Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri că pensiile și salariile din sectorul public vor fi plafonate pana anul viitor. Măsura este temporară și vine după creșterile mari din 2024 facute de guvernul condus de marcel ciolacu.
„A fost o majorare foarte mare în 2024, de peste 20% în cazul salariilor și de peste 30% în cazul pensiilor. Nu o mai putem suporta ca nivel de indexare”, a spus Bolojan.
De asemenea, se va aplica o taxă (CASS) de 10% pentru pensiile peste 3.000 de lei.
„La o pensie de 4000 de lei se va plăti 10% din diferența peste 300, deci 100 de lei”, adaugă primul-ministru.
Pe lângă înghețarea salariilor și pensiilor, Guvernul condus de Ilie Bolojan are în vedere creșterea cotei generale de TVA de la 19%, la 21%, creșterea cotei reduse de TVA de la 9 la 11%, creșterea CASS la pensii peste 3.000 de lei, creșterea accizelor la combustibil și tutun, dar și majorarea impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%, potrivit draftului OUG trenuleț.
Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …
Autoritățile din Austria se pregătesc să deporteze un sirian al cărui statut de azilant a fost revocat din cauza unei condamnări penale.
Un oficial al Uniunii Europene și mai multe grupuri pentru drepturile omului susțin că aceasta va fi prima deportare din Europa în Siria după căderea președintelui sirian Bashar al-Assad.
Grupurile pentru drepturile omului sunt îngrijorate de faptul că planul Austriei ar putea crea un precedent, încurajând alte state membre ale Uniunii Europene să urmeze exemplul, pe fondul creșterii sentimentului anti-imigrație.
Bărbatul în vârstă de 32 de ani, care a primit azil în Austria în 2014, și-a pierdut statutul de refugiat în februarie 2019 din cauza antecedentelor sale penale, a declarat consilierul său juridic Ruxandra Staicu. Ea a refuzat să precizeze natura condamnării sale.
Deportarea în Siria nu a fost posibilă pe durata războiului civil din această țară, deoarece Siria era considerată nesigură.
Guvernul austriac susține că, după căderea lui Assad, situația s-a schimbat și a demarat procedurile de retragere a statutului unor refugiați, deși grupurile pentru drepturile omului susțin că este prematur să se procedeze astfel.
Autoritățile austriece și siriene au convenit săptămâna trecută ca bărbatul să fie deportat, dar închiderea spațiului aerian din cauza conflictului dintre Iran și Israel a întârziat procesul, au declarat Staicu și un diplomat occidental.
Diplomatul, care a solicitat anonimatul, a adăugat că deportarea va avea loc odată cu redeschiderea spațiului aerian.
Staicu a declarat că clientul său a primit o decizie negativă privind azilul în aprilie. El a depus o altă cerere de azil și așteaptă un răspuns.
„Există atacuri împotriva oamenilor și nu avem nicio idee în ce direcție va merge Siria”, a declarat Staicu, adăugând că deportarea clientului său ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului care interzice tortura și tratamentele inumane.
1,68 milioane de cereri de azil în Europa primite din partea cetățenilor sirieni, din 2015
Din 2015, țările europene au primit aproximativ 1,68 milioane de cereri de azil din partea cetățenilor sirieni.
Unele state, în special Germania, i-au primit inițial cu căldură pe azilanți, în timp ce războiul civil le răvășea țara natală. Dar îngrijorarea crescândă a opiniei publice cu privire la amploarea imigrației a alimentat sprijinul pentru partidele de extremă dreapta cu vederi anti-imigranți.
Odată cu căderea lui Assad în decembrie anul trecut, multe guverne ale UE au suspendat rapid procesarea cererilor de azil siriene, iar unele au solicitat reevaluarea situației de securitate din Siria pentru a permite reluarea deportărilor.
În Austria, fostul cancelar Karl Nehammer, din partea Partidului Popular Austriac (OVP), se numără printre cei care solicită o astfel de reevaluare, pe fondul presiunilor exercitate de Partidul Libertății, de extremă-dreapta.
Unele grupuri de apărare a drepturilor și avocați spun că este încă prea periculos să se înceapă întoarcerea oamenilor în Siria.
Reprezentanții Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) au declarat pentru Reuters:
„Sirienii… nu trebuie să fie returnați cu forța din nicio țară, inclusiv cele din Uniunea Europeană, în nicio parte a Siriei” din cauza situației generale din această țară.
Grupurile pentru drepturile omului au menționat mai multe cazuri de atacuri împotriva minorităților, după căderea lui Assad.
Siria rămâne, de asemenea, afectată de o gravă criză umanitară, 90% din populație trăind sub pragul sărăciei, conform estimărilor ONU.
Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …
Comisia Europeană condusă de preşedinta Ursula von der Leyen va fi supusă în Parlamentul European (PE) unei moţiuni de cenzură.
Ursula von der Leyen este ținta unei moțiuni de cenzură FOTO Comisia Europeana
Preşedinta PE, Roberta Metsola, i-a informat miercuri seară pe liderii grupurilor europarlamentare despre această evoluţie, transmite Agerpres.
Moţiunea de cenzură a fost iniţiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, afiliat grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).
Moţiunea acuză Comisia de lipsă de transparenţă şi abuzuri, mai ales în legătură cu gestionarea pandemiei de COVID-19.
Moţiunea avea nevoie de susţinerea unei zecimi dintre membrii PE, adică cel puţin 72 de semnături, pentru a fi luată în dezbatere şi supusă la vot în sesiunea plenară de săptămâna viitoare de la Strasbourg.
Dacă moţiunea va trece, actuala Comisie va trebui să demisioneze în bloc – preşedintele şi cei 26 de comisari.
Un astfel de scenariu este considerat, însă, improbabil, întrucât ar necesita o majoritate dublă constând în două treimi dintre voturile exprimate şi reprezentând o majoritate din cele 720 de mandate din Parlamentul European, adaugă dpa.
Comandantul Flotei Mării Negre a Rusiei, viceamiralul Ildar Akhmerov, ar fi fost ucis în Crimeea, într-un atac atribuit serviciilor speciale ucrainene, potrivit unor informaţii care circulă pe platformele de socializare.
Viceamiralul rus Ildar Akhmerov ar fi fost asasinat în Crimeea. FOTO: Wikimedia
Viceamiralul Ildar Akhmerov, comandant al Flotei Negre a Federației Ruse, ar fi fost ucis în Crimeea, potrivit mai multor surse ruse care vorbesc despre un „atac perfid” al serviciilor de informații ucrainene. Informația a fost transmisă pe canalul Telegram „Fără filtre”, care susține că atacul a fost executat de Direcția Generală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (GUR MOU). Deocamdată nu există detalii suplimentare despre circumstanțele precise ale incidentului, notează focus.au.
Moartea viceamiralului a stârnit reacții dure din partea bloggerilor militari și a jurnaliștilor ruși, care cer un răspuns pe măsură împotriva Ucrainei, inclusiv lovirea „centrelor de luare a deciziilor” de la Kiev, ca represalii pentru operațiunea desfășurată.
„Așteptăm un răspuns privind centrele de luare a deciziilor”, se arată într-un mesaj difuzat pe canalele pro-Kremlin.
Până în acest moment, Direcția de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei nu a comentat informațiile apărute cu privire la moartea lui Akhmerov pe teritoriul Crimeei ocupate.
Cine este Ildar Akhmerov
Născut în Uniunea Sovietică, Ildar Akhmerov a urmat o carieră militară completă în marina rusă. În 1987 a absolvit Academia Navală Pacifică „S.O. Makarov”, în 2003 a terminat studiile la Academia Navală Militară „M.G. Kuznetsov” şi în 2013 a absolvit Academia Militară a Statului Major General al Federației Ruse, pregătindu-se pentru funcții de comandă de rang înalt.
Akhmerov a început cariera ca ofițer pe nava de pază „Storozhivyi” între 1987 și 1994, iar ulterior a urcat în ierarhie, obținând în 2021 gradul de contraamiral. În 2023, a devenit comandant adjunct al Flotei Mării Negre, iar din 2024 ocupa funcția de șef de stat major și prim-adjunct al comandantului Flotei Negre, poziție care l-a transformat într-una dintre cele mai importante figuri militare ale Moscovei în regiunea Mării Negre. La 9 decembrie 2024, Akhmerov a fost avansat la gradul de viceamiral.
Era căsătorit și avea două fiice.
Numele lui a fost inclus în „Cartea călăilor poporului ucrainean”, o listă întocmită de autoritățile de la Kiev,’ în care se menționa că Akhmerov ar fi participat direct la planificarea și organizarea invaziei ruse asupra Ucrainei, declanșată la 24 februarie 2022.
Anterior, publicația Focus a relatat că dronele ucrainene de tip UJ-26 GUR, cunoscute sub numele de „Bobber”, au efectuat operațiuni în Crimeea ocupată, reușind să captureze echipamente militare costisitoare aparținând forțelor ruse.
Preşedintele Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan au participat miercuri la recepţia oferită de Ambasada SUA din Bucureşti cu ocazia Zilei Independenţei şi au transmis mesaje de felicitare, cu accent pe parteneriatul strategic pe care îl avem în desfăşurare.
Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan, mesaje de Ziua Independenţei SUA. FOTO: captură video
În fiecare an, la 4 iulie Statele Unite ale Americii marchează Ziua Independenţei. În avanpremiera acestui eveniment, Ambasada SUA din Bucureşti a organizat miercuri, 2 iulie, o recepţie la care au participat şi preşedintele Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan.
Cei doi oficiali români au stransmis mesaje de felicitare, cu accent pe bunele relaţii dintre România şi SUA şi pe parteneriatul strategic din cadrul NATO.
„Sunt onorat să fiu alături de dumneavoastră pentru a sărbători împreună Ziua Independenţei Statelor Unite ale Americii. În numele meu şi al tuturor românilor, îmi face o deosebită plăcere să urez La mulăţi ani Statelor Unite şi prieteniei româno-americane.
În acest an aniversăm 145 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între ţările noastre şi 28 de ani de când acestea au fost ridicate la nivel strategic. Această relaţie specială cu Statele Unite rămâne unul dintre principalii piloni ai politicii nostre externe. SUA sunt cel mai important aliat şi partener strategic vital al României.
România şi SUA au mai multe domenii de cooperare consolidată, dar nucleul parteneriatului nostru rămâne angajamentul comun pentru securitatea şi prosperitatea comunităţii noastre euro-atlantice. Prezenţa trupelor americane în România, alături de trupele aliate, este dovada acestui angajament al SUA , pentru care ţara noastră şi toţi cetăţenii ei sunt profund recunoscători.
