marți, august 5, 2025
No menu items!
Acasă Blog

FT: Administrația Trump ia în considerare sancțiuni suplimentare asupra „flotei din umbră” de petroliere ale RUSIEI

0

Administrația lui Donald Trump ia în considerare sancțiuni suplimentare asupra „flotei din umbră” de petroliere rusești dacă președintele Vladimir Putin nu este de acord cu o încetare a focului în Ucraina până vineri.

Două persoane la curent cu deliberările de la Casa Albă au declarat pentru Financial Times că sancțiunile suplimentare ale SUA asupra “flotei din umbră” sunt văzute ca un prim pas ușor pentru a exercita presiune asupra Rusiei. O a treia persoană apropiată Administrației a declarat sunt luate în considerare mai multe opțiuni, inclusiv sancțiuni asupra flotei.

Rusia folosește o “flotă din umbră” de petroliere, nave cu proprietari a căror identitate este ascunsă și care evită utilizarea serviciilor companiilor occidentale, pentru a transporta petrol în întreaga lume, în încercarea de a evita restricțiile occidentale impuse în urma invadării Ucrainei în 2022.

“Flota din umbra” i-a permis Rusiei să transporte petrol – în principal în China și India. Veniturile din aceste exporturi de țiței au ajutat la finanțarea conflictului.

Administrația lui Joe Biden a adăugat 213 petroliere pe lista de sancțiuni, iar luna trecută UE a adăugat alte peste 100 de nave, ridicând numărul total la 415.

Includerea navelor pe lista neagră ar marca prima dată când SUA impun sancțiuni Moscovei de când Trump s-a întors la Casa Albă în ianuarie.

Trump a ales să nu impună noi sancțiuni Rusiei în efortul de a ajunge la o înțelegere negociată pentru a pune capăt războiului, dar a devenit din ce în ce mai frustrat de refuzul lui Putin de a accepta o încetare a focului și i-a dat liderului rus un termen limită care expiră vineri.

Persoane apropiate Administrației au spus că, dacă Moscova nu vine la masa negocierilor, va plăti pentru asta.

Marți, Trump a discutat despre posibile măsuri împotriva Moscovei într-o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski.

Decizia lui Trump, luată după revenirea emisarului său de la Moscova

Luni, Trump a anunțat planuri să majoreze taxele vamale impuse Indiei, unul dintre principalii cumpărători de petrol rusesc.

Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, este așteptat să călătorească la Moscova săptămâna aceasta.

Agenția de știri de stat rusă Tass a relatat marți că Witkoff urmează să sosească miercuri.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat:

„Suntem întotdeauna bucuroși să-l vedem pe domnul Witkoff la Moscova. Considerăm astfel de contacte importante, substanțiale și foarte utile”.

Trump va lua probabil o decizie când emisarul său se va întoarce, a spus o persoană apropiată Administrației.

„Depinde ce aduce Witkoff înapoi”, a spus persoana. „Dacă Witkoff se întoarce cu mâna goală, fără absolut nimic, Trump va reacționa foarte urât”.

Anna Kelly, secretar de presă adjunct al Casei Albe, a declarat:

„Președintele a fost clar că vor exista sancțiuni dure dacă Putin nu este de acord să pună capăt războiului. Doar președintele poate dezvălui detaliile”.

Printre celelalte opțiuni ale Administrației se numără aplicarea mai strictă a sancțiunilor existente sau aderarea la noul plafon dinamic pentru prețul petrolului rusesc al UE, care urmează să intre în vigoare la începutul lunii septembrie, au spus experții.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Trump amenință RUSIA cu sancțiuni severe /„Putin va înceta să omoare oameni dacă vor scădea prețurile petrolului rusesc”

Rusia nu renunță la ambițiile navale în Marea Neagră. Construcția unui nou vas de desant la Kerci sugerează planuri pe termen lung

0

Deși unii analiști au sugerat că Rusia și-ar fi abandonat ambițiile maritime în Marea Neagră după pierderile suferite de Flota sa din regiune, realitatea pare mult mai nuanțată. Potrivit expertului militar Ivan Kirișcevski, Kremlinul nu și-a „îngropat” Flota Mării Negre, ci doar a amânat anumite obiective pentru un orizont de timp încă neclar.

Nave ale Flotei ruse din Marea Neagră/FOTO:AFP

De exemplu, încă din 2023, Rusia a introdus formal în serviciu un nou corvetă cu rachete de tip 22380 și a construit un vas de patrulare din clasa 22160. Ambele nave se află în prezent în Marea Baltică, în așteptarea unei eventuale redislocări.

Între timp, două corvete „Karakurt” din clasa 22800, echipate cu rachete de croazieră „Kalibr”, au fost transferate în Marea Caspică — o regiune care, deși nu are legătură directă cu Marea Neagră, poate fi utilizată pentru lansarea de atacuri asupra teritoriului ucrainean.

Până la recenta cădere a regimului Assad, Rusia a menținut o prezență constantă a Flotei Mării Negre și în Marea Mediterană, cu o grupare navală formată dintr-o fregată, un corvetă și două submarine — toate capabile să lanseze rachete de croazieră. Din această cauză, Marina ucraineană monitorizează nu doar navele din Marea Neagră, ci și cele aflate în estul Mediteranei.

Mai mult, la șantierul naval din Kerci, aflat în Crimeea ocupată, Rusia continuă construcția unui vas de desant de tip 23900 „Priboi”, botezat „Ivan Rogov”. Nava va avea o lungime de 220 de metri și va putea transporta până la 15 elicoptere. Termenul estimat pentru lansarea la apă este 2027, iar costul construcției se ridică la aproximativ 100 de miliarde de ruble.

Potrivit experților,citați de focus.ua, aceste eforturi arată că Rusia urmărește o strategie maritimă coerentă în regiune, chiar dacă în prezent aceasta pare pusă „în așteptare”. Această strategie se articulează nu doar în raport cu Ucraina, ci și cu relațiile Moscovei cu NATO, Turcia și regimul convenției de la Montreux, precum și cu statele din bazinul Mării Negre.

Ambițiile navale ale Rusiei reflectă, în ultimă instanță, obiectivele mai largi ale politicii sale externe: consolidarea statutului de putere globală și modelarea unui nou echilibru de forțe internațional.

Europa, în contratimp cu propria vecinătate: Rusia se înrădăcinează în Libia, iar reacția întârzie

0

Într-o regiune marcată de instabilitate profundă, din Orientul Mijlociu până în nordul Africii, Libia revine pe agenda marilor capitale europene. Nu printr-un efort programatic, ci mai degrabă sub presiunea unor realități care nu mai pot fi ignorate.

Summitul miniștrilor de externe ai UE din iunie și întrevederea recentă dintre Emmanuel Macron și Giorgia Meloni au readus Libia în centrul discuțiilor — o țară pe care Occidentul o marginalizase, catalogând-o drept un eșec de politică externă, asemenea Irakului și Afganistanului, scrie Meduza.io.

Dar ceea ce atrage acum atenția cancelariilor occidentale nu este haosul libian în sine, ci mai ales amprenta tot mai vizibilă a Rusiei într-o zonă aflată la doar câteva sute de kilometri de sudul Europei.

Meloni a avertizat deschis că Moscova ar putea instala rachete pe teritoriul libian, transformând țara într-un potențial nou front în războiul dus de Vladimir Putin împotriva Occidentului. Poate că tonul a fost unul alarmist, dar temerile sunt justificate. Din 2020 încoace, Rusia a construit în Libia o rețea de baze militare, consolidând astfel cea mai eficientă operațiune de influență externă din istoria recentă a regimului Putin.

Libia a devenit pentru Kremlin o platformă strategică de extindere în Africa, un centru de control pentru rute de contrabandă și un laborator geopolitic în care Moscova își testează narativul de „eliberator anti-colonial”.

O rețea de baze și dezinformare care aduce dividende geopolitice

Potrivit analiștilor în informații, aerodromurile controlate de ruși în Libia au susținut operațiuni ale grupurilor paramilitare din Sudan, dar și influența Moscovei în Republica Centrafricană – acolo unde, în afara reflectoarelor, Rusia a reușit să impună un regim de teroare sub pretextul securității.

Prin campanii de dezinformare bine calibrate, Moscova a alimentat resentimentele locale față de Franța și alte puteri europene, poziționându-se ca o alternativă „non-occidentală” în materie de securitate. Aceeași strategie a fost aplicată cu succes în Sahel – în Niger, Mali și Burkina Faso – țări care au abandonat ECOWAS și s-au regrupat sub umbrela unei alianțe autoritare, tot mai deschisă față de Rusia.

Ultimul stat în vizorul Moscovei: Ciad, acolo unde propaganda rusă a început deja să creeze fisuri în relațiile cu Europa.

Paradoxul? În ciuda retoricii sale promițătoare, asistența de securitate oferită de Rusia s-a dovedit adesea ineficientă, uneori chiar contraproductivă, alimentând atacuri jihadiste și pierderi semnificative în rândul mercenarilor ruși.

De la război prin procură, la afaceri murdare

În plan economic, Rusia nu s-a mulțumit doar cu relații diplomatice formale. A obținut controlul unor canale de contrabandă, a exploatat resursele statului libian prin intermediul aliaților locali și a transformat regimul lui Khalifa Haftar într-un pilon central al influenței sale în Africa de Nord.

Generalul autoproclamat „mareșal” Haftar, care controlează Estul și Sudul Libiei, nu are vreo legitimitate internațională, dar operează cu sprijinul Moscovei ca un actor cvasi-stat, folosind teritoriul său pentru tranzitul de arme, droguri, petrol și chiar persoane.

Această infrastructură criminală complexă aduce beneficii deopotrivă Kremlinului și clanului Haftar, consolidând regimul printr-o combinație de câștig financiar și influență regională. În 2022, Rusia a orchestrat prin Haftar blocaje ale exporturilor de petrol pentru a manipula prețurile globale. Ulterior, Libia a devenit și o rută de export mascat al produselor petroliere rusești spre piețele europene, ocolind sancțiunile și afectând direct bugetele statelor UE.

Totodată, Rusia a instrumentalizat migrația, transformând-o într-o armă politică. Valurile de migranți care pleacă din Libia către Europa nu sunt doar un fenomen social – ele sunt și un mijloc de destabilizare, menit să amplifice tensiunile interne în statele europene și să ofere legitimitate liderilor locali prin „rolul lor” de negociatori în gestionarea crizei.

Doctrine vechi, pretexte noi

Rusia își fundamentează această strategie pe ceea ce se numește doctrina Karaganov – după numele ideologului rus care a promovat ideea unei lupte globale împotriva ordinii occidentale, în numele unei eliberări anti-coloniale. Însă, în realitate, „eliberarea” promovată de Kremlin se bazează pe o combinație de lovituri de stat, conflicte armate și exploatarea fără scrupule a resurselor africane în beneficiul elitelor de la Moscova.

Un exemplu recent: în februarie, membrii familiei Haftar au fost primiți la Minsk, unde au convenit un acord pentru dezvoltarea portului Tobruk. Belarus, o țară fără ieșire la mare, devine astfel, simbolic, un aliat în controlul indirect al unui port mediteranean, confirmând complexitatea și ambițiile rețelei ruse.

Europa, prinsă în propria inacțiune

Ceea ce rămâne greu de înțeles este pasivitatea europeană. De ce a fost permisă crearea acestui cap de pod rusesc, la o distanță infimă de sudul continentului? De ce a fost ignorată Libia până când realitatea a devenit imposibil de ignorat?

Pentru a-și proteja flancul sudic, Europa nu mai poate adopta o strategie de întârziere. Timpul acțiunii este acum.

Sunt disponibile instrumente concrete: sancționarea rețelelor de contrabandă, înghețarea conturilor și a companiilor paravan care sprijină transporturile aeriene către bazele rusești, aplicarea jurisdicției universale pentru crime de război, și sprijinirea proceselor internaționale la Haga.

