Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, politica externă a Statelor Unite a suferit o schimbare profundă. Volumul ajutorului internațional a fost redus drastic, iar influența economică a Washingtonului este folosită tot mai frecvent ca instrument de presiune – chiar și asupra aliaților tradiționali.

În doar câteva luni, rolul global al Americii a trecut de la cel de „națiune indispensabilă”, așa cum o numea fosta secretară de stat Madeleine Albright, la acela de actor dominant care urmărește interese proprii, uneori în detrimentul stabilității internaționale, scriu, pentru Project Syndicate, Moreno Bertoldi, cercetător asociat la Institutul Italian pentru Studii Politice Internaționale (ISPI) și Marco Buti,de la Centrul Robert Schuman al Institutului Universitar European.

În loc să sprijine ordinea bazată pe reguli și să garanteze echilibrul global, noua strategie externă americană este centrată pe maximizarea câștigurilor interne – utilizând toate mijloacele disponibile: politice, economice, diplomatice și militare.

O superputere în cheie exploatatoare

În cartea lor „De ce eșuează națiunile”, economiștii Daron Acemoglu și James Robinson descriu instituțiile „extractive” ca fiind cele care redistribuie resursele de la majoritatea populației către o elită privilegiată. Aceeași logică pare să stea la baza noii doctrine americane: o superputere care caută să extragă valoare economică nu doar din relațiile cu rivalii, ci și din cele cu aliații săi.

Administrația Trump exploatează narațiuni populare despre presupusa exploatare economică a SUA de către alte state și promovează ideea unei „corectări istorice” a acestui dezechilibru. Într-un discurs recent, președintele a acuzat țări „apropiate și îndepărtate”, inclusiv aliați, că au „jefuit” economia americană, promițând măsuri ferme, inclusiv tarife vamale și retragerea din acorduri multilaterale.

Această retorică este adesea exagerată, dar servește scopului de a justifica o politică externă bazată pe principiul forței. Așa cum observa moralistul francez Jean de La Fontaine: „Forța face dreptatea.”

O lume în schimbare, o Americă imprevizibilă

Mulți lideri mondiali, în special din Europa, par să subestimeze amploarea transformărilor din Washington sau refuză să accepte că regulile jocului s-au schimbat. Însă deciziile recente – de la reducerea ajutorului pentru dezvoltare până la impunerea de noi condiții pentru sprijinul militar – indică o abandonare clară a vechii ordini.

Desființarea USAID, retragerea din Acordul de la Paris și din Organizația Mondială a Sănătății, condiționarea sprijinului pentru Ucraina de acces la resursele minerale ale acesteia, impunerea de tarife unilaterale – toate sunt simptome ale unei politici externe în care interesele interne au prioritate absolută.

Administrația Trump consideră că ajutorul internațional, combaterea sărăciei sau sprijinul pentru sănătate globală sunt cheltuieli nejustificate. Astfel, finanțarea pentru lupta împotriva HIV în Africa a fost redusă, livrările de vaccinuri au fost limitate, iar politicile de azil au fost restricționate.

Pe fondul unei politici climatice regresive, SUA și-a reafirmat ieșirea din acordurile climatice internaționale, a eliminat subvențiile pentru energia curată și a promovat combustibilii fosili – toate în scopul de a favoriza industriile interne.

O Europă provocată la acțiune

O altă manifestare notabilă a acestei schimbări a fost atitudinea SUA în cadrul NATO. Solicitarea ca aliații să crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, fără o analiză comună a nevoilor reale de securitate, este percepută ca un exercițiu de presiune, mai ales în condițiile în care cea mai mare parte din echipamentele militare provin din Statele Unite.

Această abordare riscă să transforme alianțele tradiționale în relații comerciale dezechilibrate, în care Europa plătește pentru a-și menține accesul la garanțiile de securitate oferite de Washington.

În ceea ce privește Ucraina, Statele Unite au condiționat recent sprijinul militar de asumarea unor înțelegeri comerciale favorabile companiilor americane, iar continuarea ajutorului depinde în tot mai mare măsură de implicarea financiară a statelor europene.

De la lider global la actor unilateral

În materie de comerț, administrația Trump promovează o viziune de „joc cu sumă zero”, unde orice câștig al partenerilor este privit ca o pierdere pentru America. Noul pachet de tarife, care va intra în vigoare în august și va afecta zeci de țări, este o nouă expresie a acestui principiu.

Chiar dacă promite reindustrializarea Americii, această politică riscă să perturbe lanțurile de aprovizionare globale, să afecteze piețele emergente și să alimenteze inflația internă.

Un rol nou pentru Europa?

În contextul retragerii SUA din rolul său tradițional de garant al ordinii internaționale, Uniunea Europeană are oportunitatea – și responsabilitatea – de a promova o alternativă: un model multilateral, echitabil și durabil, susțin autorii.

Primul pas ar putea fi acoperirea golului lăsat de retragerea USAID, prin extinderea programelor de sprijin ale inițiativei Team Europe. Al doilea pas – consolidarea parteneriatelor comerciale cu economii cu valori similare, pentru reducerea dependenței strategice față de SUA.

