Alianța Nord-Atlantică intensifică activitățile de monitorizare militară în regiunea baltică, cu un accent tot mai pronunțat asupra exclavei ruse Kaliningrad. Zborurile de recunoaștere ale aeronavelor AWACS, desfășurate deasupra Poloniei și Mării Baltice, cartografiază în detaliu semnalele radar provenite din sistemele defensive rusești din zonă. Scopul este clar: pregătirea pentru eventuale scenarii de confruntare, într-o regiune considerată de mult timp un punct nevralgic în arhitectura de securitate europeană.

O enclavă în centrul atenției

Kaliningrad, o exclavă rusă puternic militarizată, situată între Polonia și Lituania, a fost timp de decenii o prezență constantă în calculele strategice ale NATO. Găzduind Flota Balticii, sisteme de rachete Iskander și capacități avansate de apărare aeriană, regiunea permite Moscovei o proiecție permanentă de forță în interiorul spațiului european.

În trecut, Rusia a folosit Kaliningrad pentru simulări de atacuri nucleare și exerciții militare neanunțate, dar în ultimele luni, exclava a devenit și un centru operațional pentru acțiuni hibride: atacuri cibernetice, bruiaj electronic și incursiuni aeriene repetate în proximitatea spațiului aerian NATO.

Activitate crescută în regiune

În paralel, Estonia a desfășurat recent primele sale exerciții de tragere reală cu lansatoare HIMARS de fabricație americană. Manevrele au vizat simularea unor lovituri asupra pozițiilor întărite, de tipul celor existente în Kaliningrad – buncăre, silozuri de rachete și posturi de comandă. Polonia, care deține un număr semnificativ de sisteme HIMARS, urmează o strategie similară, dezvoltând capacități de reacție rapidă și descurajare activă.

Potrivit analiștilor militari, aceste exerciții reprezintă o pregătire discretă pentru eventuale misiuni de interdicție, în care ținte precise din Kaliningrad – precum lansatoare de rachete și centre de comandă – ar putea fi neutralizate în cazul unui conflict.

Creșterea tensiunilor și reacțiile regionale

Pe fondul acestor dezvoltări, serviciul german de contrainformații militare a raportat o dublare a activităților de spionaj rusesc în Europa în ultimul an. Se remarcă tactici de infiltrare mai sofisticate, prin intermediul unor state terțe precum Serbia și Turcia. În același timp, statele baltice au semnalat atacuri cibernetice tot mai frecvente, bruiaje ale sistemelor GPS și finanțarea unor acțiuni politice de către grupuri cu legături rusești.

Această dinamică amintește de fazele preliminare ale conflictelor anterioare în care a fost implicată Rusia – în Georgia (2008), Ucraina (2014 și 2022) – și sugerează un model recurent de escaladare, cu Kaliningrad drept centru de coordonare.

Pregătiri și scenarii ipotetice

În eventualitatea unei confruntări militare, planul ar include o primă fază de război electronic și atacuri cibernetice, pentru a perturba capacitățile de detecție și comunicare ale forțelor ruse. Apoi, aeronave de recunoaștere și drone de mare altitudine ar confirma pozițiile-țintă. Loviturile de precizie pe distanțe lungi ar urma să vizeze lansatoarele Iskander, nodurile de apărare aeriană și infrastructura Flotei din Baltiysk.

Unitățile terestre NATO, deja redislocate în apropierea fâșiei Suwałki, ar fi pregătite să contracareze o eventuală încercare a forțelor ruse de a pătrunde în teritoriul polonez sau lituanian. Blocada portuară ar completa operațiunea, împiedicând orice tentativă de reîntărire a garnizoanei ruse din enclavă.

Un semnal strategic

Deși ipotetic, acest scenariu este astăzi exersat tot mai frecvent. Fiecare exercițiu militar, fiecare rotație de trupe și fiecare zbor de recunoaștere se aliniază unui plan tot mai coerent. Kaliningrad nu mai este perceput doar ca o amenințare latentă, ci ca o vulnerabilitate operațională care poate fi cartografiată, țintită și – în caz de necesitate – neutralizată.

Pentru Moscova, pierderea Kaliningradului ar însemna nu doar o înfrângere strategică majoră, ci și sfârșitul simbolic al proiecției sale directe în centrul Europei. Pentru NATO, mesajul este clar: era descurajării pasive s-a încheiat. În fața unui mediu de securitate tot mai volatil, pregătirea activă devine noua normă.

Reprezentanții unei grădini zoologice din Danemarca le cere vizitatorilor să-și doneze animalele de companie pentru a fi mâncate de prădătorii captivi. Pe lista cu posibile donații sunt trecuți hamsterii, iepurii și găinile.

O grădină zoologică din Danemarca așteaptă donații sub forma unor animale de companie pentru a fi folosite ca hrană pentru prădătorii săi.

Reprezentanții Grădinii zoologice din Aalborg au declarat că încearcă să imite lanțul trofic „atât pentru bunăstarea animalelor, cât și pentru integritatea profesională” și oferă asigurări că animalele de companie vor fi „eutanasiate cu blândețe” de către personal instruit, potrivit AP, scrie Mediafax.

„Asigurăm comportamentul natural, nutriția și bunăstarea prădătorilor noștri”

Prin mesajul publicat pe Facebook, reprezentanții parcului zoo spun că „dacă aveți un animal sănătos la care trebuie să renunțați din diverse motive, nu ezitați să ni-l donați”.

Grădina zoologică indică hamsterii, iepurii și găinile ca posibile donații. După ce sunt eutanasiate, animalele vor fi folosite ca hrană.

