Angajații Ministerului Finanțelor Publice, condus de liberalul Alexandru Nazare, Ministerul Justiției, condus de social-democratul Radu Marinescu, dar și cei de la Institutul Național de Statistică au ieșit să protesteze în fața instituțiilor, în contextul măsurilor fiscale anunțate de Executiv în vederea reducerii deficitului bugetar.
UPDATE 13:00
Cu angajații din Ministerul Finanțelor s-au solidarizat cei de la Ministerul Justiției și de la Institutul Național de Statistică (INS), potrivit imaginilor surprinse de fotoreporterul Gândul.
O angajată a Ministerului de Finanțe se plânge că „nu are program fix”. Cât despre OUG aprobată luni de Guvern, care prevede plafonarea sporurilor la suma de maximum 300 de lei, aceasta spune că „s-a acordat datorită faptului că salariile au fost tot timpul mici”. (VIDEO articol)
Angajați din ministere cer ca Executivul să facă mai repede legea salarizării unitare.
FOTO: Mihai Pop/ Gândul
UPDATE 12:10
Ministrul Alexandru Nazare a ieșit pe holul instituției, în fața biroului său, să stea de vorbă cu oamenii din minister.
„Veniți în fiecare birou la fiecare etaj să vedeți cum arată biroul”, spune o angajată.
„Să vă fie rușine!”, se mai aude o altă voce din fundal.
Nazare i-a invitat pe reprezentanții angajaților la discuții, potrivit imgainilor video publicate de SEDLEX.
Știrea inițială
„Angajații sunt hotărâți să protesteze oricât va fi nevoie, chiar să oprească activitatea, dacă nici acum, sub amenințarea unui deficit bugetar excesiv și a unor măsuri care afectează toată populația, nu vor fi făcuți pași clari”, spune Vasile Marica, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Finanțe.
Potrivit sursei citate, evaziunea fiscală reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru țară, după cum recunoaște și CSAT. Cauza, spune acesta, este legislația „incoerentă, inadecvată și impredictibilă” în domenii precum colectarea TVA, procedura insolvenței și prețurile de transfer.
Finanțiștii mai spun că lupta cu evaziunea fiscală nu se poate face cu un sistem „subdimensionat și subfinanțat”. Sindicaliștii cer Guvernului României adoptarea unui pachet legislativ pe trei componente:
recunoașterea funcției specifice pentru angajații Fiscului cu protecție, respect, responsabilități și sancțiuni clare;
salarizare corespunzătoare complexității activității și incompatibilităților la care sunt supuși;
și întinerirea sistemului prin angajarea de personal tânăr capabil să se adapteze la digitalizare.
Foto/ Video: Mihai Pop/ Gândul
CITEȘTE ȘI:
Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …
După o perioadă de tăcere operațională, dronele Bayraktar TB2 — simbol al primelor luni de rezistență ucraineană — revin în arsenalul activ al Kievului, cu o nouă misiune: țintirea navelor de război rusești din apropierea Crimeei, scrie euromaidanpress.com.
Drone trurcești Bayraktar/FOTO:Arhiva
Reluarea utilizării acestor drone vine pe fondul unor evoluții semnificative: uzinele ucrainene produc acum peste 120 de unități anual, grație unui parteneriat consolidat cu Turcia. În paralel, Ucraina a reușit să slăbească semnificativ rețelele de supraveghere și apărare aeriană rusești din peninsulă — o precondiție esențială pentru relansarea operațiunilor aeriene riscante.
Trecutul recent: un simbol devenit vulnerabil
În debutul invaziei ruse, Bayraktar-ul s-a impus ca una dintre puținele arme capabile să destabilizeze formațiunile rusești în mișcare. Însă, pe măsură ce Moscova și-a consolidat apărarea antiaeriană, semnătura radar vizibilă a dronei a devenit un handicap. Ucraina a fost forțată să le retragă din prima linie.
Astăzi, condițiile s-au schimbat. Capacitatea locală de producție și degradarea sistematică a apărării ruse deschid un nou capitol operațional.
Atacuri asupra platformelor petroliere și a vaselor de debarcare
O înregistrare recentă arată cum mai multe Bayraktar TB2 au lovit ambarcațiuni rusești în apropiere de limanul Tendrivska, în contextul unei încercări de debarcare a forțelor ruse pe insule strategice. Atacul nu a fost singular: Ucraina extinde aceste operațiuni spre platformele petroliere din larg, capturate anterior de ruși și utilizate drept posturi de supraveghere și relansatoare de semnal pentru drone.
Pentru ambele tabere, aceste platforme au devenit puncte nodale — teren disputat în mod repetat, cu controlul schimbându-se de la o săptămână la alta.
Sprijin occidental și tactici combinate
Sprijinul occidental nu este doar politic sau economic. Zborurile regulate ale aeronavelor britanice de recunoaștere RC-135W în vestul Crimeei indică o coordonare complexă, menită să furnizeze Ucrainei informații în timp real. La sol, aceste date sunt utilizate de operatorii Bayraktar, care pot reacționa rapid și ținti cu precizie.
Rusia contraatacă printr-o combinație de drone Lancet și platforme de recunoaștere ZALA. Însă, potrivit analiștilor ruși, eficiența acestui sistem este limitată în fața ambarcațiunilor ucrainene rapide, dotate acum cu bruiaje electronice și chiar rachete sol-aer improvizate, capabile să doboare drone sau chiar avioane inamice.
Operațiuni asupra apărării aeriene ruse
Un moment de cotitură în acest puzzle operațional a venit recent, când Direcția de Informații a Armatei Ucrainene a executat o lovitură de precizie asupra unui complex S-400 rusesc din Crimeea. Au fost distruse radarele esențiale 92N2E și 91N6E, precum și un lansator de rachete. Acest atac a „deschis cerul” deasupra Crimeei de vest și a Mării Negre, permițând reluarea incursiunilor aeriene.
Într-o mișcare imediată, Ucraina a lansat două rachete Neptune asupra unei baze de forțe navale speciale ruse din Chornomorske, provocând daune majore.
Flota rusă se retrage, Crimeea devine vulnerabilă
Pe fondul acestor presiuni, comandanții ruși au retras o mare parte a flotei din apele contestate, transformând-o într-o prezență simbolică. Într-un gest care trădează disperarea, armamentul naval este demontat de pe nave și transformat în turele fixe pe țărm — o soluție care aduce mai degrabă cu improvizația unei apărări de tranșee decât cu doctrina unei superputeri navale.
Un plan strategic care prinde contur
Controlul asupra platformelor offshore oferă Ucrainei un avantaj dublu: capacitate extinsă de supraveghere și baze avansate pentru viitoare atacuri. Se conturează un plan coerent, în care loviturile asupra apărării antiaeriene creează culoare pentru operațiuni aeriene și navale tot mai îndrăznețe.
Revenirea Bayraktar-ului nu este doar o revenire simbolică. Este semnul unei strategii rafinate, în care Ucraina nu mai luptă doar pentru a rezista, ci pentru a recâștiga teritorii-cheie — metru cu metru, insulă cu insulă, platformă cu platformă.
Blocajul privind aderarea Ucrainei este atât de adânc înrădăcinat, încât diplomații de la Bruxelles iau în calcul ideea decuplării acesteia de candidatura Republicii Moldova, scrie ,,Euronews”.
Orban este contra aderării Kievului la UE. FOTO: Arhivă
Nu există „motive obiective” pentru a împiedica Ucraina să lanseze prima etapă a procesului de aderare, a transmis Comisia Europeană ca răspuns la veto-ul premierului Ungariei, Viktor Orban, reconfirmat de liderul maghiar în cadrul summitului UE de săptămâna trecută, notează jurnaliștii ,,Euronews”.
„Când o țară candidată este blocată fără un motiv obiectiv, în ciuda faptului că îndeplinește criteriile, întregul proces de extindere își pierde credibilitatea”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE).
Argumentele liderului de la Budapesta
Conform lui Viktor Orban, 95% dintre cei aproape 2,3 milioane de participanți la o consultare națională au fost împotriva aderării Ucrainei la blocul comunitar. Iar șeful Cabinetului de miniștri de la Budapeste a invocat aceste rezultate pentru a-și justifica veto-ul, afirmând la summit: „Am venit aici cu un mandat puternic. Dacă un membru al Uniunii Europene este în război, înseamnă că Uniunea Europeană este în război, iar nouă nu ne place acest lucru”.
CE a răspuns, subliniind că Ucraina este pregătită să deschidă primul cluster de negocieri, care acoperă teme-cheie precum democrația, drepturile omului, securitatea, sistemul judiciar și achizițiile publice. Acest cluster, cunoscut drept fundamental, deschide procesul complex, iar fiecare pas necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale UE.
„Din partea noastră, lucrurile sunt foarte clare: în prezent, Ucraina livrează reforme în cele mai dificile circumstanțe pe care ni le putem imagina.Am susținut întotdeauna o abordare bazată pe merit în privința aderării, iar în acest caz nu există niciun motiv obiectiv care să justifice blocarea deschiderii primului grup de negocieri. Sperăm cu adevărat că vom putea deschide curând acest prim grup”, a mai spus purtătorul de cuvânt al structurii europene.
Comisia a evaluat pozitiv și planul de acțiune al Ucrainei privind protecția minorităților, care urmărește armonizarea legislației interne cu standardele europene pentru a combate discriminarea și infracțiunile motivate de ură pe criterii etnice, având scopul să asigure acces egal la servicii publice și să promoveze diversitatea culturală.
Planul a fost conceput pentru a liniști îngrijorările lui Orban în contextul în care Guvernul pe care-l conduce a acuzat frecvent Ucraina că ar încălca drepturile lingvistice ale celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari care trăiesc cu precădere în regiunea Transcarpatia. Cele două țări au purtat discuții bilaterale pe acest subiect, dar negocierile s-au oprit brus în luna mai după ce Kievul a denunțat o rețea suspectă de spionaj maghiară care acționa împotriva intereselor Ucrainei.
Veto-ul lui Orban privind aderarea Ucrainei datează din iulie 2024, când Ungaria a preluat președinția semestrială a Consiliului UE, subliniind că Ucraina nu va deschide niciun cluster de negocieri pe durata mandatului său.
Oficialii și diplomații de la Bruxelles au ironizat această poziție, sperând la progrese după ce Polonia a preluat conducerea în luna ianuarie a acestui an, dar președinția poloneză nu a înregistrat rezultate în acest sens. Actualul deținător al președinției, Danemarca, a descris extinderea ca fiind o „necesitate geopolitică”, fiindhotărâtă să deblocheze procesul.
Solicitarea liderului de la Kiev
Între timp, la Kiev este tot mai multă frustrare. În timpul summitului de săptămâna trecută, președintele Volodimir Zelenski a cerut o soluție în acest sens.
„Avem nevoie acum de un mesaj politic clar-că Ucraina este ferm pe drumul european și că Europa își respectă promisiunile. Orice întârziere din partea Europei ar putea crea un precedent global – un motiv de a pune la îndoială cuvintele și angajamentele europene. Noi ne facem partea noastră. Este corect să așteptăm un răspuns pozitiv. Așadar, deschiderea primului grup de negocieri, cel al ‘Fundamentelor’, ar putea însemna mai mult decât un pas tehnic. Ar fi o decizie politică ce definește viitoarea integrare a Ucrainei în Europa”, le-a transmis Volodimir Zelenski liderilor prezenți, inclusiv lui Orban.
La finalul summitului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat sprijinul, dar fără să ofere indicii despre cum ar putea fi rezolvată disputa care durează de luni de zile.
„Sub un foc continuu, Ucraina implementează reformă după reformă. Este impresionant. Ucraina a făcut ceea ce i s-a cerut- acum trebuie să facem și noi. Pentru că procesul de aderare se bazează pe merit. Iar Ucraina merită să avanseze”, a adăugat Ursula von der Leyen.
Decizie riscantă
Blocajul este atât de profund încât diplomații au început să ia în considerare ideea decuplării candidaturilor Ucrainei și Republicii Moldova.
,,Cele două țări din Est au depus cererile aproape simultan, imediat după ce Rusia a lansat invazia la scară largă, și au fost declarate candidate în aceeași zi din iunie 2022. De atunci, au avansat împreună. Comisia consideră că ambele sunt la fel de pregătite să deschidă primul cluster și așteaptă unanimitatea statelor membre pentru a da undă verde”, conform jurnaliștilor Euronews.