Avem proiecte comune în derulare, de la consolidarea apărării antiaeriene, la producerea ed drone şi muniţie”, a spus preşedintele Nicuşor Dan, care şi-a încheiat discursul cu „Happy Independence Day!”.
La rândul său, şi premierul Ilie Bolojan a ţinut să evidenţieze importanţa parteneriatul româno-american.
„Ziua Independenței nu este doar o celebrare a istoriei Statelor Unite ale Americii, ci și un simbol al valorilor democratice pe care le împărtășim cu toții. România și Statele Unite sunt legate printr-un Parteneriat Strategic solid, bazat pe încredere, respect și obiective comune.
În vremuri complicate, valorile și parteneriatele adevărate contează mai mult ca oricând. Suntem recunoscători pentru sprijinul constant al Statelor Unite din acest punct de vedere. America ne-a arătat, generație după generație, că, oricât de grele ar fi vremurile, curajul, munca onestă și credința în libertate deschid întotdeauna drumurile. Pentru o țară ca România, aflată azi într-un moment de decizii complexe pentru viitorul ei, acest exemplu înseamnă mult.
La mulți ani Statelor Unite ale Americii! La mulți ani României! La mulți ani tuturor!”, a transmis şi premierul Ilie Bolojan.
Bugetarii au ieșit în stradă miercuri, 2 iulie 2025, pentru a treia zi și amenință că blochează țara, dacă Guvernul nu renunță la tăierea veniturilor angajaților.
salariatii OSIM protestează contra tăierilor salariale FOTO: FB
Angajații de la Finanțe continuă protestele demarate luni, prin care contestă tăierea sporurilor, decizie luată de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar. De asemenea, bugetarii de la INS, Ministerul Mediului și de la Primăria București au întrerupt lucrul pentru un protest spontan.
„Salariații Ministerului Finanțelor, ANAF și unități subordonate continuă acțiunile de protest solicitând guvernanților să creeze instrumentele legale în așa fel încât colectarea veniturilor la bugetul national să devină cu adevărat o chestiune de siguranță și securitate națională. Evaziunea fiscală este o vulnerabilitate majoră, după cum spune CSAT, în primul rând din cauza legislației incoerente, inadecvate și impredictibile, în domenii precum: colectarea TVA, procedura insolvenței, prețurile de transfer”, semnalează Federația Națională a Sindicatelor din Finanțe.
„Angajații sunt hotărâți să protesteze oricât va fi nevoie, chiar să oprească activitatea, dacă nici acum, sub amenințarea unui deficit bugetar excesiv și a unor măsuri care afectează toată populația, nu vor fi făcuți pași clari pentru a transforma Ministerul Finanțelor într-o instituție de siguranță și securitate națională”, se mai arată în comunicat.
Și salariatii OSIM protestează contra tăierilor salariale aplicate fara dialog social real.
„Sindicatul OSIM afiliat PUBLISIND se opune asa-ziselor reforme facute de Guvernul Bolojan strict pe spatele celor care muncesc. Acelasi guvern care mentine în continuare privilegiile si finantarile pe care partidele înteleg sa le protejeze cu toata forta si în pofida adâncirii deficitului bugetar”, a transmis Federatia Publisind.
De asemenea, angajații din fostele Agenții județene pentru Protecția Mediului au declanșat miercuri, 2 iulie 2025, proteste spontane, ca reacție la reorganizarea haotică și incompletă a Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).
„Deși ANMAP a fost înființată oficial la 3 aprilie 2025, personalul fostelor instituții (Agenția Națională penru Protecția Mediului, Agențiile județene pentru Protecția Mediului și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate) nu a fost preluat nici până în prezent. Organigrama detaliată și regulamentul de funcționare, care trebuiau aprobate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor până la începutul lunii iunie, nu au fost înaintate de conducerea ANMAP, blocând astfel procedura legală de angajare a salariaților în noua structură”, au trasmis sindicaliștii.
Potrivit sindicaliștilor, această lipsă de acțiune a îngreunat activitatea instituțională și peste 2.000 de angajați trăiesc într-o stare de incertitudine profesională, fără contracte clare, atribuții stabilite sau siguranța locului de muncă. În paralel, de la 1 iulie, salariile au fost reduse cu sume nete între 300 și 500 lei, din cauza plafonării sporului pentru condiții periculoase la 300 lei brut.
Revendicări ale salariaților: aprobarea de urgență a organigramei și regulamentului ANMAP; preluarea efectivă a personalului în noua structură; restabilirea drepturilor salariale și a sporurilor aferente condițiilor de muncă; un calendar clar pentru reorganizarea reală, cu consultarea personalului din teritoriu.
Și Sindicatul MIPE Normalitate protestează astăzi contra taierilor salariale.
„Guvernul vrea absorbtie de fonduri europene, se lauda cu procentele de absorbtie a fondurilor, dar taie fără drept de apel drepturi salariale demotivând total personalul implicat! Strategii de reformă …”, au transmis sindicaliștii.
Și Federația Sănătatea a anunțat proteste de stradă, după adoptarea OUG care taie sporurile.
„Personalul salariat din instituțiile publice poate primi un spor de până la 300 de lei brut lunar, proporțional cu timpul lucrat în condiții periculoase, vătămătoare sau grele. Acest plafon se aplică unitar pentru toți bugetarii, din toate categoriile instituționale”, arată comunicatul de presă al Federației Sănătate care face parte din Blocul Național Sindical.
Victoria Stoiciu, senatoare PSD, a precizat că pachetul de austeritate ar fi trebuit să înceapă, ca „un semn de solidaritate și responsabilitate”, prin reducerea subvenției pentru partidele politice.
Victoria Stoiciu Foto: Mediafax
„Mie personal mi-ar fi plăcut ca un pachet de austeritate să înceapă prin reducerea subvenției pentru partidele politice. Era un semn de solidaritate și responsabilitate”, a scris aceasta, pe Facebook.
Senatoarea PSD mai spune că reducerea subvenției a fost anunțată de premierul Ilie Bolojan abia la toamnă, astfel că aceasta va fi scăzută abia pentru 2-3 luni.
„Acum domnul Bolojan anunță că reducerea subvenției se va face la rectificarea bugetară. Nu în cele 3 pachete de austeritate anunțate pentru vara asta, ci abia în toamnă, când se face rectificarea. Asta înseamnă că în mod concret, subvenția va fi redusă pentru 2-3 luni, cât mai rămâne din momentul rectificării și până la finalul anului”, a mai adăugat aceasta.
Victoria Stoiciu, care a fost aleasă senator în județul Vaslui, atrage atenția că din acest motiv încrederea oamenilor în noul guvern ar putea scădea.
„Mi se pare ca pornim cu stângul. Să nu ne mirăm că încrederea oamenilor nu va fi restabilita, ci din contra, iar alții vor profita din plin de asta”, mai spune ea.
Premierul Ilie Bolojan a comparat situația economică actuală cu cea din 2010, când România a avut cel mai mare deficit bugetar din ultimii 30 de ani.
Acesta a anunțat miercuri principalele măsuri de austeritate care se vor aplica începând cu data de 1 august: TVA va fi reașezată la două cote, la 11% și la 21%; cresc accizele cu 10%, pentru băuturi alcoolice, combustibili și tutun; se introduce CASS la pensiile de peste 3.000 lei.
De asemenea, vor fi taxate suplimentar profiturile băncilor; vor fi suprataxate toate câștigurile din jocuri de noroc; pensiile și salariile rămân plafonate; în educație, se propune creșterea normei didactice cu două ore în învățământul preuniversitar și universitar etc.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat miercuri, 2 iulie, că drepturile salariale ale medicilor și asistenților nu sunt afectate de noile măsuri fiscale, astfel că „nu există niciun motiv să facă grevă”.
Ilie Bolojan la Palatul Victoria. FOTO Inquam Photos / George Călin
El a anunțat totodată că va continua dialogul cu sindicatele joi și vineri, în contextul negocierilor privind pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
„Cei din sănătate nu au niciun motiv să facă grevă, pentru că nu le sunt afectate drepturile salariale. Există doar categoria TESA, care este afectată de sporul de condiţii vătămătoare. Gândiţi-vă că şi dumneavoastră lucraţi în birouri şi nu aveţi sporul de condiţii vătămătoare în faţa unui calculator”, a declarat premierul.
Bolojan a subliniat că personalul medical – medici și asistente – nu este vizat de tăieri salariale în cadrul pachetului de măsuri anunțat, iar protestele anunțate de unele sindicate sunt, în opinia lui, nejustificate. „Sunt deciziile sindicatelor, dar nu există niciun fel de motiv”, a adăugat acesta.
În ceea ce privește dialogul social, premierul a spus că a avut deja un contact cu liderii sindicali și urmează să aibă întâlniri oficiale joi și vineri pentru a discuta eventualele modificări ale măsurilor fiscale.
„În condiţiile în care sunt observaţii pertinente, nu doar de la sindicate, ci de la asociaţii patronale, de la toţi cei interesaţi din administraţie, cu siguranţă avem câteva zile pentru ca să fie pe de o parte analizate şi dacă sunt, aşa cum v-am spus, bune şi pot fi integrate, nu văd de ce nu ar putea fi acceptate”, a precizat Bolojan.
Totuși, el a avertizat că România nu își mai permite „soluții magice” și că un mix de măsuri este inevitabil pentru a reduce deficitul bugetar, care a atins niveluri record anul trecut.
„Suntem deci în această situaţie datorită acumulărilor negative pe care le-am avut în ultimii ani, mai ales datorită deficitului mare de anul trecut”, a conchis premierul.
Premierul Ilie Bolojan afirmă că până la sfârșitul lunii iulie va veni cu o a doua etapă de măsuri care include pensiile speciale, un jalon din PNRR, precum și reforma unor instituții-cheie.
În administrația centrală „vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20%”, iar instituții precum ASF, ANCOM și ANRE vor fi reorganizate prin reducerea cheltuielilor.
„În etapa a doua, până la sfârșitul lunii iulie, vom veni cu completări care țin de câteva elemente foarte importante legate de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituțiilor autofinanțate, prin reducerea cheltuielilor și reorganizări, gândiți-vă la ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat, în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii, reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă”, a afirmat Bolojan.
Există ministere care și-au aplicat sporuri de câte 45% – 50% și, practic, „prin două operațiuni și-au dublat salariile”, mai anunță șeful Executivului.
