Marele absent la slujba oficiată, joi, 7 august, în zi de doliu național, la catafalcul lui Ion Iliescu a fost președintele Nicușor Dan, care a trimis anterior o coroană asumată de Administrația Prezidențială. Au lipsit, de asemenea Sorin Grindeanu, Klaus Iohannis, Liviu Dragnea, și Mircea Geoana. Cei cinci nu au ajuns nici la ceremonia de la biserică.

De la evenimentele dedicate până acum funeraliilor lui Ion Iliescu a lipsit Nicușor Dan, președintele în funcție al României, care nu a anunțat dacă participă sau nu la slujba de înmormântare de la Biserica din Complexul „Palat Cotroceni” sau la prezentarea onorului la Cimitirul Militar Ghencea III, acolo unde va fi înhumat fostul șef de stat.

În mediul online curg reacțiile față de absența actualului președinte de la funeralii. În timp ce unele voci susțin că actualul șef de stat trebuia să fie prezent la ceremonie, altele îl felicită pentru decizie.

„Nicușor nu a prezentat omagii criminalului mort. Bravo Nicușor!”,  scrie într-o postare pe platforma Reddit

 Răspunsurile au venit imediat:

„Pai cum să prezinte omagii, când generația lui a fost cea mai f–-ă de Iliescu. Probabil și cei mai înfierați împotriva lui”

„Nu poți să aduci omagii unui criminal”, a scris altcineva”.

La ceremoniile de joi dimineață au fost absenți, de asemenea, Klaus Iohannis, Sorin Grindeanu, Liviu Dragnea și Mircea Geoană. 

Continuă funeraliile fostului președinte Ion Iliescu

Funeraliile fostului președinte sunt în curs. La ora 10. 45 a început slujba de înmormântare la Biserica din Complexul „Palat Cotroceni”.

Cortegiul cu sicriul fostului preşedinte al României se va deplasa apoi spre Cimitirul Militar Ghencea III, pe traseul Bulevardul Gheorghe Marinescu – Bulevardul Eroii Sanitari – Bulevardul Eroilor – Strada Bagdasar – Şoseaua Panduri – Bulevardul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bulevardul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3, potrivit Agerpres.

La intrarea în cimitir, sicriul va fi amplasat pe un afet de tun şi va fi prezentat onorul.

Înmormântarea va avea loc doar în prezenţa familiei şi a apropiaţilor.

Amintim că joi, 7 august,  a fost declarată zi de doliu naţional, iar drapelele României au fost arborate în bernă.

Ion Iliescu a fost președinte al României între anii 1990 – 1992, 1992 – 1996 şi 2000 – 2004.

A murit marţi, la Spitalul ”Agrippa Ionescu” din Capitală. Ion Iliescu avea 95 de ani.

Sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte Ion Iliescu, care a murit marți, 5 august, va fi așezat la cimitirul Ghencea Militar 3, pe un afet de tun.

Fostul preşedinte Ion Iliescu va fi înmormântat joi, cu onoruri militare, la Cimitirul Militar Ghencea 3.

Potrivit organizatorilor, nu mai puțin de 128 de militari sunt implicați în partea finală a funeraliilor fostului președinte. 20 din aceștia vor executa 21 de salbe de tun în onoarea fostului șef de stat, 32 fac parte din muzica militară, iar 12 vor fi prezenți la catafalc.

La intrarea în cimitir, sicriul va fi amplasat pe un afet de tun și va fi prezentat onorul. Este vorba despre același afet de tun care a fost folosit și la funeraliile Regelui Mihai.

Ulterior, alți opt militari plus comandantul lor vor purta sicriul pe umeri.

Cortegiul cu sicriul fostului președinte al României se va deplasa joi spre Cimitirul Militar Ghencea III, pe traseul Bulevardul Gheorghe Marinescu – Bulevardul Eroii Sanitari – Bulevardul Eroilor – Strada Bagdasar – Șoseaua Panduri – Bulevardul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bulevardul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.

Cimitirul Militar Ghencea 3 este declarat obiectiv militar, iar surse din MApN confirmă că mormântul lui Ion Iliescu va fi păzit de militari după înmormântare, potrivit unor surse din Ministerul Apărării Naționale (MApN), citate de Buletin de București.

Joi a fost declarată zi de doliu naţional, iar drapelele României au fost arborate în bernă.

Ion Iliescu a fost şef al statului român între anii 1990 – 1992, 1992 – 1996 şi 2000 – 2004.

Ion Iliescu avea 95 de ani și a murit marţi, la Spitalul ”Agrippa Ionescu” din Capitală.

 Fostul preşedinte Ion Iliescu va fi înmormântat joi, cu onoruri militare, la Cimitirul Militar Ghencea 3.

Joi dimineaţa, în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, unde a fost depus încă de miercuri sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului şef de stat, vor avea loc un scurt moment religios şi ceremonia Gărzii la catafalc.

Ulterior, va fi oficiată slujba de înmormântare la Biserica din Complexul „Palat Cotroceni”, potrivit Agerpres.

După ceremonia religioasă, Garda de Onoare, constituită din militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, va prezenta ultimul onor pe Platoul Marinescu. Se va intona Imnul Naţional, iar cortegiul va trece prin faţa Gărzii.

Cortegiul cu sicriul fostului preşedinte al României se va deplasa apoi spre Cimitirul Militar Ghencea III, pe traseul Bulevardul Gheorghe Marinescu – Bulevardul Eroii Sanitari – Bulevardul Eroilor – Strada Bagdasar – Şoseaua Panduri – Bulevardul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bulevardul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.