O conferință internațională dedicată elaborării unui nou cadru global pentru comerț echitabil ar putea oferi un punct de plecare. În paralel, ratificarea acordurilor comerciale cu țări precum India, Australia, Mexic sau statele din ASEAN ar demonstra angajamentul Europei față de o ordine internațională deschisă și predictibilă.

Modelul promovat de administrația Trump reflectă o redirecționare a resurselor globale către interesele interne ale SUA – o strategie cu potențial de profit pe termen scurt, dar cu riscuri mari pe termen lung.

Într-o lume aflată într-un echilibru fragil, Uniunea Europeană are un rol esențial de jucat: acela de a menține viu spiritul cooperării internaționale și de a apăra ideea de multilateralism într-o epocă în care America pare să o abandoneze, îndeamnă autorii.

Un Range Rover, din 2006, a fost scos la licitație în Marea Britanie. Autoturismul a aparținut reginei Elisabeta a II-a.

Pentru Range Rover-ul regal, intenționează să obțină între 50.000 și 70.000 de euro. Acest lucru a fost raportat pe site-ul de licitații Iconic Auctioneers.

Potrivit sursei citate, acest Range Rover este special prin faptul că este echipat cu un compresor V8 de 4,2 litri cu 400 de cai putere. De obicei, regina Marii Britanii a ales SUV-uri mai puțin puternice. 

Mașina este vopsită într-o culoare verde închis, tradițională pentru familia regală britanică. 

Range Rover-ul este echipat cu ecran tactil, climatizare separată, pachet electric și suspensie pneumatică. Pentru Elisabeta a II-a, au fost instalate suporturi pentru picioare și mânere suplimentare, precum și fire pentru a conecta echipamente speciale.

După de a fost folosită familia regală, mașina a fost vândută și a schimbat mai mulți proprietari. În prezent, kilometrajul său este de 193 de mii km.

Spania se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de sănătate publică din cauza schimbărilor climatice: peste 1.000 de persoane au murit în luna iulie, un record atribuit valurilor extreme de căldură care au cuprins Peninsula Iberică în această vară. 

Peste o mie de decese înregistrate în Spania în luna iulie pot fi atribuite caniculei, ceea ce reprezintă o creștere de peste 50% față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor unui institut public, informează miercuri AFP, potrivit Agerpres. 

Ministerul Sănătății din Spania a transmis pe X că numărul exact de 1.060 de decese înregistrate în iulie este cu 57% mai mare decât anul trecut, conform estimărilor sistemului ‘MoMo’ (Monitorizarea Mortalității). 

Cum sunt monitorizate efectele temperaturilor ridicate asupra populației

  Acest instrument, administrat de Institutul Carlos III, colectează zilnic numărul de decese din Spania și calculează abaterea față de mortalitatea așteptată pe baza datelor statistice din anii interiori. Ulterior, acesta integrează factori externi care ar putea explica această abatere. Printre acești factori se numără în special temperaturile raportate de Agenția națională de meteorologie (Aemet).

Sistemul nu poate stabili o cauzalitate absolută între decesele înregistrate și condițiile climatice, însă cifrele constituie cea mai bună estimare a numărului de morți pentru care valul de căldură ar fi putut fi factorul decisiv.

Numărul victimelor, în creștere față de anul precedent

În iulie 2024, numărul persoanelor al căror deces, potrivit acestor criterii, putea fi atribuit căldurii puternice a fost de 674. În luna următoare, acesta a crescut la 1.271.

„Ministerul Sănătății desfășoară campanii de informare privind valurile de caniculă și importanța protejării (…) deoarece le considerăm unul dintre factorii de risc cu cel mai mare impact asupra mortalității în acest context”, a declarat marți ministrul Sănătății, Mónica García, într-un interviu pentru radioul public (RNE).

Conform sistemului MoMo, un total de 1.180 de decese ar putea fi atribuite valurilor de căldură și caniculei între 16 mai și 13 iulie, o creștere spectaculoasă față de aceeași perioadă din 2024, când numărul morților fusese de doar 70, a subliniat Ministerul Sănătății într-un comunicat.

Cele mai mari temperaturi din istoria înregistrărilor

Țara s-a confruntat cu cea mai călduroasă lună iunie de la debutul înregistrărilor, cu o temperatură medie de 23,7 grade Celsius, potrivit Aemet.

Spania și Portugalia sunt afectate de duminică de un al doilea val de caniculă de la începutul verii, care, potrivit Aemet, va dura cel puțin până la sfârșitul săptămânii.  

Rusia a avariat un compresor de gaze al stației Orlivka din regiunea Odesa, parte a unui coridor de gaze nou inaugurat, menit să compenseze deficitul energetic al Ucrainei înainte de sezonul de iarnă.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, miercuri instalația a fost avariată în urma unui atac cu drone.

„Aceasta a fost o lovitură deliberată dată pregătirilor noastre pentru încălzire pentru sezonul de iarnă, absolut cinică, ca orice lovitură dată de Rusia sectorului energetic” ucrainean, a reacționat Volodimir Zelenski pe Telegram.

Instalația face parte din nouă rută transbalcanică lansată în iulie pentru transportul gazelor către Ucraina.

Luna trecută, Ucraina a importat pentru prima dată un volum mic de gaze din Azerbaidjan pe această rută, care permite livrarea de gaze naturale lichefiate din Grecia via Bulgaria şi România către Ucraina.

