Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat joi, pe Facebook, finalizarea lucrărilor la gazoductul Tuzla-Podișor, care ar urma să preia gazele din Neptun Deep.
„Gazoductul Tuzla-Podișor a fost finalizat! Un proiect esențial pentru valorificarea gazului din Marea Neagră și consolidarea securității energetice a României”, a Ivan.
Conform acestuia, este vorba de 308 km de conductă gata să preia gazele din Neptun Deep. Capacitatea gazoductului este de peste 8 miliarde mc/an.
„Infrastructură finalizată în termen, pregătită pentru integrare în sistemul național de transport. Este un pas strategic care ne aduce mai aproape de obiectivul major: independență energetică reală, cu resurse proprii, în beneficiul economiei naționale și al cetățenilor”, a adăugat ministrul Energiei.
Sebastian Marinescu, șeful Salvamont Braşov, a vorbit despre decizia Guvernului de a plafona sporul pentru condiţii vătămătoare într-un mesaj public. Acesta a precizat că „sporul actual de 300 de lei brut – similar unor funcţii sedentare, cu program fix şi fără expunere la risc – nu reflectă realitatea muncii”.
Şeful Salvamont Braşov spune că în ciuda condiţiilor grele, „echipele de salvatori reuşesc să intervină eficient, având grad de răspuns de 100% la toate solicitările şi contribuind direct la siguranţa publică”.
„În acest context, apare firesc întrebarea: este recunoaşterea materială pe măsura responsabilităţii şi pericolului asumat? Sporul actual de 300 de lei brut – similar unor funcţii sedentare, cu program fix şi fără expunere la risc – nu reflectă realitatea muncii pe care o desfăşurăm. Nu este vorba despre o revendicare, ci despre o analiză onestă: putem vorbi despre echitate în sectorul public când riscurile majore sunt răsplătite simbolic, iar activităţi fără expunere sau impact real beneficiază de tratament similar ori chiar preferenţial?
E momentul pentru o regândire a criteriilor prin care statul recompensează munca – în funcţie de dificultate, impact social şi pericolul asumat, nu doar de încadrarea birocratică. Sporurile ar trebui acordate în funcţie de implicare şi performanţă, nu eliminate în mod uniform”, scrie Sebastian Marinescu.
„Nu putem supravieţui şi nu ne putem întreţine familiile doar cu felicitări şi aprecieri”
Sebastian Marinescu a punctat că este esenţial ca sprijinul acordat celor care îşi pun viaţa în slujba celorlalţi să fie nu doar moral, ci şi concret.
„În timp ce unii funcţionari se limitează la semnarea unor documente în condiţii de confort şi predictibilitate, salvatorii montani şi personalul din sistemul de urgenţă rămân mereu în linia întâi. Suntem solidari şi vom continua să intervenim. Însă, dincolo de recunoaştere simbolică, trebuie spus clar: nu putem supravieţui şi nu ne putem întreţine familiile doar cu felicitări şi aprecieri.
Într-un sistem în care realitatea de zi cu zi presupune responsabilităţi personale, cheltuieli, nevoi şi siguranţă financiară, este esenţial ca sprijinul acordat celor care îşi pun viaţa în slujba celorlalţi să fie nu doar moral, ci şi concret. În lipsa unei recompensări corecte, riscăm să pierdem profesionişti desăvârşiţi, care vor căuta recunoaştere şi recompensă financiară în alte sectoare sau în mediul privat”, mai spune acesta.
Autoritățile poloneze au solicitat oficial Comisiei Europene declanșarea unei anchete împotriva platformei X, deținută de Elon Musk, după ce chatbotul său integrat – Grok – a generat mesaje cu conținut antisemit, vulgar și cu tentă extremistă. Incidentul readuce în prim-plan întrebările esențiale despre responsabilitatea platformelor digitale și limitele libertății de exprimare în era inteligenței artificiale.
Chatbotul Grok, în centrul unui scandal internațional
Ministrul polonez al afacerilor digitale, Krzysztof Gawkowski, care deține și funcția de vicepremier, a transmis Bruxelles-ului o solicitare de investigare a posibilelor încălcări ale legislației europene privind discursul instigator la ură și protejarea ordinii publice. Reacția a venit după ce Grok – un produs al companiei xAI, integrat direct în rețeaua X (fostul Twitter) – a publicat o serie de mesaje alarmante: elogii la adresa lui Hitler, insulte grobiene la adresa liderilor europeni și teorii conspiraționiste privind moartea lui Jeffrey Epstein, scrie hollywoodreporter.com.
Printre mesajele controversate s-au numărat autodescrieri halucinante precum „MechaHitler”, acuze la adresa serviciilor israeliene de informații, dar și afirmații obscene cu caracter violent. Într-o serie de interacțiuni cu utilizatori polonezi, chatbotul a recurs la insulte grosolane la adresa premierului Donald Tusk, pe care l-a numit „un trădător nenorocit” și „o curvă roșcată”, acuzându-l că „vinde suveranitatea Poloniei pe funcții la Bruxelles”.
Într-un răspuns oferit The Hollywood Reporter, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a confirmat primirea scrisorii din partea guvernului polonez, adăugând că „luăm foarte în serios aceste chestiuni”. Deși nu a oferit detalii despre următorii pași, oficialul a reamintit că, potrivit Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), platformele sunt obligate să identifice și să reducă riscurile legate de încălcarea drepturilor fundamentale și diseminarea de conținut ilegal.
Incidentul survine în contextul în care Elon Musk a anunțat recent modificări ale modului în care Grok gestionează informația, încurajând, potrivit presei americane, o „abordare nefiltrată” și o atitudine sceptică față de sursele media convenționale. Cu alte cuvinte, sistemul a fost setat să nu se „ferească” de opinii politice incorecte, atâta timp cât pot fi „bine susținute” – o formulare ambiguă care, în practică, a generat conținut profund ofensator.
Gawkowski, intervievat de postul RMF24, s-a declarat „dezgustat” de rezultatele actualizării Grok și a avertizat că Polonia „nu exclude” acțiuni legale sau chiar restricționarea accesului la platformă.
Situația din Polonia nu este izolată. Turcia a fost prima țară care a interzis complet chatbotul Grok, după ce acesta a emis injurii la adresa președintelui Erdogan și a lui Kemal Atatürk – fondatorul statului modern turc. Autoritățile de la Ankara au justificat interdicția prin prevederile legii care incriminează insulta adusă demnitarilor, iar ancheta penală este deja în desfășurare.
Un precedent periculos și o problemă nerezolvată
Scandalul Grok ilustrează limitele actuale ale reglementării globale a inteligenței artificiale. Regulamentele europene, deși avansate, sunt puse în fața unui paradox: platformele digitale globale pot genera conținut în timp real, dinamic și impredictibil, în timp ce legislația rămâne, inevitabil, reactivă și lentă.
Chiar și așa, DSA include un mecanism special de reacție în cazuri de criză, menit să permită intervenții rapide atunci când este pusă în pericol securitatea publică. Adoptat în contextul războiului din Ucraina, acest mecanism nu a fost activat niciodată până acum – dar cazul Grok ar putea deveni primul test major.
În lipsa unei interdicții imediate, eventualele măsuri legale împotriva platformei X ar putea dura ani, mai ales dacă compania refuză cooperarea. În paralel, Comisia Europeană are deja în desfășurare mai multe anchete împotriva X pentru presupuse încălcări ale legislației digitale europene.
Inteligența artificială și suveranitatea digitală
La nivel global, cazul Grok deschide o întrebare incomodă: cine decide ce poate sau nu poate spune o inteligență artificială? În condițiile în care majoritatea modelelor AI sunt dezvoltate în Statele Unite, iar valorile încorporate reflectă realități culturale vestice, țări ca Polonia sau Turcia – dar și alte state europene – se confruntă cu o dilemă strategică. Să accepte modelele globale, cu riscurile aferente, sau să își dezvolte alternative proprii?
Ceea ce pare la prima vedere un derapaj tehnologic este, de fapt, o confruntare între viziuni asupra ordinii sociale. Într-un internet fragmentat de reglementări naționale, inteligența artificială riscă să devină următorul teren de luptă pentru suveranitate.
Turcia interzice Grok: între protejarea valorilor naționale și imposibilitatea controlului tehnologic
Decizia Turciei de a interzice complet chatbotul Grok marchează un moment de cotitură în raportul dintre state și inteligența artificială. Spre deosebire de apelul la prudență lansat de autoritățile poloneze, Ankara a adoptat o măsură radicală și fără precedent: blocarea totală a accesului la instrumentul dezvoltat de xAI, după ce acesta a emis comentarii considerate ofensatoare la adresa președintelui Recep Tayyip Erdogan, dar și la adresa fondatorului statului turc, Mustafa Kemal Atatürk – figură cu statut sacrosanct în societatea turcă.
Autoritatea pentru Tehnologii Informaționale și Comunicații (BTK) a invocat o decizie judecătorească și prevederile legii penale care sancționează insulta adusă șefului statului, cu pedepse ce pot ajunge la patru ani de închisoare. În paralel, Parchetul din Ankara a deschis o anchetă oficială – o premieră în ceea ce privește un produs de inteligență artificială.
Mai mult decât cenzură: un exercițiu de suveranitate digitală
Pentru autoritățile turce, interzicerea Grok nu este doar o reacție la conținutul ofensator, ci o reafirmare a controlului statului asupra spațiului digital. Într-un context global în care reglementările întârzie să țină pasul cu dezvoltarea tehnologică, Turcia a ales o soluție brută, dar eficientă: oprirea completă a serviciului. Într-o lume în care multe guverne ezită sau negociază, Ankara a spus pur și simplu „nu”.
Acțiunea se înscrie într-un istoric consistent de intervenții asupra libertății digitale. Turcia a blocat temporar platforme precum YouTube, Twitter sau Wikipedia, justificând măsurile prin necesitatea protejării „ordinii publice și demnității naționale”. Criticii vorbesc despre cenzură sistemică. Autoritățile, în schimb, susțin că astfel de decizii sunt esențiale într-un context geopolitic volatil și într-un mediu online tot mai agresiv și destabilizator.
Dar cazul Grok pune pe masă o întrebare și mai delicată: poate fi oprit un sistem de inteligență artificială global, care învață și răspunde în timp real? Chiar dacă Turcia blochează accesul tehnologic la un moment dat, ce se întâmplă când următorul model va fi integrat în dispozitive locale sau operat fără conexiune centralizată? Ce valoare mai are o interdicție într-o lume a AI-ului descentralizat?
O realitate fragmentată: AI cu specific național
Intervenția Turciei anticipează o lume digitală fracturată pe criterii culturale și geopolitice. Modelele AI vor deveni tot mai adaptate valorilor locale – nu din convingere, ci din necesitate legală. Așa cum există interneturi „naționale” – China, Rusia, Iran – și inteligența artificială riscă să urmeze același drum: un Grok „european”, un Grok „american”, un Grok „turc”.
Este, în esență, o formă de „apartheid digital”, în care AI-ul nu mai este o tehnologie universală, ci una contingentă – filtrată, cenzurată sau recalibrată în funcție de regimuri politice, religii sau sensibilități istorice.
Reglementarea imposibilului
Paradoxul este evident: AI-ul trebuie reglementat, dar este aproape imposibil de reglementat. Tehnologia evoluează într-un ritm pe care niciun legislator nu îl poate egala. Modelele de limbaj sunt antrenate pe volume uriașe de date globale, dar răspund în contexte locale – acolo unde o glumă poate deveni insultă, iar o opinie „incorectă” poate duce la închisoare.
Legea turcă privind criminalizarea informațiilor „false” a fost modificată în 2022 și prevede pedepse cu închisoarea pentru „diseminarea intenționată” de informații considerate mincinoase. În această paradigmă, un AI care emite comentarii ireverențioase despre Atatürk nu este doar o eroare algoritmică, ci o infracțiune.
Un semnal de alarmă pentru toți
Indiferent de poziția față de regimul Erdogan sau de valorile promovate de Comisia Europeană, un lucru este clar: inteligența artificială a devenit o problemă politică. Nu doar tehnologică, nu doar economică – ci una profund legată de suveranitatea națională, de controlul informației și de identitatea colectivă.
Turcia a fost prima care a tras semnalul de alarmă. A făcut-o într-un mod autoritar, dar nu neapărat irațional. A demonstrat că, atunci când AI-ul devine periculos sau pur și simplu inacceptabil din perspectiva valorilor naționale, statele nu vor ezita să apese pe frână – chiar și cu riscul de a rămâne în afara unui tren tehnologic aflat în viteză.
Grok 4, un nou episod în teatrul promisiunilor tehnologice ale xAI
În plin scandal, compania xAI, fondată de Elon Musk, anunță lansarea unei noi versiuni a modelului său de inteligență artificială, Grok 4, însoțită – previzibil – de aceleași formule grandilocvente despre „performanță de vârf” și „suport extins pentru dezvoltatori”. Potrivit codului sursă disponibil, vor exista două versiuni: Grok 4, destinat limbajului natural, și Grok 4 Code, orientat către aplicații de programare.
