Tragedia submersibilului Titan, care a atras atenția la nivel global asupra turismului privat în adâncurile oceanului, a fost cauzată de deficiențe de siguranță care puteau fi prevenite și de eforturi deliberate de a evita supravegherea, potrivit unui raport publicat marți de Garda de Coastă a SUA și citat de Associated Press. 

Toate cele cinci persoane aflate în Titan au murit într-o implozie catastrofală în timp ce submersibilul cobora spre epava Titanicului, în largul Canadei. Căutările disperate ale navei dispărute, desfășurate timp de mai multe zile, au făcut înconjurul lumii. Ulterior, Garda de Coastă a inițiat cel mai înalt nivel de investigație. 

Submersibilul Titan aparținea companiei OceanGate, cu sediul în statul Washington. Operatorul navei, Stockton Rush, care era și directorul general al OceanGate, a murit în implozie.

Raportul a concluzionat că procedurile de siguranță ale companiei erau grav defectuoase, remarcând „discrepanțe evidente” între protocoalele de siguranță și practicile reale. Dezastrul a dus la intentarea unor procese și la apeluri pentru o reglementare mai strictă a industriei emergente a expedițiilor subacvatice private. 

Raportul Gărzii de Coastă evidențiază „semnale de alarmă” la OceanGate 

În raportul de peste 300 de pagini, anchetatorii subliniază în mod repetat cultura organizațională a OceanGate de a minimaliza, ignora sau chiar falsifica informații-cheie despre siguranță pentru a-și îmbunătăți reputația și a evita controlul autorităților.

Se precizează că OceanGate a ignorat semnalele de alarmă și avea o cultură toxică la locul de muncă, iar misiunile companiei au fost afectate de lipsa unui cadru de reglementare clar atât la nivel național, cât și internațional pentru astfel de operațiuni subacvatice.

Mai mulți foști angajați OceanGate au confirmat aceste aspecte în cei doi ani de la implozie. Raportul notează că concedierea membrilor din conducerea superioară și amenințările cu concedierea erau folosite pentru a descuraja exprimarea îngrijorărilor legate de siguranță.

„Exploatând în mod strategic confuzia și dificultățile de supraveghere, OceanGate a reușit în cele din urmă să opereze Titan complet în afara protocoalelor stabilite pentru explorările de adâncime”, se arată în concluziile raportului.

Ce deficiențe au găsit anchetatorii la aparatul Titan

Anchetatorii au constatat că designul, certificarea, întreținerea și procesul de inspecție al submersibilului au fost toate inadecvate. Reprezentanții Gărzii de Coastă au remarcat la începutul audierilor din 2024 că Titan nu a fost supus unei evaluări independente, așa cum este practica standard în domeniu.

Din cauza presiunilor financiare în creștere în 2023, OceanGate a decis să depoziteze Titanul în aer liber pe timpul iernii canadiene, ceea ce a expus corpul navei la fluctuații de temperatură care i-au compromis integritatea, se arată în raport.

Consiliul Marin a concluzionat că CEO-ul Stockton Rush a dat dovadă de neglijență care a contribuit la moartea celor patru pasageri. Dacă ar fi supraviețuit, cazul ar fi fost preluat de Departamentul de Justiție al SUA, iar Rush ar fi putut fi vizat de acuzații penale.

O provocare a investigației a fost multitudinea de materiale video filmate de martori care nu au putut fi solicitate oficial de către autorități, deoarece acei martori nu erau cetățeni americani.

Prevenirea unui nou dezastru de tip Titan

Jason Neubauer, de la Consiliul Marin de Investigații, a declarat că concluziile investigației vor contribui la prevenirea unor tragedii similare în viitor.

„Este nevoie de o supraveghere mai strictă și de opțiuni clare pentru operatorii care explorează noi concepte în afara cadrului de reglementare existent”, a spus acesta într-o declarație.

OceanGate și-a suspendat activitatea în iulie 2023. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că aceasta a fost lichidată și că a cooperat pe deplin cu ancheta.

„Ne exprimăm din nou cele mai profunde condoleanțe familiilor celor care au murit pe 18 iunie 2023 și tuturor celor afectați de tragedie”, a transmis purtătorul de cuvânt, Christian Hammond. 

Victimele tragediei Titan

Pe lângă Rush, implozia i-a ucis pe Paul-Henri Nargeolet, explorator francez cunoscut ca „domnul Titanic”, Hamish Harding, aventurier britanic, Shahzada Dawood și fiul său Suleman Dawood, membri ai unei familii proeminente din Pakistan.

