marți, iunie 24, 2025
No menu items!
Acasă Blog

Presa de stat iraniană a anunțat un acord de încetare a focului care ar fi fost „impus inamicului”

0

Presa de stat iraniană a anunţat marţi, 24 iunie, că o încetare a focului a fost „impusă inamicului” după răspunsul militar al ţării la „agresiunea SUA”, la câteva ore după atacurile Iranului împotriva unei baze americane din Qatar.

Presa de stat iraniană a anunţat că o încetare a focului a fost „impusă inamicului” Foto: Arhivă

Operaţiunile reuşite cu rachete ale Sepah (Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice) ca răspuns la agresiunea SUA şi fermitatea exemplară şi unitatea poporului nostru drag în apărarea ţării noastre au impus încetarea focului inamicului”, a declarat un prezentator al Iran National News Network, o reţea de ştiri de stat, într-o emisiune în direct, relatează CNN, citat de News.ro

Prezentatorul nu a precizat ora la care va avea loc încetarea focului.

„Seara trecută, la doar o oră după atacul reuşit cu rachete al Sepahului asupra bazei americane Al Udeid din Qatar, într-o manieră de îndemn asemănătoare cu o implorare, Trump a solicitat iniţierea unei încetări a focului în războiul impus de inamicul sionist împotriva ţării noastre”, a mai declarat prezentatorul.

În noaptea de luni spre marți, Trump a susţinut, într-o postare pe rețeaua sa de socializare Truth Social, că a fost convenit un armistițiu „total” între Israel și Iran, despre care spune că speră că va deveni permanent. Liderul de la Casa Albă anunță o încetare graduală a focului începând de marți dimineața.

Felicitări tuturor! A fost pe deplin convenit de către şi între Israel şi Iran că va exista „o încetare completă şi totală a focului”  (în aproximativ 6 ore de acum, când Israelul şi Iranul îşi vor fi lichidat şi încheiat misiunile finale în curs de desfăşurare!), timp de 12 ore, moment în care războiul va fi considerat încheiat!”, a spus Trump.  

În timpul armistiţiului, cealaltă parte va rămâne paşnică şi respectuoasă. Presupunând că totul funcţionează aşa cum ar trebui, ceea ce se va întâmpla, aş dori să felicit ambele ţări, Israelul şi Iranul, pentru că au avut rezistenţa, curajul şi inteligenţa de a pune capăt la ceea ce ar trebui să se numească, „RĂZBOIUL DE 12 ZILE”. Acesta este un război care ar fi putut dura ani de zile şi ar fi putut distruge întregul Orient Mijlociu, dar nu a fost aşa şi nu va fi niciodată!”, a adăugat președintele american.  

Ulterior, liderul de la Casa Albă a făcut o nouă postare pe platforma sa de socializare în care a menționat că atât Israelul, cât și Iranul, l-au căutat „aproape în același timp” pentru a face pace.

Israelul și Iranul au venit la mine, aproape în același timp,, și mi-au spus: ”Pace!” Am știut că momentul este acum. Lumea și Orientul Mijlociu sunt adevărații învingători! Ambele națiuni vor vedea în viitorul lor iubire, pace și prosperitate. Ele au atât de multe de câștigat și, totuși, atât de multe de pierdut dacă se abat de la calea dreptății și a adevărului. Viitorul pentru Israel și Iran este nelimitat și plin de mari promisiuni. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe amândouă!„, a precizat Trump.

Israelul nu au confirmat oficial dacă a fost de acord cu încetarea focului.

„Au venit la mine și mi-au spus: «Pace»”. Trump anunță „o încetare completă şi totală a focului” între Iran și Israel

0

Donald Trump a anunțat, în noaptea de luni spre marți, că Israelul și Iranul au convenit o „încetare completă și totală a focului”. Președintele american a susținut că cele două țări i-au spus, „aproape în același timp”, că vor pace.

Ayatollahul Ali Khamenei, Donald Trump și Benjamin Netanyahu Foto: AFP

Trump a susţinut, într-o postare pe rețeaua sa de socializare Truth Social, că a fost convenit un armistițiu „total” între Israel și Iran, despre care spune că speră că va deveni permanent. Liderul de la Casa Albă mai afirmă că s-a ajuns la un armistițiu de 12 ore între cele două țări, care va fi introdus treptat, pe parcursul a 24 de ore, relatează The Guardian.

Felicitări tuturor! A fost pe deplin convenit de către şi între Israel şi Iran că va exista „o încetare completă şi totală a focului”  (în aproximativ 6 ore de acum, când Israelul şi Iranul îşi vor fi lichidat şi încheiat misiunile finale în curs de desfăşurare!), timp de 12 ore, moment în care războiul va fi considerat încheiat!”, a scris Trump.

În mod oficial, Iranul va începe încetarea focului şi, la ora 12, Israelul va începe încetarea focului şi, la ora 24, lumea va saluta încheierea oficială a RĂZBOIULUI DE 12 ZILE”, mai susţine Trump.

Președintele american a felicitat cele două țări pentru această decizie.

În timpul armistiţiului, cealaltă parte va rămâne paşnică şi respectuoasă. Presupunând că totul funcţionează aşa cum ar trebui, ceea ce se va întâmpla, aş dori să felicit ambele ţări, Israelul şi Iranul, pentru că au avut rezistenţa, curajul şi inteligenţa de a pune capăt la ceea ce ar trebui să se numească, „RĂZBOIUL DE 12 ZILE”. Acesta este un război care ar fi putut dura ani de zile şi ar fi putut distruge întregul Orient Mijlociu, dar nu a fost aşa şi nu va fi niciodată!”, a adăugat președintele american.

Trump spune că Israelul și Iranul i-au spus „aproape în același timp”, că vor pace

Ulterior, liderul de la Casa Albă a făcut o nouă postare pe platforma sa de socializare în care a menționat că atât Israelul, cât și Iranul, l-au căutat „aproape în același timp” pentru a face pace.

Israelul și Iranul au venit la mine, aproape în același timp,, și mi-au spus: ”Pace!” Am știut că momentul este acum. Lumea și Orientul Mijlociu sunt adevărații învingători! Ambele națiuni vor vedea în viitorul lor iubire, pace și prosperitate. Ele au atât de multe de câștigat și, totuși, atât de multe de pierdut dacă se abat de la calea dreptății și a adevărului. Viitorul pentru Israel și Iran este nelimitat și plin de mari promisiuni. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe amândouă!„, a scris Trump.

Israelul și Iranul nu au confirmat oficial acordul

Deocamdată, nici Iranul, nici Israelul nu au confirmat oficial dacă au fost de acord cu încetarea focului.

După anunțarea armistițiului de către Trump, Forțele de apărare ale Israelului au emis un avertisment de evacuare pentru mai multe părți ale capitalei iraniene, înainte de un atac israelian planificat. Pe rețelele de socializare, unii utilizatori au raportat explozii masive în Teheran, despre care au spus că au fost cele mai intense de când Israelul a început să bombardeze Iranul în urmă cu 12 zile, potrivit The Guardian.

Ministrul iranian de externe a părut să sugereze că a început o încetare a ostilităților într-o postare pe social media, afirmând că armata iraniană a atacat Israelul „până în ultimul minut, la ora 4 dimineața”. Anterior, el a declarat că, dacă atacurile israeliene au încetat la ora 12.30GMT, Iranul nu are „nicio intenție de a continua răspunsul nostru după aceea”.

Potrivit unui raport al agenției de știri Reuters, Qatarul a jucat un rol în sprijinirea intermedierii acordului în culise. Prim-ministrul Qatarului ar fi obținut acordul Iranului în cadrul unei convorbiri telefonice cu Teheranul, a declarat pentru Reuters un oficial informat cu privire la această chestiune.

Rachetele Iranului au lovit baze americane din Orientul Mijlociu

Încetarea focului proclamată de Trump vine după ce Iranul a anunțat că a lansat un atac cu rachete asupra bazei americane din Qatar. Rachetele iraniene au vizat baza aeriană al-Udeid, ca represalii pentru participarea SUA la campania de bombardament a Israelului împotriva Iranului.

Preşedintele Donald Trump a calificat acest atac drept o „reacţie slabă” la atacurile americane din weekend împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, îndemnând Iranul şi Israelul să încheie pace după 11 zile de ostilităţi reciproce.

Ministerul de Externe al Qatarului a declarat că „apărarea aeriană a Qatarului a contracarat cu succes atacul și a interceptat rachetele iraniene” și că nu au existat victime. Iranul ar fi avertizat în prealabil cu privire la atac.

Trump a lansat în weekend un atac fără precedent asupra a trei situri nucleare din Iran, inclusiv Isfahan, Natanz și Fordow. Trump s-a grăbit să afirme că loviturile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene le-au „distrus complet și total”. Cu toate acestea, rămâne neclar cât de multe daune fizice au fost produse sau care ar putea fi impactul pe termen lung asupra programului nuclear iranian.

Bombardamentele americane au provocat probabil pagube „foarte semnificative” zonelor subterane ale uzinei iraniene de îmbogățire a uraniului Fordow, săpate într-un munte, deși nimeni nu poate spune încă care este amploarea acestora, a declarat luni Rafael Grossi, șeful Observatorului nuclear al ONU. „Având în vedere încărcătura explozivă utilizată și natura extrem (de) sensibilă la vibrații a centrifugelor, este de așteptat să se fi produs daune foarte semnificative”, a afirmat Grossi într-un comunicat.

Rolul esențial pe care l-ar avea România în cazul unui război serios SUA – Iran. „Americanii au pregătit din timp acest detaliu”

0

Atacul lansat de Statele Unite asupra a trei instalații nucleare iraniene a fost urmat de replica Teheranului, care a lovit mai multe baze americane din Qatar și Irak. Riscul unei escaladări care să depășească Orientul Mijlociu crește semnificativ. Experții consultați de „Adevărul” spun că România ar putea deveni cu adevărat importantă în cazul unui atac iranian împotriva bazelor americane din Europa sau împotriva țărilor NATO și explică și de ce.

Sistemul de la Deveselu e crucial în apărarea NATO. FOTO: EPA-EFE

Statele Unite ale Americii au bombardat în weekend trei importante baze iraniene suspectate că ar lucra la realizarea primei bombe nucleare a Teheranului. Așa cum era de ateptat, Iranul a reacționat și a lovit luni, 23 iunie, mai multe baze americane din Qatar și Irak. Acum, riscul extinderii războiului, care s-ar transforma în unul regional sau chiar unul de nivel mondial nu este absolut deloc neglijabil.

Iar riposta nu s-a lăsat așteptată. Rachetele iraniene au lovit mai multe baze americane din Qatar și capitala acestei țări. Mai exact, Iranul a lansat o operațiunea „Basharat Fath” (Promisiunea Victoriei) împotriva bazelor militare americane din Qatar și Irak.

Decizia lui Trump de a intra în conflict ridică semne de întrebăre cu privire la modul în care Iranul sau intermediarii săi, așa numiții „proxy” – Hamas, Hezbollah, Houthi și alte organizații teroriste, ar putea continua războiul, chiar dacă atacurile israeliene au diminuat capacitățile militare ale regimului de la Teheran.

Un scenariu de coșmar

De altfel, în acest moment, zeci de mii de militari americani sunt desfășurați în tot Orientul Mijlociu, în țări precum Bahrain, Irak, Kuwait, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Drept urmare, trupele americane au rămas în alertă în regiune, în timp ce administrația Trump deliberează asupra următoarelor acțiuni.

„Adevărul” a discutat acest subiect cu doi experți, generalulul Dan Grecu, șeful generalilor români aflați în retragere, și cu expertul în securitate și relații internaționale Claudiu Degeratu, fost șef al secţiei de Apărare din cadrul Delegaţiei Permanente a României la NATO. Cei doi sunt printre experții care consideră că România ar putea să aibă un rol important, dacă se va ajunge la un război de proporții sau dacă pur și simplu iranienii vor decide să lovească baze americane sau chiar baze NATO din Europa.

Americanii sunt pregătiți pentru orice

Situația este extrem de încordată în Orientul Mijlociu. Drept urmare, Pentagonul a mutat arme și resurse suplimentare în Orientul Mijlociu și Europa. Americanii au mutat inclusiv o flotă de avioane de realimentare aeriană și un al doilea portavion și nave de război asociate. Portavionul USS Carl Vinson, cu aproximativ 5.000 de pușcași marini și 50 de aeronave la bord, se află deja în Marea Arabiei de vinerea trecută. Un alt portavion american, USS Nimitz, se află în Oceanul Indian și se îndreaptă spre Orientul Mijlociu, după ce a anulat o escală într-un port din Vietnam.

Pe de altă parte, dacă iranienii vor decide să escaladeze și să atace și bazele americane din Europa sau alte obiective ale aliaților, România nu ar putea să evite o implicare directă sau indirectă. Greul unui atac iranian cu rachete ar cădea pe scutul de la Deveselu. Construit de americani și aparținând Statelor Unite ale Americii, scutul a fost făcut chiar pentru a neutraliza un eventual atac iranian asupra Europei. În această ipoteză, rachetele interceptoare americane ar urma să lovească rachetele iraniene lansate asupra unei sau a unor ținte europene, indiferent dacă ar fi vorba de București, Paris sau Londra, ori de baze militare americane de pe continent.

„Fiind facilitate americană, scutul de la Deveselu este în alertă și e pregătit pentru orice situație de criză. Dar contează mai mult ce se întâmplă, de fapt, în Mediterana, în Golful Persic și strâmtoarea Ormuz. Deocamdată acolo a lovit Iranul în bazele militare americane”, consideră Claudiu Degeratu.

De unde poate veni surpriza

Totuși, strategii militari ai Teheranului ar putea decide în continuare și o mișcare surpriză. În acest caz, iranienii ar încerca să distrugă obiective din Europa, în special baze militare americane.

Astfel, România ar deveni extrem de importantă în planurile defensive ale SUA și NATO. Scutul de la Deveselu ar acționa împreună cu distrugătoarele marinei americane cu capacități de apărare antiaeriană balistică, nave care au fost, de asemenea, plasate în regiunea Mării Mediterane.

În același timp, scutul antirachetă din Polonia, de la Redzikowo, similar cu cel din România, ar intra în luptă. Ambele baze, de la Deveselu și Redzikowo fac parte din sistemul de apărare antirachetă al NATO, bazat pe sistemul Aegis Ashore. Sistemul Aegis Ashore a fost construit chiar pentru interceptarea rachetelor balistice trase din Iran, spune generalul Dan Grecu.

„Americanii au pregătit din timp acest detaliu. Scutul de la Deveselu este o formă de apărare  anti-balistică, care acoperă nu numai România, ci acoperă, practic, tot flancul de sud-est al NATO, pornind chiar de la nord de România și mergând până în Bulgaria, Grecia, chiar și o parte a Turciei. Facilitatea de apărare este foarte importantă pentru noi și, probabil, abia acum mulți dintre cei care o criticau vor putea să-și dea seama de rolul acesteia. De fapt, să o spunem direct: România ar deveni foarte importantă pentru SUA și NATO, în cazul unui astfel de atac”, spune generalul Dan Grecu.

