miercuri, iulie 9, 2025
No menu items!
Acasă Blog

PE a votat o nouă lege pentru stocurile de GAZE. Ion Sterian: „Este un lucru bun pentru România”. Răzvan Popescu: „Va reduce presiunea de pe prețuri”

Europarlamentarii au votat, marți, o serie de modificări la legislația privind depozitele de gaze care și-au dovedit utilitatea în ultimele ierni, care vizează, pe de o parte, securitatea aprovizionării, dar și mai mare flexibilitate privind constituirea stocurilor, menită să eliminarea speculațiile și să ajute la menținerea, dacă nu la reducerea nivelului prețurilor.

  • Regulamentul votat de Legislativ este în faza de aprobare a Consiliului, înainte de a intra în vigoare prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
  • Contactați de reporterul Gândul, șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Transgaz, și al celui mai mare operator de înmagazinare din țară, Romgaz, au salutat măsurile adoptate de eurodeputați, estimând că vor avea un impact pozitiv pentru România.

Într-o zi în care România a fost iar cuprinsă de codul roșu de caniculă, trimișii statelor membre în Parlamentul European au votat o lege menită să elimine riscul ca cetățenii europeni să rămână fără căldură și în sezonul rece.

Mai concret, aleșii europeni au prelungit obligația de stocare a gazelor naturale, introdusă pentru securitatea alimentării, pe fondul crizelor multiple declanșate odată cu pandemia de COVID-19, dar au introdus măsuri de flexibilizare, menite să ajute operatorii, să scoată din piață speculații și să reducă astfel prețurile.

Potrivit comunicatului transmis de Legislativul european, PE sprijină flexibilitatea reumplerii stocurilor de gaze pentru a reduce prețurile. Pe scurt, aleșii au votat ca obligația de constituire de stocuri la un nivel de 90% să fie prelungită cu doi ani, până la sfârșitul anului 2027, obiectiv care trebuie atins în fiecare an între 1 octombrie și 1 decembrie, au adoptat o mai mare flexibilitate a normelor de reumplere a stocurilor în cazul unor condiții de piață dificile și mai multă transparență în ceea ce privește ponderea gazelor provenite din Rusia.

După criza din energie din 2022, România și celelalte țări europene sunt mai atente cu rezervele de gaze, prin regulamentul adoptat acum trei ani și care, oficial, expiră la finalul anului.

Potrivit PE, instalațiile de stocare a gazelor asigură 30% din consumul de gaze al Uniunii în timpul lunilor de iarnă. Securitatea energetică a UE a reprezentat o preocupare majoră în ultimii ani, nu în ultimul rând având în vedere dependența sa de țări din afara UE pentru aprovizionarea cu energie primară.

Noua lege, votată de eurodeputați marți, prevede modificarea regulamentului, deja convenit între eurodeputați și Consiliu, care va prelungi schema UE de înmagazinare a gazelor din 2022 până la 31 decembrie 2027, care altfel ar fi expirat la sfârșitul lui 2025.

Prevederile au fost adoptate cu majoritate de voturi, cu 542 de voturi pentru, 109 împotrivă și 30 de abțineri. Proiectul votat de aleși va trebui acum să fie aprobat în mod oficial de Consiliu înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Măsuri flexibile pentru reumplere

„Normele au fost concepute pentru a asigura securitatea aprovizionării cu gaze înainte de sezonul de iarnă”, au transmis reprezentanții instituției,

Eurodeputații și Consiliul au introdus, de asemenea, mai multe amendamente pentru a atenua tensiunile de pe piața gazelor, deoarece speculațiile legate de actualul obiectiv obligatoriu privind nivelul de umplere de 90% până la data de 1 noiembrie a fiecărui an au dus la creșterea costurilor în timpul verii.

Potrivit PE, noul regulament va permite statelor membre să atingă obiectivul de constituire de stocuri la un nivel de 90% în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie. Odată atins acest obiectiv, nivelul nu va trebui menținut până la 1 decembrie.

„Statele membre vor avea posibilitatea de a se abate cu până la 10% de la obiectivul de constituire de stocuri în cazul unor condiții de piață dificile, cum ar fi indicii ale unor speculații care împiedică constituirea de stocuri într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Comisia poate mări cu până la 5% acest nivel prin intermediul unui act delegat, pentru un sezon, în cazul în care aceste condiții de piață persistă”, au transmis reprezentanții PE.

În plus, documentul vizează o independență deplină față de importurile din Rusia. Astfel, autoritatea competentă care monitorizează înmagazinarea gazelor în fiecare stat membru furnizează, de asemenea, informații cu privire la ponderea gazelor stocate care provin din Federația Rusă, în conformitate cu propunerile Comisiei Europene din 17 iunie. Acest lucru va contribui la evaluarea cantității de gaz rusesc stocat în UE.

„Legislația din 2022 a arătat că Europa a fost în măsură să își protejeze cetățenii în situația în care Rusia utilizează gazul ca armă de șantaj”, a declarat raportorul Borys Budka (PPE, Polonia).

„Această revizuire va oferi mai multă flexibilitate și mai puțină birocrație, dar, mai presus de toate, va reduce prețurile gazelor în Europa, ajutându-ne în același timp să avansăm către independența energetică față de furnizorii nefiabili”, a afirmat demnitarul european.

Care este impactul estimat pentru România

Stocurile de gaze constituite de România în ultimii ani conform regulamentului european au fost o măsură de siguranță necesară pentru ca niciun român racordat la rețeaua de gaze să nu aibă probleme cu alimentarea cu gaze. În plus, sunt în derulare proiecte de creștere a capacității de înmagazinare a României.

Ion Sterian, director general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, a salutat votul din Parlamentul European.

„Este un lucru bun pentru România că obligă furnizorii să înmagazineze și mai multe volume de gaze”, a declarat șeful Transgaz pentru Gândul.

Pe lângă creșterea securității aprovizionării, Ion Sterian crede că noul regulament la ajuta la menținerea sau reducerea prețurilor pentru consumatorii finali, asta în condițiile revenirii la piața liberă a gazelor naturale, după 31 martie 2026.

Și Răzvan Popescu, șeful Romgaz, apreciază modificările votate de aleșii europeni. Compania de stat care controlează DEPOGAZ, care este este principalul operator de înmagazinare din România, având o cotă de aproximativ 90,54% din capacitatea activă totală de înmagazinare a României. Restul îî revine companiei Depomureș, deținută de Grupul Engie SA prin Engie Group Participations (59%) și de S.N.G.N. Romgaz S.A. (40%).

„Consider ca măsura prelungirii stabilirii obligației de înmagazinare este binevenită, având în vedere faptul ca piața gazelor naturale încă este influențată, intr o măsură, de modificările majore intervenite în sursele de aprovizionare”, a declarat Răzvan Popescu pentru Gândul.

Astfel, directorul general al Romgaz consideră un lucru pozitiv flexibilizarea „reglementării” umplerii depozitelor.

„ În orice caz, Romgaz va îndeplini în totalitate obligația de livrare a gazelor naturale conform OUG6/2025”, a subliniat Răzvan Popescu.

În ceea ce privește prețurile consumatorilor finali, deocamdată, în iarna care vine, consumatorii finali încă nu o să simtă o diferență, pentru că până la finalul lunii martie este în vigoare schema de plafonare pe segmentul de gaze – ridicată din 1 iulie pentru energie electrică.

„Măsura va reduce presiunea de pe preturi datorită flexibilizării”, a conchis Răzvan Popescu.

Câte gaze erau în depozite la început și la finalul ultimului sezon de extracție

Analizând nivelul stocurilor de gaze la sfârșitul sezonului de extracție din ultimii doi ani, pe baza cifrelor obținute de Gândul de la Transgaz, se poate vedea că acestea au fost mai mult accesate în lunile cu temperaturi mai scăzute sau atunci când prețurile de pe piață au fost mai mari.

Mai concret, stocul în depozitele de înmagazinare subterană înregistrat la începutul ciclului de extracție 2024-2025, adică pe 1 noiembrie 2024, a fost de 3,26 de miliarde de etri cubi, iar la sfârșitul ciclului de extracție, acesta a ajuns la 0,8 miliarde de metri cubi.

Acesta este un alt indicator al unei ierni mai reci față de cea precedentă, când, la finalul lui martie 2024, stocul de gaze naturale înregistrat în depozitele de înmagazinare era dublu, de 1,6 miliarde metri cubi, reprezentând circa 50% din capacitatea de stocare în depozite. Trebuie, totuși, menționat, că iarna trecută furnizorii achiziționaseră și gaze din import, din rațiuni comerciale, respectiv un preț mai bun pe piață decât al celor din depozite.

„Cantitatea de gaze naturale extrasă din depozitele de înmagazinare subterană a fost de 2,49 de miliare de metri cubi, cu 43,7% mai mare față de cea înregistrată în ciclul de extracție 2023-2024 și cu 38,7% mai mare decât media din ultimii trei ani”, a detaliat șeful Transgaz.

Așa cum se poate observa din graficul Trangaz, în toate lunile sezonului rece, în afară de martie, cantitățile extrase din depozite au fost mai mari față de cele din anul precedent și față de media ultimilor trei ani:

Sursa: Transgaz

Datele oficiale agregate transmise de Transgaz arată că stocul din depozite la final de martie 2025 a fost cel mai scăzut din aceeași zi din ultimii trei ani, fiind cu doar cu 0,2 miliarde de metri cubi mai ridicat decât la 31 martie 2022.

Recomandarea autorului:

România are depozitele de gaze pline în proporție de 87,16%. Ion Sterian, director general Transgaz: „Putem trece de iarna aceasta fără importuri”

Romgaz a terminat anul 2023 cu un profit cu peste 10% mai mare decât în anul precedent, în timp ce producția și veniturile au scăzut

Cât de pregătită este România cu gaze pentru iarnă. Șeful TRANSGAZ: ”Nu vor fi probleme”. Ce spune despre recuperarea datoriei de la Gazprom

Le Monde: SĂRĂCIE, acesta este bilanțul dezolant al lui Emmanuel Macron /Franța trebuie să combată inegalitățile sociale și abandonul școlar

Rata sărăciei atinge un nivel-record în Franța, ceea ce marchează bilanțul președintelui Emmanuel Macron, comentează cotidianul Le Monde, pledând pentru politici pe termen lung pentru atenuarea inegalităților sociale și a abandonului școlar.

”Începând din 2018, Emmanuel Macron a lansat un plan ambițios de combatere a sărăciei, cu promisiunea de a o eradica pe termen mediu. Și în timp ce se apropie finalul celui de-al doilea mandat, bilanțul rămâne foarte dezolant. Conform cifrelor publicate pe 7 iulie, nivelul sărăciei nu a mai fost atât de ridicat în Franța de 30 de ani, ceea ce evidențiază eșecul unor politici care nu au putut aborda structural un fenomen care erodează coeziunea țării”, comentează cotidianul Le Monde.

Rata sărăciei a atins nivelul de 15,4% în Franța, iar 650.000 au intrat în această categorie în ultimul an. Tendința nu se datorează sărăcirii generalizate a țării, ci înrăutățirii situației celor mai fragili, care au suferit impactul inflației.

Situația este cu atât mai gravă cu cât Franța are creștere economică

Agravarea ratei sărăciei este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Franța menține creșterea economică, deși slabă, iar rata șomajului rămâne sub control. Dar, spre deosebire de perioadele anterioare, îmbunătățirea gradului ocupațional nu a contribuit la reculul sărăciei.

Pe 3 iulie, premierul François Bayrou a fixat obiectivul reducerii sărăciei, în virtutea unei legi din februarie 2008.

”Dar un astfel de obiectiv va trebui dublat de o strategie ambițioasă, acționând asupra multiplelor determinante și asumând investiții durabile. Ținând cont de contextul bugetar și de absența majorității în Adunarea Națională, această voință riscă să aibă soarta promisiunilor președintelui Emmanuel Macron, care, la șapte ani după ce au fost formulate, au rămas literă moartă”, concluzionează cotidianul Le Monde.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Mark Rutte avertizează asupra unui atac al Rusiei și Chinei asupra Statelor Unite /De aceea, ”EUROPA trebuie să fie sigură”

VIDEO Avion militar german, vizat de un ATAC cu laser al armatei chineze /Ambasadorul Chinei, convocat pentru explicații

Orașul din Germania care vrea să atragă noi locuitori oferind cazare gratuită, timp de14 zile

0

În estul Germaniei, la doar aproximativ 100 km de Berlin, se află un oraș care are nevoie urgentă de noi locuitori. Autoritățile oferă cazare gratuită timp de 14 zile celor care intenționează să se mute în Eisenhüttenstadt.

Orașul din Germania care are nevoie de locuitori FOTO: X

Situat chiar lângă granița cu Polonia, Eisenhüttenstadt oferă această șansă persoanelor care doresc să se mute permanent: navetiștilor, profesioniștilor în căutarea unor noi orizonturi, lucrătorilor calificați care doresc o schimbare. Perioada de probă pentru a locui în oraș se va desfășura între 6 și 20 septembrie, iar înscrierile sunt încă deschise, potrivit ziarul românesc.

Potrivit sursei citate, participanții selectați vor fi cazați în inima orașului, unde timp de 14 zile vor trăi ca adevărați locuitori. 

