Republicanii din Senatul SUA au adoptat marți, 1 iulie 2025, proiectul de lege al președintelui Donald Trump privind impozitele și cheltuielile masive cu o marjă foarte mică: 51 de voturi pentru și 50 împotrivă. 

Proiectul de lege adoptat de Senatul american avansează un pachet care ar reduce impozitele, programele de protecție socială și ar crește cheltuielile militare și de aplicare a legii imigrației, adăugând totodată 3.300 de miliarde de dolari la datoria națională, potrivit reuters. 

Legislația se îndreaptă acum spre Camera Reprezentanților pentru o posibilă aprobare finală, deși o mână de republicani din această cameră și-au exprimat deja opoziția față de unele dintre dispozițiile Senatului, scrie reuters.

Trump dorește să o promulge până la sărbătoarea de 4 iulie, Ziua Independenței, iar președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că intenționează să respecte acest termen.

Măsura ar extinde reducerile de impozite din 2017 ale lui Trump, ar acorda noi reduceri de impozite pentru veniturile din bacșișuri și plata orelor suplimentare și ar crește cheltuielile pentru armată și pentru aplicarea legii privind imigrația.

De asemenea, ar reduce cu aproximativ 930 de miliarde de dolari cheltuielile pentru programul de sănătate Medicaid și ajutorul alimentar pentru americanii cu venituri mici și ar abroga multe dintre stimulentele pentru energie verde ale fostului președinte democrat Joe Biden.

Legislația, care a scos la iveală diviziunile republicane cu privire la creșterea rapidă a datoriei naționale de 36.200 de miliarde de dolari, ar ridica plafonul autoimpus al datoriei guvernului federal cu 5.000 de miliarde de dolari.

Congresul trebuie să ridice plafonul în lunile următoare sau riscă o incapacitate de plată devastatoare.

Proiectul aprobal la limită

Senatul a adoptat măsura cu 51 de voturi pentru și 50 de voturi împotrivă, vicepreședintele JD Vance stabilind o egalitate după ce trei republicani – Thom Tillis din Carolina de Nord, Susan Collins din Maine și Rand Paul din Kentucky – s-au alăturat celor 47 de democrați care au votat împotriva proiectului de lege.

Votul a urmat unei dezbateri care a durat toată noaptea, în care republicanii s-au confruntat cu prețul proiectului de lege și cu impactul acestuia asupra sistemului de sănătate din SUA.

O mare parte din negocierile târzii au avut ca scop convingerea senatorului republican Lisa Murkowski din Alaska, care a semnalat că va vota împotriva proiectului de lege fără modificări semnificative.

Proiectul final al Senatului a inclus două prevederi care au contribuit la obținerea votului ei: una care trimite mai multe fonduri de ajutor alimentar în Alaska și în alte câteva state și alta care prevede 50 de miliarde de dolari pentru a ajuta spitalele rurale să facă față reducerilor radicale la Medicaid.

Johnson, președintele Camerei Reprezentanților, a declarat în timpul unui interviu acordat lui Sean Hannity, de la Fox News, că liderii republicani vor încerca să treacă legislația prin Comisia pentru reguli miercuri dimineață și să o prezinte întregii Camere înainte de sărbătoarea de vineri, cu excepția cazului în care planurile de călătorie au fost perturbate de furtunile care au amenințat zona Washingtonului.

„Să sperăm că vom vota acest lucru până mâine sau cel târziu joi, în funcție de întârzierile cauzate de vreme, de călătorii și de toate celelalte – acesta este jokerul pe care nu îl putem controla”, a declarat Johnson.

Un oficial de la Casa Albă a declarat reporterilor că Trump va fi „profund implicat” în presarea republicanilor din Cameră pentru a aproba legea.

Statele Unite suspendă unele livrări de arme către Ucraina pe fondul îngrijorării că propriile stocuri au scăzut prea mult, au declarat marți oficialii, ceea ce reprezintă un eșec pentru această țară, care încearcă să respingă atacurile tot mai intense ale Rusiei.

Anumite muniții au fost promise anterior Ucrainei în timpul administrației Biden pentru a ajuta apărarea acesteia în timpul războiului de peste trei ani. Pauza reflectă un nou set de priorități ale președintelui Donald Trump și a venit după ce oficialii departamentului apărării au analizat stocurile americane și și-au exprimat îngrijorarea.

„Această decizie a fost luată pentru a pune pe primul loc interesele Americii, în urma unei revizuiri a sprijinului și asistenței militare acordate de națiunea noastră altor țări din întreaga lume.  Forța forțelor armate ale Statelor Unite rămâne de necontestat – întrebați Iranul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe. 

Încetinirea unor livrări de arme promise Kievului de către administrația fostului președinte Joe Biden a venit în ultimele zile, au spus două surse pentru Reuters, adăugând că interceptoarele de apărare aeriană pentru a ajuta la doborârea dronelor și proiectilelor rusești se numără printre articolele amânate.

Într-un e-mail, Pentagonul a declarat că îi oferă președintelui Donald Trump opțiuni pentru a continua ajutorul militar acordat Ucrainei, în conformitate cu obiectivul de a pune capăt războiului Rusiei din această țară.

„În același timp, departamentul examinează riguros și își adaptează abordarea pentru a atinge acest obiectiv, păstrând în același timp pregătirea forțelor americane pentru prioritățile de apărare ale administrației”, a declarat Elbridge Colby, subsecretarul pentru politici.

Oprirea unor arme din partea SUA este o lovitură pentru Ucraina, în condițiile în care Rusia a lansat recent unele dintre cele mai mari atacuri aeriene din timpul războiului, într-o campanie de bombardament tot mai intensă care a spulberat și mai mult speranțele unui progres în eforturile de pace susținute de Trump. Discuțiile dintre părți au fost oprite.

