Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a criticat vehement, joi, refuzul Rezervei Federale (Fed) de relaxare a politicii monetare, acuzându-l de incompetență pe președintele instituției, Jerome Powell.
”Jerome Powell, cel care acționează prea târziu, a comis-o din nou! Este din nou prea târziu, este prea furios, prea stupid și prea mult implicat politic pentru a deține funcția de președinte al Fed. Acțiunile lui generează costuri de mii de miliarde de dolari pentru țara noastră, în plus față de una dintre cele mai incompetente sau corupte renovări de clădiri din istoria construcțiilor. Altfel spus, acest personaj care acționează mereu prea târziu este total ratat, iar țara noastră suportă prețul”, a declarat Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social.
Rezerva Federală (Fed), instituția bancară centrală din Statele Unite, a decis, miercuri, menținerea nivelului dobânzii de referință în intervalul 4,25-4,50%, argumentând că inflația rămâne relativ mare, iar perspectivele economice sunt incerte, în contextul tarifelor comerciale aplicate de președintele Donald Trump.
”Comitetul Federal al Piețelor Deschise va continua să monitorizeze implicațiile noilor date economice și va fi pregătit să ajusteze politica monetară în mod adecvat, dacă apar riscuri care ar putea împiedica atingerea obiectivelor. Evaluările vor ține cont de o gamă largă de informații, inclusiv despre situația pieței muncii, despre presiunile inflaționiste, despre așteptările inflației și despre evoluțiile financiare și internaționale”, a subliniat Rezerva Federală.
Inflația este de 2,7%, peste nivelul optim de 2,0%, iar economia Statelor Unite a avansat cu 3,0% în trimestrul al doilea din 2025. Președintele Donald Trump salutase miercuri noile date despre starea economiei și insista ca Rezerva Federală să relaxeze imediat politica monetară.
”Tocmai au fost publicate datele economice pe trimestrul doi: creșterea este de 3,0%, mult mai bine decât ne așteptam! Președintele Fed, care acționează mereu prea târziu, trebuie să scadă dobânzile acum. Nu există inflație. Lăsați oamenii să facă achiziții, să refinanțeze credite, case!”, a afirmat Trump.
Statele Unite și Pakistanul au ajuns la un acord comercial care îi permite Washingtonului să contribuie la extragerea zăcămintelor de petrol, în mare parte neexploatate, ale Pakistanului.
Acordul mai stipulează reducerea taxelor vamale pentru bunurile din statul asiatic. Valoarea totală a comerțului Statelor Unite cu Pakistanul s-a ridicat la 7,3 miliarde de dolari în 2024.
„Tocmai am încheiat un acord cu Pakistanul, prin care Pakistanul și Statele Unite vor lucra împreună pentru a dezvolta rezervele masive de petrol”, a scris președintele american Donald Trump pe platforma sa Truth Social.
„Suntem în proces de alegere a companiei petroliere care va conduce acest parteneriat”, a adăugat Trump. „Cine știe, poate vor vinde petrol Indiei într-o zi!”
Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a salutat acordul „mult așteptat” și i-a mulțumit lui Trump pentru că a jucat un rol cheie în finalizarea acestuia.
Majoritatea zăcămintelor de petrol din Pakistan, în provincia Balochistan
Se crede că majoritatea zăcămintelor de petrol ale Pakistanului se află în provincia Balochistan din sud-vestul țării, unde există o mișcare separatistă care acuză Guvernul central din Islamabad de exploatarea resurselor naturale ale provinciei.
Balochistanul este de mult timp centrul unor violențe, puse în principal pe seama unor grupuri cum ar fi Armata de Eliberare a Balochistanului, sau BLA, pe care SUA a desemnat-o o organizație teroristă în 2019.
Separatiștii din Balochistan se opun extragerii de resurse de către companii pakistaneze și străine și au atacat forțele de securitate pakistaneze și pe cetățenii chinezi care lucrează la proiecte în valoare de mai multe miliarde de dolari, legate de Coridorul Economic China-Pakistan.
Se crede că Pakistanul ar mai avea zăcăminte de petrol și în provinciile Sindh (din sud), Punjab (din est) și Khyber Pakhtunkhwa (nord-vest).
Pakistanul a urmărit semnarea unui acord comercial încă din mai, când Trump a mediat o încetare a focului între Pakistan și India, în urma unui conflict declanșat de uciderea a 26 de turiști în Cașmirul controlat de India, notează Associated Press.
Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic, punctează importanța progreselor Republicii Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană, avertizând asupra imixtiunilor ruse în alegerile parlamentare. Pentru realizarea acestui scop, România poate ajuta atât diplomatic, cât și tehnic, explică președintele Nicușor Dan.
Cei doi șefi de stat au discutat deja modul în care România poate ajuta FOTO Presidency
Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic, explică pentru „Adevărul” situația în care este acum Republica Moldova și atrage atenția asupra faptului că statul ar putea să nu mai aibă o astfel de șansă pe viitor, dacă pro-rușii ajung la putere.
PAS, partidul care a susținut-o pe Maia Sandu, are armele necesare, a dovedit în ultimii ani că poate să facă față imixtiunilor rusești, în special prin faptul aprobarea referendumului de aderare la UE, în ciuda tentativelor de destabilizare.
Importanța aderării la Uniunea Europeană
Cu toate astea, situația de anul acesta este complicată și de implicarea partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), condus de George Simion. „O lucrare directă cu Federația Rusă pentru a face probleme și probabil a încerca să înlăture cumva de la putere regimul pro-european de la Chișinău”, spune Ieana Racheru, arătând că AUR a cupărat domeniul „mega2025.eu”.m
„Nu știu dacă Republica Moldova o să mai aibă în viitor șansa pe care o are acum”- Ileana Racheru, expert în spașiul ex-sovetic
„Cred că cel mai important lucru pe care ar trebui să-l facă este că ar trebui să comunice foarte mult pe tema importanței alegerilor libere, Republica Moldova, fără imixtiuni din afară. Să comunice foarte mult pe tema importanței alegerilor de anul acesta și a integrării europene pentru Republica Moldova, pentru că o să spun foarte direct, dacă pierd trenul acum și vin pro-rușii la putere sau tergiversează cumva integrarea europeană, nu știu dacă Republica Moldova o să mai aibă în viitor șansa pe care o are acum, că acum este candidat la integrarea europeană, cu perspectiva deschiderii cât de curând a negocierilor”, subliniază Ileana Racheru.
În cazul unei guvernări pro-ruse, statul s-ar confrunta cu mai multe probleme: „Nu vreau să-mi imaginez cum s-ar putea deteriora situația de securitate din Republica Moldova în cazul unei guvernări pro-ruse, pentru că este foarte clar că rusii au nevoie de Republica Moldova pentru a face probleme suplimentare Ucrainei. Ce pot să fac în mod concret este să mărească efectivul din Transmisia folosind aeroportul din Chișinău”.
„Însă, în situația unei guvernări pro-ruse, o altă mare problemă ar fi supraviețuirea economică a Republicii Moldova pentru ca, în mod clar, nu vor beneficia de ajutoare, granturi și așa mai departe din partea Uniunii Europene. În același timp, relațiile economice cu Federația Rusă nu au cum să le reia, că e clar că rutele de transport și așa mai departe ale erau pe teritoriul Ucrainei”, mai spune Ileana Racheru.
Ce poate face România
„Procesul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană depinde foarte mult de credibilitatea pe care o are primul ministru care vine să discute cu structurile Uniunii Europene”, a atras atenția președintele Nicușor Dan într-o conferință de presă, explicând faptul că statul român poate ajuta concret în procesul de aderare.
Din punct de vedere diplomatic, la nivel de preşedinte și miniştri de externe, România poate să preseze pentru continuarea acestui proces, mai explică șeful statului.
Nu în ultimul rând, „foarte importantă este economia. Şi noi trebuie să facem astfel încât economia Moldovei să fie atractivă pentru companii străine. Asta înseamnă conexiune care să fie uşoară. Asta înseamnă inclusiv o chestiune aparent banală: cât stau tirurile în vamă. Asta înseamnă ceea ce România promite de mult un fond de garantare pentru investiţii româneşti în Republica Moldova”, mai spune șeful statului român.
Situația electorală din Republica Moldova
Ileana Racheru explică faptul că sunt trei formațiuni politice care au șanse să treacă pragul electoral. Este vorba despre partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul Alternativa (BA) și un alt bloc, nedenumit însă. La limita pragului electoral, cu aproximativ 4%, se află Partidul Nostru, al lui Renato Usatîi, care este văzut ca o alternativă de colaborare cu PAS la vârful Guvernului. El are probleme cu legea în Federația Rusă, însă nu a avut niciodată opțiuni constante.
„A făcut avere în condiții extrem de dubioase în Federația Rusă. Momentan, nu poate să meargă în Federația Rusă pentru că i-au fost deschise acolo niște dosare penale, are o declarație de avere extrem de controversată”, mai explică Ileana Racheru.
Un alt personaj, care se asociază AUR, este Victoria Furtunǎ, potrivit expertei. A fost la evenimentul MEGA alături de membrii ai formațiunii și „a încearcat să fie un fel de Călin Georgescu în varianta feminină”, mai arată Ileana Racheru, explicând că aceasta este sub sancțiunile UE acum. Ea conduce partidul Moldova Mare, care este însă tot sub pragul electoral, astfel că „pare că mai degrabă este pusă doar să facă foarte multă agitație”.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat miercuri, 30 iulie, Consiliul Suprem de Securitate (CSS), iar în urma ședinței șefa statului a declarat că Kremlinul investește în proiecte politice și candidați independeți, pregătind o imixtiune fără precedent în alegerile parlamentare din Republica Moldova care vor avea loc în luna septembrie.
Strategia Kremlinului se bazează pe trei tipuri de formațiuni, ,,așa-zisul curent suveranist”, ,”curentul populist agresiv instrumentat direct de gruparea criminală Șor” și ,,proiecte politice care țintesc electoratul pro-european moderat și proiecte sub steag fals”, în care Moscova va investi cel puțin 100 de milioane de euro. În acest context, informaţiile ar indica că pe numele a mii de cetăţeni din R. Moldova sunt luate credite de microfinanţare din băncile ruseşti, contractate în absenţa acestora.
