Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis, luni, cu creșteri pe aproape toți indicii, cu o excepție, după ce deschise ședința de tranzacționare pe roșu pe majoritatea. După patru ședințe consecutive de creștere a principalului indice, Bucharest Exchange Trading (BET), se înregistrează un nou maxim istoric la închidere, de 19.993,97 de puncte, față de 19.908,18, vineri.
Dacă în primele minute de tranzacționare de luni, indicele BET înregistra o scădere de 0,21%, la finalul zilei, la ora 18:00, acesta a crescut la 0,43%, după un rulaj de 56,32 de milioane de lei (11,11 milioane de euro).
BET este primul indice dezvoltat de BVB și reprezintă indicele de referință al pieței locale de capital. BET reflectă evoluția celor mai tranzacționate companii de pe piața reglementată a BVB, exclusiv societățile de investiții financiare (SIF-uri). Este un indice de preț ponderat cu capitalizarea free floatului, ponderea maximă a unui simbol fiind de 20%. Criteriul principal de selecție al societăților în indice este lichiditatea.
Piața de capital a României a oscilat destul de des până în jurul orei 14:00, când a început să se stabilizeze tendința de creștere.
Dintre componentele BET, cea mai mare creștere a avut-o luni Fondul Proprietatea, de 2,24%, iar cea mai mare scădere, Aquila Part Prod Com.
Printre indicii BVB, cea mai mare creștere procentuală, de 0,51%, a avut-o BET-NG (BUCHAREST EXCHANGE TRADING ENERGY & RELATED UTILITIES INDEX), indice sectorial care reflecta evoluția companiilor listate pe piața reglementata a BVB care au domeniul principal de activitate energia și utilitățile aferente. Ponderea maxima a unui simbol in indice este 30%.
La închiderea ședinței de luni, capitalizarea segmentului principal al BVB se ridica la 423,42 miliarde de lei (83,51 miliarde de euro).
Impactul alegerilor
Piața de capital din România a recuperat din pierderile suferite între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale și, mai mult, a ajuns la maxime istorice la finalul lunii mai, conform datelor oficiale agregate la jumătatea lunii trecute de specialiștii Bursei de Valori București (BVB) și comentate pentru Gândul de președintele Radu Hanga.
Astfel, la 30 mai, față de 30 aprilie, indicele principal al BVB, BET, a avut un avans de 6,7%, iar BET-TR a crescut cu 8,8%. Conform datelor BVB actualizate până pe 6 iunie 2025, BET este cu 0,4% peste precedentul maxim istoric, din 18 iulie 2024.
La acea dată, indicele BET, ce grupează cele mai lichide douăzeci de acţiuni ale pieţei noastre, a avut o apreciere de 0,24%, la 18.621 de puncte.
Comisarul european pentru Afaceri Comerciale, Maros Sefcovic, a salutat acordul de principiu între Uniunea Europeană și Statele Unite, argumentând că un război comercial ar fi blocat total schimburile transatlantice.
”A fost o onoare să fiu alături de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la întâlnirea esențială cu președintele SUA, Donald Trump. Dacă ar fi să sintetizez într-o frază acordul UE-SUA, aș spune că aduce stabilitate și deschide calea colaborării strategice. Încă de la început, noi am fost convinși că relația noastră transatlantică merită un rezultat negociat”, a afirmat Maros Sefcovic, într-o conferință de presă.
Oficialul UE a argumentat că eșecul negocierilor ar fi condus la o criză fără precedent în relațiile comerciale transatlantice.
”Să ne gândim care ar fi fost alternativa. Un război comercial ar putea părea interesant pentru unii, dar ar genera consecințe grave. Cu tarife vamale de cel puțin 30%, comerțul nostru transatlantic ar ajunge să se oprească, expunând riscurilor aproape cinci milioane de locuri de muncă, inclusiv anumite Întreprinderi Mici și Mijlocii din Europa”, a subliniat Maros Sefcovic.
Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord comercial de principiu care prevede taxe de 15%. Donald Trump a afirmat că este ”cel mai mare acord realizat vreodată”, cu ”impact major” asupra agriculturii și a industriei auto.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evocat un ”acord major”, care va aduce ”stabilitate”. Însă Administrația Emmanuel Macron a emis dubii asupra tratatului.
”Este o zi tristă când o alianță a popoarelor libere, creată pentru afirmarea valorilor și intereselor comune, cedează și ajunge să se supună”, a reacționat premierul Franței, Francois Bayrou.
Universitatea din Edinburgh a beneficiat financiar de pe urma sclaviei transatlantice şi a servit drept refugiu pentru savanţii care au dezvoltat teorii rasiste în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, potrivit unei noi analize.
Universitatea din Edinburgh FOTO: X
Analiza, comandată în 2021 şi publicată duminică, a descoperit că această universitate a profitat de pe urma sclaviei prin donaţii individuale către fonduri care au finanţat burse de studiu, catedre şi stagii de instruire, scrie Agerpres.
Donaţiile proveneau din profiturile obţinute de persoane fizice şi de industrii implicate în sclavie prin cultivarea, producţia şi vânzarea de mărfuri coloniale, precum tutun, zahăr şi bumbac.
Universitatea Edinburgh a urmat astfel exemplul altor universităţi din Regatul Unit care au recunoscut în ultimii ani legăturile lor istorice cu sclavia, printre aceste instituţii numărându-se Universitatea Glasgow, Universitatea Bristol şi Universitatea Cambridge.
Înfiinţată în 1583, Universitatea Edinburgh deţine 15 fonduri istorice asociate cu sclavia africană şi 12 asociate cu colonialismul britanic în India, Singapore şi Africa de Sud. Unele dintre acestea sunt încă active, a precizat noua analiză.
„Nu putem avea o memorie selectivă despre trecutul nostru, concentrându-ne doar pe realizările istorice care ne fac să ne simţim mândri”, a declarat rectorul Universităţii Edinburgh, Peter Mathieson. „Este corect să abordăm şi complexităţile acestui trecut”, a adăugat el.
Raportul menţionează că între 1750 şi 1850, Universitatea Edinburgh a servit drept „refugiu” pentru profesori şi absolvenţi care promovau ideile inferiorităţii africane şi care au jucat „un rol disproporţionat” în dezvoltarea pseudo-ştiinţelor rasiale care justificau sclavia şi expansiunea colonială.
Printre recomandările raportului se numără crearea unui centru comunitar şi de cercetare axat pe combaterea rasismului, colonialismului şi violenţei împotriva persoanelor de culoare, precum şi măsuri pentru a aborda subreprezentarea angajaţilor şi studenţilor de culoare, disparităţile în acordarea diplomelor şi sistemele de sprijin pentru cei care se confruntă cu rasismul.
La fel ca universităţile, şi alte instituţii importante din Regatul Unit, precum Biserica Anglicană şi Banca Angliei, au început să recunoască modul în care au beneficiat de pe urma nedreptăţilor generate de sclavie.
Unii activişti şi cercetători au criticat aceste eforturi, considerându-le în mare parte simbolice, argumentând că un angajament real pentru remedierea nedreptăţilor istorice necesită reparaţii semnificative, nu doar recunoaşteri şi rapoarte.
Apelurile pentru reparaţii financiare au câştigat teren, dar şi reacţiile negative împotriva acestora au crescut la rândul lor, criticii afirmând că instituţiile moderne nu ar trebui să fie trase la răspundere pentru greşelile comise în trecut de-a lungul istoriei.
Guvernul Chinez anunţă plata unei alocaţii anuale de aproximativ 420 de euro pentru un copil, pe o perioadă de trei ani, cu scopul de a relansa natalitatea. Numărul locuitorilor Chinei a scăzut al treilea an la rând în 2024.
FOTO: Getty Images
Valoarea alocaţiei – care se plăteşte în anumite condiţii – va fi de 3.600 de yuani (aproximativ 420 de euro), au stabilit Guvernul chinez şi Partidul Comunist Chinez (PCC, unic), anunţă televiziunea de stat CCTV.
„Este vorba despre o măsură naţională majoră vizând să îmbunătăţească starea de bine a populaţiei. Acest lucru asigură un ajutor financiar familiilor din întreaga ţară în vederea reducerii costului educaţiei copiilor”, potrivit CCTV.
Tot în încercarea de a combate criza demografică, Chen Songxi, membru al Comitetului Național al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez (CPPCC), a propus la începutul lui 2025 reducerea vârstei legale pentru căsătorie la 18 ani.
În prezent, vârsta legală pentru căsătorie în China este de 22 de ani pentru bărbați și 20 de ani pentru femei, una dintre cele mai ridicate din lume, comparativ cu majoritatea țărilor dezvoltate, unde vârsta legală este de 18 ani.
Chen a subliniat că reducerea vârstei legale pentru căsătorie la 18 ani ar putea contribui la „creșterea bazei de fertilitate a populației” și ar putea elibera „potențialul reproductiv” al tinerelor cupluri.
China a înregistrat în 2024 9,54 de milioane de naşteri – reprezentând jumătate din numărul naşterilor din 2016.
Numărul locuitorilor Chinei a scăzut al treilea an la rând în 2024, iar, potrivit unor proiecții ONU, populația ar putea să scadă de la 1,4 miliarde de locuitori, în prezent, la 800 de milioane până în 2100.
În plină criză, Senatul a cheltuit peste 1,2 milioane de lei (250.000 de euro), pentru achiziția unor obiecte de lux destinate protocolului, precum eșarfe de mătase personalizate, butoni cu pietre semiprețioase sau icoane cu foiță de aur.
Senatul României FOTO: Arhivă, Adevărul
Achizițiile au început pe 6 iunie 2024, cu o comandă de 100 de eșarfe din mătase, personalizate și livrate în cutii, la un preț de 575 lei bucata, Suma totală a fost de 57.563 lei.
Senatul a continuat seria achizițiilor, potrivit spotmedia.
-191 eșarfe din mătase – 109.945 lei
-252 portofele din piele – 209.646 lei
-202 curele personalizate – 168.049 lei
-398 perechi de butoni cu pietre semiprețioase – 173.878 lei
-160 serviete saffiano – 181.512 lei
-200 stickuri de memorie tip card bancar – 20.168 lei
-Stilouri și pixuri personalizate – 187.184 lei
-255 agende A5 – 36.429 lei
-143 cravate cusute manual – 82.315 lei
-5 icoane din lemn cu foiță de aur – 8.400 lei
Contractele au fost date prin încredințare directă, nu prin licitație, unei firme conduse de reprezentanta unui brand de lux din România. Această firmă are un singur angajat și are sediul în Ilfov.
Potrivit publicației citate, Senatul a transmis că „achizițiile produselor la care faceți referire au fost realizate ca urmare a necesității completării fondului de cadouri simbolice, acesta fiind semnificativ diminuat”.
„În contextul desfășurării acțiunilor parlamentare, atât de plan intern cât și internațional, inclusiv vizite oficiale și reuniuni internaționale organizate de Senat, s-a impus asigurarea unor obiecte de protocol corespunzătoare uzanțelor diplomatice.
Bunurile au fost oferite de către demnitarii români români în cadrul acțiunilor parlamentare interne și externe”, a mai precizat Senatul.
