Responsabilii statului român cu atribuții în verificarea legalității investițiilor străine au solicitat acționarului Grupului MVM, care nu este altul decât statul ungar, clarificări cu privire la înțelegerea încheiată cu nemții de la E.ON pentru cumpărarea segmentului de furnizare deținut în prezent în România, conform informațiilor obținute din piață de reporterul Gândul și confirmate de Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, entitatea care asigură secretariatul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD).
Statul român, prin Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), analizează în prezent acordul încheiat de Grupul MVM, deținut de statul ungar, cu nemții de la E.ON pentru a cumpăra cota de 68% deținută de E.ON din E.ON Energie România și cota de 98% din E.ON Assist Complet. Mai mult, autoritățile române au preluat și componenta de avizare a Comisiei Europene, după cum a anunțat la începutul lunii februarie președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
În procedură de cercetare detaliată
Acordul dintre Grupul MVM și E.ON, semnat pe 16 decembrie, a oficializat anunțul privind intenția companiei germane exprimată în urmă cu câteva luni de a ieși de pe piața de furnizare din România, dar acesta nu poate fi finalizat fără toate avizele din partea statului român.
E.ON Energie România este o companie de furnizare de energie electrică și gaze naturale care are în România aproximativ 3,4 milioane de clienți. Potrivit unor surse apropiate situației, citate la momentul anunțării acordului de e-nergia.ro, valoarea tranzacției este de circa 205 milioane de euro.
„Operațiunea menționată se află în procedură de cercetare detaliată în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD). Această procedură presupune solicitarea de clarificări și informații suplimentare pentru a putea realiza o analiză corectă din punctul de vedere al securității naționale”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, la solicitarea Gândul.
Potrivit demnitarului, România a instituit CEISD ca urmare a obligațiilor asumate prin Regulamentul (UE) 2019/452, care a creat un cadru european pentru cooperarea între statele membre și Comisia Europeană în domeniul examinării investițiilor străine.
„În calitate de stat membru al NATO și al Uniunii Europene, precum și de partener strategic al SUA și al altor aliați, România are responsabilitatea de a se asigura că există mecanisme eficiente de protecție a securității naționale și de prevenire a riscurilor care pot afecta ordinea publică, reziliența economică și autonomia strategică”, a precizat șeful Consiliului Concurenței.
Poziția Grupului MVM
Reporterul Gândul a solicitat detalii privind cererea de clarificări și de la reprezentanții Grupului MVM în România, care a confirmat că sunt în legătură cu responsabilii români.
„MVM este în contact strâns cu autoritatea responsabilă, CEISD, și ia toate măsurile necesare pentru a se conforma cadrului legal privind evaluarea tranzacției. Avem deplină încredere în competența și profesionalismul instituțiilor statului român”, au transmis reprezentanții MVM în exclusivitate pentru Gândul.
Acordul conține o clauză suspensivă
În februarie, șeful companiei ungare interesate să intre pe piața românească de furnizare a declarat presei de la Budapesta că se așteaptă ca tranzacția să devină definitivă în vară.
Contractul semnat de E.ON și MVM în decembrie intră în vigoare numai dacă are toate avizele responsabililor din România. Potrivit informațiilor Gândul, acest document conține o clauză suspensivă, mai exact prevede încetarea acordului în cazul în care nu se obțin toate avizele obligatorii în decurs de minim șase luni de la semnare, cu posibilitatea de prelungire cu câteva luni.
„Dacă vin avizele în iunie, iulie, este bine, dacă e sfârșitul anului, este prea târziu”, precizau sursele Gândul din piață în prima parte a anului.
În ceea ce privește valoarea tranzacției – suma vehiculată pe surse fiind de 205 milioane de euro – aceasta conține și valoarea volumelor de gaze depozitate la momentul decembrie 2023 – cu ajustările de rigoare la momentul tranzacției efective – dar nu și sumele, de ordinul zecilor de milioane de euro, pe la E.ON le are de primit din partea statului în contul schemei de compensare – plafonare a prețurilor în energie.
Potrivit surselor Gândul, ofertele transmise de companiile de stat din pentru preluarea activelor – Romgaz pentru cumpărarea furnizării de gaze, iar Hidroelectrica, pentru partea de furnizare de energie – nu au fost atractive, în comparație cu cea a grupului ungar.
Guvernul Marii Britanii nu acționează decisiv pentru remedierea problemelor economice și îmbunătățirea securității, comentează grupul media Bloomberg, cerând acțiuni clare pentru restabilirea credibilității fiscale.
”La doar un an de la victoria electorală decisivă, Guvernul laburist britanic este afectat de anxietate. Piețele sunt volatile, serviciile publice și-au atins limitele, la fel și armata. Iar creșterea economică este slabă. Toate aceste probleme sunt agravate de o conducere politică ce suferă de indecizie cronică”, notează grupul media Bloomberg, într-o analiză cu titlul ”Iluziile fiscale nu vor aduce Marii Britanii creștere economică sau securitate”.
Reflectând situația, sondajele de opinie arată că Partidul Laburist este devansat de formațiunea lui Nigel Farage – Reformăm Marea Britanie (Reform UK).
Guvernul Keir Starmer trebuie să rezolve problemele structurale
Între timp, problemele sunt tot mai mari. Serviciul Național de Sănătate se confruntă cu probleme majore de finanțare. Închisorile sunt supraaglomerate și subfinanțate. Principalul obiectiv laburist – angajamentul de a construi 1,5 milioane de case noi – este departe de concretizare. Și, în pofida relansării temporare a investițiilor, Marea Britanie este în urmă la nivelul Grupului G7. În plus, o evaluare efectuată recent arată că forțele militare au nevoie urgentă de fonduri suplimentare.
”În loc să abordeze vulnerabilitățile structurale, Partidul Laburist s-a ocupat doar de programe minore (…), argumentând că demonstrează austeritate bugetară. Însă Marea Britanie continuă să se împrumute masiv în raport cu celelalte state din G7, ceea ce erodează credibilitatea fiscală a Guvernului. Dacă Marea Britanie vrea să își finanțeze serviciile medicale, să reînzestreze armata și să atragă investiții pentru stimularea creșterii economice, sunt necesare politici de amploare”, subliniază grupul media Bloomberg.
”De asemenea, este necesară tratarea cu prioritate a daunelor produse de Brexit. Recentul summit de relansare a relațiilor cu Marea Britanie a generat, în principiu, progrese – alinierea pozițiilor privind politicile ecologice, achizițiile militare în comun și cooperarea în materie de reglementări. Dar acestea sunt doar angajamente, care trebuie transpuse în politici concrete”, concluzionează grupul media Bloomberg.
Fostul ministru al Transporturilor, Roman Starovoit, și adjunctul său sunt cei mai recenti oficiali ruși de rang înalt care au murit în circumstanțe suspecte sau neobișnuite de la invazia la scară largă a Ucrainei. Cel puțin douăzeci de persoane proeminente, inclusiv oficiali guvernamentali, ofițeri și oameni de afaceri proeminenți, au decedat pe neașteptate în această perioadă.
Roman Starovoit, fost ministru rus al Transporturilor, s-ar fi sinucis/ FOTO:X
Starovoit a fost găsit mort luni, după ce se pare că și-a luat viața după ce a fost înlăturat din funcția de ministru de către președintele Vladimir Putin la doar un an după ce a fost numit.
Ministrul, care a ocupat funcția de guvernator al regiunii Kursk din 2018 până în 2024, ar fi fost supus unor investigații în legătură cu acuzațiile de delapidare legate de investiții în apărarea frontierelor în provincia vecină cu Ucraina.
Trupele ucrainene au organizat ulterior o incursiune în regiune, cucerind teritorii în Federația Rusă timp de câteva luni. Cotidianul rus Kommersant a relatat că alți oficiali de rang înalt au depus mărturie împotriva lui Starovoit.
De asemenea, s-a relatat luni că adjunctul șefului ministerului rus al transporturilor, Andrei Korneiciuk, a murit în urma unui stop cardiac în timpul unei întâlniri. Moartea a doi oficiali de rang înalt din același departament într-un interval de timp atât de scurt a stârnit suspiciuni.
O serie de morți neașteptate
Publicația independentă rusă Moscow Times a subliniat alte câteva decese ciudate sau neașteptate care au implicat oficiali militari și civili în timpul războiului din Ucraina, care durează de trei ani și jumătate.
La începutul acestui an, în februarie, colonelul Evgheni Golovați, șef adjunct de departament în Ministerul de Interne, s-ar fi sinucis. O lună mai târziu, Vladimir Ananiev, un înalt oficial din orașul nordic Arhanghelsk, s-a prăbușit și a decedat în timpul unui meci de hochei. În aprilie, Igor Rojnev, șef adjunct al unei filiale regionale a Serviciului Penitenciar Federal, s-ar fi sinucis.
Alte cazuri neobișnuite: Artur Priahin , fost colonel de poliție și șef al unei agenții regionale antimonopol, care a căzut în mod misterios de la o fereastră de la etajul cinci din regiunea vestică Karelia. Anul trecut, Mihail Maksimenko, fost șef al securității din cadrul Comitetului de Investigații al Rusiei, a fost găsit mort într-o colonie penală, în timp ce Konstantin Kliuev, un oficial al orașului Vladivostok, a fost descoperit mort în Thailanda, a relatat Moscow Times .
Generali și spioni de top
În lunile de după invazia de la începutul anului 2022, două personalități importante au decedat. Se pare că generalul-maior în retragere Lev Soțkov s-a împușcat singur în iunie, în timp ce Veaceslav Trubnikov, fost șef al serviciului de informații externe al Rusiei, a murit în aprilie.
Putin i-a adus un omagiu lui Trubnikov, în vârstă de 78 de ani, numindu-l „adevărat ofițer și patriot”, dar circumstanțele morții sale sunt neclare, potrivit relatării Moscow Times .
Aleksei Ogarev, fostul șef al Rosoboronexport, agenția rusă de export de arme, este un alt om care a murit în acel an. Zalim Kerefov, fost prorector al Academiei Vamale Ruse, s-ar fi sinucis în timp ce se afla în arest, iar Oleg Kortunov, primarul orașului Ceboksari, a murit în urma unui atac de cord, la doar 39 de ani.
Igor Nosov, CEO al Corporației de Dezvoltare a Orientului Îndepărtat și Arcticii, ar fi murit în urma unui accident vascular cerebral la o zi după ce a fost concediat la începutul lunii februarie 2022. Câteva luni mai târziu, subordonatul său, Ivan Peciorin, s-ar fi înecat după ce a căzut de pe o barcă lângă Vladivostok.
Pe măsură ce anul se apropia de sfârșit, politicianul și magnatul milionar al cârnaților, Pavel Antov, s-a prăbușit în mod misterios pe fereastra unui hotel din India, la câteva luni după ce a trebuit să nege că a criticat războiul lui Putin din Ucraina.
Tiparul misterios a continuat în 2023, când Marina Iankina, șefa finanțelor Districtului Militar de Vest al Rusiei, a căzut de la etajul 16 al unei clădiri din Sankt Petersburg.
Vladimir Makarov, un fost șef al unității anti-extremism a poliției ruse, a murit și el în acel an, aparent sinucigându-se la scurt timp după ce a fost demis de Putin.
Ministrul adjunct al științei, Piotr Kucerenko, care se opusese războiului, a murit și el, după ce s-a îmbolnăvit în timpul unui zbor pe când se întorcea din Cuba.
Oligarhi decedați
Mai multe decese ciudate au avut loc și în comunitatea de afaceri bogată a Rusiei – multe în primele luni ale războiului.
În 2022, oligarhul și fostul director executiv din industria petrolieră Aleksander Subbotin a murit în circumstanțe inexplicabile, în timp ce Vladislav Avaiev, fost vicepreședinte al Gazprombank, a fost găsit împușcat mortal împreună cu soția și fiica sa. Vasili Melnikov, proprietarul firmei de aprovizionare medicală Medstom, a murit și el.
În același an, magnatul petrolului și gazelor Mihail Watford a fost găsit mort la Londra. Rapoartele sugerau că se temea că se află pe o „listă de urmărire”, dar poliția britanică a declarat că moartea sa nu a fost suspectă. Serghei Protosenia, fost vicepreședinte al gigantului gazier Novatek, a fost găsit mort împreună cu soția și fiica sa într-o vilă închiriată din Spania.
În timp ce unele dintre decesele raportate în ultimii ani au legături cu politica sau cu investigații în curs de desfășurare ale serviciilor de securitate, altele rămân inexplicabile sau opace, scrie presa rusă.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat joi, 10 iulie, că forța expediționară comună franco-britanică (CJEF), care va servi drept bază pentru o viitoare forță internațională menită să garanteze un armistițiu în Ucraina, va avea un efectiv sporit de „până la 50.000 de oameni„ care să poată fi mobilizați „într-un angajament major”.
