Kievul a fost din nou ținta unui atac rusesc cu drone miercuri seară, 30 iulie, în urma căruia cel puțin o persoană a fost ucisă și alte 27 au fost rănite, printre care și un copil.

Dintre cei răniți, 17 au fost internați, potrivit autorităților locale, scrie Kyiv Independent.

Aproximativ 10 locații din oraș au fost lovite, în special în districtul Solomianskyi, unde au fost țintite o instituție de învățământ și o clădire rezidențială, a scris Tymur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului, pe canalul său oficial de Telegram. Districtul Sviatoșynskyi din Kiev a fost, de asemenea, vizat de atacuri.

Un incendiu a izbucnit într-una dintre zonele afectate, fiind raportate și vehicule în flăcări în apropiere. De asemenea, resturi ale dronelor sau rachetelor au lovit etajul al nouălea al unui bloc de locuințe.

După ce sirenele de raid aerian s-au oprit la ora 3:20 dimineața (ora locală), alerta a fost reluată în jurul orei 4:30, Forțele Aeriene avertizând că există din nou pericol de rachete îndreptate spre Kiev.

La scurt timp după aceea, s-au auzit din nou explozii deasupra capitalei Ucrainei, potrivit presei locale. O clădire rezidențială a fost avariată în urma noului atac cu rachete, au anunțat autoritățile locale ulterior.

Ferestrele din aripa destinată copiilor a unui spital din districtul Șevcenkivskyi au fost sparte, a transmis primarul Kievului, Vitali Kliciko, precizând că nu s-au înregistrat victime la fața locului.

O altă clădire rezidențială și un autoturism au luat foc în districtul Holosiivskyi, în urma atacului, a informat Tkachenko în jurul orei 6 dimineața, ora locală.

O rachetă a lovit o clădire de locuințe, iar mai multe persoane au rămas prinse sub dărâmături, a anunțat președintele Volodimir Zelenski, care a publicat un videoclip de la locul atacului.

O persoană a fost ucisă, a confirmat Tkachenko, adăugând că trupul unei femei a fost recuperat de sub ruine.

Premierul canadian Mark Carney a anunțat miercuri, 30 iulie, că țara sa va recunoaște statul Palestina în septembrie anul acesta, în timpul Adunării Generale a ONU.

„Canada are intenţia să recunoască statul Palestina în timpul celei de a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, în sepembrie 2025”, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, Mark Carney, potrivit News.ro.

Canada face parte dintre 15 state, alături de Franţa, care şi-au exprimat „voinţa” de a recunoaşte palestina.

Ele şi-au exprimat această intenţia printr-o „Declaraţie comună” semnată de către Andorra, Australia, Canada, Finlanda, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Malta, Norvegia, Noua Zeelandă, Saint-Marin, Portugalia, Spania şi Slovenia.

Un alt stat este Marea Britanie, al cărui premier, Keir Starmer, a anunțat planuri de a recunoaște statul Palestina până în septembrie, cu condiția ca Israelul să ia măsuri imediate pentru a-și schimba cursul în Gaza.

Săptămâna trecută, președintele Emmanuel Macron a anunțat la rândul său că Franța va recunoaște oficial statul Palestina, în cadrul aceleiași Adunării Generale a ONU.

„Fidel angajamentului său istoric pentru o pace justă și durabilă în Orientul Apropiat, am decis ca Franța să recunoască Statul Palestina. Voi face acest anunț solemn în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, în luna septembrie”, a scris Macron pe platforma X, printr-o scrisoare adresată liderului Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas.

Imagini rare cu drone de atac controlate în regim FPV (first-person-view), lansate direct de pe bărci în apele deschise ale Mării Negre, au fost publicate marți de serviciul de informații militare al Ucrainei. Este pentru prima dată când o astfel de operațiune este făcută publică și atribuită explicit unei unități speciale ucrainene.

Materialul video a fost postat pe canalul de Telegram al Direcției Principale de Informații (GUR), care a precizat că înregistrările documentează un raid desfășurat pe 11 septembrie 2024, în apropierea coastei Crimeei.

„Datorită acestei componente a operațiunii, luptătorii GUR au reușit să reducă la tăcere focul inamic de pe platforma de producție de gaz Petro Godovaneț, din Marea Neagră”, se arată în comunicatul instituției.

Atacul ar fi fost executat de Grupul Raven, o unitate specială din subordinea GUR. Potrivit imaginilor difuzate, atacul a avut loc noaptea. Cel puțin trei drone FPV au fost lansate de pe o ambarcațiune și au fost direcționate spre platforma marină, unde au fost surprinse explozii, probabil cauzate de impact. Filmările realizate cu drone de supraveghere arată scurte flash-uri luminoase și deflagrații, însă amploarea reală a pagubelor nu poate fi determinată cu certitudine din imagini.

Conform GUR, ocupanții ruși ar fi suferit pierderi atât de personal, cât și de echipament. Informațiile nu au fost, deocamdată, verificate independent de surse terțe.

Imaginile mai surprind și deplasarea trupelor speciale ucrainene pe mare, folosind ambarcațiuni ușoare de tip RIB (rigid inflatable boat), similare celor din seria Zodiac.

Este pentru prima dată când un astfel de atac cu drone FPV, lansate de pe mare, este revendicat oficial de Ucraina. Metoda diferă radical de tacticile obișnuite ale războiului naval cu drone, unde accentul cade pe vehicule de suprafață fără pilot — drone navale concepute să se izbească de ținte inamice cu explozibil la bord.

Dronele FPV, în schimb, sunt quadcoptere operate manual, care necesită o conexiune radio stabilă între operator și dispozitiv. Până acum, astfel de drone au fost asociate în special cu frontul terestru sau cu operațiuni lansate dinspre uscat, precum cele desfășurate de rebelii Houthi din Yemen în Marea Roșie.

Deși GUR nu a oferit detalii tehnice despre echipamentul utilizat, o astfel de misiune de atac ar presupune prezența la bord a unor operatori dotați cu sisteme de ghidaj și transmisie — căști FPV, tablete de control, module GPS și echipamente de comunicații criptate.

Platforma vizată — Petro Godovanets — este un punct strategic în Marea Neagră, disputat în mod repetat începând cel puțin din 2023. Controlul asupra acesteia oferă nu doar o poziție favorabilă pentru observare și lovituri cu rază medie, ci și o miză economică legată de exploatarea gazelor naturale din zonă.

Operațiunea semnalează o nouă etapă în adaptarea rapidă a Ucrainei la un război tot mai dominat de tehnologie: tactici creative, cu mijloace reduse, dar cu potențial de impact disproporționat. Deși rezultatul direct al acestui raid rămâne încă incert, mesajul transmis este clar: Ucraina continuă să testeze și să extindă limitele războiului asimetric în Marea Neagră.

Relațiile tensionate dintre Moscova și vecinii săi din regiunea Mării Caspice capătă o nouă dimensiune, odată cu apariția unor incidente și măsuri care, privite în ansamblu, sugerează o strategie concertată de presiune economică și geopolitică, scrie, în Zerkalo Nedeli, Mihailo Honciar, președintele Centrului pentru Studii Globale „Strategia XXI”.

Pe 22 iulie, în terminalul petrolier turcesc Ceyhan, punctul final al oleoductului Baku–Tbilisi–Ceyhan (BTC), autoritățile au detectat prezența unor compuși organoclorurați în petrolul livrat – o contaminare care poate afecta procesele de rafinare. În mod obișnuit, un asemenea incident ar fi rămas un subiect de interes strict tehnic. Însă, pe fondul relațiilor deteriorate dintre Rusia și Azerbaidjan, momentul și natura incidentului ridică semne de întrebare.

Aproape simultan, în portul rus Novorossiisk, s-au intensificat controalele asupra navelor străine, în baza unui nou decret prezidențial semnat de Vladimir Putin pe 21 iulie 2025. Potrivit acestuia, toate vasele care intră în porturile rusești din afara țării trebuie să obțină o aprobare prealabilă din partea Serviciului Federal de Securitate (FSB), indiferent de tipul încărcăturii sau destinația comercială.

Noile reguli maritime

Decretul nr. 502 modifică regimul de intrare în porturile maritime ale Federației Ruse, consolidând controlul FSB asupra traficului maritim internațional. Noile reglementări prevăd notificări obligatorii cu cel puțin 24 de ore înainte de intrarea în port și menținerea contactului radio continuu în timpul manevrelor portuare. Aceste măsuri vin în contextul unei serii de sabotaje neelucidate asupra unor petroliere care transportau țiței rusesc.

Oficial, noile reguli sunt justificate prin necesitatea sporirii securității maritime. Neoficial, însă, ele par să servească unui obiectiv mai amplu: limitarea capacității de export a statelor concurente pe piața globală a energiei.

Kremlinul și presiunea asupra Kazahstanului

Kazahstanul este profund dependent de portul Novorossiisk pentru exportul resurselor sale cheie – petrol, cărbune, cereale și îngrășăminte. Chiar dacă autoritățile de la Astana încearcă să diversifice rutele prin Marea Caspică și Turcia, infrastructura controlată de Rusia rămâne vitală. Astfel, măsurile adoptate de Moscova sporesc presiunea asupra economiei kazahe, deja tensionată de relațiile reci cu Kremlinul.

Exportul de petrol kazah reprezintă aproximativ 69 de milioane de tone anual, cu o producție totală de 90 de milioane. Companiile occidentale, precum Chevron, ExxonMobil, Shell și TotalEnergies, dețin poziții semnificative în sectorul energetic kazah. Tocmai aceste legături cu investitori străini sporesc vulnerabilitatea statului în fața măsurilor rusești.

Un joc geopolitic cu multe mize

-Strategia Moscovei pare să vizeze simultan mai multe obiective:

-Reducerea volumului de petrol non-rusesc pe piață, pentru a stimula prețurile;

-Tensionarea relațiilor dintre Kazahstan și investitorii occidentali, în contextul respectării cotelor OPEC+;

-Determinarea companiilor americane să facă lobby pe lângă administrația Trump pentru reducerea sprijinului militar acordat Ucrainei;

-Slăbirea frontului sancțiunilor occidentale, în special în domeniul energetic.

În paralel, Rusia încearcă să asigure prioritate pentru petrolierele companiilor americane în porturile sale, condiționând accesul de o atitudine mai favorabilă față de interesele Kremlinului.

Cazul Azeri Light și suspiciunile privind sabotajul

Petrolul contaminat descoperit în Ceyhan provine, în principal, din câmpurile petroliere Azeri–Chirag–Guneshli, aflate în fază de declin, ceea ce necesită metode de intensificare a extracției – unele dintre ele implicând compuși organoclorurați. Totuși, experții nu exclud o contaminare externă deliberată.

BTC transportă și cantități mici de petrol din Kazahstan, livrate prin terminalul Aktau și transferate în conductă după traversarea Mării Caspice. Acest lucru sporește suspiciunile privind originea exactă a contaminării – iar în contextul tensiunilor regionale, suspiciunile se îndreaptă către Moscova.

Analiștii notează și prezența unor angajați ai firmelor de securitate legate de companii militare private ruse în structurile ce oferă protecție pentru infrastructura energetică din Kazahstan. O posibilă infiltrare a acestora sporește incertitudinile privind siguranța traseelor energetice alternative.

Diversiune controlată sau avertisment politic?

Rusia dispune de capacitatea tehnică de a provoca incidente în infrastructura energetică a vecinilor săi, sub pretextul unor accidente tehnice. Însă consecințele unui astfel de act – inclusiv tensiuni diplomatice cu Turcia, UE și SUA – ar fi majore. De aceea, se preferă metode mai subtile: întreruperi temporare, controale neprevăzute, incidente ambigue – acțiuni care transmit semnale clare, dar nu pot fi ușor atribuite oficial.

Mesajul pare limpede: țările care aleg să ocolească Rusia în tranzitul energetic riscă să se confrunte cu piedici costisitoare.

Un șantaj cu tradiție

Aceste acțiuni se înscriu într-o practică mai largă de „control prin incertitudine” folosită de Kremlin în relația cu companiile energetice occidentale. Exemple recente includ suspendarea parțială a activității în portul Novorossiisk la scurt timp după declarații critice ale fostului președinte Donald Trump. Ulterior, lobby-ul corporatist – în special din partea Chevron și ExxonMobil – a contribuit la atenuarea retoricii anti-ruse la Washington.

Rusia oferă, în schimb, un „status quo” pentru companiile americane implicate în Kazahstan – cu o condiție: reducerea sprijinului acordat Ucrainei.

Acțiunile recente ale Rusiei reflectă o strategie complexă, în care instrumentele energetice, reglementările de securitate și relațiile corporatiste sunt combinate pentru a modela evoluțiile geopolitice din regiune. Deși nu există o legătură oficială între contaminarea petrolului azer și noile măsuri FSB, contextul general sugerează un model recognoscibil de presiune indirectă.

În fața acestei dinamici, reacția Uniunii Europene și a Statelor Unite va fi esențială. Consolidarea rutelor energetice alternative, aplicarea de sancțiuni mai ferme și susținerea Ucrainei pot constitui răspunsuri viabile. Totuși, pentru țările aflate la intersecția acestor influențe, precum Kazahstanul și Azerbaidjanul, marja de manevră rămâne periculos de îngustă.

În aceeași zi în care Donald Trump a depus jurământul pentru un nou mandat, compania chineză DeepSeek a lansat un model lingvistic de mari dimensiuni (LLM) considerat de experți drept unul de nivel mondial. Evenimentul a atras atenția oficialilor americani, chiar și a președintelui. Senatorul Mark Warner, vicepreședinte al Comisiei pentru Informații din Senatul SUA, a recunoscut că serviciile de informații americane au fost „luate prin surprindere”.

Administrația Biden și-a exprimat frecvent îngrijorarea că armata și serviciile de informații chineze ar putea adopta tehnologiile de inteligență artificială (AI) mai rapid decât cele americane. În consecință, Washingtonul a cerut agențiilor de securitate națională, inclusiv Pentagonului și Departamentului Energiei, să colaboreze activ cu cele mai avansate laboratoare de AI – precum Anthropic, Google DeepMind și OpenAI – și să experimenteze intensiv cu cele mai recente modele.

Pe 14 iulie, Pentagonul a acordat contracte de până la 200 de milioane de dolari fiecărei dintre cele patru companii: Anthropic, Google, OpenAI și xAI, compania fondată de Elon Musk. Obiectivul: testarea modelelor „agentice” – sisteme capabile să descompună sarcini complexe în pași și să opereze independent, controlând alte dispozitive, de la computere la vehicule autonome, scrie The Economist.

Aceste laboratoare ”de frontieră” nu colaborează doar cu armata, ci și cu serviciile secrete. În special, modelele lingvistice avansate sunt deja folosite în analiza datelor clasificate. Microsoft a anunțat în ianuarie că 26 dintre produsele sale cloud au fost autorizate pentru utilizarea în cadrul agențiilor de informații. În iunie, Anthropic a lansat Claude Gov, o versiune adaptată special pentru structurile de securitate națională din SUA.

Spre deosebire de versiunile publice ale modelelor, variantele utilizate de agenții sunt ajustate pentru a permite accesul la documente clasificate și pentru a susține limbaje și dialecte rare sau specializate. Acestea sunt găzduite pe servere izolate de internetul public și integrate direct în infrastructura instituțională.

Un proces similar are loc și în Europa. „În materie de AI generativă, încercăm să fim adepți extrem de rapizi ai modelelor <>”, a declarat o sursă din serviciile britanice. Toate agențiile din comunitatea de informații a Regatului Unit (UKIC) au deja acces la capabilități LLM clasificate. În Franța, firma Mistral – considerată liderul european în AI – colaborează cu agenția militară AMIAD, iar modelele sale sunt specializate în limbaje din Orientul Mijlociu și Asia de Sud, precum araba și tamilă.

Totuși, adoptarea tehnologiei rămâne lentă, avertizează Katrina Mulligan, fost oficial în domeniul apărării și intelligence, în prezent responsabilă de parteneriatele OpenAI. Deși unele agenții, precum NSA, excelează în aplicarea AI în domenii precum recunoașterea vocală, altele încă preferă să construiască propriile interfețe în jurul chatbot-urilor comerciali, ceea ce le menține în urmă față de modelele publice actuale.

„Transformarea nu constă doar în a folosi AI ca pe un chatbot”, afirmă Tarun Chhabra, fost consilier pe tehnologie la Consiliul Național de Securitate al SUA și acum director de politici la Anthropic. „Vine în momentul în care începi să îți regândești complet misiunea cu ajutorul acestor tehnologii.”

Cursa între AI și securitate

Unii experți sunt sceptici față de ritmul și amploarea acestui avans. Dr. Richard Carter, de la Institutul Alan Turing din Marea Britanie, avertizează că serviciile de informații caută mai degrabă stabilitate decât inovație riscantă. O preocupare majoră este reducerea așa-numitelor „halucinații” – răspunsuri eronate generate de LLM-uri. Agențiile britanice folosesc tehnica „generării augmentate prin regăsire” (RAG), unde un algoritm caută surse fiabile pe care apoi le transmite modelului AI.

Totuși, multe laboratoare se concentrează pe modele mai complexe, de tip agentic. De pildă, Mistral a prezentat un prototip în care fluxurile de informații – imagini satelitare sau interceptări vocale – sunt gestionate fiecare de un agent AI separat, ceea ce accelerează luarea deciziilor. Un alt scenariu ipotetic: un agent AI capabil să identifice, să cerceteze și să contacteze sute de oameni de știință iranieni din domeniul nuclear pentru a-i convinge să dezerteze.

Problema acestor modele constă în caracterul lor imprevizibil: ele își generează singure pașii logici, ceea ce le face susceptibile la erori recurente. ChatGPT agent, cel mai recent model agentic de la OpenAI, are o rată de halucinații de aproximativ 8%, potrivit evaluărilor companiei – mai mare decât predecesorul său.

Unii văd în prudența instituțională o rigiditate birocratică, dar Dr. Carter susține că este o formă sănătoasă de conservatorism. „GCHQ, de exemplu, are o forță de muncă extrem de capabilă, dar și foarte sceptică față de noile tehnologii.”

Adevărata miză: cine adoptă mai rapid

Această dezbatere se încadrează într-o întrebare mai amplă: ce urmează în AI? Dr. Carter consideră că arhitectura actuală a modelelor LLM nu este potrivită pentru tipul de raționament cauzal pe care îl necesită agențiile de informații. În opinia sa, serviciile ar trebui să impulsioneze dezvoltarea unor noi tipuri de modele, axate pe logică și înțelegere profundă a lumii.

Între timp, unii avertizează că Beijingul ar putea lua avans. „Există încă un gol imens în înțelegerea noastră despre cum și în ce măsură China folosește DeepSeek în scopuri militare sau de informații”, afirmă Philip Reiner, de la Institute for Security and Technology din Silicon Valley. „Este posibil ca modelele lor să nu aibă aceleași limite impuse de etică sau siguranță, ceea ce le-ar putea oferi un avantaj semnificativ.”

Pe 23 iulie, administrația Trump a cerut Pentagonului și agențiilor de informații să evalueze periodic ritmul adoptării AI în SUA, în comparație cu țări precum China, și să elaboreze o strategie de adaptare continuă.

Senatorul Warner subliniază că America trebuie să-și îmbunătățească monitorizarea progresului chinez. „Serviciile noastre nu urmăresc eficient avansul tehnologic al Chinei. Penetrarea companiilor tech chineze este încă foarte slabă.” Katrina Mulligan adaugă: „Cel mai mare risc nu este să implementăm prea repede o tehnologie pe care nu o înțelegem. Este să continuăm să lucrăm ca înainte – și să câștigăm cursa pentru AGI, dar să pierdem cursa pentru adoptarea sa eficientă.”

Comandanții ruși și-au mutat recent atenția operațională spre localitatea Torske, după ce au menținut timp de luni de zile un cap de pod peste râul Jerebeț, fără a reuși să stabilească un coridor direct către orașul Lîman.

La 28 iulie, direcția Lîman a devenit punctul central al unor evoluții notabile pe linia frontului.

Aici, o brigadă ucraineană a reușit să combine ingenios tactici de luptă din perioada romană cu tehnologia militară modernă, reușind să perturbe semnificativ înaintarea rusă către Lîman. Rezultatul a fost crearea unei zone defensive extrem de eficiente, unde ucrainenii au înregistrat un raport de pierderi estimat la 66 de soldați ruși eliminați pentru fiecare militar ucrainean căzut, relatează Euromaidan Press.

În sectorul din apropiere de Lîman, forțele ruse dețin un cap de pod important peste râul Jerebeț, însă rămân grav suprasolicitate. Obiectivul de a stabili un coridor funcțional spre Lîman — oraș vizat de mai bine de doi ani — este încă departe de a fi atins. În acest context, conducerea militară rusă a redirecționat forțe semnificative spre liniile de apărare din jurul localității Torske, sperând să amelioreze dificultățile logistice acute de pe malul vestic al râului.

În fața acestei presiuni, Brigada 63 Mecanizată a Ucrainei — unitate cu experiență în luptă — rezistă ferm, valorificând cu pricepere terenul local. La nord de Torske, prezența unor lacuri de acumulare limitează sever mobilitatea trupelor ruse, împiedicând manevrele de învăluire și obligându-le să atace frontal. În partea sudică, pădurile extinse permit forțelor ucrainene să stabilească zone de foc în profunzime, transformând traseele de înaintare în coridoare letale pentru infanteria rusă și unitățile de motocicliști.

Efectele acestor tactici sunt devastatoare. Deși au intensificat atacurile, forțele ruse se confruntă cu un deficit acut de vehicule blindate, fiind nevoite să recurgă la asalturi preponderent cu infanterie motorizată — pe motociclete și vehicule ușoare. În replică, Brigada 63 a implementat o strategie defensivă eficientă, cu costuri reduse, care le-a permis să înregistreze un raport impresionant de 66 la 1 în favoarea lor.

Tehnici din perioada romanilor

Un element-cheie al acestui succes este adaptarea unei tactici din perioada romană: utilizarea capcanelor metalice cunoscute sub numele de caltrap (tălpi de fier). Folosite în antichitate pentru a bloca înaintarea cavaleriei, aceste dispozitive metalice cu vârfuri orientate în toate direcțiile erau împrăștiate pe drumuri și câmpuri, provocând răni animalelor sau forțând trupele inamice să se expună în teren deschis.

Brigada ucraineană folosește versiuni moderne ale acestor capcane, lansate de la distanță cu ajutorul dronelor. Spre deosebire de mine, caltrap-urile sunt ieftine, greu de detectat și pot fi amplasate rapid pe rutele de înaintare. În momentul în care motocicliștii ruși le declanșează, sunt aruncați de pe vehicule și forțați să-și continue înaintarea pe jos, devenind ținte facile pentru artileria ucraineană, focul de armă și loviturile de precizie ale dronelor.

Eficiența tacticii este amplificată de o doctrină de apărare activă: atunci când forțele ruse reușesc temporar să ocupe poziții avansate, Ucraina lansează imediat contraatacuri cu drone, înainte ca inamicul să se poată organiza sau să aducă întăriri. Aceste intervenții rapide exploatează vulnerabilitatea și dezorganizarea trupelor rusești proaspăt sosite, amplificând pierderile acestora.

Semnele disperării în rândul forțelor ruse sunt tot mai evidente. Tot mai mulți soldați sunt observați purtând pături termoizolante pentru a se ascunde de dronele echipate cu camere cu termoviziune, dar eficiența scăzută a acestor măsuri îi face adesea și mai ușor de localizat. Imaginile geolocalizate din drone arată frecvent poziții rusești compromise rapid și eliminate cu precizie.

În fața acestui dezechilibru tactic și tehnologic, unii soldați ruși aleg să se predea. Conștienți că nu au șanse reale de supraviețuire sau de a transforma superioritatea numerică într-un avantaj concret, unii militari aleg să abandoneze lupta.

În ansamblu, aplicarea ingenioasă a unei tactici străvechi, combinată cu tehnologie modernă de luptă, a permis Ucrainei să transforme sectorul de lângă Torske într-un bastion impenetrabil. Strategia adoptată de Brigada 63 Mecanizată nu doar că a blocat ofensiva rusă, dar a și provocat pierderi masive, menținând o stagnare dureroasă pentru trupele ruse.

În timp ce Rusia continuă să caute un coridor către Lîman, în ciuda capului de pod peste râul Jerebeț, situația de pe teren indică faptul că nu va putea avansa fără a plăti un preț enorm.

Vulcanul Kliucevskoi, situat în peninsula Kamceatka din Rusia, a început să erupă miercuri, la doar câteva ore după un cutremur de magnitudine 8,8 produs în largul coastei de est a Rusiei.

Erupția a fost anunțată de Serviciul Geofizic Unit al Academiei Ruse de Științe, care a transmis, printr-un mesaj publicat pe Telegram, că „pe versantul vestic al vulcanului a fost observată o coborâre de lavă incandescentă, însoțită de o puternică lumină deasupra craterului și de explozii repetate”.

Erupție în urma unuia dintre cele mai mari cutremure înregistrate vreodată

Cutremurul care a precedat erupția a avut o magnitudine de 8,8, fiind unul dintre cele mai puternice șase seisme înregistrate vreodată. Acesta a declanșat un val de avertizări de tsunami în întreaga regiune a Pacificului, ducând la evacuări în Rusia și Hawaii și alertând autoritățile până în Noua Zeelandă.

Seismul a fost inițial estimat la magnitudinea 8,0, dar ulterior a fost reevaluat.