„În acest fel, nimic nu se irosește și asigurăm comportamentul natural, nutriția și bunăstarea prădătorilor noștri”, au transmis reprezentanții grădinii zoologice.

Apelul online pentru donații de animale de companie este însoțit de o imagine cu o pisică sălbatică care își arată colții cu gura larg deschisă și un link către site-ul web al grădinii zoologice, menționând că unitatea este interesată și de primirea de cai.

Grădina zoologică nu listează alte animale ca posibile donații.

Comentariile la postare sunt dintre cele mai diverse. De la critici dure la oferte reale. Unii s-au declarat de-a dreptul oripilați de idee, alții au întrebat ce înseamnă „eutanasiere blândă”, în timp ce alții și-au oferit caii și găinile.

Israelul ar lua în considerare extinderea ofensivei militare în Fâșia Gaza în scopul de a elibera ostaticii care au mai rămas în viață în enclava palestiniană, au declarat surse citate de presa israeliană și palestiniană. Informația vine în contextul în care Hamas a publicat imagini dramatice cu ostatici emaciați.

Potrivit publicației israeliene Haaretz, care citează un oficial, premierul Benjamin Netanyahu ar lua în calcul eliberarea ostaticilor prin forță militară.

Șeful Statului Major forțelor de apărare ale Israelului (IDF) Eyal Zamir ar urma să prezinte o serie de planuri operaționale etapizate pentru extinderea activității militare israeliene în Gaza. 

Acestea includ extinderea operațiunilor în zone sensibile și în taberele de refugiați, unde IDF a evitat până acum lanseze ofensive terestre pe fondul îngrijorărilor legate de prezența ostaticilor.

Duminică, un oficial israelian de rang înalt a declarat că Israelul apreciază că „Hamas nu este interesată de un acord. Prin urmare, prim-ministrul face presiuni pentru eliberarea ostaticilor ca parte a unei campanii militare, concomitent cu furnizarea de ajutor umanitar în zonele din afara ariei de luptă și, pe cât posibil, în regiunile care nu se află sub controlul Hamas”.

El a adăugat că Israelul „poartă discuții cu SUA”.  Cabinetul de securitate ar urma să se întrunească la sfârșitul acestei săptămâni pentru discuta această chestiune.

Pe de altă parte, trimisul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, le-a transmis sâmbătă familiilor ostaticilor că prim-ministrul Benjamin Netanyahu este hotărât să pună capăt războiului și că Hamas ar fi dispus să se dezarmeze.

Deși declarația oficialului israelian semnalează o potențială escaladare a conflictului, nu a fost luată încă o decizie, iar Netanyahu păstrează deschisă opțiunea de a-și reconsidera poziția și a reveni la negocierile cu Hamas.

Forumul Ostaticilor și Familiilor Dispărute critică o eventuală extindere a operațiunii militare: „Netanyahu conduce Israelul și pe ostatici spre pieire”

„Netanyahu pregătește cea mai mare escrocherie posibilă”, se arată în declarație. „Argumentele sale despre eliberarea ostaticilor în timp ce revendică victoria [în Gaza] au fost invocate în mod repetat și sunt menite să înșele publicul.”

„Extinderea războiului pune în pericol viața ostaticilor, care se află deja în pericol iminent de moarte”, se mai arată în declarație.

Einav Zangauker, al cărui fiu, Matan, este ținut ostatic în Gaza, a denunțat faptul că „conducerea politică a decis să aplice «soluția finală» în cazul fiului meu, Matan, și al celorlalți 49 de ostatici”.

„Timp de 667 de zile, ostaticii au îndurat un Holocaust în tuneluri și, în loc să ajungă la un acord pentru a pune capăt războiului… Netanyahu pregătește o operațiune pentru a transforma ostaticii vii în cadavre”, a adăugat ea.

Witkoff, care a părăsit Israelul sâmbătă seara, a transmis un mesaj comun din partea Washingtonului și a Ierusalimului, îndemnând la reluarea eforturilor diplomatice de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului.

Mesajul a fost însă însoțit și de semnale că Fondul Umanitar pentru Gaza, GHF, și-ar putea extinde operațiunile în zone suplimentare ale Fâșiei.

Centrele GHF sunt securizate de forțele IDF și pot opera doar în zone aflate sub control deplin israelian. Extinderea activității GHF la nord de coridorul Netzarim ar putea însemna o extindere suplimentară a controlului teritorial al Israelului în Gaza.

O sursă israeliană a declarat pentru Haaretz că, în opinia sa, Netanyahu nu a luat încă o decizie, opțiunile sale fiind de a extinde războiul, pătrunzând și mai adânc în Gaza, sau de a lăsa loc pentru negocieri, eventual prin unele compromisuri, de pildă privind condiția de capitulare totală a Hamas.

Incertitudine privind poziția SUA

Israelul așteaptă în prezent o clarificare a poziției președintelui american Donald Trump cu privire la un eventual  plan „israeliano-american” pentru Gaza sau la o poziționare prin care s-ar menține actualele acorduri de distribuție a ajutoarelor, dar ar permite ONU să acționeze independent în zonele aflate în afara controlului israelian.

Witkoff, însoțit de ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, a vizitat și un punct de distribuție  al GHF din Fâșie în timpul vizitei sale. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Caroline Leavitt, a anunțat că cei doi oficiali americani vor raporta președintelui Trump, care va aproba oficial planul său de ajutor pentru Gaza.