Emmanuel Macron. FOTO Profimedia
„Creștem această forță comună de la nivelul de brigadă la cel al unui corp de armată, ceea ce înseamnă că poate ajunge până la 50.000 de soldați, capabili să fie desfășurați într-un angajament major’ și ‘capabili să reunească alți parteneri europeni și să fie puși la dispoziția” NATO, a precizat șeful statului francez, transmite AFP, citată de Agerpres.
„Rol important în organizarea Coaliției de Voință”
Afirmația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul britanic Keir Starmer la baza militară britanică de la Northwood, în nord-vestul Londrei.
Forța, care va fi denumită de acum înainte Forța comună franco-britanică, joacă deja un „rol important în organizarea Coaliției de Voință”, a mai precizat președinția franceză.
Amintim că președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut, pe1 iulie, o convorbire telefonică de peste două ore cu omologul său rus, Vladimir Putin, prima discuție directă între cei doi lideri din septembrie 2022.
Discuțiile au vizat două subiecte majore de securitate internațională: războiul din Ucraina și programul nuclear al Iranului. Liderul francez a reafirmat sprijinul „de neclintit” al Franței față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
La sfârșitul lunii trecute, președintele Franței, Emmanuel Macron, a avertizat vineri China că Alianța Nord-Atlantică (NATO) ar putea deveni mai implicată în regiunea Asiei dacă Beijingul nu va lua măsuri pentru a împiedica Coreea de Nord să participe la războiul Rusiei în Ucraina.
Doi luptători români din plutonul Getica, cunoscut și sub numele Romanian Battlegroup „Getica”, au fost răniți pe frontul din Ucraina, în urma unui atac cu dronă improvizată.
Doi luptători români au fost răniți în Ucraina FOTO: Facebook / Romanian Battlegroup „Getica”
Doi luptători români au fost răniți în Ucraina, după ce o dronă improvizată a explodat în apropierea vehiculului în care se aflau. Potrivit informațiilor publicate de grupul „Getica” pe rețelele de socializare, atacul a avut loc pe 17 iunie, în jurul orei 2 dimineața, în zona Orikhiv, una dintre cele mai active linii ale frontului. Cei doi militari români participau la o misiune de extragere a unei echipe de infanterie a Legiunii Internaționale din prima linie.
Ei se deplasau cu o mașină de teren neblindată, dar echipată cu un sistem de bruiere a dronelor. Pe drum, însă, o dronă FPV rusească conectată prin fibră optică, folosită ca mină controlată de la distanță, a fost detonată exact sub motorul vehiculului.
„Dacă explozia ar fi avut loc cu o jumătate de secundă mai târziu și s-ar fi produs sub pasageri, tragedia ar fi fost cu siguranță mult mai mare. Chiar și așa, șocul resimțit în cabină a umflat podeaua, a zdrobit bordul și a activat toate airbagurile”, a precizat unitatea într-o postare.
Trei kilometri pe jos, sub amenințarea constantă a atacurilor
După explozie, cei doi luptători au părăsit vehiculul avariat și au mers pe jos aproximativ 3 kilometri, până la o poziție fortificată, unde au primit primele îngrijiri medicale. Ulterior, au fost evacuați în siguranță.
Unul dintre români a fost internat timp de o săptămână, cu leziuni la picioare, contuzie cerebrală și leziuni auditive, în timp ce celălalt a fost externat după o zi, cu răni minore. Ambii s-au recuperat complet.
Vehiculul folosit, supranumit „Roxy”, a fost complet distrus în zilele următoare în urma unor noi atacuri cu drone. „Roxy și-a făcut datoria până la capăt, și dacă ar exista medalii pentru mașinile militare, Roxy ar merita cea mai importantă medalie!”, au scris membrii „Getica”.
Incidentul este unul dintre primele cazuri documentate în care drone FPV conectate prin fibră optică sunt folosite de forțele ruse pe post de mine inteligente, ceea ce ridică noi semnale de alarmă privind evoluția tacticilor de luptă. „Este o dovadă clară că pericolul în zona de ostilități este prezent în orice moment, nu doar în tranșeele din prima linie”, avertizează luptătorii români.
Kievul, din nou sub foc
Incidentul în care au fost răniți cei doi români are loc în contextul intensificării atacurilor asupra capitalei Ucrainei. În noaptea de 9 spre 10 iulie, capitala Ucrainei a fost ținta unui atac masiv lansat de forțele ruse. Potrivit autorităților locale, două persoane au murit, iar alte 13 au fost rănite în urma bombardamentului.
„Forţele ruse au vizat cel puţin şase cartiere ale capitalei ucrainene”, a declarat Timur Tkacenko, șeful administraţiei militare a Kievului.
Mikola Kalașnik, șeful administrației militare regionale, a explicat că atacul a durat „aproape zece ore” și a fost efectuat cu drone de luptă și rachete. Jurnaliștii AFP aflați în oraș au relatat explozii puternice și au observat proiectile interceptate pe cer de apărarea antiaeriană.
Cine sunt luptătorii din plutonul „Getica”
Plutonul „Getica” este format din voluntari români care s-au alăturat Ucrainei în lupta împotriva invaziei ruse, unii cu experiență militară, alții simpli cetățeni motivați de solidaritate. Grupul a fost mediatizat în ultimele luni pentru implicarea sa în mai multe operațiuni alături de armata ucraineană. Detalii despre componența exactă a plutonului sau despre zonele în care activează sunt păstrate, în general, confidențiale din motive de securitate.
Curtea Constituțională a României (CCR) a achiziționat bilete la clasa business pentru Republica Dominicană, stilouri de peste 20.000 de euro, schimburi de experiență și convenții în Armenia, Gabon, Kârgâzstan și Franța din bani publici.
CCR a cheltuit sume impresionante din bani publici FOTO Mediafax
Doi judecători de la CCR au ajuns anul acesta în Republica Dominicană, țară care atrage anual peste 10 milioane de turiști. Este vorba despre Cristian Deliorga şi Gheorghe Stan, care au fost prezenţi la un eveniment juridic de excepţie, împreună cu o consilieră, la care au şi luat cuvântul, potrivit Antena 3.
Un video arată cum Deliorga primește cuvântul de la unul dintre paneliștii evenimentului.
„Să putem să avem o perspectivă de cealaltă parte, de pe continent, de cealaltă parte, traversând oceanul, către România, despre cum e sistemul electoral al acestei ţări, cum funcționează în cealaltă parte şi apoi răspundem la câteva întrebări”, a spus participantul la eveniment.
Bilete de mii de euro
Cele trei bilete de avion pe ruta Bucureşti-Madrid-Santo Domingo şi retur au costat 13.480 de euro, iar pentru acestea nu s-a făcut nicio licitaţie. Două bilete au fost la clasa business, iar unul a fost cumpărat la clasa economic.
Sejurul judecătorilor CCR în Republica Dominicană a fost scurt, de trei zile, pentru că aceasta a fost perioada pentru care tot Curtea Constituţională a achiziţionat şi asigurări medicale pentru cei trei călători, în valoare de 105 euro, potrivit datelor de pe SEAP.
La business au zburat judecători de la CCR şi în Franţa. Tot ei au mai fost şi în alte ţări, precum Armenia, Kârgâstan, Turcia sau Gabon, ca să studieze democraţia. Dar nicăieri, nici pe site-ul CCR şi nici pe cele de achiziţii, nu am identificat costurile cazărilor.
Stilouri de lux
O altă achiziție făcută de Curtea Constituțională constă în 250 stilouri în valoare de peste 21.000 de euro, tot fără licitaţie.
Recent, Curtea Constituțională a reacționat printr-un comunicat de presă, la știrile despre trei judecători de la CCR care urmează să primească la plecarea din funcție echivalentul a 6 indemnizații lunare, adică aproximativ 35.000 de euro.
Cine sunt cei trei judecători
Potrivit informațiilor apărute anterior în spațiul public, este vorba despre Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga.
Marian Enache a încasat în 2024 un salariu brut de 39.441 lei, adică puțin peste 23.000 lei net, ceea ce înseamnă că acesta ar putea încasa o primă de încheiere de mandat de peste 138.000 lei
Potrivit declarației sale de avere pe anul 2024, publicată pe site-ul Curții Constituționale, Marian Enache, președintele instituției, a declarat venituri din pensie de 679.800 lei, iar din salariu suma de 473.298 lei.
Cumulat, Marian Enache a avut anul trecut un venit brut de peste 1,1 milioane de lei, respectiv peste 96.000 lei lunar brut,, mai mult decât dublul salariului președintelui României, de 44.000 lei brut lunar, la nivelul anului trecut.
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, 2 iulie, că „primele de pensionare” pe care le solicită judecătorii de la Curtea Constituţională deși sunt legale pot fi considerate, în contextul actual, „imorale”.
Legea de funcționare a CCR arată, la articolul 71, alineatul 5, că judecătorii CCR au dreptul la plata a șase salarii nete în momentul în care li se termină mandatul.
Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, a anunțat că va returna vineri, 11 iulie, distincția Ordinul Național pentru Merit pe care a primit-o din partea Statului Român, dată fiind atitudinea și poziționarea publică a președintelui Nicușor Dan cu privire la sesizarea CCR privind legea de combatere și sancționare a extremismului.
Vexler returnează distincția pe care am primit-o din partea Statului Român. FOTO Facebook
„Am hotărât să returnez mâine distincția pe care am primit-o din partea Statului Român – Ordinul Național pentru Merit. Având în vedere atitudinea și poziționarea publică a Președintelui României, domnul Nicușor-Daniel Dan, dar și consecințele acestora, îmi este imposibil să păstrez acest Ordin”, a anunțat deputatul, hoi, 10 iulie, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Silviu Vexler spune că mesajul care transpare din sesizarea luni Nicușor Dan, adresată joi Curții Constituționale a României, împotriva legii de combatere și sancționare a extremismului „este unul de relativizare a pericolului prezentat tocmai de extremism:
„Efectul acțiunii Președintelui României în societate, direct sau indirect, va fi de încurajare a promovării în continuare a ideologiei legionare, a conducătorilor organizațiilor extremiste, inevitabil, a antisemitismului și a tuturor formelor de extremism’”.
Vexler, despre sezizarea lui Nicușor Dan, „mult mai nocivă pentru întreaga societate”
Deputatul a amintit că joi, Curtea Constituțională a României a respins, integral, în unanimitate, sesizarea de neconstituționalitate a Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură formulată de grupurile parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri și deputați neafiliați.
Vexler spune că sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan este „aproape identică” cu aceasta, „dar mult mai nocivă pentru întreaga societate”.
„Decizia CCR de respingere a precedentei sesizări este mai mult decât clară : ‘În esență, Curtea a constatat că adoptarea legii nu reprezintă o ingerință asupra libertății de exprimare, informare și învățătură întrucât în urma aplicării testului de proporționalitate, legea criticată își găsește justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim și al măsurii adecvate și necesare într-o societate democratică, păstrând justul echilibru între interesele colective și cele individuale. () Totodată, dispozițiile legale criticate întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate și nu contravin dreptului la viață intimă familială și privată, exigențelor libertății de exprimare’. Regret că printr-un astfel de gest al Șefului Statului sunt distruse, într-o bună măsură, toate eforturile făcute de Statul Român timp de peste 30 de ani. Eforturi la care am contribuit și eu’” menționează președintele FCER.
Președintele Federației Comunităților Evreiești din România consideră că Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură a devenit irelevantă și ar trebui abrogată, împreună cu desființarea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării acestei Strategii.
„Altfel, vom continua într-un joc continuu al formelor fără fond. Sunt onorat că am putut iniția acest proiect legislativ esențial pentru o societate democratică și un stat de drept. Mulțumesc Grupurilor Parlamentare ale Partidului Social Democrat, Partidului Național Liberal, Uniunii Salvați România, Uniunii Democrate ale Maghiarilor din România și Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale pentru susținerea acordată și pentru că au înțeles atât importanța cât și necesitatea proiectului”, mai scrie deputatul.
Sesizarea de neconstituționalitate trimisă de Nicușor Dan CCR
Amintim că președintele Nicușor Dan a trimis CCR, joi, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgentă nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.
Nicușor Dan consideră că, prin modalitatea de adoptare și prin conținutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale.
„Orice acțiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanțiile pentru a nu putea fi citită ca o acțiune a unei opțiuni politice a societății, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”.â
„Societatea românească este puternic polarizată”
Președintele mai spune că „statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități”.
Nicușor Dan invocă critici de constituționalitate din perspectiva necesității clarității și previzibilității legii și remarcă lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist.
