Opt eurodeputaţi români au votat joi, 10 iulie, pentru moţiunea de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, doi s-au abţinut de la vot, iar 12 au votat împotrivă.
Parlamentul European FOTO:Arhivă
Moţiunea de cenzură iniţiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR) a fost respinsă joi, la Strasbourg, cu o largă majoritate de Parlamentul European, cu voturi 360 de voturi împotrivă, 175 de voturi pentru şi 18 abţineri, potrivit Agerpres.
Opt eurodeputaţi români au votat moţiunea de cenzură, este vorba despre Gheorghe Piperea, Adrian-George Axinia, Claudiu-Richard Târziu, Georgiana Teodorescu, Şerban Dimitrie Sturdza, Cristian Terheş, Luis-Vicenţiu Lazarus şi Diana Iovanovici Şoşoacă.
Alţi doi eurodeputaţi români s-au abţinut, este vorba despre Iuliu Winkler şi Lorant Vincze.
Împotriva moţiunii au votat în total 12 eurodeputaţi români. Este vorba despre Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Siegfried Mureşan, Virgil-Daniel Popescu şi Adina Vălean de la grupul PPE, Dan Barna şi Vlad Voiculescu de la grupul Renew, Andi Cristea, Claudiu Manda şi Ştefan Muşoiu din grupul S&D, respectiv Nicu Ştefănuţă, din grupul Verzilor, care este şi vicepreşedinte al Parlamentului European.
Potrivit sursei citate, la votul asupra moţiunii au absentat nu mai puţin de 11 eurodeputaţi români, este vorba despre Dragoş Benea (S&D), Ioan-Rareş Bogdan (PPE), Gheorghe Cârciu (S&D), Vasile Dîncu (S&D), Gabriela Firea (S&D), Maria Grapini (S&D), Dan-Ştefan Motreanu (PPE), Victor Negrescu (S&D), Dan Nica (S&D), Eugen Tomac (Renew) şi Mihai Tudose (S&D).
Cei mai mulţi eurodeputaţi care au votat moţiunea au fost de la grupul Patrioţi pentru Europa, este vorba despre 76 din 84 în total. Din cei 175 de eurodeputaţi care au votat pentru moţiune, 39 erau şi din grupul ECR, între care cei şase eurodeputaţi români membri.
Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de europarlamentarii AUR, a fost respinsă categoric astăzi în plenul Parlamentului European.
„A obținut doar 175 de voturi din 553”, a scris pe Facebook eurodeputatul PPE Siegfried Mureșan.
„Un eșec rușinos și previzibil. Moțiunea a obținut cu 100 de voturi mai puțin decât numărul de voturi împotriva numirii Comisiei în 2024. La un an de mandat, europarlamentarii AUR nu au livrat nimic pentru România. Nu au influență, nu obțin rezultate și rămân complet izolați în Parlamentul European. Votul de astăzi confirmă acest lucru.”, a mai spus Mureșan.
Președintele Nicușor Dan a trimis CCR, joi, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgentă nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.
Președintele Nicușor Dan FOTO: FB
UPDATE: CCR a stabilit termenul de judecată pentru 17 iulie 2025.
Şeful statului arată că Parlamentul i-a transmis această lege în vederea promulgării pe 21 iunie.
Preşedintele consideră că, prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale, respectiv art. 1 alin. (3) şi (5), art. 20, art. 30, art. 31, art. 33 din Constituţie.
„Nicuşor Dan subliniază că orice acţiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanţiile pentru a nu putea fi citită ca o acţiune a unei opţiuni politice a societăţii, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”.
„Statul român trebuie să acţioneze cu fermitate pentru a preveni şi pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autorităţile statului este la cote reduse şi orice acţiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare creşte tensiunea socială şi neîncrederea în autorităţi”, a transmis Nicușor Dan, potrivit Agerpres.
În sesizare, șeful statului invocă critici de constituţionalitate din perspectiva necesităţii clarităţii şi previzibilităţii legii.
„Absenţa unei definiţii legale exprese a noţiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete şi instanţe de judecată) chemate să urmărească şi să judece cele două infracţiuni prevăzute în art. I pct. 5 şi 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară şi instabilitate juridică la nivelul societăţii.
Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracţiunile menţionate sunt sancţionate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, şi interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante faţă de libertatea individului şi celelalte garanţii procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiţie legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002, ceea ce ridică aceeaşi problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, afirmă şeful statului.
Nicuşor Dan se referă şi la lipsa de claritate a noţiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conţinutului.
„Este lesne de observat că definiţia citată este circulară, deoarece lămureşte numai sensul noţiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămureşte deloc semnificaţia atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipseşte chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea şi în aplicarea acestei noţiuni de către organele judiciare competente (parchetele şi instanţele judecătoreşti)”, mai afirmă el.
Şeful statului precizează şi că legea este lipsită de claritate în ceea ce priveşte noţiunea de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva concentraţiei conţinutului şi din perspectiva autorului materialului.
„Apreciem că: art. I pct. 2 din Lege este neconstituţional întrucât prevede interzicerea materialelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, dar noţiunea este neclară; art. I pct. 3 si art. II pct. 1 din Lege sunt neconstituţionale întrucât definesc materialele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, respectiv antisemite, dar noţiunea este neclară; art. I pct. 5 din Lege este neconstituţional întrucât sintagma organizaţie cu caracter legionar este neclară; art. I pct. 6, 7, 8 din Lege sunt neconstituţionale întrucât se referă la materialele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, dar noţiunea este neclară; art. I pct. 9, 14, 15 din Lege sunt neconstituţionale din cele trei perspective de la punctul f”, arată preşedintele.
Nicuşor Dan aduce şi critici de constituţionalitate din perspectiva dreptului la informaţie (art. 31 din Constituţie), accesului la cultură (art. 33 din Constituţie) şi libertăţii de exprimare (art. 30 din Constituţie).
„În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului este neconstituţională”, susţine şeful statului în sesizarea transmisă CCR.
Nicușor Dan citează din Scrisoarea a III-a următoarele versuri: „Și apoi în sfatul țării se adun să se admire/ Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subțire;/ Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,/ Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!/ Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi/ Să ajung-a fi stăpînă și pe țară și pe noi!/ Tot ce-n țările vecine e smintit și stîrpitură,/ Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,/ Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții,/ Toți se scurseră aicea și formează patrioții,/ Încît fonfii și flecarii, găgăuții și gușații,/ Bîlbîiți cu gura strîmbă sunt stăpînii astei nații!”.
De asemenea, șeful statului a prezentat exemple din legislația altor state europene precum Franța, Italia și Germania, unde sunt reglementate mult mai clar interdicțiile și unde sunt definite precis simbolurile și organizațiile vizate.
Legea a fost sesizată la CCR şi de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi.
Anunț important pentru șoferi! Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere a precizat că se circulă în regim de autostradă, fără restricții, pe cei 21 de km ai Lotului 1 Dumbrava – Mizil, parte din A7.
Mai exact, începând cu orele 16:00, joi s-au ridicat restricțiile instituite între km. 9+808 – km. 21+000, pe A7 Ploiești – Buzău, Lotul 1 Dumbrava – Mizil, cuprins între km 0+000 – km 21+000.
Amintim faptul că aceste restricții au fost instituite pentru a permite lucrările de construire a Lotului 2 Mizil – Pietroasele.
Sursă foto: facebook Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere
Am scris în analiza trecută că pachetul fiscal-bugetar nu are legătură cu negocierile și argumentele susținute în grupul tehnic de lucru. Da, ceea ce s-a prezentat de către Guvern este în realitate o „rețetă” prestabilită în grupuri de lucru informale și dialogul cu Comisia Europeană. Să se asume asta!, arată, într-o analiză făcută pentru MEDIAFAX, prof.univ. Cristian Socol.
Grupul social-democrat înțelege nevoia de consolidare fiscal-bugetară calitativă, echitabilă social și sustenabilă pe termen mediu și lung. Am explicat la tablă, cu grafice, în grupul de lucru de la Cotroceni că modelul economic actual nu mai poate susține viteza de convergență ridicată din ultimii 25 de ani – amintind că România a avut cea mai ridicată viteză de convergență dintre țările europene postaderarea la UE.
Am argumentat Președintelui României și colegilor de la celelalte partide că tranziția către un nou model de dezvoltare presupune introducerea impozitului progresiv (măsură structurală de creștere a veniturilor, pentru a reduce faliile din societate și polarizarea economică și socială dramatică), presupune o rată mai mare de ocupare, investiții în educație, cercetare – dezvoltare – inovare, o arhitectură instituțională modernizată și programe de stimuli pentru sectoarele cu valoare adăugată crescută – din intensitatea tehnologică medie / ridicată și orientate spre export. Tranziția de la o economie bazată pe factori (de tip ”ajungere din urmă”) la una bazată pe inovare nu se poate face decât prin investiții în tehnologie și capital uman și printr-o reformă fiscală echitabilă. Nevoile de dezvoltare actuale și viitoare ale României nu mai pot fi susținute de un regim fiscal bazat pe cotă unică, un experiment specific unor economii mici. Contra propagandei interne, sunt instituții prestigioase (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și OECD) care arată că regimul exotic al cotei unice și-a finalizat potențialul de ani buni și ține în loc dezvoltarea României (fixând-o în capcana venitului mediu, stagflație).
Am susținut acolo că sunt de acord ca negocierile din grupul tehnic să fie total transparente, chiar dacă au existat puncte de vedere diferite, argumentate. Deoarece nu s-a putut realiza acest lucru, voi prezenta în câteva analize punctele de vedere susținute de grupul nostru, detaliind argumentele din spate. Este un exercițiu de respect pentru cei care ne-au trimis acolo – cei care gândesc și votează social-democrat și decidenții politici aleși să îi reprezinte.
Argumentele lui Cristian Socol împotriva creșterii cotei generale de TVA
Astăzi, voi prezenta argumentele pentru care ne-am opus creșterii TVA general și unele cote de TVA redus, propunând în schimb, cu același impact bugetar, introducerea unui impozit diferențiat echitabil până la 31 decembrie 2025 și a impozitului progresiv cu globalizarea veniturilor de la 1 ianuarie 2026.
1. Am susținut că pentru a fi echitabilă și a avea șanse de succes, consolidarea fiscal-bugetară trebuie să fie echitabilă, cu povară mai mare pe cei care ”pot suporta” și povară mai redusă pusă pe cei vulnerabili. Asta arată toate lecțiile de consolidare fiscal-bugetară din țările europene realizate în ultimii 30 de ani. Creșterea TVA general și mai ales mărirea TVA redus urcă povara fiscală pe umerii celor cu venituri mici. TVA este un impozit regresiv, suportat într-o măsură mai mare de către cei cu o pondere mai mare în coșul de consum la alimente medicamente utilități etc. Deci, cu cât ești mai sărac, cu atât suporți o povară mai mare.