Intervenţiile autorităţilor în zonele afectate de inundaţii trebuie să vizeze în primul rând salvarea de vieţi, asigurarea accesului către zonele izolate şi limitarea efectelor inundaţiilor asupra populaţiei şi infrastructurii, consideră ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Inundațiile au făcut prăpăd în județele Suceava și Neamț FOTO: Apele Române
Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a convocat, luni, Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă (CMSU) pentru evaluarea situaţiei şi coordonarea măsurilor de răspuns, ca urmare a evenimentelor hidrologice deosebit de grave înregistrate în judeţele Suceava şi Neamţ, în intervalul 27-28 iulie, se arată într-un comunicat al MMAP.
„Am solicitat tuturor colegilor din structurile Apele Române, precum şi reprezentanţilor autorităţilor locale şi instituţiilor cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă, să acţioneze prompt, coordonat şi fără ezitare în sprijinul comunităţilor afectate. Intervenţiile trebuie să vizeze în primul rând salvarea de vieţi, asigurarea accesului către zonele izolate şi limitarea efectelor inundaţiilor asupra populaţiei şi infrastructurii. Cer mobilizarea tuturor resurselor disponibile şi o comunicare permanentă din teren, deoarece oamenii au nevoie de sprijin concret în cel mai scurt timp„, a subliniat Diana Buzoianu, potrivit Agerpres.
În această perioadă, la 29 de staţii hidrometeorologice din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR) – Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Siret, s-au înregistrat precipitaţii cu valori semnificative, depăşind 15 l/mp. Cea mai mare cantitate s-a înregistrat la staţia Gura Humorului, cu 78,7 l/mp, urmată de Stulpicani – 66,8 l/mp, Parhăuţi – 68,9 l/mp, Dorna Arini – 54,8 l/mp şi Zvoriştea – 59,3 l/mp.
Situaţii critice au fost raportate în mai multe zone din judeţul Suceava unde a fost distrusă mira hidrometrică de pe râul Humor, la Gura Humorului, făcând imposibilă monitorizarea nivelului apei. Inundaţii au avut loc în Ostra (zona Băişescu), Stulpicani (Vadu Negrilesei), Frasin (Doroteia), Broşteni şi Plutoniţa – unde au fost afectate drumuri comunale, judeţene, naţionale şi infrastructură pietonală, iar în zona Stulpicani s-au semnalat eroziuni de mal periculoase şi distrugerea organizării de şantier.
În judeţul Neamţ, în localitatea Borca, au fost evacuate circa 800 de persoane, iar monitorizarea cursurilor de apă este realizată permanent de personalul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamţ. Cele mai afectate localităţi sunt Borca, Sabasa şi Fărcaşa, precizează Ministerul Mediului.
În prezent, aproximativ 100 de angajaţi din personalul operativ al SGA Suceava şi SGA Neamţ, din cadrul ABA Siret, împreună cu conducerea operativă ABA Siret, sunt la faţa locului. Au fost relocate mai multe utilaje pentru intervenţiile operative de la SGA Vrancea, SGA Bacău şi SH Paşcani în vederea deblocării drumurilor de acces spre localitatea Broşteni din judeţul Suceava care este în acest moment izolată. Utilajele Apelor Române Siret sunt mobilizate şi relocate pentru deblocarea drumurilor de acces. De asemenea, în sprijinul echipelor ANAR, sunt relocate utilaje de la ABA Someş-Tisa şi ABA Mureş pentru acţiuni de refacere a zonelor afectate.
Potrivit informaţiilor transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie, au fost emise noi avertizări meteorologice care vizează instabilitate atmosferică accentuată şi cantităţi de apă însemnate. Astfel, în intervalul următor sunt în vigoare avertizări Cod galben şi Cod portocaliu, valabile pentru mai multe judeţe din nordul şi centrul ţării, inclusiv zonele deja afectate de inundaţii.
Totodată, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a actualizat Avertizarea hidrologică emisă duminică, extinzând aria de risc şi intervalele de manifestare a fenomenelor periculoase. Astfel, Codul Portocaliu este valabil în două intervale distincte: între 28 iulie, ora 15:00 şi 29 iulie, ora 12:00, pentru râuri din judeţele Suceava, Neamţ, Harghita, Botoşani, Bacău şi Iaşi şi între 28 iulie, ora 22:00 şi 29 iulie, ora 12:00, pentru judeţele Harghita, Bacău, Vrancea, Neamţ, Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi.
Codul Galben este activ din 28 iulie, ora 12:00 până pe 29 iulie, ora 24:00, pe râuri din judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Botoşani. Pe 29 iulie, între orele 06:00 şi 24:00, acesta este valabil pentru râuri din judeţele Harghita, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Cluj, Sibiu, Hunedoara, Gorj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Ialomiţa, Braşov, Covasna, Buzău şi Vrancea.
În aceste intervale sunt posibile scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, precum şi viituri rapide pe râurile mici, cu potenţial de inundaţii locale şi creşteri semnificative de debite şi niveluri, existând risc crescut de depăşire a cotelor de apărare.
„Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin instituţiile din subordine, menţine un nivel ridicat de alertă şi face apel către populaţia din zonele vizate să urmărească permanent informările oficiale, să evite deplasările în apropierea cursurilor de apă, să nu traverseze râurile prin vaduri sau poduri afectate, şi să respecte cu stricteţe indicaţiile autorităţilor locale”, se precizează în comunicatul Ministerului Mediului.
Premierul Ilie Bolojan anunțat că va veni cu un pachet legislativ care să reformeze pensiile speciale, inclusiv cele militare în toamnă. De asemenea, durata ajutorului de șomaj ar putea fi redusă de la un an la șase luni.
„Reforma pensiilor speciale, cele cu privire la magistrați ar trebui să intre în acest pachet care ar trebui adoptat în cursul lunii august. Acest aceasta este și o presiune de timp, datorită condiționării unui jalon (din PNRR – n.red.) și avem de recuperat câteva sute de milioane de euro care sunt blocați, pentru că nu am închis această condiționare. Dar nu doar pensiile magistraților trebuie corectate, ci în această toamnă ar trebui venit cu un pachet care să corecteze și celelalte pensii speciale, adică să vină să reglementeze aceste aspecte cât se poate de clar, atât din punct de vedere al pensionării propriu-zise, dar și a unei salarizări care să clarifice mecanismele de salarizare. Proiectul este aproape finalizat și foarte probabil astăzi sau mâine, în aceste zile, îl vom comunica public pentru dezbatere”, a declarat premierul Ilie Bolojan, pentru g4media.
Potrivit sursei citate, principalele modificări sunt: creșterea vârstei de pensionare la cea standard de 65 de ani, precum și creșterea duratei după care te poți pensiona.
Șeful Executivului a mai subliniat că și în zona pensiilor militare sunt destul de multe nemulțumiri legate de recalculări. „Problemele pe care noi le avem pe componenta de pensii anticipate sunt legate de sustenabilitatea economiei noastre. Gândiți-vă că între 55 și 65 de ani, maxim jumătate din cei care au această vârstă sunt prinși în economia reală a României datorită pensionărilor anticipate”, a spus Bolojan.
În opinia premierului, orice guvern trebuie „să încurajeze creșterea numărului de oameni care sunt în piața muncii printr-un pachet de măsuri care ține de la limitarea posibilității de a te pensiona, reducerea duratei în care poți beneficia, de exemplu, de ajutor de șomaj de la un an de zile cât este astăzi, poate la șase luni”.
„Un pachet de măsuri complexe care să ducă mai mulți români în economia reală, pentru că, exact cum sistemul de sănătate nu poate funcționa sustenabil cu 6,3 milioane de plătitori și cu 16,5 milioane de beneficiari, nici economia României nu mai poate funcționa în aceste condiții dacă nu luăm măsuri în care să încurajăm munca, dar munca reală”, a spus Bolojan.
Șeful interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că proiectele din Anghel Saligny sunt o linie roșie pentru partidul său. Liderul a convocat șefii PSD de Consilii Județene (CJ) într-o ședință „informală”, luni, 28 iulie, la sediul din Kiseleff.
FOTO Mediafax
Sorin Grindenau anunță că miercuri, 30 iulie, premierul Ilie Bolojan va avea o întâlnire cu toți șefii de Consilii Județene în cadrul UNCJR. Liderul interimar al PSD i-a convocat luni, 28 iulie, la sediul din Kiseleff pe șefii din partid ai Consiliilor Județene.
„Miercuri va exista o întâlnire a UNCJR cu premierul. Până atunci, colegii mei vor lucra la un document tehnic, în ideea de a continua investiții pentru oameni. Această discuție va fi una tehnică, nu trebuie să fie politică”.
Discuțiile pentru cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale
În urma ședinței informale de luni, șeful interimar al PSD a precizat că în privința celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale că trebuie să prevadă „îndreptarea anumitor excese din pachetul I si măsuri pentru taxarea capitalului multinaționalelor”.
„Trebuie să vorbim și de o nouă lege a insolvenței. Se lucrează la acest lucru. Am transmis un set de propuneri”, a mai adăugat liderul social-democrat.
Săptămâna trecută Sorin Grindeanu anunța o amânare a pachetului II, în contextul unei analize a proiectelor din Anghel Saligny. „Continuarea Anghel Saligny e o linie pentru PSD. O linie roșie. Am convenit în coaliție săptămâna trecută că vom face aceste discuții pe fiecare județ în parte, pe fiecare proiect în parte. Nu este târziu, pentru că această discuție trebuie să fie în același timp cu rectificarea”, subliniază acum liderul.
În context, Grindeanu a comentat și modul în care sunt luate deciziile în Coaliție, afirmând că „există o anumită nemulțumire legată de modul de comunicare”:
„Dacă ești singur, poți să comunici anumite decizii singur, fără să te consulți. Suntem într-o coaliție care are patru partide. E de dorit această consultare să fie înainte de comunicarea publică, așa cum au fost unele în ultimele săptămâni”.
Diferența dintre veniturile și cheltuielile României a crescut ușor în prima jumătate a anului, față de același interval de anul trecut.
Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 69,80 de miliarde de lei, respectiv 3,68% din Produsul Intern Brut (PIB), conform execuției bugetului general consolidat publicat, luni, de Ministerul Finanțelor.
Este vorba de o creștere de 6,13 miliarde de lei față de deficitul de 63,67 de miliarde de lei, respectiv 3,62% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2024.
Spre comparație, la același moment de anul trecut, execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 se încheiase cu deficitul menționat, de 63,67 de miliarde de lei, care reprezenta 3,60% din PIB, în creștere cu 26,46 de miliarde de lei față de deficitul de 37,21 miliarde de lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 152 miliarde de lei, adică de 8,65% din PIB, a anunțat Ministerul Finanțelor, miercuri seara. Cheltuielile bugetare au fost mai mari decât veniturile în 2024, diferența fiind mai mare față de 2023.
„Execuția bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB față de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023”, arată execuția bugetului consolidat.
Cât au fost veniturile și cheltuielile
Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile totale atrase în această perioadă au însumat 310,52 miliarde de înregistrând o creștere de 12,7%, de a an la an.
Aceasta a fost susținută atât de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii și venit și contribuții de asigurări -, cât și de evoluția veniturilor din fonduri europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale (+0,5 puncte procentuale în cazul veniturilor curente – cu precădere impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări și +0,24 puncte procentuale la fonduri europene).
În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au ajuns la 380,32 miliarde de lei, crescând în termeni nominali cu 12,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 19,3% din PIB la 20,1% din PIB.
