Oligarhul Vladimir Plahotniuc, arestat în Grecia, a efectuat mai multe vizite în Rusia, începând cu luna iunie 2024, pentru a negocia cu adjunctul șefului administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, sprijinul oferit Kremlinului în alegerile de la Chișinău.

Potrivit jurnaliștilor de la „The Insider”, Vladimir Plahotniuc, organizatorul uneia dintre cele mai ample escrocherii din istoria recentă a Rusiei, a vizitat în mod constant Rusia, dar nu a fost arestat, ci a participat la întâlniri la cel mai înalt nivel în Kremlin.

În aprilie 2025, proiectul de investigații moldovenesc „Malenkaia strana” („Țara mică”) a publicat fragmente din interceptările lui Vladislav Darvai, fost reprezentant comercial al Rusiei în Moldova în perioada 2019–2024, care deține în prezent funcția de șef al Departamentului de Informare al Administrației Prezidențiale pentru cooperare transfrontalieră.

Într-o discuție cu Natalia Pelin, care ar fi fost iubita sa, Vladislav Darvai a recunoscut că a participat la organizarea unei vizite secrete a lui Vladimir Plahotniuc la Moscova, unde acesta urma să se întâlnească cu adjunctul șefului administrației prezidențiale, Dmitri Kozak.

Din discursul lui Darvai reiese că Plahotniuc a decis să vină la Moscova în ciuda dosarului penal pe numele său, pentru a negocia în secret cu Dmitri Kozak. Oligarhul moldovean a ajuns pe 4 iunie și a fost cazat la Hotelul Național. De teama camerelor de supraveghere, nu și-a scos ochelarii de soare și șapca, iar de la aeroport a fost transportat cu o mașină „necontrolată”, adică una cu numere care nu atrag atenția poliției. Pe toată durata celor trei zile de vizită i s-a interzis să părăsească camera de hotel, pentru a nu fi văzut de persoane străine.

Conform interceptărilor, Vladimir Plahotniuc, prezentat drept miliardar, a plătit pentru închiderea exclusivă a centrului de fitness al hotelului. Totuși, i s-a cerut să nu intre în cabinetul de masaj, unde lucra o maseuză originară din Bălți, care l-ar fi putut recunoaște. „The Insider” a verificat informația și a confirmat că, într-adevăr, în acea perioadă lucra acolo o angajată din Bălți.

Vizita lui Plahotniuc a durat „până vineri”, mai exact până pe 7 iunie, potrivit surselor media, care au analizat baza de date a zborurilor. Acestea au descoperit că o persoană cu pașaport pe numele Mihail Taușanov a sosit la Moscova în după-amiaza zilei de 4 iunie 2024, venind din Dubai, și a plecat tot spre Dubai pe 7 iunie.

Interceptările lui Darvai acoperă doar luna iunie, așadar nu este clar ce concluzii au rezultat în urma negocierilor dintre Kozak și Plahotniuc. Din contextul conversației reiese însă că discuțiile au vizat revenirea lui Plahotniuc în viața politică a Republicii Moldova, care, potrivit lui, „s-a transformat într-un circ fără el”. Întâlnirea cu Kozak urma să fie una preliminară, iar ulterior era planificată o întrevedere cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Mustrarea lui Kozak

Mai mult, Dmitri Kozak l-ar fi mustrat pe Vladimir Plahotniuc.

„Înțelegeți că tot ce se întâmplă acum este, în mare parte, vina dumneavoastră? Ați avut toată puterea, dar v-ați jucat cu ea cum ați vrut”, i-ar fi spus Kozak.

În replică, oligarhul a declarat că a învățat din greșeli și că este pregătit să revină, dar nu poate face acest lucru de unul singur, motiv pentru care a venit la Moscova.

O altă întâlnire între Plahotniuc și Kozak a avut loc o săptămână mai târziu, la Minsk. Conform datelor despre zboruri, cu același pașaport emis pe numele Mihail Taușanov, Plahotniuc a zburat din nou la Moscova în lunile iulie și octombrie 2024, precum și în martie și aprilie 2025.

„Această perioadă a fost una extrem de agitată pentru politica moldovenească, într-un context în care Kremlinul încerca activ să-și sporească influența. Apogeul presiunilor rusești a fost atins în octombrie–noiembrie 2024, în timpul referendumului privind integrarea europeană și al celor două tururi ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Motivul pentru care Kremlinul avea nevoie de sprijinul miliardarului este lesne de înțeles: banii au jucat un rol esențial în acest efort de influențare. Ilan Șor, promovat de Moscova și stabilit în Rusia, a creat acolo o formațiune numită „Blocul Victorie”, prin care a pus în aplicare mai multe scheme de cumpărare directă a voturilor pentru candidații săi. Inițial, banii erau transportați prin curieri care zburau între Chișinău și Moscova, via Turcia.

Când autoritățile moldovene au început să-i intercepteze pe acești curieri, Ilan Șor a trecut la distribuirea de carduri bancare MIR, încărcate cu bani, care puteau fi retrași din regiunea transnistreană. Pentru a perturba procesul electoral, a fost implicată și diaspora. La Moscova, pe 20 octombrie, alegători aduși cu autobuzele au fost hrăniți gratuit într-un restaurant georgian aflat lângă ambasada Moldovei, iar unii dintre ei au beneficiat de excursii în Belarus, Azerbaidjan și Turcia – doar pentru a ajunge la secțiile de vot și a sta la coadă. În turul doi al alegerilor, tentativa de cumpărare a voturilor s-a extins și asupra moldovenilor din Uniunea Europeană. Respectarea „angajamentelor” de vot era monitorizată de observatori speciali, care stăteau la intrările în secții. În Estonia și Italia, alegătorii au observat persoane cu camere și telefoane mobile care filmau în direct fețele celor care intrau. Una dintre aceste persoane, identificată la Bologna, era o studentă din Rusia, care a susținut că monitoriza alegerile din partea unei organizații neguvernamentale inexistente”, notează sursa media.

