Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a obținut aprobarea de către Congres a planului fiscal masiv, în efortul de stimulare a activităților economice, însă piețele financiare sunt preocupate de riscurile majore asociate datoriei suverane, comentează publicația germană Süddeutsche Zeitung.
După eforturi intense, Camera Reprezentanților și Senatul Statelor Unite au aprobat Planul fiscal masiv, care însă va amplifica datoria suverană. Planul conține reduceri de taxe care vor totaliza 4.500 de miliarde de dolari, dar sunt prevăzute și reduceri ale asistenței sociale.
Creștere economică sau criză financiară? Aceasta este întrebarea
Donald Trump speră să stimuleze economia Statelor Unite, însă datoria suverană uriașă, care se ridică acum la 36.000 de miliarde de dolari, a generat deja turbulențe pe piețele financiare. Până în 2034, datoria Statelor Unite ar putea atinge nivelul de 134% din valoarea PIB-ului. Comparativ, datoria externă a Germaniei este la nivelul de 80% din PIB, în pofida planului de investiții în apărare și în modernizarea infrastructurii. Și deficitul bugetar al Statelor Unite este în creștere.
”Politicile fiscale ale Washingtonului vor rămâne pe un parcurs expansionist. Iar acest lucru va avea efecte inclusiv asupra pieței europene a obligațiunilor. Titlurile guvernamentale europene vor deveni mai atractive, dar, din cauza situației din SUA, dobânzile vor crește”, explică Dirk Schumacher, economist-șef la grupul financiar KfW.
”Până acum, piețele financiare au fost relativ calme, deși s-a resimțit o stare de nervozitate începând din aprilie, când Trump a impus taxe vamale, declanșând conflicte comerciale. Experții evocă o stare de volatilitate. Planul fiscal al președintelui american generează amenințări la adresa stabilității financiare globale. Piața americană a obligațiunilor și dolarul constituie ancore ale sistemului financiar global. Prin urmare, turbulențele din Statele Unite sunt contagioase pentru alte țări. Dacă se erodează încrederea investitorilor în gradul de solvență al Statelor Unite, dobânzile vor crește, ceea ce va intensifica presiunile asupra credibilității Statelor Unite”, constată publicația germană Süddeutsche Zeitung, într-un editorial cu titlul ”Urmează marea criză financiară?”, semnat de Markus Zydra.
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …
Unele dintre cele mai îndrăgite litoraluri ale Europei sunt amenințate de creșterea nivelului mărilor. Autoritățile intervin de urgență pentru a reface plajele afectate de furtuni puternice.
Plaja Navagio continuă să fie afectată din cauza eroziunii stâncilor din jur Foto: Arhivă
Litoralul Europei dispare, iar mai multe locuri de vacanță foarte populare sunt în pericol. Nivelul în creștere al mării și furtunile puternice amenință zone din Spania, Portugalia, Franța sau Grecia, relatează The Telegraph.
În Algarve, regiunea cea mai sudică din Portugalia, autoritățile au avertizat în aprilie că va fi nevoie de o „intervenție de urgență” pentru a reface plaja Fuseta din Olhão după furtunile puternice care au avut loc aici. Aproximativ 150.000 de metri cubi de nisip vor fi necesari pentru a reface țărmul de 600 metri lungime și 30 metri lățime.
În Spania, 30.000 de metri cubi de nisip sunt luați de valuri în fiecare an numai de pe plajele din Barcelona. Deși acestea sunt mărite cu nisip artificial, însă din cei 700.000 de metri cubi adăugați la coastă în 2010, se estimează că 70 % au dispărut în prezent.
Se pare că nicio zonă a Europei nu este imună la efecte. În 2021, compararea fotografiilor din satelit ale coastei grecești de către Agenția Spațială Europeană a arătat că 10% dintre acestea s-au retras cu mai mult de trei metri pe an între 1995 și 2020, unele zone, cum ar fi deltele și estuarele, retrăgându-se cu până la 30 m în fiecare an.
Țărmurile Marii Britanii sunt, de asemenea, amenințate. Potrivit Agenției pentru Mediu, Anglia de Est are „unele dintre coastele cu cea mai rapidă eroziune din Europa”.
Zonele din Europa expuse riscului de eroziune costieră
The Telegraph a realizat o listă a destinațiile europene care suferă cel mai mult din cauza eroziunii de coastă.
Coasta Nouvelle-Aquitaine, Franța
Mai mult de un sfert din coasta Franței este expusă riscului de eroziune costieră, conform Bureau de Recherches Géologiques et Minières (BRGM) – studiul geologic al țării.
O astfel de zonă este Nouvelle-Aquitaine: „Până în 2050, coasta nisipoasă din regiunea Gironde și Landes ar putea pierde în medie 50 m, iar coasta stâncoasă din Țara Bascilor 27 m”, avertizează BRGM. Sunt și zone în care marea taie în medie 20 metri în fiecare an.
Andaluzia, Spania
Dacă ați vizitat vreodată plajele din Andaluzia primăvara, ați văzut cum furtunile din timpul iernii afectează nisipurile de-a lungul Costa del Sol, în zone precum Malaga, Nerja și Torremolinos.
Guvernul spaniol a declarat că este vorba despre „o situație de regres grav”, cu o pierdere de plajă în valoare de 45 de milioane de euro în unele zone între 2016 și 2022.
Pe lângă fenomenele meteorologice și creșterea nivelului mării, daunele au fost atribuite și construcțiilor locale, cum ar fi barurile de pe plajă, terenurile de golf și construcțiile de locuințe.
Zakynthos, Grecia
Plaja Navagio sau „Plaja epavei” din Zakynthos, așa-numită după epava MV Panagiotis care a eșuat aici în 1980, a suferit în ultimii ani eroziuni din cauza activității turistice ridicate, cutremurelor, alunecărilor de teren și furtunilor. Vara aceasta, faimoasa plajă de pe această insulă ionică va rămâne închisă pentru al treilea an, au anunțat autoritățile, din cauza eroziunii golfului și a stâncilor.
Coasta Atlanticului, Portugalia
În ianuarie, Portugalia a anunțat că va investi 20,2 milioane de euro în conservarea și protejarea coastei sale atlantice, inclusiv în zone precum Algarve, Lisabona și Porto.
Finanțarea va sprijini mai multe proiecte de protecție și apărare costieră, cum ar fi consolidarea falezelor, eliminarea construcțiilor ilegale și refacerea plajelor.
Bonifacio, Corsica, Franța
Bonifacio este capitala pitorească a insulei Corsica, fiind situat în cel mai sudic punct. Orasul este separat de restul insulei printr-un amplu platou calcaros marginit de stânci.
De-a lungul secolelor, valurile au sculptat baza falezei: în unele cazuri, clădirile și stâncile au fost aproape complet distruse.
După atacul devastator asupra Kievului de 4 iulie, mai mulți congresmani americani l-au criticat dur pe Donald Trump și au cerut înarmarea masivă a Ucrainei.
Oficialii americani îi cer lui Trump să continue înarmarea Ucrainei FOTO Eduard Vînătoru
Congresmanul Don Bacon i-a transmis președintelui SUA un mesaj pe rețeaua socială X, cerându-i o schimbare de strategie față de Federația Rusă, scrie focus.ua.
„Domnule președinte, politica dumneavoastră față de Rusia nu funcționează. În timp ce negociem, Putin bombardează orașe ucrainene. Iată Kievul astăzi. Este timpul să schimbăm strategia. Noi și aliații noștri trebuie să înarmăm Ucraina până în dinți și să impunem cele mai dure sancțiuni. Putin își bate joc de dumneavoastră și de America”, a scris Bacon.
În mod similar, un alt congresman republican, Joe Wilson, a comentat atacul masiv asupra Ucrainei și a cerut oprirea lui Putin și sprijinirea Ucrainei în apărarea sa.
„Criminalul de război Putin, care își pierde războiul jalnic, recurge la tactici de pârjolire a pământului în orașe ucrainene mai vechi decât înființarea Moscovei. Sunt încrezător că, în urma unei evaluări rapide a stocurilor, Departamentul Apărării va avansa obiectivele declarate de președintele Trump la Haga și va trimite sisteme suplimentare de apărare aeriană și arme deja aprobate pentru a opri această fărădelege totală, așa cum au făcut și trebuie să continue să facă și aliații noștri, într-un ritm accelerat”, a scris Wilson.
El consideră că Putin, „înarmat cu arme ieftine iraniene și nord-coreene, se bucură să bombardeze familii adormite și își va continua perversiunile imperialiste până când va fi oprit”.
Atac de ziua Americii
În Kiev, atacul din 4 iulie a avariat o unitate de pompieri, clădiri rezidențiale, un depozit al unei edituri cunoscute și alte obiective civile. Cel puțin 26 de persoane au fost rănite, iar una a murit. Urmele atacului rusesc au fost înregistrate în 13 locații din cinci districte ale capitalei: Solomianski, Sviatoșinski, Darnyțki, Dniprovski și Șevcenkivski.
În același timp, Ministerul rus al Apărării a susținut că a atacat întreprinderi din Kiev care produc drone, un aerodrom și o rafinărie. Ei afirmă că atacul a fost „un răspuns la actele teroriste ale regimului de la Kiev”.
Oprirea ajutorului militar american pentru Ucraina
Pe 2 iulie, presa americană a relatat că SUA au suspendat livrarea sistemelor Patriot și a altor arme către Ucraina, întrucât administrația Donald Trump dorește să „pună pe primul loc interesele americane”.
Ministerul Apărării din Ucraina a transmis, în aceeași zi, că Kievul nu a fost informat despre vreo modificare a calendarului livrărilor de arme și că nu a primit nicio notificare oficială din partea americană.
Pe 2 iulie, un reprezentant al biroului prezidențial ucrainean, Mihailo Podoliak, a dat asigurări că Statele Unite continuă să furnizeze resurse pentru respingerea atacurilor rusești asupra populației civile.
Congresmana republicană Anna Paulina Luna a declarat că nu va permite acordarea de ajutor militar Ucrainei deoarece, potrivit ei, președintele Volodimir Zelenski ar fi interzis Biserica Ortodoxă.
Italianul ucis joi, 3 iulie 2025, de o ursoaică într-o râpă din apropiere de Transfăgărășan își făcuse un obicei din a filma de aproape urșii din zonă.
Italianul a făcut fotografii cu ursul FOTO: imagini recuperate din telefonul bărbatului
Italianul de 48 de ani s-a dat jos de pe motocicletă şi a oferit mâncare ursoaicei cu pui, care avea să-l ucidă, a relatat Observator News.
„Iată ursul! Ce frumos! Vine spre mine!”, spunea italianul atacat.
„S-a găsit telefonul turistului italian în care sunt niște poze premergătoare atacului, cu ursul care se tot apropia. Cu poze, prim-planuri”, a declarat Armand Chiriloiu, directorul Direcției Silvice Argeș, potrivit sursei citate.
Ursoaica și puii, filmați de italian
Tot în telefonul victimei, autoritățile au găsit imagini care atestă că victima se întâlnise, cu o zi în urmă, cu alți doi urși, pe care i-a filmat de aproape.
Imediat după, a fost atacat, înșfăcat și târât într-o râpă adâncă de aproximativ 40 de metri. Trupul neînsuflețit a fost descoperit ulterior de salvamontiști și pompieri.
Bărbatul ucis de ursoaică este un italian din provincia Lombardia, care lucra ca șofer la Aeroportul din Milano, conform informațiilor de pe profilul său Facebook.
Pe acest profil au fost publicate, începând de ieri, mai multe mesaje de condoleanțe din partea cunoscuților.
Ursul părăsise zona până la sosirea echipajelor, însă revenise ulterior în apropiere, considerând, potrivit specialiștilor, că își păzea „prada”.
Din motive de siguranță, jandarmii și reprezentanți ai Direcției Silvice, înarmați, au păzit zona în timpul recuperării cadavrului. Ulterior, ursoaica implicată în atac a fost împușcată, conform informațiilor furnizate de Jandarmeria Argeș.
„Ursoaica ne-a urmărit tot timpul. Era foarte agitată. Ne-a atacat de câteva ori şi pe noi. Am avut şi domnii de la Silvic. Tot timpul au fost îndreptați cu puşca către ea”, a declarat Dragoş Onea- Salvamont Argeş.
Premierul Ilie Bolojan a transmis vineri, 4 iulie, o urare Statelor Unite ale Americii, cu ocazia Zilei Independenței.
Ilie Bolojan/FOTO: Facebook
„Astăzi transmitem urările noastre de bine cu ocazia Zilei Independenței, cea mai importantă sărbătoare națională a Statelor Unite ale Americii.
Această zi reprezintă dorința de libertate și democrație, valori pe care România le împărtășește cu Statele Unite.
Parteneriatul Strategic dintre România și SUA oferă cooperării noastre o bază solidă, construită pe încredere, respect și obiective comune. În vremuri dificile, parteneriatele autentice devin cu atât mai valoroase.
Suntem recunoscători pentru sprijinul constant al Statelor Unite și ne dorim să dezvoltăm în continuare această legătură importantă.
La mulți ani Statelor Unite ale Americii și poporului american!
La mulți ani prieteniei româno-americane!”, a transmis Ilie Bolojan într-un comunicat.
Împreună cu președintele Nicușor Dan, Bolojan a participat miercuri la recepţia oferită de Ambasada SUA din Bucureşti cu ocazia Zilei Independenţei şi au transmis mesaje de felicitare, cu accent pe parteneriatul strategic pe care îl avem în desfăşurare.
Cei doi oficiali români au stransmis mesaje de felicitare, cu accent pe bunele relaţii dintre România şi SUA şi pe parteneriatul strategic din cadrul NATO.
„Sunt onorat să fiu alături de dumneavoastră pentru a sărbători împreună Ziua Independenţei Statelor Unite ale Americii. În numele meu şi al tuturor românilor, îmi face o deosebită plăcere să urez La mulăţi ani Statelor Unite şi prieteniei româno-americane.
