Donald Trump amenință cu o intervenție federală directă în conducerea orașului Washington, D.C., invocând probleme de criminalitate. În spatele declarației stă o posibilă redeschidere a unui conflict vechi de decenii între administrația federală și dreptul la autoguvernare al capitalei americane, relatează Bloomberg.
Washington DC/FOTO:Arhiva
Președinte al SUA a declarat marți că administrația sa „analizează” posibilitatea de a prelua controlul direct asupra Washingtonului, D.C., într-o mișcare care ar răsturna autonomia locală parțială pe care orașul o are din 1973 încoace.
„Ne uităm la D.C., sincer să fiu. Ne gândim să facem acest lucru. Vrem o capitală condusă fără greșeală,” a spus Trump în timpul unei ședințe de guvern transformată, ca de obicei, într-o scenă de declarații televizate.
Capitala, între autonomie fragilă și ambiții prezidențiale
Declarația vine pe fondul unor tensiuni tot mai evidente între Casa Albă și administrația locală condusă de primărița Muriel Bowser, democrată, care — paradoxal — a cultivat o relație relativ cooperantă cu Trump.
Printre proiectele comune s-a numărat și redeschiderea discuțiilor privind construirea unui nou stadion de fotbal în oraș, precum și controversata îndepărtare a inscripției „Black Lives Matter” de lângă Casa Albă — un gest care a semnalat o apropiere de retorica prezidențială.
Cu toate acestea, Trump nu a ezitat să critice frecvent orașul pentru nivelul de criminalitate și pentru prezența taberelor de oameni fără adăpost, probleme reale, dar și politizate în discursul său.
„Am avut o relație bună cu primărița, și acum o testăm să vedem dacă funcționează”, a comentat el, într-un ton ambiguu.
Un drept democratic în pericol
Washingtonul este o anomalie constituțională: nu este stat, iar locuitorii săi nu au reprezentare cu drept de vot în Congres, deși plătesc taxe și votează la alegerile prezidențiale. În 1973, o lege federală le-a acordat dreptul de a-și alege propria administrație locală, însă Congresul păstrează controlul final asupra bugetului orașului și asupra legislației locale.
Intervenția prezidențială directă — fie și doar anunțată — ar echivala cu o suspendare parțială a autonomiei locale, într-un moment în care capitala simbolizează nu doar guvernarea federală, ci și echilibrul fragil dintre democrație și putere executivă.
Extinderea ambițiilor federale, o avertizare pentru New York
Trump nu s-a oprit la Washington. În aceeași intervenție, el a lansat un atac direct la adresa politicianului Zohran Mamdani, candidatul democratic de stânga la primăria orașului New York. L-a numit „comunist” și a avertizat că alegerea acestuia ar fi „de neacceptat”.
„Avem o putere uriașă la Casa Albă să conducem locuri când trebuie,” a spus Trump — o afirmație care, deși vagă, lasă loc pentru interpretări neliniștitoare despre limitele intervenției federale în administrațiile locale.
„New York City va funcționa cum trebuie. O vom aduce înapoi,” a adăugat el, fără alte explicații.
O retorică de forță, o amenințare pentru instituțiile locale
Trump și al doilea mandat pe un discurs de restabilire a „ordinii” prin orice mijloace. De această dată, ținta nu mai sunt doar instituțiile federale sau adversarii politici din Congres, ci și orașele mari, simboluri ale diversității, ale opoziției politice și ale unei democrații urbane mai liberale.
Amenințarea cu o preluare a Washingtonului, precum și insinuările privind New York-ul, ar putea prefigura o strategie de centralizare autoritară, mascată sub discursul despre eficiență administrativă și „siguranță”.
Dincolo de spectacolul televizat și declarațiile de forță, rămâne întrebarea: cât de fragile sunt, de fapt, granițele dintre puterea federală și dreptul orașelor americane de a-și decide propriul destin?
Într-o schimbare bruscă de ton și strategie, președintele american Donald Trump a revenit în ultimele 48 de ore asupra deciziei de a suspenda sprijinul militar pentru Ucraina, anunțând reluarea livrărilor de arme. Într-un context în care Moscova își reafirmă refuzul categoric față de orice soluție diplomatică realistă, războiul pare să revină la punctul de plecare: o confruntare între voința de a rezista și refuzul de a ceda.
Trump și-a schimbat atitudinea față de Putin
„Vom trimite mai multe arme. Trebuie să o facem. Ucrainenii trebuie să se poată apăra. Sunt loviți foarte dur”, a declarat Trump luni, în fața presei, reluând un principiu esențial al politicii externe americane postbelice – respingerea agresiunii ruse.
Declarația sa a venit la doar câteva zile după ce administrația sa anunțase suspendarea temporară a transporturilor militare către Ucraina, generând îngrijorare la Kiev. Ulterior, un purtător de cuvânt al Pentagonului a confirmat că, „la solicitarea președintelui Trump”, Departamentul Apărării va relua livrările de arme defensive, „pentru a asigura că Ucraina se poate apăra până când se va putea ajunge la o pace durabilă”.
Această întoarcere de poziție a urmat unei convorbiri telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat sâmbătă că a fost „cea mai productivă discuție” avută până acum cu liderul american. Printre temele discutate s-au numărat producția comună de armament și consolidarea sistemului de apărare aeriană al Ucrainei – o prioritate acută în fața intensificării atacurilor cu drone și rachete balistice lansate de Rusia.
Trump a discutat, de asemenea, cu cancelarul german Friedrich Merz, căruia i-a sugerat posibilitatea ca Germania să achiziționeze baterii Patriot din SUA, pentru a le transfera Ucrainei. Negocierile sunt în desfășurare, deși oficialii germani au subliniat că Berlinul a livrat deja o parte substanțială din propriile capacități de apărare antiaeriană către Kyiv.
Această reconfigurare a poziției americane survine într-un moment critic. Apărarea aeriană a capitalei ucrainene a fost serios pusă la încercare de cel mai amplu atac cu drone de până acum, în timp ce peste 160.000 de soldați ruși sunt masați la nord și est de linia frontului. Pentru Kiev, lunile care urmează pot marca o schimbare majoră în direcția războiului – în bine sau în rău.
Ce e diferit față de administrația Biden
Dacă Trump pare că reînvie, fie și temporar, logica sprijinului militar asumat de administrația Biden, el o face într-un stil radical diferit. Fostul președinte a preferat tăcerea strategică în privința detaliilor tehnice, evitând ceea ce el consideră a fi fost o „escaladare transparentă” practicată de predecesorul său. Biden a anunțat public, pas cu pas, fiecare tip de armament trimis Ucrainei – o strategie care, deși onestă, a expus treptat linia de escaladare în fața Moscovei.
Acum, după șase luni de tatonări, ezitări și contacte telefonice cu ambele părți, Trump pare să fi ajuns la aceeași concluzie pe care administrația Biden o formulase cu doi ani înainte: Rusia nu dorește pace. Iar diplomația blândă, suspendările temporare de ajutor și apelurile la „răbdare strategică” nu au produs nicio schimbare de substanță în poziția Kremlinului.
Semnalele din partea Moscovei sunt cât se poate de clare. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, declara luni, într-un interviu pentru presa din Ungaria, că Rusia va accepta o încetare a ostilităților doar în schimbul „demilitarizării și denazificării Ucrainei, ridicării tuturor sancțiunilor, renunțării la procesele juridice împotriva Rusiei și recunoașterii teritoriilor ocupate ca aparținând Federației Ruse”. Acestea sunt condiții cunoscute, nerealiste și imposibil de acceptat de partea ucraineană – cu atât mai mult cu cât unele dintre teritoriile revendicate nici măcar nu se află sub control rusesc.
Pentru Kremlin, însă, această poziție rigidă are logică internă. Vladimir Putin continuă să prezinte războiul drept o confruntare existențială între „valorile tradiționale rusești” și un Occident decadent, agresiv, expansionist. Orice concesie, oricât de mică, riscă să fisureze această narațiune. Pentru soldații ruși trimiși în ofensivă, iluzia unui război just și necesar este singurul substitut al unui moral real.
Așadar, atât la Washington cât și la Moscova, pendulul politic pare să fi revenit la poziția din 2022. Conflictul nu s-a estompat, ci s-a adâncit. Timpul diplomatic s-a scurs, iar acum, din nou, Ucraina se află între două superputeri care oscilează între intenții și realități, între promisiuni și calcule. Iar în mijlocul acestui vârtej, armata ucraineană încă rezistă – cu sau fără detalii.
Unul dintre avocații lui Călin Georgescu a fost ridicat marți noaptea de polițiștii din Ilfov și dus la audieri, fiind cercetat într-un dosar de act sexul cu un minor.
Bărbatul a fost dus la audieri FOTO: Captura video
Avocatul a fost reclamat la Poliție de un individ cunoscut pe rețelele de socializare, că acesta și-ar fi programat o întâlnire cu o minoră de 15 ani cu care intenționa să întrețină acte sexuale. Este vorba despre avocatul Bogdan Petre.
Bărbatul, care își spune „Justițiarul din Berceni”, a filmat și momentul în care avocatul este ridicat de polițiști.
„Sunteți avocatul lui Călin Georgescu și ați venit la o întâlnire cu o minoră de 15 ani? De ce vă ia Poliția? De asta ajunge domnul Călin Georgescu la Pușcărie, pentru că avocații lui se întâlnesc cu minore?”, se aude pe filmarea făcută de acesta și publicată pe TikToK.
Din primele informații, fata de 15 ani ar fi fost abordată de avocat într-un centru comercial, acesta dându-i întâlnire. Fata le-a povestit polițiștilor ce s-a întâmplat, în timp ce avocatul s-a prevalat de dreptul la tăcere, potrivit Antena 3 CNN.
Polițiștii au deschis dosar penal in rem pentru act sexual cu un minor și loviri și alte violențe, deoarece între avocat și cel care l-a reclamat a izbucnit un conflict.
Avocatul susține că a fost lovit de cel care l-a reclamat la poliție.
Un cutremur cu magnitudinea 3,1 s-a produs miercuri dimineaţa în judeţul Buzău, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a fost înregistrat la ora 7.38.
Cutremurul a avut o magnitudine de 3,1 grade. FOTO Shutterstock
Cutremurul a avut loc la adâncimea de 135,3 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 51 km est de Braşov, 52 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 61 km nord-vest de Buzău, 65 km nord de Ploieşti, 75 km vest de Focşani şi 90 km nord-est de Târgovişte, precizează INCDFP
Doar în cursul acestei luni, în România s-au produs patru cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,1 şi 3,7, potrivit Agerpres.
Anul acesta, cele mai mari puternice seisme, ambele de 4,4 pe Richter, au avut loc în data de 13 februarie, în judeţul Buzău, respectiv pe 11 mai în judeţul Vrancea.
În 2025, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 şi s-a produs în judeţul Buzău, în data de 16 septembrie.
Producătorul de cipuri Nvidia a devenit prima companie care atinge o capitalizare de piață de 4.000 de miliarde de dolari, pe fondul unei reveniri rapide a acțiunilor companiilor din domeniul tehnologiei pe Wall Street în ultimele luni.
Acțiunile producătorului de cipuri pentru inteligență artificială, cu sediul în Silicon Valley, au crescut miercuri cu până la 2,8%, la 164,36 dolari.
Grupul depășise deja recordul de 3.920 de miliarde de dolari al Apple din decembrie anul trecut, notează Financial Times.
Acțiunile Nvidia au crescut cu peste 40% de la începutul lunii mai, când președintele american Donald Trump a semnalat pentru prima dată un dezgheț în războiul comercial cu China, iar Nvidia a încheiat o serie de contracte în valoare de mai multe miliarde de dolari pentru cipuri în Orientul Mijlociu.
În urmă cu doi ani, la începutul anului 2023, acțiunile Nvidia erau în jurul valorii de 14 dolari, iar valoarea de piață a Nvidia era sub 600 de miliarde de dolari.
Wall Street se așteaptă la un nou trimestru de vânzări și profit record pentru Nvidia
În cel mai recent trimestru, Nvidia a depășit turbulențele provocate de taxele vamale și a înregistrat un alt trimestru de creștere robustă, pe fondul cererii febrile pentru cipurile sale AI de mare putere.
Nvidia a câștigat 18,8 miliarde de dolari în această perioadă, o creștere de 26% față de aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile au crescut cu 69% față de anul trecut, la 44,1 miliarde de dolari.
Nvidia își va raporta rezultatele pentru al doilea trimestru luna viitoare. Wall Street se așteaptă la un nou trimestru de vânzări și profit record pentru compania din Santa Clara, California.
Un exemplu viu al boom-ului din domeniul AI, Nvidia a devenit cea mai valoroasă companie din lume, depășind Microsoft, Apple, Amazon și Alphabet, compania care deține Google.
Acțiunile sale au o pondere mai mare în indicele S&P 500 și în alți indici decât oricare altă companie, cu excepția Apple.
Nvidia și alte companii care beneficiază de boom-ul inteligenței artificiale au fost un motiv major pentru care S&P 500 a doborât recent record după record.
Explozia profiturilor lor a contribuit la creșterea pieței, în ciuda îngrijorărilor legate de inflația persistentă și posibilele probleme ale economiei americane cauzate de taxele vamale și de alte politici ale președintelui Donald Trump.
