Declarația lui Ilan Șor privind uniunea cu Moscova, făcută în timpul congresului Blocului Victorie, este un atac la suveranitatea Republicii Moldova, afirmă Gabriela Revenco, expertul Comunității WatchDog.md de la Chișinău. 

Gabriela Revenco, expertul Comunității WatchDog.md de la Chișinău, subliniază că congresul Blocului Victorie din data de 6 iulie la Moscova a fost un eveniment de fațadă și plictisitor pentru participanți, printre care deputatul Marina Tauber, cercetat penal în mai multe dosare, și președintele Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de Stat a Federației Ruse, Leonid Sluțki.

,,Plictisitor chiar și pentru invitați: Marina Tauber era mai mult cu ochii în telefon, Vasile Bolea mai dădea câte un da afirmativ din cap, iar Sluțki era atât de „impresionat” de discursurile de la tribună, încât nu putea evita câte un căscat”, spune Gabriela Revenco.

Destabilizări pe fondul alegerilor parlamentare

În ceea ce privește uniunea cu Rusia care prevede Parlament comun, monedă unică și economie integrată, expertul susține că: ,,această declarație e un atac direct la suveranitatea Moldovei, pe care Șor o apăra cu ardoare din Moscova. Astfel, ni se spune că uniunea cu Rusia ar păstra suveranitatea Moldovei. Dar cum, dacă asta înseamnă în percepția lui Șor să renunțăm la propria monedă, economie și instituțiile reprezentative? Acest exemplu scoate în evidență cât de incoerente sunt mesajele propagandei ruse și cât de limitați ne consideră în gândire ca popor”.

Totodată, Gabriela Revenco accentuează că dosarul pe care Blocul Victorie îl va depune la Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău pentru a se înscrie în cursa electorală ,,va conține intenționat erori, tocmai pentru ca CEC-ul să respingă înregistrarea. Asta și vrea Șor: motive pentru proteste și pretext pentru a striga la toate colțurile în Moldova e dictatură. Am mai văzut asta și la scrutinele precedente”. 

Congresul Blocului Victorie

Oligarhul fugar Ilan Șor a anunțat, de la Moscova, că Blocul Victorie va participa la alegerile parlamentare din toamna acestui an. În Rusia, condamnatul se sustrage de aproape doi ani de executarea pedepsei cu închisoarea, primită pentru implicarea în furtul miliardului.

În fruntea listei de candidați se va afla Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei, acuzată inclusiv de finanțarea ilegală a fostului Partid Șor, faptă pentru care riscă până la nouă ani de închisoare.  

Condamnatul Ilan Șor a declarat că obiectivul blocului este răsturnarea guvernării pro-occidentale și apropierea de Kremlin.

,,Scopul nostru: să răsturnăm regimul, care distruge țara, anihilează libertatea de exprimare, persecută opoziția și transformă voturile într-o farsă. Iar următorul pas organizarea alegerilor prezidențiale anticipate, corecte și transparente. Marioneta Occidentului, Sandu, trebuie să plece. Blocul „Victorie” va pune punct luptei cu inamicii interni ai țării. Alegerea noastră: o alianță puternică cu Rusia și UEEA. Aceasta este o șansă pentru dezvoltare, o piață de desfacere pentru produsele noastre și programe sociale așteptate de oameni”, a spus acesta.

Mai mult, pro-rusul Ilan Șor, acuzat că ar fi implementat schema masivă de influențare a votului în timpul alegerilor prezidențiale și al referendumului pro-UE din Republica Moldova, anticipează ,,presiuni și tentative de fraudare”.

„Dar putem face față și cunoaștem prețul unei victorii adevărate. Ne-am demonstrat deja eficacitatea: de la Orheiul modernizat până la activitatea din Bălți, Drochia și Găgăuzia”, a conchis fugarul Ilan Șor.

