Liviu Horovitz, expert în problematică nucleară, susține că refacerea facilităților nucleare iraniene distruse de SUA va dura câțiva ani. În ceea ce privește ajutarea Iranului de către Rusia și China pentru refacerea programului nuclear, expertul este rezervat.

Statele Unite au confirmat oficial, duminică, că atacurile lansate asupra infrastructurii nucleare din Iran au purtat numele de cod „Operation Midnight Hammer” („Operațiunea ciocanul de la miezul nopții“). Anunțul a fost făcut de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Casa Albă.

Sâmbătă, șase bombardiere americane B-2 au lansat peste12 de bombe penetrante de 13.600 kg asupra complexului nuclear Fordo, un centru aflat în adâncul munților, la sud de capitala iraniană. În paralel, submarine americane au tras 30 de rachete de croazieră Tomahawk asupra facilităților de la Natanz și Isfahan. Oficiali americani au declarat operațiunea un „succes militar spectaculos”, iar Trump a confirmat în discursul său nocturn că Fordow a fost „ras de pe fața pământului”.

Hegseth a mai precizat că atacurile nu au fost îndreptate împotriva oamenilor, ci împotriva „ambițiilor nucleare ale Iranului, care au fost neutralizate”.

Tensiunile în Orientul Mijlociu au intrat într-o nouă fază după atacurile Statelor Unite asupra unor obiective nucleare iraniene. Reacțiile nu au întârziat, iar una dintre cele mai șocante vine din partea fostului președinte rus, Dmitri Medvedev, care susține că „mai multe țări” ar fi dispuse să livreze Iranului focoase nucleare, ca răspuns la loviturile americane.

Într-un mesaj publicat duminică pe rețeaua X (fostul Twitter), Medvedev – în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei – afirmă că atacurile aeriene americane asupra facilităților nucleare din Isfahan, Natanz și Fordow ar fi avut un efect contrar celui dorit de administrația Trump, contribuind, în opinia sa, la consolidarea regimului de la Teheran.

„Îmbogățirea uraniului – și, acum putem spune fără ocolișuri, producția viitoare de arme nucleare – va continua”, a scris fostul lider de la Kremlin, susținând că loviturile americane au determinat o coeziune neașteptată în rândul societății iraniene, inclusiv printre cei anterior critici față de conducerea religioasă a țării.

China a reacționat dur după atacurile aeriene lansate de Statele Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran, acuzând Washingtonul că a încălcat dreptul internațional și că a agravat situația deja tensionată din Orientul Mijlociu.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu are momentan planuri să discute cu omologul său american, Donald Trump, în urma atacurilor lansate de Statele Unite asupra instalațiilor nucleare iraniene, a anunțat duminică Kremlinul, potrivit agenției de presă TASS. Totuși, Moscova a precizat că o convorbire telefonică între cei doi lideri „ar putea fi aranjată rapid”, dacă va fi necesar.

Lipsa unui dialog direct între Putin și Trump în acest moment reflectă o poziționare rezervată a Rusiei, dar și o disponibilitate tactică pentru o intervenție diplomatică, dacă tensiunile din regiune scapă de sub control.

„Nu exista un pericol iminent ca Iranu să ajungă să fabrice arme nucleare”

„Adevărul” a analizat situația cu Liviu Horovitz, expert în problematică nucleară și cercetător în cadrul Diviziei de Securitate Internațională a Institutului German pentru Afaceri Internaționale și Securitate de la Berlin.

„Aveau suficient material, aflat în evidența sistemului de verificare al Agenției Internaționale de Energie Atomică (IAEA), și suficiente capacități ca într-un timp relativ scurt, să facă din acesta arme nucleare, dacă l-ar fi scos din sistemul de verificare al Agenției Atomice”, susține expertul.

Cu toate acestea, Horovitz susține că situația este mai complexă: „o bombă nu inseamna un arsenal, nu-ți ajunge să faci o bombă, să o pui într-un Volkswagen și să o conduci până la țintă”.

Întrebat dacă exista un pericol iminent ca Iranul să ajungă să producă arme nucleare, Horovitz răspunde: „Nu. Dacă vorbim despre confluența a ceea ce am defini ca un pericol militar și ceea ce am defini din punct de vedere legal ca un pericol iminent, răspunsul este, după părerea mea, cât se poate de clar”.

„Refacerea facilităților distruse va dura câțiva ani”

Cât despre gradul în care a fost distrus/afectat programul nuclear iranian, Horovitz spune „în momentul de față nu știe nimeni”.

„Abilitatea unui stat de a dezvolta o armă nucleară este legată de abilitățile fizice pe care le are astăzi, de abilitățile științifice pe care le are astăzi și de resursele pe care este dispus să le investească mâine”, explică el.

Pe partea de date științifice, acestea pot fi distruse în foarte mică măsură cu ajutorul bombelor. „Sunt date notate undeva sau care există în mintea celor care au lucrat la program, un număr probabil relativ mare de persoane. Cunoștințele acestea sunt esențiale în procesul de realizare a bombei nucleare”, detaliază expertul.

O componentă foarte importantă este „cât este dispus regimul să investească în reluarea programului” și aici ne întoarcem la dezbaterea care s-a purtat mult în legătură cu capacitățile nucleare iraniene. „Dacă îi ataci militar cu putere și pui presiune asupra lor, poți fie să-i faci să renunțe la program, fie să-i ambiționezi mai tare. Conducerea poate spune populației: „Vedeți ce se întâmplă dacă nu avem bombe nucleare? Trebuie să investim de 5 ori pe atâta și să o facem cât de repede. Aici este o dezbatere și între specialiști și la capătul zilei răspunsul este „vom vedea”. Nu este foarte clar care va fi efectul.” – detaliază Horovitz.

Expertul susține că este sigur că plecăm de la premisa că toate facilitățile care erau la suprafață au fost distruse. „Acelea, sigur, trebuie refăcute și va dura ani de zile să le reconstruiască și vorbim despre investiții importante”.

În ceea ce privește cât la sută din instalațiile subterane de la Fordow au fost distruse, este foarte greu de apreciat acum. „Americanii ani de zile au investit în acele bombe pe acele avioane ca să poată distruge exact această structură. Bineînțeles, iranienii s-au uitat la ce dezvoltat americanii și și-au construit instalații care cel puțin teoretic trebuiau să rezistă. Acum… întrebarea este: „au rezistat?” Răspunsul e „probabil că nu”, dar cine știe”, a concluzionat el.

„În orice scenariu, câțiva ani vor trebui pentru refacerea facilităților de acolo”, a completat expertul.

În ceea ce privește echipele de cercetători care au lucrat la program, Horovitz spune că „este greu să aduni o echipă de la zero care să reia programul, dar aici trebuie să fim circumspecți cu informațiile vehiculate. Este evident că iranienii nu vor fi transparenți și nu vor spune câți din echipă au fost eliminați, la fel cum vor face și israelienii. Toată lumea are interesul de a nu spune adevărul”.

Vor ajuta Rusia și China la refacerea programului?

Se vehiculează ideea că țări Rusia sau China, vor reacționa la aceste lovituri și vor ajuta Iranul să-și refacă programul nuclear.

„Dacă vorbim despre existența capacității acestor țări de a ajuta Iranul, răspunsul este afirmativ: pot să facă asta. Dacă discutăm despre măsura în care vor dori să facă acest lucru, nu pare foarte probabil. Din nou, și datorită faptului că, în special, rușii la capătul zilei n-au niciun interes ca iranienii să-și facă rost de armă nucleară, sau cel puțin ani de zile n-au avut un interes. Și ar fi un pas foarte mare pentru Federația Rusă să sară complet în cealaltă tabără: de la susținători al tratatului de neproliferare, la a ajuta Iranul să obțină arma nucleară. Sigur, am văzut în timpul războiului din Ucraina o schimbare în Federația Rusă, în care, sigur, a lucrat mult mai îndeaproape cu Iranul și datorită faptului că au profitat de resurse iraniene. Este posibil să-i ajute? Da, este posibil. Acum, în ce măsură și cu cât, o să vedem”, explică el.

În ceea ce privește efectul acestei intervenții a SUA, expertul spune:

„Dacă zilele trecute discutau unii și alții despre cum americanii o să plece acasă și o să avem o lume în care Satele Unite vor fi izolaționiste și nu se vor implica în politica internațională, vedem că între declarațiile politice pe care liderii americani le fac ca să câștige alegerile și realitatea din teren, diferența este totuși foarte mare. Atracția, atunci cand ești principala putere dominantă din punct de vedere militar în sistemul internațional, atracția de a folosi aceasta abilitate este foarte mare”.

Președintele Emmanuel Macron a convocat o ședință de urgență a cabinetului de securitate după atacurile aeriene ale SUA asupra unor instalații nucleare din Iran. Franța se distanțează clar de aceste acțiuni și face apel la calm și dialog.

Președintele francez Emmanuel Macron va conduce astăzi o ședință de urgență a cabinetului de securitate, în contextul intensificării tensiunilor dintre Israel și Iran, după atacurile lansate în această dimineață de Statele Unite asupra unor obiective nucleare iraniene, informează Reuters.

Anunțul a fost făcut de președinția franceză, care a precizat că liderul de la Elysee a avut deja discuții cu mai mulți lideri arabi, printre care cei din Arabia Saudită și Oman. În cursul zilei, Macron urmează să poarte noi consultări cu partenerii europeni și regionali.

Mesaj clar de distanțare față de acțiunile americane 

Franța a transmis un mesaj ferm de delimitare față de atacurile Statelor Unite. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a scris pe platforma X că „Franța a luat act cu îngrijorare de atacurile efectuate aseară de Statele Unite ale Americii”, subliniind că Parisul „nu a participat la aceste atacuri și nici la planificarea lor”.

Barrot a mai transmis că Franța „îndeamnă toate părțile să dea dovadă de reținere pentru a evita orice escaladare care ar putea duce la o extindere a conflictului”. În opinia sa, „rezolvarea durabilă a acestei probleme trebuie să vină printr-o soluție negociată în cadrul Tratatului de neproliferare nucleară”, iar Franța „rămâne pregătită să contribuie” la un astfel de efort diplomatic.

Opoziție față de înarmarea nucleară a Iranului 

Ministrul francez a reiterat și poziția clară a Parisului în ceea ce privește înarmarea nucleară a Teheranului: „Franța și-a exprimat în repetate rânduri opoziția fermă față de obținerea de arme nucleare de către Iran”.

Într-un moment de intensă tensiune internațională, mesajul Franței este unul de prudență și diplomație, într-o încercare de a tempera spiritele și de a evita o extindere a conflictului în regiune.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat un nou val de schimbări în conducerea instituțiilor-cheie ale statului, cu accent pe corpul diplomatic și structurile de securitate. În paralel, surse politice din opoziție vorbesc despre o posibilă rocadă la vârful Ministerului Apărării și o repoziționare strategică a actualului ministru în plan extern, scrie focus.ua.

Potrivit deputatului Oleksei Goncearenko, membru al formațiunii „Solidaritatea Europeană”, actualul șef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vasîl Maliuk, ar urma să preia conducerea Ministerului Apărării. În același timp, actualul ministru, Rustem Umerov, ar putea fi numit ambasador al Ucrainei în Statele Unite, una dintre cele mai importante poziții diplomatice pentru Kiev în contextul războiului.

Informațiile vin la scurt timp după ce, într-o declarație oficială, președintele Zelenski a confirmat intenția de a opera „modificări în anumite poziții cheie” din cadrul administrației și din corpul diplomatic. „Este o etapă necesară pentru a crește capacitatea Ucrainei de a acționa atât pe plan extern, în relațiile cu partenerii, cât și în consolidarea rezilienței interne”, a afirmat liderul de la Kiev.

Zelenski a precizat că în perioada următoare vor avea loc consultări largi cu ambasadorii Ucrainei din întreaga lume, în urma cărora vor fi formulate concluzii privind transformarea serviciului diplomatic.

Contextul acestor declarații nu este întâmplător. Cu doar o zi înainte, Vladimir Putin a reluat, într-un ton triumfalist, retorica imperială, susținând că „acolo unde pășește soldatul rus, acel teritoriu aparține Rusiei”, și reafirmând ideea că „ucrainenii și rușii sunt același popor”. Replica președintelui Zelenski nu s-a lăsat așteptată: „Când criminalii își anunță intențiile fără rezerve, avem obligația să răspundem cu acțiune”.

Astfel, Kievul pregătește:

-un nou pachet de măsuri diplomatice pentru consolidarea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei;

-întărirea cadrului legal și operațional pentru sancționarea persoanelor și companiilor care colaborează cu Moscova sau desfășoară activitate economică în teritoriile ocupate;

-investiții suplimentare în tehnologii militare, în special în dezvoltarea și utilizarea dronelor de atac și recunoaștere;

-schimbări de personal la nivel înalt, pentru a accelera reacțiile instituționale într-o perioadă critică.

Zelenski a precizat că unele măsuri vor rămâne nepublice, inclusiv anumite dispoziții date conducerii SBU. Alte decizii vor fi asumate în cadrul unei reuniuni a Consiliului Național de Securitate și Apărare.

Pe fondul acestor mișcări, Vladimir Putin a reiterat condițiile Kremlinului pentru „încetarea războiului”: recunoașterea de către Ucraina a rezultatelor așa-numitelor „referendumuri” organizate de Rusia în teritoriile ocupate în 2022. De asemenea, a vorbit despre o posibilă întâlnire cu Zelenski doar „la finalul negocierilor”, ca gest formal.

În replică, Kievul continuă să respingă orice „negociere” care implică cedarea teritoriului și își consolidează poziția în plan internațional. Rămâne de văzut dacă aceste remanieri vor schimba dinamica războiului sau vor marca doar o etapă intermediară într-un conflict care se joacă pe multiple fronturi — de la Donbas până la Washington.

În plină competiție tehnologică globală, China anunță o realizare care ridică semne de întrebare în capitalele occidentale. Cercetători din domeniul apărării au dezvoltat o platformă de război electronic (REB) bazată pe tehnologia 6G, despre care afirmă că poate neutraliza, aproape instantaneu, cele mai avansate sisteme radar americane, inclusiv cele utilizate pe avioanele invizibile F-35.

Informația a fost publicată de South China Morning Post, care citează un articol recent apărut în revista științifică Acta Optica Sinica. La baza proiectului se află o echipă de cercetare coordonată de profesorul Deng Lei, de la Universitatea de Știință și Tehnologie Huazhong. Proiectul a beneficiat de o finanțare de aproape 10 milioane de dolari din partea statului chinez, a armatei și a unor mari companii tehnologice.

Tehnologie fotonică pentru un nou tip de război electronic

Sistemul, descris de dezvoltatori drept primul de acest fel confirmat public la nivel mondial, combină tehnologia fotonică cu comunicația 6G într-un ansamblu compact, capabil să funcționeze simultan ca perturbator de semnal, radar pasiv și dispozitiv de comunicație de mare viteză. Spre deosebire de sistemele tradiționale — adesea voluminoase și limitate la o singură funcție — acest dispozitiv integrează analiză, bruiaj și transmisie într-o arhitectură modulară, de dimensiuni reduse.