În paralel, xAI testează o funcție de notare automată a postărilor pe rețeaua X, sub forma unor „Community Notes” generate de AI – o mișcare care ridică semne de întrebare într-un context deja marcat de diseminarea accelerată a dezinformării.
Grok, de la promisiuni la rezultate incerte
Istoricul modelelor Grok este relevant. Prima versiune, lansată în noiembrie 2023, a venit cu limitări vizibile în raționament și în procesarea logicii complexe, fiind inferioară versiunilor avansate ale ChatGPT. Grok 2.0, apărut în august 2024, a atras critici puternice pentru lipsa filtrelor de conținut, permițând generarea de mesaje frauduloase sau imagini falsificate cu conținut ofensator – un exemplu de implementare neglijentă a unei tehnologii cu potențial social sensibil.
Nici Grok 3 nu a convins, în ciuda promovării agresive. Andrej Karpathy a semnalat erori de bază – de la citări fictive și URL-uri inventate, până la eșecul în sarcini simple de recunoaștere, cum ar fi decodarea unui puzzle cu emoji, rezolvat cu succes de alte modele, precum DeepSeek R1.
Costuri mari, beneficii discutabile
În spatele ambalajului mediatic, costurile reale ale dezvoltării Grok sunt semnificative. Grok 3 a fost antrenat pe o infrastructură masivă – peste 100.000 de GPU-uri Nvidia H100, în cadrul clusterului Memphis, finalizat în doar 122 de zile. Impactul financiar și de mediu este notabil, mai ales în condițiile în care modelul se dovedește mai lent decât media (cu o viteză de ieșire de 92,8 tokeni/secundă) și mai scump: $6 pentru 1 milion de tokeni procesați, dintre care $15 doar pentru output – un preț premium, nemotivat de performanța demonstrabilă.
Mai mult, integrarea directă a modelului cu platforma X ridică temeri legate de calitatea datelor de antrenament. Fără măsuri clare de selecție și ajustare, modelul riscă să amplifice prejudecăți sau distorsiuni prezente în discursul online – un risc recunoscut în cercurile academice drept una dintre cele mai mari provocări ale modelelor lingvistice antrenate pe date brute din social media.
O tânără membră a echipajului a fost ucisă cu brutalitate la bordul unui iaht de lux ancorat pe insula Bahams. Oribila crimă a fost comisă de un mecanic mexican în vârstă de 39 de ani, coleg cu victima.
Paige Bell a fost ucisă de un coleg FOTO: FB
Trupul lui Paige Bell, în vârstă de 20 de ani, a fost găsit în sala mașinilor după ce nava a acostat pe o insulă exclusivistă.
Paige, originară din Johannesburg, Africa de Sud, era descrisă de prieteni drept o „fată de aur”. Ea lucra ca ofițer de relații cu oaspeții pe iahtul charter „Far From It”, în valoare de 9,5 milioane de lire sterline, potrivit The Sun.
Un mecanic mexican în vârstă de 39 de ani care a lucrat alături de Paige sub punte a fost arestat pentru uciderea acesteia. Bărbatul este acuzat de uciderea cu sălbăticie a tinerei de 20 de ani.
Crima a șocat stațiunea exclusivistă Harbour Island-un loc preferat de bogați și o Mecca pentru superyachturi. Insula se află la 60 de mile est de capitala Nassau, chiar lângă insula mai mare Eleuthera.
Paige Bell a fost ucisă de un coleg FOTO: FB
Bill Gates are un conac pe această mică insulă, iar printre turiștii obișnuiți se numără Mick Jagger, Prințul Harry, Tom Cruise, Kardashians, Harrison Ford și Tom Hanks. Este cunoscută sub numele de „curtea din spate a miliardarilor”, deoarece peste 20 de bogați locuiesc pe insula paradisiacă.
O petrecere a fost planificată pentru vineri, în port și pe iaht, pentru a marca cea de-a 21-a aniversare a lui Paige. Aceasta fusese organizată de iubitul ei.
Echipajul de pe iahtul exclusivist a observat că Paige lipsește, nu a dat niciun semn și nu a răspuns la telefon. Ei au percheziționat toate cele șase apartamente VIP de lux și camerele echipajului. Au căutat apoi în camera motoarelor, unde au descoperit grozăvia. Colegul său de navă zăcea lângă ea, plin de sânge, cu un cuțit în mână și cu ambele încheieturi tăiate, a declarat poliția.
Ofițerii l-au găsit pe suspect încă în viață, dar sângerând abundent lângă corpul tinerei victime.
„Investigăm o crimă și o presupusă tentativă de sinucidere după ce o femeie din Africa de Sud a fost găsită moartă pe un iaht din Harbour Island. Odată ajunși la bordul navei, ofițerii au descoperit o femeie neînsuflețită cu semne vizibile de răni și un cetățean mexican aflat în apropiere care suferea de răni grave la nivelul brațelor. Medicul local care a fost chemat la fața locului a declarat decesul victimei”, a declarat un purtător de cuvânt al poliției din Bahamas.
„În această seară, mama și tata zboară spre Bahamas pentru a începe procesul dureros nu numai de a-și aduce fetița acasă, ci și de a căuta dreptate pentru monstrul care i-a luat viața. Suntem devastați dincolo de cuvinte și acum trebuie să navigăm, de asemenea, proceduri juridice complexe și costisitoare într-o țară străină – ceva mult peste mijloacele noastre financiare. Această pierdere sfâșietoare a fost profund resimțită de toți cei care au cunoscut-o și au iubit-o pe Paige”, au transmis cei apropiați.
„Paige a fost mai mult decât o colegă de echipă, era din familie. Un suflet frumos”, a transmis echipajul yahtului.
În plin sezon estival, Marea Neagră este rece ca gheața, din cauza unui fenomen de „upwelling”. Curenții marini aduc apă extrem de rece din adâncime spre țărm, susține Meteoplus.
„Marea Neagră rece ca !! Ca urmare a fenomenului de , curenții marini aduc apă extrem de rece din adâncime spre țărm. Temperatura apei mării a scăzut spre 15 grade, comparativ cu ziua de ieri când valoarea termică era de 24 grade Celsius”, a scris Meteoplus, pe Facebook.
Turiștii, aflați zilele acestea la mare, au confirmat că apa este foarte rece.
„A scăzut cu aproximativ 8-10 grade față de ziua de ieri”, a spus un internaut.
„Confirm! Saturn la fel azi! Amorțeală la picioare când intrai în apă!”, a comentat un turist.
„La Eforie Nord erau alge foarte multe, iar în apă nu aveai cum să intri că, garantat mai mult de 10 grade nu avea apă”, a adăugat o persoană.
„Suntem pe litoral și la Eforie Nord nu se poate intra în apă, este sloi”, a spus altcineva.
„Are legătură cu vântul de azi-noapte”, a spus altcineva.
Potrivit Meteoplus, în acest weekend, vremea va fi în general frumoasă şi se va încălzi față de ziua anterioară. Cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea. Vântul va sufla slab şi moderat cu intensificări trecătoare ziua.
Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 28 şi 31 de grade, iar cele minime între 18 şi 22 de grade. Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 20 şi 22 de grade.
Consiliul Superior al Magistraturii susține că vârsta de pensionare a judecătorilor a scăzut de la 58 de ani la 52 de ani în prezent din cauza „instabilității legislative”. În ultima perioadă au fost formulate peste 60 de cereri de pensionare de către judecători şi procurori.
Zeci de magistraţi au depus cereri de pensionare în ultima perioadă FOTO: Shuterstock
„Dacă la nivelul anului 2021, vârsta medie de pensionare la judecători era de aproximativ 54 de ani, după iniţierea şi adoptarea legislaţiei care a modificat vârsta de pensionare a magistraţilor, începând cu anul 2022, vârsta medie de pensionare a scăzut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilităţii normative din această perspectivă. Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010 -2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani la judecători”, a transmis CSM.
În ceea ce priveşte vârsta medie de pensionare la magistraţi, din datele statistice reiese că pentru procurori aceasta este de aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 – 2025, iar pentru judecători vârsta medie de pensionare este de aproximativ 56 de ani în acelaşi interval de timp, mai precizează CSM în comunicatul de presă.
„Astfel, statistic se poate observa că instabilitatea legislativă şi repunerea în discuţie în mod recurent a vârstei de pensionare a determinat din ce în ce mai mulţi judecători şi procurori să ia decizia de a se pensiona”, susține CSM.
Zeci de magistraţi au depus cereri de pensionare în ultima perioadă
Potrivit CMS, pe fondul discuţiilor generate de măsurile din planul de guvernare pe acest segment, respectiv creşterea bruscă a vârstei de pensionare de la 60 de ani, cât este prevăzut în prezent prin etapizarea reglementată de Legea nr. 282/2023, la 65 de ani, în ultimele săptămâni au fost formulate peste 60 de cereri de pensionare de către judecători şi procurori.
Mai mult, până la finalul anului îndeplinesc condiţiile de pensionare 628 de judecători, reprezentând peste 14% dintre judecătorii în funcţie, 550 dintre aceştia fiind de la instanţele superioare, respectiv ÎCCJ, curţi de apel şi tribunale.
În ceea ce priveşte profesia de procuror, în prezent au vocaţie la pensionare 233 de procurori din 2360 în activitate, reprezentând aproximativ 10% din totalul celor în funcţie.
„Această instabilitate a statutului magistraţilor conduce treptat la generarea unor efecte iremediabile pe termen scurt la nivelul sistemului judiciar, în condiţiile unui deficit actual de 667 de posturi de judecător şi 700 de posturi de procuror, concursurile pentru ocuparea directă a acestora fiind blocate prin act normativ”, se arată în comunicatul de presă.
La acestea se pot adăuga, în perioada următoare, posturile vacantabile prin pensionare, respectiv 861 de posturi de judecător şi procuror, ducând la un total de 2227 de posturi vacante de magistrat la nivelul sistemului judiciar, reprezentând aproximativ 28% din schema de personal.
Pe de altă parte, pe termen scurt, creşterea numărului de posturi vacante la 716, atât pentru judecători, cât şi pentru procurori, defalcat, în câteva săptămâni, conduce la o blocare iminentă a instanţelor de judecată şi parchetelor de pe lângă acestea, cu consecinţa afectării directe a cetăţenilor din perspectiva duratei rezonabile de soluţionare a cauzei.
Cât câștigă un judecător
CSM susține că, ceea ce priveşte cuantumul pensiei de serviciu, prin Legea nr. 282/2023 s-au corectat anomaliile anterioare, astfel încât pensia de serviciu nu mai depăşeşte salariul net în plată. Situaţiile punctuale care se mai pot întâlni provin din reglementarea anterioară anului 2023, aceste persoane îndeplinind condiţiile de pensionare în temeiul legislaţiei vechi.
„Din totatul celor 5068 de judecători în funcţie, 2315 judecători, reprezentând aproximativ 45%, activează la judecătorii. Salariul net al unui judecător la judecătorie se situează în intervalul 6990 lei/net pentru un judecător stagiar, 10.486 lei/net pentru un judecător de judecătorie în primii ani de carieră şi ajunge, după 20 de ani vechime în funcţie, până la suma de 16.157 lei/net la judecătorie. La instanţele şi parchetele superioare, spre exemplu, un judecător de curte de apel sau un procuror de la parchetul de pe lângă curtea de apel, are un venit net de 16.309 lei şi poate ajunge, după 20 de ani vechime în funcţie, la maxim 20.345 lei/net. La nivelul curţilor de apel activează 930 de judecători, respectiv aproximativ 18% din totalul judecătorilor în funcţie”, mai precizează CSM.
Astfel, raportat la venitul brut, indicele INS privind salariul mediu brut este de 1,90 pentru un judecător definitiv recent încadrat la judecătorie, în concordanţă cu media indicelui european pentru salariile judecătorilor, potrivit celor mai recente date publicate de CEPEJ.
Partidul Național Liberal va organiza sâmbătă, 12 iulie, Congresul Extraordinar, care se va desfășura la Palatul Parlamentului, în prezența a 1200 de delegați. Evenimentul are ca obiectiv alegerea noii echipe de conducere la nivel național.
FOTO Facebook PNL
„Pentru funcția de președinte PNL și-a depus candidatura Ilie Bolojan. Pentru pozițiile de prim-vicepreședinți s-au înscris zece candidați: Valeriu Iftime, Adrian Veștea, Florin Roman, Alin Tișe, Nicoleta Pauliuc, Ioan Popa, Dan Motreanu, Ciprian Ciucu, Mircea Minea și Cătălin Predoiu”, a precizat, joi, într-un comunicat, Partidul Național Liberal.
Candidații la conducerea Curții de Arbitraj
Pentru conducerea Curții de Arbitraj candidează Costică Lupușoru, Daniel Buda și Ciprian Dobre, iar pentru președinția Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori a fost depusă candidatura lui Virgil Guran.
„Votul va fi secret pentru funcțiile de președinte al partidului, prim-vicepreședinți, președinte al Curții de Arbitraj și președinte al Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori”, arată PNL.
