miercuri, august 6, 2025
No menu items!
Acasă Blog

De ce s-a deteriorat relația dintre Putin și Trump. Cum s-ar putea îndrepta spre o „coliziune frontală”

0

Relația dintre Donald Trump și Vladimir Putin pare să fi luat o turnură tensionată. Potrivit unui ziar influent din Rusia, direcția actuală a legăturilor dintre SUA și Rusia se poate compara cu un accident de cale ferată iminent, relatează BBC.

Vladimir Putin și DOnald Trump/FOTO:AFP

„O coliziune frontală pare inevitabilă”, scria recent tabloidul Moskovski Komsomoleț. „Locomotiva Trump și locomotiva Putin se îndreaptă una spre cealaltă cu viteză. Niciuna nu pare dispusă să încetinească sau să schimbe direcția.”

Pentru „locomotiva Putin”, ritmul este susținut de ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” – războiul Rusiei în Ucraina. Președintele rus nu a dat semne că ar dori să încheie ostilitățile sau să accepte o încetare durabilă a focului.

Între timp, „locomotiva Trump” a intensificat presiunile asupra Moscovei pentru a opri războiul – impunând termene-limită, lansând avertismente privind sancțiuni suplimentare și aplicând tarife comerciale împotriva partenerilor economici ai Rusiei, precum India și China.

Pe lângă toate acestea, președintele american a afirmat că a repoziționat două submarine nucleare americane mai aproape de Rusia – un indiciu că tensiunile ar putea escalada.

Totuși, este SUA cu adevărat pe un „drum de coliziune” cu Kremlinul din cauza războiului din Ucraina? Sau vizita specialului trimis al lui Donald Trump, Steve Witkoff, la Moscova din această săptămână arată că, în ciuda retoricii, un acord între cele două părți ar putea fi încă posibil?

Un început promițător după revenirea lui Trump

În primele săptămâni ale celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump, relațiile dintre Washington și Moscova păreau să intre pe un făgaș de reconciliere.

În februarie, Statele Unite au votat alături de Rusia în Consiliul de Securitate al ONU, respingând o rezoluție europeană care condamna agresiunea Rusiei în Ucraina. Liderii celor două țări au avut convorbiri telefonice, exprimând deschiderea pentru vizite reciproce. Se contura perspectiva unui summit Putin-Trump într-un viitor apropiat.

În acea perioadă, administrația Trump exercita presiuni asupra Kievului, nu asupra Moscovei, și intra în conflict cu aliați tradiționali ai SUA, precum Canada și Danemarca. În declarații publice, oficialii americani criticau dur NATO și liderii europeni – o poziție care a fost bine primită la Moscova.

„Statele Unite au mai multe în comun cu Rusia decât cu Bruxelles sau Kiev”, declara în martie politologul Konstantin Blokhin, din cadrul Academiei Ruse de Științe, pentru ziarul Izvestia.

În luna următoare, același ziar scria cu entuziasm: „Trumpiștii sunt revoluționari. Ei distrug sistemul. Trebuie susținuți. Unitatea Occidentului nu mai există. Din punct de vedere geopolitic, nu mai vorbim despre o alianță. Trumpismul a distrus consensul transatlantic cu încredere și rapiditate.”

În acest context, Steve Witkoff, emisarul special al lui Trump, devenise o prezență frecventă la Moscova – vizitând Rusia de patru ori în puțin peste două luni și petrecând ore în discuții cu Vladimir Putin. La finalul uneia dintre întâlniri, liderul de la Kremlin i-a oferit un portret al lui Donald Trump, drept cadou pentru Casa Albă. Gestic care, potrivit apropiaților, l-a emoționat pe președinte.

Dar Trump dorea mai mult decât un gest simbolic. El urmărea ca Vladimir Putin să accepte un acord de încetare a focului necondiționat în Ucraina.

Frustrarea lui Trump, în creștere

Tot mai încrezător în poziția sa militară în Ucraina, Vladimir Putin a refuzat să oprească ofensiva, în ciuda afirmațiilor oficiale potrivit cărora Moscova ar fi deschisă la o soluție diplomatică.

Această atitudine a provocat o iritare crescândă din partea lui Donald Trump. În ultimele săptămâni, președintele american a descris atacurile rusești asupra orașelor ucrainene drept „scandaloase”, „dezgustătoare” și l-a acuzat pe Vladimir Putin că „vorbește numai prostii” în legătură cu Ucraina.

Luna trecută, Trump i-a dat un ultimatum de 50 de zile lui Putin pentru a pune capăt războiului, amenințând cu sancțiuni și tarife. Ulterior, termenul a fost redus la zece zile – care expiră la sfârșitul acestei săptămâni. Până acum, Kremlinul nu a dat niciun semn că ar ceda presiunii americane.

Dar câtă presiune resimte, în realitate, Vladimir Putin?

„Pentru că Donald Trump a tot schimbat termenele-limită și poziția sa pare fluctuantă, nu cred că Putin îl ia foarte în serios”, afirmă Nina Hrușciova, profesoară de relații internaționale la The New School din New York.

„Putin va continua să lupte cât timp va putea, sau până când Ucraina va spune: Suntem epuizați și gata să acceptăm condițiile voastre. În mintea lui, el crede că împlinește visul țarilor ruși sau al liderilor sovietici precum Stalin – acela de a arăta Vestului că Rusia nu trebuie tratată cu dispreț.”

Un acord nu este exclus

Deși imaginea actuală sugerează o posibilă coliziune între liderii celor două puteri, aceasta nu este inevitabilă.

Donald Trump se consideră un negociator abil și, aparent, nu a renunțat la ideea unui acord cu Vladimir Putin.

Trimisul său special, Steve Witkoff, este așteptat din nou la Moscova în această săptămână pentru noi discuții. Nu este clar ce propunere va aduce cu el, însă anumiți comentatori ruși speculează că abordarea va include mai degrabă stimulente decât amenințări.

Nu a trecut neobservat faptul că duminică, Trump a afirmat că Rusia „pare să se descurce destul de bine în ocolirea sancțiunilor”.

Luni, Ivan Loșkarev, profesor asociat la Universitatea MGIMO din Moscova, a declarat pentru Izvestia că Witkoff ar putea propune „oferte avantajoase de cooperare [pentru Rusia], care s-ar activa după un acord privind Ucraina”.

Rămâne de văzut dacă acest lucru va fi suficient pentru a convinge Kremlinul să accepte pacea, după trei ani și jumătate de război.

Deocamdată, Vladimir Putin nu s-a abătut de la cerințele sale maximale privind teritoriul, statutul de neutralitate al Ucrainei și dimensiunea viitoare a armatei ucrainene.

Donald Trump vrea un acord. Vladimir Putin vrea victorie.

Chișinăul, amenințat de Kremlin după încarcerarea Evgheniei Guțul: ,,O avansare rapidă a armatei ruse”

0

Condamnarea la închisoare a bașcanei Găgăuziei reprezintă un act de represiune. Situația poate fi schimbată, potrivit deputatului Dumei de Stat din Rusia, Konstantin Zatulin, prin înaintarea armatei ruse spre granița Ucrainei cu Rep. Moldova.

Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de pușcărie. FOTO: Facebook

„Această sentință este revoltătoare în sine. Șapte ani de închisoare pentru conducătoarea oficială a autonomiei găgăuze din cadrul Moldovei (…) Este o represiune. Și nu doar împotriva Evgheniei Guțul personal, ci împotriva întregului popor găgăuz, care este astfel forțat să se supună voinței autorităților de la Chișinău și să renunțe la orice rezistență. Cred că cea mai radicală soluție pentru problema creată ar fi o avansare rapidă a armatei ruse în direcția graniței Ucrainei cu Transnistria și Moldova”, a afirmat deputatul rus, susținând că într-un astfel de scenariu „situația s-ar schimba radical”.

O reacție au avut și alte portavoci ale Kremlinului, printre care și purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

,,Este un exemplu de decizie motivată politică. Este exemplu de presiune ilegală asupra oponenților politice în cadrul campaniei electorale. Vedem cum opoziția este supusă represiunilor. Oamenii sunt lipsiți de posibilitatea să voteze pentru cine vor. Regulile și normele democratice sunt călcate în picioare”, a subliniat Peskov.

Iar Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, susține că această ,,condamnare reprezintă culminarea represiunilor regimului de la Chișinău împotriva întregii autonomii găgăuze. Conducătoarea acesteia, Evghenia Guțul, aleasă în 2023, nu a fost inclusă în componența guvernului republican, în ciuda prevederilor legale. În aprilie, printr-o decizie a Curții Constituționale a Moldovei, Găgăuzia a fost lipsită de dreptul de a-și numi propriul procuror”.

Apărarea politicienilor pro-ruși 

Au sărit în apărarea bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și politicieni pro-ruși din țara sa, printre care se numără și Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), formațiune membră a Blocului Electoral Patriotic.

,,Tot ce a putut realiza justiția reformată a Maiei Sandu e să condamne la 7 ani cu executare o femeie, o mamă, un lider de administrație locală, ales de popor. Tot ce a putut realiza justiția reformată și poliția politică a Maiei Sandu e să răzbune frustrările profunde și ura personală a președintei, care este invidioasă pe orice succes sau împlinire care nu-i aparține ei. Repet, trăim într-un stat autocrat condus de indivizi lipsiți de empatie și de grijă pentru oameni și popor”, a notat pro-rusul pe pagina sa de Facebook.

Și Vasile Tarlev, liderul formațiunii Viitorul Moldovei, parte și a aceluiași bloc, a avut un comentariu critic.

,,Asta e răzbunare. Răzbunare pentru poziția independentă. Răzbunare pentru că nu și-a plecat capul în fața puterii, a trădat alegătorii și nu i-a fost frică să meargă împotriva politicii guvernului corupt”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Pionul Moscovei 

Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate al Comunității Watchdog.md, susține că punctele de vedere ale acestor oameni sunt parte a planului de destabilizare a Moscovei privind Chișinăul.

,,Acești oameni nu apără doar o persoană. Apără un sistem. Sunt aliați direcți ai lui Șor, ai rețelelor finanțate din Rusia și ai planului de destabilizare. Urmează Curtea de apel. Urmează campania de victimizare. Urmează proteste în Găgăuzia. Stamov și alde el cu proteste, fake news și așa ziși „experți”. Totul în prag de alegeri. Este un scenariu cunoscut: destabilizezi, agiți, compromiți. Evghenia Guțul nu a fost o eroină. A fost un pion. O piesă într-un plan mult mai mare, finanțat de Moscova, executat de Șor. Iar acum, o parte din rețea încearcă să o transforme în martir. Această condamnare trebuie confirmată. Pentru că nu e doar despre Guțul. E despre cine mai controlează Moldova: legea sau rețelele subordonate Kremlinului. Și dacă nu apărăm acum principiul că nimeni nu e mai presus de lege — mâine nu vom avea cum să ne apărăm pe noi”, a precizat expertul.

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată la șapte ani de închisoare și încătușată în sala de judecată, a transmis o reacție publică prin intermediul avocaților săi după ce a fost încarcerată. Ea susține că este nevinovată și se consideră o victimă a puterii.

,,Această decizie nu are nimic de-a face cu justiția. Acesta este un masacru politic, planificat și executat după instrucțiunile de sus. Astăzi sunt după gratii, iar mâine poate fi oricine îndrăznește să critice autoritățile. Aceasta nu este o propoziție pentru mine – este o sentință pentru tot sistemul democratic al Moldovei.Aceasta este o încercare de intimidare a găgăuziei, care au curajul să voteze așa cum vrea partidul de guvernământ”, a notat aceasta pe pagina sa de Facebook.

Bașcana Evgheniei Guțul acuză formațiunea puterii, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), precum și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, că folosesc ,,represiunea ca instrument de combatere a disidenței. În premergătoare alegerilor parlamentare, nu se timid în privința metodelor – fabricarea cazurilor, presiuni asupra judecătorilor, convingeri politice. Toate acestea se fac în același scop – pentru a păstra puterea cu orice preț. Nu recunosc această farsă și voi lupta pentru numele meu, onoarea și adevărul meu. Nu pot fi distrus. Cu siguranță mă voi întoarce la ai mei! Pentru copiii mei! Pentru propria mea familie!Vom apela cu siguranță la această decizie autorităților superioare și vom căuta dreptate”.  

Responsabilii PAS au spus că nu comentează aceste acuzații, iar cei Administrației Prezidențiale nu au venit deocamdată cu o reacție.

În data de 5 august, bașcana Găgăziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de pușcărie, precum și a fost confiscarea sumei de aproape 41. 000.000 de lei moldovenești. Alături de ea a fost condamnată și secretară fostei formațiuni Șor, Svetlana Popan, ea fiind privată de libertate pe un termen de șase ani și fiindu-i confiscată suma de circa 10.000.000 de lei moldovenești.

BIAS 2025. Cerul Bucureștiului va fi cucerit de avioane de acrobație între 29 și 31 august

0

Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition (BIAS) își deschide porțile la finalul acestei luni, pe Aeroportul Internațional „Aurel Vlaicu” din Băneasa, organizatorii anunțând deja ce spectacole aviatice sunt confirmate.

BIAS își deschide porțile la finalul acestei luni

Bucharest International Air Show revine în forță cu o ediție specială desfășurată pe parcursul a 3 zile pline de adrenalină, între 29 și 31 august, la Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu și ROMAERO S.A.

29 august, data pe care începe BIAS 2025

Potrivit organizatorilor, programul evenimentului este următorul:

  • 29 august – Ziua profesioniștilor și a pasionaților de aviație

– Deschiderea expoziției de aviație generală

– Avioane expuse la sol

– Zboruri de antrenament

– Întâlniri cu piloți și companii din industria aeronautică

  • 30 și 31 august – Zilele de spectacol aerian

Evoluează pentru prima dată în România:

-Patrouille de France – una dintre cele mai prestigioase formații de acrobație din lume, cu avioanele Alpha Jet.

Red Arrows (Marea Britanie) revin cu demonstrații de sincronizare de înaltă precizie.

Alături de ei: Forțele Aeriene Române și Aeroclubul României, cu demonstrații impresionante de parașutism, planoare, avioane militare și acrobații spectaculoase

În total, peste 200 de piloți și aeronave din țară și străinătate vor fi prezente la BIAS 2025.

Intrarea este liberă.

