În aceeași zi în care Donald Trump a depus jurământul pentru un nou mandat, compania chineză DeepSeek a lansat un model lingvistic de mari dimensiuni (LLM) considerat de experți drept unul de nivel mondial. Evenimentul a atras atenția oficialilor americani, chiar și a președintelui. Senatorul Mark Warner, vicepreședinte al Comisiei pentru Informații din Senatul SUA, a recunoscut că serviciile de informații americane au fost „luate prin surprindere”.

Administrația Biden și-a exprimat frecvent îngrijorarea că armata și serviciile de informații chineze ar putea adopta tehnologiile de inteligență artificială (AI) mai rapid decât cele americane. În consecință, Washingtonul a cerut agențiilor de securitate națională, inclusiv Pentagonului și Departamentului Energiei, să colaboreze activ cu cele mai avansate laboratoare de AI – precum Anthropic, Google DeepMind și OpenAI – și să experimenteze intensiv cu cele mai recente modele.

Pe 14 iulie, Pentagonul a acordat contracte de până la 200 de milioane de dolari fiecărei dintre cele patru companii: Anthropic, Google, OpenAI și xAI, compania fondată de Elon Musk. Obiectivul: testarea modelelor „agentice” – sisteme capabile să descompună sarcini complexe în pași și să opereze independent, controlând alte dispozitive, de la computere la vehicule autonome, scrie The Economist.

Aceste laboratoare ”de frontieră” nu colaborează doar cu armata, ci și cu serviciile secrete. În special, modelele lingvistice avansate sunt deja folosite în analiza datelor clasificate. Microsoft a anunțat în ianuarie că 26 dintre produsele sale cloud au fost autorizate pentru utilizarea în cadrul agențiilor de informații. În iunie, Anthropic a lansat Claude Gov, o versiune adaptată special pentru structurile de securitate națională din SUA.

Spre deosebire de versiunile publice ale modelelor, variantele utilizate de agenții sunt ajustate pentru a permite accesul la documente clasificate și pentru a susține limbaje și dialecte rare sau specializate. Acestea sunt găzduite pe servere izolate de internetul public și integrate direct în infrastructura instituțională.

Un proces similar are loc și în Europa. „În materie de AI generativă, încercăm să fim adepți extrem de rapizi ai modelelor <>”, a declarat o sursă din serviciile britanice. Toate agențiile din comunitatea de informații a Regatului Unit (UKIC) au deja acces la capabilități LLM clasificate. În Franța, firma Mistral – considerată liderul european în AI – colaborează cu agenția militară AMIAD, iar modelele sale sunt specializate în limbaje din Orientul Mijlociu și Asia de Sud, precum araba și tamilă.

Totuși, adoptarea tehnologiei rămâne lentă, avertizează Katrina Mulligan, fost oficial în domeniul apărării și intelligence, în prezent responsabilă de parteneriatele OpenAI. Deși unele agenții, precum NSA, excelează în aplicarea AI în domenii precum recunoașterea vocală, altele încă preferă să construiască propriile interfețe în jurul chatbot-urilor comerciali, ceea ce le menține în urmă față de modelele publice actuale.

„Transformarea nu constă doar în a folosi AI ca pe un chatbot”, afirmă Tarun Chhabra, fost consilier pe tehnologie la Consiliul Național de Securitate al SUA și acum director de politici la Anthropic. „Vine în momentul în care începi să îți regândești complet misiunea cu ajutorul acestor tehnologii.”

Cursa între AI și securitate

Unii experți sunt sceptici față de ritmul și amploarea acestui avans. Dr. Richard Carter, de la Institutul Alan Turing din Marea Britanie, avertizează că serviciile de informații caută mai degrabă stabilitate decât inovație riscantă. O preocupare majoră este reducerea așa-numitelor „halucinații” – răspunsuri eronate generate de LLM-uri. Agențiile britanice folosesc tehnica „generării augmentate prin regăsire” (RAG), unde un algoritm caută surse fiabile pe care apoi le transmite modelului AI.