De altfel, scutul de Deveselu ar intercepta și rachetele trimise spre Occident, chiar și pe cele care ar ținti puncte mai îndepărtate ale Europei.

„Scutul a fost făcut chiar pentru rachetele balistice care intră în raza de acțiune a mijloacelor de anihilare de la Deveselu. Și chiar dacă în mod normal o rachetă care s-ar îndreapta spre Londra ar fi puțin probabil să vină prin zona noastră, asta nu înseamnă că nu se pot întâmpla astfel de de lucruri. Dar tot flancul estic al Alianței Nord-Atlantice este apărat prin acest sistem cu dispunere la noi în România”, mai spune generalul.

Rachetele hipersonice, pericolul numărul 1

Există însă și un „dar”, avertizează generalul: nu este foarte clar cât de eficient ar fi scutul de la Deveselu în cazul unui atac cu rachete hipersonice.

„Scutul a fost proiectat pentru a asigura o apărare eficientă antirachetă și, în principal, împotriva rachetelor balistice. Este însă puțin probabil să fie la fel de eficient în fața rachetelor hipersonice. De fapt, s-a văzut că și Iron Dome din Israel e fost penetrat atunci când a fost atacat de hipersonice. Dacă vorbim de rachete hipersonice este greu de spus ce anume le poate opri. Aș spune că nu există niciun scut 100% eficient. Hipersonicele sunt foarte greu de contracarat, mai ales în situația în care ele au și sisteme suplimentare de navigație, așa cum este cazul coordonării pe GPS, satelitare sau pe infraroșu”, avertizează generalul Grecu.

Însă până să intre în acțiune scutul de la Deveselu și întreg sistemul de apărare avansată a NATO pentru Europa și SUA, rachetele iraniene ar fi lovite din Turcia. Claudiu Degeratu spune că România ar reprezenta a doua linie defensivă a Occidentului, în cazul unui atac din Orientul Mijlociu.

Protejați și de Turcia

„În cazul nostru, sigur, mai există și Turcia, între noi și Iran. Și, în general, Iranul evită să folosească spațiul aerian turcesc pentru orice fel de atacuri. Ei, sigur, operează de regulă spre Siria, spre Irak, spre alte zone. Și, deci, cumva, nu suntem chiar în prima linie de ținte sau potențiale ține. Apoi, în al doilea rând, Iranul se concentrează pe tranzitul comercial care vizează strâmtoarea Ormuz. Și, bineînțeles, un alt tip de țintă sunt locațiile unor unități militare americane din Peninsula Arabică și din zona Orientului Apropiat. Deja cele din Qatar au fost atacate”, susține Degeratu.

Asta nu înseamnă că Europa și chiar România nu pot deveni ținte pentru rachetele balistice iraniene, mai ales că au baze americane. În acel moment, România ar fi apărată în special de scutul de la Deveselu și de sistemele Patriot achiziționate din SUA. Și nu doar atât. Alte sisteme defensive ale unor state NATO din apropiere s-ar activa și ar ajuta la neutralizarea unui atac iranian.

„Sigur, există și o misiune de supraveghere aeriană desfășurată în zona României și a Mării Negre de către NATO. Acea misiune de observare și supraveghere va funcționa și ea, dacă va fi un atac. Pentru că e vorba de spațiu aerian NATO, inclusiv în Turcia, ar fi implicat un sistem mai amplu. Deci nu ne-am baza doar pe sistemele noastre Patriot, ci și pe cele ale aliaților și, bineînțeles, pe turci. Pentru că foarte multe rachete ar fi interceptate de turci sau, în orice caz, ei vor lua măsuri defensive, de apărare aeriană. Iar Turcia are o apărare foarte bună”, susține expertul.

Conexiune între Deveselu și sistemele Patriot

Pe de altă parte, chiar și cu sprijinul aliaților, România ar deveni un punct special și de o importanță uriașă în apărarea NATO.

„România nu poate fi decât foarte importantă, atâta vreme cât avem un sistem care oferă o apărare cu un sistem modern, actualizat permanent și în alertă permanentă. Realist vorbind și fără nicio exagere, avem o contribuție importantă pe partea aceasta. Și nu întâmplător găzduim sistemul de la Deveselu. Bineînțeles, asta ne și obligă să putem dezvolta capacitățile noastre de apărare anteriene. Și mă refer în special la sistemele Patriot”, mai spune Degeratu.

De altfel, în ultimii ani s-a lucrat, la nivelul SUA și a NATO, la o integrare și o conexiune între sistemele de apărare. Iar trendul va continua să fie acesta, în așa fel încât sistemele precum cel de la Deveselu să acționeze împreună cu sistemele Patriot, dacă e cazul unui atac.

„Sistemul de la Deveselu și sistemele Patriot sunt sisteme diferite. Tendința mai nouă de vreun an, doi, este să se experimenteze o conexiune, o integrare operațională și tehnică a sistemului Aegis de la Deveselu, împreună cu sisteme de interceptare de tip Patriot. Dar acestea sunt chestiuni mai noi. Rezultatele sunt mulțumitoare din ce am văzut. S-a experimentat destul de mult pe această integrare, pe cele două sisteme, integrare modulară, dar deocamdată mai mult pentru zona Pacificului. Acolo s-a experimentat mult, iar Pentagonul a avut câteva sesiuni live de interceptări și s-a demonstrat că se pot integra la nevoie, ceea ce înseamnă că și sistemele noastre Patriot, probabil că într-un viitor destul de apropiat vor avea această capacitate. Evident, acest lucru va presupune modernizarea unor elemente. Nu neapărat integral, pentru că nu ne trebuie alte sisteme, doar se adaugă niște module la sistemele existente, iar atunci și sistemul Patriot devine parte a scutului de la Deveselu”, încheie Claudiu Degeratu.

AUR a părăsit plenul Parlamentului înainte de votul pentru Guvernul Bolojan, după ce Simion a recitat din Scrisoarea III

0

Parlamentarii AUR nu vor participa la votul privind învestirea guvernului Ilie Bolojan. Aleșii au părăsit sala de plen după de George Simion a recitat din Scrisoarea III.

AUR a părăsit sala de plen unde se vota guvernul Bolojan. Foto: Inquam/O.Ganea

„Felicitări! Nu cred că apucați anul, e ultimul act de disperare al vostru după lovitura de stat din 6 decembrie. Vreți să tăiați 150.000 de bugetari și ați pus 5 vicepremieri că nu vă mai satura Dumnezeu. Care e cu reforma dintre voi? Sau nu ați apucat să vedeți programul de guvernare?”, a afirmat George Simion, după care a criticat partidele politice de la putere folosind versuri din Scrisoarea III a lui Mihai Eminescu. 

Liderul AUR a atras atenția asupra faptului că în programul de guvernare nu se regăsește tăierea subvențiilor partidelor politice. 

Aveți un partid, care reprezintă o treime din CSAT, care a luat 10% la alegeri. (..) Măriți TVA, vă bateti joc de afacerilor românilor. Îmi place că tăiați subvențiile partidelor politice (n.r. prevederea nu se regăsește în programul de guvernare). Veți fi taxați, veți ajunge să plătiți, noi nu vom participam la aceasta mascaradă, ne ridicăm și plecăm„, a spus George Simion. 

Bolojan promite reforme dure și desființarea pensiilor speciale: „Începem cu statul și clientela politică. Unele decizii nu vor fi populare”

0

Premierul Ilie Bolojan a susținut luni, în plenul reunit al Parlamentului, că reformele propuse de noul Guvern nu vor fi ușor de acceptat, dar sunt singura cale de a evita o criză profundă. În discursul de investitură, a anunțat cele trei priorități ale programului de guvernare: ordine în finanțele publice, bună guvernare și respect pentru cetățeni. 

Ilies Bolojan FOTO Mediafax

Redăm mai jos discursul integral al prmeierului:

Este pentru mine o mare responsabilitate să vin în fața dumneavoastră ca prim-ministru desemnat. Împreună cu echipa de guvernare, cer astăzi votul de încredere al Parlamentului României, într-un moment decisiv pentru viitorul țării noastre.

Mulțumesc Președintelui României, Nicușor Dan, pentru încredere. Mulțumesc partidelor politice care au decis să lase la o parte diferențele dintre ele pentru o misiune comună: aceea de a da României un guvern pro-occidental, care să ia măsurile economice necesare pentru a ieși dintr-o situație dificilă și a repune țara pe direcția dezvoltării.

Mă adresez, totodată, tuturor cetățenilor României, care așteaptă de la noi o schimbare de mentalitate și de acțiune politică.

Le transmit că îmi asum această poziție știind foarte bine situația în care se află România.

Îi asigur pe toți cetățenii că reformele și eforturile pentru a readuce România pe cursul de dezvoltare și prosperitate vor începe cu statul și clientela politică.

Doamnelor și domnilor,

Nu voi atinge în această intervenție aspecte care țin de enumerarea de proiecte și de politici publice viitoare. Pentru orice fel de proiecte viitoare, trebuie să ai resurse și o țară stabilă. Iar pentru politicile de dezvoltare viitoare, România trebuie să treacă cu bine prin această perioadă dificilă. Mă voi concentra pe urgențele pe care le avem de gestionat.

Dacă voi primi votul Parlamentului, ca prim-ministru voi avea trei direcții prioritare: ordine în finanțele publice, bună guvernare și respect pentru cetățenii țării noastre.

În ciuda provocărilor economice, geopolitice și sociale, Guvernul României și majoritatea care îl susține își vor asuma reforme fundamentale, ce vor genera performanță în administrație, dezvoltarea României și recâștigarea încrederii și a speranței.

Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale.

Stimați colegi parlamentari,

Așa cum am spus, programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali:

  • Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor;
  • Bună guvernare, ca motor al reformei statului, care să asigure o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale;
  • Respect pentru cetățeni, prin servicii publice de calitate, corectitudine în serviciul public și politici sociale oneste, care încurajează și respectă munca.

Desigur, ne asumăm faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare. Dar trebuie să ținem cont că:

  • În absența măsurilor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranță fiscal-bugetară, cu riscul să piardă contactul cu direcția europeană a dezvoltării și costuri mari pentru oameni și companii.
  • În schimb, aplicarea măsurilor de reformă a statului va pune bazele unei dezvoltări solide pentru România. În anii următori, avem ocazia să devenim un stat modern, stabil și respectat, atât intern, cât și extern. Totul depinde de voința noastră de a acționa corect, direct și la timp, fără calcule electorale.

În fața instabilității externe și a polarizării interne, acest program propune o altă abordare: fără populism, fără improvizație, fără privilegii.

România a fost condusă prea mult timp fără o perspectivă pe termen lung. Asta ne-a costat bani, încredere și timp. Este momentul pentru decizii mature și durabile. Nu le putem lua decât dacă privim cu luciditate unde suntem și înțelegem ce avem de făcut pentru a nu repeta greșelile trecutului.

Suntem în fața unui test major. Dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli mult mai mari decât își poate permite, chiar și pentru salarii și pensii, riscăm ca în viitor să nu le mai putem plăti deloc.

Dacă România va continua să adâncească deficitul comercial și bugetar, riscăm să pierdem cursul de schimb și să pierdem investiții.

Dacă vom continua să menținem reglementări împovărătoare și o administrație ineficientă, riscăm să pierdem oportunitatea fondurilor europene și a relansării economice.

Iar dacă vom mai tolera risipa și indolența în sistemul public, vom pierde pe termen lung încrederea oamenilor și a partenerilor noștri.

Este clar pentru toată lumea că România nu mai poate merge pe drumul pe care a mers până acum. De aceea, mandatul Guvernului pe care îl propun este unul de reformă și reconstrucție, de ieșire din rutină și de recâștigare a direcției corecte. Acestea nu sunt doar niște cuvinte — ele înseamnă schimbări concrete, care încep chiar cu clasa politică și cu administrația publică.

I.                 Ordine în finanțele publice

Politica fiscală a României din ultimii ani a fost impredictibilă, contradictorie și, de multe ori, populistă.

Aceasta ne-a adus în situația în care ne aflăm acum. Pentru această stare de fapt sunt responsabile toate guvernările, mai ales cele din ultimii ani. Se cuvine să le cer scuze cetățenilor țării noastre pentru situația în care am adus România. Nu mai trebuie să repetăm greșelile trecutului.

Avem un deficit bugetar de peste 9% din PIB, care ne obligă la măsuri urgente și ferme. Continuarea derapajelor fiscale ar aduce România în pragul incapacității de plată. În schimb, refacerea echilibrelor macroeconomice ne va întări și ne va reda încrederea investitorilor.

Un stat modern trebuie să își plătească datoriile, să își respecte angajamentele și să nu își mintă cetățenii. Pentru asta, vom face ordine în cheltuieli și vom impune disciplina bugetară la toate nivelurile administrației. Veniturile bugetare trebuie consolidate, fără a afecta competitivitatea și fără a penaliza munca și investiția. Vom combate evaziunea fiscală.

II.             Bună guvernare

Cea mai mare problemă a României nu este lipsa de resurse, ci risipa și lipsa de eficiență. Avem o administrație publică învechită, împovărată de birocrație, dubluri de funcții și de instituții. Ne confruntăm cu lipsă de performanță, ineficiență cronică și instituții scăpate de sub control.

Vom începe o reformă a aparatului bugetar, printr-un audit funcțional al instituțiilor și o reorganizare administrativă, atât la nivel central, cât și în administrația publică locală. Simplificarea și digitalizarea vor fi o prioritate reală, nu doar declarativă. La fel și descentralizarea. Vom reduce structurile administrative și vom profesionaliza resursa umană.

Ministerele nu vor mai fi locuri de sinecuri. Funcția publică va fi condiționată de competență, integritate și rezultate. Doar așa putem reda încrederea cetățenilor în stat.

III.        Respect pentru cetățeni

Un stat care își respectă cetățenii este un stat care le oferă șanse egale, care sprijină munca și inițiativa și care nu transformă ajutoarele sociale în dependență. Un stat care înțelege că pensia nu este un privilegiu, ci dreptul pentru o viață de muncă. Un stat în care ai încredere că examenele sunt corecte.

Ne vom concentra pe servicii publice de calitate — în educație, în sănătate și în administrație. Vom susține depolitizarea finanțelor, a școlilor și a spitalelor, nu prin pseudo-concursuri, ci prin impunerea unor criterii de performanță și prin aplicarea lor. Vom susține meritocrația și profesionalismul.

Vom proteja persoanele vulnerabile și vom combate ferm abuzurile.

Reforma pensiilor speciale va fi dusă la capăt.

Concluzie

Dragi colegi parlamentari,

Nu este un moment obișnuit. România are în față o alegere: reformă sau stagnare, responsabilitate sau populism. Vă chem astăzi la un vot de conștiință, pentru un guvern care nu vine cu promisiuni goale, ci cu un mandat de reconstrucție.