Liderul interimar al social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat luni că PSD a venit cu o serie de propuneri în pachetul 2 fiscal care vizează taxarea externalizării profiturilor multinaționalelor.
„Discutăm de măsuri fiscale din pachetul doi, care din perspectiva noastră sunt de două tipuri. O parte – și le-am mai spus – trebuie să fie de îndreptare a anumitor excese din pachetul unu și, în al doilea rând, măsuri care să se adreseze și spre ceea ce înseamnă o taxare a capitalului, în special a multinaționalelor și o urmărire mai bună a veniturilor pe care le obțin și a prețului și a taxării transferurilor sau a banilor care ies din țară”, a spus Grindeanu la sediul partidului.
Potrivit acestuia, în această perioadă la Ministerul Finanțelor Publice se lucrează la rectificarea bugetară.
„În primul rând, suntem într-o perioadă în care discutăm de rectificare bugetară, o rectificare bugetară pe care Ministerul Finanțelor, domnul Nazare, a început sau la care a început să lucreze și unde e nevoie de discuții cu toate ministerele, să știm unde ne aflăm, să știm ceea ce ne propunem până la sfârșitul anului, astfel încât să ne atingem toate țintele macroeconomice”.
Cât despre măsurile fiscale pe care PSD le vede în pachetul doi, pe lângă cele care vizează marile companii transnaționale, Sorin Grindeanu a vorbit și despre modificări la legea insolvenței.
„Trebuie să vorbim și de o nouă lege a insolvenței. Se lucrează la acest lucru. Are toată susținerea noastră domnul ministru Nazare. Am și transmis…. Am avut vineri întâlnire cu reprezentanți ai Ministerului de Finanțe și am transmis un set de propuneri”, a adăugat șeful PSD.
Gândul a scris în exclusivitate, încă din 24 iulie, despre propunerile PSD din pachetul 2 fiscal – VEZI AICI.
Președinte american Donald Trump a declarat luni că este „foarte dezamăgit” de omologul său rus, Vladimir Putin, și că va reduce semnificativ termenul inițial de 50 de zile acordat Rusiei pentru ajungerea la un acord de pace, stabilind un nou termen de 10-12 zile, relatează Fox News.
Donald Trump îi timite un ultimatum lui Putin din Scoția/FOTO:EPA/EFE
„Voi stabili un nou termen, de aproximativ 10 sau 12 zile de azi înainte,” a declarat Trump jurnaliștilor aflați în Scoția. „Nu există niciun motiv să mai așteptăm. Inițial am acordat 50 de zile, am vrut să fiu generos, dar nu vedem niciun progres.”
Trump anunțase pentru prima dată termenul de 50 de zile pe 14 iulie, în timpul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Washington. Scurtarea acestuia la 12 zile înseamnă practic înjumătățirea calendarului propus.
„Sunt dezamăgit de președintele Putin, foarte dezamăgit,” a spus Trump. „Va trebui să reevaluăm situația și să reduc acel termen, pentru că, sincer, cred că deja știu răspunsul.”
Declarațiile vin la câteva ore după ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei, utilizând peste 300 de drone și rachete. Forțele aeriene ale Ucrainei au fost puse în alertă, iar Polonia a anunțat că și-a ridicat avioanele de luptă ca măsură de precauție.
Atac aerian masiv asupra Ucrainei
Potrivit autorităților ucrainene, în dimineața zilei de luni, Rusia a lansat 324 de drone de atac și diversiune de tip Shahed, patru rachete de croazieră H-101 și trei rachete hipersonice H-47M2 Kinjal.
Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au anunțat că au doborât 309 dintre drone și două dintre rachetele de croazieră. Totuși, alte două rachete și 15 drone au reușit să lovească ținte în trei regiuni. Se pare că toate cele trei rachete Kinjal nu și-au atins țintele.
Atacurile au vizat capitala Kiev, precum și regiunile Hmelnițki (la vest) și Kirovograd (la sud de capitală). Cel puțin cinci persoane au fost rănite la Kiev, inclusiv o fetiță de doi ani, dar autoritățile nu au confirmat decese până la acest moment.
Trump: „Am vorbit de cinci ori despre o înțelegere, dar apoi urmează atacuri”
Președinte american a reiterat că a avut numeroase discuții cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina, însă eforturile nu au dat rezultate.
„Cred că am discutat de cinci ori despre o posibilă înțelegere. Și de fiecare dată, după ce credeam că am ajuns undeva, președintele Putin lansează din nou rachete asupra unui oraș precum Kiev, iar oamenii mor – inclusiv în aziluri sau pe stradă,” a spus Trump. „Asta nu e o cale spre pace. Vom vedea ce urmează.”
Zelenski: „Scutul nostru aerian se întărește”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat eficiența sistemului de apărare aeriană al țării, dar a recunoscut că unele rachete și drone au reușit să lovească ținte.
„Apărarea noastră împotriva dronelor Shahed a funcționat bine – zeci au fost doborâte. Au fost interceptate și câteva rachete, dar nu toate,” a declarat Zelenski într-un mesaj publicat pe platforma X (fostul Twitter). „Consolidăm în mod constant scutul aerian al Ucrainei, iar săptămâna aceasta voi avea noi discuții cu partenerii noștri privind sprijinul necesar.”
Zelenski a mai adăugat că eforturile sunt în curs pentru a acoperi deficitul de finanțare legat de producția de drone și apărare antiaeriană, subliniind importanța unei înțelegeri clare între Ucraina și aliații săi.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a elogiat luni pragmatismul preşedintelui SUA, Donald Trump, cu privire la Ucraina, dar a insistat asupra condiţiilor Moscovei pentru încheierea războiului.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov/FOTO: Adevărul (arhivă)
„Preşedintele Trump este un lider pragmatic, nu vrea niciun fel de război şi, spre deosebire de predecesorul său în funcţie (Joe) Biden, spre deosebire de actualele elite europene, este deschis la dialog”, a afirmat Lavrov într-un discurs susţinut în cadrul unui forum al tinerilor desfăşurat la Solnecinogorsk, un oraş satelit al Moscovei, situat la nord-vest de capitala rusă, scrie Agerpres.
Dialogul actual între Moscova şi Washington „demonstrează că încă mai există oameni rezonabili în Occident”, a spus ministrul rus, adăugând că „aceşti oameni beneficiază de un sprijin (popular) considerabil, lucru demonstrat de evoluţiile din Statele Unite”.
Lavrov susţine că Rusia „a pledat întotdeauna pentru dialog, chiar şi în vremurile cele mai dificile”, evocând că dialogul dintre Moscova şi Occident nu a fost întrerupt nici măcar în timpul Războiului Rece.
„Mi se pare foarte important să subliniez astăzi că în timpul Războiului Rece exista un respect reciproc. Acum acest lucru nu mai există. Europa pur şi simplu a înnebunit, altfel nu pot spune”, a declarat ministrul rus de externe.
O astfel de poziţie comportă riscul „unui mare război” pentru Europa, a avertizat totodată şeful diplomaţiei ruse, potrivit căruia până şi în perioada existenţei URSS „dialogul se dezvolta şi permitea taberelor adverse să înţeleagă mai bine intenţiile una alteia. Acest instinct s-a pierdut în Europa”, consideră Lavrov, citat de publicaţia The Moscow Times.
În opinia sa, aceasta are legătură în mare măsură cu lupta elitelor europene de a se menţine la putere, lucru pentru care nu ezită să cheltuiască „sute de miliarde de euro” pentru a ucide soldaţi ruşi şi a „promova atentate împotriva jurnaliştilor, instalaţiilor energetice şi infrastructurii critice”.
„Europa face toate acestea cu un singur scop, acela de a-i utiliza pe ucraineni drept carne de tun, astfel încât Rusia să nu mai fie un concurent”, a afirmat ministrul rus.
În acelaşi timp, Lavrov a insistat asupra a ceea ce Moscova consideră că sunt „cerinţe legitime” privind asigurarea securităţii sale, în special „neaderarea Ucrainei la NATO şi niciun fel de extindere a Alianţei Nord-Atlantice în general”.
Condițiile puse de Lavrov
„Şi, bineînţeles, recunoaşterea realităţilor stabilite în Constituţia noastră”, a adăugat ministrul rus, referindu-se la suveranitatea Rusiei asupra peninsulei Crimeea şi a celor patru regiuni ucrainene anexate în 2022 (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), menţionând că aceasta este „o condiţie care nu admite alternativă”.
În discursul său, Lavrov a deplâns faptul că, pentru prima oară în istoria sa, Rusia poartă un război fără niciun fel de aliat, conform The Moscow Times. Asta deşi Moscova beneficiază direct de sprijinul Coreei de Nord, care, în afară de armament şi muniţii, i-a trimis şi efective de mii de soldaţi cu ajutorul cărora a expulzat forţele ucrainene din regiunea rusă Kursk, iar la ora actuală diferite oficialităţi ruse susţin că soldaţi nord-coreeni vor lupta şi în Donbas (estul Ucrainei).
În plus, chiar dacă nu direct, Rusia este ajutată în acest război de China şi Iran, cele trei ţări fiind principalele sale aliate.
„Rusia luptă singură împotriva întregului Occident. În Primul Război Mondial, în Al Doilea Război Mondial, am avut aliaţi. Acum nu mai avem aliaţi pe câmpul de luptă. Prin urmare, trebuie să ne bazăm pe noi înşine. Nu trebuie să permitem nicio slăbiciune sau neglijenţă”, le-a transmis Lavrov tinerilor adunaţi la forumul din Solnecinogorsk.
Referitor la preşedintele american Donald Trump, care ar fi promis Kremlinului „un târg generos” cuprinzând relaxarea sancţiunilor şi recunoaşterea anexării Crimeii, ministrul rus de externe a declarat că liderul de la Casa Albă acţionează ghidat de „uzul raţiunii„, potrivit The Moscow Times.
Intenţia lui Trump de a „ceda” preşedintelui rus Vladimir Putin mai multe regiuni ucrainene a fost menţionată şi de şefa diplomaţiei austriece Beate Meinl-Reisinger într-un interviu acordat la sfârşitul săptămânii trecute mai multor media internaţionale, conform agenţiei de presă ucrainene Ukrainski Nationalni Novini (UNN).
În cadrul „planul său iniţial de pace”, preşedintele SUA a propus ca Rusiei să-i fie cedate „mai multe regiuni din estul Ucrainei şi Crimeea„. În acelaşi timp, Trump i-a transmis clar lui Putin că Ucraina nu „are ce să caute” în NATO. Cu toate acestea, în pofida tuturor acestor propuneri, Putin continuă războiul, a subliniat Meinl-Reisinger în interviul publicat sâmbătă de Bild şi preluat de agenţia de presă UNN.
Kievul caută de mult pacea, în schimb Kremlinul doreşte continuarea acţiunilor militare. Dacă Putin ar fi vrut cu adevărat să pună capăt acestui război, s-ar fi aşezat demult la masa negocierilor, a apreciat şefa diplomaţiei austriece, potrivit media citate.
Ultimatumul lui Trump
Președintele SUA, Donald Trump, declară luni că se gândește să scurteze perioada de 50 de zile pe care i-a acordat-o președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, înainte de a impune taxe vamale de până la 100% asupra Rusiei și partenerilor săi comerciali.