La intrarea în cimitir, sicriul va fi amplasat pe un afet de tun şi va fi prezentat onorul.

Înmormântarea va avea loc doar în prezenţa familiei şi a apropiaţilor.

Joi, 7 august, la Palatul Cotroceni:

Începând cu ora 09:00 va începe un scurt ceremonial, iar apoi sicriul va fi scos din Palatul Cotroceni și amplasat, din nou, pe Platoul Marinescu.

De pe Platoul Marinescu, în jurul orei 11:00, cortegiul funerar va pleca către Cimitirul Ghencea 3, acolo unde va fi înmormântat Ion Iliescu.

Cimitirul Militar Ghencea 3 este declarat obiectiv militar, iar surse din MApN confirmă că mormântul lui Ion Iliescu va fi păzit de militari după înmormântare, potrivit unor surse din Ministerul Apărării Naționale (MApN), citate de Buletin de București.

Joi a fost declarată zi de doliu naţional, iar drapelele României au fost arborate în bernă.

Ion Iliescu a fost şef al statului român între anii 1990 – 1992, 1992 – 1996 şi 2000 – 2004.

A murit marţi, la Spitalul ”Agrippa Ionescu” din Capitală. Ion Iliescu avea 95 de ani.

Rodica Coposu, sora lui Corneliu Coposu, fost preşedinte al Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat în perioada 1990-1995, a murit la vârsta de 93 de ani.

Joi dimineață, 7 august, a murit Steluța Lucia Rodica Coposu, președinta Fundației Corneliu Coposu, sora cea mai mică a Seniorului și ultima pe linie directă din greu încercata familie Coposu.

S-a născut la 26 septembrie 1932, în comuna Bobota, jud. Sălaj. 

A urmat cursurile primare în 4 localități diferite: clasa I-a la Bobota, clasa a II-a, în comuna Coșlariu (jud.Alba), clasa a III-a în comuna Oarda de jos(jud.Alba) și clasa a IV-a, la Școala nr. 2 din Alba-Iulia. Ulterior a urmat Liceul de fete din Alba-Iulia (1943-1944) iar mai apoi între 1944-1947 Școala Centrală de fete din București. Între 1947-1951 a urmat cursurile Liceului de fete nr. 12(azi, Colegiul ”Titu Maiorescu”).

Între anii 1951-1956 a urmat cursurile Institutului Politehnic din București. Împreună cu sora sa, Flavia, a susținut familia din bursa primită ca elevă.

Între 1956-1991 a lucrat la Institutul de Studii și Proiectări Energetice din București.

La 17 iulie 1996, împreună cu sora ei, Flavia Bălescu-Coposu, au decis să înființeze Fundația Corneliu Coposu, în memoria fratelui lor dispărut cu un an mai devreme

În anul 2009, alături de sora sa Flavia, a fost decorată de Majestatea Sa, Regele Mihai I al României, cu Crucea Casei Regale a României.

„Îmi amintesc și eu (și spuneau și părinții) că a fost copilul cel mai cuminte și cel mai puțin pretențios dintre noi, pregătită parcă pentru viața ce o aștepta. Era veșnic surâzătoare, cu un păr bogat blond și ondulat și cu două gropițe mici, veșnic prezente pe fețișoara ei veșnic surâzătoare. Pentru familie, ea a devenit stâlpul siguranței. Și-a dedicat întreaga capacitate materială și spirituală pentru folosul familiei și al tuturor celor care i-au cerut sprijinul. Generozitatea a moștenit-o de la mama, toleranța și dragostea de oameni de la Cornel, spiritul de dreptate de la tata și de la Doina și se poate spune că a cules de la fiecare dintre noi calitățile pe care nu le-a păstrat pentru ea, ci le-a dăruit celor ce aveau nevoie” , scria cu mulți ani în urmă sora ei mai mare Flavia Bălescu Coposu

Citește mai multe despre: pntcd

Generalul în rezervă Dan Voinea, fostul procuror militar care a instrumentat inițial dosarul Revoluției, a dezvăluit că Ion Iliescu era cercetat penal încă din regimul comunist, dar asta nu i-a oprit pe acoliții săi să-l impună ca șef de stat.

„În decembrie 89 când l-au adus acolo, la CC, un procuror spunea «domnule, dar ăsta (Ion Iliescu – n.red.) are dosar penal», zice «este anchetat pentru că n-a respectat proiectul la un dig în Ialomița» și era în cercetări atunci. Era pentru prima dată când vedeai un om care e cercetat penal că îl aduc și-l voiau președinte unii acolo, în sfârșit…”, a declarat miercuri Dan Voinea în exclusivitate pentru Știrile Pro TV.

Fostul procuror militar, unul dintre puținii procurori care l-au anchetat în ultimii 35 de ani pe Ion Iliescu, a precizat că în timpul audierilor din dosarul Revoluției. „întotdeauna a fost arogant”. 