Vom greși dacă vom trata acest vot ca pe un joc politic. Nu este. Este o alegere între ceea ce trebuie făcut și ceea ce am făcut până acum.

Vom fi un guvern al deciziilor, nu al vorbelor. Știm că va fi greu. Dar avem de partea noastră adevărul, nevoia și voința de a face ceea ce trebuie.

România are șansa unei noi direcții. Haideți să nu o irosim.

Vă mulțumesc!”, a spus Ilie Bolojan în discursul său.

Votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului va fi secret cu bile.

Pentru ca Guvernul să fie învestit este nevoie de votul favorabil a cel puţin 233 de parlamentari.

Anterior, miniştrii propuşi în viitorul Guvern PSD – PNL – USR – UDMR au fost audiaţi în comisiile de specialitate, toţi primind avize favorabile.

În cazul adoptării, Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se înaintează de îndată şefului statului spre a proceda la numirea Guvernului.

Lista Guvernului PNL – PSD – USR – UDMR este următoarea:

* Ilie Bolojan – premier

* Marian Neacşu – vicepremier

* Tanczos Barna – vicepremier

* Dragoş Anastasiu – vicepremier pentru reformă

* Cătălin Predoiu – ministrul Afacerilor Interne, vicepremier

* Ionuţ Moşteanu – ministrul Apărării Naţionale, vicepremier

* Alexandru Nazare – ministrul Finanţelor

* Ciprian Şerban – ministrul Transporturilor şi Infrastructurii

* Radu Marinescu – ministrul Justiţiei

* Radu Miruţă – ministrul Digitalizării şi Economiei

* Alexandru Rogobete – ministrul Sănătăţii

* Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei

* Florin Barbu – ministrul Agriculturii

* Florin Manole – ministrul Muncii

* Andras Demeter Istvan – ministrul Culturii

* Daniel David – ministrul Educaţiei

* Oana Ţoiu – ministrul Afacerilor Externe

* Dragoş Pîslaru – ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene

* Bogdan Ivan – ministrul Energiei

* Diana Buzoianu – ministrul Mediului.

Noi detalii despre Operațiunea Pânză de Păianjen, dezvăluite de șeful SBU

0

Șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), generalul-locotenent Vasil Maliuk, a dezvăluit luni noi detalii despre operațiunea ucraineană „Pânza de Păianjen”, planificată meticulos pe parcursul unui an și jumătate, precum și despre al treilea atac de succes asupra Podului Crimeei, efectuat ulterior, relatează Kyiv Post.

Vasili Maliuk, arhitectul atacului „Pânza de paianjen” Foto x

Luni, la o conferință de presă cu ușile închise, Maliuk a relatat că operațiunea a fost un proiect complex, care a necesitat mai multe etape și în care au fost folosite peste 100 de drone.

„Am desfășurat 117 drone, iar rezultatele au fost văzute de întreaga lume. Focosul din interiorul fiecărei drone era format din două componente – de câte 800 de grame – în total de 1,6 kilograme de material înalt explozibil. Am vizat rezervoarele de combustibil, partea laterală a aeronavei unde se afla racheta și avionica – tipul de echipament pentru care inamicul nu are înlocuitori”, a spus Maliuk.

Operațiunea a necesitat o parte logistică laborioasă, presupunând livrarea clandestină a unor „cabine” de lansare autonomă echipate cu panouri solare și baterii EcoFlow pe teritoriul inamic. A presupus inclusiv coruperea funcționarilor vamali ruși pentru a introduce echipamente sancționate peste graniță.

„Timpul total pe care l-am petrecut pregătind «Pânza de păianjen»: un an, șase luni și nouă zile. Am început în noiembrie 2023”, a spus el.

Secret aproape total

Șeful SBU a mai spus că un număr extrem de limitat de persoane cunoșteau adevărata anvergură a misiunii – printre ei s-au aflat președintele Volodimir Zelenski și un ofițer SBU de încredere. Majoritatea celor care au participat la operațiune nu au știut nimic despre plan.

„Cei care au construit dronele nu știau că sunt pentru «Pânza de păianjen». Cei care au construit cabinele nu știau că au scopul de a ascunde dronele. Nici cei care transportau echipamentul nu cunoșteau detaliile… Fiecare era responsabil pentru partea sa critică din misiune”, a spus Maliuk.

În același timp, pentru această misiune, serviciul de securitate a format o echipă din cei mai buni operatori de drone au unității Alpha din cadrul SBU.

„Au ajuns la centrul de comandă la ora 5 dimineața, și-au predat telefoanele și s-au apucat de treabă. Fiecărui operator i s-a atribuit o anumită aeronavă și i s-a oferit o machetă a terenului care arăta altitudinile, amplasarea cabinei și ruta dronei către țintă.”

„Este un indicator al faptului că Ucraina luptă cu ajutorul serviciilor noastre de informații. Suntem capabili de soluții neconvenționale”, a adăugat el.

Duminică, 1 iunie, o operațiune cu drone cu rază lungă de acțiune ar fi lovit cel puțin cinci aerodromuri din regiunile Murmansk, Irkutțk, Riazan și Amur din Rusia, lovind bombardiere strategice și aeronave de supraveghere. Deși estimările variază, Ucraina susține că până la 40 de aeronave au fost avariate sau distruse,  reprezentând în orice caz o lovitură serioasă pentru forțele aerospațiale rusești.

Detalii privind atacul asupra Podul Crimeei

Maliuk a confirmat, de asemenea, efectuarea cu succes al unui treilea atac asupra Podului Crimeei.

„Ca să fiu sincer, a treia oară când am lovit podul, am folosit 1.100 de kilograme de explozibili — și a doua încărcătură de 1.100 de kilograme. Două lovituri împotriva unor piloni cheie… Acesta este începutul unei noi ere”, a declarat el.

Ucraina a mai atacat podul de două ori: în 2022 folosind un camion încărcat cu 21 de tone de explozibili, respectiv în 2023, folosind dronele maritime ale SBU, cunoscute sub numele de „Sea Baby”. Cel mai recent atac din iunie 2025 a implicat o încărcătură explozivă scufundată – marcând oficial începutul a ceea ce Maliuk a descris ca o nouă „ere maritimă” în istoria operațiunilor speciale ale Ucrainei.

Ayatollahul Khamenei, primul mesaj după atacarea bazei SUA. Pentru ce i-a mulțumit Trump Iranului

0

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis un mesaj pe rețeaua X, după atacul iranian asupra unei baze americane din Qatar. Și președintele american Donald Trump a reacționat. 

Donald Trump și Ali Khamenei FOTO AFP

Mai multe explozii s-au auzit luni seară în capitala Qatarului, Doha. Iranul a anunțat că a lansat rachete asupra celei mai mari baze militare americane din această țară, Al Udeid.

Lansarea rachetelor vine ca răspuns la atacurile Statelor Unite.

„Nu am încălcat drepturile nimănui,” a spus el într-o postare pe X. ”Nici nu vom accepta vreodată ca cineva să ne încalce drepturile, și nu ne vom preda în fața încălcării acestora. Aceasta este logica națiunii iraniene”, a spus Ayatolahul Khamenei al Iranului într-o postare pe X.

Donald Trump a descris atacul iranian drept un „răspuns foarte slab”, pe care Statele Unite l-au „anticipat” și pe care l-au „contracarat foarte eficient”.

Au fost lansate 14 rachete – 13 au fost doborâte, iar 1 a fost «eliberată», pentru că se îndrepta într-o direcție neamenințătoare. Sunt încântat să raportez că NIMENI dintre americani nu a fost rănit, iar pagubele au fost minime. Cel mai important este că și-au consumat toată furia și, sperăm, nu va mai exista ură suplimentară. Vreau să mulțumesc Iranului pentru că ne-a oferit un avertisment timpuriu, ceea ce a făcut posibil ca nimeni să nu-și piardă viața și nimeni să nu fie rănit. Poate că acum Iranul poate merge spre Pace și Armonie în Regiune, iar eu voi încuraja cu entuziasm Israelul să facă la fel”, a fost mesajul postat de președintele american.

Situația este extrem de tensionată, iar autoritățile internaționale monitorizează cu atenție orice dezvoltare ulterioară.

„Dacă nu e un atentat la apărarea națională, e un afront adus președintelui”. Decizia în privința miniștrilor Apărării și Externelor, criticată de un expert în securitate

0

Expertul în securitate Hari Bucur Marcu atrage atenția că România va avea miniștri fără experiență în cele mai complicate vremuri.

România are un război la granițe, dar își pune miniștri fără experiență. FOTO: Pixabay

Politicienii români par că nu au înțeles absolut nimic din ceea ce se întâmplat în ultimul timp, susține expertul în securitate internațională Hari Bucur Marcu. Cu un război la graniță și pe fondul creșterii popularității partidelor radicale de dreapta, România va avea un ministru de externe necalificat și un ministru al Apărării la fel, spune expertul. Concret, din partea USR, Oana Țoiu este ministru de Externe și Ionuț Moștoiu ministru al Apărării. Niciunul nu are studii, experiență și cunoștințe în domeniile vitale pe care ar urma să le gestioneze

Ce pregătire au cei doi viitori miniștri

CV-ul Oanei Țoiu arată că e licenţiată în Comunicare, la Facultatea de Jurnalism şi Știinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti. În 2016, deputata USR a fost secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. În CV mai apar cursuri și conferințe la care a fost prezentă în străinăitate, dar fără nicio relevanță pentru ministerul pe care îl va conduce. Anterior, în perioada 2005-2007, a lucrat la departamentul de monitorizare şi analiză media al organizației Active Watch pe proiecte pentru Ministerul Afacerilor Externe, la organizaţia Salvaţi Copiii și TVR. CV-ul ei poate fi văzut AICI.

La rândul său, Ionuț Moșteanu a studiat Automatica la Universitatea „Politehnica” Bucureşti, apoi management la Universitatea Bioterra, după care a urmat un masterat în limba engleză la Universitatea București, în cadrul Facultății de Filosofie. Moșteanu a fost și secretar de stat în ministerul Transporturilor și are experiență de marketing. Deși nu avea pregătire în domeniu, a făcut parte din Comisia de Transporturi și Infrastructură, apoi a devenit membru în Comisia pentru Administraţie Publică şi Amenajarea Teritoriului. Mai recent, deși nu are nicio calificare în domeniul Apărării, a devenit membru în Comisia pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, iar apoi membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO. Întregul său CV poate fi văzut AICI.

„Există un cerc al oamenilor care se pricep la securitate și apărare națională. Îi cunosc pe toți. Cel care va fi ministrul Apărării nu face parte dintre ei, cu siguranță. Mai mult de atât, nu e singurul și nu e nici primul ministru pus să conducă Apărarea, deși nu are nicio tangență cu domeniul. La fel a fost și Angel Tîlvăr, au mai fost și alții. Diferența e că acum sunt vremuri tot mai grele și avem un război la ușă, așa că ministere precum Apărarea și Externe ar trebui conduse de cei mai buni profesioniști pe care îi are țara, nu de oameni fără nicio competență în domeniu”, spune Hari Bucur Marcu.

„Acolo poate fi și portarul ministru”

Cu toate aceste, numirea lui Ionuț Moșteanu i se pare expertului și mai greu de înțeles, mai ales în contextul geopolitic delicat în care ne aflăm. 

„Vorbim de oameni complet incompetenți și complet iresponsabili, mai ales dacă sunt de acord ca astfel de persoane, fără nicio legătură cu domeniile lor și fără nicio experiență, să conducă ministere atât de importante. Dar, e adevărat, la fel, lucrurile merg de la sine. Norocul nostru e că trebuie să respectăm o planificare NATO, iar oricât de multă incompetență există în minister, până la urmă sunt obligați să o respecte mai mult sau mai puțin”, mai spune expertul.

Hari Bucur Marcu nu este foarte surprins nici de nominalizarea Oanei Țoiu ca ministru de Externe. 

„Ministru de Externe poate să fie oricine. Acolo poate să fie și portarul ministru, la câtă incompetență există acolo. Ca ministru, va fi și ea acolo la evenimentele internaționale, va face poze, se va pune la masă să semneze documente. Va face și ea ce i se va spune. Dacă și înțelege ce semnează e bine, dacă nu asta e. Oricum, România a avut putini miniștri de Externe serioși. Majoritatea au fost prost pregătiți. Acum, dacă vine această doamnă care e complet nepregătită, se respectă doar tradiția. E drept, ceilalți mai aveau o oarecare experiență, dar dacă stăm și ne gândim nu e așa mare diferență între Emil Hurezeanu și cea care va veni. Oamenii ăștia, mulți dintre ei provenind din servicii, se selecționează între ei, se promovează între ei, se ajută între ei și se exclud între ei. Haideți să fim sinceri, oricum noi ca țară nu avem nicio ambiție de politică externă. Jumătate din ambasade sunt ocupate cu sinecuri, dacă nu cumva trei sferturi din personalul de acolo sunt sinecuri. Așa că ce pretenții să avem?”, adaugă Hari Bucur Marcu.

Din rău în mai rău

Expertul amintește și că în cele două ministere, la Apărare și Externe, au fost și în trecut oameni care nu ar fi trebuit să ajungă niciodată în această postură.

Hari Bucur Marcu. FOTO: Arhivă Adevărul

În prezent, lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât România are un război la granițe și toată Europa vorbește despre riscul ca acesta să se extindă.

Sunt tot mai mulți cei care avertizează că în următorii 5 ani, dacă nu ne pregătim, dă războiul peste noi. Și noi ce facem, pe cine punem miniștri? Dacă nominalizarea insului pentru demnitatea de ministrul Apărării Naționale nu este un atentat la apărarea națională și la apărarea comună, în NATO, cu siguranță că e un afront deschis la adresa președintelui României, sub formă de bătaie de joc, de tipul: ia de aici, să vezi cum e! Dacă nu este un element de trădare, de anti-europenism cu numirea lui, atunci cum poate fi catalogat? Și nu contează el sau ea ca persoană, n-am absolut nimic cu ei, dar n-ai cum să aduci în guvern asemenea oameni. Noul ministru al Apărării e specialist în managementul agroturismului și a fost la o universitate, Bioterra, care nici măcar nu era omologată pe atunci. Nu că ar fi rău să fii expert în managementul agriculturii și agroturismului, dar atunci te ocupi de asta, nu ai cum să conduci ministerul Apărării într-o țară NATO”, mai spune expertul.

Prin numirea unor persoane fără competențe în fruntea țării, politicienii se pregătesc practic să pună țara pe tavă partidelor considerate radicale sau de extremă dreapta.

„Am votat împotriva acestor partide radicale, împotriva lui Călin Georgescu, împotriva lui Simion, dar ce fac acești oameni care au fost mereu și se află și acum la putere e de neînțeles. Presimt că tot guvernul va arăta la fel, vor fi majoritatea oameni nepregătiți, sinecuri de partide. Cu așa politicieni, cu asemenea demnitari, nu are cum să fie mai bine. Vom merge din rău în mai rău”, mai spune Hari Bucur Marcu.

