Președintele Donald Trump a amenințat marți că va ordona guvernului federal să preia controlul asupra orașului Washington, DC, după ce un fost angajat al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE) a fost agresat în weekend de un grup de tineri, relatează NBC News.
Edward Coristine, cunoscut online drept „Big Balls”, și o femeie caracterizată într-un raport de poliție drept partenera sa au fost victimele unei tentative de furt auto neînarmat duminică dimineața.
Poliția Metropolitană din Washington a anunțat marți arestarea a doi suspecți în vârstă de 15 ani din Maryland.
Într-o postare pe rețelele de socializare în care Trump a reacționat fără a-l pomeni pe Coristine, președintele american a denunțat infracționalitatea din Washington ca fiind „total scăpată de sub control”.
„«Tineri» locali și membri ai bandelor, unii de doar 14, 15 și 16 ani, atacă, jefuiesc, mutilează și împușcă la întâmplare cetățeni nevinovați, știind în același timp că vor fi eliberați aproape imediat”, a scris el pe Truth Social, subliniind că minorii de 14 ani ar trebui judecați ca adulți.
„Dacă DC nu se adună rapid, nu vom avea de ales decât să preluăm controlul federal asupra orașului și să-l guvernăm așa cum ar trebui, și să-i avertizăm pe infractori că nu vor mai scăpa nepedepsiți”, a adăugat el.
La rândul său fostul șef al DOGE, Elon Musk, a postat o captură de ecran a postării lui Trump pe X și a reiterat apelul ca guvernul federal să preia controlul asupra Washingtonului.
Antreprenorul american a făcut referire la un membru anonim al personalului DOGE în postarea sa.
„Acum câteva zile, o bandă de aproximativ doisprezece tineri a încercat să agreseze o femeie în mașina ei, noaptea, în Washington D.C.”, a scris Musk pe X. „Un membru al echipei @Doge a văzut ce se întâmplă, a alergat să o apere și a fost bătut brutal până la comoție cerebrală, dar a salvat-o.”
Fostul angajat al DOGE a fost agresat de un grup de minori
Potrivit raportului poliției, vehiculul îi aparținea lui Coristine.
Ofițerii de poliție au văzut aproximativ 10 „minori” înconjurând mașina și agresându-l pe Coristine, ceea ce i-a determinat pe ofițeri să intervină. Toți agresorii, cu excepția a doi, pe care poliția i-a arestat, au reușit să fugă. Potrivit declarațiilor făcute poliției, acesta a fost agresat după ce a încercat să se „ocupe” de suspecți.
Poliția a declarat că cazul este investigat de Grupul Operativ pentru Jafuri de Autoturisme, cu mai mulți suspecți în curs de investigare.
Jeanine Pirro, procurorul american din Washington, a postat marți pe X o înregistrare video în care anunță că tocmai s-a întâlnit cu Trump pentru a discuta despre „criminalitatea din capitala națiunii”.
„Sarcina noastră este să scoatem armele de pe stradă, să scoatem drogurile de pe stradă, să ne ocupăm de persoanele care amenință, fură mașini și să facem acest oraș din nou sigur și curat. Și asta este exact ceea ce vom face. Și dacă nu sunteți de acord cu asta, va trebui să vă ocupați de noi”, a spus Pirro.
Atacul asupra lui Coristine are loc la aproximativ o lună după ce un stagiar în Congres în vârstă de 21 de ani a fost prins într-un foc încrucișat și împușcat mortal la Washington.
Trump și-a exprimat anterior dorința de a „curăța” capitala SUA, amenințând cu o preluare federală a orașului.
Orașul sudic Herson, aflat în raza artileriei ruse, aflată pe malul opus al Niprului, riscă să devină nelocuibil. Forțele ruse au întețit atacurile cu drone asupra principalelor drumuri spre oraș, în special autostrada ce leagă orașul de Mikolaev. Mai recent, au atacat un pod ce reprezintă singura legătură a unui cartier cu partea continentală, producând o criză umanitară și evacuări, relatează Kyiv Independent.
Pe 2 și 3 august, forțele rusești au atacat cu bombe cu planare podul rutier către cartierul Korabel din sud-vestul orașului, cu scopul de a întrerupe singura legătură rutieră dintre acesta și continent.
În orașul Herson, eliberat în urma unei contraofensive în 2022 dar bombardat constant de forțele ruse ce ocupă malul opus al Niprului, au mai rămas mai puțin de 65.000 de oameni, dintr-o populație de 280.000 de locuitori înainte de invazie.
În ultimele luni, Rusia a dus o adevărată de campanie de atacuri cu drone asupra civililor căruia ucrainenii i-au pus un nume potrivit cu brutalitatea acestor țintiri considerate deliberate: safariul uman.
În ultimele luni, dronele și-au croit drum tot mai adânc în oraș, concomitent cu întețirea atacurilor aeriene asupra insulelor din Delta Niprului.
Evacuări după ce un pod rutier a fost atacat cu bombe cu planare
Cartierul Korabel din orașul Herson, situat pe o insulă naturală în extremitatea sud-vestică a orașului, pe malul râului Nipru, a fost mereu sub amenințare din cauza izolării și proximității de forțele rusești aflate de partea cealaltă a râului.
De altfel, a fost și cea mai afectată zonă în urma inundațiilor provocate de distrugerea deliberată de către Rusia a barajului Kahovka, în iunie 2023.
De atunci, de multe ori, în urma bombardamentelor constante asupra infrastructurii critice, cartierul s-a confruntat cu întreruperea utilităților esențiale precum gaz, apă și electricitate.
Mai recent, într-o lovitură devastatoare pentru locuitorii rămași din cartier, Rusia a lovit de două ori, în zile consecutive, podul cu bombe cu planare, lăsând în urmă cratere ce au făcut ca traficul să nu mai fie posibil decât într-un singur sens.
În prezent, podul este funcțional, dar traversarea are loc cu dificultate, în timp ce locuitorii sunt evacuați.
Potrivit autorităților regionale, dintre cei aproximativ 1.700 de locuitori care rămăseseră în Korabel în momentul atacului, peste 400 au fost evacuați până în prezent.
Râul Nipru, un alt front al războiului
Insulele joase din delta râului Dnipro, inclusiv pe cele situate chiar vizavi de centrul Hersonului, reprezintă o zonă gri contestată, unde operează atât forțe ucrainene, cât și rusești, care încearcă permanent să-și îmbunătățească pozițiile deși terenul este prea mlăștinos pentru fortificații solide.
Cu toate acestea, atacurile rusești pe frontul din Herson s-au intensificat semnificativ în ultimele luni, a declarat purtătorul de cuvânt al comandamentului sudic al armatei ucrainene, Vladyslav Voloshyn, pentru Kyiv Independent.
Pe lângă o rată mai mare de atacuri cu drone, artilerie și bombe cu planare, forțele ruse și-au intensificat și eforturile de a efectua atacuri asupra insulelor – până acum fără succes, pierzând două până la trei ambarcațiuni pe zi, a declarat Voloșin.
Intensificarea atacurilor peste râu a dus la speculații că Rusia pregătește o ofensivă terestră mai amplă pe malul vestic al Niprului, inclusiv în Herson.
Voloșin apreciază însă că Rusia este încă departe de a avea capacitatea de a reuși într-o astfel de operațiune.
„Este foarte dificil să ascunzi trupele, ambarcațiunile și alte echipamente necesare în acest scop, întrucât sateliții și sistemele noastre de recunoaștere aeriană vor detecta rapid o astfel de concentrare. În acest moment, nu există dovezi ale unor astfel de planuri.”
„Și dacă adună 30 de oameni și traversează un grup de sabotaj, vor putea captura Hersonul? Improbabil.”
Civilii din Herson, atacați de drone
Comparativ cu zone mai dinamice ale frontului, situația orașului Herson este una particulară: fără a fi amenințată imediat de o ofensivă și ocupație, se află în raza de acțiune a aproape tuturor armelor aflate la dispoziția Rusiei.
În condițiile unui „safari uman”, larg documentat ,forțele ruse folosesc atât drone FPV, cât și drone lansatoare de bombe pentru a ataca nu doar vehicule, puncte de distribuție a ajutorului umanitar și echipele de intervenție, ci și civili ucraineni.
Potrivit lui Voloșin, Herson se numără printre cele mai atacate zone ale frontului în ceea ce privește intensitatea activității dronelor rusești: aproximativ 250-270 de drone FPV sunt desfășurate asupra orașului și a așezărilor din jur, în medie, pe zi, a declarat acesta pentru Kyiv Independent.
La sfârșitul lunii iunie, au apărut primele rapoarte despre atacuri cu drone rusești asupra mașinilor de pe autostrada principală care duce spre Mikolaiv, ceea iscat îngrijorări că orașul ar putea fi complet izolat.
Deocamdată, a spus Voloșin, astfel de atacuri reprezintă o excepție – un test al capacităților dronelor cu rază lungă de acțiune ale Rusiei într-o zonă în care mediul urban din Herson reprezintă un obstacol serios.
„Dronele FPV nu sunt decomandată capabile să ajungă acolo în mod constant, iar pentru dronele pe fibră optică, este necesar să zboare peste tot orașul”, a spus el, explicând că autoritățile iau o diversitate de contramăsuri, de la dispozitive puternice de război electronic până la plase anti-drone. „În acest moment, inamicul încearcă acum să găsească o modalitate de a realiza acest lucru.”
Între timp, locuitorii din Herson încearcă să se adapteze.
„Instrumentul principal pe care îl avem este un canal de Telegram care monitorizează constant aceste zboruri cu drone, le înregistrează”, spune o jurnalistă din oraș. „Canalul raportează unde se află în prezent o dronă, unde este probabilă activitate… Unii oameni chiar poartă detectoare de drone.”
Polițiștii au deschis un dosar penal, după ce o tânără a postat pe TikTok un videoclip în care susține că ea și mama sa sunt amenințate de tatăl său. Bărbatul este sub supraveghere prin brățară electronică.
Fata a fost amenințată cu moartea de tatăl ei FOTO: captura video
Tânăra, Karla Pușcaș, a postat un videoclip pe TikTok în care tatăl său o amenință pe ea şi pe mama ei. Ea a spus că tatăl său, care are brățară la picior, și-ar fi sechestrat soția. Apoi, după o lună, a bătut-o în stradă.
„În momentul de față, tatăl meu are brățară la picior, pentru că el cu mama s-au despărțit în urma unui scandal, pentru că a sechestrat-o în casă. O lună mai târziu a prins-o pe stradă și a bătut-o în mijlocul străzii și de asta are brățară la picior, abia acum”, a povestit Karla Pușcaș, pe rețelele de socializare.
Mai grav, mama Karlei Pușcaș a primit un mesaj amenințător de la fostul soț, după plângerea depusă la sediul poliției. „Te rog frumos să-ți retragi plângerea în 24 de ore, altfel, fata ta va merge în scaun cu rotile, următoarea ești tu chiar dacă merg la închisoare”, este amenințarea primită printr-un SMS.
Speriate, cele două au sesizat Poliţia, iar polițiștii le-ar fi spus că poate este vorba de un mesaj trimis din greșeală.
Poliția a deschis un dosar penal
Potrivit IPJ Timiș, polițiștii Secției 3 Timișoara au fost sesizați de o femeie de 48 de ani, beneficiară a unui ordin de protecție împotriva soțului său, care este monitorizat electronic.
Pentru clarificarea situației, atât cei doi soți, cât și fiica lor, au fost convocați la sediul Poliției, unde vor fi dispuse măsuri suplimentare.
„În seara zilei de 5 august 2025, poliţiştii Secţiei 3 Timişoara au fost sesizaţi de către o femeie, în vârstă de 48 de ani, care beneficiază de un ordin de protecţie împotriva soţului ei (măsura însoţită de monitorizare electronică prin brăţară) cu privire la faptul că a primit de pe un număr de telefon necunoscut un mesaj prin care ar fi fost ameninţată. În acest caz, poliţiştii s-au sesizat din oficiu şi au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ameninţare şi efectuează cercetări pentru stabilirea provenienţei mesajului, dar şi posibila legătură cu soţul acesteia”, a transmis IPJ Timiş.
D asemenea, Biroul de Control Intern va face verificări și în privința acuzaţiilor tinerei la adresa poliţiştilor.
„Se efectuează verificări privind respectarea procedurilor și modul de acțiune al polițiștilor în astfel de situații”, a precizat IPJ Timiș.
