Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că România este într-un moment crucial, cu cel mai mare deficit bugetar din UE și riscul de a intra în colaps. Ministrul a precizat că măsurile anunțate de Ilie Bolojan sunt dureroae, dar necesare pentru că altfel ricurile pentru România erau foarte mari.
„Suntem într-un moment crucial în istoria țării noastre. Cu siguranță n-am fi vrut vreodată să fim aduși aici, însă aceasta este realitatea în care ne aflăm și cu toții trebuie să fim conștienți de acest lucru. Țara noastră a avut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană anul trecut și al doilea cel mai mare deficit din istoria României din ultimii 30 de ani”, a trasmis Dragoș Pîslaru pe Facebook.
În același timp, ministrul a afirmat că pachetul de măsuri fiscale „este o oportunitate de a pune fundația unui model economic sănătos, sustenabil și capabil să livreze servicii publice de calitate”.
„Pentru a nu lăsa țara să intre în colaps, pentru ca piețele financiare să nu ne penalizeze și România să nu ajungă în incapacitate de plată, Guvernul trebuia să acționeze ACUM. Aveam opțiunea să ne lamentăm ori să criticăm, însă, la finalul zilei, cineva trebuia să își asume aceste măsuri. Cineva trebuia să aibă curajul de a lua decizii dificile. Aceste măsuri sunt, cu siguranță, dureroase, însă sunt măsurile corecte în contextul dificil pe care îl traversăm. Este momentul pentru responsabilitate, pentru reconstrucție și este șansa reală de a reporni România pe baze solide. Prin reforme coerente, investiții inteligente și valorificarea banilor europeni, împreună vom transforma această criză într-un nou început. Din acest moment crucial, România va ieși mai puternică, mai stabilă și mai echitabilă. Iar istoria va consemna acest moment și peste ani se va vedea punctul de cotitură”, a mai afirmat ministrul Fondurilor Europene.
Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la …
Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR) Frăția, a declarat, joi, după discuțiile cu premierul Ilie Bolojan de la Guvern, că i-a atras atenția premierului asupra faptului că, în privința măsurilor de austeritate, nu există o distribuție echitabilă „a efortului de strângere a curelei”.
„I-am atras atenția domnului premier că, din acest punct de vedere, măsurile sunt focalizate numai către lucrători și către pensionari și că, în condițiile actuale, neexistând o distribuție uniformă a efortului de strângere a curelei, vom avea — ei, în principal, noi, din punct de vedere organizatoric — mari probleme, pentru că vor fi din ce în ce mai multe conflicte sociale deschise”, a declarat Bogdan Hossu.
În ceea ce privește impozitul de 10% CASS aplicat pensiilor care depășesc 3.000 de lei, liderul sindical consideră că este o măsură „pur contabilă”.
„Dacă mă întrebați pe mine, pentru că au constatat că numărul de pensionari care deveneau contribuabili era prea mic și, ca să mărească numărul, au coborât pragul”, a explicat Hossu.
Acesta a adăugat că un concediu fără plată este posibil, „în condițiile în care se discută că nu vor fi alocate resurse financiare suplimentare față de aprobarea de buget și că fiecare ordonator trebuie să se încadreze în suma care este alocată prin aprobarea bugetului inițial”.
Premierul Ilie Bolojan i-a chemat joi, la Guvern, pe reprezentanții a cinci confederații sindicale, pentru discuții privind pachetul de măsuri fiscale care urmează să fie adoptat de Executiv. Întâlnirea premierului cu sindicaliștii are loc după aproape o săptămână de proteste spontane în instituții publice din toată țara.
Foto: Mediafax/ Octav Ganea
CITEȘTE ȘI:
Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …
Rusia și-a intensificat ofensiva militare pe două fronturi din Ucraina, punând presiune pe trupele de rezervă ale Kievului și amenințând că va extinde ostilitățile într-o nouă regiune ucraineană, în timp ce fiecare parte încearcă să obțină un avantaj înainte ca sezonul de lupte să se încheie în toamnă, relatează AP.
Rusia masează zeci de mii de soldați la granița cu Sumî FOTO Profimedia
Moscova are drept obiectiv să maximizeze câștigurile teritoriale înainte de a lua în considerare în mod serios un armistițiu complet, au apreciat analiști și comandanți militari. Pe de altă parte, Ucraina încearcă să încetinească avansul rusesc cât mai mult posibil fără a înregistra pierderi prea mari de trupe.
Forțele Kremlinului câștigă constant teren asupra centrului logistic strategic Pokrovsk, în est, a cărui capturare le-ar oferi o victorie majoră pe câmpul de luptă și le-ar apropia de obiectivul final de a cuceri în totalitate regiunea Donețk. Încleștările de acolo au împins, de asemenea, pentru prima dată luptele în apropiere de granița cu regiunea vecină Dnipropetrovsk.
Forțele ruse nu au putut ataca frontal orașul fortificat Pokrovsk, astfel că încearcă să-l încercuiască, într-o operațiune care presupune trecerea pe lângă granițele regiunii învecinate Dnipropetrovsk.
Sursa: Institute for the Study of War/ AEI’s Critical Threats Project Graphic: Phil Holm
Într-un efort de a împiedica Moscova să își consolideze aceste poziții în est, forțele ucrainene încearcă să imobilizeze unele dintre cele mai bune și mai experimentate trupe ale Rusiei la sute de kilometri distanță, în regiunea Sumî, în nord-est.
„Cel mai bun scenariu pentru Ucraina,este ca aceștia să poată opri sau să oprească avansul rusesc” în centrul industrial ucrainean cunoscut sub numele de Donbas , care include regiunile Donețk și Luhansk, apreciază istoricul militar ruso-britanic Serghei Radcenko. În acest caz, Ucraina ar putea „folosi acest lucru ca bază pentru un acord de încetare a focului”.
„Există o probabilitate mai mare ca Rusia să ajungă la un fel de înțelegere cu Ucraina” în toamnă, când rușii „vor vedea amploarea ofensivei lor”, a adăugat expertul.
Incertitudine privind ajutorul SUA
În timp ce luptele se întețesc pe front, președintele ucrainean Volodimir Zelenski așteaptă o eventuală decizie a administrației Trump privind înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Decizia SUA de marți de a opri unele livrări de arme către Ucraina, pe fondul unei îngrijorări privind epuizarea propriilor arsenale va fi percepută probabil ca un regres în ceea ce privește aceste așteptări.
Ucraina se confruntă cu atacuri neîncetate în regiunea de graniță Sumî
În regiunea Sumî, forțele ucrainene se confruntă cu un baraj constant de bombe aeriene, drone și asalturi continue din partea unor grupuri mici de infanterie. Atacuri reușite ar însemna deplasarea forțelor rusești pe alte câmpuri de luptă din regiunea estică Donețk.
Forțele ucrainene au lansat atacuri în Sumi în aprilie și chiar au efectuat o mică ofensivă în regiunea rusă învecinată Kursk, pentru a bloca deplasarea a până la 60.000 de forțe rusești trimise pentru a consolida pozițiile din regiunile Donețk, Zaporijie și Herson, a declarat săptămâna trecută comandantul suprem al armatei Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrski.
Dacă acele trupe ar fi fost deplasate, ritmul atacurilor rusești pe linia frontului ar fi crescut, cu potențialul de a strâmtora serios apărarea forțelor ucrainene în inferioritate numerică.
Strategia nu a fost lipsită de critici. Comandanții cărora li s-a ordonat să o pună în aplicare au denunțat faptul că s-a soldat cu pierderi inutile de vieți omenești.
Forțele rusești au pătruns până la 7 kilometri în regiunea nordică Sumî din diferite direcții de-a lungul frontierei.
Forțele ucrainene sunt hotărâte să le mențină acolo pentru a evita eliberarea forțelor rusești pentru luptele în est. Până acum au reușit, blocând până la 10.000 de soldați ruși numai în districtul Glușkovski din regiunea Kursk, unde Ucraina menține o prezență redusă după ce a fost în mare parte silită să părăsească zona în urma contraofensivei trupelor rusești și nord-coreene la începutul anului.
Rusia dorește câștiguri maxime la Donețk
Cea mai mare bătălie a războiului se desfășoară la Donețk, în timp ce Rusia se apropie de obiectivul său declarat de a cuceri în întregime regiunile Donețk și Luhansk.
Incapabile să atace direct centrul logistic Pokrovsk, o zonă strategică importantă, forțele ruse încearcă să încercuiască orașul, o manevră care necesită preluarea granițelor regiunii Dnipropetrovsk. Extinderea războiului într-o a șasea regiune ucraineană ar fi dăunătoare pentru moralul ucrainean și ar oferi Rusiei mai multă influență în negocieri în eventualitatea în care forțele ruse reușesc să-și creeze un punct de sprijin acolo.
Deocamdată, grupurile de sabotaj care au trecut granița au fost respinse de forțele ucrainene.
Însă, comandanții se tem că Rusia va avansa în cele din urmă, în timp ce Ucraina continuă să se confrunte cu deficite severe.
Lipsa soldaților și a proviziilor de-a pe linia frontului de 1.200 de kilometri, înseamnă că forțele ucrainene trebuie să se concentreze pe menținerea pozițiilor și conservarea resurselor, mai degrabă decât pe avansare, a declarat Oleksi Mahrinski, comandant adjunct al batalionului Lupii Da Vinci.
Comandanții descriu bătălii atât de intense sub un cer saturate de drone, astfel încât rotirea forțelor între poziții a devenit o operațiune mortală. Forțele ucrainene rămân în poziții de luptă timp de câteva săptămâni sau chiar mai mult, bazându-se pe proviziile transportate de drone.
Scopul rușilor „este să intre în regiunea Dnipropetrovsk, să aibă o poziție politică bună dacă președinții negociază pacea”, a declarat Andrii Nazerenko, comandantul Brigăzii 72, o unitate de drone din estul Ucrainei, referindu-se la potențiale discuții între Zelenski și președintele rus Vladimir Putin.
„Sunt foarte aproape de a obține ceea ce doresc”, a spus el.
Pe câmpul de luptă, forțele rusești par din ce în ce mai încrezătoare.
Nazerenko spune a observat o schimbare în moralul infanteriștilor ruși care avansează în ultimele luni. În loc să fugă în fața dronelor ucrainene, aceștia continuă să avanseze.
Nazerenko nu s-a putut abține să nu-l întrebe pe un prizonier rus: „Știi că vei muri. De ce continui?”
„Vom câștiga”, a răspuns soldatul rus.
Toate privirile sunt ațintite asupra următoarei mișcări a lui Trump
Zelenski speră că președintele american Donald Trump va renunța la ambivalența administrației sale față de Ucraina și își va semnala intenția de a continua sprijinul american, o mișcare care ar putea modifica și calculele Moscovei.
Cei doi președinți s-au întâlnit săptămâna trecută în marja unui summit NATO și au discutat despre un posibil pachet de arme, inclusiv sisteme de rachete Patriot pe care Ucraina intenționează să le achiziționeze cu sprijin european.
Însă anunțul Departamentului Apărării al SUA pune acum această așteptare sub semnul întrebării. Oprirea oricăror arme din partea SUA ar fi o lovitură pentru Ucraina, care se luptă să facă față bombardamentelor aeriene zilnice ale Rusiei.
Zelenski speră, de asemenea, că Trump va pedepsi Rusia prin impunerea unor sancțiuni mai dure asupra sectoarelor energetic și bancar, care finanțează efortul de război al Kremlinului.
Europa și SUA au impus sancțiuni succesive Rusiei de la invazia la scară largă, însă, potrivit lui Zelensk,i aceste măsuri nu au fost suficiente pentru a distruge mașina de război a Moscovei. El a propus un plafon de preț al petrolului rusesc de 30 de dolari pe baril.
Emisarul UE pentru sancțiuni, David O’Sullivan, a declarat că Europa trebuie să mențină presiunea prin sancțiuni. În același timp, ar „exista posibilitatea ca, dacă Rusia se comportă corect, să avem un fel de armistițiu și un fel de negociere, dar, deocamdată, Rusia nu pare să își dorească acest lucru”.
Președintele Volodimir Zelenski va trebui să ia în considerare o petiție de dezincriminare a pornografiei, după ce aceasta a atins pragul necesar de 25.000 de semnături, conform datelor de pe site-ul oficial de petiții al guvernului ucrainean.
Petiție în Ucraina pentru legalizarea pornografiei foto: Arhivă, Adevărul
Producția și distribuția de materiale pornografice sunt ilegale în Ucraina, cu interpretări largi care înseamnă că până și împărtășirea de fotografii nud poate duce la închisoare. relatează The Kyiv IIndependent.
Deși sunt ilegale, modelele de pe site-ul OnlyFans, cunoscut ca fiind o platformă de conținut pentru adulți, bazată pe abonament, trebuie să își declare veniturile și să plătească impozite, așa cum este necesar pentru toți creatorii de conținut plătit.
Petiția de dezincriminare a fost creată de modelul ucrainean OnlyFans, Svetlana Dvornikova, care a susținut că „aplicarea legii ar trebui să se concentreze pe infracțiunile reale în loc să desfășoare operațiuni pentru a cumpăra fotografii intime”
„În cinci ani, am plătit statului 958.062 de dolari în impozite. Dar în loc să fie recunoscător pentru acești bani, statul mi-a deschis un dosar penal”, a scris Dvornikova în petiție.
În ianuarie 2025, creatorii de conținut OnlyFans din Ucraina au declarat venituri de peste 7 milioane de dolari, plătind 1,5 milioane de dolari în impozite pe venitul personal și impozite militare, deși nu este clar ce conținut specific creează acești utilizatori pe platformă.
Deputatul ucrainean Yaroslav Zhelezniak, care a inițiat proiecte de lege pentru legalizarea pornografiei, a calculat că, din 2020 până în 2022, 5.000 de ucraineni au câștigat 123 de milioane de dolari pe OnlyFans.
„Pornografia de astăzi este în mare parte reprezentată de platforme online, iar cei care câștigă bani pe aceste platforme plătesc oficial impozite. Asta înseamnă milioane de dolari care merg către forțele armate”, a spus Zhelezniak pe canalul său de YouTube.
Cel mai recent proiect de lege pentru legalizarea pornografiei a fost înregistrat în noiembrie 2024 și susținut de comisia de aplicare a legii din parlament în decembrie, dar nu a fost încă supus la vot.
Proiectul de lege propune dezincriminarea doar a creării și stocării de conținut pornografic de către adulții consimțitori.
Răspunderea penală s-ar aplica în continuare în cazul pornografiei din răzbunare, pornografiei false, pornografiei extreme, pornografiei infantile și distribuirii către minori.
„Pur și simplu modificăm articolul 301 din Codul penal astfel încât adulții care filmează și distribuie videoclipuri intime să nu fie aruncați în închisoare timp de 3-5 ani. În prezent, în temeiul articolului 301, puteți fi pedepsit chiar și pentru stocarea de fotografii nud pe telefonul personal.”, a scris Zhelezniak pe canalul său Telegram.
În iulie 2022, o petiție similară pentru legalizarea pornografiei a atins numărul necesar de semnături. Aceasta nu a condus la schimbări, iar Zelenski a răspuns citând legile existente privind „protejarea moralității publice”.
Curtea Constituţională a României (CCR) susține că niciunul dintre cei trei judecători care își termină mandatul nu a solicitat primă.
Judecătorii CCR FOTO: Mediafax
Reacția CCR vine în urma informațiilor apărute în spațiul public potrivit cărora cei trei judecători de la Curtea Constituţională a României (CCR), care îşi termină mandatul, ar urma să primească indemnizaţii de 180.000 de lei, drept primă de pensionare.
„În virtutea competențelor prevăzute de Legea nr.361/2023 privind personalul Curții Constituționale și în calitate de ordonator principal de credite, Secretarul general al Curții are obligația informării lunare a președintelui și a Plenului Curții Constituționale cu privire la operațiunile efectuate în această calitate, sens în care prezintă Plenului Curții informări, note și/sau referate legate de execuția bugetară, inclusiv cu privire la stadiul aplicării legilor cu referire la orice aspecte care privesc bugetul instanței de contencios constituțional”, a transmis CCR, într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, în ședința administrativă a Plenului Curții din data de 1 iulie 2025, Secretarul general a înaintat o notă referitoare la situația drepturilor prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992.
„Plenul a decis ca orice măsură luată de Secretarul general în calitate de ordonator principal de credite să se deruleze potrivit legii și cu avizul expres al Ministerului Finanțelor. Plenul nu a luat nicio decizie și nicio hotărâre cu privire la drepturile prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992. Mai mult, niciunul dintre judecătorii al căror mandat se încheie în luna iulie 2025 nu a solicitat și nici nu a primit vreo sumă de bani având ca temei prevederile art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992”, a precizat CCR.
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, 2 iulie, că „primele de pensionare” pe care le solicită judecătorii de la Curtea Constituţională deși sunt legale pot fi considerate, în contextul actual, „imorale”.
„Din câte ştiu este o prevedere care este trecută în legislaţia care ţine de Curte. Dacă ar fi să fac un comentariu, ele sunt legale, dacă au bani să le dea, cel puţin în contextul actual cred că sunt imorale„, a spus Bolojan,, potrivit Agerpres.
Legea de funcționare a CCR arată, la articolul 71, alineatul 5, că judecătorii CCR au dreptul la plata a șase salarii nete în momentul în care li se termină mandatul.
Un bărbat din Italia, care se deplasa cu motocicleta pe Transfăgărășan, a murit în România după ce a fost atacat de un urs. Bărbatul a fost târât într-o râpă, din apropierea barajului Vidraru.
Tragedia s-a petrecut în zona localității Arefu, pe DN7C, la 500 de metri de coronamentul barajului Vidraru, spre Bâlea Lac.
Motociclistul a fost tras într-o râpă vreo 60 de metri, potrivit presei locale. Motocicleta este înmatriculată pe Italia.
Martorii spun că totul s-a petrecut fulgerător, ursul a ieșit din vegetație și a târât victima în prăpastie.
La fața locului, autoritățile au identificat urme de sânge, țesut uman și echipament de motociclist, indicând că lupta ar fi continuat în direcția versantului abrupt dinspre lac, scrie Argeș-Stiri.
Inițial, au fost găsite motocicleta italianului și o mănușă.
„Din primele date, reiese că în zona au oprit mai mulți motocicliști străini, iar unul dintre ei ar fi fost atacat de un urs și tras in afara părții carosabile. Jandarmii ajunși la fața locului au constatat că ursul nu mai este în zonă, iar în râpa de pe marginea drumului a fost semnalat un telefon, posibil al victimei, dar nu și victima”, a transmis ISU Argeș.
Salvatorii au confirmat, ulterior, că bărbatul italian a fost găsit decedat.
Consilierul prezidenţial Radu Burnete precizează, întrebat dacă președintele Nicușor Dan a fost informat cu privire la noul pachet de măsuri fiscale care crește TVA, că există comunicare între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. Consilierul subliniază că măsurile de acum vin ca urmare a unui lung șir de alegeri, care au dus stoparea oricărei reforme a statului. Potrivit acestuia, ultimele cabinete guvernamentale au fost lipsite de transparență.
Creșterea TVA vine în ciuda opoziției președintelui FOTO Facebook
„Opinia domnului președinte a fost clară pentru toată lumea. În același timp există niște roluri constituționale, Bolojan are responsabilitatea să ia niște măsuri și să le explice. Nu vreau să creez ideea unei dispute. Din păcate, guvernul, o știam , are o misiune f dificilă. Țară s-a împrumutat la un deficit masiv. Și în ultimii doi ani nu am luat niciun fel de măsură de reforma serioas pentru că urmau alegeri. Era de așteptat după acest lung sezon electoral. Nu are de ales decât să recâștige încrederea României. Cei care ne împrumută vor să înțelegea și să fie siguri că vom putea să ne achităm aceste obligații”, a precizat Radu Burnete într-o intervenție la Digi24.
El a mai explicat că, cel mai probabil, măsurile fiscale anunățate de Executiv sunt necesare în urmă disc uțiilor cu agențiile de rating, în caz contrar, rezultatul pierderii încrederii în România ar duce la scăderi de salarii și pensii și taxe mult mai mari.
„În lipsa, dacă România nu ar mai putea să se împrumute, 1 din 3 sunt împrumutați, 90% din buget, reducerile pe care ar trebui să le facem ar fi mult mai mari. (…) Am amânat reforme, acum când a venit factură e greu.
În negocieri s-a plecat de la evitarea creșterii de taxe. Guvernul a arătat că merge și în direcția asta. Acum motivul pt care a ajuns la concluzia că e nevoie de acest pachet ține cu siguranță de discuțiile cu agențiile de rating”, a mai precizat Burnete.
Întrebat dacă președintele Nicușor Dan a fost informat cu privire la pachetul de măsuri, Burnete a precizat: „Există evident dialog între cele două palate. Noi le spunem ce avem în minte și ce facem, premierul și miniștri la fel”.
„E normal că mediul privat să fie supărat”
„Oricine caută după numele meu și deficit o să vadă că ne ani de zile am spus că traiectoria def este lipsită de responsabilitate și ne vom lovi de un zid. Din punctul meu de vedere scenariul asta se vedea de doi ani. E normal că mediul privat să fie supărat. Ce trebuie să înțelegem este că nu doar mesagerul trebuie tras de urechi, nu acest guvern este de vină.
Statul român trebuie tras de urechi, indiferent de figuri (n. r. – premierii și miniștri), statul român s-a împrumutat în numele cetățenilor, că să facă investiții. Am crescut pensiile și salariile în ultimii doi ani”, a mai spus Radu Burnete, subliniind lipsa de transparență a ultimelor cabinete guvernamentale.
Reducerea evaziunii și a cheltuielilor „nu sunt suficiente”
El a mai precizat că statul se va concentra acum pe reducerea evaziunii fiscale și reducerea cheltuielilor, însă tot nu va fi suficient. „Acum doi ani – puteam să creștem salarii și pensii mai puțîn. Să avem grijă să nu semnăm orice contract de investiție UAT, dar au fost alegeri și guvernul nu a refuzat pe nimeni”, a adăugat Burnete.
Întrebat dacă fostul premier Marcel Ciolacu trebuie învinuit, Radu Burnete a mai precizat că „aceste derapaje fiscale au început în 2017 de atunci am avertizat. Spuneam că modelul pe care l-am urmat nu e bun, nu e sufiecient să arătăm cu degetul către un singur reprezentant. Majoritatea guvernele au menținut o traiectorie fiscală nesustenabilă”.
„Acest guvern (n. r. – Cabinetul Bolojan) și-a asumat că va face tot ce stă în puterea lor. Avem o mare problema de credibilitate pe plan internațional”, mai subliniază Burnete. Tocmai pentru că am promis că reformăm statul și nu am făcut-o, acum este nevoie de măsuri care duc repede bani la buget, explică acesta.
„Dacă nu facem nimic și cheltuielile depășesc constant veniturile. (…) Statul ro nu are voie să ajungă acolo. Grecia a pierdut un deceniu că a lăsat lucrurile să ajungă acolo”, a mai spus Burnete.
Majorarea TVA, în ciuda opoziției de la Cotroceni
În campania electorală, Nicuşor Dan a dat în scris că TVA-ul nu va creşte în mandatul său prezidenţial.
Cu toate acestea, Ilie Bolojan, din postura de prim-ministru, a propus creşterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, iar cotele speciale să fie majorate de la 9% la 11%
Premierul Ilie Bolojan l-a convins pe președintele Nicușor Dan, după lungi discuții bazate pe cifre, să accepte majorarea TVA, deși Nicușor Dan a dat în scris în campania electorală că în mandatul său prezidențial cota TVA nu va crește.
În martie 1959, în timp ce trupele chineze zdrobeau o tentativă de revoltă în Tibet, Tenzin Gyatso, cel de-al 14-lea Dalai Lama, a fugit în India. Beijingul continuă să îl considere un separatist periculos, deși el a declarat că obiectivul său este mai degrabă autonomia tibetană decât independența.
Dalai Lama FOTO: Getty Images
Cu puține țări pregătite să reacționeze la acțiunile Chinei, el s-a confruntat cu o sarcină dificilă de a-i proteja pe tibetani și tradițiile lor. Cu toate acestea, în ciuda deceniilor petrecute în exil, influența sa s-a extins mult dincolo de comunitatea sa. El nu este doar liderul spiritual al tibetanilor și un simbol viu al speranțelor acestora de a-și recâștiga patria, ci și un simbol al păcii la nivel mondial și una dintre cele mai importante figuri religioase ale lumii, potrivit yahoo.com.
A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1989 pentru opoziția sa consecventă față de utilizarea violenței în încercarea sa de a obține autonomia tibetană.
Beijingul continuă să îl considere un separatist periculos, deși el a declarat că obiectivul său este mai degrabă autonomia tibetană decât independența.
Acum, după o viață petrecută în centrul relațiilor tensionate ale Chinei cu Tibetul, Dalai Lama se concentrează asupra viitorului.
La împlinirea vârstei de 90 de ani, în iunie 2025, el a confirmat că va exista un succesor după moartea sa, punând capăt îndoielilor cu privire la continuarea instituției budiste vechi de 600 de ani.
Liderul copil
Cel de-al 14-lea Dalai Lama s-a născut la 6 iulie 1935, într-un mic sat aflat chiar în afara granițelor actuale ale Tibetului. Părinții săi, care l-au numit Lhamo Dhondub, erau fermieri împreună cu alți câțiva copii.
La vârsta de doi ani, o echipă de căutare formată din oficiali budiști l-a recunoscut drept reîncarnarea celor 13 Dalai Lama anteriori și a fost întronizat înainte să împlinească patru ani. I s-a dat numele monahal Tenzin Gyatso.
A fost educat la o mănăstire și a obținut diploma Geshe Lharampa, un doctorat în filosofie budistă. Dar în 1950, când avea 15 ani, trupele noului guvern comunist chinez au mărșăluit în Tibet.
În timp ce soldații se revărsau în Tibet, Dalai Lama și-a asumat întreaga putere ca șef de stat.
În mai 1951, China a redactat un acord în 17 puncte care legitima încorporarea Tibetului în China. Apoi, la 10 martie 1959, un general chinez l-a invitat pe Dalai Lama să participe la un spectacol al unei trupe de dans chineze. Însă tibetanii s-au temut că este vorba de o capcană menită să-l răpească pe Dalai Lama și mulți au început să se adune la palatul său pentru a-l proteja.
Această acțiune s-a transformat în proteste împotriva prezenței trupelor chineze pe teritoriul tibetan. Armata Populară de Eliberare a lansat o represiune brutală și se spune că mii de oameni au murit.
Câteva zile mai târziu, Dalai Lama a fugit din palat, o decizie despre care a spus că se bazează pe ordine divine de la oracolul său personal. El s-a deghizat în soldat și s-a strecurat în mulțime într-o noapte.
Împreună cu un anturaj, el a ajuns la granița indiană după o drumeție istovitoare de 15 zile prin Himalaya. Guvernul indian i-a acordat azil și, în cele din urmă, s-a stabilit în Dharamshala, în nordul Indiei, care a devenit sediul guvernului tibetan în exil.
Dalai Lama a fost urmat în exil de aproximativ 80 000 de tibetani, dintre care majoritatea s-au stabilit în aceeași zonă.
„Calea de mijloc”
În exil, Dalai Lama a început să încerce să păstreze cultura poporului tibetan și să facă cunoscută situația dificilă a acestuia pe scena mondială.
El a făcut apel la Organizația Națiunilor Unite și a convins Adunarea Generală să adopte rezoluții în 1959, 1961 și 1965, solicitând protecția poporului tibetan.
Dalai Lama a pledat pentru o „cale de mijloc” pentru rezolvarea statutului Tibetului – o autonomie reală a Tibetului în cadrul Chinei.
În 1987, pe fondul protestelor din Lhasa împotriva relocării pe scară largă a chinezilor Han în Tibet, Dalai Lama a propus un plan în cinci puncte, în care făcea apel la crearea Tibetului ca o zonă de pace.
Dalai Lama nu a renunțat niciodată la poziția sa de rezistență pașnică și, în 1989, a primit Premiul Nobel pentru Pace. Comisia a lăudat politica sa de non-violență, pe care a numit-o „cu atât mai remarcabilă cu cât este considerată în raport cu suferințele provocate poporului tibetan”.