Dar mai important decât orice măsură represivă, Europa trebuie să ofere o alternativă reală și viabilă. Securizarea industriei petroliere libiene, sprijinirea instituțiilor legitime și, mai ales, respectarea angajamentelor privind tranziția democratică sunt pași esențiali. Promisiunile repetate de peste un deceniu trebuie, în sfârșit, îndeplinite.

În joc nu este doar stabilitatea Libiei, ci și credibilitatea proiectului european într-o lume în care puterea revine din ce în ce mai mult celor care acționează – chiar și cu metode toxice – și nu celor care doar reacționează.

Untold nu va fi afectat de doliul național, din ziua de 7 august: „Se va organiza fără nici un fel restricție sau modificare de program”

0

UNTOLD, unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică din Europa, dar și din lume, nu va fi afectat de doliul național stabilit pentru ziua de joi, 7 august, de Guvernul României, în memoria fostului președinte, Ion Iliescu.  

UNTOLD nu este afectat de ziua de doliu național FOTO: Arhivă, Adevărul

„Editia aniversară UNTOLD se va desfășura conform programului cunoscut si anunțat deja. UNTOLD editia a X-a se va organiza fara nici un fel restricție sau modificare de program. Hotărârea de Guvern legată de doliul național nu aduce nicio restricșie evenimentului nostru”, a anunțat Edy Chereji, Co-fondator al festivalului. 

UNTOLD, festivalul care ocupă locul 3 în clasamentul celor mai mari festivaluri din lume, se pregătește pentru ediția aniversară UNTOLD X, care marchează 10 ani de amintiri, emoții și momente legendare. Festivalul va avea loc între 7 și 10 august.  

Printre artiștii confirmați se numără: Martin Garrix, Post Malone, Tiësto, Armin van Buuren, Fisher, Black Coffee, Alan Walker, Becky Hill, Metro Boomin, Green Velvet, Dom Dolla, Marco Carola, și Adriatique

Organizatorii pun la dispoziția participanților spații de depozitare amplasate în afara festivalului, chiar lângă punctul de acces. Fanii pot închiria un locker pentru toate cele patru zile de festival pentru 150 RON sau pentru o zi, în schimbul a 50 de lei. Tinerii sub 18 ani trebuie să aibă la ei, pe lângă abonament sau bilet, actul de identitate și documentul care atestă acordul părinților, descărcabil de pe link-ul: https://untold.com/info/8137e352-683d-4156-a423-075e9adacdaa

Minorii sub 14 ani trebuie să vină însoțiți de un părinte și să dețină un bilet valid. Accesul în festival pentru minorii sub 14 ani este permis doar dacă sunt însoțiți de un părinte/tutore. Copiii sub 7 ani au intrare gratuită la festival.

Joi, 7 august 2025, Guvernul a declarat zi de doliu național, în memoria lui Ion Iliescu. 

„Guvernul României a adoptat, în ședință extraordinară, o Hotărâre prin care ziua de 7 august 2025 este declarată zi de doliu național, în semn de respect față de memoria fostului șef al statului, Ion Iliescu. În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în ziua de doliu național, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.

De asemenea, drapelul național în bernă se va arbora la sediile partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc. Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință. Totodată, posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul difuzat și activitățile organizate în mod corespunzător acestei zile”, precizează Executivul într-un comunicat.

CTP, după moartea lui Ion Iliescu: „Rămâne un cui ruginit și plin de sânge înfipt în memoria României/Merită o înmormântare potrivit legii”

0

Gazetarul Cristian Tudor Popescu susține că, în urma lui Ion Iliescu, rămâne o datorie grea, referindu-se la dosarele Revoluției și Mineriadei, încă nefinalizate. „Un cui ruginit și plin de sânge înfipt în memoria României și a românilor”, afirmă CTP. Cu toate acestea, jurnalistul consideră că fostul șef de stat merită o înmormântare, potrivit protocoalelor. 

Gazetarul Cristian Tudor Popescu FOTO: Arhivă

„Rămâne o datorie grea. Nu a lui Ion Iliescu către noi și a noastră către noi. Și anume dosarele Revoluției și Mineriadei, în care Ion Iliescu a fost acuzat. Acuze grave, de crime în masă. Aceste dosare, deși Ion Iliescu a trăit 95 de ani, dosarele nu au fost soluționate. Rămâne un cui ruginit și plin de sânge înfipt în memoria României și a românilor. Această lipsă a Justiției, a Dreptății, în ceea ce s-a întâmplat atunci și care, deși a trecut atâta vreme, are în continuare influență asupra a ceea ce ni s-a întâmplat în ultimii ani și asupra a ceea ce ni se întâmplă. Iliescu nu mai poate fi judecat de noi acum și …atunci rămâne să spun doar că Iliescu va fi judecat de Dumnezeu. Probabil că ar râde Ion Iliescu auzind asta și ar spune: ”, a declarat Cristian Tudor Popescu, pentru Europa FM.  

Potrit sursei citate, CTP a vorbit despre o amintire legată de fostul președinte, Ion Iliescu. Întâmplarea a avut loc în perioada 1996-2000, când nu mai era președintele României. S-a întâmplat la o emisiune de radio.

CTP, amintire despre Iliescu: „S-a enervat foarte tare”

„Și acolo am stat de vorbă și i-am spus:

La care, Ion Iliescu s-a enervat atât de tare și m-a întrebat: De unde știi tu, mă?Nu mai eram nici dragă, nici… De unde știi tu, mă? Într-adevăr, eu nu aveam de unde să știu cum s-au petrecut lucrurile la partid, între el și Nicolae Ceaușescu.Dar era sincer în această supărare, spre deosebire de alte situații în care Ion Iliescu pur și simplu m-a mințit”,  a povestit Cristian Tudor Popescu, pentru Europa FM.

CTP, despre Ion Iliescu: Nu a fost Nicolae Ceaușescu care n-a fost niciodată ales

Gazetarul și scriitorul Cristian Tudor Popescu a mai spus că fostul șef de stat merită o înmormântare potrivit legii, potrivit protocoalelor. „Este o personalitate cu mare influență în istoria noastră și acest lucru trebuie să fie marcat ca atare”, a transmis gazetarul.

„Ion Iliescu a fost Președintele României, a avut o influență majoră asupra României, asupra destinului României, asupra vieții noastre. Categoric este o personalitate cu mare influență în istoria noastră și acest lucru trebuie să fie marcat ca atare. A fost președintele ales al României. Nu a fost Nicolae Ceaușescu care n-a fost niciodată ales. Ion Iliescu a fost președintele ales al României și, potrivit legii, potrivit protocoalelor, trebuie să se bucure în acest moment de toate prevederile legii”, a declarat Cristian Tudor Popescu. 

A murit Ion Iliescu. Fostul președinte al României s-a stins la 95 de ani

Ion Iliescu, figură emblematică a istoriei recente a României, a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la 95 de ani, au anunțat Guvernul României și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Fostul președinte era internat de două luni, iar de trei zile era în comă. Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se afla într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe. El suferea de cancer la plămâni. 

Funeraliile de stat ale fostului președinte al României, Ion Iliescu, vor avea loc în zilele de 6 și 7 august 2025, la Palatul Cotroceni și la Cimitirul Ghencea 3 din București. Ceremoniile organizate de stat includ un moment de reculegere publică, un ceremonial religios și o înmormântare cu onoruri militare. Înhumarea se va desfășura într-un cadru privat, în prezența familiei și a celor apropiați.

Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria fostului președinte Ion Iliescu. Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă, a transmis Guvernul. 

Legi care ar aduce bani la buget, blocate! Cum au fugit deputații și senatorii în vacanță și au uitat proiectele importante în sertarele Parlamentului

0

În timp ce Parlamentul României a intrat în vacanță, mai multe proiecte de lege cu impact major asupra bugetului rămân blocate în sertarele comisiilor. Printre ele, eliminarea pensiilor speciale pentru aleșii locali, plafonarea salariilor bugetarilor sau reducerea veniturilor excesive din ASF. 

Multe proiecte de lege cu impact major asupra bugetului rămân blocate / Sursa foto: Cdep.ro Facebook

Deputații și senatorii au intrat în vacanța de vară, dar au lăsat în urmă o listă lungă de restanțe legislative, potrivit tvrinfo.ro, care ar fi putut avea un impact major asupra echității sociale și a sustenabilității bugetului de stat.

Pensii speciale pentru foști primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene

Unul dintre cele mai controversate proiecte uitate este eliminarea pensiilor speciale pentru aleșii locali. Potrivit unei prevederi din Codul Administrativ, foștii primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene pot primi pensii speciale. Guvernul tot prorogă aplicarea prevederii încă din 2019, însă Parlamentul nu a făcut niciun pas concret pentru a o elimina definitiv. Promisiuni există, fapte nu.

Reducerea indemnizațiilor pentru conducerea ASF

Un alt proiect îngropat în comisii vizează veniturile uriașe ale conducerii ASF, autoritatea care reglementează piața asigurărilor. Legea actuală permite președintelui, prim-vicepreședintelui și vicepreședinților ASF să primească două tipuri de indemnizații: una pentru funcția executivă și alta doar pentru că sunt membri ai Consiliului. Proiectul propus de USR vizează tăierea celei de-a doua indemnizații, dar a fost ignorat.

Plafonarea salariilor bugetarilor la nivelul indemnizației președintelui României

Nici inițiativa de a plafona salariile bugetarilor la nivelul indemnizației președintelui României nu a avut mai mult noroc. Legea, care ar reduce discrepanțele uriașe dintre funcționarii publici, a trecut de Senat, dar a rămas blocată în Camera Deputaților.

Toate aceste proiecte sunt importante nu doar pentru echilibrarea cheltuielilor publice, ci și pentru reconstrucția încrederii în instituțiile statului, într-un moment în care austeritatea bate la ușă, iar cetățenii suportă povara economică.

În ciuda promisiunilor liderilor politici că din toamnă se vor relua discuțiile, sesiunea parlamentară recent încheiată arată concret lipsa de acțiune a acestora. Printre alte inițiative importante lăsate în așteptare se numără și proiectul de reducere a numărului de parlamentari la 300, așteptat de peste un deceniu.

USR va boicota funeraliile lui Ion Iliescu. Fritz: „Din respect pentru victimele Revoluției și ale mineriadelor”

0

Primul scandal public după moartea lui Ion Iliescu. USR anunță prin vocea președintelui partidului, Dominic Fritz, că reprezentanții săi nu vor participa la funeraliile fostului președinte Ion Iliescu și a cerut în ședința de guvern caîn  ziua înmormântării să nu fie declarată doliu național. Astfel, oficialii partidului vor boicota funeraliile de stat organizate chiar de Guvernul din care fac parte. 

Vestea morții fostului președinte Ion Iliescu a fost urmată de o decizie rapidă și foarte controversată din partea liderului USR, Dominic Fritz. 

Reprezentanții USR nu vor participa la funeraliile lui Ion Iliescu / Sursa foto: Facebook

Șeful formațiunii a anunțat public, într-o postare pe Facebook, că toți reprezentanții partidului nu vor participa la funeraliile de stat ale fostului șef de stat și că miniștri USR s-au opus, în ședința de guvern, declarării unei zile de doliu național.

Din respect pentru victimele Revoluției și ale mineriadelor, USR a propus în ședința de guvern să nu fie doliu național. Luăm act de decizia Guvernului. Reprezentanții USR nu vor participa la funeralii”, a scris Dominic Fritz. 

Deși Guvernul a decis, în cele din urmă, să declare o zi de doliu național, miniștrii USR au fost total împotrivă, considerând inoportună o astfel de măsură.

Potrivit surselor Adevărul, în ședința de guvern specială organizată în această seară de Guvern, ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu (USR) s-a opus vehement în luarea acestei decizii. 