Cine e Hari Bucur Marcu

Hari Bucur Marcu a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate (DCAF), consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO și alte funcții în Armata României.

De la trecerea în rezervă în primăvara anului 2003, Hari Bucur-Marcu și-a consolidat reputația de expert internațional în problemele edificării instituțiilor de apărare, politicilor de apărare și alianțelor militare, în special NATO, precum și reformei sectorului de securitate.

El este autorul cărții Essentials of Defence Institution Building, apărută la Viena în engleză și tradusă și în franceză, precum și primul editor al volumului Defence Management – An Introduction, apărut la Geneva, în engleză și tradus în armeană, franceză, georgiană, rusă, spaniolă, turcă și ucrainiană. El este, de asemenea, autorul mai multor capitole în cărți și articole care abordează teme de planificare financiară, politicile publice de informare, instruire pentru politicile de apărare, transparența privind apărarea, instituționalizarea evaluării riscurilor de securitate și altele asemenea. El a publicat un kit de auto-evaluare pentru instituționalizarea apărării, la Geneva, în engleză și tradus în rusă și ucrainiană.

A organizat cursuri și seminarii și a contribuit la conferințe, seminarii și ateliere de lucru în Armenia, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croația, Georgia, Germania, Republica Moldova, România, Slovacia, Elveția, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite ale Americii. A făcut parte din echipe de experți internaționali care au vizitat Armenia, Azerbaidjan, Republica Moldova și Ucraina și a consiliat armatele acestor state, inclusiv pe cea ucraineană.

Grindeanu, la învestirea guvernului Bolojan: „Să traversăm deșertul fără sacrificii ritualice!”

0

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, 23 iunie 2025, în Parlament, că „PSD nu a fugit niciodată de responsabilitate și „va fi mereu partidul care va aduce o abordare matură la masa discuțiilor”. 

Sorin Grindeanu, liderul PSD FOTO: Arhivă

„Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră deoarece PSD nu a fugit niciodată de responsabilitate! Din contră, în toate momentele grele pe care România le-a traversat de la Revoluție încoace, PSD și-a asumat mereu responsabilitatea. Astăzi dăm startul unei coabitări politice, pe care – pentru binele acestei țări și pentru binele românilor – mi-o doresc puternică, pentru următorii 3 ani și jumătate! Astăzi, PSD își asumă guvernarea pentru o Românie stabilă, care își continuă dezvoltarea. O dezvoltare care vizează fiecare român în parte, dar și economia românească în ansamblu. Ieșim astfel din zodia interimatelor păguboase și intrăm într-o perioadă a soluțiilor raționale și realiste!”, a transmis președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, în plenul Parlamentului, la învestirea guvernului Bolojan. 

În opinia acestuia, PSD a fost și va rămâne un partid al oamenilor, un partid al celor care vor să trăiască într-o țară mai bună, cu locuri de muncă bine plătite, educație de calitate. 

„Trebuie să avem curajul unei resetări, pentru a trece împreună de această perioadă economică dificilă! Este adevărat că din dorința de a face bine, anumite măsuri luate în trecut au produs unele dintre dezechilibrele de astăzi. Vă asigur însă că toate măsurile au fost luate de partidele care au format în trecut coaliții, cu bună credință, în folosul românilor, însă în contextul de atunci. Este dificil să menții echilibrul perfect, iar Partidul Social Democrat trebuie să își asume în mod onest partea sa pentru trecut. Cu toate acestea, PSD a fost și va rămâne un partid al oamenilor, un partid al celor care vor să trăiască într-o țară mai bună, cu locuri de muncă bine plătite, educație de calitate pentru copii și servicii de sănătate accesibile tuturor. În tot ce am făcut și vom face, datoria noastră este să fim loiali românilor, atât celor din țară, cât și celor din străinătate. Aceasta este viziunea social-democraților pentru următorii ani de guvernare!”, a mai spus Grindeanu.

El a mai subliniat că PSD va fi partener într-o coaliție guvernamentală chiar dacă celelalte formațiuni politice pot avea uneori viziuni diferite.

„De aceea, suntem conștienți că nu va fi ușor să ne armonizăm mereu punctele de vedere! PSD însă va fi mereu partidul care va aduce o abordare matură la masa discuțiilor”, a spus Grindeanu.

Acesta a detaliat mai multe puncte-cheie obținute de PSD în cadrul negocierilor pentru programul de guvernare:

  • Continuarea investițiilor în marile proiecte de infrastructură, esențiale pentru locuri de muncă și dezvoltare economică;
  • Menținerea subvențiilor în agricultură;
  • Păstrarea cotei generale de TVA la maximum 19% și a cotelor reduse pentru alimente și medicamente;
  • Protejarea veniturilor mici și medii, prin menținerea facilităților fiscale pentru persoanele vulnerabile;
  • Limitarea introducerii contribuției CASS doar la pensiile ce depășesc 4.000 de lei;

Potrivit lui Grindeanu, vor fi luate măsuri și vor fi decizii ferme, însă nu cu orice preț.

„Cifrele sunt importante atâta timp cât ele aduc bunăstare românilor! Să fim conștienți că nu putem pulveriza traiul de zi cu zi al oamenilor cu venituri mici și medii. Să fim responsabili, să calibrăm măsurile și să luptăm pentru nevoile mediului de afaceri autohton. Economia românească trebuie să continue să se dezvolte! Este singura soluție! Guvernarea este despre români și nevoile lor. Nu este o arenă în care să lupte diverse părți ale societății ca în !”, a mai transmis Sorin Grindeanu. 

În încheiere, Grindeanu a făcut un apel către parlamentari să dea dovadă de responsabilitate și să intre într-o „epocă a maturității politice”.

„Îmi doresc să traversăm toți deșertul, fără să lăsăm pe nimeni în urmă și fără sacrificii ritualice! Înainte să închei, vreau să vă atrag atenția că și dumneavoastră, stimați parlamentari, aveți o mare responsabilitate pentru calea pe care va intra România în următorii ani. Mă aștept la transparență, responsabilitate, cumpătare și mai ales la bună-credință! Fără populisme și inițiative fără acoperire bugetară, agende ascunse și interese egoiste! Să intrăm împreună într-o epocă a maturității politice”, a încheiat Grindeanu. 

Ce se întâmplă cu pensiile românilor. Florin Manole: Nu sunt de acord că deficitul este cauzat de pensionari

0

Ministrul desemnat pentru portofoliul de la Muncă, Florin Manole, a dat asigurări, luni, 23 iunei 2025, după audierile din comisiile de specialitate reunite, că sunt bani pentru plata pensiilor și salariilor.„Bani sunt și vor fi”, a spus acesta. 

Florin Manole, ministrul Muncii FOTO: Mediafax

„Discursul despre suficienți bani pentru pensii și salarii> este un discurs recurent. Mi-amintesc că în 2017 aveam un parlamentar, domnul Cîțu, care zicea că nu o să fie bani pentru pensii și salarii. Au fost. Nu a existat vreun an în care să nu fie bani pentru pensii sau salarii. Împrumuturile nu se fac explicit pentru pensii și salarii sau investiții. Împrumuturile se fac pentru bugetul de stat și distribuirea banilor este una care se face și către investiții. Eu nu sunt de acord că deficitul României este un deficit cauzat de pensionari. În niciun caz. Avem investiții de 7,8% din PIB, de exemplu, pentru anul trecut. O cifră consistentă, o cifră importantă. Sunt bani care produc bunăstare în România. Sunt o parte din deficit, dar, așa cum vă spuneam, nu trebuie spus niciodată și nu este corect să spunem vreodată că deficitul este cauzat de pensii”, a declarat Florin Manole, potrivit Agerpres.

Întrebat dacă mai susține scăderea subvențiilor pentru partide, Manole a răspuns: „Nu mai sunt purtătorul de cuvânt al partidului (PSD – n. r.), vă rog să nu amestecăm identitățile. O să vă răspund doar despre capitolul muncă, dar, ca parlamentar, pentru că nu vreau să fug de această identitate, am spus-o și o repet: subvențiile pentru partide trebuie să scadă”.  

Paul Stănescu își negociază plecarea din vârful PSD. Se discuta preluarea șefiei Curții de Conturi

0

Potrivit unor surse politice, secretarul general al PSD, Paul Stănescu, ar putea ajunge la șefia Curții de Conturi. Liderul PSD ar putea fi schimbat din funcția de secretar general al partidului. 

Stănescu își negociază plecarea de la vârful PSD FOTO Facebook / PSD

Funcția de șef al Curții de Conturi va rămâne vacantă după numirea lui Mihai Busuioc, actualul președinte al Curții de Conturi, la Curtea Constituțională. Potrivit unor surse politice citate de Antena3 CNN, Paul Stănescu ar urma să fie numit pentru un rest de mandat de doar un an.

Stănescu ar fi avut o discuție cu liderii partidului despre retragerea de la vârful PSD, fiind acum secretar al partidului. Acesta ar fi cerut, la schimb, șefia Curții de Conturi. 

Biroul Permanent Naţional al PSD a decis luni să îl susţină pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională pe Mihai Busuioc. El ocupa din octombrie 2017 funcția de președinte al Curții de Conturi.

Anterior, a fost secretar general al Guvernului, funcție din care a refuzat să plece în momentul declanșării conflictului dintre premierul Sorin Grindeanu (actualul lider al PSD) și PSD-ul condus de Liviu Dragnea.

Economia de război a Rusiei începe să cedeze. Cheltuielile militare o duc spre colaps. „Suntem pe marginea prăpastiei”

0

După ani în care Kremlinul s-a lăudat cu „reziliența” economiei ruse în fața sancțiunilor occidentale, realitatea pare să o contrazică. Ministrul Economiei de la Moscova admite că Rusia se află „la marginea recesiunii”, în timp ce inflația se apropie de 10%, producția industrială încetinește, iar lipsa de forță de muncă devine critică. Totul, pe fondul unei economii hiper-militarizate și a unei politici bugetare sufocate de ambițiile expansioniste ale regimului Putin.

Maksim Reșetnikov, ministrul rus al Economiei/ FOTO:X

Un avertisment rar din partea guvernului rus

Pe 19 iunie, în cadrul Forumului Economic de la Sankt Petersburg, Maksim Reșetnikov, ministrul rus al Economiei, a rostit o frază care a atras atenția observatorilor internaționali: „Suntem pe marginea prăpastiei”. Afirmația, rară într-un peisaj politic dominat de propagandă și negare, validează avertismentele economiștilor occidentali care susțin de luni bune că modelul de „Keynesianism militar” promovat de Moscova nu este sustenabil.

După invazia Ucrainei, bugetul rus a fost redirecționat masiv către industria de apărare: de la 3,6% din PIB în 2021, la peste 6,3% estimat pentru 2025 – depășind chiar și proporțiile din bugetul militar al SUA. Pe termen scurt, injecția bugetară a salvat indicatorii de creștere, dar a mascat prăbușirea capitalului uman și stagnarea productivității, scrie Fortune.

Războiul devorează forța de muncă a Rusiei

Peste un milion de ruși au părăsit țara, iar sute de mii au fost trimiși pe front, mulți fără să se mai întoarcă. În doar un an, între 2022 și 2023, numărul angajaților cu vârste între 16 și 35 de ani a scăzut cu 1,33 milioane – cea mai mare contracție demografică din ultimele două decenii. Analista Elina Ribakova, de la Institutul Peterson, descrie fenomenul ca pe un „joc de scaune muzicale” sinistru: salariile cresc doar în sectoarele legate de război, însă fără a genera dezvoltare reală.

Inflație accelerată, dobânzi uriașe, industrie în declin

Deși salariile în domeniile strategice au crescut, inflația le-a erodat rapid efectul. În 2024, rata inflației a atins 9,52%, în urcare față de 7,42% în anul precedent. În același timp, producția industrială aproape a stagnat, cu o creștere de doar 0,2% în termeni anuali – cel mai slab ritm din ultimii doi ani.

Banca Centrală a Rusiei a fost nevoită să ridice dobânda-cheie la 20% în luna iunie, semn clar că instrumentele clasice de stabilizare economică sunt deja epuizate. Iar previziunile pentru 2025 sunt sumbre: o creștere economică de maximum 2%.

Petrolul salvează temporar bugetul, dar nu schimbă direcția

Exporturile de energie continuă să reprezinte un pilon esențial al economiei ruse – aproape 20% din PIB provine din petrol și gaze. Escaladarea conflictului dintre Israel și Iran a dus la o creștere temporară a prețului barilului, oferindu-i Kremlinului o gură de oxigen fiscală. Însă analiștii avertizează că acest „respiro” este fragil și temporar.

Sancțiunile și izolarea economică continuă să muște adânc

În ciuda unor speranțe generate de o retorică mai conciliantă din partea președintelui american Donald Trump, Rusia rămâne izolată de piețele de capital occidentale. Sancțiunile persistă, iar retragerea firmelor străine continuă să lase goluri greu de umplut în investiții, inovație și tehnologii critice.

Charles Kupchan, expert al Consiliului pentru Relații Externe, avertizează că orice relansare a legăturilor economice cu Occidentul va avea un cost politic major, inclusiv pentru Washington.

Un model economic epuizat și o societate în derivă

În spatele cifrelor și al indicatorilor, imaginea care se conturează este una sumbră: o economie captivă în logica războiului, în care prosperitatea pe termen scurt este cumpărată cu viitorul unei întregi societăți. Rusia își arde rezervele umane și financiare într-un conflict ale cărui costuri reale încep abia acum să devină vizibile – inclusiv pentru propriii decidenți.

Rusia a studiat operațiunea „Pânza de Păianjen” a Ucrainei și ar putea să o replice într-un posibil atac hibrid asupra Europei

0

În timp ce atenția comunității internaționale este concentrată pe escaladarea conflictului dintre SUA și Iran, oficiali ucraineni trag un semnal de alarmă: Moscova ar putea profita de haosul geopolitic pentru a declanșa un nou tip de agresiune împotriva Europei, scrie The Sun.

Drone ucrainene ascunse în case modulare/FOTO:X

Președintele rus Vladimir Putin a devenit, luni, primul lider internațional care s-a întâlnit cu oficiali iranieni după ce Statele Unite au lansat atacuri aeriene asupra unor instalații nucleare iraniene. Momentul este considerat semnificativ de analiștii de securitate, având în vedere apropierea strategică dintre Moscova și Teheran, pe fondul izolării internaționale a ambelor regimuri.

O nouă amenințare pe flancul estic?

Potrivit unei surse guvernamentale ucrainene citate de presa britanică, Rusia ar putea adapta propriile tactici pentru a lansa un atac hibrid asupra unui stat membru NATO din flancul estic. Oficialul face referire la așa-numita „Operațiune Pânza de Păianjen” – o acțiune clandestină de amploare desfășurată recent de Ucraina, care a dus la distrugerea a zeci de aeronave militare rusești printr-o rețea de drone infiltrate adânc în teritoriul inamic.