În acest an aniversăm 145 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între ţările noastre şi 28 de ani de când acestea au fost ridicate la nivel strategic. Această relaţie specială cu Statele Unite rămâne unul dintre principalii piloni ai politicii nostre externe. SUA sunt cel mai important aliat şi partener strategic vital al României.
România şi SUA au mai multe domenii de cooperare consolidată, dar nucleul parteneriatului nostru rămâne angajamentul comun pentru securitatea şi prosperitatea comunităţii noastre euro-atlantice. Prezenţa trupelor americane în România, alături de trupele aliate, este dovada acestui angajament al SUA , pentru care ţara noastră şi toţi cetăţenii ei sunt profund recunoscători.
Avem proiecte comune în derulare, de la consolidarea apărării antiaeriene, la producerea ed drone şi muniţie”, a spus preşedintele Nicuşor Dan, care şi-a încheiat discursul cu „Happy Independence Day!”.
Decizia Iranului de a suspenda cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică este un semnal care arată că țara va relua activitatea de producere a armelor nucleare, fără să disimuleze acest proces, susține analistul Andrei Schwartz.
Reactor nuclear din Iran. FOTO: EPA EFE
Iran a întrerupt, din 3 iulie, cooperarea cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) cu scopul declarat de a suspenda inspecțiile și transparența față de supravegherea nucleară internațională, ca reacție la atacuri asupra siturilor sale nucleare.
În 25 iunie 2025, Parlamentul iranian a votat, cu majoritate clară, suspendarea cooperării cu AIEA, invocând motive de securitate pentru facilitățile nucleare. Președintele Masoud Pezeshkian semnează, în 3 iulie, formal legea de suspendare, consolidată de parlament, Consiliul Guardian și Consiliul Suprem de Securitate Națională.
Suspendarea a fost motivată oficial ca reacție la loviturile lansate de Israel (13 iunie) și Statele Unite (21–22 iunie) asupra infrastructurii nucleare și militare iraniene . Iranul susține că nu va relua cooperarea până când siguranța site‑urilor și a personalului nuclear nu va fi asigurată. Oficialii iranieni acuză AIEA că ar fi devenit părtinitoare — că „favorizează” Israelul și SUA — și că ar fi compromis integritatea instituției.
Inspectorii AIEA au fost retrași din Iran din motive de siguranță, deși monitorizarea prin satelit continuă .
Teheran afirmă că rămâne parte a Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT) și cooperează în condiții stricte, controlate de Consiliul Suprem de Securitate .
Vestul – în special SUA și țările europene – a condamnat dur decizia, considerând suspendarea cooperării „inacceptabilă” și riscând redeschiderea procedurii „snapback” pentru reimpunerea sancțiunilor .
Loviturile aeriene efectuate de Statele Unite asupra unor situri nucleare iraniene, la ordinul președintelui Donald Trump, ar fi avut un impact important asupra programului nuclear al Iranului. Informația a fost confirmată miercuri de Pentagon, care citează evaluările serviciilor americane de informații.
„Le-am întârziat programul cu unul până la doi ani cel puţin, asta este evaluarea serviciilor de informaţii ale Departamentului Apărării”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, potrivit The Guardian. El a adăugat: „Credem că este probabil mai aproape de doi ani”.
Atacurile americane au avut loc în urmă cu aproximativ zece zile și au vizat instalațiile nucleare de la Fordo, Natanz și Ispahan. Acestea au fost lansate în sprijinul ofensivei Israelului, însă eficiența lor completă rămâne, deocamdată, incertă.
Pe de altă parte, șeful Agenția Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Mariano Grossi, a susținut că Iranul ar putea reîncepe să producă uraniu îmbogățit „în câteva luni”, distrugerile produse de atacurile americane nefiind atât de decisive.
Care sunt efectele acestor evoluții ale conflictului din Orientul Mijlociu și care e strategia Israelului în continuare vis-a-vis de amenințarea nucleară a Iranului a explicat, pentru „Adevărul”, analistul de securitate Andrei Schwartz.
„Ei se vor dedica de acum, în mod declarat, activităților de producerea a armelor nucleare”
Adevărul: Iranul ar putea reîncepe să producă uraniu îmbogățit „în câteva luni”, a declarat șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Mariano Grossi, deoarece pagubele cauzate de atacurile americane și israeliene asupra instalațiilor nucleare iraniene au fost „severe”, dar „nu totale”. Ce credeți despre această evaluare? Dacă ar fi adevărată, ce ar însemna aceasta?
Andrei Schwartz: Este foarte posibil ca loviturile israeliene, cat si cele suplimentare – americane, sa nu fi dus la distrugerea totala a programului de înarmare nucleară al regimului de la Teheran. Dar trebuie Să fie bine-înțeles următorul aspect: chiar dacă distrugerea era cvasi-completă, un regim care are această ambiție morbidă poate să reconstruiască acel program, chiar și de la zero! Deci, problema este că scopul declarat al regimului este distrugerea Israelului, mijloacele sunt ușor de procurat/construit, chiar și dacă este vorba de un program nuclear, plus de cel al stocului de câteva mii de rachete balistice plus mii de drone ucigașe (din acelea care provoacă zeci de mii de victime și în țara vecină României – Ucraina).
Ce înseamnă faptul că Iranul a rupt legătura cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică?
Sincer? Teoretic înseamnă că ei se vor dedica de acum, în mod declarat, activităților de producerea a armelor nucleare și că vor să ascundă stadiul acestor evoluții. Spre exemplu, unul dintre ultimele locuri lovite în timpul „Războiului de 12 zile” a fost o unitate pentru procesul de metalizare a uraniului îmbogățit (la Sanjarian, lângă Teheran, dar și alta de la Isfahan – mult mai la sud). Oricum, sunt multe locații care nu au fost niciodată descoperite de către inspectorii internaționali, și altele unde Iranul nu le-a permis accesul. Deci, practic de data asta – aș spune că nu este o mare diferență față de momentul anterior zilei de 13 iunie, pentru că AIEA era folosită de Iran pentru a păcăli SUA și Europa în ceea ce privește adevăratele sale intenții și evoluții în dezvoltarea capacității nucleare.
Ce șanse există să se semneze un nou acord nuclear cu Iranul?
Depinde de Președintele Trump și de echipa lui. Dacă vor dori să meargă cu ochii închiși spre un nou astfel de acord, precum și-a dorit Barack Obama, atunci se poate pune semnătura pe orice hârtie. Problema rămâne: va continua Iranul să își dorească să distrugă Israelul, Arabia Saudită și restul țărilor musulmane sunnite, dar și Europa și SUA? Vor continua să păcălească Occidentul, să primească ridicarea, din nou, a sancțiunilor, în timp ce produc – pe ascuns – elementele necesare armelor nucleare? Vor continua să folosească banii primiți după ridicarea sancțiunilor pentru programul balistic și pentru drone, pentru înarmarea grupărilor proxy de terorism: Hezbollah, Hamas, Jihadul Islamic Palestinian, Houthi, grupările șiite din Irak? Dacă da – orice acord ar fi doar un sprijin pentru planurile criminale ale regimului de la Teheran.
„Nu cred că au ce să schimbe la acest program genocidar, dacă nu pică regimul terorist”
Vedeți acum să se contureze o strategie a Iranului privind conflictul cu Israelul? Pregătesc ceva?
Ei au pregătit 3 elemente, timp de 20-30 și mai bine de ani – totul pentru a distruge Israelul: Grupările teroriste despre care vorbeam mai devreme; Programul de înarmare cu rachete balistice (mii de rachete, sute de lansatoare), cca 50% au fost distruse în aceste 12 zile de război deschis; Programul nuclear. Nu cred că au ce să schimbe la acest program genocidar, dacă nu pică regimul terorist.
Cât credeți că va rezista armistițiul dintre Israel și Iran? Care este situația acum, cât de mult se respectă?
Donald Trump a impus Israelului stoparea operațiunii din Iran pe 24 iunie. Iranul a mai tras rachete asupra orașelor israeliene, omorând familii din orașul Beer-Sheva (sud), iar riposta Israelului a fost stopată de ordinul dat de Președintele SUA.
Gruparea teroristă Hamas a mai tras rachete din Gaza și teroriștii Houthi au mai tras o rachetă balistică din Yemen – către Israel, în aceste zile.
Cum vedeți evoluția internă a situației din Iran?
E greu de crezut că se va reuși o revoluție a aspirațiilor democratice în Iran. Poporul este prea fragmentat (pe linii etnice, religioase, de atașament față de regim etc). Din păcate, nu cred că soluția Pahlavi mai inspiră pe cineva în interiorul țării. Mai mult în diaspora… dar și acolo sunt mulți fanatici atașați regimului și Islamului fundamentalist de natură șiită.
Care este strategia Israelului vis-a-vis de relația cu Iranul?
Israelul, singurul stat evreu din lume – își ia în serios promisiunea că nu va mai permite niciodată repetarea Holocaustului sau a crimelor musulmanilor împotriva evreilor (cca 1 milion de evrei au fost expulzați din țări musulmane în sec. XX, după ce multe mii au fost masacrați în pogromuri, din Irak până în Maroc). Fie că vorbim de Iran, fie că vorbim de alte potențiale pericole (Erdogan al Turciei agită spiritele în ultimii 20 de ani, spre exemplu, și amenință direct Israelul, inclusiv prin preluarea puterii în Siria vecină), Israelul va acționa pentru a preveni orice amenințare la adresa cetățenilor săi.
Este periculos Iranul pentru Europa?
Da. În mai multe feluri. Iranul are o istorie de atacuri teroriste în Europa (Burgas/Bulgaria, Cipru, Grecia etc.) sau comploturi împotriva disidenților iranieni care se refugiaseră pe teritoriul european. Gruparea Foxtrot Network din Suedia este doar cel mai recent mediatizat caz.
Există o legătură între situația din Iran și ceea ce se întâmplă în Gaza?
Fără sprijinul Iranului, teroriștii Hamas și cei ai Jihadului Islamic Palestinian nu ar fi avut aceleași resurse pentru a comite atrocitățile din pogromul de pe 7 octombrie 2023.
Pe 21 iunie, la Qom, în Iran, Israelul l-a ucis pe Mohammad Saeed Izadi – unul dintre principalii pioni ai regimului în finanțarea și înarmarea celor două grupări teroriste. Documente în privința activității lui fuseseră găsite în Gaza, în tunelul de sub Spitalul European – acolo unde a fost ucis liderul Hamas Mohammed Sinwar
Directorul Spitalului Indonezian din orașul Gaza, a fost ucis miercuri într-un bombardament israelian, potrivit rudelor și Ministerului Sănătății din Fâșia Gaza, relatează TIME. Forţele de apărare israeliene (IDF) şi-au intensificat în mod considerabil operaţiunile militare în Fâşia Gaza în ultimele zile, atingând un nivel al activităţii „care nu a mai fost observat de mai multe luni”, a relatat joi postul de televiziune israelian Kan.
Bombardamente israeliene asupra Gaza City FOTO EPA-EFE
Marwan Sultan a fost ucis alături de soția, sora, fiica și ginerele său, după ce o rachetă a lovit apartamentul în care locuia familia, a declarat fiica sa supraviețuitoare, Lobna.
„Racheta a fost lansată fix asupra camerei lui, asupra locului în care se afla, asupra lui. Toate camerele au fost în regulă, cu excepția celei care îi aparținea; racheta a lovit-o cu precizie”, a adăugat ea.
Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat într-un comunicat pentru TIME că au atacat miercuri un „terorist cheie al Hamas” în timpul unei operațiuni în orașul Gaza.
„Afirmația conform căreia, în urma atacului, civili fără implicare au fost răniți este în curs de revizuire. IDF-ul regretă orice vătămare adusă persoanelor neimplicate și acționează pentru a atenua cât mai mult posibil daunele aduse acestora”, se arată în comunicat.
Organizația Medical Aid for Palestinians (MAP) a condamnat atacul, descriindu-l pe Sultan drept „un profesionist dedicat care a lucrat în condiții de neimaginat pentru a oferi îngrijiri pacienților care încercau să supraviețuiască lunilor de bombardamente și blocadă militară a Israelului”.
MAP afirmă că numărul lucrătorilor din domeniul sănătății uciși în Gaza a ajuns la cel puțin 1.580 de la începutul războiului dintre Israel și Hamas, în octombrie 2023.
„În ciuda faptului că sunt protejați de dreptul internațional, lucrătorii din domeniul sănătății din Gaza sunt eliminați sub ochii lumii”, a declarat MAP într-un comunicat ca răspuns la moartea lui Sultan, survenită miercuri.
Organizația Healthcare Workers Watch (HWW), cu sediul în Gaza, a declarat că moartea lui Sultan crește la 50 numărul lucrătorilor din domeniul sănătății uciși de atacurile aeriene israeliene în ultimele 70 de zile.
Spitalul indonezian, condus de Sultan, a fost forțat să se închidă în luna mai, după „atacuri israeliene repetate și daune structurale”, potrivit Națiunilor Unite.
Sultan descrisese la vremea respectivă atacurile israeliene drept „o țintire directă a spitalului, inclusiv a unității de terapie intensivă”.
Sistemul de sănătate din Gaza, sub presiune în urma atacurilor israeliene
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat luna trecută că nu mai există spitale funcționale în nordul Gazei, iar sistemul de sănătate din întreaga fâșie „se prăbușește”.
OMS a precizat că pacienții care se adăposteau în curtea Spitalului Al-Aqsa, Deir al-Balah, au fost răniți într-un atac aerian israelian marți, adăugând că a documentat 734 de atacuri asupra unităților sanitare din Gaza de la începutul războiului.
Comitetul Internațional pentru Crucea Roșie a declarat că este „alarmat de intensificarea ostilităților” în Gaza și că, în consecință, Spitalul său de campanie este suprasolicitat.