„Dar n-ar fi fost asta problema dacă apelurile de proiect pe fonduri europene ar fi fost lansate la timp, dar nu sunt lansate la timp, dacă evaluarea proiectelor s-ar fi făcut repede și n-ar fi fost întârzieri și dacă absorția fondurilor europene la final ar fi într-un grafic care să ne asigure confortul că le vom absorbi pe toate până la finalul acestei perioade, dar nu suntem în această situație”, a adăugat Bolojan.
CITIȚI ȘI:
Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …
Premierul Ilie Bolojan anunță miercuri că va exista o reformă a burselor elevilor și studenților. Potrivit acestuia, un miliard de euro costă statul în ceea ce privește bursele școlare.
„Știu că nu este o chestiune populară, dar trebuie să fim din nou corecți. În ultimii ani a fost o creștere care nu poate fi suportată a burselor, mai ales pentru elevi”, spune Bolojan.
Șeful Executivuluia adaugă că suma pentru burse a crescut de la 188 milioane de lei acum 3 ani, la 4,7 miliarde de lei în 2024-2025.
„Gândiți-vă că acum 3 ani de zile aveam o sumă totală pentru burse pe România de 188 de milioane de lei și anul trecut și anul acesta am ajuns la o sumă care înseamnă 4,7 miliarde lei. Deci este o creștere de 10 ori și, în afară de faptul că este o sumă foarte mare pe care nu ne-o putem permite, aproape un miliard de euro doar pe bursele elevilor, am ajuns ca, printr-o aplicare neconformă, să avem clase întregi care au burse de merit, adică peste 9,50, dar care la examenul de Bacalaureat iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu-și iau Bacalaureatul”, adugă premierul.
Pe lângă reducerea burselor, Guvernul condus de Ilie Bolojan are în vedere creșterea cotei generale de TVA de la 19%, la 21%, creșterea cotei reduse de TVA de la 9 la 11%, creșterea CASS la pensii peste 3.000 de lei, creșterea accizelor la combustibil și tutun, dar și majorarea impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%, potrivit draftului OUG trenuleț.
Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …
În timp ce atenția internațională, inclusiv a Casei Albei, continuă să fie distrasă de consecințele războiului de 12 zile dintre Iran și Israel, președintele rus Vladimir Putin profită de oportunitate pentru a da un nou impuls războiului său din Ucraina, relatează Newsweek, într-o analiză despre situația actuală a Kievului pe câmpul de luptă.
Soldați ruși pe câmpul de luptă din Ucraina FOTO PROFIMEDIA/RUSSIAN DEFENSE MINISTRY
Deși știrile de pe front sunt dificil de confirmat independent, acestea indică avansuri recente ale Rusiei într-o nouă regiune, în centrul Ucrainei, precum și o masare considerabilă de forțe în apropierea capitalei regionale nord-estice Sumî.
De altfel, o analiză realizată de AFP, pe baza datelor Institutului pentru Studierea Războiului (ISW) arată o evoluție îngrijorătoare: forțele ruse au ocupat mai mult teritoriu în luna iunie decât în oricare altă lună din noiembrie anul trecut. Între timp, atacurile aeriene zilnice ale Rusiei ating zilnic noi recorduri.
Câștigurile Moscovei rămân relativ limitate și incrementale, însă sunt susținute. Pe de altă parte, intensificarea ofensivei ruse, într-un moment în care politica externă a Casei Albe este concentrată pe situația din Orientul Mijlociu, ar putea indica un efort concertat de a consolida poziția Kremlinului înainte unor negocieri cu Ucraina, eventual cu medierea SUA, după ce atenția Washingtonului va reveni din nou asupra Ucrainei, apreciază experți consultați de Newsweek.
„Ne-am putea aștepta la niște ofensive minore în timp ce atenția strategică a SUA este din nou concentrată asupra Orientului Mijlociu”, a apreciat pentru Newsweek Amos Fox, colonel în retragere al armatei americane, membru al Inițiativei de Securitate a Viitorului din cadrul Universității de Stat din Arizona.
„Putin ar putea folosi această distragere percepută drept oportunitate de a obține mai mult teritoriu, ceea ce s-ar dovedi avantajos pentru Rusia la masa negocierilor”, a adăugat el.
Ce intenții are Vladimir Putin?
Oficial, obiectivele militare ale Rusiei rămân neschimbate: Putin a schițat un plan de pace în iunie anul trecut ce ar presupune cedarea de către Ucraina a regiunilor Donețk, Herson, Lugansk și Zaporijie, controlate în mare parte de Rusia și anexate oficial de Moscova în urma unui referendum disputat la nivel internațional în septembrie 2022.
De asemenea, Kievul ar trebui să renunțe la ambiția sa de a deveni țară membru NATO, precum și să accepte o demilitarizare. Toate aceste condiții sunt maximaliste și inacceptabile pentru Kiev.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reiterat angajamentul Rusiei de a-și atinge obiectivele fundamentale ale războiului într-o declarație, marți, care a fost emisă drept reacție la acuzația trimisului special al lui Trump, Keith Kellogg, conform căreia Moscova amână discuțiile în vederea unei soluționări a conflictului.
„Suntem interesați să atingem obiectivele pe care ni le-am stabilit și obiective pe care încercăm să le atingem în timpul [Operațiunii Militare Speciale] prin mijloace politice și diplomatice”, a declarat Peskov într-un comunicat. „Prin urmare, nu suntem interesați să amânăm nimic”.
Potrivit celor mai recente estimări, Rusia ar fi preluat controlul deplin asupra regiunii Lugansk și a ocupat între 60 și 70% din celelalte trei regiuni revendicate din estul și sudul Ucrainei.
Având în vedere că Trump ar fi propus înghețarea frontului ca parte a planului său de pace, Fox a explicat că strategia Rusiei pare să fie maximizarea câștigurilor, în special dacă la orizont se întrevăd noi tratative.
„Evaluarea mea este că Putin tatonează la marginile frontului pentru a obține teritorii pe care este dispus să le restituie în cazul în care negocierile pentru încheierea războiului vor avea loc”, a spus Fox. „Este mulțumit să păstreze preponderent regiunile aflate în prezent sub controlul Rusiei – Crimeea, Lugansk, Donețk, Herson și Zaporijie – în timp ce restituie mici porțiuni din Ucraina ocupată, care o valoare neglijabilă sau nu contează pentru politica lui Putin.”
„Evaluarea mea este că Putin a obținut ceea ce eu numesc «rezultatul său minim acceptabil», adică Donbasul, puntea terestră către Crimeea”, a adăugat Fox. „Dacă nu ar fi avut asta, ar fi luptat din greu pentru a obține acel teritoriu. Întrucât acel teritoriu este acum nominal rusesc, pentru el este în regulă dacă războiul se încheie.”
Cu ce costuri?
Fox argumentează că Rusia, în ciuda pierderilor majore suferite, pare în continuare dispusă să își valorifice avantajul în ceea ce privește forța de luptă pentru a susține câștiguri teritoriale progresive.
„Rusia pare să fie pe deplin angajată în jocul șoarecelui și pisica, contracarând și folosind drone și depășind atacurile de precizie ucrainene”, a spus expertul. „Cu toate acestea, strategia rusă este ferm înrădăcinată în masă, adică în mai multe trupe și sisteme de arme de luptă, indiferent de calitatea lor, pentru a depăși și a rezista împotriva avantajelor tehnologice ucrainene.”
„Oricât de oribil ar suna pentru majoritatea urechilor, strategia Rusiei de a ataca în masă persistent funcționează în favoarea lor, dacă privim «câștigul» și «pierderea», cel puțin parțial, prin prisma controlului teritorial”, a adăugat el. „Având în vedere interesul lui Putin pentru a distruge Ucraina ca națiune, controlul teritorial trebuie să fie una dintre categoriile pe care observatorii le folosesc pentru a măsura succesul și eșecul strategic, pentru ambele părți, în război.”
Dylan Payne Royce, cercetător la Școala de Afaceri Internaționale din cadrul Școlii Superioare de Economie a Universității Naționale de Cercetare din Moscova, e de părere că absența unor surse oficiale privind pierderile ambelor părți continuă să mascheze costul real al războiului în ceea ce privește forța de luptă.
Expertul observă că Ucraina a fost cea care a apelat la „metode draconice” de a obține soldați prin recrutare forțată, în timp ce „în cazul Rusiei, cu excepția mobilizării din septembrie 2022, recrutarea a fost în întregime a voluntarilor”. În același timp, „forțele rusești au avansat, în general, într-un ritm modest, dar substanțial, încă de primăvara trecută”.
„Luate împreună, toate aceste lucruri sugerează că forțele rusești au performanțe semnificativ mai bune decât adversarii lor pe câmpul de luptă”, a explicat Royce.
Frederick Kagan, cercetător senior și director al Proiectului Amenințări Critice de la Institutul American Enterprise, a zugrăvit o imagine mai complexă, potrivit căreia Ucraina a arătat continuu o abilitate formidabilă de a submina punctele forte ale Rusiei și a-i exploata slăbiciunile.
„Rușii nu sunt tocmai aproape de atingerea obiectivelor declarate, nu este plauzibil că le vor atinge decât în cazul în care lucrurile s-ar schimba dramatic, or ucrainenii găsesc din ce în ce mai multe modalități de a compensa avantajele rușilor”, a apreciat Kagan.
Expertul mai subliniază că progresele Rusiei au fost încetinite semnificativ de deficitul de blindate și de vulnerabilitatea tancurilor la atacurile cu drone ucrainene, ceea ce a silit trupele rusești să avanseze în mare parte în ritm de melc.
„Așadar, pe de o parte, și-au adaptat abordarea tactică pentru a lua în considerare și a atenua problemele lor legate de blindaj, dar asta înseamnă că avansul lor este fundamental limitat la cinci kilometri pe oră, astfel că potrivit calculelor noastre, în ritmul actual de avans, Rusiei îi va lua aproximativ un secol să cucerească restul Ucrainei.”
Obiectivul ultim al lui Putin este victoria totală, mai degrabă decât o victorie parțială, spune Kagan.
„Putin crede că poate continua să avanseze cu aceste progrese lente și anevoioase atât timp cât este nevoie și că, în cele din urmă, sprijinul occidental pentru Ucraina se va prăbuși, iar Ucraina se va prăbuși, iar el va putea să o învingă total”, a spus Kagan. „Aceasta este evaluarea noastră asupra calculului strategic actual al lui Putin.”
