Vulcanul Lewotobi Laki-Laki din Indonezia a erupt vineri şi a ejectat în atmosferă o coloană impunătoare de cenuşă, care a ajuns până la înălţimea de aproximativ 10 kilometri, a raportat agenţia de geologie din această ţară.

Erupţia s-a produs la ora locală 08:48 (00:48 GMT) în partea estică a Insulei Flores, în provincia Nusa Tenggara de Est, a precizat agenţia indoneziană. Ea a fost însoţită de un zgomot puternic, potrivit aceleiaşi agenţii, care citează observatori aflaţi la postul de monitorizare Lewotobi, situat în apropiere, scrie Agerpres.

Vulcanul rămâne sub o monitorizare cu cel mai înalt nivel de alertă.

Localnicii şi turiştii au fost avertizaţi să evite orice activitate pe o rază de 6 kilometri în jurul vârfului acestui vulcan, zona periculoasă extinzându-se până la 7 kilometri, de la sectoarele de sud-vest la cele din nord-est.

Muntele Lewotobi Laki-Laki, unul dintre cele două vârfuri ale complexului vulcanic Lewotobi, a înregistrat o activitate crescută în ultimii ani. Indonezia, situată în regiunea „Cercului de foc al Pacificului”, găzduieşte peste 120 de vulcani activi.

În noiembrie 2024, acest vulcan a ejectat roci încinse pe distanţe de mai mulţi kilometri în jurul craterului, ucigând 10 persoane.

Angela Craig și-a petrecut ultimele zile bolnavă și frustrată, deoarece medicii din Colorado nu au putut stabili de ce se simțea brusc slăbită, în ciuda stilului său de viață activ. Femeia în vârstă de 43 de ani, cunoscută pentru stilul ei de viață activ, a murit în condiții suspecte în luna martie, după mai multe săptămâni de simptome misterioase.

În 2023, de-a lungul a două săptămâni, familia și prietenii au văzut cum starea femeii în vârstă de 43 de ani se deteriora în timp ce o duceau cu mașina la spitale și la o clinică de urgență, întorcându-se de fiecare dată acasă fără răspunsuri, scrie CNN.

Simptomele ciudate au durat 10 zile, agravându-se până la punctul în care a fost declarată în moarte cerebrală. Lipsa răspunsurilor a frustrat-o pe Angela Craig până în ultimele sale clipe pe pământ.

Ultimele ei cuvinte au fost: „De ce mă doare?”, potrivit cumnatei sale, Renee Pray.

Doi ani mai târziu, James Craig, soțul ei și tatăl celor șase copii ai cuplului, a fost condamnat pentru uciderea ei, otrăvindu-i shake-urile proteice.

Dentistul din Colorado a fost găsit vinovat de crimă și de alte acuzații și condamnat la închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate.

El a negat acuzațiile și le-a spus altora că soția sa suferea de idei suicidare.

Dar mărturiile prietenilor și familiei Angelei Craig descriu imaginea unei mame devotate care se confrunta cu complicații de sănătate inexplicabile și tot mai grave, care o frustrau și o împiedicau să ducă stilul de viață activ pe care îl iubea.

A intrat și a ieșit din spital timp de cel puțin 10 zile

La 6 martie 2023, Angela Craig și-a început ziua bând un shake proteic pe care soțul ei i-l pregătea înainte de a pleca la lucru la cabinetul său stomatologic din Aurora, Colorado. 

După un antrenament, Angela Craig s-a simțit moleșită și i-a trimis un mesaj soțului și surorii sale mai mari, Toni Kofoed, spunând că creierul ei nu vrea să lucreze, a declarat Kofoed. 

„Stomacul meu se simte bine, dar capul meu se simte ciudat și amețit. Foarte ciudat”, i-a spus Angela Craig soțului ei prin SMS.

James Craig, care era la serviciu, a rămas la cabinetul său câteva ore apoi a plecat pentru a-și duce soția la spital, a declarat în instanță Caitlin Romero, managerul său de birou.

La spital, medicii au efectuat mai multe teste, inclusiv un RMN, o tomografie computerizată și analize de sânge, dar Angela Craig a fost externată după ce nu s-a găsit nimic, a declarat Brackley.

A doua zi, i-a trimis un mesaj soțului ei și i-a spus: „Mă simt drogată”, a declarat în instanță Garrett Lord, un expert în analiza telefoanelor mobile care a depus mărturie cu privire la datele telefoanelor mobile ale soților Craig.

Angela Craig a crezut că are o infecție a urechii interne și a observat că nivelul zahărului din sânge era ridicat, deși nu mâncase și nu făcuse exerciții fizice, a declarat sora ei, Kofoed. Angela Craig s-a gândit, de asemenea, că ar putea fi vorba de diabet, deoarece existau antecedente în acest sens în familia ei.