„CICR își reiterează urgent apelul pentru protejarea personalului medical și a unităților medicale din Gaza. Acestea trebuie respectate și protejate pentru a asigura o gură de oxigen pentru răniți și bolnavi”, se arată într-un comunicat.
Israelul intenționează să continue campania militară în Fâșia Gaza
Israelul a escaladat operațiunea militară pe care a denumit-o ‘Leul care se ridică’ (‘Ka’ari Yitnasse’, cu acelaşi nume ca şi operaţiunea împotriva Iranului), ce succede operaţiunii „Carele lui Gedeon”, a relatat postul de televiziune israelian Kan.
Potrivit unui ofiţer superior al IDF, operațiunea ar trebui să continue în următoarele săptămâni, până la încheierea unui acord de încetare a focului.
„Sunt încă foarte multe zone de cucerit şi misiuni de îndeplinit”, a spus el, indicând că cinci divizii israeliene sunt în prezent desfăşurate în Fâşia Gaza.
Amploarea distrugerilor în sectorul Jabaliya, în nordul Fâşiei Gaza, este o dovadă a intensităţii luptelor, consemnează postul de televiziune israelian i24News. „La 150 de metri de ceea ce a fost cândva localitatea Jabaliya, nu a mai rămas nimic altceva decât nisip”, recunoaşte ofiţerul citat., potrivit Agerpres. În pofida acestor distrugeri, confruntările continuă, combatanţii Hamas încercând să surprindă forţele IDF, la doar patru kilometri de frontiera cu Israelul.
În același timp, responsabili militari israelieni estimează că ar mai fi nevoie de încă trei luni pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor stabilite pentru Fâşia Gaza.
Principalul punct al luptelor actuale se află în nordul Fâşiei Gaza, cu accentul pe oraşul Gaza, considerat cea mai importantă fortăreaţă Hamas rămasă după căderea oraşului Khan Yunis în sud
Printre misiunile prioritare figurează cucerirea completă a oraşului Beit Hanoun, unde doar 50% din ţintele subterane au fost distruse, precum şi preluarea totală a oraşului Gaza, în nordul enclavei, conform responsabililor militari, citaţi de i24News.
În Fâşia Gaza există încă capacitatea de fabricare a explozibililor artizanali, iar două brigăzi ale grupării islamiste palestiniene Hamas rămân operaţionale, afirmă ofiţerul israelian citat. Aceste elemente constituie principalele provocări care urmează să fie abordate în următoarele săptămâni, potrivit lui.
Anunţul recent al trecerii la această nouă fază operaţională marchează un pas semnificativ în strategia militară israeliană. Şeful Statului Major, Eyal Zamir, a declarat recent că IDF „va atinge în perioada următoare liniile pe care le-am definit pentru etapa actuală a operaţiunii”. Această declaraţie sugerează că IDF se apropie de încheierea misiunilor sale în Gaza, ceea ce face staff-ul forţelor de securitate să definească următorii paşi, luând în considerare două scenarii: cu sau fără un acord de încetare a focului.
„Inovația” unui primar din Maramureș aruncă în derizoriu un simbol național esențial: drapelul României. Edilul din Salsig, Daniel Pop a cumpărat 100 de steaguri tricolore din tablă zincată, care încalcă Constituția și legea și, în plus, unele dintre ele sunt murdare cu găinaț.
Drapelul din tablă „rezistă” din toamna anului trecut. FOTO: Ion Pop
O primărie din Maramureș a cumpărat, în toamna anului trecut, 100 de steaguri din tablă, care au costat peste 7.000 de euro. Astfel, fiecare „drapel metalic” a ajuns să coste 299 de lei plus TVA, adică peste 355 de lei (71 de euro bucata). Achziția s-a făcut de la firma Moblux Stradal din Slatina, prin sistemul centralizat de achiziții SICAP.
Așa arată descrierea steagului conform anunțului de achiziție:
„Steag (drapel ) din tablă zincată autocolantată față verso și folie de protecție prinsă pe cadru metalic din țeavă 20×20 cu suporți de prindere pe stâlp din platbandă și bandă perforată de prindere. Dimensiuni: înălțime 1 metru/lățime 0,5 metri.”
Asta în condițiile în care, prețul mediu pentru un drapel tricolor din material textil premium este în jur de 50 de lei (circa 10 euro), într-un cunoscut magazin online.
Pe de altă parte, trei metri de țeavă pătrată de 2 cm, o jumătate de metru pătrat de tablă subțire, niște autocolant, trei puncte de sudură și câteva cleme de prindere costă tot circa 50 de lei.
Pe lângă aspectul inestetic, steagurile din tablă nu respectă cerințele Constituției și nici ale Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, actul principal care reglementează drapelul național.
„Drapelul României” este murdărit cu găinaț de barză. FOTO: Ion Pop
Zeci de drapele din tablă zincată
În comuna Sălsig, Maramureș, condusă de social-democratul Daniel Pop, drapelul României, cel mai important simbol național, este batjocorit în fiecare zi din cauza unei decizii neinspirate.
Zeci de „drapele” ale României, făcute din tablă zincată, sunt expuse pe stâlpii din comună, fiind murdărite, zi de zi, cu dejecții animale. Responsabil pentru această situație revoltătoare este același primar care merge la sesiuni de formare profesională pe litoral la all inclusive – Daniel Pop.
Conform legii române, steagul României trebuie să respecte anumite specificații clare privind dimensiunea, culorile, dispunerea lor și materialul.
Steag din tablă în Sălsig. FOTO: Ion Pop
Se încalcă Constituția României
Steagul României este reglementat prin Constituția României – art. 12 alin. (1) în care se arată: „Steagul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu.”
Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, care este actul principal care reglementează drapelul național, completată de Normele privind arborarea drapelului României și intonarea imnului național, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1157/2001, prevede foarte clar că „drapelul României se confecționează din stofă de calitate, în culori rezistente la intemperii.”
Mai exact, la art. 7 din Normele metodologice scrie: „Drapelul României se confecționează din stofă de calitate, în culorile albastru, galben şi roşu, dispuse în benzi verticale de dimensiuni egale, în ordinea menţionată, începând de la lance.”
Normele metodologice care stabilesc regulile afișării drapelului național (HG nr. 1157/2001) stabilesc indirect că drapelul trebuie să fie: integru, curat, neșifonat, cu culori vii și forme corecte. HG1157 prevede foarte clar că, dacă se deteriorează, trebuie înlocuit imediat.
Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României stabilește obligația de respect și demnitate față de simbolul național. Dacă un drapel este murdar cu fecale și totuși este arborat, fapta poate fi încadrată ca profanare (art. 236 Cod Penal); poate atrage răspundere penală; iar autoritatea responsabilă (primărie, instituție publică) are obligația de a-l înlocui imediat.
Steag murdărit cu găinaț. FOTO: Ion Pop
Profanarea drapelului, infracțiune
Codul Penal (art. 236) prevede: „Profanarea drapelului României, a unui însemn național, a stemei sau a imnului național se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”
Așadar, primarul din Sălsig își bate joc de drapelul național în două moduri: îl lasă expus pe zeci de stâlpi din comună, deși este murdărit de dejecții animale și afișează drapele din tablă, deși legea spune foarte clar că drapelul național se confecționează doar din stofă de înaltă calitate, cu culori rezistente la intemperii. În plus de aceasta, culorile sunt dispuse orizontal și nu vertical, așa cum cere Constituția.
„Dacă ar rezista nici n-ar fi rău”
Având în vedere că primarul Daniel Pop nu a fost nici la sediul primăriei și nici nu a răspuns la telefonul mobil pentru a da explicații cu privire la „inovația” tricoloră, iar viceprimarul Dinu Pop ar fi fost în concediu, „Adevărul” a luat legătura cu consilierii locali din comuna Sălsig.
Dorel Taloș (PNL) crede că principala „calitate” a steagului din tablă este presupusa rezistență la intemperii.
„În cadrul comunității noastre și în Consiliul Local vin decizii ale căror detalii de multe ori nu se cunosc”, a susținut el.Întrebat dacă a cunoscut toate detaliile cu privire la decizia de cumpărare a steagurilor de tablă, consilierul a precizat: „În general cunoaștem lucrurile, dar cu steagurile că-s din tablă eu cel puțin nici n-am auzit și nici nu știu cât sunt de nocive, să zic așa, având în vedere că sunt montate tot timpul. Dacă ar rezista, nici n-ar fi rău. Dacă nu, într-adevăr, e o problemă. Deocamdată arată foarte bine, le-am văzut pe stâlpi”.
În ceea ce privește faptul că nu se respectă legea, Talos a susținut că nici n-a fost atent să vadă detalii precum faptul că pe steag culorile sunt postate în benzi orizontale, și nu verticale. „N-am văzut că, mă rog, aveam alte priorități. Numai după ce au fost montate am văzut și eu steagurile și așa mai departe. Lumea e împărțită, dar trebuie să recunoaștem că sunt și greșeli, dar sunt și lucruri bune. E complicată situația la mijloc”, a mai spus el.
Consilierul social-democrat Liviu Dulf a susținut că nu aude bine întrebarea reporterului și apoi nu a mai răspuns la telefon.
Șef de post Marius Dragomir întrebat dacă va lua măsuri cu privire la încălcarea legii cu privire la steagurile montate pe stâlpii din comună, a susținut că pentru asta este nevoie de o sesizare la Poliție.
Primăria Sălsig nu a răspuns nici la solicitarea scrisă transmisă pe adresa instituției.
Fosta ministră a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru corupție, dar judecătorii au explicat de ce consideră că merită să fie eliberată condiționat după mai puțin de patru ani.
Elena Udrea ar putea ieși din închisoare cu doi ani mai devreme FOTO: Facebook
Potrivit motivării obținute de Digi24, judecătorii de la Judecătoria Ploiești au considerat că Elena Udrea „a dat dovezi temeinice de îndreptare” în perioada petrecută în închisoare. Instanța arată că fosta ministră a muncit, a urmat cursuri și a menținut legătura cu familia, factori care au cântărit în favoarea cererii sale de eliberare condiționată.
„A formulat cereri în mod constant către Penitenciarul Târgșorul Nou, solicitând audierea la comisia de muncă, ceea ce dovedește dorința de a presta muncă”, se arată în documentul citat. De asemenea, Udrea a fost recompensată de 16 ori pentru comportamentul său și nu a fost sancționată disciplinar în tot acest timp.
Legătura cu familia și posibilitatea reintegrării
Un alt argument adus de judecători în sprijinul eliberării este faptul că Udrea a păstrat constant legătura cu familia, aspect care „dovedește capacitatea de reintegrare socială după eliberare”. Mai mult, instanța a ținut cont și de faptul că are un copil minor în întreținere și „obligații morale privind creșterea și educarea acestuia”.
Apărarea a prezentat și documente care susțin că Udrea ar avea șanse reale să-și găsească un loc de muncă legal imediat după ce iese din închisoare.
De la extrădare la posibilă eliberare
Elena Udrea se află în Penitenciarul Târgșor din luna iunie 2022, după ce a fost extrădată din Bulgaria.
Duminică, 29 iunie, Udrea a fost operată la Spitalul Judeţean din Ploieşti, ea primind diagnosticul de colecistită acută litiazică. Operația a decurs bine și fostul ministru rămâne sub observație medicală. Luni, medicii declarau că starea de sănătate a fostului ministru este favorabilă, însă rămâne internată.
Decizia de eliberare condiționată, pronunțată de Judecătoria Ploiești, nu este definitivă. Direcția Națională Anticorupție a contestat hotărârea.
Avioanele de război israeliene care au participat la misiuni împotriva Iranului în timpul războiului de 12 zile au lansat asupra Fâșiei Gaza bombele și rachetele neutilizate, dezvăluie The Telegraph.
Bombardamente-Fâșia Gaza FOTO Shutterstock
Surse militare au confirmat că, încă din primele ore ale campaniei militare împotriva Iranului, piloții care se întorceau la bază, în Israel, s-au oferit să folosească munițiile rămase împotriva unor ținte ale Hamas din enclava palestiniană.
Comandanții forțelor terestre din cadrul armatei israeliene au acceptat oferta, identificând ținte pentru a fi lovite de avioane, iar inițiativa a fost ulterior implementată pe scară largă pe parcursul războiului de 12 zile intre Iran și Israel.
Aceste atacuri sunt un indiciu că Israelul a fost capabil, în mare măsură, să mențină intensitatea atacurilor sale aeriene în Gaza, în ciuda faptului că principalul focus al IDF se mutase asupra Iranului.
Armata a insistat că, în ciuda spontaneității propunerii, toate acele atacuri au fost planificate într-un mod corespunzător și efectuate împotriva unor ținte legitime.
Perioada în care a avut loc Operațiunea Leul care se ridică – 14-24 iunie – în timpul căreia atenția internațională s-a concentrat asupra Iranului – a fost una extrem de sângeroasă pentru civilii din Gaza, în principal din pricina focurilor de armă trase în apropierea punctelor de livrare a ajutoarelor.
Nu este clar câți au fost uciși în urma atacurilor aeriene, dar, în total, numărul civililor uciși, inclusiv cei care așteptau ajutor umanitar, a fost de ordinul sutelor.
Generalul Tomer Bar, comandantul Forțelor Aeriene Israeliene (IAF), ar fi ordonat ca inițiativa privind munițiile rămase să fie aplicată pe scară largă.
Forțele Aeriene israeliene (IAF) au depășit toate așteptările în timpul campaniei din Iran, stabilind rapid supremația aeriană, ceea ce le-a permis să vâneze ținte legate de programul nuclear al Republicii Islamice, potrivit aprecierii Israelului.
Politicienii și oficialii militari s-au lăudat chiar că au creat o „autostradă” către Teheran.
Pe măsură ce campania a continuat, avioanele de război israeliene au fost utilizate din ce în ce mai mult pentru a distruge site-urile de lansare a rachetelor balistice iraniene, pentru diminua barajele care loveau zonele civile din Israel.