Orban nu a exprimat rezerve față de Chișinău, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere tehnic, aceasta ar putea avansa în negocieri, în timp ce Ucraina așteaptă ridicarea veto-ului. Totuși, decuplarea este un pariu riscant, pentru că ar putea lăsa Kievul în urmă pe termen nelimitat și ar perpetua impresia unei promisiuni încălcate față de poporul ucrainean.
„Noi nu cerem decuplarea Moldovei. Este decizia statelor membre dacă vor să facă acest pas. Ceea ce vrem este să susținem Ucraina și Moldova în procesul de pregătire pentru aderare”, a conchis purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
Autoritățile din Marea Britanie au confiscat un vehicul care, deși avea volan pe dreapta și era înmatriculat în Regatul Unit, plăcuțele erau românești. Șoferul a fost oprit în apropierea orașului Luton, nordul Londrei.
Mașina cu plăcuțe de înmatriculare din România confiscată/FOTO: X
Informația a fost făcută publică pe contul de X al Beds, Cambs & Herts Road Policing Unit, alături de o fotografie a vehiculului. Autoritățile nu au dezvăluit naționalitatea șoferului.
„RP12 – Houghton Regis
27/06 – acest vehicul avea plăcuțe de înmatriculare românești, dar era cu volanul pe dreapta. Se pare că este un vehicul înmatriculat în Marea Britanie, nu a fost exportat, iar șoferul locuiește în Marea Britanie.
Vehiculul a fost confiscat, iar șoferul a fost raportat pentru lipsa asigurării și a taxelor”, transmit polițiștii.
Conform legislației britanice, mașinile cu numere străine pot circula în Regatul Unit doar pentru maximum șase luni într-un interval de 12 luni, atât timp cât sunt înmatriculate și impozitate în țara de origine. După această perioadă sau dacă proprietarul devine rezident, vehiculul trebuie înmatriculat și impozitat în Marea Britanie, scrie ProTV.
ANSVSA a aplicat peste 330 de amenzi, a închis peste 20 de supermarketuri și hipermarketuri și a retras aproape 12.000 kg de produse alimentare în cadrul campaniei „Zero toleranță pentru neregulile alimentare”.
ANSVSA a închis zeci de supermarketuri și hipermarketuri FOTO: Shutterstock
În perioada 13–30 iunie 2025, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a desfășurat, la nivel național, campania „Zero toleranță pentru neregulile alimentare”. În urma verificărilor, autoritatea a aplicat 336 de amenzi contravenționale în valoare totală de 5.407.000 de lei.
În plus, au fost suspendate activitățile a 11 supermarketuri și 10 hipermarketuri, iar în alte cazuri, activitatea a fost interzisă complet: un hipermarket, trei supermarketuri și un depozit frigorific au fost închise.
Produse retrase din consum și distruse
Conform datelor transmise de ANSVSA, au fost retrase de pe piață și distruse 11.783 de kilograme de produse alimentare, printre care carne, pește, lactate, legume, fructe, produse de panificație și prăjituri. De asemenea, au fost scoase din circuitul alimentar 4.326 de ouă.
„Campania, care a avut scopul de a proteja sănătatea publică şi de a combate orice formă de fraudă alimentară, a fost iniţiată la nivel naţional în data de 13 iunie, sub coordonarea directă a preşedintelui ANSVSA, dr. Alexandru Bociu”, transmite Serviciul de Comunicare al instituției.
Campania s-a desfășurat în paralel cu activitățile Comandamentului Estival, lansat la Constanța pe 16 iunie, ambele acțiuni având caracter complementar – de control, dar și de consiliere și prevenție în relația cu operatorii economici.
Echipe speciale pentru controale și verificări tematice
Pentru eficientizarea controalelor, a fost format un colectiv temporar de lucru din directori executivi și inspectori ai Direcțiilor Sanitar-Veterinare din județele Olt, Dâmbovița, Teleorman, Ialomița și din București.
Aceștia au realizat inspecții tematice în hipermarketuri, supermarketuri, restaurante, fast-food-uri, măcelării, pescării și unități de depozitare, verificând trasabilitatea produselor, respectarea normelor de igienă și conformitatea cu legislația privind siguranța alimentelor.
Alertă de fraudă alimentară și noi măsuri de prevenție
În cadrul campaniei au fost identificate și produse cu etichetare falsificată. ANSVSA a activat alerta de fraudă alimentară pentru 42,5 kg de produse de origine nonanimală, folosind Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (SRAAF). În plus, au fost prelevate 41 de probe alimentare pentru determinarea speciei și prevenirea substituției frauduloase a produselor. Se află în analiză și 93 de teste de sanitație, pentru evaluarea igienizării suprafețelor de lucru.
Obiectivele campaniei au vizat nu doar sancționarea neregulilor, ci și „consolidarea siguranţei alimentare, creşterea conformării voluntare a operatorilor economici şi crearea unui mediu economic corect, în care competiţia se desfăşoară în condiţii echitabile”, a precizat ANSVSA.
Controalele continuă și pe litoral
Președintele ANSVSA, dr. Alexandru Bociu, a subliniat importanța colaborării cu mediul economic: „Este foarte important ca autorităţile să nu fie percepute doar ca entităţi de control. Vrem un parteneriat onest cu operatorii economici, bazat pe profesionalism şi prevenţie”.
Deși campania națională s-a încheiat oficial, ANSVSA va continua acțiunile de control în toate tipurile de unități alimentare: magazine, depozite, unități de procesare sau transport. În paralel, va fi consolidată componenta de consiliere pentru prevenirea riscurilor.
„În continuarea campaniei naţionale, activitatea noastră se va concentra şi pe zona litoralului, prin intermediul Comandamentului Estival. Ne dorim să oferim turiştilor un grad ridicat de siguranţă alimentară în concediu, iar pentru aceasta, echipe de inspectori ai ANSVSA vor desfăşura controale zilnice, în toate zonele de interes turistic de pe litoral, pe întreaga durată a sezonului estival. Ne dorim reducerea semnificativă a riscurilor alimentare, creşterea nivelului de conformare a operatorilor şi consolidarea încrederii consumatorilor în produsele de pe piaţa românească. Este un efort comun, care cere responsabilitate, rigoare şi comunicare permanentă”, a declarat președintele ANSVSA.
Italia va elibera aproape 500.000 de noi vize de muncă pentru cetățeni din afara Uniunii Europene între 2026 și 2028.
Numărul reprezintă necesarul de „forță de muncă indispensabilă pentru sistemul economic și productiv național și altfel indisponibilă”, conform unui comunicat al Cabinetului italian.
Decizia face parte din strategia de extindere a canalelor de imigrație legală ca răspuns la deficitul de forță de muncă.
Un total de 164.850 de persoane vor fi primite în Italia anul viitor, cu scopul de a ajunge la un total cumulat de 497.550 de noi sosiri până în 2028.
230.550 de vize sunt alocate pentru munca non-sezonieră și independentă și 267.000 pentru munca sezonieră în sectoarele agricol și turistic, conform ANSA.
„Cotele au fost stabilite ținând cont de nevoile exprimate de partenerii sociali și de cererile efective de permise de muncă depuse în anii precedenți, cu scopul unui program care să răspundă nevoilor întreprinderilor și să fie, de asemenea, realist”, se arată în declarație.
Este a doua decizie de acest fel de când premierul Giorgia Meloni a preluat funcția în urmă cu aproape trei ani ca șef al unei coaliții de dreapta.
Guvernul italian a decis deja să elibereze peste 450.000 de permise pentru imigranți între 2023 și 2025.
Asociația de lobby din domeniul agricol Coldiretti a salutat planul Guvernului, spunând că reprezintă un pas important pentru a garanta disponibilitatea lucrătorilor pe câmp și producția de alimente a țării.
Italia ar trebui să primească cel puțin zece milioane de imigranți până în 2050 pentru a combate depopularea
Pe lângă regulile permițând intrarea de noi lucrători, Meloni a adoptat o poziție dură împotriva sosirilor ilegale, accelerând repatrierile și reducând activitățile organizațiilor caritabile care salvează imigranții din Marea Mediterană.
Îmbătrânirea populației și scăderea natalității evidențiază necesitatea de a atrage lucrători străini în Italia, a treia cea mai mare economie a zonei euro.
În 2024, numărul de decese a fost cu aproximativ 281.000 mai mare decât cel de nașteri, iar populația a scăzut cu 37.000 la 58,93 milioane, continuând o tendință care durează de un deceniu.
Pentru a contracara depopularea în curs și pentru a menține nivelurile actuale de locuitori, Italia ar trebui să primească cel puțin zece milioane de imigranți până în 2050, potrivit studiilor institutului de reflecție Osservatorio Conti Pubblici, notează Reuters.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI:
Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …
De la 1 iulie 2025, Danemarca a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, pentru a opta oară de la aderarea statului scandinav la Uniunea Europeană, în 1973.
Sub sloganul „O Europă puternică într-o lume în schimbare”, președinția daneză va depune eforturi pentru o Europă sigură, precum și pentru o Europă competitivă și verde.
În condițiile în care relațiile transatlantice au fost zdruncinate după primele luni ale Administrației Trump și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei intră într-o fază critică, președinția daneză a Consiliului va juca un rol important în ghidarea Europei într-un mediu din ce în ce mai dificil.
Ceremonia oficială, la Aarhus, pe 3 iulie
Pe 3 iulie, Danemarca va marca preluarea președinției UE cu o vizită a Comisiei Europene și o ceremonie oficială de deschidere la Aarhus.
Universitatea Aarhus va găzdui o întrevedere între membrii Guvernului danez, condus de prim-ministrul Mette Frederiksen, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarii europeni, urmată de o conferință de presă.
Ulterior, Regele și Regina Danemarcei se vor întâlni cu președintele Comisiei Europene și cu prim-ministrul danez la muzeul de artă ARoS.
Guvernul danez a ales două priorități principale pentru președinție: o Europă mai sigură, inclusiv o gestionare mai puternică a imigrației către UE și un sprijin continuu pentru Ucraina, precum și o Europă competitivă și verde.
Mesajul ministrului Afacerilor Europene al Danemarcei
„Președinția UE oferă Danemarcei o oportunitate unică de a consolida agenda europeană și suntem gata să profităm de ea. În peisajul geopolitic în schimbare de astăzi, Europa trebuie să devină semnificativ mai puternică, atât din punct de vedere economic, cât și politic și militar.
De aceea, am stabilit un program ambițios de președinție care vizează consolidarea apărării și securității UE, oferirea de sprijin Ucrainei și combaterea migrației neregulamentare. Toate, agende în care Danemarca și-a asumat deja un rol de lider în cadrul UE.
În același timp, vom depune eforturi pentru a îmbunătăți condițiile pentru companiile europene prin reducerea poverii reglementare, menținând în același timp angajamentul nostru față de tranziția verde. Acest lucru va consolida competitivitatea pe termen lung a Europei.
Guvernul danez este gata să se apuce de treabă și așteptăm cu nerăbdare să obținem rezultate tangibile”, a declarat ministrul Afacerilor Europene al Danemarcei, Marie Bjerre.
Pe perioada președinției sale, care se încheie la sfârșitul anului, Danemarca urmează să colaboreze îndeaproape cu Polonia și Cipru, a anunțat Ministerul danez de Externe.
Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …
Un copil în vârstă de doi ani a murit marţi, 1 iulie, în nord-estul Spaniei, după ce a fost lăsat timp de mai multe ore într-o maşină parcată în soare, pe caniculă, potrivit AFP.
O anchetă e în curs. FOTO arhivă Facebook Mossos d’Esquadra
Echipajul de salvare chemat să intervină nu a reuşit să resusciteze copilul, a declarat un purtător de cuvânt al Mossos d’Esquadra, poliţia catalană, potrivit News.ro, care citează AFP.
„Totul sugerează că este vorba despre o neglijenţă din partea tatălui. Copilul a rămas toată dimineaţa într-o maşină închisă, în soare. Era imposibil să supravieţuiască. Este vorba despre o insolaţie. Chiar şi un adult ar fi murit”, a declarat el.
O anchetă e în curs de desfășurare.
Tragedia a avut loc Valls, în apropiere de Tarragona, unde s-au înregistrat până la 32°C la umbră marţi dimineaţa, potrivit unor date oficiale ale Agenţăiei Meteorologice spaniole (AEMET).