„Nu are niciun sens”, spunea un mesaj al Angelei Craig către sora sa.

În această perioadă, mesajele text către grupul de familie au crescut în frecvență, Angela Craig devenind îngrijorată și frustrată în lipsa unui diagnostic, a declarat fratele ei mai mare, Mark Pray.

La un moment dat în acea zi, ea a mers la o clinică de urgență, dar a fost trimisă din nou acasă cu întrebări fără răspuns despre boala ei, a spus Brackley.

Pasiunea ei pentru exerciții a trecut în plan secund

Angela Craig era îngrijorată că are diabet și a cerut ajutorul uneia dintre cele mai bune prietene ale sale la trei zile după ce a fost spitalizată prima dată.

Prietena ei, Nikki Harmon, a declarat că Angela Craig i-a cerut să îi verifice nivelul de zahăr din sânge. Când Harmon a ajuns acasă la soții Craig, ea și-a amintit că Angela Craig „arăta de parcă nu dormise bine, nu era pregătită pentru ziua de azi” și era „cam prăbușită pe canapea”.

„Avea lângă ea o băutură proteică”, a declarat Harmon. „(Ea) mi-a spus că soțul ei i-a făcut shake-ul proteic în acea dimineață, înainte de a pleca”, iar cei doi prieteni au încercat să calculeze carbohidrații pentru a vedea dacă acest lucru a avut un impact asupra glicemiei ei, a declarat Harmon.

Angela Craig era cunoscută ca fiind foarte activă și îi plăcea să facă exerciții pe bicicleta staționară, să facă yoga și Pilates, a declarat fiica ei în vârstă de 21 de ani. Era neobișnuit pentru ea să audă că mama ei se simțea atât de obosită, a spus ea.

Mama sa a descris că se simțea „amețită” și „grea” înainte ca simptomele să se agraveze, „mai puțin stabilă pe propriile picioare”, a declarat fiica.

A existat un moment în acea zi când simptomele Angelei Craig au devenit atât de severe, încât a trebuit să se târască pe podea pentru a cere ajutor, deoarece nu se putea ridica singură, a declarat Brackley, procurorul.

Angela Craig s-a întors la spital pentru a doua vizită în trei zile. De data aceasta, ea a fost externată abia câteva zile mai târziu.

Angela Craig era deja la spital de câteva zile, când starea ei s-a înrăutățit atât de mult, încât personalul medical a fost nevoit să o resusciteze, i-a spus James Craig unei femei cu care a avut o aventură, potrivit procurorului Michael Mauro.

După o spitalizare de șase zile, pe 14 martie, Angela a fost externată din spital, deși nu se descoperise cauza exactă a simptomelor. La doar o oră după sosirea acasă, a început să caute online posibile explicații pentru starea ei. În seara aceea, camerele de supraveghere din bucătăria soților Craig l-au surprins pe James preparând un shake proteic pentru soția sa.

Otrăvită inclusiv în spital

În dimineața următoare,  Angela a primit o doză de antibiotic (clindamicină) la solicitarea soțului ei. În mai puțin de 30 de minute, nu se mai putea ține pe picioare. Fratele ei, Mark Pray, a dus-o de urgență la spital, unde a intrat rapid în stare critică. Pe 15 martie și-a pierdut activitatea cerebrală, iar pe 18 martie a fost declarată în moarte cerebrală.

Analizele toxicologice ulterioare au relevat niveluri toxice de arsenic, cianură și tetrahidrozolină în sângele Angelei. Dr. James Brower, un toxicolog judiciar de la NMS Laboratories care a testat probele, a declarat că sângele Angelei Craig din 9 martie avea un nivel ridicat și toxic de arsenic care poate provoca simptome gastrointestinale, inclusiv dureri abdominale, greață, vărsături, diaree, amețeli, amețeli și senzația de lipsă de coordonare. Brower a declarat, de asemenea, că rezultatele analizelor de sânge par să arate că „a trebuit să existe o a doua administrare de cianură în spital”.

Fiicele Angelei au respins categoric ipoteza unei sinucideri și au mărturisit că mama lor era frustrată doar din cauza lipsei unui diagnostic, dar era hotărâtă să lupte pentru viața ei. Suspiciunile s-au adâncit după ce James Craig a refuzat efectuarea unei autopsii, spunând că nu vrea „să satisfacă curiozitățile” altora.

 Noua legislaţie care restricţionează utilizarea telefoanelor mobile în şcolile finlandeze a intrat în vigoare vineri, cu o săptămână înainte de începerea anului şcolar, relatează AFP.