La eveniment au participat mai mulți membri ai Blocului Victorie, precum liderul partidului Șansă, Alexei Lungu, deputatul Vasile Bolea, care și-ar fi agresat soția, și parlamentara Marina Tauber, vizată în mai multe dosare penale. La începutul acestui an, ea a părăsit Republica Moldova și, până în prezent, nu s-a întors deși o anchetă penală care o vizează se află în faza de judecare în primă instanță, fiind aproape de pronunțarea sentinței.

Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 28 septembrie, scrutinul având o miză extrem de importantă pentru Republica Moldova, care aspiră să adere la Uniunea Europeană.

Conform autorităților moldovene, zeci de mii de cetățeni moldoveni au fost mituiți în contextul alegerilor prezidențiale și al plebiscitului pro-UE din toamna anului 2024 din Republica Moldova.

Potrivit structurilor judiciare moldovenești, rețeaua masivă de cumpărare a voturilor ar fi fost orchestrată de Ilan Șor, dar elaborată de serviciile speciale rusești.

Ilan Șor, care ar fi principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Republicii Moldova, se ascunde din iarna anului trecut de justiția de la Chișinău, la Moscova.

Prorusul Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru furtul miliardului, acuzații pe care le neagă.

Președintele Iranului, Massoud Pezeshkian, susține că a fost ținta unei tentative de asasinat din partea Israelului, în timpul unei reuniuni oficiale, dar atacul ar fi eșuat.

Într-un interviu acordat jurnalistului american Tucker Carlson și difuzat luni, președintele iranian Massoud Pezeshkian a declarat că Israelul a încercat să-l ucidă. Liderul de la Teheran nu a precizat momentul exact al presupusului atac, dar a relatat că acesta a avut loc în timpul unei întâlniri oficiale, relatează The Guardian.

„Ei au încercat, da. Au acţionat ca atare, dar au eşuat”, a spus Pezeshkian, potrivit unei traduceri realizate de un interpret. El a precizat că tentativa a constat într-un bombardament asupra zonei unde se desfășura reuniunea: „Eram la o reuniune (…). Ei au încercat să bombardeze zona în care noi ţineam această reuniune”.

Președintele iranian a afirmat că responsabilitatea atacului aparține Israelului: „Este vorba despre Israel”, a spus el cu convingere.

Tensiuni intense între Iran și Israel

Declarațiile președintelui vin în contextul tensiunilor majore dintre cele două state. Războiul de 12 zile dintre Iran și Israel a pus regimul de la Teheran într-o poziție delicată. Potrivit presei internaționale, liderul suprem iranian și mai mulți oficiali de rang înalt s-ar fi adăpostit într-un buncăr pentru a-și salva viața în timpul confruntărilor. 

Israelul ar fi reușit să distrugă sistemul de apărare antiaeriană iranian, iar atacurile aeriene americane, care ar fi urmat, ar fi provocat pagube importante instalațiilor nucleare din Iran.

După încheierea oficială a conflictului, autoritățile de la Teheran au insistat că infrastructura nucleară și centrele de comandă nu au fost grav afectate de atacurile externe, deși informațiile din teren indică contrariul. 

Fostul ministru rus al Transporturilor, Roman Starovoi, demis luni de Putin, a fost găsit mort la locuința sa regiunea Moscovei. Rapoartele preliminare arată că s-a sinucis la domiciliul său din districtul Odințovo, potrivit presei pro-Kremlin, relateză Nexta și presa ucraienană.

Roman Starovoit s-a împușcat mortal în Odințovo, după ce a fost demis de președintele Vladimir Putin pe 7 iulie, a relatat ziarul pro-guvernamental Izvestia, citând surse anonime.

Demiterea lui Starovoit vine în contextul în care aproape 500 de zboruri au fost blocate la sol pe principalele aeroporturi rusești în perioada 5-6 iulie din cauza amenințărilor la adresa securității provenite de atacurile cu drone ucrainene.

În ziua următoare, o explozie la bordul petrolierului Eco Wizard în portul Ust-Luga din regiunea Leningrad a declanșat o scurgere de amoniac, agravând criza care a cuprins sectorul transporturilor din Rusia.