„Nu, nu am reușit. A refuzat orice dialog, nu cu mine, cu justiția în general, dar i-a permis și procedura, pentru că există o prevedere în codul de procedură că nu poate fi obligat să dea o declarație și trebuie să i se aducă la cunoștință lucrul ăsta, adică să nu se autoincrimineze. Desigur că era principalul martor a ceea ce s-a întâmplat și în decembrie, și la la Mineriadă. Aveam nevoie de câteva lucruri să le lămurim. Adică de ce a ieșit în decembrie 89 la televizor să spună că există teroriști care trag din toate pozițiile. Cine i-a spus, cine i-a dat informația asta, cine l-a adus pe dânsul acolo la CC și așa mai departe. Erau lucruri importante care puteau să liniștească spiritele, pentru că vă aduceți aminte care a fost urmarea atunci, câte tragedii s-au întâmplat, câți oameni au murit după 22. Și victimele și părinții copiilor omorâți, nici acuma nu și-au găsit liniștea. Și asta din cauza justiției, bineînțeles, nu neapărat a lui Iliescu”, a spus generalul Voinea, întrebat dacă a reușit vreodată să scoată vreo declarație din partea lui Ion Iliescu în Dosarele Mineriadei și Revoluției. 

Voinea: Iliescu era arogant, m-a sfătuit să citesc cărțile pe care le-a scris”

„Când l-am chemat pentru dosarul Mineriadei a venit cu trei avocați acolo, că eram obligați să-i prezint materialul, adică să-i prezint rezultatul cercetărilor, pentru că la dosar era un jurnal al acțiunilor de luptă ținut de generalul Șchiopu, care în data de 13 iunie a consemnat, l-a consemnat pe ore”, a spus Voinea, pentru sursa citată.  

Ion Iliescu, figură emblematică a istoriei recente a României, a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la 95 de ani, au anunțat Guvernul României și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Fostul președinte era internat de două luni, iar de trei zile era în comă. Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se afla într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe. El suferea de cancer la plămâni. 

Funeraliile de stat ale fostului președinte al României, Ion Iliescu, vor avea loc în zilele de 6 și 7 august 2025, la Palatul Cotroceni și la Cimitirul Ghencea 3 din București. Ceremoniile organizate de stat includ un moment de reculegere publică, un ceremonial religios și o înmormântare cu onoruri militare. Înhumarea se va desfășura într-un cadru privat, în prezența familiei și a celor apropiați.

Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria fostului președinte Ion Iliescu. Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă, a transmis Guvernul

Autorul crimelor comise marți, 5 august, în localitatea Peretu, din județul Teleorman, și-a recunoscut faptele. Bărbatul a fost eliberat condiționat în luna ianuarie după o condamnare pentru omor .

Florin Oneață, în vârstă de 45 de ani, și-a atacat mătușa și verii cu un topor, după ce aceștia ar fi refuzat să-l primească în casă. O femeie de 81 de ani și fiul ei de 57 de ani au fost uciși în propria curte, iar cel de-al doilea fiu al femeii a fost grav rănit.

El este acuzat de anchetatori că „în timp ce se afla în com. Peretu din jud. Teleorman, a exercitat acţiuni violente intenţionate asupra a trei persoane (două persoane de sex masculin şi o persoană de sex feminin), la domiciliul acestora, folosindu-se de un obiect contondent (topor)”, a transmis procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman.

Din primele informații, bărbatul a comis crima în urma unui conflict spontan și pe fondul consumului de alcool. După ce și-a atacat rudele cu toporul, acesta a târât victimele până în fața porții.

„În aceste circumstanţe, două dintre victime (persoana de sex feminin şi o persoană de sex masculin), urmare a loviturilor intenţionate aplicate de către autor, au decedat, iar o a treia victimă a fost transportată la spital, în stare gravă, cu precizarea că după comiterea faptelor, autorul a scos victimele pe spaţiul public, în faţa locuinţei. Autorul se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, urmând să fie stabilit motivul care a stat la baza comiterii faptelor”, precizează sursa citată.

Procurorii subliniază că agresorul a fost găsit de organele de poliţie în apropierea locului unde au fost săvârşite faptele, ulterior fiind reținut și adus la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman. În urma audierilor, autorul a recunoscut fapta.

Miercuri, față de bărbat, s-a dispus de judecătorul din cadrul Tribunalului Teleorman propunerea de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

Potrivit procurorilor, bărbatul era recidivist postexecutoriu, fiind eliberat din penitenciar la termen, la data de 2 ianuarie 2025, ca urmare a unei condamnări pentru o infracţiune de omor.

Patriarhia Română a anunțat că episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, va oficia slujba stâlpilor, miercuri seara, la Palatul Cotroceni, și tot el va oficia slujba înmormântării fostului președinte Ion Iliescu.

„În seara aceasta (n.r: miercuri, 6 august) vom avea slujba stâlpilor de la ora 19.00, în Sala Unirii din Palatul Cotroceni unde este depus trupul defunctului, iar mâine (n.r joi, 7 august) slujba înmormântării începând cu ora 10.30, în biserica Palatului Cotroceni”, a anunțat Patriarhia. 

Joi, 7 august, după ora 12.00 va avea loc slujba de înhumare la cimitirul Ghencea III.

„Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru săvârșirea slujbelor liturgice va fi Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, care va fi însoțit de un sobor de preoți și diaconi”, a transmis Patriarhia Română.

Ion Iliescu, figură emblematică a istoriei recente a României, a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la 95 de ani, au anunțat Guvernul României și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Fostul președinte era internat de două luni, iar de trei zile era în comă. Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se afla într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe. El suferea de cancer la plămâni. 

Funeraliile de stat ale fostului președinte al României, Ion Iliescu, vor avea loc în zilele de 6 și 7 august 2025, la Palatul Cotroceni și la Cimitirul Ghencea 3 din București. Ceremoniile organizate de stat includ un moment de reculegere publică, un ceremonial religios și o înmormântare cu onoruri militare. Înhumarea se va desfășura într-un cadru privat, în prezența familiei și a celor apropiați. 