„Absența unei definiții legale exprese a noțiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete și instanțe de judecată) chemate să urmărească și să judece cele două infracțiuni prevăzute în art. I pct. 5 și 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară și instabilitate juridică la nivelul societății. Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracțiunile menționate sunt sancționate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, și interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante față de libertatea individului și celelalte garanții procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiție legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul OUG 31/2002, ceea ce ridică aceeași problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție”, afirmă Nicușor Dan.
Președintele mai spune că, prin comparație, legislațiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise.
Nicușor Dan se referă și la lipsa de claritate a noțiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conținutului.
„Este lesne de observat că definiția citată este circulară, deoarece lămurește numai sensul noțiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămurește deloc semnificația atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipsește chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea și în aplicarea acestei noțiuni de către organele judiciare competente (parchetele și instanțele judecătorești)”, mai arată președontele.
Nicușor Dan aduce și critici de constituționalitate din perspectiva dreptului la informație (art. 31 din Constituție), accesului la cultură (art. 33 din Constituție) și libertății de exprimare (art. 30 din Constituție)
Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit joi,10 iulie, despre relația sa cu premierul Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL.
Grindeanu a criticat măsurile anunțate de Bolojan. FOTO INQUAM Photos / Mălina Norocea
Sorin Grindeanu a fost întrebat, la România TV, dacă este adevărat că relaţiile dintre el şi premierul Ilie Bolojan sunt aproape inexistente şi nu mai participă la întâlnirile de la vârful coaliţiei, fiind înlocuit de Marian Neacşu.
„Nu. La toate întâlnirile coaliţiei am fost prezent”, a răspuns liderul PSD, citat de Agerpres
Sorin Grindeanu a spus despre relaţia sa cu Ilie Bolojan că „este la fel cum era înainte de a fi dânsul preşedinte PNL şi eu preşedinte la PSD, amândoi interimari”.
Liderul social-democrat a adăugat:
„Eu cred că oamenii nu se aşteaptă să fim prieteni, nu e vorba despre asta şi nici eu, nici domnul Bolojan nu cred că asta e ceea ce ar trebui să ne ghideze. Trebuie să existe încredere şi respect reciproc. În acest moment nu am motive să spun că lucrurile nu sunt aşa. Până la proba contrarie”.
Amenințări cu ieșirea de la guvernare
Despre respect, liderul interimar al PSD a tot vorbit în ultimele zile, mai ales după ce Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea, luni, în plenul comun al Parlamentului.
Amintim că Grindeanu a cerut marți să se țină cont mai mult de propunerile PSD dacă partenerii de coaliție vor ca social-democrații să rămână la guvernare.
„Cred că e bine să se țină cont mai mult de propunerile PSD, dacă ne vor ca parteneri. Vă repet, eu nu cred că se reface deficitul punând CASS la veteranii de război. Eu nu cred că se reface deficitul punând CASS la deținuții politici, la foștii deținuți politici. Astea sunt lucruri care depășesc o anumită limită (….) În zilele următoare ne vom consulta în partid să vedem cum abordăm situația din punct de vedere politic”, a afirmat liderul social-democrat, marți, într-o declarație de presă susținută după vizita la șantierul Portului Giurgiu.
„Așa cum arată acest pachet fiscal astăzi, există o probabilitate foarte mare ca TVA-ul să meargă la 24%, ori până la finalul anului, ori la începutul anului viitor”, spune fostul premier Florin Cîțu. Liberalul critică primul pachet de măsuri fiscale asumat în Parlament de Ilie Bolojan, pe care îl numește o „cârpeală”.
„Sunt sceptic, văzând că mergem după tot felul de cârpeli, în loc să atacăm problemele de fond. Reforma salarizării este în PNRR, primim bani pentru ea și reduce cheltuielile bugetare pe termen lung”, adaugă fostul lider PNL la RFI.
Florin Cîțu avertizează asupra caracterului temporar al măsurilor fiscal-bugetare, care ar putea decredibiliza guvernul în fața instituțiilor financiare internaționale.
„De ce este greu ca cineva să creadă că această reformă, astăzi, este serioasă? Pentru că atunci când introduci măsuri temporare, îți asumi, de exemplu, că eu, ca Guvern — eu nu sunt de acord — dar îți asumi că o parte dintre pensionari vor trebui să plătească acea contribuție la sănătate, tu vrei să convingi piețele că ești serios în ceea ce privește reducerea pe termen lung a deficitului bugetar. Nu poți atunci să dai înapoi și să spui că măsura este temporară, pentru că, în acel moment, cineva care se uită la evoluția deficitului pe termen lung va spune: da, dar atunci o să-ți lipsească aceste venituri și de unde le iei?”, încheie fostul premier.
Bogdan Cătălin Steriopol își păstrează mandatul de administrator în Consiliul de Administrație al Rompetrol Rafinare, deși a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție. Ministerul Energiei precizează că Steriopol a fost ales în 2022 ca membru al Consiliului de Administrație la propunerea statului român, care deține 44,69% din capitalul social al companiei. Mandatul său expiră pe 30 aprilie 2026.
Potrivit precizărilor ministerului, legea interzice exercitarea calității de administrator doar în cazul unei hotărâri judecătorești definitive care să stabilească această interdicție ca pedeapsă complementară pentru anumite infracțiuni, inclusiv cele de corupție. În prezent, nu există o astfel de hotărâre definitivă împotriva lui Steriopol.
Legea prevede că administratorul trebuie să înștiințeze societatea dacă nu mai are dreptul să exercite această funcție. De asemenea, în cazul unei revocări fără justă cauză, administratorul poate solicita daune-interese, ceea ce ar putea genera costuri suplimentare pentru companie.
Bogdan Steriopol a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea a patru infracțiuni
El a fost acuzat că, în 2021, ar fi participat la trucarea unui concurs prin care a fost angajat la Direcţia Generală de Arhitectură Peisagistică şi Monumente de For Public, instituție din subordinea Primăriei Generale a Municipiului București. Prejudiciul estimat de DNA se ridică la aproximativ 13.000 de lei.
Reamintim că Bogdan Cătălin Steriopol ocupă din 2020 poziția de administrator la Rompetrol Rafinare, unde, potrivit declarației de avere a soției sale, a încasat în 2024 circa 3.000 de euro lunar. Mandatul său în această companie de stat este valabil până în aprilie 2026.
Controversata jurnalistă de la Chișinău, Natalia Morari, confirmă că are interdicție de intrare în România, subliniind că a aflat despre măsura restrictivă din „surse sigure”.
Natalia Morari este interzisă în România. FOTO: Facebook
,,Din surse sigure, am aflat că, într-adevăr, sunt unul dintre cei doi cetățeni ai Republicii Moldova care apar pe listă alături de primarul Ion Ceban. Noi am expediat solicitările necesare către Ministerul de Externe de la București, însă răspunsul oficial ar putea veni abia peste 30 de zile”, a spus Natalia Morari în timpul unui podcast moderat de jurnalistul de la București, Ion Cristoiu.
Aceasta susține că măsura restrictivă a fost impusă la solicitarea președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Administrația Prezidențială de la Chișinău a afirmat că nu comentează declarațiile Nataliei Morari.
,,Sunt convinsă că solicitarea a venit de la Chișinău, de la Maia Sandu. Solicitarea a fost rezultatul unei supărări foarte mari a Maiei Sandu față de activitatea mea jurnalistică. Am rămas printre puținele voci critice. Așa cum pe vremuri îl criticam pe Plahotniuc, așa fac și acum”, a adăugat jurnalista controversată.
Trei moldoveni interziși în România
În data de 9 iulie, responsabilii Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) au anunțat că primarul Chișinăului, Ion Ceban și alți doi cetățeni moldoveni s-au ales cu interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen. Conform presei, pe lângă Natalia Morari, este și fostul premier comunist și liderul Partidul Viitorul Moldovei, Vasile Tarlev, care a spus că nu comentează zvonuri, așteptând confirmare oficială în acest sens.
„Din motive ce țin de considerente de siguranță națională, România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru domnul Ion Ceban și pentru încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. Decizia este de resortul instituțiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în materie”, au precizat reprezentanții MAE.
Jurnalista controversată Natalia Morari a realizat un interviu la începutul acestui an cu fostul candidat la alegerile prezidențiale din România, Călin Georgescu.
Ea a candidat independent în toamna anului trecut la alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Aceasta este iubita controversatului om de afaceri Veaceslav Platon care se află după gratii în Marea Britanie, unde s-a ascuns de justiția moldoveană. El a fost condamnat la 18 ani de pușcărie în cazul fraudei bancare, fiind eliberat din închisoare în urma demersului de suspendare a executării pedepsei depus de pro-rusul Alexandr Stoianoglo când ocupa funcția de procuror general.
Atât Natalia Morari, cât și Veaceslav Platon critică dur guvernarea pro-europeană a țării vecine. Jurnalista, despre care se spune că ar fi agent al serviciilor speciale ruse, a devenit cunoscută în anii 2000 prin articolele despre corupția din Rusia, precum și ulterior prin rolul său în cadrul demonstrațiilor din aprilie 2009 de la Chișinău. Ea a fost acuzată că alături de bloggerul rus Eduard Baghirov, un apropiat al regimului de la Kremlin, și ex-consilierul comunistului Vladimir Voronin, Mark Tkaciuk, ar fi deturnat protestele în unele violente.
Iar în 2018, Natalia Morari a fost inclusă în baza de date a platformei „Mirotvoreț” din Ucraina, fiind prezentată drept agent al serviciilor speciale ruse și acuzata că ar fi intervenit în treburile interne ale țării și că ar fi manipulat opinia publică. Aceasta neagă toată acuzațiile.
Un incendiu puternic a izbucnit în noaptea de marți spre miercuri pe insula Thassos, una dintre destinațiile favorite ale românilor în Grecia.
Incendii devastatoare pe o insula Thassos, Grecia FOTO: X
Insula Thassos din Grecia, una dintre cele mai populare destinații de vacanță pentru români, a fost cuprinsă azi-noapte de un incendiu de vegetație izbucnit în zona forestieră Glikadi. Peste 60 de pompieri, ajutați de 20 de autospeciale, s-au luptat ore întregi cu flăcările, alimentate de vântul puternic.
Focul s-a extins rapid către drumuri, blocând accesul în mai multe zone, iar un transformator avariat a lăsat în întuneric mai multe resorturi până dimineață. Două hoteluri pline cu turiști, printre care mulți români, au fost evacuate ca măsură de precauție. Intervenția a fost susținută de trei aeronave și două elicoptere, iar incendiul a fost limitat spre dimineață.
Unul dintre hotelurile afectate, aflat în apropierea zonei incendiate, a fost evacuat în toiul nopții. „N-am putut să stau deoparte. M-am dus către zonă să vedem exact ce este. Eu, fiind rezident, a trebuit să liniştesc într-un fel şi turiştii, şi pe cei din jur, români care probabil erau dornici de a afla informaţii”, a declarat Silviu Drăgan, român stabilit în Thassos, pentru Observator.
Presa locală relatează că incendiul ar fi pornit de la un scurtcircuit.
Recomandări pentru turiști
Silviu Drăgan le-a transmis turiștilor un mesaj important despre prevenirea incendiilor în zonele predispuse: „Ca şi sfaturi pentru turişti când vin într-o zonă ca aceasta, cum e Grecia, care este predispusă la incendii, nu aruncaţi chiştoace de ţigări pe jos, nu aruncaţi din maşină chiştoace de ţigări, nu aruncaţi sticle pe jos, pentru că un ciob de sticlă poate face efect de lupă şi poate aprinde acele de pin care sunt foarte uscate”.
Anual, peste 200.000 de români își petrec concediul pe insula Thassos, numărul fiind în creștere de la un sezon la altul.
Incendiu devastator și lângă Atena
Un alt focar major a izbucnit în Oropos, aproape de Atena. Acolo, peste 210 pompieri, cu 51 de autospeciale și 21 de aeronave, au intervenit pentru a stinge incendiul de proporții.
„Valul de căldură este foarte intens. Momentan, este aici, în regiune. S-a aprins incredibil de repede. După cum vedeţi, sunt flăcări uriaşe în faţa mea. Incendiul este foarte mare. Este nevoie de atenţie din partea tuturor autorităţilor. Era foarte puţin şi, deodată, s-a aprins. E foarte mult foc”, a relatat George Kovos, reporter EPT A.E.
Peste 400 de hectare de vegetație au fost mistuite, iar 35 de case au fost evacuate de urgență. Din fericire, flăcările nu au ajuns la locuințe.
Bărbații care au încercat să bage o femeie cu forţa într-un autoturism, în parcarea unui supermarket din Bacău, au ajuns după gratii.