Un translator angajat de UE a fost exclus din activitate în urma unui incident de securitate petrecut în timpul unei reuniuni la nivel înalt cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Translator concediat de UE după un gest suspect în prezența lui Zelenski FOTO: AFP
Comisia Europeană a anunțat că a concediat un translator angajat pentru summituri de rang înalt, după ce acesta a încălcat regulile de securitate în timpul unei ședințe sensibile a Consiliului European din 19 decembrie 2024, la care a participat și liderul de la Kiev.
Potrivit unui răspuns transmis publicației Politico, executivul UE a confirmat că „a luat măsuri în urma unui incident legat de luarea de notițe” în cadrul reuniunii respective. Comisia a subliniat că regulamentele sale interzic redactarea de notițe scrise în timpul discuțiilor care vizează aspecte legate de apărare și securitate, tocmai pentru a preveni scurgerile accidentale sau spionajul.
„Notițele au fost confiscate imediat”, a declarat Comisia Europeană. „După o analiză atentă a faptelor, Comisia a luat măsuri adecvate pentru a preveni repetarea acestui incident. În acest caz particular, s-a decis că serviciile interpretului în cauză nu vor mai fi utilizate în viitor”, a mai transmis executivul european, citat de News.ro.
Translator franco-ucrainean, anchetă în desfășurare
Ziarul Le Monde a relatat că este vorba despre un traducător freelancer franco-ucrainean, adus special pentru a facilita comunicarea dintre liderii europeni și președintele Zelenski. Ancheta privind acest caz a fost preluată de autoritățile belgiene, însă acestea nu au oferit deocamdată un comentariu oficial.
Incidentul are loc într-un context mai larg de preocupări legate de activitatea agenților străini la Bruxelles, un oraș considerat de oficialii europeni drept un important centru al spionajului.
În noiembrie, Politico a dezvăluit existența unei comunicări interne transmise angajaților Comisiei Europene, în care se avertiza că există „o amenințare reală” din partea agenților străini. „Bruxelles-ul este unul dintre cele mai mari centre de spionaj din lume, cu sute de agenți de informații activi care vizează instituția noastră”, se menționa în acea scrisoare.
Tot anul trecut, Parlamentul European a luat măsuri împotriva fostei eurodeputate letonă Tatjana Ždanoka, după ce presa a publicat dovezi potrivit cărora aceasta ar fi colaborat cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), succesorul KGB-ului sovietic.
Macedonia de Nord a renunțat complet la tancurile grele, pe care le-a donat Ucrainei, și își reconstruiește armata de la zero, mizând pe drone, mobilitate și parteneriate strategice cu aliații NATO.
Macedonia de Nord renunță la tancuri grele FOTO: Ministerul Apărării din Macedonia de Nord
Macedonia de Nord a decis să renunțe complet la tancurile grele, oferindu-le Ucrainei, și să-și redefinească strategia militară pentru a face față provocărilor moderne. Potrivit publicației Defense Express, această tranziție este un exemplu clar despre cum constrângerile financiare pot fi depășite prin adaptare și cooperare internațional, relatează Defense Express.
Noua direcție militară a țării se concentrează pe vehicule tactice ușoare, drone și sisteme de apărare aeriană, ca parte a efortului de a respecta noul prag de cheltuieli NATO de 5% din PIB. În prezent, Skopje alocă deja 2,2% din PIB pentru apărare, un procent peste media unor state NATO mai mari și mai bogate.
Colaborare cu Marea Britanie și SUA
Ministrul Apărării, Vlado Misajlovski, a anunțat că în iulie 2025 va fi semnat un acord de cooperare cu Regatul Unit. Acest parteneriat, la care contribuie și Statele Unite, urmărește să ajute Macedonia de Nord să-și atingă obiectivele militare pe termen lung.
„Țara intenționează să-și restructureze forțele armate în jurul vehiculelor tactice ușoare comune (JLTV), vehiculelor blindate de luptă Stryker și unei varietăți de sisteme aeriene fără pilot”, precizează sursa citată.
De asemenea, Macedonia de Nord va achiziționa noi platforme JLTV 4×4 și Stryker 8×8, susținute de un arsenal variat de drone. În paralel, autoritățile își propun să modernizeze apărarea aeriană, atât la distanță scurtă, cu sisteme precum Mistral MANPADS, cât și la distanță medie, prin noi achiziții.
Reparații în regiune și coordonare cu vecinii
Skopje nu mizează doar pe achiziții, ci și pe dezvoltarea unei infrastructuri militare regionale. Astfel, va coopera cu Muntenegru și Slovenia pentru a crea capacități de întreținere și reparație a vehiculelor JLTV.
În același spirit al cooperării, un alt exemplu vine din partea Albaniei, care va achiziționa un al doilea sistem radar. Această inițiativă va întări nu doar capacitățile proprii, ci și supravegherea aeriană la nivel regional.
Tancuri și elicoptere pentru Ucraina
Renunțarea la tancuri nu a fost o pierdere, ci parte a unui plan bine gândit. Macedonia de Nord a donat Ucrainei toate tancurile pe care le deținea, la care s-au adăugat 12 elicoptere de atac Mi-24.
Această decizie, care ar putea părea o reducere a capacității militare, este de fapt un pas spre o armată mai flexibilă, mai mobilă și mai adaptată contextului actual. „Această mișcare reflectă efortul de a optimiza bugetul limitat și de a se adapta la peisajul în evoluție al războiului modern”, notează Defense Express.
În 2025, bugetul de apărare al Macedoniei de Nord se ridică la 388,3 milioane de dolari, iar 32% din această sumă este dedicată achizițiilor de armament. Chiar dacă sumele par modeste în termeni absoluți, ele reflectă un angajament clar și o strategie coerentă în cadrul NATO.
La o zi după ce Comisia Europeană a publicat cel de-al șaselea Raport privind statul de drept, în care a evidențiat „o serie de progrese semnificative” realizate de România în îndeplinirea recomandărilor din 2024 cu privire la sistemul judiciar, DNA transmite că susține eforturile naționale și europene de combatere a corupției și întărire a încrederii cetățenilor în sistemul de justiție.
DNA și-a reafirmat angajamentele. FOTO Eduard Enea
„În contextul publicării, în data de 08.07.2025, a Raportului Comisiei Europene privind statul de drept, care a reținut că „autoritățile înregistrează, în continuare, rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt”, Direcția Națională Anticorupție reiterează angajamentul ferm de a contribui, prin activitatea sa, la consolidarea statului de drept și la combaterea eficientă a corupției în România”, arată DNA într-un comunicat transmis miercuri.
DNA a obținut 391 de condamnări definitive in 2024
În acord cu constatările Comisiei Europene potrivit cărora „în anul 2024, DNA a obținut 391 de condamnări definitive și a continuat instrumentarea unor cauze complexe, în ciuda unui volum de muncă semnificativ și a numeroaselor posturi vacante”, DNA precizează că activitatea instituției a fost sprijinită „de profesionalismul personalului, de stabilitatea echipei și de continuarea dotării instituționale cu echipamente moderne esențiale investigațiilor penale”.
DNA consideră că percepția cetățenilor și încrederea lor în instituțiile judiciare sunt esențiale pentru combaterea eficientă a corupției. Astfel, instituția își reafirmă angajamentul de a acționa transparent, profesionist și cu respect față de lege și față de așteptările societății.
„Orientarea activității spre domenii cu risc ridicat precum administrația centrală și locală, sectorul energetic, sănătatea și achizițiile publice rămân priorități asumate instituțional”, se arată în comunicat.
Percepția experților: nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat
Direcția Națională Anticorupție susține, de asemenea, noile direcții strategice menționate în raport, care fac referire la viitoarea Strategie națională anticorupție post-2025, potrivit căreia „o nouă prioritate va fi promovarea educării și a sensibilizării cu privire la aspectele legate de corupție în rândul tinerilor și dintr-un stadiu incipient al dezvoltării profesionale, pentru a promova o cultură a integrității și a responsabilității sociale”.
„Suntem conștienți că, după cum menționează raportul,«percepția experților, a cetățenilor și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat». DNA va continua să își concentreze resursele și eforturile pentru combaterea corupției în aceste domenii vulnerabile și va respecta cu strictețe toate recomandările europene în acest sens.Instituția își va îndeplini în continuare misiunea cu profesionalism și rigoare, lucrând constant pentru creșterea încrederii publice și consolidarea statului de drept”, se mai arată în comunicatulDirecției Naționale Anticorupție.
Oamenii de știință anunță că miercuri, 9 iulie 2025, ar putea fi cea mai scurtă zi din istorie, deoarece rotația accelerată a Pământului se așteaptă să se miște mai repede decât oricând.
Pământul văzut din spațiu FOTO: Arhivă
Cercetătorii au descoperit că se așteaptă ca trei zile din această vară, 9 iulie, 22 iulie și 5 august, să fie între 1,3 și 1,51 milisecunde mai scurte decât ziua standard. Acest lucru se datorează faptului că rotația Pământului s-a accelerat în ultimii ani. Oamenii de știință au observat fenomenul pe ceasurile atomice în 2020 și 2022, scrie dailymail.
Deși motivul exact este încă un mister, oamenii de știință cred că ar putea exista mai mulți factori care fac Pământul să se învârtă mai repede, inclusiv schimbări în atmosferă, topirea ghețarilor, mișcări în miezul Pământului și slăbirea câmpului magnetic.
În mod normal, Pământul are nevoie de 24 de ore, sau exact 86.400 de secunde, pentru a efectua o rotație completă, care se numește zi solară.
Cea mai rapidă zi înregistrată până acum a fost acum un an, pe 5 iulie 2024, când Pământul s-a rotit cu 1,66 milisecunde mai repede decât cele 24 de ore standard.
Deși scurtarea zilei de astăzi poate părea nesemnificativă, cercetătorii au descoperit că schimbarea timpului poate afecta totul, de la sistemele de sateliți și precizia GPS până la modul în care măsurăm timpul în sine.
Rotația artei nu a fost niciodată perfectă, deoarece se modifică cu cantități infime de-a lungul timpului, devenind cu câteva milisecunde mai rapidă sau mai lentă.
Cu toate acestea, oamenii de știință nu au început să țină evidența exactă a acestor schimbări până în anii 1970.
Pentru cele mai recente estimări ale rotației Pământului, Graham Jones, astrofizician la Universitatea din Londra, a folosit informații de la Observatorul Naval al SUA și de la serviciile internaționale de rotație a Pământului.
Ceasurile atomice au urmărit cifrele, măsurând ceea ce se numește „lungimea zilei” sau LOD (Length of Day). Acesta este timpul de care are nevoie Pământul pentru a se roti o dată, la milisecundă.
Chiar și micile modificări ale lungimii zilei sunt importante. GPS-ul, rețelele telefonice și sistemele financiare se bazează pe precizia fracțiunilor de secundă. O schimbare de doar câteva milisecunde poate cauza probleme tehnice.
Înainte de această accelerare recentă a rotației Pământului, planeta încetinise, de fapt, din cauza atracției gravitaționale a Lunii, care ne întindea zilele în ciclul de 24 de ore în care trăim acum, în epoca modernă.
Geoscientistul Stephen Meyers, profesor la Universitatea Wisconsin-Madison, a constatat că, pe măsură ce luna se îndepărtează, impactul gravitațional al acesteia asupra Pământului va încetini, făcând ca zilele să devină din ce în ce mai lungi.
Meyers a prezis că zilele de pe planeta noastră ar putea ajunge în cele din urmă să dureze 25 de ore, dar a menționat că acest lucru ar dura aproximativ 200 de milioane de ani.
În 2022, Pământul a înregistrat cea mai scurtă zi a sa pe 30 iunie, scăzând 1,59 milisecunde din cele 24 de ore obișnuite.
În 2023, rotația a încetinit ușor și nu au fost stabilite noi recorduri. În 2024, însă, viteza a crescut din nou. Mai multe zile au depășit recordurile anterioare, devenind astfel anul cu cele mai scurte zile înregistrate vreodată.
Aceste estimări se bazează pe observații anterioare și pe modele computerizate și includ corecții sistematice și netezire pentru a ține seama de fluctuațiile naturale.
În prezent, în lume se folosește timpul universal coordonat, sau UTC. Uneori adăugăm o secundă bisectă pentru a rămâne sincronizați cu mișcările lente ale Pământului.
Dacă Pământul continuă să se rotească mai repede, experții ar putea fi nevoiți să elimine o secundă, numită secundă bisectă negativă. Acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum.
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat miercuri, 9 iulie, că reprezintă o preocupare pentru acesta finanțarea minei de grafit de la Baia de Fier, întrucât grafenul este utilizat în domeniul inteligenței artificiale.
Radu Miruță/FOTO: Facebook
Făcând referire la persoanele aflate la conducerea companiilor de stat, acesta a afirmat la Antena 3 că „nu înțeleg potențialul unei resurse pe care o gestionează”, dând exemplul grafitului.
„Sunt oameni care nu înțeleg potențialul unei resurse pe care o gestionează. Vă dau exemplul grafitului, când s-a închis mina de grafit de la Baia de Fier, s-a închis pentru că nu era rentabil să procesezi grafitul pentru a produce o pastă cu care ungi matrițele din zona de siderurgie”, a explicat ministrul Economiei.
