Autoritățile din Chile caută mai mulți muncitori prinși într-o mină care s-a prăbușit vineri, 1 august, în urma unui cutremur. Doi dintre ei au fost găsiți decedați.

Compania de stat Codelco a declarat că au fost găsite rămășițe umane în mina de cupru „El Teniente”, situată la aproximativ 70 km sud-est de capitala Santiago. 

Două persoane au fost găsite moarte în urma prăbușirii parțiale a celei mai mari mine subterane din lume, în Chile, în timpul operațiunilor de căutare a cinci muncitori blocați. Cadavrul unui alt miner – care nu face parte din cei cinci blocați – identificat ca fiind Paulo Marin Tapia, a fost găsit vineri, la scurt timp după prăbușirea parțială a minei.

Eforturile de salvare continuă duminică. Încă patru angajați sunt, în continuare, de negăsit. Prăbușirea unora dintre tunelurile subterane ale minei a fost cauzată de un cutremur cu magnitudinea de 4,2, potrivit Daily Mail.

Minerii blocați la momentul respectiv lucrau adânc sub suprafață. Cel puțin 100 de persoane participă la operațiunea de salvare a minerilor, care extinseseră mina la o adâncime de 1.200 de metri.

Echipa de salvare încearcă să foreze prin 90 de metri de rocă pentru a ajunge la mineri. Directorul general al El Teniente, Andres Music, a declarat că descoperirea rămășițelor a doi dintre mineri „ne întristează profund, dar ne arată și că suntem în locul potrivit” pentru a-i găsi pe ceilalți muncitori dispăruți.

El Teniente este cea mai mare mină subterană de cupru din lume. Aceasta e situată în Munții Anzi, în centrul Chileului.

Mina a început să funcționeze la începutul anilor 1900 și se mândrește cu peste 4.500 km de tuneluri subterane.

Tot mai mulți politicieni spanioli își petrec vacanța de vară revizuindu-și CV-urile, din cauza unui scandal care zguduie clasa politică.

Fenomenul a luat amploare după ce cel puțin trei oficiali de rang înalt au fost nevoiți să demisioneze, fiind acuzați că au falsificat diplome universitare, potrivit unei analize publicate de Politico, preluată de News.ro.

Politicieni populari pe TikTok

Cazul care a declanșat reacția în lanț este cel al Noeliei Núñez, secretar adjunct al Partidului Popular (PP), văzută drept o voce importantă a dreptei conservatoare, mai ales în rândul tinerilor de pe TikTok.

În iulie, jurnaliștii au descoperit că, deși profilul ei parlamentar menționa o dublă calificare în Drept și Administrație Publică, Núñez nu deținea nicio diplomă. Mai mult, figura și ca profesor la o universitate din Guatemala, cu o diplomă fictivă în filologie engleză.

În urma dezvăluirilor, Noelia Núñez și-a dat demisia, iar conducerea PP a ordonat tuturor membrilor partidului să-și verifice și actualizeze CV-urile pentru a evita noi scandaluri.

Diplomă „din viitor” și 40 de ani de carieră pe fals

Nici Partidul Socialist nu a scăpat de controverse. José María Ángel Batalla, funcționar de rang înalt responsabil cu reconstrucția post-inundații din Valencia, susținea că a absolvit în 1983 o facultate care nu exista la acea dată. Universitatea din Valencia nu oferea cursuri de arhivistică și biblioteconomie decât începând cu 1990.

Ea riscă urmărirea penală, având în vedere că diploma falsă i-a asigurat peste 40 de ani de carieră în serviciul public.

Șirul demisiilor a continuat cu Ignacio Herrero, fost responsabil cu gestionarea pădurilor în guvernul regional din Extremadura. Fost membru al partidului de extremă dreapta Vox, Herrero a pretins că deține o diplomă în marketing de la Universitatea CEU, obținută cu mult înainte ca instituția să ofere astfel de calificări.

Cazuri mai vechi în politica spaniolă

Deși legea nu impune ca politicienii spanioli să aibă studii superioare, presiunea socială și dorința de validare academică i-au determinat pe mulți să-și „înfrumusețeze” biografiile. Doar 22,5% dintre spanioli aveau diplome universitare în anul 2000, dar în rândul tinerei generații, studiile superioare sunt percepute ca un lucru care trebuie să se întâmple.

Scandalurile legate de CV-uri false nu sunt o noutate în Spania. Pablo Casado, fost lider al PP, a susținut că are o diplomă de la Harvard, care s-a dovedit a fi doar un certificat de participare la un curs de trei zile. Carmen Montón, fost ministru al Sănătății, a demisionat după ce a fost acuzată de plagiat, iar Cristina Cifuentes, fostă șefă a regiunii Madrid, a fost implicată într-un scandal legat de presupusa manipulare a dosarului academic.

Un avertisment lansat de regretatul profesor Stephen Hawking referitor la posibilitatea unui contact periculos cu civilizații extraterestre avansate a reintrat în centrul dezbaterilor științifice, în contextul apariției unor noi ipoteze privind un obiect misterios aflat în apropierea sistemului nostru solar, scrie The Daily Mail.

Celebrul fizician teoretician, care a decedat în 2018, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la riscurile asociate cu inițierea unui contact activ cu viața extraterestră. Hawking avertiza că un astfel de demers ar putea avea consecințe dezastruoase pentru omenire, comparabile cu întâlnirile istorice dintre civilizații umane avansate și altele mai puțin dezvoltate – episoade care, de cele mai multe ori, s-au încheiat cu distrugerea celor din urmă.

„Extratereștrii ar fi, cel mai probabil, mult mai avansați decât noi”, declara profesorul Hawking în 2004. „Istoria întâlnirilor dintre civilizații avansate și popoare primitive de pe Pământ nu este una fericită – și toate erau din aceeași specie. Cred că ar trebui să păstrăm o atitudine discretă.”

Hawking susținea că eforturile de detectare a vieții inteligente ar trebui să se limiteze la ascultarea semnalelor venite din cosmos, și nu la transmiterea intenționată a locației noastre către eventuali interlocutori necunoscuți.

Acest mesaj prudent a fost recent reluat de o echipă internațională de cercetători care studiază fenomenul numit „capcana inteligenței” – ideea că indivizii sau civilizațiile extrem de inteligente pot deveni vulnerabile în fața unor erori de judecată cauzate de încrederea excesivă în propriile capacități.

În această cheie, o întâlnire cu o formă de viață extraterestră, chiar și accidentală, ar putea atrage atenția unei civilizații ostile, cu potențial distructiv pentru umanitate.

Controverse privind obiectul interstelar 3I/ATLAS

Discuțiile au fost relansate după ce profesorul Avi Loeb, astrofizician de la Universitatea Harvard, a avansat ipoteza că obiectul interstelar 3I/ATLAS – detectat pentru prima dată la sfârșitul lunii iunie – ar putea avea o origine artificială. Deși mulți astronomi consideră că este vorba despre o cometă de dimensiuni mari, Loeb indică traiectoria neobișnuită a obiectului, care presupune treceri apropiate de Venus, Marte și Jupiter, drept un indiciu al unei posibile proveniențe non-naturale.

Într-un studiu publicat pe platforma arXiv pe 17 iulie, profesorul Loeb avertizează că, în ipoteza în care obiectul ar fi o navă controlată de o inteligență extraterestră, motivațiile acesteia ar putea fi benigne – dar și ostile. „Consecințele, dacă ipoteza se dovedește corectă, ar putea fi grave pentru umanitate și ar putea impune măsuri de apărare, deși eficiența acestora este incertă”, a scris Loeb.

3I/ATLAS urmează să treacă la o distanță de aproximativ 360 de milioane de kilometri de Pământ pe 17 decembrie, deplasându-se cu o viteză estimată la peste 240.000 de kilometri pe oră.

Avertismentele lui Hawking sunt analizate și într-un articol publicat în 2024 în Journal of Biomedical Physics and Engineering de o echipă de cercetători din Statele Unite și Iran. Aceștia reiterează ideea că inițierea unui contact direct cu civilizații avansate ar putea duce, în cel mai rău caz, la colonizarea Terrei de către extratereștri.