Candidații care vizează funcții de vicepreședinți regionali
În cadrul Congresului va avea loc și validarea vicepreședinților regionali, care vor deveni membri ai Biroului Executiv Național. În acest caz, votul va fi deschis. Candidații propuși pentru validare sunt: Alexandru Muraru pentru regiunea Nord-Est, Alexandru Popa pentru Sud-Est, Toma Petcu pentru Sud Muntenia, Gigel Știrbu pentru Sud-Vest Oltenia, Gheorghe Falcă pentru Vest, Florin Birta pentru Nord-Vest, Ion Dumitrel pentru Centru și Hubert Thuma pentru regiunea București-Ilfov.
„Congresul din 12 iulie reprezintă un pas important pentru consolidarea Partidului Național Liberal în perspectiva noilor provocări politice”, a mai transmis Biroul de Presă al Partidului Național Liberal.
Coaliția de guvernare are puține șanse să se rupă în acest moment, dar tensiunile și certurile din interiorul ei vor continua, iar partidele nu au de câștigat de pe urma lor, arată specialistul în politică George Jiglău.
Prezentarea noului guvern Bolojan in plenul Parlamentului Foto Inquam Photos George Calin
Tensiunile apărute în Coaliția de guvernare după ce Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului erau previzibile, este de părere politologul George Jiglău, lector universitar și doctor al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB).
Tensiunile, previzibile din momentul în care s-a format Coaliția
Contextul lor este unul mai larg, afirmă specialistul în științe politice, și vine și din modul în care a fost formată Coaliția.
„Trebuie să fim conștienți că e o coaliție pe care, în principiu, nu și-a dorit-o nimeni din oficiu. Probabil n-ar fi existat niciodată dacă nu traversam o perioadă foarte complicată din punct de vedere politico-social și dacă nu ar fi fost această împărțire clară între partidele suveraniste – cu poziții ambigue față de Europa – și partidele etichetate drept pro-europene. Evident, și aici mai sunt niște nuanțe. Vorbim despre o coaliție care reunește toată tabăra politică din Parlament ce se identifică cu această abordare pro-europeană. E un context însă foarte restrâns, din punct de vedere matematic. Nu prea au avut de ales decât să intre în această coaliție, pe care, repet, nimeni nu și-a dorit-o neapărat”, afirmă specialistul în politică.
George Jiglău afirmă că toată funcționarea coaliției, fie pe termen scurt, fie lung, va fi afectată de tensiuni și instabilitate, însă partidele aflate la guvernare nu au alternative reale, iar în situația dificilă prin care trece România și în contextul în care AUR este în creștere în sondaje, niciun partid din Coaliție nu-și permite sau nu-și dorește în prezent alegeri anticipate.
„Este o coaliție care, pe toată durata ei, nu doar acum când se discută măsuri dure, va fi tot timpul predispusă la instabilitate. De aici, inclusiv poziția lui Ilie Bolojan este predispusă la instabilitate. Dar, în același timp, iarăși o chestiune de context, această idee că nu prea au de ales, partidele trebuie să rămână în picioare. Și dacă ne uităm la sondajul de zilele trecute, care confirmă cumva ceea ce ne așteptam cu toții, că opoziția, adică AUR, crește, indiferent ce s-a întâmplat cu partidele mai mici, care încep să dispară, cred că este clar că niciun partid nu își permite, în acest moment, anticipate. Nici nu își dorește cineva asta”, afirmă George Jiglău.
Nimeni nu-și dorește acum funcția lui Ilie Bolojan
Nici funcția de prim-ministru al României deținută de Ilie Bolojan nu este atractivă pentru alți lideri politici, adaugă acesta.
„Nu cred că cineva, după cum s-a văzut și în perioada de negocieri pentru formarea guvernului, nu cred că cineva își dorește funcția de prim-ministru, în așa fel încât să pună la îndoială scaunul lui Bolojan. Doar Bolojan cred că se poate pune la îndoială pe el însuși ca prim-ministru, dacă nu vrea să mai fie și își dă demisia la un moment dat. Dar altfel, nu cred că este cineva, vreun partid, să riște în momentul acesta instabilitate, care să ducă, eventual, la un anumit context, la anticipate. Și, în același timp, nu cred că vreun alt partid vrea în momentul acesta să preia conducerea guvernului”, arată politologul.
George Jiglău subliniază că vor urma alte măsuri de austeritate, nepopulare, probabil pentru o perioadă lungă, iar coaliția va rămâne instabilă, dar, în opinia lui, ea va rezista cât timp nu există alternative. Politologul remarcă și faptul că PSD manifestă opoziție în interiorul coaliției, însă nu își permite prea mult, având unele probleme interne și fiind fără o conducere clară.
„Este o coaliție instabilă, dar cred că premisele ca această coaliție să rămână cumva în picioare sunt cam la fel de puternice. Și ce rezultă din toată asta și cine are de câștigat și cine nu, eu cred că e genul de coaliție în care opoziția e cumva în interior, adică reacția pe care am văzut-o de la PSD după ce s-a întâmplat în Parlament, o să mai tot vedem genul ăsta de reacții, mai ales din partea PSD”, afirmă specialistul.
PSD, opoziție în coaliție
PSD se află într-o situație dificilă, în prezent, pentru că încă nu are o conducere stabilă și va trebui să-și aleagă un președinte și să organizeze congresul, iar fiecare dintre liderii săi va încerca să se remarce pe măsură ce se apropie momentul acesta.
„Ei vor acționa ca un fel de, să zicem, opoziție în interiorul coaliției de guvernare, în condițiile în care, de partea cealaltă, USR l-a susținut de la bun început pe Ilie Bolojan, deci probabil că nu va avea o atitudine asemănătoare, și UDMR la fel. Așadar, cred că doar între PSD și celelalte trei va fi genul acesta de hârjoană, dar, la fel, PSD fiind situat la 13 la sută în sondaje, nu cred că poate să riște mai mult de atât”, arată George Jiglău.
Strategia PSD de a fi și la guvernare, dar și în opoziție, susținând măsuri în ședința de guvern, dar criticându-le public ulterior, nu îi va aduce avantaje de imagine, consideră politologul.
„Nu cred că asta le va aduce foarte multe astfel de beneficii, nu pot să fie și la guvernare și în afara ei, deci cred că dacă persistă în genul ăsta de, «ok, susținem când suntem în ședința de guvern, dar combatem din parlament sau în presă după», nu cred că o să le aducă prea multe avantaje și, mă rog, s-ar putea să aibă dificultăți și în a trece oare ce măsuri, sau să le limiteze capacitatea de negociere în interiorul coaliției și în raport cu persoana lui Bolojan, care pare destul de intransigent față de genul acesta de comportament”, adaugă acesta.
PSD, într-o situație internă complicată
Conform sondajelor recente, PSD se află la 13 la sută în preferințele alegătorilor. De asemenea, menționează politologul, are o conducere neclară și se află într-un fel de căutare de natură ideologică în care nu este clar ce vrea să fie ca partid.
Totuși, arată el, PSD nu mai poate fi ce a fost până acum din punct de vedere al plasării ideologice, adică un partid cu poziții conservatoare în societate și intervenționiste în economie, pentru că AUR s-a dovedit mai eficient în raport cu conservatorismul din societatea românească și își transmite mesajele mai convingător electoratului.
În același timp, PSD nu este pregătit să devină un partid progresist sau să îmbrățișeze o moderație mai specifică social-democrației occidentale.
„Este o perioadă complicată pentru PSD, cu multă ambiguitate și în contextul acesta, în care ei au dedus niște lupte interne până când se decide cine preia partidul și încotro îl duce, nu cred că poate să riște cineva să intre și într-o bătălie electorală potențial sau într-o bătălie cu Ilie Bolojan sau cu, nu știu, chiar și cu Nicușor Dan. Până la erodarea care probabil va veni și ea, atât Ilie Bolojan, cât și Nicușor Dan sunt persoanele politice cu cea mai bună rată de încredere și simpatie în raport cu electoratul. Deci, dincolo de a-și încorda un pic mușchii în declarațiile din presă, nu cred că poate PSD în momentul ăsta să meargă mai departe de atât”, afirmă politologul.
Potrivit specialistului în științe politice, tensiunile din coaliție sunt evidente, dar nu surprinzătoare și vor continua să apară, însă fără a escalada semnificativ. În ceea ce privește impactul asupra electoratului, el consideră că nimeni nu va avea cu adevărat de câștigat din această situație, pentru că de la început partidele și-au asumat măsuri nepopulare, iar reacțiile negative sunt o consecință firească a acestor decizii.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat joi, la Antena 3 CNN, de ce românii plătesc unele dintre cele mai mari prețuri pentru energie din UE. „Șantajul Rusiei” care i-a afectat pe europeni, în special pe cei din Europa de Est, a fost primul element evidențiat de ministrul român.
A doua problemă este „liberalizarea haotică făcută de un guvern iresponsabil” care pe alocuri a dus la o triplare a prețului energiei, a mai spus Ivan, scrie Mediafax.
România și-a asumat să renunțe prin PNRR la 3.700 megawați oră pe gaz si pe cărbune, iar „acum căutăm soluții pentru a prelungi producția de energia de cărbune”, a mai spus Bogdan Ivan.
Ministrul a spus că a cerut o analiză la ANRE pentru a vedea de ce diferă prețul final la energie la companii.
„Am cerut oficial ANRE-ului, Consiliul Concurenței, m-am și întâlnit cu ei o analiză foarte clară legată de modul de formare a prețului final pentru consumator și de a găsi care sunt elementele care pot să fie modificate, fie legislativ, fie operațional, pentru a scădea prețul. Și această analiză va fi finalizată până la jumătatea lunii iulie de către ANRE, în special pentru că și mie mi s-a părut bizar. Toți am primit în luna iunie acele mailuri de la furnizorii noștri de energie electrică că va fi finalizată schema de plafonare-compensare a statului de la 1 iulie și că de la prețul plătit până atunci avem varianta de a alege oferte cuprinse între 1 leu și un 1,5 lei. Era o companie care furniza la un leu și foarte multe companii care furnizau la un leu 50. M-am întrebat și o legitim la televizor cum s-a ajuns acolo”, a spus Ivan.
„Am observat că după ce și eu, și președintele ANRE-ului am lansat în spațiul public o întrebare legitimă, care e pe buzele milioanelor de români care acum se uită la noi, prețurile ofertanților au scăzut de la 1.5, 1.55 leu până la un 1.2 lei. Aștept și rezultatul, analize făcute de ANRE ca să putem să luăm decizii clare”, a mai spus Bogdan Ivan.
Ministrul a mai arătat că aproape patru milioane de gospodării vor avea facturi la electricitate aproape duble în august. Ne-am gândit la o formulă de compensare pentru 2 milioane de gospodării, a precizat Ivan.
Sindicaliştii din Administraţia Fiscală au vorbit cu ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, despre reorganizarea ANAF, dar și despre elaborarea unui statut al profesiei.
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Fiscală „Solidaritatea”, Dorin Modure spune că este nevoie de legi mult mai bune pentru a-și putea face meseria.
„O să vă spun foarte pe scurt, aşa mai plastic, dar este expresia folosită de domnul ministru, mi-a spus că dânsul a găsit nota de plată pe masă. Noi am explicat că suntem de acord, dar nu noi am făcut consumaţia. Deci cei care au făcut consumaţia n-au decât să plătească.
Noi nu suntem de acord să plătim toţi, milioane de salariaţi, o notă de plată care a fost lăsată de altcineva. Am discutat şi punctual cu domnul ministru pe reorganizarea ANAF. Ştiţi foarte bine că ANAF are acum are o imagine extrem de proastă, total de nedrept.
Noi avem nevoie de nişte legi mult mai bune pentru a ne putea face meseria, avem nevoie de schimbarea legii insolvenţei, avem nevoie de schimbarea legii evaziunii fiscale, de mai multe legi. Avem nevoia şi de o reorganizare ANAF, într-adevăr, dar această reorganizare trebuie să se facă corect, nu ca şi precedentele reorganizări, când oamenii buni, corecţi, au plecat din sistem, iar ceilalţi au rămas sau au fost aduşi după aceea prin transferuri.
Am mai vorbit totodată de un lucru pe care noi îl cerem de zeci de ani, cerem elaborarea unui statut al profesiei. Ni s-a promis de către domnul ministru că se va discuta acest lucru în nişte întâlniri viitoare, sperăm, nu putem acum decât să-l credem că acele întâlniri vor avea loc”, a spus Dorin Modure, la ieşirea de la discuţiile cu ministrul Finanţelor.
Sindicaliştii din Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), afiliaţi la Federaţia Sindicatelor din Administraţia Fiscală „Solidaritatea”, au protestat astăzi în faţa ministerului faţă de măsurile de austeritate.
Moartea neașteptată a ministrului rus al Transporturilor, Roman Starovoit, descoperit pe 7 iulie într-o parcare din districtul Odințovo, la periferia Moscovei, pare să se înscrie în lunga listă de episoade tragice care macină elitele politice ale Federației Ruse. Ancheta oficială indică o sinucidere prin împușcare. Însă, ca întotdeauna în astfel de cazuri, versiunea oficială e doar una dintre variantele posibile.