De asemenea, acesta a declarat că România are un grafit de o puritate mai mare decât cel al Norvegiei, iar acum poate fi folosit în domeniul inteligenței artificiale.
„Cu o densitate fantastic de mare, însă avem o inerție la fel de mare în a realiza că s-a schimbat complet modul în care poți folosi resursa respectivă. Acum 12 ani, se folosea la ceva mai puțin eficient, se ungeau niște forme în care se turna fierul topit, să nu se lipească (…) acum, doar după 12 ani, a fost o revoluție care nu s-a mai întâmplat într-o perioadă atât de scurtă de timp. S-a luat Premiul Nobel pentru că s-a reușit să se exfolieze și să se obțină grafen, iar astăzi, grafenul este limita evoluției inteligenței artificiale.
În România, doar într-un loc îl mai avem, în Europa, doar încă o țară (n. r. Norvegia) îl mai are. Al nostru este de o puritate mai mare decât al țării celeilalte. Chinezii au reușit să facă grafen artificial, nu e de aceeași performanță. Noi ne uităm la niște bălării care sunt pe locul fostei mine de grafit și pierdem bani”, a afirmat acesta.
Finanțarea minei de grafit, o preocupare pentru noul ministru al Economiei
Miruță mai declară că, în martie 2025, guvernul precedent anunța că „s-a finanțat exploatarea grafitului”, iar, atunci când acesta a ajuns la conducerea Ministerului Economiei, a aflat că această informație era falsă.
„A fost un anunț al Guvernului României în campania electorală, au spus că «s-a finanțat exploatarea grafitului», în martie 2025 a fost anunțul acesta. Am ajuns în minister, eu sunt și din Gorj, preocupat de finanțarea asta pentru grafit, să întreb unde suntem. Colegii din minister zâmbeau, nu știau cum să-mi spună adevărul, până mi-au dat un document și mi-au povestit ce s-a întâmplat de fapt. Nu a fost finanțat acest lucru, a fost un anunț neadevărat.
România a depus 2 proiecte la CE, unul a fost respins și unul aprobat, dar aprobarea a presupus introducerea în categoria de proiecte strategice, dar nu a fost finanțat acest lucru, ceea ce e foarte grav, e o preocupare pentru mine”, a mai precizat ministrul.
Întrebat de unde se poate face rost de cei 198 de milioane de euro pentru finanțarea minei de grafit, ministrul a subliniat că, în prezent, „este o constrângere bugetară, pentru că nu suntem în situația în care să ne uităm ce să facem să întoarcem mai mulți bani”.
„În momentul de față, este o constrângere bugetară, pentru că nu suntem în situația în care să ne uităm ce să facem să întoarcem mai mulți bani, ci suntem în situația în care ne uităm cum strângem cei 35 de miliarde pentru a nu debloca țara până la finalul acestui an. Suntem obligați să strângem acești bani pentru a rămâne funcționali.
„Nu trebuie să ne mai uităm cu viziune foarte îngustă, hai să ne uităm în depărtare și este extraordinar de plauzibil ca resursa asta să întoarcă masa pentru România. Voi încerca tot ce ține de mine, de la a vedea dacă nu cumva se acceptă la nivel de CE o finanțare cu dedicație, pentru că toată UE are nevoie, și industria din Germania are nevoie de resursa asta (…) dacă nu, vom încerca în ultimă instanță un parteneriat al statului Român cu cineva”, a explicat ministrul.
Directorii Salrom „se credeau performanți, dar salina a dispărut”
În cadrul emisiunii, Radu Miruță a vorbit și despre situația de la Salina Praid, declarând că nu a apucat să vorbească cu toți directorii de companii care și-au majorat salariille, însă a dat ca exemplu acțiunile pe care le-a luat în cazul celor de la Salrom, care administrează salina.
„Am cerut niște explicații și am luat niște măsuri pentru cei de la Salrom pentru care am propus revocarea din funcție. Am avut niște discuții cu ei ca să încerc varianta ușoară de a rezolva situația. Din discuțiile cu ei ei erau convinși că sunt foarte performanți, dar noi nu mai avem azi salina”, a spus Radu Miruță.
Potrivit ministrului, directorii Salrom invocau performanța în timp ce principala lor responsabilitate, protejarea zăcământului de sare, a fost complet neglijată, iar salina a fost lăsată să se inunde. „Tragedia de acolo era previzibilă”, a subliniat el.
Ministrul a adăugat în timpul interviului de miercuri de la Antena 3 CNN că a evitat procedura clasică de revocare pentru management defectuos, care riscă să fie atacată în instanță, și a apelat la un mecanism legal care permite revocarea automată în cazul în care există un prejudiciu: „Nu mai votez eu revocarea, ci ministerul ia act. Am invocat acest temei și am convocat AGA.”
„În statul român, uneori se iau decizii intenționat cu vulnerabilități, tocmai pentru ca statul să plătească a doua oară. La Salrom nu se va întâmpla acest lucru”, a mai spus Radu Miruță la Antena 3 CNN.
Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor Publice, a anunţat, miercuri seară, că o emisiune de obligaţiuni lansată pe pieţele externe a avut o cerere foarte mare, fiind una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani. În opinia sa, aceasta arată că România este deja percepută ca fiind o ţară stabilă şi credibilă, după primul pachet de măsuri fiscal-bugetare. Nazare spune că acest lucru dă încredere că pachetul fiscal este ”bine calibrat”.
Cum văd investitorii măsurile luate de Guvern în primele săptămâni de mandat? Răspunsul a venit astăzi, printr-o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe, care aratǎ în mod clar încrederea investitorilor internaţionali în planul de reforme, a scris, miercuri seară, pe Facebook, ministrul Finanţelor, preluat de news.ro.
Nazare explică că lansarea acestei emisiuni a fost stabilită după două momente-cheie, respectiv adoptarea pachetului fiscal în Guvern şi validarea acestuia la Bruxelles. Ministrul Finanţelor a precizat că intenţia a fost de a fi transparenţi în faţa investitorilor, înainte ca aceştia să decidă să susţină România.
Am vrut să fim complet transparenţi în faţa investitorilor şi să le oferim toate informaţiile înainte ca aceştia să ia decizia de a susţine România. Iar rezultatul de azi ne arată că direcţia este bună. Ce am obţinut concret: un total de 4,7 mld. EUR echivalent atras de pe pieţele internaţionale, a mai scris ministrul.
Acesta explică că s-au emis:
două tranşe în dolari americani: 2 mld. USD cu scadenţă la 5 ani şi 1,75 miliarde USD cu scadenţă la 10 ani
o tranşă în euro: 1,5 miliarde EUR, cu scadenţă la 14 ani, prin redeschiderea unei emisiuni deja existente
Cererea a fost foarte mare – una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani – iar reacţia pozitivă a investitorilor ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat, a mai scris Nazare.
Potrivit acestuia, în luna martie a fst emisă o tranşă de 500 mil. EUR cu scadenţă la 14 ani.
Astăzi, pentru aceeaşi maturitate, am reuşit să emitem de 3 ori mai mult (1,5 mld. EUR), iar costul a fost mai mic cu 0,25%. Acest lucru înseamnă că România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. În plus, am reuşit să obţinem o reducere de costuri de finanţare de 0,40% (40 puncte de bază) pentru toate cele trei tranşe, a transmis Nazare.
Alexandru Nazare a explicat că sunt bani economisiţi la bugetul de stat care pot fi direcţionaţi către alte investiţii, în timp ce companiile româneşti se pot împrumuta mai ieftin.
”Acest lucru se traduce în mai puţini bani cheltuiţi de stat pentru dobânzi şi condiţii mai bune de finanţare pentru companiile din România, deoarece curba suverană (adică modul în care se împrumută statul) este un reper pentru întreaga economie. Iar aceste rezultate nu sunt doar cifre într-un comunicat – înseamnă bani economisiţi pentru bugetul statului, care pot fi redirecţionaţi către investiţii concrete: şcoli mai bune, spitale modernizate, şosele şi sprijin pentru cei care au cea mai mare nevoie”, este de părere miniatrul Finanţelor.
Potrivit lui Nazare, în acelaşi timp, ”şi companiile româneşti se pot împrumuta mai ieftin, ceea ce se traduce în investiţii mai mari, locuri de muncă mai bine plătite şi preţuri mai stabile pentru oameni, într-un orizont de timp relativ scurt”.
Primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului a fost asumat, luni, de către Guvern. AUR a depus o moţiune de cenzură care va fi votată luni, însă şansele ca aceasta să treacă sunt mici.
Administrația Națională Apele Române (ANR), care funcționează sub umbrela Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a detaliat un nou cadru normativ, promovat de instituție și intrat în vigoare recent, prin care este reglementarea concesionării terenurilor pentru producerea de energie regenerabilă, atât pentru sprijinirea tranziției verzi, cât și pentru încurajarea investițiilor durabile, cât și pentru atragerea de fonduri predictibile pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru activitatea de bază.
Conducerea ANAR continuă demersurile pentru valorificarea durabilă a resurselor aflate în administrare, prin promovarea și sprijinirea unor alternative prietenoase cu mediul pentru producerea de energie, în conformitate cu politicile publice stabilite de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), au transmis, miercuri, oficialii instituției.
Este vorba de un noi cadru normativ promovat de ANAR, devenit oficial prin Ordinul ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1649 din 18 iunie 2025, publicat în Monitorul Oficial pe 26 iunie, care încurajează utilizarea durabilă a terenurilor aflate în administrarea sa, în vederea dezvoltării de proiecte prietenoase cu mediul pentru producerea de energie din surse regenerabile.
„Acest act normativ va permite și încuraja investițiile operatorilor economici privați într-un mod transparent și predictibil. Trasabilitatea procesului de concesionare va încuraja competiția și va conduce la evitarea situațiilor în care investitori fantomă concesionează luciul de apă și apoi nu fac nimic din ce s-au angajat în contract. Într-un final, vorbim de încurajarea economiei și venituri mai mari la bugetul de stat”, a declarat Sorin Lucaci, directorul general al ANAR.
Pentru concesionarea terenurilor, investitorii vor plăti o redevență, stabilită, de exemplu în cazul activității de producere de energie electrică din surse regenerabile, cum ar fi amplasarea de panouri fotovoltaice, la 0,06 lei/mp/lună + 0,1% x Venituri din activitatea concesiunii.
Următoarele etape
Conform ordinului semnat de fostul ministru al mediului, Mircea Fechet, au fost aprobate instrucțiunile pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor publice pentru atribuirea contractelor de concesiune a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea ANAR, contractul-cadru de concesiune, precum și modalitatea de stabilire a valorii redevenței aferentă contractelor de concesionare.
Potrivit oficialilor, ANAR elaborează în prezent documentația-cadru de atribuire, respectiv caietul de sarcini-tip, precum și, corelativ, va institui o procedură de lucru privitoare la susținerea activităților conexe celei de concesionare.
Ulterior, vor fi analizate punctual toate solicitările care vor îndeplini condițiile prevăzute de OUG nr. 57/2019, indiferent de calitatea inițiatorului, terțe persoane sau reprezentanți ai concedentului în teritoriu, respectiv Administrațiile Bazinale de Apă aflate în subordinea ANAR.
Ordinul are prevederi referitoare la durata maximă de concesionare, respectiv contractul de concesiune poate fi prelungit, la solicitarea scrisă a concesionarului și înregistrată de către concedent, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea duratei contractului, prin act adițional, perioada totală, incluzând prelungirea, neputând depăși 49 de ani.
Conform referatului de aprobare semnat de directorul general al ANAR, Sorin Lucaci, publicat în transparență decizională pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în 5 mai, ANAR, în calitate de administrator al domeniului public al statului, poate concesiona, conform atribuțiilor legale, bunuri din domeniul public.
În conformitate cu prevederile legale, se arată în document, redevenţa, cu excepţia părţii legal cuvenite bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, se încasează de către ANAR şi constituie venituri proprii.
„Se contribuie astfel la majorarea veniturilor destinate a fi alocate pentru lucrările de gospodărire a apelor în condiţiile în care realitatea socio – economică reliefează o creştere a ariei şi volumului acestor lucrări. Raportat la faptul că acestea trebuie, în mare parte, realizate din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, mărirea acestor venituri, cu cele obţinute în urma concesionarilor, vor echilibra raportul venituri – costuri, ducând la eficientizarea activităţii instituţiei noastre”, se arată în documentul citat.
Sumele încasate vor fi folosite în exclusivitate în vederea susţinerii activităţii ANAR în scopul susţinerii cheltuielilor care pot apărea ca urmare a unor efecte neprevăzute asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare și a construcţiilor hidrotehnice pe teritoriul căruia există activ de exploatare.
„Suntem optimiști cu privire la acest demers”
Ordinul prevede și valoarea reverenței, modul în care se percepe și cotele în care se virează de către ANAR, respectiv 40% la bugetul local al județului și 40% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitatea de exploatare a terenului aflat în administrarea ANAR, iar restul de 20% îi revine ANAR.
„Suntem optimiști cu privire la acest demers, pentru că am primit întrebări de-a lungul timpului, dar nu puteau fi implementate în lipsa unui cadru legal”, au precizat reprezentanții ANAR pentru Gândul.
