Ucraina susține că a lovit un aerodrom militar important din regiunea Voronej, vizând depozite de muniții și aeronave rusești, într-o nouă operațiune menită să reducă capacitatea Moscovei de a ataca infrastructura civilă.

Forțele speciale ucrainene au anunțat că au lovit sâmbătă, 5 iulie, aerodromul militar Borisoglebsk din regiunea Voronej, Rusia, o locație strategică unde sunt staționate avioane de luptă Su-34, Su-35S și Su-30SM, relatează presa naţională, citând un comunicat publicat pe rețelele sociale de Statul Major General al Armatei Ucrainei.

Potrivit autorităților militare de la Kiev, în cadrul acestei operațiuni au fost atacate un depozit de bombe aeriene ghidate și un avion de antrenament; se pare că și alte aeronave au fost lovite în timpul raidului, însă aceste informații sunt încă în curs de confirmare.

„Forțele de apărare continuă să ia toate măsurile necesare pentru a submina potențialul ocupanților ruși de a lovi infrastructura civilă și de a obliga Rusia să pună capăt agresiunii armate împotriva Ucrainei”, au declarat forțele speciale ucrainene, subliniind că astfel de operațiuni fac parte din strategia de a limita capabilitățile de atac ale Moscovei.

În mesajul publicat de armata ucraineană se menționează că aerodromul Borisoglebsk este considerat o bază importantă pentru aviația militară rusă, fiind utilizat pentru operațiunile avioanelor Su-34, Su-35S și Su-30SM, implicate frecvent în atacurile asupra teritoriului ucrainean, şi a fost ţinta mai multor atacuri, de la începutul războiului.

De partea cealaltă, guvernatorul regiunii Voronej din Rusia, Aleksandr Gusev, a declarat pe Telegram că peste 25 de drone au fost doborâte în timpul nopții deasupra regiunii, adăugând că o linie electrică a fost avariată temporar. Oficialul rus nu a menționat însă nimic despre un posibil atac asupra unui aerodrom militar, iar Moscova nu a confirmat până acum informațiile prezentate de partea ucraineană.

Atacul vine într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile asupra obiectivelor militare de pe teritoriul rus, în încercarea de a diminua presiunea asupra infrastructurii civile ucrainene și de a reduce capacitatea armatei ruse de a desfășura raiduri aeriene asupra orașelor și instalațiilor strategice din Ucraina.

În iunie, forţele armate ucrainene au lovit aerodromul militar Savasleika, situat în regiunea Nijni Novgorod a Federaţiei Ruse, de unde decolează cu regularitate aeronavele MiG-31K care transportă rachete hipersonice Kinjal.

Preşedintele american Donald Trump a reiterat vineri că este „foarte nemulţumit” de convorbirea telefonică purtată cu o zi în urmă cu omologul său rus Vladimir Putin, care nu a făcut posibil niciun progres în direcţia încheierii războiului în Ucraina, precizând că a evocat în discuţia cu liderul rus posibilitatea unor sancţiuni, relatează France Presse.

„Este o situaţie foarte dificilă. V-am spus că am fost foarte nemulţumit de conversaţia mea cu preşedintele Putin. El vrea să meargă până la capăt, să continue să ucidă oameni, ceea nu este bine”, a declarat Trump jurnaliştilor care îl însoţeau la bordul Air Force One, potrivit Agerpres.

Preşedintele american a lăsat de asemenea să se înţeleagă că ar fi dispus să înăsprească sancţiunile împotriva Rusiei, după ce a evitat timp de şase luni să recurgă la acest gest pentru a da o șansă negocierilor.

„Vorbim mult despre sancţiuni. El înţelege că asta s-ar putea întâmpla”, a declarat Trump.

Ce spune Trump despre rachetele Patriot

Trump a adăugat că a avut, de asemenea, o „convorbire foarte strategică” cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski vineri, în timp ce îngrijorările cresc la Kiev cu privire la livrările de ajutor militar american.

La rândul său, Zelenski a declarat că cei doi lideri s-au pus de acord pentru a lucra la sporirea capacităţii Kievului de a-şi „apăra cerul”. El a precizat într-un mesaj pe Telegram că a discutat cu liderul american despre producţia comună de apărare, precum şi despre achiziţii şi investiţii comune, după cel mai mare atac cu drone şi rachete suferit de Ucraina vineri de la începutul invaziei ruse.

Ucraina a cerut Washingtonului să îi vândă mai multe rachete şi sisteme Patriot pe care le consideră esenţiale pentru apărarea oraşelor sale, pe fondul intensificării atacurilor aeriene ruseşti.

Întrebat dacă SUA ar fi de acord să furnizeze mai multe rachete Patriot Ucrainei, Trump a spus: „Vor avea nevoie de ele pentru apărare… Vor avea nevoie de ceva pentru că sunt loviţi destul de puternic”.

Trump a lăudat eficacitatea rachetelor Patriot, calificând această armă „destul de grozavă”, potrivit Reuters.

Președintele american a declarat că a discutat de asemenea despre trimiterea unor sisteme de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina în cursul unei convorbiri separate cu cancelarul german Friedrich Merz vineri, însă nu a decis încă să furnizeze acest echipament-cheie. Merz „estimează că ei trebuie să fie protejaţi”, a afirmat Donald Trump referindu-se la Ucraina.

Detalii despre convorbirea între Donald Trump și Volodimir Zelenski

O sursă informată cu privire la convorbirea Trump-Zelenski a declarat pentru Reuters că ei (ucrainenii) sunt optimişti că livrările de rachete Patriot ar putea fi reluate după ceea ce au numit o conversaţie „foarte bună” între preşedinţi.

Portalul Axios, citând surse anonime, a relatat că discuţia a durat circa 40 de minute şi că liderul de la Casa Albă i-a spus preşedintelui ucrainean că va verifica ce arme americane care urmau să fie trimise Ucrainei, dacă există vreuna, au fost puse în aşteptare.

În discursul său video de vineri seara, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că a convenit împreună cu Trump să „organizeze o întâlnire între echipele noastre pentru a consolida apărarea antiaeriană” a Ucrainei. „Am avut o discuţie foarte detaliată privind producţia comună. Avem nevoie de ea, America are nevoie de ea”, a insistat Zelenski.

Rusia a lansat joi un atac masiv cu drone și rachete asupra Kievului, la scurt timp după convorbirea dintre Putin şi Trump. Zelenski a calificat atacul drept „deliberat masiv şi cinic”.

Trump l-a criticat recent pe predecesorul său democrat pentru că a trimis o cantitate mare de arme Ucrainei după ce SUA au oprit livrările unor muniții de apărare antiaeriană.

Rafalele de vânt puternice au îngreunat vineri eforturile pompierilor de a ține sub control incendiile de vegetație care devastează insula Creta, mistuind păduri și livezi de măslini și forțând evacuarea a mii de localnici și turiști.

Grecia a mobilizat vineri, 4 iulie, în Creta aproximativ 130 de pompieri, 48 de autospeciale și șase elicoptere. Din cauza vântului și a condițiilor de secetă extremă, riscul reaprinderii flăcărilor rămâne ridicat, chiar și în zonele unde incendiile păreau deja stinse, notează Reuters.