Familia lui Nargeolet a intentat în 2023 un proces în valoare de peste 50 de milioane de dolari, susținând că echipajul a trecut prin „teroare și suferință psihică” înainte de dezastru. Procesul acuză OceanGate de neglijență gravă.

Ultima scufundare a Titanului

Titan efectua călătorii spre epava Titanicului din 2021. Ultima misiune a avut loc într-o duminică, 18 iunie 2023, când a pierdut contactul cu nava de suport după aproximativ două ore de la scufundare. A fost raportat ca dispărut în acea după-amiază, iar echipe de căutare formate din nave, avioane și echipamente speciale au fost mobilizate la aproximativ 700 km sud de St. John’s, Newfoundland.

Epava Titanului a fost găsită ulterior pe fundul oceanului, la circa 300 de metri de prova Titanicului, au anunțat oficialii Gărzii de Coastă.

Consiliul Marin de Investigație a organizat mai multe zile de audieri în octombrie 2024. În timpul acestora, inginerul-șef al submersibilului a declarat că a refuzat să piloteze nava cu câțiva ani înainte, din cauza presiunii de a o lansa fără suficiente garanții de siguranță.

Statele Unite ale Americii pregătesc o nouă măsură restrictivă pentru accesul pe teritoriul american: o garanție financiară de până la 15.000 de dolari pentru solicitanții de vize turistice sau de afaceri din anumite țări. 

Departamentul de Stat propune ca solicitanții de vize de afaceri și turistice să depună o garanție de până la 15.000 de dolari pentru a intra în SUA, o măsură care ar putea face procesul inaccesibil pentru mulți, relatează Associated Press, citat de Euronews.ro.

 Ce presupune „garanția de intrare” în Statele Unite

Într-o notificare care urmează să fie publicată în Registrul Federal, departamentul a declarat că va lansa un program pilot de 12 luni în cadrul căruia persoanele din țările considerate a avea rate ridicate de depășire a perioadei de ședere și controale interne deficitare în materie de securitate a documentelor ar putea fi obligate să depună sume considerabile de bani atunci când solicită o viză.

Solicitanții de viză B-1 (afaceri) sau B-2 (turism) vor putea fi obligați să depună o garanție între 5.000 și 15.000 de dolari, sumă care ar putea fi reținută în cazul în care vizitatorul nu părăsește SUA la termenul stabilit prin viză. 

Politici tot mai dure împotriva celor care nu respectă legile SUA

„Străinii care solicită vize ca vizitatori temporari în scop de afaceri sau de agrement și care sunt cetățeni ai țărilor identificate de departament ca având rate ridicate de depășire a duratei de ședere, în cazul cărora informațiile de screening și verificare sunt considerate insuficiente, sau care oferă cetățenie prin investiții, dacă străinul a obținut cetățenia fără cerințe de rezidență, pot fi supuși programului pilot”, se menționează în notificare

Țările vizate nu au fost anunțate încă

Țările afectate vor fi listate odată ce programul va intra în vigoare, se precizează în anunț. Garanția ar putea fi eliminată, în funcție de circumstanțele individuale ale solicitantului.

Garanția nu s-ar aplica cetățenilor din țările înscrise în Visa Waiver, care permite călătoria în scop de afaceri sau turistic pentru o perioadă de până la 90 de zile. Majoritatea celor 42 de țări înscrise în program se află în Europa, iar altele în Asia, Orientul Mijlociu și alte regiuni.

Ideea implementării unei garanții de intrare în SUA a mai fost propusă în trecut

Garanțiile pentru vize au mai fost propuse în trecut, însă nu au fost implementate. Departamentul de Stat a descurajat, în mod tradițional, impunerea unei astfel de cerințe din cauza procesului complicat de depunere și rambursare a garanției, precum și din cauza posibilelor percepții greșite din partea publicului.

Totuși, Departamentul de Stat a declarat pentru Associated Press că această opinie anterioară „nu este susținută de exemple sau dovezi recente, întrucât garanțiile pentru vize nu au fost, în general, solicitate în perioada recentă.”

 Preşedintele american Donald Trump încearcă să determine China şi India să nu mai cumpere petrol din Rusia, finanţând astfel războiul Kremlinului împotriva Ucrainei, transmite Reuters.

Trump ridică această problemă încercând să facă presiuni asupra preşedintelui Vladimir Putin pentru a accepta o încetare a focului.

Dar de petrolul rusesc ieftin beneficiază rafinăriile din China şi India, care îşi rezolvă astfel necesarul de energie şi nu par dispuse să renunţe la aceste practici, scrie Agerpres.