Ce spectacole aviatice sunt confirmate

Potrivit organizatorilor, la ediția BIAS 2025 și-au confirmat prezența:

  • White Wings, formatia de planoare a Aeroclubului României vine la BIAS 2025, care va avea un moment de zbor sincronizat, fără motor, dar cu maximă precizie. 
  • The Flying Bulls revin la BIAS 2025

Parteneri de tradiție ai Bucharest International Air Show încă de la primele ediții, The Flying Bulls se întorc în 2025 cu două aparate excepționale, așteptate cu nerăbdare de pasionații de aviație:

– Douglas DC-6B – impunătorul cvadrimotor care a fost, odinioară, avionul personal al mareșalului Tito. P-51D Mustang – legendarul avion de vânătoare, simbol al superiorității aeriene în al Doilea Război Mondial.

Li se vor alătura în demonstrații aeriene:

  • F4U-4 Corsair – emblemă a luptelor din Pacific;
  • BO 105 C – elicopterul care execută manevre acrobatice spectaculoase, sfidând legile fizicii.

Restaurate cu măiestrie și încărcate de istorie, aceste aeronave remarcabile vor fi puncte de atracție ale celei de-a 15-a ediții a BIAS – un eveniment de neratat pentru toți iubitorii aviației.

Foto: European Airshows

  • Echipa „Daedalus” din Grecia revine la BIAS 2025

În anul în care aniversează două decenii de existență, Hellenic Air Force T-6A „Daedalus” Demo Team revine la Bucharest International Air Show – BIAS 2025!

Cu aeronavele Beechcraft T-6 Texan II, piloții Forțelor Aeriene Elene vor aduce din nou pe cerul României un spectacol aerian dinamic, plin de precizie și adrenalină.

  • Șoimii României – din nou la înălțime la BIAS 2025

George, Andreea, Teo, Vali și Laszlo – aceștia sunt Șoimii României, echipa de acrobație a Aeroclubului României, și suntem mândri să îi avem din nou alături la BIAS 2025.

Cu un stil unic și manevre spectaculoase, piloții români promit să ofere publicului un moment de neuitat – o demonstrație de precizie, curaj și pasiune pentru zbor, care va ține privirile ațintite spre cer.

Premiere la BIAS 2025: Patrouille de France vine în România

Pentru prima dată în România, celebra formație de acrobație aeriană Patrouille de France va evolua la Bucharest International Air Show – BIAS 2025!

Recunoscută la nivel mondial pentru eleganța și precizia manevrelor, Patrouille de France este una dintre cele mai prestigioase echipe demonstrative din aviația militară internațională. Cu o istorie impresionantă și o prezență emblematică în marile mitinguri aviatice, echipa Forțelor Aeriene Franceze promite un spectacol memorabil pe cerul Bucureștiului.

Germania revine la BIAS 2025 cu Eurofighter Typhoon F-2000A

Suntem încântați să anunțăm participarea Germaniei la Bucharest International Air Show – BIAS 2025, cu una dintre cele mai performante aeronave de luptă din lume: Eurofighter Typhoon F-2000A.

Elegant și extrem de manevrabil, Typhoon va survola din nou cerul Bucureștiului într-o demonstrație aeriană spectaculoasă, ce va evidenția forța, agilitatea și precizia acestui interceptor de ultimă generație.

HeliForce revine la BIAS 2025 cu Mil Mi-2

După succesul răsunător de anul trecut, HeliForce se întoarce la Bucharest International Air Show – BIAS 2025!

Echipajul va evolua din nou cu elicopterul Mil Mi-2, oferind publicului o demonstrație impresionantă de măiestrie în pilotaj, forță și precizie. Acest model emblematic va domina cerul Bucureștiului, confirmând încă o dată performanțele spectaculoase ale zborului elicoidal.

Red Arrows, în premieră la BIAS

Suntem onorați să anunțăm participarea legendarilor RAF Red Arrows din Marea Britanie la Bucharest International Air Show – BIAS 2025!

Formația simbol a Royal Air Force, recunoscută la nivel mondial pentru precizia excepțională și eleganța manevrelor aeriene, va evolua pe cerul Bucureștiului într-un spectacol care promite să impresioneze prin stil, rigoare și măiestrie britanică.

Foto credit: RAF Red Arrows

Aeroclubul României – tradiție, spectacol și excelență la BIAS 2025

Aeroclubul României revine la Bucharest International Air Show – BIAS 2025 cu unele dintre cele mai apreciate formații ale aviației civile românești:

  • HAWKS OF ROMANIA – formația acrobatică emblematică, formată din 4 aeronave Extra 330, va impresiona din nou cu precizia și dinamismul manevrelor în zbor sincronizat.
  • WHITE WINGS – o demonstrație de eleganță și finețe aeriană, în care două planoare creează un veritabil balet în aer, demonstrând armonia perfectă dintre pilotaj și rafinament.
  • BLUE WINGS – parașutiștii de elită ai Aeroclubului vor colora cerul în roșu, galben și albastru, într-un moment de mare încărcătură simbolică și spectaculozitate.

Forțele Aeriene Române – participare de anvergură la BIAS 2025

Forțele Aeriene Române vor fi, și în acest an, una dintre principalele atracții ale Bucharest International Air Show – BIAS 2025, cu o prezență extinsă și diversă care va evidenția capabilitățile tehnice și profesionalismul piloților români.

Publicul va putea admira, în zbor sau la sol, o gamă impresionantă de aeronave militare:

  • F-16 Fighting Falcon – avion multirol de generația a patra, simbol al modernizării aviației militare românești
  • IAR 330 Puma – elicopter versatil, utilizat în multiple misiuni militare și umanitare
  • IAR 99 Șoim – avion de antrenament avansat și atac ușor, fabricat în România
  • C-27J Spartan – aeronavă de transport tactic, esențială în operațiunile de sprijin și salvare
  • IAR 316 Alouette – elicopter ușor pentru instruire și misiuni diverse
  • Yakovlev Yak-52 – avion de antrenament cu elice, folosit în pregătirea piloților militari
  • Antonov AN-26 – aeronavă de transport cu largă utilizare în misiuni logistice

Flying Dragons Team revine la BIAS 2025

6 piloti + 6 motoparapante + fum colorat + efecte pirotehnice = un spectacol care îți taie respirația!

Formația poloneză Flying Dragons Team urcă și in acest an pe scena Bucharest International Air Show, cu o demonstrație care transformă zborul în artă. Coregrafia lor aeriană sincronizată promite un moment de neuitat.

Citește mai multe despre: foto

Ion Iliescu, despre Chat GPT: Spune și el ce găsește în bazele de date, dar face conexiuni interesante

0

Fostul președinte Ion Iliescu a vorbit cu umor, într-un interviu acordat anul trecut bloggerului „Adevarul”, Ionuț Vulpescu, despre Chat GPT și inteligența artificială, spunând că e destul de sigur că l-ar putea plăcea, pentru că face conexiuni interesante.

Ion Iliescu spunea cu umor că i-ar putea plăcea Chat GPT, dată fiind înclinația sa spre tehnologie

Trebuie să îți spun, ca să ne amuzăm, persoane din apropierea mea l-au întrebat ce crede că aș putea opina despre el. Iar răspunsul lui (n.a. Chatgpt) a fost că dată fiind orientarea mea către tehnologie, e destul de sigur că l-aș putea plăcea. Prin urmare, mi-a câștigat încrederea. Spune și el ce găsește în bazele de date, dar face conexiuni interesante. De pildă, la întrebarea care sunt lucrurile bune pe care le-am făcut, a găsit cinci: tranziția României către democrație; stabilizarea politică după o perioadă de haos; reforma de la o economie planificată centralizat la o economie orientată către piață; modernizarea infrastructurii și creșterea implicării sociale, cu accent pe dezvoltarea unui mediu politic pluripartidist. Sunt destul de mulțumit, nu doar de răspunsuri, ci și de topul lor. Prefer însă un interlocutor uman, bag de seamă că inteligența aceasta artificială nu prea are simțul umorului. Încă ceva, l-au întrebat și care e cea mai bună replică din discursurile mele. În mod curios, a ales una care nu face parte din discursurile lucrate, ci din cele spontane, libere, din zile de tensiune, din 1990: „vă cer să aveți încredere în ziua de mâine, în înțelepciunea oamenilor noștri”.

Dacă inteligența artificială a recunoscut că îndemnul la încredere e cel mai bun lucru, atunci îmi e clar că se recunoaște învinsă de ceva ce numai noi, ca ființe umane, putem avea în rarele noastre clipe de luciditate: deplina lăsare a vieții noastre în mâinile celuilalt, cu speranță. În 1980, apărea la Tokio o carte care mi-a fost dăruită și căreia i-am dat și ei câteva pagini din jurnalul meu de lectură, un volum al lui Yoneji Masuda, Societatea informatică, o societate postindustrială. Se vorbea, încă din 1972, la Institutul Japonez pentru Dezvoltarea Folosirii Calculatoarelor, despre „Planul pentru o societate informatică”, un obiectiv național pentru anul 2000: două obiective m-au cucerit și le-am găsit formidabile.

Primul, planul Computopolis, un oraș computerizat experimental, proiect de 1170 miliarde de dolari; al doilea, un computer peace corp. Ei credeau în ceea ce s-a dovedit a fi o realitate: epoca informatică, o transformare socială calmă, care va produce o neo-renaștere, globalismul, axat pe democrație participativă, sinergică și creatoare de cunoștințe. O democrație în care printre valorile fundamentale, intimitatea – se vorbea chiar de „turnul Copernican al intimității” – va fi crucială, și în care progresul va fi garantat de computopia – relația dintre computere și tehnologia inovativă. Trebuie înțeles faptul că civilizația informatică e tot opera lui homo sapiens și că nu va dispărea din mijlocul ei. Pariul japonez acesta a fost: secolul XXI nu va fi al unei civilizații materiale, ci al societății invizibile, deci al civilizației virtuale. Vă las pe dvs. să vă gândiți dacă pariul european pentru secolul XXII va fi la fel de tare”, spunea fostul președinte în interviul acordat fostului ministru al Culturii Ionuț Vulpescu, blogger „Adevarul”.

Coaliția s-a rupt la Slatina. Primarul liberal Mario De Mezzo evacuează organizația PSD din sediu: „Vremea golăniilor s-a terminat”

0

PSD a fost evacuat din sediul pe care îl ocupa în centrul Slatinei, după ce nu și-a plătit chiria timp de patru luni. Primarul municipiului, Mario De Mezzo, a anunțat decizia într-un clip video dur, în care afirmă că „vremea golăniilor s-a terminat” 

PSD a fost evacuat din sediul pe care îl ocupa în centrul Slatinei. Sursa foto: M. De Mezzo Facebook

Partidul Social Democrat pierde sediul din centrul municipiului Slatina, după ce administrația locală a emis o notificare oficială de evacuare. Motivul? Neplata chiriei în ultimele patru luni. Anunțul a fost făcut de primarul liberal Mario De Mezzo, marcând astfel o ruptură clară de trecutul politic al orașului.

„Pe 1 august am semnat notificarea de evacuare a Partidului Social Democrat din acest sediu pe care îl au pe Bulevardul A.I. Cuza. Motivul este unul simplu: timp de 4 luni de zile nu și-au plătit chiria. Sigur, este o chirie uriașă: 380 de lei pe lună pentru 136 de metri pătrați, în condițiile în care, mai jos, cu 10 sau 20 de metri pătrați, oamenii plătesc mii de euro pe lună pentru un spațiu mult mai mic decât cel pe care îl are PSD-ul”, a transmis De Mezzo în clipul video devenit viral în mediul online.

De Mezzo i-a acuzat pe liderii locali ai PSD de dispreț / Sursa foto: Video Mario De Mezzo Facebook

„Nu mai sunteți vătafii orașului!”

„Ei așa au funcționat tot timpul, pentru că era regimul lor și nu trebuia să plătească nimic. Nici măcar acești 380 de lei, o mizerie de bani, pentru sediul acesta uriaș pe care îl au. Au crezut că le merge? Nu. Am trimis notificare de evacuare, pentru că, în contractul pe care ei l-au făcut cu PSD-iștii lor, Alin Calotă este cel care semnează, PSD-istul înfocat Alin Calotă, și Marius Oprescu – deci ei singuri și-au făcut contractul” a povestit primarul De Mezzo pe Facebook. 

De Mezzo i-a acuzat pe liderii locali ai PSD că, de ani de zile, tratează bunurile publice cu dispreț și că au beneficiat de privilegii nemeritate.

„Bă, băieți, vremea voastră, când făceați golănii, când disprețuiați oamenii, când vă băteați joc și călcați în picioare tot, chiar și pentru o sumă de 380 de lei, s-a terminat.” a mai spus primarul. 

De Mezzo a ținut să transmită și un mesaj direct pentru liderii social-democrați locali: „Oprescule, lasă Trabucu, lasă Macalanu și pune mâna pe treabă, nene, că nu mai merge așa!”

Sediul va fi redat comunității

Primarul a anunțat și ce se va întâmpla cu spațiul în care funcționa organizația locală a PSD. Acesta va fi reintrodus în circuitul public, urmând să deservească interesele orașului.

„Vom găsi o utilitate socială pentru acest sediu și îl vom reda Slatinei, iar PSD-ul probabil va învăța că disprețul trebuie să se termine, va învăța că golăneala trebuie să se termine și că nu mai merg lucrurile ca pe vremea când erau vătafi absoluți și în Slatina, și în județ.” a declarat edilul.

Primarul din Buzău crede că Ciolacu ar face mai multă treabă la șefia Consiliului Județean decât a făcut la Bucureşti

0

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a afirmat că a discutat cu Marcel Ciolacu despre revenirea acestuia la Buzău, ca preşedinte al Consiliului Judeţean.

Marcel Ciolacu, fost președinte PSD FOTO: Merdifax

”A spus că are intenţia de a candida, nu este nimic sigur deocamdată, dar cred că va face mai multă treabă decât a făcut la Bucureşti. Chiar dacă eu l-am criticat pentru ce a făcut la nivel naţional, sper că, dacă va veni la Consiliul Judeţean, va fi o colaborare mai bună cu Primăria, pentru că acum nu este ceva extraordinar”, a spus Constantin Toma, la un post local de televiziune, scrie News.

Constantin Toma a mărturisit că discuţia cu fostul şef al PSD a avut loc în urmă cu trei săptămâni şi că nu ştie dacă de atunci acesta a luat o altă hotărâre în privinţa candidaturii la preşedinţia Consiliului Judeţean.

Toma a spus că, chiar dacă Marcel Ciolacu va fi candidatul PSD la preşedinţia Consiliului Judeţean Buzău, asta nu înseamnă că victoria este asigurată.

