Diferența dintre veniturile și cheltuielile României a crescut ușor în prima jumătate a anului, față de același interval de anul trecut.
Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 69,80 de miliarde de lei, respectiv 3,68% din Produsul Intern Brut (PIB), conform execuției bugetului general consolidat publicat, luni, de Ministerul Finanțelor.
Este vorba de o creștere de 6,13 miliarde de lei față de deficitul de 63,67 de miliarde de lei, respectiv 3,62% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2024.
Spre comparație, la același moment de anul trecut, execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 se încheiase cu deficitul menționat, de 63,67 de miliarde de lei, care reprezenta 3,60% din PIB, în creștere cu 26,46 de miliarde de lei față de deficitul de 37,21 miliarde de lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 152 miliarde de lei, adică de 8,65% din PIB, a anunțat Ministerul Finanțelor, miercuri seara. Cheltuielile bugetare au fost mai mari decât veniturile în 2024, diferența fiind mai mare față de 2023.
„Execuția bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB față de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023”, arată execuția bugetului consolidat.
Cât au fost veniturile și cheltuielile
Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile totale atrase în această perioadă au însumat 310,52 miliarde de înregistrând o creștere de 12,7%, de a an la an.
Aceasta a fost susținută atât de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii și venit și contribuții de asigurări -, cât și de evoluția veniturilor din fonduri europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale (+0,5 puncte procentuale în cazul veniturilor curente – cu precădere impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări și +0,24 puncte procentuale la fonduri europene).
În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au ajuns la 380,32 miliarde de lei, crescând în termeni nominali cu 12,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 19,3% din PIB la 20,1% din PIB.
Liderul interimar al social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat luni că PSD a venit cu o serie de propuneri în pachetul 2 fiscal care vizează taxarea externalizării profiturilor multinaționalelor.
„Discutăm de măsuri fiscale din pachetul doi, care din perspectiva noastră sunt de două tipuri. O parte – și le-am mai spus – trebuie să fie de îndreptare a anumitor excese din pachetul unu și, în al doilea rând, măsuri care să se adreseze și spre ceea ce înseamnă o taxare a capitalului, în special a multinaționalelor și o urmărire mai bună a veniturilor pe care le obțin și a prețului și a taxării transferurilor sau a banilor care ies din țară”, a spus Grindeanu la sediul partidului.
Potrivit acestuia, în această perioadă la Ministerul Finanțelor Publice se lucrează la rectificarea bugetară.
„În primul rând, suntem într-o perioadă în care discutăm de rectificare bugetară, o rectificare bugetară pe care Ministerul Finanțelor, domnul Nazare, a început sau la care a început să lucreze și unde e nevoie de discuții cu toate ministerele, să știm unde ne aflăm, să știm ceea ce ne propunem până la sfârșitul anului, astfel încât să ne atingem toate țintele macroeconomice”.
Cât despre măsurile fiscale pe care PSD le vede în pachetul doi, pe lângă cele care vizează marile companii transnaționale, Sorin Grindeanu a vorbit și despre modificări la legea insolvenței.
„Trebuie să vorbim și de o nouă lege a insolvenței. Se lucrează la acest lucru. Are toată susținerea noastră domnul ministru Nazare. Am și transmis…. Am avut vineri întâlnire cu reprezentanți ai Ministerului de Finanțe și am transmis un set de propuneri”, a adăugat șeful PSD.
Gândul a scris în exclusivitate, încă din 24 iulie, despre propunerile PSD din pachetul 2 fiscal – VEZI AICI.
Președinte american Donald Trump a declarat luni că este „foarte dezamăgit” de omologul său rus, Vladimir Putin, și că va reduce semnificativ termenul inițial de 50 de zile acordat Rusiei pentru ajungerea la un acord de pace, stabilind un nou termen de 10-12 zile, relatează Fox News.
Donald Trump îi timite un ultimatum lui Putin din Scoția/FOTO:EPA/EFE
„Voi stabili un nou termen, de aproximativ 10 sau 12 zile de azi înainte,” a declarat Trump jurnaliștilor aflați în Scoția. „Nu există niciun motiv să mai așteptăm. Inițial am acordat 50 de zile, am vrut să fiu generos, dar nu vedem niciun progres.”
Trump anunțase pentru prima dată termenul de 50 de zile pe 14 iulie, în timpul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Washington. Scurtarea acestuia la 12 zile înseamnă practic înjumătățirea calendarului propus.
„Sunt dezamăgit de președintele Putin, foarte dezamăgit,” a spus Trump. „Va trebui să reevaluăm situația și să reduc acel termen, pentru că, sincer, cred că deja știu răspunsul.”
Declarațiile vin la câteva ore după ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei, utilizând peste 300 de drone și rachete. Forțele aeriene ale Ucrainei au fost puse în alertă, iar Polonia a anunțat că și-a ridicat avioanele de luptă ca măsură de precauție.
Atac aerian masiv asupra Ucrainei
Potrivit autorităților ucrainene, în dimineața zilei de luni, Rusia a lansat 324 de drone de atac și diversiune de tip Shahed, patru rachete de croazieră H-101 și trei rachete hipersonice H-47M2 Kinjal.
Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au anunțat că au doborât 309 dintre drone și două dintre rachetele de croazieră. Totuși, alte două rachete și 15 drone au reușit să lovească ținte în trei regiuni. Se pare că toate cele trei rachete Kinjal nu și-au atins țintele.
Atacurile au vizat capitala Kiev, precum și regiunile Hmelnițki (la vest) și Kirovograd (la sud de capitală). Cel puțin cinci persoane au fost rănite la Kiev, inclusiv o fetiță de doi ani, dar autoritățile nu au confirmat decese până la acest moment.
Trump: „Am vorbit de cinci ori despre o înțelegere, dar apoi urmează atacuri”
Președinte american a reiterat că a avut numeroase discuții cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina, însă eforturile nu au dat rezultate.
„Cred că am discutat de cinci ori despre o posibilă înțelegere. Și de fiecare dată, după ce credeam că am ajuns undeva, președintele Putin lansează din nou rachete asupra unui oraș precum Kiev, iar oamenii mor – inclusiv în aziluri sau pe stradă,” a spus Trump. „Asta nu e o cale spre pace. Vom vedea ce urmează.”
Zelenski: „Scutul nostru aerian se întărește”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat eficiența sistemului de apărare aeriană al țării, dar a recunoscut că unele rachete și drone au reușit să lovească ținte.
„Apărarea noastră împotriva dronelor Shahed a funcționat bine – zeci au fost doborâte. Au fost interceptate și câteva rachete, dar nu toate,” a declarat Zelenski într-un mesaj publicat pe platforma X (fostul Twitter). „Consolidăm în mod constant scutul aerian al Ucrainei, iar săptămâna aceasta voi avea noi discuții cu partenerii noștri privind sprijinul necesar.”
Zelenski a mai adăugat că eforturile sunt în curs pentru a acoperi deficitul de finanțare legat de producția de drone și apărare antiaeriană, subliniind importanța unei înțelegeri clare între Ucraina și aliații săi.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a elogiat luni pragmatismul preşedintelui SUA, Donald Trump, cu privire la Ucraina, dar a insistat asupra condiţiilor Moscovei pentru încheierea războiului.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov/FOTO: Adevărul (arhivă)
„Preşedintele Trump este un lider pragmatic, nu vrea niciun fel de război şi, spre deosebire de predecesorul său în funcţie (Joe) Biden, spre deosebire de actualele elite europene, este deschis la dialog”, a afirmat Lavrov într-un discurs susţinut în cadrul unui forum al tinerilor desfăşurat la Solnecinogorsk, un oraş satelit al Moscovei, situat la nord-vest de capitala rusă, scrie Agerpres.
Dialogul actual între Moscova şi Washington „demonstrează că încă mai există oameni rezonabili în Occident”, a spus ministrul rus, adăugând că „aceşti oameni beneficiază de un sprijin (popular) considerabil, lucru demonstrat de evoluţiile din Statele Unite”.
Lavrov susţine că Rusia „a pledat întotdeauna pentru dialog, chiar şi în vremurile cele mai dificile”, evocând că dialogul dintre Moscova şi Occident nu a fost întrerupt nici măcar în timpul Războiului Rece.
„Mi se pare foarte important să subliniez astăzi că în timpul Războiului Rece exista un respect reciproc. Acum acest lucru nu mai există. Europa pur şi simplu a înnebunit, altfel nu pot spune”, a declarat ministrul rus de externe.
O astfel de poziţie comportă riscul „unui mare război” pentru Europa, a avertizat totodată şeful diplomaţiei ruse, potrivit căruia până şi în perioada existenţei URSS „dialogul se dezvolta şi permitea taberelor adverse să înţeleagă mai bine intenţiile una alteia. Acest instinct s-a pierdut în Europa”, consideră Lavrov, citat de publicaţia The Moscow Times.
În opinia sa, aceasta are legătură în mare măsură cu lupta elitelor europene de a se menţine la putere, lucru pentru care nu ezită să cheltuiască „sute de miliarde de euro” pentru a ucide soldaţi ruşi şi a „promova atentate împotriva jurnaliştilor, instalaţiilor energetice şi infrastructurii critice”.
„Europa face toate acestea cu un singur scop, acela de a-i utiliza pe ucraineni drept carne de tun, astfel încât Rusia să nu mai fie un concurent”, a afirmat ministrul rus.
În acelaşi timp, Lavrov a insistat asupra a ceea ce Moscova consideră că sunt „cerinţe legitime” privind asigurarea securităţii sale, în special „neaderarea Ucrainei la NATO şi niciun fel de extindere a Alianţei Nord-Atlantice în general”.
Condițiile puse de Lavrov
„Şi, bineînţeles, recunoaşterea realităţilor stabilite în Constituţia noastră”, a adăugat ministrul rus, referindu-se la suveranitatea Rusiei asupra peninsulei Crimeea şi a celor patru regiuni ucrainene anexate în 2022 (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), menţionând că aceasta este „o condiţie care nu admite alternativă”.
În discursul său, Lavrov a deplâns faptul că, pentru prima oară în istoria sa, Rusia poartă un război fără niciun fel de aliat, conform The Moscow Times. Asta deşi Moscova beneficiază direct de sprijinul Coreei de Nord, care, în afară de armament şi muniţii, i-a trimis şi efective de mii de soldaţi cu ajutorul cărora a expulzat forţele ucrainene din regiunea rusă Kursk, iar la ora actuală diferite oficialităţi ruse susţin că soldaţi nord-coreeni vor lupta şi în Donbas (estul Ucrainei).
În plus, chiar dacă nu direct, Rusia este ajutată în acest război de China şi Iran, cele trei ţări fiind principalele sale aliate.
„Rusia luptă singură împotriva întregului Occident. În Primul Război Mondial, în Al Doilea Război Mondial, am avut aliaţi. Acum nu mai avem aliaţi pe câmpul de luptă. Prin urmare, trebuie să ne bazăm pe noi înşine. Nu trebuie să permitem nicio slăbiciune sau neglijenţă”, le-a transmis Lavrov tinerilor adunaţi la forumul din Solnecinogorsk.
Referitor la preşedintele american Donald Trump, care ar fi promis Kremlinului „un târg generos” cuprinzând relaxarea sancţiunilor şi recunoaşterea anexării Crimeii, ministrul rus de externe a declarat că liderul de la Casa Albă acţionează ghidat de „uzul raţiunii„, potrivit The Moscow Times.
Intenţia lui Trump de a „ceda” preşedintelui rus Vladimir Putin mai multe regiuni ucrainene a fost menţionată şi de şefa diplomaţiei austriece Beate Meinl-Reisinger într-un interviu acordat la sfârşitul săptămânii trecute mai multor media internaţionale, conform agenţiei de presă ucrainene Ukrainski Nationalni Novini (UNN).
