Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că este în pregătire un proiect de lege privind pensiile speciale, care va include creșterea vârstei de pensionare.
Vârsta de pensionare a magistraților ar putea crește FOTO: Arhivă, Adevărul
„Vom avea o creștere a vârstei de pensionare. Vom face un nou proiect de lege, care va trece prin Parlament. Vrem să ducem vârsta până la 65 de ani. Este o egalizare. Ceea ce în trecut reprezenta o țintă graduală – adică vârsta de pensionare creștea treptat – vrem acum să stabilim clar”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole.
Pensionarea anticipată va rămâne posibilă în cazul magistraților, susține ministrul.
„Avem un indice de înlocuire, adică măsura în care veniturile salariale sunt înlocuite de veniturile din pensii. Probabil, propunerea va fi ca rata de înlocuire să scadă de la 80% la 65%. Proiectul nu este încă finalizat, de aceea o spun cu această rezervă. Este un subiect sensibil . Va dura câteva săptămâni până voi veni cu un proiect clar”, a precizat ministrul Muncii.
De asemenea, ministrul a mai spus că procesul de recalculare a pensiilor continuă, iar la metoda de calcul a veniturilor fiecărui pensionar se vor lua în considerare și anumite venituri care nu erau constante, precum acorduri globale sau prime.
„N-a pierdut niciun pensionar niciun leu în urma recalculării, dar au fost și pensionari care au câștigat 200, 300, 700, 1.000 lei, 2.000 lei în plus la pensia contributivă. Acest lucru va continua și asta va face încă o dată ca unii dintre pensionari să câștige mai mult, chiar dacă punctul de pensie nu crește. Pe de altă parte, avem această mică recalculare, cum e numită în procedură. Se întâmplă acum, când vorbim, și în perioada următoare. Acolo se vor adăuga la metoda de calcul a veniturilor fiecărui pensionar și anumite venituri care nu erau constante, acorduri globale, prime, care erau eventual temporare.
Deci, continuă procesul de recalculare a pensiilor. Pentru unii, acest proces de recalculare va fi benefic, în sensul că se vor adăuga niște ani de vechime. În primul rând, nimeni nu va pierde, iar în al doilea rând, sigur că unii vor avea niște creșteri mai mari sau mai mici, funcție de documentele pe care le aduc și care justifică contribuția lor de-a lungul timpului”, a afirmat Petre-Florin Manole.
CSM, explicații despre vârsta de pensionare a magistraţilor
Într-un comunicat de presă, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis joi, 10 iulie, că vârsta de pensionare a judecătorilor a scăzut de la 58 de ani la 52 de ani în prezent din cauza „instabilității legislative”.
„Dacă la nivelul anului 2021, vârsta medie de pensionare la judecători era de aproximativ 54 de ani, după iniţierea şi adoptarea legislaţiei care a modificat vârsta de pensionare a magistraţilor, începând cu anul 2022, vârsta medie de pensionare a scăzut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilităţii normative din această perspectivă. Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010 -2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani la judecători”, a transmis CSM.
În ceea ce priveşte vârsta medie de pensionare la magistraţi, din datele statistice reiese că pentru procurori aceasta este de aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 – 2025, iar pentru judecători vârsta medie de pensionare este de aproximativ 56 de ani în acelaşi interval de timp, mai precizează CSM în comunicatul de presă.
Ministrul Muncii, Florin Manole, susține că există unele soluții pentru atenuarea impactului scumpirilor care vor afecta românii de la 1 august, când intră în vigoare măsurile din legea austerității, adoptate de Guvernul Bolojan.
Florin Manole, ministrul Muncii FOTO: Mediafax
„Pentru unele dintre aceste măsuri există niște soluții: când vorbiți de creșterea prețului la energie, aș aminti de voucherele de 50 de lei pentru peste 2 milioane de gospodării, care vor atenua această creștere”, a declarat joi seară ministrul Muncii, Florin Manole, la Antena 3.
Și pentru transportatori va exista o măsură compensatorie, susține acesta.
„La carburanți există o măsură compensatorie care va acoperi această creștere: decontarea unei părți din majorarea accizei pentru transportatorii interni. E o situație dificilă, dar încercăm să găsim soluții”, a spus Florin Manole.
Cum se va aplica impozitul pe pensii
Ministrul a clarificat cum va funcționa impozitul de 10% pe pensiile mai mari de 3.000 de lei, explicând că suma de până la 3.000 lei nu va fi impozitată, iar restul va fi taxat cu 10%.
„Dacă pragul era de peste 4.000 de lei, încă 800.000 de pensionari nu ar fi plătit CASS. Primii 3.000 de lei nu vor fi impozitați. Ce depășește se impozitează cu 10%. Dacă ai 4.000 de lei pensie, se impozitează 10% din 1.000 de lei, deci 100 de lei.
La metoda de calcul la veniturile fiecărui pensionar se vor adăuga și venituri care nu erau calculate. Unii vor avea niște creșteri mai mari sau mai mici, în funcție de contribuția lor de-a lungul timpului”, a precizat ministrul.
Ministrul Muncii atrage atenția asupra unuia dintre cele mai sensibile subiecte pentru economia României: numărul scăzut de salariați care susțin prin taxe și contribuții întregul sistem bugetar.
Presupunând că suntem 16 milioane în România, avem doar 5,7 milioane de salariați. Taxele și impozitele se colectează, în cea mai mare parte, de la acești oameni.
„Sunt foarte puțini pentru potențialul economiei acești 5,7 milioane de oameni care lucrează”, a subliniat ministrul
Indemnizația pentru mame: cum se calculează și cine plătește CASS
Florin Manole a explicat că indemnizațiile pentru creșterea copilului variază în funcție de veniturile mamei înainte de naștere și impozitul va fi suportat indiferent de venituri.
„Avem indemnizații care merg până la 8.000 de lei, avem și de 2.000 de lei. În funcție de contribuția de dinaintea nașterii și a concediului prenatal, se calculează veniturile pentru mame. Cele care au avut venituri foarte mari pot primi până la 8.000 de lei. Impozitul de 10% pentru sănătate se va aplica pentru toiată lumea. Am propus în Coaliție un prag, am zis că e echitabil să avem 3.000 de lei. Nu vreau să dau speranțe deșarte. Viitorul apropiat nu cred că va aduce o modificare. Dar în anii viitori, am putea regândi asta”, a adăugat ministrul.
Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a declarat că este pregătit să răspundă cu aceeași monedă oricăror taxe vamale impuse Braziliei de către Statele Unite.
Lula a răspuns la amenințarea de miercuri a omologului său american, Donald Trump, de a impune o taxă de import de 50% asupra bunurilor braziliene începând cu 1 august.
Într-o scrisoare, Trump a citat tratamentul aplicat de Brazilia fostului președinte Jair Bolsonaro ca factor declanșator al majorării taxelor vamale.
Bolsonaro este în prezent judecat pentru că ar fi încercat să organizeze o lovitură de stat împotriva lui Lula, după ce a pierdut alegerile din 2022 în fața acestuia din urmă.
Trump s-a referit la Bolsonaro ca la „un lider foarte respectat în întreaga lume”.
„Acest proces nu ar trebui să aibă loc”, a scris el, făcând apel la Brazilia să pună capăt imediat „vânătorii de vrăjitoare” împotriva fostului președinte.
Sprijinul lui Trump pentru Bolsonaro nu vine ca o surpriză, deoarece cei doi au fost mult timp considerați aliați.
Președintele american a criticat deja luni Brazilia pentru tratamentul aplicat lui Bolsonaro, comparându-l cu cazurile cu care el însuși s-a confruntat în instanțele americane.
Lula da Silva: Brazilia „nu va accepta nicio tutelă”
Amenințarea cu o taxă vamală de 50% a fost întâmpinată cu un răspuns robust din partea președintelui Lula, notează BBC.
Într-o postare pe platforma X, acesta a subliniat că Brazilia este „o țară suverană cu instituții independente și nu va accepta nicio tutelă”.
Liderul brazilian a anunțat, de asemenea, că „orice creștere unilaterală a taxelor vamale” va fi contracarată prin impunerea de taxe reciproce asupra produselor americane.
Brazilia, al 15-lea cel mai mare partener comercial al SUA
SUA este al doilea mare partener comercial al Braziliei, după China, astfel încât creșterea taxelor vamale de la 10% la 50% – dacă va intra în vigoare – va afecta puternic națiunea sud-americană.
Lula a ținut, de asemenea, să conteste afirmația lui Trump potrivit căreia SUA are un deficit comercial cu Brazilia, calificând-o drept „inexactă”.
Afirmația lui Lula este susținută de datele Guvernului SUA, care sugerează că SUA a avut un excedent comercial de bunuri cu Brazilia de 7,4 miliarde de dolari în 2024.
Brazilia este al 15-lea cel mai mare partener comercial al SUA. Printre principalele sale importuri din SUA se numără combustibilii minerali, aeronavele și utilajele.
La rândul lor, SUA importă din Brazilia gaze și petrol, fier și cafea.
Trump a criticat „cenzura platformelor de social media din SUA”
Brazilia nu a fost singura țară pe care Trump a amenințat-o miercuri cu taxe vamale mai mari. Japonia, Coreea de Sud și Sri Lanka s-au numărat printre cele 22 de națiuni care au primit scrisori de avertizare cu privire la taxe mai mari.
Totuși, scrisoarea pe care Trump i-a trimis-o omologului său brazilian a fost singura care a pus accentul pe alte aspecte decât presupusele deficite comerciale.
Pe lângă faptul că a denunțat tratamentul fostului președinte Bolsonaro, Trump a criticat ceea ce a declarat a fi „ordine secrete și ilegale privind cenzura platformelor de social media din SUA” pe care, potrivit lui, Brazilia le-ar fi impus.
Trump Media, care operează platforma Truth Social a președintelui american și este deținută majoritar de acesta, se numără printre companiile de tehnologie americane care contestă hotărârile instanțelor braziliene privind ordinele de suspendare a unor conturi de social media.
Lula a ripostat și pe acest front, justificând hotărârile instanțelor prin argumentul că „societatea braziliană respinge conținutul plin de ură, rasismul, pornografia infantilă, escrocheriile, fraudele și discursurile împotriva drepturilor omului și a libertății democratice”.
Rafael Cortez, politolog în cadrul firmei braziliene de consultanță Tendencias Consultoria, a declarat pentru BBC News Brasil că tonul excesiv al scrisorii lui Trump ar putea sfârși prin a-l avantaja pe Lula.
„Cei care se confruntă cu Trump câștigă la ei acasă atunci când Trump și alți lideri conservatori vorbesc despre probleme care țin de țările lor. Acest lucru s-a întâmplat, într-o anumită măsură, în Mexic și la alegerile din Canada și Australia”, spune Cortez despre alți lideri care l-au provocat pe Trump și au văzut o creștere a nivelului de popularitate.
„România și-a asumat în 2020 că o să închidă capacitatea de producție pe cărbune de 3.700 de megawatt. Asta înseamnă la consumul de astăzi aproape jumătate din cât consumă România. E uriaș. Sunt zile în care fără energia produsă de cărbune n-am avea echilibru în sistemul energetic și am fi în pericol foarte mare de a nu avea energie”, a spus ministrul Economiei la Antena 3 CNN, întrebat despre închiderea minelor de cărbune.
România și-a asumat închiderea centralelor pe cărbune până la la 31 decembrie 2025, însă acest termen nu poate fi respectat.
„Din prima zi de când am ajuns la minister, cel mai important jalon, 119 era fix ăsta. Am luat toată echipa de la Ministerul Energiei, am vorbit cu ceilalți de la Complexul Energetic, am vorbit și cu președinții de consilii județene din Gorj și Hunedoara și am căutat o formulă prin care să argumentez în cât timp fac licitația pentru centralele pe gaz care să înlocuiască activitatea centralelor pe cărbune pe care să le punem în conservare”, a spus Bogdan Ivan.
Ministrul a spus că vor urma o serie de negocieri la Bruxelles.
„Nu să le închidem, nu vreau să le închidem, ca să fie foarte clar. E strategic pentru noi să le avem în conservare după ce nu vor mai injecta direct în sistemul energetic, pentru situații neprevăzute. În momentul de față pregătim două licitații, până în 15 septembrie vor fi depuse ofertele, sper eu, pentru că până acum nu există un mare apetit în direcția asta și în paralel, împreună cu Ministrul Fondurilor Europene, negociem cu ceilalți din Comisia Europeană o prelungire a acestui termen pentru că e imposibil să oprim grupurile de centrale pe cărbune. Vom fi puși într-o situație foarte dificilă energetic și nu intră în calcul discuția asta”, a mai spus Ivan
Un scandal amoros a izbucnit pe rețelele sociale după ce o femeie din SUA a acuzat public o influenceriță celebră că i-a ruinat mariajul de peste trei decenii. Totul a pornit de la un abonament la OnlyFans.
Celebră influenceriță, acuzată că a provocat divorțul unui cuplu FOTO: Instagram / Natalie Reynolds
Natalie Reynolds, o influenceriță americană de 26 de ani, cu milioane de urmăritori online, a fost acuzată că ar fi destrămat căsnicia unui cuplu de sexagenari. Cheryl Anderson, fosta soție a bărbatului implicat, a povestit într-un clip postat pe TikTok cum a ajuns la divorț după ce a aflat că soțul ei, trecut de 60 de ani, este abonat la contul OnlyFans al tinerei influencerițe.
„Acum câteva nopți umblam în telefonul soțului meu, atunci când am văzut un e-mail care mi s-a părut suspect. L-am deschis și am văzut că a cheltuit 350 de dolari pe conținut pentru adulți de tip OnlyFans. Sunt mai în vârstă, așa că nu am știut ce înseamnă. Dar am căutat și am aflat. Sunt atât de dezamăgită de bărbatul despre care am crezut că mă iubește. Femeia asta, Natalie, le oferă astfel de conținut unor bărbați căsătoriți!”, a declarat Cheryl Anderson.
Femeia a mai spus că, deși nu a existat o relație fizică între cei doi, a simțit că a fost trădată. Decizia de a divorța a venit imediat după această descoperire.
Replica influenceriței: „Nu mă poate acuza”
Natalie Reynolds nu a rămas indiferentă la acuzațiile aduse și a reacționat public, susținând că ea nu a greșit cu nimic și că responsabilitatea îi aparține în totalitate soțului.
„Femeia asta vrea să dea vina pe mine, când e vina soțului ei. Nu mă poate acuza, pentru că nu i-am forțat bărbatul să se aboneze și să plătească. A făcut-o din propria voință. Ar fi timpul ca doamna aceasta să își tragă la răspundere soțul, nu să mă arate pe mine cu degetul”, a declarat Natalie Reynolds.
O figură controversată în mediul online
Nu este prima dată când Natalie Reynolds se află în centrul unor controverse. Potrivit Times of India, ea are aproape șase milioane de abonați pe YouTube, 600.000 de urmăritori pe Instagram și 33.000 pe platforma Kick.
În luna mai, a provocat un val de indignare după ce a publicat un clip în care apărea alături de o femeie fără adăpost. A convins-o să sară într-un lac pentru 20 de dolari, deși știa că aceasta nu știe să înoate. Deși a promis că va sări după ea, Natalie a plecat, lăsând femeia în apă. După difuzarea imaginilor, mulți internauți au cerut ca influencerița să fie trasă la răspundere penal.
Oficialii serviciilor de informații se tem că o campanie de sabotaj atribuită Rusiei se extinde în Europa. Associated Press a documentat, într-o amplă investigație, peste 70 de incidente legate de Rusia care au avut loc în pe continentul european în ultimii ani.
Rusia folosește mesageria Telegram pentru a recruta potențiali agenți FOTO: Arhivă
Era aproape miezul nopții când un șofer de camion care se odihnea în cabina sa a auzit trosnetul flăcărilor la un depozit din estul Londrei în care erau depozitate echipamente pentru Ucraina. El a luat un extinctor și a ieșit afară – dar și-a dat seama că focul era prea mare și s-a retras, scrie Associated Press. Când a sosit poliția, acesta a bătut la ușile unui bloc de apartamente din apropiere, strigând locuitorilor să evacueze. Părinții și-au luat copiii și au fugit în stradă.
La aproximativ 30 de minute după izbucnirea incendiului, Dylan Earl, un britanic care a recunoscut că a organizat incendierea, a primit un mesaj de la un bărbat despre care autoritățile britanice spun că era intermediarul său rus. „Excelent”, scria în limba rusă.
Marți, un tribunal britanic a găsit trei bărbați vinovați de incendiere în cadrul complotului din martie 2024. Procurorii au afirmat că a fost pus la cale de serviciile de informații ruse, parte a unei campanii de perturbare a Europei pe care oficialii occidentali o atribuie Moscovei și reprezentanților săi. Alți doi bărbați, printre care și Earl, au pledat anterior vinovați pentru organizarea incendierii.
Tânărul care a incendiat mai multe case și depozite FOTO: Poliția Metropolină din Londra
Peste 70 de incidente legate de Rusia
Incendiul este unul dintre cele peste 70 de incidente legate de Rusia pe care The Associated Press le-a documentat de la invazia Moscovei în Ucraina în februarie 2022.
Oficiali europeni ai serviciilor de informații au declarat pentru AP că sunt îngrijorați că riscul de rănire gravă sau chiar de deces este în creștere, deoarece sabotorii neantrenați incendiază case și întreprinderi, plantează explozibili sau construiesc bombe. Urmărirea AP arată 12 incidente de incendiere sau sabotaj grav anul trecut, comparativ cu două în 2023 și niciunul în 2022
Oficialii occidentali au acuzat Rusia și acoliții săi de organizarea a zeci de atacuri și alte incidente în Europa de la invadarea Ucrainei.
Associated Press a analizat sute de incidente și le-a trasat pe hartă atunci când oficialii occidentali au stabilit o legătură clară cu Rusia, grupurile pro-ruse sau aliatul Belarus. Kremlinul a negat acuzațiile.
Atunci când începeți o campanie, aceasta își creează propria dinamică și „devine din ce în ce mai violentă în timp”, a declarat unul dintre oficiali, care deține o funcție de conducere la o agenție europeană de informații. Oficialul, ca și alți doi, a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta chestiuni de securitate
Kremlinul nu a răspuns la solicitarea de a comenta cazul britanic. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat anterior că Kremlinului nu i s-a arătat niciodată „nicio dovadă” care să susțină acuzațiile potrivit cărora Rusia desfășoară o campanie de sabotaj și a afirmat că „respingem cu siguranță orice acuzații”.
Depozit plin cu bunuri pentru Ucraina, incendiat FOTO: Poliția Metropolină din Londra
Recrutarea tinerilor amatori
Majoritatea sabotorilor acuzați că lucrează în numele Rusiei sunt străini, inclusiv ucraineni. Printre aceștia se numără tineri fără antecedente penale care sunt adesea angajați pentru câteva mii de dolari, au declarat oficialii serviciilor de informații.
Înaltul oficial a declarat că Rusia a fost forțată să se bazeze din ce în ce mai mult pe astfel de amatori de când sute de spioni ai Moscovei au fost expulzați din țările occidentale în urma unei operațiuni de otrăvire a fostului ofițer de informații rus Serghei Skripal în Regatul Unit în 2018. Aceasta a dus la moartea unei femei britanice – și la o reacție majoră din partea Occidentului.
Serviciile de informații militare ruse – acționând prin Wagner – au fost probabil în spatele complotului, a declarat Kevin Riehle, profesor de informații și securitate națională la Universitatea Brunel din Londra.
Recrutorul – care a folosit pseudonimul Privet Bot – a postat de mai multe ori pe un canal Telegram solicitând oamenilor să se alăture luptei împotriva Occidentului, a declarat Riehle în fața instanței.
Odată conectați, recrutorul și Earl au comunicat predominant în limba rusă, Earl folosind Google pentru a traduce, conform capturilor de ecran de pe telefonul său. Mesajele lor variau de la gravitatea mortală la aproape comic.
Recrutorul i-a spus lui Earl, în vârstă de 21 de ani, că este „înțelept și deștept în ciuda faptului că este tânăr” și i-a sugerat să urmărească serialul de televiziune „The Americans” – despre ofițerii de informații sovietici KGB sub acoperire în SUA.
„Acesta va fi manualul tău”, scria recrutorul.
Într-un mesaj, Earl se lăuda că are legături cu Armata Republicană Irlandeză, cu „criminali, răpitori, soldați, traficanți de droguri, escroci, hoți de mașini”, promițând să fie „cel mai bun spion pe care l-ați văzut vreodată”.
Potențial de rănire
Earl și un alt bărbat au recrutat în cele din urmă alte persoane care au mers la depozit în noaptea incendiului. Earl nu i-a întâlnit niciodată pe bărbați, conform mesajelor transmise în instanță, și nu este clar dacă el însuși a vizitat vreodată locul.
Odată ajuns la depozit, unul dintre bărbați a turnat o canistră de benzină înainte de a aprinde o cârpă și de a o arunca pe combustibil. Un altul a înregistrat incendiul pe telefonul său. Acesta a fost, de asemenea, filmat de camerele de supraveghere.
Depozitul era sediul unei companii de comenzi poștale care trimitea provizii în Ucraina, inclusiv dispozitive StarLink care furnizează internet prin satelit și sunt utilizate de armata țării. Aproximativ jumătate din conținutul depozitului a fost distrus în incendiu, care a ars la doar câțiva metri de Yevhen Harasym, șoferul camionului, și la mică distanță de o anexă din curtea unei case și a blocului de apartamente.
„Ești pumnalul nostru în Europa”
La scurt timp după incendiul din Londra, Earl și complicii săi au discutat ce vor face în continuare, conform mesajelor. Au vorbit despre incendierea afacerilor londoneze deținute de Evgeny Chichvarkin – un magnat rus care livra provizii Ucrainei.
„Hedonism Wines și restaurantul Hide ar trebui transformate în cenușă”, a spus Earl.
În mesaje, Earl a oscilat între a spune că nu „aveau nevoie” de victime și că, dacă „voiau să rănească pe cineva”. După incendiu, recrutorul rus i-a spus lui Earl că „s-a grăbit să incendieze aceste depozite fără aprobarea mea”.
Din această cauză, a spus el, „va fi imposibil să plătim pentru această incendiere”.
