Guvernatoarea democrată a statului Maine, Janet Mills, i-a spus vineri președintelui Donald Trump că se vor întâlni în instanță după ce acesta a criticat-o pentru că a sfidat ordinul său executiv care interzice sportivilor transsexuali să participe la sporturile feminine.
Guvernatoarea a răspuns Trump care a amenințat-o cu tăierea finanțării federale în timp ce se adresa unei săli pline de guvernatori la Casa Albă.
Departamentul de Educație al SUA (DOE) a declarat ulterior că a deschis o investigație asupra filialei sale din Maine cu privire la acuzațiile potrivit cărora continuă „să permită sportivilor de sex masculin să concureze în atletismul interșcolar al fetelor și că a refuzat sportivelor de sex feminin facilități intime numai pentru femei, încălcând astfel legea federală antidiscriminare”, potrivit newsweek.com.
Amenințările lansate de Trump vine în contextul în care noua administrație americană a afirmat clar că dorește ca toți liderii locali și de stat să respecte ordinele executive semnate de președinte în prima sa lună de mandat.
Statul Maine are o lege anti-discriminare care împiedică organizațiile să promulge o interdicție precum cea ordonată de Trump.
„Noi suntem legea federală. Ei bine, ar fi bine să-l respectați (n.r ordinul), pentru că nu veți primi niciun fel de finanțare federală dacă nu o faceți. Și, apropo, populația voastră, chiar dacă este oarecum liberală, deși m-am descurcat foarte bine acolo, populația voastră nu vrea ca bărbații să joace în sporturile feminine.”, i-a spus Trump guvernatoarei democrate.
Janet Mills i-a răspuns simplu: „Ne vedem în instanță”.
Trump a ripostat „Bine, ne vedem în instanță. Aștept cu nerăbdare”.
Despre Janet Mills
Janet Mills este guvernator al statului Maine din 2019 și se află la al doilea mandat. Ea a fost prima femeie din stat aleasă în această funcție.
A avut două mandate ca procuror general al statului (prima femeie care a ocupat această funcție), în 2009-2011 și în 2013-2019.
Trump i-a spus mai spus lui Mills, vineri, la Casa Albă, că speră să se bucure de viața ei cât timp e guvernator, deoarece nu crede că va fi realeasă, deși, oricum, democrata nu poate candida pentru un nou mandat, deoarece funcția este limitată în timp, iar ea va părăsi postul în 2026.
Donald Trump. FOTO arhivă PROFIMEDIA
Ce presupune ordinul executiv al lui Donald Trump cu privire la sportivii transgender
Ordinul lui Trump permite agențiilor federale să rețină finanțarea organizațiilor care nu respectă articolul de lege, care definește „sexul” ca fiind genul atribuit la naștere.
Permiterea participării sportivilor transgender în sporturile feminine s-a confruntat cu critici din ce în ce mai numeroase din partea grupurilor conservatoare, care susțin că s-ar crea un avantaj competitiv incorect, fiind ridicate și probleme de siguranță.
Subiectul a fost unul central în campania prezidențială a lui Trump de anul trecut, în ciuda faptului că sportivii transgender reprezintă o mică minoritate în sporturile universitare.
Ordinul, care se concentrează pe interzicerea participării femeilor transgender la sporturile feminine, nu menționează bărbații transgender, care ar participa la sporturile masculine.
Preşedintele Donald Trump l-a demis, vineri, pe şeful Statului Major Întrunit, generalul C.Q. Brown, şi a dat afară alţi cinci amirali şi generali, într-o remaniere fără precedent a conducerii militare americane, relatează Reuters.
Generalul Charles CQ Brown era în funcție din 2023 FOTO EPA-EFE
Totodată, Pentagonul a anunțat eliberarea din funcție a amiralulului Lisa Franchetti, şeful Marinei americane și prima femeie la conducerea unui serviciu militar, respectiv a adjunctului şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, precum și a unor judecători din cadrul forțelor armate.
„Vreau să-i mulţumesc generalului Charles ‘CQ’ Brown pentru cei peste 40 de ani de servicii aduse ţării noastre, inclusiv în calitate de actual preşedinte al Statului Major Întrunit. Este un gentleman rafinat şi un lider remarcabil şi îi doresc un viitor măreţ lui şi familiei sale”, a scris Trump.
Trump a anunțat pe Truth Social că în locul lui Brown îl nominalizează pe generalul locotenent în retragere Dan „Razin” Caine, fost pilot F-16 și director asociat al afacerilor militare la CIA.
Despre succesorul lui Brown, Trump a scris că este un „pilot calificat, expert în securitate naţională, antreprenor de succes, un +războinic+ cu o vastă experienţă în domeniul operaţiunilor speciale”, a scris preşedintele american.
Împreună cu şeful său civil, secretarul Pete Hegseth, Dan Caine va trebui „să restabilească pacea prin forţă, să pună America pe primul loc şi să ne reconstruiască armata”, a scris Trump.
Deciziile administrației Trump provoacă convulsii la Pentagon, care se pregătea deja pentru concedieri masive de personal civil, o revizuire dramatică a bugetului şi o schimbare în desfăşurările militare în cadrul noii politici externe „America First” a lui Trump, notează Reuters.
Brown, al doilea ofiţer de culoare care a devenit cel mai important consilier militar al preşedintelui, trebuia să îşi încheie mandatul în septembrie 2027.
O decizie pe placul secretarului apărării
Secretarul Apărării al lui Donald Trump, Pete Hegseth, sugerase într-un podcast înainte de a-şi prelua mandatul că ar trebui să-l concedieze pe generalul Charles Brown şi pe orice alt responsabil militar „implicat în această politică +woke+ de mizerie”
El s-a arătat sceptic cu privire la competențele lui Brown în cadrul unei agende ce include eliminarea iniţiativelor de diversitate, echitate şi incluziune din armată.
În cea mai recentă carte a sa, Hegseth s-a întrebat dacă generalul ar fi obţinut postul dacă nu ar fi fost de culoare.
„S-a datorat culorii pielii? Sau abilităţilor sale? Nu vom şti niciodată… Dar din moment ce el a făcut din cartea rasială una dintre cele mai mari cărţi de vizită ale sale, nu prea contează”, a scris el în cartea ”The War on Warriors: Behind the Betrayal of the Men Who Keep Us Free” (2024).
Brown, fost pilot de vânătoare cu experienţă de comandă în Orientul Mijlociu şi Asia, a povestit despre experienţele sale de discriminare în armată într-un videoclip postat online după uciderea lui George Floyd în 2020, care a declanşat proteste la nivel naţional pentru justiţie rasială.
Brown se afla în călătorie oficială la momentul anunțului lui Trump. Cu câteva ore înainte, pe contul oficial de X, acesta a postat imagini cu el întâlnindu-se cu trupele de la graniţa SUA cu Mexicul, desfăşurate în sprijinul represiunii lui Trump împotriva imigraţiei ilegale.
„Securitatea frontierelor a fost întotdeauna esenţială pentru apărarea patriei noastre. Pe măsură ce navigăm printre provocări de securitate fără precedent… ne vom asigura că trupele noastre de la frontieră au tot ce le trebuie”, a postat Brown.
În timp ce conducerea civilă a Pentagonului se schimbă de la o administraţie la alta, membrii în uniformă ai forţelor armate ale SUA sunt apolitici.
Franchetti a fost prima femeie la comanda Marinei Statelor Unite, după ce a fost nominalizată în 2023 de către preşedintele de atunci Joe Biden, provocând o surpriză la Pentagon.
Oficialii Pentagonului se aşteptau să fie numit amiralul Samuel Paparo, care la acea vreme conducea Marina din regiunea Pacificului. Paparo a fost în schimb promovat la conducerea Comandamentului Indo-Pacific al armatei americane.
În prima sa zi în funcţie, Trump a concediat-o pe amiralul Linda Fagan de la conducerea Pazei de Coastă a SUA. Ea a fost prima femeie comandant.
Unul dintre ostaticii eliberaţi sâmbătă, 22 februarie, de către Hamas are şi cetăţenie română. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a adresat mulțumiri Statelor Unite, Qatarului, Israelului și Egiptului pentru eforturile depuse pentru eliberarea lor.
O parte dintre ostaticii eliberați sâmbătă. FOTO captură IDF
„După 505 zile, Omer Shem Tov, Eliya Cohen și Omer Wenkert sunt în sfârșit acasă”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, Israel Defense Forces.
„România salută eliberarea a șase ostatici israelieni, ținuți în captivitate în mod brutal în Gaza, dintre care unul cu dublă cetățenie israeliano-română. Ne reafirmăm și cu această ocazie sprijinul pentru implementarea acordului de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor, precum și pentru furnizarea urgentă de ajutor umanitar populației din Gaza. Adresăm mulțumiri Statelor Unite, Qatarului, Israelului și Egiptului pentru eforturile lor”, a transmis Ilie Bolojan.
Este vorba de Omer Wenkert, de 23 de ani. Tânărul – care, potrivit Jerusalem Post, suferă de o boală autoimună – avea 22 de ani când Hamas l-a răpit de la Festivalul de muzică Nova, la 7 octombrie 2023.
Bunica sa, o supraviețuitoare a Holocaustului, s-a născut și a crescut în Rădăuți, dar trăiește în Israel.
Biroul Electoral Central (BEC) a decis admiterea înregistrării protocolului de constituire a Alianţei Electorale „România Înainte”, înființată de partidele din coaliţia guvernamentală,PSD, PNL şi UDMR, în vederea susţinerii candidaturii lui Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale.
Crin Antonescu. FOTO Inquam Photos / Octav Gane
Decizia a fost luată în şedinţa BEC de sâmbătă, 22 februarie, când a fost a adoptată și Hotărârea privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite pentru alegerea Președintelui României din anul 2025.
Textul integral al hotărârii și al deciziei adoptate în ședința din data de 22 februarie 2025 va putea fi consultat AICI.
Liderii partidelor de coaliţia guvernamentală au semnat protocolul de condtituire a alianței miercuri, 19 februarie, în urma unei şedinţe desfăşurate la Palatul Victoria. Alianţa este susţinută şi de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.
„Se constituie la nivel național Alianța Electorală formată din Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și Uniunea Democrată Maghiară din România numită în continuare Alianța, pentru participarea la scrutinul organizat în 4 mai 2025 pentru alegerea Președintelui României. Alianța este reprezentată legal, astfel: din partea Partidului Social Democrat de către Ion-Marcel Ciolacu, în calitate de președinte, din partea Partidului Național Liberal de către Marian-Cătălin Predoiu, în calitate de președinte interimar, și din partea Uniunii Democrate Maghiară din România de către Kelemen Hunor, în calitate de președinte”, se arată în protocolul de constituire a Alianței.
Semnul electoral al alianței „România Înainte”
Denumirea integrală a Alianței este „Alianța Electorală România Înainte”, iar denumirea prescurtată este „A.Ro”.
Semnul electoral al Alianței este reprezentat de un ansamblu simbolic încadrat într-un pătrat care reprezintă: în partea stângă, grafica a trei boboci de trandafir ce au la baza tulpinilor înscrisă denumirea PSD; în partea dreaptă, un ansamblu simbolic compus din: un patrulater în care este inserată Săgeată înclinată la un unghi de 45°, cu vârful îndreptat spre colțul superior drept al patrulaterului, înconjurată de doisprezece stele, sub care este înscrisă denumirea PNL.
În mijloc, un ansamblu simbolic compus din: lalea stilizată și abrevierile denumirii Uniunii Democrate Maghiare din România în limba română (UDMR), respectiv în limba maghiară (RMDSZ), cuprinse într-un cadru dreptunghiular.
Deciziile Alianței sunt obligatorii pentru toți membrii și organizațiile/filialele formațiunilor politice componente. Conducerea este asigurată de cei trei președinți, ai PSD, PNL și UDMR.
„Eventualele contradicții dintre cele trei formațiuni politice se supun atenției, pentru soluționare, conducerilor partidelor componente”, se mai precizează în document.
NATO intenționează să construiască un sistem de conducte din Germania până în Polonia şi Republica Cehă pentru a asigura o aprovizionare rapidă cu combustibil pentru avioanele de luptă în cazul unui război cu Rusia.
NATO: FOTO Facebook NATO
Sistemul de conducte din perioada Războiului Rece se termină în prezent în Germania, scrie, relatând despre acest plan, săptămânalul german Der Spiegel, preluat de Reuters.
Există „probleme semnificative în alimentarea cu combustibil pentru forţele care vor trebui desfăşurate la frontiera de est în caz de urgenţă” scrie Der Spegel, care citează un document intern pentru Bundeswehr ( forţele armate germane), potrivit Agerpres.
Până acum nici NATO şi nici Ministerul Apărării din Germania nu au răspuns până acum solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.
Ce au conchis aliații NATO
Discuţiile interne între aliaţii NATO au ajuns la concluzia că sistemele de conducte sunt „coloana vertebrală a aprovizionării cu combustibil a NATO„, potrivit unui document separat de informare pentru conducerea Ministerului Apărării de la Berlin, a scris Der Spiegel.
Proiectul este estimat la 21 de miliarde de euro, urmând să fie finalizat până în 2035, potrivit Der Spiegel.
Fostul președinte al Comitetului de securitate națională din Kazahstan, Alnur Mussaiev, susține că KGB-ul sovietic l-a recrutat pe Donald Trump înainte de prăbușirea URSS, atribuindu-i pseudonimul „Krasnov”, relatează The Mirror.