„Acest calcul strategic este alimentat de faptul că, din 2023 încoace, ucrainenii nu au demonstrat capacitatea de a efectua o contraofensivă semnificativă și de a recuceri teritorii de la Putin”, a adăugat el. „Așadar, abordarea lui Putin este că, oricât de mici ar fi câștigurile, acestea sunt incrementale, iar el păstrează tot ce ia, așa că va continua să preseze până când fie va lua totul, fie Ucraina se va prăbuși.”
Impactul conflictului din Orientul Mijlociu
Soarta conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea o influență profundă asupra cursului conflictului din Ucraina. Există deja legături directe între cele două teatre de operațiuni.
Moscova și Teheranul sunt parteneri de lungă durată care și-au consolidat pactul strategic în ianuarie, în timp ce dronele kamikaze de tip Shahed, au devenit principalele componente ale atacurilor rusești asupra Ucrainei.
Rusia are, de asemenea, un interes personal în stabilitatea Iranului dincolo de conflictul din Ucraina.
Deși Putin a afirmat public că recentul acord al națiunii sale cu Teheranul nu este un tratat de apărare reciprocă și că oficialii iranieni au refuzat ofertele de a achiziționa echipamente avansate de apărare aeriană, potențiala pierdere a unui alt partener cheie din Orientul Mijlociu la doar câteva luni după căderea președintelui sirian Bashar al-Assad s-ar putea dovedi devastatoare pentru influența Moscovei în regiune.
Când SUA au intervenit direct împotriva Iranului, efectuând atacuri fără precedent asupra a trei instalații nucleare iraniene cheie la ordinul lui Trump, Putin a condamnat mișcarea drept un „act de agresiune neprovocat”. Două zile mai târziu, principalul diplomat iranian a călătorit în Rusia pentru discuții.
Între timp, în timp ce tensiunile dintre Iran și Israel au crescut luna trecută, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a confirmat că Pentagonul a deviat sistemele anti-drone din Ucraina către Orientul Mijlociu.
Marți, Casa Albă a confirmat diverselor instituții media că o serie de livrări americane către Ucraina fac obiectul unei revizuiri a Departamentului Apărării.
„Această decizie a fost luată pentru a pune interesele Americii pe primul loc în urma unei analize a Departamentului Apărării privind sprijinul și asistența militară acordată altor țări din întreaga lume”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, într-un comunicat citat de Associated Press.
„Puterea Forțelor Armate ale Statelor Unite rămâne de necontestat – întrebați Iranul”, a adăugat ea.
Șeful politicilor Pentagonului, Elbridge Colby, a luat decizia de a întrerupe livrările de arme după ce a efectuat o analiză a stocurilor de muniții din SUA și a constatat scăderea nivelului de proiectile de artilerie, rachete de apărare aeriană și muniții de precizie , au declarat trei surse pentru Politico.
Printre livrările întrerupte se numără rachete de apărare aeriană Patriot, proiectile de artilerie de precizie, rachete Hellfire, drone și alte rachete lansate de Ucraina de pe avioane de vânătoare F-16.
Poliția a confiscat 825 de kilograme de heroină și a arestat 30 de persoane în urma unei serii de percheziții desfășurate în mare parte în sudul Turciei, a anunțat miercuri ministrul de Interne, Ali Yerlikaya.
Zeci de persoane au fost arestate FOTO Shutterstock
„În cadrul unor operațiuni desfășurate în șapte provincii, având centrul în orașul Adana (din sudul țării)… am confiscat 825 de kilograme (1.818 livre) de heroină și am arestat 30 de suspecți de trafic de droguri”, a scris el pe platforma X.
Într-o acțiune desfășurată simultan, poliția a descins la 38 de adrese diferite din Adana, Hakkari, Hatay, Istanbul, Van, Diyarbakır și Mersin, unde au fost confiscate arme de foc deținute ilegal și „o cantitate mare” de materiale digitale, a mai precizat ministrul, potrivit Hurriyet Daily.
Yerlikaya i-a lăudat pe guvernatorul din Adana, procurorul-șef, șeful poliției provinciale și agenții implicați pentru eforturile lor.
„Îmi felicit echipele pentru lupta neobosită împotriva drogurilor”, a transmis el, îndemnând cetățenii să semnaleze activitățile suspecte la Centrul de Apel de Urgență 112, pentru a sprijini campania națională antidrog a Turciei.
Situată la graniţa dintre Asia şi Europa, Turcia se află pe mai multe rute importante de contrabandă şi constituie principalul punct de intrare a heroinei pe piaţa europeană, potrivit news.ro.
Heroina rămâne cel mai consumat opioid ilicit în Uniunea Europeană, iar traficanţii „recurg din ce în ce mai mult la rutele maritime, în special la traficul internaţional de containere şi feriboturi” din Turcia, potrivit analizei Europol din 2024 privind piaţa europeană a drogurilor.
Conform analizei, reţelele criminale turce continuă să domine traficul de heroină către piaţa europeană.
Cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Franța trebuie să știe că joi și vineri, 3 și 4 iulie, traficul aerian ar putea fi perturbat din cauza unei greve a controlorilor de trafic aerian. Astfel, unele zboruri ar putea fi amânate sau chiar anulate.
Traficul aerian ar putea fi perturbat din cauza unui protest anunțat de două sindicate ale controlorilor de trafic aerian, UNSA-ICNA și USAC-CGT.
Este posibil ca unele zboruri să fie amânate sau anulate, iar pasagerii sunt sfătuiți să verifice constant informațiile oferite de companiile aeriene și aeroporturi, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Informații actualizate despre zboruri pot fi consultate pe https://www.parisaeroport.fr/ şi https://www.parisaeroport.fr/passagers/les-vols/compagnies-aeriennes
MAE reamintește că cetățenii români pot solicita sprijin consular la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Paris: +33 1 47 05 29 66 și +33 1 47 05 27 55.
Pentru urgențe consulare, sunt disponibile și următoarele numere de telefon, în funcție de regiune:
Paris: +33 6 80 71 37 29
Marsilia: +33 6 10 02 71 64
Lyon: +33 6 43 62 77 36
Strasbourg: +33 6 27 05 00 22
De asemenea, se recomandă consultarea site-urilor oficiale ale consulatelor și ambasadei:
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) solicită Avocatului Poporului să se sesizeze din oficiu și să promoveze la Curtea Constituțională a României (CCR) o acțiune privind neconstituționalitatea OUG nr. 36/2025, susținând că în timp ce salariații din administrația publică sunt supuși austerității, partidele au parte de un festin.
Se cere sesizarea CCR FOTO: CCR
„Sub pretextul necesității unei economii bugetare «urgente», Guvernul României a adoptat O.U.G. nr. 36/2025 și a înștiințat Comisia Europeană că, diminuând veniturile salariaților care își desfășoară activitatea în sectorul «Administrație publică», acest demers va genera o reducere a cheltuielilor bugetare cu 1,34 miliarde de lei pentru ultimele 6 luni din acest an.
Adevărata cifră reiese însă din alt document, nu pentru instituțiile europene, ci intern, și anume 600 milioane de lei. În același timp, continuând spectacolul ipocriziei, partidele politice, conectate la robinetul cu fonduri bugetare pentru entitățile privilegiate, s-au servit și urmează a se servi din bugetul de stat, pentru «activitatea» desfășurată în perioada din anul 2024 și până în luna mai 2025, cu o sumă de 1,362 miliarde de lei”, se arată într-un comunicat al Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație.
„Nu este reformă, este furt organizat cu gir guvernamental”
Potrivit federației, la această sumă se adaugă și banii returnați indirect prin impozitele plătite de salariați și firme private, pentru cheltuieli ale „privilegiaților”: cazările parlamentarilor, transportul, chiriile și sumele forfetare pentru birouri parlamentare care funcționează, de regulă, doar în preajma alegerilor.
„Guvernul a transferat și va transfera banii fără nicio jenă către aceste partide politice, acoperind demersul cu discursuri goale despre «responsabilitate bugetară». Cer sacrificii pentru salariați, în timp ce ei, cei cocoțați în vârful sistemului, se ospătează fără rușine, predicând austeritatea în timp ce devorează bugetul pentru privilegii politice.
Aceasta nu este economie, nu este reformă, este furt organizat cu gir guvernamental! Dacă vreți cu adevărat economii, începeți cu voi, nu mai pedepsiți munca și răsplătiți impostura!”, se arată în comunicat.
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație și-a exprimat convingerea că instituția „va urma calea corectă” și va sprijini „poporul”, măcar o dată, sesizând Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, deși mandatul Avocatului Poporului a expirat de anul trecut, fiind susținut tocmai de partidele politice care au decis „să demoleze funcția publică”.
Expert Forum cere măsuri reale pentru reforma finanţării partidelor
De asemenea, Expert Forum, alături de alte organizaţii civice, transmitea luni către partidele care formează coaliţia de guvernare şi către mai multe instituţii cu atribuţii în domeniu o solicitare privind necesitatea iniţierii unei reforme reale referitoare la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Potrivit Expert Forum, începând cu 2016, alocările anuale au crescut constant, ajungând în 2024 la venituri de 382 de milioane de lei şi cheltuieli de 423 milioane de lei.
„Vă solicităm iniţierea unor măsuri reale pentru reforma finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale în România, care să conducă la creşterea transparenţei, integrităţii şi să redea încrederea publicului în proces. Anul 2024 a afectat serios această încredere, prin finanţări ilegale, decizii politizate, lipsă de acţiune instituţională sau investigaţii întârziate şi un cadru legislativ învechit şi insuficient.
Mai mult, abuzul de resurse prin cheltuirea netransparentă a fondurilor publice de către partidele politice a şubrezit şi politizat şi mai mult piaţa media, creând efecte profund negative asupra informaţiilor care ajung pe agenda publică. Toate aceste comportamente trebuie să înceteze”, se arată în documentul dat publicităţii luni, scrie Agerpres.
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, 2 iulie, că „primele de pensionare” pe care le solicită judecătorii de la Curtea Constituţională deși sunt legale pot fi considerate, în contextul actual, „imorale”.
lie Bolojan Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
El a fost întrebat, în cadrul unei conferințe de presă, dacă, în acest moment în care se discută despre tăieri de venituri, este normal ca trei judecători de la Curtea Constituţională a României (CCR), care îşi termină mandatul, să primească indemnizaţii de 180.000 de lei primă de pensionare.
„Din câte ştiu este o prevedere care este trecută în legislaţia care ţine de Curte. Dacă ar fi să fac un comentariu, ele sunt legale, dacă au bani să le dea, cel puţin în contextul actual cred că sunt imorale„, a spus Bolojan.