Deputatul independent George Becali a adus un ultim omagiu lui Ion Iliescu, acesta ajungând miercuri, 6 august, la Palatul Cotroceni, unde este depus sicriul fostului șef de stat.

George Becali susține că „justiția trebuie să se lămurească procesele Mineriadei”, însă a recunoscut meritele fostului președinte Ion Iliescu.

„Dacă nu era Iliescu noi, românii, nu aveam capital românesc. Eram niște sclavi pe la străini”, a spus Becali, după ce a ieșit de la catafalcul fostului președinte. 

La scurt timp după anunțul morții lui Ion Iliescu, deputatul George Becali a transmis că Ion Iliescu „a fost cel mai cuminte” președinte din cei pe care i-a avut țara noastră.

„N-am avut legături cu el, nu l-am cunoscut atât de bine, așa cum s-a întâmplat cu Traian Băsescu. Dar eu cred că Ion Iliescu a fost cel mai cuminte, dacă stai să te gândești la toți, la Băsescu, la Ceaușescu, la Iohannis, la cei care au fost în funcția asta de președinte. Iliescu n-a făcut rău la nimeni”, a spus Gigi Becali, pentru ProSport.

Ion Iliescu, figură emblematică a istoriei recente a României, a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la 95 de ani, au anunțat Guvernul României și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Fostul președinte era internat de două luni, iar de trei zile era în comă. Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se afla într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe. El suferea de cancer la plămâni. 

Funeraliile de stat ale fostului președinte al României, Ion Iliescu, vor avea loc în zilele de 6 și 7 august 2025, la Palatul Cotroceni și la Cimitirul Ghencea 3 din București. Ceremoniile organizate de stat includ un moment de reculegere publică, un ceremonial religios și o înmormântare cu onoruri militare. Înhumarea se va desfășura într-un cadru privat, în prezența familiei și a celor apropiați.

Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria fostului președinte Ion Iliescu. Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă, a transmis Guvernul. 

Nordul flancului estic al NATO beneficiază de trupe mult mai numeroase ale aliaților, în comparație cu sudul. România este direct afectată, dar nu prea are soluții, spun experții care comentează pentru „Adevărul” această situație. Iar vina nu le aparține în niciun caz aliaților noștri, ci lipsei de viziune a politicienilor și diplomaților români.

Polonia și Țările Baltice găzduiesc efective importante de militari trimiși din alte state NATO, în timp ce situația este diferită în sudul flancului estic. Aici, doar americanii și francezii au trimis trupe ceva mai numeroase, însă lipsesc britanicii și germanii. 

„Adevărul” a discutat pe această temă cu Andra Martinescu, cercetător la Universitatea Cambridge și Senior Research Fellow la The Foreign Policy Center, Olga Chiriac – cercetător la Universitatea din Tampa, Florida și la Grupul de Cercetare a Conflictelor Economice și a Competiției (ECCRG) de la Kings College, Londra, și cu generalul (r) Alexandru Grumaz, primul general român cu studii la Harvard, în Statele Unite ale Americii.

Ce e de făcut

Experții consideră că România ar trebui să convingă și alte țări să trimită trupe aici, pentru a crește nivelul de securitate și pentru a descuraja orice ipotetic inamic. În opinia Andrei Martinescu, soluțiile există și nu sunt neapărat complicate. Există însă și un mare „dar”.

„Foarte simplu, sigur, România trebuie să își asume responsabilitatea de a participa într-o alianță. Nu este suficient să invoci umbrela de apărare, așa cum aud că se menționează adesea”, punctează Andra Martinescu.

Ea amintește și faptul că România continuă să stea prost cu infrastructura, ceea ce nu face decât să complice lucrurile în cazul exerciților militare comune. Și mai grav ar fi ca în cazul unui ipotetic atac dinspre Răsărit, aliații să nu se poată deplasa în timp util spre România, pentru a ne da ajutor, din cauza infrastructurii. Și tot Andra Martinescu pune punctul pe i și atrage atenția că România nu a fost capabilă până acum să arate implicare și leadership.

Să nu ne mai facem de râs

„De asemenea, un alt punct important discutat inclusiv la nivel UE este dezvoltarea și adaptarea infrastructurii civil-militare, aici este nevoie de multă implicare și leadership la nivel regional de care România trebuie să dea dovadă, și proactiv. Aliații au semnalat situații de-a dreptul rușinoase în nenumărate rânduri, un exemplu fiind facilitarea accesului la baza Cincu, îngreunată de tergiversarea construcției sau reparațiilor unui pod. Încă persistă această disonanță între intenții politice, ambiție strategică și implementare (chiar și administrativă)”, punctează experta.

România trebuie să-și facă temele serios pentru a-și depăși condiția cu care a început să-i obișnuiască pe aliații săi.

„Un alt exemplu, în iulie 2024 s-a semnat o scrisoare de intenție între miniștrii apărării ai României, Greciei și Bulgariei, pentru facilitarea unui coridor de mobilitate sporită a personalului și echipamentelor militare. Dar de la intenție la materializare pare că este cale lungă. Mai ales în acest context trebuie să existe continuitate. Participarea într-o alianța impune în egală măsură o responsabilitate”, subliniază Andra Martinescu.

Despre o lipsă serioasă de implicare a României și despre lipsa de leadership vorbește și Olga Chiriac. Cercetător la Universitatea din Tampa, Florida și la Grupul de Cercetare a Conflictelor Economice și a Competiției (ECCRG) de la Kings College, Londra, americanca de origine română este expert în științe politice, studii de război și economie comportamentală. Ea a scris și cartea „Politica externă a Federației Ruse: Implicații pentru securitatea Mării Negre”, lansată de Palgrave Macmillan.

N-am fost capabili nici măcar să ne construim propria strategie

Olga Chiriac spune că România a pierdut foarte mult timp și nu a reușit nici măcar să-și construiască propria strategie la Marea Neagră.

„Nu pot să identific o strategie a României la nivelul Mării Negre și nu sunt singura (n.r. – între timp însuși președintele Nicușor Dan a admis că România nu are nicio strategie la Marea Neagră). Nu pot să înțeleg acest lucru. Sigur, nu vreau să fiu critică, dar îmi vine greu să înțeleg cum este posibil așa ceva. Când ești o țară aflată într-o regiune fierbinte așa cum e cea a Mării Negre, cu o Rusie expansionistă și imprevizibilă, nu este normal să nu arăți nici măcar atâta preocupare. Acest lucru îl văd și aliații și cu siguranță nu este o notă bună pentru România”, spune Olga Chiriac.

Ea remarcă și faptul că Forța Navală Militară a României este insuficient înarmată și a rămas o Cenușăreasă în cadrul Armatei Române.

„Iarăși, nu pot înțelege lipsa aparentă de atenție pentru Marina Română, care ar trebui să atragă mai mult atenția decidenților. Din câte am văzut, există unele planuri de modernizare, dar nu este suficient. Și știu că nu este vina Marinei și că acei oameni au încercat să atragă atenția factorilor de decizie, dar se pare că nu este de ajuns”, mai spune ea.

Lăsăm impresia de superficialitate

România ar trebui să pornească prin a-și defini prioritățile și strategia la Marea Neagră. Altfel, spune Olga Chiriac, nu este firesc ca România să lase totul pe aliați și să nu fie capabilă să urmeze niște pași obligatorii, pentru a fi mai pregătită pentru orice eventualitate.

„Nu poți avea pretenția să fie aliații mai interesați de soarta ta decât o arăți chiar tu. Totul pornește de la acel proiect, acea strategie de securitate inexistentă. Au venit americanii, francezii, olandezii și alte naționalități și au trimis trupe să ne susțină, dar nu știu dacă este de ajuns. Din păcate, România nu știe să fie convingătoare și am impresia că nu face aproape nimic pentru asta. Știu că există profesioniști, există experți buni în domeniu, iar cu atât mai mare și mai neplăcută este surprindere că nu avem niște proiecte serioase”, susține experta.

Primul general român cu studii militare la Harvard, Alexandru Grumaz, fin analist politico-militar și președinte al Centrului de Analiză și Studii de Securitate confirmă că România nu are foarte multe argumente în fața aliaților.

Totul depinde de americani

Multe lucruri vor depinde în primul rând de evaluarea pe care o face Pentagonul în ce privește situația trupelor americane din Europa. Pe fond, pare puțin probabil ca americanii să mai trimită alte trupe, iar experții se așteaptă mai degrabă să fie retrași câteva mii de militari.

„La ora actuală, la Pentagon există o evaluare a poziției trupelor americane aflate în afara Statelor Unite. Evaluarea se termină în septembrie. Și până atunci nu știm ce trupe vor retrage americanii din țările pe unde le-au dislocate. Deocamdată despre Europa se vorbește de cei 20.000 de militari aduși de Biden în timpul mandatului său pentru întâlnirea flancului estic al NATO”, spune generalul Grumaz.

În condițiile în care statele NATO au căzut de acord să crească tot mai mult cheltuielile cu înarmarea, până la 5% din PIB, este puțin probabil ca acestea să fie dispuse să cheltuiască suplimentar și pentru a-și trimite propriile trupe în România.

Pe de altă parte, grupul de luptă avansat aliat din România, ce are Franţa ca naţiune-cadru, va fi probabil suplimentat. Parisul a anunțat că intenționează să crească efectivele grupului de luptă avansat consolidat din România. Acesta va fi extins la nivel de brigadă. Asta înseamnă că efectivele vor crește cu încă 2.500 de militari până la 4.000. Dacă Franța, țară care are una dintre cele mai puternice armate din lume, intenționează să trimită și mai mulți soldați în România, alte țări importante cum ar fi Marea Britanie și Germania nu iau în calcul să trimită militari aici. Există însă și motive obiective. Polonia și Țările Baltice ar fi mai expuse unui atac terestru dinspre Rusia.

„Orice suplimentare de trupe în România este binevenită. Că e a francezilor, că-i a nemților… Numai că germanii preferă să-și trimită trupele în zona Baltică. Francezii sunt cei care coordonează vârful de Lance de la Cincu. Explicația pentru care avem mai mulți militari americani și aliați în nordul flancului estic al NATO este că Țările Baltice și Polonia sunt mai vulnerabile în fața unui eventual atac”, susține generalul.

Diplomația și politicienii dezamăgesc

Un alt motiv pentru care aliații nu se înghesuie să trimită trupe în România este pentru că diplomația română nu ar fi suficient de bine pregătită. Asta înseamnă că România nu are o voce suficient de puternică la masa marilor națiuni. Spre comparație, țări ca Estonia, care echivalează ca suprafață și populație cu două sau trei județe din România, au diplomați mult mai bine pregătiți. Dovadă și faptul că fostul premier al Estoniei, Kaja Kalas, este șefa diplomației europene.

