Planul fiscal supus dezbaterii Congresului și alte politici ale Administrației Donald Trump vor genera un impuls de creștere economică având impact asupra reducerii datoriei suverane a Statelor Unite, afirmă experții Președinției de la Washington.
Conform raportului elaborat de Consiliul Economic al Casei Albe, consultat de site-ul Axios.com, datoria SUA ar urma să scadă la 94% din PIB în următorii zece ani. De altfel, experții Casei Albe estimează că deficitul cumulat în următorul deceniu va fi cu 5.500 de miliarde de dolari mai mic decât acum, ca efect al simplificării reglementărilor fiscale și al politicilor în domeniul energiei.
”Proiecțiile Casei Albe nu prezintă o perspectivă completă asupra situației deficitului. Nu sunt incluse efectele tarifelor vamale, nici reducerile cheltuielilor instituțiilor, nici avansarea creșterii economice”, a declarat directorul Consiliului Economic, Stephen Miran.
Optimismul Casei Albe, contestat de mediile de afaceri
Însă experții din mediul privat sunt sceptici în legătură cu proiecțiile economice și financiare ale Casei Albe.
”Prin acest raport, Consiliul Economic susține că reducerile de taxe se vor compensa singure, vor contribui și la reducerea datoriei suverane, dar este o ipoteză fantezistă”, afirmă Kent Smetters, directorul grupului de consultanță Penn-Wharton.
”Am vrea să înțelegem cum au ajuns la o concluzie care nu corespunde deloc cu proiecțiile economiștilor independenți”, a declarat, la rândul său, Martha Gimbel, director al Centrului pentru Studii Bugetare al Universității Yale.
Oficiul pentru Buget al Congresului (CBO) a stabilit, într-un raport prezentat recent, că planul fiscal propus de Administrația Trump va contribui la reduceri de taxe care vor totaliza 3.750 de miliarde de dolari. În același timp, în următorii zece ani, deficitele guvernamentale vor crește cu 2.400 de miliarde de dolari în Statele Unite. Președinția Statelor Unite a contestat evaluările specialiștilor Congresului, considerându-le ”tendențioase politic”.
Camera Reprezentanților a aprobat deja proiectul fiscal elaborat de Administrația Donald Trump. Planul – denumit “O Lege Majoră Frumoasă” (”One Big Beautiful Bill Act”) – extinde reducerile de taxe pe care președintele Donald Trump a început să le aplice din 2017, suplimentează fondurile pentru securizarea frontierelor, pentru deportarea imigranților și pentru prioritățile în materie de securitate națională, precum și pentru Programul de servicii de sănătate Medicaid. Vor fi reduse stimulentele pentru energie ecologică, iar plafonul de îndatorare suverană a Statelor Unite este ridicat cu 4.000 de miliarde de dolari. Însă, în pofida victoriei din Camera Reprezentanților, președintele Donald Trump întâmpină dificultăți în Senat, unde persistă disputele în cadrul Partidului Republican.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Du-mă, acasă, trenule! Dar nu oricum, ci în condiții sigure și moderne, potrivite pentru o Românie din anul 2025. Locomotivele electrice 003 și 004 de tip ELASMO, modernizate la RELOC Craiova, au parcurs cu succes probele de performanță, fiind testate pe ruta București – Constanța și retur. Recent, a fost lansat și trenul Leon, primul automotor Diesel fabricat integral în România după 80 de ani.
Cele două locomotive sunt parte din lotul de 19 astfel de vehicule care fac obiectul contractului finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare de 91,1 milioane de euro.
Probele au constat în tractarea a 16 vagoane de călători, prima locomotivă a parcurs ruta București – Constanța, iar a doua a efectuat traseul de retur, Constanța – București.
„Finalizarea cu succes a probelor de performanță pentru cele două locomotive reflectă angajamentul nostru ferm față de modernizarea infrastructurii feroviare din România. Credem cu tărie că fabricile românești trebuie susținute și încurajate să devină tot mai competitive, deoarece vagoanele și locomotivele produse și modernizate aici respectă standardele internaționale”,a declarat Gruia Stoica, președinte Grampet Group.
Locomotivele ELASMO 003 și 004sunt echipate cu motoare electrice de tracțiune asincrone, proiect tip 060 EA1 CA. În plus, vehiculele sunt dotate cu tehnologii de ultimă generație, care asigură performanță, fiabilitate și siguranță sporită.
În afara celor două locomotive care au desfășurat probele de performanță, alte două unități au fost deja livrate beneficiarului și puse în exploatare, iar șase locomotive se află în prezent pe fluxul de producție.
Leon, primul tren construit integral în România. Prima călătorie, pe ruta București Nord – București Băneasa
Reamintim, în acest context, un alt moment istoric pentru industria feroviară din România. GRAMPET Group a lansat trenul automotor Leon, produs la fabrica Electroputere VFU Pașcani. Trenul Leon este primul automotor DMU (Diesel Multiple Unit) fabricat integral în România după mai bine de opt decenii.
Trenul Leon are trei vagoane, cu 145 de locuri, din care 11 VIP şi 134 la clasa a II-a, fotolii rabatabile și scaune ergonomice. Vagoanele sunt izolate fonic şi dotate cu prize de 230V şi USB, supraveghere video, senzori de incendiu şi interfoane pentru comunicarea cu mecanicul. În tren sunt spații pentru bagaje voluminoase şi biciclete.
Prima sa călătorie oficială a fost pe ruta București Nord – București Băneasa, având la bord oficialități guvernamentale, ambasadori și lideri din mediul de afaceri.
„Este primul automotor DMU (Diesel Multiple Unit) fabricat în țara noastră în ultimii 80 de ani. Este un tren complet realizat în România, testat pe mai bine de 30.000 km, atestat cu certificat CE și gata să circule în toată Europa. Cu o viteză de 120 km/h și echipat cu două Power-Pack-uri de 390 kW, care contribuie la reducerea semnificativă a emisiilor și la un consum redus de combustibil, Leon este alegerea pragmatică într-o țară unde 62% din rețeaua de cale ferată nu este electrificată”, a spus Gruia Stoica, președintele Grampet Group, citat de stiripesurse.ro
În ceea ce privește viitorul, Leon urmează să își stabilească ruta comercială, cu opțiuni incluzând București – Brașov sau București – Constanța.
Evenimentul marchează un pas extrem de important în modernizarea infrastructurii feroviare din România, aducând speranță și noi oportunități pentru viitorul transportului pe calea ferată.
Fabrica de la Paşcani, fondată în 1869, astăzi membră a Grampet Group, este specializată îm fabricarea, modernizarea şi întreţinerea vehiculelor feroviare de călători şi marfă.
Grampet este cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat din România şi din Europa Centrală şi de Sud-Est. Cea mai importantă companie a grupului Grampet este Grup Feroviar Român, care a depăşit anul trecut pragul de un miliard de lei şi estimează pentru 2024 un avans al cifrei de afaceri cu 10%.
Aceasta are 400 de locomotive şi 18.000 de vagoane şi este prezentă ca operator şi în Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Austria.
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul …
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a schimbat radical stilul vestimentar în contextul summitului NATO de la Haga. Noua apariție a fost interpretată drept un semnal subtil de „diplomație vizuală”.
Imaginea 1/4: Volodimir Zelenski FOTO Profimedia
Volodimir Zelenski a renunțat, în cadrul summitului NATO de la Haga, la clasicele sale tricouri și bluze kaki în stil militar, alegând în schimb o ținută mai sobră, formată din jachetă și cămașă neagră, de inspirație formală, dar păstrând totuși o notă relaxată.
Potrivit Reuters, această schimbare vine după o întâlnire tensionată în februarie cu Donald Trump, desfășurată în Biroul Oval, unde liderul ucrainean a fost criticat pentru lipsa unui costum.
După izbucnirea războiului, Zelenski a dorit să transmită prin vestimentație solidaritatea sa cu trupele ucrainene de pe front. Însă, în cadrul vizitei la Casa Albă, a fost mustrat de un jurnalist american pentru că nu purta costum, iar discuția a degenerat într-un schimb dur de replici. Publicațiile americane i-au reproșat atunci lipsa de recunoștință față de sprijinul oferit de SUA în timpul războiului.
Încercarea de a reconstrui relația cu Washingtonul
De la acel episod, Zelenski încearcă să repare relațiile cu Washingtonul, crucial în continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, chiar dacă actualul președinte american nu a dat semne clare că ar relua sprijinul extins oferit de administrația Biden.
În aprilie, la funeraliile Papei Francisc, Zelenski s-a întâlnit din nou cu Donald Trump. De data aceasta, a purtat o jachetă groasă neagră și o cămașă încheiată până la gât, fără cravată, un stil pe care l-a păstrat și marți seară, la dineul oferit de regele Țărilor de Jos, înainte de summitul de miercuri.
Întâlnirea bilaterală cu Trump și reacțiile din social media
Zelenski nu a participat la reuniunea oficială a liderilor NATO, dar a avut o întâlnire bilaterală cu Trump, în care a prezentat o listă de solicitări pentru achiziții de armament din SUA.
Schimbarea de stil nu a trecut neobservată. Rețelele sociale, dar și ediția ucraineană a revistei ELLE, au comentat noul look al președintelui ca fiind o „diplomație vizuală de un nou tip”.
Ucrainenii își susțin liderul
Criticile din presa americană privind vestimentația lui Zelenski la Casa Albă au fost aspru respinse în Ucraina, unde populația continuă să-l susțină masiv de la începutul invaziei ruse din februarie 2022.
Un consilier în comunicare de la biroul președintelui ucrainean nu a răspuns solicitărilor de comentarii din partea Reuters.
Președintele SUA, Donald Trump, a părut să aprecieze faptul că secretarul general Mark Rutte l-a numit „tăticule” la summitul NATO de miercuri, 25 iunie, de la Haga.
Donald Trump și Mark Rutte FOTO: Arhivă, Adevărul
În timpul conferinței de presă a lui Trump, un reporter l-a întrebat cum s-a simțit când Rutte, descris de AFP drept „linguşitor-şef”, s-a referit la președintele american numindu-l „tati”.
„Nu, el mă place, cred că mă place! Dacă nu, o să vă anunț și o să mă întorc și o să îl lovesc tare, bine?”, i-a spus Trump jurnalistei, spre amuzamentul secretarului de stat Marco Rubio.