Starovoit, sancționat de Ucraina și de țările occidentale pentru rolul său în războiul împotriva Ucrainei, a fost guvernator al regiunii Kursk înainte de a fi numit ministru al transporturilor în mai 2024.

Conform relatărilor din presa rusă, trupul lui Starovoit a fost găsit în casa sa din așezarea Myakinino, lângă Moscova. Constatările preliminare sugerează că actul de suicid ar putea fi legată de un posibil dosar penal.

Agențiile media relatează că fostul ministru s-a împușcat folosind o armă onorifică pe care o primise de la Ministerul de Interne în 2023.

Conform relatărilor din presă, fostul oficial al regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, fostul adjunct al lui Starovoit, a depus o mărturie în care l-a implicat pe Starovoit. Smirnov însuși a fost arestat anterior sub suspiciunea de delapidare a unui miliard de ruble (peste 12 milioane de dolari) în timpul construcției structurilor defensive în regiunea Kursk.

O anchetă privind delapidarea unor fonduri destinate apărării în regiunea Kursk este în curs de desfășurare, mai mulți foști adjuncți ai lui Starovoit fiind suspecți, inclusiv Smirnov, care a ocupat pentru scurt timp funcția de guvernator interimar.

Agenția de presă RIA Novosti, controlată de stat, citând Comitetul de Investigații al Rusiei, a relatat că trupul lui Starovoit a fost descoperit în mașina sa cu o plagă prin împușcare. În prezent, echipe de anchetă din cadrul Direcției Principale de Investigații a Rusiei lucrează la fața locului pentru a stabili circumstanțele exacte ale morții.

Momentul morții rămâne neclar. Andrei Kartapolov, șeful Comitetului de Apărare al Dumei de Stat, a confirmat moartea pentru RTVI, declarând doar că aceasta a avut loc „cu ceva timp în urmă”, fără a oferi mai multe detalii.

Vladimir Putin îl înlocuise pe ministrul Transporturilor cu adjunctul său

Decretul lui Putin nu a oferit nicio justificare pentru demiterea lui Roman Starovoit după puțin peste un an de mandat. Starovoit a fost numit ministru al transporturilor în mai 2024, după ce a fost cinci ani  guvernator al regiunii Kursk, la granița cu Ucraina.

Kremlinul a anunțat că Andrei Nikitin, fost guvernator al regiunii Novgorod, a fost numit ministru interimar al transporturilor și a publicat fotografii în care acesta dă mâna cu Putin la Kremlin.

Întrebat despre plecarea bruscă a lui Starovoit și numirea rapidă a lui Nikitin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „În prezent, în opinia președintelui, calitățile profesionale și experiența lui Andrei Nikitin vor contribui cel mai bine la asigurarea faptului că această agenție, pe care președintele a descris-o ca fiind extrem de importantă, își îndeplinește sarcinile și funcțiile”.

La întâlnirea sa cu Putin, Nikitin a vorbit despre munca la sarcina uriașă de digitalizare a industriei transporturilor din Rusia, în efortul de a reduce blocajele de marfă și de a asigura fluxuri transfrontaliere mai fluide de mărfuri.

O sursă din industria transporturilor a declarat pentru Reuters că poziția lui Starovoit este sub semnul întrebării de luni de zile, fiind conectată în mod special nu atât cu problemele din transporturi, cât de de scandalurile de corupție din Kursk.

La câteva luni după ce Starovoit a părăsit funcția de guvernator al regiunii Kursk, trupele ucrainene au trecut granița spre Kursk, lansând cea mai mare incursiune străină pe teritoriul rus de la al Doilea Război Mondial încoace. Forțele ucrainene au fost alungate din Kursk la începutul acestui an.

Unii oficiali regionali din Kursk au fost ulterior arestați sub acuzația de abuz în serviciu. În aprilie anul acesta, succesorul lui Starovoit în funcția de guvernator, Alexei Smirnov, a fost acuzat de delapidarea unor fonduri destinate apărării.

Italia este în stare de șoc după moartea lui Bruno, câinele Bloodhound care a salvat nouă vieți. Animalul a fost ucis intenționat cu cârnați umpluți cu cuie. Cazul a stârnit revoltă națională și o anchetă penală este în curs. 