Cei trei judecători care își termină mandatul sunt: Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga. Legea de funcționare a CCR arată, la articolul 71, alineatul 5, că judecătorii CCR au dreptul la plata a șase salarii nete în momentul în care li se termină mandatul. De altfel, toți judecătorii care au fost în CCR au primit această indemnizație la terminarea mandatului.
Premierul a fost întrebat, de asemenea, dacă Guvernul va aloca fondurile necesare în cazul în care CCR nu va avea bani pentru aceste prime.
„Dacă nu au bani, atunci cred că s-ar putea încadra în bugetul pe care îl au, pentru că vom fi în situaţia în care, practic, cu nişte situaţii excepţionale, rectificarea bugetară care va veni nu poate să fie decât negativă în general. Nu mai avem bani de dat în plus. V-am prezentat care este situaţia. Şi în astfel de situaţii decenţa şi normalitatea cred că ar trebui să prevaleze, chiar dacă există, să spunem, o anumită bază legală sau se poate crea o bază legală pentru un drept sau altul„, a afirmat acesta.
Cristian Tudor Popescu îl condamnă pe Ilie Bolojan pentru discrepanța dintre pachetul fiscal „sângeros” impus populației și primele generoase acordate judecătorilor Curții Constituționale. „Va plăti Bolojan halatul (roba – n.r.)?”, se întreabă el.
CTP, atac dur la adresa premierului Bolojan, care girează pachetul fiscal „sângeros”. FOTO: Facebook
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu îl atacă vehement pe premierul Ilie Bolojan, reproșându-i că susține și legitimează un set de măsuri fiscale extrem de severe, „sângeroase”, care afectează direct buzunarele românilor. În același timp, el denunță cu indignare decizia Curții Constituționale de a acorda judecătorilor săi o primă de pensionare în valoare de 36.000 de euro, un cadou substanțial, oferit în condițiile unei crize economice acute, în care populația este nevoită să suporte tăieri, creșteri de taxe și restricții financiare dure.
Gazetarul nu se sfiește să-l pună față în față pe premier cu această discrepanță flagrantă și pune o întrebare retorică: „Va plăti Bolojan halatul?”
În mesajul distribuit pe contul său de Facebook, Cristian Tudor Popescu aminteşte de condamnarea lui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, al căror proces a fost considerat drept din punct de vedere moral, însă „o batjocură” din punct de vedere juridic. El subliniază cum cei care au distrus atunci sistemul judiciar au fost recompensați ulterior de regimul Iliescu, devenind o nouă elită „intangibilă”, o nomenclatură modernă a magistraților privilegiați care s-a perpetuat în toate regimurile care au urmat.
Astfel, CTP denunță continuarea acestui abuz sub toate guvernările, unde Justiția este adesea „dictată” de interese politice, șpăgi sau influențe obscure, iar magistrații beneficiază de salarii și pensii speciale, sporuri și bonusuri fără precedent, fără a da socoteală nimănui.
În fruntea acestei ierarhii se află judecătorii CCR, care, în ciuda faptului că au salarii mari, primesc și această primă „de adio” de 36.000 de euro la pensionare, un gest pe care gazetarul îl cataloghează drept o „mizerie”, în condițiile austerității care lovește dur în cetățeni.
„Va plăti Bolojan halatul?
„N. Ceaușescu și consoarta meritau să fie împușcați. Moral, sentința de la Târgoviște a fost dreaptă. Juridic însă, judecarea lor a fost o batjocură a ideii de drept – amintesc doar faptul că hotărârea de condamnare la moarte a fost pronunțată cu executare de îndată și cu recurs în 12 zile!…
Cei care au măscărit atunci Justiția, procurori și judecători, au făcut-o obținând la schimb, de la regimul Iliescu, statutul de nouă nomenclatură, practic intangibilă, pentru magistrați. Privilegiu asigurat până în ziua de azi, sub toate stăpânirile. Hotărâri scoțătoare din minți, pentru care nu dau socoteală nimănui, dictate de șpăgi, trafic de influență și comandă politică. Salarii uriașe, pensii speciale, sporuri, bonusuri, prime, încasate fără drept de apel, de ani și ani. În fruntea lor, judecătorii CCR, nemernicii care își dau acum, când oamenii sunt arși crunt la buzunar de austeritate, pe lângă zecile de mii de euro pe care le ridică oricum, și un cadou de adio, 36.000 euro ca să dezbrace halatul vișiniu”, se revoltă gazetarul.
În încheiere, el se întreabă cum poate premierul Bolojan să accepte acest „jaf cu legea în mână” și totuși să vină în fața oamenilor cu un program sever de tăieri și majorări de taxe.
Nu știu cum ar putea premierul Bolojan să accepte acest jaf cu legea în mână și să prezinte apoi pachetul sângeros de tăieri, reduceri, creșteri de taxe pus pe capul cetățenilor”, a scris Cristian Tudor Popescu pe contul său de Facebook, miercuri, 2 iulie.
Președintele SUA, Donald Trump, a respins, miercuri, criticile privind deficitul pe care l-ar putea cauza planul său fiscal, argumentând că este ignorat potențialul de creștere economică.
”Nu vrea nimeni să vorbească despre creșterea economică, principalul motiv pentru care planul fiscal va fi unul dintre cele mai de succes proiecte legislative aprobate vreodată. Creșterea economică a început deja la niveluri fără precedent. Sunt investite mii de miliarde de dolari în Statele Unite, iar sute de miliarde de dolari obținute din taxele vamale vor ajunge la Trezoreria SUA”, a declarat Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social.
”Reușim să ieșim din mizeria în care ne-a lăsat adormitul Joe Biden și democrații, iar acest lucru se întâmplă mult mai rapid decât s-ar fi gândit oricine. Țara noastră va produce o avere anul acesta, mult mai mult decât competitorii, dar doar dacă este aprobat proiectul fiscal!”, a subliniat președintele Statelor Unite.
Senatul Statelor Unite a aprobat, marți, planul fiscal propus de președintele Donald Trump, dar proiectul a suferit modificări și se află acum în Camera Reprezentanților, unde ar putea apărea noi dispute.
Oficiul pentru Buget al Congresului (CBO) a stabilit, într-un raport prezentat recent, că planul fiscal propus de Administrația Trump va contribui la reduceri de taxe care vor totaliza 3.750 de miliarde de dolari. În același timp, în următorii zece ani, deficitele guvernamentale vor crește cu 2.400 de miliarde de dolari în Statele Unite. Președinția Statelor Unite a contestat evaluările specialiștilor Congresului, considerându-le ”tendențioase politic”.
Planul – denumit “O Lege Majoră Frumoasă” (”One Big Beautiful Bill Act”) – extinde reducerile de taxe pe care președintele Donald Trump a început să le aplice din 2017, suplimentează fondurile pentru securizarea frontierelor, pentru deportarea imigranților și pentru prioritățile în materie de securitate națională, precum și pentru Programul de servicii de sănătate Medicaid. Vor fi reduse stimulentele pentru energie ecologică, iar plafonul de îndatorare suverană a Statelor Unite este ridicat cu 4.000 de miliarde de dolari.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Planurile Guvernului britanic de a adera la o zonă comercială paneuropeană, pentru a reduce provocările cu care se confruntă exportatorii britanici în privința lanțului de aprovizionare post-Brexit, au fost blocate de Bruxelles, potrivit unor oficiali din ambele părți.
Marea Britanie a anunțat că analizează posibilitatea de a adera la Convenția paneuro-mediteraneeană (PEM Convention) în cadrul noii sale strategii comerciale publicate săptămâna trecută, susținând că aceasta ar putea contribui la creșterea exporturilor de bunuri.
Cu toate acestea, potrivit a patru persoane familiarizate cu discuțiile, Comisia Europeană a precizat că, în prezent, nu ar sprijini o astfel de inițiativă, o decizie pe care oficialii au recunoscut-o ca fiind „frustrantă” pentru Londra, conform Financial Times.
„Aderarea Marii Britanii la Convenția PEM nu ar fi în prezent în interesul UE”
Blocajul este primul semn de fricțiune între Marea Britanie și UE după anunțul „resetăre” relațiilor dintre cele două părți, în cadrul unui summit pe 18 mai.
Convenția PEM este un acord încheiat între UE și alte 20 de țări din Africa și Orientul Mijlociu, care permite aprovizionarea cu materii prime pentru lanțurile de aprovizionare din industria prelucrătoare din mai multe țări pentru a beneficia de acces la piețe cu taxe vamale reduse în cadrul acordurilor de liber schimb.
Conform unor oficiali UE la curent cu chestiunea, Comisia a decis că aderarea Marii Britanii la Convenția PEM nu este în prezent în interesul UE, deoarece ar crește riscul ca produsele să se califice în mod incorect pentru accesul pe piața UE în condiții de taxe vamale reduse.
Premierul britanic Keir Starmer a exclus re-aderarea la piața unică a UE sau reintrarea într-o uniune vamală cu UE, dar industria britanică a făcut presiuni asupra Guvernului pentru a lua în considerare aderarea la convenția PEM ca un pas intermediar pentru a-i ajuta pe exportatorii de bunuri.
Experții în comerț au declarat că Marea Britanie are nevoie de cooperarea UE pentru a adera la convenție, deoarece aceasta ar necesita rescrierea termenilor acordului comercial UE-Marea Britanie post-Brexit existent – chiar dacă Convenția PEM nu este exclusiv un acord UE.
Anterior Bruxelles-ul indicase că este deschis la ideea aderării Marii Britanii la PEM, dar de atunci a renunțat la idee, argumentând că dorește să respecte îndeaproape acordurile propuse în „înțelegerea comună” stabilită între cele două părți la summitul din 18 mai.
David Henig, un fost negociator comercial britanic care lucrează în prezent la think-tank-ul ECIPE, a declarat că reticența Comisiei Europene demonstrează provocarea politică continuă de a repara relațiile cu blocul comunitar.
„UE nu este unită în ceea ce privește importanța resetării relațiilor cu Marea Britanie, iar probleme precum PEM pot fi ușor prinse în această situație, chiar dacă sunt simple din punct de vedere tehnic”, a spus el. „Guvernul britanic va trebui să lucreze din greu la Londra și la Bruxelles pentru a pune lucrurile în mișcare”.
Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …
Pe fundalul tensiunilor internaționale și al presiunilor financiare crescânde, Rusia își caută parteneri pentru un proiect energetic de proporții istorice: centrala nucleară Akkuyu din sudul Turciei. Valoarea estimată a investiției depășește 25 de miliarde de dolari, iar Moscova este gata să renunțe la aproape jumătate din participație.