Totuși, recrutorul i-a spus lui Earl că dorește să vizeze mai multe companii cu legături cu Ucraina. „Ești pumnalul nostru în Europa și te vom ascuți cu grijă”, a scris recrutorul.
Rusia folosește mesageria Telegram pentru a recruta potențiali agenți
Rusia recrutează migranți din afara UE pentru a comite sabotaje și alte infracțiuni, pentru a răspândi frica și a submina încrederea în guverne, scrie și Politico.
Rusia folosește mesageria Telegram pentru a recruta potențiali agenți, a declarat joi Serviciul de Informații Ceh (BIS) în raportul său anual pe 2024.
Spionii cehi au declarat că Rusia folosește Telegram pentru a recruta potențiali agenți în vederea desfășurării diverselor activități
„Aceasta include slăbirea coeziunii societăților occidentale, răspândirea fricii și a incertitudinii, subminarea încrederii publice în capacitatea statului de a-și proteja cetățenii și creșterea presiunii pentru a reduce sprijinul acordat Ucrainei în apărarea sa împotriva agresiunii ruse”, se arată în raport.
În multe cazuri, agenții nu sunt conștienți că lucrează pentru Rusia, deoarece sunt angajați prin intermediari, potrivit documentului serviciilor de informații cehe.
Robert Lupu, ucigașul Teodorei Marcu, și-a motivat crima prin „socoteli neterminate”, susținând că fosta iubită l-a ruinat financiar și emotional înainte să-l părăsească.
Cum și-a justificat crima bărbatul care a ucis-o pe Teodora Marcu FOTO: Arhivă
Crima șocantă din complexul rezidențial de la marginea Bucureștiului, în care Teodora Marcu și-a pierdut viața, pare să fi fost alimentată de o ură profundă și de dorința de răzbunare. Cu doar două săptămâni înainte de a o împușca, Robert Lupu, cunoscut sub porecla „Zdrențoi”, le spunea unor cunoscuți că are „socotelineterminate” cu fosta sa iubită.
Potrivit unor surse din anchetă, bărbatul o acuza pe Teodora că l-a încurajat să renunțe la familia și la averea sa, doar pentru a-l abandona ulterior și a se căsători cu altcineva. Această convingere l-ar fi consumat pe Lupu, care nu reușea să accepte schimbările dramatice din viața sa, potrivit Gândul.
Crima de pe aleea din Cosmopolis
Teodora Marcu, cunoscută publicului după participarea la un show televizat, a fost ucisă pe 31 mai, într-un atac armat comis pe o alee din complexul rezidențial Cosmopolis, din localitatea Ștefăneștii de Jos, județul Ilfov. Avea 23 de ani și era însărcinată în patru luni cu actualul soț. În momentul atacului, fostul ei partener, Robert Lupu, a tras asupra ei mai multe focuri de armă.
Relația celor doi începuse cu ani în urmă, pe când Teodora avea doar 14 ani, în orașul natal Onești. Deși ulterior drumurile lor s-au despărțit, fosta legătură a rămas, se pare, o rană deschisă pentru agresor.
Cine era Robert Lupu, zis „Zdrențoi”
Încă din adolescență, Lupu era cunoscut în cercurile interlope din Onești. Avea obiceiul să umble înarmat și să frecventeze liceele în căutare de eleve. De altfel, au existat două denunțuri pe numele său pentru presupuse fapte de proxenetism, iar poliția îl avea în vizor.
Deși avea relații amoroase cu minore, Lupu s-a căsătorit cu o femeie de vârsta lui, cu care a avut un copil. Căsnicia i-a oferit o aparență de stabilitate: datorită sprijinului unui apropiat al soției, influent în afaceri, Lupu a reușit să achiziționeze mai multe autoturisme Dacia și Renault, închiriate apoi taximetriștilor, precum și unele proprietăți. Avea un stil de viață opulent, conducea o mașină de 30.000 de euro și purta doar haine de firmă.
Cu toate acestea, martorii spun că nu era genul de interlop care să se afișeze cu personaje periculoase. Dimpotrivă, apărea frecvent în public alături de Teodora.
„A divorțat pentru Teodora, apoi a pierdut tot”
Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, Lupu nu a putut accepta despărțirea de Teodora. Le-ar fi spus cunoscuților că, pentru ea, și-a distrus viața: a divorțat pentru Teodora, iar în urma separării a pierdut și sprijinul financiar primit anterior de la prietenul soției. După partaj, ar fi rămas aproape fără nimic.
Orice încercare de a-și reveni financiar era sortită eșecului, au declarat surse apropiate anchetei. În ultimul timp, el ar fi fost cuprins de o depresie profundă și ar fi pus întreaga vină pe umerii Teodorei: o considera„responsabilă pentru tot ce i s-a întâmplat.
Chiar dacă nu a spus direct că plănuiește să o ucidă, anchetatorii sunt convinși că ura acumulată și resentimentele legate de prăbușirea sa personală și materială l-au împins spre crimă.
Trei incendii de vegetație se manifestă joi, 10 iulie, în apropierea Autostrăzii Soarelui, în judeţul Călăraşi.
FOTO: Facebook Info Trafic București și Ilfov
„Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că pe autostrada A2 Bucureşti-Constanţa, pe tronsonul kilometric 50 (loc. Săruleşti) – 60 (loc. Lehliu), sensul spre Bucureşti, judeţul Călăraşi, trei incendii de vegetaţie se manifestă în apropierea părţii carosabile, fumul scăzând vizibilitatea în trafic”, transmite, joi, Centrul Infotrafic.
Sursa citată a precizat că circulaţia este oprită pe sensul de mers spre Capitală, fiind aplicată deviere a traficului la kilometrul 64, astfel că circulaţia rutieră este direcţionată către DN 3.
De asemenea, dinspre DN 3 către autostrada A2 traficul este oprit.
Opt eurodeputaţi români au votat joi, 10 iulie, pentru moţiunea de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, doi s-au abţinut de la vot, iar 12 au votat împotrivă.
Parlamentul European FOTO:Arhivă
Moţiunea de cenzură iniţiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR) a fost respinsă joi, la Strasbourg, cu o largă majoritate de Parlamentul European, cu voturi 360 de voturi împotrivă, 175 de voturi pentru şi 18 abţineri, potrivit Agerpres.
Opt eurodeputaţi români au votat moţiunea de cenzură, este vorba despre Gheorghe Piperea, Adrian-George Axinia, Claudiu-Richard Târziu, Georgiana Teodorescu, Şerban Dimitrie Sturdza, Cristian Terheş, Luis-Vicenţiu Lazarus şi Diana Iovanovici Şoşoacă.
Alţi doi eurodeputaţi români s-au abţinut, este vorba despre Iuliu Winkler şi Lorant Vincze.
Împotriva moţiunii au votat în total 12 eurodeputaţi români. Este vorba despre Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Siegfried Mureşan, Virgil-Daniel Popescu şi Adina Vălean de la grupul PPE, Dan Barna şi Vlad Voiculescu de la grupul Renew, Andi Cristea, Claudiu Manda şi Ştefan Muşoiu din grupul S&D, respectiv Nicu Ştefănuţă, din grupul Verzilor, care este şi vicepreşedinte al Parlamentului European.
Potrivit sursei citate, la votul asupra moţiunii au absentat nu mai puţin de 11 eurodeputaţi români, este vorba despre Dragoş Benea (S&D), Ioan-Rareş Bogdan (PPE), Gheorghe Cârciu (S&D), Vasile Dîncu (S&D), Gabriela Firea (S&D), Maria Grapini (S&D), Dan-Ştefan Motreanu (PPE), Victor Negrescu (S&D), Dan Nica (S&D), Eugen Tomac (Renew) şi Mihai Tudose (S&D).
Cei mai mulţi eurodeputaţi care au votat moţiunea au fost de la grupul Patrioţi pentru Europa, este vorba despre 76 din 84 în total. Din cei 175 de eurodeputaţi care au votat pentru moţiune, 39 erau şi din grupul ECR, între care cei şase eurodeputaţi români membri.
Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de europarlamentarii AUR, a fost respinsă categoric astăzi în plenul Parlamentului European.
„A obținut doar 175 de voturi din 553”, a scris pe Facebook eurodeputatul PPE Siegfried Mureșan.
„Un eșec rușinos și previzibil. Moțiunea a obținut cu 100 de voturi mai puțin decât numărul de voturi împotriva numirii Comisiei în 2024. La un an de mandat, europarlamentarii AUR nu au livrat nimic pentru România. Nu au influență, nu obțin rezultate și rămân complet izolați în Parlamentul European. Votul de astăzi confirmă acest lucru.”, a mai spus Mureșan.
Președintele Nicușor Dan a trimis CCR, joi, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgentă nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.
Președintele Nicușor Dan FOTO: FB
UPDATE: CCR a stabilit termenul de judecată pentru 17 iulie 2025.
Şeful statului arată că Parlamentul i-a transmis această lege în vederea promulgării pe 21 iunie.
Preşedintele consideră că, prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale, respectiv art. 1 alin. (3) şi (5), art. 20, art. 30, art. 31, art. 33 din Constituţie.
„Nicuşor Dan subliniază că orice acţiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanţiile pentru a nu putea fi citită ca o acţiune a unei opţiuni politice a societăţii, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”.
„Statul român trebuie să acţioneze cu fermitate pentru a preveni şi pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autorităţile statului este la cote reduse şi orice acţiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare creşte tensiunea socială şi neîncrederea în autorităţi”, a transmis Nicușor Dan, potrivit Agerpres.
În sesizare, șeful statului invocă critici de constituţionalitate din perspectiva necesităţii clarităţii şi previzibilităţii legii.
„Absenţa unei definiţii legale exprese a noţiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete şi instanţe de judecată) chemate să urmărească şi să judece cele două infracţiuni prevăzute în art. I pct. 5 şi 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară şi instabilitate juridică la nivelul societăţii.
Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracţiunile menţionate sunt sancţionate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, şi interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante faţă de libertatea individului şi celelalte garanţii procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiţie legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002, ceea ce ridică aceeaşi problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, afirmă şeful statului.
Nicuşor Dan se referă şi la lipsa de claritate a noţiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conţinutului.
„Este lesne de observat că definiţia citată este circulară, deoarece lămureşte numai sensul noţiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămureşte deloc semnificaţia atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipseşte chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea şi în aplicarea acestei noţiuni de către organele judiciare competente (parchetele şi instanţele judecătoreşti)”, mai afirmă el.
Şeful statului precizează şi că legea este lipsită de claritate în ceea ce priveşte noţiunea de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva concentraţiei conţinutului şi din perspectiva autorului materialului.
„Apreciem că: art. I pct. 2 din Lege este neconstituţional întrucât prevede interzicerea materialelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, dar noţiunea este neclară; art. I pct. 3 si art. II pct. 1 din Lege sunt neconstituţionale întrucât definesc materialele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, respectiv antisemite, dar noţiunea este neclară; art. I pct. 5 din Lege este neconstituţional întrucât sintagma organizaţie cu caracter legionar este neclară; art. I pct. 6, 7, 8 din Lege sunt neconstituţionale întrucât se referă la materialele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, dar noţiunea este neclară; art. I pct. 9, 14, 15 din Lege sunt neconstituţionale din cele trei perspective de la punctul f”, arată preşedintele.