În cadrul „planul său iniţial de pace”, preşedintele SUA a propus ca Rusiei să-i fie cedate „mai multe regiuni din estul Ucrainei şi Crimeea„. În acelaşi timp, Trump i-a transmis clar lui Putin că Ucraina nu „are ce să caute” în NATO. Cu toate acestea, în pofida tuturor acestor propuneri, Putin continuă războiul, a subliniat Meinl-Reisinger în interviul publicat sâmbătă de Bild şi preluat de agenţia de presă UNN.
Kievul caută de mult pacea, în schimb Kremlinul doreşte continuarea acţiunilor militare. Dacă Putin ar fi vrut cu adevărat să pună capăt acestui război, s-ar fi aşezat demult la masa negocierilor, a apreciat şefa diplomaţiei austriece, potrivit media citate.
Ultimatumul lui Trump
Președintele SUA, Donald Trump, declară luni că se gândește să scurteze perioada de 50 de zile pe care i-a acordat-o președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, înainte de a impune taxe vamale de până la 100% asupra Rusiei și partenerilor săi comerciali.
„Sunt dezamăgit de președintele Putin, foarte dezamăgit de el, așa că va trebui să analizăm situația și voi reduce perioada de 50 de zile pe care i-am acordat-o la un număr mai mic, pentru că cred că știu deja răspunsul”, a declarat Trump, vorbind în Turnberry, Scoția, potrivit Politico.
Trump i-a dat ultimatumul lui Putin la începutul lunii iulie, avertizând că potențialele sancțiuni economice împotriva Moscovei și a partenerilor săi comerciali ar fi devastatoare dacă conflictul nu ar înceta până la începutul lunii septembrie. „Credeam că am rezolvat problema de nenumărate ori, iar apoi președintele Putin iese și începe să lanseze rachete asupra unor orașe precum Kiev și ucide o mulțime de oameni într-un azil de bătrâni sau altundeva”, a adăugat Trump luni, potrivit Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni, 28 iulie, că legea privind pensiile magistraților este finalizată. Este vorba despre creșterea vârstei de pensionare și modificarea formulei de calcul a pensiei.
Premierul Ilie Bolojan FOTO: Profimedia
Legea va fi pusă în dezbatere publică în aceste zile, urmând ca în cadrul coaliției de guvernare să se decidă dacă va fi adoptată prin asumarea răspunderii sau prin procedură parlamentară, potrivit G4media.
Premierul Ilie Bolojan a declarat pe 11 iulie că este necesară creșterea vârstei de pensionare a magistraților, care în prezent ies la pensie la 48 de ani. Oficialul a mai spus că este nevoie de o regândire a sumei pe care aceștia o primesc ca pensie, 85% din salariul brut, ceea ce nu se mai întâmplă în lume.
„Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar 90% erau la 48 de ani”, a spus Bolojan.
De asemenea, Bolojan a criticat actuala formulă de calcul a pensiilor speciale, spunând că pensia reprezintă 80% din salariul brut, ceea ce, în multe cazuri, echivalează cu salariul întreg și a atras atenția asupra necesității creșterii vârstei de pensionare.
„Un salariu brut înseamnă, de regulă, salariul net plus 40–50%. Asta înseamnă că 80% din brut e mai mult decât netul. Cred că o formulare corectă și cinstită este 80% din salariul net, fără să mai punem condiția să nu depășească ultimul salariu. Este o prevedere bună, corectă și cinstită. Trebuie să creștem vârsta – nu știu, 30–35 de ani de muncă, astfel încât pensionarea să se apropie de vârsta standard de 65 de ani”, a declarat Bolojan.
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a avertizat luni, 28 iulie, că se derulează o campanie frauduloasă în care promovează o aşa-zisă platformă de investiţii de stat, asociată în mod fals cu imaginea Ministerului Finanţelor.
FOTO: DNSC
„AVERTIZARE – Continuă campaniile frauduloase care promovează o aşa-zisă platformă de investiţii de stat, asociată în mod fals cu imaginea Ministerului Finanţelor.
Aceste mesaje, care promit randamente nerealiste de până la 150%, reprezintă tentative de înşelăciune şi nu sunt asociate cu vreo iniţiativă guvernamentală reală”, au transmis, luni, specialiştii DNSC, într-un mesaj pe Facebook.
Potrivit acestora, promisiunile de câştiguri rapide şi sigure sunt o tactică des întâlnită în fraudele de tip „investiţii miraculoase”.
Specialiştii transmit o serie de recomandări:
Verificaţi întotdeauna informaţiile din surse oficiale.
Fiţi vigilenţi atunci când navigaţi în mediul online, în special atunci când întâlniţi o ofertă mult prea bună ca să fie reală!
Nu furnizaţi date personale sau bancare pe platforme necunoscute.
Evitaţi accesarea linkurilor din reclame sau mesaje nesolicitate care promovează investiţii rapide.
În cazul în care suspectaţi o fraudă, raportaţi incidentul către autorităţile competente.
În cazul în care aţi introdus date financiare, sesizaţi imediat banca, iar dacă aţi fost păgubit, depuneţi o plângere la Poliţia Română şi notificaţi DNSC (telefon 1911 sau pnrisc.dnsc.ro)
DNSC reiterează importanţa unei informări corecte şi responsabile în faţa ameninţărilor cibernetice: „Protejaţi-vă datele şi acţionaţi cu prudenţă în faţa ofertelor care par prea bune pentru a fi adevărate”.
Preşedintele Nicuşor Dan l-a primit luni, la Palatul Cotroceni, pe Preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Coreea, Woo Won-shik, aflat în vizită oficială în ţara noastră.
Woo Won-shik și Nicor Dan, la Palatul Cotroceni FOTO: Administrația Prezidențială
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii, Preşedintele României şi Preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Coreea au evidenţiat dinamica excelentă a dialogului bilateral, în contextul adoptării, anul trecut, a Declaraţiei Comune privind consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Coreea şi al aniversării, în 2025, a 35 de ani de relaţii bilaterale, scrie Agerpres.
”Cei doi înalţi oficiali au exprimat apreciere pentru profunzimea relaţiei bilaterale, în plan politic, economic şi cultural. A fost reliefată cooperarea foarte bună, şi mai ales perspectivele de dezvoltare în domeniul apărării, al energiei şi al infrastructurii. Preşedintele României a subliniat interesul ţării noastre pentru a creşte investiţiile sud-coreene în ţara noastră, în apărare, energie nucleară civilă – Centrala Nucleară de la Cernavodă, SMR-, energie regenerabilă, proiecte de infrastructură, precum cooperarea între porturile Constanţa şi Busan, şi domeniile IT&C şi noi tehnologii”, arată comunicatul oficial.
Ambele părţi şi-au exprimat dorinţa de a extinde cooperarea şi dialogul în domeniul culturii, al educaţiei, al turismului şi al contactelor interumane.
”La rândul său, Preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Coreea a arătat că această vizită are o semnificaţie deosebită dată atât de aniversarea din acest an, cât şi de potenţialul dezvoltării parteneriatului strategic. Înaltul oficial coreean a subliniat interesul investiţional al companiilor sud-coreene în România şi a reconfirmat sprijinul pentru aderarea ţării noastre la OCDE”, menţionează sursa citată.
Pe agenda discuţiilor s-a aflat şi situaţia de securitate dată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi de implicarea R.P.D. Coreene în sprijinul Rusiei, cu implicaţii la nivel global.
”Ambele părţi au exprimat susţinere pentru Ucraina şi eforturile de a ajunge la o pace durabilă. Atât România, cât şi Republica Coreea împărtăşesc aceleaşi valori şi principii ale ordinii internaţionale bazate pe reguli”, mai transmite Administraţia Prezidenţială.
Sorin Grindeanu, preşedintele interimar al PSD a fost întrebat, luni, dacă vicepremierul social-democrat Marian Neacşu ar putea să preia atribuţiile fostului vicepremier Dragoş Anastasiu, care a demisionat duminică seară, în urma dezvăluirii că, timp de 8 ani, una dintre companiile sale a mituit un angajat ANAF.
FOTO Mediafax / Arhivă
„Nu. Eu nu cred că în acest moment lucrurile trebuie să fie discutate în această formă. Miercuri vom avea o discuţie în coaliţie, iar domnul Ilie Bolojan ne va explica viziunea domniei sale”, a spus Grindeanu.
Potrivit unor surse din coaliție citate de Digi24, PSD ar dori ca Marian Neacșu să preia conducerea acestui grup de lucru, iar o decizie în acest sens va fi luată în cadrul unei întâlniri a coaliției care va avea loc miercuri.
Ce spune despre dosarele membrilor PSD din Guvern
Totodată, întrebat despre „dubla măsură” în cazurile Dragoș Anastasiu și Marian Neacșu, vicepremierul PSD care a avut o condamnare definitivă pentru conflict de interese, Grindeanu a spus că „a existat reabilitarea” și că „sunt lucruri care nu sunt noi”.
Grindeanu a fost întrebat și despre cazul ministrului Economiei, Radu Oprea (PSD), care a fost trimis în judecată în ianuarie 2016 pentru evaziune fiscală și spălarea banilor.
Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au trimis dosarul înapoi, la scurt timp, pentru ca procurorul de caz să remedieze neregularitățile din rechizitoriu, a scris Defapt.ro. Potrvit publicației, Parchetul General a reluat urmărirea penală a senatorului Radu Oprea în anul 2017 pentru clarificarea acuzațiilor penale și a completării materialului probator. Dosarul a fost clasat definitiv un an mai târziu, dar nu înainte ca Radu Oprea să plătească prejudiciul și să primească o amendă administrativă.
„Sunt lucruri și pentru presă care nu sunt noi. Sunt lucruri despre care se știe, care sunt în spațiul public. Legat de Marian Neacșu a existat această reabilitare. Au fost zeci de parlamentari în această situație, urmare a unei decizii a Biorului Permanent că poți face aceste lucruri. (…) Sunt lucruri care au fost și în guvernele anterioare. Nu s-a aflat de Marian Neacșu peste noapte”, a mai spus Sorin Grindeanu.
El a mai adăugat că, în calitate de partener în coaliția actuala nu a știut de această mită în formă continuată dată de domnul Anastasiu timp de 8 ani.
„Darea şi luarea de mită sunt ambele infracţiuni. A asocia mii de angajaţi ANAF cu faptele unor indivizi este profund nedrept”, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administratia Fiscală „Solidaritatea”, Dorin Modure. Totodată, Dorin Modure atrage atenția asupra unei „tendinţe periculoase şi nedreapte de a generaliza cazuri izolate de corupţie şi de a arunca o anatemă asupra întregului corp al funcţionarilor publici din Ministerul Finanţelor şi ANAF”.
„Susţinem o toleranţă zero pentru corupţie, dar ne dorim şi o toleranţă zero pentru denigrarea fără motiv a funcţionarilor cinstiţi. Federaţia «Solidaritatea» condamnă cu fermitate orice act de corupţie şi susţine fără echivoc toate demersurile legale menite să cureţe administraţia publică de orice elemente infracţionale. Legea ar trebui să fie egală pentru toţi, iar cei vinovaţi trebuie să răspundă individual pentru faptele lor, indiferent de funcţia pe care o deţin. Să fie foarte clar: darea şi luarea de mită sunt AMBELE infracţiuni. Ca să combatem eficient acest flagel, ambele ar trebui sancţionate la fel”, a scris pe Facebook preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administratia Fiscală „Solidaritatea”.