Această ţară nordică, renumită de mult timp pentru calitatea educaţiei sale, a scăzut semnificativ într-un clasament al OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) ce măsoară abilităţile de matematică, lectură şi ştiinţe naturale ale elevilor de 15 ani, scrie Agerpres.

Finlanda a adoptat în aprilie o lege care interzice utilizarea telefoanelor mobile de către elevii cu vârste cuprinse între 7 şi 16 ani în timpul orelor de curs.

De acum înainte, telefoanele şi dispozitivele electronice pot fi folosite în clasă doar în scopuri educaţionale, ca instrument de sprijin sau din motive de sănătate, cu permisiunea profesorului.

Şcolile sunt lăsate libere să se organizeze.

La Varkaus, în estul ţării, o şcoală cu aproximativ 700 de elevi le va cere acestora să îşi ţină telefoanele în ghiozdane sau în dulapuri toată ziua, inclusiv în timpul pauzei, a relatat postul public de televiziune Yle, în timp ce în Tampere (vestul ţării), elevilor li se va permite să îşi folosească smartphone-urile doar în afara clădirii, în timpul pauzelor.

Agenţia Naţională Finlandeză pentru Educaţie recomandase reguli mai stricte decât cele prevăzute de lege: interzicerea acestora în timpul meselor şi restricţionarea utilizării lor în timpul pauzei.

Conform celui mai recent raport al OCDE publicat în 2022, 41% dintre elevii finlandezi au declarat că expunerea la ecrane i-a distras în toate sau în majoritatea lecţiilor de matematică, o cifră semnificativ mai mare decât media OCDE, care este de 31%.

Echipele de salvare s-au luptat trei ore să salveze viața unui bărbat blocat printre dărâmături după prăbușirea unui bloc în urma unui atac rusesc cu rachete, în noaptea de joi spre vineri, relatează presa ucraineană.

Salvatorii au săpat un tunel, menținând tot timpul legătura cu bărbatul prins între dărâmături, care a suportat o presiune mare asupra pieptului ore în șir, după ce un etaj al blocului s-a prăbușit.

Pentru a ajunge la bărbat, salvatorii și-au croit drum printr-o gaură în peretele unui apartament vecin.

Bărbatului i-au fost puse stabilizatoare speciale pentru a evita alte potențiale răni în timpul operațiunii.

Operațiunile de căutare și salvare continuă în două locații din Kiev, iar eforturile de recuperare de urgență sunt în desfășurare în șase locații. La locurile impactului, toate echipamentele și specialiștii disponibili au fost desfășurați pentru a salva alte vieți. Aproape 2.000 de tone de moloz au fost îndepărtate de la locul bombardamentului. 

Numărul victimelor continuă să crească. Printre victime se numără și doi copii, unul doi, respectiv șase ani. Bilanțul victimelor a ajuns vineri la 31 de persoane, dar ar putea fi mai mare crește pe măsură ce echipele de intervenție sapă prin moloz.

O femeie a scăpat cu viață după ce a fost aruncată de la etajul 9

Într-una dintre cele mai dramatice și sfâșietoare povești ale războiului, Veronika, în vârstă de 23 de ani, a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncată din apartamentul ei de la etajul nouă, după ce o rachetă rusească Iskander a lovit un bloc din cartierul Sviatoșin.

„Am auzit o explozie și, o secundă mai târziu, eram la pământ”, a declarat ea pentru postul de televiziune ucrainean 1+1.

Explozia a fost atât de puternică încât a aruncat-o din pat pe fereastră de la etajul nouă. S-a ales cu un picior rupt, o comoție cerebrală și un șoc sever. Medicii au descris supraviețuirea ei ca fiind „un adevărat miracol”.

„Este extraordinar. Să cadă de la etajul nouă și să sufere doar răni relativ minore… Dar trăiește o suferință psihologică profundă și încă nu știe ce s-a întâmplat cu părinții ei”, a declarat pentru Reuters directorul spitalului, Serhi Dubrov.

Primarul orașului Kiev, Vitalii Klițciko, a anunțat vineri zi de doliu în oraș. Steagurile au fost coborâte în bernă pe clădirile municipale, iar toate evenimentele de divertisment au fost anulate.

În noaptea de 31 iulie, forțele rusești au atacat Kievul cu drone și ulterior cu rachete Iskander-K. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Moscova a lansat în total 309 drone și opt rachete de croazieră Iskander-K, doar trei dintre acestea fiind interceptate.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a fost implicat într-un accident rutier pe o autostradă din Ungaria. Deși el nu a pățit nimic, mașina sa, un Rolls-Royce, a fost avariată considerabil.

Politicianul moldovean a anunțat pe rețelele sociale despre accidentul rutier, printr-un mesaj video înregistrat la scurt timp după impact.