Nicuşor Dan aduce şi critici de constituţionalitate din perspectiva dreptului la informaţie (art. 31 din Constituţie), accesului la cultură (art. 33 din Constituţie) şi libertăţii de exprimare (art. 30 din Constituţie).
„În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului este neconstituţională”, susţine şeful statului în sesizarea transmisă CCR.
Nicușor Dan citează din Scrisoarea a III-a următoarele versuri: „Și apoi în sfatul țării se adun să se admire/ Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subțire;/ Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,/ Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!/ Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi/ Să ajung-a fi stăpînă și pe țară și pe noi!/ Tot ce-n țările vecine e smintit și stîrpitură,/ Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,/ Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții,/ Toți se scurseră aicea și formează patrioții,/ Încît fonfii și flecarii, găgăuții și gușații,/ Bîlbîiți cu gura strîmbă sunt stăpînii astei nații!”.
De asemenea, șeful statului a prezentat exemple din legislația altor state europene precum Franța, Italia și Germania, unde sunt reglementate mult mai clar interdicțiile și unde sunt definite precis simbolurile și organizațiile vizate.
Legea a fost sesizată la CCR şi de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi.
Anunț important pentru șoferi! Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere a precizat că se circulă în regim de autostradă, fără restricții, pe cei 21 de km ai Lotului 1 Dumbrava – Mizil, parte din A7.
Mai exact, începând cu orele 16:00, joi s-au ridicat restricțiile instituite între km. 9+808 – km. 21+000, pe A7 Ploiești – Buzău, Lotul 1 Dumbrava – Mizil, cuprins între km 0+000 – km 21+000.
Amintim faptul că aceste restricții au fost instituite pentru a permite lucrările de construire a Lotului 2 Mizil – Pietroasele.
Sursă foto: facebook Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere
Am scris în analiza trecută că pachetul fiscal-bugetar nu are legătură cu negocierile și argumentele susținute în grupul tehnic de lucru. Da, ceea ce s-a prezentat de către Guvern este în realitate o „rețetă” prestabilită în grupuri de lucru informale și dialogul cu Comisia Europeană. Să se asume asta!, arată, într-o analiză făcută pentru MEDIAFAX, prof.univ. Cristian Socol.
Grupul social-democrat înțelege nevoia de consolidare fiscal-bugetară calitativă, echitabilă social și sustenabilă pe termen mediu și lung. Am explicat la tablă, cu grafice, în grupul de lucru de la Cotroceni că modelul economic actual nu mai poate susține viteza de convergență ridicată din ultimii 25 de ani – amintind că România a avut cea mai ridicată viteză de convergență dintre țările europene postaderarea la UE.
Am argumentat Președintelui României și colegilor de la celelalte partide că tranziția către un nou model de dezvoltare presupune introducerea impozitului progresiv (măsură structurală de creștere a veniturilor, pentru a reduce faliile din societate și polarizarea economică și socială dramatică), presupune o rată mai mare de ocupare, investiții în educație, cercetare – dezvoltare – inovare, o arhitectură instituțională modernizată și programe de stimuli pentru sectoarele cu valoare adăugată crescută – din intensitatea tehnologică medie / ridicată și orientate spre export. Tranziția de la o economie bazată pe factori (de tip ”ajungere din urmă”) la una bazată pe inovare nu se poate face decât prin investiții în tehnologie și capital uman și printr-o reformă fiscală echitabilă. Nevoile de dezvoltare actuale și viitoare ale României nu mai pot fi susținute de un regim fiscal bazat pe cotă unică, un experiment specific unor economii mici. Contra propagandei interne, sunt instituții prestigioase (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și OECD) care arată că regimul exotic al cotei unice și-a finalizat potențialul de ani buni și ține în loc dezvoltarea României (fixând-o în capcana venitului mediu, stagflație).
Am susținut acolo că sunt de acord ca negocierile din grupul tehnic să fie total transparente, chiar dacă au existat puncte de vedere diferite, argumentate. Deoarece nu s-a putut realiza acest lucru, voi prezenta în câteva analize punctele de vedere susținute de grupul nostru, detaliind argumentele din spate. Este un exercițiu de respect pentru cei care ne-au trimis acolo – cei care gândesc și votează social-democrat și decidenții politici aleși să îi reprezinte.
Argumentele lui Cristian Socol împotriva creșterii cotei generale de TVA
Astăzi, voi prezenta argumentele pentru care ne-am opus creșterii TVA general și unele cote de TVA redus, propunând în schimb, cu același impact bugetar, introducerea unui impozit diferențiat echitabil până la 31 decembrie 2025 și a impozitului progresiv cu globalizarea veniturilor de la 1 ianuarie 2026.
1. Am susținut că pentru a fi echitabilă și a avea șanse de succes, consolidarea fiscal-bugetară trebuie să fie echitabilă, cu povară mai mare pe cei care ”pot suporta” și povară mai redusă pusă pe cei vulnerabili. Asta arată toate lecțiile de consolidare fiscal-bugetară din țările europene realizate în ultimii 30 de ani. Creșterea TVA general și mai ales mărirea TVA redus urcă povara fiscală pe umerii celor cu venituri mici. TVA este un impozit regresiv, suportat într-o măsură mai mare de către cei cu o pondere mai mare în coșul de consum la alimente medicamente utilități etc. Deci, cu cât ești mai sărac, cu atât suporți o povară mai mare.
2. Am dovedit că o creștere a TVA general și a cotelor reduse la produsele de bază va avea un puternic impact inflaționist și va conduce la deprecieri consistente ale puterii de cumpărare. Circa 2,8-3 puncte procentuale în plus la inflație și manifestarea efectelor de runda a doua conduc la evoluții/cifre îngrijorătoare privind reducerea puterii de cumpărare a tuturor românilor (dar cu precădere a celor vulnerabili). La pachet cu creșterea explozivă a prețurilor la energie (efect al liberalizării prețului de la 1 iulie 2025 – căci iată, în România liberalizarea = exclusiv creșteri de prețuri, virtuțile pieței libere funcționează doar în teoria libertariană în cazul monopolurilor / oligopolurilor naturale) și cu creșterea accizelor la combustibil, atingerea unei cifre de 10-12% a inflației nu mai pare o surpriză. Suprapusă înghețării salariilor bugetarilor (în fapt reducerea veniturilor prin Pachetul fiscal) și a pensiilor precum și impunerii CASS la pensiile mai mari de 3000 lei, măsura va conduce la o scădere estimată a puterii de cumpărare de 22-25% în rândul pensionarilor, de 18-22% în rândul bugetarilor și de 9-12% pentru ceilalți lucrători. Mai mult, va apărea un efect psihologic consistent pornind de la percepția de ”prețuri toxice” – se va intra într-o spirală inflaționistă cauzată de anticipările privind explozia prețurilor.
3. Am argumentat că o creștere a TVA va avea și un puternic impact contracționist. Pachetul de măsuri propus (cu pilon în creșterea cotelor de TVA) va conduce la o cădere economică cuprinsă între 0,4 și 0,9% – scenariu de simulare cu un grad ridicat de probabilitate. Am arătat că ”socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”, argumentând că un calcul mecanic al impactului bugetar adus de măsura creșterii TVA nu poate fi credibil, trebuind să fie aplicați coeficienți de corecție. Valul contracționist al pachetului de măsuri poate provoca și o reducere a veniturilor bugetare reale la buget, nu putem exclude acest scenariu! Măsura creșterii TVA va reduce competitivitatea producătorilor români pe piață; apar scumpiri în cascadă și dificultăți pentru IMM-uri. Creșterea TVA poate mări evaziunea. Creșterea TVA poate induce o schimbare de comportament de tip ”cumpără înainte de a fi mărită taxa”, putându-se ajunge la un ”boom” al cererii înainte de mărirea TVA și o prăbușire a consumului după 1 august.
4. Am susținut argumentat că în Romania, pensionarii vor suporta dublu ca povară creșterea TVA față de cei de vârsta medie și tineri. Datele Eurostat arată că procentul din venit plătit ca TVA de către persoanele trecute de 65 de ani este de 17,5% (vârsta cuprinsă între 65 și 74 ani) și 19,4% (vârsta mai mare de 75 ani), față de 9,1-9,8% la persoanele cu vârsta mai mică de 54 ani.
5. Am adus un al doilea argument aici – gospodăriile cele mai sărace vor suporta o povară disproporționat mai mare decât gospodăriile cele mai bogate. Tot datele Eurostat privind ponderea TVA plătit din veniturile totale pe gospodării sărace/bogate arată că în România, cele mai sărace 40% dintre gospodării (primele 2 quintile) vor suporta o povară de 3-4 ori mai mare decât cele mai bogate 40% dintre gospodării.
6. Având în vedere datele statistice de mai sus, am argumentat că nivelul cotei reduse la alimente, medicamente, apă pentru irigații și mai ales cărți trebuia să scadă / rămână la 5%. Creșterea cotei reduse de TVA la produse de bază va adânci povara ridicată pusă de pachetul fiscal asupra celor cu venituri mici. Prin creșterea cotei reduse la 11%, România va ajunge în topul UE privind cota de TVA cea mai ridicată la produsele enumerate mai sus și printre puținele țări din UE care au doar două cote. Câteva exemple pentru alimente și medicamente de bază, Austria are 10%, Belgia 6%, Bulgaria 9%, Croatia 5%, Cipru 5%, Estonia 9%, Franța 5,5%, Germania 7%, Italia 4%, Ungaria 5% etc Cât despre TVA crescută la cărți, impactul bugetar marginal este copleșit de impactul educațional și cultural – pozitiv, bineînțeles – adus de lectură. Din contră, am susținut aici un program de sprijin finanțat din buget și fonduri europene pentru sprijinul editurilor și al librăriilor în format fizic. O națiune puternică nu se poate construi în condițiile în care datele oficiale Eurostat arată că doar 30% dintre românii de peste 16 ani au citit o carte în ultimele 12 luni (pe ultimul loc în UE).
7. Am argumentat cu explicații, corelații, simulări de impact și distribuția poverii de ce era mult mai bună implementarea impozitului progresiv cu globalizarea veniturilor cu 2 cote și deduceri (10% până la 3400 euro pe lună, 40800 euro pe an și 20% pe diferența a ceea ce depășește această sumă – apropo, Polonia are 2 cote 12% si 32%, cu deduceri!). Cu același efect asupra bugetului precum o majorare a TVA cu 2 puncte procentuale, introducerea unui impozit progresiv ar fi avut un impact inflaționist și contracționist semnificativ mai redus. Ar fi adus România mai aproape de modelul fiscal al statelor dezvoltate din UE și la nivel global (nu mai inventăm noi roata!) – în prezent, doar patru țări din Uniunea Europeană mai păstrează cota unică: România, Bulgaria, Ungaria și Estonia. Prin aplicarea impozitului progresiv, povara ajustării nu s-ar mai fi concentrat aproape exclusiv asupra celor cu venituri mici și medii iar polarizarea economică și socială nu doar că nu s-ar fi adâncit, ci ar fi început să se reducă.