Potrivit surselor citate, sistemul este capabil să intercepteze și să bruieze frecvențele înalte din banda X, acolo unde funcționează radarul avansat AN/APG-85 instalat pe aeronavele F-35, radar recunoscut pentru dificultatea cu care poate fi contracarat prin metode convenționale. Platforma chineză generează mii de semnale false — peste 3.600 de „ținte fantomă” — concepute pentru a deruta sistemele radar și piloții inamici.

Capacități de comunicație militară cu peste 300 de platforme simultan

Pe lângă funcțiile de bruiaj, sistemul funcționează și ca hub de comunicații de ultimă generație, capabil să transmită și să primească volume uriașe de date în timp real, folosind rețele optice de mare viteză și conectând până la 300 de platforme militare. Una dintre inovațiile-cheie o reprezintă capacitatea de comunicare full-duplex (bidirecțională simultană) pe aceeași frecvență — performanță tehnologică considerată deosebit de dificil de realizat până în prezent.

Ambiții strategice într-un nou peisaj geopolitic

Dincolo de detaliile tehnice, miza acestei inovații este una geopolitică: China încearcă să își consolideze poziția de lider în domeniul comunicațiilor 6G, cu aplicații directe în sfera apărării. Potrivit autorilor, această tehnologie nu doar schimbă regulile jocului în războiul electronic, ci anunță începutul unei noi etape în rivalitatea militară dintre marile puteri.

Surse independente, precum portalul Interesting Engineering, confirmă că articolul publicat în Acta Optica Sinica aduce detalii relevante și un nivel de transparență rar întâlnit în proiectele de cercetare militară chineze. Deocamdată, sistemul nu a fost testat în condiții de luptă, dar potențialul tehnologic este evident — mai ales într-un context în care superioritatea aeriană occidentală este pusă în mod direct sub semnul întrebării.

Context regional și parteneriate emergente

Pe fondul apropierii strategice dintre Beijing și Moscova, dezvoltările din domeniul tehnologic chinezesc atrag atenția și în Rusia. Recent, forțele speciale ruse au utilizat sisteme laser chinezești de tip LASS împotriva dronelor ucrainene, într-o demonstrație menită să sublinieze colaborarea tot mai strânsă dintre cele două state în materie de tehnologie militară.

Totodată, presa chineză a relatat recent despre o altă inovație de impact: o tehnologie de excitație plasmatică a aerului, care ar crește eficiența dronelor de mare altitudine cu până la 88% — un alt semnal că Beijingul își construiește, pas cu pas, un portofoliu de capacități capabile să contracareze superioritatea tehnologică a NATO.

Europa are tot ce-i trebuie pentru a-și produce propriile arme de ultimă generație — de la inginerie și capacități industriale, până la resurse financiare. Însă tranziția către o autonomie reală în domeniul apărării nu poate avea loc imediat și depinde, în cele din urmă, de voința politică. Avertismentul vine din partea lui Éric Béranger, directorului general al MBDA (o corporație multinațională europeană specializată în proiectarea, dezvoltarea și producția de rachete și sisteme aferente), într-un interviu acordat mai multor publicații europene, inclusiv POLITICO.

Béranger subliniază că, în prezent, mai bine de jumătate din echipamentele militare cumpărate de statele europene provin din Statele Unite. În topul preferințelor: sistemele de rachete HIMARS, sistemele de apărare antiaeriană Patriot și avioanele de luptă F-35 produse de Lockheed Martin.

Problema nu este nouă, dar cifrele recente, prezentate anul trecut de fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, sunt grăitoare: din cei 75 de miliarde de euro cheltuiți de statele UE pe apărare între iunie 2022 și iunie 2023, 78% au mers către furnizori din afara Uniunii, iar 63% direct către SUA.

Această dependență de echipamente strategice americane – cum este și cazul avionului F-35 – continuă, deși unele țări precum Portugalia sau Canada și-au exprimat rezervele. În schimb, Germania, Belgia sau Marea Britanie rămân angajate în contracte pe termen lung.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cu retorica sa imprevizibilă, a accentuat temerile privind fiabilitatea angajamentului american față de NATO. Potrivit lui Béranger, un moment definitoriu a fost conflictul deschis dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, petrecut chiar în Biroul Oval. „Această confruntare a semănat îndoială profundă în rândul liderilor europeni cu privire la sprijinul american”, spune șeful MBDA, care atrage însă atenția că „inerția este mare”.

Produsele MBDA nu intră sub incidența reglementărilor ITAR

MBDA, unul dintre principalii producători de rachete din Europa, operează în Franța, Germania, Italia și Marea Britanie. Deși grupul fabrică preponderent echipamente europene, filiala germană se pregătește să producă sub licență rachete Patriot, o mișcare care subliniază dilema strategică: între suveranitate și nevoia imediată de tehnologie dovedită.

Un argument cheie în favoarea MBDA este că produsele sale nu intră sub incidența reglementărilor ITAR (International Traffic in Arms Regulations), reglementări americane care pot restricționa utilizarea și revânzarea echipamentelor. Dacă până nu demult acest aspect era ignorat de unele capitale europene, acum „lucrurile se schimbă”, afirmă Béranger. „Suveranitatea a devenit, în sfârșit, un subiect de discuție real.”

Următoarele luni vor aduce decizii importante în materie de achiziții militare în mai multe țări europene. Un test notabil este cel din Danemarca, care trebuie să aleagă între sistemul SAMP/T NG (dezvoltat de MBDA și Thales) și sistemul Patriot american. Alegerea danezilor va fi un semnal clar privind disponibilitatea Europei de a investi în propriile capacități.

Și Germania va juca un rol esențial în această recalibrare. Éric Béranger spune că a fost surprins de discursul pro-autonomie al cancelarului Friedrich Merz din perioada campaniei, deși ulterior liderul de la Berlin și-a moderat tonul. „Chiar dacă Germania nu poate deveni autonomă peste noapte — și nici nu este realist să ne imaginăm asta — acum că urmează să investească masiv în apărare, vom vedea unde se duc acești bani.”

În fond, nu e doar o chestiune de industrie sau bani. Este, tot mai vizibil, o chestiune de suveranitate politică și strategică.

Un somn agresiv, de peste doi metri și cântărind aproximativ 90 de kilograme, a terorizat înotătorii dintr-un lac din Bavaria, Germania. Poliția a intervenit și l-a împușcat pentru a preveni alte atacuri.

Incidentul a avut loc vineri seară, în Lacul Brombach din landul Bavaria, în apropierea unei insule plutitoare unde trăia somnul. Potrivit poliției, cel puțin cinci persoane au fost mușcate de peștele agresiv. Victimele au fost tratate la fața locului de paramedicii Crucii Roșii Bavareze.

„Serviciul de salvare acvatică a informat poliția că cinci persoane au fost mușcate de un somn mare în decurs de două ore. Mușcăturile și rănile rezultate au fost tratate la fața locului de către salvatorii Crucii Roșii Bavareze. Peștele, cu o lungime de aproximativ 205 centimetri, a rămas în vecinătatea unei insule plutitoare pe tot parcursul intervenției, acționând foarte agresiv și atacând în mod repetat înotătorii”, se arată într-un comunicat transmis de poliție.

Operațiunea de neutralizare

Cum peștele, supranumit „Regele apelor dulci”, continua să reprezinte un pericol pentru cei care intrau în apă, serviciul local de salvamari a solicitat intervenția poliției. Agenții sosiți la fața locului au izolat zona pentru a preveni alte atacuri, iar în cele din urmă s-a luat decizia ca animalul să fie ucis, potrivit Agerpres.

Unul dintre polițiști a împușcat somnul folosind arma din dotare. Imaginile cu peștele mort au fost publicate pe rețelele sociale ale poliției. Potrivit presei locale, doi pescari au recuperat somnul de 90 de kilograme din lac.