Zeci de persoane, majoritatea în vârstă, din București şi din țară, au așteptat miercuri deschiderea porților Palatului Cotroceni pentru a-i aduce un ultim omagiu fostului președinte Ion Iliescu.
Oamenii au venit să aducă un ultim omagiu fostului președinte FOTO: Maria Dinu
Cei care au venit la catafalcul lui Iliescu au spus că fostul președinte a făcut lucruri bune pentru ei şi pentru ţară, iar cei mai tineri au venit pentru a trăi o experiență istorică, aceea a primelor funeralii de stat din România.
„Domnul Ion Iliescu a însemnat un preşedinte de mare cinste şi onoare, o personalitate marcantă a României, care a reprezentat cu cinste şi onoare ţara noastră”, a spus o doamnă.
Un bărbat care a venit de la Iaşi cu trenul i-a adus flori fostului preşedinte.
„Am venit cu flori la domnul preşedinte Iliescu şi cu regret, să îl conduc pe ultimul drum. Un om de nota 10, un om în adevăratul sens al cuvântului. S-ar putea formula un roman cu cele mai frumoase cuvinte de bine despre domnul președinte. A fost cel mai bun preşedinte al României, din punctul meu de vedere. Am lucrat la Antibiotice 45 de ani, din care 10 ani muncitor, restul, 30, economist. În 1977 am fost cel mai tânăr deputat din România, aşa se numea consilierul din consiliile populare. A fost cel mai bun preşedinte – din câţi a avut vreodată România – președintele Ion Iliescu prin pregătire, ca inginer, ca profesionist, prin modul de comportare. Nici pe patul de moarte nu i-a murit zâmbetul, aşa cum ar trebui să avem fiecare acest dram de zâmbet, acest simbol al prieteniei, al egalității, al omeniei. Nu îmi place o anumită comportare a unor indivizi, prin comportamentul lor dovedesc că sunt limitați, că sunt nepregătiți, că nu au acel element al umanismului, al bunului simț”, a afirmat acesta, scrie Agerpres.
La catafalcul fostului preşedinte a venit şi un tânăr absolvent al Facultăţii de Istorie, care se pregăteşte să devină profesor. Acesta a menţionat că din ce a citit, Ion Iliescu este vinovat în dosarele în care era judecat, iar faptul că aceste dosare au rămas nesoluţionate reprezintă „o pată pe Justiţia românească”.
„Când voi fi profesor, le voi povesti copiilor despre această experiență: cum arăta drumul până la catafalc, cum arăta prima înmormântare de stat, cum au fost procedurile de securitate. E o experienţă unică. Rar se întâmplă acest lucru. E prima dată în 35 de ani şi nu ştiu când vor fi următoarele funeralii sau dacă se mai fac. Acum e un experiment, pot să zic că iau parte la o bucățică de istorie pe care o trăiesc eu însumi şi pentru acest lucru sunt mândru”, a explicat el.
O altă doamnă în vârstă din București, prezentă şi ea la Cotroceni, a afirmat că Ion Iliescu a fost „un om bun”, primul președinte al României.
„Am venit în semn de respect pentru el. Cred că istoria ar trebui să îl rețină ca pe un președinte bun. Nu cred că ar fi fost altcineva mai bun ca dânsul. Eu sunt mulțumită fiindcă în anul 2000 a făcut o nouă lege a pensiilor şi am ieșit la pensie la 54 de ani, nu ca acum, să te ducă până la 60 de ani. Ce să mai faci după 60 de ani? Prin faptul ăsta că am ieşit la pensie la 54 de ani, pentru mine a fost nemaipomenit şi am ajuns să trăiesc atâţia ani”, a spus ea.
Altă vizitatoare şi-a amintit că Iliescu a fost foarte aproape de ţară, de popor, de oameni şi a fost „omul care a ţinut la pacea şi la unitatea acestui popor”. „Mi-l voi aminti ca pe un salvator. În momentul când a apărut acolo mi-am dat seama că va fi foarte bine în ţară. Pentru mine a fost foarte bine, am avut serviciu, casă. Ne-a salvat de comunism şi a fost foarte multă linişte pe vremea lui. Despre Mineriadă pot să vă spun că nu trebuia să existe, nu era nevoie de o Mineriadă. Cred că nu se aştepta ca minerii să reacţioneze aşa urât„, a conchis acesta.
Cetăţenii care doresc să omagieze memoria fostului preşedinte Ion Iliescu o mai pot face miercuri, până la ora 18:00.
Cabinetul libanez a eșuat, marți, în tentativa de aprobare a unei moțiuni de dezarmare a grupării Hezbollah, într-o ședință tensionată, dar a stabilit un calendar clar pentru acest demers, scrie thenationalnews.com.
Luptători Hezbollah
După ore de dezbatere aprinsă, marcată de divergențe și ton ridicat, miniștrii au convenit să reia discuțiile joi. În plus, au cerut armatei să întocmească un plan de limitare a armamentului, cu termen până la sfârșitul anului, plan ce trebuie prezentat cabinetului înainte de 31 august, a declarat premierul Nawaf Salam.
Această inițiativă face parte dintr-un efort susținut de Statele Unite, care doresc ca Libanul să se angajeze formal și concret în dezarmarea Hezbollah. Totuși, discuțiile au coincis cu un discurs virulent al liderului Hezbollah, Naim Qassem, în care acesta a respins categoric orice formă de dezarmare — cea mai categorică declarație publică a grupării din ultimele luni.
Presiuni externe și tensiuni interne
În acest moment Libanul se află într-o poziție delicată, confruntat simultan cu presiunea americană și continuarea atacurilor aeriene israeliene sau cu eliminări țintite.
Susținătorii Hezbollah au apărat cu fermitate mesajul transmis de Qassem — că nu vor ceda arme și că nu acceptă niciun termen agreat din exterior. Liderul grupării a argumentat că orice renunțare la armament ar slăbi Libanul în fața Israelului și a insistat că acest subiect este unul național, fără ingerință externă.
Qassem a avertizat că Hezbollah și armata libaneză s-ar angaja în apărarea țării în cazul unor atacuri israeliene extinse și a cerut retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate, încheierea bombardamentelor și eliberarea prizonierilor înainte de orice discuție despre dezarmare.
În timpul discursului său, zeci de simpatizanți Hezbollah au ieșit pe motociclete cu steaguri galbene în suburbia de sud a Beirutului, marcând a doua zi consecutivă de mobilizare cvasipublică.
Amenințări politice și obstacole decisionale
Deși toți miniștrii cabinetului nu fac parte din partide politice, unii dintre ei sunt nominalizați de Hezbollah sau de partide aliate. Au existat suspiciuni că doi miniștri, Rakan Nasreddine (Sănătate) și Tamara El Zein (Mediu), au părăsit ședința fără explicații clare.
Surse apropiate discuțiilor au relatat că unii miniștri au avertizat că se vor retrage din guvern dacă nu se adoptă un calendar clar pentru dezarmare. Totodată, opoziția anti‑Hezbollah a declarat că va lupta pentru un text ferm, dar fezabil.
Discuțiile privind subiectul armatelor neconstituționale au devenit mult mai vizibile în acest an, pe fondul intensificării presiunilor americane. Premierul Salam a subliniat necesitatea extinderii suveranității statului asupra întregului teritoriu libanez și control exclusiv asupra armamentului — un punct cheie pentru deschiderea unei noi faze de guvernare.
Deși Hezbollah a fost slăbit în confruntările cu Israelul, rămâne o forță militară semnificativă și continuă să se bucure de sprijin în comunitățile șiite. Există temerea că dezbaterea despre arme ar putea stârni tensiuni sectare majore dacă nu este gestionată cu diplomație.
În iunie, trimisul american Thomas Barrack a propus un plan de dezarmare a Hezbollah, în schimbul încetării atacurilor israeliene și retragerii trupelor din cinci zone ocupate din sudul Libanului. Lipsa unei decizii clare marți ridică temeri că Israelul ar putea escalada atacurile, inclusiv la Beirut.
Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, le-a transmis libanezilor un mesaj în care le-a cerut „să-şi salveze ţara” şi să o „elibereze” de gruparea Hezbollah, pentru că, în caz contrar, vor avea parte de distrugeri şi suferinţe ca cele pe care le vedem în Fâşia Gaza
Șeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi, a reacționat în cazul amenințărilor cu război lansate de Kremlin în urma condamnării Evgheniei Guțul. A afirmat că acestea sunt un amestec în treburile interne ale țării, subliniind că timpurile când Moscova ordona Chișinăului ce să facă s-au încheiat.
Mihai Popșoi subliniază că Chișinăul a acționat în interesul moldovenilor. FOTO: Mfa.gov.md
,,Moldova este un stat suveran și respingem cu fermitate amestecul în treburile interne ale țării noastre. Timpurile când Moscova ne dicta ce să facem au trecut demult. Moldova face ce este bine pentru cetățenii săi urmându-și într-un mod clar interesul național privind consolidarea păcii, bunăstării în cadrul marii familiii europene”, a afirmat șeful Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău.
Amenințarea Kremlinului
Reacția a fost oferită în contextul în care deputatul Dumei de Stat din Rusia, Konstantin Zatulin, a spus că condamnarea la închisoare a bașcanei Găgăuziei reprezintă un act de represiune și că situația poate fi schimbată prin înaintarea armatei ruse spre granița Ucrainei cu Republica Moldova.
„Această sentință este revoltătoare în sine. Șapte ani de închisoare pentru conducătoarea oficială a autonomiei găgăuze din cadrul Moldovei (…) Este o represiune. Și nu doar împotriva Evgheniei Guțul personal, ci împotriva întregului popor găgăuz, care este astfel forțat să se supună voinței autorităților de la Chișinău și să renunțe la orice rezistență. Cred că cea mai radicală soluție pentru problema creată ar fi o avansare rapidă a armatei ruse în direcția graniței Ucrainei cu Transnistria și Moldova”, a afirmat deputatul rus, susținând că într-un astfel de scenariu „situația s-ar schimba radical”.
O reacție au avut și alte portavoci ale Kremlinului, printre care și purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.
,,Este un exemplu de decizie motivată politică. Este exemplu de presiune ilegală asupra oponenților politice în cadrul campaniei electorale. Vedem cum opoziția este supusă represiunilor. Oamenii sunt lipsiți de posibilitatea să voteze pentru cine vor. Regulile și normele democratice sunt călcate în picioare”, a subliniat Peskov.
Iar Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, susține că această ,,condamnare reprezintă culminarea represiunilor regimului de la Chișinău împotriva întregii autonomii găgăuze. Conducătoarea acesteia, Evghenia Guțul, aleasă în 2023, nu a fost inclusă în componența guvernului republican, în ciuda prevederilor legale. În aprilie, printr-o decizie a Curții Constituționale a Moldovei, Găgăuzia a fost lipsită de dreptul de a-și numi propriul procuror”.
Au sărit în apărarea bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și politicieni pro-ruși din țara sa, printre care se numără și Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), formațiune membră a Blocului Electoral Patriotic.
,,Tot ce a putut realiza justiția reformată a Maiei Sandu e să condamne la 7 ani cu executare o femeie, o mamă, un lider de administrație locală, ales de popor. Tot ce a putut realiza justiția reformată și poliția politică a Maiei Sandu e să răzbune frustrările profunde și ura personală a președintei, care este invidioasă pe orice succes sau împlinire care nu-i aparține ei. Repet, trăim într-un stat autocrat condus de indivizi lipsiți de empatie și de grijă pentru oameni și popor”, a notat pro-rusul pe pagina sa de Facebook.
Și Vasile Tarlev, liderul formațiunii Viitorul Moldovei, parte și a aceluiași bloc, a avut un comentariu critic.
,,Asta e răzbunare. Răzbunare pentru poziția independentă. Răzbunare pentru că nu și-a plecat capul în fața puterii, a trădat alegătorii și nu i-a fost frică să meargă împotriva politicii guvernului corupt”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate al Comunității Watchdog.md, susține că punctele de vedere ale acestor oameni sunt parte a planului de destabilizare a Moscovei privind Chișinăul.
,,Acești oameni nu apără doar o persoană. Apără un sistem. Sunt aliați direcți ai lui Șor, ai rețelelor finanțate din Rusia și ai planului de destabilizare. Urmează Curtea de apel. Urmează campania de victimizare. Urmează proteste în Găgăuzia. Stamov și alde el cu proteste, fake news și așa ziși „experți”. Totul în prag de alegeri. Este un scenariu cunoscut: destabilizezi, agiți, compromiți. Evghenia Guțul nu a fost o eroină. A fost un pion. O piesă într-un plan mult mai mare, finanțat de Moscova, executat de Șor. Iar acum, o parte din rețea încearcă să o transforme în martir. Această condamnare trebuie confirmată. Pentru că nu e doar despre Guțul. E despre cine mai controlează Moldova: legea sau rețelele subordonate Kremlinului. Și dacă nu apărăm acum principiul că nimeni nu e mai presus de lege — mâine nu vom avea cum să ne apărăm pe noi”, a precizat expertul.
Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată la șapte ani de închisoare și încătușată în sala de judecată, a transmis o reacție publică prin intermediul avocaților săi după ce a fost încarcerată. Ea susține că este nevinovată și se consideră o victimă a puterii.
,,Această decizie nu are nimic de-a face cu justiția. Acesta este un masacru politic, planificat și executat după instrucțiunile de sus. Astăzi sunt după gratii, iar mâine poate fi oricine îndrăznește să critice autoritățile. Aceasta nu este o propoziție pentru mine – este o sentință pentru tot sistemul democratic al Moldovei.Aceasta este o încercare de intimidare a găgăuziei, care au curajul să voteze așa cum vrea partidul de guvernământ”, a notat aceasta pe pagina sa de Facebook.
Bașcana Evghenia Guțul acuză formațiunea puterii, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), precum și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, că folosesc ,,represiunea ca instrument de combatere a disidenței. În premergătoare alegerilor parlamentare, nu se timid în privința metodelor – fabricarea cazurilor, presiuni asupra judecătorilor, convingeri politice. Toate acestea se fac în același scop – pentru a păstra puterea cu orice preț. Nu recunosc această farsă și voi lupta pentru numele meu, onoarea și adevărul meu. Nu pot fi distrus. Cu siguranță mă voi întoarce la ai mei! Pentru copiii mei! Pentru propria mea familie!Vom apela cu siguranță la această decizie autorităților superioare și vom căuta dreptate”.
Responsabilii PAS au spus că nu comentează aceste acuzații, iar cei Administrației Prezidențiale nu au venit deocamdată cu o reacție.
În data de 5 august, bașcana Găgăziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de pușcărie, precum și a fost confiscarea sumei de aproape 41. 000.000 de lei moldovenești. Alături de ea a fost condamnată și secretară fostei formațiuni Șor, Svetlana Popan, ea fiind privată de libertate pe un termen de șase ani și fiindu-i confiscată suma de circa 10.000.000 de lei moldovenești.
Autoritățile ungare au pus sub acuzare doi cetăţeni români, suspectaţi că au încercat să transporte ilegal prin Ungaria peste 8 tone de tutun, relatează miercuri, 6 august, agenţia ungară de presă MTI.
Contrabanda cu țigări este o infracțiune frecventă în multe țări. FOTO Garda de coastă
Contrabandiştii au fost reţinuţi în septembrie 2024. La acea vreme, vameşii au confiscat tutunul pe care ei îl transportau, în valoare de 660 de milioane de forinţi (1,66 milioane de euro), potrivit unui comunicat al parchetului, citat de Agerpres.
Românii sunt acuzați de fraudă masivă.
Parchetul din sud-vestul Ungariei i-a pus sub acuzare.
Cei doi suspecți români sunt cercetați pentru fraudă masivă.
Amintim că. în iulie 2025, poliţiştii de frontieră din Giurgiu au descoperit, în urma verificării unui camion, o cantitate uriașă de ţigarete de contrabandă, în valoare de peste șase milioane de lei.
„În urma inventarierii, a rezultat cantitatea de 3.930.000 de țigarete (196.500 de pachete) pentru care șoferul în cauză nu a putut prezenta documente de proveniență. Întreaga cantitate de țigarete, estimată la o valoare de aproximativ 5.895.000 de lei, a fost reținută și introdusă în camera de corpuri delicte a instituției”, transmitea, atunci, Poliția de Frontieră Română, într-un comunicat.
În aceeași lună, poliţiştii de frontieră au descoperit un container cu ţigări de contrabandă, care avea ca destinaţie o societate comercială din Republica Moldova.
Ambasada Rusiei în România a transmis miercuri, 6 august, un mesaj de condoleanțe în urma decesului fostului președinte Ion Iliescu, considerându-l drept „un om de stat remarcabil” care a jucat un rol important în menținerea relațiilor bilaterale.
Ambasada Rusiei în România a transmis condoleanțe în urma decesului. FOTO Inquam Photos/Octav Ganea
„În legătură cu încetarea din viață a omului de stat român remarcabil, primul Președinte al României, Ion Iliescu, care a adus o contribuție semnificativă la menținerea relațiilor constructive dintre Rusia și România, transmitem cele mai sincere condoleanțe poporului român, familiei și celor apropiați”, a fost mesajul publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei la București.
Ion Iliescu, președinte al României în două mandate, între 1990-1996 și 2000-2004, a murit marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani, după o perioadă de două luni de spitalizare. Trupul său neînsuflețit a fost depus miercuri la Palatul Cotroceni, unde oficiali români, diplomați și foști colaboratori și-au prezentat omagiile în prima parte a zilei.
Publicul larg are acces la catafalc începând cu ora 13.00, cu respectarea strictă a regulilor de protocol. Accesul publicului se va face prin Intrarea Registratură, situată pe Bulevardul Geniului (Zona Statuii Leu), iar ieșirea va avea loc prin Poarta Muzeu, din Șoseaua Cotroceni. Reprezentanții Administrației Prezidențiale atrag atenția că nu vor avea acces copiii cu vârsta mai mică de 14 ani.
Pentru păstrarea unui climat de solemnitate, autoritățile au stabilit mai multe reguli clare, pe care vizitatorii trebuie să le respecte:
Ținută sobră sau de funeralii, în culori închise;
Accesul este permis doar după un control individual de securitate, inclusiv al bagajelor;
Este strict interzis să se vorbească la telefon, să se fotografieze sau să se filmeze;
Nu este permis accesul cu obiecte periculoase, arme, rucsacuri, valize sau bagaje mari;
Este interzisă utilizarea aparatelor de fotografiat, telefoanelor mobile sau altor dispozitive electronice;
Se recomandă să nu fie aduse obiecte personale precum volume, scrisori, ilustrate, documente sau fotografii.
Înmormântarea fostului președinte va avea loc joi, 7 august, la Cimitirul Militar Ghencea 3 din Capitală, cu onoruri militare. Ziua a fost declarată oficial zi de doliu național.
Fostul candidat la prezidențiale Victor Ponta a trecut miercuri pe la catafalcul lui Ion Iliescu, însoțit de Mădălin Voicu. Fostul președinte al social-democraților a criticat ulterior actuala conducere a PSD despre care spune că ar fi trebuit să îi cheme pe toți foștii lideri să participe împreună la aceste funeralii.
„RESPECT pentru o personalitate cu adevărat istorică. Cu decizii bune sau greșite, cu fapte mărețe sau odioase, cu oameni care l-au iubit și alții care l-au urât. Cei care vad doar fapte bune , sau doar rele, fac Propaganda- nu Istorie! De pe margine este întotdeauna mai ușor să comentezi… iar pigmeii trebuie ignorați în astfel de momente!”, a scris Ponta pe Facebook, după ce i-a adus un omagiu lui Ion Iliescu, la catafalcul de la Palatul Cotroceni.
Trăim vremuri ale dezbinării și imposturii
Ponta le-a reproșat șefilor PSD că nu i-a invitat și pe foștii lideri ai partidului la funeralii, afirmând că Ion Iliescu „ar fi lăudat o astfel de decizie”.
„Într-o lume decentă, cu valori minime, actuala conducere a PSD ar fi trebuit să ne cheme pe TOȚI foștii lideri să participăm împreună la aceste funeralii. Toți votanții PSD (și chiar nevotanții) ar fi apreciat un asemenea gest; cu siguranță și Ion Iliescu, așa cum l-am cunoscut, ar fi lăudat o astfel de decizie. Din păcate, trăim vremuri ale dezbinării și imposturii. Și pare că nu se mai termină…”.
„Cred cu tărie că 2000–2004 a fost cel mai bun mandat prezidențial pe care l-a avut România”
Marți, 4 august, în ziua morții fostului șef de stat, Ponta a scris, tot într-o postare pe Facebook, că „Ion Iliescu a fost cu adevărat un PREȘEDINTE”.
Victor Ponta și Ion Iliescu. FOTO Facebook Victor Ponta
„Cu bune și cu rele ( mai ales Mineriadele) – așa cum este cazul oricărei mari personalități politice – dar, fără îndoială, un Președinte al României și al românilor, care a marcat profund istoria noastră. Măcar pentru faptul că, în timpul mandatului său, România a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană și la NATO, rămâne o figură definitorie pentru destinul țării. Chiar dacă sunt subiectiv, cred cu tărie că 2000–2004 a fost cel mai bun mandat prezidențial pe care l-a avut România. Iar astăzi, privind în urmă și comparând cu cei care i-au urmat, diferențele devin imposibil de ignorat. Mă consider un om politic privilegiat pentru că am avut șansa să-l cunosc și să lucrez alături de Ion Iliescu”, a scris, marți, pe Facebook, Victor Ponta..
Fostul președinte al României Klaus Iohannis nu va veni la catafalcul lui Ion Iliescu, potrivit unor surse neoficiale.
Iohannis nu va ajunge la catafalc. FOTO Inquam Photos / George Călin
Fostul președinte al României, Klaus Iohannis, a transmis marți, 5 august 2025, un mesaj de condoleanțe după moartea lui Ion Iliescu, primul președinte ales al României post-decembriste. Acesta este primul mesaj public al lui Klaus Iohannis de la încheierea celui de-al doilea mandat prezidențial.
„Primul Preşedinte ales al României post-decembriste, Ion Iliescu, s-a stins astăzi din viaţă. Mandatele sale de preşedinte au avut un impact semnificativ asupra României. Transmit condoleanţe soţiei şi celor apropiaţi! Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească!”, se arată în mesajul fostului preşedinte al României Klaus Iohannis.
Sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte Ion Iliescu a fost depus în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni. Mai mulți membri ai Guvernului, reprezentanți ai statului, dar și foști colaboratori sau apropiați ai lui Ion Iliescu i-au adus un ultim omagiu acestuia.
Printre cei care au trecut pe la catafalc se numără și doi foști președinți ai României.
Primul fost șef de stat care i-a adus un omagiu lui Ion Iliescu fost Emil Constantinescu.
Ulterior, și fostul președinte Traian Băsescu a aprins o lumânare în spațiul special amenajat în curtea Palatului Cotroceni şi a depus o jerbă de flori albe. El a salutat cu mâna la frunte la finalul omagiului său.
La Cotroceni au ajuns și premierul Ilie Bolojan, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, dar și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Potrivit unor surse neoficiale, fostul președinte al României Klaus Iohannis nu va veni la catafalc.
Ion Iliescu a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la 95 de ani. Fostul președinte era internat de două luni, iar de trei zile era în comă.
Rusia și-a întețit eforturile de mobilizare a noi militari și plănuiește să formeze alte 10 divizii până la sfârșitul anului, astfel că Ucraina trebuie să ia măsurile necesare pentru a fi pregătită, a avertizat șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, relatează presa ucraineană.
Oleksandr Sîrski a prezentat un raport despre situația de pe câmpul de luptă FOTO PROFIMEDIA
Armata rusă a suferit pierderi uriașe de soldați – numai în iulie a pierdut 33.200 de militari, cu 800 mai mulți decât în luna precedentă. Cu toate astea, forțele ruse se măresc cu 9.000 de soldați lunar și două nouă divizii au fost deja create, a anunțat el în cadrul unei ședințe consacrate evaluării performanțelor armatei ucrainene în luna iulie,
În aceste circumstanțe, șeful armatei ucrainene apreciază că Ucraina „nu are altă opțiune decât să continue măsurile de mobilizare, să îmbunătățească calitatea instruirii de luptă și să consolideze componenta fără pilot a trupelor noastre”.
De asemenea, el a anunțat reforme în curs în cadrul corpului militar al Ucrainei pentru îmbunătățirea coordonării și a eficacității pe câmpul de luptă.
„Înțelegem situația și știm ce trebuie făcut. Inamicul nostru va crește presiunea — sarcina noastră comună este să-i împiedicăm să își atingă obiectivele. Vom duce la bun sfârșit această sarcină”, a spus Sîrski.
Situație dificilă pe frontul de est
Potrivit șefului armatei ucrainene, situația este în special dificilă pe fronturile Pokrovsk, Dobropillia și Novopavlivka.