Aceasta era într-adevăr o reformă fiscală echitabilă și justă, așa cum s-a angajat România în fața Comisiei Europene prin Planul Național Bugetar Structural 2025-2031. Era o soluție structurală pentru creșterea veniturilor bugetare, atenua prăpastia tot mai mare dintre majoritatea cu venituri mici și medii și o minoritate cu venituri mari și foarte mari, contribuind astfel la reducerea inegalităților. În plus, ar fi creat un spațiu fiscal sustenabil pe termen mediu și lung, esențial pentru finanțarea viitoarelor cheltuieli în domenii critice precum sănătatea, apărarea, educația și infrastructura și ar fi ar fi contribuit și la diminuarea evaziunii fiscale. Alături de alte măsuri fiscale structurale, pe care le voi detalia în analizele viitoare, ar fi putut susține un nou model de dezvoltare economică pentru România. Nu s-a dorit implementarea impozitului progresiv ca alternativă, pe baza unor motive pur ideologice.
Analiștii CNN se întreabă dacă retorica lui Donald Trump și ritmul atacurilor ruse asupra Ucrainei sunt doar o coincidență sau o strategie a Kremlinului.
Atac cu sute de drone și rachete asura Kievului/FOTO:X
Retorica președintelui american Donald Trump devine tot mai contondentă la adresa liderului de la Kremlin. Dar răspunde Vladimir Putin direct la aceste ieșiri? În mod oficial, Moscova se declară nepăsătoare. În realitate, ritmul și intensitatea atacurilor asupra Ucrainei par să urmeze, uneori, chiar după declarații dure făcute de fostul președinte American, constată CNN.
Marți, într-o ședință a Cabinetului, Donald Trump și-a exprimat frustrarea față de lipsa de progres în negocierile cu Rusia, calificând comportamentul lui Vladimir Putin drept „o grămadă de prostii”. „E amabil tot timpul, dar nu înseamnă nimic,” a spus Trump, într-un acces de sinceritate rară.
Doar o zi mai târziu, Rusia a lansat cel mai amplu atac aerian asupra Ucrainei de la începutul invaziei: 728 de drone și 13 rachete au fost trimise în valuri succesive asupra orașelor ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a sugerat că atacul ar putea reprezenta o ripostă simbolică la presiunile tot mai publice pentru relansarea negocierilor de pace.
Un tipar, dar fără o logică clară
Nu este prima dată când o critică venită de la Washington este urmată, aproape imediat, de o escaladare militară a Rusiei. Săptămâna trecută, după ce Trump s-a plâns că discuția sa telefonică recentă cu Putin nu a produs „niciun progres real” privind un eventual armistițiu, Rusia a lansat un alt atac masiv: 539 de drone și 11 rachete. A fost, potrivit oficialilor ucraineni, una dintre cele mai distructive zile de la începutul războiului.
Pentru observatorii mai grăbiți, s-ar putea contura concluzia că orice gest de ostilitate verbală din partea lui Trump se traduce imediat într-o reacție agresivă din partea Kremlinului. Realitatea, însă, este mult mai nuanțată.
Atacurile rusești au continuat și în perioadele în care președintele american a ales să nu comenteze public situația din Ucraina. De pildă, pe 29 iunie, Moscova a declanșat un atac major — 477 de drone și 60 de rachete — fără ca Trump să fi făcut vreo declarație notabilă în acele zile.
În plus, nici afirmațiile considerate favorabile Rusiei nu par să tempereze acțiunile militare ale Moscovei. Când Trump a sugerat, la summitul G7, că regretă excluderea Rusiei din ceea ce era odinioară G8, Kremlinul nu a reacționat cu vreo atitudine conciliantă. Dimpotrivă: câteva zile mai târziu, un atac cu drone și rachete asupra Kievului s-a soldat cu cel puțin 28 de morți.
Reacția oficială de la Moscova a fost una de minimizare. „Tratăm aceste declarații cu calm,” a spus purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, adăugând că Trump „are în general un stil direct, chiar dur.”
În fond, acțiunile Rusiei pe frontul ucrainean par să aibă o logică militară proprie, mult mai puțin dependentă de episoadele retorice de la Washington. Kremlinul urmărește câștiguri teritoriale rapide, într-un război care intră în al patrulea an și care devine tot mai costisitor, inclusiv în plan politic intern.
Evoluția recentă a atacurilor aeriene — dominate de drone în locul rachetelor — reflectă, cel mai probabil, constrângerile logistice ale Rusiei. Lipsa rachetelor de înaltă precizie și creșterea producției interne de drone sunt explicații mai plauzibile decât iritarea liderului de la Kremlin la auzul unor cuvinte grele rostite la Casa Albă.
Mai puțin despre orgolii, mai mult despre armament
Pe fond, întrebarea-cheie nu este dacă Putin „răspunde” personal la declarațiile lui Trump, ci în ce măsură SUA vor menține sprijinul militar constant pentru Ucraina. În lipsa unei linii clare la Washington, orice atac verbal sau gest politic riscă să fie interpretat la Moscova fie ca o provocare, fie ca o undă verde.
Cert este că, pentru liderii europeni, ecuația rămâne complicată: între un Trump imprevizibil, un Putin implacabil și o Ucraină tot mai expusă, spațiul de acțiune al NATO se îngustează vizibil.
Misiunea ONU de Supravegherea Drepturilor Omului în Ucraina a transmis joi, 10 iulie, că numărul victimelor civile a atins în iunie un record lunar în ultimii trei ani.
FOTO: Profimedia
„În luna iunie s-a înregistrat cel mai mare număr de victime în trei ani, de 232 de morţi şi 1.343 de răniţi”, anunţă într-un comunicat Misiunea ONU, potrivit News.ro.
În noaptea de marţi spre miercuri, Rusia a lansat cel mai mare atac aerian de la începutul invaziei, în februarie 2022, şi anume 728 de drone şi 13 rachete, a căror mare majoritate a fost interceptată potrivit Kievului.
Un nou atac rus de amploare la Kiev s-a soldat, în noaptea de miercuri spre joi, cu moartea a două persoane şi rănirea altor 13, au anunţat joi autorităţile ucrainene, crescând acest bilanţ-record lunar de victime civile din ultimii trei ani, potrivit ONU.
Tot joi, CEDO a acuzat Rusia că a comis abuzuri flagrante și fără precedent ale drepturilor omului de la invadarea Ucrainei în 2014, inclusiv execuții extrajudiciare, violență sexuală și muncă forțată.
Grupuri armate pro-ruse au pătruns în regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei în 2014, iar Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei pe 24 februarie 2022.
În hotărârea publicată miercuri, Curtea a constatat existența unor dovezi privind folosirea pe scară largă și sistematică a violenței sexuale, însoțite de acte de tortură, precum bătăi, sugrumare sau electroșocuri. Civili și prizonieri de război au fost supuși unor execuții simulate, mutilări și electroșocuri aplicate inclusiv în zone intime ale corpului.
Constatând încălcări repetate ale Convenției, multe desfășurate de-a lungul a peste opt ani, instanța a declarat:
„Aceste acțiuni urmăresc să submineze însăși esența democrației pe care se fundamentează Consiliul Europei și statele sale membre, prin distrugerea libertăților individuale, suprimarea libertăților politice și disprețul flagrant față de statul de drept.
În niciun alt conflict analizat anterior de Curte nu a existat o condamnare atât de aproape unanimă a disprețului ‘flagrant’ manifestat de statul pârât față de fundamentele ordinii juridice internaționale stabilite după al Doilea Război Mondial.”
Ucraina a salutat decizia drept „istorică și fără precedent”, considerând-o o „victorie de necontestat”. Rusia nu a participat la proces și a anunțat că va ignora hotărârea.
Situație scandaloasă la o companie de stat, din subordinea Ministerului Energiei. Toată conducerea primește un bonus de 10% pentru că din management face parte și o femeie. „Am trimis deja acolo Corpul de Control acolo și aștept rezultatul”, susține ministrul Bogdan Ivan
Bogdan Ivan FOTO: Mediafax
Este vorba de SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S.A.), o companie de stat românească, aflată în subordinea Ministerului Energiei, înființată în 2013 prin divizarea Electrica SA.
Toți membrii Consiliului de Administrație primesc „spor de femeie”, inclusiv bărbații. Singura condiție este să fie cel puțin o femeie în consiliu. Este vorba de bonusuri materiale de aproximativ 10%, prin atingerea unor indicatori de performanță, potrivit Antena 3.
Conducerea SAPE primește o indemnizație care ajunge până la 56.000 de lei pe lună, echivalentul a aproximativ 11.000 de euro.
„Am avut curiozitatea să văd care sunt acei indicatori de performanță și când am văzut că își ating indicatorii de performanță cei din Consiliul de Administrație dacă cei din companie fac cursuri de formare profesională în timpul anului și dacă e o femeie în board-ul de conducere de al companiei automat o să își încaseze sumele, nu știu exact cât e, câteva mii de lei”, a declarat Bogdan Ivan.
Ministrul a anunțat că a trimis Corpul de Control la compania respectivă.
„Este o companie care am descoperit-o acum. Ideea principală a acelei companii este una deșteaptă, dar modul în care a fost optimizată, cred că mai lasă de dorit. Eu sunt nemulțumit de modul în care arată și prin urmare am trimis Corpul de Control și aștept un raport oficial referitor la activitatea de acolo și capacitatea managerială”, a transmis Bogdan Ivan, la Antena 3.
Incident grav în apropiere de staţiunea Azuga. Un tânăr de 19 ani, cioban aflat cu oile, a fost grav rănit în timp ce încerca să scape de un urs care îl atacase. Bărbatul a aprins o petardă, care i-a explodat în mână. Animalul s-a îndepărtat pentru moment, însă a revenit.
Un elicopter SMURD l-a transportat la spital FOTO: Salvamont Prahova
„Întâmplare nefericită pentru un tânăr cioban, in vârstă de 19 ani, ce lucra la stâna Sorica din Azuga. Aflat la 500 m de stână, a fost atacat de către un urs. A vrut să detoneze o petarda pentru a îndepărta animalul, dar din păcate, aceasta i-a explodat în mână, provocându-i răni grave la mâna stânga. Ursul s-a îndepărtat pentru moment, apoi a revenit și numai intervenția colegilor de la stână a făcut să nu se întâmple o tragedie și mai mare”, a transmis Salvamont Prahova, pe FB.
Tânărul a primit la faţa locului primul ajutor medical, fiind apoi preluat de un elicopter şi dus la Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov.
„Anunțați prin 112, salvatorii montani din Azuga au intervenit rapid si i-au acordat primul ajutor medical, apoi au solicitat elicopterul de la POA Brașov. Pacientul a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Brașov, unde a intrat rapid în operație, pentru a-i fi salvată mâna”, au mai precizat salvamontiștii.
Lidera POT, Anamaria Gavrilă, este deranjată de protestele bugetarilor. Ea a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook în care susține că funcționarii recurg la „șantaj”, în loc de „cereri”.
Anamaria Gavrilă, președintele POT FOTO: FB
„Bugetarii amenință că blochează țara. În loc de cereri recurg la șantaj. Ne întrebăm ce ar mai putea fi blocat, pentru că statul eșuat blochează tinerii, antreprenorii, dezvoltarea de 35 de ani de zile!”, a scris Anamaria Gavrilă, pe Facebook.