Până în prezent, SUA au furnizat Ucrainei arme și asistență militară în valoare de peste 66 de miliarde de dolari de când Rusia și-a invadat vecinul în februarie 2022.

Pe parcursul războiului, SUA a făcut presiuni de rutină pentru ca aliații să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare aeriană. Dar mulți sunt reticenți în a renunța la sistemele de înaltă tehnologie, în special țările din Europa de Est care se simt, de asemenea, amenințate de Rusia.

Trump s-a întâlnit cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski în marja summitului NATO de săptămâna trecută și a lăsat deschisă posibilitatea de a trimite Kievului mai multe sisteme de rachete de apărare aeriană Patriot fabricate în SUA, recunoscând că acestea ar ajuta cauza ucraineană.

„Ei doresc să aibă rachete antirachetă, OK, așa cum le numesc ei, Patriots. Și vom vedea dacă putem face unele disponibile. Și noi avem nevoie de ele”, a spus Trump.

Președintele Donald Trump a anunțat că Israelul „a fost de acord cu condițiile necesare”, pentru a finaliza o încetare a focului în Gaza, deși nu a fost imediat clar dacă Hamas va accepta termenii.

Doi oficiali ai administrației au declarat că Hamas mai trebuie să fie de acord cu acordul. Într-o postare pe platforma sa, Trump a spus că qatarienii și egiptenii îl vor livra.

„Israelul a fost de acord cu condiţiile necesare pentru a finaliza CEASEFIRE-ul de 60 de zile, timp în care vom lucra cu toate părţile pentru a pune capăt războiului. Qatarul şi egiptenii, care au muncit din greu pentru a ajuta la aducerea păcii, vor livra această propunere finală. Sper, pentru binele Orientului Mijlociu, ca Hamas să accepte acest acord, deoarece situaţia nu se va îmbunătăţi – SE VA Înrăutăţi. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată acestei probleme!”, a transmis preşedintele american. 

CNN a relatat anterior că oficialii qatarioți au prezentat marți atât Hamas, cât și Israelului o nouă propunere pentru o încetare a focului de 60 de zile, care este susținută de administrația Trump, potrivit unei surse familiare cu această chestiune.

Propunerea a fost finalizată după luni de eforturi de culise conduse de trimisul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat sursa. Propunerea a fost prezentată în aceeași zi în care ministrul israelian pentru afaceri strategice, Ron Dermer, a vizitat Washingtonul pentru întâlniri cu înalți funcționari ai administrației Trump.

Noua propunere vine la doar câteva zile după ce Qatarul a ajutat la medierea unei încetări a focului între Iran şi Israel, după atacurile SUA şi Israelului asupra programului nuclear al Iranului şi la câteva luni după ce o propunere iniţială de încetare a focului pentru Gaza, susţinută de administraţia Trump, a fost respinsă de Hamas.

O sursă a declarat pentru CNN că noua versiune – la care a lucrat şi Qatarul – a încercat să ia în considerare preocupările Hamas cu privire la propunerea anterioară. În timpul încetării focului, ostaticii israelieni ar fi eliberaţi în schimbul prizonierilor palestinieni, a adăugat sursa.

Casa Albă nu a comentat detaliile propunerii, care au fost raportate înainte de postarea lui Trump pe Truth Social.

Trump este aşteptat să se întâlnească luni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, despre care CNN a relatat că analizează dacă să urmărească o încetare a focului sau să intensifice atacurile asupra Gaza.

„E ca un film SF apocaliptic”. Aşa este descrisă situația din Fâșia Gaza de către un oficial de la o organizație umanitară. Analistul de securitate Andrei Schwartz explică cauzele acestei crize.

Fâșia Gaza este într-un haos generalizat, scrie presa internațională. Martorii vorbesc despre scene post-apocaliptice în contextul luptelor pentru putere între Hamas, clanuri locale și bande infracționale, la care se adaugă și atacurile israeliene continuă, relatează The Guardian.

„Sunt aceste bande care se luptă între ele, pe lângă atacuri aeriene israeliene sau trupe care împușcă oameni, iar Hamas este încă acolo, în timp ce avem kilometri peste kilometri de ruine unde oameni disperați gătesc la foc, trăiesc în corturi și sunt foarte flămânzi”, a spus un oficial umanitar. „E ca un fel de film SF post-apocaliptic.”

Până în prezent, ofensiva israeliană în Gaza, declanșată de atacul Hamas asupra sudului Israelului, a ucis peste 56.500 de palestinieni, majoritatea civili, a strămutat majoritatea celor 2,3 milioane de locuitori și a redus o mare parte din enclavă la ruine, arată The Guardian.

În ultimele luni, alți actori înarmați s-au alăturat unei lupte aprige pentru putere și influență, care s-a intensificat în timp ce ofensiva israeliană continuă. Printre grupările nou-apărute se numără variate facțiuni militante, o duzină de miliții armate care reprezintă familii sau clanuri locale importante, noi coaliții create de lideri comunitari independenți și bande criminale.

Fâșia Gaza este împărțită în veritabile zone de influență

Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) dețin o mare parte din teritoriu, inclusiv o „zonă tampon” întinsă, unde construcțiile au fost demolate, precum și o porțiune sudică de-a lungul graniței cu Egiptul, unde lucrează îndeaproape cu Forțele Populare, o miliție condusă de fostul deținut și contrabandist Yasser Abu Shabab. Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, a confirmat că Israelul furnizează arme clanurilor care se opun Hamas.

În ultimele săptămâni, ONU și alte agenții au primit permisiunea de introduce aproximativ 70 de camioane pe zi. Majoritatea transportă făină pentru bucătăriile comunitare din Gaza, dar sunt de obicei oprite de baricade din blocuri de beton și apoi deposedate de încărcături, uneori de bande armate, dar cel mai adesea de civili disperați.

„Scenele sunt îngrozitoare. E vorba de 50 de camioane, întinse pe doi kilometri, și 50.000 de civili care se adună pe drumuri, încercând să obțină făina”, a declarat un alt oficial din domeniul ajutorului umanitar din Gaza.

Mulți civili au fost uciși în timp ce încercau să ajungă la centrele de distribuție a alimentelor deschise luna trecută de Fundația Umanitară Gaza (GHF), o organizație privată secretă susținută de SUA și Israel. GHF a declarat duminică că a livrat în siguranță peste 51 de milioane de mese, în ciuda „unui mediu extrem de volatil”.

Un raport publicat săptămâna trecută de Haaretz a citat mai mulți soldați israelieni care au spus că au primit ordine de a trage asupra civililor. Raportul a dezvăluit că IDF a lansat o anchetă privind potențiale crime de război.

Un ofițer citat în raport a relatat ziarului despre haosul ce începe să cuprindă din Gaza. „Sunt staționat acolo și nici măcar eu nu mai știu cine trage în cine”, a spus el.

„Este clar că Fâșia Gaza se află într-o criză umanitară de proporții”

Analistul de politică externă Andrei Schwartz a analizat pentru „Adevărul” situația din Gaza.

„Este clar că Fâșia Gaza se află într-o criză umanitară de proporții. Este la fel de clar că această situație e cauzată de decizia majorității populației din Gaza de a alege la conducere pe teroriștii Hamas. Nu doar că i-au ales la conducere, dar i-au protejat timp de 17 luni, de pe 7 octombrie, nu au oferit Israelului informații în privința unde sunt deținuți ostaticii israelieni”, a explicat analistul.

Conform acestuia, Israelul are aceste obiective: distrugerea Hamas ca forță militară și politică și eliberarea ostaticilor israelieni capturați în atacul din 7 octombrie 2023.

Prevenirea reapariției unei amenințări teroriste dinspre Gaza.

Întrebat despre acuzațiile împotriva Israelului din partea mai multor instituții internaționale și ONG-uri, printre care și Comisia Specială ONU (noiembrie 2024), de folosirea unor metode „conforme caracteristicilor genocidului”, Andrei Schwartz a susținut:

„Acuzatia de genocid este rușinoasă, pentru că se aplică unui popor care a trecut prin genocid, dar nu a comis niciodată unul. Sunt 15 milioane de evrei în lume, vreo 2 miliarde de musulmani, vreo 2,5 miliarde de creștini.”

Analistul reamintește definiția juridică a genocidului (Convenția ONU 1948): „Genocidul este definit ca intenția de a distruge, în totalitate sau în parte, un grup etnic, național, rasial sau religios.”

„Hamas folosește civilii ca scuturi umane”

În acest context, poziția Israelului este, conform acestuia: „Vizează doar teroriștii Hamas/JIP/etc., nu civilii. Hamas folosește civilii ca scuturi umane. Atât ostaticii israelieni, cât și propria populație. Orice moarte civilă este „neintenționată”, dar inevitabilă într-un conflict urban.”

 „Populația din Gaza a crescut începând cu 7 octombrie 2023. Dacă Israelul (sau orice altă țară) își dorea să comită un genocid împotriva a 2 milioane de locuitori, puteau să ucidă multe sute de mii, sau chiar milioane în mai mult de 1 an și jumătate de război. De unde știu asta? Pentru că asta s-a întâmplat în Rwanda (1 milion de victime), Sudan (300–500 de mii de victime), în Siria (peste 500 de mii) din partea unor armate mult mai puțin avansate față de cea a Israelului. Iar în Ucraina, doar în orașul Mariupol au fost uciși cam 100 de mii de locuitori – în câteva luni de asalt și asediu”, completează acesta.

Analistul susține că mare parte din organizația teroristă Hamas, cam 25.000 de membri ai grupării – au fost uciși de armata israeliană: „Nu există nicio opreliște pentru armata israeliană în a ucide mii sau zeci de mii de civili în fiecare zi, dacă asta ar dori. O minimă logică trebuie aplicată și în această situație, un filtru al pseudo-știrilor care ne bombardează”, a concluzionat el.

Întrebat despre cât de serioasă va fi ancheta privind posibile crime de război după apariția unor indicii că militarii israelieni ar fi tras asupra civililor în zone de distribuție ajutoare, Schwartz a susținut:

„Iarăși, media internațională (dar și organizații precum ONU și ONG-urile internaționale) iau drept „cuvântul Bibliei” ceea ce afirmă organizația teroristă islamistă Hamas. Nu există voci independente în Gaza. Ministerul sănătății este al Hamas, nu este o organizație serioasă, independentă. În fapt, unul dintre medicii dintr-un spital din Gaza a fost cel care a ucis o fată israeliană care fusese rănită doar anterior”.

Organizația GHF (Gaza Humanitarian Foundation) a anunțat ieri că Hamas a plasat recompense asupra angajaților acestei fundații care se ocupă cu livrarea de ajutoare umanitare și de mâncare, detaliază el.

Mai mult, GHF a dezvăluit că 12 dintre angajații locali (arabi palestinieni) ai organizației au fost uciși de către Hamas.

Ce se întâmplă acum în Gaza? „Această fundație, care a fost creată pentru a ajuta populația civilă de acolo (și pentru ca Hamas să nu mai fure toate ajutoarele!), este atacată în fiecare zi de teroriștii musulmani. Tot ei lansează apoi „știri” cum că Israelul ar trage, și le plasează centrelor de presă din întreaga lume (Reuters, AP, AFP, BBC, France 24, CNN etc.). Apoi, în media din țările mai mici, precum este România – preluăm aceste știri „cu preocupare și îngrijorare”. Trebuie să aplicăm același filtru critic pe care l-am aplicat când „știrile” erau produse de la Kremlin sau de către frații Hamas – Statul Islamic din Siria și Iraq (Daesh/ISIS)”, a concluzionat el.

După o perioadă de tăcere operațională, dronele Bayraktar TB2 — simbol al primelor luni de rezistență ucraineană — revin în arsenalul activ al Kievului, cu o nouă misiune: țintirea navelor de război rusești din apropierea Crimeei, scrie euromaidanpress.com.

Reluarea utilizării acestor drone vine pe fondul unor evoluții semnificative: uzinele ucrainene produc acum peste 120 de unități anual, grație unui parteneriat consolidat cu Turcia. În paralel, Ucraina a reușit să slăbească semnificativ rețelele de supraveghere și apărare aeriană rusești din peninsulă — o precondiție esențială pentru relansarea operațiunilor aeriene riscante.

Trecutul recent: un simbol devenit vulnerabil

În debutul invaziei ruse, Bayraktar-ul s-a impus ca una dintre puținele arme capabile să destabilizeze formațiunile rusești în mișcare. Însă, pe măsură ce Moscova și-a consolidat apărarea antiaeriană, semnătura radar vizibilă a dronei a devenit un handicap. Ucraina a fost forțată să le retragă din prima linie.

Astăzi, condițiile s-au schimbat. Capacitatea locală de producție și degradarea sistematică a apărării ruse deschid un nou capitol operațional.

Atacuri asupra platformelor petroliere și a vaselor de debarcare

O înregistrare recentă arată cum mai multe Bayraktar TB2 au lovit ambarcațiuni rusești în apropiere de limanul Tendrivska, în contextul unei încercări de debarcare a forțelor ruse pe insule strategice. Atacul nu a fost singular: Ucraina extinde aceste operațiuni spre platformele petroliere din larg, capturate anterior de ruși și utilizate drept posturi de supraveghere și relansatoare de semnal pentru drone.

Pentru ambele tabere, aceste platforme au devenit puncte nodale — teren disputat în mod repetat, cu controlul schimbându-se de la o săptămână la alta.

Sprijin occidental și tactici combinate

Sprijinul occidental nu este doar politic sau economic. Zborurile regulate ale aeronavelor britanice de recunoaștere RC-135W în vestul Crimeei indică o coordonare complexă, menită să furnizeze Ucrainei informații în timp real. La sol, aceste date sunt utilizate de operatorii Bayraktar, care pot reacționa rapid și ținti cu precizie.

Rusia contraatacă printr-o combinație de drone Lancet și platforme de recunoaștere ZALA. Însă, potrivit analiștilor ruși, eficiența acestui sistem este limitată în fața ambarcațiunilor ucrainene rapide, dotate acum cu bruiaje electronice și chiar rachete sol-aer improvizate, capabile să doboare drone sau chiar avioane inamice.

Operațiuni asupra apărării aeriene ruse

Un moment de cotitură în acest puzzle operațional a venit recent, când Direcția de Informații a Armatei Ucrainene a executat o lovitură de precizie asupra unui complex S-400 rusesc din Crimeea. Au fost distruse radarele esențiale 92N2E și 91N6E, precum și un lansator de rachete. Acest atac a „deschis cerul” deasupra Crimeei de vest și a Mării Negre, permițând reluarea incursiunilor aeriene.

Într-o mișcare imediată, Ucraina a lansat două rachete Neptune asupra unei baze de forțe navale speciale ruse din Chornomorske, provocând daune majore.

Flota rusă se retrage, Crimeea devine vulnerabilă

Pe fondul acestor presiuni, comandanții ruși au retras o mare parte a flotei din apele contestate, transformând-o într-o prezență simbolică. Într-un gest care trădează disperarea, armamentul naval este demontat de pe nave și transformat în turele fixe pe țărm — o soluție care aduce mai degrabă cu improvizația unei apărări de tranșee decât cu doctrina unei superputeri navale.

Un plan strategic care prinde contur

Controlul asupra platformelor offshore oferă Ucrainei un avantaj dublu: capacitate extinsă de supraveghere și baze avansate pentru viitoare atacuri. Se conturează un plan coerent, în care loviturile asupra apărării antiaeriene creează culoare pentru operațiuni aeriene și navale tot mai îndrăznețe.

Revenirea Bayraktar-ului nu este doar o revenire simbolică. Este semnul unei strategii rafinate, în care Ucraina nu mai luptă doar pentru a rezista, ci pentru a recâștiga teritorii-cheie — metru cu metru, insulă cu insulă, platformă cu platformă.

Blocajul privind aderarea Ucrainei este atât de adânc înrădăcinat, încât diplomații de la Bruxelles iau în calcul ideea decuplării acesteia de candidatura Republicii Moldova, scrie ,,Euronews”.

Nu există „motive obiective” pentru a împiedica Ucraina să lanseze prima etapă a procesului de aderare, a transmis Comisia Europeană ca răspuns la veto-ul premierului Ungariei, Viktor Orban, reconfirmat de liderul maghiar în cadrul summitului UE de săptămâna trecută, notează jurnaliștii ,,Euronews”.

„Când o țară candidată este blocată fără un motiv obiectiv, în ciuda faptului că îndeplinește criteriile, întregul proces de extindere își pierde credibilitatea”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE).

Argumentele liderului de la Budapesta

Conform lui Viktor Orban, 95% dintre cei aproape 2,3 milioane de participanți la o consultare națională au fost împotriva aderării Ucrainei la blocul comunitar. Iar șeful Cabinetului de miniștri de la Budapeste a invocat aceste rezultate pentru a-și justifica veto-ul, afirmând la summit: „Am venit aici cu un mandat puternic. Dacă un membru al Uniunii Europene este în război, înseamnă că Uniunea Europeană este în război, iar nouă nu ne place acest lucru”. 

CE a răspuns, subliniind că Ucraina este pregătită să deschidă primul cluster de negocieri, care acoperă teme-cheie precum democrația, drepturile omului, securitatea, sistemul judiciar și achizițiile publice. Acest cluster, cunoscut drept fundamental, deschide procesul complex, iar fiecare pas necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale UE. 

„Din partea noastră, lucrurile sunt foarte clare: în prezent, Ucraina livrează reforme în cele mai dificile circumstanțe pe care ni le putem imagina.Am susținut întotdeauna o abordare bazată pe merit în privința aderării, iar în acest caz nu există niciun motiv obiectiv care să justifice blocarea deschiderii primului grup de negocieri. Sperăm cu adevărat că vom putea deschide curând acest prim grup”, a mai spus purtătorul de cuvânt al structurii europene.

Comisia a evaluat pozitiv și planul de acțiune al Ucrainei privind protecția minorităților, care urmărește armonizarea legislației interne cu standardele europene pentru a combate discriminarea și infracțiunile motivate de ură pe criterii etnice, având scopul să asigure acces egal la servicii publice și să promoveze diversitatea culturală.

Planul a fost conceput pentru a liniști îngrijorările lui Orban în contextul în care Guvernul pe care-l conduce a acuzat frecvent Ucraina că ar încălca drepturile lingvistice ale celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari care trăiesc cu precădere în regiunea Transcarpatia. Cele două țări au purtat discuții bilaterale pe acest subiect, dar negocierile s-au oprit brus în luna mai după ce Kievul a denunțat o rețea suspectă de spionaj maghiară care acționa împotriva intereselor Ucrainei.

 Veto-ul lui Orban privind aderarea Ucrainei datează din iulie 2024, când Ungaria a preluat președinția semestrială a Consiliului UE, subliniind că Ucraina nu va deschide niciun cluster de negocieri pe durata mandatului său.

Oficialii și diplomații de la Bruxelles au ironizat această poziție, sperând la progrese după ce Polonia a preluat conducerea în luna ianuarie a acestui an, dar președinția poloneză nu a înregistrat rezultate în acest sens. Actualul deținător al președinției, Danemarca, a descris extinderea ca fiind o „necesitate geopolitică”, fiind hotărâtă să deblocheze procesul.

Solicitarea liderului de la Kiev

Între timp, la Kiev este tot mai multă frustrare. În timpul summitului de săptămâna trecută, președintele Volodimir Zelenski a cerut o soluție în acest sens.

„Avem nevoie acum de un mesaj politic clar-că Ucraina este ferm pe drumul european și că Europa își respectă promisiunile. Orice întârziere din partea Europei ar putea crea un precedent global – un motiv de a pune la îndoială cuvintele și angajamentele europene. Noi ne facem partea noastră. Este corect să așteptăm un răspuns pozitiv. Așadar, deschiderea primului grup de negocieri, cel al ‘Fundamentelor’, ar putea însemna mai mult decât un pas tehnic. Ar fi o decizie politică ce definește viitoarea integrare a Ucrainei în Europa”, le-a transmis Volodimir Zelenski liderilor prezenți, inclusiv lui Orban.

La finalul summitului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat sprijinul, dar fără să ofere indicii despre cum ar putea fi rezolvată disputa care durează de luni de zile.

„Sub un foc continuu, Ucraina implementează reformă după reformă. Este impresionant. Ucraina a făcut ceea ce i s-a cerut- acum trebuie să facem și noi. Pentru că procesul de aderare se bazează pe merit. Iar Ucraina merită să avanseze”, a adăugat Ursula von der Leyen. 

Decizie riscantă

Blocajul este atât de profund încât diplomații au început să ia în considerare ideea decuplării candidaturilor Ucrainei și Republicii Moldova.

,,Cele două țări din Est au depus cererile aproape simultan, imediat după ce Rusia a lansat invazia la scară largă, și au fost declarate candidate în aceeași zi din iunie 2022. De atunci, au avansat împreună. Comisia consideră că ambele sunt la fel de pregătite să deschidă primul cluster și așteaptă unanimitatea statelor membre pentru a da undă verde”, conform jurnaliștilor Euronews.

Orban nu a exprimat rezerve față de Chișinău, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere tehnic, aceasta ar putea avansa în negocieri, în timp ce Ucraina așteaptă ridicarea veto-ului. Totuși, decuplarea este un pariu riscant, pentru că ar putea lăsa Kievul în urmă pe termen nelimitat și ar perpetua impresia unei promisiuni încălcate față de poporul ucrainean.

„Noi nu cerem decuplarea Moldovei. Este decizia statelor membre dacă vor să facă acest pas. Ceea ce vrem este să susținem Ucraina și Moldova în procesul de pregătire pentru aderare”, a conchis purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. 

Un copil în vârstă de doi ani a murit marţi, 1 iulie, în nord-estul Spaniei, după ce a fost lăsat timp de mai multe ore într-o maşină parcată în soare, pe caniculă, potrivit AFP.  

Echipajul de salvare chemat să intervină nu a reuşit să resusciteze copilul, a declarat un purtător de cuvânt al Mossos d’Esquadra, poliţia catalană, potrivit News.ro, care citează AFP.

„Totul sugerează că este vorba despre o neglijenţă din partea tatălui. Copilul a rămas toată dimineaţa într-o maşină închisă, în soare. Era imposibil să supravieţuiască. Este vorba despre o insolaţie. Chiar şi un adult ar fi murit”, a declarat el.

O anchetă e în curs de desfășurare.

Tragedia a avut loc Valls, în apropiere de Tarragona, unde s-au înregistrat până la 32°C la umbră marţi dimineaţa, potrivit unor date oficiale ale Agenţăiei Meteorologice spaniole (AEMET).

De câteva zile, Spania se află sub un val intens de căldură, cu vârfuri care depăşeşsc 40°C în numeroase zone ale ţării, în care s-au înregistrat recorduri ale unor temperaturi maxime în iunie în mai multe localităţi.

Sâmbătă, doi drumari au murit în timp ce munceau în Spania, din cauza insolaţiei, unul la Cordoba, celălalt la Barcelona.

Ultimii trei ani au fost pentru Spania cei mai calzi înregistraţi vreodată, în care au avut loc mai multe valuri de căldură şi s-au înregistrat temperaturi-record.

Fenomene meteorologice extreme – de exemplu valuri de căldură şi furtuni – sunt tot mai intense, din cauza modificărilor climatice.

De-a lungul timpului au avut loc numeroase tragedii, în care copiii ce au fost lăsaţi sau uitaţi de părinţi în maşină şi-au pierdut viaţa din cauza temperaturilor foarte ridicate din interior. 

În urmă cu trei ani, în Italia, Roma, un tată şi-a lăsat copilul în vârstă de un an în autoturism, în faţa unei grădiniţe. Trecătorii au încercat să îl salveze, însă a fost prea târziu.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a declarat marţi că este „profund alarmat” de faptul că armata israeliană şi-a intensificat operaţiunile în Gaza, unităţile medicale rămase în teritoriul palestinian devastat de război fiind deja suprasolicitate.

Potrivit unui comunicat, CICR şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la „intensificarea ostilităţilor în oraşul Gaza şi în Jabalia, atacuri care ar fi cauzat zeci de morţi şi răniţi în rândul civililor în ultimele 36 de ore”, relatează AFP, citată de Agerpres.

Ofensiva israelienă în Gaza a fost extinsă după zile de apeluri tot mai numeroase pentru încetarea focului, preşedintele american Donald Trump fiind printre cei care cer ca Israelul să ajungă la un nou acord pentru încetarea războiului şi pentru recuperarea ostaticilor.

Sute de palestinieni au murit încercând să-şi procure mâncare

Aproape 170 de ONG-uri au cerut marţi încetarea sistemului de distribuţie a ajutoarelor în Fâşia Gaza, susţinut de Israel şi SUA, după ce Ministerul Sănătăţii al Hamas a raportat moartea a sute de palestinieni care încercau să-şi procure hrană, notează AFP.

Israelul a relaxat parţial, la sfârşitul lunii mai, blocada totală impusă Fâşiei Gaza la începutul lunii martie, care a condus la o penurie severă de alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale.

„În conformitate cu noul plan al guvernului israelian, civilii înfometaţi şi slăbiţi sunt forţaţi să meargă ore întregi pe terenuri periculoase şi în zone de conflict. În final, aceştia se găsesc într-o cursă violentă şi haotică înainte de a ajunge la locuri de distribuţie a ajutoarelor împrejmuite şi militarizate”, au subliniat ONG-urile în comunicat.

Un raport amplu, publicat de autoritățile poloneze la finalul lunii mai, scoate la iveală dimensiunea unei campanii cibernetice rusești desfășurate în tăcere timp de peste trei ani. Ținta: lanțurile logistice care alimentează Ucraina cu ajutor militar occidental.

Potrivit concluziilor formulate de Serviciul de Contrainformații Militare din Polonia (SKW) și Agenția de Securitate Internă (ABW), Rusia — prin intermediul unității militare GRU 26165, cunoscută și ca APT28 sau „Fancy Bear” — a desfășurat atacuri cibernetice complexe asupra infrastructurii critice din mai multe state NATO, relatează euromaidanpress.com.

Printre țintele atacurilor: noduri logistice din Polonia, puncte de trecere a frontierei și companii din domeniul transporturilor, telecomunicațiilor și IT. Obiectivul: obținerea de informații strategice privind fluxul de echipamente și muniții către Ucraina.

Operațiune GRU cu sprijin logistic și informatic extins

Campania, inițiată imediat după declanșarea invaziei ruse la scară largă în februarie 2022, a exploatat vulnerabilități informatice deja cunoscute — precum cele din Microsoft Outlook sau WinRAR — dar și breșe de securitate în aplicații de tip remote desktop și camere video conectate la internet.

Unitatea GRU implicată — 85th Main Special Service Centre — a vizat în special companii de logistică, aeroporturi, porturi maritime, infrastructura de management al traficului aerian, dar și rețelele IT ale unor instituții guvernamentale și firme private din Polonia, Ucraina, Germania, Franța, Italia, România, Slovacia și SUA.

Raportul a fost elaborat în colaborare cu instituții de intelligence și securitate cibernetică din Statele Unite (NSA, FBI), Marea Britanie, Germania, Canada, Franța, Estonia, Cehia și alte state europene.

Infiltrare discretă, acces de lungă durată

Atacurile au fost construite pe tehnici de tip spearphishing — e-mailuri personalizate care imitau corespondențe oficiale pentru a păcăli angajații să furnizeze date de acces. Odată intrați în sistem, atacatorii utilizau instrumente de escaladare a privilegiilor și malware dedicat (HEADLACE, MASEPIE) pentru a menține accesul și a extrage documente, credențiale și informații despre transporturile militare.

În multe cazuri, atacurile au fost imposibil de detectat luni sau chiar ani, GRU folosind aplicații legitime dar vulnerabile pentru a se mișca lateral în rețelele informatice compromise. Infrastructura Windows — în special controller-ele de domeniu și bazele de date Active Directory — a fost ținta favorită.

Camere de supraveghere, transformate în ochi ai GRU

Unul dintre cele mai tulburătoare elemente relevate de raport este utilizarea masivă a camerelor video civile conectate la internet. Potrivit SKW, peste 10.000 de astfel de dispozitive — din Polonia, Ucraina, Slovacia, România și alte state din regiune — au fost accesate de GRU folosind parole implicite sau protocoale nesecurizate. Imaginile obținute în timp real au permis cartografierea traseelor de transport ale convoaielor cu ajutoare militare sau umanitare.

Acest tip de spionaj pasiv, aproape invizibil, oferă un avantaj operațional considerabil Rusiei, mai ales în contextul în care multe dintre aceste puncte logistice nu sunt considerate, în mod tradițional, ținte militare.

Ținte diverse: de la producători de echipamente feroviare la firme IT

Raportul identifică victime dintr-o gamă variată de sectoare:

-companii de transport și logistică implicate în livrarea de echipamente militare;

-servicii de management al traficului aerian și comunicații radar;

-furnizori de servicii IT;

-infrastructură maritimă și portuară;

-producători de sisteme de control industrial și administratori de linii feroviare.

Multe dintre companiile afectate nu aveau cunoștință de accesul neautorizat. În unele cazuri, atacatorii modificau regulile de redirecționare a e-mailurilor sau programau sarcini automate pentru a reinfecta sistemele după fiecare actualizare de securitate.

Răspuns internațional și recomandări stricte de securitate

În plus față de diagnosticul campaniei GRU, raportul conține peste 40 de pagini de recomandări tehnice. Printre cele mai importante măsuri propuse:

-aplicarea imediată a patch-urilor pentru vulnerabilități cunoscute;

-implementarea autentificării multifactor și a principiului de „cel mai mic privilegiu”;

-auditarea tuturor aplicațiilor de acces de la distanță și a regulilor de redirectare a e-mailurilor;

-dezactivarea protocoalelor nesigure precum Telnet, SMBv1 sau RTSP;

-schimbarea imediată a parolelor implicite și actualizarea firmware-ului camerelor de supraveghere.

Apelul Poloniei: „Presupuneți că sunteți o țintă”

Într-o declarație publică, ministrul digitalizării din Polonia, Krzysztof Gawkowski, a avertizat că spațiul cibernetic este acum un câmp de luptă veritabil, iar companiile și instituțiile din țările NATO trebuie să își asume că sunt vizate de serviciile ruse.

„Trebuie să vorbim deschis despre aceste atacuri. Este responsabilitatea noastră să informăm, să prevenim și să construim o reziliență reală — împreună, dincolo de granițe.”

Războiul informațional și tactic dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei nu se mai limitează de mult la frontul convențional. Potrivit unei investigații recente publicate de Financial Times, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a început, în mod sistematic, să recruteze adolescenți ucraineni, în special din rândul celor vulnerabili — orfani, copii strămutați sau cu dificultăți financiare — pentru misiuni de sabotaj și spionaj împotriva propriului stat.

Utilizând canale larg răspândite de comunicare — de la Telegram la Discord, WhatsApp sau Viber — agenții ruși le promit acestor tineri „câștiguri rapide” pentru sarcini care, în realitate, implică activități ilegale cu potențial letal: incendierea unor obiective militare, documentarea pozițiilor de apărare antiaeriană sau chiar atentate sinucigașe.

De la selfie-uri în fața cazărmii la incendieri de comisariate

„Campania de recrutare a început în primăvara anului 2024 cu misiuni minore – incendierea unor mașini sau a transformatoarelor de electricitate din apropierea liniilor feroviare. Treptat, aceste acțiuni au devenit mai sofisticate”, a explicat purtătorul de cuvânt al SBU, Artem Dehtiarenko.

Datele furnizate de Serviciul de Securitate al Ucrainei arată că peste 700 de adolescenți au fost identificați ca fiind implicați în activități de sabotaj sau spionaj în favoarea Rusiei. Aproximativ 25% dintre aceștia aveau sub 18 ani. Autoritățile susțin că majoritatea cunoșteau natura ilegală a sarcinilor, dar în unele cazuri au fost pur și simplu înșelați.

„Adolescenții sunt mai ușor de manipulat, nu pot anticipa consecințele faptelor lor, iar rușii exploatează exact această vulnerabilitate”, a spus Dehtiarenko.

Rețete simple, metode sofisticate

Mecanismul de recrutare urmează o schemă standardizată:

-adolescenții sunt abordați de anonimi care le promit bani în schimbul unor acțiuni aparent inofensive;

-după acceptare, primesc coordonate, indicații și un tarif – între 100 și 1000 de dolari în funcție de complexitate;

-inițial, misiunile presupun doar realizarea de fotografii sau înregistrări video cu obiective strategice;

-ulterior, aceștia sunt instruiți cum să plaseze dispozitive explozive pe autovehicule sau să incendieze infrastructură energetică;

-în unele cazuri, metodele de recrutare au fost camuflate sub forma unor „jocuri de tip vânătoare de comori”, în care tinerii credeau că participă la o competiție cu miză financiară.

-O altă metodă alarmantă documentată de SBU constă în asumarea de false identități de către recrutorii ruși – aceștia se prezintă ca oficiali ucraineni și conving adolescenții, prin manipulare și șantaj emoțional, să execute acte de sabotaj în numele propriului stat.

O formă de război psihologic

Acest tip de acțiune se înscrie într-un registru tot mai agresiv de „război hibrid”, în care granițele dintre combatant și civil, între militar și civil neînarmat, devin din ce în ce mai estompate.

În fond, observă analiștii, utilizarea deliberată a unor minori în acțiuni paramilitare nu este doar un abuz flagrant al normelor internaționale, ci și o formă cinică de război psihologic: în momentul în care o țară este nevoită să-și aresteze propriii adolescenți pentru fapte de trădare, demoralizarea socială devine un obiectiv atins.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut marți, 1 iulie, o convorbire telefonică de peste două ore cu omologul său rus, Vladimir Putin – prima discuție directă între cei doi lideri din septembrie 2022.

Discuțiile au vizat două subiecte majore de securitate internațională: războiul din Ucraina și programul nuclear al Iranului, potrivit unui comunicat oficial al Palatului Élysée, citat de AFP și News.ro.

Președintele francez a reafirmat sprijinul „de neclintit” al Franței față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. El a cerut „instaurarea cât mai rapid posibil a unei încetări a focului” și lansarea unor negocieri de pace care să conducă la „o soluție solidă și durabilă” pentru conflict.

În replică, liderul de la Kremlin a susținut, potrivit agenției ruse TASS, că războiul din Ucraina este „o consecință directă a politicii statelor occidentale”, care „au ignorat ani de zile interesele de securitate ale Rusiei, au creat o bază antirusă în Ucraina și au tolerat încălcări ale drepturilor rezidenților rusofoni”.

Putin a adăugat că orice eventual acord de pace trebuie să fie „pe termen lung”.

Un alt subiect al discuției: dosarul nuclear iranian

Pe tema programului nuclear al Iranului, cei doi lideri au convenit să-și „coordoneze demersurile” și „să revină curând cu o nouă discuție”. Macron a subliniat necesitatea ca Teheranul să respecte angajamentele asumate și a cerut reluarea activității inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) în Iran.

La rândul său, Vladimir Putin a declarat că este important ca Iranului să-i fie respectat dreptul la utilizarea pașnică a energiei nucleare, dar și ca Teheranul să coopereze pe deplin cu AIEA.

Macron a pledat pentru o soluție diplomatică „durabilă și exigentă” în privința programului nuclear, a rachetelor Iranului și a rolului regimului de la Teheran în regiune.

Primă conversație după ruperea legăturilor diplomatice

Această convorbire marchează o reluare a contactului direct între un lider occidental și președintele rus, într-un context în care majoritatea liderilor europeni și nord-americani și-au întrerupt comunicarea cu Kremlinul după declanșarea invaziei în Ucraina, la 24 februarie 2022.

În noiembrie 2024, Vladimir Putin își exprima regretul că „liderii occidentali nu-l mai sună”, declarând în cadrul Forumului de la Valdai că Rusia „nu are nimic împotriva reluării contactelor”.

Donald Trump a lăsat să se înţeleagă că ar putea lua în calcul expulzarea lui Elon Musk din Statele Unite, în urma criticilor lansate de miliardar la adresa proiectului de buget şi a amenințărilor lui Musk că ar putea finanța un nou partid împotriva republicanilor.

Președintele american Donald Trump a declarat marți că va „examina” posibilitatea expulzării lui Elon Musk, CEO-ul Tesla și SpaceX, după ce miliardarul a criticat în termeni duri proiectul de buget pe care administrația de la Washington încearcă să îl adopte în Congres.

Donald Trump a sugerat că organizația federală Comisia pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), pe care Elon Musk a condus-o înainte de a părăsi administrația la sfârșitul lunii mai pentru a se dedica afacerilor sale, ar putea fi folosită pentru a elimina subvențiile publice de care beneficiază companiile controlate de miliardarul căzut în dizgraţie.

Întrebat de un jurnalist dacă ia în considerare expulzarea antreprenorului sud-african, Trump a răspuns: „Nu știu. Va trebui să examinez această opțiune.”

„Am putea pune DOGE pe Elon. Știți ce este DOGE? DOGE este monstrul care, poate, ar trebui să se întoarcă și să-l mănânce pe Elon”, a adăugat apoi Donald Trump, într-o manieră ironică.

DOGE are atribuții de reducere a cheltuielilor federale, acțiuni care în trecut au fost aplicate într-un mod considerat brutal.

De asemenea, Donald Trump a criticat dependența companiilor lui Elon Musk de subvențiile federale, afirmând pe rețeaua sa Truth Social că „Elon primește poate mai multe subvenții decât orice alt individ din istorie, de departe, și fără aceste subvenții, Elon ar fi trebuit probabil să-și închidă buticul și să se întoarcă acasă, în Africa de Sud.”

Trump a subliniat că eliminarea sprijinului federal pentru lansările de rachete, sateliți sau producția de vehicule electrice ar însemna economii uriașe pentru Statele Unite.

Conflictul dintre Trump și Musk nu este unul nou. Cei doi au fost apropiați în perioada campaniei lui Trump și la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, însă relația lor s-a deteriorat rapid, iar schimburile de replici publice au devenit tot mai agresive.

Recent, Musk a calificat proiectul de buget propus de Trump drept „o abominație respingătoare” și a avertizat că, dacă acesta va fi adoptat, va susține financiar crearea unui nou partid, precum și candidați rivali republicanilor la alegerile primare. Miliardarul a transmis pe platforma X: „VOX POPULI VOX DEI. 80% au votat pentru un nou partid” și a reluat că tot ceea ce își dorește este „să nu ducem America la faliment”.

Potrivit lui Musk, proiectul de buget ar putea duce la o creștere record a plafonului datoriei cu 5.000 de miliarde de dolari, o perspectivă pe care o consideră catastrofală pentru stabilitatea economică a Statelor Unite.