miercuri, iunie 25, 2025
No menu items!
Acasă Blog

Ministrul Finanțelor a trimis corpul de control la VAMA Constanța/ „Toleranță zero pentru încălcarea legii”

0

Ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, a trimis, miercuri, corpul de control la Vama Constanța, la nici 48 de ore de la preluarea mandatului.

Potrivit unui comunicat de presă, „Ministerul Finanțelor ia act cu maximă seriozitate asupra informațiilor apărute în spațiul public referitoare la blocaje și întârzieri nejustificate în procesul de vămuire a mărfurilor din cadrul Vama Constanța, precum și de acuzațiile aduse unor funcționari vamali”.

Acțiunea corpului de control are ca scop „clarificarea situației și identificarea oricăror abateri de la normele legale și procedurile interne”.

Alexandru Nazare: „Nu voi tolera sub nicio formă încălcarea legii și comportamentele abuzive”

„Am luat cunoștință de acuzațiile grave privind disfuncționalități și posibile abuzuri în Vama Constanța. Prioritatea noastră este să asigurăm mediului de afaceri un climat transparent și predictibil, iar astfel de situații, în care agenții economici sunt supuși unor presiuni nejustificate și costuri suplimentare, sunt intolerabile. Nu voi tolera sub nicio formă încălcarea legii și comportamentele abuzive din partea funcționarilor publici din cadrul MF, precum și ai celorlalte instituții din subordine. Am dispus deja ca acțiunea de control să înceapă chiar de astăzi, la Vama Constanța, pentru a investiga fiecare aspect semnalat.

Orice funcționar vamal pentru care se va constata că nu respectă legea, că abuzează de poziția sa sau că gestionează preferențial situațiile, va suporta consecințele legale și administrative cele mai severe. Autoritatea Vamală Română trebuie să fie eficientă, integră și în slujba cetățenilor și a mediului de afaceri, nu un factor de blocaj și incertitudine. Măsurile pe care le vom lua vor fi ferme și clare pentru a restabili încrederea și a asigura respectarea strictă a legii”, a subliniat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

„Ministerul Finanțelor reiterează angajamentul său ferm pentru combaterea corupției și a oricăror forme de ilegalitate în instituțiile subordonate. Rezultatele controlului vor fi făcute publice, iar măsurile necesare vor fi luate fără echivoc, în conformitate cu legislația în vigoare”, mai arată sursa citată.

Foto: Mediafax / Silviu Matei


CITEȘTE ȘI:

Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …

vezi toate articolele

UE și Canada avansează COOPERAREA în domeniul securității, în contextul accentuării riscurilor geopolitice

0

Uniunea Europeană și Canada au semnat o serie de acorduri prin care avansează parteneriatul în materie de securitate și apărare, pe fondul accentuării tensiunilor geopolitice.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și António Costa, președintele Consiliului European, au stabilit cu premierul Canadei, Mark Carney, ”avansarea cooperării în materie de securitate”, cu ocazia summitului desfășurat în Olanda.

”Uniunea Europeană și Guvernul de la Ottawa au semnat un Acord de Parteneriat în materie de Securitate și Apărare care va accelera contribuția Canadei la evoluarea arhitecturii de securitate a Europei”, a comunicat Comisia Europeană.

În plus, Canada va primi acces la sistemul european privind achizițiile de armament, ceea ce va stimula investițiile în apărare.

”Este vorba de un moment istoric, în care Uniunea Europeană și Canada consolidează parteneriatul strategic, fondat pe încredere și pe valori comune, pe legături istorice și cooperare economică. Parteneriatul nostru se bazează pe valori comune precum principiile democratice, drepturile omului, normele statului de drept și piețele deschise. Într-o lume care se schimbă rapid, marcată de incertitudine geopolitică, pe modificarea situației economice și pe accelerarea efectelor modificărilor climatice, acest parteneriat este mai important ca niciodată”, subliniază Comisia Europeană.

Liderii Uniunii Europene și Canadei au stabilit să intensifice cooperarea și în materie de minerale esențiale. De asemenea, sectoarele industriale vor încerca să aplice modele de dezvoltare axate pe tehnologii ecologice.

”La nivel digital, există un potențial imens de cooperare, astfel că liderii Uniunii Europene și Canadei au stabilit să avanseze proiectul unui Acord Comercial Digital, prin alinierea standardelor și a infrastructurii, prin cooperarea în domeniile securității cibernetice, inteligenței artificiale și tehnologiilor cuantice”, subliniază Comisia Europeană.

Citește și:

ANALIZĂ BCE menține o politică monetară prudentă în ZONA EURO /Philip Lane: Există riscul reactivării inflației, din cauza problemelor fiscale și a crizelor

VIDEO Trump emite DUBII asupra apărării colective în cadrul NATO: „Depinde de definiție” /Președintele SUA a dezvăluit mesaje de la Mark Rutte

Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …

vezi toate articolele

O femeie condamnată pentru cea mai mare fraudă bancară scapă de execuție. Vietnam a redus infracţiunile pedepsite cu moartea

0

Vietnamul a redus numărul infracţiunilor pasibile de pedeapsa cu moartea, acum fiind de zece faţă de 18 anterior, a relatat miercuri presa oficială, preluată de AFP și Agerpres.

Miliardara vietnameză Truong My Lan Foto: AFP

Printre faptele penale care, de la 1 iulie, nu vor mai fi pasibile decât de detenţie pe viaţă se numără „activităţile ce vizează răsturnarea administraţiei populare”, „spionajul” şi corupţia pasivă, conform unei legi adoptate de Adunarea Naţională a acestei ţări comuniste, scrie Agerpres.

Persoanele deja condamnate la moarte în baza unuia dintre cele opt articole vizate nu vor fi executate, au precizat mass-media oficiale.

De exemplu, femeia de afaceri Truong My Lan, condamnată la moarte pentru că a orchestrat cea mai mare fraudă cunoscută în Vietnam, în valoare de 27 de miliarde de dolari, nu mai riscă să fie executată, datorită modificări legii, a declarat miercuri avocatul ei pentru AFP.

Numărul execuţiilor desfăşurate în Vietnam este clasificat drept secret de stat, dar Amnesty International afirmă că pedeapsa capitală a fost aplicată în 2024.

În 2023, Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite a subliniat de asemenea că Vietnamul continua să aplice pedeapsa cu moartea, în mare parte în secret. Celelalte infracţiuni se referă la fabricarea şi comercializarea de medicamente contrafăcute, transportul de droguri, deturnarea de fonduri, precum şi „sabotarea infrastructurii materiale şi tehnice a statului” şi „sabotarea păcii prin desfăşurarea de războaie de agresiune”.

Structura actuală a pedepsei capitale este problematică şi, în unele cazuri, nu este aliniată cu condiţiile socio-economice care s-au schimbat şi cu realităţile prevenirii criminalităţii”, a explicat ministrul Securităţii Publice, Luong Tam Quang.

Pentru infracţiunile menţionate, instanţele pronunţau de fapt închisoare pe viaţă, a continuat ministrul Justiţiei, Nguyen Hai Ninh. „Abolirea pedepsei cu moartea pentru mai multe infracţiuni va servi, de asemenea, la cooperarea internaţională, în special atunci când Vietnamul promovează relaţii mai strânse pe baza încrederii reciproce”, a continuat oficialul, în declaraţii preluate de presa de stat.

Ţara comunistă a condamnat la moarte peste 150 de persoane anul trecut, în peste 80% din cazuri fiind vorba de infracţiuni legate de droguri. Peste 1.200 de persoane se aflau în coridorul morţii la sfârşitul anului 2024, potrivit raportului anual al Amnesty.

Vietnamul face parte din cele cinci ţări din regiunea Asia-Pacific care au efectuat execuţii în 2024, alături de China, Coreea de Nord, Afganistan şi Singapore, a subliniat ONG-ul.

Trump aseamănă atacul SUA asupra Iranului cu bombardamentul asupra Hiroshima: „Am pus capăt războiului”

0

Preşedintele american Donald Trump a insistat miercuri, la summitul NATO, la Haga, că instalaţiile nucleare iraniene au fost distruse „total” și că SUA au pus capăt războiului, relatează AFP. Trump a comparat atacul SUA asupra siturilor nucleare ale Iranului cu lansarea bombelor atomice asupra Hiroshima și Nagasaki.

Donald Trump la summitul NATO de la Haga FOTO EPA-EFE

„Programul nuclear iranian este mort, ei nu-l vor mai relua nicioată”, a dat asigurări Trump, subliniind că programul nuclear iranian a fost întârziat timp de „zeci de ani” de bombardamentele americane, iar iranienii „nu vor mai fabrica bombe mult timp”.

„Ultimul lucru pe care vrea să-l facă iranul este să îmbogăţească ceva. Cred că vom avea o relaţie, sub o formă sau alta, cu Iranul (…). Nu vor avea bomba. Ei vor opri îmbogăţirea uraniului. Dacă Iranul reîncepe (să îmbogăţească uraniu), noi îi vom lovi din nou”, a declarat Trump.

„Bibi poate fi foarte mândru de ceea ce a făcut. Iranul nu va mai fabrica bombe mult timp. Israelul ne va spune amploarea pagubelor atacurilor, pentru că Bibi va primi rapoarte şi evaluări ale rezultatelor (…). Cred că totul a fost demolat”, a spus el despre premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Declarațiile sale vin în contextul în care spionajul american apreciază în evaluări preliminare  dezvăluite de CNN şi New York Times, că atacurile americane în Iran au întârziat programul nuclear iranian cu doar câteva luni şi nu l-au distrus complet.

Armata iraniană estimează, la rândul său, că este „încă devreme” să evalueze pagubele provocate programului nuclear iranian în urma atacului SUA asupra principalelor uzine de îmbogățire a uraniului ale Iranului.

Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) apreciază, pe de altă parte, că este imposibil, în acest stadiu, să se evalueze pagubele şi cere în acest scop accesul la instalaţiile iraniene.

Trump: Armistiţiul în Războiul între Israel şi Iran „decurge bine”

Este „în vigoare”, a spus el marţi, la puţin timp după ce a acuzat cele două ţări de faptul că l-au încălcat.

Israelul şi Iranul „nu ştiu ce mama dracu’ fac”, a înjurat el înainte să plece la summitul NATO de la Haga.

„Sunt ca doi copii într-o curte la şcoală. Se bat, iar apoi profesorul îi opreşte”, a declarat el miercuri.

„Eram foarte mândru de israel ieri (marţi), pentru că ei şi-au întors din drum avioanele”, a declarat el, admițând că a existat „o încălcare minoră” a armistiţiului.

Dar atacul american în Iran „a pus capăt războiului” între Israel şi Iran, a concluzionat el.

Donald Trump a comparat atacul Statelor Unite în Iran cu bombardamentele atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki.

„Nu vreau să folosesc exemplul Hiroshima şi Nagasaki, dar noi am făcut acolo oarecum acelaşi lucru. Lovitura noastră a pus capăt războiului. Dacă nu ar fi fost aşa, ar fi continuat bombardamentele”, a declarat el.

România primește o donație de 18 avioane F-16 din partea Olandei. Flota de luptă a țării va depăși 70 de aparate

0

România va primi 18 avioane de vânătoare F-16 din partea Olandei, în urma unui acord care urmează să fie semnat la Haga de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Odată cu această donație, flota de avioane F-16 a Forțelor Aeriene Române va depăși pragul de 70.

Olandezii ne vor pune la dispoziție avioanele pe care nu le mai folosesc. FOTO: Pixabay

Transferul aeronavelor vine în contextul operaționalizării centrului internațional de pregătire a piloților de F-16, situat deja pe teritoriul României. Centrul a fost inițial creat pentru antrenarea piloților ucraineni, dar și-a extins rapid misiunea și va deveni un hub regional pentru pregătirea piloților din toate țările care operează avioane F-16, inclusiv Bulgaria, Slovacia și state din Orientul Mijlociu.

Olandezii ne vor pune la dispoziție avioanele pe care nu le mai folosesc pentru sprijinirea aliaților NATO în regiune, dar și pentru dezvoltarea unui cadru de instruire multinațional. Decizia are un impact strategic important pentru România, care devine astfel nu doar un utilizator important de avioane F-16, ci și un centru de excelență în instruirea piloților la nivel internațional.