Autoritățile au avertizat anterior că Rusia, prin intermediul Serviciului Federal de Securitate (FSB), pregătește o interferență masivă la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit unei analize a instituțiilor, au fost identificate 10 instrumente principale prin care Rusia ar urma să interfereze în procesul electoral din Republica Moldova.
Kremlin: „Chișinăul încalcă drepturile electorale ale unor cetățeni”
„Rusia nu se amestecă în afacerile interne ale altor ţări”, a spus Dmitri Peskov, într-o primă reacție privind acuzațiile Chișinăului. De altfel, acesta este răspunsul repetat în mod tradițional de Kremlin. În același timp, el a susținut că se constată o încălcare a drepturilor electorale a unor cetățeni cu drept de vot în R. Moldova, inclusiv de pe teritoriul Federației Ruse.
„Cu părere de rău constatăm că drepturile electorale ale multor moldoveni sunt ‘restrânse’ şi încălcate. Şi, indiferent ce ar spune cei de la Chişinău, drepturile moldovenilor care locuiesc în alte ţări, inclusiv pe teritoriul Federaţiei Ruse, desigur, trebuie asigurate, din punctul nostru de vedere. Ceea ce nu este cazul astăzi”, a mai afirmat Peskov.
Cel puțin 23 de persoane au fost rănite, dintre care trei grav, după ce un carusel s-a rupt într-un parc de distracții din Arabia Saudită, a relatat joi presa de stat.
23 de persoane au fost rănite FOTO Captură video
Accidentul a avut loc miercuri seară într-un parc de distracții din zona Al-Hada din Taif, în apropiere de orașul Jeddah, potrivit CNN.
În videoclipurile apărute online, oamenii pot fi văzuți în caruselul numit „360 Degrees”, care în mod normal fixează pasagerii în scaune pe o platformă rotativă, balansată în aer de o axă centrală. La început, totul pare să funcționeze normal, platforma începând să se învârtă și să se ridice în aer.
Totuși, pe măsură ce instalația capătă viteză și urcă în poziție verticală, axa centrală se rupe brusc în două, iar platforma se prăbușește la sol. Pasagerii sar de la impact, în timp ce scaunele lor lovesc cu putere pământul, iar martorii din apropiere țipă îngroziți.
Martori citați de Khaleej Times au declarat că au văzut pasageri răniți în timp ce cădeau, deși erau fixați în scaune. De asemenea, axa centrală s-ar fi desprins cu viteză mare și ar fi lovit câțiva oameni aflați de partea opusă a instalației.
Mai multe persoane au primit îngrijiri la fața locului, după care au fost transportate la spitale din apropiere. Unitățile medicale din Taif au activat codul galben, semnalând o urgență majoră sau un eveniment cu victime multiple.
Autoritățile au deschis o anchetă pentru a stabili cauzele prăbușirii caruselului.
Guvernatorul regiunii, prințul Saud bin Nahar bin Saud bin Abdulaziz, a dispus închiderea imediată a complexului de agrement până la finalizarea investigației.
În plin sezon estival, plajele românești sunt goale, în ciuda tarifelor reduse la jumătate în câteva hoteluri.
Fără tichete de vacanță, turiștii preferă să vină doar în weekend pe litoral.
Mamaia, cândva vedeta vacanțelor de vară, este goală acum, precum și Costinești. În alte stațiuni, precum Eforie Nord, turiștii vin în număr mai mic față de alți ani.
Hotelierii se plâng că se confruntă cu o situație fără precedent. Prețurile se apropie de nivelul celor din Bulgaria și Grecia. Ofertele se aplică din luna august și alte reduceri ar urma în septembrie.
Terasele din Mamaia nu mai sunt aglomerate ca în anii trecuți.
Loredana Gârdone, administrator complex turistic, spune că se simte nevoită să scadă tarifele și cu 50%.
„Este o situație fără precedent. Luna august, care era luna concediilor, cu grad de ocupare de 90% anul trecut, acum trebuie să ieșim cu reduceri de 30%”.
„Sunt prețurile prea mari. Am luat ceva foarte puțin, un fel de mâncare, suc – cam 100 de lei”, s-a plâns un turist.
Un pachet turistic la un hotel de 4 stele peste 6.000 de lei, în comparație cu anii trecuți, când costa peste 10.000 lei.
În Mamaia, cazarea pentru 5 nopți la un hotel de 4 stele din Mamaia costă 3.200 lei. La Eforie, cazarea pentru 5 nopți un hotel de 3 stele/all inclusiv, costă și mai mult: 4.665 lei.
Tarifele sunt mult mai mari în comparație cu cele din Bulgaria sau Grecia:
Insula Rodos – 2.600 lei – 5 nopți/zbor inclus
Hurgadha – 3.000 lei – 5 nopți/zbor inclus
Agențiile de turism raportează creșteri de 30% pentru pachetele de vacanță din Grecia sau Turcia.
Președintele SUA Donald Trump a lansat o serie de critici la adresa Indiei și a partenerului comercial și de apărare de lungă durată al acesteia, Rusia.
Într-o postare pe platforma sa Truth Social joi dimineață, Trump a scris:
„Nu-mi pasă ce face India cu Rusia”, a scris Trump. „Din punctul meu de vedere, pot să își distrugă economiile moarte împreună”.
Episodul are loc în contextul în care SUA și India au ajuns într-un impas din cauza amenințării lui Trump cu taxe vamale de 25% pentru produsele din India, notează Financial Times.
„Am făcut foarte puține afaceri cu India, taxele lor vamale sunt prea mari, printre cele mai mari din lume”, a adăugat Trump.
Taxa vamală de 25% – care este cu doar 1% mai mică decât rata pe care Trump a dezvăluit-o inițial în aprilie – va intra în vigoare la 1 august.
Dar oficialii indieni nu au confirmat primirea unui mesaj de la Washington care să îi notifice în mod oficial, iar Trump a sugerat mai târziu miercuri că cele două părți încă poartă negocieri, spunându-le reporterilor:
„Vom vedea ce se întâmplă.”
Relația strategică a Statelor Unite cu India
India și SUA au tranzacționat bunuri în valoare de peste 129 de miliarde de dolari în 2024, iar SUA este cel mai mare partener comercial al Indiei.
Cel mai important produs de export al Indiei către SUA sunt telefoanele mobile, în mare parte datorită recentei decizii a Apple de a reloca producția de iPhone-uri fabricate pentru piața americană din China în India.
SUA și India au, de asemenea, o relație strategică în domeniul apărării și tehnologiei, printre alte domenii, bazată în mare parte pe dorința comună de a ține China sub control.
Dar India este, de asemenea, al doilea cel mai mare cumpărător de petrol rusesc după China, iar Rusia rămâne principala sa sursă de armament, deși mai multe guverne indiene, inclusiv cel al prim-ministrului Narendra Modi, au încercat să diversifice achizițiile de armament în ultimii ani, inclusiv din Franța, SUA și Israel.
Comentariile președintelui american despre India și relația sa cu Rusia vor inflama și mai mult tensiunile bilaterale într-un moment în care mulți indieni sunt furioși din cauza remarcilor lui Trump despre Pakistan, după un scurt conflict militar între India și Pakistan în mai.
Trump a anunțat miercuri un acord cu Pakistanul care ar implica „exploatarea zăcămintelor lor masive de petrol”, adăugând:
„Cine știe, poate vor vinde petrol Indiei într-o zi!”, remarci care par menite să-i enerveze pe indieni, comentează autorul Financial Times.
Kremlinul își dorește un internet național închis, controlat, în care cetățenii să aibă acces doar la servicii digitale dezvoltate local. O abordare care amintește din ce în ce mai mult de ceea ce se întâmplă, de zeci de ani, în Coreea de Nord.
Kim Jong Un și Vladimir Putin/FOTO:EPA/EFE
Primul pas a fost deja făcut: autoritățile ruse pregătesc lansarea unei așa-numite „super-aplicații” numite Max, menită să înlocuiască treptat aplicațiile occidentale folosite pe scară largă în Rusia până la izbucnirea războiului din Ucraina.
Dezvoltată de același grup care controlează rețeaua socială Vkontakte (deținută, deloc întâmplător, de gigantul de stat Gazprom), aplicația Max funcționează momentan ca un simplu serviciu de mesagerie. Dar planurile sunt cu mult mai ambițioase: autoritățile speră să o transforme într-un instrument digital omniprezent – în stilul WeChat-ului chinez – care să centralizeze totul, de la plăți și achiziții, până la interacțiunea cu serviciile publice.
Problema este că, spre deosebire de aplicațiile occidentale, Max nu beneficiază de criptare end-to-end. Tradus: statul poate accesa oricând conversațiile cetățenilor.
Potrivit Bloomberg, strategia Moscovei este clară – Max nu este un experiment izolat, ci un pas programat în direcția unui control digital tot mai strict. Într-un interviu recent, activistul pentru drepturi digitale Sarkis Darbinyan, fondatorul organizației Roskomsvoboda, a avertizat că aplicația va fi promovată inițial drept un instrument util pentru accesarea serviciilor publice, dar va deveni în timp o alternativă „obligatorie” la platformele străine.
„În primii ani, rușii o vor descărca din curiozitate, nu pentru a o folosi ca aplicație principală de mesagerie. Dar va deveni un punct de acces la stat. Iar pas cu pas, alternativa la străini se va transforma în unica opțiune disponibilă”, a explicat el.
Iar acest viitor s-ar putea apropia mai repede decât ne imaginăm. Din septembrie, toate dispozitivele electronice vândute în Rusia sunt obligate, prin lege, să vină cu Max preinstalat.
O lege care pedepsește utilizarea rețelelor VPN
În paralel, Duma de Stat a adoptat, pe 22 iulie, o lege care pedepsește utilizarea rețelelor VPN – instrumente folosite de cetățenii ruși pentru a ocoli cenzura și a accesa platformele interzise de Kremlin, precum YouTube, Facebook sau Wikipedia. În mod rar, inițiativa a stârnit nemulțumirea chiar și a unor deputați loiali regimului.
Pe hârtie, autoritățile spun că măsurile vizează „protejarea spațiului informațional”. În realitate, spun experții, este vorba de frica regimului față de posibile tulburări interne, amplificate de efectele războiului din Ucraina.
Din 2022 încoace, Moscova a interzis oficial platformele Facebook și Instagram, a amendat Google cu sume astronomice și a limitat drastic viteza de descărcare pentru YouTube, încercând să descurajeze utilizatorii locali.
Un scenariu care devine, cu fiecare lună, tot mai asemănător cu cel nord-coreean.
Contrar percepției publice, și în Coreea de Nord există internet și telefoane mobile. Dar accesul este strict reglementat, iar aplicațiile trebuie descărcate fizic, dintr-un magazin special, în urma unei plăți. Infrastructura hardware e importată din China, dar software-ul este exclusiv dezvoltat în interiorul granițelor, pentru a elimina riscul de „contaminare” cu idei externe.
Iar pe acest drum al izolaționismului digital, Rusia pare decisă să meargă până la capăt.
Pe fondul strângerii relațiilor cu regimul de la Phenian, Moscova se aliniază tot mai mult unui model în care disidența este redusă la tăcere, adevărul este dictat de la centru, iar cetățeanul rămâne prizonier într-o lume în care informația nu circulă liber, ci pe căi bine stabilite de putere.
La prima vedere, totul pare desprins dintr-o carte poștală: mesteceni înalți, pini baltici legănându-se în bătaia vântului și un drum care se pierde în verdele dens al vestului Lituaniei. La 50 de kilometri de țărmul Mării Baltice, în mijlocul Parcului Național Žemaitija, natura a acoperit, încet și sigur, ceea ce altădată era un secret militar păzit cu strășnicie: baza de rachete nucleare Plokštinė, o instalație subterană ridicată de Uniunea Sovietică în anii de fier ai Războiului Rece.
Bază de rachete nucleare, transformată în muzeu/FOTO:X
În prezent, ruinele acestei baze au fost transformate într-un muzeu – Cold War Museum – care atrage zeci de mii de vizitatori anual. În 2024, peste 35.000 de oameni din toate colțurile lumii au coborât în adâncurile pământului, pe urmele unei epoci în care apăsarea unui singur buton ar fi putut rescrie harta Europei, relatează CNN.
Rachete sub pădure
Patru cupole albe, ieșite parcă dintr-o distopie sovietică, se ivesc dintre copaci. Sub ele, silozurile adânci de 30 de metri, construite pentru rachetele R-12 Dvina cu rază medie de acțiune. În anii ’60, aici se păstrau focoase capabile să șteargă orașe întregi de pe fața Pământului. Zona era aleasă cu grijă: păduri dese, sate izolate, pământ ușor de săpat și un lac – Plateliai – perfect pentru sistemele de răcire.
Construcția a început în 1960, în deplin secret. Peste 10.000 de muncitori, aduși din toate colțurile Uniunii Sovietice, au lucrat la realizarea acestui complex subteran. Localnicii bănuiau că „ceva important” se petrece în pădure, dar nimeni nu întreba nimic. În URSS, întrebările incomode se plăteau scump.
Paznicul istoriei
Aušra Brazdeikytė, ghid local și născută într-un sat apropiat, își amintește cum soldații sovietici deveniseră parte din peisaj. „Erau peste tot, dar nu aveai voie să vorbești despre ce făceau. Era un tărâm al tăcerii,” spune ea. Azi, le povestește vizitatorilor despre viața în umbra bazei, despre accidentele tăinuite și despre cum, într-o zi, un soldat a căzut în silozul gol, după ce i s-a rupt centura de siguranță.
În 1978, americanii au descoperit baza prin satelit, dar era deja prea târziu. Sovieticii o dezafectaseră, în contextul acordurilor de dezarmare semnate cu SUA.
O liniște care apasă
Accesul se face printr-un tunel metalic, cu o ușă grea, sigilată ermetic. Un mesaj în rusă avertizează sec: „Vă rugăm să vă ștergeți pe picioare.” Aerul e rece și greu, pereții poartă urmele deceniilor de abandon, iar decorul e ca dintr-un muzeu al absurdului: busturi ale lui Lenin și Stalin, steaguri cu secera și ciocanul, manechine din silicon cu chipuri posomorâte, îmbrăcate în uniforme sovietice.
Vizitatorii trec prin coridoare slab luminate, intră în săli tematice dedicate propagandei și strategiilor nucleare ale Războiului Rece. Dar momentul cu adevărat tulburător vine atunci când ajungi în fața silozului principal: o deschidere imensă în pământ, o groapă tăcută în care, odinioară, era ținută o rachetă cu capacitate nucleară.
Un orășel-fantomă
La câțiva pași de silozuri se află ceea ce a mai rămas dintr-un oraș care n-a avut niciodată nume. Aici locuiau cei aproximativ 300 de soldați și ofițeri care deserveau baza. După închidere, clădirile administrative au fost transformate – într-un gest care sfidează logica – într-o tabără de vară pentru copii, numită „Žuvėdra” (Pescărușul). Astăzi, doar câteva hangare înierbate și acoperite de mușchi mai amintesc de acel trecut ambiguu.
Între cer și abis
Confruntarea dintre frumusețea naturală a regiunii și relicvele înfiorătoare ale unei epoci de confruntare globală e, poate, cea mai sinceră metaforă pentru Lituania de azi.
În afara bazei, Parcul Național Žemaitija e o bijuterie de peisaje: lacuri limpezi, trasee de bicicletă, păduri liniștite și sate vechi. În Plateliai, la doar 15 minute de mers cu mașina, turiștii pot vizita o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, un muzeu al carnavalului local și pot gusta faimoșii žemaičių blynai – clătite din cartofi umplute cu diverse tipuri de carne – sau clasicele cepelinai, găluște uriașe din cartofi.
O familie formată din doi adulți și doi copii, de 8 și 3 ani, a fost dată dispărută de apropiați, după ce au pornit spre Retezat în urmă cu două zile. Persoanele căutate în zona Poiana Pelegii au fost găsite în siguranţă.
Familia a fost căutată în zona Poiana Pelegii FOTO Marius Turc
„În urmă cu puţin timp, echipele de căutare formate din poliţişti, jandarmi montani, salvamontişti şi voluntari au reuşit să identifice cele patru persoane din Bucureşti, date dispărute în zona montană Poiana Pelegii, judeţul Hunedoara. Familia – formată din doi adulţi şi doi minori, dată în căutare după ce, începând cu data de 29 iulie, nu a mai putut fi contactată – a fost găsită în timp ce se întorcea către zona de campare, unde îşi lăsase autoturismul. Persoanele se află într-o stare bună de sănătate, nefiind necesară intervenţia echipajelor medicale”, a transmis IPJ Hunedoara, potrivit News.ro.
Autoritățile au anunțat inițial că o femeie din București a sesizat, prin apel la numărul unic de urgenţă 112, faptul că nu mai poate lua legătura cu fiul său, în vârstă de 45 de ani, din Bucureşti, respectiv cu nora sa, în vârstă de 39 de ani, care s-ar afla împreună cu cei doi copii minori ai lor, de 8 şi 3 ani.
Potrivit informaţiilor transmise, aceştia s-ar fi deplasat, începând cu data de 29 iulie 2025, în zona montană Poiana Pelegii (Parcul Naţional Retezat) fără a mai putea fi contactaţi de familie.
În urma sesizării, au fost constituite de urgenţă echipe de căutare formate din poliţişti, jandarmi montani, salvamontişti şi voluntari, care s-au deplasat în zonă. În cadrul acţiunii, a fost identificat autoturismul cu care familia s-ar fi deplasat, parcat în apropierea unui traseu montan din zona Poiana Pelegii.
Uleiul de măsline s-a scumpit considerabil. Românii folosesc alternative la gătit.
Gătesc friptură și cartofi prăjiți în ulei de cocos, avocado sau arahide. În salate pun boabe de struguri, curmale sau miez de nucă.
Sortimentele de ulei din cocos și avocado sunt folosite și în restaurantele românești.
Românii încep să cumpere ulei de rapiță sau de palmier de la supermarket. Unele uleiuri au proprietăți medicale fiindcă previn paraziții.
Uleiul din miez de nucă, bogat în Vitamina E și grăsimi sănătoase, precum și uleiul din sâmbure de struguri, sunt deja căutate pentru a fi folosite la salate, maioneză și prăjituri.
Însă, prețurile sunt pe măsură – 250 ml costă cel puțin 25 de lei.
De la 1 august 2025, ieșirile la restaurant îi vor costa mai mult pe români. Creșterea TVA va viza localuri, afaceri mici de familie și lanțurile mari de restaurante.
Mulți bucătari se tem de creșterea TVA cu 2 procente, creșterea facturilor la energie, accizele majorate la băuturi și lipsa clienților.
Unele restaurante n-au ținut cont de schimbările impuse de furnizori.
Creșterea TVA de la 9 la 11% ar putea duce la concedieri în HoReCa, spun specialiștii.
Până la 31 iulie 2025, o porție de cartofi prăjiți și trei mici au costat 33 de lei. De la 1 august 2025, aceeași porție va costa cu 2-3 lei mai mult, adică în jur de 35,5 -38 de lei.
Bucătarul Alexandru Grigore a declarat pentru Observator News că se teme că ar putea veni mai puțini clienți.
„O să fie un impact negativ. Undeva, se vor reduce cu 30%. Multă lume nu va mai veni, chiar dacă sunt clienții casei”.
Un specialist pe resurse umane spune că românii nu-și vor mai permite să cumpere porții mari de mâncare, din care resturi considerabile ajung la gunoi. Afacerile au scăzut cu peste 8% în primele luni ale anului 2025.
Țara noastră se afla printre statele membre UE cu cele mai mici cote TVA în HoReCa, cu 9%, fiind urmată de Bulgaria și Olanda. La polul opus, cota TVA ajunge la 19% în Germania.
Un bărbat în vârstă de 38 de ani din Marea Britanie a murit în Turcia, la scurt timp după ce a suferit un transplant de păr într-o clinică privată din Istanbul.
Un bărbat a murit imediat după ce și-a făcut transplant de păr în Turcia FOTO: Arhivă
Un bărbat în vârstă de 38 de ani din Marea Britanie a murit la scurt timp după ce a fost supus unei intervenții de transplant de păr în Turcia. Acesta se afla la Istanbul pentru o procedură estetică la o clinică privată, însă starea lui s-a înrăutățit imediat după operație.
Potrivit publicației turce OdaTV, citate de Daily Mail, bărbatul a ajuns luni la clinica privată CINIK din cartierul Beșiktaș, Istanbul, pentru a face transplantul de păr. Procedura a durat aproximativ cinci ore. La scurt timp după intervenție, pacientul a început să se simtă rău și a fost transportat de urgență la un spital din apropiere.
Poliția investighează cazul ca posibilă omucidere din culpă
Din nefericire, britanicul nu a putut fi salvat. Trupul său a fost transportat la Institutul de Medicină Legală pentru autopsie, iar autoritățile au deschis o anchetă pentru a stabili cauzele exacte ale decesului. Potrivit informațiilor din presă, poliția tratează moartea ca pe o posibilă „omucidere din culpă”.
Anchetatorii au audiat deja mai mulți membri ai personalului medical din clinică, inclusiv chirurgul care a efectuat intervenția, anestezistul și asistentele. După finalizarea autopsiei, corpul neînsuflețit al bărbatului a fost repatriat în Marea Britanie.
Turcia, o destinație populară pentru transplanturile de păr
Turcia este una dintre cele mai populare destinații din lume pentru transplanturile de păr, atrăgând mii de pacienți străini anual. Țara deține aproximativ 60% din piața globală a turismului pentru transplant de păr, datorită prețurilor accesibile și calității ridicate a serviciilor medicale oferite în acest domeniu.
Președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care pedepsește căutarea de conținut „extremist” pe internet, măsură criticată chiar și de unii susținători ai Kremlinului.
Putin a promulgat legea care înăsprește cenzura și supravegherea pe internet FOTO: AFP
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat joi o lege care prevede amenzi de până la 5.000 de ruble (aproximativ 55 de euro) pentru persoanele care caută pe internet informații sau materiale calificate drept „extremiste” de către autorități. Noile prevederi au fost adoptate în iulie de către parlamentul rus, în ciuda opoziției venite chiar din interiorul Dumei, informează Agerpres.
Termenul „extremist” este definit vag în legislația rusă, fiind utilizat nu doar pentru grupări teroriste sau ultranaționaliste, ci și pentru mișcări religioase, activiști politici și opoziția față de regim. Printre organizațiile incluse pe lista „extremiste” se numără mișcarea fondată de liderul opoziției, Aleksei Navalnîi, dar și „mişcarea internaţională LGBT”.
VPN-urile, ținta unei noi interdicții
Noua lege interzice, de asemenea, promovarea rețelelor VPN, instrumente esențiale pentru mulți ruși care doresc să evite cenzura statului și să acceseze liber informațiile online. VPN-urile sunt larg folosite în Rusia, mai ales după ce regimul a înăsprit controlul asupra presei și a platformelor de social media occidentale.
Reacții critice chiar din interiorul sistemului
Circa 60 de deputați s-au opus proiectului de lege, un gest rar într-o Duma în care opoziția este adesea redusă la tăcere. Printre vocile critice s-a numărat și opozantul Boris Nadejdin, care ar fi dorit să candideze la alegerile prezidențiale din martie 2024, dar a fost împiedicat de autorități. Acesta a declarat pentru AFP că noua lege „va pedepsi crima de gândire ca în romanul «1984» al scriitorului britanic George Orwell”.
Libertatea de exprimare, tot mai restrânsă
Rusia a înăsprit considerabil controlul asupra internetului și mass-mediei începând cu februarie 2022, odată cu lansarea invaziei în Ucraina. Platforme precum Google, Facebook, YouTube și X (fostul Twitter) au fost vizate de numeroase restricții, în încercarea regimului de a limita accesul populației la surse independente de informare.
Noua lege vine să completeze acest peisaj represiv, accentuând tendința autoritară a Kremlinului de a controla nu doar exprimarea publică, ci și activitatea privată a cetățenilor în spațiul digital.
Un control recent al ANAF a scos la iveală că peste jumătate dintre firmele care au achiziționat autovehicule de lux au folosit metode ilegale pentru a deconta achizițiile.
Ministrul Alexandru Nazare, dezvăluie fraude masive la achiziții de mașini de lux FOTO: Arhivă
Un control recent efectuat de ANAF asupra firmelor care au achiziționat autovehicule de lux a scos la iveală nereguli grave: mai mult de jumătate dintre companiile verificate au declarat în mod eronat cheltuielile pentru deducerea TVA-ului. În doar zece zile, statul a recuperat peste 12 milioane de lei și a aplicat amenzi de 700.000 de lei, relatează News.ro.
Nereguli în lanț la achiziția de mașini de lux
Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, ANAF a verificat în această lună 480 de firme care au cumpărat autovehicule de lux în valoare totală de 48 de milioane de euro. Dintre acestea, 286 au fost depistate cu probleme privind decontările fiscale.
„480 de firme, valoarea maşinilor de lux 48 de milioane de euro, 286 dintre firme nu decontaseră corect la achiziţia maşinii. Erau diverse tactici, aparent achiziţii intracomunitare, dar în realitate nu erau intracomunitare”, a declarat Alexandru Nazare, joi seară, într-o intervenție la Antena 3 CNN.
Achiziții declarate fals ca fiind intracomunitare
Ministrul a explicat că unele dintre firme au încercat să profite de facilitățile fiscale prin declararea în fals a unor achiziții ca fiind intracomunitare, deși mașinile au fost cumpărate din afara Uniunii Europene.
„Era vorba despre diverse tactici”, a subliniat Nazare, referindu-se la modalitățile prin care firmele încercau să eludeze plata taxelor.
Rezultatul controlului: milioane recuperate la buget
În urma acestor controale, ANAF a reușit să recupereze peste 12 milioane de lei din sume datorate bugetului de stat. De asemenea, au fost aplicate amenzi în valoare de 700.000 de lei.
Ministrul Finanțelor a subliniat că astfel de controale vor continua și în perioada următoare, în încercarea de a combate frauda fiscală și de a asigura o mai bună colectare a veniturilor la buget.
Guvernul a aprobat sprijin financiar de până la 30.000 de lei pentru cei care și-au pierdut locuințele sau au suferit pagube din cauza viiturilor.
Guvernul a aprobat sprijin financiar pentru sinistrații din Suceava și Neamț FOTO: Arhivă
Persoanele ale căror locuințe au fost distruse sau avariate în urma inundațiilor din județele Suceava și Neamț vor primi sprijin financiar din partea statului, a anunțat Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), convocat de premierul Ilie Bolojan.
Ajutoare în funcție de gradul de afectare
Potrivit Hotărârii adoptate de CNSU în ședința de duminică seara, familiile ale căror locuințe au fost distruse sau grav avariate de fenomenele hidrometeorologice din perioada 27–28 iulie vor beneficia de următoarele forme de sprijin: „15.000 de lei pentru fiecare locuință afectată în proporție mai mică de 75%; 25.000 de lei pentru fiecare locuință afectată în proporție mai mare de 75%; 30.000 de lei pentru fiecare locuință distrusă integral”, se arată în comunicatul CNSU.
În plus, familiile celor care și-au pierdut viața în urma inundațiilor vor primi câte 15.000 de lei. Cuantumul exact al despăgubirilor va fi stabilit în urma evaluărilor făcute de comisiile constituite prin ordin al prefectului.
Premierul promite sprijin continuu
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de solidaritate față de cei afectați: „Suntem solidari cu cetățenii noștri care au de suferit din cauza inundațiilor. Le vom rămâne alături și îi vom sprijini să depășească această încercare. Echipele de intervenție rămân în teren cât va fi nevoie, suntem în contact permanent cu autoritățile locale pentru a oferi ajutorul de care oamenii au nevoie”.
Ajutoare umanitare trimise în zonele calamitate
În paralel cu ajutoarele financiare, în localitățile afectate de viituri au fost trimise deja alimente, apă potabilă, îmbrăcăminte, locuințe modulare, motorină și produse de strictă necesitate, pentru a acoperi nevoile de urgență ale populației.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) va promova un proiect de hotărâre de Guvern pentru a oficializa aceste ajutoare financiare, iar fondurile vor fi asigurate din bugetul ministerului, prin Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului.
Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a avut o convorbire cu ministra de Externe a României, Oana Țoiu, despre parteneriatul bilateral în domeniile apărării, energiei și combaterea migrației ilegale.
Marco Rubio, a avut o convorbire cu ministra de Externe a României, Oana Țoiu FOTO: Arhivă
Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a avut joi o convorbire cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, axată pe aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre cele două țări. Dialogul a vizat teme-cheie precum apărarea, energia și cooperarea în domeniul migrației, fiind parte a unui efort comun de consolidare a relațiilor bilaterale.
Într-un comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, se precizează că discuția a reflectat angajamentul comun pentru consolidarea relației bilaterale româno-americane. Cei doi oficiali au trecut în revistă proiectele comune aflate în desfășurare și au discutat perspectivele de extindere a colaborării în domenii prioritare: securitate și apărare, energie și investiții în inovație.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a transmis, prin intermediul purtătoarei de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, că i-a reiterat Oanei Țoiu „dorința noastră pentru un comerț corect și echilibrat și a salutat participarea României la programul de verificare electronică a cetățeniei”.
Aprofundarea Parteneriatului Strategic
Ministra română a subliniat importanța prezenței militare americane pe teritoriul României, considerată esențială pentru securitatea Europei și a spațiului euro-atlantic. Ea a menționat cooperarea excelentă în cadrul NATO și la nivel bilateral, subliniind „potențialul important în materie de co-producție în domeniul industriei de apărare”, care începe deja să fie valorificat prin proiecte concrete, cum ar fi producția de muniție și radare militare de înaltă performanță.
Oana Țoiu a scris și pe platforma X că a avut „o discuție productivă” cu Marco Rubio, în care s-a pus accent pe „un parteneriat de mare importanță pentru țările noastre și pentru regiune”.
„Lucrăm împreună bazându-ne pe realizările obținute în timpul primei administrații a președintelui Trump în domenii cheie: securitate și apărare – investiții în coproducție, prezența SUA-NATO în România și rolul important al inovării și al capacităților tehnice puternice ale SUA pentru achizițiile de apărare atât ale UE, cât și ale NATO; energie, cu accent pe SMR (reactoare nucleare de mici dimensiuni – n.r.), energie nucleară și Marea Neagră; angajamentul nostru de a coopera în domeniul migrației și al obiectivelor de renunțare la vize”, a explicat ministra.
Proiecte energetice și Marea Neagră
Cei doi oficiali au discutat și despre proiectele energetice în curs, cu accent pe dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, precum și a tehnologiei SMR de la Doicești. Aceste inițiative întăresc rolul României în securitatea energetică regională și în dezvoltarea rutelor de tranzit. De asemenea, s-a pus un accent deosebit pe importanța strategică a Mării Negre, în contextul siguranței navigației și al proiectelor de exploatare a gazelor naturale.
Visa Waiver și agenda politică viitoare
Ministra română a reafirmat sprijinul României pentru obiectivele de securitate internă ale administrației Trump și a pledat pentru includerea României în Programul Visa Waiver. „Reafirmăm importanța specială pe care autoritățile române o acordă acestui subiect și angajamentul nostru de a coopera îndeaproape cu instituțiile americane implicate”, a transmis Oana Țoiu, apreciind buna colaborare interministerială și implicarea directă a premierului în atingerea acestui obiectiv.
Ea a adăugat că în luna septembrie va efectua o vizită oficială la New York, considerată „un moment bun pentru un dialog privind următorii pași și pentru pregătirea vizitei președintelui Nicușor Dan” în SUA, programată pentru începutul anului viitor.
Ministra a transmis și aprecierea președintelui României, Nicușor Dan, pentru invitația adresată de președintele american Donald Trump, în vederea efectuării unei vizite oficiale la Washington. Vizita urmează să fie un pas important în consolidarea legăturilor bilaterale la cel mai înalt nivel.
Fostul premier Marcel Ciolacu ia în calcul o posibilă candidatură la conducerea Consiliului Județean Buzău, după ce funcția a rămas vacantă în urma plecării lui Lucian Romașcanu la Curtea de Conturi Europeană.
Fostul premier Marcel Ciolacu ar putea candida pentru președinția CJ Buzău FOTO: Mediafax
Fostul prim-ministru Marcel Ciolacu ar putea intra în cursa pentru președinția Consiliului Județean Buzău, după ce funcția a rămas vacantă în urma plecării lui Lucian Romașcanu la Curtea de Conturi Europeană. Președintele organizației PSD Buzău, Romeo Lungu, a confirmat că există discuții în acest sens.
„Sunt discuții ca Marcel Ciolacu să candideze la Consiliul Județean. Ar fi o mare onoare pentru noi, organizația, ca fostul premier Marcel Ciolacu să poată candida din partea PSD la CJ Buzău”, a declarat joi, pentru Agerpres, Romeo Lungu.
Ciolacu nu exclude candidatura
Contactat de G4Media, Marcel Ciolacu a confirmat că ia în calcul o eventuală candidatură. „Este posibil. Nu exclud”, a spus fostul lider PSD, în contextul în care Romeo Lungu susține deschis ideea candidaturii sale.
Totuși, potrivit unor surse citate de G4Media, actualul lider al PSD, Sorin Grindeanu, nu ar fi de acord cu această candidatură și ar încerca să-l descurajeze pe Ciolacu.
De ce a rămas vacant postul
Funcția de președinte al CJ Buzău a devenit vacantă după ce Lucian Romașcanu, câștigător al alegerilor din 2024, a demisionat pentru a ocupa o poziție de membru al Curții de Conturi Europene. Mandatul său la Bruxelles va începe pe 1 iulie 2025 și se va încheia la 30 iunie 2031.
Până la organizarea unor noi alegeri sau desemnarea unui nou președinte, conducerea CJ Buzău este asigurată interimar de social-democratul Adrian Petre, în prezent vicepreședinte al consiliului.
Marcel Ciolacu are o legătură veche cu județul Buzău, fiind ales parlamentar pe listele PSD din acest județ.
Cel mai mare producător de energie electrică din România va demara, vineri, procesul de golire controlată a acumulării Vidraru, pentru asigurarea condițiilor tehnice de efectuare a lucrărilor de retehnologizare din cadrul lucrării „Retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru”. Este prima golire completă din istoria barajului Vidraru de după anul 1974 și are termen estimat de finalizare pe 28 februarie anul viitor.
Amenajarea hidroenergetică Vidraru, inaugurată în urmă cu 58 de ani, va intra într-un amplu proiect de retehnologizare inițiat prin licitație de Hidroelectrica.
Potrivit companiei, acest proces este olucrare tehnică majoră, necesară pentru evaluarea și modernizarea barajului și a echipamentelor sale după aproape 50 de ani de exploatare continuă.
„Golirea controlată este un prim pas tehnic spre retehnologizarea AHE Vidraru. Ce începem acum la Vidraru va produce efecte pozitive pentru următorii 40 de ani. Este practic o nouă viață pentru capacitățile noastre de producție. Lucrăm cu tehnologie modernă, eliminăm restricțiile actuale și producem energie mai multă, cu un rol strategic de echilibrare în întreg sistemul”, a explicat CEO-ul Hidroelectrica, Kàroly Borbèly.
Proces în etape
Specialiștii precizează că operațiunea este necesară pentru realizarea intervențiilor tehnice asupra echipamentelor hidromecanice ale barajului, cu scopul de a pune în siguranță întreaga amenajare hidroenergetică și de a asigura funcționarea acesteia pentru un nou ciclu de viață.
Golirea controlată a lacului se va face prin turbinare și apoi prin evacuare prin uvrajele barajului și se va desfășura în mai multe etape succesive în perioada 1 august 2025 – 28 februarie 2026. În fazele finale ale procesului, debitele vor fi evacuate controlat în aval, în albia râului Argeș, cu valori cuprinse între 20 și 47 mc/s.
Întreaga acțiune respectă prevederile legale și totodată Hidroelectrica a informat și a obținut toate avizele necesare de la instituțiile abilitate implicate.
Contractul, în valoare de 188.382.000 euro fără TVA, pentru retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru a fost semnat în iulie 2024 și face parte din strategia de investiții a Companiei.
Hidrocentrala Vidraru, pusă în funcţiune pe data de 9 decembrie 1966, utilizează potenţialul hidroenergetic al Argeşului pe un sector de 28 km lungime, între Cumpăna şi Oieşti, valorificând o cădere totală de apă de 324 de metri. Lacul de acumulare are un volum total de 465 milioane metri cubi, din care 320 milioane metri cubi reprezintă volumul util.
Aceasta este amplasată la 104 m sub nivelul albiei râului Argeș și dispune de 4 turbine Francis verticale de câte 55 MW. Înălțimea de 166,6 metri și lungimea la coronament de 307 metri, situa barajul Vidraru, în momentul inaugurării (martie 1966), pe locul cinci în Europa și pe locul nouă în lume, potrivit companiei.
Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie verde din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și deține și o cotă semnificativă din piașa de furnizare.
Compania operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și – în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.
Poliția germană investighează un incendiu provocat la cablurile feroviare din vestul țării ca un posibil act de sabotaj. Traficul pe calea ferată între Duisburg și Düsseldorf și alte orașe importante a fost joi total blocat.
Circulaţia feroviară a fost blocată în vestul Germaniei. FOTO: Shutterstock
Poliția germană investighează un incident major care a afectat traficul feroviar din vestul Germaniei, un incendiu izbucnit la cabluri de pe calea ferată fiind considerat un posibil act de sabotaj.
Focul a perturbat grav circulația trenurilor în zona Duisburg-Düsseldorf, având efecte atât asupra călătoriilor locale, cât și pe distanțe lungi, între orașele mari ale Germaniei, inclusiv Berlin, Frankfurt și chiar Ţările de Jos, notează Agerpres.
Brigada pentru delicte politice a Poliției din Düsseldorf a preluat ancheta, iar purtătorul de cuvânt al acesteia, Raimund Dockter, a declarat că autoritățile exclud momentan ipoteza unui accident și pornesc de la premisa unui act deliberat de sabotaj.
În urma acestui incident, mai multe linii feroviare destinate navetiștilor au fost afectate, iar traficul a suferit întârzieri și devieri semnificative, punând presiune asupra rețelei feroviare a Deutsche Bahn (DB).
Un oficial al DB a avertizat că este puțin probabil ca situația să se rezolve rapid, estimând că traficul nu va fi complet restabilit până vineri la prânz. Acest eveniment nu este singular, iar poliția a investigat anterior daune similare provocate cablurilor feroviare, în cadrul unui context mai larg de îngrijorare privind securitatea infrastructurilor critice din Germania.
Incidente similare
O situaţie asemănătoare a avut loc pe 8 octombrie 2022, când un incident a întrerupt traficul feroviar în nordul Germaniei, iar ancheta a sugerat inițial o tentativă de furt de cabluri de cupru.
De asemenea, un incendiu în februarie a acestui an, care a afectat traficul feroviar în jurul Berlinului, a fost revendicat de un grup extremist de stânga, care a declarat că scopul său era sabotarea producției de la fabrica Tesla din Grunheide.
Aceeași grupare a fost responsabilă pentru mai multe acțiuni de sabotaj asupra infrastructurii feroviare în 2022, inclusiv întreruperea traficului între Hamburg și Bremen și între Hamburg și Berlin.
Conform unui manifest postat pe platforma de stânga Indymedia, scopul acestor atacuri a fost să vizeze „rutina capitalistă” și să distrugă căile ferate ca parte a infrastructurii militare a NATO.
În ciuda acestor revendicări, poliția nu a reușit să identifice niciun suspect legat de aceste acte de sabotaj, iar investigațiile sunt în continuare în desfășurare.
Rusia și Siria au anunțat joi, la Moscova, intenția de a-și consolida relațiile bilaterale, inclusiv prin revizuirea acordurilor încheiate în timpul regimului Bashar al-Assad.
Șefului diplomației siriene, Assaad al-Shaibani, alături de Serghei Lavrov FOTO: X
Rusia, care deține două baze militare în Siria, a fost un susținător important al regimului lui Bashar al-Assad. După înlăturarea acestuia de la putere la 8 decembrie, Assad s-a refugiat pe teritoriul rus. Șefului diplomației siriene, Assaad al-Shaibani, s-a întâlnit la Moscova cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pentru a discuta viitorul parteneriatului dintre cele două țări. Într-o conferință de presă comună, al-Shaibani a subliniat că Siria dorește să mențină Rusia „alături” în procesul de reconstrucție și stabilizare.
„Este o perioadă plină de provocări și amenințări. Dar este și o ocazie să construim o Sirie unită și puternică. Bineînțeles, noi vrem ca Rusia să ne fie alături pe această cale”, a declarat el, conform traducerii în limba rusă a afirmațiilor sale, informează News.ro.
Revizuirea acordurilor bilaterale
În acest cadru, cele două țări au anunțat că vor „revizui” acordurile semnate anterior și vor înființa o nouă Comisie interguvernamentală pentru a regândi colaborarea. „Este clar că multe dintre acorduri și contracte au fost încheiate în anii precedenți în condiții complet diferite”, a spus Serghei Lavrov, adăugând: „Acesta este motivul pentru care ne-am pus de acord asupra unei revizuiri a tuturor acordurilor actuale”.
Ministrul rus de externe a mai precizat că Rusia este „pregătită să ofere poporului sirian tot ajutorul posibil în reconstrucția postconflict”.
Discreție privind bazele militare
În timpul discuțiilor, Lavrov și al-Shaibani nu au făcut referire la soarta celor două baze militare ruse din Siria, baza navală de la Tartus și aerodromul militar Hmeimim, ambele situate pe coasta siriană. Rusia a intervenit militar în Siria în 2015, sprijinindu-l pe Bashar al-Assad prin atacuri aeriene ce au vizat rebelii și jihadiștii.
Deși actuala putere siriană este susținută ferm de Statele Unite, aceasta continuă să mențină relațiile cu Rusia. „Avem nevoie de prieteni, avem nevoie de parteneri”, a subliniat joi șeful diplomației siriene în conferința de presă comună cu Lavrov, exprimându-și speranța într-un viitor „excelent” al relațiilor dintre Moscova și Damasc.
Un bărbat în vârstă de 64 de ani a fost ucis cu brutalitate, joi, în propria gospodărie din satul Chilia, comuna Devesel, județul Mehedinți. Urmează detalii și imagini cu un puternic impact emoțional.
Un bărbat în vârstă de 64 de ani a fost ucis cu brutalitate în propria curte FOTO: Imagini amator
Un bărbat în vârstă de 64 de ani a fost ucis, joi, în propria gospodărie din satul Chilia, comuna Devesel, județul Mehedinți. Agresorul, un individ necunoscut, l-a atacat pe om cu un topor, provocându-i moartea. Polițiștii au tras focuri de armă pentru a-l opri pe fugar, care a fost în cele din urmă rănit și imobilizat într-o pădure din apropiere.
Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți, apelul la 112 a fost făcut în dimineața zilei de 31 iulie. Victima se afla în curtea locuinței sale când a fost atacată de un bărbat necunoscut, îmbrăcat „în haine vișinii și cu o constituție atletică”. Acesta a intrat în curte prin escaladarea gardului și a fost surprins de soția victimei, căreia i-a cerut apă.
„În momentul în care a ieșit soțul acesteia, între cei doi a avut loc un conflict, în timpul căruia individul necunoscut a luat un topor din curte și a lovit victima de mai multe ori, la nivelul capului și corpului, după care a fugit de la fața locului, cu toporul asupra sa”, se arată în comunicatul IPJ.Loviturile primite au fost fatale. Bărbatul a decedat la fața locului, iar autorul crimei a fugit într-o direcție necunoscută.
Focuri de armă pentru prinderea atacatorului
În urma unei ample operațiuni de căutare, agresorul a fost depistat într-o pădure din apropierea localității Chilia. La vederea polițiștilor, acesta a încercat să fugă, moment în care agenții au deschis focul.
„Agenții de poliție au executat mai multe focuri cu armamentul din dotare, individul fiind rănit de un glonț în zona membrelor inferioare. A fost imobilizat, fiind în stare stabilă, urmând a fi transportat la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale”, precizează IPJ Mehedinți.
Anchetă în desfășurare
La locul faptei se află în continuare echipe de anchetă din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, sub coordonarea unui procuror. Cercetările sunt în desfășurare pentru stabilirea cu exactitate a circumstanțelor crimei.
Autoritățile nu au făcut publice până la această oră identitatea agresorului. Ancheta vizează infracțiunea de omor săvârșit cu violență extremă.
Forumul Judecătorilor avertizează că propunerile Guvernului privind vârsta și cuantumul pensiilor ar putea determina un exod masiv din magistratură, afectând grav independența justiției.
Peste 1.000 de magistrați ar putea demisiona din cauza noilor modificări la pensii FOTO: Arhivă
Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) atrage atenția că peste 1.000 de judecători și procurori ar putea ieși „imediat” din sistem, în urma propunerilor Guvernului privind modificarea vârstei și cuantumului pensiilor de serviciu. Magistrații consideră că noile măsuri afectează independența justiției și încalcă încrederea legitimă a celor aflați în activitate.
Un regres pentru justiție
Într-un comunicat transmis joi de Agerpres, Forumul Judecătorilor a subliniat că, în ultimii ani, a semnalat de nenumărate ori autorităților române necesitatea unor reforme reale în justiție, pentru ca aceasta să funcționeze după principiile independenței, meritocrației, eficienței și responsabilității.
„Cu toate acestea, legile justiției adoptate în 2022 au adus un regres inacceptabil. Sistemul judiciar a fost grav afectat în privința pilonilor săi fundamentali. Reacțiile Consiliului Superior al Magistraturii au ridicat întrebări firești despre rolul său de garant al independenței justiției”, arată AFJR, adăugând că aceste derapaje au afectat încrederea în capacitatea CSM de a apăra toți magistrații în mod egal, „favorizând conformismul și prioritizând aspectele materiale în detrimentul principiilor”.
Forumul Judecătorilor critică și lipsa de reacție a autorităților în fața erorilor legislative din 2022. Potrivit acestora, legile respective au fost adoptate în procedură de urgență, fără a se aștepta avizul Comisiei de la Veneția, deși acesta fusese solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Reacție dură la noile propuneri ale Guvernului
În privința propunerilor prezentate de Guvern pe 29 iulie, AFJR recunoaște că este necesară corectarea anumitor dezechilibre fiscale, dar consideră că proiectul ignoră soluții echilibrate și atacă direct statutul magistraților.
„În mod inexplicabil, nu se abordează problema pensiilor deja aflate în plată, stabilite până la 31.12.2023, care depășesc salariile în activitate, ci se modifică din nou condițiile de vechime și vârstă pentru pensionarea viitoare a magistraților. Acest lucru reprezintă o afectare a independenței și a încrederii legitime a judecătorilor și procurorilor în exercițiu, ceea ce ar putea duce la demisia sau pensionarea imediată a peste 1.000 de magistrați, în special a celor care au apărat sistemul judiciar în fața unor atacuri nemaiîntâlnite”, avertizează asociația.
Deficit grav de personal și lipsa concursurilor
Totodată, Forumul subliniază că magistrații care aleg pensionarea la vârste reduse provin în special de la instanțele cu un deficit cronic de personal, provocat de peste 1.000 de posturi vacante. Acestea nu sunt ocupate deoarece Guvernul refuză organizarea concursurilor de admitere, invocând lipsa resurselor bugetare, deși AFJR a cerut public, în repetate rânduri, remedierea situației.
„Statutul judecătorilor și procurorilor trebuie să fie unul previzibil, nu modificat de zeci de ori în doar câțiva ani, în scopuri electorale sau pentru a provoca crize de personal și exodul a mii de magistrați din sistem”, se mai arată în comunicat.
Premierul Ilie Bolojan: „Pensionarea la 65 de ani, nu la 48”
Într-un anunț făcut marți, premierul Ilie Bolojan a prezentat proiectul legislativ care prevede creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani. De asemenea, vechimea minimă necesară pentru pensionare ar urma să crească de la 25 de ani la 35 de ani.
„Asta înseamnă că un magistrat care intră în sistem de la început ar putea ieși la pensie mai devreme, dar nu la 48 de ani, ci la 58. Pentru fiecare an în care alege să iasă anticipat, va pierde două procente din pensie”, a explicat Bolojan.
Pensii de maximum 70% din salariul net
Premierul a mai precizat că noul proiect limitează valoarea pensiei unui magistrat la 70% din ultimul salariu net, față de actualul sistem, în care pensia este de 80% din salariul brut, o formulă care poate conduce la o pensie mai mare decât salariul.
„Propunerea ține cont de practici europene, unde majoritatea statelor stabilesc pensiile pe baza unui procent din media salariilor nete din ultimii ani. În România, propunem ca pensia să fie de maximum 70% din ultimul salariu net. Nu 80% din brut, cum este acum, ceea ce depășește salariul net”, a spus Bolojan.
Potrivit acestuia, calculul efectiv al pensiei s-ar raporta la venitul brut din ultimii cinci ani, dar nu va putea depăși 70% din ultimul salariu net.
AUR a cerut joi, 31 iulie, demisia premierului Ilie Bolojan, acuzat că a cerut bani pentru cazare, deși beneficiază de o locuință oferită gratuit de stat în calitate de prim-ministru.
AUR îi cere demisia lui Ilie Bolojan FOTO Inquam Photos
„Nu trece o zi fără ca «guvernarea austerităţii» să ne mai servească o lecţie de tupeu şi dispreţ. Ilie Bolojan, reformatorul de carton de la Oradea, a solicitat suma forfetară pentru cazarea acestuia, în timp ce locuieşte într-o casă de la RA APPS, oferită gratuit de stat, pentru că ocupă funcţia de Prim-ministru. Aşadar, românul de rând trebuie să plătească facturi mai mari, taxe mai multe, i-a fost tăiată şi pensia, dar clientela de partid a lui Bolojan trăieşte bine-mersi, între locuinţe de protocol şi bani publici de chirii”, a transmis AUR printr-un comunicat.
Totodată, AUR acuză că, „după ce a fost prins cerând banii pentru cazare, deşi beneficiază de locuinţă de la RA APPS, oferită gratuit de stat în calitate de prim-ministru, Ilie Bolojan încearcă acum să dreagă busuiocul”.
„Reprezentanţii săi au publicat, pe fugă, o cerere de «renunţare» la bani, datată 1 iulie 2025. Problema? Cererea în care Bolojan cerea explicit banii, e datată 27 iulie 2025, adică cu vreo 26 de zile după aşa-zisa cerere de renunţare la bani. Şi da, ne spun acum, cu un tupeu fantastic, că e vorba doar de o «eroare de completare», că nu ar fi tăiat un cuvânt. Aşa, pur şi simplu. A «scăpat». Aşadar, în guvernul austerităţii şi al eficienţei, nici măcar cererile de bani publici nu se ştiu completa corect. Şi când sunt prinşi, vin cu explicaţii penibile, de parcă toţi românii ar fi bătuţi în cap”, se mai arată în comunicat.
Potrivit AUR, „aceasta nu e doar o gafă, este o minciună oficială, o încercare de acoperire a unei cereri ilegale de bani publici, o tentativă jalnică de salvare a unei imagini lustruite cu PR, dar care începe să pută de la o zi la alta”.
„Este o bătaie de joc pe faţă. O sfidare directă a tuturor celor care muncesc cinstit şi sunt obligaţi să suporte consecinţele unui sistem de privilegii bine întreţinut. Exact aşa a fost şi în cazul lui Dragoş Anastasiu. După ce a recunoscut că a plătit şpagă timp de 8 ani, tot guvernul s-a străduit să ne convingă că e, de fapt, un model de onestitate. A urmat presiunea publică. A urmat demisia. Urmează şi pentru Bolojan? Aşa ar fi normal”, mai menționează comunicatul.
„În urmă cu o lună vă băteaţi cu pumnul în piept că eliminaţi banii pentru chiriile parlamentarilor. Grupurile parlamentare ale AUR au propus, având în vedere contextul economic actual şi măsurile de austeritate anunţate de Guvernul Bolojan, ca această măsură să fie extinsă la toţi parlamentarii, indiferent de domiciliu. Domnule Bolojan, aţi refuzat amendamentul AUR care propunea acest lucru, iar acum tot voi veniţi şi cereţi bani pentru chirie, deşi aveţi locuinţele de la RA APPS. Nu este nici moral şi nici corect faţă de români! Românii s-au săturat de reformatori cu locuinţe de la RA APPS şi cereri «greşite» de bani. S-au săturat de austeritate doar pentru fraieri şi privilegii pentru voi. Şi s-au săturat să fie prostiţi de nişte indivizi care mint cu seninătate în timp ce le bagă mâna în buzunar. Domnule Bolojan, v-aţi prins urechile în propriile hârtii. Şi acum încercaţi să ieşiţi basma curată cu minciuni grosolane. E prea târziu. Aţi fost prins cu mâna în sac şi obrazul înfipt în ipocrizie. Având în vedere toate problemele grave cu care se confruntă acest guvern de mituitori, şpăgari şi mincinoşi notorii, este cazul să faceţi un pas în spate, lateral, după cum spunea domnul Anastasiu, şi să plecaţi acasă”, mai afirmă reprezentanții AUR.
Reacția vine după ce Realitatea PLUS a făcut public un document, în care apare că Ilie Bolojan cere suma forfetară pentru cazare.
Ulterior, Palatul Victoria a susținut că documentul este rezultatul unei „erori de completare”.
„Documentul apărut în spațiul public este o regretabilă eroare de completare a formularului pentru care premierul a cerut remedierea imediată. Considerăm că este esențial ca toate demersurile din activitatea publică să fie transparente și corect înțelese. Premierul și-a asumat, încă de la începutul mandatului, să folosească cu responsabilitate resursele care vin din bani publici și rămâne consecvent acestui angajament”, a comunicat Palatul Victoria.
Microsoft, a doua cea mai mare companie din SUA, este pe cale să depășească o valoare de piață de 4.000 de miliarde de dolari, în contextul unor rezultate financiare record.
Microsoft ar fi a doua companie după Nvidia care depășește pragul de 4.000 de miliarde de dolari.
După ce compania a raportat miercuri o creștere puternică a vânzărilor pentru divizia de cloud computing Azure, acțiunile Microsoft au urcat cu 8% pe burse, ridicând valoarea de piață a companiei la aproximativ 4.140 miiliarde de dolari.
Prețul acțiunilor Microsoft a crescut cu aproape 50% de la minimele din aprilie 2025
Producătorul de software a depășit pragul de 1.000 de miliarde de dolari în aprilie 2019. Ascensiunea spre valoarea de 3.000 de miliarde a fost mai lentă decât cea a altor companii gigant din domeniul tech, cum ar fi Nvidia și Apple.
Nvidia și-a triplat valoarea în aproximativ un an și a devenit prima companie care a atins borna de 4.000 de miliarde, pe 9 iulie. În ceea ce privește Apple, valoarea sa de piață în prezent este calculată la 3.120 de miliarde de dolari.
Prețul acțiunilor Microsoft a crescut cu aproape 50% de la minimele din aprilie 2025, când piețele globale au fost zguduite de ofensiva tarifară a lui Donald Trump.
Încrederea investitorilor de pe Wall Street în Microsoft a crescut în contextul în care gigantul tehnologiei a înregistrat venituri record după record din septembrie 2022.
Un impuls suplimentar a venit din reducerea forței de muncă și dublarea investițiilor în inteligență artificială, notează CNN.
Pariul de miliarde de dolari al Microsoft pe OpenAI s-a dovedit a fi fost inspirat.
Includerea inteligenței artificiale de ultimă oră în produsele Office Suite și Azure a transformat Azure în principala sursă de venit a Microsoft și a ajutat acțiunile companiei să crească la mai mult decât dublul valorii din momentul când a fost lansat ChatGPT, la sfârșitul anului 2022.
Oficialii OMV Petrom au anunțat că proiectul Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale din Uniunea Europeană, avansează fără abatere față de plan. S-a început forajul de dezvoltare, în același timp cu avansarea în procesul de fabricare a echipamentelor și al construcției stației de măsurare a gazelor naturale; continuarea activităților de comercializare a gazelor naturale.
„Facem progrese solide în ceea ce privește proiectul Neptun Deep. Se derulează conform planului, suntem în grafic și în limita bugetului, iar prima extracție de gaze este așteptată în 2027”, a declarat joi, Christina Verchere, CEO OMV Petrom, în cadrul conferinței de presă de joi Gândul în cadrul conferinței de presă de prezentare a rezultatelor financiare din primul semestru al anului.
Cristian Hubati, membru al Directoratului responsabil pentru activitatea de Explorare și Producție în cadrul OMV Petrom, a precizat de asemenea că proiectul Neptun Deep avansează conform planului și nu s-au întregistrat incidente de securitate.
„Proiectul este în grafic, este la 46%, pe partea de stație de tratare gaze, progresăm foarte energic, suntem la 40% progres pentru partea de subtraversare a țărmului, progres foarte robust pe partea de platformă, în Indonezia și de asemenea pe partea de substructură în Sardinia. De asemenea, am început forajul în Pelican Sud, cu ținta de a termina forajul aici în acest an”, a detaliat Cristian Hubati, în conferința de joi.
Grupul OMV Petrom deține o cotă de 50% din proiectul Neptun Deep, alături de Romgaz, și este operatorul perimetrului de mare adâncime din Marea Neagră, care înseamnă o investiție totală de 4 miliarde de euro, la care partenerii în concesiune contribuie în mod egal. Neptun Deep este cea mai mare resursă de gaze naturale din UE, cu o producție estimată de circa 100 miliarde de metri cubi, iar după începere exploatării, România va deveni principalul producător de gaze naturale din Europa, potrivit oficialilor.
Ce profit a avut grupul după prima jumătate a anului
Grupul OMV Petrom, a încheiat primele șase luni din acest an cu un profit net de 2,08 miliarde de lei, de la 2,62 de miliarde de lei din perioada similară de anul trecut, respectiv o scădere de 21%, arată rezultatele pentru ianuarie – iunie și trimestru doi din 2025, publicate joi la Bursa de Valori București (BVB).
Profitul net a scăzut cu 21% la 2,1 miliarde lei, de la 2,62 miliarde de lei
Investițiile au fost cu 37% mai mari, de 3,3 miliarde lei, cu investiții mai ridicate în Neptun Deep
Contribuția la bugetul de stat a fost de 7,9 miliarde lei
Plata dividendelor de bază record aferente anului 2024 pentru acționarii grupului a început în iunie.
OMV Petrom S.A. (SNP) este deținută în proporție de 51,15% de compania-mamă din Austria, OMV Aktiengesellschaft, 20,69 % de statul român, prin Ministerul Energiei, iar restul de persoane juridice (24,39%) și fizice (3,75%), conform datelor oficiale la 30 iunie 2024.
Un zbor Delta Air Lines cu destinația Amsterdam a fost nevoit să aterizeze de urgență la Minneapolis, după ce a fost lovit de turbulențe severe care au provocat rănirea a 25 de persoane.
Avionul cu 25 de răniţi la bord a aterizat de urgenţă. FOTO: X
Un zbor operat de compania Delta Air Lines, care urma să ajungă din Salt Lake City (Utah) la Amsterdam, a fost deviat de urgență către aeroportul internațional Minneapolis-Saint Paul, după ce a fost afectat de turbulențe puternice. Incidentul, survenit la altitudine de croazieră, s-a soldat cu rănirea a 25 de persoane aflate la bord, potrivit unui comunicat oficial transmis de compania aeriană, citat de The Guardian.
Delta Air Lines a precizat că echipe medicale au așteptat aeronava la sol pentru a acorda asistență pasagerilor și membrilor echipajului, iar cele 25 de persoane care au fost rănite în timpul zborului au fost transportate la spitale din zonă pentru investigații suplimentare și îngrijiri medicale.
„Personalul medical a întâmpinat zborul la sosire pentru a evalua clienții și echipajul. Douăzeci și cinci dintre cei aflați la bord au fost transportați la spitalele locale pentru evaluare și îngrijire. Suntem recunoscători pentru sprijinul tuturor intervenienților de urgență implicați”, a transmis compania aeriană într-un comunicat.
Avionul, care trebuia să traverseze Atlanticul cu destinația finală în capitala Țărilor de Jos, a aterizat de urgenţă la Minneapolis-Saint Paul ca măsură de precauție în urma fenomenului de „turbulență semnificativă”, așa cum a fost descris în raportul preliminar.
Turbulențele au devenit o provocare constantă pentru industria aviatică, iar specialiștii avertizează că schimbările climatice contribuie la intensificarea acestora.
Paul Williams, cercetător în atmosferă la Universitatea din Reading, a explicat într-un interviu pentru BBC că ne-am putea confrunta cu o creștere de două până la trei ori a numărului de episoade de turbulențe severe la nivel global în deceniile următoare.
Potrivit datelor furnizate de National Transportation Safety Board, în Statele Unite s-au înregistrat 207 cazuri de răniri grave din cauza turbulențelor, începând cu anul 2009 (o vătămare este clasificată drept gravă dacă necesită spitalizare pentru mai mult de 48 de ore).
Incidentul recent pune din nou accentul pe necesitatea ca pasagerii să respecte indicațiile echipajului și să folosească centura de siguranță cât mai mult timp pe durata zborurilor, chiar și atunci când semnalul pentru aceasta este oprit.
Parlamentul Ucrainei a adoptat un act normativ care restabilește independența a două instituții anticorupție, anulând practic măsurile controversate votate săptămâna trecută și care au declanșat cele mai mari proteste de la invazia pe scară largă a Rusiei, în urmă cu trei ani.
Ucrainenii au ieșit în stradă pe fondul legii controversate FOTO X
Legea a fost adoptată cu 331 de voturi pentru și niciun vot împotrivă — o răsturnare rapidă de situație față de proiectul votat săptămâna trecută, susținut inclusiv de partidul președintelui Volodimir Zelenski, Servitorul Poporului, potrivit The Guardian.
În momentul în care s-a aflat rezultatul votului, mulțimea adunată într-un parc din apropierea parlamentului a izbucnit în aplauze. A fost cel mai recent episod dintr-o serie de proteste desfășurate în ultima săptămână, la care au participat în special tineri ucraineni.
Pentru prima dată din 2022, sesiunea parlamentară a fost transmisă la televizor, fiind ridicată interdicția privind filmarea, impusă din motive de securitate. Înainte de vot, parlamentarii din opoziție au ținut discursuri virulente, criticându-l pe Zelenski și administrația prezidențială.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a reacționat pe rețelele sociale după votul din parlament, afirmând că legea „demonstrează o abordare principială” și că „Ucraina este angajată pe calea reformelor și a luptei împotriva corupției în drumul nostru către UE și NATO”.
„Am rezolvat problema”, a scris el.
Reacția Comisiei Europene
Comisia Europeană a transmis o reacție extinsă la votul din Ucraina.
Purtătorul de cuvânt pentru extindere, Guillaume Mercier, a declarat: „Ce pot spune este că UE și-a exprimat clar îngrijorarea față de adoptarea săptămâna trecută a amendamentelor la Codul de procedură penală din Ucraina. Mesajul nostru a fost mereu clar: Ucraina trebuie să clădească pe această fundație solidă în drumul său ca viitor stat membru al UE și să protejeze instituțiile anticorupție independente, care sunt pietrele de temelie ale statului de drept în Ucraina.”
Acesta a mai transmis că, prin votul de joi, 31 iulie, Parlamentul ucrainean a „restabilit garanțiile esențiale care asigură independența instituțiilor anticorupție”.
„În opinia noastră, noua lege abordează provocările-cheie privind independența NABU și SAPO. Vom analiza însă textul final, care abia a fost adoptat. Subliniez totodată că acesta nu este finalul procesului. Aderarea Ucrainei va necesita eforturi continue pentru a garanta o capacitate solidă de a combate corupția și pentru a respecta statul de drept. Ne așteptăm ca Ucraina să respecte aceste angajamente cât mai curând posibil și să ia măsuri decisive în domeniul statului de drept”, a mai spus el.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat în urmă cu o săptămână că instituțiile de aplicare a legii și cele anticorupție vor prezenta, în termen de două săptămâni, un plan comun de acțiune pentru întărirea sistemului de justiție.
Declarația a fost făcută pe 23 iulie, la o zi după ce șeful statului a semnat o lege criticată intens, despre care societatea civilă și o parte a opoziției afirmă că subminează independența principalelor structuri anticorupție – Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO).
Simbolul românesc Napolact trece în mâinile grupului maghiar Bonafarm. În centrul afacerii se află Sándor Csányi, cel mai bogat om din Ungaria, influent la Moscova, în fotbalul european și în cercurile puterii de la Budapesta.
Sándor Csányi, președintele OTP Bank, alături de Viktor Orban FOTO: Profimedia
Gigantul olandez FrieslandCampina a anunțat vânzarea operațiunilor sale din România, inclusiv brandul Napolact, către grupul maghiar Bonafarm. Tranzacția, care ar urma să se finalizeze până la sfârșitul anului 2025, include fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, precum și cei aproximativ 400 de angajați ai companiei.
Un nume controversat în spatele achiziției: Sándor Csányi
Deși pare o simplă mutare economică, în centrul acestei tranzacții se află Sándor Csányi, liderul neoficial al grupului Bonafarm, președinte al Federației Maghiare de Fotbal, vicepreședinte UEFA și FIFA și, potrivit publicației Fociclub.hu, cel mai bogat om din Ungaria. Averea sa este estimată la peste 1,3 miliarde de euro.
Csányi este și președinte și director general al OTP Bank Group, acționar în cadrul gigantului energetic MOL și un apropiat al premierului Viktor Orbán. Este considerat unul dintre arhitecții strategiei guvernului maghiar, care folosește sportul și economia ca instrumente ale unei politici naționaliste și revizioniste.
Legături periculoase: UEFA, Moscova și Budapesta
Influența lui Sándor Csányi nu se oprește la granițele Ungariei. Presa maghiară subliniază că, prin funcțiile sale-cheie în UEFA și FIFA, dar și prin conexiunile cu Moscova, el face parte dintr-o rețea de putere ce îmbină interese sportive, economice și politice. În 2023, think tank-ul american Lansing Institute a acuzat OTP Bank, sub conducerea lui Csányi, că ar fi contribuit la evitarea sancțiunilor occidentale impuse Rusiei, prin intermediul filialei din Uzbekistan. Potrivit Azuzlet.hu, banca ar fi facilitat astfel finanțarea indirectă a industriei militare ruse, în timp ce alte instituții financiare occidentale părăseau piața rusă.
Ucraina a reacționat prompt, plasând OTP pe lista entităților considerate „susținători ai războiului”, din cauza menținerii operațiunilor în Federația Rusă.
Harta Ungariei Mari, un scandal internațional
În paralel, Sándor Csányi a fost implicat și într-un scandal sportiv major. În 2023, în calitate de președinte al Federației Maghiare de Fotbal, el a solicitat UEFA permisiunea de a afișa harta istorică a Ungariei Mari la meciurile naționalei. Harta, simbol revizionist, include teritorii ce aparțin în prezent României, Slovaciei, Serbiei și Croației. UEFA a respins cererea și a avertizat că astfel de gesturi ar putea atrage sancțiuni, invocând riscurile de natură politică și de securitate.
Tranzacția Napolact, între business și geopolitică
Grupul Bonafarm, condus oficial de Attila Csányi, fratele lui Sándor, este unul dintre cei mai mari jucători agroalimentari din Europa Centrală și de Est, cu activități în agricultură, creșterea animalelor și procesarea alimentelor. Achiziția Napolact marchează o extindere strategică în România, o piață importantă pentru grupul maghiar.
Napolact este un brand cu tradiție în Transilvania, apreciat pentru produsele lactate de calitate și pentru legătura sa simbolică cu zona Ardealului. Din 2008, compania a fost deținută de FrieslandCampina, care a decis acum să se retragă din România pentru a-și concentra eforturile pe alte piețe europene.
Însă transferul către Bonafarm trezește neliniști și întrebări. Nu doar din perspectivă economică, ci și geopolitică, având în vedere conexiunile dintre familia Csányi, guvernul Orbán și interesele rusești din regiune. OTP, MOL și Bonafarm au deja operațiuni ample în România, iar influența lui Sándor Csányi, acuzat de legături financiare cu Moscova, adaugă o dimensiune sensibilă acestei tranzacții.
O mutare cu implicații regionale
Tranzacția Napolact ar putea fi parte a unei strategii mai largi de extindere a influenței economice a Budapestei în regiune. Contextul geopolitic actual, marcat de tensiuni și suspiciuni privind rolul Ungariei în relația cu Rusia, conferă acestei achiziții o semnificație dincolo de cifrele unei simple vânzări.
Finalizarea tranzacției depinde de aprobările autorităților de reglementare, inclusiv ale Consiliului Concurenței din România. FrieslandCampina a explicat că își reorientează afacerile către piețele principale, în timp ce Bonafarm consideră Napolact „o oportunitate de expansiune strategică”.
Un român, în vârstă de 36 de ani, a fost arestat în Franța, fiind acuzat că a incendiat o biserică istorică din capitala franceză.
Biserica Notre-Dame des Champs din Paris Foto: Wikipedia
Valentin I., un bărbat de origine română, va fi judecat pe 7 octombrie, după ce a fost arestat preventiv, fiind suspectat că ar fi provocat două incendii, în 24 de ore, în luna iulie la biserica Notre-Dame des Champs din Paris.
Românul, care este o persoană fără adăpost, a ajuns în atenția anchetatorilor după ce a fost surprins de camerele de supraveghere în apropierea bisericii. După ce a fost audiat de procurori, el a fost plasat de judecători marți, 29 iulie, în arest preventiv
Magistrații au decis și efectuarea unei expertize psihiatrice, având în vedere starea mintală incertă a suspectului. Dacă acesta va fi declarat „responsabil penal”, va fi judecat pentru „distrugere prin mijloace periculoase”, infracțiune care poate atrage până la 10 ani de închisoare, relatează publicația Le Figaro.
Primul incendiu a izbucnit miercuri, 23 iulie, la orga din corul bisericii, care a fost complet distrusă. A doua zi, pe 24 iulie, flăcările au izbucnit din nou, de data aceasta în capela Sfântului Iosif, unde focul s-a extins rapid la panourile din lemn și o pânză recent restaurată. Pompierii au reușit să intervină rapid și nu au fost raportate victime.
Primăria Parisului și Arhiepiscopia au estimat pagubele la o sumă cuprinsă între 2 și 3 milioane de euro.
Deși al doilea incendiu are, fără îndoială, caracter criminal, primele concluzii ale anchetei sugerează că primul ar fi fost provocat de un scurtcircuit la instalația electrică a orgii, potrivit sursei citate. Totuși, succesiunea celor două incendii într-un interval atât de scurt ridică serioase semne de întrebare pentru autorități.