Blocurile Moscovei 

În prezent, Kremlinul a schimbat strategia: promovează formarea a două blocuri mari, cu orientări politice opuse, pentru a obține o majoritate parlamentară.

Primul bloc nu își ascunde simpatiile față de Moscova și este format din patru politicieni pro-ruși, foști membri ai Partidului Comuniștilor, în prezent lideri ai patru formațiuni diferite: Igor Dodon (Partidul Socialiștilor), Vladimir Voronin (Partidul Comuniștilor), Irina Vlah (Inima Moldovei) și Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei). Aceștia și-au anunțat intenția de a crea un bloc electoral comun pentru viitoarele alegeri parlamentare.

Pe lângă această coaliție, Kremlinul susține și blocul „proeuropean” numit „Alternativa”, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban (Mișcarea Alternativa Națională), din care mai fac parte fostul premier Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei), candidatul la alegerile prezidențiale Alexandr Stoianoglo și Mark Tkaciuk (Congresul Civic). Blocul neagă legăturile cu Moscova.

„Prin această strategie a celor două blocuri cu orientări aparent opuse, Moscova speră să atragă cât mai mulți alegători. Însă ceea ce îi leagă pe toți acești politicieni este același lucru: o istorie îndelungată de relații cu Vladimir Plahotniuc”, adaugă jurnaliștii de la „The Insider”.

În data de 22 iulie, în Grecia, la solicitarea Interpolului, Vladimir Plahotniuc, acuzat de implicare în spălarea banilor proveniți din corupție în Rusia, în valoare de 20 de miliarde de dolari, prin schema cunoscută drept „landromat”, a fost încătușat.

Kremlinul cere extrădarea oligarhului

Chișinăul a cerut extrădarea lui Vladimir Plahotniuc, la fel ca și Moscova.

„Avem motive să credem că solicitarea Rusiei este doar o încercare de a-i oferi lui Plahotniuc protecție și libertate”, a declarat șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) din Moldova, Viorel Cernăuțeanu, amintind că Moscova a procedat similar și în cazul altui oligarh moldovean fugar, Ilan Șor, care trăiește în prezent în Rusia, chiar dacă este condamnat definitiv la pușcărie în dosarul fraudei bancare în Republica Moldova.

Asupra lui Plahotniuc au fost găsite peste 20 de acte de identitate false, pe diferite nume, inclusiv pașapoarte ucrainene, rusești și bulgare, unele dintre ele emise pe numele Mihail Taușanov, născut la data de 22 februarie 1962.

Un copil de doar un an din India a trecut printr-o situație neobișnuită cu deznodământ fericit, după ce a mușcat mortal o cobră care îl atacase în timp ce se juca în curtea casei sale.

Potrivit bunicii copilului, întreaga familie a intrat în panică atunci când a văzut șarpele în mâna micuțului, dar băiatul reușise deja să muște șarpele, omorându-l pe loc.

„Când am văzut șarpele în mâna copilului, toți am alergat către el, dar până să ajungem, el deja îl mușcase”, a declarat femeia pentru presa locală din India, citată de Independent.co.uk.

După incident, băiatul a leșinat și a fost transportat de urgență la un centru medical, apoi transferat la Spitalul Universitar de Stat din Bettiah. Potrivit medicului Duvakant Mishra, copilul a ajuns la spital în stare de inconștiență, însă veninul nu a fost suficient de puternic pentru a-i pune viața în pericol.

„Tratamentul administrat la timp i-a salvat viața”, a declarat dr. Saurabh Kumar pentru Times of India. „Starea copilului este stabilă, se află sub observație și primește tratament medicamentos continuu”, a adăugat medicul.

Băiețelul rămâne internat la spital momentan, unde este atent monitorizat. În cazul în care vor apărea simptome de otrăvire, medicii vor interveni imediat.

În India se găsesc aproximativ 300 de specii de șerpi, dintre care 60 sunt considerate extrem de veninoase.

Conform unui studiu publicat în 2020 în revista eLife, India a înregistrat peste un milion de decese cauzate de mușcături de șarpe între anii 2000 și 2019. Mai bine de două treimi dintre acestea au fost înregistrate în opt dintre cele 28 de state indiene, inclusiv în Bihar, statul unde a avut loc și acest incident ieșit din comun.

Un grup de cercetători din California a atrat atenția anul trecut cu un experiment pe un portavion retras din uz, unde voiau să testeze o mașinărie destinată creării de nori.

Însă, echipa plănuia un studiu mult mai amplu și, potențial, mult mai riscant: un proiect de milioane de dolari care implica echipamente ce ar putea pulveriza apă sărată pentru a reduce lumina solară, având ca scop formarea unor nori deasupra unui segment de ocean mai mare decât Puerto Rico.

Detalii extrase din cererile de finanțare, e-mailuri, mesaje text și alte documente obținute de POLITICO pun în lumină întrebări noi despre o inițiativă secretă susținută de un miliardar, care a coordonat experimentul solar geoingineresc din Golful San Francisco de anul trecut. Aceste documente oferă și o rară privire asupra cercetărilor de amploare destinate găsirii unor soluții pentru combaterea încălzirii globale, lucrări care, de obicei, se desfășoară departe de ochii publicului.

Aceste cercetări sunt tot mai urmărite pe măsură ce eforturile de a aborda cauza principală a schimbărilor climatice – arderea combustibililor fosili – întâmpină dificultăți în Statele Unite și Europa. Însă, ideea de a manipula clima a generat o reacție politică puternică și a alimentat teorii ale conspirației, adăugând provocări suplimentare pentru derularea chiar și a testelor la scară mică.

Experimentul de anul trecut, condus de Universitatea din Washington, și care trebuia să dureze câteva luni, a fost oprit la doar 20 de minute de la început, după ce oficialii orașului Alameda au protestat, subliniind că nu au fost informați despre acesta.

Un test de început pentru un proiect mult mai mare

Inițial, testul era gândit doar ca o etapă preliminară. Înainte chiar de a începe, cercetătorii discutau deja cu donatori și consultanți despre realizarea unui test de creare de nori pe o suprafață de 6.276 de kilometri pătrați, în largul coastelor Americii de Nord, Chile sau Africa Centrală. Detalii extrase din peste 400 de documente interne, obținute de E&E News printr-o cerere de documente deschise adresată Universității din Washington, arată că acest test ar fi fost realizat în urma unui test pilot pe portavionul din Alameda.

„La aceste dimensiuni, schimbările semnificative în nori vor putea fi detectate cu ușurință din spațiu,” se arată într-un plan de cercetare din 2023, din cadrul Programului de Îmbunătățire a Norilor Marini. Experimentul uriaș ar fi depins de succesul testului abandonat pe portavionul din Alameda, conform documentelor. De asemenea, nu există nicio indicatie dacă cercetătorii sau susținătorii lor miliardari au abandonat acest proiect mai mare.

Înainte de eșecul din Alameda, echipa primise finanțare federală și spera să obțină acces la nave și avioane guvernamentale pentru experimentul de amploare, arată documentele.

Un proiect controversat, dar necesar?

Cercetătorii și partenerii lor, inclusiv un grup de lobby pentru cercetarea geoingineriei solare numit SilverLining și organizația științifică nonprofit SRI International, nu au răspuns întrebărilor detaliate despre stadiul experimentului mai amplu. Totuși, Kelly Wanser, directorul executiv al SilverLining, a declarat într-un e-mail că Programul de Îmbunătățire a Norilor Marini urmărea „să completeze golurile de informații” necesare pentru a determina dacă tehnologiile sunt sigure și eficiente.

În cadrul experimentului inițial, cercetătorii au ignorat lecțiile anterioare despre importanța susținerii comunității pentru studiile care implică modificarea climei. Au ales să țină planurile ascunse de public și de legislație până când testele erau deja în desfășurare, spun unii experți în geoinginerie solară. Aceștia s-au declarat surprinși și de amploarea celui de-al doilea experiment.

„Alameda a fost doar un pas înainte pentru ceva mult mai mare, fără vreo consultare cu comunitățile locale”, a spus Sikina Jinnah, profesor de studii de mediu la Universitatea din California, Santa Cruz. „Este o greșeală serioasă.”

În răspunsul lor, oficialii Universității din Washington au minimalizat dimensiunea experimentului propus și impactul său potențial asupra schimbărilor climatice, concentrându-se mai mult pe scopul programului de a demonstra că instrumentele pentru crearea de nori pot funcționa în condiții reale. Ei au respins, de asemenea, acuzațiile de secretomanie, menționând că membrii echipei au dezvăluit anterior posibilitatea testelor în oceanele deschise în lucrări științifice.

Reglementări crescânde și controverse politice

Geoingineria solară cuprinde un set de tehnologii ipotetice pentru reducerea încălzirii globale prin reflexia luminii solare, tehnologii care sunt în mare parte nereglementate la nivel federal. Cele două abordări cele mai cercetate sunt eliberarea de particule de sulfat în stratosferă sau pulverizarea aerosolilor de apă sărată deasupra oceanelor.

Criticii acestor tehnologii avertizează că acestea ar putea perturba modelele climatice și ar putea afecta recoltele, faunistica și chiar oamenii. Chiar dacă ar reuși să răcească clima, temperaturile ar putea crește brusc dacă procesele sunt oprite înainte ca țările să facă tranziția de la combustibilii fosili, fenomen cunoscut sub denumirea de „soc de încetare”.

În acest context, chiar și cercetările pe această temă sunt controversate, iar teoriile conspirației, alimentate de tragedii meteorologice, au înrăutățit reacțiile negative.

În spatele ușilor închise

Documentele arată că echipa de cercetători era în contact cu oficiali ai NOAA și cu firma de consultanță Accenture pentru pregătirea testului de amploare pe mare — chiar înainte ca testul de mică amploare să înceapă pe portavionul USS Hornet. Ei sperau să obțină acces la nave și avioane guvernamentale pentru experimentul în largul mării.

După ce testul din Alameda a fost oprit, echipa a recunoscut că resursele federale erau acum mai greu de obținut. Suportul federal a devenit și mai îndepărtat odată cu realegerea lui Donald Trump, un opozant al măsurilor federale de limitare a încălzirii globale.