Vladimir Putin și Roman Starovoit/ FOTO:Arhiva
Cu doar câteva ore înainte de a fi găsit mort, Starovoit fusese demis prin decret prezidențial. Surse apropiate anchetei sugerează că urma să fie inculpat într-un dosar de deturnare de fonduri de proporții – aproximativ 4 miliarde de ruble, alocate pentru construirea unor structuri defensive în regiunea Kursk. Scandalul izbucnise în urma pătrunderii relativ facile a armatei ucrainene în regiune, în vara lui 2024, eveniment care a ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența (și realitatea) investițiilor în infrastructura de apărare.
Mai multe arestări au urmat deja: șeful Corporației pentru Dezvoltare Regională a Kurskului, Vladimir Lukin, dar și Aleksei Smirnov – fost adjunct și, pentru scurt timp, succesor al lui Starovoit în funcția de guvernator. Anchete similare au fost deschise și în regiunile vecine, Belgorod și Briansk, sugerând că sistemul nu a fost doar ineficient, ci și profund corupt. Dar guvernatorii din aceste regiuni au rămas, pentru moment, în funcție – poate pentru că ofensiva ucraineană nu le-a expus la fel de brutal vulnerabilitățile.
Roman Starovoit era privit ca un exemplu reușit al „Școlii Guvernatorilor”
Până de curând, Roman Starovoit era privit ca un exemplu reușit al „Școlii Guvernatorilor” – un program de formare a noii generații de funcționari regionali loiali Kremlinului. Ajuns ministru al Transporturilor în 2024, părea dovada vie că un carierist disciplinat poate fi avansat la nivel federal. Însă această ascensiune n-ar fi fost posibilă fără sprijinul unuia dintre cei mai influenți oligarhi din anturajul lui Vladimir Putin – Arkadi Rotenberg, beneficiarul preferat al contractelor de infrastructură rutieră. Iar în trecut, Starovoit nu ezita să se fotografieze cu membrii grupării Wagner și cu însuși Evgheni Prigojin – un gest care părea inspirat înainte de rebeliunea și moartea bruscă a acestuia, scrie Moscow Times.
Chiar și după promovarea la centru, Starovoit a rămas, în fapt, principalul coordonator al regiunii Kursk, lăsându-l în frunte doar formal pe Smirnov, un protejat al cercului din jurul primarului Moscovei, Serghei Sobianin. Modelul părea unul experimental: o formă de guvernare indirectă prin rețele informale de influență. Nu a durat mult. Odată ce structurile defensive s-au dovedit o farsă costisitoare, iar locuitorii au început să se plângă de lipsa adăposturilor și a compensațiilor, echilibrul s-a rupt. Smirnov a fost demis în aprilie și arestat.
În logica sistemului rus de până acum, funcționarii de nivel înalt erau, în general, protejați împotriva anchetelor penale. Excepția notabilă: Aleksei Uliukaev, fost ministru adjunct al Economiei, închis în 2017 în urma unei operațiuni atribuite influentului șef al Rosneft, Igor Secin. Dar Uliukaev era un tehnocrat izolat. Starovoit, în schimb, părea bine conectat.
Ce s-a schimbat
Situația s-a schimbat după inaugurarea celui de-al cincilea mandat al lui Vladimir Putin. A urmat o veritabilă „curățenie” în Ministerul Apărării, unde au fost demiși și arestați mai mulți adjuncți, culminând cu condamnarea recentă a lui Timur Ivanov la 13 ani de închisoare. Același val a cuprins și administrațiile regionale: miniștri locali, primari, adjuncți – toți vizați de dosare de corupție în 2024 și 2025. Semnul că serviciile de securitate au primit undă verde să scoată la lumină anchete înghețate anterior din rațiuni de „stabilitate internă”.
În acest context, era doar o chestiune de timp până când Starovoit ar fi fost inculpat. Semnalul că „umbra protecției” oferite de Rotenberg începea să pălească a venit în februarie, când un alt protejat al oligarhului, Andrei Nikitin, a fost numit adjunct al lui Starovoit – un ministru „în așteptare”. A urmat dezastrul logistic din preajma Zilei Victoriei, scufundarea unui tanc petrolier în strâmtoarea Kerci și o serie de explozii inexplicabile în porturi maritime – toate sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Încă un cui în sicriul carierei lui Starovoit.
Moartea sa, prezentată drept sinucidere, este plauzibilă. Un om care a simțit că va pierde totul – poziție, influență, libertate – poate ceda. Dar alternativele sunt cel puțin la fel de verosimile.
Imediat după ce trupul neînsuflețit al ministrului a fost găsit, au apărut întrebări. A fost împușcat înainte sau după demitere? De ce a fost găsit într-o parcare și nu acasă? De ce televiziunile Kremlinului au tăcut aproape complet? Și mai ales – de ce a murit, în aceeași zi, și un alt oficial de rang secund din ministerul condus de Starovoit?
Posibile urmări
Politologul pro-Kremlin Serghei Markov a afirmat că ministrul ar fi putut fi ucis pentru a fi împiedicat să depună mărturie împotriva altor oficiali de rang înalt. Alte voci vorbesc de reglări de conturi între clanuri rivale – Rotenbergii și inamicii lor. Nimic confirmat, dar totul posibil într-un sistem în care granița dintre putere și vulnerabilitate devine tot mai instabilă.
Cert este că moartea lui Starovoit – un înalt demnitar în exercițiu – este fără precedent în Rusia post-sovietică. Indiferent de cauză, ea va produce un cutremur tăcut în cercurile puterii. Mai ales dacă se va instala percepția că Putin – garantul stabilității verticale a regimului – nu a putut sau nu a vrut să intervină la timp.
Într-un stat în care controlul absolut este elementul definitoriu al legitimității, orice indiciu că liderul a fost prins pe picior greșit devine un pericol. Iar dacă elitele încep să creadă că regulile jocului nu mai sunt clare, consecințele pot fi imprevizibile – pentru regim, dar mai ales pentru cei care încă mai cred în protecția sa, subliniază Moscow Times.
Peter Pellegrini, președintele Slovaciei, a îmbrăcat uniforma militară și s-a alăturat unui stagiu de pregătire pentru rezerviști, în semn de solidaritate și pentru a încuraja populația să se implice în apărarea națională.
Peter Pellegrini, președintele Slovaciei, a îmbrăcat uniforma militară FOTO: Facebook
Joi, 10 iulie, președintele slovac Peter Pellegrini a renunțat la costumul oficial în favoarea uniformei militare, începând un stagiu de pregătire de două săptămâni alături de rezerviști. Gestul său simbolic are rolul de a încuraja cetățenii Slovaciei să se alăture forțelor de rezervă ale țării.
„Înscriindu-mă, am devenit soldatul Pellegrini, care va respecta pe deplin instrucţiunile tuturor comandanţilor şi instructorilor”, a declarat șeful statului, în vârstă de 49 de ani, dintr-o tabără militară din vestul țării, potrivit Agerpres.
Slovacia își consolidează apărarea
Slovacia, țară membră a NATO și a Uniunii Europene, aflată la granița cu Ucraina, face eforturi pentru a-și întări apărarea prin recrutarea de rezerviști. La finalul lunii iunie, doar 170 de persoane figurau ca rezerviști activi într-o țară cu o populație de 5,4 milioane de locuitori.
Programul de instrucție la care participă și președintele include exerciții pe teren, cursuri de prim ajutor și antrenamente de mânuire a armelor. Alături de Peter Pellegrini se vor antrena și ministrul apărării, Robert Kalinak, mai multe figuri politice și sportivul Attila Végh, cunoscut în lumea MMA (arte marțiale mixte).
Prin acest gest, liderii de la Bratislava transmit un mesaj clar: apărarea țării este o responsabilitate comună, iar implicarea civică poate începe cu un exemplu de la vârf.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis joi seară, 10 iulie, că România își propune să protejeze agricultorii români, dar în același timp să continue sprijinul acordat Ucrainei în privința importurilor de produse alimentare.
FOTO: Pixabay
MAE vine cu aceste precizări după ce ar fi apărut în spațiul public informații ce vizează poziția României față de importurile de produse din Ucraina.
„România are o poziţie agreată pe subiectul relaţiilor comerciale între UE şi Ucraina inclusiv în materie de importuri agricole. Această poziţie include inclusiv introducerea în textul acordului revizuit dintre UE şi Ucraina a unor elemente cum este clauza de salvgardare precum şi a standardelor de calitate pentru produsele agro-alimentare.
Subiectul acordului revizuit este discutat la nivelul Uniunii Europene, în formate consolidate, fiind vorba de politici europene sectoriale agricole, comerciale şi economice, şi nu în formate regionale„, se afirmă într-un comunicat al MAE.
Potrivit sursei citate, subiectul impactului războiului asupra Ucrainei şi implicaţiile asupra sectorului său agricol, dar şi cele ce vizează modul în care acestea afectează piaţa internă a Uniunii Europene sunt pe agenda de lucru a Consiliului Agricultură şi Pescuit, care va avea loc luni, 14 iulie, iar miniştrii de resort din România (ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, ministrul Afacerilor Externe) au discuţii pentru a asigura împreună susţinerea intereselor României.
„Poziţia României a fost deja exprimată, inclusiv la nivelul COREPER în vederea discuţiilor privind acordul revizuit şi a pregătirii reuniunii de săptămâna viitoare. Poziţia României pleacă de la integrarea intereselor multisectoriale şi urmăreşte protejarea şi sprijinirea corespunzătoare a agricultorilor şi producătorilor români simultan cu continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Narativele care pun aceste obiective în contradicţie nu ţin de realitatea obiectivă a politicilor României şi vizează generarea de tensiuni într-un context dificil în care categorii de cetăţeni, cum sunt fermierii, au îngrijorări legitime care sunt speculate. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, precum şi Ministerul Afacerilor Externe, lucrează împreună în direcţia menţionată şi vor comunica concret şi clar rezultatele eforturilor consolidate ale României şi ale UE pe măsură ce evoluează discuţiile la nivel european„, se mai menţionează în comunicatul MAE.
Ministerul Apărării Naționale a lansat consultarea publică pentru două proiecte majore de înzestrare a Armatei României, care prevăd achiziția unor echipamente moderne și interoperabile cu standardele NATO și UE.
România va produce mașini de luptă moderne FOTO: MApN
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a pus în dezbatere publică și pentru consultare interinstituțională două proiecte importante de Hotărâri de Guvern ce vizează programul de înzestrare a Armatei României, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în martie 2025.
Primul proiect se referă la „Sistemul de armament individual tip NATO” (SAI), care presupune achiziția competitivă a peste 200.000 de produse în șase configurații diferite. Aceste echipamente vor intra în dotarea tuturor structurilor militare din cadrul Armatei României, iar contractul pentru această achiziție va avea o durată de 6 ani.
Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului au transmis „aprobarea prealabilă pentru inițierea procedurii de atribuire” în cadrul ședinței comune din 20 aprilie 2021.
Mașini de luptă moderne, produse în România
Cel de-al doilea proiect vizează „Mașina de luptă a infanteriei, pe șenile” (MLI), un vehicul militar care va fi produs în varianta de bază și patru derivate, în număr total de 246 de unități. Contractul aferent acestui program multianual este prevăzut să se deruleze pe o perioadă de 8 ani. Și acest proiect a primit aprobarea Parlamentului pentru inițierea procedurii de atribuire în ședința comună din 3 aprilie 2023.
Echipamente moderne și industrie națională implicată
„Cele două programe prevăzute în proiectele de Hotărâre de Guvern asigură achiziția de echipamente noi adaptate provocărilor actuale de securitate, cerințelor operaționale și standardelor de interoperabilitate cu celelalte state membre NATO și UE”, a transmis MApN.
Un obiectiv esențial al acestor programe este protejarea lanțului de aprovizionare prin transferul tehnologic în România. Acesta presupune dezvoltarea unor capacități naționale de asamblare, integrare, testare și mentenanță a echipamentelor militare achiziționate.
Ce urmează
După aprobarea Hotărârilor de Guvern, Direcția generală pentru armamente (DGArm) va finaliza documentația necesară pentru lansarea procedurilor de achiziție.
Documentele oficiale ale proiectelor de Hotărâri de Guvern sunt disponibile pentru consultare în procedura de transparență decizională conform Legii nr. 52/2003, accesibile pe site-ul guvernului la adresa: https://sg.mapn.ro/transparenta.
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a afirmat joi, 10 iulie, că partidul său nu a intrat la guvernare pentru a pleca, coaliţia având un protocol semnat şi speră că acesta să fie respectat.
Sorin Grindeanu FOTO: Mediafax
„Noi n-am intrat la guvernare ca să plecăm, avem un pact politic, un protocol semnat, sper ca toată lumea să se ţină de acest protocol. În două săptămâni s-au întâmplat nişte lucruri pe care le-am semnalat noi, cei de la PSD”, a declarat, joi seară, la România TV, Sorin Grindeanu.