De câteva zile, Spania se află sub un val intens de căldură, cu vârfuri care depăşeşsc 40°C în numeroase zone ale ţării, în care s-au înregistrat recorduri ale unor temperaturi maxime în iunie în mai multe localităţi.
Sâmbătă, doi drumari au murit în timp ce munceau în Spania, din cauza insolaţiei, unul la Cordoba, celălalt la Barcelona.
Ultimii trei ani au fost pentru Spania cei mai calzi înregistraţi vreodată, în care au avut loc mai multe valuri de căldură şi s-au înregistrat temperaturi-record.
Fenomene meteorologice extreme – de exemplu valuri de căldură şi furtuni – sunt tot mai intense, din cauza modificărilor climatice.
De-a lungul timpului au avut loc numeroase tragedii, în care copiii ce au fost lăsaţi sau uitaţi de părinţi în maşină şi-au pierdut viaţa din cauza temperaturilor foarte ridicate din interior.
În urmă cu trei ani, în Italia, Roma, un tată şi-a lăsat copilul în vârstă de un an în autoturism, în faţa unei grădiniţe. Trecătorii au încercat să îl salveze, însă a fost prea târziu.
Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a declarat marţi că este „profund alarmat” de faptul că armata israeliană şi-a intensificat operaţiunile în Gaza, unităţile medicale rămase în teritoriul palestinian devastat de război fiind deja suprasolicitate.
Palestinieni în Gaza City. FOTO EPA EFE
Potrivit unui comunicat, CICR şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la „intensificarea ostilităţilor în oraşul Gaza şi în Jabalia, atacuri care ar fi cauzat zeci de morţi şi răniţi în rândul civililor în ultimele 36 de ore”, relatează AFP, citată de Agerpres.
Ofensiva israelienă în Gaza a fost extinsă după zile de apeluri tot mai numeroase pentru încetarea focului, preşedintele american Donald Trump fiind printre cei care cer ca Israelul să ajungă la un nou acord pentru încetarea războiului şi pentru recuperarea ostaticilor.
Sute de palestinieni au murit încercând să-şi procure mâncare
Aproape 170 de ONG-uri au cerut marţi încetarea sistemului de distribuţie a ajutoarelor în Fâşia Gaza, susţinut de Israel şi SUA, după ce Ministerul Sănătăţii al Hamas a raportat moartea a sute de palestinieni care încercau să-şi procure hrană, notează AFP.
Israelul a relaxat parţial, la sfârşitul lunii mai, blocada totală impusă Fâşiei Gaza la începutul lunii martie, care a condus la o penurie severă de alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale.
„În conformitate cu noul plan al guvernului israelian, civilii înfometaţi şi slăbiţi sunt forţaţi să meargă ore întregi pe terenuri periculoase şi în zone de conflict. În final, aceştia se găsesc într-o cursă violentă şi haotică înainte de a ajunge la locuri de distribuţie a ajutoarelor împrejmuite şi militarizate”, au subliniat ONG-urile în comunicat.
Au început săpăturile la cel mai lung tunel de autostradă construit în România. Galeriile sale de aproape doi kilometri sunt proiectate pe traseul Autostrăzii A1 Lugoj – Deva. El va trece pe sub dealurile care despart județele Timiș și Hunedoara.
Intrarea în Tunelul mare al autostrăzii, dinspre Holdea. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Al doilea tunel de pe Autostrada Lugoj – Deva (A1), în lungime de aproape doi kilometri, prinde contur la limita județelor Hunedoara și Timiș.
Tunelul mic, în stadiu mai avansat
Primii metri ai „tunelului mare” (T2) din zona Holdea – Coșevița au fost excavați, iar până la finalul anului 2026, construcția ar putea fi finalizată, împreună cu întreg lotul de 9.14 kilometri de autostradă, dintre localitățile Holdea (județul Hunedoara) și Margina (județul Timiș).
Tronsonul, aflat la limita județelor Hunedoara și Timiș, va cuprinde peste doi kilometri de tuneluri, la care forarea a început în luna februarie 2025, cu „tunelul mic” (T1 – video), cu galerii de 367,5 metri (stânga) și de 415 metri (dreapta).
„La galeria din stânga a primului tunel, urmează în curând momentul străpungerii din ambele capete – moment simbolic, în care se va vedea „luminița de la capătul tunelului” din ambele direcții. Lucrările avansează la aceste tuneluri. La tunelul al doilea, au fost finalizate lucrările premergătoare portalului de intrare și au început lucrările de săpătură. În paralel, continuă lucrările și la structuri, la cele două pasaje de pe traseu, la cele două viaducte și lucrările de drum (terasament). Antreprenorul a transmis că pe șantier sunt mobilizați 800 de oameni și 200 de utilaje”, informa recent, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.
Cum va arăta tunelul de doi kilometri
Al doilea tunel (video) de pe acest tronson este de aproape patru ori mai lung decât tunelul mic și necesită lucrări complexe.
„Tunelul T2 este considerat un tunel lung: galeria din stânga are o lungime de 1.825 metri, iar galeria din dreapta are o lungime de 1.985 metri”, se arată în proiectul autostrăzii.
Lucrările de construcție ale tunelului includ ca structuri principale: două galerii separate, cu sens unic pentru fiecare direcție, fiecare având două benzi de circulație, bandă de urgență și trotuare pentru intervenții; patru galerii transversale de evacuare a pietonilor, cu uși antifoc și antifum; o galerie transversală pentru vehicule, situată la mijloc, cu uși separate pentru pietoni și vehicule; nișe pentru apel de urgență (SOS), nișe pentru sistemul antiincendiu (FFN), nișe electrice, nișe de revizie/întreținere.
Potrivit proiectului, structurile portalului sunt realizate în varianta „cover & cut” și sunt protejate de ziduri de sprijin din piloți. La portalul vestic, de intrare, vor fi construite trei ziduri mari din piloți și două mai mici din piatră, urmate de săpături mecanizate până la nivelul drumului. La portalul estic, de ieșire, vor fi realizate patru ziduri de sprijin mari din piloți și două ziduri din piatră.
Imaginea 1/8: Autostrada cu tuneluri la Holdea Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (15) JPG
„Excavarea tunelului va fi realizată mecanic, în conformitate cu principiile NATM (Noua Metodă Austriacă). NATM combină comportamentul masei de rocă cu monitorizarea geotehnică permanentă a construcției subterane pe parcursul execuției. Metoda este adesea numită și „proiectare în timpul execuției” sau „metoda torcretării”, deoarece permite susținerea optimizată a tunelului pe baza observațiilor în timp real asupra condițiilor din versant”, arată proiectul autostrăzii.
Tunelul va avea o galerie de evacuare pentru mașini
Zonele cu acoperire redusă ale tunelului vor fi excavate prin metoda „cover & cut”. În galeria stângă, această zonă are 300 metri, iar în galeria dreaptă, 73 metri. Pentru construcție, se vor realiza inițial ziduri de susținere din piloți pe ambele părți ale fiecărei galerii.
Imaginea 1/17: Autostrada cu tuneluri santier Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) JPG
Potrivit proiectanților, tunelurile prevăzute sunt unidirecționale, având câte un tub pentru fiecare sens de circulație. Conform normelor de siguranță pentru tunelurile lungi (mai mari de 500 de metri), este obligatorie amenajarea unei galerii pentru evacuarea persoanelor la maximum 500 de metri. Primul tunel are o lungime mai mică de 500 de metri, deci nu necesită o galerie pentru evacuarea pietonilor.
Al doilea tunel are o lungime de aproximativ 2.000 de metri și este prevăzut cu cinci galerii de evacuare pentru pietoni (dintre care una permite și accesul vehiculelor de urgență). Distanța între două galerii este de aproximativ 350 de metri.
„Aceste galerii fac legătura între cele două tuburi. În caz de incident, circulația se oprește automat pe ambele sensuri, iar persoanele din tubul afectat sunt evacuate prin galeriile de legătură în tubul neafectat, de unde pot ieși în siguranță din tunel”, arată memoriul de prezentare a proiectului.
Ultimul tronson din autostrada Vestului, gata în 2026
În februarie 2025, constructorii au început excavarea tunelurilor de pe Autostrada A1 Lugoj–Deva, pe tronsonul Margina–Holdea, cu o lungime totală de 2,1 kilometri. Acestea vor trebui finalizate în 2026, odată cu întregul tronson de 9,14 kilometri, aflat în lucru din 2023.
Autostrada A1 Lugoj–Deva are 100 de kilometri și traversează județele Timiș și Hunedoara, în vestul României, având traseul parțial pe Valea Mureșului până la Dobra, apoi se îndreaptă spre Câmpia de Vest, pe la poalele Munților Poiana Ruscă. Până la sfârșitul anului 2019, au fost dați în folosință circa 90 de kilometri din autostradă.
Lucrările la două dintre secțiunile sale, E și D – un sector numit și „autostrada cu tuneluri”, de peste 9 kilometri, pe care au fost proiectate tunelurile – au fost oprite din 2017. Licitația a fost reluată de CNAIR, iar în 2022 contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor la tronsonul Margina–Holdea, inclusiv a tunelurilor, a fost atribuit unei asocieri conduse de Spedition UMB, pentru suma de peste 1,8 miliarde de lei, fără TVA, bani alocați de statul român prin Programul Național de Redresare și Reziliență.
Odată cu inaugurarea ultimului sector de autostradă, va exista o legătură completă pe autostradă între orașele din centrul României – Alba Iulia, Sibiu, Cluj-Napoca și Târgu Mureș – și frontiera de vest, de la Nădlac, respectiv orașele Arad și Timișoara.
Campionul mondial la box şi campionul la raliuri Mihai Leu (56 de ani) a murit în seara de marți, 1 iulie. Familia a anunțat cumplita veste într-un mesaj tulburător postat pe Facebook.
Mihai Leu. FOTO Facebook Mihai Leu
„Cu profundă durere, anunțăm trecerea în neființă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât și pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepțional, a fost un simbol de voință, curaj și pasiune.
Pentru fani, Mihai a fost și va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă și prin demnitatea cu care și-a trăit viața. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soț și un tată minunat. Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit, l-am susținut și am fost martori la parcursul său unic. Nu te vom uita niciodată!”, a transmis familia, marți seară.
Mihai Leu a fost diagnosticat cu cancer în urmă cu 11 ani
Mihai Leu suferea de insuficienţă pulmonară şi metastaze pulmonare.
Amintim că fostul mare sportiv a ajuns sâmbătă seară la IC Fundeni cu un elicopter, după ce a făcut hemoragie în timp ce se afla acasă, la Hunedoara, unde ajunsese doar cu o zi înainte.
Tot cu hemoragie severă ajunsese și anterior la Spitalul Fundeni, acolo a stat internat în comă indusă.
Mihai Leu și soția sa, Anna FOTO Facebook
„Unul dintre cei mai loiali, drepți și demni oameni pe care i-am cunoscut”
Soția acestuia a distribuit atunci pe rețelele de socializare un filmuleț cu Mihai Leu în perioada sa de glorie, iar la descriere a adăugat mesajul:
„Rugați-vă pentru Mihai Leu. Este unul dintre cei mai loiali, drepți și demni oameni pe care i-am cunoscut. Un om cu o inimă de leu, o inimă cât o țară de mare. Astăzi, are nevoie de noi.”
Marele sportiv a fost, de asemenea, internat de urgenţă din cauza complicaţiilor în lunile mai şi decembrie 2024.
Fost campion la box și fost pilot de curse a aflat că are cancer la colon în 2014.
Povestea de succes a primului român care şi-a trecut numele pe lista campionilor mondiali la box profesionist
Mihai Leu a început să boxeze în 1977, iar în 1987 a devenit campion mondial de box la juniori
În 1994 a debutat şi în automobilismul sportiv. De-a lungul timpului a participat la numeroase raliuri unde a urcat pe podium.
Mihai Leu a fost primul român care şi-a trecut numele pe lista campionilor mondiali la box profesionist. În 1997, sportivul din Hunedoara a cucerit centura mondială la categoria semi-mijlocie a versiunii World Box Organization (WBO), după ce l-a învins la capătul a 12 reprize pe panamezul Santiago Samaniego.
La scurt timp după ce a obţinut cea mai importantă performanţă din cariera sa, Mihai Leu a fost nevoit să se retragă din ring, ca urmare a unei accidentări la braţ, însă s-a relansat în raliuri, devenind campion naţional în 2003.
„Eram atât de fericiţi, încât am lăsat deoparte ideea de a fugi din ţară”
În 1987, atunci când a devenit campion mondial de box la juniori, Mihai Leu a fugit în Germania, ascuns într-un camion, sub scaunul şoferului. S-a reîntors în ţară după Revoluţia din 1989 şi s-a stabilit, împreună cu familia, la Hunedoara.
Despre acest episod, campionul a vorbit în urmă cu câțiva ani, într-un interviu pentru Adevărul.
„La Campionatul Mondial din 1987, de la Havana, am mers împreună cu Feri (n.r. – Francisc) Vaştag şi Nicolae Aliuţă. Până a ajunge în Cuba, am făcut o escală în Montreal. Noaptea, în aşteptarea următorului avion, am ieşit să ne plimbăm prin aeroport. Ne-am trezit pe străzile din jurul acestuia şi cred că Feri a spus atunci: «Hai să rămânem aici!». Am hotărât să mergem întâi în Cuba, iar pe drumul de întoarcere să rămânem în Montreal, să ne pierdem acolo urma. Eu şi Feri am devenit campioni mondiali la acel turneu. Din păcate, Aliuţă a pierdut titlul, deşi era un boxer foarte bun. Atunci însă eram atât de fericiţi, încât am lăsat deoparte ideea de a fugi din ţară. Mi-a revenit în minte la întoarcerea în România, iar câteva luni mai târziu, în noiembrie, când am plecat la Balcaniada din Grecia, ştiam că nu mă voi mai întoarce cu lotul de boxeri”, a povestit sportivul.
La 19 ani a fugit în Germania
Spunea atunci că la baza acestei decizii a stat situația din România acelor vremuri, când te simțeai tot timpul controlat, mai ales ca sportiv de performanţă.
„M-a deranjat această dorinţă a regimului de a ne izola de ceilalţi, de a ne răpi libertatea. Poate dacă lucrurile ar fi stat altfel, dacă societatea era mai deschisă, iar oamenilor li se dădea posibilitatea de a pleca şi de a munci în afara ţării, puţini ar fi părăsit-o definitiv”, spunea Mihai Leu.
Marele sportiv considera că, în viaţă, e important să ai puterea să mergi înainte. În Germania, deși era campion mondial de juniori, nu i s-a oferit nimic pe tavă. Au fost şi zile în care nu avea ce să mănânce.
„Când am ajuns în Germania, aveam 19 ani. Locuiam cu chirie într-un apartament cu două camere, mobilat cu un pat cu arcuri vechi şi stricat şi cu un dulap cu o uşă. Eram singur, iar uneori, când ajungeam acolo după antrenamente, mă puneam în pat şi plângeam de dorul celor de acasă, din România. O perioadă, aproape toţi banii pe care îi câştigam, nu erau mulţi, îi cheltuiam pe convorbirile telefonice. Treptat, situaţia mea s-a schimbat în bine. Am reuşit, ajutat şi de performanţele mele în sport şi de faptul că învăţasem repede limba germană, să obţin mai uşor cetăţenia germană. Apoi, în septembrie 1989, tatăl meu a reuşit să ajungă în Ungaria, trecând ilegal frontiera, iar de acolo l-am adus şi pe el în Germania„, a explicat sportivul în urmă cu câțiva ani.
Un diagnostic grav
În urma unui control amănunțit efectuat în 2014 într-o clinică din Viena, pugilistul a aflat că are cancer de colon.
Mihai Leu a petrecut două luni în spital, a trecut prin două operații, a făcut chimioterapie, a urmat un tratament la Viena și a cunoscut suferința sub toate formele, reușind, pentru un timp să învingă teribila boală.
„Nu sunt bogat, sunt fericit!”
„Am avut multe momente grele în viață, dar cred că întotdeauna este cel mai important să înveți din greșeli, să fii optimist, să ai puterea să treci peste ele. Sportul m-a ajutat foarte mult, pentru că în ringul de box iei lovituri. Trebuie să fii în stare să rămâi în picioare, să-ți păstrezi calmul. Tot ce am făcut în sport m-a influențat și în viața de zi cu zi.
Sunt bine, sunt chiar foarte bine, mă simt bine, mă pregătesc de cursă. E totul în regulă. Cel mai important lucru este că am o familie minunată și mă înțeleg foarte bine și cu soția și cu băiatul. În rest, sincer acum, dacă am 100 de lei în buzunar sunt fericit, dacă am numai cinci, sunt la fel de fericit!, spunea Mihai Leu în 2022, pentru click.ro.
După mai bine de un deceniu de discuții cu Bruxelles-ul, Elveția a ajuns la un acord pentru a-și menține și îmbunătăți accesul la piața unică a UE.
Acordul – care va fi supus unui referendum – include aceleași probleme spinoase care au afectat relația dintre Marea Britanie și UE, inclusiv contribuțiile la buget, politica de migrație și rolul judecătorilor străini.
Aproape 1.000 de pagini de text, dezvăluite luna trecută după semnarea unui acord în decembrie, vor ancora Elveția mai ferm pe cea mai mare piață unică din lume.
Dacă va fi aprobat, noul cadru obligă Elveția să reflecte modificările legislației UE în mai multe domenii.
„Alinierea dinamică” – adoptarea automată a modificărilor din legislația UE – se referă la șase domenii cheie: recunoașterea reciprocă a standardelor privind mărfurile, electricitate, siguranța alimentară, transportul aerian și terestru și libertatea de circulație.
Elveția ar avea o influență limitată asupra modului în care sunt formulate regulile – lobby pe lângă Bruxelles și membrii UE – niciun cuvânt de spus asupra rezultatului final și s-ar confrunta cu sancțiuni dacă nu implementează modificările. Elveția ar fi obligată să plătească 375 de milioane de euro anual în bugetul UE.
Procesul de adoptare sau respingere a acordului va dura câțiva ani
Mai întâi va fi un proces de consultare publică până în toamnă, apoi textul – posibil cu unele amendamente – va fi înmânat Parlamentului pentru a începe dezbaterea anul viitor.
Guvernul elvețian își propune să organizeze referendumul până în iunie 2027, altfel alegerile naționale din același an vor duce la o amânare pentru 2028.
Acordurile includ o clauză de arbitraj care stipulează că disputele sunt rezolvate de o comisie independentă – mai degrabă decât unilateral de către instanțele UE – pentru a aborda preocupările elvețiene cu privire la suveranitate și autonomie juridică.
Dar atunci când cazul implică dreptul UE, comisia de arbitraj trebuie să ceară Curții Europene de Justiție, cea mai înaltă instanță a blocului, o interpretare obligatorie.
Mișcarea eurosceptică din Elveția
Ca și în Marea Britanie, jurisdicția CEJ și adoptarea „dinamică” a legilor UE au devenit catalizatoare pentru mișcarea eurosceptică din Elveția.
„Adoptarea dinamică a legislației UE și a hotărârilor CEJ schimbă în cele din urmă sistemul de democrație directă din Elveția. Ne scade competitivitatea”, a declarat directorul executiv al Kompass/Europa, Philip Erzinger.
Grupul anti-UE, înființat de miliardari din domeniul fondurilor de investiții private și alți antreprenori, strânge semnături pentru a lansa o inițiativă pentru un vot public pe această temă.
„De exemplu, nu este nevoie de un acord privind libera circulație a persoanelor pentru a angaja oameni din țări străine”, a adăugat Erzinger.
Partidul SVP de extremă dreapta al Elveției este împotriva acordului, care se bucură de sprijinul partidelor de stânga. Partidele centriste, cum ar fi liberalii, nu au luat încă o poziție.
Elvețienii au un sistem adânc înrădăcinat de democrație directă.
„Elvețienii au urmărit întotdeauna aceste actualizări ale legislației UE oricum. Dar vor să aibă capacitatea de a alege. Aceasta este diferența cheie pentru noi”, a spus un finanțator din Zurich.
Există, de asemenea, scenariul în care Elveția ar vota “nu”. În 2021, când Elveția s-a retras din discuții, UE s-a răzbunat prin retrogradarea participării Elveției la programul Orizont Europa. Acest lucru s-ar putea întâmpla din nou dacă acordul nu va fi ratificat până la sfârșitul anului 2028.
Oficialii UE: Menținerea status quo-ului nu este o opțiune
Oficialii UE au declarat pentru Financial Times că menținerea status quo-ului nu este o opțiune.
„Dacă există un vot negativ, UE consideră că acesta trebuie să fie sfârșitul drumului pentru calea bilaterală și tratamentul special pentru Elveția”, a declarat un oficial familiarizat cu situația de la Bruxelles.
„Trăim cu această dramă încă din anii ’90. Europa este cel mai mare partener comercial al nostru și trebuie să rezolvăm problema instituțional, spre deosebire de sector cu sector”, a declarat Jean Keller, șeful managerului de fonduri Quaero Capital din Geneva. „Da, trebuie să ne asigurăm că lucruri precum drepturile lucrătorilor sunt protejate, dar în cele din urmă este imperativ să găsim un cadru durabil pentru a face afaceri în Europa.”
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI:
Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …
George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), a anunțat că din ianuarie 2025 au fost portate peste 234.000 de contracte de energie între furnizori.
În ceea ce privește portarea contractelor de energie, de la începutul anului 2025 și până în prezent s-au înregistrat 234.000 de transferuri între furnizori, iar numai în luna iunie au fost 108.000 de contracte portate.
Un furnizor a câștigat în iunie peste 83.000 de clienți noi, iar un altul aproape 11.000.
De asemenea, Niculescu a mai anunțat că ANRE a declanșat o acțiune de control după ce un furnizor nu a transmis notificări privind modificările de preț către 1,1 milioane de clienți.
CITIȚI ȘI:
Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …
Un raport amplu, publicat de autoritățile poloneze la finalul lunii mai, scoate la iveală dimensiunea unei campanii cibernetice rusești desfășurate în tăcere timp de peste trei ani. Ținta: lanțurile logistice care alimentează Ucraina cu ajutor militar occidental.
Arme cu destinația Ucraina/FOTO:Arhiva
Potrivit concluziilor formulate de Serviciul de Contrainformații Militare din Polonia (SKW) și Agenția de Securitate Internă (ABW), Rusia — prin intermediul unității militare GRU 26165, cunoscută și ca APT28 sau „Fancy Bear” — a desfășurat atacuri cibernetice complexe asupra infrastructurii critice din mai multe state NATO, relatează euromaidanpress.com.
Printre țintele atacurilor: noduri logistice din Polonia, puncte de trecere a frontierei și companii din domeniul transporturilor, telecomunicațiilor și IT. Obiectivul: obținerea de informații strategice privind fluxul de echipamente și muniții către Ucraina.
Operațiune GRU cu sprijin logistic și informatic extins
Campania, inițiată imediat după declanșarea invaziei ruse la scară largă în februarie 2022, a exploatat vulnerabilități informatice deja cunoscute — precum cele din Microsoft Outlook sau WinRAR — dar și breșe de securitate în aplicații de tip remote desktop și camere video conectate la internet.
Unitatea GRU implicată — 85th Main Special Service Centre — a vizat în special companii de logistică, aeroporturi, porturi maritime, infrastructura de management al traficului aerian, dar și rețelele IT ale unor instituții guvernamentale și firme private din Polonia, Ucraina, Germania, Franța, Italia, România, Slovacia și SUA.
Raportul a fost elaborat în colaborare cu instituții de intelligence și securitate cibernetică din Statele Unite (NSA, FBI), Marea Britanie, Germania, Canada, Franța, Estonia, Cehia și alte state europene.
Infiltrare discretă, acces de lungă durată
Atacurile au fost construite pe tehnici de tip spearphishing — e-mailuri personalizate care imitau corespondențe oficiale pentru a păcăli angajații să furnizeze date de acces. Odată intrați în sistem, atacatorii utilizau instrumente de escaladare a privilegiilor și malware dedicat (HEADLACE, MASEPIE) pentru a menține accesul și a extrage documente, credențiale și informații despre transporturile militare.
În multe cazuri, atacurile au fost imposibil de detectat luni sau chiar ani, GRU folosind aplicații legitime dar vulnerabile pentru a se mișca lateral în rețelele informatice compromise. Infrastructura Windows — în special controller-ele de domeniu și bazele de date Active Directory — a fost ținta favorită.
Camere de supraveghere, transformate în ochi ai GRU
Unul dintre cele mai tulburătoare elemente relevate de raport este utilizarea masivă a camerelor video civile conectate la internet. Potrivit SKW, peste 10.000 de astfel de dispozitive — din Polonia, Ucraina, Slovacia, România și alte state din regiune — au fost accesate de GRU folosind parole implicite sau protocoale nesecurizate. Imaginile obținute în timp real au permis cartografierea traseelor de transport ale convoaielor cu ajutoare militare sau umanitare.
Acest tip de spionaj pasiv, aproape invizibil, oferă un avantaj operațional considerabil Rusiei, mai ales în contextul în care multe dintre aceste puncte logistice nu sunt considerate, în mod tradițional, ținte militare.
Ținte diverse: de la producători de echipamente feroviare la firme IT
Raportul identifică victime dintr-o gamă variată de sectoare:
-companii de transport și logistică implicate în livrarea de echipamente militare;
-servicii de management al traficului aerian și comunicații radar;
-furnizori de servicii IT;
-infrastructură maritimă și portuară;
-producători de sisteme de control industrial și administratori de linii feroviare.
Multe dintre companiile afectate nu aveau cunoștință de accesul neautorizat. În unele cazuri, atacatorii modificau regulile de redirecționare a e-mailurilor sau programau sarcini automate pentru a reinfecta sistemele după fiecare actualizare de securitate.
Răspuns internațional și recomandări stricte de securitate
În plus față de diagnosticul campaniei GRU, raportul conține peste 40 de pagini de recomandări tehnice. Printre cele mai importante măsuri propuse:
-aplicarea imediată a patch-urilor pentru vulnerabilități cunoscute;
-implementarea autentificării multifactor și a principiului de „cel mai mic privilegiu”;
-auditarea tuturor aplicațiilor de acces de la distanță și a regulilor de redirectare a e-mailurilor;
-dezactivarea protocoalelor nesigure precum Telnet, SMBv1 sau RTSP;
-schimbarea imediată a parolelor implicite și actualizarea firmware-ului camerelor de supraveghere.
Apelul Poloniei: „Presupuneți că sunteți o țintă”
Într-o declarație publică, ministrul digitalizării din Polonia, Krzysztof Gawkowski, a avertizat că spațiul cibernetic este acum un câmp de luptă veritabil, iar companiile și instituțiile din țările NATO trebuie să își asume că sunt vizate de serviciile ruse.
„Trebuie să vorbim deschis despre aceste atacuri. Este responsabilitatea noastră să informăm, să prevenim și să construim o reziliență reală — împreună, dincolo de granițe.”
Războiul informațional și tactic dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei nu se mai limitează de mult la frontul convențional. Potrivit unei investigații recente publicate de Financial Times, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a început, în mod sistematic, să recruteze adolescenți ucraineni, în special din rândul celor vulnerabili — orfani, copii strămutați sau cu dificultăți financiare — pentru misiuni de sabotaj și spionaj împotriva propriului stat.
Utilizând canale larg răspândite de comunicare — de la Telegram la Discord, WhatsApp sau Viber — agenții ruși le promit acestor tineri „câștiguri rapide” pentru sarcini care, în realitate, implică activități ilegale cu potențial letal: incendierea unor obiective militare, documentarea pozițiilor de apărare antiaeriană sau chiar atentate sinucigașe.
De la selfie-uri în fața cazărmii la incendieri de comisariate
„Campania de recrutare a început în primăvara anului 2024 cu misiuni minore – incendierea unor mașini sau a transformatoarelor de electricitate din apropierea liniilor feroviare. Treptat, aceste acțiuni au devenit mai sofisticate”, a explicat purtătorul de cuvânt al SBU, Artem Dehtiarenko.
Datele furnizate de Serviciul de Securitate al Ucrainei arată că peste 700 de adolescenți au fost identificați ca fiind implicați în activități de sabotaj sau spionaj în favoarea Rusiei. Aproximativ 25% dintre aceștia aveau sub 18 ani. Autoritățile susțin că majoritatea cunoșteau natura ilegală a sarcinilor, dar în unele cazuri au fost pur și simplu înșelați.
„Adolescenții sunt mai ușor de manipulat, nu pot anticipa consecințele faptelor lor, iar rușii exploatează exact această vulnerabilitate”, a spus Dehtiarenko.
Rețete simple, metode sofisticate
Mecanismul de recrutare urmează o schemă standardizată:
-adolescenții sunt abordați de anonimi care le promit bani în schimbul unor acțiuni aparent inofensive;
-după acceptare, primesc coordonate, indicații și un tarif – între 100 și 1000 de dolari în funcție de complexitate;
-inițial, misiunile presupun doar realizarea de fotografii sau înregistrări video cu obiective strategice;
-ulterior, aceștia sunt instruiți cum să plaseze dispozitive explozive pe autovehicule sau să incendieze infrastructură energetică;
-în unele cazuri, metodele de recrutare au fost camuflate sub forma unor „jocuri de tip vânătoare de comori”, în care tinerii credeau că participă la o competiție cu miză financiară.
-O altă metodă alarmantă documentată de SBU constă în asumarea de false identități de către recrutorii ruși – aceștia se prezintă ca oficiali ucraineni și conving adolescenții, prin manipulare și șantaj emoțional, să execute acte de sabotaj în numele propriului stat.
O formă de război psihologic
Acest tip de acțiune se înscrie într-un registru tot mai agresiv de „război hibrid”, în care granițele dintre combatant și civil, între militar și civil neînarmat, devin din ce în ce mai estompate.
În fond, observă analiștii, utilizarea deliberată a unor minori în acțiuni paramilitare nu este doar un abuz flagrant al normelor internaționale, ci și o formă cinică de război psihologic: în momentul în care o țară este nevoită să-și aresteze propriii adolescenți pentru fapte de trădare, demoralizarea socială devine un obiectiv atins.
Premierul a făcut marți o inspecție în clădirea Guvernului, potrivit unor surse Antena 3 CNN: Ilie Bolojan a verificat parterul, solicitând ca spațiul să fie reamenajat și le-a interzis angajaţilor să folosească holul de onoare.
Bolojan a vrut să vadă în ce condiții lucrează angajații Guvernui. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Este vorba mai degrabă despre măsuri organizatorice de care premierul a ținut să se ocupe, nu despre o interacțiune directă a lui Ilie Bolojan cu angajații, potrivit sursei citate.
Ilie Bolojan a cerut casarea canapelelor
Premierul a cerut şi casarea sau schimbarea canapelelor din holul pe care se ajunge în sala de ședințe a Guvernului.
Premierul a vrut să vadă în ce condițiile lucrează angajații Guvernului
Premierul Ilie Bolojan a intrat în birourile ocupate de IT-iști dar și în alte spații de lucru, pentru a vedea în condițiile lucrează angajații.
Statul român a pierdut licitația pentru reabilitarea Palatului Victoria
Sursele citate de Antena 3 spun că premierul este conștient că Palatul Victoria se află într-o stare de degradare. Clădirea ar fi putut fi reabilitată cu fonduri europene, însă statul român a pierdut această șansă întrucât licitația nu a fost organizată la timp, potrivit sursei citate.
Experții bulgari sunt de părere că pantera neagră dispărută din Bulgaria nu ar fi decât un câine de talie mai mare. Astfel, a fost ridicată interdicția de a intra în regiunea Platoului Șumen.
Pantera nu ar fi decât un câine de talie mare/FOTO: Pexels
Stoyan Lazarov, profesor universitar și zoolog la Muzeul Național de Istorie Naturală al Academiei Bulgare de Științe, a declarat pentru Nova TV că urma de labă prezentată ca dovadă ar putea fi de fapt a unui câine mare.
În ciuda îngrijorărilor inițiale, nu a apărut nicio dovadă solidă care să confirme existența unei pantere negre evadate în zonă.
Lazarov și-a exprimat scepticismul cu privire la veridicitatea unui videoclip larg difuzat care ar fi arătat animalul.
El a subliniat că, dacă creatura ar fi fost crescută în captivitate, probabil că nu s-ar fi adaptat la vânarea prăzii sălbatice și ar fi căutat în schimb surse de hrană ușoare în apropierea așezărilor umane, cum ar fi găini, câini vagabonzi sau pisici.
Potrivit expertului, un astfel de animal ar avea puține motive să se ascundă în păduri dense, preferând să rămână aproape de sate și cătune unde hrana este mai accesibilă. El a mai menționat că prădătorul nu ar ataca oamenii decât dacă ar fi provocat și a sugerat că, dacă animalul ar fi capturat, cel mai bine ar fi să fie adăpostit într-o grădină zoologică.
Pantera neagră a fost observată pentru prima dată acum câteva zile în orașul Ruse, Bulgaria. Felina a fost căutată intens în ultimele săptămâni pe platoul Șumen, iar un șofer a susținut că a văzut-o trecând pe lângă mașina sa. În ciuda verificărilor și monitorizării zilnice efectuate de echipele locale în ultima săptămână, pantera neagră nu a lăsat urme fizice, au declarat autoritățile bulgare.
În data de 29 iunie, ora 15:55, Poliția Giurgiu a primit un apel la 112 de la un bărbat care a afirmat că, cu aproximativ trei ore înainte, în localitatea Puieni, ar fi observat urme lăsate de un animal sălbatic, posibil pantera dispărută din Bulgaria.
Ulterior, în noaptea de duminică spre luni, un alt apel a sesizat prezența panterei în zona Istru, tot în municipiul Giurgiu. De data aceasta, apelul a fost direcționat către Jandarmeria Județeană Giurgiu, care a efectuat verificări, dar fără rezultate clare.
„Ajunși la fața locului, jandarmii au constatat faptul că animalul descris de apelant nu se afla în zonă. Totodată, nu au fost găsite alte urme sau indicii”, se precizează în comunicatul transmis de Inspectoratul de Jandarmi Județean Giurgiu.
Rezerva Federală, instituția bancară centrală din Statele Unite, ar fi redus dobânda de referință dacă președintele Donald Trump nu ar fi impus tarife vamale, afirmă președintele Fed, Jerome Powell, răspunzând criticilor liderului de la Casa Albă.
”Economia SUA este într-o situație destul de bună, inflația a scăzut până aproape de 2,0%, are o medie de 2,3%, iar nucleul inflației este la nivelul de 2,7%, rata șomajului este de 4,2%. Este o economie solidă. Dacă am ignora taxele vamale o secundă, inflația s-ar comporta exact cum ne așteptam și sperăm că așa va fi. Deocamdată, nu am observat efecte ale tarifelor, dar nu le-am fi așteptat până acum, am spus mereu că momentul adecvat, cuantumul și persistența inflației vor fi foarte incerte, dar am îmbunătățit situația. Urmărim evoluțiile, ne așteptăm la cifre mai mari în cursul verii, dar suntem pregătiți de surprize, pot fi cifre mai mari sau mai mici, mai devreme sau mai târziu”, a afirmat Jerome Powell, la Forumul anual al Băncii Centrale Europene (BCE), desfășurat în Sintra, Portugalia.
Întrebat dacă Rezerva Federală (Fed) ar fi redus deja dobânzile dacă nu ar fi fost taxele vamale, Jerome Powell a confirmat abordarea.
”Cred că este corect, noi am menținut nivelul dobânzilor când am observat cuantumul tarifelor, iar toate prognozele privind inflația au crescut ca efect al tarifelor. Noi nu am reacționat excesiv, chiar nu am reacționat deloc, ci pur și simplu avem răbdare, ținând cont de faptul că economia SUA este într-o situație bună, credem că este prudent să așteptăm și să aflăm mai multe, pentru a ști ce efecte pot apărea. Deocamdată, nu au apărut, așteptăm”, a subliniat președintele Fed.
Președintele SUA, Donald Trump, critică în mod constant refuzul Rezervei Federale (Fed) de relaxare a politicii monetare. Luni, Trump a prezentat o listă a dobânzilor din zeci de țări, cele mai multe din Europa, notând că Statele Unite sunt la finalul clasamentului.
”Președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, care acționează mereu prea târziu, și celorlalți membri ai Comitetului Fed ar trebui să le fie rușine pentru că permit să se întâmple acest lucru Statelor Unite. Au una dintre cele mai ușoare poziții de prestigiu din SUA, dar au eșuat și continuă să facă acest lucru. Dacă și-ar face treaba cum trebuie, țara noastră ar economisi mii de miliarde de dolari din dobânzi. (…) Ar trebui să plătim dobânzi de doar 1,0% sau chiar mai bine”, a afirmat Donald Trump.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Guvernul condus de Ilie Bolojan ar urma să prezinte miercuri sau joi, după negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene, întreg pachetul fiscal, care cuprinde și tăierile bugetare. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Dragoș Anastasiu.
Într-o intervenție la Digi 24, Anastasiu a declarat că: „Mâine sau poimâine (miercuri sau joi) probabil vor fi terminate negocierile cu investitorii, cu finanțatorii noștri și atunci vom ieși cu întreg pachetul fiscal, cred că și în secunda asta în care noi vorbim se discută cu finanțatorii noștri și vom ieși cu acest pachet”.
Anastasiu mai precizează că timpul rămas pentru dezbaterea măsurile este extrem de scurt.
„De acolo sunt toate agențiile de rating care sunt importante și de aici se trag o serie întreagă de alți investitori. Tăierile bugetare fac parte din pachetul fiscal. Noi avem un pachet fiscal și tăieri și creșteri de venituri. Așteptăm mâine pachetul fiscal, este un pachet mai larg, o să fie o ordonanță iarăși denumită Trenuleț cu multe lucruri pe care le vom decide final. Cred că mâine va fi decizia finală și veți vedea atunci cu ce ieșim. Din păcate cu foarte puțin timp de consultare, cu foarte puțin timp de dezbatere. De ce? Pentru că suntem cu spatele la zi din punct de vedere timp.”, mai spune vicepremierul independent.
„Pe 7 iulie noi trebuie să avem un pachet trecut printr-o legiferare. Că se cheamă ordonanță, că se cheamă asumare, va trebui să decidă coaliția de guvernare. Dar noi, dacă nu avem acest pachet trecut într-o formă sau alta, vine vara, ne ducem în septembrie-octombrie. În această perioadă agențiile de rating vin în România și nu scăpăm de cel mai crunt scenariu pe care am putea să ni-l imaginăm și care se cheamă scăderea rating-ului de țară, adică la ce avem acum la ceea ce se cheamă junk, adică nerecomandat investițiilor”, a mai spus Dragoș Anastasiu.
Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut marți, 1 iulie, o convorbire telefonică de peste două ore cu omologul său rus, Vladimir Putin – prima discuție directă între cei doi lideri din septembrie 2022.
După declanșarea invaziei în Ucraina mulți lideri au întrerupt comunicarea cu Rusia. FOTO: EPA-EFE
Discuțiile au vizat două subiecte majore de securitate internațională: războiul din Ucraina și programul nuclear al Iranului, potrivit unui comunicat oficial al Palatului Élysée, citat de AFP și News.ro.
Președintele francez a reafirmat sprijinul „de neclintit” al Franței față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. El a cerut „instaurarea cât mai rapid posibil a unei încetări a focului” și lansarea unor negocieri de pace care să conducă la „o soluție solidă și durabilă” pentru conflict.
În replică, liderul de la Kremlin a susținut, potrivit agenției ruse TASS, că războiul din Ucraina este „o consecință directă a politicii statelor occidentale”, care „au ignorat ani de zile interesele de securitate ale Rusiei, au creat o bază antirusă în Ucraina și au tolerat încălcări ale drepturilor rezidenților rusofoni”.
Putin a adăugat că orice eventual acord de pace trebuie să fie „pe termen lung”.
Un alt subiect al discuției: dosarul nuclear iranian
Pe tema programului nuclear al Iranului, cei doi lideri au convenit să-și „coordoneze demersurile” și „să revină curând cu o nouă discuție”. Macron a subliniat necesitatea ca Teheranul să respecte angajamentele asumate și a cerut reluarea activității inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) în Iran.
La rândul său, Vladimir Putin a declarat că este important ca Iranului să-i fie respectat dreptul la utilizarea pașnică a energiei nucleare, dar și ca Teheranul să coopereze pe deplin cu AIEA.
Macron a pledat pentru o soluție diplomatică „durabilă și exigentă” în privința programului nuclear, a rachetelor Iranului și a rolului regimului de la Teheran în regiune.
Primă conversație după ruperea legăturilor diplomatice
Această convorbire marchează o reluare a contactului direct între un lider occidental și președintele rus, într-un context în care majoritatea liderilor europeni și nord-americani și-au întrerupt comunicarea cu Kremlinul după declanșarea invaziei în Ucraina, la 24 februarie 2022.
În noiembrie 2024, Vladimir Putin își exprima regretul că „liderii occidentali nu-l mai sună”, declarând în cadrul Forumului de la Valdai că Rusia „nu are nimic împotriva reluării contactelor”.
Donald Trump a lăsat să se înţeleagă că ar putea lua în calcul expulzarea lui Elon Musk din Statele Unite, în urma criticilor lansate de miliardar la adresa proiectului de buget şi a amenințărilor lui Musk că ar putea finanța un nou partid împotriva republicanilor.
Donald Trump ia în calcul expulzarea lui Elon Musk. FOTO: Shutterstock
Președintele american Donald Trump a declarat marți că va „examina” posibilitatea expulzării lui Elon Musk, CEO-ul Tesla și SpaceX, după ce miliardarul a criticat în termeni duri proiectul de buget pe care administrația de la Washington încearcă să îl adopte în Congres.
Donald Trump a sugerat că organizația federală Comisia pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), pe care Elon Musk a condus-o înainte de a părăsi administrația la sfârșitul lunii mai pentru a se dedica afacerilor sale, ar putea fi folosită pentru a elimina subvențiile publice de care beneficiază companiile controlate de miliardarul căzut în dizgraţie.
Întrebat de un jurnalist dacă ia în considerare expulzarea antreprenorului sud-african, Trump a răspuns: „Nu știu. Va trebui să examinez această opțiune.”
„Am putea pune DOGE pe Elon. Știți ce este DOGE? DOGE este monstrul care, poate, ar trebui să se întoarcă și să-l mănânce pe Elon”, a adăugat apoi Donald Trump, într-o manieră ironică.
DOGE are atribuții de reducere a cheltuielilor federale, acțiuni care în trecut au fost aplicate într-un mod considerat brutal.
De asemenea, Donald Trump a criticat dependența companiilor lui Elon Musk de subvențiile federale, afirmând pe rețeaua sa Truth Social că „Elon primește poate mai multe subvenții decât orice alt individ din istorie, de departe, și fără aceste subvenții, Elon ar fi trebuit probabil să-și închidă buticul și să se întoarcă acasă, în Africa de Sud.”
Trump a subliniat că eliminarea sprijinului federal pentru lansările de rachete, sateliți sau producția de vehicule electrice ar însemna economii uriașe pentru Statele Unite.
Conflictul dintre Trump și Musk nu este unul nou. Cei doi au fost apropiați în perioada campaniei lui Trump și la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, însă relația lor s-a deteriorat rapid, iar schimburile de replici publice au devenit tot mai agresive.
Recent, Musk a calificat proiectul de buget propus de Trump drept „o abominație respingătoare” și a avertizat că, dacă acesta va fi adoptat, va susține financiar crearea unui nou partid, precum și candidați rivali republicanilor la alegerile primare. Miliardarul a transmis pe platforma X: „VOX POPULI VOX DEI. 80% au votat pentru un nou partid” și a reluat că tot ceea ce își dorește este „să nu ducem America la faliment”.
Potrivit lui Musk, proiectul de buget ar putea duce la o creștere record a plafonului datoriei cu 5.000 de miliarde de dolari, o perspectivă pe care o consideră catastrofală pentru stabilitatea economică a Statelor Unite.
Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite a fost reafirmat, marți, la sediul Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul tensiunilor crescânde din zona Mării Negre.
Întâlnirea dintre Liviu-Ionuț Moșteanu și Michael Dickerson FOTO: MApN
Ministrul Apărării Naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, s-a întâlnit pe 1 iulie cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București, Excelența Sa Michael Dickerson. Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea cooperării bilaterale în domeniul apărării și pe răspunsul comun la provocările de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre.
Prezența militară americană, esențială pentru securitatea României
În cadrul întrevederii, „Ministrul Apărării a subliniat importanța menținerii unei prezențe militare americane robuste pe teritoriul României, element esențial în consolidarea poziției NATO”, se arată în comunicatul MApN. Ambele părți și-au reafirmat angajamentul ferm pentru apărarea flancului estic al Alianței, în contextul provocărilor tot mai complexe din zonă.
Obiectivul strategic: 5% din PIB pentru apărare până în 2035
Oficialii au discutat și despre angajamentul României de a atinge un nivel de investiții de 5% din PIB în domeniul apărării până în 2035, un obiectiv stabilit în urma Summitului NATO de la Haga. Aceste eforturi sunt menite să întărească capacitățile de apărare naționale și aliate, să crească reziliența și să sprijine eforturile de securitate ale Ucrainei.
Cooperare solidă între armatele română și americană
Ministrul Apărării a evidențiat relația excelentă dintre forțele armate ale celor două țări, considerată un element cheie al parteneriatului strategic. „Relația noastră cu Statele Unite reprezintă un pilon fundamental al securității naționale și regionale. Vom continua să aprofundăm această colaborare strategică pentru a răspunde eficient oricăror provocări de securitate”, a declarat Liviu-Ionuț Moșteanu.
România, pilon de stabilitate în regiune
România își reafirmă angajamentul pentru modernizarea și adaptarea forțelor armate în strânsă cooperare cu Statele Unite, consolidându-și astfel poziția de pilon de stabilitate în cadrul NATO și în regiunea Mării Negre. Autoritățile române consideră că actualul context regional impune o implicare activă și o cooperare aliată cât mai strânsă.
Think tank-ul american Atlantic Council a anunțat marți, 1 iulie, faptul că va fi deschis un nou birou regional, la București.
Atlantic Council deschide un birou și în România/FOTO: Atlantic Council
„Acest nou birou va sprijini cooperarea bilaterală și transatlantică în domenii prioritare precum energie, securitate, infrastructură, economie și tehnologie avansată, lucrând în strânsă colaborare cu oficiali guvernamentali, societatea civilă și lideri din sectorul privat”, transmite Atlantic Council într-un comunicat de presă.
Directorul biroului va fi Alex Șerban, „cu o vastă experiență în relații guvernamentale și afaceri internaționale” și va funcționa în cadrul Global Energy Center și va colabora activ cu Europe Center, beneficiind totodată de resursele extinse ale celorlalte programe ale Consiliului.
„Regiunea Mării Negre este un spațiu important și disputat, unde ne propunem să promovăm integrarea regională și parteneriatele transatlantice. Atlantic Council este profund angajat în consolidarea cooperării bilaterale dintre Statele Unite și România pentru a răspunde celor mai presante provocări ale prezentului.
Acest angajament include și toate aspectele legate de asigurarea unui viitor sigur și independent pentru Ucraina, inclusiv eforturile de reconstrucție, precum și susținerea integrării europene a Republicii Moldova,” a declarat Frederick Kempe, președinte și CEO al Atlantic Council.
CEO-ul Atlantic Council s-a întâlnit cu premierul Ilie Bolojan
Aflat la București, Frederick Kempe a avut o întâlnire oficială cu premierul Bolojan, în cadrul căreia au discutat despre parteneriatul strategic România–SUA, cooperarea regională în contextul provocărilor de securitate de la Marea Neagră, dezvoltarea infrastructurii energetice și rolul României în susținerea eforturilor Republicii Moldova de întărire a securității energetice.
„Această extindere a activității Atlantic Council continuă o prezență de decenii în Europa Centrală și de Est și în regiunea Mării Negre, prin conferințe majore, întâlniri la nivel înalt și publicații de politici relevante.
De-a lungul anilor, Atlantic Council a fost activ în România și în regiune, contribuind la inițiative precum Forumul pentru Energie și Economie al Mării Negre, Inițiativa Celor Trei Mări, Parteneriatul pentru Energie și Cooperare Climatică Transatlantică, dar și la elaborarea unei strategii de securitate pentru Marea Neagră”, mai transmite Atlantic Council.
Prin înființarea acestui birou, organizația își propune să influențeze politicile regionale și să promoveze o înțelegere comună a provocărilor geopolitice, intereselor transatlantice și oportunităților de cooperare.