Mai multe indicii sugerează că un atare plan ar presupune în principal extinderea operațiunilor GHF în zone suplimentare ale Fâșiei. Huckabee a făcut comentarii apreciative cu privire la activitățile fondului, în timp ce directorul GHF, pastorul evanghelic Johnnie Moore a declarat că fondul va continua să funcționeze la instrucțiunile lui Trump.

Proteste în Israel după apariția unor imagini cu ostatici emaciați

Sâmbătă, mii de protestatari au umplut străzile din Tel Aviv, cerând guvernului să pună capăt războiului și să-i aducă acasă pe  ostaticii rămași în viață, al căror număr este estimat la 20.

„Sunt în pragul morții”, le-a spus protestatarilor adunați la Tel Aviv Ilay David, al cărui frate, Evyatar David, se numără printre ostaticii israelieni reținuți de Hamas. „În condițiile actuale de neimaginat, s-ar putea să le mai rămână doar câteva zile de trăit.”

Hamas a publicat în weekend o înregistrare video cu Evyatar David mânuind o lopată într-un tunel. Acesta era extrem de slab și spunea că se teme că își sapă propria groapă.

„Înțeleg exact ce vrea Hamas”, a reacționat premierul israelian într-un videoclip publicat de biroul său. „Nu dorește o înțelegere. Vrea să ne distrugă – cu aceste videoclipuri oribile, cu propaganda falsă de groază pe care o răspândește în întreaga lume.”

 Pe măsură ce ostaticii „se topesc pe picioare într-o temniță… monștrii Hamas au brațe groase și cărnoase. Ei au ce să mănânce. Îi înfometează așa cum naziștii i-au înfometat pe evrei”.

„Dar nu vom ceda”, a spus Netanyahu. „Suntși mai hotărât să ne eliberăm fiii captivi, să elimin Hamas și să mă asigur că Gaza nu va mai reprezenta niciodată o amenințare pentru Israel”.

Witkoff și ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, au călătorit vineri în Orientul Mijlociu pentru a inspecta sistemul de distribuție a ajutoarelor susținut de SUA și Israel.

Potrivit Canal 12, citat de Times of Israel, Netanyahu și ministrul Apărării, Israel Katz, nu sunt hotărâți în privința căii de urmat, în timp ce restul cabinetului de securitate este divizat.

Ministrul Afacerilor Strategice, Ron Dermer, ministrul Finanțelor, Bezalel Smotrich, ministrul Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, secretarul militar, generalul Roman Gofman, și secretarul de cabinet, Yossi Fuchs, ar fi fost în favoarea extinderii războiului.

Pe de altă parte, șeful Statului Major al IDF, generalul Eyal Zamir, ministrul de externe Gideon Sa’ar, liderul Shas Aryeh Deri, consilierul pe probleme de securitate națională Tzachi Hanegbi și șeful Mossad-ului, David Barnea, s-ar opune extinderii luptelor, la fel și negociatorul Shin Bet, alături de generalul în rezervă Nitzan Alon, care coordonează dosarul ostaticilor.

Trei tineri ruși au fost arestați după ce au postat pe rețelele sociale un videoclip în care pozau lângă o rafinărie în flăcări, lovită de drone ucrainene.

Trei tineri ruși au fost reținuți de poliție în orașul Soci după ce s-au filmat în apropierea unui incendiu izbucnit la un depozit de petrol Rosneft, atacat cu drone de armata ucraineană. Videoclipul postat pe rețelele sociale i-a făcut rapid cunoscuți, dar și ținta autorităților.

Cele două fete și un băiat au apărut într-un videoclip în care pozează cu zâmbetul pe buze în fața rafinăriei cuprinse de flăcări, în timp ce pe fundal se aude piesa „Raspberry Dawn” a rapperului Miyagi. Clipul a devenit viral și a fost distribuit inclusiv de Ekaterina Mizulina, șefa Ligii pentru Internet Sigur, cunoscută pentru campaniile sale împotriva așa-numitului „conținut dăunător”, informează Moscow Times. 

Filmarea care a atras atenția autorităților

Potrivit autorităților, cei trei tineri provin din Nijni Tagil și au între 19 și 21 de ani. Fata care filma clipul, în vârstă de 20 de ani, s-a ales cu un dosar contravențional pentru „nerespectarea regulilor de conduită în caz de urgență sau amenințare cu aceasta”, conform articolului 20.6.1, partea 1, din Codul Contravențiilor Administrative. Sancțiunea poate merge de la un simplu avertisment până la o amendă de 30.000 de ruble.

Într-o înregistrare difuzată de Ministerul Afacerilor Interne, tinerii recunosc că erau în stare de ebrietate în momentul filmării. Băiatul din grup a declarat: „Nu am avut intenția să insultăm sau să rănim pe cineva”. 

Atacul cu drone a provocat pagube majore

Incendiul de la depozitul Rosneft-Kubannefteprodukt din cartierul Adler al orașului Soci a izbucnit în noaptea de 3 august, după un atac cu drone al armatei ucrainene. Flăcările au fost stinse abia după 12 ore, a precizat primarul orașului, Andrei Proșunin.

În urma intervenției apărării antiaeriene, fragmente ale uneia dintre drone au căzut peste o zonă rezidențială din Rusia, afectând cinci clădiri. Autoritățile locale au anunțat că o femeie a fost rănită în incident. 

Atacul a dus și la închiderea temporară a aeroportului din Soci, cauzând întârzieri pentru peste 20 de zboruri.

Fără miri, fără phera, fără lacrimi sau rude critice. Doar muzică, ținute strălucitoare și mâncare – din belșug sau, uneori, doar simbolic. Tot mai mulți tineri din marile orașe indiene aleg să participe la un nou fenomen social devenit viral: nunta falsă, relatează BBC.