Totuși, multe laboratoare se concentrează pe modele mai complexe, de tip agentic. De pildă, Mistral a prezentat un prototip în care fluxurile de informații – imagini satelitare sau interceptări vocale – sunt gestionate fiecare de un agent AI separat, ceea ce accelerează luarea deciziilor. Un alt scenariu ipotetic: un agent AI capabil să identifice, să cerceteze și să contacteze sute de oameni de știință iranieni din domeniul nuclear pentru a-i convinge să dezerteze.

Problema acestor modele constă în caracterul lor imprevizibil: ele își generează singure pașii logici, ceea ce le face susceptibile la erori recurente. ChatGPT agent, cel mai recent model agentic de la OpenAI, are o rată de halucinații de aproximativ 8%, potrivit evaluărilor companiei – mai mare decât predecesorul său.

Unii văd în prudența instituțională o rigiditate birocratică, dar Dr. Carter susține că este o formă sănătoasă de conservatorism. „GCHQ, de exemplu, are o forță de muncă extrem de capabilă, dar și foarte sceptică față de noile tehnologii.”

Adevărata miză: cine adoptă mai rapid

Această dezbatere se încadrează într-o întrebare mai amplă: ce urmează în AI? Dr. Carter consideră că arhitectura actuală a modelelor LLM nu este potrivită pentru tipul de raționament cauzal pe care îl necesită agențiile de informații. În opinia sa, serviciile ar trebui să impulsioneze dezvoltarea unor noi tipuri de modele, axate pe logică și înțelegere profundă a lumii.

Între timp, unii avertizează că Beijingul ar putea lua avans. „Există încă un gol imens în înțelegerea noastră despre cum și în ce măsură China folosește DeepSeek în scopuri militare sau de informații”, afirmă Philip Reiner, de la Institute for Security and Technology din Silicon Valley. „Este posibil ca modelele lor să nu aibă aceleași limite impuse de etică sau siguranță, ceea ce le-ar putea oferi un avantaj semnificativ.”

Pe 23 iulie, administrația Trump a cerut Pentagonului și agențiilor de informații să evalueze periodic ritmul adoptării AI în SUA, în comparație cu țări precum China, și să elaboreze o strategie de adaptare continuă.

Senatorul Warner subliniază că America trebuie să-și îmbunătățească monitorizarea progresului chinez. „Serviciile noastre nu urmăresc eficient avansul tehnologic al Chinei. Penetrarea companiilor tech chineze este încă foarte slabă.” Katrina Mulligan adaugă: „Cel mai mare risc nu este să implementăm prea repede o tehnologie pe care nu o înțelegem. Este să continuăm să lucrăm ca înainte – și să câștigăm cursa pentru AGI, dar să pierdem cursa pentru adoptarea sa eficientă.”

Comandanții ruși și-au mutat recent atenția operațională spre localitatea Torske, după ce au menținut timp de luni de zile un cap de pod peste râul Jerebeț, fără a reuși să stabilească un coridor direct către orașul Lîman.

La 28 iulie, direcția Lîman a devenit punctul central al unor evoluții notabile pe linia frontului.

Aici, o brigadă ucraineană a reușit să combine ingenios tactici de luptă din perioada romană cu tehnologia militară modernă, reușind să perturbe semnificativ înaintarea rusă către Lîman. Rezultatul a fost crearea unei zone defensive extrem de eficiente, unde ucrainenii au înregistrat un raport de pierderi estimat la 66 de soldați ruși eliminați pentru fiecare militar ucrainean căzut, relatează Euromaidan Press.

În sectorul din apropiere de Lîman, forțele ruse dețin un cap de pod important peste râul Jerebeț, însă rămân grav suprasolicitate. Obiectivul de a stabili un coridor funcțional spre Lîman — oraș vizat de mai bine de doi ani — este încă departe de a fi atins. În acest context, conducerea militară rusă a redirecționat forțe semnificative spre liniile de apărare din jurul localității Torske, sperând să amelioreze dificultățile logistice acute de pe malul vestic al râului.