„Există temerea că Federația Rusă a studiat în detaliu această operațiune ucraineană și ar putea încerca să o reproducă în alt context – poate chiar într-un stat baltic. Ar fi un test major pentru Articolul 5 al NATO, unul fără precedent până în prezent”, avertizează sursa.

Atacul ucrainean a fost rezultatul a 18 luni de pregătiri și a vizat cinci baze aeriene rusești, situate la mii de kilometri de graniță. Lovitura a distrus cel puțin 41 de aeronave, inclusiv bombardiere strategice și avioane de supraveghere. Potrivit sursei ucrainene, Kremlinul a fost „profund umilit”, dar în același timp „dornic să învețe” din tacticile utilizate de Kiev.

Europa, sub presiunea unui conflict extins

În paralel, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat săptămâna trecută că Rusia își pregătește o strategie de agresiune pe termen lung, semnalată de creșterea masivă a bugetului militar – deja mai mare decât cel cumulat al celor 27 de state membre ale UE. „Nu investești în apărare în asemenea proporții dacă nu intenționezi să o folosești”, a declarat Kallas în fața Parlamentului European.

Oficialul ucrainean atrage atenția că Moscova a devenit tot mai abilă în adaptarea tehnologică. Dacă la începutul războiului Rusia era cu două luni în urma Ucrainei în domeniul dronelor, acum ar fi trecut în față, dezvoltând sisteme de drone cu fibră optică, greu de detectat. De asemenea, există indicii clare privind intensificarea acțiunilor de spionaj și sabotaj în mai multe state europene, inclusiv asupra infrastructurii critice.

NATO, în pragul unui test de coeziune

În acest context, summitul NATO care urmează să aibă loc săptămâna aceasta la Haga capătă o miză aparte. Aliații urmează să discute despre stabilirea unor noi obiective privind investițiile în apărare, dar și despre adaptarea strategiei de descurajare la noile forme de agresiune – mai puțin vizibile, dar cu potențial destabilizator major.

Serviciile de informații germane au transmis recent că Rusia nu vede Ucraina ca o destinație finală, ci ca un pas intermediar într-un plan mai amplu. „Avem probe clare că scopul strategic al Kremlinului este acela de a împinge NATO înapoi la granițele din anii ’90 și de a elimina influența americană din Europa”, a declarat Bruno Kahl, șeful serviciului german de informații externe (BND).

Într-un moment în care Washingtonul este absorbit de tensiunile din Orientul Mijlociu, iar Europa pare lipsită de o strategie comună fermă, Kremlinul ar putea vedea o fereastră de oportunitate pentru o escaladare tăcută, dar decisivă. Iar testul suprem ar putea fi nu pe câmpul de luptă tradițional, ci în zona vulnerabilă a coeziunii euro-atlantice.

Cât de mare e pericolul unor atentate teroriste în România după ce a izbucnit războiul SUA – Iran. Expert: „Riscul e acum peste tot”

0

SUA și Europa se confruntă cu riscuri majore de atentate, avertizează experții chestionați de „Adevărul”. Războiul din Orientul Mijlociu nu a făcut decât să agite și mai mult spiritele și să crească riscurile, iar atacurile iraniene asupra bazelor americane din zonă arată o escaladare.

Teroriștii pot lovi oricând și în orice colț al lumii. FOTO: Shutterstock

Războiul dintre Israel și Iran, dar și recenta intervenție americană soldată cu bombardarea instalațiilor nucleare iraniene Fordow, Natanz și Isfahan ar putea să anunțe o recrudescență a actelor teroriste în Orientul Mijlociu și în întreaga lume. După Israel, Statele Unite ale Americii sunt cele mai vizate, însă nici aliații europeni ai Washingtonului nu se află în siguranță. Așa cum se întâmplă în astfel de situații, toate interesele americane din lume, cu precădere baze militare, dar și obiective economice și nu numai devin o țintă.

Deocamdată, până la posibilele atentate teroriste, Iranul a dezlănțuit luni, 23 iunie, un atac asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu. Mai exact, armata iraniană a lansat o operațiunea „Basharat Fath” (Promisiunea Victoriei) împotriva bazelor militare americane din Qatar și Irak.

„Adevărul” apelează la expertiza generalului (r) Dan Grecu, dar și la cea a experților în securitate Claudiu Degeratu și Hari Bucur Marcu pentru a afla în ce măsură Europa, dar mai ales România s-ar afla în pericol din cauza unor grupări teroriste islamice.

Generalul (r) Dan Grecu, ofițerul decorat de SUA, ONU și NATO, azi președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, a fost pe teren în Irak, Afganistan, Kosovo și Eritreea, unde atentatele au fost mulți ani la ordinea zilei, iar în unele cazuri încă mai sunt. În opinia sa, Iranul ar fi tentat să lovească interesele americane oriunde în lume. Întrebarea la care e de răspuns este în ce măsură poate să o facă.

Aici sunt trei direcții de acțiune. Una este direcția de acțiune militară, de la stat la stat, pe care este clar că Iranul poate să o conducă și a și condus-o împotriva Israelului. Mai există cea de a doua variantă de acțiune militare dusă de Iran împotriva bazelor americane din Peninsula Arabică, ceea ce s-a și întâmplat chiar acum. Mai departe, prin proxy-ii săi, Iranul probabil că va încerca și alte acțiuni împotriva bazelor militare americane și nu numai. Drept dovadă, declarația houthi-lor, că vor lovi toate navele care traversează strâmtoarea Ormuz”, spune generalul.

De unde vine pericolul

Nici Europa, principala aliată a SUA, nu se află deloc în siguranță. Și nici România. Generalul Dan Grecu vorbește despre riscul activării unor celule teroriste, multe dintre ele semnalate și active în trecut pe continent.

„Pentru statele din afara regiunii Orientului Apropiat, iar aici mă refer la statele din Europa, la Statele Unite ale Americii, în general statele democratice, pericolul constă în activarea celulelor islamiste ale căror membri fanatici sunt gata în orice moment să execute acțiuni teroriste. Fie că este vorba de acțiuni teroriste în general sau împotriva intereselor americane sau israeliene în regiune, fie împotriva unor obiective civile. Vizate sunt însă în special  ambasadele, consulatele și bazele militare” mai spune generalul.

Fost șef al secţiei de Apărare din cadrul Delegaţiei Permanente a României la NATO, Claudiu Degeratu consideră că riscul unor atentate teroriste în Europa e în creștere. Iranienii sau grupările teroriste cu care lucrează ar putea alege orice țintă, teoretic.

„Riscul este peste tot. Acum, desigur, probabilitatea să avem atentate este o altă discuție, dar riscul este peste tot, în toate zonele, în toate țările unde sunt prezente forțe americane. La fel se întâmplă și cu riscul unde sunt și turiști, și cetățeni civili americani în Europa. Întotdeauna se pot întâmpla astfel de lucruri, discutăm totuși de fenomenul terorist care, sigur, are o gamă largă de tipuri de amenințări. Pot fi și lupi singuratici, pot fi și lovituri oportuniste în funcție de situație, pot fi lovituri coordonate de un stat anume”, spune Degeratu.

Forțele speciale și atitero din toate statele NATO ar trebui să fie deja în stare de alertă, consideră expertul. Și România ar trebui să ia astfel de măsuri, mai spune el.

„Pe un asemenea fond, peste tot crește gradul de alertă acolo unde sunt unități, facilități sau soldați americani. Și la fel ar trebui să fim și noi acum mai atenți. Și suntem, desigur, atenți. Adică eu nu îmi fac probleme, sunt convins că și la noi s-a mărit gradul de atenție. De regulă crește gradul de alertă teroristă în asemenea cazuri”, mai spune Degeratu.

Scutul de la Deveselu, o țintă pentru teroriști?

Și generalul Dan Grecu consideră că, în ce privește România, pericolul există, dar nu este unul iminent. Bazele americane din România sau scutul de la Deveselu s-ar putea înscrie pe listă. Totuși, generalul nu crede că iranienii sau aliații lor ar fi capabili de asemenea lovituri.

Din punctul meu de vedere, capacitatea sau organizarea acestor celule teroriste este, totuși, relativ redusă, fără a avea capacitatea de a face acțiuni serioase, spectaculoase. Dar asta nu înseamnă că structurile de securitate românești nu trebuie să fie vigilente, pentru că, până la urmă, astfel de lucruri se întâmplă oriunde în lume și nu ne putem considera de neatins. Și să ținem cont că dacă Iran ar avea o astfel de intenție, deși, sincer să fiu, cred că este o mică probabilitate să atace Europa, cu siguranță, scutul de la Deveselu ar fi exact ce ar avea nevoie. Dar mă îndoiesc că și pot să o facă”, susține generalul Grecu.

Părerea sa este împărtășită de expertul în securitate Hari Bucur Marcu.

„Sunt convins că dacă ar fi fost un risc iminent, americanii s-ar fi gândit de două ori dacă să lovească sau nu. Dar realitatea este că, deși un asemenea pericol nu poate fi exclus în totalitate, riscul nu e chiar așa mare. Pe hârtie, sigur, lucrurile nu arată bine. Să ne gândim că în lume s-ar afla numai 10 milioane de imigranți ilegali, dacă, dintre aceștia, despre 5 milioane nu ai nicio informație, și din ăia 5 milioane doar unul la 100.000 face parte dintr-o celulă teroristă, vorbim de 50 de oameni, nu? Să zicem că din cei 50 de oameni formează 20 de celule teroriste. Dacă activezi doar jumătate dintre ele, ai riscul uriaș să vezi o mulțime de nenorociri care se întâmplă. Dar, în principiu, mai ales americanii, sunt foarte organizați în treaba asta și își iau toate măsurile”, spune Hari Bucur Marcu.

Pornind de la exemplul „omuleților verzi” din Crimeea, aduși peste noapte de Rusia să acționeze acolo, iranienii și alte state ar putea să acționeze oarecum similar împotriva unor baze americane.

În România, baza Deveselu ar putea fi vizată, la fel și baza de la Mihail Kogălniceanu. Și nu doar ele. 

„Sigur că dacă ar avea o oportunitate, dacă ar identifica o posibilitate, iranienii, dar nu numai ei, ar acționa. Și ar acționa împotriva unor baze militare sau a unor interese americane, fie ele și din România. Ne amintim de omuleții verzi ai lui Putin. Nu identic, dar asemănător, baza de la Deveselu ar putea fi o țintă pentru teroriști sau chiar pentru Iran. Însă eu cred că americanii sunt pregătiți pentru absolut orice”, spune Hari Bucur Marcu.

Guvernul Bolojan are timp până la 15 octombrie pentru a prezenta CE măsurile privind corectarea deficitului bugetar

0

Comisia Europeană a recomandat luni Consiliul UE să stabilească data de 15 octombrie ca termen-limită pentru ca România să ia măsuri eficace pentru corectarea deficitului bugetar de peste 9% din PIB, potrivit unui document al executivului european.

Comisia Europeană FOTO: Pixabay

Termenul propus de Comisia Europeană nu reprezintă o amânare pentru România, ci un detaliu birocratic, pentru că atunci are loc o ședință deja programată a Consiliului UE.

Chiar dacă Consiliul UE ar adopta propunerea Comisiei și ar stabili 15 octombrie ca termen pentru luarea măsurilor, e important de notat că ar putea apărea o reacție negativă a agențiilor de rating și a piețelor dacă guvernul amână până în octombrie aceste măsuri.

România a ajuns anul trecut, sub guvernarea PSD-PNL, la un deficit bugetar de 9,3% din PIB,  cheltuielile fiind mult mai mari decât veniturile. Este cel mai mare deficit bugetar din UE.

Recomandarea Comisiei Europene 

România ar trebui să se asigure că rata nominală de creștere a cheltuielilor nete nu depășește maximele stabilite în Anexa I.

România ar trebui, așadar, să pună capăt situației de deficit excesiv până în anul 2030.

Consiliul stabilește data de 15 octombrie 2025 ca termen-limită pentru ca România să ia măsuri eficace și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv. Ulterior, România ar trebui să raporteze progresele înregistrate în implementarea acestei recomandări cel puțin o dată la șase luni — în primăvară, în contextul raportului anual de progres, și în toamnă, până la 15 octombrie — până când deficitul excesiv a fost corectat”.

Recomandarea poate fi citită AICI.

Schimbările propuse de guvernul Bolojan în Sănătate și Educație

0

În programul de guvernare propus, printre prevederile pentru Sănătate se numără reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030 și creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor. În cazul Educației, ministerul își propune absorbția a 100% din fondurile pe PNRR. 

Guvernul a trecut rapid prin audierile din Parlament FOTO Senatul României

Programul de guvernare al noului cabinet propune mai multe obiective în domenii esențiale, precum sănătate și educație. 

Programul pentru Ministerul Sănătății

Printre prioritățile pentru sănătate aunt creșterea performanței spitalelor, creșterea bazei de plătitori CASS, folosirea eficientă a bugetelor CNAS, creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament și eficientizarea instituțiilor subordonate Ministerului Sănătății și reorganizarea Institutului Național de Transfuzie Sanguină. 

Pentru creșterea performanței spitalelor este propusă reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030; plata în funcție de performanță pentru medici; optimizarea sporurilor la personalul din spitale în funcție de numărul de servicii medicale acordate; creșterea numărului de instrumente administrative pentru managerii unităților sanitare și introducerea de criterii de performanță pentru șefii de secție; Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare la nivel județean/regional/național;

Pentru creșterea bazei de plătitori la Casă de Asigurări este prevăzută descurajarea acordării de concedii medicale fictive: controale asupra medicilor și beneficiarilor de concedii. eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale; creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor, în condițiile în care, în prezent sunt 6.3 milioane plătitori și 16.6 milioane beneficiari și creșterea cu peste 15% prin aplicarea CASS la pensiile mari. 

Pentru folosirea eficientă a bugetelor CNAS este prevăzută reducerea centrelor de permanentă din mediul urban. De asemenea, sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația că minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă. Rezidenții în sistem privat sunt plătiți parțial de unitatea medicală. Este propusă și desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfașoară în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare, precum și convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație. 

Măsurile propuse 

Printre măsurile propuse sunt construirea/modernizarea și dotarea centrelor comunitare medicale integrate, dezvoltarea asistenței medicale primare respectiv a medicinii de familie, dezvoltarea asistenței ambulatorii de specialitate și o rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate, dezvoltarea asistenței medicale spitalicești.

Planul promite și continuarea și finalizarea investiitiilor în spitale și clădiri noi din PNRR și spitalele regionale lași, Cluj-Napoca și Craiova.

Este prevăzută și dezvoltarea medicinii de urgență, prin înnoirea parcului auto de transport și asistență medicală de urgență. Creșterea capacității operative a structurilor sistemului național de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat, Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu și a îngrijirilor paliative, dezvoltarea asistenței medicale comunitare și a medicinii școlare, precum și dezvoltarea industriei farmaceutice, prin lansarea unui program de stimulare a investițiilor.

