Tripleţi identici s-au născut în Slovacia, potrivit Spitalului universitar pentru copii din Caşovia, care a explicat că este un caz medical extrem de rar, care se întâmplă aproximativ o dată la 100 de milioane de naşteri.

O astfel de naştere este mereu asociată cu riscuri semnificative, a precizat marţi spitalul. Cu toate acestea, cei trei bebeluşi născuţi se simt bine, a precizat instituţia. Există speranţe că vor fi externaţi în curând, potrivit Agerpres.

Potrivit spitalului, tripleţii identici sau monozigot se întâmplă atunci când un ovul fertilizat se divide în stadiile timpurii ale sarcinii, iar unul dintre cele două ovule rezultate se divide din nou. Rezultă trei embrioni identici genetic de acelaşi sex.

Cele trei fetiţe, Sara, Ester şi Livia, au veni pe lume prin cezariană în cea de-a doua parte a lunii iunie, la 33 de săptămâni de sarcină.

Bebeluşii s-au dezvoltat bine de atunci, fiecare câştigând în greutate 400 de grame în ultimele patru săptămâni şi toţi trei prezentând progrese zilnice.

Mama, Petronela – prenumele acesteia fiind singurul detaliu dezvăluit de maternitate, îi alăptează pe toţi trei şi este îngrijită în spital alături de nou-născuţi. Mai are o fetiţă în vârstă de cinci ani.

Fostul președinte american Barack Obama a răspuns acuzațiilor de „trădare” lansate de Donald Trump, catalogându-le drept „bizare” și „o tentativă jalnică de a distrage atenția”.

Donald Trump l-a acuzat marți pe Barack Obama de „trădare”, susținând că fostul președinte ar fi complotat pentru a-i submina primul mandat prin asocierea sa cu presupusa ingerință rusă în alegerile din 2016.

Un purtător de cuvânt al lui Obama a emis un rar răspuns public, calificând atacul lui Trump drept „o tentativă jalnică de a distrage atenția”, potrivit BBC.

Trump făcea referire la un raport prezentat săptămâna trecută de directoarea Informațiilor Naționale, Tulsi Gabbard, care acuza echipa de securitate națională a lui Obama de un „puci orchestrat de-a lungul anilor împotriva președintelui Trump” – acuzații catalogate drept false de către democrați.

Declarațiile lui Trump au venit marți, în timp ce era întrebat de reporteri despre infractorul sexual Jeffrey Epstein, care s-a sinucis în închisoare în 2019, în timp ce aștepta procesul.

Administrația lui Trump a fost presată să publice mai multe informații despre acest pedofil cu relații influente.

„Adevărata vânătoare de vrăjitoare despre care ar trebui să vorbiți este că l-au prins pe Obama cu mâța-n sac”, le-a spus Trump jurnaliștilor.

„Este timpul ca oamenii să fie trași la răspundere. Obama a fost prins direct”, a adăugat el.

„E vinovat. A fost trădare. A fost tot ce vă puteți imagina”, a continuat Trump, în timp ce îl găzduia în Biroul Oval pe președintele Filipinelor, Ferdinand Marcos Jr.

Răspunsul lui Obama

Purtătorul de cuvânt al lui Obama, Patrick Rodenbush, a transmis:

Din respect pentru instituția prezidențială, în mod normal nu răspundem la absurditățile și dezinformările constante venite din partea acestei administrații. Dar aceste acuzații sunt suficient de scandaloase, încât să merite un răspuns. Sunt afirmații bizare, ridicole și o tentativă slabă de a distrage atenția.

Raportul de vineri al Oficiului Directorului Informațiilor Naționale a declasificat emailuri între consilierii lui Obama, susținând că aceștia ar fi suprimat informații care arătau că Rusia NU reușise să spargă bazele de date ale alegerilor din SUA.

Un briefing zilnic pregătit de serviciile de securitate americane pentru Obama, datat 8 decembrie 2016 – la câteva săptămâni după ce Trump o învinsese pe Clinton – spunea:

„Evaluăm că actorii ruși și cei infracționali nu au afectat rezultatul recentelor alegeri din SUA prin activități cibernetice malițioase asupra infrastructurii electorale.”

Însă FBI, care fusese co-autor inițial al evaluării, a contestat aceste concluzii, iar o zi mai târziu a avut loc o întâlnire la Casa Albă cu oficiali de rang înalt, conform raportului.

Ulterior, un consilier al lui James Clapper, pe atunci director al serviciilor naționale de informații, a trimis un email către șefii serviciilor secrete, cerându-le să elaboreze o nouă evaluare „la cererea președintelui”, detaliind „instrumentele folosite de Moscova și acțiunile întreprinse pentru a influența alegerile din 2016”.

Gabbard a susținut că emailurile respective demonstrează existența unei „conspirații trădătoare” menite să-i facă rău lui Trump și a amenințat că va trimite oficialii administrației Obama în fața justiției.

Dar purtătorul de cuvânt al lui Obama a replicat: 

Nimic din documentul emis săptămâna trecută nu contrazice concluzia larg acceptată că Rusia a încercat să influențeze alegerile din 2016, dar nu a reușit să manipuleze voturile efectiv

Ingerințele Rusiei în alegerile din 2016

Comunitatea americană de informații a publicat în ianuarie 2017 o evaluare care concluziona că Rusia a încercat să afecteze campania lui Clinton și să-l favorizeze pe Trump în scrutinul din noiembrie 2016.

Oficialii americani au descoperit că acest efort a inclus ferme de boți rusești pe rețelele sociale și atacuri cibernetice asupra emailurilor democraților, dar au concluzionat că impactul real a fost probabil limitat și nu a schimbat rezultatul alegerilor.