Donald Trump s-a arătat dornic să folosească avântul câștigat în urma succesului aparent al campaniei comune americano-israeliene împotriva Iranului pentru a forța o soluționare a războiului din Gaza.
Hamas a continuat să insiste ca orice acord de eliberare a ostaticilor să fie însoțit de o retragere israeliană din Gaza și de un angajament de a pune capăt războiului.
Între timp, Benjamin Netanyahu, prim-ministrul israelian, a continuat să promită eradicarea totală a grupării Hamas și a continuat bombardamentele intense după noi ordine de evacuare.
Presiuni pentru un armistițiu în Fâșia Gaza
Deși detaliile sunt neclare, este posibil ca Casa Albă să fi presat Israelul să ofere un angajament mai solid de a discuta despre încheierea războiului de data aceasta.
Israelul la rândul său ar fi cerut SUA să facă presiuni asupra Qatarului pentru a amenința cu expulzări ale oficialilor Hamas dacă nu se înregistrează progrese în vederea unui acord.
Regatul a ordonat deja grupului să predea armele personale.
Deși considerată o insultă în rândul islamiștilor, mișcarea a fost percepută ca un semn simbolic promițător că Qatarul, care a fost aspru criticat pentru apropierea sa de unele grupări teroriste, inclusiv Hamas, este dispus să exercite presiuni.
Unii oficiali din guvernul israelian speră că amenințarea inițială a lui Trump, anunțată în februarie, de a evacua întreaga populație din Gaza și de a o reamenaja într-o „Rivieră din Orientul Mijlociu” ar putea forța mâna liderilor Hamas care altminteri nu sunt dispuși să accepte un acord.
În timpul unei conferințe de presă din Estonia, Gideon Sa’ar, ministrul de externe al Israelului, a declarat, referitor la negocieri: „Există unele semne pozitive”.
Forțele aeriene ucrainene au publicat miercuri imagini cu sisteme de apărare aeriene britanice „Raven” lovind ținte aeriene rusești. Rachetele au fost modificate de Marea Britanie pentru a fi lansate de la sol, iar ucrainenii le-au folosit pentru a doborî drone, relatează Business Insider.
Sistemul de rachete „Raven” FOTO x
În filmarea făcută publică de forțele aeriene ucrainene, este prezentat echipajul ucrainean în acțiune, precum și vehiculul terestru care transportă rachetele și pe care sunt consemnate țintele lovite.
Raven lansează racheta britanică avansată aer-aer cu rază scurtă de acțiune (ASSRAAM), cunoscută și sub denumirea americană AIM-132, proiectată inițial pentru avioanele de vânătoare Typhoon și F-35 Lightning II ale Forțelor Aeriene Regale.
Potrivit ministerului britanic al apărării, Marea Britanie a creat în 2022 o versiune modificată a rachetei pentru Ucraina, astfel încât să poată fi lansată de pe un vehicul de transport de fabricație britanică 6×6 HMT600 Supacat. La acea vreme, au fost considerate drept modalitatea cheie prin care Ucraina se putea apăra de atacurile cu rachete rusești.
Rachetele ASSRAAM au avantajul că sunt ghidate prin infraroșu și pot urmări ținta chiar și pe vreme rea. Echipele de la sol au astfel posibilitatea de a trage și a-și schimba rapid locația,
În 2023, oficialii apărării din Marea Britanie au dezvăluit că echipele lor au avut nevoie de aproximativ patru luni pentru a face posibilă lansarea la sol a rachetei și a antrena echipajele ucrainene să utilizeze racheta Raven.
Într-o înregistrare video oficială publicată în mai, colonelul Olly Todd, din cadrul grupului operativ britanic de sprijin pentru Ucraina, a declarat că Raven „a trecut de la proiect la livrare” în decurs de trei luni.
„Au efectuat peste 400 de angajamente, care înțeleg că au avut o rată de succes de peste 70%”, a spus Todd.
Vehiculele Supacat sunt echipate cu suporturi de rachete luate de pe avioane britanice scoase din uz, precum BAE Hawk, SEPECAT Jaguar și Panavia Tornado. Acestea sunt clase de avioane de vânătoare care au fost retrase din serviciu în ultimele două decenii.
Echipajele Raven au declarat în filmare că au vizat în special vehicule fără pilot; de altfel pe vehiculele Supacat se pot vedea autocolante cu drone rusești Orlan, Shahed și Zala care au căzut pradă rachetelor.
Comenzile de lansare ale rachetei Raven sunt prevăzute cu patru comutatoare care pregătesc rachetele și un buton roșu pentru comanda de tragere.
Marea Britanie trimite Ucrainei rachete Raven
Un operator al sistemului Raven, vorbind în fața camerei, a declarat că echipajele sunt, în general, instruite, astfel încât toți membrii, inclusiv șoferul și comandantul, să se înlocuiască unul pe altul, dacă este necesar.
Conform unei declarații din iunie a Ministerului Apărării din Marea Britanie, Ucraina a primit până acum opt sisteme Raven și urmează să primească alte cinci, împreună cu 350 de rachete.
Regatul Unit afirmă că rachetele Asraam furnizate Ucrainei se apropiau de termenul de expirare.
Ucraina utilizează și alte sisteme de apărare aeriană similare, în măsura în care constituie hibrizi între muniții și lansatoare construite inițial pentru sisteme separate.
Cunoscute în mod colocvial sub numele de „FrankenSAM”, acestea includ sisteme sovietice Buk M1, modificate pentru a lansa racheta americană RIM-7 Sea Sparrow, precum și radare sovietice îmbinate cu racheta aer-aer AIM-9M Sidewinder.
Trei copii şi 11 adulţi au fost răniţi, vineri, 4 iulie 2025, într-un accident rutier petrecut pe autostrada A1 Deva-Nădlac, pe sensul de mers spre Deva, în zona localităţii timişene Margina. Au fost implicate cinci autoturisme, un autotren şi o autoutilitară.
Accident pe autostradă FOTO: FB
Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române, pe autostrada A1 Deva-Nădlac, la kilometrul 427, pe sensul de mers spre Deva, în zona localităţii Margina, judeţul Timiş, a avut loc o coliziune între cinci autoturisme, un autotren şi o autoutilitară.
Potrivit primelor informaţii, trei minori şi 11 adulţi au suferit leziuni, sunt conştienţi şi evaluaţi medical la faţa locului.
Potrivit ISU Timiș, la fața locului au intervenit o autospecială de primă intervenție și comandă, o autospecială de stingere cu modul de descarcerare, o autosanitară SMURD și 9 pompieri. De asemenea, la fața locului s-au deplasat și două echipaje SAJ.
Intervenția este în desfășurare.
Traficul rutier se desfăşoară doar pe banda a doua, fiind valori ridicate de circulaţie pe ambele sensuri.
Val de meme-uri și glume pe Internet, după ce prezența presupusei pantere negre din Bulgaria în țară noastră a creat isterie. Felina a fost văzută la terasa mâncând mici, la universitate, la frizerie și muzeu. Vineri, 4 iulie 2025, o imagine cu pantera neagră în copac, salvată de pompieri.
Pantera, salvată de pompieri de pe ceasul turn din Brăila FOTO: FB
Furnizorii de servicii și produse din România s-au alăturat căutării panterei negre cu glumițe si promoții pentru feline mari.
Apelând la inteligența artificială și a echipelor de marketing, pantera a fost depistată în Vama Veche, la muzeu, în excursie, în universități, frizerii, la schimbat dioptrii, supermarketuri, bănci, edituri, restaurate, pensiuni și hoteluri.
„Pantera neagră a dat check-in la Șoimuș! După ce a mâncat mici la Pădurea Bejan și a vizitat fermele de pui din Mintia, celebra panteră neagră a trecut Mureșul… nu oricum, ci cu stil, direct la bordul Vaporaselor Stelar din Șoimuș! Unde altundeva să se bucure de o plimbare relaxantă pe Mureș, dacă nu la noi? Vă așteptăm și pe voi astăzi, să vă plimbați cu vaporasele care au fost alese chiar și de pantera celebră!”, a scris Vaporaș Șoimuș, pe FB.
„Nu o mai căutați! Pantera a intrat la recoltat și a făcut o criză de nervi când a aflat ce prețuri mici sunt la grâu pentru recolta din acest an. Se gândește să plece mai departe către fermele din vestul UE unde subvențiile agricole sunt mai mari și relația fermierilor cu traderii mai transparentă. Ah, și când a mai aflat și de noile scumpiri a zis că în agricultura românească e mai rău decât în junglă!”, a scris și Agrointeligenta.
Într-o altă imagine, pantera este văzută la o terasă, cu o porție de mici și o halbă de bere în față.
Ba chiar, pantera a ajuns și la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.
„Gata, s-a înscris și la noi! Pe locuri de români de pretutindeni. Mă rog, ea cică-i bulgăroaică, dar am închis ochii, de frică! Am vrut să o întreb cum se simte în calitate de candidat la Admiterea 2025, dar a spus că se grăbește, mai are de depus dosare la Medicină și la Sport! Crede că ambele i se potrivesc foarte bine! A spus că plătește taxa cu lei!”, arată un mesaj postat de Bogdan Nistor, purtătorul de cuvânt al UDJ Galați.
Vineri, 4 iulie 2025, o imagine cu pantera neagră în copac, salvată de pompieri, a fost publicată de DSU.
Instituția a publicat o imagine editată în care mai mulți pompieri escaladează, cu scara din dotare, un copac în care se vede o panteră, aparent în bună stare și cooperantă.
„BREAKING NEWS din jungla urbană! Pantera neagră, surprinsă în vârful unui copac, a fost salvată de pompieri! Legenda spune că a urcat după o pasăre… realitatea e că încerca doar să-și facă un selfie cu orașul în fundal. Intervenția a fost una rapidă, profesionistă și… puțin confuză – ”, scrie DSU, pe FB.
Cancelarul german Friedrich Merz consideră că există o legătură între apelurile telefonice ale președintelui rus Vladimir Putin cu lideri occidentali și intensificarea atacurilor asupra Ucrainei, observată din nou după convorbirea Putin-Trump de joi.
Friedrich Merz vede un tipar al atacurilor Rusiei asupra Ucrainei. FOTO: AFP
Cancelarul german Friedrich Merz consideră că există o legătură între discuțiile telefonice purtate de președintele rus Vladimir Putin și intensificarea bombardamentelor asupra Ucrainei, cel mai recent exemplu fiind atacurile masive care au urmat convorbirii telefonice dintre Vladimir Putin și președintele american Donald Trump. Informația a fost transmisă de purtătorul de cuvânt al cancelarului, Stefan Kornelius, potrivit dpa, citată de Agerpres.
„Cancelarul a remarcat de mai multe ori în ultimele zile că există un tipar cu președintele rus și că apelurile telefonice sunt de obicei însoțite de atacuri și mai dure asupra Ucrainei”, a declarat Stefan Kornelius la Berlin.
„Ceea ce s-a întâmplat aseară a susținut sau a întărit această impresie”, a mai spus el, făcând referire la bombardamentele care au urmat discuției telefonice dintre Putin și Trump de joi.
Potrivit autorităților ucrainene, imediat după convorbirea celor doi lideri, Rusia a lansat peste 500 de atacuri cu drone, rachete și rachete de croazieră asupra teritoriului ucrainean, iar Kiev a fost una dintre principalele ținte, primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, anunţând că 23 de persoane au fost rănite în urma acestor atacuri.
Surse guvernamentale au confirmat că și cancelarul Friedrich Merz a purtat o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump joi, 3 iulie, în cadrul căreia s-au abordat consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, dar şi teme comerciale, potrivit informațiilor publicate de revista Spiegel.
„Atacurile masive asupra Ucrainei în urma convorbirii telefonice Putin-Trump vorbesc de la sine”, a subliniat purtătorul de cuvânt al cancelarului german. El a adăugat că speră ca această situație să contribuie la o decizie privind „atitudinea față de Rusia, în special în ceea ce privește sancțiunile”, în condiţiile în care, până în prezent, președintele Donald Trump nu a răspuns solicitărilor Uniunii Europene de a intensifica sancțiunile împotriva Rusiei.
Cu ceva timp în urmă, Friedrich Merz era deschis ideii unei discuții telefonice cu Vladimir Putin, declarând în timpul unei vizite la Kiev, la mijlocul lunii mai, că „aceasta este o opțiune”, potrivit unui interviu acordat presei germane. Totuși, recent, cancelarul german a evitat să mai menționeze această posibilitate.
„Cea mai recentă vizită a premierului ungar (Viktor Orban) la Moscova a fost urmată de bombardamente intense ale Rusiei asupra Kievului și a unui spital”, a declarat Friedrich Merz, amintind și de efectele unei convorbiri telefonice purtate de Putin cu fostul cancelar Olaf Scholz. „Ultima convorbire telefonică cu predecesorul meu a fost urmată de bombe asupra unui spital de copii”, a adăugat cancelarul, referindu-se la discuția din noiembrie dintre Vladimir Putin și Olaff Scholz.
După identificarea acestui tipar, Friedrich Merz a anunțat că, având în vedere consecințele discuţiilor preşedintelui rus cu diverşi lideri, va evita orice convorbire directă cu Vladimir Putin pentru o lungă perioadă de timp.
„Cancelarul Merz a spus că se va abține de la convorbiri telefonice cu Putin pentru o lungă perioadă de timp de acum înainte, dacă rezultatul acestor discuții sunt atacurile”, a subliniat purtătorul lui de cuvânt.
De Ziua Independenței, Texasul a fost lovit de inundații catastrofale, soldate cu cel puțin cinci morți și mai mulți copii dispăruți din tabere de vară, în timp ce autoritățile fac eforturi disperate pentru salvarea supraviețuitorilor.