Potrivit studiului, capcana inteligenței ar putea afecta chiar și elitele științifice, care, din exces de încredere sau în baza unor analogii istorice, ar putea interpreta greșit un potențial semnal extraterestru.

Cu puțin timp înainte de moartea sa, Stephen Hawking avertiza și asupra riscurilor de a răspunde la semnale extraterestre deja recepționate. În 2016, el menționa planeta Gliese 832c – aflată la 16 ani-lumină de Pământ – drept un candidat plauzibil pentru găzduirea vieții inteligente. Cu toate acestea, spunea că un eventual contact ar putea semăna cu momentul în care nativii americani i-au întâlnit pentru prima oară pe europeni.

„Privind spre stele, mi-am imaginat întotdeauna că cineva de acolo se uită înapoi spre noi”, spunea Hawking în documentarul Locurile preferate ale lui Stephen Hawking. „Pe măsură ce îmbătrânesc, sunt din ce în ce mai convins că nu suntem singuri. Dar, dacă vom primi vreodată un semnal, trebuie să fim foarte precauți înainte de a răspunde.”

Casa de modă Giorgio Armani a fost amendată vineri, 1 august, de Autoritatea Antitrust din Italia cu 3,5 milioane de euro pentru presupuse practici comerciale incorecte.

Companiile din grup „au emis declaraţii înşelătoare privind etica şi responsabilitatea socială, aflate în contradicţie cu condiţiile reale de muncă constatate la furnizori şi subcontractori”, au transmis autoritățile italiene, potrivit Reuters.

Mai exact, producţia de genţi şi accesorii din piele a fost externalizată, iar subcontractorii au apelat, la rândul lor, la alte firme. Unele dintre ele au angajat muncitori în condiţii ilegale şi nesigure din punct de vedere sanitar. Casa de modă Giorgio Armani a respins acuzaţiile şi a declarat că va contesta decizia în instanţă.

Deşi brandul a subliniat constant angajamentul său faţă de sustenabilitate, folosindu-l ca instrument de marketing, autoritatea consideră că această imagine a fost înşelătoare. Problema a fost deja ridicată anul trecut de procurorii italieni, care au plasat temporar una dintre diviziile Armani sub administrare judiciară, o măsură ridicată ulterior, în februarie.

Într-un comunicat oficial, grupul Giorgio Armani s-a declarat „dezamăgit şi consternat” de decizia autorităţii, reiterând intenţia de a formula apel la un tribunal administrativ regional. „Grupul a acţionat întotdeauna cu cea mai mare corectitudine şi transparenţă faţă de consumatori, piaţă şi toţi partenerii, aşa cum reiese din întreaga sa istorie”, se precizează în comunicat

În ultimii ani, mai multe branduri celebre au fost anchetate. Autoritatea antitrust italiană a deschis anul trecut o investigaţie similară şi împotriva Dior (grup LVMH), suspectat că a indus în eroare consumatorii. Brandul francez a acceptat o serie de măsuri corective în luna mai, considerate suficiente pentru a evita o sancţiune. Tot în acest an, producătorul de caşmir Loro Piana şi o divizie a casei de modă Valentino au fost plasaţi sub administrare judiciară, din cauza abuzurilor asupra lucrătorilor din lanţurile de aprovizionare.

Autorităţile germane au efectuat o percheziţie la domiciliul din Bavaria al lui Rostislav Şurma, fostul adjunct al şefului Biroului preşedintelui Volodimir Zelenski.

Percheziţia a avut loc la data de 15 iulie, la cererea Biroului Naţional Anticorupţie din Ucraina (NABU), agenţia publică ce investighează corupţia în Ucraina şi care pregăteşte dosarele pentru urmărirea penală, potrivit Der Spiegel, citat de News.ro.

Rostislav Şurma a fost numit şef-adjunct al Biroului Prezidenţial în 2021 şi a fost însărcinat să se ocupe de probleme legate de economia ucraineană. În vara anului 2023, el a fost supus unei anchete după ce site-ul de jurnalism de investigaţie Bihus.info a dezvăluit că fratele său a beneficiat de subvenţii acordate de guvern operatorilor de centrale solare din teritoriile ocupate de trupele ruse.

Şurma a deţinut funcţia de la biroul prezidenţial până în septembrie anul trecut, când a fost anunţată demiterea sa înaintea unei remanieri majore a cabinetului lui Zelenski. La scurt timp după aceea, el s-a mutat în oraşul bavarez Starnberg.

Percheziţia solicitată de NABU la domiciliul lui Şurma l-ar fi înfuriat pe preşedintele ucrainean, care s-a opus „amplorii internaţionale” pe care o luau anchetele, menționează publicația Ukrainska Pravda, care mai susține că aceasta a fost un factor major în decizia lui Zelenski de a semna luna trecută legea controversată care plasa agenţia anticorupţie sub controlul executivului.

Legislaţia, care îi acorda procurorului general numit de preşedinte autoritate directă asupra NABU şi asupra Parchetului Special Anticorupţie (SAPO), a determinat mii de manifestanţi să iasă în stradă la Kiev în semn de protest. Acest lucru i-a făcut pe liderii de la Bruxelles să-l avertizeze pe Zelenski că pune în pericol ambiţiile Ucrainei de a adera la UE.

Surprins de reacţiile vehemente faţă de această lege, Zelenski a accelerat adoptarea unui alt proiect de lege care restabileşte independenţa agenţiilor anticorupţie. Legea a trecut rapid prin parlamentul ţării şi a fost promulgată săptămâna aceasta.

NABU a acuzat 71 de actuali şi foşti parlamentari ucraineni de corupţie şi nu s-a ferit să investigheze membri ai cercului restrâns al lui Zelenski.

Arestări într-o schemă masivă de corupție privind achiziția de drone la suprapreț

De asemenea, organismele anticorupţie din Ucraina au anunțat sâmbătă că au descoperit o schemă majoră  prin care s-au achiziţionat drone militare şi sisteme de bruiaj al semnalelor la suprapreț.

Agenţia naţională anticorupţie (NABU), în cooperare cu parchetul specializat anticorupţie (SAPO), au descoperit că în schemă au fost implicați un membru al parlamentului, funcţionari locali şi un număr nespecificat de membri ai Gărzii Naţionale. Aceștia încasau comisioane ilegale de până la 30% din valoarea contractului.

„Esenţa schemei era încheierea de contracte de stat cu companii furnizoare la preţuri umflate în mod deliberat”, se arată în comunicat. Patru persoane au fost arestate. Potrivit concluziilor anchetei, între 2024 şi 2025, inculpaţii au delapidat fonduri publice destinate nevoilor armatei.

Potrivit unor surse citate de Ukrainskaia Pravda, printre cei implicaţi în schema de corupţie se numără Oleksii Kuznieţov, deputat din partea partidului „Servitorul Poporului” al lui Zelenski. Alţi suspecţi sunt Serhii Haidai, şeful administraţiei de stat a districtului Mukacevo din regiunea Zakarpattia şi fost şef al administraţiei militare din regiunea Lugansk, şi Andrii Iurcenko, şeful administraţiei militare a oraşului Rubijne din regiunea Lugansk.

Has, o muncipalitate din nordul Albaniei cu doar circa 5.000 de locuitori, este profund afectată de fenomenul migrației în masă a bărbaților, în special a celor tineri, relatează Daily Mail.

Publicația britanică citează mărturia Besmirei, în vârstă de 32 de ani, care nu și-a mai văzut soțul de patru ani după ce acesta a intrat fraudulos în Marea Britanie. Acesta a plătit 5.000 de lire în 2021 pentru a traversa ilegal Canalul Mânecii într-o ambarcațiune mică, plecând din Franța.   

După ce a lucrat ca grădinar, acesta s-a stabilit în cele din urmă la Manchester, unde lucrează pe un șantier. A închiriat o cameră mică și muncește 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână, pentru a câștiga suficienți bani pentru a-i trimite acasă soției și rudelor sale.

Besmira nu este singura în această situație după ce o mare parte dintre bărbați au părăsit Has, unde există o rată ridicată a șomajului.