Un raport bipartizan din 2020 al Comisiei de Informații din Senatul SUA a ajuns la concluzii similare: Rusia a încercat să-l sprijine pe Trump în campania din 2016.

Secretarul de Stat Marco Rubio, pe atunci senator, a fost printre republicanii care au semnat raportul.

Primii doi ani din mandatul lui Trump au fost dominați de o investigație condusă de propriul său Departament de Justiție privind posibilele legături dintre el și Kremlin.

Raportul Mueller a constatat lipsa dovezilor că Trump sau echipa sa de campanie ar fi colaborat cu Rusia, iar nimeni nu a fost inculpat pentru astfel de acuzații.

Ulterior, o anchetă specială condusă de procurorul Durham a concluzionat că investigația inițială a FBI a fost lipsită de „rigurozitate analitică” și s-a bazat pe informații „brute, neverificate și necoroborate”.

Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, precum și formațiunile Viitorul Moldovei și Inima Moldova au format o alianță electorală pentru alegerile parlamentare programate în Republica Moldova pe 28 septembrie. Potrivit unui expert moldovean, această alianță face parte din strategia Kremlinului de a opri cursul european al Chișinăului.

Anunțul privind constituirea blocului electoral a fost făcut de liderii celor patru formațiuni pro-ruse. Este vorba despre Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), al cărui lider este Vladimir Voronin, formațiunea Viitorul Moldovei al cărei președinte este Vasile Tarlev, și Inima Moldovei a cărei lideră este Irina Vlah.

În opinia lui Igor Dodon, fost președinte al Republicii Moldova, anchetat în prezent în mai multe dosare penale, unirea forțelor de ,,stânga și centru-stânga într-un bloc patriotic va răspunde așteptărilor a mai mult de jumătate dintre alegătorii Republicii Moldova și, cu sprijinul acestora, va permite obținerea majorității mandatelor în Parlament și formarea Guvernului”.

,,Ne dorim sincer să formăm un bloc patriotic. Sper ca noi, liderii și echipele partidelor, să reușim să găsim un limbaj comun, să dăm dovadă de maturitate politică și să punem interesele naționale ale țării deasupra ambițiilor de partid”, a afirmat liderul PSRM.

Apropierea de Rusia

Pro-rusul a subliniat că blocul este o ofertă suveranistă care urmărește victoria în alegerile parlamentare și restabilirea relațiilor cu Kremlinul.

„Nu agreăm să fim numiți cei mai săraci din Europa, suntem împotriva ca cetățenii noștri să cerșească prin străinătate. Putem trăi și munci cu demnitate pe pământul nostru, pentru binele copiilor și nepoților noștri”, a conchis socialistul.

Irina Vlah a adăugat că, odată cu formarea blocului, începe ,,numărătoarea inversă, iar majoritatea cetățenilor sunt cu noi. Pe 28 septembrie, vom reda Moldova poporului”.

„Suntem deschiși pentru mobilizare, consolidare și salvarea țării. Din păcate, țara noastră este în pericol și trebuie să lăsăm deoparte toate intrigile, toate șmecheriile, altfel vom pierde Moldova”, a spus Vasile Tarlev. 

Iar fostul șef de stat Vladimir Voronin a subliniat că ,,formarea blocului este un proces foarte dificil, iar participanții s-au confruntat cu rezistență din toate părțile”.

„Și dacă, în cadrul acestui proces, vreunul dintre noi va manifesta interese de grup sau egoiste, nu ne va rămâne decât amintirea acestui briefing. Pentru a merge înainte, trebuie să înțelegem problemele și dificultățile care ne așteaptă. Avem o responsabilitate foarte mare”, a conchis liderul PCRM.

Punctul de vedere al expertului

Andrei Curăraru, expert în politici publice al comunității WatchDog.md, susține că formațiunile din componența blocului încearcă să deturneze aderarea Republicii Moldova la UE, readucând țara în brațele Kremlinului.

,,Trei dintre ele potrivit sondajelor nu ar fi intrat in parlament. Deci uniunea are și un rol de a salva aceste procente mizere. Își zic„bloc patriotic”, dar în spate e altceva: o construcție politicăfăcută să predea controlul de facto al țării către Kremlin.Blocul apare după luni de sincronizare între liderii implicați. În iulie 2025, Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev s-au aflat la Moscova, unde s-au întâlnit cu vicepremierul rus Alexandr Novak pentru a discuta despre livrări directe de gaze rusești și posibile acorduri post-electorale. Câteva zile maitârziu, Dodon a fost primit oficial la Minsk de Aleksandr Lukașenko, care i-a transmis „susținere” și disponibilitatea de a ajuta Moldova să refacă legăturile pierdute cu Estul.Oficial, aceste vizite au fost prezentate drept deschideri economice. Neoficial, sunt parte dintr-o strategie de repoziționare politică. Iar ideea livrărilor directe de gaze din Rusia – promovată de Dodon ca soluție salvatoare – este nerealistă tehnic și logistic. Moldova nu are conexiuni directe funcționale cu Gazprom, iar Ucraina nu va permite un tranzit necontrolat în actualul context de război. E o diversiune electorală”, a spus expertul.

În opinia lui Andrei Curăraru, blocul reprezintă o piesă nouă pe tabla de joc a influenței ruse în Republica Moldova, menționând că principalul instrument al Kremlinului este oligarhul fugar Ilan Șor.