Între timp, s-au înregistrat progrese pe frontul Slobojanșciina de Nord în vederea eliberării regiunii Sumi, iar luptele continuă în regiunea Kursk din Rusia.
„În iulie, am obținut un succes semnificativ în utilizarea mijloacelor de atac în adâncime – zeci de instalații industriale de apărare ale inamicului au fost atacate. Dronele noastre și alte mijloace de atac au redus semnificativ capacitățile industriei de apărare a agresorului și au lovit țintele sale militare, inclusiv Shahed și alte depozite de arme, aerodromuri militare, poligoane de antrenament, precum și uzine de apărare, electromecanice, chimice și de rafinare a petrolului.”
SUA au emis marți o condamnare fermă a oricăror încercări de a submina suveranitatea Rep. Moldova, reafirmând dreptul țării la autodeterminare. Poziția vine în contextul în care președintele Maia Sandu acuză Rusia că orchestrează o campanie „fără precedent” pentru a se amesteca în parlamentare.
SUA condamnă încercările de subminare a suveranității Chișinăului. FOTO: Arhivă
Într-un răspuns oferit corespondentului „Kyiv Post” la Washington, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a afirmat că „condamnăm orice efort de a submina securitatea națională și suveranitatea altor țări”, subliniind că „moldovenii au dreptul să decidă singuri cine îi conduce și care le va fi viitorul”.
Iar Andrew D’Anieri, director asociat al Centrului Eurasia din cadrul Atlantic Council, a declarat marți pentru „Kyiv Post” că administrația Trump „are dreptate” să semnaleze știrile false rusești menite să manipuleze alegerile din Republica Moldova.
El a îndemnat Guvernul american să fie pregătit să utilizeze diverse instrumente, inclusiv sancțiuni, pentru a transmite Kremlinului că „încălcarea suveranității unei alte țări nu va fi tolerată”, mai ales pe măsură ce se apropie alegerile din Republica Moldova și pacea în Ucraina rămâne departe.
Richard Kauzlarich, diplomat cu experiență și fost trimis prezidențial pentru statele devenite recent independente în timpul administrației Bill Clinton, a sugerat pentru sursa citată că SUA ar putea lua măsuri suplimentare.
„SUA ar putea face mai mult: sancțiuni împotriva entităților ruse implicate sunt un exemplu, dar va face administrația Trump mai mult?”, a spus acesta.
Kauzlarich a mai propus ca SUA să ofere sprijin sectorului energetic din țara vecină pentru a reduce dependența Moldovei de gazul rusesc.
Intențiile Kremlinului
Săptămâna trecută, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat public Rusia că plănuiește un efort de interferență pe scară largă înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Vorbind la o conferință de presă la Chișinău, Maia Sandu a avertizat asupra unei strategii cu mai multe fațete, care implică finanțare ilegală, atacuri cibernetice sofisticate și dezinformare pe scară largă.
„Federația Rusă vrea să controleze Republica Moldova începând din toamnă”, a declarat lidera de la Chișinău, calificând presupusul plan drept o „amenințare directă la adresa securității statului nostru, a suveranității țării și a viitorului european al Moldovei”. Ea a îndemnat atât cetățenii, cât și instituțiile să rămână vigilenți în fața acestor amenințări.
Autoritățile moldovenești ar fi identificat cel puțin zece metode principale de interferență electorală. Acestea includ utilizarea ilegală a aproximativ 100 de milioane de euro în criptomonede, folosirea deepfake-urilor, organizarea de proteste plătite și manipularea opiniei publice prin intermediul clerului afiliat Kremlinului.
Favoritul votanților
Sondajele recente indică faptul că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune aflată la guvernare și fondată de Maia Sandu, se află în topul preferințelor, cu un sprijin de 27%, pe măsură ce se apropie alegerile din 28 septembrie.
Unul dintre cele mai controversate momente din viața fostului președinte Ion Iliescu a avut loc în ziua de 15 august, de Ziua Marinei, la Constanța.
Ion Iliescu FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea
Pe data de 15 august 1992, la puține luni de la alegerea sa ca președinte al României, Ion Iliescu a luat parte festivitățile dedicate Zilei Marinei.
După manifestările din fața Comandamentului Marinei, Iliescu și suita de oficialități au mers la Prefectură, pentru a ciocni un pahar de șampanie. În fața instituției, fostul șef al statului a făcut obișnuita baie de mulțime, dar a dat ochii și cu un grup de protestatari care i-au cerut demisia.
Jurnalistul de investigații Paul Pârvu, de la ziarul local Telegraf, a pus întrebări despre Revoluție, despre Piața Universității, despre KGB, Moscova și influența sovietică.
În fața acestei tirade de întrebări, Ion Iliescu și-a pierdut cumpătul și i-a zis ziaristului „Măi animalule!“
Gestul fulgerător a fost imortalizat doar de Serviciile care asigurau escorta președintelui. În presă au apărut imagini cu președintele Iliescu şi cu ziaristul Pârvu stând față în față la foarte mică distanță, privindu-se dușmănos.
Paul Pârvu a rămas, până la moarte, un ziarist de investigație acerb şi sărac, iar idealismul din meserie l-a așezat pe poziții total opuse cu foștii săi camarazi, ajunși ulterior mai-marii județului Constanţa. „Sper doar să nu uite de unde au plecat şi cât îi disprețuiam pe politicieni pentru tot ce fac“, spunea Paul Pârvu.
Jurnalistul Paul Pârvu a murit la 30 ianuarie 2022. El a fost internat în spital după ce s-a infectat cu noul coronavirus, dar și pentru a primi suport medical după ce a suferit un accident vascular cerebral.
Un alt moment când Iliescu și-a pierdut cumpătul a fost în septembrie 2012, după o întâlnire cu revoluționarii.
Aceștia i-au reproșat că PSD n-a făcut nimic de când a venit la guvernare pentru a li se restabili drepturile. Este din partea voastră lipsă de respect elementar … dacă nici eu nu v-am luat apărarea.” Iar atunci când unul dintre cei de față l-au arătat cu degetul acuzându-l direct pentru „Mineriade”, Iliescu a sărit ca ars: „Vorbești prostii. Dacă ai fost acolo pe 13 iunie e o rușine”. Rușine despre care a vorbit și atunci când același protestatar i-a cerut să iasă din politică: „Nu-ți e rușine? Obrăznicii din astea …”.
Fostul președinte Ion Iliescu povestea într-un interviu că a fost personajul celor mai multe glume legate de putere și longevitate.
Ion Iliescu, fostul președinte al României FOTO: Arhivă
Glumele legate de vârsta fostului președinte al României au făcut deliciul publicului de-a lungul timpului. Ion Iliescu, care a murit marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani, spunea că a fost subiectul ironiilor de pe internet legate de longevitatea sa: „Știu că internetul e plin de meme-uri cu mine, că speranța moare penultima etc”.
În urmă cu doi ani împărtășea într-un interviu pentru Click secretul longevității sale.
„Fiecare își trăiește viața cum înțelege mai bine, dar este indicat să eviți excesele de orice fel și să ai puterea să treci peste greutăți cu zâmbetul pe buze. Aceste două elemente cred că m-au ajutat pe mine să ajung astăzi să aniversez cea de-a 93 zi de naștere”, spunea Ion Iliescu.
Acesta nu s-a arătat deloc deranjat de glumele pe seama longevității sale.
„Nu mă deranjează. Oamenii au nevoie să râdă. Și dacă râsul vine și dintr-o glumă cu mine, nu e o problemă”, spunea Iliescu într-un interviu mai vechi.
”Nu am un secret pentru o viață lungă, am însă sfaturi pentru o viață echilibrată. Am constatat, în treacăt fie spus, că una dintre temele agendelor de stânga în ultimele decenii este prelungirea vieții segmentelor de populație aflate în etate: e o preocupare firească, dar ea emerge din ceea ce politica poate face pentru creșterea calității vieții în ansamblu. Viața lungă implică protecționism, acces la resurse, un sistem medical formidabil, o piață a muncii care să nu confiște nici intimitatea, nici sănătatea individului, produse alimentare de calitate”, spunea Ion Iliescu într-un interviu publicat în ”Adevărul”.
Ion Iliescu a dezvăluit că fost personajul celor mai multe glume legate de putere și longevitate.
„Am un zâmbet de Dacie, dacă nu știați… (n.a. râde). În 1999 unii au zis că bordul Daciilor românești e făcut după zâmbetul meu. Deci am un zâmbet industrial, cu patru viteze. Dacă poți să faci o mașină după zâmbetul meu, poți să faci și o țară după gustul meu… Eu am zâmbit cu toată inima, ori de câte ori am făcut-o, și mi se pare uman să îți îngădui să zâmbești, să fii furios, să fii sentimental. Sunt sigur că fără carismă, un om politic nu are nicio șansă, dar îmi place să cred că mintea lui Ion Iliescu a făcut mai multe furori decât zâmbetul lui”, povestea Ion Iliescu.
Ion Iliescu, figură emblematică a istoriei recente a României, a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la 95 de ani, au anunțat Guvernul României și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Fostul președinte era internat de două luni, iar de trei zile era în comă. Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se afla într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe.
Deputatul PSD Mihai Fifor a anunțat miercuri, 6 august, că social-democrații nu participă la ședința coaliției de guvernare după ce Uniunea Salvați România a anunțat că boicotează funeraliile lui Ion Iliescu. Emanuel Ungureanu (USR) spune că defunctul șef de stat „a fost un criminal”.
Ungureanu l-a numit pe Ion Iliescu „criminal”. FOTO Facebook
UPDATE Deputatul USR Emanuel Ungureanu l-a numit pe Ion Iliescu „criminal”
„Eu cred că moartea nu te face un om mai bun. Iliescu este autorul moral și de facto al unor crime care nu se pot șterge. (…) Nu e normal să avem funeralii de stat pentru un criminal. (…) Ion Iliescu a fost un criminal și nu poate să aibă parte de niciun omagiu, cel puțin din partea mea. (…) Sunt foarte mândru de decizia partidului de a nu participa. (…) Ion Iliescu a fost un om cinic care și-a construit puterea, efectiv, călcând pe cadavre”, a declarat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, deputatul USR Emanuel Ungureanu.
Știrea inițială
PSD nu participă la ședința coaliției de guvernare, a anunțat Mihai Fifor la Antena 3 CNN, care a acuzat „lipsă de respect, decență și umanitate”.
„Pentru Partidul Social Democrat, Ion Iliescu rămâne o referință majoră, un lider care a pus bazele reconstrucției politice și instituționale a social-democrației în România, promovând valori precum echitatea, solidaritatea și respectul față de oameni.
Indiferent de disputele sau controversele care au însoțit parcursul său public, contribuția lui la destinul României moderne este de necontestat”, consideră Mihai Fifor.
Anunțul președintelui USR Dominic Fritz că USR va boicota funeraliile fostului președinte Ion Iliescu, criticând în același timp și decizia organizării unor funeralii de stat, a inflamat spiritele partenerilor de coaliție de la PSD.
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a cerut decență și respect „față de cea mai importantă funcție în stat şi față de omul care a condus România pe drumul democrației”
Grindeanu a confirmat că PSD nu participă la ședința coaliției de guvernare.
Premierul Ilie Bolojan le-a cerut, ulterior, tuturor miniștrilor din Guvern să nu iasă timp de două zile în presa și la TV cu declarații.
Politicienii de la New Delhi au o gândire similară cu cea a președintelui american, Donald Trump, în materie de politică externă, având ca prioritate protejarea intereselor Indiei, ceea ce plasează această țară, aliată cu Rusia, într-o poziție bună pentru a înfrunta Statele Unite, comentează cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Mulți președinți americani au avut relații complicate cu India. Ideea de a face India un aliat în confruntarea cu China are sens, întrucât cele două superputeri asiatice sunt rivali strategici.
”Dar, din cauza Rusiei, ecuația fost mereu complicată. India și-a dezvoltat relațiile cu Moscova inclusiv în perioada sovietică, întrucât colaborarea servea și intereselor de contracarare a Chinei. O consecință a fost cooperarea apropiată în domeniul armamentului între India și Rusia. Cooperarea rămâne la nivel considerabil, deși India achiziționează în prezent mai mult armament din Occident”, comentează Nikolas Busse, într-un editorial publicat în cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Rusia atrage India cu petrol ieftin
În prezent, președintele american, Donald Trump, are problema petrolului rusesc ieftin, cumpărat de India. Liderul de la Casa Albă, care încearcă oprirea războiului dintre Rusia și Ucraina, a amenințat că va aplica Indiei tarife vamale suplimentare dacă mai achiziționează petrol rusesc.
”Abordarea Guvernului de la New Delhi în materie de politică externă nu este cu mult diferită de cea a Casei Albe. Indienii se preocupă în primul rând de propriile interese, de aceea abordarea față de războiul din Ucraina a fost neutră. Reacțiile inițiale la amenințările lui Trump cu tarife nu indică vreo modificare fundamentală a gândirii liderilor indieni. Iar o putere nucleară care are și avânt economic își poate permite, în general, să opună mult mai multă rezistență decât, spre exemplu, Europa”, concluzionează editorialistul Nikolas Busse.
Patru persoane aflate la bordul unui avion de transport medical au murit după ce aparatul de zbor s-a prăbuşit şi a luat foc marţi, în apropierea unui aeroport din statul american Arizona.
Aeronava de mici dimensiuni s-a prăbuşit în apropierea aeroportului Chinle, în nordul statului Arizona, relatează, miercuri, dpa, citată de Agerpres.
Avionul s-a prăbușit în Arizona. FOTO Facebook Navajo Police Department
Avionul, unul de transport medical, efectua o cursă pentru a prelua un pacient de la un spital, a anunţat poliţia locală într-un comunicat pe Facebook.
O anchetă urmează să stabilească din ce cauză s-a produs accidentul aviatic.
Avionul s-a prăbuşit în rezervaţia Naţiunii Navajo, care se întinde pe porţiuni din Arizona, New Mexico şi Utah.
Patru oameni au murit în accident. FOTO Facebook Navajo Police Department
Potrivit preşedintelui Naţiunii Navajo, Buu Nygren, victimele erau membri ai personalului medical.
Avionul a luat foc după prăbușire. FOTO Facebook Navajo Police Department
Potrivit NBC News, care citează operatorul aeronavei, CSI Aviation, victimele sunt doi piloţi şi doi angajaţi din domeniul sănătăţii.
Președintele american Donald Trump a declarat marți, 5 august, că actualul vicepreședinte JD Vance este „cel mai probabil” moștenitorul său politic și candidatul Partidului Republican pentru alegerile prezidențiale din 2028 — cea mai clară susținere exprimată până acum de Trump în favoarea lui Vance.
Trump: Vance și Marco Rubio ar putea face echipă pentru o viitoare candidatură republicană. FOTO: X
„Ei bine, cred că (este) cel mai probabil”, a spus Trump reporterilor, întrebat dacă Vance este urmașul natural al mișcării MAGA pe care a inspirat-o. „Să fim corecți, este vicepreședintele”, a adăugat el, potrivit Reuters.
Trump a sugerat totodată că Vance și actualul secretar de stat, Marco Rubio, ar putea face echipă pentru o viitoare candidatură republicană, menționând posibilitatea unui tandem politic între cei doi.
Deși cursa pentru 2028 este încă departe, influența lui Trump asupra bazei republicane rămâne puternică, iar orice semn de susținere din partea sa are implicații majore în interiorul partidului.
Anterior, Trump evitase să-și exprime susținerea pentru un posibil succesor. În februarie, el spunea că Vance este „foarte capabil”, dar considera prematur să-l numească drept favorit pentru 2028.
JD Vance, fost pușcaș marin în vârstă de 40 de ani, joacă un rol important în administrația Trump, fiind un diplomat de prim rang și una dintre vocile principale în promovarea politicilor interne și externe ale președintelui.
Marco Rubio, fost senator de Florida, s-a impus ca o figură importantă în rezolvarea provocărilor din politica externă a administrației Trump. El este primul politician, de la Henry Kissinger încoace, care deține simultan funcțiile de secretar de stat și consilier pentru securitate națională.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis în noaptea de marți spre miercuri un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, avertizând locuitorii asupra posibilității ca obiecte din spațiul aerian să cadă pe teritoriul României, în contextul unui atac rusesc desfășurat în Ucraina, în apropierea graniței. Mai mult, în Ucraina a izbucnit un incendiu.
Atacurile au fost vizibile din România. FOTO: Facebook
În noaptea de 5 spre 6 august, forțele armate ale Federației Ruse au desfășurat un atac masiv cu drone asupra infrastructurii civile din zona Ismail, Ucraina, în imediata apropiere a graniței cu România.
Sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat mai multe ținte aeriene în spațiul ucrainean, în vecinătatea județului Tulcea. Ca măsură preventivă, la ora 01:10, autoritățile au emis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea, avertizând asupra posibilului pericol cauzat de obiecte căzute din spațiul aerian.
Pentru asigurarea supravegherii și protecției spațiului aerian național, două aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol. Ministerul Apărării a confirmat că nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian românesc.
MApN a anunțat că vor fi efectuate verificări la sol în zonele de frontieră, iar partenerii din cadrul NATO au fost informați în timp real despre evoluția situației.
Ministerul Apărării Naționale condamnă ferm acțiunile agresive și nejustificate ale Federației Ruse, care sfidează dreptul internațional și pun în pericol securitatea regională.
Potrivit ISU Tulcea, mesajul de alertă a fost emis în jurul orei 01:10. „Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a transmis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a judeţului Tulcea prin care informa cetăţenii despre faptul că există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian şi să adopte măsuri de protecţie şi siguranţă personală”, a transmis miercuri, 6 august, ISU Tulcea.
Autoritățile militare au identificat, prin mijloace specifice, ținte aeriene pe teritoriul ucrainean, în apropiere de frontiera cu România, mai exact pe malul stâng al fluviului Dunărea și în zona Brațului Chilia Veche.
Apeluri false la 112
Au fost primite 19 apeluri la numărul de urgență 112, prin care se semnalau incendii în municipiul Tulcea şi în apropiere de Isaccea. ISU a transmis însă că, în urma verificărilor efectuate de echipajele de intervenție, aceste incendii nu s-au confirmat. Autoritățile au explicat că, de fapt, un incendiu real a izbucnit pe teritoriul ucrainean, în apropierea graniței, ceea ce a creat confuzie în rândul locuitorilor din zonă, mulți dintre aceștia crezând că flăcările provin din localități din România.
Alarma aeriană a durat aproximativ 90 de minute, timp în care forțele de intervenție au rămas mobilizate în zonele de responsabilitate, fiind pregătite să intervină dacă situația o impunea.
În mediul online au fost publicate mai multe imagini cu punctul de intrare de la Orlivka, cuprins de flăcări. Clipele au stârnit panică în rândul localnicilor, care menționează că în Galați, de unde a fost vizibil focul, nu a fost emis niciun mesaj de alertă.
Fostul președinte Ion Iliescu vorbea cu umor, într-un interviu acordat în 2024 bloggerului „Adevarul” Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii, despre zâmbetul său, despre care spunea că a fost folosit drept inspirație pentru „botul” Daciei.
Fostul președinte Ion Iliescu spunea că are un zâmbet „de Dacie”. Foto Inquam Photos/George Călin
„Am un zâmbet de Dacie, dacă nu știați… (n.a. râde). În 1999 unii au zis că bordul Daciilor românești e făcut după zâmbetul meu. Deci am un zâmbet industrial, cu patru viteze. Dacă poți să faci o mașină după zâmbetul meu, poți să faci și o țară după gustul meu… Eu am zâmbit cu toată inima, ori de câte ori am făcut-o, și mi se pare uman să îți îngădui să zâmbești, să fii furios, să fii sentimental. Sunt sigur că fără carismă, un om politic nu are nicio șansă, dar îmi place să cred că mintea lui Ion Iliescu a făcut mai multe furori decât zâmbetul lui. Am avut și zâmbete amare, în anii mei de experiență politică, dar mă încântă faptul că publicul a rămas cu varianta veselă. Ce poate ascunde zâmbetul unui om? O calitate profund umană, empatia, și îmi îngădui să o spun, fără aroganță, și o formă de inteligență. Umorul aparține minților deschise. Nu am fost tipul de Președinte căruia să îi placă glumele lui, dar o spun cu detașare, am fost personajul celor mai multe glume legate de putere și longevitate. Am mai vorbit despre memeurile de pe Internet. Apropo, dacă îl întrebați pe ChatGPT de zâmbetul lui Ion Iliescu, știe să vă răspundă că e celebru și prietenos. Mi-a arătat cineva recent un filmuleț generat de inteligența artificială cu mine în 2099, după înmormântarea lui Musk. Nu păream foarte convins de teleportări și de traficul din București descurcat de navete spațiale, dar zâmbeam. E bine că în toate lumile posibile, vorba lui Leibniz, Ion Iliescu zâmbește. Deci ceva o fi cu zâmbetul ăsta dacă și inteligența artificială îl cunoaște… Le doresc celor care au un zâmbet de Ion Iliescu să aibă și destinul lui…”, a declarat Ion Iliescu, întrebat ce ascunde zâmbetul său.
Politologul Cristian Preda a susținut că preşedintele României ar fi fost astăzi Ilie Bolojan, dacă fostul șef de stat Klaus Werner Iohannis nu s-ar fi încăpăţânat să rămână pe fotoliul prezidențial după ce i-a expirat mandatul.
Ilie Bolojan FOTO: Profimedia
Fostul europarlamentar Cristian Preda, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice de la Universitatea Bucureşti, dezvăluie că, în urmă cu trei ani, a avut loc o discuţie cu Ilie Bolojan. Fostul europarlamentar i-a cerut liberalului să se pregătească pentru o candidatură la prezidenţiale, iar acest lucru chiar a fost la un pas să se întâmple la începutul acestui an, a declarat Cristian Preda într-un interviu acordat News.ro
”Eu mi-am permis să-i sugerez lui Ilie Bolojan, în urmă cu trei ani, să pregătească o candidatură la prezidenţiale. A fost cât pe-aci să intre-n cursa pentru şefia statului. De fapt, dacă Iohannis n-ar fi rămas la Cotroceni după ce se încheiase al doilea mandat, preşedintele ţării ar fi fost azi Bolojan. A ajuns, în schimb, prim-ministru, întrucât Nicuşor Dan a promis în campanie că-l numeşte. Şi cred că-l prinde bine şi haina asta, aşa cum îl prindea şi cea de şef al statului, în cele trei luni de interimat impuse de Constituţie după plecarea, mult întârziată, a lui Klaus Werner Iohannis”, a spus Cristian Preda.
Cât despre actualul președinte, Nicușor Dan, politologul susține că debutul de mandat este diferit de al celorlalţi preşedinţi. Susține că are un stil mai relaxat, mai puţin solemn. ”S-a văzut în felul cum şi-a organizat primele vizite externe, călătorind cu avion militar, luând cu el familia, inclusiv copilaşii. În fine, e şi o deosebire de atitudine: chiar dacă a folosit recent expresia „preşedintele nu e notar“ – introdusă în vocabularul politic de către Traian Băsescu – Nicuşor Dan nu are impetuozitatea fostului şef al statului din deceniul 2004-2014. Dar nici nepăsarea care l-a caracterizat pe Iohannis”, a mai spus Cristian Preda.
Președintele interimar al PSD Sorin Grindeanu și fostul președinte Marcel Ciolacu au cerut ”respect față de cea mai importantă funcție în stat şi față de omul care a condus România pe drumul democrației”.
Sorin Grindeanu și Dominic Fritz FOTO Mediafax
Anunțul președintelui USR Dominic Fritz că USR va boicota funeraliile fostului președinte Ion Iliescu, criticând în același timp și decizia organizării unor funeralii de stat, a inflamat spiritele partenerilor de coaliție de la PSD.
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a cerut decență și respect ”față de cea mai importantă funcție în stat şi față de omul care a condus România pe drumul democrației!”
Într-o postare pe Facebook, Grindeanu scrie: ”România pe drumul democrației! Decență față de tot ce a reprezentat și a lăsat ca moștenire politică! Umanitate față de familia și apropiații pe care i-a lăsat în urmă! Atât și nimic mai mult! Fără scandal, fără micimi sufletești și propagandă sterilă!Nu puteți reduce un lider, o epocă și un destin! Oricât v-ați chinui. Odihneşte-te în pace, domnule Preşedinte!”.
La rândul său, fostul președinte PSD Marcel Ciolacu le-a cerut pesediștilor să-i ignore pe useriști.
”Dragi colegi, în memoria fostului președinte Ion Iliescu și din respect pentru familia îndoliată, vă rog să ignorați toate mojiciile și mizeriile politice!
Sunt doar atacuri penibile ale unor oameni care nu se vor ridica niciodată la înălțimea moștenirii lăsate de liderul fondator al PSD.
Propaganda morbidă a unui simulacru de partid, făcută pe seama unui fost președinte al României, demonstrează doar ură bolnavă și lipsă de decență.
Pactul de la Snagov este doar un exemplu de viziune din partea fostului președinte Ion Iliescu care cu greu ar putea fi egalat de către unii care nu înțeleg ce înseamnă să fii cu adevărat un om de stat.
Rănile sufletești și faliile societale nu se închid prin dezbinare și revolte prostești în fața istoriei”, a scris Marcel Ciolacu.
USR a cerut marți, în ședința de guvern, să nu fie decretat doliu național în urma decesului fostului președinte Ion Iliescu. USR a anunțat prin vocea președintelui partidului, Dominic Fritz, că reprezentanții săi nu vor participa la funeraliile fostului președinte Ion Iliescu. Astfel, oficialii partidului vor boicota funeraliile de stat organizate chiar de Guvernul din care fac parte.
„Din respect pentru victimele Revoluției și ale mineriadelor, USR a propus în ședința de guvern să nu fie doliu național. Luăm act de decizia Guvernului. Reprezentanții USR nu vor participa la funeralii”, a scris Dominic Fritz.
Forțele ruse au cucerit satul Sichneve din regiunea Dnipropetrovsk, situată în centrul-estul Ucrainei, a anunțat marți, 5 august, Ministerul rus al Apărării.
Satul Sichneve din regiunea Dnipropetrovsk, a fost cucerit. FOTO: X
De mai multe luni, armata rusă avansează lent spre vest, pe o linie a frontului de aproximativ 1.000 de kilometri, reușind să captureze aproape zilnic noi sate, în special în regiunea Donețk, relatează Reuters.
Pe fondul ofensivei ruse, Kievul afirmă că trupele sale își mențin pozițiile și resping atacurile. Luni, armata ucraineană a negat categoric zvonurile potrivit cărora forțele sale ar fi încercuite în Pokrovsk – un oraș logistic din Donețk, aflat sub bombardamente constante.
„Unele surse difuzează informaţii potrivit cărora unităţile noastre sunt încercuite în Pokrovsk. Acest lucru nu este deloc adevărat”, a transmis Statul Major General ucrainean.
Potrivit datelor disponibile, forțele ruse controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv regiuni anexate oficial – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie – precum și peninsula Crimeea, ocupată din 2014. Moscova susține că deține controlul total asupra regiunii Luhansk și a unor părți din celelalte teritorii.
Comandantul suprem al Ucrainei, Oleksandr Syrskyi, a precizat că cele mai intense lupte se duc în apropiere de Pokrovsk și în alte două zone din Donețk, dar a menţionat şi unele „succese” ale trupelor ucrainene în regiunea Sumîi, aflată la graniţa cu Rusia.
Totodată, Syrskyi a afirmat că se duc în continuare lupte și în regiunea rusă Kursk, unde Ucraina a lansat o incursiune masivă anul trecut. Autoritățile de la Moscova susțin că au respins complet trupele ucrainene din zonă în luna aprilie.
Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent afirmațiile ambelor părți.
O bloggeriță din Rusia a stârnit un val uriaș de indignare după ce a vorbit deschis despre avantajele financiare pe care le-ar obține în cazul în care soțul ei ar muri pe frontul din Ucraina.
Aflată în direct pe rețeaua socială „VKontakte”, Anastasia, o locuitoare din Tiumen, a șocat internauții cu declarațiile sale cinice și nepăsătoare, scriu jurnaliștii de publicația Dialog.UA
Fără să-și ascundă zâmbetul, femeia a explicat că moartea soțului său în timpul luptelor i-ar aduce o compensație unică de aproximativ 5 milioane de ruble (aproximativ 54.000 euro), dar și plăți lunare între 200.000 și 300.000 de ruble. În plus, a enumerat și alte beneficii oferite rudelor militarilor căzuți: reduceri la grădiniță și școală, statutul de „soție de militar” și alocații lunare pentru copii.
„Vom trăi bine, vom merge la mare”, a adăugat, râzând, Anastasia, mărturisind că speră să își cumpere o casă cu banii primiți în urma decesului soțului.
Cuvintele sale au fost întâmpinate cu o explozie de critici, inclusiv din partea utilizatorilor ruși, care au acuzat-o de lipsă de empatie, mercantilism și indiferență față de drama războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei.
După valul de reacții negative, bloggerița a șters rapid videoclipul din rețelele sociale, însă capturile de ecran și înregistrările au fost deja distribuite masiv pe internet și au ajuns virale.
Fostul președinte Ion Iliescu a vorbit, într-un interviu acordat anul trecut bloggerului „Adevărul”, Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii, despre secretul longevității sale, enumerând câteva dintre obiceiurile care l-au ajutat să trăiască aproape de 100 de ani.
Ion Iliescu a enumerat câteva dintre obiceiurile sale care l-au ajutat să trăiască atât de mult
Întrebat care este secretul longevității sale, fostul președinte a spus că nu a abuzat de nimic în viață.
„Nu am abuzat de nimic în viață, am avut ceea ce se numește justa măsură în tot și toate. Nu mi-am refuzat bucurii, nici nu mi-am produs excese. Acum, că mă gândesc la felul în care au trecut anii, cred că am atins vârsta senioratului profund, și în politică, și în viața personală, mixând două ingrediente: mentalități occidentale și un spirit estic. Există o diferență notabilă între a supraviețui și a trăi: aceasta este, fără îndoială, lecția mare a stângii. Dar nu o spun aici citând un principiu marxist, nicidecum. Ci mai degrabă observând pragmatic că dacă ai o mentalitate vitală bazată pe minima rezistență nu poți ajunge prea departe. Ființa umană trebuie să devină, să se dezvolte, să aibă scopuri, nu ambiții – chiar și aici, din pricina unor polarizări și decalaje îndelungate, Estul încă greșește, punând vanități și mize mici în locul obiectivelor nobile și elegante. A trăi occidental nu înseamnă a trăi în abundență: ci a te configura mental ca individ care urmărește o viață demnă. Pe de altă parte, există ceva în șarmul spiritului estic, care ne face să fim niște luptători: o formă de inteligență pragmatică, rezultată din acomodarea societăților la provocări istorice, care nu au ocolit structuri conservatoare, autoritare, riguroase, de la un punct încolo împovărătoare. Asta te face nu mai rezistent, ci mai prudent. Nu am un secret pentru o viață lungă, am însă sfaturi pentru o viață echilibrată. Am constatat, în treacăt fie spus, că una dintre temele agendelor de stânga în ultimele decenii este prelungirea vieții segmentelor de populație aflate în etate: e o preocupare firească, dar ea emerge din ceea ce politica poate face pentru creșterea calității vieții în ansamblu. Viața lungă implică protecționism, acces la resurse, un sistem medical formidabil, o piață a muncii care să nu confiște nici intimitatea, nici sănătatea individului, produse alimentare de calitate.
Dacă stânga ar juca această carte cu mai multă fermitate, ar câștiga din nou, la nivel european, lupta împotriva dreptei care i-a împrumutat temele. Să fim serioși, ecologia pe care o strigă dreapta acum este un derivat al acestei teme mai largi, a vieții lungi și fericite – pe care o propunea stânga! – dar și al strigătului de disperare în fața consecințelor industrializării masive și necalculate, capitaliste, asupra mediului înconjurător. Pe de altă parte, nu cred că cineva poate atinge o vârstă matusalemică fără sănătate mintală. Astăzi da, toată lumea aspiră către well-being, dar și asta e o temă a stângii, îmi pare rău să dezamăgesc progresiștii de dreapta. Marcuse, în 1967 – țin minte și acum notele de lectură pe care le făceam – a publicat un eseu despre agresivitatea societăților industriale avansate, sau așa-ziselor societăți afluente. Observa că pe măsură ce cantitatea de bunuri „neproductive”, „neprofitabile” crește, crește și standardul de viață pentru comunitățile dezavantajate, dar asta nu e suficient ca să trăiești „normal”. Normalitatea e un standard impus și de puterea politică, și de sfera civilă, în egală măsură, și e responsabilitatea amândurora. Marcuse, ca și Fromm, susțin că dacă societatea e bolnavă, individul nu are cum să fi sănătos.
O societate sănătoasă e cea care previne alienarea, excesele, conflictele sociale, ostracizările. Poți face politici publice în jurul unui psyche. Asta nu au înțeles cei care fac politică în ultimele decenii. Un om angoasat, cu frici, cu anxietăți, pe care societatea le manipulează și le controlează, nu poate trăi mult, și cu atât mai puțin bine. Agresivitatea a fost instrumentalizată social ca o structură civilizațională și, spunea Marcuse, un vehicul al progresului; retorica publică, de la formele ei tradiționale la cele moderne, vorbește despre agresiunea tehnologică și satisfacția socială obținută de pe urma ei; pe măsură ce civilizația e mai dezumanizată, indivizii iubesc mai puțin, refugiindu-se în tehnologie, pe care o folosesc compulsiv pentru satisfacerea oricărei nevoi. La ce duc toate acestea? Tocmai la activarea instinctelor destructive ale ființei umane, de care vorbea și Freud. E un privilegiu să trăiești les temps modernes. Dar e și o minune să le reziști. Personal cred că am înțeles asta, și am ajuns în generația nonagenarilor”, a spus fostul președinte.
Relația fostului președinte al României, Ion Iliescu, cu Mihail Gorbaciov a fost îndelung disputată în perioada postdecembristă. S-au întâlnit la București în 2010, la lansarea unui ziar.
Mihail Gorbaciov și Ion Iliescu FOTO: Mediafax
Fostul președinte al României a scris la vremea respectivă, pe blogul său, că nu s-au cunoscut în timpul studenției la Moscova și că prima conversație au avut-o abia pe 27 decembrie 1989.
„S-a fabulat pe seama relațiilor mele personale cu Gorbaciov. Nu am avut prilejul să ne întâlnim, să ne cunoaștem nici în timpul studenției. Întâmplător, eu am făcut studii de inginerie, de hidroenergetică, la Institutul Energetic din Moscova, în perioada anilor 50-54. În aceeaşi perioadă Mihail Sergheevici Gorbaciov era student la Universitatea Lomonosov. N-am avut prilejul să ne întâlnim”, a spus Iliescu, potrivit unui material publicat în „Adevărul”
Ion Iliescu spunea că prima conversație pe care a avut-o cu Gorbaciov a fost o convorbire telefonică pe 27 decembrie 1989.
„Eu am avut un coleg celebru, care a devenit premierul Chinei, Li Peng. Am fost coleg de grupă şi m-am întâlnit cu el şi anul trecut, la Beijing. Dar cu Mihail Sergheevici am avut prima convorbire telefonică pe 27 decembrie (1989, n.r.). Eram reuniţi în CFSN pentru prima oară cei 39 puteam să ne întâlnim că trăiserăm sub tensiune permanentă. Şi, cu acest prilej, Mihail Sergheevici a sunat. Eram în clădirea Guvernului de la Piaţa Victoriei. Ne-a transmis felicitări pentru succesul Revoluţiei române şi ne-a anunţat că va veni în România Sevardnadze, ministrul de Externe, care a şi venit în ianuarie (1990, n.red.). Prima noastră întâlnire a avut loc în iunie 1990, la Moscova, la reuniunea Comitetului Politic al Trataului de la Varşovia, unde am discutat despre încetarea activităţii acestei alianţe militare”, a rememorat Iliescu.
De fapt, fostul președinte a vrut atunci să demonteze mai multe teze care au fost vehiculate în presă, precum existența unei solicitări din partea sa către URSS pentru a interveni la Revoluție.
„Se vehiculează tot felul de idei că Iliescu, FSN-ul ar fi cerut URSS să trimită trupe în România. Că Iliescu a vorbit cu Gorbaciov să-i ceară să trimită trupe în România. Este un fals istoric care n-are niciun temei. Ba mai mult, am aflat ulterior că pe 24 decembrie (1989, n.red.) secretarul de stat al SUA s-a adresat oficial URSS, transmiţând că Statele Unite n-ar avea nimic împotrivă dacă Uniunea Sovietică, respectiv Tratatul de la Varşovia, ar interveni militar în România pentru a curma vărsarea de sânge. Se cunoaşte reacţia imediată a lui Sevarnadze, care a zis că el consideră aceasta drept o provocare din partea americanilor, care erau implicaţi în Panama. (…) Iar preşedintele Gorbaciov, pe 26 decembrie (1989, n.red.) când era prezent la Congresul Popoarelor Sovietice, a răspuns ziariştilor: «În primul rând, românii nu ne-au cerut aşa ceva şi noi, chiar dacă ne-ar fi cerut, n-am fi răspuns pentru că am luat o decizie politică fundamentală: de a renunţa la doctrina Brejnev»”, a povestit Iliescu.
Fostul președinte a negat și ideea că soarta României și a soților Ceaușescu s-ar fi decis la Malta și a criticat contestarea caracterului spontan al Revoluției.
Pe același subiect, Mihail Gorbaciov spunea în 2010 că ideea potrivit căreia ar fi decis, la Malta, împreună cu George Bush, înlăturarea regimului din România, este un mit și că nu au existat astfel de discuții: „Nu este adevărat, nu a existat o astfel de discuție. Nu credeți în miturile și zvonurile care se aud”.
A murit Ion Iliescu. Fostul președinte al României s-a stins la 95 de ani
Ion Iliescu, figură emblematică a istoriei recente a României, a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la 95 de ani, au anunțat Guvernul României și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Fostul președinte era internat de două luni, iar de trei zile era în comă. Starea de sănătate a fostului președinte s-a deteriorat semnificativ în ultimele 48 de ore. Ion Iliescu se afla într-o stare critică, caracterizată prin instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe. El suferea de cancer la plămâni.
Funeraliile de stat ale fostului președinte al României, Ion Iliescu, vor avea loc în zilele de 6 și 7 august 2025, la Palatul Cotroceni și la Cimitirul Ghencea 3 din București. Ceremoniile organizate de stat includ un moment de reculegere publică, un ceremonial religios și o înmormântare cu onoruri militare. Înhumarea se va desfășura într-un cadru privat, în prezența familiei și a celor apropiați.
Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria fostului președinte Ion Iliescu. Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă, a transmis Guvernul.
Rusia a masat un număr mare de militari în Belarus în vederea unui mega-exercițiu militar, similar cu cel care a precedat invazia Ucrainei, și amenință Europa cu arme nucleare cu rază medie. Experta în securitate Iulia Joja explică implicațiile acestor operațiuni.
Rusia amenință Europa cu arme nucleare cu rază medie. FOTO: Shutterstock
Tensiuni fără precedent în relația dintre SUA și Rusia. Președintele american, Donald Trump, a anunțat săptămâna trecută că va poziționa două submarine nucleare aproape de teritoriul rus, ca răspuns la declarații făcute de fostul președinte rus Dimitri Medvedev. De asemenea, preşedintele american Donald Trump a anunţat luni că va creşte „substanţial” taxele vamale asupra importurilor din India, ca represalii faţă de ceea ce el descrie drept comerţul „masiv” cu petrol rusesc.
Trump a declarat că îl trimite pe emisarul pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, la Moscova săptămâna aceasta, înainte de termenul limită de vineri pentru Rusia de a ajunge la un acord de încetare a focului cu Ucraina.
În replică, Rusia a anunțat, luni, că renunță la moratoriul unilateral privind limitarea desfășurării de rachete nucleare cu rază scurtă și medie de acțiune. Rachetele cu o rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5.500 de kilometri, care în era sovietică aveau focoase nucleare și erau îndreptate spre membrii europeni ai NATO, au fost distruse în finalul anilor ’80, în baza Tratatului privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară de Acţiune (INF). SUA s-a retras din Tratatul privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară de Acţiune (INF) în 2019, în primul mandat al lui Donald Trump la Casa Albă, acuzând Rusia că îl încalcă. De atunci, Moscova și-a luat angajamentul că nu va desfășura astfel de arme dacă nici Washingtonul nu o face. Luni însă, Kremlinul a denunțat această obligație asumată, amenințând practic țările NATO din Europa că va amplasa în apropierea teritoriului național al acestora rachete nucleare cu rază scurtă sau medie.
Ministerului rus al Afacerilor Externe a explicat această decizie prin desfăşurarea de „potențial destabilizator de rachete” în regiunile adiacente Rusiei de către „Occidentul colectiv”.
În plus, în luna septembrie, Belarus urmează să găzduiască exercițiile militare ruso-belaruse Zapad-2025 (Vest-2025), o nouă ediție a manevrelor strategice care au loc o dată la doi ani.
Exerciții similare desfășurate în 2022 au precedat lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, iar ediția din acest an va fi prima de asemenea amploare organizată în Belarus de la începutul războiului, scrie pravda.ua.
Încă din luna aprilie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea folosi exercițiile militare ca acoperire pentru acțiuni agresive. La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a transmis că va „rămâne vigilentă și va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile”.
Îngrijorările nu vizează, în principal, riscul deschiderii unui nou front împotriva Ucrainei, ci posibile acțiuni ostile îndreptate împotriva vecinilor Belarusului din UE – în special Polonia și Lituania.
În plus, Vladimir Putin a mutat cel puțin patru bombardiere strategice Tu-95MS mai aproape de Europa, potrivit unei relatări publicate de Insider UA. Avioanele, folosite frecvent în atacurile asupra Ucrainei, ar fi fost echipate cu rachete, ceea ce ridică „o probabilitate ridicată” privind un atac major iminent.
Joja: „un posibil atac este un risc real”
Experta în securitate Iulia Joja, cadru didactic la Universitatea Georgetown (Washington) și cercetătoare la Middle East Institute, a analizat pentru „Adevărul” aceste desfășurări de forțe.
Adevărul: Poate anunța acest exercițiu militar Zapad-2025 (Vest-2025) o nouă invazie a Rusiei?
Iulia Joja: Nu avem cum să știm în acest moment. Nu putem să excludem acest risc real și cred că există motive de îngrijorare, însă dacă e să răspund într-o singură propoziție, aș spune că riscul unui atac din Belarus va depinde de cum este percepută poziția președintelui Statelor Unite.
Cu alte cuvinte, va depinde de cât de credibilă va fi percepută de către Kremlin garanția de securitate a Statelor Unite în contextul NATO. Altfel spus dacă Kremlinul va crede că dacă atacă, să spunem un stat baltic, Statele Unite vor ajuta considerabil. De asta va depinde.
Avem o istorie a Rusiei care înscenează un exercițiu militar amplu, și după aceea îl transformă într-o invazie, cum a fost cazul Georgiei în 2008, cum a fost cazul Ucrainei în 2014 și cum a fost o simulare la o lună diferență de războiul din Siria, în 2015. Având în vedere această tendință, analiștii militari și politici se uită cu mai mare atenție la aceste exerciții.
Rusia are o istorie de folosire a acestor exerciții pentru a provoca, pentru a escalada cu niște scenarii extrem de agresive și uneori le transformă în invazii.
Dacă analizăm asta în raport cu numărul de participanți, peste 100.000 de militari, și de capacitatea Rusiei în raport cu trupele, ca număr mai degrabă simbolice, din statele baltice este clar că riscul este foarte mare.
În plus, ne amintim de afirmațiile președintelui ucrainean Zelenski cu privire la acumularea unui număr foarte mare de trupe, deja din primăvară, în Belarus și avertismentul lui cu privire la riscul ca Rusia, având în vedere această acumulare foarte amplă de personal în Belarus, să atace fie Ucraina, din nord, fie un alt stat vecin, un stat baltic sau chiar Polonia, atunci într-adevăr avem un risc foarte înalt.
„Rusia întotdeauna testează reacția Vestului. Este o escaladare”
De ce face Rusia acest lucru?
Rusia întotdeauna încearcă, testează reacția Vestului pentru a vedea cât de mult poate acționa. Și în acest context, în 2025, elementul cheie în ecuaţia acestui test din partea Rusiei, este președintele Trump, care are o istorie de afirmații reticente, să le spunem, cu privire la NATO. În plus, Trump nu a formulat în acest mandat sau în pregătirea acestui mandat formula de reasigurare a garanțiilor de securitate din partea Statelor Unite, cum făcea, de exemplu, Biden la începutul mandatului, folosind o formulă prin care să spună că dacă un stat de pe flancul estic al NATO va fi atacat, Statele Unite vor răspunde. Așa aș analiza riscul acestui exercițiu în 2025.
Cum răspunde Putin amplasării celor două submarine americane nucleare aproape de teritoriul rusesc?
Rusia a anunțat că nu va mai respecta moratoriul din cadrul fostului Tratat INF (Tratatul privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară de Acţiune), un tratat care privește desfășurarea de rachete nucleare cu rază medie și scurtă de acțiune.
Acest tratat este un tratat unic în sensul în care a fost convenit la sfârșitul anilor 80, la sfârșitul Războiului Rece, între Uniunea Sovietică și Statele Unite, care interzice dezvoltarea și poziționarea de arme nucleare cu rază medie și scurtă de acțiune.
Pentru Europa acest tratat este cel mai important din seria de tratate nucleare pentru că armele de rază medie sunt relevante în special pentru Europa. Acest tratat a fost conform intelligence-ului american, încă din 2010, încălcat de Rusia în mai multe situații, adică începuse să dezvolte aceste arme cu rază medie și să le poziționeze prin Europa. Și atunci Statele Unite în primul mandat al lui Trump, în 2019, au ieșit din acest tratat. De ce au ieșit? Pentru că Rusia nu îl mai respecta. Deci faptul că acum Rusia a ieșit să spună că nu mai respectă moratoriul cu privire la aceste arme este o informație cu valoare zero, pentru că oricum tratatul nu mai este valabil.
Pe de altă parte, observăm de aici modul în care Kremlinul îi răspunde lui Trump cu privire la această poziționare de submarine nucleare – anume prin escaladare. Deci, Trump spune, „nu mă mai amenințați cu arme nucleare, că și eu am, și o să-mi protejez cetățenii”, și cum răspunde Rusia, de data asta răspuns asumat de către Kremlin? Răspunde „și noi avem arme nucleare și le dezvoltăm în continuare.” Fiind vorba însă de arme cu rază medie de acțiune, amenințarea vizează Europa.
Putin încearcă să împingă mai puternic limitele președintelui american cu privire la apărarea Europei. Acesta este cel mai important lucru, pentru că Trump a declarat „o să-mi apăr propriii cetățeni” când a anunțat repoziționarea submarinelor, iar Kremlinul nu amenință teritoriul Statelor Unite, ci Europa, aliații Statelor Uite, adică NATO.
Deci este o escaladare, este creșterea mizei și este încercarea amplă de a testa limitele președintelui Trump sau dorința președintelui american de a apăra NATO, atât convențional, cât și nuclear, în raport cu această amenințare din partea Kremlinului, extrem de relevantă, în condițiile în care NATO este unica alianță nucleară.
De ce depinde transformarea exercițiului într-un atac
Spuneați că efectele exercițiului din Belarus și eventuala continuare a acestuia vor depinde de reacția SUA. Ce ar însemna în acest context un răspuns care să facă Rusia să renunțe la alte eventuale atacuri?
Exercițiul în sine se va desfășura oricum. Modul în care ar putea să fie escaladat de către Kremlin, într-un atac împotriva unui stat european depinde de reacția SUA. De ce depinde? De trei lucruri. În primul și în primul rând, de percepția sau mesajul primit din partea Statelor Unite cu privire la apărarea Alianței NATO, în cazul în care vreun stat membru este atacat, de fermitatea acestui mesaj.
În al doilea rând și în al treilea rând, va depinde de măsurile relevante atât pe termen scurt, de urgență, cât și pe termen lung în raport cu războiul din Ucraina, adică sancțiuni ample, directe și secundare, cu intenția de a falimenta, că altfel nu se poate, Rusia respectiv ajutor militar amplu, cantitativ cât și calitativ, din partea Statelor Unite pentru Ucraina, pentru a-i da instrumentele necesare să împingă Rusia înapoi și să reducă din efectul atacurilor rusești. .
Rusia vinde cetățenilor ruși apartamentele din fosta clădire a Casei Ceasurilor, care au aparținut ucrainenilor ce au fugit din Mariupolul asediat în primele luni ale invaziei, relatează Wall Street Journal.
Mariupolul a devenit un simbol al brutalității rusești și al rezistenței ucrainene în timpul asediului asupra combinatului Azovstal. În același timp, vaste zone ale orașului au fost distruse în bombardamente. Mai recent, agenții imobiliari au început să promoveze orașul, făcând în mod paradoxal reclamă la aerul său curat.
Clădirea a fost demolată de dezvoltatori după ce Rusia a cucerit Mariupolul într-un asalt brutal care a ucis mii de oameni, a distrus fondul locativ și a făcut de nerecunoscut orașul-port.
Acum însă, în pliantele de prezentare, dezvoltatorii caută să atragă cumpărători din Rusia, scriind despre arhitectura „maiestuoasă” și locația privilegiată, la doar 15 minute de mers pe jos până la mare. Există un singur minus: clădirea a suferit avarii în timpul unor „evenimente militare”.
Mulții dintre foștii locatari spun că au fost privați de drepturile lor, după ce clădirea a fost vândută în mare parte noilor veniți din Rusia.
„Noi, foștii proprietari, nu avem dreptul să fim acolo”, spune Elena Pudak. Mama ei, care locuiește acum în Germania, era proprietara unui apartament spațios în fosta clădire a Casei Ceasului.
Cândva un reper al orașului, Casa Ceasului este acum un simbol al reclădirii din temelii a orașului de către Rusia, – în scopuri economice, dar și politice. Și nu doar aici: în general în teritoriile ocupate, autoritățile numite de Rusia au confiscat mii de apartamente după ce le-au declarat „fără proprietar”. Ucrainenii care ar dori să se întoarcă s-ar confrunta cu mari bariere birocratice pentru a-și demonstra dreptul de proprietate sau a solicita despăgubiri.
În schimb, noii veniți din Rusia se bucură de o serie de beneficii, precum rate ipotecare de 2% în noile proiecte imobiliare.
O femeie din Siberia, care vizitat prima oară Mariupolul anul trecut, s-a declarat fermecată de apusurile de soare de aici. A cumpărat un apartament care necesita doar de reparații minore și plănuiește să se retragă aici la pensie, împlinind visul soțului ei de a trăi lângă mare. Între timp, îl va închiria unei femei din Moscova care locuiește și lucrează în Mariupol.
De partea cealaltă, locuitorii orașului spun că nu au unde să se mai întoarcă, iar unii nici nu doresc. Oleksandr Nosocenko, fost locuitor, a spune că un militar rus i-a ocupat casa de vacanță de la malul mării. Ca bărbat de vârstă militară, Nosocenko nu a putut să revină la Mariupol pentru a solicita despăgubiri personal, iar soția lui, care a trecut prin asediul rusesc asupra orașului, refuză să se întoarcă din principiu.
Un oraș înfloritor redus la ruină
Casa Ceasului, construită în 1950, era una dintre cele mai râvnite adrese într-un oraș în plină înflorire. Un ceas nou a fost instalat cu ocazia unor lucrări de reparație în 2021, un eveniment pe care fostul primar Vadim Boicenko l-a numit un simbol al „erei renașterii Mariupolului”.
Doar câteva luni mai târziu, a venit invazia, urmată de asediu. În martie 2022, o rachetă a lovit Casa Ceasului, ucigând mai mulți locatari.
„Atunci ne-am dat seama că nu mai avem unde să ne întoarcem”, a spus Pudak, care fugise din oraș împreună cu soțul și cei trei copii cu doar câteva zile înainte, lăsând cheile apartamentului mamei sale.
O afacere imobiliară
Strămutările în masă și distrugerile au creat oportunități pentru piața imobiliară. Pe măsură ce muncitorii au început să îndepărteze molozul, agenții imobiliari au început să cumpere proprietăți la prețuri mici de la locuitorii care au fugit de război.
Locatarii Casei Ceasului s-au împrăștiat prin Ucraina, Rusia și Europa. Dar o parte din ei s-au adăpostit în subsolul clădirii până când, în vară, s-a infiltrat apa. În pofida pagubelor, ei sperau că valoarea istorică a clădirii va asigura conservarea ei. Conform unui plan de reconstrucție a Mariupolului aprobat de Putin în 2022, clădirea era marcată pentru restaurare.
Însă spre finele lui 2022 au sosit buldozerele, iar locuitorii au privit neputincioși cum clădirea e pusă la pământ.
Potrivit Mariei Tihovskaia, președinta asociației de locatari, trei excavatoare s-au stricat în timpul demolării. „Casa însăși se opunea distrugerii”, a spus ea într-un videoclip postat online. Imagini din satelit arată că cea mai mare parte a clădirii fusese demolată până la începutul lui 2023.
În orice caz, locatarii se așteptau să primească apartamente în noua clădire. De pildă, un decret din 2022 le dădea dreptul de a fi relocați tot acolo. Ceea ce nu știau ei era că terenul fusese alocat pentru reconstrucție unei filiale a companiei Roskapstroi, aflată în subordinea Ministerului rus al Construcțiilor.
Ucrainenii, buni de plată pentru locuințele distruse în bombardamente
Localnicii au realizat că speranțele lor că își vor putea recupera locuințele sunt pe cale de a fi spulberate după ce, în iulie 2023, pe un nou canal de Telegram au văzut planurile de construcție ale noii clădiri.
Noi etaje fuseseră adăugate, iar compartimentarea era alta: multe apartamente spațioase cu două camere fuseseră înlocuite cu garsoniere.
Locatarii au încercat fără succes să ia legătura cu dezvoltatorul, RKS Development. Între timp, compania a deschis un birou de vânzări. Printre cumpărători s-a numărat un agent imobiliar din Mariupol, care a rezervat trei apartamente în noua Casa Ceasului. „A existat mult interes”, a declarat acesta.
Majoritatea celorlalți cumpărători erau din Rusia, a adăugat el.
Cât despre foștii locatarii, el spune că le înțelege nemulțumirile, dar îi acuză de lipsă de interes.
„Dacă voiau să continue să locuiască acolo, puteau să achite un avans, ca toți ceilalți”, a spus el. Asta, deși prețul era de aproape trei ori mai mare decât compensația pe care locatarii spun că au primit-o pentru apartamentele lor. „Nu e de ajuns nici măcar să-ți cumperi un loc de veci”, a spus unul dintre ei. .
Chiar dacă și-ar fi permis, mulți aceștia spun că s-au opus din principiu: De ce ar trebui să fie puși să pentru distrugerea Mariupolului?
În mai puțin de o săptămână, toate apartamentele erau vândute, a precizat agentul imobiliar. Potrivit unui comunicat al dezvoltatorului, cea mai mare parte din costul estimat al construcției, aproximativ 10,5 milioane de dolari, a fost acoperit de viitorii proprietari.
Statele Unite au sancționat compania Roskapstroi și filialele sale pentru activitatea desfășurată în Mariupolul ocupat.
Demersuri fără succes pe lângă autorități
Odată ce lucrările de construcție au demarat, foștii locatari s-au mobilizat, apelând la instituțiile oficiale din autoproclamata Republică Populară Donețk, instalată de Rusia în estul Ucrainei.
Răspunsul: legea s-a modificat, astfel că locuitorii nu mai aveau dreptul să fie relocați pe locul fostelor lor locuințe, ci oriunde în oraș.
În cazul mamei Elenei Pudak, femeia a încercat să se întoarcă la Mariupol pentru cere despăgubiri pentru apartamentul ei. Dar femeia a fost oprită pe aeroportul Șeremetievo din Moscova, singurul punct de intrare pentru cetățenii ucraineni care doresc să revină în teritoriile ocupate. Pudak bănuiește că autoritățile încearcă să-i împiedice să intre pe ucrainenii ce vor să-și revendice proprietățile.
Rămași fără opțiuni, locuitorii Casei Ceasului au intentat proces Republicii Populare Donețk, pe motiv că drepturile lor de presupuși cetățeni au fost încălcate. Într-o scrisoare adresată lui Putin, și-au pledat cauza. La sfârșitul anului trecut, instanța le-a respins revendicările.
Guvernul a anunțat marți detalii esențiale despre modul în care cetățenii pot participa la funeraliile de stat ale fostului președinte Ion Iliescu. Accesul publicului la catafalcul cu trupul neînsuflețit al fostului șef de stat va fi permis începând cu 6 august, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni.
Regulile stricte de la catafalcul lui Ion Iliescu, anunțate de Guvern / Sursa foto: G4media
Guvernul a publicat regulile funeraliilor de stat pentru Ion Iliescu. Ce trebuie să știe cetățenii care vor să-i aducă un ultim omagiu
Guvernul României a transmis marți un comunicat oficial prin care anunță detaliile funeraliilor de stat organizate în memoria fostului președinte al României, Ion Iliescu. Cei care doresc să-i aducă un ultim omagiu au posibilitatea să participe miercuri, 6 august 2025, în intervalul orar 13:00 – 18:00, la Palatul Cotroceni, unde va fi depus sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului șef al statului.
Copiii cu vârsta sub 14 ani au interzis la eveniment
Accesul publicului se va face prin Intrarea Registratură, situată pe Bulevardul Geniului (Zona Statuii Leu), iar ieșirea va avea loc prin Poarta Muzeu, din Șoseaua Cotroceni. Reprezentanții Administrației Prezidențiale atrag atenția că nu vor avea acces copiii cu vârsta mai mică de 14 ani.
Spațiu special amenajat în fața Palatului Cotroceni pentru flori și lumânări
Pentru cei care doresc să aducă flori sau să aprindă o lumânare, organizatorii au amenajat un spațiu special în fața Palatului Cotroceni, pe trotuarul de pe Bulevardul Geniului. Important de menționat: acestea nu pot fi depuse în interiorul clădirii.
Reguli stricte de conduită pentru participanți
Pentru păstrarea unui climat de solemnitate, autoritățile au stabilit mai multe reguli clare, pe care vizitatorii trebuie să le respecte:
Ținută sobră sau de funeralii, în culori închise;
Accesul este permis doar după un control individual de securitate, inclusiv al bagajelor;
Este strict interzis să se vorbească la telefon, să se fotografieze sau să se filmeze;
Nu este permis accesul cu obiecte periculoase, arme, rucsacuri, valize sau bagaje mari;
Este interzisă utilizarea aparatelor de fotografiat, telefoanelor mobile sau altor dispozitive electronice;
Se recomandă să nu fie aduse obiecte personale precum volume, scrisori, ilustrate, documente sau fotografii.
Potrivit comunicatului transmis de Palatul Victoria, în zilele de 6 și 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea lui Ion Iliescu, cel care a ocupat funcția de președinte al României în trei mandate, în perioada postdecembristă.
Programul oficial al funeraliilor de stat ale fostului președinte Ion Iliescu a fost făcut public de Guvern. Cât durează și ce se va întâmpla oră de oră
Ion Iliescu a strâns o avere impresionantă, obținând mai multe venituri datorită funcțiilor pe care le-a ocupat. El și soția sa, Nina, au locuit într-o vilă din Primăverii de 180 mp.
Nina și Ion Iliescu FOTO Arhivă
Primul președinte venit după Revoluția de la 1989 avea o pensie de peste 21.000 de lei. În ultimul deceniu a încasat peste 320.000 de euro din indemnizația de la stat, de la Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Sișești din București și de la Administrația Prezindențială, potrivit Bugetul.ro.
Înainte să fie internat, acesta locuia într-o vilă din Primăverii de 180 de metri. La averea lui se adaugă și un apartament din București pe care l-a luat în 1996. Imobilul are 156 de metri pătrați.
Ce avere are Nina Iliescu
În 2018, soția fostului preşedinte Ion Iliescu, Nina Iliescu publica un articol pe blogul soţului ei în care arăta că nu este adevărat faptul că ar câştiga lunar 10.600 de lei, aşa cum scrisese Evenimentul Zile la vremea respectivă.
Potrivit acestuia, pensia Ninei Iliescu era de 2 143 de lei pe lună, nu de 10.600, cum fusese relatat.
„Nu, pensia mea nu a crescut ca în poveşti, ci s-a mărit, conform legii, în ultimii zece ani, până la o sumă lunară care depăşeşte cu puţin 2000 de lei. Colegii mei n-au a se minuna: mărirea de pensie din presă nu e mărire, e doar ştire falsă, şi dovadă de ”profesionalism” jurnalistic”, se arăta în articol.
Povestea de dragoste dintre Ion Iliescu și soția sa, Nina, a început în 1948, când amândoi aveau 18 ani și erau elevi de liceu în București. Fostul președinte Ion Iliescu a povestit într-o emisiune TV cum a cunoscut-o pe soția sa, unde s-au sărutat întâia oară și cine le-a cântat la nuntă.
„Ne-am cunoscut la 18 ani, eram elevi amândoi, ea la Haşdeu, eu la Spiru Haret, eram activi şi unul şi celălalt. Primul sărut, ca la fiecare, în parcul Cişmigiu. Şi apoi plimbările prin Parcul Carol. Eu locuiam în Piaţa Filaret şi mergeam deseori în parcul vecin nouă”, a rememorat Iliescu, potrivit unui material din arhiva „Adevărul”.