Președintele SUA, Donald Trump/FOTO:Arhiva
Un fost ofițer de informații sovietic a afirmat că Donald Trump a fost recrutat de KGB în 1987 și a primit numele de cod „Krasnov”.
Afirmația explozivă a fost făcută de Alnur Mussaiev, un fost șef al serviciilor de informații kazahe, într-o postare pe Facebook. Bărbatul în vârstă de 71 de ani, care a condus anterior Comitetul de securitate națională al Kazahstanului, a declarat că a servit în cadrul Direcției a 6-a a KGB din Moscova, care era responsabilă cu sprijinul contrainformațiilor în cadrul economiei.
Unul dintre obiectivele principale ale direcției, a susținut el, a fost „recrutarea oamenilor de afaceri din țările capitaliste”. Potrivit lui Mussaiev, Trump, pe atunci un dezvoltator imobiliar din New York în vârstă de 40 de ani, a fost unul dintre acești recruți. „În 1987, direcția noastră l-a recrutat pe Donald Trump sub pseudonimul Krasnov”, a scris el.
Postarea lui Mussaiev nu a inclus dovezi în sprijinul afirmației sale, dar într-un comentariu ulterior a făcut o altă afirmație șocantă. „Astăzi, dosarul personal al rezidentului „Krasnov” a fost scos din arhiva FSB (fost KGB). Acesta este gestionat în mod privat de unul dintre asociații apropiați ai lui Putin”, a susținut el. Acuzațiile sale vin pe fondul unor ani de speculații cu privire la legăturile lui Trump cu Rusia, care datează de la prima sa vizită la Moscova, în 1987.
La acea vreme, Trump, pe atunci un star în ascensiune pe piața imobiliară din New York, a călătorit în Uniunea Sovietică pentru a explora posibilitatea de a construi un hotel în capitală. Oficialii sovietici ar fi facilitat călătoria, ridicând întrebări în rândul analiștilor serviciilor de informații dacă a fost vorba de o oportunitate de afaceri de rutină sau de ceva mai scandalos.
În urmă cu câțiva ani, un raport a evidențiat modul în care, în 1985, KGB a actualizat un chestionar secret de personalitate distribuit ofițerilor săi, care detalia modul de identificare și recrutare a personalităților occidentale. Potrivit unor surse din serviciile de informații, documentul îi instruia pe agenți să țintească „figuri proeminente din Occident” cu scopul de „a le atrage într-o formă de colaborare cu noi… ca agent sau contact confidențial sau special sau neoficial”.
Afirmația lui Mussaiev pare să sugereze că Trump ar fi putut fi o astfel de țintă. În ciuda anilor de investigații, Trump a negat vehement că ar avea legături nepotrivite cu Rusia sau că ar colabora cu președintele Vladimir Putin.
Cu toate acestea, unii oficiali americani și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la relația sa strânsă cu liderul de la Kremlin, în special în timpul primului său mandat. Anthony Scaramucci, care a fost pentru scurt timp directorul de comunicare al lui Trump la Casa Albă în 2017, a sugerat că deferența lui Trump față de Putin i-a nedumerit pe mulți dintre foștii săi înalți funcționari. „Cred că există o strunire misterioasă asupra președintelui”, a spus el. Scaramucci nu a detaliat care ar putea fi aceasta, dar a sugerat că mai mulți foști oficiali ai administrației Trump, inclusiv H.R. McMaster, James Mattis și John Kelly- au avut, de asemenea, dificultăți în a înțelege afinitatea lui Trump pentru Putin. „Nu știu de ce este așa”, a spus el. „McMaster nu a putut să înțeleagă, Mattis nu a putut să înțeleagă, Kelly nu a putut să înțeleagă”, a mai spus Scaramucci.
Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a afirmat, cu privire la ipoteza trimiterii de forțe de pace în Ucraina de către țări membre NATO, că că la recenta reuniune de criză de la Paris s-a vehiculat ideea că, „într-o situație neașteptată”, astfel de trupe, ar fi acoperite de Articolul 5 al Alianței.
Emil Hurezeanu. FOTO captură video Insider politic
Prezent în emisiunea Insider politic de la Prima TV, Emil Hurezeanu, a fost întrebat acă România va trimite trupe de pace în Ucraina.
„După cum se ştie, există o rezervă, nu numai a noastră. A fost exprimată şi de Germania, şi de Polonia, şi de Spania. Nu ştiu dacă sunt dorite, americanii nu vor să mai trimită trupe, nu vor să-şi mai trimită «our boys» într-un teatru de operaţie. Dar nu ştiu nici europenii, cum, când, de ce?”, a răspuns ministrul, citat de News.ro.
Emil Hurezeanu spune că s-a discutat despre trimiterea de trupe de pace în Ucraina, la Paris.
„A fost o idee, una din posibile concluzii ale primei reuniuni în grup de la Paris, că, dacă participă trupe europene ale unor ţări membre NATO în operaţiuni de păstrarea păcii din Ucraina, într-o situaţie neaşteptată, ele pot fi acoperite de Articolul 5, de solidaritate – toţi pentru unul, unul pentru toţi – al Cartei NATO. N-a rămas această concluzie”, a mai declarat Hurezeanu.
„Nu ştim cum se finalizează”
Ministrul de Externe a mai spus că unul dintre pericolele suplimentare ale contextului este „fluiditatea situaţiei, din toate punctele de vedere”.
„Încă nu ştim cum se finalizează, dacă toate intenţiile americane, maximaliste, din multe puncte de vedere, rămân aşa. Nu ştim dacă ele vor intra, într-un modus vivendi, după cum am spus, într-o ecuaţie de creare a unei păci, aşa cum o doreşte toată lumea, împreună cu ruşii. Şi nu ştim nici ce vor, până la urmă, europenii.
„Facem o armată comună?”
Potrivit ministrului, toate reuniunile europene stau acum „sub această imensă povară, cu acest spectru al trezirii la realitate, dacă îmi permit să spun aşa, când e vorba de o entitate atât de importantă şi de mare”.
„Şi ce facem? Punem împreună resurse? Când e vorba de bugete militare, facem o industrie de apărare comună? Facem o armată comună? Încă nu sunt răspunsuri”, a mai declarat Hurezeanu.
După o lună de mandat, până și conservatorii au înțeles că președintele american Donald Trump încearcă să remodeleze în mod fundamental rolul președintelui american, scrie The Conversation, într-o analiză privind maniera în care își exercită Donald Trump atribuțiile prezidențiale.
Donald Trump a semnat zeci de ordine executive în prima zi de mandat FOTO EPA-EFE
Trump și susținătorii săi concep autoritatea președintelui american în termeni largi, similari modului în care conduce țara președintele rus sau un rege. De altfel, Trump însuși s-a asemănat cu un rege când a publicat o fotografie în care apare cu o coroană pe cap.
Această dorință de a „rusifica” președinția nu este o întâmplare: Trump și mulți dintre susținătorii săi admiră puterea similară unui rege pe care Vladimir Putin o exercită în calitate de președinte al Rusiei.
Înțelegerea modului în care Trump încearcă să transforme puterea prezidențială este esențială pentru, eventual, mobilizarea celor mai eficiente modalități de a-l opri, notează The Conversation, care face în continuare o comparație cu modul în care guvernează Putin în Rusia.
Guvernarea prin decrete
Sistemul de guvernare al Rusiei poate fi considerat unul în care președintele guvernează ca și cum ar fi un rege ales.
Două puteri prezidențiale sunt esențiale pentru a exercita un atare rol.
În primul rând, președintele rus încoronat nu se bazează pe un legislativ ales pentru a face politică. În schimb, își exercită autoritatea de elaborare a politicilor în mod unilateral prin decret.
Putin a folosit decrete pentru a purta războaie, a privatiza economia și chiar a modifica constituția ca să poată revendica teritorii ale Ucrainei ocupate de Rusia din 2014.
Totodată, el a folosit aceste decrete într-un mod demonstrativ, spre exemplu, dispunând majorări de salariu pentru toți angajații la stat.
De la preluarea funcției, Trump a folosit în mod similar decretele pe care Casa Albă le numește „acțiuni prezidențiale.
Astfel, el semnat zeci de decrete prezidențiale în scopul de a remodela unilateral ramuri vaste ale politicii americane – într-un număr mult mai mare decât președinții anteriori.
Din câte se pare, Trump vede aceste ordine ca pe o modalitate nu doar de a-și exercita, cât și de a-și demonstra ampla putere prezidențială.
Controlul asupra birocrației
În al doilea rând, Putin nu permite legiuitorului rus să folosească pentru a organiza puterea executivă și a crea agenții independente de controlul prezidențial. În schimb, el deține o dominație incontestabilă nu doar asupra organizării, ci și asupra personalului puterii. Asta i-a furnizat o putere apreciabilă de a domina politica controlând colectarea de informații și urmăririle penale.
Un impuls similar este în curs de desfășurare în Statele Unite. Trump a numit loialiști în fruntea Departamentului de Justiție și a FBI.
În plus, Trump încearcă să restructureze ramura executivă prin desființarea totală a unor agenții și reducerea considerabilă a forței de lucru în cadrul altora.
Îl pot opri instanțele pe Donald Trump?
Demersul lui Trump de a rusifica președinția americană este de natură să submineze ordinea constituțională americană.
Instanțele sunt „primul răspuns” firesc la acest tip de criză. De altfel multe tribunale au blocat o parte dintre primele decrete ale lui Trump.
Pasul este important, dar nu suficient.
În primul rând, Curtea Supremă a SUA ar putea avea o disponibilitate mai mare să accepte această extindere a puterii prezidențiale decât instanțele inferioare. Într-o hotărâre de anul trecut, de exemplu, instanța i-a acordat președintelui imunitatea față de urmărirea penală, într-un semn că poate interpreta mai larg limitele puterii executive.
În al doilea rând, decretele prezidențiale pot fi lesne retrase și modificate. Acest lucru îi poate permite lui Trump și echipei sale juridice să recalibreze pe măsură ce decretele sunt contestate și să găsească cele mai bune cazuri pe care să le ducă la Curtea Supremă.
În al treilea rând, părți ale dreptei conservatoare susțin de mult timp un președinte cu puteri mai mari. De exemplu, ideea unui „ executiv unitar” este de discutată de mulți ani în cercurile conservatoare. Aceasta susține în esență că președintele ar trebui să poată conduce și controla întreaga putere executivă, de la birocrație și procurori la FBI.
Aceste argumente sunt deja aduse pentru a justifica acțiunile lui Trump. În cuvintele lui Elon Musk, „nu ați putea cere un mandat mai puternic din partea publicului” pentru a reforma puterea executivă. Este genul de argumente de așteptat să fie aduse în fața instanțelor de judecată în sprijinul extinderea puterii lui Trump.
În al patrulea rând, chiar dacă Curtea Supremă blochează unele decrete, este posibil ca pur și simplu Casa Albă să le ignore. Trump a scris chiar luna aceasta pe platforma X că „Cine își salvează țara nu încalcă nicio lege”.
La rândul său, vicepreședintele JD Vance a comentat că judecătorii „nu au voie” să blocheze „puterea legitimă” a președintelui.
Membrii și simpatizanții Partidului Socialiștilor din Republica Moldova au protestat în fața Administrației Prezidențiale de la Chișinău, manifestanții cerând demisia Maiei Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate.
Socialiștii au început protestele antiguvernamentale. FOTO: Telegram
UPDATE Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul PAS, a reacționat în cazul manifestației socialiștilor.
,,Chiar dacă Dodon vrea să ne dea pe tavă unui stat străin, unde protestul e interzis și oamenii sunt puși la pușcărie pentru critica conducătorilor, noi ne bucurăm că trăim într-un stat în care oricine, oricând, poate protesta împotriva oricui. Astă înseamnă democrație. Și vom lupta ca anume astfel de stat să fim mereu”, a notat Igor Grosu pe pagina sa de Facebook.
UPDATE Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate la Comunitatea Watchdog.md, afirmă că socialiștii au început deja campania electorală pentru alegerile parlamentare.
,,Aceste proteste se pare că urmăresc mai multe scopuri: În primul rând avem o sincronizare curioasă cu ceea ce se întâmplă la București și protestele în favoarea lui Călin Georgescu. În al doilea rând pe fundalul negocierilor dintre Trump și Putin, aceste proteste ar putea să semnalizeze că Republica Moldova este mai degrabă în zona de influență rusească și că Guvernul proeuropean nu este legitim, așa cum încearcă să spună Trump și despre guvernarea lui Zelenski. Socialiștii sunt deja în plină campanie electorală și se pregătesc intens de alegerile din toamna acestui an indiferent de faptul că până la deschiderea oficială mai este mult timp”, a afirmat Andrei Curăraru.
Întrebat care este legătura între protestele socialiștilor și cele în susținerea lui Călin Georgescu de la București, expertul a precizat că reprezentanții PSRM au început să promoveze multe mesaje asemănătoare cu cele ale suveranistului Călin Georgescu.
,,Mai nou, socialiștii se afirmă ca o formațiune suveranistă cu multe dintre mesaje care seamănă cu ceea ce promovează Călin Georgescu, respectiv s-ar putea să fie o nouă abordare metodologică a partidelor proruse în regiune. Toate să meargă mai degrabă pe suveranism, pe o politică închisă legată de așa-numitul interes național care de facto să blocheze cooperarea eficientă pe continentul european, slăbind Uniunea Europeană, astfel făcându-le mai vulnerabile la influența rusească”, a concluzionat expertul moldovean.