,,Dacă ar fi să folosim o metaforă de șah: Kirienko, omul de la Kremlin care gestionează aceste operațiuni, e regele. Ilan Șor  regina – mobil, imprevizibil, cu atacuri rapide și haotice. Șor controlează atât partide oficiale, cât și unele paravan – unele sunt pioni de sacrificiu, altele se comportă ca nebuni, imprevizibile și periculoase. Formațiuni precum Renaștere sau  Forța de Alternativă funcționează pe margine, dar sunt folosite strategic – mascate, greu de urmărit, dar conectate la același centru de comandă. Blocul anunțat e altceva: e turnul. Stabil, masiv, disciplinat. Nu sare peste linii, dar merge drept spre obiectiv.Și are cu ce. Blocul controlează o parte importantă din votul nostalgic, mai ales în nordul și sudul țării. Are primari activi, rețele de influență rămase din perioada lui Dodon, și oameni care știu cum se face mobilizarea. Iar întrebarea care planează acum e simplă: vor primi și voturile cumpărate de rețeaua a lui Ilan Șor? Pentru că blocul lui nu a fost admis în cursă de Comisia Electorală, dar rețeaua e încă acolo: activiști, metode, bani, loialități. Tot ce le lipsește e un vehicul nou. Iar acest bloc are toate condițiile să devină acel vehicul”, a concluzionat expertul moldovean. 

La sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a respins cererea de înregistrare a Blocului Victorie, condus de oligarhul fugar Ilan Șor, invocând motive de legalitate și riscuri la adresa ordinii constituționale.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, califică arestarea oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc și a fostului parlamentar Constantin Țuțu drept o veste bună, subliniind că, în acest moment, structurile responsabile trebuie să acționeze în vederea extrădării celor doi.

„După 6 ani, avem și noutăți bune. Acum este foarte important ca toate instituțiile relevante să muncească pentru a obține extrădarea cât mai curând, evident, respectând toate procedurile. Acum, justiția moldovenească nu mai are niciun motiv să tergiverseze justiția. Acum trebuie să se facă dreptate, în sfârșit”, a spus președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. 

În ceea ce privește termenul extrădării lui Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu, lidera de la Chișinău subliniază că este greu de estimat, accentuând că „există niște proceduri”, dar fiind încrezătoare că „pe partea noastră, instituțiile vor lucra cu cea mai înaltă responsabilitate, astfel încât toate actele și procedurile să fie conforme”.

Totodată, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost întrebat dacă Vladimir Plahotniuc și-a dorit să fie arestat pentru a reveni în acest mod în Republica Moldova, informație vehiculată de unii analiști în spațiul public pe fondul alegerilor parlamentare din toamna acestui an.

„Este un succes al tuturor instituțiilor care au muncit la acest capitol. Trebuie să vedem că se face dreptate. Instituțiile responsabile de extrădare vor munci și se vor asigura că toate procedurile sunt respectate, dar ca să ne bucurăm, trebuie ca dreptatea să se facă până la capăt”, a conchis președintele Maia Sandu. 

Descinderi după arestare

Polițiștii au efectuat percheziții într-o vilă luxoasă din localitatea Saronida, unde locuia în ultima perioadă oligarhul Vladimir Plahotniuc. În interior au găsit 17 pașapoarte false, ceasuri de lux și 155.000 de euro în numerar.

,,Percheziția efectuată în locuința din Saronida a scos la iveală descoperiri de mare importanță: aproximativ 155.000 de euro în numerar, 17 pașapoarte și cărți de identitate false din diferite țări, sisteme de stocare cu software de securitate specializat, numeroase telefoane mobile și computere, precum și patru ceasuri de lux de valoare extrem de mare.A fost confiscat, de asemenea, și autoturismul Skoda Kodiaq pe care Plahotniuc îl folosea pentru deplasări”, notează jurnaliștii din Grecia.

 Conform presei elene, oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc ar fi călătorit în 22 de țări din 2023 și până în prezent. Deși își schimba frecvent țara de reședință, locuia în principal într-o locuință. A fost arestat împreună cu Constantin Țuțu pe un aeroport din Atena. Cei doi au venit cu un taxi la aeroport, având puține bagaje și intenționând să zboare spre Dubai.

,,Cei doi bărbați au fost localizați de către polițiștii Direcției pentru Combaterea Infracțiunilor împotriva Vieții și Proprietății, locuind într-o vilă luxoasă în Saronida, cu informații confidențiale indicând că Plahotniuc ar fi reușit să obțină documente legale grecești.Mai exact, Plahotniuc deținea o carte de identitate grecească și un pașaport autentic, emise pe baza unor certificate false. Informațiile indică, de asemenea, că avea și un permis de conducere grecesc, care fusese descoperit de polițiști într-un magazin de vânzare de mașini din Peristeri”, scrie sursa media.

Polițiștii, care îi urmăreau de ceva vreme, i-au arestat în zona destinată zborurilor din afara spațiului Schengen.

,,În urma percheziției corporale asupra lui Plahotniuc, au fost găsite documente de călătorie cu date bulgărești, 2.670 de euro, două telefoane mobile, un laptop și obiecte digitale de stocare a datelor. Asupra lui Constantin Țuțu au fost găsite documente de călătorie și permise de conducere cu date românești și bulgărești, de asemenea false, împreună cu bani și telefoane”, potrivit jurnaliștilor.

Căutat de Moscova

Constantin Țuțu, în vârstă de 38 de ani, fost deputat al Partidului Democrat din Moldova (PDM), al cărui lider a fost oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, are emisă pe numele său o notificare roșie de urmărire internațională din partea autorităților ruse pentru implicare într-o rețea de trafic de droguri.

Extrădarea oligarhului

Între timp, Ministerul Justiției din Republica Moldova a anunțat că a început procesul de extrădare a oligarhului Vladimir Plahotniuc.