Provocările și planurile viitoare

În ciuda controversei, cercetătorii continuă să primească susținere din partea unor donatori miliardari precum Chris Larsen (fondatorul unui exchange de criptomonede) și Rachel Pritzker. Cu toate acestea, proiectele de geoinginerie solară rămân în centrul unui vast conflict de interese și îngrijorări publice legate de transparență și siguranță.

Unii cercetători consideră că, în fața amenințării schimbărilor climatice, tehnologiile geoingineriei solare ar trebui testate în experimente bine concepute, cum ar fi cel din Alameda. Totuși, este evident că lipsa de transparență și de consultare a publicului și autorităților locale nu a fost o alegere înțeleaptă.

De-a lungul acestui proces, întrebarea rămâne: Cum pot fi echilibrate nevoia de cercetare și riscurile implicate, fără a periclita încrederea publicului și stabilitatea politicilor climatice globale?

Rusia a prezentat un nou tip de dronă navală de atac, în timpul exercițiilor militare de amploare „Furtuna din iulie”, desfășurate simultan în Mările Baltică și Caspică, precum și în regiunile arctice și Pacificului, potrivit imaginilor publicate de Ministerul rus al Apărării.

La exerciții au participat peste 150 de nave de luptă și 15.000 de militari. Au inclus demonstrații cu nave de suprafață fără pilot (USV) – o premieră pentru armata rusă, potrivit site-ului de specialitate Militarnyi.

Într-un videoclip publicat de minister, se observă o dronă portocalie, lungă de câțiva metri, care se îndreaptă rapid către o țintă maritimă simulată. Aparatul se scufundă în apropierea navei-țintă și declanșează o explozie puternică, demonstrând capabilități kamikaze similare cu cele ale dronelor navale ucrainene folosite în Marea Neagră, potrivit News.ro.

Ministerul rus al Apărării a precizat că drona a fost ghidată de la distanță în timp real, folosind camere video instalate la bord, și că a făcut parte dintr-un exercițiu complex de neutralizare a unei ținte inamice convenționale.

„Forțele Flotei de la Marea Baltică au distrus nava convențională a inamicului folosind în mod combinat sisteme navale fără pilot”, a anunțat ministerul pe Telegram, adăugând că au fost utilizate „mai multe tipuri de nave, aeronave, elicoptere, drone și vapoare fără pilot”.

Această demonstrație a venit pe fondul intensificării competiției tehnologice în domeniul sistemelor navale autonome și al utilizării extinse a dronelor maritime în conflictul din Ucraina. 

Într-un război al tehnologiilor avansate, unde dronele rusești acoperă cerul ca o pânză de păianjen mortală, unele dintre ultimele linii de apărare ale soldaților ucraineni sunt… plasele de pescuit.

Plasele de pescuit, întinse pe stâlpi pe marginea drumurilor, devin o barieră improvizată împotriva dronelor rusești care patrulează adânc în teritoriul ucrainean. Aceste rețele simple, dar eficiente, captează dronele explozive, oferind o fărâmă de protecție soldaților care se află în prima linie a frontului.

Unul dintre cele mai evidente exemple de folosire a acestei apărări primitiv-tech este Kostiantinivka, un oraș aflat în pericol de învăluire totală de către trupele ruse, care lansează o ofensivă de vară, având ca scop transformarea fiecărui câștig incremental într-un avantaj strategic de durată. În această localitate, plasele de pescuit nu sunt doar o soluție de apărare, ci și un simbol al contrastului izbitor între tehnologia modernă a războiului și soluțiile de supraviețuire tradiționale.

Aprovizionarea pentru pozițiile de pe linia frontului se face aproape exclusiv prin drone

Un comandant ucrainean, care apără zona, a mărturisit pentru CNN că nu a primit noi soldați în unitatea sa de opt luni, iar aprovizionarea pentru pozițiile de pe linia frontului se face aproape exclusiv prin drone, întrucât vehiculele nu pot ajunge în tranșee. La Kostiantinivka, viața continuă în ciuda atacurilor, iar localnicii trec fără nicio grabă prin gaurile din plasele de pescuit, în drum spre locurile lor de muncă, acasă sau pentru a-și îndeplini nevoile zilnice. Dar aceste goluri sunt uneori exploatate de operatorii dronelor ruse, care au reușit să captureze imagini cu dronele lor traversând aceste plase, lovind ținte militare ucrainene.

Pe 20 iulie, o astfel de dronă a lovit o mașină militară ucraineană, în timp ce o altă dronă filma impactul, așteptând noi comenzi. Kostiantinivka, aflată într-o continuă stare de pericol, a fost martora morții a patru civili și rănirii altor 31 de persoane în ultima săptămână, în urma loviturilor rusești. Orașul mai are doar 8.000 de locuitori, mulți dintre ei evacuați în ultimele zile.

În jurul Kostiantinivka, șoselele sunt străjuite de mașini lovite de drone, iar chiar și în zonele mai sigure ale orașului, mașinile abandonate sunt dovada unei realități de neimaginat pentru orice civil: pe știința unei lovituri precise de dronă, chiar și vehiculele cele mai obișnuite nu sunt ferite. O furgonetă albă, lăsată în colțul unei străzi mai liniștite, a fost lovită de o dronă, ucigându-l pe șofer, deși explozibilii dronei nu au detonat.