Știrea inițială
Cu drapelele țării lor în mâini, manifestanții au scandat în repetate rânduri: ,,Jos Maia Sandu, jos Maia Sandu” sau ,,Unu, doi, Maia Sandu la gunoi”.
,,Această guvernare, uitați-vă ce au făcut: au terfelit Constituția(…)Oare nu este trădare de patrie?! (…) De ce tinerii noștri sunt chemați la centrele militare? Ne pregătești de război, Sandu? Noi nu vrem așa ceva”, a spus o femeie prezentă la protest.
,,Nuu vreau ca el să lupte, nu vreau să fie adus acasă în scriu (…)”, a menționat o altă participantă.
,,PAS este sărăcie, ce omoară țara (…) Dacă nu ne vom uni și nu vom spune cine sunt dușmanii, dar dușmanii sunt ei, noi ne vom pierde țara”, a adăugat un alt bărbat.
Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, care figurează în mai multe anchete penale, a afirmat că: „Alegeri prezidențiale și parlamentare trebuie să aibă loc în acest an, în aceeași zi”.
La protest sunt mai mulți deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), precum Diana Caraman.
Igor Zaharov, consilierul pe comunicare publică al președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat pentru ,,Adevărul” că Președinția nu comentează ,,acțiunile politice”.
Reacția puterii
Responsabilii Partidului Acțiuni și Solidaritate (PAS), formațiunea de la putere, au accentuat că: ,,Astăzi Moldova este încă vulnerabilă în fața crizelor pentru că socialiștii au lăsat moștenire o țară săracă, dependentă de o singură sursă de energie, în care șeful statului mergea ca un vasal la Moscova. Protestele oamenilor trebuie să fie împotriva inacțiunilor guvernărilor anterioare, care nu s-au îngrijit de securitatea energetică a țării. Ceea ce facem noi este să remediem ceea ce au distrus ei și să construim, în sfârșit, un stat rezilient, capabil să aibă grijă de cetățenii săi”.
Recent, prorusul Igor Dodon a anunțat că formațiunea pe care o conduce va începe manifestările antiguvernamentale, evidențiind că acestea trebuie să fie masive în preajma alegerilor parlamentare din acest an din Republica Moldova.
,,Noi trebuie să ajungem mai aproape către alegeri (n.r.-parlamentare) măcar la 15.000-20.000 de oameni în stradă”, a concluzionat liderul PSRM.
Mai mult, liderul PSRM a accentuat că la aceste manifestații poate participa oricine, inclusiv membrii formațiunilor controlate de oligarhul fugar Ilan Șor, considerat principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Chișinăului.
Parte a planului privind destabilizarea Chișinăului
Și în toamna anului trecut, socialiștii au organizat o serie de proteste în fața Curții Constituționale și a Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău, unde manifestanții și-au exprimat dezacordul și nemulțumirea față de rezultatele alegerilor din motiv că Alexandr Stoianoglo pe care l-au susținut în cursa prezidențială a pierdut.
Între timp, Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, a menționat că protestele anunțate de PSRM sunt parte a „planului Rusiei de a destabiliza Moldova”.
DNA, în colaborare cu Departamentului Apărării al Statelor Unite ale Americii, a demarat o anchetă cu privire la o presupusă infracțiune de dare de mită comisă de compania S.C. GLOBAL DEFENSE LOGISTICS S.R.L. Compania e suspectată că a dat mită pentru a obține un contract de 9 milioane de euro.
Acheta transfrontalieră la DNA. FOTO: DNA
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, în colaborare cu procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și cu investigatori din cadrul Departamentului Apărării al Statelor Unite ale Americii – Serviciul de Investigații Penale al Apărării (D.C.I.S.) și Serviciul Naval de Investigații Penale (N.C.I.S.), au efectuat, vineri, mai multe percheziții într-o cauză penală transfrontalieră ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție asupra unor funcționari din cadrul unei organizații internaționale.
Perchezițiile au fost efectuate pe raza municipiului București și a județului Constanța, dintre care una este sediul unei societăți comerciale, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice.
DNA a precizat că, în continuare, se desfășoară urmărirea penale față de suspecta S.C. GLOBAL DEFENSE LOGISTICS S.R.L., pentru comiterea infracțiunii de dare de mită în formă continuată, în legătură cu un funcționar al unui stat străin și infracțiunii prevăzute de art. 3 alin. 1) din Legea nr 319/2024 („Fapta persoanei care, direct sau indirect, promite, oferă sau dă unui funcţionar public străin, pentru acesta sau pentru altul, bani ori alte foloase care nu i se cuvin, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale respectivului funcţionar public străin sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, dacă fapta este de natură să îi procure acesteia sau oricărei alte persoane bani sau alte foloase sau să îi menţină asemenea avantaje în legătură cu desfăşurarea de operaţiuni economice internaţionale”).
De asemenea, sunt cercetate în calitate de suspecte încă două persoane fizice, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la dare de mită în formă continuată, în legătură cu un funcționar al unui stat străin și infracțiunii de complicitate la infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. 1) din Legea nr 319/2024.
Mită de 200.000 de dolari
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În cursul lunii anului 2024, suspecta S.C. Global Defense Logistics S.R.L., prin intermediul asociatului său, ar fi promis unui funcționar din cadrul unei organizații internaționale, remiterea unor sume de bani de peste 200.000 de dolari, pentru facilitarea obținerii de către firma din România menționată anterior a unui contract de servicii de administrație portuară tip husbanding privind alimentarea cu combustibil a navelor, în valoare de peste 9.000.000 de euro.
Ulterior, la datele de 12 iulie 2024 și 09 octombrie 2024, suspecta S.C. Global Defense Logistics S.R.L. prin reprezentantul său, cetățean grec, în timp ce se aflau pe teritoriul altui stat, ar fi dat funcționarului public străin din cadrul respectivei organizații internaționale suma totală de 100.000 de euro cu titlul de mită, în schimbul asistenței acestuia în ceea ce privește contractele încheiate de societatea comercială.
La data de 29 ianuarie 2025, suspecta S.C. Global Defense Logistics S.R.L. prin reprezentantul său, cetățean grec, în timp ce se aflau în incinta unui restaurant din cadrul unui hotel din județul Ilfov, ar fi dat funcționarului public străin din cadrul respectivei organizații internaționale, suma de 30.000 de euro în numerar, bani care nu i se cuveneau, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, privind asigurarea asistenței acestuia în ceea ce privește contractele societății comerciale menționate anterior cu organizația internațională respectivă.
Aceste demersuri ar fi fost de natură să îi procure persoanei juridice SC Global Defense Logistics SRL, bani sau alte foloase și să îi menţină avantajele în legătură cu desfăşurarea de operaţiuni economice internaţionale în cadrul contractelor încheiate.
Ajutați de Deparamentul Apărării din SUA și Serviciul Naval de Investigații Penale
În acest context, persoana juridică S.C. Global Defense Logistics S.R.L. ar fi beneficiat de ajutorul celorlalți doi suspecți, unul dintre ei fiind asociat în cadrul societății iar cel de-al doilea fiind împuternicit pe conturile bancare ale firmei, existând suspiciunea rezonabilă că sumele de bani menționate anterior ar fi fost remise cu ajutorul ultimilor doi suspecți.
Celor trei suspecți li s-au adus la cunoștință calitățile procesuale în conformitate cu prevederile 307 Cod de procedură penală.
În prezentul dosar, procurorii anticorupție în colaborare cu procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și cu investigatori din cadrul Departamentului Apărării al Statelor Unite ale Americii – Serviciul de Investigații Penale al Apărării (D.C.I.S.) și Serviciul Naval de Investigații Penale (N.C.I.S.) desfășoară cercetări în vederea documentării unor infracțiuni de dare de mită presupus a fi comise asupra unor funcționari din cadrul unei organizații internaționale.
Companie care a lucrat pentru Departamentul de Apărare al SUA
S.C. GLOBAL DEFENSE LOGISTICS S.R.L., cunoscută și sub denumirea de GDL Group, este o companie specializată în furnizarea de suport logistic pentru apărare la nivel global. Cu o experiență de peste 30 de ani în domeniu, GDL oferă servicii precum: uusbanding naval (asistență pentru navele militare în porturi), gestionarea aprovizionării (administrarea și furnizarea de materiale și echipamente necesare), operațiuni portuare (coordonarea și gestionarea activităților în porturi), infrastructură expediționară (instalarea și întreținerea facilităților pentru desfășurarea operațiunilor militare).
GDL are sediul în Constanța, dar este înregistrată în Statele Unite sub numele de GLOBAL DEFENSE LOGISTICS S.R.L. și are codul CAGE 1GVLL. Printre serviciile sale se numără operațiuni portuare comerciale și servicii de transport asociate în locații din afacerea continentală a SUA (OCONUS). Recent, GDL a fost desemnată ca beneficiar al unui contract federal pentru furnizarea acestor servicii, cu o valoare estimată de 710 milioane de dolari. GDL are contracte inclusiv cu Departamentul de Apărare al SUA.
În 2023, compania a avut un profit net de 44 de milioane de lei și 25 de angajați.
Un nou protest al suveraniștilor are loc sâmbătă în București. Autoritățile au făcut un apel la protestatari să respecte traseele de deplasare asumate, iar Jandarmeria Română a infirmat informațiile referitoare la faptul că sunt legitimate persoanele care doresc să participe.
Jandarmeria Română a catalogat drept false unele informații apărute în spațiul public.
„În legătură cu informațiile apărute în spațiul public, referitoare la faptul că jandarmii legitimează persoanele care doresc să participe la protest, cu scopul de a le intimida, precizăm faptul că această informație este falsă. Această măsură are un caracter preventiv și este adoptată pentru protecția tuturor participanților și a celorlalți cetățeni‘, se arată, într-o precizare a Jandarmeriei de la adunarea publică din Piața Constituției.
Protest AUR. FOTO captură Facebook
„Nu reprezintă o formă de intimidare”
Jandarmii au legitimat și legitimează persoane care au asupra lor bagaje voluminoase, în scopul prevenirii introducerii în rândul manifestanților a unor obiecte/ substanțe interzise sau periculoase ce pot fi folosite pentru acțiuni violente sau de tulburare a desfășurării normale a adunării publice, a precizat Jandarmeria Română.
„Subliniem faptul că aplicarea măsurilor legale nu reprezintă o formă de intimidare sau de constrângere pentru nicio persoană care respectă legea. Reamintim faptul că la proteste similare au fost identificate persoane care au avut asupra lor cuțite, bricege, materiale pirotehnice și substanțe interzise de lege la astfel de activități”, arată sursa citată, potrivit Agerpres.
Membrii AUR au anunțat că sâmbătă, pornesc din Parcul Izvor în marș către Piața Constituției și strâng semnături pentru candidatura naționalistului prorus Călin Georgescu, care se află și el la protest.
„AUR strânge semnături pentru Călin Georgescu”, se arată într-o postare făcută de Alianța pentru Unirea Românilor, sâmbătă, după ora 11, pe Facebook.
Vineri, în centrul Bucureștiului, susținătorii lui Călin Georgescu au organizat un alt protest în care au arborat steagurile Rusiei și SUA, alături de simboluri controversate. Unii participanți au afișat steaguri marcate cu litera „Z”, asociată invaziei ruse din Ucraina, precum și cu litera „Q”, un simbol al mișcării conspiraționiste americane QAnon. Evenimentul a strâns în Piața Victoriei aproximativ 100 de persoane care au cerut reluarea procesului electoral.
Mediul de business ar putea susține cercetarea românească, iar aceasta, la rându-i, să ofere soluții pentru domeniul specific al antreprenorului care finanțează un anumit institut. În ecuație au loc și decidenții, care ar putea acorda anumite stimulente fiscale pentru mediul de business, a spus Roxana Cojocaru, director executiv Social Innovation Solutions, în cadrul emisiunii Gândul Green, susținută de Țiriac Auto.
„M-am întors din Norvegia extrem de impresionată și de lucrurile pe care le-am văzut acolo, dar mai ales de ce poate să facă cercetarea românească, pentru că toți cercetătorii spuneau: «Ăsta este un lucru pe care și noi am putea să-l facem aici». Unul dintre punctele cheie este cum mediul de business ar putea să colaboreze cu institutele de cercetare astfel încât soluțiile pe care ei le dezvoltă să ajungă în viața noastră de zi cu zi.
Să vedem beneficiile, pentru că – apropo și de limbajul de comunicare și cum sunt construiți ca profil cercetătorii – ei sunt foarte pasionați de ceea ce fac, dar nu au cunoștințele de a aduce soluția respectivă în piață și o pot dezvolta undeva până la un grad de maturitate patru, însemnând pe o scară de maturitate de la unu la 10.
Dar de acolo, ca să ajungă până la o scară de maturitate șapte, care poate să fie pregătită pentru a merge spre societate, este nevoie de un business, de o mentalitate, de cum construiești ideea respectivă cu un model viabil din punct de vedere financiar”, a explicat Roxana Cojocaru, director executiv Social Innovation Solutions.
„Mediul de business să ia în considerare institutele de cercetare din România”
Și rolul statului este bine definit aici.