Poziția geostrategică a României, la Marea Neagră, dar și deschiderea față de parteneriatele occidentale au contribuit decisiv la acest pas. În plus, prezența infrastructurii deja funcționale și angajamentul autorităților române în susținerea cooperării militare au consolidat poziția țării ca partener de încredere în regiune.

La Summitul de la Haga participă și președintele României, alături de miniștrii Apărării și de Externe. Potrivit informațiilor oficiale, delegația română a avut o serie de întâlniri rapide, dar consistente, cu mai mulți lideri și omologi europeni, în care au fost discutate chestiuni de securitate, cooperare militară și sprijin pentru Ucraina.

Baremul de corectare la Matematică de la Evaluarea Națională 2025 a fost publicat de Ministerul Educației

0

Ministerul Educației și Cercetării a publicat miercuri, 25 iunie 2025, ora 15:00, baremul de corectare pentru proba de Matematică de la Evaluarea Națională 2025.

Elevii au susținut proba de matematică FOTO: Arhivă

Absolvenții de clasa a VIII-a au susținut miercuri, proba scrisă la Matematică. Examenul a început la ora 09:00 și s-a încheiat la ora 11:00. Peste 150.000 absolvenți de gimnaziu au susținut proba la Matematică. 

Evaluarea Națională se încheie vineri, 27 iunie, cu proba la Limba maternă. 

Și la Evaluarea Națională candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.

Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul să depună contestație.

Elevii care depun/transmit contestații completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai elevilor minori, mai spun reprezentanții ministerului.

Rezultatele finale vor fi afișate joi, 10 iulie.

Nicușor Dan, la Summitul de la Haga: „S-a agreat ținta de 5% din PIB”

0

Președintele României, Nicușor Dan, a participat marți și miercuri la Summitul NATO de la Haga. Între altele, șeful statului a avut și o scurtă conversație cu preşedintele SUA, Donald Trump, cu care a dat mâna.

Se reafirmă unitatea transatlantică, implicit o continuare a prezenței americane în Europa. 

Creșterea contribuției financiare. Cheltuielile militare ale aliaților s-a agreat la 5% din PIB până în 2035

Reafirmarea Rusiei ca pericol și reafirmarea sprijinului pentru Ucraina. Față de aceste puncte, România a agreat cu câteva nuanțe. Față de chestiunea ca banii să ajungă să fie capabilități militare, noi ne-am exprimat că în cadrul acestor mecanisme de finanțare la UE ne dorim și ca cei care nu sunt aliați NATO să participe. Am mulțumit aliaților care sunt prezenți în România și am reafirmat că regiunea Mării Negre este importantă. Față de prezența aliată în România am reafirmat dispoziția de a investi în facilități pentru a găzdui soldați în România. Am reafrmat sprijinul pentru Ucraina. Ea este legată de securitatea întregului flanc estic al NATO. Am atras atenția asupra importanței alegerilor parlamentare din Moldova, la sfârșit de septembrie, a spus președintele Nicușor Dan. 

Preşedintele Nicuşor Dan a avut miercuri și o scurtă conversație cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Summitul NATO de la Haga. Cei doi lideri și-au strâns mâinile, potrivit fotografiei oficiale publicate de președinția României. 

Liderii NATO s-au reunit marți și miercuri, la Haga, în cadrul unui summit organizat în condițiile în care reprezentanții aliaților europeni promit majorarea cheltuielilor și investițiilor pentru apărare. 

Știre în curs de actualizare

Imaginea 1/3: Nicușor Dan a dat mâna cu Donald Trump FOTO Administrația Prezidențială

Fonduri europene pentru irigații: Parlamentul European a votat un amendament propus de Dan Motreanu

0

Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) a votat un amendament inițiat de europarlamentarul liberal Dan Motreanu, care permite utilizarea fondurilor din Politica de Coeziune 2021–2027 pentru modernizarea și extinderea sistemelor de irigații.

Sisteme de irigații Foto: ANIF

Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a votat amendamentul pe care europarlamentarul liberal Dan Motreanu l-a depus și care ar permite statelor UE să utilizeze fondurile disponibile prin Politica de Coeziune 2021–2027 pentru finanțarea dezvoltării sistemelor de irigații.

În România, peste 2,5 milioane de hectare de culturi au fost compromise în 2024, din cauza secetei și a lipsei unor sisteme moderne de irigații.  

”Dacă propunerea va fi acceptată și de Consiliu în cadrul negocierilor ce vor urma, modificarea va crea cadrul legal necesar pentru ca investițiile în irigații – fie în modernizarea celor existente, fie în construirea unor sisteme noi – să devină eligibile pentru finanțare în cadrul politicii de coeziune.  Amendamentul face parte dintr-un raport mai amplu privind actualizarea priorităților de investiții din Politica de Coeziune 2021–2027, realizată în cadrul evaluării de la jumătatea perioadei de programare.  Prin această evaluare, Comisia Europeană propune statelor membre o reorientare opțională a fondurilor europene necontractate către alte domenii, precum competitivitatea, apărarea, tranziția energetică, locuințele accesibile, accesul la apă și gestionarea durabilă a resurselor de apă, potrivit europarlamentarului român.

Noile reguli propuse oferă statelor membre mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor și introduc stimulente – precum creșterea ratelor de pre-finanțare la 30% și a cofinanțării la 100% – care să încurajeze investițiile rapide în noile priorități.

Percheziții la BRD Société Générale, una dintre cele mai mari bănci franceze, prezentă și în România. Suspiciuni de FRAUDĂ și spălare de bani

0

Perchezițiile la birourile Société Générale din cartierul parizian La Défense și din Luxemburg, pe fondul suspiciunilor de scheme fiscale frauduloase oferite de bancă marilor companii, au continuat miercuri, a declarat o sursă judiciară.

Patru persoane, inclusiv directori ai băncii, au fost reținute marți, iar locuințele lor au fost percheziționate, conform Le Figaro.

Aceste percheziții, care au început marți și au fost dispuse în cadrul unei anchete preliminare de către Procuratura Financiară Națională deschisă în ianuarie 2024, „continuă în această dimineață (miercuri)”, potrivit sursei judiciare.

Patru persoane, inclusiv directori ai băncii, au fost reținute marți, iar locuințele lor au fost percheziționate. Potrivit sursei judiciare, miercuri una dintre persoanele reținute a fost eliberată, în timp ce perioada de reținere a celorlalte trei a fost prelungită.

Încredințată Oficiului Național Antifraudă (ONAF), ancheta vizează mai multe infracțiuni printre care fraudă fiscală, fraudă fiscală în formă organizată sau agravată și asocierea infracțională, potrivit aceleiași surse.

Ancheta urmărește să verifice dacă „un departament” al SG a fost capabil să „propună și să realizeze aranjamente în scopuri esențial fiscale în beneficiul marilor companii franceze”, potrivit acestei surse.

Grupul Lactalis, vizat de acest caz

Potrivit Libération, una dintre aceste companii este gigantul din industria laptelui Lactalis, care este ținta unei alte investigații separate a Procuraturii Financiare Naționale din 2018 pentru fraudă fiscală agravată.

Potrivit cotidianului, „schemele” gigantului din industria lactatelor „treceau prin structuri create de directorii Société Générale din Luxemburg”.

La sfârșitul anului 2023, compania-mamă a Lactalis a pus deoparte trei sute de milioane de euro pentru „litigii fiscale”.

Potrivit sursei judiciare, faptele de care este acuzată Société Générale au fost „probabil comise începând din 2009 în Franța și în străinătate, în special în Luxemburg”, o țară deosebit de profitabilă pentru banca franceză.

Operațiunile au mobilizat până la 80 de anchetatori în Franța și în străinătate, precum și unsprezece magistrați și asistenți specializați ai Procuraturii Financiare Naționale, potrivit surseI judiciare.

Procedurile sunt separate de investigațiile privind o schemă de evaziune fiscală numită CumCum, care se baza pe schimburi de titluri de valoare.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI:

Bloomberg: UE pregătește măsuri de RETORSIUNE pentru situația în care Statele Unite impun tarife comerciale

Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …

vezi toate articolele

Bolojan și Nazare se întâlnesc cu o delegație a agenției de rating Fitch. România riscă să fie retrogradată la nivelul JUNK

0

Premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, se vor întâlni de la ora 15:00, la Palatul Victoria, cu o delegație a agenției de rating Fitch, potrivit unor surse politice guvernamentale.

Întâlnirea are loc în contextul în care Fitch urmează ca, în luna august, să evalueze economia țării noastre, care riscă să fie retrogradată la nivelul junk dacă nu se implementează măsurile de reducere a deficitului bugetar.

Evaluarea este importantă deoarece este luată în calcul de investitori atunci când preconizează plasări de capitaluri în România, dar și în ceea ce privește împrumuturile Guvernului pe piața economică internațională.

Marți, Ilie Bolojan a avut o întâlnire cu ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, pentru a găsi cele mai bune soluții în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar și pentru o mai bună colectare a TVA-ului.

„Am avut o întâlnire cu ministrul de Finanțe, cu echipa de conducere a Ministerului, abordând subiectele care sunt importante, și anume o analiză a încasărilor la bugetul de stat, un pachet de măsuri pentru a ne îmbunătăți aceste încasări, inclusiv modificări de legislație, cum este, de exemplu, legea insolvenței pentru a încasa mult mai bine cotele din TVA”, declara Bolojan.

Potrivit surselor Gândul, în luna octombrie se va face o analiză pe impactul noilor măsuri fiscal-bugetare și se decide dacă va crește cota generală TVA de la 19% la 21%. Creșterea ar putea intra în vigoare de la 1 noiembrie sau 1 ianuarie, spun sursele citate.

Foto: Mediafax/ Alexandru Dobre


CITEȘTE ȘI:

Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe …

vezi toate articolele

Anchetă de amploare în Italia: Zeci de mii de locuințe, băi și hoteluri, expuse pe internet prin camere de supraveghere piratate

0

Un canal online din Europa a fost descoperit că difuzează mii de înregistrări video obținute prin piratarea camerelor de supraveghere din locuințe private, vestiare, hoteluri și cluburi de noapte, informează presa internațională.

Anchetele judiciare se lovesc de o problemă majoră. FOTO: Pixabay

Sub sloganul „Bine ați venit pe primul canal din Europa dedicat camerelor spion”, platforma promite utilizatorilor acces la o „arhivă imensă” cu materiale video din viața privată a oamenilor, surprinse fără știrea lor, scrie Corriere della Sera Milano.

Imaginile includ apartamente, băi, garaje, piscine, cluburi și camere de hotel, iar accesul se face pe bază de parolă — parole obținute ilegal și revândute pe internet, uneori cu doar 10 euro pentru 50 de acreditări.

Un fenomen greu de anchetat

Deși amploarea fenomenului este uriașă — aproximativ 70.000 de camere expuse doar în Italia, conform estimărilor recente — anchetele judiciare se lovesc de o problemă majoră: victimele nu știu că au fost filmate, astfel că nu pot depune plângere penală, iar în multe cazuri, nu pot fi identificate în conținutul video.

„Fără o plângere prealabilă a părții vătămate, nu se poate urmări penal accesul ilegal la un sistem informatic protejat”, notează ziarul italian.

Cum funcționează rețeaua

Piratarea camerelor de supraveghere se face în mai multe etape:

– Scanarea online a rețelelor de camere conectate la internet, identificând parole nesecurizate sau implicite.

– Accesarea și preluarea fluxului video, urmată de o catalogare a înregistrărilor în funcție de locație, tip de scenă și conținutul „atractiv”.

Etalarea materialelor într-o „vitrină” online, cu plată în criptomonede sau prin schimb de parole între colecționari, în special prin rețele sociale precum VKontakte, platforma rusească folosită de comunitatea infracțională digitală.

Specialiștii în securitate cibernetică atrag atenția asupra importanței schimbării parolelor implicite, actualizării periodice a software-ului și deconectării de la internet a camerelor care nu sunt necesare.

Răspunsul lui Trump privind angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

0

O conferință de presă între secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele american Donald Trump a dat startul celei de-a doua zile a summitului NATO de la Haga, miercuri. Trump a reconfirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO, potrivit căruia un atac armat împotriva statelor aliate va fi considerat un atac împotriva tuturor, și a salutat totodată angajamentul membrilor alianței de a majora cheltuielile pentru apărare la pragul de 5% din PIB.