Activitatea biroului va fi susținută de un consiliu consultativ format din lideri relevanți din sectorul public și privat de pe ambele maluri ale Atlanticului.
„Membrii consiliului consultativ vor avea un rol esențial în conectarea activității regionale a Consiliului cu agendele transatlantice și în promovarea priorităților noastre strategice: energie și infrastructură, democrație și integrare, precum și securitate regională,” a declarat Alex Șerban, director al Biroului Atlantic Council România.
Frederick Kempe, Doctor Honoris Causa al SNSPA
Luni, 30 iunie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) i-a conferit CEO-ului Atlantic Council înalta distincție de Doctor Honoris Causa, transmite Agerpres.
Potrivit unui comunicat remis presei, ceremonia s-a desfășurat în prezența reprezentanților Atlantic Council, membrilor comunității academice din cadrul SNSPA, precum și a numeroși oficiali de rang înalt, diplomați, experți în relații internaționale și securitate.
„Prin acordarea titlului de Doctor Honoris Causa Excelenței Sale Frederick Kempe, SNSPA onorează nu doar un lider remarcabil în domeniul jurnalismului internațional și al analizei geopolitice, ci și un promotor al valorilor democratice și al cooperării între Europa și Statele Unite.
Distincția reflectă angajamentul nostru constant pentru conectarea mediului academic românesc la dezbaterile globale, inițiativele strategice relevante și comunitățile internaționale de expertiză. Prin colaborarea cu parteneri de talia Atlantic Council, SNSPA contribuie activ la modernizarea și internaționalizarea învățământului superior românesc”, a declarat Remus Pricopie, rectorul SNSPA, citat în comunicat.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că nu există riscul amânării sau blocării plății pensiilor și salariilor, în contextul protestelor tot mai ample generate de măsurile Guvernului de reducere a cheltuielilor bugetare.
Nazare a avut marți o întâlnire tensionată cu angajați nemulțumiți. FOTO: Mediafax/Alexandru Dobre
„Am purtat azi o discuţie fermă şi onestă cu colegii din Ministerul Finanţelor. Traversăm o perioadă care impune măsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar, iar acest lucru creează în mod firesc nelinişte, alimentând însă în acelaşi timp zvonuri şi semnale false de alarmă. Înţeleg presiunea pe care o resimt angajaţii Ministerului şi ai instituţiilor din subordine şi le respect pe deplin dreptul la protest. Însă este esenţial să înţelegem cu toţii că panica generată de zvonistică şi informaţii eronate nu reflectă realitatea şi nu ajută în mod real pe nimeni”, a declarat Alexandru Nazare marți seară, citat într-un comunicat al Ministerului Finanțelor.
Ministrul a subliniat că „nu se pune problema amânării sau blocării plăţii pensiilor şi a salariilor, aşa cum s-a vehiculat”.
Cheltuieli de 370 milioane lei doar pentru sporuri
Potrivit datelor oficiale, în 2024, cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile din aparatul propriu și instituțiile subordonate Ministerului Finanțelor au fost de 370 de milioane de lei, din care 360,5 milioane de lei doar pentru sporul de condiții vătămătoare. Alte sume au fost alocate pentru sporuri de handicap și indemnizații pentru titlul de doctor.
Ministrul a subliniat că măsurile adoptate nu vizează doar o categorie de bugetari și nici nu au scopul de a penaliza angajații Ministerului Finanțelor, ANAF sau ai altor instituții.
Performanță răsplătită și dialog continuu
„Prioritizăm performanța în aparatul bugetar și avem toleranță zero pentru cheltuirea iresponsabilă a banului public. Ne îndreptăm spre un sistem de salarizare echitabil, care să asigure că performanța este remunerată corect”, a transmis Nazare.
Ministrul a dat asigurări că dialogul cu sindicatele va continua, pentru a fi identificate soluții sustenabile, care să aducă „echitate și predictibilitate financiară”.
Protestele continuă în mai multe orașe
Ziua de marți a marcat a doua zi consecutivă de proteste în sistemul bugetar, generate de ordonanța de urgență privind plafonarea sporurilor.
În București, angajații Ministerului Finanțelor și cei ai Primăriei Capitalei au declanșat proteste spontane. Manifestații similare au avut loc în mai multe orașe din țară, iar sindicaliștii avertizează că activitatea instituțiilor ar putea fi blocată total, cu implicații majore asupra funcționării administrației publice.
George Simion a pierdut procesul de defăimare intentat la Chișinău împotriva fostului ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, după ce acesta a afirmat despre el că s-a întâlnit cu agenți ai serviciilor ruse.
George Simion a făcut deja recurs după ce a pierdut procesul. FOTO: Mediafax
George Simion, liderul AUR, nu a reușit să demonstreze în instanță că acuzațiile lansate de fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, sunt false, potrivit motivării deciziei prin care Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Anatol Șalaru în procesul de defăimare deschis împotriva sa.
Procesul a fost intentat în anul 2023, când Simion l-a dat în judecată pe Anatol Șalaru, acuzându-l că i-a afectat onoarea, demnitatea și reputația profesională prin declarațiile publice făcute.
„Prin ceea ce a comunicat pârâtul (n.r. George Simion) se infiltrează ideea precum că este lipsit de bune moravuri sau principii, precum integritate, patriotism, a susținut că afirmațiile precum că colaborează cu serviciile speciale ale Federației Ruse contribuie efectiv la defăimarea sa, pierderea încrederii alegătorilor, și nu în ultimul rând, are potențialul să reducă nejustificat rating-ul politic al său”, se mai arată în motivarea instanţei, pe care o puteţi citi integral aici.
Instanța de la Chișinău a stabilit acum faptul că George Simion nu a adus dovezi care să arate că informațiile conform cărora s-ar fi întâlnit cu reprezentanți ai serviciilor de informații ale Federației Ruse nu corespund realității, astfel că i-au dat câştig de cauză fostului ministru al Apărării.
„Reclamantul nu a adus niciun argument pentru a convinge instanța de falsul afirmațiilor contestate, având însă această posibilitate, într-un proces bazat pe principiul contradictorialității, să prezinte dovezi (…) chiar și indirecte în acest sens”, se mai arată în motivarea citată.
Acuzațiile au fost lansate de Anatol Șalaru în urmă cu doi ani, în cadrul unui interviu, când fostul ministru a afirmat că George Simion s-ar fi întâlnit cu membri ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, precum și cu o altă persoană considerată „omul rușilor” în Republica Moldova.
În proces, George Simion a susținut că aceste afirmații i-au adus prejudicii considerabile, susținând că nu a colaborat niciodată cu agenți sau șefi ai serviciilor secrete ale altor state.
În motivarea deciziei, instanța a arătat că, potrivit legislației, reclamantul are obligația de a dovedi caracterul fals al informațiilor contestate, iar simpla invocare a caracterului defăimător nu este suficientă.
De asemenea, judecătoarea din Chișinău a subliniat că Anatol Șalaru nu a folosit cuvinte insultătoare și nu a făcut afirmații calomnioase, iar caracterul defăimător al acuzațiilor putea fi stabilit doar dacă se demonstra că acestea erau false în esență.
Instanța a adăugat că George Simion nu a prezentat nicio probă care să arate că nu a traversat frontiera spre Ucraina în 2011, un aspect invocat ca exemplu de judecătoare, subliniind că liderul AUR ar fi putut depune pașaportul pentru a demonstra contrariul. Totodată, judecătoarea a subliniat că reclamantul cunoaște cel mai bine probele care ar fi putut să îi susțină poziția și să dovedească neadevărul afirmațiilor făcute de Anatol Șalaru.
De asemenea, instanța a considerat că afirmațiile fostului ministru au fost făcute în context politic și se bazau pe informații de interes public deja vehiculate în spațiul public.
În prezent, decizia instanței a fost atacată cu apel de către avocatul lui George Simion, liderul AUR cerând ca procesul să fie judecat în lipsă, în contextul în care acesta are interdicție de a intra în Republica Moldova și Ucraina.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a întâlnit, marți, cu reprezentanții angajaților din cadrul ministerului, în contextul protestelor generate pe fondul planului de reducere a deficitului bugetar.
„Am purtat azi o discuție fermă și onestă cu colegii din Ministerul Finanțelor. Traversăm o perioadă care impune măsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar, iar acest lucru creează în mod firesc neliniște, alimentând însă în același timp zvonuri și semnale false de alarmă. Înțeleg presiunea pe care o resimt angajații Ministerului și ai instituțiilor din subordine și le respect pe deplin dreptul la protest. Însă, este esențial să înțelegem cu toții că panica generată de zvonistică și informații eronate nu reflectă realitatea și nu ajută în mod real pe nimeni.”, a spus ministrul Finanțelor.
Alexandru Nazare a negat faptul că nu vor fi banii de pensii și salarii.
„Vreau să subliniez că nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor, așa cum s-a vehiculat, pe surse, în mass-media. Pornim de la o realitate care impune economii acolo unde se constată disfuncționalități. România înregistrează un deficit bugetar semnificativ, ceea ce poate genera o serie de consecințe severe, în lanț, dacă nu adoptăm măsurile necesare la timp”, a mai declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
În 2024, cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile plătite angajaților din aparatul propriu și din instituțiilor subordonate Ministerului Finanțelor s-au ridicat la 370 milioane de lei. Din această sumă, 360.5 milioane de lei au fost reprezentate de sporul pentru condiții vătămătoare. Pe lângă acestea, angajații Ministerului Finanțelor și ai instituțiilor din subordine au mai încasat doar sporuri pentru handicap și indemnizații pentru titlul științific de doctor, mai arată ministerul Finanțelor.
„Mesajul este unul clar: prioritizăm performanța în aparatul bugetar și avem toleranță zero pentru cheltuirea iresponsabilă a banului public. Ne îndreptăm spre un sistem de salarizare echitabil, care să asigure toți angajații din sistemul public că performanța este remunerată corect.”, spune Nazare.
„Îi asigur pe toți colegii din minister și din instituțiile din subordine că măsurile de reducere a cheltuielilor nu sunt îndreptate spre o categorie specifică de angajați și cu atât mai puțin către angajații Ministerului Finanțelor, ai ANAF și ai celorlalte instituții, oameni care constituie coloana vertebrală a administrației publice din România.Continuăm să analizăm, împreună cu sindicatele, soluțiile, măsurile care pot aduce echitate si predictibilitate financiară,” subliniază Ministrul Finanțelor.
Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …
Senatul Statelor Unite a aprobat, marți, planul fiscal propus de președintele Donald Trump, dar proiectul a suferit modificări și va ajunge din nou în Camera Reprezentanților, unde ar putea apărea noi dispute.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Justiția americană a anunţat luni destructurarea unei reţele de finanţare ocultă a Coreei de Nord în care lucrători din IT din această țară au furnizat de servicii de asistenţă informatică la distanţă, înșelând companii americane cu privire la naționalitatea și locația lor și asumând identități false, relatează presa americană și agențiile internaționale de presă.
Coreea de nord obține ilicit bani americani pentru programele de arme FOTO Shutterstock
Un cetăţean american rezident în New Jersey (est), Zhenxing Wang, a fost arestat şi pus sub acuzare în acest caz, după ce a fost conectat cu o rețea formată din şase cetăţeni chinezi şi doi taiwanezi, a arătat Departamentul de Justiţie (DoJ) într-un comunicat.
„Aceste acţiuni sunt menite să dăuneze companiilor americane şi au ca scop să scape de sancţiuni şi să finanţeze programele ilicite ale regimului nord-coreean, inclusiv programele sale de armament”, a declarat John Eisenberg de la Divizia de securitate naţională a DoJ, citat în comunicat.
În urma operațiunii, au fost confiscate sute de computere și 13 persoane au fost puse sub acuzare după ce au înșelat companii americane să plătească salarii unor muncitori din Coreea de Nord, țară supusă sancțiunilor SUA, relatează Business Insider.
Într-un nou rechizitoriu depus la tribunalul federal din Massachusetts, procurorii au susținut că rețeaua a păcălit peste 100 de firme americane din Washington, DC și din alte 27 de state.
Aceste firme nu au fost numite, însă autoritățile au precizat că printre ele se numără companii din topul Fortune 500, precum și un contractor în domeniul apărării din California, cu acces la dosare sensibile de tehnologie militară.