„Răspunderea penală pentru faptele săvârşite este INDIVIDUALĂ”
Dorin Modure spune că „a asocia mii de angajaţi ANAF, care îşi îndeplinesc sarcinile cu integritate şi profesionalism, cu faptele unor indivizi este profund nedrept”.
„Dorim să transmitem un mesaj foarte clar: răspunderea penală pentru faptele săvârşite este INDIVIDUALĂ. A asocia mii de angajaţi ANAF, care îşi îndeplinesc sarcinile cu integritate şi profesionalism, cu faptele unor indivizi este profund nedrept. Marea majoritate a personalului nostru munceşte cinstit pentru a asigura veniturile la bugetul de stat, esenţiale pentru funcţionarea ţării.
Facem un apel la responsabilitate către politicieni, lideri de opinie şi reprezentanţi ai mass-media. Lansarea în spaţiul public a unor acuzaţii generalizatoare, adesea bazate pe informaţii eronate sau scoase din context, nu face decât să erodeze încrederea publică într-o instituţie fundamentală a statului şi să submineze capacitatea acesteia de a combate evaziunea fiscală”, a mai spus acesta.
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administratia Fiscală „Solidaritatea” precizează că organizația îşi va apăra întotdeauna membrii de acuzaţii nefondate.
„Orice atac la adresa lor este, indirect, un atac la adresa stabilităţii bugetare a României. Federaţia Solidaritatea îşi va apăra întotdeauna membrii de acuzaţii nefondate şi de campanii de denigrare. Susţinem o justiţie corectă şi o administraţie fiscală integră, dar nu vom accepta niciodată ca funcţionarii cinstiţi să devină ţapi ispăşitori în jocuri de imagine politice sau mediatice”, a completat Modure.
Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, critică dur modul în care Comisia Europeană a gestionat acordul comercial recent cu Statele Unite.
Péter Szijjártó, ministrul ungar de Externe FOTO: Facebook/Péter Szijjártó
„A apărut o nouă dovadă că la Bruxelles este nevoie urgentă de schimbarea conducerii. Comisia condusă de von der Leyen a provocat daune grave economiei europene în ultimii ani, iar totul a fost agravat de bâlbâielile în domeniul vamal. Comisia Europeană ar fi trebuit să reducă de patru ori tarifele vamale față de Statele Unite încă din ianuarie, iar dacă ar fi făcut acest lucru, ar fi putut fi evitată o nouă lovitură puternică dată economiei europene”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook, scrie Mediafax.
Declarația vine în contextul în care președinta Comisiei Euorpene, Ursula Von der Leyen, și președintele american Donald Trump au anunțat un nou acord comercial între UE și SUA.
Inițiativa a stârnit critici și din partea altor lideri europeni, inclusiv de la Paris, unde oficialii au vorbit un acord „dezechilibrat”.
Duminică, Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord de principiu, conform căruia blocul comunitar va fi supus unor taxe vamale de 15% pentru majoritatea exporturilor sale, evitând astfel un război comercial.
O pată suspectă pe mâna lui Donald Trump, acoperită cu machiaj în timpul vizitei sale în Scoția, reaprinde speculațiile privind starea sa de sănătate.
Donal Trump a încercat să mascheze pata de pe mână. FOTO: X
În timpul recentei sale vizite oficiale în Scoția, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a fost surprins din nou cu o pată misterioasă pe dosul mâinii drepte, acoperită cu machiaj bronzant sau fond de ten. Pata este, însă, vizibilă în mai multe imagini de presă, şi naşte noi speculaţii privind starea de sănătate a lui Donald Trump, la doar câteva săptămâni după ce Casa Albă a recunoscut public că liderul american, în vârstă de 79 de ani, a fost diagnosticat cu „insuficiență venoasă cronică”.
Primele suspiciuni au apărut la începutul lunii, în cadrul unei apariții la Casa Albă, când o pată de pe mâna președintelui a generat îngrijorări privind posibile probleme de sănătate.
Într-o declarație ulterioară, secretarul de presă Karoline Leavitt a explicat că președintele observase „o ușoară umflare la nivelul membrelor inferioare”, motiv pentru care a fost supus unor investigații medicale amănunțite.
„Examinarea a inclus ecografii bilaterale ale picioarelor, care au evidențiat o insuficiență venoasă cronică”, a transmis apoi Karoline Leavitt, care a ținut să sublinieze că aceasta este o afecțiune comună la persoanele în vârstă și că nu au fost detectate semne de tromboză venoasă profundă sau alte probleme arteriale. „Președintele este, per ansamblu, într-o stare excelentă de sănătate”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
Totuși, machiajul folosit pentru a ascunde leziunea vizibilă a fost remarcat de jurnaliști pe tot parcursul vizitei lui Trump în Scoția, unde s-a întâlnit cu figuri importante, precum premierul britanic Keir Starmer și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar forma circulară și ușor ridicată a zonei acoperite a ridicat noi întrebări privind afecțiunea de care suferă șeful de stat american, scrie DailyMail.
Casa Albă confirmă diagnosticul, dar minimalizează boala
O declarație recentă a medicului Casei Albe, dr. Sean Barbarella, susține că președintele a prezentat „umflături ușoare” în zona picioarelor, iar diagnosticul a fost confirmat în urma analizelor vasculare.
Afecțiunea confirmată de Casa Albă, insuficiența venoasă cronică, este cauzată de deteriorarea venelor picioarelor, ceea ce duce la o circulație deficitară a sângelui către inimă. Potrivit Cleveland Clinic, boala afectează aproximativ 5% din populația adultă și devine mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă. Printre simptome se numără umflăturile, crampele, mâncărimile și modificările pielii la nivelul membrelor inferioare.
Această problemă poate evolua spre sindrom posttrombotic, în special la pacienții care au suferit în trecut o tromboză venoasă profundă, o complicație care poate apărea în decurs de un an sau doi de la formarea unui cheag de sânge.
Deși Donald Trump continuă să proiecteze o imagine de forță și vitalitate (recent Casa Albă distribuia chiar o fotografie cu el în postura de Superman), răspunzând pe larg întrebărilor jurnaliștilor și participând activ la evenimente, episodul din Scoția readuce în prim-plan întrebările legate de vârsta și condiția fizică a liderului american.
Președintele, care a devenit cel mai în vârstă lider învestit în funcție, la 78 de ani, a criticat adesea sănătatea predecesorului său, Joe Biden, acum în vârstă de 82 de ani, pe care l-a numit recent „un cadavru decrepit”. Mai mult, săptămâna trecută, Donald Trump a lansat o anchetă privind o presupusă mușamalizare legată de utilizarea unui autopen de către Biden, acuzând lipsa de transparență a acestuia.
Totodată, el pare hotărât să arate că este apt din punct de vedere fizic, în ciuda unui diagnostic care, potrivit experților, necesită monitorizare regulată și eventuale schimbări ale stilului de viață.
În declarațiile de avere completate în 2025 au fost trecute peste 400.000 de autoturisme, printre care și tractoare Ferrari și Lamborghini. Unul dintre bugetari și-a trecut în declarația de avere o locomotivă, anunță ANI.
Tractoare Lamborghini FOTO: Pixabay
Potrivit integritate.eu, 411.302 autoturisme au fost declarate în 2025. Vârsta medie a mașinilor este de 14 ani. 0,2% dintre vehicule au fost declarate ca fiind donate, 27 dintre acestea fiind mai noi de 3 ani.
Topul mărcilor preferate include: Volkswagen-15,64% din total, cu o vechime medie de 16 ani; Dacia-10,65%, vechime medie 12 ani; Skoda – 10,15%, tot 12 ani – Opel – 8,81%, cu o medie de 17 ani; Ford –7,9%, medie de 15 ani
În 2025 au fost raportate 0,2% mașini donate din totalul mașinilor declarate, iar dintre acestea cu o vârstă mai mică de 3 ani au fost identificate 27 de mașini.
Printre zecile de mii de înregistrări, ANI transmite că au fost găsite și comori și pagini de istorie:– 86 de vehicule Ferrari și Lamborghini – dar nu se încadrează în categoria super-car-uri, ci a tractoarelor.– O motocicletă Gnome Rhone din 1936, cu tehnologie derivată din motoare de avion cu peste 1000 cai putere.– O locomotivă.– Diverse modele interbelice sau de epocă: Opel Kadett 1939; Plymouth 1939 și 1956; Fiat Balila 1928; FORD A 1929; Cadillac DeVille 1968; SIMSON AWO 250, MZ ES 175, JAWA 175, Wartburg, SR114 și multe altele.
„Dacă această analiză poate fi savurată de curioși și pasionați ca o poveste despre preferințe auto și rarități mecanice, munca dificilă rămâne în seama inspectorilor care interpretează, verifică și corelează aceste date. Ei sunt cei care, dincolo de picanterii, contribuie esențial la menținerea unui grad ridicat de integritate în administrația publică”, a precizat ANI, într-un comunicat de presă.
Cristian Popescu Piedone, fostul şef al ANPC, s-a aflat luni la Tribunalul Braşov, acolo unde a contestat decizia privind plasarea sa sub control judiciar în cel mai recent dosar care este implicat.
Cristian Popescu pIedone află dacă rămâne sub control judiciar. FOTO: Inquam/Octav Ganea.
Luni, 28 iulie, Cristian Popescu Piedone a petrecut mai bine de o oră la Tribunalul Braşov, acolo unde avocaţii săi au contestat decizia privind plasarea fostuluio şef al ANPC sub control judiciar în dosarul în care acesta este acuzat că ar fi anunţat un angajat al unui cunoscut hotel despre controlul comisarilor de la Protecţia Consumatorilor ca această locaţie.
Deşi de obicei foarte volubil şi vorbăreţ, de data aceasta, şi la sosirea şi şi la ieşirea de la Tribunal, Cristian Popescu Piedone i-a ocolit pe ziarişti, evitând să răspundă la întrebările acestora.
Singura sa declaraţie a fost că este nevinovat, aşa cum s-a dovedit a fi şi în cazul Colectiv, subiect care l-a deranjat vizibil atunci când a un reporter a amintit despre acesta. „Cazul Colectiv este închis!”, a spus sec Piedone şi a plecat.
Vă reamintim că acuzaţiile împotriva fostului şel al ANPC după ce acesta a fost interceptat întâmplător de procurorii care monitorizau într-un alt dosar un angajat al hotelului Internaţional din Sinaia.
Înalții oficiali ai SUA și ai Chinei vor relua discuțiile comerciale, luni, la Stockholm, cu scopul de a extinde armistițiul de 90 de zile și de a preveni noi tensiuni generate de eventualele tarife.
Fără un acord între cele două state, taxele vamale ale SUA ar putea reveni la niveluri de trei cifre, ceea ce ar putea crea noi tensiuni la nivel mondial. Discuțiile au urmat unui acord comercial important între SUA și UE, încheiat duminică, în cadrul căruia Uniunea Europeană a acceptat un tarif de 15% pentru majoritatea exporturilor sale de bunuri către SUA și a promis achiziții de 750 de miliarde de dolari în energie și 600 de miliarde de dolari în investiții.
„Suntem foarte aproape de o înțelegere cu China. Am făcut, într-o anumită măsură, o înțelegere cu China, dar vom vedea cum se va desfășura”, a declarat președintele SUA, Donald Trump, duminică.
SUA și China ar putea extinde armistițiul de 90 de zile
Discuțiile anterioare de la Geneva și Londra au avut scopul de a restabili comerțul cu minerale și de a anula taxele vamale de represalii.
„Aș fi surprins dacă ar exista rezultate timpurii în ceea ce privește unele dintre aceste aspecte, dar o extindere a armistițiului cu încă 90 de zile pare ar fi cel mai probabil rezultat”, a declarat Scott Kennedy de la Centrul pentru Studii Strategie și Internaționale.