Cazuri similare în trecut

Astfel de incidente nu sunt complet neobișnuite în Germania, unde se găsesc somni de dimensiuni impresionante. Un caz celebru a avut loc acum peste două decenii, când un alt somn uriaș, poreclit „Kuno ucigașul”, a ajuns în atenția presei internaționale după ce a înghițit un câine de talie mică, lângă un lac aflat aproape de granița cu Polonia.

În 2003, un somn de mari dimensiuni descoperit într-un iaz din orașul Mönchengladbach a fost considerat posibilul „Kuno”. Autoritățile l-au capturat, iar mai târziu acesta a fost împăiat și expus într-un muzeu.

Cel puțin 20 persoane au fost ucise duminică, 22 iunie, într-un atentat sinucigaș cu bombă comis într-o biserică din Damasc, capitala Siriei, potrivit unor surse din cadrul forțelor de securitate citate de Reuters.

Este primul atac de acest tip înregistrat în Damasc de la căderea regimului Bashar al-Assad în decembrie 2024.

Ministerul de Interne din Siria a anunțat că atacatorul era membru al organizației teroriste Statul Islamic. Acesta a deschis focul în interiorul lăcașului de cult, înainte de a-și detona vesta explozivă. O altă persoană ar fi fost implicată în atentat, conform unei surse din domeniul securității care a dorit să rămână anonimă, relatează Reuters.

Inițial, Ministerul Sănătății a transmis că atacul s-a soldat cu nouă morți și 13 răniți, însă bilanțul a fost revizuit ulterior.

Imagini transmise în direct de Căștile Albe, organizația siriană de apărare civilă, au arătat scene de groază din interiorul bisericii Mar Elias din cartierul Dweila al capitalei: podeaua era plină de sânge, băncile și zidurile distruse în urma deflagrației. Imaginile au ajuns ulterior și pe rețelele sociale, cum ar fi pe X.

Președintele interimar Ahmed al-Sharaa, care a condus ofensiva împotriva regimului Assad și a preluat puterea în ianuarie 2025, a promis în mai multe rânduri că va asigura protecția minorităților religioase în perioada de tranziție politică a țării.

Într-o operațiune de o precizie aproape chirurgicală, forțele aeriene israeliene au început, săptămâna trecută, demantelarea sistematică a apărării antiaeriene iraniene. Sub numele de cod „Leul care se ridică”, armata israeliană și-a propus nu doar să slăbească infrastructura militară a Iranului, ci și să îndepărteze, pas cu pas, orice obstacol din calea supremației aeriene – o condiție esențială într-un război modern, scrie Bussines Insider.

Obiectivul este clar: eliminarea rachetelor sol-aer pentru a deschide spațiul aerian atacurilor ulterioare. Asta nu este o inovație recentă, ci o tactică dureros învățată în urmă cu peste 50 de ani, în urma pierderilor masive suferite de Israel în Războiul de Yom Kippur. Atunci, peste 100 de avioane au fost doborâte de apărarea egipteană și siriană. De-atunci, eliminarea apărării antiaeriene a devenit un punct de pornire esențial pentru orice campanie aeriană israeliană.

Operațiunea actuală este una de amploare: peste 70 de baterii antiaeriene iraniene au fost distruse, multe dintre ele echipate cu rachete de ultimă generație. Țintele? De la baze militare, la sisteme radar sofisticate, până la lideri-cheie ai aparatului defensiv iranian.

Avioanele F-35 Adir, vârful tehnologic al flotei aeriene israeliene, sunt piesele centrale în această ofensivă. Capabile să pătrundă nedetectate în spațiul aerian contestat, aceste aeronave de generația a cincea sunt construite special pentru genul de misiuni pe care Israelul le desfășoară acum în Iran. Alături de F-16 și F-15, au jucat un rol crucial în impunerea controlului aerian deasupra unor regiuni vaste, inclusiv în jurul capitalei Teheran.

Dar victoria aeriană nu se câștigă doar cu tehnologie

În spatele succesului stau ani de experiență operațională și lecții însușite din propriile greșeli. În 1982, în Liban, Israelul a pus în scenă o operațiune considerată de specialiști ca fiind etalon în distrugerea apărării antiaeriene – „Mole Cricket 19”. Într-un spațiu aerian dominat de rachete sovietice, Israelul a folosit momeli, război electronic și atacuri chirurgicale pentru a desființa întregul sistem defensiv sirian din Valea Beqaa. O operațiune fără precedent, studiată ulterior în detaliu de NATO și armata SUA.

Astăzi, scenariul se repetă, cu mijloace tehnologice net superioare. Experții susțin că Israelul folosește o combinație de atacuri cibernetice, bruiaj electronic, rachete cu rază lungă de acțiune și drone – unele poziționate anterior în interiorul teritoriului iranian. Potrivit Patryciei Bazylczyk, cercetătoare în domeniul apărării antirachetă, folosirea dronelor ieftine pentru a neutraliza ținte de mare valoare dovedește că superioritatea tehnologică poate fi și eficientă economic, nu doar letală.

Campania nu este doar despre Iran. Este o lecție despre ce înseamnă să înveți din înfrângeri și să construiești o doctrină militară robustă. Rusia, spre exemplu, a eșuat să aplice această tactică în Ucraina, pierzând astfel avantajul aerian în primele săptămâni ale conflictului și rămânând blocată într-un război de uzură costisitor.

O bază militară ucraineană de antrenament a fost lovită de rachetele armatei ruse. Cel puțin trei soldați au murit și alți unsprezece au fost răniți. 

Duminică, 22 iunie, armata rusă a lansat un atac cu rachete asupra unei locații temporare din sudul Ucrainei, folosită de o brigadă mecanizată a Forțelor Terestre pentru exerciții militare. Informația a fost confirmată de Comandamentul Forțelor Terestre ale Ucrainei și preluată de Ukrainska Pravda.

„Sunt soldați morți și răniți”

Colonelul Vitalii Saranțev, șeful Direcției de Comunicații din cadrul Comandamentului Forțelor Terestre Ucrainene, a precizat că atacul a vizat o bază unde se desfășurau antrenamente. „Datorită măsurilor de siguranță aplicate rapid după primirea avertizării privind un raid aerian, au fost evitate pierderi de vieți omenești la scară mare. Totuși, din păcate, sunt soldați morți și răniți. Toți cei răniți beneficiază de îngrijiri medicale de specialitate în unitățile sanitare”, a transmis Comandamentul într-un comunicat oficial.

Bilanțul preliminar indică moartea a trei persoane și rănirea altor unsprezece. O comisie specială a fost înființată pentru a investiga circumstanțele atacului, iar autoritățile desfășoară cercetări la fața locului. În același timp, au fost implementate măsuri suplimentare de securitate, pentru a preveni eventuale atacuri viitoare.

O serie de atacuri asupra bazelor de antrenament ucrainene

Nu este pentru prima dată când Rusia lovește centrele de instruire ale armatei ucrainene. Pe 4 iunie, forțele ruse au atacat o bază din regiunea Poltava. De asemenea, pe 1 iunie, un alt atac cu rachete asupra unui teren de antrenament a provocat moartea a cel puțin 12 soldați ucraineni și rănirea a peste 60 de persoane.

Tot în acest an, pe 1 martie, o altă unitate a Forțelor Terestre a fost ținta unui atac cu rachete, care s-a soldat cu victime.

Autoritățile ucrainene continuă să evalueze pagubele și să ia măsuri pentru protejarea trupelor, în contextul în care atacurile rusești asupra infrastructurii militare par să devină tot mai frecvente.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a participat duminică la un protest în centrul Teheranului, organizat ca reacție la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra instalațiilor nucleare ale Iranului.

Mii de persoane s-au adunat duminică în Piața Enqelab din Teheran pentru a condamna atacurile aeriene desfășurate în aceeași dimineață de SUA asupra a trei instalații nucleare iraniene. Printre participanți s-a numărat și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, care s-a alăturat mulțimii în semn de solidaritate, informează CNN.