Akkuyu este primul proiect nuclear civil din istoria Turciei/FOTO: ixbt
Informația a fost confirmată de agenția Bloomberg, care citează declarații oficiale făcute la un târg internațional din Istanbul. Potrivit lui Anton Dedusenko, președintele consiliului de administrație al Akkuyu Nuclear – subsidiară a Rosatom –, Rusia poartă discuții avansate cu investitori turci și internaționali pentru vânzarea unui pachet de 49% din proiect.
„Cu cât ne apropiem de lansarea primului reactor, cu atât interesul investitorilor crește”, a declarat Dedusenko.
Akkuyu este primul proiect nuclear civil din istoria Turciei. Cele patru reactoare vor avea o capacitate combinată de 4,8 GW, iar primele livrări de energie în rețeaua națională sunt programate pentru 2026. Este, fără îndoială, un proiect cu miză geopolitică și economică uriașă, plasat simbolic pe malul Mediteranei, nu departe de frontierele NATO.
Nu este prima tentativă a Rusiei de a atrage capital străin în acest proiect. În 2018, o încercare similară a eșuat din cauza divergențelor privind condițiile comerciale. Acum, însă, contextul e diferit: sancțiunile occidentale impuse Moscovei după invazia din Ucraina au limitat sever capacitatea Rusiei de a susține singură astfel de mega-proiecte.
În plus, Turcia nu este doar un partener economic: este o piesă-cheie în arhitectura de securitate a regiunii Mării Negre și un aliat NATO cu o politică externă adesea ambiguă între Vest și Est. Proiectul nuclear de la Akkuyu devine astfel un simbol al interdependenței riscante dintre Ankara și Moscova.
Problemele nu sunt doar de ordin politic. Finanțarea construcției este îngreunată de riscurile asociate cu sancțiunile americane. Din acest motiv, Rusia și Turcia iau în calcul mecanisme alternative de plată, inclusiv tranzacții în ruble și lire turcești.
„Există mai multe modalități prin care banii pot fi transferați. Putem folosi ruble rusești sau lire turcești”, a precizat Dedusenko.
Akkuyu nu este doar o centrală – este și un test. Pentru Rusia, este o provocare privind capacitatea de a menține proiecte internaționale într-un climat economic tot mai izolat. Pentru Turcia, este o dilemă strategică: cât de departe poate merge cooperarea cu Moscova fără a plăti un preț politic în relația cu Occidentul?
Răspunsurile vor veni, cel mai probabil, odată cu conectarea primului reactor la rețea. Iar atunci, energia nucleară va lumina nu doar orașele Turciei, ci și complexitatea relațiilor geopolitice din Eurasia.
O înregistrare audio obținută de presa azeră pare să confirme o realitate pe care Moscova a încercat să o ascundă: în decembrie 2024, un ofițer rus ar fi primit ordin să tragă asupra unui obiect aerian care, în realitate, era un avion civil aparținând companiei Azerbaijan Airlines. Aeronava s-a prăbușit în Kazahstan după ce a fost lovită în spațiul aerian al Ceceniei, iar 38 de oameni și-au pierdut viața.
Avion azer doborît de ruși/FOTO:Profimedia
Potrivit publicației Minval, aceasta a primit trei mesaje vocale, o scrisoare anonimă și o notă explicativă semnată de un presupus căpitan Dmitri Paladiciuk – prezentat drept comandant al unei unități ruse de apărare antiaeriană. Paladiciuk susține că a transmis ordinul de doborâre pe baza unei comenzi primite telefonic, în condiții de vizibilitate extrem de redusă.
Accidentul – petrecut în dimineața zilei de 25 decembrie – a fost pus inițial de autoritățile azere pe seama unei erori tragice comise de armata rusă. Un sistem de apărare Pantsir-S1 ar fi confundat avionul Embraer 190AR cu o posibilă țintă ostilă, într-un context în care, potrivit unor surse, erau în desfășurare atacuri cu drone ucrainene asupra regiunii Groznîi.
În nota explicativă, Paladiciuk admite că singura legătură cu comanda militară a fost o conexiune de telefonie mobilă. La ora 8:11 dimineața, radarul a detectat un obiect aerian, iar ordinul de deschidere a focului ar fi venit imediat, deși aeronava nu putea fi identificată vizual din cauza ceții dense. După ce prima lovitură a ratat, Paladiciuk spune că a ordonat a doua lansare.
Incidentul a provocat un val de tensiuni fără precedent între Moscova și Baku
Minval precizează că nu poate verifica autenticitatea declarației scrise, dar confirmă că înregistrările vocale provin de la o sursă militară reală, cu atribuții în apărarea aeriană. Investigații independente ale publicațiilor Agentstvo și The Insider confirmă identitatea ofițerului și autenticitatea fragmentelor de voce. Mai mult, The Insider atrage atenția că viteza aeronavei, menționată în documentele scurse, exclude orice posibilitate ca aceasta să fi fost confundată cu o dronă.
În ciuda relațiilor tradițional cordiale dintre Baku și Moscova, incidentul a provocat un val de tensiuni fără precedent. Președintele azer Ilham Aliev a acuzat Rusia că încearcă să mușamalizeze cazul și l-a criticat direct pe Vladimir Putin pentru refuzul de a-și asuma responsabilitatea.
Kremlinul a transmis condoleanțe pentru pierderea vieților „pe teritoriul Federației Ruse”, dar nu a făcut niciun gest oficial de asumare a vinovăției. Iar pe fondul acestor tensiuni, relațiile dintre cele două state continuă să se degradeze.
Pe 27 iunie, peste 50 de cetățeni azeri au fost reținuți în Ekaterinburg, în cadrul unei anchete privind o crimă. Doi dintre aceștia au murit în arest, iar autoritățile de la Baku au catalogat moartea lor drept „crime motivate etnic”. În replică, Azerbaidjanul a percheziționat biroul agenției ruse Sputnik din Baku, arestând persoane acuzate de spionaj în favoarea Moscovei.
Incidentul cu avionul doborât și tensiunile care au urmat ridică întrebări tot mai apăsătoare privind haosul din sistemele ruse de apărare aeriană, dar și despre fragilitatea alianțelor regionale ale Kremlinului în perioada post-invazie.
Gândaci, mizerie și produse expirate au descoperit inspectorii ANPC conduşi de Cristian Popescu Piedone în restaurantele de pe litoralul românesc, chiar în vârful sezonului estival.
Piedone a făcut haz de necaz la controalele de pe litoralul românesc. FOTO: captură video
În plin sezon estival, inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au descins pe litoralul românesc, unde au descoperit o serie de nereguli grave în restaurantele și unitățile de cazare de la malul Mării Negre.
Președintele ANPC, Cristian Popescu Piedone, a condus personal controalele, care au scos la iveală o realitate îngrijorătoare: produse expirate, cearceafuri murdare, gândaci și o mizerie greu de descris, chiar în bucătăriile unde sunt pregătite alimentele pentru turiști.
În stilul său direct și plin de umor, Piedone a comentat ironic neregulile descoperite.
În urma verificărilor, inspectorii ANPC au aplicat amenzi în valoare de peste 155.000 de lei, iar activitatea a șase unități de alimentație publică și cazare a fost suspendată temporar.
Controalele s-au desfășurat pe fondul aglomerației de pe litoral, iar președintele ANPC nu a ezitat să atragă atenția operatorilor economici cu privire la condițiile precare în care își desfășoară activitatea.
„Ce e pe cearceaful ăsta, mă?! Insectar! Chiar dacă dormiți voi, dormiți în cocini? Pe astea toate – bandă!”, a exclamat Piedone, arătând cearceafurile murdare găsite în camerele de cazare, adăugând apoi: „Și scurgerea unde e? Faianță, de jur-împrejur, scurgere apă… Când o pui, atunci deschizi”.
În timpul unei vizite într-o bucătărie de restaurant de pe litoral, Piedone a cerut suspendarea activității localului pentru 24 sau 48 de ore după ce a găsit mizerie la plitele de gătit aflate la vedere, exclamând: „Ce ați făcut, mă? A murit musca aici? Gândăcel… Ce e ăsta? Gândăcel”.
În altă situație, ținând în mână o caserolă cu frigărui, Piedone a întrebat angajații despre data de preparare, iar aceștia au recunoscut că nu au trecut data pe produs. „Normal!”, a replicat Piedone ferm, subliniind lipsa respectării normelor de igienă și siguranță alimentară.
Alături de inspectori, Piedone a constatat şi dezordinea dintr-o ladă frigorifică unde legumele și înghețata erau depozitate împreună, iar decizia a fost clară: „Casați tot!”.
„Calcanul, de atâta supărare, s-a înverzit, nu mai e alb… dar merge, că e puțin verde”, a concluzionat şeful ANPC cu umor amar, rezumând astfel situația de pe litoral.
Călin Georgescu a fost trimis miercuri, 2 iulie, în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind acuzat de promovarea publică a cultului unor persoane vinovate de crime de război și de susținerea în formă continuată a unor concepții fasciste și legionare, potrivit unui comunicat oficial al Parchetului.
Călin Georgescu. FOTO: captură video
Fostul candidat independent la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, este acuzat că a elogiat figuri istorice precum Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, responsabile de crime împotriva umanității și acte de genocid, conform legislației române.
„Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat, aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale), faptă prevăzută de art. 5 din O.U.G. 31/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal”, se arată în comunicatul de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit informațiilor oficiale publicate pe portalul Ministerului Public, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, la momentele temporale 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 02 octombrie 2021, 01 septembrie 2024 și 16 mai 2025, inculpatul a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, precum:
mobilizarea în masă a națiunii în vederea regenerării și renașterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creștin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;
necesitatea emergenței unui lider carismatic, predestinat și autoritar, apt să pună în operă acest proces;
glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situația prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnității comunității naționale și de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acțiunilor unor inamici ai statului, artificial identificați sub forma unor actori statali externi,
ultranaționalismul populist având la bază un nucleu mitic creștin;
cultul mareșalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou național și reproducând, prin imitație, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci și gesturile și tonul vocii sale și efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susținut în fața unei mulțimi de protestatari la adresa restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 02 octombrie 2021.
„S-a reținut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța ș.a.”, se precizează în informare.
Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, instanță competentă să judece cauza în fond.
Dacă va fi găsit vinovat, Georgescu riscă o pedeapsă cu închisoarea, conform prevederilor în vigoare.
La sfârșitul lunii februarie 2025, Călin Georgescu a dus mâna la inimă, apoi a întins braţul drept, mişcarea fiind asociată de mulţi cu salutul nazist.