Situația este gravă și în Atena. În suburbia Koropi, circa 800 de persoane au fost evacuate, în timp ce peste 120 de pompieri, sprijiniți de opt avioane și opt elicoptere, s-au luptat cu un incendiu de proporții, potrivit unui purtător de cuvânt al pompierilor.

Incendiile vin pe fondul unui val de căldură care afectează mare parte din Europa. Oficialii au anunțat deja cel puțin opt decese cauzate de temperaturile extreme.

În Creta, focul a izbucnit miercuri într-un sat aflat la aproximativ 16 kilometri est de Ierapetra și a distrus o mare parte din terenurile agricole din sud-estul insulei. Mai multe ferme au fost arse, animalele au murit, iar casele și utilajele au fost mistuite de flăcări.

„Pagubele sunt incalculabile. Totul e distrus: utilaje pentru foraje, țevi, anvelope, mașini, betoniera,” a spus un fermier, în timp ce stătea lângă camionul său ars.

George Tzarakis, președintele Asociației Hotelierilor din Ierapetra, a declarat pentru Reuters că majoritatea celor aproximativ 3.500 de turiști evacuați s-au întors deja la hoteluri. Totuși, industria turismului – vitală pentru economia insulei – este îngrijorată în privința rezervărilor viitoare, mai ales că incendiile au lovit chiar la începutul sezonului estival de vârf.

Într-un alt cartier al Atenei, Pikermi, 148 de pompieri au intervenit joi pentru stingerea unui incendiu care amenința numeroase locuințe, a provocat întreruperi de curent și a forțat evacuarea a peste 300 de persoane.

Alertă de incendii în mai multe țări europene

Și alte țări mediteraneene se confruntă cu temperaturi extreme și pericol de incendii. În Italia, Ministerul Sănătății a emis cod roșu de caniculă pentru 20 din cele 27 de orașe monitorizate, în timp ce temperaturile au urcat la 38°C în Florența și 37°C în Roma, Bologna și Perugia. În Spania, Ministerul Sănătății estimează că, din iunie până acum, 341 de decese au fost cauzate de boli asociate cu căldura.

Odată cu temperaturile ridicate, crește și riscul incendiilor. Grecia și alte state din regiunea mediteraneană se află într-o zonă considerată de experți un „focar de incendii”, iar în ultimii ani flăcările au devenit tot mai devastatoare din cauza schimbărilor climatice.

„Având în vedere valurile multiple de căldură și riscurile de incendiu așteptate până în septembrie, este esențial să trecem de la un răspuns reactiv la o pregătire proactivă,” a avertizat Federația Internațională a Crucii Roșii și Semilunii Roșii într-un apel recent.

Statele Unite nu vor mai acorda credite fiscale de 7.500 de dolari pentru achiziția sau leasingul de mașini electrice noi. Potrivit noii legislații fiscale și bugetare aprobate joi de Congres, creditele vor expira la 30 septembrie 2025. În același timp, va fi eliminat și stimulentul de 4.000 de dolari pentru vehiculele electrice second-hand.

Decizia este considerată un pas înapoi în tranziția ecologică a Americii. Organizația Electrification Coalition a reacționat dur: „Acest proiect de lege cedează rolul Americii în viitorul electric al transportului în favoarea Chinei”, relatează Reuters.

Introduse în 2008 și extinse în 2022, creditele fiscale au stimulat semnificativ vânzările de vehicule electrice.

În schimb, noua lege oferă avantaje pentru industria auto tradițională, eliminând penalizările pentru nerespectarea normelor privind consumul de combustibil – o măsură care favorizează continuarea producției de vehicule pe benzină.

Analiștii estimează că măsura va genera o creștere temporară a achizițiilor de mașini electrice până la finalul lunii septembrie, deoarece clienții vor grăbi achizițiile planificate, urmată de o scădere accentuată a vânzărilor. Potrivit unui studiu Harvard, eliminarea stimulentelor va reduce achizițiile de mașini electrice în SUA cu 6% până în 2030, dar va aduce economii bugetare de circa 169 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

Printre alte prevederi eliminate din varianta finală a legii se numără și taxa anuală de 250 de dolari pentru vehiculele electrice, precum și obligația ca Serviciul Poștal să-și înlocuiască flota cu mașini electrice.

Unele dintre cele mai îndrăgite litoraluri ale Europei sunt amenințate de creșterea nivelului mărilor. Autoritățile intervin de urgență pentru a reface plajele afectate de furtuni puternice.

Litoralul Europei dispare, iar mai multe locuri de vacanță foarte populare sunt în pericol. Nivelul în creștere al mării și furtunile puternice amenință zone din Spania, Portugalia, Franța sau Grecia, relatează The Telegraph.

În Algarve, regiunea cea mai sudică din Portugalia, autoritățile au avertizat în aprilie că va fi nevoie de o „intervenție de urgență” pentru a reface plaja Fuseta din Olhão după furtunile puternice care au avut loc aici. Aproximativ 150.000 de metri cubi de nisip vor fi necesari pentru a reface țărmul de 600 metri lungime și 30 metri lățime.

În Spania, 30.000 de metri cubi de nisip sunt luați de valuri în fiecare an numai de pe plajele din Barcelona. Deși acestea sunt mărite cu nisip artificial, însă din cei 700.000 de metri cubi adăugați la coastă în 2010, se estimează că 70 % au dispărut în prezent.

Se pare că nicio zonă a Europei nu este imună la efecte. În 2021, compararea fotografiilor din satelit ale coastei grecești de către Agenția Spațială Europeană a arătat că 10% dintre acestea s-au retras cu mai mult de trei metri pe an între 1995 și 2020, unele zone, cum ar fi deltele și estuarele, retrăgându-se cu până la 30 m în fiecare an.

Țărmurile Marii Britanii sunt, de asemenea, amenințate. Potrivit Agenției pentru Mediu, Anglia de Est are „unele dintre coastele cu cea mai rapidă eroziune din Europa”.

Zonele din Europa expuse riscului de eroziune costieră

The Telegraph a realizat o listă a destinațiile europene care suferă cel mai mult din cauza eroziunii de coastă.

Coasta Nouvelle-Aquitaine, Franța

Mai mult de un sfert din coasta Franței este expusă riscului de eroziune costieră, conform Bureau de Recherches Géologiques et Minières (BRGM) – studiul geologic al țării.

O astfel de zonă este Nouvelle-Aquitaine: „Până în 2050, coasta nisipoasă din regiunea Gironde și Landes ar putea pierde în medie 50 m, iar coasta stâncoasă din Țara Bascilor 27 m”, avertizează BRGM. Sunt și zone în care marea taie în medie 20 metri în fiecare an.

Andaluzia, Spania

Dacă ați vizitat vreodată plajele din Andaluzia primăvara, ați văzut cum furtunile din timpul iernii afectează nisipurile de-a lungul Costa del Sol, în zone precum Malaga, Nerja și Torremolinos.

Guvernul spaniol a declarat că este vorba despre „o situație de regres grav”, cu o pierdere de plajă în valoare de 45 de milioane de euro în unele zone între 2016 și 2022.