Este o rețetă care pare trasă la indigo din scenariile de film Bollywood, dar adaptată noii generații urbane: decor de lux, dhol tradițional, shoturi de tequila servite în pahare de gol gappa și o mulțime de tineri în sariuri sau kurtas, dansând până târziu în noapte – fără vreun ritual religios sau promisiuni de viață în doi.

„E un mod de a te bucura de frumusețea unei nunți, fără constrângeri și fără coduri de familie”, spune Shivangi Sareen, o tânără care a participat recent la un astfel de eveniment în Delhi. „A fost o plăcere pură. Am venit cu prietenele mele, ne-am gătit împreună și am dansat fără stres. Nu ne-a întrebat nimeni când ne căsătorim.”

Prețul unei astfel de experiențe variază între 1.500 și 15.000 de rupii (echivalentul a 17–170 de dolari), în funcție de locație și pachet. Pentru unii, devine o obișnuință lunară.

Petrecere fără obligații – sau răspunsul la presiunea socială

Organizatorii unor astfel de evenimente – restaurante, cluburi, start-up-uri din zona experiențelor urbane – vorbesc despre o nevoie tot mai evidentă a publicului tânăr de evadare festivă, fără a mai fi împovărat de convențiile familiale sau religioase.

„A fost o chestiune de timp până când a apărut această nișă”, spune Sharad Madan, proprietar al unui restaurant care a organizat o astfel de seară tematică. „Pentru noi, este mai mult decât un profit – este un mod de a răspunde unei cereri reale de inovație în entertainment.”

Cu investiții de ordinul a sute de mii de rupii și evenimente sold-out în orașe precum Bengaluru sau Delhi, conceptul pare să fi prins contur. 8Club Events, o companie care a organizat un „fals sangeet” (seară de muzică și dans înainte de nuntă) cu 2.000 de participanți, spune că interesul vine mai ales din rândul tinerilor influențați de cultura diasporei: „În străinătate, oamenii organizează astfel de seri cu muzică bollywoodiană, îmbrăcați în haine tradiționale. Noi doar am adus ideea acasă”, explică Kaushal Chanani, cofondatorul companiei.

Fără alcool, dar cu astrologie și „mireasă imaginară”

Nu toate petrecerile urmează același tipar. Start-up-ul Third Place a mizat recent pe o versiune sober, fără alcool, dar cu accent pe tradiție simbolică: invitații au fost împărțiți în „familia miresei” și „familia mirelui”, iar activitățile au inclus jocuri inspirate din stereotipurile culturale și „horoscop de nuntă”.

„Am vrut să păstrăm spiritul de nuntă, dar fără excesele de club de noapte”, spune Anurag Pandey, CEO-ul companiei.

O soluție pentru industria nunților în „extrasezon”?

Cu o industrie estimată la 130 de miliarde de dolari, nunțile reprezintă un pilon al economiei indiene. Totuși, acestea se concentrează în lunile „de sezon”, între noiembrie și martie, lăsând o perioadă lungă de stagnare. Aici intră în scenă „nunțile false”, care umplu acest gol cu creativitate și petrecăreți fără alte obligații.

Pentru Vijay Arora, organizator de evenimente, fenomenul are potențialul de a deveni o categorie de piață în sine: „Dacă se conturează ca o tendință constantă, poate revoluționa întregul ecosistem al evenimentelor. Tinerii vor să participe. Chiar dacă nu pot fi la nunta reală a unui prieten, se simt parte din acest ritual imaginar.”

Dar e doar o joacă? Sau un semn că ne reinventăm tradițiile?

Sociologii spun că această nouă formă de „nuntă fără căsătorie” reflectă o schimbare mai amplă în relația tinerilor cu instituția căsătoriei și cu ideea de sărbătoare. „Tinerii au nevoie de un context, de un motiv să celebreze”, explică Santosh Desai, autor și comentator social. „Iar nunta este scenariul perfect – fără presiuni, doar cu partea frumoasă.”

Pentru unii, însă, aceste evenimente pot părea frivole sau chiar ofensatoare. Srishti Sharma, specialistă în marketing din Bengaluru, spune că a fost dezamăgită de experiență: „Ne așteptam la mâncare de nuntă și muzică Bollywood, dar am primit pizza, EDM și un decor lipsit de fantezie.”

O nuntă imaginară, dar o nevoie reală

Cu toate criticile, participanții fideli susțin că nu e vorba de o batjocorire a tradiției, ci de o adaptare a ei. „Nu ne costumasem ca miri, nu imitam ritualuri sacre. Doar ne bucuram de o atmosferă care ne lipsește”, spune Vidhi Kapoor, prezentă la un fake sangeet din Delhi.

Într-o societate în care nunta rămâne încă o instituție socială grea, adesea apăsătoare, această versiune lejeră, recreativă, pare să ofere Generației Z un colț de sărbătoare pe care îl controlează complet.

Și poate tocmai pentru că e „falsă”, această nuntă le oferă un refugiu cât se poate de autentic, notează BBC.

În noaptea de duminică spre luni, Rusia a anunțat că a doborât 61 de drone ucrainene, majoritatea interceptate deasupra Mării Negre.

Apărarea antiaeriană a Rusiei a anunțat că a distrus, în noaptea de duminică spre luni, 61 de drone ucrainene, dintre care 18 zburau deasupra Mării Negre. Informația a fost transmisă de Ministerul rus al Apărării, citat de agenția EFE, potrivit Agerpres.

„Între ora 23:00 a zilei de 3 august şi ora 05:20 pe 4 august, sistemele de apărare active au distrus 61 de drone ucrainene cu aripi fixe”, a transmis Ministerul Apărării rus pe canalul său oficial de Telegram.

Cele mai multe drone au fost interceptate deasupra Mării Negre (18), în regiunea Voronej (12) și în Crimeea (11), peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014. Alte aparate fără pilot au fost doborâte în regiunea Belgorod (8), Volgograd (6), Briansk (2), Rostov (2), Moscova (1) și Riazan (1).

Probleme în transporturi

Resturile unei drone prăbușite pe calea ferată în regiunea Volgograd au provocat întreruperi în circulația mai multor trenuri de pasageri, însă administrația locală a precizat că „nu au fost semnalate pagube la calea ferată”. Totuși, agenția rusă TASS a relatat că mai multe trenuri regionale au înregistrat întârzieri în zonă. 

Pe rețelele de socializare au apărut imagini și clipuri video care arată flăcări și fum ridicându-se din zona gării.

Din cauza atacului lansat de Ucraina, zborurile de pe aeroportul regional din Volgograd, centrul administrativ al regiunii, au fost suspendate pentru câteva ore. Autoritatea rusă pentru aviația civilă, Rosaviatsia, a anunțat pe Telegram că activitatea aeroportuară a fost reluată în jurul orei 03:00 GMT.

205 drone distruse în doar două zile

Ministerul rus al Apărării a mai anunțat că, doar în acest weekend, sistemele de apărare aeriană au distrus în total 205 drone ucrainene. Aceasta este una dintre cele mai ample serii de atacuri aeriene cu drone raportate până acum de autoritățile de la Moscova.

Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, împreună cu partidele Șansă și Victorie, care fac parte din Blocul Victorie, condus de oligarhul fugar Ilan Șor, nu pot participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie, decizia fiind luată de membrii Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău.

Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) au extins în ședința din 3 august lista formațiunilor care nu se pot înscrie în cursa parlamentară.

,,Urmare informațiilor prezentate de către Agenția Servicii Publice, CEC a modificat hotărârea prin care a fost aprobată lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Astfel, din lista făcută publică pe 14 iulie curent, au fost excluse Partidul Politic Partidul Agrar din Moldova, Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei, Partidul Politic „ŞANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE”, în legătură cu adoptarea deciziilor Agenției Servicii Publice de neînregistrare a modificărilor în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice”, au precizat membrii CEC.

Hotărârea CSJ

Recent, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul Blocului Victorie împotriva refuzului Comisiei Electorale Centrale de a-l înregistra în cursa pentru alegerile parlamentare, hotărârea fiind criticată de membrii formațiunii.

,,Nu s-a deranjat măcar să inventeze noi argumente, dar a copiat literal motivele Curții de Apel, ignorând normele legislației electorale”, au subliniat membrii Blocului Victorie condus de prorusul Ilan Șor.

În luna iulie, Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a respins cererea de înregistrare a blocului electoral Victorie, invocând motive legale și riscuri la adresa ordinii constituționale. Blocul Victorie este format din patru formațiuni politice controlate de oligarhul fugar Ilan Șor: Șansă, Renaștere, Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei și Victorie.

Ilan Șor, liderul Blocului Victorie, considerat de autorități principalul instrument al Kremlinului pentru destabilizarea Republicii Moldova, se ascunde din 2024 de justiția de la Chișinău, aflându-se la Moscova. Șor a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare. El respinge acuzațiile. Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în 2019, odată cu pierderii puterii de PDM, partid condus de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.

Altă decizie CEC

Recent, autoritatea electorală a înregistrat blocul electoral Patriotic al Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei în calitate de concurent electoral. Acesta este format din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), precum și din formațiunile Inima Moldovei și Viitorul Moldovei. Totuși, lipsește Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), chiar dacă acesta urma să facă parte din bloc, conform anunțului făcut în ziua constituirii acestuia.

Socialistul Igor Dodon a precizat anterior că PCRM va fi inclus după înregistrarea blocului, fără a oferi însă alte detalii.”

,,Duminică, Comisia Electorală Centrală urmează să înregistreze Blocul nostru Patriotic, iar deja luni intenționăm să examinăm subiectul includerii comuniștilor în acesta. Ieri am primit o scrisoare din partea PCRM, prin care am fost informați despre decizia organelor de conducere ale partidului de a se alătura blocului”, a afirmat Igor Dodon.

Luna trecută, Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, precum și formațiunile Viitorul Moldovei și Inima Moldovei au format o alianță electorală pentru alegerile parlamentare programate în Republica Moldova pe 28 septembrie. Potrivit lui Andrei Curăraru, expert în politici publice al comunității WatchDog.md, această alianță face parte din strategia Kremlinului de a opri cursul european al Chișinăului.

,,Trei dintre ele potrivit sondajelor nu ar fi intrat in parlament. Deci uniunea are și un rol de a salva aceste procente mizere. Își zic„bloc patriotic”, dar în spate e altceva: o construcție politicăfăcută să predea controlul de facto al țării către Kremlin.Blocul apare după luni de sincronizare între liderii implicați. În iulie 2025, Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev s-au aflat la Moscova, unde s-au întâlnit cu vicepremierul rus Alexandr Novak pentru a discuta despre livrări directe de gaze rusești și posibile acorduri post-electorale. Câteva zile maitârziu, Dodon a fost primit oficial la Minsk de Aleksandr Lukașenko, care i-a transmis „susținere” și disponibilitatea de a ajuta Moldova să refacă legăturile pierdute cu Estul.Oficial, aceste vizite au fost prezentate drept deschideri economice. Neoficial, sunt parte dintr-o strategie de repoziționare politică. Iar ideea livrărilor directe de gaze din Rusia – promovată de Dodon ca soluție salvatoare – este nerealistă tehnic și logistic. Moldova nu are conexiuni directe funcționale cu Gazprom, iar Ucraina nu va permite un tranzit necontrolat în actualul context de război. E o diversiune electorală”, a spus expertul.