„A făcut-o însă foarte afectuos”, a continuat Trump. „«Tăticule, tu ești tăticul meu»”, a spus președintele zâmbind.
În timpul întâlnirii lor bilaterale de miercuri, 25 iunie 2025, Trump și Rutte au discutat despre actuala încetare a focului în războiul Iran-Israel, pe care președintele american a anunțat-o luni seara.
Marți dimineață, Trump a folosit un limbaj dur după ce Israelul a lansat un atac asupra Iranului chiar înainte de momentul în care trebuia să intre în vigoare încetarea focului, iar apoi Iranul a lansat mai multe rachete spre Israel.
„Practic, avem două țări care s-au luptat atât de mult și atât de dur încât nu știu ce naiba fac”, a declarat Trump.
„Tati trebuie să folosească un limbaj dur pentru a determina Israelul și Iranul să rezolve lucrurile”, a spus Rutte.
Trump a mai spus în timpul întâlnirii sale cu Rutte că el crede că armistițiul Iran-Israel va rezista.
„Ei nu se vor mai lupta între ei, s-au săturat. Ca doi copii în curtea școlii, se bat ca naiba, nu-i poți opri. Lasă-i să se bată timp de două sau trei minute, apoi e ușor să-i oprești”, a spus liderul american.
Curtea de Apel București a admis miercuri, 25 iunie 2025, contestația formulată de avocatul lui Andrei Șoșa și a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu controlul judiciar în cazul în cazul patronului clubului Expirat din Capitală. El a fost reținut pe 17 iunie de procurorii DIICOT și acuzat de trafic internațional de droguri.
Patronul clubului Expirat, Andrei Șoșa FOTO: FB
„A fost admisă contestația. Curtea de Apel, rejudecând propunerea de arestare, a respins‑o și a dispus luarea măsurii controlului judiciar. Andrei a fost pus în libertate de îndată”, a declarat pentru Buletin de București, avocatul Vlad Hossu.
Într-o scrisoare postată pe rețelele de socializare, Andrei Șoșa, patronul clubului Expirat din București, mărturisește că somniferul găsit de autorități în locuința sa a fost prescris de un medic, deoarece suferă de insomnii.
„Sunt bolnav, nu infractor. Nu dați cu piatra”.
„Miraculos, pentru prima dată după mult timp, puteam să dorm. După ce am terminat tratamentul prescris, am revenit la insomnii, dar nu m-am mai dus la medic. O greșeală care mă costă”, susține el.
„Sunt arestat preventiv pentru că mi-am cumpărat somnifere de pe un site din Anglia. De aproximativ 5 ani sunt dependent de aceste somnifere. Sunt bolnav. Acuzațiile le cunoașteți. Povestea mea nu. Așa că, asta este povestea mea: stilul de viață al unui cârciumar este dificil. Foarte mult stres, muncă de noapte, practic ești pe alt fus orar decât lumea normală. Din astfel de sol fertil, era imposibil să nu răsară insomnia. E o boală”, a spus Andrei Șoșa
Așa cum „Adevărul” a relatat, cunoscutul om de afaceri, Andrei Șoșa, patronul clubului „Expirat”, a fost reținut pe 17 iunie de procurorii DIICOT – Structura Centrală. Acesta este cercetat pentru trafic internațional de droguri de risc și trafic intern de droguri de risc, după ce ar fi introdus în țară sute de pastile cu substanțe psihoactive.
Potrivit anchetatorilor, în luna mai 2025, Șoșa, în vârstă de 46 de ani, „a procurat din Marea Britanie 300 de comprimate ce conțin ca substanță activă Zolpidem (drog de risc), destinate comercializării, pe care le-a introdus în țară, prin intermediul unei societăți de servicii poștale şi curierat”, au transmis procurorii DIICOT.
În data de 16 iunie 2025, în autoturismul acestuia au fost găsite alte 10 comprimate cu aceeași substanță. Perchezițiile desfășurate ulterior la domiciliul său din județul Ilfov au scos la iveală o cantitate semnificativă de droguri, dar și alte bunuri de valoa
Anhetatorii au ridicat din locuința sa 283 de comprimate cu Zolpidem, 52 de pastile cu Clonazepam (alt drog de risc), o cantitate de canabis, precum și alte substanțe aflate în curs de expertizare. În plus, în casă au fost găsite „o colecție numismatică, mai multe mini lingouri de aur, 2 bitcoin, sume de bani în lei, euro, franci elvețieni, dolari SUA și lire sterline, precum și alte mijloace de probă”, se arată în comunicatul DIICOT.
Profesorul universitar Bogdan Glăvan, reputat economist și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard”, avertizează că măsurile Guvernului Bolojan vor provoca un adevărat exod al investitorilor din România, care vor refuza să se lase supraimpozitați.
Premierul Ilie Bolojan e pe cale să ia decizii catastrofale pentru economie. FOTO gov.ro
Guvernul Bolojan intenționează să crească taxele și impozitele, inclusiv pe cele pe dividente, iar în același timp se pregătește să supraimpoziteze băncile. De asemenea, potrivit mai multor surse, se are în vedere creșterea TVA și a impozitelor pe venit, măsuri care vor provoca erodarea puterii de cumpărare și sărăcirea românilor. Potrivit unui clasament publicat anul trecut de Eurostat, aproape o treime (32%) dintre români erau expuşi în 2023 riscului de sărăcie şi excluziune socială, aceasta fiind de departe cea mai mare pondere înregistrată în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene.
În același timp, România are cel mai mare deficit din PIB (9,3%), iar guvernul se pregătește acum să taie în carne vie. Afectată va fi din plin populația, care va plăti taxe mai mari din cauza politicilor greșite ale ultimelor guverne, dar și firmele private.
Cum ne alungăm singuri investitorii.
E o mare greșeală, avertizează analiștii economici, care au semnalat anterior și derapajele economice ale guvernelor anterioare. De data aceasta, prin deciziile pe care este pregătit să le ia, Guvernul Bolojan nu va face decât să-i alunge pe investori, avertizează profesorul Bogdan Glăvan. Cunoscutul economist spune, într-o postare pe Facebook, că iminentă creștere a impozitului pe dividende ar duce rata de impozitare a acționarilor unei firme la aproape 30%, adică dublă față de cea din Bulgaria. Asta fără a pune la socoteală CASS pe dividende. Practic, România va avea impozite mai mari decât Grecia și mult mai mari decât Ungaria sau de Estonia, țări cu concurăm pentru atragerea unor investitori.
„Domnul Bolojan vorbește frumos, dar se poartă rău cu cei care vor să producă ceva. Creșterea impozitului pe dividende ar duce rata de impozitare a acționarilor unei firme la aproape 30%, adică dublă față de cea din Bulgaria! Și nici nu am pus la socoteală CASS pe dividende Practic România va impozita firmele mai rău decât Grecia, ca să nu mai vorbesc de Ungaria sau de Estonia”, susține profesorul.
„Efectul creșterii impozitării producție e ruinător”
El avertizează că efectul supraimpozitării producțieiei va fi catastrofal pentru economie. Practic, întreaga economie va fi afectată de această decizie.
„Efectul creșterii impozitării producției, adică a factorilor de producție (capital, muncă) este ruinător. Oferta scade, ceea ce înseamnă prețuri mai mari pentru toate produsele. De ce să-ți asumi riscuri? Dacă pierzi îți acoperă cumva statul 30% din pierdere? Nu. Prin urmare, vorba lui Pavel Stratan, decât să muncești degaba, mai bine stai degeaba. Apoi, cererea de muncă scade, ceea ce înseamnă o dinamică mai lentă a salariilor”, mai spune el.
În al doilea rând, va apărea o altă problemă, iar extinderea economiei subterane va fi unul din principelele efecte.
„Mobilitatea socială scade. Creșterea impozitării nu este un factor incluziv, ci diviziv. Nu încurajează înființarea de firme, intrarea pe piață și competiția, ci le descurajează. Cine va avea de câștigat? Firmele mari, deja existente. O asemenea politică duce la coagularea întreprinderilor, la reducerea dinamismului economiei, la osificarea păturii antreprenoriale existente, practic contribuie la separarea societății în caste. Vă spun sincer că, dacă o asemenea politică ar fi fost în vigoare la momentul respectiv, nu aș fi deschis nici o firmă, nu aș fi produs, nu aș fi plătit accize, TVA și alți bani. Există și alte efecte mai mult sau mai puțin directe. Extinderea economiei subterane este unul din ele. Iar dacă statul o va reprima cu forță, atunci efectul nr. 1 menționat mai sus va fi cu atât mai puternic”, adaugă expertul.
Guvern fără experți serioși
Politica economică a Guvernului Bolojan arată că duce o lipsă acută de experți în economie, iar de aici deciziile eronate. Guvernarea seamănă cu cea a Greciei din perioada falimentului economic și va duce în aceeași direcție, avertizează Bogdan Glăvan.
„Cine nu a învățat carte nu are cum să înțeleagă că producția nu apare din neant, ci este un act conștient, îndreptat spre satisfacerea unor nevoi. Oamenii nu produc ca roboții, nu deschid firme ca să se afle în treabă, nu-și asumă riscuri ca să plătească impozite. Ci exact invers: statul culege impozite datorită faptului că unii își asumă riscuri, decid să muncească din zori și până în noapte (eu plecam la 11-12 noaptea de la firmă) pentru a-și vedea visul realitate și, bineînțeles, își pun propriul capital la bătaie. România ar trebuie să urmeze cele mai bune practici din lume. Să ia exemplul Singapore sau, dacă Singapore e prea departe, cel al Estoniei, recunoscută pentru regimul fiscal. Putem să guvernăm ca în Grecia, dar atunci fix ca în Grecia o să sfârșim”, încheie Bogdan Glăvan.
Senatoarea PSD Victoria Stoiciu îl atacă dur pe deputatul AUR, Mihail Neamțu, care a provocat indignare în spațiul public după ce a postat, recent, o fotografie trucată cu Oana Țoiu.
Senatoarea PSD, Victoria Stoiciu FOTO: FB
Mesajul senatoarei PSD a fost publicat pe Facebook, însoțit de o fotografie a lui Mihail Neamțu.
