O persoană a fost ucisă și două rănite, sâmbătă, în orașul Mulhouse, dinestul Franței, într-un atac cu cuțit. Suspectul figura pe lista celor care prezintă risc de „terorism”, a anunțat canalul francez BFM TV, citând procuratura locală.

Un suspect a fost arestat. Motivul atacului sau identitatea acestuia nu au fost încă dezvăluite, relatează AFP și Reuters, citate de Agerpres.

Bărbatul se află în dosarul de prelucrare a datelor pentru prevenirea radicalizării cu caracter terorist, a declarat procurorul Nicolas Heitz, care s-a deplasat la fața locului.

Doi polițiști sunt în stare gravă

Doi polițiști municipali au fost răniți, unul la carotidă și celălalt la torace, iar alți trei polițiști municipali ar fi fost răniți mai ușor, a mai spus procurorul.

La locul incidentului este așteptat să ajungă, în cursul serii, ministrul de Interne, Bruno Retaileau.

Incidentele au avut loc cu puțin timp înainte de ora 16.00 (15.00 GMT), în marja unei demonstrații de susținere a Republicii Democrate Congo, care se confruntă în est cu o ofensivă a mișcării armate M23, susținută de Rwanda.

Suspectul, născut în Algeria, are obligația de a părăsi teritoriul francez (OQTF), potrivit unei surse sindicale.

El se află sub control judiciar cu arest la domiciliu.

„Oroarea tocmai a cuprins orașul nostru. „Pista teroristă pare să fie plauzibilă în acest moment. Acest lucru trebuie confirmat în mod firesc pe cale judiciară”, a deplâns primarul orașului, Michcle Lutz, într-un mesaj postat pe Facebook.

Imaginile din prima linie postate de operatorii de drone ucraineni arată soldați ruși, care au suferit în mod clar răni la picioare, unii încă bandajați, folosind cârje în zonele de luptă.

 Armata rusă trimite soldați răniți, inclusiv în cârje, înapoi pe linia frontului pentru a lupta, dezvăluie CNN, care publică mai multe înregistrări video și mărturii. Mulți soldați răniți sunt vizați de dronele ucrainene în timp ce încercau să fugă.

„Rușii reciclează răniții înapoi în luptă”, a declarat un oficial occidental, referindu-se la înregistrări video cu „trupe în cârje care sunt împinse înapoi în linie”.

Utilizarea soldaților răniți este un semn că Moscova își gestionează problemele tot mai mari de personal fără o mobilizare generală mai largă, care ar fi nepopulară în rândul claselor de mijloc urbane din Rusia, potrivit oficialului, care a vorbit cu CNN sub rezerva anonimatului pe acest subiect.

O înregistrare video făcută din dronă în ianuarie, postată de brigada a 59-a ucraineană activă în jurul orașului strategic Pokrovsk, arată un soldat rus folosind câte o cârjă sub fiecare braț pentru a încerca să ajungă la adăpost. El se mișcă încet, deși probabil că aude drona ucraineană deasupra sa și își dă seama că este în pericol.

Forțat să se întoarcă pe front

Alte înregistrări video arată redistribuirea forțată a răniților către linia frontului. Una dintre ele arată un rănit al cărui nume nu este dezvăluit de CNN, pentru siguranța sa, care era târât de bărbați în uniformă din fața unui spital militar din orașul Yeysk din sudul Rusiei, regiunea Krasnodar.

„Ce naiba faceți cu mine, de ce? Am fost operat ieri, la naiba!”, spune el. Întorcându-se spre cameră, el adaugă: „Eu… mă adresez tuturor locuitorilor Rusiei și vreau să arăt tuturor ce se întâmplă cu unul dintre soldații noștri demni din Forțele Armate ale Federației Ruse”. În interiorul vehiculului, el își arată piciorul grav rănit, unde o rană mare a fost operată recent, spune el. De asemenea, el își ridică mâna rănită. „Nu am un deget; mi l-au și cusut ieri. Mă pot deplasa doar cu ajutorul cârjelor”.

El spune că îl așteaptă o călătorie de opt ore pe drumuri proaste pentru a se întoarce în orașul Lugansk, aflat în prima linie a frontului. 

Un alt videoclip postat de bloggeri militari ruși, aparent luna trecută, arată mai mulți soldați răniți, membri ai unei unități, aparent din Armata a 20-a, într-o pădure, purtând veste antiglonț și echipament militar. „Am luptat de cinci ori, am suferit două răni grave și o leziune cerebrală gravă”, spune un soldat. Acesta susține că spitalul l-a declarat apt doar pentru serviciul fără arme. Un alt soldat spune, uitându-se la colegii răniți care se târăsc pe lângă el: „Îi duc pe băieții cu cârje să primească armele”.

Un oficial ucrainean din cadrul serviciilor secrete de apărare a declarat că, în ultimele șase luni, au observat o apariție a soldaților ruși răniți în „zone de luptă activă”. Acesta a atribuit utilizarea răniților drept o încercare a comandanților de a ascunde pierderile și incapacitatea lor de a aduce și scoate trupele din zonele de luptă atunci când este necesar. 

A fugit din Rusia ca să nu fie trimis înapoi pe linia frontului

Au fost și cazuri în care soldații au evitat la limită redistribuirea. CNN a vorbit cu un soldat rus care a fost rănit în timpul confruntărilor din jurul Vovceansk, care a primit un tratament limitat și apoi o lună de concediu. Auzind că răniții sunt trimiși înapoi pe linia frontului, el a fugit din Rusia. CNN a văzut documente care îi confirmă relatarea, dar nu dă detalii, pentru siguranța sa.

„Am fost în spital timp de o lună”, a spus el, „iar ei nu extrag șrapnelul la nimeni. Doar pun niște unguent și asta e tot. Când rana se vindecă puțin, te externează”. El a spus că s-a recuperat în apropiere de Moscova, într-o unitate de amputați, sau cei imobilizați sau în cârje, care aveau dreptul la o lună de vacanță atunci când erau din nou sănătoși. „Dar nu au voie să părăsească unitatea”, a mai spus el. „Acesta este ceea ce se numește «un regiment de recuperare». Ei petrec o lună acolo și îi aruncă înapoi la război”.

Acesta a descris situația drept un „bilet doar dus”, probabil conceput pentru a reduce plățile compensatorii pentru familii: „Ei plătesc 3 milioane de ruble pentru unele răni. Trimit invalizii înapoi pe front… pentru a evita plata banilor. Dacă persoana este dispărută, familia nu primește bani. Pentru dovezi este nevoie de un cadavru, iar dacă nu există un cadavru, asta este, îmi pare rău, la revedere”.

Ziarul conservator american The New York Post, cunoscut drept preferatul președintelui american Donald Trump, a titrat pe prima pagină, în ediția de vineri, că adevăratul dictator este liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu Volodimir Zelenski.

Alături de o fotografie mare cu Putin, publicația a scris mare, într-un mesaj adresat președintelui Trump: „Acesta e un dictator”.

Articolul este semnat de editorialistul Douglas Murray și se întitulează „10 adevăruri despre războiul Ucraina-Rusia pe care le ignorăm pe riscul nostru”.

Primul este că „Vladimir Putin a început acest război, în pofida a ceea ce a afirmat Trump cu câteva zile în urmă”.

Trump are dreptate să sublinieze că războiul „nu ar fi trebuit să înceapă niciodată”, dar adevărul incontestabil este că a fost declanșat de președintele rus nu de cel ucrainean.

Murray enunță motivele pentru care Putin este indiscutabil un dictator.

„Putin a condus Rusia cu un pumn de fier KGBist de la venirea la putere în 1999. El a înăbușit cu cruzime mass-media independentă, a pus capăt alegerilor libere și corecte, a zdrobit societatea civilă și și-a ucis adversarii politici. Și nu doar între granițele Rusiei, ci în întreaga lume. Oamenii care trăiesc în Rusia și își exprimă orice fel de opoziție față de război ajung la închisoare.” 

În schimb, subliniază autorul, Zelenski nu este dictator, ci un politician care a câștigat alegerile prezidențiale din 2019, care au fost libere și corecte.

Zelenski „are o rată de aprobare de 57%, nu de 4% așa cum a susținut Trump. Spre deosebire de Rusia, Ucraina are o mass-media independentă vibrantă, care cere socoteală guvernului – în ciuda afirmațiilor contrare din partea trollilor pe internet și a botilor ruși.

Indiferent dacă Zelenski va fi reales sau nu, Putin va fi întotdeauna reales în Rusia. Pentru că alegerile lui sunt escrocherii, concursuri de frumusețe. Putin nu a câștigat alegeri libere și corecte în viața lui. Pentru că nu se țin.” 

În 2017, presa americană scria că The New York Post este ziarul preferat al lui Trump, care a menținut contacte frecvente cu proprietarul acestuia, magnatul Rupert Murdoch.

Într-un atac fără precedent la adresa președintelui ucrainean, în contextul inițierii discuțiilor cu Rusia în vederea unui acord de pace în Ucraina, Trump l-a etichetat pe Zelenski drept „dictator fără alegeri”.

Președintele american nu s-a oprit aici, acuzându-l pe Zelenski de necooperare, grosolănie și aroganță după ce a refuzat să semneze un acord cu SUA privind furnizarea a 50% din exploatarea minereurilor rare ucrainene, acord pe care președintele ucrainean nu-l consideră favorabil în forma propusă de administrația Trump.

Internat în spital de o săptămână cu diagnosticul de pneumonie bilaterală, Papa Francisc nu se află în pericol de moarte, dar nu este încă vindecat, a declarat vineri unul dintre medicii săi, Sergio Alfieri, într-o conferință de presă organizată la spitalul Gemelli din Roma.

„Este el în afara oricărui pericol? Nu. Dar întrebarea care se pune este dacă se află în pericol de moarte, iar răspunsul este tot nu”, a declarat Alfieri într-o conferință de pres, transmite Reuters, citată de Agerpres.

 Măsuri de precauție

Conform medicului Sergio Alfieri, citat și de DPA, starea medicală a Suveranului Pontif în vârstă de 88 de ani rămâne complexă. El nu a oferit alte detalii, dar a precizat că este important că papa Francisc face progrese în lupta cu boala.

Prin urmare, „ca măsură de precauție”, chiar dacă nu este conectat la vreun aparat și glumește cu vizitatorii săi, este oportun să rămână în spital „cel puțin toată săptămâna viitoare”, a adăugat el.

„Dacă îl trimitem înapoi la Santa Marta (numele reședinței sale din Vatican, n.r) va începe să lucreze din nou ca înainte”, a argumentat medicul.

Jorge Bergoglio (numele de naștere al Papei Francisc) este recunoscut pentru ritmul frenetic în care lucrează, în ciuda vârstei, spre marea nemulțumire a medicilor săi care îi tot spun să încetinească.

„Sunt complet încrezător în luciditatea Papei”

Papa Francisc a fost internat, inițial, cu diagnosticul de bronșită, dar în urmă cu câteva zile medicii i-au schimbat diagnosticul în pneumonie bilaterală.

În ultimele ore, unii cardinali au vorbit deschis despre posibilitatea unei demisii. Pentru cardinalul italian Gianfranco Ravasi, Francisc ar putea demisiona„dacă întâmpină dificultăți serioase în îndeplinirea serviciului său”.

„Va avea ultimul cuvânt, în conștiință”, a spus el într-un interviu publicat vineri în cotidianul Il Corriere della Sera.

„Sunt complet încrezător în luciditatea Papei”, a asigurat cardinalul francez Jean-Marc Aveline, arhiepiscop de Marsilia. „Este liber și (…) dacă consideră că este cel mai bun lucru pentru binele Bisericii, o va face”, a adăugat el, referindu-se la eventualitatea unei demisii.

Declarațiile vin într-un context de tensiune în jurul papei argentinian: informații false de pe rețelele de socializare raportează moartea lui și voci, în special în cercurile conservatoare americane, se ridică pentru a cere ca „pagina Bergoglio să fie întoarsă”.

„Pe Internet și pe site-urile americane există un puternic curent anti-Bergoglio: chiar dacă nu este niciodată explicit, arată clar o dorință de schimbare care se exprimă și prin știri false”, a mai declarat cardinalul Gianfranco Ravasi, menționând că „există o polarizare puternică”.

Papa a reușit să-și depășească problemele de mobilitate din cauza supraponderalității și a durerilor de genunchi folosind un scaun cu rotile. Dar dificultățile sale de respirație, pentru un octogenar căruia i s-a îndepărtat lobul superior al plămânului drept la vârsta de 21 de ani, ridică mai multe întrebări. În mai multe rânduri de la începutul anului, Episcopul Romei a fost nevoit să anuleze întâlniri oficiale și să delege citirea textelor sale, sau chiar să se oprească în mijlocul liturghiei, cu vocea tăiată.

Guvernatoarea democrată a statului Maine, Janet Mills, i-a spus vineri președintelui Donald Trump că se vor întâlni în instanță după ce acesta a criticat-o pentru că a sfidat ordinul său executiv care interzice sportivilor transsexuali să participe la sporturile feminine.

Guvernatoarea a răspuns Trump care a amenințat-o cu tăierea finanțării federale în timp ce se adresa unei săli pline de guvernatori la Casa Albă.

