterior de un angajat al spitalului, atunci când unui membru al echipei de control i s-a făcut rău din cauza unor antecedente cardiace”, a transmis ANPC. 

Ulterior, echipa de control s-a deplasat la unitatea de poliție pentru a depune declarații cu privire la incident.

Crin Antonescu, despre situaţia sa financiară: „Nu sunt dator şi nu am fost vreodată”

0

Crin Antonescu, candidatul alianţei PSD, PNL şi UDMR la alegerile prezidenţiale, a ţinut să clarifice lucrurile în ceea ce priveşte situaţia sa financiară şi a dat asigurări că finanţarea campaniei sale electorale va fi transparentă.

Crin Antonescu spune că finanţarea campaniei sale va fi transparentă. Foto Facebook

Luni, în cadrul conferinţei de presă pe care a susţinut-o cu ocazia lansării oficiale a candidaturii sale pentru preşedinţia României, Crin Antonescu a ţinut să precizeze că situaţia sa financiară poate fi verificată în declaraţiile de avere ale soţiei sale, fost comisar european şi europarlamentar.

 „Nu am avut niciun fel de datorie financiară de acum mulţi ani, când împreună cu soţia mea a făcut un credit la o bancă pentru achiziţionarea apartamentului în care locuim. S-a terminat de câţiva ani buni – cinci-şase – achitarea acestei datorii. Nu am avut nici înainte, nu am nici acum vreo datorie de vreun fel, ca persoană privată, la nimeni. Nici la stat, nici la privaţi. Iar situaţia averii mele poate fi urmărită în toţi aceşti ani, până astăzi, în urma faptului că soţia mea, fiind persoană publică şi fiind demnitar – europarlamentar, comisar european – prin efectul legii, în declaraţia ei de avere, apar şi veniturile mele. Deci, nu sunt dator şi nu am fost vreodată”, a declarat Crin Antonescu.

În ceea ce priveşte bugetul pentru campania sa electorală, acesta nu a fost încă stabilit, dar, a dat asigurări politicianul, finanţarea va fi transparentă şi legală, spre deosebire de situaţia contracandidatului Călin Georgescu, care a declarat „zero” cheltuieli, potrivit Agerpres.

„Asta rămâne una din marile întrebări la care domnul Georgescu şi susţinătorii săi nu pot răspunde, după cum nu pot răspunde la întrebarea de ce niciunul dintre marii jurnalişti, marii comentatori şi marii agitatori care astăzi sunt gata să facă «moarte de om» – la figurat, sper – pentru domnul Georgescu nu au scris, nu au rostit vreo frază înainte de alegerile din 24 noiembrie, în care să spună: «Eu cred că trebuie votat acest om, Călin Georgescu, pentru că…, pentru că..»”, a precizat el.

Totodată, Crin Antonescu a afirmat că, deşi îşi doreşte sprijinul primarilor din ţară pentru candidatura sa, aceştia au libertate deplină să decidă dacă i-l acordă sau nu, pentru că responsabilitatea obţinerii votului românilor îi revine lui, în calitate de candidat comun al alianţei „România, înainte”.

 „Am avut discuţii cu numeroşi primari. Eu nu fac un inventar sau o poliţie a susţinerii. Eu le-am prezentat acestor oameni, împreună cu liderii politici ai formaţiunilor de care ei aparţin: ce vreau să fac, care e profilul şi planul meu de preşedinte; de ce suntem împreună, eu şi aceste formaţiuni politice; ce înseamnă pentru administraţia locală din care ei fac parte un rezultat sau altul al alegerilor prezidenţiale din acest an. Cea mai mare parte mi s-au părut entuziaşti. Am vorbit, am făcut fotografii. Ce va face fiecare dintre aceşti edili, în ce măsură şi sub ce formă vor alege să se implice în campania electorală, asta rămâne să vedem. Şi rămâne, până la urmă, decizia lor. Eu am spus din capul locului: responsabilitatea principală este a mea, odată validat, desemnat, lansat de aceste formaţiuni politice. Este misiunea mea să conving cetăţenii României. Dacă un edil sau altul se va alătura acestui efort, asta rămâne de văzut”, a precizat el.

Crin Antonescu a subliniat că Marcel Ciolacu a fost „absolut impecabil” în ce priveşte susţinerea candidaturii sale.

„Deşi este un om care are o agendă îngrozitor de grea, ca premier al României în zilele noastre, pot să vă spun că aproape în fiecare seară domnia sa m-a sunat, m-a întrebat cum merge, de ce mai e nevoie, ce se întâmplă”, a spus el.

USR cere Autorității Electorale Permanente să prezinte Parlamentului raportul privind alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024

0

USR cere luni ca şeful Autorităţii Electorale Permanente (AEP) să vină în Parlament pentru a prezenta raportul asupra organizării şi desfăşurării ultimelor alegeri prezidenţiale, aşa cum prevede legea în vigoare.

Toni Greblă, președintele AEP FOTO: Adevărul

USR spune că au trecut 3 luni de la alegerile din 24 noiembrie 2024 şi nici acum nu ştim motivele exacte pentru care au fost anulate alegerile şi, mai ales, măsurile luate pentru ca scrutinele din luna mai să fie corecte şi sigure.

”Dacă vrem să recâştigăm încrederea românilor în funcţionarea instituţiilor statului şi, implicit, a democraţiei româneşti, dacă vrem ca oamenii să aibă convingerea că le este respectat votul şi că le este făcută dreptate, trebuie ca legea să fie respectată de toţi. Inclusiv de Toni Greblă şi AEP, principala instituţie cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Până acum, Marcel Ciolacu şi PSD l-au protejat pe Toni Greblă şi s-au făcut că nu văd toate derapajele acestui domn care făcea grătare cu extremiştii, în timp ce soţia lui îi făcea făţiş campanie lui Călin Georgescu. Asta trebuie să înceteze, iar conducerea AEP trebuie să vină în Parlament să explice tuturor românilor ce s-a întâmplat la scrutinul de acum 3 luni, ce probleme au fost şi cum le putem rezolva. Iar, apoi, Marcel Ciolacu să-l trimită acasă pe Toni Greblă, nu are căderea de a mai organiza alegeri în România”, declară senatorul USR Ciprian Rus, scrie news.ro.

USR a formulat, luni, solicitări către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului ca AEP să depună şi să prezinte Parlamentului, de îndată, raportul asupra organizării şi desfăşurării alegerilor pentru preşedintele României.

O solicitare similară a fost adresată direct şi lui Toni Greblă, şeful AEP.

Potrivit USR, depunerea şi prezentarea raportului privind ultimele alegeri nu sunt opţionale, ci obligatorii în condiţiile Legii 208/2015. Aceasta prevede că AEP trebuie să prezinte, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, pentru preşedintele României, pentru Parlamentul European şi pentru autorităţile locale un raport asupra organizării şi desfăşurării alegerilor, care să cuprindă inclusiv referiri la abaterile şi neajunsurile constatate.

Înainte ca românii să fie chemaţi din nou la urne, trebuie să fie făcută lumină în ceea ce priveşte ultimele alegeri, cine şi cum a interferat în organizarea şi desfăşurarea acestora şi ce instituţii ale statului nu şi-au făcut treaba, iar responsabilii să fie rapid înlăturaţi din funcţii. Românii au nevoie, în aceste vremuri tulburi, de seriozitate, explicaţii clare, responsabilităţi asumate şi măsuri ferme”, subliniază USR. 