Potrivit unei simulări realizate de specialiștii ANAR, la solicitarea Gândul, suma estimată să fie încasată pentru un hectar pe o perioadă de un an este de 1.400 euro.
Astfel, asta ar însemna câte 560 de euro care ar reveni județului și comunei/orașului/municipiului și 280 de euro pentru ANAR pentru fiecare hectar concesionat pentru un an.
În același timp, autoritatea locală și județeană ar încasa câte 27.440 de euro pentru fiecare hectar concesionat de ANAR într-o jumătate de secol fără un an.
Pentru perioada maximă de 49 de ani, ANAR ar câștiga, teoretic, numai după un hectar, 13.720 de euro destinați proiectelor de consolidare asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare și a construcțiilor hidrotehnice pe teritoriul căruia există activ de exploatare.
Potrivit specialiștilor, printre avantajele Contractelor de Concesiune, față de contractele de închiriere pe termen scurt (5 și 10 ani) au dominat gestionarea lacurilor și apelor din România, se numără stabilitatea, atragerea investitorilor, dezvoltarea turismului, sustenabilitate ecologică, beneficii pentru viața acvatică și îmbunătățirea sectorului piscicol, dar și creșterea veniturilor la bugetul de stat și realizarea investițiilor printr-un plan de afaceri obligatoriu.
Kevin O’Connor, medicul personal al fostului președinte Joe Biden, a refuzat să răspundă la întrebările legate de starea de sănătate a acestuia, invocând dreptul constituțional la tăcere și confidențialitatea medicală.
Fostul președinte american Joe Biden a fost diagnosticat cu cancer FOTO: Shutterstock
Audiat miercuri de Comisia pentru Supraveghere din Camera Reprezentanților, dr. Kevin O’Connor a refuzat să răspundă la întrebări esențiale despre starea de sănătate a fostului președinte Joe Biden, invocând dreptul constituțional de a nu se autoincrimina, garantat de Al Cincilea Amendament. Potrivit site-ului Axios, comisia investighează starea de sănătate a președintelui american și presupusul său declin fizic și cognitiv în timpul mandatului.
Medicul lui Biden a fost citat să se prezinte în fața Congresului după ce inițial refuzase să depună mărturie. De-a lungul anilor, O’Connor a avut acces regulat la fostul președinte și a fost cel care a certificat public starea lui fizică, inclusiv în timpul campaniei pentru realegere.
„A invocat Al Cincilea Amendament când a fost întrebat dacă i s-a cerut să mintă”
Președintele republican al comisiei, James Comer, a declarat că audierea a fost esențială pentru a afla dacă există presiuni sau manipulări în legătură cu starea de sănătate a lui Biden. „Dr. O’Connor a invocat Al Cincilea Amendament când a fost întrebat dacă i s-a spus să mintă despre sănătatea președintelui Biden și dacă acesta este apt să fie președinte al Statelor Unite”, a spus Comer.
Avocații medicului au explicat că audierea are loc în contextul unei anchete a Departamentului de Justiție, lansată în perioada administrației Trump, și că „nu-i lasă Dr. O’Connor altă opțiune decât să-și invoce drepturile constituționale în temeiul celui de-Al Cincilea Amendament”.
În declarația transmisă comisiei, avocații au ținut să precizeze că „invocarea privilegiului celui de-Al Cincilea Amendament nu implică faptul că Dr. O’Connor a comis vreo infracțiune”.
Democrații acuză o „manevră politică”
Reacțiile din tabăra democrată nu au întârziat. Deputatul Robert Garcia, cel mai important democrat din Comisia de Supraveghere, a acuzat că întreaga anchetă are motivații politice. „Singura stare de sănătate care-i interesează pe republicani este cea a lui Joe Biden, chiar dacă 17 milioane de americani pierd accesul la asistență medicală accesibilă din cauza trădării lor bugetare”, a declarat Garcia într-un comunicat.
La începutul săptămânii, avocații lui O’Connor au încercat să amâne audierea, însă solicitarea a fost respinsă de Comer. Potrivit sursei citate, O’Connor este considerat unul dintre cei mai apropiați confidenți ai președintelui Biden, alături de acesta încă din perioada în care era vicepreședinte. A fost, de asemenea, implicat în tratarea fiului său, Beau Biden, care a murit în 2015 în urma unui cancer cerebral.
Într-un pasaj din cartea „Păcatul original: Declinul președintelui Biden, mușamalizarea sa și decizia sa dezastruoasă de a candida din nou”, este menționat că O’Connor ar fi exprimat îngrijorări cu privire la starea de sănătate a lui Biden, având în vedere presiunile și responsabilitățile funcției prezidențiale.
Într-un context marcat de evoluția rapidă a tacticilor de luptă, experții în securitate avertizează că Statele Unite s-ar putea confrunta, în viitorul apropiat, cu atacuri hibride pe propriul teritoriu, în scenarii inspirate de recentele operațiuni ucrainene și israeliene.
Drone ucrainene lansate de pe teritoriul Rusiei, în operațiunea Panza de păianjen/FOTO:X
Avertismentul vine pe fondul creșterii semnificative a investițiilor chineze în terenuri agricole și resurse naturale din apropierea unor baze militare americane, într-o mișcare discretă dar sistematică, care ridică semne de întrebare privind motivațiile reale ale Beijingului.
Potrivit unei anchete publicate de Daily Mail, companii cu legături directe cu statul chinez au achiziționat, în ultimii ani, suprafețe considerabile de teren în state precum Dakota de Nord, Texas și Florida — unele dintre acestea în imediata vecinătate a unor instalații militare sensibile.
Un exemplu semnificativ este achiziția a 150 de hectare de teren în Grand Forks, Dakota de Nord, în 2022, de către grupul chinez Fufeng. Terenul se afla în apropierea unei baze a Forțelor Aeriene americane implicate în activități de informații. Abia după ce opinia publică a reacționat vehement, autoritățile au intervenit pentru a bloca tranzacția.
Tactici noi, riscuri noi
Analiștii compară această ofensivă discretă a Chinei cu modul în care Ucraina a utilizat dronele pentru a ataca infrastructura militară rusă, la sute de kilometri dincolo de linia frontului. În mod similar, Israelul a derulat operațiuni de sabotaj împotriva instalațiilor nucleare iraniene, folosind unități speciale și tehnologie de ultimă generație.
„După atacurile ucrainene în Rusia și cele israeliene asupra Iranului, e clar că astfel de tactici vor fi replicate de actorii ostili Americii. În acest context, devine periculos să permitem entităților chineze să controleze terenuri în vecinătatea bazelor noastre militare și a infrastructurii critice”, avertizează Gabriel Noronha, fost consilier al Departamentului de Stat și președinte al Polaris National Security.
Un exemplu recent care a trezit îngrijorare în rândul oficialilor americani este o tranzacție aflată în derulare pentru un important zăcământ de cupru, aflat la aproximativ 100 de kilometri est de Phoenix, Arizona — în apropierea unor puncte strategice civile și militare. Vânzătorul: o companie multinațională cu acționariat chinez, inclusiv investitori de stat.
Comandouri, drone și scenarii de coșmar
Potrivit lui Noronha, China ar putea folosi astfel de poziții nu doar pentru colectarea de informații, ci și pentru eventuale operațiuni ofensive — implicând drone sau unități de forțe speciale. „Există suspiciuni că Beijingul a introdus deja echipamente și personal în SUA, camuflate în containere sau în infrastructură civilă, gata să acționeze în cazul unui conflict deschis”, susține el.
Aceste scenarii sunt cu atât mai alarmante cu cât președintele chinez Xi Jinping ar fi cerut armatei să fie pregătită pentru o posibilă invazie a Taiwanului până în 2027 — un act care, spun analiștii, ar putea declanșa o reacție militară americană și un conflict de amploare globală.
Pe fundalul acestor tensiuni, autoritățile americane încearcă să limiteze implicarea chineză în sectoarele strategice. În februarie, administrația Trump a emis un memorandum care restricționează investițiile chineze în domenii sensibile precum tehnologia, sănătatea, energia sau agricultura. Totuși, datele arată că Beijingul a acumulat deja resurse semnificative. În perioada 2010–2021, investițiile chineze în terenuri agricole din SUA au crescut cu 1900%, de la 81 de milioane la peste 1,8 miliarde de dolari. În prezent, entități chineze controlează aproximativ 141.600 hectare de teren agricol american.
Din Ucraina până în Pacific – un nou model de război
Ofensiva SBU asupra unor baze aeriene rusești greu accesibile, dar și operațiunile israeliene de tip „lovitură chirurgicală”, au atras atenția nu doar în capitalele occidentale, ci și în Beijing și Taipei. Potrivit unor surse diplomatice, ambele părți analizează aceste tactici ca un potențial model pentru conflictele viitoare.
„Aceste noi forme de război — atacuri punctuale cu drone, sabotaj cibernetic, operațiuni ale forțelor speciale — rescriu regulile confruntărilor militare și sunt atent studiate în Washington, Londra, Beijing și nu numai”, notează mai mulți experți militari citați de presa americană.
Rămâne de văzut dacă SUA vor reuși să-și securizeze suficient teritoriul și să își protejeze infrastructura de riscurile tot mai sofisticate ale unui conflict care, în noua sa formă, ar putea izbucni fără preaviz, la o distanță de doar câțiva kilometri de propriile baze.
Bogdan Petre, unul dintre avocații lui Călin Georgescu, care a fost ridicat și dus la audieri de polițiști, fiind cercetat într-un dosar de act sexul cu un minor, declară că totul a fost un scenariu pentru a-l compromite pe fostul candidat de la alegerile prezidențiale din 2024.
Bogdan Petre și Călin Georgescu/FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
Polițiștii au deschis dosar penal in rem pentru act sexual cu un minor și loviri și alte violențe, deoarece între avocat și cel care l-a reclamat a izbucnit un conflict.
Întrebat de un reporter de la Epoch Times România despre acuzațiile potrivit cărora a încercat să stabilească o întâlnire cu o minoră de 15 ani, avocatul a spus că aceste informații sunt false.
„Reporter: Şi deci spuneţi că fata minte? Nouă ni s-a spus că aţi întreţinut conversaţii cu ea, că i-aţi dat întâlnire.
Mircea Bogdan Petre: Nu, doamnă, este o făcătură ordinară, este o manevră murdară şi s-a dorit, când am ajuns la poliţie, tot timpul persoanele care erau acolo şi filmau cu camera că ce ştie Călin Georgescu, de ce face pentru Călin Georgescu, de ce, cum şi în ce fel, numai de Călin Georgescu. Şi dacă George Simion este heterosexual şi dacă îi cunosc şi ce părere are despre mine şi toate celelalte.
Reporter: Deci susţineţi că e un scenariu ca să-i compromită pe…
Mircea Bogdan Petre: E un scenariu. Eu am chemat poliţia? Am fost chemat ca avocat într-un loc, mi s-a dat o locaţie, nu am făcut nimica, am coborât din maşină, mi-a spus să stăm de vorbă legat de o problemă personală, după care au sărit 30 de oameni pe mine, m-au pus jos, m-au bătut. Am sunat la poliţie, a venit poliţia după aproximativ 20-30 de minute, nu mai ştiu exact când a venit, pentru că nu-mi mai aduc aminte, m-au bătut la poliţie şi…”, se arată în sursa citată.
De asemenea, avocatul a afirmat că el este cel care a sunat la poliție, întrucât a fost „înconjurat de aproximativ 20-30 de persoane, cu camere, cu tot, era totul plantat, era totul pregătit.”
Avocatul susține că s-a întâlnit cu minora după ce aceasta i-a solicitat serviciile sale avocat
Acesta adaugă că s-a întâlnit cu adolescenta într-un mall din București, iar inițiativa i-a aparținut minorei, care i-a solicitat serviciile sale de avocat.
„Reporter: Dar fata pe care sunteţi acuzat că aţi încercat să o racolaţi, o cunoşteaţi, aţi vorbit cu ea anterior?
Mircea Bogdan Petre: Nu. Niciodată. M-a contactat sâmbătă după amiază, la ieşea din Megamall, mi-a spus: «Sunteţi avocatul lui Călin Georgescu, ştiţi că am şi eu o problemă, sunt victimă şi vreau să mă ajutaţi».
Reporter: Şi aşa v-aţi întâlnit dumneavoastră cu ea?
Mircea Bogdan Petre: Nu, nu m-am întâlnit. După ce mi-a spus acest lucru, am zis bine, ok. Am plecat, undeva luni, mi-a dat un mesaj pe WhatsApp şi a spus: «Ştiţi, dumneavoastră sunteţi dl avocat de la Megamall», «Da» «Ştiţi că am şi eu o problemă?» A fost luni şi când a spus: «Veniţi într-un loc, vă dau o locaţie, să putem să stăm de vorbă?»
Reporter: Deci dvs. afirmaţi că aţi mers crezând că vă întâlniţi cu o persoană care e victimă şi are nevoie de serviciile dumneavoastră ca avocat.
Mircea Bogdan Petre: Da.”, se mai arată în sursa citată.
Nu în ultimul rând, Bogdan Petre declară că a făcut o plângere verbală la poliție, după ce a fost agresat, bătut și reținut împotriva voinței sale.
