Viața departe de casă are multe provocări, însă gestionarea banilor nu ar trebui să fie una dintre ele. Banca Transilvania vine cu o soluție 100% digitală și prietenoasă pentru românii din Italia (dar nu numai!), care vor să își deschidă rapid un cont bancar, fără drumuri, hârtii sau bătăi de cap: BT Pay este aplicația care le pune la dispoziție card digital, cont în euro și lei, și tot ce mai este nevoie pentru a-și gestiona banii direct de pe telefon.
Contul bancar se poate deschide online, în doar câțiva pași, și, în plus, nu se percep comisioane.
E nevoie doar de:
carte de identitate italiană sau românească
codice fiscale
contract de muncă (sau certificat de frecvență, pentru studenți)
telefonul și… 5 minute libere. Prima data trebuie descărcată aplicația BT Pay, apoi trebuie urmați doar câțiva pași simpli pentru verificarea identității și…gata! Pe loc este emis un card digital și IBAN de Italia. Cardul fizic vine gratuit prin curier, oriunde în Italia.
Avantajele alegerii BT Pay pentru cei care locuiesc în Italia:
zero comision la deschiderea și administrarea contului;
zero comision la emiterea și administrarea cardului;
zero comision la încasarea salariului;
5 retrageri gratuite/lună de la orice bancomat din Italia sau din lume
card digital instant – gata pentru plăți online sau în magazine
tranzacții rapide în euro sau lei – chiar și pe bază de număr de telefon, dacă și destinatarul are BT Pay.
Cu BT Pay se poate economisi ușor, direct din aplicație:
cont de economii – dobândă de 2,2% pe an calculată zilnic, bani disponibili oricând, fără a depune o sumă minimă
depozite la termen – dobânzi atractive de până la 2,30%/an, în funcție de perioada aleasă (1 lună – 1.25%, 3 luni – 1.50%, 6 luni – 2.00%, 12 luni – 2.30%). La scadență, primește dobânda pe care o va regăsi alături de suma din depozit în contul curent. Poate opta ulterior să își facă un alt depozit sau chiar să mute banii în contul de economii pentru mai multă flexibilitate. Poate desființa depozitul oricând vrea, însă va pierde dobândă strânsă până la ziua desființării depozitului.
În același timp, există un control total asupra propriilor bani:
se pot vedea tranzacțiile în timp real, grupate pe categorii;
se pot seta limite de cheltuieli sau bloca/debloca cardul;
se pot transfera bani rapid și fără comision către familie sau prieteni din România.
Totodată, la capitolul beneficii clientul, dar și membrii familiei au acces la oferte exclusive. În plus, cine are nevoie de ajutor poate contacta echipa BT la Call Center-ul dedicat expaților, în limba română sau în limba italiană la numărul de telefon 0039 06 8596 0209 sau prin accesarea secțiunii dedicate de pe intrebBT.ro
BT Pay în Italia – banking fără granițe. Simplu, sigur, digital. Descarcă aplicația BT Pay și bucură-te de un nou mod de a face banking, indiferent unde te afli!
Senior editor Are o experiență de aproape trei decenii în mass media românească, în care a ocupat, pe rând, aproape toate funcțiile într-o redacție de știri. Deși a terminat …
Sub amenințarea turbulențelor geopolitice și a politicii impredictibile din SUA, Germania și Italia se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru repatrierea rezervelor de aur depozitate la Federal Reserve Bank din New York. Valoarea acestora depășește 245 de miliarde de dolari.
Apelurile pentru întoarcerea aurului acasă vin pe fondul tensiunilor globale tot mai accentuate și al atacurilor tot mai virulente ale președintelui american Donald Trump la adresa independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Politicieni din ambele capete ale spectrului politic – de la populiști de stânga la conservatori clasici – cer reevaluarea încrederii în partenerii americani ca depozitari ai unor active strategice, scrie Financial Times.
Germania și Italia dețin al doilea și al treilea cel mai mare volum de aur la nivel mondial, după Statele Unite – 3.352, respectiv 2.452 de tone, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului. O proporție considerabilă din aceste rezerve este păstrată în Manhattan, în seifurile Federal Reserve, din motive istorice dar și logistice, New York-ul fiind un nod global al tranzacțiilor cu metale prețioase.
Însă realitățile politice actuale sporesc vulnerabilitatea unor astfel de aranjamente.
Fabio De Masi, fost europarlamentar din partea stângii radicale germane, actualmente membru al formațiunii populiste BSW, susține că „există argumente solide pentru relocarea rezervelor de aur în Europa sau Germania, mai ales în vremuri agitate.” Îngrijorările sunt alimentate și de afirmațiile recente ale lui Trump, care a sugerat că ar putea „forța mâna” Rezervei Federale dacă nu vor fi reduse dobânzile.
La Berlin, ideea repatrierii aurului revine în prim-plan. Peter Gauweiler, fost deputat din partea CSU, atrage atenția că „Bundesbank nu trebuie să facă rabat de la responsabilitate când vine vorba de siguranța rezervelor de aur.” El ridică întrebarea esențială: „Este aurul mai în siguranță în străinătate decât acum un deceniu?” – iar răspunsul, spune el, e evident.
„Ne îngrijorează grav amestecul lui Trump în independența Rezervei Federale”
Preocupările nu sunt doar teoretice. Asociația Contribuabililor din Europa a trimis solicitări oficiale guvernelor de la Roma și Berlin, cerând o revizuire a dependenței de Fed. „Ne îngrijorează grav amestecul lui Trump în independența Rezervei Federale,” afirmă Michael Jäger, președintele organizației. „Recomandarea noastră este clară: aurul trebuie să se întoarcă acasă, pentru ca băncile centrale europene să aibă control deplin asupra acestuia, în orice moment.”
În Italia, contextul politic este la fel de tensionat. Înaintea vizitei oficiale a premierului Giorgia Meloni la Washington, editorialistul Enrico Grazzini scria în Il Fatto Quotidiano că „lăsarea a 43% din rezervele Italiei în mâinile unei administrații Trump imprevizibile este un risc major pentru interesul național.”
Tendința de reevaluare a politicilor de depozitare a aurului nu este izolată. Un sondaj recent în rândul a peste 70 de bănci centrale a indicat o creștere a interesului pentru păstrarea aurului în interiorul granițelor proprii – un semnal clar că încrederea în aranjamentele internaționale se erodează.
Istoric, depozitarea în SUA a fost considerată o măsură de protecție împotriva riscurilor geopolitice din perioada Războiului Rece. Franța a renunțat însă devreme la această practică – Charles de Gaulle a repatriat aurul la Paris în anii ’60, pe fondul pierderii încrederii în sistemul Bretton Woods.
În Germania, o campanie publică demarată în 2010 a dus, în 2013, la decizia Bundesbank de a aduce înapoi o parte din aur – 674 de tone din New York și Paris – într-o operațiune discretă, dar costisitoare, de 7 milioane de euro. În prezent, 37% din aurul german se află încă în New York.
Peter Boehringer, inițiatorul campaniei și actual parlamentar AfD, subliniază că „aurul este activul suprem de rezervă pentru o bancă centrală și trebuie păstrat fără riscuri din partea unor terți. La nevoie, nu contează doar cine deține aurul legal, ci și cine îl controlează fizic.”
De altfel, chiar și partidul lui Meloni – Frații Italiei – susținea în 2019 repatrierea aurului, când se afla în opoziție. De la preluarea puterii, însă, premierul a evitat subiectul, mizând pe o relație funcțională cu administrația Trump și pe evitarea unei noi escaladări comerciale.
Efecte nedorite
Nu toți sunt însă de acord cu ideea repatrierii. Investitorul german Bert Flossbach avertizează că o astfel de mișcare „cu tam-tam” ar transmite un semnal periculos privind deteriorarea relațiilor cu Washingtonul.
Bundesbank rămâne prudentă. Într-un răspuns pentru Financial Times, instituția precizează că „reevaluează periodic” locațiile de depozitare în funcție de criterii de siguranță și lichiditate – pentru ca aurul să poată fi tranzacționat rapid, dacă este necesar. „Fed din New York rămâne un partener de încredere”, afirmă banca centrală germană.
Reprezentanții Băncii Italiei, ai Guvernului Meloni și ai Ministerului de Finanțe de la Berlin au refuzat să comenteze.
Pe fondul agravării climatului de securitate în Europa, Germania își reconsideră una dintre cele mai sensibile politici post-Război Rece: serviciul militar obligatoriu. Dacă planul de atragere a tinerilor pe bază de voluntariat nu va aduce rezultatele scontate, autoritățile de la Berlin sunt pregătite să revină la conscripție, a anunțat ministrul Apărării, Boris Pistorius.
Soldați germani/FOTO:EPA/EFE
Într-un interviu acordat televiziunii publice ARD, Pistorius a explicat că o astfel de prevedere va fi inclusă în proiectul legislativ ce urmează să fie prezentat Parlamentului după vacanța de vară. Noua lege ar urma să conțină o dublă opțiune: voluntariat și, la nevoie, recrutare obligatorie, scrie Financial Times.
„Scopul meu este ca legea să includă două variante: una voluntară și una obligatorie, pe care să o activăm dacă cifrele nu sunt suficiente”, a declarat Pistorius. Argumentul său este pragmatic: Germania nu-și mai poate permite tergiversări legislative într-un moment în care războiul declanșat de Rusia în Ucraina a remodelat radical arhitectura de securitate a continentului.
Un pariu strategic pe rezerve și recrutare
Obiectivul este ambițios: dublarea rezervei Bundeswehr-ului, de la circa 60.000 de persoane în prezent la 200.000 până în 2030. În paralel, armata germană vizează extinderea forțelor active la 260.000 de militari profesioniști — față de aproximativ 183.000 în prezent — pentru a-și îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO.
Această schimbare de paradigmă vine în contextul în care noul cancelar, Friedrich Merz, lider al creștin-democraților, a promis formarea „cele mai puternice armate convenționale din Europa”. După preluarea mandatului în urma alegerilor parlamentare din februarie, Merz a renunțat la regula limitării datoriei publice pentru a permite investiții nelimitate în apărare. Germania, spun oficialii, nu mai are o problemă de finanțare, ci una de personal.
Un obstacol major îl reprezintă însă faptul că, din motive de protecție a datelor, autoritățile nu mai au acces la bazele de date cu foștii recruți, care ar putea fi reactivați ca rezerviști. Pistorius a numit această situație „un scandal”, explicând că, într-o eventuală criză majoră, Germania nu ar putea activa rezervele „pentru că nu avem nici măcar numele și adresele lor”.
Voluntariatul, prima linie de apărare
În lipsa unei capacități logistice suficiente pentru a antrena sute de mii de recruți anual, Berlinul încearcă mai întâi o variantă inspirată de modelul suedez: o campanie de recrutare voluntară adresată tinerilor care împlinesc 18 ani. Aceștia vor completa un chestionar privind disponibilitatea lor de a urma o pregătire militară de bază și, ulterior, de a activa în rezervă. Pentru început, schema va primi 5.000 de voluntari anual.
Criticii — inclusiv din rândul formațiunii cancelarului — consideră că soluția voluntariatului este insuficientă și cer aplicarea imediată a recrutării obligatorii. Pistorius susține, însă, că infrastructura Bundeswehr-ului nu este pregătită în acest moment pentru o mobilizare de masă.
„Nu avem încă barăcile și personalul necesar pentru a pregăti sute de mii de tineri anual”, a precizat el, adăugând că o eventuală reintroducere a conscripției ar putea avea loc doar după extinderea capacităților de instruire.
Redefinirea rolului Germaniei în Europa
Decizia de la Berlin este privită în capitalele europene ca un semnal clar că Germania este pregătită să-și asume un rol militar mai pronunțat în arhitectura de securitate continentală. După ani de stagnare și subfinanțare cronică a apărării, declanșarea invaziei ruse în Ucraina a declanșat o reevaluare radicală a priorităților strategice.
Reforma armatei germane, care vizează nu doar cifrele, ci și atractivitatea carierei militare — prin creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor — devine astfel una dintre cele mai importante transformări ale statului german în epoca postbelică.
„Trebuie să devenim mai atractivi ca angajator: salarii, condiții, respect pentru uniformă. Totul contează”, a subliniat Pistorius.
Într-o Europă în care umbrele trecutului revin tot mai apăsat, Germania își redefinește nu doar postura militară, ci și locul într-o alianță occidentală care se pregătește, din nou, pentru un război pe termen lung.
Comisia de eliberări condiționate de la Penitenciarul Târgșorul Nou a admis marți, 24 iunie, cererea Elenei Udrea de eliberare condiționată. Decizia finală va fi luată joi.
Elena Udrea ar putea ieși joi din închisoare. FOTO Inquam/Octav Ganea
După ce comisia de liberări condiționate de la Penitenciarul Târgșorul Nou a admis cererea Elenei Udrea de liberare condiționată, fostul ministru va ajunge, joi, in fața instanței.
„ Condiția fracției a fost îndeplibită pe 7 iunie. Elena Udrea poate fi pusă în libertate” a spus, la antena 3 CNN, avocatul Elenei Udrea, precizând că decizia finală va fi luată joi
Cumnatul lui Mircea Geoană și președinte al Eximbank, Ionuț Costea, a fost extrădat în România pentru executarea pedepsei. Avionul cu care acesta a fost transportat a ajuns, marți, pe aeroportul Otopeni.
Ionuț Costea a fost adus în țară FOTO INQUAM PHOTOS
UPDATE 11.50
Avionul cu care Ionuț Costea s-a întors din Turcia în țară a aterizat pe aeroportul Otopeni.
Acesta urmează să fie încarcerat într-o unitate din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, a anunțat Ministerul Justiției.
Știre inițială
Potrivit surselor, Mircea Costea Ionuț, urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, va fi adus pe Aeroportul Otopeni, la terminalul Plecări.
„Ministerul Justiției anunță că în cursul zilei de astăzi, 24 iunie a.c., cetățeanul Ionuț Mircea Costea urmează să fie predat autorităților române. Cetățeanul român sus-menționat este adus pe teritoriul național de către ofițerii Poliției Române, urmând a fi încarcerat într-o unitate din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor”, a transmis Ministerul Justiției printr-un comunicat.