Discuțiile ar putea prevedea și o posibilă întâlnire între Trump și omologul său chinez, Xi Jinping, la sfârșitul lunii octombrie, potrivit The Economic Times.
„Perspectiva viitoare a summitului liderilor este foarte benefică pentru negocieri, deoarece toată lumea dorește să ajungă la un acord”, a afirmat Sun Chenghao, șeful programului SUA-Europa la Centrul pentru Securitate și Strategie Internațională.
Începând cu 1 august 2025, angajații Ministerului Finanțelor vor fi obligați să transmită zilnic, în scris, un raport al activităților desfășurate, în cadrul unui nou sistem de evaluare internă anunțat de ministrul Alexandru Nazare, potrivit unui comunicat al insituției.
Potrivit ministerului, fiecare angajat din aparatul central va nota durata și tipul activităților realizate în ziua respectivă – de la analiză legislativă și documentare, până la participarea la ședințe, delegații sau monitorizări în teritoriu. Pe baza acestor rapoarte, vor fi elaborate săptămânal sinteze la nivel de servicii și direcții, iar ulterior – un raport lunar care va fi analizat la nivel de conducere.
„Prin acest nou sistem nu vizăm încărcarea angajaților cu un volum de muncă suplimentar, ci o mai bună înțelegere a modului în care funcționează instituția și care sunt zonele unde putem aduce îmbunătățiri. De exemplu, dacă un departament sau serviciu are un volum foarte mare de lucru și se constată supraîncărcarea, vom redistribui resursă umană din alte departamente pentru a scădea gradul de încărcare acolo unde constatăm disfuncționalități. În acest mod, vom lucra mai eficient, mai repede și mai bine și vom avea o imagine mai clară a ceea ce se întâmplă în instituție”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Oficialul susține că, în cazul în care vor fi identificate compartimente cu volum de muncă disproporționat, se va recurge la redistribuirea personalului. Noile măsuri vor fi utilizate inclusiv ca instrument de calibrare a resurselor și de fundamentare a deciziilor administrative.
Inițiativa este aliniată cu Programul de Guvernare 2025–2028, care prevede „monitorizarea obiectivă și continuă a performanței funcționarilor și instituțiilor”. În plus, aceasta răspunde unor concluzii mai vechi formulate de Direcția de Audit Public Intern, care, în urma unei misiuni din 2018, semnala lipsa unui sistem unitar de evaluare a încărcării și a eficienței în aparatul Ministerului Finanțelor, adaugă sursa citată.
După aproape șapte decenii de neutralitate constituțională, Austria începe să se întrebe dacă acest statut mai este suficient într-o lume în care războiul a revenit pe continent. Declarațiile recente ale ministrului de Externe, Beate Meinl-Reisinger, publicate într-un interviu pentru cotidianul german Die Welt, deschid una dintre cele mai sensibile dezbateri din politica austriacă de după 1955: ar trebui țara să ia în considerare aderarea la NATO?
Neutralitatea Austriei nu este o alegere simbolică sau o simplă tradiție diplomatică – ea este ancorată în Constituție, ca rezultat direct al negocierilor postbelice. În schimbul retragerii trupelor străine și a recunoașterii suveranității statului austriac, Uniunea Sovietică a impus această condiție, acceptată de celelalte trei puteri aliate – SUA, Marea Britanie și Franța. Ecourile acelui compromis istoric, bazat pe promisiuni reciproce de neamestec și respect al integrității teritoriale, rezonează astăzi amar, într-o Europă unde Ucraina – și ea beneficiară a unor „garanții” occidentale – sângerează în fața agresiunii ruse.
„Neutralitatea, de una singură, nu ne va proteja,” a spus ministrul Meinl-Reisinger, răspunzând la o întrebare despre apelul directorului Academiei Diplomatice din Viena, Emil Brix, privind o posibilă candidatură a Austriei la NATO. „Ceea ce ne protejează, în acest context de insecuritate globală și agresivitate crescândă din partea Rusiei, este investiția în propriile capacități de apărare, dar și în parteneriate.”
Neutralitatea austriacă, reinterpretată în ultimii ani
Este o poziție prudentă, dar fermă. Austria nu are, în acest moment, nici sprijin politic în parlament, nici susținere populară suficientă pentru a lansa un demers oficial de aderare la Alianță. Dar faptul că subiectul este pus pe agendă denotă o schimbare de paradigmă – una vizibilă deja în cazul altor state anterior neutre, precum Finlanda și Suedia, care au făcut pasul decisiv spre NATO după invazia Ucrainei.
Ministrul austriac avertizează și asupra unui pericol psihologic: „Să credem că, dacă nu supărăm pe nimeni, nimeni nu ne va răni, este o naivitate. Lumea nu mai funcționează după astfel de iluzii.”
Neutralitatea austriacă a fost deja reinterpretată în ultimii ani, mai ales prin participarea la programul NATO Partnership for Peace (PfP) și prin implicarea în misiuni militare internaționale în Balcani, Afganistan sau în cooperări operaționale. În februarie, Comandamentul Forțelor Aliate din Brunssum (JFCBS) a recunoscut oficial contribuția de 30 de ani a Austriei la aceste misiuni multilaterale, semn că granițele neutralității sunt mai flexibile decât par pe hârtie.
Cu toate acestea, în discursul public din Austria persistă ideea că implicarea directă într-o alianță militară ar aduce mai multe riscuri decât avantaje. Dar și aici, contextul se schimbă: războiul din Ucraina devine din ce în ce mai brutal, iar costurile umane pentru Rusia cresc.
„La un moment dat, sicriile se vor aduna în Rusia și nu va mai exista cale de întoarcere,” a spus Beate Meinl-Reisinger, referindu-se la pierderile armatei ruse și la presiunea internă care se acumulează, în ciuda propagandei de stat.
Ministrul a mai afirmat că Vladimir Putin a ignorat oportunități de compromis oferite „pe tavă”, inclusiv de președintele american Donald Trump, care i-ar fi propus, potrivit unor surse, concesii teritoriale în estul Ucrainei și în Crimeea. Dar Kremlinul, susține ea, pariază totul pe intensificarea brutală a războiului.
Într-un interviu recent, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a numit decizia sa de a adera la NATO „o chestiune de supraviețuire”. „A rămâne în afara NATO ar fi însemnat să stăm goi, afară, la minus 20 de grade,” a spus el. Răspunsul Finlandei și al Suediei reflectă poate o întrebare care începe să se contureze și la Viena: mai este neutralitatea un scut credibil într-o lume unde granițele se negociază cu tancul?
După săptămâni de negocieri tensionate între oficialii de top în materie de comerț, Uniunea Europeană și Statele Unite au ajuns, în cele din urmă, la un acord-cadru. Înțelegerea vine chiar înaintea noii runde de discuții dintre Washington și Beijing privind tarifele vamale.
Ursula von der Leyen și Donald Trump/FOTO:X
A fost nevoie de o întâlnire față în față între președintele SUA, Donald Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen pentru a debloca negocierile și a ajunge la acest compromis,relatează BBC.
Războiul comercial dintre SUA și UE s-a încheiat practic odată cu semnarea unui acord privind tarifele vamale. Totuși, pe măsură ce se așterne liniștea, un lucru devine tot mai evident: în ciuda haosului, acest acord reprezintă o victorie clară pentru fostul președinte american Donald Trump – și o înfrângere dureroasă pentru o Uniune Europeană slăbită, scrie The Telegraph.
Acordul e simplu: SUA și UE au convenit asupra unei taxe vamale unice de 15% aplicabile exporturilor europene către piața americană. În același timp, UE s-a angajat să cumpere masiv produse din SUA. În contextul în care exista amenințarea unor taxe de 30%, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pare să fi avut puține opțiuni. Un război comercial de amploare ar fi fost devastator pentru o economie europeană deja prinsă într-un cerc vicios al stagnării.
Desigur, o taxă de 15% e mai bună decât una de 30%. Însă, oricât ar încerca susținătorii integrării europene să prezinte acordul într-o lumină favorabilă, realitatea e că Trump a reușit să obțină o victorie importantă, așa cum chiar el ar fi spus: „a dat lovitura”.Acordul va avea consecințe majore asupra comerțului transatlantic și va aduce venituri semnificative la bugetul SUA. Exporturile europene către America se ridică la peste 500 de miliarde de euro anual, iar UE are un excedent comercial de 198,2 miliarde de euro. Chiar dacă exporturile vor scădea ușor din cauza noilor tarife, SUA vor încasa miliarde.
Este un tipar care s-a repetat în cazul altor acorduri negociate de președintele Donald Trump: implicarea sa directă a fost decisivă, chiar și în condiții în care șansele păreau reduse.
Miza este considerabilă pentru ambele părți, întrucât UE consideră relația comercială transatlantică drept „cea mai mare relație bilaterală de comerț și investiții din lume”.
Administrația Trump a salutat acordul ca pe o victorie importantă – și, în multe privințe, chiar este. Cu toate acestea, nu poate fi considerat un eșec total pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Întreaga presă europeană îl laudă pe președinte pentru modul în care a negociat în numele americanilor”, a declarat vicepreședintele JD Vance într-o postare pe rețeaua X. „Mâine, presa americană va titra probabil: «Donald Trump a obținut doar 99,9% din ce a cerut»”, a adăugat el, într-o notă ironică.
UE taxată mai mult decât Marea Britanie
Pentru UE, vestea bună este că exportatorii europeni vor plăti un tarif de 15% la intrarea pe piața americană, față de 30%, cât fusese propus inițial. Cu toate acestea, tariful rămâne semnificativ mai mare decât cel anterior și peste pragul de 10% de care beneficiază Regatul Unit.
Totuși, Bruxelles-ul subliniază că noua cotă redusă se aplică multor exporturi-cheie. În plus, industria auto europeană evită un tarif global de 25% introdus în aprilie, fiind supusă unui tarif de 15% la importurile în SUA.
În schimb, Uniunea va elimina taxele vamale pentru o serie de produse americane, a declarat președintele Trump. Cu toate acestea, exporturile europene de oțel și aluminiu vor continua să fie taxate cu 50% la intrarea în SUA.
Pentru Trump, acordul survine la scurt timp după înțelegerea încheiată cu Japonia și consolidează poziția sa de negociator dur în politica comercială globală. Casa Albă estimează că noul acord cu UE va aduce încasări de circa 90 de miliarde de dolari la bugetul federal, pe baza volumelor comerciale de anul trecut.
De asemenea, Uniunea s-a angajat să achiziționeze energie și echipamente militare americane în valoare de sute de miliarde de dolari. Președintele Trump a declarat că investițiile europene în Statele Unite vor crește cu aproximativ 600 de miliarde de dolari, iar cheltuielile UE pe energie americană vor ajunge la 750 de miliarde.
Acordul este prezentat drept un moment de referință în relațiile dintre Washington și Bruxelles, dar negocierile nu au fost ușoare.
Ambele părți au adoptat o poziție dură, însă niciuna nu și-a dorit ca termenul limită de 1 august să fie depășit. UE a încercat să proiecteze imaginea unui partener ferm, pregătit să introducă măsuri de retorsiune.
Timp de ani de zile, președintele Trump a criticat practicile comerciale europene, pe care le consideră dezechilibrate. În 2024, Statele Unite au importat cu 236 de miliarde de dolari mai multe bunuri din UE decât au exportat în sens invers – o diferență pe care Trump o interpretează drept o pierdere netă pentru economia americană, deși realitatea economică este mai complexă.
O altă nemulțumire a Washingtonului vizează reglementările stricte impuse de UE – de la autovehicule la produse agroalimentare –, care, în opinia Casei Albe, îngreunează accesul firmelor americane pe piața europeană.