,,Ministerul Justiției a inițiat procedura de extrădare a cetățeanului Vladimir Plahotniuc, după ce Interpol Chișinău ne-a informat oficial despre arestarea sa în Grecia. Urmează transmiterea cererii de extrădare către autoritățile competente din Republica Elenă.Ministerul Justiției colaborează îndeaproape cu Procuratura Generală și celelalte instituții implicate, pentru a pune la dispoziția autorităților elene un dosar complet din punct de vedere procedural.Depunem toate eforturile necesare și monitorizăm atent desfășurarea procedurilor, pentru a proteja interesele Republicii Moldova”, au informat reprezentanții instituției. 

Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a fost dat în căutare internațională de Interpol la începutul acestui an, decizia fiind luată după ce Chișinăul a solicitat revizuirea refuzului în acest sens din 2020.

Vladimir Plahotniuc, om de afaceri și fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost unul dintre cei mai influenți politicieni de la Chișinău în deceniul 2010-2020.

Poreclit „Păpușarul”, Vladimir Plahotniuc a fost acuzat de influență asupra întregii clase politice de la Chișinău. Acesta este fugar din vara anului 2019, atunci când formațiunea pe care o conducea, PDM, a rămas fără putere. 

La doi ani după distrugerea barajului de la Nova Kahovka, în sudul Ucrainei, o pădure spontană a înverzit solul expus al unui fost rezervor. Oamenii de știință o numesc un experiment natural de proporții – dar avertizează că transformarea ar putea fi de scurtă durată, scrie The Guardian.

La extremitatea sudică a celei mai mari insule fluviale din Europa, insula Hortiția, priveliștea care se deschide este una surprinzătoare: un covor verde de sălcii tinere, presărat cu lagune strălucitoare, se întinde până la orizont. În urmă cu doar câțiva ani, acest peisaj era complet acoperit de apele rezervorului barajului Kahovka.

„Aceasta este Velikii Luh – Marea Pajiște”, spune Valeri Babko, fost profesor de istorie și veteran, aflat pe țărmul uscat, în apropierea satului Malokaterinivka. Pentru el, noul ecosistem în formare înseamnă mai mult decât regenerarea naturală – este o reîntoarcere la un spațiu mitologic, prezent în tradiția ucraineană.

Peisajul a dispărut în 1956, când autoritățile sovietice au construit barajul Kahovka, inundând regiunea. Ecosistemele locale au fost îngropate sub apă timp de aproape șapte decenii.

În 2023, barajul – aflat sub controlul forțelor ruse – a fost distrus, provocând o inundație catastrofală. Sate întregi au fost devastate, iar zeci sau poate sute de persoane au murit. Până la un milion de oameni au rămas fără acces la apă potabilă.

Astăzi, la doi ani de la incident, cercetătorii spun că zona prezintă semne spectaculoase de regenerare – dar și riscuri ecologice semnificative.

Regenerare spontană, dar fragilă

După retragerea apelor, fundul rezervorului semăna cu un deșert: noroi uscat, fisurat, presărat cu cochilii și resturi ale vieții acvatice. Acum, vegetația este atât de deasă încât este nevoie de o coasă pentru a ajunge la bazinul propriu-zis. O pădure tânără de sălcii și plopi a crescut în mod natural pe kilometri întregi de teren.

Potrivit Grupului pentru Monitorizarea Consecințelor Ecologice ale Războiului (UWEC), ecosistemul de pe râul inferior Nipru nu doar că se reface, ci evoluează. O zonă care în trecut era artificială a devenit, în mod neașteptat, una dintre cele mai mari păduri de luncă din stepa ucraineană.

„Nu este un proiect gestionat de oameni. Este pământul care revine la viață”, spune ecologistul Oleksi Vasiliuk, coautor al unui raport publicat în 2025.

Se estimează că aproximativ 40 de miliarde de semințe de copaci au germinat. Pești rari, precum sturionul ucrainean, au revenit în zonă. Porcii mistreți, castorii și alte mamifere s-au reîntors, iar păsările își construiesc cuiburi în stufărișuri unde, până nu demult, era apă adâncă.

Eugene Simonov, coordonator internațional la organizația Rivers without Boundaries, afirmă că procesul este „o reconstrucție spontană rară a unui ecosistem riveran vast”. El subliniază că ceea ce se întâmplă în Veliki Luh are implicații la nivel european, în special pentru strategia Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană și atragere de fonduri pentru reconstrucție.

Risc de contaminare

Totuși, regenerarea nu este lipsită de riscuri. Sub această pădure tânără se află straturi groase de sedimente contaminate cu metale grele provenite din industria regională. În timpul anilor în care barajul era funcțional, particulele fine s-au depus pe fundul bazinului, absorbind substanțe toxice precum mercur, plumb sau cadmiu.

„Estimăm că există aproximativ 1,5 kilometri cubi de sedimente poluate”, explică ecologista Oleksandra Șumilova. Ea compară efectele acestor substanțe cu cele ale radiațiilor: se acumulează în lanțul trofic, având efecte asupra sănătății oamenilor și animalelor – de la probleme hormonale la afecțiuni renale și chiar cancer.

Accesul în zonă este însă dificil, din cauza prezenței minelor și a bombardamentelor sporadice. Monitorizarea ecologică rămâne limitată, iar pericolele reale pentru sol, apă și biodiversitate sunt încă insuficient înțelese.

Un raport publicat în 2025 în revista Science, co-semnat de Șumilova, avertizează că regiunea ar putea deveni o „bombă toxică cu ceas”. Totuși, în același studiu, cercetătorii estimează că în următorii cinci ani, 80% dintre funcțiile ecologice pierdute vor fi restaurate, iar biodiversitatea se va reface semnificativ în următorii doi ani.

O alegere critică pentru Ucraina

Raportul UWEC consideră această perioadă un punct de cotitură pentru politica ecologică și culturală a Ucrainei. Dacă zona va fi lăsată să se regenereze, ar putea deveni unul dintre cele mai mari ecosisteme de apă dulce din Europa, comparabil ca importanță cu Delta Dunării.