Bărbații au fost reținuți FOTO: Captura video
„Doi bărbați, suspectați de comiterea unei tentative de lipsire de libertate asupra unei femei au fost depistați la scurt timp de către polițiști. După administrarea probatoriului, polițiștii Biroului de Investigații Criminale Bacău i-au reținut pentru 24 de ore pe cei 2 bărbați și i-au introdus în arestul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău”, a transmis Poliția.
Miercuri, 9 iulie, cei doi au fost prezentați instanței de judecată, care a dispus arestarea preventivă a acestora, pentru 30 de zile. Cercetările sunt continuate, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, pentru „comiterea infracțiunilor de tentativă la lipsire de libertate în mod ilegal și furt”.
Incidentul a avut loc marți, 8 iulie 2025, în parcarea unui supermarket din Bacău. Polițiștii au fost sesizați cu privire la comiterea unei tentative de lipsire de libertate a unei femei.
În imaginile de pe camerele de supraveghere se observă cum femeia se urcă în mașina sa, aflată în parcare. La un moment dat, apare altă mașină, din care coboară un individ.
Acesta se îndreaptă cu viteză spre mașina femeii, o scoate cu forța din autoturism, în timp ce tânăra încearcă din răsputeri să scape.
Un al doilea individ iese din mașină și încearcă să o bage cu forța în mașină. Este târâtă pe jos și, abia în momentul în care mai multe persoane s-au apropiat, suspecții au fugit într-o direcție necunoscută.
Raluca Turcan este acuzată că, în plină criză, vrea să meargă în Japonia, pentru a participa la concertul susținut de Orchestra Operei Naționale București la Expo 2025 Osaka. În replică, aceasta susține că „toate cheltuielile legate de această deplasare” intră in sarcina sa.
Raluca Turcan FOTO: Facebook
Informația legată de deplasarea în Japonia a fost făcută public de jurnalistul Robert Turcescu. „Zeci de mii de euro se vor cheltui ca tanti Raluca Turcan (aloooo, coiful, coiful!) să plece în Japonia de mână cu nevasta lui Aurescu (ex-ministru de Externe) ca să vadă concertul sustinut de Orchestra Operei Nationale Bucuresti la Expo 2025 Osaka! Banii sunt dati de Camera Deputaților. De fapt, e vorba de o excursie platită din bani publici pentru Raluca Turcan si nevasta lui Aurescu (care este consilierul ei parlamentar!). Hai, Bolojane, joac-o p-asta!”, a scris Robert Turcescu, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit informațiilor Adevărul, soția fostul ministru de externe Bogdan Aurescu nu va pleca în Japonia.
De asemenea, deputata PNL, Raluca Turcan, a anunțat de pe 9 iulie, printr-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, că va realiza o vizită în Japonia, însă își va plăti singură cheltuielile.
„Pentru corectă informare: în luna mai, Camera Deputaților a adoptat un memorandum, la solicitarea mea, ca răspuns al unei invitații oficiale pentru a realiza o vizită în Japonia, având în vedere calitatea de membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Japonia și de Vicepreședintă a Camerei Deputaților. Din momentul în care premierul a anunțat suspendarea cheltuielilor pentru deplasările externe, am considerat firesc să acționez în consecință.Toate cheltuielile legate de această deplasare intră in sarcina mea și nu vor fi folosiți bani publici”, a transmis Raluca Turcan, pe FB.
„Voi respecta angajamentul de a participa la evenimentele din Japonia, un cuvânt dat rămâne un cuvânt dat, iar toate cheltuielile le voi asuma personal. Relația româno-japoneză merită prețuită și ferită de dispute politice artificiale”, a mai precizat Turcan.
olojan a interzis deplasările externe ale membrilor Guvernului
Premierul Ilie Bolojan le-a cerut tuturor ministerelor să reducă pe cât posibil deplasările externe și numărul de persoane care participă la acestea. Singurele astfel de deplasări care se vor putea face vor fi cele aprobate de Cancelaria prim-ministrului.
Miercuri, 9 iulie, toate ministerele au primit o circulară prin care sunt informate că, de acum înainte, deplasările externe vor fi limitate și vor respecta reguli clare.
„Prim-ministrul Ilie Bolojan a cerut ministerelor și instituțiilor aflate în subordinea și coordonarea acestora reducerea deplasărilor externe, pentru o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. Prin memorandumul semnat de premier și trimis către ministere se solicită o analiză atentă a deplasărilor externe care urmează să fie efectuate de personalul din aceste structuri și din instituțiile subordonate sau aflate în coordonare. Aceste deplasări trebuie să fie strict necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor instituționale, realizarea obiectivelor prevăzute în programul de guvernare, promovarea și apărarea intereselor României. De asemenea, durata acestora și numărul persoanelor din delegații va fi limitat strict la minimumul necesar pentru îndeplinirea obiectivelor vizitei”, a transmis Executivul.
Ministerele de resort au obligația ca, pentru fiecare deplasare, să transmită un memorandum spre aprobare Prim-ministrului și Secretariatului General al Guvernului, cu cel puțin 5 zile înainte de data începerii deplasării.
Memorandumurile trimise prea târziu, adică mai târziu de acest termen, nu vor fi luate în considerare.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat joi, pe Facebook, finalizarea lucrărilor la gazoductul Tuzla-Podișor, care ar urma să preia gazele din Neptun Deep.
„Gazoductul Tuzla-Podișor a fost finalizat! Un proiect esențial pentru valorificarea gazului din Marea Neagră și consolidarea securității energetice a României”, a Ivan.
Conform acestuia, este vorba de 308 km de conductă gata să preia gazele din Neptun Deep. Capacitatea gazoductului este de peste 8 miliarde mc/an.
„Infrastructură finalizată în termen, pregătită pentru integrare în sistemul național de transport. Este un pas strategic care ne aduce mai aproape de obiectivul major: independență energetică reală, cu resurse proprii, în beneficiul economiei naționale și al cetățenilor”, a adăugat ministrul Energiei.
Sebastian Marinescu, șeful Salvamont Braşov, a vorbit despre decizia Guvernului de a plafona sporul pentru condiţii vătămătoare într-un mesaj public. Acesta a precizat că „sporul actual de 300 de lei brut – similar unor funcţii sedentare, cu program fix şi fără expunere la risc – nu reflectă realitatea muncii”.
Şeful Salvamont Braşov spune că în ciuda condiţiilor grele, „echipele de salvatori reuşesc să intervină eficient, având grad de răspuns de 100% la toate solicitările şi contribuind direct la siguranţa publică”.
„În acest context, apare firesc întrebarea: este recunoaşterea materială pe măsura responsabilităţii şi pericolului asumat? Sporul actual de 300 de lei brut – similar unor funcţii sedentare, cu program fix şi fără expunere la risc – nu reflectă realitatea muncii pe care o desfăşurăm. Nu este vorba despre o revendicare, ci despre o analiză onestă: putem vorbi despre echitate în sectorul public când riscurile majore sunt răsplătite simbolic, iar activităţi fără expunere sau impact real beneficiază de tratament similar ori chiar preferenţial?
E momentul pentru o regândire a criteriilor prin care statul recompensează munca – în funcţie de dificultate, impact social şi pericolul asumat, nu doar de încadrarea birocratică. Sporurile ar trebui acordate în funcţie de implicare şi performanţă, nu eliminate în mod uniform”, scrie Sebastian Marinescu.
„Nu putem supravieţui şi nu ne putem întreţine familiile doar cu felicitări şi aprecieri”
Sebastian Marinescu a punctat că este esenţial ca sprijinul acordat celor care îşi pun viaţa în slujba celorlalţi să fie nu doar moral, ci şi concret.
„În timp ce unii funcţionari se limitează la semnarea unor documente în condiţii de confort şi predictibilitate, salvatorii montani şi personalul din sistemul de urgenţă rămân mereu în linia întâi. Suntem solidari şi vom continua să intervenim. Însă, dincolo de recunoaştere simbolică, trebuie spus clar: nu putem supravieţui şi nu ne putem întreţine familiile doar cu felicitări şi aprecieri.
Într-un sistem în care realitatea de zi cu zi presupune responsabilităţi personale, cheltuieli, nevoi şi siguranţă financiară, este esenţial ca sprijinul acordat celor care îşi pun viaţa în slujba celorlalţi să fie nu doar moral, ci şi concret. În lipsa unei recompensări corecte, riscăm să pierdem profesionişti desăvârşiţi, care vor căuta recunoaştere şi recompensă financiară în alte sectoare sau în mediul privat”, mai spune acesta.
Autoritățile poloneze au solicitat oficial Comisiei Europene declanșarea unei anchete împotriva platformei X, deținută de Elon Musk, după ce chatbotul său integrat – Grok – a generat mesaje cu conținut antisemit, vulgar și cu tentă extremistă. Incidentul readuce în prim-plan întrebările esențiale despre responsabilitatea platformelor digitale și limitele libertății de exprimare în era inteligenței artificiale.
Chatbotul Grok, în centrul unui scandal internațional
Ministrul polonez al afacerilor digitale, Krzysztof Gawkowski, care deține și funcția de vicepremier, a transmis Bruxelles-ului o solicitare de investigare a posibilelor încălcări ale legislației europene privind discursul instigator la ură și protejarea ordinii publice. Reacția a venit după ce Grok – un produs al companiei xAI, integrat direct în rețeaua X (fostul Twitter) – a publicat o serie de mesaje alarmante: elogii la adresa lui Hitler, insulte grobiene la adresa liderilor europeni și teorii conspiraționiste privind moartea lui Jeffrey Epstein, scrie hollywoodreporter.com.
Printre mesajele controversate s-au numărat autodescrieri halucinante precum „MechaHitler”, acuze la adresa serviciilor israeliene de informații, dar și afirmații obscene cu caracter violent. Într-o serie de interacțiuni cu utilizatori polonezi, chatbotul a recurs la insulte grosolane la adresa premierului Donald Tusk, pe care l-a numit „un trădător nenorocit” și „o curvă roșcată”, acuzându-l că „vinde suveranitatea Poloniei pe funcții la Bruxelles”.
Într-un răspuns oferit The Hollywood Reporter, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a confirmat primirea scrisorii din partea guvernului polonez, adăugând că „luăm foarte în serios aceste chestiuni”. Deși nu a oferit detalii despre următorii pași, oficialul a reamintit că, potrivit Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), platformele sunt obligate să identifice și să reducă riscurile legate de încălcarea drepturilor fundamentale și diseminarea de conținut ilegal.
Incidentul survine în contextul în care Elon Musk a anunțat recent modificări ale modului în care Grok gestionează informația, încurajând, potrivit presei americane, o „abordare nefiltrată” și o atitudine sceptică față de sursele media convenționale. Cu alte cuvinte, sistemul a fost setat să nu se „ferească” de opinii politice incorecte, atâta timp cât pot fi „bine susținute” – o formulare ambiguă care, în practică, a generat conținut profund ofensator.
Gawkowski, intervievat de postul RMF24, s-a declarat „dezgustat” de rezultatele actualizării Grok și a avertizat că Polonia „nu exclude” acțiuni legale sau chiar restricționarea accesului la platformă.
Situația din Polonia nu este izolată. Turcia a fost prima țară care a interzis complet chatbotul Grok, după ce acesta a emis injurii la adresa președintelui Erdogan și a lui Kemal Atatürk – fondatorul statului modern turc. Autoritățile de la Ankara au justificat interdicția prin prevederile legii care incriminează insulta adusă demnitarilor, iar ancheta penală este deja în desfășurare.
Un precedent periculos și o problemă nerezolvată
Scandalul Grok ilustrează limitele actuale ale reglementării globale a inteligenței artificiale. Regulamentele europene, deși avansate, sunt puse în fața unui paradox: platformele digitale globale pot genera conținut în timp real, dinamic și impredictibil, în timp ce legislația rămâne, inevitabil, reactivă și lentă.
Chiar și așa, DSA include un mecanism special de reacție în cazuri de criză, menit să permită intervenții rapide atunci când este pusă în pericol securitatea publică. Adoptat în contextul războiului din Ucraina, acest mecanism nu a fost activat niciodată până acum – dar cazul Grok ar putea deveni primul test major.
În lipsa unei interdicții imediate, eventualele măsuri legale împotriva platformei X ar putea dura ani, mai ales dacă compania refuză cooperarea. În paralel, Comisia Europeană are deja în desfășurare mai multe anchete împotriva X pentru presupuse încălcări ale legislației digitale europene.
Inteligența artificială și suveranitatea digitală
La nivel global, cazul Grok deschide o întrebare incomodă: cine decide ce poate sau nu poate spune o inteligență artificială? În condițiile în care majoritatea modelelor AI sunt dezvoltate în Statele Unite, iar valorile încorporate reflectă realități culturale vestice, țări ca Polonia sau Turcia – dar și alte state europene – se confruntă cu o dilemă strategică. Să accepte modelele globale, cu riscurile aferente, sau să își dezvolte alternative proprii?