Pe lângă fenomenele meteorologice și creșterea nivelului mării, daunele au fost atribuite și construcțiilor locale, cum ar fi barurile de pe plajă, terenurile de golf și construcțiile de locuințe.

Zakynthos, Grecia

Plaja Navagio sau „Plaja epavei” din Zakynthos, așa-numită după epava MV Panagiotis care a eșuat aici în 1980, a suferit în ultimii ani eroziuni din cauza activității turistice ridicate, cutremurelor, alunecărilor de teren și furtunilor. Vara aceasta, faimoasa plajă de pe această insulă ionică va rămâne închisă pentru al treilea an, au anunțat autoritățile, din cauza eroziunii golfului și a stâncilor.

Coasta Atlanticului, Portugalia

În ianuarie, Portugalia a anunțat că va investi 20,2 milioane de euro în conservarea și protejarea coastei sale atlantice, inclusiv în zone precum Algarve, Lisabona și Porto. 

Finanțarea va sprijini mai multe proiecte de protecție și apărare costieră, cum ar fi consolidarea falezelor, eliminarea construcțiilor ilegale și refacerea plajelor.

Bonifacio, Corsica, Franța

Bonifacio este capitala pitorească a insulei Corsica, fiind situat în cel mai sudic punct. Orasul este separat de restul insulei printr-un amplu platou calcaros marginit de stânci.

De-a lungul secolelor, valurile au sculptat baza falezei: în unele cazuri, clădirile și stâncile au fost aproape complet distruse.

După atacul devastator asupra Kievului de 4 iulie, mai mulți congresmani americani l-au criticat dur pe Donald Trump și au cerut înarmarea masivă a Ucrainei. 

Congresmanul Don Bacon i-a transmis președintelui SUA un mesaj pe rețeaua socială X, cerându-i o schimbare de strategie față de Federația Rusă, scrie focus.ua.

„Domnule președinte, politica dumneavoastră față de Rusia nu funcționează. În timp ce negociem, Putin bombardează orașe ucrainene. Iată Kievul astăzi. Este timpul să schimbăm strategia. Noi și aliații noștri trebuie să înarmăm Ucraina până în dinți și să impunem cele mai dure sancțiuni. Putin își bate joc de dumneavoastră și de America”, a scris Bacon.

În mod similar, un alt congresman republican, Joe Wilson, a comentat atacul masiv asupra Ucrainei și a cerut oprirea lui Putin și sprijinirea Ucrainei în apărarea sa.

„Criminalul de război Putin, care își pierde războiul jalnic, recurge la tactici de pârjolire a pământului în orașe ucrainene mai vechi decât înființarea Moscovei. Sunt încrezător că, în urma unei evaluări rapide a stocurilor, Departamentul Apărării va avansa obiectivele declarate de președintele Trump la Haga și va trimite sisteme suplimentare de apărare aeriană și arme deja aprobate pentru a opri această fărădelege totală, așa cum au făcut și trebuie să continue să facă și aliații noștri, într-un ritm accelerat”, a scris Wilson.

El consideră că Putin, „înarmat cu arme ieftine iraniene și nord-coreene, se bucură să bombardeze familii adormite și își va continua perversiunile imperialiste până când va fi oprit”.

Atac de ziua Americii

În Kiev, atacul din 4 iulie a avariat o unitate de pompieri, clădiri rezidențiale, un depozit al unei edituri cunoscute și alte obiective civile. Cel puțin 26 de persoane au fost rănite, iar una a murit. Urmele atacului rusesc au fost înregistrate în 13 locații din cinci districte ale capitalei: Solomianski, Sviatoșinski, Darnyțki, Dniprovski și Șevcenkivski.

În același timp, Ministerul rus al Apărării a susținut că a atacat întreprinderi din Kiev care produc drone, un aerodrom și o rafinărie. Ei afirmă că atacul a fost „un răspuns la actele teroriste ale regimului de la Kiev”.

Oprirea ajutorului militar american pentru Ucraina

Pe 2 iulie, presa americană a relatat că SUA au suspendat livrarea sistemelor Patriot și a altor arme către Ucraina, întrucât administrația Donald Trump dorește să „pună pe primul loc interesele americane”.

Ministerul Apărării din Ucraina a transmis, în aceeași zi, că Kievul nu a fost informat despre vreo modificare a calendarului livrărilor de arme și că nu a primit nicio notificare oficială din partea americană.

Pe 2 iulie, un reprezentant al biroului prezidențial ucrainean, Mihailo Podoliak, a dat asigurări că Statele Unite continuă să furnizeze resurse pentru respingerea atacurilor rusești asupra populației civile.

Congresmana republicană Anna Paulina Luna a declarat că nu va permite acordarea de ajutor militar Ucrainei deoarece, potrivit ei, președintele Volodimir Zelenski ar fi interzis Biserica Ortodoxă.

Decizia Iranului de a suspenda cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică este un semnal care arată că țara va relua activitatea de producere a armelor nucleare, fără să disimuleze acest proces, susține analistul Andrei Schwartz.

Iran a întrerupt, din 3 iulie, cooperarea cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) cu scopul declarat de a suspenda inspecțiile și transparența față de supravegherea nucleară internațională, ca reacție la atacuri asupra siturilor sale nucleare.

În 25 iunie 2025, Parlamentul iranian a votat, cu majoritate clară, suspendarea cooperării cu AIEA, invocând motive de securitate pentru facilitățile nucleare. Președintele Masoud Pezeshkian semnează, în 3 iulie, formal legea de suspendare, consolidată de parlament, Consiliul Guardian și Consiliul Suprem de Securitate Națională.

Suspendarea a fost motivată oficial ca reacție la loviturile lansate de Israel (13 iunie) și Statele Unite (21–22 iunie) asupra infrastructurii nucleare și militare iraniene . Iranul susține că nu va relua cooperarea până când siguranța site‑urilor și a personalului nuclear nu va fi asigurată. Oficialii iranieni acuză AIEA că ar fi devenit părtinitoare — că „favorizează” Israelul și SUA — și că ar fi compromis integritatea instituției.

Inspectorii AIEA au fost retrași din Iran din motive de siguranță, deși monitorizarea prin satelit continuă .

Teheran afirmă că rămâne parte a Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT) și cooperează în condiții stricte, controlate de Consiliul Suprem de Securitate .

Vestul – în special SUA și țările europene – a condamnat dur decizia, considerând suspendarea cooperării „inacceptabilă” și riscând redeschiderea procedurii „snapback” pentru reimpunerea sancțiunilor .

Loviturile aeriene efectuate de Statele Unite asupra unor situri nucleare iraniene, la ordinul președintelui Donald Trump, ar fi avut un impact important asupra programului nuclear al Iranului. Informația a fost confirmată miercuri de Pentagon, care citează evaluările serviciilor americane de informații.

„Le-am întârziat programul cu unul până la doi ani cel puţin, asta este evaluarea serviciilor de informaţii ale Departamentului Apărării”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, potrivit The Guardian. El a adăugat: „Credem că este probabil mai aproape de doi ani”.

Atacurile americane au avut loc în urmă cu aproximativ zece zile și au vizat instalațiile nucleare de la Fordo, Natanz și Ispahan. Acestea au fost lansate în sprijinul ofensivei Israelului, însă eficiența lor completă rămâne, deocamdată, incertă.