China, India şi Turcia sunt cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, care odinioară era exportat către Uniunea Europeană. Decizia UE din ianuarie 2023 de a boicota cea mai mare parte a ţiţeiului exportat pe cale maritimă de Rusia a dus la o reconfigurare masivă a fluxurilor din Europa către Asia.

După boicotul UE, China a devenit principalul cumpărător de energie din Rusia, achiziţionând petrol, gaze şi cărbune în valoare de aproximativ 219,5 miliarde de dolari, fiind urmată de India, cu 133,4 miliarde de dolari, şi Turcia, cu 90,3 miliarde de dolari. Înaintea invaziei, India importa cantităţi relativ mici de ţiţei rusesc.

Ungaria importă printr-o conducă petrol rusesc şi chiar dacă este stat membru UE, premierul Viktor Orban a criticat sancţiunile impuse Rusiei.

Petrolul rusesc este atractiv pentru că este ieftin şi, în pofida sancţiunilor impuse de Occident, veniturile Rusiei din petrol sunt substanţiale.

Datele publicate de Kiev School of Economics arată că, în iunie, Rusia a obţinut venituri de 12,6 miliarde de dolari în urma vânzărilor de petrol. Rusia continuă să obţină sume consistente, chiar dacă G7 a încercat să limiteze aceste evoluţii impunând un plafon la preţul petrolului, dar Moscova are „o flotă din umbră” cu ajutorul căreia încalcă sancţiunile.

Exportatorii de petrol rusesc se aşteaptă anul acesta la venituri de 153 miliarde de dolari, conform Kiev School of Economics. Combustibilii fosili sunt cea mai mare sursă a veniturilor bugetare. Importurile susţin moneda Rusiei şi ajută ţara să cumpere mărfuri din alte ţări, inclusiv arme şi componente pentru ele.

Administrația Trump este acuzată că ascunde o grevă a foamei în centrul de detenție pentru migranți din Florida, cunoscut sub numele de „Alligator Alcatraz”. Autoritățile resping acuzațiile și numindu-le „știri false”.

Un nou val de controverse lovește Administrația Trump, acuzată că ar ascunde o grevă a foamei declanșată într-un centru de detenție pentru migranți ilegali din Florida, cunoscut sub porecla „Alligator Alcatraz”. Organizații pentru drepturile imigranților și publicații internaționale susțin că mai mulți deținuți refuză hrana de aproape două săptămâni, însă autoritățile americane resping vehement aceste acuzații.

Acuzații din partea militanților pentru drepturile imigranților

Florida Immigrant Coalition (FLIC), un grup care militează pentru drepturile migranților, a semnalat că mai mulți deținuți din centrul de detenție Everglades refuză mâncarea ca formă de protest față de condițiile din centru.

„Nu trebuie să presupunem că asta se întâmplă, pentru că vedem ambulanțele, pentru că membrii familiilor ne spun, iar deținuții înșiși au vorbit public, în diverse publicații”, a declarat pentru CNN Thomas Kennedy, reprezentant al FLIC.

Kennedy susține că a filmat și a postat online imagini cu ambulanțe care părăsesc centrul, indicând că cel puțin 12 bărbați participă la greva foamei. El a mai spus că unii dintre ei au fost duși la spital din cauza stării precare de sănătate.

Guvernul neagă greva și vorbește despre manipulare

În replică, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a transmis pe rețeaua X că informațiile privind greva foamei sunt „știri false”. „Nu există nicio grevă a foamei”, a fost mesajul oficial, însoțit de precizarea că deținuții beneficiază de trei mese pe zi, apă și alte băuturi.

Thomas Kennedy consideră însă poziția oficialilor „o minciună ciudată și ușor de demontat”. El a punctat ironic: „Departamentul pentru Securitate Internă spune că nu are loc nicio grevă a foamei, în timp ce deținuții înșiși spun că sunt în grevă a foamei”.

Mărturii cutremurătoare și acuzații privind condițiile din centru

Postul NBC și publicația spaniolă El País au relatat despre cazul unui migrant cubanez care, potrivit soției sale, a refuzat hrana și a fost internat într-un spital.

În plus, în ultimele săptămâni, presa americană a semnalat condiții precare în centrul de detenție, inclusiv căldură extremă, toalete nefuncționale, lipsă de apă potabilă, hrană și asistență juridică, acuzații pe care administrația Trump le respinge.