De la plasele de pescuit, atenția se mută spre o altă formă de apărare la fel de esențială: fibra optică. Așa-numitele „fire de pescuit” nu sunt nimic altceva decât cabluri subțiri de fibră optică folosite pentru a contracara blocajele semnalului. Aceste cabluri sunt folosite de operatorii de drone pentru a se conecta direct la dispozitivele lor, evitând astfel interferențele și jamming-ul electronic al dronelor rusești și ucrainene.

În acest peisaj sumbru, localnicii mai revin periodic în zonele abandonate pentru a-și lua lucrurile esențiale.

„Nu mai comunicăm multe lucruri statului. Și statul nu comunică multe lucruri cu noi”

În ultimele zile, avansul forțelor ruse a dus la o apropiere periculoasă a acestora de periferia de sud-est a Kostiantinivka, la doar 8 kilometri de oraș, iar în sud-vest situația este similară. Această ofensivă simultană, desfășurată în jurul orașelor estice precum Pokrovsk, Kostiantinivka și Kupiansk, riscă să schimbe linia frontului și să consolideze controlul Kremlinului asupra regiunii Donbas, un obiectiv major al președintelui rus, Vladimir Putin.

În ciuda tuturor pericolelor, piața centrală a orașului rămâne un loc viu, în mijlocul unui conflict care pare greu de oprit. Locuitorii își continuă activitățile zilnice: un bărbat de origine azeră, vânzător de fructe, strigă cu glas tare „Slavă Ucrainei! Slavă eroilor!” în mijlocul pieței, chiar dacă pericolul unei drone sau unui atac cu artilerie plutește permanent deasupra lor. Sub pământ, într-un adăpost improvizat, comandantul local Vasil urmărește atent o serie de monitoare. Pe ecranul din spatele lui, o coloană de fum urcă spre cer – o lovitură aeriană rusă care viza o poziție ucraineană. Vasil, comandant al Brigăzii 93 Mecanizate, se confruntă cu o problemă gravă: lipsa de personal. „Nu am primit întăriri de opt luni. Avem o mare lipsă de oameni. Nimeni nu vrea să lupte, războiul s-a terminat pentru mulți dintre ei”, spune el, obosit de conflictul interminabil.

Soldații rămași în tranșee, adesea doar câțiva într-o poziție, sunt aprovizionați cu alimente și muniție de dronele ucrainene, care pot zbura pe distanțe de 12-15 kilometri. Dar aceste echipamente sunt insuficiente în fața avansului constant al dronelor rusești. Vasil descrie operațiunile rusești, în special unitățile de drone Rubicon, ca fiind extrem de bine pregătite.

În fața tuturor acestor dificultăți, Vasil este sincer în privința unei realități crunte: „Nu mai comunicăm multe lucruri statului. Și statul nu comunică multe lucruri cu noi. Nimeni nu înțelege ce înseamnă cu adevărat această situație. Când spunem că e greu, nu ne înțeleg. Trebuie să fim în locul nostru pentru a înțelege”, încheie el.

Procurorul general spaniol, Alvaro Garcia Ortiz, va fi judecat pentru încălcarea secretului judiciar, după ce Tribunalul Suprem i-a respins marţi ultimul recurs, într-un dosar stânjenitor pentru şeful guvernului, socialistul Pedro Sanchez.

Garcia Ortiz este acuzat că a divulgat presei informaţii despre omul de afaceri Alberto Gonzalez Amador, partenerul lui Isabel Diaz Ayuso, preşedinta de dreapta a regiunii Madrid şi opozantă vehementă a guvernului Sanchez, scrie Agerpres.

Procurorul general, numit în august 2022 la propunerea guvernului Sanchez, a contestat în apel decizia de trimitere în judecată emisă de un judecător al Tribunalului Suprem.

Marţi, însă, Tribunalul Suprem a considerat că ”probele strânse în timpul anchetei” sunt ”suficiente” pentru deschiderea unui proces. Scurgerea judiciară, referitoare la ”informaţii confidenţiale care nu ar fi trebuit să fie publicate”,  a fost rezultatul ”unei acţiuni coordonate şi conduse personal de procurorul general”, afirmă tribunalul într-un comunicat.

Garcia Ortiz a fost inculpat pe 13 ianuarie în acest dosar, o procedură fără precedent în istoria judiciară spaniolă.

Inculparea sa a survenit după publicarea în mai multe mass-media a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între parchet şi Alberto Gonzalez Amador.

Gonzalez Amador este suspectat că a fraudat administraţia fiscală spaniolă între 2020 şi 2021 din fruntea firmei sale, care presta servicii de sănătate şi ale cărei venituri au explodat practic în timpul pandemiei de coronavirus.

Acest caz complex a provocat acuzaţii reciproce vehemente între guvernul lui Sanchez şi Diaz Ayuso, unul din liderii Partidului Popular (PP, opoziţia de dreapta), care a denunţat o persecuţie ”sălbatică” şi a acuzat anturajul lui Sanchez că a organizat aceste scurgeri în media cu ajutorul procurorului.

După decizia Tribunalului Suprem, PP şi-a reiterat apelurile la demisia lui Garcia Ortiz.

Data la care va începe procesul nu a fost anunţată deocamdată.

Patru germani inculpaţi pentru furtul unei colecţii de aproape 500 de piese celtice din aur dintr-un muzeu din Bavaria, ce nu au putut fi recuperate, au fost condamnaţi marţi la pedepse de până la 11 ani de închisoare, transmite AFP.