2. Am dovedit că o creștere a TVA general și a cotelor reduse la produsele de bază va avea un puternic impact inflaționist și va conduce la deprecieri consistente ale puterii de cumpărare. Circa 2,8-3 puncte procentuale în plus la inflație și manifestarea efectelor de runda a doua conduc la evoluții/cifre îngrijorătoare privind reducerea puterii de cumpărare a tuturor românilor (dar cu precădere a celor vulnerabili). La pachet cu creșterea explozivă a prețurilor la energie (efect al liberalizării prețului de la 1 iulie 2025 – căci iată, în România liberalizarea = exclusiv creșteri de prețuri, virtuțile pieței libere funcționează doar în teoria libertariană în cazul monopolurilor / oligopolurilor naturale) și cu creșterea accizelor la combustibil, atingerea unei cifre de 10-12% a inflației nu mai pare o surpriză. Suprapusă înghețării salariilor bugetarilor (în fapt reducerea veniturilor prin Pachetul fiscal) și a pensiilor precum și impunerii CASS la pensiile mai mari de 3000 lei, măsura va conduce la o scădere estimată a puterii de cumpărare de 22-25% în rândul pensionarilor, de 18-22% în rândul bugetarilor și de 9-12% pentru ceilalți lucrători. Mai mult, va apărea un efect psihologic consistent pornind de la percepția de ”prețuri toxice” – se va intra într-o spirală inflaționistă cauzată de anticipările privind explozia prețurilor.
3. Am argumentat că o creștere a TVA va avea și un puternic impact contracționist. Pachetul de măsuri propus (cu pilon în creșterea cotelor de TVA) va conduce la o cădere economică cuprinsă între 0,4 și 0,9% – scenariu de simulare cu un grad ridicat de probabilitate. Am arătat că ”socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”, argumentând că un calcul mecanic al impactului bugetar adus de măsura creșterii TVA nu poate fi credibil, trebuind să fie aplicați coeficienți de corecție. Valul contracționist al pachetului de măsuri poate provoca și o reducere a veniturilor bugetare reale la buget, nu putem exclude acest scenariu! Măsura creșterii TVA va reduce competitivitatea producătorilor români pe piață; apar scumpiri în cascadă și dificultăți pentru IMM-uri. Creșterea TVA poate mări evaziunea. Creșterea TVA poate induce o schimbare de comportament de tip ”cumpără înainte de a fi mărită taxa”, putându-se ajunge la un ”boom” al cererii înainte de mărirea TVA și o prăbușire a consumului după 1 august.
4. Am susținut argumentat că în Romania, pensionarii vor suporta dublu ca povară creșterea TVA față de cei de vârsta medie și tineri. Datele Eurostat arată că procentul din venit plătit ca TVA de către persoanele trecute de 65 de ani este de 17,5% (vârsta cuprinsă între 65 și 74 ani) și 19,4% (vârsta mai mare de 75 ani), față de 9,1-9,8% la persoanele cu vârsta mai mică de 54 ani.
5. Am adus un al doilea argument aici – gospodăriile cele mai sărace vor suporta o povară disproporționat mai mare decât gospodăriile cele mai bogate. Tot datele Eurostat privind ponderea TVA plătit din veniturile totale pe gospodării sărace/bogate arată că în România, cele mai sărace 40% dintre gospodării (primele 2 quintile) vor suporta o povară de 3-4 ori mai mare decât cele mai bogate 40% dintre gospodării.
6. Având în vedere datele statistice de mai sus, am argumentat că nivelul cotei reduse la alimente, medicamente, apă pentru irigații și mai ales cărți trebuia să scadă / rămână la 5%. Creșterea cotei reduse de TVA la produse de bază va adânci povara ridicată pusă de pachetul fiscal asupra celor cu venituri mici. Prin creșterea cotei reduse la 11%, România va ajunge în topul UE privind cota de TVA cea mai ridicată la produsele enumerate mai sus și printre puținele țări din UE care au doar două cote. Câteva exemple pentru alimente și medicamente de bază, Austria are 10%, Belgia 6%, Bulgaria 9%, Croatia 5%, Cipru 5%, Estonia 9%, Franța 5,5%, Germania 7%, Italia 4%, Ungaria 5% etc Cât despre TVA crescută la cărți, impactul bugetar marginal este copleșit de impactul educațional și cultural – pozitiv, bineînțeles – adus de lectură. Din contră, am susținut aici un program de sprijin finanțat din buget și fonduri europene pentru sprijinul editurilor și al librăriilor în format fizic. O națiune puternică nu se poate construi în condițiile în care datele oficiale Eurostat arată că doar 30% dintre românii de peste 16 ani au citit o carte în ultimele 12 luni (pe ultimul loc în UE).
7. Am argumentat cu explicații, corelații, simulări de impact și distribuția poverii de ce era mult mai bună implementarea impozitului progresiv cu globalizarea veniturilor cu 2 cote și deduceri (10% până la 3400 euro pe lună, 40800 euro pe an și 20% pe diferența a ceea ce depășește această sumă – apropo, Polonia are 2 cote 12% si 32%, cu deduceri!). Cu același efect asupra bugetului precum o majorare a TVA cu 2 puncte procentuale, introducerea unui impozit progresiv ar fi avut un impact inflaționist și contracționist semnificativ mai redus. Ar fi adus România mai aproape de modelul fiscal al statelor dezvoltate din UE și la nivel global (nu mai inventăm noi roata!) – în prezent, doar patru țări din Uniunea Europeană mai păstrează cota unică: România, Bulgaria, Ungaria și Estonia. Prin aplicarea impozitului progresiv, povara ajustării nu s-ar mai fi concentrat aproape exclusiv asupra celor cu venituri mici și medii iar polarizarea economică și socială nu doar că nu s-ar fi adâncit, ci ar fi început să se reducă.
Aceasta era într-adevăr o reformă fiscală echitabilă și justă, așa cum s-a angajat România în fața Comisiei Europene prin Planul Național Bugetar Structural 2025-2031. Era o soluție structurală pentru creșterea veniturilor bugetare, atenua prăpastia tot mai mare dintre majoritatea cu venituri mici și medii și o minoritate cu venituri mari și foarte mari, contribuind astfel la reducerea inegalităților. În plus, ar fi creat un spațiu fiscal sustenabil pe termen mediu și lung, esențial pentru finanțarea viitoarelor cheltuieli în domenii critice precum sănătatea, apărarea, educația și infrastructura și ar fi ar fi contribuit și la diminuarea evaziunii fiscale. Alături de alte măsuri fiscale structurale, pe care le voi detalia în analizele viitoare, ar fi putut susține un nou model de dezvoltare economică pentru România. Nu s-a dorit implementarea impozitului progresiv ca alternativă, pe baza unor motive pur ideologice.
Analiștii CNN se întreabă dacă retorica lui Donald Trump și ritmul atacurilor ruse asupra Ucrainei sunt doar o coincidență sau o strategie a Kremlinului.
Atac cu sute de drone și rachete asura Kievului/FOTO:X
Retorica președintelui american Donald Trump devine tot mai contondentă la adresa liderului de la Kremlin. Dar răspunde Vladimir Putin direct la aceste ieșiri? În mod oficial, Moscova se declară nepăsătoare. În realitate, ritmul și intensitatea atacurilor asupra Ucrainei par să urmeze, uneori, chiar după declarații dure făcute de fostul președinte American, constată CNN.
Marți, într-o ședință a Cabinetului, Donald Trump și-a exprimat frustrarea față de lipsa de progres în negocierile cu Rusia, calificând comportamentul lui Vladimir Putin drept „o grămadă de prostii”. „E amabil tot timpul, dar nu înseamnă nimic,” a spus Trump, într-un acces de sinceritate rară.
Doar o zi mai târziu, Rusia a lansat cel mai amplu atac aerian asupra Ucrainei de la începutul invaziei: 728 de drone și 13 rachete au fost trimise în valuri succesive asupra orașelor ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a sugerat că atacul ar putea reprezenta o ripostă simbolică la presiunile tot mai publice pentru relansarea negocierilor de pace.
Un tipar, dar fără o logică clară
Nu este prima dată când o critică venită de la Washington este urmată, aproape imediat, de o escaladare militară a Rusiei. Săptămâna trecută, după ce Trump s-a plâns că discuția sa telefonică recentă cu Putin nu a produs „niciun progres real” privind un eventual armistițiu, Rusia a lansat un alt atac masiv: 539 de drone și 11 rachete. A fost, potrivit oficialilor ucraineni, una dintre cele mai distructive zile de la începutul războiului.
Pentru observatorii mai grăbiți, s-ar putea contura concluzia că orice gest de ostilitate verbală din partea lui Trump se traduce imediat într-o reacție agresivă din partea Kremlinului. Realitatea, însă, este mult mai nuanțată.
Atacurile rusești au continuat și în perioadele în care președintele american a ales să nu comenteze public situația din Ucraina. De pildă, pe 29 iunie, Moscova a declanșat un atac major — 477 de drone și 60 de rachete — fără ca Trump să fi făcut vreo declarație notabilă în acele zile.
În plus, nici afirmațiile considerate favorabile Rusiei nu par să tempereze acțiunile militare ale Moscovei. Când Trump a sugerat, la summitul G7, că regretă excluderea Rusiei din ceea ce era odinioară G8, Kremlinul nu a reacționat cu vreo atitudine conciliantă. Dimpotrivă: câteva zile mai târziu, un atac cu drone și rachete asupra Kievului s-a soldat cu cel puțin 28 de morți.
Reacția oficială de la Moscova a fost una de minimizare. „Tratăm aceste declarații cu calm,” a spus purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, adăugând că Trump „are în general un stil direct, chiar dur.”
În fond, acțiunile Rusiei pe frontul ucrainean par să aibă o logică militară proprie, mult mai puțin dependentă de episoadele retorice de la Washington. Kremlinul urmărește câștiguri teritoriale rapide, într-un război care intră în al patrulea an și care devine tot mai costisitor, inclusiv în plan politic intern.
Evoluția recentă a atacurilor aeriene — dominate de drone în locul rachetelor — reflectă, cel mai probabil, constrângerile logistice ale Rusiei. Lipsa rachetelor de înaltă precizie și creșterea producției interne de drone sunt explicații mai plauzibile decât iritarea liderului de la Kremlin la auzul unor cuvinte grele rostite la Casa Albă.
Mai puțin despre orgolii, mai mult despre armament
Pe fond, întrebarea-cheie nu este dacă Putin „răspunde” personal la declarațiile lui Trump, ci în ce măsură SUA vor menține sprijinul militar constant pentru Ucraina. În lipsa unei linii clare la Washington, orice atac verbal sau gest politic riscă să fie interpretat la Moscova fie ca o provocare, fie ca o undă verde.
Cert este că, pentru liderii europeni, ecuația rămâne complicată: între un Trump imprevizibil, un Putin implacabil și o Ucraină tot mai expusă, spațiul de acțiune al NATO se îngustează vizibil.
Misiunea ONU de Supravegherea Drepturilor Omului în Ucraina a transmis joi, 10 iulie, că numărul victimelor civile a atins în iunie un record lunar în ultimii trei ani.
FOTO: Profimedia
„În luna iunie s-a înregistrat cel mai mare număr de victime în trei ani, de 232 de morţi şi 1.343 de răniţi”, anunţă într-un comunicat Misiunea ONU, potrivit News.ro.
În noaptea de marţi spre miercuri, Rusia a lansat cel mai mare atac aerian de la începutul invaziei, în februarie 2022, şi anume 728 de drone şi 13 rachete, a căror mare majoritate a fost interceptată potrivit Kievului.
