Începând cu februarie 2025, Ucraina intră în al patrulea an al unui război devastator cu Rusia, care părea de neimaginat în momentul declanșării sale. Peste 1.000 de zile de confruntări intense au schimbat radical modul în care cele două părți își duc luptele.

Dacă la început conflictul părea să se limiteze la anumite regiuni, astăzi războiul a evoluat continuu, cu noi tactici, tehnologii și metode de luptă, care au remodelat complet peisajul militar. Ucraina a reușit să adune în aceste trei ani progrese remarcabile, dar și să se confrunte cu provocări imprevizibile. Ce ne așteaptă în continuare pe câmpul de luptă? Care sunt principalele obstacole și cum se pregătesc trupele ucrainene pentru un nou an de război? prezintă în Zerkalo Nedeli analistul militar ucrainena Vitali Kononucenko.

De la începutul războiului, atât armata ucraineană, cât și cea rusă, au încercat să obțină un avantaj prin tot ce înseamnă inovație tehnologică. De exemplu, ceea ce părea un simplu „grătar” pe echipamentele rusești a evoluat, iar dronele FPV, care la început erau folosite mai degrabă pentru divertisment, au devenit un instrument fundamental de atac, chiar și pentru ucraineni. Cu o infrastructură de război electronic în continuă dezvoltare, forțele ucrainene au fost capabile să riposteze rapid, iar dronele antiaeriene și armele de război electronic au devenit parte dintr-o luptă tot mai sofisticată.

Una dintre cele mai notabile inovații a fost introducerea dronelor navale. De-a lungul anului 2023 și în primele luni ale lui 2024, Ucraina a reușit să distrugă până la o duzină de nave rusești – de la vase mari de debarcare, până la dragoare și remorchere. O tehnologie care părea imposibil de utilizat la început a devenit un real succes, demonstrând încă o dată ingeniozitatea forțelor ucrainene. De asemenea, dronele cu rachete aer-aer și FPV-urile cu fibră optică au contribuit la destructurarea sistemelor de apărare ale Rusiei, cum ar fi celebrul Pantsir-S1, în apropierea Hersonului. Cine ar fi prezis asta acum trei ani?

Provocările de pe frontul din Donbas

Cu toate acestea, situația nu a fost fără pierderi. În zona Donețk, de exemplu, Rusia a reușit să ocupe șapte orașe și mai mult de 50 de sate și localități anul trecut. În plus, inamicul a utilizat și el drone cu fibră optică, o tehnologie care, potrivit analiștilor, poate distruge până la zece unități de echipamente ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei în fiecare zi. Această amenințare continuă reprezintă o provocare majoră pentru ucraineni, care nu au reușit încă să găsească o soluție eficientă de combatere.

În ciuda schimbărilor tehnologice și a îmbunătățirii tehnicii de luptă, lupta s-a menținut relativ echilibrată, niciuna dintre părți nefiind capabilă să obțină o victorie decisivă. Comandanții ucraineni, intervievați de jurnaliști, au subliniat o serie de provocări în continuare, incluzând dificultăți în coordonarea și controlul unităților, precum și problema resurselor insuficiente în fața unui război prelungit.

În direcția Herson, un comandant de batalion a remarcat provocările legate de interacțiunea între unități și faptul că, în anumite cazuri, sarcinile impuse nu au fost realiste, soldații fiind trimiși la ofensivă fără suficiente resurse. Totuși, el consideră că nu există pericolul ca rușii să avanseze pe malul drept al Niprului. Prognoza sa pentru următoarea perioadă este una de stagnare, fără schimbări majore pe front, în condițiile în care războiul continuă cu aceleași tactici.

În altă direcție, un comandant din Kupiansk a subliniat faptul că, fără ajutorul voluntarilor, Ucraina ar fi avut mari dificultăți în a-și echipa unitățile cu tehnologie adecvată, cum ar fi dronele și echipamentele de război electronic. După cum a subliniat el, statul ar trebui să preia mai mult din responsabilitatea pentru echipamentele militare, având în vedere că războiul din 2022 a fost susținut în mare parte de donațiile voluntarilor.

În schimb, în zona Kursk, un alt comandant a ridicat problema principală a războiului – dronele cu fibră optică, care provoacă pierderi enorme pentru trupele ucrainene. În ciuda unor eforturi de a contracara această amenințare, el consideră că, dacă problema nu va fi rezolvată, Ucraina nu va putea lupta pe teritoriul inamic pentru mult timp.

În fața acestor provocări, optimistii sunt puțini, iar comandanții care se află în linia întâi sunt realiști, conștienți de pericolele care le stau în față. Unul dintre ei, locotenentul care apără flancul de vest al orașului Pokrovsk, a subliniat oboseala cronică a soldaților, mulți dintre ei luptând din primele ore ale războiului, unii chiar din 2014. Acesta consideră că este crucial ca armata să își recâștige moralul și să mențină frontul stabilizat.

Contracarearea dronelor cu fibră optică

Pe termen scurt, se preconizează că dinamica frontului nu se va schimba dramatic, iar Ucraina va trebui să își îmbunătățească continuu controlul trupelor și să investească în soluții pentru combaterea noilor tehnologii ale inamicilor, cum ar fi dronele cu fibră optică. În același timp, soldații își doresc o viziune clară asupra viitorului, inclusiv o dată aproximativă pentru demobilizare, pentru a-și înțelege mai bine viitorul după atâția ani de război.

Pentru anul următor, armata ucraineană este conștientă că viitorul va depinde nu doar de propriile forțe, ci și de sprijinul continuu al partenerilor internaționali. Din păcate, tensiunile crescânde între Ucraina și SUA riscă să devină o „lebădă neagră” care ar putea influența decisiv cursul războiului, mai mult decât orice alt factor militar.

Într-o perioadă în care incertitudinea și schimbările rapide sunt la ordinea zilei, optimismul este mai prudent decât oricând. Totuși, un lucru este clar: războiul nu va fi câștigat doar cu tehnologie și strategii noi, ci și cu voința de a supraviețui și de a merge mai departe, indiferent de obstacolele întâlnite pe drum concluzionează analistul.

Rusia nu are nimic împotriva păstrării statalității ucrainene, dar Ucraina nu ar trebui să fie folosită ca o trambulină ostilă, a declarat președintele rus Vladimir Putin. 

Vladimir Putin a salutat dorinţa omologului său american de a „îmbunătăţi situaţia politică în Ucraina”, subliniind că că poziţia lui Trump „nu este în interesul Rusiei, ci al Ucrainei”. 

Președintele rus a acordat un interviu presei ruse, chiar în timpul conferinței Macron-Trump. 

„Poziția, așa cum mi se pare mie, a președintelui Statelor Unite, Donald Trump, nu este legată de faptul că este în interesul nostru, în interesul Rusiei. Este cel mai probabil în interesul Ucrainei, al statului ucrainean, pentru a păstra statalitatea ucraineană. Nici noi nu avem nimic împotriva acestui lucru. Deși, desigur, am dori ca acest teritoriu să nu fie folosit ca o trambulină pentru atacuri asupra Federației Ruse, să nu fie folosit ca o trambulină ostilă pentru noi. Pentru ca în cele din urmă să se transforme într-un stat vecin prietenos”, a spus liderul de la Kremlin, potrivit TASS. 

În plus, Putin l-a catalogat pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, drept o „figură toxică”.

Președintele Donald Trump și omologul său francez Emmanuel Macron au avut luni, 24 februarie 2025, o întrevedere la Casa Albă.

Trump a subliniat că războiul din Ucraina s-ar putea încheia „în câteva săptămâni, dacă suntem inteligenți”.

Statele Unite au anunțat luni un nou pachet de sancțiuni împotriva Iranului, vizând 22 de persoane și 13 nave implicate în transportul ilegal de țiței. Această măsură marchează reluarea strategiei de „maximă presiune” asupra Teheranului.

„Acțiunea de astăzi reprezintă un prim pas pentru materializarea campaniei de maximă presiune a președintelui Trump asupra regimului iranian, întrerupând încercările acestuia de a obține venituri din petrol pentru finanțarea activităților teroriste”, se menționează în comunicatul Departamentului de Stat, citat de Agerpres.

În plus, sancțiunile îngheață activele din SUA ale entităților vizate și interzic oricărei companii americane să colaboreze cu acestea, sub amenințarea unor sancțiuni suplimentare. „Vom continua să blocăm aceste surse ilegale de finanțare care sprijină activitățile Iranului”, avertizează comunicatul oficial.

Printre cei afectați de noile măsuri se numără și Hamid Bovard, directorul general al companiei petroliere de stat din Iran, precum și mai mulți brokeri din Emiratele Arabe Unite și Hong Kong. SUA au adoptat măsuri similare la începutul lunii februarie, sancționând o rețea care livra petrol iranian Chinei pentru a finanța armata Teheranului.

