Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj de solidaritate față de victimele inundațiilor care au lovit Moldova, declarându-se „profund afectat de pierderile de vieți omenești și de distrugerile produse în comunități întregi”. Șeful statului menționează importanța investițiilor în prevenția și protecția împotriva riscurilor climatice, precum şi nevoia consolidării infrastructurii de apărare împotriva dezastrelor naturale.

„Sunt profund afectat de pierderile de vieţi omeneşti şi de distrugerile produse în comunităţi întregi în urma inundaţiilor devastatoare din Moldova. Gândurile mele se îndreaptă către familiile îndoliate şi către toţi cei care au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele în faţa forţei necruţătoare a naturii”, a transmis marți, 29 iulie, președintele Nicușor Dan. Acesta a precizat că este în contact cu autorităţile implicate în gestionarea intervențiilor pentru a se asigura că statul oferă tot sprijinul necesar celor afectați.

Președintele a lăudat eforturile pompierilor, salvatorilor și voluntarilor care acționează în teren:

„Apreciez eforturile pompierilor, salvatorilor și voluntarilor care acționează fără întrerupere în zonele calamitate. Știu că se află în teren, zi și noapte, pentru fiecare familie aflată în pericol”.

Totodată, Nicușor Dan a făcut apel la autorități pentru a consolida capacitatea de reacție rapidă în situații de urgență, dar și infrastructura de apărare: „România trebuie să își consolideze nu doar capacitatea de reacție rapidă în situații de urgență, ci și infrastructura de apărare împotriva dezastrelor naturale pentru a proteja viețile oamenilor și siguranța comunităților vulnerabile”.

Inundațiile au început duminică, 27 iulie, în urma avertizărilor de cod roșu hidrologic. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Suceava a fost activat sub coordonarea prefecturii, fiind mobilizate toate structurile de intervenție.

Cele mai afectate localităţi sunt Broşteni, Neagra, Darmoxa, Holdiţa, Lungeni, Poiana Cotârgaşului, Cotârgaş, Frasin, Ostra, Stulpicani și Slatina.

Potrivit autorităţilor locale, peste 2.500 de persoane au fost afectate de viituri.

O tânără româncă de etnie pakistaneză, născută în Timișoara, acuză că este victima unor comentarii rasiste repetate făcute de Luca Vicol, fiul Laurei Vicol, şi îl acuză pe acesta de comportament tip bullying pe rețelele sociale.

Faizah Muhhamad, născută în Timişoara din părinţi cu origini indo-pakistaneze, semnalează faptul că Luca Vicol, fiul fostei președinte a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol, și al omului de afaceri Mihai Tiberiu Vicol, a lăsat la postările sale pe rețelele sociale mai multe comentarii rasiste. Tânăra, care este în prezent studentă la master în astrofizică și implicată într-un proiect de film despre Revoluția din 1989 din Timișoara, consideră că acestea sunt cu atât mai grave cu cât ele stau „la intersecția rasismului și a privilegiilor politice”.

„Mă numesc Faizah și vă contactez în calitate de cineastă și studentă la master în astrofizică născută în Timișoara. Azi, am fost victima unor comentarii rasiste extrem de grave, formulate de Luca Vicol, fiul fostei șefe a Comisiei Juridice din Parlament.

Printre atacuri s-au numărat apelative precum «Pakistan curry», folosirea repetată de emoji de maimuță și afirmația ironică «Așa arată românii».

Cred că acest caz stă la intersecția rasismului și a privilegiilor politice: nu este vorba doar de ura individuală, ci de sentimentul de impunitate alimentat de apartenența la o familie influentă.

Vă trimit în atașament capturile de ecran pentru publicare. Voi documenta această situație în videoclipurile mele de pe TikTok și Instagram Reels, iar tăcerea presei române în fața unui caz atât de clar de rasism nu va trece neobservată”, spune Faizah Muhhamad.

În acest context, am încercat să aflăm mai multe detalii de la tânăra care are altă etnie, dar este cetățean român, dar şi de la Luca Vicol, care ne-a transmis şi el un drept la replică, prin intermediul mamei sale.

Cum a început totul

Faizah Muhhamad afirmă că nu îl cunoaște personal pe Luca Vicol şi că nu a interacționat niciodată cu el nici pe rețelele de socializare până în momentul în care acesta a început să lase comentarii rasiste şi ofensatoare la postările sale din mediul online, pe TikTok.

Tânăra spune că nu este pentru prima dată victima rasismului, confruntându-se aproape zilnic cu astfel de comentarii, dar că cele venite din partea lui Luca Vicol sunt cu atât mai grave cu cât „vorbim despre cineva care se pregătește, ca și mama lui, pentru o carieră în politică. O astfel de persoană va ajunge, mai devreme sau mai târziu, într-o poziție de influență, iar comportamentul său actual ar trebui cunoscut și dezbătut public”.

„Nu îl cunosc personal pe Luca Vicol și nu am avut niciun fel de interacțiune anterioară cu el. Nu l-am provocat în niciun fel să comenteze la postările mele. Comentariile sale sunt publice și, din păcate, nu s-a limitat la a mă ataca doar pe mine, ci și alte persoane din secțiunea mea de comentarii. Comportamentul său rasist și batjocoritor este vizibil și documentat.

Motivul pentru care au început aceste atacuri pare a fi faptul că am început să vorbesc public despre proiectele mele creative, în special despre romanul și filmul pe care le dezvolt, ambele inspirate din Revoluția Română. Sunt o artistă născută în România, în Timișoara, iar această poveste este una extrem de personală pentru mine. Cu toate acestea, se pare că simplul fapt că am o altă etnie i-a deranjat pe unii, iar identitatea mea de româncă este atacată constant. În orice țară civilizată, un astfel de comportament ar fi considerat inacceptabil.