„Reporter: Aţi depus plângere împotriva celor care susţineţi că v-au agresat?
Mircea Bogdan Petre: Cum să fac, doamnă, plângere dacă eu am fost la poliţie până la şase de dimineaţă, am fost la INML?! Acum o să fac plângere.
Reporter: V-aţi scos şi certificat medico-legal, să înţeleg.
Mircea Bogdan Petre: Am făcut plângere verbală la poliţie, le-am spus că am fost agresat, am fost bătut, am fost reţinut 30 şi ceva de minute împotriva voinţei mele, am fost imobilizat”, se arată în material.
Ce spune „Justiţiarul din Berceni”
De cealaltă parte, „Justițiarul din Berceni”, povestește că avocatul a abordat adolescenta în mall-ul din București menționat, „i-a făcut complimente că e frumoasă”, ea a refuzat, însă „el a insistat, la modul că trăgea de ea”.
„Ea s-a speriat, a mers cu el, au stat la conversaţii, la terasă, unde s-a lăudat că el poate să o ajute cu ce vrea ea. Fata era speriată, aşa că a dat mesaj unor prieteni să vină după ea şi ei au venit şi au luat-o”, mărturisește „justițiarul”.
Bărbatul declară că fata l-a contactat ulterior pentru a-i cere ajutorul, iar „Justițiarul din Berceni”, i-a recomandat să accepte întâlnirea, „dar să nu urce în maşină sub nicio formă”.
„Am pus un microfon pe ea. Acesta s-a prezentat la locul de întâlnire. A insistat ca fata să urce în maşină cu el. Fata l-a refuzat în repetate rânduri, i-a spus că nu se simte confortabil să facă asta. Momente în care a început să o tragă spre maşină, iar atunci am intervenit noi.
Eram doar cu un coleg. Ulterior s-au adunat oamenii din comună, dar nu i-a făcut nimeni nimic.
Eu l-am imobilizat atunci când am alergat spre el, că trăgea de fată, s-a tot zbătut, a devenit agresiv. Nu l-a lovit însă nimeni. Într-adevăr, i s-a spart nasul în busculadă, dar nu l-a lovit nimeni intenţionat. A avut un moment în care tot venea spre mine agresiv şi striga să îl lovesc. L-am împins de vreo 5 ori când venea spre mine şi nu voia să plece.
Am rugat un cetăţean să sune la poliţie, care era la faţa locului, şi ulterior am vorbit eu. Şi am mers toţi la secţie, a înjurat poliţiştii, şi-a luat amendă 1000 de lei. Şi am fost audiaţi atât el, cât şi victima.
Ca probe avem înregistrările telefonice în care acesta încearcă să o ademenească să se întâlnească. Îi spune că nu e căsătorit şi aşa mai departe”, povestește acesta.
Comisia Europeanǎ a publicat cel de al șaselea raport anual despre evoluțiile statului de drept în țările membre. Printre principalele probleme sesizate cu privire la România se află închiderea a numeroase cazuri de corupție din cauza prescripției, imprevizibilitatea legislativa sau lipsa de transparență.
Comisia Europeană a făcut recomandări pentru statul de drept în România. FOTO:EU
„Raportul privind statul de drept și ciclul anual privind statul de drept contribuie la reziliența democrației, a securității și a economiei Europei într-un mediu global în care respectarea drepturilor fundamentale și a sistemelor democratice se află din ce în ce mai mult sub presiune. Prin urmare, este esențial ca UE să își reafirme angajamentul față de statul de drept și să ia măsuri concrete pentru a-l promova și apăra, pe continentul nostru și în întreaga lume”, se arată în comunicatul de presă emis de Comisia Europeană.
Raportul din acest an confirmă faptul că există o traiectorie pozitivă în multe state membre, deoarece au fost realizate reforme importante în cele patru domenii-cheie vizate de raport – justiția, combaterea corupției, libertatea mass-mediei și sistemul instituțional de control și echilibru. Deși în unele state membre persistă provocări și, în câteva cazuri, situația este gravă, angajamentul general față de proces rămâne puternic, iar statele membre au abordat un număr substanțial de recomandări din 2024, integral sau parțial.
Respectarea statului de drept este, de asemenea, esențială pentru punerea în aplicare a unor politici care să promoveze competitivitatea prin intermediul pieței unice și să le permită cetățenilor să participe activ atât în societate, cât și în economie, se arată în raport.
Situația din România
„România a făcut pași semnificativi către finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, care au abordat preocupările legate de independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție. În prezent se explorează demersuri legislative menite să consolideze și mai mult garanțiile referitoare la independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare, iar Ministerul Justiției va analiza oportunitatea unei evaluări a punerii în aplicare a legilor justiției după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, ținând seama de necesitatea de a menține stabilitatea cadrului juridic”, se arată în raport.
Transparența jurisprudenței privind sancțiunile disciplinare s-a îmbunătățit, datorită eforturilor de sensibilizare. Ministerul Justiției a dat dovadă de deschidere în ceea ce privește adaptarea reformei sistemelor informatice din cadrul instanțelor, astfel încât să fie garantată independența sistemului judiciar.
„S-au depus o serie de eforturi suplimentare pentru a asigura resurse umane adecvate în sistemul de justiție, inclusiv prin noi recrutări, în pofida restricțiilor bugetare. Au fost demarate mai multe inițiative menite să faciliteze accesul la asistență judiciară. Durata procedurilor a crescut în comparație cu anii precedenți”, se arată în raport.
Punerea în aplicare a strategiei anticorupție 2021-2025 se menține în parametri și este în curs de pregătire o nouă strategie, bazată pe evaluarea ex post a strategiei actuale. Autoritățile înregistrează în continuare rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt.
Numeroase dosare de corupție închise din cauza prescripției
„Cu toate acestea, în urma hotărârilor privind termenele de prescripție, instanțele naționale au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări. S-au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor din sistemul judiciar. Este în discuție actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind în curs de elaborare un proiect de lege menit să abordeze practica „ușilor turnante””, spun oficialii europeni.
Agenția Națională de Integritate a continuat să înregistreze rezultate în ceea ce privește gestionarea conflictelor de interese și a declarațiilor de avere, însă o hotărâre a Curții Constituționale va obliga România să își reevalueze sistemul declarațiilor de avere, perceput până în prezent ca fiind unul solid – spun specialiștii europeni.
„Au fost făcuți câțiva primi pași înspre introducerea de norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați, iar legislația menită să îmbunătățească transparența finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată de Parlament. Corupția și frauda au fost identificate de autoritățile naționale drept riscuri în procesul de achiziții publice, existând câteva măsuri în curs pentru contracararea lor”, arată sursa citată.
„Creșterea publicității politice netransparente”
„Nu s-au efectuat demersuri în ceea ce privește consolidarea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media. Finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a condus la o creștere a publicității politice netransparente. Dincolo de faptul că Consiliul Național al Audiovizualului ar avea de câștigat dacă ar dispune de mai multe resurse umane și de mult-așteptatul nou sistem informatic, informațiile privind proprietatea asupra mass-mediei sunt încă insuficiente în afara sectorului audiovizual”, arată specialiștii europeni.
Actorii din domeniul mass-media nu au ajuns încă la un acord cu privire la autoreglementare. În așteptarea finalizării discuțiilor privind un nou Cod de procedură administrativă, persistă problemele privind transparența și accesul la informații. Amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor constituie în continuare o problemă, iar presiunea politică asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor.
„Au fost întreprinse câteva demersuri pentru a îmbunătăți consultările publice, dar în practică se întâlnesc în continuare o serie de deficiențe. Imprevizibilitatea legislativă, utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale guvernului, problemele privind calitatea legislației și sarcina de reglementare rămân principalele preocupări ale întreprinderilor și ale organizațiilor societății civile”, arată raportul citat.
Despre anularea alegerilor
Există și o scurtă precizare cu privire la reluarea alegerilor prezidențiale: „Alegerile prezidențiale au fost repetate în 2025, în urma hotărârii Curții Constituționale de a anula primul tur de scrutin al alegerilor care a avut loc în 2024”. Subiectul este expediat rapid fără a exista vreun reproș adus autorităților din România.
„Nu a fost adoptată încă o decizie definitivă cu privire la acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului. Pentru a aborda provocările tot mai mari cu care se confruntă organizațiile societății civile, a fost adoptată Strategia pentru Guvernare Deschisă”, conchide raportul.
A respectat România recomandările de anul trecut?
În raport se arată că în general, în ceea ce privește recomandările din Raportul privind statul de drept din 2024, România a înregistrat:
▶Progrese semnificative în finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, inclusiv prin consultări și evaluări în vederea îmbunătățirii în continuare a legile justiției la o nouă ocazie.
▶Unele progrese suplimentare în ceea ce privește asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru serviciile de urmărire penală, ținând cont de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar.
▶Unele progrese suplimentare în ceea ce privește luarea de măsuri, în special la nivel operațional, pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor penale în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând cont de standardele europene.
▶Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește introducerea unor reguli privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului.
▶Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește consolidarea regulilor și mecanismelor de consolidare a guvernanței independente și independenței editoriale a mass-media publice, ținând cont de standardele europene privind mass-media publice.
▶Unele progrese în ceea ce privește asigurarea unor consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației.
▶Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește avansarea procesului de obținere a acreditării a două instituții naționale pentru drepturile omului, ținând cont de Principiile ONU de la Paris.
Recomandări pentru România
Pe această bază și luând în considerare alte evoluții care au avut loc în perioada de referință, pe lângă reamintirea angajamentelor relevante asumate în cadrul Planului de redresare și reziliență și a recomandărilor specifice fiecărei țări în cadrul semestrului european, se recomandă României să:
▶Ia măsuri legislative pentru a consolida garanțiile care să asigure independența procurorilor de rang înalt și pentru organizarea și funcționarea poliției judiciare.
▶Ia măsuri pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor penale din sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție.
▶Introducă reguli privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului și asigură eficacitatea sistemului de declarare a averii.
▶Intensifice eforturile pentru a consolida regulile și mecanismele de consolidare a guvernanței independente și independenței editoriale a mass-media de serviciu public, ținând cont de standardele europene privind mass-media de serviciu public.
▶Intensifice eforturile pentru a aborda utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale guvernului și pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației.
▶ Continuarea procesului de obținere a acreditării Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului, ținând cont de Principiile ONU de la Paris.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că România poate atinge un buget de 3,5% din PIB pentru Apărare, respectându-și angajamentele față de aliații NATO.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat miercuri seară, în emisiunea „Prim Plan” de la TVR Info, că România este pe un drum bun pentru a atinge ținta de 3,5% din PIB alocată Apărării și că acest obiectiv trebuie respectat, atât pentru consolidarea armatei, cât și pentru întărirea rezistenței țării.
Angajamentul României față de NATO și planul de investiții în Apărare
La summitul NATO de la Haga, desfășurat la finalul lunii trecute, miniștrii Apărării au discutat angajamentele asumate, precum și noul plan de investiții care urmărește să crească cheltuielile pentru Apărare până la 5% din PIB până în 2035. Totodată, s-au stabilit măsuri pentru generarea forțelor și capabilităților necesare descurajării și apărării aliate eficiente.
România și-a reafirmat ferm angajamentul față de apărarea colectivă și coeziunea transatlantică, iar ministrul Ionuț Moșteanu a subliniat importanța respectării acestui angajament.
România, pe un trend ascendent pentru bugetul Apărării
„Cam după ultimele estimări, de la Institutul Național de Prognoză, o să vedem până la finalul anului ce se mai întâmplă cu PIB-ul în final și cu cheltuielile executate de către Ministerul Apărării, dar pe aici suntem, în mare. Suntem pe un trend bun, în mare, eu cred că putem să ajungem acolo și va trebui să ajungem acolo, să ne respectăm angajamentul față de parteneri pe de o parte, și, pe de altă parte, să înzestrăm armata, că despre asta vorbim și să ne întărim rezistența, reziliența”, a explicat ministrul.
El a subliniat că o parte din cheltuielile conexe destinate infrastructurii energetice, infrastructurii critice de transport, întăririi bazei industriale și securității cibernetice aduc beneficii și populației civile. „O infrastructură mai bună ajută pe toată lumea. Și vom face aceste cheltuieli și ne vor întări ca țară, sunt sigur, pas cu pas, până în 2035, putem ajunge aici. Trebuie să ajungem, este absolut fezabil, să ajungem la această țintă cu 3,5% cu 1,5% până în 10 ani”.
Planuri îndrăznețe pentru înzestrarea Armatei Române
Ministrul a mai precizat că planurile de înzestrare sunt ambițioase, iar procentul alocat achizițiilor de echipamente și armament a crescut aproape până la 30% din bugetul Apărării. Printre priorități se numără cumpărarea de rachete cu rază scurtă și corvete.
„Ei au o lecție din care trebuie să învățăm: dacă nu ne mișcăm repede, pierdem niște oportunități. Că-s 7 ani pierduți pentru noi. Acum avem această procedură aprobată în CSAT, această achiziție de corvete turcească, care e gata din octombrie, e nouă, e la cheie. Înțeleg că vor mai pune ceva armament suplimentar”, a afirmat ministrul.