La anunțarea acordului, Ursula von der Leyen a recunoscut necesitatea unui echilibru: „Trebuie să reechilibrăm această relație. Avem un parteneriat comercial solid, dar vrem să îl facem mai sustenabil.”
Uniunea Europeană a intrat în aceste negocieri slăbită
Uniunea Europeană a intrat în aceste negocieri într-o poziție complicată: economia zonei euro se confruntă cu o creștere anemică, iar săptămâna trecută Banca Centrală Europeană a avertizat asupra unui climat internațional „excepțional de incert”.
În plus, dependența Europei de sprijinul militar american, în special în contextul războiului din Ucraina, a reprezentat o vulnerabilitate. Unii oficiali de la Bruxelles au exprimat temeri că președintele Trump ar putea condiționa în viitor sprijinul pentru Ucraina sau chiar prezența militară americană în Europa.
„UE s-a aflat într-o poziție slabă, din păcate. Nu avea multe opțiuni. Trump nu era dispus să cedeze și s-a acceptat o variantă de compromis. E o zi proastă pentru comerțul internațional, dar putea fi mult mai rău”, a declarat pentru BBC John Clarke, fost negociator comercial european.
Acest acord confirmă determinarea președintelui Trump de a reconfigura modul în care prima economie a lumii își gestionează relațiile comerciale. Iar UE, cu cele 27 de state membre și interese divergente, s-a dovedit un partener dificil.
Reacții în pricipalele state UE
Cancelarul german Friedrich Merz a salutat duminică acordul comercial dintre Statele Unite şi UE care prevede taxe vamale de 15% asupra exporturilor europene, dar industria primei economii a continentului se aşteaptă la pierderi importante. Roma a salutat, de asemenea, acordul, considerând că acesta evită un război comercial, dar rămâne prudentă, în aşteptarea detaliilor. În Franţa, opoziţia a denunţat înţelegerea la care au ajuns Donald Trump şi Ursula von der Leyen, relatează AFP.
Acest acord obţinut cu greu permite „evitarea unei escaladări inutile a relaţiilor comerciale transatlantice”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, în condiţiile în care Statele Unite sunt primul partener comercial al Germaniei.
„Am reuşit să ne păstrăm interesele fundamentale, chiar dacă mi-aş fi dorit mai multe facilităţi în comerţul transatlantic”, a adăugat el, declarându-se uşurat în special în cazul industriei auto, „unde taxele vamale actuale, care se ridică la 27,5%, vor fi aproape înjumătăţite, ajungând la 15%”. „Tocmai în acest domeniu, reducerea rapidă a taxelor vamale are o importanţă capitală”, a subliniat liderul primei economii europene.
Pe lângă industria auto, pilon al industriei germane, sectoarele chimic şi al maşinilor depind în mod special de exporturile către Statele Unite.
Cancelarul conservator şi-a exprimat în faţa Comisiei Europene „sprijinul total pentru negocierile care vor începe acum cu privire la detaliile acordului”.
Mai rezervat, ministrul german al finanţelor, Lars Klingeil, a declarat că ajungerea la o soluţie negociată cu Washingtonul este „un lucru bun într-o primă fază”. „Vom evalua acum rezultatul negocierilor şi repercusiunile sale asupra economiei şi ocupării forţei de muncă în Germania”, a adăugat el.
Industria germană, nemulțumită
Industria germană a început să facă calculele şi prevede „repercusiuni negative considerabile” pentru acest sector cheie al economiei germane, puternic orientat către export. „Lipsa unui acord privind exporturile de oţel şi aluminiu este o lovitură suplimentară”, subliniază BDI. UE se confruntă în prezent cu taxe vamale de 50% la exporturile de oţel către Statele Unite, dar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări că s-a ajuns la un compromis cu Donald Trump. „Între noi, taxele vamale vor fi reduse şi va fi instituit un sistem de cote”, a declarat ea. Preşedintele american a asigurat însă că lucrurile vor rămâne „aşa cum sunt”.
Industria chimică germană consideră „prea mari” taxele vamale de 15%. „Când te aştepţi la un uragan, te bucuri de o simplă furtună. S-a evitat o nouă escaladare. Cu toate acestea, preţul de plătit este ridicat pentru ambele părţi”, a reacţionat într-un comunicat federaţia VCI din industria chimică, care reprezintă giganţi industriali precum Bayer sau BASF.
Federaţia Germană a Comerţului Exterior (BGA) a vorbit despre un „compromis dureros”, cu un nivel al suprataxelor care reprezintă o „ameninţare existenţială” pentru multe întreprinderi.
Unul dintre cei mai influenţi economişti ai ţării, Clemens Fuest, a calificat acordul anunţat drept „o umilinţă pentru UE, care reflectă dezechilibrul de putere”. „Europenii trebuie să se trezească, să se concentreze mai mult pe puterea lor economică şi să-şi reducă dependenţa militară şi tehnologică faţă de Statele Unite”, a scris el pe X.
Italia, prudentă
La fel ca Berlinul, Roma a salutat duminică seara acordul comercial, considerând că acesta evită un război comercial, dar rămâne prudentă în aşteptarea detaliilor. „Acordul dintre UE şi Statele Unite pune capăt unei perioade de incertitudine şi evită un război comercial. Vom examina toate detaliile”, a scris pe X Antonio Tajani, şeful diplomaţiei italiene.
Acelaşi ton a fost adoptat şi de şefa guvernului, Giorgia Meloni, aflată în vizită în Etiopia pentru un summit al ONU privind securitatea alimentară. „Consider că este pozitiv faptul că s-a ajuns la un acord, dar până nu văd detaliile, nu pot formula o concluzie mai bună”, a declarat ea la Addis Abeba, citată de presa italiană.
Opoziția din Franța denunță acordul
Partidele de opoziţie de stânga şi de dreapta din Franţa sunt pe aceeaşi lungime de undă: acordul anunţat diminică seară de Donald Trump şi Ursula von der Leyen subminează suveranitatea franceză.
Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a descris acordul drept „un fiasco politic, economic şi moral”. „Comisia (Europeană) a acceptat clauze asimetrice pe care Franţa, dacă ar fi fost guvernată de un executiv patriotic, nu le-ar fi acceptat niciodată. Gaze în valoare de sute de miliarde de euro, precum şi arme, vor trebui importate în fiecare an din Statele Unite”, a denunţat şefa de facto a Rassemblement National (RN), vorbind despre o „capitulare pentru industria franceză şi pentru suveranitatea energetică şi militară” franceză.
Aceeaşi atitudine este valabilă şi pentru extrema stângă, unde liderul La France Insoumise, Jean-Luc Mélenchon, consideră că „totul a fost cedat lui Trump”. „Tarife, achiziţii obligatorii, o taxă de 5% din PIB: liberalismul, concurenţa liberă şi nedistorsionată şi celelalte reguli ale Tratatului de la Lisabona sunt o glumă proastă”, a denunţat el, pledând pentru „alegerea insubordonării faţă de Imperiu şi nealiniere” drept „singura alternativă posibilă”.
Pentru Pierre Jouvet, secretar general al Partidului Socialist şi deputat european, acest acord este unul de „vasalizare”. „Sunteţi mulţumiţi cu „doar” 15% taxe vamale? Dar sunt locurile noastre de muncă, producţia noastră şi mediul pe care Ursula von der Leyen le-a sacrificat promiţând investiţii de 600 de miliarde de dolari în Statele Unite şi achiziţionarea de gaze naturale lichefiate”, a subliniat el.
În ultimele zile, Washingtonul a anunțat acorduri similare și cu Japonia, Regatul Unit, Vietnam și Indonezia. Urmează negocieri cu ceilalți parteneri majori – Mexic, Canada și, desigur, China.
Pentru a treia oară în tot atâtea luni, SUA și China reiau negocierile comerciale. Există speranțe că impunerea unor tarife mai mari ar putea fi suspendată pentru încă 90 de zile.
Dar Beijingul a adoptat până acum o poziție mai dură decât ceilalți parteneri comerciali ai Washingtonului. Iar dacă negocierile cu China eșuează, comerțul mondial ar putea rămâne expus unor noi turbulențe în lunile următoare.
Ancheta privind moartea parașutistului Felix Baumgartner ia o turnură neașteptată, după ce au fost analizate imaginile surprinse de camera atașată de piciorul său în timpul zborului.
Accidentul lui Felix Baumgartner este în continuare anchetat. FOTO: captură video
Cazul tragic al morții lui Felix Baumgartner, celebrul parașutist și campion, a cunoscut o răsturnare importantă în ultimele zile. Inițial, autopsia a confirmat că decesul a survenit în urma unei fracturi grave a coloanei vertebrale și a unei leziuni fatale la nivelul măduvei osoase. Cu toate acestea, ancheta nu s-a oprit aici, ci s-a mutat acum asupra analizelor tehnice care pot oferi indicii mai precise despre ce s-a întâmplat în momentele fatale.
În cadrul investigațiilor recente, anchetatorii au reușit să recupereze ultimele imagini înregistrate de camera video atașată de piciorul lui Baumgartner înainte de decolare.
Publicația italiană Il Resto del Carlino a relatat că aceste înregistrări sunt esențiale pentru înțelegerea cursului evenimentelor şi că în imagini se observă că Felix Baumgartner nu a manifestat semne de că ar avea probeleme medicale sau de leșin în timpul zborului, contrazicând astfel unele speculații inițiale.
Cu toate acestea, înregistrările nu clarifică de ce pânza parapantei s-a înfășurat în jurul dispozitivului, ceea ce a provocat prăbușirea motoparapantei și, implicit, tragedia.
Experții tehnici continuă să analizeze în detaliu imaginile și alte probe pentru a determina cauzele exacte. Raportul oficial al acestei expertize va fi întocmit în aproximativ 30 de zile, însă anchetatorii vor transmite Parchetului primele concluzii relevante.
În funcție de rezultatele investigației, anchetatorii vor încerca să stabilească dacă există o răspundere civilă a unor terți, posibilă în cazul unor defecţiuni tehnice sau erori care au dus la accident. Dacă se confirmă această ipoteză, suspecții vor fi identificați și trași la răspundere. În caz contrar, ancheta va fi închisă ca un accident nefericit, fără vinovați.
În așteptarea acestor rezultate, trupul neînsuflețit al lui Felix Baumgartner a fost restituit familiei sale, iar sicriul a fost transportat în Austria, unde urmează să aibă loc funeraliile. De asemenea, părinții campionului, împreună cu Mihaela Rădulescu, partenera sa, au decis să angajeze un avocat italian pentru a-i reprezenta și proteja interesele pe durata anchetei.
Această anchetă sensibilă și complicată continuă să țină în suspans atât familia, cât și fanii și publicul larg, în așteptarea unui verdict clar care să explice tragedia care a lovit lumea sportului extrem.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a trimis Corpul de control și Inspecția Sanitară de Stat la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București. Decizia a venit în urma apariției în mediul online a unor acuzații referitoare la lipsa analgezicelor și prezența gândacilor în unitatea medicală, însoțite de poze.
Sora pacientei internate se teme de condițiile găsite în spital. FOTO: Facebook/Alina Alexandru
Fotografiile surprind gândaci morți sau aproape morți la Centrul de Arși de la Spitalul Floreasca.
Ministrul Alexandru Rogobete a reacționat încă de săptămâna trecută, imediat după apariția imaginilor și mărturiilor în spațiul public, trimițând inspectorii la Spitalul Floreasca.
„Am dispus încă de săptămâna trecută un control amplu prin Inspecția Sanitară de Stat, care vizează aspectele semnalate privind igiena, infecțiile asociate asistenței medicale și respectarea protocoalelor de dezinsecție. În paralel, Corpul de Control al Ministerului Sănătății efectuează o anchetă administrativă privind contractele de curățenie, dezinsecție, deratizare, precum și situația stocurilor de analgezice”, a transmis Rogobete pe Facebook.
