luni, iulie 7, 2025
No menu items!
Acasă Blog

Ministrul Economiei: „Din datoriile TVA pe care statul român nu le recuperează, sume mari sunt generate de firme puţine”

Radu Miruţă, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, a declarat duminică seară la TVR Info că este nevoie de digitalizarea ANAF, pentru colectarea TVA-ului de la companiile care nu îşi plătesc datoriile către buget. Ministrul a precizat că există un număr mic de firme care au acumulat datorii mari la stat.

Radu Miruţă a unde a declarat că există un număr mic de firme care au acumulat datorii mari la stat.

„Vă pot da un indiciu, poate că e relevant. Din datoriile de TVA pe care statul român nu le recuperează, sume mari sunt generate de firme puţine. Din suma asta mare, sunt câţiva care generează marea parte din datorie. Poate că dacă ar fi digitalizarea, ăştia ar ieşi în văzul tuturor şi s-ar întreba: dar de ce îl laşi pe ăla?

Că din nou ne întoarcem la nedreptate, că treaba asta cu creşterea impozitării în aceste zile e o chestiune nu doar de bani luaţi de la oameni, e o chestiune şi de dreptate. Nu poţi să vii pe o parte să le spui oamenilor că-ţi cresc taxele pentru că n-am cum să adun alţi bani, dar îi las pe ăştia, las şmecherii în continuare. Dacă cei care până acum au fost iertaţi, trecuţi cu vederea, vor fi în continuare trecuţi cu vederea, povara în aducerea banilor la stat va fi şi mai grea pe umărul celor cuminţi, pentru că ei vor trebui să suporte mai mult din creşterea care se va face. Şi atunci statul trebuie să se uite un pic în bucata asta”, a afirmat ministrul Radu Miriţă, potrivit News.ro.

„Vedem ce poate face inteligenţa artificială, ideea e că nu se vrea”

Ministrul este nevoie de implementarea unui sistem informatic mai performant în cadrul ANA, care să filtreze și să indice problemele majore.

„Ce trebuie schimbat este un sistem cu algoritmi de inteligenţă artificială în cadrul ANAF care să se uite şi să scoată de acolo, să filtreze problemele care pot fi rapid rezolvate, problemele majore.

Nu e suficient să iei plângerile astea una câte una, că nu ajungi nicăieri, consumi, trimiţi inspectorii în control şi aduni doi lei. (…) Algoritmii ştiu să facă asta. Şi am încredere în noul preşedintele ANAF că din discuţiile pe care le-am avut pare preocupat să finalizeze dezvoltarea unui astfel de software. Aşa se întâmplă în toată lumea. Nu trebuie să trimiţi oamenii, uitaţi-vă voi prin astea. (…)

Şi atunci un software analizează toţi parametrii, există metode să iei în calcul fix ce trebuie şi să spună, uite, astea sunt cu şansele cele mai mari de a aduce banii ăştia în perioada asta. Adică vedem ce poate face inteligenţa artificială, ştiu foarte bine cum funcţionează, e ideea că nu se vrea”, adaugă Radu Miruţă.

Întrebat cine nu vrea, ministrul a răspuns:

„Decidentul politic care se scuză cu achiziţii complicate, cu decizii lente, cu schimbarea guvernului, cu perioada de interimari, adică sunt şi acolo nişte scuze. (…) Este o aşteptare rapidă ca acest lucru să se întâmple când ştii că situaţia asta e posibilă. Adică să ai soluţia şi să nu vrei să o aplici, nu e scuzabil”.

Foto: Facebook/ Radu Miruță

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul …

vezi toate articolele

Ministrul Economiei: „Trebuie să adunăm 35 de MILIARDE până la finalul acestui an. E o obligaţie”

Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a declarat duminică, la Digi24 referitor la pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar că, până la sfârșitul anului, România trebuie să adune 35 de miliarde de lei. Miruţă a dat asigurări că ”va fi o chestiune temporară, până când bugetul ţării va fi redresat, după care aceste măsuri vor fi relaxate”.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat la Digi 24 despre pachetul de măsuri fiscale că se pleacă de la obiectivul că „trebuie să adunăm 35 de miliarde până la finalul acestui an, care nu-i o opţiune, ci este o obligaţie, altfel România intră într-o situaţie mult mai proastă”.

„Pentru a aduna cele 35 de miliarde sunt mai multe componente. Una, să reduci din cheltuielile statului. A doua, să ai o colectare mai bună. Şi a treia, pentru că te strânge foarte mult timpul să aduni banii ăştia până la finalul acestui an, când primele două măsuri nu aduc banii imediat, ci mai degrabă încep să genereze bani anul viitor, să creşti nişte taxe. Şi ne-am uitat care sunt taxele care pot fi crescute pentru a afecta cei mai puţini dintre români”, a spus Miruţă.

„E un pacient bolnav România astăzi. I s-a dat un tratament greşit”

El a precizat că există români care îi spun că o taxa îi afectează pe ei, şi pe ceilalți nu.

„E adevărat şi înţeleg, aşa este. (…) Nu este o opţiune. Din ce motiv am ajuns aici? Fiecare român ştie cine a condus ţara, ce decizii au fost luate, cum au fost luate.

Am intrat la această masă cu obiectivul de a reduce din aceste cheltuieli. E un pacient bolnav România astăzi. I s-a dat un tratament greşit, din punctul meu de vedere. Putem să spunem că ne uităm la el, bolnav, pentru că injecţia doare, sau putem să spunem că suntem raţionali, ne-am făcut şcoala la timp, pe momentul actual, aceasta e soluţia”, a mai precizat ministrul.

„Va fi o chestiune temporară, până când bugetul ţării va fi redresat”

Miruţă a dat asigurări că ”va fi o chestiune temporară, până când bugetul ţării va fi redresat, după care aceste măsuri vor fi relaxate”.

„Astăzi, dacă este să fim cinstiţi cu noi înşine, fără să ne mai uităm la cei care au generat problema asta, nu este o altă soluţie. Opţiunea este între care să fie taxele, dar a nu fi aceste taxe este o păcăleală care nu rezolvă problema.

Trebuie să avem curaj să spunem că pe patul de la terapie intensivă este un pacient care are nevoie de un tratament corect. Nu de un tratament dat de campanie electorală, care nu adresează problema principală a lui. Asta face acest Guvern Ilie Bolojan”, a subliniat Radu Miruţă.

„Procesul de reducere a cheltuielor statului va aduce bani la buget abia de anul viitor”

Ministrul Economiei Radu Miruță a precizat că măsurile de reducere a cheltuielilor şi de colectare a TVA-ului vor da roade abia în a doua jumătate a anului viitor.

„Asta e cumva provocarea grea acestui guvern. Trebuie să înceapă cu o creştere de taxe în paralel cu celelalte măsuri, însă creşterea de taxe urlă mai tare, doare mai tare. Se vor aduna bani, pe proiecţia pe care ministrul de Finanţe a făcut-o, din reducerea cheltuielor statului şi din o colectare mai bună la TVA, începând cu a doua parte anului viitor.

Pentru că digitalizarea ANAF, schimbarea conducerii ANAF, procesul de reducere a cheltuielor statului încep să producă bani la buget de anul viitor, nu de anul acesta”, a explicat ministrul.

„Ăsta e păcatul pe care trebuie să-l ducem în spate”

„Ăsta e păcatul pe care trebuie să-l ducem în spate, dacă vrem cu adevărat să ne uităm la rezolvarea problemei. Altfel putem să continuăm discursul de campanie electorală, să prelungim aceste măsuri până când, la un moment dat, nu mai poţi să te întorci.

Nu orice greşeală este reversibilă. Nu oricând poţi să recuperezi ceea ce ai făcut. Deja suntem într-o limită destul de mare, încercând cu nişte măsuri să corectăm nişte iresponsabilităţi, le-am zis eu, care au fost gestionate în trecut de conducerea politică a acestei ţări”, a completat el.

Foto: Facebook

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul …

vezi toate articolele

Semnalele de alarmă ale economiei ruse. Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale avertizează asupra riscului unei crize bancare sistemice

0

După doi ani de creștere susținută, alimentată artificial de cheltuielile militare fără precedent, economia Rusiei începe să dea semne vizibile de oboseală. Indicatorii economici din ultimele luni sugerează că „miracolul” economiei de război a Moscovei își arată limitele. Cu inflație ridicată, scăderi în industrie, consum în retragere și un deficit bugetar persistent, Rusia se apropie de o realitate economică mult mai dură, scrie într-o amplă analiză The Wall Street Journal.

Banca Centrală a Rusiei/FOTO:Arhiva

Deși Kremlinul refuză să recunoască direct impactul cumulativ al sancțiunilor occidentale, chiar oficialii guvernamentali ruși vorbesc tot mai deschis despre posibilitatea unei recesiuni. Ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, a avertizat recent că Rusia este „la marginea unei recesiuni”, în timp ce omologul său de la Finanțe, Anton Siluanov, a descris contextul drept „furtuna perfectă”.

Pe fondul acestor tensiuni, Banca Centrală a sugerat o posibilă reducere a dobânzii de referință în această lună – o schimbare de ton ce vine după o serie de majorări agresive, menite să țină sub control inflația galopantă provocată, în parte, de cheltuielile militare.

Un model economic forțat și nesustenabil

Creșterea economică remarcabilă a Rusiei în 2023 și începutul lui 2024 – una dintre cele mai rapide din rândul marilor economii – a fost rezultatul unui model artificial, susținut în proporție covârșitoare de bugetul apărării și de exporturile energetice redirecționate către China și India. Aproape 40% din cheltuielile guvernamentale sunt alocate sectorului militar și de securitate, un nivel comparabil doar cu perioada de vârf a Uniunii Sovietice.

Dar, potrivit analiștilor, această formulă de supraviețuire economică pe timp de război vine cu costuri sistemice: inflație ridicată, scumpirea creditului pentru întreprinderile civile, reducerea investițiilor private și dezechilibre structurale care se acumulează. „Modelul de creștere bazat exclusiv pe cheltuieli militare este rupt de realitate”, afirmă Janis Kluge, expert în economie rusă la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate. „Pentru a susține mașinăria de război, economia civilă trebuie să se contracte, iar asta nu e sustenabil.”

Semnele încetinirii devin clare

Datele oficiale arată o scădere clară a ritmului de creștere: în primul trimestru din 2025, PIB-ul a crescut cu doar 1,4% față de anul anterior, comparativ cu 4,5% în ultimul trimestru din 2024. Producția industrială a înregistrat cea mai accentuată contracție din ultimii trei ani, iar vânzările de autoturisme noi au scăzut cu aproape 30% în luna iunie.

Mari companii industriale încep să tragă semnale de alarmă. Rostselmaș, principalul producător rus de utilaje agricole, a anunțat tăieri de producție și investiții, precum și trimiterea anticipată în concediu a celor 15.000 de angajați. În Siberia, operatorul rețelei electrice Rosseti Sibir a raportat o situație de cvasi-insolvență, invocând un nivel periculos al datoriei și solicitând majorări de tarife pentru consumatorii industriali.

Fragilități ascunse în sistemul bancar

Un alt punct vulnerabil este sistemul bancar. În urma invaziei din 2022, statul a impus băncilor să acorde împrumuturi preferențiale companiilor implicate în efortul de război. În contextul actual al dobânzilor ridicate, riscul ca aceste împrumuturi să nu mai fie returnate crește, iar pierderile pot fi transferate, în ultimă instanță, bugetului de stat.

Un raport recent al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) avertizează asupra riscului unei crize bancare sistemice începând cu 2026, pe fondul dezechilibrelor acumulate. Deși unele analize locale afirmă că băncile sunt încă bine capitalizate, centrul de analiză macroeconomică din Moscova vorbește despre o probabilitate „moderată și în creștere” a unei crize sistemice.

O economie dependentă de petrol și vulnerabilă la sancțiuni

Veniturile din energie reprezintă încă o treime din bugetul Rusiei. Dar în iunie, încasările din petrol și gaze au ajuns la cel mai scăzut nivel din ianuarie 2023. Motivul: prețurile petrolului rusesc au rămas sub nivelul estimat în construcția bugetară, iar sancțiunile – deși evitate parțial prin redirecționarea exporturilor – încep să-și arate colții.

În acest context, orice scădere suplimentară a prețului barilului sau înăsprire a regimului de sancțiuni occidentale ar pune o presiune directă pe capacitatea Moscovei de a finanța războiul.

„O scădere a veniturilor din petrol, combinată cu noi sancțiuni, va fi simțită mult mai acut în această etapă”, avertizează Alexandra Prokopenko, fost oficial al Băncii Centrale a Rusiei, în prezent cercetător la Carnegie Russia Eurasia Center.

Consecințe politice și limite strategice

Pentru Vladimir Putin, însă, aceste semnale nu par să reprezinte o piedică serioasă în planurile sale militare. Prioritatea rămâne neutralizarea Ucrainei, indiferent de costurile economice. De altfel, el a ironizat recent avertismentele privind economia, spunând că „zvonurile despre moartea ei sunt exagerate”. Totuși, a adăugat că „recesiunea sau stagflația nu trebuie permise, în niciun caz”.

Însă datele conturează altă imagine: bugetul Rusiei este în deficit permanent de la începutul războiului, iar prognozele guvernului indică aceeași tendință și pentru următorii doi ani. În paralel, susținerea populară pentru război s-ar putea eroda, dacă efectele economice se răsfrâng tot mai mult asupra nivelului de trai.

O oportunitate pentru Vest?

Pentru Occident, această încetinire ar putea reprezenta o fereastră de oportunitate strategică, cu condiția unei coordonări mai stricte în aplicarea de noi sancțiuni sau în impunerea unor plafoane mai eficiente asupra exporturilor energetice rusești.

Economia rusă, deși rezilientă pe termen scurt, arată tot mai clar că nu poate susține la nesfârșit un model bazat pe militarizare, reprimare internă și izolare internațională. Iar dacă acest model începe să cedeze, miza se mută de la câmpul de luptă la sustenabilitatea regimului de la Kremlin.

Xi Jinping a învățat lecțiile prăbușirii URSS. Cum se pregătește China pentru un nou Război Rece

0

În timp ce administrația Trump a tratat confruntarea cu China ca pe o ofensivă economică punctuală, liderul chinez Xi Jinping a abordat-o ca pe un conflict sistemic, de durată – un nou tip de Război Rece, pentru care Beijingul s-a pregătit în tăcere de decenii, scrie The Wall Street Journal.

China s-a pregătit din timp pentru un război rece cu SUA/FOTO:Arhiva

În viziunea lui Xi, confruntarea cu Statele Unite nu se reduce la taxe vamale, sancțiuni sau competiție tehnologică. Este vorba despre o rivalitate istorică între două modele de guvernare, iar supraviețuirea Partidului Comunist Chinez, în fruntea unui stat autoritar, depinde de capacitatea sa de a învăța din greșelile Uniunii Sovietice.

Din umbra URSS, o strategie de răbdare

Încă de la începutul mandatului său, Xi a evocat repetat cauzele dezmembrării URSS: dezangajarea ideologică, liberalizarea prea rapidă și slăbirea controlului partidului asupra societății. Într-un discurs intern din 2013, el avertiza: „De ce s-a destrămat Uniunea Sovietică? De ce s-a prăbușit Partidul Comunist Sovietic? O cauză fundamentală a fost slăbirea autorității ideologice.”

Pentru Xi, lecția este clară: consolidarea autorității politice interne este precondiția oricărei confruntări externe. În fața unei Americi percepute ca instabilă și agresivă, Beijingul nu caută o victorie rapidă, ci o „stare de echilibru strategic” – un termen preluat din limbajul maoist, care desemnează o situație de blocaj relativ, favorabil consolidării.

„Pentru China, echilibrul strategic este scenariul cel mai realist și dezirabil în viitorul previzibil”, explică Minxin Pei, profesor la Claremont McKenna College. Aceasta implică răbdare, gestionarea atentă a resurselor și o politică externă flexibilă, dar vigilentă.

Trei piloni: economie, geopolitică și control intern

Strategia lui Xi se construiește pe câțiva piloni esențiali. În primul rând, diversificarea economică și reziliența. Spre deosebire de URSS, care s-a bazat pe industria grea și exporturi energetice, China încearcă să producă tot – de la bunuri de consum la semiconductori – pentru a reduce vulnerabilitățile în fața restricțiilor impuse de SUA.

Al doilea pilon este evitarea izolării internaționale. În loc să recreeze blocul estic, Beijingul promovează o politică de „multi-aliniere”: o lume multipolară în care fiecare stat se poate raporta la mai multe centre de putere. În același timp, China încearcă să erodeze alianțele tradiționale ale SUA, în special în Asia și Africa.

Al treilea pilon, poate cel mai important, este consolidarea controlului intern al Partidului Comunist. Nicio liberalizare, niciun spațiu pentru contestare – acestea sunt lecțiile pe care Xi le-a învățat din traiectoria lui Gorbaciov. Prăbușirea URSS este, pentru el, o tragedie care nu trebuie repetată.