”Discuţia este de vreo trei săptămâni, nu ştiu dacă s-a mai schimbat ceva între timp. Pe surse, înţeleg că alegerile se discută să fie programate în noiembrie. Trebuie însă multă atenţie pentru că electorii noştri nu mai sunt aceiaşi şi nu mai eşti sigur de nimic. Depinde de foarte multe şi depinde şi de ce oameni ai ca şi contracandidaţi. La fel de bine cum poate câştiga, la fel de bine poate să şi piardă această bătălie pentru că nu mai poţi fi sigur de nimic”, a mai spus primarul Buzăului.

Vestea morții lui Iliescu a ajuns la Moscova. Rușii reacționează prin presa de stat anunțând mesajul Guvernului de la București

0

Unul dintre principalele canale de propagandă ale Kremlinului, TASS, a preluat mesajul publicat de Guvernul României. 

Cum mai relatează publicația rusă TASS știrea morții lui Ion Iliescu / Sursa foto: AFP

„Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Fostul președinte al statului român a decedat astăzi, 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgență «Prof. Dr. Agrippa Ionescu»”, este citat de către TASS comunicatul publicat pe site-ul cabinetului de la București. 

De partea cealaltă, agenția rusă de presă Interfax a notat că: „Fostul președinte român Ion Iliescu a decedat la vârsta de 95 de ani, relatează Radio România, citând o declarație a Spitalului Agrippa Ionescu din București”.

Cum mai relatează publicația rusă TASS știrea morții lui Ion Iliescu

  „Iliescu a fost de trei ori șef al statului român: în perioada 1989-1992, în calitate de președinte al Consiliului Frontului Național de Salvare și al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (parlamentul de tranziție), în perioada 1992-1996 și în perioada 2000-2004, în calitate de președinte ales al țării.

În această perioadă, în țară au avut loc schimbări fundamentale: a fost restabilită proprietatea privată, a fost introdus un sistem multipartid și au fost proclamate drepturile și libertățile omului.În acești ani, România a aderat la NATO și a finalizat negocierile pentru aderarea la UE.

În același timp, Iliescu a fost un susținător al relațiilor constructive cu Rusia. În 2003, el a semnat la Moscova, împreună cu președintele rus Vladimir Putin, Tratatul de prietenie și cooperare între Federația Rusă și România.

Ulterior, Parchetul General al României l-a pus sub acuzare pe Iliescu pentru comiterea de crime împotriva umanității. Mai precis, el a fost acuzat că, în decembrie 1989, împreună cu camarazii săi, a creat în mod deliberat o atmosferă de „psihoză teroristă” în țară, care a dus la confruntări armate și la moartea mai multor persoane, și că a ordonat dispersarea unei manifestații antiguvernamentale la București, în iunie 1990, în urma căreia au existat victime. Iliescu a respins aceste acuzații, calificându-le ca fiind motivate politic.” relatează TASS conform Hotnews.ro.  

Presa internațională despre moartea lui Ion Iliescu. Bloomberg: O figură centrală a revoluției sângeroase din România 

De ce ignoră Moscova ultimatumul american. Lui Putin i s-a spus că frontul va cădea în 2-3 luni

0

În ciuda avertismentelor transmise de Washington, administrația de la Kremlin nu ia în calcul oprirea ofensivei militare în Ucraina. Potrivit unor surse apropiate puterii de la Moscova, citate de agenția Reuters, președintele rus Vladimir Putin este decis să continue războiul până la ocuparea integrală a celor patru regiuni ucrainene pe care Rusia le revendică – Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.

Președintele rus, Vladimir Putin/FOTO:AFP

Termenul ultimatumului emis de președintele american Donald Trump privind o posibilă încetare a focului expiră vineri, însă Kremlinul pare hotărât să ignore presiunea externă. Convingerea din cercul restrâns al lui Putin este că „frontul ucrainean se va prăbuși în următoarele două-trei luni”, iar orice oprire acum ar fi percepută drept o slăbiciune – atât de către armată, cât și de societate.

Ce urmărește, de fapt, Kremlinul

Putin consideră că o oprire a ostilităților în timpul campaniei de vară ar fi lipsită de logică militară și politică. Chiar dacă se vorbește despre presupuse negocieri indirecte la Istanbul, acestea sunt percepute mai degrabă ca un gest simbolic menit să convingă Washingtonul că Moscova nu respinge ideea unui acord de pace.

În realitate, susțin sursele citate, întâlnirile nu au produs rezultate concrete, ci doar au permis schimburi umanitare punctuale. Unul dintre oficialii consultați de Reuters afirmă că liderul rus este preocupat de deteriorarea relațiilor cu SUA, dar speră totodată că „relațiile comerciale cu Occidentul vor putea fi reluate, într-un fel sau altul”.

Respingerea unei oferte americane

Una dintre propunerile de pace formulate anul trecut de administrația americană – care ar fi inclus recunoașterea de facto a anexării Crimeei și a controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate începând cu 2022 – a fost respinsă de Kremlin. „O oportunitate fantastică”, au numit-o unii interlocutori apropiați deciziei, dar cu toate acestea, Putin a ales să continue războiul, mizând pe câștiguri teritoriale.

Un oficial rus citat de Reuters a admis că noile sancțiuni occidentale ar putea fi „dureroase și neplăcute”, dar nu decisive. „Nu va fi o catastrofă”, a spus acesta, sugerând că Rusia a învățat să ocolească restricțiile. La Moscova se crede că amenințările americane s-ar putea dovedi, din nou, lipsite de urmări concrete, iar parteneri esențiali precum China nu vor renunța la achizițiile de petrol rusesc.

Această idee a fost întărită indirect și de președintele Donald Trump, care a declarat recent că „rușii sunt pricepuți în a evita sancțiunile” și că „vom vedea ce se întâmplă în continuare”.

Reacția de la Kiev: „Putin este dezinformat”

Ucraina nu a întârziat să reacționeze. Potrivit unei declarații a lui Andrii Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate, informațiile care ajung la președintele rus sunt trunchiate și manipulate de oamenii din anturajul său apropiat.

Kovalenko susține că personaje precum Nikolai Patrușev, Serghei Kirienko și Valeri Gherasimov au propriile interese în prelungirea conflictului, fie din rațiuni de succesiune, fie din motive economice și de influență. „Putea să nu creadă în raportările cosmetizate, dar e cunoscut pentru încrederea pe care o acordă hârtiilor frumos redactate”, afirmă oficialul ucrainean.

Perspectivele unei întâlniri Putin-Zelenski

Deși purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reiterat recent disponibilitatea lui Vladimir Putin de a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aceasta este condiționată de o „etapă de pregătire tehnică” la nivel de experți – un semnal că Moscova nu e dispusă să negocieze pe termen scurt.

La 1 august, Putin a încercat din nou să transfere responsabilitatea blocajului diplomatic către Kiev, sugerând că partea ucraineană evită negocierile. Replica președintelui Zelenski a venit prompt, acesta amintind că o propunere clară de pace a fost transmisă Rusiei de către Statele Unite – și ignorată.

Zelenski a avut o conversație cu Trump

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut o conversație telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, pe 5 august. Liderii au discutat despre atacurile rusești asupra Kievului, sancțiunile anti-ruse și soluțiile europene comune care ar putea ajuta la protejarea Ucrainei.

Pe canalul său de Telegram, președintele ucrainean a menționat că el și omologul său american au discutat, de asemenea, despre cooperarea bilaterală în domeniul apărării dintre țări. Zelenski a numit conversația productivă și a menționat că subiectul principal a fost încheierea războiului din Ucraina.

„Este absolut necesar să se oprească masacrele cât mai curând posibil, susținem pe deplin acest lucru. Nu ar fi putut exista război timp de multe luni dacă rușii nu l-ar fi prelungit”, a remarcat Volodimir Zelenski.

Potrivit președintelui Ucrainei, pozițiile celor două țări au fost coordonate în cadrul conversației cu președintele Statelor Unite. Zelenski și Trump au făcut schimb de evaluări ale situației din Ucraina și ale brutalității crescânde a atacurilor rusești.

„Președintele Trump este pe deplin informat despre atacurile rusești asupra Kievului, asupra celorlalte orașe și comunități ale noastre”, a declarat liderul ucrainean.

În plus, șefii de stat au discutat despre sancțiunile împotriva Rusiei. Potrivit lui Zelenski, Moscova ia în considerare perspectivele înăspririi sancțiunilor americane, iar hotărârea lui Trump „poate schimba multe”.

De asemenea, au discutat despre continuarea cooperării cu țările Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și, în special, despre deciziile deja luate de Olanda, Suedia, Norvegia și Danemarca de a furniza Ucrainei arme americane în valoare de peste un miliard de dolari.

În cadrul interacțiunii bilaterale dintre Kiev și Washington, președinții au discutat un proiect de acord în valoare de 10-30 de miliarde de dolari, în baza căruia SUA vor achiziționa drone din Ucraina.

„Proiectul de acord privind dronele a fost deja pregătit de partea ucraineană, suntem pregătiți să îl discutăm în detaliu și să îl încheiem. Ar putea fi unul dintre cele mai puternice acorduri”, a declarat Zelenski, mulțumindu-i președintelui SUA și fiecărui american care susține protejarea vieților ucrainene.

Reamintim că, într-un interviu din 5 august, Donald Trump a declarat că îl va obliga pe președintele rus Vladimir Putin să oprească războiul din Ucraina prin reducerea costului energiei. Potrivit acestuia, economia rusă nu ar putea rezista la o altă scădere de 10 dolari a prețului petrolului pe baril.

Pe 2 august, Trump a declarat că Statele Unite sunt „pe deplin pregătite” pentru o confruntare nucleară cu Rusia, dacă va fi necesar. Acesta a fost răspunsul său la amenințările cu arme nucleare din partea vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

Cum văd magistrații problema pensiilor speciale. Fost șef CSM: „Și politicienii sunt tot atât de vinovați. Justiția este datoare să fie și responsabilă social”

0

Problema pensiilor speciale și eliminarea unor beneficii pentru magistrați a stârnit dezbateri aprinse în societatea din România. Pe fondul discuțiilor care îi așează în prim-plan, opiniile magistraților sunt împărțite și atrag atenția asupra mai multor neajunsuri pe care le are sistemul judiciar. Horatius Dumbravǎ, fost președinte CSM, subliniază însă responsabilitatea pe care o poartă aceștia. 

Pensiile magistraților vor fi reformate. FOTO Shutterstock

Fostul judecător Horațius Dumbravă, care a propus din poziția de șef al CSM, în 2011, modificarea legii astfel încât procurorii condamnați definitiv pentru fapte de corupție să nu mai poată beneficia de pensii speciale, admite că „este o problemă sistemică” în justiție, considerând că neajunsurile sistemului se agravează în lipsa unor măsuri de reorganizare.

Cu toate astea, atrage atenția că „Inspecția Judiciară, CSM-ul mai ales, s-au transformat într-un fel de sindicat, ceea ce nu este în regulă, pentru că CSM-ul, până la urmă, apără independența justiției. Adică, apără independența justiției inclusiv pentru cetățeni. Cetățenii au nevoie de independența justiției, nu judecătorii. Și ei, dar în primul rând cetățenii”.

Actuala dezbatere aprinsă „era previzibilă”, mai spune Horațius Dumbravă: „Discuțiile sunt de ceva ani de zile. (…) Și politicienii sunt tot atât de vinovați, pentru că au preferat să nu rezolve problema sau să o ascundă, din diverse motive. (…) CSM-ul, pe lângă faptul că a devenit un sindicat, există la nivelul sistemului judiciar, un fel de ”power within the power”, spun americanii, adică putere în interiorul puterii. S-a cristalizat o putere în interiorul puterii judecătorești, care uneori, din punctul meu de vedere, se comportă ca politicienii, cu care uneori au și dat mâna, nu neapărat pe dosare, pe cauze, ci pe, ce să zic, avantaje reciproce. (…) Gândiți-vă la prescripții. Gândiți-vă la modul de interpretare a prescripției, mai ales în cauză de corupție. Chiar dacă, să zicem, nu au fost înțelegeri scrise sau înțelegeri verbale, cumva tacit s-a convenit lucrul ăsta”.

Fostul șef al CSM atrage atenția asupra responsabilității magistraților: „Problema majoră toate discuțiile pe care le antrenează asociațiile profesionale, CSM-ul, se învârt în jurul noțiunii de independență. Independența judecătorilor, independența justiției. Ori, independența ca noțiune, ca și concept, nu o spun eu, o spun toate recomandările adotate sub egida Consiliului Europei, mă refer la Consiliul Consultativ al Judecătorii Europei, spune că independența are în sine, conține în sine conceptual și noțiunea de responsabilitate. Ori, dacă vrei să fii o asociație în independență ca sistem, trebuie să te gândești și la responsabilitate, inclusiv responsabilitatea socială. Adică, în condițiile în care România și românii se confruntă cu grave probleme sociale, justiția este datoare să fie și responsabilă social. Și cred că lucrul ăsta CSM-ul l-a cam uitat”.

Ce e de făcut

Referitor la ce trebuie făcut, Horațius Dumbravă punctează că este nevoie de „responsabilitate, inclusiv responsabilitate socială și mai ales dialog. Dialog permanent cu celelalte puteri constituite în stat și dialog cu cetățenii. Ca să înțeleagă cetățenii că pe lângă acest tip de independență există și responsabilitate”.

Context

Executivul condus de Ilie Bolojan vrea să majoreze vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani și să plafoneze cuantumul pensiilor pentru magistrați la 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut, cât este în prezent. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a afirmat în urma consultărilor de la Cotroceni că discuțiile vor continua pentru a apropia poziția Guvernului de cea a magistraților: „S-a urmărit o apropiere între punctele de vedere. Este posibil să mai urmeze întâlniri pe această temă. Nu există o concluzie finală”.

Reacții din sistemul judiciar

De la prezentarea propunerilor Guvernului Bolojan pentru reforma pensiilor magistraților, dezbaterea publică a fost intensă. Una dintre pozițiile care au încins spiritele în spațiul public a venit din partea șefei CSM, Elena Costache, care a afirmat cǎ o pensie de 11.000 de lei ar fi prea micǎ pentru un magistrat.

„Mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin. Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie”, este răspunsul dat de șefa CSM referitor la noul calcul propus pentru pensiile magistraților. Elena Costache a susținut că situația magistraților este unică din toate punctele de vedere și că „nu putem să punem egal între magistrați și celelalte categorii sociale”.

În sprijinul ei a venit șefa Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, care a acuzat că tema a fost deturnată din zona profesională spre una populistă și emoțională. „Demonizarea magistraturii are loc în condițiile în care întreaga discuție este coborâtă într-o zona de non-profesioniști. Cred că întrebările reale pe care trebuie să ni le punem nu sunt despre cât “merită” justiția, ci despre ce fel de justiție vrem. Și nu mă voi referi aici la condiții materiale, volum de munca etc. ci la sistem, la model, din perspectivă ideologică. Nu am văzut sa fie invitat niciun profesor universitar, teoretician al dreptului, sa își expună punctul de vedere despre aceste aspecte: este preferabila, oare, o justiție populara? Fie ea pe baze elective ori pe sistemul juraților? De ce, totuși, marii noștri teoreticieni au ales o justiție profesionista?”, a scris Petcu pe Facebook.

Și Asociația Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor a avut un punct de vedere. „Se cere rigoare de ceas elvețian într-un mecanism care scârțâie ca o roată veche. Poate nu se vede din afară, dar înăuntru, fiecare zi aduce încă o luptă cu timpul, cu volumul și cu sistemul însuși, din păcate”, scrie AMASP, atrăgând atenția asupra sistemului judiciar, al cărui „inamic numărul 1” este „legislația incoerentă și impredictibilă”, printre multe alte lipsuri ale sistemului de justiție.

Într-o reacție anterioară, AMASP lansa un apel la dialog și preciza: „de multe ori, revolta societății este și a noastră, doar ca noi nu avem întotdeauna cadrul necesar pentru a ne-o exprima”.

Problema vârstei de pensionare

Procurorul Claudiu Sandu, vicepreședintele CSM, a intervenit cu privire la un alt aspect al modificărilor propuse, criticând intenția de a prelungi cu 10 ani durata minima în care magistrații trebuie să rămână în sistem. „Acestui om, care vreme de 25 de ani sau aproape 25 de ani a suportat toate privațiunile, toate interdicțiile, a motivat noaptea, a motivat dosare în weekend, s-a dus pe teren în weekend, pe ger, pe ploaie, a scos cadavre din fântâni, îi spui că mai trebuie să rămână vreo 15 ani până la 65 de ani, tot universul lui se dărâmă, colapsează, pentru că nu mai poate”, declarat Claudiu Sandu într-un interviu pentru Observator.

Poziția sa contrazice astfel punctul de vedere al președintelui Nicușor Dan, care a atras atenția că este nevoie de experiența acelor magistrați care aleg să se pensioneze imediat ce îndeplinesc condițiile de vechime necesare.

Vă scădea atractivitatea pentru magistratură?

La rândul său, șefa DIICOT Pitești, procurorul Antonia Diaconu, a transmis pe Facebook un mesaj care atrage atenția asupra atractivității magistraturii și rolul său în calitatea actului de justiție, adică exact motivele pentru care au fost introduse în 1997 pensiile speciale și mai multe beneficii pentru magistrați. „Având în vedere cat de atractivă e magistratura, după cum se schimbă legile justiției aproape anual, nu vor mai intra oamenii noi în sistem, mulți oameni ok vor pleca, nevoia va fi din ce în ce mai mare și atunci se vor coborâ standardele si mai mult și de aici e lesne de înțeles”, a scris procuroarea într-o postare recentă pe Facebook.

Într-o altă postare, aceasta spunea că „a găsi acum inamicul nr. 1 într-o categorie și a-l anihila între ghilimele, într-un fel sau altul, fără soluții corecte, o să ducă la o dezamăgire, pentru ca mâine, când inamicul va fi anihilat, se va constata că nu s-a schimbat nimic efectiv și avem aceleași probleme sau chiar mai multe”.

Klaus Iohannis rupe tăcerea după plecarea din funcție. Primul mesaj în calitate de fost președinte, după moartea lui Ion Iliescu. „A avut un impact semnificativ asupra României”

0

Fostul președinte Klaus Iohannis a transmis un prim mesaj public în calitate de fost șef al statului, după moartea lui Ion Iliescu. Acesta a subliniat impactul major pe care mandatele lui Iliescu l-au avut asupra României și a transmis condoleanțe familiei îndoliate. 

Klaus Iohannis, primul mesaj ca fost președinte după moartea lui Iliescu / Sursa: Presidency.ro

Fostul președinte al României, Klaus Iohannis, a transmis marți, 5 august 2025, un mesaj de condoleanțe după moartea lui Ion Iliescu, primul președinte ales al României post-decembriste. Acesta este primul mesaj public al lui Klaus Iohannis de la încheierea celui de-al doilea mandat prezidențial. 

„Primul Preşedinte ales al României post-decembriste, Ion Iliescu, s-a stins astăzi din viaţă. Mandatele sale de preşedinte au avut un impact semnificativ asupra României. Transmit condoleanţe soţiei şi celor apropiaţi! Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească!”, se arată într-un mesaj al fostului preşedinte al României Klaus Iohannis, transmis de Agerpres. 

Ion Iliescu a murit marți, la vârsta de 95 de ani. A fost o figură centrală în politica românească de la sfârșitul anilor ’80 și până în anii 2000, conducând România în momente esențiale ale tranziției de la comunism la democrație. 

Ce a făcut Ion Iliescu în cele trei mandate de președinte al României

0

A fost de trei ori Președintele României (1990-1992, 1992-1996 și 2000-2004) și, de altfel, singurul președinte de stânga al acestei țări în 3 decenii de democrație. De câțiva ani, apariția președintelui Ion Iliescu în spațiul public a fost tot mai rară și prețioasă, convins fiind că retragerea cu demnitate ține de caracterul omului politic.

Imaginea 1/5: Ion Iliescu a fost primul preşedinte al României, după Revoluţie

În ianuarie 1990, FSN, inițial, la nivel declarativ, organizat ca organism provizoriu al exercitării puterii, a hotărât să se transforme în partid politic. Întrucât acesta era format în principal din al doilea eșalon al fostului PCR, au izbucnit proteste anti-FSN, aprobate de partidele politice de opoziție Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) și Partidul Social-Democrat Român (PSDR). În replică, Iliescu a lansat o chemare către „clasele muncitoare” să sprijine FSN împotriva „forțelor fasciste, care încearcă să destabilizeze țara”.

Acest îndemn a dus la declanșarea primei Mineriade, atunci când minerii din Valea Jiului, conduși de Miron Cozma, au sosit în București și au reprimat demonstrațiile opoziției democratice.

Cu toate acestea, liderii FSN au acceptat să împartă puterea cu partidele de opoziție până la alegeri. Astfel, la 13 februarie 1990, Iliescu a fost ales Președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, un organism creat pentru a prelua puterile prezidențiale în stat și în care au fost incluși reprezentanți ai tuturor partidelor politice apărute după Revoluție (dar în care FSN rămânea însă majoritar), preluând de facto interimatul la Președinția României.

Primul mandat constituțional

Primele alegeri parlamentare şi prezidenţiale, în conformitate cu noua Constituţie, au avut loc la 27 septembrie 1992. Cu programul „Cred în schimbarea în bine a României”, Ion Iliescu s-a calificat de pe prima poziţie în turul doi de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 11 octombrie 1992, unde l-a avut drept oponent pe Emil Constantinescu, candidat din partea forţei de opoziţie, Convenţia Democratică din România.

Obţinând 61,43% din totalul voturilor valabil exprimate, Ion Iliescu a obţinut primul mandat constituţional de preşedinte al României, potrivit enciclopediaromaniei.ro. Rezultatul strâns al alegerilor parlamentare, a determinat formarea unui guvern de coaliţie având în prim-plan FDSN (PDSR din 1993), formaţiune susţinătoare a preşedintelui. După intense negocieri s-a convenit ca primul ministru să fie unul independent, în persoana lui Nicolae Văcăroiu (din 1996 va deveni membru al PDSR).

O realizare importantă a mandatului a fost semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană în 1993 (intrat în vigoare la 1 februarie 1995). Deşi pe 22 iunie 1995 a fost depusă cererea oficială de aderare a României la UE, lipsa performanţelor economice a plasat ţara noastră pe „lista de aşteptare”. De asemenea, pe plan extern, România a fost acceptată în Consiliul Europei, a aderat la Parteneriatul pentru Pace propus de NATO şi au fost elaborate strategiile de aderare la organizaţiile euro-atlantice. Pe plan intern, ţara noastră a fost afectată de un declin economic intens manifestat prin scăderea nivelului de trai, hiperinflaţie şi privatizări defectuoase.

Perioada de opoziţie

Ion Iliescu şi Emil Constantinescu s-au confruntat din nou în turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 17 noiembrie 1996. Pe fondul unei stări generale de nemulţumire în rândul populaţiei, PDSR a pierdut alegerile parlamentare în faţa CDR, iar Iliescu a obţinut doar 45,6% în turul doi, insuficient pentru a-şi asigura un nou mandat.

În ciuda eşecului, Iliescu este ales preşedinte al PDSR la Conferinţa din 17 ianuarie 1997, din poziţia de senator asumându-şi rolul de lider al opoziţiei.

La alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 26 noiembrie 2000, Iliescu a candidat din nou pentru cea mai înaltă funcţie în stat. Starea de nemulţumire a populaţiei se accentuase în urma profundei crize economice, politice şi sociale din timpul guvernării CDR. Ca urmare, Emil Constantinescu nu mai dorit să candideze, iar PNŢ-CD nu a mai trecut pragul electoral.

PDSR s-a situat pe primul loc în opţiunea electoratului pentru alegerile parlamentare, iar Ion Iliescu s-a clasat pe primul loc cu 36,35% din voturile valabil exprimate în primul tur al prezidenţialelor. Având sprijinul majorităţii societăţii civile în detrimentul contracandidatului său, Corneliu Vadim Tudor, Iliescu a redevenit preşedinte al României în urma victoriei din turul doi al alegerilor (10 decembrie), când a obţinut 66,82% din totalul voturilor valabil exprimate.

Al doilea mandat. Preşedinte de onoare al PSD

În perioada celui de-al doilea mandat constituţional-legal, s-a efectuat revizuirea Constituţiei (31 octombrie 2003) în conformitate cu normele de aderare la UE, România a devenit membru al NATO (2004) şi au fost închise capitolele de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană.

La 16 iunie 2001, în urma comasării prin fuziune a PDSR cu PSDR a avut loc Congresul de constituire al Partidului Social Democrat, în funcţia de preşedinte fiind ales Adrian Năstase, prim-ministru al României. Guvernarea PSD a fost acuzată în dese rânduri de limitare a libertăţii presei şi de corupţie. Pe plan economic, creşterea economică pornită în anul 1999 a fost continuată pe tot parcursul celor patru ani de guvernare.

Guvernul Năstase, venit la putere în acest mandat al lui Iliescu, a continuat o parte din șirul reformelor începute de guvernele anterioare între 1996 și 2000. Una dintre acțiunile instituției prezidențiale în timpul celui de al doilea mandat al lui Ion Iliescu a fost înființarea „Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România”, în urma unor incidente diplomatice cauzate de negaționismul Holocaustului practicat de figuri importante din conducerea țării. Comisia, condusă de laureatul Premiului Nobel pentru Pace Elie Wiesel a întocmit un raport privind Holocaustul în România, raport asumat și declarat „document de stat” de către Ion Iliescu.

După sfârşitul mandatului prezidenţial, Ion Iliescu a candidat la funcţia de preşedinte al PSD în cadrul Congresului din 21 aprilie 2005, însă a fost învins de Mircea Geoană. Ca o reparaţie morală, la 10 octombrie 2006 i-a fost conferită funcţia de preşedinte de onoare al PSD.

Ion Iliescu a fost internat pe 9 iunie

Ion Iliescu a fost internat luni, 9 iunie, la Spitalul „Agrippa Ionescu”, cu probleme respiratorii.  O săptămână mai târziu, pe 16 iunie, Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” a transmis faptul că Ion Iliescu a fost diagnosticat cu cancer pulmonar. În aceeași zi, Ion Iliescu a fost supus unei intervenții endobronșice, realizate sub anestezie generală. Scopul procedurii a fost menținerea permeabilității căilor respiratorii superioare.

Două zile mai târziu, pe 18 iunie, fostul președinte a fost operat din nou.

Ion Iliescu avea 95 de ani și era în evidența medicilor de mulți ani cu mai multe afecțiuni. În urmă cu câțiva ani a fost internat la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu din Capitală, unde a trecut printr-o intervenție la inimă, diagnosticul său fiind pericardită lichidiană – tamponadă cardiacă. De altfel, pe fondul hipertensiunii și a unei cardiopatii ischemice i-au fost montate 5 stenturi la spitalul Fundeni. Al 6-lea stent i-a fost montat la Paris, unde medicii au descoperit că una dintre arterele care îi alimentează inima era blocată.

Fostul președinte Ion Iliescu a fost internat ultima oară în octombrie 2019 la spitalul Elias din Capitală, tot din cauza problemelor cardiace. În aprilie 2019 fusese operat de ericardită lichidiană – tamponadă cardiacă, la spitatul C.C. Iliescu din Capitală.

Motivul pentru care Dragoș Anastasiu nu a plecat încă de la Guvern, deși și-a dat demisia în iulie

0

Deși Dragoș Anastasiu și-a depus demisia pe 28 iulie, aceasta nu e încă valabilă oficial. Președintele Nicușor Dan nu a semnat decretul, astfel că funcția de vicepremier nu este vacantă, iar termenul legal pentru numirea unui înlocuitor nu a început să curgă.

Dragoș Anastasiu este în continuare vicepremierul României FOTO Octav Ganea / Inquam Photos

Demisia scrisă a lui Dragoș Anastasiu a fost înaintată premierului Ilie Bolojan pe 28 iulie, iar ulterior transmisă către Palatul Cotroceni. Acolo, documentul așteaptă să fie semnat de președintele Nicușor Dan, care trebuie să ia act de renunțarea la funcție și să emită decretul oficial de eliberare.

Numai după această etapă funcția devine vacantă, conform informațiilor prezentate de Antena 3.

Când devine efectivă demisia

Legea care reglementează funcționarea Guvernului precizează că demisia devine irevocabilă din momentul în care premierul ia act de ea, dar nu mai târziu de 15 zile de la depunere.

După aceea, președintele trebuie să semneze decretul de eliberare din funcție. Abia atunci postul este oficial vacant, iar premierul are la dispoziție 45 de zile pentru a propune un înlocuitor, care este numit tot prin decret prezidențial.

În acest caz însă, președintele nu a semnat decretul, ceea ce înseamnă că Anastasiu ocupă în continuare funcția, iar termenul legal de 45 de zile nici nu a început să curgă.