Reamintim că, în 2023, Ionuț Costea a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită, într-un dosar în care a fost condamnat la 7 ani și 4 luni de închisoare și fostul ministru PNL al Finanțelor, Sebastian Vlădescu. În schimb, fostul deputat PDL Cristian Boureanu, implicat şi el, a scăpat datorită faptului că, între timp, a intervenit prescripția. Costea a fost dat în urmărire internațională.
Tot atunci, magistraţii au dispus şi confiscarea a 2 milioane de euro și menținerea sechestrului pe avere pentru fostul director al Eximbank.
Ionuţ Costea este fratele soţiei lui Mircea Geoană, politicianul afirmând că, după condamnarea lui, nu au mai păstrat legătura.
În luna februarie, Costea a declarat în fața instanței din Istanbul că acceptă să fie adus în România, cerând autorităților accelerarea procedurii de extrădare.
El a dezmințit, la vremea respectivă, afirmațiile conform cărora a fugit de condamnare, afirmând că a stat la dispoziția autorităților cu o adresă de domiciliu și cu un număr de telefon, cunoscute si comunicate. Costea a precizat că odată ce starea sa de sănătate se va îmbunătăți, își va ispăși pedeapsa.
Noul ministru al Afacerilor Externe, reprezentanta USR Oana Țoiu, a devenit ținta glumelor în mediul online, după ce deputatul AUR Mihail Neamțu a publicat o imagine modificată cu aceasta. Gestul parlamentarului a stârnit amuzament pentru unii internauți, iar în rândul altora a provocat indignare.
Oana Țoiu este noul Ministru de Externe FOTO Inquam Photos / Malina Norocea
Deputatul AUR Mihail Neamțu a postat, luni, în timpul procedurilor pentru instalarea noului cabinet guvernamental, o fotografie trucată cu Oana Țoiu, noul ministru al Afacerilor Externe. Ulterior, acesta a șters postarea, însă aceasta a fost salvată de mai mulți internauți și este republicată pe mai multe rețele sociale, fiind însoțită de comentarii de indignare sau glume la adresa reprezentantei USR. „Adevărul” a ales să nu republice imaginea.
Fotografia publicată de deputatul AUR este trucată altfel încât să pară că noul ministru de Externe are o privire încrucișată, iar nasul și conturul feței au fost modificate pentru a părea mai mari.
„Carisma”, invocată de deputatul AUR
Parlamentul a scris și un mesaj, vorbind despre rolul „carismei” în numirea USR, făcând trimitere la lipsa de experiență în domeniu politicii externe a Oanei Țoiu.
„Privesc atent această fotografie și înțeleg un adevăr esoteric, demult uitat de lumea profană: poți să nu ai studii, experiență și calificări profesionale dacă ai fost înzestrat cu un har special. I se spune ‘carismă’.
Iată propunerea USR pentru conducerea Ministerului Afacerilor Externe…”, a scris parlamentarul AUR în descrierea imaginii publicate inițial pe Instagram.
Cine este Oana Țoiu
Oana-Silvia Ţoiu a absolvit Colegiul Naţional „Constantin Carabella” din Târgovişte (2004) şi apoi Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti, specializarea Comunicare, Relaţii Publice şi Publicitate (2009).
În 2014, a fost bursieră în Statele Unite ale Americii, printr-un program oferit de German Marshall Fund.
A coordonat programe pentru tinerilor în domeniul antreprenoriatului şi implicării civice, activând în organizații precum Active Watch (2005–2007), AIESEC Bucureşti (2008–2009), Impact Hub Bucharest (2012–2015), Global Shapers (2015) sau The Entrepreneurship Academy (2015–2021). A fost implicată și în proiecte precum TEDx Bucharest, Social Impact Award şi Ropot Butiq.
În 2016 a fost secretar de stat în Ministerul Muncii în timpul Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș și a ajuns în USR în urma fuziunii cu PLUS.
Oana Țoiu este la al doilea mandat de deputat obținut pe listele partidului.
Atacuri la adresa femeilor propuse de USR
Nu este singurul atac la adresa propunerilor făcute de USR, partidul care a adus singurele femei în Executiv. După ce fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a susținut că Oana Țoiu și Diana Buzoianu sunt singurele riscuri din viitorul Guvern, șeful USR, Dominic Fritz, a avut o reacție ironică la adresa acestuia.
„Prea tinere, prea fără experiență, prea din afara politicii, prea… femei. S-a găsit politicianul bărbat, cu o experiență vastă în politica dâmbovițeană, care a împins România în criza economică din 2008, să dea astăzi lecții de competență la televizor, femeilor”, a scris Dominic Fritz pe Facebook.
Comentariul făcut de fostul premier a fost transmis în cadrul unui interviu pentru Antena 3 CNN: „M-am uitat în CV și vă spuneam că am văzut niște studii relativ modeste, zero experiență profesională, aproape zero experiență politică și ești pus să gestionezi fie Ministerul de Externe, fie cealaltă doamnă Ministerul Mediului. Mi se pare un gest foarte riscant la de un partid, un gest riscant din partea celor care le-au desemnat”.
Sorin Grindeanu i-a predat marți, 24 iunie, ștafeta de ministru al Transporturilor lui Ciprian Șerban, social-democratul care pleacă din funcția de șef al Camerei Deutaților. Fostul ministru a precizat că îl va sprijini pe noul oficial să ducă la capăt „cu succes” proiectele de infrastructură mare aflate în derulare.
Grindeanu a amintit că România a ajuns la 1300 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres și că până la finalul anului 2026 ar trebui să ajungă la 1500 de kilometri.
„Am promis românilor că la acest minister voi livra! Am avut un mandat greu, de care sunt mândru și în care sper că toți românii au văzut îmbunătățiri în marea infrastructură din toate sectoarele de transport! În noiembrie 2021, când am devenit ministru al Transporturilor, România avea aproximativ 900 de km de autostradă, dintre care aproape 120 de km construiți înainte de Revoluție! Astăzi, rețeaua românească de drumuri de mare viteză a ajuns la aproape 1300 de km și, până la sfârșit de an, va atinge borna de 1500 de km! Până la final de 2025, se va putea circula de la București la Adjud și de la Constanța la Craiova sau la Curtea de Argeș pe drumuri de mare viteză”, se arată în postarea făcută de Grindeanu, marți, pe Facebook.
Fostul ministru a subliniat că „am reușit în mandatul meu operaționalizarea Portului Constanța, demers pe care l-am început înainte de declanșarea conflictului dintre Rusia și Ucraina”:
„Deblocarea infrastructurii feroviare și rutiere a făcut ca Portul Constanța să devină cel mai important port de la Marea Neagră în momentul în care a început conflictul.În domeniul feroviar, peste 1200 km de cale ferată sunt în diverse faze de modernizare. Iar, pentru prima dată după Revoluție, a fost demarată achiziția de trenuri și locomotive noi! Tot în mandatul meu a fost pus în circulație și primul dintre cele peste 100 de trenuri electrice noi, achiziționate. La acestea se adaugă alte 75 de locomotive și 139 de vagoane a căror modernizare a început deja”.
Grindeanu i-a predat ștafeta lui Șerban. FOTO captură Facebook
Grindeanu a continuat trecerea în revistă a realizărilor din mandatul său.
„Un alt proiect important început în acești 4 ani este noua linie de metrou care va asigura legătura dintre București și aeroportul Otopeni, un proiect necesar și așteptat de mulți ani în special de locuitorii din zona periurbană a Capitalei. Reamintesc și finalizarea noului terminal Schengen, deschis pe aeroportul din Timișoara anul trecut, dar și planul de eficientizare a Tarom, stabilit și finanțat cu acordul Comisiei Europene.Ar mai fi multe alte proiecte derulate în acești ani”, a mai spus fostul ministru.
Sorin Grindeanu a precizat că „România are nevoie de continuitate în viziune în acest domeniu!”
„Predau astăzi ștafeta colegului meu, Ciprian Șerban, și îl asigur că îl voi sprijini pentru a continua și pentru a duce la capăt cu succes proiectele de infrastructură mare aflate în derulare, dar și demararea unor noi proiecte”, a precizat Grindeanu la predarea mandatului.
Ciprian Șerban: „Este cel mai important moment din cariera mea politică”
Ciprian Șerban a depus luni seară, la Palatul Cotroceni, jurământul în calitate de ministru în Guvernul României.
„Este cel mai important moment din cariera mea politică; moment pe care l-am întâmpinat cu emoție și încredere, conștient că așteptările românilor sunt foarte mari de la acest nou guvern.”, a scris, pe Facebook, Ciprian Șerban
Șerban a fost ulterior validat în comisiile de specialitate ale Parlamentului. El a anunțat primele priorități ale mandatului său.
„Înainte de preluarea mandatului de ministru al Transporturilor, transmit un mesaj clar: îmi încep mandatul cu determinare, responsabilitate și o viziune clară despre ceea ce am de făcut. România are nevoie de continuitate în proiectele mari, de viteză în implementare și de o echipă eficientă. Nu avem timp de pierdut”, a explicat Ciprian Șerban, social-democratul care a pleacat din funcția de șef al Camerei Deutaților pentru a-i lua locul lui Sorin Grindeanu în fruntea Ministerului Transporturilor.
Amintim că Parlamentul îşi alege marţi noii preşedinţi ai Camerelor, după ce Ilie Bolojan a fost numit premier, iar Ciprian Şerban ministru al Transporturilor. PSD îl propune pe Sorin Grindeanu la Camera Deputaţilor, iar PNL îl susţine pe Mircea Abrudean la Senat.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat marți că un armistițiu între Israel și Iran este acum în vigoare și a cerut ambelor țări să nu îl încalce, la doar câteva ore după ce Iranul a lansat valuri de rachete, iar serviciul de ambulanță israelian a anunțat că patru persoane au murit.
Trump le-a cerut Israelului și Iranului să nu încalce armistițiul FOTO EPA-EFE
„Armistițiul este acum în vigoare. Vă rog să nu-l încălcați!” a scris Trump într-o postare pe Truth Social.
Când Trump a anunțat luni ceea ce a numit un armistițiu complet pentru a pune capăt unui război de 12 zile, el a părut să sugereze că Israelul și Iranul vor avea timp să finalizeze misiunile aflate în curs, moment în care armistițiul ar urma să înceapă printr-un proces etapizat.
Martorii au spus că au auzit explozii în apropiere de Tel Aviv și Beersheba, în sudul Israelului, înainte de declarația lui Trump.
Armata israeliană a comunicat că Iranul a lansat șase valuri de rachete, iar serviciul național de ambulanță din Israel a anunțat că patru persoane au murit în Beersheba, fiind primele decese raportate în Israel de la anunțarea armistițiului de către Trump.
Agenția semi-oficială iraniană SNN a raportat marți că Teheranul a tras ultimul său tir de rachete înainte ca armistițiul să intre în vigoare.
Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a spus că Trump a mediat un acord de încetare a focului într-un apel cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, iar Israelul a fost de acord cu condiția ca Iranul să nu lanseze alte atacuri.
„Presupunând că totul va funcționa cum trebuie, ceea ce se va întâmpla, aș dori să felicit ambele țări, Israel și Iran, pentru rezistența, curajul și inteligența de a pune capăt, ceea ce ar trebui numit, ‘RĂZBOIULUI DE 12 ZILE’”, a scris Trump pe site-ul său Truth Social.
Un oficial iranian a confirmat anterior că Teheranul a acceptat armistițiul, dar ministrul de externe al țării a spus că nu va exista o încetare a ostilităților dacă Israelul nu-și oprește atacurile.
Abbas Araqchi a declarat marți dimineață că, dacă Israelul își oprește „agresiunea ilegală” împotriva poporului iranian până cel târziu la ora 4 dimineața, ora Teheranului (00:30 GMT) marți, Iranul nu intenționează să continue răspunsul ulterior.
„Decizia finală privind încetarea operațiunilor noastre militare va fi luată ulterior”, a adăugat Araqchi într-o postare pe X.
Israelul, sprijinit de Statele Unite în acest weekend, a efectuat atacuri asupra facilităților nucleare ale Iranului, susținând că Teheranul se apropie de obținerea unei arme nucleare.
Iranul neagă că ar fi avut vreodată un program nuclear de armament, însă liderul suprem Ali Khamenei a spus că, dacă ar dori, liderii mondiali „nu ar putea să ne oprească”.
Israelul, care nu este parte a Tratatului internațional de Neproliferare Nucleară, este singura țară din Orientul Mijlociu despre care se crede că deține arme nucleare. Israelul nu confirmă și nici nu infirmă acest lucru.
Prim-ministrul Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a obținut acordul Teheranului în timpul unei convorbiri cu oficiali iranieni, a declarat marți pentru Reuters un oficial informat despre negocieri.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și trimisul special american Steve Witkoff au fost în contact direct și indirect cu iranienii, a spus un oficial de la Casa Albă.
Președintele SUA, Donald Trump, zbura cu elicopterul, sâmbătă, deasupra proprietăților luxoase care se învecinează cu clubul său de golf din New Jersey, când a luat una dintre cele mai importante decizii ale mandatului său de până acum, potrivit Wall Street Journal: aceea de a ataca Iranul.
Trump a luat decizia de a ataca Iranul după un apel telefonic de la Pete Hegseth. FOTO EPA-EFE
În timp ce se îndrepta spre un aeroport din apropiere, înainte de a zbura spre Washington, Donald Trump a primit un telefon de la secretarul apărării Pete Hegseth.
„Țara noastră este fierbinte ca un pistol”
În fața unei decizii majore – derularea unor atacuri americane asupra Iranului sau întreruperea misiunii aflate în pregătire -, președintele, care s-a convins că doar diplomația nu va împiedica Iranul să dezvolte o armă nucleară, i-a dat undă verde lui Hegseth, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea, citate de Wall Street Journal
„Țara noastră este fierbinte ca un pistol. În urmă cu șase luni, țara noastră era rece ca gheața. Era moartă”, a spus, pentru sursa citată, președintele american.
Donald Trump a precizat că bombardamentele reprezintă „o mare victorie pentru țara noastră”.
Trump era deja presat de consilierii săi și membrii coaliției MAGA să ia o decizie în legătură cu Iran. Printre cei care au încercat să îl convingă pe Trump să lanseze atacul s-a numărat și senatorul Lindsey Graham. De cealalată parte a baricadei, mai mulți conservatori, printre care Tucker Carlson și Marjorie Taylor Greene, îl avertizaseră că atacarea Iranului ar fi o greșeală.