Ceea ce pare la prima vedere un derapaj tehnologic este, de fapt, o confruntare între viziuni asupra ordinii sociale. Într-un internet fragmentat de reglementări naționale, inteligența artificială riscă să devină următorul teren de luptă pentru suveranitate.
Turcia interzice Grok: între protejarea valorilor naționale și imposibilitatea controlului tehnologic
Decizia Turciei de a interzice complet chatbotul Grok marchează un moment de cotitură în raportul dintre state și inteligența artificială. Spre deosebire de apelul la prudență lansat de autoritățile poloneze, Ankara a adoptat o măsură radicală și fără precedent: blocarea totală a accesului la instrumentul dezvoltat de xAI, după ce acesta a emis comentarii considerate ofensatoare la adresa președintelui Recep Tayyip Erdogan, dar și la adresa fondatorului statului turc, Mustafa Kemal Atatürk – figură cu statut sacrosanct în societatea turcă.
Autoritatea pentru Tehnologii Informaționale și Comunicații (BTK) a invocat o decizie judecătorească și prevederile legii penale care sancționează insulta adusă șefului statului, cu pedepse ce pot ajunge la patru ani de închisoare. În paralel, Parchetul din Ankara a deschis o anchetă oficială – o premieră în ceea ce privește un produs de inteligență artificială.
Mai mult decât cenzură: un exercițiu de suveranitate digitală
Pentru autoritățile turce, interzicerea Grok nu este doar o reacție la conținutul ofensator, ci o reafirmare a controlului statului asupra spațiului digital. Într-un context global în care reglementările întârzie să țină pasul cu dezvoltarea tehnologică, Turcia a ales o soluție brută, dar eficientă: oprirea completă a serviciului. Într-o lume în care multe guverne ezită sau negociază, Ankara a spus pur și simplu „nu”.
Acțiunea se înscrie într-un istoric consistent de intervenții asupra libertății digitale. Turcia a blocat temporar platforme precum YouTube, Twitter sau Wikipedia, justificând măsurile prin necesitatea protejării „ordinii publice și demnității naționale”. Criticii vorbesc despre cenzură sistemică. Autoritățile, în schimb, susțin că astfel de decizii sunt esențiale într-un context geopolitic volatil și într-un mediu online tot mai agresiv și destabilizator.
Dar cazul Grok pune pe masă o întrebare și mai delicată: poate fi oprit un sistem de inteligență artificială global, care învață și răspunde în timp real? Chiar dacă Turcia blochează accesul tehnologic la un moment dat, ce se întâmplă când următorul model va fi integrat în dispozitive locale sau operat fără conexiune centralizată? Ce valoare mai are o interdicție într-o lume a AI-ului descentralizat?
O realitate fragmentată: AI cu specific național
Intervenția Turciei anticipează o lume digitală fracturată pe criterii culturale și geopolitice. Modelele AI vor deveni tot mai adaptate valorilor locale – nu din convingere, ci din necesitate legală. Așa cum există interneturi „naționale” – China, Rusia, Iran – și inteligența artificială riscă să urmeze același drum: un Grok „european”, un Grok „american”, un Grok „turc”.
Este, în esență, o formă de „apartheid digital”, în care AI-ul nu mai este o tehnologie universală, ci una contingentă – filtrată, cenzurată sau recalibrată în funcție de regimuri politice, religii sau sensibilități istorice.
Reglementarea imposibilului
Paradoxul este evident: AI-ul trebuie reglementat, dar este aproape imposibil de reglementat. Tehnologia evoluează într-un ritm pe care niciun legislator nu îl poate egala. Modelele de limbaj sunt antrenate pe volume uriașe de date globale, dar răspund în contexte locale – acolo unde o glumă poate deveni insultă, iar o opinie „incorectă” poate duce la închisoare.
Legea turcă privind criminalizarea informațiilor „false” a fost modificată în 2022 și prevede pedepse cu închisoarea pentru „diseminarea intenționată” de informații considerate mincinoase. În această paradigmă, un AI care emite comentarii ireverențioase despre Atatürk nu este doar o eroare algoritmică, ci o infracțiune.
Un semnal de alarmă pentru toți
Indiferent de poziția față de regimul Erdogan sau de valorile promovate de Comisia Europeană, un lucru este clar: inteligența artificială a devenit o problemă politică. Nu doar tehnologică, nu doar economică – ci una profund legată de suveranitatea națională, de controlul informației și de identitatea colectivă.
Turcia a fost prima care a tras semnalul de alarmă. A făcut-o într-un mod autoritar, dar nu neapărat irațional. A demonstrat că, atunci când AI-ul devine periculos sau pur și simplu inacceptabil din perspectiva valorilor naționale, statele nu vor ezita să apese pe frână – chiar și cu riscul de a rămâne în afara unui tren tehnologic aflat în viteză.
Grok 4, un nou episod în teatrul promisiunilor tehnologice ale xAI
În plin scandal, compania xAI, fondată de Elon Musk, anunță lansarea unei noi versiuni a modelului său de inteligență artificială, Grok 4, însoțită – previzibil – de aceleași formule grandilocvente despre „performanță de vârf” și „suport extins pentru dezvoltatori”. Potrivit codului sursă disponibil, vor exista două versiuni: Grok 4, destinat limbajului natural, și Grok 4 Code, orientat către aplicații de programare.
În paralel, xAI testează o funcție de notare automată a postărilor pe rețeaua X, sub forma unor „Community Notes” generate de AI – o mișcare care ridică semne de întrebare într-un context deja marcat de diseminarea accelerată a dezinformării.
Grok, de la promisiuni la rezultate incerte
Istoricul modelelor Grok este relevant. Prima versiune, lansată în noiembrie 2023, a venit cu limitări vizibile în raționament și în procesarea logicii complexe, fiind inferioară versiunilor avansate ale ChatGPT. Grok 2.0, apărut în august 2024, a atras critici puternice pentru lipsa filtrelor de conținut, permițând generarea de mesaje frauduloase sau imagini falsificate cu conținut ofensator – un exemplu de implementare neglijentă a unei tehnologii cu potențial social sensibil.
Nici Grok 3 nu a convins, în ciuda promovării agresive. Andrej Karpathy a semnalat erori de bază – de la citări fictive și URL-uri inventate, până la eșecul în sarcini simple de recunoaștere, cum ar fi decodarea unui puzzle cu emoji, rezolvat cu succes de alte modele, precum DeepSeek R1.
Costuri mari, beneficii discutabile
În spatele ambalajului mediatic, costurile reale ale dezvoltării Grok sunt semnificative. Grok 3 a fost antrenat pe o infrastructură masivă – peste 100.000 de GPU-uri Nvidia H100, în cadrul clusterului Memphis, finalizat în doar 122 de zile. Impactul financiar și de mediu este notabil, mai ales în condițiile în care modelul se dovedește mai lent decât media (cu o viteză de ieșire de 92,8 tokeni/secundă) și mai scump: $6 pentru 1 milion de tokeni procesați, dintre care $15 doar pentru output – un preț premium, nemotivat de performanța demonstrabilă.
Mai mult, integrarea directă a modelului cu platforma X ridică temeri legate de calitatea datelor de antrenament. Fără măsuri clare de selecție și ajustare, modelul riscă să amplifice prejudecăți sau distorsiuni prezente în discursul online – un risc recunoscut în cercurile academice drept una dintre cele mai mari provocări ale modelelor lingvistice antrenate pe date brute din social media.
O tânără membră a echipajului a fost ucisă cu brutalitate la bordul unui iaht de lux ancorat pe insula Bahams. Oribila crimă a fost comisă de un mecanic mexican în vârstă de 39 de ani, coleg cu victima.
Paige Bell a fost ucisă de un coleg FOTO: FB
Trupul lui Paige Bell, în vârstă de 20 de ani, a fost găsit în sala mașinilor după ce nava a acostat pe o insulă exclusivistă.
Paige, originară din Johannesburg, Africa de Sud, era descrisă de prieteni drept o „fată de aur”. Ea lucra ca ofițer de relații cu oaspeții pe iahtul charter „Far From It”, în valoare de 9,5 milioane de lire sterline, potrivit The Sun.
Un mecanic mexican în vârstă de 39 de ani care a lucrat alături de Paige sub punte a fost arestat pentru uciderea acesteia. Bărbatul este acuzat de uciderea cu sălbăticie a tinerei de 20 de ani.
Crima a șocat stațiunea exclusivistă Harbour Island-un loc preferat de bogați și o Mecca pentru superyachturi. Insula se află la 60 de mile est de capitala Nassau, chiar lângă insula mai mare Eleuthera.
Paige Bell a fost ucisă de un coleg FOTO: FB
Bill Gates are un conac pe această mică insulă, iar printre turiștii obișnuiți se numără Mick Jagger, Prințul Harry, Tom Cruise, Kardashians, Harrison Ford și Tom Hanks. Este cunoscută sub numele de „curtea din spate a miliardarilor”, deoarece peste 20 de bogați locuiesc pe insula paradisiacă.
O petrecere a fost planificată pentru vineri, în port și pe iaht, pentru a marca cea de-a 21-a aniversare a lui Paige. Aceasta fusese organizată de iubitul ei.
Echipajul de pe iahtul exclusivist a observat că Paige lipsește, nu a dat niciun semn și nu a răspuns la telefon. Ei au percheziționat toate cele șase apartamente VIP de lux și camerele echipajului. Au căutat apoi în camera motoarelor, unde au descoperit grozăvia. Colegul său de navă zăcea lângă ea, plin de sânge, cu un cuțit în mână și cu ambele încheieturi tăiate, a declarat poliția.
Ofițerii l-au găsit pe suspect încă în viață, dar sângerând abundent lângă corpul tinerei victime.
„Investigăm o crimă și o presupusă tentativă de sinucidere după ce o femeie din Africa de Sud a fost găsită moartă pe un iaht din Harbour Island. Odată ajunși la bordul navei, ofițerii au descoperit o femeie neînsuflețită cu semne vizibile de răni și un cetățean mexican aflat în apropiere care suferea de răni grave la nivelul brațelor. Medicul local care a fost chemat la fața locului a declarat decesul victimei”, a declarat un purtător de cuvânt al poliției din Bahamas.
„În această seară, mama și tata zboară spre Bahamas pentru a începe procesul dureros nu numai de a-și aduce fetița acasă, ci și de a căuta dreptate pentru monstrul care i-a luat viața. Suntem devastați dincolo de cuvinte și acum trebuie să navigăm, de asemenea, proceduri juridice complexe și costisitoare într-o țară străină – ceva mult peste mijloacele noastre financiare. Această pierdere sfâșietoare a fost profund resimțită de toți cei care au cunoscut-o și au iubit-o pe Paige”, au transmis cei apropiați.
„Paige a fost mai mult decât o colegă de echipă, era din familie. Un suflet frumos”, a transmis echipajul yahtului.
În plin sezon estival, Marea Neagră este rece ca gheața, din cauza unui fenomen de „upwelling”. Curenții marini aduc apă extrem de rece din adâncime spre țărm, susține Meteoplus.
„Marea Neagră rece ca !! Ca urmare a fenomenului de , curenții marini aduc apă extrem de rece din adâncime spre țărm. Temperatura apei mării a scăzut spre 15 grade, comparativ cu ziua de ieri când valoarea termică era de 24 grade Celsius”, a scris Meteoplus, pe Facebook.
Turiștii, aflați zilele acestea la mare, au confirmat că apa este foarte rece.
„A scăzut cu aproximativ 8-10 grade față de ziua de ieri”, a spus un internaut.
„Confirm! Saturn la fel azi! Amorțeală la picioare când intrai în apă!”, a comentat un turist.
„La Eforie Nord erau alge foarte multe, iar în apă nu aveai cum să intri că, garantat mai mult de 10 grade nu avea apă”, a adăugat o persoană.
„Suntem pe litoral și la Eforie Nord nu se poate intra în apă, este sloi”, a spus altcineva.
„Are legătură cu vântul de azi-noapte”, a spus altcineva.
Potrivit Meteoplus, în acest weekend, vremea va fi în general frumoasă şi se va încălzi față de ziua anterioară. Cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea. Vântul va sufla slab şi moderat cu intensificări trecătoare ziua.
Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 28 şi 31 de grade, iar cele minime între 18 şi 22 de grade. Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 20 şi 22 de grade.
Consiliul Superior al Magistraturii susține că vârsta de pensionare a judecătorilor a scăzut de la 58 de ani la 52 de ani în prezent din cauza „instabilității legislative”. În ultima perioadă au fost formulate peste 60 de cereri de pensionare de către judecători şi procurori.