„Sunt dezamăgit de președintele Putin, foarte dezamăgit de el, așa că va trebui să analizăm situația și voi reduce perioada de 50 de zile pe care i-am acordat-o la un număr mai mic, pentru că cred că știu deja răspunsul”, a declarat Trump, vorbind în Turnberry, Scoția, potrivit Politico.
Trump i-a dat ultimatumul lui Putin la începutul lunii iulie, avertizând că potențialele sancțiuni economice împotriva Moscovei și a partenerilor săi comerciali ar fi devastatoare dacă conflictul nu ar înceta până la începutul lunii septembrie. „Credeam că am rezolvat problema de nenumărate ori, iar apoi președintele Putin iese și începe să lanseze rachete asupra unor orașe precum Kiev și ucide o mulțime de oameni într-un azil de bătrâni sau altundeva”, a adăugat Trump luni, potrivit Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni, 28 iulie, că legea privind pensiile magistraților este finalizată. Este vorba despre creșterea vârstei de pensionare și modificarea formulei de calcul a pensiei.
Premierul Ilie Bolojan FOTO: Profimedia
Legea va fi pusă în dezbatere publică în aceste zile, urmând ca în cadrul coaliției de guvernare să se decidă dacă va fi adoptată prin asumarea răspunderii sau prin procedură parlamentară, potrivit G4media.
Premierul Ilie Bolojan a declarat pe 11 iulie că este necesară creșterea vârstei de pensionare a magistraților, care în prezent ies la pensie la 48 de ani. Oficialul a mai spus că este nevoie de o regândire a sumei pe care aceștia o primesc ca pensie, 85% din salariul brut, ceea ce nu se mai întâmplă în lume.
„Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar 90% erau la 48 de ani”, a spus Bolojan.
De asemenea, Bolojan a criticat actuala formulă de calcul a pensiilor speciale, spunând că pensia reprezintă 80% din salariul brut, ceea ce, în multe cazuri, echivalează cu salariul întreg și a atras atenția asupra necesității creșterii vârstei de pensionare.
„Un salariu brut înseamnă, de regulă, salariul net plus 40–50%. Asta înseamnă că 80% din brut e mai mult decât netul. Cred că o formulare corectă și cinstită este 80% din salariul net, fără să mai punem condiția să nu depășească ultimul salariu. Este o prevedere bună, corectă și cinstită. Trebuie să creștem vârsta – nu știu, 30–35 de ani de muncă, astfel încât pensionarea să se apropie de vârsta standard de 65 de ani”, a declarat Bolojan.
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a avertizat luni, 28 iulie, că se derulează o campanie frauduloasă în care promovează o aşa-zisă platformă de investiţii de stat, asociată în mod fals cu imaginea Ministerului Finanţelor.
FOTO: DNSC
„AVERTIZARE – Continuă campaniile frauduloase care promovează o aşa-zisă platformă de investiţii de stat, asociată în mod fals cu imaginea Ministerului Finanţelor.
Aceste mesaje, care promit randamente nerealiste de până la 150%, reprezintă tentative de înşelăciune şi nu sunt asociate cu vreo iniţiativă guvernamentală reală”, au transmis, luni, specialiştii DNSC, într-un mesaj pe Facebook.
Potrivit acestora, promisiunile de câştiguri rapide şi sigure sunt o tactică des întâlnită în fraudele de tip „investiţii miraculoase”.
Specialiştii transmit o serie de recomandări:
Verificaţi întotdeauna informaţiile din surse oficiale.
Fiţi vigilenţi atunci când navigaţi în mediul online, în special atunci când întâlniţi o ofertă mult prea bună ca să fie reală!
Nu furnizaţi date personale sau bancare pe platforme necunoscute.
Evitaţi accesarea linkurilor din reclame sau mesaje nesolicitate care promovează investiţii rapide.
În cazul în care suspectaţi o fraudă, raportaţi incidentul către autorităţile competente.
În cazul în care aţi introdus date financiare, sesizaţi imediat banca, iar dacă aţi fost păgubit, depuneţi o plângere la Poliţia Română şi notificaţi DNSC (telefon 1911 sau pnrisc.dnsc.ro)
DNSC reiterează importanţa unei informări corecte şi responsabile în faţa ameninţărilor cibernetice: „Protejaţi-vă datele şi acţionaţi cu prudenţă în faţa ofertelor care par prea bune pentru a fi adevărate”.
Preşedintele Nicuşor Dan l-a primit luni, la Palatul Cotroceni, pe Preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Coreea, Woo Won-shik, aflat în vizită oficială în ţara noastră.
Woo Won-shik și Nicor Dan, la Palatul Cotroceni FOTO: Administrația Prezidențială
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii, Preşedintele României şi Preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Coreea au evidenţiat dinamica excelentă a dialogului bilateral, în contextul adoptării, anul trecut, a Declaraţiei Comune privind consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Coreea şi al aniversării, în 2025, a 35 de ani de relaţii bilaterale, scrie Agerpres.
”Cei doi înalţi oficiali au exprimat apreciere pentru profunzimea relaţiei bilaterale, în plan politic, economic şi cultural. A fost reliefată cooperarea foarte bună, şi mai ales perspectivele de dezvoltare în domeniul apărării, al energiei şi al infrastructurii. Preşedintele României a subliniat interesul ţării noastre pentru a creşte investiţiile sud-coreene în ţara noastră, în apărare, energie nucleară civilă – Centrala Nucleară de la Cernavodă, SMR-, energie regenerabilă, proiecte de infrastructură, precum cooperarea între porturile Constanţa şi Busan, şi domeniile IT&C şi noi tehnologii”, arată comunicatul oficial.
Ambele părţi şi-au exprimat dorinţa de a extinde cooperarea şi dialogul în domeniul culturii, al educaţiei, al turismului şi al contactelor interumane.
”La rândul său, Preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Coreea a arătat că această vizită are o semnificaţie deosebită dată atât de aniversarea din acest an, cât şi de potenţialul dezvoltării parteneriatului strategic. Înaltul oficial coreean a subliniat interesul investiţional al companiilor sud-coreene în România şi a reconfirmat sprijinul pentru aderarea ţării noastre la OCDE”, menţionează sursa citată.
Pe agenda discuţiilor s-a aflat şi situaţia de securitate dată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi de implicarea R.P.D. Coreene în sprijinul Rusiei, cu implicaţii la nivel global.
”Ambele părţi au exprimat susţinere pentru Ucraina şi eforturile de a ajunge la o pace durabilă. Atât România, cât şi Republica Coreea împărtăşesc aceleaşi valori şi principii ale ordinii internaţionale bazate pe reguli”, mai transmite Administraţia Prezidenţială.
Sorin Grindeanu, preşedintele interimar al PSD a fost întrebat, luni, dacă vicepremierul social-democrat Marian Neacşu ar putea să preia atribuţiile fostului vicepremier Dragoş Anastasiu, care a demisionat duminică seară, în urma dezvăluirii că, timp de 8 ani, una dintre companiile sale a mituit un angajat ANAF.
FOTO Mediafax / Arhivă
„Nu. Eu nu cred că în acest moment lucrurile trebuie să fie discutate în această formă. Miercuri vom avea o discuţie în coaliţie, iar domnul Ilie Bolojan ne va explica viziunea domniei sale”, a spus Grindeanu.
Potrivit unor surse din coaliție citate de Digi24, PSD ar dori ca Marian Neacșu să preia conducerea acestui grup de lucru, iar o decizie în acest sens va fi luată în cadrul unei întâlniri a coaliției care va avea loc miercuri.
Ce spune despre dosarele membrilor PSD din Guvern
Totodată, întrebat despre „dubla măsură” în cazurile Dragoș Anastasiu și Marian Neacșu, vicepremierul PSD care a avut o condamnare definitivă pentru conflict de interese, Grindeanu a spus că „a existat reabilitarea” și că „sunt lucruri care nu sunt noi”.
Grindeanu a fost întrebat și despre cazul ministrului Economiei, Radu Oprea (PSD), care a fost trimis în judecată în ianuarie 2016 pentru evaziune fiscală și spălarea banilor.
Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au trimis dosarul înapoi, la scurt timp, pentru ca procurorul de caz să remedieze neregularitățile din rechizitoriu, a scris Defapt.ro. Potrvit publicației, Parchetul General a reluat urmărirea penală a senatorului Radu Oprea în anul 2017 pentru clarificarea acuzațiilor penale și a completării materialului probator. Dosarul a fost clasat definitiv un an mai târziu, dar nu înainte ca Radu Oprea să plătească prejudiciul și să primească o amendă administrativă.
„Sunt lucruri și pentru presă care nu sunt noi. Sunt lucruri despre care se știe, care sunt în spațiul public. Legat de Marian Neacșu a existat această reabilitare. Au fost zeci de parlamentari în această situație, urmare a unei decizii a Biorului Permanent că poți face aceste lucruri. (…) Sunt lucruri care au fost și în guvernele anterioare. Nu s-a aflat de Marian Neacșu peste noapte”, a mai spus Sorin Grindeanu.
El a mai adăugat că, în calitate de partener în coaliția actuala nu a știut de această mită în formă continuată dată de domnul Anastasiu timp de 8 ani.
„Darea şi luarea de mită sunt ambele infracţiuni. A asocia mii de angajaţi ANAF cu faptele unor indivizi este profund nedrept”, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administratia Fiscală „Solidaritatea”, Dorin Modure. Totodată, Dorin Modure atrage atenția asupra unei „tendinţe periculoase şi nedreapte de a generaliza cazuri izolate de corupţie şi de a arunca o anatemă asupra întregului corp al funcţionarilor publici din Ministerul Finanţelor şi ANAF”.
„Susţinem o toleranţă zero pentru corupţie, dar ne dorim şi o toleranţă zero pentru denigrarea fără motiv a funcţionarilor cinstiţi. Federaţia «Solidaritatea» condamnă cu fermitate orice act de corupţie şi susţine fără echivoc toate demersurile legale menite să cureţe administraţia publică de orice elemente infracţionale. Legea ar trebui să fie egală pentru toţi, iar cei vinovaţi trebuie să răspundă individual pentru faptele lor, indiferent de funcţia pe care o deţin. Să fie foarte clar: darea şi luarea de mită sunt AMBELE infracţiuni. Ca să combatem eficient acest flagel, ambele ar trebui sancţionate la fel”, a scris pe Facebook preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administratia Fiscală „Solidaritatea”.
„Răspunderea penală pentru faptele săvârşite este INDIVIDUALĂ”
Dorin Modure spune că „a asocia mii de angajaţi ANAF, care îşi îndeplinesc sarcinile cu integritate şi profesionalism, cu faptele unor indivizi este profund nedrept”.
„Dorim să transmitem un mesaj foarte clar: răspunderea penală pentru faptele săvârşite este INDIVIDUALĂ. A asocia mii de angajaţi ANAF, care îşi îndeplinesc sarcinile cu integritate şi profesionalism, cu faptele unor indivizi este profund nedrept. Marea majoritate a personalului nostru munceşte cinstit pentru a asigura veniturile la bugetul de stat, esenţiale pentru funcţionarea ţării.
Facem un apel la responsabilitate către politicieni, lideri de opinie şi reprezentanţi ai mass-media. Lansarea în spaţiul public a unor acuzaţii generalizatoare, adesea bazate pe informaţii eronate sau scoase din context, nu face decât să erodeze încrederea publică într-o instituţie fundamentală a statului şi să submineze capacitatea acesteia de a combate evaziunea fiscală”, a mai spus acesta.