Iranul, asemenea Rusiei, folosește o rețea extinsă de nave petroliere pentru a eluda sancțiunile occidentale și a-și menține fluxul de venituri. Cu noile restricții impuse, Washingtonul încearcă să limiteze capacitatea Teheranului de a folosi dolarul american în tranzacțiile internaționale și să reducă sursele sale de finanțare.

După ce SUA au prezentat o rezoluție în care prezenta invazia Ucrainei de către Rusia drept „conflict Rusia-Ucraina”, națiunile europene au cerut un amendament care să reflecte complicitatea Rusiei la război, relatează Kyiv Post.

Țările din întreaga lume s-au întrunit pentru a decide prin vot termenii în care să fie condamnată invazia rusă, în cadrul unei reuniuni a ONU, luni – prezentând proiecte de rezoluții și amendamente care reflectă o lume din ce în ce mai divizată, pe măsură ce războiul intră în al patrulea an. 

Deși rezoluțiile nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, ele reflectă poziția comunității internaționale cu privire la războiul din Ucraina. 

Proiectul de rezoluție propus de SUA a fost adoptat după ce toate amendamentele propuse de Europa au fost acceptate. Rusia a votat împotrivă, în timp ce SUA s-au abținut. Rezoluția a trecut cu 93 de voturi pentru, opt împotrivă și 73 abțineri.

Rezoluția depusă de SUA

Vineri, SUA au propus o rezoluție ONU referitoare la invazia Ucrainei de către Rusia care omite orice mențiune la integritatea teritorială a Ucrainei.

Proiectul de rezoluție a fost întâmpinat cu opoziție de către Ucraina și multe națiuni europene. Un număr de țări europene au propus numeroase amendamente la proiect pentru a reflecta complicitate Moscovei și a afirma integritatea teritorială a Ucrainei. 

Proiectul de rezoluție al SUA a fost următorul: „Adunarea Generală, deplângând pierderea tragică de vieți omenești pe parcursul conflictului Federația Rusă-Ucraina, și reiterând că scopul principal al Națiunilor Unite, așa cum este exprimat în Carta Națiunilor Unite, este menținerea păcii și securității internaționale și soluționarea pașnică a disputelor, imploră încheierea rapidă a conflictului și îndeamnă la o pace durabilă între Ucraina și Federația Rusă.”

Reprezentantul SUA la ONU a atenționat că ar putea respinge amendamentele Europei și a subliniat necesitatea de a pune capăt invaziei Rusiei cât mai curând posibil, prin toate mijloacele posibile. 

Ce a adăugat Europa

Europa a prezentat un proiect de rezoluție propriu și a cerut mai multe amendamente la versiunea SUA. 

Versiunea, mai aprofundată decât cea a SUA, a subliniat necesitatea unei „păci cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina”, subliniind în același timp nevoia de a proteja drepturile omului și suveranitatea teritorială, printre alte aspecte.

Amendamente la rezoluția SUA

Un număr de țări europene au depus cereri de modificare la versiunea SUA, toate amendamentele propuse fiind adoptate.

Sintagma „Conflictul Federația Rusă-Ucraina” să fie înlocuită cu „invazia pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă” (amendamentul a fost adoptat cu 60 de voturi pentru, 18 împotrivă și 81 de abțineri).

Introducerea paragrafului „Reafirmându-și angajamentul față de suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, extinzându-se până în apele sale teritoriale” (adoptat cu 79 de voturi pentru, 16 împotrivă, 67 de abțineri).

Înlocuirea expresiei „pace durabilă între Ucraina și Federația Rusă” cu „pace justă, durabilă și cuprinzătoare între Ucraina și Federația Rusă, în conformitate cu Carta Națiunilor Unite și cu principiile egalității suverane și integrității teritoriale a statelor” (adoptat cu 83 de voturi pentru, 16 împotrivă, 61 de abțineri).

Rusia a prezentat, de asemenea, un amendament prin care a cerut includerea sintagmei „inclusiv prin abordarea cauzelor sale fundamentale” după „o încheiere rapidă a conflictului” în proiectul de rezoluție al SUA. 

Cu doar 31 de voturi pentru pentru, 71 împotrivă și 59 de abțineri amendamentul Rusiei a fost respins.

SUA au cerut Kievului şi Moscovei să susţină proiectul lor de rezoluţie

„Aceasta este ceea ce avem nevoie acum şi facem apel la toate statele membre, inclusiv Ucraina şi Rusia, să ni se alăture în acest efort. O declaraţie simplă şi istorică a Adunării Generale a ONU, care priveşte spre viitor, nu spre trecut, o rezoluţie care se concentrează pe o idee simplă, sfârşitul războiului, o cale către pace”, a declarat şefa interimară a misiunii diplomatice americane la ONU, Dorothy Shea.

Washingtonul se va folosi de dreptul său de veto pentru a respinge orice amendament la rezoluţia sa la ONU care cere încetarea războiului dintre Ucraina şi Rusia, a declarat luni un oficial din Departamentul de Stat american, cu puţin timp înainte de votul de luni.

„Ne vom opune prin veto unui amendament rusesc dacă acesta ne va fi prezentat în Consiliul de Securitate al ONU. Ne vom opune prin veto amendamentelor europene dacă vor fi înaintate Consiliului de Securitate”, a afirmat oficialul sub rezerva anonimatului.

Acesta a spus că administraţia Trump s-a concentrat pe Consiliul de Securitate, nu pe un vot separat la Adunarea Generală a ONU pentru a marca împlinirea a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina.

Ucraina ar putea adera la Uniunea Europeană înainte de 2030 dacă țara își va continua reformele în ritmul actual, a declarat luni, 24 februarie 2025, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Apreciez cu adevărat voința politică care există. Aș spune chiar că procesul bazat pe merit al Ucrainei, dacă continuă la această viteză și la această calitate, poate că ar putea fi mai devreme de 2030”, a declarat Von der Leyen, la Kiev, potrivit reuters. 

Totodată, președintele Consiliului UE, Antonio Costa, a adăugat că aderarea la UE ar fi cea mai importantă garanție de securitate pentru viitorul Ucrainei.

Mai mulți lideri și miniștri ai UE se află luni la Kiev pentru a-și marca sprijinul pentru Ucraina la trei ani de la desclanșarea invaziei Rusiei și nu au venit cu mâna goală. 

În privința războiului, Ucraina ar urma să primească un nou ajutor de 3,5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene în luna martie, a declarat la Kiev șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referindu-se la plata unei tranșe din ajutorul preaprobat.

Von der Leyen a declarat că Ucraina va beneficia, de asemenea, de planurile UE de creștere a producției europene de arme și a capacităților de apărare

Prezent prin videoconferință la summit, președintele interimar Ilie Bolojan a transmis că „securitatea Ucrainei este esențială atât pentru România, cât și pentru întregul continent european”.

Donald Trump ar putea închide una dintre bazele militare cheie ale NATO în Europa de Est, cea din Alexandroupolis, Grecia, în urma discuţiilor „pozitive şi productive” cu Rusia.

Potrivit unui raport citat de presa elenă, Donald Trump ar fi ordonat o revizuire urgentă a necesității continuării funcționării bazei din Alexandroupolis, Grecia, o bază strategică a NATO în Europa de Est, care asigura trasferul de forţe şi armament către Ucraina împotriva Rusiei.

Deoarece Donald Trump consideră că discuțiile directe dintre delegațiile SUA-Rusia privind soarta Ucrainei sunt „pozitive și productive”, preşedintele american ia în calculcă nu va mai fi nevoie să trimită materiale și personal american în zona de conflict și, prin urmare, baza americană din Alexandroupolis poate fi considerată inutilă.

Decizia vine la cererea lui Vladimir Putin, care era deranjat de existenţa bazei militare din Alexandroupolis încă de la începutul crizei ruso-ucrainene şi încadrase Grecia printre țările ostile Rusiei.

Pe de altă parte, potrivit aceleiaşi surse, o cerinţă similară ar fi avut şi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de funcționarea bazei din Alexandroupolis, solicitând închiderea imediată a acesteia.

Baza de la Alexandroupoli a neutralizat într-o foarte mare măsură monopolul Turciei asupra Strâmtorii Bosfor. Închiderea acesteia ar restabili controlul absolut al Ankarei asupra intrării și ieșirii navelor de război și a navelor comerciale spre și dinspre Marea Neagră şi Marea Egee.

Conform presei elene, propunerea Rusiei este ca forțele americane de garantare a securității să fie transportate pe cale aeriană, și aceasta deoarece nu vor mai exista zone de interdicție aeriană în spațiul aerian ucrainean.

Administraţia americană nu a confirmat, dar nici nu a infirmat această infomaţie până la ora la care a fost scris articolul.

Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Franței, Emmanuel Macron au convenit să transmită un mesaj unificat asupra Ucrainei în timpul întrevederilor pe care le vor avea separat cu președintele american Donald Trump în această săptămână, relatează The Times, citând surse diplomatice.

În cadrul unei intense discuții diplomatice internaționale care marchează cea de-a treia aniversare a invaziei pe scară largă de către Rusia a Ucrainei, Starmer și Macron au convenit să-și coordoneze abordările în încercarea de a influența planul președintelui SUA de a pune capăt războiului. Ambii lideri consideră este un moment decisiv pentru securitatea globală.

În timp ce Macron se întâlnește luni cu Trump la Washington, Starmer va purta discuții cu președintele american joi, 27 februarie.

„Surse diplomatice de rang înalt au declarat că cei doi lideri vor încerca să-l convingă pe Trump să nu continue negocierile bilaterale de pace cu Moscova, în schimbul angajamentelor europene față de securitatea viitoare a Ucrainei”.

Înainte de vizita în SUA, președintele francez și premierul britanic s-au consultat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De asemenea, cei doi lideri plănuiesc să-l îndemne pe Trump să ofere sprijinul SUA într-o eventuală misiune de menținere a păcii în Ucraina.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că ar fi inacceptabil ca Rusia să accepte desfășurarea de trupe din statele membre NATO în Ucraina după ce se ajunge la un acord privind reglementarea războiului.

Cu toate acestea, președintele american Donald Trump s-a arătat anterior în favoarea desfășurării forțelor armate europene în Ucraina în cadrul misiunii de menținere a păcii.

Un mesaj european comun

Există accente de polițist bun, respectiv de polițist rău în eforturile premierului britanic Keir Starmer și președintelui francez Emmanuel Macron de a salva sprijinul american pentru Kiev, scrie AP.

Starmer, reticent să-l confrunte fățiș pe Trump, vorbește de o punte între Europa și administrația SUA. Macron a criticat mai puternic declarațiile recente ale lui Trump, care fac ecou narațiunii Rusiei și demersurilor americane de a negocia cu Moscova, în timp ce dă la o parte Ucraina.

Cei doi lideri au vorbit la telefon duminică și au transmis că Regatul Unit și Europa trebuie „să dea dovadă de conducere unită în sprijinul Ucrainei în fața agresiunii ruse”, a spus biroul lui Starmer. Ambele țări subliniază, de asemenea, că vocea și suveranitatea Ucrainei trebuie să fie în centrul oricăror discuții de pace.

Președintele francez l-a avertizat pe Trump să nu pară „slab în fața președintelui Putin”.

„Nu ești tu, nu este amprenta ta, nu este în interesul tău”, a spus Macron, care va ajunge la Casa Albă luni, 24 februarie, la a treia aniversare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.

Deplasările lor în SUA vin după ce Macron a convocat o întâlnire de criză a liderilor europeni la Paris săptămâna trecută pentru a discuta următorii pași – și după ce Trump a susținut vineri că Macron și Starmer „nu au făcut nimic” în ultimii trei ani pentru a pune capăt războiului.

Liderul francez de centru, cunoscut pentru mișcările sale diplomatice îndrăznețe, spune că va căuta să-l convingă pe Trump că interesele americane și europene sunt aceleași, încercând să vină cu argumentul: „Dacă lași Rusia să preia Ucraina, va fi de neoprit”.

Starmer, un politician prudent de centru-stânga, a evitat să-l contrazică direct pe Trump sau să-i critice acțiunile. Marea Britanie s-a alăturat SUA în a refuza să semneze o declarație comună la un summit de inteligență artificială găzduit de Macron la Paris în această lună, în ceea ce a fost perceput drept o încercare de a câștiga favoarea Washingtonului.

Dar, în același timp, premierul a reafirmat sprijinul Marii Britanii pentru Ucraina, respingând afirmația lui Trump că Zelenski este un „dictator”, precum și afirmația președintelui american că Kievul a început războiul, care a izbucnit când Rusia și-a invadat vecina pe 24 februarie 2022.

Unii istorici spun că ideea că Marea Britanie poate fi un pod transatlantic este construită pe fundații șubrede.

„Relația specială a fost întotdeauna mai importantă de de partea britanică”, a spus profesorul de istorie de la Universitatea Oxford, Margaret MacMillan. „Când vine vorba de asta, marile puteri tind să facă ceea ce le convine.”

Ea a spus că esența pentru Macron și Starmer „este că vor ca SUA să rămână implicate în Europa. Dacă însă pot obține acest lucru este o altă chestiune.”

Macron și Starmer vor spune la Washington că Ucraina trebuie să fie la masa negocierilor pentru a decide asupra viitorul ei. Ei speră să obțină sprijinul SUA pentru un plan în curs de dezvoltare prin care Europa să desfășoare trupe în cadrul unei „forțe de reasigurare” care să contribuie la garantarea securității viitoare a Ucrainei.

Starmer a subliniat totuși că planul va funcționa numai dacă există un „backstop” al SUA, probabil sub forma puterii aeriene americane, pentru a descuraja Rusia să atace din nou.

Atât Macron, cât și Starmer par gata să răspundă apelului lui Trump de a crește cheltuielile pentru apărare. Franța cheltuiește în prezent puțin peste 2% din produsul său intern brut, iar Macron a spus săptămâna trecută că europenii „trebuie să sporească efortul de război”.

Marea Britanie cheltuiește 2,3% din produsul intern brut pentru apărare, iar Starmer a spus că va crește suma la 2,5% din PIB.

Jamie Shea, un înalt oficial NATO pensionat, apreciază că Starmer ar trebui să încerce să facă apel la simțul acut al lui Trump despre locul său în istorie.

„Argumentul principal pe care îl poate aduce Starmer ar fi: „Domnule Președinte, acesta va fi acordul tău de pace. L-ai încheiat și, de bine sau de rău, vei fi asociat cu el pentru totdeauna. Ai vrea să riști un eșec?”, a spus Shea.

Sahra Wagenknecht, fondatoarea partidului Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW) de extremă stânga, ia în calcul să meargă în instanță, considerând că au existat probleme la votul din străinătate, și de aceea a ratat pragul Bundestagului cu doar 13.400 de voturi.

Wagenknecht și Amira Mohamed Ali, liderii BSW, au anunțat luni că vor solicita o revizuire juridică a rezultatelor, argumentând că mulți alegători germani din afara țării nu au putut să voteze din cauza termenelor limită strânse cauzate de alegerile anticipate, scrie Politico.

De aceea, BSW nu a putut atinge pragul de 5% pentru a intra în Parlamentul german. Partidul se consultă acum cu experți în domeniul juridic pentru a vedea care sunt următorii pași.

BSW a obținut 4,97% din voturi (2.468.670 alegători) în urma alegerilor anticipate de duminică.

„Având în vedere cât de aproape eram, trebuie să examinăm statutul legal al acestor alegeri”, a declarat liderul BSW într-o conferință de presă de luni.

Totuși, Wagenknecht nu a vorbit despre viitorul său ca lider de partid, declarând că subiectul va fi discutat în rândul conducerii BSW. Cu toate acestea, liderul partidului nu a exclus posibilitatea unei demisii.

În urma alegerilor de duminică, creștin democrații de centru-dreapta (CDU/CSU), conduși de Friedrich Merz, au obținut primul loc, cu 28,52% din voturi (14.158.432 alegători). Locul doi a fost obținut de partidul Alternativa pentru Germania (AfD), care a obținut 20,8% din voturi (10.327.148 alegători).

Social democrații (SPD) conduși de Olaf Scholz au obținut 16,41% din voturi (8.148.284 alegători). Boris Pistorius, ministrul Apărării al Germaniei și membru al partidului SPD de centru-stânga, a calificat rezultatul partidului său drept cel mai rău rezultat din 1890, ba chiar unul „catastrofal” și „devastator” într-un interviu acordat ARD.

Prezența la urne a fost de 84%, cea mai ridicată din 1990. Alegerea noului cancelar al Germaniei de către Bundestag nu va avea loc până când nu va fi formată o coaliție de guvernare. Acest proces ar putea dura luni de zile.

Alegerile anticipate din Germania au fost organizate pe fondul instabilității politice. La 16 decembrie, coaliția de guvernare condusă de Olaf Scholz a pierdut votul de încredere, ceea ce i-a permis să-i ceară președintelui Frank-Walter Steinmeier să dizolve parlamentul și să permită organizarea de alegeri generale.

„Am ajuns la sfârșitul agendei noastre zilnice și, de asemenea, al coaliției semaforizate”, a declarat președintele Bundestagului, Bärbel Bas, făcând referire la coaliția tripartită de la guvernare.