„Aceasta este poza unui misogin ordinar. Nemodificată. A ieșit Mihail Neamțu la rampă azi. Dar în loc să-și ceară scuze pentru atacul josnic la adresa doamnei Oana Toiu, vine cu tot felul de vorbe sofisticate, menite să-i justifice mârșăvia. Domnule Neamțu, prestidigitațiile cu cuvinte prețioase nu pot ascunde ceea ce sunteți de fapt: un bădăran misogin. Exact așa. Pentru că doar un bădăran misogin se ia de o femeie pentru că e femeie. Pentru felul în care arată. Pentru că în mintea unui misogin singurul lucru relevant despre o femeie este aspectul fizic. Ați manipulat imaginea unei femei pentru a o transforma într-o țintă de ridicol”, a scris Victoria Stoiciu, pe FB.
În încheiere, Victoria Stoiciu îi transmite lui Mihail Neamțu că suferă și „de lipsă de caracter”.
„Nu vă mai dați aere de intelectual. Volumele de cărți citite nu reușesc să acopere gândirea de grotă. Ne-ar fi plăcut să auzim un simplu <îmi pare rău>. Dar pe lângă misoginism, se pare ca mai suferiti și de lipsă de caracter”, a mai spus senatoarea PSD.
Noul ministru al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a devenit ținta glumelor în mediul online, după ce deputatul AUR Mihail Neamțu a publicat o imagine modificată cu aceasta.
Deputatul AUR Mihail Neamțu a postat, luni, în timpul procedurilor pentru instalarea noului cabinet guvernamental, o fotografie trucată cu Oana Țoiu, noul ministru al Afacerilor Externe. Ulterior, acesta a șters postarea, însă aceasta a fost salvată de mai mulți internauți și este republicată pe mai multe rețele sociale, fiind însoțită de comentarii de indignare sau glume la adresa reprezentantei USR.
„Adevărul” a ales să nu republice imaginea.
Fotografia publicată de deputatul AUR este trucată altfel încât să pară că noul ministru de Externe are o privire încrucișată, iar nasul și conturul feței au fost modificate pentru a părea mai mari.
În Parlament a fost cerută retragerea deputatului AUR Mihail Neamțu din conducerea Comisiei de Cultură. Șeful AUR, George Simion, a venit miercuri, în plen, cu un răspuns ironic, refuzând să dea curs cererii.
Președintele României, Nicușor Dan, a discutat miercuri, la Haga, cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, în marja summitului NATO. Principalul subiect a fost situația de securitate din regiunea Mării Negre.
Nicușor Dan, a avut o întrevedere bilaterală cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan FOTO: X
În cadrul summitului NATO organizat la Haga, președintele României, Nicușor Dan, a avut o întrevedere bilaterală cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. După discuții, liderul de la București a transmis un mesaj pe rețeaua X (fosta Twitter), subliniind importanța colaborării în actualul context regional.
„Am avut o întâlnire foarte productivă și substanțială cu președintele @RTErdogan la Haga. Am discutat despre parteneriatul strategic și cooperarea româno-turcă, bazate pe prietenia de lungă durată și scopurile comune, cu un accent pe legăturile noastre economice solide și pe uriașul lor potențial”, a scris Nicușor Dan.
Marea Neagră, prioritate strategică
Președintele român a subliniat că securitatea în regiunea Mării Negre trebuie să fie o prioritate comună pentru ambele țări. „În acest context geopolitic dificil, este important să cooperăm pentru consolidarea securității noastre comune, în special în regiunea Mării Negre, și pentru dezvoltarea de proiecte în industria de apărare împreună, precum și a infrastructurii strategice a regiunii noastre”, a declarat Nicușor Dan în postarea sa.
Întâlniri și cu liderii ceh și britanic
Tot miercuri, în marja reuniunii NATO, președintele României a avut întâlniri bilaterale și cu președintele Cehiei, Petr Pavel, precum și cu noul premier britanic, Keir Starmer. Detalii despre aceste discuții nu au fost deocamdată comunicate public.
Creșterea cererii globale pentru ovine, în contextul accelerării prețurilor, a transformat Australia în cel mai mare furnizor global de carne de oaie, informează Reuters.
Prețul cărnii de oaie a depășit pragul record 7,14 dolari per kilogram, în creştere cu 50% față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Creșterea prețurilor alimentează cererea la export şi astfel, cota de piaţă a Australiei a crescut. Creşterea veniturilor şi populaţiilor impulsionează, de asemenea, cererea pentru carnea de oaie, iar preţurile contribuie la decizia finală a consumatorilor”, explică analiștii.
Anul trecut, Australia a exportat 702.000 de tone de carne de miel, oaie şi capră, în valoare de 3,6 miliarde de dolari. Datele oficiale indică faptul că în primele patru luni ale acestui an exporturile au fost cu 10% mai mari decât în perioada similară din 2024.
China este cel mai mare importator de carne de oaie, urmată de SUA, Marea Britanie, Uniunea Europeană şi Orientul Mijlociu.
Efectivele de ovine din Australia au crescut în ultimii ani, ceea ce permite fermierilor să aprovizioneze mai bine procesatorii, însă efectivele din Noua Zeelandă, celălalt mare exportator mondial, au scăzut în fiecare an după 2012. Regresul ar fi fost cauzat de conversia păşunilor în păduri de pin, din considerente ecologice.
Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu …
Pericol imens pe tarabele din piață privind legumele cu pesticide! Potrivit Observator News, cel mai mare pericol îl reprezintă roșiile românești.
Antena 1 a făcut un experiment prin care jurnaliștii au testat mai multe varietăți de roșii românești cumpărate din nouă piețe.
Pesticide găsite în roșii
O singură probă a trecut testul. Restul roșiilor erau pline de pesticide periculoase care pot duce la boli cronice extrem de grave, inclusiv cancer.
Aparent apetisante și gustoase, costă între 10 și 35 lei kilogramul. În urma testelor de la laborator, s-au găsit pesticide peste cantitatea admisă de normele europene.
Mulți producători exagerează cu pesticidele de teama că dăunătorii le-ar putea compromite recoltele în totalitate.
Acetamiprid și ciprodinil: Efecte grave
Din 9 probe, 8 erau pline de pesticide toxice, precum acetamiprid și ciprodinil care afectează organele interne.
Acetamipridul poate provoca amețeli, dureri de cap, iar ciprodinil poate să dăuneze funcțiilor renale și digestive.
Pesticidele pot provoca diferite tipuri de cancer: mamar, testicular, pot provoca infertilitate și dureri și spasme.
Pătrunjelul și mărarul pică testele
Autoritatea Naţională FitoSanitară a analizat peste 2.000 de probe în cele două laboratoare din toată țara, din care numai 15 probe de roșii au avut depășiri ale limitelor maxime admise pentru reziduuri de pesticide.
De asemenea, s-au înregistrat:
8 probe de salată verde
2 fasole verde
2 leuștean
1 mărar
1 spanac
1 căpșune
Încă de anul trecut, pătrunjelul și mărarul tot pică testele. Fermierii, pentru a avea producție agricolă performantă și profitabilă, trebuie să folosească pesticide.
Conform legilor, pot folosi doar produse omologate. Trebuie să respecte indicațiile de pe etichete și numărul de doze.
Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile …
Regele Charles îl va găzdui pe președintele american Donald Trump pentru a doua sa vizită de stat fără precedent în Marea Britanie la sfârșitul acestui an, a confirmat miercuri, 25 iunie 2025, Palatul Buckingham.
Regele Charles și președintele american Donald Trump FOTO: Coloj Adevărul
Trump a acceptat o invitație din partea regelui Charles pentru o a doua vizită de stat în februarie, făcând din președintele american primul lider politic ales din timpurile moderne care este găzduit pentru două vizite de stat de un monarh britanic, potrivit reuters.
„Țara dumneavoastră este o țară fantastică și va fi onoarea noastră să fim acolo”, a spus Trump după ce prim-ministrul Keir Starmer i-a înmânat o scrisoare scrisă de mână de Charles în Biroul Oval, descriindu-l pe rege ca fiind „un om frumos”.
Nu a fost stabilită nicio dată pentru evenimentul care, speră Marea Britanie, va contribui la consolidarea legăturilor strânse dintre cei doi aliați într-o perioadă de agitație globală și care este întotdeauna marcată de manifestări fastuoase de fast și fast.
„Majestatea Sa îl cunoaște pe președintele Trump de mulți ani și așteaptă cu nerăbdare să îl găzduiască pe acesta și pe Prima Doamnă la sfârșitul acestui an”, a declarat un consilier de la Palat.
Vizitele de stat britanice includ, de obicei, o plimbare cu trăsura prin centrul Londrei și un fastuos banchet de stat, dar încă nu este clar unde va fi găzduit Trump.
Regina Elisabeta l-a primit pe Trump la Palatul Buckingham pentru o vizită de stat de trei zile în iunie 2019, în timpul primului său mandat, în timpul căreia a avut un prânz privat cu suverana, precum și un ceai cu Charles, care era atunci moștenitor.
Această vizită îl plasa deja pe Trump într-un grup select de președinți americani, deoarece doar Barack Obama și George W. Bush au beneficiat de vizite oficiale de stat în Marea Britanie în timpul celor 70 de ani pe tronul Elisabetei.
Trump a fost, de asemenea, invitat la ceai la Castelul Windsor, reședința monarhului la vest de Londra, în timpul unei călătorii în Marea Britanie în 2018.
Nici măcar cel mai optimist scenariu nu aduce pacea. Aceasta este una dintre concluziile seci, dar implacabile, ale celui mai recent raport GLOBSEC, realizat pe baza opiniilor a 61 de experți ucraineni în securitate, diplomație și apărare. Iar dacă „pacea” are o probabilitate de 2%, ceea ce urmează este mai degrabă o cronologie a epuizării lente, cu ecouri tot mai puternice dintr-un trecut care refuză să moară.
Experții prevad că razboiul din Ucraina va continua si in 2026/FOTO:Profimedia
Raportul, realizat de prestigiosul think tank european GLOBSEC, descrie șapte posibile scenarii privind evoluția războiului din Ucraina până în 2026. Concluzia de fond este dureroasă: în lipsa unei victorii clare, orice formă de „încetare a focului” este, în esență, doar o pauză strategică pentru Rusia. Iar această pauză poate deveni capcana care va lovi Ucraina și Europa mai dur decât orice rachetă.