Pe de altă parte, șeful Agenția Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Mariano Grossi, a susținut că Iranul ar putea reîncepe să producă uraniu îmbogățit „în câteva luni”, distrugerile produse de atacurile americane nefiind atât de decisive.

Care sunt efectele acestor evoluții ale conflictului din Orientul Mijlociu și care e strategia Israelului în continuare vis-a-vis de amenințarea nucleară a Iranului a explicat, pentru „Adevărul”, analistul de securitate Andrei Schwartz.

„Ei se vor dedica de acum, în mod declarat, activităților de producerea a armelor nucleare”

Adevărul: Iranul ar putea reîncepe să producă uraniu îmbogățit „în câteva luni”, a declarat șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Mariano Grossi, deoarece pagubele cauzate de atacurile americane și israeliene asupra instalațiilor nucleare iraniene au fost „severe”, dar „nu totale”. Ce credeți despre această evaluare? Dacă ar fi adevărată, ce ar însemna aceasta?

Andrei Schwartz: Este foarte posibil ca loviturile israeliene, cat si cele suplimentare – americane, sa nu fi dus la distrugerea totala a programului de înarmare nucleară al regimului de la Teheran. Dar trebuie Să fie bine-înțeles următorul aspect: chiar dacă distrugerea era cvasi-completă, un regim care are această ambiție morbidă poate să reconstruiască acel program, chiar și de la zero! Deci, problema este că scopul declarat al regimului este distrugerea Israelului, mijloacele sunt ușor de procurat/construit, chiar și dacă este vorba de un program nuclear, plus de cel al stocului de câteva mii de rachete balistice plus mii de drone ucigașe (din acelea care provoacă zeci de mii de victime și în țara vecină României – Ucraina).

Ce înseamnă faptul că Iranul a rupt legătura cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică?

Sincer? Teoretic înseamnă că ei se vor dedica de acum, în mod declarat, activităților de producerea a armelor nucleare și că vor să ascundă stadiul acestor evoluții. Spre exemplu, unul dintre ultimele locuri lovite în timpul „Războiului de 12 zile” a fost o unitate pentru procesul de metalizare a uraniului îmbogățit (la Sanjarian, lângă Teheran, dar și alta de la Isfahan – mult mai la sud). Oricum, sunt multe locații care nu au fost niciodată descoperite de către inspectorii internaționali, și altele unde Iranul nu le-a permis accesul. Deci, practic de data asta – aș spune că nu este o mare diferență față de momentul anterior zilei de 13 iunie, pentru că AIEA era folosită de Iran pentru a păcăli SUA și Europa în ceea ce privește adevăratele sale intenții și evoluții în dezvoltarea capacității nucleare.

Ce șanse există să se semneze un nou acord nuclear cu Iranul?

Depinde de Președintele Trump și de echipa lui. Dacă vor dori să meargă cu ochii închiși spre un nou astfel de acord, precum și-a dorit Barack Obama, atunci se poate pune semnătura pe orice hârtie. Problema rămâne: va continua Iranul să își dorească să distrugă Israelul, Arabia Saudită și restul țărilor musulmane sunnite, dar și Europa și SUA? Vor continua să păcălească Occidentul, să primească ridicarea, din nou, a sancțiunilor, în timp ce produc – pe ascuns – elementele necesare armelor nucleare? Vor continua să folosească banii primiți după ridicarea sancțiunilor pentru programul balistic și pentru drone, pentru înarmarea grupărilor proxy de terorism: Hezbollah, Hamas, Jihadul Islamic Palestinian, Houthi, grupările șiite din Irak? Dacă da – orice acord ar fi doar un sprijin pentru planurile criminale ale regimului de la Teheran.

„Nu cred că au ce să schimbe la acest program genocidar, dacă nu pică regimul terorist”

Vedeți acum să se contureze o strategie a Iranului privind conflictul cu Israelul? Pregătesc ceva?

Ei au pregătit 3 elemente, timp de 20-30 și mai bine de ani – totul pentru a distruge Israelul: Grupările teroriste despre care vorbeam mai devreme; Programul de înarmare cu rachete balistice (mii de rachete, sute de lansatoare), cca 50% au fost distruse în aceste 12 zile de război deschis; Programul nuclear. Nu cred că au ce să schimbe la acest program genocidar, dacă nu pică regimul terorist.

Cât credeți că va rezista armistițiul dintre Israel și Iran? Care este situația acum, cât de mult se respectă?

Donald Trump a impus Israelului stoparea operațiunii din Iran pe 24 iunie. Iranul a mai tras rachete asupra orașelor israeliene, omorând familii din orașul Beer-Sheva (sud), iar riposta Israelului a fost stopată de ordinul dat de Președintele SUA.

Gruparea teroristă Hamas a mai tras rachete din Gaza și teroriștii Houthi au mai tras o rachetă balistică din Yemen – către Israel, în aceste zile.

Cum vedeți evoluția internă a situației din Iran?

E greu de crezut că se va reuși o revoluție a aspirațiilor democratice în Iran. Poporul este prea fragmentat (pe linii etnice, religioase, de atașament față de regim etc). Din păcate, nu cred că soluția Pahlavi mai inspiră pe cineva în interiorul țării. Mai mult în diaspora… dar și acolo sunt mulți fanatici atașați regimului și Islamului fundamentalist de natură șiită.

Care este strategia Israelului vis-a-vis de relația cu Iranul?

Israelul, singurul stat evreu din lume – își ia în serios promisiunea că nu va mai permite niciodată repetarea Holocaustului sau a crimelor musulmanilor împotriva evreilor (cca 1 milion de evrei au fost expulzați din țări musulmane în sec. XX, după ce multe mii au fost masacrați în pogromuri, din Irak până în Maroc). Fie că vorbim de Iran, fie că vorbim de alte potențiale pericole (Erdogan al Turciei agită spiritele în ultimii 20 de ani, spre exemplu, și amenință direct Israelul, inclusiv prin preluarea puterii în Siria vecină), Israelul va acționa pentru a preveni orice amenințare la adresa cetățenilor săi.

Este periculos Iranul pentru Europa?

Da. În mai multe feluri. Iranul are o istorie de atacuri teroriste în Europa (Burgas/Bulgaria, Cipru, Grecia etc.) sau comploturi împotriva disidenților iranieni care se refugiaseră pe teritoriul european. Gruparea Foxtrot Network din Suedia este doar cel mai recent mediatizat caz.

Există o legătură între situația din Iran și ceea ce se întâmplă în Gaza?

Fără sprijinul Iranului, teroriștii Hamas și cei ai Jihadului Islamic Palestinian nu ar fi avut aceleași resurse pentru a comite atrocitățile din pogromul de pe 7 octombrie 2023.

Pe 21 iunie, la Qom, în Iran, Israelul l-a ucis pe Mohammad Saeed Izadi – unul dintre principalii pioni ai regimului în finanțarea și înarmarea celor două grupări teroriste. Documente în privința activității lui fuseseră găsite în Gaza, în tunelul de sub Spitalul European – acolo unde a fost ucis liderul Hamas Mohammed Sinwar

Directorul Spitalului Indonezian din orașul Gaza, a fost ucis miercuri într-un bombardament israelian, potrivit rudelor și Ministerului Sănătății din Fâșia Gaza, relatează TIME. Forţele de apărare israeliene (IDF) şi-au intensificat în mod considerabil operaţiunile militare în Fâşia Gaza în ultimele zile, atingând un nivel al activităţii „care nu a mai fost observat de mai multe luni”, a relatat joi postul de televiziune israelian Kan.