Întrebat miercuri privind problema care îi îngrijorează pe aliați, și anume angajamentul SUA față de Articolul 5 din tratatul NATO, care conține clauza de apărare reciprocă a alianţei, Trump le-a declarat reporterilor: „Suntem alături de ei până la capăt”.

Confirmarea vine după ce, marți, Trump a părut să fie evaziv, spunându-le jurnaliştilor, în drum spre Haga, că există „numeroase definiţii ale Articolului 5”.

Totodată, Trump a salutat angajamentul aliaților pentru a majora bugetul apărării la 5% din PIB. „Le-am cerut să crească până la 5% de mai mulți ani, iar acum vor majora până la 5%, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de 2%, iar mulți nu plăteau nici măcar 2%, așa că cred că va fi o veste foarte bună”, a spus președintele american

Mark Rutte îl laudă pe Trump în timpul sesiunii plenare a NATO

„Prea mult timp, un aliat, Statele Unite, a purtat  povara acelui angajament. Și asta se schimbă astăzi”, a declarat secretarul general al NATO.

„Președinte Trump, dragă Donald, ai făcut posibilă această schimbare. „Conducerea dumneavoastră în această privință a generat deja cheltuieli suplimentare de 1 trilion de dolari din partea aliaților europeni din 2016, iar deciziile de astăzi vor genera încă trilioane pentru apărarea noastră comună, pentru a asigura o egalizare mai puternică și mai echitabilă a cheltuielilor între America și aliații Americii. ”

Primarul din Sinaia rămâne în arest preventiv încă 30 de zile, la solicitarea DNA

0

Tribunalul București a decis, la solicitarea DNA, prelungirea cu 30 de zile a arestului preventiv în cazul primarului din Sinaia, Vlad Oprea, reținut din 21 mai 2025 pentru încălcarea restricțiilor impuse în cadrul controlului judiciar. Noua măsură este valabilă în perioada 20 iunie – 19 iulie. Hotărârea instanței nu este definitivă.

Vlad Oprea rămâne în arest preventiv. FOTO: Facebook

În luna ianuarie, Vlad Oprea fusese plasat sub control judiciar într-un dosar complex de corupție, fiind obligat să nu își mai exercite funcția de primar și să nu ia legătura cu martorii din dosar. Cu toate acestea, procurorii DNA susțin că edilul a încălcat aceste condiții.

Potrivit anchetatorilor, Oprea s-a întâlnit în secret pe 4 și 13 martie cu actualul viceprimar, într-o cameră tehnică a unui hotel din Sinaia. Întâlnirile ar fi fost surprinse de autorități, care susțin că Vlad Oprea a continuat să transmită dispoziții viceprimarului, acționând ca un primar din umbră.

„Concret, în perioada martie – aprilie, inculpatul Oprea Vlad Gheorghe, deși se afla sub control judiciar cu interdicția de a-și exercita funcția, ar fi continuat să își asume atribuțiile de primar, transmițând dispoziții directe viceprimarului”, a transmis DNA într-un comunicat de presă citat de Agerpres.

Vlad Oprea este urmărit penal pentru o serie de fapte grave, printre care luare de mită în formă continuată, trafic de influență, abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite, spălare de bani, fals în declarații de avere, executarea de lucrări de construcție ilegale, folosirea influenței în scop personal sau politic.

Ancheta vizează activitatea sa administrativă pe teritoriul orașului Sinaia. Autoritățile suspectează o rețea de interese locale și favoruri necuvenite, prin care Oprea și-ar fi consolidat influența în zonă.

LIVE TEXT Summitul NATO de la Haga. Trump confirmă susținerea Articolului 5. Rutte îl laudă pe președintele SUA

0

Liderii NATO se reunesc miercuri la Haga în cadrul unui summit organizat în condițiile în care reprezentanții aliaților europeni promit majorarea cheltuielilor și investițiilor pentru apărare, informează Reuters. Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu premierul britanic Keir Starmer.

Nicușor Dan a avut o întâlnire bilaterală cu Keir Starmer FOTO Nicușor Dan / Facebook

UPDATE 13.00 – Rutte îl laudă pe Trump în plenul summitului NATO

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susținut un discurs în plenul summitului NATO, în care l-a lăudat direct pe președintele american Donald Trump pentru rolul său în creșterea cheltuielilor de apărare ale aliaților europeni.

Rutte a declarat: „Prea mult timp, un singur aliat – Statele Unite – a dus prea mult din povara acestui angajament. Iar asta se schimbă. Astăzi.”

Cu privire la Donald Trump, el a spus: „Președinte Trump, dragă Donald, tu ai făcut această schimbare posibilă.

Mandatul tău în această privință a generat deja cheltuieli suplimentare de 1.000 de miliarde de dolari din partea aliaților europeni din 2016 încoace, iar deciziile de astăzi vor aduce mii de miliarde în plus pentru apărarea noastră comună – pentru a asigura o împărțire mai echitabilă și mai corectă a cheltuielilor între America și aliații săi.”

În același discurs, șeful NATO a subliniat importanța noii ținte privind cheltuielile pentru apărare – 5% din PIB – și a planurilor ambițioase de a accelera producția de apărare pe ambele maluri ale Atlanticului:

„Aliații vor conveni, de asemenea, să crească în continuare producția de apărare, astfel încât forțele noastre armate să aibă tot ce le trebuie. Asta înseamnă o extindere masivă a bazei industriale de apărare de pe ambele maluri ale Atlanticului. Este benefic pentru securitatea noastră, pentru economiile noastre și pentru locurile noastre de muncă.”

În același timp, el a vorbit despre sprijinul continuu pentru Ucraina:

„Deciziile noastre includ continuarea sprijinului pentru Ucraina, promovând totodată o pace justă și durabilă. Cu toții vrem ca vărsarea de sânge să se oprească. Facem apel la Rusia să pună capăt agresiunii sale împotriva Ucrainei.”

UPDATE 12.35 – Secretarul american al Apărării a recunoscut că aliații NATO „au făcut un pas înainte”

Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, le-a spus omologilor săi din NATO, în timpul unei cine, că recunoaște faptul că ceilalți membri ai alianței „au făcut într-adevăr un pas înainte” prin acceptarea unei ținte de referință privind cheltuielile pentru apărare de 5% din PIB, scrie The Guardian.

Relatarea a fost oferită de John Healey, ministrul britanic al Apărării, care a spus că Hegseth fusese programat să vorbească primul, dar că „a renunțat la discursul pregătit” pentru a putea reflecta și sintetiza discuțiile la final.

„În esență, el a spus: ceea ce recunosc aici în această seară este că NATO, voi, națiunile, ați făcut un pas înainte, iar această țintă de 5% pe care o vom conveni mâine este cu adevărat istorică”, a declarat Healey într-un briefing pentru jurnaliști.

UPDATE 12.20 – Trump confirmă susținerea Articolului 5 al NATO

Întrebat miercuri despre Articolul 5 din tratatul NATO, Trump le-a declarat reporterilor înaintea unei întâlniri a liderilor mondiali la summitul alianţei militare: „Suntem alături de ei până la capăt”.

Afirmațiile vin după ce, marți, Trump le-a spus jurnaliştilor, în drum spre summitul alianţei de la Haga, că există „numeroase definiţii ale Articolului 5”, articolul din tratatul fondator al NATO care conţine clauza de apărare reciprocă a alianţei.

Articolul 5 din tratat prevede „că un atac armat împotriva unuia sau mai multora dintre statele membre din Europa sau America de Nord va fi considerat un atac împotriva tuturor”.

UPDATE 12.10 – Șeful NATO, convins că Trump susține Articolul 5

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi lideri aliaţi din Regatul Unit, Norvegia şi Lituania, între alţii, s-au declarat miercuri convinşi că Articolul 5 al alianţei este susţinut de către preşedintele american Donald Trump, care a confirmat că, într-adevăr, aşa stau lucrurile, transmite Agerpres.

Rutte a declarat că Statele Unite, sub preşedintele Donald Trump, ar apăra un membru al alianţei în cazul unui atac.

„Din punctul meu de vedere, există o claritate absolută că Statele Unite s-au angajat pe deplin faţă de NATO, pe deplin faţă de Articolul 5”, a declarat Rutte înaintea începerii summitului şi înainte de cea mai recentă declaraţie a lui Trump.

„Uitaţi-vă la ce fac Statele Unite, ce face Donald Trump. Cheltuiesc aproape un trilion pentru apărare. Sunt de departe cel mai mare contributor la NATO. Furnizează toţi factorii cheie pentru NATO şi aici, în Europa. Sunt un aliat important. Sunt de departe cel mai mare aliat din NATO. Reprezintă 50% din economia totală a NATO”, a adăugat Rutte.

UPDATE 12.00 Participarea ministrului afacerilor externe Oana Țoiu la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina

Ministrul afacerilor externe al României Oana Țoiu a participat marți, 24 iunie 2025, la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC), organizată în marja Summit-ului NATO de la Haga, a transmis Ministerul de Externe printr-un comunicat.

La această întâlnire au participat, alături de miniștrii de externe din țările aliate, inclusiv secretarul de stat al SUA Marco Rubio și ministrul de externe ucrainean Andrii Sybiha, precum și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate a UE/Vicepreședinte al Comisiei Europene Kaja Kallas.

Miniștrii au discutat despre perspectivele pentru obținerea unei păci juste și durabile în Ucraina. Totodată, au analizat situația de pe front, condamnând atacurile lansate de armata rusă asupra unor zone rezidențiale și a infrastructurii critice din Ucraina, soldate cu multiple victime civile și numeroase pagube materiale. Miniștrii au reiterat importanța fundamentală pe care o are securitatea Ucrainei pentru securitatea europeană și euroatlantică.

Ministrul român al afacerilor externe a salutat eforturile SUA pentru obținerea unei păci juste și durabile, precum și angajamentul Ucrainei pentru atingerea acestui obiectiv, în opoziție cu lipsa de interes a Rusiei, care împiedică obținerea de progrese în acest proces. A evocat sprijinul multidimensional al României pentru Ucraina și a reafirmat angajamentul pentru continuarea acestuia, subliniind impactul agresiunii ruse la nivel regional, euroatlantic și global. A evidențiat, în acest context, rolul Parteneriatului Strategic dintre România și SUA în asigurarea securității regiunii Mării Negre. S-a referit, de asemenea, la atacurile hibride ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor NATO, subliniind importanța continuării sprijinului pentru Republica Moldova în vederea consolidării rezilienței acesteia și a parcursului său european, a mai precizat instituția.

„Protejăm, împreună cu forțele aliate, granița Uniunii Europene și este în interesul nostru strategic ca în regiunea noastră atât prezența, cât și investițiile NATO și ale UE să crească, astfel încât în timp, când pacea și prosperitatea vor reveni, granița UE să se extindă dincolo de granița noastră,” a spus în intevenția sa ministrul afacerilor externe Oana Țoiu.

În marja reuniunii ministeriale, ministrul român de externe a avut scurte interacțiuni și discuții cu secretarul general adjunct al NATO, Radmila Šekerinska, precum și cu omologii din Polonia, Finlanda, Cehia, Norvegia, Letonia, Olanda, Canada, SUA, Luxemburg, Franța, Turcia, Spania, Ucraina și cu Înaltul Reprezentant UE pentru PESC.

UPDATE 11.37 – Ministrul Apărării, întâlnire cu omologul american

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a discutat, la Haga cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth.

„Ieri (n.r. – marţi) am avut o scurtă discuţie cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, la Summitul NATO de la Haga, în marja reuniunii miniştrilor Apărării din ţările NATO. Am reafirmat angajamentul României de a consolida parteneriatul strategic cu SUA şi l-am invitat în România să discutăm în teren lucrurile extraordinare pe care le putem face împreună, România şi SUA, pentru a întări securitatea flancului estic şi pentru a sprijini eforturile comune în NATO”, a scris miercuri Moşteanu, pe Facebook.

UPDATE 11.30 – Nicușor Dan s-a întâlnit cu premierul britanic

„A fost o reală onoare să mă întâlnesc cu Prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii, Keir Starmer, în marja Summitului NATO de la Haga. Am reconfirmat relația bilaterală solidă dintre România și Regatul Unit, în calitate de parteneri strategici și aliați în cadrul NATO. Am discutat despre consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării, precum și despre coordonarea strânsă privind contracararea amenințărilor hibride și cibernetice, cu un accent deosebit asupra regiunii Mării Negre”, a afirmat Nicușor Dan într-o postare publicată pe rețelele sociale.