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administratia Fiscală „Solidaritatea” precizează că organizația îşi va apăra întotdeauna membrii de acuzaţii nefondate.
„Orice atac la adresa lor este, indirect, un atac la adresa stabilităţii bugetare a României. Federaţia Solidaritatea îşi va apăra întotdeauna membrii de acuzaţii nefondate şi de campanii de denigrare. Susţinem o justiţie corectă şi o administraţie fiscală integră, dar nu vom accepta niciodată ca funcţionarii cinstiţi să devină ţapi ispăşitori în jocuri de imagine politice sau mediatice”, a completat Modure.
Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, critică dur modul în care Comisia Europeană a gestionat acordul comercial recent cu Statele Unite.
Péter Szijjártó, ministrul ungar de Externe FOTO: Facebook/Péter Szijjártó
„A apărut o nouă dovadă că la Bruxelles este nevoie urgentă de schimbarea conducerii. Comisia condusă de von der Leyen a provocat daune grave economiei europene în ultimii ani, iar totul a fost agravat de bâlbâielile în domeniul vamal. Comisia Europeană ar fi trebuit să reducă de patru ori tarifele vamale față de Statele Unite încă din ianuarie, iar dacă ar fi făcut acest lucru, ar fi putut fi evitată o nouă lovitură puternică dată economiei europene”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook, scrie Mediafax.
Declarația vine în contextul în care președinta Comisiei Euorpene, Ursula Von der Leyen, și președintele american Donald Trump au anunțat un nou acord comercial între UE și SUA.
Inițiativa a stârnit critici și din partea altor lideri europeni, inclusiv de la Paris, unde oficialii au vorbit un acord „dezechilibrat”.
Duminică, Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord de principiu, conform căruia blocul comunitar va fi supus unor taxe vamale de 15% pentru majoritatea exporturilor sale, evitând astfel un război comercial.
O pată suspectă pe mâna lui Donald Trump, acoperită cu machiaj în timpul vizitei sale în Scoția, reaprinde speculațiile privind starea sa de sănătate.
Donal Trump a încercat să mascheze pata de pe mână. FOTO: X
În timpul recentei sale vizite oficiale în Scoția, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a fost surprins din nou cu o pată misterioasă pe dosul mâinii drepte, acoperită cu machiaj bronzant sau fond de ten. Pata este, însă, vizibilă în mai multe imagini de presă, şi naşte noi speculaţii privind starea de sănătate a lui Donald Trump, la doar câteva săptămâni după ce Casa Albă a recunoscut public că liderul american, în vârstă de 79 de ani, a fost diagnosticat cu „insuficiență venoasă cronică”.
Primele suspiciuni au apărut la începutul lunii, în cadrul unei apariții la Casa Albă, când o pată de pe mâna președintelui a generat îngrijorări privind posibile probleme de sănătate.
Într-o declarație ulterioară, secretarul de presă Karoline Leavitt a explicat că președintele observase „o ușoară umflare la nivelul membrelor inferioare”, motiv pentru care a fost supus unor investigații medicale amănunțite.
„Examinarea a inclus ecografii bilaterale ale picioarelor, care au evidențiat o insuficiență venoasă cronică”, a transmis apoi Karoline Leavitt, care a ținut să sublinieze că aceasta este o afecțiune comună la persoanele în vârstă și că nu au fost detectate semne de tromboză venoasă profundă sau alte probleme arteriale. „Președintele este, per ansamblu, într-o stare excelentă de sănătate”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
Totuși, machiajul folosit pentru a ascunde leziunea vizibilă a fost remarcat de jurnaliști pe tot parcursul vizitei lui Trump în Scoția, unde s-a întâlnit cu figuri importante, precum premierul britanic Keir Starmer și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar forma circulară și ușor ridicată a zonei acoperite a ridicat noi întrebări privind afecțiunea de care suferă șeful de stat american, scrie DailyMail.
Casa Albă confirmă diagnosticul, dar minimalizează boala
O declarație recentă a medicului Casei Albe, dr. Sean Barbarella, susține că președintele a prezentat „umflături ușoare” în zona picioarelor, iar diagnosticul a fost confirmat în urma analizelor vasculare.
Afecțiunea confirmată de Casa Albă, insuficiența venoasă cronică, este cauzată de deteriorarea venelor picioarelor, ceea ce duce la o circulație deficitară a sângelui către inimă. Potrivit Cleveland Clinic, boala afectează aproximativ 5% din populația adultă și devine mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă. Printre simptome se numără umflăturile, crampele, mâncărimile și modificările pielii la nivelul membrelor inferioare.
Această problemă poate evolua spre sindrom posttrombotic, în special la pacienții care au suferit în trecut o tromboză venoasă profundă, o complicație care poate apărea în decurs de un an sau doi de la formarea unui cheag de sânge.
Deși Donald Trump continuă să proiecteze o imagine de forță și vitalitate (recent Casa Albă distribuia chiar o fotografie cu el în postura de Superman), răspunzând pe larg întrebărilor jurnaliștilor și participând activ la evenimente, episodul din Scoția readuce în prim-plan întrebările legate de vârsta și condiția fizică a liderului american.
Președintele, care a devenit cel mai în vârstă lider învestit în funcție, la 78 de ani, a criticat adesea sănătatea predecesorului său, Joe Biden, acum în vârstă de 82 de ani, pe care l-a numit recent „un cadavru decrepit”. Mai mult, săptămâna trecută, Donald Trump a lansat o anchetă privind o presupusă mușamalizare legată de utilizarea unui autopen de către Biden, acuzând lipsa de transparență a acestuia.
Totodată, el pare hotărât să arate că este apt din punct de vedere fizic, în ciuda unui diagnostic care, potrivit experților, necesită monitorizare regulată și eventuale schimbări ale stilului de viață.
În declarațiile de avere completate în 2025 au fost trecute peste 400.000 de autoturisme, printre care și tractoare Ferrari și Lamborghini. Unul dintre bugetari și-a trecut în declarația de avere o locomotivă, anunță ANI.
Tractoare Lamborghini FOTO: Pixabay
Potrivit integritate.eu, 411.302 autoturisme au fost declarate în 2025. Vârsta medie a mașinilor este de 14 ani. 0,2% dintre vehicule au fost declarate ca fiind donate, 27 dintre acestea fiind mai noi de 3 ani.
Topul mărcilor preferate include: Volkswagen-15,64% din total, cu o vechime medie de 16 ani; Dacia-10,65%, vechime medie 12 ani; Skoda – 10,15%, tot 12 ani – Opel – 8,81%, cu o medie de 17 ani; Ford –7,9%, medie de 15 ani
În 2025 au fost raportate 0,2% mașini donate din totalul mașinilor declarate, iar dintre acestea cu o vârstă mai mică de 3 ani au fost identificate 27 de mașini.
Printre zecile de mii de înregistrări, ANI transmite că au fost găsite și comori și pagini de istorie:– 86 de vehicule Ferrari și Lamborghini – dar nu se încadrează în categoria super-car-uri, ci a tractoarelor.– O motocicletă Gnome Rhone din 1936, cu tehnologie derivată din motoare de avion cu peste 1000 cai putere.– O locomotivă.– Diverse modele interbelice sau de epocă: Opel Kadett 1939; Plymouth 1939 și 1956; Fiat Balila 1928; FORD A 1929; Cadillac DeVille 1968; SIMSON AWO 250, MZ ES 175, JAWA 175, Wartburg, SR114 și multe altele.
„Dacă această analiză poate fi savurată de curioși și pasionați ca o poveste despre preferințe auto și rarități mecanice, munca dificilă rămâne în seama inspectorilor care interpretează, verifică și corelează aceste date. Ei sunt cei care, dincolo de picanterii, contribuie esențial la menținerea unui grad ridicat de integritate în administrația publică”, a precizat ANI, într-un comunicat de presă.
Cristian Popescu Piedone, fostul şef al ANPC, s-a aflat luni la Tribunalul Braşov, acolo unde a contestat decizia privind plasarea sa sub control judiciar în cel mai recent dosar care este implicat.
Cristian Popescu pIedone află dacă rămâne sub control judiciar. FOTO: Inquam/Octav Ganea.
Luni, 28 iulie, Cristian Popescu Piedone a petrecut mai bine de o oră la Tribunalul Braşov, acolo unde avocaţii săi au contestat decizia privind plasarea fostuluio şef al ANPC sub control judiciar în dosarul în care acesta este acuzat că ar fi anunţat un angajat al unui cunoscut hotel despre controlul comisarilor de la Protecţia Consumatorilor ca această locaţie.
Deşi de obicei foarte volubil şi vorbăreţ, de data aceasta, şi la sosirea şi şi la ieşirea de la Tribunal, Cristian Popescu Piedone i-a ocolit pe ziarişti, evitând să răspundă la întrebările acestora.
Singura sa declaraţie a fost că este nevinovat, aşa cum s-a dovedit a fi şi în cazul Colectiv, subiect care l-a deranjat vizibil atunci când a un reporter a amintit despre acesta. „Cazul Colectiv este închis!”, a spus sec Piedone şi a plecat.
Vă reamintim că acuzaţiile împotriva fostului şel al ANPC după ce acesta a fost interceptat întâmplător de procurorii care monitorizau într-un alt dosar un angajat al hotelului Internaţional din Sinaia.
Înalții oficiali ai SUA și ai Chinei vor relua discuțiile comerciale, luni, la Stockholm, cu scopul de a extinde armistițiul de 90 de zile și de a preveni noi tensiuni generate de eventualele tarife.
Fără un acord între cele două state, taxele vamale ale SUA ar putea reveni la niveluri de trei cifre, ceea ce ar putea crea noi tensiuni la nivel mondial. Discuțiile au urmat unui acord comercial important între SUA și UE, încheiat duminică, în cadrul căruia Uniunea Europeană a acceptat un tarif de 15% pentru majoritatea exporturilor sale de bunuri către SUA și a promis achiziții de 750 de miliarde de dolari în energie și 600 de miliarde de dolari în investiții.
„Suntem foarte aproape de o înțelegere cu China. Am făcut, într-o anumită măsură, o înțelegere cu China, dar vom vedea cum se va desfășura”, a declarat președintele SUA, Donald Trump, duminică.
SUA și China ar putea extinde armistițiul de 90 de zile
Discuțiile anterioare de la Geneva și Londra au avut scopul de a restabili comerțul cu minerale și de a anula taxele vamale de represalii.
„Aș fi surprins dacă ar exista rezultate timpurii în ceea ce privește unele dintre aceste aspecte, dar o extindere a armistițiului cu încă 90 de zile pare ar fi cel mai probabil rezultat”, a declarat Scott Kennedy de la Centrul pentru Studii Strategie și Internaționale.
Discuțiile ar putea prevedea și o posibilă întâlnire între Trump și omologul său chinez, Xi Jinping, la sfârșitul lunii octombrie, potrivit The Economic Times.
„Perspectiva viitoare a summitului liderilor este foarte benefică pentru negocieri, deoarece toată lumea dorește să ajungă la un acord”, a afirmat Sun Chenghao, șeful programului SUA-Europa la Centrul pentru Securitate și Strategie Internațională.
Începând cu 1 august 2025, angajații Ministerului Finanțelor vor fi obligați să transmită zilnic, în scris, un raport al activităților desfășurate, în cadrul unui nou sistem de evaluare internă anunțat de ministrul Alexandru Nazare, potrivit unui comunicat al insituției.