Președintele american și consilierii lui au explicat că atacurile au făcut parte dintr-o campanie limitată împotriva ambițiilor nucleare ale Teheranului.
Trei situri nucleare din Iran, vizate de atacurile lui Trump
Amintim că Donald Trump a lansat în weekend un atac fără precedent asupra a trei situri nucleare din Iran, inclusiv Isfahan, Natanz și Fordow. Trump s-a grăbit să afirme că loviturile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene le-au „distrus complet și total”. Cu toate acestea, rămâne neclar cât de multe daune fizice au fost produse sau care ar putea fi impactul pe termen lung asupra programului nuclear iranian.
Bombardamentele americane au provocat probabil pagube „foarte semnificative” zonelor subterane ale uzinei iraniene de îmbogățire a uraniului Fordow, săpate într-un munte, deși nimeni nu poate spune încă care este amploarea acestora, a declarat luni Rafael Grossi, șeful Observatorului nuclear al ONU.
„Având în vedere încărcătura explozivă utilizată și natura extrem (de) sensibilă la vibrații a centrifugelor, este de așteptat să se fi produs daune foarte semnificative”, a afirmat Grossi într-un comunicat.
În noaptea de luni spre marți, Donald Trump a anunțat că Israelul și Iranul au convenit o „încetare completă și totală a focului”. Președintele american a susținut că cele două țări i-au spus, „aproape în același timp”, că vor pace.
Analizele de laborator efectuate pe probele prelevate din apa îmbuteliată de un operator economic din Ilfov și din sursa potabilă utilizată de acesta au arătata că apa extrasă din pânza freatică este infestată.
Săptămâna trecută, comisari din cadrul CJPC Ilfov, sub coordonarea Presedintelui ANPC Cristian Popescu Piedone, au verificat firma Master Optim Construction SRL din Popesti Leordeni ce prestează servicii de îmbuteliere apă plată de izvor.
„Deficientele constatate la fata locului au fost pentru lipsa igienizarii instalatiei de îmbuteliere, paviment si depozitare. Nu exista un plan de mentenantă a instalatiei, regăsindu-se pete de rugină, acumulări masive de praf. Spațiul de depozitare prezenta depuneri de praf, rugină la nivelul structurii metalice, compartimentari de spatiu neconforme. Pentru neregulile constatate, comisarii ANPC au aplicat sancțiuni contraventionale în valoare de 20.000 lei și au prelevat probe din sursa de apa cat și din produsul finit. Totodată au dispus masura opririi temporare a activității până la remedierierea deficientelor constatate”, preciza, imediat după control, ANPC.
Controlul a avut loc pe 19 iunie. FOTO captură video ANPC
„Prezenta bacteriilor coliforme arată că apa nu este sigură pentru consum”
Marți, 24 iunie, reprezentanţii ANPC au anunţat că în urma analizelor probelor prelevate în timpul controlului, s-a constatat că apa extrasă din pânza freatică este infestată, potrivit News.ro.
„Bacteriile coliforme în apa potabilă reprezintă un indicator important al contaminarii fecale şi al igienei necorespunzătoare a sursei de apa. Apa potabilă trebuie sa fie complet lipsita de bacterii coliforme. Prezenţa germenilor în apa potabilă este un indicator al calităţii microbiologice a apei. Apa potabilă nu trebuie sa conţină germeni patogeni. Dacă se depăşesc valorile pentru numărul total de germeni (NTG), apa are o calitate scăzută, dar nu este automat periculoasă. Prezenta bacteriilor coliforme arată că apa nu este sigură pentru consum. Prezenţa germenilor peste limitele admise de Ordonanţa 7/ 2023 indică o problemă de igienă”, au transmis reprezentanţii ANPC.
Loturile de apa îmbuteliată au fost retrase din circuitul consumului uman
Comisarii CJPC Ilfov au retras din circuitul consumului uman loturile de apa îmbuteliată şi au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare de 30.000 lei.
Măsura complementară stabilită iniţial de suspendare a activităţii (OTPS) este menținută în continuare până la emiterea unui nou buletin de analize ca să indice că apa este potabilă şi poate fi consumată.
Master Optim Construction SRL are ca obiect de activitate îmbutelierea de apă plată în bidoane de 19 litri.
Amintim că, potrivit unor cercetări, până la trei sferturi din toată apa îmbuteliată pe care o bem ar putea conține substanțe chimice potențial dăunătoare legate de cancer.
Apa din sticlele de plastic conţine de până la o sută de ori mai multe particule de plastic minuscule decât se estimase anterior, potrivit unui nou studiu dat publicităţiila începutul acestui an.
Parlamentul îşi alege marţi noii preşedinţi ai Camerelor, după ce Ilie Bolojan a fost numit premier, iar Ciprian Şerban ministru al Transporturilor. PSD îl propune pe Sorin Grindeanu la Camera Deputaţilor, iar PNL îl susţine pe Mircea Abrudean la Senat.
Parlamentul îşi alege marți preşedinţii celor două Camere FOTO Inquam Photos / George Călin
Grupul parlamentar al PSD l-a propus, luni, pe preşedintele interimar al formaţiunii, Sorin Grindeanu, pentru funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor.
Votul va avea loc în şedinţa de plen care începe la ora 12.00, potrivit News.ro.
De asemenea, Mircea Abrudean a fost nominalizat de PNL pentru funcţia de Preşedinte al Senatului, care devine vacantă după ce preşedintele Ilie Bolojan preia mandatul de premier.
Şedinţa de plen a Senatului este programată tot pentru ora 12.00, pe ordinea de zi aflându-se Proiectul de hotărâre privind vacantarea funcţiei de preşedinte al Senatului şi alegerea Preşedintelui Senatului.
La Camera Deputaţilor va fi ales şi un nou chestor, după ce Florin Manole, care deţinea această funcţie în Biroul Permanent, a fost ales ministru al Muncii.
Două poziţii de judecător al Curţii Constituţionale vor fi votate marți, 24 iunie, de Camera Deputaţilor şi Senatul, potrivit ordinii de zi a plenului.
Vor fi numiți doi judecători CCR Foto: CCR
Propunerile pentru cele două posturi sunt Mihai Busuioc, actualul preşedinte al Curţii de Conturi, susţinut de PSD, din partea Senatului, şi Csaba Asztalos, actualul preşedinte CNCD, propunere a UDMR, din partea Camerei Deputaţilor.
Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat luni că Mihai Busuioc este susţinut de grupul senatorial al PSD pentru postul de judecător CCR. Mihai Busuioc se află din toamna anului 2017 la șefia Curții de Conturi, iar anterior a ocupat funcția de secretar general al Guvernului.
De asemenea, UDMR va nominaliza un judecător CCR, din partea Camerei Deputaţilor, fiind vehiculat numele lui Csaba Asztalos. El este din anul 2005 președintele Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Potrivit Constituţiei, Curtea Constituţională se compune din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Dintre aceştia, trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din trei în trei ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi. Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare. Fiecare candidat va depune un curriculum vitae (CV) şi actele doveditoare că îndeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţie. Candidaţii vor fi audiaţi de comisie, potrivit News.ro.
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.
Presa de stat iraniană a anunţat marţi, 24 iunie, că o încetare a focului a fost „impusă inamicului” după răspunsul militar al ţării la „agresiunea SUA”, la câteva ore după atacurile Iranului împotriva unei baze americane din Qatar.
Presa de stat iraniană a anunţat că o încetare a focului a fost „impusă inamicului” Foto: Arhivă
„Operaţiunile reuşite cu rachete ale Sepah (Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice) ca răspuns la agresiunea SUA şi fermitatea exemplară şi unitatea poporului nostru drag în apărarea ţării noastre au impus încetarea focului inamicului”, a declarat un prezentator al Iran National News Network, o reţea de ştiri de stat, într-o emisiune în direct, relatează CNN, citat de News.ro
Prezentatorul nu a precizat ora la care va avea loc încetarea focului.
„Seara trecută, la doar o oră după atacul reuşit cu rachete al Sepahului asupra bazei americane Al Udeid din Qatar, într-o manieră de îndemn asemănătoare cu o implorare, Trump a solicitat iniţierea unei încetări a focului în războiul impus de inamicul sionist împotriva ţării noastre”, a mai declarat prezentatorul.
În noaptea de luni spre marți, Trump a susţinut, într-o postare pe rețeaua sa de socializare Truth Social, că a fost convenit un armistițiu „total” între Israel și Iran, despre care spune că speră că va deveni permanent. Liderul de la Casa Albă anunță o încetare graduală a focului începând de marți dimineața.
Felicitări tuturor! A fost pe deplin convenit de către şi între Israel şi Iran că va exista „o încetare completă şi totală a focului” (în aproximativ 6 ore de acum, când Israelul şi Iranul îşi vor fi lichidat şi încheiat misiunile finale în curs de desfăşurare!), timp de 12 ore, moment în care războiul va fi considerat încheiat!”, a spus Trump.
„În timpul armistiţiului, cealaltă parte va rămâne paşnică şi respectuoasă. Presupunând că totul funcţionează aşa cum ar trebui, ceea ce se va întâmpla, aş dori să felicit ambele ţări, Israelul şi Iranul, pentru că au avut rezistenţa, curajul şi inteligenţa de a pune capăt la ceea ce ar trebui să se numească, „RĂZBOIUL DE 12 ZILE”. Acesta este un război care ar fi putut dura ani de zile şi ar fi putut distruge întregul Orient Mijlociu, dar nu a fost aşa şi nu va fi niciodată!”, a adăugat președintele american.
Ulterior, liderul de la Casa Albă a făcut o nouă postare pe platforma sa de socializare în care a menționat că atât Israelul, cât și Iranul, l-au căutat „aproape în același timp” pentru a face pace.
„Israelul și Iranul au venit la mine, aproape în același timp,, și mi-au spus: ”Pace!” Am știut că momentul este acum. Lumea și Orientul Mijlociu sunt adevărații învingători! Ambele națiuni vor vedea în viitorul lor iubire, pace și prosperitate. Ele au atât de multe de câștigat și, totuși, atât de multe de pierdut dacă se abat de la calea dreptății și a adevărului. Viitorul pentru Israel și Iran este nelimitat și plin de mari promisiuni. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe amândouă!„, a precizat Trump.
Israelul nu au confirmat oficial dacă a fost de acord cu încetarea focului.
Donald Trump a anunțat, în noaptea de luni spre marți, că Israelul și Iranul au convenit o „încetare completă și totală a focului”. Președintele american a susținut că cele două țări i-au spus, „aproape în același timp”, că vor pace.
Ayatollahul Ali Khamenei, Donald Trump și Benjamin Netanyahu Foto: AFP
Trump a susţinut, într-o postare pe rețeaua sa de socializare Truth Social, că a fost convenit un armistițiu „total” între Israel și Iran, despre care spune că speră că va deveni permanent. Liderul de la Casa Albă mai afirmă că s-a ajuns la un armistițiu de 12 ore între cele două țări, care va fi introdus treptat, pe parcursul a 24 de ore, relatează The Guardian.
„Felicitări tuturor! A fost pe deplin convenit de către şi între Israel şi Iran că va exista „o încetare completă şi totală a focului” (în aproximativ 6 ore de acum, când Israelul şi Iranul îşi vor fi lichidat şi încheiat misiunile finale în curs de desfăşurare!), timp de 12 ore, moment în care războiul va fi considerat încheiat!”, a scris Trump.
„În mod oficial, Iranul va începe încetarea focului şi, la ora 12, Israelul va începe încetarea focului şi, la ora 24, lumea va saluta încheierea oficială a RĂZBOIULUI DE 12 ZILE”, mai susţine Trump.
Președintele american a felicitat cele două țări pentru această decizie.
„În timpul armistiţiului, cealaltă parte va rămâne paşnică şi respectuoasă. Presupunând că totul funcţionează aşa cum ar trebui, ceea ce se va întâmpla, aş dori să felicit ambele ţări, Israelul şi Iranul, pentru că au avut rezistenţa, curajul şi inteligenţa de a pune capăt la ceea ce ar trebui să se numească, „RĂZBOIUL DE 12 ZILE”. Acesta este un război care ar fi putut dura ani de zile şi ar fi putut distruge întregul Orient Mijlociu, dar nu a fost aşa şi nu va fi niciodată!”, a adăugat președintele american.
Trump spune că Israelul și Iranul i-au spus „aproape în același timp”, că vor pace
Ulterior, liderul de la Casa Albă a făcut o nouă postare pe platforma sa de socializare în care a menționat că atât Israelul, cât și Iranul, l-au căutat „aproape în același timp” pentru a face pace.
„Israelul și Iranul au venit la mine, aproape în același timp,, și mi-au spus: ”Pace!” Am știut că momentul este acum. Lumea și Orientul Mijlociu sunt adevărații învingători! Ambele națiuni vor vedea în viitorul lor iubire, pace și prosperitate. Ele au atât de multe de câștigat și, totuși, atât de multe de pierdut dacă se abat de la calea dreptății și a adevărului. Viitorul pentru Israel și Iran este nelimitat și plin de mari promisiuni. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe amândouă!„, a scris Trump.
Israelul și Iranul nu au confirmat oficial acordul
Deocamdată, nici Iranul, nici Israelul nu au confirmat oficial dacă au fost de acord cu încetarea focului.
După anunțarea armistițiului de către Trump, Forțele de apărare ale Israelului au emis un avertisment de evacuare pentru mai multe părți ale capitalei iraniene, înainte de un atac israelian planificat. Pe rețelele de socializare, unii utilizatori au raportat explozii masive în Teheran, despre care au spus că au fost cele mai intense de când Israelul a început să bombardeze Iranul în urmă cu 12 zile, potrivit The Guardian.
Ministrul iranian de externe a părut să sugereze că a început o încetare a ostilităților într-o postare pe social media, afirmând că armata iraniană a atacat Israelul „până în ultimul minut, la ora 4 dimineața”. Anterior, el a declarat că, dacă atacurile israeliene au încetat la ora 12.30GMT, Iranul nu are „nicio intenție de a continua răspunsul nostru după aceea”.