Biroul Național Confederal (BNC) al Blocului Național Sindical s-a reunit marți, 8 iulie 2025, în ședință, în format hibrid și a decis un plan de acțiune pentru perioada imediat următoare având în vedere angajarea răspunderii Guvernului României în Parlamentul României pe primul pachet de măsuri de austeritate, precum și anunțul Cabinetului Bolojan potrivit căruia vor mai urma alte două pachete de reformă.
Calendarul protestelor
Concret, a fost aprobat calendarul protestelor din perioada următoare.
AstfeL, în fiecare zi de joi, în intervalul orar 10.00-12.00, va fiorganizat un protest în fața instituțiilor publice în care BNS are membri de sindicat;
Joi, 10 iulie 2025, începând cu ora 10.00, a fost organizat un protest în fața Ministerului Finanțelor.
Vineri, 11 iulie, în intervalul orar 11.00-13.00, va fi organizat un alt protest în fața Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Vor participa membri ai Sindicatului Național ,,Mureșul” din Apele Române.
De asemenea, BNS urmează să lanseze în perioada imediat următoare campania ,,Cutia Neagră a Austerității”.
Reamintim că, în data de 6 iulie 2025, BNS a transmis tuturor partidelor politice parlamentare o serie de amendamente la proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare care vizează măsuri concrete pentru reducerea risipei bugetare și întărirea responsabilității fiscale.
Moţiunea de cenzură reprezintă un instrument legitim al Opoziţiei parlamentare, dar cea iniţiată de partidele AUR, S.O.S. şi POT este doar „o acţiune propagandistică, cu zero soluţii sau propuneri”, susține preşedintele Senatului, Mircea Abrudean.
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean FOTO: FB
„Atunci când şi-a angajat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale pentru combaterea deficitului, premierul Ilie Bolojan a făcut un apel la Opoziţie să fie parte din soluţie, nu parte dintr-un conflict. Să vină cu propuneri bune pentru români, nu să critice, doar de dragul de a critica. Examinând conţinutul acestei moţiuni, am constatat că semnatarii ei vorbesc de parcă şi-ar dori ca România să intre în criză şi să fie izolată economic şi politic. S-ar bucura de răul ţării, deşi se pretind patrioţi. Această abordare ilustrează perfect strategia distructivă specifică mişcărilor populiste europene. România are nevoie de stabilitate şi direcţie, nu de spectacol politic”, a scris Mircea Abrudean, joi, pe Facebook.
Potrivit acestuia, Guvernul Bolojan este unul responsabil. „Și-a asumat reforme esențiale pentru echilibrarea finanțelor publice și pentru relansarea economică a țării. Stabilizarea economiei și recâștigarea încrederii cetățenilor și partenerilor externi este ceea ce acest Guvern și-a propus și are toată susținerea mea și a Partidului Național Liberal. Este momentul faptelor și nu al vorbelor și promisiunilor deșarte”, a mai spus Abrudean.
Moţiunea de cenzură depusă de parlamentarii Opoziţiei împotriva Executivului, intitulată „Au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”, va fi dezbătută şi votată, luni, în plenul Parlamentului
Demersul a fost inițiat după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat, joi, o serie de acorduri, cu valoarea totală de 2,3 miliarde de euro, pentru a sprijini eforturile de reconstrucție a Ucrainei după eventuala încheiere a războiului cu Rusia.
”Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dezvăluit un set de acorduri în valoarea de 2,3 miliarde de euro, vizând parteneriate internaționale sau cu instituții financiare pentru a susține eforturile de relansare a economiei Ucrainei și de reconstrucție. Inițiativa evidențiază angajamentul constant față de relansarea economiei Ucrainei și în favoarea viitorului acestei țări în Uniunea Europeană”, anunță Comisia Europeană.
Acordurile de 2,3 miliarde de euro includ garanții pentru credite de 1,8 miliarde de euro și asistență nerambursabilă de 580 de milioane de euro. Prin acest program, ar urma să fie atrase investiții de până la zece miliarde de euro în Ucraina.
”Astăzi, Uniunea Europeană reafirmă rolul său de cel mai puternic partener al Ucrainei. De la începerea invaziei militare, Europa a fost și va rămâne principalul donator pentru Ucraina, cu un volum al asistenței de 165 de miliarde de euro. Doar anul acesta, vom acoperi 84% din nevoile de finanțare externă. În cadrul acestei asistențe, pot anunța un ajutor macrofinanciar de un miliard de euro. De asemenea, pot anunța o plată de peste trei miliarde de euro pentru Instrumentul de sprijinire a Ucrainei. Iar garanțiile și ajutorul anunțate astăzi sunt remarcabile și ar urma să atragă investiții de zece miliarde de euro, în favoarea creșterii economice, a relansării și reconstrucției Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen, la Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei, aflată în curs la Roma.
Uniunea Europeană a publicat un cod de practici pentru a ajuta companiile să respecte legislația privind inteligența artificială, un cod care include protecția drepturilor de autor pentru creatori și cerințe de transparență pentru modelele avansate de IA.
Codul le va solicita dezvoltatorilor să furnizeze documentație actualizată care să descrie caracteristicile AI atât autorităților de reglementare cât și părților terțe care doresc să o integreze în propriile produse, a anunțat joi Comisia Europeană.
De asemenea, companiilor le va fi interzis să antreneze inteligența artificială pe materiale piratate și ele vor trebui să respecte solicitările scriitorilor și artiștilor de a nu include în seturile de date lucrări protejate de drepturi de autor.
În cazul în care inteligența artificială produce materiale care încalcă normele privind drepturile de autor, codul de bune practici le va solicita companiilor să dispună de un proces de soluționare.
Codul de bune practici este voluntar și urmărește să ajute companiile să stabilească mecanisme interne de punere în aplicare a Legii privind Inteligența Artificială.
Regulamentul, care va intra în vigoare după un calendar eșalonat, stabilește limitări privind IA în domenii cu scop general și cu risc ridicat și restricționează anumite aplicații.
Regulile care afectează „inteligența artificială cu scop general”, precum ChatGPT al OpenAI sau Claude al Anthropic, se vor aplica începând de luna viitoare.
Mai multe companii europene au cerut suspendarea aplicării Legii privind Inteligența Artificială timp de doi ani
Încălcarea Legii privind Inteligența Artificială poate atrage după sine o amendă de până la 7% din vânzările anuale ale unei companii sau 3% pentru companiile care dezvoltă modele avansate de inteligență artificială.
Codul, care mai are nevoie de aprobarea finală din partea Comisiei și a statelor membre ale UE, s-a confruntat cu opoziția unor companii din domeniul de tehnologie, inclusiv compania Meta și Alphabet.
Acestea s-au plâns că proiectele anterioare au depășit limitele Legii IA și au creat un nou set de norme oneroase, notează Bloomberg.
Luna aceasta, mai multe companii europene, inclusiv ASML Holding NV, Airbus SE și Mistral AI, au solicitat, de asemenea, Comisiei să suspende punerea în aplicare a Legii privind Inteligența Artificială timp de doi ani, solicitând o „abordare de reglementare mai favorabilă inovării”.
Comisia, care nu a respectat termenul inițial din mai pentru publicarea codului de practici, a refuzat până în prezent să amâne punerea în aplicare.
Codul a fost elaborat sub îndrumarea unor funcționari ai Comisiei care au organizat grupuri de lucru formate din reprezentanți ai laboratoarelor de IA, ai companiilor de tehnologie, ai mediului academic și ai organizațiilor pentru drepturile digitale.
Comisia va începe să supravegheze în mod direct aplicarea Legii IA în august 2026. Până atunci, punerea în aplicare va fi în mâinile instanțelor naționale, care pot avea mai puțină expertiză tehnică specifică.
Comisia Europeană a declarat că semnarea codului de practici le va oferi companiilor o „sarcină administrativă redusă și o certitudine juridică sporită”. Companiile care nu aderă vor trebui să dovedească conformitatea prin alte mijloace, care ar putea fi mai costisitoare și mai lungi.
Ministerul de Externe al Ungariei l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei la Budapesta, după ce un cetățean maghiar din Transcarpatia a murit în urma bătăilor aplicate de ofițeri de recrutare ucraineni.
Secretarul de stat parlamentar al ministerului ungar, Levente Magyar FOTO: X
Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta a anunțat joi că îl convoacă urgent pe ambasadorul Ucrainei, după ce un bărbat maghiar din regiunea Transcarpatia a murit în urma unei bătăi aplicate de ofițeri ucraineni de recrutare. Informația a fost făcută publică de secretarul de stat parlamentar al ministerului ungar, Levente Magyar, printr-un mesaj pe Facebook, citat de Agerpres.
Incidentul revoltător din Transcarpatia
Levente Magyar a calificat drept „scandalos și inacceptabil” faptul că o persoană a fost ucisă în bătaie, cu atât mai mult un maghiar, „doar pentru că nu a vrut să meargă la război și să participe la toate omorurile stupide”.
Despre circumstanțele cazului, oficialul maghiar a precizat că „relatările arată că ofițerii ucraineni l-au bătut pe bărbat cu o rangă de fier, înainte de a-l urca cu forța într-o dubă și a-l duce la centrul de recrutare”.
Familia mințită și condoleanțe pentru pierdere
Secretarul de stat a subliniat și faptul că membrilor familiei victimei li s-a spus inițial că totul este în regulă, însă bărbatul a murit ulterior din cauza rănilor grave suferite.
Mesajul lui Magyar se încheie cu un apel dur: „Un bărbat maghiar a fost ucis în Ucraina doar din cauză că nu a vrut să meargă la război”. Totodată, el a transmis „sincere condoleanțe familiei și suntem alături de ei”.
O transfugă de origini nord-coreene, Choi Min-kyung, va depune acuzații civile și penale împotriva liderului Coreei de Nord, Kim Jong Un și a altor 4 oficiali din Phenian pentru abuzurile suferite în timp ce era deținută în țară, conform BBC.
Kim Jong-un va fi dat în judecată pentru abuz FOTO EPA-EFE
Cazul va fi depus vineri, fiind prima dată când o transfugă născută în Coreea de Nord întreprinde acțiuni legale împotriva regimului nord-coreean, a declarat un grup pentru drepturile omului cu sediul în Coreea de Sud.
Instanțele sud-coreene au decis în trecut împotriva Coreei de Nord pe baza unor acuzații similare de abuz formulate de sud-coreeni, dar acestea sunt de multe ori simbolice și ignorate, scrie BBC.
Centrul de Baze de Date pentru Drepturile Omului din Coreea de Nord (NKDB), spune că intenționează să prezinte cazul lui Choi la Națiunile Unite și la Curtea Penală Internațională.
„Îmi doresc sincer ca acest mic pas să devină o piatră de temelie pentru restaurarea libertății și a demnității umane, astfel încât niciun nord-coreean nevinovat să nu mai sufere sub acest regim brutal”, a spus Choi, conform unui comunicat al NKDB.
Choi a fugit din Coreea de Nord în China, în 1997. Ea a fost adusă cu forța înapoi în 2008, iar după întoarcere a fost torturată și abuzată sexual potrivit spuselor ei. A reușit ulterior să fugă din nou, în sud, în 2012.
Grupurile internaționale pentru apărarea drepturilor omului au documentat de-a lungul anilor presupuse încălcări de drept asupra oamenilor din Coreea de Nord, de la abuzul prizonierilor politici până la discriminarea sistematică bazată pe gen și clasă.