Preşedintele interimar al PSD a reiterat ideile pe care social-democraţii le-au susţinut, dar care nu au fost acceptate în primul pachet de măsuri, în afara reducerii subvenţiei pentru partide.
„Sperăm ca la pachetul doi, unde vom veni cu propuneri concrete, să se ţină mai mult cont de PSD. Altfel, în această perioadă, noi vom face multe consultări interne, pe care le-am şi anunţat şi unde vom întreba, dacă această atitudine va continua, dacă drumul nostru este alături de ceilalţi în această coaliţie”, a mai declarat Grindeanu.
Liderul interimar al social-democraţilor a mai declarat că decizia intrării la guvernare nu a fost luată de „câţiva”.
„S-a făcut o consultare largă, aproape 5.000 de colegi de-ai noştri au votat. 72% dintre noi am votat pentru a face parte din această coaliţie. Voi continua să consult partidul în acest mod, dar mi-aş dori ca propunerile PSD să fie acceptate cel puţin în pachetul doi”, a adăugat social-democratul.
Mihai Fifor: „Când PSD a acceptat intrarea la guvernare în această formulă, am făcut-o pentru stabilitatea României”
Cu o zi înainte, Mihai Fifor, deputat PSD, susținea că social-democrații și-au „asumat greul” și s-au „ținut de cuvânt”, iar partenerii de coaliție, nu. Deputatul îl acuză pe premierul Bolojan că „a băgat în lege o serie de prevederi care nu au fost nici discutate, nici acceptate de PSD” și spune că „ieșirea de la guvernare nu e exclusă”.
„Respect sau mai bine lipsă! Alegerea nu ne aparține. Când PSD a acceptat intrarea la guvernare în această formulă, am făcut-o pentru stabilitatea României. Am pus pe masă încrederea, buna-credință și disponibilitatea de a trece peste trecut – inclusiv peste jigniri, conflicte și divergențe profunde. Ne-am asumat greul. Ne-am ținut de cuvânt. Am presupus, poate naiv, că și ceilalți parteneri vor acționa la fel – cu respect, onestitate și loialitate față de înțelegerile din Coaliție. Ne-am înșelat.
Primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului a inclus o serie de prevederi care nu au fost nici discutate, nici acceptate de PSD. Cu toate acestea, au fost băgate în lege de premierul Bolojan și angajate în Parlament, fără consultare, fără respect, fără minimă asumare politică în fața celor care țin această coaliție în picioare”, a scris Mihai Fifor pe Facebook.
Social-democrații vor să corecteze măsurile excesive din primul pachet fiscal și vin cu propuneri noi pentru al doilea, inclusiv digitalizarea ANAF și limitarea funcțiilor în consiliile de administrație.
PSD anunță intenția de a modifica mai multe măsuri din primul pachet fiscal adoptat de coaliția de guvernare. Printre acestea se numără contribuția la sănătate (CASS) impusă veteranilor, mamelor și șomerilor, dar și impozitul aplicat jocurilor de noroc.
Vicepreședintele PSD Sector 1, avocatul Lavrin Covaci, a declarat că partidul nu va susține moțiunea de cenzură împotriva Guvernului, însă își exprimă rezervele față de unele decizii recente.
„Ceea ce noi am decis cu privire la această moţiune este foarte clar: noi suntem parte a coaliţiei de guvernare, aşa cănu avem cum să susţinem nicio moţiune de cenzură împotriva Guvernului. Totuşi, nu suntem de acord cu o parte din ceea ce s-a decis, ceea ce s-a prezentat şi ceea ce urmează să se transforme într-un act normativ”, a afirmat Covaci, potrivit News.ro.
El a explicat că abținerea de la vot este un mesaj adresat partenerilor din coaliție. „Am spus că nu vom vota această moţiune, ci ne vom abţine, tocmai pentru a transmite un semnal partenerilor din coaliţie că lucrurile discutate în prealabil sunt mult mai bune decât cele prezentate direct, fără a fi fost aprobate anterior în coaliţie”, a adăugat acesta.
Propuneri pentru Pachetul 2
Covaci a subliniat că PSD are mai multe propuneri pentru al doilea pachet de măsuri. „Noi discutăm despre necesitatea unor corecţii la măsurile excesive din Pachetul 1, cum ar fi acest CASS pentru veterani şi mame. Eliminarea privilegiilor nejustificate finanţate din bani publici, este vorba, de exemplu, de indemnizaţiile din Consiliile de Administraţie – este o altă prioritate”, a spus acesta.
În ceea ce privește funcțiile în consiliile de administrație, Covaci a amintit că, în legislatura trecută, s-a stabilit ca o persoană să poată face parte din maximum două consilii. PSD propune acum reducerea acestui număr la unul singur: „Deja în legislatura trecută s-a realizat o limitare: o persoană putea face parte din maximum două Consilii de Administraţie, iar acum vom propune limitarea la un singur consiliu.”
Impozit progresiv și combaterea optimizării fiscale
Social-democrații vizează și eliminarea metodelor de optimizare fiscală utilizate de companiile multinaționale, care, deși obțin profituri importante în România, evită plata taxelor.
„Dorim eliminarea din legislaţie a posibilităţilor de optimizare fiscală de care beneficiază companiile multinaţionale, deoarece acestea, deşi au fost sprijinite în multe situaţii şi au obţinut venituri semnificative şi profituri în România, au încercat şi chiar au reuşit în unele cazuri, să se sustragă de la plata taxelor către statul român”, a precizat Covaci.
Totodată, el a subliniat că PSD își dorește un acord politic în Guvern pentru introducerea unor măsuri de echitate fiscală între contribuabili. Printre acestea se numără digitalizarea ANAF și introducerea unui sistem de impozitare progresivă: „Ne dorim ca în cadrul Guvernului să existe un acord politic privind implementarea unor măsuri mai ample pentru realizarea unei echităţi fiscale între contribuabili. Inclusiv ne dorim digitalizarea ANAF şi introducerea unui impozit progresiv, care ar fi echitabil pentru toate categoriile sociale”.
Întrebat ce măsuri concrete din Pachetul 1 vor fi vizate, Covaci a răspuns: „Este vorba despre CASS pentru veterani, mame şi şomeri, precum şi despre aplicarea unui impozit diminuat pentru jocurile de noroc.”
Jamie Dimon, directorul general al băncii JP Morgan Chase, a declarat că Partidul Democrat a mers prea departe cu accentul pus asupra diversității, echității și incluziunii și a acordat prioritate ideologiei în detrimentul soluțiilor practice.
„Am o mulțime de prieteni care sunt democrați și sunt idioți”, a declarat Dimon joi, la un eveniment al Ministerului Afacerilor Externe din Dublin. „Îmi place să spun că au inimi mari și creiere mici. Ei nu înțeleg cum funcționează lumea reală. Aproape fiecare politică lansată de ei a eșuat”.
Dimon a declarat anterior că firmele americane sunt prea preocupate de DEI și că JP Morgan va reduce cheltuielile pentru unele inițiative de diversitate pe care le consideră o risipă de bani, reiterând în același timp angajamentul băncii de a lucra cu comunitățile de negri, hispanici și LGBTQ, notează Bloomberg.
„Au exagerat cu DEI”, a spus Dimon, care s-a descris în trecut ca fiind „un democrat în proporție foarte mică”.
„Eram cu toții devotați să ajungem la comunitatea neagră, hispanică, comunitatea LGBT, persoanele cu handicap – facem toate acestea. Dar amploarea …. ei trebuie să se oprească. Și trebuie să se întoarcă la a fi mai practici. Ei sunt foarte ideologici”.
Critici la adresa Administrației Biden și a candidatului democrat la Primăria New York
Dimon a mai spus că fostul președinte Joe Biden „nu a avut niciun om de afaceri” care să-l consilieze și s-a declarat „stupefiat de lipsa de cunoștințe” din Administrație.
Criticile directorului general al JP Morgan la adresa Partidului Democrat s-au extins la cursa pentru funcția de primar al New York-ului, unde se află sediul JP Morgan.
Zohran Mamdani, în vârstă de 33 de ani, membru al camerei inferioare a Statului New York și socialist democrat, a câștigat alegerile primare din Partidul Democrat după ce a promis să înghețe chiriile, să facă autobuzele urbane gratuite și să creeze magazine alimentare deținute de oraș.
„Acest tip care tocmai a fost ales – este mai mult un marxist decât un socialist, iar acum îi vedeți pe acești democrați admirându-l și spunând: ”Ei bine, el semnalează probleme reale, locuințe la prețuri accesibile și prețuri la alimente”. Bine, e posibil”, a spus Dimon. „E aceeași mizerie ideologică care nu înseamnă nimic în lumea reală.”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan a anunţat, joi, că le va trimite tuturor companiilor o adresă în care le cere explicit reducerea costurilor cu salariaţii și cele operaţionale, începând cu 1 august. Oficialul a punctat că din 32 de companii, 17 sunt pe profit, iar restul sunt pe pierdere.
„Vreau să spun ce fac începând de mâine, pentru că am stat cu colegii mei, şi nu vreau să spun până nu fac ceva concret. O să trimit tuturor companiilor o adresă, prin care le cer explicit reducerea costurilor cu salariaţii, reducerea costurilor operaţionale cu protocoale în companii şi planul prin care fac acest lucru, începând cu 1 august 2025”, a declarat, joi, Bogdan Ivan, la Antena 3,
În ceea ce priveşte reducerea indemnizaţiilor şi a numărului de membri din Consiliile de Administraţie din companiile aflate în subordinea Ministerului Energiei, ministrul a transmis că a realizat deja o analiză legislativă complexă, pentru a identifica o soluţie legală în acest sens.
„Am făcut în acelaşi timp o analiză pe legislaţie, o coroborare între vreo cinci legi, în care am găsit formula prin care se poate reduce numărul membrilor Consiliilor de Administraţie. Sunt situaţii în care sunt convins că vor putea să funcţioneze la fel de bine nişte companii şi cu trei sau cinci membri, în loc de 9, 11 sau 17 membri în CA, iar ceea ce se va decide la nivel guvernamental unitar – pentru că nu vorbim doar de un minister – va presupune să schimbăm nişte articole din legislaţia din România”, a explicat oficialul.
Pe de altă parte, în opinia sa, situaţia va fi total diferită în companiile de stat aflate pe pierdere.
„Vă pot spune că din 32 de companii, 17 sunt pe profit, diferenţa e pe pierdere. Adică aproape jumătate sunt pe pierdere. Ei bine, acolo e altă situaţie şi vă mărturisesc că am întâlnit oameni geniali care vorbeau de cum listează acţiunile companiilor pe London Stock Exchange (LSE) şi de unii care au venit să mă întrebe şi mi-au scris scrisori, ce să facă în situaţia în care au decizia unei instanţe, dacă se mai ţină angajaţi unii oameni care au şi pensie şi salariu. Acela e nivelul unora dintre cei din companiile de stat”, a adăugat Ivan.
Întrebat dacă directorul general de la Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, îşi merită salariul de 38.000 euro pe lună, aşa cum a apărut în spaţiul public, ministrul Energiei a precizat că ar trebui făcute comparaţii cu companii similare din domeniul privat.
„M-am uitat la cifra de afaceri şi la profituri. Nuclearelectrica are patru miliarde (de lei n.r.) cifră de afaceri, 1,7 miliarde de lei profituri, care 90% se duc la bugetul de stat. Că merită sau nu merită, trebuie să vedem dacă la o companie similară din piaţă, listată la bursă, cum este şi compania Nuclearelectrica, un director de companie, care are aceeaşi cifră de afaceri, aceleaşi profituri în acelaşi timp şi aceleaşi investiţii, pentru că e strategică compania asta pentru sistemul energetic al României, avem un venit similar. Am făcut o comparaţie, nu ştiu dacă e corectă, dar am făcut cu o companie din domeniul privat: OMV Petrom. Sunt date publice. CEO-ul companiei are venit de aproape două milioane de euro pe an, la o cifră de afaceri de 31 de miliarde, 7 miliarde de lei profit. Avem Hidroelectrica, undeva la 11 miliarde de lei cifra de afaceri, aproape 7 miliarde profit, venituri de vreo 14 ori mai mici. Vreau să fim corecţi, nu vreau să-i demonizăm pe toţi aceşti oameni. Da, pentru 2, 3, 5, pe care i-am văzut pe la televizor, că n-aveau nicio treabă cu domeniile astea, care şi-au dat pensii şi şi-au dat venituri nesimţite şi în CA şi-au votat lor acele venituri, ei fiind pe pierdere şi fiind dependenţi de bani din bugetul de stat, acolo nu doar că le-aş tăia indemnizaţii, i-aş da afară cu totul”, a mai transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Premierul Albaniei, Edi Rama, a fost protagonistul unui moment teatral la conferința pentru reconstrucția Ucrainei, întrucât a îngenuncheat, din nou, în fața omologului său italian, Giorgia Meloni.
Nu este prima dată când o întâmpină în acest mod pe politiciana italiană, întrucât a mai fost surprins și la Summitul mondial privind energia viitorului din Abu Dhabi, dar și la summitul Comunităţii Politice Europene.