Un nou atac rus de amploare la Kiev s-a soldat, în noaptea de miercuri spre joi, cu moartea a două persoane şi rănirea altor 13, au anunţat joi autorităţile ucrainene, crescând acest bilanţ-record lunar de victime civile din ultimii trei ani, potrivit ONU.
Tot joi, CEDO a acuzat Rusia că a comis abuzuri flagrante și fără precedent ale drepturilor omului de la invadarea Ucrainei în 2014, inclusiv execuții extrajudiciare, violență sexuală și muncă forțată.
Grupuri armate pro-ruse au pătruns în regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei în 2014, iar Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei pe 24 februarie 2022.
În hotărârea publicată miercuri, Curtea a constatat existența unor dovezi privind folosirea pe scară largă și sistematică a violenței sexuale, însoțite de acte de tortură, precum bătăi, sugrumare sau electroșocuri. Civili și prizonieri de război au fost supuși unor execuții simulate, mutilări și electroșocuri aplicate inclusiv în zone intime ale corpului.
Constatând încălcări repetate ale Convenției, multe desfășurate de-a lungul a peste opt ani, instanța a declarat:
„Aceste acțiuni urmăresc să submineze însăși esența democrației pe care se fundamentează Consiliul Europei și statele sale membre, prin distrugerea libertăților individuale, suprimarea libertăților politice și disprețul flagrant față de statul de drept.
În niciun alt conflict analizat anterior de Curte nu a existat o condamnare atât de aproape unanimă a disprețului ‘flagrant’ manifestat de statul pârât față de fundamentele ordinii juridice internaționale stabilite după al Doilea Război Mondial.”
Ucraina a salutat decizia drept „istorică și fără precedent”, considerând-o o „victorie de necontestat”. Rusia nu a participat la proces și a anunțat că va ignora hotărârea.
Situație scandaloasă la o companie de stat, din subordinea Ministerului Energiei. Toată conducerea primește un bonus de 10% pentru că din management face parte și o femeie. „Am trimis deja acolo Corpul de Control acolo și aștept rezultatul”, susține ministrul Bogdan Ivan
Bogdan Ivan FOTO: Mediafax
Este vorba de SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S.A.), o companie de stat românească, aflată în subordinea Ministerului Energiei, înființată în 2013 prin divizarea Electrica SA.
Toți membrii Consiliului de Administrație primesc „spor de femeie”, inclusiv bărbații. Singura condiție este să fie cel puțin o femeie în consiliu. Este vorba de bonusuri materiale de aproximativ 10%, prin atingerea unor indicatori de performanță, potrivit Antena 3.
Conducerea SAPE primește o indemnizație care ajunge până la 56.000 de lei pe lună, echivalentul a aproximativ 11.000 de euro.
„Am avut curiozitatea să văd care sunt acei indicatori de performanță și când am văzut că își ating indicatorii de performanță cei din Consiliul de Administrație dacă cei din companie fac cursuri de formare profesională în timpul anului și dacă e o femeie în board-ul de conducere de al companiei automat o să își încaseze sumele, nu știu exact cât e, câteva mii de lei”, a declarat Bogdan Ivan.
Ministrul a anunțat că a trimis Corpul de Control la compania respectivă.
„Este o companie care am descoperit-o acum. Ideea principală a acelei companii este una deșteaptă, dar modul în care a fost optimizată, cred că mai lasă de dorit. Eu sunt nemulțumit de modul în care arată și prin urmare am trimis Corpul de Control și aștept un raport oficial referitor la activitatea de acolo și capacitatea managerială”, a transmis Bogdan Ivan, la Antena 3.
Incident grav în apropiere de staţiunea Azuga. Un tânăr de 19 ani, cioban aflat cu oile, a fost grav rănit în timp ce încerca să scape de un urs care îl atacase. Bărbatul a aprins o petardă, care i-a explodat în mână. Animalul s-a îndepărtat pentru moment, însă a revenit.
Un elicopter SMURD l-a transportat la spital FOTO: Salvamont Prahova
„Întâmplare nefericită pentru un tânăr cioban, in vârstă de 19 ani, ce lucra la stâna Sorica din Azuga. Aflat la 500 m de stână, a fost atacat de către un urs. A vrut să detoneze o petarda pentru a îndepărta animalul, dar din păcate, aceasta i-a explodat în mână, provocându-i răni grave la mâna stânga. Ursul s-a îndepărtat pentru moment, apoi a revenit și numai intervenția colegilor de la stână a făcut să nu se întâmple o tragedie și mai mare”, a transmis Salvamont Prahova, pe FB.
Tânărul a primit la faţa locului primul ajutor medical, fiind apoi preluat de un elicopter şi dus la Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov.
„Anunțați prin 112, salvatorii montani din Azuga au intervenit rapid si i-au acordat primul ajutor medical, apoi au solicitat elicopterul de la POA Brașov. Pacientul a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Brașov, unde a intrat rapid în operație, pentru a-i fi salvată mâna”, au mai precizat salvamontiștii.
Lidera POT, Anamaria Gavrilă, este deranjată de protestele bugetarilor. Ea a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook în care susține că funcționarii recurg la „șantaj”, în loc de „cereri”.
Anamaria Gavrilă, președintele POT FOTO: FB
„Bugetarii amenință că blochează țara. În loc de cereri recurg la șantaj. Ne întrebăm ce ar mai putea fi blocat, pentru că statul eșuat blochează tinerii, antreprenorii, dezvoltarea de 35 de ani de zile!”, a scris Anamaria Gavrilă, pe Facebook.
Biroul Național Confederal (BNC) al Blocului Național Sindical s-a reunit marți, 8 iulie 2025, în ședință, în format hibrid și a decis un plan de acțiune pentru perioada imediat următoare având în vedere angajarea răspunderii Guvernului României în Parlamentul României pe primul pachet de măsuri de austeritate, precum și anunțul Cabinetului Bolojan potrivit căruia vor mai urma alte două pachete de reformă.
Calendarul protestelor
Concret, a fost aprobat calendarul protestelor din perioada următoare.
AstfeL, în fiecare zi de joi, în intervalul orar 10.00-12.00, va fiorganizat un protest în fața instituțiilor publice în care BNS are membri de sindicat;
Joi, 10 iulie 2025, începând cu ora 10.00, a fost organizat un protest în fața Ministerului Finanțelor.
Vineri, 11 iulie, în intervalul orar 11.00-13.00, va fi organizat un alt protest în fața Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Vor participa membri ai Sindicatului Național ,,Mureșul” din Apele Române.
De asemenea, BNS urmează să lanseze în perioada imediat următoare campania ,,Cutia Neagră a Austerității”.
Reamintim că, în data de 6 iulie 2025, BNS a transmis tuturor partidelor politice parlamentare o serie de amendamente la proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare care vizează măsuri concrete pentru reducerea risipei bugetare și întărirea responsabilității fiscale.
Moţiunea de cenzură reprezintă un instrument legitim al Opoziţiei parlamentare, dar cea iniţiată de partidele AUR, S.O.S. şi POT este doar „o acţiune propagandistică, cu zero soluţii sau propuneri”, susține preşedintele Senatului, Mircea Abrudean.
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean FOTO: FB
„Atunci când şi-a angajat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale pentru combaterea deficitului, premierul Ilie Bolojan a făcut un apel la Opoziţie să fie parte din soluţie, nu parte dintr-un conflict. Să vină cu propuneri bune pentru români, nu să critice, doar de dragul de a critica. Examinând conţinutul acestei moţiuni, am constatat că semnatarii ei vorbesc de parcă şi-ar dori ca România să intre în criză şi să fie izolată economic şi politic. S-ar bucura de răul ţării, deşi se pretind patrioţi. Această abordare ilustrează perfect strategia distructivă specifică mişcărilor populiste europene. România are nevoie de stabilitate şi direcţie, nu de spectacol politic”, a scris Mircea Abrudean, joi, pe Facebook.
Potrivit acestuia, Guvernul Bolojan este unul responsabil. „Și-a asumat reforme esențiale pentru echilibrarea finanțelor publice și pentru relansarea economică a țării. Stabilizarea economiei și recâștigarea încrederii cetățenilor și partenerilor externi este ceea ce acest Guvern și-a propus și are toată susținerea mea și a Partidului Național Liberal. Este momentul faptelor și nu al vorbelor și promisiunilor deșarte”, a mai spus Abrudean.
Moţiunea de cenzură depusă de parlamentarii Opoziţiei împotriva Executivului, intitulată „Au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”, va fi dezbătută şi votată, luni, în plenul Parlamentului
Demersul a fost inițiat după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat, joi, o serie de acorduri, cu valoarea totală de 2,3 miliarde de euro, pentru a sprijini eforturile de reconstrucție a Ucrainei după eventuala încheiere a războiului cu Rusia.
”Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dezvăluit un set de acorduri în valoarea de 2,3 miliarde de euro, vizând parteneriate internaționale sau cu instituții financiare pentru a susține eforturile de relansare a economiei Ucrainei și de reconstrucție. Inițiativa evidențiază angajamentul constant față de relansarea economiei Ucrainei și în favoarea viitorului acestei țări în Uniunea Europeană”, anunță Comisia Europeană.
Acordurile de 2,3 miliarde de euro includ garanții pentru credite de 1,8 miliarde de euro și asistență nerambursabilă de 580 de milioane de euro. Prin acest program, ar urma să fie atrase investiții de până la zece miliarde de euro în Ucraina.
”Astăzi, Uniunea Europeană reafirmă rolul său de cel mai puternic partener al Ucrainei. De la începerea invaziei militare, Europa a fost și va rămâne principalul donator pentru Ucraina, cu un volum al asistenței de 165 de miliarde de euro. Doar anul acesta, vom acoperi 84% din nevoile de finanțare externă. În cadrul acestei asistențe, pot anunța un ajutor macrofinanciar de un miliard de euro. De asemenea, pot anunța o plată de peste trei miliarde de euro pentru Instrumentul de sprijinire a Ucrainei. Iar garanțiile și ajutorul anunțate astăzi sunt remarcabile și ar urma să atragă investiții de zece miliarde de euro, în favoarea creșterii economice, a relansării și reconstrucției Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen, la Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei, aflată în curs la Roma.
Uniunea Europeană a publicat un cod de practici pentru a ajuta companiile să respecte legislația privind inteligența artificială, un cod care include protecția drepturilor de autor pentru creatori și cerințe de transparență pentru modelele avansate de IA.
Codul le va solicita dezvoltatorilor să furnizeze documentație actualizată care să descrie caracteristicile AI atât autorităților de reglementare cât și părților terțe care doresc să o integreze în propriile produse, a anunțat joi Comisia Europeană.
De asemenea, companiilor le va fi interzis să antreneze inteligența artificială pe materiale piratate și ele vor trebui să respecte solicitările scriitorilor și artiștilor de a nu include în seturile de date lucrări protejate de drepturi de autor.
În cazul în care inteligența artificială produce materiale care încalcă normele privind drepturile de autor, codul de bune practici le va solicita companiilor să dispună de un proces de soluționare.
Codul de bune practici este voluntar și urmărește să ajute companiile să stabilească mecanisme interne de punere în aplicare a Legii privind Inteligența Artificială.