„Diplomația românească nu este proactivă, este reactivă. Atât timp cât ești reactiv, nu poți să participi la masa discuțiilor, indiferent că acestea se poartă la Bruxelles, la Uniunea Europeană, sau la NATO. E același lucru. Nu ești reactiv și doar reacționezi la ceea ce se hotărăște, nu ai un cuvânt de spus”, rezumă generalul Alexandru Grumaz.

O posibilă soluție ar fi ca politicienii români, care dau peste cap și diplomația, să le permită militarilor să discute problema. În acest caz, șansele ca reprezentanții Ministerului Apărării să fie luați în seamă de Pentagon ar fi mai mari decât în cazul politicienilor români, care nu au niciun cuvânt de spus la Washington sau în marile capitale europene.

„E foarte complicat să porți un dialog serios, iar politicienii noștri ar trebui cel puțin să-i lase pe militari să-și facă treaba. Asta ar însemna ca dialogul să se poarte între Ministerul Apărării din România și Pentagon. Deci, să meargă delegațiile militare din România să meargă la Pentagon să discute problemele. Între militari se rezolvă mult mai repede aceste probleme, iar relațiile dintre șefii armatelor sunt mult mai bune decât cei dintre politicieni”, încheie generalul Alexandru Grumaz.

Privatizarea României sub conducerea lui Ion Iliescu, după modelul URSS al „bunului său aliat și prieten Gorbaciov” – în care bunurile statului au fost transferate unor tovarăși de încredere – a dus la stagnarea țării cu cel puțin un deceniu, susține istoricul Marius Oprea.

Ion Iliescu împarte și acum – după decesul său survenit marți, 5 august 2025, la 95 de ani – societatea în două. Unii îl consideră o figură emblematică a istoriei recente, care a pus bazele drumului european și a contribuit la intrarea României în NATO, iar alții îl consideră un obstacol în calea dezvoltării democratice a României.

Istoricul Marius Oprea, cel care a pus bazele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, a vorbit pentru „Adevărul” despre moștenirea fostului președinte Ion Iliescu și a lămurit câteva dintre controversele din biografia acestuia, cum ar fi presupusa sa recrutare de către serviciile secrete ruse. 

A fost Iliescu un pro-occidental?

Adevărul: Unii analiști susțin că Ion Iliescu – deși a studiat la Moscova, era cunoscut drept un mare susținător al Uniunii Sovietice și a vrut pentru România un comunism cu față umană mai degrabă decât un sistem democratic capitalist – a fost, până la urmă, președintele sub a cărui conducere s-a stabilit drumul european al României și aderarea la NATO. Cum vedeți această situație? A devenit Iliescu în ultimul mandat un promotor al valorilor occidentale?

Nu neapărat el ca persoană.

A fost omul care a împins România pe drumul euroatlantic?

El a fost pus în situația lui Gorbaciov. A văzut că toată lumea lui se prăbușește, el a trăit o tragedie la nivel personal, pentru că a trăit în împrejurări tragice și a văzut cum tot universul lui se prăbușește și el nu poate să facă nimic. Un om tragic în împrejurări tragice, s-ar zice, dar problema la el este una de morală, nu în sens creștin, ci o moralitate de tip comunist, cu care a rămas până la sfârșit. O morală care spune că esențială este deținerea puterii. Ori, din acest punct de vedere, Ion Iliescu s-ar putea spune că deține în continuare puterea prin partidul pe care l-a creat, care îi supraviețuiește și care este, la 35 de ani de la Revoluție, moștenitor pe filiație directă al Partidului Comunist Român, unul dintre cele mai importante partide politice din România și care dictează în continuare o componentă esențială în mersul lucrurilor în ceara asta.

„FSN-ul a preluat toate vechile structuri ale fostului Partid Comunist”

Care este contribuția lui Iliescu la PSD-ul de astăzi?

ADN-ul PSD-ului este ADN-ul lui Ion Iliescu. Și a rămas și astăzi pe același tip structural de comportament. Practic, când s-a clădit FSN-ul, bunicul PSD-ului de astăzi, FSN-ul a preluat toate vechile structuri ale fostului Partid Comunist, de la structurile locale, începând cu secretari de primării, șef de CAP-uri, de SMT-uri și așa mai departe, toate structurile teritoriale, locale, până la cel mai mărunt cătun și până la municipii reședință de județ, structurile activului de partid au fost aproape automat preluate.

Oamenii s-au înscris singuri în partid văzând în FSN un refugiu la tăvălugul anticomunist al străzii. Și Ion Iliescu a avut de la bun început o largă marjă de manevră prin intermediul acestor structuri la care a adăugat, conștient fiind de necesitatea de a face acest lucru, fosta Securitate. Astfel și-a asigurat continuarea și perpetuarea puterii sub alte sigle. Dar în esență lucrurile au rămas aceleași.

Iliescu a replicat sistemul privatizării promovat de Gorbaciov, care a început transferul bunurilor întregului popor, ca să zic așa, unor tovarăși de încredere, ai căror urmași sunt oligarhii de astăzi. Lăsând la o parte faptul că în România, transferul s-a făcut pașnic, pentru că spre deosebire de fosta Uniune Sovietică, nu au existat conflicte între fostul Partid Comunist și serviciile secrete, între comuniști și kgb-iști și armată. În România, cașcavalul fiind mult mai mic, practic, structurile moștenitoare ale fostului regim s-au unit în această tranziție pe care au făcut-o lină, dar lungă.