În opinia lui Andrei Curăraru, blocul reprezintă o piesă nouă pe tabla de joc a influenței ruse în Republica Moldova, menționând că principalul instrument al Kremlinului este oligarhul fugar Ilan Șor.

,,Dacă ar fi să folosim o metaforă de șah: Kirienko, omul de la Kremlin care gestionează aceste operațiuni, e regele. Ilan Șor  regina – mobil, imprevizibil, cu atacuri rapide și haotice. Șor controlează atât partide oficiale, cât și unele paravan – unele sunt pioni de sacrificiu, altele se comportă ca nebuni, imprevizibile și periculoase. Formațiuni precum Renaștere sau  Forța de Alternativă funcționează pe margine, dar sunt folosite strategic – mascate, greu de urmărit, dar conectate la același centru de comandă. Blocul anunțat e altceva: e turnul. Stabil, masiv, disciplinat. Nu sare peste linii, dar merge drept spre obiectiv.Și are cu ce. Blocul controlează o parte importantă din votul nostalgic, mai ales în nordul și sudul țării. Are primari activi, rețele de influență rămase din perioada lui Dodon, și oameni care știu cum se face mobilizarea. Iar întrebarea care planează acum e simplă: vor primi și voturile cumpărate de rețeaua a lui Ilan Șor? Pentru că blocul lui nu a fost admis în cursă de Comisia Electorală, dar rețeaua e încă acolo: activiști, metode, bani, loialități. Tot ce le lipsește e un vehicul nou. Iar acest bloc are toate condițiile să devină acel vehicul”, a concluzionat expertul moldovean. 

În contextul scrutinului parlamentar, președintele Maia Sandu a avertizat că Federația Rusă vrea să controleze din toamnă Republica Moldova și pregătește o imixtiune fără precedent în alegerile din septembrie, avertismentul fiind făcut după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Moscova a negat acuzațiile.

Luiza Rozova, presupusa fiică nelegitimă a lui Vladimir Putin, vorbește pentru prima dată despre tatăl său și viața în exil, lansând acuzații dure la adresa liderului de la Kremlin.

Tânăra artistă, care locuiește în prezent la Paris, a publicat mai multe mesaje pe canalul său de Telegram în care își exprimă deschis frustrările și suferințele trăite de când a fost nevoită să părăsească Rusia. Declarațiile sale, citate de publicația Bild, marchează prima ieșire publică de acest fel și oferă o perspectivă rară asupra vieții personale a unuia dintre cei mai controversați lideri ai lumii.

Cine este Luiza Rozova?

Născută pe 3 martie 2003 în Sankt Petersburg, sub numele Elizaveta Krivonogih, Luiza este absolventă de arte și a fost identificată în 2020 de platforma de investigații Proekt drept fiica nelegitimă a lui Vladimir Putin. Numele tatălui nu apare în certificatul ei de naștere, însă patronimicul „Vladimirovna” sugerează o legătură directă.

Mama ei este Svetlana Krivonogih, o femeie de afaceri rusă care deține acțiuni la Banca Rossiya și se află pe lista de sancțiuni a Marii Britanii.

Potrivit unei informații apărute în iunie, Luiza lucrează într-o galerie de artă din Paris care expune lucrări cu tematică antirăzboi. Dezvăluirea a fost făcută de scriitoarea Nastya Rodionova într-o postare pe Facebook, citată de Meduza.

Viața în exil și acuzațiile directe la adresa lui Putin

După izbucnirea războiului din Ucraina, Luiza a părăsit Rusia în februarie 2022. În mesajele sale recente, descrie viața de exil ca pe o „cușcă de aur” în care nu se mai simte liberă: „Nu pot face un tur suplimentar al iubitului meu Sankt Petersburg. Nu pot vizita locurile și obiectivele mele preferate”.

Tânăra îl acuză indirect pe Vladimir Putin, descriindu-l drept „bărbatul care a luat milioane de vieți și mi-a distrus-o pe a mea”. În același timp, adaugă: „Este atât de frumos să pot arăta din nou lumii fața mea adevărată”.

Întrebări despre responsabilitate și moștenirea familială

Conștientă de criticile pe care le atrage din cauza originii sale, Rozova ridică o întrebare retorică dureroasă: „Sunt eu cu adevărat responsabilă pentru activitățile familiei mele, care nici măcar nu mă poate auzi?”. Această afirmație sugerează o distanțare clară față de Putin și de tot ceea ce reprezintă el.

Fostă prezență constantă în cercurile mondene, Rozova încearcă să-și schimbe radical imaginea în exil. Renunță la cultul pentru branduri de lux și condamnă războiul din Ucraina. „O cămașă de in fără nume poate transmite mai mult adevăr decât o rochie de mătase de designer”, spune ea, într-o reflecție asupra superficialității lumii pe care o părăsește.

Planuri de viitor și discreție publică

Rozova își dorește să lanseze propria marcă de bijuterii, dar evită în continuare aparițiile publice și refuză interviurile. A respins inclusiv o solicitare venită recent din partea Bild.