Un centru izolat, înconjurat de ape pline cu aligatori

Centrul de detenție din Everglades a fost inaugurat de Administrația Trump la sfârșitul lunii iunie, în contextul campaniei sale împotriva imigrației ilegale. Facilitatea este destinată găzduirii a mii de migranți care urmează să fie deportați.

Poreclit „Alligator Alcatraz”, centrul este înconjurat de ape în care trăiesc sute de aligatori, tocmai pentru a descuraja eventualele tentative de evadare.

Scandalul vine într-un moment în care politica de imigrație a fost deja intens contestată, iar aceste noi acuzații pun o presiune suplimentară asupra autorităților americane.

Vladimir Putin a declanșat conflictul. Joe Biden nu l-a oprit. Dar, indiferent de eforturile sale de a evita această responsabilitate, săptămâna aceasta invazia Rusiei în Ucraina devine, inevitabil, războiul președintelui american Donald Trump, notează CNN.

Cea mai puternică funcție din lume nu oferă întotdeauna opțiuni ușoare. Trump este obligat să abordeze cel mai grav conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace, deoarece Statele Unite au fost implicate – sub conducerea predecesorului său – ca principal aliat și sponsor al Ucrainei.

Trump ar fi putut alege să se retragă complet din acest conflict. În schimb, a ales să impună forța personalității sale. Inițial, a susținut că poate încheia războiul în 24 de ore, apoi și-a prelungit propriul termen-limită la 100 de zile. A încercat să navigheze printre liderii conflictului, apropiindu-se de președintele rus, repetându-i retorica, iar apoi l-a criticat public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, chiar din Biroul Oval. A atacat dur aliații NATO, cerându-le să contribuie mai mult la apărarea Europei – ceea ce, într-o anumită măsură, au făcut. Iar diplomația, deși pornită anevoios, a oferit rezultate modeste.

A înțeles că Putin nu dorește pacea

Însă în ultimele două săptămâni, deciziile și realizările lui Trump au transformat acest conflict într-o criză pe care o deține. A înțeles că Putin nu dorește pacea. A văzut nevoia urgentă a Ucrainei pentru arme și a încercat, deși timid, să ajute. A răspuns surprinzător de dur amenințărilor nucleare lansate de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, anunțând, la rândul său, posibile repoziționări de submarine nucleare americane mai aproape de Rusia. În mai puțin de o lună, SUA au trecut de la suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina la amenințări nucleare directe împotriva Rusiei.

Acum, pe măsură ce se apropie termenul limită autoimpus de Trump pentru o înțelegere de pace, el se confruntă cu una dintre cele mai importante decizii ale conflictului. Va impune sancțiuni secundare – tarife împotriva clienților energiei rusești – care chiar să afecteze Moscova? Va accepta ca SUA și aliații săi să suporte dureri economice pentru a pedepsi Rusia?

Impunerea unor sancțiuni serioase asupra Indiei și Chinei ar putea destabiliza piețele energetice globale. Luni, Trump a anunțat pe rețelele sociale că va crește tarifele pentru India, deoarece aceasta revinde petrolul rusesc cu profit și că nu îl interesează „câți oameni sunt uciși de mașina de război a Rusiei” – fără a oferi însă detalii clare despre măsurile concrete. India nu a dat semne că ar intenționa să oprească importurile de energie din Rusia. Iar China, profund dependentă de petrolul și gazul rusesc, nu își poate permite să renunțe la ele.

Pentru a evita un nou moment „TACO” – abreviere pentru „Trump Always Chickens Out” („Trump dă mereu înapoi”) – președintele va trebui să accepte disconfortul și, cel mai probabil, va suporta și el costuri politice. Alternativa? O posibilă „ieșire elegantă”, dacă emisarul său special, Steve Witkoff, va reuși să obțină ceva concret în vizita programată la Moscova. Trump ar putea accepta chiar o întâlnire bilaterală cu Putin, prezentând-o drept progres spre pace. Dar și un astfel de pas înapoi ar însemna, totuși, că a lăsat o amprentă profundă asupra conflictului – în spiritul avertismentului lui Colin Powell privind Irak: dacă Statele Unite distrug ceva, trebuie să-și asume și consecințele.

Trump nu poate avea ambele variante. Este în firea sa să vrea să fie centrul deciziilor și sursa atenției. Fiecare moment-cheie de până acum a fost rezultatul deciziilor sale personale. Iar acest lucru scoate la iveală o lecție dură despre președinția americană.

Trump nu poate alege doar problemele care îi convin și să le ignore pe celelalte

Chiar dacă doctrina „America First” urmărește reducerea implicării SUA în lume, acest lucru nu înseamnă că Trump poate revendica doar succesele – și nu și eșecurile. Atâta timp cât SUA rămân o putere globală, problemele internaționale vor continua să le aparțină.