Pentru început, cei care vor să locuiască în acest oraș vor avea parte de tururi ghidate, precum și diverse activități sociale care le vor permite să cunoască comunitatea locală.

Eisenhüttenstadt, orașul care caută nou locuitori FOTO: X

Eisenhüttenstadt, cunoscut anterior ca Stalinstadt (după numele lui Iosif Stalin), a fost redenumit după reunificarea Germaniei în 1989. Ca multe orașe din fosta RDG, populația sa a scăzut de la peste 50.000 la aproximativ 24.000 de locuitori. Orașul găzduiește cel mai mare combinat siderurgic din estul Germaniei.

Odată cu schimbările structurale care au urmat reunificării, populația s-a redus aproape la jumătate. Pentru a controla procesul de micșorare, a fost demarat un program de reamenajare urbană, care a implicat demolarea și renovarea a numeroase apartamente.

Pentru iubitorii de arhitectură socialistă, este o adevărată bijuterie: multe clădiri din acea perioadă sunt monumente.

Înscrierile pentru șederea de probă gratuită de două săptămâni pot fi trimise încă în iulie 2025. Detalii și formularul de înscriere sunt disponibile pe site-ul oficial: https://www.xn--jetzt-plne-schmieden-izb.de/probewohnen/

Ce spune un expert în geopolitică despre scenariul unui atac iranian asupra Bucureștiului

0

Profesorul Sergiu Mișcoiu a comentat informația din presa israeliană conform căreia Iranul ar fi avut drept obiective pe termen lung atacarea cu rachete balistice a capitalelor europene. În acest context, inclusiv a Bucureștiul ar putea fi o țintă.

Iranul ar fi avut drept obiectiv atacarea Europei cu rachete balistice. FOTO: Shutterstock

Iranul avea ca obiective pe termen lung atacarea cu rachete balistice a capitalelor Europei și a coastei de est a Statelor Unite ale Americii, a declarat un oficial al armatei israeliene pentru The Medialine (TML News). În pofida operațiunilor Israelului care au distrus peste jumătate din lansatoarele de rachete iraniene, pericolul rămâne major, a relatat vineri agenția de presă The Media Line, citată de Jerusalem Post.

„Rachetele pe care Iranul le dezvoltă pot deja să ajungă în Europa, iar ei au planuri pentru îmbunătățiri care le-ar putea permite să lovească Statele Unite”, a declarat oficialul.

Acesta a subliniat și urgența de a gestiona programul nuclear al Iranului, care avansează în spatele cortinei, în ciuda aparențelor unor discuții diplomatice. Iranul are deja suficient uraniu îmbogățit pentru cel puțin 10 bombe atomice.

„Având la dispoziție asemenea resurse, nu există niciun motiv să îmbogățească uraniul la nivelurile actuale, decât dacă urmăresc în mod activ construirea de arme nucleare”, a spus oficialul.

Potrivit acestuia, Iranul avansa în fiecare etapă a procesului de dezvoltare a armelor nucleare, iar dacă nu s-ar fi intervenit, lumea s-ar fi confruntat cu realitatea unui Iran înarmat nuclear.

Oficialul a mai explicat că, la începutul conflictului, Iranul avea aproximativ 2.000–2.500 de rachete balistice, însă se îndrepta rapid către o strategie de producție în masă, ceea ce ar putea duce la o creștere a stocului lor de rachete până la 8.000 sau chiar 20.000 în următorii câțiva ani.

Ambasadorul Israelului în România, Lior Ben Dor, a avertizat în luna iunie că amenințarea programului nuclear al Iranului nu vizează doar Israelul, ci și Europa, deoarece rachetele balistice iraniene pot lovi capitale europene, inclusiv Bucureștiul.

Iranul nu e doar o amenințare pentru Israel. Este o amenințare pentru toți. Și România, și Uniunea Europeană ar trebui să fie îngrijorate. Ei dezvoltă rachete cu rază lungă care pot ajunge în capitalele europene. Atacurile lor din ultimele luni au vizat în mod deliberat populația civilă”, a declarat acesta.

Mișcoiu: „O informație de propagandă a Israelului”

„E o informație de propagandă a Israelului și cred că mai degrabă a regimului Netanyahu, care are ca obiectiv solidarizarea țărilor occidentale cu acțiunea externă a Israelului, inclusiv a celor care s-au arătat critice față de atacarea Iranului. Liderii europeni nici măcar nu i-au oferit sprijin lui Netanyahu, ei au oferit sprijin Israelului pentru că Israelul apără valori mai apropiate de valorile occidentale și există, desigur, această traumă colectivă a holocaustului care încă mai e vie în capitalele europene, cât și din rațiuni strategice și din rațiuni istorice și culturale. Însă aproape toți liderii europeni îl critică vehement pe Netanyahu și și-ar dori cu toții ca acesta să fie înlocuit de un lider rezonabil care să cultive negocierea și dezbaterea și care să fie mult mai puțin orientat spre menținerea puterii politice prin continuarea practic a războiului ca armă de unire a tuturor sub steagul național și sub liderul de la Tel Aviv, este de părere profesorul Sergiu Mișcoiu.

„Nu văd o acțiune imediată a Israelului”

Este această știre privind pericolul Iranului asupra Europei un semn că Israelul pregătește noi operațiuni împotriva acestuia?

„E posibil să fie o pregătire a terenului pentru o nouă serie de acțiuni. M-ar mira, personal, să se întâmple imediat acest lucru, fiindcă, totuși, există oprobiul opiniei publice internaționale și mai ales a aliaților Israelului, inclusiv al lui Donald Trump, care a fost cumva obligat să atace Iranul în solidaritate cu Israelul. Iranul a fost totuși șifonat masiv în ceea ce privește prestația sa internațională. Să nu uităm cum s-a derulat acest act simbolic de răspuns al Iranului asupra bazelor americane din Qatar, atac pre-anunțat, practic inutil din punct de vedere militar. Date fiind aceste lucruri nu cred că acum, cu un Iran slăbit în acest fel și pus la colț, Israelul va acționa militar decisiv din nou în săptămânile următoare. Mai degrabă, e probabilă o operațiune de sădire în opinia publică a unei idei privind pericolul iranian care să poată fi ulterior utilizată în acțiunea Israelului, dar acest lucru n-l văd făcut imediat”.

Cu toate acestea, Iranul a luat decizia de a întrerupe cooperarea cu Agenția Nucleară Internațională în ceea ce privește monitorizarea programului nuclear. Este acesta un argument pentru Israel de a mai continua cu o acțiune militară hotărâtă?

„Sigur că e un argument în plus pentru Israel de a acționa. În dosarul pe care îl prezintă Israelul internațional privind Iranul, contează faptul că Iranul nu se mai supune controlului Agenției Nucleare Internaționale. Până la urmă, o decizie privind un atac asupra Iranului nu poate veni decât prin justificarea care a existat în cazul atacului prcedent asupra Iranului, anume că există șanse iminente ca Iranul să ajungă la posibilitatea de a realiza o bomba atomică și deci trebuie din fașă tăiată sursa acestei posibilități”, a precizat profesorul.

Mai mulți români au furat peste 1.200 de televizoare dintr-un transport de pe ruta Ungaria-Germania- România. Percheziții în mai multe județe

0

Zece persoane sunt cercetate pentru că au furat 1.216 televizoare dintr-un transport de pe ruta Ungaria-Germania- România. Poliția face cercetări într-un dosar de înșelăciune, tăinuire și complicitate la înșelăciune.

Potrivit IPJ Dâmbovița, în perioada iunie-iulie, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Dâmbovița, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Găești, au pus în aplicare 15 mandate de percheziție domiciliară, în județele Bihor, Argeș și Dâmbovița.

Din cercetările efectuate, a reieșit faptul că, la data de 28 martie, bănuiții, în timp ce ar fi realizat un transport pe ruta Ungaria-Germania-România, ar fi sustras 1.216 televizoare și le-ar fi comercializat pe raza județului Bihor, cauzând un prejudiciu de peste 117.000 de dolari.

În urma perchezițiilor domiciliare, polițiștii au descoperit și indisponibilizat „491 televizoare, 126 de dispozitive de masaj, 56 de articole pirotehnice, 3 pistoale airsoft, 2 capsule cu gaz comprimat, 9 telefoane mobile, suma de 1.800 de euro și mai multe mijloace de probă, precum documente și înscrisuri.”

Televizoarele au fost furate FOTO: Poliția Română

Potrivit ancheattorilor, inițial, zece persoane au fost reținute, pentru 24 de ore, pe bază de ordonanță.

Pe numele a nouă dintre acestea a fost dispusă măsura arestării preventive pentru 30 de zile, iar față de o persoană a fost dispusă arestarea la domiciliu. 

Fost ambasador al SUA, revoltat după numirea Ioanei Dogioiu ca purtător de cuvânt al Guvernului. Jurnalista, acuzată că l-a făcut pe Trump „golan și maimuță”

0

Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA la București, a criticat-o pe purtătoarea de cuvânt a Guvernului Bolojan, Ioana Dogioiu, după comentariile făcute de aceasta la adresa preşedintelui Trump şi a lui J.D. Vance.

Adrian Zuckerman s-a declarat jignit de afirmațiile FOTO Mediafax

„E o ruşine pentru acest Guvern să fie aşa o persoană purtătoare de cuvânt”, a spus Zuckerman la Antena 3 CNN.

Am văzut noua purtătoare de cuvânt a Guvernului Bolojan. A scris de domnul preşedinte Trump şi de J.D Vance că sunt golani şi maimuţe şi, în alt articol din aprilie, această doamnă a scris că nu poţi să ai încredere în preşedintele Trump, că nu e de crezut, a minţit despre toate aranjamentele făcute între America şi alte ţări, nu se poate avea încredere în el şi că relaţia Euro-Atlantică s-a terminat”, a explicat fostul ambasador.

„Nu văd cum pot fi sprijiniţi când afişează asemenea poziţii”

Adrian Zuckerman spune că se simte jignit de afirmațiile Ioanei Dogioiu și critică numirea sa ca purtătoare de cuvânt a Guvernului Bolojan.

„Ca american mă jigneşte profund că vine de la un Guvern în care aveam încredere, care clar a adoptat poziţia acestei doamne, care cred că e o poziţie nereală, o poziţie fără fundaţie în realitate şi acest Guvern face o mare greşeală şi nu poate fi sprijinit de americani. Nu văd cum pot fi sprijiniţi când afişează asemenea poziţii. E o ruşine pentru acest Guvern să fie aşa o persoană purtătoare de cuvânt”, a spus Adrian Zuckerman.

Fostul ambasador al SUA la București și-a reiterat sprijinul pentru preşedintele Nicuşor Dan, despre care spune că nu crede că „a fost implicat în asta”.

Mesaje interne în PSD: „Nu suntem la 13%. Avem peste 20% și vom da premierul peste 2 ani”

0

Președintele interimar al PSD Sorin Grindeanu le-a transmis colegilor de partid că PSD are în continuare peste 20% în sondajele de opinie, susțin surse politice pentru Adevărul.

Grindeanu își asigură colegii că PSD are în continuare peste 20% în sondaje FOTO Alexandru Dobre

Reacția lui Sorin Grindeanu vine după ce o cercetare sociologică publicată luni de INSCOP arată că social-democrații au căzut sub 14%, după eșecul de la prezidențiale. E cel mai mic procent înregistrat în istorie de PSD.

„Sorin Grindeanu ne-a transmis că partidul trece în continuare de 20%, iar peste doi ani vom avea premierul, deci la alegerile din 2028 putem să obținem măcar 25% pe fondul unei guvernări bune. Dar sunt mulți lideri din teritoriu care se tem că partidul va pica sub 20% la următoarele alegeri”, susțin surse din conducerea partidului.

În discuțiile cu colegii de partid, Sorin Grindeanu a prezentat și câteva cifre. AUR ar fi la 38%, PSD, pe locul doi, cu 22%, în timp ce PNL ar avea 17%, iar USR ar atinge 14%, susțin sursele citate.

Pentru prima dată în istorie, PSD a ratat finala prezidențială. Atât în toamna anului trecut, când Marcel Ciolacu a terminat pe locul 3, după Călin Georgescu și Elena Lasconi, cât și în mai 2025, când Crin Antonescu, candidatul susținut de PSD-PNL-UDMR, a pierdut calificarea în turul doi, într-o competiție cu George Simion și Nicușor Dan.

În urma eșecului de la prezidențiale, PSD a pierdut funcția de prim-ministru, dar a rămas la guvernare. În urma negocierilor din coaliție, PSD va reveni la conducerea Guvernului în primăvara anului 2027. Sorin Grindeanu este favorit să preia ștafeta de la Ilie Bolojan.

40,5 dintre alegători ar vota cu AUR dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 17.3 % cu PNL, 13.7 % cu PSD, iar 13.1% cu USR, conform Barometrului INSCOP Research, realizat în perioada 20-26 iunie, care relevă şi că 67,3% dintre cei chestionaţi declară că în mod sigur vor merge la vot.

Minele de teren, o oroare a Războiului Rece, ar putea reveni pentru a fortifica frontierele Europei

0

După decenii în care Europa s-a străduit să scape de minele antipersonal – arme care ucid fără discriminare și mult timp după încheierea conflictelor – cinci țări de graniță cu Rusia iau în calcul revenirea la o practică abandonată tocmai pentru brutalitatea ei, scrie The New York Times.