Programul pentru Ministerul Educației

„Trebuie să pregătească și să transfere prin educație cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții. Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piață muncii (nivelul 3 de calirficaire după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea Hceului) și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar. Educația va fi motorul mobilității sociale, al inovației și dezvoltării economice sustenabile, prin asigurarea unui sistem de învățământ centrat pe elev, echitabil și incluzlv, sprijinit de profesori motivați și corespunzător formați”, arată planul de guvernare al noului cabinet.

Până în 2030 se urmarește atingerea țintei din legislație de 15% pentru educație din bugetul general pe cheltuieli pentru tot domeniul educației, mai arată programul. 

Măsuri propuse

Pe educație, măsurile vor viza în principal creșterea calității educației, reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional prin reforme:

(1) curriculare 

(2) de evaluare 

(3) reforma infrastructurii educaționale 

Astfel, este propusă extinderea școlilor-pilot pentru inovații curriculare și învățământ dual, ci completarea manualelor cu platforme de e-learning și alte instrumente interactive.

Este propusă și reorganizarea structurilor teritoriale ale Ministerului Educației și Cercetării. 

„Se va acordă o atenție sporită educației timpurii și infrastructurii de creșe. De asemenea, se va urmări consolidarea statutului profesorilor prin susținerea formării și dezvoltării profesionale a acestora, intrarea în sistem pe baza de merit, prin salarii competitive și evaluări bazate pe performanță”, mai arată programul. 

Este propusă diferențierea universităților prin misiuni (educație, educație și cercetare, educație și cercetare avansată) și evaluările instituționale raportate la această, Cercetarea se reorganizează într-un sistem național eficient -mai ales în baza evaluării demarate în 2025 -cu finanțare publică crescândă până la 1% din PIB până în 2030.

Conducere ministerului își propune absorbția a 100% din granturi și credite din cadrul PNRR renegociat și o reorganizare la nivelul ministerului în privința fondurilor.

Pentru prevenirea abandonului școlar prin programe PNRAS, PNRAU, „Școală după școală” și mese sănătoase în școli, iar pentru eficientizare, este prevăzută reducerea sporurilor și a stimulentelor exagerate indiferent de sursă finanțării și testarea periodică a funcționarilor și a personalului de conducere angajat prin contract de mandat.

Stare de urgenţă pe insula Chios din Grecia în urma incendiilor care fac ravagii

0

Grecia a declarat luni stare de urgenţă pe insula Chios, unde sute de pompieri luptă pentru a stinge incendiile care fac ravagii pentru a doua zi consecutiv, în condiţiile în care vântul a intensificat focul, provocând întreruperi de curent şi evacuarea locuitorilor.

Incendii puternice pe insula Chios FOTO: X

„Situaţia de ieri de pe insulă este destul de dificilă, deoarece avem în permanenţă noi fronturi şi reapariţii (de focare), iar condiţiile climatice nu sunt favorabile”, a declarat Yiannis Kefalogiannis, ministrul crizelor climatice şi protecţiei civile, la sosirea sa în Chios.

El a confirmat că 170 de pompieri suplimentari vor întări cele 11 echipe de aproximativ 190 de pompieri dislocate pe insula din nord-estul Mării Egee, care încercau să împiedice propagarea incendiului la locuinţe şi zone cunoscute pentru producţia de mastiha, o răşină naturală recoltată din arbori de mastic. Treizeci de vehicule suplimentare vor întări cele 38 de vehicule deja mobilizate, asistate de 13 elicoptere şi patru avioane de stingere a incendiilor, a spus Kefalogiannis, scrie News.

Rafalele de vânt au complicat eforturile de stingere a incendiilor, care au distrus păduri şi păşuni în timp ce se îndreptau spre nord, vest şi sud de oraşul Chios, capitala insulei, provocând întreruperi de curent şi forţând sute de localnici să fugă pentru a se pune la adăpost.

Kefalogiannis a declarat că autorităţile vor investiga cauzele incendiilor care au izbucnit în diferite zone geografice ale insulei.

Situată în extremitatea sudică a Europei, Grecia a resimţit impactul economic şi ecologic al incendiilor frecvente din ultimii ani, care, potrivit oamenilor de ştiinţă, au fost agravate de schimbările climatice rapide. Ţara a cheltuit sute de milioane de euro pentru a despăgubi gospodăriile şi fermierii pentru daunele cauzate de fenomenele meteorologice extreme şi pentru a moderniza echipamentele de stingere a incendiilor. Anul acesta a angajat un număr record de pompieri, aproximativ 18.000, în anticiparea unui sezon dificil din punct de vedere al incendiilor.

Ucraina a primit primul avion Shark dotat cu război electronic anti-drone

0

Ucraina a primit primul avion dotat cu un sistem de război electronic special conceput pentru a combate amenințările reprezentate de drone. Este vorba de avionul ușor SHARK, produs de firma ceho-slovacă SHARK.AERO, relatează Euromaidan Press. Vestea vine în contextul în care apărarea aeriană a Ucrainei riscă să fie copleșită de sutele de drone lansate de Rusia în atacuri zilnice, iar mijloacele alternative de a le combate nu dau mereu rezultate.

Avion Shark FOTO Captură X

Livrarea a fost raportată de analistul francez în aviație ATE CHUET în cadrul unei discuții cu un reprezentant SHARK.AERO la Salonul Aeronautic de la Paris din 2025.

„Am decis să creăm un model SHARK axat pe războiul electronic în Ucraina. L-am echipat cu o antenă pentru detectarea și urmărirea amenințărilor generate de drone. Putem detecta profilurile electromagnetice ale mai multor tipuri de drone, precum Shahed, Orlan etc. Odată detectate, le putem neutraliza cu ajutorul bruiajelor montate sub aeronavă”, a explicat un reprezentat al companiei.

Echipamentul de război electronic (EW) al Shark  este format din două componente: una vizează sistemul de poziționare GNSS, iar cealaltă bruiază legăturile video și de control ale dronelor. 

Fiind capabil să opereze la o altitudine de 1800 de metri, acesta are capacitatea de a suprima sistemele inamice pe o rază de 4,5 kilometri.

Dronele Shahed utilizează la rândul lor sisteme de navigație inerțială pe lângă GNSS, însă acestea au în principal rolul de a compensa mici devieri provocate bruiaje. Cum aceste sisteme acumulează erori în timp, bruiajul prelungit prin intermediul platformelor aeriene precum Shark poate devia semnificativ dronele de la traiectoriile lor-țintă.

Autonomia de croazieră a aeronavei la o viteză de 270 km/h este de aproximativ 2.000 de kilometri, iar în modul de economisire a combustibilului, aceasta poate rămâne în aer aproape 12 ore. Viteza maximă este de 300 km/h.

Shark este echipat și cu un sistem de parașute capabil să aterizeze în siguranță aeronava în caz de urgență, sistem care poate fi declanșat fie de pilot, fie de navigator. Pentru operațiuni la mare altitudine, include un generator de oxigen, permițându-i să zboare până la 5.500 de metri.

Citește mai multe despre: drone

Ce acte normative au fost aprobate în cadrul primei ședințe a guvernului condus de Ilie Bolojan

0

Miniştrii Executivului condus de Ilie Bolojan au participat, luni seară, la prima şedinţă de Guvern de la învestire, la Palatul Victoria.

Ilie Bolojan, prim-ministrull României FOTO: Guvernul României

La Palatul Victoria s-a desfăşurat, luni seară, prima şedinţă de Guvern. Pe ordinea de zi s-au aflat două proiecte. Primul se referă la abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe simple pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de a doua sesiune ordinară a anului 2025.

Astfel, Guvernul va putea reglementa în următoarele domenii de activitate: finanțe și economie, dezvoltare, lucrări publice și administrație, agricultură, muncă și solidaritate socială, digitalizare, sănătate, transporturi și infrastructură, mediu, afaceri externe, activități consulare și investiții străine, investiții și proiecte europene, cultură și în ceea ce privește prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege.

Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului cu solicitarea de a fi dezbătut și aprobat în procedură de urgență.

Al doilea proiect a vizat stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale.

Ordonanța de urgență adoptată în ședința de astăzi transpune în legislația de organizare a Executivului Hotărârea adoptată de Parlament pentru acordarea încrederii Guvernului.

Astfel, la nivelul Guvernului își vor desfășura activitatea cinci viceprim-miniștri, dintre care doi viceprim-miniștri cu portofoliu și trei viceprim-miniștri fără portofoliu. Atribuțiile viceprim-miniștrilor fără portofoliu se stabilesc prin decizie a prim-ministrului.

De asemenea, potrivit actului normativ, un viceprim-ministru fără portofoliu coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, un viceprim-ministru fără portofoliu coordonează reforma statului și procesul de eficientizare a activității instituțiilor publice, și, totodată, viceprim-miniștrii fără portofoliu avizează proiectele de acte normative care au impact bugetar, conform deciziei prim-ministrului.

Membrii Guvernului condus de Ilie Bolojan au depus, luni seară, jurământul de învestitură, la Palatul Cotroceni. ”O să fie un drum lung. Sunt optimist că o să ajungem să construim societatea care să aibă încredere în autorităţi şi, prin asta, în ea însăşi”, a declarat preşedintele Nicuşor Dan, la ceremonie. ”Am încredere că în colaborare cu preşedintele României, sprijinindu-ne în Parlament, vom putea trece ţara noastră prin această perioadă dificilă”, a afirmat, la rândul său, premierul Ilie Bolojan.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost votat, luni, de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, cu 301 voturi pentru şi 9 voturi împotrivă.

Cine sunt aleșii USR care nu au votat guvernul Bolojan

0

Guvernul Bolojan a primit votul de învestitură în Parlament, cu un total de 301 voturi favorabile și 9 voturi împotrivă. De la vot au lipsit parlamentarii AUR, dar au absentat și câțiva parlamentari USR.

Claudiu Năsui a lipsit de la votul de investitură FOTO: Facebook

Este vorba despre Monica Berescu, absentă din cauza unui concediu planificat dinainte, dar și despre Cristina Prună, care a plecat după audierile din comisii din cauza unor probleme familiale. Și Radu Mihaiu a plecat după ședința de la comisii, motivând că fetița sa își aniversează ziua. 

Nici Claudiu Năsui nu a fost prezent la ședință. Potrivit unor surse, deputatul este supărat pentru că nu a fost nominalizat pentru funcția de ministru al Economiei. Adelina Dobra, considerată o apropiată a lui Claudiu Năsui, a lipsit și ea de la învestitură.

La ședință au fost prezenți 371 de parlamentari din totalul de 464.

Parlamentarii AUR nu au participat la votul privind învestirea guvernului Ilie Bolojan. Aleșii au părăsit sala de plen după de George Simion a recitat din Scrisoarea III.

Guvernul a obținut votul de învestitură, cu un total de 301 voturi în favoare, 9 voturi împotrivă. Pentru a fi aprobat, erau necesare minimum 233 de voturi.

Nicușor Dan, primul mesaj către Guvernul Bolojan: „Trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor. O să fie un drum lung”

0

Președintele Nicușor Dan a transmis în discursul de luni, 23 de iunie, de la depunerea jurământului de către Guvern că este „bucuros” că partidele și-au asumat guvernarea și și-au asumat reforma statului. 

Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan Foto: Inquam Photos

„Începem azi un nou capitol. Vreau să mulțumesc în primul rând partidelor din majoritate și reprezentanților minorităților naționale pentru că au înțeles imperativul pe care România îl are în acest moment, și anume stabilitatea. Am văzut comentarii în spațiul public care se referă mult mai mult la trecut decât la viitor, evident, legitime, numai că noi toți, ca societate, din momentul acesta trebuie să ne uităm în viitor și cred că este interesul național, și invit partidele din majoritate să acționeze ca atare, să colaboreze pentru interesul comun. Evident că am discutat foarte mult și a fost un imperativ problema fiscală, și sunt foarte fericit că partidele și-au asumat corecțiile pe care România trebuie să le facă”, a transmis președintele Nicușor Dan. 

Șeful statului a mai transmis că guvernul are ca obiectiv, la finalul anului 2026, intrarea în OCDE, iar asta înseamnă atragerea de mai multe investiții străine. 

„Sunt foarte optimist. Pe de-o parte, pentru că avem un sector privat care este dinamic, care a reușit să dubleze PIB în zece ani. Pe de altă, avem ca obiectiv finalul lui 2026 intrarea în OCDE, și asta înseamnă mult mai multe investiții străine, asta înseamnă dobânzi mai ieftine, asta înseamnă încredere pentru economia din România. Dincolo de economie, trebuie să reformăm statul și, de asemenea, sunt bucuros că partidele care și-au asumat guvernarea, și minoritățile, și-au asumat reforma statului. Și, dincolo de asta, trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor în autoritățile statului român. O să fie un drum lung. Sunt optimist că o să ajungem să construim societatea care să aibă încredere în autorități și, prin asta, în ea însăși. Succes miniștrilor, succes Prim-ministrului, succes Guvernului României!”, a mai precizat șeful statului. 

Cabinetul condus de Ilie Bolojan a depus jurământul de învestitură în funcție, după ce președintele Nicușor Dan a semnat, luni seară, decretul de numire. 

În ce condiții ar putea trimite SUA trupe la sol în Iran

0

Oficial, administrația Trump nu dorește trimiterea trupelor americane terestre în Iran. Neoficial, însă, lucrurile sunt mult mai nuanțate.

SOladti americani/FOTO:AFP

Declarațiile făcute duminică de vicepreședintele JD Vance și de secretarul de stat Marco Rubio par să închidă subiectul: Statele Unite nu vor soldați pe teren în Iran, nu își doresc un conflict prelungit, iar atacurile aeriene asupra infrastructurii nucleare iraniene ar fi, teoretic, un avertisment suficient. „Nu avem teamă de escaladare”, a afirmat Vance într-un interviu pentru NBC News – un mesaj aproape opus celui transmis în aprilie, când Iranul lansa rachete balistice spre Israel.

Dar realitatea din teren ignoră adesea declarațiile oficiale. Iranul nu are de gând să lase fără răspuns această lovitură americană. Ayatollahul Khamenei, liderul suprem, tocmai a suferit una dintre cele mai mari umilințe strategice din ultimul an – o ofensivă aeriană care pune sub semnul întrebării nu doar capacitatea de apărare a Teheranului, ci și legitimitatea regimului însuși. În astfel de momente, deciziile nu mai sunt luate cu sânge rece.

Iranul a lansat luni atacuri cu rachete asupra bazelor militare americane din Qatar, ca răspuns la bombardamentele americane asupra siturilor sale nucleare și la escaladarea tensiunilor în regiunea instabilă. Qatarul a condamnat atacul asupra bazei aeriene Al Udeid, dar a declarat că a interceptat cu succes rachetele și că nu au fost raportate victime.