Zeci de magistraţi au depus cereri de pensionare în ultima perioadă FOTO: Shuterstock
„Dacă la nivelul anului 2021, vârsta medie de pensionare la judecători era de aproximativ 54 de ani, după iniţierea şi adoptarea legislaţiei care a modificat vârsta de pensionare a magistraţilor, începând cu anul 2022, vârsta medie de pensionare a scăzut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilităţii normative din această perspectivă. Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010 -2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani la judecători”, a transmis CSM.
În ceea ce priveşte vârsta medie de pensionare la magistraţi, din datele statistice reiese că pentru procurori aceasta este de aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 – 2025, iar pentru judecători vârsta medie de pensionare este de aproximativ 56 de ani în acelaşi interval de timp, mai precizează CSM în comunicatul de presă.
„Astfel, statistic se poate observa că instabilitatea legislativă şi repunerea în discuţie în mod recurent a vârstei de pensionare a determinat din ce în ce mai mulţi judecători şi procurori să ia decizia de a se pensiona”, susține CSM.
Zeci de magistraţi au depus cereri de pensionare în ultima perioadă
Potrivit CMS, pe fondul discuţiilor generate de măsurile din planul de guvernare pe acest segment, respectiv creşterea bruscă a vârstei de pensionare de la 60 de ani, cât este prevăzut în prezent prin etapizarea reglementată de Legea nr. 282/2023, la 65 de ani, în ultimele săptămâni au fost formulate peste 60 de cereri de pensionare de către judecători şi procurori.
Mai mult, până la finalul anului îndeplinesc condiţiile de pensionare 628 de judecători, reprezentând peste 14% dintre judecătorii în funcţie, 550 dintre aceştia fiind de la instanţele superioare, respectiv ÎCCJ, curţi de apel şi tribunale.
În ceea ce priveşte profesia de procuror, în prezent au vocaţie la pensionare 233 de procurori din 2360 în activitate, reprezentând aproximativ 10% din totalul celor în funcţie.
„Această instabilitate a statutului magistraţilor conduce treptat la generarea unor efecte iremediabile pe termen scurt la nivelul sistemului judiciar, în condiţiile unui deficit actual de 667 de posturi de judecător şi 700 de posturi de procuror, concursurile pentru ocuparea directă a acestora fiind blocate prin act normativ”, se arată în comunicatul de presă.
La acestea se pot adăuga, în perioada următoare, posturile vacantabile prin pensionare, respectiv 861 de posturi de judecător şi procuror, ducând la un total de 2227 de posturi vacante de magistrat la nivelul sistemului judiciar, reprezentând aproximativ 28% din schema de personal.
Pe de altă parte, pe termen scurt, creşterea numărului de posturi vacante la 716, atât pentru judecători, cât şi pentru procurori, defalcat, în câteva săptămâni, conduce la o blocare iminentă a instanţelor de judecată şi parchetelor de pe lângă acestea, cu consecinţa afectării directe a cetăţenilor din perspectiva duratei rezonabile de soluţionare a cauzei.
Cât câștigă un judecător
CSM susține că, ceea ce priveşte cuantumul pensiei de serviciu, prin Legea nr. 282/2023 s-au corectat anomaliile anterioare, astfel încât pensia de serviciu nu mai depăşeşte salariul net în plată. Situaţiile punctuale care se mai pot întâlni provin din reglementarea anterioară anului 2023, aceste persoane îndeplinind condiţiile de pensionare în temeiul legislaţiei vechi.
„Din totatul celor 5068 de judecători în funcţie, 2315 judecători, reprezentând aproximativ 45%, activează la judecătorii. Salariul net al unui judecător la judecătorie se situează în intervalul 6990 lei/net pentru un judecător stagiar, 10.486 lei/net pentru un judecător de judecătorie în primii ani de carieră şi ajunge, după 20 de ani vechime în funcţie, până la suma de 16.157 lei/net la judecătorie. La instanţele şi parchetele superioare, spre exemplu, un judecător de curte de apel sau un procuror de la parchetul de pe lângă curtea de apel, are un venit net de 16.309 lei şi poate ajunge, după 20 de ani vechime în funcţie, la maxim 20.345 lei/net. La nivelul curţilor de apel activează 930 de judecători, respectiv aproximativ 18% din totalul judecătorilor în funcţie”, mai precizează CSM.
Astfel, raportat la venitul brut, indicele INS privind salariul mediu brut este de 1,90 pentru un judecător definitiv recent încadrat la judecătorie, în concordanţă cu media indicelui european pentru salariile judecătorilor, potrivit celor mai recente date publicate de CEPEJ.
Partidul Național Liberal va organiza sâmbătă, 12 iulie, Congresul Extraordinar, care se va desfășura la Palatul Parlamentului, în prezența a 1200 de delegați. Evenimentul are ca obiectiv alegerea noii echipe de conducere la nivel național.
FOTO Facebook PNL
„Pentru funcția de președinte PNL și-a depus candidatura Ilie Bolojan. Pentru pozițiile de prim-vicepreședinți s-au înscris zece candidați: Valeriu Iftime, Adrian Veștea, Florin Roman, Alin Tișe, Nicoleta Pauliuc, Ioan Popa, Dan Motreanu, Ciprian Ciucu, Mircea Minea și Cătălin Predoiu”, a precizat, joi, într-un comunicat, Partidul Național Liberal.
Candidații la conducerea Curții de Arbitraj
Pentru conducerea Curții de Arbitraj candidează Costică Lupușoru, Daniel Buda și Ciprian Dobre, iar pentru președinția Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori a fost depusă candidatura lui Virgil Guran.
„Votul va fi secret pentru funcțiile de președinte al partidului, prim-vicepreședinți, președinte al Curții de Arbitraj și președinte al Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori”, arată PNL.
Candidații care vizează funcții de vicepreședinți regionali
În cadrul Congresului va avea loc și validarea vicepreședinților regionali, care vor deveni membri ai Biroului Executiv Național. În acest caz, votul va fi deschis. Candidații propuși pentru validare sunt: Alexandru Muraru pentru regiunea Nord-Est, Alexandru Popa pentru Sud-Est, Toma Petcu pentru Sud Muntenia, Gigel Știrbu pentru Sud-Vest Oltenia, Gheorghe Falcă pentru Vest, Florin Birta pentru Nord-Vest, Ion Dumitrel pentru Centru și Hubert Thuma pentru regiunea București-Ilfov.
„Congresul din 12 iulie reprezintă un pas important pentru consolidarea Partidului Național Liberal în perspectiva noilor provocări politice”, a mai transmis Biroul de Presă al Partidului Național Liberal.
Coaliția de guvernare are puține șanse să se rupă în acest moment, dar tensiunile și certurile din interiorul ei vor continua, iar partidele nu au de câștigat de pe urma lor, arată specialistul în politică George Jiglău.
Prezentarea noului guvern Bolojan in plenul Parlamentului Foto Inquam Photos George Calin
Tensiunile apărute în Coaliția de guvernare după ce Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului erau previzibile, este de părere politologul George Jiglău, lector universitar și doctor al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB).
Tensiunile, previzibile din momentul în care s-a format Coaliția
Contextul lor este unul mai larg, afirmă specialistul în științe politice, și vine și din modul în care a fost formată Coaliția.
„Trebuie să fim conștienți că e o coaliție pe care, în principiu, nu și-a dorit-o nimeni din oficiu. Probabil n-ar fi existat niciodată dacă nu traversam o perioadă foarte complicată din punct de vedere politico-social și dacă nu ar fi fost această împărțire clară între partidele suveraniste – cu poziții ambigue față de Europa – și partidele etichetate drept pro-europene. Evident, și aici mai sunt niște nuanțe. Vorbim despre o coaliție care reunește toată tabăra politică din Parlament ce se identifică cu această abordare pro-europeană. E un context însă foarte restrâns, din punct de vedere matematic. Nu prea au avut de ales decât să intre în această coaliție, pe care, repet, nimeni nu și-a dorit-o neapărat”, afirmă specialistul în politică.
George Jiglău afirmă că toată funcționarea coaliției, fie pe termen scurt, fie lung, va fi afectată de tensiuni și instabilitate, însă partidele aflate la guvernare nu au alternative reale, iar în situația dificilă prin care trece România și în contextul în care AUR este în creștere în sondaje, niciun partid din Coaliție nu-și permite sau nu-și dorește în prezent alegeri anticipate.
„Este o coaliție care, pe toată durata ei, nu doar acum când se discută măsuri dure, va fi tot timpul predispusă la instabilitate. De aici, inclusiv poziția lui Ilie Bolojan este predispusă la instabilitate. Dar, în același timp, iarăși o chestiune de context, această idee că nu prea au de ales, partidele trebuie să rămână în picioare. Și dacă ne uităm la sondajul de zilele trecute, care confirmă cumva ceea ce ne așteptam cu toții, că opoziția, adică AUR, crește, indiferent ce s-a întâmplat cu partidele mai mici, care încep să dispară, cred că este clar că niciun partid nu își permite, în acest moment, anticipate. Nici nu își dorește cineva asta”, afirmă George Jiglău.
Nimeni nu-și dorește acum funcția lui Ilie Bolojan
Nici funcția de prim-ministru al României deținută de Ilie Bolojan nu este atractivă pentru alți lideri politici, adaugă acesta.
„Nu cred că cineva, după cum s-a văzut și în perioada de negocieri pentru formarea guvernului, nu cred că cineva își dorește funcția de prim-ministru, în așa fel încât să pună la îndoială scaunul lui Bolojan. Doar Bolojan cred că se poate pune la îndoială pe el însuși ca prim-ministru, dacă nu vrea să mai fie și își dă demisia la un moment dat. Dar altfel, nu cred că este cineva, vreun partid, să riște în momentul acesta instabilitate, care să ducă, eventual, la un anumit context, la anticipate. Și, în același timp, nu cred că vreun alt partid vrea în momentul acesta să preia conducerea guvernului”, arată politologul.
George Jiglău subliniază că vor urma alte măsuri de austeritate, nepopulare, probabil pentru o perioadă lungă, iar coaliția va rămâne instabilă, dar, în opinia lui, ea va rezista cât timp nu există alternative. Politologul remarcă și faptul că PSD manifestă opoziție în interiorul coaliției, însă nu își permite prea mult, având unele probleme interne și fiind fără o conducere clară.
„Este o coaliție instabilă, dar cred că premisele ca această coaliție să rămână cumva în picioare sunt cam la fel de puternice. Și ce rezultă din toată asta și cine are de câștigat și cine nu, eu cred că e genul de coaliție în care opoziția e cumva în interior, adică reacția pe care am văzut-o de la PSD după ce s-a întâmplat în Parlament, o să mai tot vedem genul ăsta de reacții, mai ales din partea PSD”, afirmă specialistul.
PSD, opoziție în coaliție
PSD se află într-o situație dificilă, în prezent, pentru că încă nu are o conducere stabilă și va trebui să-și aleagă un președinte și să organizeze congresul, iar fiecare dintre liderii săi va încerca să se remarce pe măsură ce se apropie momentul acesta.
„Ei vor acționa ca un fel de, să zicem, opoziție în interiorul coaliției de guvernare, în condițiile în care, de partea cealaltă, USR l-a susținut de la bun început pe Ilie Bolojan, deci probabil că nu va avea o atitudine asemănătoare, și UDMR la fel. Așadar, cred că doar între PSD și celelalte trei va fi genul acesta de hârjoană, dar, la fel, PSD fiind situat la 13 la sută în sondaje, nu cred că poate să riște mai mult de atât”, arată George Jiglău.
Strategia PSD de a fi și la guvernare, dar și în opoziție, susținând măsuri în ședința de guvern, dar criticându-le public ulterior, nu îi va aduce avantaje de imagine, consideră politologul.
„Nu cred că asta le va aduce foarte multe astfel de beneficii, nu pot să fie și la guvernare și în afara ei, deci cred că dacă persistă în genul ăsta de, «ok, susținem când suntem în ședința de guvern, dar combatem din parlament sau în presă după», nu cred că o să le aducă prea multe avantaje și, mă rog, s-ar putea să aibă dificultăți și în a trece oare ce măsuri, sau să le limiteze capacitatea de negociere în interiorul coaliției și în raport cu persoana lui Bolojan, care pare destul de intransigent față de genul acesta de comportament”, adaugă acesta.
PSD, într-o situație internă complicată
Conform sondajelor recente, PSD se află la 13 la sută în preferințele alegătorilor. De asemenea, menționează politologul, are o conducere neclară și se află într-un fel de căutare de natură ideologică în care nu este clar ce vrea să fie ca partid.