El susține că își dorește încetarea războaielor. Dar simpla dorință nu e suficientă. Războaiele nu se supun intențiilor.

Fostul președinte Barack Obama a moștenit două conflicte – în Irak și Afganistan. A ieșit rapid din primul și a escaladat cel de-al doilea, fără succes. Afganistanul a devenit războiul său, deși nu l-a început el. Trump a primit la rândul său acel conflict, iar soluția sa rapidă a fost lăsată spre implementare lui Biden, ducând la prăbușirea haotică din august 2021 – transformată ulterior într-un simbol al eșecului democrat.

Trump se confruntă acum cu aceeași provocare – moștenește o criză pe care nu o poate încheia doar prin voință sau declarații. Morții de pe front, pe care îi plânge, au generat suferință și distrugere, transformând conflictul într-unul existențial – atât pentru Kremlin, cât și pentru sufletul societății ucrainene.

Ucrainenii vor să trăiască în pace, fără sirene de raid aerian în fiecare noapte. Putin nu vrea pace, iar ultimele sale cereri maximale echivalează cu o capitulare din partea Kievului.

În cele din urmă, este o realitate dură: acesta este, acum, războiul lui Trump. Este conflictul definitoriu al președinției sale și al erei post-11 septembrie. Rezultatul său va modela securitatea europeană și va influența agresivitatea Chinei în deceniul următor. China înțelege asta și vrea ca Rusia să câștige. Europa înțelege asta și se înarmează, pentru a nu lăsa Rusia să profite de eventualele slăbiciuni.

Rămâne de văzut dacă și Trump înțelege acest lucru – și dacă este pregătit să ia decizii incomode, cu toate consecințele care decurg din ele.

Un băiețel de doi ani a fost găsit fără viață după ce a fost uitat în mașină timp de opt ore, în timp ce afară era caniculă. Tatăl vitreg a mers liniștit la muncă, fără să-și dea seama că micuțul era pe bancheta din spate.

Durere imensă pentru o comunitate întreagă din Madison Heights, statul american Virginia, după moartea cutremurătoare a unui copil de aproape doi ani. Micuțul Hudley Owen Hamlett a fost uitat în mașină de tatăl său vitreg, Brian Dalton, care a mers la serviciu în acea dimineață și a stat acolo timp de opt ore, fără să realizeze tragedia. Între timp, afară se înregistrau temperaturi de peste 31 de grade Celsius.

A mers la muncă, fără să știe că băiețelul era pe bancheta din spate

Potrivit anchetatorilor, Dalton ar fi trebuit să-l lase pe copil la creșă, însă a uitat complet de el și a plecat direct la muncă. La finalul turei, s-a dus la creșă să-l ia, dar i s-a spus că micuțul nu fusese adus în acea zi. A fost momentul în care tatăl vitreg a realizat ce se întâmplase.

„Copilul a fost găsit ulterior pe bancheta din spate a mașinii, cu centura de siguranță prinsă. Se pare că a fost lăsat acolo timp de opt ore, în plină căldură”, au declarat oficialii din Madison Heights.

Serviciile de urgență și personalul de la creșă au încercat disperat să-l salveze pe Hudley, dar, din păcate, copilul a fost declarat decedat la spital. În acel moment, Dalton fusese deja reținut de autorități.

Anchetă pentru neglijență și omor involuntar

Poliția l-a acuzat pe Brian Dalton de abuz asupra minorilor, neglijență și omor involuntar. Autoritățile au subliniat însă că nu există dovezi că fapta ar fi fost intenționată.

„Este o tragedie la care nu te aștepți niciodată să se întâmple, care nu ar trebui niciodată să se întâmple, dar din păcate s-a întâmplat. Ca om credincios, singura consolare pe care o găsesc este că acest micuț, care a trecut prin multe provocări în scurta sa viață, are acum posibilitatea să crească și să înflorească fără greutățile vieții, în casa lui eternă”, a spus șeriful din Amherst, LJ Ayers, citat de Mirror.

Șeriful a mai precizat că tatăl vitreg colaborează cu anchetatorii și și-a exprimat regretul pentru tragedie.

Sâmbătă, comunitatea locală s-a adunat pentru un priveghi în memoria micuțului Hudley. Ar fi trebuit să fie ziua în care împlinea doi ani. Mama biologică, Jennifer Dalton, a vorbit cu presa locală despre durerea pierderii fiului ei. „Luăm totul pas cu pas. Știu că ne veghează de acolo, de sus”, a declarat aceasta.