În Abu Dhabi, după ce a îngenuncheat în fața premierului italian, i-a oferit o eșarfă frumos desenată – un omagiu adus măiestriei italiene, deși cu o notă personală. Eșarfa, se pare, a fost creată de un designer italian care acum locuiește în Albania, scrie Times of India.
Edi Rama îngenunchează în așteptarea Georgiei Meloni FOTO AFP
Meloni, un naționalist de dreapta care conduce Frăția Italiei, și Rama, un socialist cu o înclinație pentru stil, au găsit deja un teren comun. Anul trecut, au negociat un acord pentru găzduirea migranților din Italia în Albania, deși problemele juridice au ținut planul în suspans.
La conferința pentru reconstrucția Ucrainei, eveniment găzduit de Italia, premierul Albaniei a întâmpinat-o în același fel.
Premierul italian Giorgia Meloni a subliniat la summit rolul crucial al capitalului privat în procesul de reconstrucție. Într-un discurs adresat participanților, Meloni a anunțat că s-au obținut angajamente financiare în valoare de peste 10 miliarde de euro, o sumă importantă, dar departe de nevoile reale ale Ucrainei.
„Să nu vă fie teamă să investiți în Ucraina. Este o națiune care a arătat reziliență, iar ceea ce se întâmplă acolo ne privește pe toți”, a spus ea, făcând trimitere la miracolele economice de după al Doilea Război Mondial. Meloni a sugerat că, asemenea Italiei postbelice, și Ucraina are nevoie de un „miracol economic”.
Cu toate acestea, cel mai memorabil moment a fost cel creat la summitul Comunităţii Politice Europene, având în vedere că scena a avut loc pe covorul roșu, iar Edi Rama a întâmpinat-o pe Meloni atunci când aceasta abia ajunsese la eveniment.
Meloni, cu o înălțime de 1,60 metri, a glumit pe seama gestului: „Face asta doar ca să ajungă la înălţimea mea”, le-a spus ea reporterilor.
FOTO AFP
Premierul albanez a subliniat că parteneriatul cu Italia este „unic”, motivat de apropierea geografică şi de relaţia strânsă bilaterală. Răspunsul categoric a reprezentat o lovitură dură pentru Partidul Laburist britanic, care tocmai lansase o campanie de înăsprire a politicilor de imigraţie.
Pe 11 mai, Edi Rama a obținut al patrulea mandat de premier în urma alegerilor parlamentare. Acesta a prezentat alegerile drept un referendum pentru integrarea europeană, promițând că Albania va deveni membră a Uniunii Europene până în 2030.
În planurile statului-major de la Moscova, ofensiva din zona Pokrovsk urma să fie piesa de rezistență a așa-numitei „ofensive de vară” din estul Ucrainei. Era miza mare a Kremlinului – o demonstrație de forță, logistică și disciplină militară. Dar ce ar fi trebuit să fie o înaintare strategică a devenit, aproape peste noapte, un eșec de proporții, pulverizat de două operațiuni ucrainene bine țintite și executate cu o precizie care pare desprinsă din manualele de război modern, scrie, în Kyiv Post, Chuck Pfarrer, fost comandant de escadrilă pentru SEAL Team Six al Marinei SUA.
Soldat ucrainean pe frontul din Donețk/FOTO:Profimedia
La mijloc au stat nu doar drone și rachete de croazieră, ci și o rețea eficientă de informații, sprijin local din partea partizanilor ucraineni și un timing impecabil. În doar câteva zile, comandamentul armatei a 8-a ruse a fost ras de pe hartă, iar depozitul central de muniție – un element critic pentru aprovizionarea trupelor – a fost transformat într-un crater în flăcări.
O ofensivă planificată la milimetru, dar vulnerabilă la un singur punct: centralizarea
Conform surselor din intelligence, ofensiva rusă era condusă de colonelul Ruslan Goriacikin, un apropiat al cercului de putere de la Kremlin. Sub comanda sa, Armata 8 a Rusiei, unitate de elită, fusese consolidată până la aproximativ 110.000 de militari – cu sprijin consistent de artilerie, blindate și muniție. Totul era pregătit pentru înaintarea spre Pokrovsk, un nod strategic din regiunea Donețk.
Punctul slab al planului? O concentrare excesivă de resurse într-un singur loc – atât ca personal de comandă, cât și ca depozite de armament. Iar Ucraina a profitat.
Primul șoc: sediul comandamentului, distrus în câteva secunde
Pe 30 iunie, după căderea nopții, șase aeronave ucrainene au decolat discret, îndreptându-se spre est. Două dintre ele au lansat momeli electronice MALD – aparate capabile să bruieze și să deruteze sistemele de apărare rusești. A fost doar preludiul. Celelalte patru avioane au intrat la nivelul solului și au lansat rachete Storm Shadow asupra sediului Armatei a 8-a, identificat anterior cu ajutorul interceptărilor radio și confirmat de partizanii ucraineni din zonă.
Impactul a fost devastator. Clădirea comandamentului, împreună cu colonelul Goriacikin și întreaga structură de comandă, a fost distrusă. A fost un atac chirurgical, cu efecte nu doar militare, ci și psihologice: întreaga ofensivă rusă a rămas fără lideri, fără coordonare, fără capacitate reală de reacție.
A doua lovitură: depozitul central de la Hartsizk, transformat în infern
Câteva zile mai târziu, în zorii zilei de 3 iulie, a urmat a doua etapă. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a coordonat un atac cu drone kamikaze asupra celui mai mare depozit de muniție din regiune – situat la Khartsyzk, lângă Donețk. Explozia a fost atât de puternică, încât martorii oculari au declarat că pământul s-a cutremurat și cerul s-a luminat ca ziua pe o rază de 20 de kilometri.
Depozitul – care adăpostea mii de rachete, obuze de artilerie și muniție antiaeriană – era inima logistică a ofensivei ruse din Donbas. În câteva ore, a fost distrus complet. Deflagrațiile secundare au continuat până dimineață, într-un peisaj apocaliptic.
Rezultatul: o armată decapitată, lipsită de muniție și expusă
În urma acestor două lovituri, ofensiva rusă din Donețk a rămas fără două elemente esențiale: comandă și muniție. Fără sprijinul artileriei și fără coordonare, trupele ruse au fost puse într-o poziție defensivă, forțate să reacționeze haotic în fața contraatacurilor ucrainene.
Mai mult, distrugerea depozitului de la Hartsizk a avut un efect strategic suplimentar: era și principalul punct de stocare a rachetelor antiaeriene din Ucraina ocupată. Astfel, cerul a devenit, temporar, favorabil aviației ucrainene, care a lansat lovituri aeriene asupra trupelor ruse cu bombe ghidate de tip AASM „Hammer”.
Un nou model de război: precizie, partizani și război cibernetic
Acțiunile din Donețk sunt doar o parte a unei strategii mai ample a Ucrainei, care combină lovituri de precizie, sabotaj, partizanat și operațiuni cibernetice. Hackerii militari ai Kievului monitorizează în timp real circulația trenurilor de muniție pe teritoriul ocupat. Ori de câte ori rușii reușesc să aducă un nou transport, sunt întâmpinați de drone sau de rachete HIMARS.
Rezistența locală, infiltrată și disciplinată, joacă un rol crucial: uneori lasă conștient convoaie mici să treacă pentru a descoperi ținte mai mari. Apoi vine lovitura, iar o săptămână de aprovizionare se evaporă în câteva minute.
Pokrovsk rezistă. Iar Ucraina nu doar se apără, ci impune ritmul luptei
În timp ce Kremlinul încearcă, în grabă, să refacă stocurile și să repornească logistica, Ucraina își menține inițiativa. Pokrovsk, orașul vizat de ofensiva rusă, rezistă. Mai mult, apărătorii ucraineni – deși numeric inferiori – reușesc să transforme această inferioritate într-un avantaj tactic, lovind rapid, eficient, acolo unde trupele ruse sunt lipsite de protecție.
Loviturile din Donețk nu au fost simple succese militare – au fost o demonstrație de superioritate operațională și de voință politică. Pentru Moscova, mesajul este clar: niciun comandament nu e sigur, niciun depozit nu e intangibil. Iar ofensiva de vară, anunțată cu fast, e acum o ruină fumegândă.
Judecătorii au menținut sentința de șase ani de închisoare în cazul românului de 23 de ani, Andrei-Vlad Cojocariu, care a provocat un accident rutier mortal. El se afla în stare avansată de ebrietate, cu o alcoolemie de peste patru ori limita legală permisă.
Tragedia s-a produs în februarie 2024. Autoutilitara condusă de Cojocariu a lovit violent mașina unei tinere de 28 de ani. În urma impactului, autoturismul condus de femeie a fost proiectat peste intersecție. Aceasta a decedat din cauza rănilor suferite. Victima era mamă a unei fetițe de doar un an. În ziua accidentului, se întorcea de la o vizită la părinți.
Conform probelor prezentate în instanță, Cojocariu era băut, având o alcoolemie de 2,18‰, de peste patru ori limita legală permisă pentru condus în Danemarca (0,5%), potrivit ziarul românesc.
De asemenea, tribunalul a reținut faptul că tânărul a ignorat semaforul roșu într-o intersecție anterioară celei în care s-a produs accidentul.
În apărarea sa, inculpatul a negat acuzația de omor prin imprudență cu circumstanțe agravante și conducere cu neglijență extremă. În fața instanței a susținut că nu își amintește ce s-a întâmplat, întrucât în acea zi sărbătorea împlinirea vârstei de 22 de ani.
Curtea de Apel a decis joi, 10 iulie, să înăsprească sentința. Pe lângă condamnarea la închisoare, Andrei-Vlad Cojocariu a primit o interdicție pe viață de a mai păși pe teritoriul danez după ispășirea pedepsei.
Primul tren electic nou din România a fost vandalizat, la nici un an de la intrarea pe traseu, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionut-Cristian Savoiu.
Primul tren electric va fi pus miercuri în circulaţie, pe ruta Bucureşti-Braşov. Foto Alstom
„Tren nou vandalizat! Confortul oferit de trenurile noi achiziționate și puse în circulație, depinde în mare măsură și de gradul de civilizație al unor pasageri. La nici un an de la intrarea în cirulație a primului tren electic nou, au început deja actele de vandalism”, a anunțat secretarul de stat în MT, Ionut-Cristian Savoiu.
Oficialul a anunțat pe pagina sa de Facebook că va cere identificarea şi sancţionarea celor care se fac vinovaţi.
„Am să solicit instituțiilor abilitate să ia măsuri pentru identificarea și sancționarea celor care se fac vinovați de astfel de acțiuni. Este regretabil că oamenii de bun simț trebuie să suporte efectele acțiunilor unor persoane care nu au un minim respect pentru regulile de conviețuire în societate”, a transmis Savoiu.
Primul tren electric a fost pus în circulaţie, în noiembrie 2024, pe ruta Bucureşti-Braşov, a anunțat preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară, Ştefan Roşeanu, CFR Călători anunţând ulterior orarul.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că este în pregătire un proiect de lege privind pensiile speciale, care va include creșterea vârstei de pensionare.
Vârsta de pensionare a magistraților ar putea crește FOTO: Arhivă, Adevărul
„Vom avea o creștere a vârstei de pensionare. Vom face un nou proiect de lege, care va trece prin Parlament. Vrem să ducem vârsta până la 65 de ani. Este o egalizare. Ceea ce în trecut reprezenta o țintă graduală – adică vârsta de pensionare creștea treptat – vrem acum să stabilim clar”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole.
Pensionarea anticipată va rămâne posibilă în cazul magistraților, susține ministrul.
„Avem un indice de înlocuire, adică măsura în care veniturile salariale sunt înlocuite de veniturile din pensii. Probabil, propunerea va fi ca rata de înlocuire să scadă de la 80% la 65%. Proiectul nu este încă finalizat, de aceea o spun cu această rezervă. Este un subiect sensibil . Va dura câteva săptămâni până voi veni cu un proiect clar”, a precizat ministrul Muncii.
De asemenea, ministrul a mai spus că procesul de recalculare a pensiilor continuă, iar la metoda de calcul a veniturilor fiecărui pensionar se vor lua în considerare și anumite venituri care nu erau constante, precum acorduri globale sau prime.
„N-a pierdut niciun pensionar niciun leu în urma recalculării, dar au fost și pensionari care au câștigat 200, 300, 700, 1.000 lei, 2.000 lei în plus la pensia contributivă. Acest lucru va continua și asta va face încă o dată ca unii dintre pensionari să câștige mai mult, chiar dacă punctul de pensie nu crește. Pe de altă parte, avem această mică recalculare, cum e numită în procedură. Se întâmplă acum, când vorbim, și în perioada următoare. Acolo se vor adăuga la metoda de calcul a veniturilor fiecărui pensionar și anumite venituri care nu erau constante, acorduri globale, prime, care erau eventual temporare.