Texas, sub ape de Ziua Independenţei. FOTO: captură video
Inundații catastrofale au lovit Texasul în sudul Statelor Unite, chiar în timpul sărbătorilor de 4 iulie, provocând moartea a cel puțin cinci persoane. Mai mulţi copii au fost daţi dispăruți, după ce ploile torențiale au transformat râurile în torente periculoase, iar taberele de vară au fost izolate de apele revărsate.
Rob Kelly, oficial al comitatului Kerr, a declarat că numărul exact al victimelor rămâne incert deocamdată, autoritățile încercând în continuare să identifice persoanele decedate în urma valului brusc de inundații care a lovit zona.
„Este o situație devastatoare și mortală”, a subliniat acesta în cadrul unei conferințe de presă.
Ploile puternice au dus la creșterea rapidă a nivelului râurilor și au izolat mai multe tabere de vară pentru copii din regiunea rurală. Nivelul apei pe râul Guadalupe, care traversează zona, a crescut cu peste 6,7 metri în doar câteva ore, înregistrând unele dintre cele mai mari cote din istoria regiunii, informează The Guardian.
Guvernatorul Texasului, Greg Abbott, a anunțat că statul a mobilizat toate resursele disponibile pentru a gestiona situația de urgență, inclusiv echipe de salvare pe apă şi Garda Națională, și a organizat adăposturi pentru persoanele evacuate.
„Prioritatea imediată este salvarea de vieți”, a subliniat Abbott într-un mesaj pe X.
În Kerrville, reședința comitatului Kerr, primarul Joe Herring Jr. a emis vineri dimineață o declarație oficială de dezastru, în timp ce Serviciul Național de Meteorologie a avertizat că există riscuri extreme, îndemnând locuitorii să evite drumurile și să se deplaseze pe terenuri mai înalte.
Drumurile din zonă au fost grav afectate, iar alunecările de teren au îngreunat accesul echipelor de intervenție.
Copii daţi dispăruţi dintr-o tabără inundată
Cea mai mare îngrijorare este legată de copiii aflați în taberele de vară din regiune, unele dintre acestea fiind distruse de ape. La Camp Mystic, o tabără de vară pentru fete, s-a confirmat că unele cabane au fost inundate, iar câțiva copii sunt dați dispăruți, potrivit administratorilor. Drumurile de acces către tabără au fost distruse, iar personalul a cerut ajutor aerian de urgență.
„Știm că unii copii sunt dați dispăruți, dar nu știm exact câți”, a declarat Rob Kelly pentru un post local de știri, subliniind că autoritățile fac eforturi pentru a salva persoanele aflate în pericol.
Părinții au fost informați în cazul în care copiii lor se află în siguranță, iar restul sunt îndemnați să rămână calmi, pe măsură ce echipele de salvare continuă căutările.
Inundațiile au venit după o perioadă lungă de secetă care a uscat complet solul, crescând riscul scurgerilor rapide și al inundațiilor fulgerătoare. Serviciul Meteorologic Național a emis avertizări repetate, subliniind că nivelul râului Guadalupe a crescut de la doi la peste nouă metri în doar câteva ore.
În paralel, furtuni puternice au provocat decesul a cel puțin trei persoane și în New Jersey, unde doi bărbați au murit după ce un copac a căzut peste vehiculul în care se aflau în timpul furtunii.
Autorităţile texane spun că, deși regiunea este obișnuită cu inundațiile, acest episod a fost neașteptat de violent.
„Avem inundații frecvent, dar aceasta este cea mai periculoasă vale fluvială din Statele Unite, iar de data aceasta, nivelul dezastrului a fost neașteptat”, a declarat Rob Kelly.
Potrivit avertizărilor meteorologilor, este de aşteptat ca ploile să continue şi nivelul apelor va crește în continuare, astfel că locuitorii au fost sfătuiți să rămână în adăposturi până la stabilizarea situației.
La doar 13 ani, Ianis Scutaru din Piatra-Neamț a ajuns în Cartea Recordurilor, stabilind un record mondial la telegrafie viteză în Germania, în fața a sute de participanți, fiind aplaudat la scenă deschisă de întreaga comunitate internațională a radioamatorilor.
Ianis Scutaru şi Gheorghe Paisa (dreapta), la premierea din Germania. FOTO: captură video
La 13 ani, Ianis Scutaru a reușit, transformând o pasiune într-o performanță istorică, să ajungă în Cartea Recordurilor şi să urce România pe podiumul mondial al radioamatorismului, un sport mai puţin popularizat în raport cu altele şi costisitor din punct de vedere al echipamentelor.
Record mondial la telegrafie Morse
Pe 28 iunie 2025, în cadrul celui mai mare concurs internațional de radioamatorism organizat la Friedrichshafen, Germania, Ianis Scutaru a stabilit un record mondial oficial, omologat de Guinness World Records și recunoscut de Uniunea Internațională a Radioamatorilor (IARU), informează ziarpiatraneamt.
În fața publicului prezent pe scena Action Stage de la Messe Friedrichshafen, băiatul de 13 ani, din Piatra-Neamț, a obținut un scor de 395.191 de puncte, cu o viteză incredibilă de 1.160 semne pe minut în codul Morse, cea mai mare performanță înregistrată vreodată la această probă.
Evenimentul a reunit peste 380 de eparticipanţi din 35 de țări, iar momentul în care Ianis a depășit pragul istoric de 1.000 semne pe minut a fost întâmpinat cu aplauze la scenă deschisă de către participanți și arbitri.
„E o luptă cu tine însuți”
După revenirea în țară, Ianis a vorbit despre emoțiile resimțite înainte de competiție, în cadrul conferinței de presă organizate pe 2 iulie la DJST Neamț.
„A fost greu, mai ales înaintea probei, din cauza emoțiilor. M-am pregătit atât fizic, cât și psihic, pentru că e o luptă cu tine însuți. Trebuie să fii foarte concentrat. Dacă pierzi o literă, totul se poate nărui. Dar mi-am dorit enorm să reușesc”, a povestit tânărul campion mondial.
„Am făcut-o pentru România”
Profesorul Gheorghe Paisa, antrenorul lui Ianis Scutaru și coordonatorul secției de radioamatorism de la Clubul Ceahlăul Piatra Neamț, a subliniat miza participării la această competiție internațională.
„Noi nu am făcut acest efort pentru o recompensă. Ci pentru a demonstra că România poate. Că tinerii noștri pot. În sală au venit români din Austria, din Germania, doar să-l vadă pe Ianis. Să ne vorbească în românește. A fost copleșitor”, a povestit el despre atmosfera de la concursul din Germania.
Standul României a fost amplasat între cele ale Japoniei și Statelor Unite, un semn clar al recunoașterii internaționale de care se bucură performanțele radioamatorilor români, deşi în România acest sport nu se bucură de o foarte mare popularizare.
Sacrificiile din spatele performanței
Participarea la competiția din Germania a presupus eforturi logistice și financiare semnificative. Costurile totale ale deplasării au ajuns la aproximativ 120.000 de lei, bani obținuți prin sponsorizări, sprijin instituțional și mai ales contribuții personale.
„O simplă cască profesională pentru telegrafie, cu sistem de izolare fonică, costă aproape 1000 de euro. Cheile Morse le luăm din Belarus, cu contacte din platină. Fără echipamente de top, nu poți concura la nivel mondial”, a explicat Gheorghe Paisa.
Mama – sprijinul din umbră
Pe lângă persevereanţa şi seriozitatea micului campion mondial proaspăt intrat în Cartea Recordurilor, antrenorul a ţinut să sublinieze şi cât de important este sprijinul oferit de familie, spunând că mama lui Ianis a fost prezentă în sală la competiție și pe tot parcursul pregătirilor, încurajându-l constant şi sprijinindu-l financiar.
„Mama lui Ianis a fost acolo în fiecare clipă. A suportat greutăți, a crezut, l-a susținut financiar, moral, umăr la umăr cu noi. Fără părinți, fără acest tip de susținere, nu poți face performanță”, a povestit coordonatorul secției de radioamatorism de la Clubul Ceahlăul Piatra Neamț.
Următoarea provocare: Muntenegru
După succesul de la Friedrichshafen, Ianis și echipa sa privesc deja către următoarea competiție: Campionatul Mondial de Radioamatorism din Muntenegru, programat în octombrie 2025.
Din cei 21 de sportivi care vor reprezenta România, 14 provin din Piatra-Neamț.
„Nu ne culcăm pe lauri. Ne-am întors și a doua zi ne-am reluat antrenamentele. Vrem să aducem medalii pentru România. Ianis ne-a arătat că se poate. Vrem să-l urmăm”, a mai precizat Gheorghe Paisa.
Alpinista cehă Klara Kolouchova a murit în timpul unei ascensiuni pe Nanga Parbat, supranumit „muntele ucigaş” situat în nordul Pakistanului şi al nouălea cel mai înalt vârf din lume (8.125 m), au anunţat vineri autorităţile locale. În aceeași perioadă, românul Horia Colibăşanu a reuşit să ajungă în vârful muntelui.
Alpinista cehă Klara Kolouchova FOTO: X
„Suntem profund întristaţi de moartea tragică a renumitei alpiniste cehe Klara Kolouchova , în vârstă de 46 de ani, în timpul expediţiei sale pe Nanga Parbat”, a declarat Karrar Haidri, vicepreşedinte al Clubului Alpin din Pakistan, într-un comunicat.
Kolouchova făcea parte dintr-un grup în care se aflau alpinişti de diferite naţionalităţi, precum şi şase şerpaşi nepalezi. Grupul şi-a început ascensiunea spre vârful Nanga Parbat miercuri, din Tabăra 3, potrivit Clubului Alpin din Pakistan.
Cu toate acestea, Kolouchova a început să aibă probleme de sănătate în Tabăra 4 şi şi-a anulat expediţia, începând coborârea împreună cu unul dintre şerpaşii nepalezi, miercuri seară. În timp ce cobora, alpinista a căzut într-o prăpastie. Cadavrul lui Kolouchova a rămas la locul unde aceasta a căzut, iar o operaţiune de căutare este în curs de desfăşurare pentru a o localiza pe alpinistă, folosindu-se elicoptere ale armatei pakistaneze.
„I-au alunecat picioarele şi a căzut într-o prăpastie”, a declarat pentru AFP Nizam-ud-Din, un înalt oficial local, adăugând că unul dintre membrii echipei sale a raportat decesul.
Nanga Parbat este cunoscut sub numele de „muntele ucigaş” din cauza celor peste 80 de alpinişti care au murit pe versanţii săi de la prima tentativă de ascensiune, în 1895, o performanţă reuşită pentru prima dată de Hermann Bulh în 1953.
Alpinistul Horia Colibășanu a ajuns în vârful muntelui Nanga Parbat
Din grupul de alpiniști făcea parte și românul Horia Colibăşanu, care a reuşit să urce pe Nanga Parbat (8.125 metri) pe 4 iulie 2025, la ora 7.00, atingând astfel al unsprezecelea vârf de peste 8.000 de metri. Ascensiunea marchează o nouă etapă importantă a obiectivului alpinistului de a urca cei 14 optmiari ai planetei.
„Vârf! Astăzi, 4 iulie, la ora 7.00, am ajuns pe Nanga Parbat (8.125 m).Un sentiment de profundă recunoștință după nouă ore de ascensiune. A fost o noapte lungă și grea. Vă mulțumesc pentru gândurile voastre de susținere!”, a transmis el, pe FB.
Uniunea Europeană a majorat cota de import pentru grâul din Ucraina, de la un milion la trei milioane de tone, ca parte a unei înțelegeri revizuite, arată Reuters.
La finalul lunii iunie, Uniunea Europeană și Ucraina ajungeau la un acord comercial preliminar. UE a introdus încă din 2022 o scutire de la obligațiile vamale pentru produsele agricole ucrainene, în ideea de a sprijini Kievul în fața invaziei rusești.
Acordul revizuit include 40 de mărfuri și prevede majorarea cotelor de import pentru:
zahăr de la 20.000 la 100.000 tone,
orz, de la 350.000 la 450.000 tone
carnea de pasăre de la 90.000 tone la 120.000 tone.
Cotele de import au apărut după ce fermierii din cadrul spațiului comunitar și-au manifestat indignarea față de prioritizarea produselor ucrainene în defavoarea celor realizate în UE.
La acel moment, europenii susțineau că se simt dezavantajați de măsuri, pentru că fermierii din Ucraina ar fi vândut sub prețul pieței, iar beneficiile fiscale acordate acestora le majorau profitul în timp ce restul plătitorilor de taxe realizau venituri mai mici.
Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu …
Rusia a lansat un bombardament masiv asupra Kievului cu drone și rachete care a durat șapte ore, în noaptea de joi spre vineri, la doar câteva ore după o convorbire telefonică între Donald Trump și Vladimir Putin, relatează CNN și Kyiv Independent.
Atac cu drone și rachete asupra Kievului FOTO Profimedia
Cel puțin o persoană a murit și 26 au fost rănite, potrivit serviciilor locale de urgență din Kiev. Primarul Vitali Klitschko a declarat că 14 persoane au fost spitalizate.
Ucraina a interceptat 476 dintr-un număr record de 539 de drone rusești, potrivit forțelor aeriene ale țării. Aceasta a precizat că Rusia a lansat, de asemenea, 11 rachete de croazieră și balistice. Șaizeci de drone rusești au fost doborâte de noile drone interceptoare ale Ucrainei, au declarat oficiali regionali.
„Atacul de astăzi a fost precum cel mai negru coșmar devenit realitate”, a declarat Olha Vershynina, locuitoare a Kievului.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că Rusia a lansat o rachetă balistică spre Kiev în jurul orei 00:30, apoi rachete suplimentare în jurul orei 02:30.
„A fost realmente înfricoșător”, a declarat Maria Maznichenko, o pensionară care locuiește în districtul Solomianskyi din Kiev. „Exploziile erau continue. Dronele Shahed zburau la intervale de un minut, ca un roi de albine – una după alta”.