Val de tragedii similare în lume

Cazul nu este izolat. Cu doar câteva săptămâni în urmă, un băiețel de cinci ani din Nebraska, aflat în plasament, a murit în condiții similare, după ce mama sa vitregă l-a lăsat mai multe ore într-un SUV încins. Temperatura atinsese 30°C cu aproximativ o oră înainte ca trupul băiatului să fie descoperit. Femeia a fost arestată și acuzată de abuz prin neglijență.

De asemenea, luna trecută, în Spania, un alt copil a fost găsit mort pe bancheta din spate a unei mașini, în timpul unui val de căldură care a dus temperaturile la 35°C. Țara se confrunta atunci cu fenomene extreme, iar autoritățile emisese alerte de sănătate în mai multe regiuni.

Procuroarea generală a Statelor Unite, Pam Bondi, a ordonat luni Departamentului de Justiţie să deschidă o anchetă cu un juriu mare asupra unei presupuse conspiraţii împotriva lui Donald Trump pentru a-i delegitima acestuia victoria la alegerile prezidenţiale din 2016, într-un caz denumit „complotul rus”.

Potrivit canalului Fox News Digital, care citează o sursă apropiată anchetei, Bondi a ordonat această măsură după ce a primit în iulie o plângere din partea directoarei Serviciului Naţional de Informaţii, Tulsi Gabbard, împotriva unor oficiali de rang înalt din administraţia fostului preşedinte Barack Obama pentru această presupusă conspiraţie împotriva lui Donald Trump, scrie Agerpres.

Aceste acuzaţii vizează mai mulţi oficiali din administraţia Obama care, se susţine, au făcut declaraţii false afirmând că Rusia a încercat să interfereze prin metode cibernetice în rezultatul alegerilor din 2016, potrivit canalului CNN, care citează de asemenea o sursă la curent cu subiectul.

După plângerea lui Gabbard, care a cerut ca fostul preşedinte Barack Obama şi mai mulţi oficiali din serviciile de informaţii să fie investigaţi, Bondi a anunţat că Departamentul de Justiţie va crea o echipă pentru a evalua probele furnizate de Serviciului Naţional de Informaţii ce provin din documente declasificate.

Bondi a ordonat unui procuror federal să iniţieze o procedură legală pentru a prezenta probele aflate în posesia Departamentului de Justiţie unui juriu mare, ceea ce poate duce la o inculpare, potrivit canalului Fox.

Conform plângerii, pe 9 decembrie 2016, Casa Albă i-a reunit pe cei mai înalţi responsabili ai Consiliului Naţional de Securitate într-o întâlnire la care au participat directorul de atunci al Serviciului Naţional de Informaţii, James Clapper, şi alţi oficiali de rang înalt ai administraţiei, precum John Brennan, Susan Rice sau John Kerry.

După această întâlnire, asistentul lui Clapper ar fi trimis un email liderilor departamentelor de informaţii, încredinţându-le o revizuire „la solicitarea preşedintelui” bazată pe informaţii fabricate sau care nu erau considerate credibile, despre o posibilă interferenţă a Rusiei.

În 2016, fostul director al FBI, James Comey, a condus o investigaţie privind aşa-numitul „complot rus” în primele alegeri prezidenţiale câştigate de Donald Trump, care l-a demis din funcţie pe Comey după ce a preluat mandatul de preşedinte.

Două persoane au fost ucise, iar cel puţin şase au fost rănite şi transportate la spital în urma unui atac armat, la începutul săptămânii, la o petrecere într-un cartier din Los Angeles, au anunţat autorităţile.

Un bărbat a fost ucis pe loc, la intersecţia 14tk Place cu bulevardul Griffith, iar o femeie a murit din cauza rănilor la spital, potrivit autorităţilor, scrie News.

Potrivit The Associated Press, forţe de ordine au intervenit în cursul unei petreceri, în noaptea de duminică spre luni, în timpul unui festival de muzică, în centrul oraşului.

După ce au evacuat persoanele care petreceau la faţa locului, poliţiştii au fost chemaţi din nou luni, la ora locală 1.00 (11.00, ora României), la scurt timp după atac.

Circumstanţele atacului erau neclare imediat.

Petrecerea a fost promovată pe reţele de socializare drept o ”after-party a Hard Summer”, un festival de muzică tehno, la Hollywood Park, potrivit KTLA-TV. 

Los Angeles Times scrie că aproximativ 50 de persoane au participat la petrecere.

O anchetă a fost deschisă în vederea identificării suspectului.