Deci, continuă procesul de recalculare a pensiilor. Pentru unii, acest proces de recalculare va fi benefic, în sensul că se vor adăuga niște ani de vechime. În primul rând, nimeni nu va pierde, iar în al doilea rând, sigur că unii vor avea niște creșteri mai mari sau mai mici, funcție de documentele pe care le aduc și care justifică contribuția lor de-a lungul timpului”, a afirmat Petre-Florin Manole.
CSM, explicații despre vârsta de pensionare a magistraţilor
Într-un comunicat de presă, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis joi, 10 iulie, că vârsta de pensionare a judecătorilor a scăzut de la 58 de ani la 52 de ani în prezent din cauza „instabilității legislative”.
„Dacă la nivelul anului 2021, vârsta medie de pensionare la judecători era de aproximativ 54 de ani, după iniţierea şi adoptarea legislaţiei care a modificat vârsta de pensionare a magistraţilor, începând cu anul 2022, vârsta medie de pensionare a scăzut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilităţii normative din această perspectivă. Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010 -2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani la judecători”, a transmis CSM.
În ceea ce priveşte vârsta medie de pensionare la magistraţi, din datele statistice reiese că pentru procurori aceasta este de aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 – 2025, iar pentru judecători vârsta medie de pensionare este de aproximativ 56 de ani în acelaşi interval de timp, mai precizează CSM în comunicatul de presă.
Ministrul Muncii, Florin Manole, susține că există unele soluții pentru atenuarea impactului scumpirilor care vor afecta românii de la 1 august, când intră în vigoare măsurile din legea austerității, adoptate de Guvernul Bolojan.
Florin Manole, ministrul Muncii FOTO: Mediafax
„Pentru unele dintre aceste măsuri există niște soluții: când vorbiți de creșterea prețului la energie, aș aminti de voucherele de 50 de lei pentru peste 2 milioane de gospodării, care vor atenua această creștere”, a declarat joi seară ministrul Muncii, Florin Manole, la Antena 3.
Și pentru transportatori va exista o măsură compensatorie, susține acesta.
„La carburanți există o măsură compensatorie care va acoperi această creștere: decontarea unei părți din majorarea accizei pentru transportatorii interni. E o situație dificilă, dar încercăm să găsim soluții”, a spus Florin Manole.
Cum se va aplica impozitul pe pensii
Ministrul a clarificat cum va funcționa impozitul de 10% pe pensiile mai mari de 3.000 de lei, explicând că suma de până la 3.000 lei nu va fi impozitată, iar restul va fi taxat cu 10%.
„Dacă pragul era de peste 4.000 de lei, încă 800.000 de pensionari nu ar fi plătit CASS. Primii 3.000 de lei nu vor fi impozitați. Ce depășește se impozitează cu 10%. Dacă ai 4.000 de lei pensie, se impozitează 10% din 1.000 de lei, deci 100 de lei.
La metoda de calcul la veniturile fiecărui pensionar se vor adăuga și venituri care nu erau calculate. Unii vor avea niște creșteri mai mari sau mai mici, în funcție de contribuția lor de-a lungul timpului”, a precizat ministrul.
Ministrul Muncii atrage atenția asupra unuia dintre cele mai sensibile subiecte pentru economia României: numărul scăzut de salariați care susțin prin taxe și contribuții întregul sistem bugetar.
Presupunând că suntem 16 milioane în România, avem doar 5,7 milioane de salariați. Taxele și impozitele se colectează, în cea mai mare parte, de la acești oameni.
„Sunt foarte puțini pentru potențialul economiei acești 5,7 milioane de oameni care lucrează”, a subliniat ministrul
Indemnizația pentru mame: cum se calculează și cine plătește CASS
Florin Manole a explicat că indemnizațiile pentru creșterea copilului variază în funcție de veniturile mamei înainte de naștere și impozitul va fi suportat indiferent de venituri.
„Avem indemnizații care merg până la 8.000 de lei, avem și de 2.000 de lei. În funcție de contribuția de dinaintea nașterii și a concediului prenatal, se calculează veniturile pentru mame. Cele care au avut venituri foarte mari pot primi până la 8.000 de lei. Impozitul de 10% pentru sănătate se va aplica pentru toiată lumea. Am propus în Coaliție un prag, am zis că e echitabil să avem 3.000 de lei. Nu vreau să dau speranțe deșarte. Viitorul apropiat nu cred că va aduce o modificare. Dar în anii viitori, am putea regândi asta”, a adăugat ministrul.
Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a declarat că este pregătit să răspundă cu aceeași monedă oricăror taxe vamale impuse Braziliei de către Statele Unite.
Lula a răspuns la amenințarea de miercuri a omologului său american, Donald Trump, de a impune o taxă de import de 50% asupra bunurilor braziliene începând cu 1 august.
Într-o scrisoare, Trump a citat tratamentul aplicat de Brazilia fostului președinte Jair Bolsonaro ca factor declanșator al majorării taxelor vamale.
Bolsonaro este în prezent judecat pentru că ar fi încercat să organizeze o lovitură de stat împotriva lui Lula, după ce a pierdut alegerile din 2022 în fața acestuia din urmă.
Trump s-a referit la Bolsonaro ca la „un lider foarte respectat în întreaga lume”.
„Acest proces nu ar trebui să aibă loc”, a scris el, făcând apel la Brazilia să pună capăt imediat „vânătorii de vrăjitoare” împotriva fostului președinte.
Sprijinul lui Trump pentru Bolsonaro nu vine ca o surpriză, deoarece cei doi au fost mult timp considerați aliați.
Președintele american a criticat deja luni Brazilia pentru tratamentul aplicat lui Bolsonaro, comparându-l cu cazurile cu care el însuși s-a confruntat în instanțele americane.
Lula da Silva: Brazilia „nu va accepta nicio tutelă”
Amenințarea cu o taxă vamală de 50% a fost întâmpinată cu un răspuns robust din partea președintelui Lula, notează BBC.
Într-o postare pe platforma X, acesta a subliniat că Brazilia este „o țară suverană cu instituții independente și nu va accepta nicio tutelă”.
Liderul brazilian a anunțat, de asemenea, că „orice creștere unilaterală a taxelor vamale” va fi contracarată prin impunerea de taxe reciproce asupra produselor americane.
Brazilia, al 15-lea cel mai mare partener comercial al SUA
SUA este al doilea mare partener comercial al Braziliei, după China, astfel încât creșterea taxelor vamale de la 10% la 50% – dacă va intra în vigoare – va afecta puternic națiunea sud-americană.
Lula a ținut, de asemenea, să conteste afirmația lui Trump potrivit căreia SUA are un deficit comercial cu Brazilia, calificând-o drept „inexactă”.
Afirmația lui Lula este susținută de datele Guvernului SUA, care sugerează că SUA a avut un excedent comercial de bunuri cu Brazilia de 7,4 miliarde de dolari în 2024.
Brazilia este al 15-lea cel mai mare partener comercial al SUA. Printre principalele sale importuri din SUA se numără combustibilii minerali, aeronavele și utilajele.
La rândul lor, SUA importă din Brazilia gaze și petrol, fier și cafea.
Trump a criticat „cenzura platformelor de social media din SUA”
Brazilia nu a fost singura țară pe care Trump a amenințat-o miercuri cu taxe vamale mai mari. Japonia, Coreea de Sud și Sri Lanka s-au numărat printre cele 22 de națiuni care au primit scrisori de avertizare cu privire la taxe mai mari.
Totuși, scrisoarea pe care Trump i-a trimis-o omologului său brazilian a fost singura care a pus accentul pe alte aspecte decât presupusele deficite comerciale.
Pe lângă faptul că a denunțat tratamentul fostului președinte Bolsonaro, Trump a criticat ceea ce a declarat a fi „ordine secrete și ilegale privind cenzura platformelor de social media din SUA” pe care, potrivit lui, Brazilia le-ar fi impus.
Trump Media, care operează platforma Truth Social a președintelui american și este deținută majoritar de acesta, se numără printre companiile de tehnologie americane care contestă hotărârile instanțelor braziliene privind ordinele de suspendare a unor conturi de social media.
Lula a ripostat și pe acest front, justificând hotărârile instanțelor prin argumentul că „societatea braziliană respinge conținutul plin de ură, rasismul, pornografia infantilă, escrocheriile, fraudele și discursurile împotriva drepturilor omului și a libertății democratice”.
Rafael Cortez, politolog în cadrul firmei braziliene de consultanță Tendencias Consultoria, a declarat pentru BBC News Brasil că tonul excesiv al scrisorii lui Trump ar putea sfârși prin a-l avantaja pe Lula.
„Cei care se confruntă cu Trump câștigă la ei acasă atunci când Trump și alți lideri conservatori vorbesc despre probleme care țin de țările lor. Acest lucru s-a întâmplat, într-o anumită măsură, în Mexic și la alegerile din Canada și Australia”, spune Cortez despre alți lideri care l-au provocat pe Trump și au văzut o creștere a nivelului de popularitate.
„România și-a asumat în 2020 că o să închidă capacitatea de producție pe cărbune de 3.700 de megawatt. Asta înseamnă la consumul de astăzi aproape jumătate din cât consumă România. E uriaș. Sunt zile în care fără energia produsă de cărbune n-am avea echilibru în sistemul energetic și am fi în pericol foarte mare de a nu avea energie”, a spus ministrul Economiei la Antena 3 CNN, întrebat despre închiderea minelor de cărbune.
România și-a asumat închiderea centralelor pe cărbune până la la 31 decembrie 2025, însă acest termen nu poate fi respectat.
„Din prima zi de când am ajuns la minister, cel mai important jalon, 119 era fix ăsta. Am luat toată echipa de la Ministerul Energiei, am vorbit cu ceilalți de la Complexul Energetic, am vorbit și cu președinții de consilii județene din Gorj și Hunedoara și am căutat o formulă prin care să argumentez în cât timp fac licitația pentru centralele pe gaz care să înlocuiască activitatea centralelor pe cărbune pe care să le punem în conservare”, a spus Bogdan Ivan.
Ministrul a spus că vor urma o serie de negocieri la Bruxelles.
„Nu să le închidem, nu vreau să le închidem, ca să fie foarte clar. E strategic pentru noi să le avem în conservare după ce nu vor mai injecta direct în sistemul energetic, pentru situații neprevăzute. În momentul de față pregătim două licitații, până în 15 septembrie vor fi depuse ofertele, sper eu, pentru că până acum nu există un mare apetit în direcția asta și în paralel, împreună cu Ministrul Fondurilor Europene, negociem cu ceilalți din Comisia Europeană o prelungire a acestui termen pentru că e imposibil să oprim grupurile de centrale pe cărbune. Vom fi puși într-o situație foarte dificilă energetic și nu intră în calcul discuția asta”, a mai spus Ivan
Un scandal amoros a izbucnit pe rețelele sociale după ce o femeie din SUA a acuzat public o influenceriță celebră că i-a ruinat mariajul de peste trei decenii. Totul a pornit de la un abonament la OnlyFans.
Celebră influenceriță, acuzată că a provocat divorțul unui cuplu FOTO: Instagram / Natalie Reynolds
Natalie Reynolds, o influenceriță americană de 26 de ani, cu milioane de urmăritori online, a fost acuzată că ar fi destrămat căsnicia unui cuplu de sexagenari. Cheryl Anderson, fosta soție a bărbatului implicat, a povestit într-un clip postat pe TikTok cum a ajuns la divorț după ce a aflat că soțul ei, trecut de 60 de ani, este abonat la contul OnlyFans al tinerei influencerițe.
„Acum câteva nopți umblam în telefonul soțului meu, atunci când am văzut un e-mail care mi s-a părut suspect. L-am deschis și am văzut că a cheltuit 350 de dolari pe conținut pentru adulți de tip OnlyFans. Sunt mai în vârstă, așa că nu am știut ce înseamnă. Dar am căutat și am aflat. Sunt atât de dezamăgită de bărbatul despre care am crezut că mă iubește. Femeia asta, Natalie, le oferă astfel de conținut unor bărbați căsătoriți!”, a declarat Cheryl Anderson.
Femeia a mai spus că, deși nu a existat o relație fizică între cei doi, a simțit că a fost trădată. Decizia de a divorța a venit imediat după această descoperire.
Replica influenceriței: „Nu mă poate acuza”
Natalie Reynolds nu a rămas indiferentă la acuzațiile aduse și a reacționat public, susținând că ea nu a greșit cu nimic și că responsabilitatea îi aparține în totalitate soțului.
„Femeia asta vrea să dea vina pe mine, când e vina soțului ei. Nu mă poate acuza, pentru că nu i-am forțat bărbatul să se aboneze și să plătească. A făcut-o din propria voință. Ar fi timpul ca doamna aceasta să își tragă la răspundere soțul, nu să mă arate pe mine cu degetul”, a declarat Natalie Reynolds.
O figură controversată în mediul online
Nu este prima dată când Natalie Reynolds se află în centrul unor controverse. Potrivit Times of India, ea are aproape șase milioane de abonați pe YouTube, 600.000 de urmăritori pe Instagram și 33.000 pe platforma Kick.