„Războiul de uzură”, scenariul cel mai probabil
Potrivit experților consultați — printre care șapte foști miniștri ai apărării și de externe, dar și oficiali activi implicați în gestionarea conflictului —, cel mai probabil scenariu este cel al unui război de uzură cu intensitate redusă, determinat de epuizarea resurselor de ambele părți (38% probabilitate).
În această versiune a viitorului, luptele nu încetează, ci doar se diluează, pe fondul lipsei de muniție, tehnică și moral. Fronturile se stabilizează, dar conflictul mocnește, așteptând un nou pretext pentru escaladare.
„În actuala ediție a raportului, față de cea din 2022/2023, ponderea factorilor militari a crescut copleșitor față de cei politici (9 la 1)”, notează raportul. Este o constatare care ar trebui să oblige decidenții europeni la o regândire profundă a strategiilor de sprijin.
Scenariile „de pace”: doar iluzii fragile
Doar trei dintre cele șapte scenarii analizate presupun o formă de pace. Însă toate sunt marcate de compromisuri inacceptabile pentru Ucraina — fie că e vorba de pierderi teritoriale, fie de neutralitate forțată sau demilitarizare.
Scenariul „ideal”, cu o probabilitate infimă de doar 2%, presupune o încetare a focului pe liniile actuale, cu trupe de descurajare europene pe teritoriul ucrainean și fără recunoașterea anexărilor ruse. Cu toate acestea, chiar și în acest caz, experții avertizează: pacea este iluzorie și temporară. Limbajul vag dintr-un eventual acord ar permite Rusiei să conteste oricând termenii și să reia ostilitățile.
„Rusia nu va accepta niciodată o Ucraină independentă, suverană, capabilă să decidă singură asupra viitorului său și a alianțelor”, subliniază raportul.
O pace falsă – o amenințare mai mare decât războiul
Aceasta este poate cea mai tulburătoare concluzie: un acord de pace precar ar putea avea consecințe mai grave decât continuarea războiului. Prin înghețarea conflictului, Rusia își poate reface armata, poate submina Ucraina prin atacuri hibride și poate testa, din nou, apatia sau epuizarea Occidentului. Europa, între timp, s-ar putea culca pe laurii unei „soluții diplomatice”, reducând investițiile în apărare exact când ar trebui să accelereze.
Directorul biroului GLOBSEC din Kiev, Iuliia Osmolovska, a explicat într-un limbaj necosmetizat: „75% dintre scenarii sunt militare, doar 25% indică variante de pace.” Iar acest dezechilibru spune totul despre viitorul apropiat.
„Ultimul război convențional” și lecțiile ignorate de Europa
Ucraina, lipsită adesea de sprijinul promis, încearcă să devină autonomă în domeniul militar. Astăzi, 95% dintre dronele de pe front sunt produse local, iar ținta este ambițioasă: 4 milioane de drone până în 2025. „Este ultimul război convențional din istoria omenirii, dar noi luptăm deja într-un conflict hibrid”, a spus fostul ministru al apărării Oleksii Reznikov.
Între timp, Europa se trezește greu. Ministrul de externe eston, Margus Tsahkna, a oferit o imagine sinceră și incomodă: „Putin n-a trezit Europa. Trump a făcut-o.” El a acordat calificative pentru capacitatea defensivă: „A++ pentru țările baltice, Polonia, Finlanda, Suedia; dar pentru restul, o notă între gamma și delta.”
Iar fostul comandant adjunct al NATO, Sir Richard Shirreff, a fost categoric: „America nu mai este un aliat de încredere.” Mesajul lui: Europa trebuie să se apere singură, dacă vrea să rămână liberă.
Războiul global hibrid: riscul care crește
Cel de-al doilea scenariu ca probabilitate (20%) este și cel mai alarmant: un „război mondial hibrid”, alimentat de impunitatea Rusiei și paralizia nucleară a Vestului. Într-o lume unde posesorii de arme nucleare nu sunt sancționați, ci recompensați cu concesii, alte regimuri autoritare — Iran, Pakistan, Coreea de Nord — pot fi tentate să urmeze același drum.
Ce e de făcut: timp puțin, acțiune întârziată
GLOBSEC avertizează că următorii doi-trei ani sunt critici. Europa are nevoie de 5-10 ani pentru a-și reconstrui capacitatea defensivă, însă Rusia ar putea fi pregătită de o nouă ofensivă în doar 4 ani. Această asimetrie temporală este poate cel mai periculos dezechilibru strategic.
Raportul cere măsuri clare:
-Producția a 10-12 sisteme de apărare antiaeriană lunar;
-40-50 de mii de obuze de artilerie pe lună până în 2026;
-300-400 de drone cu rază medie și lungă lunar;
-120-150 de rachete balistice pe an.
Și, nu în ultimul rând, o relansare a sancțiunilor economice care să vizeze inclusiv flota „fantomă” prin care Rusia ocolește embargourile.
Raportul GLOBSEC nu este doar o proiecție, ci un avertisment. Lipsa unei victorii clare împotriva Rusiei riscă să transforme orice „pace” într-o mină cu fitil lung, iar Europa — într-un continent care s-a trezit prea târziu.
Ministerul de Externe al României, prin vocea purtătorului de cuvânt Andrei Țărnea, a reacționat la articolul publicat în revista Serviciului rus de Informații Externe (SVR), în care alegerile prezidențiale din România sunt date drept exemplu de „cenzură ideologică” prin care opozanții politici din UE sunt reduși la tăcere.
„Remarcăm, nu cu surprindere, interesul neobosit pe care Federația Rusă, prin Serviciul rus de Informații Externe, îl manifestă față de alegerile din România, în timpul derulării acestora sau ulterior. Atunci când nu provoacă nedumerire, specificul mecanismelor democratice și soliditatea acestora par să fie un elemente de constantă iritare la Moscova.
În context, ar fi doar de remarcat ridicolul situației de a primi lecții despre democrație dintr-un spațiu în care alegerile libere sunt mimate de peste 20 de ani și în care opoziția este redusă la tăcere, arestată sau eliminată fizic.
În Rusia de astăzi, gesturi umane, firești, simple cum ar fi să ajuți civili ucraineni sau să depui un buchet de flori în memoria lui Boris Nemțov te pot costa libertatea.”, a scris Andrei Țărnea pe rețeaua socială X.
Serviciul rus de Informații Externe (SVR) acuză, într-un articol, România de „intimidarea” membrilor Opoziției politice, potrivit Digi 24.
În luna martie, SVR l-a nominalizat însă direct pe Călin Georgescu, într-un mesaj în care a criticat deschis anchetarea la acea vreme a candidatului independent de către procurorii români.
„Astăzi, cenzura ideologică din cadrul UE a atins un nivel fără precedent. Intimidarea dizidenților și a opozanților politici capătă forme tot mai urâte, după cum s-a demonstrat, de exemplu, în cazul recentelor alegeri prezidențiale din România, sau în cazul verdictului dubios al instanței franceze în cazul lui Marine le Pen, prin care a fost împiedicată să participe la campania prezidențială din 2027”, se arată într-un articol cu titlul „Mărirea și decăderea UE”, apărut în „Iscoada”, publicația oficială a SVR, și semnat de Aleksei Anatolievici Gromîko, director al Institutului pentru Europa al Academiei de Științe a Rusiei.
De asemenea, conducerea UE e acuzată că încearcă să „prelungească cât mai mult criza ucraineană” și că „refuză să recunoască interesele legitime de securitate ale Rusiei”.
Momente tot mai dificile pentru Mihai Leu, fost mare campion la box, care se confruntă cu probleme mari de sănătate. În urmă câteva zile a suferit o hemoragie severă și a fost transportat de urgență la Spitalul Fundeni, acolo unde se află în comă indusă.
Mihai Leu și soția sa, Anna FOTO: FB
Soția acestuia a distribuit pe rețelele de socializare un filmuleț cu Mihai Leu în perioada sa de glorie, iar la descriere a adăugat mesajul: „Rugați-vă pentru Mihai Leu. Este unul dintre cei mai loiali, drepți și demni oameni pe care i-am cunoscut. Un om cu o inimă de leu, o inimă cât o țară de mare. Astăzi, are nevoie de noi.”
Mihai Leu a fost internat în stare critică la Institutul Fundeni. Atunci, echipa medicală a reușit să-i stabilizeze starea, iar intervenția chirurgicală a fost realizată de reputatul profesor Irinel Popescu.
După operație, Mihai Leu a fost externat pe 15 mai.
„După externarea de acum o lună, medicii l-au sfătuit să rămână în București. A închiriat aici o casă și a făcut chinetoperapie. Vineri i s-a spus că poate merge acasă, la Hunedoara. A ajuns acolo, dar la nici 24 de ore distanță a suferit o hemoragie puternică și a trebuit adus de urgență în Capitală”, dezvăluie un prieten pentru „Adevărul”.
Mihai Leu este momentan în comă indusă, starea lui fiind deosebit de gravă. Duminică, a suferit o altă hemoragie puternică, cu multiple metastaze.
Fostul mare sportiv a fost externat de la Fundeni pe 14 mai, fiind sfătuit să nu plece prea departe de București, pentru a putea fi adus repede la spital, în eventualitatea unei urgențe. Zilele trecute, starea lui părea una relativ stabilă.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că va face propria numire la Curtea Constituțională într-o săptămână, evitând să comenteze detaliat deciziile recente privind justiția.
Nicușor Dan a anunțat că va face propria numire la Curtea Constituțională FOTO: Presidency
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, la finalul Summitului NATO de la Haga, că va face în aproximativ o săptămână propria numire pentru un post de judecător la Curtea Constituțională.
Întrebat de jurnaliști despre „numirile controversate” ale Liei Savonea la Înalta Curte de Casație și Justiție și a lui Mihai Busuioc la Curtea Constituțională, în condițiile în care a promis, la preluarea mandatului, că va trata justiția ca o prioritate, șeful statului a evitat o poziție fermă.
„Confirm tot ce am spus până acum. Formarea Guvernului s-a terminat acum două zile, moment de la care a trebuit să vin aici, iar mâine, după cum știți, voi fi la Bruxelles. Prefer să vorbesc de interferența mea cu justiția după ce voi face niște lucruri concrete”, a spus Nicușor Dan.