În fața acestei presiuni, Brigada 63 Mecanizată a Ucrainei — unitate cu experiență în luptă — rezistă ferm, valorificând cu pricepere terenul local. La nord de Torske, prezența unor lacuri de acumulare limitează sever mobilitatea trupelor ruse, împiedicând manevrele de învăluire și obligându-le să atace frontal. În partea sudică, pădurile extinse permit forțelor ucrainene să stabilească zone de foc în profunzime, transformând traseele de înaintare în coridoare letale pentru infanteria rusă și unitățile de motocicliști.

Efectele acestor tactici sunt devastatoare. Deși au intensificat atacurile, forțele ruse se confruntă cu un deficit acut de vehicule blindate, fiind nevoite să recurgă la asalturi preponderent cu infanterie motorizată — pe motociclete și vehicule ușoare. În replică, Brigada 63 a implementat o strategie defensivă eficientă, cu costuri reduse, care le-a permis să înregistreze un raport impresionant de 66 la 1 în favoarea lor.

Tehnici din perioada romanilor

Un element-cheie al acestui succes este adaptarea unei tactici din perioada romană: utilizarea capcanelor metalice cunoscute sub numele de caltrap (tălpi de fier). Folosite în antichitate pentru a bloca înaintarea cavaleriei, aceste dispozitive metalice cu vârfuri orientate în toate direcțiile erau împrăștiate pe drumuri și câmpuri, provocând răni animalelor sau forțând trupele inamice să se expună în teren deschis.

Brigada ucraineană folosește versiuni moderne ale acestor capcane, lansate de la distanță cu ajutorul dronelor. Spre deosebire de mine, caltrap-urile sunt ieftine, greu de detectat și pot fi amplasate rapid pe rutele de înaintare. În momentul în care motocicliștii ruși le declanșează, sunt aruncați de pe vehicule și forțați să-și continue înaintarea pe jos, devenind ținte facile pentru artileria ucraineană, focul de armă și loviturile de precizie ale dronelor.

Eficiența tacticii este amplificată de o doctrină de apărare activă: atunci când forțele ruse reușesc temporar să ocupe poziții avansate, Ucraina lansează imediat contraatacuri cu drone, înainte ca inamicul să se poată organiza sau să aducă întăriri. Aceste intervenții rapide exploatează vulnerabilitatea și dezorganizarea trupelor rusești proaspăt sosite, amplificând pierderile acestora.

Semnele disperării în rândul forțelor ruse sunt tot mai evidente. Tot mai mulți soldați sunt observați purtând pături termoizolante pentru a se ascunde de dronele echipate cu camere cu termoviziune, dar eficiența scăzută a acestor măsuri îi face adesea și mai ușor de localizat. Imaginile geolocalizate din drone arată frecvent poziții rusești compromise rapid și eliminate cu precizie.

În fața acestui dezechilibru tactic și tehnologic, unii soldați ruși aleg să se predea. Conștienți că nu au șanse reale de supraviețuire sau de a transforma superioritatea numerică într-un avantaj concret, unii militari aleg să abandoneze lupta.

În ansamblu, aplicarea ingenioasă a unei tactici străvechi, combinată cu tehnologie modernă de luptă, a permis Ucrainei să transforme sectorul de lângă Torske într-un bastion impenetrabil. Strategia adoptată de Brigada 63 Mecanizată nu doar că a blocat ofensiva rusă, dar a și provocat pierderi masive, menținând o stagnare dureroasă pentru trupele ruse.

În timp ce Rusia continuă să caute un coridor către Lîman, în ciuda capului de pod peste râul Jerebeț, situația de pe teren indică faptul că nu va putea avansa fără a plăti un preț enorm.

Vulcanul Kliucevskoi, situat în peninsula Kamceatka din Rusia, a început să erupă miercuri, la doar câteva ore după un cutremur de magnitudine 8,8 produs în largul coastei de est a Rusiei.

Erupția a fost anunțată de Serviciul Geofizic Unit al Academiei Ruse de Științe, care a transmis, printr-un mesaj publicat pe Telegram, că „pe versantul vestic al vulcanului a fost observată o coborâre de lavă incandescentă, însoțită de o puternică lumină deasupra craterului și de explozii repetate”.

Erupție în urma unuia dintre cele mai mari cutremure înregistrate vreodată

Cutremurul care a precedat erupția a avut o magnitudine de 8,8, fiind unul dintre cele mai puternice șase seisme înregistrate vreodată. Acesta a declanșat un val de avertizări de tsunami în întreaga regiune a Pacificului, ducând la evacuări în Rusia și Hawaii și alertând autoritățile până în Noua Zeelandă.

Seismul a fost inițial estimat la magnitudinea 8,0, dar ulterior a fost reevaluat.

Vulcanul Kliucevskoi, cu o altitudine de 4.750 de metri, este considerat cel mai activ din emisfera nordică. Situat la aproximativ 450 km nord de capitala regională Petropavlovsk-Kamceatski, vulcanul a avut ultima erupție majoră în 2023.

Potrivit filialei din Kamceatka a Academiei Ruse de Științe, pe versanții vestici ai muntelui au fost observate fluxuri de lavă, iar miercuri, în timpul zilei, norii de cenușă au atins altitudini de până la 3 kilometri, conform relatărilor din presa de stat rusă, citată de publicația Meduza.

Institutul de Vulcanologie și Seismologie din cadrul Academiei Ruse a publicat anterior, pe 19 iulie, o imagine cu o formațiune noroasă în formă de lentilă deasupra craterului, luminată de lava de dedesubt.

„Ținutul focului și gheții” – o regiune cu risc seismic ridicat

Kamceatka este una dintre cele mai active regiuni vulcanice și seismice din lume. Potrivit NASA Earth Observatory, în peninsulă există aproximativ 300 de vulcani, dintre care 29 sunt activi.

Centrul de Avertizare pentru Cenușă Vulcanică din Tokyo (VAAC) a emis o alertă pentru erupția Kliucevskoi, precizând că norii de cenușă se deplasează spre est cu o viteză de 10 noduri și ar putea afecta o zonă extinsă în orele următoare.

Cutremurul major s-a produs pe o „falie megathrust”

Seismologii au confirmat că seismul de magnitudine 8,8 s-a produs pe o așa-numită „falie megathrust”, unde placa tectonică a Pacificului alunecă sub placa mai ușoară a Americii de Nord — un tip de mișcare capabil să genereze cutremure extrem de puternice.

„Zona seismică din Kamceatka este una dintre cele mai active zone de subducție din Inelul de Foc al Pacificului, iar placa Pacificului se deplasează spre vest cu aproximativ 80 mm pe an”, a explicat Roger Musson, cercetător onorific la British Geological Survey.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în apropierea orașului Petropavlovsk-Kamceatski, fiind cel mai mare seism înregistrat în regiune după evenimentul catastrofal din 2011 din Japonia, care a dus la dezastrul nuclear de la Fukushima.

Deși valurile de tsunami generate de seismul de miercuri au avut înălțimi mai reduse decât estimările inițiale — circa 1,7 metri în Hawaii — experții avertizează că valurile nici nu trebuie să fie foarte înalte pentru a provoca distrugeri semnificative, mai ales în zonele de coastă joase.

Posibile replici puternice în perioada următoare

Cutremurul de miercuri, la o adâncime relativ mică de 20,7 km, a fost deja urmat de cel puțin 10 replici cu magnitudine peste 5. Potrivit Carolinei Orchiston, directoare a Centrului pentru Sustenabilitate din cadrul Universității din Otago, Noua Zeelandă, replicile pot continua luni întregi.

„Cutremurele de magnitudine mare declanșează automat secvențe de replici. Unele dintre acestea pot fi ele însele distrugătoare”, a explicat ea.

Seismul a venit la mai puțin de două săptămâni după un alt cutremur de 7,4 grade produs în aceeași zonă, care este acum considerat un „cutremur premergător”.

„Este întotdeauna posibilă apariția unui eveniment mai mare ulterior, dar acestea au tendința de a se produce în primele zile sau săptămâni după șocul inițial”, a declarat Adam Pascal, seismolog-șef la Centrul de Cercetare Seismologică din Australia.

Lidera de la Chișinău, Maia Sandu, a confirmat că oligarhul Vladimir Plahotniuc a efectuat mai multe vizite în Federația Rusă în ultimii doi ani, precizând că autoritățile moldovene dețineau anterior aceste informații care au fost confirmate odată cu descoperirea actelor false ale acestuia.

 ,,Am avut și anterior informații care indicau spre acest lucru, acum că s-a aflat lista tuturor actelor false și numelor false pe care le-a folosit, instituțiile au putut să verifice și cursele cu care Plahotniuc a mers la Moscova și respectiv este o confirmare în plus, nu doar despre colaborarea lui Plahotniuc cu Kremlinul, dar și despre aceste vizite care s-au întâmplat și anul trecut înainte de alegeri, dar și anul acesta”, a afirmat Maia Sandu.

 Președintele Republicii Moldova a făcut aceste precizări în contextul unui articol publicat de „The Insider”, un site de investigații cu sediul în Letonia, potrivit căruia oligarhul Vladimir Plahotniuc, arestat recent în Grecia, a efectuat mai multe vizite în Rusia începând cu luna iunie 2024 pentru a negocia împreună cu adjunctul șefului administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak sprijinul Kremlinului în alegerile de la Chișinău, precum și revenirea sa pe scena politică din Republica Moldova.

Declarații false

În ceea ce privește declarațiile contradictorii dintre avocatul oligarhului, Lucian Rogac, și reprezentanții Procuraturii Generale (PG) privind extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova, Maia Sandu a subliniat că: ,,Procuratura Generală a comunicat public despre faptul că a făcut această solicitare pentru extrădare și doar Procuratura poate să vă spună despre ce este în acest dosar, nu m-aș orienta prea mult la declarațiile pe care le face avocatul pentru că am văzut că și anterior a făcut declarații false, atunci când inițial a spus că a fost o cerere semnată, iar cererea încă nu era semnată”.  

Nu vrea extrădat în Rusia

În aceeași zi, la câteva ore distanță, apărătorul Lucian Rogac a reiterat că Vladimir Plahotniuc nu se opune extrădării în Republica Moldova, ci celei în Rusia, menționând că oligarhul „a declarat că refuză să fie extrădat”.

,,Dimpotrivă, el, vineri, a semnat toate actele necesare prezentate de către avocați în vederea acceptării fără condiționalități a extrădării în Republica Moldova. Pentru a evita speculațiile referitoare la depunerea cererii privind acceptarea extrădării de către clientul meu, țin să explic că actele au fost semnat de către Vladimir Plahotniuc încă săptămâna trecută doar că din cauza procedurilor existente în Grecia care diferă de cele din Republica Moldova, aceasta a ajuns pe masa procurorilor de caz la câteva zile distanță, adică la data de 29 iulie 2025”, a adăugat apărătorul. 

De asemenea, Lucian Rogac susține că extrădarea clientului său ar putea avea loc în cel mult o lună.

,,Dat fiind faptul că domnul Plahotniuc a acceptat benevol să fie extrădat, acest proces ar urma să dureze de la 12 până la maxim 30 de zile, conform practicilor existente în justiția elenă. Au fost și cazuri când extrădarea a durat și 5 zile, asta atunci când statul solicitant a fost cooperant și a dorit ca extrădarea să fie operativ. La data de 29 iulie, avocaților lui Vladimir Plahotniuc din Grecia li s-a comunicat de către procurorul de caz că actele relevante din partea autorităților Republicii Moldova încă nu au parvenit. Sperăm că acest lucru se va întâmpla curând, în caz contrar vom deduce că autoritățile Republicii Moldova tergiversează deliberat procesul”, a precizat avocatul. 

Reprezentanții Procuraturii Generale din Republica Moldova au subliniat că au expediat cererea de extrădare încă din data de 24 iulie prin intermediul canalelor oficiale către autoritățile elene.

,,Persoana vizată este cercetată penal în Republica Moldova pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal al Republicii Moldova. Actele transmise includ toate materialele necesare în susținerea cererii, în conformitate cu prevederile Convenției europene de extrădare din 1957 (Convenția de la Paris) și normele de procedură penală aplicabile”, au precizat procurorii moldoveni.  

La data de 23 iulie, Vladimir Plahotniuc a fost arestat pentru 40 de zile, o decizie similară fiind luată și în cazul fostului deputat democrat Constantin Țuțu, reținut alături de oligarh pe un aeroport din Atena.

Vladimir Plahotniuc a fost arestat în baza unui mandat emis de autoritățile de la Chișinău, iar Constantin Țuțu-în urma unuia emis de cele de la Moscova, acesta din urmă având pe numele său o notificare roșie de urmărire internațională emisă de autoritățile ruse pentru implicare într-o rețea de trafic de droguri.

Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a fost dat în căutare internațională de Interpol la începutul acestui an, decizia fiind luată după ce Chișinăul a solicitat revizuirea refuzului în acest sens din 2020.

,,Păpușarul”-fugar de șase ani

Vladimir Plahotniuc, om de afaceri și fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost unul dintre cei mai influenți politicieni de la Chișinău în deceniul 2010-2020.

Poreclit „Păpușarul”, Vladimir Plahotniuc a fost acuzat de influență asupra întregii clase politice de la Chișinău. Acesta este fugar din vara anului 2019, atunci când formațiunea pe care o conducea, PDM, a rămas fără putere. 

Un tribunal britanic l-a găsit vinovat pe Igor Kolomoiski, fostul proprietar al celei mai mari bănci din Ucraina, de sustragere de fonduri printr-o schemă complexă de spălare de bani.

Un tribunal din Marea Britanie l-a găsit vinovat pe oligarhul ucrainean Igor Kolomoiski pentru delapidarea a aproximativ 1,9 miliarde de lire sterline (circa 2,2 miliarde de euro) de la PrivatBank, cea mai mare bancă din Ucraina, potrivit unei decizii anunțate miercuri. Miliardarul, fost apropiat al președintelui Volodimir Zelenski, ajuns între timp în dizgrație, va trebui să plătească despăgubiri împreună cu fostul său partener de afaceri, Ghenadi Bogoliubov, relatează Agerpres.

„O schemă extrem de complexă de spălare de bani”

În motivarea deciziei sale, judecătorul Înaltei Curți din Londra a stabilit că cei doi bărbați au pus la punct „o schemă extrem de complexă de spălare de bani”, prin care au obținut împrumuturi acordate fără un scop comercial real. Fondurile au fost direcționate către mai multe companii, inclusiv din Regatul Unit, pe care cei doi le controlau.

Judecătorul a respins argumentele inculpaților, care au susținut că nu au avut un rol direct în aprobarea acestor împrumuturi. Instanța i-a considerat responsabili de prejudicierea băncii PrivatBank și a estimat daunele la peste 1,9 miliarde de lire sterline.

Reacții din Ucraina: „O victorie clară și incontestabilă”

Vicepremierul ucrainean Iulia Svîrîdenko a salutat hotărârea, numind-o „o victorie clară și incontestabilă pentru Ucraina”. La rândul său, PrivatBank a transmis că decizia este „o victorie totală” și a anunțat că despăgubirile ar trebui să fie „mai mari de 1,7 miliarde de dolari, chiar și fără dobândă”.

În cazul în care părțile nu ajung la o înțelegere, instanța va stabili suma finală ce urmează a fi plătită băncii.

Kolomoiski, prăbușirea unui imperiu influent

PrivatBank a fost naționalizată la sfârșitul anului 2016 pentru a evita un colaps al sistemului bancar ucrainean, care ar fi avut efecte devastatoare asupra economiei țării. Kolomoiski, unul dintre cei mai bogați și controversați oameni din Ucraina, a susținut candidatura lui Volodimir Zelenski în 2019 și a fost proprietarul postului de televiziune care l-a făcut celebru pe actualul președinte.

Însă, în ciuda influenței sale, oligarhul a căzut în dizgrație. În 2023, a fost arestat în Ucraina sub acuzația de delapidare. În plus, este vizat de sancțiuni impuse de Statele Unite pentru fapte de corupție.

Potrivit Înaltei Curți din Londra, Kolomoiski, în vârstă de 62 de ani, și-a pierdut cetățenia ucraineană, în timp ce partenerul său, Ghenadi Bogoliubov, este cetățean britanic. În 2017, instanța britanică a decis înghețarea unor active în valoare de peste 2 miliarde de euro aparținând celor doi, în cadrul aceluiași proces.

Un maior din Forțele Aeriene Ucrainene a fost reținut sub acuzația că a furnizat Rusiei date secrete despre locația avioanelor F-16 și Mirage 2000, precum și tactici militare, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU).

Un maior din forțele aeriene ucrainene, instructor de zbor, a fost reținut de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) sub acuzația de spionaj în favoarea Rusiei. Potrivit autorităților, ofițerul ar fi divulgat informații militare sensibile, inclusiv pozițiile unor avioane de luptă de proveniență occidentală. 

Coordonate secrete și tactici de atac, transmise rușilor

Într-un comunicat oficial, SBU a precizat că maiorul a oferit serviciilor de informații militare ruse detalii esențiale despre amplasamentul aeronavelor F-16 și Mirage 2000, dar și al bombardierelor Su-24. „În special, țintele prioritare ale inamicului erau aerodromurile unde erau staționate avioanele F-16, Mirage 2000 și Su-24”, se arată în comunicat, citat de Reuters.

Ofițerul este acuzat că „a colectat coordonatele amplasamentului acestor aeronave, programul și… ordinea plecării lor”, contribuind astfel la planificarea loviturilor aeriene ruse. Mai mult, ar fi transmis date despre personalul forțelor aeriene ucrainene și tactici de luptă.

Obiective strategice, vizate constant de Moscova

Atacurile asupra bazelor militare și aerodromurilor din Ucraina au devenit o practică frecventă pentru forțele ruse, în special în zonele în care sunt suspectate prezențe ale armelor furnizate de Occident. Printre acestea se numără și avioanele F-16 de fabricație americană și Mirage 2000, produse în Franța, care au avut un rol-cheie în apărarea Ucrainei în fața atacurilor aeriene rusești.

Su-24, deși este un model sovietic mai vechi, rămâne activ în flota ucraineană. Toate aceste aeronave contribuie la contracararea ofensivei ruse în invazia care durează de peste trei ani și jumătate.

Spionajul militar, o amenințare constantă

Incidentul vine la scurt timp după ce, la începutul lunii, SBU a anunțat reținerea a doi cetățeni chinezi suspectați de spionaj în cadrul programului ucrainean de rachete antinavă Neptune, un proiect important al industriei de apărare din Kiev.

Ancheta în cazul maiorului ucrainean este în desfășurare, iar autoritățile nu au făcut public numele acestuia.

Decolările au fost oprite miercuri după-amiază pe cele mai mari aeroporturi britanice, în urma unei defecțiuni tehnice la centrul de control al traficului aerian NATS Swanwick. Reluarea zborurilor ar putea dura până în această seară.

O defecțiune majoră la sistemul de control al traficului aerian din Marea Britanie a provocat miercuri după-amiază blocarea decolărilor pe principalele aeroporturi ale țării, printre care cele din Londra, Manchester, Liverpool, Birmingham și Edinburgh. Incidentul a durat mai bine de o jumătate de oră și a generat întârzieri și confuzie printre pasageri.

Sistemul NATS Swanwick, sursa problemei

Serviciile Naționale de Trafic Aerian (NATS) au transmis că defecțiunea a apărut la centrul de control NATS Swanwick. „Este vorba despre probleme tehnice la centrul de control al traficului aerian NATS Swanwick, care afectează decolările”, a anunțat instituția într-un comunicat, potrivit BBC.

Inginerii NATS au intervenit pentru a remedia situația și, potrivit autorităților, problema a fost între timp rezolvată. Totuși, este de așteptat ca reluarea completă a decolărilor la nivel național să aibă loc abia în jurul orei 20 (ora României). „Inginerii noștri lucrează din greu pentru a rezolva problema cât mai repede posibil și colaborăm îndeaproape cu companiile aeriene pentru a ajuta la minimizarea perturbărilor”, au transmis reprezentanții NATS.

Zboruri afectate, pasageri nemulțumiți

Deși nu se știe cu exactitate câte zboruri au fost afectate, British Airways a confirmat că cele mai multe curse ale sale sunt perturbate. „La fel ca toate companiile aeriene, ne confruntăm cu impactul unei probleme legate de controlul traficului aerian care afectează marea majoritate a zborurilor noastre. Deși acest lucru este în totalitate în afara controlului nostru, dorim să ne cerem scuze clienților noștri pentru orice neplăcere”, a transmis compania.

Din primele informații, doar decolările au fost blocate, în timp ce aterizările s-au desfășurat normal. Aeroporturile afectate sunt cele din Londra, Edinburgh, Birmingham, Liverpool, Manchester și East Midlands.

Un nou incident după cel din 2023

Este pentru a doua oară în ultimii doi ani când sistemul NATS se confruntă cu o astfel de situație, un incident similar având loc și în 2023. Deși amploarea exactă a perturbărilor nu a fost încă stabilită, presa britanică subliniază că problema a apărut într-o perioadă extrem de aglomerată, ceea ce ar putea genera efecte în lanț timp de mai multe ore.

Reacția Eurocontrol

Eurocontrol, agenția europeană de control al traficului aerian, a precizat că defecțiunea este un incident izolat în Marea Britanie. În Europa continentală nu au fost raportate probleme, dar autoritățile avertizează că ar putea apărea întârzieri pe aeroporturile mari din cauza efectului de domino generat de incidentul din Regat.

Situația este monitorizată în continuare, iar pasagerii sunt sfătuiți să verifice informațiile de zbor direct cu companiile aeriene.

O explozie puternică s-a produs miercuri, 30 iulie, într-o fabrică de artificii din Thailanda, situată la aproximativ 95 de kilometri de Bangkok. Cel puțin nouă persoane au murit, potrivit autorităților thailandeze.

Tragedia s-a petrecut într-o clădire folosită pentru producerea de artificii, însă nu este clar în acest moment dacă activitatea desfășurată acolo era autorizată. Poliția locală a anunțat că a demarat o anchetă pentru a stabili cauzele exacte ale exploziei, relatează News.ro, citând surse thailandeze.

Fundația de Salvare Samerkun Suphan Buri a raportat nouă decese și doi răniți în stare critică, care au fost transportați la spital. Alte surse oficiale indică însă un bilanț diferit, cu o singură persoană rănită confirmată până acum. Autoritățile nu au stabilit încă numărul exact al persoanelor dispărute.

Imagini difuzate în presa locală arată resturile unor clădiri de lemn distruse complet, înconjurate de câmpuri de orez.

Luna trecută, un incident similar s-a produs în China, provincia Hunan. Atunci, nouă persoane au murit, 26 au fost rănite.

Thailanda și lipsa de reglementare în industria pirotehnică

Accidentul readuce în atenție alte tragedii provocate de lipsa de reglementare și control în industria pirotehnică din Thailanda. În ianuarie 2024, un incident similar petrecut în aceeași regiune a provocat moartea a aproximativ 20 de persoane, iar în iulie 2023, o explozie într-un depozit de artificii din sudul țării a ucis cel puțin 10 oameni și a rănit peste 100

Autoritățile thailandeze sunt acum presate să reevalueze standardele de siguranță din acest sector și să impună măsuri mai stricte pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii.