Kremlinul își dorește un internet național închis, controlat, în care cetățenii să aibă acces doar la servicii digitale dezvoltate local. O abordare care amintește din ce în ce mai mult de ceea ce se întâmplă, de zeci de ani, în Coreea de Nord.

Primul pas a fost deja făcut: autoritățile ruse pregătesc lansarea unei așa-numite „super-aplicații” numite Max, menită să înlocuiască treptat aplicațiile occidentale folosite pe scară largă în Rusia până la izbucnirea războiului din Ucraina.

Dezvoltată de același grup care controlează rețeaua socială Vkontakte (deținută, deloc întâmplător, de gigantul de stat Gazprom), aplicația Max funcționează momentan ca un simplu serviciu de mesagerie. Dar planurile sunt cu mult mai ambițioase: autoritățile speră să o transforme într-un instrument digital omniprezent – în stilul WeChat-ului chinez – care să centralizeze totul, de la plăți și achiziții, până la interacțiunea cu serviciile publice.

Problema este că, spre deosebire de aplicațiile occidentale, Max nu beneficiază de criptare end-to-end. Tradus: statul poate accesa oricând conversațiile cetățenilor.

Potrivit Bloomberg, strategia Moscovei este clară – Max nu este un experiment izolat, ci un pas programat în direcția unui control digital tot mai strict. Într-un interviu recent, activistul pentru drepturi digitale Sarkis Darbinyan, fondatorul organizației Roskomsvoboda, a avertizat că aplicația va fi promovată inițial drept un instrument util pentru accesarea serviciilor publice, dar va deveni în timp o alternativă „obligatorie” la platformele străine.

„În primii ani, rușii o vor descărca din curiozitate, nu pentru a o folosi ca aplicație principală de mesagerie. Dar va deveni un punct de acces la stat. Iar pas cu pas, alternativa la străini se va transforma în unica opțiune disponibilă”, a explicat el.

Iar acest viitor s-ar putea apropia mai repede decât ne imaginăm. Din septembrie, toate dispozitivele electronice vândute în Rusia sunt obligate, prin lege, să vină cu Max preinstalat.

O lege care pedepsește utilizarea rețelelor VPN

În paralel, Duma de Stat a adoptat, pe 22 iulie, o lege care pedepsește utilizarea rețelelor VPN – instrumente folosite de cetățenii ruși pentru a ocoli cenzura și a accesa platformele interzise de Kremlin, precum YouTube, Facebook sau Wikipedia. În mod rar, inițiativa a stârnit nemulțumirea chiar și a unor deputați loiali regimului.

Pe hârtie, autoritățile spun că măsurile vizează „protejarea spațiului informațional”. În realitate, spun experții, este vorba de frica regimului față de posibile tulburări interne, amplificate de efectele războiului din Ucraina.

Din 2022 încoace, Moscova a interzis oficial platformele Facebook și Instagram, a amendat Google cu sume astronomice și a limitat drastic viteza de descărcare pentru YouTube, încercând să descurajeze utilizatorii locali.

Un scenariu care devine, cu fiecare lună, tot mai asemănător cu cel nord-coreean.

Contrar percepției publice, și în Coreea de Nord există internet și telefoane mobile. Dar accesul este strict reglementat, iar aplicațiile trebuie descărcate fizic, dintr-un magazin special, în urma unei plăți. Infrastructura hardware e importată din China, dar software-ul este exclusiv dezvoltat în interiorul granițelor, pentru a elimina riscul de „contaminare” cu idei externe.

Iar pe acest drum al izolaționismului digital, Rusia pare decisă să meargă până la capăt.

Pe fondul strângerii relațiilor cu regimul de la Phenian, Moscova se aliniază tot mai mult unui model în care disidența este redusă la tăcere, adevărul este dictat de la centru, iar cetățeanul rămâne prizonier într-o lume în care informația nu circulă liber, ci pe căi bine stabilite de putere.

La prima vedere, totul pare desprins dintr-o carte poștală: mesteceni înalți, pini baltici legănându-se în bătaia vântului și un drum care se pierde în verdele dens al vestului Lituaniei. La 50 de kilometri de țărmul Mării Baltice, în mijlocul Parcului Național Žemaitija, natura a acoperit, încet și sigur, ceea ce altădată era un secret militar păzit cu strășnicie: baza de rachete nucleare Plokštinė, o instalație subterană ridicată de Uniunea Sovietică în anii de fier ai Războiului Rece.

În prezent, ruinele acestei baze au fost transformate într-un muzeu – Cold War Museum – care atrage zeci de mii de vizitatori anual. În 2024, peste 35.000 de oameni din toate colțurile lumii au coborât în adâncurile pământului, pe urmele unei epoci în care apăsarea unui singur buton ar fi putut rescrie harta Europei, relatează CNN.

Rachete sub pădure

Patru cupole albe, ieșite parcă dintr-o distopie sovietică, se ivesc dintre copaci. Sub ele, silozurile adânci de 30 de metri, construite pentru rachetele R-12 Dvina cu rază medie de acțiune. În anii ’60, aici se păstrau focoase capabile să șteargă orașe întregi de pe fața Pământului. Zona era aleasă cu grijă: păduri dese, sate izolate, pământ ușor de săpat și un lac – Plateliai – perfect pentru sistemele de răcire.

Construcția a început în 1960, în deplin secret. Peste 10.000 de muncitori, aduși din toate colțurile Uniunii Sovietice, au lucrat la realizarea acestui complex subteran. Localnicii bănuiau că „ceva important” se petrece în pădure, dar nimeni nu întreba nimic. În URSS, întrebările incomode se plăteau scump.

Paznicul istoriei

Aušra Brazdeikytė, ghid local și născută într-un sat apropiat, își amintește cum soldații sovietici deveniseră parte din peisaj. „Erau peste tot, dar nu aveai voie să vorbești despre ce făceau. Era un tărâm al tăcerii,” spune ea. Azi, le povestește vizitatorilor despre viața în umbra bazei, despre accidentele tăinuite și despre cum, într-o zi, un soldat a căzut în silozul gol, după ce i s-a rupt centura de siguranță.

În 1978, americanii au descoperit baza prin satelit, dar era deja prea târziu. Sovieticii o dezafectaseră, în contextul acordurilor de dezarmare semnate cu SUA.

O liniște care apasă

Accesul se face printr-un tunel metalic, cu o ușă grea, sigilată ermetic. Un mesaj în rusă avertizează sec: „Vă rugăm să vă ștergeți pe picioare.” Aerul e rece și greu, pereții poartă urmele deceniilor de abandon, iar decorul e ca dintr-un muzeu al absurdului: busturi ale lui Lenin și Stalin, steaguri cu secera și ciocanul, manechine din silicon cu chipuri posomorâte, îmbrăcate în uniforme sovietice.

Vizitatorii trec prin coridoare slab luminate, intră în săli tematice dedicate propagandei și strategiilor nucleare ale Războiului Rece. Dar momentul cu adevărat tulburător vine atunci când ajungi în fața silozului principal: o deschidere imensă în pământ, o groapă tăcută în care, odinioară, era ținută o rachetă cu capacitate nucleară.

Un orășel-fantomă

La câțiva pași de silozuri se află ceea ce a mai rămas dintr-un oraș care n-a avut niciodată nume. Aici locuiau cei aproximativ 300 de soldați și ofițeri care deserveau baza. După închidere, clădirile administrative au fost transformate – într-un gest care sfidează logica – într-o tabără de vară pentru copii, numită „Žuvėdra” (Pescărușul). Astăzi, doar câteva hangare înierbate și acoperite de mușchi mai amintesc de acel trecut ambiguu.

Între cer și abis

Confruntarea dintre frumusețea naturală a regiunii și relicvele înfiorătoare ale unei epoci de confruntare globală e, poate, cea mai sinceră metaforă pentru Lituania de azi.

În afara bazei, Parcul Național Žemaitija e o bijuterie de peisaje: lacuri limpezi, trasee de bicicletă, păduri liniștite și sate vechi. În Plateliai, la doar 15 minute de mers cu mașina, turiștii pot vizita o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, un muzeu al carnavalului local și pot gusta faimoșii žemaičių blynai – clătite din cartofi umplute cu diverse tipuri de carne – sau clasicele cepelinai, găluște uriașe din cartofi.

Un bărbat în vârstă de 38 de ani din Marea Britanie a murit în Turcia, la scurt timp după ce a suferit un transplant de păr într-o clinică privată din Istanbul.

Un bărbat în vârstă de 38 de ani din Marea Britanie a murit la scurt timp după ce a fost supus unei intervenții de transplant de păr în Turcia. Acesta se afla la Istanbul pentru o procedură estetică la o clinică privată, însă starea lui s-a înrăutățit imediat după operație.

Potrivit publicației turce OdaTV, citate de Daily Mail, bărbatul a ajuns luni la clinica privată CINIK din cartierul Beșiktaș, Istanbul, pentru a face transplantul de păr. Procedura a durat aproximativ cinci ore. La scurt timp după intervenție, pacientul a început să se simtă rău și a fost transportat de urgență la un spital din apropiere.

Poliția investighează cazul ca posibilă omucidere din culpă

Din nefericire, britanicul nu a putut fi salvat. Trupul său a fost transportat la Institutul de Medicină Legală pentru autopsie, iar autoritățile au deschis o anchetă pentru a stabili cauzele exacte ale decesului. Potrivit informațiilor din presă, poliția tratează moartea ca pe o posibilă „omucidere din culpă”.

Anchetatorii au audiat deja mai mulți membri ai personalului medical din clinică, inclusiv chirurgul care a efectuat intervenția, anestezistul și asistentele. După finalizarea autopsiei, corpul neînsuflețit al bărbatului a fost repatriat în Marea Britanie.

Turcia, o destinație populară pentru transplanturile de păr

Turcia este una dintre cele mai populare destinații din lume pentru transplanturile de păr, atrăgând mii de pacienți străini anual. Țara deține aproximativ 60% din piața globală a turismului pentru transplant de păr, datorită prețurilor accesibile și calității ridicate a serviciilor medicale oferite în acest domeniu.

Președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care pedepsește căutarea de conținut „extremist” pe internet, măsură criticată chiar și de unii susținători ai Kremlinului.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat joi o lege care prevede amenzi de până la 5.000 de ruble (aproximativ 55 de euro) pentru persoanele care caută pe internet informații sau materiale calificate drept „extremiste” de către autorități. Noile prevederi au fost adoptate în iulie de către parlamentul rus, în ciuda opoziției venite chiar din interiorul Dumei, informează Agerpres.

Termenul „extremist” este definit vag în legislația rusă, fiind utilizat nu doar pentru grupări teroriste sau ultranaționaliste, ci și pentru mișcări religioase, activiști politici și opoziția față de regim. Printre organizațiile incluse pe lista „extremiste” se numără mișcarea fondată de liderul opoziției, Aleksei Navalnîi, dar și „mişcarea internaţională LGBT”.

VPN-urile, ținta unei noi interdicții

Noua lege interzice, de asemenea, promovarea rețelelor VPN, instrumente esențiale pentru mulți ruși care doresc să evite cenzura statului și să acceseze liber informațiile online. VPN-urile sunt larg folosite în Rusia, mai ales după ce regimul a înăsprit controlul asupra presei și a platformelor de social media occidentale.

Reacții critice chiar din interiorul sistemului

Circa 60 de deputați s-au opus proiectului de lege, un gest rar într-o Duma în care opoziția este adesea redusă la tăcere. Printre vocile critice s-a numărat și opozantul Boris Nadejdin, care ar fi dorit să candideze la alegerile prezidențiale din martie 2024, dar a fost împiedicat de autorități. Acesta a declarat pentru AFP că noua lege „va pedepsi crima de gândire ca în romanul «1984» al scriitorului britanic George Orwell”.

Libertatea de exprimare, tot mai restrânsă

Rusia a înăsprit considerabil controlul asupra internetului și mass-mediei începând cu februarie 2022, odată cu lansarea invaziei în Ucraina. Platforme precum Google, Facebook, YouTube și X (fostul Twitter) au fost vizate de numeroase restricții, în încercarea regimului de a limita accesul populației la surse independente de informare.

Noua lege vine să completeze acest peisaj represiv, accentuând tendința autoritară a Kremlinului de a controla nu doar exprimarea publică, ci și activitatea privată a cetățenilor în spațiul digital.

Poliția germană investighează un incendiu provocat la cablurile feroviare din vestul țării ca un posibil act de sabotaj. Traficul pe calea ferată între Duisburg și Düsseldorf și alte orașe importante a fost joi total blocat.

Poliția germană investighează un incident major care a afectat traficul feroviar din vestul Germaniei, un incendiu izbucnit la cabluri de pe calea ferată fiind considerat un posibil act de sabotaj.

Focul a perturbat grav circulația trenurilor în zona Duisburg-Düsseldorf, având efecte atât asupra călătoriilor locale, cât și pe distanțe lungi, între orașele mari ale Germaniei, inclusiv Berlin, Frankfurt și chiar Ţările de Jos, notează Agerpres.

Brigada pentru delicte politice a Poliției din Düsseldorf a preluat ancheta, iar purtătorul de cuvânt al acesteia, Raimund Dockter, a declarat că autoritățile exclud momentan ipoteza unui accident și pornesc de la premisa unui act deliberat de sabotaj.

 În urma acestui incident, mai multe linii feroviare destinate navetiștilor au fost afectate, iar traficul a suferit întârzieri și devieri semnificative, punând presiune asupra rețelei feroviare a Deutsche Bahn (DB).

Un oficial al DB a avertizat că este puțin probabil ca situația să se rezolve rapid, estimând că traficul nu va fi complet restabilit până vineri la prânz. Acest eveniment nu este singular, iar poliția a investigat anterior daune similare provocate cablurilor feroviare, în cadrul unui context mai larg de îngrijorare privind securitatea infrastructurilor critice din Germania.

Incidente similare

O situaţie asemănătoare a avut loc pe 8 octombrie 2022, când un incident a întrerupt traficul feroviar în nordul Germaniei, iar ancheta a sugerat inițial o tentativă de furt de cabluri de cupru.

De asemenea, un incendiu în februarie a acestui an, care a afectat traficul feroviar în jurul Berlinului, a fost revendicat de un grup extremist de stânga, care a declarat că scopul său era sabotarea producției de la fabrica Tesla din Grunheide.

Aceeași grupare a fost responsabilă pentru mai multe acțiuni de sabotaj asupra infrastructurii feroviare în 2022, inclusiv întreruperea traficului între Hamburg și Bremen și între Hamburg și Berlin.

 Conform unui manifest postat pe platforma de stânga Indymedia, scopul acestor atacuri a fost să vizeze „rutina capitalistă” și să distrugă căile ferate ca parte a infrastructurii militare a NATO.

În ciuda acestor revendicări, poliția nu a reușit să identifice niciun suspect legat de aceste acte de sabotaj, iar investigațiile sunt în continuare în desfășurare.

Rusia și Siria au anunțat joi, la Moscova, intenția de a-și consolida relațiile bilaterale, inclusiv prin revizuirea acordurilor încheiate în timpul regimului Bashar al-Assad.