Cauzele judiciare anterioare împotriva Coreei de Nord au fost „limitate la litigii civile”, a spus directorul executiv NKDB, Hanna Song.
Un tribunal din Seul a ordonat Coreei de Nord, în 2023, să plătească câte 50 de milioane de woni adică 36.000 de dolari fiecăruia dintre cei trei bărbați sud-coreeni care au fost exploatați după ce au fost luați prizonieri de război în Coreea de Nord în timpul Războiului din Coreea.
În 2024, guvernul nord-coreean a fost obligat să plătească câte 100 de milioane de woni pentru fiecare cei cinci transfugi coreeano-japonezi. Ei părăsiseră Japonia pentru Coreea de Nord în anii 1960 și 1980, alături de alți mii de oameni, în cadrul unui program de repatriere. Aceștia au declarat că li s-a promis că vor avea „raiului pe Pământ”, dar de fapt au fost reținuți și forțați să muncească.
Coreea de Nord nu a răspuns la niciunul dintre procese.
Unul dintre cei trei pui de urs rămași orfani în urma incidentului de pe Transfăgărășan a fost capturat în siguranță și urmează să fie dus la un centru de reabilitare. Căutările continuă pentru ceilalți doi pui.
Primul dintre cei trei pui de urs de pe Transfăgărășan a fost găsit în viață FOTO: Facebook
Unul dintre cei trei pui de urs rămași orfani după incidentul tragic din 3 iulie de pe Transfăgărășan a fost găsit în viață și este acum în siguranță, a anunțat joi ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Ceilalți doi pui sunt în continuare căutați de echipele silvice din Argeș.
„Este un pas important faptul că primul pui de urs a fost găsit și e în siguranță, dar misiunea continuă pentru a găsi ceilalți 2 pui. Le mulțumesc echipelor din teren pentru profesionalism și determinare. Avem datoria să intervenim ferm, dar responsabil, ori de câte ori viața animalelor și siguranța oamenilor sunt puse în pericol”, a scris Buzoianu pe pagina sa de Facebook.
Puiul a fost prins în siguranță joi dimineață de echipele Direcției Silvice Argeș, după ce a fost tranchilizat fără ca viața să-i fie pusă în pericol. El va fi transferat în cursul zilei la centrul de reabilitare pentru urși orfani de la Zărnești, administrat de Asociația „Milioane de Prieteni”.
Zona este în continuare monitorizată
Ministerul Mediului a precizat că zona este în permanență monitorizată, iar echipele silvice folosesc toate mijloacele legale și tehnice disponibile pentru a găsi și ceilalți doi pui. Totodată, autoritățile reamintesc că hrănirea urșilor este interzisă prin lege și poate duce la situații periculoase atât pentru animale, cât și pentru oameni.
„Mulțumim tuturor celor implicați și facem un nou apel către organizațiile de mediu cu experiență să se alăture eforturilor de salvare și conservare”, a transmis ministerul.
Critici privind gestionarea situației
Miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, Diana Buzoianu a criticat modul în care a fost gestionată situația puilor de urs imediat după ce ursoaica a fost împușcată în urma atacului soldat cu moartea unui motociclist.
„Ar fi trebuit să fie realocați puii de urși imediat ce a fost împușcată și omorâtă ursoaica. Acest lucru nu s-a întâmplat, din păcate. Astăzi, suntem în punctul în care Direcția Silvică Argeș spune că nu mai pot fi găsiți sau că-i caută”, a declarat ministrul Mediului.
Ea a convocat de urgență conducerea Gărzii Forestiere, Gărzii Naționale și Romsilva, cerând explicații clare privind acțiunile desfășurate în teren. „Avem o situație care se repetă în fiecare an pe Transfăgărășan. Sunt aceiași oameni care trebuie să gestioneze aceste incidente, care în fiecare an nu reușesc să le gestioneze”, a spus Buzoianu, subliniind nevoia unui plan amplu de măsuri care să includă, printre altele, instalarea de garduri electrice și o intervenție mai rapidă a autorităților locale acolo unde apar riscuri pentru populație.
Apel la măsuri concrete
Ministerul Mediului a transmis pe 7 iulie o adresă oficială către Direcția Silvică Argeș, solicitând finalizarea acțiunii de salvare a puilor în conformitate cu legislația în vigoare.
„Salutăm disponibilitatea centrului de reabilitare pentru urși de la Zărnești de a prelua și îngriji acești pui. Existența unui astfel de partener responsabil și pregătit este esențială în intervențiile rapide și eficiente”, a transmis ministerul într-un comunicat.
Amintim că pe 3 iulie, un motociclist a fost ucis de un urs brun pe Transfăgărășan. În urma atacului, autoritățile au intervenit și au împușcat ursoaica, în baza Ordonanței de Urgență nr. 81/2021. Cei trei pui ai acesteia au rămas singuri în zonă. Autoritățile încearcă acum să îi salveze și să îi transporte în centre de reabilitare.
Experții marini atrag atenția turiștilor de pe litoralul românesc asupra gropilor adânci formate în urma lărgirii plajelor. Acestea pot fi un adevărat pericol de înec. Cele mai multe sunt în Eforie, Mamaia și Neptun.
Litoralul românesc FOTO: Arhivă
„Plaja emersă, cea pe care facem baie de soare, este nivelată, aranjată de autoritățile marine. Ei bine, există și o plajă submersă, unde mergem noi să ne îmbăiem, pe care ne așteptăm să pășim așa liniar. Nu este nivelată, dimpotrivă, este deseori modificată de curenții marini. Curenți marini care pot să fie circulari, să producă adevărate gropi și în consecință, care devin periculoase”, susține Adrian Bilba, cercetător științific, potrivit cugetliber.
Gropile sunt verificate de salvamari în mod periodic. Măsurătoarea aproximativă o fac însă cu vâsla. Odată identificate, gropile sunt marcate cu balize de avertizare de culoare roșie.
„Noi le verificăm periodic, o dată la două-trei zile intrăm în apă cu caiacul. Oarecum metoda este destul de rudimentară pentru că folosim padelele caiacelor la 1,5 m. Acestea fiind verificate, se mai modifică la 1,70, 1,80 m. Oarecum încercăm să avertizăm și turiștii în privința gropilor. Ele sunt balizate, cele cu portocaliu. Sunt oarecum la o adâncime mai micuță, iar cele roșii sunt destul de periculoase, oarecum formându-se și curenți sub apă”, spune Claudiu Popescu, salvamar, pentru sursa citată.
„Sunt gropi care ating și peste 3 m, la nici 50 m de mal. Sunt destul de periculoase, mai ales pentru copii. Ei intră în apă, atât. Nici nu poți să le explici, că sunt foarte mulți”, a spus Cristian Păun, salvamar pe litoralul românesc.
Uniunea Salvați România acuză partidele extremiste că folosesc moțiunea de cenzură ca instrument de campanie electorală și subminează interesele statului român.
USR critică dur moțiunea AUR FOTO: Arhivă
Uniunea Salvați România (USR) a reacționat ferm după prezentarea moțiunii de cenzură inițiate de AUR și partidele pe care le consideră extremiste. Într-un comunicat oficial, USR acuză inițiatorii moțiunii că, în loc să ofere soluții reale pentru problemele țării, promovează populismul și destabilizarea economică.
„Marketing electoral marca Simion-Georgescu”
USR susține că documentul depus de Opoziție este lipsit de substanță și reprezintă doar un nou episod de „marketing electoral” din partea liderilor AUR. „Moțiunea de cenzură prezentată astăzi de AUR și partidele extremiste aliate nu doar că abundă în critici pline de ipocrizie, dar nu oferă nicio soluție concretă la problemele grave cu care se confruntă România astăzi”, transmite partidul. „Moțiunea de cenzură se încadrează la capitolul «marketing electoral» marca Simion-Georgescu, asemenea caselor de 35.000 de euro și a benzinei de 1 leu”, adaugă reprezentanții USR.
Senatorul USR Ștefan Pălărie subliniază că opoziția are dreptul constituțional de a iniția moțiuni de cenzură, dar critică vehement conținutul actualului document: „Respectăm dreptul Opoziției de a depune o moțiune de cenzură, dar ceea ce s-a prezentat astăzi se încadrează mai degrabă la capitolul circ și ipocrizie. S-a invocat, de pildă, posibila creștere a prețului apartamentelor, deși domnul Simion și-a făcut campanie promițând mincinos case la 35.000 de euro. Ceea ce fac partidele extremiste acum este fix opusul patriotismului”.
USR: „Un atac la adresa supraviețuirii statului român”
Liderul deputaților USR, Bogdan Rodeanu, merge și mai departe, afirmând că moțiunea este „împotriva românilor și a supraviețuirii statului român”. El avertizează că, dacă ar fi urmate direcțiile propuse de AUR, România ar risca să ajungă la un rating de „junk”, adică nerecomandată pentru investiții: „Dincolo de metaforele ieftine folosite, moțiunea partidelor extremiste spune practic că România trebuie să intre în «junk», să nu ne stabilizăm economia și să ne îndepărtăm de partenerii noștri de la care primim atât sprijin. AUR și aliații săi ne vor departe de Europa, departe de fondurile europene și de un PNRR funcțional”.
Reformele asumate de USR
USR reafirmă că este parte a unei guvernări responsabile și că va continua să susțină măsuri necesare pentru echilibrarea bugetului și reformarea statului. Potrivit comunicatului, primul pachet de măsuri, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, a fost menit să reducă riscul intrării României în incapacitate de plată și să evite retrogradarea financiară.
Deși impopulare, măsurile ar fi avut deja efecte pozitive: „fie că vorbim de îmbunătățirea prognozelor agențiilor de evaluare financiară, fie de aprecierea Comisiei Europene că România are determinarea de a-și respecta angajamentele în cadrul procedurii de deficit excesiv”.
În perioada următoare, guvernul va lansa un al doilea pachet de măsuri, axat pe reforme în companiile de stat, administrația centrală și locală. Punctele esențiale includ reforma pensiilor speciale, combaterea evaziunii fiscale, prioritizarea investițiilor și accelerarea absorbției fondurilor europene.
„Miniștrii USR au început deja să ia măsuri pentru a elimina risipa din instituțiile aflate în subordinea lor și vom continua să susținem orice măsură de reformă reală, care va ajuta la buna funcționare a instituțiilor și la redobândirea încrederii cetățenilor”, se arată în comunicat.
USR încheie prin a sublinia că, în fața populismului și a extremismului, soluția este o guvernare curajoasă și orientată spre viitor.
Preşedintele Nicuşor Dan participă, joi, 10 iulie,de la ora 15.30, în format de videoconferinţă, la reuniunea „Coaliţiei de Voinţă” (Coalition of the Willing), a transmis Administraţia Prezidenţială.
Președintele participă la reuniune în format de videoconferinţă. FOTO Captură video Facebook
„Coaliţia de Voinţă” este convocată de prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Keir Starmer, alături de preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, pe tema sprijinului pentru Ucraina, se arată pe site-ul instituției.
Premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să participe și ei la reuniunea prin videoconferinţă pe tema Ucrainei, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi cancelarul german Friedrich Merz, potrivit Agerpres.