Kaja Kallas se va deplasa la Washington, pe fondul disputelor cu TRUMP /„Am mai avut disensiuni anterior și am reușit să le rezolvăm”

0

Uniunea Europeană și Statele Unite vor reuși să depășească disensiunile, a afirmat luni Kaja Kallas, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, pe fondul disputelor privind soluționarea războiului Ucrainei cu Rusiei și a apărării colective în cadrul NATO.

”Eu cred că este bine să avem cât mai multe interacțiuni cu noua Administrație din Statele Unite. Merg și eu mâine în Statele Unite pentru a mă întâlni cu secretarul de Stat Marco Rubio și cu alții, pentru a discuta despre aceste probleme, este extrem de important să le discutăm. De asemenea, este extrem de important să menținem unitatea, iar temele discutate sunt aceleași cu diverși lideri europeni care au întâlniri cu americanii”, a subliniat Kaja Kallas, conform site-ului EU.Debates.eu.

În același timp, Kaja Kallas a exprimat preocupări privind afirmațiile oficialilor din cadrul Administrației Donald Trump.

”Este clar că afirmațiile care vin din partea oficialilor americani ne îngrijorează pe toți. Dar am mai avut disensiuni anterior și am reușit să le rezolvăm, astfel că mă aștept să le rezolvăm și acum. Avem contacte cu Administrația SUA”, a subliniat Kaja Kallas, citată de agenția Reuters.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene și l-a atenționat pe omologul său american, Donald Trump, înaintea întâlnirii de la Casa Albă, asupra riscurilor acceptării unui acord inadecvat cu Rusia pentru oprirea războiului din Ucraina.

La rândul său, Olaf Scholz, cancelarul în exercițiu al Germaniei, a insistat că Ucraina și Uniunea Europeană trebuie să participe la negocierile Statelor Unite și Rusiei, liderul de la Berlin afirmând că este necesară o ”pace corectă”.

”Ucraina trebuie invitată la masa negocierilor pentru pace. Noi vom susține Ucraina până când va fi obținută o pace corectă. Toate problemele asociate securității Europei trebuie să fie discutate cu europenii”, a subliniat Olaf Scholz.

Foto: Profimedia

Video: EU.Debates.eu

Citește și:

Uniunea Europeană reia discuțiile cu Israelul privind situația din Fâșia Gaza/ Ministrul israelian de Externe: „Caut un dialog constructiv”

Vladimir Putin l-a informat pe președintele CHINEI despre contactele diplomatice cu SUA pentru oprirea războiul din Ucraina

Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …

vezi toate articolele

Ministerul Energiei a sesizat DNA după verificările la DEPOGAZ. Sebastian Burduja: „Fără niciun compromis și cu maximă duritate”

0

Ministerul Energiei a anunțat finalizarea raportului de inspecție referitor la verificările efectuate la Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale DEPOGAZ Ploiești S.R.L. Controlul, desfășurat din ordinul ministrului Sebastian Burduja, a vizat respectarea procedurilor de contractare a serviciilor de înmagazinare, implicațiile comerciale asupra partenerilor contractuali și respectarea programului de extracție a gazelor în 2024.

În urma verificărilor, Burduja a solicitat luarea tuturor măsurilor necesare, inclusiv sesizarea Direcției Naționale Anticorupție.

„Am luat act de concluziile Corpului de Control și am solicitat să întreprindă absolut toate măsurile care se impun, fără niciun compromis și cu maximă duritate, inclusiv măsura de a sesiza de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală, în vederea cercetării faptelor cu aspectul săvârșirii unor infracțiuni”, a declarat ministrul.

Sebastian Burduja a subliniat că nu se va pronunța asupra concluziilor raportului sau asupra altor investigații viitoare, dar a reiterat responsabilitatea ministerului de a asigura buna funcționare a sistemului energetic.

„Nu sunt în măsură să mă pronunț asupra concluziilor Corpului de Control sau asupra unor concluzii viitoare ale altor instituții. Rolul ministerului energiei este să se asigure că sistemul energetic național funcționează pentru asigurarea furnizării energiei electrice și gazelor în condiții corecte pentru cetățeni și mediul economic, cu devotament pentru  interesele de securitate energetică ale României”.

Concluziile Raportului Corpului de Control

1) În perioada noiembrie 2024 – ianuarie 2025, ponderea majoritară, de peste 75%, din cantitatea totală de gaze naturale convenită lunar pentru extracție din depozitele Depogaz, este deținută de 4 mari beneficiari (cumulat);

2) Cantitatea totală de gaze naturale extrasă în luna noiembrie din depozite (de 5.254.572,92 MWh) a fost mai mare cu 58,15% (respectiv, cu 1.931.949,44 MWh) raportat la cantitatea totală de gaze naturale convenită prin programele de extracție anexate la contracte pentru această lună (de 3.322.623,49 MWh).

Din analiza datelor centralizate referitoare la cantitățile de gaze naturale extrase în cursul lunii noiembrie 2024, a rezultat faptul că un număr de 31 beneficiari ai serviciilor de înmagazinare (din totalul de 65 clienți din portofoliul Depogaz) au acționat în mod similar, respectiv au solicitat extracții de gaze naturale din depozite care au depășit programul de extracție (în condițiile în care părțile aveau obligația de a derula Programele de extracție potrivit celor convenite prin Actele adiționale la contracte, cu mențiunea că se puteau admite variații ale cantităților de gaze naturale extrase, față de programele stabilite, în limita a +/- 15%).

3) În ceea ce privește cantitățile de gaze naturale extrase din depozite, în luna noiembrie:

– un număr de 7 mari beneficiari, din totalul de 65 clienți din portofoliul Depogaz, au extras în luna noiembrie o cantitate de gaze naturale cumulată de 4.686.968,49 MWh, reprezentând un procent de 89,20% din cantitatea totală de gaze naturale extrasă din depozite în luna respectivă, de 5.254.572,92 MWh;

– cu excepția a doi beneficiaricare au respectat programul de extracție pentru luna noiembrie), 5 mari beneficiari au extras din depozite gaze naturale în cantități foarte mari, depășind cantitățile convenite pentru extracție în luna respectivă cu valori cuprinse între 96.600,00 MWh și 531.902,19 MWh, respectiv cu procente cuprinse între 55,65% și 108,86% (marja contractuală fiind de +/- 15%); 

– cantitatea de gaze naturale extrasă în plus în luna noiembrie (raportat la cantitățile convenite pentru extracție, prin contractele încheiate), cumulat de cei 5 mari beneficiaria reprezentat un procent de 88,87% din cantitatea totală de gaze naturale extrasă în plus din depozite (de 1.931.949,44 MWh), în luna respectivă;

 4) Stocul de gaze naturale din depozitele Depogaz, la finele fiecărei luni din perioada 31.10.2024 – 31.01.2025 și la data controlului, exprimat în mii m3, așa cum rezultă din situațiile puse la dispoziția echipei de inspecție de către reprezentanții Depogaz:

5) Ca urmare a verificării contractelor de înmagazinare încheiate cu principalii  beneficiari, se poate aprecia fără echivoc faptul că nu au fost respectate prevederile Contractelor încheiate, respectiv Programele de extracție convenite prin Actele Adiționale.

Beneficiarii – operatorii economici aveau dreptul, potrivit contractelor încheiate cu Depogaz SRL, să solicite modificarea Programelor de extracție, în cazuri justificate, cu minim 2 (două) zile / 5 (cinci) zile calendaristice înainte de începerea lunii de extracție.

Prestatorul – Depogaz SRL avea posibilitatea de a formula observații cu privire la solicitarile beneficiarilor.

Pentru luna de referință Noiembrie 2024 nu au existat solicitări scrise ale operatorilor economici de modificare a programelor de extracție înaintate Depogaz SRL, cu minim 2 (două) zile / 5 (cinci) zile calendaristice înainte de începerea lunii de extracție.

In aceste condiții, părțile aveau obligația de a derula Programele de extracție potrivit celor convenite prin Actele Adiționale, cu rezerva că se puteau admite variații ale cantităților zilnice și lunare de gaze naturale față de programul stabilit, în limita a +/- 15%, dacă aceste variații nu  afectau siguranța în exploatare a depozitului.

6) Culpa Depogaz SRL constă în faptul că nu a făcut opoziție scrisă, în temeiul prevederilor art. 20 din contracte, la cererile operatorilor economici de a extrage cantități de gaze exagerate în raport cu prevederile contractuale (în mod similar cu Notificările transmise în lunile ianuarie si februarie 2025 de operatorii economici atunci când Depogaz SRL nu a mai extras din depozite cantitățile de gaze solicitate de aceștia).

De asemenea, am remarcat o inactivitate, o lipsă de reacție a Depogaz SRL, determinată de interpretarea defectuoasă a clauzelor contractuale și/sau de neobservarea prevederilor Regulamentului aplicabil.

7) Se poate aprecia faptul că, prin modul în care Depogaz SRL și unii operatori economici au acționat în luna noiembrie 2024, și, ulterior, în lunile ianuarie – februarie 2025, s-a creat o perturbare a pieței gazelor din România.

8) Atât Depogaz SRL cât și unii beneficiari ai serviciilor de înmagazinare au încălcat prevederile Regulamentului de programare și funcționare a depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale aprobat prin Ordinul ANRE nr. 141/22 decembrie 2021.

Până la Notificarea din ianuarie 2025, Depogaz SRL nu a transmis operatorilor economici Notificări referitoare la necesitatea unor restricții, nu și-a adaptat/modificat programele de extracție la situația de fapt, mai ales în ceea ce privește acele depozite de unde au fost extrase cantități mari de gaze în luna noiembrie (Bilciurești și Urziceni), nu a sancționat nerespectarea prevederilor contractului de înmagazinare, nu a transmis părților implicate informații cu privire la eveniment, astfel cum prevede Regulamentul.

9) Apreciem că este necesară monitorizarea permanentă a investițiilor referitoare la extinderea capacităților de depozitare și extracție a gazelor naturale deținute de către Depogaz SRL și informarea săptămânală, în scris, a ministrului energiei, cu privire la stadiul acestora.

Recomandări și propuneri ale serviciului inspecție

  • Respectarea Programelor de extracție și prevederilor Regulamentului de programare și funcționare a depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către Depogaz SRL, inclusiv în sensul aplicării prevederilor art. 20 din Contracte, aplicării dispozițiilor Regulamentului și notificarea beneficiarilor ori de câte ori aceștia nu-și îndeplinesc obligațiile asumate prin Contracte sau impuse de Regulament.
  • Realizarea unor prognoze zilnice cu cantitățile ce urmează a fi extrase și comunicarea acestora către toți beneficiarii, cu obligația respectării acestora de ambele părți (prestator și beneficiari), fără a se admite abateri semnificative (excepție făcând situațiile de forță majoră).

Această prognoză va fi întocmită pentru a se evita situații de genul celor din cursul lunilor ianuarie – februarie 2025, atunci când, ca urmare a notificărilor intempestive transmite beneficiarilor de către Depogaz, uneori în aceeași zi sau cu o zi înainte, cu privire la limitări ale cantităților pentru extracție, s-au produs dezechilibre pe piața internă, iar beneficiarii au fost nevoiți să apeleze la import de gaze la prețuri mai mari, cu consecința împovărării bugetului de stat.

  • Analizarea Contractelor de înmagazinare subterană gaze naturale în sensul completării acestora cu clauze referitoare la:

– Situațiile în care beneficiarii transmit nominalizări pentru extracții de gaze în cantități mai mari decât cele prevăzute în programul de extracție, fără notificări prealabile cu 2/5 zile înainte;

– Modul de a acționa al prestatorului, sancțiuni aplicabile beneficiarului, daune interese în situația neîndeplinirii obligațiilor asumate de către beneficiari etc.;

– Obligația de respectare a prevederilor Regulamentului de programare și funcționare a depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale și de către beneficiari.

  • Evaluarea activității Direcției Comerciale și Direcției Înmagazinare de către directorul general, cercetarea disciplinar-administrativă a persoanelor vinovate pentru situația care a intervenit în luna noiembrie 2024 și dispunerea măsurilor care se impun, pentru sancționarea celor vinovați, după caz.
  • Evaluarea activității Directorului General pentru posibil management defectuos de către Consiliul de Administrație al Depogaz SRL și informarea ministrului energiei cu privire la rezultatele acestei evaluări și măsurile întreprinse.
  • Evaluarea activității membrilor Consiliului de administrație al Depogaz SRL cu privire la activitatea de supraveghere a managementului Depogaz și informarea ministrului energiei cu privire la rezultatele acestei evaluări și măsurile întreprinse.
  • Evaluarea riscurilor în activitatea Depogaz SRL, exercitarea unui control strict și permanent al cantităților de gaze înmagazinatemonitorizarea investițiilor referitoare la extinderea capacităților de depozitare, în sensul respectării termenelor stabilite pentru lucrări și informarea ministrului energiei.
  • Sesizarea Direcției Naționale Anticorupție cu privire la o serie aspect constatate de echipa de inspecție.
  • Sesizarea Corpului de Control al Prim-ministrului cu o propunere de verificare a destinației cantităților de gaze extrase din depozitele subterane gestionate de Depogaz SRL, în intervalul 01 noiembrie 2024 – prezent.

Foto: Alexandra Pandrea


CITEȘTE ȘI:

Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …

vezi toate articolele

Ucraina ar putea adera la UE înainte de 2030 dacă reformele continuă. Mesajul transmis de Ursula von der Leyen

0

Ucraina ar putea adera la Uniunea Europeană înainte de 2030 dacă țara își va continua reformele în ritmul actual, a declarat luni, 24 februarie 2025, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ursula von der Leyen. FOTO: EPA-EFE

„Apreciez cu adevărat voința politică care există. Aș spune chiar că procesul bazat pe merit al Ucrainei, dacă continuă la această viteză și la această calitate, poate că ar putea fi mai devreme de 2030”, a declarat Von der Leyen, la Kiev, potrivit reuters. 

Totodată, președintele Consiliului UE, Antonio Costa, a adăugat că aderarea la UE ar fi cea mai importantă garanție de securitate pentru viitorul Ucrainei.

Mai mulți lideri și miniștri ai UE se află luni la Kiev pentru a-și marca sprijinul pentru Ucraina la trei ani de la desclanșarea invaziei Rusiei și nu au venit cu mâna goală. 