Lituania a ridicat un grad la granița cu Rusia și va amplasa mine/FOTO:X

În plină epocă a fricii post-2022, cu războiul din Ucraina în desfășurare și granițele estice ale Uniunii Europene tot mai tensionate, Polonia, Finlanda și cele trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – au anunțat că vor să părăsească Convenția de la Ottawa, tratatul internațional care interzice folosirea minelor antipersonal, în vigoare din 1999.

Decizia nu produce efecte imediate – procesul de retragere durează șase luni –, dar marchează un moment de cotitură. O fisură vizibilă în consensul post-Război Rece privind eliminarea armelor cu potențial de distrugere civilă masivă.

Războiul a schimbat totul

„Războiul din Ucraina a schimbat totul”, spune Veronika Honkasalo, deputată în Parlamentul finlandez și una dintre puținele voci care s-au opus ieșirii din tratat. Frica publică a crescut, spune ea, în condițiile în care Finlanda are o graniță terestră de 1.300 de kilometri cu Rusia și o istorie complicată cu vecinul de la est.

De cealaltă parte, susținătorii revenirii la minele antipersonal argumentează că nu este vorba despre revenirea la vechile stocuri masive sau despre abandonarea principiilor umanitare, ci despre o adaptare la realitățile unui război în care Rusia folosește intens acest tip de armament. „Minele nu opresc o divizie mecanizată, dar forțează inamicul să își asume riscuri sau să consume resurse pentru deminare”, afirmă Laurynas Kasčiūnas, fost ministru al Apărării din Lituania, care a vizitat Ucraina anul trecut și a inițiat discuțiile la nivel baltic.

O armă contestată, dar folosită

Deși minele antipersonal sunt, conform Comitetului Internațional al Crucii Roșii, responsabile în proporție de 80% pentru victime civile – mulți fiind copii –, unele armate încă le consideră utile din punct de vedere tactic.

Ucraina, membră a tratatului din 2006, a ezitat inițial, dar după eșecul contraofensivei din 2023 și în fața tacticii rusești de trimitere în valuri a infanteriei, și-a schimbat poziția. Președintele Volodimir Zelenski a semnat luna aceasta decretul prin care anunță retragerea Ucrainei din tratat, invocând faptul că Rusia „folosește minele antipersonal cu un cinism extrem”.

Paradoxal, Ucraina mai deține peste 3 milioane de astfel de mine – aproximativ jumătate din ce avea înainte de a adera la Convenția de la Ottawa. Rămâne însă neclar dacă le poate folosi legal, deoarece tratatul interzice retragerea în timpul unui conflict armat.

Comunitatea internațională: „O cutie a Pandorei”

Pentru activiștii anti-mine, momentul este considerat unul periculos. „Suntem furioși pe aceste țări. Știu bine că minele nu le vor apăra cu adevărat de Rusia. Este un joc politic”, declară Tamar Gabelnick, directoarea Campaniei Internaționale pentru Interzicerea Minelor Terestre, organizație distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în 1997.

Mary Wareham, expertă la Human Rights Watch și participantă la negocierile inițiale pentru tratat, atrage atenția asupra precedentului creat. „Dacă renunțăm la un acord atât de important, ce urmează? Vom contesta și tratatele împotriva armelor chimice, biologice sau nucleare?”

Pentru context, mai mult de 160 de state sunt semnatare ale Convenției de la Ottawa, dar nu și marile puteri militare – Rusia, China sau SUA. Potrivit datelor ONU, tratatul a dus la distrugerea a peste 55 de milioane de mine și la scăderea victimelor anuale de la peste 20.000 la aproximativ 3.500 în ultimele două decenii.

Rămâne Norvegia

Dintre toate statele europene care împart graniță cu Rusia, doar Norvegia rămâne fermă în angajamentul său față de tratat. Restul invocă „amenințări semnificativ crescute” în regiune și nevoia de flexibilitate militară.

Într-un comentariu amar, Paul Heslop, consilier ONU și expert britanic în deminare, amintește de implicarea regretatei prințese Diana în campania împotriva minelor. „Ar fi dezamăgită să vadă că, după aproape trei decenii de la vizita ei în Angola, lumea face pași înapoi”, spune el.

Pentru Europa de Est, această alegere între apărare și principiile umanitare nu este una teoretică. Este una urgentă – și profund incomodă, notează NYT.

Periculos de aproape de front. Cum au devenit fermierii ucraineni soldați cu jumătate de normă

0

Războiul a afectat grav agricultura din Ucraina și mai ales pe micii fermieri, care sunt nevoiți acum să-și cultive câmpurile sub amenințarea unui atac aerian cu drone, relatează The Guardian, într-un reportaj realizat în așezările de graniță situate aproape de front.

Unitate mobilă anti-dronă pe frontul din Harkov FOTO EPA-EFE

Înainte de invazia rusă la scară largă, agricultura era unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere, contribuind cu 10,9% la PIB-ul țării și asigurând 17% din locurile de muncă în 2021. Acum lucrătorii s-au împuținat în urma recrutărilor obligatorii.

Trei zile pe săptămână, fermierul Mykola Mondrayev, în vârstă de 55 de ani servește într-o unitate de apărare teritorială. În celelalte zile își lucrează pământul.

Ferma sa se află la mai bine de 30 km de linia frontului, în afara orașului de graniță Sumî, dar asta nu înseamnă că se simte în siguranță, spune el.

„Rușii nu atacă doar obiective militare. Atacă și ferme. Agricultura este în centrul culturii ucrainene și asta încearcă ei să distrugă”, spune el.

Războiul amenință comunitățile rurale din Ucraina, iar provocările sunt multiple. Un sfert din terenurile agricole ale țării se află sub ocupație rusă. Câmpurile sunt contaminate cu mine și muniție neexplodată. Fermierii și muncitorii au acum îndatoriri suplimentare: ei sunt și soldați.

În apropierea frontului, fermierii au interdicție să-și lucreze terenurile, în timp ce pe unele câmpuri agricole au fost săpate fortificații.

Războiul a exacerbat problemele cu forța de muncă, pe fondul depopulării satelor. Fermele mai mici, care nu sunt eligibile pentru scutiri de la înrolare, sunt cel mai grav afectate. 

Cei trei ani de război au fost brutali”, explică Oleh Khomenko, directorul general al Clubului Agricol din Ucraina. „Potrivit Băncii Mondiale, pierderile au fost de ordinul a 100 de miliarde de dolari, inclusiv ale infrastructurii cheie, cum ar fi ascensoarele, precum și a terenurilor agricole, a fabricilor și a facilităților de producție, în afară de pierderile umane, de exemplu forța de muncă.”

Deficitul de lucrători a ajuns la 30%, comparativ cu 10% înainte de război, a explicat el, precizând: „Fermierii care și-au pierdut terenurile își pierd afacerile pentru că nu se pot muta pur și simplu în altă parte.”

Periculos de aproape de linia frontului

Riscurile implicate de agricultura la 30 km de linia frontului i-au fost dramatic demonstrate lui Mikola Panasenko anul trecut, când hambarul și biroul său din Sumî au fost lovite de două ori de drone, la un interval de o săptămână.

Panasenko cultivă secară, ovăz și floarea-soarelui.

„Nu există muncitori pentru ferme”, spune el. „Aproape toată lumea a fost recrutată fie în armată, fie în unitățile teritoriale. Nimănui nu-i pasă.”

În regiuni precum Harkov și Sumi, situate aproape de front, afacerile agricole au devenit dificil de administrat fermele mai mari necesitând escorte de securitate cu bruiaje anti-drone pentru a semăna câmpurile.

„Efectul este de domino. Micii fermieri ca noi aprovizionează atât piața internă, cât și exportul. Moara locală cumpără de la noi. Îi sprijinim pe sătenii care cumpără animale și semințe [pentru fermele mici]. Angajăm lucrători din comunitățile locale. Fără fermieri, sate întregi vor muri”, spune fermierul citat mai sus.

Alți fermieri mici spun povești similare.

Andri Sema, în vârstă de 52 de ani, are 150 de hectare de pământ agricol. 

El povestește despre o dronă rusească doborâtă pe terenul său în primăvară.

„Unele dintre aceste drone de supraveghere sunt capcane. Așa că fermierilor le este frică să le mute. Auzim drone aproape în fiecare zi. E din ce în ce mai rău. În fiecare zi auzim despre o fermă sau alta care este lovită.”

Terenuri intersectate de tranșee

Ca multe alte ferme din apropierea zonei de luptă, cea a fermierului este străbătută de zig-zagurile adânci ale tranșeelor ​​proaspăt săpate, întrerupte de baricade împotriva amenințării Rusiei cu o nouă ofensivă în regiunea Sumî.

„Am pierdut aproximativ o treime din venitul meu. Deocamdată supraviețuim cultivând secară și floarea-soarelui, pe care le vindem statului. Nu mai am niciun lucrător acum. Sunt singur la fermă și mă ocup de ea cu ajutorul fiului meu. Înainte, angajam cinci persoane”, spune Sema.

Zone restricționate

Deși marile ferme s-au descurcat mai bine în timpul războiului, acestea au propriile dificultăți.

„Aproximativ 20% din terenul nostru se află în zona militară restricționată”, spune Serhi Bondarenko, director executiv al companiei Victoria, care cultivă grâu, floarea-soarelui și rapiță pe aproximativ 45.000 de hectare de teren și are peste 500 de angajați. Dar acum productivitatea s-a redus cu 10-15%.

„În zona noastră e mai rău decât anul trecut. Unul din lifturile de cereale a fost avariat, în timp ce un al doilea nu funcționează pentru că este aproape de linia frontului. De pe acoperiș poți vedea cel mai apropiat sat rusesc.”

„Pe lângă toate acestea, 10% dintre lucrătorii noștri au fost recrutați, chiar dacă avem statutul de infrastructură critică”.

Cea mai mare problemă este însă lucrul sub amenințarea dronelor.

E ca și cum am avea propria noastră zonă de luptă pe câmpuri, dar dacă ne-am opri, compania nu ar mai exista. Avem propria noastră echipă de securitate. Merg pe câmpuri pentru a verifica locația și țin legătura cu armata. Au arme anti-drone și, după ce verifică sectorul în care vrem să semănăm, le spunem lucrătorilor când credem că este un moment sigur, iar apoi echipa de securitate rămâne cu lucrătorii pentru a-i liniști.”

Impact în lanț

Dar cele mai vulnerabile sunt gospodăriile rurale ale Ucrainei, care cultivă peste o treime din producția agricolă pentru consum intern.

„În comunitățile din prima linie, acestea nu sunt înregistrate în baze de date, deoarece nu sunt considerate întreprinderi agricole în sensul larg. Una dintre prioritățile noastre este sprijinirea persoanelor vulnerabile care doresc să rămână”, spune  Rein Paulsen, directorul departamentului de urgență din cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

„Evident, una dintre principalele provocări are legătură cu riscul fizic al muniției neexplodate și al contaminării solului, iar aceasta este o problemă foarte importantă pentru un număr mare de familii de fermieri. Iar situația se înrăutățește.”

„Estimăm că 138.000 km pătrați sunt contaminați cu muniții neexplodate, iar apa este, de asemenea, în pericol. O altă provocare este că războiul a accelerat schimbările demografice, cu o proporție tot mai mare de capi de familie în vârstă și acum de femei cap de familie.”

Și chiar și departe de linia frontului, conflictul îi afectează și pe cei mai mici fermieri.

„Am întâlnit pe cineva în zona Lviv, în vestul îndepărtat al țării, departe de linia frontului, care ne-a povestit cum se confruntă cu dublarea costului așchiilor de lemn”, spune Paulsen. „Cu cât războiul durează mai mult, cu atât impactul este mai mare.”

„Au fost văzute ca o prioritate mai puțin vizibilă”, spune el, referindu-se la eforturile internaționale uriașe de a menține fluxul de cereale ucrainene către țările care depind în mare măsură de acestea, în special în sudul lumii.

„Dar vorbim despre structura societății ucrainene, despre viața rurală invizibilă a țării.”

Citește mai multe despre: sumi

Cine este Dacian Cosmin Dragoș, numit judecător la Curtea Constituțională de către președintele Nicușor Dan

0

Președintele României, Nicușor Dan, l-a numit marți, 8 iulie 2025, pe profesorul Dacian Cosmin Dragoș în funcția de judecător al Curții Constituționale.

Dacian Cosmin Dragoș, numit judecător la Curtea Constituțională FOTO: Facebook

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat marți, 8 iulie 2025, decretul de numire a profesorului Dacian Cosmin Dragoș în funcția de judecător al Curții Constituționale a României. Acesta va ocupa funcția pentru un mandat de nouă ani, începând cu data de 13 iulie 2025, se arată în comunicatul oficial.

Un expert cu o carieră academică solidă

Profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării și conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Dacian Cosmin Dragoș este recunoscut ca o autoritate în domeniul dreptului administrativ și european.

A fost bursier Marie Curie la Michigan State University în perioada 2005–2006 și a activat ca expert al Băncii Mondiale în domeniul achizițiilor publice între 2020 și 2023. De asemenea, a avut o contribuție esențială în elaborarea Codului de procedură administrativă și a Codului Administrativ și a fost implicat în multiple proiecte naționale și internaționale privind reforma administrației publice și statul de drept.