Strategia națională de apărare va include Marea Neagră
Ionuț Moșteanu a mai spus că Președintele Nicușor Dan are obligația constituțională să vină cu o nouă strategie națională de apărare, care va include și o componentă legată de importanța strategică a Mării Negre.
„Uitându-ne la cadrul expus de UE, chiar în mai au scos acel document legat de importanța Mării Negre, și partenerii americani, în discuții cu aliații NATO din Turcia, care nu sunt în UE, dar sunt foarte importanți, iată. Nu există o strategie a Mării Negre fără Turcia. E cea mai puternică. Va trebui să facem acești pași, aceste discuții, și va fi în strategia națională de apărare o strategie a Mării Negre”, a concluzionat ministrul.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului Bolojan a explicat de ce nu deține viză pentru SUA, a răspuns la critici legate de declarațiile sale din trecut despre Donald Trump și a detaliat modul în care își vede noul rol.
Ioana Ene Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Bolojan FOTO: Facebook
În cadrul unui interviu pentru HotNews, Ioana Ene Dogioiu a fost întrebată dacă poziția sa publică anterioară, în care i-a numit pe Donald Trump și JD Vance „doi cimpanzei, doi golani” într-o postare ștearsă între timp de pe Facebook, poate afecta accesul său în SUA, în calitate de purtător de cuvânt al Guvernului României.
„Nu am viză de SUA, dar nu pentru că nu mi-a fost acordată, ci pentru că nu am cerut-o. Fiecare persoană are dreptul la propriile opinii și critici. Vreau să precizez un lucru: nu mai contează opiniile mele. Opiniile mele de jurnalist, toate opiniile mele persoane au rămas la mine acasă. Este înaintea erei noastre și după era noastră”, a declarat Dogioiu. Ea a adăugat că „a căzut o cortină între perioada când opiniile mele erau publice, iar acum eu funcționez ca un comunicator al pozițiilor oficiale. Ar fi nepotrivit ca un purtător de cuvânt al guvernului să facă orice fel de afirmații despre liderii altor state”.
Despre presupusele legături cu serviciile secrete
Întrebată despre acuzațiile legate de o presupusă colaborare cu serviciile secrete, Dogioiu a răspuns că acestea vin din „atitudinea mea de partea luptei anticorupție”. A negat orice colaborare: „Nu am fost, nu sunt și nu intenționez să devin agent acoperit, de influență sau orice formă de colaborator”.
„În termeni de comunicare, cel mai eficient este să lansezi acuzații care nu pot fi dovedite. Conspiraționismul este tentant”, a mai spus ea.
Cum a ajuns în funcția de purtător de cuvânt
Dogioiu a povestit că decizia de a accepta funcția a fost una spontană. „Mi-a sunat telefonul și era domnul premier Bolojan. Mi-a spus că nu are purtător de cuvânt și mi-a făcut această propunere. N-am stat mult pe gânduri, a fost în termen de o oră.”
Ea a subliniat că vede această funcție ca pe una tehnocrată: „Reprezint o instituție a statului român. Mi se pare imoral să refuzi pentru că vrei să-ți păstrezi confortul personal”.
Despre salariu și responsabilități
Întrebată cât câștigă, Dogioiu a spus: „Dacă vă spun că nu știu, n-o să mă credeți. Nu am apucat să semnez nimic. În orice caz, e o sumă sub 10.000 de lei. Nu am nici mașină cu șofer, nu sunt în niciun consiliu de administrație”.
Ea a precizat că viziunea premierului Bolojan despre comunicarea guvernamentală nu presupune propagandă, ci claritate și transparență: „Domnul Bolojan mi-a spus: doamnă, eu nu vreau propagandă. Eu văd comunicarea ca o bună explicare cât mai apropiată de un jurnalist”.
Despre măsurile fiscale și comunicarea cu publicul
Purtătoarea de cuvânt a explicat că în fața unui pachet fiscal dur, comunicarea trebuie să fie clară și detaliată: „Oamenii trebuie să înțeleagă ce se întâmplă și de ce li se întâmplă. E obligația acestui guvern să explice”.
Despre taxa CASS de 10% aplicată inclusiv părinților aflați în concediu de creștere a copilului, șomerilor și celor cu venituri mici, Dogioiu a spus că „e o măsură care, cel mai probabil, se va deconta”.
În legătură cu subvențiile partidelor, Dogioiu a menționat că acestea au fost introduse ca măsură anticorupție: „Ne aducem aminte de vremurile în care nu exista subvenție, iar pentru banii de partid era un măcel de corupție”.
Despre alte măsuri fiscale controversate
Referitor la impozitul pe câștigurile din jocuri de noroc, Dogioiu a explicat: „Impozitul nu a scăzut de la 10% la 4%. Era 3%, a fost propusă o creștere la 10%, dar s-a decis 4%, pentru că o creștere prea mare l-ar fi împins pe jucător în zona gri. În schimb, fiscalitatea a crescut masiv pe industrie, acolo sunt banii, nu la jucători”.
În ce privește cota redusă de TVA pentru HoReCa, Dogioiu a respins acuzațiile de tratament preferențial: „Dacă tu creșteai brusc la HoReCa atât de mult, încât ajungeai să-i dublezi, în contextul concurenței mari a industriei turismului străin, atunci chiar o îngropai”.
Ce urmează: pachetul doi de măsuri
Potrivit declarațiilor sale, pachetul doi de măsuri fiscale va fi prezentat la finalul lunii iulie. Acesta va include „cele mai mari elemente de echitate socială” și va urmări o „regândire în totalitate a statului român”.
„Eu nu cred că această perioadă ar trebui să fie strict una de austeritate”, a concluzionat purtătoarea de cuvânt.
Președintele american Donald Trump a emis miercuri notificări tarifare finale pentru șapte parteneri comerciali de mică anvergură, în timp ce Administrația sa se apropie de un acord cu cel mai mare partener comercial al său, Uniunea Europeană.
Trump a declarat într-o postare pe platforma sa de socializare Truth Social că, începând cu 1 august, va impune o taxă vamală de 20% pentru mărfurile din Filipine, 30% pentru mărfurile din Sri Lanka, Algeria, Irak și Libia și 25% pentru Brunei și Republica Moldova.
Nu a fost emisă nicio scrisoare către Uniunea Europeană, dar Trump a declarat marți târziu că va emite „cel puțin șapte” notificări tarifare miercuri dimineață și mai multe după-amiază.
Conform Reuters, cele mai recente scrisori se adaugă altor 14 emise la începutul săptămânii, inclusiv cele stipulând taxe vamale de 25% pentru Coreea de Sud și Japonia, care vor intra, de asemenea, în vigoare la 1 august, dacă nu sunt semnate acorduri comerciale până atunci.
Trump: Discuțiile comerciale cu China și Uniunea Europeană au mers bine
Trump a declarat că discuțiile comerciale au mers bine cu China și Uniunea Europeană, care este cel mai mare partener comercial bilateral al SUA.
Trump a declarat că „probabil” va informa UE în termen de două zile la ce rată tarifară se poate aștepta pentru exporturile sale către SUA, adăugând că blocul celor 27 de națiuni a devenit mult mai cooperant.
„Ne-au tratat foarte rău până de curând, iar acum ne tratează foarte frumos. Este ceva complet diferit, de fapt”, a spus el.
Comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, a declarat că s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește un acord comercial-cadru și că o înțelegere ar putea fi posibilă chiar în câteva zile.
Sefcovic a mai declarat că speră ca negociatorii UE să își poată finaliza activitatea în curând, având la dispoziție timp suplimentar ca urmare a prelungirii termenului limită al SUA de la 9 iulie la 1 august.
„Sper să ajungem la o concluzie satisfăcătoare, posibil chiar în zilele următoare”, a declarat Sefcovic.
Cu toate acestea, ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, avertizase anterior că discuțiile dintre cele două părți sunt „foarte complicate” și ar putea continua chiar până la termenul limită.
Administrația Trump a promis „90 de acorduri în 90 de zile” după ce a prezentat o serie de taxe vamale specifice fiecărei țări la începutul lunii aprilie. Până în prezent, au fost încheiate doar două acorduri, cu Marea Britanie și Vietnam. Trump a declarat că un acord cu India era aproape.
Samsung a anunțat miercuri, 9 iulie, lansarea noului său smartphone pliabil, Galaxy Z Fold7, fiind cea mai subțire și mai ușoară versiune din seria Galaxy Z Fold de până acum. Modelul combină designul mai elegant cu funcționalități avansate de cameră și inteligență artificială.
Noul device oferă „performanța și experiența premium a unui smartphone Ultra, deblocând în același timp noi niveluri de eficiență și productivitate cu un ecran mai mare și mai captivant atunci când este deschis”, a comunicat Samsung, prin intermediul unui comunicat de presă, citat de Libertatea.
Acesta cântărește doar 215 grame și are o grosime de 8,9 mm, pliat, și 4,2 mm când este deschis. De asemenea, are un ecran frontal de 6,5 inci și un ecran principal de 8 inci atunci când este deschis complet.
Îmbunătățiri privind durabilitatea și performanța:
O balama reproiectată, mai subțire și mai ușoară;
Ecran exterior protejat de Corning Gorilla Glass Ceramic 2;
Ramă și carcasă din Armor Aluminum îmbunătățit;
Ecran principal restructurat, mai rezistent;
Procesor Snapdragon 8 Elite pentru Galaxy, oferind performanțe superioare.
Noul Z Fold 7 aduce pe un dispozitiv pliabil una dintre cele mai bune experiențe cu camerele Galaxy la acest nivel.
Principalele caracteristici includ:
Cameră principală de 200MP, captând de patru ori mai multe detalii;
Cameră frontală de 10MP cu unghi larg de 100°;
Motor ProVisual îmbunătățit pentru procesare mai rapidă a imaginilor;
Funcție Night Video pentru filmări clare în condiții de lumină scăzută;
Tehnologie HDR pe 10 biți pentru o gamă mai largă de culori.
Noua interfață One UI 8, optimizată pentru formatul pliabil, integrează funcționalități AI avansate, precum:
Gemini Live, un asistent AI multimodal;
Circle to Search pentru căutări contextuale rapide;
Instrumente de editare AI precum Photo Assist și Audio Eraser.
De asemenea, Samsung a implementat noi măsuri de securitate, inclusiv Knox Enhanced Encrypted Protection (KEEP) și criptografie post-cuantică pentru Secure Wi-Fi. Compania a lansat și un serviciu de asistență rapidă în Europa pentru proprietarii de dispozitive din seria Galaxy Z.
Galaxy Z Fold7 va fi disponibil pentru precomandă începând cu 9 iulie, iar disponibilitatea generală va începe pe 25 iulie. Va fi oferit în culorile Blue Shadow, Silver Shadow, Jetblack și Mint (exclusiv online).
Clienții care precomandă vor beneficia de oferte speciale, inclusiv capacitate dublă de stocare și reduceri la asigurarea Samsung Care+. Prețuri Samsung Galaxy Z Fold7
În oferta pentru precomandă, cei interesați pot comanda varianta de 512GB spațiu de stocare la același preț cu cea de 256 GB stocare, la prețul de 10.549 de lei. Varianta mai mare, cu 1TB spațiu de stocare ajunge în România la costul de 11.899 de lei.
Fostul președinte al Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol, a trimis drone militare în Coreea de Nord în încercarea de a provoca o criză de securitate și de a justifica impunerea legii marțiale.
Fostul președinte al Coreei de Sud a trimis drone militare în Coreea de Nord FOTO: Getty
Fostul președinte al Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol, este acuzat că a încercat în mod intenționat să provoace o reacție furioasă din partea Coreei de Nord prin trimiterea de drone militare deasupra capitalei Phenian. Potrivit The Times, informațiile vin din înregistrări audio atribuite unor comandanți militari de rang înalt, obținute de procurori sud-coreeni.
„V. a dat ordinul, trebuia să o facem fără ca ministerul Apărării sau șefii de Stat Major Interarme să știe”, ar fi spus Kim Yong-dae, șeful Comandamentului Operațiunilor cu Drone, într-o înregistrare. Potrivit acestuia, ordinul ar fi venit direct de la Yoon, identificat prin inițiala „V”, prescurtare de la VIP.
În aceleași înregistrări, Kim mai declara: „De asemenea, a trebuit să efectuăm lansări de pliante și am pilotat în mod deliberat dronele în moduri în care să fie observate și să creăm agitație”. Un alt ofițer remarca: „V părea mulțumit de răspunsul ostil al Coreei de Nord la drone… Mai multe vehicule aeriene fără pilot au fost trimise în noiembrie. Părea că era hotărât să continue operațiunea, chiar dacă era forțată sau imprudentă”.
Scenariu de criză pentru instituirea legii marțiale
Democrații, aflați în prezent la guvernare, îl acuză pe fostul președinte că a pus în pericol securitatea țării doar pentru a justifica o eventuală preluare autoritară a puterii.
„Această ultimă mărturie susține afirmația că incidentul cu dronele nu a fost un accident, ci o operațiune deliberată urmată de un efort concertat de a-l ascunde”, a declarat Park Sun-won, membru al Partidului Democrat (DP). „Utilizarea dronelor pentru a provoca conflicte și a manipula securitatea națională în scopuri politice este un abuz flagrant de putere. Cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere”.