În privința războiului, Ucraina ar urma să primească un nou ajutor de 3,5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene în luna martie, a declarat la Kiev șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referindu-se la plata unei tranșe din ajutorul preaprobat.

Von der Leyen a declarat că Ucraina va beneficia, de asemenea, de planurile UE de creștere a producției europene de arme și a capacităților de apărare

Prezent prin videoconferință la summit, președintele interimar Ilie Bolojan a transmis că „securitatea Ucrainei este esențială atât pentru România, cât și pentru întregul continent european”.

Donald Trump ar putea închide o bază militară importantă din Europa de Est, în urma discuţiilor „pozitive şi productive” cu Rusia

0

Donald Trump ar putea închide una dintre bazele militare cheie ale NATO în Europa de Est, cea din Alexandroupolis, Grecia, în urma discuţiilor „pozitive şi productive” cu Rusia.

Donald Trump analizează necesitatea funcţionării bazei militare din Grecia. Foto arhivă

Potrivit unui raport citat de presa elenă, Donald Trump ar fi ordonat o revizuire urgentă a necesității continuării funcționării bazei din Alexandroupolis, Grecia, o bază strategică a NATO în Europa de Est, care asigura trasferul de forţe şi armament către Ucraina împotriva Rusiei.

Deoarece Donald Trump consideră că discuțiile directe dintre delegațiile SUA-Rusia privind soarta Ucrainei sunt „pozitive și productive”, preşedintele american ia în calculcă nu va mai fi nevoie să trimită materiale și personal american în zona de conflict și, prin urmare, baza americană din Alexandroupolis poate fi considerată inutilă.

Decizia vine la cererea lui Vladimir Putin, care era deranjat de existenţa bazei militare din Alexandroupolis încă de la începutul crizei ruso-ucrainene şi încadrase Grecia printre țările ostile Rusiei.

Pe de altă parte, potrivit aceleiaşi surse, o cerinţă similară ar fi avut şi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de funcționarea bazei din Alexandroupolis, solicitând închiderea imediată a acesteia.

Baza de la Alexandroupoli a neutralizat într-o foarte mare măsură monopolul Turciei asupra Strâmtorii Bosfor. Închiderea acesteia ar restabili controlul absolut al Ankarei asupra intrării și ieșirii navelor de război și a navelor comerciale spre și dinspre Marea Neagră şi Marea Egee.

Conform presei elene, propunerea Rusiei este ca forțele americane de garantare a securității să fie transportate pe cale aeriană, și aceasta deoarece nu vor mai exista zone de interdicție aeriană în spațiul aerian ucrainean.

Administraţia americană nu a confirmat, dar nici nu a infirmat această infomaţie până la ora la care a fost scris articolul.

Epidemia de gripă se menține la un platou înalt și riscul de infectare rămâne ridicat. Medic: Cine este de vină pentru valurile de viroze agresive din România

0

Valurile de viroze sunt tot mai agresive în România din cauza propagandei negaționiste în favoarea infectării, care se adaugă acum la propaganda antivaccinare, în cadrul unui curent mai larg anti-medical, susține medicul Octavian Jurma.

Laborator analize FOTO: Arhivă

Potrivit specialistului, România a intrat în faza descendentă a epidemiei de gripă, însă numărul de cazuri se menține încă la un platou înalt și riscul de infectare rămâne ridicat până la finalul lunii februarie.

„Așa cum am anticipat, vârful epidemiei de gripă a fost atins la sfârșitul lunii ianuarie, la 12.583 de cazuri, mult peste vârfurile din ultimii 10 ani, și a fost urmat de o scădere ușoară cu 6,5% în prima săptămână din februarie. Surpriza neplăcută însă a venit în această săptămână, în care, în loc să asistăm la o scădere abruptă a numărului de cazuri ca în sezonul precedent, s-au înregistrat 11.980 de cazuri, o ușoară creștere”, susține Octavian Jurma, într-o postare pe FB.  

S-a ajuns astfel, la un număr record de infectări. 

„Avem, așadar, aspectul unui platou înalt care va face ca numărul total de cazuri de gripă din acest sezon să fie deja la 75.000 de cazuri, cu mult peste maximul din ultimii 10 ani, atins chiar în sezonul trecut, când s-au înregistrat 65.000 de cazuri de gripă clinică”, explică Jurma.

Faptul că valurile de viroze sunt tot mai agresive în România este tocmai din cauza propagandei negaționiste în favoarea infectării, care se adaugă acum la propaganda antivaccinare, în cadrul unui curent mai larg anti-medical, susține Jurma. 

„Delirul unor politicieni populiști, precum Călin Georgescu, împotriva medicilor, a medicinei și a științei în general, cuplat cu preamărirea unor vremuri trecute (în care domnea ignoranța și mortalitatea infantilă era de 50%), a devenit o formă de misticism religios care atrage tot mai mulți adepți după modelul sectelor. E bizar că atât de mulți preoți din Biserica Ortodoxă susțin această formă de misticism anticristic, dar asta e altă discuție”, susține Jurma. 

Revenind la valul de viroze și gripă, numărul de cazuri va continua să scadă și există speranța ca „anul acesta va fi primul în care vom avea un singur val de COVID-19”.

Mama care și-a băgat copilul de câteva luni în zăpadă, după modelul Cristelei Georgescu, cercetată de Poliție

0

Un videoclip distribuit pe internet a stârnit numeroase reacții și controverse, după ce a surprins un copil mic, cu mâinile și picioarele goale, introdus într-o cădiță plină cu zăpadă. Femeia, criticată pe rețelele sociale, s-a apărat susținând că este o „mamă bună” și că știe să aibă grijă de copilul ei. În prezent, ea este cercetată de Poliție.

FOTO: captură video

Scena, în care o femeie pune un bebeluș de doar câteva luni într-un recipient umplut cu zăpadă, a provocat indignare pe rețelele de socializare, generând un val de critici.

„Duminică, 23 februarie 2025, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB) – Secția 13 Poliție au declanșat cercetările, față de o femeie, în vârstă de 33 de ani, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului. În fapt, la data de 23 februarie 2025, polițiștii Capitalei au fost sesizați, în jurul orei 14.30, de către reprezentanții unui centru de asistență socială și protecție a copilului, din Sectorul 2, cu privire la faptul că, un minor ar fi fost pus în primejdie”, transmite DGPMB.

Polițiștii s-au sesizat din oficiu privind acest caz.

„Din cercetările efectuate, s-a stabilit că, la data de 19 februarie 2025, în jurul orei 17.30, o femeie, în vârstă de 33 de ani, i-ar fi pus în primejdie dezvoltarea psiho-fizică a fiului său, în vârstă de un an, constând în aceea că, în timp ce se afla la o adresă din Sectorul 3, l-ar fi introdus pe acesta într-un vas pentru îmbăiat, în care se afla zăpadă, apoi, timp de câteva momente, l-ar fi spălat cu zăpadă, pe membrele inferioare și superioare”, spun oamenii legii.

Cercetările sunt continuate de către Secția 13 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului.

Crin Antonescu spune că declaraţiile lui Musk şi Vance nu reprezintă o ingerinţă. „Pacea e întotdeauna preferabilă”

0

  Candidatul PSD, PNL şi UDMR la alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu, a apreciat luni că postările lui Elon Musk privind alegerile din România sau declaraţiile vicepreşedintelui american JD Vance nu reprezintă o ingerinţă în politica internă sau intervenţii în favoarea unui anumit candidat.