Potrivit unui raport al agenției de știri Reuters, Qatarul a jucat un rol în sprijinirea intermedierii acordului în culise. Prim-ministrul Qatarului ar fi obținut acordul Iranului în cadrul unei convorbiri telefonice cu Teheranul, a declarat pentru Reuters un oficial informat cu privire la această chestiune.
Rachetele Iranului au lovit baze americane din Orientul Mijlociu
Încetarea focului proclamată de Trump vine după ce Iranul a anunțat că a lansat un atac cu rachete asupra bazei americane din Qatar. Rachetele iraniene au vizat baza aeriană al-Udeid, ca represalii pentru participarea SUA la campania de bombardament a Israelului împotriva Iranului.
Preşedintele Donald Trump a calificat acest atac drept o „reacţie slabă” la atacurile americane din weekend împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, îndemnând Iranul şi Israelul să încheie pace după 11 zile de ostilităţi reciproce.
Ministerul de Externe al Qatarului a declarat că „apărarea aeriană a Qatarului a contracarat cu succes atacul și a interceptat rachetele iraniene” și că nu au existat victime. Iranul ar fi avertizat în prealabil cu privire la atac.
Trump a lansat în weekend un atac fără precedent asupra a trei situri nucleare din Iran, inclusiv Isfahan, Natanz și Fordow. Trump s-a grăbit să afirme că loviturile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene le-au „distrus complet și total”. Cu toate acestea, rămâne neclar cât de multe daune fizice au fost produse sau care ar putea fi impactul pe termen lung asupra programului nuclear iranian.
Bombardamentele americane au provocat probabil pagube „foarte semnificative” zonelor subterane ale uzinei iraniene de îmbogățire a uraniului Fordow, săpate într-un munte, deși nimeni nu poate spune încă care este amploarea acestora, a declarat luni Rafael Grossi, șeful Observatorului nuclear al ONU. „Având în vedere încărcătura explozivă utilizată și natura extrem (de) sensibilă la vibrații a centrifugelor, este de așteptat să se fi produs daune foarte semnificative”, a afirmat Grossi într-un comunicat.
Atacul lansat de Statele Unite asupra a trei instalații nucleare iraniene a fost urmat de replica Teheranului, care a lovit mai multe baze americane din Qatar și Irak. Riscul unei escaladări care să depășească Orientul Mijlociu crește semnificativ. Experții consultați de „Adevărul” spun că România ar putea deveni cu adevărat importantă în cazul unui atac iranian împotriva bazelor americane din Europa sau împotriva țărilor NATO și explică și de ce.
Sistemul de la Deveselu e crucial în apărarea NATO. FOTO: EPA-EFE
Statele Unite ale Americii au bombardat în weekend trei importante baze iraniene suspectate că ar lucra la realizarea primei bombe nucleare a Teheranului. Așa cum era de ateptat, Iranul a reacționat și a lovit luni, 23 iunie, mai multe baze americane din Qatar și Irak. Acum, riscul extinderii războiului, care s-ar transforma în unul regional sau chiar unul de nivel mondial nu este absolut deloc neglijabil.
Iar riposta nu s-a lăsat așteptată. Rachetele iraniene au lovit mai multe baze americane din Qatar și capitala acestei țări. Mai exact, Iranul a lansat o operațiunea „Basharat Fath” (Promisiunea Victoriei) împotriva bazelor militare americane din Qatar și Irak.
Decizia lui Trump de a intra în conflict ridică semne de întrebăre cu privire la modul în care Iranul sau intermediarii săi, așa numiții „proxy” – Hamas, Hezbollah, Houthi și alte organizații teroriste, ar putea continua războiul, chiar dacă atacurile israeliene au diminuat capacitățile militare ale regimului de la Teheran.
Un scenariu de coșmar
De altfel, în acest moment, zeci de mii de militari americani sunt desfășurați în tot Orientul Mijlociu, în țări precum Bahrain, Irak, Kuwait, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Drept urmare, trupele americane au rămas în alertă în regiune, în timp ce administrația Trump deliberează asupra următoarelor acțiuni.
„Adevărul” a discutat acest subiect cu doi experți, generalulul Dan Grecu, șeful generalilor români aflați în retragere, și cu expertul în securitate și relații internaționale Claudiu Degeratu, fost șef al secţiei de Apărare din cadrul Delegaţiei Permanente a României la NATO. Cei doi sunt printre experții care consideră că România ar putea să aibă un rol important, dacă se va ajunge la un război de proporții sau dacă pur și simplu iranienii vor decide să lovească baze americane sau chiar baze NATO din Europa.
Americanii sunt pregătiți pentru orice
Situația este extrem de încordată în Orientul Mijlociu. Drept urmare, Pentagonul a mutat arme și resurse suplimentare în Orientul Mijlociu și Europa. Americanii au mutat inclusiv o flotă de avioane de realimentare aeriană și un al doilea portavion și nave de război asociate. Portavionul USS Carl Vinson, cu aproximativ 5.000 de pușcași marini și 50 de aeronave la bord, se află deja în Marea Arabiei de vinerea trecută. Un alt portavion american, USS Nimitz, se află în Oceanul Indian și se îndreaptă spre Orientul Mijlociu, după ce a anulat o escală într-un port din Vietnam.
Pe de altă parte, dacă iranienii vor decide să escaladeze și să atace și bazele americane din Europa sau alte obiective ale aliaților, România nu ar putea să evite o implicare directă sau indirectă. Greul unui atac iranian cu rachete ar cădea pe scutul de la Deveselu. Construit de americani și aparținând Statelor Unite ale Americii, scutul a fost făcut chiar pentru a neutraliza un eventual atac iranian asupra Europei. În această ipoteză, rachetele interceptoare americane ar urma să lovească rachetele iraniene lansate asupra unei sau a unor ținte europene, indiferent dacă ar fi vorba de București, Paris sau Londra, ori de baze militare americane de pe continent.
„Fiind facilitate americană, scutul de la Deveselu este în alertă și e pregătit pentru orice situație de criză. Dar contează mai mult ce se întâmplă, de fapt, în Mediterana, în Golful Persic și strâmtoarea Ormuz. Deocamdată acolo a lovit Iranul în bazele militare americane”, consideră Claudiu Degeratu.
De unde poate veni surpriza
Totuși, strategii militari ai Teheranului ar putea decide în continuare și o mișcare surpriză. În acest caz, iranienii ar încerca să distrugă obiective din Europa, în special baze militare americane.
Astfel, România ar deveni extrem de importantă în planurile defensive ale SUA și NATO. Scutul de la Deveselu ar acționa împreună cu distrugătoarele marinei americane cu capacități de apărare antiaeriană balistică, nave care au fost, de asemenea, plasate în regiunea Mării Mediterane.
În același timp, scutul antirachetă din Polonia, de la Redzikowo, similar cu cel din România, ar intra în luptă. Ambele baze, de la Deveselu și Redzikowo fac parte din sistemul de apărare antirachetă al NATO, bazat pe sistemul Aegis Ashore. Sistemul Aegis Ashore a fost construit chiar pentru interceptarea rachetelor balistice trase din Iran, spune generalul Dan Grecu.
„Americanii au pregătit din timp acest detaliu. Scutul de la Deveselu este o formă de apărare anti-balistică, care acoperă nu numai România, ci acoperă, practic, tot flancul de sud-est al NATO, pornind chiar de la nord de România și mergând până în Bulgaria, Grecia, chiar și o parte a Turciei. Facilitatea de apărare este foarte importantă pentru noi și, probabil, abia acum mulți dintre cei care o criticau vor putea să-și dea seama de rolul acesteia. De fapt, să o spunem direct: România ar deveni foarte importantă pentru SUA și NATO, în cazul unui astfel de atac”, spune generalul Dan Grecu.
De altfel, scutul de Deveselu ar intercepta și rachetele trimise spre Occident, chiar și pe cele care ar ținti puncte mai îndepărtate ale Europei.
„Scutul a fost făcut chiar pentru rachetele balistice care intră în raza de acțiune a mijloacelor de anihilare de la Deveselu. Și chiar dacă în mod normal o rachetă care s-ar îndreapta spre Londra ar fi puțin probabil să vină prin zona noastră, asta nu înseamnă că nu se pot întâmpla astfel de de lucruri. Dar tot flancul estic al Alianței Nord-Atlantice este apărat prin acest sistem cu dispunere la noi în România”, mai spune generalul.
Rachetele hipersonice, pericolul numărul 1
Există însă și un „dar”, avertizează generalul: nu este foarte clar cât de eficient ar fi scutul de la Deveselu în cazul unui atac cu rachete hipersonice.
„Scutul a fost proiectat pentru a asigura o apărare eficientă antirachetă și, în principal, împotriva rachetelor balistice. Este însă puțin probabil să fie la fel de eficient în fața rachetelor hipersonice. De fapt, s-a văzut că și Iron Dome din Israel e fost penetrat atunci când a fost atacat de hipersonice. Dacă vorbim de rachete hipersonice este greu de spus ce anume le poate opri. Aș spune că nu există niciun scut 100% eficient. Hipersonicele sunt foarte greu de contracarat, mai ales în situația în care ele au și sisteme suplimentare de navigație, așa cum este cazul coordonării pe GPS, satelitare sau pe infraroșu”, avertizează generalul Grecu.
Însă până să intre în acțiune scutul de la Deveselu și întreg sistemul de apărare avansată a NATO pentru Europa și SUA, rachetele iraniene ar fi lovite din Turcia. Claudiu Degeratu spune că România ar reprezenta a doua linie defensivă a Occidentului, în cazul unui atac din Orientul Mijlociu.
Protejați și de Turcia
„În cazul nostru, sigur, mai există și Turcia, între noi și Iran. Și, în general, Iranul evită să folosească spațiul aerian turcesc pentru orice fel de atacuri. Ei, sigur, operează de regulă spre Siria, spre Irak, spre alte zone. Și, deci, cumva, nu suntem chiar în prima linie de ținte sau potențiale ține. Apoi, în al doilea rând, Iranul se concentrează pe tranzitul comercial care vizează strâmtoarea Ormuz. Și, bineînțeles, un alt tip de țintă sunt locațiile unor unități militare americane din Peninsula Arabică și din zona Orientului Apropiat. Deja cele din Qatar au fost atacate”, susține Degeratu.
Asta nu înseamnă că Europa și chiar România nu pot deveni ținte pentru rachetele balistice iraniene, mai ales că au baze americane. În acel moment, România ar fi apărată în special de scutul de la Deveselu și de sistemele Patriot achiziționate din SUA. Și nu doar atât. Alte sisteme defensive ale unor state NATO din apropiere s-ar activa și ar ajuta la neutralizarea unui atac iranian.
„Sigur, există și o misiune de supraveghere aeriană desfășurată în zona României și a Mării Negre de către NATO. Acea misiune de observare și supraveghere va funcționa și ea, dacă va fi un atac. Pentru că e vorba de spațiu aerian NATO, inclusiv în Turcia, ar fi implicat un sistem mai amplu. Deci nu ne-am baza doar pe sistemele noastre Patriot, ci și pe cele ale aliaților și, bineînțeles, pe turci. Pentru că foarte multe rachete ar fi interceptate de turci sau, în orice caz, ei vor lua măsuri defensive, de apărare aeriană. Iar Turcia are o apărare foarte bună”, susține expertul.
Conexiune între Deveselu și sistemele Patriot
Pe de altă parte, chiar și cu sprijinul aliaților, România ar deveni un punct special și de o importanță uriașă în apărarea NATO.
„România nu poate fi decât foarte importantă, atâta vreme cât avem un sistem care oferă o apărare cu un sistem modern, actualizat permanent și în alertă permanentă. Realist vorbind și fără nicio exagere, avem o contribuție importantă pe partea aceasta. Și nu întâmplător găzduim sistemul de la Deveselu. Bineînțeles, asta ne și obligă să putem dezvolta capacitățile noastre de apărare anteriene. Și mă refer în special la sistemele Patriot”, mai spune Degeratu.
De altfel, în ultimii ani s-a lucrat, la nivelul SUA și a NATO, la o integrare și o conexiune între sistemele de apărare. Iar trendul va continua să fie acesta, în așa fel încât sistemele precum cel de la Deveselu să acționeze împreună cu sistemele Patriot, dacă e cazul unui atac.
„Sistemul de la Deveselu și sistemele Patriot sunt sisteme diferite. Tendința mai nouă de vreun an, doi, este să se experimenteze o conexiune, o integrare operațională și tehnică a sistemului Aegis de la Deveselu, împreună cu sisteme de interceptare de tip Patriot. Dar acestea sunt chestiuni mai noi. Rezultatele sunt mulțumitoare din ce am văzut. S-a experimentat destul de mult pe această integrare, pe cele două sisteme, integrare modulară, dar deocamdată mai mult pentru zona Pacificului. Acolo s-a experimentat mult, iar Pentagonul a avut câteva sesiuni live de interceptări și s-a demonstrat că se pot integra la nevoie, ceea ce înseamnă că și sistemele noastre Patriot, probabil că într-un viitor destul de apropiat vor avea această capacitate. Evident, acest lucru va presupune modernizarea unor elemente. Nu neapărat integral, pentru că nu ne trebuie alte sisteme, doar se adaugă niște module la sistemele existente, iar atunci și sistemul Patriot devine parte a scutului de la Deveselu”, încheie Claudiu Degeratu.
Parlamentarii AUR nu vor participa la votul privind învestirea guvernului Ilie Bolojan. Aleșii au părăsit sala de plen după de George Simion a recitat din Scrisoarea III.
AUR a părăsit sala de plen unde se vota guvernul Bolojan. Foto: Inquam/O.Ganea
„Felicitări! Nu cred că apucați anul, e ultimul act de disperare al vostru după lovitura de stat din 6 decembrie. Vreți să tăiați 150.000 de bugetari și ați pus 5 vicepremieri că nu vă mai satura Dumnezeu. Care e cu reforma dintre voi? Sau nu ați apucat să vedeți programul de guvernare?”, a afirmat George Simion, după care a criticat partidele politice de la putere folosind versuri din Scrisoarea III a lui Mihai Eminescu.
Liderul AUR a atras atenția asupra faptului că în programul de guvernare nu se regăsește tăierea subvențiilor partidelor politice.
„Aveți un partid, care reprezintă o treime din CSAT, care a luat 10% la alegeri. (..) Măriți TVA, vă bateti joc de afacerilor românilor. Îmi place că tăiați subvențiile partidelor politice (n.r. prevederea nu se regăsește în programul de guvernare). Veți fi taxați, veți ajunge să plătiți, noi nu vom participam la aceasta mascaradă, ne ridicăm și plecăm„, a spus George Simion.
Premierul Ilie Bolojan a susținut luni, în plenul reunit al Parlamentului, că reformele propuse de noul Guvern nu vor fi ușor de acceptat, dar sunt singura cale de a evita o criză profundă. În discursul de investitură, a anunțat cele trei priorități ale programului de guvernare: ordine în finanțele publice, bună guvernare și respect pentru cetățeni.
Ilies Bolojan FOTO Mediafax
Redăm mai jos discursul integral al prmeierului:
„Este pentru mine o mare responsabilitate să vin în fața dumneavoastră ca prim-ministru desemnat. Împreună cu echipa de guvernare, cer astăzi votul de încredere al Parlamentului României, într-un moment decisiv pentru viitorul țării noastre.
Mulțumesc Președintelui României, Nicușor Dan, pentru încredere. Mulțumesc partidelor politice care au decis să lase la o parte diferențele dintre ele pentru o misiune comună: aceea de a da României un guvern pro-occidental, care să ia măsurile economice necesare pentru a ieși dintr-o situație dificilă și a repune țara pe direcția dezvoltării.
Mă adresez, totodată, tuturor cetățenilor României, care așteaptă de la noi o schimbare de mentalitate și de acțiune politică.
Le transmit că îmi asum această poziție știind foarte bine situația în care se află România.
Îi asigur pe toți cetățenii că reformele și eforturile pentru a readuce România pe cursul de dezvoltare și prosperitate vor începe cu statul și clientela politică.
Doamnelor și domnilor,
Nu voi atinge în această intervenție aspecte care țin de enumerarea de proiecte și de politici publice viitoare. Pentru orice fel de proiecte viitoare, trebuie să ai resurse și o țară stabilă. Iar pentru politicile de dezvoltare viitoare, România trebuie să treacă cu bine prin această perioadă dificilă. Mă voi concentra pe urgențele pe care le avem de gestionat.
Dacă voi primi votul Parlamentului, ca prim-ministru voi avea trei direcții prioritare: ordine în finanțele publice, bună guvernare și respect pentru cetățenii țării noastre.
În ciuda provocărilor economice, geopolitice și sociale, Guvernul României și majoritatea care îl susține își vor asuma reforme fundamentale, ce vor genera performanță în administrație, dezvoltarea României și recâștigarea încrederii și a speranței.
Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale.
Stimați colegi parlamentari,
Așa cum am spus, programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali:
Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor;
Bună guvernare, ca motor al reformei statului, care să asigure o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale;
Respect pentru cetățeni, prin servicii publice de calitate, corectitudine în serviciul public și politici sociale oneste, care încurajează și respectă munca.
Desigur, ne asumăm faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare. Dar trebuie să ținem cont că:
În absența măsurilor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranță fiscal-bugetară, cu riscul să piardă contactul cu direcția europeană a dezvoltării și costuri mari pentru oameni și companii.
În schimb, aplicarea măsurilor de reformă a statului va pune bazele unei dezvoltări solide pentru România. În anii următori, avem ocazia să devenim un stat modern, stabil și respectat, atât intern, cât și extern. Totul depinde de voința noastră de a acționa corect, direct și la timp, fără calcule electorale.
În fața instabilității externe și a polarizării interne, acest program propune o altă abordare: fără populism, fără improvizație, fără privilegii.
România a fost condusă prea mult timp fără o perspectivă pe termen lung. Asta ne-a costat bani, încredere și timp. Este momentul pentru decizii mature și durabile. Nu le putem lua decât dacă privim cu luciditate unde suntem și înțelegem ce avem de făcut pentru a nu repeta greșelile trecutului.
Suntem în fața unui test major.Dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli mult mai mari decât își poate permite, chiar și pentru salarii și pensii, riscăm ca în viitor să nu le mai putem plăti deloc.
Dacă România va continua să adâncească deficitul comercial și bugetar, riscăm să pierdem cursul de schimb și să pierdem investiții.
Dacă vom continua să menținem reglementări împovărătoare și o administrație ineficientă, riscăm să pierdem oportunitatea fondurilor europene și a relansării economice.
Iar dacă vom mai tolera risipa și indolența în sistemul public, vom pierde pe termen lung încrederea oamenilor și a partenerilor noștri.
Este clar pentru toată lumea că România nu mai poate merge pe drumul pe care a mers până acum. De aceea, mandatul Guvernului pe care îl propun este unul de reformă și reconstrucție, de ieșire din rutină și de recâștigare a direcției corecte. Acestea nu sunt doar niște cuvinte — ele înseamnă schimbări concrete, care încep chiar cu clasa politică și cu administrația publică.
I. Ordine în finanțele publice
Politica fiscală a României din ultimii ani a fost impredictibilă, contradictorie și, de multe ori, populistă.
Aceasta ne-a adus în situația în care ne aflăm acum. Pentru această stare de fapt sunt responsabile toate guvernările, mai ales cele din ultimii ani. Se cuvine să le cer scuze cetățenilor țării noastre pentru situația în care am adus România. Nu mai trebuie să repetăm greșelile trecutului.
Avem un deficit bugetar de peste 9% din PIB, care ne obligă la măsuri urgente și ferme. Continuarea derapajelor fiscale ar aduce România în pragul incapacității de plată. În schimb, refacerea echilibrelor macroeconomice ne va întări și ne va reda încrederea investitorilor.
Un stat modern trebuie să își plătească datoriile, să își respecte angajamentele și să nu își mintă cetățenii. Pentru asta, vom face ordine în cheltuieli și vom impune disciplina bugetară la toate nivelurile administrației. Veniturile bugetare trebuie consolidate, fără a afecta competitivitatea și fără a penaliza munca și investiția. Vom combate evaziunea fiscală.
II. Bună guvernare
Cea mai mare problemă a României nu este lipsa de resurse, ci risipa și lipsa de eficiență. Avem o administrație publică învechită, împovărată de birocrație, dubluri de funcții și de instituții. Ne confruntăm cu lipsă de performanță, ineficiență cronică și instituții scăpate de sub control.
Vom începe o reformă a aparatului bugetar, printr-un audit funcțional al instituțiilor și o reorganizare administrativă, atât la nivel central, cât și în administrația publică locală. Simplificarea și digitalizarea vor fi o prioritate reală, nu doar declarativă. La fel și descentralizarea. Vom reduce structurile administrative și vom profesionaliza resursa umană.
Ministerele nu vor mai fi locuri de sinecuri. Funcția publică va fi condiționată de competență, integritate și rezultate. Doar așa putem reda încrederea cetățenilor în stat.
III. Respect pentru cetățeni
Un stat care își respectă cetățenii este un stat care le oferă șanse egale, care sprijină munca și inițiativa și care nu transformă ajutoarele sociale în dependență. Un stat care înțelege că pensia nu este un privilegiu, ci dreptul pentru o viață de muncă. Un stat în care ai încredere că examenele sunt corecte.
Ne vom concentra pe servicii publice de calitate — în educație, în sănătate și în administrație. Vom susține depolitizarea finanțelor, a școlilor și a spitalelor, nu prin pseudo-concursuri, ci prin impunerea unor criterii de performanță și prin aplicarea lor. Vom susține meritocrația și profesionalismul.
Vom proteja persoanele vulnerabile și vom combate ferm abuzurile.
Reforma pensiilor speciale va fi dusă la capăt.
Concluzie
Dragi colegi parlamentari,
Nu este un moment obișnuit. România are în față o alegere: reformă sau stagnare, responsabilitate sau populism. Vă chem astăzi la un vot de conștiință, pentru un guvern care nu vine cu promisiuni goale, ci cu un mandat de reconstrucție.
Vom greși dacă vom trata acest vot ca pe un joc politic. Nu este. Este o alegere între ceea ce trebuie făcut și ceea ce am făcut până acum.
Vom fi un guvern al deciziilor, nu al vorbelor. Știm că va fi greu. Dar avem de partea noastră adevărul, nevoia și voința de a face ceea ce trebuie.
România are șansa unei noi direcții. Haideți să nu o irosim.
Vă mulțumesc!”, a spus Ilie Bolojan în discursul său.
Votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului va fi secret cu bile.
Pentru ca Guvernul să fie învestit este nevoie de votul favorabil a cel puţin 233 de parlamentari.
Anterior, miniştrii propuşi în viitorul Guvern PSD – PNL – USR – UDMR au fost audiaţi în comisiile de specialitate, toţi primind avize favorabile.
În cazul adoptării, Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se înaintează de îndată şefului statului spre a proceda la numirea Guvernului.
Lista Guvernului PNL – PSD – USR – UDMR este următoarea:
Șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), generalul-locotenent Vasil Maliuk, a dezvăluit luni noi detalii despre operațiunea ucraineană „Pânza de Păianjen”, planificată meticulos pe parcursul unui an și jumătate, precum și despre al treilea atac de succes asupra Podului Crimeei, efectuat ulterior, relatează Kyiv Post.
Vasili Maliuk, arhitectul atacului „Pânza de paianjen” Foto x
Luni, la o conferință de presă cu ușile închise, Maliuk a relatat că operațiunea a fost un proiect complex, care a necesitat mai multe etape și în care au fost folosite peste 100 de drone.
„Am desfășurat 117 drone, iar rezultatele au fost văzute de întreaga lume. Focosul din interiorul fiecărei drone era format din două componente – de câte 800 de grame – în total de 1,6 kilograme de material înalt explozibil. Am vizat rezervoarele de combustibil, partea laterală a aeronavei unde se afla racheta și avionica – tipul de echipament pentru care inamicul nu are înlocuitori”, a spus Maliuk.
Operațiunea a necesitat o parte logistică laborioasă, presupunând livrarea clandestină a unor „cabine” de lansare autonomă echipate cu panouri solare și baterii EcoFlow pe teritoriul inamic. A presupus inclusiv coruperea funcționarilor vamali ruși pentru a introduce echipamente sancționate peste graniță.
„Timpul total pe care l-am petrecut pregătind «Pânza de păianjen»: un an, șase luni și nouă zile. Am început în noiembrie 2023”, a spus el.
Secret aproape total
Șeful SBU a mai spus că un număr extrem de limitat de persoane cunoșteau adevărata anvergură a misiunii – printre ei s-au aflat președintele Volodimir Zelenski și un ofițer SBU de încredere. Majoritatea celor care au participat la operațiune nu au știut nimic despre plan.
„Cei care au construit dronele nu știau că sunt pentru «Pânza de păianjen». Cei care au construit cabinele nu știau că au scopul de a ascunde dronele. Nici cei care transportau echipamentul nu cunoșteau detaliile… Fiecare era responsabil pentru partea sa critică din misiune”, a spus Maliuk.
În același timp, pentru această misiune, serviciul de securitate a format o echipă din cei mai buni operatori de drone au unității Alpha din cadrul SBU.
„Au ajuns la centrul de comandă la ora 5 dimineața, și-au predat telefoanele și s-au apucat de treabă. Fiecărui operator i s-a atribuit o anumită aeronavă și i s-a oferit o machetă a terenului care arăta altitudinile, amplasarea cabinei și ruta dronei către țintă.”
„Este un indicator al faptului că Ucraina luptă cu ajutorul serviciilor noastre de informații. Suntem capabili de soluții neconvenționale”, a adăugat el.
Duminică, 1 iunie, o operațiune cu drone cu rază lungă de acțiune ar fi lovit cel puțin cinci aerodromuri din regiunile Murmansk, Irkutțk, Riazan și Amur din Rusia, lovind bombardiere strategice și aeronave de supraveghere. Deși estimările variază, Ucraina susține că până la 40 de aeronave au fost avariate sau distruse, reprezentând în orice caz o lovitură serioasă pentru forțele aerospațiale rusești.
Detalii privind atacul asupra Podul Crimeei
Maliuk a confirmat, de asemenea, efectuarea cu succes al unui treilea atac asupra Podului Crimeei.
„Ca să fiu sincer, a treia oară când am lovit podul, am folosit 1.100 de kilograme de explozibili — și a doua încărcătură de 1.100 de kilograme. Două lovituri împotriva unor piloni cheie… Acesta este începutul unei noi ere”, a declarat el.
Ucraina a mai atacat podul de două ori: în 2022 folosind un camion încărcat cu 21 de tone de explozibili, respectiv în 2023, folosind dronele maritime ale SBU, cunoscute sub numele de „Sea Baby”. Cel mai recent atac din iunie 2025 a implicat o încărcătură explozivă scufundată – marcând oficial începutul a ceea ce Maliuk a descris ca o nouă „ere maritimă” în istoria operațiunilor speciale ale Ucrainei.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis un mesaj pe rețeaua X, după atacul iranian asupra unei baze americane din Qatar. Și președintele american Donald Trump a reacționat.
Donald Trump și Ali Khamenei FOTO AFP
Mai multe explozii s-au auzit luni seară în capitala Qatarului, Doha. Iranul a anunțat că a lansat rachete asupra celei mai mari baze militare americane din această țară, Al Udeid.
Lansarea rachetelor vine ca răspuns la atacurile Statelor Unite.
„Nu am încălcat drepturile nimănui,” a spus el într-o postare pe X. ”Nici nu vom accepta vreodată ca cineva să ne încalce drepturile, și nu ne vom preda în fața încălcării acestora. Aceasta este logica națiunii iraniene”, a spus Ayatolahul Khamenei al Iranului într-o postare pe X.
Donald Trump a descris atacul iranian drept un „răspuns foarte slab”, pe care Statele Unite l-au „anticipat” și pe care l-au „contracarat foarte eficient”.
„Au fost lansate 14 rachete – 13 au fost doborâte, iar 1 a fost «eliberată», pentru că se îndrepta într-o direcție neamenințătoare.Sunt încântat să raportez că NIMENI dintre americani nu a fost rănit, iar pagubele au fost minime. Cel mai important este că și-au consumat toată furia și, sperăm, nu va mai exista ură suplimentară. Vreau să mulțumesc Iranului pentru că ne-a oferit un avertisment timpuriu, ceea ce a făcut posibil ca nimeni să nu-și piardă viața și nimeni să nu fie rănit. Poate că acum Iranul poate merge spre Pace și Armonie în Regiune, iar eu voi încuraja cu entuziasm Israelul să facă la fel”, a fost mesajul postat de președintele american.