„Întreg ecosistemul” și atribuțiile instituționale
Președintele a menționat că, în paralel cu discuțiile privind deficitul bugetar și formarea noului Executiv, a avut întâlniri cu reprezentanți din zona justiției. Aceste consultări vor continua pentru a-i permite „să înțeleagă întreg ecosistemul și maniera cea mai eficace și constituțională” în care poate acționa.
Referitor la cele două cazuri de numire menționate de presă, șeful statului a explicat clar care sunt atribuțiile legale ale președintelui în acest domeniu: „Pe cele două evenimente pe care le-ați menționat, conform legii, atributul de a numi, de a desfășura procedura de numire a președintelui Înaltei Curți este al Secției de judecători din Consiliul Superior al Magistraturii. Președintele, mai puțin decât a putea să asiste la ședințele acestuia, nu are atribuții. Numirea judecătorilor la Curtea Constituțională este un atribut al celor două Camere ale Parlamentului. (…) Numirea mea o să o vedeți cam într-o săptămână.”
Prioritățile mandatului și ideea de compromis
Nicușor Dan a mai spus că încearcă să optimizeze procesele care preocupă societatea și că, într-un sistem democratic, puterea este împărțită și deciziile nu aparțin exclusiv unei singure persoane.
„Există un echilibru de putere între președinte, Parlament și Guvernul care este o creație a Parlamentului. Prin atribuțiile pe care le am ca președinte, încerc să optimizez fiecare din aceste lucruri care preocupă societatea. Optimizare înseamnă că, pe anumite decizii care sunt comune, decizia nu este exclusiv la tine și atunci trebuie să prioritizezi. O prioritate a fost o majoritate solidă, care să dea stabilitate financiară și încredere”.
Întrebat dacă a făcut vreun compromis în cadrul acestor decizii, președintele a răspuns: „Ce înseamnă compromis? (…) Sunt multe nuanțe ale acestui cuvânt. Așa cum am spus, există un echilibru de putere, există niște atribuții și există negociere între președinte și partide pe a aranja aceste atribuții și nu tot timpul – și acesta este farmecul democrației – deciziile sunt la o singură persoană”.
Preşedintele Nicuşor Dan a avut miercuri o scurtă conversație cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Summitul NATO de la Haga. Cei doi lideri și-au strâns mâinile, potrivit fotografiei oficiale publicate de președinția României.
Donald Trump și Nicușor Dan s-au salutat la summitul NATO: FOTO: Administrația Prezidențială
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a participat timp de două zile la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care a avut loc la Haga, în Olanda. Pe site-ul Administrației Prezidențiale a fost postată o fotografie în care Nicușor Dan și președintele SUA, Donald Trump, își strâng cordial mâinile.
Expertul în securitate Hari Bucur Marcu a comentat fotografia, pe pagina sa de Facebook, și are o explicație interesantă.
”Știu că deja a devenit virală poza asta, dar o mai promovez și eu o dată, cu câteva observații de-ale mele.
Chiar înainte de publicarea ei pe site-ul Președintelui României, stăteam de vorbă la telefon cu cineva, despre o emisiune pe tema Summit-ului NATO de la Haga, la care tocmai eram invitat și făceam remarca că este un summit care nu are cum să genereze știri.
Am primit replica: dar participarea românească?
La care am făcut observația că participarea românească la Summit-ul NATO ar putea deveni o știre doar dacă normalitatea generează știri.
O altă observație este că președintele american Donald Trump se pare că a făcut un tur de masă, cum se zice, deoarece poza cu salutul între șeful de stat american și cel român este surprinsă în dreptul locului României la masa Summit-ului.
Cu alte cuvinte, nu românul s-a băgat în poză cu americanul, ci invers”, a scris Hari Bucur Marcu pe Facebook.
De altfel, Nicuşor Dan a avut o poziţie privilegiată la fotografia de grup a summit-ului NATO.
În fotografia realizată cu toţi invitaţii pe treptele Palatul Huis ten Bosch din Haga, reşedinţa oficială a regelui Willem-Alexander şi a reginei Maxima a Olandei, preşedintele României a stat în rândul al doilea, avându-l în stânga pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, iar în faţa sa au stat preşedintele SUA, Donald Trump, şi gazdele regale, care au ocupat rândul din faţă.
Ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, a trimis, miercuri, corpul de control la Vama Constanța, la nici 48 de ore de la preluarea mandatului.
Potrivit unui comunicat de presă, „Ministerul Finanțelor ia act cu maximă seriozitate asupra informațiilor apărute în spațiul public referitoare la blocaje și întârzieri nejustificate în procesul de vămuire a mărfurilor din cadrul Vama Constanța, precum și de acuzațiile aduse unor funcționari vamali”.
Acțiunea corpului de control are ca scop „clarificarea situației și identificarea oricăror abateri de la normele legale și procedurile interne”.
Alexandru Nazare: „Nu voi tolera sub nicio formă încălcarea legii și comportamentele abuzive”
„Am luat cunoștință de acuzațiile grave privind disfuncționalități și posibile abuzuri în Vama Constanța. Prioritatea noastră este să asigurăm mediului de afaceri un climat transparent și predictibil, iar astfel de situații, în care agenții economici sunt supuși unor presiuni nejustificate și costuri suplimentare, sunt intolerabile. Nu voi tolera sub nicio formă încălcarea legii și comportamentele abuzive din partea funcționarilor publici din cadrul MF, precum și ai celorlalte instituții din subordine. Am dispus deja ca acțiunea de control să înceapă chiar de astăzi, la Vama Constanța, pentru a investiga fiecare aspect semnalat.
Orice funcționar vamal pentru care se va constata că nu respectă legea, că abuzează de poziția sa sau că gestionează preferențial situațiile, va suporta consecințele legale și administrative cele mai severe. Autoritatea Vamală Română trebuie să fie eficientă, integră și în slujba cetățenilor și a mediului de afaceri, nu un factor de blocaj și incertitudine. Măsurile pe care le vom lua vor fi ferme și clare pentru a restabili încrederea și a asigura respectarea strictă a legii”, a subliniat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
„Ministerul Finanțelor reiterează angajamentul său ferm pentru combaterea corupției și a oricăror forme de ilegalitate în instituțiile subordonate. Rezultatele controlului vor fi făcute publice, iar măsurile necesare vor fi luate fără echivoc, în conformitate cu legislația în vigoare”, mai arată sursa citată.
Foto: Mediafax / Silviu Matei
CITEȘTE ȘI:
Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …
Uniunea Europeană și Canada au semnat o serie de acorduri prin care avansează parteneriatul în materie de securitate și apărare, pe fondul accentuării tensiunilor geopolitice.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și António Costa, președintele Consiliului European, au stabilit cu premierul Canadei, Mark Carney, ”avansarea cooperării în materie de securitate”, cu ocazia summitului desfășurat în Olanda.
”Uniunea Europeană și Guvernul de la Ottawa au semnat un Acord de Parteneriat în materie de Securitate și Apărare care va accelera contribuția Canadei la evoluarea arhitecturii de securitate a Europei”, a comunicat Comisia Europeană.
În plus, Canada va primi acces la sistemul european privind achizițiile de armament, ceea ce va stimula investițiile în apărare.
”Este vorba de un moment istoric, în care Uniunea Europeană și Canada consolidează parteneriatul strategic, fondat pe încredere și pe valori comune, pe legături istorice și cooperare economică. Parteneriatul nostru se bazează pe valori comune precum principiile democratice, drepturile omului, normele statului de drept și piețele deschise. Într-o lume care se schimbă rapid, marcată de incertitudine geopolitică, pe modificarea situației economice și pe accelerarea efectelor modificărilor climatice, acest parteneriat este mai important ca niciodată”, subliniază Comisia Europeană.
Liderii Uniunii Europene și Canadei au stabilit să intensifice cooperarea și în materie de minerale esențiale. De asemenea, sectoarele industriale vor încerca să aplice modele de dezvoltare axate pe tehnologii ecologice.
”La nivel digital, există un potențial imens de cooperare, astfel că liderii Uniunii Europene și Canadei au stabilit să avanseze proiectul unui Acord Comercial Digital, prin alinierea standardelor și a infrastructurii, prin cooperarea în domeniile securității cibernetice, inteligenței artificiale și tehnologiilor cuantice”, subliniază Comisia Europeană.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Vietnamul a redus numărul infracţiunilor pasibile de pedeapsa cu moartea, acum fiind de zece faţă de 18 anterior, a relatat miercuri presa oficială, preluată de AFP și Agerpres.
Miliardara vietnameză Truong My Lan Foto: AFP
Printre faptele penale care, de la 1 iulie, nu vor mai fi pasibile decât de detenţie pe viaţă se numără „activităţile ce vizează răsturnarea administraţiei populare”, „spionajul” şi corupţia pasivă, conform unei legi adoptate de Adunarea Naţională a acestei ţări comuniste, scrie Agerpres.
Persoanele deja condamnate la moarte în baza unuia dintre cele opt articole vizate nu vor fi executate, au precizat mass-media oficiale.
De exemplu, femeia de afaceri Truong My Lan, condamnată la moarte pentru că a orchestrat cea mai mare fraudă cunoscută în Vietnam, în valoare de 27 de miliarde de dolari, nu mai riscă să fie executată, datorită modificări legii, a declarat miercuri avocatul ei pentru AFP.
Numărul execuţiilor desfăşurate în Vietnam este clasificat drept secret de stat, dar Amnesty International afirmă că pedeapsa capitală a fost aplicată în 2024.
În 2023, Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite a subliniat de asemenea că Vietnamul continua să aplice pedeapsa cu moartea, în mare parte în secret. Celelalte infracţiuni se referă la fabricarea şi comercializarea de medicamente contrafăcute, transportul de droguri, deturnarea de fonduri, precum şi „sabotarea infrastructurii materiale şi tehnice a statului” şi „sabotarea păcii prin desfăşurarea de războaie de agresiune”.
„Structura actuală a pedepsei capitale este problematică şi, în unele cazuri, nu este aliniată cu condiţiile socio-economice care s-au schimbat şi cu realităţile prevenirii criminalităţii”, a explicat ministrul Securităţii Publice, Luong Tam Quang.