Un val de revoltă a cuprins Italia după moartea brutală a lui Bruno, un câine de salvare considerat erou național, care a fost ucis cu cruzime printr-un act premeditat. Patrupedul, celebru pentru că a salvat nouă vieți, a murit după ce a fost ademenit cu cârnați umpluți cu cuie. 

Bruno, un câine din rasa Bloodhound în vârstă de șapte ani, a fost găsit vineri mort într-o baltă de sânge, la centrul de dresaj al unității canine Endas, aflat la periferia orașului Taranto, în regiunea Puglia din sudul Italiei. Potrivit presei locale, citate de Agerpres, patrupedul fusese ucis.

Câinele participase la zeci de misiuni de salvare, fiind implicat în căutarea persoanelor dispărute. Printre cei salvați de el se numără vârstnici cu Alzheimer și copii cu dizabilități. Pentru activitatea sa, Bruno fusese decorat de autorități și primise chiar și un premiu personal de la premierul Giorgia Meloni.

Anchetă pentru omor agravat

Parchetul din Taranto a deschis o anchetă pentru omor calificat, cu acuzații de cruzime și premeditare. Poliția examinează imaginile de pe camerele de supraveghere și colectează mărturii în încercarea de a identifica autorul.

„Adevărata țintă nu a fost Bruno, ci eu”, a declarat Arcangelo Caressa, proprietarul câinelui și directorul centrului de dresaj. El a explicat că a primit amenințări în ultimele săptămâni, după ce a denunțat abuzuri asupra animalelor, trafic ilegal și lupte clandestine. „Știu cine a făcut asta. Este o răzbunare. Vor să mă dea la o parte. Dar eu nu voi renunța niciodată. A fost pentru bani și răzbunare”, a spus Caressa.

Profund afectat de moartea patrupedului, Caressa a adăugat emoționat: „Oamenii pe care i-a salvat Bruno mă sună, plâng. Nu le vine să creadă. A făcut mai mult bine decât mulți oameni. Am murit cu tine astăzi. Ai luptat să ajuți oamenii toată viața, iar aceiași oameni ți-au făcut una ca asta. Criminalilor, l-ați făcut să sufere ore întregi pentru a-l omorî. Când o rudă de-a voastră va avea nevoie de Bruno, el nu va mai fi acolo”.

Reacții politice și publice puternice

Moartea câinelui a stârnit reacții dure la nivel politic și civic. Giorgia Meloni, premierul Italiei, a condamnat uciderea lui Bruno, numind-o „un act josnic, laș și inacceptabil”. Într-un mesaj postat pe rețeaua X (fostul Twitter), Meloni a scris: „Mulțumesc pentru tot ce ai făcut, Bruno”, publicând și o fotografie în care apare zâmbind alături de câine.

Ignazio La Russa, președintele Senatului, a calificat moartea câinelui drept „un act barbar și necivilizat” și a cerut autorităților să clarifice circumstanțele tragediei. La rândul său, primarul orașului Taranto, Piero Bitetti, a descris evenimentul drept „un act josnic și inuman care dăunează grav valorilor comunității”.

Apel pentru pedepsirea făptașului

Michela Vittoria Brambilla, deputată și președinta Intergrupului parlamentar pentru drepturile animalelor, a cerut aplicarea strictă a legii, amintind că persoanele care ucid cu cruzime animale riscă până la patru ani de închisoare și amenzi de până la 60.000 de euro. Ea a descris moartea lui Bruno drept „oribilă, lungă și extrem de dureroasă”.

Într-un context global tot mai tensionat, în care resursele strategice devin nu doar bunuri economice, ci și instrumente geopolitice, China joacă agresiv. Companiile chineze din sectorul minier s-au lansat într-o adevărată ofensivă globală pentru a achiziționa active în afara granițelor, iar ritmul acestor preluări a atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Ofensiva nu este întâmplătoare. Beijingul știe că fereastra de oportunitate se închide. Occidentul — în special SUA, Canada și Australia — întărește barierele împotriva investițiilor chineze în sectoare sensibile. Prin urmare, China se grăbește să securizeze, cât mai discret și cât mai rapid, controlul asupra materiilor prime esențiale pentru industriile viitorului: baterii, cipuri, turbine eoliene.