Un trecut care încă divide societatea

Fost președinte al României timp de două mandate complete și o figură centrală în tranziția post-comunistă, Ion Iliescu rămâne o personalitate profund controversată. De numele său sunt legate dosarele Revoluției și ale mineriadelor, în special evenimentele violente din 13-15 iunie 1990, când mii de mineri au fost chemați în București pentru a înăbuși manifestațiile anticomuniste din Piața Universității.

O decizie care generează reacții puternice în online

Refuzul USR de a participa la ceremoniile oficiale legate de decesul fostului președinte a fost întâmpinat cu reacții mixte în spațiul public. Unii au apreciat poziția ca fiind una de principiu, în acord cu valorile democratice și cu nevoia de justiție istorică. Alții au considerat-o un gest lipsit de decență în fața morții.

Comisia Europeană suspendă măsurile de retorsiune contra SUA /NEGOCIERILE pentru stabilirea detaliilor Acordului comercial continuă

Comisia Europeană a suspendat măsurile de retorsiune care urmau să fie aplicate Statelor Unite în cazul eșecului negocierilor comerciale, dar decizia definitivă va fi luată de țările Uniunii Europene, în funcție de starea relațiilor cu Washingtonul.

”Pot confirma că, astăzi, Comisia Europeană a adoptat procedurile legale necesare pentru a suspenda implementarea măsurilor noastre de ripostă care urmau să intre în vigoare pe 7 august. Această decizie a fost adoptată prin procedură de urgență, ceea ce înseamnă că va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE astăzi, iar în două săptămâni statele membre vor aproba decizia prin majoritate simplă”, a declarat marți, într-o conferință de presă, Olof Gill, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Luni, Bruxellesul a anunțat continuarea colaborării cu Washingtonul pentru finalizarea Declarației comune privind tratatul comercial.

”Uniunea Europeană continuă să colaboreze cu Statele Unite pentru finalizarea Declarației comune, așa cum s-a stabilit pe 27 iulie. Având în vedere acest obiectiv, Comisia Europeană va adopta acțiunile necesare pentru a suspenda șase luni contramăsurile UE în relația cu Statele Unite, care ar fi trebuit să intre în vigoare pe 7 august”, a transmis luni Comisia Europeană.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a confirmat vineri taxele vamale de 15% impuse Uniunii Europene și a prezentat o listă cu tarifele aplicabile în relația cu zeci de țări.

”Deficitul comercial reprezintă o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa siguranței naționale și a economiei Statelor Unite, având sursa în totalitate sau în mod substanțial în afara Statelor Unite”, arată ”Ordinul executiv privind Tarifele Reciproce”, emis de președintele Donald Trump.

Uniunea Europeană a anunțat că este pregătită să renunțe la măsurile de retorsiune împotriva Statelor Unite doar dacă Administrația Donald Trump acceptă actualul proiect de Acord comercial, care ar trebui să prevadă excepții pentru anumite produse.

”Dacă am ajuns la un acord, nu mai avem nevoie de tarife de retorsiune. Aceasta este poziția, nu vă pot spune precis când vor avea loc procedurile legale, dar aceasta este intenția noastră dacă totul decurge cum ne așteptăm”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

ANALIZĂ Süddeutsche Zeitung: UE, în conflict comercial cu SUA și CHINA /Bruxellesul trebuie să protejeze sectoarele esențiale și să avanseze integrarea

India se consideră acuzată pe nedrept de către SUA și UE: “Exact acele națiuni care critică India se complac în a face comerț cu Rusia”

0

Autoritățile de la New Delhi au anunțat că India se consideră criticată pe nedrept de către Statele Unite și Uniunea Europeană, pentru achizițiile indiene de petrol rusesc, din moment ce atât SUA cât și UE fac comerț cu Moscova, în ciuda războiului din Ucraina.

Criticile Indiei vin după o nouă amenințare din partea președintelui american Donald Trump. luni, de a majora taxele vamale pentru bunurile din India, din cauza achizițiilor indiene de petrol rusesc.

Într-o rară demonstrație de unitate, atât Partidul Bharatiya Janata al premierului Narendra Modi cât și Congresul Național Indian, principalul partid de opoziție, au condamnat marți criticile repetate ale lui Trump la adresa Indiei, notează Reuters.

Cifrele Ministerului de Externe indian privind comerțul UE și SUA cu Rusia

Ministerul de Externe al Indiei a afirmat, într-o declarație emisă luni seara, că „este revelator faptul că exact acele națiuni care critică India se complac în a face comerț cu Rusia”.

„Este nejustificat ca India să fie arătată cu degetul”, a declarat Ministerul.

Ministerul indian de Externe a adăugat că UE a efectuat schimburi comerciale cu Rusia în valoare de 67,5 miliarde de euro în 2024, inclusiv importuri record de 16,5 milioane de tone de gaz natural lichefiat.

Statele Unite, se arată în declarația Ministerului Indian, continuă să importe din Rusia hexafluorură de uraniu pentru industria nucleară, paladiu, îngrășăminte și substanțe chimice.

Ministerul nu a precizat care era sursa pentru informațiile privind exporturile Rusiei.

Atât Statele Unite, cât și UE și-au redus drastic schimburile comerciale cu Rusia după invadarea Ucrainei în februarie 2022. În 2021, Rusia era al cincilea cel mai mare partener comercial al UE, cu un schimb de mărfuri în valoare de 258 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene.

Ruptura dintre India și SUA s-a adâncit după 31 iulie, când Donald Trump a anunțat o taxă vamală de 25% pentru mărfurile indiene exportate în SUA și a amenințat pentru prima dată cu sancțiuni nespecificate din cauza petrolului rusesc cumpărat de India.

India este unul dintre cei mai mari cumpărători de țiței din Rusia, importând aproximativ 1,75 milioane de barili pe zi din ianuarie până în iunie anul acesta, în creștere cu 1% față de anul trecut.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Trump: Taxe mai mari pentru India, din cauza achizițiilor de petrol rusesc: „Nu le PASĂ câți oameni din Ucraina sunt uciși de mașina de război rusă”

Lituania anunță că o dronă rusească găsită săptămâna trecută purta încărcătură explozivă

0

Autoritățile de la Vilnius au confirmat marți că o dronă de fabricație rusă, descoperită săptămâna trecută pe un teren de antrenament militar din Lituania, transporta o încărcătură explozivă de două kilograme.

O dronă rusească cu explozibil a fost găsită în Lituania FOTO: X

Potrivit anchetei preliminare, drona a pătruns în Lituania dinspre Belarus și a fost găsită pe 1 august în zona de instruire militară din Gaiziunai, în apropiere de orașul Rukla, unde se află desfășurat un batalion internațional al NATO. Martorii au semnalat prezența dronei cu câteva zile înainte, când aceasta a fost observată deasupra unor cartiere din Vilnius.

„În timpul inspectării aparatului, s-a constatat că el transporta o încărcătură explozivă, care a fost neutralizată cu succes la fața locului”, a declarat procurorul general al Lituaniei, Nida Grunskiene, potrivit Agerpres. Ea a adăugat că „una din principalele ipoteze ale anchetei este că aparatul fără pilot a penetrat accidental pe teritoriul lituanian”, dar a subliniat că „alte teorii fac obiectul unei anchete paralele”.

Solicitare către NATO: „Amenințarea este reală și în creștere”

Imediat după descoperire, Lituania a cerut sprijinul Alianței Nord-Atlantice. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Kestutis Budrys, a anunțat că el și ministrul apărării, Dovile Sakaliene, i-au transmis o scrisoare secretarului general al NATO, Mark Rutte.

„Pe 28 iulie, o dronă militară rusă a încălcat spațiul aerian lituanian”, a scris Budrys pe platforma X, precizând că autoritățile cer „măsuri imediate în scopul consolidării capacităților apărării aeriene a Lituaniei”.

Oficialul a subliniat că „este al doilea incident de acest tip în mai puțin de o lună. Încălcări similare ale spațiului aerian au fost semnalate și de alți aliați”, avertizând că „amenințarea este reală și în creștere”.

Responsabilitatea Belarusului și reacția Lituaniei

Lituania consideră că Belarusul are responsabilitatea de a preveni astfel de incidente. „Dacă Belarusul nu ia măsuri pentru a limita pagubele potențiale de partea noastră, Lituania va răspunde prin măsuri politice și de altă natură”, a declarat Budrys.

Ministerul Apărării de la Vilnius a anunțat că va revizui protocoalele de securitate și va permite armatei să doboare mai ușor dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării.

Context regional

Incidentul din Lituania se înscrie într-un context mai amplu de amenințări aeriene în regiune. Rusia a folosit sute de drone pentru a ataca Ucraina, unele dintre ele prăbușindu-se în țări vecine precum Polonia, România și Republica Moldova. În septembrie 2024, o dronă de atac Shahed s-a prăbușit și în Letonia, o altă țară baltică membră a NATO și a Uniunii Europene.

Potrivit autorităților lituaniene, drona descoperită în Gaiziunai este cel mai probabil de tip Gerbera, un model rusesc utilizat adesea ca momeală în atacurile Moscovei asupra Ucrainei, pentru a deruta apărarea antiaeriană.

Convorbire telefonică Zelenski-Trump: „Ne-am coordonat pozițiile”

0

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a avut o „conversație productivă” cu președintele SUA, Donald Trump, marți după-amiază, unul dintre subiectele principale ale convorbirii fiind încheierea războiului, relatează The Guardian și presa ucraineană.

Mulțumindu-i în repetate rânduri lui Trump pentru sprijinul său, Zelenski i-a transmis omologului său american că este „realmente necesar să fie oprite uciderile cât mai curând posibil”, adăugând că asta ar fi fost posibil până acum „dacă rușii nu ar fi prelungit” războiul.

Președintele ucrainean a declarat că pe parcursul discuției amândoi au remarcat faptul că „rușii au intensificat atacurile”, iar Trump a fost „pe deplin informat” cu privire la situația actuală.

„Astăzi, ne-am coordonat pozițiile – Ucraina și Statele Unite. Am făcut schimb de evaluări ale situației: Rușii și-au intensificat brutalitatea atacurilor. Președintele Trump este pe deplin informat cu privire la atacurile rusești asupra Kievului și a altor orașe și comunități”, a scris Zelenski pe X.

Zelenski a declarat că discuția a inclus și sancțiunile, după ce Trump a promis să impună tarife secundare Moscovei dacă aceasta refuză să facă progrese către un armistițiu până vineri, noul termen stabilit de SUA.

„Firește, am vorbit despre sancțiuni împotriva Rusiei. Economia lor continuă să scadă și de aceea Moscova este atât de atentă la această perspectivă și la determinarea președintelui Trump. Acest fapt poate schimba multe ”, a spus el.

Trump a amenințat luni cu tarife vamale India – un important cumpărător de petrol rusesc – din cauza achizițiilor sale de petrol rusesc care alimentează mașinăria de război a Rusiei. New Delhi și-a trimis consilierul pentru securitate națională la Moscova pentru discuții în această săptămână, potrivit Bloomberg. 

Marți, Politico a relatat că la rândul său UE are în vedere sancțiuni împotriva Beijingului și a New Delhi, aliniindu-se la tarifele planificate de Trump ca răspuns la sprijinul continuu al Chinei și Indiei pentru Moscova.

Zelenski a scris și că au discutat pe scurt despre pachetele de ajutor european pentru Ucraina confirmate luni de Olanda, precum și de cele trei țări nordice marți, adăugând că „această interacțiune cu NATO va continua”.

El a mai spus că Ucraina a pregătit un proiect de acord privind dronele cu SUA și este pregătită „să îl discute în detaliu și să îl finalizeze”.

„Acesta ar putea fi unul dintre cele mai puternice acorduri”, a subliniat Zelenski. 

Convorbirea a avut loc pe fondul unor rapoarte conform cărora Trump îi va pe reprezentanții săi pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, respectiv Steve Witkoff, în cele două beligerante pentru discuții de ultim moment înainte de termenul limită de vineri.