Crin Antonescu, candidatul Coaliției PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale FOTO: Inquam Photos

În cadrul unei conferinţe de presă susţinute luni, la sediul de campanie al Alianţei Electorale „România Înainte”, Antonescu a apreciat că intervenţiile celor doi au reprezentat „comentarii, aprecieri în baza informaţiilor pe care probabil” aceştia le au.

„Cred că, de exemplu, în baza unor contacte mai intense şi a unei comunicări efective, părerea domnului Vence s-ar putea schimba. Şi, anume, că nu a fost invalidat turul întâi al alegerilor din cauză că nu i-a plăcut cuiva rezultatul acestuia. De asemenea, sigur, mai multe date îl vor ajuta să îşi definească poziţia. Dar nu consider nicidecum aceste declaraţii o ingerinţă. Până la urmă sunt declaraţii deschise. Sunt declaraţii care nu fac decât să favorizeze un dialog. Nu există, ca să mergem la esenţă, niciun fel de motiv de tensiune între noi, cei pe care îi vedeţi aici, partidele noastre, guvernul condus de premierul Ciolacu şi afirmaţiile şi poziţiile politice pe care administraţia Trump le are până acum”, a declarat Antonescu.

În ce priveşte declaraţiile preşedintelui american Donald Trump la Conferinţa pentru Acţiune Politică a Conservatorilor, Antonescu a salutat faptul că acesta doreşte să rămână în istorie ca un „peacemaker”. „Pacea este întotdeauna preferabilă războiului”, a spus Antonescu, subliniind însă şi importanţa menţinerii garanţiilor de securitate, potrivit Agerpres.

„Preşedintele Trump a spus că domnia sa vrea să rămână în istorie ca un făcător de pace, ‘a peacemaker’, şi nu un cuceritor. Eu cred că acesta este un lucru pe care toţi trebuie să îl salutăm. Nimănui, vreodată – nouă, în niciun caz – vreun război nu ne-a folosit. Nici războiul din Ucraina. Ştim cine l-a declanşat, ştim cine l-a cauzat. Am fost solidari cu ucrainenii. Dar este evident că pacea este întotdeauna preferabilă războiului. Sperăm din tot sufletul, şi eu înţeleg în acest sens larg ca Donald Trump, liderul celei mai mari puteri – şi militare, şi de mai multe feluri – de pe acest glob, să fie nu doar un peacemaker, ci şi un peace keeper, adică un păstrător al păcii, pentru că asta înseamnă menţinerea garanţiilor noastre de securitate, menţinerea dispozitivelor militare şi structurii NATO, menţinerea angajamentelor pe care, în parteneriatul strategic, noi şi alte ţări europene le avem cu SUA„, a precizat Antonescu.

Candidatul la alegerile prezidenţiale a apreciat că nu au existat „intervenţii” sau „ingerinţe inacceptabile” în discursul lui Donald Trump sau al lui JD Vance, dar că este nevoie de mai multă comunicare şi informare.

„A mai vorbit de asemenea despre faptul că administraţia americană urmăreşte nişte bani, nişte sume enorme pe care le-au cheltuit. Şi dacă unele au ajuns şi prin România, mi se pare normal să caute aceşti bani. A mai vorbit despre alte lucruri de principiu, care se refereau la SUA, dar ca valori de societate sunt şi de noi împărtăşite. Nu văd nici din ce a spus preşedintele Trump, nici din ce au spus vicepreşedintele Vance sau Elon Musk nişte intervenţii, nişte ingerinţe inacceptabile. Consider că sunt nişte aprecieri, consider că e nevoie de un supliment de comunicare şi de informare”, a spus Antonescu.

În ce priveşte declaraţiile lui Elon Musk referitoare la preşedintele CCR, Antonescu a replicat că este vorba despre „o judecată de valoare”.

Nu o împărtăşesc, dar nu înseamnă o ingerinţă în viaţa politică şi în alegerile din România”, a mai spus el.

Crin Antonescu a recunoscut că nu a parcurs deocamdată textul rezoluţiei propuse de SUA, la ONU, privind încetarea războiului din Ucraina. Pe de altă parte, a subliniat că România, la fel ca alte state membre UE, nu trebuie să aleagă între Uniunea Europeană şi Statele Unite.

„România, ca şi celelalte ţări ale Uniunii Europene, nu au de ales şi nu trebuie să aleagă între Uniunea Europeană şi Statele Unite. Nu e vorba de UE sau SUA, ci de UE şi SUA. E un parteneriat istoric, un parteneriat fundamental, un parteneriat care, dincolo de nuanţe şi chiar asperităţi nu are cum să nu reziste, pentru că el este în acest moment, în opinia mea, purtătorul, fanionul, standardul civilizaţiei occidentale, la care vrem să rămânem ancoraţi. Nu cunosc exact propunerea. Sigur că între o rezoluţie şi alta se poate adopta o poziţie – trebuie să adopţi o poziţie – dar asta nu înseamnă că alegem Uniunea Europeană fără Statele Unite sau invers”, a afirmat el.

Avram Gal critică deciziile României de politică externă. „De ce Kievul a rămas doar un ecran?”

0

Avram Gal, fost consilier în Parlamentul României, sugerează că România nu are o strategie diplomatică coerentă și că deciziile sale de politică externă par inconsecvente. El aduce în prim-plan contrastul dintre participarea fizică la summit-ul de la Paris și prezența doar virtuală la summit-ul de la Kiev.

Avram Gal. FOTO: Facebook

„Participarea președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, la summit-ul de la Kiev prin videoconferință, în timp ce alți lideri europeni au fost prezenți fizic, ridică întrebări semnificative despre coerența și implicarea României în afacerile europene. Această situație este cu atât mai emblematică cu cât, săptămâna trecută, Bolojan a participat fizic la o întâlnire la Paris, în timp ce ceilalți participanți au optat pentru conectare virtuală”, scrie Avram Gal pe contul său de Facebook.

El spune că acest fapt ridică semne de întrebare despre prioritățile și poziționarea României pe scena internațională, ceea ce ar putea afecta imaginea și influența României în regiune.

„Contrastul dintre cele două evenimente poate fi interpretat ca o lipsă de strategie sau priorizare în politica externă. Participarea fizică la Paris, când alții au fost virtuali, sugerează că România a considerat acel summit mai relevant sau și-a asumat un rol proactiv. Însă absența fizică la Kiev, într-un context în care aliații europeni și-au demonstrat solidaritatea prin prezența directă (într-o zonă afectată de conflict), poate transmite un mesaj ambiguu despre angajamentul României față de securitatea colectivă și sprijinul pentru Ucraina”, menționează Gal.

Avram Gal subliniază importanța simbolurilor în diplomație și sugerează că România riscă să fie marginalizată dacă nu reușește să-și coreleze acțiunile cu discursul său oficial de susținere a Ucrainei.

„Prezența virtuală în locul celei fizice, în condițiile în care alți lideri europeni și-au asumat riscul unei deplasări la Kiev, transmite involuntar un semnal de pasivitate sau indecizie. Pentru a evita marginalizarea și a menține influența sa, România trebuie să alinieze simbolurile diplomației cu angajamentul său declarat – mai ales într-un context în care fiecare decizie este analizată prin prisma războiului din apropierea granițelor sale”, încheie Avram Gal.