Un nou prag istoric în investițiile externe

Potrivit datelor publicate de The Financial Times, care citează analizele S&P, Mergermarket și Griffith Asia Institute, în 2024, companiile chineze au încheiat zece tranzacții majore în sectorul minier, fiecare în valoare de peste 100 de milioane de dolari. Este cel mai mare număr de astfel de tranzacții din 2013 încoace.

Printre achizițiile notabile se numără mina de aur din Kazahstan, cumpărată de Zijin Mining pentru 1,2 miliarde de dolari, și mina de cupru și aur din Brazilia, preluată de Baiyin Nonferrous Group pentru 420 de milioane.

Aceste investiții nu sunt doar mișcări economice, ci parte a unei strategii globale de securizare a resurselor esențiale. China domină deja procesarea unor materiale precum litiul, cobaltul sau pământurile rare. Dar rămâne puternic dependentă de importul materiei prime brute. Iar în acest punct se duce bătălia reală.

Beijingul grăbește pasul

„Companiile chineze simt că există o fereastră scurtă de oportunitate”, afirmă Michael Scherb, fondatorul Appian Capital Advisory. E o cursă contra cronometru — una în care guvernele occidentale impun tot mai multe restricții, iar China încearcă să se strecoare printre ele.

Din ce în ce mai des, investitorii chinezi acționează individual, într-un peisaj în care strategia nu mai este centralizată, ci descentralizată. Această descentralizare, spun experții, oferă flexibilitate și reduce expunerea geopolitică directă.

„În trecut, guvernul chinez desemna un singur cumpărător pentru fiecare tranzacție. Acum, companiile chineze concurează între ele pentru aceleași active. Nu mai este teamă de competiția occidentală”, explică Adam Webb, specialist în materii prime la Benchmark Mineral Intelligence.

Terenul de joacă: țările în curs de dezvoltare

China nu se teme să investească acolo unde alții ezită. În țări marcate de instabilitate politică, cum este Mali, companiile chineze acceptă condiții mai puțin favorabile dacă, în schimb, obțin acces la resurse strategice.

Este o strategie riscantă, dar calculată. Marii jucători din domeniul minier – CMOC, MMG și Zijin Mining – sunt susținuți financiar de băncile de stat chineze, care pompează capital în proiecte din Africa, Asia Centrală și America Latină. Este, în esență, o nouă formă de expansiune economică, camuflată în logica investițiilor comerciale.

„Ori de câte ori cineva se apropie de un zăcământ de litiu, chinezii apar cu cecul în mână”, observă sec John Meyer, analist la SP Angel.

Răspunsul Occidentului

Statele Unite și Uniunea Europeană încep, la rândul lor, să reacționeze. În paralel cu propriile planuri de independență energetică, Washingtonul lucrează la un set de acorduri comerciale menite să izoleze companiile chineze de lanțurile de aprovizionare critice.

Beijingul nu așteaptă. A înțeles că viitorul economiei globale se joacă acum, în minele din Africa, în pădurile Amazonului sau în munții Asiei Centrale. Și că, pentru o perioadă scurtă, fereastra de oportunitate rămâne încă deschisă.

Iranul avea ca obiective pe termen lung atacarea cu rachete balistice a capitalelor Europei și a coastei de est a Statelor Unite ale Americii, a declarat un oficial al armatei israeliene pentru The Medialine (TML News).

„Rachetele pe care Iranul le dezvoltă pot deja să ajungă în Europa, iar ei au planuri pentru îmbunătățiri care le-ar putea permite să lovească Statele Unite”, a declarat oficialul.

Acesta a subliniat și urgența de a gestiona programul nuclear al Iranului, care avansează în spatele cortinei, în ciuda aparențelor unor discuții diplomatice. Iranul are deja suficient uraniu îmbogățit pentru cel puțin 10 bombe atomice.