„Poți acorda niște stimulente fiscale pentru mediul de business, care se duc către institutele de cercetare pentru a dezvolta soluțiile respective. Dar din start cercetarea este subfinanțată în România, comparativ cu Norvegia, comparativ cu media europeană. Suntem undeva la 0,51% în România, în comparație cu 2% media europeană, procent alocat din PIB.
În momentul de față, ce se întâmplă ca trend este că noi ajungem să cumpărăm tehnologii din alte geografii și, de fapt, să nu le mai dezvoltăm aici și în condițiile în care am avea această capacitate.
Un prim îndemn pe care l-aș avea pentru mediul de business este să ia în considerare institutele de cercetare din România, atât pentru agricultură, pentru dezvoltare de noi materiale. Dacă ei au nevoie de ceva anume, să meargă spre institut, să înțeleagă dacă acolo pot să construiască soluția de care ei au nevoie” a mai spus Roxana Cojocaru.
Întreaga emisiune Gândul Green susținută de Țiriac Auto poate fi urmărită AICI.
Senior editor Are o experiență de aproape trei decenii în mass media românească, în care a ocupat, pe rând, aproape toate funcțiile într-o redacție de știri. Deși a terminat …
Uniunea Creștin-Democrată din Germania (CDU, centru-dreapta) va avea, cel mai probabil, sarcina complicată de a forma o coaliție guvernamentală cu Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), comentează grupul media Bloomberg, notând că situația ar putea deveni complicată din cauza ascensiunii formațiunii extremiste Alternativă pentru Germania (AfD).
”A venit momentul ca Germania să decidă. Scrutinul anticipat convocat după destrămarea coaliției guvernamentale va avea loc duminică. Chiar și înainte de ruptura dramatică din relațiile Europei cu Statele Unite, acest scrutin era cel mai important din ultimii ani. Iar acum intervine partea mai complicată”, notează grupul media Bloomberg.
Sondajele de opinie pentru principalele trei partide – Uniunea Creștin-Democrată (CDU), formațiunea anti-imigrație Alternativă pentru Germania (AfD) și Partidul Social-Democrat (SPD) – au fost aproape la fel în ultimele 15 luni.
Partidul CDU, condus de Friedrich Merz, a fost aproape permanent la nivelul de 30%, AfD are un scor de peste 20%, iar SPD este la circa 15%.
Sistemul proporțional german complică ecuația formării guvernului
”Exceptând un șoc imens, în curând, Germania îl va avea cancelar pe Friedrich Merz. Cu toate acestea, sistemul german de reprezentare proporțională face totul foarte complicat”, subliniază grupul media Bloomberg.
În contextul pragului parlamentar de 5%, Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) și Partidul Stângii (Die Linke) ar putea să nu obțină locuri în Parlament, ceea ce ar avantaja marile grupuri politice.
”Acest lucru contează, întrucât o coaliție de trei partide va fi, inevitabil, mai puțin coerentă. Ținând cont de Indicele Baker Bloom & Davis privind incertitudinea economică, coaliția Guvernului Olaf Scholz, formată din trei partide, a generat instabilitate extremă, care persistă”, notează Bloomberg.
Conform calculelor, Friedrich Merz are doar șanse de 50% să reușească formarea unei coaliții bipartite. Cealaltă opțiune ar fi să atragă Alianța 90/Verzi într-o coaliție CDU-SPD.
Situația de la Berlin influențează investițiile în Germania, riscând să afecteze în continuare economia Uniunii Europene, spre avantajul Statelor Unite, subliniază Bloomberg.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Volodimir Zelenski ar avea foarte puțini susținători în cercul apropiat al lui Donald Trump. Mai multe surse din anturajul președintelui american susțin că liderul ucrainean nu se bucură de popularitate în rândul noii administrații din SUA.
Donlad Trump Foto: Profimedia
Informația a fost furnizată de publicația The New York Post, care citează mai multe surse din anturajul președintelui Donald Trump.
Relația dintre Trump și Zelenski s-a deteriorat rapid după ce președintele Ucrainei a respins o propunere inițială a SUA de a semna acordul care ar da Statelor Unite 50% din resursele țării sale, ca rambursare a ajutorului militar. Ulterior, declarațiile publice făcute de cei doi lideri au dus la o ruptură care pare totală. Trump l-a acuzat pe Zelenski că este un „dictator” care nu vrea să organizeze alegeri într-o țară aflată în război.
„Am auzit cu luni în urmă (n.red. din partea lui Trump) că este timpul pentru alegeri și pentru o nouă conducere”, a spus o sursă pentru The New York Post, care a precizat că declarațiile publice arată că sentimentul anti-Zelenski este larg răspândit la Casa Albă.
„Adevărata întrebare este: Oare i-a spus cineva lui Trump că îl place cu adevărat pe Zelenski?” a spus sursa despre președintele ucrainean.
O a doua sursă din anturajul lui Trump a fost de acord că Zelenski nu se bucură deloc de popularitate în rândul noii administrații și a sugerat că „cel mai bine pentru Zelenski și pentru lume este să plece imediat în Franța”.
Un alt oficial de la Casa Albă a spus pentru NY Post că „precum papa, nu sunt un fan al cuiva care interzice bisericile”, făcând referire la legea din august a lui Zelenski care a scos în afara legii organizațiile religioase legate de Biserica Ortodoxă Rusă, care are relații strânse cu Kremlinul.
„Administrația lui Trump evident că nu-l place pe Zelenski și face totul pentru ca toată lumea să știe asta”, a precizat și un analist politic ucrainean și soldat în serviciu.
„Recentele remarci ale președintelui SUA arată că dorește alegerile ucrainene cât mai curând posibil și înlocuirea lui Zelenski cu cineva cu care se poate negocia mai ușor. Aceștia pot fi unii în care Trump și aliații săi au încredere: lider militar sau om de afaceri”, a mai spus acesta.
Sursele din administrația Trump spun că nu există niciun lider ucrainean în acest moment pe care Trump l-ar prefera dacă Ucraina ar organiza alegeri.
Tensiuni între Trump și Zelenski există încă din 2019
Alegerile prezidențiale urmau să aibă loc în Ucraina anul trecut, dar au fost amânate din cauza legii marțiale pe care Zelenski a declarat-o pe 24 februarie 2022, ca răspuns la invazia rusă. Conform constituției țării, alegerile nu pot fi organizate conform legii marțiale.
Tensiunile dintre Trump și Zelenski datează din 2019, când cel de-al 45-lea președinte de atunci și-a îndemnat omologul său să lanseze o investigație cu privire la relațiile familiei Biden cu compania ucraineană de gaze naturale Burisma Holdings, care îi plătea lui Hunter Biden un salariu de 1 milion de dolari pe an, în timp ce tatăl său, Joe Biden, era vicepreședinte și conduce politica americană în Ucraina.
Zelenski a refuzat să lanseze ancheta, dar a tratat cu dibăcie controversa care a urmat după apariția în spațiul public a unui transcript care conținea cererea lui Trump, insistând că nu a simțit nicio presiune în acel apel. Democrații din Congres au depus cerea de destituire a lui Trump pentru că ar fi abuzat de puterea sa.
„Cred că am avut o convorbire bună. Era normal… nimeni nu m-a presat”, a spus Zelenski în timpul unei apariții comune cu Trump la New York în septembrie 2019.
Trump, care a fost pus sub acuzare două luni mai târziu și apoi achitat de Senat, și-a exprimat în mod repetat recunoștința pentru că Zelenski și-a susținut propriul argument că a fost un „apel telefonic perfect normal”.
Îmbunătățirea relațiilor dintre cei doi ar putea depinde de acordul pentru metale rare, pe care Zelenski dă semnale că ar putea să îl semneze curând.
De asemenea, JD Vance, vicepreședintele SUA, l-a avertizat pe Zelenski să nu „îl vorbească de rău” pe Trump.
Opera din Viena a primit plângeri din partea publicului la spectacolul „Bărbierul din Sevilla” de săptămâna trecută, din cauza unui miros neplăcut de brânză care a învăluit sala.
Opera din Viena. FOTO Markus Leupold Löwenthal / Wikipedia
Conducerea Operei din Viena a fost nevoită să monteze un decor inodor pentru spectacolul de vineri al Bărbierului din Sevilla, după ce, săptămâna trecută, unii spectatri au fugit din sală chiar înainte de epilogul capodoperei lui Gioachino Rossini, scrie Le Figaro.
Unul dintre ei a descris mirosul în tabloidul Krone Zeitung: ca de „Gorgonzola veche”.
Renumita instituție austriacă a confirmat pentru AFP, că a „primit plângeri„, precizând însă că „puțini din public” au plecat încheierea spectacolului
Ce a provocat morosul
Mirosul a fost cauzat de pânzele mari de plastic colorate atârnate de tavan care stătuseră depozitate în dulap.
„Materialul s-a deteriorat în timpul perioadei de depozitare, provocând un miros foarte neplăcut”, a explicat Opera, a cărei „conducere tehnică lucrează cu producătorul pentru a remedia acest defect”.
Între timp, un set de decoruri datând din 1966, folosit în montările anterioare, a fost utilizat drept soluție de rezervă săptămâna aceasta la spectacolul „Bărbierul din Sevilla”. În ciuda vechimii sale, nimeni nu s-a plâns de vreun miros rânced.
Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, spune că săptămâna trecută, în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen, a discutat, în prezența mai multor republicani apropiați de Donald Trump, cu Keith Kellogg, emisarul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, pe care l-a întrebat ce se va întâmpla cu bazele americane din România.
Emil Hurezeanu. FOTO Facebook Emil Hurezeanu
Întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă, la Prima TV, dacă scutul de la Deveselu poate fi monedă de negociere între SUA şi Rusia, ministrul de Externe Emil Hurezeanu a răspuns:
„Americanii cu care am stat de vorbă, senatori – republicani şi democraţi… Rubio n-a făcut parte din seria la care am avut acces. El a avut discuţii cu ministrul de Externe turc, foarte puţine bilaterale şi a plecat repede. Dar Kellogg a fost unul dintre primii mei interlocutori”, a detaliat Emil Hurezeanu, potrivit News.ro.
Răspunsul lui Keith Kellogg când a fost întrebat de bazele americane
Ministrul român de Externe spune că a stat o jumătate de oră de vorbă cu Kellogg.
„Erau şi mai mulţi senatori de faţă, şi republicani, apropiaţi de Trump îndeosebi, cum e senatorul Hoyer, care joacă de decenii un rol important în relaţiile Americii cu Estul Europei. Şi el a spus: «Importanţa Flancului Estic pentru securitatea regională şi americană rămâne intactă şi chiar va creştei» . Iar la întrebarea mea, care era şi o formă a dorinţei: «Bazele noastre, bazele voastre din România se menţin?» . Răspunsul lui a fost: «Se menţin şi chiar îşi vor spori importanţa», a relatat Emil Hurezeanu.
Întrebat dacă răspunsul primit de la Kellogg poate fi considerat unul oficial al SUA când vine vorba despre bazele americane din România, ministrul de Externe a explicat:
„A fost un răspuns în discuţii oficiale între mine, colegii care m-au însoţit din minister şi generalul Kellogg cu suita lui”.
Hurezeanu mai spune că nu are date privind împărţirea sferelor de influenţă, la negocierile de la Riad, între americani şi ruşi
Nu avem concluzii şi nici confirmări iar România trebuie să facă ceea ce a cerut de la început: intrarea în procesul de negocieri, a mai spus ministrul român de Externe.
Italia, Marea Britanie, Germania și Spania au cele mai mari comunități de migranți români, însă numărul celor care aleg să părăsească România pentru a munci în Occident s-a mai diminuat în ultimii ani. Mai mulți români au povestit câți bani reușesc să strângă lunar, în vestul Europei.
Construcțiile sunt una dintre ramurile preferate de muncitorii români din Occident. Freepik.com
În primele decenii de comunism, milioane de români au migrat de la sate în orașele muncitorești din România, pentru a munci în noile fabrici și uzine, clădite conform planurilor de expansiune rezervate zonelor industriale ale României.
Mii de sate afectate de migrația forței de muncă și de colectivizările forțate din anii ’50 au ajuns sortite dispariției, în timp ce localnicii mutați din ele în orașe au găsit puține posibilități de dezvoltare. În ciuda propagandei comuniste care lăuda realizările industriale, salariile din uzinele și fabricile comuniste rămâneau mici, bunurile de larg consum erau greu de procurat, iar lipsurile afectau moralul populației.
Între timp, granițele României spre vestul Europei au rămas închise celor mai mulți români, iar pentru numeroși temerari, inițiativele de a pleca în Occident au plătite cu prețul vieții și al libertății. După 1990, orizonturile spre Occident s-au deschis treptat, iar milioane de români au reușit să plece la muncă în străinătate, unde salariile și condițiile de trai depășeau cu mult standardele din România.
Spania, Italia, Germania și Anglia, preferate de români
Populația românească stabilită în afara granițelor țării a ajuns între 4,5 milioane și 6,5 milioane de români, iar patru țări europene au primit peste jumătate din migranții români. Italia găzduiește peste un milion de români, arată cele mai recente statistici din peninsulă, românii reprezentând principala comunitate de străini din Italia.
Peste 900.000 de români trăiesc în Germania, iar dintre aceștia 80.000 sunt născuți în Germania, arată cel mai recent raport al Biroului federal de statistică al Germaniei. Românii reprezintă cea mai mare comunitate de cetățeni străini din Germania, proveniți din statele Uniunii Europene. Între minoritățile din Germania sunt depășiți ca populație de turci, ucraineni și sirieni.