„Stau pe autostradă în Ungaria, am făcut-o ,,caroce”, am zburat într-un parapet. Toată lumea este întreagă, slava Domnului”, a spus Renato Usatîi. 

Accident ,,din neatenție”

Liderul Partidului Nostru a subliniat că a ajuns cu mașina într-un parapet după ce nu a observat reducerea numărului de benzi pe autostradă.

,,Am putut controla mașina, nu am ieșit pe contrasens, nu am lovit pe nimeni. A venit poliția, iată, îmi face documentele. Mă rog, se întâmplă. Iată, bucăți de parapet au intrat în mașină din toate părțile. S-a rupt motorul de dedesubt. ,,Caroce, papal”, aveți grijă de voi și fiți atenți la drum. Eu mergem și din neatenție. Mergem: erau trei benzi, imediat au devenit două și am intrat în parapetul acesta cum eram pe a treia bandă”, a precizat Renato Usatîi. 

Politicianul nu a menționat de ce sumă va avea nevoie pentru a-și repara autoturismul Rolls-Royce și nici scopul călătoriei sale pe care a întrerupt-o din cauza accidentului rutier.

Liderii mișcării palestiniene Hamas ar putea fi siliți să renunțe la putere și să părăsească Fâșia Gaza după ce statele din Orientul Mijlociu s-au raliat în spatele unui nou plan de a pune capăt războiului ce durează de 22 de luni, relatează The Telegraph.

Qatarul și Turcia, care în trecut au sponsorizat gruparea, și-au exercitat influența pentru a sprijini o inițiativă de pace franceză și saudită menită să crească presiunea asupra Hamas pentru a se dezarma, a preda puterea și a accepta exilul.

Înalți oficiali din Golf au declarat că această rară demonstrație de unitate regională are potențialul de a restrânge drastic opțiunile mișcării în absența unui armistițiu.

„Credem realmente că avem o șansă în acest sens”, a dezvăluit un diplomat. „Hamas este încolțită. Nu prea au de ales.”

Războiul prelungit din Gaza, care a făcut un număr mare de morți în rândul populației civile a slăbit gruparea în asemenea măsură încât oficialii arabi apreciază că există în acest moment  o „oportunitate de aur” de a da o lovitură de grație Hamas.

Oportunitatea cu pricina vine odată cu Declarația de la New York, semnată la începutul săptămânii de către Turcia, statele membre ale Ligii Arabe, UE, Marea Britanie și alte țări, prin care acestea condamnă masacrul din 7 octombrie și fac apel la sfârșitul dominației Hamas în Gaza.

O șansă la pace, dar și la găsirea unei soluții la problema unui stat palestinian

Declarația surpriză, aprobată marți de toate cele 22 de membre ale Ligii Arabe, a condamnat, de asemenea, a fost făcută la o conferință a ONU care a avut loc a New York pe tema unei soluții bazate pe două state pentru a pune capăt conflictului dintre israelieni și palestinieni.

„În contextul încheierii războiului din Gaza, Hamas trebuie să pună capăt dominației sale în Gaza și să predea armele Autorității Palestiniene, cu implicare și sprijin internațional, în conformitate cu obiectivele unui stat palestinian suveran și independent”, se arată în declarație. Aceasta a fost semnată și de toate cele 27 de state ale Uniunii Europene și de alte 17 țări.

Semnatarii au solicitat desfășurarea „unei misiuni internaționale temporare de stabilizare”, la invitația Autorității Palestiniene, care administrează o parte din Cisiordania ocupată de Israel, și „sub egida Națiunilor Unite”.

„Orice efort depus la nivel internațional pentru a sprijini poporul nostru palestinian și drepturile sale legitime este apreciat și binevenit”, a declarat grupul într-un comunicat, joi, în care a cerut „recunoașterea internațională necondiționată” a unui stat palestinian independent.

Declarația Hamas nu a răspuns direct apelului la dezarmare. „Situația palestiniană este o afacere internă a poporului nostru”, se arată în aceasta.

Totuși apelul vine în contextul în care majoritatea liderilor Hamas au fost uciși, guvernarea este una limitată, forțele israeliene controlând 70% din Gaza, în timp ce milițiile clanurilor, înarmate de Israel, concurează pentru a controla restul teritoriului.

Hamas este fragmentat și are capacitatea de a lansa cel mult atacuri de gherilă. În același timp, sprijinul intern ar fi scăzut dramatic, unele cifre estimând chiar la 6% această scădere.

Perspectivele planului de pace la care aderă și statele arabe

În condițiile unei crize umanitare ce se adaugă devastării enclavei, noua inițiativă oferă nu doar o șansă la pace, ci reaprinde speranțele de soluționare a problemei palestiniene, relatează The Telegraph.