Pentru infracţiunile menţionate, instanţele pronunţau de fapt închisoare pe viaţă, a continuat ministrul Justiţiei, Nguyen Hai Ninh. „Abolirea pedepsei cu moartea pentru mai multe infracţiuni va servi, de asemenea, la cooperarea internaţională, în special atunci când Vietnamul promovează relaţii mai strânse pe baza încrederii reciproce”, a continuat oficialul, în declaraţii preluate de presa de stat.
Ţara comunistă a condamnat la moarte peste 150 de persoane anul trecut, în peste 80% din cazuri fiind vorba de infracţiuni legate de droguri. Peste 1.200 de persoane se aflau în coridorul morţii la sfârşitul anului 2024, potrivit raportului anual al Amnesty.
Vietnamul face parte din cele cinci ţări din regiunea Asia-Pacific care au efectuat execuţii în 2024, alături de China, Coreea de Nord, Afganistan şi Singapore, a subliniat ONG-ul.
Preşedintele american Donald Trump a insistat miercuri, la summitul NATO, la Haga, că instalaţiile nucleare iraniene au fost distruse „total” și că SUA au pus capăt războiului, relatează AFP. Trump a comparat atacul SUA asupra siturilor nucleare ale Iranului cu lansarea bombelor atomice asupra Hiroshima și Nagasaki.
Donald Trump la summitul NATO de la Haga FOTO EPA-EFE
„Programul nuclear iranian este mort, ei nu-l vor mai relua nicioată”, a dat asigurări Trump, subliniind că programul nuclear iranian a fost întârziat timp de „zeci de ani” de bombardamentele americane, iar iranienii „nu vor mai fabrica bombe mult timp”.
„Ultimul lucru pe care vrea să-l facă iranul este să îmbogăţească ceva. Cred că vom avea o relaţie, sub o formă sau alta, cu Iranul (…). Nu vor avea bomba. Ei vor opri îmbogăţirea uraniului. Dacă Iranul reîncepe (să îmbogăţească uraniu), noi îi vom lovi din nou”, a declarat Trump.
„Bibi poate fi foarte mândru de ceea ce a făcut. Iranul nu va mai fabrica bombe mult timp. Israelul ne va spune amploarea pagubelor atacurilor, pentru că Bibi va primi rapoarte şi evaluări ale rezultatelor (…). Cred că totul a fost demolat”, a spus el despre premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Declarațiile sale vin în contextul în care spionajul american apreciază în evaluări preliminare dezvăluite de CNN şi New York Times, că atacurile americane în Iran au întârziat programul nuclear iranian cu doar câteva luni şi nu l-au distrus complet.
Armata iraniană estimează, la rândul său, că este „încă devreme” să evalueze pagubele provocate programului nuclear iranian în urma atacului SUA asupra principalelor uzine de îmbogățire a uraniului ale Iranului.
Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) apreciază, pe de altă parte, că este imposibil, în acest stadiu, să se evalueze pagubele şi cere în acest scop accesul la instalaţiile iraniene.
Trump: Armistiţiul în Războiul între Israel şi Iran „decurge bine”
Este „în vigoare”, a spus el marţi, la puţin timp după ce a acuzat cele două ţări de faptul că l-au încălcat.
Israelul şi Iranul „nu ştiu ce mama dracu’ fac”, a înjurat el înainte să plece la summitul NATO de la Haga.
„Sunt ca doi copii într-o curte la şcoală. Se bat, iar apoi profesorul îi opreşte”, a declarat el miercuri.
„Eram foarte mândru de israel ieri (marţi), pentru că ei şi-au întors din drum avioanele”, a declarat el, admițând că a existat „o încălcare minoră” a armistiţiului.
Dar atacul american în Iran „a pus capăt războiului” între Israel şi Iran, a concluzionat el.
Donald Trump a comparat atacul Statelor Unite în Iran cu bombardamentele atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki.
„Nu vreau să folosesc exemplul Hiroshima şi Nagasaki, dar noi am făcut acolo oarecum acelaşi lucru. Lovitura noastră a pus capăt războiului. Dacă nu ar fi fost aşa, ar fi continuat bombardamentele”, a declarat el.
România va primi 18 avioane de vânătoare F-16 din partea Olandei, în urma unui acord care urmează să fie semnat la Haga de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Odată cu această donație, flota de avioane F-16 a Forțelor Aeriene Române va depăși pragul de 70.
Olandezii ne vor pune la dispoziție avioanele pe care nu le mai folosesc. FOTO: Pixabay
Transferul aeronavelor vine în contextul operaționalizării centrului internațional de pregătire a piloților de F-16, situat deja pe teritoriul României. Centrul a fost inițial creat pentru antrenarea piloților ucraineni, dar și-a extins rapid misiunea și va deveni un hub regional pentru pregătirea piloților din toate țările care operează avioane F-16, inclusiv Bulgaria, Slovacia și state din Orientul Mijlociu.
Olandezii ne vor pune la dispoziție avioanele pe care nu le mai folosesc pentru sprijinirea aliaților NATO în regiune, dar și pentru dezvoltarea unui cadru de instruire multinațional. Decizia are un impact strategic important pentru România, care devine astfel nu doar un utilizator important de avioane F-16, ci și un centru de excelență în instruirea piloților la nivel internațional.
Poziția geostrategică a României, la Marea Neagră, dar și deschiderea față de parteneriatele occidentale au contribuit decisiv la acest pas. În plus, prezența infrastructurii deja funcționale și angajamentul autorităților române în susținerea cooperării militare au consolidat poziția țării ca partener de încredere în regiune.
La Summitul de la Haga participă și președintele României, alături de miniștrii Apărării și de Externe. Potrivit informațiilor oficiale, delegația română a avut o serie de întâlniri rapide, dar consistente, cu mai mulți lideri și omologi europeni, în care au fost discutate chestiuni de securitate, cooperare militară și sprijin pentru Ucraina.
Ministerul Educației și Cercetării a publicat miercuri, 25 iunie 2025, ora 15:00, baremul de corectare pentru proba de Matematică de la Evaluarea Națională 2025.
Elevii au susținut proba de matematică FOTO: Arhivă
Absolvenții de clasa a VIII-a au susținut miercuri, proba scrisă la Matematică. Examenul a început la ora 09:00 și s-a încheiat la ora 11:00. Peste 150.000 absolvenți de gimnaziu au susținut proba la Matematică.
Evaluarea Națională se încheie vineri, 27 iunie, cu proba la Limba maternă.
Și la Evaluarea Națională candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.
Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul să depună contestație.
Elevii care depun/transmit contestații completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai elevilor minori, mai spun reprezentanții ministerului.
Președintele României, Nicușor Dan, a participat marți și miercuri la Summitul NATO de la Haga. Între altele, șeful statului a avut și o scurtă conversație cu preşedintele SUA, Donald Trump, cu care a dat mâna.
„Se reafirmă unitatea transatlantică, implicit o continuare a prezenței americane în Europa.
Creșterea contribuției financiare. Cheltuielile militare ale aliaților s-a agreat la 5% din PIB până în 2035
Reafirmarea Rusiei ca pericol și reafirmarea sprijinului pentru Ucraina. Față de aceste puncte, România a agreat cu câteva nuanțe. Față de chestiunea ca banii să ajungă să fie capabilități militare, noi ne-am exprimat că în cadrul acestor mecanisme de finanțare la UE ne dorim și ca cei care nu sunt aliați NATO să participe. Am mulțumit aliaților care sunt prezenți în România și am reafirmat că regiunea Mării Negre este importantă. Față de prezența aliată în România am reafirmat dispoziția de a investi în facilități pentru a găzdui soldați în România. Am reafrmat sprijinul pentru Ucraina. Ea este legată de securitatea întregului flanc estic al NATO. Am atras atenția asupra importanței alegerilor parlamentare din Moldova, la sfârșit de septembrie, a spus președintele Nicușor Dan.
Preşedintele Nicuşor Dan a avut miercuri și o scurtă conversație cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Summitul NATO de la Haga. Cei doi lideri și-au strâns mâinile, potrivit fotografiei oficiale publicate de președinția României.
Liderii NATO s-au reunit marți și miercuri, la Haga, în cadrul unui summit organizat în condițiile în care reprezentanții aliaților europeni promit majorarea cheltuielilor și investițiilor pentru apărare.
Știre în curs de actualizare
Imaginea 1/3: Nicușor Dan a dat mâna cu Donald Trump FOTO Administrația Prezidențială
Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) a votat un amendament inițiat de europarlamentarul liberal Dan Motreanu, care permite utilizarea fondurilor din Politica de Coeziune 2021–2027 pentru modernizarea și extinderea sistemelor de irigații.
Sisteme de irigații Foto: ANIF
Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a votat amendamentul pe care europarlamentarul liberal Dan Motreanu l-a depus și care ar permite statelor UE să utilizeze fondurile disponibile prin Politica de Coeziune 2021–2027 pentru finanțarea dezvoltării sistemelor de irigații.
În România, peste 2,5 milioane de hectare de culturi au fost compromise în 2024, din cauza secetei și a lipsei unor sisteme moderne de irigații.
”Dacă propunerea va fi acceptată și de Consiliu în cadrul negocierilor ce vor urma, modificarea va crea cadrul legal necesar pentru ca investițiile în irigații – fie în modernizarea celor existente, fie în construirea unor sisteme noi – să devină eligibile pentru finanțare în cadrul politicii de coeziune. Amendamentul face parte dintr-un raport mai amplu privind actualizarea priorităților de investiții din Politica de Coeziune 2021–2027, realizată în cadrul evaluării de la jumătatea perioadei de programare. Prin această evaluare, Comisia Europeană propune statelor membre o reorientare opțională a fondurilor europene necontractate către alte domenii, precum competitivitatea, apărarea, tranziția energetică, locuințele accesibile, accesul la apă și gestionarea durabilă a resurselor de apă”, potrivit europarlamentarului român.
Noile reguli propuse oferă statelor membre mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor și introduc stimulente – precum creșterea ratelor de pre-finanțare la 30% și a cofinanțării la 100% – care să încurajeze investițiile rapide în noile priorități.
Perchezițiile la birourile Société Générale din cartierul parizian La Défense și din Luxemburg, pe fondul suspiciunilor de scheme fiscale frauduloase oferite de bancă marilor companii, au continuat miercuri, a declarat o sursă judiciară.