Da, Luca Vicol a continuat să comenteze și voi atașa capturi de ecran care dovedesc acest lucru. Din păcate, primesc comentarii rasiste aproape zilnic, iar în acest e-mail voi include câteva exemple relevante. Ceea ce diferențiază acest caz de celelalte este faptul că vorbim despre cineva care se pregătește, la fel ca mama lui, pentru o carieră în politică. O astfel de persoană va ajunge, mai devreme sau mai târziu, într-o poziție de influență, iar comportamentul său actual ar trebui cunoscut și dezbătut public, a declarat pentru „Adevărul” Faizah Muhhamad.

Ea a povestit, de asemenea, că, după ce a primit comentariile ofensatoare, a verificat contul de TikTok al lui Luca Vicol şi a constatat că nu este singura țintă a comentariilor ofensatoare ale acestuia.

„Am documentat, de asemenea, comentarii făcute de el pe propriul său cont, unde a folosit termeni jignitori și ofensatori, iar în imaginile atașate se pot vedea clar aceste lucruri. Mai mult, există și alte persoane în mediul online, în special pe TikTok, care au fost victimele comportamentului său de tip bullying. A făcut afirmații disprețuitoare la adresa celorlalți, numindu-ne «săraci» în contrast cu poziția sa de «bogat și puternic».

Sunt profund conectată la cultura română, chiar dacă unii aleg să mă respingă doar pe criterii etnice. Tocmai de aceea, aceste atacuri sunt cu atât mai dureroase și revoltătoare”, mai spune Faizah Muhhamad, care ne trimite şi câteva capturi de ecran edificatoare.

Luca Vicol spune că nu e rasism să trimiți emoticoane cu maimuțe

În toamna anului trecut, în plin scandal legat de Nordis, fiul Laurei Vicol și-a lansat primul volum de poezie, intitulat „Gânduri pasagere”, la o cafenea din București, iar printre participanți s-a numărat și mama sa, Laura Vicol.

Luca Vicol s-a făcut remarcat nu doar prin poezie, ci și prin prezența sa vocală și adesea acidă în mediul online, unde  tânărul adoptă un ton ironic și adesea ofensator față de cei care îl critică, pe care nu ezită să-i ironizeze sau chiar să-i jignească în termeni duri.

De asemenea, numele lui Luca Vicol apare și într-o anchetă DIICOT privind spălarea de bani, la începutul acestui an procurorii declarând că acesta ar fi beneficiat de sume importante de bani, transferate atât direct în conturile sale, cât și prin intermediari.

Pe contul său de TikTok, el publică frecvent videoclipuri în care abordează, în cheie ironică, subiecte de actualitate, precum cazul criminalului din Mureș, măsurile de austeritate propuse de Guvernul Bolojan sau scandalul în care a fost implicat Cristian Popescu Piedone.

Evident că, dat fiind numele de familie pe care îl poartă, postările sale, atât cele de pe TikTok, cât și de pe Instagram, generează numeroase reacții. Mulți dintre cei care comentează îl critică, făcând legătura între atitudinea sa și controversele din jurul familiei sale, iar Luca răspunde deseori comentariilor cu replici dure. Printre cele mai vizibile se numără: „Să zici mersi că îți răspund, sărăcie!”, „Tu ești Ștefan cel gay. Ai sânii mari, umflatule! Du-te în ghetou! Mai mănâncă și tu o salată!”*, sau „Când intră pensia socială?”.

În acest context, prin intermediul mamei sale, i-am solicitat lui Luca Vicol un punct de vedere referitor la cele mai recente acuzații la adresa sa, cele formulate de Faizah Muhhamad.

Astfel, el ne-a transmis un drept la replică, atașând, la rândul său, câteva capturi de ecran care ilustrează schimbul de mesaje dintre cei doi.

„În ziua de azi, dacă ai un produs și vrei să-l vinzi, ai nevoie de marketing. Domnișoara, o progresistă de stânga, asemănătoare celor din Vest, încearcă să-și facă reclamă folosindu-se de numele meu de familie. Faptul că ea consideră un emoticon o formă de rasism indică o acută manie a persecuției și o «mentalitate de victimă», tipică oamenilor care nu pot realiza nimic fără puțină victimizare.

Eu am scris o carte și am fost numit, de-a lungul timpului, de la «țigan» la «jidan», dar în viața vieților mele nu voi acuza pe cineva de rasism, pentru că este penibil, imatur și am lucruri mai bune de făcut cu timpul meu, spre deosebire de această domnișoară.

Însă dacă ea crede că, după secole de ocupație – ba turcă, ba maghiară, ba rusă – vine acum în țara mea să-mi țină lecții despre «rasism», în condițiile în care poporul meu a fost subjugat o mare parte din istoria sa, mi se pare de-a dreptul absurd.

În legătură cu comentariul «așa arată românii»:

NU, nu așa arată românii. Dacă ai cetățenie română, nu înseamnă automat că ești român, la fel cum nici eu, dacă aș avea cetățenie nepaleză, nu aș deveni nepalez. Asumă-ți identitatea și fii mândră de poporul tău, așa cum sunt și eu de al meu! Pentru că așa ne-a educat mama mea, pe mine și pe frații mei: să ne iubim țara nu doar să locuim în ea!

Doamne ajută!”, a transmis Luca Vicol.

Laura Vicol: Studenta vrea să își facă publicitate pe numele nostru

O reacție la această situație a avut și fostul președinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, Laura Vicol, care a subliniat că de luni bune este „linșată public gratuit” în presă, fiul său fiind adesea atacat doar prins prisma numelui pe care îl poartă.

În discuția telefonică pe care am avut-o, ea a declarat că bănuiește că tânăra care face astfel de acuzații despre fiul său ar putea fi una și aceeași persoană care, de pe un cont fals, i-a scris lui Luca Vicol numeroase mesaje ofensatoare, dar, cum nu poate dovedi acest lucru, preferă să nu comenteze acest aspect. Cu toate acestea, ne-a transmis și ea câteva capturi de ecran cu comentariile primite de fiul său, însă fără niciun fel de legătură cu subiectul discutat.

Laura Vicol își apără fiul și afirmă că acesta este „un copil care nu a mai suportat să-și vadă mama linșată public gratuit și reacționează. Uman, poate arogant, dar pe măsura lăturilor vărsate”.

De asemenea, ea susține opinia lui Luca Vicol că tânăra studentă este în căutare de publicitate și a ales să facă asta bazându-se pe notorietatea numelui Vicol.

 „Un tânăr student la două facultăți, olimpic internațional, care, de luni de zile este stâncă în fața violenței verbale, îmi ia apărarea și răspunde cu același ton jignirilor, amenințărilor și urii care curg zilnic pe rețelele lui de socializare.

Un copil care nu a mai suportat să-și vadă mama linșată public gratuit și reacționează. Uman, poate arogant, dar pe măsura lăturilor vărsate.

Pentru că ŞTIE cine este mama lui și ŞTIE Adevărul!

Și acum, pentru că a îndrăznit să răspundă, apare din senin un mail de la o domnișoară care se autointitulează cineastă și studentă la astrofizică, și care afirmă că va transforma totul în «videoclipuri pe TikTok și Instagram Reels»”.

Nu e greu de înțeles scopul real al acestei «sesizări».

Fiul meu NU a făcut comentarii rasiste.

Capturile trimise sunt scoase din context, neverificabile, și trimise cu un scop clar: scandal. Vizibilitate. Agendă personală.

(…) Este o tentativă de a-mi asocia copilul cu o vină pe care nu o are, nici el și nici eu, doar pentru că poartă numele meu. Și nu, nu voi permite asta”, a transmis Vicol.

Trei copii români, de opt luni, doi şi patru ani, şi-au pierdut viaţa în urma unui accident cumplit care a avut loc în Spania, după ce maşina în care se aflau cu părinţii s-a ciocnit frontal cu un alt autovehicul. 

Alți doi pasageri, care se aflau în cealaltă maşină, au murit şi ei pe loc.

Tragedia s-a produs duminică, 27 iulie, pe drumul național N-310. Cinci persoane și-au pierdut viața în urma accidentului iar alte patru au fost rănite grav. Impactul a fost atât de violent încât una dintre mașini s-a răsturnat, iar corpurile victimelor au rămas prinse în interior.

Familia de români se întorcea acasă după ce și-a vizitat rudele. Accidentul s-a produs în jurul orei 17:00, pe un sector de drum drept. Bogdan, tatăl copiilor, în vârstă de 29 de ani, și Noemi, mama acestora, în vârstă de 26 de ani, au fost transportați de urgență la spitalul din Villarrobledo, provincia Albacete. Cei doi sunt conştienţi, în stare stabilă, şi beneficiază de sprijin psihologic din partea Crucii Roşii, iar tatăl urma să fie supus unei intervenţii chirurgicale.

În schimb, pentru cei trei copiii, de origine română, de 8 luni, 2 ani, respectiv 4 ani, nu s-a mai putut face nimic, fiind declarat decesul acestora, potrivit El Espanol.   

În cealaltă mașină se aflau alte patru persoane: două dintre ele, în vârstă de 38 și 43 de ani, au murit pe loc, iar ceilalți doi ocupanți sunt internați la spitalul din Albacete. 

Comunitatea este în stare de șoc. Au fost declarate trei zile de doliu

Comunitatea din Villanueva de la Jara, localitate situată în provincia Cuenca, este în stare de șoc. Cei trei copii s-au născut acolo, iar părinții lor erau activi în viața orașului și în comunitatea bisericii penticostale locale. Primăria a declarat trei zile de doliu oficial.

Primăria din Villanueva de la Jara a anunțat că va ajuta familia de români „în privința formalităților administrative”.

„Le-am pus la dispoziție și un psiholog, care este angajat al primăriei. Tot orașul este înmărmurit, e o tragedie de nedescris. Aceasta trebuia să fie Săptămâna Culturală a orașului, dar am anulat toate activitățile municipale”, a anunțat edilul localității.

Mama lui Bogdan, bunica celor trei copii, locuia într-o localitate învecinată, iar cei cinci se duseseră să o viziteze. Tragedia s-a produs duminică după-amiază, când se întorceau acasă.

Poliția investighează cauzele accidentului. Există suspiciuni că lumina foarte puternică a soarelui l-a orbit pentru câteva secunde pe unul dintre şoferi, care a ajuns, astfel, pe contrasens, precizează El Pais.  

Garda Civilă continuă investigațiile pentru a stabili cu exactitate cauzele și circumstanțele producerii accidentului.

Victor Roman, fost deputat PSD și om de afaceri cunoscut din Vrancea, a fost trimis în judecată în urma incidentului tragic petrecut în decembrie anul trecut, când a împușcat mortal un bărbat de 40 de ani, în timpul unei partide de vânătoare. Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea a anunțat finalizarea cercetărilor și trimiterea în judecată a patru persoane în acest dosar.

„Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea a finalizat cercetările şi a dispus trimiterea în judecată a patru inculpaţi, în dosarul având ca obiect infracţiunile de ucidere din culpă, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor (două infracţiuni), uzul de arma fără drept (două infracţiuni), braconaj, instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în înscrisuri sub semnătură privată (două infracţiuni) şi transportul vânatului dobândit în condiţiile art. 42 din Legea nr. 407/2006 sau găsit împuşcat ori tranşat în teren, comercializarea, naturalizarea şi orice operaţiuni privind vânatul sau părţi ori produse uşor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condiţiilor legii”, a anunțat instanța.

„În cauză s-a administrat un probatoriu complex: audieri suspecţi, inculpaţi, martori, cercetare la faţa locului, reconstituire, experiment judiciar, expertiză medico- legală, expertize criminalistice, expertiza topografică, percheziţii domiciliare, informatice, a unui vehicul, listing, metode speciale de supraveghere, procese-verbale redări imagini video/ înregistrări audio, detecţie comportament simulat cu aparat poligraf şi alte procedee probatorii (…)”, se arată în comunicat transmis de instanță.

Incidentul a avut loc pe domeniul de vânătoare privat al lui Victor Roman, în prezența mai multor invitați din București. Victima, Maricel Dobrițoiu, se afla în fondul forestier pentru a aduna lemne uscate, potrivit informațiilor furnizate de Poliție. Acesta a fost împușcat în cap, lăsând în urmă o soție și trei copii minori.

„La data de 27.12.2024 (…) în jurul orei 15:00, a executat un foc cu o armă de vânătoare în punctul „Aluna” asupra unui câine, iar în jurul orei 17:00 a executat un foc cu o altă armă de vânătoare asupra numitului D.M., pe care l-a confundat cu un porc mistreţ, provocând decesul victimei”, conform Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.

Victor Roman a fost deputat PSD între 2012 și 2016, iar în 2024 și-a depus candidatura pentru președinția Consiliului Județean Vrancea, din partea Partidului Umanist Social Liberal (PUSL).

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, marți, o nouă încercare de reformă a pensiilor speciale, după ce în ultimii 15-20 de ani au existat mai multe tentative nereușite de a rezolva această problemă. Doctor în drept constituțional și conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, Bogdan Iancu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, care sunt marile piedici în calea acestei reforme și din ce cauză au eșuat toate încercările de până acum.

Adevărul: Problema pensiilor speciale a fost prezentă în discursul tuturor partidelor politice, dar niciunul dintre ele nu a reușit să o rezolve. Curtea Constituțională (CCR) a respins, în mai multe rânduri, inițiativele legislative care vizau desființarea sau modificarea pensiilor speciale, declarându-le neconstituționale. Totuși, mai exact, care au fost motivele invocate de CCR și în ce măsură acestea ar fi discutabile?

Bogdan Iancu: CCR a invocat independența justiției în perioada crizei precedente, ca argument suprem. La momentul respectiv, doar pensiile magistraților nu au fost atinse, în numele independenței justiției (Decizia 873/2010 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/119887). La momentul respectiv însă, independența aceasta și un nivel de salarizare înalt, pensiile etc. erau justificate, ca și autonomia funcțională a DNA, ca și autonomia extremă a CSM (inclusiv prin raportare la modelul standard de consiliu judiciar, care cere 50% magistrați în consilii, nu 16 din 19) prin imperativul suprem al combaterii corupției. Acesta a fost predicatul tuturor reformelor, acesta a fost scopul inițial cu privire la întreaga configurație actuală. MCV-ul era încă la început atunci, multe lucruri erau altfel. Și condițiile erau altele, 25 de ani vechime, 60 de ani vârsta. Lucrurile s-au schimbat. Fără a nega rolul politicului, aceasta este o horă în care și magistrații au intrat cu interes. Nu i-a obligat nimeni pe mandarinii judiciari de la București să deconteze diurne de zeci de mii de euro venind din periurban în centru. Nu i-a forțat nimeni pe mulți alții să își mărească emolumentele prin sute și mii de procese, încă de prin 2000, cum frumos descrie și dl. Daniel Morar în cartea sa din 2022 (D. Morar, Putea să fie altcumva, Humanitas, București, 2022, de la pagina 558 încolo). Au dat în judecată și colegii lor le-au dat dreptate (să zicem așa), până când s-au generalizat sporuri salariale de 40%, inițial gândite doar pentru procurori și judecători care urmăreau penal, respectiv judecau cauze de corupție mare-medie sau crimă organizată. E un sport acesta, cum știm cu toții, în care profesia („puterea”, cum își zic unii) a dobândit expertiză, agilitate, în campionate naționale.

Cine-i vinovat

Cine poartă vina acestor eșecuri: magistrații sau autorii acestor „reforme” ale pensiilor speciale, făcute, în opinia multora, intenționat în așa fel încât să pice la CCR? Și evident, care ar fi soluțiile, dacă ele există?

Nu sunt de vină indivizii și nu trebuie demonizată o categorie socio-profesională atât de importantă. Trebuie corectate carențele structurale, dacă și cât se poate. CSM seamănă însă tot mai mult cu o organizație sindicală, tot mai puțin cu garantul independenței justiției. Și asta era de așteptat, autonomia extremă duce la forme de corporatism, politizare internă, se știe asta de multă vreme. Cazul Italiei este revelatoriu, așadar exact sistemul-model pentru autoguvernarea judiciară. Astfel de forme de autonomizare intră inevitabil în conflict cu reprezentări clasice privind rolul judecătorului („putere într-un anumit sens nulă” zice Montesquieu, explicând și de ce: „doar portavoce a legii”, neutri, apolitici, imparțiali). Nu se poate și cu achitări în lanț, și cu pensii mari, și cu diurne, și pe TikTok. Prea multe se bat cap în cap.

Ce soluții, în afara modificării legii, ar putea să mai existe?

Nu văd ce soluții pot exista în momentul de față. Recrutări se pot face, fie „lateral”, fie prin INM, doar la primul grad de jurisdicție, la judecătorii și parchete pe lângă acestea. Oricum, nu ar trebui soluționată această problemă în termeni etici-morali, ci în funcție de condiționările structurale. Orice om în toate mințile, dacă are de ales între un salariu relativ bun, dar condiții foarte adesea improprii plus campanii de înfierare publică și nesiguranță legislativă, pe de o parte și o viață liniștită cu o pensie mai mare decât salariul, pe de alta, va opta pentru varianta a doua. Magistrații nu trebuie nici zeificați, nici demonizați, e o problemă structurală și trebuie tratată mai echilibrat, la rece.

Cum este în lumea normală

România, țară membră a Uniunii Europene, nu reușește să rezolve problema pensiilor speciale de atâția ani. Care e situația în alte țări din UE?

În Germania, un judecător de Amtsgericht, judecătoria lor, are un venit salarial de încadrare de 4.472 până la 4.820 euro (diferă de la Land la Land, cel mai mic e în Turingia, cel mai mare în Baden). https://www.beck-stellenmarkt.de/ratgeber/legal-career/zahlen-daten-fakten/so-ist-der-verdienst-im-richterlichen-beruf Crește prin promovare până la final de carieră, dar nu peste 8.000 și ceva, treapta cea mai înaltă, creșterea cea mai mare. Salariul mediu net pe economie în Germania e circa 2.700 euro.

Un lector (Juniorprofessor, Profesor W1, poate fi plătit ceva mai bine, în Bavaria 5.538 https://www.academics.de/ratgeber/gehalt-professor-professorin-bayern).

Judecătorii germani ies la pensie la 67 de ani, cu pensii care nu pot depăși 71,75 % din salariu și sporuri (după Legea privind salarizarea funcționarilor publici și a judecătorilor, https://www.gesetze-im-internet.de/beamtvg/BJNR024850976.html ). La maximum se ajunge înmulțind 1,79375% cu 40 de ani de activitate. Se diminuează pensia dacă iese anticipat la pensie judecătorul (ei nu au „magistrați”, procurorul lor fiind ca statut parte din executiv), cu 3,6% pe an.

Menționez din nou că nu există discrepanțe izbitoare între categorii profesionale din sectorul public. Nu sunt învățate doar anumite categorii că sunt „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”. În momentul de față, revenind, un judecător român de la o micuță judecătorie, cu „definitivatul” abia luat, primește un salariu mai mare decât cel al unui profesor universitar la final de carieră, profesor care se pensionează la 65 de ani, nu la 48. Văd că CSM-ul duce o luptă epică și etică cu altfel frumoasa vârstă de 48 de ani, dar ipotetic e o vârstă la care cineva care a intrat direct în sistem din INM și care a reușit la INM după licență, se poate încă pensiona.

Reformele justiției sunt ciclice

Există riscul ca și în următorii 35 de ani, atât cât s-a scurs de la Revoluție și până în prezent, problema pensiilor speciale să rămână la fel în aer?

În doctrină, există un studiu interesant care ne arată că reformele „justiției” sunt ciclice, de la independență extremă la dependență extremă. Noi nu ne găsim niciodată echilibrul, nici nu prea tindem către el. Tendința ar trebui să vină de la elite și rog amatorii să vadă cam care era nivelul de pregătire mediu al elitelor românești din perioada construcției statului modern. În PNL, să zicem. Studii există.

Marile piedici din calea premierului Bolojan

Premierul Ilie Bolojan se arată totuși optimist, iar azi (n.r. – marți 29 iulie) a anunțat oficial cum reforma în acest domeniu, pornind de la faptul că magistrații se vor pensiona la 65 de ani și că vor avea pensie mai mică decât salariul. Totuși, prevederile legii s-ar aplica doar pe viitor, nu și pentru pensiile care sunt în plată, pentru ca legea să aibă o șansă să treacă și de CCR. În ce măsură magistrații care ce se pensionează abia acum vor putea să reclame o discriminare față de cei pensionați anterior și să obțină din nou anularea mult așteptatei legi?

Nu pot prevedea ce se va întâmpla, într-o lume normală nu e posibil deloc ce întrebați, dați-mi voie să vă răspund indirect. În lumi normale nu se dezgroapă excepții de neconstituționalitate din 2019 pentru a fi soluționate în 2025 – mă refer la recenta decizie privind ANI, în numele dreptului la viață privată al persoanei publice. În principiu, neretroactivitatea își află rostul foarte important în principal în materia legii penale, cu excepția binecunoscută a legii penale mai favorabile făptuitorului, care retroactivează sau ultraactivează, după caz, în toate sistemele liberale. Vă pot da numeroase excepții de la principiul neretroactivității în alte materii decât legea penală, în sisteme de drept așezate și respectabile.

Tot în principiu, orice regulă stabilește distincții, norma vine din latină, echer de tâmplărie era norma, folosea dulgherului pentru tăiat lemnul în unghi drept. Nu orice distincție discriminează, dacă ar fi așa nu am mai avea nicio regulă. Nu văd care era discriminarea când un procuror în DIICOT sau DNA și un judecător de penal la instanțe superioare primeau un spor pe care colegii lor nu-l primeau. Care e marele risc când tu te ocupi de divorțuri sau furt simplu, nu de mare corupție sau clanuri? De ce distincția te discriminează? La noi s-a considerat, nu dezinteresat, că era discriminare. Toate normele și conceptele juridice operează doar sub premisele existenței unui context relativ stabil, înțelegerii unor distincții, păstrării unor ierarhii, unui bun simț sau simț comun la nivel general. Cu neștiință și mai ales cu rea-credință, pot fi interpretate în toate felurile cu putință. Deja am văzut magistrați care tunau și fulgerau împotriva MCV pe când era în vigoare, acum zic că salariile și pensiile erau recomandări MCV, alții care citează spețe ale Curții de Justiție trunchiat, doar cu ce le convine, șamd.

Ne-am putea aștepta la un val de pensionări în rândul magistraților, acum că a fost anunțată această lege? Care ar fi soluțiile în acest context?

Asta e marea problemă, pe care nu știu cum o vor rezolva. Recrutări se pot face, fie prin INM, fie prin concurs, doar la baza sistemului. Nu înțeleg cum vor să înlocuiască ieșirile din sistem.

Poliția Română a răspuns criticilor Sindicatului Europol, care susține că în cazul incidentelor de la Caraș Severin Direcția Control Intern a făcut verificări în afara cadrului legal care reglementează procedura cercetării disciplinare.

Inspectoratul General al Poliției Române a reacționat marți față de acuzele aduse de Sindicatul Europol, în cazul incidentelor din județul Caraș Severin, unde un polițist a fost atacat de mai mulți localnici din satul Cănicea, după ce a oprit în trafic un bărbat care conducea un ATV fără permis și sub influența alcoolului.

Recția vine după ce Direcția de Control Intern a început verificări considerate abuzive.

”Activitatea Direcției Control Intern nu este de natură a interfera cu activitatea organelor judiciare sau de a îngreuna în vreun fel administrarea probatoriului în cauza penală, ci de a evalua din punct de vedere profesional modul în care a fost organizată și desfășurată misiunea, în scopul identificării unor eventuale disfuncționalități procedurale sau de ordin tactic. Aceste activități au un caracter preventiv și urmăresc exclusiv îmbunătățirea pregătirii viitoare a polițiștilor și optimizarea modului de desfășurare a intervențiilor. Subliniem că verificările efectuate nu echivalează cu declanșarea procedurii de cercetare prealabilă. În același timp, nu se solicită declarații care să interfereze cu ancheta penală aflată în desfășurare, iar cooperarea cu structurile competente se realizează în limita cadrului legal aplicabil”, spune IGPR.

În ceea ce privește accesarea unor mijloace tehnice de înregistrare, Poliția Română spune că această activitate se face strict în baza reglementărilor interne aplicabile, cu respectarea procedurilor în vigoare și fără a afecta utilizarea acestora ca mijloace de probă în dosarele penale instrumentate de organele de urmărire penală.

”Poliția Română își exprimă susținerea pentru toți polițiștii care acționează cu profesionalism și integritate și reiterează că analiza internă a modului de desfășurare a unei intervenții reprezintă o practică firească și necesară pentru creșterea nivelului de performanță și pentru consolidarea încrederii publicului în instituție”, anunță IGPR.

Sindicatul Europol a scris marți pe Facebook că ”imediat după viralizarea imaginilor cu ultrajul comis de către persoane cu rude în politica locală împotriva colegilor noștri de la IPJ Caraș-Severin, Direcția Control Intern a descălecat la sediul inspectoratului pentru a face „verificări” în afara cadrului legal care reglementează procedura cercetării disciplinare.

Astfel, mințile luminate din cadrul DCI au solicitat în mod abuziv ca în cursul zilei de mâine, polițiștii victime ale ultrajului, precum și alți colegi ai acestora care au cunostință despre eveniment să se prezinte din timpul liber la sediul inspectoratului pentru a fi audiați”, potrivit Europol.

”Mai mult decât atât, pentru a-și demonstra încă o dată „profesionalismul” au făcut un adevărat desant în birourile colegilor noștri de la Serviciul de Comunicații și Informatică solicitându-le să le pună la dispoziție înregistrările stocate de body-cam-uri, deși descărcarea acestora poate fi autorizată în astfel de cazuri limitative doar cu acordul structurii centrale din IGPR (DCTI), fiind interzisă o astfel de autorizare pentru cercetarea disciplinară a polițistilor sau pentru verificările ilegale pe care DCI obișnuiește să le facă, tocmai pentru a elimina abuzurile comise în trecut de către unii șefi.

Nu putem înțelege logica acestei ingerințe în actul de justiție în contextul în care IPJ Caraș-Severin a făcut deja o solicitare către IGPR pentru a fi autorizată punerea la dispoziția organelor de urmărire penală a acestor înregistrări care ar trebui să reprezinte exclusiv mijloace de probă în cadrul dosarului penal ce are ca obiect infracțiunea de ultraj comisă împotriva polițiștilor”, a mai scris pe Facebook Sindicatul Europol.

Reamintim că un polițist din județul Caraș-Severin a fost atacat de mai mulți localnici din satul Cănicea, după ce a oprit în trafic un bărbat care conducea un ATV fără permis și sub influența alcoolului. Incidentul a fost filmat și postat pe rețelele de socializare.

Localnicii au fost prinşi şi reţinuţi, urmând să fie prezentanţi instanţei cu propunerea de arestare preventivă.

Potrivit IPJ Caraș-Severin, bărbatul oprit emana halenă alcoolică, motiv pentru care a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,46 mg/l alcool pur în aerul expirat. Verificările ulterioare au arătat că acesta nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie.

Asociaţia Municipiilor din România (AMR) a propus premierului în privinţa reducerii numărului de poliţişti locali ca norma să fie de un poliţist la 1.200 de locuitori, având în vedere complexitatea problemelor care sunt de gestionat, a declarat preşedintele executiv al asociaţiei, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Declaraţiile sale au fost făcute la finalul consultărilor cu premierul Ilie Bolojan, ministrul Cseke Attila şi reprezentanţii comunelor, oraşelor, judeţelor şi municipiilor din România pe tema proiectului privind reforma administraţiei locale.

„A fost o întâlnire pragmatică, eficientă, raţională, în care s-a spus lucrurilor pe nume. (…) Am discutat pachetul de măsuri de austeritate care vizează administraţia locală, venind evident şi cu propuneri care să îmbunătăţească această activitate. La unele am primit răspunsuri pozitive, la unele neutre, la altele negative”, a afirmat Emil Boc, scrie Agerpres.

El a precizat că AMR a venit cu propunerea ca numărul de poliţişti locali să fie stabilit printr-o normă de un poliţist local la 1.200 de locuitori.

„Am înţeles opţiunea Guvernului de a diminua numărul, de exemplu, de poliţişti locali. Am propus, însă, o soluţie echilibrată, şi anume: nu un poliţist local la 1.000 de locuitori, cât propune Guvernul, nu un poliţist local la 1.500 cât este acum, ci un poliţist local la 1.200 de locuitori, având în vedere complexitatea mare a problemelor pe care noi, de exemplu, municipiile mari, reşedinţă de judeţ, le avem de organizat în comparaţie cu alte entităţi administrative. A rămas în analiză şi credem într-o judecată echilibrată, astfel încât să putem presta în continuare servicii de calitate. (…) Trebuie să ţii oraşul sub control „, a mai declarat Boc.

Acesta a menţionat şi că a fost discutat subiectul sumelor de bani de reechilibrare acordate de la Guvern UAT-urilor raportat la cifra populaţiei.

„Noi, la Cluj, avem la recensământ 284.000, la Evidenţa Populaţiei avem 330.000 – 340.000. Undeva, 50.000 de locuitori nu sunt luaţi în considerare la alocarea de resurse financiare. Înţeleg şi dimensiunea Guvernului că există foarte multe cifre care nu corespund realităţii, în sensul că sunt persoane doar cu numele, la un oraş, la o comună, la un municipiu, şi sunt plecaţi în străinătate sau şi-au luat cetăţenia şi nu locuiesc în oraş, este adevărat şi asta. Şi aici am încercat să găsim un echilibru astfel încât să găsim o reprezentare exactă. Am înţeles şi poziţia Guvernului că trebuie să aibă un criteriu standard în raport cu Uniunea Europeană şi acesta este recensământul, iar noi, nu în glumă, şi chiar în serios, am spus: dacă se face o asemenea raportare, de ce să nu aplicăm criteriul recensământului de sus în jos la tot ce există în România în materie de legislaţie electorală”, a subliniat Boc.

El a arătat că dacă s-ar aplica cifrele de la recensământ la numărul de parlamentari, nu ar mai trebui o lege de reducere a acestora la la 300.

„Prin aplicarea directă a numărului de la recensământ, am ajunge la 300 de parlamentari. Şi de acolo încolo, la consilieri locali, judeţeni şi aşa mai departe, care se raportează la Evidenţa Populaţiei, atunci când facem alegerile pentru parlamentari, pentru consilieri locali, pentru consilieri judeţeni, iar când ne raportăm la celelalte activităţi administrative, ne raportăm la recensământ. Şi atunci, am spus – iată un moment în care putem face o reformă structurală a statului român, să ne raportăm la cifrele de la recensământ, dar global. (…) Premierul, ca de obicei, e receptiv la asemenea nuanţe, a spus: salut această propunere făcută de AMR şi o analizăm. Dar nu face obiectul discuţiilor de faţă, pachetul 2 nu conţine asemenea elemente”, a mai afirmat Boc.

Consiliul Superior al Magistraturii condamnă în termeni extrem de fermi măsurile anunțate de Guvern privind „reforma” sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, acuzând Executivul de o „manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor” și de subminare a independenței justiției.

Într-un comunicat oficial, CSM respinge atât conținutul reformelor, cât și maniera în care acestea au fost prezentate public de premierul Ilie Bolojan, fără consultarea autorității judecătorești.

„Maniera de comunicare publică […] într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat […] reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției”, se arată în comunicatul transmis de CSM.

Consiliul atrage atenția că intențiile Guvernului – printre care creșterea vârstei de pensionare, majorarea vechimii minime și diminuarea cuantumului pensiei de serviciu – vin la scurt timp după o reformă legislativă substanțială adoptată deja prin Legea nr. 282/2023. Astfel, intervențiile repetate asupra statutului magistraților încalcă, în opinia CSM, principiile securității juridice și ale așteptării legitime.

„Este obligatoriu ca magistraților în funcție să le fie asigurat un cadru normativ predictibil. Modificările de substanță, în mod repetat, creează un sistem normativ fundamental diferit de cel existent la momentul accesului în profesie.”

CSM avertizează că măsurile anunțate nu doar că afectează stabilitatea carierei și protecția socială a magistraților, dar subminează chiar componenta financiară a independenței justiției, întrucât pensia de serviciu ar trebui să reflecte în mod proporțional ultimele venituri ale judecătorului sau procurorului.

„Justiția devine o carieră neatractivă”

CSM avertizează că impactul pe termen lung al acestor măsuri va fi devastator pentru sistemul de justiție, întrucât magistrații nu vor mai fi motivați să rămână sau să acceseze această profesie supusă unui regim de incompatibilități și interdicții fără echivalent în alte domenii publice.

„Aceste profesii vor deveni complet neatractive, întrucât responsabilitățile specifice, condițiile deosebite de muncă și regimul drastic nu sunt compensate corespunzător nici prin sistemul de remunerare și nici prin sistemul de pensionare.”

Pe lângă efectele directe asupra corpului profesional, Consiliul acuză o intenție politică deliberată de stigmatizare a magistraților, într-o campanie de imagine care încearcă să mute atenția publică de la scandalurile recente și problemele reale ale societății.

„Campanie de stigmatizare”

„Toate măsurile anunțate, care vizează numai categoria profesională a judecătorilor și procurorilor, se înscriu, de fapt, în campania de stigmatizare a acestora, inițiată și întreținută de factorul politic […] pentru a abate atenția de la problemele reale ale societății.”

 CSM dă asigurări că nu va rămâne pasiv în fața acestor inițiative, afirmând că va utiliza „toate instrumentele instituționale” pentru a proteja independența justiției, fără de care statul de drept nu poate funcționa.

Cum arată noile modificări

Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți, noul proiect care prevede reforma pensiilor speciale, reformă pentru care, potrivit premierului, Comisia Europeană a suspendat plata a 230 de milioane de euro din PNRR. În total, României i-au fost reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite. 

„Calculul se face la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a explicat premierul Ilie Bolojan

Astfel, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat sa fie de maxim 70% din ultimul salariu net, „o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările europene”, spune premierul. 

De asemenea, magistrații se vor putea pensiona la minim 58 de ani, dar vor exista penalizări. Acum media de pensionare este la 48 de ani.  

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, susţine că proiectul anunţat de premierul Ilie Bolojan privind pensiile magistraţilor este ”o bază de idei”, el precizând că ministerul pe care îl conduce nu a iniţiat vreun proiect de lege în acest sens.