Marwan Sultan a fost ucis alături de soția, sora, fiica și ginerele său, după ce o rachetă a lovit apartamentul în care locuia familia, a declarat fiica sa supraviețuitoare, Lobna.

„Racheta a fost lansată fix asupra camerei lui, asupra locului în care se afla, asupra lui. Toate camerele au fost în regulă, cu excepția celei care îi aparținea; racheta a lovit-o cu precizie”, a adăugat ea.

Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat într-un comunicat pentru TIME că au atacat miercuri un „terorist cheie al Hamas” în timpul unei operațiuni în orașul Gaza.

„Afirmația conform căreia, în urma atacului, civili fără implicare au fost răniți este în curs de revizuire. IDF-ul regretă orice vătămare adusă persoanelor neimplicate și acționează pentru a atenua cât mai mult posibil daunele aduse acestora”, se arată în comunicat.

Organizația Medical Aid for Palestinians (MAP) a condamnat atacul, descriindu-l pe Sultan drept „un profesionist dedicat care a lucrat în condiții de neimaginat pentru a oferi îngrijiri pacienților care încercau să supraviețuiască lunilor de bombardamente și blocadă militară a Israelului”.

MAP afirmă că numărul lucrătorilor din domeniul sănătății uciși în Gaza a ajuns la cel puțin 1.580 de la începutul războiului dintre Israel și Hamas, în octombrie 2023.

„În ciuda faptului că sunt protejați de dreptul internațional, lucrătorii din domeniul sănătății din Gaza sunt eliminați sub ochii lumii”, a declarat MAP într-un comunicat ca răspuns la moartea lui Sultan, survenită miercuri.

Organizația Healthcare Workers Watch (HWW), cu sediul în Gaza, a declarat că moartea lui Sultan crește la 50 numărul lucrătorilor din domeniul sănătății uciși de atacurile aeriene israeliene în ultimele 70 de zile.

Spitalul indonezian, condus de Sultan, a fost forțat să se închidă în luna mai, după „atacuri israeliene repetate și daune structurale”, potrivit Națiunilor Unite.

Sultan descrisese la vremea respectivă atacurile israeliene drept „o țintire directă a spitalului, inclusiv a unității de terapie intensivă”.

Sistemul de sănătate din Gaza, sub presiune în urma atacurilor israeliene 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat luna trecută că nu mai există spitale funcționale în nordul Gazei, iar sistemul de sănătate din întreaga fâșie „se prăbușește”.

OMS a precizat că pacienții care se adăposteau în curtea Spitalului Al-Aqsa, Deir al-Balah, au fost răniți într-un atac aerian israelian marți, adăugând că a documentat 734 de atacuri asupra unităților sanitare din Gaza de la începutul războiului.

Comitetul Internațional pentru Crucea Roșie a declarat că este „alarmat de intensificarea ostilităților” în Gaza și că, în consecință, Spitalul său de campanie este suprasolicitat.

„CICR își reiterează urgent apelul pentru protejarea personalului medical și a unităților medicale din Gaza. Acestea trebuie respectate și protejate pentru a asigura o gură de oxigen pentru răniți și bolnavi”, se arată într-un comunicat.

Israelul intenționează să continue campania militară în Fâșia Gaza

Israelul a escaladat operațiunea militară pe care a denumit-o ‘Leul care se ridică’ (‘Ka’ari Yitnasse’, cu acelaşi nume ca şi operaţiunea împotriva Iranului), ce succede operaţiunii „Carele lui Gedeon”, a relatat postul de televiziune israelian Kan.

Potrivit unui ofiţer superior al IDF, operațiunea ar trebui să continue în următoarele săptămâni, până la încheierea unui acord de încetare a focului.

„Sunt încă foarte multe zone de cucerit şi misiuni de îndeplinit”, a spus el, indicând că cinci divizii israeliene sunt în prezent desfăşurate în Fâşia Gaza.

Amploarea distrugerilor în sectorul Jabaliya, în nordul Fâşiei Gaza, este o dovadă a intensităţii luptelor, consemnează postul de televiziune israelian i24News. „La 150 de metri de ceea ce a fost cândva localitatea Jabaliya, nu a mai rămas nimic altceva decât nisip”, recunoaşte ofiţerul citat., potrivit Agerpres. În pofida acestor distrugeri, confruntările continuă, combatanţii Hamas încercând să surprindă forţele IDF, la doar patru kilometri de frontiera cu Israelul.

În același timp, responsabili militari israelieni estimează că ar mai fi nevoie de încă trei luni pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor stabilite pentru Fâşia Gaza.

Principalul punct al luptelor actuale se află în nordul Fâşiei Gaza, cu accentul pe oraşul Gaza, considerat cea mai importantă fortăreaţă Hamas rămasă după căderea oraşului Khan Yunis în sud

Printre misiunile prioritare figurează cucerirea completă a oraşului Beit Hanoun, unde doar 50% din ţintele subterane au fost distruse, precum şi preluarea totală a oraşului Gaza, în nordul enclavei, conform responsabililor militari, citaţi de i24News.

În Fâşia Gaza există încă capacitatea de fabricare a explozibililor artizanali, iar două brigăzi ale grupării islamiste palestiniene Hamas rămân operaţionale, afirmă ofiţerul israelian citat. Aceste elemente constituie principalele provocări care urmează să fie abordate în următoarele săptămâni, potrivit lui.

Anunţul recent al trecerii la această nouă fază operaţională marchează un pas semnificativ în strategia militară israeliană. Şeful Statului Major, Eyal Zamir, a declarat recent că IDF „va atinge în perioada următoare liniile pe care le-am definit pentru etapa actuală a operaţiunii”. Această declaraţie sugerează că IDF se apropie de încheierea misiunilor sale în Gaza, ceea ce face staff-ul forţelor de securitate să definească următorii paşi, luând în considerare două scenarii: cu sau fără un acord de încetare a focului.

Avioanele de război israeliene care au participat la misiuni împotriva Iranului în timpul războiului de 12 zile au lansat asupra Fâșiei Gaza bombele și rachetele neutilizate, dezvăluie The Telegraph.

Surse militare au confirmat că, încă din primele ore ale campaniei militare împotriva Iranului, piloții care se întorceau la bază, în Israel, s-au oferit să folosească munițiile rămase împotriva unor ținte ale Hamas din enclava palestiniană.

Comandanții forțelor terestre din cadrul armatei israeliene au acceptat oferta, identificând ținte pentru a fi lovite de avioane, iar inițiativa a fost ulterior implementată pe scară largă pe parcursul războiului de 12 zile intre Iran și Israel.

Aceste atacuri sunt un indiciu că Israelul a fost capabil, în mare măsură, să mențină intensitatea atacurilor sale aeriene în Gaza, în ciuda faptului că principalul focus al IDF se mutase asupra Iranului.