Experiență în litigii internaționale și etică academică

Profesorul Dragoș a fost timp de trei ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană, precum și în alte litigii internaționale. A condus Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării în două mandate: 2016–2017 și 2020–2023.

Nominalizare făcută în baza atribuțiilor constituționale

Numirea a fost făcută în baza articolelor 94 lit. c), 142 alin. (2), (3) și (5) din Constituția României, care conferă Președintelui atribuția de a numi trei dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale. Componența Curții este reînnoită treptat, câte o treime din numărul total de judecători la fiecare trei ani.

Mesajul Președintelui

Prin această numire, președintele Nicușor Dan reafirmă „angajamentul ferm față de buna funcționare a autorităților publice, independența justiției, respectarea statului de drept și consolidarea rolului Curții Constituționale de garant al supremației Constituției”.

Intră PSD în opoziție? Paul Stănescu: „Ne mulțumim cu un loc la masă, dar fără cuvânt? Mergem înainte indiferent de costuri sau adoptăm o poziție care contează?”

0

Scandalul din coaliția de guvernare ia amploare, din cauza măsurilor de austeritate. Paul Stănescu a transmis că PSD nu poate fi ignorat, iar măsurile propuse de social democrați nu pot fi date la o parte. „Cred că este timpul ca împreună cu toți colegii să decidem în partid ce-i de făcut”, a transmis acesta.  

Paul Stănescu, secretarul general al PSD FOTO: Mediafax

„Angajamentul PSD, care nu este unul conjunctural, de azi sau de ieri, ci dintotdeauna, este să fim un partid apropiat de oameni. Mereu am reprezentat interesele celor mai vulnerabile categorii sociale și indiferent de contextul în care a fost România, noi ne-am ținut de acest angajament. Dar iată că, odată cu asumarea pachetului de măsuri de ieri, am fost puși în situația de a nu ne putea ține de această promisiune. A fost și supărător și apăsător pentru fiecare dintre noi, pentru fiecare coleg social-democrat, că propunerile PSD au fost ignorate. Am fost prezenți, am venit cu soluții”, a scris Paul Stănescu, secretarul General al PSD, pe FB.

Paul Stănescu susține că interesele jocurilor de noroc nu sunt mai presus decât cele ale românilor vulnerabili, iar măsurile propuse de PSD nu pot fi date la o parte.

„Suntem angajați, împreună cu partidele din Coaliție, să corectăm deficitul. Dar, cu tot respectul, nu călcând în picioare pe cei care o duc greu și care o vor duce și mai greu. Nu acesta este scopul nostru principal. Rolul nostru este să fim în primul rând aproape de oameni, prin măsuri și politici publice. Nu cred, de exemplu, că interesele jocurilor de noroc sunt mai presus decât cele ale românilor vulnerabili. PSD nu poate fi ignorat. Măsurile propuse de noi nu pot fi date la o parte. Avem, totuși, cea mai mare pondere în Parlament și nu putem fi tratați ca o prezență decorativă într-un moment cheie pentru țară”, a precizat Stănescu.

În încheiere, el are și un mesaj pentru colegii de partid: „dacă vrem să recâștigăm încrederea oamenilor trebuie să începem cu o discuție sinceră despre direcția partidului.”

„Având în vedere această stare de fapt, împreună cu toți colegii trebuie să ne punem, în mod legitim, o întrebare: rolul PSD este de a guverna sau de a face figurație doar pentru a asigura stabilitatea guvernamentală? Chiar dacă suntem într-un moment dificil pentru noi ca partid, ne mulțumim cu un loc la masă, dar fără cuvânt? Mergem înainte indiferent de costuri sau adoptăm o poziție care contează și pentru noi și pentru românii pe care îi reprezentăm? Cred că este timpul ca împreună cu toți colegii să decidem în partid ce-i de făcut. Avem nevoie, în aceste momente dificile, de unitate, curaj și mai ales de adevăr între noi. Dacă vrem să recâștigăm încrederea oamenilor trebuie să începem cu o discuție sinceră despre direcția partidului”, a încheiat Paul Stănescu, secretarul general al PSD.

PSD critică pachetul de austeritate asumat de Guvern. Sorin Grindeanu spune că nu se așteaptă ca social-democrații să susțină moțiunea de cenzură depusă de AUR.

Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că măsurile adoptate nu sunt pe placul partidului său, dar au reprezentat o soluție necesară în contextul actual. 

Întrebat dacă partidul este mulțumit de pachetul de măsuri fiscale asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, Grindeanu a raspuns: „Evident că nu (suntem mulțumiți – n.r.), dar asta a fost soluția de compromis”.  

Incendiile din sudul Franței închid Aeroportul Marseille Provence. Sute de pompieri luptă cu flăcările

0

Aeroportul Marseille Provence a fost închis marți după-amiază din cauza unui incendiu rapid care a cuprins zeci de hectare în apropiere, forțând devierea zborurilor și evacuări în zonele afectate.

Incendiu de vegetație, izbucnit în sudul Franței FOTO: X

Un incendiu de vegetație puternic, izbucnit marți în sudul Franței, a dus la închiderea Aeroportului Marseille Provence. Flăcările s-au propagat rapid din cauza vânturilor care au atins viteze de până la 70 km/h, potrivit unui purtător de cuvânt citat de Reuters.

Focul s-a declanșat în apropierea localității Les Pennes-Mirabeau, situată la nord de Marsilia, al doilea oraș ca mărime din Franța. Autoritățile au anunțat că peste 168 de pompieri au fost mobilizați pentru a ține flăcările sub control. În sprijinul lor au fost trimise autospeciale și elicoptere.

Prefectura regiunii Provenţa-Alpi-Coasta de Azur a transmis un avertisment pe rețeaua X, cerând locuitorilor să evite deplasările și să rămână în case: „În această etapă, populaţiile trebuie să se limiteze la zonele rezidenţiale. Închideţi obloanele, uşile, lăsaţi proprietatea liberă pentru serviciile de urgenţă şi nu circulaţi pe drumuri”.

Aeroportul, paralizat. Zborurile au fost redirecționate

Din cauza apropierii focului de aeroport și a degajărilor masive de fum, Aeroportul Marseille Provence a fost închis încă de la prânz. „Avioanele nu au mai decolat şi nu au mai aterizat începând de la prânz”, a precizat un purtător de cuvânt al aeroportului, adăugând că unele zboruri au fost deviate către Nisa, Nîmes şi alte aeroporturi regionale.

Deocamdată nu este clar când vor putea fi reluate operațiunile.

Fumul a ajuns până în centrul orașului

Locuitorii din Marsilia au relatat că fumul dens s-a răspândit până în centrul orașului. Postul BFM TV a difuzat imagini și clipuri video în care vântul apleca copacii și îngreuna munca reporterilor care transmiteau în direct din teren. De asemenea, s-au înregistrat evacuări în Les Pennes-Mirabeau.

Situația rămâne în evoluție, iar autoritățile îi îndeamnă pe cetățeni să rămână vigilenți și să urmeze instrucțiunile de siguranță.

Marco Rubio, replicat de AI. Diplomați și oficiali americani, vizați de o operațiune sofisticată de dezinformare

0

O tentativă îngrijorătoare de manipulare a unor oficiali de rang înalt din Statele Unite și din străinătate a fost raportată de autoritățile americane, după ce o persoană necunoscută a pretins că este secretarul de stat Marco Rubio. Impostorul a folosit inteligența artificială pentru a reproduce vocea și stilul de scriere al oficialului american, într-o operațiune care a vizat inclusiv miniștri de externe, un guvernator și un membru al Congresului, potrivit unei telegrame diplomatice consultate de The Washington Post.

Marco Rubio, șeful diplomației americane/FOTO:X

Autoritățile nu au reușit să identifice încă persoana din spatele acestor atacuri, dar primele indicii sugerează o intenție clară: obținerea de informații confidențiale sau acces la conturi oficiale, folosind inginerie socială și tehnologii de ultimă generație. Cazul readuce în atenție fragilitatea canalelor de comunicare utilizate inclusiv de membri ai administrației americane.

Potrivit telegramei transmise de biroul lui Rubio către angajații Departamentului de Stat, campania a început la mijlocul lunii iunie, când impostorul a creat un cont pe aplicația Signal folosind numele de afișare „Marco.Rubio@state.gov” – o adresă care nu corespunde cu vreun e-mail real. Prin acest cont, individul a contactat cel puțin cinci persoane din afara instituției, inclusiv trei miniștri de externe, un guvernator american și un congresman.

Vocea falsă a lui Rubio a fost folosită pentru a lăsa mesaje vocale și a trimite invitații la discuții pe Signal – aplicație preferată de oficiali ai administrației Trump datorită criptării end-to-end. În unele cazuri, impostorul ar fi încercat să extindă campania folosind și adrese de e-mail contrafăcute, imitând alte persoane din Departamentul de Stat.

Investigație internă în Departamentul de Stat

Contactat de jurnaliști, Departamentul de Stat a anunțat că a declanșat o investigație internă și că va „continua să implementeze măsuri de securitate pentru a preveni incidente similare”, fără a oferi detalii despre mesajele transmise sau despre identitatea celor vizați.

Incidentul nu este unul izolat. În luna mai, șefa de cabinet de la Casa Albă, Susie Wiles, a fost ținta unei alte operațiuni similare: contul său de telefon a fost compromis, iar atacatorii au început să trimită mesaje și să inițieze apeluri către senatori, guvernatori și lideri de afaceri, pretinzând că sunt Wiles. Ancheta FBI și a Casei Albe este în desfășurare, deși fostul președinte Donald Trump a minimalizat incidentul, afirmând că Wiles este „o femeie extraordinară care se descurcă”.

Deși FBI a refuzat să comenteze cazurile concrete, agenția a emis în luna mai un avertisment general privind o campanie „persistentă” de imitare a unor oficiali de rang înalt prin mesaje vocale și text generate cu ajutorul AI-ului. Scopul acestor acțiuni ar fi, potrivit agenției, obținerea de informații sau fonduri.

Expertul în criminalistică digitală Hany Farid, profesor la Universitatea Berkeley, atrage atenția că astfel de operațiuni nu necesită actori deosebit de sofisticați, ci doar acces la câteva secunde de înregistrări publice. „Este suficient un fragment de 15–20 de secunde cu vocea persoanei, ceea ce, în cazul lui Rubio, se găsește ușor. Introduci înregistrarea într-o platformă, bifezi că ai permisiune, scrii textul dorit și ai vocea dorită la dispoziție”, explică Farid. Mesajele vocale, adaugă el, sunt eficiente tocmai pentru că nu presupun interacțiune directă.

Într-un caz recent, fostul consilier pentru securitate națională de la Casa Albă, Michael Waltz, a adăugat din greșeală un jurnalist într-un grup de discuție pe Signal unde se dezbăteau planuri militare sensibile legate de Yemen. Incidentul a contribuit la înlăturarea lui Waltz și la reducerea utilizării aplicației în cercurile de securitate națională.

Între timp, Rubio – care a preluat recent rolul de consilier pentru securitate națională în administrația Trump – continuă să fie menționat în ancheta privind tentativa de manipulare. Telegrama diplomatică recomandă tuturor diplomaților să raporteze astfel de incidente către Biroul pentru Securitate Diplomatică, iar oficialilor din afara Departamentului de Stat, către FBI, prin Internet Crime Complaint Center.

Fenomenul este global

În iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că agenți ai serviciilor ruse de informații s-au dat drept oficiali ucraineni în încercarea de a racola cetățeni pentru misiuni de sabotaj. Tot în iunie, centrele naționale de securitate cibernetică din Canada au raportat o campanie asemănătoare, cu apeluri și mesaje imitate prin AI pentru a fura date, bani sau pentru a introduce programe malware în rețelele guvernamentale.

Pe fondul acestor evoluții, întrebarea nu mai este dacă astfel de atacuri vor continua, ci cât de pregătite sunt instituțiile democratice – și oficialii care le conduc – să gestioneze noile riscuri ale epocii digitale.

Nicușor Dan, despre numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR: „Sunt convins că acesta trebuie să fie profilul unui judecător”

0

Președintele României, Nicușor Dan, l-a numit, marți, 8 iulie, pe Dacian Cosmin Dragoș în funcția de judecător al Curții Constituționale pentru un mandat de 9 ani. 

Nicușor Dan, la CCR FOTO: Mediafax

„L-am numit astăzi pe Dacian Cosmin Dragoș în funcția de judecător al Curții Constituționale a României. O personalitate recunoscută în domeniul dreptului administrativ și european, Dacian Cosmin Dragoș este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării și conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Cu o activitate remarcabilă academică și de cercetare și o contribuție consistentă în elaborarea proiectului Codului de procedură administrativă și a Codului Administrativ, profesorul Dragoș a fost implicat în proiecte naționale și internaționale privind reforma administrației publice și statul de drept, fiind remarcat pentru pozițiile sale echilibrate și fundamentate științific”, a transmis Nicușor Dan, președintele României, pe Facebook.

De asemenea, Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de trei ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană.

Am ținut ca prin nominalizarea unei personalități recunoscută în domeniul dreptului administrativ și european să îmi reafirm angajamentul față de buna funcționare a autorităților publice, independența justiției și respectarea statului de drept.  Am ales un profesionist al dreptului pentru că sunt convins că acesta trebuie să fie profilul unui judecător care poate contribui la consolidarea rolului CCR de garant al supremației Constituției”, a concluzionat Nicușor Dan. 

Grindeanu cere „tăieri drastice de la cei care profită în mod injust de banii statului”

0

PSD consideră că este „absolut necesar” ca în al doilea pachet de măsuri pe care îl pregătește Guvernul Bolojan „să se regăsească tăieri drastice de la cei care profită în mod injust de din banii statului”, a afirmat marți, 8 iulie, președintele interimar al partidului, Sorin Grindeanu.

Seful PSD a explicat, după-amiază, într-o postare pe Facebook, ce ar mai trebui să conțină al doilea pachet măsuri fiscale-bugetare dincolo de aceste „tăieri drastice”.

„Mai mult, să conțină măsuri ferme împotriva mecanismelor prin care companiile străine se sustrag de la plata impozitelor către statul român. Susținem stimularea investitorilor străini pentru a începe afaceri profitabile în România, dar atunci când obțin profituri bune aici, trebuie să plătească taxele către statul român la fel ca toate companiile românești”, a  explicat Grindeanu.

Tensiuni în coaliție. Amenințări indirecte cu ieșirea de la guvernare .

Amintim că, tot în cursul zilei de  marți, dar anterior, într-o declarație de presă susținută după vizita la șantierul Portului Giurgiu, șeful Camerei Deputaților afirma că „în pachetul doi de măsuri, lucrurile trebuie corectate.

Mai mult, Sorin Grindeanu cerea „să se țină cont mai mult de propunerile PSD” dacă partenerii de coaliție vor ca social-democrații să rămână la guvernare. 

„PSD-ul vrea în acest nou pachet să discutăm despre criptomonede și impozitare. Vreau să discutăm despre impozitarea sumelor transferate în afara țării de către multinaționale și să le impozităm. În paranteză fie spus, mi-aș dori ca domnii care conduc și au preluat recent ANAF-ul, să se aplece în perioada următoare spre aceste companii care transferă sume importante din România și să vedem cum fac acest lucru. Mi-aș dori în Pachetul viitor să existe o recalibrare drastică a ceea ce înseamnă indemnizații în consiliile de administrație, numărul membrilor consiliilor de administrație.

Mi-aș dori să vorbim despre impozitare la multinaționale, altfel. Da, acestea sunt lucruri, câteva dintre ele, care în mod necesar trebuie să existe în Pachetul 2. Și PSD-ul va veni cu propuneri. Noi am venit și acum cu propuneri. Una singură a fost aprobată, aceea prin care s-a redus subvenția partidelor cu 40%. A fost amendamentul PSD. Doar acest lucru a fost aprobat. Suntem cel mai mare partid din Coaliție. Eu aș face, și folosesc acest prilej pentru a spune următorul lucru. Cred că e bine să se țină cont mai mult de propunerile PSD, dacă ne vor ca parteneri. Vă repet, eu nu cred că se reface deficitul punând CASS la veteranii de război”, spunea liderul interimar al PSD de pe șantierul Portului Giurgiu.

Sorin Grindeanu. FOTO Mediafax

„Vom veni cu aceste propuneri. Îmi doresc să fie mai bine luate în seamă”

Grindeanu a anunțat, tot atunci, că social-democrații se vor consulta în partid „legat de modul în care vom gestiona și vom aborda perioada următoare”:

„Eu nu cred că se reface deficitul punând CASS la deținuții politici, la foștii deținuți politici. Astea sunt lucruri care depășesc o anumită limită. De aceea am această abordare constructivă. Vom veni cu aceste propuneri. Îmi doresc să fie mai bine luate în seamă. De altfel, în zilele următoare o să ne consultăm în partid legat de modul în care vom gestiona și vom aborda perioada următoare, politic”.

Cristian Pistol prezintă noi imagini de pe șantierul secțiunii Tigveni – Curtea de Argeș, unde lucrările sunt în stadiul de 75%

Cristian Pistol, directorul CNAIR, a postat pe Facebook noi imagini de pe șantierul secțiunii 4 (Tigveni – Curtea de Argeș) a autostrăzii Sibiu – Pitesti (A1). 

Potrivit lui Pistol, antreprenorul PORR Construct SRL este bine mobilizat în șantier cu 617 muncitori și 198 de utilaje, iar stadiul lucrărilor a ajuns la 75%.

Acesta mai anunță că pe acest lot se află primul tunel forat pe o autostradă: Momaia.

„În data de 03.03.2025, galeria de pe sensul de mers Pitești – Sibiu a fost străpunsă, iar cealălată galerie, pe sensul Sibiu- Pitești, în data de 14.04.2025. În momentul de față, la tunel se execută cămășuiala interioară și hidroizolația.”, mai arată Cristian Pistol în postarea sa.

„O altă structură complexă din acest șantier este viaductul Bușaga, cu o înălțime de 30 metri care traversează pârâul Bușaga. Stadiul fizic la acest viaduct este de 85 %.”, mai detaliază șeful CNAIR.

Directorul CNAIR mai anunță că „Dacă se menține ritmul actual de lucru din santier, cu siguranță, această secțiune de autostradă în lungime de aproximativ 10 km va fi deschisă circulației mult mai devreme față de termenul contractual (28.02.2027).”

CITIȚI ȘI:

„Bătaie” între PSD și USR pe amendamentul cu reducerea subvențiilor. Sorin Grindeanu: „E bine să se respecte adevărul”

Culisele planurilor lui Trump privind trimiterea unor rachete Patriot în Ucraina

0

După ce s-a consultat timp de câteva zile cu consilieri și lideri europeni, președintele american Donald Trump s-a angajat să trimită imediat zece rachete Patriot Ucrainei, relatează Axios, citând surse. La rândul său, The Guardian a relatat că stocurile SUA sunt la niveluri scăzute după ce interceptoarele au fost cheltuite în Orientul Mijlociu.

Trump caută totodată surse alternative de rachete, făcând presiuni asupra Germaniei pentru a trimite o baterie Patriot.

„Va trebui să trimitem mai multe arme Ucrainei. Arme defensive, trebuie să poată apăra”, a declarat Trump reporterilor luni seară

„La ordinul președintelui Trump, Departamentul Apărării va trimite arme defensive suplimentare Ucrainei pentru a se asigura că ucrainenii se pot apăra în timp ce noi lucrăm pentru a asigura o pace durabilă”, a anunțat Pentagonul luni seară.

În convorbirea sa cu Volodimir Zekenski, Trump i-a spus omologului său că vrea să ajute Ucraina, dar a subliniat că SUA a fost nevoită să suspende livrările de arme pentru a-și revizui propriile stocuri, potrivit a două surse informate cu privire la apel.

Acestea au dezvăluit că Trump a promis să trimită imediat 10 interceptoare Patriot și să ajute la identificarea altor mijloace de aprovizionare.

Cu o zi înainte, cancelarul german Friedrich Merz îl sunase pe Trump pentru a-i cere să reia livrarea interceptoarelor Patriot care fuseseră oprite în drum spre Ucraina, a declarat un oficial german.

Oficialul a declarat că Merz i-a spus lui Trump că Germania este dispusă să cumpere baterii Patriot din SUA pentru a le trimite Ucrainei.

La rândul său, Trump a propus ca Germania să vândă Ucrainei una dintre bateriile sale Patriot, potrivit a trei surse familiarizate cu discuția. În acest caz, SUA și aliații europeni ar împărți costul achiziției.

Trump și Merz nu au căzut de acord, dar oficialii spun că discuțiile continuă. Aceștia au precizat că Germania a oferit Ucrainei un procent foarte mare din rachetele sale Patriot – chiar mai mult decât SUA în termeni relativi.

„A obține o rachetă Patriot nu e ca și cum te duci la Walmart, alegi 10 de pe raft și pleci acasă”, a comentat un consilier al lui Trump pentru Axios.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a identificat bateriile de rachete Patriot disponibile în Germania și Grecia pe care SUA ar prefera să le finanțeze și să le trimită Ucrainei. „Aceste conversații sunt în desfășurare de luni de zile”, a declarat consilierul lui Trump.

SUA au lansat recent cea mai mare salvă de rachete Patriot de până acum pentru a apăra baza americană din Qatar de un atac iranian.

The Guardian: SUA au suspendat livrările către Ucraina din cauza stocurilor scăzute de rachete Patriot

Statele Unite mai doar doar aproximativ 25% din interceptoarele Patriot de care au nevoie pentru planurile militare ale Pentagonului, după ce au cheltuit din stocuri în Orientul Mijlociu în ultimele luni.

Stocul de rachete Patriot a scăzut atât de mult încât a stârnit îngrijorări la Pentagon că potențiale operațiuni militare americane ar putea fi periclitate, astfel că secretarul adjunct al apărării, Stephen Feinberg, ar fi autorizat oprirea transportului de arme, relatează The Guardian.

Trump i-ar fi spus omologului său ucrainean că nu este responsabil pentru oprirea transporturilor de arme și că a dispus doar o revizuire a stocurilor de arme, și nu o înghețare propriu-zisă a livrărilor, potrivit unor persoane aflate la curent cu conversația.

Decizia Pentagonului a fost luată pe baza sistemului de monitorizare a munițiilor, care este utilizat pentru a calcula nivelul minim necesar pentru a pune în aplicare planurile operaționale ale armatei americane.

Administrația Trump a inițiat analiza în luna februarie, au declarat sursele. Discuțiile s-au accelerat după ce SUA au desfășurat mai multe interceptoare în Orientul Mijlociu pentru a sprijini campania împotriva rebelilor Houthi și Israelul.

Situația s-a acutizat în urma deciziei lui Trump de a bombarda instalațiile nucleare iraniene luna trecută, au declarat sursele, când SUA au lansat aproape 30 de rachete Patriot pentru a intercepta rachetele balistice iraniene lansate drept represalii asupra bazei Al Udeid din Qatar.

Decizia lui Trump de a schimba cursul și de a permite trimiterea unor muniții defensive în Ucraina pare să fi venit pe fondul unei frustrări crescânde față de președintele rus Vladimir Putin, pe care l-a criticat luni pentru că nu dorește încheierea războiului.

SUA trebuiau să transfere Ucrainei zeci de rachete Patriot, printre alte muniții, inclusiv rachete aer-aer Sparrow, rachete Hellfire, rachete de artilerie GMLRS și tunuri antitanc.

SUA a transferat, de asemenea, aproximativ 2.000 de rachete Stinger către Ucraina, ceea ce oficialii au estimat a fi echivalentul unei producții în doi ani și jumătate și sunt utilizate din ce în ce mai mult de armata americană împotriva dronelor ostile, au declarat sursele.

Costul real al metalelor rare pe care lumea le cumpără din China: terenuri otrăvite, ape contaminate și boli grave

0

În spatele fiecărui smartphone, televizor, sistem militar sau mașină electrică se dă o bătălie pentru pământuri rare. În prezent, China este lider incontestabil în extracția acestor metale, dar plătește un preț uriaș pentru acest avantaj: peisaje distruse, comunități bolnave și un control tot mai strict asupra informației.

Excavator sapă pentru a extrage resurse naturale FOTO Shutterstock

Un reportaj BBC dezvăluie impactul devastator asupra mediului și comunităților locale din China pe care îl are extragerea pământurilor rare din orașul Bayan Obo, de care poate că n-ai auzit niciodată, dar fără de care viața așa cum o știm s-ar putea opri.

În nordul Chinei, la marginea districtului Bayan Obo din regiunea Mongolia Interioară, te întâmpină un peisaj dezolant: tot ce vezi este o întindere de pământ cenușiu, din care se ridică nori negri de praf. Aici se află cea mai mare mină de pământuri rare din lume, un loc ce deține jumătate din rezervele mondiale ale acestui grup de metale. Acestea sunt componente esențiale în aproape orice dispozitiv electric: smartphone-uri, panouri solare, boxe bluetooth, computere, televizoare, echipamente medicale sau vehicule electrice.

Și o singură țară, mai mult decât oricare alta, a luat avansul în extragerea și rafinarea lor: China. Însă beneficiile vin cu un cost uriaș pentru mediu și sănătatea populației locale.

Costul real al supremației

FOTO captură BBC

Reporterii BBC au descoperit lacuri artificiale pline cu nămol radioactiv, soluri contaminate, ape poluate și localnici cu boli grave precum cancer sau malformații congenitale.

Jurnaliștii s-au lovit de încercarea autorităților de a mușamaliza situația, fiind interogați de poliție și forțați să șteargă filmările.

În ciuda eforturilor la nivel de declarații ale autorităților chineze de a înăspri reglementările și de a închide exploatările ilegale, operațiunile miniere continuă să se extindă.

Mașinile caută neîncetat pământuri rare precum neodimul și disprosiul, utilizate în fabricarea magneților puternici pentru o gamă largă de tehnologii moderne. Pentru a găsi aceste metale rare, utilajele îndepărtează stratul superior al solului, strat cu strat, ridicând praf periculos care conține metale grele și materiale radioactive.

Statisticile arată că pentru fiecare tonă de pământuri rare extrase se generează aproximativ 2.000 de tone de deșeuri toxice.

Este rar și adesea riscant în China ca localnicii să se confrunte cu mari companii – și cu atât mai rar să vorbească cu presa internațională. Dar un fermier local, Huang Xiaocong, a cărui proprietate este înconjurată de patru exploatări de pământuri rare, este hotărât să se facă auzit. El a acuzat compania de stat că i-a acaparat terenul ilegal.

Secretele industriei

În timpul interviului, Huang și reporterii BBC au fost înconjurați de bărbați în uniforme inscripționate cu logo-ul unei companii de pământuri rare. Cel puțin 12 alți bărbați și-au folosit vehiculele pentru a bloca plecarea jurnaliștilor timp de trei ore.

FOTO captură BBC

Cele mai grave consecințe asupra sănătății au fost descoperite în apropierea celui mai mare iaz de reziduuri, situat la sud de Bayan Obo, în orașul Baotou. În deceniile dinainte de 2010, localnicii au fost diagnosticați cu deformări ale oaselor și articulațiilor cauzate de excesul de fluor în apă și toxicitate acută cu arsen.

Studiile sugerează că un amestec toxic ce conține toriu radioactiv s-ar putea infiltra în apele subterane și s-ar putea îndrepta spre Râul Galben – al doilea cel mai mare din China și sursă esențială de apă potabilă pentru nordul țării.

China încearcă acum să limiteze daunele provocate asupra mediului de goana după pământuri rare. Între timp, ate țări, inclusiv SUA, se grăbesc să-și dezvolte propriile industrii în acest domeniu. De altfel, zăcămintele de pământuri rare au fost un punct cheie în negocierile dintre SUA și Ucraina, care s-au concretizat cu un acord ce prevede investiții în reconstrucția țării distruse de Rusia.

Dar oamenii de știință avertizează că, indiferent de unde sunt extrase aceste metale, fără soluții adecvate, peisajele și viețile oamenilor vor fi puse în pericol.

Citește mai multe despre: china

Georgiana Teodorescu (AUR), despre europarlamentarii români: „Mentalitate de slugi. Aţi pupat poala stăpânului”

0

Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu susține că democrația presupune și opoziție, inclusiv prin moțiuni de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, şi îi critică dur pe europarlamentarii români, cu mentalitate de „slugi obediente”.

Georgiana Teodorescu îi atacă dur pe europarlamentarii români. FOTO: Facebook/Georgiana Teodorescu

Georgiana Teodorescu, eurodeputat AUR, lansează un atac extrem de dur la adresa europarlamentarilor români care, spune ea, criticând AUR pentru inițierea moțiunii de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, s-ar fi transformat în „plângăcioși de serviciu” ai structurilor europene.

Potrivit unui comunicat al AUR, aceasta susține că europarlamentarii românii, în loc să apere interesele cetățenilor care i-au ales, aleg să își dovedească „obediența” față de Bruxelles, transformând orice gest de opoziție într-un pretext de acuzații false de extremism.

„Nişte europarlamentari români, aleşi de poporul român, se văicăresc acum că am îndrăznit noi, cei de la AUR, să facem o moţiune de cenzură împotriva doamnei Ursula von der Leyen. Şi că e anti-european şi că, prin moţiunea noastră, facem rău României şi facem rău Europei şi că asta dovedeşte că suntem extremişti, proruşi, toate soiurile pământului pe care şi le imaginează ei. Aparent, democraţia pe care o ştiu stimaţii eurodeputaţi de la PSD, PNL, USR, care se plâng de noi, presupune să fii umil, servil şi să nu critici niciodată atunci când eşti nemulţumit de măsurile luate. Practic, poziţia ghiocelului, capul plecat, cu mâna stăpânului care te bate, important este să nu care cumva să critici.

Dragi eurodeputaţi români, democraţia despre care am învăţat noi la şcoală, democraţia pentru care s-a murit la Revoluţie în România, democraţia pro-europeană, aşa cum o lăudaţi voi, presupune şi opoziţie, presupune şi critici, presupune şi curajul de a spune când ceva este în neregulă şi, da, presupune şi moţiuni de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, împotriva guvernului Bolojan, împotriva tuturor celor care pun birul pe popor, indiferent că e poporul român sau că vorbim de europeni, şi care îşi încalcă promisiunile făcute în campanie. Asta înseamnă democraţie!

Ceea ce promovaţi voi aici, pentru România, este fix ceea ce nu ne-a adus rezultate până acum. Aţi pupat poala stăpânului, cum aţi ştiut mai bine, şi se vede cât de bine stăm: ca respect, ca fonduri europene şi ca orice alte beneficii pe care le puteam obţine la nivel european. Fix din cauza mentalităţii de slugi pe care voi o aveţi”, a declarat eurodeputatul AUR Georgiana Teodorescu.

Citește mai multe despre: aur

De la Poșta Română la Palatul Victoria: cine este Smărăndița Irina, noul director de Cabinet al premierului Bolojan

0

Echipa guvernamentală a confirmat, marţi, un nou membru: Smărăndița Irina a fost numită oficial Director de Cabinet al premierului Ilie Bolojan, cu rang de secretar de stat.

Smărăndița Irina este noul director de cabinet al premierului Ilie Bolojan. FOTO: Facebook/UPU

Guvernul a anunțat oficial numirea Smărăndiței Irina în funcția de Director de Cabinet al prim-ministrului Ilie Bolojan, funcție cu rang de secretar de stat, într-o perioadă în care Palatul Victoria își consolidează echipa cu profesioniști formați în marile centre universitare ale lumii și cu experiență în management strategic, potrivit gov.ro.

Cine este Smărăndița Irina

Smărăndița Irina are pregătire academică în științe politice și management, cu studii de licență finalizate la Birmingham City University în Business and Management, în anul 2017. Ulterior, a urmat un masterat în Democracy and Comparative Politics la University College London (UCL), una dintre cele mai prestigioase universități britanice.

A locuit timp de șapte ani în Marea Britanie, perioadă în care a lucrat în sectorul bancar în cadrul Deutsche Bank, prin intermediul firmei JDX Consulting, unde a ocupat funcția de consultant senior, gestionând proiecte complexe și procese de optimizare strategică.

După revenirea în România, Smărăndița Irina a preluat rolul de Head of Strategy Management la Compania Națională Poșta Română S.A., unde a coordonat procese de transformare instituțională, a contribuit la eficientizarea activității administrative și a susținut consolidarea relațiilor externe ale companiei.

Potrivit declarației de avere depuse în 2024, salariul său anual în această funcție s-a ridicat la 153.165 lei.

Tot în anul 2024, pentru aproximativ șase luni, Smărăndița Irina a fost membră în Consiliul de Administrație al EnergoNuclear, contribuind la decizii strategice în cadrul proiectelor energetice derulate de companie.

Pe plan politic, în 2022 a fost aleasă prim-vicepreședinte al filialei Tineretului Național Liberal Sector 1 și ulterior secretar general adjunct al PNL București, organizație condusă la acea vreme de Sebastian Burduja, fiind, în acelaşi timp, şi intern la cabinetul parlamentar al acestuia, după cum scrie în CV-ul său de pe LinkedIn.

Orașul din România care a devenit ATRACTIV pe piața imobiliară. A urcat pe locul 4, după Cluj, Brașov și București, după ce prețul caselor a explodat

0

După Cluj, Brașov și București, Craiova a devenit al patrulea oraș din țară unde prețul mediu pe metru pătrat al unei locuințe a depășit 2.000 de euro. Tot mai mulți oameni caută apartamente sau case în acest oraș, atât pentru locuit, cât și ca investiție, pe fondul dezvoltării economice, culturale și turistice a orașului.

Astfel, Craiova a avut cea mai mare creștere anuală a prețurilor locuințelor din România și se transformă într-un loc tot mai atractiv pentru cei care vor să-și cumpere o locuință.

Interesul crescut pentru afacerile de aici, dar și pentru turismul încurajat de festivaluri și târguri de Crăciun ori de Paște, a dus la o cerere ridicată și pe piața imobiliară.

„Creșterea economică, existența unui mare angajator în Municipiul Craiova, infrastructura bine pusă la punct și condițiile, infrastructura urbană de bună calitate pusă la dispoziția cetățenilor, duce la creșterea proprietăților imobiliare”, a precizat sociologul Gabriel Pricină pentru Știrile Pro TV.

Prețurile locuințelor în Craiova au început să urce încă din 2014 și au ajuns anul trecut la un nivel record, iar în 2025 surprinde cu cea mai mare creștere a prețurilor medii din România, aproape 24% în doar 12 luni.

Metrul pătrat a trecut de 2.000 de euro, iar orașul începe să recupereze diferențele față de piețele mari, cum ar fi Bucureștiul, Brașovul sau Clujul. În schimb, în Timișoara prețurile locuințelor rămân cele mai accesibile din marile orașe: sub 1.800 de euro pe metru pătrat.

„Sunt și oameni care cumpără ca să locuiască, dar sunt și cei care cumpără ca o investiție, iar evenimentele din oraș îi ajută să investească în partea asta, de a subînchiria în regim hotelier”, a spus Ștefania Milosavlevici, agent imobiliar.

Cam 60% dintre cei care cumpără o locuință se împrumută la bancă, iar restul plătesc din banii lor.

„Am luat un apartament mai mare de 4 camere și am dat un avans din apartamentul anterior și apoi am făcut un credit la bancă” explică o investitoare.

Dacă în 2024 valoarea medie a unui credit era de circa 60.000 de euro, acum suma a crescut la aproximativ 76.000 de euro.

„Cu o comparație între 2024 și începutul anului 2025, primele 6 luni din an, avem deja o creștere de 28% și este în continuă creștere, adică cererea este destul de mare în acest oraș. S-a clasat în top 5 orașe din România”, a declarat Andrei Cazacu, director general francize.

În primele șase luni ale acestui an, numărul locuințelor vândute a scăzut în majoritatea județelor față de 2024, cu excepția Doljului și Clujului. O tendință similară se vede și în Capitală.

FOTO – Captură video: Știrile Pro TV

Numerele false de fix din străinătate vor fi BLOCATE automat de către operatorii de telefonie mobilă

0

Numerele false de fix din străinătate vor fi blocate automat de către operatorii de telefonie mobilă. Astfel, infractorii care clonau identitatea băncilor sau a instituțiilor publice au tot mai puține șanse să ne păcălească. În fiecare an, zeci de mii de români cad în capcana hoților la telefon și le dau toți banii.

Fiecare dintre noi a primit cel puțin o dată un apel care pare că vine din partea unor instituții publice sau bănci. În realitate, la capătul firului sunt escroci care au un singur scop: să ne spargă conturile bancare și să ne lase fără economii. Autoritățile din România vor să pună capăt acestor fraude.

De acum, operatorii de telefonie sunt obligați să verifice dacă un număr fix este cu adevărat localizat în România. Dacă nu, apelul este blocat automat. Asta înseamnă că nici măcar românii din diaspora cu un număr de fix nu vor mai putea suna în țară.

Specialiștii au descoperit că infractorii din străinătate clonau numere reale din România printr-o metodă numită spoofing. Aceștia cred acum că măsura ne va ajuta, iar numărul de infracțiuni va scădea.

„Din toate cazurile acestea de fraude, undeva la 90% din ele se desfășoară pe baza unui apel care aduce în discuție un număr de fix al unei instituții publice/bănci. Suntem printre puținele țări, foarte puținele țări, care a luat o astfel de decizie pe zona de de numere de fix”, a precizat pentru Observator TV Pavel Popescu, președintele ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații).

Maia Sandu în Polonia: Ne aflăm pe linia frontului hibrid, apărând democrația de atacuri cibernetice, dezinformare și finanțare ilicită

0

 Președintele Maia Sandu a efectuat o vizită oficială la Varșovia, unde a avut întrevederi cu premierul Donald Tusk, președintele Andrzej Duda și ministrul de externe Radosław Sikorski. Ea a subliniat că țara sa se află pe linia frontului în războiul hibrid declanșat de Kremlin, apărând democrația.

Maia Sandu s-a aflat în vizită în perioada 7-8 iulie la Varșovia. FOTO: Presedinte

,,Noi ne aflăm pe linia frontului hibrid, apărând democrația de atacuri cibernetice, dezinformare și finanțare ilicită, în timp ce împărtășim lecțiile învățate în acest domeniu nou și în continuă evoluție cu partenerii noștri europeni. Participăm la misiuni civile ale UE. Am aderat la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene și am trimis, de mai multe ori, pompieri în state membre ale UE. Și, asemenea Dumneavoastră, ne-am deschis casele pentru refugiații ucraineni. Chiar dacă mijloacele noastre sunt modeste, susținem cu o voce clară și fermă sprijinirea Ucrainei. Și permiteți-mi să adaug acest lucru: Suntem profund recunoscători Poloniei pentru sprijinul ferm acordat Ucrainei pentru că, sprijinind Ucraina, contribuiți la protejarea Moldovei. Țineți acest război și imperiul din spatele lui  departe de granițele noastre, departe de casele noastre. Ucraina poartă greul acestui război, iar curajul ei apără întreaga Europă. Onorăm această jertfă”, a afirmat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în timpul unei conferințe de presă susținută alături de omologul său polonez care se află la finalul celui de-al doilea mandat prezidențial. 

Maia Sandu a exprimat recunoștința față de Varșovia pentru sprijinul constant oferit Republicii Moldova.