Potrivit ministerului, fiecare angajat din aparatul central va nota durata și tipul activităților realizate în ziua respectivă – de la analiză legislativă și documentare, până la participarea la ședințe, delegații sau monitorizări în teritoriu. Pe baza acestor rapoarte, vor fi elaborate săptămânal sinteze la nivel de servicii și direcții, iar ulterior – un raport lunar care va fi analizat la nivel de conducere.
„Prin acest nou sistem nu vizăm încărcarea angajaților cu un volum de muncă suplimentar, ci o mai bună înțelegere a modului în care funcționează instituția și care sunt zonele unde putem aduce îmbunătățiri. De exemplu, dacă un departament sau serviciu are un volum foarte mare de lucru și se constată supraîncărcarea, vom redistribui resursă umană din alte departamente pentru a scădea gradul de încărcare acolo unde constatăm disfuncționalități. În acest mod, vom lucra mai eficient, mai repede și mai bine și vom avea o imagine mai clară a ceea ce se întâmplă în instituție”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Oficialul susține că, în cazul în care vor fi identificate compartimente cu volum de muncă disproporționat, se va recurge la redistribuirea personalului. Noile măsuri vor fi utilizate inclusiv ca instrument de calibrare a resurselor și de fundamentare a deciziilor administrative.
Inițiativa este aliniată cu Programul de Guvernare 2025–2028, care prevede „monitorizarea obiectivă și continuă a performanței funcționarilor și instituțiilor”. În plus, aceasta răspunde unor concluzii mai vechi formulate de Direcția de Audit Public Intern, care, în urma unei misiuni din 2018, semnala lipsa unui sistem unitar de evaluare a încărcării și a eficienței în aparatul Ministerului Finanțelor, adaugă sursa citată.
După aproape șapte decenii de neutralitate constituțională, Austria începe să se întrebe dacă acest statut mai este suficient într-o lume în care războiul a revenit pe continent. Declarațiile recente ale ministrului de Externe, Beate Meinl-Reisinger, publicate într-un interviu pentru cotidianul german Die Welt, deschid una dintre cele mai sensibile dezbateri din politica austriacă de după 1955: ar trebui țara să ia în considerare aderarea la NATO?
Neutralitatea Austriei nu este o alegere simbolică sau o simplă tradiție diplomatică – ea este ancorată în Constituție, ca rezultat direct al negocierilor postbelice. În schimbul retragerii trupelor străine și a recunoașterii suveranității statului austriac, Uniunea Sovietică a impus această condiție, acceptată de celelalte trei puteri aliate – SUA, Marea Britanie și Franța. Ecourile acelui compromis istoric, bazat pe promisiuni reciproce de neamestec și respect al integrității teritoriale, rezonează astăzi amar, într-o Europă unde Ucraina – și ea beneficiară a unor „garanții” occidentale – sângerează în fața agresiunii ruse.
„Neutralitatea, de una singură, nu ne va proteja,” a spus ministrul Meinl-Reisinger, răspunzând la o întrebare despre apelul directorului Academiei Diplomatice din Viena, Emil Brix, privind o posibilă candidatură a Austriei la NATO. „Ceea ce ne protejează, în acest context de insecuritate globală și agresivitate crescândă din partea Rusiei, este investiția în propriile capacități de apărare, dar și în parteneriate.”
Neutralitatea austriacă, reinterpretată în ultimii ani
Este o poziție prudentă, dar fermă. Austria nu are, în acest moment, nici sprijin politic în parlament, nici susținere populară suficientă pentru a lansa un demers oficial de aderare la Alianță. Dar faptul că subiectul este pus pe agendă denotă o schimbare de paradigmă – una vizibilă deja în cazul altor state anterior neutre, precum Finlanda și Suedia, care au făcut pasul decisiv spre NATO după invazia Ucrainei.
Ministrul austriac avertizează și asupra unui pericol psihologic: „Să credem că, dacă nu supărăm pe nimeni, nimeni nu ne va răni, este o naivitate. Lumea nu mai funcționează după astfel de iluzii.”
Neutralitatea austriacă a fost deja reinterpretată în ultimii ani, mai ales prin participarea la programul NATO Partnership for Peace (PfP) și prin implicarea în misiuni militare internaționale în Balcani, Afganistan sau în cooperări operaționale. În februarie, Comandamentul Forțelor Aliate din Brunssum (JFCBS) a recunoscut oficial contribuția de 30 de ani a Austriei la aceste misiuni multilaterale, semn că granițele neutralității sunt mai flexibile decât par pe hârtie.
Cu toate acestea, în discursul public din Austria persistă ideea că implicarea directă într-o alianță militară ar aduce mai multe riscuri decât avantaje. Dar și aici, contextul se schimbă: războiul din Ucraina devine din ce în ce mai brutal, iar costurile umane pentru Rusia cresc.
„La un moment dat, sicriile se vor aduna în Rusia și nu va mai exista cale de întoarcere,” a spus Beate Meinl-Reisinger, referindu-se la pierderile armatei ruse și la presiunea internă care se acumulează, în ciuda propagandei de stat.
Ministrul a mai afirmat că Vladimir Putin a ignorat oportunități de compromis oferite „pe tavă”, inclusiv de președintele american Donald Trump, care i-ar fi propus, potrivit unor surse, concesii teritoriale în estul Ucrainei și în Crimeea. Dar Kremlinul, susține ea, pariază totul pe intensificarea brutală a războiului.
Într-un interviu recent, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a numit decizia sa de a adera la NATO „o chestiune de supraviețuire”. „A rămâne în afara NATO ar fi însemnat să stăm goi, afară, la minus 20 de grade,” a spus el. Răspunsul Finlandei și al Suediei reflectă poate o întrebare care începe să se contureze și la Viena: mai este neutralitatea un scut credibil într-o lume unde granițele se negociază cu tancul?
După săptămâni de negocieri tensionate între oficialii de top în materie de comerț, Uniunea Europeană și Statele Unite au ajuns, în cele din urmă, la un acord-cadru. Înțelegerea vine chiar înaintea noii runde de discuții dintre Washington și Beijing privind tarifele vamale.
Ursula von der Leyen și Donald Trump/FOTO:X
A fost nevoie de o întâlnire față în față între președintele SUA, Donald Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen pentru a debloca negocierile și a ajunge la acest compromis,relatează BBC.
Războiul comercial dintre SUA și UE s-a încheiat practic odată cu semnarea unui acord privind tarifele vamale. Totuși, pe măsură ce se așterne liniștea, un lucru devine tot mai evident: în ciuda haosului, acest acord reprezintă o victorie clară pentru fostul președinte american Donald Trump – și o înfrângere dureroasă pentru o Uniune Europeană slăbită, scrie The Telegraph.
Acordul e simplu: SUA și UE au convenit asupra unei taxe vamale unice de 15% aplicabile exporturilor europene către piața americană. În același timp, UE s-a angajat să cumpere masiv produse din SUA. În contextul în care exista amenințarea unor taxe de 30%, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pare să fi avut puține opțiuni. Un război comercial de amploare ar fi fost devastator pentru o economie europeană deja prinsă într-un cerc vicios al stagnării.
Desigur, o taxă de 15% e mai bună decât una de 30%. Însă, oricât ar încerca susținătorii integrării europene să prezinte acordul într-o lumină favorabilă, realitatea e că Trump a reușit să obțină o victorie importantă, așa cum chiar el ar fi spus: „a dat lovitura”.Acordul va avea consecințe majore asupra comerțului transatlantic și va aduce venituri semnificative la bugetul SUA. Exporturile europene către America se ridică la peste 500 de miliarde de euro anual, iar UE are un excedent comercial de 198,2 miliarde de euro. Chiar dacă exporturile vor scădea ușor din cauza noilor tarife, SUA vor încasa miliarde.
Este un tipar care s-a repetat în cazul altor acorduri negociate de președintele Donald Trump: implicarea sa directă a fost decisivă, chiar și în condiții în care șansele păreau reduse.
Miza este considerabilă pentru ambele părți, întrucât UE consideră relația comercială transatlantică drept „cea mai mare relație bilaterală de comerț și investiții din lume”.
Administrația Trump a salutat acordul ca pe o victorie importantă – și, în multe privințe, chiar este. Cu toate acestea, nu poate fi considerat un eșec total pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Întreaga presă europeană îl laudă pe președinte pentru modul în care a negociat în numele americanilor”, a declarat vicepreședintele JD Vance într-o postare pe rețeaua X. „Mâine, presa americană va titra probabil: «Donald Trump a obținut doar 99,9% din ce a cerut»”, a adăugat el, într-o notă ironică.
UE taxată mai mult decât Marea Britanie
Pentru UE, vestea bună este că exportatorii europeni vor plăti un tarif de 15% la intrarea pe piața americană, față de 30%, cât fusese propus inițial. Cu toate acestea, tariful rămâne semnificativ mai mare decât cel anterior și peste pragul de 10% de care beneficiază Regatul Unit.
Totuși, Bruxelles-ul subliniază că noua cotă redusă se aplică multor exporturi-cheie. În plus, industria auto europeană evită un tarif global de 25% introdus în aprilie, fiind supusă unui tarif de 15% la importurile în SUA.
În schimb, Uniunea va elimina taxele vamale pentru o serie de produse americane, a declarat președintele Trump. Cu toate acestea, exporturile europene de oțel și aluminiu vor continua să fie taxate cu 50% la intrarea în SUA.
Pentru Trump, acordul survine la scurt timp după înțelegerea încheiată cu Japonia și consolidează poziția sa de negociator dur în politica comercială globală. Casa Albă estimează că noul acord cu UE va aduce încasări de circa 90 de miliarde de dolari la bugetul federal, pe baza volumelor comerciale de anul trecut.
De asemenea, Uniunea s-a angajat să achiziționeze energie și echipamente militare americane în valoare de sute de miliarde de dolari. Președintele Trump a declarat că investițiile europene în Statele Unite vor crește cu aproximativ 600 de miliarde de dolari, iar cheltuielile UE pe energie americană vor ajunge la 750 de miliarde.
Acordul este prezentat drept un moment de referință în relațiile dintre Washington și Bruxelles, dar negocierile nu au fost ușoare.
Ambele părți au adoptat o poziție dură, însă niciuna nu și-a dorit ca termenul limită de 1 august să fie depășit. UE a încercat să proiecteze imaginea unui partener ferm, pregătit să introducă măsuri de retorsiune.
Timp de ani de zile, președintele Trump a criticat practicile comerciale europene, pe care le consideră dezechilibrate. În 2024, Statele Unite au importat cu 236 de miliarde de dolari mai multe bunuri din UE decât au exportat în sens invers – o diferență pe care Trump o interpretează drept o pierdere netă pentru economia americană, deși realitatea economică este mai complexă.
O altă nemulțumire a Washingtonului vizează reglementările stricte impuse de UE – de la autovehicule la produse agroalimentare –, care, în opinia Casei Albe, îngreunează accesul firmelor americane pe piața europeană.
La anunțarea acordului, Ursula von der Leyen a recunoscut necesitatea unui echilibru: „Trebuie să reechilibrăm această relație. Avem un parteneriat comercial solid, dar vrem să îl facem mai sustenabil.”
Uniunea Europeană a intrat în aceste negocieri slăbită
Uniunea Europeană a intrat în aceste negocieri într-o poziție complicată: economia zonei euro se confruntă cu o creștere anemică, iar săptămâna trecută Banca Centrală Europeană a avertizat asupra unui climat internațional „excepțional de incert”.
În plus, dependența Europei de sprijinul militar american, în special în contextul războiului din Ucraina, a reprezentat o vulnerabilitate. Unii oficiali de la Bruxelles au exprimat temeri că președintele Trump ar putea condiționa în viitor sprijinul pentru Ucraina sau chiar prezența militară americană în Europa.
„UE s-a aflat într-o poziție slabă, din păcate. Nu avea multe opțiuni. Trump nu era dispus să cedeze și s-a acceptat o variantă de compromis. E o zi proastă pentru comerțul internațional, dar putea fi mult mai rău”, a declarat pentru BBC John Clarke, fost negociator comercial european.
Acest acord confirmă determinarea președintelui Trump de a reconfigura modul în care prima economie a lumii își gestionează relațiile comerciale. Iar UE, cu cele 27 de state membre și interese divergente, s-a dovedit un partener dificil.
Reacții în pricipalele state UE
Cancelarul german Friedrich Merz a salutat duminică acordul comercial dintre Statele Unite şi UE care prevede taxe vamale de 15% asupra exporturilor europene, dar industria primei economii a continentului se aşteaptă la pierderi importante. Roma a salutat, de asemenea, acordul, considerând că acesta evită un război comercial, dar rămâne prudentă, în aşteptarea detaliilor. În Franţa, opoziţia a denunţat înţelegerea la care au ajuns Donald Trump şi Ursula von der Leyen, relatează AFP.
Acest acord obţinut cu greu permite „evitarea unei escaladări inutile a relaţiilor comerciale transatlantice”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, în condiţiile în care Statele Unite sunt primul partener comercial al Germaniei.
„Am reuşit să ne păstrăm interesele fundamentale, chiar dacă mi-aş fi dorit mai multe facilităţi în comerţul transatlantic”, a adăugat el, declarându-se uşurat în special în cazul industriei auto, „unde taxele vamale actuale, care se ridică la 27,5%, vor fi aproape înjumătăţite, ajungând la 15%”. „Tocmai în acest domeniu, reducerea rapidă a taxelor vamale are o importanţă capitală”, a subliniat liderul primei economii europene.
Pe lângă industria auto, pilon al industriei germane, sectoarele chimic şi al maşinilor depind în mod special de exporturile către Statele Unite.
Cancelarul conservator şi-a exprimat în faţa Comisiei Europene „sprijinul total pentru negocierile care vor începe acum cu privire la detaliile acordului”.
Mai rezervat, ministrul german al finanţelor, Lars Klingeil, a declarat că ajungerea la o soluţie negociată cu Washingtonul este „un lucru bun într-o primă fază”. „Vom evalua acum rezultatul negocierilor şi repercusiunile sale asupra economiei şi ocupării forţei de muncă în Germania”, a adăugat el.
Industria germană, nemulțumită
Industria germană a început să facă calculele şi prevede „repercusiuni negative considerabile” pentru acest sector cheie al economiei germane, puternic orientat către export. „Lipsa unui acord privind exporturile de oţel şi aluminiu este o lovitură suplimentară”, subliniază BDI. UE se confruntă în prezent cu taxe vamale de 50% la exporturile de oţel către Statele Unite, dar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări că s-a ajuns la un compromis cu Donald Trump. „Între noi, taxele vamale vor fi reduse şi va fi instituit un sistem de cote”, a declarat ea. Preşedintele american a asigurat însă că lucrurile vor rămâne „aşa cum sunt”.
Industria chimică germană consideră „prea mari” taxele vamale de 15%. „Când te aştepţi la un uragan, te bucuri de o simplă furtună. S-a evitat o nouă escaladare. Cu toate acestea, preţul de plătit este ridicat pentru ambele părţi”, a reacţionat într-un comunicat federaţia VCI din industria chimică, care reprezintă giganţi industriali precum Bayer sau BASF.
Federaţia Germană a Comerţului Exterior (BGA) a vorbit despre un „compromis dureros”, cu un nivel al suprataxelor care reprezintă o „ameninţare existenţială” pentru multe întreprinderi.
Unul dintre cei mai influenţi economişti ai ţării, Clemens Fuest, a calificat acordul anunţat drept „o umilinţă pentru UE, care reflectă dezechilibrul de putere”. „Europenii trebuie să se trezească, să se concentreze mai mult pe puterea lor economică şi să-şi reducă dependenţa militară şi tehnologică faţă de Statele Unite”, a scris el pe X.
Italia, prudentă
La fel ca Berlinul, Roma a salutat duminică seara acordul comercial, considerând că acesta evită un război comercial, dar rămâne prudentă în aşteptarea detaliilor. „Acordul dintre UE şi Statele Unite pune capăt unei perioade de incertitudine şi evită un război comercial. Vom examina toate detaliile”, a scris pe X Antonio Tajani, şeful diplomaţiei italiene.
Acelaşi ton a fost adoptat şi de şefa guvernului, Giorgia Meloni, aflată în vizită în Etiopia pentru un summit al ONU privind securitatea alimentară. „Consider că este pozitiv faptul că s-a ajuns la un acord, dar până nu văd detaliile, nu pot formula o concluzie mai bună”, a declarat ea la Addis Abeba, citată de presa italiană.
Opoziția din Franța denunță acordul
Partidele de opoziţie de stânga şi de dreapta din Franţa sunt pe aceeaşi lungime de undă: acordul anunţat diminică seară de Donald Trump şi Ursula von der Leyen subminează suveranitatea franceză.
Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a descris acordul drept „un fiasco politic, economic şi moral”. „Comisia (Europeană) a acceptat clauze asimetrice pe care Franţa, dacă ar fi fost guvernată de un executiv patriotic, nu le-ar fi acceptat niciodată. Gaze în valoare de sute de miliarde de euro, precum şi arme, vor trebui importate în fiecare an din Statele Unite”, a denunţat şefa de facto a Rassemblement National (RN), vorbind despre o „capitulare pentru industria franceză şi pentru suveranitatea energetică şi militară” franceză.
Aceeaşi atitudine este valabilă şi pentru extrema stângă, unde liderul La France Insoumise, Jean-Luc Mélenchon, consideră că „totul a fost cedat lui Trump”. „Tarife, achiziţii obligatorii, o taxă de 5% din PIB: liberalismul, concurenţa liberă şi nedistorsionată şi celelalte reguli ale Tratatului de la Lisabona sunt o glumă proastă”, a denunţat el, pledând pentru „alegerea insubordonării faţă de Imperiu şi nealiniere” drept „singura alternativă posibilă”.
Pentru Pierre Jouvet, secretar general al Partidului Socialist şi deputat european, acest acord este unul de „vasalizare”. „Sunteţi mulţumiţi cu „doar” 15% taxe vamale? Dar sunt locurile noastre de muncă, producţia noastră şi mediul pe care Ursula von der Leyen le-a sacrificat promiţând investiţii de 600 de miliarde de dolari în Statele Unite şi achiziţionarea de gaze naturale lichefiate”, a subliniat el.
În ultimele zile, Washingtonul a anunțat acorduri similare și cu Japonia, Regatul Unit, Vietnam și Indonezia. Urmează negocieri cu ceilalți parteneri majori – Mexic, Canada și, desigur, China.
Pentru a treia oară în tot atâtea luni, SUA și China reiau negocierile comerciale. Există speranțe că impunerea unor tarife mai mari ar putea fi suspendată pentru încă 90 de zile.
Dar Beijingul a adoptat până acum o poziție mai dură decât ceilalți parteneri comerciali ai Washingtonului. Iar dacă negocierile cu China eșuează, comerțul mondial ar putea rămâne expus unor noi turbulențe în lunile următoare.
Ancheta privind moartea parașutistului Felix Baumgartner ia o turnură neașteptată, după ce au fost analizate imaginile surprinse de camera atașată de piciorul său în timpul zborului.
Accidentul lui Felix Baumgartner este în continuare anchetat. FOTO: captură video
Cazul tragic al morții lui Felix Baumgartner, celebrul parașutist și campion, a cunoscut o răsturnare importantă în ultimele zile. Inițial, autopsia a confirmat că decesul a survenit în urma unei fracturi grave a coloanei vertebrale și a unei leziuni fatale la nivelul măduvei osoase. Cu toate acestea, ancheta nu s-a oprit aici, ci s-a mutat acum asupra analizelor tehnice care pot oferi indicii mai precise despre ce s-a întâmplat în momentele fatale.
În cadrul investigațiilor recente, anchetatorii au reușit să recupereze ultimele imagini înregistrate de camera video atașată de piciorul lui Baumgartner înainte de decolare.
Publicația italiană Il Resto del Carlino a relatat că aceste înregistrări sunt esențiale pentru înțelegerea cursului evenimentelor şi că în imagini se observă că Felix Baumgartner nu a manifestat semne de că ar avea probeleme medicale sau de leșin în timpul zborului, contrazicând astfel unele speculații inițiale.
Cu toate acestea, înregistrările nu clarifică de ce pânza parapantei s-a înfășurat în jurul dispozitivului, ceea ce a provocat prăbușirea motoparapantei și, implicit, tragedia.
Experții tehnici continuă să analizeze în detaliu imaginile și alte probe pentru a determina cauzele exacte. Raportul oficial al acestei expertize va fi întocmit în aproximativ 30 de zile, însă anchetatorii vor transmite Parchetului primele concluzii relevante.
În funcție de rezultatele investigației, anchetatorii vor încerca să stabilească dacă există o răspundere civilă a unor terți, posibilă în cazul unor defecţiuni tehnice sau erori care au dus la accident. Dacă se confirmă această ipoteză, suspecții vor fi identificați și trași la răspundere. În caz contrar, ancheta va fi închisă ca un accident nefericit, fără vinovați.
În așteptarea acestor rezultate, trupul neînsuflețit al lui Felix Baumgartner a fost restituit familiei sale, iar sicriul a fost transportat în Austria, unde urmează să aibă loc funeraliile. De asemenea, părinții campionului, împreună cu Mihaela Rădulescu, partenera sa, au decis să angajeze un avocat italian pentru a-i reprezenta și proteja interesele pe durata anchetei.
Această anchetă sensibilă și complicată continuă să țină în suspans atât familia, cât și fanii și publicul larg, în așteptarea unui verdict clar care să explice tragedia care a lovit lumea sportului extrem.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a trimis Corpul de control și Inspecția Sanitară de Stat la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București. Decizia a venit în urma apariției în mediul online a unor acuzații referitoare la lipsa analgezicelor și prezența gândacilor în unitatea medicală, însoțite de poze.
Sora pacientei internate se teme de condițiile găsite în spital. FOTO: Facebook/Alina Alexandru
Fotografiile surprind gândaci morți sau aproape morți la Centrul de Arși de la Spitalul Floreasca.
Ministrul Alexandru Rogobete a reacționat încă de săptămâna trecută, imediat după apariția imaginilor și mărturiilor în spațiul public, trimițând inspectorii la Spitalul Floreasca.
„Am dispus încă de săptămâna trecută un control amplu prin Inspecția Sanitară de Stat, care vizează aspectele semnalate privind igiena, infecțiile asociate asistenței medicale și respectarea protocoalelor de dezinsecție. În paralel, Corpul de Control al Ministerului Sănătății efectuează o anchetă administrativă privind contractele de curățenie, dezinsecție, deratizare, precum și situația stocurilor de analgezice”, a transmis Rogobete pe Facebook.
„M-am temut să fac orice postare”
Sesizarea a fost făcută de o fostă pacientă care a donat piele pentru sora ei, grav rănită în urma unui incendiu, cu arsuri pe 70% din suprafața corporală. Femeia a relatat că în salonul în care a fost internată a observat gândaci și a reclamat lipsa calmantelor esențiale pentru pacienți aflați în stare critică.
Imaginea 1/3: Pacienta care dona piele pentru sora ei a observat gândaci în salonul ei. FOTO: Facebook/Alina Alexandru
Femeia susține că a decis să facă eforturi pentru a-și transfera sora în străinătate tocmai din cauza condițiilor precare observate în spital.
„M-am temut să fac orice postare care să vorbească detaliat despre experiența noastră în acest spital, din perspectiva pacientului, al donatorului. Dar azi, când văd că bacteriile contactate îi iau și ultimele picături de energie de a mai lupta cu tot chinul pe care îl trăiește, nu mă pot așeza într-un colț și să plâng, așteptând doar ca Dumnezeu să o ajute. Poate greșesc azi făcând această postare. Sper să nu se răsfrângă asupra Laviniei. Dar acestea sunt spitalele din Romania. Acesta este centrul de arși autorizat de Ministerul Sănătății, sectia post-critic, la doar 3 uși distanță de rezerva Laviniei”, a povestit Alina, sora pacientei cu arsuri grave.
„Am citit cu mare atenție scrisoarea deschisă a pacientei. Mărturia ei este cutremurătoare. Este inacceptabil, inadmisibil, ca în România anului 2025 un pacient să sufere de durere strigând după ajutor. Nu există scuză care să justifice lipsa empatiei și a unui tratament corespunzător al durerii. Am sesizat oficial Colegiul Medicilor din România și am cerut declanșarea unei anchete disciplinare privind aplicarea protocolului terapeutic de analgezie în acest caz”, a afirmat ministrul.
Inspecția Sanitară verifică în prezent substanțele utilizate pentru curățenie, precum și dacă spitalul a externalizat serviciile de igienizare sau le gestionează cu personal propriu.
„Sunt hotărât să iau toate măsurile necesare. Nu accept nicio explicație fără argumente și nu tolerez abateri de la obligația fundamentală a oricărui cadru medical: grija față de pacient. Controlul este în desfășurare, iar la finalizarea acestuia vom face public raportul complet”, a conchis Rogobete.
Demisia lui Dragoș Anastasiu rezolvă problema prezenței în guvern a unei persoane care pur și simplu nu mai putea continua, indiferent dacă a fost vinovată sau nu, dar naște o altă problemă importantă: trebuie Ilie Bolojan să meargă din nou în Parlament?
Ilie Bolojan se află în fața unor opțiuni riscante FOTO Inquam
Premierul Ilie Bolojan are la îndemână patru soluții mari și late, dar fiecare din ele întâmpină de niște riscuri politice și constituționale.
Mai întâi, să precizăm cadrul general. Parlamentul a votat pe 23 iunie un guvern compus din 20 de membri, cu tot cu premier. Componența politică a guvernului aprobată de Parlament era următoarea: 7 miniștri de la PSD, 5 miniștri de la PNL (incluzându-l și pe premier, dar și pe Dragoș Pâslaru, care deși e membru Reper, a fost asumat de PNL), 4 miniștri de la USR, 3 miniștri de la UDMR și un independent (Dragoș Anastasiu). Așadar, asta a aprobat Parlamentul: 19 miniștri politici și un independent.
Potrivit Constituției, remanierile guvernamentale nu necesită un nou vot în Parlament decât dacă se schimbă structura sau componența politică a guvernului. Dacă un partid e nevoit, indiferent de motiv, să-și schimbe un ministru cu altul, premierul nu are de făcut decât să trimită noua propunere la președinte, care o aprobă. Și asta pentru că se prezumă că Parlamentul a votat în primul rând componența politică a guvernului, raportul de putere între partide din interiorul guvernului, și nu un ministru anume.
În schimb, dacă în urma remanierii, se schimbă structura sau componența politică a guvernului – adică dacă, de exemplu, pleacă un ministru PSD și vine în loc unul de la PNL și atât, fără o rocadă de ministere între cele două partide – atunci obligatoriu noua componență trebuie aprobată de Parlament, pentru că acolo se află sursa zero a puterii politice, indiferent că ne place sau nu.
Așa cum spuneam, premierul Bolojan are în față patru opțiuni. Să le luăm pe rând.
Prima ar fi să dea curs sugestiei avansate de Dragoș Anastasiu, și anume să preia el prerogativele funcției de vicepremier pe care le-a avut demisionarul. Pentru asta, premierul trebuie să se autopropună pentru ocuparea funcției, iar președintele trebuie să aprobe. Aceasta e calea prin care premierul Victor Ponta a ajuns ministru interimar al Sănătății, după demisia lui Vasile Cepoi. Însă această stare nu poate dura mai mult de 45 de zile, după care premierul trebuie să ia o decizie, din cele menționate mai jos.
O a doua cale ar fi să desființeze acest post de vicepremier, caz în care trebuie să meargă în Parlament, pentru că se schimbă structura Guvernului, mai exact numărul de miniștri. Asta implică un risc politic major: va mai fi Parlamentul dispus să-și dea votul, mai ales după ce Bolojan a arătat cam ce vrea să facă?
A treia cale ar fi să numească un ministru politic din rândurile unuia dintre partidele aflate la Guvernare, dar și în acest caz trebuie din nou să meargă în Parlament, pentru că se schimbă componența politică a Guvernului – un partid va avea un ministru în plus față de votul de investitură. Subzistă riscul politic menționat mai sus.
A patra cale este și cea mai delicată din punct de vedere constituțional: să numească un alt vicepremier independent. Ai zice că în acest caz nu mai trebuie un vot în Parlament, pentru că se păstrează structura inițială: 19 miniștri politici și un independent.
Dar aici se naște o altă problemă: am avea un ministru care nu a fost supus, sub nicio formă, examinării Parlamentului, deci va avea o legitimitate firavă, care îl face vulnerabil. Anastasiu, deși independent, a trecut totuși prin votul Parlamentului în momentul investiturii.
Ce-i drept, s-a mai întâmplat ceva similar în Guvernul Cioloș, care a schimbat mai mulți miniștri tehnocrați cu alți tehnocrați, fără să ceară vot în Parlament, dar acela a fost prin excelență un guvern de tehnocrați, votat ca atare de Parlament – ceea ce nu e cazul acum.
Decretul prin care președintele ar numi un alt ministru independent nu poate fi atacat la Curtea Constituțională în mod direct, ci indirect, pe calea unui conflict juridic de natură constituțională. Sunt doar câteva entități care pot face asta: președintele, premierul, președinții celor două Camere și președintele Consiliului Superior al Magistraturii. În actualul context politic, suspecți că ar putea face asta sunt doi: președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și președintele CSM. Iar la CCR verdictul este total imprevizibil.
Acum nu trebuie decât să așteptăm să vedem ce decizie va lua Ilie Bolojan. Dar putem observa că dacă nu vrea să-și asume riscul de a merge din nou în fața Parlamentului, are opțiuni limitate și la fel de riscante.
Peste 19 milioane de lei din bani publici au fost virate în luna iulie către nouă partide politice. Cele mai mari sume au fost încasate de PSD, AUR și PNL, potrivit datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă.
Peste 19 milioane de lei au fost virate către partidele politice în iulie. FOTO: arhivă
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat datele oficiale privind subvențiile care au fost virate formațiunilor politice în luna iulie 2025. Potrivit informațiilor prezentate pe site-ul instituției, suma totală virată din bugetul de stat către nouă partide politice se ridică la 19.006.564 de lei, adică peste 3,8 milioane de euro.
Cei mai mari beneficiari ai acestor fonduri au fost Partidul Social Democrat (PSD), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul Național Liberal (PNL).
Astfel, PSD a încasat cea mai consistentă subvenție – 6.306.219 lei, consolidându-și poziția de lider în clasamentul sumelor primite din bani publici. AUR, în continuă creștere în sondaje și reprezentare politică, a primit în luna iulie 3.728.967 lei, iar PNL a fost al treilea partid ca sumă încasată, cu 3.433.323 lei.
Uniunea Salvați România (USR) a primit o sumă semnificativă, de 2.436.945 lei, în timp ce formațiunea condusă de Diana Șoșoacă, S.O.S. România, a beneficiat de 1.621.023 lei.
O surpriză o constituie Partidul Oamenilor Tineri (POT), care a obținut o subvenție de 1.306.147 lei, o sumă considerabilă pentru un partid mai puțin cunoscut în spațiul public.
Pe ultimele locuri în ceea ce privește sumele virate se află Partidul Mișcarea Populară (PMP), care a încasat 89.220 lei, Forța Dreptei, cu 84.720 lei, şi Pro România , cu 33.613 lei.
Aceste fonduri fac parte din subvențiile lunare acordate partidelor politice în baza Legii finanțării partidelor, proporțional cu rezultatele obținute la alegerile parlamentare și locale, şi au fost virate în luna iulie, reprezentând sumele aferente lunii iunie 2025.
Ministrul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, a declarat, luni, că acordul comercial dintre Statele Unite și Uniunea Europeană prezintă anumit avantaje, precum scutirile de taxe pentru anumite sectoare cheie ale economiei, dar este „dezechilibrat”.
„Acordul comercial negociat de Comisia Europeană cu Statele Unite va aduce stabilitate temporară actorilor economici amenințați de escaladarea taxelor vamale americane, dar este dezechilibrat”, a avertizat Haddad.
Ministrul francez pentru Afaceri Europene a enumerat sectoarele cheie ale economiei franceze, care ar putea fi scutite de taxele americane.
„Are meritul de a scuti de tarife sectoarele cheie ale economiei franceze (aeronautica, alcoolul, produsele farmaceutice). Acordul a exclus concesii pentru sectoarele noastre agricole sensibile. De asemenea, păstrează reglementările noastre europene privind aspecte precum tehnologia digitală și sănătatea”, a explicat ministrul, citat de cotidianul Le Figaro.
Totuși, Benjamin Haddad a avertizat asupra pericolelor impuse de concesiile făcute de Uniunea Europeană în cadrul negocierilor cu Statele Unite.
„Aceasta este o provocare atât economică, cât și politică. A crede că putem răspunde la aceasta cu concesii nu va face decât să încurajeze distrugerea în ceea ce privește politicile externe și respingerea Europei în interiorul granițelor noastre de către cetățenii noștri”, a avertizat acesta.
Haddad încurajează instituțiile UE să „impoziteze serviciile digitale americane”
Ministrul francez a încurajat liderii europeni să continue negocierile pentru a obține un acord comercial echilibrat cu Statele Unite.
„Pe termen scurt, trebuie să continuăm să căutăm un echilibru comercial cu Statele Unite. Suntem importatori de servicii digitale americane, care continuă să beneficieze de reduceri de taxe în Europa”, a subliniat Haddad, cerând instituțiilor UE să remedieze dezechilibrul comercial prin „impozitarea serviciilor digitale” sau prin „excluderea lor din achizițiile publice”.