„M-am temut să fac orice postare”
Sesizarea a fost făcută de o fostă pacientă care a donat piele pentru sora ei, grav rănită în urma unui incendiu, cu arsuri pe 70% din suprafața corporală. Femeia a relatat că în salonul în care a fost internată a observat gândaci și a reclamat lipsa calmantelor esențiale pentru pacienți aflați în stare critică.
Imaginea 1/3: Pacienta care dona piele pentru sora ei a observat gândaci în salonul ei. FOTO: Facebook/Alina Alexandru
Femeia susține că a decis să facă eforturi pentru a-și transfera sora în străinătate tocmai din cauza condițiilor precare observate în spital.
„M-am temut să fac orice postare care să vorbească detaliat despre experiența noastră în acest spital, din perspectiva pacientului, al donatorului. Dar azi, când văd că bacteriile contactate îi iau și ultimele picături de energie de a mai lupta cu tot chinul pe care îl trăiește, nu mă pot așeza într-un colț și să plâng, așteptând doar ca Dumnezeu să o ajute. Poate greșesc azi făcând această postare. Sper să nu se răsfrângă asupra Laviniei. Dar acestea sunt spitalele din Romania. Acesta este centrul de arși autorizat de Ministerul Sănătății, sectia post-critic, la doar 3 uși distanță de rezerva Laviniei”, a povestit Alina, sora pacientei cu arsuri grave.
„Am citit cu mare atenție scrisoarea deschisă a pacientei. Mărturia ei este cutremurătoare. Este inacceptabil, inadmisibil, ca în România anului 2025 un pacient să sufere de durere strigând după ajutor. Nu există scuză care să justifice lipsa empatiei și a unui tratament corespunzător al durerii. Am sesizat oficial Colegiul Medicilor din România și am cerut declanșarea unei anchete disciplinare privind aplicarea protocolului terapeutic de analgezie în acest caz”, a afirmat ministrul.
Inspecția Sanitară verifică în prezent substanțele utilizate pentru curățenie, precum și dacă spitalul a externalizat serviciile de igienizare sau le gestionează cu personal propriu.
„Sunt hotărât să iau toate măsurile necesare. Nu accept nicio explicație fără argumente și nu tolerez abateri de la obligația fundamentală a oricărui cadru medical: grija față de pacient. Controlul este în desfășurare, iar la finalizarea acestuia vom face public raportul complet”, a conchis Rogobete.
Demisia lui Dragoș Anastasiu rezolvă problema prezenței în guvern a unei persoane care pur și simplu nu mai putea continua, indiferent dacă a fost vinovată sau nu, dar naște o altă problemă importantă: trebuie Ilie Bolojan să meargă din nou în Parlament?
Ilie Bolojan se află în fața unor opțiuni riscante FOTO Inquam
Premierul Ilie Bolojan are la îndemână patru soluții mari și late, dar fiecare din ele întâmpină de niște riscuri politice și constituționale.
Mai întâi, să precizăm cadrul general. Parlamentul a votat pe 23 iunie un guvern compus din 20 de membri, cu tot cu premier. Componența politică a guvernului aprobată de Parlament era următoarea: 7 miniștri de la PSD, 5 miniștri de la PNL (incluzându-l și pe premier, dar și pe Dragoș Pâslaru, care deși e membru Reper, a fost asumat de PNL), 4 miniștri de la USR, 3 miniștri de la UDMR și un independent (Dragoș Anastasiu). Așadar, asta a aprobat Parlamentul: 19 miniștri politici și un independent.
Potrivit Constituției, remanierile guvernamentale nu necesită un nou vot în Parlament decât dacă se schimbă structura sau componența politică a guvernului. Dacă un partid e nevoit, indiferent de motiv, să-și schimbe un ministru cu altul, premierul nu are de făcut decât să trimită noua propunere la președinte, care o aprobă. Și asta pentru că se prezumă că Parlamentul a votat în primul rând componența politică a guvernului, raportul de putere între partide din interiorul guvernului, și nu un ministru anume.
În schimb, dacă în urma remanierii, se schimbă structura sau componența politică a guvernului – adică dacă, de exemplu, pleacă un ministru PSD și vine în loc unul de la PNL și atât, fără o rocadă de ministere între cele două partide – atunci obligatoriu noua componență trebuie aprobată de Parlament, pentru că acolo se află sursa zero a puterii politice, indiferent că ne place sau nu.
Așa cum spuneam, premierul Bolojan are în față patru opțiuni. Să le luăm pe rând.
Prima ar fi să dea curs sugestiei avansate de Dragoș Anastasiu, și anume să preia el prerogativele funcției de vicepremier pe care le-a avut demisionarul. Pentru asta, premierul trebuie să se autopropună pentru ocuparea funcției, iar președintele trebuie să aprobe. Aceasta e calea prin care premierul Victor Ponta a ajuns ministru interimar al Sănătății, după demisia lui Vasile Cepoi. Însă această stare nu poate dura mai mult de 45 de zile, după care premierul trebuie să ia o decizie, din cele menționate mai jos.
O a doua cale ar fi să desființeze acest post de vicepremier, caz în care trebuie să meargă în Parlament, pentru că se schimbă structura Guvernului, mai exact numărul de miniștri. Asta implică un risc politic major: va mai fi Parlamentul dispus să-și dea votul, mai ales după ce Bolojan a arătat cam ce vrea să facă?
A treia cale ar fi să numească un ministru politic din rândurile unuia dintre partidele aflate la Guvernare, dar și în acest caz trebuie din nou să meargă în Parlament, pentru că se schimbă componența politică a Guvernului – un partid va avea un ministru în plus față de votul de investitură. Subzistă riscul politic menționat mai sus.
A patra cale este și cea mai delicată din punct de vedere constituțional: să numească un alt vicepremier independent. Ai zice că în acest caz nu mai trebuie un vot în Parlament, pentru că se păstrează structura inițială: 19 miniștri politici și un independent.
Dar aici se naște o altă problemă: am avea un ministru care nu a fost supus, sub nicio formă, examinării Parlamentului, deci va avea o legitimitate firavă, care îl face vulnerabil. Anastasiu, deși independent, a trecut totuși prin votul Parlamentului în momentul investiturii.
Ce-i drept, s-a mai întâmplat ceva similar în Guvernul Cioloș, care a schimbat mai mulți miniștri tehnocrați cu alți tehnocrați, fără să ceară vot în Parlament, dar acela a fost prin excelență un guvern de tehnocrați, votat ca atare de Parlament – ceea ce nu e cazul acum.
Decretul prin care președintele ar numi un alt ministru independent nu poate fi atacat la Curtea Constituțională în mod direct, ci indirect, pe calea unui conflict juridic de natură constituțională. Sunt doar câteva entități care pot face asta: președintele, premierul, președinții celor două Camere și președintele Consiliului Superior al Magistraturii. În actualul context politic, suspecți că ar putea face asta sunt doi: președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și președintele CSM. Iar la CCR verdictul este total imprevizibil.
Acum nu trebuie decât să așteptăm să vedem ce decizie va lua Ilie Bolojan. Dar putem observa că dacă nu vrea să-și asume riscul de a merge din nou în fața Parlamentului, are opțiuni limitate și la fel de riscante.
Peste 19 milioane de lei din bani publici au fost virate în luna iulie către nouă partide politice. Cele mai mari sume au fost încasate de PSD, AUR și PNL, potrivit datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă.
Peste 19 milioane de lei au fost virate către partidele politice în iulie. FOTO: arhivă
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat datele oficiale privind subvențiile care au fost virate formațiunilor politice în luna iulie 2025. Potrivit informațiilor prezentate pe site-ul instituției, suma totală virată din bugetul de stat către nouă partide politice se ridică la 19.006.564 de lei, adică peste 3,8 milioane de euro.
Cei mai mari beneficiari ai acestor fonduri au fost Partidul Social Democrat (PSD), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul Național Liberal (PNL).
Astfel, PSD a încasat cea mai consistentă subvenție – 6.306.219 lei, consolidându-și poziția de lider în clasamentul sumelor primite din bani publici. AUR, în continuă creștere în sondaje și reprezentare politică, a primit în luna iulie 3.728.967 lei, iar PNL a fost al treilea partid ca sumă încasată, cu 3.433.323 lei.
Uniunea Salvați România (USR) a primit o sumă semnificativă, de 2.436.945 lei, în timp ce formațiunea condusă de Diana Șoșoacă, S.O.S. România, a beneficiat de 1.621.023 lei.
O surpriză o constituie Partidul Oamenilor Tineri (POT), care a obținut o subvenție de 1.306.147 lei, o sumă considerabilă pentru un partid mai puțin cunoscut în spațiul public.
Pe ultimele locuri în ceea ce privește sumele virate se află Partidul Mișcarea Populară (PMP), care a încasat 89.220 lei, Forța Dreptei, cu 84.720 lei, şi Pro România , cu 33.613 lei.
Aceste fonduri fac parte din subvențiile lunare acordate partidelor politice în baza Legii finanțării partidelor, proporțional cu rezultatele obținute la alegerile parlamentare și locale, şi au fost virate în luna iulie, reprezentând sumele aferente lunii iunie 2025.
Ministrul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, a declarat, luni, că acordul comercial dintre Statele Unite și Uniunea Europeană prezintă anumit avantaje, precum scutirile de taxe pentru anumite sectoare cheie ale economiei, dar este „dezechilibrat”.
„Acordul comercial negociat de Comisia Europeană cu Statele Unite va aduce stabilitate temporară actorilor economici amenințați de escaladarea taxelor vamale americane, dar este dezechilibrat”, a avertizat Haddad.
Ministrul francez pentru Afaceri Europene a enumerat sectoarele cheie ale economiei franceze, care ar putea fi scutite de taxele americane.
„Are meritul de a scuti de tarife sectoarele cheie ale economiei franceze (aeronautica, alcoolul, produsele farmaceutice). Acordul a exclus concesii pentru sectoarele noastre agricole sensibile. De asemenea, păstrează reglementările noastre europene privind aspecte precum tehnologia digitală și sănătatea”, a explicat ministrul, citat de cotidianul Le Figaro.
Totuși, Benjamin Haddad a avertizat asupra pericolelor impuse de concesiile făcute de Uniunea Europeană în cadrul negocierilor cu Statele Unite.
„Aceasta este o provocare atât economică, cât și politică. A crede că putem răspunde la aceasta cu concesii nu va face decât să încurajeze distrugerea în ceea ce privește politicile externe și respingerea Europei în interiorul granițelor noastre de către cetățenii noștri”, a avertizat acesta.
Haddad încurajează instituțiile UE să „impoziteze serviciile digitale americane”
Ministrul francez a încurajat liderii europeni să continue negocierile pentru a obține un acord comercial echilibrat cu Statele Unite.
„Pe termen scurt, trebuie să continuăm să căutăm un echilibru comercial cu Statele Unite. Suntem importatori de servicii digitale americane, care continuă să beneficieze de reduceri de taxe în Europa”, a subliniat Haddad, cerând instituțiilor UE să remedieze dezechilibrul comercial prin „impozitarea serviciilor digitale” sau prin „excluderea lor din achizițiile publice”.
Oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, arestat recent la Atena, la șase ani de la fuga sa din Republica Moldova, refuză să fie extrădat în țara sa, anunță reprezentanții Procuraturii Generale (PG).
Vladimir Plahotniuc refuză să fie extrădat la Chișinău. FOTO: Arhivă
Responsabilii Procuraturii Generale au venit cu precizări în acest context după apariția unor informații greșite în spațiul public privind extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova.