Guvernul a decis în mod unanim demiterea procurorului general Gali Baharav-Miara, invocând lipsa de încredere. Premierul Benjamin Netanyahu s-a abținut de la vot, pe fondul tensiunilor dintre el și procuror. Curtea Supremă a respins, însă, rapid, decizia executivului.

Guvernul de dreapta condus de Benjamin Netanyahu a votat luni, 4 august, pentru revocarea din funcție a procurorului general al Israelului, Gali Baharav-Miara, invocând o „lipsă de încredere” în capacitatea acesteia de a-și exercita atribuțiile. Votul a fost unanim, însă premierul Benjamin Netanyahu nu a participat la procesul decizional, potrivit relatărilor din presa israeliană, citate de Agerpres.

Motivele juridice și constituționale pentru o astfel de demitere sunt considerate de experți drept controversate, mai ales în contextul tensiunilor persistente dintre executiv și sistemul de justiție.

Gali Baharav-Miara, care deține funcția esențială de consilier juridic al guvernului și conduce parchetul de stat, responsabil și pentru procesul penal al premierului Benjamin Netanyahu, a calificat decizia de demitere drept „ilegală”. Ea a promis că va continua să își exercite atribuțiile „imparțial, profesionist și onest”.

La scurt timp după votul guvernului, Curtea Supremă a emis un ordin prin care suspendă efectele demiterii și interzice executivului să numească un nou procuror general sau să modifice relațiile instituționale cu Baharav-Miara. Instanța a reafirmat, de asemenea, caracterul obligatoriu al avizelor juridice emise de actualul procuror general până la o decizie definitivă.

Judecătorul Noam Sohlberg a solicitat părților implicate să răspundă până joi solicitărilor de suspendare depuse de organizațiile civice, urmând ca o audiere oficială să aibă loc cel târziu până pe 4 septembrie.

Miza funcţiei de procuror general

Imediat ce Curtea Supremă a anunţat că suspendă decizia guvernului, Ministrul Justiției, Yariv Levin, a afirmat că executivul nu poate fi obligat să colaboreze cu „un procuror general ostil”. Totodată, ministrul Comunicațiilor, Shlomo Karhi, a anunțat că va ignora ordinul Curții Supreme și nu va mai lua în considerare opiniile legale emise de Baharav-Miara.

Mai mult, ministrul Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, a cerut încetarea imediată a oricărei cooperări cu procurorul general, în pofida deciziei instanței.

În paralel, sute de manifestanți s-au adunat luni în fața biroului prim-ministrului din Ierusalim pentru a protesta împotriva demiterii, pledând pentru menținerea independenței justiției. De asemenea, mai mulți opozanți politici au criticat hotărârea guvernului, acuzând că aceasta subminează democrația în această perioadă dificilă pentru țară.

„Se încearcă distrugerea ultimelor frâne legale care limitează puterea guvernului”, a declarat Eliad Shraga, liderul Mișcării pentru Calitatea Guvernării din Israel, care a depus imediat sesizarea la Curtea Supremă după vot.

Funcția de procuror general în Israel are o importanță majoră, fiind esențială pentru garantarea legalității acțiunilor guvernului, Gali Baharav-Miara, numită în funcție în 2022, s-a aflat în repetate rânduri în conflict cu premierul Benjamin Netanyahu, în special în ceea ce privește reformele judiciare și numirile politice controversate promovate de acesta.

Unul dintre cele mai recente episoade tensionate a avut loc la începutul acestui an, când Baharav-Miara a contestat legalitatea numirii lui David Zini în funcția de director al Shin Bet, serviciul israelian de securitate internă. Numirea fusese propusă direct de premierul Netanyahu, iar procurorul general a avertizat că aceasta ridică semne de întrebare privind respectarea procedurilor legale și a independenței instituționale.

Dcizia guvernului de a o demite pe Baharav-Miara survine pe fondul unei perioade în care guvernul Netanyahu este acuzat de o serie de încercări de slăbire a puterii judiciare, inclusiv prin reforme legislative ce limitează prerogativele Curții Supreme și ale procurorului general. Aceste acțiuni au generat proteste de amploare în Israel în ultimele luni și au provocat îngrijorări internaționale legate de statul de drept în țară.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat luni că va creşte „substanţial” taxele vamale asupra importurilor din India, ca represalii faţă de ceea ce el descrie drept comerţul „masiv” cu petrol rusesc, relatează agenţiile internaționale de presă.