Prin declarațiile sale rare, dar curajoase, Luiza Rozova oferă o imagine inedită despre viața unei fiice ținute departe de ochii lumii și despre impactul pe care deciziile politice ale lui Vladimir Putin îl au chiar și asupra propriei familii.

Un atac cu drone ucrainene a provocat, în noaptea de duminică spre luni, un incendiu la o gară din regiunea Volgograd, sudul Rusiei, și a afectat temporar traficul feroviar și aerian.

Potrivit administrației regiunii Volgograd, o dronă neexplodată a căzut pe liniile de cale ferată din apropierea gării Archeda. Informația a fost transmisă pe Telegram și atribuită guvernatorului regiunii, Andrei Bocharov.

„Nu au fost semnalate pagube la calea ferată”, a precizat administrația locală, deși agenția rusă TASS a relatat că mai multe trenuri regionale au înregistrat întârzieri în zonă, potrivit News.ro. 

Pe rețelele de socializare au apărut imagini și clipuri video care arată flăcări și fum ridicându-se din zona gării.

Zboruri suspendate în Volgograd

Din cauza atacului, zborurile de pe aeroportul regional din orașul Volgograd, centrul administrativ al regiunii, au fost suspendate pentru câteva ore. Autoritatea rusă pentru aviația civilă, Rosaviatsia, a anunțat pe Telegram că activitatea aeroportuară a fost reluată în jurul orei 03:00 GMT.

„Atac masiv” asupra infrastructurii

Deși amploarea totală a atacului nu este deocamdată cunoscută, autoritățile locale l-au citat pe guvernatorul Bocharov, care a afirmat că atacul a fost „masiv” și a avut ca țintă infrastructura energetică și de transport.

Incidentul face parte dintr-o serie de atacuri cu drone din ultimele luni care au vizat teritoriul rus, pe fondul conflictului continuu dintre Moscova și Kiev.

Atacuri și în alte regiuni din Rusia

Duminică, 3 august, un alt incendiu a izbucnit la un depozit de petrol din orașul Soci, situat pe coasta rusească a Mării Negre, în urma unui atac ucrainean cu drone.

În aceeași zi, guvernatorul regiunii Voronej, din sudul Rusiei, a anunțat că patru persoane au fost rănite în urma unui alt atac cu drone ucrainene, care a provocat mai multe incendii în zonă.

Ca răspuns, Rusia a lansat un nou atac cu rachete asupra capitalei ucrainene Kiev, a informat administrația militară a orașului.

Pe frontul din Ucraina, armata rusă a înregistrat progrese teritoriale pentru a patra lună consecutiv, potrivit unei evaluări recente publicate de Institutul pentru Studierea Războiului (ISW).

Un fan al trupei Oasis a murit sâmbătă seara, după ce a căzut de la tribuna superioară a stadionului Wembley din Londra, în timpul primului concert al formației reunite după 16 ani.

Potrivit poliției metropolitane, incidentul s-a petrecut în jurul orei 22:19, în timpul concertului trupei Oasis. „Un bărbat în vârstă de aproximativ 40 de ani a fost găsit cu leziuni compatibile cu o cădere. Din păcate, a fost declarat mort la faţa locului”, a transmis un purtător de cuvânt al poliției, potrivit The Guardian.

Bărbatul se afla în tribuna superioară a stadionului Wembley, care are o capacitate de 90.000 de locuri, unele dintre ele aflate la peste 50 de metri înălțime.

Autoritățile fac apel la martori pentru a contribui la investigație. „Stadionul era aglomerat şi credem că este probabil ca mai multe persoane să fi fost martore la incident sau să fi filmat, în mod intenţionat sau neintenţionat, cu telefoanele mobile”, a transmis poliția metropolitană.

Martori oculari descriu momentul dramatic

O fană aflată într-un rând inferior a relatat pe rețelele sociale ce a văzut în timpul incidentului: „Eram chiar dedesubt, în sectorul 211. La prima vedere, am crezut că era o haină căzută de la rândul de deasupra, dar apoi m-am uitat şi l-am văzut pe bărbatul întins pe beton. A fost îngrozitor”.

Ea a povestit că a văzut paramedicii încercând să îl resusciteze pe bărbat.

Reacțiile trupei și ale organizatorilor

Trupa Oasis a transmis un mesaj emoționant, exprimându-și durerea în urma tragediei. „Suntem şocaţi şi îndureraţi să aflăm de moartea tragică a unui fan la concertul de aseară. Oasis doreşte să transmită sincere condoleanţe familiei şi prietenilor persoanei implicate”, au scris membrii trupei într-un comunicat.

Reprezentanții stadionului Wembley au confirmat, de asemenea, decesul: „Aseară, medicii stadionului Wembley, serviciul de ambulanţă din Londra şi poliţia au acordat îngrijiri unui spectator care a fost găsit cu leziuni compatibile cu o cădere. În ciuda eforturilor depuse, fanul a decedat, din păcate. Gândurile noastre se îndreaptă către familia sa, care a fost informată şi este sprijinită de poliţişti special instruiţi”.

Concertul din a doua seară rămâne în program

Organizatorii au anunțat că următorul concert Oasis, programat pentru duminică seara pe același stadion, va avea loc conform planului.

Reuniți pentru prima dată după 16 ani, frații Liam și Noel Gallagher au început un amplu turneu mondial care include șapte concerte pe Wembley, cinci în orașul natal Manchester, dar și apariții în SUA, Mexic, Japonia, Coreea de Sud, Australia și, în final, America de Sud, în noiembrie.

Un incendiu a izbucnit duminică la un depozit de petrol din oraşul Soci, pe coasta rusească a Mării Negre, fiind provocat de un atac ucrainean cu drone.

Un rezervor de combustibil cu o capacitate de 2.000 de metri cubi a luat foc în Soci, în regiunea Krasnodar, a relatat agenţia rusă de ştiri RIA, citând oficiali din serviciile de urgenţă, potrivit Reuters.

Atacul a avut loc în cartierul Adler al staţiunii de pe litoral, fiind cel mai recent atac al Ucrainei asupra infrastructurii din Rusia, a anunţat guvernatorul regional Veniamin Kondratiev.

Ministerul rus al Apărării a declarat că unităţile sale de apărare aeriană au distrus 93 de drone ucrainene în timpul nopţii, inclusiv una deasupra regiunii Krasnodar şi 60 deasupra apelor Mării Negre. Ministerul raportează doar numărul de drone distruse de unităţile sale, nu şi numărul celor lansate de Ucraina, potrivit sursei citate.

Rosaviaţia, autoritatea rusă pentru aviaţia civilă, a suspendat temporar zborurile pe aeroportul din Soci pentru a asigura siguranţa aeriană, dar ulterior a anunţat pe Telegram că zborurile au fost reluate duminică, la ora 5:00.

Regiunea Krasnodar găzduieşte rafinăria Ilski, situată în apropierea oraşului Krasnodar, una dintre cele mai mari din sudul Rusiei şi ţintă frecventă a atacurilor cu drone ale Ucrainei.

Tot duminică, guvernatorul regiunii Voronej din sudul Rusiei a declarat că patru persoane au fost rănite într-un atac cu drone ucrainene care a provocat mai multe incendii. Rusia a lansat, la rândul ei, un nou atac cu rachete asupra Kievului, potrivit administraţiei militare a capitalei ucrainene.

De asemenea, câştigurile teritoriale ale Rusiei și-au accelerat ritmul pentru a patra lună consecutiv, conform datelor Institutului pentru Studierea Războiului (ISW). Potrivit unei analize AFP, bazată pe statistici ale analiștilor ISW, ofensiva militară a Rusiei în Ucraina a înregistrat în iulie cel mai mare avans lunar din noiembrie 2024. În această lună, Rusia a cucerit 713 km pătraţi, în timp ce Ucraina a recucerit 79 km pătraţi, rezultând un câştig net de 634 km pătraţi.

În lumea exclusivistă a iahtingului de lux, puține lucruri mai pot surprinde. Cererile neobișnuite, chiar capricioase, sunt norma – mai ales când vin din partea unui viitor rege.

Luna trecută, familia prințului și prințesei de Wales a navigat în apele limpezi ale Mării Ionice, într-o vacanță discretă printre insulele grecești. Conform unor surse apropiate, fiul cel mare al cuplului, prințul George, în vârstă de 12 ani, se pare că a avut poftă de ceva în afara meniului, scrie Daily Mail.

După ce au părăsit insula Kefalonia și se îndreptau spre Zakynthos, iahtul a ancorat în larg. De acolo, o barcă auxiliară a fost trimisă de urgență la țărm, cu o misiune clară: să procure un produs alimentar specific, cerut de tânărul prinț.

Ce anume a stârnit pofta lui George nu se cunoaște cu exactitate. Sursele nu au dat detalii, invocând doar că nu era „nimic extravagant, doar ceva precis”. O formulare care, în contextul unei bucătării regale complet dotate și a unui chef experimentat, ridică semne de întrebare.

Este greu de imaginat că nu s-ar fi putut prepara un banal sos de roșii sau că s-ar fi epuizat stocul de nuggets ori ketchup. Se știe că George preferă spaghetele carbonara – o rețetă clasică, simplă. Alături de sora lui, Charlotte, în vârstă de zece ani, gustă și din preparatele asiatice, precum curry-ul. Toate, cu siguranță, la îndemâna echipajului culinar.

Totuși, unele voci au sugerat că George și-ar fi dorit un… Big Mac. Zakynthos este una dintre puținele insule grecești unde există un McDonald’s – mai exact, în stațiunea Laganas, aproape de mal. De aici și presupunerea că „produsul alimentar specific” ar putea fi un burger.

Contactat de presă, managerul localului a oferit un răspuns sec și previzibil: „Este politica companiei să nu divulgăm informații despre clienții noștri.”

Este puțin probabil, însă, ca o astfel de solicitare – dacă a existat – să fi venit cu asentimentul ducesei de Cambridge. Kate a evitat, de-a lungul timpului, să-i expună pe copii la fast-food, o diferență notabilă față de mama lui William, prințesa Diana, care nu ezita să oprească pentru KFC sau hamburgeri cu fiii ei.

Tot în această vacanță, un martor ocular – o pensionară de 64 de ani, Penelope Likoudi – a declarat că i-a văzut pe Kate, Charlotte și micul Louis pe puntea superiahtului, în timp ce înota în apropiere, în golful Mavrouna, în largul insulei Ithaca. Nici William, nici George nu au fost observați la bord în acel moment.

Potrivit presei britanice, familia regală nu a debarcat deloc pe insule pe durata croazierei. Motivele invocate: riscuri de securitate. În schimb, au profitat de o platformă retractabilă montată la pupa iahtului, care se transforma într-o „plajă” privată, perfectă pentru înot, paddleboarding și alte distracții pe apă.

În concluzie, poate nu vom ști niciodată ce i-a poftit inima tânărului prinț. Dar, într-o lume în care realitatea se întâlnește frecvent cu simbolismul, poate e semnificativ că dorința unui copil regal a pus în mișcare o ambarcațiune, într-o direcție cât se poate de… comună.