Anchetatorii au detaliat o schemă elaborată în care cel puțin doi cetățeni americani au colaborat cu actori statali nord-coreeni între 2021 și 2024 pentru a fura identități, a-i folosi pentru a angaja oameni în industriile americane și apoi a le transfera salariile către Phenian.
Mai întâi, conspiratorii au folosit servicii online de verificare a istoricului pentru a obține datele personale a peste 80 de americani, a declarat Departamentul de Justiție.
Folosind aceste date, au creat identități false pentru o rețea de chinezi și taiwanezi care locuiau în afara Americii, dar se dădeau drept lucrători IT sau ingineri software din SUA care căutau locuri de muncă la distanță.
Autoritățile au declarat că, odată angajați, escrocii le cereau angajatorilor să trimită laptopuri de serviciu la domicilii din New Jersey, New York și California.
Însă aceste reședințe erau de fapt „ferme de laptopuri”, unde computerele fiind conectate la hard disk-uri ce ofereau utilizatorilor acces la lucrătorii IT din Coreea de Nord, potrivit Departamentului de Justiție.
Cel puțin 29 de ferme de laptopuri din 16 state au fost percheziționate de forțele de ordine din SUA, a precizat departamentul în comunicatul său.
Complicii
Procurorii au susținut că Wang Zhengxing, unul dintre cetățenii americani identificați în rechizitoriu, a găzduit una dintre astfel de ferme de laptopuri și a creat companii-fantomă, cum ar fi un „startup cu capital de risc” fals denumit Tony WKJ, pentru a primi salariile falșilor angajaților
Banii au fost apoi trimiși în conturi controlate de Coreea de Nord. Wang a fost arestat și se confruntă cu acuzații în cadrul rechizitoriului cu cinci capete de acuzare, alături de alți opt cetățeni chinezi și taiwanezi. Celălalt cetățean american menționat în documentele instanței, Kejia Wang, este încă liber.
Departamentul de Justiție a declarat că cei doi cetățeni americani și alți patru parteneri anonimi care lucrează în SUA au primit în total cel puțin 696.000 de dolari din Coreea de Nord pentru serviciile prestate.
Patru nord-coreeni au fost numiți într-un rechizitoriu penal separat, depus la Tribunalul Districtual de Nord din Georgia, care i-a acuzat că s-au dat drept lucrători din SUA și că și-au folosit salariile pentru a spăla bani.
De asemenea, sunt acuzați că au furat date și criptomonede de la angajatorii lor, apoi au negat furtul.
„De câte ori trebuie să vă spun??? Nu eu am făcut-o!!! Nu sunt eu!!!”, a scris unul dintre falșii angajați într-un mesaj Telegram către una dintre aceste companii în 2022, potrivit Departamentului de Justiție.
SUA încearcă să combată ceea ce avertizează că este un efort concertat la scară largă al Coreei de Nord de a păcăli firmele americane să angajeze lucrători IT pentru a finanța guvernul de la Phenian.
Ani de zile, FBI și Departamentul de Justiție au declarat că frauda ar putea implica mii de muncitori nord-coreeni care obțin milioane de dolari pentru programe de armament și rachete ale țării lor.
Alte acuzații majore includ inculparea unei femei din Arizona care a fost acuzată în mai 2024 că i-a ajutat pe nord-coreeni să găsească de lucru la peste 300 de companii din SUA.
Departamentul de Stat a anunțat o recompensă de până la 5 milioane de dolari pentru informaţii care să ducă la „oprirea mecanismelor financiare sau arestarea persoanelor implicate în anumite activităţi de sprijinire a Coreei de Nord”, printre care exportul de lucrători cu scopul de a genera de venituri sau spălarea de bani
Fostul ministru adjunct al apărării din Rusia, Timur Ivanov, a fost găsit a fost condamnat marți, 1 iulie, de un tribunal din Moscova, la 13 ani de închisoare, pentru deturnare de fonduri şi spălare de bani într-un dosar de corupţie.
Timur Ivanov, împreună cu Putin și Patriarhul Kirill I. FOTO Twitter @pevchikh
Judecătorul Serghei Podoprigorov a anunţat că Ivanov a fost condamnat la „13 ani de închisoare într-o colonie cu regim obişnuit”, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Potrivit sentinței, fostul ministru urmează să achite şi o amendă de 100 milioane de ruble (aproximativ 1,08 milioane de euro).
Timur Ivanov era unul dintre cei mai bogaţi înalţi funcţionari publici din Rusia
Înainte de arestarea sa în aprilie 2024, Timur Ivanov (49 de ani) era considerat unul dintre cei mai bogaţi înalţi funcţionari publici din Rusia. În repetate rânduri, el fusese acuzat de delapidare de către opoziţie şi media independente ruse.
De când fostul ministru al apărării Serghei Şoigu a fost înlocuit în funcţie a cu Andrei Belousov, în primăvara anului 2024, cel puţin zece responsabili ai ministerului şi generali au fost plasaţi în detenţie sau vizaţi de dosare penale.
Înlocuirile i-au făcut pe unii observatori să vorbească despre o epurare în rândul apropiaţilor lui Şoigu, căzut în dizgraţie, şi militarilor care îşi critică superiorii ierarhici.
Ipoteza a fost dezminţită de Kremlin, potrivit căruia este vorba de simple măsuri de combatere a corupţiei.
Armata rusă este periodic marcată de scandaluri de fraude şi deturnări de fonduri.
Noul ministru al apărării, Andrei Belousov, economist de profesie, s-a pronunţat pentru o „optimizare” a utilizării bugetelor militare, care au crescut în mod accentuat pe fondul ofensivei în Ucraina.
Ivanov a reacţionat marţi la anunţul sentinţei afişând un zâmbet. Parchetul solicitase o pedeapsă de 14 ani de închisoare împotriva sa.
Un fost director al întreprinderii militare ruse Oboronloghistika, condamnat la 12 ani
Înculpat în acest dosar este și Anton Filatov, fost director al întreprinderii militare ruse Oboronloghistika, care aparţine Ministerului Apărării. El a fost condamnat la 12 ani şi jumătate de închisoare.
După anunţarea sentinţei, avocatul lui Ivanov, Murad Musaiev, a denunţat în faţa presei o „execuţie” pentru a se da un exemplu şi a susţinut că a existat o „lipsă totală de dovezi” în acest caz.
„Toate zvonurile privind miliardele pe care le-ar deţine Ivanov sunt mult exagerate”, a asigurat el.
Figură importantă în cercul „greilor” de la putere, Ivanov a fost responsabil în special pentru contractele de construcţii legate de armată. El este acuzat în special de deturnarea a miliarde de ruble de la banca Interkommerz, care a dat faliment în 2016. I se reproşează de asemenea deturnarea a 200 milioane de ruble (circa 2,15 milioane de euro la cursul de schimb actual) în cadrul vânzărilor de feriboturi destinate să traverseze strâmtoarea Kerci, între Rusia şi peninsula ucraineană Crimeea (anexată de Moscova în 2014).
Din 2022, Ivanov face obiectul sancţiunilor Uniunii Europene.
Fondul de luptă împotriva corupţiei (FBK), organizaţie de opoziţie creată de principalul detractor al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, care a murit anul trecut într-o închisoare de lângă Cercul Polar în circumstanţe neelucidate, a publicat o anchetă despre averea lui Ivanov în 2022.
Potrivit organizaţiei, interzisă în Rusia pentru „extremism”, el a divorţat de soţia sa doar pentru a-i permite acesteia să ocolească sancţiunile europene şi să continue să trăiască în UE.
Ivanov era supranumit „generalul glamour”
Pentru stilul său de viaţă fastuos, Ivanov era supranumit „generalul glamour” de media ruse.
Printre bunurile care i-au fost confiscate de către autorităţi în cadrul anchetei penale figurează 23 de autoturisme de lux, potrivit agenţiei oficiale de presă TASS.
Potrivit FBK, el a supervizat şi profitat de proiectele de construcţie în Mariupol, în Ucraina, oraş care a ajuns sub controlul Moscovei după un asediu sângeros în 2022.
Mariupol, oraş-port la Marea Azov, a fost devastat de bombardamentele ruseşti. După capturarea oraşului, un amplu program de construcţii a fost iniţiat de autorităţile ruse, iar Ivanov juca un rol central în acest proiect.
Un bărbat de 57 de ani a fost salvat de medicii din Timișoara, după ce a intrat în comă din cauza unei înțepături de țânțar, care i-a provocat o formă severă de encefalită West Nile.
Pacientul, alături de echipa medicală. FOTO: Facebook Spitalul „Victor Babeş” Timişoara
Un bărbat de 57 de ani a trecut printr-un adevărat coșmar după ce a fost înțepat de un țânțar, ajungând în comă din cauza virusului West Nile. După mai bine de două luni de luptă pentru viață, dintre care o lună petrecută pe patul de la Terapie Intensivă, pacientul a fost salvat de echipa medicală de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara.
A intrat în comă de la o înţepătură de ţânţar
Totul a început în luna aprilie, când bărbatul, originar din Lugoj, s-a prezentat la Spitalul Municipal cu febră și urinare frecventă. Inițial, medicii au considerat că nu este nevoie de internare, prescriindu-i un tratament cu antibiotice. După trei zile, cum starea lui nu s-a ameliorat, s-a întors la spital, iar în cursul nopții simptomele s-au agravat semnificativ, motiv pentru care medicii au decis transferul de urgență la Timișoara.
La Spitalul „Victor Babeș”, analizele de laborator au confirmat prezența virusului West Nile, iar cazul a intrat în atenția Direcției de Sănătate Publică, care a declanșat o anchetă pentru a identifica modul în care s-a produs infectarea, având în vedere că pacientul nu mai părăsise țara de mai bine de un an.
„Evoluția a fost una dramatică”
Starea bărbatului s-a deteriorat rapid, ajungând în comă profundă și prezentând semne neurologice severe, inclusiv aspect clinic de decerebrare, iar medicii i-au acordat un prognostic extrem de rezervat.
Timp de o lună, a fost monitorizat în permanență pe secția de Terapie Intensivă de o echipă multidisciplinară, care i-a aplicat un tratament complex ce a inclus ședințe repetate de plasmafereză, administrarea de imunoglobuline intravenoase, tratament neuroprotector și un program intensiv de recuperare medicală.
„Evoluția a fost una dramatică: comă profundă, semne neurologice grave, aspect clinic de decerebrare cu un prognostic extrem de rezervat. Timp de o lună, lugojanul a fost îngrijit în Secția de Terapie Intensivă de o echipă multidisciplinară de medici și a beneficiat de un protocol terapeutic complex: ședințe repetate de plasmafereza, administrarea de imunoglobuline intravenoase, tratament neuroprotector intensiv și un program precoce de recuperare medicală”, potrivit unei postări pe Facebook a Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara.
Eforturile medicilor au dat roade, iar recent, bărbatul a ieșit din comă, a fost detubat și a început treptat să își recupereze funcțiile neurologice. Deși procesul de recuperare este lent, pacientul răspunde bine la tratamentele de reabilitare.
Riscurile infecţiei cu virusul West Nile
Virusul West Nile, transmis prin înțepătura de țânțar, poate provoca forme neuroinvazive grave, ce pot afecta creierul și sistemul nervos central, ducând la inflamații, convulsii, paralizie, comă sau chiar deces.
În lipsa unui vaccin, prevenția rămâne singura armă eficientă împotriva bolii.
Pentru a reduce riscul infectării, Institutul Național de Sănătate Publică recomandă utilizarea substanțelor repelente pe pielea expusă, purtarea hainelor cu mâneci lungi și pantaloni lungi, mai ales în apropierea apelor sau a zonelor cu vegetație, și instalarea plaselor de protecție la ferestre și uși, pentru a împiedica pătrunderea țânțarilor în locuințe.
De asemenea, folosirea insecticidelor în jurul casei poate contribui la reducerea riscului de înțepături.
:format(jpeg):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fwhatsapp-image-2025-07-01-at-12-55-50-scaled.jpeg)
:format(jpeg):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fwhatsapp-image-2025-07-01-at-12-55-52-scaled.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fmihai-leu.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F4-1.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fwhatsapp-image-2025-07-01-at-12-55-53-scaled.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F10%2Fcristina.jpeg){kind=small}
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fwhatsapp-image-2025-07-01-at-17-00-59.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fscreenshot-2025-07-01-213805.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1014954446-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1017035577-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fsorin-sorescu-1066x1280.jpg)