,,Moldova este una dintre țările care a beneficiat de sprijinul dumneavoastră. De la pandemia COVID-19, la criza energetică și valul de refugiați, iar acum, în parcursul nostru către aderarea la UE, Polonia a fost alături de Moldova. În 2021, când Rusia a transformat gazul într-o armă, Moldova a făcut prima achiziție de gaz de pe piața liberă și am apelat la o companie poloneză. Asistența poloneză face o diferență reală în comunitățile din întreaga Moldovă, modernizând școlile noastre, spitalele și instituțiile locale. Ne-ați ajutat să dotăm forțele noastre de ordine cu expertiză și echipamente pentru a rămâne reziliente într-un mediu de securitate din ce în ce mai complex. Ați sprijinit antreprenorii moldoveni, inclusiv prin finanțare din partea Băncii de Dezvoltare Poloneze  pentru întreprinderile mici și mijlocii. Legăturile noastre economice sunt, de asemenea, în creștere. Comerțul și investițiile sunt în expansiune. Și recent, am sărbătorit un moment de referință: Grupul Maspex, un adevărat lider polonez și una dintre cele mai mari 100 de companii din Europa Centrală și de Est a anunțat o investiție strategică în Purcari, emblemă a vinului moldovenesc. Acest parteneriat oferă produselor moldovenești acces la o rețea regională de distribuție puternică, un impuls important pentru exporturile noastre și transmite un mesaj clar că Moldova este deschisă pentru afaceri”, a adăugat lidera de la Chișinău.

Beneficiile apartenenței la UE

La final, Maia Sandu a evidențiat că ,,Polonia știe mai bine decât oricine cât de mult poate schimba viețile apartenența la UE. Ați văzut acest lucru în orașele dumneavoastră, în industrie, în gospodării. Iar acum, Moldova urmează același drum cu angajament, seriozitate și determinare. Nu cerem scurtături. Ne facem temele pentru că credem în acest proiect. Și pentru că vrem să contribuim la el. Așa cum Polonia a întărit Uniunea Europeană atunci când a aderat, și Moldova este pregătită să facă același lucru pentru regiunea noastră, pentru securitatea granițelor și pentru viitorul Europei”.

În perioada 7–8 iulie 2025, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a aflat în vizită în Polonia. 

Cum a ajuns un bărbat crescut în SUA să fie deportat într-un loc pe care nu-l cunoaște: „Nu aparțin acestui loc”

0

Jermaine Thomas, născut într-o bază militară americană din Germania, a fost deportat în Jamaica, o țară pe care nu o vizitase niciodată. Deși tatăl său era cetățean american, Thomas a rămas fără cetățenie.

Jermaine Thomas, născut pe o bază militară americană a fost deportat în Jamaica FOTO: X

Jermaine Thomas s-a născut în 1986 într-o bază militară americană din Germania, fiul unui soldat american și al unei mame originare din Kenya. Deși a fost crescut în SUA și a trăit aproape toată viața acolo, în urmă cu o lună a fost încătușat și urcat într-un avion spre Jamaica, țara de origine a tatălui său, dar un loc în care nu mai fusese niciodată.

„E greu de descris în cuvinte”, a spus el pentru CNN. „Mă tot gândesc: nu se poate să mi se întâmple mie asta.”

Ajuns acum într-un adăpost pentru persoane fără locuință din Kingston, Thomas este, legal, apatrid. Nu are cetățenie americană, deși tatăl său era cetățean al SUA, și nici germană, jamaicană sau kenyană, țările în care s-au născut părinții lui sau în care a fost el născut fizic.

Expulzat după o condamnare minoră

Povestea deportării lui Thomas a început în februarie, după ce a fost evacuat din locuința sa din Texas. Când s-a întors a doua zi să verifice lucrurile rămase și să aibă grijă de câinele fiicei adoptive, a fost arestat pentru „intrare ilegală pe proprietate”, un delict minor. A primit o pedeapsă de 30 de zile de închisoare și, la final, a fost preluat de agenți ICE (Immigration and Customs Enforcement) și dus într-un centru de detenție pentru imigranți.

Deși un supraveghetor i-a spus inițial că va fi doar mutat în alt centru, Thomas a fost urcat într-o dubă, apoi într-un avion cu destinația Jamaica. „Le-am spus că nu sunt jamaican, că nu am fost niciodată acolo. Dar n-au vrut să mă asculte. M-au tratat ca pe un fugar”, a povestit el.

A fost escortat de zece agenți federali și a aterizat pe 28 mai în Kingston, doar cu hainele de pe el. „Toată speranța a dispărut în acel moment”, a spus. „Nu mai vedeam niciun viitor.”

De ce nu e considerat cetățean american

Deși tatăl său era cetățean american naturalizat și a servit în armată peste un deceniu, instanțele americane au stabilit că Thomas nu are dreptul la cetățenie. Motivul: la momentul nașterii fiului său, tatăl nu îndeplinea condiția legală de a locui în SUA timp de cel puțin zece ani, avea doar nouă ani de prezență, inclusiv anii petrecuți în armată.

În plus, faptul că s-a născut la o bază militară americană în Germania nu îl califică automat pentru cetățenie, deoarece aceste baze nu sunt considerate „teritoriu american” în sens constituțional. Curtea Supremă a respins în 2016 apelul său, chiar dacă mai mulți membri ai Congresului i-au susținut cauza.

Avocata Betsy Fisher, specialistă în drepturile refugiaților, a explicat pentru CNN că Thomas „a fost, legal vorbind, apatrid toată viața lui”, ceea ce l-a făcut vulnerabil în fața expulzării. Statutul de apatrid este rar în SUA, dar nu imposibil, în 2022, se estima că peste 200.000 de persoane se aflau în situații similare.

Viață fără identitate

Thomas trăiește acum într-un adăpost aglomerat, fără acte, fără acces la muncă sau servicii medicale. Este epuizat și pe cale să rămână fără medicația pentru tulburarea schizoafectivă bipolară de care suferă. „Nu știu ce o să fac. Nu cunosc pe nimeni aici. Nu aparțin acestui loc”, a spus.

Spune că oamenii din Jamaica au fost „respectuoși”, dar că nu înțelege dialectul local și că se simte complet izolat. „În fiecare dimineață mă trezesc și îmi ia ceva timp să înțeleg că totul e real. Că nu e un coșmar.

Rudele sale, dintre care unele nu sunt cetățeni americani, spun că nu îndrăznesc să-l viziteze de teamă că nu vor mai putea reintra în SUA. „Este ca și cum l-aș fi pierdut pentru totdeauna”, a spus o rudă. „Pentru că nu mă pot duce acolo. Șansele să mă lase să mă întorc sunt aproape zero.”

„E ca o condamnare pe viață”

Deși recunoaște că a avut probleme cu legea, inclusiv condamnări pentru posesie de droguri, furt și un episod de violență domestică, Thomas spune că problemele sale au fost adesea agravate de boala mintală. O rudă apropiată confirmă că „a făcut multe alegeri greșite, dar nu e o persoană violentă” și că ar fi trebuit să își ispășească pedepsele în SUA, nu să fie trimis într-o țară străină.

Departamentul pentru Securitate Internă l-a descris însă drept „un criminal periculos și ilegal din Jamaica”, acuzându-l că „a reprezentat o amenințare semnificativă pentru siguranța publică timp de aproape două decenii”.

Thomas refuză să ceară cetățenia jamaicană: „Viața mea, copiii mei, familia mea sunt în State. Nu am ce căuta aici.” Iar familia sa întreabă: „Cum poți să pedepsești un copil pentru ceva ce nu a știut și nu a putut controla? Vreau doar să știu când mă întorc acasă”, spune Thomas.

România, apreciată în raportul Comisiei Europene: progrese semnificative în justiție și anticorupție

0

În noul Raport privind statul de drept, ediția 2025, Comisia Europeană evidențiază progresele României în sistemul judiciar, subliniind cooperarea transparentă cu autoritățile de la București, afirmă ministrul Justiţiei.

Comisia Europeană a publicat raportul de stat de drept, ediţia 2025. FOTO: arhivă

Comisia Europeană a publicat marţi, 8 iulie, cel de-al șaselea Raport privind statul de drept, în care sunt evidențiate „o serie de progrese semnificative” realizate de România în îndeplinirea recomandărilor formulate în anul 2024 cu privire la sistemul judiciar, a transmis Ministerul Justiției printr-un comunicat.

În ediția de anul acesta, raportul include suplimentar evaluarea unor aspecte care privesc funcționarea pieței unice europene, alături de componentele deja analizate în anii precedenți.

Sistemul judiciar

Potrivit ministerului, raportul de anul acesta notează o serie de progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din anul 2024, cu privire la sistemul judiciar, respectiv:

* România a făcut pași semnificativi către finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, care au abordat preocupările legate de independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție.

În prezent se explorează demersuri legislative menite să consolideze și mai mult garanțiile referitoare la independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare, iar Ministerul Justiției va analiza oportunitatea unei evaluări a punerii în aplicare a legilor justiției după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, ținând seama de necesitatea de a menține stabilitatea cadrului juridic;

* îmbunătățirea transparenței jurisprudenței privind sancțiunile disciplinare în sistemul judiciar, prin publicarea unui rezumat al hotărârilor pronunțate în materie disciplinară în perioada 2021-2024, precum și buletine anuale privind principalele decizii adoptate pe site-ul ICCJ și prin dezvoltarea de către CSM a unei aplicații informatice în scopul diseminării jurisprudenței;

* disponibilitatea Ministerului Justiției pentru ca reforma privind digitalizarea sistemului judiciar să garanteze independența judiciară;

* adoptarea unor acte normative menite să faciliteze accesul cetățenilor la asistență juridică.

* eforturi suplimentare pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv prin noi recrutări, în pofida restricțiilor bugetare;

Recomandarea privind continuarea eforturilor în ceea ce privește asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru parchete, ținând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar, s-a regăsit în rapoartele privind Statul de Drept din 2023 și 2024.

În Raportul de anul acesta, Comisia Europeană a luat act de eforturile depuse de autoritățile naționale care au condus la asigurarea unui grad suficient de ocupare și prin urmare această recomandare a fost eliminată, fiind considerată îndeplinită.

Anticorupţie

Raportul notează, de asemenea, progrese și în ceea ce privește cadrul anticorupție, precum:

* implementarea în grafic a Strategiei Naționale Anticorupție (2021-2025), precum și inițierea unor demersuri pentru pregătirea unei noi Strategii Naționale Anticorupție, care se va baza pe evaluarea ex-post a strategiei actuale;

* menținerea unui bilanț pozitiv în combaterea corupției, inclusiv în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt;

* s-au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor din sistemul judiciar. Raportul notează că de la instituirea, în martie 2022, a noului sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar, procurorii desemnați au reușit să reducă numărul semnificativ de cauze nesoluționate;

* este în discuție actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind în curs de elaborare un proiect de lege menit să abordeze practica „ușilor turnante” (interdicții pre- și post-angajare);

* activitatea ANI în gestionarea conflictelor de interese și declarațiilor de avere este menționată de asemenea în cheie pozitivă, reținându-se înregistrarea de rezultate în continuare;

* au fost făcuți câțiva primi pași înspre introducerea de norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați;

Pluralismul și independența mass-media

Proiectul de lege de transpunere a Directivei anti-SLAPP (Directiva 2024/1069 privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică), elaborat de Ministerul Justiției, a parcurs procedura transparenței și au fost organizate consultări publice. Acesta extinde protecția și garanțiile procedurale cuprinse în directivă la cauzele interne, potrivit aceluiaşi comunicat.

Cu privire la Raportul privind statul de drept de anul acesta, Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, a declarat următoarele:

„Raportul privind statul de drept – ediția 2025 notează în mod obiectiv progresele substanțiale înregistrate de România în domeniul justiției și al cadrului anticorupție.

În mandatul meu, voi menține ritmul reformelor inițiate în scopul menținerii stabilității și independenței sistemului judiciar, precum și pentru asigurarea unei înalte calități a actului de justiție, în beneficiul cetățenilor. În acest sens, consultarea sistemului judiciar și dialogul onest și deschis cu Comisia Europeană vor rămâne repere constante în cadrul exercițiului privind Statul de Drept”, a declarat ministrul Justiţiei, Radu Marinescu

Bolojan, replică pentru PSD, după ameninţările cu ieşirea de la guvernare: „E ușor să stai pe margine”

0

În timp ce PSD sugerează că ar putea părăsi guvernarea, premierul Ilie Bolojan evită disputele publice și le amintește că „este foarte ușor să stai pe margine și să spui cum ar trebui făcut”.

Ilie Bolojan recunoaşte că evită disputele cu partenerii de coaliţie. FOTO Mediafax

Premierul Ilie Bolojan a reacționat la tensiunile tot mai vizibile în coaliția de guvernare, după ce lideri ai PSD au lansat avertismente voalate privind o posibilă ieșire de la guvernare, nemulțumiți de unele dintre măsurile fiscale adoptate de Executiv.

Ilie Bolojan a explicat că evită să intre în dispute publice cu partenerii de coaliție pentru a proteja stabilitatea politică, esențială în atragerea de împrumuturi externe în condiții cât mai avantajoase pentru România.

„Ca premier, încerc să consolidez o stabilitate politică nu pentru ca un om să rămână pe funcţie, ci pentru că e nevoie ca să putem lua împrumuturi la preţuri şi dobânzi mai bune. Şi atunci evit să intru în dispute cu partenerii de coaliţie, cu colegii de guvern, cu cei care sunt în Parlament”, a afirmat Ilie Bolojan, citat de ProTv.

Întrebat despre criticile venite din partea liderilor PSD, premierul a recunoscut că au existat diferențe de abordare în interiorul coaliției în privința componentelor pachetului de reformă fiscală prezentat în Parlament.

„Au apărut, într-adevăr, diferenţe pe mai multe componente ale acestui pachet de reformă, între varianta care s-a publicat iniţial în dezbatere, între varianta care s-a adoptat iniţial în Guvern, înainte de a se trimite la Parlament şi varianta finală care s-a adoptat după depunerea amendamentelor în Parlament”, a recunoscut premierul.

În ceea ce privește nemulțumirile exprimate de liderul PSD Sorin Grindeanu legate de măsura impozitării jocurilor de noroc, premierul a precizat că, în ansamblu, măsurile au vizat o creștere consistentă a taxelor în acest sector.

„Pe partea de taxare a jocurilor de noroc, ca să ne înţelegem bine, per ansamblu este o creştere a taxării de peste 40% a jocurilui de noroc”, a explicat Ilie Bolojan.

De cealaltă parte, liderii social-democrați avertizează că partidul nu poate fi tratat ca o simplă „prezență decorativă” în coaliția de guvernare, sugerând că stabilitatea Executivului ar putea fi pusă sub semnul întrebării dacă măsurile propuse de PSD nu sunt luate în considerare.

Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a transmis că formațiunea pe care o reprezintă dorește „o discuție sinceră” despre rolul partidului în actuala coaliție, lăsând să se înțeleagă că PSD ar putea lua în calcul inclusiv ieșirea de la guvernare dacă vocea sa va continua să fie ignorată.

„PSD nu poate fi ignorat. Măsurile propuse de noi nu pot fi date la o parte. Avem, totuși, cea mai mare pondere în Parlament și nu putem fi tratați ca o prezență decorativă într-un moment cheie pentru țară”, a afirmat Stănescu.

Acesta a adăugat că partidul trebuie să decidă dacă rolul său este acela de a guverna cu responsabilitate sau doar de a asigura stabilitatea guvernamentală fără a avea un cuvânt de spus în deciziile majore.

„Având în vedere această stare de fapt, împreună cu toți colegii trebuie să ne punem, în mod legitim, o întrebare: rolul PSD este de a guverna sau de a face figurație doar pentru a asigura stabilitatea guvernamentală? Chiar dacă suntem într-un moment dificil pentru noi ca partid, ne mulțumim cu un loc la masă, dar fără cuvânt? Mergem înainte indiferent de costuri sau adoptăm o poziție care contează și pentru noi și pentru românii pe care îi reprezentăm? Cred că este timpul ca împreună cu toți colegii să decidem în partid ce-i de făcut”, a mai transmis secretarul general al PSD.

În acest context, premierul Ilie Bolojan a răspuns, că în politică este ușor să critici de pe margine fără a-ți asuma deciziile dificile.

„Este foarte uşor să stai pe margine şi să spui cum ar trebui făcut”, a conchis liderul Executivului, subliniind că obiectivul principal rămâne asigurarea stabilității și a echilibrelor economice într-o perioadă complicată pentru România.

Bolojan, discuție cu omologul ucrainean despre sprijinul României și drepturile românilor din Ucraina

0

Premierul Ilie Bolojan a discutat cu omologul său ucrainean despre sprijinul României pentru guvernul de la Kiev în fața agresiunii ruse, dar şi despre importanța protejării drepturilor minorității române din Ucraina.

Ilie Bolojan şi Denys Shmyhal discuţii despre situaţia din Ucraina. FOTO: Guvernul României

Marţi, 8 iulie, premierul Ilie Bolojan, a purtat o discuție cu prim-ministrul Ucrainei, Denys Shmyhal, în cadrul căreia au fost abordate teme esențiale pentru securitatea regională și cooperarea dintre cele două țări.

Convorbirea s-a concentrat pe situația generată de invazia ilegală a Rusiei în Ucraina, pe efectele dramatice ale conflictului asupra infrastructurii critice și a populației civile, precum și pe consecințele regionale și globale ale războiului. Premierul României i-a transmis omologului său de la Kiev că Bucureștiul rămâne un partener solid al Ucrainei în aceste momente dificile și că sprijinul acordat de România va continua.

„Premierul Ilie Bolojan a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și angajamentul de a-l continua, inclusiv în susținerea parcursului european și euroatlantic al acesteia”, se arată într-un comunicat al guvernului.

De asemenea, în cadrul discuțiilor, premierul României a apreciat eforturile autorităților ucrainene pentru obținerea unei păci juste și durabile, salutând inițiativele Kievului în acest sens.

Totodată, Ilie Bolojan a subliniat importanța protejării drepturilor minorității române din Ucraina, accentuând necesitatea unui dialog deschis și eficient pe această temă între cele două părți.

În finalul convorbirii, Ilie Bolojan a transmis aprecierea sa pentru eforturile depuse de administrația ucraineană în gestionarea situației de securitate și pentru sacrificiile făcute de militarii ucraineni pe front.

Trump denunță practicile UE și anunță intenția de a trimite o scrisoare cu tarifele vamale /„Ne-au tratat foarte rău, acum ne tratează foarte bine”

Președintele SUA, Donald Trump, a denunțat, marți seară, practicile comerciale ale Uniunii Europene, avertizând că, deși negocierile avansează, peste câteva zile ar putea trimite o scrisoare prin care va prezenta tarifele vamale pe bază de reciprocitate.

”Am avut discuții cu Uniunea Europeană, cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu toată lumea, până de curând ne-au tratat foarte rău, acum ne tratează foarte bine, este o altă lume. Ne-au tratat foarte rău, era foarte dificil să discutăm, în multe privințe era mai rău decât în cazul Chinei. Iată ce au făcut împotriva companiilor noastre: au dat în judecată Apple, Google. Au luat 17 miliarde de la Apple printr-un proces fără fundament. Au judecători care sunt ai Uniunii Europene și iau foarte mulți bani de la țara noastră, sunt foarte duri, dar acum sunt foarte drăguți cu noi. Vom vedea ce se întâmplă”, a afirmat Donald Trump.

”Probabil că suntem înainte cu două zile de a le trimite o scrisoare. Purtăm discuții. O scrisoare înseamnă o ofertă pentru un acord. Unii au spus: sunt 200 de țări, nu poți avea negocieri cu 200 de țări. Dar avem oameni de încredere care știu ce fac, lucrurile trebuie făcute printr-o abordare mai generală. Iar acesta este un mod mai bun, mai puternic. Le vom trimite o scrisoare, acolo vor fi niște cifre, 25%, 35%. Pentru unii, vom avea 60%-70%, mă refer la cei cu care avem deficit comercial masiv, pentru că ne-au tratat foarte rău”, a avertizat Donald Trump.

Ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, a semnalat, marți, că Uniunea Europeană este pregătită să adopte măsuri de retorsiune împotriva Statelor Unite dacă Bruxellesul și Washingtonul nu vor ajunge la un acord comercial. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, s-a consultat cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierul italian, Giorgia Meloni, asupra opțiunilor Uniunii Europene de a riposta la taxele impuse de Administrația Donald Trump.

”Factorul timp are o mare importanță. Timpul înseamnă bani. În acest context, discuțiile nu s-au încheiat încă. Procesul de formulare a poziției nu s-a finalizat. Negocierile trebuie efectuate în contact strâns cu partenerii europeni”, a declarat Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al Guvernului Germaniei.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

VIDEO Trump îl acuză pe Putin că este NESERIOS în discuțiile privind oprirea războiului din Ucraina /Statele Unite ar putea impune noi sancțiuni Rusiei

Mark Rutte avertizează asupra unui atac al Rusiei și Chinei asupra Statelor Unite /De aceea, ”EUROPA trebuie să fie sigură”

Bloomberg: UE ia în considerare înființarea unui fond de 100 de MILIARDE de euro pentru a sprijini Ucraina

0

Uniunea Europeană ia în considerare înființarea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina, în condițiile în care războiul cu Rusia nu dă semne că se va încheia.

Banii ar putea face parte din propunerea UE pentru următorul său buget pe șapte ani, care urmează să fie prezentat la sfârșitul acestei luni, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea.

Dacă va fi acceptată de statele membre ca parte a negocierilor bugetare, finanțarea ar începe să fie plătită în 2028 pentru a menține asistența financiară constantă acordată Ucrainei, au declarat aceste persoane, vorbind sub rezerva anonimatului.

UE a acordat sprijin Ucrainei în valoare de aproape 160 de miliarde de euro de la începutul invaziei ruse, în urmă cu trei ani și jumătate. Această sumă include un fond de 50 de miliarde de euro care extinde subvențiile și împrumuturile până în 2027.

Împreună cu Grupul celor Șapte națiuni, UE a creat, de asemenea, un instrument bazat pe împrumuturi în valoare de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev, care utilizează veniturile generate de activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei.

Comisarul european pentru Economie: UE este „pregătită să ofere tot sprijinul necesar Ucrainei atâta timp cât este necesar”

Conform Bloomberg, noul acord de finanțare ar urma modelul existent, în care Comisia Europeană, ramura executivă a UE, oferă ajutor Ucrainei prin subvenții și împrumuturi ieftine. Majoritatea plăților au fost legate de reforme pe care Guvernul ucrainean trebuie să le facă pentru a deveni membru al UE.

Ideea este luată în considerare alături de alte opțiuni și va fi discutată înainte de publicarea detaliilor privind următorul cadru financiar multianual. Acest lucru ar trebui să aibă loc pe 16 iulie, deși unele elemente ar putea apărea într-o etapă ulterioară, au declarat persoanele respective.

În iunie, Comisia i-a informat pe miniștrii de Finanțe ai statelor UE că nevoile financiare ale Ucrainei ar trebui să fie acoperite până la începutul anului 2027 și că o creștere de 8,4 miliarde de dolari a cheltuielilor de apărare din acest an este de așteptat să fie finanțată pe plan intern, potrivit surselor.

Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, le-a declarat marți reporterilor că „acum evaluăm și lucrăm la diferite opțiuni” pentru a asigura finanțarea pentru anul viitor, adăugând că blocul comunitar este „pregătit să ofere tot sprijinul necesar Ucrainei atâta timp cât este necesar”.

Dombrovskis a declarat că, după ce Fondul Monetar Internațional va evalua potențialul deficit de finanțare al Ucrainei, Comisia va analiza opțiunile pe care le are pentru a crește asistența „prin bugetul UE și, de asemenea, prin posibilitățile de utilizare a veniturilor din activele suverane rusești”.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Trump îl acuză pe Putin că este NESERIOS în discuțiile privind oprirea războiului din Ucraina /Statele Unite ar putea impune noi sancțiuni Rusiei

Emmanuel Macron, umilit de soţia sa în faţa cuplului regal William – Kate Middleton. Gestul transformat în moment stânjenitor

0

Brigitte Macron a transformat un gest de curtoazie al soţului său într-un nou moment extrem de stânjenitor pentru preşedintele Franţei, chiar în faţa lui William și al soției sale Kate Middleton, imediat după ce au ajuns în Marea Britanie.

Emmanuel Macron, lăsat de soţia sa să aştepte cu mâna întinsă. FOTO: captură video

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a trecut printr-un moment jenant la sosirea în Marea Britanie, unde efectuează o vizită de stat de trei zile, potrivit relatărilor Daily Mail.

În timp ce coborau din avionul oficial, care a aterizat pe baza militară RAF Northolt, în vestul Londrei, Emmanuel Macron a fost primul care a pășit pe scara aeronavei, fiind întâmpinat de prințul și prințesa de Wales, prezenți pentru a primi cuplul prezidențial francez.

În momentul în care Brigitte Macron a început să coboare scările avionului, președintele Franţei i-a întins mâna, dorind să o ajute, însă Prima Doamnă a preferat să se țină de balustradă, trecând pe lângă soțul său fără să îi răspundă la gest.

Imaginile surprinse au arătat cum Macron își lasă mâna în jos, într-un gest vizibil stânjenit, în timp ce Brigitte își continua coborârea spre membrii familiei regale.

Câteva minute mai târziu, cei doi au fost fotografiați în mașina oficială, în timp ce așteptau să părăsească baza militară. Atmosfera părea rece între cei doi, iar Brigitte Macron a fost surprinsă în timp ce își verifica telefonul, pe care îl scosese din geantă, evitând contactul vizual cu soțul său.

Acest incident vine după un alt moment controversat petrecut în luna mai, când Brigitte Macron a fost filmată în timp ce îi împingea fața soțului său cu ambele mâini, înainte dea coborî din avion care i-a dus în Vietnam, într-o vizită oficială.

Deși Emmanuel Macron a explicat atunci că gestul a fost „o joacă”, momentul surprins de camerele de filmat a generat discuții aprinse în Franța, cotidianul Le Parisien întrebând retoric: „Palmă sau ceartă?”.

În cadrul vizitei actuale din Marea Britanie, un alt moment ieșit din tiparele protocolului a avut loc atunci când Brigitte Macron și regina Camilla s-au sărutat pe obraz, încălcând protocolul regal, în fața camerelor de filmat.

Această vizită a președintelui Franței marchează prima deplasare oficială a unui lider european în Regatul Unit după Brexit, simbolizând importanța menținerii relațiilor bilaterale într-o perioadă de recalibrare a legăturilor diplomatice dintre Paris și Londra.