Departamentul de Educație al SUA (DOE) a declarat ulterior că a deschis o investigație asupra filialei sale din Maine cu privire la acuzațiile potrivit cărora continuă „să permită sportivilor de sex masculin să concureze în atletismul interșcolar al fetelor și că a refuzat sportivelor de sex feminin facilități intime numai pentru femei, încălcând astfel legea federală antidiscriminare”, potrivit newsweek.com.

Amenințările lansate de Trump vine în contextul în care noua administrație americană a afirmat clar că dorește ca toți liderii locali și de stat să respecte ordinele executive semnate de președinte în prima sa lună de mandat. 

Statul Maine are o lege anti-discriminare care împiedică organizațiile să promulge o interdicție precum cea ordonată de Trump.

„Noi suntem legea federală. Ei bine, ar fi bine să-l respectați (n.r ordinul), pentru că nu veți primi niciun fel de finanțare federală dacă nu o faceți. Și, apropo, populația voastră, chiar dacă este oarecum liberală, deși m-am descurcat foarte bine acolo, populația voastră nu vrea ca bărbații să joace în sporturile feminine.”, i-a spus Trump guvernatoarei democrate. 

Janet Mills i-a răspuns simplu: „Ne vedem în instanță”.

Trump a ripostat „Bine, ne vedem în instanță. Aștept cu nerăbdare”.

Despre Janet Mills

Janet Mills este guvernator al statului Maine din 2019 și se află la al doilea mandat. Ea a fost prima femeie din stat aleasă în această funcție.

A avut două mandate ca procuror general al statului (prima femeie  care a ocupat această funcție), în 2009-2011 și în 2013-2019.

Trump i-a spus mai spus lui Mills, vineri, la Casa Albă, că speră să se bucure de viața ei cât timp e guvernator, deoarece nu crede că va fi realeasă, deși, oricum, democrata nu poate candida pentru un nou mandat, deoarece funcția este limitată în timp, iar ea va părăsi postul în 2026.

Ce presupune ordinul executiv al lui Donald Trump cu privire la sportivii transgender 

Ordinul lui Trump permite agențiilor federale să rețină finanțarea organizațiilor care nu respectă articolul de lege, care definește „sexul” ca fiind genul atribuit la naștere.

Permiterea participării sportivilor transgender în sporturile feminine s-a confruntat cu critici din ce în ce mai numeroase din partea grupurilor conservatoare, care susțin că s-ar crea un avantaj competitiv incorect, fiind ridicate și probleme de siguranță.

Subiectul a fost unul central în campania prezidențială a lui Trump de anul trecut, în ciuda faptului că sportivii transgender reprezintă o mică minoritate în sporturile universitare.

Ordinul, care se concentrează pe interzicerea participării femeilor transgender la sporturile feminine, nu menționează bărbații transgender, care ar participa la sporturile masculine.

Preşedintele Donald Trump l-a demis, vineri, pe şeful Statului Major Întrunit, generalul C.Q. Brown, şi a dat afară alţi cinci amirali şi generali, într-o remaniere fără precedent a conducerii militare americane, relatează Reuters.

Totodată, Pentagonul a anunțat eliberarea din funcție a amiralulului Lisa Franchetti, şeful Marinei americane și prima femeie la conducerea unui serviciu militar, respectiv a adjunctului şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, precum și a unor judecători din cadrul forțelor armate.

„Vreau să-i mulţumesc generalului Charles ‘CQ’ Brown pentru cei peste 40 de ani de servicii aduse ţării noastre, inclusiv în calitate de actual preşedinte al Statului Major Întrunit. Este un gentleman rafinat şi un lider remarcabil şi îi doresc un viitor măreţ lui şi familiei sale”, a scris Trump.

Trump a anunțat pe Truth Social că în locul lui Brown îl nominalizează pe generalul locotenent în retragere Dan „Razin” Caine, fost pilot F-16 și director asociat al afacerilor militare la CIA.

Despre succesorul lui Brown, Trump a scris că este un „pilot calificat, expert în securitate naţională, antreprenor de succes, un +războinic+ cu o vastă experienţă în domeniul operaţiunilor speciale”, a scris preşedintele american.

Împreună cu şeful său civil, secretarul Pete Hegseth, Dan Caine va trebui „să restabilească pacea prin forţă, să pună America pe primul loc şi să ne reconstruiască armata”, a scris  Trump.

Deciziile administrației Trump provoacă convulsii la Pentagon, care se pregătea deja pentru concedieri masive de personal civil, o revizuire dramatică a bugetului şi o schimbare în desfăşurările militare în cadrul noii politici externe „America First” a lui Trump, notează Reuters.

Brown, al doilea ofiţer de culoare care a devenit cel mai important consilier militar al preşedintelui, trebuia să îşi încheie mandatul în septembrie 2027.

O decizie pe placul secretarului apărării

Secretarul Apărării al lui Donald Trump, Pete Hegseth, sugerase într-un podcast înainte de a-şi prelua mandatul că ar trebui să-l concedieze pe generalul Charles Brown şi pe orice alt responsabil militar „implicat în această politică +woke+ de mizerie”

El s-a arătat sceptic cu privire la competențele lui Brown în cadrul unei agende ce include eliminarea iniţiativelor de diversitate, echitate şi incluziune din armată.

În cea mai recentă carte a sa, Hegseth s-a întrebat dacă generalul ar fi obţinut postul dacă nu ar fi fost de culoare.

„S-a datorat culorii pielii? Sau abilităţilor sale? Nu vom şti niciodată… Dar din moment ce el a făcut din cartea rasială una dintre cele mai mari cărţi de vizită ale sale, nu prea contează”, a scris el în cartea ”The War on Warriors: Behind the Betrayal of the Men Who Keep Us Free” (2024).

Brown, fost pilot de vânătoare cu experienţă de comandă în Orientul Mijlociu şi Asia, a povestit despre experienţele sale de discriminare în armată într-un videoclip postat online după uciderea lui George Floyd în 2020, care a declanşat proteste la nivel naţional pentru justiţie rasială.

Brown se afla în călătorie oficială la momentul anunțului lui Trump. Cu câteva ore înainte, pe contul oficial de X, acesta a postat imagini cu el întâlnindu-se cu trupele de la graniţa SUA cu Mexicul, desfăşurate în sprijinul represiunii lui Trump împotriva imigraţiei ilegale.

„Securitatea frontierelor a fost întotdeauna esenţială pentru apărarea patriei noastre. Pe măsură ce navigăm printre provocări de securitate fără precedent… ne vom asigura că trupele noastre de la frontieră au tot ce le trebuie”, a postat Brown.

În timp ce conducerea civilă a Pentagonului se schimbă de la o administraţie la alta, membrii în uniformă ai forţelor armate ale SUA sunt apolitici.