Imagini difuzate de agenția de știri Fars, afiliată statului, au surprins protestatarii fluturând steaguri iraniene și ridicând pumnii în aer. Pe pancartele purtate de unii dintre ei se putea citi: „Jos cu SUA, jos cu Israelul” și „Iranul este patria noastră. Pământul său este onoarea noastră, iar steagul său este giulgiul nostru”.

Atacuri și riposte

Atacul Israelului asupra unor ținte din interiorul Iranului a avut loc pe 13 iunie, având ca obiectiv principal capacitățile nucleare ale țării. Riposta Teheranului nu a întârziat, escaladând astfel un conflict deja tensionat, cu urmări grave asupra civililor.

Potrivit vice-ministrului iranian al sănătății, Ali Jafarian, cel puțin 430 de civili au fost uciși în Iran în urma acestor atacuri. În același timp, autoritățile israeliene au anunțat că 24 de persoane au murit pe teritoriul Israelului.

Situația rămâne extrem de tensionată, iar reacțiile publice din Iran reflectă indignarea față de intervențiile externe și solidaritatea cu victimele.

Comandantul suprem al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, anunță o nouă tactică militară pe frontul împotriva Rusiei. Ucraina renunță la apărarea pasivă și mizează pe o combinație de acțiuni defensive și ofensive.

Ucraina își schimbă abordarea în războiul împotriva Rusiei, renunțând la strategia exclusiv defensivă. Generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul suprem al Forțelor Armate, a anunțat că apărarea pasivă nu mai este o opțiune, întrucât duce la pierderi și retrageri.

„În ceea ce privește planurile și intențiile noastre, nu ne vom limita la o apărare pasivă. Renunțăm la apărarea surdă. O astfel de abordare nu aduce rezultate și, în cele din urmă, duce la retrageri, pierderi de trupe și de teritorii. De aceea, combinăm apărarea cu inițiativa, acționăm ofensiv ori de câte ori avem ocazia, lansăm contraatacuri și exploatăm slăbiciunile din liniile inamice pentru a avansa”, a explicat Sîrskîi, citat de Ukrainska Pravda.

Unități speciale de asalt, în cele mai grele zone ale frontului

Comandantul a mai declarat că armata ucraineană a înființat și extinde constant unități speciale de asalt, care intervin în cele mai dificile sectoare ale frontului.

„Este vorba despre regimente formate la începutul operațiunii Kursk, care în prezent sunt implicate în luptele din cele mai dificile sectoare ale frontului. Acționează acolo unde putem avansa, dar și în zone unde inamicul a reușit să câștige teren, pentru a-l opri și a-l respinge din localitățile noastre. Un exemplu clar este regiunea Sumî”, a mai precizat Sîrskîi.

Context tensionat: noi arme și amenințări din partea Moscovei

Schimbarea tacticii vine într-un context tot mai tensionat. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat recent că Ucraina dezvoltă o armă nouă, destinată apărării împotriva atacurilor cu drone și rachete lansate de Rusia.

În paralel, Zelenski a declarat că vor fi luate măsuri suplimentare de apărare, după ce președintele rus Vladimir Putin a transmis că dorește „toată Ucraina”.

În plus, Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă, 22 iunie, că serviciile de informații militare ale Ucrainei dețin dovezi potrivit cărora Federația Rusă plănuiește noi acțiuni militare pe teritoriul Europei. Avertismentul a fost lansat în urma unei informări detaliate primite de la șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării (GUR), generalul Kirilo Budanov.

O decizie cu potențial exploziv pe scena geopolitică globală vine dinspre Teheran: Parlamentul iranian a votat închiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol la nivel mondial. Aproximativ 20% din consumul zilnic de țiței al planetei traversează această zonă îngustă și strategică dintre Golful Oman și Golful Persic.

Măsura, care urmează să intre în vigoare după aprobarea finală a Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului – decizie așteptată chiar în această seară, potrivit presei de stat –, este văzută ca un act de escaladare în contextul recentelor atacuri americane asupra infrastructurii nucleare iraniene.

Generalul de Gardă Revoluționară, Email Kosari, a declarat că „închiderea va fi pusă în aplicare ori de câte ori va fi necesar”, semnalând o posibilă acțiune coordonată de tip represiv, menită să răspundă direct presiunilor exercitate asupra regimului de la Teheran.

Strâmtoarea Ormuz, cu o lățime de doar 20 de mile nautice în punctul cel mai îngust, este unul dintre cele mai vulnerabile puncte de pe harta securității energetice mondiale. Rutele navigabile efective sunt chiar mai înguste – sub două mile în fiecare sens – ceea ce le face extrem de expuse la mine maritime, atacuri cu rachete de pe uscat, ori interceptări din aer sau de pe mare.

Chiar dacă dreptul internațional interzice blocarea accesului prin astfel de rute maritime internaționale, realitatea din teren sugerează că orice tentativă a Iranului de a împiedica traficul naval ar duce aproape inevitabil la o reacție militară. Navele Flotei a 5-a a SUA, sprijinite de forțele maritime ale altor state occidentale, patrulează constant în zonă.

Pentru regiune, impactul ar fi devastator: toate marile exporturi de petrol din Orientul Mijlociu – inclusiv cele din Iran, Irak, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – depind de această arteră maritimă. Cele mai vulnerabile economii sunt cele din Asia, în special China, India, Japonia și Coreea de Sud, pentru care Ormuz este o rută vitală de aprovizionare.

Ironia este că o eventuală închidere a strâmtorii ar afecta chiar economia iraniană, deja sever sancționată și dependentă, în mod paradoxal, de aceeași rută pentru a-și exporta petrolul către parteneri precum China.

Precedentele nu lipsesc. În aprilie 2024, Iranul a capturat o navă cargo legată de Israel în apropierea strâmtorii, invocând încălcări ale reglementărilor maritime. Un an mai devreme, în aprilie 2023, Teheranul a confiscat un petrolier cu destinația SUA, iar în 2022, două petroliere grecești au fost reținute în replică la o acțiune similară întreprinsă de Grecia și SUA împotriva unui transport de țiței iranian.

În paralel, contextul regional rămâne tensionat: rebelii Houthi din Yemen au reușit anul trecut să perturbe semnificativ traficul prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, reducând tranzitul maritim în Marea Roșie și Golful Aden cu 70%, conform datelor Clarkson Research Services.

Operatorii de nave au fost nevoiți să redirecționeze transporturile în jurul Capului Bunei Speranțe, ceea ce a generat întârzieri semnificative și costuri sporite pentru rutele comerciale dintre Europa și Asia – un scenariu care riscă să se repete dacă Strâmtoarea Ormuz devine inaccesibilă.

În acest moment, toți ochii sunt ațintiți asupra deciziei finale a Consiliului Suprem de la Teheran – o hotărâre care ar putea redesena liniile fragile ale echilibrului energetic și de securitate global.

Bombardamentele americane asupra Iranului mențin piețele petroliere în tensiune

Atacul militar lansat sâmbătă de Statele Unite asupra infrastructurii nucleare iraniene a fost, în alte vremuri, un motiv cert pentru explozia prețurilor la petrol. Astăzi, însă, reacțiile pieței sunt mai temperate, iar impactul pe termen lung rămâne incert, în ciuda riscurilor evidente legate de o posibilă extindere a conflictului în regiunea Golfului Persic.

Pentru moment, nu s-au înregistrat întreruperi semnificative în aprovizionarea globală cu petrol, chiar dacă Israelul a lovit recent un depozit de produse petroliere și o rafinărie în apropierea Teheranului. Dar îngrijorările persistă, alimentate de posibilitatea ca Iranul să recurgă la acțiuni de tip hibrid, precum hărțuirea traficului maritim sau perturbarea navigației prin Strâmtoarea Ormuz.