Marius Lulea: „România trăiește sub dictatura unui regim care vânează vocile incomode”
Vicepreședintele AUR, Marius Lulea, și-a exprimat susținerea față de Călin Georgescu pe Facebook.
„Astăzi, Călin Georgescu s-a prezentat din nou în fața polițiștilor, în cadrul controlului judiciar impus abuziv. Împotriva sa a fost deschis un dosar de-a dreptul politic, o nouă demonstrație a faptului că România trăiește sub dictatura unui regim care vânează vocile incomode.”
Marius Lulea AUR acuză că la Cotroceni a fost instalat „omul sistemului” și că poporul român vrea dreptate.
„România nu va putea fi reformată de aceeași clică vinovată de distrugerea statului în ultimii 35 de ani. Călin Georgescu are un rol de jucat în această luptă, un rol pe care trebuie să și-l asume, cu curaj, cu demnitate și cu sprijinul oamenilor liberi”, încheie acesta.
George Simion acuză „fața dictatorială a regimului”, după ce Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru promovarea cultului legionar.
George Simion, mesaj dur după trmiterea în judecată a lui Călin Georgescu. FOTO: EPA-EFE
George Simion, liderul partidului extremist AUR, a reacționat pe contul său de Facebook, la scurt timp după ce Călin Georgescu a fost trimis în judecată sub acuzația de promovare a legionarismului şi a cultului unor personalităţi ale Gărzii de Fier. Într-un mesaj scurt, Simion a criticat dur decizia procurorilor, afirmând că această măsută demonstrează caracterul dictatorial al actualului regim politic.
„Trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu arată CLAR fața dictatorială a acestui regim. Românii îi urăsc sincer, iar răspunsul lor e anularea și fraudarea alegerilor și arestarea «capilor». JOS DICTATURA!”, a scris George Simion, apelând la retorica anti-sistem pe care o folosește constant în spațiul public.
Fostul candidat la preşedinţie Călin Georgescu este acuzat de procurori că a promovat ideologia legionară și figuri istorice precum Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.
Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a avertizat partenerii de coaliție să nu „se mai joace cu focul” și să înceteze cu propaganda că social-democrații sunt vinovați pentru deficitul actual al țării.
Daniel Zamfir Foto: Facebook
Într-o postare făcută pe Facebook și intitulată „Joaca cu focul”, senatorul Daniel Zamfir afirmă că dacă PSD-ul nu va fi tratat cu respect în alianța cu PNL, USR și UDMR, atunci nu va mai face parte din ea.
„Stimați parteneri de coaliție, nu vă jucați cu focul! Încetați să propagați ideea că PSD este vinovat pentru deficitul actual! În primul rând, în ultimii șase ani, PSD a avut premier doar 20 luni. Restul a aparținut PNL, iar deciziile au fost luate împreună și cu UDMR. Mai mult, când am intrat la guvernare, am găsit fix același deficit”, a scris senatorul PSD.
Daniel Zamfir își acuză colegii de alianță de „văicăreală publică”.
„Cu toate astea, nu ne-am apucat să ne văicărim public de ce nenorocire a lăsat guvernarea PNL-USR! N-am facut ca Petrov ( referire la Traian Băsescu n.r.) în 2009 -pare că se repetă istoria cu Bolojan acum- să tăiem tot. Din contră, am crescut veniturile tuturor, am stimulat masiv economia, am investit masiv în infrastructură”, a mai spus el.
„PSD ori va fi tratat cu respect în această alianță, ori nu va mai fi deloc!”
Liderul senatorilor PSD a mai afirmat că nivelul de trai al românilor a crescut sub guvernarea PSD, „ajungând la nivelul polonezilor, peste Ungaria, Grecia, Estonia, Bulgaria”.
„PIB-ul României a crescut cu 50% fără să fie nevoie să tăiem otova. Și da, am făcut deficit și ne-am dezvoltat, așa cum au făcut toate țările din Europa occidentală. Nu regretăm deloc că am investit masiv în infrastructură, nici că am făcut dreptate pensionarilor care primesc acum pensia pe baza contribuției de-a lungul vieții în câmpul muncii, nici că am majorat salarile profesorilor, cadrelor medicale și a tuturor categoriilor defavorizate”, precizează senatorul.
Întrebându-se dacă trebuie făcută „curățenie” în consiliile de administrație, în zona „sporurilor aberante”, a salariilor și bonusurilor unor instituții, despre care susține că sunt „stat în stat”, Daniel Zamfir a răspuns: „Categoric, da! Dar să o facem împreună cu răspundere și discernământ! Așadar, nu vă jucați cu focul cu noi! PSD ori va fi tratat cu respect în această alianță, ori nu va mai fi deloc!”.
Pachetul de măsuri fiscale ce include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA general de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3000 lei și creșterea accizelor la combustibil este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide, spun mai mulți analiști economici consultați de Gândul.
Sursele citate spun că pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României este unul pur ideologic, care duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor.
„Pachetul propus acum este un pachet ideologic, care pune povara fiscală pe umerii românilor cu venituri mici și medii. Aplicarea acestui pachet ar însemna o inflație de minimum 10% în anul 2025, dublă față de cea prognozată (și o estimare de 12-15% în anul 2026), o cădere a veniturilor reale/puterii de cumpărare de 20% a bugetarilor și cu 25% a pensionarilor cu pensii peste 3000 lei (o cădere de 10% a lucrătorilor din sectorul privat și cu 20% a pensionarilor cu venituri mai mici de 3000 lei). Pachetul de măsuri propus are un puternic efect contracționist – economia României va intra în recesiune (o cădere de 0,9% din PIB în anul 2025 față de prognoză, adică minus 17 miliarde lei, și o cădere de 1,9% din PIB în anul 2026 față de prognoză, adică minus 39 miliarde lei)”.
Echitatea socială, necunoscută pentru Ilie Bolojan
Economiștii consultați de Gândul arată că noul pachet fiscal nu respectă principiul echității sociale. Adică lovește exact în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii.
„Pachetul fiscal propus nu respectă una dintre lecțiile de consolidare fiscală ce reiese din experiența țărilor UE din ultimii 30 de ani – nu respectă principiul de echitate socială – ajustarea bugetară lovește disproporționat în cetățenii cu venituri mici și medii. Nu există o distribuție corectă a poverii și de aceea nu putem vorbi despre o consolidare fiscală durabilă și acceptată public”.
Analiștii mai atrag atenția că astfel de taxe și impozite pe spatele celor vulnerabili ar împinge și mai mulți români în pragul sărăciei.
„Analizele FMIconfirmă că, fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie. Experiența globală a consolidărilor fiscale reușite arată că grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială trebuie protejate, impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela “plasa de siguranță”. Un program de consolidare perceput ca incorect social sau care împinge largi pături ale populației în sărăcie extremă are șanse mici de reușită – va întâmpina rezistență publică și poate fi abandonat prematur”, spun finanțiștii citați.
Președintele SUA, Donald Trump a amenințat Japonia că va crește taxele vamale la bunurile japoneze până la 35%, în contextul în care negocierile dintre cele două state stagnează.
„Am avut de-a face cu Japonia. Nu sunt sigur dacă vom face o înțelegere. Am dubii cu privire la Tokyo. Sunt foarte duri. Trebuie să înțelegeți că sunt foarte răsfățați”, a declarat Donald Trump.
Președintele american a criticat Japonia pentru că importă un volum scăzut de orez și un număr mic de automobile din SUA, evidențiind că ar putea să stabilească o rată a taxelor pentru produsele japoneze.
„Ceea ce voi face este să le scriu o scrisoare în care să le spun: Vă mulțumim foarte mult și știm că nu puteți face astfel de lucruri de care avem nevoie. Prin urmare, veți plăti 30%, 35% sau oricare ar fi cifra pe care am stabilit-o”, a amenințat Trump.
Japonia este supusă în prezent unei taxe suplimentare de 25% pentru vehicule și piese auto, dar și un tarif de 50% pentru oțel și aluminiu. Pentru majoritatea celorlalte produse, SUA percep un tarif „reciproc” de 10% care ar putea crește la 24% dacă nu se ajunge la un acord până pe 9 iulie.
Negocierile dintre Japonia și SUA stagnează
„Va fi, în esență, o urare și o onoare să vă permit să faceți afaceri în Statele Unite. Pentru că este într-adevăr o onoare să pot face acest lucru. Dar noi nu am privit niciodată lucrurile în felul acesta în țară”, a afirmat Trump, potrivit cotidianului The Japan Times.
Vinerea trecută, Ryosei Akazawa, negociatorul-șef al Japoniei, a avut o discuție cu oficialii americani la Washington pentru a negocia tarifele însă nu a reușit să obțină niciun rezultat.
Akazawa a refuzat să comenteze declarațiile lui Donald Trump cu privire la ridicarea taxelor comerciale.
Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, …
Miliardarul Elon Musk ia în calcul lansarea unui nou partid politic, denumit America Party, ca reacție la susținerea de către republicani a unei legi fiscale promovate de Donald Trump, care ar elimina facilități fiscale pentru vehiculele electrice și energie verde.
FOTO: Profimedia
Inițiativa vine în contextul escaladării tensiunilor dintre Musk și președinte, odinioară aliați politici, dar acum în plin conflict.
Potrivit AP News, Musk a repostat recent pe platforma X un sondaj informal în care întreba dacă este nevoie de un partid care să reprezinte „cei 80% din mijloc” – o majoritate a electoratului american. El a avertizat că, dacă „această lege nebunească a cheltuielilor” va fi adoptată, America Party ar putea deveni realitate.
Proiectul de lege susținut de Trump, denumit „One Big Beautiful Bill Act”, prevede eliminarea până la 30 septembrie 2025 a creditelor fiscale pentru vehicule electrice, inclusiv cele comerciale și uzate – măsură care lovește direct în interesele Tesla, companie condusă de Musk.
Acesta a calificat legea drept o „abominație dezgustătoare” și a cerut deschis înlăturarea lui Trump din funcție.
În replică, Trump a sugerat că Musk ar trebui să „se întoarcă acasă, în Africa de Sud” și a ironizat sprijinul acestuia pentru DOGE – Departamentul pentru Eficiența Guvernului, creat chiar de administrația Trump, cu implicarea inițială a lui Musk. Trump a mers mai departe, spunând că „DOGE s-ar putea întoarce să-l mănânce pe Elon”.