Virajul anului 2018: momentul Trump

Până în 2018, China a evitat să-și definească deschis confruntarea cu SUA în termeni de Război Rece. Dar războiul comercial inițiat de administrația Trump a schimbat radical percepțiile la Beijing. Retorica Make America Great Again, aplicarea în cascadă a sancțiunilor, limitarea accesului la tehnologie – toate au fost interpretate ca dovezi ale voinței Americii de a bloca ascensiunea Chinei.

În acel moment, China a început să se pregătească pentru o confruntare de lungă durată. Sub conceptul vag de „dublă circulație”, Beijingul a lansat o politică de substituire a importurilor, dezvoltare a tehnologiilor interne și păstrare a deschiderii selective către piețele externe.

După declanșarea pandemiei și deteriorarea relațiilor bilaterale, această linie a devenit doctrină oficială. Iar în 2022, cu puțin timp înainte de invadarea Ucrainei, Xi și Putin au anunțat public că relația lor „nu are limite” – un mesaj simbolic cu implicații globale.

Un Război Rece fără cortină de fier

Totuși, Xi nu intenționează să reproducă sistemul bipolar clasic. China nu dorește să rupă legăturile cu economiile occidentale, ci să le reorienteze, în special spre Sudul Global. Proiectul Belt and Road, deși revizuit sub presiunea criticilor internaționale, rămâne un instrument-cheie pentru extinderea influenței chineze în Asia, Africa și America Latină.

În același timp, China practică o ofensivă de soft power, deseori în contraste puternice cu retragerea strategică a SUA. În timp ce Washingtonul reduce sprijinul pentru agențiile de ajutor extern sau interzice vizele pentru studenți chinezi, Beijingul sponsorizează vizite ale influencerilor occidentali, promovând o imagine modernă și tehnologică a Chinei. Un exemplu recent: vizita influencerului american IShowSpeed, ale cărui videoclipuri despre trenurile de mare viteză și mașinile electrice chineze au devenit virale.

Provocări interne și oboseala adversarului

Totuși, strategia lui Xi nu este lipsită de riscuri. Creșterea autoritarismului și intervenția masivă în economie au dus la o descurajare a sectorului privat și, pe termen scurt, la semne de deflație. Ambiția de a produce tot intern riscă să reducă competitivitatea și să închidă economia în propriile limite.

Dar Xi pariază pe răbdare și uzură. În logica lui, Statele Unite vor deveni tot mai fragmentate, iar schimbările de administrație vor slăbi coerența strategică americană. China, în schimb, va avansa încet, dar sigur, către o poziție de paritate sau chiar de superioritate tehnologică.

„Scopul lui Xi este de a atinge o poziție de preeminență tehnologică și de a juca un rol influent în remodelarea ordinii globale”, afirmă Robert Hormats, fost consilier economic al lui Henry Kissinger.

Un joc pe termen lung

Conflictul sino-american nu este doar despre comerț, tehnologie sau influență regională. Este o bătălie ideologică și de sistem, între două forme de organizare politică: una liberal-democratică, cealaltă autoritar-centralizată. Și deși Xi nu anunță deschis o confruntare totală, întreaga sa strategie, construită cu meticulozitate, indică un angajament ferm pentru un nou tip de Război Rece – unul fără bătălii directe, dar cu mize existențiale.

Rămâne de văzut dacă răbdarea chineză va reuși să epuizeze impredictibilitatea americană. Dar un lucru este sigur: Xi nu a intrat în acest joc nepregătit. Se pregătea de ani, CONCHIDE wsj.

Un crater uriaș a înghițit un autovehicul și o remorcă pe o stradă din Mexic. Momentul dramatic a fost surprins de o cameră de supraveghere

0

Un crater uriaș s-a format în mijlocul unui drum din estul orașului Guadalajara, din Mexic. O cameră de supraveghere a surprins momentul în care remorca unui camion și un alt autovehicul au fost înghițite de pământ.

O stradă s-a prăbușit în Mexic Foto: X

Incidentul s-a petrecut vineri 4 iulie, într-o zonă urbană intens circulată din orașul Guadalajara. O stradă pe care circula mai multe mașini s-a surpat brusc.

Înregistrarea video, care circulă pe rețelele de socializare, arată exact momentul în care strada cedează brusc sub greutatea vehiculelor, care „dispar” în moloz și praf, relatează TV Azteca. Mai multe persoane au fost rănite ușor.

Autoritățile locale au raportat că este posibil ca ploile abundente din ultimele zile să fii slăbit subsolul, provocând prăbușirea drumului. S-a deschis o anchetă pentru a stabili dacă prăbușirea bruscă a drumului a fost cauzată de o scurgere de apă sau de defecțiuni ale drenajului subteran.

Liderii din BRICS au cerut o „încetare imediată a focului” în Gaza și condamnă atacurile israeliene asupra Iranului

0

Liderii din BRCIS au cerut duminică, 6 iulie, o „încetare imediată a focului” şi o „retragere completă” a Israelului din Fâşia Gaza.

Liderii din BRICS au cerut o încetare a focului în Gaza/FOTO: EPA-EFE

„Facem apel la părţi să se angajeze cu bună-credinţă în noi negocieri pentru a obţine o încetare a focului imediată, permanentă şi necondiţionată”, se arată în comunicatul BRICS, care cere totodată „retragerea completă a forţelor israeliene din Gaza”, unde acestea se află în război cu mişcarea islamistă palestiniană Hamas, scrie Agerpres.

Totodată, şefii de stat şi de guvern din BRICS „au condamnat atacurile militare” împotriva Iranului, denunţându-le ca fiind o „încălcare a dreptului internaţional”.

Condamnăm atacurile militare împotriva Republicii Islamice Iran începând cu 13 iunie 2025, care constituie o încălcare a dreptului internaţional şi a Cartei Naţiunilor Unite”, au declarat liderii BRICS în comunicat.

Textul menţionează în mod specific Israelul sau Statele Unite, care au lansat atacuri aeriene împotriva principalelor situri nucleare iraniene.

Compus iniţial din Brazilia, Rusia, India şi China, grupul BRICS a adăugat ulterior Africa de Sud şi recent s-a lărgit prin includerea altor ţări în curs de dezvoltare.

Duminică, 38 de palestinieni au fost uciși în Fâșia Gaza în urma unor lovituri israeliene, în timp ce premierul Benjamin Netanyahu se îndreaptă spre Washington.

Armata israeliană a declarat că a lovit 130 de ținte din Fâșia Gaza în ultimele 24 de ore, în lovituri care au vizat structuri de comandă și control ale Hamas, facilități de depozitare, arme și lansatoare, potrivit raportului AP.

Veterinarii caută puii de urs rămași orfani, după ce mama lor a fost împușcată pe Transfăgărășan

0

Echipele de veterinari au ajuns duminică, 6 iulie, pentru a localiza puii de urs rămași orfani după ce mama lor a fost împușcată. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că nu este responsabilitatea instituției pe care o conduce, ci a autorităților locale.

Puii de urs rămași orfani, pe Transfăgărășan/FOTO: Facebook

Potrivit Antena 3, animalele nu au mai fost găsite la fața locului. În schimb, în zonă au fost observați doi urși mari și un alt pui. Jandarmii urmează să intervină pentru a îndepărta urșii adulți din apropierea șoselei, astfel încât veterinarii să poată intra în pădure în siguranță pentru a-i căuta pe cei trei pui dispăruți.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a avut o intervenție în direct la Antena 3 CNN și a spus că nu este responsabilitatea Ministerului Mediului, ci a autorităților locale. Acestea trebuie să semneze mai departe pentru ca cei trei pui de urs să fie duși la sanctuarul din Zărnești, cel mai mare de acest fel din Europa.

„În mod normal, ar fi trebuit să fie convocat un consiliu local pentru situații de urgență. Am primit acum o oră o înștiințare de la prefectul județului că este nevoie de această relocare. Acum suntem în proces de redactare a ordinului. Mi-ar fi plăcut să știm mai din timp că acești pui sunt acolo.

Suntem în postura în care niște autorități de la nivel local ne-au anunțat abia acum o oră că niște urși se află acolo de mai multe zile. Vom afla și de ce s-a ajuns în această situație. Una peste alta, la Minister încercăm să rezolvăm cât mai rapid, în baza atribuțiilor legale pe care le avem. Sperăm să nu mai existe astfel de cazuri”, a precizat Diana Buzoianu.

Cei trei pui au fost văzuți în ultimele trei zile de tot mai mulți turiști, au fost fotografiați și se află exact în locul în care mama lor a fost împușcată acum trei zile.

Acești trei pui au fost văzuți în ultimele trei zile de tot mai mulți turiști, au fost fotografiați și se află exact în locul în care mama lor a fost împușcată acum trei zile.

Ursoaica a fost împușcată de autorități după ce joi, 3 iulie, a ucis un italian de 48 de ani s-a dat jos de pe motocicletă şi a oferit mâncare animalului.

„Iată ursul! Ce frumos! Vine spre mine!”, spunea italianul atacat.

„S-a găsit telefonul turistului italian în care sunt niște poze premergătoare atacului, cu ursul care se tot apropia. Cu poze, prim-planuri”, a declarat Armand Chiriloiu, directorul Direcției Silvice Argeș, potrivit sursei citate.

Imediat după, a fost atacat, înșfăcat și târât într-o râpă adâncă de aproximativ 40 de metri. Trupul neînsuflețit a fost descoperit ulterior de salvamontiști și pompieri.

Din motive de siguranță, jandarmii și reprezentanți ai Direcției Silvice, înarmați, au păzit zona în timpul recuperării cadavrului. Ulterior, ursoaica implicată în atac a fost împușcată, conform informațiilor furnizate de Jandarmeria Argeș.

„Ursoaica ne-a urmărit tot timpul. Era foarte agitată. Ne-a atacat de câteva ori şi pe noi. Am avut şi domnii de la Silvic. Tot timpul au fost îndreptați cu puşca către ea, a declarat Dragoş Onea- Salvamont Argeş. 

Ursula von der Leyen va fi prezentă în Parlamentul European la dezbaterea moţiunii de cenzură împotriva sa. Piperea: „Am reuşit să deschid cutia Pandorei”

0

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi prezentă luni, 7 iulie, în Parlamentul European, la dezbaterea moţiunii de cenzură. Este pentru prima dată din 2014 când şeful executivului european este contestat printr-un vot de neîncredere.

Ursula von der Leyen Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Cea mai recentă provocare pentru preşedinta Comisiei Europene, într-un prim an dificil al celui de-al doilea mandat, o va obliga pe politiciana germană să participe luni la o dezbatere despre leadershipul său în faţa parlamentarilor de la Strasbourg, urmată de vot, trei zile mai târziu. Dezbaterea va fi urmată de o discuţie în care liderii grupurilor politice îşi vor exprima punctele de vedere.

Ursula von der Leyen se va confrunta joi, 10 iulie, cu un vot de încredere din partea Parlamentului European. În acest stadiu, totul este mai degrabă simbolic, dar dacă ar trece moţiunea de cenzură, iniţiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea, atunci s-ar declanşa demisia întregii Comisii, relatează Politico.

Eurodeputatul român este cel care a depus moţiunea de cenzură după ce a strâns la sfârşitul lunii trecute suficiente semnături pentru a-şi exprima indignarea faţă de mesajele secrete din 2021 schimbate de Ursula von der Leyen cu Albert Bourla, directorul executiv al gigantului farmaceutic Pfizer. Aceste mesaje se refereau la discuţii privind aprovizionarea Europei cu vaccinuri în plină pandemie de coronavirus.

Deşi unii membri ai Partidului Popular European, grupul politic din care face parte Ursula von der Leyen şi ai grupului de dreapta ECR (din care face parte AUR) şi-au retras sprijinul pentru moţiune după presiuni venite din propriile rânduri, Piperea a strâns totuşi cele 72 de semnături necesare pentru a iniţia un vot de neîncredere.

În ciuda recentelor tulburări politice, în care socialiştii şi liberalii o acuză pe von der Leyen că s-a aliniat extremei drepte pentru a dilua reformele ecologice, majoritatea centristă a UE, care a susţinut-o în funcţia de preşedintă, nu este dispusă să sprijine această iniţiativă, scrie publicația menționată

„O majoritate toxică”

Gheorghe Piperea a intrat în politică abia anul trecut, dar acum vrea să îl dea jos pe președintele Comisiei Europene.

Am reuşit să deschid cutia Pandorei”, a declarat europarlamentarul român pentru The Telegraph, prezicând că zilele Ursulei von der Leyen sunt numărate.

Piperea recunoaşte că are puţine şanse de a obţine joi destituirea preşedintei Comisiei Europene, însă speră însă că acesta va fi „începutul sfârşitului” pentru politicianul german. Piperea speră să întoarcă grupul PPE împotriva Ursulei von der Leyen, susţinând că ea ar putea fi forţată să demisioneze până în octombrie, pe fondul nemulţumirilor crescânde din cadrul propriului său partid de centru-dreapta. 

Piperea consideră că von der Leyen are parte de o „majoritate toxică” pentru ea, fiind criticată în cadrul propriului partid pentru – printre altele – planurile sale de reducere la zero a emisiilor nete. „Are o majoritate, dar este o majoritate toxică pentru von der Leyen. Multe critici vin acum din propriul partid şi, în special, cu privire la această nebunie a pactului verde”, a spus Piperea.

Poate din cauza acestei ostilităţi din cadrul majorităţii sale, va fi nevoită să demisioneze până la sfârşitul anului, probabil în octombrie sau noiembrie”, a prezis el.

„Un lider cu o tendinţă evidentă spre totalitarism”

Partidul Popular European are 188 de eurodeputaţi, Alianţa Socialiştilor şi Democraţilor – 136, Patrioţii pentru Europa, grupul de extremă dreapta format în jurul lui Marine Le Pen, are 84 de voturi, în timp ce Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) din care fac parte AUR şi eurodeputaţii premierului italian Giorgia Meloni au 78 de voturi. Renew Europe, grupul iniţiat în legislatura precedentă de susţinătorii lui Emmanuel Macron are 77 de voturi, iar Verzii/Alianţa Liberă Europeană au 53 de voturi. În PE mai există grupul Stângii, cu 46 de voturi, plus Europa Naţiunilor Suverane, cu 25 de voturi, dar și 21 de deputaţi independenţi şi 12 deputaţi neafiliaţi.

Deputaţii liberali, socialişti şi verzi din Parlamentul European sunt nemulţumiţi de faptul că von der Leyen a redirecţionat fondurile destinate combaterii sărăciei către un program de reînarmare, susţine Piperea.

Parlamentul European intenţionează, de altfel, să dea în judecată Comisia la cea mai înaltă instanţă a UE, după ce a fost exclus din procesul decizional referitor la eforturile blocului de a creşte cheltuielile pentru apărare.

Este un lider cu o tendinţă evidentă spre totalitarism”, a declarat Piperea, subliniind modul în care Comisia Ursulei von der Leyen a ocolit deputaţii europeni atunci când a creat un program de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru a creşte cheltuielile pentru apărare pe continent.

Comisia a preluat treptat competenţe de la statele membre, dar şi de la Parlamentul European însuşi. Ceea ce fac aici este să încerc să curăţ democraţia noastră şi să o consolidez în Uniunea Europeană. Tratatul prevede că toate deciziile Comisiei trebuie luate în mod transparent. Comisia încalcă statul de drept”, acuză Piperea.

„Marionetele lui Putin”

Conservatorii pro-UE sunt furioşi că vor fi obligaţi să participe la o dezbatere şi la un vot jenant.

Este o ruşine”, a declarat Manfred Weber, liderul PPE.

Marionetele lui Putin din Parlamentul European încearcă să submineze unitatea Europei şi să doboare Comisia într-o perioadă de turbulenţe globale şi criză economică”, a declarat el pentru The Telegraph.

Jacques Santer, fostul preşedinte al Comisiei, a demisionat în 1999, în loc să se confrunte cu un vot de neîncredere care se preconiza că va avea succes, pe fondul acuzaţiilor de fraudă şi nepotism.

În schimb, Jean-Claude Junker, predecesorul Ursulei von der Leyen, a supravieţuit cu uşurinţă unei moţiuni de cenzură în 2014, în urma acuzaţiilor că ar fi încheiat acorduri fiscale avantajoase cu multinaţionalele în timp ce era prim-ministru al Luxemburgului.

Blocul Victorie al pro-rusului Ilan Șor țintește Parlamentul Republicii Moldova

0

Oligarhul fugar Ilan Șor a anunțat, de la Moscova, că Blocul Victorie va participa la alegerile parlamentare din toamna acestui an. În Rusia, condamnatul se sustrage de aproape doi ani de executarea pedepsei cu închisoarea, primită pentru implicarea în furtul miliardului.