Vulcanul Kliucevskoi, cu o altitudine de 4.750 de metri, este considerat cel mai activ din emisfera nordică. Situat la aproximativ 450 km nord de capitala regională Petropavlovsk-Kamceatski, vulcanul a avut ultima erupție majoră în 2023.

Potrivit filialei din Kamceatka a Academiei Ruse de Științe, pe versanții vestici ai muntelui au fost observate fluxuri de lavă, iar miercuri, în timpul zilei, norii de cenușă au atins altitudini de până la 3 kilometri, conform relatărilor din presa de stat rusă, citată de publicația Meduza.

Institutul de Vulcanologie și Seismologie din cadrul Academiei Ruse a publicat anterior, pe 19 iulie, o imagine cu o formațiune noroasă în formă de lentilă deasupra craterului, luminată de lava de dedesubt.

„Ținutul focului și gheții” – o regiune cu risc seismic ridicat

Kamceatka este una dintre cele mai active regiuni vulcanice și seismice din lume. Potrivit NASA Earth Observatory, în peninsulă există aproximativ 300 de vulcani, dintre care 29 sunt activi.

Centrul de Avertizare pentru Cenușă Vulcanică din Tokyo (VAAC) a emis o alertă pentru erupția Kliucevskoi, precizând că norii de cenușă se deplasează spre est cu o viteză de 10 noduri și ar putea afecta o zonă extinsă în orele următoare.

Cutremurul major s-a produs pe o „falie megathrust”

Seismologii au confirmat că seismul de magnitudine 8,8 s-a produs pe o așa-numită „falie megathrust”, unde placa tectonică a Pacificului alunecă sub placa mai ușoară a Americii de Nord — un tip de mișcare capabil să genereze cutremure extrem de puternice.

„Zona seismică din Kamceatka este una dintre cele mai active zone de subducție din Inelul de Foc al Pacificului, iar placa Pacificului se deplasează spre vest cu aproximativ 80 mm pe an”, a explicat Roger Musson, cercetător onorific la British Geological Survey.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în apropierea orașului Petropavlovsk-Kamceatski, fiind cel mai mare seism înregistrat în regiune după evenimentul catastrofal din 2011 din Japonia, care a dus la dezastrul nuclear de la Fukushima.

Deși valurile de tsunami generate de seismul de miercuri au avut înălțimi mai reduse decât estimările inițiale — circa 1,7 metri în Hawaii — experții avertizează că valurile nici nu trebuie să fie foarte înalte pentru a provoca distrugeri semnificative, mai ales în zonele de coastă joase.

Posibile replici puternice în perioada următoare

Cutremurul de miercuri, la o adâncime relativ mică de 20,7 km, a fost deja urmat de cel puțin 10 replici cu magnitudine peste 5. Potrivit Carolinei Orchiston, directoare a Centrului pentru Sustenabilitate din cadrul Universității din Otago, Noua Zeelandă, replicile pot continua luni întregi.

„Cutremurele de magnitudine mare declanșează automat secvențe de replici. Unele dintre acestea pot fi ele însele distrugătoare”, a explicat ea.

Seismul a venit la mai puțin de două săptămâni după un alt cutremur de 7,4 grade produs în aceeași zonă, care este acum considerat un „cutremur premergător”.

„Este întotdeauna posibilă apariția unui eveniment mai mare ulterior, dar acestea au tendința de a se produce în primele zile sau săptămâni după șocul inițial”, a declarat Adam Pascal, seismolog-șef la Centrul de Cercetare Seismologică din Australia.

Lidera de la Chișinău, Maia Sandu, a confirmat că oligarhul Vladimir Plahotniuc a efectuat mai multe vizite în Federația Rusă în ultimii doi ani, precizând că autoritățile moldovene dețineau anterior aceste informații care au fost confirmate odată cu descoperirea actelor false ale acestuia.

 ,,Am avut și anterior informații care indicau spre acest lucru, acum că s-a aflat lista tuturor actelor false și numelor false pe care le-a folosit, instituțiile au putut să verifice și cursele cu care Plahotniuc a mers la Moscova și respectiv este o confirmare în plus, nu doar despre colaborarea lui Plahotniuc cu Kremlinul, dar și despre aceste vizite care s-au întâmplat și anul trecut înainte de alegeri, dar și anul acesta”, a afirmat Maia Sandu.