În iulie, gigantul energetic de stat ucrainean Naftogaz Group a semnat primul său acord cu SOCAR Energy Ucraina, marcând primul acord de transport de gaze prin acest coridor.

Atacul a avariat infrastructura care asigură fluxul de gaze de-a lungul acestui coridor, a declarat ministerul. Tehnicienii evaluează amplasamentul. Rapoartele complete privind pagubele sunt așteptate în zilele următoare.

Ministrul ucrainean al Energiei, Svitlana Hrinchuk, a declarat că acest atac al Moscovei indică dorința acesteia de a submina independența energetică a Europei.

„Atacul masiv al dronelor rusești asupra unei stații de compresoare transbalcanice cheie arată că Moscova folosește toate instrumentele pentru a submina independența energetică a Europei și rutele alternative de gaze”, a declarat ea în comunicatul de presă.

Rusia a confirmat atacul

Potrivit agenției de presă Tass, Ministerul rus al Apărării a confirmat atacul asupra sistemului de transport al gazelor în Ucraina, care se confruntă cu o penurie serioasă după o serie de atacuri cu rachete ruseşti , care au redus semnificativ producţia internă.

La rândul său, guvernatorul regiunii Odesa a raportat un atac asupra infrastructurii de gaze şi a conductei principale de gaze, precizând că au loc lucrări de pompare a gazelor din conductă.

Potrvit Kievului, ruta este extrem de importantă pentru Ucraina, întrucât oferă acces la gaze naturale lichefiate de la terminale GNL din Grecia şi Turcia, la gaze prin conducte din România şi Azerbaidjan şi posibil la gaze offshore din Bulgaria

Atac cu drone asupra regiunii Odesa

Aproximativ 20 de drone au vizat orașele Izmail, Reni și Artsyz din regiunea Odesa, lângă granițele României și Republicii Moldova, pe 6 august, potrivit unui canal local de monitorizare a atacurilor aeriene.

„Dacă Rusia poate ataca infrastructura energetică a Ucrainei cu impunitate, nicio instalație europeană nu va fi în siguranță. Impunitatea nu face decât să alimenteze teroarea. De aceea, Rusia trebuie trasă la răspundere”, a adăugat Hrinchuk.

În august, importurile prin ruta transbalcanică de gaze au totalizat aproximativ 0,4 milioane de metri cubi pe zi, conform datelor ExPro .

Potrivit ExPro, la sfârșitul lunii iulie, Ucraina a importat pentru prima dată gaze din Azerbaidjan prin  Orlivka, dar livrările au fost oprite la începutul lunii august. În iulie 2025, ruta transbalcanică a reprezentat mai puțin de 1% din importurile totale de gaze ale Ucrainei.

Citește mai multe despre: odesa

Într-o ultimă tentativă de a evita noile sancțiuni promise de Donald Trump, emisarul american Steve Witkoff a purtat miercuri un maraton de discuții de trei ore cu Putin, la Moscova. Însă, în ciuda retoricii „constructive” afișate de Kremlin, întâlnirea nu a adus un rezultat. Pare să fi fost mai degrabă un exercițiu de imagine decât un pas real spre pace.

Cu doar două zile înaintea expirării ultimatumului american, Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să renunțe la obiectivele sale militare în Ucraina, mizând pe un aparent calm diplomatic și promisiuni vagi. 

Războiul continuă, iar mesajul Moscovei este clar: nu negociază decât în termenii săi

Emisarul american Steve Witkoff a avut miercuri o discuție „utilă și constructivă” cu președintele rus Vladimir Putin, a declarat un consilier de la Kremlin, cu doar două zile înainte de expirarea termenului-limită impus de președintele Donald Trump pentru ca Rusia să accepte pacea în Ucraina sau să se confrunte cu noi sancțiuni, potrivit Reuters. 

Witkoff s-a întâlnit cu Putin timp de aproximativ trei ore, într-o misiune de ultim moment care viza o posibilă descoperire diplomatică în conflictul de 3 ani și jumătate declanșat de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.

Consilierul pentru politică externă de la Kremlin, Yuri Ușakov, a spus că cele două părți au schimbat „semnale” privind situația din Ucraina și au discutat despre posibilitatea dezvoltării unei cooperări strategice între Moscova și Washington, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare înainte ca Witkoff să raporteze lui Trump.

Kirill Dmitriev, trimisul rus pentru investiții, care l-a întâmpinat pe Witkoff la sosire și a fost văzut plimbându-se cu acesta într-un parc din apropierea Kremlinului, a scris pe rețelele sociale: „Dialogul va învinge.”

Nicio reacție din partea Statelor Unite

Trump, tot mai frustrat din cauza lipsei de progrese în vederea păcii, a amenințat cu impunerea unor tarife grele țărilor care cumpără exporturi rusești, punând presiune în special pe India, un important cumpărător de petrol rusesc alături de China. Kremlinul consideră că amenințările de sancționare a țărilor care fac comerț cu Rusia sunt ilegale.

Nu este clar ce ar putea oferi Rusia lui Witkoff pentru a evita sancțiunile lui Trump.

„Am avut o conversație foarte utilă și constructivă”, a spus Ușakov pentru agenția rusă Zvezda, adăugând: „Din partea noastră, în special în ceea ce privește problema ucraineană, au fost transmise anumite semnale. Semnale corespunzătoare au fost primite și din partea președintelui Trump.”