Potrivit statisticilor, numai în 2022 13.000 de albanezi au intrat ilegal în Regatul Unit, în căutare de oportunități de a-și câștiga traiul pe piața neagră.

La acea vreme, aproape patru din zece migranți care s-au suit în ambarcațiunile traficanților de persoane de pe Canalul Mânecii proveneau din Albania. Dar cel mai mare exod a fost probabil din Has, o municipalitate cu doar 5.000 de locuitori, aflată la trei ore de mers cu mașina la nord de capitala Tirana.

Drept mărturie stă un monument ridicat în piața principală, în centrul căreia se află o inimă decorată atât cu Drapelul Marii Britanii, cât și cu drapelul Albaniei, ca un omagiu adus legăturilor între cele două țări, chiar dacă mulți albanezi nu lucrează cu forme legale acolo.

În același timp, o statuie impunătoare a regretatei regine Elisabeta a II-a a fost construită lângă primărie și, după moartea acesteia, comunitatea a ținut o zi de doliu. La prima vedere, acesta ar părea un omagiu adus de o mică mică comunitate îndepărtată unei țări care le-a oferit atâtor cetățeni locuri de muncă. Însă consecințele sociale sunt devastatoare.

O comunitate compusă preponderent din femei

După ce termină 10 clase, adolescenții își iau tălpășița, despărțindu-se de profesori cu formula „Ne vedem la Londra”, mai degrabă decât tradiționalul „Ne vedem mai târziu”.

Rămase în urmă, adolescentele își petrec timpul hoinărind prin oraș, în cafenele, cu cele de vârsta lor, dar în grupul lor băieții sunt rari.

„Nu trebuie să muncească pentru că frații lor le trimit bani din Anglia. Între timp, băieții care ar trebui să le curteze sau pe care să-i ia de bărbați sunt în Anglia”, a declarat un barman din oraș.

După ce băieții și bărbații au părăsit masiv comunitatea, capii de familie au rămas femeile. Până și măturătorii de străzi– o meserie tradițional masculină în Albania – sunt femei.

Copiii cresc fără tați, pe care îi văd doar pe un ecran, când comunică pe Zoom.

Besmira este familiarizată cu această formă de comunicare la distanță. „Sunt deprimată, ca multe dintre femeile rămase aici”, spune ea.

„Emigrarea bărbaților distruge legăturile familiale. Familiile sunt întoarse pe dos. Există o creștere a divorțurilor, în vreme ce odinioară se întâmplau rar în societatea noastră unită. Orașul s-a transformat. Vin bani, desigur, trimiși din Marea Britanie. Dar banii nu sunt totul.”

Besmira a luat în calcul să se mute în Marea Britanie, dar costurile intrării ilegale în această țară sunt peste puterile ei.

De altfel, există și riscuri. În ultimii doi ani, guvernul conservator a luat măsuri drastice împotriva traversărilor cu barca ale Canalul Mânecii de către migranții economici albanezi, deportându-i pe mulți dintre ei în „țara lor sigură” cu avionul.

Prin urmare, albanezii folosesc din ce în ce mai mult camioane pe feriboturile de pe Canalul Mânecii pentru a intra ilegal în Marea Britanie din Franța – or aceasta este o întreprindere mult mai costisitoare. Prețul unui bilet pentru această călătorie a ajuns la suma uriașă de 22.000 de lire sterline, potrivit locuitorilor din Has, se arată în reportajul Daily Mail.

Povestea unui cuplu de albanezi despărțiți de imigrație

„Toți banii pe care îi trimite soțul meu ajung la părinții lui, cu care locuiesc, sau la celelalte rude pe care le întreține”, spune ea. „Nu mai rămâne nimic pentru călătoria spre Anglia.”

Besmira și Arben s-au cunoscut în Has pe când aveau 24 de ani, s-au căsătorit și au locuit împreună timp de patru ani înainte ca el să plece. Se iubesc, spune ea. „Ne dorim copii, desigur”, adaugă ea, în timp ce ochii i se umplu de lacrimi.

„Știm că pierdem acest timp. Ideea era că se va întoarce, dar asta nu se întâmplă niciodată din cauza banilor pe care trebuie să ni-i trimită. Nu există locuri de muncă pentru el în Albania.”

Un oficial al municipalității lucrează la un proiect prin care speră să oprească fenomenul la nivel local și chiar să-i convingă pe cei plecați să se întoarcă: un sat turistic la câțiva kilometri de Has.

„Sunt 300 de zile însorite pe an, așa că dezvoltarea turismului este viitorul”, spune Jahir Cahani, un fost profesor în vârstă de 50 de ani, care a fost martor direct la schimbarea demografică dramatică a orașului.

„Ciclul firesc în care un băiat și o fată se întâlnesc, se logodesc, după care se căsătoresc și apoi vin copii a fost întrerupt”, spune el.

„Este dificil pentru fetele de aici să întâlnească băieți. Ei sunt în Regatul Unit.”

Un alt fost profesor intervine în discuție.

„Bărbații pleacă și este ceva pozitiv pentru situația economică a familiei”, explică Festim Dauti.

„E cu totul invers pentru unitatea familială. Pentru băieții adolescenți, este o problemă dacă nu au o figură paternă aici. Au nevoie de un tată și o mamă pentru crește cum se cuvine și fericiți ca buni cetățeni.”

El subliniază și că femeile poartă singure povara creșterii copiilor. Dar au și responsabilitatea de a avea grijă de propriii părinți, așa cum se obișnuiește în Albania, dar și de socri.

„Este prea mult pentru ele”, spune el. „Fac această muncă uriașă pe care soții lor ar trebui să o împartă cu ele.”

Sezonul nunților

Iulie este sezonul nunților în Has și este momentul în care bărbații care au dreptul să rămână în Marea Britanie – și, prin urmare, pot zbura înapoi în Albania, se întorc pentru a se căsători cu fetele pe care le-au lăsat în urmă.

Însă după ceremonie, miresele nu primesc automat dreptul de a locui în Regatul Unit.

Pentru a obține o așa-numită „viză de soț/soție”, aceștia vor trebui să îndeplinească diverse criterii, printre care un prag minim de venituri.

Așadar, va fi nevoie de multe formalități, astfel că multe mirese nu își vor putea urma soții la câteva săptămâni după nuntă.

La magazinul de rochii de mireasă din Has, asistenta de vânzări Doriana, în vârstă de 19 ani, este foarte ocupată. „După ce băieții termină școala, nu mai lucrează aici, ci emigrează”, spune ea.

„Fetele pe care le primesc aici sunt mereu singure sau cu o prietenă. Își așteaptă mirele din Anglia. La liceu, fetele cu mine, în clasa a 10-a, au avut dificultăți chiar și în a-și găsi un iubit, deoarece toți plecaseră la muncă în Marea Britanie. Acești băieți voiau mai mult să facă bani decât să aibă o relație.”

Doriana, care studiază medicina la universitate, adaugă: „Eu sunt singură.”

„Migranții bărbați care se întorc în vacanță au destui bani de cheltuit, așa că facem profit frumos când se întorc  vara pentru a se căsători”, spune și șeful ei.

„Au actele necesare pentru a lucra în Marea Britanie. Se pot întoarce nu ca cei ilegali care nu au cum să vin să se căsătorească, pentru că odată ce ies, nu se mai pot întoarce.”

„Pentru ca o căsnicie să funcționeze, trebuie să existe mâna stângă, femeia, și mâna dreaptă, bărbatul”, spune o femeie de 30 de ani. „Mâna dreaptă lipsește adesea într-o familie albaneză acum. Tatăl nu este acolo”, adaugă ea, care are multe rude masculine plecate.

Potrivit mărturiilor localnicilor, în fiecare oraș albanez există un agent care, pentru o anumită sumă, aranjează transportul ilegal al unui băiat sau tânăr în Anglia. Îl îmbarcă pe viitorul migrant într-un zbor cu viză către UE, apoi organizează o călătorie cu camionul sau cu feribotul spre Marea Britanie.