Armata a insistat că, în ciuda spontaneității propunerii, toate acele atacuri au fost planificate într-un mod corespunzător și efectuate împotriva unor ținte legitime.

Perioada în care a avut loc Operațiunea Leul care se ridică – 14-24 iunie – în timpul căreia atenția internațională s-a concentrat asupra Iranului – a fost una extrem de sângeroasă pentru civilii din Gaza, în principal din pricina focurilor de armă trase în apropierea punctelor de livrare a ajutoarelor.

Nu este clar câți au fost uciși în urma atacurilor aeriene, dar, în total, numărul civililor uciși, inclusiv cei care așteptau ajutor umanitar, a fost de ordinul sutelor.

Generalul Tomer Bar, comandantul Forțelor Aeriene Israeliene (IAF), ar fi ordonat ca inițiativa privind munițiile rămase să fie aplicată pe scară largă.

Forțele Aeriene israeliene (IAF) au depășit toate așteptările în timpul campaniei din Iran, stabilind rapid supremația aeriană, ceea ce le-a permis să vâneze ținte legate de programul nuclear al Republicii Islamice, potrivit aprecierii Israelului.

Politicienii și oficialii militari s-au lăudat chiar că au creat o „autostradă” către Teheran.

Pe măsură ce campania a continuat, avioanele de război israeliene au fost utilizate din ce în ce mai mult pentru a distruge site-urile de lansare a rachetelor balistice iraniene, pentru diminua barajele care loveau zonele civile din Israel.

Donald Trump s-a arătat dornic să folosească avântul câștigat în urma succesului aparent al campaniei comune americano-israeliene împotriva Iranului pentru a forța o soluționare a războiului din Gaza.

Hamas a continuat să insiste ca orice acord de eliberare a ostaticilor să fie însoțit de o retragere israeliană din Gaza și de un angajament de a pune capăt războiului.

Între timp, Benjamin Netanyahu, prim-ministrul israelian, a continuat să promită eradicarea totală a grupării Hamas și a continuat bombardamentele intense după noi ordine de evacuare.

Presiuni pentru un armistițiu în Fâșia Gaza

Deși detaliile sunt neclare, este posibil ca Casa Albă să fi presat Israelul să ofere un angajament mai solid de a discuta despre încheierea războiului de data aceasta.

Israelul la rândul său ar fi cerut SUA să facă presiuni asupra Qatarului pentru a amenința cu expulzări ale oficialilor Hamas dacă nu se înregistrează progrese în vederea unui acord.

Regatul a ordonat deja grupului să predea armele personale.

Deși considerată o insultă în rândul islamiștilor, mișcarea a fost percepută ca un semn simbolic promițător că Qatarul, care a fost aspru criticat pentru apropierea sa de unele grupări teroriste, inclusiv Hamas, este dispus să exercite presiuni.

Unii oficiali din guvernul israelian speră că amenințarea inițială a lui Trump, anunțată în februarie, de a evacua întreaga populație din Gaza și de a o reamenaja într-o „Rivieră din Orientul Mijlociu” ar putea forța mâna liderilor Hamas care altminteri nu sunt dispuși să accepte un acord.

În timpul unei conferințe de presă din Estonia, Gideon Sa’ar, ministrul de externe al Israelului, a declarat, referitor la negocieri: „Există unele semne pozitive”.

Forțele aeriene ucrainene au publicat miercuri imagini cu sisteme de apărare aeriene britanice „Raven” lovind ținte aeriene rusești. Rachetele au fost modificate de Marea Britanie pentru a fi lansate de la sol, iar ucrainenii le-au folosit pentru a doborî drone, relatează Business Insider.

În filmarea făcută publică de forțele aeriene ucrainene, este prezentat echipajul ucrainean în acțiune, precum și vehiculul terestru care transportă rachetele și pe care sunt consemnate țintele lovite.

Raven lansează racheta britanică avansată aer-aer cu rază scurtă de acțiune (ASSRAAM), cunoscută și sub denumirea americană AIM-132, proiectată inițial pentru avioanele de vânătoare Typhoon și F-35 Lightning II ale Forțelor Aeriene Regale.

Potrivit ministerului britanic al apărării, Marea Britanie a creat în 2022  o versiune modificată a rachetei pentru Ucraina, astfel încât să poată fi lansată de pe un vehicul de transport de fabricație britanică 6×6 HMT600 Supacat. La acea vreme, au fost considerate drept modalitatea cheie prin care Ucraina se putea apăra de atacurile cu rachete rusești.

Rachetele ASSRAAM au avantajul că sunt ghidate prin infraroșu și pot urmări ținta chiar și pe vreme rea. Echipele de la sol au astfel posibilitatea de a trage și a-și schimba rapid locația,

În 2023, oficialii apărării din Marea Britanie au dezvăluit că echipele lor au avut nevoie de aproximativ patru luni pentru a face posibilă lansarea la sol a rachetei și a antrena echipajele ucrainene să utilizeze racheta Raven.

Într-o înregistrare video oficială publicată în mai, colonelul Olly Todd, din cadrul grupului operativ britanic de sprijin pentru Ucraina, a declarat că Raven „a trecut de la proiect la livrare” în decurs de trei luni.

„Au efectuat peste 400 de angajamente, care înțeleg că au avut o rată de succes de peste 70%”, a spus Todd.

Vehiculele Supacat sunt echipate cu suporturi de rachete luate de pe avioane britanice scoase din uz, precum BAE Hawk, SEPECAT Jaguar și Panavia Tornado. Acestea sunt clase de avioane de vânătoare care au fost retrase din serviciu în ultimele două decenii.

Echipajele Raven au declarat în filmare că au vizat în special vehicule fără pilot; de altfel pe vehiculele Supacat se pot vedea autocolante cu drone rusești Orlan, Shahed și Zala care au căzut pradă rachetelor.

Comenzile de lansare ale rachetei Raven sunt prevăzute cu patru comutatoare care pregătesc rachetele și un buton roșu pentru comanda de tragere.

Marea Britanie trimite Ucrainei rachete Raven

Un operator al sistemului Raven, vorbind în fața camerei, a declarat că echipajele sunt, în general, instruite, astfel încât toți membrii, inclusiv șoferul și comandantul, să se înlocuiască unul pe altul, dacă este necesar.

Conform unei declarații din iunie a Ministerului Apărării din Marea Britanie, Ucraina a primit până acum opt ​​sisteme Raven și urmează să primească alte cinci, împreună cu 350 de rachete.

Regatul Unit afirmă că rachetele Asraam furnizate Ucrainei se apropiau de termenul de expirare.

Ucraina utilizează și alte sisteme de apărare aeriană similare, în măsura în care constituie hibrizi între muniții și lansatoare construite inițial pentru sisteme separate.

Cunoscute în mod colocvial sub numele de „FrankenSAM”, acestea includ sisteme sovietice Buk M1, modificate pentru a lansa racheta americană RIM-7 Sea Sparrow, precum și radare sovietice îmbinate cu racheta aer-aer AIM-9M Sidewinder.

Cancelarul german Friedrich Merz consideră că există o legătură între apelurile telefonice ale președintelui rus Vladimir Putin cu lideri occidentali și intensificarea atacurilor asupra Ucrainei, observată din nou după convorbirea Putin-Trump de joi.