A fost recrutat de KGB?

Credeți că Iliescu va rămâne în istorie drept, dizidentul, eminența cenușie care a planificat detronarea lui Ceaușescu?

Depinde de cine scrie istoria. Disidența lui Iliescu a fost, să zicem așa, o disidență față de Ceaușescu în momentul în care Nicolae Ceaușescu a început îndepărtarea față de linia Moscovei. Ion Iliescu a fost îndepărtat în 1971 după întoarcerea lui Ceaușescu din vizita din China, vizită pe parcursul căreia, Iliescu nu s-a purtat corespunzător în aprecierea lui Ceaușescu. Și-a chiar permis să lipsească de la unele dintre bilaterale, într-un semn personal de protest, să zicem așa, atât cât putea el să protesteze în fața lui Ceaușescu, față de efuziunile de prietenie și încântare arătate de Ceaușescu liderilor comuniști asiatici și a evidentei îndreptări a lui Ceaușescu spre puterea de la Beijing, într-o perioadă în care relațiile între China și URSS erau extrem de reci. Și asta i-a atras chiar căderea și marginalizarea lui, pentru că atunci, în 1971, Ion Iliescu era un pion extrem de important în putere. El era șef al tineretului comunist din România, ministrul al Tineretului, și pe cale de consecință în ierarhia partidului privit ca viitor succesor la putere.

De atunci exista împământenită, conform politicii de cadre a partidului, ideea acestei succesiuni, consolidată ulterior de relațiile pe care el le cultivase anterior cu Gorbaciov și pe care le-a negat după 1989.

Care a fost legătura lui cu serviciile secrete din Rusia? A fost recrutat?

Eu personal nu cred că a fost recrutat. Am îndoieli și cu privire la recrutarea lui ca student, pentru că el era chiar liderul studenților români din generația lui trimiși la studii la Moscova. Era președintele Asociației Studenților Români pe linie de partid. El era îndrumat, să zicem așa, la Moscova de către asociația similară sovietică condusă la vremea respectivă de Gorbaciov. Deci nu are cum să nu-l fi cunoscut pe Gorbaciov la vreme respectivă. Că el negă acest lucru, l-a negat în anumite circumstanțe. Chiar eu am publicat, primite de la Vladimir Bukovschi, stenogramele unor discuții cu Gorbaciov, pe marginea tratatului care urma să fie semnat cu URSS, prin care ambii stabileau pașii de urmat pentru ca Republica Moldova să fie făcută să renunțe la speranțele ei unioniste. Și atunci toată mișcarea unionistă s-a transformat doar într-un simbolic pod de flori care ulterior s-au ofilit foarte repede. Pentru că de ambele părți se stabilise acest lucru.

Este vorba de stenograme din arhivele personale ale lui Gorbaciov. Iliescu a negat vehement discuțiile, a negat și ceea ce reiese din ele, anume faptul că se cunoștea foarte bine, anterior căderii lui Ceaușescu, cu Mihail Gorbaciov.

Iliescu și complotul de la Revoluție

A existat un complot al lui Iliescu cu membri ei elitei comuniste pentru a-l da jos pe Ceaușescu?

A existat un asemenea complot, este confirmat de Nicolae Militaru, e menționat și în rechizitoriu. Ion Iliescu a făcut parte din acest grup de complotiști, oameni marginalizați din partid, din diferite zone ale ierarhiei Partidului Comunist, începând cu, să zicem, din zona militară  – generalul Nicolae Militaru, din zona politico-ideologică – Virgil Măgureanu, lector la Ștefan Gheorghiu și la fosta școală de la Băneasa de Securitate și așa mai departe. Deci oameni din diferite zone care erau îndepărtați de la putere de către Ceaușescu în urma informațiilor furnizate de Securitate privind legăturile lor cu Moscova. Ceaușescu se temea foarte tare de un asemenea complot, dar totodată nu a întreprins nimic violent împotriva lor. Adică nu i-a băgat la închisoare pentru că încerca să nu înfurie prea tare „ursul de la Kremlin”.

Practic, la Revoluție, cele mai multe victime au fost după preluarea puterii de către Iliescu…

Pentru că această lovitură de stat pe care structurile din fostul Partid Comunist și Securitate au dat-o Revoluției trebuia legitimată. Despre asta a fost vorba: o legitimare chiar printr-un număr mai mare de morți în lupta dusă împotriva unor așa-ziști teroriști care nu au fost descoperiți niciodată și care, de fapt, nu a fost altceva decât o consolidare a structurilor de putere provenite tot din rândurile foștilor comuniști, ale armatei, foștilor activiști comuniști, cu sprijinul fățiș al Armatei și ulterior, după ianuarie 1990, inclusiv al Securității. S-a dorit consolidarea unei noi ordini în statul român, în care Ion Iliescu încerca din răsputeri să transforme FSN într-un partid politic, o forță politică conducătoare cu aceleași valențe ale Partidului Comunist, într-un pluralism de fațadă. Dar asta nu i-a putut reuși, tocmai că nu a reușit acest lucru în niciun stat fost comunist. Încercările disperate ale lui Gorbaciov sau ale lui Ion Iliescu de a reforma comunismul s-au lovit de acest realism crud pe care ei au trebuit să-l trăiască și anume că comunismul este nereformabil în esența lui.