Oficiali britanici avertizează asupra unei intensificări a terorismului susținut de Iran

Există deja semnale îngrijorătoare în Europa: oficiali britanici avertizează asupra unei intensificări a terorismului susținut de Iran, în timp ce MI5 confirmă că amenințarea este „credibilă și în creștere”. Și mai alarmant, unele surse vorbesc despre potențiale celule de atac iraniene adormite chiar pe teritoriul SUA. Dacă vreuna dintre acestea ar fi activată, răspunsul american ar deveni inevitabil – și probabil dur.

Aceasta este miza reală a întrebării „vor fi trimiși soldați americani în Iran?” Răspunsul oficial este nu. Dar dacă interesele strategice ale SUA sunt atacate – dacă americani vor fi răniți sau uciși, dacă strâmtoarea Ormuz va fi blocată, dacă rachete iraniene vor lovi ambasade – atunci răspunsul se schimbă. Nu pentru că administrația și-ar dori, ci pentru că realitățile geopolitice o vor impune.

O eventuală închidere a strâmtorii Ormuz ar antrena o reacție militară complexă, care ar presupune nu doar avioane, ci și forțe navale și, inevitabil, trupe speciale pe teren. Mai mult, o astfel de criză ar consuma din resursele deja limitate ale apărării antirachetă americane – resurse esențiale și în cazul unei posibile confruntări viitoare cu China în jurul Taiwanului.

Adevărul este că o intervenție terestră în Iran nu este un scenariu dezirabil pentru Casa Albă, dar este unul pregătit pe masa Pentagonului. Forțele speciale americane – cum sunt cele folosite deja în Siria sau Afganistan pentru misiuni punctuale – ar putea deveni prima linie de contact. CIA are, desigur, capacități similare, dar o confruntare la scară extinsă necesită mai mult.

În final, Trump poate refuza. Poate decide să nu escaladeze. Dar dacă Iranul reușește să impună ritmul jocului, dacă inițiativa trece în mâinile liderilor de la Teheran, presiunea politică internă asupra președintelui american va deveni insuportabilă. Retorica „America First” nu va mai ține loc de strategie în fața unor provocări directe și letale.

Promisiunile că nu vor exista „boots on the ground” – soldați americani în Iran – sunt liniștitoare pentru electorat. Dar în realitate, ele sunt promisiuni care pot fi spulberate de primul atac cu victime.

Premierul spaniol Sanchez, vizat într-un scandal de corupție cu implicarea unor prostituate și a unui star porno

0

Pedro Sánchez, premierul Spaniei, se confruntă cu un imens scandal de corupție, care pune presiuni tot mai mari asupra liderului care a preluat puterea în urmă cu șapte ani, înlăturând un partid găsit vinovat de „corupție instituționalizată”. Partidul său socialist (PSOE) este implicat într-un caz cu acuzații de prostituție, contracte publice trucate, șpăgi, înregistrări secrete, un fost bodyguard de club de noapte și o vedetă porno.

Pedro Sanchez/FOTO: EPA-EFE

De asemenea, soția sa este investigată pentru presupuse acte de trafic de influență, iar oficiali din partid sunt suspectați că au creat un post special pentru fratele său, David, muzician de profesie.

Dușmanii lui Sánchez îl numesc „câinele”, deoarece spun că este imposibil să scapi de el, însă scandalul de corupție amenință acum să îl doboare definitiv.

Cel mai influent lider de stânga din Europa este foarte conștient de riscurile și de ironia poziției sale, scrie The Telegraph.

Sánchez l-a înlăturat pe predecesorul său conservator, Mariano Rajoy, afectat de un imens scandal de corupție, după ce a câștigat un vot de neîncredere împotriva acestuia în 2018. Curtea Națională a Spaniei a decis că Partidul Popular (PP) al dlui Rajoy este vinovat de „corupție instituțională”.

Sánchez a promis o nouă eră de „regenerare democratică”.

Însă acum presiunea crește asupra premierului după săptămâni în care partidul său socialist a fost zguduit de o serie de dezvăluiri murdare.

Implicarea prostituatelor și a starurilor porno a îngrozit aliații săi, care, până în prezent, s-au abținut de la a prăbuși guvernul.

Santos Cerdán, un vechi aliat apropiat al lui Sánchez, a demisionat din funcția de secretar al partidului săptămâna trecută.

Un raport al poliției a scos la iveală presupusa sa implicare în taxarea companiilor pentru accesarea de contracte de lucrări publice în regiunea sa natală Navarra și în alte părți.

În mod umilitor, Sánchez a fost nevoit să își ceară scuze pentru că s-a „înșelat” în privința lui Cerdán.

El l-a susținut, în ciuda zvonurilor apărute după ce anul trecut au fost deschise anchete penale asupra asociatului său din Navarra, Koldo García.

Garcia este un fost bodyguard și șofer de club de noapte, care a urcat pe scara partidului socialist și a devenit un colaborator cheie al lui José Luis Ábalos.

Ábalos, împreună cu Cerdán, l-au sprijinit pe Sánchez din postura de outsider al partidului în cea de câștigător în două alegeri primare în urmă cu un deceniu, jucând un rol-cheie în ascensiunea sa la putere.

Acesta este suspectat de un judecător de la Curtea Supremă că a primit sute de mii de euro în comisioane de la companii în timpul perioadei în care a fost ministru al transporturilor și infrastructurii între 2018 și 2021.

Ábalos a fost, de asemenea, secretar al Partidului Socialist până când Sánchez l-a eliminat din funcție și din cabinet în 2021.

Premierul a insistat miercuri că criza Cerdán a fost o simplă „anecdotă”.

Însă înregistrările secrete care stau la baza investigației sunt dureroase de ascultat, deoarece vechii săi tovarăși discută și compară meritele lucrătoarelor sexuale.

Sánchez a făcut din lupta împotriva sexismului în Spania macho o piatră de încercare a guvernului său, iar înregistrările sunt o rușine majoră pentru un politician cu un program feminist cuprinzător.

„Acest lucru ne dezgustă. Termenii sexiști exprimați sunt absolut incompatibili cu valorile feministe ale acestui partid”, a declarat Sánchez.

O sursă apropiată guvernului a declarat pentru The Telegraph că decizia lui Sánchez de a renunța brusc la Ábalos înainte de începerea anchetelor de corupție s-a datorat „înclinației sale pentru prostituate”.

Într-o dimineață de la începutul lunii iunie, locuința lui Ábalos din Valencia a fost percheziționată de poliție.

Ei l-au găsit pe fostul ministru în compania unei femei pe nume Anaís, un model în vârstă de 32 de ani.

Ulterior, ziarul El Mundo a dezvăluit că aceasta este o vedetă porno care folosește numele Letizia Hilton.

Potrivit rapoartelor, Ábalos a încercat, fără succes, să scoată un hard disk din casă pe sub nasul anchetatorilor poliției, ascunzându-l în buzunarul însoțitoarei sale, atunci când polițiștii i-au permis să scoată câinele la plimbare.

Ancheta poliției

Se pare că García, căruia toată lumea îi spune simplu „Koldo”, a înregistrat și a arhivat toate conversațiile sale pe parcursul a peste un deceniu în care a făcut comisioane pentru socialiști de vârf.

Poliția examinează conținutul a patru stick-uri de memorie pline cu înregistrări și ar fi recuperat altele pe care a încercat să le șteargă, dar care au fost recuperate din cloud.

Într-una dintre ele, el spune: „M-am săturat. Mă tratează ca pe un băiat prost dintr-un orășel: Sunt foarte grosolan, sunt capabil să rup picioarele unui tip doar pentru că așa mi se cere (…) Dar cu timpul, înveți”.

Cine și ce a înregistrat a devenit esențial în acest caz, iar în rândurile socialiștilor există paranoia cu privire la ce ar putea conține dosarele păstrate de Ábalos și acolitul său, dl García.

Surse care au acces la ancheta poliției au declarat pentru The Telegraph că se întocmesc rapoarte ale poliției cu privire la cel puțin un alt ministru pentru legătura cu Ábalos.

Sánchez a insistat că Partidul Socialist nu este corupt și a ordonat un nou audit extern al finanțelor partidului.

O sursă din PP a declarat pentru The Telegraph că liderul Alberto Núñez Feijóo este acum sigur că „este doar o chestiune de timp” până când Sánchez va cădea.

Acest lucru va depinde de următorul lot de înregistrări scurse și dacă anchetatorii pot stabili o legătură puternică între afacerile secundare ale lui Cerdán și finanțarea partidului.

Rivalii lui Sánchez speră să pățească la fel ca Mariano Rajoy în urmă cu șapte ani.

Feijóo l-a acuzat pe Sánchez că este „adânc prins într-o schemă de corupție” în timpul ciocnirii lor aprinse în parlamentul spaniol.

„Nu contează cât de mult vă deghizați, nu sunteți victima. Noi, spaniolii, suntem victima”, i-a spus Feijóo lui Sánchez, înainte de a ironiza refuzul acestuia de a convoca alegeri anticipate ”pentru că știți că veți pierde”.

Cozi, nervi și multe ore de așteptare la „Podul Prieteniei”: „Dacă am fi cheltuit în Bulgaria mergea traficul aţă, dar noi traversăm în Grecia”

0

Cozi la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu-Ruse, unde se efectuează în continuare lucrări pe tronsonul bulgar al „Podului Prieteniei”. Românii care vor să ajungă în Grecia au de așteptat chiar şi şase ore pentru a traversa podul.

Cozi de mașini pe Podul Prieteniei FOTO: Poliția Română

„Înarmați-vă cu răbdare multă. Este prima data în 20 de ani de Grecia, când stăm de 2 ore la coadă, bară la bară, abia am ajuns pe Podul Prieteniei, am facut 3 km în 2 ore. Nici când nu eram în Schengen nu am stat asa mult. Chiar nu stiu care este cauza”, a transmis un român, pe Facebook.

„Am așteptat 6 ore pe Podul Ne-Prieteniei, pentru că se circulă pe o singură bandă din cauza lucrărilor de pe partea bulgară. Deci, dacă aveți drum prin Bulgaria anul asta, evitați cu orice preț vama Ruse! ”, a spus alt turist.

„Dacă am fi cheltuit în Bulgaria mergea traficul aţă, dar noi traversăm în Grecia. Nu ai cum să o faci decât intenţionat în fiecare vară. Nu poţi să o faci în martie, aprilie, mai? Când o faci? Iunie, iulie, august”, a declarat un șofer exasperat, care a fost nevoit să aștepte ore în șir la coadă, potrivit observator. 

Aglomerația a fost și mai mare în weekend, timpul de aşteptare a fost de cinci-şase ore. 

Şoferii care au trecut graniţa spre Bulgaria, pe la punctul de trecere al frontierei Giurgiu-Ruse, au așteptat în coloană sâmbătă dimineața pe o distanţă de aproximativ 10 km, pentru a traversa Podul Prieteniei. Între timp, traficul a fost fluidizat.

Potrivit sursei citate, cel mai scurt timp de aşteptare este în intervalul 3- 4 dimineaţa, un sfert de oră. Peste 35 de mii de vehicule au trecut pe podul de la Giurgiu spre Bulgaria. 

Autorităţile române recomandă rutele alternative.

„Având în vedere începutul sezonului estival și valorile ridicate de trafic specifice sfârșitului de săptămână, se estimează aglomerări semnificative în zona Podului Prieteniei. A fost suplimentat numărul polițiștilor rutieri care acționează pentru fluidizarea circulației către fostul Punct de Trecere al Frontierei Giurgiu și pentru evitarea creării blocajelor în municipiul Giurgiu”, a transmis Poliția Română. 

Pentru evitarea blocajelor și reducerea timpului de așteptare, Poliția recomandă planificarea atentă a călătoriilor și utilizarea rutelor alternative, după cum urmează:

Județul Dolj: Calafat, Bechet

Județul Teleorman: Zimnicea, Turnu Măgurele

Județul Călărași: Călărași

Județul Constanța: Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipnița, Dobromir

Turiști români, refuzați la cazare în Grecia: „Nu vor să ne primească cu copilașii!”. Cum au reacționat internauții

0

  Un turist român a transmis un apel disperat pe grupul destinat călătoriilor în Grecia, după ce grupului din care face parte i-a fost refuzat accesul la locul de cazare cu copii. „Este urgent, avem cu noi copilaș de 9 luni!”, a transmis acesta. 

Plajă din Thasos FOTO: Adevărul

„Suntem 2 familii cu copilașii pe insulă, cei de la cazare nu vor sa ne primească cu copilașii și am rămas pe drum, avem nevoie urgent de o cazare pentru 5 adulți si 4 copii. Este urgent, avem cu noi copilaș de 9 luni!”, a scris românul, pe FacebookForum Thassos. 

Bărbatul nu a specificat motivul refuzului, astfel că postarea a atras zeci de comentarii ale internauților. Cei mai mulți dintre ei, sunt de părere că românul nu a declarat numărul copiilor și, astfel, a fost refuzat la cazare. 

Postarea turistului român FOTO: FB

„Asta se întâmplă când vrei să faci o să nu plătești în plus”, a transmis o persoană.

„Nu există să nu vă primească, decât dacă nu ați specificat că aveți și copii. Probabil ați crezut că sunt Să bați atât drum la risc, că nu văd alt motiv. Nu prea există să rezervi corect și să nu te primească, atunci trebuie să-ți asumi ce ai rezervat…..”, a scris un internaut. 

„Bună ziua, ne puteți explică motivul pentru care nu ați fost primiți? Prin ce platforma sau aplicație. Cine ați făcut rezervare? Ați bifat mai puține persoane, mai multe ? Nu ați ajuns la ora de check-in? Ați mers mai devreme decât dată inițială de cazare?Care sunt motivele ? Cu siguranță veți găși cazare, până atunci bucurați-vă de zone, peisaje, plimbări, plaje, taverne”, a scris altă persoană.

„Ciudată situație! Probabil rezervarea s-a făcut cu 10 luni în urmă, când copii nu erau încă născuți”, a adăugat alt ultilizator. 

„Există cazări . Nu știu dacă este și cazul de față, dar tot ce e posibil”, a adaugat altul.

„Lucrez în turism de peste 14 ani și când aud e clar că ceva nu e în regulă. Cel mai probabil ați dorit două camere duble unde să stați 9 suflete. Și mai cred că, copilașii au mult peste 2 ani (ceilalți 3). Nu există să nu vă primească, dacă ați respectat întocmai rezervarea. Dacă locuiți la bloc cu siguranță, la întreținere, plătiți câte suflete sunteți (inclusiv câine dacă aveți)! Cam așa e și în turism”, a comentat altă persoană.

Noul ministru al Culturii, actor în thriller-ul „Dosarul 631”. El se judecă cu ministerul pe care îl conduce

0

András István Demeter este actor și are o carieră în cinematografie și teatru. Acesta poate fi văzut jucând în filmul Dosarul 631 (2022), disponibil pe HBO Max.