„Având la dispoziție asemenea resurse, nu există niciun motiv să îmbogățească uraniul la nivelurile actuale, decât dacă urmăresc în mod activ construirea de arme nucleare”, a spus oficialul.

Potrivit acestuia, Iranul avansa în fiecare etapă a procesului de dezvoltare a armelor nucleare, iar dacă nu s-ar fi intervenit, lumea s-ar fi confruntat cu realitatea unui Iran înarmat nuclear.

Oficialul a mai explicat că, la începutul conflictului, Iranul avea aproximativ 2.000–2.500 de rachete balistice, însă se îndrepta rapid către o strategie de producție în masă, ceea ce ar putea duce la o creștere a stocului lor de rachete până la 8.000 sau chiar 20.000 în următorii câțiva ani.

Ambasadorul Israelului în România, Lior Ben Dor, a avertizat în luna iunie că amenințarea programului nuclear al Iranului nu vizează doar Israelul, ci și Europa, deoarece rachetele balistice iraniene pot lovi capitale europene, inclusiv Bucureștiul.

„Iranul nu e doar o amenințare pentru Israel. Este o amenințare pentru toți. Și România, și Uniunea Europeană ar trebui să fie îngrijorate. Ei dezvoltă rachete cu rază lungă care pot ajunge în capitalele europene. Atacurile lor din ultimele luni au vizat în mod deliberat populația civilă”, a declarat acesta la Antena 3 CNN.

Liga Orașelor și Comunelor (LOC) a anunțat că părăsește Blocul Împreună, subliniind că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie și motivând că blocul pro-european s-ar fi transformat într-un instrument politic. Reprezentanții blocului critică decizia formațiunii.

,,Blocul, care trebuia să ofere o alternativă reală cetățenilor dezamăgiți de guvernare, a fost transformat într-un instrument politic izolat, unde dialogul și extinderea au fost înlocuite de tergiversare, etichetări și jocuri de culise”, a afirmat liderul Ligii Orașelor și Comunelor (LOC), Alexandru Bujorean. 

Mai mult, președintele LOC subliniază că nu este de acord ca oameni și partide corecte să candideze pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea pro-europeană aflată la guvrnare, fără să-și păstreze identitatea.

,,LOC nu va accepta scenarii în care personalități și formațiuni oneste sunt absorbite pe listele PAS. Moldova are nevoie de o opțiune pro-europeană autentică, necompromisă, născută din comunități locale, și nu de alianțe încheiate în spatele cetățenilor.În baza deciziei Biroului Executiv Central din 5 iulie 2025, LOC va merge separat în alegeri și lansează un apel către foștii parteneri loiali din Bloc și personalități din societate pentru a explora posibilitatea unei participări comune în alegerile parlamentare pe platforma LOC.Votul fiecărui cetățean contează. Nu există vot inutil, ci doar politicieni inutili. E timpul ca în fruntea țării să vină oameni pregătiți, onești și demni”, a conchis Alexandru Bujorean.

Reacția Blocului Împreună

Responsabilii PAS nu au venit deocamdată cu o reacție, iar reprezentanții Blocului Împreună afirmă că decizia LOC vine într-un moment crucial pentru viitorul Republicii Moldova. Ei susțin că Kremlinul încearcă să deturneze parcursul european al țării și amintesc că s-au mai confruntat cu o situație similară anul trecut, când Coaliția pentru Unitate și Bunătate (CUB) s-a retras din bloc.