„Cei patru inculpaţi au fost condamnaţi, între altele, pentru furt cu circumstanţe agravante, în grup organizat, la pedepse cu închisoarea care pornesc de la 4 ani şi 9 luni şi ajung până la 11 ani”, a comunicat tribunalul din Ingolstadt, potrivit Agerpres.

În noaptea de 22 noiembrie 2022, 483 de piese din aur datând din secolul 1 î.Hr. au fost furate din muzeul de artă celtică şi romană din Manching, oraş situat la nord de Munchen. La proces s-a dovedit că trei dintre acuzaţi, cu vârste între 44 şi 52 de ani, au pătruns prin efracţie în muzeu.

Al patrulea inculpat nu a fost găsit vinovat pentru acest caz, ci pentru alte jafuri. Soarta colecţiei, cea mai mare descoperire de aur celtic în secolul al XX-lea, a cărei valoare de piaţă se ridica la aproximativ 1,3 milioane de euro, „nu a putut să fie elucidată în cursul procedurii”, subliniază tribunalul.

O parte a colecţiei a fost distrusă iremediabil: din greutatea totală de 3,7 kg, circa 500 g au fost găsite topite în locuinţa unuia dintre acuzaţi. Restul tezaurului nu a fost găsit.

Pentru a stabili pedepsele membrilor unei bande ce opera la scară naţională’, găsiţi vinovaţi de acest jaf şi de alte furturi, instanţa a subliniat că a luat în considerare mai ales „pierderea tezaurului celtic în calitate de patrimoniu cultural de neînlocuit”.

Cei patru inculpaţi, cetăţeni germani, au fost arestaţi, după opt luni de la comiterea faptei, la domiciliile lor din nord-estul ţării. Anchetatorii i-au depistat pe baza urmelor de ADN găsite pe aparate şi unelte lăsate la locul furtului.

Aceasta a permis stabilirea unor legături cu alte jafuri comise la benzinării, clădiri administrative sau supermarketuri. La proces au fost examinate în jur de 30 de fapte.

Anchetatorii au subliniat metodele avansate folosite de jefuitori, care, spre exemplu, sabotau liniile telefonice şi utilizau dispozitive de bruiaj pentru a împiedica transmisia semnalelor sistemelor de alarmă. Cei patru inculpaţi au păstrat tăcerea în timpul procesului.

Aflat într-o vizită de cinci zile în Scoția, unde a inaugurat cel de-al treilea teren de golf din Regatul Unit al familiei sale, Donald Trump se laudă că a reuşit să pună cap la aproximativ cinci războaie şi să grăbeşte să revină la Casa Albă pentru „a stinge incendii în toată lumea”.

Preşedintele Donald Trump a profitat de cele cinci zile în care s-a aflat în vizită în Scoţia inclusiv pentru a inaugura cel mai nou teren de golf al familiei sale, al treilea din Regatul Unit.  Cu crosa în mână, marţi, 29 iulie, el a anunţat că în timpul mandatului său administraţia americană a reuşit împiedice „cam cinci războaie”.

„Aşa cum ştiţi, ieri am oprit un război”

Vizita sa în Regatul Unit a combinat interesele de afaceri ale familiei sale cu momente de diplomație publică, într-o ofensivă mediatică în care Donald Trump și-a prezentat atât realizările în politică externă, cât și legăturile personale cu Scoția.

Evenimentul a avut loc la Trump International Golf Links, în satul Balmedie, unde preşedintele american a apărut însoțit de fiii săi, Donald Jr. și Eric Trump, pentru a inaugura oficial noul teren.

„Abia aștept să joc astăzi. Vom juca foarte repede. Apoi mă întorc la Washington și vom stinge incendii în toată lumea. Am rezolvat unul ieri. Știți, am oprit un război ieri. De fapt, am oprit cam cinci războaie”, a declarat liderul de la Casa Albă în fața presei.

El a ţinut să accentueze importanța acestor intervenții diplomatice: „Asta e mult mai important decât să joc golf. Oricât de mult mi-ar plăcea, e mult mai important. Va fi un an special și un deceniu special. Vom face toate țările noastre să fie puternice, mărețe și cu adevărat minunate din nou. Și asta se întâmplă, și se întâmplă foarte repede.”

Conflictele pe care susţine Donald Trump că le-a dezamorsat

Afirmațiile lui Donald Trump vin în contextul unor evoluții extrem de volatile la nivel internațional, iar cele „cam cinci războaie” pentru a căror încetare îşi asumă meritul sunt:

 * Medierea armistițiului dintre Thailanda și Cambodgia, semnat luni, în ciuda acuzațiilor ulterioare de încălcare a înțelegerii de către Cambodgia;

* Dezamorsarea tensiunilor nucleare dintre India și Pakistan;

* Prevenirea unui conflict deschis între Serbia și Kosovo;

* Calmarea situației dintre Rwanda și Republica Democratică Congo;

* Facilitarea armistițiului în Yemen, după ce gruparea Houthi, susținută de Iran, a acceptat încetarea focului în urma atacurilor lansate de SUA și Marea Britanie;

* Oprirea „în doar 12 zile” a unei posibile confruntări militare între Israel și Iran, ca urmare a unor atacuri americane asupra infrastructurii nucleare iraniene, la sfârșitul lunii iunie.