András István Demeter, ministrul Culturii FOTO Mediafax

În Dosarul 631, András István Demeter îl interpretează pe Gheza Cabanier, un personaj secundar ce susține tensiunea narativă prin legăturile sale cu cercuri interlope și politice. Filmul combină elemente de thriller, dramă și umor negru, reflectând dilemele morale și atmosfera tensionată a investigației jurnalistice. Filmul, produs de Paradox Film, a avut premiera în mai 2022, rulat simultan în peste 40 de cinematografe din România.

  Dosarul 631 (2022), disponibil pe HBO Max, o dramă inspirată din fapte reale ce investighează presupuse „închisori zburătoare” americane din România și conexiunile complexe dintre politică, presă și servicii secret, potrivit cinemagia.ro.  

Unul dintre cele mai recente filme în care poate fi văzut noul ministru al Culturii este Ecce Homo Brâncoveanu (2024), regizat de Andrei Călărașu. Filmul este o dramă istorică care redă perioada dificilă a domniei lui Constantin Brâncoveanu, iar András Demeter interpretează rolul Imbrohorul, un personaj cu o încărcătură simbolică puternică, care evocă teme precum credința, sacrificiul și rezistența în fața adversităților. 

András István Demeter s-a născut la Târgu Mureș, la 18 mai 1969. Este licențiat în arta actorului de teatru, film și televiziune la Universitatea „Szentgyörgyi István” din Târgu Mureș (1992), potrivit biografiei publicate pe https://www.cultura.ro/.

În 2005-2007 a lucrat la Ministerul Culturii și Cultelor, direcția „Creație contemporană, diversitate culturală”, deținând funcția de director general. Din 2007, a fost reprezentant al Ministerului Culturii și Cultelor în cadrul Comisiei Internaționale de Teatru Francofon, ocupând totodată funcția de secretar de stat în cadrul aceluiași minister. A fost și consilier al ministrului culturii, Kelemen Hunor, în perioada 2009-2010.

Ascensiunea sa pe scena politică a început în 2010 când, brusc, pe când era directorul Teatrului Csiky Gergely din Timișoara, a fost numit preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune. În 2016, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și conflict de interese, într-un dosar ce viza conducerea Radioului Public.

El a semnat un ordin prin care s-a numit singur în funcția de coordonator într-un proiect POSDRU cu fonduri europene, obținând în urma activităților desfășurate un venit brut în valoare de 190.000 de lei. Potrivit ANI, Demeter a emis un act administrativ în exercitarea funcției publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, încălcând astfel legea conflictului de interese. Acesta a fost găsit vinovat, printr-o decizie definitivă a Curții Supreme, în 2017.

András István Demeter, ministrul Culturii FOTO: Facebook

A avut interdicția de a ocupa trei ani o funcție publică, însă el a continuat să fie membru în Consiliu de Administrație al Radioului Public și director al Casei de Producție a TVR, refuzând să demisioneze. Deși Agenția Națională de Integritate a cerut Parlamentului să îl demită pe Demeter din funcțiile publice deținute, Parlamentul României nu a luat nicio măsură.

 În decembrie 2024, el a dat în judecată Ministerul Culturii pentru organizarea concursului privind postul de manager al Teatrului de Operetă Ion Dacian, la care a participat, dar a pierdut.  Procesul este încă pe rol, la Tribunalul București.

Când vor fi aplicate primele măsuri pentru reducerea cheltuielilor statului: „Alte ajustări, probabil că din septembrie, octombrie”

0

După instalarea noului cabinet guvernamental, primele măsuri pentru reducerea de cheltuielilor statului vor fi aplicate după 30 iunie, după rectificarea bugetară. De asemenea, primele măsuri fiscale ar urma să fie aplicate cel mai probabil în cursul lunii august, a precizat șeful UDMR, Kelemen Hunor. 

Noul cabinet merge luni la votul din Parlament FOTO Senatul României

„Reducerile de cheltuieli, la anumite cheltuieli, la rectificare, care se va face după 30 iunie, că nu se poate mai repede. Alte ajustări, probabil că din septembrie, octombrie, că trebuie să modifici legislaţia, sunt proceduri care trebuie îndeplinite. În cazul comasărilor, la fel, undeva în toamnă ar trebui să vedem primele schimbări instituţionale, structurale şi, bineînţeles, măsurile fiscale undeva în cursul lunii august, dar aici nu vreau să vorbesc mai mult, fiindcă depinde de ministrul de Finanţe şi de premier, aici ei trebuie să decidă”, a declarat Kelemen Hunor, luni, la Parlament.

Șeful UDMR a mai spus că „sunt multe instituții supradimensionate, cu cheltuieli uriașe, și o grămadă de instituții care nu răspund la nevoile cetățenilor. Și asta este o problemă reală, fiindcă nemulțumirea oamenilor vine de acolo”. 

Măsuri fiscale 

Pe plan economic, liderul UDMR a anunțat că, în lunile iulie și august, vor fi pregătite ajustările fiscale care se vor aplica din octombrie.

Cota generală de TVA ar urma să rămână la 19%, însă va fi introdusă o cotă redusă de 9% pentru „alimente, medicamente, lemn de foc, energie și, la solicitarea mea, pentru cărți”.

Despre lărgirea bazei de impozitare prin impunerea plăţii CASS la pensiile mari, Kelemen Hunor a precizat că „tot ce este peste 4.000 de lei va fi, probabil, propus de cei de la Finanţe, cu 10%, cam acolo ne-am oprit, dar, sigur că decizia trebuie luată de premier şi de ministrul de Finanţe”, a declarat Kelemen Hunor. El a precizat că va trebui găsită o formulă constituţională pentru aplicarea acestei măsuri, întrebat despre o decizie din trecut a CCR care ar fi respins o iniţiativă similară”.

Noul cabinet guvernamental condus de Ilie Bolojan va avea 16 ministere și 5 vicepremieri. Bolojan merge luni în plenul Parlamentului pentru votul de încredere. Audierile sunt organizate la foc automat în comisiile de specialitate. 

Trump cere suplimentarea producției de PETROL și avertizează companiile care încearcă să profite de criza cu Iranul

0

Președintele SUA, Donald Trump, a cerut, luni, suplimentarea producției interne de petrol și a avertizat asupra majorării speculative a prețurilor la carburanți, în contextul crizei izbucnite din cauza atacurilor israeliene și americane asupra Iranului.

”Cer Departamentului Energiei să intensifice forările. Vreau să spun că acum!”, a declarat Donald Trump, conform cotidianului Financial Times.

Pe plan internațional, există temeri că Iranul ar trebui să riposteze la bombardamentele americane asupra instalațiilor atomice prin blocarea traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz. În acest moment, prețurile petrolului nu sunt afectate de conflictul Statelor Unite și Israelului cu Iranul.

”Le cer tuturor să țină la nivel scăzut prețul petrolului. Eu urmăresc situația. Nu faceți jocurile inamicului!”, a insistat Donald Trump într-un mesaj postat pe platforma Truth Social.

Prețul petrolului a crescut cu circa 10% de când Israelul a lansat campania de raiduri aeriene împotriva Iranului, în urmă cu zece zile. Cu toate acestea, tarifele pe plan mondial sunt mai mici decât erau în ianuarie.

“Până acum, nu s-a pierdut niciun strop de petrol pe piața mondială. Piețele așteaptă în continuare pentru a vedea ce face Iranul”, a declarat Bjarne Schieldrop, analist la grupul de consultanță SEB.

Șeful Statului Major al armatei iraniene, generalul Abdolrahim Mousavi, a declarat că forțele militare sunt îndreptățite să riposteze împotriva obiectivelor americane din Orientul Mijlociu.

”În plus, aliatul aflat în ilegalitate și agresiv, Israelul, va fi pedepsit”, a avertizat comandantul militar iranian.

Evoluțiile prețurilor la petrol săptămâna aceasta vor depinde de ripostele Iranului și ale grupurilor islamiste afiliate. Orice atac asupra culoarelor maritime riscă să conducă la creșterea prețului petrolului.

“Oficialii din cadrul serviciilor de securitate cred că ar fi dificil ca Iranul să oprească accesul pe Strâmtoarea Hormuz o perioadă lungă. Însă mulți specialiști atrag atenția că Iranul are abilitatea de a ataca petrolierele cu rachete și mine”, afirmă Helima Croft, fost analist în cadrul Agenției Centrale de Informații din SUA (CIA).

Foto: Profimedia

Citește și:

VIDEO Vladimir Putin CONDAMNĂ atacurile SUA împotriva Iranului /„O agresiune lipsită de fundament și fără justificare”

Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …

vezi toate articolele

Rachetele Iranului lovesc bazele americane din Orientul Mijlociu

0

Mai multe explozii s-au auzit luni seară în capitala Qatarului, Doha, transmit agențiile Reuters și AFP. Iranul a anunțat că a lansat rachete asupra unei baze militare americane din țară. În cursul zilei, ambasadele Statelor Unite și Marii Britanii au emis avertismente prin care au recomandat cetățenilor lor să se adăpostească până la noi dispoziții, ca măsură de precauție.

Tensiunile continuă să escaladeze, după ce Israel și Iran și-au continuat schimbul de atacuri. A fost lovită cea mai mare bază a SUA din Orientul Mijlociu, în Qatar. Loviturile a șase rachete iraniene au venit imediat după ce Qatarul și-a închis spațiul aerian. 

Potrivit unor surse din administrația americană citate de BBC, Iranul a ar pregăti un posibil atac cu rachete asupra bazei aeriane americane Al Udeid din Qatar, o bază strategică ce găzduiește Centrul de Operațiuni Aeriene al Coaliției conduse de SUA în Orientul Mijlociu. 

Situația este extrem de tensionată, iar autoritățile internaționale monitorizează cu atenție orice dezvoltare ulterioară.

 Vom actualiza informațiile pe măsură ce apar detalii noi.

Fiul șahului Iranului, aflat în exil, cere înlăturarea regimului de la Teheran: „Acesta este momentul!”

0

Reza Pahlavi, considerat „prinţul moştenitor al Iranului”, a cerut, luni, comunităţii internaţionale să forţeze înlăturarea regimului teocratic al ayatollahului Ali Khamenei. El a argumentat că înlăturarea actualelor autorităţi iraniene este necesară pentru a oferi o pace durabilă şi stabilitate regională.

Reza Pahlavi

El a declarat că înfiinţează o nouă „platformă sigură” pentru ca disidenţii şi opozanţii interni ai regimului să îşi coordoneze eforturile de a răsturna dictatura şi de a pune ţara pe calea unui viitor „liber şi democratic”

„Suntem un popor mândru, străvechi şi rezistent”, a declarat Reza Pahlavi luni, într-o conferinţă de presă la Paris. „Pentru compatrioţii mei: Acesta este momentul nostru. Eu sunt cu voi. Să construim împreună acest nou Iran. Mă aflu astăzi aici pentru a mă supune compatrioţilor mei, pentru a-i conduce pe acest drum al păcii”, a declarat ultimul moştenitor al monarhiei iraniene, scrie News.

Statele Unite, care au bombardat sâmbătă instalaţiile nucleare iraniene, au declarat că doresc să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, nu să deschidă un război mai amplu. Oficialii de la Washington au declarat că scopul bombardamentelor americane nu a fost „schimbarea regimului”, dar, duminică, într-o postare pe reţelele sociale, preşedintele american Donald Trump a menţionat posibilitatea răsturnării clericilor de linie dură din Iran care se află la putere.

„Acum este momentul să fim alături de poporul iranian. Nu repetaţi greşelile trecutului. Nu oferiţi acestui regim un colac de salvare. Doar distrugerea instalaţiilor nucleare ale regimului nu va aduce pacea„, a pledat Reza Pahlavi, fiul exilat al şahului alungat de la putere în 1979.

„Aveţi dreptate să fiţi preocupaţi de oprirea armelor nucleare şi de asigurarea stabilităţii regionale, dar numai o tranziţie democratică în Iran poate garanta că aceste obiective sunt atinse şi sunt de durată”, a continuat el.

Autorităţile iraniene nu au comentat imediat declaraţiile lui Pahlavi.

Acesta trăieşte în exil de aproape patru decenii, de când tatăl său, şahul susţinut de SUA, a fost răsturnat de la putere prin Revoluţia islamică din 1979.

Nu este clar cât de mult sprijin mai are Pahlavi în Iran. Mulţi iranieni îşi amintesc de poliţia secretă represivă a şahului, Savak, şi în trecut au existat sloganuri pro- şi anti-monarhie în timpul demonstraţiilor de masă din Iran.

Fără a furniza dovezi, Pahlavi, care este stabilit la Washington, a declarat că sistemul de guvernare din Iran se prăbuşeşte şi că liderul suprem Ali Khamenei, familia sa şi alţi oficiali de rang înalt fac pregătiri pentru a părăsi ţara.

„Acesta este momentul Zidului Berlinului. Dar, la fel ca toate momentele de mare schimbare, este plin de pericole”, a avertizat el, referindu-se la prăbuşirea zidului care împărţea Berlinul de Est şi Berlinul de Vest în 1989, odată cu destrămarea blocului comunist condus de sovietici.

Opoziție fragmentată

Iranul şi Israelul poartă un război aerian de când Israelul a lansat atacuri aeriene pe 13 iunie, afirmând că doreşte să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare. Iranul susţine că programul său nuclear este destinat exclusiv unor scopuri paşnice.

Principalul organism de securitate al Iranului urmează să ia o decizie finală cu privire la închiderea Strâmtorii Ormuz, a declarat duminică televiziunea iraniană.

Întrebat dacă doreşte să conducă o viitoare tranziţie sau să fie un nou şah, Pahlavi a spus că nu caută puterea politică. El a spus că vede piatra de temelie a unei tranziţii bazate pe integritatea teritorială a Iranului, libertăţile individuale şi egalitatea tuturor cetăţenilor, precum şi separarea religiei de stat.

Opoziţia faţă de guvernul clerical iranian este fragmentată, fără un lider clar recunoscut şi cu o multitudine de grupuri etnice.

Pahlavi a declarat că echipele sale lucrează la un viitor plan economic şi că doreşte să convoace o reuniune a unităţii naţionale care să includă activişti, disidenţi şi grupuri din întregul spectru ideologic pentru a conveni asupra principiilor tranziţiei. Forumul va reuni, de asemenea, lideri de afaceri, profesionişti şi experţi, a mai spus el, fără a oferi un calendar.

El a declarat că a creat, de asemenea, o platformă pentru oficialii iranieni din domeniul securităţii, poliţiei şi armatei, care să i se alăture dacă doresc să abandoneze guvernul.

Întrebat despre ezitările unor lideri occidentali cu privire la potenţialele consecinţe ale prăbuşirii autorităţilor, el a spus: „Nu este vorba că trebuie să pledeze pentru schimbarea regimului. Pur şi simplu trebuie să recunoască faptul că schimbarea regimului este singura soluţie finală”.