,,Dacă în trecut Kremlinul miza doar pe Igor Dodon, acum rolurile au fost împărțite mult mai abil: de la politicieni care visează la o „unire cu Rusia”, până la personaje ambalate drept „proeuropeni constructivi”, precum Ion Ceban, a căror misiune este în realitate să fragmenteze votul proeuropean și să compromită formarea unei autentice majorități proeuropene în viitorul Parlament. Am mai avut parteneri care, în momente cruciale, au ales alte direcții, cum a fost și cazul CUB. Din păcate, pe măsură ce ne apropiem de campania electorală, conducerea LOC a decis să urmeze un drum similar- o strategie neclară și din ce în ce mai centrată pe critica exclusivă a forțelor proeuropene, ignorând cu bună știință pericolul real reprezentat de forțele afiliate Kremlinului.Din punctul de vedere al membrilor Blocului Împreună, mai grav este că această schimbare de direcție a conducerii partidului LOC lasă impresia că se pregătește terenul pentru revenirea în politică a unor personaje deja compromise, cunoscute publicului pentru lipsa de integritate sau pentru eșecuri politice”, se arată într-un comunicat de presă al blocului politic.

Tentativele Moscovei

Blocul Împreună critică hotărârea LOC de a se retrage, acuzând formațiunea că slăbește unitatea pro-europeană într-un moment atât de important pentru viitorul european al Republicii Moldova.

,,Ne exprimăm mirarea și dezamăgirea față de această alegere, cu atât mai mult cu cât discursul asumat de către conducerea partidului LOC pare să rezoneze cu retorica celor care doresc să compromită orice tentativă de construire a unei coaliții proeuropene solide. Este inadmisibil ca, într-un moment atât de delicat pentru țara noastră, să alegi să ataci proeuropenii și să închizi ochii la operațiunile evidente ale celor care vor să frâneze cursul european al Republicii Moldova.În aceste condiții, este firesc ca drumurile noastre să se despartă aici. Blocul Împreună rămâne consecvent angajamentelor sale și va continua să construiască, alături de cetățenii Republicii Moldova, o ofertă politică serioasă, credibilă și determinată să asigure o majoritate proeuropeană sănătoasă după scrutinul din 28 septembrie. În fața tentativelor repetate ale Federației Ruse de a dezbina Republica Moldova și de a compromite coeziunea taberei proeuropene, Blocul ÎMPREUNĂ rămâne fidel ideii de consolidare a forțelor proeuropene și va acționa, până la capăt, pentru unificarea votului proeuropean în jurul unui proiect comun, credibil și orientat spre viitor. Doar un parlament cu o majoritate clar proeuropeană va putea garanta continuarea reformelor, apărarea democrației și aderarea țării noastre la Uniunea Europeană!”, au evidențiat membrii Blocului Împreună. 

Bloc format din trei formațiuni

În componența Blocului Împreună sunt acum Platforma DA, Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist.

Cu aproape 80 de morți – dintre care 28 de copii – și zeci de persoane încă dispărute, statul Texas se confruntă cu una dintre cele mai grave inundații din ultimele decenii. Comunități întregi din centrul statului au fost luate prin surprindere de viituri de proporții, iar autoritățile recunosc deschis că amploarea dezastrului a depășit orice estimare.

Divizia de gestionare a situațiilor de urgență din Texas a prezis că numărul morților ca urmare a inundațiilor catastrofale din Kerrville din 4 iulie va depăși 100, scrie Daily Mail.

Într-un e-mail trimis sâmbătă, biroul de dezastre al statului le-a spus partenerilor că numărul morților va depăși 100, au confirmat două surse diferite pentru Daily Mail.

Estimarea numărului de morți este foarte diferită de mesajul pe care oficialii din stat îl transmit public, insistând că încă mai caută persoane în viață și refuzând să spună că eforturile de salvare s-au îndreptat către recuperarea rămășițelor.

În acest context, întrebarea care planează greu asupra oficialilor este dacă avertismentele au fost suficiente și, mai ales, dacă au ajuns la timp la cei vizați, relatează BBC.

Avertismentele au existat – dar nu au fost suficiente

Inundațiile au început joi noaptea și s-au intensificat în primele ore ale dimineții de vineri, când, potrivit meteorologilor, în doar câteva ore a căzut o cantitate de precipitații cât pentru mai multe luni.

Râul Guadalupe a crescut cu peste opt metri în doar 45 de minute, depășindu-și malurile și provocând o viitură devastatoare, mai ales în Kerr County – regiune unde s-a produs tragedia de la o tabără de vară pentru fete, complet inundată.