Cancelarul german Friedrich Merz consideră că există o legătură între discuțiile telefonice purtate de președintele rus Vladimir Putin și intensificarea bombardamentelor asupra Ucrainei, cel mai recent exemplu fiind atacurile masive care au urmat convorbirii telefonice dintre Vladimir Putin și președintele american Donald Trump. Informația a fost transmisă de purtătorul de cuvânt al cancelarului, Stefan Kornelius, potrivit dpa, citată de Agerpres.

„Cancelarul a remarcat de mai multe ori în ultimele zile că există un tipar cu președintele rus și că apelurile telefonice sunt de obicei însoțite de atacuri și mai dure asupra Ucrainei”, a declarat Stefan Kornelius la Berlin.

„Ceea ce s-a întâmplat aseară a susținut sau a întărit această impresie”, a mai spus el, făcând referire la bombardamentele care au urmat discuției telefonice dintre Putin și Trump de joi.

Potrivit autorităților ucrainene, imediat după convorbirea celor doi lideri, Rusia a lansat peste 500 de atacuri cu drone, rachete și rachete de croazieră asupra teritoriului ucrainean, iar Kiev a fost una dintre principalele ținte, primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, anunţând că 23 de persoane au fost rănite în urma acestor atacuri.

Surse guvernamentale au confirmat că și cancelarul Friedrich Merz a purtat o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump joi, 3 iulie, în cadrul căreia s-au abordat consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, dar şi teme comerciale, potrivit informațiilor publicate de revista Spiegel.

„Atacurile masive asupra Ucrainei în urma convorbirii telefonice Putin-Trump vorbesc de la sine”, a subliniat purtătorul de cuvânt al cancelarului german. El a adăugat că speră ca această situație să contribuie la o decizie privind „atitudinea față de Rusia, în special în ceea ce privește sancțiunile”, în condiţiile în care, până în prezent, președintele Donald Trump nu a răspuns solicitărilor Uniunii Europene de a intensifica sancțiunile împotriva Rusiei.

Cu ceva timp în urmă, Friedrich Merz era deschis ideii unei discuții telefonice cu Vladimir Putin, declarând în timpul unei vizite la Kiev, la mijlocul lunii mai, că „aceasta este o opțiune”, potrivit unui interviu acordat presei germane. Totuși, recent, cancelarul german a evitat să mai menționeze această posibilitate.

„Cea mai recentă vizită a premierului ungar (Viktor Orban) la Moscova a fost urmată de bombardamente intense ale Rusiei asupra Kievului și a unui spital”, a declarat Friedrich Merz, amintind și de efectele unei convorbiri telefonice purtate de Putin cu fostul cancelar Olaf Scholz. „Ultima convorbire telefonică cu predecesorul meu a fost urmată de bombe asupra unui spital de copii”, a adăugat cancelarul, referindu-se la discuția din noiembrie dintre Vladimir Putin și Olaff Scholz.

După identificarea acestui tipar, Friedrich Merz a anunțat că, având în vedere consecințele discuţiilor preşedintelui rus cu diverşi lideri, va evita orice convorbire directă cu Vladimir Putin pentru o lungă perioadă de timp.

 „Cancelarul Merz a spus că se va abține de la convorbiri telefonice cu Putin pentru o lungă perioadă de timp de acum înainte, dacă rezultatul acestor discuții sunt atacurile”, a subliniat purtătorul lui de cuvânt.

De Ziua Independenței, Texasul a fost lovit de inundații catastrofale, soldate cu cel puțin cinci morți și mai mulți copii dispăruți din tabere de vară, în timp ce autoritățile fac eforturi disperate pentru salvarea supraviețuitorilor.

Inundații catastrofale au lovit Texasul în sudul Statelor Unite, chiar în timpul sărbătorilor de 4 iulie, provocând moartea a cel puțin cinci persoane. Mai mulţi copii au fost daţi dispăruți, după ce ploile torențiale au transformat râurile în torente periculoase, iar taberele de vară au fost izolate de apele revărsate.

Rob Kelly, oficial al comitatului Kerr, a declarat că numărul exact al victimelor rămâne incert deocamdată, autoritățile încercând în continuare să identifice persoanele decedate în urma valului brusc de inundații care a lovit zona.

„Este o situație devastatoare și mortală”, a subliniat acesta în cadrul unei conferințe de presă.

Ploile puternice au dus la creșterea rapidă a nivelului râurilor și au izolat mai multe tabere de vară pentru copii din regiunea rurală. Nivelul apei pe râul Guadalupe, care traversează zona, a crescut cu peste 6,7 metri în doar câteva ore, înregistrând unele dintre cele mai mari cote din istoria regiunii, informează The Guardian.

Guvernatorul Texasului, Greg Abbott, a anunțat că statul a mobilizat toate resursele disponibile pentru a gestiona situația de urgență, inclusiv echipe de salvare pe apă şi Garda Națională, și a organizat adăposturi pentru persoanele evacuate.

„Prioritatea imediată este salvarea de vieți”, a subliniat Abbott într-un mesaj pe X.

În Kerrville, reședința comitatului Kerr, primarul Joe Herring Jr. a emis vineri dimineață o declarație oficială de dezastru, în timp ce Serviciul Național de Meteorologie a avertizat că există riscuri extreme, îndemnând locuitorii să evite drumurile și să se deplaseze pe terenuri mai înalte.

Drumurile din zonă au fost grav afectate, iar alunecările de teren au îngreunat accesul echipelor de intervenție.

Copii daţi dispăruţi dintr-o tabără inundată

Cea mai mare îngrijorare este legată de copiii aflați în taberele de vară din regiune, unele dintre acestea fiind distruse de ape. La Camp Mystic, o tabără de vară pentru fete, s-a confirmat că unele cabane au fost inundate, iar câțiva copii sunt dați dispăruți, potrivit administratorilor. Drumurile de acces către tabără au fost distruse, iar personalul a cerut ajutor aerian de urgență.

„Știm că unii copii sunt dați dispăruți, dar nu știm exact câți”, a declarat Rob Kelly pentru un post local de știri, subliniind că autoritățile fac eforturi pentru a salva persoanele aflate în pericol.

Părinții au fost informați în cazul în care copiii lor se află în siguranță, iar restul sunt îndemnați să rămână calmi, pe măsură ce echipele de salvare continuă căutările.

Inundațiile au venit după o perioadă lungă de secetă care a uscat complet solul, crescând riscul scurgerilor rapide și al inundațiilor fulgerătoare. Serviciul Meteorologic Național a emis avertizări repetate, subliniind că nivelul râului Guadalupe a crescut de la doi la peste nouă metri în doar câteva ore.

În paralel, furtuni puternice au provocat decesul a cel puțin trei persoane și în New Jersey, unde doi bărbați au murit după ce un copac a căzut peste vehiculul în care se aflau în timpul furtunii.

Autorităţile texane spun că, deși regiunea este obișnuită cu inundațiile, acest episod a fost neașteptat de violent.

„Avem inundații frecvent, dar aceasta este cea mai periculoasă vale fluvială din Statele Unite, iar de data aceasta, nivelul dezastrului a fost neașteptat”, a declarat Rob Kelly.