Ilan Șor a anunțat că Blocul Victorie va participa la alegerile parlamentare. FOTO: Facebook

Oligarhul fugar Ilan Șor a făcut anunțul în marja congresului Blocului Victorie, pe care îl conduce, eveniment desfășurat în data de 6 iulie la Moscova. În fruntea listei de candidați se va afla Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei, acuzată inclusiv de finanțarea ilegală a fostului Partid Șor, faptă pentru care riscă până la nouă ani de închisoare.

Țintele Blocului Victorie

Condamnatul Ilan Șor a declarat că obiectivul blocului este răsturnarea guvernării pro-occidentale și apropierea de Kremlin.

,,Scopul nostru: să răsturnăm regimul, care distruge țara, anihilează libertatea de exprimare, persecută opoziția și transformă voturile într-o farsă. Iar următorul pas organizarea alegerilor prezidențiale anticipate, corecte și transparente. Marioneta Occidentului, Sandu, trebuie să plece. Blocul „Victorie” va pune punct luptei cu inamicii interni ai țării. Alegerea noastră: o alianță puternică cu Rusia și UEEA. Aceasta este o șansă pentru dezvoltare, o piață de desfacere pentru produsele noastre și programe sociale așteptate de oameni”, a spus acesta.

Mai mult, pro-rusul Ilan Șor, acuzat că ar fi implementat schema masivă de influențare a votului în timpul alegerilor prezidențiale și al referendumului pro-UE din Republica Moldova, anticipează ,,presiuni și tentative de fraudare”.

„Dar putem face față și cunoaștem prețul unei victorii adevărate. Ne-am demonstrat deja eficacitatea: de la Orheiul modernizat până la activitatea din Bălți, Drochia și Găgăuzia”, a conchis fugarul Ilan Șor.

Participanți cu dosare penale

La eveniment au participat mai mulți membri ai Blocului Victorie, precum liderul partidului Șansă, Alexei Lungu, deputatul Vasile Bolea, care și-ar fi agresat soția, și parlamentara Marina Tauber, vizată în mai multe dosare penale. La începutul acestui an, ea a părăsit Republica Moldova și, până în prezent, nu s-a întors deși o anchetă penală care o vizează se află în faza de judecare în primă instanță, fiind aproape de pronunțarea sentinței.

De asemenea, printre participanți s-au numărat mai mulți oficiali ruși, printre care președintele Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de Stat a Federației Ruse, Leonid Sluțki.

Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 28 septembrie, scrutinul având o miză extrem de importantă pentru Republica Moldova, care aspiră să adere la Uniunea Europeană.

Conform autorităților moldovene, zeci de mii de cetățeni moldoveni au fost mituiți în contextul alegerilor prezidențiale și al plebiscitului pro-UE din toamna anului 2024 din Republica Moldova.

Potrivit structurilor judiciare moldovenești, rețeaua masivă de cumpărare a voturilor ar fi fost orchestrată de Ilan Șor, dar elaborată de serviciile speciale rusești.

Ilan Șor, care ar fi principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Republicii Moldova, se ascunde din iarna anului trecut de justiția de la Chișinău, la Moscova.

Prorusul Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru furtul miliardului, acuzații pe care le neagă.

Planul Kremlinului pentru Republica Moldova: Repetarea scenariului georgian după alegerile din septembrie

0

La reuniunea Consiliului European, cei 27 de lideri ai UE și-au exprimat sprijinul ferm pentru decizia Chișinăului de a adera la Uniune. Cu toate acestea, Rusia va încerca să interfereze acest parcurs, influențând alegerile parlamentare din luna septembrie a acestui an. 

Chișinăul, terenul de testare a mașinăriei de dezinformare a Moscovei. FOTO: Arhivă

Toamna aceasta se anunță intensă nu doar pe câmpurile de luptă ale războiului ruso-ucrainean, ci și pe fronturile războiului hibrid purtat de Kremlin împotriva Occidentului. Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor reprezenta una dintre cele mai decisive confruntări din acest război hibrid. O victorie a unei poziții eurosceptice ar putea încetini semnificativ sau chiar deraia complet parcursul european al Moldovei, conform ,,The Moscow Times”.

Focalizarea intensă a propagandiștilor ruși asupra Chișinăului a devenit evidentă în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Primul tur de scrutin, care a coincis cu referendumul privind integrarea europeană, este extrem de relevant în acest sens.

Dintre cele 482 de surse care au relatat despre alegerile din Republica Moldova în timpul procesului electoral, 150 de canale de Telegram au fost compromise. Activitatea acestora a fost direct legată de Kremlin, care a urmărit influențarea mass-mediei prin campanii de dezinformare și încercări de manipulare a opiniei publice. Practic, o treime din sursele care au informat despre alegerile prezidențiale din țara vecină au fost nesigure.

Monitorizările campaniilor similare de influență realizate în perioada 2024–2025 de Institutul pentru Studiul Conflictelor și Analiza Rusiei (ICAR) arată că sursele compromise și afiliate Moscovei au avut o activitate mult mai intensă decât în alte operațiuni de influență politică.

Parlament pro-rus

Rusia are toate motivele să încerce, cel puțin, să încetinească procesul de aderare a Republicii Moldova la UE. Dacă reușește să impună un Parlament marionetă, va începe implementarea așa-numitului „scenariu georgian.” În timp ce Rusia se luptă, fără succes, să transforme Ucraina într-un stat marionetă, precum Belarus, divizarea și destabilizarea Chișinăului, așa cum a procedat în cazul Tbilisi, rămân obiectivele sale.

Gravitatea angajamentului Kremlinului și resursele substanțiale alocate acestui efort au fost evidențiate în urma a două luni de monitorizare a peisajului preelectoral din Republica Moldova.

În perioada 15 aprilie- 15 iunie 2025, ICAR a colaborat cu partenerii moldoveni de la Comunitatea Watchdog.md pentru realizarea a nouă sesiuni săptămânale de monitorizare a tentativelor propagandei ruse de a deturna procesul electoral din Moldova și de a influența politica internă a țării.

Scopul monitorizării a fost identificarea principalelor narațiuni propagandistice și a actorilor proeminenți care deformează realitatea politică din Moldova în favoarea agendei Kremlinului. Cercetătorii au colectat date de pe canale rusești de Telegram, utilizând instrumente automatizate bazate pe inteligență artificială, completate de analiză manuală.

Concluzia principală a raportului ICAR este că Moscova finanțează simultan mai multe proiecte politice pentru a-și maximiza șansele de a obține un Parlament pro-rus în toamna acestui an. Aceste operațiuni i-au vizat pe foștii președinți Vladimir Voronin și Igor Dodon, pe ex-premierul Vasile Tarlev, pe fostul procuror anticorupție Victoria Furtună și chiar pe primarul Chișinăului, Ion Ceban, aparent pro-european.

Ilan Șor, oligarhul fugar și arhitectul ,,furtului miliardului”, joacă un rol central în coordonarea figurilor pro-ruse de opoziție. A fost extrem de activ pe toată durata monitorizării ICAR, comentând aproape fiecare eveniment semnificativ și amplificând principalele narațiuni rusești.

A doua concluzie este că Rusia este pregătită să escaladeze presiunea asupra Republicii Moldova, activând noi puncte sensibile și, posibil, declanșând destabilizări regionale. Deși regiunea separatistă Transnistria rămâne levierul tradițional al Moscovei, Kremlinul și-a diversificat abordarea, transformând Găgăuzia într-un nou punct fierbinte.

În perioada monitorizată, instituțiile media compromise au promovat-o activ pe Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei. Autoritățile moldovene o anchetează pentru finanțarea ilegală a fostului partid Șor, dar propaganda rusă prezintă ancheta ca pe o dovadă a intenției Chișinăului de a elimina autonomia Găgăuziei și de a reprima opoziția. Raportul ICAR a constatat că Moscova depune un efort sistematic și consistent pentru a promova aceste narațiuni.

Mai mult, Rusia escaladează tensiunile exploatând temerile moldovenilor privind un posibil război, promovând ideea „protejării Găgăuziei” și trasând paralele cu atacul asupra Ucrainei, justificat de Kremlin prin „apărarea poporului din Donbas.” Monitorizările alegerilor din Republica Moldova și Georgia din 2024, precum și ale celor din România în 2025, arată că aceasta este una dintre tacticile preferate ale propagandei ruse pentru influențarea politicii externe. Moscova va recurge, cu siguranță, la această strategie în toamna acestui an, când vor avea loc alegerile parlamentare din țara vecină.

Raportul mai arată că propagandiștii ruși încearcă să consolideze euroscepticismul în societatea moldovenească și să submineze încrederea populației în instituțiile democratice. Canalele pro-ruse pun accentul pe beneficii concrete și imediate ale unei alianțe cu Rusia, precum prețuri mai mici la resurse energetice.

Obiectivul principal al Moscovei rămâne încetinirea ritmului alert al Moldovei spre aderarea la UE. Acest lucru este crucial și ar demonstra lumii întregi că Kremlinul își poate atinge obiectivele fără a recurge la agresiune militară. Războiul hibrid dus de Rusia este menit să contrasteze cu distrugerile provocate de armata rusă în Ucraina. Chișinăul și Kievul au început concomitent procesul de aderare la UE, iar progresul lor părea de neoprit până la intervenția Moscovei.

Experiment pentru Kremlin

Chișinăul este și un teren de testare pentru posibilele viitoare ținte ale Moscovei. Aceleași strategii nu mai pot fi aplicate în Ucraina, unde nu sunt organizate alegeri și unde nu mai există posibilitatea promovării unor politicieni pro-ruși, ca înainte de 2022. De asemenea, populația nu mai poate fi speriată cu perspectiva unui război, acesta fiind deja o realitate.

Moscova urmărește, de asemenea, subminarea legăturilor tot mai strânse ale Ucrainei cu Occidentul, țintind regimuri corupte din interiorul UE, în special prin Viktor Orban, premierul Ungariei. Orban se opune deschis aderării Ucrainei la UE și blochează constant adoptarea unor sancțiuni substanțiale împotriva Rusiei. Un aliat constant este și premierul Slovaciei, Robert Fico, însă acesta nu manifestă același nivel de sfidare precum pro-rusul Orban.

Deși sondajele arată că șansele lui Orban de a câștiga alegerile se diminuează constant, Moscova mizează în continuare pe el. Bruxelles-ul nu se grăbește să ia măsuri privind apropierea tot mai clară dintre Budapesta și Moscova. Oficialii europeni speră că „problema ungară” se va rezolva de la sine în timpul alegerilor din anul viitor, care ar putea aduce un guvern pro-european. Kremlinul este conștient de acest lucru, ceea ce face ca interferența Rusiei în alegerile din Ungaria să fie aproape inevitabilă, potrivit sursei media.

„Taxa pe pierdere”. Când statul profită de suferința celor vulnerabili: „În loc să o reducă, o taxează”

0

România a ajuns să aibă cel mai abuziv regim fiscal pe jocurile de noroc din toată Uniunea Europeană, în special când vine vorba de jucători. Nu pentru că ar funcționa. Ci pentru că, pe termen scurt, aduce bani ușor de colectat la buget. Dar acești bani nu apar din neant.

Fie că vorbim de impozitul direct pe retrageri sau de taxele impuse operatorilor, ele sunt, în final, plătite tot din buzunarul jucătorilor. Integral din pierderile lor. Nu există alt tip de bani în acest sistem. Orice leu impozitat este un leu pierdut de cineva.

„Acest manifest nu vine de la «patroni de păcănele» sau de la cazinouri. Vine din partea unei comunități care de ani de zile suportă abuzuri fiscale grosolane introduse de clasa politică. Suntem jucători, organizatori, părinți, cetățeni – oameni obișnuiți și informați care cer un tratament corect, nu favoruri”, se arată la începutul acestei analize care abordează supraimpozitarea jocurilor de noroc.

Miliardele încasate anual de stat vin din buzunarele jucătorilor

Miliardele încasate anual de stat nu vin de la cazinouri. Vin din buzunarele jucătorilor – oameni obișnuiți, adesea vulnerabili. Se numește „protecție”, dar seamănă mai mult cu exploatare fiscală, scrie Andrei Alecu, CEO & Founder at LetsPoker.

  • Aici apare ipocrizia: în timp ce autoritățile susțin că vor să protejeze oamenii, realitatea este că bugetul public se bazează exact pe pierderile lor.
  • Când un jucător ajunge în impas financiar, statul nu intervine cu sprijin sau prevenție. Ci cu impozit. Fără deductibilitate. Fără logică economică.
  • În loc să reducă suferința, sistemul o taxează. În loc să prevină comportamentele riscante, le monetizează.

Taxarea actuală nu rezolvă nimic. Nu reduce dependența. Nu limitează riscurile. Doar adâncește problema și hrănește bugetul cu prețul celor mai afectați.

S-a format o narațiune falsă, dar convenabilă pentru autorități

În ultimii ani, s-a format o narațiune falsă, dar convenabilă pentru autorități: că jocurile de noroc sunt o problemă care poate fi rezolvată prin taxe. Că dacă le faci mai scumpe, le oprești. Că dacă impozitezi mai dur, „protejezi populația”.

Realitatea e alta. În ultimii 10 ani, impozitele în acest domeniu au fost majorate aproape constant – de la praguri suportabile, la un regim fiscal care nu mai are echivalent nicăieri în Uniunea Europeană.

  • Cu toate acestea, discursul oficial a rămas același: că „flagelul” trebuie oprit prin noi taxe, și mai mari, și mai dure.
  • Orice efect negativ este folosit ca pretext pentru o nouă rundă de înăspriri.
  • Fără analiză. Fără rezultate. Doar reflex bugetar.

Milioane de români se bucură în mod responsabil de aceste activități, fie că vorbim de un bilet la loto, un pariu la sport sau un turneu de poker între prieteni. Pentru majoritatea, e o formă de divertisment – o experiență care aduce emoție, adrenalină, uneori și satisfacție. Nu diferă, în esență, de a merge la concert, la cinema sau la cazino cu un buget clar și cu limite asumate.

Un exemplu relevant este Marea Britanie, unde peste 40% din adulți au declarat că au participat la jocuri de noroc în ultima lună – dar rata estimată de jucători cu probleme este de doar 0,3%. (Raport UK Gambling Commission).

  • Participare enorm mai mare comparativ cu România, dar probleme puține. De ce? Pentru că sistemul e reglementat corect, iar statul nu confundă moralismul cu protecția reală.
  • Și da, firește că există și cazuri reale de dependență. Dar procentul este în medie de doar 1% și stabil la nivel global. Surprinzător pentru unii, țările care au interzis complet jocurile de noroc sunt și cele cu cele mai grave probleme legate de adicție, având rate cu 400% mai mari decat media.
  • Statul român taxează astăzi jocurile de noroc cu un apetit fiscal record. Impozit pe câștig, fără deductibilitatea pierderilor, cu discuții recente privind TVA, CAS și CASS. Nu este o strategie fiscală, ci o vânătoare de venituri.

Problema e că acei bani vin din buzunarele celor mai vulnerabili. În timp ce se pretinde protejarea populației, realitatea este o redistribuire inversă, de la cei care pierd cel mai mult către bugetul de stat.

Ce nu spune statul: pierderile sunt ale celor vulnerabili

Statul român justifică politicile fiscale din zona jocurilor de noroc printr-un discurs moralizator: că aceste măsuri „protejează” populația. În realitate, ele lovesc exact în cei care ar trebui sprijiniți.

Potrivit The Lancet Public Health, utilizarea taxării ca instrument de sănătate publică în domeniul jocurilor de noroc este riscantă și poate avea efecte contrare celor intenționate. Taxarea excesivă nu reduce dependența, dar:

  • crește presiunea asupra jucătorilor,
  • alimentează migrarea către piața nereglementată,
  • și întreține o dependență periculoasă a statului față de aceste venituri.

Guvernele devin dependente de veniturile din taxe pe jocuri de noroc. Iar această dependență blochează orice reformă reală de sănătate publică, pentru că orice măsură care reduce pierderile jucătorilor reduce și veniturile statului. The Lancet Public Health, 2022

În plus, este bine documentat că aproximativ 1% din populație dezvoltă comportamente de joc problematice. Asta înseamnă că marea majoritate a jucătorilor nu sunt dependențiPenalizarea tuturor pentru acest procent redus este ca și cum am interzice complet alcoolul doar pentru că există alcoolici.

Știm deja din istorie unde duce o astfel de logică. Prohibiția din SUA n-a redus consumul de alcool — a crescut piața neagră, a dus la pierderea controlului statului, la violență și corupție. Exact acolo ne îndreptăm și noi dacă ignorăm semnalele.

Este momentul în care a apărut celebrul fenomen denumit „Bootleggers and Baptists”: o alianță paradoxală între cei care moralizau public (baptiștii) și cei care profitau în tăcere (contrabandiștii). Primii cereau interdicția „pentru binele societății”. Ceilalți o susțineau în spate, pentru că le elimina concurența legală.

Exact același tipar îl vedem astăzi și în România: parlamentari care mimează protejarea cetățenilor, dar în realitate contribuie la consolidarea unei piețe netransparente, în care doar statul și câțiva supraviețuitori fiscali mai câștigă. Baptiștii vor binele „moral”. Bootleggerii încasează. Iar jucătorii plătesc nota.

Asta este poate cea mai gravă concluzie: România se transformă într-un stat care are interes direct ca oamenii să continue să piardă bani. Nu ca să fie protejați, ci ca să fie taxați.

Taxare după ureche: Campioană la impozit, codașă la rezultate

România are, în prezent, unul dintre cele mai agresive regimuri fiscale aplicate jucătorilor din întreaga Uniune Europeană. În doar câțiva ani, am trecut de la o taxă modică de 1% la un sistem cu praguri progresive care ajunge până la 40% din sumele retrase. Și nu vorbim de profituri, ci de retrageri — indiferent dacă jucătorul a fost sau nu pe plus în ansamblu.

  • Această taxă se aplică la valoarea brută retrasă de jucători, fără posibilitatea de a deduce pierderile anterioare. În aproape nicio altă situație fiscală comparabilă, statul nu impozitează individul pe fluxuri de numerar fără a lua în calcul pierderile.
  • Da, există regimul fiscal pentru microîntreprinderi, unde se aplică un impozit de 3% pe venit în loc de 16% pe profit. Însă acolo vorbim de firme, cu plafon clar, deduceri și posibilitatea reală de a reinvesti sau compensa pierderile prin structura juridică.
  • În cazul jucătorului, nu există asemenea opțiuni. E taxat la sânge, indiferent de context. Tratezi un amator ca pe o corporație — dar fără nicio facilitate.
  • Și totuși, exact asta se întâmplă azi în România cu jucătorii de poker, pariori sau orice alt tip de participant la jocuri de noroc.

Mai mult, în 2025 se discuta despre adăugarea contribuțiilor sociale (CAS, CASS) și chiar a TVA-ului pe aceste venituri. Dacă astfel de măsuri vor fi adoptate, totalul taxării poate depăși cu ușurință 70% din suma brută încasată de un jucător. Un sistem care devine nu doar aberant, ci matematic imposibil pentru orice formă de profit responsabil.

Ce rezultă din această abordare? Cu siguranță nu protecție pentru jucători și nici prevenție.

  • România nu are programe funcționale de educație financiară pe acest subiect.
  • Nu are o platformă de auto-excludere centralizată.
  • Nu există o linie de suport psihologic publică sau campanii de conștientizare constante.

Are însă încasări. Are formulare fiscale din ce în ce mai complicate. Și are promisiuni că „vom reglementa”… dar mereu după ce mai strângem un rând de bani.

Adevărul e că România este campioană la taxare, dar codașă la rezultate. Pentru că ceea ce se construiește aici nu este o politică publică, ci un sistem fiscal improvizat, făcut din pix, sub presiunea electorală de a „da bine” și a încasa rapid.

Pokerul: joc de strategie, nu ruletă

Un exemplu clar al absurdității regimului fiscal din România este modul în care este tratat pokerul. Deși este un joc bazat pe abilități, nu pe noroc pur, legislația fiscală nu face nicio distincție. Este impozitat ca orice alt joc de noroc, cu aceleași procente și aceleași lipsuri de logică economică.

Pokerul nu este ruletă. Nu este “păcănele”. Nu este o tragere la sorți. Este un joc de decizie, de strategie, cu un ROI real de 5–10% în volume mari. Asta înseamnă că marja de câștig este mică, iar variația este mare. Jucătorii pierd adesea sume importante înainte să aibă o sesiune profitabilă. Dacă statul taxează doar acea sesiune câștigătoare, dar ignoră toate pierderile anterioare, rezultatul nu este un impozit – este o pedeapsă.

Matematic vorbind, nu mai ai cum să ieși pe plus. Dacă statul îți ia 40% din câștig, dar tu nu poți deduce pierderile, nu ai cum să obții profit net în mod sustenabil. Iar statul câștigă oricum – indiferent cât pierzi.

Ce nu înțeleg autoritățile: staking-ul

Mai mult, în pokerul profesionist sau semi-profesionist, jucătorii joacă adesea cu bani investiți de părți terțe (persoane sau chiar companii), prin așa-numitul mecanism de staking. Practic, cineva îți acoperă buy-in-ul (suma de participare) în schimbul unui procent din eventualul câștig. Jucătorul își asumă deciziile, timpul, energia și stresul – dar nu joacă cu banii lui.

În acest model, taxarea pe retragere devine și mai absurdă. Statul nu doar că ignoră pierderile, dar impozitează sume care nici măcar nu aparțin jucătorului. Îți cere 40% din ceva ce nu e al tău.

Este exact motivul pentru care în țările unde pokerul este înțeles corect (precum UK, Austria, Irlanda sau Suedia), nu există impozit pe retragere individuală. Se aplică impozit pe profit net, acolo unde e cazul, sau se taxează operatorul.

  • Pokerul este un sport al minții

Pokerul este recunoscut oficial ca sport al minții de către Asociația Internațională a Sporturilor Minții (IMSA), alături de șah, bridge sau go. Este luat în considerare pentru competiții internaționale precum Jocurile Mondiale ale Sporturilor Minții.

Este un joc bazat pe strategie, pe citirea adversarului, pe calcul de probabilități. Este printre puținele jocuri care, jucate regulat, îmbunătățește concentrarea, memoria și disciplina decizională.

Un studiu francez publicat în BMJ Open în 2013 a arătat o asociere între pokerul și un risc mai scăzut de demență, în special la vârste înaintate.

  • Pokerul ca fenomen economic

În marile capitale europene, festivalurile de poker atrag mii de jucători din toată lumea. La Barcelona, în perioada European Poker Tour, hotelurile sunt rezervate integral cu luni înainte. Restaurantele, cluburile și economia locală simt efectul — la fel cum se întâmplă în Dublin, Praga sau Monte Carlo.

Bucureștiul ar putea fi acolo. Avem tot ce ne trebuie: aeroport, hoteluri, comunitate, brand de oraș. Dar nu avem condiții fiscale minime de sustenabilitate.

Cu o taxare de până la 40% pe câștiguri brute, fără deducerea costurilor de participare (buy-in, transport, cazare), România este complet incompatibilă cu circuitul internațional. Turneele nu pot fi organizate aici. Jucătorii străini nu vin. Iar românii… pleacă.

Rezultatul? Un exod fiscal

  • Jucătorii români se mută în alte țări — cel mai adesea în UK sau Bulgaria, care este foarte aproape iar taxarea este 0%.
  • Festivalurile care ar putea aduce mii de turiști, milioane în economie și notorietate internațională — dispar în fașă.
  • Organizatorii evită România, iar profesioniștii nu-și pot construi cariere aici.

Nu e o alegere morală. E o alegere fiscală. Și atâta timp cât România tratează pokerul ca pe ruletă, nu vom construi nimic durabil aici. Doar vom privi cum jucătorii noștri și banii lor pleacă la doar câteva ore de mers cu mașina.

Ce arată alte piețe: mai multe taxe, mai mult haos

România nu doar că a adoptat cel mai dur regim fiscal din Uniunea Europeană pentru jucători, dar a făcut-o contrar bunului-simț economic și exemplelor internaționale.

Cele mai multe state din Europa nu taxează deloc jucătorii ocazionali. În schimb, impun taxe operatorilor — cei care organizează, promovează și obțin profit. Este o abordare care separă clar responsabilitatea fiscală de experiența individuală de joc și evită să penalizeze oamenii care joacă responsabil.

  • Marea Britanie taxează operatorii, nu jucătorii. Jucătorii nu plătesc niciun impozit pe câștiguri, iar sistemul este stabil de peste 20 de ani. Studiile arată că orice tentativă de a taxa jucătorii a dus la migrarea spre piața neagră și pierderi fiscale pentru stat.
  • UK a taxat în trecut câștigurile jucătorilor. Rezultatul? Pierderi nete mai mari pentru jucători și înflorirea pieței negre, care a devenit mai competitivă datorită absenței taxelor. The Lancet Public Health, 2022
  • Germania aplică o taxă de 5,3% pe mize, plătită de operator, nu de jucător.
  • AustriaItaliaBulgaria și majoritatea statelor UE aplică impozite moderate, dar tot la nivelul operatorilor.

Doar câteva dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene impun impozite directe jucătorilorÎn cel puțin 15 țări, taxele aplicate jucătorilor recreaționali sunt zero.

În altele, există scutiri pentru câștiguri mici, deductibilitatea pierderilor, sau impozite modeste aplicate doar în cazuri excepționale (ex. profituri mari nete). Orice alta taxare este egală cu o taxă pe pierdere.

Ce se întâmplă când reglementarea dă greș? Polonia: Monopol de stat și o piață neagră în expansiune

În încercarea de a controla piața jocurilor de noroc, Polonia a instituit în 2017 un monopol de stat asupra cazinourilor online, permițând doar operatorului Total Casino să funcționeze legal. Această abordare restrictivă a avut efecte contrare celor dorite.

  • În 2024, veniturile din sectorul legal au fost de aproximativ 67 miliarde PLN (14,6 miliarde euro), în timp ce piața ilegală a generat aproximativ 65 miliarde PLN (14 miliarde euro), reprezentând aproape jumătate din piața totală.
  • Începând cu 2017, aproximativ 230 miliarde PLN (50 miliarde euro) au fost direcționate către operatori offshore, ceea ce a dus la pierderi fiscale de aproximativ 5,8 miliarde PLN (1,3 miliarde euro) pentru bugetul de stat.
  • Deși există o listă neagră cu aproape 50.000 de domenii ilegale, multe dintre aceste site-uri continuă să funcționeze, autoritățile fiind într-un joc constant de „șoarecele și pisica” cu operatorii ilegali .
  • Majoritatea consumatorilor polonezi nu sunt conștienți că doar un singur cazinou online – Total Casino – este legal în țară, ceea ce duce la confuzie și la utilizarea involuntară a platformelor ilegale.

Aceste politici au creat un mediu în care jucătorii sunt penalizați, în timp ce operatorii ilegali prosperăEste o lecție despre cum reglementările prost gândite pot avea efecte inverse.

Exemplele din afara Europei arată că suprataxarea și interzicerea aduc mai mult rău:

  • SUApiața neagră a jocurilor de noroc neautorizate este estimată la peste 510 miliarde de dolari anual, conform American Gaming Association. Este un rezultat al reglementărilor fragmentate și a lipsei de coerență fiscală între state.
  • China: deși jocurile de noroc sunt aproape complet interzise, țara are cel mai mare număr de persoane cu probleme legate de jocuri din lume — între 2,5 și 4% din populație, conform unui studiu publicat de NCBI.
  • Până și agenția oficială de presă Xinhua recunoaște dimensiunea reală a pieței negre: valoarea totală pariată anual prin jocuri de noroc online pe teritoriul Chinei continentale depășește un trilion de yuani (aproximativ 145 miliarde dolari). Această sumă este de aproape două ori mai mare decât veniturile anuale din loteriile oficiale chineze – Gambling in China pe Wikipedia
  • Japonia: jocul de tip pachinko, ocolind legal definiția jocurilor de noroc, generează venituri anuale de peste 200 miliarde de dolari — mai mult decât industria auto a țării și de peste 30 de ori mai mult decât tot ce se întâmplă în Las Vegas. Este dovada clară că interdicțiile artificiale creează economii paralele, greu de controlat – Business Insider, 2018

România în oglindă: recorduri negative, soluții zero

În ultimii ani, politicienii au vorbit despre jocurile de noroc ca despre un „paradis fiscal”. Că „nu se plătesc taxe”. Că „statul pierde bani” dacă nu intervine mai dur. Realitatea este exact inversă: România are cel mai împovărător regim fiscal pentru jucători din întreaga Uniune Europeană.

Impozitul ajunge până la 40% din sumele retrase, fără ca pierderile să fie deduse. În plus, se discută deja suprapunerea cu CASS și chiar TVA. De la primul leu retras, statul își ia partea. Indiferent dacă jucătorul e pe plus sau pe minus per total.

  • Statul nu este victima. Este beneficiarul.

Cel mai important adevăr pe care trebuie să-l spunem clar: statul român este cel mai mare profitor al pierderilor jucătorilor. Nu operatorii, nu „cazinourile online”, nu companiile internaționale — ci statul, prin ANAF.

Fiecare retragere impozitată vine, cel mai adesea, după un șir lung de pierderi. Dar statul nu vede pierderile. Nu-l interesează. Ia bani din fiecare „cash out”, fără să întrebe cât s-a jucat până acolo.

  • Efectul pervers: operatorii devin și mai agresivi

Când regimul fiscal e atât de apăsător, operatorii trebuie să compenseze. Asta duce la:

  • mecanisme de joc mai agresive, cu payout mai mic și volatilitate mai mare;
  • bonusuri capcană, gândite să țină jucătorul în joc cât mai mult;
  • marketing mai agresiv, targetat pe emoții și impuls.

Și de aici pornesc multe dintre problemele reale.

  • Statul încasează, dar nu dă nimic înapoi

Nu avem:

  • programe de educație financiară;
  • consiliere psihologică gratuită;
  • platforme publice de auto-excludere;
  • campanii de prevenție susținute;
  • date publice despre impactul real.

Tot ce avem este un discurs dublu: „trebuie să protejăm populația”, dar în realitate protejăm doar veniturile statului.

Confuzia între moralizare și reglementare

În România, dezbaterea despre jocurile de noroc este constant deturnată de un discurs moralizator. Se vorbește despre „viciu”, „pericol social”, „nevoie de disciplinare fiscală”. Iar politicienii se prezintă drept apărători ai moralității, în timp ce adoptă măsuri menite, chipurile, să „protejeze populația”.

Dar aceste măsuri nu protejează. Taxarea excesivă nu oprește jocurile de noroc. Nu reduce dependența. Nu educă. Nu oferă sprijin. Nu reglementează. Face un singur lucru: colectează bani.

Este important să înțelegem diferența fundamentală între:

  • Moralizare: discurs electoral bazat pe vină, rușine, panică morală.
  • Reglementare: politici publice coerente, calibrate pe comportamente reale, susținute de cercetare și prevenție.

Moralismul blochează soluțiile. Când tratăm jucătorii ca pe niște „păcătoși” care trebuie pedepsiți prin taxe, nu facem decât să împingem problema mai adânc în tăcere și în rușine. Niciun jucător care se confruntă cu dificultăți nu va cere ajutor într-un sistem care îl stigmatizează și îl taxează fără milă.

Mai grav, moralismul oferă o scuză politică perfectă pentru a evita reformele reale. Nu mai trebuie să construim centre de sprijin. Nu mai trebuie să educăm. Nu mai trebuie să publicăm date. Ne e suficient să spunem „noi am crescut taxele”.

Dar protecția reală a jucătorilor nu se face prin pedeapsă. Se face prin:

  • reglementare clară și predictibilă,
  • educație financiară la nivel național,
  • acces gratuit la consiliere,
  • mecanisme digitale de auto-excludere,
  • interzicerea strategiilor de marketing abuziv.

Asta înseamnă să reglementezi. Asta înseamnă responsabilitate publică.

Ce ar însemna o abordare responsabilă

Dacă scopul real este să reducem daunele asociate jocurilor de noroc, atunci politicile fiscale trebuie să plece de la oameni, nu de la nevoile bugetare. Iar o concluzie-cheie a studiului publicat în The Lancet Public Health este exact aceasta:

Taxele colectate din jocuri de noroc trebuie să fie folosite exclusiv pentru prevenție, tratament și educație privind jocul responsabil. Alocarea lor către bugetul general al statului este o decizie politică, nu una de sănătate publică – Sursa: The Lancet Public Health, 2022

Adevărata reformă nu înseamnă „să taxăm mai mult”. Ci, dimpotrivă, să regândim de la zero ce vrem să obținem:

Reducerea taxelor aplicate jucătorilor

  • Taxele actuale sunt punitive și distructive.
  • Ar trebui aplicate doar în condiții de profit net, cu deductibilitatea pierderilor.
  • Jucătorii ocazionali și recreaționali trebuie exonerați complet.

Impozitarea corectă a operatorilor

  • Așa cum funcționează în majoritatea statelor europene.
  • Într-un mod transparent, echitabil și predictibil.
  • Cu condiția ca parte din aceste încasări să fie direcționate strict către programe de protecție.

Destinația fondurilor: exclusiv pentru sănătate publică și educație

  • Toate sumele colectate din acest sector trebuie să fie dedicate sprijinirii jucătorilor:
  • campanii de informare,
  • linii de suport,
  • consiliere gratuită,
  • monitorizare a pieței și publicarea datelor.

Infrastructură națională pentru joc responsabil

  • Platformă de auto-excludere interoperabilă între toți operatorii.
  • Registru anonim de raportare a comportamentelor de joc riscante.
  • Instruirea personalului operatorilor în identificarea cazurilor vulnerabile.

Reglementare separată pentru poker Pentru a corecta abuzurile și a permite dezvoltarea corectă a acestui sector, România trebuie să adopte o abordare distinctă pentru poker, diferită de cea aplicată jocurilor de noroc clasice:

  • Legislația actuală trebuie schimbată radical, pentru că tratează pokerul ca pe un joc împotriva casei, deși este o competiție între jucători.
  • Operatorii trebuie recunoscuți drept furnizori de servicii, nu cazinouri. Aceștia doar facilitează jocul, oferind mese, crupieri, spații și suport tehnic, fără a influența rezultatul.
  • Impozitarea trebuie aplicată pe profitul net, nu pe sumele brute retrase, iar costurile reale (buy-in, transport, cazare) trebuie să fie deductibile. Jucătorii recreaționali nu trebuie impozitați, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor europene, altfel banii din România vor merge acolo.
  • România trebuie să devină atractivă pentru circuitul internațional de poker, așa cum sunt alte capitale europene care găzduiesc festivaluri ce generează milioane de euro în economie locală.

O abordare responsabilă nu taxează oamenii care pierd, ci îi ajută. Nu acoperă bugetul statului din pierderile jucătorilor, ci investește în prevenirea suferinței.

Până când nu facem această schimbare de paradigmă, România nu reglementează nimic. Doar încasează.

Concluzie: Dincolo de moralism, e vorba de oameni

Taxarea jocurilor de noroc nu este, în esență, o chestiune de moralitate. Este o alegere de politici publice. O decizie care definește ce fel de stat vrei să fii: unul care protejează oamenii sau unul care profită de vulnerabilitatea lor.

România, în forma actuală, alege să profite. Impozitul pe câștiguri, aplicat fără a ține cont de pierderi, este o taxă pe suferință. Lipsa transparenței, a educației financiare și a infrastructurii pentru joc responsabil arată că nu există nici voință, nici viziune. Doar foame bugetară și populism.

Cel mai grav este că statul român a devenit interesat ca jucătorii să piardă, nu ca ei să câștige sau să se oprească. Fiecare retragere impozitată, fiecare formular ANAF completat, fiecare sesiune pierdută — toate aduc bani la buget. Orice măsură care ar reduce pierderile ar reduce și veniturile statului. Iar asta, în sine, e o problemă de sistem.

Trebuie să o spunem clar:

Statul nu trebuie să aibă interesul să-și susțină bugetul din pierderile propriilor cetățeni. Dacă vrem cu adevărat să reglementăm jocurile de noroc, trebuie să începem prin a proteja oamenii. Prin politici clare, date transparente, prevenție reală și un cadru fiscal construit pe logică, nu pe emoție.

Până atunci, România nu reglementează. România pedepsește. Și o face exact acolo unde doare mai tare: în buzunarul celor care deja au pierdut prea mult.


Citește și:

Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat …

vezi toate articolele

Zeci de persoane ucise în Fâșia Gaza, în urma unor nou atacuri israeliene. Trump va discuta luni cu Netanyahu un plan de încetare a focului

0

Atacurile aeriene israeliene au ucis duminică cel puțin 38 de palestinieni în Fâșia Gaza, în timp ce premierul Benjamin Netanyahu se îndreaptă spre Washington.

Noi atacuri israeliene în Fâșia Gaza Foto: Profimedia

Premierul israelian urmează să se întâlnească luni, 7 iulie, cu președintele american Donald Trump pentru a discuta propunerea SUA privind un armistițiu în războiul de 21 de luni dintre Israel și Hamas, potrivit Politico.

Propunerea SUA pentru o încetare inițială a focului timp de 60 de zile ar include o eliberare parțială a ostaticilor deținuți de Hamas, în schimbul unei creșteri a livrărilor umanitare în Fâșia Gaza, a raportat Associated Press.

Armata israeliană a declarat că a lovit 130 de ținte din Fâșia Gaza în ultimele 24 de ore, în lovituri care au vizat structuri de comandă și control ale Hamas, facilități de depozitare, arme și lansatoare, potrivit raportului AP.

Biroul lui Netanyahu a anunțat sâmbătă că o echipă de negociatori israelieni se va deplasa duminică în Qatar pentru discuții privind încetarea focului. În același timp, a declarat că Hamas a solicitat amendamente la propunerea de armistițiu care erau „inacceptabile pentru Israel”.

Declarația israeliană a venit după ce Hamas a declarat că este „serios pregătită să intre imediat într-o rundă de negocieri” pentru o încetare a focului în Fâșia Gaza. Grupul militant palestinian a declarat, într-un comunicat, că a dat un „răspuns pozitiv” la propunerea mediată de Statele Unite. Trump a anunțat vineri că ar putea exista un acord de încetare a focului în săptămâna următoare.

Între timp, liderul Hezbollah, Naim Kassem, a reiterat duminică refuzul grupării militante de a depune armele, înainte ca Israelul să se retragă din tot sudul Libanului și să oprească atacurile aeriene, potrivit AP.

El a vorbit într-un discurs video, în timp ce mii de persoane s-au adunat în suburbiile sudice ale Beirutului pentru a marca ziua sfântă șiită a Ashoura.

O grupare armată palestiniană, care se opune Hamas, recunoaşte că a cooperat cu armata israeliană

De asemenea,  Yasser Abu Shabab, liderul unei grupări armate palestiniene, care se opune Hamas, a recunoscut duminică, într-un interviu difuzat de postul de radio israelian Makan, că aceasta cooperează cu armata israeliană pentru a desfăşura operaţiuni în sudul Fâşiei Gaza, relatează AFP, citat de Agerpres.

Acesta susţine că se poate deplasa „liber” în zonele aflate sub controlul armatei israeliene, cu care spune că el comunică înainte de operaţiunile grupului său armat.

Doar îi informăm, dar desfăşurăm acţiuni militare singuri„, a declarat el într-un interviu acordat Makan, postul de radio public israelian în limba arabă.

Liderul grupului armat a vorbit despre „sprijin logic şi financiar din partea mai multor părţi„, fără a menţiona direct Israelul. „Sunt lucruri pe care nu le putem discuta public„, a mai spus el. În iunie, autorităţile israeliene au recunoscut că sprijină şi înarmează o grupare palestiniană care se opune Hamas, fără a-l numi direct pe Yasser Abu Shabab, cel care conduce gruparea.

Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) îl descrie pe Abu Shabab ca fiind liderul unei „bande criminale” care operează în regiunea Rafah – oraş situat între Fâşia Gaza şi Egipt și îl acuză de jefuirea camioanelor cu ajutor umanitar din Gaza.

Nu aparţinem niciunei ideologii sau organizaţii politice„, a susţinut Yasser Abu Shabab în interviul acordat Makan, spunând că luptă împotriva „nedreptăţii” şi a „corupţiei” comise de Hamas, care a preluat puterea în Fâşia Gaza în 2007.

Vom continua să luptăm, indiferent de vărsarea de sânge. În acest moment, Hamas agonizează. Ştiu că sfârşitul lor este aproape„, a mai adăugat el.

Rusia a cucerit două noi localităţi din estul Ucrainei, în regiunile Doneţk și Harkov

0

Rusia a anunțat duminică, 6 iulie, cucerirea a două noi localităţi din estul şi nord-estul Ucrainei, în regiunile Doneţk și Harkov.

Rusia continuă atacurile în Ucraina Foto: EPA EFE

Kremlinul continuă avansul pe front împotriva trupelor ucrainene care duc lipsă de armament şi recruţi. Potrivit raportului zilnic al Ministerului rus al Apărării, trupele Moscovei au capturat satul Piddubne din regiunea estică Doneţk, o localitate situată la vest de oraşul Kurahove, care a fost cucerit de ruşi în decembrie 2024.

De asemenea, în regiunea Harkov (nord-est), armata rusă a revendicat capturarea localităţii Sobolivka, într-o zonă în care poziţiile nu se schimbaseră de luni de zile, relatează AFP, citată de News.ro.

Forţele ruse au accelerat avansul pe front în ultimele trei luni, după ce în martie şi aprilie au recucerit în totalitate teritoriile ocupate din vara anului 2024 de ucraineni în regiunea rusă de frontieră Kursk.

Câştigurile teritoriale ruseşti în iunie au fost cele mai importante din noiembrie 2024, potrivit unei analize a AFP a datelor furnizate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un centru de reflecţie cu sediul la Washington.

În acelaşi timp, Rusia a lansat mai multe valuri de atacuri nocturne masive asupra Ucrainei în ultimele săptămâni.

Un bombardament masiv asupra Kievului cu drone și rachete care a durat șapte ore a avut loc în noaptea de joi spre vineri, la doar câteva ore după o convorbire telefonică între Donald Trump și Vladimir Putin. Au fost lansate peste 530 de drone explozive şi zeci de rachete, în special asupra Kievului, provocând cel puţin doi morţi. Potrivit autorităţilor ucrainene, acesta a fost cel mai masiv atac cu drone de la începutul conflictului.

Președintele american a declarat în urma discuției telefonice cu omologul său rus că nu s-au înregistrat progrese în privința încheierii războiului din Ucraina. Convorbirea a durat aproximativ o oră și a vizat în principal conflictul din Ucraina, dar și situația din Orientul Mijlociu.

Întrebat de jurnaliști dacă discuția a dus la vreun rezultat concret, Trump a răspuns direct: „Nu, nu am făcut niciun progres”. Liderul de la Casa Albă a subliniat apoi că „nu este mulțumit” de situația actuală și de conflictul care continuă între Rusia și Ucraina.  

Transfăgărășanul, blocat pe tronsonul din Sibiu din cauza mașinilor parcate pe marginea drumului. Ce recomandă polițiștii

0

Polițiștii transmit faptul că drumul naţional 7C – Transfăgărăşan este blocat, duminică după amiază, în judeţul Sibiu, din cauza şoferilor care au parcat autovehiculele pe marginea carosabilului.

Transfăgărășanul, blocat/FOTO: IPJ Sibiu

Traficul rutier pe DN 7C – Transfăgărăşan este blocat din cauza aglomerării cauzate de parcarea maşinilor pe marginea pǎrtii carosabile care face dificil traficul rutier”, anunţă, la ora transmiterii acestei ştiri, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sibiu.

Poliţiştii recomandă şoferilor să parcheze doar în zonele special amenajate, să nu staţioneze şi să nu oprească pe partea carosabilă nici măcar pentru câteva minute şi să respecte indicaţiile poliţiştilor prezenţi la faţa locului.

FOTO: IPJ Sibiu

În fiecare vară, Transfăgărăşan înregistrează valori ridicate de trafic, în special în weekend.

Traficul pe această șosea a fost redeschis pe 6 iunie 2025, în zona alpină (inaccesibilă până în prezent), pe sectorul cuprins între Bâlea Cascadă (județul Sibiu) și Piscul Negru (județul Argeș), pe o distanță de 30 de kilometri, între km 130+800 și km 104+000.

„Circulația va fi permisă între orele 7:00 – 21:00, iar în cazul unor fenomene meteorologice nefavorabile, drumul va fi închis temporar până când vremea va permite redeschiderea acestuia în condiții de siguranță.

Facem apel la conducătorii auto să circule prudent, să adapteze viteza la condițiile de trafic, mai ales având în vedere faptul că la altitudini instabilitatea atmosferică duce la apariția de fenomene meteorologice spontane care afectează vizibilitatea”, a informat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara. 

Șoferii care tranzitează acest sector de drum sunt atenționați că, în ultima perioadă, a fost semnalată prezența urșilor în apropierea părții carosabile și sunt sfătuiți să nu se apropie de animale, să nu le hrănească și să informeze imediat autoritățile despre prezența acestora.

IMPOZITUL pe câștigurile din jocuri de noroc de până la 10.000 de lei, mai mare cu 1%, potrivit noilor măsuri fiscale

Impozitul pe câștiguri din jocuri de noroc de până la 10.000 de lei ar urma să crească cu 1%, adică de la 3%, cât este în prezent, la 4%, potrivit măsurilor stabilite de Guvern în proiectul de lege cu măsuri fiscale pe care l-a aprobat vineri în ședință și pentru care urmează să își asume răspunderea luni în Parlament.

Deși proiectul de lege, publicat joi, prevedea o majorare la 10% a impozitului din jocuri de noroc, Guvernul a decis, în final, asupra unui impozit de 4%, adică cu 1% mai mare decât este în prezent, semnalează publicația Profit.ro.

De asemenea, pentru câștiguri între 10.000 de lei și 66.750 lei, impozitul crește de la „300 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000” în prezent, la numai „400 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”, deși, ca urmare a cotei intenționate să urce la 10%, era propus în proiect la „1.000 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”.

La fel, și taxarea pentru ce depășește 66.750 lei va fi mai redusă față de ce se intenționa în proiect, precizează sursa citată.

Printre măsurile se numără reașezarea TVA pe două praguri, cota generală la 21% și o cotă redusă de 11% (medicamente, alimente, HoReCa), creșterea impozitelor pe dividente de la 10% la 16%, creșterea accizelor la alcool, tutun, combustibil cu 10%, înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026, pensionarii care iau pensie peste 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate, taxă pe profiturile băncilor și suprataxarea câștigurilor din jocuri de noroc.

CES a dat aviz negativ pentru pachetul de măsuri fiscale, anunțat de Guvern

Consiliul Economic și Social (CES) a avizat negativ primul pachet de măsuri fiscale pus în dezbatere publică de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Avizul CES este obligatoriu, dar consultativ, așadar Executivul poate adopta ordonanța.

Avizul negativ al CES este o critică față de pachetul de măsuri gândit de Guvernul Bolojan, însă nu o piedică în adoptarea lui. Premierul Ilie Bolojan și miniștrii din cabinetul său se reunesc într-o nouă ședință, vineri, de la ora 15.00. Pe ordinea de zi, la capitolul „analiză”, se află și pachetul cu măsurile fiscale pe care Ilie Bolojan le-a anunțat miercuri.

Ministerul Finanțelor a publicat, joi, în dezbatere publică, documentul cu măsurile fiscale de austeritate.

Foto: Envato

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul …

vezi toate articolele

Avion de vânătoare depistat în apropierea terenului de golf al lui Trump. Ce măsuri au fost luate

0

Un avion de vânătoare F-16 al SUA a interceptat sâmbătă un avion de aviaţie generală care a încălcat o restricţie temporară a spaţiului aerian deasupra clubului de golf al preşedintelui Donald Trump din Bedminster, New Jersey.

Donald Trump, în timp ce joacă golf la clubul din Bedminster Foto: Mike Stobe/Getty Images

Comandamentul Apărării Aerospatiale Nord-Americane (NORAD) a declarat că incidentul, care a avut loc în jurul orei locale 14:39 (21:39 ora României), a marcat a cincea incursiune neautorizată în spaţiul aerian restricţionat în ziua de sâmbătă.

Aeronava NORAD a efectuat o manevră pentru a atrage atenţia pilotului civil, iar aparatul de zbor a fost escortat în siguranţă în afara zonei, a declarat NORAD într-un comunicat, informează Reuters. Pilotul încălcase o restricţie temporară a spaţiului aerian deasupra clubului de golf al preşedintelui american Donald Trump.

Casa Albă nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la incident. NORAD a raportat mai multe incidente similare în ultimele săptămâni şi îndeamnă piloţii aviaţiei generale să verifice toate notificările înainte de a decola în zonă.

Putin, copiii și propaganda: Desene animate cu lideri mondiali transformați în bebeluși, parte dintr-o nouă strategie de îndoctrinare

0

Într-o Rusie tot mai angajată într-un război de uzură, nu doar pe frontul din Ucraina, ci și în propriul spațiu informațional, autoritățile de la Moscova par să coboare vârsta publicului-țintă al propagandei de stat. Cel mai recent proiect, un serial de animație pentru preșcolari, denumit Sandpit, folosește versiuni stilizate ale unor lideri mondiali – inclusiv Vladimir Putin, Donald Trump, Emmanuel Macron, Elon Musk sau Kim Jong-un – pentru a transmite mesaje pro-Kremlin, într-o formă adaptată vârstei fragede.

Un serial de animație pentru preșcolari folosește versiuni stilizate ale unor lideri mondiali

Inițiativa a fost promovată pe canalul de Telegram al propagandistului Vladimir Soloviov, una dintre vocile centrale ale regimului în spațiul media controlat de stat. Potrivit autorilor, scopul ar fi acela de a „cultiva patriotismul de la cele mai fragede vârste” și de a-i învăța pe copiii ruși „să discute geopolitica”.

Când propaganda se strecoară în desene animate

Trailerul de 30 de secunde prezintă lideri internaționali sub forma unor copii mici, purtând discuții video care imită conflictele și dinamica reală de pe scena politică globală. Ironii la adresa Occidentului, referințe culturale și aluzii la politica externă sunt inserate într-un cadru ludic: Macron este ironizat pentru diferența de vârstă față de soția sa, în timp ce Putin, într-un kimono alb de judo, apare calm și sigur pe sine, în contrast cu omologii săi occidentali descriși ca superficiali sau derutați.

Un expert în propaganda rusă, dr. Alasdair McCallum de la Universitatea Monash, consideră că emisiunea este un instrument de radicalizare precoce: „Scopul este clar – inocularea convingerilor pro-ruse înainte ca acești copii să fie capabili să vorbească sau să meargă.”

Războiul pentru mințile copiilor

Noua producție vine într-un context mai larg în care Kremlinul și-a intensificat eforturile de a controla narațiunile și convingerile generațiilor tinere. Programe educaționale precum „Conversații despre lucruri importante”, introduse în școli în 2022, promovează un discurs patriotic radicalizat. Istoria este rescrisă în noile manuale, în care Rusia apare drept salvatorul Europei de nazism, iar Ucraina – stat condus în prezent de un președinte evreu – este prezentată drept o construcție „nazistă”.

La paradele de Ziua Victoriei, cărucioarele sunt decorate ca tancuri, iar copiii poartă uniforme militare în miniatură. Organizații de tineret precum Iunarmia promovează idealul sacrificiului pentru patrie, în timp ce fetele sunt încurajate să devină mame cât mai devreme, prin mesaje pro-nataliste și chiar recompense financiare în unele regiuni.

În paralel, televiziunile rusești au transformat emisiuni care odinioară aveau un caracter preventiv – cum este cazul show-ului „Însărcinată la 16 ani” – în instrumente de glorificare a maternității timpurii. Acum, titlul este „Mamă la 16 ani”, iar mesajul central este „Aștept un copil”.

Îndoctrinare într-un stat în criză de soldați

Potrivit serviciilor de informații britanice, Rusia a pierdut în jur de un milion de militari de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022. În acest context, campaniile de propagandă dedicate copiilor pot fi văzute drept o investiție pe termen lung – un mod de a pregăti o generație care va accepta, fără prea multe întrebări, apelul la arme.

Dar nu toți rușii privesc pasiv această realitate. Conform Centrului Levada și altor institute independente, sprijinul pentru război scade treptat în rândul tinerilor, chiar dacă majoritatea populației încă declară public că susține politica regimului. Rețele sociale precum YouTube și Telegram, alături de utilizarea VPN-urilor, le permit unora accesul la surse alternative de informare.

Cu toate acestea, riscurile sunt considerabile. Peste 500 de adolescenți ruși au fost arestați la proteste anti-război, unii dintre ei acuzați de trădare. Cazul lui Arsenii Turbin, un băiat de 15 ani condamnat la cinci ani de detenție pentru distribuirea de pliante împotriva războiului, a devenit emblematic pentru represiunea care vizează chiar și copiii.

Controlul absolut începe cu educația

Dr. Maxim Alyukov, cercetător la King’s College Londra, afirmă că regimul lui Putin consideră copiii o categorie-cheie în asigurarea longevității politice: „Prin modelarea viziunii asupra lumii de la vârste fragede, guvernul încearcă să prevină apariția unei opoziții viitoare.”

În acest sens, măsurile represive sunt adesea justificate prin necesitatea de a „proteja copiii” – o retorică familiară folosită pentru a susține politici anti-LGBT, cenzura online și controlul strict al educației. Astfel, propaganda nu mai este doar o armă a regimului. Ea devine o instituție – una care, în mod insidios, încearcă să modeleze o societate întreagă în jurul unui singur adevăr: cel al statului.

Trupul neînsuflețit al unui român, găsit într-o casă părăsită din Italia. Bărbatul a fost împușcat de trei ori

0

Trupul unui român a fost găsit, sâmbătă, 5 iulie, împușcat într-o casă părăsită din provincia italiană Caserta

Un român a fost găsit împușcat/FOTO: Shutterstock

Potrivit Casertanews.it, persoanele din zonă au alertat polițiștii din Aversa după ce au auzit focuri de armă.

Ajunși la locul indicat, polițiștii au fost întâmpinați de o scenă șocantă: trupul neînsuflețit al românului zăcea în interiorul clădirii abandonate, unde, potrivit primelor constatări, acesta își găsise adăpost și probabil locuia acolo de ceva vreme. Bărbatul fusese împuşcat cu trei focuri de armă.

Victima, Cătălin Ioniță, în vârstă de 45 de ani, era o persoană fără adăpost, fără un loc de muncă stabil și fără domiciliu, cunoscut de unii locuitori ai zonei care îl văzuseră de mai multe ori prin împrejurimi.

Momentan, anchetatorii demarează cercetări pentru a identifica autorul sau autorii crimei. Motivul omorului rămâne necunoscut, însă nu este exclusă nicio ipoteză, de la o crimă comisă din motive minore până la o posibilă reglare de conturi.

Cadavrul a fost transferat la Institutul de Medicină Legală pentru autopsie. Întreaga zonă a fost împrejmuită pentru a permite efectuarea cercetărilor tehnico-științifice. Sunt căutați eventuali martori și se verifică imaginile camerelor de supraveghere din zonă.

S-au împărțit funcțiile de conducere la PNL. Cine va face parte din echipa lui Bolojan | Surse

0

Liberalii au stabilit deja cine va face parte din viitoarea conducere a partidului, chiar dacă, formal, alegerile vor avea loc în cadrul Congresului de sâmbătă viitoare.

Liberalii au stabilit deja cine va face parte din viitoarea conducere a partidului. Foto News

Astfel, Ilie Bolojan va avea în echipă de conducere încă patru prim-vicepreședinți, iar vicepreședinții vor reprezenta regiunile țării.

„Adevărul” vă prezintă cine sunt politicienii care vor conduce PNL în următorii ani.

Premierul Ilie Bolojan nu va avea contracandidat pentru funcția de președinte al PNL. Deși au doar 14% în Parlament, liberalii au reușit să impună premierul în noua guvernare, însă în primăvara anului 2027 e programată o nouă rotație la Palatul Victoria. Prin urmare, PNL va ataca viitoarele alegeri fără a avea șefia guvernului. În funcție de rezultatul din 2028, Ilie Bolojan va continua în fruntea PNL sau va fi dat la o parte.

Cei patru prim-vicepreședinți ai partidului vor fi: Ciprian Ciucu, Alin Tișe, Dan Motreanu și Adrian Veștea. Iar noul secretar general al partidului va fi Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, susțin surse politice pentru „Adevărul”.

Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, este unul dintre apropiații lui Ilie Bolojan. De asemenea, Ciucu ar putea fi candidatul PNL sau al coaliției de guvernare la Primăria Capitalei, pe locul lăsat vacant de Nicușor Dan.

Alin Tișe, președintele CJ Cluj, este susținut pentru funcția de prim-vicepreședinte de Emil Boc, unul dintre cei mai influenți lideri liberali. În 2024, Alin Tișe a obținut cel de-al patrulea mandat ca președinte al CJ Cluj. Tot organizația Cluj îl susține și pe Mircea Abrudean pentru funcția de secretar general al partidului. Abrudean este și președinte al Senatului.

Dan Motreanu este unul dintre cei mai vechi membri PNL. Aflat la al doilea mandat de europarlamentar, Dan Motreanu conduce organizația PNL Giurgiu. La alegerile locale de anul trecut, PNL Giurgiu a obținut cel mai mare procent la nivel național, peste 55%, devansând și filiala PNL Bihor, condusă de Ilie Bolojan.

Adrian Veștea este președintele CJ Brașov din 2016, cu o scurtă pauză: timp de un an și jumătate a fost ministru al Dezvoltării în Guvernul Ciolacu.

Cristian Socol: „România nu a fost și nu va fi în INCAPACITATE de plată”/ Cum manipulează prin omisiune fostul ministru Marcel Boloș

0

Guvernul Bolojan a adoptat – vineri, 4 iulie 2025 – primul pachet cu măsurile fiscale destinate a rezolva ecuația complicată a deficitului bugetar al României, iar Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au convocat plenul comun al Parlamentului luni, la ora 15.00, pentru asumarea răspunderii Executivului pe primul pachet de măsuri fiscale. 

„Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, s-a precizat într-un comunicat de presă al Guvernului. (alte informații AICI)

  • Specialiștii avertizează că pachetul de măsuri fiscale – care include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA generală de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3.000 de lei și creșterea accizelor la combustibil – este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide.
  • Pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României ar fi unul pur „ideologic”, care ar duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. (mai multe detalii AICI)
  • Suplimentar, noul pachet fiscal nu ar respecta principiul echității sociale și ar „lovi” direct în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii.

Intempestiv, Marcel Boloș – fost ministru de Finanțe – a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția.

La solicitarea MEDIAFAX, economistul Cristian Socol a răspuns întrebărilor referitoare la subiectul „fierbinte” al momentului – deficitul bugetar și reducerea cheltuielilor – și a explicat, în exclusivitate, detaliat și punctual, cum este construit bugetul public, de ce nu se află România în incapacitate de plată și cum au procedat alte țări în astfel de situații.

Totuși, Cristian Socol a atras, la rândul său, atenția, că pachetul de măsuri fiscale prezentat de Guvernul Bolojan este un plan inechitabil, cu povară aproape exclusivă pe cei cu venituri mici și medii, iar fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș – care a declarat că s-au cheltuit 8 miliarde lei în ultima săptămână din 2024a „manipulat prin omisiune”.

Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare”

Domnule Cristian Socol, Europa Liberă a publicat documente confidențiale care semnalează riscurile bugetare în contextul noului pachet de măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan. Cum interpretați acest demers jurnalistic? 

Demersul jurnalistic este legitim, să oferi informație publică este scopul principal al profesiei respective. Dar, pentru orice român care este minim alfabetizat economic, documentele invocate nu reprezintă o știre.

Bugetul este public în detaliu (deși încă este stufos și greu de analizat), execuțiile bugetare sunt publice pe 26 ale lunii pentru luna anterioară, rapoartele ANAF (inclusiv buletinele statistice lunare) sunt publice, execuția bugetelor componente ale bugetului general consolidat este publică.

  • Bugetul public este fundamentat de Guvern, este propus Parlamentului pentru analiză, dezbatere și vot, dar și promulgat de Președintele României.
  • Bugetul este însoțit de Legea privind aprobarea Plafoanelor unor indicatori specificați precum și, pe partea de macro, de Raportul macro de fundamentare a bugetului pentru anul curent și încă 3 ani, corespunzător programării bugetare multianuale, dar și de Strategia Fiscal Bugetară cu proiecție multianuală.

Totul este transparent, nu există aici secrete sau ceva de ascuns, nici măcar «bugete paralele» – asta poate crede doar cineva care nu are habar de finanțe. Și mai important în acest proces, toate aceste documente sunt trimise spre analiză și opinie Consiliului Fiscal – «câinele de pază» al responsabilității fiscal-bugetare, conform Legii 69/2010. Opinia Consiliului Fiscal este și ea publică, sunt acolo experți de mare calitate profesională.

Totul este public, cuantificabil, verificabil, transparent. Informările pe care le vedeți în acele documente sunt fundamentate de directorii din Ministerul Finanțelor, ele nu sunt făcute de ministru.

Sunt informări care se fac uzual pentru orice țară europeană care se află în Procedura de Deficit bugetar excesiv, adică se află în apropierea a 3% deficit bugetar în PIB și peste.

Acestea sunt regulile fiscal – bugetare europene. Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare, România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată, în insolvență fiscal-bugetară, precum Grecia, Argentina sau alte țări la nivel global. Chiar și în perioada 2009-2020 România a avut criză de lichiditate, nu criză de solvență fiscal-bugetară.

Deci nicio știre. În plus dacă vă uitați cu atenție, multe dintre informări sunt trimise după alegerile prezidențiale din decembrie, când România a avut un salt în costurile de împrumut, din cauza instabilității politice”, a explicat economistul Cristian Socol.

„Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe?”

Totuși, fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. Și a mai spus Marcel Boloș că deficitul bugetar a fost în exclusivitate generat de deciziile de creștere a cheltuielilor atât din recalcularea pensiilor, creșterea salariilor dar și a cheltuielilor cu investițiile, decizii care au fost luate de Coaliția de Guvernare de la acea vreme. Cum comentați aceste declarații?

Pentru a vă răspunde, vreau să convenim un lucru. Ce spun nu este contra unei persoane sau spuselor sale. În toate analizele mele nu veți găsi atacuri la adresa cuiva, injurii sau etichete. Deci vorbim de principiu. Și atunci, analog dialogurilor Socratice, nu ministrul de finanțe, oricine ar fi el, trebuia să informeze? Ba da, deci nicio știre!

  • Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe?
  • Cine trebuia să nu semneze bugetul dacă are informații că nu este realist?
  • Cine trebuia să ajusteze bugetul conform cu opiniile specializate ale Consiliului Fiscal?

Ministrul de Finanțe, deci, din nou, nicio știre! Sincer vorbind, oricine a avut vreo funcție în apropierea unui prim-ministru cunoaște și … nu poate fi ipocrit … primul om din Guvern se ocupă de cel puțin 17-20 domenii… dacă cineva crede că stă focusat doar pe finanțe și neglijează educația, sănătatea, agricultura, economia s.a….

Și cum să fie singurul care a atras atenția? Este ca la Radio Erevan. Ministrului de Finanțe i s-a atras atenția de către directorii din minister să pună frână în ședințele de Coaliție pe cheltuieli, să mărească veniturile și să reducă deficitul. Ministrului de Finanțe i s-a atras atenția pe diverse canale, inclusiv de către jurnaliștii economici specializați (puțini buni, dar mai sunt), de către Consiliul Fiscal, BNR, Comisia Europeană, agențiile de rating, FMI etc.

De ce sunt supranumiți ministrii de Finanțe buni din România «Ministrul N-am Bani, Nu sunt bani»?”, se întreabă economistul Cristian Socol.

„Ministrul de Finanțe nu trebuie să se limiteze la a «informa mai departe», este jucătorul principal, este căpitanul în echipa guvernamentală”

Totuși, Marcel Boloș, ministrul de Finanțe de la momentul respectiv, a transmis mai departe care sunt riscurile bugetare dacă nu se pune frână cheltuielilor. Aici nu știu dacă pot să vă dau dreptate… Adică dumneavoastră vreți să spuneți că dacă ministrul de Finanțe i-a informat pe Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu si Nicolae Ciucă că există riscuri bugetare… aceștia nu ar fi trebuit să ia măsuri?

Nu asta spun, dar nu m-ați lăsat să termin sau nu m-am făcut înțeles. În primul rând, spun că ministrul de Finanțe nu trebuie să se limiteze la a «informa mai departe»…

Trebuie să facă, el este jucătorul principal, el este căpitanul în echipa guvernamentală, el avizează orice act… despre ce vorbim, suntem luați de proști?

Nu este credibil să încerci să te extragi acum, ex-post, din echipă… În al doilea rând, ba da, trebuiau să ia măsuri mai dure decât au luat.

Am fost invitat și eu la trei ședințe ale Coaliției pe teme fiscal – bugetare. Una, de eficientizare a cheltuielilor și restructurare a alocărilor bugetare… La ceva timp au ieșit Legea 296/2023 si alte câteva OUG 73,74,78 si 90/2023 cu măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergență.

La alte două sedințe, tot pe reducerea cheltuielilor și pe pachetul fiscal adoptat pe partea de venituri. Oricine poate consulta aceste reglementări și le puteți regăsi și în Strategia Fiscal Bugetară, publică și ea pe site ul Ministerului de Finanțe”, a mai precizat economistul Cristian Socol.

„Manipulare prin omisiune”

Totuși, dumneavoastră vorbiți de sfârșitul anului 2023. Numai că documentele de tip avertizare sunt din anul 2024. De ce nu au acționat atunci factorii responsabil? De ce spune fostul ministru Boloș că a lăsat deficitul la 8,4% din PIB și că s-a ajuns la 9,3% din PIB? Mai mult, acesta avertizează și că s-au cheltuit 8 miliarde lei în ultima săptămână din anul 2024… 

Păi s-a acționat și în 2024 pentru controlul cheltuielilor bugetare, problema este eficiența acțiunilor.

Au fost reglementate și adoptate OUG nr. 46/2024, OUG 107/2024, OUG 112 din 23 septembrie precum și OUG 156 din 30 decembrie 2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025.

Iar chestiunea că s-au cheltuit 8 miliarde lei în ultima săptămână este manipulare prin omisiune.

Una, nu ne spune pe ce s-au cheltuit banii – erau datorii de plătit – și a doua, nu ne spune fostul ministru ce «zestre» de datorii amânate i-a lăsat următorului ministru de Finanțe.

În plus, istoric vorbind, în luna decembrie se plătesc facturi și se achită datorii, pe baza reținerilor care se fac în celelalte luni din an”, a mai explicat economistul Cristian Socol.

„Mulți români vor o țară ca afară, cu servicii publice ca-n Vest, dar cu venituri ca-n paradis fiscal”

Înțeleg tabloul general. Totuși, unde au greșit decidenții dacă s-a ajuns în această situație? 

Sunt mai multe aspecte. Primul aspect este legat de problema structurală a României. Mulți români vor o țară ca afară, cu servicii publice ca-n Vest, dar cu venituri ca-n paradis fiscal.

Nu merge. Nici Iohannis, nici Ciolacu și nici Ciucă, dar nici cine va fi În fruntea Guvernului nu poate rezolva problema deficitului dacă nu rezolvă acest dezechilibru. Nu cheltuielile sunt prea mari in România (suntem la coada UE la alocările pentru sănătate, educație, cercetare inovare etc), ci veniturile sunt prea mici.

La fiecare sedință la care am participat, Marcel Ciolacu a propus impozitul progresiv, taxarea mai puternică a capitalului și a sectoarelor care au câștigat excesiv în pandemie și criza energetică. Impozitul progresiv nu a fost acceptat de către ceilalți, celelalte propuneri au fost implementate parțial….

Al doilea aspect, ține de eficiența măsurilor luate. Și aici, îmi pare rău, tot Ministrul de Finanțe este piesa principală… păi au fost «n» măsuri de raționalizare a cheltuielilor, cum ai  monitorizat?

  • De ce nu le-ai tăiat din alocări celor care nu au raționalizat cheltuielile?
  • De ce le-ai aprobat bugetele necurățate?
  • De ce nu ai limitat indemnizațiile CA si ai introdus criterii de performanță?
  • Ce criterii de performanță ai impus la ANAF?
  • Câți bani au venit din reducerea evaziunii și din arieratele recuperabile (astea au crescut toate….)?

Sunt răspunsuri pe care nu le-am primit public.

Al treilea aspect ține de rigiditatea cheltuielilor în an electoral (să nu uităm că partidele sunt maximizatoare de voturi ca funcție de optimizare) și de creșterea unor cheltuieli care sunt exogen impuse, nu țin de decizii discreționare politice – vezi creșterea confinanțării proiectelor europene, creșterea cheltuielilor de apărare, vezi creșterea contribuției la Pilonul 2 de pensii, creșterea ajutorului ptr Ucraina si Republica Moldova.. etc.

Un ultim aspect ar fi cel legat de experiența de dezvoltare a altor țări. Ați văzut la mulți politicieni întrebarea: «Băi, dar țările din UE la care ne uităm cu atâta apreciere, cum și-au dezvoltat ele infrastructura, instituțiile, serviciile publice etc? De unde au avut bani?»

Și eu m-am documentat pentru a putea răspunde la această întrebare. Au avut bani dintr-un sistem fiscal echitabil și stabil (bazat pe impozit progresiv, apropos), au avut bani din fonduri europene și s-a împrumutat. S-au împrumutat la greu.

Spania, de exemplu, deficit bugetar 1985 – 10,2% din PIB; 1986 – 6,7%; 1987 – 4,7%; 1993 – 6.7%; 1994 – 6,3%; 1995 – 6.8% din PIB; 2009 – 11,3%; 2010 – 9,5%; 2011 – 9,7% din PIB; 2012 – 11,6% din PIB; 2013 – 7,5% din PIB.

Sunt câteva perioade cu deficite mari în care Spania și-a modernizat infrastructura, beneficiind si de fonduri europene. Spania a încălcat regula deficitelor excesive în 19 din ultimii 30 de ani şi 41 din ultimii 65 de ani, Franţa în 23 din ulimii 30 de ani si 28 din ultimii 65 de ani, Italia 18 din 30 si 40 din 65 de ani, Portugalia 22 din 30 şi 48 din ultimii 65 de ani.

În Europa Centrală şi de Est,  Ungaria si Polonia cu 22 din ultimii 30 de ani şi 49, respectiv 46 de ani în care s-au încălcat regulile  fiscal-bugetare în ultimii 65 de ani. România a încălcat regula fiscal-bugetară privind deficitul în 17 din ultimii 30 de ani şi 36 din ultimii 65 de ani.

Observați că România nu este corigenta clasei, iar marea majoritate a țărilor cu convergență ridicată au peste 100% din PIB datorie. Totuși, trebuie aici să fac o remarcă – tot eu le-am argumentat că România nu poate și nici nu îi este permis să se dezvolte pe aceeași cale. Nu vreau să detaliez”, a mai explicat economistul Cristian Socol.

„Planul propus acum nu respectă ce s-a convenit în grupurile de lucru, este un plan inechitabil”

Există acuzații potrivit cărora a fost risipă uriașă și s-au aruncat banii într-o parte și în alta… Cum poate fi explicată, în contextul acestor acuzații, creșterea deficitului bugetar al României?

Am scris în analizele publicate la Mediafax. De unde a venit deficitul ? În 2024, ponderea în PIB a veniturilor totale a rămas constantă la 34-34,1% din PIB comparativ cu anul 2023, dar mai mică decât în anul 2022.

La «Cheltuieli», creșterea acestora cu 2,7 – 2,9 pp din PIB vine din:

  • a) investiții interne, din buget, mai mari cu 1,8pp de PIB
  • b) 1pp din salarii mai mari în sectorul bugetar;
  • c) 1pp din reforma și indexarea pensiilor;
  • d) 0,4pp din dobanzi (dobânzi la împrumuturile din urmă plus creșterea de dobânzi din cauza contagiunii determinate de războiul din Ucraina).

Avem în vedere aici un nivel de fonduri europene cu 1,5pp din PIB mai mic în 2024 față de anul anterior, sumă care nu a intrat simetric nici la cheltuieli nici la venituri.

Anul 2023 a fost ultimul an de absorbție de fonduri europene din perioada de programare 2014-2020 (regula n+3), iar anul 2024 semnifică reducerea la început de nou interval de exercițiu multianual. Este ceva obișnuit.

Creșterea deficitului arată:

  • (i) un efort de investire intern masiv (plus 1,8pp din resurse interne), s-a ajuns la investiții publice de 120 miliarde lei, dublu față de perioada 2020-2021
  • (ii) reforma echitabilă si indexarea pensiilor jalon PNRR (plus 1pp)
  • (iii) salarii mai mari in sectorul public, mai ales la profesori, personalul din sănătate și cel din apărare, ordine publică și siguranță națională dar și ptr restul bugetarilor (+1pp)
  • (iv) dobânzi in creștere, mai ales din contagiunea negativă a războiului din Ucraina (dobânzile au crescut semnficativ după martie 2022 în Polonia, Ungaria, Romania, Slovacia etc) (+0,4pp).

Ce este clar este că deficitul bugetar trebuie redus gradual, conform angajamentelor luate in Planul National Bugetar Structural 2025-2031 angajat cu Comisia Europeană. Totuși, planul propus acum nu respectă ce s-a convenit în grupurile de lucru, este un plan inechitabil, cu povară aproape exclusivă pe cei cu venituri mici și medii”, a încheiat economistul Cristian Socol.


CITEȘTE ȘI:

Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat …

vezi toate articolele

Fără dublarea impozitului suplimentar pentru băncile mici/Noua formă a proiectului de ajustare bugetară adoptat de Guvern

Ilie Bolojan pare să cedeze în privința impozitării drastice pentru anumiți jucători economici din piață. Băncile care dețin o cotă de piață sub 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar românesc vor plăti un impozit de doar 2% pe cifra de afaceri, în loc de 4% , cum era propunerea inițială.

„2%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv, pentru instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine, care dețin o cotă de piață mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România, calculată ca medie aritmetică a cotelor de piață ale instituției de credit/sucursalei, din anul precedent celui de calcul”, se arată în textul Guvernului.

În primă fază, pachetul fiscal anunțat de Guvern prevedea un impozit de 4% pe cifra de afaceri pentru toate băncile din România, aplicabil atât pentru a doua jumătate a anului 2025, cât și pentru întreg anul 2026.

Ulterior, forma modificată reduce nivelul la 2% pentru anul 2025 și la 1% pentru 2026, însă doar pentru băncile mici rămâne constant la 2% pe toată durata aplicării măsurii.

CITIȚI ȘI:

Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …

vezi toate articolele

Gigantul american BlackRock își retrage sprijinul pentru fondul de reconstrucție a Ucrainei. Franța pregătește un plan alternativ

0

Mult-așteptatul fond de reconstrucție pentru Ucraina, gestionat inițial de gigantul american BlackRock, a fost suspendat după întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, Franța lucrează deja la un plan de înlocuire, însă lipsa sprijinului ferm din partea Washingtonului lasă multe semne de întrebare.

Ucraina se confruntă cu pierderi materiale estimate la sute de miliarde de dolari/FOTO:Arhiva

Proiectul – evaluat inițial la miliarde de dolari – urmărea să atragă investiții internaționale pentru refacerea infrastructurii devastate de războiul declanșat de Rusia. Potrivit surselor Bloomberg, fondul reușise să obțină sprijinul preliminar al unor instituții susținute de guvernele Germaniei, Italiei și Poloniei.

Finanțare blocată, conferință în aer

Planul urma să fie prezentat oficial în cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei de la Roma, programată pentru 10–11 iulie, eveniment la care și-au confirmat participarea președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul italian Giorgia Meloni.

Însă, potrivit Bloomberg, BlackRock a decis să oprească, încă din luna ianuarie, discuțiile cu investitorii instituționali, invocând un nivel scăzut de interes și incertitudini majore legate de stabilitatea din Ucraina. În lipsa garanțiilor americane și a unui climat predictibil, fondul – care miza pe 500 de milioane de dolari din surse guvernamentale și încă 2 miliarde din sectorul privat – nu a mai fost constituit.

Un purtător de cuvânt al BlackRock a declarat că firma americană și-a încheiat în 2024 mandatul de consultanță în mod pro bono și nu mai are un rol activ în proiectul de reconstrucție. De altfel, BlackRock s-a aflat de la bun început în postura de arhitect al mecanismului, nu de finanțator direct.

Franța preia inițiativa, dar sprijinul american rămâne incert

Surse apropiate dosarului au confirmat pentru Bloomberg că Franța pregătește o inițiativă de înlocuire a fondului abandonat de BlackRock, însă eficiența acesteia rămâne incertă în lipsa implicării Statelor Unite – considerate esențiale pentru atragerea capitalului privat internațional.

Contextul este unul complicat: deși economia Ucrainei a cunoscut o ușoară revenire după scăderea de 30% înregistrată în 2022, volumul investițiilor străine directe rămâne modest, iar prioritățile geopolitice ale administrației Trump par a se îndepărta de sprijinul economic pentru Kiev.

În lipsa unui cadru coerent de investiții și a unei garanții politice ferme, fondurile de reconstrucție riscă să rămână pe hârtie, în timp ce Ucraina se confruntă cu pierderi materiale estimate la sute de miliarde de dolari și o reconstrucție amânată pe termen nedeterminat.

China intră în forță pe piața cerealelor ucrainene.Contract masiv pentru achiziția a 25% din exportul de orz

0

Beijingul a contractat recent între 500 și 700 de mii de tone de orz furajer din Ucraina, o mișcare ce vizează aproape un sfert din întregul potențial exportabil estimat pentru acest sezon. Informația a fost confirmată de datele publicate de Bursa Electronică de Cereale a Ucrainei, într-un context în care comerțul cu cereale devine din nou un punct de presiune geopolitică și economică în regiune.

Producția de cereale din Ucraina, afectată de secetă/FOTO:Arhiva

Prețul de tranzacționare convenit este de 240 de dolari/tonă (CIF), ceea ce înseamnă că în suma respectivă sunt incluse costurile de transport și asigurare până la porturile chineze de destinație.

Un sezon agricol tensionat. Fermierii ezită, exportatorii concurează

Această achiziție masivă vine într-un moment în care prețurile de export ale orzului din Ucraina s-au stabilizat la 9350–9500 de grivne/tonă (echivalentul a aproximativ 196–200 de dolari/tonă la poarta porturilor din zona Mării Negre). În același timp, estimările de recoltă pentru orz au fost revizuite în scădere — între 4,5 și 5 milioane de tone, ceea ce limitează exporturile la cel mult 2 milioane de tone pentru actualul an de piață agricolă (comparativ cu 2,32 milioane în 2024–2025).

În aceste condiții, volumul contractat de China capătă o importanță strategică. Odată certificat conform standardelor de import ale Beijingului, orzul ucrainean devine tot mai atractiv pentru traderii internaționali, ceea ce accentuează competiția dintre exportatori și pune presiune pe stocurile interne.

„Recoltele mai bune decât așteptările în centrul și vestul Ucrainei au temperat inițial agitația din piață, însă în sud-est seceta severă a afectat semnificativ producția, ceea ce a determinat fermierii să amâne livrarea primelor loturi. Așteaptă încheierea recoltării pentru a evalua volumul final disponibil”, au explicat analiștii de la Bursa Cerealelor.

Presiune din piața globală: grâu și porumb ieftin, cerere în așteptare

Un alt factor care va influența evoluția pieței în următoarele săptămâni este nivelul relativ scăzut al prețurilor mondiale pentru grâul și porumbul furajer. Această tendință ar putea frâna o eventuală creștere suplimentară a prețurilor pentru orz, mai ales după finalizarea recoltelor din Ucraina, Uniunea Europeană și Rusia, prognozată pentru august.

Dincolo de calculele comerciale, contextul agricol rămâne dificil în Ucraina. Potrivit datelor oficiale, anul agricol 2025 a fost marcat de episoade climatice extreme: înghețuri târzii în primăvară, valuri de căldură urmate de scăderi bruște de temperatură în vară, care au afectat maturizarea culturilor. În sudul țării, seceta pedologică a atins deja nivelul „sever”, punând în pericol nu doar orzul, ci și alte culturi de bază.

Într-un astfel de tablou, intrarea Chinei pe piața orzului ucrainean, cu achiziții de amploare, adaugă o nouă dimensiune economică și politică unei industrii agricole care încearcă să-și păstreze echilibrul într-un mediu tot mai volatil.

Carambol cu șase mașini pe Autostrada Soarelui. Traficul a fost blocat

0

Un accident rutier, în care au fost implicate șase autovehicule, a avut loc duminică pe autostrada A2, în zona localității Medgidia. Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție.

Accident cu șase mașini pe Autostrada Soarelui Foto: ISU Constanța

UPDATE 12:55 În accidentul rutier au fost implicate șase autovehicule, cu 14 ocupanți. Planul roșu de Intervenție s-a dezactivat.

Persoanele implicate sunt evaluate la fața locului de către personalul medical alocat la caz, iar la acest moment 3 dintre acestea, cu leziuni minore, conștiente și cooperante, sunt transportate la spital pentru investigații de specialitate”, potrivit ISU Constanța.

TEXTUL INIȚIAL

În cele șase mașini implicate se aflau 13 adulți și trei copii. Niciuna dintre victime nu este rănită grav.

Cele 16 persoane sunt evaluate medical”, a transmis Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judetului Constanţa.

Având în vedere numărul persoanelor implicate, pentru eficientizarea misiunii de răspuns, la nivelul județului a fost activat Planul Roșu de Intervenție. La caz au fost alocate patru autospeciale de stingere, o autospecială de primă intervenție și comandă, o autospecială de descarcerare, două autospeciale pentru transport personal și victime multiple, opt ambulanțe SMURD, șapte ambulanțe ale Serviciului Județean de Ambulanță, o Unitate de Terapie Intensivă Mobilă.

La caz a fost trimis și elicopterul SMURD, potrivit Ziua de Constanța.

Traficul rutier a fost oprit

Centrul Infotrafic din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române a informat că accidentul s-a produs pe autostrada A2 București-Constanța, la kilometrul 171, pe sensul de mers spre Capitală, în apropierea localității Peștera, din județul Constanța. Două persoane acuză dureri și sunt evaluate medical la fața locului.  

Traficul rutier este oprit pe sensul spre București pentru a permite aterizarea elicopterului SMURD. Valorile de trafic sunt în creștere pe direcția de mers spre Capitală, astfel că le recomandăm șoferilor să opteze pentru ruta alternativă Constanța – DN3 – Murfatlar –DN 22C – reintrare pe autostrada A2”, potrivit centrului Infotrafic.

Ilie Bolojan cedează și în fața băncilor, după ce a anunțat un impozit mic la jocurile de noroc

Ilie Bolojan începe rând să pe rând să cedeze în privința impozitării drastice pentru anumiți jucători economici din piață. După ce a anunțat un impozit mai mic pentru impozitul pe jocurile de noroc, acum și băncile ajung care dețin o cotă de piață sub 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar românesc vor plăti un impozit de doar 2% pe cifra de afaceri, în loc de 4% 

„2%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv, pentru instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine, care dețin o cotă de piață mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România, calculată ca medie aritmetică a cotelor de piață ale instituției de credit/sucursalei, din anul precedent celui de calcul.”, se arată în textul Guvernului, notează stiripesurse.ro.

În primă fază, pachetul fiscal anunțat de Guvern prevedea un impozit de 4% pe cifra de afaceri pentru toate băncile din România, aplicabil atât pentru a doua jumătate a anului 2025, cât și pentru întreg anul 2026.

Ulterior, forma modificată reduce nivelul la 2% pentru anul 2025 și la 1% pentru 2026, însă doar pentru băncile mici rămâne constant la 2% pe toată durata aplicării măsurii.

CITIȚI ȘI:

Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. …

vezi toate articolele

Viktor Orban caută un partener de dialog la Cotroceni. Mesaj către Nicușor Dan: „Avem interese comune în Europa”

0

În plin context de reașezare politică în regiune și de tensiuni persistente pe scena europeană, premierul Ungariei, Viktor Orbán, transmite un mesaj către noul președinte al României, Nicușor Dan: este nevoie de un dialog serios și constant între București și Budapesta.

Premierul Ungariei, Viktor Orban/FOTO:Arhiva

„Sunt teme în care interesele noastre se întâlnesc. Nu doar în economie, ci și în privința războiului, a păcii și a securității europene”, a declarat liderul ungar într-un interviu acordat publicației Krónika.

Viktor Orbán, premierul Ungariei, aflat la Târgu Mureș pentru a participa la înmormântarea juristului Előd Kincses, a utilizat acest context simbolic pentru a contura liniile unei posibile reconstrucții a relației bilaterale româno-ungare.

Pretextul vizitei a fost, formal, un omagiu adus regretatului Kincses Előd – un personaj cu greutate în viața publică a maghiarimii din România. Însă, în stilul bine-cunoscut al liderului Fidesz, în spatele comemorării s-a profilat o platformă pentru reafirmarea unei poziții politice majore: „Nu l-am considerat niciodată pe Kincses doar un cetățean român de origine maghiară, ci un camarad de luptă. Statul maghiar și națiunea maghiară nu se termină la frontieră, iar Kincses a fost parte din aceeași echipă – și a plătit prețul pentru asta. A fost exilat, marginalizat, dar nu a cedat. Asta înseamnă curajul.”

Întrebat despre colaborarea cu noul președinte al României, Nicușor Dan, și noul premier Ilie Bolojan, Orbán a vorbit despre prudență. „Îi cunosc pe toți, căci am avut vreo 22-23 de premieri români de-a lungul mandatului meu. Cu noul președinte m-am întâlnit la Bruxelles, dar e prea devreme pentru concluzii. Totuși, România și Ungaria au interese comune în UE, de la economie la securitate.” Orbán a amintit rolul Ungariei în admiterea parțială a României în spațiul Schengen, numind acest gest „corectitudine, nu favor”.

Declarația, venită din partea unui lider deseori critic la adresa Bruxelles-ului, vizează atât electoratul maghiar din Transilvania, cât și un semnal diplomatic către actuala administrație de la București.

Într-o aluzie la dificultățile economice cu care se confruntă noul Executiv român, condus de Ilie Bolojan, Orbán a punctat: „Nu-i invidiez. Au moștenit o situație grea și le doresc succes.”

 George Simion și extrema dreaptă

Interviul survine la doar câteva săptămâni după controversata menționare a liderului AUR, George Simion, într-un discurs susținut la Tihany. Deși reacțiile din partea comunității maghiare din România au fost rapide și ferme — inclusiv din partea UDMR — Orbán a ținut să clarifice că „nu a fost o susținere”, ci o reafirmare a unei poziții de principiu: distanțarea de orice forță politică, fie de extremă dreapta sau stânga, care nu respectă drepturile minorităților.

Declarația sa despre George Simion, liderul AUR, a fost interpretată de unii drept flirt politic. Orbán a respins categoric această sugestie: „E foarte bine că maghiarii din România nu vor să colaboreze cu extrema dreaptă sau cu extrema stângă. Ei știu cel mai bine cine le sunt dușmanii. Nu ne amestecăm în alegerile din România, dar nici nu vom susține sancționarea politică a oricărui președinte român în cadrul UE – indiferent cum îl cheamă.”

În aceeași cheie, premierul ungar a reiterat că „Ungaria nu va susține niciun fel de sancțiune împotriva României în Uniunea Europeană”, indiferent de componența politică a guvernului de la București. Mesajul e limpede: în fața valurilor de sancțiuni care afectează și Budapesta, Orbán caută aliați regionali cu care să poată construi o axă a suveranismului moderat.

Una dintre cele mai apăsate teme a fost sprijinul financiar acordat comunităților maghiare din afara granițelor. „Cine nu înțelege de ce susținem școlile și grădinițele din Transilvania nu are inimă de maghiar. Nu facem favoruri. E vorba de o responsabilitate guvernamentală izvorâtă din unitatea națională. Națiunea maghiară e una, chiar dacă statul are granițe.”

Liderul Fidesz a subliniat că sprijinul financiar nu e un „cadou”, ci un act de solidaritate reciprocă: „Și comunitatea maghiară din România aduce beneficii directe Ungariei – prin comerț, prin cultură, prin prezență. Să nu mai vorbim în termeni de donații, ci de investiții în supraviețuirea unei părți din noi.”

Economie și optimism politic

Chiar și în tonul sobru al interviului, Orbán și-a păstrat nota triumfalistă când a venit vorba de economia Ungariei și perspectivele Fidesz la alegerile din 2026: „În România vin austeritățile, la noi vin scutirile. Am eliminat taxele pe indemnizațiile pentru mame, am redus dobânzile pentru tinerii care vor prima casă, creștem facilitățile fiscale pentru familii. Ungaria nu va fi nici mică, nici săracă. Noi am decis că vom fi mari și bogați.”

Despre opoziție

„Face ce trebuie: respiră în ceafa noastră. Dar cât timp e în spate, nu în față, totul e sub control. Vom câștiga din nou, pentru că suntem partidul național, iar ei sunt vopsiți, străini de acest pământ, plătiți din afară.”

„Aceasta nu este războiul nostru”

Întrebat dacă ne-am apropiat de pace după mai bine de trei ani de război în Ucraina, Orbán a răspuns franc: „Nu, dimpotrivă. E un conflict între două popoare slave, nu avem ce căuta acolo. Europa vrea război, SUA – pace. Trump luptă pentru pace, europenii – pentru a învinge Rusia. Noi trebuie să stăm deoparte. E datoria mea să nu permitem ca Ungaria să fie din nou trasă într-un război care nu e al nostru.”

Prin acest apel la dialog adresat președintelui Nicușor Dan, premierul Ungariei transmite și o invitație la recalibrarea relațiilor bilaterale. Departe de discursurile tensionate din trecut, Orbán pare conștient că în fața incertitudinilor din Est — de la războiul din Ucraina la presiunile economice — solidaritatea regională poate oferi o minimă stabilitate.

Fără a abdica de la pozițiile sale tradiționale în ceea ce privește sprijinul acordat comunității maghiare din afara granițelor, liderul de la Budapesta pare dispus să pună accent, cel puțin formal, pe interesele comune ale celor două state în UE.

Timpul se scurge pentru cei 27 de copii încă dispăruți în inundațiile din Texas. Numărul morților a ajuns la 51

0

Cel puțin 51 de persoane, inclusiv 15 copii, au murit în Texas, după ce râul Guadalupe a crescut cu aproape 10 metri peste înălțimea sa normală, devastând o tabără de vară pentru copii.

27 de copii sunt încă dați dispăruți Foto: Getty Images

Inundații catastrofale au lovit centrul statului Texas, din Statele Unite, vineri dimineața, chiar în timpul sărbătorilor de 4 iulie. Autoritățile anunță moartea a cel puțin 51 de persoane, în timp ce mai mulți copii sunt, în continuare, daţi dispăruți, după ce ploile torențiale au transformat râurile în torente periculoase.

Bilanțul deceselor la nivel de stat se ridică până în prezent la 51 de persoane, potrivit NBC News.

În comitatul Kerr, care a fost cel mai afectat, cel puțin 43 de persoane au murit, iar 27 de copii sunt dați dispăruți, după ce apele au măturat Camp Mystic, o tabără de vară creștină pentru fete. Camp Mystic, înființată în 1926, este una dintre cele mai vechi tabere de vară pentru fete din Texas, promovând un mediu „cu valori creștine sănătoase” și dezvoltare personală.  

De asemenea, comitatul Travis a confirmat patru decese, comitatele Kendall și Tom Green au confirmat câte unul, iar coordonatorul pentru gestionarea situațiilor de urgență din comitatul Burnet a declarat într-un comunicat că au fost înregistrate două decese.

Mai multe persoane sunt încă date dispărute, iar numărul deceselor ar putea continua să crească.

„Ne rugăm să fie încă în viață”

Părinții se agață de speranța că vor fi găsiți în viață copiii lor. Este și situația lui Ty Badon, care a spus la CNN că despre fiica sa și prietenii ei nu se mai știe nimic de la începutul inundațiilor, potrivit Daily Mail.

Ne rugăm ca toți cei patru să fie încă în viață. Toți patru sunt dispăruți. Ei sunt încă dispăruți”, a spus el sâmbătă, în timp ce își stăpânea cu greu lacrimile.

Tatăl, care locuiește în Beaumont, a adăugat că ultima dată când s-au auzit vești despre fiica lui și prietenii ei a fost vineri, în jurul orei 4 dimineața.

Ieri dimineață, la ora patru, ni s-a spus că vorbeau la telefon cu tatăl lui Aidan, care deține casa în care se aflau”, a spus el, adăugând că acea casă «nu mai există».

El a spus că fiica sa și prietenii ei au închis telefonul, susținând că trebuie să îi ajute pe ceilalți care „tocmai fuseseră luați de ape”.

Hei, trebuie să plec, trebuie să le ajut pe Ella și Reese… tocmai au fost luate de ape, iar câteva secunde mai târziu telefonul s-a închis și asta este tot ce știm”, a mai spus tatăl.

Oamenii critică modul în care autoritățile au transmis avertizările despre furtuni

Între timp, autoritățile sunt criticate aspru cu privire la alertele de avertizare întârziate pe care locuitorii din Texas le-au primit înainte ca inundațiile monstruoase să devasteze statul.

Kristi Noem, secretarul pentru Securitate Internă, a participat sâmbătă la o conferință de presă alături de Greg Abbott, guvernatorul statului Texas, și de alți membri ai personalului statului.

Trebuia să reînnoim acest sistem vechi care a fost lăsat în funcțiune de guvernul federal timp de foarte mulți ani și acestea sunt reformele care sunt în curs acolo”, a precizat Kristi Noem.

Mulți texani au acuzat modul în care au fost transmise informațiile și actualizările despre vreme ca fiind unul dintre motivele pentru care cel puțin 50 de persoane și-au pierdut viața, iar alte 27 sunt încă date dispărute.

Guvernatorul Greg Abbott a declarat că autoritățile continuă să caute supraviețuitorii 24 de ore din 24.

Îi vom găsi pe fiecare dintre ei‘, a promis el sâmbătă, calificând în același timp răspunsul statului la tragedie drept «chintesența Texasului».

Când Texasul se confruntă cu o provocare, ne adunăm, ne unim”, a spus el, în timp ce stătea alături de Noem. „Asta fac texanii, asta vom continua să facem… Nu ne vom opri astăzi sau mâine, ne vom opri când se va termina”,a  mai adăugat el, potrivit sursei citate.

El a semnat, de asemenea, o cerere de ajutor federal, pe care secretarul pentru Securitate Internă a spus că președintele Trump urmează să o semneze. 

Până în prezent, printre morții confirmați se numără 15 copii. 850 de persoane au fost salvate de autorități până sâmbătă seara.

Elon Musk anunță formarea Partidului America: „Va reda libertatea”

0

Miliardarul Elon Musk a anunțat sâmbătă, 5 iulie, crearea mişcării sale politice denumite „America Party” – Partidul America.

Elon Musk/FOTO: Shutterstock

Decizia vine după ce cu o zi înainte, patronul Tesla îşi întrebase abonaţii de pe platforma sa socială X dacă doresc să iasă din „sistemul bipartid” american şi ar vrea ca el să-şi creeze propriul partid politic, scrie Reuters.

Cu 2 la 1, doriţi un nou partid politic şi îl veţi avea”, a scris el sâmbătă pe X. „Astăzi, se formează Partidul America pentru a vă reda libertatea”, a adăugat el.

Sondajul pe X a fost lansat vineri, chiar de Ziua Independenţei. 65,4 la sută dintre utilizatori au răspuns pozitiv la întrebarea lui Elon Musk în legătură cu crearea unui nou partid.

Deoarece este născut în Africa de Sud, Elon Musk nu poate candida la preşedinţia SUA.  După ce în trecut a fost democrat, la alegerile prezidenţiale din 2024 a schimbat tabăra politică şi l-a susţinut puternic pe Donald Trump, devenindu-i unul dintre cei mai fideli aliaţi.

Relaţiile s-au răcit şi au avut schimburi publice de replici odată cu noua lege bugetară a lui Trump, pe care Musk a criticat-o puternic. Legea a fost promulgată vineri de preşedinte. 

Musk a susţinut că legea politică republicană va creşte datoria, numind-o „sclavia datoriei”.

Proiectul de lege al Senatului ar adăuga aproape 3,3 trilioane de dolari la deficit în următorul deceniu, potrivit unei estimări a Biroului pentru buget al Congresului publicată duminică.

Legislaţia Senatului costă mai mult decât legea aprobată de Camera Reprezentanţilor, care ar adăuga 2,4 trilioane de dolari la deficit în următorul deceniu.

Dalai Lama împlinește 90 de ani și speră să trăiască peste 130

0

Liderul spiritual al budiștilor tibetani, Dalai Lama, a împlinit 90 de ani duminică, 6 iulie, și a declarat că speră să trăiască peste 130 de ani.

Dalai Lama/FOTO: The Office of His Holiness The Dalai Lama

Născut pe 6 iulie 1935, laureatul premiului Nobel este considerat unul dintre cei mai influenţi lideri religioşi din lume, cu o audienţă care se extinde dincolo de budism, dar nu şi de Beijing, care îl consideră un separatist şi a încercat să aducă credinţa sub controlul său, scrie Reuters.

Acesta a fugit din Tibet în 1959, în urma unei revolte eşuate împotriva regimului chinez, Lhamo Thondup, pe numele său real, s-a refugiat în India şi, de atunci, a pledat pentru o „cale de mijloc” paşnică pentru a obţine autonomie şi libertate religioasă pentru poporul tibetan.

Mii de adepţi din întreaga lume, celebrităţi şi oficiali din Statele Unite şi India vor participa la sărbătorirea zilei sale de naştere în Dharamshala, micul oraş indian situat la poalele munţilor Himalaya, unde trăieşte Dalai Lama.

În timpul festivităţilor, care vor include spectacole culturale şi discurs din partea adeptului de lungă durată şi starului de la Hollywood Richard Gere, precum şi a miniştrilor federali indieni, cel de-al 14-lea Dalai Lama este programat să ţină un discurs.

Aflat în Tibet cu ocazia aniversării, actorul american a vorbit despre angajamentul său față de cauza tibetană.

Acesta este un angajament care se întinde pe mai multe vieți”, a spus Gere, subliniind ideea de reîncarnare, în cadrul unei discuții cu agenția Reuters.

În iunie 2025, el a confirmat că va exista un succesor după moartea sa, care se va naște în afara Chinei, punând capăt îndoielilor cu privire la continuarea instituției budiste vechi de 600 de ani.

Budiştii tibetani cred că călugării iluminaţi se reîncarnează pentru a duce mai departe moştenirea spirituală. Al 14-lea Dalai Lama va împlini 90 de ani duminică şi a declarat că va consulta călugării în vârstă şi alte persoane pentru a împărtăşi posibile indicii despre locul în care ar putea fi găsit succesorul său, un băiat sau o fată, după moartea sa.

El a declarat anterior că s-ar putea reîncarna în India, unde trăieşte în exil, lângă oraşul Dharamshala, din nordul Himalaya. A fost identificat ca reîncarnarea predecesorului său când avea doi ani.

Cutremur produs duminică dimineața în Oltenia. Ce magnitudine a avut

0

Un cutremur de suprafaţă s-a produs, duminică dimineaţa, la ora 6:29, în Oltenia, judeţul Gorj, potrivit datelor transmise de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Cutremur în Gorj Foto: Arhivă

Este vorba de un cutremur slab cu magnitudinea 3.3, care a avut loc la adâncimea de 13,8 kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 18 km NV (nord-vest) de Târgu Jiu, 67km NE (nord-est) de Drobeta-Turnu Severin, 68 km S (sud) de Hunedoara, 82 km S (sud) de Deva, 96 km E (est) de Resita, 100 km V (vest) de Râmnicu Vâlcea”, transmite INCDFP.

În luna iulie, în România s-au produs trei cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,1 şi 3,7.

Cele mai mari seisme din acest an, ambele de 4,4 pe Richter, au avut loc pe data de 13 februarie, în judeţul Buzău, respectiv pe 11 mai în judeţul Vrancea.

În 2024, cel mai puternic cutremur a avut magnitudinea 5,4 şi s-a produs în judeţul Buzău, în data de 16 septembrie.