În luna mai, a provocat un val de indignare după ce a publicat un clip în care apărea alături de o femeie fără adăpost. A convins-o să sară într-un lac pentru 20 de dolari, deși știa că aceasta nu știe să înoate. Deși a promis că va sări după ea, Natalie a plecat, lăsând femeia în apă. După difuzarea imaginilor, mulți internauți au cerut ca influencerița să fie trasă la răspundere penal.
Oficialii serviciilor de informații se tem că o campanie de sabotaj atribuită Rusiei se extinde în Europa. Associated Press a documentat, într-o amplă investigație, peste 70 de incidente legate de Rusia care au avut loc în pe continentul european în ultimii ani.
Rusia folosește mesageria Telegram pentru a recruta potențiali agenți FOTO: Arhivă
Era aproape miezul nopții când un șofer de camion care se odihnea în cabina sa a auzit trosnetul flăcărilor la un depozit din estul Londrei în care erau depozitate echipamente pentru Ucraina. El a luat un extinctor și a ieșit afară – dar și-a dat seama că focul era prea mare și s-a retras, scrie Associated Press. Când a sosit poliția, acesta a bătut la ușile unui bloc de apartamente din apropiere, strigând locuitorilor să evacueze. Părinții și-au luat copiii și au fugit în stradă.
La aproximativ 30 de minute după izbucnirea incendiului, Dylan Earl, un britanic care a recunoscut că a organizat incendierea, a primit un mesaj de la un bărbat despre care autoritățile britanice spun că era intermediarul său rus. „Excelent”, scria în limba rusă.
Marți, un tribunal britanic a găsit trei bărbați vinovați de incendiere în cadrul complotului din martie 2024. Procurorii au afirmat că a fost pus la cale de serviciile de informații ruse, parte a unei campanii de perturbare a Europei pe care oficialii occidentali o atribuie Moscovei și reprezentanților săi. Alți doi bărbați, printre care și Earl, au pledat anterior vinovați pentru organizarea incendierii.
Tânărul care a incendiat mai multe case și depozite FOTO: Poliția Metropolină din Londra
Peste 70 de incidente legate de Rusia
Incendiul este unul dintre cele peste 70 de incidente legate de Rusia pe care The Associated Press le-a documentat de la invazia Moscovei în Ucraina în februarie 2022.
Oficiali europeni ai serviciilor de informații au declarat pentru AP că sunt îngrijorați că riscul de rănire gravă sau chiar de deces este în creștere, deoarece sabotorii neantrenați incendiază case și întreprinderi, plantează explozibili sau construiesc bombe. Urmărirea AP arată 12 incidente de incendiere sau sabotaj grav anul trecut, comparativ cu două în 2023 și niciunul în 2022
Oficialii occidentali au acuzat Rusia și acoliții săi de organizarea a zeci de atacuri și alte incidente în Europa de la invadarea Ucrainei.
Associated Press a analizat sute de incidente și le-a trasat pe hartă atunci când oficialii occidentali au stabilit o legătură clară cu Rusia, grupurile pro-ruse sau aliatul Belarus. Kremlinul a negat acuzațiile.
Atunci când începeți o campanie, aceasta își creează propria dinamică și „devine din ce în ce mai violentă în timp”, a declarat unul dintre oficiali, care deține o funcție de conducere la o agenție europeană de informații. Oficialul, ca și alți doi, a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta chestiuni de securitate
Kremlinul nu a răspuns la solicitarea de a comenta cazul britanic. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat anterior că Kremlinului nu i s-a arătat niciodată „nicio dovadă” care să susțină acuzațiile potrivit cărora Rusia desfășoară o campanie de sabotaj și a afirmat că „respingem cu siguranță orice acuzații”.
Depozit plin cu bunuri pentru Ucraina, incendiat FOTO: Poliția Metropolină din Londra
Recrutarea tinerilor amatori
Majoritatea sabotorilor acuzați că lucrează în numele Rusiei sunt străini, inclusiv ucraineni. Printre aceștia se numără tineri fără antecedente penale care sunt adesea angajați pentru câteva mii de dolari, au declarat oficialii serviciilor de informații.
Înaltul oficial a declarat că Rusia a fost forțată să se bazeze din ce în ce mai mult pe astfel de amatori de când sute de spioni ai Moscovei au fost expulzați din țările occidentale în urma unei operațiuni de otrăvire a fostului ofițer de informații rus Serghei Skripal în Regatul Unit în 2018. Aceasta a dus la moartea unei femei britanice – și la o reacție majoră din partea Occidentului.
Serviciile de informații militare ruse – acționând prin Wagner – au fost probabil în spatele complotului, a declarat Kevin Riehle, profesor de informații și securitate națională la Universitatea Brunel din Londra.
Recrutorul – care a folosit pseudonimul Privet Bot – a postat de mai multe ori pe un canal Telegram solicitând oamenilor să se alăture luptei împotriva Occidentului, a declarat Riehle în fața instanței.
Odată conectați, recrutorul și Earl au comunicat predominant în limba rusă, Earl folosind Google pentru a traduce, conform capturilor de ecran de pe telefonul său. Mesajele lor variau de la gravitatea mortală la aproape comic.
Recrutorul i-a spus lui Earl, în vârstă de 21 de ani, că este „înțelept și deștept în ciuda faptului că este tânăr” și i-a sugerat să urmărească serialul de televiziune „The Americans” – despre ofițerii de informații sovietici KGB sub acoperire în SUA.
„Acesta va fi manualul tău”, scria recrutorul.
Într-un mesaj, Earl se lăuda că are legături cu Armata Republicană Irlandeză, cu „criminali, răpitori, soldați, traficanți de droguri, escroci, hoți de mașini”, promițând să fie „cel mai bun spion pe care l-ați văzut vreodată”.
Potențial de rănire
Earl și un alt bărbat au recrutat în cele din urmă alte persoane care au mers la depozit în noaptea incendiului. Earl nu i-a întâlnit niciodată pe bărbați, conform mesajelor transmise în instanță, și nu este clar dacă el însuși a vizitat vreodată locul.
Odată ajuns la depozit, unul dintre bărbați a turnat o canistră de benzină înainte de a aprinde o cârpă și de a o arunca pe combustibil. Un altul a înregistrat incendiul pe telefonul său. Acesta a fost, de asemenea, filmat de camerele de supraveghere.
Depozitul era sediul unei companii de comenzi poștale care trimitea provizii în Ucraina, inclusiv dispozitive StarLink care furnizează internet prin satelit și sunt utilizate de armata țării. Aproximativ jumătate din conținutul depozitului a fost distrus în incendiu, care a ars la doar câțiva metri de Yevhen Harasym, șoferul camionului, și la mică distanță de o anexă din curtea unei case și a blocului de apartamente.
„Ești pumnalul nostru în Europa”
La scurt timp după incendiul din Londra, Earl și complicii săi au discutat ce vor face în continuare, conform mesajelor. Au vorbit despre incendierea afacerilor londoneze deținute de Evgeny Chichvarkin – un magnat rus care livra provizii Ucrainei.
„Hedonism Wines și restaurantul Hide ar trebui transformate în cenușă”, a spus Earl.
În mesaje, Earl a oscilat între a spune că nu „aveau nevoie” de victime și că, dacă „voiau să rănească pe cineva”. După incendiu, recrutorul rus i-a spus lui Earl că „s-a grăbit să incendieze aceste depozite fără aprobarea mea”.
Din această cauză, a spus el, „va fi imposibil să plătim pentru această incendiere”.
Totuși, recrutorul i-a spus lui Earl că dorește să vizeze mai multe companii cu legături cu Ucraina. „Ești pumnalul nostru în Europa și te vom ascuți cu grijă”, a scris recrutorul.
Rusia folosește mesageria Telegram pentru a recruta potențiali agenți
Rusia recrutează migranți din afara UE pentru a comite sabotaje și alte infracțiuni, pentru a răspândi frica și a submina încrederea în guverne, scrie și Politico.
Rusia folosește mesageria Telegram pentru a recruta potențiali agenți, a declarat joi Serviciul de Informații Ceh (BIS) în raportul său anual pe 2024.
Spionii cehi au declarat că Rusia folosește Telegram pentru a recruta potențiali agenți în vederea desfășurării diverselor activități
„Aceasta include slăbirea coeziunii societăților occidentale, răspândirea fricii și a incertitudinii, subminarea încrederii publice în capacitatea statului de a-și proteja cetățenii și creșterea presiunii pentru a reduce sprijinul acordat Ucrainei în apărarea sa împotriva agresiunii ruse”, se arată în raport.
În multe cazuri, agenții nu sunt conștienți că lucrează pentru Rusia, deoarece sunt angajați prin intermediari, potrivit documentului serviciilor de informații cehe.
Robert Lupu, ucigașul Teodorei Marcu, și-a motivat crima prin „socoteli neterminate”, susținând că fosta iubită l-a ruinat financiar și emotional înainte să-l părăsească.
Cum și-a justificat crima bărbatul care a ucis-o pe Teodora Marcu FOTO: Arhivă
Crima șocantă din complexul rezidențial de la marginea Bucureștiului, în care Teodora Marcu și-a pierdut viața, pare să fi fost alimentată de o ură profundă și de dorința de răzbunare. Cu doar două săptămâni înainte de a o împușca, Robert Lupu, cunoscut sub porecla „Zdrențoi”, le spunea unor cunoscuți că are „socotelineterminate” cu fosta sa iubită.
Potrivit unor surse din anchetă, bărbatul o acuza pe Teodora că l-a încurajat să renunțe la familia și la averea sa, doar pentru a-l abandona ulterior și a se căsători cu altcineva. Această convingere l-ar fi consumat pe Lupu, care nu reușea să accepte schimbările dramatice din viața sa, potrivit Gândul.
Crima de pe aleea din Cosmopolis
Teodora Marcu, cunoscută publicului după participarea la un show televizat, a fost ucisă pe 31 mai, într-un atac armat comis pe o alee din complexul rezidențial Cosmopolis, din localitatea Ștefăneștii de Jos, județul Ilfov. Avea 23 de ani și era însărcinată în patru luni cu actualul soț. În momentul atacului, fostul ei partener, Robert Lupu, a tras asupra ei mai multe focuri de armă.
Relația celor doi începuse cu ani în urmă, pe când Teodora avea doar 14 ani, în orașul natal Onești. Deși ulterior drumurile lor s-au despărțit, fosta legătură a rămas, se pare, o rană deschisă pentru agresor.
Cine era Robert Lupu, zis „Zdrențoi”
Încă din adolescență, Lupu era cunoscut în cercurile interlope din Onești. Avea obiceiul să umble înarmat și să frecventeze liceele în căutare de eleve. De altfel, au existat două denunțuri pe numele său pentru presupuse fapte de proxenetism, iar poliția îl avea în vizor.
Deși avea relații amoroase cu minore, Lupu s-a căsătorit cu o femeie de vârsta lui, cu care a avut un copil. Căsnicia i-a oferit o aparență de stabilitate: datorită sprijinului unui apropiat al soției, influent în afaceri, Lupu a reușit să achiziționeze mai multe autoturisme Dacia și Renault, închiriate apoi taximetriștilor, precum și unele proprietăți. Avea un stil de viață opulent, conducea o mașină de 30.000 de euro și purta doar haine de firmă.
Cu toate acestea, martorii spun că nu era genul de interlop care să se afișeze cu personaje periculoase. Dimpotrivă, apărea frecvent în public alături de Teodora.
„A divorțat pentru Teodora, apoi a pierdut tot”
Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, Lupu nu a putut accepta despărțirea de Teodora. Le-ar fi spus cunoscuților că, pentru ea, și-a distrus viața: a divorțat pentru Teodora, iar în urma separării a pierdut și sprijinul financiar primit anterior de la prietenul soției. După partaj, ar fi rămas aproape fără nimic.
Orice încercare de a-și reveni financiar era sortită eșecului, au declarat surse apropiate anchetei. În ultimul timp, el ar fi fost cuprins de o depresie profundă și ar fi pus întreaga vină pe umerii Teodorei: o considera„responsabilă pentru tot ce i s-a întâmplat.
Chiar dacă nu a spus direct că plănuiește să o ucidă, anchetatorii sunt convinși că ura acumulată și resentimentele legate de prăbușirea sa personală și materială l-au împins spre crimă.
Trei incendii de vegetație se manifestă joi, 10 iulie, în apropierea Autostrăzii Soarelui, în judeţul Călăraşi.
FOTO: Facebook Info Trafic București și Ilfov
„Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că pe autostrada A2 Bucureşti-Constanţa, pe tronsonul kilometric 50 (loc. Săruleşti) – 60 (loc. Lehliu), sensul spre Bucureşti, judeţul Călăraşi, trei incendii de vegetaţie se manifestă în apropierea părţii carosabile, fumul scăzând vizibilitatea în trafic”, transmite, joi, Centrul Infotrafic.
Sursa citată a precizat că circulaţia este oprită pe sensul de mers spre Capitală, fiind aplicată deviere a traficului la kilometrul 64, astfel că circulaţia rutieră este direcţionată către DN 3.
De asemenea, dinspre DN 3 către autostrada A2 traficul este oprit.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F05%2Ffructe-padure.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F3-2-1.png)