Rusia, care deține două baze militare în Siria, a fost un susținător important al regimului lui Bashar al-Assad. După înlăturarea acestuia de la putere la 8 decembrie, Assad s-a refugiat pe teritoriul rus. Șefului diplomației siriene, Assaad al-Shaibani, s-a întâlnit la Moscova cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pentru a discuta viitorul parteneriatului dintre cele două țări. Într-o conferință de presă comună, al-Shaibani a subliniat că Siria dorește să mențină Rusia „alături” în procesul de reconstrucție și stabilizare.

 „Este o perioadă plină de provocări și amenințări. Dar este și o ocazie să construim o Sirie unită și puternică. Bineînțeles, noi vrem ca Rusia să ne fie alături pe această cale”, a declarat el, conform traducerii în limba rusă a afirmațiilor sale, informează News.ro.

Revizuirea acordurilor bilaterale

În acest cadru, cele două țări au anunțat că vor „revizui” acordurile semnate anterior și vor înființa o nouă Comisie interguvernamentală pentru a regândi colaborarea. „Este clar că multe dintre acorduri și contracte au fost încheiate în anii precedenți în condiții complet diferite”, a spus Serghei Lavrov, adăugând: „Acesta este motivul pentru care ne-am pus de acord asupra unei revizuiri a tuturor acordurilor actuale”.

Ministrul rus de externe a mai precizat că Rusia este „pregătită să ofere poporului sirian tot ajutorul posibil în reconstrucția postconflict”.

Discreție privind bazele militare

În timpul discuțiilor, Lavrov și al-Shaibani nu au făcut referire la soarta celor două baze militare ruse din Siria, baza navală de la Tartus și aerodromul militar Hmeimim, ambele situate pe coasta siriană. Rusia a intervenit militar în Siria în 2015, sprijinindu-l pe Bashar al-Assad prin atacuri aeriene ce au vizat rebelii și jihadiștii.

Deși actuala putere siriană este susținută ferm de Statele Unite, aceasta continuă să mențină relațiile cu Rusia. „Avem nevoie de prieteni, avem nevoie de parteneri”, a subliniat joi șeful diplomației siriene în conferința de presă comună cu Lavrov, exprimându-și speranța într-un viitor „excelent” al relațiilor dintre Moscova și Damasc.

Un zbor Delta Air Lines cu destinația Amsterdam a fost nevoit să aterizeze de urgență la Minneapolis, după ce a fost lovit de turbulențe severe care au provocat rănirea a 25 de persoane.

Un zbor operat de compania Delta Air Lines, care urma să ajungă din Salt Lake City (Utah) la Amsterdam, a fost deviat de urgență către aeroportul internațional Minneapolis-Saint Paul, după ce a fost afectat de turbulențe puternice. Incidentul, survenit la altitudine de croazieră, s-a soldat cu rănirea a 25 de persoane aflate la bord, potrivit unui comunicat oficial transmis de compania aeriană, citat de The Guardian.

Delta Air Lines a precizat că echipe medicale au așteptat aeronava la sol pentru a acorda asistență pasagerilor și membrilor echipajului, iar cele 25 de persoane care au fost rănite în timpul zborului au fost transportate la spitale din zonă pentru investigații suplimentare și îngrijiri medicale.

„Personalul medical a întâmpinat zborul la sosire pentru a evalua clienții și echipajul. Douăzeci și cinci dintre cei aflați la bord au fost transportați la spitalele locale pentru evaluare și îngrijire. Suntem recunoscători pentru sprijinul tuturor intervenienților de urgență implicați”, a transmis compania aeriană într-un comunicat.

Avionul, care trebuia să traverseze Atlanticul cu destinația finală în capitala Țărilor de Jos, a aterizat de urgenţă la Minneapolis-Saint Paul ca măsură de precauție în urma fenomenului de „turbulență semnificativă”, așa cum a fost descris în raportul preliminar.

Turbulențele au devenit o provocare constantă pentru industria aviatică, iar specialiștii avertizează că schimbările climatice contribuie la intensificarea acestora.