Citește mai multe despre: kiev

Planurile Apple: investiții de 500 de MILIARDE de dolari, o nouă fabrică de servere pentru AI în Texas și 20.000 de noi locuri de muncă în SUA

0

Apple intenționează să pună în funcțiune o nouă fabrică de servere de inteligență artificială în Texas până în 2026, să creeze 20.000 de noi locuri de muncă în cercetare și dezvoltare în SUA, și să investească 500 de miliarde de dolari în SUA în următorii patru ani.

Apple a anunțat că va colabora cu Foxconn pentru a construi o fabrică de 25.000 de metri pătrați în Houston, unde va asambla servere folosite în centrele de date pentru a alimenta Apple Intelligence, suita de funcții AI care ajută la redactarea e-mailurilor și la efectuarea altor sarcini. Aceste servere sunt fabricate în prezent în afara Statelor Unite, a declarat Apple.

Apple a mai anunțat că intenționează să investească 500 de miliarde de dolari în SUA în următorii patru ani; cifra include totul, de la achiziții de la furnizori din SUA la filmarea în SUA de emisiuni de televiziune și filme pentru serviciul său Apple TV+, conform Reuters.

Compania a refuzat să spună cât din această sumă va fi alocată furnizorilor din SUA, cum ar fi Corning, care produce sticlă pentru iPhone în Kentucky.

Măsura vine după ce presa a relatat că directorul general al Apple, Tim Cook, s-a întâlnit cu președintele Donald Trump săptămâna trecută.

Multe dintre produsele Apple asamblate în China s-ar putea confrunta cu noile taxe vamale impuse de Trump

Multe dintre produsele Apple care sunt asamblate în China s-ar putea confrunta cu taxe vamale de 10% impuse de Trump la începutul acestei luni, deși producătorul iPhone a obținut unele derogări în timpul primei Administrații Trump.

Apple a făcut un anunț similar cu privire la planurile sale de cheltuieli în SUA în timpul primei Administrații Trump, spunând că plănuia 350 de miliarde de dolari pe o perioadă de cinci ani.

Într-o postare pe Truth Social, Donald Trump a mulțumit Apple și lui Tim Cook, spunând că decizia reflectă încrederea companiei în Administrația sa.

Majoritatea produselor Apple sunt asamblate în afara SUA, deși multe dintre componentele Apple sunt încă fabricate acolo, inclusiv cipurile produse de Broadcom, SkyWorks Solutions și Qorovo.

Luna trecută, Apple a anunțat că a început să producă în masă cipuri de concepție proprie la o fabrică din Arizona deținută de Taiwan Semiconductor Manufacturing.

Apple a declarat că intenționează să își majoreze Fondul de Producție Avansată de la 5 miliarde de dolari la 10 miliarde de dolari, o parte din extindere fiind un „angajament de miliarde de dolari din partea Apple de a produce siliciu avansat” la fabrica TSMC din Arizona.

Apple nu a dezvăluit detaliile acordului cu TSMC, dar în trecut compania a folosit fondul pentru a ajuta partenerii să construiască infrastructura necesară pentru a livra produse sau servicii pentru Apple.

De asemenea, Apple va deschide o academie de producție în Michigan, unde inginerii săi, împreună cu personalul universitar local, vor oferi cursuri gratuite pentru firmele de producție mici și mijlocii în domenii precum gestionarea proiectelor și optimizarea proceselor de producție.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI:

Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …

vezi toate articolele

INFLAȚIA anuală a zonei euro a crescut cu 2,5% în ianuarie. România se află în topul creșterilor din UE

0

Inflația anuală la nivelul Uniunii Europene a crescut cu 2,8%, în timp ce avansul zonei euro a fost de 2,5%, însă cele mai mari valori au fost raportate de Ungaria, România și Croația.

Conform datelor Oficiului european pentru Statistică (Eurostat), este pentru prima dată în ultimele zece luni când România pierde prima poziție. Astfel, cifrele consemnate la început de 2025 plasează Ungaria pe primul loc, cu 5,7%, urmată de România (5,3%) şi Croaţia (5%).

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a urcat în ianuarie până la 2,8%, de la un nivel de 2,7% în decembrie, în timp ce în zona euro inflaţia a crescut până la 2,5% în ianuarie, de la un nivel de 2,4% în decembrie, peste nivelul ţintă de 2% dorit de Banca Centrală Europeană (BCE).

Luna trecută, cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei din UE s-au înregistrat în Danemarca (1,4%), Irlanda, Italia şi Finlanda (toate cu 1,7%).

Eurostat mai arată că inflaţia de bază (core inflation) în zona euro, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a rămas neschimbată la 2,7% în ianuarie, nivel la care se situează începând din septembrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Datele din România relevă o inflație mai mică

În România, conform datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS), rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna ianuarie 2025, la 4,95%, de la 5,14% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,54%, cele nealimentare cu 4,60%, iar serviciile cu 6,54%.

„Indicele preţurilor de consum în luna ianuarie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 100,92%. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2025 comparativ cu luna ianuarie 2024 a fost 5%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2024 – ianuarie 2025) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2023 – ianuarie 2024) a fost 5,4%”, precizează INS.

Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu …

vezi toate articolele

Polițistul bun și polițistul rău. Cum vor să-l convingă Macron și Starmer pe Trump să nu abandoneze Ucraina

0

Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Franței, Emmanuel Macron au convenit să transmită un mesaj unificat asupra Ucrainei în timpul întrevederilor pe care le vor avea separat cu președintele american Donald Trump în această săptămână, relatează The Times, citând surse diplomatice.

Emmanuel Macrom a ajuns la Washington pentru întâlnirea cu Trump FOTO PROFIMEDIA

În cadrul unei intense discuții diplomatice internaționale care marchează cea de-a treia aniversare a invaziei pe scară largă de către Rusia a Ucrainei, Starmer și Macron au convenit să-și coordoneze abordările în încercarea de a influența planul președintelui SUA de a pune capăt războiului. Ambii lideri consideră este un moment decisiv pentru securitatea globală.

În timp ce Macron se întâlnește luni cu Trump la Washington, Starmer va purta discuții cu președintele american joi, 27 februarie.

„Surse diplomatice de rang înalt au declarat că cei doi lideri vor încerca să-l convingă pe Trump să nu continue negocierile bilaterale de pace cu Moscova, în schimbul angajamentelor europene față de securitatea viitoare a Ucrainei”.

Înainte de vizita în SUA, președintele francez și premierul britanic s-au consultat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De asemenea, cei doi lideri plănuiesc să-l îndemne pe Trump să ofere sprijinul SUA într-o eventuală misiune de menținere a păcii în Ucraina.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că ar fi inacceptabil ca Rusia să accepte desfășurarea de trupe din statele membre NATO în Ucraina după ce se ajunge la un acord privind reglementarea războiului.

Cu toate acestea, președintele american Donald Trump s-a arătat anterior în favoarea desfășurării forțelor armate europene în Ucraina în cadrul misiunii de menținere a păcii.

Un mesaj european comun

Există accente de polițist bun, respectiv de polițist rău în eforturile premierului britanic Keir Starmer și președintelui francez Emmanuel Macron de a salva sprijinul american pentru Kiev, scrie AP.