Surse guvernamentale spun că astfel, Nicușor Dan îi câștigă timp lui Ilie Bolojan.

Precedente în întârzierea semnării decretelor

Nu este pentru prima dată când președintele întârzie semnarea unor acte oficiale. În trecut, Nicușor Dan a fost acuzat de Consiliul Superior al Magistraturii că a blocat sistemul judiciar prin amânarea semnării a zeci de decrete de pensionare și numire în funcții pentru magistrați.

Potrivit acelorași surse, Dragoș Anastasiu continuă să folosească biroul de la Guvern și să colaboreze cu premierul Bolojan, deși și-a depus demisia.

Bolojan nu se grăbește cu o nouă numire

Ilie Bolojan a anunțat că nu va propune imediat un înlocuitor pentru funcția de vicepremier. În schimb, și-a asumat responsabilitățile legate de reforma companiilor de stat și super-agenția AMEPIP, două domenii gestionate anterior de Anastasiu.

„Nu există, deocamdată, o propunere de înlocuire. Până atunci, voi prelua direct atribuțiile lui, pentru că reforma companiilor de stat este o prioritate. Vrem să punem în practică propunerile deja pregătite de echipa cu care a lucrat”, a declarat Bolojan.

O eventuală renunțare la unul dintre posturile de vicepremier ar presupune o reconfigurare oficială a Guvernului, ceea ce ar necesita un nou vot de validare în Parlament.

FT: Administrația Trump ia în considerare sancțiuni suplimentare asupra „flotei din umbră” de petroliere ale RUSIEI

0

Administrația lui Donald Trump ia în considerare sancțiuni suplimentare asupra „flotei din umbră” de petroliere rusești dacă președintele Vladimir Putin nu este de acord cu o încetare a focului în Ucraina până vineri.

Două persoane la curent cu deliberările de la Casa Albă au declarat pentru Financial Times că sancțiunile suplimentare ale SUA asupra “flotei din umbră” sunt văzute ca un prim pas ușor pentru a exercita presiune asupra Rusiei. O a treia persoană apropiată Administrației a declarat sunt luate în considerare mai multe opțiuni, inclusiv sancțiuni asupra flotei.

Rusia folosește o “flotă din umbră” de petroliere, nave cu proprietari a căror identitate este ascunsă și care evită utilizarea serviciilor companiilor occidentale, pentru a transporta petrol în întreaga lume, în încercarea de a evita restricțiile occidentale impuse în urma invadării Ucrainei în 2022.

“Flota din umbra” i-a permis Rusiei să transporte petrol – în principal în China și India. Veniturile din aceste exporturi de țiței au ajutat la finanțarea conflictului.

Administrația lui Joe Biden a adăugat 213 petroliere pe lista de sancțiuni, iar luna trecută UE a adăugat alte peste 100 de nave, ridicând numărul total la 415.

Includerea navelor pe lista neagră ar marca prima dată când SUA impun sancțiuni Moscovei de când Trump s-a întors la Casa Albă în ianuarie.

Trump a ales să nu impună noi sancțiuni Rusiei în efortul de a ajunge la o înțelegere negociată pentru a pune capăt războiului, dar a devenit din ce în ce mai frustrat de refuzul lui Putin de a accepta o încetare a focului și i-a dat liderului rus un termen limită care expiră vineri.

Persoane apropiate Administrației au spus că, dacă Moscova nu vine la masa negocierilor, va plăti pentru asta.

Marți, Trump a discutat despre posibile măsuri împotriva Moscovei într-o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski.

Decizia lui Trump, luată după revenirea emisarului său de la Moscova

Luni, Trump a anunțat planuri să majoreze taxele vamale impuse Indiei, unul dintre principalii cumpărători de petrol rusesc.

Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, este așteptat să călătorească la Moscova săptămâna aceasta.

Agenția de știri de stat rusă Tass a relatat marți că Witkoff urmează să sosească miercuri.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat:

„Suntem întotdeauna bucuroși să-l vedem pe domnul Witkoff la Moscova. Considerăm astfel de contacte importante, substanțiale și foarte utile”.

Trump va lua probabil o decizie când emisarul său se va întoarce, a spus o persoană apropiată Administrației.

„Depinde ce aduce Witkoff înapoi”, a spus persoana. „Dacă Witkoff se întoarce cu mâna goală, fără absolut nimic, Trump va reacționa foarte urât”.

Anna Kelly, secretar de presă adjunct al Casei Albe, a declarat:

„Președintele a fost clar că vor exista sancțiuni dure dacă Putin nu este de acord să pună capăt războiului. Doar președintele poate dezvălui detaliile”.

Printre celelalte opțiuni ale Administrației se numără aplicarea mai strictă a sancțiunilor existente sau aderarea la noul plafon dinamic pentru prețul petrolului rusesc al UE, care urmează să intre în vigoare la începutul lunii septembrie, au spus experții.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Trump amenință RUSIA cu sancțiuni severe /„Putin va înceta să omoare oameni dacă vor scădea prețurile petrolului rusesc”

Rusia nu renunță la ambițiile navale în Marea Neagră. Construcția unui nou vas de desant la Kerci sugerează planuri pe termen lung

0

Deși unii analiști au sugerat că Rusia și-ar fi abandonat ambițiile maritime în Marea Neagră după pierderile suferite de Flota sa din regiune, realitatea pare mult mai nuanțată. Potrivit expertului militar Ivan Kirișcevski, Kremlinul nu și-a „îngropat” Flota Mării Negre, ci doar a amânat anumite obiective pentru un orizont de timp încă neclar.

Nave ale Flotei ruse din Marea Neagră/FOTO:AFP

De exemplu, încă din 2023, Rusia a introdus formal în serviciu un nou corvetă cu rachete de tip 22380 și a construit un vas de patrulare din clasa 22160. Ambele nave se află în prezent în Marea Baltică, în așteptarea unei eventuale redislocări.

Între timp, două corvete „Karakurt” din clasa 22800, echipate cu rachete de croazieră „Kalibr”, au fost transferate în Marea Caspică — o regiune care, deși nu are legătură directă cu Marea Neagră, poate fi utilizată pentru lansarea de atacuri asupra teritoriului ucrainean.

Până la recenta cădere a regimului Assad, Rusia a menținut o prezență constantă a Flotei Mării Negre și în Marea Mediterană, cu o grupare navală formată dintr-o fregată, un corvetă și două submarine — toate capabile să lanseze rachete de croazieră. Din această cauză, Marina ucraineană monitorizează nu doar navele din Marea Neagră, ci și cele aflate în estul Mediteranei.

Mai mult, la șantierul naval din Kerci, aflat în Crimeea ocupată, Rusia continuă construcția unui vas de desant de tip 23900 „Priboi”, botezat „Ivan Rogov”. Nava va avea o lungime de 220 de metri și va putea transporta până la 15 elicoptere. Termenul estimat pentru lansarea la apă este 2027, iar costul construcției se ridică la aproximativ 100 de miliarde de ruble.

Potrivit experților,citați de focus.ua, aceste eforturi arată că Rusia urmărește o strategie maritimă coerentă în regiune, chiar dacă în prezent aceasta pare pusă „în așteptare”. Această strategie se articulează nu doar în raport cu Ucraina, ci și cu relațiile Moscovei cu NATO, Turcia și regimul convenției de la Montreux, precum și cu statele din bazinul Mării Negre.

Ambițiile navale ale Rusiei reflectă, în ultimă instanță, obiectivele mai largi ale politicii sale externe: consolidarea statutului de putere globală și modelarea unui nou echilibru de forțe internațional.

Europa, în contratimp cu propria vecinătate: Rusia se înrădăcinează în Libia, iar reacția întârzie

0

Într-o regiune marcată de instabilitate profundă, din Orientul Mijlociu până în nordul Africii, Libia revine pe agenda marilor capitale europene. Nu printr-un efort programatic, ci mai degrabă sub presiunea unor realități care nu mai pot fi ignorate.

Summitul miniștrilor de externe ai UE din iunie și întrevederea recentă dintre Emmanuel Macron și Giorgia Meloni au readus Libia în centrul discuțiilor — o țară pe care Occidentul o marginalizase, catalogând-o drept un eșec de politică externă, asemenea Irakului și Afganistanului, scrie Meduza.io.

Dar ceea ce atrage acum atenția cancelariilor occidentale nu este haosul libian în sine, ci mai ales amprenta tot mai vizibilă a Rusiei într-o zonă aflată la doar câteva sute de kilometri de sudul Europei.

Meloni a avertizat deschis că Moscova ar putea instala rachete pe teritoriul libian, transformând țara într-un potențial nou front în războiul dus de Vladimir Putin împotriva Occidentului. Poate că tonul a fost unul alarmist, dar temerile sunt justificate. Din 2020 încoace, Rusia a construit în Libia o rețea de baze militare, consolidând astfel cea mai eficientă operațiune de influență externă din istoria recentă a regimului Putin.

Libia a devenit pentru Kremlin o platformă strategică de extindere în Africa, un centru de control pentru rute de contrabandă și un laborator geopolitic în care Moscova își testează narativul de „eliberator anti-colonial”.

O rețea de baze și dezinformare care aduce dividende geopolitice

Potrivit analiștilor în informații, aerodromurile controlate de ruși în Libia au susținut operațiuni ale grupurilor paramilitare din Sudan, dar și influența Moscovei în Republica Centrafricană – acolo unde, în afara reflectoarelor, Rusia a reușit să impună un regim de teroare sub pretextul securității.

Prin campanii de dezinformare bine calibrate, Moscova a alimentat resentimentele locale față de Franța și alte puteri europene, poziționându-se ca o alternativă „non-occidentală” în materie de securitate. Aceeași strategie a fost aplicată cu succes în Sahel – în Niger, Mali și Burkina Faso – țări care au abandonat ECOWAS și s-au regrupat sub umbrela unei alianțe autoritare, tot mai deschisă față de Rusia.

Ultimul stat în vizorul Moscovei: Ciad, acolo unde propaganda rusă a început deja să creeze fisuri în relațiile cu Europa.

Paradoxul? În ciuda retoricii sale promițătoare, asistența de securitate oferită de Rusia s-a dovedit adesea ineficientă, uneori chiar contraproductivă, alimentând atacuri jihadiste și pierderi semnificative în rândul mercenarilor ruși.

De la război prin procură, la afaceri murdare

În plan economic, Rusia nu s-a mulțumit doar cu relații diplomatice formale. A obținut controlul unor canale de contrabandă, a exploatat resursele statului libian prin intermediul aliaților locali și a transformat regimul lui Khalifa Haftar într-un pilon central al influenței sale în Africa de Nord.

Generalul autoproclamat „mareșal” Haftar, care controlează Estul și Sudul Libiei, nu are vreo legitimitate internațională, dar operează cu sprijinul Moscovei ca un actor cvasi-stat, folosind teritoriul său pentru tranzitul de arme, droguri, petrol și chiar persoane.

Această infrastructură criminală complexă aduce beneficii deopotrivă Kremlinului și clanului Haftar, consolidând regimul printr-o combinație de câștig financiar și influență regională. În 2022, Rusia a orchestrat prin Haftar blocaje ale exporturilor de petrol pentru a manipula prețurile globale. Ulterior, Libia a devenit și o rută de export mascat al produselor petroliere rusești spre piețele europene, ocolind sancțiunile și afectând direct bugetele statelor UE.

Totodată, Rusia a instrumentalizat migrația, transformând-o într-o armă politică. Valurile de migranți care pleacă din Libia către Europa nu sunt doar un fenomen social – ele sunt și un mijloc de destabilizare, menit să amplifice tensiunile interne în statele europene și să ofere legitimitate liderilor locali prin „rolul lor” de negociatori în gestionarea crizei.

Doctrine vechi, pretexte noi

Rusia își fundamentează această strategie pe ceea ce se numește doctrina Karaganov – după numele ideologului rus care a promovat ideea unei lupte globale împotriva ordinii occidentale, în numele unei eliberări anti-coloniale. Însă, în realitate, „eliberarea” promovată de Kremlin se bazează pe o combinație de lovituri de stat, conflicte armate și exploatarea fără scrupule a resurselor africane în beneficiul elitelor de la Moscova.

Un exemplu recent: în februarie, membrii familiei Haftar au fost primiți la Minsk, unde au convenit un acord pentru dezvoltarea portului Tobruk. Belarus, o țară fără ieșire la mare, devine astfel, simbolic, un aliat în controlul indirect al unui port mediteranean, confirmând complexitatea și ambițiile rețelei ruse.

Europa, prinsă în propria inacțiune

Ceea ce rămâne greu de înțeles este pasivitatea europeană. De ce a fost permisă crearea acestui cap de pod rusesc, la o distanță infimă de sudul continentului? De ce a fost ignorată Libia până când realitatea a devenit imposibil de ignorat?

Pentru a-și proteja flancul sudic, Europa nu mai poate adopta o strategie de întârziere. Timpul acțiunii este acum.

Sunt disponibile instrumente concrete: sancționarea rețelelor de contrabandă, înghețarea conturilor și a companiilor paravan care sprijină transporturile aeriene către bazele rusești, aplicarea jurisdicției universale pentru crime de război, și sprijinirea proceselor internaționale la Haga.

Dar mai important decât orice măsură represivă, Europa trebuie să ofere o alternativă reală și viabilă. Securizarea industriei petroliere libiene, sprijinirea instituțiilor legitime și, mai ales, respectarea angajamentelor privind tranziția democratică sunt pași esențiali. Promisiunile repetate de peste un deceniu trebuie, în sfârșit, îndeplinite.

În joc nu este doar stabilitatea Libiei, ci și credibilitatea proiectului european într-o lume în care puterea revine din ce în ce mai mult celor care acționează – chiar și cu metode toxice – și nu celor care doar reacționează.

Untold nu va fi afectat de doliul național, din ziua de 7 august: „Se va organiza fără nici un fel restricție sau modificare de program”

0

UNTOLD, unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică din Europa, dar și din lume, nu va fi afectat de doliul național stabilit pentru ziua de joi, 7 august, de Guvernul României, în memoria fostului președinte, Ion Iliescu.  

UNTOLD nu este afectat de ziua de doliu național FOTO: Arhivă, Adevărul

„Editia aniversară UNTOLD se va desfășura conform programului cunoscut si anunțat deja. UNTOLD editia a X-a se va organiza fara nici un fel restricție sau modificare de program. Hotărârea de Guvern legată de doliul național nu aduce nicio restricșie evenimentului nostru”, a anunțat Edy Chereji, Co-fondator al festivalului. 

UNTOLD, festivalul care ocupă locul 3 în clasamentul celor mai mari festivaluri din lume, se pregătește pentru ediția aniversară UNTOLD X, care marchează 10 ani de amintiri, emoții și momente legendare. Festivalul va avea loc între 7 și 10 august.  

Printre artiștii confirmați se numără: Martin Garrix, Post Malone, Tiësto, Armin van Buuren, Fisher, Black Coffee, Alan Walker, Becky Hill, Metro Boomin, Green Velvet, Dom Dolla, Marco Carola, și Adriatique

Organizatorii pun la dispoziția participanților spații de depozitare amplasate în afara festivalului, chiar lângă punctul de acces. Fanii pot închiria un locker pentru toate cele patru zile de festival pentru 150 RON sau pentru o zi, în schimbul a 50 de lei. Tinerii sub 18 ani trebuie să aibă la ei, pe lângă abonament sau bilet, actul de identitate și documentul care atestă acordul părinților, descărcabil de pe link-ul: https://untold.com/info/8137e352-683d-4156-a423-075e9adacdaa

Minorii sub 14 ani trebuie să vină însoțiți de un părinte și să dețină un bilet valid. Accesul în festival pentru minorii sub 14 ani este permis doar dacă sunt însoțiți de un părinte/tutore. Copiii sub 7 ani au intrare gratuită la festival.

Joi, 7 august 2025, Guvernul a declarat zi de doliu național, în memoria lui Ion Iliescu. 

„Guvernul României a adoptat, în ședință extraordinară, o Hotărâre prin care ziua de 7 august 2025 este declarată zi de doliu național, în semn de respect față de memoria fostului șef al statului, Ion Iliescu. În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în ziua de doliu național, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.

De asemenea, drapelul național în bernă se va arbora la sediile partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc. Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință. Totodată, posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul difuzat și activitățile organizate în mod corespunzător acestei zile”, precizează Executivul într-un comunicat.

CTP, după moartea lui Ion Iliescu: „Rămâne un cui ruginit și plin de sânge înfipt în memoria României/Merită o înmormântare potrivit legii”

0

Gazetarul Cristian Tudor Popescu susține că, în urma lui Ion Iliescu, rămâne o datorie grea, referindu-se la dosarele Revoluției și Mineriadei, încă nefinalizate. „Un cui ruginit și plin de sânge înfipt în memoria României și a românilor”, afirmă CTP. Cu toate acestea, jurnalistul consideră că fostul șef de stat merită o înmormântare, potrivit protocoalelor. 

Gazetarul Cristian Tudor Popescu FOTO: Arhivă

„Rămâne o datorie grea. Nu a lui Ion Iliescu către noi și a noastră către noi. Și anume dosarele Revoluției și Mineriadei, în care Ion Iliescu a fost acuzat. Acuze grave, de crime în masă. Aceste dosare, deși Ion Iliescu a trăit 95 de ani, dosarele nu au fost soluționate. Rămâne un cui ruginit și plin de sânge înfipt în memoria României și a românilor. Această lipsă a Justiției, a Dreptății, în ceea ce s-a întâmplat atunci și care, deși a trecut atâta vreme, are în continuare influență asupra a ceea ce ni s-a întâmplat în ultimii ani și asupra a ceea ce ni se întâmplă. Iliescu nu mai poate fi judecat de noi acum și …atunci rămâne să spun doar că Iliescu va fi judecat de Dumnezeu. Probabil că ar râde Ion Iliescu auzind asta și ar spune: ”, a declarat Cristian Tudor Popescu, pentru Europa FM.  

Potrit sursei citate, CTP a vorbit despre o amintire legată de fostul președinte, Ion Iliescu. Întâmplarea a avut loc în perioada 1996-2000, când nu mai era președintele României. S-a întâmplat la o emisiune de radio.

CTP, amintire despre Iliescu: „S-a enervat foarte tare”

„Și acolo am stat de vorbă și i-am spus:

La care, Ion Iliescu s-a enervat atât de tare și m-a întrebat: De unde știi tu, mă?Nu mai eram nici dragă, nici… De unde știi tu, mă? Într-adevăr, eu nu aveam de unde să știu cum s-au petrecut lucrurile la partid, între el și Nicolae Ceaușescu.Dar era sincer în această supărare, spre deosebire de alte situații în care Ion Iliescu pur și simplu m-a mințit”,  a povestit Cristian Tudor Popescu, pentru Europa FM.

CTP, despre Ion Iliescu: Nu a fost Nicolae Ceaușescu care n-a fost niciodată ales

Gazetarul și scriitorul Cristian Tudor Popescu a mai spus că fostul șef de stat merită o înmormântare potrivit legii, potrivit protocoalelor. „Este o personalitate cu mare influență în istoria noastră și acest lucru trebuie să fie marcat ca atare”, a transmis gazetarul.

„Ion Iliescu a fost Președintele României, a avut o influență majoră asupra României, asupra destinului României, asupra vieții noastre. Categoric este o personalitate cu mare influență în istoria noastră și acest lucru trebuie să fie marcat ca atare. A fost președintele ales al României. Nu a fost Nicolae Ceaușescu care n-a fost niciodată ales. Ion Iliescu a fost președintele ales al României și, potrivit legii, potrivit protocoalelor, trebuie să se bucure în acest moment de toate prevederile legii”, a declarat Cristian Tudor Popescu. 

A murit Ion Iliescu. Fostul președinte al României s-a stins la 95 de ani

Ion Iliescu, figură emblematică a istoriei recente a României, a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la 95 de ani, au anunțat Guvernul României și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Fostul președinte era internat de două luni, iar de trei zile era în comă. Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se afla într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe. El suferea de cancer la plămâni. 

Funeraliile de stat ale fostului președinte al României, Ion Iliescu, vor avea loc în zilele de 6 și 7 august 2025, la Palatul Cotroceni și la Cimitirul Ghencea 3 din București. Ceremoniile organizate de stat includ un moment de reculegere publică, un ceremonial religios și o înmormântare cu onoruri militare. Înhumarea se va desfășura într-un cadru privat, în prezența familiei și a celor apropiați.

Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria fostului președinte Ion Iliescu. Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă, a transmis Guvernul. 

Legi care ar aduce bani la buget, blocate! Cum au fugit deputații și senatorii în vacanță și au uitat proiectele importante în sertarele Parlamentului

0

În timp ce Parlamentul României a intrat în vacanță, mai multe proiecte de lege cu impact major asupra bugetului rămân blocate în sertarele comisiilor. Printre ele, eliminarea pensiilor speciale pentru aleșii locali, plafonarea salariilor bugetarilor sau reducerea veniturilor excesive din ASF. 

Multe proiecte de lege cu impact major asupra bugetului rămân blocate / Sursa foto: Cdep.ro Facebook

Deputații și senatorii au intrat în vacanța de vară, dar au lăsat în urmă o listă lungă de restanțe legislative, potrivit tvrinfo.ro, care ar fi putut avea un impact major asupra echității sociale și a sustenabilității bugetului de stat.

Pensii speciale pentru foști primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene

Unul dintre cele mai controversate proiecte uitate este eliminarea pensiilor speciale pentru aleșii locali. Potrivit unei prevederi din Codul Administrativ, foștii primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene pot primi pensii speciale. Guvernul tot prorogă aplicarea prevederii încă din 2019, însă Parlamentul nu a făcut niciun pas concret pentru a o elimina definitiv. Promisiuni există, fapte nu.

Reducerea indemnizațiilor pentru conducerea ASF

Un alt proiect îngropat în comisii vizează veniturile uriașe ale conducerii ASF, autoritatea care reglementează piața asigurărilor. Legea actuală permite președintelui, prim-vicepreședintelui și vicepreședinților ASF să primească două tipuri de indemnizații: una pentru funcția executivă și alta doar pentru că sunt membri ai Consiliului. Proiectul propus de USR vizează tăierea celei de-a doua indemnizații, dar a fost ignorat.

Plafonarea salariilor bugetarilor la nivelul indemnizației președintelui României

Nici inițiativa de a plafona salariile bugetarilor la nivelul indemnizației președintelui României nu a avut mai mult noroc. Legea, care ar reduce discrepanțele uriașe dintre funcționarii publici, a trecut de Senat, dar a rămas blocată în Camera Deputaților.

Toate aceste proiecte sunt importante nu doar pentru echilibrarea cheltuielilor publice, ci și pentru reconstrucția încrederii în instituțiile statului, într-un moment în care austeritatea bate la ușă, iar cetățenii suportă povara economică.

În ciuda promisiunilor liderilor politici că din toamnă se vor relua discuțiile, sesiunea parlamentară recent încheiată arată concret lipsa de acțiune a acestora. Printre alte inițiative importante lăsate în așteptare se numără și proiectul de reducere a numărului de parlamentari la 300, așteptat de peste un deceniu.

USR va boicota funeraliile lui Ion Iliescu. Fritz: „Din respect pentru victimele Revoluției și ale mineriadelor”

0

Primul scandal public după moartea lui Ion Iliescu. USR anunță prin vocea președintelui partidului, Dominic Fritz, că reprezentanții săi nu vor participa la funeraliile fostului președinte Ion Iliescu și a cerut în ședința de guvern caîn  ziua înmormântării să nu fie declarată doliu național. Astfel, oficialii partidului vor boicota funeraliile de stat organizate chiar de Guvernul din care fac parte. 

Vestea morții fostului președinte Ion Iliescu a fost urmată de o decizie rapidă și foarte controversată din partea liderului USR, Dominic Fritz. 

Reprezentanții USR nu vor participa la funeraliile lui Ion Iliescu / Sursa foto: Facebook

Șeful formațiunii a anunțat public, într-o postare pe Facebook, că toți reprezentanții partidului nu vor participa la funeraliile de stat ale fostului șef de stat și că miniștri USR s-au opus, în ședința de guvern, declarării unei zile de doliu național.

Din respect pentru victimele Revoluției și ale mineriadelor, USR a propus în ședința de guvern să nu fie doliu național. Luăm act de decizia Guvernului. Reprezentanții USR nu vor participa la funeralii”, a scris Dominic Fritz. 

Deși Guvernul a decis, în cele din urmă, să declare o zi de doliu național, miniștrii USR au fost total împotrivă, considerând inoportună o astfel de măsură.

Potrivit surselor Adevărul, în ședința de guvern specială organizată în această seară de Guvern, ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu (USR) s-a opus vehement în luarea acestei decizii. 

Un trecut care încă divide societatea

Fost președinte al României timp de două mandate complete și o figură centrală în tranziția post-comunistă, Ion Iliescu rămâne o personalitate profund controversată. De numele său sunt legate dosarele Revoluției și ale mineriadelor, în special evenimentele violente din 13-15 iunie 1990, când mii de mineri au fost chemați în București pentru a înăbuși manifestațiile anticomuniste din Piața Universității.

O decizie care generează reacții puternice în online

Refuzul USR de a participa la ceremoniile oficiale legate de decesul fostului președinte a fost întâmpinat cu reacții mixte în spațiul public. Unii au apreciat poziția ca fiind una de principiu, în acord cu valorile democratice și cu nevoia de justiție istorică. Alții au considerat-o un gest lipsit de decență în fața morții.

Comisia Europeană suspendă măsurile de retorsiune contra SUA /NEGOCIERILE pentru stabilirea detaliilor Acordului comercial continuă

Comisia Europeană a suspendat măsurile de retorsiune care urmau să fie aplicate Statelor Unite în cazul eșecului negocierilor comerciale, dar decizia definitivă va fi luată de țările Uniunii Europene, în funcție de starea relațiilor cu Washingtonul.

”Pot confirma că, astăzi, Comisia Europeană a adoptat procedurile legale necesare pentru a suspenda implementarea măsurilor noastre de ripostă care urmau să intre în vigoare pe 7 august. Această decizie a fost adoptată prin procedură de urgență, ceea ce înseamnă că va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE astăzi, iar în două săptămâni statele membre vor aproba decizia prin majoritate simplă”, a declarat marți, într-o conferință de presă, Olof Gill, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Luni, Bruxellesul a anunțat continuarea colaborării cu Washingtonul pentru finalizarea Declarației comune privind tratatul comercial.

”Uniunea Europeană continuă să colaboreze cu Statele Unite pentru finalizarea Declarației comune, așa cum s-a stabilit pe 27 iulie. Având în vedere acest obiectiv, Comisia Europeană va adopta acțiunile necesare pentru a suspenda șase luni contramăsurile UE în relația cu Statele Unite, care ar fi trebuit să intre în vigoare pe 7 august”, a transmis luni Comisia Europeană.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a confirmat vineri taxele vamale de 15% impuse Uniunii Europene și a prezentat o listă cu tarifele aplicabile în relația cu zeci de țări.

”Deficitul comercial reprezintă o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa siguranței naționale și a economiei Statelor Unite, având sursa în totalitate sau în mod substanțial în afara Statelor Unite”, arată ”Ordinul executiv privind Tarifele Reciproce”, emis de președintele Donald Trump.

Uniunea Europeană a anunțat că este pregătită să renunțe la măsurile de retorsiune împotriva Statelor Unite doar dacă Administrația Donald Trump acceptă actualul proiect de Acord comercial, care ar trebui să prevadă excepții pentru anumite produse.

”Dacă am ajuns la un acord, nu mai avem nevoie de tarife de retorsiune. Aceasta este poziția, nu vă pot spune precis când vor avea loc procedurile legale, dar aceasta este intenția noastră dacă totul decurge cum ne așteptăm”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

ANALIZĂ Süddeutsche Zeitung: UE, în conflict comercial cu SUA și CHINA /Bruxellesul trebuie să protejeze sectoarele esențiale și să avanseze integrarea

India se consideră acuzată pe nedrept de către SUA și UE: “Exact acele națiuni care critică India se complac în a face comerț cu Rusia”

0

Autoritățile de la New Delhi au anunțat că India se consideră criticată pe nedrept de către Statele Unite și Uniunea Europeană, pentru achizițiile indiene de petrol rusesc, din moment ce atât SUA cât și UE fac comerț cu Moscova, în ciuda războiului din Ucraina.

Criticile Indiei vin după o nouă amenințare din partea președintelui american Donald Trump. luni, de a majora taxele vamale pentru bunurile din India, din cauza achizițiilor indiene de petrol rusesc.

Într-o rară demonstrație de unitate, atât Partidul Bharatiya Janata al premierului Narendra Modi cât și Congresul Național Indian, principalul partid de opoziție, au condamnat marți criticile repetate ale lui Trump la adresa Indiei, notează Reuters.

Cifrele Ministerului de Externe indian privind comerțul UE și SUA cu Rusia

Ministerul de Externe al Indiei a afirmat, într-o declarație emisă luni seara, că „este revelator faptul că exact acele națiuni care critică India se complac în a face comerț cu Rusia”.

„Este nejustificat ca India să fie arătată cu degetul”, a declarat Ministerul.

Ministerul indian de Externe a adăugat că UE a efectuat schimburi comerciale cu Rusia în valoare de 67,5 miliarde de euro în 2024, inclusiv importuri record de 16,5 milioane de tone de gaz natural lichefiat.

Statele Unite, se arată în declarația Ministerului Indian, continuă să importe din Rusia hexafluorură de uraniu pentru industria nucleară, paladiu, îngrășăminte și substanțe chimice.

Ministerul nu a precizat care era sursa pentru informațiile privind exporturile Rusiei.

Atât Statele Unite, cât și UE și-au redus drastic schimburile comerciale cu Rusia după invadarea Ucrainei în februarie 2022. În 2021, Rusia era al cincilea cel mai mare partener comercial al UE, cu un schimb de mărfuri în valoare de 258 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene.

Ruptura dintre India și SUA s-a adâncit după 31 iulie, când Donald Trump a anunțat o taxă vamală de 25% pentru mărfurile indiene exportate în SUA și a amenințat pentru prima dată cu sancțiuni nespecificate din cauza petrolului rusesc cumpărat de India.

India este unul dintre cei mai mari cumpărători de țiței din Rusia, importând aproximativ 1,75 milioane de barili pe zi din ianuarie până în iunie anul acesta, în creștere cu 1% față de anul trecut.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Trump: Taxe mai mari pentru India, din cauza achizițiilor de petrol rusesc: „Nu le PASĂ câți oameni din Ucraina sunt uciși de mașina de război rusă”

Lituania anunță că o dronă rusească găsită săptămâna trecută purta încărcătură explozivă

0

Autoritățile de la Vilnius au confirmat marți că o dronă de fabricație rusă, descoperită săptămâna trecută pe un teren de antrenament militar din Lituania, transporta o încărcătură explozivă de două kilograme.

O dronă rusească cu explozibil a fost găsită în Lituania FOTO: X

Potrivit anchetei preliminare, drona a pătruns în Lituania dinspre Belarus și a fost găsită pe 1 august în zona de instruire militară din Gaiziunai, în apropiere de orașul Rukla, unde se află desfășurat un batalion internațional al NATO. Martorii au semnalat prezența dronei cu câteva zile înainte, când aceasta a fost observată deasupra unor cartiere din Vilnius.

„În timpul inspectării aparatului, s-a constatat că el transporta o încărcătură explozivă, care a fost neutralizată cu succes la fața locului”, a declarat procurorul general al Lituaniei, Nida Grunskiene, potrivit Agerpres. Ea a adăugat că „una din principalele ipoteze ale anchetei este că aparatul fără pilot a penetrat accidental pe teritoriul lituanian”, dar a subliniat că „alte teorii fac obiectul unei anchete paralele”.

Solicitare către NATO: „Amenințarea este reală și în creștere”

Imediat după descoperire, Lituania a cerut sprijinul Alianței Nord-Atlantice. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Kestutis Budrys, a anunțat că el și ministrul apărării, Dovile Sakaliene, i-au transmis o scrisoare secretarului general al NATO, Mark Rutte.

„Pe 28 iulie, o dronă militară rusă a încălcat spațiul aerian lituanian”, a scris Budrys pe platforma X, precizând că autoritățile cer „măsuri imediate în scopul consolidării capacităților apărării aeriene a Lituaniei”.

Oficialul a subliniat că „este al doilea incident de acest tip în mai puțin de o lună. Încălcări similare ale spațiului aerian au fost semnalate și de alți aliați”, avertizând că „amenințarea este reală și în creștere”.

Responsabilitatea Belarusului și reacția Lituaniei

Lituania consideră că Belarusul are responsabilitatea de a preveni astfel de incidente. „Dacă Belarusul nu ia măsuri pentru a limita pagubele potențiale de partea noastră, Lituania va răspunde prin măsuri politice și de altă natură”, a declarat Budrys.

Ministerul Apărării de la Vilnius a anunțat că va revizui protocoalele de securitate și va permite armatei să doboare mai ușor dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării.

Context regional

Incidentul din Lituania se înscrie într-un context mai amplu de amenințări aeriene în regiune. Rusia a folosit sute de drone pentru a ataca Ucraina, unele dintre ele prăbușindu-se în țări vecine precum Polonia, România și Republica Moldova. În septembrie 2024, o dronă de atac Shahed s-a prăbușit și în Letonia, o altă țară baltică membră a NATO și a Uniunii Europene.

Potrivit autorităților lituaniene, drona descoperită în Gaiziunai este cel mai probabil de tip Gerbera, un model rusesc utilizat adesea ca momeală în atacurile Moscovei asupra Ucrainei, pentru a deruta apărarea antiaeriană.

Convorbire telefonică Zelenski-Trump: „Ne-am coordonat pozițiile”

0

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a avut o „conversație productivă” cu președintele SUA, Donald Trump, marți după-amiază, unul dintre subiectele principale ale convorbirii fiind încheierea războiului, relatează The Guardian și presa ucraineană.

Mulțumindu-i în repetate rânduri lui Trump pentru sprijinul său, Zelenski i-a transmis omologului său american că este „realmente necesar să fie oprite uciderile cât mai curând posibil”, adăugând că asta ar fi fost posibil până acum „dacă rușii nu ar fi prelungit” războiul.

Președintele ucrainean a declarat că pe parcursul discuției amândoi au remarcat faptul că „rușii au intensificat atacurile”, iar Trump a fost „pe deplin informat” cu privire la situația actuală.

„Astăzi, ne-am coordonat pozițiile – Ucraina și Statele Unite. Am făcut schimb de evaluări ale situației: Rușii și-au intensificat brutalitatea atacurilor. Președintele Trump este pe deplin informat cu privire la atacurile rusești asupra Kievului și a altor orașe și comunități”, a scris Zelenski pe X.

Zelenski a declarat că discuția a inclus și sancțiunile, după ce Trump a promis să impună tarife secundare Moscovei dacă aceasta refuză să facă progrese către un armistițiu până vineri, noul termen stabilit de SUA.

„Firește, am vorbit despre sancțiuni împotriva Rusiei. Economia lor continuă să scadă și de aceea Moscova este atât de atentă la această perspectivă și la determinarea președintelui Trump. Acest fapt poate schimba multe ”, a spus el.

Trump a amenințat luni cu tarife vamale India – un important cumpărător de petrol rusesc – din cauza achizițiilor sale de petrol rusesc care alimentează mașinăria de război a Rusiei. New Delhi și-a trimis consilierul pentru securitate națională la Moscova pentru discuții în această săptămână, potrivit Bloomberg. 

Marți, Politico a relatat că la rândul său UE are în vedere sancțiuni împotriva Beijingului și a New Delhi, aliniindu-se la tarifele planificate de Trump ca răspuns la sprijinul continuu al Chinei și Indiei pentru Moscova.

Zelenski a scris și că au discutat pe scurt despre pachetele de ajutor european pentru Ucraina confirmate luni de Olanda, precum și de cele trei țări nordice marți, adăugând că „această interacțiune cu NATO va continua”.

El a mai spus că Ucraina a pregătit un proiect de acord privind dronele cu SUA și este pregătită „să îl discute în detaliu și să îl finalizeze”.

„Acesta ar putea fi unul dintre cele mai puternice acorduri”, a subliniat Zelenski. 

Convorbirea a avut loc pe fondul unor rapoarte conform cărora Trump îi va pe reprezentanții săi pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, respectiv Steve Witkoff, în cele două beligerante pentru discuții de ultim moment înainte de termenul limită de vineri.

Programul oficial al funeraliilor de stat ale fostului președinte Ion Iliescu a fost făcut public de Guvern. Cât durează și ce se va întâmpla oră de oră

0

Funeraliile de stat ale fostului președinte al României, Ion Iliescu, vor avea loc în zilele de 6 și 7 august 2025, la Palatul Cotroceni și la Cimitirul Ghencea 3 din București. Ceremoniile organizate de stat includ un moment de reculegere publică, un ceremonial religios și o înmormântare cu onoruri militare. Înhumarea se va desfășura într-un cadru privat, în prezența familiei și a celor apropiați.

Ceremoniile organizate de stat includ un moment de reculegere publică / Sursa foto: stiri agricole

Programul ceremoniilor din 6 și 7 august 

„În zilele de 6 și 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului președinte al României, Ion Iliescu. Calendarul și desfășurarea ceremoniilor au fost stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.” transmit oficialii de la Palatul Victoria. 

Miercuri, 6 august, la Palatul Cotroceni: 

Începând cu ora 08:30, cortegiul funerar cu sicriul în care se află trupul neînsuflețit al fostului președinte va ajunge pe Platoul Marinescu acolo unde va avea loc un ceremonial public. 

Puțin după ora 09:00, sicriul lui Ion Iliescu va fi transportat în interiorul Palatului Cotroceni, în Sala Unirii. 

La ora 09:20, trupul neînsuflețit al fostului șef de stat va fi deja depus pe catafalc în Sala Unirii. Aici publicul va putea să-și ia rămas bun și să-i aducă un ultim omagiu fostului lider, 

Mai târziu, în aceeași zi, va avea loc și ceremonia de priveghi. De aici, Televiziunea Română, care este și broadcaster oficial, va transmite imagini LIVE. 

Joi, 7 august, la Palatul Cotroceni:

Începând cu ora 09:00 va începe un scurt ceremonial, iar apoi sicriul va fi scos din Palatul Cotroceni și amplasat, din nou, pe Platoul Marinescu. 

De pe Platoul Marinescu, în jurul orei 11:00, cortegiul funerar va pleca către Cimitirul Ghencea 3, acolo unde va fi înmormântat Ion Iliescu. 

Și de la acest moment, TVR va transmite imagini LIVE.

Înmormântarea va avea loc la Cimitirul Ghencea 3

Ceremonia de înhumare a fostului președinte al României, Ion Iliescu, va avea loc doar în prezența familiei și persoanelor apropiate.

Ceremoniile funerare dedicate fostului președinte Ion Iliescu se vor desfășura cu respectarea tuturor rigorilor impuse de protocolul de stat, dar și cu discreția solicitată de familie.

Deși momentele-cheie vor fi transmise public, prin intermediul televiziunii naționale, înmormântarea propriu-zisă va avea loc într-un cadru restrâns, la dorința apropiaților. Astfel, România își va lua rămas bun de la primul său președinte postdecembrist. 

7 august, declarată zi de doliu național în România, în memoria fostului președinte Ion Iliescu

0

Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria fostului președinte Ion Iliescu. Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă, a transmis Guvernul.

7 august, zi de doliu național FOTO: Inquam Photos

Ion Iliescu a deținut funcția de președinte al României în mandatele 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004, fiind o personalitate marcantă în viața politică postdecembristă. A avut un rol important în perioada de tranziție de la regimul comunist la democrație, fiind primul președinte ales după Revoluția din 1989. În timpul mandatului său, România a adoptat o nouă Constituție (1991), au fost puse bazele instituțiilor democratice și au fost inițiate reforme politice și economice.

Guvernul României a adoptat, în ședință extraordinară, o Hotărâre prin care ziua de 7 august 2025 este declarată zi de doliu național, în semn de respect față de memoria fostului șef al statului, Ion Iliescu.

Potrivit unor surse, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, s-a opus ca ziua de joi, 7 august, să fie declarată zi de doliu național. 

Potrivit Guvernului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în ziua de doliu național, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.

„De asemenea, drapelul național în bernă se va arbora la sediile partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc. Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință 

Totodată, posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul difuzat și activitățile organizate în mod corespunzător acestei zile”, a transmis Guvernul.

Ce sunt funeraliile de stat și de ce sunt diferite de funeraliile naționale

0

Organizarea funeraliilor de stat după moartea fostului președinte Ion Iliescu va fi diferită de funeraliile naționale. 

FOTO Arhivă Adevărul

Potrivit Legii nr. 215/2016, orice fost președinte al României beneficiază de funeralii de stat, care includ, în mod obligatoriu, și onoruri militare, așezarea drapelului național pe sicriu, gardă de onoare și salve de tun. În același timp evenimentul este transmis în regim live de televiziunea de stat TVR. Totodată, tradiția funeraliilor de stat presupune și expunerea trupului neînsuflețit în clădiri emblematice ale statului, precum Palatul Cotroceni sau Ateneul Român, defilări ale Gărzii de Onoare, precum și salve de tun sau de armă, în semn de omagiu.  

Legea nu prevede obligația declarării doliului național, însă este așteptat ca Guvernul condus de Ilie Bolojan să decreteze doliu național în cazul decesului fostului președinte Ion Iliescu.

Important de menționat este că funeraliile de stat se disting de funeraliile cu onoruri militare, acestea din urmă fiind rezervate altor demnitari de rang înalt, precum foștii președinți ai Camerelor Parlamentului sau foștii prim-miniștri. De altfel, diferențele de protocol față de funeraliile naționale organizate în 2017, la moartea Regelui Mihai, sunt semnificative. 

Ion Iliescu s-a stins la 95 de ani

Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la vârsta de 95 de ani, după două luni în care a fost internat în stare gravă la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

Anterior, în cursul zilei de luni, 4 august, după evaluarea stării de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu de către medicii SRI, Guvernul a convocat Comitetul de Organizare a Funeraliilor de Stat. 

Potrivit regulamentului, Comitetul este constituit sub coordonarea șefului Cancelariei Prim‑Ministrului. Din el fac parte numeroși reprezentanți ai instituțiilor publice relevante cum ar fi: Administrația Prezidențială, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim‑Ministrului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Secretariatul de Stat pentru Culte și Serviciul de Protecție și Pază.

PSD a transmis o reacție oficială în urma morții lui Ion Iliescu. „Va rămâne pentru noi toți un simbol al omului politic”

0

Partidul Social-Democrat a transmis o reacție oficială în urma anunțului privind moartea fostului președinte al statului român, Ion Iliescu.

Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani FOTO Arhivă

„Astăzi e o zi foarte tristă pentru România. S-a stins din viață fostul președinte al României, fondatorul Partidului Social Democrat, domnul Ion Iliescu. Figură marcantă a Revoluției Române și a istoriei României contemporane, domnul președinte Ion Iliescu va rămâne pentru noi toți un simbol al omului politic și al omului de stat. A avut curajul de a-l înfrunta pe Ceaușescu și dictatura sa și a orientat România ireversibil pe drumul euro-atlantic”, se arată în textul publicat de Partidul Social Democrat.

PSD a reamintit că s-au împlinit recent 30 de ani de la semnarea Pactului de la Snagov, când „întreaga clasă politică, Putere și Opoziție, sub conducerea președintelui Iliescu, a parafat parcursul european al României.”

„În 1994, România a fost cea dintâi țară din Est care a semnat Parteneriatul pentru Pace, iar în ultimul său mandat, în 2002, România a fost invitată să adere la NATO, la Summitul de la Praga. PSD este mândru că a așezat România în cele mai selecte cluburi ale națiunilor lumii, iar rolul președintelui Iliescu este esențial.

A câștigat de trei ori alegerile prezidențiale și a fixat standarde morale și politice care vor fi greu de atins. În 1996, a plecat cu demnitate și eleganță de la putere, realizându-se prima alternanță pașnică, benefică democrației, un exemplu până astăzi. A fost un apărător al spiritului și literei Constituției și și-a exercitat exemplar rolul de mediator în societate”, se mai arată în text.

Reprezentanții PSD au transmis, de asemenea, că regretă că în ultimii ani nu au fost mai apropiați de fostul președinte Ion Iliescu.

„Reafirmăm acum, la ceasul despărțirii vremelnice de fondatorul nostru, recunoștința noastră față de tot ceea ce ne-a oferit domnul Președinte. Un model de politică și de viață. În istoria ultimilor 35 de ani, capitolul Ion Iliescu este cel mai important.

Transmit, în numele meu, al conducerii PSD, al tuturor membrilor și militanților noștri, condoleanțe doamnei Iliescu, familiei, prietenilor și tuturor celor apropiați domnului Președinte. Nu vă vom uita niciodată, domnule Președinte! Veți rămâne mereu în inimile noastre! Dumnezeu să îl ierte!”, mai precizează textul.

Ion Iliescu, figură emblematică a istoriei recente a României, a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la 95 de ani, au anunțat Guvernul României și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

Fostul președinte era internat de două luni, iar de trei zile era în comă. Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se afla într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe.

Trump susține că ar fi fost ținta discriminării din partea a două dintre cele mai mari BĂNCI din SUA

0

Președintele Donald Trump a acuzat JPMorgan și Bank of America, două dintre cele mai mari bănci din Statele Unite, că nu ar fi vrut să-l aibă drept client.

„Băncile m-au discriminat foarte rău”, a spus Trump în timpul unui interviu acordat marți postului CNBC.

Trump a spus că a fost „informat de oamenii mei” că JPMorgan Chase i-a cerut să-și închidă conturile pe care le-a avut la bancă timp de zeci de ani, în termen de 20 de zile, și că Bank of America i-a respins cererea de a depune peste un miliard de dolari.

„Am sfârșit prin a merge la multe bănci mici”, a spus Trump.

Președintele SUA a adăugat că crede că autoritățile de reglementare din domeniul bancar din timpul Administrației Biden au primit ordin să „facă tot ce pot pentru a-l distruge pe Trump și asta au făcut”.

„Băncile nu se tem de nimic cu excepția autorităților de reglementare – de autoritățile de reglementare și de soții”, a spus Trump.

Afirmațiile lui Trump au venit în contextul în care el fusese întrebat despre un articol din Wall Street Journal potrivit căruia Administrația Trump a elaborat un ordin care ar instrui autoritățile de reglementare din domeniul bancar să investigheze dacă vreo instituție financiară ar fi încălcat legile federale prin închiderea anumitor conturi, din motive legate de ideologie.

Atât JPMorgan, cât și Bank of America au negat anterior că ar fi respins clienți din motive de ideologie, notează Bloomberg.

„Nu închidem conturi din motive politice și suntem de acord cu președintele Trump că este nevoie disperată de o schimbare în domeniul reglementării”, a declarat un purtător de cuvânt al JPMorgan. „Lăudăm Casa Albă pentru abordarea acestei probleme și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu ei pentru un rezultat corect”.

Bank of America: „Deservim peste 70 de milioane de clienți și conservatorii sunt bine-veniți”

Conservatorii s-au plâns că marile bănci de pe Wall Street au ales să nu-i mai accepte drept clienți pe producătorii de arme, companiile de combustibili fosili, grupurile religioase și firmele de criptomonede.

Trump i-a transmis această plângere direct directorului executiv al Bank of America, Brian Moynihan, în timpul unei dezbateri la Forumul Economic Mondial de la Davos, la începutul acestui an.

„Deservim peste 70 de milioane de clienți și conservatorii sunt bine-veniți. Suntem obligați să respectăm reguli și reglementări guvernamentale extinse care uneori duc la decizii de a înceta relațiile cu unii clienți”, a declarat un reprezentant al Bank of America la acea vreme. „Nu închidem niciodată conturile nimănui din motive politice și nu avem un test care să indice ideologia vreunui client”.

În martie, Organizația Trump, compania imobiliară a președintelui, a dat în judecată banca Capital One Financial Corp., acuzând-o că în 2021 i-ar fi închis sute de conturi, din motive politice.

Organizația Trump susține că banca a pus capăt relației vechi de zeci de ani „pur și simplu pentru că Capital One credea că opiniile politice de la acea vreme favorizau acest lucru”.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

VIDEO | Trump amenință UE cu MAJORAREA taxelor vamale dacă țările europene refuză investițiile în SUA /„Vor plăti tarife de 35%”

Mai mulți foști oficiali din Shin Bet și Mossad i-au cerut lui Donald Trump să îl OBLIGE pe Benjamin Netanyahu să oprească războiul din Gaza

VIDEO | Trump amenință UE cu MAJORAREA taxelor vamale dacă țările europene refuză investițiile în SUA /„Vor plăti tarife de 35%”

Statele Unite vor impune taxe vamale de 35% Uniunii Europene dacă Bruxellesul nu respectă planul investițiilor masive, a avertizat, marți, președintele Donald Trump, în pofida acordului stabilit recent, riscând să genereze o nouă criză transatlantică.

Întrebat, într-un interviu acordat postului de televiziune CNBC cum ar fi forțată Uniunea Europeană să facă investițiile masive în Statele Unite, Donald Trump a amenințat cu majorarea tarifelor vamale.

”Vor plăti tarife de 35%. Au asumat angajamentul de a plăti 600 de miliarde de dolari, iar, în acest context, eu am redus tarifele de la 30% la 15%. Iar unele țări au spus: cum se face că UE va plăti mai puțin decât noi? Iar eu le-am spus: mi-au dat 600 de miliarde de dolari. Iar acesta este un cadou. Noi nu vom plăti banii înapoi în trei ani. Mi-au dat 600 de miliarde de dolari pe care îi putem investi în orice vrem”, a afirmat Donald Trump.

Comisia Europeană tocmai a anunțat că suspendă măsurile de retorsiune care urmau să fie aplicate Statelor Unite în cazul eșecului negocierilor comerciale, dar decizia definitivă va fi luată de țările Uniunii Europene, în funcție de starea relațiilor cu Washingtonul.

”Comisia Europeană a adoptat procedurile legale necesare pentru a suspenda implementarea măsurilor noastre de ripostă care urmau să intre în vigoare pe 7 august. Această decizie a fost adoptată prin procedură de urgență, ceea ce înseamnă că va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE astăzi, iar în două săptămâni statele membre vor aproba decizia prin majoritate simplă”, a declarat Olof Gill, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a ajuns la un acord comercial de principiu cu Donald Trump. De teama tarifelor cu care amenința președintele SUA în contextul deficitului comercial american, Uniunea Europeană va suporta impunerea de către SUA a unor taxe vamale de 15%, inclusiv asupra pieselor auto, produselor farmaceutice și semiconductorilor. Vor fi menținute tarifele sectoriale asupra oțelului, aluminiului și cuprului — adică UE va continua să fie taxată cu 50%. În plus, Uniunea Europeană a acceptat că facă achiziții de energie din Statele Unite de 750 de miliarde de dolari, să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2028 și să cumpere masiv armament american.

Franța și Germania, cele mai puternice state din Uniunea Europeană, au criticat vehement proiectul acceptat de președintele Comisiei Europene. În contextul noilor afirmații ale lui Trump, țările europene ar putea respinge proiectul Acordului comercial cu SUA, ceea ce ar genera o criză comercială masivă.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

UE se opune anexării Fâșiei Gaza de către Israel /„Pozițiile sunt CLARE, iar ostaticii israelieni trebuie eliberați”

Dezastrul submersibilului Titan putea fi prevenit. Paza de Coastă arată cu degetul spre OceanGate – RAPORT

0

Tragedia submersibilului Titan, care a atras atenția la nivel global asupra turismului privat în adâncurile oceanului, a fost cauzată de deficiențe de siguranță care puteau fi prevenite și de eforturi deliberate de a evita supravegherea, potrivit unui raport publicat marți de Garda de Coastă a SUA și citat de Associated Press. 

Tragedia submersibilului Titan putea fi evitata / Sursa foto: Profimedia

Toate cele cinci persoane aflate în Titan au murit într-o implozie catastrofală în timp ce submersibilul cobora spre epava Titanicului, în largul Canadei. Căutările disperate ale navei dispărute, desfășurate timp de mai multe zile, au făcut înconjurul lumii. Ulterior, Garda de Coastă a inițiat cel mai înalt nivel de investigație. 

Submersibilul Titan aparținea companiei OceanGate, cu sediul în statul Washington. Operatorul navei, Stockton Rush, care era și directorul general al OceanGate, a murit în implozie.

Raportul a concluzionat că procedurile de siguranță ale companiei erau grav defectuoase, remarcând „discrepanțe evidente” între protocoalele de siguranță și practicile reale. Dezastrul a dus la intentarea unor procese și la apeluri pentru o reglementare mai strictă a industriei emergente a expedițiilor subacvatice private. 

Raportul Gărzii de Coastă evidențiază „semnale de alarmă” la OceanGate 

În raportul de peste 300 de pagini, anchetatorii subliniază în mod repetat cultura organizațională a OceanGate de a minimaliza, ignora sau chiar falsifica informații-cheie despre siguranță pentru a-și îmbunătăți reputația și a evita controlul autorităților.

Se precizează că OceanGate a ignorat semnalele de alarmă și avea o cultură toxică la locul de muncă, iar misiunile companiei au fost afectate de lipsa unui cadru de reglementare clar atât la nivel național, cât și internațional pentru astfel de operațiuni subacvatice.

Mai mulți foști angajați OceanGate au confirmat aceste aspecte în cei doi ani de la implozie. Raportul notează că concedierea membrilor din conducerea superioară și amenințările cu concedierea erau folosite pentru a descuraja exprimarea îngrijorărilor legate de siguranță.

„Exploatând în mod strategic confuzia și dificultățile de supraveghere, OceanGate a reușit în cele din urmă să opereze Titan complet în afara protocoalelor stabilite pentru explorările de adâncime”, se arată în concluziile raportului.

Ce deficiențe au găsit anchetatorii la aparatul Titan

Anchetatorii au constatat că designul, certificarea, întreținerea și procesul de inspecție al submersibilului au fost toate inadecvate. Reprezentanții Gărzii de Coastă au remarcat la începutul audierilor din 2024 că Titan nu a fost supus unei evaluări independente, așa cum este practica standard în domeniu.

Din cauza presiunilor financiare în creștere în 2023, OceanGate a decis să depoziteze Titanul în aer liber pe timpul iernii canadiene, ceea ce a expus corpul navei la fluctuații de temperatură care i-au compromis integritatea, se arată în raport.

Consiliul Marin a concluzionat că CEO-ul Stockton Rush a dat dovadă de neglijență care a contribuit la moartea celor patru pasageri. Dacă ar fi supraviețuit, cazul ar fi fost preluat de Departamentul de Justiție al SUA, iar Rush ar fi putut fi vizat de acuzații penale.

O provocare a investigației a fost multitudinea de materiale video filmate de martori care nu au putut fi solicitate oficial de către autorități, deoarece acei martori nu erau cetățeni americani.

Prevenirea unui nou dezastru de tip Titan / Sursa foto: Profimedia

Prevenirea unui nou dezastru de tip Titan

Jason Neubauer, de la Consiliul Marin de Investigații, a declarat că concluziile investigației vor contribui la prevenirea unor tragedii similare în viitor.

„Este nevoie de o supraveghere mai strictă și de opțiuni clare pentru operatorii care explorează noi concepte în afara cadrului de reglementare existent”, a spus acesta într-o declarație.

OceanGate și-a suspendat activitatea în iulie 2023. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că aceasta a fost lichidată și că a cooperat pe deplin cu ancheta.

„Ne exprimăm din nou cele mai profunde condoleanțe familiilor celor care au murit pe 18 iunie 2023 și tuturor celor afectați de tragedie”, a transmis purtătorul de cuvânt, Christian Hammond. 

OceanGate și-a suspendat activitatea în iulie 2023 / Sursa foto: AP

Victimele tragediei Titan

Pe lângă Rush, implozia i-a ucis pe Paul-Henri Nargeolet, explorator francez cunoscut ca „domnul Titanic”, Hamish Harding, aventurier britanic, Shahzada Dawood și fiul său Suleman Dawood, membri ai unei familii proeminente din Pakistan.

Familia lui Nargeolet a intentat în 2023 un proces în valoare de peste 50 de milioane de dolari, susținând că echipajul a trecut prin „teroare și suferință psihică” înainte de dezastru. Procesul acuză OceanGate de neglijență gravă.

Ultima scufundare a Titanului

Titan efectua călătorii spre epava Titanicului din 2021. Ultima misiune a avut loc într-o duminică, 18 iunie 2023, când a pierdut contactul cu nava de suport după aproximativ două ore de la scufundare. A fost raportat ca dispărut în acea după-amiază, iar echipe de căutare formate din nave, avioane și echipamente speciale au fost mobilizate la aproximativ 700 km sud de St. John’s, Newfoundland.

Epava Titanului a fost găsită ulterior pe fundul oceanului, la circa 300 de metri de prova Titanicului, au anunțat oficialii Gărzii de Coastă.

Consiliul Marin de Investigație a organizat mai multe zile de audieri în octombrie 2024. În timpul acestora, inginerul-șef al submersibilului a declarat că a refuzat să piloteze nava cu câțiva ani înainte, din cauza presiunii de a o lansa fără suficiente garanții de siguranță.