Gaza, Netanyahu și tratativele suspendate

Pe fondul acestor declarații, criza din Gaza rămâne o preocupare majoră, iar Donald Trump pare să fi adoptat o poziție diferită de cea a premierului israelian Benjamin Netanyahu în ceea ce privește amploarea crizei umanitare. Întrebat despre afirmațiile liderului israelian, care minimaliza riscul de foamete, Trump a răspuns: „Nu știu. Pe baza imaginilor de la televizor, aș spune că nu în mod special, pentru că acei copii par foarte înfometați”.

Donald Trump nu a pierdut, însă, ocazia să afirme că Statele Unite nu au primit recunoașterea cuvenită pentru ajutorul umanitar oferit în Gaza. Întrebat despre colaborarea cu Netanyahu, el a afirmat: „Lucrăm împreună pentru a încerca să punem lucrurile în ordine pentru lume”.

Golf, afaceri și diplomație

Vizita în Scoția a fost, în mare parte, dedicată promovării afacerilor familiei Trump. Noul teren de golf este al treilea din portofoliul Trump Organization în Scoția și va găzdui un turneu PGA Seniors Championship.

Eric Trump, care s-a ocupat de proiect, a descris terenul drept „Cele mai mari 36 de găuri de golf”, iar președintele l-a numit „un proiect rar”, realizat în dune naturale.

„Acestea sunt foarte greu de construit și nu veți mai vedea altele ca acestea. Probabil că nu veți mai vedea niciodată un alt teren construit în dune. Nu în dune ca acestea”, a spus Donald Trump despre investiţia familiei sale.

De asemenea, el a vorbit despre originile sale scoțiene, evocând figura mamei sale, Mary Anne MacLeod, născută pe insula Lewis.

„Iubea acest loc. Se întorcea aici cu religiozitate o dată pe an, vara, împreună cu sora mea Marianne și, uneori, cu Elizabeth”, a povestit preşedintele SUA, care i-a mulţumit nurorii sale, Lara Trump, pentru implicarea în alegerile din 2024 și i-a lăudat pe colaboratorii de încredere din cadrul imperiului său imobiliar.

În cadrul vizitei sale de cinci zile în Scoţia, Donald Trump a anunțat și semnarea unui acord comercial preliminar cu Uniunea Europeană.

„Tocmai am semnat un acord foarte important, după cum știți, cu Uniunea Europeană, dar și cu Regatul Unit. Este un acord avantajos pentru țară și un acord excelent pentru toată lumea”, a mai spus Donald Trump marți.

Premierul britanic Keir Starmer, cunoscut pentru faptul că nu joacă golf, a fost invitat de Trump la bordul Air Force One pentru un tur privat al proprietăților sale din Aberdeen.

Fâșia Gaza se află în mijlocul celui mai grav scenariu de foamete posibil, ca urmare a intensificării luptelor, strămutării masive a populației și restricțiilor severe asupra ajutorului umanitar. Avertismentul vine din partea unui nou raport publicat marți, 29 iulie, de Clasificarea Integrată a Fazelor de Securitate Alimentară (IPC).

Potrivit raportului citat de AFP și Reuters, criza umanitară din teritoriul palestinian, afectat de aproape 22 de luni de război, „a atins un punct de cotitură alarmant şi mortal”. Documentul trage un semnal de alarmă în legătură cu efectele devastatoare ale conflictului asupra populației civile.

„Cele mai recente date indică faptul că pragurile de foamete au fost atinse (…) în cea mai mare parte a Fâşiei Gaza. Una din trei persoane petrece mai multe zile fără să mănânce”, se arată în raport.

De asemenea, peste 20.000 de copii au fost tratați pentru malnutriție acută între aprilie și jumătatea lunii iulie, dintre care peste 3.000 suferă de forme severe. Spitalele din teritoriu au raportat cel puțin 16 decese cauzate de foamete în rândul copiilor sub cinci ani, doar până la data de 17 iulie 2025.

Raportul, rezultat al colaborării dintre organizații neguvernamentale, agenții ONU și instituții regionale, subliniază că recentele distribuiri de alimente pe cale aerinaă, autorizate de Israel, „nu sunt suficiente pentru a opri catastrofa umanitară”. Transporturile aeriene sunt considerate mai costisitoare, mai puțin eficiente și mai periculoase decât livrările pe cale rutieră, blocate aproape complet de la începutul ofensivei.

Într-un raport precedent publicat în luna mai, Clasificarea Integrată a Fazelor de Securitate Alimentară (IPC) estima că 1,95 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza – adică 93% din populație – se aflau în situație de criză alimentară, dintre care aproape un sfert de milion în faza de dezastru (nivelul 5, cel mai grav). O nouă analiză numerică este în curs de desfășurare, dar datele preliminare indică o deteriorare accelerată.

„Sunt necesare acțiuni imediate și la scară largă pentru a pune capăt ostilităților și a permite accesul umanitar neîngrădit”, avertizează autorii raportului. „Lipsa acțiunii acum va duce la decese în masă în mare parte a Fâșiei Gaza”.

Armata israeliană a anunțat duminică o pauză zilnică limitată a ofensivei, între orele 10:00 și 20:00, pentru a permite reluarea parțială a distribuției de ajutoare umanitare. Cu toate acestea, atacurile continuă în afara acestor intervale, iar accesul umanitar rămâne extrem de restricționat.

Pe fondul prelungirii conflictului declanșat de Rusia, companii occidentale din domeniul apărării nu se mai limitează la livrarea de armament către Ucraina – ele își mută efectiv o parte din activitate pe teritoriul ucrainean. Firme de apărare din state membre NATO își deschid birouri, înființează linii de producție și colaborează direct cu parteneri locali în plin război, scrie Business Insider.