În urma atacurilor, au fost avariate clădiri de apartamente, afaceri, o școală, o unitate medicală, linii de cale ferată și alte infrastructuri civile în mai multe districte. Incendii au izbucnit în tot orașul.
Tymur Tkachenko, șeful Administrației Militare a orașului Kiev, i-a avertizat pe locuitori să închidă ferestrele din cauza nivelurilor periculoase de „substanțe toxice” din aer.
„Rusia, o țară teroristă, a făcut ravagii”, a scris Tkachenko pe Telegram. „Rușii nu aduc decât teroare și crime. Acesta este un fapt.”
„O noapte absolut oribilă și nedormită la Kiev. Una dintre cele mai grele de până acum”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a numit „unele dintre cele mai grave atacuri aeriene” pe care le-a văzut țara.
„În special, primele alerte de raid aerian din orașele și regiunile noastre au început să se audă aproape simultan cu știrile din presă care pomeneau despre o convorbire telefonică între președintele Trump și Putin”, a spus Zelenski. „Încă o dată, Rusia demonstrează că nu are nicio intenție de a pune capăt războiului și terorii.”
Atacurile au declanșat incendii în clădiri și structuri din mai multe cartiere ale orașului și au distrus parțial clădiri cu mai multe etaje, potrivit Serviciului de Urgență de Stat al Ucrainei. De asemenea, au distrus o parte a căii ferate din Kiev și au avariat cinci ambulanțe care răspundeau la apelurile răniților.
Atac cu drone și rachete asupra Kievului FOTO Profimedia
Consulatul polonez a fost, de asemenea, avariat în timpul atacului, potrivit ministrului de externe Radoslaw Sikorski, care a cerut SUA să „reia aprovizionarea cu muniție antiaeriană a Ucrainei și să impună noi sancțiuni dure agresorului”.
În ultimele săptămâni, Rusia a lansat atacuri aeriene nocturne aproape zilnice asupra Ucrainei, constând în sute de rachete și drone. Ultima noapte de atacuri record a avut loc în urmă cu cinci zile – când Rusia a lansat 537 de drone și rachete asupra Ucrainei.
Atacurile au loc în contextul în care administrația Trump a suspendat unele livrări de arme către Ucraina, inclusiv rachete de apărare aeriană, în urma unei revizuiri a cheltuielilor militare și a sprijinului american acordat țărilor străine.
Această mișcare a provocat îngrijorare în rândul multor ucraineni. Vineri, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei a avertizat că numărul de drone cu rază lungă de acțiune folosite de Rusia pentru a ataca Ucraina ar putea ajunge la 1.000 pe zi, potrivit estimărilor serviciilor de informații.
Președintele Volodîmîr Zelenski și omologul său american Donald Trump au purtat o discuție telefonică, vineri, 4 iulie, în cadrul căreia au convenit să consolideze apărarea antiaeriană a Ucrainei, a anunțat liderul ucrainean.
Trump și Zelenski au discutat vineri la telefon despre apărarea antiaeriană a Ucrainei FOTO EPA-EFE
Apelul a avut loc în contextul intensificării campaniei aeriene a Rusiei pe teritoriul Ucrainei, inclusiv un atac nocturn în 4 iulie care a lovit Kievul și alte regiuni și în cadrul căruia cel puțin 23 de civili au fost răniți, transmite Kyiv Independent.
„Astăzi am discutat situația: atacurile aeriene rusești și, mai amplu, situația de pe linia frontului. Președintele Trump este foarte bine informat”, a informat Zelenski.
„Am discutat opțiuni pentru apărarea antiaeriană și am convenit să lucrăm la întărirea protecției spațiului aerian. Am căzut de acord asupra unei întâlniri între echipele noastre.”
Președintele ucrainean a precizat că cei doi lideri au discutat și despre potențialul industriei de apărare a Ucrainei și au analizat posibilitățile de cooperare directă cu parteneri americani.
„Suntem pregătiți pentru proiecte directe cu America și credem că acest lucru este extrem de necesar pentru securitate, în special în ceea ce privește dronele și tehnologiile conexe”, a adăugat el.
Trump i-a transmis lui Zelenski că SUA sunt dispuse să ajute Ucraina în privința apărării antiaeriene, în contextul intensificării atacurilor rusești, a relatat Axios, citând surse anonime. Convorbirea dintre cei doi ar fi durat aproximativ 40 de minute.
Această discuție a urmat unui apel telefonic între Trump și președintele rus Vladimir Putin, pe 3 iulie, în care Kremlinul a transmis că Putin a reafirmat că „Rusia va continua să își urmărească obiectivele” în războiul împotriva Ucrainei, în ciuda apelurilor SUA la încetarea focului.
Trump le-a spus jurnaliștilor, tot pe 3 iulie, că a fost „foarte dezamăgit” de conversația cu Putin.
„Nu cred că este pregătit… Nu cred că vrea să oprească acest război”, a declarat liderul de la Washington.
Apelul a venit și în contextul deciziei Departamentului Apărării al SUA de a suspenda livrările unor sisteme esențiale de armament către Ucraina, inclusiv rachete Patriot și proiectile de artilerie ghidate de precizie. Kievul a avertizat că întârzierea riscă să slăbească apărarea antiaeriană și să încurajeze Moscova.
În ciuda exprimării repetate a frustrării față de agresiunea continuă a Rusiei, administrația Trump nu a impus sancțiuni suplimentare și nici nu a aprobat ajutoare suplimentare pentru Ucraina de la preluarea mandatului, în ianuarie.
Deși Rusia și Ucraina au reluat discuțiile directe la Istanbul în acest an, cele două runde de negocieri — pe 16 mai și 2 iunie — au dus doar la schimburi de prizonieri, fără niciun progres către un armistițiu.
Jandarmeria Capitalei explică faptul că a instalat un important dispozitiv de securitate la Parchetul General, unde este audiat Călin Georgescu, având în vedere că sunt multe persoane prezente la fața locului.
Dispozitiv de jandarmi FOTO: Arhivă
„În urma informațiilor apărute în spațiul public, prin care anumite persoane își exprimă nemulțumirea legată de numărul de jandarmi prezenți în dispozitivul de ordine publică adoptat la Judecătoria Sectorului 1, precizăm faptul că dispozitivul de ordine publică este adaptat specificului misiunii. Menționăm faptul că ne aflăm în situația gestionării unei adunări publice nedeclarate și neasumate de către un organizator. De asemenea, reamintim că la adunări publice similare, participanții au încălcat în repetate rânduri cadrul legal în vigoare, prin comiterea de fapte penale și contravenționale și au refuzat constant cooperarea cu forțele de ordine”, a transmis Jandarmeria Capitalei.
Conform instituției, atribuțiile jandarmilor sunt acelea de a asigura atât protecția persoanelor care participă la manifestație, cât și a celorlalți cetățeni.
Simpatizanții fostului candidat la prezidențiale îl așteaptă pe Călin Georgescu în fața Judecătoriei Sectorului 1. El va apărea în fața completului de judecată ca să afle dacă va rămâne sub control judiciar sau nu.
Georgescu este pus oficial sub acuzare în mai multe dosare de către procurorii Parchetului General de propagandă legionară, în perioada 2020-2025. Într-unul dintre acestea a și fost trimis în judecată.
Lângă sediul Parchetului General se află zeci de persoane, printre care și parlamentari AUR.
Populația de urşi bruni, estimată în urmă cu un an la aproximativ 8.000 în România, depășește cifra de 10.000 de exemplare, potrivit unui recensământ recent. Autoritățile fac din nou un apel să „nu hrăniți urșii, să nu interacționați cu aceștia, să nu îi fotografiați și nu vă apropiați de urși”.
Urs pe Transfăgărășan FOTO: Arhivă
Fostul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, anunța în aprilie 2025 că în România se află între 10.419 şi 12.770 de urşi bruni, 95% fiind probabilitatea de acoperire a intervalului estimat, în timp ce numărul optim de exemplare este estimat la 4.000.
„România are cea mai mare populaţie de urs brun din Europa, putem să afirmăm că suntem campioni şi în legătură cu modul în care evaluăm toate aceste cifre, însă mai ales în lumina acestui număr, pe care poate că mulţi îl bănuiau. Sunt multe localităţi, sunt multe staţiuni unde urşii au devenit o prezenţă aproape zilnică”, a spus ministrul Mediului, la aceea dată, într-o conferinţă de presă.
Ce să nu faci niciodată dacă te întâlnești cu ursul pe munte
În contextul incidentului din 3 iulie 2025 și nu numai, administratorul grupului „Drumeții cu rucsacul în spate” a transmis câteva reguli clare care pot preveni o tragedie atunci când pleci într-o drumeție pe munte și te întâlnești cu ursul instantaneu pe traseu.
-Niciodată nu trebuie să fugi dacă vezi un urs în apropiere pentru că în acel moment ursul își activează instinctul de prădător.
-Păstrați-vă pe cât posibil calmul, nu va agitați, nu țipați.
-Niciodată nu trebuie să stai cu spatele la urs, pentru că animalul te va percepe ca o pradă vulnerabilă ușor de atacat.
-Nu privi niciodată animalul direct în ochi. O va percepem ca o amenințare și te va ataca.
-Atunci când dai nas în nas cu ursul trebuie să te îndepărtezi de el mergând cu spatele.
-Nu te cățăra în copaci. Urșii se pot urca în viteză după tine până în vârful copacului.
-Folosiți un fluier sau cel mai eficient ar fi să ai la tine un spray pentru urs(sprayul trebuie să știi să-l folosești corect).
-Nu vă luați alimentele sau mâncăruri gătite în rucsac. Rețineți că ursul poate simți prezența unei cutii de conservă de pește de exemplu, chiar dacă nu este desfăcută.
De ce nu trebuie hrăniti urșii și ce amenzi riscați
Nu trebuie să hrăniți urșii din pădure sau urșii de pe marginea drumului. „Acest lucru schimbă comportamentul animalelor sălbatice și îi fac să se apropie tot mai mult de oameni”, explică administratorul grupului.
De asemenea, nu vă opriți în drept urșilor pentru poze, pentru că nu știți cu vor reacționa.
„Dacă aveți un rucsac în spate, aruncați rucsacul în partea opusă față de locul în care te vei îndrepta, dacă ursul te atacă. Totdeauna, evitați să vă dați cu parfum când mergeți într-o drumeție pe munte. Mirosurile aromate al parfumurilor le trezesc curiozitatea animalelor sălbatice. Fiți calm,nu vă agitați, nu țipați și nu vă panicați pentru a putea lua decizii corecte la o întâlnire cu ursul. Fiți atenți la urmele și semnele lăsate de urși,și să nu spuneți niciodată că poate că n-o să am norocul să mă întâlnesc cu ursul! Nu se știe niciodată. Fiți prevăzători”, au scris administratorul grupului.
„Nu uitați! Ursul este o mașinărie infernală de ucis atunci când se simte amenințat”, a mai transmis administratorul grupului.
Conform articolului 48 din Legea 407/2006, hrănirea animalelor sălbatice, reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 500 şi 1.500 de lei.
Apelul Romsilva: Nu hrăniți urșii, nu interacționați cu aceștia, nu îi fotografiați!
Cu privire la incidentul grav produs joi, 3 iulie 2025, în zona Transfăgărășan, în care un motociclist a fost atacat mortal de un urs, Regia Nationala a Pădurilor – Romsilva susține că fondul Cinegetic 5 Arefu, în care s-a petrecut incidentul, este gestionat de Direcția Silvică Argeș și, conform evaluării oficiale din primăvara acestui an, are o populație de 112 exemplare de urs, față de un număr optim estimat de 25.
De la începutul anului și până în prezent, au fost extrase legal: 2 exemplare, reprezentând cota integrală de prevenție; 3 exemplare în baza derogărilor obținute conform legii 242/2024 (intervenții în extravilan); 2 exemplare în baza prevederilor OUG 81/2021 (intervenție imediată).
În plus, a fost relocată o ursoaică cu pui, identificată cu comportament agresiv, din zona cetății Poenari. În zona Transfăgărășanului, Direcția Silvică Argeș a montat peste 20 de panouri de avertizare, inclusiv în limba engleză, în punctele de risc identificate. Populația de urs este monitorizată permanent de gestionarii fondului.
„Facem din nou un apel la responsabilitate, pentru a evita astfel de incidente: nu hrăniți urșii, nu interacționați cu aceștia, nu îi fotografiați, nu vă apropiați de urși. Locul urșilor, animale sălbatice, este în pădure!”, a transmis Romsilva.
La nivelul celor 107 fonduri cinegetice gestionate de Romsilva unde există populații de urs, evaluarea din primăvara acestui an indică 3.186 de exemplare, comparativ cu un număr optim de 948. Pentru aceste fonduri, în acest an a fost aprobată o cotă de prevenție de 52 de exemplare, din care 26 au fost extrase până în prezent
Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului au stabilit data pentru ședința comună în care Guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul fiscal destinat reducerii deficitului bugetar.
Pe 7 iulie, Guvernul Bolojan îşi asumă răspunderea pentru pachetul fiscal. FOTO: Mediafax
Birourile Permanente Reunite (BPR) ale Camerei Deputaților și Senatului au decis ca luni, 7 iulie 2025, începând cu ora 15:00, să aibă loc o ședință comună a celor două camere ale Parlamentului, pentru a discuta și a supune votului asumarea răspunderii Guvernului pe pachetul fiscal destinat reducerii deficitului bugetar.
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a aprobat vineri, 4 iulie, primul pachet fiscal cu scopul de a reduce deficitul bugetar, în pofida avizului consultativ negativ primit în aceeaşi zi de la Consiliul Economic și Social (CES).
„Ne propunem ca după ședința de guvern să depunem acest proiect la Parlament, iar cel mai târziu marți, data ședinței Ecofin, să intrăm pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii, după preluarea amendamentelor și analizarea acestora în ședința de guvern care se va organiza la începutul săptămânii viitoare”, declara vineri premierul Ilie Bolojan.
Iată că acum, Birourile Permanente Reunite (BPR) ale Camerei Deputaților și Senatului au decis ca şedinţa să aibă loc chiar în prima zi a săptămânii viitoare.
Ministerul Finanțelor a trimis în 2024 mai multe documente către Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, în care se avertizează că țara riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu se iau măsuri de reducere a deficitului.
Marcel Ciolacu, Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Un document, etichetat ca „strict confidențial” în care era prezentată „situația deficitului bugetar pentru anul 2024 și posibilele riscuri și consecinţe asupra planului fiscal-structural și a rating-ului de ţară” a fost trimis în august de Ministerul Finanțelor și primit de cabinetul fostului premier Marcel Ciolacu pe 19 septembrie 2024.
„Deficitul bugetar cash ar putea ajunge la 9,02% din PIB, respectiv 159.410 milioane lei cu impact direct asupra creşterii datoriei publice în anul 2024”, menționează Ministerul Finanțelor în acest document.
Europa Liberă a publicat șase documente (trimise în august, octombrie, noiembrie sau decembrie) prin care fostul premier Marcel Ciolacu, fostul președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, sau fostul președintele Klaus Iohannis au fost informați cu privire la riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat la începutul anului.
Pe 31 octombrie 2024, un alt document de la Ministerul Finanțelor, de asemenea „strict confidențial” pleca în trei direcții: Cotroceni, Palatul Victoria și Palatul Parlamentului.
Document trimis de Ministerul Finanțelor către conducerea țării Foto: Europa Liberă
Intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni”, documentul semnat de Marcel Boloș, ministrul de Finanțe, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de Nicoleta Mioara Cârciumaru, șefa ANAF, atrăgea atenția asupra situației financiare a României.
„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea şi diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârşitul acestui an, există riscul major ca ţinta de deficit asumată să fie depășită, cu consecințe imediate asupra creşterii costurilor finanţării deficitului bugetar, dar şi asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă”, se arată în document.
Toate aceste documente au ajuns la Cotroceni cu poșta militară a Serviciului Român de Informații (SRI) și cuprindeau avertismente dintre cele mai grave privind situația financiară grea a țării, potrivit sursei citate.
Ministerul Finanțelor avertiza, inclusiv, despre riscurile ca România să nu mai găsească suficienți bani de împrumut pentru plata pensiilor și salariilor majorate substanțial de guvernul Ciolacu, dar și privind riscul ca România să fie retrogradată în ceea ce privește atractivitatea pentru investitori.
Ultimul dintre aceste documente, trimis pe 20 decembrie 2024 către Iohannis, Ciolacu și Ciucă prefața o serie de măsuri pe care Guvernul României trebuia să le ia în așa fel încât țara să nu intre în incapacitate de plată.
„Proiectul de act normativ care trebuie aprobat de urgenţă până la sfârşitul anului 2024 va conţine o serie de măsuri eficiente şi concrete privind personalul plătit din fonduri publice, măsuri în domeniul acordării bonusurilor, sporurilor, voucherelor de vacanţă, în domeniul politicii de personal (număr de posturi din institutiile și autorităţile publice, posturi vacante), măsuri privind reforma administratiei publice, măsuri pe linia plății hotărârilor judecătoreşti definitive privind drepturi de natură salarială, drepturilor pentru diferite categorii de salariați, reglementări privind concediile şi indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate etc.”, potrivit documentului.
Una dintre propunerile de atunci era ca salariile și pensiile publice să fie înghețate la nivelul anului 2024, și nu actualizate cu rata inflației. Măsura a fost adoptată în cele din urmă de cabinetul Ciolacu pe 20 decembrie.
Cu toate acestea, noul Executiv, condus de Ilie Bolojan, a adoptat noi măsuri de austeritate pentru ca România să nu intre, anul acesta, în incapacitate de plată.
Ciolacu spune că țara nu se află în colaps economic
În același timp, Marcel CIolacu spune miercuri, 3 iulie 2025, că România nu ar trebui să se teamă de ratingul de țară nesigură (Junk n.r.) pe care îl riscă România dacă nu ia măsuri. El crede că avertismentele din prezent privind deficitul României ar reprezenta „o panică indusă populației și firmelor românești”.
„Frica de «junk» – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești? Am plătit prețul politic pentru greșelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri. Decidenți care, încărcați cu energie și credibilitate, să poată continua traiectoria de dezvoltare a țării. Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul «dezastru economic» în care am lăsat România”, a spus Marcel Ciolacu, într-o postare pe Facebook.
Fostul premier spune că țara nu se află în colaps economic și acuză actuala guvernare că a intrat „cu drujba în economie și în veniturile populației”.
„România nu este în niciun colaps economic. Doar unii ar vrea să credeți asta, pentru a-și putea justifica mai ușor faptul că au intrat cu drujba în economie și în veniturile populației. Vă invit să vă gândiți cum poate arăta un dezastru cu autostrăzi în construcție, cu salarii și pensii mai mari, cu șantiere peste tot și cu 180 de mii de locuri de muncă noi?!”, a precizat el.
Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a declarat vineri că ANAF-ul trebuie să înceapă să-şi facă treaba, pentru că nu se poate să nu răspundă la absolut nimic, el arătând că este nevoie şi de o regândire a modului în care se fac controalele. Conducerea ANAF a fost schimbată miercuri, sub semnătura lui Ilie Bolojan,
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, miercuri, că a numit, la propunerea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, un nou președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, este vorba de Adrian Nicușor Nica.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Adrian Nicușor Nica se numește în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prevede decizia nr. 347/2025 publicată în Monitorul Oficial.
ANAF-ul trebuie să înceapă să-şi facă treaba. Conducerea a fost schimbată acum două zile. Am încredere că îşi va face treaba şi va începe să lucreze într-un cu totul alt ritm şi să se ocupe de lucrurile importante, a spus ministrul la Antena 1.
Alexandru Nazare a precizat că e nevoie de o regândire a modului în care funcţionează şi o regândire a modului în care se fac controalele, la fel şi Antifrauda.
Avem nevoie de o cu totul altă atitudine a ANAF-ului şi, în plus de asta, asistenţă reală. Nu se poate ANAF-ul să nu răspundă la absolut nimic, să nu ghideze pe nimeni când are nevoie de ajutor. Nu se poate”, a punctat Alexandru Nazare.
Ministrul Finanţelor a menţionat că şi digitalizarea e foarte întârziată.
Sperăm că până la jumătatea anului viitor se vor vedea rezultate şi o vom finaliza până la sfârşitul anului 2026, a mai afirmat Nazare.
Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca …
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Republica Moldova primește prima tranșă, de 270 de milioane de euro, din sprijinul financiar record oferit de UE, anunțul fiind făcut la Chișinău după primul Summit Moldova-UE.
Primul Summit Moldova-UE a avut loc la Chișinău în data de 4 iulie. FOTO: Facebook
,,Noi abia așteptăm să vă vedem în cadrul Uniunii Europene. Tocmai din acest motiv, în paralel cu cererea de aderare, încercăm să aducem economia dumneavoastră cât mai aproape de economia noastră. Astăzi pot să anunț eliberarea primelor 270 de milioane de euro în cadrul Planului de Creștere Economică pentru Moldova. Ați prezentat rezultate în privința reformelor, iar noi livrăm rezultate”, a afirmat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Șefa Comisiei Europene a mai anunțat că, din luna octombrie, Chișinăul va fi parte a SEPA, adică ,,piața unică europeană: transferuri mai rapide, mai ieftine și mai multe oportunități pentru mediul de afaceri și pentru cetățenii dumneavoastră. În cele din urmă, vom elimina toate costurile de roaming. Din experiența noastră, apartenența la Uniunea Europeană este o modalitate extraordinară de a conecta oamenii și afacerile. Dragă Maia, încă o dată vă spun cât de mult vă admirăm, noi, în Europa, pe dumneavoastră și lupta dumneavoastră pentru democrație”.
La final, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că ,,Moldova are un loc în familia noastră europeană”.
Antonio Costa, președintele Consiliului European, prezent și el la același eveniment, a declarat că acest summit ,,reprezintă o veritabilă piatră de hotar în aprofundarea relațiilor noastre. Moldovenii au decis, într-o manieră democratică, că viitorul Republicii Moldova aparține Uniunii Europene. Acesta este scopul nostru, iar Uniunea Europeană este aici pentru a sprijini Republica Moldova la fiecare pas pe care îl întreprinde în acest parcurs”.
Iar președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că primul Summit Moldova-Uniunea Europeană este un moment important pentru relația dintre Chișinău și Bruxelles și transmite mesajul că țara sa contează.
,,Sprijinul și deschiderea față de noi sunt mai ferme ca niciodată. Pentru prima dată, suntem priviți ca parte firească a familiei europene. Primul summit Moldova – Uniunea Europeană arată că aderarea țării noastre la UE deja se întâmplă. Nu mai este un vis îndepărtat sau o promisiune vagă. Este un proces ancorat în realitate și construit pas cu pas, cu susținerea deplină a Uniunii Europene, a tuturor celor 27 state membre. Pentru că Moldova contează. Și pentru că întreaga Uniune Europeană lucrează cot la cot cu noi, pentru ca țara noastră să devină membru deplin al acestei familii”, a spus Maia Sandu.
Lidera de la Chișinău a subliniat că, în marja summitului, au avut loc discuții despre momentul aderării țării sale la Uniune, menționând că apropierea de aceasta a adus numeroase beneficii, printre care și Planul de Creștere Economică, în valoare de 1,9 miliarde de euro, oferit de UE.
,,În următorii trei ani, Uniunea Europeană va investi 1,9 miliarde de euro în Moldova – de la nord la sud, în orașe și sate. Din prima tranșă a fondurilor europene, vom repara aproximativ 200 de kilometri de drumuri regionale și raionale. Lucrările vor începe în mai multe localități din țară printre care: drumul între Maximovca și Mereni; Corjeuți–Caracușenii Vechi; Hârbovăț–Onișcani; Chioselia–Țărăncuța; Cărpineni; Ulmu; Vadul Rașcov–Șestaci; Borceag–Chioselia Rusă; Coșeni–Teșcureni și multe altele. În peste 100 de localități vor fi asfaltate drumuri locale care așteaptă de zeci de ani să fie reparate. Corjeuți, Văleni, Rîșcova, Feștelița, Cişmichioi, Albota de Jos. Școlile din toată țara vor primi sprijin pentru a-și renova cantinele, astfel încât, din 1 septembrie 2025, elevii din clasele a 5-a – a 9-a să beneficieze de alimentație gratuită. Vom susține antreprenorii prin granturi și programe de finanțare care îi ajută să investească, să-și dezvolte afacerile și să creeze locuri de muncă. Pentru tinerii care aleg să rămână și să muncească acasă, vom oferi un supliment de 3.000 de lei la salariu, timp de 12 luni, în primul an de angajare, în domenii strategice precum: industria electronică, industria chimică și farmaceutică, construcția de mașini și componente auto, textile și confecții, materiale de construcție, industria alimentară și industriile creative. 130 de localități vor primi mașini și utilaje pentru colectarea deșeurilor, pentru ca satele noastre să fie mai curate și bine îngrijite”, a adăugat președintele Maia Sandu.
Chișinău și Kiev împreună, spre UE
Totuși, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că Kremlinul încearcă prin diverse metode să îndepărteze statul său de UE.
,,Kremlinul și vocile sale, împrăștiate strategic, inclusiv la Chișinău, încearcă să ne convingă că Moldova nu trebuie ajutată. Ei nu respectă alegerea poporului nostru, nu ne văd ca egali. Nu cunosc ce înseamnă ajutor și solidaritate – cunosc doar șantaj și control. În timp ce Europa ne oferă cel mai mare sprijin pentru dezvoltare din istoria noastră, aceste voci vor să ne taie accesul la fonduri, la parteneriate, la speranță. Dar Europa a demonstrat că unitatea și ajutorul reciproc pot aduce pace, prosperitate și progres – indiferent de limbă, geografie sau trecutul istoric. Toate statele UE sunt mai prospere pentru că se sprijină între ele. Și Moldova se va dezvolta cu ajutorul prietenilor săi, contribuind, la rândul ei – așa cum este firesc – la o Uniune a statelor libere și prospere. Astăzi am discutat și despre țara vecină, Ucraina. Trebuie să fim uniți în sprijinul Ucrainei. Nu doar pentru că este firesc să ajuți un vecin aflat în suferință, ci și pentru că Ucraina ține piept unui imperiu al agresiunii care amenință întreaga regiune. Avem pace în Moldova pentru că vecinii noștri ucraineni ne-o apără. Acest lucru trebuie înțeles și apreciat. Susținem o pace durabilă în Ucraina – o pace adevărată, cu garanții clare că războiul nu se va reporni. Vom continua să fim un partener de securitate de încredere – pentru Ucraina și pentru Uniunea Europeană. Moldova și Ucraina merg pe același drum spre Uniunea Europeană, iar integrarea ambelor țări va întări securitatea europeană”, a conchis președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Alarmă falsă cu bombă
Înainte de începerea evenimentului, Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) a fost ținta unei alerte cu bombă, după ce o persoană necunoscută a sunat și a informat autoritățile despre existența unui presupus obiect explozibil pe teritoriul aerogării. Serviciile specializate s-au deplasat la fața locului pentru verificări, dar nu au găsit nimic suspect.
Primul Summit Moldova-UE a avut loc în data de 4 iulie la Reședința de Stat din centrul Chișinăușui, evenimentul având loc cu participarea liderilor europeni, precum și cei moldoveni.
Acesta a avut loc după ce 27 de lideri ai statelor membre reuniți în cadrul Consiliului European au recomandat recent Comisiei Europene să întreprindă următorii pași în vederea aderării Republicii Moldova la UE.
Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022, la mai bine de o săptămână de la începerea războiului din Ucraina. Ea a obținut statutul de țară candidată la Uniune în luna iulie a aceluiași an, în același timp cu Kievul.
Pe 15 iunie 2024, ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au dat „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, anunțul fiind făcut de Președinția belgiană a Consiliului UE.
Acum, însă diplomații de la Bruxelles iau în calcul ideea decuplării Kievului de Chișinău pe drumul european.
Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, Andrei Guruliov, a declarat că un atac rusesc asupra Poloniei este inevitabil.
Guruliov spune că un atac asupra Poloniei este inevitabil FOTO X / Nexta
„Tocmai am venit din Brest. Am fost la evenimentele comemorative dedicate începutului Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Am vorbit cu… nu o să spun cu cine. Polonezii își întăresc acum intens granița. Și e clar de ce: au dat-o în bară! Ăsta e cuvântul-cheie – au dat-o în bară. Dacă au dat-o în bară, ar trebui să o încaseze în cap? Ar trebui! Și ei înțeleg asta. Indiferent câte mine pun ei pe graniță, va veni timpul – o să o încaseze”, a declarat Guruliov.
„Greșeala” la care face referire oficialul din Duma de Stat este sprijinul masiv pe care Polonia îl oferă Ucrainei în lupta împotriva agresiunii ruse. Varșovia a devenit unul dintre principalii parteneri ai Kievului, furnizând arme, ajutor umanitar, sprijin logistic și adăpost pentru milioane de ucraineni, notează dialog.ua.
Potrivit presei ucrainene, astfel de declarații ale unui oficial rus fac parte din retorica agresivă tot mai des folosită la Kremlin, menită să inflameze publicul intern și să intimideze țările vecine.
Mai mult de atât, afirmațiile despre o posibilă lovitură a Rusiei asupra unor țări membre NATO sunt făcute în contextul în care discursul militar al Moscovei devine tot mai dur.
În ultimele luni, mai mulți analiști europeni și experți militari avertizează tot mai insistent că Moscova ar putea trece de la vorbe la fapte. Astfel, amenințarea unui conflict direct între Rusia și statele din Alianța Nord-Atlantică este discutată din ce în ce mai serios în cercurile de experți din UE.
La acest scenariu contribuie sporirea potențialului militar al Moscovei și concentrarea trupelor ruse în apropierea granițelor de vest.
Guruliov apărut în repetate rânduri ca unul dintre purtătorii de cuvânt ai unei anumite aripi din executivul rus, iar afirmațiile sale deseori reflectă narațiunile oficiale ale Kremlinului.
Polonia, asemenea altor state NATO de pe flancul estic, continuă să își întărească apărarea și să consolideze cooperarea militară cu aliații săi. Varșovia este perfect conștientă de nivelul de amenințare reprezentat de regimul lui Putin și se pregătește activ pentru orice scenariu posibil, mai notează dialog.ua
Sorin Lucaci, director interimar la Apele Române, a fost demis, vineri, în urma unui control nefinalizat al corpului premierului la Praid.
Diana Buzoianu l-a demis pe directorul interimar de la Apele Române FOTO Facebook
Demiterea din funcție a fost semnată de ministrul Mediului, Diana Buzoianu și a avut loc pe baza unui control al corpului premierului la Praid, control care însă nu a fost finalizat, transmite Gândul.
Potrivit Ordinului, atribuțiile acestuia vor fi preluate de directorul adjunct Constantin Mețler.
„Pe perioada exercitării funcției de director general interimar al Administrației Naționale „Apele Române“, domnul Constantin Mețler exercită și funcția de preşedinte al consiliului de conducere al Administrației Naționale „Apele Române”, se arată în ordin.
Dezastrul de la Praid
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a avertizat, pe 28 iunie, că mina de sare de la Praid riscă să se prăbușească și să devină un lac din cauza apei care a pătruns în galerii.
Acesta a anunţat joi, 3 iulie, declanșarea procedurii de demitere a conducerii Salrom, compania de stat care administrează Salina Praid, în urma dezastrului provocat de inundaţiile din luna mai
„A fost rezultatul indiferenței și al pasării continue a responsabilității. Salrom, Apele Române și ANRM au ignorat aceste avertismente și și-au pasat vina unii altora. Nimeni nu a intervenit la timp. Acum e timpul ca cei care au greșit sa plătească!Si este timpul sa oprim lipsa de bun simt”, a acuzat el.
Bărbatul din București acuzat de instigare publică, care ar fi postat un videoclip pe două reţele de socializare în care făcea apel „direct” la organizarea unei revoluţii, este trimis în judecată.
FOTO: Pixabay
Potrivit unui comunicat transmis, vineri, AGERPRES, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a finalizat cercetările şi a dispus trimiterea în judecată a unei persoane, aflată sub măsura preventivă a controlului judiciar, sub aspectul săvârşirii infracţiunii instigare publică în formă continuată.
„În fapt, în sarcina inculpatului s-a reţinut că, în datele de 8 şi 9 mai, a publicat un videoclip pe două reţele de socializare, prin care a îndemnat publicul, verbal, să săvârşească anumite infracţiuni, făcând apel direct la organizarea unei revoluţii, la ieşirea în stradă şi la ocuparea cu forţa a clădirii Guvernului, prin confruntarea forţelor de ordine care asigură paza instituţiei.
Acesta solicita sprijinul unor categorii de persoane care pot avea pregătire în folosirea forţei (foşti militari) sau care pot fi predispuşi la comportamente violente (foşti deţinuţi), sugerând o acţiune coordonată împotriva autorităţilor statului, încercând să atribuie o falsă legitimitate morală a acţiunilor propuse, făcând apel la ideea de «luptă pentru libertate», sugerând că acţiunile violente ar fi justificate moral şi necesare”, se precizează în comunicat.
Anterior, surse judiciare au declarat pentru News.ro că este vorba despre un bărbat de 62 de ani, cu studii superioare şi despre care nu există date că anterior ar fi fost implicat politic.
„În data de 16.05.2025, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un inculpat pentru săvârşirea, în contextul organizării turului 2 al alegerilor prezidenţiale din data de 18 mai 2025, a infracţiunii de instigare publică, prev. de art. 368 alin. 1 din Codul Penal.
În acelaşi dosar fost pus în executare un mandat de percheziţie domiciliară la o adresă de pe raza mun. Bucureşti, iar faţă de inculpat s-a dispus de către procuror măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile.
În fapt, în sarcina inculpatului s-a reţinut că, la data de 09.05.2025, a publicat un videoclip pe o reţea de socializare, prin care a îndemnat publicul, verbal, să săvârşească infracţiuni de tulburare a ordinii şi liniştii publice prin exercitarea unor acte de violenţă, deviolare a sediului profesional şi de lipsire de libertate în mod ilegal, în contextul tensiunilor create în jurul alegerilor prezidenţiale din luna mai 2025”, anunţă luni Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6.
Premierul Ilie Bolojan anunță că România nu mai poate tolera risipa și abuzurile din sistemul public, iar corecțiile economice sunt inevitabile pentru a evita colapsul bugetar. Într-un interviu el explică de ce sunt necesare măsuri dure şi promite că problema pensiilor va fi rezolvată urgent.
Ilie Bolojan promite că va ataca şi pensiile speciale. FOTO: Inquam/Octav Ganea
Într-un interviu pentru ProTV, premierul Ilie Bolojan a transmis, pe de o parte, că abuzurile unora dintre angajații statului, plătiți din bani publici, nu vor mai fi tolerate, iar pe de altă parte, a explicat faptul că măsurile fiscale dure adoptate vineri, 4 iulie, sunt inevitabile, după ani de cheltuieli peste posibilități, cu scopul de a reechilbra bugetul naţional.
„Statul a cheltuit mai mult decât și-a permis ani la rând”, a recunoscut premierul.
Întrebat de ce tot românii de rând ar trebui să facă sacrificii pentru greșelile foștilor guvernanți, inclusiv pentru cei încă prezenți în actuala structură politică, Ilie Bolojan a răspuns că măsurile de corecție nu pot fi aplicate doar prin reduceri de cheltuieli la stat sau prin tăierea indemnizațiilor mari din companiile publice, deși aceste lucruri trebuie făcute.
„Această corecție nu se poate face doar pe componenta de reduceri de cheltuieli de la stat, pe reducerea indemnizațiilor directorilor din companiile de stat care au sărit peste cal, prin reducerea unor sporuri puse în cascadă, care în anumite sectoare au crescut salariile cu mult peste ceea ce era normal. Asta trebuie să o facem, dar nu putem face de pe o zi pe alta”, a explicat el.
„TVA – cea mai puțin nocivă taxă pe care o putem crește”
Premierul a subliniat că sunt necesare măsuri care vizează atât creșterea veniturilor structurale, cât și reducerea cheltuielilor. Printre acestea se numără majorarea TVA, considerată „cea mai puțin nocivă taxă pe care o putem crește”, dar și eliminarea scutirilor și excepțiilor de la plata contribuțiilor, astfel încât toți cei care beneficiază de servicii, cum ar fi sănătatea, să contribuie.
„Și aceste două categorii de măsuri mari, care înseamnă creșteri de venituri și reduceri de cheltuieli, sunt completate de eșalonarea unor investiții, de prioritizare a lor, pentru că astăzi nu mai avem bani să ducem în același zi toate lucrările începute în România și atunci trebuie să ne hotărâm ce finanțăm cu prioritate în continuare și ce eșalonăm”, a declarat Ilie Bolojan.
În ceea ce priveşte asumarea responsabilităţii pentru situația bugetară actuală, inclusiv din punct de vedere penal, premierul a punctat că în acest moment legislaţia românească nu prevede o astfel de răspundere.
„Eu nu știu dacă pentru astfel de decizii poți să răspunzi din punct de vedere penal pe legislația actuală, dar eu, personal, ca premier în funcție, mi-am cerut scuze și îmi cer scuze românilor pentru situația în care am ajuns”, a spus premierul.
Reguli prost aplicate şi tolerarea abaterilor de la lege
Ilia Bolojan a arătat că principalele cauze care au dus la gaura financiară în care se află România astăzi au fost deciziile greșite luate în trecut, lipsa colectării veniturilor și cheltuielile peste posibilități şi că o bună guvernare ar fi presupus „să nu risipim banul public, să nu scăpăm instituțiile de sub control”.
În privința responsabilizării celor care risipesc banii publici, premierul a arătat că problema pornește de la reguli prost aplicate și tolerarea abaterilor de la lege.
„Noi, dacă stabilim reguli bune, vom avea comportamente corecte. Noi însă am încercat în acești ani să mimăm, să stabilim reguli bune, să le facem de formă, dar pe fond să facem tot ceea ce este posibil, să ne fofilăm pe lângă aceste reguli bune, pentru că nimeni n-a pățit nimic dacă nu a respectat regulile”, a mai explicat el.
În acest context, premierul a exemplificat cu sectoarele monopoliste, unde unii directori și consilii de administrație și-au stabilit „câștiguri aberante” fără a livra performanță, profitând de tarife care acoperă lipsa de eficiență, în timp ce companiile rămân în pierdere.
„Ca atare, aceste lucruri trebuie schimbate și una din erorile lumii politice, din care fac și eu parte, este că a tolerat astfel de situații”, a recunoscut el, completând că schimbările nu pot fi făcute peste noapte, fiind nevoie de modificări legislative, controale guvernamentale și o activitate mai riguroasă din partea Curții de Conturi.
Modificări legislative
În ceea ce privește evaziunea fiscală, premierul a precizat că vor fi modificate legile insolvenței, executărilor silite și eșalonărilor pentru a elimina portițele abuzate de firmele fantomă.
„De asemenea, ANAF-ul trebuie să-și facă datoria. Este anormal, din punctul meu de vedere, putea să și-o facă mai bine. Este anormal să ai la o adresă zeci de sedii de companii fictive care au miliarde de de lei restanțe la TVA”, a reamintit el despre situaţia semnalată de întreaga presă.
Totodată, premierul a criticat modul în care se fac controale formale la firme fără active, fără a recupera prejudiciile, pierderile fiind trecute pe pierderi, fără urmări asupra acționarilor sau administratorilor responsabili.
„Vom ataca și problema pensiilor speciale”
În final, Ilie Bolojan a vorbit despre pensiile speciale, unul extrem de sensibil, care a divizat societatea românească, din cauza discrepanţei uriaşe dintre măsurile dure pe care trebuie să le suporte cetăţeanul de rând şi privilegiile magistraţilor, care beneficiază de prime şi pensii „nesimţite”.
„Cel mai târziu în pachetul doi sau trei vom ataca și problema pensiilor speciale, pentru că nu doar că este un jalon, deci o obligație în raport cu Comisia Europeană și cu finanțările pe care le primim și este pur și simplu o necesitate socială”, a promis el.
Mesajul transmis a fost ferm: România nu mai poate continua cu situația actuală, în care judecătorii se pensionează la 48 de ani, cu pensii de 5.000 de euro, de nouă ori mai mari decât pensia medie din România, în timp ce restul românilor ies la pensie la 65 de ani.
„Suntem singura țară din lume care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, care este cam de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, în condițiile în care o bună parte din români se pensionează la 65 de ani”, a spus Ilie Bolojan.
Premierul subliniază că menținerea unei astfel de situații „nu este doar un aspect de nedreptate”, ci afectează inclusiv calitatea actului de justiție, pentru că judecătorii sunt trimiși la pensie tocmai când ating maturitatea profesională.
„Va trebui să o corectăm. E un aspect care ține de o minimă justiție socială și de un minim respect pentru cetățenii țării noștri”, a concluzionat Ilie Bolojan.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fsimone-tempestini-e1751651839816-1280x622.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F515505562_1116143317226236_542140739045166485_n-1280x960.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F04%2Frene-pirsan.jpg){kind=small}