Nicuşor Dan a participat la întâlnire alături întreaga delegaţie a României, din care au făcut parte consilierul pentru apărare şi siguranţă naţională, Cristian Diaconescu, noii miniştri de externe şi al apărării, Oana Ţoiu şi Ionuţ Moşteanu, precum şi ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu.

Știre inițială

Summitul este așteptat să aprobe un obiectiv mai ridicat de cheltuieli pentru apărare – 5% din PIB –, ca răspuns atât la solicitările lui Trump, cât și la temerile europenilor că Rusia reprezintă o amenințare tot mai directă la adresa securității lor, în urma invaziei Ucrainei din 2022.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a recunoscut că nu este ușor pentru țări să găsească fonduri suplimentare pentru apărare, dar a subliniat că acest lucru este esențial.

„Există o convingere absolută în rândul colegilor mei de la masă că, având în vedere această amenințare din partea rușilor, având în vedere situația internațională de securitate, nu există alternativă”, le-a declarat el jurnaliștilor miercuri dimineață.

Oficialii NATO speră ca tensiunile dintre Israel și Iran, precum și bombardamentele americane asupra unor situri nucleare iraniene la sfârșitul săptămânii trecute, să nu eclipseze reuniunea, găzduită de Rutte în orașul său natal.

Trump a amenințat că nu va proteja membrii NATO care nu îndeplinesc obiectivele de cheltuieli și a ridicat din nou semne de întrebare în privința angajamentului său, evitând să susțină direct clauza de apărare colectivă – articolul 5 – în drumul său spre summit.

Vorbind cu jurnaliștii la bordul Air Force One, el a declarat că există „numeroase definiții” ale clauzei. „Sunt angajat să salvez vieți. Sunt angajat față de viață și siguranță. Și vă voi da o definiție exactă când ajung acolo”, a spus Trump.

AUR refuză să îl schimbe pe Mihail Neamțu de la șefia Comisiei de Cultură, după un nou derapaj al deputatului

0

În Parlament a fost cerută retragerea deputatului AUR Mihail Neamțu din conducerea Comisiei de Cultură. Șeful AUR, George Simion, a venit miercuri, în plen, cu un răspuns ironic, refuzând să dea curs cererii. Demiterea sa este solicitată în contextul publicării unei imagini trucate cu noul ministru al Externelor. 

Deputatul a șters postarea între timp FOTO Mediafax

„Singura replică pe care v-o dau este că nu vom câștiga alegerile peste trei ani, ci și acum, dar le-ați anulat. Nu schimbăm niciun șef de comisie pentru că așa vrea sau cere USR, în timp ce plătim leafa la cinci vicepremieri și specialiștii din sistem sunt dați afară”, a spus șeful AUR, George Simion, miercuri, în plenul Camerei Deputaților. 

Noul ministru al Afacerilor Externe, reprezentanta USR Oana Țoiu, a devenit ținta glumelor în mediul online, după ce deputatul AUR Mihail Neamțu a publicat o imagine modificată cu aceasta. Gestul parlamentarului a stârnit amuzament pentru unii internauți, iar în rândul altora a provocat indignare.  

Derapajul lui Mihail Neamțu nu este primul, iar USR a anunțat că a depus o cerere de demitere a deputatului AUR din funcția de șef al Comisiei de Cultură de la Camera Deputaților.  

„Carisma”, invocată de deputatul AUR

Parlamentul a scris și un mesaj, vorbind despre rolul „carismei” în numirea USR, făcând trimitere la lipsa de experiență în domeniu politicii externe a Oanei Țoiu.

„Privesc atent această fotografie și înțeleg un adevăr esoteric, demult uitat de lumea profană: poți să nu ai studii, experiență și calificări profesionale dacă ai fost înzestrat cu un har special. I se spune ‘carismă’.

Iată propunerea USR pentru conducerea Ministerului Afacerilor Externe…”, a scris parlamentarul AUR în descrierea imaginii publicate inițial pe Instagram.

Boloș mărturisește: „Ministerul Finanțelor a avertizat în repetate rânduri în 2024”. Câți bani riscă România să piardă din PNRR

0

Fostul ministru Marcel Boloș a anunțat, după predarea mandatului, încheierea informală a renegocierii PNRR cu Comisia Europeană. Potrivit informațiilor furnizate de fostul ministru, România riscă să piardă 7,8 miliarde de euro. Boloș a vorbit și despre situația anului 2024, în care a avertizat coaliția de guvernare în mai multe rânduri cu privire la creșterea cheltuielilor. 

FOTO Inquam Octav Ganea

Într-un mesaj intitulat „R𝐚𝐝𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐚 𝐏𝐍𝐑𝐑: 𝐂𝐮𝐦 𝐬𝐭𝐚̆ 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚, 𝐜𝐮 𝐮𝐧 𝐚𝐧 𝐢̂𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧𝐮𝐥-𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚̆”, Marcel Boloș transmite pe Facebook o imagine asupra cifrelor din PNNR, despre care spune că a fost făcut din mers, „uneori, cu pași mai rapizi decât se putea”.

Așa cum am mai spus, dacă vrem să salvăm ceea ce încă poate fi salvat din PNRR, avem nevoie – mai mult ca oricând – de transparență, asumarea responsabilității și respectarea termenelor”, subliniază fostul ministru, explicând că portofoliul pe care l-a condus are doar rolul de coordonator național privind PNRR și nu poate impune respectarea termenelor celorlalte ministere. 

Stadiul la zi în cifre

„Care e stadiul la zi, când mai avem un an de implementare?

1. Încasări efective din PNRR: 10,7 miliarde euro (primele două cereri de plată, prefinanțare și cererea de plată III parțial);

2. Sume suspendate de la CE din cererea de plată 3: 870 milioane euro din care: 330 milioane euro pentru operaționalizarea și funcționalizarea AMEPIP, 231 milioane euro pensii speciale, 227 milioane euro pentru consilii de administrație la Ministerul Energiei și Ministerul Transporturilor;

3. Plăți efectuate către beneficiari pentru implementare PNRR: 8,23 miliarde euro din care grant: 2,4 miliarde euro, împrumut: 3,5 miliarde euro, finanțare publică națională: 1,275 miliarde euro, TVA: 1,170 miliarde euro. Rest de plată, dacă toate investițiile s-ar implementa în procent de 100%, aproximativ 20 miliarde euro într-un an de zile – ceea ce este aproape imposibil;

4. Contracte de finanțare încheiate de către coordonatorii de reformă și investiții nu de către MIPE: 46,990 miliarde euro, din care 19,8 miliarde euro pentru grant, 27,181 miliarde euro pentru împrumut, 8,561 miliarde euro pentru finanțare publică națională, 5,886 miliarde euro pentru TVA;

5. Contracte de achiziție publică încheiate de beneficiari: 24,9 miliarde euro, din care pentru componenta de grant 10,6 miliarde euro, iar pentru componenta de împrumut 14,3 miliarde euro. Aceste valori, pentru cei care sunt cunoscători ai domeniului, includ finanțarea publică națională, cheltuielile neeligibile și TVA”, arată Marcel Boloș. 

Prin urmare, potrivit ministrului, înainte cu un an calendaristic față de data de implementare a PNRR, ne confruntăm cu două categorii enorme de risc și anume:

„1. Riscul de a pierde o sumă considerabilă de bani din PNRR, evaluată de serviciile Comisiei Europene și ale PNRR la suma colosală estimată la 7,8 miliarde euro. Această sumă, cel mai probabil, s-ar tăia din împrumut. Dar pentru România este o veritabilă sursă de finanțare ieftină a investițiilor, având un cost al dobânzii de doar 1,5% – 2%, nu 8% cum ne împrumutăm;

2. Riscul ca învestiții de 26,9 miliarde euro (diferența dintre valoarea contractelor de finanțare de 46,9 miliarde euro și noua valoare actualizată a PNRR adică 20,4 miliarde euro), implementate de ministerele de linie, să rămână fără sursă de finanțare sau să fie continuate cu surse de finanțare din bugetul de stat. Rămâne de văzut ce se va întâmpla din punct de vedere al deciziei guvernamentale”.

Investițiile care riscă să rămână fără finanțare

În cadrul renegocierii PNRR, încheiate informal, Comisia Europeană a impus mai multe reguli: 

„1. Investițiile care rămân în PNRR, atât pentru componenta de grant, cât și de împrumut, să aibă un progres fizic de minim 50% pentru a securiza pierderea de bani din PNRR;

2. Investițiile din PNRR care continuă cu finanțare din PNRR să poată fi implementate până la data de 31.08.2026;

3. Să securizăm partea de venit pe care nu îl mai dăm înapoi (grant), fără să poată fi absorbit în proporție de 100%”. 

Potrivit fostului ministru, în contextul actual, unele investiții esențiale pentru dezvoltarea țării – precum autostrăzile, calea ferată, modernizarea școlilor și a spitalelor – riscă să rămână fără finanțare europeană și să fie acoperite, eventual, din bugetul de stat sau din Politica de Coeziune. Criteriile dure pentru investițiile din PNRR au evidențiat un risc estimat de pierdere din PNRR a sumei de 7,8 miliarde euro, dintre care cele mai afectate investiții sunt:

„a) Investițiile din domeniul sănătății, cu suma de 920 milioane euro, în special zona de investiții în spitale publice;

b) investițiile din domeniul mediului, cu suma de 2,290 miliarde euro, în special infrastructura de apă-canalizare și deșeuri;

c) investițiile din domeniul educației, cu suma de 728 mil euro;

d) investițiile din domeniul eficienței energetice, cu suma de 1,020 miliarde euro, în special eficiența energetică din clădirile rezidențiale destinate populației și instituțiilor publice;

e) investițiile din domeniul infrastructurii de transport, cu suma de 1,980 miliarde euro;

f) investițiile din domeniul digitalizării IMM-urilor și renovarea energetică din Repower EU, cu suma de 728 milioane euro”.

Fostul ministru spune și care au fost cauzele care au generat renegocierea:

Negocierea a avut loc într-un context dificil, în care Comisia Europeană a impus condiții ferme și riguroase pentru investițiile din PNRR. Această rigiditate a fost accentuată de situația fiscală fragilă a României, generată în principal de lipsa unei corelări între reformele fiscale și cele privind cheltuielile, dar și de ritmul foarte scăzut al implementării investițiilor asumate prin Plan„, precizează Boloş.

PNRR, într-un „moment de răscruce”

Potrivit ministrului, cei care vor resimți cel mai dur impactul acestei situații sunt beneficiarii contractelor de finanțare – oameni și instituții care și-au pus speranțele în proiecte de investiții, care, fără finanțare, riscă să rămână doar pe hârtie.

„PNRR se află astăzi într-un moment de răscruce. De acest plan depinde în mare măsură modernizarea României – prin reforme, prin investiții, prin reconstruirea încrederii în capacitatea statului de a livra. Finalizarea renegocierii cu Comisia Europeană este un prim pas absolut necesar. Apoi, după ce au fost stabilite investițiile care pot fi duse la bun sfârșit, trebuie găsite soluții alternative – fie prin etapizare, fie prin bugetul național, prin fondurile de coeziune sau prin sprijinul Băncii de Investiții și Dezvoltare, pentru celelalte investiții care rămân fără surse de finanțare.

Va fi nevoie, în paralel, de un ritm accelerat de implementare și de o atenție specială acordată coordonatorilor de reformă, acolo unde întârzierile și blocajele au pus în pericol întregul calendar. Nu este ușor. Și nu se poate rezolva de pe o zi pe alta. Dar, răbdare și decizii asumate, România mai poate salva ceva din acest plan”, a conchis ministrul.

Cheltuielile majorate ale statului, pe umerii Ministerului de Finanțe

Într-un mesaj anterior, Marcel Boloș dezvăluie cum au fost luate decizii de majorare a cheltuielilor, fără însă a fi gândit și un plan de bugetare. Astfel cheltuielile pe anul 2024 au fost majorate peste planul de buget inițial, iar reponsabilitatea plății a revenit Ministerului Finanțelor. 