Dar pădurea de la Kahovka ar putea fi distrusă din nou.

Compania energetică de stat Ukrhidroenergo a anunțat că intenționează să reconstruiască barajul. Unii oficiali consideră că acest lucru ar însemna o revenire la „normalitate” – redobândirea securității energetice și a controlului strategic asupra regiunii.

Ecologiștii avertizează însă că refacerea barajului ar duce la reîngroparea pădurii și distrugerea ecosistemului înainte de a fi înțeles pe deplin.

„Nu ar fi o reconstrucție, ci un ecocid”, spune Vasiliuk.

În plus, 80% din teritoriul afectat este inclus în rețele de protecție națională și internațională, precum Rețeaua de Smarald a Consiliului Europei. Prin urmare, decizia Ucrainei va avea ecouri dincolo de granițele sale.

Din perspectiva schimbărilor climatice, zona oferă un potențial important de captare a carbonului, iar regenerarea naturală ar putea deveni un model de restaurare ecologică pentru alte state europene.

„Este o oportunitate pe care nu ne-o putem permite să o ratăm”, spune Simonov. „A proteja Velikii Luh nu înseamnă doar salvarea unui peisaj, ci și afirmarea unei viziuni pentru viitorul Ucrainei.”

Astăzi, de-a lungul Niprului inferior, păsările revin, iar sturionii se întorc în apele în care nu au mai înotat de 70 de ani. Zona reîncepe să pulseze în ritmul său natural – un experiment ecologic rar, aflat încă în desfășurare.

„Din punct de vedere uman, a fost o tragedie. Dar, din punct de vedere științific, este o oportunitate excepțională de a observa cum se reface un ecosistem”, conchide Șumilova.

Într-o după-amiază toridă de mai, în Manhattan, juriul care delibera în procesul privind plățile ilegale către actrița de filme pentru adulți Stormy Daniels anunța, pe neașteptate, revenirea în sală. Era ziua a doua de deliberări, iar în fața tribunalului, reporterii se pregăteau pentru o lungă așteptare. Dar în câteva minute, totul avea să se schimbe: Donald Trump devenea primul fost președinte al SUA condamnat penal — de 34 de ori, pe tot atâtea capete de acuzare.

Un an mai târziu, Trump nu doar că nu este marginalizat politic, ci a recâștigat Casa Albă. Iar traiectoria sa judiciară, departe de a fi o vulnerabilitate, s-a transformat într-o platformă de redefinire a puterii prezidențiale, constată BBC.

Trei decizii-cheie ale Curții Supreme, una după alta, i-au întărit poziția: imunitate largă pentru foștii președinți, anularea deciziei care îl declara neeligibil pentru funcția prezidențială din cauza tentativelor de răsturnare a rezultatului alegerilor din 2020 și, în final, limitarea drastică a capacității judecătorilor federali de a bloca politicile executive. Toate aceste victorii conturează un peisaj constituțional profund modificat, în care președintele își extinde prerogativele în dauna celorlalte puteri.

Atac frontal la independența judecătorească

Judecători federali, atât în funcție cât și retrași, vorbesc astăzi despre o presiune fără precedent asupra sistemului judiciar. John E. Jones III, fost judecător în Pennsylvania numit de un președinte republican, avertizează: „Instanțele de district sunt supuse unui atac direct din partea administrației. Nu am mai văzut așa ceva”.

Etichetele utilizate de Trump la adresa magistraților – „monștri”, „trădători”, „lunatici”, „dușmani ai Americii” – sunt completate de amenințări cu destituirea sau procese împotriva celor care blochează inițiativele Casei Albe. Stephen Miller, arhitectul politicilor executive ale administrației și vocea ideologică a acesteia, a declarat că „tirania judiciară” este cea mai gravă amenințare la adresa democrației americane. Iar retorica virulentă pare să fi atins efectul scontat, scrie BBC.

Cifrele compilate de US Marshals Service, care are sarcina de a proteja sistemul judiciar, arată că, până la jumătatea lunii iunie, au existat peste 400 de amenințări împotriva a aproape 300 de judecători – depășind totalul pentru întregul an 2022. Unele dintre amenințări implică publicarea de informații personale despre o persoană sau despre familia acesteia, ceea ce riscă să o expună atacurilor. Alte forme de intimidare din acest an au fost și mai sinistre.

Unii au fost vizați de atacuri simbolice: comenzi false de pizza sub numele fiului ucis al judecătoarei Esther Salas, alții — de amenințări directe cu moartea.

Judecătoarea Nancy Gertner, fost magistrat federal și profesor la Harvard Law School, spune tranșant: „Retorica inflamatoare a administrației dă undă verde celor care simt că trebuie să își facă singuri dreptate. Liderii știu asta.”

Ordine executive în avalanșă, limite constituționale în recul

Trump a semnat, într-un singur an, mai multe ordine executive decât predecesorul său în patru. Multe dintre ele vizează chestiuni sensibile: imigrația, cetățenia, reglementările climatice. În mod legal, președintele poate emite astfel de ordine în baza Articolului II al Constituției, dar atunci când conținutul lor atinge limitele drepturilor fundamentale sau riscă să încalce Constituția, singura cale de contestare rămâne instanța.

Aceasta este miza reală a deciziei recente a Curții Supreme, care restrânge drastic puterea judecătorilor federali de a bloca temporar aplicarea acestor măsuri — o victorie strategică pentru Trump, care a numit trei dintre actualii membri ai instanței supreme și a consolidat astfel o majoritate conservatoare durabilă.

O justiție împinsă la margine

De cealaltă parte, instanțele continuă să reziste. La doar câteva zile după hotărârea Curții Supreme, un judecător federal a blocat aplicarea unui ordin executiv ce interzicea dreptul la cetățenie pentru copiii născuți din părinți fără acte. A fost una dintre multele decizii care alimentează conflictul deschis între ramura executivă și cea judecătorească.

Un alt episod emblematic: administrația a tergiversat, timp de două luni, repatrierea unui cetățean deportat ilegal, Kilmar Ábrego García, în ciuda unei decizii clare a Curții Supreme. Chiar și procurorul general, Pam Bondi, a declarat public: „Nu se va întoarce în țara noastră.” Pentru criticii președintelui, acesta este semnul clar al unui dispreț instituționalizat față de autoritatea justiției.

Reconfigurarea arhitecturii democratice

Profesorul Laurence Tribe, unul dintre cei mai respectați constituționaliști americani, avertizează că „sistemul este dezechilibrat. Congresul și-a abandonat rolul de supraveghere, iar justiția este delegitimată sistematic. Ne îndreptăm spre o criză constituțională.”

După Watergate, Congresul american a intervenit pentru a reechilibra puterea executivului. Dar multe dintre acele măsuri s-au bazat pe norme nescrise: publicarea declarațiilor fiscale, evitarea conflictelor de interese. Norme pe care Trump le-a ignorat cu desăvârșire. Astăzi, balanța puterilor în statul american – președinte, Congres, instanțe – se înclină vizibil spre o singură direcție.

Ce urmează: o justiție asediată sau o democrație metamorfozată?

Rămâne întrebarea-cheie: este aceasta o derivă personală, legată strict de figura lui Donald Trump? Sau asistăm, de fapt, la o mutație profundă a modului în care este concepută puterea în SUA? Se intreaba BBC.

Într-un sistem unde alegerile nu mai garantează singurul tip de control asupra unui lider, iar impeachment-ul s-a dovedit ineficient în două rânduri, instanțele rămân ultimele bastioane ale controlului constituțional. Pentru cât timp?

Guvernul britanic intenţionează să limiteze timpul petrecut de copii pe reţelele de socializare pentru a combate timpul „compulsiv” petrecut pe ecran, a declarat secretarul pentru tehnologie.

Peter Kyle a declarat că este îngrijorat de „cantitatea totală de timp pe care copiii o petrec pe aceste aplicaţii„, precum şi de conţinutul pe care îl văd.

O limită de două ore pe platformă este luată în considerare în mod serios după întâlniri cu foşti şi actuali angajaţi ai companiilor de tehnologie. S-a discutat, de asemenea, despre o interdicţie de acces pe timp de noapte sau pe timpul şcolii.

Se înţelege că copiilor li s-ar bloca accesul la aplicaţii precum TikTok sau Snapchat odată ce au atins limita, în loc să li se reamintească doar cât timp au derulat.

Un anunţ privind timpul petrecut în faţa ecranului este aşteptat în această toamnă.

„Voi face un anunţ cu privire la aceste lucruri în viitorul apropiat. Dar mă uit foarte atent la timpul total pe care copiii îl petrec pe aceste aplicaţii. Cred că unii părinţi se simt un pic neputincioşi cu privire la modul în care îşi pot face copiii mai sănătoşi online”, a declarat Peter Kyle.

Acesta a adăugat: „Cred că unii copii simt că uneori există atât de mult comportament compulsiv în interacţiunea cu aplicaţiile încât au nevoie de ajutor doar pentru a prelua controlul asupra vieţii lor online şi acestea sunt lucruri pe care le analizez cu mare atenţie. Vorbim mult despre o copilărie sănătoasă offline. Trebuie să facem acelaşi lucru şi online. Cred că somnul este foarte important, să te poţi concentra asupra studiului este foarte important”.

El a adăugat că doreşte să împiedice copiii să petreacă ore întregi vizionând conţinut care ”nu este criminal, dar este nesănătos, utilizarea excesivă a unora dintre aceste aplicaţii”.

”Cred că putem stimula companiile şi putem stabili un prag uşor diferit care va înclina balanţa în favoarea părinţilor, care nu sunt întotdeauna cei care smulg telefoanele din mâinile copiilor şi care au o conversaţie foarte stânjenitoare şi dificilă în această privinţă”, a adăugat el.

Kyle a vorbit în exclusivitate pentru Sky News după ce s-a întâlnit cu un grup de elevi din Darlington, care au petrecut un an participând la grupuri de discuţii periodice despre smartphone-uri şi social media, organizate de deputatul lor laburist Lola McEvoy.

Aceştia au luat parte la un sondaj efectuat pe 1.000 de copii din oraş, majoritatea cu vârste cuprinse între 14 şi 15 ani, în urma căruia s-a constatat că 40% dintre ei petreceau cel puţin şase ore pe zi online. Unul din cinci petrecea până la opt ore derulând.

Cei mai mulţi dintre copiii sub 16 ani (55%) văzuseră conţinut sexual sau violent nepotrivit – adesea fără să fie invitaţi. Trei sferturi dintre copiii sub 16 ani au fost contactaţi online de persoane necunoscute.

În cadrul sesiunii din Parlament, în care copiii au fost întrebaţi ce îi îngrijorează cel mai mult, Jacob, în vârstă de 15 ani, a spus „Personal, aş spune că lipsa restricţiilor privind timpul petrecut în faţa ecranului, ceea ce face ca oamenii să navigheze ore întregi pe Tiktok.

”Oamenii îşi lipesc ochii de telefonul lor şi petrec ore întregi pe el, în loc să vadă lumea reală”, a afirmat el.

Tom, 17 ani, a spus: „Am impresia că trebuie să fii destul de priceput la tehnologie pentru a-ţi proteja copiii online. Trebuie să intri în setări şi să le rezolvi pe fiecare în parte. Ar trebui să fie implicită. Trebuie să fie imediat, în prima zi.”

Matthew, 15 ani, a spus: „Cred că, deoarece toată lumea este online tot timpul şi nu există o moderare reală a ceea ce oamenii pot spune sau ce poate fi împărtăşit, poate afecta cu adevărat viaţa oamenilor, deoarece este întotdeauna acolo. De îndată ce mă trezesc, îmi verific telefonul şi până mă duc la culcare. Singurul moment în care iau o pauză este când mănânc sau când vorbesc cu cineva.”

Unii dintre adolescenţi au petrecut 12 sau chiar 16 ore pe zi online.

Mai mulţi dintre elevii care s-au întâlnit cu Kyle au povestit că au fost contactaţi de adulţi străini, fie prin intermediul aplicaţiilor social media, fie prin intermediul jocurilor online, în moduri care i-au făcut să se simtă inconfortabil.

Kyle a declarat: „Este o nebunie, este o nebunie totală, iar multe dintre aplicaţii sau companii au luat măsuri pentru a restricţiona contactele pe care adulţii – în special străinii – le au cu copiii, dar trebuie să mergem mai departe şi accept acest lucru. În prezent, cred că balanţa este uşor înclinată în direcţia greşită. Părinţii nu simt că au abilităţile, instrumentele sau capacitatea de a controla cu adevărat experienţa online a copiilor, cât timp petrec, ce văd, nu simt că copiii sunt protejaţi de activităţi sau conţinuturi nesănătoase atunci când sunt online.”

Ministrul tehnologiei este în curs de punere în aplicare a Legii 2023 privind siguranţa online, adoptată de guvernul anterior.

Începând de vineri, toate platformele trebuie să introducă protecţii mai puternice pentru copiii online, inclusiv o cerinţă legală ca toate site-urile pornografice accesate în Regatul Unit să dispună de o verificare eficientă a vârstei – cum ar fi estimarea facială a vârstei sau verificarea identităţii.

Kyle a adăugat: „Nu vreau doar un nivel de bază în care copiii să nu fie exploataţi şi prejudiciaţi din punct de vedere penal, aceasta nu ar trebui să fie înălţimea aspiraţiilor noastre. Punctul culminant al aspiraţiilor noastre ar trebui să fie o experienţă sănătoasă.”

Deputata laburistă Lola McEvoy, care a organizat grupul de discuţii, a declarat: „Ştiam că lucrurile stau prost online pentru copii şi tineri, dar mărturia lor a dezvăluit amploarea conţinutului explicit, deranjant şi toxic care este acum norma. Articularea schimbărilor pe care doreau să le vadă a fost excelentă şi au făcut din oraşul nostru şi din generaţia lor o mândrie.”

Tiktok, Pinterest, Meta şi Snapchat au fost contactate pentru comentarii, dar niciuna nu a furnizat o declaraţie oficială. Companiile au conturi pentru persoanele sub 16 ani, cu control parental, iar unele dintre ele stabilesc memento-uri pentru timpul petrecut în faţa ecranului.

TikTok are o limită zilnică de 60 de minute de vizionare a ecranului pentru tinerii sub 18 ani, după care aceştia trebuie să introducă o parolă pentru a continua, precum şi un memento de oprire la ora 22:00. Compania spune că acest lucru este menit să sprijine o relaţie sănătoasă cu timpul petrecut în faţa ecranului.

Pinterest a sprijinit politicile de interzicere a utilizării telefoanelor în şcoli, în SUA şi Canada, şi afirmă că intenţionează să extindă acest lucru şi în alte părţi.

Preşedintele SUA, Donald Trump, l-a acuzat marţi pe fostul preşedinte Barack Obama de „trădare”, învinuindu-l, fără a furniza dovezi, că a condus o campanie pentru a-l lega în mod fals de Rusia şi a-i submina campania prezidenţială din 2016.

Un purtător de cuvânt al lui Obama a denunţat afirmaţiile lui Trump, spunând că „aceste acuzaţii bizare sunt ridicole şi reprezintă o încercare slabă de a distrage atenţia”.

Deşi Trump l-a atacat frecvent pe Obama, preşedintele republican nu a mers atât de departe, de la revenirea sa la putere, în ianuarie, încât să-l acuze pe predecesorul său democrat de acte penale, scrie News.

Marţi însă, în timpul declaraţiilor obişnuite pe care le face zilnic în Biroul Oval, Trump a trecut la comentariile şefei serviciilor sale de informaţii, Tulsi Gabbard, care vineri a ameninţat că va sesiza Departamentul de Justiţie pentru urmărirea penală a unor oficiali din administraţia Obama în legătură cu o evaluare a serviciilor de informaţii privind interferenţa Rusiei în alegerile din 2016. Ea a declasificat documente şi a afirmat că informaţiile pe care le-a făcut publice arată o „conspiraţie de trădare” în 2016 din partea unor oficiali de rang înalt ai administraţiei Obama pentru a-l submina pe Trump, acuzaţii pe care democraţii le-au calificat ca fiind false şi motivate politic.

„Este acolo, el este vinovat. A fost trădare”, a declarat Trump marţi, fără a oferi însă dovezi în sprijinul afirmaţiilor sale. „Au încercat să fure alegerile, au încercat să le falsifice. Au făcut lucruri pe care nimeni nu şi le-ar fi imaginat vreodată, nici măcar în alte ţări”, a insistat şeful Casei Albe.

O evaluare a comunităţii de informaţii americane publicată în ianuarie 2017 a ajuns la concluzia că Rusia, folosind dezinformarea pe reţelele sociale, hackingul şi fermele de boţi, a încercat să dăuneze campaniei democratei Hillary Clinton şi să-l susţină pe Trump. Evaluarea a stabilit că impactul real a fost probabil limitat şi nu a prezentat dovezi că eforturile Moscovei au schimbat efectiv rezultatele votului.

Un raport bipartizan din 2020 al Comisiei de informaţii a Senatului a constatat că Rusia s-a folosit de agentul politic republican Paul Manafort, de site-ul WikiLeaks şi de alţii pentru a încerca să influenţeze alegerile din 2016 în favoarea campaniei lui Trump.

„Nimic din documentul publicat săptămâna trecută (de Gabbard) nu contrazice concluzia larg acceptată că Rusia a încercat să influenţeze alegerile prezidenţiale din 2016, dar nu a reuşit să manipuleze voturile”, a declarat Patrick Rodenbush, purtătorul de cuvânt al lui Obama, într-un comunicat.

Trump sub presiune

Trump, care are un istoric de promovare a teoriilor conspiraţioniste false, a denunţat frecvent aceste evaluări ca fiind „o farsă”.

În ultimele zile, Trump a repostat pe contul său de Truth Social un videoclip făcut cu inteligenţa artificială în care Obama este arestat şi i se pun cătuşe în Biroul Oval.

Trump a încercat să distragă atenţia către alte probleme după ce el însuşi este sub presiunea bazei sale electorale conservatoare de a divulga mai multe informaţii despre Jeffrey Epstein, care s-a sinucis în 2019 în timp ce îşi aştepta procesul pentru acuzaţii de trafic sexual. Susţinătorii teoriilor conspiraţioniste despre Epstein l-au îndemnat pe Trump, care a fost prieten cu finanţatorul discreditat în anii 1990 şi începutul anilor 2000, să divulge dosarele anchetei legate de acest caz.

Întrebat în Biroul Oval despre Epstein, Trump a trecut rapid la un atac la adresa lui Obama şi Clinton. „Vânătoarea de vrăjitoare despre care ar trebui să vorbiţi este faptul că l-au prins pe preşedintele Obama cu mâinile în sac”, a replicat Trump.

Preşedintele a sugerat că vor fi luate măsuri împotriva lui Obama şi a foştilor săi oficiali, calificând ancheta cu privire la Rusia drept un act de trădare şi spunând că fostul preşedinte se face vinovat de „încercarea de a conduce o lovitură de stat”.

„Este timpul să începem, după câte mi-au făcut şi indiferent dacă este corect sau greşit, este timpul să-i urmărim (în justiţie) pe aceşti oameni. Obama a fost prins direct”, a spus el.

Reprezentantul democrat Jim Himes a răspuns pe X: „Este o minciună. Şi dacă este confuz, preşedintele ar trebui să-l întrebe pe secretarul Marco Rubio, care a condus ancheta bipartită a Senatului ce a concluzionat în unanimitate că nu există dovezi de politizare în comportamentul comunităţii de informaţii în jurul alegerilor din 2016”.

Fostul senator republican Marco Rubio este acum secretarul de stat al lui Trump.

De la revenirea în funcţie, Trump şi-a criticat aspru adversarii politici, pe care îi acuză că au folosit guvernul federal împotriva lui şi a aliaţilor săi în cazul atacului din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA şi pentru modul în care a gestionat materialele clasificate după ce a părăsit funcţia în 2021.

Strategia lui Trump: își atacă predecesorii

Obama a fost mult timp ţinta lui Trump. În 2011, el l-a acuzat pe preşedintele de atunci că nu s-a născut în Statele Unite, determinându-l pe Obama să publice o copie a certificatului său de naştere.

În ultimele luni, Trump s-a abţinut rareori de la atacurile retorice împotriva celor doi predecesori democraţi ai săi, într-un mod aproape fără precedent în epoca modernă, observă Reuters.

El a lansat o anchetă după ce i-a acuzat pe fostul preşedinte Joe Biden şi pe membrii echipei sale, fără dovezi, de o „conspiraţie” pentru a folosi un autopen, un dispozitiv automat care reproduce semnătura unei persoane, pentru a semna documente sensibile în numele preşedintelui. Biden a respins acuzaţia ca fiind falsă şi „ridicolă”.

Acuzaţia lui Gabbard că Obama a conspirat pentru a submina alegerea lui Trump din 2016 prin fabricarea de informaţii secrete despre interferenţa Rusiei este contrazisă de o analiză a CIA ordonată de directorul John Ratcliffe şi publicată pe 2 iulie, de un raport bipartid al Senatului din 2018 şi de documente declasificate pe care Gabbard însăşi le-a publicat săptămâna trecută.

Documentele arată că Gabbard a combinat două concluzii separate ale serviciilor de informaţii americane, afirmând că Obama şi consilierii săi de securitate naţională au modificat o evaluare potrivit căreia Rusia probabil nu încerca să influenţeze alegerile prin mijloace cibernetice.

Una dintre concluzii era că Rusia nu încerca să pirateze infrastructura electorală americană pentru a modifica numărul de voturi, iar a doua era că Moscova probabil folosea mijloace cibernetice pentru a influenţa mediul politic american prin operaţiuni de informare şi propagandă, inclusiv prin furtul şi divulgarea de date de pe serverele Partidului Democrat.

Evaluarea serviciilor de informaţii americane din ianuarie 2017, solicitată de Obama, se baza pe cea de-a doua constatare: că preşedintele rus Vladimir Putin a autorizat operaţiuni de influenţare pentru a influenţa votul din 2016 în favoarea lui Trump.

Revizuirea solicitată de Ratcliffe a constatat deficienţe în elaborarea acestei evaluări. Cu toate acestea, nu a contestat concluzia acesteia şi a confirmat „calitatea şi credibilitatea” unui raport strict secret al CIA pe care s-au bazat autorii evaluării.