Bloomberg și publicația rusă independentă The Bell au relatat că Kremlinul ar putea propune un moratoriu asupra atacurilor aeriene ale Rusiei și Ucrainei: o idee menționată săptămâna trecută de președintele belarus Alexandr Lukașenko, în timpul unei întâlniri cu Putin.

O astfel de măsură, dacă ar fi acceptată, ar fi departe de încetarea completă și imediată a focului solicitată de luni de zile de Ucraina și SUA, dar ar aduce un anumit grad de detensionare.

De la reluarea negocierilor directe de pace în luna mai, Rusia a efectuat cele mai intense atacuri aeriene ale războiului, omorând cel puțin 72 de persoane în Kiev doar. Săptămâna trecută, Trump a calificat atacurile rusești drept „dezgustătoare”.

În același timp, Ucraina continuă să lovească rafinării și depozite de combustibil rusești, atacând în mod repetat aceste infrastructuri.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că Rusia a atacat o stație de pompare a gazelor în sudul Ucrainei, numind atacul un gest deliberat și cinic menit să afecteze pregătirile pentru sezonul rece. Rusia a replicat că a lovit infrastructura de gaze folosită de armata ucraineană.

Andriy Yermak, șeful administrației prezidențiale de la Kiev, a afirmat miercuri că este nevoie de o încetare totală a focului și un summit al liderilor. „Războiul trebuie să înceteze, iar mingea este în terenul Rusiei”, a scris el pe Telegram.

Un ultim efort înaintea unor sancțiuni promise de Trump în cazul în care negocierile eșuează 

Potrivit a trei surse apropiate de Kremlin, Putin este puțin probabil să cedeze ultimatumului lui Trump privind sancțiunile, întrucât consideră că Rusia câștigă războiul, iar obiectivele militare sunt mai importante decât relațiile cu SUA.

„Vizita lui Witkoff este un ultim efort de a găsi o soluție de compromis care să salveze aparențele pentru ambele părți. Nu cred, însă, că se va ajunge la vreun compromis real”, a declarat Gerhard Mangott, analist austriac și membru al unui grup de academicieni occidentali care s-au întâlnit periodic cu Putin în ultimii ani.

„Rusia va insista că este pregătită pentru o încetare a focului, dar doar în condițiile formulate de doi sau trei ani”, a spus el într-un interviu telefonic.

„Trump va fi presat să își respecte promisiunea, aceea potrivit căreia să impună tarife asupra tuturor țărilor care cumpără petrol, gaz și probabil uraniu din Rusia.”

Sursele ruse au declarat pentru Reuters că Putin este sceptic că noi sancțiuni americane vor mai avea un impact major, după valuri succesive de sancțiuni în timpul celor 3 ani și jumătate de război.

Deși nu dorește să-l enerveze pe Trump și își dă seama că ar putea rata șansa de a repara relațiile cu Washingtonul și Occidentul, obiectivele sale de război sunt mai importante, au spus două dintre surse.

Condițiile pe care și le dorește Vladimir Putin pentru a aduce pacea 

  Condițiile lui Putin pentru pace includ o garanție juridică că NATO nu se va extinde spre est;neutralitatea Ucrainei, protecție pentru vorbitorii de limbă rusă și recunoașterea câștigurilor teritoriale ale Rusiei.   

Președintele ucrainean Zelenski a declarat că Ucraina nu va recunoaște niciodată suveranitatea Rusiei asupra regiunilor ocupate și că Kievul are dreptul suveran de a decide dacă dorește să adere la NATO.

Witkoff, miliardar în domeniul imobiliar, nu avea experiență diplomatică înainte de a se alătura echipei lui Trump în ianuarie, dar a primit misiuni simultane de a negocia încetări ale focului în Ucraina și Gaza, precum și în criza legată de programul nuclear iranian.

Președintele Donald Trump a anunțat miercuri tarife vamale ample și substanțiale împotriva Indiei, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Americii.

Pe lângă o taxă vamală de 25% care urmează să intre în vigoare joi, Trump a anunțat și o taxă suplimentară de 25% ce va fi aplicată mai târziu luna aceasta, ca sancțiune pentru importurile de petrol și gaze din Rusia.

Tariful a fost introdus printr-un ordin executiv prezidențial semnat miercuri de președintele american Donald Trump, potrivit The Guardian.

Ordinul, publicat pe site-ul Casei Albe, precizează:

„Am primit informații suplimentare de la mai mulți oficiali de rang înalt cu privire, printre altele, la acțiunile Guvernului Federației Ruse în legătură cu situația din Ucraina.

După analizarea acestor informații suplimentare, printre altele, consider că starea de urgență națională descrisă în Ordinul Executiv 14066 continuă să existe și că acțiunile și politicile Guvernului Federației Ruse continuă să reprezinte o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa securității naționale și politicii externe a Statelor Unite.”

În concluzie, ordinul menționează:

„Pentru a face față stării de urgență națională descrisă în Ordinul Executiv 14066, consider că este necesar și adecvat să impun o taxă vamală ad valorem suplimentară asupra importurilor de produse din India, care importă, direct sau indirect, petrol din Federația Rusă.”

Decizia vine în contextul în care Trump a anunțat anterior că, începând cu 7 august, SUA vor impune Indiei taxe vamale de 25%. Acestora li se va adăuga o penalitate despre care nu a oferit detalii, dar care ar fi menită să sancţioneze India pentru importurile masive de produse din Rusia, dar şi pentru achiziţiile de armament rusesc. India este din timpul Războiului Rece un client tradiţional al industriei militare ruse.

Ulterior, surse guvernamentale indiene au declarat agenţiei Reuters în weekend că India va continua să cumpere petrol rusesc, în pofida ameninţărilor lui Trump.

Președintele Donald Trump a amenințat marți că va ordona guvernului federal să preia controlul asupra orașului Washington, DC, după ce un fost angajat al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE) a fost agresat în weekend de un grup de tineri, relatează NBC News.

Edward Coristine, cunoscut online drept „Big Balls”, și o femeie caracterizată într-un raport de poliție drept partenera sa au fost victimele unei tentative de furt auto neînarmat duminică dimineața.

Poliția Metropolitană din Washington a anunțat marți arestarea a doi suspecți în vârstă de 15 ani din Maryland.

Într-o postare pe rețelele de socializare în care Trump a reacționat fără a-l pomeni pe Coristine,  președintele american a denunțat infracționalitatea din Washington ca fiind „total scăpată de sub control”.

„«Tineri» locali și membri ai bandelor, unii de doar 14, 15 și 16 ani, atacă, jefuiesc, mutilează și împușcă la întâmplare cetățeni nevinovați, știind în același timp că vor fi eliberați aproape imediat”, a scris el pe Truth Social, subliniind că minorii de 14 ani ar trebui judecați ca adulți.

„Dacă DC nu se adună rapid, nu vom avea de ales decât să preluăm controlul federal asupra orașului și să-l guvernăm așa cum ar trebui, și să-i avertizăm pe infractori că nu vor mai scăpa nepedepsiți”, a adăugat el.

La rândul său fostul șef al DOGE, Elon Musk, a postat o captură de ecran a postării lui Trump pe X și a reiterat apelul ca guvernul federal să preia controlul asupra Washingtonului.

Antreprenorul american a făcut referire la un membru anonim al personalului DOGE în postarea sa.

„Acum câteva zile, o bandă de aproximativ doisprezece tineri a încercat să agreseze o femeie în mașina ei, noaptea, în Washington D.C.”, a scris Musk pe X. „Un membru al echipei @Doge a văzut ce se întâmplă, a alergat să o apere și a fost bătut brutal până la comoție cerebrală, dar a salvat-o.”

Fostul angajat al DOGE a fost agresat de un grup de minori

Potrivit raportului poliției, vehiculul îi aparținea lui Coristine.

Ofițerii de poliție au văzut aproximativ 10 „minori” înconjurând mașina și agresându-l pe Coristine, ceea ce i-a determinat pe ofițeri să intervină. Toți agresorii, cu excepția a doi, pe care poliția i-a arestat, au reușit să fugă. Potrivit declarațiilor făcute poliției,  acesta a fost agresat după ce a încercat să se „ocupe” de suspecți.

Poliția a declarat că cazul este investigat de Grupul Operativ pentru Jafuri de Autoturisme, cu mai mulți suspecți în curs de investigare.

Jeanine Pirro, procurorul american din Washington, a postat marți pe X o înregistrare video în care anunță că tocmai s-a întâlnit cu Trump pentru a discuta despre „criminalitatea din capitala națiunii”.

„Sarcina noastră este să scoatem armele de pe stradă, să scoatem drogurile de pe stradă, să ne ocupăm de persoanele care amenință, fură mașini și să facem acest oraș din nou sigur și curat. Și asta este exact ceea ce vom face. Și dacă nu sunteți de acord cu asta, va trebui să vă ocupați de noi”, a spus Pirro.

Atacul asupra lui Coristine are loc la aproximativ o lună după ce un stagiar în Congres în vârstă de 21 de ani a fost prins într-un foc încrucișat și împușcat mortal la Washington.

Trump și-a exprimat anterior dorința de a „curăța” capitala SUA, amenințând cu o preluare federală a orașului.

Orașul sudic Herson, aflat în raza artileriei ruse, aflată pe malul opus al Niprului, riscă să devină nelocuibil. Forțele ruse au întețit atacurile cu drone asupra principalelor drumuri spre oraș, în special autostrada ce leagă orașul de Mikolaev. Mai recent, au atacat un pod ce reprezintă singura legătură a unui cartier cu partea continentală, producând o criză umanitară și evacuări, relatează Kyiv Independent.

Pe 2 și 3 august, forțele rusești au atacat cu bombe cu planare podul rutier către cartierul Korabel din sud-vestul orașului, cu scopul de a întrerupe singura legătură rutieră dintre acesta și continent.

În orașul Herson, eliberat în urma unei contraofensive în 2022 dar bombardat constant de forțele ruse ce ocupă malul opus al Niprului, au mai rămas mai puțin de 65.000 de oameni, dintr-o populație de 280.000 de locuitori înainte de invazie.

În ultimele luni, Rusia a dus o adevărată de campanie de atacuri cu drone asupra civililor căruia ucrainenii i-au pus un nume potrivit cu brutalitatea acestor țintiri considerate deliberate: safariul uman.

În ultimele luni, dronele și-au croit drum tot mai adânc în oraș, concomitent cu întețirea atacurilor aeriene asupra insulelor din Delta Niprului.

Evacuări după ce un pod rutier a fost atacat cu bombe cu planare

Cartierul Korabel din orașul Herson, situat pe o insulă naturală în extremitatea sud-vestică a orașului, pe malul râului Nipru, a fost mereu sub amenințare din cauza izolării și proximității de forțele rusești aflate de partea cealaltă a râului.

De altfel, a fost și cea mai afectată zonă în urma inundațiilor provocate de distrugerea deliberată de către Rusia a barajului Kahovka, în iunie 2023.

De atunci, de multe ori, în urma bombardamentelor constante asupra infrastructurii critice, cartierul s-a confruntat cu întreruperea utilităților esențiale precum gaz, apă și electricitate.

Mai recent, într-o lovitură devastatoare pentru locuitorii rămași din cartier, Rusia a lovit de două ori, în zile consecutive, podul cu bombe cu planare, lăsând în urmă cratere ce au făcut ca traficul să nu mai fie posibil decât într-un singur sens.

În prezent, podul este funcțional, dar traversarea are loc cu dificultate, în timp ce locuitorii sunt evacuați.

Potrivit autorităților regionale, dintre cei aproximativ 1.700 de locuitori care rămăseseră în Korabel în momentul atacului, peste 400 au fost evacuați până în prezent.

Râul Nipru, un alt front al războiului

Insulele joase din delta râului Dnipro, inclusiv pe cele situate chiar vizavi de centrul Hersonului, reprezintă o zonă gri contestată, unde operează atât forțe ucrainene, cât și rusești, care încearcă permanent să-și îmbunătățească pozițiile deși terenul este prea mlăștinos pentru fortificații solide.

Cu toate acestea, atacurile rusești pe frontul din Herson s-au intensificat semnificativ în ultimele luni, a declarat purtătorul de cuvânt al comandamentului sudic al armatei ucrainene, Vladyslav Voloshyn, pentru Kyiv Independent.

Pe lângă o rată mai mare de atacuri cu drone, artilerie și bombe cu planare, forțele ruse și-au intensificat și eforturile de a efectua atacuri asupra insulelor – până acum fără succes, pierzând două până la trei ambarcațiuni pe zi, a declarat Voloșin.

Intensificarea atacurilor peste râu a dus la speculații că Rusia pregătește o ofensivă terestră mai amplă pe malul vestic al Niprului, inclusiv în Herson.

Voloșin apreciază însă că Rusia este încă departe de a avea capacitatea de a reuși într-o astfel de operațiune.

„Este foarte dificil să ascunzi trupele, ambarcațiunile și alte echipamente necesare în acest scop, întrucât sateliții și sistemele noastre de recunoaștere aeriană vor detecta rapid o astfel de concentrare. În acest moment, nu există dovezi ale unor astfel de planuri.”

„Și dacă adună 30 de oameni și traversează un grup de sabotaj, vor putea captura Hersonul? Improbabil.”

Civilii din Herson, atacați de drone

Comparativ cu zone mai dinamice ale frontului, situația orașului Herson este una particulară: fără a fi amenințată imediat de o ofensivă și ocupație, se află în raza de acțiune a aproape tuturor armelor aflate la dispoziția Rusiei.

În condițiile unui „safari uman”, larg documentat ,forțele ruse folosesc atât drone FPV, cât și drone lansatoare de bombe pentru a ataca nu doar vehicule, puncte de distribuție a ajutorului umanitar și echipele de intervenție, ci și civili ucraineni.

Potrivit lui Voloșin, Herson se numără printre cele mai atacate zone ale frontului în ceea ce privește intensitatea activității dronelor rusești: aproximativ 250-270 de drone FPV sunt desfășurate asupra orașului și a așezărilor din jur, în medie, pe zi, a declarat acesta pentru Kyiv Independent.

La sfârșitul lunii iunie, au apărut primele rapoarte despre atacuri cu drone rusești asupra mașinilor de pe autostrada principală care duce spre Mikolaiv, ceea iscat îngrijorări că orașul ar putea fi complet izolat.

Deocamdată, a spus Voloșin, astfel de atacuri reprezintă o excepție – un test al capacităților dronelor cu rază lungă de acțiune ale Rusiei într-o zonă în care mediul urban din Herson reprezintă un obstacol serios.

„Dronele FPV nu sunt decomandată capabile să ajungă acolo în mod constant, iar pentru dronele pe fibră optică, este necesar să zboare peste tot orașul”, a spus el, explicând că autoritățile iau o diversitate de contramăsuri, de la dispozitive puternice de război electronic până la plase anti-drone. „În acest moment, inamicul încearcă acum să găsească o modalitate de a realiza acest lucru.”

Între timp, locuitorii din Herson încearcă să se adapteze.

„Instrumentul principal pe care îl avem este un canal de Telegram care monitorizează constant aceste zboruri cu drone, le înregistrează”, spune o jurnalistă din oraș. „Canalul raportează unde se află în prezent o dronă, unde este probabilă activitate… Unii oameni chiar poartă detectoare de drone.”

Cabinetul libanez a eșuat, marți,  în tentativa de aprobare a unei moțiuni de dezarmare a grupării Hezbollah, într-o ședință tensionată, dar a stabilit un calendar clar pentru acest demers, scrie thenationalnews.com.

După ore de dezbatere aprinsă, marcată de divergențe și ton ridicat, miniștrii au convenit să reia discuțiile joi. În plus, au cerut armatei să întocmească un plan de limitare a armamentului, cu termen până la sfârșitul anului, plan ce trebuie prezentat cabinetului înainte de 31 august, a declarat premierul Nawaf Salam.

Această inițiativă face parte dintr-un efort susținut de Statele Unite, care doresc ca Libanul să se angajeze formal și concret în dezarmarea Hezbollah. Totuși, discuțiile au coincis cu un discurs virulent al liderului Hezbollah, Naim Qassem, în care acesta a respins categoric orice formă de dezarmare — cea mai categorică declarație publică a grupării din ultimele luni.

Presiuni externe și tensiuni interne

În acest moment Libanul se află într-o poziție delicată, confruntat simultan cu presiunea americană și continuarea atacurilor aeriene israeliene sau cu eliminări țintite.

Susținătorii Hezbollah au apărat cu fermitate mesajul transmis de Qassem — că nu vor ceda arme și că nu acceptă niciun termen agreat din exterior. Liderul grupării a argumentat că orice renunțare la armament ar slăbi Libanul în fața Israelului și a insistat că acest subiect este unul național, fără ingerință externă.

Qassem a avertizat că Hezbollah și armata libaneză s-ar angaja în apărarea țării în cazul unor atacuri israeliene extinse și a cerut retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate, încheierea bombardamentelor și eliberarea prizonierilor înainte de orice discuție despre dezarmare.

În timpul discursului său, zeci de simpatizanți Hezbollah au ieșit pe motociclete cu steaguri galbene în suburbia de sud a Beirutului, marcând a doua zi consecutivă de mobilizare cvasipublică.

Amenințări politice și obstacole decisionale

Deși toți miniștrii cabinetului nu fac parte din partide politice, unii dintre ei sunt nominalizați de Hezbollah sau de partide aliate. Au existat suspiciuni că doi miniștri, Rakan Nasreddine (Sănătate) și Tamara El Zein (Mediu), au părăsit ședința fără explicații clare.

Surse apropiate discuțiilor au relatat că unii miniștri au avertizat că se vor retrage din guvern dacă nu se adoptă un calendar clar pentru dezarmare. Totodată, opoziția anti‑Hezbollah a declarat că va lupta pentru un text ferm, dar fezabil.

Discuțiile privind subiectul armatelor neconstituționale au devenit mult mai vizibile în acest an, pe fondul intensificării presiunilor americane. Premierul Salam a subliniat necesitatea extinderii suveranității statului asupra întregului teritoriu libanez și control exclusiv asupra armamentului — un punct cheie pentru deschiderea unei noi faze de guvernare.

Deși Hezbollah a fost slăbit în confruntările cu Israelul, rămâne o forță militară semnificativă și continuă să se bucure de sprijin în comunitățile șiite. Există temerea că dezbaterea despre arme ar putea stârni tensiuni sectare majore dacă nu este gestionată cu diplomație.

În iunie, trimisul american Thomas Barrack a propus un plan de dezarmare a Hezbollah, în schimbul încetării atacurilor israeliene și retragerii trupelor din cinci zone ocupate din sudul Libanului. Lipsa unei decizii clare marți ridică temeri că Israelul ar putea escalada atacurile, inclusiv la Beirut.

Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, le-a transmis libanezilor un mesaj în care le-a cerut „să-şi salveze ţara” şi să o „elibereze” de gruparea Hezbollah, pentru că, în caz contrar, vor avea parte de distrugeri şi suferinţe ca cele pe care le vedem în Fâşia Gaza

Șeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi, a reacționat în cazul amenințărilor cu război lansate de Kremlin în urma condamnării Evgheniei Guțul. A afirmat că acestea sunt un amestec în treburile interne ale țării, subliniind că timpurile când Moscova ordona Chișinăului ce să facă s-au încheiat.

,,Moldova este un stat suveran și respingem cu fermitate amestecul în treburile interne ale țării noastre. Timpurile când Moscova ne dicta ce să facem au trecut demult. Moldova face ce este bine pentru cetățenii săi urmându-și  într-un mod clar interesul național privind consolidarea păcii, bunăstării în cadrul marii familiii europene”, a afirmat șeful Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău.

Amenințarea Kremlinului 

Reacția a fost oferită în contextul în care deputatul Dumei de Stat din Rusia, Konstantin Zatulin, a spus că condamnarea la închisoare a bașcanei Găgăuziei reprezintă un act de represiune și că situația poate fi schimbată prin înaintarea armatei ruse spre granița Ucrainei cu Republica Moldova.

„Această sentință este revoltătoare în sine. Șapte ani de închisoare pentru conducătoarea oficială a autonomiei găgăuze din cadrul Moldovei (…) Este o represiune. Și nu doar împotriva Evgheniei Guțul personal, ci împotriva întregului popor găgăuz, care este astfel forțat să se supună voinței autorităților de la Chișinău și să renunțe la orice rezistență. Cred că cea mai radicală soluție pentru problema creată ar fi o avansare rapidă a armatei ruse în direcția graniței Ucrainei cu Transnistria și Moldova”, a afirmat deputatul rus, susținând că într-un astfel de scenariu „situația s-ar schimba radical”.

O reacție au avut și alte portavoci ale Kremlinului, printre care și purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

,,Este un exemplu de decizie motivată politică. Este exemplu de presiune ilegală asupra oponenților politice în cadrul campaniei electorale. Vedem cum opoziția este supusă represiunilor. Oamenii sunt lipsiți de posibilitatea să voteze pentru cine vor. Regulile și normele democratice sunt călcate în picioare”, a subliniat Peskov.

Iar Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, susține că această ,,condamnare reprezintă culminarea represiunilor regimului de la Chișinău împotriva întregii autonomii găgăuze. Conducătoarea acesteia, Evghenia Guțul, aleasă în 2023, nu a fost inclusă în componența guvernului republican, în ciuda prevederilor legale. În aprilie, printr-o decizie a Curții Constituționale a Moldovei, Găgăuzia a fost lipsită de dreptul de a-și numi propriul procuror”.

Au sărit în apărarea bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și politicieni pro-ruși din țara sa, printre care se numără și Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), formațiune membră a Blocului Electoral Patriotic.

,,Tot ce a putut realiza justiția reformată a Maiei Sandu e să condamne la 7 ani cu executare o femeie, o mamă, un lider de administrație locală, ales de popor. Tot ce a putut realiza justiția reformată și poliția politică a Maiei Sandu e să răzbune frustrările profunde și ura personală a președintei, care este invidioasă pe orice succes sau împlinire care nu-i aparține ei. Repet, trăim într-un stat autocrat condus de indivizi lipsiți de empatie și de grijă pentru oameni și popor”, a notat pro-rusul pe pagina sa de Facebook.

Și Vasile Tarlev, liderul formațiunii Viitorul Moldovei, parte și a aceluiași bloc, a avut un comentariu critic.

,,Asta e răzbunare. Răzbunare pentru poziția independentă. Răzbunare pentru că nu și-a plecat capul în fața puterii, a trădat alegătorii și nu i-a fost frică să meargă împotriva politicii guvernului corupt”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate al Comunității Watchdog.md, susține că punctele de vedere ale acestor oameni sunt parte a planului de destabilizare a Moscovei privind Chișinăul.

,,Acești oameni nu apără doar o persoană. Apără un sistem. Sunt aliați direcți ai lui Șor, ai rețelelor finanțate din Rusia și ai planului de destabilizare. Urmează Curtea de apel. Urmează campania de victimizare. Urmează proteste în Găgăuzia. Stamov și alde el cu proteste, fake news și așa ziși „experți”. Totul în prag de alegeri. Este un scenariu cunoscut: destabilizezi, agiți, compromiți. Evghenia Guțul nu a fost o eroină. A fost un pion. O piesă într-un plan mult mai mare, finanțat de Moscova, executat de Șor. Iar acum, o parte din rețea încearcă să o transforme în martir. Această condamnare trebuie confirmată. Pentru că nu e doar despre Guțul. E despre cine mai controlează Moldova: legea sau rețelele subordonate Kremlinului. Și dacă nu apărăm acum principiul că nimeni nu e mai presus de lege — mâine nu vom avea cum să ne apărăm pe noi”, a precizat expertul.

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată la șapte ani de închisoare și încătușată în sala de judecată, a transmis o reacție publică prin intermediul avocaților săi după ce a fost încarcerată. Ea susține că este nevinovată și se consideră o victimă a puterii.

,,Această decizie nu are nimic de-a face cu justiția. Acesta este un masacru politic, planificat și executat după instrucțiunile de sus. Astăzi sunt după gratii, iar mâine poate fi oricine îndrăznește să critice autoritățile. Aceasta nu este o propoziție pentru mine – este o sentință pentru tot sistemul democratic al Moldovei.Aceasta este o încercare de intimidare a găgăuziei, care au curajul să voteze așa cum vrea partidul de guvernământ”, a notat aceasta pe pagina sa de Facebook.

Bașcana Evghenia Guțul acuză formațiunea puterii, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), precum și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, că folosesc ,,represiunea ca instrument de combatere a disidenței. În premergătoare alegerilor parlamentare, nu se timid în privința metodelor – fabricarea cazurilor, presiuni asupra judecătorilor, convingeri politice. Toate acestea se fac în același scop – pentru a păstra puterea cu orice preț. Nu recunosc această farsă și voi lupta pentru numele meu, onoarea și adevărul meu. Nu pot fi distrus. Cu siguranță mă voi întoarce la ai mei! Pentru copiii mei! Pentru propria mea familie!Vom apela cu siguranță la această decizie autorităților superioare și vom căuta dreptate”.  

Responsabilii PAS au spus că nu comentează aceste acuzații, iar cei Administrației Prezidențiale nu au venit deocamdată cu o reacție.

În data de 5 august, bașcana Găgăziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de pușcărie, precum și a fost confiscarea sumei de aproape 41. 000.000 de lei moldovenești. Alături de ea a fost condamnată și secretară fostei formațiuni Șor, Svetlana Popan, ea fiind privată de libertate pe un termen de șase ani și fiindu-i confiscată suma de circa 10.000.000 de lei moldovenești.