Totuși, arată el, PSD nu mai poate fi ce a fost până acum din punct de vedere al plasării ideologice, adică un partid cu poziții conservatoare în societate și intervenționiste în economie, pentru că AUR s-a dovedit mai eficient în raport cu conservatorismul din societatea românească și își transmite mesajele mai convingător electoratului.
În același timp, PSD nu este pregătit să devină un partid progresist sau să îmbrățișeze o moderație mai specifică social-democrației occidentale.
„Este o perioadă complicată pentru PSD, cu multă ambiguitate și în contextul acesta, în care ei au dedus niște lupte interne până când se decide cine preia partidul și încotro îl duce, nu cred că poate să riște cineva să intre și într-o bătălie electorală potențial sau într-o bătălie cu Ilie Bolojan sau cu, nu știu, chiar și cu Nicușor Dan. Până la erodarea care probabil va veni și ea, atât Ilie Bolojan, cât și Nicușor Dan sunt persoanele politice cu cea mai bună rată de încredere și simpatie în raport cu electoratul. Deci, dincolo de a-și încorda un pic mușchii în declarațiile din presă, nu cred că poate PSD în momentul ăsta să meargă mai departe de atât”, afirmă politologul.
Potrivit specialistului în științe politice, tensiunile din coaliție sunt evidente, dar nu surprinzătoare și vor continua să apară, însă fără a escalada semnificativ. În ceea ce privește impactul asupra electoratului, el consideră că nimeni nu va avea cu adevărat de câștigat din această situație, pentru că de la început partidele și-au asumat măsuri nepopulare, iar reacțiile negative sunt o consecință firească a acestor decizii.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat joi, la Antena 3 CNN, de ce românii plătesc unele dintre cele mai mari prețuri pentru energie din UE. „Șantajul Rusiei” care i-a afectat pe europeni, în special pe cei din Europa de Est, a fost primul element evidențiat de ministrul român.
A doua problemă este „liberalizarea haotică făcută de un guvern iresponsabil” care pe alocuri a dus la o triplare a prețului energiei, a mai spus Ivan, scrie Mediafax.
România și-a asumat să renunțe prin PNRR la 3.700 megawați oră pe gaz si pe cărbune, iar „acum căutăm soluții pentru a prelungi producția de energia de cărbune”, a mai spus Bogdan Ivan.
Ministrul a spus că a cerut o analiză la ANRE pentru a vedea de ce diferă prețul final la energie la companii.
„Am cerut oficial ANRE-ului, Consiliul Concurenței, m-am și întâlnit cu ei o analiză foarte clară legată de modul de formare a prețului final pentru consumator și de a găsi care sunt elementele care pot să fie modificate, fie legislativ, fie operațional, pentru a scădea prețul. Și această analiză va fi finalizată până la jumătatea lunii iulie de către ANRE, în special pentru că și mie mi s-a părut bizar. Toți am primit în luna iunie acele mailuri de la furnizorii noștri de energie electrică că va fi finalizată schema de plafonare-compensare a statului de la 1 iulie și că de la prețul plătit până atunci avem varianta de a alege oferte cuprinse între 1 leu și un 1,5 lei. Era o companie care furniza la un leu și foarte multe companii care furnizau la un leu 50. M-am întrebat și o legitim la televizor cum s-a ajuns acolo”, a spus Ivan.
„Am observat că după ce și eu, și președintele ANRE-ului am lansat în spațiul public o întrebare legitimă, care e pe buzele milioanelor de români care acum se uită la noi, prețurile ofertanților au scăzut de la 1.5, 1.55 leu până la un 1.2 lei. Aștept și rezultatul, analize făcute de ANRE ca să putem să luăm decizii clare”, a mai spus Bogdan Ivan.
Ministrul a mai arătat că aproape patru milioane de gospodării vor avea facturi la electricitate aproape duble în august. Ne-am gândit la o formulă de compensare pentru 2 milioane de gospodării, a precizat Ivan.
Sindicaliştii din Administraţia Fiscală au vorbit cu ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, despre reorganizarea ANAF, dar și despre elaborarea unui statut al profesiei.
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Fiscală „Solidaritatea”, Dorin Modure spune că este nevoie de legi mult mai bune pentru a-și putea face meseria.
„O să vă spun foarte pe scurt, aşa mai plastic, dar este expresia folosită de domnul ministru, mi-a spus că dânsul a găsit nota de plată pe masă. Noi am explicat că suntem de acord, dar nu noi am făcut consumaţia. Deci cei care au făcut consumaţia n-au decât să plătească.
Noi nu suntem de acord să plătim toţi, milioane de salariaţi, o notă de plată care a fost lăsată de altcineva. Am discutat şi punctual cu domnul ministru pe reorganizarea ANAF. Ştiţi foarte bine că ANAF are acum are o imagine extrem de proastă, total de nedrept.
Noi avem nevoie de nişte legi mult mai bune pentru a ne putea face meseria, avem nevoie de schimbarea legii insolvenţei, avem nevoie de schimbarea legii evaziunii fiscale, de mai multe legi. Avem nevoia şi de o reorganizare ANAF, într-adevăr, dar această reorganizare trebuie să se facă corect, nu ca şi precedentele reorganizări, când oamenii buni, corecţi, au plecat din sistem, iar ceilalţi au rămas sau au fost aduşi după aceea prin transferuri.
Am mai vorbit totodată de un lucru pe care noi îl cerem de zeci de ani, cerem elaborarea unui statut al profesiei. Ni s-a promis de către domnul ministru că se va discuta acest lucru în nişte întâlniri viitoare, sperăm, nu putem acum decât să-l credem că acele întâlniri vor avea loc”, a spus Dorin Modure, la ieşirea de la discuţiile cu ministrul Finanţelor.
Sindicaliştii din Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), afiliaţi la Federaţia Sindicatelor din Administraţia Fiscală „Solidaritatea”, au protestat astăzi în faţa ministerului faţă de măsurile de austeritate.
Moartea neașteptată a ministrului rus al Transporturilor, Roman Starovoit, descoperit pe 7 iulie într-o parcare din districtul Odințovo, la periferia Moscovei, pare să se înscrie în lunga listă de episoade tragice care macină elitele politice ale Federației Ruse. Ancheta oficială indică o sinucidere prin împușcare. Însă, ca întotdeauna în astfel de cazuri, versiunea oficială e doar una dintre variantele posibile.
Vladimir Putin și Roman Starovoit/ FOTO:Arhiva
Cu doar câteva ore înainte de a fi găsit mort, Starovoit fusese demis prin decret prezidențial. Surse apropiate anchetei sugerează că urma să fie inculpat într-un dosar de deturnare de fonduri de proporții – aproximativ 4 miliarde de ruble, alocate pentru construirea unor structuri defensive în regiunea Kursk. Scandalul izbucnise în urma pătrunderii relativ facile a armatei ucrainene în regiune, în vara lui 2024, eveniment care a ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența (și realitatea) investițiilor în infrastructura de apărare.
Mai multe arestări au urmat deja: șeful Corporației pentru Dezvoltare Regională a Kurskului, Vladimir Lukin, dar și Aleksei Smirnov – fost adjunct și, pentru scurt timp, succesor al lui Starovoit în funcția de guvernator. Anchete similare au fost deschise și în regiunile vecine, Belgorod și Briansk, sugerând că sistemul nu a fost doar ineficient, ci și profund corupt. Dar guvernatorii din aceste regiuni au rămas, pentru moment, în funcție – poate pentru că ofensiva ucraineană nu le-a expus la fel de brutal vulnerabilitățile.
Roman Starovoit era privit ca un exemplu reușit al „Școlii Guvernatorilor”
Până de curând, Roman Starovoit era privit ca un exemplu reușit al „Școlii Guvernatorilor” – un program de formare a noii generații de funcționari regionali loiali Kremlinului. Ajuns ministru al Transporturilor în 2024, părea dovada vie că un carierist disciplinat poate fi avansat la nivel federal. Însă această ascensiune n-ar fi fost posibilă fără sprijinul unuia dintre cei mai influenți oligarhi din anturajul lui Vladimir Putin – Arkadi Rotenberg, beneficiarul preferat al contractelor de infrastructură rutieră. Iar în trecut, Starovoit nu ezita să se fotografieze cu membrii grupării Wagner și cu însuși Evgheni Prigojin – un gest care părea inspirat înainte de rebeliunea și moartea bruscă a acestuia, scrie Moscow Times.
Chiar și după promovarea la centru, Starovoit a rămas, în fapt, principalul coordonator al regiunii Kursk, lăsându-l în frunte doar formal pe Smirnov, un protejat al cercului din jurul primarului Moscovei, Serghei Sobianin. Modelul părea unul experimental: o formă de guvernare indirectă prin rețele informale de influență. Nu a durat mult. Odată ce structurile defensive s-au dovedit o farsă costisitoare, iar locuitorii au început să se plângă de lipsa adăposturilor și a compensațiilor, echilibrul s-a rupt. Smirnov a fost demis în aprilie și arestat.
În logica sistemului rus de până acum, funcționarii de nivel înalt erau, în general, protejați împotriva anchetelor penale. Excepția notabilă: Aleksei Uliukaev, fost ministru adjunct al Economiei, închis în 2017 în urma unei operațiuni atribuite influentului șef al Rosneft, Igor Secin. Dar Uliukaev era un tehnocrat izolat. Starovoit, în schimb, părea bine conectat.
Ce s-a schimbat
Situația s-a schimbat după inaugurarea celui de-al cincilea mandat al lui Vladimir Putin. A urmat o veritabilă „curățenie” în Ministerul Apărării, unde au fost demiși și arestați mai mulți adjuncți, culminând cu condamnarea recentă a lui Timur Ivanov la 13 ani de închisoare. Același val a cuprins și administrațiile regionale: miniștri locali, primari, adjuncți – toți vizați de dosare de corupție în 2024 și 2025. Semnul că serviciile de securitate au primit undă verde să scoată la lumină anchete înghețate anterior din rațiuni de „stabilitate internă”.
În acest context, era doar o chestiune de timp până când Starovoit ar fi fost inculpat. Semnalul că „umbra protecției” oferite de Rotenberg începea să pălească a venit în februarie, când un alt protejat al oligarhului, Andrei Nikitin, a fost numit adjunct al lui Starovoit – un ministru „în așteptare”. A urmat dezastrul logistic din preajma Zilei Victoriei, scufundarea unui tanc petrolier în strâmtoarea Kerci și o serie de explozii inexplicabile în porturi maritime – toate sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Încă un cui în sicriul carierei lui Starovoit.
Moartea sa, prezentată drept sinucidere, este plauzibilă. Un om care a simțit că va pierde totul – poziție, influență, libertate – poate ceda. Dar alternativele sunt cel puțin la fel de verosimile.
Imediat după ce trupul neînsuflețit al ministrului a fost găsit, au apărut întrebări. A fost împușcat înainte sau după demitere? De ce a fost găsit într-o parcare și nu acasă? De ce televiziunile Kremlinului au tăcut aproape complet? Și mai ales – de ce a murit, în aceeași zi, și un alt oficial de rang secund din ministerul condus de Starovoit?
Posibile urmări
Politologul pro-Kremlin Serghei Markov a afirmat că ministrul ar fi putut fi ucis pentru a fi împiedicat să depună mărturie împotriva altor oficiali de rang înalt. Alte voci vorbesc de reglări de conturi între clanuri rivale – Rotenbergii și inamicii lor. Nimic confirmat, dar totul posibil într-un sistem în care granița dintre putere și vulnerabilitate devine tot mai instabilă.
Cert este că moartea lui Starovoit – un înalt demnitar în exercițiu – este fără precedent în Rusia post-sovietică. Indiferent de cauză, ea va produce un cutremur tăcut în cercurile puterii. Mai ales dacă se va instala percepția că Putin – garantul stabilității verticale a regimului – nu a putut sau nu a vrut să intervină la timp.
Într-un stat în care controlul absolut este elementul definitoriu al legitimității, orice indiciu că liderul a fost prins pe picior greșit devine un pericol. Iar dacă elitele încep să creadă că regulile jocului nu mai sunt clare, consecințele pot fi imprevizibile – pentru regim, dar mai ales pentru cei care încă mai cred în protecția sa, subliniază Moscow Times.
Peter Pellegrini, președintele Slovaciei, a îmbrăcat uniforma militară și s-a alăturat unui stagiu de pregătire pentru rezerviști, în semn de solidaritate și pentru a încuraja populația să se implice în apărarea națională.
Peter Pellegrini, președintele Slovaciei, a îmbrăcat uniforma militară FOTO: Facebook
Joi, 10 iulie, președintele slovac Peter Pellegrini a renunțat la costumul oficial în favoarea uniformei militare, începând un stagiu de pregătire de două săptămâni alături de rezerviști. Gestul său simbolic are rolul de a încuraja cetățenii Slovaciei să se alăture forțelor de rezervă ale țării.
„Înscriindu-mă, am devenit soldatul Pellegrini, care va respecta pe deplin instrucţiunile tuturor comandanţilor şi instructorilor”, a declarat șeful statului, în vârstă de 49 de ani, dintr-o tabără militară din vestul țării, potrivit Agerpres.
Slovacia își consolidează apărarea
Slovacia, țară membră a NATO și a Uniunii Europene, aflată la granița cu Ucraina, face eforturi pentru a-și întări apărarea prin recrutarea de rezerviști. La finalul lunii iunie, doar 170 de persoane figurau ca rezerviști activi într-o țară cu o populație de 5,4 milioane de locuitori.
Programul de instrucție la care participă și președintele include exerciții pe teren, cursuri de prim ajutor și antrenamente de mânuire a armelor. Alături de Peter Pellegrini se vor antrena și ministrul apărării, Robert Kalinak, mai multe figuri politice și sportivul Attila Végh, cunoscut în lumea MMA (arte marțiale mixte).
Prin acest gest, liderii de la Bratislava transmit un mesaj clar: apărarea țării este o responsabilitate comună, iar implicarea civică poate începe cu un exemplu de la vârf.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis joi seară, 10 iulie, că România își propune să protejeze agricultorii români, dar în același timp să continue sprijinul acordat Ucrainei în privința importurilor de produse alimentare.
FOTO: Pixabay
MAE vine cu aceste precizări după ce ar fi apărut în spațiul public informații ce vizează poziția României față de importurile de produse din Ucraina.
„România are o poziţie agreată pe subiectul relaţiilor comerciale între UE şi Ucraina inclusiv în materie de importuri agricole. Această poziţie include inclusiv introducerea în textul acordului revizuit dintre UE şi Ucraina a unor elemente cum este clauza de salvgardare precum şi a standardelor de calitate pentru produsele agro-alimentare.
Subiectul acordului revizuit este discutat la nivelul Uniunii Europene, în formate consolidate, fiind vorba de politici europene sectoriale agricole, comerciale şi economice, şi nu în formate regionale„, se afirmă într-un comunicat al MAE.
Potrivit sursei citate, subiectul impactului războiului asupra Ucrainei şi implicaţiile asupra sectorului său agricol, dar şi cele ce vizează modul în care acestea afectează piaţa internă a Uniunii Europene sunt pe agenda de lucru a Consiliului Agricultură şi Pescuit, care va avea loc luni, 14 iulie, iar miniştrii de resort din România (ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, ministrul Afacerilor Externe) au discuţii pentru a asigura împreună susţinerea intereselor României.
„Poziţia României a fost deja exprimată, inclusiv la nivelul COREPER în vederea discuţiilor privind acordul revizuit şi a pregătirii reuniunii de săptămâna viitoare. Poziţia României pleacă de la integrarea intereselor multisectoriale şi urmăreşte protejarea şi sprijinirea corespunzătoare a agricultorilor şi producătorilor români simultan cu continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Narativele care pun aceste obiective în contradicţie nu ţin de realitatea obiectivă a politicilor României şi vizează generarea de tensiuni într-un context dificil în care categorii de cetăţeni, cum sunt fermierii, au îngrijorări legitime care sunt speculate. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, precum şi Ministerul Afacerilor Externe, lucrează împreună în direcţia menţionată şi vor comunica concret şi clar rezultatele eforturilor consolidate ale României şi ale UE pe măsură ce evoluează discuţiile la nivel european„, se mai menţionează în comunicatul MAE.
Ministerul Apărării Naționale a lansat consultarea publică pentru două proiecte majore de înzestrare a Armatei României, care prevăd achiziția unor echipamente moderne și interoperabile cu standardele NATO și UE.
România va produce mașini de luptă moderne FOTO: MApN
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a pus în dezbatere publică și pentru consultare interinstituțională două proiecte importante de Hotărâri de Guvern ce vizează programul de înzestrare a Armatei României, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în martie 2025.
Primul proiect se referă la „Sistemul de armament individual tip NATO” (SAI), care presupune achiziția competitivă a peste 200.000 de produse în șase configurații diferite. Aceste echipamente vor intra în dotarea tuturor structurilor militare din cadrul Armatei României, iar contractul pentru această achiziție va avea o durată de 6 ani.
Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului au transmis „aprobarea prealabilă pentru inițierea procedurii de atribuire” în cadrul ședinței comune din 20 aprilie 2021.
Mașini de luptă moderne, produse în România
Cel de-al doilea proiect vizează „Mașina de luptă a infanteriei, pe șenile” (MLI), un vehicul militar care va fi produs în varianta de bază și patru derivate, în număr total de 246 de unități. Contractul aferent acestui program multianual este prevăzut să se deruleze pe o perioadă de 8 ani. Și acest proiect a primit aprobarea Parlamentului pentru inițierea procedurii de atribuire în ședința comună din 3 aprilie 2023.
Echipamente moderne și industrie națională implicată
„Cele două programe prevăzute în proiectele de Hotărâre de Guvern asigură achiziția de echipamente noi adaptate provocărilor actuale de securitate, cerințelor operaționale și standardelor de interoperabilitate cu celelalte state membre NATO și UE”, a transmis MApN.
Un obiectiv esențial al acestor programe este protejarea lanțului de aprovizionare prin transferul tehnologic în România. Acesta presupune dezvoltarea unor capacități naționale de asamblare, integrare, testare și mentenanță a echipamentelor militare achiziționate.
Ce urmează
După aprobarea Hotărârilor de Guvern, Direcția generală pentru armamente (DGArm) va finaliza documentația necesară pentru lansarea procedurilor de achiziție.
Documentele oficiale ale proiectelor de Hotărâri de Guvern sunt disponibile pentru consultare în procedura de transparență decizională conform Legii nr. 52/2003, accesibile pe site-ul guvernului la adresa: https://sg.mapn.ro/transparenta.
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a afirmat joi, 10 iulie, că partidul său nu a intrat la guvernare pentru a pleca, coaliţia având un protocol semnat şi speră că acesta să fie respectat.
Sorin Grindeanu FOTO: Mediafax
„Noi n-am intrat la guvernare ca să plecăm, avem un pact politic, un protocol semnat, sper ca toată lumea să se ţină de acest protocol. În două săptămâni s-au întâmplat nişte lucruri pe care le-am semnalat noi, cei de la PSD”, a declarat, joi seară, la România TV, Sorin Grindeanu.
Preşedintele interimar al PSD a reiterat ideile pe care social-democraţii le-au susţinut, dar care nu au fost acceptate în primul pachet de măsuri, în afara reducerii subvenţiei pentru partide.
„Sperăm ca la pachetul doi, unde vom veni cu propuneri concrete, să se ţină mai mult cont de PSD. Altfel, în această perioadă, noi vom face multe consultări interne, pe care le-am şi anunţat şi unde vom întreba, dacă această atitudine va continua, dacă drumul nostru este alături de ceilalţi în această coaliţie”, a mai declarat Grindeanu.
Liderul interimar al social-democraţilor a mai declarat că decizia intrării la guvernare nu a fost luată de „câţiva”.
„S-a făcut o consultare largă, aproape 5.000 de colegi de-ai noştri au votat. 72% dintre noi am votat pentru a face parte din această coaliţie. Voi continua să consult partidul în acest mod, dar mi-aş dori ca propunerile PSD să fie acceptate cel puţin în pachetul doi”, a adăugat social-democratul.
Mihai Fifor: „Când PSD a acceptat intrarea la guvernare în această formulă, am făcut-o pentru stabilitatea României”
Cu o zi înainte, Mihai Fifor, deputat PSD, susținea că social-democrații și-au „asumat greul” și s-au „ținut de cuvânt”, iar partenerii de coaliție, nu. Deputatul îl acuză pe premierul Bolojan că „a băgat în lege o serie de prevederi care nu au fost nici discutate, nici acceptate de PSD” și spune că „ieșirea de la guvernare nu e exclusă”.
„Respect sau mai bine lipsă! Alegerea nu ne aparține. Când PSD a acceptat intrarea la guvernare în această formulă, am făcut-o pentru stabilitatea României. Am pus pe masă încrederea, buna-credință și disponibilitatea de a trece peste trecut – inclusiv peste jigniri, conflicte și divergențe profunde. Ne-am asumat greul. Ne-am ținut de cuvânt. Am presupus, poate naiv, că și ceilalți parteneri vor acționa la fel – cu respect, onestitate și loialitate față de înțelegerile din Coaliție. Ne-am înșelat.
Primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului a inclus o serie de prevederi care nu au fost nici discutate, nici acceptate de PSD. Cu toate acestea, au fost băgate în lege de premierul Bolojan și angajate în Parlament, fără consultare, fără respect, fără minimă asumare politică în fața celor care țin această coaliție în picioare”, a scris Mihai Fifor pe Facebook.
Social-democrații vor să corecteze măsurile excesive din primul pachet fiscal și vin cu propuneri noi pentru al doilea, inclusiv digitalizarea ANAF și limitarea funcțiilor în consiliile de administrație.
PSD anunță intenția de a modifica mai multe măsuri din primul pachet fiscal adoptat de coaliția de guvernare. Printre acestea se numără contribuția la sănătate (CASS) impusă veteranilor, mamelor și șomerilor, dar și impozitul aplicat jocurilor de noroc.
Vicepreședintele PSD Sector 1, avocatul Lavrin Covaci, a declarat că partidul nu va susține moțiunea de cenzură împotriva Guvernului, însă își exprimă rezervele față de unele decizii recente.
„Ceea ce noi am decis cu privire la această moţiune este foarte clar: noi suntem parte a coaliţiei de guvernare, aşa cănu avem cum să susţinem nicio moţiune de cenzură împotriva Guvernului. Totuşi, nu suntem de acord cu o parte din ceea ce s-a decis, ceea ce s-a prezentat şi ceea ce urmează să se transforme într-un act normativ”, a afirmat Covaci, potrivit News.ro.
El a explicat că abținerea de la vot este un mesaj adresat partenerilor din coaliție. „Am spus că nu vom vota această moţiune, ci ne vom abţine, tocmai pentru a transmite un semnal partenerilor din coaliţie că lucrurile discutate în prealabil sunt mult mai bune decât cele prezentate direct, fără a fi fost aprobate anterior în coaliţie”, a adăugat acesta.
Propuneri pentru Pachetul 2
Covaci a subliniat că PSD are mai multe propuneri pentru al doilea pachet de măsuri. „Noi discutăm despre necesitatea unor corecţii la măsurile excesive din Pachetul 1, cum ar fi acest CASS pentru veterani şi mame. Eliminarea privilegiilor nejustificate finanţate din bani publici, este vorba, de exemplu, de indemnizaţiile din Consiliile de Administraţie – este o altă prioritate”, a spus acesta.
În ceea ce privește funcțiile în consiliile de administrație, Covaci a amintit că, în legislatura trecută, s-a stabilit ca o persoană să poată face parte din maximum două consilii. PSD propune acum reducerea acestui număr la unul singur: „Deja în legislatura trecută s-a realizat o limitare: o persoană putea face parte din maximum două Consilii de Administraţie, iar acum vom propune limitarea la un singur consiliu.”
Impozit progresiv și combaterea optimizării fiscale
Social-democrații vizează și eliminarea metodelor de optimizare fiscală utilizate de companiile multinaționale, care, deși obțin profituri importante în România, evită plata taxelor.
„Dorim eliminarea din legislaţie a posibilităţilor de optimizare fiscală de care beneficiază companiile multinaţionale, deoarece acestea, deşi au fost sprijinite în multe situaţii şi au obţinut venituri semnificative şi profituri în România, au încercat şi chiar au reuşit în unele cazuri, să se sustragă de la plata taxelor către statul român”, a precizat Covaci.
Totodată, el a subliniat că PSD își dorește un acord politic în Guvern pentru introducerea unor măsuri de echitate fiscală între contribuabili. Printre acestea se numără digitalizarea ANAF și introducerea unui sistem de impozitare progresivă: „Ne dorim ca în cadrul Guvernului să existe un acord politic privind implementarea unor măsuri mai ample pentru realizarea unei echităţi fiscale între contribuabili. Inclusiv ne dorim digitalizarea ANAF şi introducerea unui impozit progresiv, care ar fi echitabil pentru toate categoriile sociale”.
Întrebat ce măsuri concrete din Pachetul 1 vor fi vizate, Covaci a răspuns: „Este vorba despre CASS pentru veterani, mame şi şomeri, precum şi despre aplicarea unui impozit diminuat pentru jocurile de noroc.”