Arabia Saudită și Franța promovează o inițiativă care este un real Sfânt Graal al diplomației: un acord de pace care să permită crearea un stat palestinian alături de Israel.

În timp ce Washingtonul s-a luptat să obțină progrese, Parisul și Riadul au găzduit împreună săptămâna aceasta o conferință la Națiunile Unite cu prilejul căreia s-a ajuns la un acord între Europa și lumea arabă.

Conform unui plan coordonat de Jean-Noel Barrot, ministrul francez de externe, statele arabe au convenit să izoleze Hamas în schimbul recunoașterii europene a statului palestinian înainte – și nu după – un acord final cu Israelul. Franța a deschis această cale săptămâna trecută și a contribuit la obținerea sprijinului britanic marți. Spania, Irlanda și Norvegia au recunoscut Palestina anul trecut.

Oficialul francez a prezis că toată Europa îi va urma exemplul, chiar și Germania – o afirmație respinsă la Berlin.

Planul este foarte ambițios, însă o mișcare arabă unificată împotriva Hamas ar putea funcționa.

Până acum, premierul israelian Benjamin Netanyahu a rezistat presiunilor externe, dar, având în vedere că propriii săi generali pun la îndoială scopul războiului, diplomații cred că perspectivele unui progres sunt reale.

În scenariul în care Hamas renunță la putere și liderii săi supraviețuitori pleacă în exil, unul dintre obstacolele principale în calea păcii, alături de eliberarea ostaticilor rămași, ar fi astfel înlăturat.

Rolul Turciei și al Qatarului

Contribuția Qatarului și Turciei ar fi esențiale pentru a concretiza această strategie, în măsura în care sunt în poziția de a face presiuni constrângătoare asupra Hamas.

Qatarul a găzduit conducerea politică a Hamas și a canalizat peste 1,3 miliarde de lire sterline către administrația sa din Gaza, cu aprobarea SUA și a Israelului.

Aceste plăți au încetat după 7 octombrie, dar Qatarul își păstrează pârghia: de pildă, poate amenința că îi va expulza pe liderii Hamas din vilele lor confortabile din suburbiile nordice ale orașului Doha.

Turcia, unde mulți lideri Hamas au reședințe, le-ar putea refuza, de asemenea, refugiul.

În acest sens, oficialii arabi citați au dezvăluit că ambele țări transmit astfel de mesaje grupării, iar în ultimul timp acestea au devenit presante și neechivoce. La începutul acestei luni, Qatarul a ordonat liderilor Hamas să predea armele personale.

Iranul, care a finanțat și înarmat Hamas în trecut, rămâne o opțiune; pe de altă parte, multe personalități Hamas, în calitate de sunniți, sunt reticente a depinde prea mult de o putere șiită. Apoi, asasinarea lui Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas, la Teheran anul trecut arată indubitabil că țintele din Iran nu sunt deloc inaccesibile Israelului.

Opțiuni pentru exil

Pierderea unor astfel de rampe de ieșire ar bloca Hamas în Gaza, făcând exilul o opțiune mai atractivă, dacă nu singura, oferindu-le totodată liderilor posibilitatea de a se regrupa.

Există precedente. Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP) a plecat de două ori în exil, părăsind Iordania după ciocnirile din Septembrie Negru din 1970 și Libanul după invazia israeliană din 1982, înainte de a fi evacuată sub garanții americane la Tunis.

Israelul a învățat, însă, că exilul tunisian nu a condamnat OEP la irelevanță. Prima Intifada, o revoltă anti-israeliană care a cuprins Teritoriile Palestiniene între 1987 și 1993, a revitalizat mișcarea lui Yasser Arafat și a deschis calea pentru revenirea acesteia în cadrul Acordurilor de la Oslo.

Deși liderii Hamas ar putea lua decizia de a pleca, majoritatea celor aproximativ 40.000 de luptători – mulți recrutați recent și slab antrenați – vor rămâne cel mai probabil în țară. Se așteaptă ca aceștia să predea armele unei administrații interimare care ar urma să fie formată în Gaza sub umbrela Autorității Palestiniene, care are sediul în Cisiordania, recunoaște Israelul și a condamnat Hamas.

Un astfel de acord pentru a pune capăt războiului este plauzibil, spun analiștii, dar nu garantat. Hamas ar putea să refuze condițiile țărilor arabe, iar Israelul ar putea rămâne intransigent.

„Nu poți face vreo diferență dacă nu începi” de undeva, a spus un alt oficial din Golf. „Este vorba de a face câte un pas, dar nu-ți vei atinge niciodată obiectivul dacă nu faci primul pas.”