În Spania, potrivit celor mai recente statistici publicate de Institutul Național de Statistică din Spania (INE), trăiesc 627.478 de români (în 2022, conform unui rapart al INE), în scădere față de ultimii ani. În 2012, numărul românilor din Spania ajunsese la peste 900.000, dar a scăzut treptat în următorii ani.
În 2021, numărul românilor rezidenți în Marea Britanie ajunsese la 539.000, potrivit statisticilor oficiale, de aproape șase ori mai ridicat decât în 2011, când aici erau circa 80.000 de români.
Statele Unite ale Americii, Canada, Austria, Ucraina, Franța, Belgia, Israel, Olanda, Grecia, Danemarca și Irlanda se numără printre țările cu comunități importante de români. Cele mai recente statistici arată că în 2022 peste 200.000 de români au părăsit țara.
„În perioada observată 2014 – 2022, cel mai mare număr de români care au părăsit țara s-a înregistrat în 2017 la 242.000 de persoane. În 2022, numărul imigranților români a fost de 201.100”, arată statisticile centralizate de Statista, platforma on-line germană specializată în colectarea și vizualizarea datelor.
Pandemia de Covid și războiul din Ucraina au influențat în ultimii ani emigrația românilor din țară, dar și numărul de imigranți în România – în 2022 pentru prima dată numărul imigranților în România fiind mai ridicat decât cel al românilor plecați în afara țării
„Pe parcursul perioadei luate în considerare, 2014 – 2022, soldul migrației internaționale a României a înregistrat o tendință de scădere, menținând totuși valori negative. Totuși, în 2022, diferența dintre imigranți și emigranți a devenit pozitivă, de 85.480”, arată un alt raport publicat de Statista.
Ce economii fac românii în Occident
După transformările societății românești din ultimii ani, influențate de evenimente majore ca pandemia și războiul din Ucraina, numeroși români se întreabă în ce măsură plecarea din țară mai poate reprezenta o alternativă pentru o viață mai bună.
„Mai umblă câinii cu covrigii în coadă în Occident?”, a fost întrebarea, pusă de un utilizator Reddit, prin care românii au fost provocați să își povestească experiențele și beneficiile pe care le-au avut lucrând în vestul Europei.
După mai mulți ani petrecuți în afara țării, unii au constatat că nivelul de trai în unele locuri din Europa, ca Portugalia și chiar în unele zone din Spania și Italia, este asemănător celor din orașele mari din România, alții s-au declarat însă mulțumiți că primesc salarii de trei patru ori mai ridicate decât ar fi primit în țară pentru același loc de muncă.
„Aud mulți români lăudându-se că fac mii de euro, la locuri de muncă fără calificare, cum este lucrul la curățenie sau îngrijirea vârstnicilor. Rudele mele au plecat la muncă în Occident, dar după mulți ani petrecuți acolo încă împart chiria sau plătesc rate la locuințe. Nu îmi pare așa de bine cum spun unii”, scrie un român.
Pentru unii tineri, viața în Occident aduce beneficii la care nu ar fi sperat în România.
„Am 21 de ani și lucrez în Germania de la 18 ani. De peste un an, muncesc într-o fermă de găini pentru producția de ouă. Muncesc zilnic, dar dacă vreau mi se oferă două zile libere pe lună, însă de obicei aleg să lucrez și în acestea pentru că este destul de lejer. Cazarea este plătită de firmă, locuiesc chiar în incinta fermei, iar locul de muncă este stabil. Sunt plătit la zi, și în funcție de cât am lucrat într-o lună, primesc pe card între 2.900 și 3.200 de euro”, povestește un tânăr.
Un alt român, care locuiește în zona orașului german Munchen, spune că mulți dintre cunoscuții săi români trăiesc decent în Germania, chiar dacă primesc salarii minime pe economie, de circa 12,8 euro pe oră și reușesc să facă cu greu economii.
„Din două salarii minime te descurci în Germania, dar nu economisești prea mult. Un salariu se duce pe chirie, celălalt pe costurile vieții. Din ce rămâne, poți face economii. Știu români care au și-au mai luat un mini-job de weekend, de unde mai fac rost de 500 de euro. La îngrijirea bătrânilor câștigi 2.000 – 2.500 de euro și uneori nu plătești chirie, utilități, mâncare. Ca șofer profesionist, ajungi la peste 3.000 de euro cu ore suplimentare, iar construcții se fac bani frumoși, chiar dacă munca este grea și necalificații se angajează aici tot pe salariul minim”, spune acesta.
Oamenii cumpătați, cei care împart chiria cu alții, pot strânge bani, adaugă românul. Un alt muncitor român a povestit că împreună cu soția trăiește de 12 ani în agricultură în Occident. Au fost cazați într-o fermă, dar au preferat să trăiască în condiții mizere acolo, pline de lipsuri, pentru a putea strânge cât mai mulți bani pe care îi cheltuie pe o casă la marginea Capitalei.
„Nu am investit un ac pentru confort, doar ce avem în țară contează, unde totul a fost achiziționat în timp, cu banii jos”, spune românul.
În Germania, unii români spun că are un venit de 2.000 de euro, într-o firmă de curierat, dar este mulțumit de modul în care este tratat de angajatori și de calitatea vieții.
„În Occident este mult mai ușor pentru un muncitor necalificat să își găsească de luru și să trăiască. În România, mai ales în orașele mici opțiunile se rezumă la pariuri sportive, muncitori pe șantier sau în pădure, în fast-food și restaurante sau magazine. În Anglia, sunt mulți români care nu știu să scrie sau să citească și primesc 32.000 de lire pe an, în unele fabrici din nordul țării. Dacă ai partener și câștigați 3.000 – 4.000 de lire lunar, trăiești bine. Eu am 3.300 de lire lunar și reușesc să economisesc 1.000 de lire”, spune un muncitor român din Anglia.
Calculul unui român: 35.000 de euro economisiți în cinci ani
Salariile minime din Germania și Anglia sunt suficiente pentru a-ți plăti chiria, utilitățile și mâncarea și să mai faci economii, consideră alt român.
„Nu cred că au umblat vreodată câinii cu colaci în coadă în afară, ci doar că românii care au plecat au muncit dublu față de cum munceau în țară. S-au dus să strângă bani, pentru că aveau această oportunitate pe care în țară nu au găsit-o, nu să stea la cafele sau prin cluburi și vacanțe. Tata și acum la 58 de ani muncește câte 14 ore pe zi. În Irlanda, unde stau cu prietena mea, pot pune deoparte 1.000 de euro pe lună, și după ce achit chiria și utilitățile, mai am de cheltuit vreo 800 de euro”, spune un român plecat să muncească în Irlanda.
Un alt român crede dacă va economisi la 700 – 1.000 de euro economisiți lunar, muncind în Occident, va strânge în câțiva ani o mică avere.
„Să consideram 700 euro ori 10 luni, în 5 ani. Două luni pe an, de sărbători nu le mai socotesc, pentru că atunci am cheltuielile mai mari. În cinci ani înseamnă o economie de 35.000 de euro. În România, poate aș fi strâns abia 15.000 de euro”, calculează un alt român.
Unii muncitori din Anglia susțin însă că se consideră norocoși dacă rămân cu 200 – 300 de lire la sfârșit de lună, chiar și trăind frugal.
„Am stat cinci ani în Marea Britanie și Irlanda, am interacționat cu mulți români, o mare parte din cei care lucrează nu strâng niciun ban. Ei stau pentru o viață mai bună, iar cei care pun bani deoparte, strâng 400 – 500 de euro lunar. Foarte puțini rămân cu mai mult de 1.000 de euro. Unii se laudă cu salarii de mii de euro, dar nu spun cât pun deoparte la sfârșit de lună, să nu mai vorbim că unii își distrug și sănătatea pentru banii care oricum nu vor sta mult la ei”, crede un alt român.
Președintele polonez Andrzej Duda va efectua o vizită la Washington, sâmbătă, unde se va întâlni cu omologul său american Donald Trump. Anunțul vine după ce Duda i-a cerut preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski să menţină o cooperare calmă şi constructivă cu liderul american.
Andrzej Duda se va întâlni cu Donald Trump la Washington FOTO EPA-EFE
Vizita lui Andrzej Duda survine pe fondul unei rupturi tot mai mari între Trump şi Zelenski care i-a alarmat pe aliaţii europeni ai Kievului, transmite Agerpres.
„I-am sugerat preşedintelui Zelenski să rămână angajat în cursul cooperării calme şi constructive cu Donald Trump”, a scris preşedintele Duda pe platforma de socializare X.
„Nu mă îndoiesc că preşedintele Trump este ghidat de un profund simţ al responsabilităţii pentru stabilitate globală şi pace”, a adăugat el.
Duda, al cărui mandat expiră în 2025, a fost unul dintre partenerii internaţionali preferaţi ai lui Trump în timpul preşedinţiei sale 2017-2021 şi amândoi s-au descris ca fiind prieteni.
Trump l-a descris miercuri pe Zelenski drept „dictator” şi a avertizat că trebuie să se mişte rapid pentru a face pace cu Rusia sau riscă să-şi piardă ţara.
Zelenski a răspuns afirmând că Trump a fost prins într-o „bulă de dezinformare”, dar ulterior şi-a atenuat declaraţiile şi a spus că speră în pragmatismul american.
El a spus vineri că a avut o convorbire cu preşedintele Duda pentru a discuta despre dialogul cu echipa SUA condusă de emisarul special pentru Ucraina, Keith Kellogg.
„Este important ca Statele Unite să fie alături de noi. O pace puternică şi de durată poate fi atinsă doar prin unitate”, a spus Zelenski pe platforma X.
Ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski se află, de asemenea, la Washington, unde urmează să aibă o întrevedere cu secretarul de stat american, Marco Rubio.
Iulia Joja susține că deși nu există informații certe cu privire la faptul că la Riad s-a negociat retragerea trupelor SUA din Europa, această posibilitate se discută de mulți ani. În România, la fel ca în Polonia, guvernul trebuie să prezinte planuri de apărare cu privire la acest scenariu.
Trump vorbește despre retragerea SUA din Europa de la primul mandat. FOTO: Shutterstock
Discuții despre o potențială retragerea a SUA din Europa nu au fost generate doar de Cristian Diaconescu, șeful cancelariei președintelui interimar. Presa internațională vorbește de la începutul negocierilor din Riad despre această posibilitate.
Ziarul german Bild a titrat recent: „Există o mare îngrijorare în multe părți ale Europei cu privire la negocierile americano-ruse. Președintele american Donald Trump (78 de ani) a exclus retragerea completă a trupelor americane din Europa. Potrivit informațiilor BILD, serviciile de securitate și politicienii occidentali se tem că negocierile începute la Riad ar putea duce la încetarea prezenței trupelor americane în mari părți ale Europei.”
Financial Times a raportat că oficialii europeni cred că Trump este dispus să accepte să scoată trupele americane din statele baltice, care se învecinează cu Rusia sau aliatul său Belarus.
Europarlamentar finlandez Mika Aaltola a avertizat pe contul său de X că Statele Unite și-ar putea retrage forțele din Europa, dacă nu se ajunge cât mai repede la un acord în privința Ucrainei. Mika Aaltola se referă la surse confidențiale din SUA și NATO. „Statele Unite ne-au dat trei săptămâni pentru a ajunge la un acord asupra termenilor de capitulare a Ucrainei. Dacă nu o facem, Statele Unite se vor retrage din Europa”, a scris oficialul.
Iulia Joja, expert în Securitate Europeană și Studii Europene la Universitatea George Washington şi Universitatea Georgetown, din Washington, este de părere că România trebuie să-și schimbe abordarea cu privire la aceste informații după modelul Poloniei.
Joja a susținut că guvernul trebuie să pregătească și să prezinte planuri de apărare inclusiv cu privire la o posibilă retragere a forțelor miliare ale SUA din România.
„Polonia discută public planuri de apărare în caz de retragere a SUA”
Adevărul: Presa internațională atrage atenția asupra unei potențiale retrageri a SUA din Europa. La noi, a fost episodul Diaconescu, cu declarații care au produs inițial panică, iar apoi au fost retrase. Cum credeți că ar trebui gestionate aceste informații?
Iulia Joja: Cred că ar fi utilă în contextul acesta o comparație cu modul în care se discută la Varșovia public aceste aspecte versus cum se discută la București. La Varșovia, în mod public, se discută despre trei variante. Retragerea parțială a trupelor americane din Europa, cu retragere parțială a contingentului din Polonia de 10.000 de militari – noi și polonezii, avem contingentele cele mai mari de trupe americane pe flancul estic. Și celelalte două variante se discută în contextul unei retrageri parțiale sau totale, cu varianta a doua de înlocuire a trupelor americane cu trupe franceze, britanice, eventual germane. Și a treia variantă, un fel de coaliție militară pe flancul estic împreună cu nordicii, cu balticii și împreună cu Ucraina.
Asta și în contextul în care Polonia ca furnizor de securitate și-a asumat în urmă cu câteva luni, ajutorul pentru țările baltice în cazul în care acestea ar urma să fie atacate, vreuna dintre acestea ar urma să fie atacată de Rusia. Șeful statului major al Poloniei a spus că dacă Rusia va ataca vreun stat baltic, nu va dura zile, ci ore până când polonezii vor bombarda Sankt Petersburg ca răspuns.