„Am socotit de cuviință să las mai jos așternute câteva rânduri pentru a arăta cum s-au petrecut în fapt lucrurile în anul 2024 dar și pentru a clarifica faptul că deficitul bugetar a fost în exclusivitate generat de deciziile de creștere a cheltuielilor atât din recalcularea pensiilor, creșterea salariilor dar și a cheltuielilor cu investițiile, decizii care au fost luate de Coaliția de Guvernare de la acea vreme, Ministerului Finanțelor revenindu-i sarcina de a finanța cheltuielile care au fost decise și nebugetate dar cu impact direct asupra deficitului bugetar”, scrie fostul ministru.

Astfel, potrivit fostului ministru, „Ministerul Finanțelor a făcut treaba pe care o avea de făcut. A avertizat în repetate rânduri prim-ministrul, Coaliția, Președinția și alte instituții, iar după ce Guvernul sau Parlamentul au decis noi cheltuieli, a căutat fondurile necesare să le acopere, așa cum îi revine obligația. Ministerul Finanțelor nu a inițiat în 2024 niciun act normativ de creștere a cheltuielilor.

Anul 2024 a început cu un deficit bugetar planificat de 5% care ulterior prin decizii ale Guvernului României și ale Coaliției de Guvernare a fost influențat de creșterea succesivă și repetată a cheltuielilor publice nebugetate (care nu au fost cuprinse în bugetul de venituri și cheltuieli al anului 2024) acestea influențând decisiv deficitul bugetar cu aproximativ 3,69% din PIB, astfel încât anul 2024 s-a finalizat cu un deficit bugetar în termeni cash de 8,65% și ESA de peste 9,3% din PIB (peste nivelul programat de 5%)”.

Marcel Boloș a fost ministru al Finanțelor în perioada iunie 2023-decembrie 2024, în timpul primului cabinet condus de Marcel Ciolacu, odată cu rotativa guvernamentală. 

El subliniază că a venit în Coaliție cu mai multe avertismente referitor la creșterile de cheltuieli, între care și creșterile privind pensiile, venite de la Ministerul Muncii, toate acestea pe fondul procedurii de deficit bugetar declanșate în 2020, adică înainte de debutul pandemiei de coronavirus. 

Potrivit fostului ministru, în anul 2024 a avut loc o creștere a veniturilor curente cu aproximativ 78,7 miliarde lei față de anul 2023, însă această creștere a fost în limita veniturilor planificate pentru anul 2024, în limita unui deficit bugetar planificat de 5%. 

„În sinteză, impactul acestor categorii de cheltuieli publice suplimentare cu impact asupra deficitului bugetar se prezintă astfel:

1. Cheltuieli de personal, buget final de 164 miliarde lei în anul 2024, o creștere de 19,1 miliarde față de ce era bugetat inițial.

2. Cheltuieli cu material și servicii, buget final de 93,7 miliarde lei în anul 2024, o creștere de 12,5 miliarde lei față de ce era bugetat inițial.

3. Cheltuieli cu asistența socială, 223,9 miliarde lei, o creștere de 14,3 miliarde lei față de ce era bugetat.

4. Cheltuieli de capital (investiții), 65,3 miliarde lei în anul 2024, o creștere de 18,5 miliarde lei față de ce era bugetat.

Așadar, totalul cheltuielilor nebugetate pentru anul 2024 a fost de 64,4 miliarde lei, respectiv un impact bugetar suplimentar de 3,69% din PIB față de începutul de an, ceea ce a determinat un deficit bugetar în termeni cash de 8,69% din PIB”, mai arată fostul ministru.

El încheie mesajul, subliniind că „reforma fiscală rămâne un angajament al României față de Comisia Europeană de care depinde mentenabilitatea finanțelor publice ale României în contextul provocărilor determinate de sistemul de cheltuieli publice, dar și de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar, asumată pentru o perioadă de 7 ani până în anul 2031”.

PREȚUL petrolului este în creștere. Investitorii analizează stabilitatea armistițiului dintre Israel și Iran

0

Armistițiul dintre Iran și Israel aduce o ușoară creștere a cotațiilor de țiței, însă investitorii sunt prudenți și evaluează stabilitatea acestei înțelegeri.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 75 de cenți, sau 1,1%, la 67,89 dolari pe baril. Țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a câștigat 71 de cenți, sau 1,1%, la 65,08 dolari.

Prețurile au atins nivelul maxim al ultimelor cinci luni după ce SUA au atacat instalațiile nucleare ale Iranului în weekend.

„Atacurile aeriene nu au distrus capacitatea nucleară a Iranului, ci doar au încetinit ritmul programului atomic”, conform unei evaluări preliminare a serviciilor secrete americane.

Implicarea directă a Statelor Unite în război i-a îngrijorat pe investitori cu privire la Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă îngustă între Iran și Oman, prin care circulă între 18 și 19 milioane de barili de țiței pe zi (bpd). Cantitatea tranzitată reprezintă aproape o cincime din consumul global, relatează Reuters.

În contextul unui armistițiu fragil, mediat de președintele american Donald Trump, investitorii se tem că situația dintre Iran și Israel ar putea oricând degenera, în lipsa unor garanții diplomatice solide.

CITEȘTE ȘI:

Trump cere suplimentarea producției de PETROL și avertizează companiile care încearcă să profite de criza cu Iranul

Trump vs. Khamenei. „Mulți vor spune că Statele Unite riscă un război amplu și dezastruos” / „Cea mai puternică pârghie a Iranului, PETROLUL”

Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu …

vezi toate articolele

Atacuri sângeroase ale Rusiei. Zeci de civili ucraineni au fost uciși și sute răniții în doar 48 de ore

0

Zeci de civili ucraineni au fost uciși în mai puțin de 48 de ore, luni și marți, potrivit oficialilor ucraineni, după două dintre cele mai sângeroase atacuri din ultimele luni, relatează CNN.

Atac cu rachete asupra orașului Dnipro FOTO EPA-EFE

Un băiat de cinci ani și o fetiță de 11 ani s-au numărat printre victimele atacurilor rusești, lansate chiar în momentul în care aliații Ucrainei începeau să sosească marți la summit-ul NATO de la Haga, Olanda.

Oficiali ucraineni au declarat inițial că 15 persoane au fost ucise marți la Dnipro, reviziuind ulterior bilanțul la 16, și peste 279 rănite după ce o rachetă balistică rusească a lovit orașul, cel mai mare din sud-estul țării, în timp ce 9 persoane au fost ucise luni la Kiev, în urma unui atac asupra unui bloc de apartamente.

Oficialii de la Kiev au declarat că atacul de luni asupra clădirii de apartamente a ucis mai mulți membri ai mai multor familii. Luși Alekseenkova, jurnalistă la un canal de televiziune ucrainean, a declarat că fratele ei, soția acestuia și tatăl cumnatei sale au fost uciși în atacul de la Kiev, nepotul ei în vârstă de 16 ani fiind singurul supraviețuitor.

Peste 20 de persoane au fost ucise în atacuri în toată țara, inclusiv în regiunile Sumi, Herson, Donețk și Odesa.

La Dnipro, oficialii locali au declarat că racheta a provocat și pagube materiale importante.

Primarul Boris Filatov a declarat că aproape 50 de clădiri au fost avariate, inclusiv școli, unități medicale, șantiere municipale și clădiri rezidențiale.De asemenea, au fost afectate o benzinărie, stații de service auto, clădiri agricole, unități comerciale și magazine.

„Aceasta este o distrugere fără precedent, cum orașul nu a mai văzut niciodată pe tot parcursul războiului de amploare. Numărul victimelor este atât de mare că ambulanțele nu pot ține pasul”, a adăugat el.

Peste 170 de persoane au fost rănite, potrivit cifrelor inițiale ale autorităților, iar aproximativ 100 erau internate marți seară.

Un tren de pasageri care transporta aproximativ 500 de persoane a fost, de asemenea, avariat în urma atacului.

„Numai în clădirile rezidențiale și în diverse facilități municipale din oraș, avem peste 2.000 de ferestre sparte”, a spus el.

Volodimir Zelenski a atras atenția asupra legăturilor strânse dintre Rusia și Iran

Atacurile Rusiei  au avut loc în timp ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a deplasat marți la Haga pentru summitul NATO, unde s-a întâlnit cu mai mulți lideri europeni înainte de a se adresa parlamentului olandez.

Zelenski s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu președintele Consiliului European, Antonia Costa, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care au reiterat sprijinul pentru Ucraina.

Pe măsură ce lumea și-a îndreptat atenția către Orientul Mijlociu, Zelenski a ținut să sublinieze legătura dintre Iran și Rusia.

Iranul se numără printre cei mai puternici susținători ai Rusiei de când președintele Vladimir Putin a lansat o invazie neprovocată la scară largă a Ucrainei în 2022. Regimul iranian a furnizat arme Moscovei, inclusiv rachete balistice cu rază scurtă de acțiune și mii de drone Shahed; potrivit oficialilor americani, a construit și o fabrică de drone în Rusia.

Moscova a fost, la rândul ei, alături de Iran în timpul recentului conflict cu Israelul și după atacurile americane de duminică asupra siturilor nucleare iraniene.

Rusia și-a intensificat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene în ultimele săptămâni, după ce a reușit să își extindă producția internă a celui mai utilizat tip de dronă – Shahed, proiectată de Iran.

Zelenski a declarat marți că Rusia a lansat 28.743 de drone Shahed împotriva Ucrainei din 2022, 2.736 fiind trase doar în această lună.

„Rusia nu ar fi putut niciodată să facă asta fără legăturile sale cu regimul iranian”, a spus el.

Liderul ucrainean a declarat reporterilor prezenți la summit că nu există semne că Putin ar vrea să oprească războiul său împotriva Ucrainei.

„Rusia respinge toate propunerile de pace, inclusiv pe cele din partea Statelor Unite ale Americii. Putin se gândește doar la război. Acesta este un fapt. Poate că își leagă propria supraviețuire politică de capacitatea sa de a continua să ucidă, atâta timp cât ucide, trăiește”, a spus Zelenski.

Discuțiile dintre Rusia, Ucraina și țările terțe au stagnat în mare parte după ce Moscova a refuzat să-și retragă cererile maximaliste și a prezentat o propunere de încetare a focului care ar echivala, în esență, cu capitularea Ucrainei.

Vorbind în marja summitului, secretarul britanic al Apărării, John Healy, a declarat că, deși „toate privirile au fost ațintite asupra Orientului Mijlociu”, este crucial să nu uităm de Ucraina.

„Putin vrea ca atenția noastră să se piardă, iar o parte din mesajul puternic din partea NATO este că nu vom permite ca acest lucru să se întâmple, iar această sesiune este o parte importantă a acestui lucru”, a spus el.

„Trădare” . Trump și Witkoff critică scurgerea de informații care subminează loviturile SUA asupra Iranului, insistând că țintele nucleare au fost „șterse“

0

După publicarea unei evaluări confidențiale a Pentagonului care contrazice versiunea oficială a Casei Albe cu privire la eficiența loviturilor americane asupra infrastructurii nucleare iraniene, președintele Donald Trump și emisarul său special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, au reacționat vehement, acuzând o tentativă de subminare a unei operațiuni militare pe care o consideră „fără precedent”.

Steve Witkoff și DOnald Trump/FOTO:X

„Este o trădare. Nu contează care e conținutul informației sau în favoarea cui se presupune că ar merge — simplul fapt că a fost divulgată este revoltător. Ar trebui anchetat și pedepsit,” a spus Witkoff într-o intervenție la Fox News, pe 24 iunie.

Reacția sa vine la scurt timp după ce CNN a relatat, pe baza unei evaluări a Agenției de Informații a Apărării (DIA), că atacurile americane asupra celor trei facilități nucleare majore din Iran — Fordo, Natanz și Isfahan — nu au reușit să distrugă complet capacitățile de îmbogățire a uraniului, ci doar le-au întârziat „cu câteva luni”.

În ciuda concluziilor din raport, atât Trump, cât și secretarul Apărării, Pete Hegseth, continuă să afirme public că operațiunea a dus la „oprirea totală” a programului nuclear iranian.

„Obiectivul a fost eliminarea îmbogățirii uraniului în Iran și acest obiectiv a fost atins,” a spus Witkoff, care a susținut că a analizat personal evaluările de după atacuri și că „nu există îndoială” că infrastructura nucleară a fost distrusă.