”Ceea ce astăzi domnul premier a făcut a fost să prezinte o bază de idei, o bază de soluţii care să constituie fundamentul sau premisa unei finalităţi legislative care, din punctul meu de vedere, nu se poate atinge decât prin dialog efectiv cu puterea din stat care este reprezentată de magistratură. Ministerul Justiţiei nu a iniţiat până în momentul de faţă un proiect de lege. Nu cred că există nici Ministerul Muncii care ar fi un co-iniţiator în economia aceasta a reglementării pensiilor de serviciu într-o iniţiere efectivă. Cred că suntem la începutul unor discuţii mult mai aplicate pe nişte formule concrete prezentate astăzi pentru dezbaterea publică de către domnul prim-ministru”, a afirmat, marţi seară, la Antena 3, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, potrivit News.

El a precizat că există un proiect de lege în Parlament privind pensiile magistraţilor şi că este posibil să se intre pe mecanismul parlamentar.

”Există un proiect de lege în Parlament. În momentul de faţă nu există o formulă juridică definitivată asupra vehiculului, să spun aşa, legislativ, care va duce la finalitatea legislativă. Este posibil să se meargă pe mecanismul parlamentar, pentru că există deja un proiect iniţiat de către liderii coaliţiei în Parlament. Este posibil să adopte o formulă guvernamentală un proiect de lege, dar atunci va trebui să fie formalizat acest mecanism, adică prin iniţierea de către ministerele care sunt iniţiatoare”, a precizat Radu Marinescu.

El a spus că, în ce priveşte pensiile magistraţilor, ”foarte importantă este stabilitatea, respectarea principiilor fundamentale care să asigure constituţionalitatea legii, pentru că nu ne dorim un experiment, ci ne dorim o reuşită”.

”Foarte important este dialogul cu Comisia Europeană, pentru că în ceea ce priveşte legislaţia privitoare la statutul magistratului, aceasta are o participare la un alt jalon din PNRR. E important să dialogăm şi cu Comisia Europeană şi tocmai de aceea trebuie să ne luăm absolut toate măsurile necesare ca statul de drept să fie protejat prin orice fel de demers legislativ pe care intenţionăm în mod onest să-l facem”, a adăugat ministrul Justiţiei.

”Magistraţii nu sunt vinovaţi pentru că au un anumit statut”

Întrebat despre nemulţumirile existente în societate privind pensiile uriaşe ale magistraţilor, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat că este necesară o formulă coerentă, care să ducă la pace socială.

”Aş dori să spun o chestiune de principiu care ţine de sănătatea noastră socială, de stabilitatea instituţiilor noastre şi de seriozitatea cu care tratăm faptul (…) Nu trebuie să considerăm anumite categorii sociale ca fiind nişte duşmani. Nu trebuie niciodată să privim în registru antagonic diferitele componente profesionale. Trebuie să gândim o formulă care să fie una incluzivă, care să fie una coerentă şi care să fie una de pace socială. De aceea, eu consider că magistraţii nu sunt vinovaţi pentru că au un anumit statut. El a fost stabilit prin legi. Sunt aproape 20 de legi în istoricitatea actelor normative care au tot reglementat această componentă de remuneraţie pentru magistrat şi corespunzător cu impact asupra pensiilor”, a afirmat Radu Marinescu.

El a precizat că ar trebui să se asigure stabilitate şi să se adopte o lege care să nu fie valabilă doar pentru o perioadă limitată.

”Aproape an de an se modificau aceste legi, ceea ce creează o instabilitate absolut incompatibilă cu un principiu de coerenţă a statului de drept. Să adoptăm o lege clară, să respectăm nişte principii stabilite de jurisprudenţa Curţii de Justiţie Europene şi CCR, care spune un singur lucru: pensia de serviciu la finalul carierei, care poate să fie şi la o vârstă mai înaintată, să fie cât mai apropiată de ultima indemnizaţie a magistratului. Or, nu e cazul nostru. În prezent, calculul pensiei nu ţine cont de ultimul venit”, a declarat ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

Premierul Ilie Bolojan a anunţat, marţi, că propune creşterea vârstei de pensionare şi intrarea în sistemul de justiţie în pensie la vârsta de pensionare standard de 65 de ani şi creşterea vechimii de la care te poţi pensiona de la 25 de ani la 35 de ani. De asemenea, valoarea pensiei unui magistrat ar urma să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut.

Citește mai multe despre: dialog

Autoritățile din Turcia le cer instanțelor de la București extrădarea unui temut mafiot din Istanbul, bănuit, printre altele, de asasinate și răpiri.

Cetățeanul turc a fost arestat în primăvară, pe 17 aprilie, în urma unei operațiuni a poliției rutiere, care l-a prins drogat la volan și fără permis. Totodată, polițiștii rutieri au găsit în mașina bărbatului și un pistol cu glonț, pentru care acesta nu avea autorizație.

El a susținut atunci că a fost nevoit să își asigure protecția pentru că pe capul său s-a pus o recompensă de zece milioane de euro de către rivalii său din Turcia.

Ulterior s-a dovedit că Ismail Onur Özbizerdik, 42 de ani, este unul dintre cei mai căutați infractori turci, nepotul lui Dündar Kiliç, fondatorul uneia dintre cele mai temute organizații de tip mafiot, care acționează în special la Ankara.

El și-a găsit în ultimii 20 de ani adăpost în România, unde s-ar ocupa de paza unor cazinouri.

Onur a fost implicat în numeroase acțiuni de crimă organizată, fiind suspectat de două asasinate, comise la Istanbul și Bodrum, dar și de răniri prin împușcare, distrugere, răpire și port ilegal de arme de foc.

Prin urmare, Turcia a cerut, prin Interpol, extrădarea lui, acesta fiind în prezent arestat.

”În urmă cu 17 ani, temutul mafiot a mai fost extrădat din România în Turcia, pentru acuzații de tentativă de omor. De atunci a fost implicat în nenumărate scandaluri violente și chiar a fost acuzat că și-ar fi desfigurat iubita, pe care o bănuia că l-a turnat la poliție. A reușit să fugă în Grecia, unde a obținut statutul de azilant”, potrivit Știrile ProTv.

Curtea de Apel București va lua o decizie în acest caz abia la toamnă, după vacanța judecătorească. 

Citește mai multe despre: turcia