Regulamentul, care va intra în vigoare după un calendar eșalonat, stabilește limitări privind IA în domenii cu scop general și cu risc ridicat și restricționează anumite aplicații.
Regulile care afectează „inteligența artificială cu scop general”, precum ChatGPT al OpenAI sau Claude al Anthropic, se vor aplica începând de luna viitoare.
Mai multe companii europene au cerut suspendarea aplicării Legii privind Inteligența Artificială timp de doi ani
Încălcarea Legii privind Inteligența Artificială poate atrage după sine o amendă de până la 7% din vânzările anuale ale unei companii sau 3% pentru companiile care dezvoltă modele avansate de inteligență artificială.
Codul, care mai are nevoie de aprobarea finală din partea Comisiei și a statelor membre ale UE, s-a confruntat cu opoziția unor companii din domeniul de tehnologie, inclusiv compania Meta și Alphabet.
Acestea s-au plâns că proiectele anterioare au depășit limitele Legii IA și au creat un nou set de norme oneroase, notează Bloomberg.
Luna aceasta, mai multe companii europene, inclusiv ASML Holding NV, Airbus SE și Mistral AI, au solicitat, de asemenea, Comisiei să suspende punerea în aplicare a Legii privind Inteligența Artificială timp de doi ani, solicitând o „abordare de reglementare mai favorabilă inovării”.
Comisia, care nu a respectat termenul inițial din mai pentru publicarea codului de practici, a refuzat până în prezent să amâne punerea în aplicare.
Codul a fost elaborat sub îndrumarea unor funcționari ai Comisiei care au organizat grupuri de lucru formate din reprezentanți ai laboratoarelor de IA, ai companiilor de tehnologie, ai mediului academic și ai organizațiilor pentru drepturile digitale.
Comisia va începe să supravegheze în mod direct aplicarea Legii IA în august 2026. Până atunci, punerea în aplicare va fi în mâinile instanțelor naționale, care pot avea mai puțină expertiză tehnică specifică.
Comisia Europeană a declarat că semnarea codului de practici le va oferi companiilor o „sarcină administrativă redusă și o certitudine juridică sporită”. Companiile care nu aderă vor trebui să dovedească conformitatea prin alte mijloace, care ar putea fi mai costisitoare și mai lungi.
Ministerul de Externe al Ungariei l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei la Budapesta, după ce un cetățean maghiar din Transcarpatia a murit în urma bătăilor aplicate de ofițeri de recrutare ucraineni.
Secretarul de stat parlamentar al ministerului ungar, Levente Magyar FOTO: X
Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta a anunțat joi că îl convoacă urgent pe ambasadorul Ucrainei, după ce un bărbat maghiar din regiunea Transcarpatia a murit în urma unei bătăi aplicate de ofițeri ucraineni de recrutare. Informația a fost făcută publică de secretarul de stat parlamentar al ministerului ungar, Levente Magyar, printr-un mesaj pe Facebook, citat de Agerpres.
Incidentul revoltător din Transcarpatia
Levente Magyar a calificat drept „scandalos și inacceptabil” faptul că o persoană a fost ucisă în bătaie, cu atât mai mult un maghiar, „doar pentru că nu a vrut să meargă la război și să participe la toate omorurile stupide”.
Despre circumstanțele cazului, oficialul maghiar a precizat că „relatările arată că ofițerii ucraineni l-au bătut pe bărbat cu o rangă de fier, înainte de a-l urca cu forța într-o dubă și a-l duce la centrul de recrutare”.
Familia mințită și condoleanțe pentru pierdere
Secretarul de stat a subliniat și faptul că membrilor familiei victimei li s-a spus inițial că totul este în regulă, însă bărbatul a murit ulterior din cauza rănilor grave suferite.
Mesajul lui Magyar se încheie cu un apel dur: „Un bărbat maghiar a fost ucis în Ucraina doar din cauză că nu a vrut să meargă la război”. Totodată, el a transmis „sincere condoleanțe familiei și suntem alături de ei”.
O transfugă de origini nord-coreene, Choi Min-kyung, va depune acuzații civile și penale împotriva liderului Coreei de Nord, Kim Jong Un și a altor 4 oficiali din Phenian pentru abuzurile suferite în timp ce era deținută în țară, conform BBC.
Kim Jong-un va fi dat în judecată pentru abuz FOTO EPA-EFE
Cazul va fi depus vineri, fiind prima dată când o transfugă născută în Coreea de Nord întreprinde acțiuni legale împotriva regimului nord-coreean, a declarat un grup pentru drepturile omului cu sediul în Coreea de Sud.
Instanțele sud-coreene au decis în trecut împotriva Coreei de Nord pe baza unor acuzații similare de abuz formulate de sud-coreeni, dar acestea sunt de multe ori simbolice și ignorate, scrie BBC.
Centrul de Baze de Date pentru Drepturile Omului din Coreea de Nord (NKDB), spune că intenționează să prezinte cazul lui Choi la Națiunile Unite și la Curtea Penală Internațională.
„Îmi doresc sincer ca acest mic pas să devină o piatră de temelie pentru restaurarea libertății și a demnității umane, astfel încât niciun nord-coreean nevinovat să nu mai sufere sub acest regim brutal”, a spus Choi, conform unui comunicat al NKDB.
Choi a fugit din Coreea de Nord în China, în 1997. Ea a fost adusă cu forța înapoi în 2008, iar după întoarcere a fost torturată și abuzată sexual potrivit spuselor ei. A reușit ulterior să fugă din nou, în sud, în 2012.
Grupurile internaționale pentru apărarea drepturilor omului au documentat de-a lungul anilor presupuse încălcări de drept asupra oamenilor din Coreea de Nord, de la abuzul prizonierilor politici până la discriminarea sistematică bazată pe gen și clasă.
Cauzele judiciare anterioare împotriva Coreei de Nord au fost „limitate la litigii civile”, a spus directorul executiv NKDB, Hanna Song.
Un tribunal din Seul a ordonat Coreei de Nord, în 2023, să plătească câte 50 de milioane de woni adică 36.000 de dolari fiecăruia dintre cei trei bărbați sud-coreeni care au fost exploatați după ce au fost luați prizonieri de război în Coreea de Nord în timpul Războiului din Coreea.
În 2024, guvernul nord-coreean a fost obligat să plătească câte 100 de milioane de woni pentru fiecare cei cinci transfugi coreeano-japonezi. Ei părăsiseră Japonia pentru Coreea de Nord în anii 1960 și 1980, alături de alți mii de oameni, în cadrul unui program de repatriere. Aceștia au declarat că li s-a promis că vor avea „raiului pe Pământ”, dar de fapt au fost reținuți și forțați să muncească.
Coreea de Nord nu a răspuns la niciunul dintre procese.
Unul dintre cei trei pui de urs rămași orfani în urma incidentului de pe Transfăgărășan a fost capturat în siguranță și urmează să fie dus la un centru de reabilitare. Căutările continuă pentru ceilalți doi pui.
Primul dintre cei trei pui de urs de pe Transfăgărășan a fost găsit în viață FOTO: Facebook
Unul dintre cei trei pui de urs rămași orfani după incidentul tragic din 3 iulie de pe Transfăgărășan a fost găsit în viață și este acum în siguranță, a anunțat joi ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Ceilalți doi pui sunt în continuare căutați de echipele silvice din Argeș.
„Este un pas important faptul că primul pui de urs a fost găsit și e în siguranță, dar misiunea continuă pentru a găsi ceilalți 2 pui. Le mulțumesc echipelor din teren pentru profesionalism și determinare. Avem datoria să intervenim ferm, dar responsabil, ori de câte ori viața animalelor și siguranța oamenilor sunt puse în pericol”, a scris Buzoianu pe pagina sa de Facebook.
Puiul a fost prins în siguranță joi dimineață de echipele Direcției Silvice Argeș, după ce a fost tranchilizat fără ca viața să-i fie pusă în pericol. El va fi transferat în cursul zilei la centrul de reabilitare pentru urși orfani de la Zărnești, administrat de Asociația „Milioane de Prieteni”.
Zona este în continuare monitorizată
Ministerul Mediului a precizat că zona este în permanență monitorizată, iar echipele silvice folosesc toate mijloacele legale și tehnice disponibile pentru a găsi și ceilalți doi pui. Totodată, autoritățile reamintesc că hrănirea urșilor este interzisă prin lege și poate duce la situații periculoase atât pentru animale, cât și pentru oameni.
„Mulțumim tuturor celor implicați și facem un nou apel către organizațiile de mediu cu experiență să se alăture eforturilor de salvare și conservare”, a transmis ministerul.
Critici privind gestionarea situației
Miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, Diana Buzoianu a criticat modul în care a fost gestionată situația puilor de urs imediat după ce ursoaica a fost împușcată în urma atacului soldat cu moartea unui motociclist.
„Ar fi trebuit să fie realocați puii de urși imediat ce a fost împușcată și omorâtă ursoaica. Acest lucru nu s-a întâmplat, din păcate. Astăzi, suntem în punctul în care Direcția Silvică Argeș spune că nu mai pot fi găsiți sau că-i caută”, a declarat ministrul Mediului.
Ea a convocat de urgență conducerea Gărzii Forestiere, Gărzii Naționale și Romsilva, cerând explicații clare privind acțiunile desfășurate în teren. „Avem o situație care se repetă în fiecare an pe Transfăgărășan. Sunt aceiași oameni care trebuie să gestioneze aceste incidente, care în fiecare an nu reușesc să le gestioneze”, a spus Buzoianu, subliniind nevoia unui plan amplu de măsuri care să includă, printre altele, instalarea de garduri electrice și o intervenție mai rapidă a autorităților locale acolo unde apar riscuri pentru populație.
Apel la măsuri concrete
Ministerul Mediului a transmis pe 7 iulie o adresă oficială către Direcția Silvică Argeș, solicitând finalizarea acțiunii de salvare a puilor în conformitate cu legislația în vigoare.
„Salutăm disponibilitatea centrului de reabilitare pentru urși de la Zărnești de a prelua și îngriji acești pui. Existența unui astfel de partener responsabil și pregătit este esențială în intervențiile rapide și eficiente”, a transmis ministerul într-un comunicat.
Amintim că pe 3 iulie, un motociclist a fost ucis de un urs brun pe Transfăgărășan. În urma atacului, autoritățile au intervenit și au împușcat ursoaica, în baza Ordonanței de Urgență nr. 81/2021. Cei trei pui ai acesteia au rămas singuri în zonă. Autoritățile încearcă acum să îi salveze și să îi transporte în centre de reabilitare.
Experții marini atrag atenția turiștilor de pe litoralul românesc asupra gropilor adânci formate în urma lărgirii plajelor. Acestea pot fi un adevărat pericol de înec. Cele mai multe sunt în Eforie, Mamaia și Neptun.
Litoralul românesc FOTO: Arhivă
„Plaja emersă, cea pe care facem baie de soare, este nivelată, aranjată de autoritățile marine. Ei bine, există și o plajă submersă, unde mergem noi să ne îmbăiem, pe care ne așteptăm să pășim așa liniar. Nu este nivelată, dimpotrivă, este deseori modificată de curenții marini. Curenți marini care pot să fie circulari, să producă adevărate gropi și în consecință, care devin periculoase”, susține Adrian Bilba, cercetător științific, potrivit cugetliber.