Situația este extrem de tensionată, iar autoritățile internaționale monitorizează cu atenție orice dezvoltare ulterioară.
Expertul în securitate Hari Bucur Marcu atrage atenția că România va avea miniștri fără experiență în cele mai complicate vremuri.
România are un război la granițe, dar își pune miniștri fără experiență. FOTO: Pixabay
Politicienii români par că nu au înțeles absolut nimic din ceea ce se întâmplat în ultimul timp, susține expertul în securitate internațională Hari Bucur Marcu. Cu un război la graniță și pe fondul creșterii popularității partidelor radicale de dreapta, România va avea un ministru de externe necalificat și un ministru al Apărării la fel, spune expertul. Concret, din partea USR, Oana Țoiu este ministru de Externe și Ionuț Moștoiu ministru al Apărării. Niciunul nu are studii, experiență și cunoștințe în domeniile vitale pe care ar urma să le gestioneze
Ce pregătire au cei doi viitori miniștri
CV-ul Oanei Țoiu arată că e licenţiată în Comunicare, la Facultatea de Jurnalism şi Știinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti. În 2016, deputata USR a fost secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. În CV mai apar cursuri și conferințe la care a fost prezentă în străinăitate, dar fără nicio relevanță pentru ministerul pe care îl va conduce. Anterior, în perioada 2005-2007, a lucrat la departamentul de monitorizare şi analiză media al organizației Active Watch pe proiecte pentru Ministerul Afacerilor Externe, la organizaţia Salvaţi Copiii și TVR. CV-ul ei poate fi văzut AICI.
La rândul său, Ionuț Moșteanu a studiat Automatica la Universitatea „Politehnica” Bucureşti, apoi management la Universitatea Bioterra, după care a urmat un masterat în limba engleză la Universitatea București, în cadrul Facultății de Filosofie. Moșteanu a fost și secretar de stat în ministerul Transporturilor și are experiență de marketing. Deși nu avea pregătire în domeniu, a făcut parte din Comisia de Transporturi și Infrastructură, apoi a devenit membru în Comisia pentru Administraţie Publică şi Amenajarea Teritoriului. Mai recent, deși nu are nicio calificare în domeniul Apărării, a devenit membru în Comisia pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, iar apoi membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO. Întregul său CV poate fi văzut AICI.
„Există un cerc al oamenilor care se pricep la securitate și apărare națională. Îi cunosc pe toți. Cel care va fi ministrul Apărării nu face parte dintre ei, cu siguranță. Mai mult de atât, nu e singurul și nu e nici primul ministru pus să conducă Apărarea, deși nu are nicio tangență cu domeniul. La fel a fost și Angel Tîlvăr, au mai fost și alții. Diferența e că acum sunt vremuri tot mai grele și avem un război la ușă, așa că ministere precum Apărarea și Externe ar trebui conduse de cei mai buni profesioniști pe care îi are țara, nu de oameni fără nicio competență în domeniu”, spune Hari Bucur Marcu.
„Acolo poate fi și portarul ministru”
Cu toate aceste, numirea lui Ionuț Moșteanu i se pare expertului și mai greu de înțeles, mai ales în contextul geopolitic delicat în care ne aflăm.
„Vorbim de oameni complet incompetenți și complet iresponsabili, mai ales dacă sunt de acord ca astfel de persoane, fără nicio legătură cu domeniile lor și fără nicio experiență, să conducă ministere atât de importante. Dar, e adevărat, la fel, lucrurile merg de la sine. Norocul nostru e că trebuie să respectăm o planificare NATO, iar oricât de multă incompetență există în minister, până la urmă sunt obligați să o respecte mai mult sau mai puțin”, mai spune expertul.
Hari Bucur Marcu nu este foarte surprins nici de nominalizarea Oanei Țoiu ca ministru de Externe.
„Ministru de Externe poate să fie oricine. Acolo poate să fie și portarul ministru, la câtă incompetență există acolo. Ca ministru, va fi și ea acolo la evenimentele internaționale, va face poze, se va pune la masă să semneze documente. Va face și ea ce i se va spune. Dacă și înțelege ce semnează e bine, dacă nu asta e. Oricum, România a avut putini miniștri de Externe serioși. Majoritatea au fost prost pregătiți. Acum, dacă vine această doamnă care e complet nepregătită, se respectă doar tradiția. E drept, ceilalți mai aveau o oarecare experiență, dar dacă stăm și ne gândim nu e așa mare diferență între Emil Hurezeanu și cea care va veni. Oamenii ăștia, mulți dintre ei provenind din servicii, se selecționează între ei, se promovează între ei, se ajută între ei și se exclud între ei. Haideți să fim sinceri, oricum noi ca țară nu avem nicio ambiție de politică externă. Jumătate din ambasade sunt ocupate cu sinecuri, dacă nu cumva trei sferturi din personalul de acolo sunt sinecuri. Așa că ce pretenții să avem?”, adaugă Hari Bucur Marcu.
Din rău în mai rău
Expertul amintește și că în cele două ministere, la Apărare și Externe, au fost și în trecut oameni care nu ar fi trebuit să ajungă niciodată în această postură.
Hari Bucur Marcu. FOTO: Arhivă Adevărul
În prezent, lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât România are un război la granițe și toată Europa vorbește despre riscul ca acesta să se extindă.
„Sunt tot mai mulți cei care avertizează că în următorii 5 ani, dacă nu ne pregătim, dă războiul peste noi. Și noi ce facem, pe cine punem miniștri? Dacă nominalizarea insului pentru demnitatea de ministrul Apărării Naționale nu este un atentat la apărarea națională și la apărarea comună, în NATO, cu siguranță că e un afront deschis la adresa președintelui României, sub formă de bătaie de joc, de tipul: ia de aici, să vezi cum e! Dacă nu este un element de trădare, de anti-europenism cu numirea lui, atunci cum poate fi catalogat? Și nu contează el sau ea ca persoană, n-am absolut nimic cu ei, dar n-ai cum să aduci în guvern asemenea oameni. Noul ministru al Apărării e specialist în managementul agroturismului și a fost la o universitate, Bioterra, care nici măcar nu era omologată pe atunci. Nu că ar fi rău să fii expert în managementul agriculturii și agroturismului, dar atunci te ocupi de asta, nu ai cum să conduci ministerul Apărării într-o țară NATO”, mai spune expertul.
Prin numirea unor persoane fără competențe în fruntea țării, politicienii se pregătesc practic să pună țara pe tavă partidelor considerate radicale sau de extremă dreapta.
„Am votat împotriva acestor partide radicale, împotriva lui Călin Georgescu, împotriva lui Simion, dar ce fac acești oameni care au fost mereu și se află și acum la putere e de neînțeles. Presimt că tot guvernul va arăta la fel, vor fi majoritatea oameni nepregătiți, sinecuri de partide. Cu așa politicieni, cu asemenea demnitari, nu are cum să fie mai bine. Vom merge din rău în mai rău”, mai spune Hari Bucur Marcu.
Cine e Hari Bucur Marcu
Hari Bucur Marcu a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate (DCAF), consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO și alte funcții în Armata României.
De la trecerea în rezervă în primăvara anului 2003, Hari Bucur-Marcu și-a consolidat reputația de expert internațional în problemele edificării instituțiilor de apărare, politicilor de apărare și alianțelor militare, în special NATO, precum și reformei sectorului de securitate.
El este autorul cărții Essentials of Defence Institution Building, apărută la Viena în engleză și tradusă și în franceză, precum și primul editor al volumului Defence Management – An Introduction, apărut la Geneva, în engleză și tradus în armeană, franceză, georgiană, rusă, spaniolă, turcă și ucrainiană. El este, de asemenea, autorul mai multor capitole în cărți și articole care abordează teme de planificare financiară, politicile publice de informare, instruire pentru politicile de apărare, transparența privind apărarea, instituționalizarea evaluării riscurilor de securitate și altele asemenea. El a publicat un kit de auto-evaluare pentru instituționalizarea apărării, la Geneva, în engleză și tradus în rusă și ucrainiană.
A organizat cursuri și seminarii și a contribuit la conferințe, seminarii și ateliere de lucru în Armenia, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croația, Georgia, Germania, Republica Moldova, România, Slovacia, Elveția, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite ale Americii. A făcut parte din echipe de experți internaționali care au vizitat Armenia, Azerbaidjan, Republica Moldova și Ucraina și a consiliat armatele acestor state, inclusiv pe cea ucraineană.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, 23 iunie 2025, în Parlament, că „PSD nu a fugit niciodată de responsabilitate și „va fi mereu partidul care va aduce o abordare matură la masa discuțiilor”.
Sorin Grindeanu, liderul PSD FOTO: Arhivă
„Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră deoarece PSD nu a fugit niciodată de responsabilitate! Din contră, în toate momentele grele pe care România le-a traversat de la Revoluție încoace, PSD și-a asumat mereu responsabilitatea. Astăzi dăm startul unei coabitări politice, pe care – pentru binele acestei țări și pentru binele românilor – mi-o doresc puternică, pentru următorii 3 ani și jumătate! Astăzi, PSD își asumă guvernarea pentru o Românie stabilă, care își continuă dezvoltarea. O dezvoltare care vizează fiecare român în parte, dar și economia românească în ansamblu. Ieșim astfel din zodia interimatelor păguboase și intrăm într-o perioadă a soluțiilor raționale și realiste!”, a transmis președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, în plenul Parlamentului, la învestirea guvernului Bolojan.
În opinia acestuia, PSD a fost și va rămâne un partid al oamenilor, un partid al celor care vor să trăiască într-o țară mai bună, cu locuri de muncă bine plătite, educație de calitate.
„Trebuie să avem curajul unei resetări, pentru a trece împreună de această perioadă economică dificilă! Este adevărat că din dorința de a face bine, anumite măsuri luate în trecut au produs unele dintre dezechilibrele de astăzi. Vă asigur însă că toate măsurile au fost luate de partidele care au format în trecut coaliții, cu bună credință, în folosul românilor, însă în contextul de atunci. Este dificil să menții echilibrul perfect, iar Partidul Social Democrat trebuie să își asume în mod onest partea sa pentru trecut. Cu toate acestea, PSD a fost și va rămâne un partid al oamenilor, un partid al celor care vor să trăiască într-o țară mai bună, cu locuri de muncă bine plătite, educație de calitate pentru copii și servicii de sănătate accesibile tuturor. În tot ce am făcut și vom face, datoria noastră este să fim loiali românilor, atât celor din țară, cât și celor din străinătate. Aceasta este viziunea social-democraților pentru următorii ani de guvernare!”, a mai spus Grindeanu.
El a mai subliniat că PSD va fi partener într-o coaliție guvernamentală chiar dacă celelalte formațiuni politice pot avea uneori viziuni diferite.
„De aceea, suntem conștienți că nu va fi ușor să ne armonizăm mereu punctele de vedere! PSD însă va fi mereu partidul care va aduce o abordare matură la masa discuțiilor”, a spus Grindeanu.
Acesta a detaliat mai multe puncte-cheie obținute de PSD în cadrul negocierilor pentru programul de guvernare:
Continuarea investițiilor în marile proiecte de infrastructură, esențiale pentru locuri de muncă și dezvoltare economică;
Menținerea subvențiilor în agricultură;
Păstrarea cotei generale de TVA la maximum 19% și a cotelor reduse pentru alimente și medicamente;
Protejarea veniturilor mici și medii, prin menținerea facilităților fiscale pentru persoanele vulnerabile;
Limitarea introducerii contribuției CASS doar la pensiile ce depășesc 4.000 de lei;
Potrivit lui Grindeanu, vor fi luate măsuri și vor fi decizii ferme, însă nu cu orice preț.
„Cifrele sunt importante atâta timp cât ele aduc bunăstare românilor! Să fim conștienți că nu putem pulveriza traiul de zi cu zi al oamenilor cu venituri mici și medii. Să fim responsabili, să calibrăm măsurile și să luptăm pentru nevoile mediului de afaceri autohton. Economia românească trebuie să continue să se dezvolte! Este singura soluție! Guvernarea este despre români și nevoile lor. Nu este o arenă în care să lupte diverse părți ale societății ca în !”, a mai transmis Sorin Grindeanu.
În încheiere, Grindeanu a făcut un apel către parlamentari să dea dovadă de responsabilitate și să intre într-o „epocă a maturității politice”.
„Îmi doresc să traversăm toți deșertul, fără să lăsăm pe nimeni în urmă și fără sacrificii ritualice! Înainte să închei, vreau să vă atrag atenția că și dumneavoastră, stimați parlamentari, aveți o mare responsabilitate pentru calea pe care va intra România în următorii ani. Mă aștept la transparență, responsabilitate, cumpătare și mai ales la bună-credință! Fără populisme și inițiative fără acoperire bugetară, agende ascunse și interese egoiste! Să intrăm împreună într-o epocă a maturității politice”, a încheiat Grindeanu.
Ministrul desemnat pentru portofoliul de la Muncă, Florin Manole, a dat asigurări, luni, 23 iunei 2025, după audierile din comisiile de specialitate reunite, că sunt bani pentru plata pensiilor și salariilor.„Bani sunt și vor fi”, a spus acesta.
Florin Manole, ministrul Muncii FOTO: Mediafax
„Discursul despre suficienți bani pentru pensii și salarii> este un discurs recurent. Mi-amintesc că în 2017 aveam un parlamentar, domnul Cîțu, care zicea că nu o să fie bani pentru pensii și salarii. Au fost. Nu a existat vreun an în care să nu fie bani pentru pensii sau salarii. Împrumuturile nu se fac explicit pentru pensii și salarii sau investiții. Împrumuturile se fac pentru bugetul de stat și distribuirea banilor este una care se face și către investiții. Eu nu sunt de acord că deficitul României este un deficit cauzat de pensionari. În niciun caz. Avem investiții de 7,8% din PIB, de exemplu, pentru anul trecut. O cifră consistentă, o cifră importantă. Sunt bani care produc bunăstare în România. Sunt o parte din deficit, dar, așa cum vă spuneam, nu trebuie spus niciodată și nu este corect să spunem vreodată că deficitul este cauzat de pensii”, a declarat Florin Manole, potrivit Agerpres.