Potrivit informațiilor citate de CNN, însă, bombardamentele — deși au afectat clădirile de la suprafață — nu ar fi reușit să distrugă majoritatea centrifugelor, iar stocurile de uraniu îmbogățit ar fi rămas intacte. Zonele subterane, acolo unde se desfășoară cele mai sensibile activități nucleare, ar fi scăpat în mare parte neatinse.

Doi oficiali americani, sub protecția anonimatului, au declarat că Iranul păstrează, cel mai probabil, operaționale instalațiile care nu au fost vizate în atacuri.

Witkoff a respins categoric concluziile raportului, pe care le-a numit „aberante”, și a insistat că instalația de conversie de la Isfahan — esențială pentru transformarea uraniului îmbogățit în material cu potențial militar — a fost „complet distrusă” cu o bombă penetrantă de 13 tone.

„Fără conversie, nu poți începe sau încheia îmbogățirea. Chiar dacă ar ajunge la 90%, Iranul nu poate produce o armă fără acea instalație,” a argumentat el.

Witkoff a mai declarat că și siturile de la Fordo și Natanz au fost neutralizate, afirmând că SUA au lansat peste o duzină de bombe anti-buncăr asupra acestor obiective, făcându-le „nefuncționale”.

Casa Albă, la rândul său, a reacționat dur la scurgerea de informații. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că raportul este „complet greșit” și că a fost clasificat „top secret”, fiind divulgat de „un anonim ratat din comunitatea de informații”.

„Această scurgere e o tentativă clară de a discredita președintele Trump și de a diminua meritele piloților care au executat o misiune perfectă. Toată lumea știe ce se întâmplă când lansezi paisprezece bombe de 13 tone asupra unor ținte precise: anihilare totală,” a declarat Leavitt.

Donald Trump a reiterat și el poziția sa fermă pe 24 iunie: „Obiectivele au fost rase de pe fața pământului. Acolo nu a mai rămas nimic. Piloții noștri merită toată aprecierea.”

Cu toate acestea, nu toți oficialii americani împărtășesc optimismul Casei Albe. Generalul Dan Caine, președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore, a declarat că este „mult prea devreme” pentru a afirma cu certitudine că Iranul nu mai dispune de capacități nucleare active.

România, în vizorul Serviciului rus de Informații Externe. „Cenzura ideologică a atins un nivel fără precedent”

0

Alegerile prezidențiale din România, în urma cărora Nicușor Dan a devenit președinte, sunt date drept exemplu de „cenzură ideologică” prin care opozanții politici din UE sunt reduși la tăcere, în cadrul unui articol publicat în numărul din luna iunie a revistei Razdecik (Iscoada).

Publicația oficială a SVR a scris despre România FOTO Shutterstock

Revista aparține Serviciului rus de Informații Externe (SVR), condus de Serghei Narîșkin. În articol nu este nominalizat niciun „opozant” român, însă în numărul din martie, SVR l-a numit direct pe Călin Georgescu, într-un mesaj în care a criticat deschis anchetarea la acea vreme a candidatului independent de către procurorii români.

„Astăzi, cenzura ideologică din cadrul UE a atins un nivel fără precedent. Intimidarea dizidenților și a opozanților politici capătă forme tot mai urâte, după cum s-a demonstrat, de exemplu, în cazul recentelor alegeri prezidențiale din România, sau în cazul verdictului dubios al instanței franceze în cazul lui Marine le Pen, prin care a fost împiedicată să participe la campania prezidențială din 2027”, se arată într-un articol cu titlul „Mărirea și decăderea UE”, apărut în „Iscoada” și semnat de Aleksei Anatolievici Gromîko, director al Institutului pentru Europa al Academiei de Științe a Rusiei, transmite Digi 24.

În articol, conducerea UE e acuzată că încearcă să „prelungească cât mai mult criza ucraineană” și că „refuză să recunoască interesele legitime de securitate ale Rusiei”.

„Oricine se disociază de acest curent mainstream devine o țintă presiunilor și a tentativelor de ostracizare, cum s-a întâmplat în cazul Budapestei, Bratislavei și al Belgradului”, se mai arată în articolul apărut în publicația SVR.

Călin Georgescu, susținut de serviciile ruse

În luna martie, Serviciul de Informații Externe al Rusiei a acuzat Bruxelles-ul că duce un război cu liderii europeni care îl susțin deschis pe președintele Donald Trump.

SVR afirma atunci că Bruxelles-ul este „extrem de îngrijorat” că Trump ar putea „slăbi suprastructura globalistă europeană și se bazează pe lideri conservatori cu orientare națională precum premierul ungar Viktor Orban, premierul slovac Robert Fico și candidatul român la președinție Călin Georgescu în această lucrare”.

Presa rusă de stat scria la vremea respectivă că însăși șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut autorităților române să îi interzică lui Georgescu să candideze.

„Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a jucat un rol esențial în recunoașterea ca invalide a rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România, a cerut actualelor autorități de la București să-i interzică lui Georgescu să participe în a doua tură de alegeri din luna mai. Ea a avertizat că dacă acest reprezentant al „forțelor nesistemice” își va continua campania electorală, Uniunea Europeană va restricționa accesul României la fonduri europene”, scria TASS.

Adolescent dispărut din Slovenia, găsit în Autogara Militari din București. Ce scrisori lăsase

0

În Autogara Militari din București a fost găsit un adolescent de 15 ani din Slovenia, dat dispărut în țara natală după ce tatăl său a descoperit mai multe scrisori de adio care sugerau o posibilă intenție de suicid. Potrivit autorităților, băiatul a călătorit singur cu un autocar pe ruta Ljubljana – București și nu a fost victima vreunei infracțiuni.

Minorul a fost predat în siguranță tatălui său, sosit în București. FOTO: Shutterstock

Alerta privind dispariția adolescentului a fost emisă în data de 20 iunie prin Sistemul de Informații Schengen, după ce tatăl său a anunțat Poliția din Ljubljana despre faptul că fiul său a dispărut de acasă și a lăsat în urmă mai multe scrisori îngrijorătoare. Pe baza unor informații primite, s-a conturat ipoteza că minorul s-ar putea afla în România.

O acțiune comună a fost declanșată între autoritățile slovene și cele române. La doar câteva ore după activarea alertei în sistemul european, băiatul a fost identificat în Autogara Militari.

„Poliţiştii Secţiei 21 au acordat măsuri de protecţie minorului, stabilind că acesta nu a fost victima unei infracţiuni. Biroul SIRENE România a contactat omologii sloveni şi au stabilit ca minorul să fie preluat de tatăl său la data de 21 iunie 2025, din Bucureşti”, au transmis autoritățile române.

Minorul a fost preluat temporar de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 și ulterior predat în siguranță tatălui său, sosit în București pentru a-l recupera.

CTP, despre „starea de lucruri pe care premierul Bolojan vrea s-o îndrepte”: „Prea mulți alți cetățeni primesc mult mai puțini bani decât merită”

0

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a publicat o nouă postare pe rețelele sociale, în care a analizat dezechilibrele din societatea românească și rolul Justiției în perpetuarea acestora. Sub titlul „Cupola de Fier”, jurnalistul atrage atenția asupra unei crize morale care, suprapusă celei financiare, a ajuns să afecteze profund România.

Gazetarul Cristian Tudor Popescu. FOTO: Inquam Photos / Bogdan Buda

„O societate intră în criză morală, suprapusă crizei financiare, atunci când prea mulți cetățeni primesc mult mai mulți bani decât merită, în vreme ce prea mulți alți cetățeni primesc mult mai puțini bani decât merită. Aceasta este starea de lucruri pe care premierul Bolojan vrea s-o îndrepte”, scrie CTP pe Facebook.

Criticând Partidul Social Democrat, gazetarul afirmă că PSD a fost „principalul protector al acestei strâmbătăți” de-a lungul anilor și că, în ciuda retoricii publice, va continua să acționeze în aceeași direcție. Doar că, de data aceasta, spune el, „n-o va face prea direct, situația fiind considerabil groasă, ci cu mânușițele unei doamne ce ține un cântar în mână” – aluzie la Justiție.

Cristian Tudor Popescu avertizează că sistemul judiciar ar putea deveni principala barieră în fața tentativelor de reformă și reducere a privilegiilor de stat:

„Justiția poate, peste președinție, guvern și parlament, să blocheze orice încercare de a închide țuțuroiul de bani pentru îmbogățiții de partid și de stat.”

În acest context, jurnalistul enumeră mai multe persoane din sistemul de justiție despre care susține că întăresc această „Cupolă de Fier” care apără interesele privilegiaților:

„Marinescu PSD la Justiție, post de care partidul a ținut cu dinții, Savonea șefă a ÎCCJ, Busuioc împins cu plugul în asfalt judecător CCR și acoliții lor rotunjesc un Iron Dome, o Cupolă de Fier în fața loviturilor demolatoare de privilegii și sinecuri anunțate de Ilie Bolojan”.

Ionuț Moșteanu, învestit în funcția ministru al Apărării Naționale. Ceremonie la sediul MApN

0

La Ministerul Apărării Naționale se desfășoară, marți dimineață, 24 iunie, ceremonia de învestire a lui Ionuț Moșteanu în funcția de ministru al Apărării.

Amintim că Moșteanu a fost prezent, luni, la Ceremonia de depunere a jurământului de către membrii Guvernului Bolojan, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Nicuşor Dan. 

Ionuț Moșteanu, la ceremonia de la MApN. FOTO captură video

„Vin cu respect pentru Armata României, cu loialitate față de soldații care servesc această țară”

Ionuț Moșteanu ocupă, în Guvernul Bolojan, funcțiile de viceprim-ministru şi ministru al Apărării Naţionale.

„Vin cu respect pentru Armata României, cu loialitate față de soldații care servesc această țară și cu hotărârea de a contribui la o armată adaptată vremurilor în care trăim – modernă, puternică și respectată .Vin să fiu un partener corect și curajos al profesioniștilor din minister – să facem ordine în birocrație, să atragem bani europeni, să investim în oameni și în procesul de înzestrare modernă a Armatei Române. România are nevoie de o armată atractivă pentru tineri, echipată și pregătită pentru vremurile complicate în care trăim.Voi colabora strâns cu președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, pentru că avem aceeași viziune: o Românie sigură, demnă și respectată în NATO.Mulțumesc pentru încredere. Ne apucăm de treabă”, a scris Moșteanu, luni, într-o postare pe Facebook

Știre în curs de actualizare

BCE menține o politică monetară prudentă în ZONA EURO /Philip Lane: Există riscul reactivării inflației, din cauza problemelor fiscale și a crizelor

0

Zona euro are nevoie de menținerea unei abordări prudente în materie de politică monetară, în contextul în care încetinirea inflației riscă să fie perturbată de tensiunile internaționale, inclusiv de disputele comerciale, precum și de problemele structurale ale Uniunii Europene, afirmă Philip Lane, membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene (BCE).

”Începând de la creșterile extraordinare ale inflației din perioada 2021-2022, principala provocare în materie de politică monetară a constat în readucerea inflației la ținta stabilită. Deși media inflației este în prezent aproape de obiectivul fixat, inflația serviciilor mai are de parcurs o distanță până să se stabilizeze”, a declarat Philip Lane, în discursul rostit la Forumul Barclays-CEPR, conform Băncii Centrale Europene.

Procesul de stabilizare a inflației, afectat de tensiunile geopolitice

Oficialul BCE a notat că tensiunile internaționale, în special cele asociate tarifelor comerciale, afectează procesul de stabilizare a inflației.

”Problema reducerii inflației a fost depășită de o nouă serie de provocări, astfel că decidenții în materie de politică monetară trebuie să se asigure că ținta inflației este protejată în actualul mediu volatil, marcat, printre altele, de o incertitudine puternică asupra situației sistemului comercial internațional. Incertitudinea se extinde dincolo de calibrarea noilor tarife vamale, incluzând posibilitatea barierelor non-tarifare, a politicilor economice și de securitate, precum și a modificării portofoliilor investițiilor. În afară de incertitudinea politică, tensiunile internaționale, precum războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei și conflictul tragic din Orientul Mijlociu, rămân o sursă majoră de incertitudine”, a explicat Philip Lane.