„Deocamdată, nu am văzut niciun baril scos efectiv din piață”, a declarat Muyu Xu, analist principal pentru piața petrolului din Asia la firma de analiză Kpler. Riscul major, avertizează specialiștii, ar fi extinderea conflictului într-o zonă-cheie pentru exporturile de petrol din Orientul Mijlociu — iar aici, vulnerabilitatea cea mai mare o are China.

Beijingul este principalul cumpărător al petrolului iranian, achiziționând aproape întreaga cantitate exportată de Teheran. Prin urmare, orice blocaj impus de Iran, fie el simbolic sau tactic, ar afecta în primul rând economia chineză. De altfel, analiștii Eurasia Group subliniază că Teheranul nu are niciun interes să lovească în propria sursă de venit și că o escaladare majoră care să vizeze infrastructura energetică este improbabilă — cel puțin cât timp terminalele iraniene de export rămân intacte.

Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 10% de la debutul confruntărilor armate pe 13 iunie, când Israelul a lansat un atac surpriză asupra unor instalații nucleare iraniene. Totuși, vineri prețurile au scăzut ușor, după ce fostul președinte american Donald Trump a declarat că va decide în două săptămâni dacă SUA vor interveni direct în conflict.

În fundal, datele privind stocurile globale de petrol sugerează o relativă stabilitate. Din ianuarie, stocurile au crescut cu peste 200 de milioane de barili, conform S&P Global Commodity Insights. În plus, OPEC+, organizația care reunește țările mari exportatoare (inclusiv Arabia Saudită și Rusia), și-a crescut în mai multe rânduri țintele de producție — o dinamică ce a menținut presiunea descendentă asupra prețurilor.

„Lumea are suficient petrol”, notează analiștii James Bambino și Richard Joswick de la S&P. Chiar și în cazul în care exporturile Iranului ar fi afectate, balanța fizică de aprovizionare rămâne echilibrată — cu condiția ca Strâmtoarea Ormuz să rămână deschisă. Iar acest lucru este, în opinia lor, cel mai probabil.

Încă din 1979, după Revoluția Islamică, Washingtonul a privit cu îngrijorare posibilele acțiuni ale Iranului în Strâmtoarea Ormuz — falia maritimă prin care circulă aproape o șesime din petrolul mondial. Coasta nordică a acestei rute aparține Iranului, iar proximitatea sa față de trafic o transformă într-un punct strategic și sensibil.

Pentru Statele Unite, însă, importanța comercială a regiunii a scăzut în ultimele decenii. SUA cumpără în prezent mai puțin de 3% din petrolul care tranzitează Golful, iar de la dezvoltarea masivă a fracturării hidraulice, au devenit exportator net de petrol din 2020.

Iranul, în schimb, a resimțit din plin sancțiunile occidentale. După ce Europa și SUA au restricționat drastic achizițiile de petrol iranian pentru a presa regimul să renunțe la programul nuclear, exporturile Teheranului au scăzut sever. Anul trecut, acestea au cunoscut o ușoară revenire datorită Chinei, care continuă să cumpere petrol iranian la prețuri sub media pieței globale.

În prezent, vânzările de petrol către China reprezintă circa 6% din PIB-ul Iranului și aproape jumătate din bugetul de stat — o dependență care limitează manevrarea în contextul confruntării cu SUA.

Atacurile americane de sâmbătă au vizat trei instalații nucleare, inclusiv centrul de îmbogățire a uraniului de la Fordow, dar amploarea reală a pagubelor nu a fost făcută publică. La fel de neclar rămâne și cât de mult va afecta acest episod perspectivele pe termen lung ale exporturilor energetice iraniene.

Bahrain și Kuweit au anunțat duminică măsuri sporite de pregătire în eventualitatea extinderii conflictului dintre Iran și Statele Unite, după atacul aerian lansat de Washington asupra celor trei principale instalații nucleare iraniene.

Anunțul vine în contextul escaladării tensiunilor din regiune, alimentate de avertismentul președintelui american Donald Trump, care a declarat că „vor urma atacuri și mai devastatoare dacă Iranul nu acceptă pacea”.

În replică, Teheranul a amenințat că va lovi activele militare ale SUA din Orientul Mijlociu, inclusiv bazele aflate în Bahrain și Kuweit, relatează Reuters.

Bahrain, muncă de acasă și adăposturi de protecție civilă

În Bahrain, autoritățile au cerut populației să evite drumurile principale „cu excepția cazurilor absolut necesare”, pentru a permite desfășurarea intervențiilor de urgență și a menține ordinea publică. De asemenea, 70% dintre angajații din sectorul public au fost instruiți să lucreze de acasă „până la noi ordine”, potrivit unui comunicat al Biroului Serviciului Civil.

Totodată, autoritățile au activat planul național de urgență, testând sirenele de avertizare în mai multe regiuni și anunțând crearea a 33 de adăposturi publice disponibile în caz de atac.

Kuweit, adăposturi în clădirile guvernamentale

Și în Kuweit autoritățile au început să ia măsuri de precauție. Ministerul Finanțelor a informat că au fost instalate adăposturi de urgență în complexul ministerial – o zonă care găzduiește sediile mai multor instituții, inclusiv Justiția și Finanțele. Deși până acum nu a fost emisă nicio alertă oficială pentru populație, autoritățile din Kuweit au transmis că „monitorizează îndeaproape” evoluția situației de securitate.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat că Statele Unite au efectuat un atac „foarte reuşit” asupra a trei situri nucleare iraniene, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Statele Unite au confirmat oficial, duminică, că atacurile lansate asupra infrastructurii nucleare din Iran au purtat numele de cod „Operation Midnight Hammer” („Operațiunea ciocanul de la miezul nopții“). Anunțul a fost făcut de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Casa Albă, în contextul escaladării tensiunilor din regiune.

„Loviturile au reprezentat un succes copleșitor, pregătit în detaliu timp de săptămâni și luni”, a declarat Hegseth, subliniind că obiectivul operațiunii a fost strict legat de infrastructura nucleară, nu de trupele iraniene sau de populația civilă.

Oficialul american a mai precizat că atacurile nu au fost îndreptate împotriva oamenilor, ci împotriva „ambitiilor nucleare ale Iranului, care au fost neutralizate”.

Duminică după-amiază , președintele Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, și secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, au oferit detalii complete și contextul modului în care forțele americane au folosit momeli, avioane invizibile pe radar și megabombe anti-bunker pentru a ataca trei instalații nucleare cheie iraniene în doar 25 de minute.

Hegseth a spus: „ Ambițiile nucleare ale Iranului au fost spulberate”.

Caine a explicat că un număr mai mare de aeronave decât cele care au lovit Iranul au zburat inițial din Missouri în direcția Iranului, dar că apoi majoritatea aeronavelor s-au dispersat spre vest ca momeală.

El a spus că SUA au folosit 75 de arme ghidate de precizie pe tot parcursul operațiunii.

Doar șapte bombardiere B-2 au continuat să se îndrepte spre Republica Islamică în condiții de liniște radio aproape totală.

Alte avioane de vânătoare de escortă care veneau din altă direcție s-au alăturat bombardierelor B-2 înainte ca acestea din urmă să intre în spațiul aerian iranian.

SUA au desfășurat acțiuni cibernetice, au deschia foc preventiv cu avioane de vânătoare de generația a patra și a cincea și au tras 24 de rachete Tomahawk de pe un submarin american din apropiere pentru a distrage atenția Iranului în timp ce bombardierele B-2 se îndreptau spre instalațiile nucleare Fordow și Natanz.

Potrivit lui Hegseth, toate munițiile de precizie au lovit ceea ce doreau să lovească și ei crede că lovitura a dus la distrugerea celor două instalații.