De-a lungul deceniilor, el s-a întâlnit cu mulți lideri politici și religioși din întreaga lume. L-a vizitat în mai multe rânduri pe regretatul Papă Ioan Paul al II-lea și a fost coautor al unei cărți împreună cu arhiepiscopul Desmond Tutu. De-a lungul timpului, a atras sprijinul unor celebrități de la Hollywood precum Richard Gere, Martin Scorsese și Lady Gaga.
Însă filozofia non-violentă care i-a adus lui Dalai Lama recunoașterea comunității internaționale a fost o sursă de frustrare pentru unii tibetani, care cred că acesta a fost prea blând cu Beijingul.
În 2008, revolte mortale au izbucnit în Lhasa și în alte părți ale Tibetului din cauza tratamentului aplicat de guvernul chinez tibetanilor. Beijingul a declarat că aproximativ 20 de persoane au fost ucise în confruntările cu poliția, deși grupurile pentru drepturile omului estimează că numărul real al morților a fost mult mai mare.
Dalai Lama a fost, de asemenea, uneori subiectul unor controverse internaționale, mai ales în 2023, când un videoclip îl arăta spunându-i unui copil să își sugă limba. Biroul său a declarat că liderul spiritual îi tachina adesea pe oameni într-un „mod jucăuș”, iar Dalai Lama și-a cerut scuze pentru incident.
Biroul său și-a cerut scuze și în 2019, după ce a declarat pentru BBC că orice viitoare femeie Dalai Lama ar trebui să fie „atrăgătoare”.
Problema succesiunii
Din punct de vedere istoric, Dalai Lama acționează atât ca lider politic, cât și spiritual al tibetanilor. Însă în martie 2011, actualul Dalai Lama a renunțat la autoritatea sa politică în favoarea unui guvern în exil ales în mod democratic.
În ultimii ani, pe măsură ce a îmbătrânit și s-a confruntat cu probleme minore de sănătate, au existat preocupări tot mai mari cu privire la problema succesiunii și, prin extensie, la cauza tibetanilor exilați de a-și revendica patria.
Aceste îngrijorări au crescut atunci când Dalai Lama a sugerat că este posibil să nu existe un succesor reîncarnat și că decizia aparține poporului tibetan. Dar când a împlinit 90 de ani, a rezolvat problema o dată pentru totdeauna.
Într-o declarație, el a spus că, după ce a primit multe cereri și reacții, „instituția Dalai Lama va continua”.
Unii experți au interpretat cuvintele sale ca un semnal către Beijing că legitimitatea sa se bazează pe consimțământ, în contrast cu anexarea teritoriului tibetan de către China.
El a mai spus că numai biroul său are autoritatea de a recunoaște viitoarea reîncarnare și că „nimeni altcineva nu are autoritatea de a interveni în această chestiune”, o mustrare clară la adresa Chinei, care a insistat că numai ea are un cuvânt de spus în chestiunea succesiunii.
Beijingul a răspuns reiterând faptul că succesorul lui Dalai Lama va trebui să fie aprobat de China.
Dalai Lama a declarat anterior că succesorul său se va naște în „lumea liberă” din afara Chinei. Cu toate acestea, cine va fi această persoană rămâne necunoscut.
Vacanțele a mii de turiști au fost distruse în Grecia, unde incendiile de vegetație fac ravagii în Creta și Halkidiki. Pompierii luptă cu flăcările, iar autoritățile române trag un semnal de alarmă pentru cei care urmează să călătorească.
Incendiile de vegetație fac ravagii în Creta și Halkidiki FOTO: Captură video
Pe insula Creta, autoritățile au fost nevoite să evacueze de urgență locuitorii și turiștii din cel puțin patru așezări din municipalitatea Ierapetra, aflată pe coasta de sud-est a insulei. Incendiile au izbucnit miercuri după-amiază și au fost alimentate de vânturi puternice, cu intensitate de furtună, ceea ce a îngreunat eforturile pompierilor, informează Reuters.
Potrivit serviciului de pompieri, cel puțin 155 de pompieri au intervenit la fața locului, ajutați de 38 de autospeciale și cisterne de apă. Unele case au fost avariate, iar flăcările au mistuit deja păduri întregi. Din fericire, până în acest moment nu s-au înregistrat victime.
Circa 3.000 de persoane au fost evacuate și transportate în adăposturi temporare, potrivit autorităților locale. Printre zonele evacuate se află și localitatea Achlia.
Panică și evacuări și în Halkidiki
Și în peninsula Halkidiki situația este alarmantă. Incendiile izbucnite pe dealurile din apropierea stațiunilor s-au extins rapid, colorând cerul în nuanțe roșiatice și provocând panică în rândul turiștilor.
Flăcările s-au apropiat de zonele cu pensiuni și hoteluri, determinând mai mulți turiști, inclusiv români, să-și anuleze vacanțele și să plece de urgență. Unii au părăsit zona pe cont propriu, în timp ce alții au fost evacuați cu ajutorul autorităților. Potrivit presei locale, evacuările s-au făcut inclusiv de pe plajă, cu ambarcațiuni.
Mobilizare de forțe și spitale în alertă
Pompierii greci au fost suplimentați peste noapte. Acum sunt mobilizați peste 150 de pompieri, zeci de autospeciale, elicoptere și avioane care aruncă apă și spumă peste flăcările care continuă să se extindă în zonele de pădure. Spitalele din insulă au fost plasate în stare de alertă.
Avertisment pentru turiștii români
Ministerul Afacerilor Externe de la București a emis o atenționare de călătorie pentru Grecia. MAE avertizează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Republica Elenă că, potrivit Serviciului Naţional de Meteorologie elen, în zilele următoare riscul de incendii va crește, în special în zonele împădurite.
Riscul este accentuat de temperaturile ridicate, lipsa precipitaţiilor, umiditatea redusă și vântul puternic.
MAE recomandă consultarea paginii oficiale a Ministerului elen al Protecției Civile și al Crizelor Climatice (civilprotection.gov.gr/xartis), care oferă informații actualizate despre incendiile de vegetație și hărți zilnice de risc.
Pentru asistență consulară, românii pot apela:
Ambasada României la Atena: +30 210 6728875, +30 210 6728879
Consulatul General al României la Salonic: +30 2310 340088
Autoritățile recomandă turiștilor să verifice înainte de plecare dacă în zona unde urmează să meargă sunt emise alerte de incendii și să urmeze indicațiile oficiale în cazul unei evacuări.
Prof. dr. Irinel Popescu, medicul care l-a tratat pe Mihai Leu, a transmis că fostul mare campion se afla într-o stare extrem de gravă, însă la final a „dezvoltat o deteriorare respiratorie severă, incompatibilă cu viața”. El a transmis un mesaj emoționat pentru marele sportiv.
Mihai Leu și medicul Irinel Popescu FOTO: FB
„A plecat la Domnul un om și un sportiv excepțional, cum foarte rar se poate vedea. Mihai Leu a fost, în același timp, și un exemplu de curaj și demnitate în lupta cu o boală care i-a provocat multă suferință timp de aproape 11 ani. A continuat să concureze în raliuri, cu rezultate absolut remarcabile. Și-a iubit și susținut familia permanent. Va rămâne în istorie, ca un mare campion dar și ca un mare caracter! Dumnezeu să-l odihnească în pace! Condoleanțe doamnei Ana si lui Marco!”, a scris prof. dr. Irinel Popescu, pe Facebook. Mesajul este însoțit cu o fotografie cu cei doi.
Anterior, dr. Irinel Popescu a vorbit despre ultimele zile ale marelui campion și lupta cu boala, care în cele din urmă l-a răpus.
„Mihai Leu a fost internat în secția de terapie intensivă în urmă cu 10 zile, în stare gravă, fiind diagnosticat cu insuficiență respiratorie hipercapnica pe fondul unor leziuni pulmonare în progresie. În pofida eforturilor susținute ale echipei medicale, starea sa de sănătate s-a deteriorat, dezvoltând deteriorare respiratorie severă, incompatibilă cu viața. În seara zilei de 1 iulie 2025, ora 23.00, Mihai Leu a decedat. Familia a fost alături de el până în ultimele clipe și a solicitat discreție în aceste momente de profundă durere. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, a fost mesajul postat de Spitalul Fundeni, în numele prof. dr. Irinel Popescu.
Trupul lui Mihai Leu va fi depus în Sala Teatrului din Piața Ferdinand din orașul Hunedoara. Înmormântarea va avea loc vineri la ora 12:00. Marele campion al României s-a stins din viață la doar 56 de ani.
„Trupul lui Mihai va ajunge în această seară la Hunedoara, orașul pe care l-a iubit nespus, și va fi depus în Sala Teatrului din Piața Ferdinand. Astăzi și mâine vom fi alături de el la priveghi, iar înmormântarea va avea loc vineri la ora 12:00. Vă mulțumim tuturor care ne sunteți alături în această grea încercare!”, a transmis familia.
Dan Bobouțanu, primarul Hunedoarei, a transmis un mesaj emoționant.
„Mihai Leu a plecat în eternitate! Cu adâncă durere, familia marelui campion hunedorean a anunțat plecarea în eternitate a marelui nostru campion, Mihai Leu. În numele meu, al Primăriei municipiului Hunedoara și al Consiliului Local, transmit condoleanțe familiei îndoliate. Mihai a fost un exemplu pentru noi toți, a fost un prieten foarte bun și un om de excepție! Şi-a iubit orașul cu pasiune, iar hunedorenii l-au iubit și respectat. Aici, acasă, la Hunedoara, atunci când s-a întors pentru prima oară cu centura cucerită la box profesionist, oamenii au scris pe un banner la intrare în oraș: Mihai, Hunedoara te iubește! Hunedoara îl iubește și îl va iubi mereu! Dumnezeu să îl odihnească în pace!”, a scris primarul Hunedoarei.
Rețea de buletine false, descoperită de polițiști. Peste 1.700 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state membre ale fostului URSS au beneficiat de acte obținute în mod ilegal.
Poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), au pus în aplicare, joi, 3 iulie 2025, un număr de 93 mandate de percheziție domiciliară la sediile unor instituții publice și la locuințele unor persoane fizice.
„Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Suceava, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals”, a transmis Poliția de Frontieră.
Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, „prin intermediul unor funcționari din cadrul unui serviciu de evidența populației și al unei primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea, în ceea ce privește domiciliul pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte țări din fostul URSS”.
„Datele nereale se referă la certificate de cetățenie falsificate și la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, totul cu scopul obținerii de către beneficiar a unui act de identitate care face dovada identității, a cetățeniei române și, după caz, a domiciliului sau a reședinței în România. În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv (clădiri improprii sau dezafectate) sau fară acordul proprietarilor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și, implicit, fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”, a precizat Poliția de Frontieră.
Perchezitii acte false FOTO: Poliția de Frontieră/Arhivă
Astfel, în cursul anilor 2023 – 2024, pe raza unui serviciu de evidență a populației și-au stabilit domiciliul în mod fictiv peste 1.700 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state membre ale fostului URSS.
Activitățile au fost efectuate în colaborare cu IGPF, gruparea de Jandarmerie mobilă Bacău și Serviciul tehnic din cadrul PÎCCJ.
Premierul Ilie Bolojan l-a convins pe președintele Nicușor Dan, după lungi discuții bazate pe cifre, să accepte majorarea TVA de la 19% la 21%, deși Nicușor Dan a dat în scris în campania electorală că în mandatul său prezidențial cota TVA nu va crește. Care a fost argumentul principal invocat de Ilie Bolojan?
Surse politice au explicat pentru Adevărul că discuția dintre premierul Ilie Bolojan și agenția de rating Fitch, purtată zilele trecute la Palatul Victoria, a fost decisivă pentru pachetul de măsuri fiscale.
„Cei de la Fitch au spus foarte clar că România trebuie să ia măsuri urgente de reducere a deficitului, altfel, pe data de 15 august, când se va da evaluarea, riscăm să fim retrogradați la categoria junk. Asta ar însemna un dezastru pentru România, ar crește și mai mult dobânzile la care ne împrumutăm. Prin urmare, singura soluție care putea să aducă bani rapid la buget era creșterea TVA”, explică unul dintre membrii Guvernului pentru Adevărul.
Cu această concluzie, Ilie Bolojan s-a dus la Cotroceni pentru a-l convinge pe președintele Nicușor Dan că altă soluție în afară de creșterea TVA nu există. În primă fază, Nicușor Dan a respins ideea, însă în final a acceptat să-și încalce promisiunea din campania electorală.
În discuțiile de la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan și Ilie Bolojan au făcut împreună mai multe calcule din care a reieșit că singura soluție pentru România în acest moment este majorarea TVA, susțin sursele citate.
Totuși, din punct de vedere politic, Nicușor Dan și Ilie Bolojan au convenit ca măsura de creștere a TVA să fie asumată strict de guvern, astfel încât Administrația Prezidențială să fie protejată la judecata opiniei publice.
De altfel, consilierul prezidenţial Radu Burnete a pasat responsabilitatea în curtea Guvernului. Burnete a susținut că opinia preşedintelui Nicuşor Dan „a fost clară” pe subiectul creşterii TVA, însă Guvernul Bolojan trebuie să ia decizii pentru reducerea deficitului bugetar.
„Până la urmă, preşedintele a desemnat un premier, premierul şi-a organizat un guvern care a primit un mandat de la Parlament. Acum este responsabilitatea acestui guvern să intre în toate detaliile şi să-şi asume eventuale decizii”, a declarat Radu Burnete într-un interviu pentru Prima TV.
Prin urmare, Ilie Bolojan a decis să majoreze TVA la 21% de la 1 august.
În paralel, a negociat cu PSD creșterea cotei speciale de TVA pentru alimente și medicamente. În prezent, această cotă este de 9%, dar va urca la 11% de la 1 august.
Ilie Bolojan s-a angajat în fața președintelui Nicușor Dan să reducă drastic cheltuielile statului și să reformeze administrația publică.
Administrația Emmanuel Macron depune eforturi intense pentru reglarea cheltuielilor publice, în timp ce Guvernul de la Berlin încearcă relansarea economiei printr-o serie de investiții inedite, constată cotidianul Le Monde, avertizând asupra accentuării discrepanțelor dintre cele două țări.
”Germania începe, în sfârșit să se îndatoreze. Coaliția conservatorilor și social-democraților tocmai a dezvăluit o traiectorie detașată de austeritatea bugetară de până acum. În timp ce Franța, înglodată în deficit, încearcă penibil să facă economii de 40 de miliarde de euro până în 2026, Germania a anunțat că va atrage credite de 850 de miliarde de euro până în anul 2029, pentru a finanța o creștere spectaculoasă a cheltuielilor. Pentru că nu a știut să remedieze dezechilibrele bugetare în timp util, Franța riscă o îndepărtare spectaculoasă de Germania”, notează cotidianul francez Le Monde.
Germania nu devine relaxată la nivel bugetar /Franța suplimentează cheltuielile
”Contrar aparențelor, prima economie a Europei nu este pe cale să adopte linia relaxării bugetare. Traumatizată de dubiile asupra modelului său economic, Germania încearcă să profite de austeritatea din ultimele decenii pentru a relansa economia printr-o serie de investiții inedite după al II-lea Război Mondial”, subliniază cotidianul Le Monde, estimând că Berlinul va injecta în economie circa 120 de miliarde de euro anual, până în 2029.
”Însă, în timp ce Germania atrage credite pentru a face investiții, Franța continuă să se îndatoreze pentru finanțarea cheltuielilor de funcționare. În primul trimestru al anului, datoria publică a Franței a crescut cu 40,5 miliarde de euro. Berlinul folosește marjele de manevră acumulate cu răbdare din anii 2000, iar Parisul abia reușește să se mențină pe linia de plutire, în contextul unui Parlament fără majoritate și pe fondul lipsei voinței de reformare”, argumentează publicația franceză.
Deși există o anumită convergență între Franța și Germania la nivelul datoriei suverane, faptul că nu pornesc de pe poziții similare face toată diferența. În 2024, Berlinul încă respecta Pactul European de Stabilitate, având un deficit sub nivelul de 3,0% din PIB și o datorie care depășește puțin criteriile de la Maastricht. Acest lucru oferă Germaniei ambiții peste cele ale Franței, ceea ce va permite Berlinului să accelereze tranziția ecologică și investițiile în apărare și infrastructură.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Autoritățile americane au demarat discuții cu polițiștii români pentru a stabili toate detaliile extrădării în SUA a cetățeanului grec Manousos Bailakis, acuzat că ar fi mituit funcționari ai Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO pentru a obține un contract în valoare de 9 milioane de euro.
Director de operațiuni al companiei românești Global Defense Logistics, afaceristul grec Manousos Bailakis a fost reținut în 21 februarie 2025, după ce procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au acuzat că, împreună cu asociatul său Ioannis Gelasakis, ar fi mituit un oficial NATO. Cei doi ar fi oferit un milion de euro pentru a obține un contract pentru alimentarea navelor NATO, în valoare totală de 9 milioane de euro.
Magistrații Curții de Apel București au admis, la jumătatea lunii iunie, cererea formulată de autoritățile judiciare americane și au dispus extrădarea în SUA a omului de afaceri Manousos Bailakis. Acesta a contestat hotărârea la Înalta Curte de Casație și Justiție, care recent i-a respins acțiunea, astfel că decizia a rămas definitivă. Grecul se află în arest, urmând să fie predat autorităților americane.
Conform procurorilor DNA, Manousos Bailakis și Ioannis Gelasakis ar fi „plătit mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul NATO în schimbul influenței și acțiunilor funcționarului privind activitățile de achiziții publice ale Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA), încălcând astfel legislația penală a Statelor Unite”.
Bailakis, extrădat în luna iulie
Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că Biroul Național Interpol poartă discuții cu partea americană pentrut stabilirea detaliilor misiunii de predare/preluare a lui Bailakis.
Omul de afaceri grec Manousos Bailakis care coordona în România operațiunile companiei Global Defense Logistics va ajunge în fața justiției americane după ce, în data de 11 februarie 2025, Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul Columbia a emis pe numele lui un mandat de arestare.
Afaceristul grec este acuzat de conspirație în vederea comiterii infracțiunii de dare de mită în legătură cu fonduri federale și de trei fapte de dare de mită în legătură cu fonduri federale, ceea ce îi poate aduce o pedeapsă de 10 ani de închisoare.
Mită de 1 milion de euro oferită pentru obținerea unor contracte cu NATO
NSPA este responsabilă, printre altele, de achiziționarea de bunuri și servicii pentru NATO. Atunci când navele NATO se opresc în porturi, NSPA angajează contractori pentru a asigura realimentarea cu combustibil, realimentarea cu provizii și alte servicii.
Agenția de Sprijin și Achiziții a NATO angajează contractanți în temeiul unor «acorduri-cadru». Contractanții furnizează servicii de întreținere a navelor pentru anumite porturi pentru o perioadă de timp determinată. Pentru a fi plătiți, contractanții facturează NSPA pentru serviciile prestate atunci când o navă a unui stat membru NATO se oprește într-un port.
Compania Global Defense Logistics a încheiat acorduri generale cu NSPA pentru servicii de întreținere a navelor în diferite porturi din întreaga lume.
Numai că, în urma anchetei, au ieșit la iveală „mutările” afaceristului grec Manousos Bailakis și ale partenerului său, iar acestea au fost prezentate punctual, începând cu prima, respectiv o întâlnire care a avut loc în Luxemburg, urmată de un dineu.
„În luna sau în jurul lunii iunie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit, la cererea lor, în Luxemburg, cu un responsabil cu achizițiile publice din cadrul NSPA.
În cursul unui dineu care a urmat întâlnirii, Manousos Bailakis și complicele s-au oferit să plătească funcționarului suma de 200.000 euro în schimbul unor favoruri și a actelor sale legate de activitățile de achiziții ale NSPA, în favoarea companiei Global Defense Logistics.
După încheierea dineului, funcționarul NSPA a întocmit o notă cu privire la întâlnire și a remis-o unui anchetator NATO care, la rândul său, a contactat DCIS.
În luna iulie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit cu o sursă confidențială umană (informator) la un hotel din Frankfurt, Germania, căruia i-au dat 50.000 EUR în numerar.
În schimb, Manousos Bailakis și complicele său au solicitat informatorului asistență la atribuirea contractelor de combustibil NSPA către Global Defense Logistics, evitarea controlului NSPA asupra facturilor emise de Global Defense Logistics și plata facturilor restante Global Defense Logistics.
În luna septembrie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit cu informatorul la un alt hotel din Frankfurt, Germania, și i-au oferit informatorului aproximativ 1.000.000 euro dacă Global Defense Logistics obținea anumite contracte pentru combustibil.
În luna octombrie 2024, Manousos Bailakis și complicele s-au întâlnit din nou cu informatorul. Bailakis și complicele său au clarificat oferta lor de 1.000.000 euro, cerând informatorului asistență privind contractele NSPA și, în schimb, i-au dat informatorului suma de 50.000 EUR în numerar”, arătau judecătorii Curții de Apel București în deciziile luate în cazul cererii SUA de extrădare a omului de afaceri grec, din care Gândul a prezentat AICI informații în exclusivitate.
În luna ianuarie 2025, grecul Manousos Bailakis s-a întâlnit din nou cu informatorul. În timpul acestei întâlniri, Manousos Bailakis i-a dat informatorului 30.000 de euro, susțin anchetatorii. O lună mai târziu, autoritățile judiciare din SUA au emis pe numele lui mandatul de arestare, urmat de cererea de extrădare din România.
În dosarul de la DNA, societatea Global Defense Logistics SRL a fost acuzată de dare de mită în formă continuată, în legătură cu un funcţionar al unui stat străin şi promisiunea oferirii de bani sau alte foloase unui funcţionar public străin, pentru ”îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale respectivului funcţionar public străin sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, dacă fapta este de natură să îi procure acesteia sau oricărei alte persoane bani sau alte foloase sau să îi menţină asemenea avantaje în legătură cu desfăşurarea de operaţiuni economice internaţionale”.
Manousos Bailakis și asociatul său au fost puși sub acuzare pentru complicitate la cele două fapte de corupție de care este acuzată societatea pe care o reprezentau.
„În cursul anului 2024, suspecta SC Global Defense Logistics SRL, prin intermediul asociatului său, ar fi promis unui funcţionar din cadrul unei organizaţii internaţionale remiterea unor sume de bani de peste 200.000 de dolari, pentru facilitarea obţinerii de către firma din România menţionată anterior a unui contract de servicii de administraţie portuară tip husbanding privind alimentarea cu combustibil a navelor, în valoare de peste 9.000.000 de euro”, potrivit procurorilor DNA.
Firma Global Defense Logistics SRL are cinci asociați: Moran Tevfik Lutfi (48%), Ozbek Haldun (16%), Ioannis Gelasakis (15%), Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (10%) și fratele acestuia, Gabriel Daraban (10%).
Global Defense Logistics a avut o cifră de afaceri de 1.000.217.009 lei, înregistrând o creștere de 34% în anul 2023. Profitul firmei a fost de 44.353.503 lei, cu o creștere de 83% în anul 2023. Global Defense Logistics, firmă înființată în 11 mai 2012, a avut, în medie, 25 de angajați.
După ce DNA a anunțat persoanele urmărite penal din acest dosar, președintele CCIR, Mihai Daraban, a transmis că nu este implicat în niciun fel în acest caz. (Detalii AICI)
”Pentru început, doresc să fac precizarea nu există niciun fel de implicare a mea într-un eventual dosar de corupție, fapt relevat și de comunicatul DNA care nu face nicio referire la numele meu. Sunt acționar al firmei Global Defense Logistics SRL, cu o participație de 10,38%, dar nu dețin funcții de conducere și nici administrative remunerate.
De asemenea, GDL este contractorul navelor NATO, pe de o parte, și al US Navy, pe de altă parte, încă din 2016. GDL nu are niciun fel de contract sau altă legătură cu baza militară de la Mihail Kogălniceanu, neavând niciun fel de activitate legată de aceasta”, preciza atunci Mihai Daraban.
Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția …
Cel puţin patru persoane au murit şi 38 sunt date dispărute după ce un feribot s-a scufundat miercuri seara, 2 iulie, în drum spre insula indoneziană Bali.
FOTO: Captură video
„Douăzeci şi trei de persoane salvate, patru morţi”, a declarat pentru AFP Rama Samtama Putra, şeful poliţiei din oraşul Banyuwangi, în estul insulei Java, de unde a plecat feribotul. O agenţie locală de salvare anunţase iniţial că 61 de persoane erau date dispărute, scrie News.ro.
„Feribotul KMP Tunu Pratama Jaya (…) s-a scufundat la aproximativ 25 de minute după ce a ridicat ancora”, a precizat agenţia, adăugând că feribotul „transporta şi 22 de vehicule, inclusiv 14 camioane”.
Cu toate acestea, autoritățile nu au precizat dacă la bord se aflau și străini. Președintele Prabowo Subianto, aflat în vizită în Arabia Saudită, a ordonat desfăşurarea imediată a ajutoarelor de urgenţă după ce a fost informat despre accident, a declarat joi secretarul de cabinet Teddy Indra Wijaya într-un comunicat.
Feribotul s-a scufundat din cauza „vremii nefavorabile”, a spus Teddy Indra Wijaya.
Traversarea cu feribotul de la Java de Est la Bali durează aproximativ o oră şi este făcută în mod obişnuit de localnici.
Potrivit listei persoanelor aflate la bordul feribotului, „53 de pasageri şi 12 membri ai echipajului” se aflau la bord, a declarat joi agenţia de căutare şi salvare din Surabaya într-un comunicat, adăugând că nava s-a scufundat în jurul orei locale 23:20 (15:20 GMT).
Cele patru persoane salvate au folosit o barcă de salvare de pe feribot şi au fost găsite în mare tot joi dimineaţă.
O echipă de salvare şi bărci de salvare au fost detașate imediat în zonă, iar o navă a fost apoi trimisă din Surabaya.
În martie, o ambarcaţiune în care se aflau 16 persoane s-a răsturnat în largul faimoasei insule turistice Bali. O femeie australiană a murit şi cel puţin o altă persoană a fost rănită.
Accidentele maritime au loc în mod regulat în Indonezia, un arhipelag vast de aproximativ 17.000 de insule, parţial din cauza standardelor de siguranţă neconforme.
Ministerul ucrainean de Externe a chemat la sediul său un înalt diplomat al SUA pentru a discuta despre ajutorul militar american destinat Ucrainei, după ce administrația Trump a suspendat o livrare de arme planificată, invocând îngrijorări legate de diminuarea propriilor stocuri.
SUA au suspendat livările de arme pentru Ucraina/FOTO:Arhiva
Decizia reprezintă un pas înapoi pentru Ucraina, care încearcă să se apere în fața atacurilor tot mai puternice ale Rusiei, care a mobilizat 50.000 de soldați în apropierea regiunii Sumî, la granița cu Ucraina. Președintele Donald Trump a declarat că urmărește îndeaproape situația, în contextul temerilor legate de o nouă ofensivă rusă.
John Ginkel, adjunctul șefului misiunii Ambasadei SUA la Kiev, a avut miercuri o întrevedere cu Mariana Betsa, viceministrul ucrainean de Externe, la invitația ministrului Andrii Sybiha.
„Partea ucraineană a subliniat că orice întârziere sau încetinire în sprijinirea capacităților de apărare ale Ucrainei nu va face decât să încurajeze agresorul să continue războiul și teroarea, în loc să caute pacea”, se arată într-un comunicat al ministerului.
De asemenea, ministerul a punctat că „consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei și intensificarea presiunii transatlantice coordonate asupra agresorului sunt esențiale pentru asigurarea păcii și încheierea invaziei ruse”.
Suspendarea livrărilor – urmare a unei revizuiri a stocurilor Pentagonului
Statele Unite au anunțat că opresc temporar anumite livrări de arme către Ucraina, din cauza preocupărilor legate de diminuarea stocurilor proprii. Nu s-au oferit detalii despre ce echipamente anume vor fi reținute.
Unele muniții erau promise Ucrainei de administrația Biden pentru susținerea apărării în acest război care durează de peste trei ani. Această pauză reflectă o schimbare de priorități sub Trump și vine după o evaluare riguroasă a stocurilor militare americane de către Pentagon.
„Această decizie a fost luată pentru a pune pe primul loc interesele Americii, în urma unei revizuiri a sprijinului militar și asistenței acordate altor țări din întreaga lume”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly.
„Forțele Armate ale Statelor Unite rămân o putere incontestabilă – doar întrebați Iranul”, a adăugat ea.
Tirurile cu rachete au fost întoarse în port
Decizia Statelor Unite de a suspenda livrările de arme către Ucraina a fost luată încă de la începutul lunii iunie, însă abia acum a intrat oficial în vigoare. Potrivit publicației Financial Times, care citează o sursă bine informată, unele transporturi de rachete erau deja în drum spre Ucraina, dar au fost redirecționate înapoi.
Jurnaliștii atrag atenția că această hotărâre a Washingtonului va afecta rezistența Ucrainei, care se baza pe aceste arme pentru apărarea antiaeriană și pentru contraatacuri pe linia frontului. Mai mult, vestea a apărut la doar trei zile după cea mai amplă ofensivă a Rusiei până în prezent.
„Ne bazam pe aceste sisteme, care ne fuseseră promise. Această decizie afectează semnificativ planificarea noastră militară”, a declarat pentru Financial Times un oficial ucrainean implicat în planificarea apărării, subliniind că pasul american pune în pericol infrastructura civilă expusă atacurilor.
Printre armele al căror transport a fost oprit se numără interceptoare pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, obuze de artilerie de înaltă precizie și rachete destinate avioanelor de vânătoare F-16 ucrainene. Autoritățile americane justifică măsura prin riscul epuizării propriilor stocuri.
Ministerul Apărării de la Kiev a transmis că nu a fost informat oficial despre această decizie și analizează în prezent situația privind livrările.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a declarat luni că, în ultimul an și jumătate, Ucraina a avut doar două zile fără atacuri cu drone și rachete rusești, iar orice întârziere sau încetinire a sprijinului pentru capacitățile sale de apărare nu va face decât să încurajeze agresorul să continue războiul și teroarea, nu să caute pacea.
„Lipsa rachetelor antiaeriene Patriot va crește numărul loviturilor rusești reușite asupra orașelor ucrainene, ceea ce va duce la mai multe victime în rândul civililor. În același timp, lipsa rachetelor GMLRS va limita capacitatea de a lovi ținte adânc în spatele frontului operațional”, a explicat expertul militar de la Centrul de Strategii de Apărare de la Kiev, Viktor Kevliuk.
Acesta a adăugat că sursele europene și asiatice ar putea compensa o parte din reducerile americane, însă, în aceste condiții, armata ucraineană va avea de înfruntat dificultăți suplimentare.
Reamintim că, în cadrul summitului NATO de săptămâna trecută, fostul președinte american Donald Trump a sugerat că ar putea trimite Ucrainei mai multe sisteme Patriot, fără a preciza dacă este vorba de baterii întregi sau doar muniție, nici dacă livrările vor fi sub formă de ajutor sau vânzare.
Pentru a atenua impactul reducerii livrărilor din SUA, Ucraina a demarat recent programe comune de producție de armament cu aliați europeni precum Marea Britanie, Danemarca și Norvegia. În cadrul acestor inițiative, armamentul va fi fabricat fie în aceste țări, fie direct în Ucraina, cu finanțare din partea aliaților și expertiză tehnică oferită de partea ucraineană.
Trump încă are opțiuni pentru Ucraina
După summitul NATO de la Haga, Trump a spus că ia în calcul trimiterea unui număr suplimentar de rachete Patriot în Ucraina, la cererea autorităților de la Kiev, pentru a-și proteja cerul de atacurile cu rachete și drone rusești asupra orașelor.
Elbridge Colby, subsecretar american pentru politică de apărare, a afirmat într-un comunicat că Pentagonul „continuă să ofere președintelui opțiuni solide pentru a susține în continuare ajutorul militar către Ucraina.”
Trump încearcă să medieze pacea între Rusia și Ucraina, însă negocierile avansează lent, iar luptele continuă. Discuțiile directe dintre cele două părți au adus până acum doar schimburi de prizonieri.
Kievul și aliații europeni doresc ca Trump să crească presiunea asupra lui Vladimir Putin, susținând că președintele rus va accepta pacea doar dacă este forțat. Însă Trump consideră că cerințele ucrainene sunt nerealiste, ținând cont de realitățile de pe teren și de forța Rusiei.
Valul de caniculă din Europa se îndreaptă spre est, ajungând și în România. Momentan, în Spania, polițiștii investighează moartea a doi lucrători agricoli.
Valul de caniculă străbate Europa FOTO: EPA
În Spania, ofițerii poliției regionale din Catalonia, Mossos d’Esquadra, anchetau moartea a doi muncitori agricoli ale căror cadavre au fost găsite marți, 2 iulie, de pompierii care luptau împotriva unui incendiu în apropierea orașului Coscó, din provincia Lleida, scrie The Guardian.
Incendiul a distrus 6.500 de hectare (16.000 de acri) de teren în regiunea nord-estică a Spaniei, iar autoritățile au ordonat celor 18.000 de locuitori din zonă să rămână în case.
Președintele regional, Salvador Illa, a îndemnat populația să fie extrem de prudentă, avertizând-o să nu subestimeze viteza și violența incendiilor.
„Aceste incendii nu sunt ca cele cu care eram obișnuiți”, a declarat el miercuri. „Când afli cum evoluează, îți vine pielea de găină. Sunt incendii cu adevărat periculoase.”
Ministrul francez al energiei a raportat două decese cu legătură directă cu valul de căldură, iar 300 de persoane au fost transportate la spital în această săptămână.
În alte părți ale Italiei, semafoarele au încetat să funcționeze, oamenii au rămas blocați în lifturi, iar magazinele s-au închis mai devreme după întreruperile de curent din unele părți ale țării marți după-amiază, parțial din cauza utilizării neîntrerupte a aparatelor de aer condiționat și a ventilatoarelor, care au suprasolicitat rețelele electrice.
De asemenea, pe măsură ce valul de căldură s-a deplasat spre est miercuri, Germania se aștepta să înregistreze unele dintre cele mai ridicate temperaturi ale anului până în prezent. Se preconizează că temperaturile vor urca până la aproape 40 °C în mare parte a țării, miercuri, și ar putea depăși recordul istoric al Germaniei de 41,2 °C, stabilit în iulie 2019.
Condițiile de secetă au determinat peste 40 de districte germane să restricționeze consumul de apă, inclusiv pentru fermieri și grădinari, pe lângă zeci de municipalități care au făcut apel la cetățeni să economisească apa.
În landul Brandenburg, din jurul Berlinului, marți au izbucnit două incendii forestiere, iar temperaturile ridicate și munițiile din sol au complicat munca pompierilor, care până seara au reușit să controleze situația.
Cod galben de caniculă în România
În România, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis miercuri, 2 iulie, o avertizare de cod galben de caniculă, valabilă joi în jumătatea de vest a țării.
Atenționarea meteorologică cod galben vizează intervalul orar 12 – 21, când sunt prognozate temperaturi deosebit de ridicate, caniculă şi disconfort termic, scrie News.ro.
Județele atenționate de meteorologi sunt: Satu-Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Cluj, Arad, Timiș, Caraș-Severin, Alba, Hunedoara, Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt și Mehedinți.
Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 33 și 37 de grade Celsius. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge sau va depăși ușor pragul critic de 80 de unități.
Indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge sau va depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi.
Vineri, valul de căldură, canicula şi disconfortul termic vor fi în extindere şi intensificare în cea mai mare parte a ţării.
În Macedonia de Nord sunt interzise deplasările prin păduri
Pentru a preveni incendiile de vegetație, autoritățile din Macedonia de Nord au luat o măsură inedită: deplasările prin păduri sunt interzise cetățenilor.
Interdicţia generală privind plimbările prin păduri şi munţi decretată marţi, 1 iulie, de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii din Macedonia de Nord va fi în vigoare până pe 31 august, ca măsură de precauţie pentru prevenirea incendiilor, scrie Agerpres.
„Deplasarea cetăţenilor se poate efectua numai pe baza unui permis scris, emis de instituţiile statului responsabile de gestionarea şi protejarea munţilor”, a anunţat ministerul într-un comunicat.
Cei care încalcă noua măsură riscă amenzi între 1.500 şi 2.000 de euro.
Potrivit Serviciului Hidrometeorologic al ţării, în următoarele zile, mai ales după ziua de joi, temperaturile vor creşte până la 41 de grade Celsius, inclusiv în capitala Skopje, iar şansele de ploaie sunt practic nule.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat miercuri seară, 2 iulie, că că intenţionează să doteze personalul de control de la Apele Române cu echipamente de tip bodycam.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu/FOTO: Facebook
„România nu este ţara în care pumnul face legea! Am vorbit azi personal cu doamna inspector de la Apele Române din judeţul Dolj care mi-a spus cum a fost bruscată, împinsă, înjurată de un om care deţinea o spălătorie care se afla în ilegalitate de ani de zile şi care a fost foarte supărat de controlul celor de la Apele Române.
Am vrut să mă asigur, în primul rând, că e în afara oricărui pericol. Evident, Poliţia se va pronunţa pe fond, dar, în calitate de ministră a Mediului, nu pot permite ca vreunul dintre colegii mei să fie agresat fizic, să fie lovit şi insultat în timpul unui control. Am responsabilitatea să mă asigur că angajaţii ministerului pe care îl conduc sunt protejaţi şi pentru asta voi face tot ce ţine de mine”, a scris pe Facebook, miercuri seară, Dana Buzoianu.
Ministrul a anunțat că va lua unele măsuri, în perioada următoare pentru ca angajaţii instituţiilor aflate în coordonarea, sub autoritatea sau în subordinea MMAP, aflaţi în acţiuni de control, să-şi poată face datoria în siguranţă.
„Intenţionez să dotăm, după o analiză preliminară de buget şi de prioritizare acolo unde e cel mai mare pericol, personalul de control cu echipamente de tip bodycam.
Şi în acest fel putem creşte gradul de siguranţă în teren; Ne uităm şi spre unele încălcări ale legii, care astăzi sunt contravenţii. Acolo unde este necesar, voi propune modificări legislative pentru ca acestea să fie încadrate ca infracţiuni. Este inacceptabil ca oamenii trimişi de stat să apere interesul public să ajungă victime. Respectarea legii de mediu nu este opţională!”, a mai scris Dana Buzoianu.
Odată cu intensificarea războiului cu drone ce conțin de multe ori încărcături explozive și materiale care se fragmentează, rănile provocate de schije au crescut în frecvență și complexitate. Dar medicii din prima linie au descoperit o soluție inovatoare și de multe ori salvatoare de vieți – un dispozitiv medical care extrage fragmentele metalice cu ajutorul magneților, relatează BBC.
Soldați ucraineni pe frontul din Donețk FOTO EPA-EFE
„Mi-a zgâriat rinichiul, mi-a străpuns plămânul și inima. Inițial, nu am realizat ce este – m-am gândit că mi-e greu să respir din cauza vestei antiglonț. Au trebuit să-mi scoată șrapnelul din inimă”, spune Serhi Melnik, un soldat ucrainean care a fost rănit în timp ce lupta în estul Ucrainei.
Potrivit medicilor militari ucraineni, rănile de șrapnel reprezintă în prezent până la 80% din rănile de pe câmpul de luptă.
Netratată, rana lui Serhi i-ar fi fost fatală.
„Fragmentul era ascuțit ca o lamă. Doctorii au spus că era o bucată mare și că am avut noroc că am supraviețuit”, spune el.
O nouă tehnologie medicală pentru câmpul de luptă
Chirurgul cardiovascular Serhi Maksimenko arată imagini cu fragmentul metalic extras din inima soldatului cu ajutorul unui dispozitiv subțire cu vârf magnetic.
„Nu trebuie să faci tăieturi mari în inimă. Fac doar o mică incizie, introduc magnetul și acesta scoate șrapnelul”, explică el.
Într-un an, echipa doctorului Maksimenko a efectuat peste 70 de operații cardiace cu succes cu ajutorul extractorului, despre care se poate spune că a schimbat fața medicinei din prima linie.
Omul care a avut rolul esențial în dezvoltarea dispozitivului este Oleh Bikov, avocat de profesie, care sprijină de mult timp armata Ucrainei în calitate de voluntar
El este cel care a aflat de la medicii din prima linie a frontului că aveau urgent nevoie de o metodă sigură, rapidă și minim invazivă de îndepărtare a șrapnelului.
Metoda nu este revoluționară pentru Ucraina, fiind folosită în războaie încă din secolul XIX – însă echipa lui Oleh a venit cu o abordare modernă, creând modele flexibile pentru chirurgia abdominală, microextractoare pentru operații delicate și instrumente de înaltă rezistență pentru oase.
Srapnelul extras din inima soldatului ucraineanean FOTO Centrul de chirurgie cardiacă Dnipro
„În război, se dezvoltă lucruri la care nu s-ar fi gândit nimeni, niciodată în viața civilă”, apreciază David Nott, un medic de război veteran.
În opinia lui, dată fiind frecvența în creștere a acestor răni dificil de tratat, pe fondul unui nou tip de război în care dronele predomină, aceste dispozitive pot schimba regulile jocului.
Este ca și cum „ai căuta acul în carul cu fân”, explică el, evidențiind că metoda manuală nu este doar consumatoare de timp, în condițiile în care acesta poate fi vital, ci și periculoasă prin inciziile mari, care cresc riscurile de hemoragie.
Din acest punct de vedere, identificarea fragmentelor metalice cu magneți este „ingenioasă”.
3,000 de astfel de dispozitive au fost distribuite spitalelor și medicilor din prima linie, iar medicii spun că a devenit un instrument esențial pentru ei, care adesea lucrează sub foc, în tranșee sau în clinici improvizate în aer liber, uneori fără anestezie locală.
Dispozitivul medical nu este omologat, așa cum ar cere legea – dar Ucraina se află în război, sub legea marțială, iar circumstanțele sunt excepționale într-un câmp de luptă ce evoluează rapid din punct de vedere tehnologic.
În toiul războiului, nu e timp de birocrație, explică Oleh, cel care s-a implicat pentru a pune la dispozișia medicilor un astfel de dispozitiv.
„Aceste dispozitive salvează vieți. Dacă cineva consideră că acțiunile mele sunt o crimă, îmi asum responsabilitatea. Sunt pregătit să merg la închisoare dacă se ajunge la asta. Dar atunci toți medicii care folosesc aceste dispozitive ar trebui și ei închiși”, adaugă el pe jumătate în glumă.
David Nott, un veteran care a lucrat ca medic în zone de război este de aceeași părere: certificarea nu este o prioritate în acest moment,â; în plus consideră că dispozitivul s-ar putea dovedi util în alte zone de război, cum ar fi Gaza.
„În război, nu este tocmai necesar. Faci doar lucrurile care sunt importante pentru a salva vieți.”
Paramount a acceptat să plătească 16 milioane de dolari pentru a încheia procesul intentat de Donald Trump, care a acuzat postul CBS că a editat tendențios un interviu cu Kamala Harris.
Banii merg către viitoarea bibliotecă prezidențială a lui Trump Foto: Inquam Photos/Eduard Vînătoru
Paramount, compania-mamă a CBS News, a ajuns la o înțelegere extrajudiciară cu președintele american, care a dat în judecată postul TV și emisiunea „60 Minutes” pentru modul în care a fost editat un interviu cu Kamala Harris. Avocații lui Trump au susținut că editarea i-a provocat acestuia „suferință psihică”, potrivit AP.
CBS a difuzat două versiuni ale interviului cu Kamala Harris în care aceasta pare să dea răspunsuri diferite la aceeași întrebare despre războiul dintre Israel și Hamas, potrivit plângerii depuse la un tribunal federal din Texas. Donald Trump susținuse că editarea interviului de către CBS a încălcat legea texană privind practicile comerciale înșelătoare și protecția consumatorilor, care consideră ilegală utilizarea de acte false, înșelătoare sau care induc în eroare în comerț.
CBS a respins aceste acuzaţii, explicând că este o practică obişnuită în industria media de a selecta pasajele care urmau să fie difuzate într-un interviu.
Postul american declarase în prealabil că procesul era „complet nefondat” și ceruse unui judecător să respingă cazul. Grupurile de apărare a mass-media au declarat că utilizarea de către Trump a unor astfel de legi împotriva agențiilor de știri ar putea fi o modalitate de a eluda protecțiile legale pentru presă.
Conform acordului încheiat, emisiunea „60 Minutes” se angajează să publice transcripturi integrale ale viitoarelor interviuri cu candidați prezidențiali, cu excepțiile impuse de considerente legale sau de securitate națională.
Paramount a precizat că suma plătită include onorariile și cheltuielile legale ale lui Trump și că banii, minus onorariile legale, vor fi plătiți viitoarei biblioteci prezidențiale a lui Trump, potrivit AP.
„Niciun ban nu va fi plătit, direct sau indirect, președintelui Trump”, a precizat Paramount într-un comunicat, potrivit Le Figaro.
Compania Paramount a declarat că acordul nu include scuze.
Din cei 464 de aleși, 97 nu au luat cuvântul în plen nici măcar o dată în prima sesiune, ci au urcat la tribuna Parlamentului doar pentru a jura credinţă faţă de ţară şi popor, într-o şedinţa solemnă organizată la fiecare început de Legislatură. În lipsa acestui jurământ nu le-ar fi putut fi validate mandatele.
97 de aleși doar au depus jurământul FOTO Inquam Photos / George Călin
Dintre cei 329 de deputați 72 au luat cuvântul o singură dată, la depunerea jurământului, iar dintre cei 134 de senatori au fost 25. Alți 49 au mai urcat o singură dată la tribună, iar 45 au vorbit de exact 3 ori în plen, cu tot cu depunerea jurământului, ceea ce înseamnă că un total de 191 de parlamentari au luat cuvântul în plen de trei ori sau mai puțin.
Cei mai numeroși, în partidele mari
Partidele mari, în mod special, au cei mai mulți parlamentari care au luat cuvântul doar o singură dată. Este cazul PSD, unde 39 de aleși s-au rezumat la depunerea jurământului, 12 au mai luat cuvântul o singură dată, iar 19 de două ori. Între ei se numără Bogdan-Andrei Toader, secretar al grupului de la Camera Deputaților, Adriana Tușă și Victor Ponta, fiecare cu câte 5 mandate, și chiar actualul șef interimar Sorin Grindeanu, care preia acum șefia Camerei Deputaților. În conducerea Camerei, în funcția de chestor, ajunge și Mitică-Marius Mărgărit, care a luat cuvântul de doar 3 ori.
La PNL, 22 de deputați și senatori liberali au vorbit doar la depunerea jurământului, 8 au mai luat cuvântul o singură dată și 4 au urcat la tribuna Parlamentului de 3 ori în total.
Printre cei mai cunoscuți liberali care ezitǎ sǎ își transmită punctul de vedere de la tribuna parlamentului este si purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, care a vorbit în plen o singură dată, pe lângă ședința solemnă, precum și deputați sau senatori care au obținut până acum câte 5 sau 6 mandate, printre care Ioan Bălan sau Vasile Blaga. Stroe este unul dintre comunicatorii principali ai partidului, fiind din 2021 purtător de cuvânt al formațiunii, însă în toate mandatele obținute până acum, 5 la număr, a luat cuvântul în plen de mai puțin de 20 de ori. Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației, a luat cuvântul doar la depunerea jurământului.
Partidul cu cea mai mare pondere a parlamentarilor tăcuți
La USR, 6 aleși au vorbit doar la depunerea jurământului, 3 au mai luat cuvântul o dată, iar alți patru de două ori. Între cei care au vorbit foarte puțin sunt și foști miniștri sau lideri ai formațiunii, precum Claudiu Năsui sau Stelian Ion.
În UDMR sunt 9 aleși care au vorbit o singură data, 7 au luat cuvântul de două ori si alți 3 au luat cuvântul de 3 ori, între care și președintele Kelemen Hunor, care și în legislatura trecută a vorbit de doar 5 ori în plen. Prin urmare, dintre cei 33 de parlamentari UDMR, 19 au urcat la tribuna Parlamentului de mai puțin de 3 ori.
Suveraniștii, împrăștiați în Parlament
Între partidele suveraniste, AUR are cei mai mulți trimiși în Parlament. 9 dintre ei nu au luat cuvântul deloc, 11 au vorbit o data, in afara de depunerea jurământului, iar alți 8 de doua ori.
POT are 5 deputați fără luări de cuvânt și 2 care au mai urcat la pupitru o singură data după depunerea jurământului. SOS România are 5 parlamentari cu 3 sau mai puține luări de cuvânt, între care unul doar a depus jurământul. Nagy Vasile, deputat care se află acum la al doilea manda,t și a mai trecut prin AUR și Forța Dreptei, a mai luat cuvântul o dată. Alți 3 deputați au urcat la tribună de trei ori în total.
Între neafiliați sunt suveraniștii care și-au părăsit partidele. Din aceștia, 7 au vorbit de 3 sau mai puține ori în plenul Parlamentului, iar în cazul minorităților se remarcă 8 aleși în aceeași situație.
După mai bine de trei ani de război total împotriva agresiunii ruse, Ucraina a devenit o uriașă fabrică de producție de noi tehnologii care redefinesc câmpul de luptă. Viitorul războiului modern se clădește chiar acum în Ucraina și poate fi hotărâtor pentru cursul războiului, scrie Bloomberg.
Sistem robotic TerMit FOTO Profimedia
Noi echipamente sunt dezvoltate și implementate la un cost semnificativ mai mic și într-un timp remarcabil de scurt raportat la aproape oriunde altundeva în lume.
În prezent, Ucraina este dependentă de serviciile de informații americane, precum și de sistemele de apărare aeriană primite de la aliați pentru a intercepta rachetele rusești. Pe de altă parte, Kievul își produce propriile arme. Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, în prezent Kievul își procură aproximativ 40% din armele sale din surse ucrainene.
În ceea ce privește vehiculele blindate, „putem produce câte avem nevoie”, a declarat consilierul lui Zelenski pentru afaceri strategice, Oleksandr Kamyshin, într-un interviu acordat la Kiev. El a numit producția de arme „petrolul Ucrainei”. „Reconfigurăm războiul”, a spus Kamyshin, fost auditor la KPMG, ulterior șeful rețelei feroviare a țării. „Țara mea devine arsenalul lumii libere”.
În paralel, dronele terestre și vehiculele aeriene fără pilot (UAV), care au fost folosite la scară largă pentru prima dată în războiul împotriva Rusiei, au declanșat o adevărată revoluție pe câmpul de luptă.
Totuși, Rusia are încă un număr impresionat de forțe în Ucraina, după cum a avertizat recent șeful armatei ucrainene Oleksandr Sîrski: și anume 695.000 de soldați poziționați de-a lungul liniei tot mai întinse a frontului.
Iar acum forțele ruse se angajează în noi ofensive pe front, bombardând în același timp populația civilă a Ucrainei cu rachete și drone. Între timp, Putin continuă să respingă apelurile la un armistițiu. În acest context, principala armă împotriva invadatorilor a fost adaptabilitatea, impulsionând industria de apărare a Ucrainei.
Un exemplu grăitor este platforma robotică modulară TerMIT, proiectată atât pentru transport, cât și pentru curățarea căilor de acces. Aceasta este echipată cu internet prin satelit Starlink și este utilizată de peste 20 de unități militare.
Povestea vehiculului TerMIT
Când Rusia a lansat invazia la scară largă în 2022, Maksym Vasylchenko lucra la o firmă care producea utilaje pentru producția alimentară, instalând și programând echipamente pentru companii precum Tetra Pak și GEA Group. Acum produce roboți militari precum TerMIT.
Alături de câțiva colegi și-a folosit expertiza pentru a-și ajuta prietenii care se înrolaseră în armată. Când au rămas fără bani, au fost sfătuiți să înființeze o companie pentru a primi finanțare. Rezultatul a fost TenCore, o vedetă a scenei startup-urilor de apărare.
TenCore a început în februarie 2024 cu cinci angajați, iar acum are 175 de angajați și estimează venituri de 80 de milioane de dolari în 2025 din producția a peste 2.000 de unități,
Unii investitori au vrut să cumpere compania, dar TenCore s-a opus, a spus Vasylchenko, în vârstă de 39 de ani, subliniind că cheia succesului companiei este lucrul direct cu comandanții din teren de la care primește feedback cu privire la performanțî și posibilele domenii de îmbunătățire.
Filosofia TenCore este inevitabil modelată de viteză. Guvernele străine sunt „foarte lente” în achiziții, spune el. „Nu avem acest timp.”
Având în vedere că zonele din prima linie sunt sub supraveghere constantă din partea dronelor, desfășurarea unor astfel de roboți reduce la minimum riscul uman.
TerMIT este format din module care pot fi înlocuite sau modernizate, și este disponibil în trei versiuni – de pildă, poate fi dotat cu o mitralieră Browning de calibru mare sau un lansator de grenade Mk 19. „Lăsați roboții să lupte”, scrie TenCore pe site-ul său web.
Peste 20 de unități militare folosesc TerMIT, unele dintre ele bazându-se în întregime pe acesta pentru a livra provizii de alimente și echipamente pe linia frontului la o distanță de până la 20 de kilometri, și se întoarce încărcat cu răniți și morți.
Costul unui astfel de vehicul începe de la 20.000 de dolari.
În căutare de inovație
În același timp, utilizarea dronelor ieftine pentru a ataca pozițiile rusești și a distruge tancurile de luptă a schimbat natura câmpului de luptă: peste 70 % din echipamentele rusești au fost distruse de dronele ucrainene.
Așa-numita zonă a morții, unde soldații sunt expuși permanent riscului de a fi atacați, se extinde dramatic. Dronele FPV pot opera acum practic pe orice vreme, zi sau noapte, în timp ce aduc echipament soldaților blocați în tranșee și chiar sânge militarilor răniți.
Rusia este expertă în standardizarea producției, fabricând un număr uriaș de echipamente, în timp ce Ucraina pune accent pe creativitate și inovație. Modelul care va prevala va decide războiul, scrie Bloomberg.
Yehor Dudinov, informatician de profesie, a înțeles rapid importanța războiului electronic – o tehnologie de care Ucraina nu dispunea la un nivel avansat, spre deosebire de Rusia.
Așa că a decis să rezolve problema, iar rezultatul a fost un dispozitiv capabil să detecteze semnalele emise de radarul inamic, bruind sistemele și chiar de operatorii de drone la o distanță de până la 30 de kilometri.
Cea mai mare problemă pentru companiile de tehnologie de apărare din Ucraina, fie ele de stat sau private, este însă finanțarea. Donatorii și investitorii își doresc rezultate rapide, venituri solide și videoclipuri din prima linie care devin virale online, potrivit lui Dudinov. Compania sa, Falcons, primește finanțare de la departamente de apărare străine care plătesc pentru a participa la demonstrații în situații de luptă în timp real.
Lucrurile de pe front se schimbă „atât de repede, ca niciodată”, a spus Dudinov. „Este esențial să testați totul pe câmpul de luptă cât mai curând posibil”.
Deși Ucraina are un buget de apărare de 12 miliarde de dolari, potențialul de producție este de trei ori mai mare decât în prezent. Kievul încearcă să atragă mai multe investiții de la aliații săi occidentali, inclusiv din noul proiect european SAFE, care prevede 150 de miliarde de dolari pentru finanțarea tehnologiei de apărare.
Roman Sulzhyk, un fost director executiv la JP Morgan și Deutsche Bank, care administrează un fond de risc pentru startup-uri de tehnologie militară, încearcă să găsească următoarea marea tehnologie revoluționară..
Un proiect presupune utilizarea unui laser pentru a desemna o țintă, apoi lansarea unei drone care să urmărească automat laserul pentru a o lovi. un altul este dezvoltarea unui softwar și cipuri care acționează ca niște antene mici pentru a filtra zgomotul creat de inamic în scopul de a perturba semnalele GPS, cunoscut drept „spoofing”.
O a treia companie lucrează dintr-un garaj unde amestecă combustibil solid pentru rachete, cu scopul de a dezvolta rachete ieftine care pot intercepta dronele Shahed. Încă nu au descoperit cum să lovească ceva cu racheta lor, dar Sulzhyk este încrezător că progresele vor veni,
„Scena tehnologiei militare din Ucraina este extrem de în vogă acum”, a spus el cu entuziasm.
Decizia SUA a nu mai furniza armament esențial pentru apărarea Ucrainei este numai parțial determinată de presupusele probleme cu stocurile, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles.
Stoparea livrării muniției pentru Patriot va însemna mai mulți morți în Ucraina. FOTO:Profimedia
Livrările de rachete de apărare aeriană şi alte arme promise anterior Kievului din partea SUA a fost oprită, scrie Politico, conform unor surse anonime. Informația a fost publicată și de Reuters.
Decizia vine în contextul în care Ucraina se confruntă cu o lipsă de muniţii de apărare aeriană, precum şi cu bombardamente ruseşti din ce în ce mai intense. În iunie 2025, Rusia a lansat 5.337 de drone de tip Shahed asupra Ucrainei, doborând recordul lunar anterior.
Printre articolele reţinute din Ucraina se numără rachete de apărare aeriană Patriot, artilerie de precizie, rachete Hellfire, drone şi alte tipuri de rachete lansate de Ucraina de pe avioanele de vânătoare F-16. Se pare că decizia ar fi fost luată chiar în luna iunie, când Ucraina s-a confruntat cu o creştere a atacurilor ruseşti cu drone şi rachete şi, implicit, cu un număr tot mai mare de victime în rândul civililor ucraineni.
Surse din Pentagon au transmis că decizia a fost luată pentru a proteja interesele SUA şi pentru a susţine din punct de vedere militare şi alte ţări ale lumii, având în vedere îngrijorarea existentă pentru stocurile de care dispune în acest moment armata americană.
Ministerul Apărării din Ucraina a declarat că nu a fost notificat oficial cu privire la nicio oprire a livrărilor către SUA și solicită clarificări de la omologii săi americani.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, a vorbit pentru „Adevărul” despre impactul acestei decizii și cauzele care au dus la această evoluție.
„Pierderile umane și materiale vor fi din ce în ce mai mari”
Greul îl va duce Ucraina, dar și partenerii occidentali ai țării atacate de Rusia, care vor trebui să suplinească golul lăsat liber de SUA.
„Va fi foarte dificil pentru țările europene, vorbim de formatul NATO european plus Canada, să suplinească ajutorul american care se pare că a fost oprit, inclusiv cel în faza de tranzit prin Polonia. Și suspendarea ajutorului ar viza rachetele Patriot, proiectile reactive GMLRS-urile, rachete anti-aeriene Stinger, rachetă aer-aer de tipul AIM-7 – deși ele sunt vechi și probabil le livrau dintr-un stoc nu neapărat operațional, ci un stoc pentru situații mai dificile, pentru că acum armata americană, ca de altfel și alte armate, inclusiv România, folosesc AIM-120 Arms, diferențele sunt substanțiale din punct de vedere ale capabilității unei asemenea rachete. Mă surprinde că nu mai livrează o rachetă care oricum trebuie să fie înlocuită din inventarul Statului Unite – și sigur proiectilele, mai degrabă obuzele de 155 mm”, susține generalul.
În ceea ce privește efectele, acesta susține că va fi afectată în primul rând apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei. „Iar noi am asistat la acea lovire masivă cu peste 500 de drone, aproximativ 60 de rachete balistice și de croazieră. Gradul de interceptare a ucrainenilor a scăzut, deci au deja probleme și a problemele se vor accentua”, a explicat el.
Pe de altă parte, va avea de suferit capacitatea de apărare antiaeriană și antirachetă a obiectivelor strategice, inclusiv a infrastructurii civile care este lovită în continuare de către ruși: „Va avea niște scăderi importante și de aici concluziile că pierderile umane și materiale vor fi din ce în ce mai mari.”
Pe de altă parte, stoparea livrării obuzelor de 155 mm, mai ales, va afecta susținerea acțiunilor de apărare, cum ar fi stabilizarea frontului în capul de pod pe care l-au realizat rușii în zona Sumî. „Ucrainienii au reușit să mențină o localitate pe teritoriul rusesc și ar fi oprit ofensiva rușilor dincolo de granița dintre Federația Rusă și Ucraina pentru că au realizat un cap de pod de aproximativ 160 de km2”, detaliază generalul în rezerva.
Va fi afectată, mai ales, spune Bălăceanu, continuarea luptei de apărare și menținerea aliniamentelor de către forțele ucrainene în zona Donbas.
„ Se vorbește deja de o concentrare de forțe, o grupare operațională de peste 100.000 de oameni, ne spune Sîrski, care avea ca obiectiv cucerirea celor două puncte extrem de importante, Torețk și Pokrovsk, care ar deschide și ar favoriza ofensiva rusească înspre centura fortăreței, și anume Constantinăvca, Druzhkivka, Kramatorsk și Sloviansk. Iată de ce situația va fi dificilă pentru apărarea ucraineană, va fi provocatoare din punct de vedere al sprijinului european”, arată acesta.
El a precizat că în 2024, sprijinul european plus Canada a depășit ca valoare ajutorul american. „Iar pe de altă parte, sprijinul american în perioada administrației Biden n-a însemnat sute de miliarde de dolari, ci numai 60 de miliarde de dolari. Ca atare și aceste cifre trebuie luate în considerare așa cum sunt ele aproape de realitate și nu ca discurs politic care vine dinspre administrația Trump”, spune generalul.
„Rușii pot cuceri Donbasul”
„Vom vedea gradul de adaptabilitate a apărării antiaeriană și antirachetă a ucrainenilor și rezistența pe aliniamentele, sau mai ales pe aliniamentele pe care le-am menționat anterior. Europa are posibilitatea unei înlocuiri în locul sistemelor Patriot, un număr mai mare de sisteme SAMP/T, sistemul cunoscut la noi ca sistemul antiaerian Mamba. Caută europenii o soluție de înlocuire a Starlink-ului, să sperăm că vor reuși”, detaliază Bălăceanu.
Din păcate, Europa nu stă foarte bine nici cu stocurile, nici cu producția de obuziere de 155 de milimetri, însă mai are posibilități dintr-un asemenea punct de vedere să completeze măcar o parte din numărul de obuze care nu sunt livrate de către Statele Unite.
„De asemenea, bătălia artileriilor celor două părți, ucraineană și rusească, continua. Ele reprezintă un factor extrem de important pentru stabilitatea apărării. Vorbim de până la 10.000 de obuze pe care le întrebuințează rușii. Pe când cantitatea pe care și-o permit ucrainenii, fie că vorbim de obuzele de tip 155 mm, care nu pot fi livrate numai de către Occident, sau sistemele de muniții pe care le au ucrainenii de 152, de 122, de 120 mm din producția proprie și atunci s-ar putea ca repercusiunile să favorizeze acțiunile în teren ale Federației Ruse”, explică specialistul.
El susține că rușii vizează mai multe direcții de ofensivă: „Vom vedea dacă direcțiile care sunt vizate de către lui, dezvoltarea capului de pod în Sumî, cucerirea orașului Kupiansk, căderea Lâmanului, de unde se intenționează și ataca asupra centurii Fortăreței, revin asupra ei, trebuie să o înregistrăm bine, pentru că o dată cu căderea centurii Fortăreței înseamnă că rușii vor reuși să cucerească Donbasul și vor ajunge la joncțiunea dintre regiunile Donetsk-Harkov și Dnepropetrovsk. Și spuneam și este bine să accentuăm rezistența pe aliniamentul descris în primul rând de localitățile Torețk și Pokrovsk. Asta înseamnă că una din cauzele principale o va reprezenta suspendarea acestui sprijin american.”
„Luăm în calcul o decizie politică”
Întrebat dacă decizia SUA poate fi interpretată și ca o presiune asupra Ucrainei de a fi mai maleabilă a negocieri, Bălăceanu a răspuns: „Putem să luăm în considerare și elemente concrete. Nu știu exact care este stocul de rachete Patriot, însă rachetele Patriot au fost folosite pe timpul apărării Israelului, deși interesant este că, în ultima perioadă, au scos israelienii din uz sistemul Patriot, înlocuindu-l cu sistemele lor proprii. Dar nu s-a ajuns la livrarea sistemelor și a rachetelor aferente către Ucraina. Era o soluție pe care o identificaseră ucrainenii la un moment dat pentru întărirea apărării antiaeriene”.
Pe de altă parte, e posibil să existe o scădere a stocului de rachete Patriot.
„Sigur, s-ar putea să fie o scădere destul de serioasă a stocului de rachete Patriot al Statelor Unite. Statele Unite rămân implicate acum, nu în Europa, rămân însă implicate în Orientul Mijlociu și în zona Golfului Persic. Nevoia de apărare antiaeriană, inclusiv prin sistemele Patriot este valabilă, însă referitor la celelalte categorii de muniții, cred că există o suficiență în depozitele americane și producția americană, care a crescut relativ bine în ultima perioadă, poate să acopere aceste necesități ale Ucrainei. De aici luăm în calcul însă o decizie politică care nu este legată în mod direct cu ceea ce mai au în stocuri și ceea ce produc americanii, ci cu intenția lor de a obliga Ucraina să fie mai flexibilă în încetarea focului și declararea unui armistițiu, fie el și pe perioadă determinată”, detaliază generalul.
Problema este că Federația Rusă nu se va mulțumi cu puțin. „Nu se va mulțumi cu o încetare a focului și un armistițiu pe perioada determinată, dacă nu va avea clarificate obiectivele pe care și le propune, obiective care țin, spun ei, de rădăcinile acestui război, rădăcini care încep înainte de momentul invaziei din februarie 2022, încep din 2014”, arată Bălăceanu.
Rusia urmărește capitularea militară, politică și într-o proporție destul de considerabilă economică a Ucrainei, a concluzionat acesta.
Un nou atac cu drone a avut loc în apropierea frontierei României, în noaptea de marți spre miercuri, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române fiind ridicate de la sol pentru monitorizarea situației aeriene.
Atac cu drone lângă granița României FOTO: Arhivă
„Federaţia Rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, în noaptea de 1 iulie, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţul Tulcea, fiind transmise mesaje RO-ALERT. Începând cu ora 23:15, două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situaţiei aeriene”, se arată într-un comunicat al MApN
Ministerul a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea.
„Ministerul Apărării Naţionale transmite un mesaj ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional”, a precizat MApN.
Anna, soția italiancă a lui Mihai Leu și femeia care a luptat alături de el până în ultima clipă, a transmis un mesaj emoționat după moartea marelui sportiv. „Te iubesc pentru eternitate”, a scris ea.
Anna și Mihai Leu, o poveste de dragoste timp de peste 30 de ani FOTO: FB
„Ai plecat, iubirea mea, dar nu și din inima mea. Îți simt prezența în liniște, în vânt, în tot ce sunt. Te iubesc pentru eternitate”, a transmis Anna Leu, pe Facebook. Mesajul este însoțit de o fotografie cu cei doi.
Anna și Mihai Leu s-au cunoscut într-un bistro din Leverkusen. „M-am îndrăgostit de ea pe loc. A trebuit să muncesc foarte mult ca să o cuceresc”, spune Mihai Leu. Au împreună un băiat.
„Soţia mea, Anna, este italiancă, dar casa ei este în Hunedoara. Am cunoscut-o în Germania. Se afla în vizită la nişte prieteni de-ai mei de acolo, mai exact la o prietenă care lucra la un bistro din Leverkusen. Am văzut-o acolo, într-o seară, şi pot să spun că m-am îndrăgostit de ea pe loc. A trebuit să muncesc foarte mult ca să o cuceresc, dar am fost convins că vom rămâne împreună”, povestea Mihai Leu, într-un interviu pentru Adevărul.
Mihai Leu a murit luni, 1 iulie 2025, la vârsta de 56 de ani. Fostul campion mondial la box și multiplu campion la raliuri era internat în stare gravă la Institutul Clinic Fundeni, unde fusese adus cu un elicopter în 21 iunie, în urma unei hemoragii.
Vestea tragică a fost confirmată pe pagina oficială de Facebook a sportivului.
„Cu profundă durere, anunţăm trecerea în nefiinţă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât şi pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepţional, a fost un simbol de voinţă, curaj şi pasiune. Pentru fani, Mihai a fost şi va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă şi prin demnitatea cu care şi-a trăit viaţa. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soţ şi un tată minunat. Moştenirea lui merge mai departe prin toţi cei care l-am iubit, l-am susţinut şi am fost martori la parcursul său unic. Nu te vom uita niciodată”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a sportivului.
Mihai Leu a fost diagnosticat cu cancer în urmă cu 11 ani
Mihai Leu suferea de insuficienţă pulmonară şi metastaze pulmonare.
Amintim că fostul mare sportiv a ajuns sâmbătă seară la IC Fundeni cu un elicopter, după ce a făcut hemoragie în timp ce se afla acasă, la Hunedoara, unde ajunsese doar cu o zi înainte.
Tot cu hemoragie severă ajunsese și anterior la Spitalul Fundeni, acolo a stat internat în comă indusă.
Soția acestuia a distribuit atunci pe rețelele de socializare un filmuleț cu Mihai Leu în perioada sa de glorie, iar la descriere a adăugat mesajul:
„Rugați-vă pentru Mihai Leu. Este unul dintre cei mai loiali, drepți și demni oameni pe care i-am cunoscut. Un om cu o inimă de leu, o inimă cât o țară de mare. Astăzi, are nevoie de noi.”
Marele sportiv a fost, de asemenea, internat de urgenţă din cauza complicaţiilor în lunile mai şi decembrie 2024.
Fost campion la box și fost pilot de curse a aflat că are cancer la colon în 2014.
Celebrul pugilist român Mihai Leu ales ringul de box de la vârsta de 9 ani, deşi s-a născut într-o familie înstărită din Hunedoara. La 19 ani fugea din ţară pentru a trăi liber. Fostul campion mondial la box profesionist a ales să se întoarcă în Hunedoara, cu familia sa.
Mihai Leu a fost primul român care şi-a trecut numele pe lista campionilor mondiali la box profesionist. În 1997, sportivul din Hunedoara a cucerit centura mondială la categoria semi-mijlocie a versiunii World Box Organization (WBO), după ce l-a învins la capătul a 12 reprize pe panamezul Santiago Samaniego.
„A fost cel mai greu meci din viaţa mea, mai ales că în repriza a treia am suferit ruptura de tendon la braţul stâng. Am fost aşa de încălzit şi aşa de mult mi-am dorit să câştig că nu am mai ţinut cont de accidentare. În tribune erau câteva sute de români, unii veniţi din Deva. Îmi amintesc că au afişat un tricolor imens. În astfel de meciuri, ai momente când simţi susţinerea publicului, însă eu eram atât de concentrat că nu mai auzeam nimic în jur şi nu puteam să las să îmi fie distrasă atenţia. Când crainicul sălii a anunţat că sunt noul campion mondial la box, mi s-a împlinit un vis. A fost una dintre cele mai importante realizări din viaţa mea, una pentru care am depus foarte multă muncă. Am păstrat mănuşile şi trofeul şi le privesc cu sentimentul că am făcut ceva deosebit. Dar dacă nu ar fi fost soţia şi băiatul meu nu cred că aş fi reuşit. Ei au fost tot timpul alături de mine şi au ştiut să mă motiveze, să îmi dea sentimentul că sunt alături de mine”, a oovestit Mihai Leu pentru „Adevărul”.
La scurt timp după ce a obţinut cea mai importantă performanţă din cariera sa, Mihai Leu a fost nevoit să se retragă din ring, ca urmare a unei accidentări la braţ, însă s-a relansat în raliuri, devenind campion naţional în 2003. Povestea ascensiunii lui Mihai Leu a început în 1987, an în care devenise campion mondial de box la juniori.
Premierul Ilie Bolojan a împărțit sarcinile celor cinci vicepremieri. Reforma statului, măsurile fiscale și coordonarea ministerelor-cheie au fost repartizate clar fiecărui membru al echipei guvernamentale.
Ilie Bolojan a stabilit atribuțiile celor cinci vicepremieri FOTO: Gov.ro
Premierul Ilie Bolojan a publicat miercuri, 2 iulie, în Monitorul Oficial, deciziile care stabilesc atribuțiile celor cinci vicepremieri. Fiecare dintre ei primește domenii-cheie: de la reformă instituțională și politici fiscale, până la infrastructură, ordine publică sau apărare.
Marian Neacșu, responsabil cu proiectele cu impact bugetar
Potrivit deciziei publicate miercuri în Monitorul Oficial, Marian Neacșu, vicepremier din partea PSD, va aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar. Totodată, el va asigura coordonarea politică a unor ministere importante: Transporturi și Infrastructură, Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială, Sănătate, Agricultură și Dezvoltare Rurală, Justiție și Energie.
Conform aceleiași decizii, Neacșu va coordona și instituțiile publice și structurile din aparatul de lucru al Guvernului, precum și Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, informează Agerpres.
Tanczos Barna, responsabil cu Dezvoltarea și Cultura
Vicepremierul UDMR Tanczos Barna va superviza activitatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Culturii, precum și a Departamentului pentru Relații Interetnice.
Dragoș Anastasiu se ocupă de reforma statului
Michael-Dragoș Anastasiu, vicepremier independent, va avea în sarcină coordonarea reformei statului și eficientizarea activității instituțiilor publice. Tot el va aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar venite din partea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și al Ministerului Educației și Cercetării.
Cătălin Predoiu, responsabil de ordine și securitate
Vicepremierul PNL Marian-Cătălin Predoiu, care este și ministru de Interne, va coordona domeniul ordinii, siguranței publice și securității naționale. El va aviza actele normative din aceste domenii și va asigura coordonarea politică a Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanțelor, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și a Ministerului Educației și Cercetării.
„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare, Marian-Cătălin Predoiu […] coordonează procesul de elaborare și avizează proiectele de acte normative din domeniul ordinii, siguranței publice și securității naționale”, se arată în decizia publicată miercuri în Monitorul Oficial.
Ionuț Moșteanu, coordonator al Apărării, Mediului și Economiei
Liviu-Ionuț Moșteanu, vicepremier din partea USR și ministru al Apărării Naționale, va coordona din punct de vedere politic ministerele Apărării, Afacerilor Externe, Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și cel al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. El va aviza și proiectele cu impact bugetar provenite din aceste instituții.
Astfel, guvernul condus de Ilie Bolojan își clarifică liniile de responsabilitate și stabilește cine se ocupă de reforme, fonduri și priorități-cheie din programul de guvernare.
Comisia Europeană a propus, miercuri, un nou obiectiv ambițios în materie de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, în cadrul eforturilor de atingere a neutralității climatice.
”Astăzi, Comisia Europeană a propus un amendament la Legea Climatică Europeană, fixând reducerea emisiilor poluante cu 90% comparativ cu anul 1990, până în 2040. Propunerea conține o serie de flexibilități și susține crearea unui mediu propice în acest sens. Această abordare pragmatică și flexibilă în sensul unei economii fără dioxid de carbon va furniza predictibilitate și stabilitate pentru investițiile în tranziția ecologică europeană și va stimula competitivitatea industrială”, anunță instituția.
La nivel internațional, Uniunea Europeană urmează să prezinte un plan unitar privind contribuțiile statelor membre în virtutea Acordului Climatic Paris, înaintea Conferinței ONU care se va derula în noiembrie 2025 în Brazilia.
”Uniunea Europeană consideră modificările climatice drept o amenințare existențială asociată securității mondiale, păcii și dezvoltării sustenabile. Prin fixarea termenului anului 2040, Uniunea Europeană se menține pe parcursul acțiunilor climatice”, subliniază Comisia Europeană.
Propunerea Comisiei Europene va trebui aprobată de statele membre, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, și de Parlamentul European. Nu este clar dacă statele europene vor accepta noul plan ambițios de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Uniunea Europeană speră să atingă neutralitatea climatică în 2050.
”Fixarea noului obiectiv este un fapt important, întrucât indică un parcurs clar spre eliminarea dioxidului de carbon”, a afirmat Wopke Hoekstra, comisarul UE pentru Afaceri Climatice, potrivit publicației Handelsblatt, care notează că inițiativa are rolul de a menține presiunile asupra guvernelor și companiilor.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Robotul terestru dezvoltat în Ucraina, „Ravlyk”, a fost modernizat prin montarea unei mitraliere grele, transformându-l dintr-o platformă logistică într-o unitate capabilă de luptă, anunță producătorul DevDroid.
Robot terestru cu mitralieră/FOTO:X
Noua versiune, denumită Droid Raw 12.7, este echipată cu modulul de luptă Wolly 12.7, care include mitraliera americană M2 Browning calibrul 12,7 mm, relatează united24media.com.
Potrivit DevDroid, această actualizare oferă platformei autonome posibilitatea de a executa atât misiuni de recunoaștere, cât și lovituri de precizie asupra țintelor inamice.
Puterea de foc a sistemului îi permite să angajeze ținte aflate la distanțe de până la un kilometru, iar dotarea include o suită de senzori compusă din camere cu unghi îngust, unghi larg și imagistică termică. În plus, robotul este prevăzut cu un pachet software de țintire care sprijină navigația și executarea misiunilor.
Mobilitatea Droid Raw 12.7 este moștenită de la platforma „Ravlyk” originală, care dispune de un sistem de propulsie electric, anvelope pentru teren accidentat și un profil silențios, facilitând deplasarea pe terenuri dificile. Producătorul subliniază că aceste caracteristici sunt concepute pentru a sprijini operațiunile de linia întâi, reducând în același timp riscul pentru personalul uman.
Robotul terestru „Ravlyk” a fost aprobat pentru uz militar în 2024, după ce a fost oficializat de Ministerul Apărării de la Kiev. Capacitatea standard de transport a sistemului este de 200 de kilograme, însă dezvoltatorii afirmă că platforma poate duce încărcături mai mari pe distanțe scurte.
În configurația sa logistică, robotul are o autonomie de 20-25 km pe teren accidentat și poate atinge o viteză maximă de 6,5 km/h pe drum asfaltat și până la 5 km/h în afara acestuia.
Din 2023, DevDroid produce turele modulare pentru armament, compatibile atât cu mitraliere KT-7.62 (PKT), cât și cu M2 Browning. Aceste module sunt deja în dotarea mai multor platforme, susținând atât operațiunile de supraveghere, cât și cele de luptă de-a lungul liniei defensive ucrainene.
Anterior, compania ucraineană Bravo Dynamics a lansat Phantom 3.0, un sistem terestru de comunicații în rețea, menit să mențină legătura între vehiculele autonome fără a depinde de GPS sau relee aeriene. Adaptat pentru condițiile de pe front și rezistent la războiul electronic, Phantom poate susține până la cinci noduri per unitate și are o rază de acțiune de până la 80 km. Sistemul este dezvoltat în parteneriat cu Brave1 și mai multe firme tech din Ucraina.
Kazahstanul interzice acoperirea feței în locurile publice, printr-o nouă lege semnată de președintele Tokayev. Deși hijabul rămâne permis, măsura a stârnit dezbateri aprinse în societate, unii considerând decizia necesară, alții criticând controlul crescut asupra populației.
Kazahstanul a interzis acoperirea feței în locurile publice. FOTO: arhivă
Începând din această lună, Kazahstanul a adoptat o nouă lege, considerată de autorități esențială pentru securitatea publică, după ce președintele Kassym-Jomart Tokayev a semnat un amendament la legea privind prevenirea criminalității prin care se interzice acoperirea feței în spațiile publice.
Potrivit textului noii legi, „este interzisă purtarea în locurile publice a articolelor de îmbrăcăminte care împiedică recunoașterea facială”.
Totuși, actul normativ prevede și o serie de excepții, precum purtarea măștilor de protecție în contexte de muncă, cum ar fi sudura, precum și în cazul profesioniștilor din domeniul medical, pentru apărarea civilă, în condiții meteorologice extreme sau la participarea la evenimente sportive și culturale de masă, potrivit euronews.
Legea nu menționează explicit interzicerea acoperirii feței din motive religioase, însă deja sunt voci care au subliniat că măsura va viza indirect femeile care poartă burqa sau niqab în public. Cu toate acestea, hijaburile, care acoperă capul, dar lasă fața descoperită, vor fi în continuare permise, spre deosebire de niqab, care lasă vizibili doar ochii, și burqa, care acoperă complet fața.
Acoperirea feţei în totalitate, importată din ţările arabe
În ultimii cinci ani, în Kazahstan s-a observat o creștere a numărului persoanelor care poartă veșminte religioase, însă hijabul rămâne cea mai răspândită formă de acoperire, în timp ce burqa și niqabul sunt întâlnite mai rar.
Susținătorii acestei măsuri invocă argumentul potrivit căruia acoperirea feței nu face parte din tradiția locală, fiind o tendință importată recent din țările arabe.
„În loc să purtați veșminte negre care vă ascund fața, este mult mai bine să purtați haine în stil național. Hainele noastre naționale subliniază în mod vivid identitatea noastră etnică, așa că trebuie să le popularizăm pe scară largă”, a declarat președintele Kassym-Jomart Tokayev la începutul acestui an.
Legea este contestată
Măsura a stârnit însă reacții împărțite pe rețelele de socializare și în societatea kazahă. Unii cetățeni consideră interdicția necesară și oportună în contextul securității publice, în timp ce alții au criticat decizia, interpretând-o drept o nouă încercare a guvernului de a exercita un control sporit asupra populației și a libertăților individuale.
Decizia Kazahstanului se aliniază unor măsuri similare adoptate de alte state din Asia Centrală, precum Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan, care au impus restricții privind utilizarea acoperitoarelor pentru cap și față de către femei în spațiile publice, autoritățile acestor state invocând motive de securitate și de menținere a tradițiilor culturale.
Trupul lui Mihai Leu va fi depus în Sala Teatrului din Piața Ferdinand din orașul Hunedoara. Înmormântarea va avea loc vineri la ora 12:00. Marele campion al României s-a stins din viață la doar 56 de ani.
Mare campion Mihai Leu a murit FOTO: FB
Familia a anunțat că trupul marelui campion va fi depus în Hunedoara, orașul său natal.
„Trupul lui Mihai va ajunge în această seară la Hunedoara, orașul pe care l-a iubit nespus, și va fi depus în Sala Teatrului din Piața Ferdinand. Astăzi și mâine vom fi alături de el la priveghi, iar înmormântarea va avea loc vineri la ora 12:00. Vă mulțumim tuturor care ne sunteți alături în această grea încercare!”, a transmis familia.
Dan Bobouțanu, primarul Hunedoarei, a transmis un mesaj emoționant.
„Mihai Leu a plecat în eternitate! Cu adâncă durere, familia marelui campion hunedorean a anunțat plecarea în eternitate a marelui nostru campion, Mihai Leu. În numele meu, al Primăriei municipiului Hunedoara și al Consiliului Local, transmit condoleanțe familiei îndoliate. Mihai a fost un exemplu pentru noi toți, a fost un prieten foarte bun și un om de excepție! Şi-a iubit orașul cu pasiune, iar hunedorenii l-au iubit și respectat. Aici, acasă, la Hunedoara, atunci când s-a întors pentru prima oară cu centura cucerită la box profesionist, oamenii au scris pe un banner la intrare în oraș: Mihai, Hunedoara te iubește! Hunedoara îl iubește și îl va iubi mereu! Dumnezeu să îl odihnească în pace!”, a scris primarul Hunedoarei.
Mihai Leu a murit luni, 30 iunie 2025, la vârsta de 56 de ani. Fostul campion mondial la box și multiplu campion la raliuri era internat în stare gravă la Institutul Clinic Fundeni, unde fusese adus cu un elicopter în 21 iunie, în urma unei hemoragii.
Vestea tragică a fost confirmată pe pagina oficială de Facebook a sportivului.
„Cu profundă durere, anunţăm trecerea în nefiinţă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât şi pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepţional, a fost un simbol de voinţă, curaj şi pasiune. Pentru fani, Mihai a fost şi va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă şi prin demnitatea cu care şi-a trăit viaţa. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soţ şi un tată minunat. Moştenirea lui merge mai departe prin toţi cei care l-am iubit, l-am susţinut şi am fost martori la parcursul său unic. Nu te vom uita niciodată”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a sportivului.
Și Clubul Corvinul Hundoara a postat un mesaj emoționant după dispariția marelui campion:
„Deplângem dispariţia prematură a unui mare campion! Mereu aproape de clubul nostru, Mihai Leu s-a stins, dar ne-a lăsat o sumedenie de amintiri şi de lecţii de viaţă! Primul campion mondial al României la box profesionist, Mihai a fost unul dintre cei mai importanţi sportivi ai Hunedoarei – oraş cu care s-a mândrit mereu! Adio, campionule! Adio, leule!“, se arată în mesajul postat de Corvinul Hunedoara.
Mihai Leu suferea de insuficienţă pulmonară şi metastaze pulmonare.
Fost campion la box și fost pilot de curse a aflat că are cancer la colon în 2014.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F04%2F123-1-e1712822422849.jpeg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2021%2F09%2Fpoza.jpg){kind=small}