BCE trebuie să mențină o politică monetară dependentă de datele economice și financiare

”Reflectând aceste evoluții, anul acesta am observat o volatilitate puternică a tarifelor la energie și a cursurilor valutare. De asemenea, există volatilitate considerabilă pe piețele financiare”, a notat Philip Lane, avertizând și asupra problemelor fiscale și bugetare cu care se confruntă statele Uniunii Europene.

”Ca reacție internă la modificarea peisajului de securitate, perspectivele fiscale ale zonei euro se modifică pentru următorii ani, deficitul urmând să rămână peste nivelul de 3,0%”, a argumentat oficialul BCE, evocând și ”modificările structurale” asociate tranziției ecologice și implementării în mediile corporative a sistemelor digitale bazate pe inteligență artificială.

”Mai ales în actualele condiții de incertitudine puternică, este esențial să menținem o abordare dependentă de datele financiare la fiecare sesiune dedicată politicii monetare, fără a asuma anticipat angajamente asupra ratei dobânzilor”, a concluzionat Philip Lane.

Foto: Profimedia

Citește și:

VIDEO Trump emite DUBII asupra apărării colective în cadrul NATO: „Depinde de definiție” /Președintele SUA a dezvăluit mesaje de la Mark Rutte

Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …

vezi toate articolele

Cum va riposta UE dacă Trump va impune tarife generalizate la bunurile din blocul comunitar

0

Uniunea Europeană intenţionează să riposteze cu propriile sale tarife la importurile din SUA, inclusiv asupra avioanelor Boeing, dacă preşedintele Donald Trump va impune tarife generalizate la bunurile din blocul comunitar, potrivit Bloomberg.

UE estimează că Trump va menţine o parte din tarifele vamale suplimentare: FOTO Shutterstock

Oficialii UE se aşteaptă la Statele Unite să menţină o parte din tarifele vamale suplimentare, chiar şi după ce negocierile comerciale se vor finaliza, scrie Agerpres, citând Bloomberg.

„Vom fi nevoiţi să ripostăm, dacă SUA insistă pentru un acord asimetric”  

Comisia Europeană, care se ocupă de dosarele comerciale ale UE, nu a anunţat, până acum, dacă asta ar declanşa represalii din partea blocului comunitar.

„Vom fi nevoiţi să ripostăm şi să re-echilibrăm în unele sectoare cheie, dacă SUA insistă pentru un acord asimetric„, a declarat marţi comisarul european pentru Industrie, Stephane Sejourne, pentru Bloomberg News, inclusiv în situaţia în care „rezultatul negocierilor va fi acela că tariful generalizat de 10% rămâne în vigoare”.

Uniunea Europeană se grăbeşte să ajungă la un acord cu Washingtonul înaintea datei de 9 iulie, când tarifele pentru aproape toate exporturile blocului comunitar către SUA ar urma să crească până la 50%.

Negocierile avansează şi Comisia face tot posibilul pentru a ajunge la o soluţie reciproc avantajoasă, a dezvăluit un oficial UE, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Zilele trecute, Comisia Europeană le-a transmis statelor membre că americanii insistă asupra unor solicitări care ar duce la un acord incorect, a dezvăluit anterior Bloomberg.

Solicitările SUA vizează, printre altele, măsuri cu privire la cote pentru exporturile de peşte, care potrivit oficialilor UE ar fi incompatibile cu regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului, precum şi o serie de solicitări cu privire la securitatea economică, descrise de oficialii din blocul comunitar drept exagerate.

„SUA face eforturi pentru un tarif generalizat de 10%”

Mulţi din UE se aşteaptă ca majoritatea tarifelor americană să rămână în vigoare, chiar dacă se va ajunge la un acord, inclusiv un tarif generalizat de 10%. Marea Britanie a semnat luna aceasta un acord cu SUA care lasă un tarif de 10% pentru aproape toate exporturile britanice.

„Din câte înţeleg, SUA face eforturi pentru un tarif generalizat de 10%…Lucrăm, de asemenea, la măsuri de reechilibrare, care vor proteja firmele şi muncitorii europeni în cazul în care nu vom ajunge la o soluţie corectă negociată„, a declarat luni comisarul european pentru Comerţ, Maros Sefcovic.

Industria aviaţiei civile, unul dintre sectoarele expuse

În cazul unui război comercial, unul dintre sectoarele care vor fi expuse va fi industria aviaţiei civile. Sejourne a spus că producătorul european de avioane Airbus SE nu poate fi vizat de „concurenţă incorectă” din partea rivalului american Boeing.

„Dacă nu vom re-echilibra, vom lăsa unele sectoare neprotejate, aşa că există un interes economic în a acţiona în acest fel”, a spus Sejourne.

Comisia Europeană, care încearcă să ajungă la un acord reciproc avantajos, va evalua rezultatul final şi la acel moment va decide care este gradul de asimetrie pe care este dispus să îl accepte.

O eventuală decizie cu privire la represalii va trebui să fie una coordonată şi convenită împreună cu statele membre, potrivit  Bloomberg.

China denunță o „tentativă absurdă” a CIA de recrutare a spionilor pe rețelele de socializare

0

Beijingul a acuzat miercuri Agenția Centrală de Informații a SUA (CIA) că a făcut o încercare „absurdă” de a recruta cetățeni chinezi prin intermediul unor videoclipuri postate pe rețelele sociale.

Videoclipul a fost postat pe platforma X FOTO Captură video

Ministerul Securității Statului din China (MSS) a declarat că plasarea unor anunțuri care echivalează cu oferte de muncă pe platforma de social media X a fost o „manevră amatoricească” menită să convingă oamenii să spioneze pentru americani, transmite AFP, citată de publicația Barron’s.

„Aceste două ‘anunțuri de angajare’ lucrate minuțios, pline de retorică stângace și acuzații calomnioase, dezvăluie logica absurdă și delirurile paranoice ale agențiilor americane de informații”, se arată într-un comunicat postat pe contul oficial WeChat al ministerului.

„Odată în plus, autoproclamată ‘cea mai puternică putere de informații din lume’, s-a făcut de râs la nivel internațional prin incompetența sa de neînțeles”, a adăugat ministerul.

Directorul CIA, John Ratcliffe, a spus că videoclipurile postate luna trecută — care îndemnau la împărtășirea de secrete de stat — aveau ca scop „recrutarea oficialilor chinezi pentru a ajuta SUA”.

Beijingul a condamnat atunci aceste postări drept o „provocare politică”.

MSS a promis miercuri că va „proteja cu hotărâre interesele strategice și secretele esențiale ale națiunii”.

Ministerul a avertizat CIA că „orice încercare de a incita trădarea în rândul poporului chinez este sortită eșecului, iar orice complot de infiltrare în China în scopuri de spionaj va fi zadarnic”.

Postarea agenției de informații a fost unul dintre cele mai discutate subiecte pe platforma Weibo, similară cu X, miercuri, utilizatorii ironizând presupusele anunțuri de angajare.

„Putem să organizăm un grup de escroci pentru a face o fraudă telecom împotriva CIA? Putem păcăli SUA și în același timp să facem niște bani”, a scris unul dintre utilizatori.

Statele Unite și China s-au acuzat reciproc de multă vreme de spionaj.

În aprilie, oficiali de securitate au afirmat că au implicat trei „agenți secreți” americani în atacuri cibernetice în timpul Jocurilor de Iarnă asiatice desfășurate în februarie în orașul Harbin, din nord-estul Chinei.

MSS a anunțat în martie că a condamnat la moarte un fost inginer pentru scurgere de secrete de stat către o putere străină.

Cină de lucru a miniștrilor apărării, la Haga. Ionuț Moșteanu și Oana Țoiu, primele întâlniri externe de la numirea în funcție

0

În marja Summitului NATO desfășurat în capitala Țărilor de Jos, ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a luat parte marți, 24 iunie, la o cină de lucru organizată de omologul său neerlandez, alături de miniștrii apărării din statele aliate.

Prezența României la Summit reconfirmă rolul activ și credibil în cadrul NATO. FOTO: X / @oana_toiu

Discuțiile din cadrul întâlnirii au vizat subiecte strategice esențiale pentru viitorul Alianței Nord-Atlantice, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul MApN. Oficialii au analizat noile direcții de dezvoltare ale NATO, care includ o arhitectură modernă de comandă și control, forțe multidomeniu capabile de reacție rapidă și o logistică robustă menită să susțină capacitatea de proiecție a forței.

Un punct major pe agendă l-a reprezentat planul de investiții în apărare, cu obiectivul ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru acest domeniu până în 2035. De asemenea, miniștrii au discutat despre generarea de forțe și capabilități necesare întăririi posturii de descurajare și apărare a Alianței, precum și despre consolidarea industriei europene de apărare.

La Summitul de la Haga a participat și noul ministru de Externe, Oana Țoiu, care și-a început mandatul direct cu întâlniri internaționale.

„Tocmai am participat la Consiliul NATO-Ucraina organizat în marja acestui summit NATO. Am subliniat importanța unei păci juste și durabile în Ucraina, rolul pe care îl are parteneriatul strategic dintre România și SUA în stabilitatea regiunii Mării Negre și am reafirmat angajamentul României de a sprijini pacea și suveranitatea Ucrainei, precum și democrația Republicii Moldova”, a scris Oana Țoiu pe rețeaua X.

Ministrul Liviu-Ionuț Moșteanu a reafirmat angajamentul puternic al României față de NATO și față de principiul apărării colective.

„România rămâne un aliat de încredere, profund angajat în consolidarea posturii de apărare și descurajare a NATO. Susținem creșterea investițiilor în apărare, ca expresie a responsabilității noastre față de securitatea euroatlantică. În același timp, depunem eforturi susținute pentru îndeplinirea țintelor de capabilități și pentru întărirea industriei naționale de apărare”, a declarat oficialul român.

Prezența României la Summitul de la Haga „reconfirmă rolul activ și credibil în cadrul NATO, precum și contribuția sa consistentă la securitatea regională și internațională”, se menționează în comunicat.

Ministrul Dragoș Pîslaru, amenințat cu moartea: „Am sesizat autoritățile”

0

Dragoș Pîslaru, noul ministru al Fondurilor Europene, spune că a primit „prima amenințare cu moartea” și precizează că a sesizat deja autoritățile. Mai mult, anunță că va da în judecată „Realitatea”.

Dragoș Pîslaru a sesizat Poliția după ce a fost amenințat cu moartea. FOTO Facebook

După încheierea procedurilor legale pentru desemnarea sa ca ministru în guvernul condus de Ilie Bolojan, Dragoș Pîslaru a dezvăluit, în noaptea de luni spre marți, într-o postare pe Facebook, ce mesaj a primit și cum a fost „denigrat” de site-ul unei televiziuni din România 

Mulțumesc încă o dată tuturor pentru mesajele de încurajare și felicitări. Este pentru mine o mare onoare și responsabilitate. Din păcate am primit și prima amenințare cu moartea de la un necunoscut și prima salvă de denigrări de la Realitatea.Net. De data aceasta nu o să le mai las să curgă, pentru că este deja destul. Au trecut ani de zile în care același voci m-au tocat cu insinuări și șpârle nefondate. Am fost slab că nu am reacționat de la început pentru a pune la punct asemenea idei. Am zis că îmi văd de treabă și că dispar, fiind complet nefondate. Îmi cer iertare pentru asta, trebuia să reacționez de atunci mai vehement”, a scris Pîslaru pe rețeaua socială.

Mesajul primit de Dragoș Pîslaru. FOTO Facebook.

„Rolul meu era pe zona de inovare și antreprenoriat și nu am mai lucrat pe sector public în România”

Noul ministru al Fondurilor Europene spune că a sesizat autoritățile „referitor la mesajul de amenințare și voi da în judecată Realitatea”, care a scris, luni, despre „afacerile de milioane de euro făcute de Dragoș Pîslaru”

 Păslaru a clarificat în ce a constat participația sa la companie de consultanță din care s-a retras în 2015, când a fost cooptat în Guvernul Cioloș 

„Pentru ca să fie limpede o dată pentru totdeauna: 1. Am avut un pachet de acțiuni de cca. 30% la o companie de consultanță crescută de la zero în România (înființată în 2006) și care a devenit una dintre cele mai performante firme în domeniu în cei 9 ani în care am condus-o. Am rivalizat cu Big 4 și firme străine reputate pe multiple domenii, de la strategii de dezvoltare locală la sprijinirea sectorului privat. 2. În 2015 când am fost cooptat în Guvernul Cioloș m-am retras din companie, cedând pachetul de acțiuni unui coleg director la acea vreme. 3. În 2017 după ce am ieșit de la guvernare, o companie multinațională cu sediul în Estonia a achiziționat compania respectivă și m-a invitat ca Partner de tranziție, cu doar 0,5% acțiuni. Rolul meu era pe zona de inovare și antreprenoriat și nu am mai lucrat pe sector public în România. 4. În 2019 când am fost ales Europarlamentar, am ieșit complet din firmă și nu am mai avut vreo legătură cu aceasta de atunci. Nici un venit, nici o acțiune, nici o relație. 5. Compania multinațională a rămas prezentă în România și a derulat servicii pentru sectorul public și privat, fără nici o legătură cu mine.Și o va face în continuare, fără vreo legătură cu mine, că de aia e multinațională de consultanță prezentă în 18 țări”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

„Nu am avut nici un fel de ilegalitate”

Dragoș Pîslaru mai spune că a „înghițit destul atacurile cu contractele cu statul și aluziile că ar fi fost ceva în neregulă”:

„Realitatea este că activitatea mea și a echipei a fost una apreciată de toată lumea cu care am colaborat. Am creat expertiză locală și sunt mândru de colegii care au crescut profesional alături de mine în acea perioadă. Am avut în cea mai mare parte consorții cu Big4 sau firme străine reputate pentru contractele mai mari. Am avut aproape exclusiv participare la licitații și nu atribuiri. Am lucrat și cu sectorul privat, de la multinaționale, la IMM-uri. Am lucrat pentru instituții internaționale, de la Comisia Europeană, OECD, Banca Mondială etc. Am coordonat și participat la strategii cheie pentru atragerea ulterioară de bani europeni – strategia de competitivitate, de inovare la nivel central, strategii de dezvoltare la nivel municipal și județean. Am crescut echipe de profesioniști și am inovat în România – de la clustere, dezvoltare urbană și teritorială la acceleratoare, de la industrii creative la amprenta economică a unei companii”.

Noul ministru subliniază că nu a fost implicat în nici o tranzacție cu iz politic.

„Nu am avut nici un fel de ilegalitate. Nu am fost implicat în nici o tranzacție cu iz politic. Nu am lucrat cu baroni locali sau politicieni, ci doar cu echipe tehnice la nivel local sau central. Am avut tot timpul evaluări bune și performanță în ceea ce am realizat. Am inovat și am ținut piept cu brio concurenței străine. Ajunge, găsiți altă placă de atac că este suficient. Luați-vă de cine vreți, dar cariera mea profesională este fără vreo pată și veți primi notificare de la avocat. Am acum un mandat și o responsabilitate mare înainte și mă voi concentra pe a moderniza țara, nu pe calomnii, injurii și amenințări. Așa că scriu această replică doar o singură dată.

De mâine îmi văd de treabă, că e mult de muncă. Verificați-mi declarațiile de avere (unde sunt tunurile și milioanele alea???), întrebați lumea cu care am lucrat, cercetați studiile pe care le-am făcut și ce competențe am, informați-vă referitor la bilanțul ca ministru în 2016 ( https://dragospislaru.eu/…/MMFPSPV-Bilant-guvernare… ) sau ca europarlamentar și Președinte de comisie în Parlamentul European (https://dragospislaru.eu/…/Raport-final-de-mandat… ), dar nu mai lansați petarde și aluzii. Ajunge”, a scris Dragoș Pîslaru  în același mesaj .

De ce a pierdut George Simion procesul cu fostul ministru moldovean al Apărării. Argumentele judecătorilor

0

Liderul AUR, George Simion, a pierdut procesul intentat fostului ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, deoarece nu a prezentat probe în timpul ședinței de judecată care să demonstreze că nu s-a întâlnit la Cernăuți cu spioni ai Rusiei, conform deciziei instanței. 

George Simion nu a prezentat probe în instanță. FOTO: Reuters

Potrivit deciziei pronunțate de Judecătoria Chișinău, cu sediul în sectorul Centru, liderul AUR, George Simion, a declarat că afirmațiile potrivit cărora s-ar fi întâlnit cu reprezentanți ai FSB-ului nu corespund realității și îi afectează cariera politică.

,,În cauza dedusă judecății, reclamantul a invocatcă, afirmațiile pârâtului din cadrul*****lui au denigrat considerabil onoarea și reputația profesională a sa,că afirmațiile precum că s-a întâlnit la ***** cu rezidentul FSB-ului sunt false, nu corespund adevărului și conțin un caracter defăimător, deoarece pun înevidență încălcarea normelor deconviețuire și a celor morale, accentuând faptulcă nu s-a întâlnitși nu a colaborat întoată activitatea sa cu agenții/șefii unor servicii specialeale statelor terțe. A specificat reclamantul că, afirmațiile pârâtului precum că s-a întâlnit cu rezidentul FSB-ului la ***** în 2011și că promovează o politică pro-rusă, de compromitere și destabilizare a curentului unionist, sunt relatări ale încălcării anumitor norme morale sau a moravurilor, or prin ceea ce a comunicat pârâtul se infiltrează idea precum că este lipsit de bune moravuri sau principii, precum integritate, patriotism, a susținut că afirmațiile precum că colaborează cu serviciile speciale ale Federației Ruse contribuie efectiv la defăimarea sa, pierderea încrederii alegătorilor, și nu în ultimul rând, are potențialul să reducă nejustificat rating-ul politic al său”, se arată în decizia instanței.

Nicio probă

Mai mult, liderul AUR nu s-a prezentat la ședințele de judecată și nu a prezentat nicio probă care să demonstreze că nu a avut o întrevedere cu spionii Kremlinului, deși a avut această posibilitate, mai precizează magistrații moldoveni.

,,În cadrul procesului, reclamantul nu a fost privat de posibilitateaefectivă de a aduce probe însusținerea poziției sale şi dovedirea falsului afirmațiilor contestate. Reclamantul, beneficiind de toategaranțiile într-o procedură judiciară, nu a prezentat nicio probă care să demonstrezecă nu a traversat frontiera spre Ucraina în anul 2011. Reclamantul nu a adus niciun argument pentru a convinge instanța de falsul afirmațiilor contestate, având însă această posibilitate, într-un proces bazat pe principiul contradictorialității, să prezinte dovezi (cu titlu de exemplu pașaportul în cazul în care s-a păstrat), chiar și dovezi indirecte în acest sens, sau să reclame probele corespunzătoare cu concursul instanței de judecată după caz (cu titlu de exemplu informația despre traversarea frontierei spre Ucraina), reclamantul optând pentru examinarea cauzei în lipsa sa, doar în baza cererii de chemare în judecată. Pe aceeași axă conceptuală, instanța va evidenția că partea care neagă un fapt nu este automat exonerată de la proba contrară, dar este responsabilă pentru furnizarea argumentelor care să conteste afirmațiile celeilalte părți sau să prezinte măcar un început de probă în acest sens”, conform aceluiași act. 

Decizia a fost pronunțată la data de 9 aprilie de Judecătoria Chișinău, cu sediul în sectorul Centru. Dosarul civil a fost examinat de magistrata Natalia Russu.

Lup îmbrăcat în haine de oaie

Potrivit lui Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării al Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a informat autoritățile moldovene că George Simion a avut la Cernăuți întâlniri inclusiv cu agenți ai Moscovei.

„Afirmațiile mele au fost confirmate și de adjunctul SBU de la acea vreme, de consilierul lui Zelenski, Podoleac, dar și de către fostul premier, Vlad Filat, care a avut acces nemijlocit la dosarul realizat de autorități. George Simion a negat și m-a acționat în instanță. Azi am câștigat! Pentru mine, George Simion rămâne același trădător: lupul îmbrăcat în haine de oaie, care, sub un fals unionism, a încercat să creeze instabilitate în Republica Moldova. I-a păcălit pe mulți. Chiar și pe mine, la un moment dat. Dar, întotdeauna, adevărul iese la iveală”, a spus Anatol Şalaru atunci când a anunțat că a câștigat procesul cu George Simion. 

O cunoscută influenceriţă de pe YouTube şi-a luat viaţa, după ce a fost hărțuită în online: „A fost prea mult”

0

O militantă pentru drepturile animalelor și-a luat viața după ce a fost supusă unei lungi campanii de hărțuire online, în cadrul căreia mai multe persoane au aruncat cu injurii asupra ei. 

Mikayla Raines, cunoscută militantă pentru drepturile animalelor FOTO: X

Mikayla Raines, vedetă pe YouTube, a murit după ce a fost hărțuită pe internet, relatează Daily Mail. Soțul ei, Ethan, i-a confirmat moartea luni, într-o postare sfâșietoare pe Instagram, menționând că aceasta s-a sinucis.

„Au răspândit zvonuri false, ea era o persoană sensibilă și a afectat-o profund. A încercat ani de zile să treacă peste durere, dar de data aceasta a fost prea mult”, a scris acesta.

Mikayla Raines, în vârstă de 29 de ani, suferea de mai multe probleme de sănătate, inclusiv depresie, tulburare de personalitate borderline, autism și altele. După ani de terapie și diverse medicamente, Ethan spune că „nimic nu părea să ajute cu adevărat”.

Raines era cunoscută mai ales pentru organizația sa nonprofit „Save A Fox”, care are sedii în Florida și în statul său natal, Minnesota.

Imaginea 1/7: Mikayla Raines, cunoscută militantă pentru drepturile animalelor FOTO: X

Organizația, pe care Raines a fondat-o în 2016, la vârsta de 20 de ani, și care a ajuns să devină cea mai mare operațiune de salvare a vulpilor din SUA – se concentrează pe salvarea și reabilitarea vulpilor și a altor animale exotice.

Recent, ea a fost întâmpinată cu „cuvinte grosolane, acuzații și injurii venite din partea unora dintre cei pe care îi considera prieteni apropiați”.

Ethan a povestit cum Raines și-a dedicat întreaga viață salvării animalelor, lucru care a început când avea doar 15 ani și făcea voluntariat la un reabilitator de animale sălbatice.

„După cum mulți dintre voi știți, ea se afla în spectrul autismului și, deși acest lucru i-a făcut viața foarte dificilă, i-a permis să se concentreze pe un singur lucru – și acel lucru a fost, evident, animalele. De la o vârstă fragedă, și-a dedicat fiecare oră din viața ei pentru a le ajuta, fie că a fost vorba de a ajuta o broască țestoasă să traverseze drumul sau de a salva 500 de vulpi de la o teribilă fermă de blănuri. Niciodată nu a făcut-o pentru faimă, bani sau câștig personal”, a spus el.

Ethan a mai povestit cum soția sa punea nevoile animalelor mai presus de ale ei și „renunța la somn, mâncare și duș dacă un animal avea nevoie de ajutorul ei”.

Ethan a promis să continue munca ei cu „Save A Fox” și să „meargă înainte pentru a salva cât mai multe vieți posibil”.

„I-am oferit Mikaylei toată dragostea și energia mea, iar de acum înainte voi face același lucru cu acest adăpost”, a spus el. „Asta și-ar fi dorit Mikayla și trebuie să-i văd visurile împlinite.”

Mikayla i-a lăsat în urmă pe soţul ei, Ethan, și fiica lor, Freya. „Era cea mai bună prietenă a Freyei și, în fiecare zi, o învăța cum să interacționeze cu animalele cu respect și grijă”” a mai spus soțul ei.

Colegii activiști și fanii deopotrivă au luat la social media pentru a aduce un omagiu lui Raines, salutând misiunea ei „incredibilă” și povestea ei inspirațională

„Acest lucru este atât de tragic. Atât de mulți din comunitatea noastră au vulpi care au ajuns la noi doar datorită dedicării Mikaylei față de misiunea ei și empatiei față de animale”, a scris Juniper Widllife Refuge.

 „Sper ca amintirea ei să continue să vă dea putere tuturor. Mikayla a fost unică. Unul dintre sufletele cele mai altruiste, pasionate și cu inima pură pe care am avut vreodată privilegiul să le cunosc”, a declarat Miranda Sanders, militantă pentru viața sălbatică.