Rachetele Tomahawk au lovit și centrala nucleară din Isfahan.

Caine a spus că evaluarea pagubelor provocate de Fordow după lovituri nu este încă finală și este în curs de desfășurare.

Impresia a fost că s-ar putea să nu existe o evaluare finală imediată nici măcar luni.

Inițial, în jurul orei 1:45 dimineața, ora Iranului, avioanele B-2 au lansat asupra Fordow două bombe MOAB de cîte 13 tone, în special varianta Massive Ordinance Penetrator (MOP).

Ulterior, alte 14 MOP-uri au fost lansate asupra lui Natanz și Fordow.

Potrivit surselor citate de The Jerusalem Post, una dintre țintele majore ale operațiunii a fost un complex situat într-o zonă muntoasă din Isfahan, unde s-ar fi aflat stocuri de uraniu îmbogățit și echipamente critice pentru programul nuclear iranian. De asemenea, se pare că instalația de la Natanz a fost „distrusă complet”, iar cele din Fordo și Isfahan au suferit „pagube majore”. Gradul exact al distrugerii rămâne, însă, deocamdată incert.

Imagini din satelit au confirmat urme ale atacurilor

În cursul dimineții de duminică, imagini satelitare provenite din zona Fordow au indicat posibile puncte de impact ale bombelor, precum și semne ale unei eventuale surpări a solului în urma loviturilor. Fordo este cunoscută drept una dintre cele mai bine protejate facilități nucleare iraniene, fiind amplasată adânc în munte, ceea ce a făcut ca distrugerea sa completă să fie considerată improbabilă în lipsa unei arme de penetrare de tip MOP (Massive Ordnance Penetrator).

Cu toate acestea, evaluările preliminare furnizate de oficiali israelieni – citați de aceeași publicație – indică faptul că centrul ar fi fost „nu doar avariat, ci efectiv distrus”, deși unii analiști solicită prudență până la confirmarea independentă a acestor date.

Trump: „Obiectivul a fost atins”

Într-un discurs susținut sâmbătă seară de la Casa Albă, președintele american Donald Trump a afirmat că cele trei principale facilități de îmbogățire a uraniului din Iran – Fordo, Natanz și Isfahan – au fost „complet și total distruse”.

„Scopul nostru a fost eliminarea capacității de îmbogățire a uraniului din Iran și stoparea amenințării nucleare reprezentate de principalul sponsor al terorismului la nivel global”, a declarat liderul de la Washington.

Trump a adăugat că operațiunea, pe care a calificat-o drept „un succes militar spectaculos”, a fost posibilă doar prin capabilitățile armatei americane, afirmând că „nu există altă forță militară în lume care să fi putut executa o astfel de misiune”.

Redeschiderea spațiului aerian israelian, prevăzută pentru ora 14:00, indică o detensionare temporară, însă efectele geo-strategice ale acestor lovituri rămân de urmărit cu atenție, în condițiile în care răspunsul oficial al Teheranului nu a fost încă formulat.

Ministerul Sănătății din Israel a anunțat că noile lovituri iraniene au provocat zeci de răniți și panică în rândul civililor.

Un nou val de atacuri iraniene, desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică, a dus la internarea a 86 de persoane în Israel, a transmis Ministerul Sănătății israelian, citat de CNN.

Potrivit autorităților, două dintre persoanele internate au fost rănite moderat, 77 au suferit răni ușoare, iar patru prezintă simptome severe de anxietate. Alte trei cazuri sunt încă în curs de evaluare medicală.

Aceste atacuri au fost lansate ca represalii pentru ofensiva militară israeliană din 13 iunie. De atunci și până în prezent, un total de 2.835 de israelieni au fost internați: 23 cu răni grave, 107 cu răni moderate, 2.555 cu răni ușoare și 119 afectați de tulburări de anxietate, potrivit bilanțului oficial actualizat duminică.

Atac într-un cartier rezidențial din Tel Aviv

Una dintre rachetele iraniene a lovit un cartier rezidențial din Ramat Aviv, în nordul Tel Avivului, rănind ușor aproximativ 20 de persoane, au transmis autoritățile locale. Dean Elsdunne, purtătorul de cuvânt internațional al poliției israeliene, a declarat pentru CNN că „proiectilele au lovit mai multe clădiri de locuințe grupate împreună”.

Echipele de salvare sunt în continuare pe teren, căutând fragmente de rachete și verificând molozul pentru a se asigura că nicio persoană nu a fost prinsă sub dărâmături. Oficialii au îndemnat familiile care nu pot lua legătura cu apropiații din zonă să sune imediat autoritățile.

Zona afectată se află în apropierea unui centru comercial și a unei școli, ceea ce sporește îngrijorările legate de siguranța populației civile, au precizat reprezentanții israelieni.

Cel puțin 45 de persoane, inclusiv bolnavi și persoane cu dizabilități, sunt blocate într-un spațiu insalubru, după ce au fost deportate din Rusia.

Zeci de cetățeni ucraineni deportați din Rusia sunt ținuți într-un subsol insalubru, în apropierea graniței cu Georgia, la punctul de control Verkhniy Lars. Potrivit jurnaliștilor de la Astra, citați de publicația ucraineană Focus, cel puțin 45 de persoane, printre care foști prizonieri, civili și oameni cu grave probleme de sănătate, se află în această situație de zile întregi.

Condiții inumane în subsolul de la frontieră

Conform relatărilor, printre cei blocați în subsol se află persoane infectate cu HIV, bolnavi de tuberculoză, dar și oameni cu dizabilități fizice. Aceștia nu primesc hrană regulată, nu au acces la asistență medicală și trăiesc în condiții extreme, fără ventilație sau igienă minimă.

„Printre deținuți se află persoane cu HIV, tuberculoză și dizabilități. Aceștia nu sunt hrăniți și nu primesc îngrijiri medicale. Starea multora se deteriorează, o persoană a fost deja spitalizată”, au relatat jurnaliștii ruși de la Astra.

Unul dintre deținuți a descris, sub protecția anonimatului, situația cumplită în care se află: „Suntem într-un subsol fără comunicații: fără duș sau toaletă, fără mâncare. Voluntarii aduc ajutoare umanitare, dar acestea ajung doar câteva zile și nu sunt pentru toată lumea. Subsolul este umed, sunt picături de apă pe tavan, nu avem aer să respirăm, toată lumea fumează și nu avem voie să ieșim afară. Dormim câte 4 ore, schimbând turele. Unii dorm pe podea”.

De ce nu pot trece granița

Ucrainenii ajunși la acest punct de control nu pot intra în Georgia deoarece nu dețin documente valabile. Conform sursei citate, subsolul în care sunt ținuți a fost folosit și în trecut pentru a reține oameni în situații similare, existând indicii că acesta funcționează încă din 2023.

Acuzații grave din partea Kievului

În contextul crizei umanitare, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat o acuzație gravă la adresa Rusiei. Potrivit acestuia, Moscova ar fi predat Kievului cadavrele a 20 de soldați ruși, în locul rămășițelor militarilor ucraineni, în cadrul unui recent schimb de trupuri ale celor căzuți pe front.

„Este un gest de dispreț față de umanitate și față de familiile celor dispăruți”, a transmis liderul de la Kiev. Situația de la granița ruso-georgiană vine să întărească imaginea sumbră a tratamentului aplicat ucrainenilor în contextul războiului.

După cele mai ample lovituri aeriene americane asupra infrastructurii nucleare iraniene din ultimele decenii, regimul de la Teheran se află în fața unei decizii care ar putea redesena arhitectura de securitate din Orientul Mijlociu: pace sau conflict prelungit, scrie Jerusalem Post.

Președintele american Donald Trump a transmis clar care este intenția administrației sale — deschiderea unei căi diplomatice, dar cu avertismentul ferm că alte atacuri nu sunt excluse dacă Iranul nu dă curs acestei invitații. Declarațiile au fost făcute la scurt timp după ce bombardiere americane au executat „lovituri de precizie masive” asupra a trei centre nucleare-cheie: Fordo, Isfahan și Natanz — noduri critice ale programului de îmbogățire a uraniului al Republicii Islamice.

Mesajul de forță și invitația la dialog

Donald Trump a reiterat că obiectivul operațiunii a fost dezarmarea programului nuclear iranian, pe care l-a catalogat drept o amenințare strategică la adresa stabilității globale. În același timp, liderul de la Casa Albă a reluat acuzațiile mai vechi, conform cărora Iranul ar fi responsabil pentru moartea a peste o mie de cetățeni americani, majoritatea uciși în Irak și Liban prin intermediul milițiilor susținute de regimul de la Teheran.

Cu toate acestea, tonul nu este exclusiv belicos. Trump a lăsat o poartă deschisă pentru dialog, transmițând că Iranul are șansa să evite un conflict de durată dacă acceptă să se așeze la masa negocierilor.

Însă până acum, semnalele venite dinspre Teheran nu indică o disponibilitate reală. În primăvară, au existat tentative de dialog indirect, intermediate de actori europeni, dar acestea nu s-au concretizat într-un acord. În schimb, Iranul a preferat să mențină ambiguitatea și să conserve, pe cât posibil, infrastructura nucleară.

O infrastructură vulnerabilizată, dar nu învinsă

După loviturile recente, este de așteptat ca o parte semnificativă a acestei capacități să fi fost distrusă sau afectată grav. Fordo, un complex construit în interiorul muntelui, era considerat un simbol al imunității programului nuclear iranian în fața oricărei intervenții externe. Distrugerea lui — dacă va fi confirmată integral — reprezintă nu doar un succes militar, ci și un mesaj strategic: ascunzătorile subterane nu mai sunt invulnerabile.

Totuși, rămâne neclar dacă bombardamentele americane și israeliene au reușit să neutralizeze în totalitate capacitatea Iranului de a relua îmbogățirea uraniului într-un viitor apropiat. Evaluările concrete vor necesita timp, dar din perspectiva Washingtonului, Iranului i s-a oferit acum o „ieșire onorabilă”. Un „exit ramp”, cum spun oficialii americani — care, deși întârziat, ar putea fi încă accesat de liderii iranieni.

Escaladare sau recalibrare?

În mod previzibil, regimul de la Teheran va încerca să-și salveze prestigiul intern și regional. Dar manevrarea acestui echilibru este delicată. Opțiunile Iranului se împuținează: poate alege să escaladeze conflictul, activând rețelele de proxy din Irak, Siria, Liban sau Yemen, ori să răspundă direct prin atacuri asupra intereselor americane și israeliene din regiune.

Pe de altă parte, acceptarea unei negocieri acum ar însemna să justifice de ce nu a făcut acest pas mai devreme, când o parte din infrastructura nucleară putea fi salvată. O astfel de decizie ar putea fi privită ca o capitulare. Alternativa — continuarea confruntării — presupune însă riscuri majore: o uzură economică și militară profundă, cu pierderi și instabilitate internă.

Presiunile externe cresc

În fundal, prietenii Iranului — în special Turcia și anumite state europene — par să îndemne la o temperare a retoricii și, posibil, la o soluție negociată. Rămâne de văzut dacă regimul iranian este dispus să își ajusteze poziția, sau dacă, dimpotrivă, va continua să testeze limitele răbdării Washingtonului și Tel Avivului, mizând pe eventuale diviziuni politice interne sau pe erodarea sprijinului internațional pentru o campanie prelungită.

Pentru moment, Iranul tace oficial, dar pregătirile din spatele scenei — și mișcările militare din regiune — indică faptul că următoarea decizie a Teheranului va fi una definitorie nu doar pentru securitatea regiunii, ci pentru viitorul regimului însuși.

Administrația Trump se află într-o stare de vigilență sporită, în așteptarea unui posibil răspuns militar din partea Iranului, după atacurile aeriene lansate de Statele Unite asupra a trei obiective nucleare iraniene considerate esențiale pentru programul de îmbogățire a uraniului. Potrivit unor oficiali din cadrul Pentagonului și al Casei Albe, citați de NBC News, represaliile Teheranului sunt așteptate într-un interval de 48 de ore.

Deocamdată, nu este clar dacă Iranul va viza baze militare sau interese americane din Orientul Mijlociu ori dacă un eventual atac s-ar putea extinde și pe teritoriul SUA. Potrivit acelorași surse, regimul iranian deține deja planuri operaționale pentru atacuri asupra unor facilități americane în regiune, în cazul în care ar decide să acționeze.

În ultimele luni, armata americană a menținut un nivel ridicat de alertă în Orientul Mijlociu, însă amenințările s-au intensificat după atacul israelian asupra Iranului, petrecut în urmă cu două săptămâni. Lovitura aeriană coordonată recent de SUA, cu susținerea Israelului, a vizat infrastructura nucleară iraniană de la Fordow, Natanz și Isfahan.

Președintele Donald Trump a declarat că scopul atacului a fost „neutralizarea definitivă a capacității Iranului de a produce armament nuclear”, reiterând că Statele Unite nu vor tolera o proliferare necontrolată în regiune. Iranul, prin vocea ministrului de Externe Abbas Araghchi, a condamnat atacul, pe care l-a numit „o agresiune flagrantă” cu efecte „pe termen lung”. Teheranul a solicitat convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU pentru a denunța bombardamentele asupra unor facilități considerate pașnice de către partea iraniană.

Măsuri sporite de securitate în jurul unor puncte strategice

În paralel, autoritățile federale americane au intensificat măsurile de securitate interne. Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), FBI, dar și agenții de aplicare a legii din statele și orașele mari, monitorizează orice semnal de amenințare venită din partea Iranului sau a grupărilor sprijinite de acesta.

Secretarul DHS, Kristi Noem, a transmis că „protejarea teritoriului american este prioritatea absolută” și că instituțiile americane vor acționa neîncetat pentru prevenirea oricărui incident.

În orașe precum New York și Washington, DC, autoritățile au crescut vizibil prezența forțelor de ordine în jurul clădirilor guvernamentale, centrelor culturale, locațiilor religioase și ambasadelor. Deși nu există în acest moment informații despre o amenințare directă asupra capitalei, Departamentul de Poliție din Washington a precizat că menține o stare de pregătire avansată pentru a asigura siguranța publică.

„Protejăm locuitorii, afacerile și vizitatorii din Districtul Columbia. Rămânem în coordonare constantă cu partenerii federali”, se arată într-un comunicat al autorităților locale.

Riscuri regionale și consecințe globale

Conflictul dintre Israel și Iran, care s-a intensificat la începutul lunii, a generat o serie de măsuri speciale și la nivel internațional. În apropierea unor puncte strategice precum Casa Albă, Pentagonul și Ambasada Israelului la Washington, au fost implementate protocoale stricte de securitate. Potrivit CNN, aceste proceduri fac parte dintr-un set de măsuri standard, activate în situații de criză internațională majoră.

În același timp, companiile aeriene europene încep să își ajusteze operațiunile în regiune: Air France și KLM au anulat zboruri către și dinspre Dubai, invocând riscuri de securitate ridicate în contextul escaladării militare.

Pe fundalul acestui tablou tensionat, se conturează tot mai clar riscul extinderii conflictului. Deși Iranul nu deține capacități militare pentru a ataca direct teritoriul continental al Statelor Unite, baza forței sale constă în rețeaua de aliați și miliții din Irak, Siria, Liban și Yemen, care pot activa într-un scenariu de represalii în cascadă.