Programul oficial al funeraliilor de stat ale fostului președinte Ion Iliescu a fost făcut public de Guvern. Cât durează și ce se va întâmpla oră de oră

0

Funeraliile de stat ale fostului președinte al României, Ion Iliescu, vor avea loc în zilele de 6 și 7 august 2025, la Palatul Cotroceni și la Cimitirul Ghencea 3 din București. Ceremoniile organizate de stat includ un moment de reculegere publică, un ceremonial religios și o înmormântare cu onoruri militare. Înhumarea se va desfășura într-un cadru privat, în prezența familiei și a celor apropiați.

Ceremoniile organizate de stat includ un moment de reculegere publică / Sursa foto: stiri agricole

Programul ceremoniilor din 6 și 7 august 

„În zilele de 6 și 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului președinte al României, Ion Iliescu. Calendarul și desfășurarea ceremoniilor au fost stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.” transmit oficialii de la Palatul Victoria. 

Miercuri, 6 august, la Palatul Cotroceni: 

Începând cu ora 08:30, cortegiul funerar cu sicriul în care se află trupul neînsuflețit al fostului președinte va ajunge pe Platoul Marinescu acolo unde va avea loc un ceremonial public. 

Puțin după ora 09:00, sicriul lui Ion Iliescu va fi transportat în interiorul Palatului Cotroceni, în Sala Unirii. 

La ora 09:20, trupul neînsuflețit al fostului șef de stat va fi deja depus pe catafalc în Sala Unirii. Aici publicul va putea să-și ia rămas bun și să-i aducă un ultim omagiu fostului lider, 

Mai târziu, în aceeași zi, va avea loc și ceremonia de priveghi. De aici, Televiziunea Română, care este și broadcaster oficial, va transmite imagini LIVE. 

Joi, 7 august, la Palatul Cotroceni:

Începând cu ora 09:00 va începe un scurt ceremonial, iar apoi sicriul va fi scos din Palatul Cotroceni și amplasat, din nou, pe Platoul Marinescu. 

De pe Platoul Marinescu, în jurul orei 11:00, cortegiul funerar va pleca către Cimitirul Ghencea 3, acolo unde va fi înmormântat Ion Iliescu. 

Și de la acest moment, TVR va transmite imagini LIVE.

Înmormântarea va avea loc la Cimitirul Ghencea 3

Ceremonia de înhumare a fostului președinte al României, Ion Iliescu, va avea loc doar în prezența familiei și persoanelor apropiate.

Ceremoniile funerare dedicate fostului președinte Ion Iliescu se vor desfășura cu respectarea tuturor rigorilor impuse de protocolul de stat, dar și cu discreția solicitată de familie.

Deși momentele-cheie vor fi transmise public, prin intermediul televiziunii naționale, înmormântarea propriu-zisă va avea loc într-un cadru restrâns, la dorința apropiaților. Astfel, România își va lua rămas bun de la primul său președinte postdecembrist. 

7 august, declarată zi de doliu național în România, în memoria fostului președinte Ion Iliescu

0

Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria fostului președinte Ion Iliescu. Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă, a transmis Guvernul.

7 august, zi de doliu național FOTO: Inquam Photos

Ion Iliescu a deținut funcția de președinte al României în mandatele 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004, fiind o personalitate marcantă în viața politică postdecembristă. A avut un rol important în perioada de tranziție de la regimul comunist la democrație, fiind primul președinte ales după Revoluția din 1989. În timpul mandatului său, România a adoptat o nouă Constituție (1991), au fost puse bazele instituțiilor democratice și au fost inițiate reforme politice și economice.

Guvernul României a adoptat, în ședință extraordinară, o Hotărâre prin care ziua de 7 august 2025 este declarată zi de doliu național, în semn de respect față de memoria fostului șef al statului, Ion Iliescu.

Potrivit unor surse, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, s-a opus ca ziua de joi, 7 august, să fie declarată zi de doliu național. 

Potrivit Guvernului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în ziua de doliu național, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.

„De asemenea, drapelul național în bernă se va arbora la sediile partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc. Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință 

Totodată, posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul difuzat și activitățile organizate în mod corespunzător acestei zile”, a transmis Guvernul.

Ce sunt funeraliile de stat și de ce sunt diferite de funeraliile naționale

0

Organizarea funeraliilor de stat după moartea fostului președinte Ion Iliescu va fi diferită de funeraliile naționale. 

FOTO Arhivă Adevărul

Potrivit Legii nr. 215/2016, orice fost președinte al României beneficiază de funeralii de stat, care includ, în mod obligatoriu, și onoruri militare, așezarea drapelului național pe sicriu, gardă de onoare și salve de tun. În același timp evenimentul este transmis în regim live de televiziunea de stat TVR. Totodată, tradiția funeraliilor de stat presupune și expunerea trupului neînsuflețit în clădiri emblematice ale statului, precum Palatul Cotroceni sau Ateneul Român, defilări ale Gărzii de Onoare, precum și salve de tun sau de armă, în semn de omagiu.  

Legea nu prevede obligația declarării doliului național, însă este așteptat ca Guvernul condus de Ilie Bolojan să decreteze doliu național în cazul decesului fostului președinte Ion Iliescu.

Important de menționat este că funeraliile de stat se disting de funeraliile cu onoruri militare, acestea din urmă fiind rezervate altor demnitari de rang înalt, precum foștii președinți ai Camerelor Parlamentului sau foștii prim-miniștri. De altfel, diferențele de protocol față de funeraliile naționale organizate în 2017, la moartea Regelui Mihai, sunt semnificative. 

Ion Iliescu s-a stins la 95 de ani

Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la vârsta de 95 de ani, după două luni în care a fost internat în stare gravă la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

Anterior, în cursul zilei de luni, 4 august, după evaluarea stării de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu de către medicii SRI, Guvernul a convocat Comitetul de Organizare a Funeraliilor de Stat. 

Potrivit regulamentului, Comitetul este constituit sub coordonarea șefului Cancelariei Prim‑Ministrului. Din el fac parte numeroși reprezentanți ai instituțiilor publice relevante cum ar fi: Administrația Prezidențială, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim‑Ministrului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Secretariatul de Stat pentru Culte și Serviciul de Protecție și Pază.

PSD a transmis o reacție oficială în urma morții lui Ion Iliescu. „Va rămâne pentru noi toți un simbol al omului politic”

0

Partidul Social-Democrat a transmis o reacție oficială în urma anunțului privind moartea fostului președinte al statului român, Ion Iliescu.

Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani FOTO Arhivă

„Astăzi e o zi foarte tristă pentru România. S-a stins din viață fostul președinte al României, fondatorul Partidului Social Democrat, domnul Ion Iliescu. Figură marcantă a Revoluției Române și a istoriei României contemporane, domnul președinte Ion Iliescu va rămâne pentru noi toți un simbol al omului politic și al omului de stat. A avut curajul de a-l înfrunta pe Ceaușescu și dictatura sa și a orientat România ireversibil pe drumul euro-atlantic”, se arată în textul publicat de Partidul Social Democrat.

PSD a reamintit că s-au împlinit recent 30 de ani de la semnarea Pactului de la Snagov, când „întreaga clasă politică, Putere și Opoziție, sub conducerea președintelui Iliescu, a parafat parcursul european al României.”

„În 1994, România a fost cea dintâi țară din Est care a semnat Parteneriatul pentru Pace, iar în ultimul său mandat, în 2002, România a fost invitată să adere la NATO, la Summitul de la Praga. PSD este mândru că a așezat România în cele mai selecte cluburi ale națiunilor lumii, iar rolul președintelui Iliescu este esențial.

A câștigat de trei ori alegerile prezidențiale și a fixat standarde morale și politice care vor fi greu de atins. În 1996, a plecat cu demnitate și eleganță de la putere, realizându-se prima alternanță pașnică, benefică democrației, un exemplu până astăzi. A fost un apărător al spiritului și literei Constituției și și-a exercitat exemplar rolul de mediator în societate”, se mai arată în text.

Reprezentanții PSD au transmis, de asemenea, că regretă că în ultimii ani nu au fost mai apropiați de fostul președinte Ion Iliescu.

„Reafirmăm acum, la ceasul despărțirii vremelnice de fondatorul nostru, recunoștința noastră față de tot ceea ce ne-a oferit domnul Președinte. Un model de politică și de viață. În istoria ultimilor 35 de ani, capitolul Ion Iliescu este cel mai important.

Transmit, în numele meu, al conducerii PSD, al tuturor membrilor și militanților noștri, condoleanțe doamnei Iliescu, familiei, prietenilor și tuturor celor apropiați domnului Președinte. Nu vă vom uita niciodată, domnule Președinte! Veți rămâne mereu în inimile noastre! Dumnezeu să îl ierte!”, mai precizează textul.

Ion Iliescu, figură emblematică a istoriei recente a României, a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la 95 de ani, au anunțat Guvernul României și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

Fostul președinte era internat de două luni, iar de trei zile era în comă. Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se afla într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe.

Trump susține că ar fi fost ținta discriminării din partea a două dintre cele mai mari BĂNCI din SUA

0

Președintele Donald Trump a acuzat JPMorgan și Bank of America, două dintre cele mai mari bănci din Statele Unite, că nu ar fi vrut să-l aibă drept client.

„Băncile m-au discriminat foarte rău”, a spus Trump în timpul unui interviu acordat marți postului CNBC.

Trump a spus că a fost „informat de oamenii mei” că JPMorgan Chase i-a cerut să-și închidă conturile pe care le-a avut la bancă timp de zeci de ani, în termen de 20 de zile, și că Bank of America i-a respins cererea de a depune peste un miliard de dolari.

„Am sfârșit prin a merge la multe bănci mici”, a spus Trump.

Președintele SUA a adăugat că crede că autoritățile de reglementare din domeniul bancar din timpul Administrației Biden au primit ordin să „facă tot ce pot pentru a-l distruge pe Trump și asta au făcut”.

„Băncile nu se tem de nimic cu excepția autorităților de reglementare – de autoritățile de reglementare și de soții”, a spus Trump.

Afirmațiile lui Trump au venit în contextul în care el fusese întrebat despre un articol din Wall Street Journal potrivit căruia Administrația Trump a elaborat un ordin care ar instrui autoritățile de reglementare din domeniul bancar să investigheze dacă vreo instituție financiară ar fi încălcat legile federale prin închiderea anumitor conturi, din motive legate de ideologie.

Atât JPMorgan, cât și Bank of America au negat anterior că ar fi respins clienți din motive de ideologie, notează Bloomberg.

„Nu închidem conturi din motive politice și suntem de acord cu președintele Trump că este nevoie disperată de o schimbare în domeniul reglementării”, a declarat un purtător de cuvânt al JPMorgan. „Lăudăm Casa Albă pentru abordarea acestei probleme și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu ei pentru un rezultat corect”.

Bank of America: „Deservim peste 70 de milioane de clienți și conservatorii sunt bine-veniți”

Conservatorii s-au plâns că marile bănci de pe Wall Street au ales să nu-i mai accepte drept clienți pe producătorii de arme, companiile de combustibili fosili, grupurile religioase și firmele de criptomonede.

Trump i-a transmis această plângere direct directorului executiv al Bank of America, Brian Moynihan, în timpul unei dezbateri la Forumul Economic Mondial de la Davos, la începutul acestui an.

„Deservim peste 70 de milioane de clienți și conservatorii sunt bine-veniți. Suntem obligați să respectăm reguli și reglementări guvernamentale extinse care uneori duc la decizii de a înceta relațiile cu unii clienți”, a declarat un reprezentant al Bank of America la acea vreme. „Nu închidem niciodată conturile nimănui din motive politice și nu avem un test care să indice ideologia vreunui client”.

În martie, Organizația Trump, compania imobiliară a președintelui, a dat în judecată banca Capital One Financial Corp., acuzând-o că în 2021 i-ar fi închis sute de conturi, din motive politice.

Organizația Trump susține că banca a pus capăt relației vechi de zeci de ani „pur și simplu pentru că Capital One credea că opiniile politice de la acea vreme favorizau acest lucru”.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

VIDEO | Trump amenință UE cu MAJORAREA taxelor vamale dacă țările europene refuză investițiile în SUA /„Vor plăti tarife de 35%”

Mai mulți foști oficiali din Shin Bet și Mossad i-au cerut lui Donald Trump să îl OBLIGE pe Benjamin Netanyahu să oprească războiul din Gaza

VIDEO | Trump amenință UE cu MAJORAREA taxelor vamale dacă țările europene refuză investițiile în SUA /„Vor plăti tarife de 35%”

Statele Unite vor impune taxe vamale de 35% Uniunii Europene dacă Bruxellesul nu respectă planul investițiilor masive, a avertizat, marți, președintele Donald Trump, în pofida acordului stabilit recent, riscând să genereze o nouă criză transatlantică.

Întrebat, într-un interviu acordat postului de televiziune CNBC cum ar fi forțată Uniunea Europeană să facă investițiile masive în Statele Unite, Donald Trump a amenințat cu majorarea tarifelor vamale.

”Vor plăti tarife de 35%. Au asumat angajamentul de a plăti 600 de miliarde de dolari, iar, în acest context, eu am redus tarifele de la 30% la 15%. Iar unele țări au spus: cum se face că UE va plăti mai puțin decât noi? Iar eu le-am spus: mi-au dat 600 de miliarde de dolari. Iar acesta este un cadou. Noi nu vom plăti banii înapoi în trei ani. Mi-au dat 600 de miliarde de dolari pe care îi putem investi în orice vrem”, a afirmat Donald Trump.

Comisia Europeană tocmai a anunțat că suspendă măsurile de retorsiune care urmau să fie aplicate Statelor Unite în cazul eșecului negocierilor comerciale, dar decizia definitivă va fi luată de țările Uniunii Europene, în funcție de starea relațiilor cu Washingtonul.

”Comisia Europeană a adoptat procedurile legale necesare pentru a suspenda implementarea măsurilor noastre de ripostă care urmau să intre în vigoare pe 7 august. Această decizie a fost adoptată prin procedură de urgență, ceea ce înseamnă că va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE astăzi, iar în două săptămâni statele membre vor aproba decizia prin majoritate simplă”, a declarat Olof Gill, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a ajuns la un acord comercial de principiu cu Donald Trump. De teama tarifelor cu care amenința președintele SUA în contextul deficitului comercial american, Uniunea Europeană va suporta impunerea de către SUA a unor taxe vamale de 15%, inclusiv asupra pieselor auto, produselor farmaceutice și semiconductorilor. Vor fi menținute tarifele sectoriale asupra oțelului, aluminiului și cuprului — adică UE va continua să fie taxată cu 50%. În plus, Uniunea Europeană a acceptat că facă achiziții de energie din Statele Unite de 750 de miliarde de dolari, să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2028 și să cumpere masiv armament american.

Franța și Germania, cele mai puternice state din Uniunea Europeană, au criticat vehement proiectul acceptat de președintele Comisiei Europene. În contextul noilor afirmații ale lui Trump, țările europene ar putea respinge proiectul Acordului comercial cu SUA, ceea ce ar genera o criză comercială masivă.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

UE se opune anexării Fâșiei Gaza de către Israel /„Pozițiile sunt CLARE, iar ostaticii israelieni trebuie eliberați”

Dezastrul submersibilului Titan putea fi prevenit. Paza de Coastă arată cu degetul spre OceanGate – RAPORT

0

Tragedia submersibilului Titan, care a atras atenția la nivel global asupra turismului privat în adâncurile oceanului, a fost cauzată de deficiențe de siguranță care puteau fi prevenite și de eforturi deliberate de a evita supravegherea, potrivit unui raport publicat marți de Garda de Coastă a SUA și citat de Associated Press. 

Tragedia submersibilului Titan putea fi evitata / Sursa foto: Profimedia

Toate cele cinci persoane aflate în Titan au murit într-o implozie catastrofală în timp ce submersibilul cobora spre epava Titanicului, în largul Canadei. Căutările disperate ale navei dispărute, desfășurate timp de mai multe zile, au făcut înconjurul lumii. Ulterior, Garda de Coastă a inițiat cel mai înalt nivel de investigație. 

Submersibilul Titan aparținea companiei OceanGate, cu sediul în statul Washington. Operatorul navei, Stockton Rush, care era și directorul general al OceanGate, a murit în implozie.

Raportul a concluzionat că procedurile de siguranță ale companiei erau grav defectuoase, remarcând „discrepanțe evidente” între protocoalele de siguranță și practicile reale. Dezastrul a dus la intentarea unor procese și la apeluri pentru o reglementare mai strictă a industriei emergente a expedițiilor subacvatice private. 

Raportul Gărzii de Coastă evidențiază „semnale de alarmă” la OceanGate 

În raportul de peste 300 de pagini, anchetatorii subliniază în mod repetat cultura organizațională a OceanGate de a minimaliza, ignora sau chiar falsifica informații-cheie despre siguranță pentru a-și îmbunătăți reputația și a evita controlul autorităților.

Se precizează că OceanGate a ignorat semnalele de alarmă și avea o cultură toxică la locul de muncă, iar misiunile companiei au fost afectate de lipsa unui cadru de reglementare clar atât la nivel național, cât și internațional pentru astfel de operațiuni subacvatice.

Mai mulți foști angajați OceanGate au confirmat aceste aspecte în cei doi ani de la implozie. Raportul notează că concedierea membrilor din conducerea superioară și amenințările cu concedierea erau folosite pentru a descuraja exprimarea îngrijorărilor legate de siguranță.

„Exploatând în mod strategic confuzia și dificultățile de supraveghere, OceanGate a reușit în cele din urmă să opereze Titan complet în afara protocoalelor stabilite pentru explorările de adâncime”, se arată în concluziile raportului.

Ce deficiențe au găsit anchetatorii la aparatul Titan

Anchetatorii au constatat că designul, certificarea, întreținerea și procesul de inspecție al submersibilului au fost toate inadecvate. Reprezentanții Gărzii de Coastă au remarcat la începutul audierilor din 2024 că Titan nu a fost supus unei evaluări independente, așa cum este practica standard în domeniu.

Din cauza presiunilor financiare în creștere în 2023, OceanGate a decis să depoziteze Titanul în aer liber pe timpul iernii canadiene, ceea ce a expus corpul navei la fluctuații de temperatură care i-au compromis integritatea, se arată în raport.

Consiliul Marin a concluzionat că CEO-ul Stockton Rush a dat dovadă de neglijență care a contribuit la moartea celor patru pasageri. Dacă ar fi supraviețuit, cazul ar fi fost preluat de Departamentul de Justiție al SUA, iar Rush ar fi putut fi vizat de acuzații penale.

O provocare a investigației a fost multitudinea de materiale video filmate de martori care nu au putut fi solicitate oficial de către autorități, deoarece acei martori nu erau cetățeni americani.

Prevenirea unui nou dezastru de tip Titan / Sursa foto: Profimedia

Prevenirea unui nou dezastru de tip Titan

Jason Neubauer, de la Consiliul Marin de Investigații, a declarat că concluziile investigației vor contribui la prevenirea unor tragedii similare în viitor.

„Este nevoie de o supraveghere mai strictă și de opțiuni clare pentru operatorii care explorează noi concepte în afara cadrului de reglementare existent”, a spus acesta într-o declarație.

OceanGate și-a suspendat activitatea în iulie 2023. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că aceasta a fost lichidată și că a cooperat pe deplin cu ancheta.

„Ne exprimăm din nou cele mai profunde condoleanțe familiilor celor care au murit pe 18 iunie 2023 și tuturor celor afectați de tragedie”, a transmis purtătorul de cuvânt, Christian Hammond. 

OceanGate și-a suspendat activitatea în iulie 2023 / Sursa foto: AP

Victimele tragediei Titan

Pe lângă Rush, implozia i-a ucis pe Paul-Henri Nargeolet, explorator francez cunoscut ca „domnul Titanic”, Hamish Harding, aventurier britanic, Shahzada Dawood și fiul său Suleman Dawood, membri ai unei familii proeminente din Pakistan.

Familia lui Nargeolet a intentat în 2023 un proces în valoare de peste 50 de milioane de dolari, susținând că echipajul a trecut prin „teroare și suferință psihică” înainte de dezastru. Procesul acuză OceanGate de neglijență gravă.

Ultima scufundare a Titanului

Titan efectua călătorii spre epava Titanicului din 2021. Ultima misiune a avut loc într-o duminică, 18 iunie 2023, când a pierdut contactul cu nava de suport după aproximativ două ore de la scufundare. A fost raportat ca dispărut în acea după-amiază, iar echipe de căutare formate din nave, avioane și echipamente speciale au fost mobilizate la aproximativ 700 km sud de St. John’s, Newfoundland.

Epava Titanului a fost găsită ulterior pe fundul oceanului, la circa 300 de metri de prova Titanicului, au anunțat oficialii Gărzii de Coastă.

Consiliul Marin de Investigație a organizat mai multe zile de audieri în octombrie 2024. În timpul acestora, inginerul-șef al submersibilului a declarat că a refuzat să piloteze nava cu câțiva ani înainte, din cauza presiunii de a o lansa fără suficiente garanții de siguranță.

Cei care vor să viziteze Statele Unite ar putea fi obligați să depună o garanție de până la 15.000 de dolari

0

Statele Unite ale Americii pregătesc o nouă măsură restrictivă pentru accesul pe teritoriul american: o garanție financiară de până la 15.000 de dolari pentru solicitanții de vize turistice sau de afaceri din anumite țări. 

SUA pregătesc o nouă taxă. Sunt vizați turiștii și oamenii de afaceri / Sursa foto: Istock

Departamentul de Stat propune ca solicitanții de vize de afaceri și turistice să depună o garanție de până la 15.000 de dolari pentru a intra în SUA, o măsură care ar putea face procesul inaccesibil pentru mulți, relatează Associated Press, citat de Euronews.ro.

 Ce presupune „garanția de intrare” în Statele Unite

Într-o notificare care urmează să fie publicată în Registrul Federal, departamentul a declarat că va lansa un program pilot de 12 luni în cadrul căruia persoanele din țările considerate a avea rate ridicate de depășire a perioadei de ședere și controale interne deficitare în materie de securitate a documentelor ar putea fi obligate să depună sume considerabile de bani atunci când solicită o viză.

Solicitanții de viză B-1 (afaceri) sau B-2 (turism) vor putea fi obligați să depună o garanție între 5.000 și 15.000 de dolari, sumă care ar putea fi reținută în cazul în care vizitatorul nu părăsește SUA la termenul stabilit prin viză. 

Politici tot mai dure împotriva celor care nu respectă legile SUA

„Străinii care solicită vize ca vizitatori temporari în scop de afaceri sau de agrement și care sunt cetățeni ai țărilor identificate de departament ca având rate ridicate de depășire a duratei de ședere, în cazul cărora informațiile de screening și verificare sunt considerate insuficiente, sau care oferă cetățenie prin investiții, dacă străinul a obținut cetățenia fără cerințe de rezidență, pot fi supuși programului pilot”, se menționează în notificare

Țările vizate nu au fost anunțate încă

Țările afectate vor fi listate odată ce programul va intra în vigoare, se precizează în anunț. Garanția ar putea fi eliminată, în funcție de circumstanțele individuale ale solicitantului.

Garanția nu s-ar aplica cetățenilor din țările înscrise în Visa Waiver, care permite călătoria în scop de afaceri sau turistic pentru o perioadă de până la 90 de zile. Majoritatea celor 42 de țări înscrise în program se află în Europa, iar altele în Asia, Orientul Mijlociu și alte regiuni.

Ideea implementării unei garanții de intrare în SUA a mai fost propusă în trecut

Garanțiile pentru vize au mai fost propuse în trecut, însă nu au fost implementate. Departamentul de Stat a descurajat, în mod tradițional, impunerea unei astfel de cerințe din cauza procesului complicat de depunere și rambursare a garanției, precum și din cauza posibilelor percepții greșite din partea publicului.

Totuși, Departamentul de Stat a declarat pentru Associated Press că această opinie anterioară „nu este susținută de exemple sau dovezi recente, întrucât garanțiile pentru vize nu au fost, în general, solicitate în perioada recentă.”

De ce nu a mai apărut Ion Iliescu în spațiul public în ultimii ani. Explicațiile date în ultimul său interviu

0

Fostul președinte Ion Iliescu a vorbit, într-un interviu acordat anul trecut bloggerului „Adevarul”, Ionuț Vulpescu, despre motivele care l-au determinat să nu mai apară în spațiul public.

Ion Iliescu nu a mai fost la partid din 2015. Foto Dragoș Savu

Întrebat de ce s-a retras „ușor, ușor” din viața publică, dat fiind că nu a mai fost nici măcar la partid din 2015, fostul președinte Ion Iliescu a spus că este foarte important simțul măsurii și că nu i-a plăcut niciodată să fie șef.

„În politică, ceea ce spune totul despre tine nu ține de momentele de vârf ale puterii, ci de felul în care alegi să te retragi. Am avut o carieră politică longevivă – ce aș fi putut vrea mai mult de atât, ca să pot face ceva pentru țară? Am ales să mă retrag din mai multe motive, dar principalul rămâne credința mea că e important să te retragi cu decență și demnitate. N-am suportat să văd oameni eternizându-se în funcții și mi s-a părut întotdeauna patetic, ba chiar ridicol, să mai aștepți ceva când ai avut tot. E foarte important simțul măsurii – după ce ai jucat în liga mare a politicii, nu mai poți accepta orice rol, de dragul de a fi „șef” pe undeva. Alegerile de tipul acesta nu minimizează, ci caricaturizează. Plus că mi-a displăcut „șefia”. E foarte amuzant pentru mine să văd că într-o societate a leadershipului, toată lumea e șef. Pentru cine a fost atent la alegerile mele politice, acest moment al retragerii, cu discreție, era predictibil. Am știut ce înseamnă să câștigi, am știut ce presupune să fii în opoziție, și nu mi-a fost rușine, ba chiar am înțeles că e o artă să faci politică din această poziție. Dar e important ca după ce ai stat pe ambele talere dintr-o balanță a puterii, să te întorci la ceea ce te face să îți păstrezi umanitatea: familia, prietenii, hobby-urile. Sunt foarte multe forme prin care poți rămâne în contact cu lumea: discreția aceasta nu presupune asceză. Am un blog, cândva eram foarte activ pe blog, am scris cărți în toți acești ani, am continuat să studiez și să văd ce se naște din tăcerea altora: a artiștilor, a scriitorilor, a oamenilor de știință. Din tăcerea gândirii. E adevărat însă că dacă și cronologiile erau altele, tot nu m-aș fi simțit bine în actualul climat politic”, a declarat Ion Iliescu în ultimul interviu pentru „Adevărul”, acordat fostului ministru al Culturii Ionuț Vulpescu..

Val de reacții după moartea lui Ion Iliescu. „A contribuit decisiv la deschiderea drumului României către NATO și Uniunea Europeană”

0

Val de reacții după moartea fostului președinte Ion Iliescu. „România a pierdut astăzi una dintre cele mai influente personalități ale istoriei sale recente. Ion Iliescu, lider emblematic al social-democrației”, a transmis Marcel Ciolacu.

A murit Ion Iliescu FOTO: Arhivă

Președintele interimar Sorin Grindeanu a transmis un mesaj de condoleanțe după moartea fostului președinte Ion Iliescu. Un mesaj a fost transmis și de fostul premier Marcel Ciolaci. 

„Cu profundă tristețe am aflat vestea trecerii la cele veșnice a fostului președinte al României Ion Iliescu. În aceste momente de durere, transmit sincere condoleanțe familiei îndoliate, celor apropiați și tuturor care l-au cunoscut și prețuit. O personalitate marcantă a istoriei recente, Ion Iliescu, primul președinte al României democratice, a avut o contribuție majoră în momente definitorii pentru destinul românilor, precum aderarea la NATO și Uniunea Europeană. Pentru mine și colegii mei din PSD, Ion Iliescu rămâne liderul social-democrat care a marcat  fundamental evoluția partidului, un politician care a demonstrat o profundă empatie față de toți cei aflați în dificultate.  Indiferent de opiniile divergente, contribuția sa la tranziția spre democrație a țării rămâne parte a memoriei colective. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis Sorin Grindeanu.

România a pierdut astăzi una dintre cele mai influente personalități ale istoriei sale recente. Ion Iliescu, lider emblematic al social-democrației românești, a fost o figură definitorie pentru tranziția țării noastre către valorile democratice și europene după Revoluția din decembrie 1989, a transmis fostul premier Marcel Ciolacu.

„În calitate de președinte al României și conducător al celui mai important partid de stânga, a jucat un rol esențial în stabilizarea și reconstrucția democratică a statului român. A contribuit decisiv la deschiderea drumului României către NATO și Uniunea Europeană, promovând o viziune strategică în acest sens. Declarația de la Snagov din 1995 și revizuirea Constituției din 2003 rămân momente definitorii ale acestui parcurs.Ion Iliescu a crezut în dialog, echilibru și solidaritate. A fost un intelectual autentic, un om al ideilor și al principiilor, care a promovat constant valorile sociale și binele comun. Într-o carieră politică de excepție, s-a distins prin calm, consecvență și rațiune.Transmit un omagiu de respect și recunoștință pentru tot ceea ce a însemnat pentru România și pentru Partidul Social Democrat!Sincere condoleanțe familiei și celor apropiați. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis Marcel Ciolacu. 

O reacție a avut și președintele USR, Dominic Fritz: „Moartea lui Ion Iliescu este dureroasă nu din cauza plecării sale, ci pentru că ne lasă cu atâtea răni deschise”, a transmis acesta. 

„Da, a avut un rol important, în ultimul lui mandat, în orientarea strategică a României spre NATO și Uniunea Europeană – o direcție care ne definește și astăzi. Dar nu putem trece sub tăcere – da, nici astăzi – suferința celor care au plătit cu sânge la Revoluție și mineriade pentru dreptul la libertate și democrație. Nu putem trece sub tăcere faptul că a patronat un sistem postcomunist ale cărui tentacule ne frânează încă azi. Mulți încă așteaptă dreptatea. Iar Ion Iliescu a luat cu el și răspunsuri la întrebări care frământă încă societatea. Dumnezeu să-l ierte. Iertarea celor cărora le-a luat din speranță, din libertate și din prosperitate nu va putea veni fără dreptate și adevăr. Iar până atunci, soarta României va depinde nu doar de cei care ne conduc, ci de fiecare dintre noi. De capacitatea noastră de a confrunta și vindeca rănile trecutului. Și de curajul nostru de a genera, din această confruntare, energie pentru a construi viitorul”, a scris Dominic Fritz, pe FB.

Ion Iliescu a încetat din viață pe 5 august 2025. 

Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Fostul președinte al statului român a decedat astăzi, 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu.

Guvernul României transmite condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați !

Detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului șef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare”, a transmis Guvernul României.

Diana Buzoianu, atac la AUR și Romsilva: „Problema lor e că am apărut eu la minister și vreau corectitudine”

0

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a transmis un mesaj ferm pe rețelele sociale, criticând atât conducerea Romsilva, cât și parlamentarii AUR, în contextul unor nemulțumiri privind proiectele din PNRR.

Diana Buzoianu a criticat conducerea Romsilva și parlamentarii AUR FOTO: Facebook

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a lansat un atac virulent la adresa conducerii Romsilva și a parlamentarilor AUR, pe care îi acuză că se opun reformelor și cerințelor de corectitudine pe care ea le promovează în minister.

Iată cine se înțeleg ca frații: conducerea Romsilva (care nu prea există astăzi, dar cumva comunicatele de presă curg) și parlamentarii AUR care plâng la unison că Ministerul Mediului e rău de tot. Ați prins ideea, sper”, a scris Buzoianu într-o postare publică pe Facebook.

Ea afirmă că opoziția față de activitatea sa nu are la bază motive reale, ci mai degrabă rezistența față de inițiativele de reformare: „Pentru ei o singură problemă există azi: că am apărut eu la minister și vreau corectitudine. Continuăm cu munca, atât le zic.

Probleme în lanț la plata proiectelor din PNRR

Ministrul a recunoscut dificultățile financiare pe care le întâmpină nu doar Ministerul Mediului, ci toate ministerele care implementează proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, Buzoianu anunță că au fost găsite soluții pentru deblocarea unor plăți esențiale.

Pe fond: toate ministerele astăzi au probleme cu plata facturilor pentru proiectele realizate din PNRR. Ieri am discutat cu domnul ministru Alexandru Nazare și am reușit să găsim soluții fix pentru proiectele din PNRR ale Ministerului Mediului pe zona de granturi – adică inclusiv lucrările de torenți realizate de Romsilva”, a explicat ea.

Ministrul Mediului a adăugat că dialogul cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va continua pentru a debloca și alte proiecte care urmează să fie lansate: „Vom continua discuțiile pentru a găsi soluții pentru toate proiectele care trebuie demarate.”

Bolojan anunță reforma administrației publice: „Creștem eficiența serviciilor publice și continuăm descentralizarea”

0

Premierul Ilie Bolojan a continuat seria consultărilor cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, în cadrul unui nou dialog privind reforma administrației publice locale.

Premierul Ilie Bolojan anunță reforma administrației publice locale FOTO: Inquam Photos

Premierul Ilie Bolojan a avut o nouă rundă de consultări cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România (AMR), în cadrul întâlnirilor organizate de Guvern pentru a pregăti reforma administrației publice locale.

Suntem la jumătatea anului 2025 într-o situație dificilă, atât pe componenta de deficit bugetar, cât și pe cea de investiții aflate în derulare. Am început implementarea primului pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și corectarea unor deze­chilibre. Datele Ministerului Finanțelor ne arată că trebuie să continuăm această direcție”, a declarat premierul.

În acest context, Ilie Bolojan a precizat că Executivul pregătește un al doilea pachet de măsuri, care va include reforma administrației publice. „Ținta noastră este să reducem cheltuielile cu personalul din administrația publică, să îmbunătățim încasarea impozitelor locale, să creștem eficiența serviciilor publice și să continuăm descentralizarea”, a subliniat acesta.

Impozitarea proprietăților și eficientizarea aparatului administrativ

În cadrul discuțiilor, reprezentanții Guvernului și cei ai AMR au analizat mai multe teme esențiale pentru reforma planificată. Printre acestea se numără modificarea sistemului de impozitare a proprietăților, angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reducerea numărului de angajați din administrația locală și creșterea performanței profesionale a acestora.

De asemenea, s-a discutat despre activarea unei clauze potrivit căreia „bugetele de echilibrare ale autorităților locale vor fi stabilite proporțional cu nivelul de încasare a impozitelor”, se arată în comunicatul Guvernului.

Consultările vor continua

Guvernul a transmis că discuțiile cu administrația publică locală vor continua în perioada următoare, în vederea definitivării măsurilor.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, alături de premierul Ilie Bolojan, viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila-Zoltán, ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Inflație de candidați la Primăria Capitalei. Impunerea lui Drulă, contestată în interiorul PNL. Pe cine preferă PSD

0

Preşedintele Nicuşor Dan, premierul Ilie Bolojan şi preşedintele USR Dominic Fritz au stabilit ca PNL şi USR să aibă un candidat comun la Primăria Capitalei pentru a nu diviza voturile dreptei.

Primăria Capitalei FOTO: Adevărul

Preşedintele Nicuşor Dan a insistat ca USR să desemneze candidatul pentru Bucureşti, în condiţiile în care PNL a obţinut funcţia de prim-ministru, deşi, cu 15%, e abia al treilea partid ca pondere în Parlament, susţin surse politice pentru News.ro.

În acest moment, fostul lider USR Cătălin Drulă e favorit pentru a deveni candidatul comun sprijinit de USR şi PNL pentru Bucureşti. Totuşi, există mai mulţi lideri PNL care nu sunt de acord cu această mutare.

„Va fi greu pentru Ilie Bolojan să-l impună pe Drulă. Organizaţia de Bucureşti cu siguranţă nu-l vrea pe Drulă, dar sunt şi multe filiale din ţară care susţin să avem fie candidat propriu, fie un candidat comun al coaliţiei de guvernare, deci să includem şi PSD în discuţie”, susţin surse din conducerea PNL pentru News.ro.

Liberalii îi reproşează lui Drulă poziţia contondentă pe care a avut-o faţă de PNL în timpul mandatului de ministru al Transporturilor, în urmă cu patru ani. De asemenea, filiala PNL Bucureşti este total împotriva fostului lider USR. Sebastian Burduja, preşedintele PNL Bucureşti, şi-ar dori ca Stelian Bujduveanu, actualul primar interimar al Capitalei, să fie candidatul comun al coaliţiei de guvernare, susţin sursele citate.

O altă variantă discutată în PNL este candidatura lui Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, ales cu peste 70% din voturi la scrutinul de anul trecut. Însă Ciucu se află în relaţii reci atât cu Sebastian Burduja, liderul PNL Bucureşti, cât şi cu Hubert Thuma, preşedintele CJ Ilfov, unul dintre cei mai influenţi lideri PNL în Capitală, afirmă aceleaşi surse. Totodată, Ciucu nu are parte de sprijin nici din partea preşedintelui Nicuşor Dan, cei doi fiind implicaţi în mai multe dispute legate de administrarea Capitalei.

Preşedintele Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan au calculat că un candidat comun PNL-USR i-ar determina pe ceilalţi competitori de dreapta să se retragă din cursă.

Până acum, şi-au mai anunţat candidatura pentru Bucureşti Ana Ciceală şi Octavian Berceanu. Ana Ciceală, apropiată de Nicuşor Dan, s-a numărat printre fondatorii Uniunii Salvaţi Bucureştiul (USB), precursorul USR. În prezent, este susţinută de partidul SENS, fondat de eurodeputatul Nicu Ştefănuţă. Iar Octavian Berceanu, fost şef al Gărzii de Mediu în Guvernul Cîţu, şi-a anunţat candidatura din partea REPER, partidul fondat de Dacian Cioloş.

De altfel, Octavian Berceanu l-a criticat pe preşedintele Nicuşor Dan, după ce şeful statului s-a afişat cu Cătălin Drulă la Palatul Cotroceni. „Domnule preşedinte Nicuşor Dan, v-am sprijinit şi votat pentru funcţia de preşedinte de ţară, nu jupân la judeţ”, a reacţionat Berceanu, după ce Nicuşor Dan a declarat public că s-a întâlnit cu Cătălin Drulă pentru a discuta despre problemele Bucureştiului, în special despre transportul public.

De partea cealaltă, conducerea PSD încearcă să-l convingă pe Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4, să candideze pentru Primăria Capitalei. Însă Băluţă a anunţat public că nu va intra în cursă, fiind dezamăgit că a pierdut competiţia cu Sorin Grindeanu pentru şefia interimară a partidului.

În cazul în care Băluţă nu se va răzgândi, Sorin Grindeanu şi-ar dori să-l arunce în luptă pe Rareş Hopincă, primarul Sectorului 2. De asemenea, eurodeputatul Gabriela Firea, liderul organizaţiei PSD Bucureşti, ar putea candida pentru a patra oară la Primăria Capitalei. În 2016 l-a învins pe Nicuşor Dan, apoi a pierdut în 2020 şi 2024. Tot din zona PSD, şi-a mai anunţat candidatura Dan Cristian Popescu, fost viceprimar al Sectorului 2, în prezent consilier general ales pe lista PSD.

Alegerile parţiale ar putea fi organizate la finalul lunii noiembrie, potrivit înţelegerii dintre preşedintele Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan. Însă data nu a fost convenită încă în coaliţia de guvernare.

PSD şi-ar dori să împingă alegerile pentru Bucureşti în primăvara anului viitor, în condiţiile în care partidul se concentrează pe scrutinul intern. Congresul PSD va fi organizat în toamnă, iar competiţia pentru şefia partidului se anunţă extrem de strânsă. Sorin Grindeanu, actualul lider interimar, va candida pentru un mandat cu puteri depline, dar sunt tot mai mulţi lideri cu greutate care-l contestă: parlamentarii Titus Corlăţean şi Robert Cazanciuc, primarul Galaţiului Ionuţ Pucheanu şi primarul Buzăului Constantin Toma.

Liberala Diana Mardarovici, revoltată de pretențiile magistraților: „Vidanjorul merită mai mulți bani decât voi”

0

Diana Mardarovici, consilier din partea PNL în Consiliul General al Municipiului București, a declarat, în cadrul unui podcast, că în politică „este nevoie de o altă perspectivă, în afară de cea masculină” și le-a transmis un mesaj dur magistraților.

Liberala a abordat problema pensiilor magistraților și le-a transmis acestora din urmă un mesaj scandalos, notează Gândul: Mardarovici consideră că meseria unui magistrat nu este la fel de grea și urât mirositoare ca a unui vidanjor, iar cel din urmă ar fi mai îndreptățit să ceară o pensie specială și mare, dat fiind că „munca lui e, la propriu, de r…t”, spre deosebire de cea a unui magistrat.

„Vidanjorul, care o viață întreagă, își face meseria, merită mai mulți bani ca voi atunci când iese la pensie. Pentru că, munca lui e, la propriu, de r…t.”, a afirmat Diana Mardarovici, care crede că misiunea pe care o are în viață este „să deschidă drumuri”

Amintim că, la sfârșitul săptămânii trecute, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a declarat că o pensie de 11.000 de lei pentru un magistrat este mică şi că această categorie profesională nu va accepta pachetul de reformă privind pensiile speciale, anunţat de Ilie Bolojan la finalul lunii iulie.  

Luni, 4 august, ministrul Apărării Naționale (MApN), Ionuț Moșteanu, a criticat declarațiile președintei CSM şi a dat exemple de pensii de serviciu ale personalului din Armată.

„Nu sunt de acord cu modul în care este total decuplată dânsa de realităţile României. Pare că nu înţelege cu câţi bani trăiesc oamenii. Şi, ca idee, pensia în magistratură e undeva la 25.000 de lei; în sistemul militar e undeva la 5.300 de lei şi în sistemul general de pensii undeva cred că la 2.700 de lei”, a explicat Ionuţ Moşteanu la Digi24.

„Vii acasă cu emoţii extrem, extrem de multe şi cele mai multe dintre ele sunt negative”

Tot luni, procurorul Claudiu Sandu, vicepreşedinte CSM, a criticat intenţia premierului de a prelungi cu 10 ani durata minimă în care magistrații trebuie să rămână în sistem și a explicat că pensia trebuie să fie egală cu ultimul salariu sau foarte aproape de acest nivel.

„Întrebarea este cât crede cetăţeanul că un asemenea om ar merita ca pensie? Merită o pensie apropiată de salariul pe care l-a avut, 15-16.000 de lei sau ca orice lucrător dintr-o hală industrială? Nu eşti un robot. Vii acasă cu emoţii extrem, extrem de multe şi cele mai multe dintre ele sunt negative„, a spus vicepreşedintele CSM la Observator.

Alexandru Chirilă la „Pastila Financiară”: „45,3% din români nu ar putea supraviețui nici măcar o LUNĂ, dacă și-ar pierde principala sursă de venit”

Invitat în emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, expertul financiar Alexandru Chirilă a discutat, în contextul impasului economic din țara noastră, despre cea mai sigură cale spre independența financiară, mai exact calcularea bugetului lunar. Expertul atenționează că o mare parte dintre români nu își calculează bugetul și adesea prioritizează dorințele în fața economiilor sau investițiilor. Urmăriți aici emisiunea integrală. 

Alexandru Chirilă trage un semnal de alarmă asupra lipsei de educație financiară în rândul românilor, dar și asupra riscurilor la care ne poate supune această lipsă de control asupra veniturilor noastre. El evidențiază, prin date statistice, faptul că peste jumătate dintre români au crescut în medii provocatoare din punct de vedere financiar, motiv pentru care, pe lângă faptul că nu știm cum să ne gestionăm veniturile, avem și numeroase preconcepții legate de conceptul de bani.

„Ne sperie realitatea pe care am putea să o descoperim. Am făcut un studiu în 2023, la nivel național. Cifrele prezente acolo ne-au îngrozit de-a binelea. Situația în România vis-a-vis de relația noastră cu banii pare că este o relație toxică. 53,4% din populația țării a crescut într-un mediu provocator din punct de vedere financiar, cu multe lipsuri. 46,7% discutau foarte des despre probleme financiare și despre reducerea cheltuielilor în familie. 90% dintre familiile din România discută foarte frecvent despre venituri insuficiente. Încă mai credem în zicale și proverbe. 12% cred că banul e ochiul dracului. 14% că banii înstrăinează oamenii. 13% că băncile sunt cămătari cu acte. Într-un astfel de context, e clar că încă avem de lucru cu a înțelege profunzimea capitalismului. Ne este frică de ceea ce am putea descoperi, pentru că e ca și cum viața ne va scoate la tablă și ne va spune că, pentru modul în care ne menegeriem banii, suntem repetenți, și cred că imaginea asta nu ne place.”

Alexandru Chirilă: „Aproape 75% din populație care nu poate trăi mai mult de trei luni de zile din resursele acumulate”

Specialistul prezintă modul în care putem căpăta siguranță financiară și, pe viitor, chiar independență. Principalul lucru de făcut, spune acesta, este organizarea bugetului lunar, astfel încât să acoperim mai întâi nevoile, ulterior dorințele, în așa fel încât să știm că putem și economisi. O statistică îngrijorătoare este adusă în atenție de Alexandru Chirilă, care menționează că aproape 50% dintre români nu s-ar putea întreține dacă și-ar pierde principala sursă de venit.

„Avem nevoie să împărțim modul în care ne consumăm banii între nevoi, dorințe și să știm că putem economisi. Fără această structură, este imposibil să ajungem la un fond de urgență. 45,3% din populația țării nu ar putea supraviețui nici măcar o lună, e o cifră îngrozitoare, dacă mâine și-ar pierde principala sursă de venit. 29,1% din populația țării ar putea supraviețui timp de trei luni de zile. Deci discutăm de aproape 75% din populație care nu poate trăi mai mult de trei luni de zile din resursele acumulate.”

Donald Trump face presiuni asupra Chinei şi Indiei să oprească achiziţiile de petrol rusesc ieftin

0

 Preşedintele american Donald Trump încearcă să determine China şi India să nu mai cumpere petrol din Rusia, finanţând astfel războiul Kremlinului împotriva Ucrainei, transmite Reuters.

Donald Trump FOTO: Profimedia

Trump ridică această problemă încercând să facă presiuni asupra preşedintelui Vladimir Putin pentru a accepta o încetare a focului.

Dar de petrolul rusesc ieftin beneficiază rafinăriile din China şi India, care îşi rezolvă astfel necesarul de energie şi nu par dispuse să renunţe la aceste practici, scrie Agerpres.

China, India şi Turcia sunt cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, care odinioară era exportat către Uniunea Europeană. Decizia UE din ianuarie 2023 de a boicota cea mai mare parte a ţiţeiului exportat pe cale maritimă de Rusia a dus la o reconfigurare masivă a fluxurilor din Europa către Asia.