„Ion Iliescu a rămas cel mai fidel aliat și prieten al lui Gorbaciov”

Credeți că în momentul în care a apărut această diversiune cu teroriștii, Iliescu a realizat că vor fi atât de mulți morți sau, cumva, lucrurile au scăpat de sub control?

Le-au scăpat lucrurile de sub control pentru că nu exista o autoritate clară la un moment dat, la acele momente nu exista nici o viziune clară asupra a ceea ce urma să se întâmple, numai că, iată că întreg concursul de fapte a dus către acest deznodământ. Și anume că Ion Iliescu s-a putut legitima, în special prin alegerile din mai 90, în urma unei manipulări de masă a românilor, similară cu ceea ce s-a întâmplat în România, acum, cu domnul Georgescu. Avem la origine cam aceleași structuri, adică moștenitorii Securității, să zicem așa.

Practic Ion Iliescu a fost cauționat drept conducător de facto al noului Partid Comunist din România numit Frontul Salvării Naționale, partid care însă a fost și el erodat exact ca în URSS, care s-a și prăbușit foarte curând după aceea. Să nu uităm însă că Ion Iliescu stabilise chiar semnarea unui tratat cu URSS, tratat care n-a mai fost semnat pentru că URSS-ul s-a prăbușit. Iar noi, românii, am fost ultimii care ne-am retras din Pactul de la Varșovia în pragul prăbușirii acestuia. Ion Iliescu a rămas, atâta vreme cât Gorbaciov a fost la putere, cel mai fidel aliat și prieten al acestuia ceea ce spune foarte mult și despre traseul lui politic.

Ulterior, așa cum se întâmplă în luptele pentru putere în interiorul structurilor comuniste, Ion Iliescu a căzut pradă chiar propriilor structuri pe care le-a creat, a pierdut frâiele în partidul pe care l-a creat după ce el a devenit irelevant odată cu sfârșitul celui de-al treilea mandat în 2004. A rămas, totuși, un fel de guru, un fel de legendă vie a PSD și întemeietor de factor al acestui partid.

Unii analiști și istorici spun că Iliescu a fost singurul lider care a putut prelua România în situația în care era în 1989, iar alții susțin că fostul președinte a provocat stagnarea cu cel puțin 10 ani a României. Dumneavoastră ce credeți?

Fără îndoială că a dus la stagnare pentru că altfel ar fi stat lucrurile dacă reformele s-ar fi făcut în sensul unei privatizări reale a României și nu a unei privatizări în folosul moștenitorilor fostului regim comunist. O privatizare prin așa zisul sistem MEBO, o metodă preluată de fapt și care se desfășura la acel moment în fosta Uniune Sovietică, prin care anumite întreprinderi erau privatizate în beneficiu șefilor acelor întreprinderi și ale unor potentați locali din partid, servicii și așa mai departe, rămânând sub controlul structurilor de putere, ca să zic așa. Deci metoda asta a fost preluată inclusiv în România și cele mai profitabile întreprinde din România au fost privatizate prin această metodă. Unele au supraviețuit, altele s-au prăbușit pentru că securiștii și activiști au fost incapabili să gestioneze în condiții de piață pe care nu le înțelegeau și nu le cunoșteau o întreprindere cu capital privat.

Și tocmai în lipsa unei privatizări reale, România a pierdut foarte mult.

Moștenirea lui Iliescu

Ce spune despre justiția din România faptul că nu a reușit nici până astăzi să dea un verdict în cazul lui Iliescu?

Spune că din păcate Justiția din România nu este un organism independent, ci un organism bolnav în primul rând, pentru că această așa zisă independență pentru care a luptat atât de mult un partid „reformator” ca USR-ul, de pildă, se dovedește a fi fost un măr otrăvit. N-a devenit o justiție independentă, ci o castă cu niște beneficii enorme și care acționează în propriul interes, în primul rând, dar și în interesul creatorilor ei. Astfel încât nu a existat nici o acțiune coerentă care să fi dus la un rezultat împotriva vârfurilor puterii politice din România, pentru că aceste vârfuri au patronat întotdeauna sau au gestionat, dacă vreți, actele de mare corupție.

Dacă ar fi să concentrăm foarte mult, care ar fi moștenirea lui Iliescu pentru România?

Moștenirea lui Iliescu este o țară în care comunismul nu a dispărut, ci s-a privatizat.

Cine este Marius Oprea

Marius Oprea s-a născut în 1964, la Târgoviște. A studiat istoria la Universitatea din București. A fost consilier al senatorului Constantin Ticu Dumitrescu, fiind implicat în elaborarea Legii de deconspirare a Securității, și a fost cooptat în echipa de consilieri a președintelui Emil Constantinescu și a prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu, pe probleme de analiză politică, luptă împotriva corupției și securitate națională.

Inițiativa legislativă de înființare a Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a venit în mare măsură la insistențele istoricului Marius Oprea, care a fost și principalul promotor și fondator al institutului, asumându-i conducerea executive din decembrie 2005 până în februarie 2010. Este autorul mai multor volume de istorie, printre care menționăm: Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente (2002, premiată drept cea mai bună carte de istorie a anului de către Asociația Editorilor din Româ­nia), Moștenitorii Securității (2004), Adevărata călătorie a lui Zahei. Vasile Voiculescu și taina Rugului Aprins (2004), Bastionul cruzimii. O istorie a Securității (1948–1964) (2008).