Șeful administrației locale din Kerr County, judecătorul Rob Kelly, a declarat pentru CBS că autoritățile nu aveau niciun indiciu că se va produce un asemenea dezastru: „Nu aveam niciun motiv să credem că vom fi martorii așa ceva. Absolut niciunul.”

Cu toate acestea, documentele oficiale arată că avertismentele meteorologice au început să fie emise încă de miercuri:

-Miercuri: Agenția de Management al Urgențelor din Texas a activat resursele de intervenție din cauza riscurilor crescute de inundații.

-Joi după-amiază: Serviciul Național de Meteorologie (NWS) a emis o avertizare generală de inundații pentru regiunea Texasului Central, inclusiv Kerr County.

-Vineri, ora 01:14: a fost emisă prima alertă de inundații rapide.

-Ora 04:03: autoritățile au transmis o alertă de urgență pentru Kerr County.

-Ora 05:34: a fost emisă o avertizare specială pentru râul Guadalupe.

În teorie, sistemul a funcționat. În practică, avertismentele nu au ajuns acolo unde ar fi fost cel mai necesar.

Lipsa infrastructurii de avertizare și desensibilizarea publicului

Judecătorul Kelly recunoaște că comitatul Kerr nu dispune de un sistem propriu de avertizare, precum sirenele pentru tornade. „Acum câțiva ani, s-a discutat implementarea unui sistem de alertare pentru inundații, dar costurile au fost considerate prea mari, așa că proiectul a fost abandonat.”

În plus, zonele afectate au probleme de acoperire telefonică, ceea ce a împiedicat transmiterea alertelor. „Poți să te abonezi la câte sisteme de alertă vrei, dacă nu ai semnal, nu le vei primi,” a spus Nim Kidd, șeful agenției de gestionare a urgențelor din Texas.

Managerul orașului Kerrville, Dalton Rice, a declarat pentru Associated Press că la ora 03:30 era doar o ploaie ușoară, iar el făcea jogging pe malul râului. Două ore mai târziu, nivelul apei crescuse atât de mult încât abia a reușit să părăsească zona.

Serviciul Meteorologic, sub presiune și în criză de personal

Serviciul Național de Meteorologie a emis avertismente multiple, cu cel puțin trei ore înainte ca pragurile critice să fie atinse. Totuși, unii oficiali locali au criticat instituția, acuzând-o că a subestimat gravitatea fenomenului.

Fostul director al Serviciului Meteorologic, citat de New York Times, susține că prognozele au fost cât se poate de corecte în contextul unui fenomen meteo brusc și extrem.

Mai mult, discuția despre avertismentele întârziate scoate la iveală o problemă mai profundă: lipsa de personal și subfinanțarea cronică a Serviciului Național de Meteorologie. Potrivit New York Times, mai multe posturi-cheie erau vacante în dimineața tragediei. Se adaugă și reducerea cu 20% a lansărilor de baloane meteorologice – esențiale pentru măsurători de presiune, umiditate și vânt.

Cu toate acestea, reprezentanții NWS susțin că biroul din San Antonio, responsabil de prognoza pentru zona afectată, a avut în acea noapte o echipă suplimentară de cinci meteorologi – față de cei doi dintr-o tură obișnuită.

Guvernul federal promite modernizarea sistemelor

Întrebat despre un posibil eșec sistemic, secretarul pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a admis că „vremea este greu de prevăzut”, dar a spus că administrația Trump lucrează la modernizarea tehnologiei de avertizare, „neglijată prea mult timp”.

„Toată lumea își dorește mai mult timp pentru reacție, și exact asta încercăm să oferim”, a declarat Noem, adăugând că președintele intenționează să viziteze zona afectată vineri.

Până atunci, comunitățile afectate rămân cu durerea pierderilor și cu întrebarea – amară, dar legitimă – dacă tragedia putea fi evitată. Căci, în cele din urmă, nu e vorba doar despre ploaie. E vorba despre decizii politice, investiții amânate și despre cât de pregătit e, de fapt, un stat modern să răspundă unei crize anunțate.