Întrebat dacă mai susține scăderea subvențiilor pentru partide, Manole a răspuns: „Nu mai sunt purtătorul de cuvânt al partidului (PSD – n. r.), vă rog să nu amestecăm identitățile. O să vă răspund doar despre capitolul muncă, dar, ca parlamentar, pentru că nu vreau să fug de această identitate, am spus-o și o repet: subvențiile pentru partide trebuie să scadă”.
Potrivit unor surse politice, secretarul general al PSD, Paul Stănescu, ar putea ajunge la șefia Curții de Conturi. Liderul PSD ar putea fi schimbat din funcția de secretar general al partidului.
Stănescu își negociază plecarea de la vârful PSD FOTO Facebook / PSD
Funcția de șef al Curții de Conturi va rămâne vacantă după numirea lui Mihai Busuioc, actualul președinte al Curții de Conturi, la Curtea Constituțională. Potrivit unor surse politice citate de Antena3 CNN, Paul Stănescu ar urma să fie numit pentru un rest de mandat de doar un an.
Stănescu ar fi avut o discuție cu liderii partidului despre retragerea de la vârful PSD, fiind acum secretar al partidului. Acesta ar fi cerut, la schimb, șefia Curții de Conturi.
Biroul Permanent Naţional al PSD a decis luni să îl susţină pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională pe Mihai Busuioc. El ocupa din octombrie 2017 funcția de președinte al Curții de Conturi.
Anterior, a fost secretar general al Guvernului, funcție din care a refuzat să plece în momentul declanșării conflictului dintre premierul Sorin Grindeanu (actualul lider al PSD) și PSD-ul condus de Liviu Dragnea.
După ani în care Kremlinul s-a lăudat cu „reziliența” economiei ruse în fața sancțiunilor occidentale, realitatea pare să o contrazică. Ministrul Economiei de la Moscova admite că Rusia se află „la marginea recesiunii”, în timp ce inflația se apropie de 10%, producția industrială încetinește, iar lipsa de forță de muncă devine critică. Totul, pe fondul unei economii hiper-militarizate și a unei politici bugetare sufocate de ambițiile expansioniste ale regimului Putin.
Maksim Reșetnikov, ministrul rus al Economiei/ FOTO:X
Un avertisment rar din partea guvernului rus
Pe 19 iunie, în cadrul Forumului Economic de la Sankt Petersburg, Maksim Reșetnikov, ministrul rus al Economiei, a rostit o frază care a atras atenția observatorilor internaționali: „Suntem pe marginea prăpastiei”. Afirmația, rară într-un peisaj politic dominat de propagandă și negare, validează avertismentele economiștilor occidentali care susțin de luni bune că modelul de „Keynesianism militar” promovat de Moscova nu este sustenabil.
După invazia Ucrainei, bugetul rus a fost redirecționat masiv către industria de apărare: de la 3,6% din PIB în 2021, la peste 6,3% estimat pentru 2025 – depășind chiar și proporțiile din bugetul militar al SUA. Pe termen scurt, injecția bugetară a salvat indicatorii de creștere, dar a mascat prăbușirea capitalului uman și stagnarea productivității, scrie Fortune.
Războiul devorează forța de muncă a Rusiei
Peste un milion de ruși au părăsit țara, iar sute de mii au fost trimiși pe front, mulți fără să se mai întoarcă. În doar un an, între 2022 și 2023, numărul angajaților cu vârste între 16 și 35 de ani a scăzut cu 1,33 milioane – cea mai mare contracție demografică din ultimele două decenii. Analista Elina Ribakova, de la Institutul Peterson, descrie fenomenul ca pe un „joc de scaune muzicale” sinistru: salariile cresc doar în sectoarele legate de război, însă fără a genera dezvoltare reală.
Inflație accelerată, dobânzi uriașe, industrie în declin
Deși salariile în domeniile strategice au crescut, inflația le-a erodat rapid efectul. În 2024, rata inflației a atins 9,52%, în urcare față de 7,42% în anul precedent. În același timp, producția industrială aproape a stagnat, cu o creștere de doar 0,2% în termeni anuali – cel mai slab ritm din ultimii doi ani.
Banca Centrală a Rusiei a fost nevoită să ridice dobânda-cheie la 20% în luna iunie, semn clar că instrumentele clasice de stabilizare economică sunt deja epuizate. Iar previziunile pentru 2025 sunt sumbre: o creștere economică de maximum 2%.
Petrolul salvează temporar bugetul, dar nu schimbă direcția
Exporturile de energie continuă să reprezinte un pilon esențial al economiei ruse – aproape 20% din PIB provine din petrol și gaze. Escaladarea conflictului dintre Israel și Iran a dus la o creștere temporară a prețului barilului, oferindu-i Kremlinului o gură de oxigen fiscală. Însă analiștii avertizează că acest „respiro” este fragil și temporar.
Sancțiunile și izolarea economică continuă să muște adânc
În ciuda unor speranțe generate de o retorică mai conciliantă din partea președintelui american Donald Trump, Rusia rămâne izolată de piețele de capital occidentale. Sancțiunile persistă, iar retragerea firmelor străine continuă să lase goluri greu de umplut în investiții, inovație și tehnologii critice.
Charles Kupchan, expert al Consiliului pentru Relații Externe, avertizează că orice relansare a legăturilor economice cu Occidentul va avea un cost politic major, inclusiv pentru Washington.
Un model economic epuizat și o societate în derivă
În spatele cifrelor și al indicatorilor, imaginea care se conturează este una sumbră: o economie captivă în logica războiului, în care prosperitatea pe termen scurt este cumpărată cu viitorul unei întregi societăți. Rusia își arde rezervele umane și financiare într-un conflict ale cărui costuri reale încep abia acum să devină vizibile – inclusiv pentru propriii decidenți.
În timp ce atenția comunității internaționale este concentrată pe escaladarea conflictului dintre SUA și Iran, oficiali ucraineni trag un semnal de alarmă: Moscova ar putea profita de haosul geopolitic pentru a declanșa un nou tip de agresiune împotriva Europei, scrie The Sun.
Drone ucrainene ascunse în case modulare/FOTO:X
Președintele rus Vladimir Putin a devenit, luni, primul lider internațional care s-a întâlnit cu oficiali iranieni după ce Statele Unite au lansat atacuri aeriene asupra unor instalații nucleare iraniene. Momentul este considerat semnificativ de analiștii de securitate, având în vedere apropierea strategică dintre Moscova și Teheran, pe fondul izolării internaționale a ambelor regimuri.
O nouă amenințare pe flancul estic?
Potrivit unei surse guvernamentale ucrainene citate de presa britanică, Rusia ar putea adapta propriile tactici pentru a lansa un atac hibrid asupra unui stat membru NATO din flancul estic. Oficialul face referire la așa-numita „Operațiune Pânza de Păianjen” – o acțiune clandestină de amploare desfășurată recent de Ucraina, care a dus la distrugerea a zeci de aeronave militare rusești printr-o rețea de drone infiltrate adânc în teritoriul inamic.
„Există temerea că Federația Rusă a studiat în detaliu această operațiune ucraineană și ar putea încerca să o reproducă în alt context – poate chiar într-un stat baltic. Ar fi un test major pentru Articolul 5 al NATO, unul fără precedent până în prezent”, avertizează sursa.
Atacul ucrainean a fost rezultatul a 18 luni de pregătiri și a vizat cinci baze aeriene rusești, situate la mii de kilometri de graniță. Lovitura a distrus cel puțin 41 de aeronave, inclusiv bombardiere strategice și avioane de supraveghere. Potrivit sursei ucrainene, Kremlinul a fost „profund umilit”, dar în același timp „dornic să învețe” din tacticile utilizate de Kiev.
Europa, sub presiunea unui conflict extins
În paralel, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat săptămâna trecută că Rusia își pregătește o strategie de agresiune pe termen lung, semnalată de creșterea masivă a bugetului militar – deja mai mare decât cel cumulat al celor 27 de state membre ale UE. „Nu investești în apărare în asemenea proporții dacă nu intenționezi să o folosești”, a declarat Kallas în fața Parlamentului European.
Oficialul ucrainean atrage atenția că Moscova a devenit tot mai abilă în adaptarea tehnologică. Dacă la începutul războiului Rusia era cu două luni în urma Ucrainei în domeniul dronelor, acum ar fi trecut în față, dezvoltând sisteme de drone cu fibră optică, greu de detectat. De asemenea, există indicii clare privind intensificarea acțiunilor de spionaj și sabotaj în mai multe state europene, inclusiv asupra infrastructurii critice.
NATO, în pragul unui test de coeziune
În acest context, summitul NATO care urmează să aibă loc săptămâna aceasta la Haga capătă o miză aparte. Aliații urmează să discute despre stabilirea unor noi obiective privind investițiile în apărare, dar și despre adaptarea strategiei de descurajare la noile forme de agresiune – mai puțin vizibile, dar cu potențial destabilizator major.
Serviciile de informații germane au transmis recent că Rusia nu vede Ucraina ca o destinație finală, ci ca un pas intermediar într-un plan mai amplu. „Avem probe clare că scopul strategic al Kremlinului este acela de a împinge NATO înapoi la granițele din anii ’90 și de a elimina influența americană din Europa”, a declarat Bruno Kahl, șeful serviciului german de informații externe (BND).
Într-un moment în care Washingtonul este absorbit de tensiunile din Orientul Mijlociu, iar Europa pare lipsită de o strategie comună fermă, Kremlinul ar putea vedea o fereastră de oportunitate pentru o escaladare tăcută, dar decisivă. Iar testul suprem ar putea fi nu pe câmpul de luptă tradițional, ci în zona vulnerabilă a coeziunii euro-atlantice.
SUA și Europa se confruntă cu riscuri majore de atentate, avertizează experții chestionați de „Adevărul”. Războiul din Orientul Mijlociu nu a făcut decât să agite și mai mult spiritele și să crească riscurile, iar atacurile iraniene asupra bazelor americane din zonă arată o escaladare.
Teroriștii pot lovi oricând și în orice colț al lumii. FOTO: Shutterstock
Războiul dintre Israel și Iran, dar și recenta intervenție americană soldată cu bombardarea instalațiilor nucleare iraniene Fordow, Natanz și Isfahan ar putea să anunțe o recrudescență a actelor teroriste în Orientul Mijlociu și în întreaga lume. După Israel, Statele Unite ale Americii sunt cele mai vizate, însă nici aliații europeni ai Washingtonului nu se află în siguranță. Așa cum se întâmplă în astfel de situații, toate interesele americane din lume, cu precădere baze militare, dar și obiective economice și nu numai devin o țintă.
Deocamdată, până la posibilele atentate teroriste, Iranul a dezlănțuit luni, 23 iunie, un atac asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu. Mai exact, armata iraniană a lansat o operațiunea „Basharat Fath” (Promisiunea Victoriei) împotriva bazelor militare americane din Qatar și Irak.
„Adevărul” apelează la expertiza generalului (r) Dan Grecu, dar și la cea a experților în securitate Claudiu Degeratu și Hari Bucur Marcu pentru a afla în ce măsură Europa, dar mai ales România s-ar afla în pericol din cauza unor grupări teroriste islamice.
Generalul (r) Dan Grecu, ofițerul decorat de SUA, ONU și NATO, azi președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, a fost pe teren în Irak, Afganistan, Kosovo și Eritreea, unde atentatele au fost mulți ani la ordinea zilei, iar în unele cazuri încă mai sunt. În opinia sa, Iranul ar fi tentat să lovească interesele americane oriunde în lume. Întrebarea la care e de răspuns este în ce măsură poate să o facă.
„Aici sunt trei direcții de acțiune. Una este direcția de acțiune militară, de la stat la stat, pe care este clar că Iranul poate să o conducă și a și condus-o împotriva Israelului. Mai există cea de a doua variantă de acțiune militare dusă de Iran împotriva bazelor americane din Peninsula Arabică, ceea ce s-a și întâmplat chiar acum. Mai departe, prin proxy-ii săi, Iranul probabil că va încerca și alte acțiuni împotriva bazelor militare americane și nu numai. Drept dovadă, declarația houthi-lor, că vor lovi toate navele care traversează strâmtoarea Ormuz”, spune generalul.
De unde vine pericolul
Nici Europa, principala aliată a SUA, nu se află deloc în siguranță. Și nici România. Generalul Dan Grecu vorbește despre riscul activării unor celule teroriste, multe dintre ele semnalate și active în trecut pe continent.
„Pentru statele din afara regiunii Orientului Apropiat, iar aici mă refer la statele din Europa, la Statele Unite ale Americii, în general statele democratice, pericolul constă în activarea celulelor islamiste ale căror membri fanatici sunt gata în orice moment să execute acțiuni teroriste. Fie că este vorba de acțiuni teroriste în general sau împotriva intereselor americane sau israeliene în regiune, fie împotriva unor obiective civile. Vizate sunt însă în special ambasadele, consulatele și bazele militare” mai spune generalul.
Fost șef al secţiei de Apărare din cadrul Delegaţiei Permanente a României la NATO, Claudiu Degeratu consideră că riscul unor atentate teroriste în Europa e în creștere. Iranienii sau grupările teroriste cu care lucrează ar putea alege orice țintă, teoretic.
„Riscul este peste tot. Acum, desigur, probabilitatea să avem atentate este o altă discuție, dar riscul este peste tot, în toate zonele, în toate țările unde sunt prezente forțe americane. La fel se întâmplă și cu riscul unde sunt și turiști, și cetățeni civili americani în Europa. Întotdeauna se pot întâmpla astfel de lucruri, discutăm totuși de fenomenul terorist care, sigur, are o gamă largă de tipuri de amenințări. Pot fi și lupi singuratici, pot fi și lovituri oportuniste în funcție de situație, pot fi lovituri coordonate de un stat anume”, spune Degeratu.
Forțele speciale și atitero din toate statele NATO ar trebui să fie deja în stare de alertă, consideră expertul. Și România ar trebui să ia astfel de măsuri, mai spune el.
„Pe un asemenea fond, peste tot crește gradul de alertă acolo unde sunt unități, facilități sau soldați americani. Și la fel ar trebui să fim și noi acum mai atenți. Și suntem, desigur, atenți. Adică eu nu îmi fac probleme, sunt convins că și la noi s-a mărit gradul de atenție. De regulă crește gradul de alertă teroristă în asemenea cazuri”, mai spune Degeratu.
Scutul de la Deveselu, o țintă pentru teroriști?
Și generalul Dan Grecu consideră că, în ce privește România, pericolul există, dar nu este unul iminent. Bazele americane din România sau scutul de la Deveselu s-ar putea înscrie pe listă. Totuși, generalul nu crede că iranienii sau aliații lor ar fi capabili de asemenea lovituri.
„Din punctul meu de vedere, capacitatea sau organizarea acestor celule teroriste este, totuși, relativ redusă, fără a avea capacitatea de a face acțiuni serioase, spectaculoase. Dar asta nu înseamnă că structurile de securitate românești nu trebuie să fie vigilente, pentru că, până la urmă, astfel de lucruri se întâmplă oriunde în lume și nu ne putem considera de neatins. Și să ținem cont că dacă Iran ar avea o astfel de intenție, deși, sincer să fiu, cred că este o mică probabilitate să atace Europa, cu siguranță, scutul de la Deveselu ar fi exact ce ar avea nevoie. Dar mă îndoiesc că și pot să o facă”, susține generalul Grecu.
Părerea sa este împărtășită de expertul în securitate Hari Bucur Marcu.
„Sunt convins că dacă ar fi fost un risc iminent, americanii s-ar fi gândit de două ori dacă să lovească sau nu. Dar realitatea este că, deși un asemenea pericol nu poate fi exclus în totalitate, riscul nu e chiar așa mare. Pe hârtie, sigur, lucrurile nu arată bine. Să ne gândim că în lume s-ar afla numai 10 milioane de imigranți ilegali, dacă, dintre aceștia, despre 5 milioane nu ai nicio informație, și din ăia 5 milioane doar unul la 100.000 face parte dintr-o celulă teroristă, vorbim de 50 de oameni, nu? Să zicem că din cei 50 de oameni formează 20 de celule teroriste. Dacă activezi doar jumătate dintre ele, ai riscul uriaș să vezi o mulțime de nenorociri care se întâmplă. Dar, în principiu, mai ales americanii, sunt foarte organizați în treaba asta și își iau toate măsurile”, spune Hari Bucur Marcu.
Pornind de la exemplul „omuleților verzi” din Crimeea, aduși peste noapte de Rusia să acționeze acolo, iranienii și alte state ar putea să acționeze oarecum similar împotriva unor baze americane.
În România, baza Deveselu ar putea fi vizată, la fel și baza de la Mihail Kogălniceanu. Și nu doar ele.
„Sigur că dacă ar avea o oportunitate, dacă ar identifica o posibilitate, iranienii, dar nu numai ei, ar acționa. Și ar acționa împotriva unor baze militare sau a unor interese americane, fie ele și din România. Ne amintim de omuleții verzi ai lui Putin. Nu identic, dar asemănător, baza de la Deveselu ar putea fi o țintă pentru teroriști sau chiar pentru Iran. Însă eu cred că americanii sunt pregătiți pentru absolut orice”, spune Hari Bucur Marcu.
Comisia Europeană a recomandat luni Consiliul UE să stabilească data de 15 octombrie ca termen-limită pentru ca România să ia măsuri eficace pentru corectarea deficitului bugetar de peste 9% din PIB, potrivit unui document al executivului european.
Comisia Europeană FOTO: Pixabay
Termenul propus de Comisia Europeană nu reprezintă o amânare pentru România, ci un detaliu birocratic, pentru că atunci are loc o ședință deja programată a Consiliului UE.
Chiar dacă Consiliul UE ar adopta propunerea Comisiei și ar stabili 15 octombrie ca termen pentru luarea măsurilor, e important de notat că ar putea apărea o reacție negativă a agențiilor de rating și a piețelor dacă guvernul amână până în octombrie aceste măsuri.
România a ajuns anul trecut, sub guvernarea PSD-PNL, la un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cheltuielile fiind mult mai mari decât veniturile. Este cel mai mare deficit bugetar din UE.
Recomandarea Comisiei Europene
”România ar trebui să se asigure că rata nominală de creștere a cheltuielilor nete nu depășește maximele stabilite în Anexa I.
România ar trebui, așadar, să pună capăt situației de deficit excesiv până în anul 2030.
Consiliul stabilește data de 15 octombrie 2025 ca termen-limită pentru ca România să ia măsuri eficace și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv. Ulterior, România ar trebui să raporteze progresele înregistrate în implementarea acestei recomandări cel puțin o dată la șase luni — în primăvară, în contextul raportului anual de progres, și în toamnă, până la 15 octombrie — până când deficitul excesiv a fost corectat”.
În programul de guvernare propus, printre prevederile pentru Sănătate se numără reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030 și creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor. În cazul Educației, ministerul își propune absorbția a 100% din fondurile pe PNRR.
Guvernul a trecut rapid prin audierile din Parlament FOTO Senatul României
Programul de guvernare al noului cabinet propune mai multe obiective în domenii esențiale, precum sănătate și educație.
Programul pentru Ministerul Sănătății
Printre prioritățile pentru sănătate aunt creșterea performanței spitalelor, creșterea bazei de plătitori CASS, folosirea eficientă a bugetelor CNAS, creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament și eficientizarea instituțiilor subordonate Ministerului Sănătății și reorganizarea Institutului Național de Transfuzie Sanguină.
Pentru creșterea performanței spitalelor este propusă reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030; plata în funcție de performanță pentru medici; optimizarea sporurilor la personalul din spitale în funcție de numărul de servicii medicale acordate; creșterea numărului de instrumente administrative pentru managerii unităților sanitare și introducerea de criterii de performanță pentru șefii de secție; Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare la nivel județean/regional/național;
Pentru creșterea bazei de plătitori la Casă de Asigurări este prevăzută descurajarea acordării de concedii medicale fictive: controale asupra medicilor și beneficiarilor de concedii. eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale; creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor, în condițiile în care, în prezent sunt 6.3 milioane plătitori și 16.6 milioane beneficiari și creșterea cu peste 15% prin aplicarea CASS la pensiile mari.
Pentru folosirea eficientă a bugetelor CNAS este prevăzută reducerea centrelor de permanentă din mediul urban. De asemenea, sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația că minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă. Rezidenții în sistem privat sunt plătiți parțial de unitatea medicală. Este propusă și desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfașoară în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare, precum și convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație.
Măsurile propuse
Printre măsurile propuse sunt construirea/modernizarea și dotarea centrelor comunitare medicale integrate, dezvoltarea asistenței medicale primare respectiv a medicinii de familie, dezvoltarea asistenței ambulatorii de specialitate și o rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate, dezvoltarea asistenței medicale spitalicești.
Planul promite și continuarea și finalizarea investiitiilor în spitale și clădiri noi din PNRR și spitalele regionale lași, Cluj-Napoca și Craiova.
Este prevăzută și dezvoltarea medicinii de urgență, prin înnoirea parcului auto de transport și asistență medicală de urgență. Creșterea capacității operative a structurilor sistemului național de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat, Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu și a îngrijirilor paliative, dezvoltarea asistenței medicale comunitare și a medicinii școlare, precum și dezvoltarea industriei farmaceutice, prin lansarea unui program de stimulare a investițiilor.
Programul pentru Ministerul Educației
„Trebuie să pregătească și să transfere prin educație cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții. Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piață muncii (nivelul 3 de calirficaire după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea Hceului) și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar. Educația va fi motorul mobilității sociale, al inovației și dezvoltării economice sustenabile, prin asigurarea unui sistem de învățământ centrat pe elev, echitabil și incluzlv, sprijinit de profesori motivați și corespunzător formați”, arată planul de guvernare al noului cabinet.
Până în 2030 se urmarește atingerea țintei din legislație de 15% pentru educație din bugetul general pe cheltuieli pentru tot domeniul educației, mai arată programul.
Măsuri propuse
Pe educație, măsurile vor viza în principal creșterea calității educației, reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional prin reforme:
(1) curriculare
(2) de evaluare
(3) reforma infrastructurii educaționale
Astfel, este propusă extinderea școlilor-pilot pentru inovații curriculare și învățământ dual, ci completarea manualelor cu platforme de e-learning și alte instrumente interactive.
Este propusă și reorganizarea structurilor teritoriale ale Ministerului Educației și Cercetării.
„Se va acordă o atenție sporită educației timpurii și infrastructurii de creșe. De asemenea, se va urmări consolidarea statutului profesorilor prin susținerea formării și dezvoltării profesionale a acestora, intrarea în sistem pe baza de merit, prin salarii competitive și evaluări bazate pe performanță”, mai arată programul.
Este propusă diferențierea universităților prin misiuni (educație, educație și cercetare, educație și cercetare avansată) și evaluările instituționale raportate la această, Cercetarea se reorganizează într-un sistem național eficient -mai ales în baza evaluării demarate în 2025 -cu finanțare publică crescândă până la 1% din PIB până în 2030.
Conducere ministerului își propune absorbția a 100% din granturi și credite din cadrul PNRR renegociat și o reorganizare la nivelul ministerului în privința fondurilor.
Pentru prevenirea abandonului școlar prin programe PNRAS, PNRAU, „Școală după școală” și mese sănătoase în școli, iar pentru eficientizare, este prevăzută reducerea sporurilor și a stimulentelor exagerate indiferent de sursă finanțării și testarea periodică a funcționarilor și a personalului de conducere angajat prin contract de mandat.
Grecia a declarat luni stare de urgenţă pe insula Chios, unde sute de pompieri luptă pentru a stinge incendiile care fac ravagii pentru a doua zi consecutiv, în condiţiile în care vântul a intensificat focul, provocând întreruperi de curent şi evacuarea locuitorilor.
Incendii puternice pe insula Chios FOTO: X
„Situaţia de ieri de pe insulă este destul de dificilă, deoarece avem în permanenţă noi fronturi şi reapariţii (de focare), iar condiţiile climatice nu sunt favorabile”, a declarat Yiannis Kefalogiannis, ministrul crizelor climatice şi protecţiei civile, la sosirea sa în Chios.
El a confirmat că 170 de pompieri suplimentari vor întări cele 11 echipe de aproximativ 190 de pompieri dislocate pe insula din nord-estul Mării Egee, care încercau să împiedice propagarea incendiului la locuinţe şi zone cunoscute pentru producţia de mastiha, o răşină naturală recoltată din arbori de mastic. Treizeci de vehicule suplimentare vor întări cele 38 de vehicule deja mobilizate, asistate de 13 elicoptere şi patru avioane de stingere a incendiilor, a spus Kefalogiannis, scrie News.
Rafalele de vânt au complicat eforturile de stingere a incendiilor, care au distrus păduri şi păşuni în timp ce se îndreptau spre nord, vest şi sud de oraşul Chios, capitala insulei, provocând întreruperi de curent şi forţând sute de localnici să fugă pentru a se pune la adăpost.
Kefalogiannis a declarat că autorităţile vor investiga cauzele incendiilor care au izbucnit în diferite zone geografice ale insulei.
Situată în extremitatea sudică a Europei, Grecia a resimţit impactul economic şi ecologic al incendiilor frecvente din ultimii ani, care, potrivit oamenilor de ştiinţă, au fost agravate de schimbările climatice rapide. Ţara a cheltuit sute de milioane de euro pentru a despăgubi gospodăriile şi fermierii pentru daunele cauzate de fenomenele meteorologice extreme şi pentru a moderniza echipamentele de stingere a incendiilor. Anul acesta a angajat un număr record de pompieri, aproximativ 18.000, în anticiparea unui sezon dificil din punct de vedere al incendiilor.
Ucraina a primit primul avion dotat cu un sistem de război electronic special conceput pentru a combate amenințările reprezentate de drone. Este vorba de avionul ușor SHARK, produs de firma ceho-slovacă SHARK.AERO, relatează Euromaidan Press. Vestea vine în contextul în care apărarea aeriană a Ucrainei riscă să fie copleșită de sutele de drone lansate de Rusia în atacuri zilnice, iar mijloacele alternative de a le combate nu dau mereu rezultate.
Avion Shark FOTO Captură X
Livrarea a fost raportată de analistul francez în aviație ATE CHUET în cadrul unei discuții cu un reprezentant SHARK.AERO la Salonul Aeronautic de la Paris din 2025.
„Am decis să creăm un model SHARK axat pe războiul electronic în Ucraina. L-am echipat cu o antenă pentru detectarea și urmărirea amenințărilor generate de drone. Putem detecta profilurile electromagnetice ale mai multor tipuri de drone, precum Shahed, Orlan etc. Odată detectate, le putem neutraliza cu ajutorul bruiajelor montate sub aeronavă”, a explicat un reprezentat al companiei.
Echipamentul de război electronic (EW) al Shark este format din două componente: una vizează sistemul de poziționare GNSS, iar cealaltă bruiază legăturile video și de control ale dronelor.
Fiind capabil să opereze la o altitudine de 1800 de metri, acesta are capacitatea de a suprima sistemele inamice pe o rază de 4,5 kilometri.
Dronele Shahed utilizează la rândul lor sisteme de navigație inerțială pe lângă GNSS, însă acestea au în principal rolul de a compensa mici devieri provocate bruiaje. Cum aceste sisteme acumulează erori în timp, bruiajul prelungit prin intermediul platformelor aeriene precum Shark poate devia semnificativ dronele de la traiectoriile lor-țintă.
Autonomia de croazieră a aeronavei la o viteză de 270 km/h este de aproximativ 2.000 de kilometri, iar în modul de economisire a combustibilului, aceasta poate rămâne în aer aproape 12 ore. Viteza maximă este de 300 km/h.
Shark este echipat și cu un sistem de parașute capabil să aterizeze în siguranță aeronava în caz de urgență, sistem care poate fi declanșat fie de pilot, fie de navigator. Pentru operațiuni la mare altitudine, include un generator de oxigen, permițându-i să zboare până la 5.500 de metri.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F01%2F180425892_10222872726940214_9054104583387581992_n.jpg){kind=small}