Potrivit avertizărilor meteorologilor, este de aşteptat ca ploile să continue şi nivelul apelor va crește în continuare, astfel că locuitorii au fost sfătuiți să rămână în adăposturi până la stabilizarea situației.

Rusia a lansat un bombardament masiv asupra Kievului cu drone și rachete care a durat șapte ore, în noaptea de joi spre vineri, la doar câteva ore după o convorbire telefonică între Donald Trump și Vladimir Putin, relatează CNN și Kyiv Independent.

Cel puțin o persoană a murit și 26 au fost rănite, potrivit serviciilor locale de urgență din Kiev. Primarul Vitali Klitschko a declarat că 14 persoane au fost spitalizate.

Ucraina a interceptat 476 dintr-un număr record de 539 de drone rusești, potrivit forțelor aeriene ale țării. Aceasta a precizat că Rusia a lansat, de asemenea, 11 rachete de croazieră și balistice. Șaizeci de drone rusești au fost doborâte de noile drone interceptoare ale Ucrainei, au declarat oficiali regionali.

„Atacul de astăzi a fost precum cel mai negru coșmar devenit realitate”, a declarat Olha Vershynina, locuitoare a Kievului.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că Rusia a lansat o rachetă balistică spre Kiev în jurul orei 00:30, apoi rachete suplimentare în jurul orei 02:30.

„A fost realmente înfricoșător”, a declarat Maria Maznichenko, o pensionară care locuiește în districtul Solomianskyi din Kiev. „Exploziile erau continue. Dronele Shahed zburau la intervale de un minut, ca un roi de albine – una după alta”.

În urma atacurilor, au fost avariate clădiri de apartamente, afaceri, o școală, o unitate medicală, linii de cale ferată și alte infrastructuri civile în mai multe districte. Incendii au izbucnit în tot orașul.

Tymur Tkachenko, șeful Administrației Militare a orașului Kiev, i-a avertizat pe locuitori să închidă ferestrele din cauza nivelurilor periculoase de „substanțe toxice” din aer.

„Rusia, o țară teroristă, a făcut ravagii”, a scris Tkachenko pe Telegram. „Rușii nu aduc decât teroare și crime. Acesta este un fapt.”

„O noapte absolut oribilă și nedormită la Kiev. Una dintre cele mai grele de până acum”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a numit „unele dintre cele mai grave atacuri aeriene” pe care le-a văzut țara.

„În special, primele alerte de raid aerian din orașele și regiunile noastre au început să se audă aproape simultan cu știrile din presă care pomeneau despre o convorbire telefonică între președintele Trump și Putin”, a spus Zelenski. „Încă o dată, Rusia demonstrează că nu are nicio intenție de a pune capăt războiului și terorii.”

Atacurile au declanșat incendii în clădiri și structuri din mai multe cartiere ale orașului și au distrus parțial clădiri cu mai multe etaje, potrivit Serviciului de Urgență de Stat al Ucrainei. De asemenea, au distrus o parte a căii ferate din Kiev și au avariat cinci ambulanțe care răspundeau la apelurile răniților.

Consulatul polonez a fost, de asemenea, avariat în timpul atacului, potrivit ministrului de externe Radoslaw Sikorski, care a cerut SUA să „reia aprovizionarea cu muniție antiaeriană a Ucrainei și să impună noi sancțiuni dure agresorului”.

În ultimele săptămâni, Rusia a lansat atacuri aeriene nocturne aproape zilnice asupra Ucrainei, constând în sute de rachete și drone. Ultima noapte de atacuri record a avut loc în urmă cu cinci zile – când Rusia a lansat 537 de drone și rachete asupra Ucrainei.

Atacurile au loc în contextul în care administrația Trump a suspendat unele livrări de arme către Ucraina, inclusiv rachete de apărare aeriană, în urma unei revizuiri a cheltuielilor militare și a sprijinului american acordat țărilor străine.

Această mișcare a provocat îngrijorare în rândul multor ucraineni. Vineri, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei a avertizat că numărul de drone cu rază lungă de acțiune folosite de Rusia pentru a ataca Ucraina ar putea ajunge la 1.000 pe zi, potrivit estimărilor serviciilor de informații.

Președintele Volodîmîr Zelenski și omologul său american Donald Trump au purtat o discuție telefonică, vineri, 4 iulie, în cadrul căreia au convenit să consolideze apărarea antiaeriană a Ucrainei, a anunțat liderul ucrainean.

Apelul a avut loc în contextul intensificării campaniei aeriene a Rusiei pe teritoriul Ucrainei, inclusiv un atac nocturn în 4 iulie care a lovit Kievul și alte regiuni și în cadrul căruia cel puțin 23 de civili au fost răniți, transmite Kyiv Independent.

„Astăzi am discutat situația: atacurile aeriene rusești și, mai amplu, situația de pe linia frontului. Președintele Trump este foarte bine informat”, a informat Zelenski.

„Am discutat opțiuni pentru apărarea antiaeriană și am convenit să lucrăm la întărirea protecției spațiului aerian. Am căzut de acord asupra unei întâlniri între echipele noastre.”

Președintele ucrainean a precizat că cei doi lideri au discutat și despre potențialul industriei de apărare a Ucrainei și au analizat posibilitățile de cooperare directă cu parteneri americani.

„Suntem pregătiți pentru proiecte directe cu America și credem că acest lucru este extrem de necesar pentru securitate, în special în ceea ce privește dronele și tehnologiile conexe”, a adăugat el.

Trump i-a transmis lui Zelenski că SUA sunt dispuse să ajute Ucraina în privința apărării antiaeriene, în contextul intensificării atacurilor rusești, a relatat Axios, citând surse anonime. Convorbirea dintre cei doi ar fi durat aproximativ 40 de minute.

Această discuție a urmat unui apel telefonic între Trump și președintele rus Vladimir Putin, pe 3 iulie, în care Kremlinul a transmis că Putin a reafirmat că „Rusia va continua să își urmărească obiectivele” în războiul împotriva Ucrainei, în ciuda apelurilor SUA la încetarea focului.

Trump le-a spus jurnaliștilor, tot pe 3 iulie, că a fost „foarte dezamăgit” de conversația cu Putin.

„Nu cred că este pregătit… Nu cred că vrea să oprească acest război”, a declarat liderul de la Washington.

Apelul a venit și în contextul deciziei Departamentului Apărării al SUA de a suspenda livrările unor sisteme esențiale de armament către Ucraina, inclusiv rachete Patriot și proiectile de artilerie ghidate de precizie. Kievul a avertizat că întârzierea riscă să slăbească apărarea antiaeriană și să încurajeze Moscova.

În ciuda exprimării repetate a frustrării față de agresiunea continuă a Rusiei, administrația Trump nu a impus sancțiuni suplimentare și nici nu a aprobat ajutoare suplimentare pentru Ucraina de la preluarea mandatului, în ianuarie.

Deși Rusia și Ucraina au reluat discuțiile directe la Istanbul în acest an, cele două runde de negocieri — pe 16 mai și 2 iunie — au dus doar la schimburi de prizonieri, fără niciun progres către un armistițiu.