În decembrie anul trecut, Yoon a declarat legea marțială, susținând că membrii DP complotează împotriva statului într-un „complot comunist” pro-nord-coreean. Măsura a fost anulată după doar câteva ore. Ulterior, fostul președinte a fost arestat și pus sub acuzare.
Luna trecută, candidatul DP, Lee Jae-myung, a fost ales în funcția de președinte.
Context tensionat la graniță
Operațiunea s-ar fi desfășurat într-o perioadă deja tensionată între cele două Corei. În decembrie 2022, regimul de la Phenian trimisese cinci drone deasupra Seulului, inclusiv una care s-a apropiat de biroul prezidențial. În octombrie anul trecut, Coreea de Nord a raportat că drone necunoscute, evident sud-coreene, au survolat Phenianul și au lansat pliante. Imaginile difuzate de regimul lui Kim Jong-un arătau o dronă blocată într-un copac, ceea ce părea să confirme originea sud-coreeană a aparatului.
Inițial, armata sud-coreeană părea să confirme incidentul, dar ulterior a refuzat să comenteze.
Acțiunile Coreei de Sud au fost văzute ca parte a unei strategii clasice folosite în trecut de politicienii conservatori: crearea unei crize pentru a mobiliza sprijinul popular prin inducerea unei stări de panică națională, fenomen cunoscut sub numele de „operațiunea Vântul de Nord”.
„Când am auzit mai târziu discuții despre legea marțială, provocare și o așa-numită operațiune Vântul de Nord, m-am simțit profund rușinat”, a declarat un alt ofițer, citat în transcrierea înregistrărilor. „Acea misiune cu drona deasupra Phenianului fusese folosită în acest scop”.
Publicația britanică Daily Mail a dezvăluit posibilul motiv pentru care prima doamnă a Franței, Brigitte Macron, a avut o atitudine rece față de soțul său, Emmanuel Macron, atunci când au fost surprinși coborând din avionul ce a aterizat în Marea Britanie.
Emmanuel și Brigitte Macron
Potrivit publicației, motivul este unul trist: sora cea mare a acesteia, Anne-Marie Trogneux, a murit cu câteva zile în urmă, la 93 de ani.
Aceste informații esențiale explică comportamentul ei, care a fost descris de comentatori ca fiind „ciudat” și „rece”, în special atunci când a ignorat mâna întinsă a soțului ei la aterizare.
„Acesta este principalul motiv pentru care doamna Macron părea atât de rezervată și incomodă în prezența soțului ei. Doamna Macron își adora sora, iar pierderea acesteia a afectat-o profund.
Dar ea a fost de acord că era de datoria ei să fie în Regatul Unit, în ciuda faptului că aceasta coincide cu o perioadă de doliu”, potrivit unei surse apropiate a cuplului.
Un al doilea factor care îi influențează starea de spirit este faptul că doamna Macron a fost supusă unui stres suplimentar din cauza unui proces iminent în care patru presupuși trolli vor fi judecați pentru că ar fi hărțuit-o pe prima doamnă pe internet.
Procesul, care urmează să înceapă joi, va scoate în evidență numeroase acuzații răuvoitoare, inclusiv cele care o leagă pe doamna Macron de pedofilie.
Anne-Marie a murit în orașul natal al familiei, Amiens, din nordul Franței, care este și locul în care s-a născut și a crescut domnul Macron. Doamna Macron, cea mai mică dintre cei șase copii, s-a grăbit să fie alături de sora ei înainte de a muri, în zorii zilei de joi, 3 iulie.
Aceasta vine după ce doamna Brigitte a pierdut o altă soră, Maryvonne Trogneux, într-un accident de mașină în 1961, când avea doar 27 de ani.
Doamna Macron a pierdut și un frate, Jean-Claude Trogneux, la vârsta de 85 de ani, în 2018.
Regele Charles, Emmanuel Macron, Brigitte Macron și Regina Camilla/FOTO: Profimedia
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a trecut printr-un moment jenant la sosirea în Marea Britanie, unde efectuează o vizită de stat de trei zile.
În timp ce coborau din avionul oficial, care a aterizat pe baza militară RAF Northolt, în vestul Londrei, Emmanuel Macron a fost primul care a pășit pe scara aeronavei, fiind întâmpinat de prințul și prințesa de Wales, prezenți pentru a primi cuplul prezidențial francez.
În momentul în care Brigitte Macron a început să coboare scările avionului, președintele Franţei i-a întins mâna, dorind să o ajute, însă Prima Doamnă a preferat să se țină de balustradă, trecând pe lângă soțul său fără să îi răspundă la gest.
Imaginile surprinse au arătat cum Macron își lasă mâna în jos, într-un gest vizibil stânjenit, în timp ce Brigitte își continua coborârea spre membrii familiei regale.
Primarul prorus al Chișinăului, Ion Ceban, a primit interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen pentru 5 ani. Autoritățile române justifică decizia prin motive de securitate națională.
Primarul prorus al Chișinăului, Ion Ceban, a primit interdicție de intrare în România FOTO: Arhivă
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a confirmat că România a interzis accesul pe teritoriul său pentru primarul capitalei Republicii Moldova, Ion Ceban, și pentru încă doi cetățeni moldoveni. Decizia a fost luată pe baza unor „considerente de siguranță națională”, conform unui comunicat oficial.
Interdicție bazată pe riscuri la adresa securității
Surse din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) au explicat că măsura a fost aplicată deoarece Ceban reprezintă un „risc la adresa securității naționale a României”. Interdicția este valabilă pentru o perioadă de cinci ani, împiedicându-l pe primar să intre atât în România, cât și în spațiul Schengen.
„Din motive ce țin de considerente de siguranță națională, România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru domnul Ion Ceban și pentru încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. Decizia este de resortul instituțiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în materie”, a precizat MAE.
Reacții și context
Ion Ceban, considerat apropiat de cercuri proruse, a mai fost criticat în trecut pentru pozițiile sale politice. Interdicția de intrare în România vine într-un context în care relațiile dintre Chișinău și Moscova rămân tensionate, iar România sprijină Republica Moldova în procesul de apropiere de UE.
Până acum, Ceban nu a comentat public decizia autorităților române. ,,Adevărul” a cerut o reacție de la Natalia Ixari, purtătoarea de cuvânt a primarului Chișinăului, dar aceasta nu a venit deocamdată cu un răspuns.
Ce înseamnă interdicția?
Măsura înseamnă că primarul Chișinăului nu va putea circula liber în România sau în țările Schengen. Este posibil ca interdicția să aibă implicații și pe plan diplomatic, dat fiind rolul său politic.
Autoritățile Capitalei și IPJ Ilfov au venit cu precizări, miercuri, 9 iulie, după ce Călin Georgescu a mers din nou să semneze controlul judiciar.
Călin Georgescu a fost să semneze controlul judiciar FOTO George Călin
„În legătură cu informațiile apărute în spațiul public privitor la posibile incidente la sediul IPJ Ilfov, facem următoarele precizări:
1. Nu au existat incidente între jandarmi și reprezentanții mass-media.
2. Reprezentanții mass-media au avut acces liber în curtea IPJ Ilfov, conform regulilor de acces specifice instituției.
3. La momentul sosirii persoanei supuse controlului judiciar, accesul presei a fost restricționat pentru câteva momente, pentru a împiedica pătrunderea în sediul instituției a altor persoane neautorizate”, se arată într-un comunicat comun DGJMB – IPJ Ilfov.
Magistrații de la Judecătoria Sectorului 1 București au decis luni, 7 iulie, că fostul candidat independent Călin Georgescu va rămâne sub control judiciar în dosarul în care este acuzat de propagandă legionară.
„Constată legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpatul Călin Georgescu, (…) prin ordonanţa 2226/221/P/2023/d1, din 26 februarie, a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum a fost modificată ulterior. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpatul Călin Georgescu, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 zile. (…) Respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive”, se menţionează în minut instanţei.
Miercurea trecută, Călin Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General pentru „propagandă legionară”.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat miercuri, 9 iulie, că există membri ai Consiliilor de Administrație ale companiilor de stat care câștigă mai mult decât președintele României și le-a cerut să renunțe „voluntar” la sumele care depășesc salariul lui Nicușor Dan.
Dragoș Anastasiu/FOTO: Facebook
Salariul lui Nicușor Dan este de 12 ori salariul minim brut pe economie, adică 48.600 lei brut lunar, din care se scad impozitul pe venit și contribuțiile CAS și CASS.
Președintele a spus luna trecută că odată cu creșterea în funcție a pierdut din salariu și în prezent câștigă în jur de 16.000 – 17.000 de lei net.
Anastasiu a declarat la B1TV că membrii Consiliului de Administrație de la companii de stat care câștigă „peste Președintele României” ar trebui să renunțe la sumele care depășesc salariul lui Nicușor Dan.
„Vrem să renunțe la aceste sume voluntar în spiritul solidarității cu pensionarii, cu mamele cu copii mici, cu elevii. Să vină voluntar să spună că până la sfârșitul anului renunța X la sută. În primă fază e voluntar, sunt convins că unii nu vor veni”, a spus Anastasiu.
Vicepremierul a anunțat, de asemenea, că vor fi schimbate criteriile de performanță pentru cei care fac parte din consilii de administrație.
„Nu stau să văd dacă stai o jumătate de oră la țigară, dar stabilesc obiective. (…) Lumea nu mai are încredere și atunci trebuie să livrăm”, a spus el.
Tot miercuri, ministrul Economiei, Radu Miruță, a dezvăluit, în direct la Antena 3 CNN, că directorii și membrii Consiliilor de Administrație din mai multe companii de stat și-au mărit salariile chiar și de cinci ori în ultimele luni, într-o perioadă în care autoritățile discutau despre tăieri și economii.
„Adesea în companiile statului sunt conduceri care decid împotriva interesului statului român. Sunt foarte multe mecanisme obișnuite de mult timp. Unele dintre ele vor fi rezolvate în perioada imediat următoare”, a spus ministrul.
Un exemplu elocvent este cel de la Șantierul Naval Mangalia, unde „membrii CA-ului aveau 2.260 de lei, dar în mai s-a mărit la 15.500”. La Romarm, situația e similară: „aveau 6.500 de lei, în mai 2025 s-au dus la 19.950”, a explicat Miruță.
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat miercuri, la Antena 3 CNN, că a cerut revocarea conducerii Salrom, după dezastrul de la salina Praid, care riscă să se prăbușească, fiind lăsată să se inunde. „Din discuțiile cu ei, erau convinși că sunt foarte performanți. Dar azi nu mai avem salina. Tragedia era previzibilă”, a spus ministrul.
Ministrul Economiei, Radu Miruță FOTO Mediafax
Potrivit acestuia, în loc să protejeze zăcământul de sare, directorii și-au majorat salariile, în baza unor criterii considerate „jignitoare” pentru oricine muncește cu adevărat. „Se consideră că ești performant faptul că e aceeași cifră, care e proastă. Mai mult decât atât, dacă îndeplinești, spre exemplu, în cazul celor de la Salrom, doar 75% din țintele foarte jos asumate, se consideră că nu ești demis. Ești demis doar dacă ajungi la 50 la sută din țintele care, oricum, sunt foarte jos”, a explicat Miruță.
Miruță susține că a început să simtă rezistență și presiuni de când a cerut revocarea conducerii Salrom. „Știți cum apar presiunile astea? Îți spune un cunoscut că l-a sunat nu-știu-cine și l-a rugat să te roage să te întâlnești cu ei, că au auzit că vei micșora indemnizațiile astea și că te vei uita la niște contracte care s-au făcut acolo. Au fost un telefon și două discuții umane. Adică, discuții directe, în care mi s-a spus că nu e bine să mă apuc să deranjez niște obișnuințe în statul român”, a declarat el.
Întrebat dacă va depune plângere la Parchet, ministrul a spus că va face acest lucru doar dacă va obține suficiente dovezi: „În prezent, e doar o iradiere pe care o simt. Dacă voi avea dovezi, le voi face publice”.
Ministrul a dat asigurări că va continua să taie privilegiile nemeritate și a subliniat că actuala echipă guvernamentală are determinarea necesară pentru a pune capăt acestui tip de „management cu beneficii, dar fără responsabilitate”.
Ministrul Energiei, șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, operatorii de înmagazinare și cei mai mari producători și furnizori de gaze naturale din România au avut, miercuri, o primă reuniune de lucru aplicată din mandatul noului titular de la Ministerul Energiei pentru a analiza situația la zi și a stabili prioritățile pe segmentul depozitării de gaze.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat că a convocat alături de conducerea Transgaz și a condus o reuniune de lucru dedicată obligației de înmagazinare a gazelor naturale înaintea sezonului rece.
Întâlnirea are loc în contextul în care Parlamentul European a votat, marți, o serie de modificări la regulamentul european, instituit în 2022 și care așteaptă avizul Consiliului pentru a intra în vigoare sub noua formă, prelungit până la sfârșitul anului 2027.
„Nu tratăm stocurile de gaze ca pe o simplă formalitate. Sunt parte din siguranța noastră națională”, a transmis ministrul Energiei, într-o postare pe Facebook.
Nivelul de înmagazinare este sub traiectoria intermediară
Potrivit lui Bogdan Ivan, în prezent nivelul de înmagazinare este sub traiectoria intermediară, ca urmare a unei ierni prelungite și a unui consum excepțional în prima parte a anului.