Franchetti a fost prima femeie la comanda Marinei Statelor Unite, după ce a fost nominalizată în 2023 de către preşedintele de atunci Joe Biden, provocând o surpriză la Pentagon. 

Oficialii Pentagonului se aşteptau să fie numit amiralul Samuel Paparo, care la acea vreme conducea Marina din regiunea Pacificului. Paparo a fost în schimb promovat la conducerea Comandamentului Indo-Pacific al armatei americane.

În prima sa zi în funcţie, Trump a concediat-o pe amiralul Linda Fagan de la conducerea Pazei de Coastă a SUA. Ea a fost prima femeie comandant.

NATO intenționează să construiască un sistem de conducte din Germania până în Polonia şi Republica Cehă pentru a asigura o aprovizionare rapidă cu combustibil pentru avioanele de luptă în cazul unui război cu Rusia.

Sistemul de conducte din perioada Războiului Rece se termină în prezent în Germania, scrie, relatând despre acest plan, săptămânalul german Der Spiegel, preluat de Reuters.

Există „probleme semnificative în alimentarea cu combustibil pentru forţele care vor trebui desfăşurate la frontiera de est în caz de urgenţă” scrie Der Spegel, care citează un document intern pentru Bundeswehr ( forţele armate germane), potrivit Agerpres.

Până acum nici NATO şi nici Ministerul Apărării din Germania nu au răspuns până acum solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

Ce au conchis aliații NATO

Discuţiile interne între aliaţii NATO au ajuns la concluzia că sistemele de conducte sunt „coloana vertebrală a aprovizionării cu combustibil a NATO„,  potrivit unui document separat de informare pentru conducerea Ministerului Apărării de la Berlin, a scris Der Spiegel.

Proiectul este estimat la 21 de miliarde de euro, urmând să fie finalizat până în 2035, potrivit Der Spiegel.

Fostul președinte al Comitetului de securitate națională din Kazahstan, Alnur Mussaiev, susține că KGB-ul sovietic l-a recrutat pe Donald Trump înainte de prăbușirea URSS, atribuindu-i pseudonimul „Krasnov”, relatează The Mirror.

Un fost ofițer de informații sovietic a afirmat că Donald Trump a fost recrutat de KGB în 1987 și a primit numele de cod „Krasnov”.

Afirmația explozivă a fost făcută de Alnur Mussaiev, un fost șef al serviciilor de informații kazahe, într-o postare pe Facebook. Bărbatul în vârstă de 71 de ani, care a condus anterior Comitetul de securitate națională al Kazahstanului, a declarat că a servit în cadrul Direcției a 6-a a KGB din Moscova, care era responsabilă cu sprijinul contrainformațiilor în cadrul economiei.

Unul dintre obiectivele principale ale direcției, a susținut el, a fost „recrutarea oamenilor de afaceri din țările capitaliste”. Potrivit lui Mussaiev, Trump, pe atunci un dezvoltator imobiliar din New York în vârstă de 40 de ani, a fost unul dintre acești recruți. „În 1987, direcția noastră l-a recrutat pe Donald Trump sub pseudonimul Krasnov”, a scris el.

Postarea lui Mussaiev nu a inclus dovezi în sprijinul afirmației sale, dar într-un comentariu ulterior a făcut o altă afirmație șocantă. „Astăzi, dosarul personal al rezidentului „Krasnov” a fost scos din arhiva FSB (fost KGB). Acesta este gestionat în mod privat de unul dintre asociații apropiați ai lui Putin”, a susținut el. Acuzațiile sale vin pe fondul unor ani de speculații cu privire la legăturile lui Trump cu Rusia, care datează de la prima sa vizită la Moscova, în 1987.

La acea vreme, Trump, pe atunci un star în ascensiune pe piața imobiliară din New York, a călătorit în Uniunea Sovietică pentru a explora posibilitatea de a construi un hotel în capitală. Oficialii sovietici ar fi facilitat călătoria, ridicând întrebări în rândul analiștilor serviciilor de informații dacă a fost vorba de o oportunitate de afaceri de rutină sau de ceva mai scandalos.

În urmă cu câțiva ani, un raport a evidențiat modul în care, în 1985, KGB a actualizat un chestionar secret de personalitate distribuit ofițerilor săi, care detalia modul de identificare și recrutare a personalităților occidentale. Potrivit unor surse din serviciile de informații, documentul îi instruia pe agenți să țintească „figuri proeminente din Occident” cu scopul de „a le atrage într-o formă de colaborare cu noi… ca agent sau contact confidențial sau special sau neoficial”.

Afirmația lui Mussaiev pare să sugereze că Trump ar fi putut fi o astfel de țintă. În ciuda anilor de investigații, Trump a negat vehement că ar avea legături nepotrivite cu Rusia sau că ar colabora cu președintele Vladimir Putin.

Cu toate acestea, unii oficiali americani și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la relația sa strânsă cu liderul de la Kremlin, în special în timpul primului său mandat. Anthony Scaramucci, care a fost pentru scurt timp directorul de comunicare al lui Trump la Casa Albă în 2017, a sugerat că deferența lui Trump față de Putin i-a nedumerit pe mulți dintre foștii săi înalți funcționari. „Cred că există o strunire misterioasă asupra președintelui”, a spus el. Scaramucci nu a detaliat care ar putea fi aceasta, dar a sugerat că mai mulți foști oficiali ai administrației Trump, inclusiv H.R. McMaster, James Mattis și John Kelly- au avut, de asemenea, dificultăți în a înțelege afinitatea lui Trump pentru Putin. „Nu știu de ce este așa”, a spus el. „McMaster nu a putut să înțeleagă, Mattis nu a putut să înțeleagă, Kelly nu a putut să înțeleagă”, a mai spus Scaramucci.

După o lună de mandat, până și conservatorii au înțeles că președintele american Donald Trump încearcă să remodeleze în mod fundamental rolul președintelui american, scrie The Conversation, într-o analiză privind maniera în care își exercită Donald Trump atribuțiile prezidențiale.

Trump și susținătorii săi concep autoritatea președintelui american în termeni largi, similari modului în care conduce țara președintele rus sau un rege. De altfel, Trump însuși s-a asemănat cu un rege când a publicat o fotografie în care apare cu o coroană pe cap.

Această dorință de a „rusifica” președinția nu este o întâmplare: Trump și mulți dintre susținătorii săi admiră puterea similară unui rege pe care Vladimir Putin o exercită în calitate de președinte al Rusiei.

Înțelegerea modului în care Trump încearcă să transforme puterea prezidențială este esențială pentru, eventual, mobilizarea celor mai eficiente modalități de a-l opri, notează The Conversation, care face în continuare o comparație cu modul în care guvernează Putin în Rusia.

Guvernarea prin decrete

Sistemul de guvernare al Rusiei poate fi considerat unul în care președintele guvernează ca și cum ar fi un rege ales.

Două puteri prezidențiale sunt esențiale pentru a exercita un atare rol.

În primul rând, președintele rus încoronat nu se bazează pe un legislativ ales pentru a face politică. În schimb, își exercită autoritatea de elaborare a politicilor în mod unilateral prin decret.

Putin a folosit decrete pentru a purta războaie, a privatiza economia și chiar a modifica constituția ca să poată revendica teritorii ale Ucrainei ocupate de Rusia din 2014.

Totodată, el a folosit aceste decrete într-un mod demonstrativ, spre exemplu, dispunând majorări de salariu pentru toți angajații la stat.

De la preluarea funcției, Trump a folosit în mod similar decretele pe care Casa Albă le numește „acțiuni prezidențiale.

Astfel, el semnat zeci de decrete prezidențiale în scopul de a remodela unilateral ramuri vaste ale politicii americane – într-un număr mult mai mare decât președinții anteriori.

Din câte se pare, Trump vede aceste ordine ca pe o modalitate nu doar de a-și exercita, cât și de a-și demonstra ampla putere prezidențială.

Controlul asupra birocrației

În al doilea rând, Putin nu permite legiuitorului rus să folosească pentru a organiza puterea executivă și a crea agenții independente de controlul prezidențial. În schimb, el deține o dominație incontestabilă nu doar asupra organizării, ci și asupra personalului puterii. Asta i-a furnizat o putere apreciabilă de a domina politica controlând colectarea de informații și urmăririle penale.

Un impuls similar este în curs de desfășurare în Statele Unite. Trump a numit loialiști în fruntea Departamentului de Justiție și a FBI.

În plus, Trump încearcă să restructureze ramura executivă prin desființarea totală a unor agenții și reducerea considerabilă a forței de lucru în cadrul altora.

Îl pot opri instanțele pe Donald Trump?

Demersul lui Trump de a rusifica președinția americană este de natură să submineze ordinea constituțională americană.

Instanțele sunt „primul răspuns” firesc la acest tip de criză. De altfel multe tribunale au blocat o parte dintre primele decrete ale lui Trump.

Pasul este important, dar nu suficient.

În primul rând, Curtea Supremă a SUA ar putea avea o disponibilitate mai mare să accepte această extindere a puterii prezidențiale decât instanțele inferioare. Într-o hotărâre de anul trecut, de exemplu, instanța i-a acordat președintelui imunitatea față de urmărirea penală, într-un semn că poate interpreta mai larg limitele puterii executive.

În al doilea rând, decretele prezidențiale pot fi lesne retrase și modificate. Acest lucru îi poate permite lui Trump și echipei sale juridice să recalibreze pe măsură ce decretele sunt contestate și să găsească cele mai bune cazuri pe care să le ducă la Curtea Supremă.

În al treilea rând, părți ale dreptei conservatoare susțin de mult timp un președinte cu puteri mai mari. De exemplu, ideea unui „ executiv unitar” este de discutată de mulți ani în cercurile conservatoare. Aceasta susține în esență că președintele ar trebui să poată conduce și controla întreaga putere executivă, de la birocrație și procurori la FBI.

Aceste argumente sunt deja aduse pentru a justifica acțiunile lui Trump. În cuvintele lui Elon Musk, „nu ați putea cere un mandat mai puternic din partea publicului” pentru a reforma puterea executivă. Este genul de argumente de așteptat să fie aduse în fața instanțelor de judecată în sprijinul extinderea puterii lui Trump.

În al patrulea rând, chiar dacă Curtea Supremă blochează unele decrete, este posibil ca pur și simplu Casa Albă să le ignore. Trump a scris chiar luna aceasta pe platforma X că „Cine își salvează țara nu încalcă nicio lege”.

La rândul său, vicepreședintele JD Vance a comentat că judecătorii „nu au voie” să blocheze „puterea legitimă” a președintelui.

Membrii și simpatizanții Partidului Socialiștilor din Republica Moldova au protestat în fața Administrației Prezidențiale de la Chișinău, manifestanții cerând demisia Maiei Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate.

UPDATE Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul PAS, a reacționat în cazul manifestației socialiștilor. 

,,Chiar dacă Dodon vrea să ne dea pe tavă unui stat străin, unde protestul e interzis și oamenii sunt puși la pușcărie pentru critica conducătorilor, noi ne bucurăm că trăim într-un stat în care oricine, oricând, poate protesta împotriva oricui. Astă înseamnă democrație. Și vom lupta ca anume astfel de stat să fim mereu”, a notat Igor Grosu pe pagina sa de Facebook.

UPDATE Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate la Comunitatea Watchdog.md, afirmă că socialiștii au început deja campania electorală pentru alegerile parlamentare.

,,Aceste proteste se pare că urmăresc mai multe scopuri: În primul rând avem o sincronizare curioasă cu ceea ce se întâmplă la București și protestele în favoarea lui Călin Georgescu. În al doilea rând pe fundalul negocierilor dintre Trump și Putin, aceste proteste ar putea să semnalizeze că Republica Moldova este mai degrabă în zona de influență rusească și că Guvernul proeuropean nu este legitim, așa cum încearcă să spună Trump și despre guvernarea lui Zelenski. Socialiștii sunt deja în plină campanie electorală și se pregătesc intens de alegerile din toamna acestui an indiferent de faptul că până la deschiderea oficială mai este mult timp”, a afirmat Andrei Curăraru. 

Întrebat care este legătura între protestele socialiștilor și cele în susținerea lui Călin Georgescu de la București, expertul a precizat că reprezentanții PSRM au început să promoveze multe mesaje asemănătoare cu cele ale suveranistului Călin Georgescu.

 ,,Mai nou, socialiștii se afirmă ca o formațiune suveranistă cu multe dintre mesaje care seamănă cu ceea ce promovează Călin Georgescu, respectiv s-ar putea să fie o nouă abordare metodologică a partidelor proruse în regiune. Toate să meargă mai degrabă pe suveranism, pe o politică închisă legată de așa-numitul interes național care de facto să blocheze cooperarea eficientă pe continentul european, slăbind Uniunea Europeană, astfel făcându-le mai vulnerabile la influența rusească”, a concluzionat expertul moldovean.

Știrea inițială

Cu drapelele țării lor în mâini, manifestanții au scandat în repetate rânduri: ,,Jos Maia Sandu, jos Maia Sandu” sau ,,Unu, doi, Maia Sandu la gunoi”.

,,Această guvernare, uitați-vă ce au făcut: au terfelit Constituția(…)Oare nu este trădare de patrie?! (…) De ce tinerii noștri sunt chemați la centrele militare? Ne pregătești de război, Sandu? Noi nu vrem așa ceva”, a spus o femeie prezentă la protest. 

,,Nuu vreau ca el să lupte, nu vreau să fie adus acasă în scriu (…)”, a menționat o altă participantă.

,,PAS este sărăcie, ce omoară țara (…) Dacă nu ne vom uni și nu vom spune cine sunt dușmanii, dar dușmanii sunt ei, noi ne vom pierde țara”, a adăugat un alt bărbat. 

Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, care figurează în mai multe anchete penale, a afirmat că: „Alegeri prezidențiale și parlamentare trebuie să aibă loc în acest an, în aceeași zi”.

La protest sunt mai mulți deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), precum Diana Caraman. 

Igor Zaharov, consilierul pe comunicare publică al președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat pentru ,,Adevărul” că Președinția nu comentează ,,acțiunile politice”. 

Reacția puterii

Responsabilii Partidului Acțiuni și Solidaritate (PAS), formațiunea de la putere, au accentuat că: ,,Astăzi Moldova este încă vulnerabilă în fața crizelor pentru că socialiștii au lăsat moștenire o țară săracă, dependentă de o singură sursă de energie, în care șeful statului mergea ca un vasal la Moscova. Protestele oamenilor trebuie să fie împotriva inacțiunilor guvernărilor anterioare, care nu s-au îngrijit de securitatea energetică a țării. Ceea ce facem noi este să remediem ceea ce au distrus ei și să construim, în sfârșit, un stat rezilient, capabil să aibă grijă de cetățenii săi”.

 Recent, prorusul Igor Dodon a anunțat că formațiunea pe care o conduce va începe manifestările antiguvernamentale, evidențiind că acestea trebuie să fie masive în preajma alegerilor parlamentare din acest an din Republica Moldova.

,,Noi trebuie să ajungem mai aproape către alegeri (n.r.-parlamentare) măcar la 15.000-20.000 de oameni în stradă”, a concluzionat liderul PSRM.

Mai mult, liderul PSRM a accentuat că la aceste manifestații poate participa oricine, inclusiv membrii formațiunilor controlate de oligarhul fugar Ilan Șor, considerat principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Chișinăului.

Parte a planului privind destabilizarea Chișinăului

Și în toamna anului trecut, socialiștii au organizat o serie de proteste în fața Curții Constituționale și a Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău, unde manifestanții și-au exprimat dezacordul și nemulțumirea față de rezultatele alegerilor din motiv că Alexandr Stoianoglo pe care l-au susținut în cursa prezidențială a pierdut.

Între timp, Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, a menționat că protestele anunțate de PSRM sunt parte a „planului Rusiei de a destabiliza Moldova”. 

Volodimir Zelenski ar avea foarte puțini susținători în cercul apropiat al lui Donald Trump. Mai multe surse din anturajul președintelui american susțin că liderul ucrainean nu se bucură de popularitate în rândul noii administrații din SUA.

Informația a fost furnizată de publicația The New York Post, care citează mai multe surse din anturajul președintelui Donald Trump.

Relația dintre Trump și Zelenski s-a deteriorat rapid după ce președintele Ucrainei a respins o propunere inițială a SUA de a semna acordul care ar da Statelor Unite 50% din resursele țării sale, ca rambursare a ajutorului militar. Ulterior, declarațiile publice făcute de cei doi lideri au dus la o ruptură care pare totală. Trump l-a acuzat pe Zelenski că este un „dictator” care nu vrea să organizeze alegeri într-o țară aflată în război.

„Am auzit cu luni în urmă (n.red. din partea lui Trump) că este timpul pentru alegeri și pentru o nouă conducere”, a spus o sursă pentru The New York Post, care a precizat că declarațiile publice arată că sentimentul anti-Zelenski este larg răspândit la Casa Albă.

„Adevărata întrebare este: Oare i-a spus cineva lui Trump că îl place cu adevărat pe Zelenski?” a spus sursa despre președintele ucrainean.

O a doua sursă din anturajul lui Trump a fost de acord că Zelenski nu se bucură deloc de popularitate în rândul noii administrații și a sugerat că „cel mai bine pentru Zelenski și pentru lume este să plece imediat în Franța”.

Un alt oficial de la Casa Albă a spus pentru NY Post că „precum papa, nu sunt un fan al cuiva care interzice bisericile”, făcând referire la legea din august a lui Zelenski care a scos în afara legii organizațiile religioase legate de Biserica Ortodoxă Rusă, care are relații strânse cu Kremlinul.

„Administrația lui Trump evident că nu-l place pe Zelenski și face totul pentru ca toată lumea să știe asta”, a precizat și un analist politic ucrainean și soldat în serviciu.

„Recentele remarci ale președintelui SUA arată că dorește alegerile ucrainene cât mai curând posibil și înlocuirea lui Zelenski cu cineva cu care se poate negocia mai ușor. Aceștia pot fi unii în care Trump și aliații săi au încredere: lider militar sau om de afaceri”, a mai spus acesta.

Sursele din administrația Trump spun că nu există niciun lider ucrainean în acest moment pe care Trump l-ar prefera dacă Ucraina ar organiza alegeri.

Tensiuni între Trump și Zelenski există încă din 2019

Alegerile prezidențiale urmau să aibă loc în Ucraina anul trecut, dar au fost amânate din cauza legii marțiale pe care Zelenski a declarat-o pe 24 februarie 2022, ca răspuns la invazia rusă. Conform constituției țării, alegerile nu pot fi organizate conform legii marțiale.

Tensiunile dintre Trump și Zelenski datează din 2019, când cel de-al 45-lea președinte de atunci și-a îndemnat omologul său să lanseze o investigație cu privire la relațiile familiei Biden cu compania ucraineană de gaze naturale Burisma Holdings, care îi plătea lui Hunter Biden un salariu de 1 milion de dolari pe an, în timp ce tatăl său, Joe Biden, era vicepreședinte și conduce politica americană în Ucraina.

Zelenski a refuzat să lanseze ancheta, dar a tratat cu dibăcie controversa care a urmat după apariția în spațiul public a unui transcript care conținea cererea lui Trump, insistând că nu a simțit nicio presiune în acel apel. Democrații din Congres au depus cerea de destituire a lui Trump pentru că ar fi abuzat de puterea sa.

„Cred că am avut o convorbire bună. Era normal… nimeni nu m-a presat”, a spus Zelenski în timpul unei apariții comune cu Trump la New York în septembrie 2019.

Trump, care a fost pus sub acuzare două luni mai târziu și apoi achitat de Senat, și-a exprimat în mod repetat recunoștința pentru că Zelenski și-a susținut propriul argument că a fost un „apel telefonic perfect normal”.

Îmbunătățirea relațiilor dintre cei doi ar putea depinde de acordul pentru metale rare, pe care Zelenski dă semnale că ar putea să îl semneze curând.

De asemenea, JD Vance, vicepreședintele SUA, l-a avertizat pe Zelenski să nu „îl vorbească de rău” pe Trump.

Opera din Viena a primit plângeri din partea publicului la spectacolul „Bărbierul din Sevilla” de săptămâna trecută, din cauza unui miros neplăcut de brânză care a învăluit sala.

Conducerea Operei din Viena a  fost nevoită să monteze un decor inodor pentru spectacolul de vineri al Bărbierului din Sevilla, după ce, săptămâna trecută, unii spectatri au fugit din sală chiar înainte de epilogul capodoperei lui Gioachino Rossini, scrie  Le Figaro.

Unul dintre ei a descris mirosul în tabloidul Krone Zeitung: ca de „Gorgonzola veche”.

Renumita instituție austriacă a confirmat pentru AFP, că a „primit plângeri„, precizând însă că „puțini din public” au plecat încheierea spectacolului

Ce a provocat morosul

Mirosul a fost cauzat de pânzele mari de plastic colorate atârnate de tavan care stătuseră depozitate în dulap. 

„Materialul s-a deteriorat în timpul perioadei de depozitare, provocând un miros foarte neplăcut”, a explicat Opera, a cărei „conducere tehnică lucrează cu producătorul pentru a remedia acest defect”.

Între timp, un set de decoruri datând din 1966, folosit în montările anterioare, a fost utilizat drept soluție de rezervă săptămâna aceasta la spectacolul „Bărbierul din Sevilla”. În ciuda vechimii sale, nimeni nu s-a plâns de vreun miros rânced.

Italia, Marea Britanie, Germania și Spania au cele mai mari comunități de migranți români, însă numărul celor care aleg să părăsească România pentru a munci în Occident s-a mai diminuat în ultimii ani. Mai mulți români au povestit câți bani reușesc să strângă lunar, în vestul Europei.

În primele decenii de comunism, milioane de români au migrat de la sate în orașele muncitorești din România, pentru a munci în noile fabrici și uzine, clădite conform planurilor de expansiune rezervate zonelor industriale ale României.

Mii de sate afectate de migrația forței de muncă și de colectivizările forțate din anii ’50 au ajuns sortite dispariției, în timp ce localnicii mutați din ele în orașe au găsit puține posibilități de dezvoltare. În ciuda propagandei comuniste care lăuda realizările industriale, salariile din uzinele și fabricile comuniste rămâneau mici, bunurile de larg consum erau greu de procurat, iar lipsurile afectau moralul populației.

Între timp, granițele României spre vestul Europei au rămas închise celor mai mulți români, iar pentru numeroși temerari, inițiativele de a pleca în Occident au plătite cu prețul vieții și al libertății. După 1990, orizonturile spre Occident s-au deschis treptat, iar milioane de români au reușit să plece la muncă în străinătate, unde salariile și condițiile de trai depășeau cu mult standardele din România.

Spania, Italia, Germania și Anglia, preferate de români

Populația românească stabilită în afara granițelor țării a ajuns între 4,5 milioane și 6,5 milioane de români, iar patru țări europene au primit peste jumătate din migranții români. Italia găzduiește peste un milion de români, arată cele mai recente statistici din peninsulă, românii reprezentând principala comunitate de străini din Italia.

Peste 900.000 de români trăiesc în Germania, iar dintre aceștia 80.000 sunt născuți în Germania, arată cel mai recent raport al Biroului federal de statistică al Germaniei. Românii reprezintă cea mai mare comunitate de cetățeni străini din Germania, proveniți din statele Uniunii Europene. Între minoritățile din Germania sunt depășiți ca populație de turci, ucraineni și sirieni.

În Spania, potrivit celor mai recente statistici publicate de Institutul Național de Statistică din Spania (INE), trăiesc 627.478 de români (în 2022, conform unui rapart al INE), în scădere față de ultimii ani. În 2012, numărul românilor din Spania ajunsese la peste 900.000, dar a scăzut treptat în următorii ani.

În 2021, numărul românilor rezidenți în Marea Britanie ajunsese la 539.000, potrivit statisticilor oficiale, de aproape șase ori mai ridicat decât în 2011, când aici erau circa 80.000 de români.

Statele Unite ale Americii, Canada, Austria, Ucraina, Franța, Belgia, Israel, Olanda, Grecia, Danemarca și Irlanda se numără printre țările cu comunități importante de români. Cele mai recente statistici arată că în 2022 peste 200.000 de români au părăsit țara.

„În perioada observată 2014 – 2022, cel mai mare număr de români care au părăsit țara s-a înregistrat în 2017 la 242.000 de persoane. În 2022, numărul imigranților români a fost de 201.100”, arată statisticile centralizate de Statista, platforma on-line germană specializată în colectarea și vizualizarea datelor.

Pandemia de Covid și războiul din Ucraina au influențat în ultimii ani emigrația românilor din țară, dar și numărul de imigranți în România – în 2022 pentru prima dată numărul imigranților în România fiind mai ridicat decât cel al românilor plecați în afara țării

„Pe parcursul perioadei luate în considerare, 2014 – 2022, soldul migrației internaționale a României a înregistrat o tendință de scădere, menținând totuși valori negative. Totuși, în 2022, diferența dintre imigranți și emigranți a devenit pozitivă, de 85.480”, arată un alt raport publicat de Statista.

Ce economii fac românii în Occident

După transformările societății românești din ultimii ani, influențate de evenimente majore ca pandemia și războiul din Ucraina, numeroși români se întreabă în ce măsură plecarea din țară mai poate reprezenta o alternativă pentru o viață mai bună.

„Mai umblă câinii cu covrigii în coadă în Occident?”,  a fost întrebarea, pusă de un utilizator Reddit, prin care românii au fost provocați să își povestească experiențele și beneficiile pe care le-au avut lucrând în vestul Europei.

După mai mulți ani petrecuți în afara țării, unii au constatat că nivelul de trai în unele locuri din Europa, ca Portugalia și chiar în unele zone din Spania și Italia, este asemănător celor din orașele mari din România, alții s-au declarat însă mulțumiți că primesc salarii de trei patru ori mai ridicate decât ar fi primit în țară pentru același loc de muncă.

„Aud mulți români lăudându-se că fac mii de euro, la locuri de muncă fără calificare, cum este lucrul la curățenie sau îngrijirea vârstnicilor. Rudele mele au plecat la muncă în Occident, dar după mulți ani petrecuți acolo încă împart chiria sau plătesc rate la locuințe. Nu îmi pare așa de bine cum spun unii”, scrie un român.

Pentru unii tineri, viața în Occident aduce beneficii la care nu ar fi sperat în România.

„Am 21 de ani și lucrez în Germania de la 18 ani. De peste un an, muncesc într-o fermă de găini pentru producția de ouă. Muncesc zilnic, dar dacă vreau mi se oferă două zile libere pe lună, însă de obicei aleg să lucrez și în acestea pentru că este destul de lejer. Cazarea este plătită de firmă, locuiesc chiar în incinta fermei, iar locul de muncă este stabil. Sunt plătit la zi, și în funcție de cât am lucrat într-o lună, primesc pe card între 2.900 și 3.200 de euro”, povestește un tânăr.

Un alt român, care locuiește în zona orașului german Munchen, spune că mulți dintre cunoscuții săi români trăiesc decent în Germania, chiar dacă primesc salarii minime pe economie, de circa 12,8 euro pe oră și reușesc să facă cu greu economii.

„Din două salarii minime te descurci în Germania, dar nu economisești prea mult. Un salariu se duce pe chirie, celălalt pe costurile vieții. Din ce rămâne, poți face economii. Știu români care au și-au mai luat un mini-job de weekend, de unde mai fac rost de 500 de euro. La îngrijirea bătrânilor câștigi 2.000 – 2.500 de euro și uneori nu plătești chirie, utilități, mâncare. Ca șofer profesionist, ajungi la peste 3.000 de euro cu ore suplimentare, iar construcții se fac bani frumoși, chiar dacă munca este grea și necalificații se angajează aici tot pe salariul minim”, spune acesta.

Oamenii cumpătați, cei care împart chiria cu alții, pot strânge bani, adaugă românul. Un alt muncitor român a povestit că împreună cu soția trăiește de 12 ani în agricultură în Occident. Au fost cazați într-o fermă, dar au preferat să trăiască în condiții mizere acolo, pline de lipsuri, pentru a putea strânge cât mai mulți bani pe care îi cheltuie pe o casă la marginea Capitalei.

„Nu am investit un ac pentru confort, doar ce avem în țară contează, unde totul a fost achiziționat în timp, cu banii jos”, spune românul.

În Germania, unii români spun că are un venit de 2.000 de euro, într-o firmă de curierat, dar este mulțumit de modul în care este tratat de angajatori și de calitatea vieții.

„În Occident este mult mai ușor pentru un muncitor necalificat să își găsească de luru și să trăiască. În România, mai ales în orașele mici opțiunile se rezumă la pariuri sportive, muncitori pe șantier sau în pădure, în fast-food și restaurante sau magazine. În Anglia, sunt mulți români care nu știu să scrie sau să citească și primesc 32.000 de lire pe an, în unele fabrici din nordul țării. Dacă ai partener și câștigați 3.000 – 4.000 de lire lunar, trăiești bine. Eu am 3.300 de lire lunar și reușesc să economisesc 1.000 de lire”, spune un muncitor român din Anglia.

Calculul unui român: 35.000 de euro economisiți în cinci ani

Salariile minime din Germania și Anglia sunt suficiente pentru a-ți plăti chiria, utilitățile și mâncarea și să mai faci economii, consideră alt român.

„Nu cred că au umblat vreodată câinii cu colaci în coadă în afară, ci doar că românii care au plecat au muncit dublu față de cum munceau în țară. S-au dus să strângă bani, pentru că aveau această oportunitate pe care în țară nu au găsit-o, nu să stea la cafele sau prin cluburi și vacanțe. Tata și acum la 58 de ani muncește câte 14 ore pe zi. În Irlanda, unde stau cu prietena mea, pot pune deoparte 1.000 de euro pe lună, și după ce achit chiria și utilitățile, mai am de cheltuit vreo 800 de euro”, spune un român plecat să muncească în Irlanda.

Un alt român crede dacă va economisi la 700 – 1.000 de euro economisiți lunar, muncind în Occident, va strânge în câțiva ani o mică avere.

„Să consideram 700 euro ori 10 luni, în 5 ani. Două luni pe an, de sărbători nu le mai socotesc, pentru că atunci am cheltuielile mai mari. În cinci ani înseamnă o economie de 35.000 de euro. În România, poate aș fi strâns abia 15.000 de euro”, calculează un alt român.

Unii muncitori din Anglia susțin însă că se consideră norocoși dacă rămân cu 200 – 300 de lire la sfârșit de lună, chiar și trăind frugal.

„Am stat cinci ani în Marea Britanie și Irlanda, am interacționat cu mulți români, o mare parte din cei care lucrează nu strâng niciun ban. Ei stau pentru o viață mai bună, iar cei care pun bani deoparte, strâng 400 – 500 de euro lunar. Foarte puțini rămân cu mai mult de 1.000 de euro. Unii se laudă cu salarii de mii de euro, dar nu spun cât pun deoparte la sfârșit de lună, să nu mai vorbim că unii își distrug și sănătatea pentru banii care oricum nu vor sta mult la ei”, crede un alt român.

Președintele polonez Andrzej Duda va efectua o vizită la Washington, sâmbătă, unde se va întâlni cu omologul său american Donald Trump. Anunțul vine după ce Duda i-a cerut preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski să menţină o cooperare calmă şi constructivă cu liderul american.

Vizita lui Andrzej Duda survine pe fondul unei rupturi tot mai mari între Trump şi Zelenski care i-a alarmat pe aliaţii europeni ai Kievului, transmite Agerpres.

„I-am sugerat preşedintelui Zelenski să rămână angajat în cursul cooperării calme şi constructive cu Donald Trump”, a scris preşedintele Duda pe platforma de socializare X.

„Nu mă îndoiesc că preşedintele Trump este ghidat de un profund simţ al responsabilităţii pentru stabilitate globală şi pace”, a adăugat el.

Duda, al cărui mandat expiră în 2025, a fost unul dintre partenerii internaţionali preferaţi ai lui Trump în timpul preşedinţiei sale 2017-2021 şi amândoi s-au descris ca fiind prieteni.

Trump l-a descris miercuri pe Zelenski drept „dictator” şi a avertizat că trebuie să se mişte rapid pentru a face pace cu Rusia sau riscă să-şi piardă ţara.

Zelenski a răspuns afirmând că Trump a fost prins într-o „bulă de dezinformare”, dar ulterior şi-a atenuat declaraţiile şi a spus că speră în pragmatismul american.

El a spus vineri că a avut o convorbire cu preşedintele Duda pentru a discuta despre dialogul cu echipa SUA condusă de emisarul special pentru Ucraina, Keith Kellogg.

„Este important ca Statele Unite să fie alături de noi. O pace puternică şi de durată poate fi atinsă doar prin unitate”, a spus Zelenski pe platforma X.

Ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski se află, de asemenea, la Washington, unde urmează să aibă o întrevedere cu secretarul de stat american, Marco Rubio.