Noi proteste împotriva guvernului, a exploatării litiului și a reținerii unor activiști au avut loc joi seara în mai multe orașe din Serbia.

Mii de protestatari au blocat drumuri, au organizat spectacole artistice, au proiectat filme și au vorbit despre starea țării. Blocaje au fost înregistrate la Belgrad, Novi Pazar, Šabac, Užice și Novi Sad, relatează publicația KoSSev.  

Serbia este zguduită de proteste anticorupţie conduse de studenţi de când 16 persoane au murit acum nouă luni, pe 1 noiembrie 2024, când acoperişul unei gări s-a prăbuşit în oraşul nordic Novi Sad. Tragedia este pusă în mare măsură pe seama corupţiei.  

Și activista suedeză Greta Thunberg s-a aflat în Belgrad, luând parte la proteste, susținând lupta împotriva corupției și exploatării resurselor naturale. 

„Am luat legătura cu activiști locali și am învățat multe despre modul în care lupta pentru justiție și un mediu curat este strâns legată de lupta împotriva fascismului și naționalismului”, a declarat Greta pentru portalul Mašina.

Au avut loc și proteste împotriva exploatării litiului.

Forțele ucrainene au respins ca fals anunțul Ministerului rus al Apărări privind capturarea orașului Ceasiv Iar, afirmând că trupele ruse nu controlează pe deplin orașul din regiunea Donețk, relatează presa ucraineană.

Joi, Ministerul rus al Apărării a susținut că orașul Ceasiv Iar se află în întregime sub control rusesc. În schimb, purtătorul de  cuvânt al Grupării Operaționale-Strategice de Forțe Hortiția, Viktor Trehubov, a calificat anunțul drept „o altă farsă rusească”.

La rândul său, Corpul al 11-lea a confirmat că trupele ruse nu au reușit să preia controlul deplin asupra orașului, întrucât ucrainenii dețin încă poziții în interiorul acestuia, iar Brigada mecanizată 24 îl apără în continuare,

Proiectul de analiză din surse de deschise Deepstate respinge, de asemenea, declarația Ministerului rus al Apărării, relatează Euromaidan Press.

Cum încearcă propaganda rusă să manipuleze publicul cu privire la realitatea din teren

Potrivit rapoartelor din ultimele zile ale Corpului de armată 11, soldații ruși au intrat pe timp de zi în anumite zone din Ceasiv Iar, după ce li s-a promis anumite recompense pentru astfel de acțiuni. Au amplasat steaguri rusești în zona unei fabrici pe care apărătorii ucraineni nu o mai controlau de multă vreme, precum și pe o porțiune a districtului Pivnicini, care rămâne temporar sub control rusesc. Înainte de a arbora un steag în districtul Șevcenka, forțele rusești au bombardat pozițiile ucrainene cu artilerie. Ofițerii ucraineni califică aceste acțiuni drept un spectacol pus în scenă în scop de propagandă.

„Inamicul nu a ocupat Ceasiv Iar, ci doar a efectuat o altă cascadorie de amplasare a steagurilor în spatele liniilor de apărare. Astăzi a apărut o înregistrare video în care inamicul a plasat steaguri în districtul Șevcenka și la Atelierul nr. 2, însă rușii nu au control asupra orașului sau asupra locurilor unde au făcut acest lucru”, a scris grupul DeepState.

Conform informațiilor analiștilor ucraineni, în ultimele două luni, ocupanții „au reușit să avanseze doar puțin” dinspre nord-est și est spre districtul Șevcenka.

„Restul evenimentelor sunt doar o pătrundere banală în spatele liniilor pe timp de noapte cu pelerine și apoi ridicarea steagurilor la lumina zilei. Majoritatea așa-zișilor plantatori de steaguri sunt deja morți, deoarece această acțiune a fost o misiune unică”, a relatat DeepState.

Un asalt asupra orașului s-a soldat cu pierderi pentru trupele ruse

Miercuri, dimineața devreme, trupele ruse au atacat pozițiile ucrainene cu două grupuri de asalt, fiecare cu câte șase soldați. Ulterior, în cursul zilei, au încercat să intre cu două vehicule blindate pentru a sprijini o nouă ofensivă. Apărătorii ucraineni au oprit atacul la periferia estică a orașului Ceasiv Yar, în districtul Pivnicini.

Soldații din Corpul 11 Armată raportează că au distrus ambele vehicule blindate și au provocat pierderi mari trupelor ruse care au încercat să se ascundă în clădirile din apropiere. Aceștia menționează că printre atacatori s-au numărat cel puțin trei femei.

Cucerirea în întregime a regiunii Donețk este unul dintre principalele obiective ale ofensivei de vară a Rusiei, după mai multe tentative în ultimele luni de a cuceri localități importante precum Pokrovsk, Torețk și Kostiantinivka, care în prezent sunt printre cele mai fierbinți zone de pe front.

Citește mai multe despre: donețk

Bilanţul loviturilor aeriene efectuate joi în zori de forţele ruse asupra Kievului a ajuns la 26 de morţi, dintre care trei copii, a anunţat vineri Ministerul de Interne ucrainean.

„În cursul nopţii şi al dimineţii, echipele de salvare au extras zece corpuri din ruinele imobilului rezidenţial din districtul Sviatoşinski, inclusiv al unui copil de doi ani”, a indicat ministerul pe contul său de Telegram, precizând că în aceste bombardamente au fost rănite alte 159 de persoane, printre care 16 copii, relatează Agerpres.

Ucraina a fost vizată de atacurile ruse şi în noaptea de joi spre vineri. Un bărbat de 63 de ani a decedat din cauza unui obuz care a lovit localitatea Veselianka, din regiunea Zaporojie, a declarat şeful administraţiei militare regionale Ivan Fedorov pe Telegram.

Kievul ţine vineri o zi de doliu după bombardamentele de joi, care figurează printre cele mai sângeroase din capitala ucraineană de la începerea agresiunii ruse în februarie 2022.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat ceea ce a numit „un nou spectacol al morţii” din partea Moscovei şi a cerut o „schimbare de regim” în Rusia.

Omologul său american Donald Trump a denunţat acest ultim val de atacuri ruse şi a confirmat că va adopta sancţiuni contra Rusiei. „Nu ştiu dacă asta va avea un impact, dar o vom face”, a subliniat liderul american.

El i-a dat preşedintelui rus Vladimir Putin 10 zile, începând din 29 iulie, pentru a pune capăt acestui conflict, cel mai grav din Europa după Al Doilea Război Mondial.

Mai multe nave ale marinei chineze au intrat joi, 31 iulie, în portul Vladivostok, extremul estic al Rusiei.

Navele chineze au sosit la Vladivostok pentru exerciţii comune programate între 1 şi 5 august, relatează Reuters. Agenţiile de presă ruse au citat o declaraţie a Flotei ruse din Pacific, potrivit căreia exerciţiile sunt „de natură defensivă şi nu sunt îndreptate împotriva altor ţări„.

Ceremonia de deschidere a exercițiului comun ruso-chinez „Interacțiunea maritimă-2025” a avut loc la Vladivostok, la dana principală a Flotei ruse din Oceanul Pacific, a anunțat vineri Serviciul de presă al flotei.

Navele militare chineze, inclusiv un submarin diesel-electric și distrugătoare cu rachete ghidate, au sosit joi la Vladivostok înaintea exercițiului „Joint Sea 2025”, a anunțat Ministerul Apărării rus.

Distrugătoarele Shaoxing și Urumqi și un submarin au acostat alături de navele de război și navele de sprijin rusești care vor participa la exercițiile programate să se desfășoare în perioada 1-5 august.

Partea navală a exercițiului comun ruso-chinez se va desfășura în Marea Japoniei, în perioada 3-5 august. 

Programul exercițiului comun va include operațiuni de căutare și salvare, război antisubmarin, antrenament de apărare aeriană și exerciții de artilerie cu foc real la un poligon de antrenament al Flotei Pacificului în apele deschise.

Donald Trump a semnat joi seara un decret care impune o creştere a tarifelor vamale pentru zeci de ţări din întreaga lume. Cele mai mari tarife îi sunt aplicate Siriei.

Noile tarife vamale variază între 11% şi 41%, cele mai mari fiind aplicate Siriei, în timp ce Uniunea Europeană (UE), Japonia sau Coreea de Sud vor fi supuse unei suprataxe de 15%, o măsură care vizează „restructurarea comerţului global în beneficiul angajaţilor americani”, potrivit unui comunicat transmis de Casa Albă, potrivit AFP.

De asemenea, Mexicului i s-a acordat o prelungire de 90 de zile a termenului limită pentru încheierea unui acord tarifar.

Tarifele pentru 68 de țări și cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor intra în vigoare pe 7 august şi nu de la 1 august, aşa cum se aştepta iniţial. Prelungirea reflectă necesitatea guvernului de a dispune de mai mult timp pentru armonizarea tarifelor, potrivit unui înalt funcționar care a vorbit reporterilor sub condiția anonimatului.

Tarifele au fost stabilite la 25% pentru exporturile Indiei către SUA, 20% pentru Taiwan și 30% pentru Africa de Sud, înainte de termenul limită autoimpus de Trump pentru încheierea acordurilor comerciale cu țările din întreaga lume. Elveția se confruntă cu o rată de 39%, iar Serbia de 35%.

Separat, Casa Albă a anunțat că importurile canadiene vor fi supuse unor tarife de 35%, nu de 25% cum sunt în prezent.  Această creştere se aplică numai produselor care nu tranzitează în cadrul Acordului de liber schimb nord-american. „Canada nu a putut coopera pentru a reduce fluxul de fentanil şi alte droguri” care intră în Statele Unite, a indicat Casa Albă.

Siria se confruntă cu o taxă de 41%

De noile tarife au fost afectate și unele dintre cele mai sărace țări din lume, printre care Siria, care se confruntă cu tarife de 41%; Laos și Myanmar – de 40%; Libia – de 30%; Irak, cu 35%, și Sri Lanka, cu 20%.

Trump a declarat că noile tarife merg „foarte bine”. Într-un interviu acordat NBC News, el a adăugat că este „prea târziu” pentru țările menționate în ordinul de joi să evite tarifele, dar că este deschis la oferte.

„Asta nu înseamnă că cineva nu va veni în patru săptămâni și va spune că putem ajunge la un fel de acord”, a spus el, potrivit The Guardian.

De asemenea, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că țările care nu au primit o scrisoare prealabilă privind tarifele de la Trump sau nu au negociat un cadru comercial vor fi notificate cu privire la tarifele probabile, fie sub forma unei scrisori, fie a unui ordin executiv al lui Trump.

Unele dintre țările enumerate au încheiat acorduri de reducere a tarifelor, cum ar fi Pakistanul, care se confruntă cu taxe de 19%, în timp ce altele nu au avut ocazia să negocieze cu administrația Trump.

Țările care nu sunt enumerate în ordin vor fi supuse unui tarif de bază de 10%, a declarat administrația.

China se confruntă cu un termen separat pentru tarifele sale mai mari, stabilit pentru 12 august, cu o prelungire a armistițiului convenită în principiu, dar care trebuie încă aprobată de Casa Albă.

Continuă războiul declarațiilor dintre Dmitri Medvedev și Donald Trump. Fostul președinte rus îl amenință pe liderul de la Casa Albă cu „mână moartă” a Rusiei.

Noile afirmații ale vicepreşedintelui Consiliului de Securitate al Rusiei au fost făcute după ce președintele Donald Trump a criticat joi, 31 iulie, India și Rusia, afirmând că nu-l interesează relațiile dintre cele două țări. „Din partea mea, pot să-și distrugă împreună economiile moarte”, a comentat președintele american pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Trump a adăugat că țara sa a făcut foarte puține afaceri cu cele două țări.

„La fel, Rusia și SUA nu fac aproape deloc afaceri împreună. Să rămână așa și să-i spunem lui Medvedev, fostul președinte eșuat al Rusiei, care crede că este încă președinte, să-și măsoare cuvintele. Intră pe un teritoriu foarte periculos!”, a afirmat președintele SUA, după ce Dmitri Medvedev i-a transmis că Rusia nu este „nici Israel, nici Iran” și că ultimatumurile acordate de acesta pentru încheierea conflictului din Ucraina vor fi interpretate ca pași către un război cu SUA.

La scurt timp după ce liderul de la Casa Albă l-a amenințat, Medvedev a avut o nouă reacție  pe canalul său de Telegram.

„Dacă unele cuvinte ale fostului președinte rus provoacă o reacție atât de nervoasă din partea unui președinte plin american atât de formidabil, înseamnă că Rusia are dreptate în toate și va continua să meargă pe drumul său”, a precizat, joi, fostul președinte rus.

Medvedev a răspuns, de asemenea, la cuvintele lui Trump despre India și „economia moartă” a Rusiei, sfătuindu-l pe șeful Casei Albe să își amintească filmele sale preferate din seria Walking Dead, dar și de „cât de periculoasă poate fi o «mână moartă» inexistentă în natură”, a adăugat vicepreședintele Consiliului de Securitate, mesajul său fiind însoțit de un emoji râzând.

„Mâna moartă” se referă în Occident la sistemul Perimetru al Rusiei pentru gestionarea unor lovituri nucleare masive. Sistemul este dezvoltat de URSS în timpul Războiului Rece ca un factor de descurajare a adversarului de a recurge la un război nuclear împotriva Uniunii Sovietice. Sistemul numit „Miertvaia Ruka” („Mâna Moartă”, în limba rusă) a fost dezvoltat în anii 1970.

Războiul declarațiilor dintre cei doi a pornit de la faptul că Trump a anunțat pe 28 iulie că scurtează termenul de 50 de zile pe care îl stabilise pentru a ajunge la o încetare a focului între Rusia și Ucraina.