Starmer, reticent să-l confrunte fățiș pe Trump, vorbește de o punte între Europa și administrația SUA. Macron a criticat mai puternic declarațiile recente ale lui Trump, care fac ecou narațiunii Rusiei și demersurilor americane de a negocia cu Moscova, în timp ce dă la o parte Ucraina.

Cei doi lideri au vorbit la telefon duminică și au transmis că Regatul Unit și Europa trebuie „să dea dovadă de conducere unită în sprijinul Ucrainei în fața agresiunii ruse”, a spus biroul lui Starmer. Ambele țări subliniază, de asemenea, că vocea și suveranitatea Ucrainei trebuie să fie în centrul oricăror discuții de pace.

Președintele francez l-a avertizat pe Trump să nu pară „slab în fața președintelui Putin”.

„Nu ești tu, nu este amprenta ta, nu este în interesul tău”, a spus Macron, care va ajunge la Casa Albă luni, 24 februarie, la a treia aniversare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.

Deplasările lor în SUA vin după ce Macron a convocat o întâlnire de criză a liderilor europeni la Paris săptămâna trecută pentru a discuta următorii pași – și după ce Trump a susținut vineri că Macron și Starmer „nu au făcut nimic” în ultimii trei ani pentru a pune capăt războiului.

Liderul francez de centru, cunoscut pentru mișcările sale diplomatice îndrăznețe, spune că va căuta să-l convingă pe Trump că interesele americane și europene sunt aceleași, încercând să vină cu argumentul: „Dacă lași Rusia să preia Ucraina, va fi de neoprit”.

Starmer, un politician prudent de centru-stânga, a evitat să-l contrazică direct pe Trump sau să-i critice acțiunile. Marea Britanie s-a alăturat SUA în a refuza să semneze o declarație comună la un summit de inteligență artificială găzduit de Macron la Paris în această lună, în ceea ce a fost perceput drept o încercare de a câștiga favoarea Washingtonului.

Dar, în același timp, premierul a reafirmat sprijinul Marii Britanii pentru Ucraina, respingând afirmația lui Trump că Zelenski este un „dictator”, precum și afirmația președintelui american că Kievul a început războiul, care a izbucnit când Rusia și-a invadat vecina pe 24 februarie 2022.

Unii istorici spun că ideea că Marea Britanie poate fi un pod transatlantic este construită pe fundații șubrede.

„Relația specială a fost întotdeauna mai importantă de de partea britanică”, a spus profesorul de istorie de la Universitatea Oxford, Margaret MacMillan. „Când vine vorba de asta, marile puteri tind să facă ceea ce le convine.”

Ea a spus că esența pentru Macron și Starmer „este că vor ca SUA să rămână implicate în Europa. Dacă însă pot obține acest lucru este o altă chestiune.”

Macron și Starmer vor spune la Washington că Ucraina trebuie să fie la masa negocierilor pentru a decide asupra viitorul ei. Ei speră să obțină sprijinul SUA pentru un plan în curs de dezvoltare prin care Europa să desfășoare trupe în cadrul unei „forțe de reasigurare” care să contribuie la garantarea securității viitoare a Ucrainei.

Starmer a subliniat totuși că planul va funcționa numai dacă există un „backstop” al SUA, probabil sub forma puterii aeriene americane, pentru a descuraja Rusia să atace din nou.

Atât Macron, cât și Starmer par gata să răspundă apelului lui Trump de a crește cheltuielile pentru apărare. Franța cheltuiește în prezent puțin peste 2% din produsul său intern brut, iar Macron a spus săptămâna trecută că europenii „trebuie să sporească efortul de război”.

Marea Britanie cheltuiește 2,3% din produsul intern brut pentru apărare, iar Starmer a spus că va crește suma la 2,5% din PIB.

Jamie Shea, un înalt oficial NATO pensionat, apreciază că Starmer ar trebui să încerce să facă apel la simțul acut al lui Trump despre locul său în istorie.

„Argumentul principal pe care îl poate aduce Starmer ar fi: „Domnule Președinte, acesta va fi acordul tău de pace. L-ai încheiat și, de bine sau de rău, vei fi asociat cu el pentru totdeauna. Ai vrea să riști un eșec?”, a spus Shea.

Lidera extremei stângi germane contestă rezultatul alegerilor, după ce a ratat la limită pragul de intrare în Parlament

0

Sahra Wagenknecht, fondatoarea partidului Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW) de extremă stânga, ia în calcul să meargă în instanță, considerând că au existat probleme la votul din străinătate, și de aceea a ratat pragul Bundestagului cu doar 13.400 de voturi.

Sahra Wagenknecht/FOTO: EPA-EFE

Wagenknecht și Amira Mohamed Ali, liderii BSW, au anunțat luni că vor solicita o revizuire juridică a rezultatelor, argumentând că mulți alegători germani din afara țării nu au putut să voteze din cauza termenelor limită strânse cauzate de alegerile anticipate, scrie Politico.

De aceea, BSW nu a putut atinge pragul de 5% pentru a intra în Parlamentul german. Partidul se consultă acum cu experți în domeniul juridic pentru a vedea care sunt următorii pași.

BSW a obținut 4,97% din voturi (2.468.670 alegători) în urma alegerilor anticipate de duminică.

„Având în vedere cât de aproape eram, trebuie să examinăm statutul legal al acestor alegeri”, a declarat liderul BSW într-o conferință de presă de luni.

Totuși, Wagenknecht nu a vorbit despre viitorul său ca lider de partid, declarând că subiectul va fi discutat în rândul conducerii BSW. Cu toate acestea, liderul partidului nu a exclus posibilitatea unei demisii.

În urma alegerilor de duminică, creștin democrații de centru-dreapta (CDU/CSU), conduși de Friedrich Merz, au obținut primul loc, cu 28,52% din voturi (14.158.432 alegători). Locul doi a fost obținut de partidul Alternativa pentru Germania (AfD), care a obținut 20,8% din voturi (10.327.148 alegători).

Social democrații (SPD) conduși de Olaf Scholz au obținut 16,41% din voturi (8.148.284 alegători). Boris Pistorius, ministrul Apărării al Germaniei și membru al partidului SPD de centru-stânga, a calificat rezultatul partidului său drept cel mai rău rezultat din 1890, ba chiar unul „catastrofal” și „devastator” într-un interviu acordat ARD.

Prezența la urne a fost de 84%, cea mai ridicată din 1990. Alegerea noului cancelar al Germaniei de către Bundestag nu va avea loc până când nu va fi formată o coaliție de guvernare. Acest proces ar putea dura luni de zile.

Alegerile anticipate din Germania au fost organizate pe fondul instabilității politice. La 16 decembrie, coaliția de guvernare condusă de Olaf Scholz a pierdut votul de încredere, ceea ce i-a permis să-i ceară președintelui Frank-Walter Steinmeier să dizolve parlamentul și să permită organizarea de alegeri generale.

Am ajuns la sfârșitul agendei noastre zilnice și, de asemenea, al coaliției semaforizate”, a declarat președintele Bundestagului, Bärbel Bas, făcând referire la coaliția tripartită de la guvernare.

Cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, acceptă să fie extrădat în România. „Nu am fugit de condamnare”

0

Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană și fost președinte al Eximbank, ar fi declarat în fața instanței din Istanbul că acceptă să fie adus în România, cerând autorităților accelerarea procedurii de extrădare. Autoritățile române nu au fost informate cu privire cererea de accelerare a procedurii de extrădare.

Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană/FOTO: Poliția Română

Potrivit unor surse judiciare din Turcia, Ionuț Costea a fost dus într-un centru de detenție din Istanbul, după ce procurorii turci au contestat decizia de eliberare a acestuia de sub control judiciar.

Fostul bancher este dat în urmărire internațională, pe numele său fiind emis un mandat de executare a unei pedepse de șase ani. Ministerul român al Justiției a cerut reținerea lui Costea, urmând să fie extrădat în țară pentru a-și spăși pedeapsa.

Magistrații din Turcia au decis, inițial, ca pe toată durata procedurilor, până la pronunțarea unei decizii privind extrădarea în România, Ionuț Coastea să fie plasat sub control judiciar.

Așa a ajuns să fie eliberat din arest, însă procurorii au contestat această măsură.

Cum contestația a fost admisă, Ionuț Costea a fost încarcerat pentru cel puțin 60 de zile, urmând ca justiția din Istanbul să lămurească aspectele legate de cererea de extrădare.

Ionuț Costea acceptă extrădarea

Într-o declarație susținută duminică, 23 februarie, în fața instanței din Istanbul, bancherul afirmă că acceptă să fie extrădat în România, cerând autorităților accelerarea procedurii, pentru a executa sentința judecătorească, potrivit Antena 3 CNN.

Acesta dezminte afirmațiile conform cărora a fugit de condamnare, afirmând că a stat la dispoziția autorităților cu o adresă de domiciliu și cu un număr de telefon, cunoscute si comunicate. Costea a precizat că odată ce starea sa de sănătate se va îmbunătăți, își va ispăși pedeapsa.

„În luna februarie a anului 2023 (cu mai bine de trei luni înainte de pronunțarea definitivă a sentinței de condamnare), o problemă gravă de sănătate apărută la unul din plămâni, m-a adus în postura de a încerca să să fiu consultat, investigat și tratat într-un spital din Istanbul.

Fără a avea intenția de a emite judecăți de valoare despre sistemul medical din țara noastră, consider că orice cetațean are dreptul de a se trata într-un sistem medical mai performant.

Tratarea acestei afecțiuni a constat într-o operație complexă la unul din plămâni, urmată, așa cum prevăd protocoalele medicale, de un lung tratament de specialitate. Întrucât acum, starea mea de sănătate s-a îmbunătațit într-o oarecare măsură, eu am luat decizia de a mă întoarce în România, pentru a-mi ispăși pedeapsa, prevăzută în sentința de condamnare”, declarat Costea.

De aceea, Ionuț Costea solicită autorităților să accelereze procedurile de extrădare. Cu toate acestea, autoritățile române nu au fost încă informate cu privire cererea de accelerare a procedurii de extrădare, au declarat surse din Poliția Română.

Accident între o autoutilitară şi un autobuz cu 10 pasageri, pe DN 1 Bucureşti-Ploieşti. Un șoferul şi un pasager au rămas încarceraţi

0

Un accident în care au fost implicate o autoutilitară şi un autobuz STB cu 10 pasageri s-a produs luni, pe DN 1 Bucureşti-Ploieşti, în zona localităţii Baloteşti. Şoferul şi pasagerul din autoutilitară au rămas încarceraţi, fiind solicitat un elicopter SMURD pentru transportul victimelor.

A fost solicitat un elicopter SMURD FOTO: Arhivă

”Pe DN 1 Bucureşti-Ploieşti, în zona localităţii Baloteşti, judeţul Ilfov, a avut loc un accident rutier între o autoutilitară şi un autobuz STB, în care se aflau 10 persoane”,  informează Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române.

În urma coliziunii, şoferul şi pasagerul din autoutilitară au rămas încarceraţi, fiind conştienţi şi cooperanţi, scrie news.ro.

Nu sunt victime din autobuz.

Un elicopter SMURD a fost solicitat pentru evaluarea şi transportul victimelor. 

Traficul rutier se desfăşoară pe o bandă a sensului de mers spre Capitală, valorile de trafic fiind în creştere. 

Crin Antonescu şi-a lansat oficial candidatura pentru alegerile prezidenţiale, sub sloganul „România, înainte”

0

Crin Antonescu şi-a lansat oficial candidatura, luni, 24 februarie, sub sloganul „România, înainte”, anunţând că pasul următor este deschiderea listelor pentru semnături.

Crin Antonescu şi-a lansat oficial candidatura la funcţia de preşedinte. Foto arhivă

Luni, 24 februarie, candidatul comun al coaliţiei de guvernate PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, şi-a lansat oficial candidatura pentru funcţia de preşedinte al României. El a subliniat importanţa acestor alegeri, precizând că românii se află în faţa unei opţiuni majore şi a anunţat că, din acest moment, au fost deschise listele pentru strângerea de semnături şi, totodată, a fost lansat şi site-ul crinantonescu.ro, unde cei care doresc îl pot susţine.

De asemenea, Crin Antonescu a declarat că este conştient de dificultatea acestui mandat prezidenţial, dar că va lupta nu doar pentru fiecare vot, ci şi pentru a fi un preşedinte puternic, care săunească cea mai mare parte a cetăţenilor, „pentru o România occidentală, democratică, nu a obscurantismului”.

Potrivit declaraţiilor sale, bucurându-se de sprijinul coaliţiei PSD-PNL-UDMR, împreună cu aceasta este pregătit să îşi asume responsabilitatea pentru evoluţia României de aici înainte, pentru schimbările pe care trebuie să le facem, dacă vrem cu adevărat să ne îndreptăm în direcţia corectă.

Politicianul român a salutat, totodată, victoria forţelor democratice din Germania, pe care o consideră un semnal că Europa poate învinge extremismul, şi a apreciat prezenţa în număr mare la vot, 84%, îndemnându-i pe români ca, la rândul lor, să participe în număr cât mai mare la scrutinul electoral.

Bolojan, consultări cu partidele parlamentare pentru pregătirea poziției României la reuniunea extraordinară a Consiliului European

0

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, cheamă partidele parlamentare la consultări, miercuri, 26 februarie, pentru pregătirea poziției țării noastre la reuniunea extraordinară a Consiliului European.

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

„Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a invitat, la Palatul Cotroceni, președinții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări în vederea pregătirii poziției țării noastre la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 6 martie 2025, care va avea loc la Bruxelles, Regatul Belgiei”, a anunțat Administrația Prezidențială.

Consultările vor avea loc miercuri, 26 februarie 2025, după următorul program:

• Ora 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD);

• Ora 10:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);

• Ora 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL);

• Ora 12:00 – Uniunea Salvați România (USR);

• Ora 13:00 – Partidul S.O.S. România;

• Ora 14:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);

• Ora 15:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT);

• Ora 16:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale.

Președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat în urma reuniunii informale convocate de Emmanuel Macron la Paris, că liderii prezenți au convenit pregătirea unui pachet important de sprijin în perioada imediat următoare, în așa fel încât el să poată fi adoptat la primul Consiliu European. Sprijinul va fi financiar. Totodată va consta și în armament militar. 

De asemenea, președintele interimar a anunțat că un Consiliu va fi convocat în momentul în care tot pachetul de sprijin va fi definitivat.  

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată la Kiev, luni, 24 februarie, a anunțat un sprijin în valoare de 3,5 miliarde euro pentru Ucraina, care va sosi deja martie.