După boicotul UE, China a devenit principalul cumpărător de energie din Rusia, achiziţionând petrol, gaze şi cărbune în valoare de aproximativ 219,5 miliarde de dolari, fiind urmată de India, cu 133,4 miliarde de dolari, şi Turcia, cu 90,3 miliarde de dolari. Înaintea invaziei, India importa cantităţi relativ mici de ţiţei rusesc.

Ungaria importă printr-o conducă petrol rusesc şi chiar dacă este stat membru UE, premierul Viktor Orban a criticat sancţiunile impuse Rusiei.

Petrolul rusesc este atractiv pentru că este ieftin şi, în pofida sancţiunilor impuse de Occident, veniturile Rusiei din petrol sunt substanţiale.

Datele publicate de Kiev School of Economics arată că, în iunie, Rusia a obţinut venituri de 12,6 miliarde de dolari în urma vânzărilor de petrol. Rusia continuă să obţină sume consistente, chiar dacă G7 a încercat să limiteze aceste evoluţii impunând un plafon la preţul petrolului, dar Moscova are „o flotă din umbră” cu ajutorul căreia încalcă sancţiunile.

Exportatorii de petrol rusesc se aşteaptă anul acesta la venituri de 153 miliarde de dolari, conform Kiev School of Economics. Combustibilii fosili sunt cea mai mare sursă a veniturilor bugetare. Importurile susţin moneda Rusiei şi ajută ţara să cumpere mărfuri din alte ţări, inclusiv arme şi componente pentru ele.

Administrația Trump, acuzată că ascunde o grevă a foamei în centrul de detenție „Alligator Alcatraz”

0

Administrația Trump este acuzată că ascunde o grevă a foamei în centrul de detenție pentru migranți din Florida, cunoscut sub numele de „Alligator Alcatraz”. Autoritățile resping acuzațiile și numindu-le „știri false”.

Administrația Trump, acuzată că ascunde o grevă a foamei în „Alligator Alcatraz” FOTO: X

Un nou val de controverse lovește Administrația Trump, acuzată că ar ascunde o grevă a foamei declanșată într-un centru de detenție pentru migranți ilegali din Florida, cunoscut sub porecla „Alligator Alcatraz”. Organizații pentru drepturile imigranților și publicații internaționale susțin că mai mulți deținuți refuză hrana de aproape două săptămâni, însă autoritățile americane resping vehement aceste acuzații.

Acuzații din partea militanților pentru drepturile imigranților

Florida Immigrant Coalition (FLIC), un grup care militează pentru drepturile migranților, a semnalat că mai mulți deținuți din centrul de detenție Everglades refuză mâncarea ca formă de protest față de condițiile din centru.

„Nu trebuie să presupunem că asta se întâmplă, pentru că vedem ambulanțele, pentru că membrii familiilor ne spun, iar deținuții înșiși au vorbit public, în diverse publicații”, a declarat pentru CNN Thomas Kennedy, reprezentant al FLIC.

Kennedy susține că a filmat și a postat online imagini cu ambulanțe care părăsesc centrul, indicând că cel puțin 12 bărbați participă la greva foamei. El a mai spus că unii dintre ei au fost duși la spital din cauza stării precare de sănătate.

Guvernul neagă greva și vorbește despre manipulare

În replică, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a transmis pe rețeaua X că informațiile privind greva foamei sunt „știri false”. „Nu există nicio grevă a foamei”, a fost mesajul oficial, însoțit de precizarea că deținuții beneficiază de trei mese pe zi, apă și alte băuturi.

Thomas Kennedy consideră însă poziția oficialilor „o minciună ciudată și ușor de demontat”. El a punctat ironic: „Departamentul pentru Securitate Internă spune că nu are loc nicio grevă a foamei, în timp ce deținuții înșiși spun că sunt în grevă a foamei”.

Mărturii cutremurătoare și acuzații privind condițiile din centru

Postul NBC și publicația spaniolă El País au relatat despre cazul unui migrant cubanez care, potrivit soției sale, a refuzat hrana și a fost internat într-un spital.

În plus, în ultimele săptămâni, presa americană a semnalat condiții precare în centrul de detenție, inclusiv căldură extremă, toalete nefuncționale, lipsă de apă potabilă, hrană și asistență juridică, acuzații pe care administrația Trump le respinge.

Un centru izolat, înconjurat de ape pline cu aligatori

Centrul de detenție din Everglades a fost inaugurat de Administrația Trump la sfârșitul lunii iunie, în contextul campaniei sale împotriva imigrației ilegale. Facilitatea este destinată găzduirii a mii de migranți care urmează să fie deportați.

Poreclit „Alligator Alcatraz”, centrul este înconjurat de ape în care trăiesc sute de aligatori, tocmai pentru a descuraja eventualele tentative de evadare.

Scandalul vine într-un moment în care politica de imigrație a fost deja intens contestată, iar aceste noi acuzații pun o presiune suplimentară asupra autorităților americane.

Moartea lui Ion Iliescu, anunțată în direct de Televiziunea Română. „Este extrem de grav! Nu faci breaking news cu bârfe din hol”

0

O gafă uriașă a avut loc sâmbătă, 2 august, la Televiziunea Română. La jurnalul de la ora 14.00, a fost anunțată moartea fostului președinte Ion Iliescu. Informația a fost preluată dintr-o postare de pe Facebook, fără a fi verificată. 

„Bună ziua, doamnelor și domnilor. Bine v-am găsit la Telejurnal. Starea de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu s-a înrăutățit și a devenit critică, anunță Spitalul Clinic de Urgență Agrippa Ionescu, unde este internat. Ba chiar în urmă cu câteva secunde…. Sunt informații conform cărora fostul președinte Ion Iliescu a decedat!. Discutăm în momentele următoare, verificăm imediat această informație….”, a transmis Andra Soceanu, jurnalista Televiziunii Române. 

Din informațiile obținute de Libertatea, gafa ar fi ajuns pe post în urma unor erori, după o preluate de pe FB. Din imaginile difuzate de TVR 1 și TVR Info se observă că Andra Soceanu a prezentat ezitând știrea privind decesul lui Iliescu.  

Andra Soceanu, jurnalista Televiziunii Române FOTO: captura video

La scurt timp, imaginile au fost șterse din mediul online, în timp ce redactorul-șef al Știrilor TVR a transmis un mesaj către colegii săi aflați pe grupul intern al redacției. 

„Cel sau cea care dau informații mai departe de pe acest grup presupun că sunt conștienți de pericole și de clauzele de confidențialitate din contractul de muncă pe care l-au semnat și că, dacă se află cine și ce, riscă desfacerea contractului de muncă… Ca să fie și un exemplu din ăsta, totuși, că până nu se pârlește careva, nu își învață nimeni lecția cu adevărat”, a transmis Dragoș Bătrînescu, potrivit publicației citate. 

  „Este extrem de grav! Nu te joci cu anunțul morții unui om”

„Sindicatul profesioniștilor media” a reacționat în urma gafei cu un comentariu anonim

„La ora 14, la știri, s-a anunțat greșit că a murit Ion Iliescu. Da, ați citit bine. Informația a fost dată în direct, fără verificare, și a ajuns la telespectatori. Cum s-a întâmplat? A pornit de la un coleg care NU lucrează la știri, de pe Facebook. Producătorul nu a verificat, dar a dat liber la difuzare. Iar șefii… ce să vezi? Tăcere. Niciun demers public, nicio asumare, nicio reacție oficială. 

Este extrem de grav! Nu te joci cu anunțul morții unui om. Nu faci breaking news cu bârfe din hol. Și, mai ales, nu ascunzi mizeria sub preș. Ne prefacem, din nou, că nu s-a văzut? Așteptăm să treacă? Mai inventăm o cercetare disciplinară pentru cineva incomod și sperăm să uite lumea?. Dacă ar fi existat un sindicat reprezentativ și un management responsabil, la ora asta ar fi existat demisii. Dar aparent… e mai comod să taci. Da, unii încă se uită la știri. Și văd. Și țin minte. Iar pentru alții, asta înseamnă… ghinion!”, este mesajul postat de „Sindicatul profesioniștilor media”. 

Sâmbătă, 2 august, medicii de la Spitalul SRI au transmis că starea lui de sănătate generală a fostului președinte, Ion Iiescu, s-a deteriorat, cu instalare progesivă a disfuncțiilor multiple de organe.

Ion Iliescu, în stare critică

Conducerea Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” a transmis luni, 4 august, un comunicat oficial privind situația lui Ion Iliescu.

Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se află într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe. 

Vă reamintim că, din data de 9 iunie, atunci când a fost internat de urgență cu probleme respiratorii severe, iar ulterior a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, fostul președinte Ion Iliescu este supravegheat de o echipa medicală multidisciplinară.

Ion Iliescu, care a împlinit 95 de ani în martie 2025, are un istoric medical complex. În aprilie 2019, fostul președinte a fost operat la Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”, pentru o afecțiune gravă: pericardită lichidiană, o inflamație a învelișului inimii care a necesitat intervenție chirurgicală.

Coșmarul trăit de tânăra din Buzău răpită de fostul iubit: bătută cu bestialitate și rasă pe cap. Agresorul a fost arestat

0

Apar noi detalii în cazul tinerei de 22 de ani care a fost răpită de fostul concubin şi agresată. Bărbatul a fost arestat preventiv, după ce a sechestrat-o, a lovit-o cu sălbăticie cu pumnii şi cu o şipcă din lemn și a ras-o pe cap.

Agresorul a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. FOTO Shutterstock

Un nou caz șocant de violență domestică a zguduit opinia publică la sfârşitul lunii iulie. Agresorul, un bărbat în vârstă de 32 de ani, din județul Vrancea, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce a supus-o pe fosta sa parteneră unei agresiuni de o cruzime greu de imaginat, aşa cum reiese din rechizitoriul împotriva sa.

Fapta a avut loc în seara zilei de 30 iulie, în județul Buzău, când cei doi s-au întâlnit întâmplător pe o stradă din satul Băbeni, comuna Topliceni. Potrivit anchetatorilor, bărbatul a început s-o lovească cu pumnii în zona capului și a amenințat-o că îi va scoate ochii.

Ulterior, a forțat-o să-l urmeze la locuința sa din județul Vrancea, pe un drum forestier, unde a urmat o serie de abuzuri de o brutalitate extremă.

A legat-o, a lovit-o și a ras-o pe cap

Ajunși într-un loc izolat, agresorul a imobilizat-o pe tânără legându-i mâinile și picioarele, apoi a continuat să o bată cu pumnii, cu picioarele și cu o șipcă din lemn. A culminat prin a o rade complet pe cap, umilind-o și provocându-i suferințe fizice și psihice.

Femeia a avut nevoie de îngrijiri medicale, leziunile fiind evaluate ca necesitând 12-14 zile de tratament.

„Situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpatului (…) constă în aceea că în seara zilei de 30.07.2025, în jurul orei 22:00, în timp ce se afla pe albia râului Râmnic, pe raza satului Băbeni, comuna Topliceni, judeţ Buzău, a lovit-o cu pumnii în zona capului şi a ameninţat-o cu acte de violenţă, respectiv cu scoaterea ochilor, pe fosta concubină, după care, împotriva voinţei acesteia, a dus-o la locuinţa sa, pe raza judeţului Vrancea, pe un drum forestier, unde a imobilizat-o, prin legarea mâinilor şi picioarelor şi a continuat să o lovească cu pumnii şi picioarele şi cu o şipcă din lemn, iar ulterior a tuns-o şi a ras-o pe cap, provocându-i leziuni care necesită pentru vindecare un număr de 12-14 zile de îngrijire medicale”, a informat Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău.

Agresorul, reținut și arestat

Imediat după ce a fost reclamat incidentul, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Grebănu au intervenit, identificându-l și reținându-l pe agresor. Judecătoria Râmnicu Sărat a admis solicitarea procurorilor și a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile, sub acuzația de violență domestică.