 Președintele Republicii Moldova a făcut aceste precizări în contextul unui articol publicat de „The Insider”, un site de investigații cu sediul în Letonia, potrivit căruia oligarhul Vladimir Plahotniuc, arestat recent în Grecia, a efectuat mai multe vizite în Rusia începând cu luna iunie 2024 pentru a negocia împreună cu adjunctul șefului administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak sprijinul Kremlinului în alegerile de la Chișinău, precum și revenirea sa pe scena politică din Republica Moldova.

Declarații false

În ceea ce privește declarațiile contradictorii dintre avocatul oligarhului, Lucian Rogac, și reprezentanții Procuraturii Generale (PG) privind extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova, Maia Sandu a subliniat că: ,,Procuratura Generală a comunicat public despre faptul că a făcut această solicitare pentru extrădare și doar Procuratura poate să vă spună despre ce este în acest dosar, nu m-aș orienta prea mult la declarațiile pe care le face avocatul pentru că am văzut că și anterior a făcut declarații false, atunci când inițial a spus că a fost o cerere semnată, iar cererea încă nu era semnată”.  

Nu vrea extrădat în Rusia

În aceeași zi, la câteva ore distanță, apărătorul Lucian Rogac a reiterat că Vladimir Plahotniuc nu se opune extrădării în Republica Moldova, ci celei în Rusia, menționând că oligarhul „a declarat că refuză să fie extrădat”.

,,Dimpotrivă, el, vineri, a semnat toate actele necesare prezentate de către avocați în vederea acceptării fără condiționalități a extrădării în Republica Moldova. Pentru a evita speculațiile referitoare la depunerea cererii privind acceptarea extrădării de către clientul meu, țin să explic că actele au fost semnat de către Vladimir Plahotniuc încă săptămâna trecută doar că din cauza procedurilor existente în Grecia care diferă de cele din Republica Moldova, aceasta a ajuns pe masa procurorilor de caz la câteva zile distanță, adică la data de 29 iulie 2025”, a adăugat apărătorul. 

De asemenea, Lucian Rogac susține că extrădarea clientului său ar putea avea loc în cel mult o lună.

,,Dat fiind faptul că domnul Plahotniuc a acceptat benevol să fie extrădat, acest proces ar urma să dureze de la 12 până la maxim 30 de zile, conform practicilor existente în justiția elenă. Au fost și cazuri când extrădarea a durat și 5 zile, asta atunci când statul solicitant a fost cooperant și a dorit ca extrădarea să fie operativ. La data de 29 iulie, avocaților lui Vladimir Plahotniuc din Grecia li s-a comunicat de către procurorul de caz că actele relevante din partea autorităților Republicii Moldova încă nu au parvenit. Sperăm că acest lucru se va întâmpla curând, în caz contrar vom deduce că autoritățile Republicii Moldova tergiversează deliberat procesul”, a precizat avocatul. 

Reprezentanții Procuraturii Generale din Republica Moldova au subliniat că au expediat cererea de extrădare încă din data de 24 iulie prin intermediul canalelor oficiale către autoritățile elene.

,,Persoana vizată este cercetată penal în Republica Moldova pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal al Republicii Moldova. Actele transmise includ toate materialele necesare în susținerea cererii, în conformitate cu prevederile Convenției europene de extrădare din 1957 (Convenția de la Paris) și normele de procedură penală aplicabile”, au precizat procurorii moldoveni.  

La data de 23 iulie, Vladimir Plahotniuc a fost arestat pentru 40 de zile, o decizie similară fiind luată și în cazul fostului deputat democrat Constantin Țuțu, reținut alături de oligarh pe un aeroport din Atena.

Vladimir Plahotniuc a fost arestat în baza unui mandat emis de autoritățile de la Chișinău, iar Constantin Țuțu-în urma unuia emis de cele de la Moscova, acesta din urmă având pe numele său o notificare roșie de urmărire internațională emisă de autoritățile ruse pentru implicare într-o rețea de trafic de droguri.

Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a fost dat în căutare internațională de Interpol la începutul acestui an, decizia fiind luată după ce Chișinăul a solicitat revizuirea refuzului în acest sens din 2020.

,,Păpușarul”-fugar de șase ani

Vladimir Plahotniuc, om de afaceri și fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost unul dintre cei mai influenți politicieni de la Chișinău în deceniul 2010-2020.

Poreclit „Păpușarul”, Vladimir Plahotniuc a fost acuzat de influență asupra întregii clase politice de la Chișinău. Acesta este fugar din vara anului 2019, atunci când formațiunea pe care o conducea, PDM, a rămas fără putere.