Edmir, în vârstă de 29 de ani, a fost deportat în 2022 din Marea Britanie după nouă ani în care a muncit la negru în construcții.

Însă povestea lui s-a dovedit una fericită. După ce s-a întors în Albania, se simțea fără perspective. Dar el a cunoscut- pe viitoarea soție la scurt timp, iar acum așteaptă un copil.

„Vom fi o familie adevărată, dar îmi lipsesc banii pe care i-am câștigat în Marea Britanie”, recunoaște el cu regret, adăugând că nu are un loc de muncă stabil.

Besmira însă, care a renunțat la slujba de demografă la primărie, simte că viața trece pe lângă ea.

„Simt că trăiesc o viață la mâna a doua. Tot așteptându-l pe soț să se întoarcă nu este bine pentru sănătatea mea mintală și în aceeași situație se află sute de alte soții și iubite. Ori de câte ori Arben nu lucrează, vorbim la telefon. Dar suntem căsătoriți, ne iubim, ne dorim un copil. Apelurile telefonice vreme de patru ani nu înseamnă o căsnicie adevărată, nu-i așa?”, spune ea tristă.

Drone rusești de tip Shahed propulsate de rachete au fost folosite în atacul aerian masiv asupra Kievului din noaptea de 31 iulie, a relatat agenția de știri TSN, citându-l ministrul de Interne, Ihor Klimenko.

„Există informații preliminare conform cărora au existat drone de tip Shahed, propulsate de rachete, care au fost folosite în câteva rânduri asupra infrastructurii civile și municipale din Ucraina și Kiev”, a spus el.

Oficialul a adăugat că experții încearcă să estimeze numărul de astfel de drone lansate în acel atac.

Atacul s-a soldat cu moartea a 31 de persoane, inclusiv copii, în timp ce peste 150 au fost rănite, au raportat autoritățile locale. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că forțele ruse au lansat peste 300 de drone și opt rachete împotriva Kievului și a altor regiuni ucrainene.

Dronele de tip Shahed —  proiectate de Iran și produse intern de Rusia, numite Geran-2 — au devenit o armă centrală în arsenalul de atac al Moscovei, fiind apreciate pentru capacitatea lor de a transporta focoase de mari dimensiuni.

Adesea vopsite în negru pentru a fi mai puțin vizibile noaptea, avioanele Geran pot zbura pe o distanță de aproximativ 2.500 de kilometri și atinge viteze de până la 180 de kilometri pe oră, reflectând performanța și designul omologului său iranian, potrivit serviciilor de informații militare ale Ucrainei.

Utilizarea lor a crescut considerabil de la sfârșitul anului 2022, permițând Rusiei să efectueze atacuri la distanță la un cost mai mic decât rachetele tradiționale.

Dronele propulsate cu rachete ale Rusiei

Rusia a continuat să modifice și să modernizeze dronele de tip Shahed, prima dronă cu motor reacție fiind doborâtă în ianuarie 2024.

„Aceste drone sunt extrem de periculoase”, a declarat pentru Kyiv Independent Samuel Bendett, cercetător senior la Centrul pentru o nouă securitate americană.

„Pot acoperi aceeași distanță ca un Geran obișnuit, dar într-un timp mult mai scurt. Cred că rușii au rafinat designul, au mărit dimensiunea focosului, au adăugat mai mulți explozibili și au îmbunătățit capacitățile de zbor ale dronei”, a adăugat el.

Potrivit serviciilor secrete militare ale Ucrainei (HUR), noua dronă este o versiune îmbunătățită a unei Geran-2, și nu a unei Geran-3, despre care se crede că este încă în dezvoltare.

„Se pare că Rusia plănuiește să producă aproximativ 4.000 de astfel de rachete modernizate (Geran-2) până la sfârșitul anului 2025”, a declarat Oleh Chornyi, șeful interimar al HUR, într-un comunicat pentru Kyiv Independent.

Conform rapoartelor, drona are aproximativ 3,5 metri lungime, o anvergură a aripilor de 3 metri, poate zbura la o altitudine de peste 9.000 de metri și are un timp de zbor de aproximativ două ore.

Rapoartele anterioare sugerează că are o viteză de croazieră de 520 de kilometri pe oră și transportă un focos de 50 kg.

Apărarea aeriană a Ucrainei este deja suprasolicitată în fața atacurilor aeriene nocturne cu sute de drone, or utilizarea unor versiuni și mai rapide poate îngreuna semnificativ apărarea împotriva acestora.

Mai mult, Rusia a acționat pentru a-și moderniza dronele mai rapid decât a fost capabilă Ucraina să-și îmbunătățească apărarea, potrivit lui Taras Chmut, directorul executiv al Come Back Alive, o organizație caritabilă care furnizează arme soldaților.

„Numărul lor crește mai rapid decât riposta din partea Ucrainei — în plus, aceste arme devin din ce în ce mai sofisticate din punct de vedere tehnologic”, a declarat el pentru Kyiv Independent la începutul acestei luni.

Ucraina dezvoltă drone interceptoare

Una dintre tehnologiile inovatoare din arsenalul defensiv al Ucrainei sunt dronele interceptoare. Ministerul Apărării din Ucraina a anunțat că 10 modele de drone interceptoare sunt în curs de testare pentru performanța anti-Shahed în acest moment.

Cum ar face acestea versiunilor propulsate de rachete nu este limpede actualmente, dar Bendeett spune că „principiul rămâne același”.

„Trebuie să identifici drona, să o urmărești și apoi să o dobori”, a explicat el, adăugând: „De aceea, Ucraina dezvoltă diverse tipuri de interceptoare de drone – interceptoare aeriene rapide care pot câștiga rapid altitudine și viteză, permițându-le să se izbească de dronele Geran care se apropie.”

„Aceasta este cu siguranță o soluție tehnică pentru a contracara noua amenințare.”

Însă amenințarea este în continuă evoluție- de pildă, purtătorul de cuvânt al HUR a declarat că Geran-3 va fi mai mare decât Geran-2, iar Rusia „se pregătește să fabrice trei prototipuri, iar testele sunt așteptate la scurt timp după aceea”.

„Producția în serie este proiectată să înceapă în vara anului 2026”, au spus aceștia.

Forțele rusești și-au intensificat campania aeriană pe parcursul anului 2025, doborând record după record în utilizarea dronelor și provocând totodată o creștere a numărului de victime civile. Kievul a solicitat sprijin internațional suplimentar pentru a-și consolida rețeaua de apărare aeriană și a stimula producția internă de drone.

Câştigurile teritoriale ale Rusiei și-au accelerat ritmul pentru a patra lună consecutiv în luna iulie, conform datelor Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), potrivit The Guardian.

Potrivit unei analize AFP, bazată pe statistici ale analiștilor ISW, ofensiva militară a Rusiei în Ucraina a înregistrat în iulie cel mai mare avans lunar din noiembrie 2024.

Astfel, în luna iulie, Rusia a cucerit 713 km pătraţi, în timp ce Ucraina a recucerit 79 km pătraţi, rezultând un câştig net de 634 km pătraţi.

În perioada august 2024 – iulie 2025, armata rusă a capturat aproape 5.900 km pătraţi, comparativ cu 1.360 km pătraţi în cele 12 luni anterioare.

Aproape trei sferturi din câştigurile teritoriale ale Rusiei în iulie sunt concentrate în regiunea Doneţk.

La sfârşitul lunii iulie 2025, Rusia controla aproximativ 78% din această regiune, faţă de 62% în urmă cu un an.

Aproximativ 31% din teritoriu se afla sub controlul separatiştilor pro-ruşi înainte de invazia rusă din februarie 2022, potrivit news.

Moscova susține că a cucerit orașul Ceasiv Iar

Ministerul Apărării (MAP) rus a anunțat joi, 31 iulie, că forțele ruse au finalizat ocuparea orașului Chasiv Yar, însă imaginile geolocalizate disponibile nu susțin afirmațiile conform cărora forțele ruse au reușit să avanseze până la granița administrativă vestică a orașului, potrivit analiștilor ISW. Imaginile geolocalizate publicate joi arată că forțele ruse au arborat recent steaguri în vestul și sudul orașului Ceasiv Yar, ceea ce indică faptul că forțele ruse au ocupat probabil cea mai mare parte a așezării

Avansurile tactice rusești spre vest nu constituie însă o evoluție semnificativă din punct de vedere operațional în această zonă, dar fiind că forțele ruse ocupă cea mai mare parte a nordului și centrului orașului Ceasiv Iar de la sfârșitul lunii ianuarie 2025 și au început să avanseze în sud-vest abia la mijlocul lunii iunie.