La reuniunea „Coaliţiei de Voinţă” ar urma să ia parte și reprezentanţi ai SUA, potrivit Palatului Elysée.
De precizat că, tot joi, dar de la ora 14, președintele Nicușor primeşte la Palatul Cotroceni o delegaţie condusă de preşedintele Roma Foundation for Europe, Zeljko Jovanovic.
Atac masiv „de aproape zece ore” al Rusiei asupra Kievului
Amintim că un atac lansat de forţele ruse în noaptea de 9 spre 10 iulie asupra Kievului s-a soldat cu moartea a două persoane şi rănirea altor 13.
Atacurile rusești au lovit mai multe clădiri rezidenţiale. FOTO Facebook Mikola Kalaşnik,
Atacul a avut loc înaintea unei întâlniri între secretarul de stat american Marco Rubio şi omologul său rus Serghei Lavrov la Kuala Lumpur, pe fondul unui impas diplomatic asupra dosarului ucrainean, relatează AFP şi Reuters.
Autostrada Unirii (A8), una dintre cele mai așteptate investiții de infrastructură din România, beneficiază în continuare de finanțare, dă asigurări noul ministru al Transporturilor. Ciprian Șerban susține că lucrările deja începute nu sunt deloc în pericol.
În urma unor interpelări adresate de deputați ieșeni, Șerban a vorbit despre stadiul lucrărilor la A8, scrie Ziarul de Iași.
Finanțare europeană pentru restul traseului
Singurul ministru originar din Moldova în actualul Guvern Bolojan a precizat că finanțarea pentru capetele sectorului montan, Târgu Mureș-Miercurea Nirajului și Târgu Neamț-Moțca, este garantată. Cele două sunt singurele tronsoane unde lucrările au început în această primăvară.
„Având în vedere stadiul avansat de implementare a acestor obiective de investiții din cadrul Autostrăzii A8, precum și angajamentele de finanțare semnate, progresul acestor proiecte nu poate fi pus în pericol din cauza lipsei fondurilor”, a declarat ministrul.
În ceea ce privește celelalte segmente ale autostrăzii, ministrul a menționat că acestea sunt eligibile pentru finanțare prin Programul Transport 2021–2027, cu sprijin nerambursabil din fonduri europene. Fiecare tronson se află în diferite etape de implementare, dar Ministerul Transporturilor consideră că nu există riscul blocării proiectelor din motive bugetare.
Autostrada A8 este clasificată ca proiect prioritar în cadrul rețelei de transport transeuropene (TEN-T), ceea ce îi oferă acces preferențial la fonduri europene în următorii ani.
„Norocul meu cu Wikipedia: mi-a amintit că, exact acum 10 ani, pe 10 iulie 2015, România a avut pentru prima dată inflație negativă – adică puterea de cumpărare a unui leu românesc a crescut!”, scrie joi fostul premier social-democrat, pe pagina sa de socializare.
Potrivit fostului lider PSD, Wikipedia i-a oferit și explicația: „pentru prima dată, rata anuală a inflației a ajuns la un nivel negativ pe fondul reducerii TVA la alimente”.
Victor Ponta nu a ezitat să arunce și o săgeată către actualii guvernanți, în contextul noilor taxe și impozite.
„Ziceați că nu se poate altfel în România? Ba se poate!”, închie fostul candidat independent la alegerile prezidențiale din mai.
Comisia Europeană a revocat acreditarea unei traducătoare franco-ucrainene după ce aceasta a fost surprinsă în timp ce nota conținutul unei reuniuni cu acces restricționat, în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski discuta cu liderii Uniunii Europene.
Președintele Volodimir Zelenski la Bruxelles/FOTO:X
Incidentul, petrecut pe 19 decembrie 2024 la Bruxelles, a generat suspiciuni grave privind o posibilă scurgere de informații în beneficiul Federației Ruse.
Potrivit „Le Monde“, traducătoarei — identificată doar cu inițiala „I.” — i s-a interzis să mai lucreze pentru instituțiile europene, iar notițele sale au fost confiscate de serviciile de securitate în timpul ședinței, la sesizarea colegilor din echipa cehă de interpretare.
Conform procedurilor stricte în astfel de întâlniri, traducătorilor le este interzis să realizeze orice fel de notări sau înregistrări. Încălcarea acestor reguli a declanșat o investigație internă, iar măsurile luate de Comisia Europeană au fost ferme: retragerea acreditării și interdicția definitivă de a mai participa la reuniuni oficiale.
Surse europene citate de presă menționează că prezența traducătoarei fusese necesară întrucât președintele Zelenski a solicitat interpretare în ucraineană pentru discuțiile la nivel înalt.
Legături cu Rusia
Traducătoarea — care deține atât cetățenie franceză, cât și ucraineană — provine dintr-o familie cu legături în Federația Rusă. Potrivit „Le Monde“, părinții săi sunt ruși, iar una dintre surori s-a născut chiar în Rusia. Ambele au activat de-a lungul a peste două decenii ca traducătoare freelance pentru NATO, Comisia Europeană și ministere-cheie din Franța — inclusiv Apărare și Externe.
Presa franceză menționează că doamna I. a urmat studii universitare la Kiev, specializându-se în limbi străine și psihologie, iar ulterior s-a perfecționat în cadrul Institutului de Traducători și Interpreți din Strasbourg. Cu toate acestea, parcursul său impecabil din CV nu a împiedicat apariția suspiciunilor după incidentul de la Bruxelles.
Deși a fost exclusă din registrele Comisiei Europene, numele ei nu a fost retras oficial din listele de colaboratori ai NATO sau ale instituțiilor diplomatice franceze. Surse diplomatice de la Paris au confirmat pentru „Le Monde“ că aceasta a mai participat, în 2024, la cel puțin două conferințe internaționale la solicitarea Ministerului francez de Externe.
Totodată, ambasadele Ucrainei din Franța și Belgia ar fi decis să limiteze drastic prezența sa la evenimente oficiale, în special cele la care participă președintele Zelenski. Potrivit unui consilier diplomatic ucrainean, există suspiciuni că traducătoarea ar fi păstrat legături — directe sau indirecte — cu structuri oficiale rusești.
Reacții și tăceri instituționale
Într-un comentariu pentru „Le Monde“, traducătoarea s-a declarat „profund surprinsă” de acuzații, considerând incidentul „un neînțeles”. A refuzat să comenteze explicit despre luarea de notițe, invocând „confidențialitatea profesională” și a susținut că întreaga sa carieră s-a bazat pe „respectarea eticii”.
Pe de altă parte, Direcția Generală pentru Securitate Internă (DGSI) din Franța — instituția responsabilă cu contraspionajul — a transmis că nu a fost informată oficial despre acest caz.
Incidentul are loc în contextul în care autoritățile europene devin tot mai vigilente față de riscurile de infiltrare în structurile instituționale, mai ales în dosare sensibile precum sprijinul militar și diplomatic acordat Ucrainei. Recent, în Germania, un angajat al unei agenții de apărare a fost arestat, fiind acuzat de spionaj în favoarea Rusiei.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, trage un semnal de alarmă privind pericolul tot mai mare al unei acțiuni comune între Moscova și Beijing.
Mark Rutte avertizează că NATO și Taiwanul ar putea fi atacate în același timp FOTO: Profimedia
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lansat miercuri un avertisment ferm cu privire la o posibilă coordonare între Rusia și China pentru lansarea simultană a unor atacuri, Beijingul asupra Taiwanului, iar Moscova asupra teritoriului Alianței Nord-Atlantice, relatează Agerpres.
Aflat la Berlin, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz, Rutte a declarat: „Există un risc tot mai mare ca, înainte de a lansa un atac asupra Taiwanului, Xi Jinping, preşedintele Chinei şi secretarul general al Partidului Comunist Chinez, să-l sune mai întâi pe partenerul său mai puţin important în toate acestea, pe Vladimir Vladimirovici Putin, pentru a-i cere să ne ţină ocupaţi în Europa”.
Într-un interviu anterior pentru The New York Times, Rutte a detaliat acest scenariu, spunând că Xi Jinping i-ar putea spune lui Putin: „Hei, o să fac asta şi am nevoie să-i ţii ocupaţi în Europa, atacând teritoriul NATO”.
„China nu se înarmează pentru parade”
Rutte a subliniat că dezvoltarea militară rapidă a Chinei nu este deloc întâmplătoare: „Evaluarea noastră este următoarea: China îşi sporeşte forţele armate. Acum are mai multe nave decât Statele Unite şi va avea şi mai multe până în 2030. Acum au mii de focoase nucleare. Toate acestea nu sunt pentru a organiza parade militare la Beijing, ci pentru a fi folosite”. Secretarul general al NATO a adăugat că „ambitia Chinei este, într-un fel sau altul, să preia controlul asupra Taiwanului”.
Rutte a fost întrebat despre riscul extinderii războiului din Ucraina și despre scenariile pe care NATO le ia în calcul în privința comportamentului Chinei pe plan internațional, inclusiv posibila sa coordonare cu Rusia.
Rutte a mai spus că regiunile transatlantică și Indo-Pacific sunt „din ce în ce mai interconectate”, precizând că „Coreea de Nord participă la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, în timp ce China sprijină Moscova „prin eludarea sancțiunilor și livrarea de bunuri cu dublă utilizare (civilă și militară), iar Iranul face același lucru cu tehnologia sa de drone”.
În acest context, Rutte a pledat pentru creșterea bugetului de apărare al NATO, amintind de acordul de la Haga privind atingerea unei ținte de 5% din PIB. „Aşa cum spune cancelarul (german), nu atingem obiectivul de 5% pentru a face pe cineva fericit, ci pentru că ştim că ameninţarea există”, a subliniat el.
Germania vrea să devină lider militar în Europa
Cancelarul german Friedrich Merz a susținut în aceeași conferință de presă că țara sa este „pregătită să îşi îndeplinească obligaţiile, nu pentru a mulţumi NATO, ci pentru a ne consolida securitatea colectivă”.
El a adăugat că „aliaţii se pot baza pe noi, Europa se poate baza pe noi şi vom fi lideri în consolidarea părţii europene a NATO în următorii ani”. Într-un discurs anterior rostit în curtea centrală a Ministerului Apărării german, Merz a reiterat intenţia de a transforma armata germană în „cea mai puternică forţă armată convenţională de pe continent”.
70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO
Declarațiile au fost făcute cu prilejul ceremoniei de marcare a 70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO, eveniment desfășurat miercuri. Alături de Rutte și Merz, au fost prezenți ministrul german de externe Johann Wadephul și ministrul apărării Boris Pistorius.
În discursul său, Rutte a lăudat implicarea Germaniei în Alianță într-un moment considerat critic pentru securitatea globală: „Într-un moment în care lumea este mai periculoasă şi securitatea este în joc, Germania îşi asumă responsabilitatea”.
Secretarul general al NATO a menţionat contribuția Germaniei la supravegherea flancului estic al alianței, inclusiv prin trimiterea unei brigăzi militare în Lituania, care va ajunge până în 2027 la un efectiv de 5.000 de soldați.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fwhatsapp-image-2025-07-10-at-17-56-23.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2F8052974-mediafax_foto-alexandru_dobre-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1020393916-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fscreenshot-2025-07-10-132621.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F517909284_1297092855095612_4532704291435717689_n.jpg)