Pentru Ucraina, beneficiul imediat constă într-un acces mai rapid la arme adaptate nevoilor de pe teren. Pentru Occident, miza este accesul la lecții directe dintr-un teatru de conflict contemporan – cunoștințe pe care, în mod obișnuit, banii nu le pot cumpăra.

Industria de apărare ucraineană furnizează experiență practică dobândită cu mari sacrificii, iar țările NATO pot valorifica aceste lecții înainte de a fi nevoite să le aplice la rândul lor. Reprezentanți ai sectorului ucrainean de apărare au declarat pentru Business Insider că prezența companiilor occidentale în Ucraina reprezintă un „câștig reciproc”: acestea învață din experiența de război a Ucrainei și, totodată, sprijină efortul militar împotriva invaziei ruse.

Tot mai mulți lideri europeni recunosc că industriile lor de apărare au multe de învățat din modul în care Ucraina și-a dezvoltat și adaptat rapid propriul sector.

Industrie militară în expansiune

Ihor Fedirko, directorul Consiliului Ucrainean al Industriei de Apărare, care reprezintă peste 100 de companii din domeniu, afirmă că firmele occidentale care înființează unități de producție în Ucraina câștigă experiență „adaptată tipului nostru de conflict”. Războiul din Ucraina este unul în continuă schimbare, în care noile tehnologii, în special cele legate de drone, modifică profund modul în care se poartă luptele.

Printre companiile care au deschis facilități în Ucraina se numără Quantum Systems, producător german de drone și sisteme de recunoaștere aeriană, care a anunțat recent că își va dubla capacitatea de producție în țară. Grupul franco-german KNDS deschide o filială în Ucraina, iar gigantul britanic BAE Systems a început și el operațiuni pe teritoriul ucrainean. Compania norvegiană Nammo colaborează cu o firmă locală, în timp ce Rheinmetall, producător german de armament, are în plan construcția mai multor fabrici, inclusiv o unitate pentru producția de muniție și vehicule blindate Lynx.

Chiar și firmele occidentale care nu au încă linii de producție în Ucraina își testează echipamentele acolo, colaborând cu companii locale și adaptându-și tehnologia în timp real.

Testare pe frontul real

Kuldar Väärsi, directorul executiv al companiei estoniene Milrem Robotics, producătoare a vehiculului robotizat THeMIS, a declarat că firma sa lucrează direct cu industria ucraineană pentru a menține relevanța sistemelor sale și pentru a învăța din lecțiile conflictului. „Este esențial să colaborăm și să extragem învățămintele din războiul din Ucraina, pentru a îmbunătăți echipamentele europene de apărare”, a spus el.

Platforme guvernamentale precum Brave1, care promovează inovația în apărare, permit companiilor străine să testeze tehnologie de luptă în condiții reale pe frontul ucrainean.

Ministrul britanic al forțelor armate, Luke Pollard, afirma în luna mai: „Dacă ești o companie producătoare de drone și nu ai echipamentele tale testate pe linia frontului din Ucraina, practic nu exiști.”

Ce poate învăța Occidentul

Troels Lund Poulsen, ministrul apărării din Danemarca, declara la începutul anului că este esențial ca firmele daneze să învețe de la omologii lor ucraineni: „Prin sprijinirea Ucrainei, unele lecții valoroase se întorc și la noi. Este un beneficiu reciproc.”

Un astfel de exemplu este „modelul danez” – un mecanism prin care statele cumpără armament pentru Ucraina direct de la producătorii ucraineni, reducând timpii de livrare și costurile, fără a supraîncărca liniile de producție din Europa.

Obuzierele de fabricație ucraineană Bohdana, folosite de Forțele Armate ale Ucrainei în regiunea Harkiv, au înregistrat o creștere semnificativă a producției în acest cadru.

Legătura directă dintre industria ucraineană și partenerii europeni permite transferul de know-how. Una dintre cele mai importante lecții este rapiditatea în producție. Premierul danez Mette Frederiksen declara în februarie că este o problemă „dacă o țară aflată în război produce mai repede decât noi.” Deși nu consideră că Europa se află în război, ea afirmă că „nu mai putem spune nici că suntem în timp de pace. Este nevoie de o schimbare de mentalitate.”

Fedirko subliniază că industriile occidentale pot învăța din capacitatea Ucrainei de a scala rapid producția: „Complexul nostru de apărare este foarte eficient în a reduce timpul dintre cercetare și producția efectivă. Suntem agili în testare, identificarea problemelor și optimizarea produselor.”

El a adăugat că Ucraina a demonstrat o capacitate remarcabilă de a inova și de a extinde rapid producția de armament, în special în domeniul dronelor – un element-cheie al acestui conflict, utilizat pe o scară fără precedent.

Un semnal de alarmă pentru NATO

Liderii NATO avertizează că Occidentul trebuie să își adapteze capacitatea de producție militară. Secretarul general al Alianței atrăgea atenția recent că Rusia produce, într-un trimestru, aceeași cantitate de muniție pe care NATO o produce într-un an. În Ucraina, muniția a fost adesea factorul decisiv în lupte.

Prin prezența în Ucraina, companiile occidentale obțin informații esențiale despre cerințele unui conflict modern de mare amploare. Dacă Rusia învață direct din experiența frontului, Occidentul are acum șansa de a ține pasul, subliniază BI.