ISW nu a identificat imagini geolocalizate care să arate forțele ruse operând în periferia vestică a orașului Chasiv Yar, iar forțele ruse vor trebui să împingă forțele ucrainene din pozițiile de la aceste periferii pentru a finaliza ocuparea orașului.

Forțele ruse au avut nevoie de 26 de luni pentru a avansa 11 kilometri de la granița vestică a orașului Bakhmut, pe care forțele ruse l-au cucerit în mai 2023, până în vestul orașului Ceasiv Iar. Forțele ruse au început un efort intensificat de a cuceri orașul Ceasiv Iar în aprilie 2024, după ce au avansat lent spre periferia estică a așezării și au cucerit Ivanivka (sud-est de oraș) în perioada mai 2023- martie 2024. 

Deschidere spre centura fortificată din Donețk

Forțele ruse vor ocupa probabil Ceasiv Iar în următoarele zile, ceea ce va deschide mai multe căi posibile pentru forțele ruse pentru atacul asupra centurii fortificate Ucrainei – o serie de orașe fortificate care formează coloana vertebrală a pozițiilor defensive ale Ucrainei în regiunea Donețk.

Forțele ruse din direcția Ceasiv Iar Iar se află la aproximativ șase până la opt kilometri de periferia nord-estică a orașului Kostiantinivka. Momentan, forțele ruse par să încerce în prezent să învăluie orașul Kostiantinivka dinspre sud-vest și, prin urmare, ar putea aștepta pentru a efectua un atac frontal până când forțele ruse vor avansa mai aproape de oraș dinspre sud, din direcția Torețk. Forțele ruse au creat un model operațional de învăluire parțială a unei așezări înainte de a începe atacurile frontale stradă cu stradă, iar forțele ruse ar putea continua acest model într-o operațiune viitoare de ocupare a orașului Kostiantinivka, scriu analiștii ISW.

Ford, cel mai mare producător de mașini din SUA, se confruntă cu consecințe neașteptate ale noilor măsuri comerciale impuse de Trump.

Ford, compania auto cu cele mai multe mașini asamblate pe teritoriul american, se confruntă cu pierderi semnificative în urma noilor reguli comerciale impuse de administrația Trump. Deși 80% dintre vehiculele vândute de Ford în SUA sunt construite în fabricile sale din America, compania este afectată puternic de noile tarife aplicate pieselor auto și aluminiului importat.

Noile acorduri comerciale cu Japonia, Uniunea Europeană și Coreea de Sud prevăd un tarif de 15% pentru multe produse importate, inclusiv mașinile fabricate de rivali ai Ford precum Toyota, Volkswagen și Kia. În contrast, Ford este afectată de tarife de 25% pentru piesele auto și de 50% pentru aluminiul importat, impuse în această primăvară, informează Daily Mail.

Acest dezechilibru pune în pericol strategia „America First” adoptată de Ford, făcând-o mai puțin competitivă în fața concurenței internaționale. Estimările arată că, doar în următorul an, Ford va plăti aproximativ 2,5 miliarde de dolari în taxe vamale.

Experții atrag atenția asupra dezavantajului competitiv

„Ford are mai multe motive să se plângă”, a declarat analistul Daniel Roeska de la Bernstein. „Dacă acum reduci tarifele și permiți mai multor mașini și componente să intre în SUA, asta dezavantajează relativ mai mult Ford decât pe ceilalți”.

Oficialii promit corecturi, dar efectele se resimt deja

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a recunoscut într-un interviu pentru CNBC că Ford este supus unor presiuni nejuste: „Admir Ford”, a spus el, adăugând că speră să „elimine poverile idiosincratice” cauzate de tarife prin încheierea unui acord cu Canada care să reducă costurile importului de aluminiu.

Cu toate acestea, situația actuală contrazice scopurile declarate ale președintelui Trump, care susține că dorește renașterea producției americane, cu industria auto ca pilon principal. În ciuda sprijinului oferit de administrație, producătorii americani se confruntă acum cu noi dificultăți.

„Timp de decenii, piața globală nu a fost echitabilă pentru producătorii auto americani, din cauza tarifelor sau a altor bariere comerciale”, a afirmat Mary Barra, CEO General Motors. „Cred că tarifele pot fi un instrument pe care administrația să-l folosească pentru a crea condiții echitabile”. Însă, în practică, noile tarife au dus la creșterea costurilor și la accentuarea presiunilor economice asupra industriei.

Un război comercial cu efecte în lanț

Producătorii auto sunt afectați nu doar de tarifele pe aluminiu și oțel, ci și de taxele directe aplicate pieselor auto. În perioada acordului NAFTA (Acordul Nord-American de Comerț Liber), companii precum GM, Ford și Stellantis au investit masiv în fabrici din Mexic și Canada. Acum, aceste două țări se află în mijlocul războiului comercial declanșat de Trump, marcat de tarife temporare, amenințări și schimbări bruște de direcție, care creează haos în industrie.

Iar tensiunile nu s-au domolit. În cursul nopții trecute, Trump a anunțat, în mod neașteptat, o creștere a tarifelor pentru Canada la 35%. Tariful pentru Mexic rămâne deocamdată la 25% pentru următoarele 90 de zile.

Consumatorii, victime colaterale

Creșterile de tarife s-au tradus direct în prețuri mai mari pentru mașinile vândute în SUA, fie ele fabricate local sau importate. În plus, companiile auto încearcă să compenseze pierderile eliminând ofertele de finanțare avantajoase, ceea ce generează costuri suplimentare pentru clienți.

Oligarhul Vladimir Plahotniuc susține că acuzațiile împotriva sa sunt bazate pe „calomnie și ură politică” și promite să coopereze cu autoritățile.

Oligarhul Vladimir Plahotniuc a anunțat vineri, printr-o postare pe rețelele sociale, că își dorește să se întoarcă în Republica Moldova pentru a-și reabilita numele. Este prima declarație importantă a fostului politician de la reținerea sa în Grecia, în baza unui mandat internațional emis pentru implicarea într-un caz de fraudă de proporții.

Plahotniuc, fost deputat și considerat unul dintre cei mai influenți și bogați oameni din Moldova, este acuzat că ar fi implicat în „furtul secolului”, dispariția unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc în 2014, echivalentul a 12% din PIB-ul țării la acel moment.

„Vreau să-mi dovedesc nevinovăția”

Săptămâna trecută, Plahotniuc a acceptat să fie extrădat în Republica Moldova și a anunțat că va coopera cu autoritățile judiciare internaționale. Guvernul moldovean, care urmărește aderarea la Uniunea Europeană până în 2030, a cerut extrădarea sa, însă și Rusia a solicitat același lucru.

„Am de gând să revin în țară, pentru ca, mai întâi de toate, să îmi dovedesc nevinovăția în fața organelor de drept din Republica Moldova (sau ce a mai rămas din ele după așa-zisa „reformare” din ultimii ani)”, a scris Plahotniuc.

El a calificat toate acuzațiile care i se aduc drept „calomnie şi ură politică”.

Acuzații politice și temeri electorale

Plahotniuc a sugerat că autoritățile moldovene încearcă să amâne procesul de extrădare pentru ca revenirea sa în țară să aibă loc abia după alegerile parlamentare din 28 septembrie, în care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare și condus de președinta Maia Sandu, riscă să piardă majoritatea.

Potrivit lui Plahotniuc, întoarcerea sa în Moldova ar putea „dezvălui adevărul” despre dosarul penal în care este implicat.

Replica PAS: „Justiția trebuie să acționeze”

Adriana Vlas, purtătoarea de cuvânt a partidului PAS, a respins acuzațiile oligarhului și a declarat că țara își dorește o justiție funcțională și corectă. „Justiția trebuie să acționeze, cu respectarea legii”, a spus ea, citată de News.ro.

Arestat în Grecia, căutat de Interpol

Vladimir Plahotniuc, în vârstă de 59 de ani, a fugit din Moldova în 2019. A fost arestat luna trecută pe aeroportul din Atena, în timp ce încerca să ajungă în Dubai.

Pe numele său a fost emis un mandat internațional de arestare de către Interpol, în baza acuzațiilor de participare la o organizație criminală, spălare de bani și fraudă.

Plahotniuc a condus Partidul Democrat din Moldova între 2016 și 2019, perioadă în care formațiunea a fost parte a coaliției de guvernare, și a deținut funcția de vicepreședinte al parlamentului.

Organismele anticorupţie din Ucraina au anunțat sâmbătă că au descoperit o schemă majoră de corupţie prin care s-au achiziţionat drone militare şi sisteme de bruiaj al semnalelor la suprapreț, relatează agențiile internaționale de presă.

Agenţia naţională anticorupţie (NABU), în cooperare cu parchetul specializat anticorupţie (SAPO), au descoperit că în schemă au fost implicați un membru al parlamentului, funcţionari locali şi un număr nespecificat de membri ai Gărzii Naţionale. Aceștia încasau comisioane ilegale de până la 30% din valoarea contractului.

„Esenţa schemei era încheierea de contracte de stat cu companii furnizoare la preţuri umflate în mod deliberat”, se arată în comunicat.

Patru persoane au fost arestate, se menționează în comunicat, care nu a făcut precizări în legătură cu funcţiile sau identităţile acestora.  Membrii Gărzii naţionale suspectaţi de implicare au fost suspendaţi, a anunțat ministrul de interne, Igor Klimenko. Potrivit concluziilor anchetei, între 2024 şi 2025, inculpaţii au delapidat fonduri publice destinate nevoilor armatei.

Într-un comunicat separat, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat „recunoscător agenţiilor anticorupţie pentru munca lor”.

„Este important ca instituţiile anticorupţie să funcţioneze independent, iar legea adoptată joi le garantează toate instrumentele necesare pentru o luptă autentică împotriva corupţiei”, a spus el.

Cine sunt suspecții

Potrivit unor surse citate de Ukrainskaia Pravda, printre cei implicaţi în schema de corupţie descoperită de NABU şi SAPO se numără Oleksii Kuznieţov, deputat din partea partidului Servitorul Poporului al lui Zelenski. Alţi suspecţi sunt Serhii Haidai, şeful administraţiei de stat a districtului Mukacevo din regiunea Zakarpattia şi fost şef al administraţiei militare din regiunea Lugansk, şi Andrii Iurcenko, şeful administraţiei militare a oraşului Rubijne din regiunea Lugansk.

Kievul a restabilit independența organismelor anticorupție

O lege adoptată la sfârşitul lunii iulie prevedea plasarea agenţiei naţionale anticorupţie şi a parchetului specializat anticorupţie sub supravegherea procurorului general, numit de şeful statului. 

Legea nu a fost bine primită de societatea civilă, declanşând primele proteste la scară largă în Ucraina de la începutul invaziei ruseşti din 2022. Preşedintele Zelenski a schimbat în cele din urmă cursul, semnând joi o nouă lege ce restabileşte independenţa acestor organisme, după ce a fost votată de Parlament, potrivit AFP.

Confruntat cu prima criză politică serioasă de la preluarea mandatului, Zelenski a încercat iniţial să apere textul iniţial, acuzând organismele relevante de ineficienţă şi de faptul că se află sub „influenţa rusească”. Apoi a revenit asupra deciziei, motivând că a auzit opinia publică.

Aliaţii europeni ai Ucrainei au salutat decizia, după ce şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la independența agențiilor.

Oficiali europeni de rang înalt i-au pus în vedere lui Zelenski că Ucraina îşi pune în pericol candidatura la aderarea la Uniunea Europeană prin limitarea competenţelor autorităţilor sale anticorupţie.

„Este important ca instituţiile anticorupţie să funcţioneze în mod independent, iar legea adoptată joi le garantează toate posibilităţile pentru o luptă reală împotriva corupţiei”, a scris Zelenski sâmbătă, după întâlnirea cu şefii agenţiilor, care l-au informat cu privire la ultimele investigaţii.

Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că a ordonat poziționarea a două submarine nucleare ale Marinei americane mai aproape de Rusia, ca răspuns la remarcile nucleare agresive ale lui Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei și actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate, relatează CNN.

Într-o măsură pe care a descris-o drept preventivă, Trump a scris într-o postare pe Truth Social că „a ordonat poziționarea a două submarine nucleare în regiunile corespunzătoare, în eventualitatea în care aceste declarații prostești și incendiare sunt mai mult decât atât”.

Președintele american nu a specificat ce tip de submarine sunt mutate și nici unde anume. Se știe însă că Pentagonul nu obișnuiește să dezvăluie informații despre mișcările submarinelor sale.

Marina SUA are trei tipuri de submarine, toate având propulsie nucleară, dar nu toate sunt capabile să transporte arme nucleare. Flota SUA este compusă din următoarele tipuri de submarine:

Submarine purtătoare de rachete balistice

Marina SUA dispune de 14 submarine înarmate cu rachete balistice (SSBN) din clasa Ohio, cunoscute și drept „boomere”.

SSBN-urile „sunt proiectate în special pentru operațiuni stealth și lansarea precisă a focoaselor nucleare”, se arată într-o fișă informativă a Marinei.

Fiecare dintre ele poate transporta 20 de rachete balistice Trident cu multiple focoase nucleare. Aceste rachetele au o rază de acțiune de până la 7.400 de kilometri, ceea ce înseamnă că nu au nevoie să fie amplasate prea aproape de Rusia pentru a o putea lovi- de fapt, ar putea lansa lovituri de la o distanță confortabilă din oceanele Atlantic, Pacific, Indian sau Arctic.

SSBN-urile sunt mijloace de descurajare nucleară puternice, fiind de așteptat să supraviețuiască unui prim atac din partea unui adversar. Mișcările lor se numără printre cele mai bine păzite secrete ale Marinei.

Cu o lungime de 170 de metri, submarinele din clasa Ohio au un deplasament de 19.000 de tone scufundate și un echipaj de 159 de persoane. Pot atinge o viteză de 23 de mile pe oră.

Submarine purtătoare de rachete ghidate

În anii 1990, Pentagonul a ajuns la concluzia că Marina nu are nevoie de un număr atât de mare de SSBN-uri din clasa Ohio într-un rol de descurajare nucleară, astfel că a convertit patru dintre ele în submarine înarmate cu rachete ghidate (SSGN).

Păstrând aceleași specificații generale ca și boomerele, SSGN-urile transportă rachete de croazieră Tomahawk în loc de rachete balistice Trident.

Fiecare dintre ele are o capacitate de 154 de rachete Tomahawk cu un focos exploziv de până la 450 kg și o rază de acțiune de aproximativ 1.600 km.

De asemenea, acestea pot transporta trupe, care pot fi desfășurate clandestin din compartimente speciale situate în vechi tuburi de rachete balistice, potrivit Marinei.

Mișcările SSGN-urilor sunt, de asemenea, clasificate, dar în ultimii ani Marina a semnalat ocazional prezența lor în apropierea punctelor fierbinți militare, pentru a transmite un mesaj de descurajare.

Submarine de atac

Acestea sunt cele mai numeroase în cadrul flotei de submarine a Marinei SUA și sunt proiectate pentru a vâna și distruge submarinele inamice și navele de suprafață cu torpile. De asemenea, pot ataca ținte terestre cu rachete Tomahawk, însă au o capacitate mai redusă de a transporta aceste arme decât rachetele SSGN.

Submarinele de atac rapid fac parte din trei clase: Virginia, Los Angeles și Seawolf.

Clasa Virginia este cea mai nouă, cu 23 de nave în serviciu la 1 iulie, conform unei fișe informative a Marinei. Cu o lungime de între 114 și 146 de metri, în funcție de configurație, au un deplasament de până la 10.200 de tone și un echipaj format din 145 de persoane.

Clasa Los Angeles este cea mai veche dintre submarinele de atac rapid ale Marinei, cu 23 de submarine în serviciu. Au o lungime de 114 metri, un deplasament de 6.900 de tone și transportă un echipaj de 143 de persoane.

SUA au doar trei submarin din clasa Seawolf.

Două dintre ele, USS Seawolf și USS Connecticut – cu o lungime de 106 de metri și un deplasament de 9.100 de tone – sunt similare cu navele de atac standard, purtătoare de torpile și rachete de croazieră.

Al treilea submarin din clasa Seawolf, USS Jimmy Carter, este una dintre cele mai specializate ambarcațiuni a Marinei SUA, având corpul cu 30 de metri mai lung decât celelalte două submarine.

„Această secţiune a corpului permite transportul de sarcini utile suplimentare pentru a acomoda tehnologia avansată utilizată pentru cercetare şi dezvoltare clasificată şi pentru capacităţi de luptă îmbunătăţite”, potrivit Marinei SUA.

Citește mai multe despre: sua

Familia lui Evyatar David, tânăr israelian ținut ostatic de Hamas în Gaza, acuză mișcarea palestiniană de o propagandă „cruză” și „ticăloasă”, după ce un nou videoclip cu acesta a fost publicat sâmbătă.

Familia unui tânăr israelian ținut ostatic în Fâșia Gaza a condamnat sâmbătă, cu durere și revoltă, modul în care Hamas își folosește propaganda pentru a transmite mesaje politice. Declarația vine după ce gruparea islamistă a publicat un videoclip tulburător cu Evyatar David, în vârstă de 24 de ani, aflat în captivitate.

„Suntem constrânși să fim martori la imaginea iubitului nostru fiu și frate, Evyatar David, înfometat în mod deliberat și cinic în tunelurile Hamas din Gaza, un schelet viu, îngropat de viu”, a transmis familia tânărului într-un comunicat dat publicității, potrivit Agerpres.

Hamas a difuzat sâmbătă o versiune extinsă, de aproape cinci minute, a unui videoclip în care Evyatar apare extrem de slăbit, abia ținându-se pe picioare, într-un tunel. Clipul, care a stârnit emoție puternică în Israel, pare să facă o paralelă între suferința prizonierului și situația umanitară din Gaza, folosind simboluri precum o clepsidră pentru a sublinia că timpul se scurge.

„Ceea ce sap este propriul meu mormânt”, spune tânărul, în timp ce nivelează pământul în tunel. „Timpul se scurge”, adaugă el în înregistrare, potrivit agenției EFE.

Apel disperat către Israel și comunitatea internațională

Familia a mai declarat, în același comunicat, că fiul lor „mai are doar câteva zile de trăit în starea sa actuală”.

„Hamas îl folosește pe fiul nostru ca experiment viu într-o campanie de înfometare josnică. Înfometarea deliberată a fiului nostru în cadrul unei campanii de propagandă este unul dintre cele mai oribile acte pe care le-a cunoscut vreodată lumea”, au afirmat rudele ostaticului.

Aceștia au lansat un apel către autoritățile israeliene, cetățenii țării, comunitatea internațională și către președintele Statelor Unite, cerând intervenție urgentă: „Facem apel la guvernul Israelului, poporul Israelului, națiunile lumii și președintele Statelor Unite să facă tot posibilul pentru a-l salva pe Evyatar de la moarte și să se asigure, prin orice mijloace necesare, că primește hrană și îngrijiri medicale urgente”.

Contextul crizei ostaticilor din Gaza

Publicarea acestor imagini a reaprins în Israel dezbaterea privind necesitatea unui acord cu Hamas pentru eliberarea tuturor persoanelor aflate în captivitate. În total, 251 de persoane au fost răpite de Hamas în atacul de pe 7 octombrie 2023, care a declanșat actualul conflict. Dintre acestea, 49 sunt în continuare în Gaza, iar 27 dintre ele au fost declarate moarte de armata israeliană, potrivit AFP.

Agenți ai cartelurilor mexicane de droguri ar fi ajuns pe frontul din Ucraina pentru a beneficia de antrenament avansat de operare a dronelor, cu scopul de a învăța tactici pe care să le folosească împotriva rivalilor și a forțelor de securitate americane, relatează Express SUA.

Serviciul de contrainformații al Ucrainei a confirmat că investighează în prezent o posibilă infiltrare a unității de voluntari străini Legiunea Internațională pentru apărarea Ucrainei de către carteluri de droguri latino-americane. 

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), alături de serviciile de informații militare, a lansat o anchetă comună în urma avertismentelor anterioare din partea Centrului Național de Informații din Mexic cu privire la intențiile unora dintre recruții mexicani.

La scurt timp după revenirea în funcție în ianuarie, președintele Trump a desemnat cartelurile drept organizații teroriste.

:„Cartelurile s-au angajat într-o campanie de violență și teroare în întreaga emisferă vestică, care nu numai că a destabilizat țări importante pentru interesele noastre naționale, dar a inundat totodată Statele Unite cu droguri mortale, criminali violenți și bande crude”.

Membri unor astfel de bande ar putea controla acum drone FPV, care au fost desfășurate eficient de Ucraina atât pe linia frontului, cât și în adâncul teritoriului rus – inclusiv într-un mod spectaculos în cadrul Operațiunii Spiderweb.

Dronele FPV au fost lansate din camioane în atacuri coordonate împotriva bombardierelor Forțelor Aeriene Ruse la șase baze aeriene – Belaia, Diagilevo, Ivanovo, Severni, Olenia și Ukrainka.

Îngrijorări privind folosirea frontului din Ucraina ca teren de antrenament pentru crima organizată

Și alte țări sud-americane au arătat interes pentru anchetă, privind inclusiv cetățeni columbieni, suscitând îngrijorări cu privire la faptul că Ucraina ar putea fi exploatată ca teren de antrenament pentru activități criminale.

Un grup tactic, supranumit „Ethos”, o unitate vorbitoare de limbă spaniolă din cadrul Legiunii Internaționale, prezintă un interes deosebit, aceasta operând în regiunile Donețk și Harkov.

Ipoteza principală actuală este că unii recruți mexicani și columbieni au căutat deliberat să fie repartizați în unități de drone pentru a obține instruirea căutată. O parte dintre ei au reușit să fie acceptați în aceste unități cu ajutorul unor documente false.

Un cetățean mexican, cu indicativul de apel „Aguila-7”, s-a înrolat în legiune folosind o legitimație falsă din El Salvador, dându-se drept voluntar umanitar pentru a efectua un program extins de instruire cu privire la drone la Liov.

Familiaritatea sa cu contramăsurile de război electronic a stârnit suspiciuni printre oficiali, ceea ce a dus la verificări ale antecedentelor care au confirmat o posibilă legătură cu forțele speciale GAFE din Mexic, despre care se știe că au fost folosite de-a lungul timpului drept poartă de acces în carteluri.

Atât Ucraina, cât și Rusia și-au intensificat atacurile cu drone în ultimele luni, dar cele ruse provoacă numeroase victime civile întrucât lovesc cartiere rezidențiale sau zone centrale.

Atacurile rusești asupra orașelor, ucrainene s-au întețit în urma unui ultimatum de 50 de zile, redus ulterior la 12 zile, impus lui Putin de Donald Trump pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei.

Între timp, Kievul continuă să își dezvolte tehnologia în domeniul dronelor, președintele Volodimir Zelenski confirmând la sfârșitul lunii iulie că a ajuns la un acord cu Trump privind vânzarea de drone ucrainene către Statele Unite.Aceste contracte s-ar putea ridica la miliarde de dolari.

Cartelurile mexicane au folosit deja atacuri cu drone în războaiele lor împotriva facțiunilor rivale și a forțelor de securitate interne, în timp ce grupurile notorii inventează noi modalități de a insufla frică inamicilor.

Într-o declarație pentru Intelligence Online, un oficial SBU anonim a spus: „Am primit voluntari cu bună-credință. Dar acum trebuie să recunoaștem că Ucraina a devenit o platformă pentru diseminarea globală a tacticilor cu drone FPV.”