Ministrul a detaliat că a informat Comisia Europeană cu date clare și măsuri ferme deja aplicate, a reglat mecanismul prin OUG 6/2025, astfel că producția internă merge cu prioritate spre depozite, la un preț plafonat.
„Contractele sunt semnate, volumele alocate, injecțiile sunt în curs. Am inițiat control tehnic la Depogaz, pentru a evalua capacitatea reală de retragere în vârf de iarnă. Am trecut de faza explicațiilor. Suntem în plin proces de recuperare a decalajului și consolidare a sistemului. Obiectivul este clar: 90% nivel de umplere până la 1 noiembrie. Nu doar pe hârtie, ci cu asigurarea că sistemul poate răspunde în timp real, în orice scenariu”, a transmis demnitarul.
Analizând nivelul stocurilor de gaze la sfârșitul sezonului de extracție din ultimii doi ani, pe baza cifrelor obținute de Gândul de la Transgaz, se poate vedea că acestea au fost mai mult accesate în lunile cu temperaturi mai scăzute sau atunci când prețurile de pe piață au fost mai mari.
Mai concret, stocul în depozitele de înmagazinare subterană înregistrat la începutul ciclului de extracție 2024-2025, adică pe 1 noiembrie 2024, a fost de 3,26 de miliarde de metri cubi, iar la sfârșitul ciclului de extracție, acesta a ajuns la 0,8 miliarde de metri cubi.
„România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Avem resursa. Avem infrastructura. Acum ne concentrăm pe viteză, eficiență și capacitate de livrare”, a conchis Bogdan Ivan.
Cancelarul Friedrich Merz a prezentat, în Parlament, prioritățile la nivel de politici economice și în materie de imigrație, dar a fost criticat puternic de Alice Weidel, liderul partidului Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta, opoziție).
În dezbaterea generală din Bundestag, cancelarul Friedrich Merz a apărat politicile coaliției CDU-SPD de criticile aspre ale opoziției. Merz a prezentat primele succese în combaterea imigrației și în materie de politică economică. Situația țării a devenit mai bună. În același timp, cancelarul a subliniat că Guvernul se află abia la început de mandat, astfel că mai sunt multe lucruri de făcut. Dezbaterea a fost începută de Alice Weidel, liderul partidului Alternativă pentru Germania (AfD), care l-a acuzat direct pe cancelarul Merz.
”Acțiunile de protejare a frontierelor de imigranții clandestini funcționează”, a afirmat cancelarul Friedrich Merz, citat de publicația Die Zeit.
Liderul de la Berlin a notat că numărul solicitărilor de azil a scăzut cu 40% în ultimele luni. Friedrich Merz a lăudat eficiența politicilor economice și a semnalat intenția de a proteja industria oțelului.
”Nu vreau ca Germania să devină dependentă de importurile de oțel din alte țări”, a subliniat Friedrich Merz.
În materie de politică externă, Friedrich Merz a pledat pentru continuarea asistenței militare oferite Ucrainei și a justificat bombardamentelor Israelului și Statelor Unite asupra instalațiilor atomice iraniene.
”Pentru oamenii total dezamăgiți, există un catalog al minciunilor spuse de cancelarul Merz și al încălcărilor promisiunilor de campanie. Cel mai flagrant lucru este desființarea plafonului datoriei suverane”, a acuzat Alice Weidel, liderul formațiunii Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta, opoziție).
”Sunt spuse doar jumătăți de adevăr, este un discurs denigrator, sunt atacuri personale – nu ar trebui să recurgă nimeni într-o democrație la așa ceva”, a replicat Friedrich Merz.
Premierul Ungariei își întețește retorica împotriva șefei Comisiei Europene, pe fondul tensiunilor tot mai mari legate de conducerea Uniunii Europene.
Viktor Orbán îi spune Ursulei von der Leyen că trebuie „să plece” FOTO: Facebook
Premierul ungar Viktor Orbán a lansat miercuri un nou atac virulent la adresa Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, în ajunul unui vot esențial în Parlamentul European care va decide dacă aceasta va rămâne în fruntea executivului european.
„E timpul să pleci”, a scris Orbán pe rețelele sociale, însoțind mesajul de o imagine sugestivă în care von der Leyen pare că iese dintr-un cadru roșu, o reprezentare simbolică a sfârșitului mandatului său, relatează Politico.
Tensiuni înaintea votului
Votul programat joi are loc într-un climat tensionat, generat de controversele legate de mandatul Ursulei von der Leyen, în special în legătură cu lipsa de transparență a comunicărilor sale cu directorul general al Pfizer, în timpul pandemiei. Aceste acuzații au alimentat o moțiune de cenzură împotriva sa.
Într-un discurs susținut săptămâna aceasta la Strasbourg, șefa Comisiei Europene a respins ferm acuzațiile și a avertizat cu privire la pericolul reprezentat de extremele politice: „Ne confruntăm cu o amenințare alarmantă din partea partidelor extremiste care încearcă să polarizeze societățile prin dezinformare”.
Orbán acuză corupția și lipsa de competență
Într-o a doua postare publicată miercuri, Viktor Orbán a prezentat votul drept un moment crucial pentru direcția Europei: „Mâine va fi o zi turbulentă în Parlamentul European”, a scris el. „Votul a fost programat din cauza scandalurilor de corupție care se acumulează în jurul președintei, dar știm cu toții că această corupție este doar vârful aisbergului. Este vorba despre competență, rezultate și viitorul Europei”.
Dispută economică între Budapesta și Bruxelles
Atacurile lui Orbán vin la scurt timp după ce Comisia Europeană a publicat un set de recomandări economice, cerând Ungariei să ia măsuri fiscale „permanente” pentru a reduce deficitul bugetar. Guvernul ungar a reacționat imediat, criticând abordarea Bruxelles-ului.
„Spre deosebire de Bruxelles, pentru guvern familiile, pensionarii și companiile maghiare sunt pe primul loc, nu multinaționalele”, a transmis miercuri Ministerul Economiei de la Budapesta, într-un comunicat oficial.
Conflict de durată și miză electorală
Relațiile dintre Budapesta și Bruxelles sunt tensionate de ani de zile, în special din cauza preocupărilor legate de statul de drept, care au determinat Uniunea Europeană să înghețe miliarde de euro destinate Ungariei.
Pe măsură ce se apropie alegerile naționale din Ungaria, programate pentru anul viitor, Viktor Orbán și-a înăsprit discursul împotriva instituțiilor europene, criticând deschis sprijinul acordat Ucrainei de către von der Leyen și de către Uniunea Europeană în ansamblu.
Cu ocazia vizitei premierului israelian Benjamin Netanyahu, luni, la Casa Albă, a fost readusă în prim-plan o inițiativă controversată de a reloca populația din Fâșia Gaza în alte țări din regiune. În paralel, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a prezentat un plan de a concentra întreaga populație într-un „oraș umanitar” în sudul enclavei, pentru a o izola de membrii grupării islamiste palestiniene Hamas.
Mansour Abu Al-Khaier, un palestinian în vârstă de 45 de ani, admite că după aproape doi de război și bombardamente intense, oriunde privește în Gaza vede doar distrugere și moarte, și totuși el nu vrea să plece.
„Acesta este pământul nostru. Cui i-l vom lăsa, unde ne vom duce?”, se întreabă Al-Khaier, tehnician.
Primindu-l luni la Casa Albă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, Donald Trump a dat de înțeles că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește o inițiativă controversată de relocare a palestinienilor din enclava de coastă, invocând „o excelentă cooperare din partea… țărilor înconjurătoare…”.
Într-o declarație adresată reporterilor la începutul unei cine între oficiali americani și israelieni, Netanyahu a declarat că Statele Unite și Israelul colaborează cu alte țări care le-ar oferi palestinienilor un „viitor mai bun”, sugerând că locuitorii din Gaza ar putea să se mute în națiunile vecine.
Într-un dialog cu Trump, Netanyahu a spus: „Știți, dacă oamenii vor să rămână, pot rămâne. Dar dacă vor să plece, ar trebui să o poată face. Nu trebuie să fie o închisoare. Ar trebui să fie un loc deschis și să le ofere oamenilor libertatea de alegere.”
„Lucrăm îndeaproape cu Statele Unite pentru a găsi țări care să realizeze ceea ce spun mereu, și anume că să le ofere palestinienilor un viitor mai bun. Cred că suntem aproape de a găsi mai multe țări”, a adăugat el.
Întrebată despre remarcile lui Netanyahu, purtătoarea de cuvânt a ONU pentru drepturile omului, Ravina Shamdasani, și-a exprimat îngrijorarea.
„Acest lucru naște îngrijorări în ceea ce privește transferul forțat – conceptul de transferuri voluntare în contextul pe care îl vedem în Gaza acum (este) foarte discutabil”, a declarat ea la o conferință de presă la Geneva.
La cinci zile după ce a devenit președinte în ianuarie, Trump a declarat că Iordania și Egiptul ar trebui să primească palestinieni din Gaza, sugerând în același timp că este deschis la ideea unui plan pe termen lung.
Cairo și Amman au respins rapid propunerea lui Trump, la fel și palestinienii și grupurile pentru drepturile omului, care au spus că planul ar echivala cu o epurare etnică.
Când a fost întrebat săptămâna aceasta despre strămutarea palestinienilor, Trump a spus că țările din regiune oferă ajutor. „Am avut o cooperare excelentă din partea… țărilor învecinate… Așa că se va întâmpla ceva bun”, a spus Trump.
O veste tulburătoare
Saed, un palestinian din Gaza în vârstă de 27 de ani, este tulburat de știrea că Trump și Netanyahu, a căror armată a devastat o mare parte din Gaza, au lansat din nou ideea relocării.
Chiar și după mai bine de 20 de luni de război și strămutări interne repetate, el rămâne profund atașat de Gaza, pe fondul năzuințelor palestiniene de a avea un teritoriu propriu.
„Avem dreptul să plecăm de bunăvoie și să vizităm alte țări, dar, în calitate de palestinieni, respingem planul de relocare”, a declarat Saed.
„Nu voi părăsi Gaza. Aceasta este țara mea”, spune un alt palestinian, Abu Samir el-Fakaawi.
„Copiii noștri care au fost martirizați în război sunt îngropați aici. Familiile noastre. Prietenii noștri. Verii noștri. Suntem cu toții îngropați aici. Fie că lui Trump, lui Netanyahu sau oricui altcuiva îi place sau nu, rămânem pe acest pământ.”
Mulți palestinieni acuză Israelul că le-a subminat metodic perspectivele de a deveni stat prin creșterea construcției de așezări în Cisiordania și prin nivelarea unei mari părți din Gaza în cursul războiului actual.
Israelul respinge acuzația, spunând că luptă doar pentru a elimina Hamas despre care consideră că reprezintă o amenințare existențială, și că are rădăcini istorice și biblice în Cisiordania.
Strămutarea este una dintre cele mai sensibile probleme pentru palestinieni, care se tem de o repetare a „Nakbei” (catastrofei) din 1948, când sute de mii de oameni au fost deposedați de casele lor în războiul care a dus la fondarea Israelului.
Unii palestinieni care s-au confruntat cu atacuri aeriene israeliene neîncetate și cu lipsuri grave de alimente, combustibil, medicamente și apă caută o cale de ieșire, potrivit constatărilor Centrului Palestinian pentru Politici și Cercetare a Sondajelor.
„Aproape jumătate ar vrea să părăsească Fâșia Gaza dacă ar putea”, a declarat grupul de experți într-un raport din luna mai.
O propunere văzută de Reuters prezenta un plan de construire a unor tabere denumite „Zone de tranzit umanitar” în interiorul – și posibil în afara – Gazei care să găzduiască populația palestiniană.
Acesta a conturat o viziune de „înlocuire a controlului Hamas asupra populației din Gaza”.
Ministrul israelian apărării Israel Katz a prezentat însă luni un plan pentru înființarea unui „oraş umanitar” pe ruinele oraşului Rafah, în extremitatea sudică a Fâşiei Gaza, unde inițial ar fi strămutați 600.000 de palestinieni.
Donald Trump s-a întâlnit marţi pentru a doua oară cu premierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă, dar nu există niciun semnal că s-ar fi făcut progrese în ceea ce privește un armistițiu,
Netanyahu a declarat miercuri că întâlnirea sa -a concentrat pe eforturile de eliberare a ostaticilor reţinuţi în Fâşia Gaza şi a subliniat hotărârea sa de a „elimina” capacităţile militare şi de guvernare ale Hamas.
De cealaltă parte, gruparea militantă a declarat că va elibera ostaticii rămași doar în schimbul unui armistițiu durabil și al retragerii israeliene din Fâșia Gaza.
Armata israeliană a declarat că a atacat peste 100 de ținte în Gaza în ultimele 24 de ore, inclusiv militanți, dipozitive- capcană, depozite de arme, lansatoare de rachete și tuneluri.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F3-1-1.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F8-5.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F1-3-1.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2F8052987-mediafax_foto-andreea_alexandru-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fbogdan-ivan-dl-general-gaze-1280x854.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F517414167_1043204334564828_6298093494683640374_n-1280x853.jpg)