Această declaraţie survine după ce săptămâna trecută Trump a anunţat că, începând cu 7 august, SUA vor impune Indiei taxe vamale de 25%. Acestora li se va adăuga o penalitate despre care nu a oferit detalii, dar care ar fi menită să sancţioneze India pentru importurile masive de produse din Rusia, dar şi pentru achiziţiile de armament rusesc. India este din timpul Războiului Rece un client tradiţional al industriei militare ruse.

„India nu doar cumpără cantităţi masive de petrol rusesc, dar mult din petrolul cumpărat îl vinde pe piaţa liberă cu profituri mari. Lor nu le pasă cât de mulţi oameni sunt ucişi în Ucraina de maşina de război a Rusiei. Din acest motiv, voi creşte substanţial taxele vamale plătite de India către SUA”, a scris Trump luni pe platforma Truth Social, potrivit Agerpres.

Surse guvernamentale indiene au declarat agenţiei Reuters în weekend că India va continua să cumpere petrol rusesc, în pofida ameninţărilor lui Trump. Într-un ultimatum de 10 zile dat săptămâna trecută preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a încheia războiul, preşedintele american a ameninţat cu taxe vamale secundare ţările care cumpără petrol rusesc.

După anunţul de săptămâna trecută al lui Trump privind noile taxele vamale de 25% şi penalitatea neprecizată impusă Indiei, guvernul de la New Delhi a transmis că va lua „toate măsurile necesare pentru a proteja interesul naţional”, amintind că India şi SUA au desfăşurat în ultimele luni negocieri pentru un acord comercial „echitabil, echilibrat şi reciproc avantajos”.

Principala nemulţumire a părţii americane pare să fie refuzul Indiei de a-şi deschide piaţa pentru produsele agricole, inclusiv prin autorizarea importurilor de produse modificate genetic. Agricultorii formează în această ţară un electorat puternic.

India critică și UE

În declarația sa, Ministerul indian de externe a criticat deopotrivă Statele Unite și Uniunea Europeană pentru continuarea comerțului cu Rusia, scrie India Express. Este pentru prima dată când India critică guvernul american pentru achiziționarea de produse rusești pentru industria nucleară și auto. MEA a precizat că India a început să importe din Rusia după ce aprovizionarea tradițională cu petrol a fost redirecționată către Europa, odată cu izbucnirea conflictului dintre Rusia și Ucraina.

„India a fost vizată de SUA și Uniunea Europeană din cauza importului de petrol din Rusia după începerea conflictului din Ucraina. De fapt, India a început să importe din Rusia deoarece aprovizionările tradiționale au fost redirecționate către Europa după izbucnirea conflictului”, se arată în declarația emisă de purtătorul de cuvânt al MEA, Randhir Jaiswal. „La acel moment, SUA a încurajat activ astfel de importuri din partea Indiei pentru a consolida stabilitatea piețelor energetice globale.”

„Este revelator faptul că tocmai țările care critică India se angajează ele însele în comerț cu Rusia. Spre deosebire de cazul nostru, un astfel de comerț nu reprezintă nici măcar o necesitate națională vitală [pentru ele]”, se mai arată în comunicat.

Comerțul bilateral al UE cu Rusia s-a ridicat la 67,5 miliarde de euro (78,1 miliarde de dolari) în 2024, în timp ce comerțul cu servicii în 2023 a fost de 17,2 miliarde de euro, potrivit datelor Comisiei Europene. Citând aceste cifre, India a afirmat că comerțul blocului era „semnificativ mai mare” decât comerțul total al Indiei cu Rusia.

Datele ambasadei indiene la Moscova au arătat că comerțul bilateral între New Delhi și Moscova a atins un nivel record de 68,7 miliarde de dolari în anul încheiat în martie 2025, de aproape 5,8 ori mai mare decât comerțul dinaintea pandemiei, care era de 10,1 miliarde de dolari.

UE, între timp, a fost al treilea partener comercial al Rusiei în 2024, reprezentând 38,4% din totalul comerțului mondial cu mărfuri al țării, o scădere de pe primul loc în topul partenerilor Moscovei în 2020. Comerțul cu mărfuri al UE cu Rusia a scăzut cu aproape 74% în 2024, de la 257,5 miliarde de euro în 2021.

Rusia a devenit principalul furnizor de petrol al Indiei de la începutul războiului din Ucraina, crescând importurile de la puțin sub 100.000 de barili pe zi înainte de invazie (2,5% din totalul importurilor sale), la peste 1,8 milioane de barili pe zi în 2023 (39%) potrivit raportului Administrației Informațiilor Energetice din SUA de la începutul acestui an, citat de CNBC News.