Patru persoane, inclusiv directori ai băncii, au fost reținute marți, iar locuințele lor au fost percheziționate, conform Le Figaro.
Aceste percheziții, care au început marți și au fost dispuse în cadrul unei anchete preliminare de către Procuratura Financiară Națională deschisă în ianuarie 2024, „continuă în această dimineață (miercuri)”, potrivit sursei judiciare.
Patru persoane, inclusiv directori ai băncii, au fost reținute marți, iar locuințele lor au fost percheziționate. Potrivit sursei judiciare, miercuri una dintre persoanele reținute a fost eliberată, în timp ce perioada de reținere a celorlalte trei a fost prelungită.
Încredințată Oficiului Național Antifraudă (ONAF), ancheta vizează mai multe infracțiuni printre care fraudă fiscală, fraudă fiscală în formă organizată sau agravată și asocierea infracțională, potrivit aceleiași surse.
Ancheta urmărește să verifice dacă „un departament” al SG a fost capabil să „propună și să realizeze aranjamente în scopuri esențial fiscale în beneficiul marilor companii franceze”, potrivit acestei surse.
Grupul Lactalis, vizat de acest caz
Potrivit Libération, una dintre aceste companii este gigantul din industria laptelui Lactalis, care este ținta unei alte investigații separate a Procuraturii Financiare Naționale din 2018 pentru fraudă fiscală agravată.
Potrivit cotidianului, „schemele” gigantului din industria lactatelor „treceau prin structuri create de directorii Société Générale din Luxemburg”.
La sfârșitul anului 2023, compania-mamă a Lactalis a pus deoparte trei sute de milioane de euro pentru „litigii fiscale”.
Potrivit sursei judiciare, faptele de care este acuzată Société Générale au fost „probabil comise începând din 2009 în Franța și în străinătate, în special în Luxemburg”, o țară deosebit de profitabilă pentru banca franceză.
Operațiunile au mobilizat până la 80 de anchetatori în Franța și în străinătate, precum și unsprezece magistrați și asistenți specializați ai Procuraturii Financiare Naționale, potrivit surseI judiciare.
Procedurile sunt separate de investigațiile privind o schemă de evaziune fiscală numită CumCum, care se baza pe schimburi de titluri de valoare.
Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …
Premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, se vor întâlni de la ora 15:00, la Palatul Victoria, cu o delegație a agenției de rating Fitch, potrivit unor surse politice guvernamentale.
Întâlnirea are loc în contextul în care Fitch urmează ca, în luna august, să evalueze economia țării noastre, care riscă să fie retrogradată la nivelul junk dacă nu se implementează măsurile de reducere a deficitului bugetar.
Evaluarea este importantă deoarece este luată în calcul de investitori atunci când preconizează plasări de capitaluri în România, dar și în ceea ce privește împrumuturile Guvernului pe piața economică internațională.
„Am avut o întâlnire cu ministrul de Finanțe, cu echipa de conducere a Ministerului, abordând subiectele care sunt importante, și anume o analiză a încasărilor la bugetul de stat, un pachet de măsuri pentru a ne îmbunătăți aceste încasări, inclusiv modificări de legislație, cum este, de exemplu, legea insolvenței pentru a încasa mult mai bine cotele din TVA”, declara Bolojan.
Potrivit surselor Gândul, în luna octombrie se va face o analiză pe impactul noilor măsuri fiscal-bugetare și se decide dacă va crește cota generală TVA de la 19% la 21%. Creșterea ar putea intra în vigoare de la 1 noiembrie sau 1 ianuarie, spun sursele citate.
Foto: Mediafax/ Alexandru Dobre
CITEȘTE ȘI:
Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …
Un canal online din Europa a fost descoperit că difuzează mii de înregistrări video obținute prin piratarea camerelor de supraveghere din locuințe private, vestiare, hoteluri și cluburi de noapte, informează presa internațională.
Anchetele judiciare se lovesc de o problemă majoră. FOTO: Pixabay
Sub sloganul „Bine ați venit pe primul canal din Europa dedicat camerelor spion”, platforma promite utilizatorilor acces la o „arhivă imensă” cu materiale video din viața privată a oamenilor, surprinse fără știrea lor, scrie Corriere della Sera Milano.
Imaginile includ apartamente, băi, garaje, piscine, cluburi și camere de hotel, iar accesul se face pe bază de parolă — parole obținute ilegal și revândute pe internet, uneori cu doar 10 euro pentru 50 de acreditări.
Un fenomen greu de anchetat
Deși amploarea fenomenului este uriașă — aproximativ 70.000 de camere expuse doar în Italia, conform estimărilor recente — anchetele judiciare se lovesc de o problemă majoră: victimele nu știu că au fost filmate, astfel că nu pot depune plângere penală, iar în multe cazuri, nu pot fi identificate în conținutul video.
„Fără o plângere prealabilă a părții vătămate, nu se poate urmări penal accesul ilegal la un sistem informatic protejat”, notează ziarul italian.
Cum funcționează rețeaua
Piratarea camerelor de supraveghere se face în mai multe etape:
– Scanarea online a rețelelor de camere conectate la internet, identificând parole nesecurizate sau implicite.
– Accesarea și preluarea fluxului video, urmată de o catalogare a înregistrărilor în funcție de locație, tip de scenă și conținutul „atractiv”.
Etalarea materialelor într-o „vitrină” online, cu plată în criptomonede sau prin schimb de parole între colecționari, în special prin rețele sociale precum VKontakte, platforma rusească folosită de comunitatea infracțională digitală.
Specialiștii în securitate cibernetică atrag atenția asupra importanței schimbării parolelor implicite, actualizării periodice a software-ului și deconectării de la internet a camerelor care nu sunt necesare.
O conferință de presă între secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele american Donald Trump a dat startul celei de-a doua zile a summitului NATO de la Haga, miercuri. Trump a reconfirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO, potrivit căruia un atac armat împotriva statelor aliate va fi considerat un atac împotriva tuturor, și a salutat totodată angajamentul membrilor alianței de a majora cheltuielile pentru apărare la pragul de 5% din PIB.
Întrebat miercuri privind problema care îi îngrijorează pe aliați, și anume angajamentul SUA față de Articolul 5 din tratatul NATO, care conține clauza de apărare reciprocă a alianţei, Trump le-a declarat reporterilor: „Suntem alături de ei până la capăt”.
Confirmarea vine după ce, marți, Trump a părut să fie evaziv, spunându-le jurnaliştilor, în drum spre Haga, că există „numeroase definiţii ale Articolului 5”.
Totodată, Trump a salutat angajamentul aliaților pentru a majora bugetul apărării la 5% din PIB. „Le-am cerut să crească până la 5% de mai mulți ani, iar acum vor majora până la 5%, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de 2%, iar mulți nu plăteau nici măcar 2%, așa că cred că va fi o veste foarte bună”, a spus președintele american
Mark Rutte îl laudă pe Trump în timpul sesiunii plenare a NATO
„Prea mult timp, un aliat, Statele Unite, a purtat povara acelui angajament. Și asta se schimbă astăzi”, a declarat secretarul general al NATO.
„Președinte Trump, dragă Donald, ai făcut posibilă această schimbare. „Conducerea dumneavoastră în această privință a generat deja cheltuieli suplimentare de 1 trilion de dolari din partea aliaților europeni din 2016, iar deciziile de astăzi vor genera încă trilioane pentru apărarea noastră comună, pentru a asigura o egalizare mai puternică și mai echitabilă a cheltuielilor între America și aliații Americii. ”
Tribunalul București a decis, la solicitarea DNA, prelungirea cu 30 de zile a arestului preventiv în cazul primarului din Sinaia, Vlad Oprea, reținut din 21 mai 2025 pentru încălcarea restricțiilor impuse în cadrul controlului judiciar. Noua măsură este valabilă în perioada 20 iunie – 19 iulie. Hotărârea instanței nu este definitivă.
Vlad Oprea rămâne în arest preventiv. FOTO: Facebook
În luna ianuarie, Vlad Oprea fusese plasat sub control judiciar într-un dosar complex de corupție, fiind obligat să nu își mai exercite funcția de primar și să nu ia legătura cu martorii din dosar. Cu toate acestea, procurorii DNA susțin că edilul a încălcat aceste condiții.
Potrivit anchetatorilor, Oprea s-a întâlnit în secret pe 4 și 13 martie cu actualul viceprimar, într-o cameră tehnică a unui hotel din Sinaia. Întâlnirile ar fi fost surprinse de autorități, care susțin că Vlad Oprea a continuat să transmită dispoziții viceprimarului, acționând ca un primar din umbră.
„Concret, în perioada martie – aprilie, inculpatul Oprea Vlad Gheorghe, deși se afla sub control judiciar cu interdicția de a-și exercita funcția, ar fi continuat să își asume atribuțiile de primar, transmițând dispoziții directe viceprimarului”, a transmis DNA într-un comunicat de presă citat de Agerpres.
Vlad Oprea este urmărit penal pentru o serie de fapte grave, printre care luare de mită în formă continuată, trafic de influență, abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite, spălare de bani, fals în declarații de avere, executarea de lucrări de construcție ilegale, folosirea influenței în scop personal sau politic.
Ancheta vizează activitatea sa administrativă pe teritoriul orașului Sinaia. Autoritățile suspectează o rețea de interese locale și favoruri necuvenite, prin care Oprea și-ar fi consolidat influența în zonă.
Liderii NATO se reunesc miercuri la Haga în cadrul unui summit organizat în condițiile în care reprezentanții aliaților europeni promit majorarea cheltuielilor și investițiilor pentru apărare, informează Reuters. Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu premierul britanic Keir Starmer.
Nicușor Dan a avut o întâlnire bilaterală cu Keir Starmer FOTO Nicușor Dan / Facebook
UPDATE 13.00 – Rutte îl laudă pe Trump în plenul summitului NATO
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susținut un discurs în plenul summitului NATO, în care l-a lăudat direct pe președintele american Donald Trump pentru rolul său în creșterea cheltuielilor de apărare ale aliaților europeni.
Rutte a declarat: „Prea mult timp, un singur aliat – Statele Unite – a dus prea mult din povara acestui angajament. Iar asta se schimbă. Astăzi.”
Cu privire la Donald Trump, el a spus: „Președinte Trump, dragă Donald, tu ai făcut această schimbare posibilă.
Mandatul tău în această privință a generat deja cheltuieli suplimentare de 1.000 de miliarde de dolari din partea aliaților europeni din 2016 încoace, iar deciziile de astăzi vor aduce mii de miliarde în plus pentru apărarea noastră comună – pentru a asigura o împărțire mai echitabilă și mai corectă a cheltuielilor între America și aliații săi.”
În același discurs, șeful NATO a subliniat importanța noii ținte privind cheltuielile pentru apărare – 5% din PIB – și a planurilor ambițioase de a accelera producția de apărare pe ambele maluri ale Atlanticului:
„Aliații vor conveni, de asemenea, să crească în continuare producția de apărare, astfel încât forțele noastre armate să aibă tot ce le trebuie. Asta înseamnă o extindere masivă a bazei industriale de apărare de pe ambele maluri ale Atlanticului. Este benefic pentru securitatea noastră, pentru economiile noastre și pentru locurile noastre de muncă.”
În același timp, el a vorbit despre sprijinul continuu pentru Ucraina:
„Deciziile noastre includ continuarea sprijinului pentru Ucraina, promovând totodată o pace justă și durabilă. Cu toții vrem ca vărsarea de sânge să se oprească. Facem apel la Rusia să pună capăt agresiunii sale împotriva Ucrainei.”
UPDATE 12.35 – Secretarul american al Apărării a recunoscut că aliații NATO „au făcut un pas înainte”
Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, le-a spus omologilor săi din NATO, în timpul unei cine, că recunoaște faptul că ceilalți membri ai alianței „au făcut într-adevăr un pas înainte” prin acceptarea unei ținte de referință privind cheltuielile pentru apărare de 5% din PIB, scrie The Guardian.
Relatarea a fost oferită de John Healey, ministrul britanic al Apărării, care a spus că Hegseth fusese programat să vorbească primul, dar că „a renunțat la discursul pregătit” pentru a putea reflecta și sintetiza discuțiile la final.
„În esență, el a spus: ceea ce recunosc aici în această seară este că NATO, voi, națiunile, ați făcut un pas înainte, iar această țintă de 5% pe care o vom conveni mâine este cu adevărat istorică”, a declarat Healey într-un briefing pentru jurnaliști.
UPDATE 12.20 – Trump confirmă susținerea Articolului 5 al NATO
Întrebat miercuri despre Articolul 5 din tratatul NATO, Trump le-a declarat reporterilor înaintea unei întâlniri a liderilor mondiali la summitul alianţei militare: „Suntem alături de ei până la capăt”.
Afirmațiile vin după ce, marți, Trump le-a spus jurnaliştilor, în drum spre summitul alianţei de la Haga, că există „numeroase definiţii ale Articolului 5”, articolul din tratatul fondator al NATO care conţine clauza de apărare reciprocă a alianţei.
Articolul 5 din tratat prevede „că un atac armat împotriva unuia sau mai multora dintre statele membre din Europa sau America de Nord va fi considerat un atac împotriva tuturor”.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi lideri aliaţi din Regatul Unit, Norvegia şi Lituania, între alţii, s-au declarat miercuri convinşi că Articolul 5 al alianţei este susţinut de către preşedintele american Donald Trump, care a confirmat că, într-adevăr, aşa stau lucrurile, transmite Agerpres.
Rutte a declarat că Statele Unite, sub preşedintele Donald Trump, ar apăra un membru al alianţei în cazul unui atac.
„Din punctul meu de vedere, există o claritate absolută că Statele Unite s-au angajat pe deplin faţă de NATO, pe deplin faţă de Articolul 5”, a declarat Rutte înaintea începerii summitului şi înainte de cea mai recentă declaraţie a lui Trump.
„Uitaţi-vă la ce fac Statele Unite, ce face Donald Trump. Cheltuiesc aproape un trilion pentru apărare. Sunt de departe cel mai mare contributor la NATO. Furnizează toţi factorii cheie pentru NATO şi aici, în Europa. Sunt un aliat important. Sunt de departe cel mai mare aliat din NATO. Reprezintă 50% din economia totală a NATO”, a adăugat Rutte.
UPDATE 12.00 Participarea ministrului afacerilor externe Oana Țoiu la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina
Ministrul afacerilor externe al României Oana Țoiu a participat marți, 24 iunie 2025, la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC), organizată în marja Summit-ului NATO de la Haga, a transmis Ministerul de Externe printr-un comunicat.
La această întâlnire au participat, alături de miniștrii de externe din țările aliate, inclusiv secretarul de stat al SUA Marco Rubio și ministrul de externe ucrainean Andrii Sybiha, precum și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate a UE/Vicepreședinte al Comisiei Europene Kaja Kallas.
Miniștrii au discutat despre perspectivele pentru obținerea unei păci juste și durabile în Ucraina. Totodată, au analizat situația de pe front, condamnând atacurile lansate de armata rusă asupra unor zone rezidențiale și a infrastructurii critice din Ucraina, soldate cu multiple victime civile și numeroase pagube materiale. Miniștrii au reiterat importanța fundamentală pe care o are securitatea Ucrainei pentru securitatea europeană și euroatlantică.
Ministrul român al afacerilor externe a salutat eforturile SUA pentru obținerea unei păci juste și durabile, precum și angajamentul Ucrainei pentru atingerea acestui obiectiv, în opoziție cu lipsa de interes a Rusiei, care împiedică obținerea de progrese în acest proces. A evocat sprijinul multidimensional al României pentru Ucraina și a reafirmat angajamentul pentru continuarea acestuia, subliniind impactul agresiunii ruse la nivel regional, euroatlantic și global. A evidențiat, în acest context, rolul Parteneriatului Strategic dintre România și SUA în asigurarea securității regiunii Mării Negre. S-a referit, de asemenea, la atacurile hibride ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor NATO, subliniind importanța continuării sprijinului pentru Republica Moldova în vederea consolidării rezilienței acesteia și a parcursului său european, a mai precizat instituția.
„Protejăm, împreună cu forțele aliate, granița Uniunii Europene și este în interesul nostru strategic ca în regiunea noastră atât prezența, cât și investițiile NATO și ale UE să crească, astfel încât în timp, când pacea și prosperitatea vor reveni, granița UE să se extindă dincolo de granița noastră,” a spus în intevenția sa ministrul afacerilor externe Oana Țoiu.
În marja reuniunii ministeriale, ministrul român de externe a avut scurte interacțiuni și discuții cu secretarul general adjunct al NATO, Radmila Šekerinska, precum și cu omologii din Polonia, Finlanda, Cehia, Norvegia, Letonia, Olanda, Canada, SUA, Luxemburg, Franța, Turcia, Spania, Ucraina și cu Înaltul Reprezentant UE pentru PESC.
UPDATE 11.37 – Ministrul Apărării, întâlnire cu omologul american
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a discutat, la Haga cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth.
„Ieri (n.r. – marţi) am avut o scurtă discuţie cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, la Summitul NATO de la Haga, în marja reuniunii miniştrilor Apărării din ţările NATO. Am reafirmat angajamentul României de a consolida parteneriatul strategic cu SUA şi l-am invitat în România să discutăm în teren lucrurile extraordinare pe care le putem face împreună, România şi SUA, pentru a întări securitatea flancului estic şi pentru a sprijini eforturile comune în NATO”, a scris miercuri Moşteanu, pe Facebook.
UPDATE 11.30 – Nicușor Dan s-a întâlnit cu premierul britanic
„A fost o reală onoare să mă întâlnesc cu Prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii, Keir Starmer, în marja Summitului NATO de la Haga. Am reconfirmat relația bilaterală solidă dintre România și Regatul Unit, în calitate de parteneri strategici și aliați în cadrul NATO. Am discutat despre consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării, precum și despre coordonarea strânsă privind contracararea amenințărilor hibride și cibernetice, cu un accent deosebit asupra regiunii Mării Negre”, a afirmat Nicușor Dan într-o postare publicată pe rețelele sociale.
Nicuşor Dan a participat la întâlnire alături întreaga delegaţie a României, din care au făcut parte consilierul pentru apărare şi siguranţă naţională, Cristian Diaconescu, noii miniştri de externe şi al apărării, Oana Ţoiu şi Ionuţ Moşteanu, precum şi ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu.
Știre inițială
Summitul este așteptat să aprobe un obiectiv mai ridicat de cheltuieli pentru apărare – 5% din PIB –, ca răspuns atât la solicitările lui Trump, cât și la temerile europenilor că Rusia reprezintă o amenințare tot mai directă la adresa securității lor, în urma invaziei Ucrainei din 2022.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a recunoscut că nu este ușor pentru țări să găsească fonduri suplimentare pentru apărare, dar a subliniat că acest lucru este esențial.
„Există o convingere absolută în rândul colegilor mei de la masă că, având în vedere această amenințare din partea rușilor, având în vedere situația internațională de securitate, nu există alternativă”, le-a declarat el jurnaliștilor miercuri dimineață.
Oficialii NATO speră ca tensiunile dintre Israel și Iran, precum și bombardamentele americane asupra unor situri nucleare iraniene la sfârșitul săptămânii trecute, să nu eclipseze reuniunea, găzduită de Rutte în orașul său natal.
Trump a amenințat că nu va proteja membrii NATO care nu îndeplinesc obiectivele de cheltuieli și a ridicat din nou semne de întrebare în privința angajamentului său, evitând să susțină direct clauza de apărare colectivă – articolul 5 – în drumul său spre summit.
Vorbind cu jurnaliștii la bordul Air Force One, el a declarat că există „numeroase definiții” ale clauzei. „Sunt angajat să salvez vieți. Sunt angajat față de viață și siguranță. Și vă voi da o definiție exactă când ajung acolo”, a spus Trump.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fscreenshot-2025-06-25-214224-1280x727.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Ftantarul-chinezesc.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fprofimedia-1014484280-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2022%2F05%2Fmara-2-300x169-1.jpg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fscreenshot-2025-06-25-190950-1280x696.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fscreenshot-2025-06-25-190430-e1750867503484.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Ftariceanu-1-1280x743.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fcaptura-de-ecran-din-2025-06-25-la-16-09-01-1280x721.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fscreenshot-2025-06-25-153306.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fmihail-neamtu-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2F11-2-1.png)