Gropile sunt verificate de salvamari în mod periodic. Măsurătoarea aproximativă o fac însă cu vâsla. Odată identificate, gropile sunt marcate cu balize de avertizare de culoare roșie.
„Noi le verificăm periodic, o dată la două-trei zile intrăm în apă cu caiacul. Oarecum metoda este destul de rudimentară pentru că folosim padelele caiacelor la 1,5 m. Acestea fiind verificate, se mai modifică la 1,70, 1,80 m. Oarecum încercăm să avertizăm și turiștii în privința gropilor. Ele sunt balizate, cele cu portocaliu. Sunt oarecum la o adâncime mai micuță, iar cele roșii sunt destul de periculoase, oarecum formându-se și curenți sub apă”, spune Claudiu Popescu, salvamar, pentru sursa citată.
„Sunt gropi care ating și peste 3 m, la nici 50 m de mal. Sunt destul de periculoase, mai ales pentru copii. Ei intră în apă, atât. Nici nu poți să le explici, că sunt foarte mulți”, a spus Cristian Păun, salvamar pe litoralul românesc.
Uniunea Salvați România acuză partidele extremiste că folosesc moțiunea de cenzură ca instrument de campanie electorală și subminează interesele statului român.
USR critică dur moțiunea AUR FOTO: Arhivă
Uniunea Salvați România (USR) a reacționat ferm după prezentarea moțiunii de cenzură inițiate de AUR și partidele pe care le consideră extremiste. Într-un comunicat oficial, USR acuză inițiatorii moțiunii că, în loc să ofere soluții reale pentru problemele țării, promovează populismul și destabilizarea economică.
„Marketing electoral marca Simion-Georgescu”
USR susține că documentul depus de Opoziție este lipsit de substanță și reprezintă doar un nou episod de „marketing electoral” din partea liderilor AUR. „Moțiunea de cenzură prezentată astăzi de AUR și partidele extremiste aliate nu doar că abundă în critici pline de ipocrizie, dar nu oferă nicio soluție concretă la problemele grave cu care se confruntă România astăzi”, transmite partidul. „Moțiunea de cenzură se încadrează la capitolul «marketing electoral» marca Simion-Georgescu, asemenea caselor de 35.000 de euro și a benzinei de 1 leu”, adaugă reprezentanții USR.
Senatorul USR Ștefan Pălărie subliniază că opoziția are dreptul constituțional de a iniția moțiuni de cenzură, dar critică vehement conținutul actualului document: „Respectăm dreptul Opoziției de a depune o moțiune de cenzură, dar ceea ce s-a prezentat astăzi se încadrează mai degrabă la capitolul circ și ipocrizie. S-a invocat, de pildă, posibila creștere a prețului apartamentelor, deși domnul Simion și-a făcut campanie promițând mincinos case la 35.000 de euro. Ceea ce fac partidele extremiste acum este fix opusul patriotismului”.
USR: „Un atac la adresa supraviețuirii statului român”
Liderul deputaților USR, Bogdan Rodeanu, merge și mai departe, afirmând că moțiunea este „împotriva românilor și a supraviețuirii statului român”. El avertizează că, dacă ar fi urmate direcțiile propuse de AUR, România ar risca să ajungă la un rating de „junk”, adică nerecomandată pentru investiții: „Dincolo de metaforele ieftine folosite, moțiunea partidelor extremiste spune practic că România trebuie să intre în «junk», să nu ne stabilizăm economia și să ne îndepărtăm de partenerii noștri de la care primim atât sprijin. AUR și aliații săi ne vor departe de Europa, departe de fondurile europene și de un PNRR funcțional”.
Reformele asumate de USR
USR reafirmă că este parte a unei guvernări responsabile și că va continua să susțină măsuri necesare pentru echilibrarea bugetului și reformarea statului. Potrivit comunicatului, primul pachet de măsuri, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, a fost menit să reducă riscul intrării României în incapacitate de plată și să evite retrogradarea financiară.
Deși impopulare, măsurile ar fi avut deja efecte pozitive: „fie că vorbim de îmbunătățirea prognozelor agențiilor de evaluare financiară, fie de aprecierea Comisiei Europene că România are determinarea de a-și respecta angajamentele în cadrul procedurii de deficit excesiv”.
În perioada următoare, guvernul va lansa un al doilea pachet de măsuri, axat pe reforme în companiile de stat, administrația centrală și locală. Punctele esențiale includ reforma pensiilor speciale, combaterea evaziunii fiscale, prioritizarea investițiilor și accelerarea absorbției fondurilor europene.
„Miniștrii USR au început deja să ia măsuri pentru a elimina risipa din instituțiile aflate în subordinea lor și vom continua să susținem orice măsură de reformă reală, care va ajuta la buna funcționare a instituțiilor și la redobândirea încrederii cetățenilor”, se arată în comunicat.
USR încheie prin a sublinia că, în fața populismului și a extremismului, soluția este o guvernare curajoasă și orientată spre viitor.
Preşedintele Nicuşor Dan participă, joi, 10 iulie,de la ora 15.30, în format de videoconferinţă, la reuniunea „Coaliţiei de Voinţă” (Coalition of the Willing), a transmis Administraţia Prezidenţială.
Președintele participă la reuniune în format de videoconferinţă. FOTO Captură video Facebook
„Coaliţia de Voinţă” este convocată de prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Keir Starmer, alături de preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, pe tema sprijinului pentru Ucraina, se arată pe site-ul instituției.
Premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să participe și ei la reuniunea prin videoconferinţă pe tema Ucrainei, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi cancelarul german Friedrich Merz, potrivit Agerpres.
La reuniunea „Coaliţiei de Voinţă” ar urma să ia parte și reprezentanţi ai SUA, potrivit Palatului Elysée.
De precizat că, tot joi, dar de la ora 14, președintele Nicușor primeşte la Palatul Cotroceni o delegaţie condusă de preşedintele Roma Foundation for Europe, Zeljko Jovanovic.
Atac masiv „de aproape zece ore” al Rusiei asupra Kievului
Amintim că un atac lansat de forţele ruse în noaptea de 9 spre 10 iulie asupra Kievului s-a soldat cu moartea a două persoane şi rănirea altor 13.
Atacurile rusești au lovit mai multe clădiri rezidenţiale. FOTO Facebook Mikola Kalaşnik,
Atacul a avut loc înaintea unei întâlniri între secretarul de stat american Marco Rubio şi omologul său rus Serghei Lavrov la Kuala Lumpur, pe fondul unui impas diplomatic asupra dosarului ucrainean, relatează AFP şi Reuters.
Autostrada Unirii (A8), una dintre cele mai așteptate investiții de infrastructură din România, beneficiază în continuare de finanțare, dă asigurări noul ministru al Transporturilor. Ciprian Șerban susține că lucrările deja începute nu sunt deloc în pericol.
În urma unor interpelări adresate de deputați ieșeni, Șerban a vorbit despre stadiul lucrărilor la A8, scrie Ziarul de Iași.
Finanțare europeană pentru restul traseului
Singurul ministru originar din Moldova în actualul Guvern Bolojan a precizat că finanțarea pentru capetele sectorului montan, Târgu Mureș-Miercurea Nirajului și Târgu Neamț-Moțca, este garantată. Cele două sunt singurele tronsoane unde lucrările au început în această primăvară.
„Având în vedere stadiul avansat de implementare a acestor obiective de investiții din cadrul Autostrăzii A8, precum și angajamentele de finanțare semnate, progresul acestor proiecte nu poate fi pus în pericol din cauza lipsei fondurilor”, a declarat ministrul.
În ceea ce privește celelalte segmente ale autostrăzii, ministrul a menționat că acestea sunt eligibile pentru finanțare prin Programul Transport 2021–2027, cu sprijin nerambursabil din fonduri europene. Fiecare tronson se află în diferite etape de implementare, dar Ministerul Transporturilor consideră că nu există riscul blocării proiectelor din motive bugetare.
Autostrada A8 este clasificată ca proiect prioritar în cadrul rețelei de transport transeuropene (TEN-T), ceea ce îi oferă acces preferențial la fonduri europene în următorii ani.
„Norocul meu cu Wikipedia: mi-a amintit că, exact acum 10 ani, pe 10 iulie 2015, România a avut pentru prima dată inflație negativă – adică puterea de cumpărare a unui leu românesc a crescut!”, scrie joi fostul premier social-democrat, pe pagina sa de socializare.
Potrivit fostului lider PSD, Wikipedia i-a oferit și explicația: „pentru prima dată, rata anuală a inflației a ajuns la un nivel negativ pe fondul reducerii TVA la alimente”.
Victor Ponta nu a ezitat să arunce și o săgeată către actualii guvernanți, în contextul noilor taxe și impozite.
„Ziceați că nu se poate altfel în România? Ba se poate!”, închie fostul candidat independent la alegerile prezidențiale din mai.
Comisia Europeană a revocat acreditarea unei traducătoare franco-ucrainene după ce aceasta a fost surprinsă în timp ce nota conținutul unei reuniuni cu acces restricționat, în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski discuta cu liderii Uniunii Europene.
Președintele Volodimir Zelenski la Bruxelles/FOTO:X
Incidentul, petrecut pe 19 decembrie 2024 la Bruxelles, a generat suspiciuni grave privind o posibilă scurgere de informații în beneficiul Federației Ruse.
Potrivit „Le Monde“, traducătoarei — identificată doar cu inițiala „I.” — i s-a interzis să mai lucreze pentru instituțiile europene, iar notițele sale au fost confiscate de serviciile de securitate în timpul ședinței, la sesizarea colegilor din echipa cehă de interpretare.
Conform procedurilor stricte în astfel de întâlniri, traducătorilor le este interzis să realizeze orice fel de notări sau înregistrări. Încălcarea acestor reguli a declanșat o investigație internă, iar măsurile luate de Comisia Europeană au fost ferme: retragerea acreditării și interdicția definitivă de a mai participa la reuniuni oficiale.
Surse europene citate de presă menționează că prezența traducătoarei fusese necesară întrucât președintele Zelenski a solicitat interpretare în ucraineană pentru discuțiile la nivel înalt.
Legături cu Rusia
Traducătoarea — care deține atât cetățenie franceză, cât și ucraineană — provine dintr-o familie cu legături în Federația Rusă. Potrivit „Le Monde“, părinții săi sunt ruși, iar una dintre surori s-a născut chiar în Rusia. Ambele au activat de-a lungul a peste două decenii ca traducătoare freelance pentru NATO, Comisia Europeană și ministere-cheie din Franța — inclusiv Apărare și Externe.
Presa franceză menționează că doamna I. a urmat studii universitare la Kiev, specializându-se în limbi străine și psihologie, iar ulterior s-a perfecționat în cadrul Institutului de Traducători și Interpreți din Strasbourg. Cu toate acestea, parcursul său impecabil din CV nu a împiedicat apariția suspiciunilor după incidentul de la Bruxelles.
Deși a fost exclusă din registrele Comisiei Europene, numele ei nu a fost retras oficial din listele de colaboratori ai NATO sau ale instituțiilor diplomatice franceze. Surse diplomatice de la Paris au confirmat pentru „Le Monde“ că aceasta a mai participat, în 2024, la cel puțin două conferințe internaționale la solicitarea Ministerului francez de Externe.
Totodată, ambasadele Ucrainei din Franța și Belgia ar fi decis să limiteze drastic prezența sa la evenimente oficiale, în special cele la care participă președintele Zelenski. Potrivit unui consilier diplomatic ucrainean, există suspiciuni că traducătoarea ar fi păstrat legături — directe sau indirecte — cu structuri oficiale rusești.
Reacții și tăceri instituționale
Într-un comentariu pentru „Le Monde“, traducătoarea s-a declarat „profund surprinsă” de acuzații, considerând incidentul „un neînțeles”. A refuzat să comenteze explicit despre luarea de notițe, invocând „confidențialitatea profesională” și a susținut că întreaga sa carieră s-a bazat pe „respectarea eticii”.
Pe de altă parte, Direcția Generală pentru Securitate Internă (DGSI) din Franța — instituția responsabilă cu contraspionajul — a transmis că nu a fost informată oficial despre acest caz.
Incidentul are loc în contextul în care autoritățile europene devin tot mai vigilente față de riscurile de infiltrare în structurile instituționale, mai ales în dosare sensibile precum sprijinul militar și diplomatic acordat Ucrainei. Recent, în Germania, un angajat al unei agenții de apărare a fost arestat, fiind acuzat de spionaj în favoarea Rusiei.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, trage un semnal de alarmă privind pericolul tot mai mare al unei acțiuni comune între Moscova și Beijing.
Mark Rutte avertizează că NATO și Taiwanul ar putea fi atacate în același timp FOTO: Profimedia
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lansat miercuri un avertisment ferm cu privire la o posibilă coordonare între Rusia și China pentru lansarea simultană a unor atacuri, Beijingul asupra Taiwanului, iar Moscova asupra teritoriului Alianței Nord-Atlantice, relatează Agerpres.
Aflat la Berlin, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz, Rutte a declarat: „Există un risc tot mai mare ca, înainte de a lansa un atac asupra Taiwanului, Xi Jinping, preşedintele Chinei şi secretarul general al Partidului Comunist Chinez, să-l sune mai întâi pe partenerul său mai puţin important în toate acestea, pe Vladimir Vladimirovici Putin, pentru a-i cere să ne ţină ocupaţi în Europa”.
Într-un interviu anterior pentru The New York Times, Rutte a detaliat acest scenariu, spunând că Xi Jinping i-ar putea spune lui Putin: „Hei, o să fac asta şi am nevoie să-i ţii ocupaţi în Europa, atacând teritoriul NATO”.
„China nu se înarmează pentru parade”
Rutte a subliniat că dezvoltarea militară rapidă a Chinei nu este deloc întâmplătoare: „Evaluarea noastră este următoarea: China îşi sporeşte forţele armate. Acum are mai multe nave decât Statele Unite şi va avea şi mai multe până în 2030. Acum au mii de focoase nucleare. Toate acestea nu sunt pentru a organiza parade militare la Beijing, ci pentru a fi folosite”. Secretarul general al NATO a adăugat că „ambitia Chinei este, într-un fel sau altul, să preia controlul asupra Taiwanului”.
Rutte a fost întrebat despre riscul extinderii războiului din Ucraina și despre scenariile pe care NATO le ia în calcul în privința comportamentului Chinei pe plan internațional, inclusiv posibila sa coordonare cu Rusia.
Rutte a mai spus că regiunile transatlantică și Indo-Pacific sunt „din ce în ce mai interconectate”, precizând că „Coreea de Nord participă la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, în timp ce China sprijină Moscova „prin eludarea sancțiunilor și livrarea de bunuri cu dublă utilizare (civilă și militară), iar Iranul face același lucru cu tehnologia sa de drone”.
În acest context, Rutte a pledat pentru creșterea bugetului de apărare al NATO, amintind de acordul de la Haga privind atingerea unei ținte de 5% din PIB. „Aşa cum spune cancelarul (german), nu atingem obiectivul de 5% pentru a face pe cineva fericit, ci pentru că ştim că ameninţarea există”, a subliniat el.
Germania vrea să devină lider militar în Europa
Cancelarul german Friedrich Merz a susținut în aceeași conferință de presă că țara sa este „pregătită să îşi îndeplinească obligaţiile, nu pentru a mulţumi NATO, ci pentru a ne consolida securitatea colectivă”.
El a adăugat că „aliaţii se pot baza pe noi, Europa se poate baza pe noi şi vom fi lideri în consolidarea părţii europene a NATO în următorii ani”. Într-un discurs anterior rostit în curtea centrală a Ministerului Apărării german, Merz a reiterat intenţia de a transforma armata germană în „cea mai puternică forţă armată convenţională de pe continent”.
70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO
Declarațiile au fost făcute cu prilejul ceremoniei de marcare a 70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO, eveniment desfășurat miercuri. Alături de Rutte și Merz, au fost prezenți ministrul german de externe Johann Wadephul și ministrul apărării Boris Pistorius.
În discursul său, Rutte a lăudat implicarea Germaniei în Alianță într-un moment considerat critic pentru securitatea globală: „Într-un moment în care lumea este mai periculoasă şi securitatea este în joc, Germania îşi asumă responsabilitatea”.
Secretarul general al NATO a menţionat contribuția Germaniei la supravegherea flancului estic al alianței, inclusiv prin trimiterea unei brigăzi militare în Lituania, care va ajunge până în 2027 la un efectiv de 5.000 de soldați.
Federația Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea” a organizat astăzi un protest în fața Ministerului Finanțelor, cerând garanții privind locurile de muncă și recuperarea pierderilor salariale generate de noua lege a salarizării.
Dorin Modure în timpul protestului din fața Ministerului Finanțelor FOTO: BNS
Președintele Federației „Solidaritatea”, Dorin Modure, a anunțat într-o postare publică faptul că organizația a ieșit în stradă, susținută și de alte organizații membre ale Blocului Național Sindical. Protestul a avut loc în fața Ministerului Finanțelor și a fost urmat de o scurtă discuție cu ministrul Alexandru Nazare.
„Reorganizarea ANAF este un punct important în programul de guvernare și SE VA FACE”, a transmis Dorin Modure, citându-l pe ministru. În acest context, sindicaliștii au cerut „garanții că nu se vor pierde locurile de muncă” și au fost asigurați că vor fi consultați în procesul de elaborare și implementare a reorganizării.
Nemulțumiri salariale și incertitudini bugetare
Federația „Solidaritatea” a solicitat, de asemenea, identificarea unor soluții pentru recuperarea sumelor pierdute în urma noii legi a salarizării. „Noi nu ne considerăm vinovați pentru deficitul bugetar”, a precizat Modure, subliniind că pierderile salariale suferite de angajați sunt nejustificate.
Un alt punct adus în discuție a fost reluarea negocierilor privind statutul finanțistului, o revendicare mai veche a angajaților din domeniul fiscal. Potrivit liderului sindical, „dl. ministru ne-a asigurat că lucrările comitetului constituit în acest sens se vor relua.”
Fără garanții clare privind reducerile de personal
Îngrijorarea majoră a sindicaliștilor rămâne însă posibilitatea unor concedieri sau a trimiterii în concedii fără plată. „Nu am primit niciun fel de asigurare că nu se va ajunge la reduceri de personal sau concedii fără plată. Acest lucru probabil că se va întâmpla în cazul instituțiilor care își vor epuiza bugetul înainte de sfârșitul anului”, a explicat Modure. „Nu este obligatoriu să ne încadrăm și noi, dar nu este nici exclus.”
La finalul mesajului său, președintele Federației „Solidaritatea” a transmis că vor continua acțiunile sindicale și a făcut apel la unitate: „Vă vom ține la curent cu toate acțiunile noastre, dar, pentru o și mai mare eficiență a acestora, vă așteptăm alături de noi.”
Un flagrant al procurorilor este în desfășurare la Spitalul Floreasca, din Capitală. Este vizat un medic, suspectat de luare de mită, potrivit unor surse judiciare.
Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, încearcă să-și consolideze poziția în perspectiva congresului din toamnă, deși partidul, sub conducerea sa, a coborât la un minim istoric, sub 15%. O parte din lideri PSD sunt de părere că imaginea lui Grindeanu, puternic afectată de scandalurile OUG 13 și Nordis, se răsfrânge și asupra partidului. De partea cealaltă, secretarul general al PSD, Paul Stănescu, trage în continuare sfori încercând să-și păstreze funcția și după alegerile interne din toamnă, susțin surse politice pentru Adevărul. În PSD există și câteva voci reformiste, însă liderii care vor schimbarea sunt marginalizați de Grindeanu, Stănescu și restul baronilor locali.
Grindeanu vrea sa conducă PSD. Foto: Inquam/Mălina Norocea
Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, le-a transmis apropiaților că nu va avea rival la congresul din toamnă pentru șefia deplină a partidului, susțin sursele citate. Grindeanu a împărțit ministerele și restul funcțiilor de la vârful statului, prin urmare și-a consolidat poziția de lider. Însă mai mulți președinți de organizații sunt de părere că partidul se va prăbuși la următoarele alegeri cu Sorin Grindeanu la timonă.
Imaginea lui Sorin Grindeanu este puternic afectate de două scandaluri publice: OUG 13 și Nordis. În ianuarie 2017, Guvernul condus de Sorin Grindeanu a adoptat celebra ordonată 13, care l-ar fi salvat pe Liviu Dragnea de închisoare. Pe fondul protestelor de stradă, Grindeanu a abrogat OUG 13 înainte ca actul normativ să producă efecte juridice. Ulterior, Dragnea a ajuns, doi ani mai târziu, după gratii. Însă Grindeanu a rămas asociat cu OUG 13.
După câteva luni în care s-a războit cu Liviu Dragnea în interiorul partidului, cei doi au ajuns la consens, iar Dragnea i-a oferit lui Grindeanu funcția de președinte al ANCOM, de unde a încasat un salariu de aproape 10.000 de euro lunar. La alegerile parlamentare din 2020, Grindeanu s-a întors în PSD. A fost ales deputat, apoi Marcel Ciolacu i-a oferit Ministerul Transporturilor. Cei doi au fost implicați într-un scandal de amploare anul trecut, după ce presa a dezvăluit că Ciolacu și Grindeanu au zburat cu avioane private plătite de compania Nordis, condusă de Vladimir Ciorbă, soțul Laurei Vicol. Sorin Grindeanu a susținut că și-a achitat cota-parte din zborul privat, însa a refuzat să publice documentele. De asemenea, unii lideri PSD sunt îngrijorați că Sorin Grindeanu ar putea fi chemat la Parchet pentru audieri în dosarul Nordis, prin urmare partidul ar primi o nouă lovitură de imagine.
PSD, cea mai mare cădere din istorie
În plus, PSD, sub conducerea lui Sorin Grindeanu, a ajuns la cel mai mic scor din istorie: sub 15%, potrivit barometrului INSCOP. În replică, Sorin Grindeanu le-a transmis liderilor din teritoriu că sondajele comandate de PSD arată că partidul e la 20%, susțin sursele citate.
De partea cealaltă, un alt lider din vechea gardă trage sfori în partid: secretarul general Paul Stănescu. ”Nea’ Paul joacă la toate capetele. S-a aliat cu Băluță împotriva lui Grindeanu. Apoi a bătut palma cu Grindeanu ca să-l numească pe Florin Barbu la Agricultură, ministerul unde are interese directe. Acum testează apele pentru congres. Scopul său e să rămână secretar general”, susțin surse din conducerea PSD pentru Adevărul.
Paul Stănescu a condus oficial judeţul Olt timp de 8 ani. Din decembrie 2016, s-a „refugiat“ în Senat. În epoca Dragnea, soţia lui Paul Stănescu, profesoară la școala primară din comuna Vișina, a devenit consiliera ministrului Educaţiei. Tot în acea perioadă, cuscra soţilor Stănescu era numită inspector şcolar adjunct. De asemenea, fratele lui Paul Stănescu a bifat două mandate de parlamentar PSD, plus alte sinecuri la stat. Iar tatăl lui Paul Stănescu a fost primarul unei comune din Olt până la vârsta de 75 de ani. Un tablou de familie standard pentru un baron local. Recent, Paul Stănescu a refuzat funcția de președinte al Curții de Conturi pentru a rămâne implicat în jocurile de putere din partid. Alături de alți lideri din veche gardă, încearcă să construiască un pol de influență în perspectiva congresului din toamnă, susțin sursele citate. La alegerile prezidențiale din toamnă, Paul Stănescu a fost cel care a coordonat ”transferul” de voturi de la Marcel Ciolacu la George Simion, strategie care l-a lăsat pe candidatul PSD în afara finalei prezidențiale, la o diferență de numai 2.700 de voturi. A fost pentru prima dată în istoria post-decembristă când PSD nu a avut candidat în turul doi.
Dincolo de Grindeanu și Stănescu, doi dintre principalii responsabili pentru eșecul PSD din ultima vreme, sunt și câteva voci în partid care cer o reformă din temelii. Vârf de lance este senatorul Titus Corlățean, fost ministru de Externe în Guvernul Ponta. În condițiile în care PSD a ajuns la 14%, Corlățean consideră că actualii lideri ai partidului trebuie să se retragă. „Când ai avut frâiele puterii și ai eșuat politic, este firesc să faci un pas înapoi”, a spus Titus Corlățean, la Aleph News. De asemenea, Titus Corlățean este susținut în interiorul PSD și de primarul Buzăului, Constantin Toma, care la rândul său a cerut demisia binomului Grindeanu-Stănescu. Printre cei care vor o nouă conducere a partidului se numără eurodeputatul Victor Negrescu, primarul Galațiului Ionuț Pucheanu și senatoarea Victoria Stoiciu. ”E o abordare foarte greşită să mergem pe un culoar conservator, pentru că intrăm în concurenţă cu AUR şi niciodată nu vom putea să fim mai buni decât ei! Noi, PSD, nu avem cum să fim antisistem când noi suntem sistemul!”, a spus Stoiciu într-un interviu pentru news.ro.
Ionuț Stroe (PNL) a reacționat joi, 10 iulie, la „avalanșa de opinii” referitoare la majorarea semnificativă a nivelului de taxare a industriei jocurilor de noroc și avertizează că „s-ar putea să avem efecte mult mai grave”.
Stroe avertizează cu privire la migrarea jucătorilor spre piața neagră. FOTO Inquam Photos
„Mulți dintre politicieni, dintr-un reflex “natural” de a fi pe placul opiniei generale, se bucură și aplaudă la scenă deschisă, ignorând scopul statului de a fiscaliza (și legaliza) activitatea acestei industrii și, bineînțeles, de a colecta mai mulți bani la bugetul de stat. Din start, pentru a elimina orice speculație, vă spun că am susținut ca parlamentar al puterii propunerile adoptate ale guvernului pentru a colecta mai mulți bani la buget”, scrie Ionuț Stroe, joi, într-o postare pe Facebook.
„Susțin nevoia de a taxa corect această industrie”
Liberalul spune că înainte de orice dezbatere, este „fundamental, pentru viitor, să avem un răspuns clar la principala întrebare pe care aproape toți o evită: Ce ne dorim, de fapt, pe mai departe?”.
„Mai mulți bani la bugetul de stat și o industrie legală, transparentă sau eliminarea acestei industrii, sperând (zic unii) că astfel românii vor sta departe de jocurile de noroc? Să fim sinceri: a doua variantă este o iluzie cu iz politic, jocuri de noroc vor exista mereu. Iar în lipsa unui cadru legal echilibrat, clar și bine definit, cu siguranță piața neagră va prospera. Ca om politic responsabil, susțin nevoia de a taxa corect această industrie și de a o reglementa ferm, mai ales în zona protecției jucătorilor vulnerabili, dar nu cred că soluția este distrugerea ei sub pretextul protejării populației de riscurile specifice asociate”, spune Stroe.
„ Efectul va fi migrarea jucătorilor vulnerabili spre piața neagră”
Fostul ministru al Sportului crede că „din contră, efectul acestei «soluții» va fi migrarea jucătorilor vulnerabili spre piața neagră, unde statul nu va mai avea posibilitatea de a le oferi niciun fel de protecție”:
„De asemenea, dacă vrem să fim responsabili și corecți, indiferent dacă ne place sau nu, nu putem ignora faptul că gradul de colectare a taxelor de la nivelul industriei jocurilor de noroc se apropie de nivelul maxim (98%), mult peste media din România, iar ponderea industriei depășește 1% din PIB. Ca fost ministru al sportului, vă spun că, ne place sau nu, sportul românesc este susținut într-o bună măsură de companiile din domeniu. Aportul lor este vital în fotbal (aproape toate echipele de fotbal din SuperLiga au o firmă de pariuri sportive ca sponsor principal), dar și în handbal, tenis, automobilism, sporturi de contact, ciclism, șah, maraton, etc.”.
Deputatul PNL amintește că taxele colectate de la operatorii de jocuri de noroc ajung la Comitetul Olimpic și Sportiv Român și la Comitetul Național Paralimpic, „fiind utilizați pentru pregătirea loturilor naționale”.
„Este clar pentru oricine înțelege cum funcționează o economie că eliminarea bruscă sau diminuarea considerabilă a acestei finanțări ar lovi direct performanța sportivă și ar pune în pericol însăși existența unor cluburi sportive. Cei care cer «sfârșitul» jocurilor de noroc ar trebui să reflecteze atent: s-ar putea să avem efecte mult mai grave pentru bugetul de stat, pentru sport și, mai ales, pentru jucătorii pe care pretind că îi protejează”, mai spune deputatul.
„Soluțiile reale sunt investițiile în educație financiară încă din școală”
Ionuț Stroe a adăugat:
„Îmi doresc un dialog onest, bazat pe date, nu pe impulsuri populiste. Viitorul se construiește cu decizii responsabile, nu cu iluzii electorale. Vreți cu adevărat să-i protejăm pe jucătorii vulnerabili? Atunci soluțiile reale sunt investițiile în educație financiară încă din școală, în campanii de informare despre riscuri, în programe de prevenire și tratare a dependenței, precum și în reglementarea responsabilă a publicității”.
Ion Ceban conduce Primăria Chișinău din toamna anului 2019 și se află la al doilea mandat de primar. Odată ajuns în funcție, edilul a încercat să se apropie de Kremlin, al cărui susținător era până atunci. Ulterior, în special după izbucnirea războiului din Ucraina, s-a declarat proeuropean.
Ion Ceban nu poate intra în România și spațiul Schengen. FOTO: Facebook
Chiar la începutul primului mandat, Ion Ceban l-a primit la Primăria Chișinău pe ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, cei doi stabilind o agendă de lucru „comună”. Prima sa vizită externă a fost la Moscova, unde a avut întrevederi cu primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, și cu Dmitri Kozak, vicepremier și reprezentant special al președintelui Federației Ruse pentru relațiile comercial-economice cu Republica Moldova la acel moment.
,,Am avut o discuție constructivă și am abordat mai multe subiecte din domeniul, economic, social, cultural și educație. La fel, am convenit sa avem o colaborare strânsă, între municipiul Chișinău cu orașele și regiunile din Federația Rusă”, a notat atunci proaspătul primar Ion Ceban.
Susținere și de la Kremlin, și de la București
Dar Ion Ceban a căutat sprijin nu doar la Moscova, ci și la București. Numai în anul 2022, el a avut peste 30 de întrevederi cu primari și lideri ai consiliilor județene, printre care și Ionel Arsene, președintele de atunci al Consiliului Județean Neamț, aflat în prezent în Italia, unde se sustrage executării unei pedepse cu închisoarea pentru fapte de corupție.
Tot în 2022, cu un an înainte de alegerile locale, edilul Chișinăului și-a lansat propria formațiune politică: Mișcarea Alternativa Națională (MAN), un partid cu orientare proeuropeană, potrivit declarațiilor lui Ion Ceban, care a devenit liderul acesteia.
,,MAN pledează pentru ca integrarea europeană să fie ideea națională a Republicii Moldova. Aceste lucruri sunt și în programul politic al partidului, stipulate, aprobate la Congres”, a afirmat la aceea vreme liderul MAN.
Formațiunea MAN ar fi beneficiat de susținere din partea consilierilor politici trimiși de FSB și acuzați de spionaj în Republica Moldova, schema fiind făcută publică de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău. Ion Ceban a negat cele relatate de SIS.
,,Solicităm excluderea Partidului Mișcarea Alternativa Națională din așa-zisele investigații și tot felul de presupuneri anunțate anterior și de fostul premier și vicepremier care au fost atacați în instanță pentru declarații nefondate și calomnioase. Amintim, MAN nu are tangențe cu informațiile tirajate intenționat și concertat în presă, iar despre acest lucru am informat toate instituțiile internaționale”, a scris primarul pe internet.
Întâlniri cu oficialii români
În același an, Ion Ceban s-a întâlnit la Chișinău cu Marcel Ciolacu, pe atunci președinte al PSD și al Camerei Deputaților din Parlamentul României. Cei doi au continuat să mențină legătura, dovadă fiind întâlnirile care au urmat în anii următori, cele mai multe discrete sau mediatizate doar de primarul de la Chișinău.
„Am avut o întrevedere cu premierul României, Marcel Ciolacu. I-am mulțumit pentru suportul acordat Republicii Moldova și Chișinăului din partea României, în special a PSD, pentru realizarea multiplelor proiecte în toată țara. Este vorba de proiecte de infrastructură, proiecte în diverse domenii, dar și suport financiar în perioadele de criză prin care a trecut țara noastră. La Chișinău, am reușit să realizăm multiple proiecte cu sprijinul colegilor, dar și la nivelul Republicii Moldova, în implementarea proiectului de țară „Satul European”. I-am urat succes în alegerile care urmează și am subliniat că suntem deschiși să avem în continuare o colaborare frumoasă”, a notat Ion Ceban pe Facebook, după o vizita la sediul Guvernului României, din septembrie 2024.
Edilul Ion Ceban a exprimat în repetate rânduri mulțumiri pentru faptul că Primăria, sub conducerea sa, a reușit să obțină finanțări pentru diverse proiecte. Printre cei care ar fi oferit un sprijin financiar de jumătate de milion de euro se numără Petre Emanoil Neagu, președintele Consiliului Județean Buzău.
Tot anul trecut, Ion Ceban a fost prezent la Iași pentru a participa la ceremonia de omagiere a poetului Grigore Vieru, organizată în Parcul Copou. Ulterior, însă, Primăria Iași a negat că i-ar fi adresat o invitație oficială la acest eveniment.
„Îi mulțumesc primarului mun. Iași pentru invitație, dar și pentru sprijinul acordat Chișinăului de-a lungul anilor. Iași și Chișinău sunt orașe înfrățite și avem foarte multe activități pe care le realizăm în comun”, a scris Ion Ceban pe pagina sa de Facebook.
În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, Ion Ceban a avut o întrevedere cu Victor Ponta, fost candidat la funcția supremă în stat și consilier onorific al prim-ministrului Marcel Ciolacu.
„Azi, cu Dl Ion Ceban – Primarul General al Chisinaului , am discutat despre viitorul Romaniei si al Republicii Moldova! Doar impreuna putem sa trecem peste vremurile grele de acum”, a subliniat Victor Ponta pe Facebook.
În tot acest timp, Ion Ceban nu a avut întrevederi cu oficiali de rang înalt veniți la Chișinău, precum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. A discutat doar cu mai mulți ambasadori europeni în Republica Moldova, printre care cei ai Belgiei, Letoniei și Spaniei.
Apariția Blocului Alternativa
În luna ianuarie a acestui an, liderul MAN, alături de Ion Chicu, președintele PDCM, care a criticat în repetate rânduri Bucureștiul, Alexandr Stoianoglo, candidatul la alegerile prezidențiale moldovenești din 2024 susținut de Kremlin, și Mark Tkaciuk, fost deputat comunist, au format Blocul Alternativa, care își propune să intre în Parlamentul Republicii Moldova.
,,Patru crai de la răsărit au venit cu sol de ,,pace”. Acest bal mascat are un singur scop – să păcălească moldovenii și să fure integrarea europeană a țării. Kremlinul a aruncat zarurile”, a notat vicepreședintele Parlamentului moldovean, Doina Gherman, pe Facebook.
Blocul politic s-a înscris în cursa pentru alegerile parlamentare programate pentru data de 28 septembrie 2025.
,,Alegerile din 28 septembrie sunt decisive pentru viitorul Republicii Moldova”, a spus liderul MAN despre scrutinul cu miză majoră pentru viitorul european al țării sale, vizat de tentativele Moscovei de deturnare.
Ion Ceban, care se declară proeuropean, a făcut alianță cu persoane cu afinități proruse sau care au legături cu Kremlinul. Mai mult, s-ar fi aflat la Moscova în ziua în care Rusia a invadat Ucraina.
„Condamn acest război, condamn această agresiune și nu consider un lucru normal. Da, Rusia e agresor. Ce să mai spun”, spunea în luna octombrie 2022 primarul Chișinăului.
Prorusul Ion Ceban
Ion Ceban are un trecut prorus, manifestând o vehemență puternică împotriva Uniunii Europene. A fost membru al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). În 2014, la scurt timp după ce Kremlinul a anexat ilegal Crimeea, a susținut referendumul ilegal din Găgăuzia, care promova aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus.
Tot în același an, Ion Ceban, alături de mai mulți socialiști, a protestat la Bruxelles împotriva semnării Acordului de Asociere și Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
„Doar în cadrul Uniunii Vamale țara mai are șansa să-și păstreze statalitatea și să apuce calea unei dezvoltări progresive”, afirma atunci Ion Ceban.
În data de 9 iulie 2025, Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că lui Ion Ceban i-a fost impusă interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen din ,,motive ce țin de considerente de siguranță națională”.
În apărarea acestuia a venit prorusul Igor Dodon, actual lider al PSRM și ex-șef de stat.
,,Este semnalul unei degradări a democrației, a libertăților și a drepturilor omului în Uniunea Europeană. Idealul UE este un mit care s-a spart”, a precizat acesta pe o rețea socială.
Un atac lansat de forţele ruse în noaptea de 9 spre 10 iulie asupra Kievului s-a soldat cu moartea a două persoane şi rănirea altor 13, au anunţat autorităţile locale joi dimineaţa.
Atacurile rusești au lovit mai multe clădiri rezidenţiale. FOTO Facebook Mikola Kalaşnik,
Atacul a avut loc înaintea unei întâlniri între secretarul de stat american Marco Rubio şi omologul său rus Serghei Lavrov la Kuala Lumpur, pe fondul unui impas diplomatic asupra dosarului ucrainean, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.
Șefului administraţiei militare de la Kiev, Timur Tkacenko, spune că forţele ruse au vizat cel puţin şase cartiere ale capitalei ucrainene.
„Aceste persoane au fost ucise de ruşi”
Atacurile sau resturile proiectilelor interceptate au lovit clădiri rezidenţiale, vehicule, depozite şi clădiri de birouri, potrivit aceleiaşi surse.
„Din păcate, avem doi morţi. Aceste persoane au fost ucise de ruşi”, a scris Tkacenko pe reţeaua socială Telegram, după ce a raportat 13 răniţi.
Atacul nocturn asupra regiunii Kiev a fost „masiv” şi a durat „aproape zece ore” folosindu-se drone de luptă şi rachete, a explicat Mikola Kalaşnik, şeful administraţiei militare regionale.
Jurnaliştii AFP aflaţi la Kiev au raportat explozii puternice în oraş în timpul nopţii şi au văzut exploziile proiectilelor interceptate pe cer de apărarea antiaeriană.
Zeci de locuitori s-au refugiat într-o staţie de metrou din centrul oraşului, unde erau disponibile saltele de dormit şi echipamente de camping.
Cu o noapte în urmă, Rusia a lansat cel mai mare atac aerian de la începutul invaziei în Ucraina, cu 728 de drone şi 13 rachete, aproape toate fiind interceptate, potrivit Kievului.
Dată fiind intensificarea atacurilor ruseşti şi al unui impas diplomatic, secretarul de stat american Marco Rubio urmează să se întâlnească joi cu omologul său rus Serghei Lavrov pe marginea reuniunii miniştrilor de externe din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur.
Administrația Trump vrea să furnizeze „mai multe arme” Ucrainei
Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat luni că vrea să furnizeze „mai multe arme” Kievului, în principal „defensive”, iar a doua zi l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că spune „prostii” despre Ucraina, insinuând în acelaşi timp că vrea să impună noi sancţiuni Rusiei.
Premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să participe joi la o reuniune prin videoconferinţă pe tema Ucrainei, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi cancelarul german Friedrich Merz.
La reuniune ar urma să participe şi reprezentanţi ai SUA, potrivit Palatului Elysée.
Sindicaliștii din Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au ieșit să protesteze, joi, în fața ministerului față de măsurile propuse de Guvernul Bolojan.
Sindicaliștii au ieșit să protesteze în fața Ministerului Finanțelor FOTO BNS
Sindicaliști din Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), afiliați la Federația Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea”, au ieșit la protest joi în fața ministerului, nemulțumiți de măsurile de austeritate pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, a anunțat Blocul Național Sindical (BNS), citat de Agerpres.
BNS a decis recent un calendar al protestelor care vor fi organizate de sindicatele și federațiile afiliate BNS, precum și o campanie video pe toate canalele BNS din social media pentru a explica opiniei publice care sunt efectele economice asupra salariaților din sectorul public și privat ca urmare a adoptării pachetului de măsuri de austeritate.
Imaginea 1/4: FOTO BNS
Astfel, în fiecare zi de joi, în intervalul orar 10:00 – 12:00, va fi organizat un protest în fața instituțiilor publice în care BNS are membri de sindicat, iar prima pichetare are loc în fața Ministerului Finanțelor.
„La acest eveniment sunt invitați să se alăture lideri și membri de sindicat din celelalte domenii din București”, susțin reprezentanții BNS.
Totodată, în același interval orar, sunt invitați să participe toți lucrătorii BNS din sectorul bugetar.
Poliția a efectuat percheziții în municipiul București și în județele Ilfov, Giurgiu și Călărași, la domiciliile unor persoane acuzate că au fraudat sistemul britanic de retunări de taxe, prejudiciul creat depăşind suma de peste un milion de lire sterline.
Autoritățile au pus în aplicare 13 mandate de percheziție FOTO Captură video
„Astăzi, 10 iulie, în vederea completării materialului probator, Poliția Română, prin Direcția de Investigare a Criminalității Economice, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pune în aplicare 13 mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județele Ilfov, Giurgiu și Călărași, la domiciliile unor persoane fizice, presupus a fi implicate în activitatea infracțională”, a transmis IGPR printr-un comunicat.
Potrivit sursei citate, este vorba despre o grupare formată din 16 membri, care, începând cu luna septembrie 2023 și până în prezent, ar fi accesat, fără drept, sistemele digitale puse la dispoziția populației de către Guvernul Britanic, prin preluarea controlului asupra conturilor autentice ,,Goverment Gateway” și editarea detaliilor sau crearea de conturi frauduloase pe numele contribuabililor, prin folosirea numerelor de asigurare socială ale acestora.
În mod concret, activitatea infracțională ar fi constat în compromiterea a peste 1.000 de conturi deținute de contribuabili britanici.
Această activitate a fost legată de înregistrări ale unor angajatori falși în sistemele Agenției Fiscale a Marii Britanii (HMRC), respectiv aplicația de returnare de taxe de tip „PAYE” (Pay As You Earn), înregistrarea unui număr mare de persoane fizice pentru un cont fiscal personal, cât și solicitarea în mod fraudulos a unor rambursări legate de impozitul pe venit și alte impozite, mai precizează autoritățile.
Rambursările impozitului pe venit astfel solicitate în mod fraudulos de la autoritățile britanice ar fi fost plătite în conturi bancare din Marea Britanie, sub controlul persoanelor cercetate.
Ulterior, sumele de bani solicitate fraudulos ar fi intrat în conturile deținute sau controlate de persoanele cercetate, ar fi fost transferate succesiv în alte conturi bancare sau ar fi fost retrase în numerar de la ATM, cu scopul disimulării adevăratei proveniențe a banilor și cunoscând că provin din săvârșirea unor infracțiuni.
Până în prezent, conform probatoriului administrat în cauză, prejudiciul cauzat autorităților britanice este de 1.063.939,5 lire sterline, echivalentul a 6.170.849,1 lei.
Acțiunea este realizată cu sprijinul polițiștilor din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, Institutului Național de Criminalistică, luptătorilor Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale, precum și al inspectoratelor de poliție județene Ilfov, Călărași și Giurgiu.
Autoritățile mai menționează faptul că activitățile de cooperare judiciară s-au realizat cu sprijinul EUROJUST, în cauză fiind încheiat un Acord European de Cooperare cu autoritățile din Marea Britanie (organele de parchet și HMRC), în vederea facilitării schimbului de probe în prezenta cauză și pentru identificarea tuturor membrilor grupării infracționale.
Activitățile de cercetare penală continuă, în vederea completării probatoriului, a reparării și recuperării pagubei produse, precum și a tragerii la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit aceste infracțiuni.
„Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, se mai arată în comunicat.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fwhatsapp-image-2025-07-10-at-17-56-23.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2F8052974-mediafax_foto-alexandru_dobre-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1020393916-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fscreenshot-2025-07-10-132621.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F517909284_1297092855095612_4532704291435717689_n.jpg)