Ruptură cu Partidul Republican și atacuri directe
Musk a devenit tot mai vocal împotriva Partidului Republican, numindu-l ironic „Partidul porcușorului Porky!!” pentru sprijinul oferit legii controversate. În același timp, el a anunțat că își va direcționa sprijinul financiar către candidați republicani care se opun proiectului – precum Thomas Massie, pe care l-a felicitat public.
Deși în trecut a sprijinit financiar campania lui Trump cu peste 250 de milioane de dolari, Musk pare acum decis să rupă definitiv legăturile.
Potrivit analiștilor, chiar dacă un nou partid ar avea dificultăți de lansare, influența economică și mediatică a lui Musk îi permite să modeleze campaniile viitoare prin finanțarea candidaților independenți sau a rivalilor din interiorul partidelor tradiționale.
Iranul a încărcat mine marine pe vase în Golful Persic luna trecută, în contextul escaladării tensiunilor cu Israelul, potrivit unor oficiali americani citați de Reuters.
Iranul ar fi pregătit minarea Strâmtorii Ormuz, avertizează surse americane FOTO: Arhivă
Iranul a încărcat mine marine pe nave aflate în Golful Persic, în cursul lunii iunie, semnalând o posibilă intenție de a bloca Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime comerciale din lume. Informația provine de la două surse din cadrul serviciilor de informații americane, citate de agenția Reuters. Acestea susțin că pregătirile Iranului au fost detectate după loviturile cu rachete lansate de Israel pe teritoriul iranian, începând cu data de 13 iunie.
„Încărcarea minelor, care nu au fost deocamdată amplasate în strâmtoare, sugerează că Teheranul ar fi avut intenţii serioase de a închide una din cele mai circulate rute maritime din lume”, au declarat sursele Reuters. Potrivit acestora, gestul ar putea marca o escaladare periculoasă a conflictului din Orientul Mijlociu și ar afecta semnificativ comerțul internațional. Aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze naturale trec prin Strâmtoarea Ormuz.
Cu toate acestea, prețul de referință al țițeiului a scăzut cu 10% după ce Statele Unite au bombardat trei instalații nucleare iraniene pe 22 iunie, o acțiune menită să paralizeze programul atomic iranian. Scăderea a fost cauzată în parte de diminuarea temerilor privind perturbarea comerțului cu petrol.
Iranul s-ar putea să fi intenționat doar să inducă în eroare
Oficialii americani consultați de Reuters nu exclud posibilitatea ca Iranul să fi încărcat minele pentru a induce în eroare serviciile de informații, fără intenția reală de a închide strâmtoarea. De asemenea, ar putea fi vorba doar de o măsură preventivă, în eventualitatea unui ordin din partea conducerii de la Teheran.
Sursele citate nu au oferit detalii despre cum a fost obținută informația, însă în astfel de cazuri sunt utilizate frecvent imagini din satelit sau informații obținute de la agenți sub acoperire.
Casa Albă susține că libertatea de navigație este menținută
Într-un comentariu oferit Reuters, un oficial de la Casa Albă a declarat: „Datorită executării strălucite de către preşedinte a Operaţiunii Midnight Hammer, campaniei de succes împotriva Houthişi campaniei de presiune maximă, Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă, libertatea de navigaţie a fost restabilită, iar Iranul a fost slăbit semnificativ”.
Deocamdată, Pentagonul și reprezentanții Iranului la ONU nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz
Strâmtoarea Ormuz, situată între Oman și Iran, are o lățime minimă de doar 34 de kilometri și un culoar de navigație de două mile marine în fiecare sens. Prin această rută trec majoritatea exporturilor petroliere ale Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Kuweitului și Irakului, membri ai OPEC, dar și livrările de gaze naturale lichefiate din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori la nivel global.
Chiar și Iranul își exportă majoritatea petrolului prin această strâmtoare, ceea ce teoretic ar face blocada puțin probabilă. Cu toate acestea, Teheranul a demonstrat în trecut că este pregătit să acționeze. În 2019, Agenția de Informații pentru Apărare a SUA estima că Iranul avea peste 5.000 de mine marine, care puteau fi desfășurate rapid de pe nave mici și rapide.
Flota a 5-a a SUA și riscurile actuale
Flota a 5-a a Statelor Unite, cu baza în Bahrein, are sarcina de a asigura securitatea traficului naval în regiune. Până recent, Marina americană staționa acolo patru nave specializate în deminare, însă acestea au fost înlocuite cu alte nave de luptă pentru zona litorală, care dețin și capabilități antimine.
Înainte de bombardamentele americane asupra Iranului, toate aceste nave au fost retrase din Bahrein, pentru a preveni eventuale atacuri directe asupra centrului de comandă al flotei. Cu toate acestea, Iranul s-a limitat la un atac cu rachetă asupra unei baze americane din Qatar.
Oficialii americani nu exclud posibilitatea altor măsuri de retorsiune din partea Teheranului. În trecut, Iranul a amenințat de mai multe ori că va închide Strâmtoarea Ormuz, însă nu a pus niciodată în practică o astfel de acțiune.
Dramă într-o familie de români din Italia. O fetiţă de 8 ani a murit înecată în piscina parcului acvatic „Santa Chiara” din localitatea Rende, provincia Cosenza.
Fetița s-a înecat în piscină FOTO: X
Potrivit publicaţiei Gazzetta del Sud, fetița a fost scoasă din apă de un paramedic, aflat la fața locului. Bărbatul a așezat fetița pe marginea piscinei și a început imediat procedurile de resuscitare în așteptarea sosirii ambulanței. Toate eforturile au fost însă, din păcate, în zadar, iar inima fetiței nu a început să bată din nou. Când medicii au ajuns la fața locului nu au putut decât să constate decesul.
Potrivit celor prezenți, întreaga scenă a fost șocantă și sfâșietoare.
„Suntem cu toții în stare de șoc pentru ce s-a întâmplat”, a spus un martor care a asistat la momentul în care fetița a fost scoasă din apă, înainte ca paramedicul să înceapă manevrele de resuscitare.
„A fost groaznic, ne-a frânt inimile”, a spus o mamă.
Parcul a fost închis imediat, iar zona a fost interzisă publicului. Ancheta urmărește să clarifice dacă au existat deficiențe în controalele de securitate, în supravegherea scăldătorilor sau în acordarea primului ajutor.
„Nu există cuvinte în fața dramei morții unei fetițe de doar 8 ani. O tragedie imensă care lasă pe toată lumea fără suflare. Consiliul Regional din Calabria transmite sincere condoleanțe și este alături de familia fetiței în acest moment de durere cumplită”, a transmis președintele Regiunii Calabria, Roberto Occhiuto, după tragedia din Rende.
La piscină au sosit carabinierii, care efectuează ancheta, poliția și magistratul de serviciu, procurorul adjunct din Cosenza, Antonio Bruno Tridico.
Parchetul a deschis imediat un dosar de anchetă, pentru a stabli cauzele în care s-a produs tragedia.
Doi adolescenți au alertat autoritățile după ce au văzut un animal misterios în județul Teleorman. Jandarmii nu au găsit urme, dar imaginile transmise de martori par să confirme prezența unei feline mari.
Doi adolescenți susțin că au văzut pantera neagra în Teleorman FOTO: Arhivă
Un posibil exemplar de panteră neagră, despre care s-a spus anterior că ar fi fost văzut în Bulgaria și ulterior în județul Giurgiu, a fost semnalat marți noapte și în județul Teleorman. Doi adolescenți din localitatea Năsturelu au sunat la 112 în jurul orei 1:00 și au raportat prezența unei feline mari, complet negre, într-o zonă din apropierea casei lor.
Tinerii au reușit să filmeze animalul pentru câteva secunde și au pus imaginile la dispoziția autorităților. Surse locale susțin că felina surprinsă pare să semene cu pantera neagră semnalată anterior în regiunea Șumen din Bulgaria și apoi în zona Ruse, la granița cu România.
Intervenția jandarmilor
Inspectoratul de Jandarmi Județean Teleorman a transmis miercuri că „în data de 02 iulie a.c. în jurul orei 01.00, dispeceratul Inspectoratului de Jandarmi Județean Teleorman a fost sesizat prin apel la 112 cu privire la faptul că în localitatea Năsturelu din județul Teleorman a fost surprinsă prezența unui animal sălbatic”.
La fața locului a fost trimis un echipaj de jandarmi, însă „nu au fost găsite urme sau indicii ale prezenței animalului sălbatic în zona menționată”. Totuși, patrula a rămas în zonă până la ora 9:00, pentru a asigura măsurile de protecție a comunității.
Urme și semnalări anterioare în Giurgiu și Bulgaria
În urmă cu câteva zile, o persoană din județul Giurgiu a anunțat că a descoperit urme care par să aparțină unei feline mari, iar un alt apel la 112 susținea că animalul ar fi fost zărit chiar în acea zonă. În Bulgaria, aceeași panteră a fost căutată timp de 11 zile în regiunea platoului Șumen, însă fără succes. Ulterior, autoritățile bulgare au ridicat interdicția de acces în zonă, iar speculațiile cu privire la existența felinei au început să se estompeze.
Specialiștii pun la îndoială autenticitatea urmelor
Profesorul asociat dr. Stoian Lazarov, zoolog la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din cadrul Academiei Bulgare de Ştiinţe, a declarat pentru Nova TV că urmele prezentate ca dovezi ar putea aparține de fapt unui câine de talie mare. El a menționat și concluziile colegului său, profesorul Nikolay Spasov, care a transmis Ministerului Agriculturii din Bulgaria o analiză în care se arată că urma din filmare nu aparține unei feline.
„Urma prezentată în filmare aparține unui câine mare și nu are legătură cu nicio felină”, a declarat Lazarov, potrivit News.ro. De asemenea, acesta și-a exprimat îndoiala față de autenticitatea înregistrării video în care ar apărea pantera. Potrivit specialistului, dacă animalul ar fi fost crescut în captivitate, probabil că nu ar fi capabil să vâneze și ar căuta hrană ușor accesibilă, cum ar fi păsări de curte, câini vagabonzi sau pisici din apropierea așezărilor umane.
Până în prezent, nu există dovezi clare care să confirme prezența unei pantere negre în România. Autoritățile continuă totuși să monitorizeze zona și să investigheze fiecare semnalare primită.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1016410170-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fscreenshot-2025-07-02-202703.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2019%2F02%2F17885294%2F1-pisica-choupette-in-doliu-dupa-moartea-lui-karl-lagerfeld-a-mult.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fscreenshot-2025-07-02-163745.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F10%2Fcristina.jpeg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fscreenshot-2025-07-02-170554-1280x695.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1017267171-1280x853.jpg)