„Unii vin aici ca să învețe cum să ucidă cu o dronă de 400 de dolari, apoi vând aceste cunoștințe celui care oferă cel mai mult.”

Fondatorul Tesla ar fi încercat să-i facă o ofertă de pace lui Donald Trump în toiul certei lor privind bugetul federal, donând 15 milioane de dolari cauzelor republicane, arată un raport al Comisiei Electorale Federale (FEC), publicat joi.

Fostul președinte al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), pe care l-a părăsit înainte de disputa cu președintele republican, după ce l-a susținut cu o sumă generoasă în campania electorală, a făcut donațiile către comitetele de acţiune politică care îl susţin pe preşedintele Donald Trump şi pe republicanii din Congres înainte să anunțe că își va înființa propriul partid.

Potrivit declarațiilor depuse la FEC, pe data de 27 iunie, antreprenorul american a făcut donații de câte 5 milioane de dolari către MAGA Inc., Senate Leadership Fund şi Congressional Leadership, chiar  în toiul conflictului acerb cu Trump cu privire la legislaţia pentru cheltuielile federale.

CEO-ul Tesla a apărut în documentele depuse joi ca fiind cel mai mare contribuitor individual la fiecare dintre aceste super-PAC-uri ale Congresului.

Separat, rapoartele de campanie ale Comisiei Electorale Federale arată că Musk a investit în acest an peste 45 de milioane de dolari din banii proprii în America PAC, super PAC-ul pe care îl coordonează, în timp ce a încercat, fără succes, să influenţeze rezultatul alegerilor pentru Curtea Supremă din Wisconsin.

În alegerile prezidențiale din 2024, Musk a cheltuit peste 290 de milioane de dolari pentru a-l ajuta pe Trump şi pe candidaţii săi preferaţi la Congres să fie aleşi.

Cu doar două săptămâni înainte de ruptura cu Trump s-a retras din funcţia de consilier principal la Casa Albă şi de şef al Departamentului pentru Eficienţa Guvernamentală, responsabil cu reducerea cheltuielilor, după doar câteva luni, anunțând că se va concentra asupra companiilor sale.

La momentul respectiv, el a dat de înţeles că nu va mai face donații politice.

La începutul lunii iulie, Musk a intrat într-un conflict public cu Trump şi cu republicanii din Congres pe tema unui proiect masiv de buget propus de președintele american, motivând că acesta nu va face decât să mărească deficitul SUA, și chiar să falimenteze țara.

Elon Musk a anunțat fondarea „Partidului American”

Doar opt zile după donațiile sale, Musk a lansat „Partidul American”, despre care a spus că a fost înființat „pentru a vă reda libertatea”. 

El a luat decizia în urma unui sondaj online pe 4 iulie, care a obținut voturi favorabile în proporție de 65,4%.

„Când vine vorba de falimentarea țării noastre prin risipă și mită, trăim într-un sistem cu un singur partid, nu într-o democrație”, a motiva Musk.

Un factor care a contribuit la ruptură a fost faptul că Trump a retras oferta de nominalizare făcută aliatului său Musk, Jared Isaacman, pentru funcția de administrator al NASA, din pricina donațiilor pe care acesta le-a făcut democraților.

De la despărțirea lor publică, Musk a amenințat și va sprijini campania de realegere a alesului republican Thomas Massie, unul dintre cei care au votat împotriva proiectului de lege al lui Trump. 

Trump a fost dezvăluit recent ca fiind persoana care a divulgat detalii despre presupusul consum de droguri al lui Musk, potrivit autorului Michael Wolff, autorul volumului „Foc și furie: În interiorul Casei Albe a lui Trump”.

New York Times a relatat că, în timpul campaniei prezidențiale din 2024, miliardarul a consumat atât de multă ketamină încât a avut probleme cu vezica urinară și a folosit, de asemenea, Ecstasy, ciuperci psihedelice și Adderall.

Donald Trump a confirmat vineri repoziționarea celor două submarine nucleare americane „mai aproape de Rusia”, ca reacție la amenințările lui Dmitri Medvedev, iar senatorul Lindsey Graham a transmis un avertisment dur Moscovei: „Vă supraestimați puterea”.

Într-un interviu acordat postului conservator Newsmax, președintele american Donald Trump a declarat că a dispus repoziționarea celor două submarine nucleare americane în apropierea Rusiei, pe fondul unor noi amenințări nucleare venite din partea fostului președinte rus Dmitri Medvedev.

„Ei bine, un fost preşedinte al Rusiei, care acum este la conducerea unuia dintre cele mai importante consilii, Medvedev, a spus nişte lucruri foarte grave, vorbind despre arme nucleare. Şi când menţionezi cuvântul «nuclear», ştii, ochii mei se fac mari şi spun: «Mai bine să fim atenţi», pentru că este ameninţarea supremă”, a declarat Trump, criticându-l pe Medvedev pentru retorica sa agresivă.

Declarațiile lui Donald Trump vin după ce Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a publicat pe rețelele sociale o postare criptică în care i-a transmis lui Trump să-și amintească filmele cu „morții vii” și a făcut aluzie la „mâna moartă”, celebrul sistem sovietic de represalii nucleare automate.

„Nu ar fi trebuit să spună asta. Are gura mare. A mai spus şi alte lucruri în trecut. Aşa că noi vrem să fim mereu pregătiţi. De aceea am trimis în regiune două submarine nucleare. Vreau doar să mă asigur că vorbele lui sunt doar vorbe şi nimic mai mult”, a comentat Donald Trump „subtilităţile” lui Dmitri Medvedev.

Întrebat dacă submarinele sunt deja în poziție, președintele SUA a confirmat: „Sunt mai aproape de Rusia. Da, sunt mai aproape de Rusia”, refuzând totuși să ofere detalii suplimentare.

Totodată, Donald Trump a reluat, în cadrul interviului, poziția sa critică față de războiul din Ucraina, pe care îl consideră o consecință a politicii externe a administrației anterioare.

„Acesta este războiul (fostului preşedinte Joe) Biden. Nu este războiul meu. Acest război nu ar fi avut loc niciodată. Nu a avut loc timp de patru ani. Nici măcar nu s-a pomenit despre asta în discuţiile pe care le-am avut cu Putin”, l-a învinovăţit din nou Donald Trump pe fostul preşedinte american.

Liderul de la Casa Albă a spus că a încercat de mai multe ori să negocieze pacea cu Putin, dar tentativele s-au lovit de reluarea ostilităților.

„Vorbesc mult cu Putin şi cred că am avut o conversaţie excelentă. Apoi mă întorc acasă şi văd că a fost aruncată o bombă în Kiev şi în alte oraşe, ucigând oameni. Spun: ştii, tocmai am avut această conversaţie excelentă cu el şi părea că vom ajunge la un acord. Am crezut că am rezolvat problema de trei ori”, a mărturisit el.

Despre Vladimir Putin, președintele rus, Donald Trump spune că „este evident că este un om dur” și a admis că este surprins de reluarea violențelor după discuțiile lor.

Într-o postare anterioară pe rețeaua sa Truth Social, preşedintele SUA anunțase deja că a ordonat repoziționarea submarinelor nucleare „în regiuni potrivite”, ca reacție la amenințările rusești. Imediat după acest anunț, senatorul republican Lindsey Graham, cunoscut pentru susținerea Ucrainei, a transmis pe platforma X un mesaj tăios către Moscova.

„Către prietenii mei din Rusia: Preşedintele Trump doreşte pace, nu conflict. Totuşi, vă rog să înţelegeţi că el nu este Obama, nu este Biden şi trebuie luat în serios. Vă supraestimaţi puterea”, a scris senatorul.

În acest context, vă reamintim că Donald Trump a stabilit și un nou termen limită pentru negocierile de pace: 8 august. Dacă până atunci nu se ajunge la un armistițiu, președintele SUA a promis noi sancțiuni împotriva Rusiei, deşi a recunoscut că că Putin este abil în a le ocoli: „Ştie cum să le evite”.