Paul Williams, cercetător în atmosferă la Universitatea din Reading, a explicat într-un interviu pentru BBC că ne-am putea confrunta cu o creștere de două până la trei ori a numărului de episoade de turbulențe severe la nivel global în deceniile următoare.

Potrivit datelor furnizate de National Transportation Safety Board, în Statele Unite s-au înregistrat 207 cazuri de răniri grave din cauza turbulențelor, începând cu anul 2009 (o vătămare este clasificată drept gravă dacă necesită spitalizare pentru mai mult de 48 de ore).

Incidentul recent pune din nou accentul pe necesitatea ca pasagerii să respecte indicațiile echipajului și să folosească centura de siguranță cât mai mult timp pe durata zborurilor, chiar și atunci când semnalul pentru aceasta este oprit.

Parlamentul Ucrainei a adoptat un act normativ care restabilește independența a două instituții anticorupție, anulând practic măsurile controversate votate săptămâna trecută și care au declanșat cele mai mari proteste de la invazia pe scară largă a Rusiei, în urmă cu trei ani.

Legea a fost adoptată cu 331 de voturi pentru și niciun vot împotrivă — o răsturnare rapidă de situație față de proiectul votat săptămâna trecută, susținut inclusiv de partidul președintelui Volodimir Zelenski, Servitorul Poporului, potrivit The Guardian.

În momentul în care s-a aflat rezultatul votului, mulțimea adunată într-un parc din apropierea parlamentului a izbucnit în aplauze. A fost cel mai recent episod dintr-o serie de proteste desfășurate în ultima săptămână, la care au participat în special tineri ucraineni.

Pentru prima dată din 2022, sesiunea parlamentară a fost transmisă la televizor, fiind ridicată interdicția privind filmarea, impusă din motive de securitate. Înainte de vot, parlamentarii din opoziție au ținut discursuri virulente, criticându-l pe Zelenski și administrația prezidențială.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a reacționat pe rețelele sociale după votul din parlament, afirmând că legea „demonstrează o abordare principială” și că „Ucraina este angajată pe calea reformelor și a luptei împotriva corupției în drumul nostru către UE și NATO”.

„Am rezolvat problema”, a scris el.

Reacția Comisiei Europene

Comisia Europeană a transmis o reacție extinsă la votul din Ucraina.

Purtătorul de cuvânt pentru extindere, Guillaume Mercier, a declarat: „Ce pot spune este că UE și-a exprimat clar îngrijorarea față de adoptarea săptămâna trecută a amendamentelor la Codul de procedură penală din Ucraina. Mesajul nostru a fost mereu clar: Ucraina trebuie să clădească pe această fundație solidă în drumul său ca viitor stat membru al UE și să protejeze instituțiile anticorupție independente, care sunt pietrele de temelie ale statului de drept în Ucraina.”

Acesta a mai transmis că, prin votul de joi, 31 iulie, Parlamentul ucrainean a „restabilit garanțiile esențiale care asigură independența instituțiilor anticorupție”.

„În opinia noastră, noua lege abordează provocările-cheie privind independența NABU și SAPO. Vom analiza însă textul final, care abia a fost adoptat. Subliniez totodată că acesta nu este finalul procesului. Aderarea Ucrainei va necesita eforturi continue pentru a garanta o capacitate solidă de a combate corupția și pentru a respecta statul de drept. Ne așteptăm ca Ucraina să respecte aceste angajamente cât mai curând posibil și să ia măsuri decisive în domeniul statului de drept”, a mai spus el.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat în urmă cu o săptămână că instituțiile de aplicare a legii și cele anticorupție vor prezenta, în termen de două săptămâni, un plan comun de acțiune pentru întărirea sistemului de justiție.

Declarația a fost făcută pe 23 iulie, la o zi după ce șeful statului a semnat o lege criticată intens, despre care societatea civilă și o parte a opoziției afirmă că subminează independența principalelor structuri anticorupție – Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO).