Pe fundalul tensiunilor internaționale și al presiunilor financiare crescânde, Rusia își caută parteneri pentru un proiect energetic de proporții istorice: centrala nucleară Akkuyu din sudul Turciei. Valoarea estimată a investiției depășește 25 de miliarde de dolari, iar Moscova este gata să renunțe la aproape jumătate din participație.

Informația a fost confirmată de agenția Bloomberg, care citează declarații oficiale făcute la un târg internațional din Istanbul. Potrivit lui Anton Dedusenko, președintele consiliului de administrație al Akkuyu Nuclear – subsidiară a Rosatom –, Rusia poartă discuții avansate cu investitori turci și internaționali pentru vânzarea unui pachet de 49% din proiect.

„Cu cât ne apropiem de lansarea primului reactor, cu atât interesul investitorilor crește”, a declarat Dedusenko.

Akkuyu este primul proiect nuclear civil din istoria Turciei. Cele patru reactoare vor avea o capacitate combinată de 4,8 GW, iar primele livrări de energie în rețeaua națională sunt programate pentru 2026. Este, fără îndoială, un proiect cu miză geopolitică și economică uriașă, plasat simbolic pe malul Mediteranei, nu departe de frontierele NATO.

Nu este prima tentativă a Rusiei de a atrage capital străin în acest proiect. În 2018, o încercare similară a eșuat din cauza divergențelor privind condițiile comerciale. Acum, însă, contextul e diferit: sancțiunile occidentale impuse Moscovei după invazia din Ucraina au limitat sever capacitatea Rusiei de a susține singură astfel de mega-proiecte.

În plus, Turcia nu este doar un partener economic: este o piesă-cheie în arhitectura de securitate a regiunii Mării Negre și un aliat NATO cu o politică externă adesea ambiguă între Vest și Est. Proiectul nuclear de la Akkuyu devine astfel un simbol al interdependenței riscante dintre Ankara și Moscova.

Problemele nu sunt doar de ordin politic. Finanțarea construcției este îngreunată de riscurile asociate cu sancțiunile americane. Din acest motiv, Rusia și Turcia iau în calcul mecanisme alternative de plată, inclusiv tranzacții în ruble și lire turcești.

„Există mai multe modalități prin care banii pot fi transferați. Putem folosi ruble rusești sau lire turcești”, a precizat Dedusenko.

Akkuyu nu este doar o centrală – este și un test. Pentru Rusia, este o provocare privind capacitatea de a menține proiecte internaționale într-un climat economic tot mai izolat. Pentru Turcia, este o dilemă strategică: cât de departe poate merge cooperarea cu Moscova fără a plăti un preț politic în relația cu Occidentul?

Răspunsurile vor veni, cel mai probabil, odată cu conectarea primului reactor la rețea. Iar atunci, energia nucleară va lumina nu doar orașele Turciei, ci și complexitatea relațiilor geopolitice din Eurasia.

O înregistrare audio obținută de presa azeră pare să confirme o realitate pe care Moscova a încercat să o ascundă: în decembrie 2024, un ofițer rus ar fi primit ordin să tragă asupra unui obiect aerian care, în realitate, era un avion civil aparținând companiei Azerbaijan Airlines. Aeronava s-a prăbușit în Kazahstan după ce a fost lovită în spațiul aerian al Ceceniei, iar 38 de oameni și-au pierdut viața.

Potrivit publicației Minval, aceasta a primit trei mesaje vocale, o scrisoare anonimă și o notă explicativă semnată de un presupus căpitan Dmitri Paladiciuk – prezentat drept comandant al unei unități ruse de apărare antiaeriană. Paladiciuk susține că a transmis ordinul de doborâre pe baza unei comenzi primite telefonic, în condiții de vizibilitate extrem de redusă.

Accidentul – petrecut în dimineața zilei de 25 decembrie – a fost pus inițial de autoritățile azere pe seama unei erori tragice comise de armata rusă. Un sistem de apărare Pantsir-S1 ar fi confundat avionul Embraer 190AR cu o posibilă țintă ostilă, într-un context în care, potrivit unor surse, erau în desfășurare atacuri cu drone ucrainene asupra regiunii Groznîi.

În nota explicativă, Paladiciuk admite că singura legătură cu comanda militară a fost o conexiune de telefonie mobilă. La ora 8:11 dimineața, radarul a detectat un obiect aerian, iar ordinul de deschidere a focului ar fi venit imediat, deși aeronava nu putea fi identificată vizual din cauza ceții dense. După ce prima lovitură a ratat, Paladiciuk spune că a ordonat a doua lansare.

Incidentul a provocat un val de tensiuni fără precedent între Moscova și Baku

Minval precizează că nu poate verifica autenticitatea declarației scrise, dar confirmă că înregistrările vocale provin de la o sursă militară reală, cu atribuții în apărarea aeriană. Investigații independente ale publicațiilor Agentstvo și The Insider confirmă identitatea ofițerului și autenticitatea fragmentelor de voce. Mai mult, The Insider atrage atenția că viteza aeronavei, menționată în documentele scurse, exclude orice posibilitate ca aceasta să fi fost confundată cu o dronă.

În ciuda relațiilor tradițional cordiale dintre Baku și Moscova, incidentul a provocat un val de tensiuni fără precedent. Președintele azer Ilham Aliev a acuzat Rusia că încearcă să mușamalizeze cazul și l-a criticat direct pe Vladimir Putin pentru refuzul de a-și asuma responsabilitatea.

Kremlinul a transmis condoleanțe pentru pierderea vieților „pe teritoriul Federației Ruse”, dar nu a făcut niciun gest oficial de asumare a vinovăției. Iar pe fondul acestor tensiuni, relațiile dintre cele două state continuă să se degradeze.

Pe 27 iunie, peste 50 de cetățeni azeri au fost reținuți în Ekaterinburg, în cadrul unei anchete privind o crimă. Doi dintre aceștia au murit în arest, iar autoritățile de la Baku au catalogat moartea lor drept „crime motivate etnic”. În replică, Azerbaidjanul a percheziționat biroul agenției ruse Sputnik din Baku, arestând persoane acuzate de spionaj în favoarea Moscovei.

Incidentul cu avionul doborât și tensiunile care au urmat ridică întrebări tot mai apăsătoare privind haosul din sistemele ruse de apărare aeriană, dar și despre fragilitatea alianțelor regionale ale Kremlinului în perioada post-invazie.

Miliardarul Elon Musk ia în calcul lansarea unui nou partid politic, denumit America Party, ca reacție la susținerea de către republicani a unei legi fiscale promovate de Donald Trump, care ar elimina facilități fiscale pentru vehiculele electrice și energie verde.

Inițiativa vine în contextul escaladării tensiunilor dintre Musk și președinte, odinioară aliați politici, dar acum în plin conflict.

Potrivit AP News, Musk a repostat recent pe platforma X un sondaj informal în care întreba dacă este nevoie de un partid care să reprezinte „cei 80% din mijloc” – o majoritate a electoratului american. El a avertizat că, dacă „această lege nebunească a cheltuielilor” va fi adoptată, America Party ar putea deveni realitate.

Proiectul de lege susținut de Trump, denumit „One Big Beautiful Bill Act”, prevede eliminarea până la 30 septembrie 2025 a creditelor fiscale pentru vehicule electrice, inclusiv cele comerciale și uzate – măsură care lovește direct în interesele Tesla, companie condusă de Musk.

Acesta a calificat legea drept o „abominație dezgustătoare” și a cerut deschis înlăturarea lui Trump din funcție.

În replică, Trump a sugerat că Musk ar trebui să „se întoarcă acasă, în Africa de Sud” și a ironizat sprijinul acestuia pentru DOGE – Departamentul pentru Eficiența Guvernului, creat chiar de administrația Trump, cu implicarea inițială a lui Musk. Trump a mers mai departe, spunând că „DOGE s-ar putea întoarce să-l mănânce pe Elon”.

Ruptură cu Partidul Republican și atacuri directe

Musk a devenit tot mai vocal împotriva Partidului Republican, numindu-l ironic „Partidul porcușorului Porky!!” pentru sprijinul oferit legii controversate. În același timp, el a anunțat că își va direcționa sprijinul financiar către candidați republicani care se opun proiectului – precum Thomas Massie, pe care l-a felicitat public.

Deși în trecut a sprijinit financiar campania lui Trump cu peste 250 de milioane de dolari, Musk pare acum decis să rupă definitiv legăturile.

Potrivit analiștilor, chiar dacă un nou partid ar avea dificultăți de lansare, influența economică și mediatică a lui Musk îi permite să modeleze campaniile viitoare prin finanțarea candidaților independenți sau a rivalilor din interiorul partidelor tradiționale.

Iranul a încărcat mine marine pe vase în Golful Persic luna trecută, în contextul escaladării tensiunilor cu Israelul, potrivit unor oficiali americani citați de Reuters.

Iranul a încărcat mine marine pe nave aflate în Golful Persic, în cursul lunii iunie, semnalând o posibilă intenție de a bloca Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime comerciale din lume. Informația provine de la două surse din cadrul serviciilor de informații americane, citate de agenția Reuters. Acestea susțin că pregătirile Iranului au fost detectate după loviturile cu rachete lansate de Israel pe teritoriul iranian, începând cu data de 13 iunie.

„Încărcarea minelor, care nu au fost deocamdată amplasate în strâmtoare, sugerează că Teheranul ar fi avut intenţii serioase de a închide una din cele mai circulate rute maritime din lume”, au declarat sursele Reuters. Potrivit acestora, gestul ar putea marca o escaladare periculoasă a conflictului din Orientul Mijlociu și ar afecta semnificativ comerțul internațional. Aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze naturale trec prin Strâmtoarea Ormuz.

Cu toate acestea, prețul de referință al țițeiului a scăzut cu 10% după ce Statele Unite au bombardat trei instalații nucleare iraniene pe 22 iunie, o acțiune menită să paralizeze programul atomic iranian. Scăderea a fost cauzată în parte de diminuarea temerilor privind perturbarea comerțului cu petrol.

Iranul s-ar putea să fi intenționat doar să inducă în eroare

Oficialii americani consultați de Reuters nu exclud posibilitatea ca Iranul să fi încărcat minele pentru a induce în eroare serviciile de informații, fără intenția reală de a închide strâmtoarea. De asemenea, ar putea fi vorba doar de o măsură preventivă, în eventualitatea unui ordin din partea conducerii de la Teheran.

Sursele citate nu au oferit detalii despre cum a fost obținută informația, însă în astfel de cazuri sunt utilizate frecvent imagini din satelit sau informații obținute de la agenți sub acoperire.

Casa Albă susține că libertatea de navigație este menținută

Într-un comentariu oferit Reuters, un oficial de la Casa Albă a declarat: „Datorită executării strălucite de către preşedinte a Operaţiunii Midnight Hammer, campaniei de succes împotriva Houthi şi campaniei de presiune maximă, Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă, libertatea de navigaţie a fost restabilită, iar Iranul a fost slăbit semnificativ”.

Deocamdată, Pentagonul și reprezentanții Iranului la ONU nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz

Strâmtoarea Ormuz, situată între Oman și Iran, are o lățime minimă de doar 34 de kilometri și un culoar de navigație de două mile marine în fiecare sens. Prin această rută trec majoritatea exporturilor petroliere ale Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Kuweitului și Irakului, membri ai OPEC, dar și livrările de gaze naturale lichefiate din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori la nivel global.

Chiar și Iranul își exportă majoritatea petrolului prin această strâmtoare, ceea ce teoretic ar face blocada puțin probabilă. Cu toate acestea, Teheranul a demonstrat în trecut că este pregătit să acționeze. În 2019, Agenția de Informații pentru Apărare a SUA estima că Iranul avea peste 5.000 de mine marine, care puteau fi desfășurate rapid de pe nave mici și rapide.

Flota a 5-a a SUA și riscurile actuale

Flota a 5-a a Statelor Unite, cu baza în Bahrein, are sarcina de a asigura securitatea traficului naval în regiune. Până recent, Marina americană staționa acolo patru nave specializate în deminare, însă acestea au fost înlocuite cu alte nave de luptă pentru zona litorală, care dețin și capabilități antimine.

Înainte de bombardamentele americane asupra Iranului, toate aceste nave au fost retrase din Bahrein, pentru a preveni eventuale atacuri directe asupra centrului de comandă al flotei. Cu toate acestea, Iranul s-a limitat la un atac cu rachetă asupra unei baze americane din Qatar.

Oficialii americani nu exclud posibilitatea altor măsuri de retorsiune din partea Teheranului. În trecut, Iranul a amenințat de mai multe ori că va închide Strâmtoarea Ormuz, însă nu a pus niciodată în practică o astfel de acțiune.

Sute de tinere africane sunt aduse în Rusia cu promisiuni de locuri de muncă bine plătite, dar în realitate asamblează drone militare folosite împotriva Ucrainei.

Rusia recrutează tinere africane pentru a lucra în fabricile unde sunt construite dronele folosite în războiul din Ucraina. Imaginile promoționale de pe site-ul fabricii din Tatarstan arată fete zâmbitoare, cu codițe afro, care par studente în vacanță. În realitate, ele sunt muncitoare aduse pentru a asambla manual dronele utilizate în atacurile aeriene rusești.

Aceste fabrici se află în regiunea Tatarstan, la 1.500 km de granița cu Ucraina. Dronele produse aici sunt aceleași care lovesc orașele ucrainene, în condițiile în care Iranul livrează acum componentele din ce în ce mai greu și doar pe bucăți. Casa Albă a publicat încă din 2021 imagini din satelit care confirmau existența acestor fabrici în Rusia.

Este cunoscut faptul că Moscova atrage forță de muncă din țări africane pentru posturi pe care rușii le evită din cauza condițiilor sau a salariilor. Șomajul în Rusia este de 2%, iar pentru bărbații din regiunile sărace înrolarea în armată este mai profitabilă decât un job într-o fabrică, relatează AVVENIRE.

Recrutarea sub promisiuni false

O investigație a ziarului francez Le Monde a scos la iveală o rețea de recrutare a tinerelor africane, aduse să lucreze în industria de război rusă.

Site-ul startworld.alabuga.ru, care promovează formarea profesională în Zona Economică Specială (SEZ) Alabuga, cea mai performantă zonă de acest tip din Rusia, detaliază toate condițiile angajării, cu excepția faptului că ele vor lucra pentru asamblarea dronelor. Aici companii din Rusia, dar și chineze, beneficiază de taxe reduse sau inexistente, iar în Alabuga sunt oferite locuri de muncă în diverse domenii, de la logistică și ospitalitate până la industrie.

Pentru aplicante, cerințele sunt clare: trebuie să fie femei cu vârsta între 18 și 22 de ani, cetățene ale uneia dintre cele 85 de țări acceptate (majoritatea statelor africane, dar și țări din fosta Uniune Sovietică), să aibă diplomă de liceu, pașaport și să nu sufere de boli cronice.

La sosire, ele sunt supuse unui control medical și, dacă nu sunt apte, sunt respinse. Cazarea se face în cămine speciale din Alabuga, cu condiții de bază: camere comune dotate cu frigider, duș, lenjerie și mașină de spălat. Contractul de muncă este promis în termen de două luni, iar salariul variază între 420 și 680 de euro lunar.

Un angajament obligatoriu este învățarea a cel puțin o sută de cuvinte în limba rusă, ceea ce explică și imaginile promoționale cu tinere care citesc în cărți în limba rusă.

Dronele Geran 2: produsul muncii tinerelor

Potrivit Le Monde, din 2023 sute de tinere africane asamblează manual piesele dronei Shahed-136, o dronă iraniană modificată și echipată cu componente electronice chinezești. Dronele, vopsite în negru, poartă numele Geran 2 și producția lor a crescut semnificativ în ultimii doi ani, aproximativ 100 pe săptămână.

Complexul industrial Alabuga este deținut de Republica Tatarstan, dar comenzile provin direct de la Ministerul Apărării al Rusiei. Un contract semnat la finele anului 2023 prevedea livrarea a 6.000 de drone până în septembrie 2025, dar până în aprilie 2024 fuseseră deja livrate 4.500. La ritmul actual, pragul de 11.000 de drone va fi depășit în câteva luni.

Dovezi din imagini și de pe front

Institutul American pentru Știință și Securitate Internațională a obținut fotografii din satelit din aprilie 2023, după ce o dronă ucraineană a lovit clădiri din zona Alabuga, inclusiv o rafinărie. Imaginile arată cămine distruse, dar și două hale de producție intacte, protejate cu structuri metalice anti-dronă.

De asemenea, documente interne arată că studenții Institutului Politehnic din Alabuga au fost implicați în asamblarea dronelor, mulți dintre ei fiind trimiși în Iran pentru instruiri tehnice în 2023.

În paralel, pe front, ucrainenii au capturat doi camerunezi lângă Siversk, care au declarat că au fost recrutați pentru muncă și tratament medical, dar apoi forțați să se înroleze. Aceștia au relatat că au luptat alături de africani din Zimbabwe, asiatici din Bangladesh și chiar chinezi.

Muncitori nord-coreeni și noi atacuri

Recent, Coreea de Nord a anunțat că este gata să trimită până la 25.000 de muncitori în Rusia, probabil în zona rurală Alabuga, pentru a sprijini producția de drone.

Pe 15 iunie, o fabrică de automobile din Alabuga a fost lovită de un atac cu drone ucrainene. Guvernatorul local a raportat un mort și treisprezece răniți în urma incidentului.

Coreea de Nord a primit sisteme de apărare aeriană rusești Panțir S-1 a declarat șeful serviciilor de informații militare ale Ucrainei (HUR) Kirilo Budanov, într-un interviu acordat marți postului de radio Hromadske, relatează Kyiv Independent.

„Vă pot spune că, spre exemplu, primele instalații Panțir S-1 au apărut deja la Phenian. Ei sunt deja în misiune de luptă acolo, păzindu-și capitala. Rușii recalifică personalul coreean, iar în curând coreenii vor lucra autonom la această tehnologie.”, a declarat Budanov.

Livrarea rachetelor Panțir este un nou semn că țara izolată își îmbunătățește tehnologia armelor și puterea militară ca rezultat al cooperării dintre cele două țări, care au semnat un tratat de apărare reciprocă în iunie 2024. Până acum Coreea de Nord a furnizat arme și trupe Moscovei în schimbul instruirii și tehnologiei militare avansate.

Panțir S-1 este sistem de apărare aeriană folosit de Rusia pentru a-și proteja instalațiile militaro-industriale., iar prețul său este estimat la aproximativ 15 milioane de dolari.

Coreea de Nord „își mărește în prezent considerabil puterea militară” prin cooperarea directă cu Rusia, beneficiind de transferul continuu de tehnologie și de „experiența reală de luptă” pe care personalul a dobândit-o alăturându-se de trupele rusești împotriva Ucrainei, a explicat șeful spionajului ucrainean.

Potrivit lui Budanov, Ucraina se așteaptă la „o creștere semnificativă” a numărului de cetățeni nord-coreeni care vor sosi în Rusia – iar cel mai probabil o parte dintre aceștia vor semna contracte cu armata rusă, pentru face din participarea la luptă o înrolare  voluntară a unor cetățenilor individuali mai degrabă decât un transfer oficial de trupe.

De altfel duminică, liderul nord-coreean Kim Jong Un i-a omagiat public, într-o ceremonie funerară, pe soldații care au murit în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Ceremonia a coincis cu vizita ministrului rus al Culturii, Olga Liubimova, ilustrând faptul că alianța militară dintre Moscova și Phenian poate deveni și mai profundă.

Totodată, Rusia ar fi furnizat Coreei de Nord sisteme avansate de război electronic, a ajutat țara să construiască nave de război moderne și i-a oferit oportunitatea de a îmbunătăți precizia rachetelor balistice KN-23.

În iunie, Budanov a dezvăluit că Moscova a fost de acord să ofere asistență Phenianului în producerea în masă a dronelor de atac de tip Shahed.

O nouă stațiune de lux a fost deschisă pe coasta estică a Coreei de Nord, iar autoritățile se pregătesc să primească primii turiști străini din Rusia, începând cu 7 iulie.

Coreea de Nord a inaugurat o vastă stațiune balneară în zona Wonsan-Kalma, pe malul estic al țării, potrivit agenției de presă oficiale KCNA. Presa sud-coreeană a supranumit locul „Waikiki nord-coreean”, datorită dimensiunilor impresionante și ambițiilor turistice anunțate de Phenian, relatează Agerpres.

Potrivit autorităților nord-coreene, noua stațiune poate găzdui aproape 20.000 de persoane și a fost descrisă anterior ca fiind „o stațiune culturală de clasă mondială”. Imaginile difuzate de KCNA arată familii zâmbitoare, în costume de baie colorate, bucurându-se de plajă și de noile facilități.

„Un nou nivel de civilizație” pentru vizitatorii interni

KCNA susține că nord-coreeni de toate vârstele și din toate colțurile țării au vizitat deja stațiunea în primele zile după inaugurare, „plini de bucurie la ideea de a descoperi un nou nivel de civilizaţie”.

Agenția mai precizează că turiștii au fost „uimiți de grandoarea și splendoarea orașului turistic, unde peste 400 de clădiri concepute artistic mărginesc plaja cu nisip alb într-o armonie ideală”.

Primii turiști ruși sunt așteptați săptămâna viitoare

Potrivit agenției sud-coreene Yonhap, un grup de turiști ruși ar urma să ajungă în stațiune pe 7 iulie. Informația este confirmată și de Ministerul Unificării din Coreea de Sud, care supraveghează relațiile cu regimul de la Phenian. Ministerul a precizat că activitățile stațiunii „ar urma să se extindă progresiv”, inclusiv pentru turiștii străini, în special cei din Rusia.

Un succes personal pentru Kim Jong-Un

Liderul nord-coreean Kim Jong-Un a sprijinit în mod activ dezvoltarea industriei turistice locale încă de la începutul mandatului său. Stațiunea Wonsan-Kalma a fost unul dintre proiectele-cheie promovate de liderul de la Phenian. Săptămâna trecută, acesta a declarat că „înființarea stațiunii va fi considerată unul dintre cele mai mari succese din acest an” și că „vor fi construite și alte zone turistice la scară mare în cel mai scurt timp”.

Obstacole în calea turismului internațional

Totuși, perspectivele turismului străin rămân incerte, din cauza capacității aeriene reduse a țării. „Turiștii vor trece prin Phenian, iar numărul de vizitatori ar putea fi limitat la circa 170 de persoane pe zi”, a estimat Ministerul Unificării sud-coreean.

Phenianul consideră turismul o sursă importantă de valută străină și ar putea beneficia de sprijin material din partea Rusiei, mai ales în contextul susținerii oferite de regimul nord-coreean în războiul din Ucraina.

Țările de Jos interzic cetățenilor să folosească petarde și artificii de Anul Nou, începând de anul viitor, Guvernul invocând violențele din perioada acestei sărbători.

Camera superioară a Parlamentului de la Haga a votat cu o mare majoritate, marți, pentru interzicerea acestor dispozitive pirotehnice. Camera inferioară aprobase deja această măsură, scrie Agerpres.

Revelionul din acest an va fi ultimul în care cetăţenii olandezi vor putea să sărbătorească cu petarde şi artificii, considerându-se că nu este o decizie fezabilă din punct de vedere administrativ pentru a fi implementată încă din acest an, conform guvernului.

Motivele invocate pentru această erodare a drepturilor olandezilor sunt legate de proliferarea violenţelor în jurul datei Anului Nou. În ultimii ani, ofiţeri de poliţie, pompieri şi lucrători din serviciile de urgenţă au fost atacaţi în mod regulat cu petarde şi artificii.

Oameni au fost răniţi sau chiar ucişi de aceste dispozitive care pot conţine uneori încărcături pirotehnice mari. În unele locuri au fost incendieri deliberate.

De mai mulţi ani, în Ţările de Jos, sunt dezbateri aprinse cu privire la folosirea artificiilor şi petardelor, iar medici, polițiști și autorități locale militau pentru drepturile animalelor şi protecţia mediului, însă nu exista o majoritate care să adopte această lege.

Abia în cursul primăverii acestui an partidul conservator-liberal aflat la putere, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), a renunţat să se mai opună propunerii legislative venită din partea facţiunii parlamentare socialist-ecologiste şi a Partidului pentru Animale (Partij voor de Dieren).

Cu toate acestea, autorităţile asigură că petrecerile de Anul Nou din Ţările de Jos nu vor fi tăcute şi lipsite de culoare. Sunt permise focuri de artificii organizate de municipalităţi, însă este necesară o autorizaţie emisă special pentru desfăşurarea acestora.

Chiar şi până acum erau interzise vânzarea şi folosirea petardelor puternice, însă cetăţeni particulari le puteau achiziţiona din Belgia sau Germania şi apoi le introduceau în mod ilegal peste graniţă.

În România, președintele Nicușor Dan a promulgat legea prin care se modifică regimul materiilor explozive. Așadar, va fi interzisă vânzarea de petarde și alte produse similare minorilor și celor care nu dețin autorizații legale, cu scopul de a limita accesul persoanelor la materialele pirotehnice.

Comercianții care încalcă noile reglementări vor fi supuși unor amenzi mai mari, iar în cazurile grave vor fi aplicate pedepse suplimentare, descurajând astfel încălcarea legii.

De asemenea, vor fi introduse controale stricte pentru a preveni distribuirea materialelor pirotehnice de slabă calitate sau periculoase pe piață.

Republicanii din Senatul SUA au adoptat marți, 1 iulie 2025, proiectul de lege al președintelui Donald Trump privind impozitele și cheltuielile masive cu o marjă foarte mică: 51 de voturi pentru și 50 împotrivă. 

Proiectul de lege adoptat de Senatul american avansează un pachet care ar reduce impozitele, programele de protecție socială și ar crește cheltuielile militare și de aplicare a legii imigrației, adăugând totodată 3.300 de miliarde de dolari la datoria națională, potrivit reuters. 

Legislația se îndreaptă acum spre Camera Reprezentanților pentru o posibilă aprobare finală, deși o mână de republicani din această cameră și-au exprimat deja opoziția față de unele dintre dispozițiile Senatului, scrie reuters.

Trump dorește să o promulge până la sărbătoarea de 4 iulie, Ziua Independenței, iar președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că intenționează să respecte acest termen.

Măsura ar extinde reducerile de impozite din 2017 ale lui Trump, ar acorda noi reduceri de impozite pentru veniturile din bacșișuri și plata orelor suplimentare și ar crește cheltuielile pentru armată și pentru aplicarea legii privind imigrația.

De asemenea, ar reduce cu aproximativ 930 de miliarde de dolari cheltuielile pentru programul de sănătate Medicaid și ajutorul alimentar pentru americanii cu venituri mici și ar abroga multe dintre stimulentele pentru energie verde ale fostului președinte democrat Joe Biden.

Legislația, care a scos la iveală diviziunile republicane cu privire la creșterea rapidă a datoriei naționale de 36.200 de miliarde de dolari, ar ridica plafonul autoimpus al datoriei guvernului federal cu 5.000 de miliarde de dolari.

Congresul trebuie să ridice plafonul în lunile următoare sau riscă o incapacitate de plată devastatoare.

Proiectul aprobal la limită

Senatul a adoptat măsura cu 51 de voturi pentru și 50 de voturi împotrivă, vicepreședintele JD Vance stabilind o egalitate după ce trei republicani – Thom Tillis din Carolina de Nord, Susan Collins din Maine și Rand Paul din Kentucky – s-au alăturat celor 47 de democrați care au votat împotriva proiectului de lege.

Votul a urmat unei dezbateri care a durat toată noaptea, în care republicanii s-au confruntat cu prețul proiectului de lege și cu impactul acestuia asupra sistemului de sănătate din SUA.

O mare parte din negocierile târzii au avut ca scop convingerea senatorului republican Lisa Murkowski din Alaska, care a semnalat că va vota împotriva proiectului de lege fără modificări semnificative.

Proiectul final al Senatului a inclus două prevederi care au contribuit la obținerea votului ei: una care trimite mai multe fonduri de ajutor alimentar în Alaska și în alte câteva state și alta care prevede 50 de miliarde de dolari pentru a ajuta spitalele rurale să facă față reducerilor radicale la Medicaid.

Johnson, președintele Camerei Reprezentanților, a declarat în timpul unui interviu acordat lui Sean Hannity, de la Fox News, că liderii republicani vor încerca să treacă legislația prin Comisia pentru reguli miercuri dimineață și să o prezinte întregii Camere înainte de sărbătoarea de vineri, cu excepția cazului în care planurile de călătorie au fost perturbate de furtunile care au amenințat zona Washingtonului.

„Să sperăm că vom vota acest lucru până mâine sau cel târziu joi, în funcție de întârzierile cauzate de vreme, de călătorii și de toate celelalte – acesta este jokerul pe care nu îl putem controla”, a declarat Johnson.

Un oficial de la Casa Albă a declarat reporterilor că Trump va fi „profund implicat” în presarea republicanilor din Cameră pentru a aproba legea.

Statele Unite suspendă unele livrări de arme către Ucraina pe fondul îngrijorării că propriile stocuri au scăzut prea mult, au declarat marți oficialii, ceea ce reprezintă un eșec pentru această țară, care încearcă să respingă atacurile tot mai intense ale Rusiei.

Anumite muniții au fost promise anterior Ucrainei în timpul administrației Biden pentru a ajuta apărarea acesteia în timpul războiului de peste trei ani. Pauza reflectă un nou set de priorități ale președintelui Donald Trump și a venit după ce oficialii departamentului apărării au analizat stocurile americane și și-au exprimat îngrijorarea.

„Această decizie a fost luată pentru a pune pe primul loc interesele Americii, în urma unei revizuiri a sprijinului și asistenței militare acordate de națiunea noastră altor țări din întreaga lume.  Forța forțelor armate ale Statelor Unite rămâne de necontestat – întrebați Iranul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe. 

Încetinirea unor livrări de arme promise Kievului de către administrația fostului președinte Joe Biden a venit în ultimele zile, au spus două surse pentru Reuters, adăugând că interceptoarele de apărare aeriană pentru a ajuta la doborârea dronelor și proiectilelor rusești se numără printre articolele amânate.

Într-un e-mail, Pentagonul a declarat că îi oferă președintelui Donald Trump opțiuni pentru a continua ajutorul militar acordat Ucrainei, în conformitate cu obiectivul de a pune capăt războiului Rusiei din această țară.

„În același timp, departamentul examinează riguros și își adaptează abordarea pentru a atinge acest obiectiv, păstrând în același timp pregătirea forțelor americane pentru prioritățile de apărare ale administrației”, a declarat Elbridge Colby, subsecretarul pentru politici.

Oprirea unor arme din partea SUA este o lovitură pentru Ucraina, în condițiile în care Rusia a lansat recent unele dintre cele mai mari atacuri aeriene din timpul războiului, într-o campanie de bombardament tot mai intensă care a spulberat și mai mult speranțele unui progres în eforturile de pace susținute de Trump. Discuțiile dintre părți au fost oprite.

Până în prezent, SUA au furnizat Ucrainei arme și asistență militară în valoare de peste 66 de miliarde de dolari de când Rusia și-a invadat vecinul în februarie 2022.

Pe parcursul războiului, SUA a făcut presiuni de rutină pentru ca aliații să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare aeriană. Dar mulți sunt reticenți în a renunța la sistemele de înaltă tehnologie, în special țările din Europa de Est care se simt, de asemenea, amenințate de Rusia.

Trump s-a întâlnit cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski în marja summitului NATO de săptămâna trecută și a lăsat deschisă posibilitatea de a trimite Kievului mai multe sisteme de rachete de apărare aeriană Patriot fabricate în SUA, recunoscând că acestea ar ajuta cauza ucraineană.

„Ei doresc să aibă rachete antirachetă, OK, așa cum le numesc ei, Patriots. Și vom vedea dacă putem face unele disponibile. Și noi avem nevoie de ele”, a spus Trump.