,,În legătură cu informațiile apărute în spațiul public privind pretinsul acord al lui Vladimir Plahotniuc pentru extrădarea în Republica Moldova, Procuratura Generală comunică următoarele:Curtea de Apel din Atena, instanța competentă în examinarea procedurii de extrădare, a informat Procuratura Generală a țării noastre că numitul nu și-a exprimat consimțământul pentru extrădare în Republica Moldova”, au subliniat reprezentanții PG din Republica Moldova.
Procurorii moldoveni susțin că ,,despre evoluția examinării cererii de extrădare, depusă la 24 iulie 2025, Procuratura Generală va informa suplimentar pe parcurs”.
Demersul Kremlinului
Și Moscova cere autorităților grecești extrădarea lui Vladimir Plahotniuc către organele de drept din Rusia, argumentând că pe numele acestuia au fost deschise mai multe dosare penale.
Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) din Republica Moldova, Viorel Cernăuțeanu, afirmă că Vladimir Plahotniuc s-ar fi aflat recent la Moscova, subliniind că cererea de extrădare reprezintă „o formă de a încerca preluarea acestuia de către Federația Rusă și de a-i asigura o protecție a libertății acolo”.
În data de 23 iulie, Vladimir Plahotniuc a fost arestat pentru 40 de zile, decizia fiind dictată de procurorii eleni, iar detalii despre ea au oferit mai târziu acuzatorii moldoveni.
,,Procurorii eleni au emis un mandat de arestare pe termen de 40 de zile în privința persoanei învinuite, termen acordat potrivit Convenției Europene de extrădare, pentru trimiterea cererii de extrădare. Decizia este cu drept de atac”, au menționat procurorii moldoveni.
Presa de la Atena scrie că oligarhul a negat acuzațiile, susținând că este o victimă politică.
,,Nu am comis nicio infracțiune. Este o înscenare politică, fiind persecutat pentru pozițiile mele din trecut”, a spus Vladimir Plahotniuc.
Vladimir Plahotniuc a fost arestat în baza unui mandat emis de autoritățile de la Chișinău, iar Constantin Țuțu-în urma unuia emis de cele de la Moscova, acesta din urmă având pe numele său o notificare roșie de urmărire internațională emisă de autoritățile ruse pentru implicare într-o rețea de trafic de droguri.
Ambii au fost reținuți pe un aeroport din Atena. Cei doi au ajuns la aerogară cu un taxi, având puține bagaje și intenționând să zboare spre Dubai.
,,Cei doi bărbați au fost localizați de către polițiștii Direcției pentru Combaterea Infracțiunilor împotriva Vieții și Proprietății, locuind într-o vilă luxoasă în Saronida, cu informații confidențiale indicând că Plahotniuc ar fi reușit să obțină documente legale grecești.Mai exact, Plahotniuc deținea o carte de identitate grecească și un pașaport autentic, emise pe baza unor certificate false. Informațiile indică, de asemenea, că avea și un permis de conducere grecesc, care fusese descoperit de polițiști într-un magazin de vânzare de mașini din Peristeri”, scrie o sursă media din Grecia.
Polițiștii, care îi urmăreau de ceva vreme, i-au reținut în zona destinată zborurilor din afara spațiului Schengen.
,,În urma percheziției corporale asupra lui Plahotniuc, au fost găsite documente de călătorie cu date bulgărești, 2.670 de euro, două telefoane mobile, un laptop și obiecte digitale de stocare a datelor. Asupra lui Constantin Țuțu au fost găsite documente de călătorie și permise de conducere cu date românești și bulgărești, de asemenea false, împreună cu bani și telefoane”, potrivit jurnaliștilor eleni.
Ei se ascundeau într-o vilă de lux, situată într-o zonă exclusivistă de pe malul Mării Egee, în sudul Atenei.
În această vilă, structurile judiciare elene au făcut percheziții, iar în urma descinderilor au ridicat 17 pașapoarte false, ceasuri de lux și 155.000 de euro în numerar.
Dat în căutare internațională la începutul acestui an
Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a fost dat în căutare internațională de Interpol la începutul acestui an, decizia fiind luată după ce Chișinăul a solicitat revizuirea refuzului în acest sens din 2020.
Vladimir Plahotniuc, om de afaceri și fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost unul dintre cei mai influenți politicieni de la Chișinău în deceniul 2010-2020.
Poreclit „Păpușarul”, Vladimir Plahotniuc a fost acuzat de influență asupra întregii clase politice de la Chișinău. Acesta este fugar din vara anului 2019, atunci când formațiunea pe care o conducea, PDM, a rămas fără putere.
Google recunoaște că sistemul său de avertizare timpurie pentru cutremure a eșuat în timpul seismului catastrofal care a lovit sud-estul Turciei pe 6 februarie 2023. Deși avea capacitatea de a emite avertizări de nivel maxim pentru aproximativ 10 milioane de persoane aflate la mai puțin de 160 de kilometri de epicentru, compania a transmis doar 469 de notificări de tip „Take Action” – cele mai importante în caz de pericol iminent, relatează BBC.
Cutremurul din Turcia a pus la pământ numeroase clădiri/FOTO:Profimedia
Sistemul dezvoltat de Google pentru telefoanele cu Android – care reprezintă peste 70% din piața de smartphone-uri din Turcia – ar fi putut oferi un timp de reacție de până la 35 de secunde înainte ca undele seismice să ajungă în zonele dens populate. Totuși, pentru primul cutremur cu magnitudinea 7,8, estimările algoritmului au fost eronat de mici: între 4,5 și 4,9 pe scara magnitudinii momentului, ceea ce a dus la subestimarea gravității evenimentului și, implicit, la lipsa avertizărilor critice.
„Continuăm să îmbunătățim sistemul pe baza lecțiilor învățate la fiecare seism,” a transmis Google într-un răspuns pentru BBC. Oficialii companiei subliniază că sistemul nu înlocuiește infrastructurile naționale de alertare, ci doar le completează.
Sistemul și limitele sale
Android Earthquake Alerts (AEA), sistemul implementat de Google, funcționează prin detectarea undelor seismice prin senzorii telefoanelor mobile. Pe baza acestor date, poate genera alerte de urgență. Notificările „Take Action” – cele mai severe – declanșează automat un sunet puternic, chiar dacă telefonul este pe modul „Nu deranjați”, și afișează pe ecran un mesaj de avertizare. Acest tip de alertă era esențial în Turcia, unde primul cutremur s-a produs la ora 04:17, când majoritatea oamenilor dormeau.
Google a mai transmis că aproximativ o jumătate de milion de utilizatori au primit o alertă de nivel inferior, denumită „Be Aware” – menită să semnaleze mișcări ușoare ale solului, fără un impact major asupra siguranței.
În lunile care au urmat tragediei, jurnaliștii BBC au încercat să identifice utilizatori care au primit alerta „Take Action”. Cu toate că au vorbit cu oameni din numeroase localități afectate, nu au reușit să găsească pe nimeni care să fi fost avertizat corespunzător înainte de producerea seismului.
Ce s-a întâmplat?
Într-un articol publicat în revista Science, cercetătorii Google au explicat că algoritmii de detecție aveau limitări majore în cazul evenimentelor seismice de magnitudine mare. În aceeași zi a avut loc un al doilea cutremur, și de această dată sistemul a trimis 8.158 de alerte „Take Action” și aproape patru milioane de notificări „Be Aware”.
Ulterior, Google a revizuit algoritmul și a simulat din nou primul cutremur. De data aceasta, sistemul ar fi emis 10 milioane de alerte de tip „Take Action” și alte 67 de milioane de tip „Be Aware” pentru zonele mai îndepărtate de epicentru.
Totuși, unii experți ridică semne de întrebare în privința transparenței. Elizabeth Reddy, profesoară la Colorado School of Mines, critică întârzierea cu care Google a făcut publice aceste date: „Este frustrant că a durat mai bine de doi ani. Nu vorbim despre un incident minor – au murit oameni – iar sistemul nu a funcționat cum era de așteptat.”
Harold Tobin, directorul Rețelei Seismice Pacific Northwest, consideră că „transparența este esențială” și avertizează asupra riscului ca unele țări să se bazeze prea mult pe sisteme private netestate suficient: „Există riscul ca unele guverne să creadă că, dacă se ocupă Google, nu mai e nevoie de un sistem propriu.”
În prezent, Google susține că sistemul AEA funcționează în 98 de țări. BBC a solicitat companiei informații despre performanța sistemului în timpul cutremurului din Myanmar din 2025, însă până la acest moment nu a primit un răspuns.
Medicii care monitorizează starea de sănătate a lui Ion Iliescu anunță că acesta prezintă „o tendință de somnolență și slăbiciune marcată”, pe măsură ce cancerul pulmonar avansează.
Ion Iliescu rămâne internat la Terapie Intensivă. FOTO. Profimedia
Fostul președinte al României, Ion Iliescu, rămâne internat în secția de terapie intensivă a Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, din cadrul Serviciului Român de Informații. Potrivit unei informări oficiale transmise luni, 28 iulie, starea generală de sănătate este „relativ staționară”, însă în ultimele zile medicii au constatat o slăbiciune marcată și o somnolență persistentă. Medicii pun aceste simptome pe seama avansării cancerului pulmonar cu care a fost diagnosticat în urmă cu mai bine de o lună.
Ion Iliescu este asistat respirator pentru a i se asigura o ventilație eficientă, dar este stabil din punct de vedere cardiovascular, au transmis reprezentanții unității medicale.
Ventilație asistată și monitorizare permanentă
Din data de 9 iunie, atunci când a fost internat de urgență, cu probleme respiratorii severe, iar ulterior a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, fostul președinte este supravegheat de o echipa medicală multidisciplinară, potrivit comunicatului oficial în care se precizează că acesta beneficiază de toate îngrijirile necesare în funcție de evoluția bolii.
Probleme de sănătate mai vechi
Ion Iliescu, care a împlinit 95 de ani în martie 2025, are un istoric medical complex. În aprilie 2019, fostul președinte a fost operat la Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”, pentru o afecțiune gravă: pericardită lichidiană, o inflamație a învelișului inimii care a necesitat intervenție chirurgicală.
Înainte de actuala spitalizare, el era monitorizat medical în mod constant, prin controale periodice efectuate la Spitalul Elias din Capitală, în ultimii ani aparițiile sale publice fiind extrem de rare, comunicarea cu publicul și presa realizându-se, în principal, prin intermediul blogului personal.
Traficul spre litoral a fost deviat în această dimineaţă, din cauza blocajelor înregistrate pe Autostrada Soarelui.
Traficul spre litoral a fost deviat. FOTO: arhivă
Centrul INFOTRAFIC din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române a anunțat că, în urma valorilor ridicate de trafic și a unui accident rutier, a fost luată decizia de a bloca temporar circulația pe sensul de mers București–Constanța al autostrăzii A2.
Traficul a fost deviat în totalitate pe Drumul Național 3 (DN3), pe ruta Murfatlar–Constanța, pentru a permite descongestionarea traficului și desfășurarea în siguranță a operațiunilor din zonă.
Incidentul care a dus la această măsură a avut loc la kilometrul 209 al autostrăzii A2, în apropiere de municipiul Constanța. Este vorba despre o coliziune între două autoturisme, produsă pe sensul de mers către litoral.
Potrivit informațiilor preliminare, o persoană a fost rănită ușor și primește îngrijiri medicale la fața locului. Poliția rutieră și echipajele de intervenție se află deja în zonă pentru evaluarea situației și degajarea carosabilului.
Autoritățile estimează că traficul va reveni la normal după ora 09:00, însă recomandă șoferilor prudență sporită și folosirea rutelor alternative până la reluarea circulației în condiții obișnuite.
Cu doar 12 angajați, firma partenerei de viață a fostului vicepremier Dragoș Anastasiu a obținut în ultimii ani aproape 14 milioane de lei din achiziții directe și licitații, în special de la instituții controlate de administrații locale liberale.
Dragoş Anastasiu şi Hildegard Helene Brandl. FOTO. Facebook/Hildegard Helene Brandl
Societatea UNITH2B SRL, controlată în proporție de 75% de Hildegard Helene Brandl, partenera de viață a vicepremierul demisionar Dragoș Anastasiu, a acumulat în ultimii ani un portofoliu consistent de contracte finanțate din bani publici.
Deși numele firmei nu apare frecvent în spațiul public, aceasta pare să fi devenit un actor eficient și bine poziționat în peisajul achizițiilor realizate de instituții de stat, în special din administrații dominate de Partidul Național Liberal.
Conform datelor disponibile pe platforma Termene.ro şi citate de Antena3, firma a semnat 31 de contracte prin achiziții directe, totalizând peste 6 milioane de lei, și a câștigat încă cinci contracte importante prin licitație publică, în valoare totală de peste 7,6 milioane de lei.
Contracte directe, în serie, din administrații PNL
Deși UNITH2B are doar 12 angajați, firma a încheiat contracte cu instituții publice în valoare totală de 13.757.695 lei (aproximativ 2,8 milioane de euro), majoritatea provenind din zone cu administrații PNL sau susținute de acest partid.
Între 2018 și 2025, compania a obținut 31 de contracte prin achiziții directe, însumând 6.096.022 lei. Printre cele mai consistente sume se regăsesc:
* 270.000 lei de la Primăria Hunedoara (2025)
* 267.000 lei de două ori în același an de la Primăria Sibiu
* 268.000 lei de la Primăria Bistrița.
În 2023, alte sume importante au venit din:
* Deva (270.000 lei),
* Ghiroda, Timiș (250.000 lei),
* Beclean, Bistrița-Năsăud (265.000 lei),
* Tășnad, Satu Mare (262.350 lei).
Lista contractelor semnate prin achiziții directe continuă cu Municipiul Oradea, unde firma a primit, în 2019, 134.900 lei, și două contracte din 2018, în valoare de 120.064 și 121.064 lei. La acel moment, primar al Oradei era Ilie Bolojan, actualul premier.
Administrații „prietenoase”
Profilul politic al autorităților contractante ridică întrebări privind criteriile de selecție. Toate orașele menționate – Oradea, Deva, Hunedoara, Ghiroda, Sibiu, Bistrița, Beclean și Tășnad – aveau administrații dominate de PNL sau conduse de persoane susținute de acest partid în perioada acordării contractelor.
Astfel:
* Oradea este condusă astăzi de Florin Birta, apropiat al lui Ilie Bolojan;
* La Deva, primar era Florin Oancea (PNL);
* La Hunedoara, edilul era Dan Bobouțanu (PSD);
* Ghiroda era condusă de Ionuț Stănușoiu (PNL);
* Beclean avea ca primar pe Nicolae Moldovan (PSD), în funcție din 2004;
* La Sibiu, Astrid Fodor (FDGR) a fost sprijinită de PNL;
* La Bistrița, primar este Ioan Turc (PNL);
* Tășnad este condus de Grieb Csaba (UDMR), dar alinierea politică la PNL la nivel județean a fost evidentă.
Licitații câștigate
Pe lângă achizițiile directe, UNITH2B a reușit să câștige și cinci licitații publice în perioada analizată, totalizând 7.661.673 lei. Cele mai importante două contracte au fost semnate cu Spitalul de Pediatrie din Pitești, în octombrie și noiembrie 2024, fiecare în valoare de 3.055.121,01 lei.
Alte contracte obținute:
* Spitalul Județean de Urgență Arad
* Primăria Hunedoara (217.779 lei în 2022)
* Municipiul Oradea (695.652 lei în 2019).
Cumulat, firma UNITH2B a încasat aproape 14 milioane de lei (13.757.695 lei, echivalentul a aproape 2,8 milioane de euro) în șapte ani din contracte cu statul, o performanță remarcabilă pentru o companie cu doar 12 angajați.
Cel puțin 43 de persoane, printre care femei și copii, au fost ucise într-un atac sângeros comis asupra unei biserici catolice din nord-estul Republicii Democratice Congo (RDC). Atacul a fost atribuit unei grupări armate afiliate rețelei teroriste Stat Islamic.
Printre victime se numără 19 femei, 15 bărbați și nouă copii. FOTO: X / @AdityaRajKaul
Atacul a fost atribuit grupării Forțele Democratice Aliate (ADF), un grup armat afiliat rețelei teroriste Stat Islamic. Potrivit unui bilanț oficial publicat de Misiunea ONU în RDC (MONUSCO), citat de AFP și Agerpres, printre victime se numără 19 femei, 15 bărbați și nouă copii.
Forțele Democratice Aliate (ADF), inițial formată din foști rebeli ugandezi, este cunoscută pentru actele de extremă violență comise în regiunea Ituri și în provincia Kivu de Nord.
De-a lungul ultimilor ani, gruparea a ucis mii de civili și a intensificat atacurile armate, jafurile și crimele, în ciuda eforturilor militare comune desfășurate în zonă de armata congoleză (FARDC) și forțele ugandeze (UPDF).
Atacul de duminică spre luni se înscrie într-un lung șir de acte teroriste comise de ADF, care, potrivit autorităților și ONU, vizează în mod repetat civili nevinovați, inclusiv în lăcașe de cult.
Cel puțin opt persoane au fost rănite, printre care și un copil de trei ani, în urma unui atac aerian rusesc desfășurat în noaptea de duminică spre luni, 27 spre 28 iulie, asupra capitalei ucrainene Kiev, potrivit autorităților locale.
Suflul exploziei a distrus ferestrele unor apartamente. FOTO: captură video X
Atacul a avut loc puțin după miezul nopții și a afectat un bloc de locuințe din cartierul Darnyțki, situat pe malul stâng al râului Nipru. Patru dintre victime au fost transportate la spital, iar una dintre ele se află în stare gravă, a declarat Tymur Tkacenko, șeful administrației militare a Kievului, citat de Reuters.
Primarul capitalei, Vitali Kliciko, a precizat că suflul exploziei a distrus ferestrele apartamentelor de la etajele 6 până la 11 ale imobilului afectat. Pe rețelele de socializare au apărut imagini cu distrugerile provocate.
Alarma aeriană a răsunat ore întregi în Kiev și în cea mai mare parte a Ucrainei, în contextul avertismentelor emise de Forțele Aeriene ucrainene privind posibile atacuri cu rachete și drone.
Din cauza amenințării unor lovituri în regiunile vestice ale Ucrainei, aflate la granița cu Polonia — stat membru NATO —, forțele armate poloneze au ridicat de la sol avioane de luptă pentru a monitoriza și securiza spațiul aerian național.
Atacuri au fost semnalate și în orașul Kropyvnyțki, aflat în centrul Ucrainei, unde autoritățile locale au anunțat intervenția serviciilor de urgență, care declară că va oferi detalii despre eventualele pagube mai târziu în cursul zilei de astăzi.
În timp ce amploarea totală a atacului rusesc nu a fost deocamdată clarificată, martori citați de Reuters au relatat că au auzit explozii puternice în Kiev, sugerând că sistemele de apărare aeriană erau în funcțiune.
Rusia nu a comentat atacul. Atât Moscova, cât și Kievul, susțin că nu vizează civili în timpul operațiunilor militare, însă mii de civili au fost uciși de la începutul războiului în februarie 2022, în mare parte ucraineni.
Într-un moment în care participarea religioasă este în scădere în multe părți ale lumii, un grup de preoți catolici din Italia și din alte țări apelează la rețelele sociale pentru a revitaliza legătura dintre Biserică și tineri. Cu sprijinul Vaticanului, aceștia explorează noi forme de comunicare menite să mențină relevanța credinței în secolul XXI, scrie The Wall Street Journal.
Părintele Ambrogio Mazzai/ FOTO:Instagram
Un exemplu în acest sens este părintele Ambrogio Mazzai, un preot italian care, prin prezența sa activă pe TikTok și Instagram, a atras sute de mii de urmăritori. Imaginile cu el cântând la chitară, mergând cu bicicleta sau reflectând asupra credinței în aer liber sunt distribuite aproape zilnic celor peste 460.000 de urmăritori ai săi.
„Totul a început în 2021, la sugestia unui tânăr din parohie”, a declarat părintele Mazzai. „La început am fost sceptic, dar nu m-am așteptat să aibă un impact atât de mare.”
Popularitatea sa – și a altor preoți activi online – va face obiectul unor discuții în cadrul unei conferințe organizate la Roma, în perioada 28–29 iulie. Evenimentul reunește aproximativ 1.000 de misionari digitali și influenceri catolici din întreaga lume, în contextul Anului Jubiliar al Vaticanului. Tema principală: cum poate folosi Biserica platforme precum TikTok, Instagram, Facebook sau bloguri pentru a-și extinde mesajul și a combate declinul participării religioase.
Un mijloc de comunicare strategic
Editorul pentru Vatican al rețelei EWTN News, Francis X Rocca, a subliniat importanța rețelelor sociale pentru viitorul Bisericii. „Inovația nu va veni de la birourile de comunicare ale Vaticanului sau de la eparhii, ci de la tinerii care experimentează deja noi forme de exprimare religioasă”, a spus el.
Ideea utilizării rețelelor sociale ca instrument esențial de comunicare a fost susținută încă din timpul pontificatului Papei Francisc, al cărui conținut digital a înregistrat peste 27 de miliarde de vizualizări doar în 2020. Succesorul său, Papa Leon al XIV-lea, este și el activ online, cu 14 milioane de urmăritori pe Instagram și peste 52 de milioane pe platforma X (fostul Twitter), în nouă limbi.
O abordare neconvențională
În paralel, alți membri ai clerului adoptă o abordare directă, vizibilă, care le aduce popularitate. Părintele Giuseppe Fusari, un preot de 58 de ani din orașul italian Brescia, este cunoscut sub numele de „preotul culturist”. Fotografii cu el la sală sau în haine casual i-au adus peste 60.000 de urmăritori și numeroase comentarii, în egală măsură admirative și curioase.
„Cei mai mulți urmăritori ai mei au între 25 și 55 de ani. Sunt persoane care s-au îndepărtat de religie, dar care acum privesc din nou spre Biserică cu interes. Cred că rețelele sociale pot fi o punte de legătură”, a afirmat părintele Fusari.
Răspunsul publicului este în general pozitiv, deși au existat cazuri în care unii superiori i-au descurajat pe preoți să posteze imagini din vacanțe sau de la sală. Totuși, chiar și aceste exemple au deschis un dialog despre relația dintre imagine, spiritualitate și tradiție.
Într-un comentariu primit de părintele Fusari, un utilizator îl întreabă despre poziția Bisericii față de tatuaje. Răspunsul său: „Nu există niciun document oficial care să condamne tatuajele. Biserica nu s-a exprimat împotriva lor prin dogme sau documente. Fiecare este liber să gândească așa cum consideră.”
Un impact încă dificil de măsurat
Date oficiale privind efectele prezenței online asupra participării la slujbe nu sunt disponibile, însă unii preoți indică o creștere notabilă a interesului din partea comunității. Părintele Cosimo Schena, din parohia San Francesco din Brindisi, a declarat pentru cotidianul Corriere della Sera că numărul celor care participă la slujbele sale s-a dublat după ce a început să folosească TikTok și Facebook.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fcaa88d4c-93f0-4c45-aa1f-b088e9c04764.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F524991338_18150299560385573_5783308923474276465_n.jpg)