Concluziile ar fi următoarele: Polonia discută public și la calm despre diferite variante de calcule pragmatice, militare, pentru siguranța națională a cetățenilor polonezi, în cazul în care se decide o retragere parțială sau totală a trupelor pentru că statul polonez are obligația de a se apăra singur și de a oferi cetățenilor siguranță.
Sigur că cu toții contăm pe sprijinul american și nu vrem ca Statele Unite să ne abandoneze, dar dacă există această variantă, trebuie să ne descurcăm oricum.
Și de asemenea, Polonia discută despre coaliții și cooperări regionale în formate de solidaritate europeană. Această discuție la noi lipsește cu totul, în schimb vedem niște afirmații care după aceea sunt retrase sau modificate și se discută la televizor de luni de zile despre a nu panica populația. Asta nu este o modalitate de a nu panica populația.
În acest moment, în spațiul public în România, ar trebui în ceasul al 12-lea, dacă nu al 13-lea, să discutăm public atât guvernul, cu accent pe Ministerul Apărării, cu media, cu societatea civilă, cu analiștii și experții pe probleme de securitate națională și internațională și cu populația României, pentru a asigura populația că avem diferite variante și diferite planuri de contingență, în cazul în care, de exemplu, garantorul principal al securității României, Statele Unite, să se retragă parțial sau total, situație care este întotdeauna o posibilitate.
„De cel puțin 8 ani de zile, avem posibilitatea ca Statele Unite să se retragă”
Spuneți că este întotdeauna o posibilitate să rămânem fără garanțiile de securitate ale SUA. Discuția aceasta, care ne ia prin surprindere, a apărut după negocierile ruso-americane de la Riad?
În acest moment, ar trebui să speculăm fără să știm nimic concret. Partea americană nu a făcut publice până în acest moment, nu în mod oficial, discuții despre o posibilă retragere. Sunt pur și simplu zvonuri. Zvonuri, unele mai credibile, altele mai puțin credibile.
Ceea ce știm însă sunt două lucruri. În primul rând, faptul că Trump ne spune de foarte mulți ani, încă din primul mandat, că nu contribuim suficient la propria securitate și că pune sub semnul întrebării NATO, utilitatea NATO. Atunci, în mod logic, de cel puțin 8 ani de zile, de la începutul primului mandat, avem această posibilitate ca Statele Unite să se retragă parțial sau total. Vorbim despre pivotul către Asia încă de pe vremea lui Obama – ce presupune ca Statele Unite să se retragă parțial sau total din Europa. Adăugăm la acest lucru faptul că știam de mulți ani că viziunea lui Trump este una cu totul și cu totul diferită de viziunea lui Biden vis-a-vis de securitatea transatlantică și de relațiile transatlantice per ansamblu.
Pe de altă parte, planurile de contingență ale NATO, conform regulamentelor stabilite de noi, inclusiv România, ca stat membru, prevăd foarte clar că România trebuie să se descurce singură cu ajutorul unor trupe occidentale, staționate la noi. Aceste trupe occidentale ar ajuta la nivel simbolic dacă vorbim de armata rusă cu sute de mii de militari. Acestea ne-ar ajuta pe moment, dacă am fi atacați, dar la nivel simbolic. Regulamentul NATO prevede că contingentul mare de trupe ale alianței, în cazul în care s-ar activa articolul 5, ar veni pe parcursul a 30 de zile.
Când vorbim de NATO, vorbim în primul rând de obligația de a ne apăra singuri măcar o vreme. Dincolo de asta, faptul că suntem în NATO, România sau orice alt stat, nu ar putea să însemne vreodată pentru Ministerul Apărării, pentru Guvernul României și pentru administrația prezidențială că armata nu ar trebui să aibă mai multe variante de a se apăra de un atac împreună cu aliați și coaliții în cadrul NATO, în afara NATO, în cadrul Uniunii Europene și așa mai departe.
Obligația guvernului României este să pregătească planuri militare pentru a asigura securitatea cetățenilor români, inclusiv în cazul unui atac militar împotriva României.
„La Kremlin se bea votcă direct din sticlă”
Lăsând la o parte faptul că nu cunoaștem ce s-a discutat la Riad, credeți că pentru Rusia este un obiectiv fezabil cel privind retragerea SUA din Europa sau este ține de tehnica negocierii?
Weekendul trecut, când au început anunțurile cu privire la aceste negocieri, fostul consilier prezidențial pentru Securitatea Națională al lui Trump, John Bolton spunea că nu-i vine să creadă lui Putin cât de mult va obține și că probabil, la Kremlin se bea votcă direct din sticlă.
Și atunci, am văzut o echipă bine pregătită a rușilor la Riad și am văzut o echipă mai puțin bine pregătită din partea americanilor. Și știm, pe parcursul ultimilor trei ani și ceva, că rușii niciodată oficial nu au renunțat la solicitările lor adresate atunci NATO și lui Joe Biden, cu privire la retragerea americanilor, practic, din Europa și retragerea NATO din spațiul central și est-european.
Rușii nu au niciun motiv să renunțe la aceste solicitări, chiar dacă sunt fezabile sau nu sunt fezabile. Eu încerc să obțin obiectivele mele, indiferent cât de departe par acestea, și văd cât de mult mă apropii de ceea ce pot să obțin.
Cum vedeți în acest context, schimbul de replici dintre președintele Trump și președintele Ucrainei Zelenski?
Pot să spun că, din nou, nu ar trebui să fie surprinzător pentru noi faptul că Trump se comportă în acest fel în raport cu aliații Americii și în raport cu partenerii Americii. Știm că nu este un fan al Europei, știm că nu este un fan al alianțelor, că nu apreciază alianțele și știm că, din nou, a încercat să facă o înțelegere ilegală cu Zelenski în primul mandat și din acest motiv împotriva lui Trump a fost demarată procedura de suspendare (în timpul primului său mandat, Donald Trump i-a cerut lui Zelenski să inițieze o investigație privind activitățile fiului lui Joe Biden, Hunter Biden, în Ucraina, în special legat de afacerea acestuia cu compania Burisma. Trump a fost acuzat că a utilizat ajutorul militar american către Ucraina ca o formă de presiune pentru a obține acea investigație, iar acest lucru a condus la un proces de impeachment (punerea sub acuzare) în Camera Reprezentanților a SUA, în decembrie 2019. Totuși, Trump a fost achitat de Senat în februarie 2020-nr)
Practic putem să ne imaginăm că în baza acestei experiențe, Trump calculează că nu poate să îl corupă sau să obțină avantaje de la Zelenski, dar poate să obțină o mulțime de lucruri din partea lui Putin.
Și atunci, într-adevăr, toată lumea observă, ambele părți ale Atlanticului și dincolo de Statele Unite și Europa, cum afirmațiile și solicitările venite din partea Statelor Unite, din partea administrației Trump, inclusiv cu privire la aceste alegeri cerute Ucrainei, care sunt interzise de Constituția țării, cât și cele despre faptul că Zelenski ar fi un dictator, sunt, coincidență sau nu, copy-paste după discursul Kremlinului.
„Guvernul să informeze publicul cu privire la planurile de contingență ale României”
Ce trebuie opinia publică din România să înțeleagă din toate informațiile vehiculate cu privire la o potențială retragere a SUA din Europa?
Opinia publică din România, și aici mă refer la ce am discutat inițial cu exemplul Poloniei, ar trebui să solicite ca responsabilii politici – președintele interimar, consilierul prezidențial interimar pentru securitatea națională, premierul României, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe – să informeze publicul cu privire la planurile de contingență ale României, ca să ne asigure că suntem apărați în orice fel de variante și că lucrăm intens cu partenerii și aliații noștri pentru a ne asigura apărarea comună și pentru a descuraja un posibil atac al Rusiei.
Trebuie să ne gândim, sigur că da, în primul rând la siguranța națională, dar mi-aș dori să văd, de exemplu, din nou, pentru că depindem de aliați și parteneri, să văd de asemenea o poziționare și o discuție despre posibilitatea ca România să trimită trupe în Ucraina, sub ce mandat, pentru că, nu-i așa, știm foarte bine că dacă nu ar fi Ucraina care să se apere, atunci ne-am trezit cu rușii la graniță. Deci depindem de Ucraina din punct de vedere al securității naționale și deci această discuție este necesară și lipsește în acest moment și ar trebui să o solicităm.
Nu în ultimul rând, trebuie să ceară o poziționare, apropo de faptul că suntem într-o alianță și într-o Uniune Europeană, care are și ea un articol 42.7 de apărare, o poziționare cu privire la afirmațiile și informațiile venite din partea Ucrainei, cum că rușii strâng un contingent de 150.000 de militari în Belarus, care ar putea să atace Ucraina, dar care ar putea de asemenea să atace țările Baltice, care sunt aliatele noastre și care sunt în aceeași Uniune Europeană.
Deci aceste discuții cu privire la strict apărarea teritorială a României, relația cu Ucraina și dependența de apărarea Ucrainei, dependența de Ucraina în acest context, cât și posibilitățile escaladării la nord, sunt toate niște aspecte care trebuie discutate în acest moment, în mod public, calm, fără să, ca să citez „panicheze populația,” ci tocmai ca să asigure populația că responsabilii politici își fac treaba și că suntem pregătiți.
Credeți că aceste discuții pot aștepta până după alegeri?
Din păcate nu cred că Putin sau Trump așteaptă alegerile din România, până la care mai sunt multe luni, în contextul în care suntem în al 13-lea ceas.
Nu ajung declarațiile unor oficiali precum Cristian Diaconescu cu privire la faptul că avem garanții de securitate?
El trebuie întrebat la ce garanții se referă. Tocmai asta este, că trebuie să discutăm cu partenerii americani, ca polonezii, cu țările puternice occidentale, să vedem dacă poți suplini o parte din garanții, cu partenerii noștri pe flancul estic, ce garanții putem să le oferim lor, că suntem într-o alianță cu ei și într-o uniune cu ei și cum pot și ei să ne ajute pe noi.
În ultimele luni, în România au apărut mii de pagini și conturi false de Facebook ce fac, direct sau indirect, propagandă politică și promovează anumiți candidați. Cele mai multe astfel de pagini sunt create cu inteligență artificială și promovează cu precădere ultranaționalismul și fanatismul religios.
Alexandru Panait, expert IT FOTO arhiva personală
„Adevărul” a stat de vorbă despre pericolele multiple ridicate de aceste numeroase pagini false de Facebook cu Alexandru Panait, expert IT care a digitalizat câteva mii de primării din România și alte câteva zeci din Statele Unite.
„Din păcate, la ora actuală nu există metode eficiente pentru a elimina paginile de Facebook ce sunt făcute folosind inteligența artificială și conturile false fără să atingă și conturi reale ale unor utilizatori onești. În opinia mea, cea mai bună măsură împotriva fake news-urilor rămâne ca fiecare utilizator din online să aibă identitate digitală, iar în cazul în care promovează un fake news ce poate afecta în mod negativ opinia publică, să se ia măsurile legale în consecință. Această măsură pare a fi împotriva liberei exprimări, dar din păcate este singura modalitate eficientă ce poate fi folosită împotrivă fake news”, spune Alexandru Panait.
Specialistul atrage atenția și asupra marelui risc ca utilizarea AI să ajungă să aibă influențe și interferențe politice.
„Riscul ca inteligența artificială să influențeze campaniile electorale este extrem de mare. Și aici putem vedea faptul că în momentul în care China a scos propriul sistem de inteligență artificială, acesta are niște cunoștințe propagandistice pentru discursul pe care și-l dorește administrația chineză. Concret, în momentul în care un utilizator vorbește cu acea inteligență artificială, aceasta poate să insereze diferite gândiri influențate de o anumită propagandă, diferite idei și astfel inteligența artificială, pentru că se prezintă în fața omului ca o soluție atotcunoscătoare, acesta poate trece de bariera critică foarte ușor a cititorului și să ia de bună orice informație ce vine prin intermediul acestei inteligențe artificiale”, a declarat Alexandru Panait pentru „Adevărul” .
În aprilie 2021, Alexandru Panait, tânărul care a creat proiectul ePrimariaTa, prin care au fost digitalizate mii de administrații locale din România, a identificat o breşă majoră de securitate pe SNEP (Sistemul Naţional Electronic de Plată), ce ar fi putut afecta datele personale a milioane de români.
Proiectul inițial e-PrimariaTa dezvoltat de Alexandru Panait a atras atenția Comisiei Europene, fiind inclus în inițiativa Next Generation Internet, ce are drept scop consolidarea legăturilor de cercetare tehnologică între Europa și Statele Unite.
Acum doi ani, Alexandru Panait a fost selectat pentru a colabora timp de șase luni cu departamentul de Blockchain de la Arizona State University. În timpul acestei colaborări, tânărul român a publicat o lucrare de cercetare ce explorează viitorul democrației în era tehnologiei moderne și cum inițiative precum Gov-Smart pot facilita această tranziție.
Președintele interimar Ilie Bolojan l-a numit pe omul de afaceri Dragoș Anastasiu consilier onorific pentru relația cu mediul de afaceri.
Anastasiu va ocupa juncția de consilier onorific FOTO Facebook / Dragoș Anastasiu
„Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat vineri, 21 februarie 2025, decizia privind acordarea calității de Consilier onorific al Președintelui interimar al României, pentru relația cu mediul de afaceri, domnului Dragoș Anastasiu.
În exercitarea calității de consilier onorific, domnul Dragoș Anastasiu va sprijini activitatea Departamentului Politici Economice și Sociale în privința gestionării relației dintre Președintele României și mediul de afaceri”, a informat administrația Prezidențială.
Anterior, președintele interimar Ilie Bolojan l-a rechemat pe ambasadorul Bogdan Mazuru, pe care l-a numit consilier prezidențial pentru Politică Externă.
Președintele interimar a anunțat încă de săptămâna trecută numirea lui Bogdan Mazuru, acesta fiind înscris între primii trei experți în domeniul politicii externe pe care șeful interimar de la Cotroceni a decis să îi aducă în echipa sa.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a fost numit șef al Cancelariei, iar Luminița Odobescu, tot fostă șefă a Ministerului de Externe, a fost numită consilier prezidențial pentru afaceri europene.
Donald Trump a deportat 37.660 de persoane în prima lună de mandat, un număr mai mic decât media lunară din ultimul an al administrației Biden. Oficialii spun că ritmul ar putea accelera.
Numărul deportărilor ar putea crește semnificativ FOTO: Arhivă
Potrivit datelor Departamentului de Securitate Internă al SUA, administrația Trump a efectuat 37.660 de deportări în prima lună de la preluarea mandatului. Deși această cifră este mai mică decât media lunară de 57.000 de deportări din ultimul an complet al administrației Biden, oficialii americani se așteaptă la o creștere în lunile următoare.
Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Securitate Internă al SUA, Tricia McLaughlin a declarat că numărul deportărilor din perioada Biden pare „ridicat în mod artificial”, din cauza nivelului mai mare al imigrației ilegale din acea perioadă, transmite Agerpres.
În timpul campaniei sale, Trump a promis o amplă operațiune de expulzare a milioane de imigranți ilegali. Totuși, datele inițiale arată că actuala administrație are dificultăți în a atinge ritmul deportărilor din perioada Biden, când mulți migranți au fost reținuți imediat după ce au traversat ilegal granițele.
În prezent, armata americană sprijină deportările prin zboruri către țări precum Guatemala, Honduras, Panama, Ecuador, Peru și India. De asemenea, unii migranți venezueleni au fost trimiși la baza navală din Guantanamo Bay. Adam Isacson, expert în securitate la Office on Latin America, consideră că aceste deportări asistate de armată s-ar putea intensifica, având în vedere resursele Pentagonului.
Administrația Trump își propune, de asemenea, să rețină mai mulți migranți fără antecedente penale și să accelereze expulzarea celor cu ordine definitive de deportare. În acest context, Departamentul de Stat al SUA a desemnat miercuri gruparea Tren de Aragua din Venezuela și alte șapte organizații drept grupuri teroriste, ceea ce ar putea facilita deportarea persoanelor asociate acestora.
Jessica Vaughan, directoare de politici la Centrul pentru studii privind imigrația, subliniază că și alte agenții guvernamentale, inclusiv Departamentul Justiției și Departamentul de Stat, ar putea juca un rol în sancționarea angajatorilor care recrutează persoane fără statut legal.
Donald Trump a declarat că premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron nu au făcut nimic pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Președintele american. FOTO: Facebook Donald J. Trump
Vorbind într-un podcast de la Fox News, Trump a fost întrebat despre viitoarele sale întâlniri cu Starmer și Macron, dar l-a întrerupt pe gazdă, spunând: „Nu au făcut nimic… niciun fel de întâlniri cu Rusia!”
„Nu au făcut nimic”, a adăugat Trump, citat de BBC.
„Macron este un prieten de-al meu”, a continuat el, menționând că Starmer este „un tip foarte de treabă”, dar că niciunul dintre ei „nu a făcut nimic” în privința Rusiei.
Printre declarațiile făcute Fox News, Trump îi spune lui Kilmeade că „desigur” ar accepta un apel de la președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în ciuda schimbului tensionat de replici dintre ei. Trump spune că „îl urmărește de ani de zile (pe Zelenski) și îl vede cum negociază fără cărți.”„El nu are cărți. Și te saturi de asta. Pur și simplu te saturi. Și eu m-am săturat”, a completat el, citat de SkyNews.
„A fost la reuniuni timp de trei ani și nu s-a făcut nimic. Deci, nu cred că este foarte important ca el să participe la întâlniri, ca să fiu sincer cu voi. Cu el, devine foarte dificil să faci înțelegeri”, adaugă Trump.
Donald Trump mai susține că fostul președinte american Joe Biden și Zelenski au spus lucrurile greșite Rusiei și că războiul nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată. Subliniază că Rusia este sinceră în eforturile sale de a ajunge la un acord de pace, adăugând că Putin „nu este obligat să facă un acord”.
Europenii ar fi dispuși să trimită în Ucraina trupe de menținere a păcii, dar cer Americii să le asigure garanțiile. Planul struțo-cămilă ale europenilor nu i-a convins pe experții contactați de „Adevărul”, dar reprezintă o bază de începere a discuțiilor serioase.
Franța e printre țările dispuse să trimită militari în Ucraina. FOTO Inquam Photos / George Calin
Europenii ar fi întocmit un plan cu adevărat struțo-cămilă, pentru Ucraina. Planul destinat să ofere garanții de securitate pentru Ucraina pornește de la ideea unor trupe europene dislocate în Ucraina, dar nu în estul țării, acolo unde ciocnirile ruso-ucrainene sunt cu adevărat violente. Mai mult, deși planul e menit să ofere garanții de securitate ucrainenilor, europenii cer la rândul lor garanții din partea SUA!
Un plan complicat
Întreg planul a fost dezvăluit de Larisa Brown, editor The Times pe zona de apărare. Potrivit expertei, europenii ar fi dispuși să trimită mai puțin de 30.000 de militari. Cel mai probabil, trupele ar fi formate din militari francezi, britanici și spanioli. Adică din singurele țări care și-au dat acordul de principiu să participe cu trupe ca parte a unor garanții de securitate pentru Ucraina, după ce Kievul va semna cel puțin un armistițiu cu Rusia.
Potrivit expertei britanice, trupele ar urma să fie dislocate în orașe cheie, porturi și locuri de infrastructură națională critică din Ucraina, însă nu așa cum ar fi fost de așteptat în estul țării, acolo unde ar trebui, teoretic, forțe tampon între armata rusă și cea ucraineană, pentru a se asigura că viitorul armistițiu va fi respectat de ambele părți.
Nu în ultimul rând, planul mai prevede monitorizarea tehnică a frontierei, inclusiv avioane de informații, supraveghere și recunoaștere, colectare de informații, sateliți în spațiu și drone, precum și protejarea spațiului aerian ucrainean. Avioanele americane din România și Polonia ar fi cele mai importante în această ecuație și ar urma să intervină, în caz de necesitate. Asta deși europenii s-au întâlnit la începutul săptămânii la Paris, pentru a găsi soluții de a sprijini Ucraina singuri, în condițiile în care SUA ar renunța să mai ajute Kievul. Problema este că europenii, dincolo de declarațiile ambițioase, au ajuns la concluzia că nu pot susține singuri Ucraina.
Și din acest motiv, președintele francez Emmanuel Macron, alături de premierul britanic, Keir Starmer, se vor deplasa săptămâna viitoare la Washington, la începutul săptămânii viitoare. Cei doi lideri europeni vor încerca să ajungă la un numitor comun cu Donald Trump și să obțină promisiunea că SUA vor susține planurile europenilor privind rezolvarea războiului din Ucraina.
„Sunt mai degrabă sceptic”
„Adevărul” a discutat despre acest plan cu generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor român, și cu expertul în securitate Hari Bucur Marcu.
Generalul (r) Dan Grecu a fost decorat atât de americani, cât și de NATO și ONU. Mai exact, după misiunile sale în Irak, Afganistan, Etiopia și Eritreea, el a fost decorat cu Medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii (US Army Commedation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE și medalia NATO pentru operații ,,non article five”. Actualmente președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, generalul Grecu este rezervat în privința ultimului plan al europenilor, însă spune că „este bine că se caută de pe acum soluții”.
„Eu sunt mai degrabă sceptic în privința acestui plan al europenilor. Întâi de toate, ei vor trebui să-i convingă pe ruși să le accepte planul. Apoi – sau în același timp – să-i convingă pe americani să le asigure garanții. Sunt mulți de dacă, aș spune că e prematur să facem speculații cu privire la acest plan”, spune generalul.
El amintește și că Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților, într-o primă fază, nu mai puțin de 200.000 de militari pentru a garanta securitatea Ucrainei.
„Sincer, 30.000 de militari pare mult prea puțin. Să nu uităm că Zelenski le-a cerut aliaților 200.000 de militari. Acum s-a mai potolit, le cere 150.000 de oameni. Dar cred că suntem încă departe de o concluzie. Plus să nu uităm că rușii au respins categoric trupe din țări NATO la graniță. Vor fi multe de negociat și de discutat până să se bată palma. De aici aș porni toată discuția. Apoi, acolo trebuie un plan. Acum, este evident că încă se bat acolo intersele americane, cele ruse și cele europene”, e opinia generalului.
Cine va plăti tot?
Nu în ultimul rând, va fi de văzut de unde vor veni banii necesari pentru susținerea acestor trupe. În discuție ar fi din nou multe miliarde de euro, bani necesari pentru întreținerea unui număr atât de mare de militari și pentru întreaga logistică, una extrem de importantă.
„Nu în ultimul rând, vă dați seama ce logistică va fi necesară acolo. Vor fi necesari și mai mulți bani, mai multe miliarde de euro, iar cineva va trebui să plătească întreținerea acelor trupe. Și vă dați seama ce înseamnă logistica. Să vedem însă ce se va decide mai încolo, dacă și cum se va ajunge la un numitor comun”, adaugă generalul Dan Grecu.
Hari Bucur Marcu este expert internațional în probleme de politici de apărare națională, instituționalizarea sectorului de securitate și apărare națională, reforma sectorului de securitate. Între 1990 și 2003 a fost printre experții implicați în aspecte esențiale ale reformei Armatei României, cu deosebire în relația cu NATO și a lucrat nemijlocit în structurile Alianței ca șef de secție învățământ și instrucție. Nu în ultimul rând, a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate, consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO și alte funcții în Armata României.
Prea devreme pentru trupe străine în Ucraina
Hari Bucur Marcu spune că este vorba despre un plan care trebuie perfecționat. În opinia sa, discuțiile sunt utile, însă vor rămâne în acest stadiu până când negocierile dintre Trump și Putin, respectiv negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina vor da rezultate.
„Zelenski și-ar dori forțe europene, euroatlantice, cum vreți să le ziceți, ca să lupte alături de el pentru a-i învinge pe ruși. Americanii, în replică, au anunțat că scopul lor e să oprească acest război, nu să intre direct în el. Mesajul lor e clar: nu discutăm cine câștigă războiul și cine-l pierde, pur și simplu vrem să se oprească”, explică Hari Bucur Marcu.
Ulterior, după ce se va ajunge la un rezultat concret la negocieri, discuțiile vor continua, iar foarte posibil vor fi discutate și alte planuri.
„După oprirea războiului, cu siguranță, nefiind vorba de o victorie de nicio parte, va trebui ca forțele să se separe, iar între ele să se interpună o forță de menținere a păcii. E puțin probabil ca rușii să fie de acord să se retragă în Rusia la o distanță atât cât bat tunurile lor, de granița cu Ucraina. Dar vor fi separări de forțe în care nu va trebui Ucraina să cedeze mai mult teritoriul decât a cedat până acum. Așa că finalmente va fi o zonă din aceasta demilitarizată pe teritoriul Ucrainiei”, adaugă expertul.
În ce privește actualul plan despre care a scris presa britanică, Hari Bucur Marcu spune că e mult prea devreme pentru a spune dacă este suficient de bun. „Nimeni nu-și trimite forțe de menținere a păcii dacă nu toate părțile din conflict sunt de acord cu el. Se fac protocoale, se discută totul în detaliu și se stabilește statutul forțelor, deci lucrurile astea trebuie foarte amănunțit discutate. Deocamdată nu s-a ajuns cu discuțiile până acolo. Discuțiile între ruși și americani sunt foarte clare în momentul de față, iar ceea ce e cel mai important pentru ei este să se stabilească viitoarele condiții pentru reluarea unor relații cordiale, neostile. Respectiv despre asigurarea ambasadelor și la Moscova și la Washington D.C. cu suficient personal astfel încât să se poată discuta diferite aspecte tehnice bilateral fără să fie nevoie de întâlniri. Se discută despre principiile pe care se vor baza relațiilor între americani și ruși, în perioada aceasta de negocieri, dar și după. Până acum nu s-a discutat nimic despre condițiile pe care le-ar pune unul sau altul, despre eventuale precondiții. Și este mult prea devreme”, explică el.
Totul depinde de Trump și de Putin
În opinia lui Hari Bucur Marcu, primul pas serios va fi stabilirea unei întâlniri între Donald Trump și Vladimir Putin.
„Vă dați seama că la asemenea întâlnire Zelenski sau oricine altcineva nu are ce căuta. Efectiv se discută numai între cei doi, Trump și Putin, dar întâlnirea trebuie să se încheie cu un acord, cu un document, cu o înțelegere, cu o declarație cel puțin din care să rezulte care este pasul următor. Și dacă după acea întâlnire Putin oprește războiul, iar lucrurile vor intra pe ultima sută de metri și vor fi și negocierile directe cu Ucraina, pentru a se stabili care sunt condițiile dintre ele, ce concesii face fiecare și alte detalii”, mai afirmă Hari Bucur Marcu.
În ce privește faptul că britanicii vorbesc despre 30.000 de militari europeni care ar putea fi trimiși în Ucraina, Hari Bucur Marcu crede că numărul acestora ar putea fi mai mare.
„S-ar putea să fie mai mulți, în condițiile în care va fi nevoie de o supraveghere strictă. Aceste forțe vor urmări îndeaproape ce face fiecare tabără, pentru a evita noi confruntări. La modul ideal, zona demilitarizată ar fi una largă, iar europenii ar trebui să se asigure că nu există niciun batalion la mai puțin de 250 de kilometri de trupele ucrainene. Și, ca urmare, rușii și ucrainenii ar trebui trebui să permită inspecții, controale inopinate în toate garnizoanele și în toate cazărmile de pe suprafața asta. Vor fi foarte multe detalii tehnice, dar care au o importanță majoră. Numai că, încă o dată, până la întâlnirea bilaterală Putin-Trump, care ar fi urmată imediat de o întâlnire Trump-Zelenski, iar apoi de una Zelenski-Putin, mai sunt multe de rezolvat și multe detalii de pus la punct”, încheie Hari Bucur Marcu.
Anunţul momentului vine, vineri, de la liderul AUR George Simion, care a declarat că nu va candida la alegerile prezidenţiale din luna mai, ci îl va sprijini pe Călin Georgescu.
George Simion se retrage din cursa electorală în favoarea lui Călin Georgescu. Foto arhivă
„Eu, George Simion, nu voi candida la aceste alegeri prezidențiale. După ultimele două discursuri ale vicepreședintelui Vance, este greu de crezut că cineva îl va mai putea scoate din cursă pe domnul Călin Georgescu și este chestiunea de onoare, decentă, care trebuie făcută, să sprijinim candidatura domnului Georgescu”, a declarat George Simion, care participă în SUA la Conservative Political Action Conference (CPAC) în calitate de invitat special.
El a estimat că până sâmbătă, 22 februarie, vor fi strânse deja cele 200.000 de semnături necesare lui Călin Georgescu pentru candidatura sa la alegerile prezidențiale din luna mai, notează Agerpres.
„Cred că sâmbătă vom avea deja cele 200.000 de semnături necesare pentru o altă candidatură a domnului Călin Georgescu”, a susținut George Simion, care a mai anunţat şi că pe 1 martie va avea loc „cel mai mare” miting împotriva Guvernului „ilegitim”’ Ciolacu.
„Pe 1 martie, va avea loc cel mai mare miting posibil, unul autorizat, unul organizat, în zona Universitate – Piața Victoriei, pentru că noi vrem să dăm jos guvernul acesta ilegitim, Guvernul Nordis. Lucrul acesta trebuie să se întâmple acum, pentru a asigura echidistanță procesului de vot, dacă el va avea loc pe 4 și 18 mai. De aceea, vom depune moțiunea de cenzură și, de la petiții până la marșuri, vom folosi toate formele de presiune publică, politică ca premierul Nordis să plece”, a dafirmat George Simion.
Rectorul SNSPA Remus Pricopie, aflat pe lista neagră a lui Georgescu, subliniază controversele din jurul candidatului la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, constatând că informațiile apărute recent în spațiul public conturează un profil infracțional.
Rectorul SNSPA subliniază elementele controversat din jurul lui Călin Georgescu FOTO SNSPA
„Despre domnul Georgescu nu prea se știa cine este și dintr-o dată devine salvatorul națiunii. Acum, constatăm că în jurul lui apar diverse elemente în presă care conturează un profil infracțional, al celui care se auto-intitulează președintele ales. Deci trecem un pic de la formula un președinte în fruntea țării la formula un infractor în fruntea țării. Am citit în presă că ar fi fost beneficiarul unui împrumut sau al unei sume de bani, un milion de euro, pentru a facilita un alt împrumut bancar, în Elveția. DIICOT pare că analizează acest subiect”, a afirmat rectorul SNSPA, într-un interviu PS News.
Remus Pricopie a mai subliniat că Georgescu a fost surprins alături de un bărbat care poartă un tricou cu însemne legionare, are discurs legionar și este cunoscut ca activând în această zonă. „Nu este tot, știm din ce trăiesc oamenii obișnuiți: au un salariu, își plătesc facturile. Domnul Georgescu a trăit zece ani la Viena fără venit și nici nu spune de fapt în ce condiții și ce a făcut în acolo în această perioadă. Mi-a semnalat ieri cineva că sunt pe o listă neagră, alături de alți jurnaliști, de politicieni. Nu sunt surprins că sunt pe această listă neagră, dar atrag atenția că legionarii, fasciștii și alte regimuri totalitare cam așa au început, cu liste negre, după care au început să-ți bată la ușă noaptea sau să stea în fața casei și să te împuște pe trotuar”, a mai subliniat Remus Pricopie.
Adevărul a arătat într-o investigație publicată recent că Georgescu nu este un lup singuratic, ci o piesă într-un angrenaj bine pus la punct, susținut din umbră de personaje influente, cu resurse, strategii elaborate și obiective care depășesc granițele României, așa cum au arătat serviciile de informații în rapoartele desecretizate. Unul dintre acestea este, potrivit informațiilor Adevărul, Anton Pisaroglu, un personaj controversat, cu operațiuni de amploare în toată lumea.
Nu este clar dacă candidatul intrat în turul II al alegerilor anulate de anul trecut va mai putea intra în cursa electorală din luna mai. Expertul în drept constituțional Bogdan Iancu susține că judecătorii Curții Constituționale ar avea motive serioase, legale, să invalideze candidatura lui Călin Georgescu. Totuși, decizia ar fi îngreunată și din cauză că ar risca să provoace nemulțumiri la nivelul societății.
Potrivit expertului, abordarea judecătorilor constituționali ar putea să se schimbe, fiind raportată la recenta opinie a Comisiei de la Veneția, care a redactat raportul urgent, precizând la paragraful 63 că ineligibilitatea poate surveni în urma unei hotărâri de condamnare.
Emisarul SUA în Ucraina, generalul Keith Kellogg, l-a elogiat pe Volodimir Zelenski drept „liderul curajos și pus la încercare al unei națiuni aflate în război”, adoptând astfel un ton complet diferit față de Donald Trump, care l-a numit pe președintele Ucrainei „dictator”.
Trimisul special al lui Trump l-a lăudat pe Zelenski după vizita la Kiev FOTO Arhivă
Kellogg a părăsit Kievul vineri, după o vizită de trei zile. Pe rețelele sociale, el a spus că a avut „discuții ample și pozitive” cu Zelenski și „echipa sa talentată de securitate națională”. „O zi lungă și intensă alături de conducerea de vârf a Ucrainei”, a declarat acesta, citat de The Guardian.
Comentariile optimiste ale generalului contrastează puternic cu cele ale președintelui american și ale anturajului său, care l-au atacat dur pe Zelenski. Trump a susținut că Ucraina este responsabilă pentru declanșarea războiului cu Rusia și l-a acuzat pe Zelenski că face „o treabă groaznică”.
Vineri, Trump a revenit asupra subiectului, spunând că nu consideră esențial ca președintele Ucrainei să participe la negocieri. „Nu cred că este foarte important să fie în întâlniri”, a declarat Trump pentru Fox News. „Este acolo de trei ani. Face foarte dificilă încheierea unor acorduri.”
Cel mai bogat om din lume, Elon Musk, care conduce vasta reformă guvernamentală a lui Trump, a susținut că acesta are dreptate să-l excludă pe Zelenski din discuțiile de pace cu Rusia, desfășurate în capitala Arabiei Saudite, Riad. Fără a furniza dovezi, Musk l-a acuzat pe liderul ucrainean că dirijează „o vastă mașinărie de corupție care se hrănește din cadavrele soldaților ucraineni”.
Kellogg este cunoscut drept cel mai pro-ucrainean membru al echipei de rang înalt a lui Trump. Cu toate acestea, diferențele de retorică sugerează o abordare haotică și contradictorie a politicii externe, din partea unei Case Albe care a abandonat Ucraina ca aliat și s-a poziționat public de partea Moscovei.
Zelenski a stârnit furia lui Trump afirmând că președintele american trăiește într-o „bulă de dezinformare a Kremlinului”. În ciuda divergențelor, vineri au apărut semne că negociatorii americani și ucraineni sunt mai aproape de a ajunge la un acord privind vastele resurse minerale ale Ucrainei.
Regele Charles al III-lea este recunoscut pentru atenția la detalii și pentru standardele ridicate pe care le impune personalului său.
Regele Charles și Camilla. FOTO: Getty Images
Deși foștii angajați ai monarhului susțin că el și Regina Camilla își tratează în general bine echipa, există momente în care regele își pierde cumpătul, mai ales atunci când lucrurile nu sunt realizate exact conform așteptărilor sale.
Perfecționismul regelui
Potrivit cărții Yes, Doam: The Secret Life of Royal Servants, citată de Daily Mail, Charles poate avea izbucniri de frustrare dacă un detaliu nu corespunde exigențelor sale. Un fost servitor regal a descris astfel comportamentul monarhului:
„Charles are momente de iritare pentru lucruri aparent mărunte – dacă nu primește ceașca de ceai potrivită, dacă pantofii nu sunt lustruiți impecabil sau dacă pasta de dinți nu este întinsă exact cum îi place.”
Pentru alții, aceste aspecte pot părea neînsemnate, însă pentru rege sunt esențiale. Totuși, potrivit expertului regal Tom Quinn, Charles regretă imediat astfel de izbucniri.
Momente tensionate în public
Regele Charles nu și-a ascuns temperamentul nici în fața camerelor de filmat. În 2022, în timpul unei vizite la Castelul Hillsborough, s-a enervat vizibil când un stilou nu a funcționat corect în timp ce semna cartea de vizitatori, exclamând iritat: „Nu pot suporta acest lucru.”
Cu câteva zile înainte de acest eveniment, în timpul ceremoniei de proclamare ca rege, a fost surprins făcând un gest nervos către un consilier, cerându-i să mute un vas de cerneală care îl incomoda.
Un alt moment tensionat a avut loc chiar în ziua încoronării sale, când, în fața Westminster Abbey, a fost auzit spunând exasperat: „Nu putem fi niciodată la timp.” Aceste reacții sugerează că punctualitatea și organizarea sunt aspecte fundamentale pentru el.
Moștenire de familie
Nu doar Charles este cunoscut pentru tendința de a se enerva repede. Potrivit lui Tom Quinn, și fiii săi, Prințul William și Prințul Harry, au manifestat același comportament.
„Amândoi au reacții impulsive. De-a lungul vieții, multe lucruri au fost făcute pentru ei, așa că sunt foarte pretențioși. Li se pare absolut normal”, a declarat un fost membru al personalului.
Cartea sugerează că această atitudine derivă din faptul că, fiind crescuți în lux, nu au fost nevoiți să se ocupe singuri de sarcinile cotidiene, ceea ce i-a făcut mai puțin toleranți la momentele în care lucrurile nu decurg conform dorințelor lor.
Aproximativ 100 de persoane s-au adunat vineri în Piața Victoriei, cerând reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Printre simbolurile afișate s-au numărat steagurile Rusiei și SUA, dar și simboluri asociate unor mișcări controversate.
Imaginea 1/3: Susținători ai lui Călin Georgescu protestează în Piața Victoriei din București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Vineri, în centrul Bucureștiului, susținătorii lui Călin Georgescu au organizat un protest în care au arborat steagurile Rusiei și SUA, alături de simboluri controversate. Unii participanți au afișat steaguri marcate cu litera „Z”, asociată invaziei ruse din Ucraina, precum și cu litera „Q”, un simbol al mișcării conspiraționiste americane QAnon.
Evenimentul a strâns aproximativ 100 de persoane în Piața Victoriei, care au scandat lozinci și au cerut reluarea procesului electoral.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că România nu este expusă niciunui risc de securitate, subliniind apartenența țării la NATO. „Din punctul meu de vedere, România nu are nici cel mai mic motiv de îngrijorare. România e o țară care a aderat la NATO. Suntem membri NATO”, a afirmat acesta la Bruxelles.
Premierul Marcel Ciolacu FOTO: Arhivă
Declarația sa vine în contextul în care Cristian Diaconescu, consilier prezidențial, a susținut că Rusia ar fi solicitat Statelor Unite retragerea garanțiilor de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997, ceea ce ar afecta statele care au aderat ulterior, inclusiv România, transmite News.ro.
Întrebat despre acest subiect, Ciolacu a fost categoric: „Niciun risc”. Când i s-a cerut să comenteze declarațiile lui Diaconescu, premierul a răspuns: „Întrebați-l pe domnia sa și pe Instituția Prezidențială. Sunt ferm convins că domnul Cristian Diaconescu vă va răspunde la orice fel de întrebare.”
La rândul său, ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a precizat că nu există informații confirmate despre posibile negocieri ruso-americane privind împărțirea sferelor de influență, dar România trebuie să fie activă în dialogul internațional.
:format(webp):quality(80)/https://www.gandul.ro/wp-content/uploads/2023/01/180425892_10222872726940214_9054104583387581992_n.jpg){kind=small}
