Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri, 30 iulie, că „nimeni nu își dorește ca în societatea românească să existe conflicte între anumite categorii profesionale”, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat măsurile anunțate de Guvern privind „reforma” pensiilor speciale.

„În primul rând, trebuie înțeles faptul că nimeni nu își dorește ca în societatea românească să existe conflicte între anumite categorii profesionale. (…)

Inițiativa de reformare a câtorva pensii de serviciu a pornit de la redeschiderea unui jalon din PNRR, în contextul în care România își dorește să atragă toate fondurile disponibile. Acest jalon trebuie, așadar, acoperit prin anumite demersuri legislative”, a declarat ministrul pentru Digi24.

Acesta precizează că au existat analize, discuții, s-au prezentat propuneri care sintetizează abordări ce pot constitui baza unui proiect de lege.

De asemenea, Radu Marinescu asigură că vor exista discuții cu mediul juridic cu privire la aceste propuneri, urmând apoi o formulă legislativă, „bineînțeles, cu respectarea principiilor statului de drept.”

Întrebat dacă această reformă „distruge sistemul”, așa cum a avertizat CSM, acesta a adăugat că Ministerul Justiției susține această reformă și proiectele de guvernare.

„Ministerul Justiției susține această reformă și proiectele de guvernare. Considerăm că trebuie să existe o consultare reală cu mediul judiciar. În acest context, am avut în vedere aceste principii. Momentan, discutăm despre un proiect de idei, nu despre unul legislativ în sens procedural”, a mai afirmat acesta.

CSM: Modificările de substanță, în mod repetat, creează un sistem normativ fundamental diferit de cel existent

Marți, CSM a acuzat în termeni extrem de fermi măsurile anunțate de Guvern privind „reforma” sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, acuzând Executivul de o „manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor” și de subminare a independenței justiției.

„Maniera de comunicare publică […] într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat […] reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției”, se arată în comunicatul transmis de CSM.

Consiliul atrage atenția că intențiile Guvernului – printre care creșterea vârstei de pensionare, majorarea vechimii minime și diminuarea cuantumului pensiei de serviciu – vin la scurt timp după o reformă legislativă substanțială adoptată deja prin Legea nr. 282/2023. Astfel, intervențiile repetate asupra statutului magistraților încalcă, în opinia CSM, principiile securității juridice și ale așteptării legitime.

„Este obligatoriu ca magistraților în funcție să le fie asigurat un cadru normativ predictibil. Modificările de substanță, în mod repetat, creează un sistem normativ fundamental diferit de cel existent la momentul accesului în profesie.”

Cum arată noile modificări

Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți, noul proiect care prevede reforma pensiilor speciale, reformă pentru care, potrivit premierului, Comisia Europeană a suspendat plata a 230 de milioane de euro din PNRR. În total, României i-au fost reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite. 

„Calculul se face la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a explicat premierul Ilie Bolojan

Astfel, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat sa fie de maxim 70% din ultimul salariu net, „o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările europene”, spune premierul. 

De asemenea, magistrații se vor putea pensiona la minim 58 de ani, dar vor exista penalizări. Acum media de pensionare este la 48 de ani.  

Președintele Nicușor Dan susține miercuri, 30 iulie, o conferință de presă la ora 14:00, la Palatul Cotroceni, potrivit unui anunț al Administrației Prezidențiale.

UPDATE: Șeful statului, apel către magistrați

„Este total aberant ca în legea actuală, pensia pe care o ia magistratul care iese din sistem să fie cât salariul, pentru că asta încurjează oamenii să iasă din sistem. Am pierdut calitatea actului de justiție, pentru că nimic nu poate să compenseze experiența pe care o au acești oameni. (…)

Am avut mai multe cereri de pensionare de analizat, 76 mai precis. În intervalul acesta, doi dintre magistrați și-au retras această cerere, ceea ce nu pot decât să apreciz, în două magistrații spun că nu s-ar pensiona, intenționez să vorbesc la telefon cu aceștia pentru a-i convinge să rămână, analiza este finalizată. Ele vor fi publicate vineri după-amiază în monitorul oficial”, a spus președintele Nicușor Dan într-o conferință de presă.

Întrebat dacă este legal ca președintele să sune magistrații, președintele a susținut că în această situație crede că da. 

Magistrații care se răzgândesc îi pot scrie președintelui până vineri la amiază. 

„Din analiza cererilor de pensionare rezultă o întrebare către CSM – Ce este cu această debandadă?”, mai punctează șeful statului 

70% din cereri nu indică o dată precisă, spune șeful statului, iar alteori este vorba despre o dată foarte apropiată. 

„Există o regulă CSM care spune că magistratul cu cel puțin 90 de zile înainte anunță instanța la care activează și conducătorul are grijă să nu îl mai trimită în complet. 90% din cereri nu verifică această condiție” mai spune șeful statului. 

Șeful statului a punctat că dorește respectarea celor 90 de zile. 

El a vorbit și despre reîncadrarea magistraților deja pensionați și noul proiect care schimbă condițiile de pensionare ale magistraților: „În ce privește noua lege, este agreat de toată lumea că va fi o normă tranzitorie, persoanele care au avut niște condiții de pensionare și le vor păstra. 

Ca principiu, este bine ca magistrații să fie bine plătiți, tocmai ca, pe de o parte să nu fie tentați de diferite chestiuni colaterale, pe de alta să aibă siguranța unui confort al muncii lor. Este un principiu cu care sunt de acord. Mai departe dacă salariul trebuie să fie 3-5 mii de euro, este o dezbatere pe care trebuie să o avem în societate”. 

Magistrații, speriați de schimbarea legii

El a mai precizat că discuțiile pe cuantumul pensiei vor fi purtate în zilele următoare, acestea trebuind să vină în sprijinul unei încurajări a menținerii magistraților. 

Revenind asupra termenului de „debandadă”, șeful statului a subliniat că trebuie să existe predictibilitate: „Mai departe, pe problema pensiilor magistraților trebuie să avem un dialog, pentru că suntem cu toții oameni responsabili, vedem scăderea calității”, a mai spus președintele, subliniind că va participa în mandatul său la mai multe ședințe CSM. 

Întrebat cum va rezolva conflictul dintre Guvern și magistrații, Nicușor Dan a precizat că, „într-un moment în care România trece printr-o criză bugetară, cum este acest moment, fiecare dintre noi trebuie să ne măsurăm cuvintele și să nu aruncăm cu acuze. Avem o problemă, faptul că în legea actuală pensia este cât salariul este o problemă și trebuie corectată. Toate aceste discuții trebuie să le purtăm cu calm, să ajungem la o soluție agreată. Dacă începem de acum să ne înjurăm nu cred că ajungem prea departe”.

„Am constatat citind cu atenție dosarele că unii oameni niciodată nu și-au exprimat intenția de a se pensiona, oameni de 52, 55 de ani, și care brusc în contextul discuțiilor despre legea pensionării, și-au exprimat această intenție. Cred că e mai clar acum că va exista acestă normă tranzitorie, că cine are un drept câștigat îl va avea în continuare”, a mai explicat președintele referitor la problema pensionării magistraților. 

El a spus că a avut și surprize plăcute în sistem, însă aici nu există inițiativă: „Foarte mulți magistrați sunt extrem de bine pregătiți și dedicați meseriei, și muncesc în weekend. În primărie am avut niște oameni extrem de competenți. Toată problema e de sistem. (…) Sunt oameni care funcționează bine dacă li se trasează o direcție. Întrebarea e cum facem să avem și inițiativă în mediul public, nu vedem oameni cu inițiativă”.

„Nu sunt mulțumit de justiția din România”

„Nu sunt mulțumit de justiția din România, în special de Parchete. Pe de-o parte cercetarea durează mult și nu este țintită, de foarte multe ori e o activitate birocratică, ne trimitem hârtii, nu suntem în stare să separăm cazuri importante de cazuri mai puțin importante. Pe de altă parte, când ajungem în faza de judecată, dosare importante durează extrem de mult. (…) 

Cum putem să corectăm lucrurile astea? O să fie o evoluție în timp, în orice caz, trebuie să acordăm atenție planului managerial al șefilor de departamente. Am câteva experiențe banale din calitatea de primar. (…) În primul rând, managementul în parchete, cu țintirea unor zone de corupție pe care noi le vedem și doi, tot o chestiune de management în ceea ce privește instanțele, pentru că suntem supraîncărcați de dosare și nu există mintea limpede care să simplifice totul”, a mai spus șeful statului

Referitor la salariile din sistemul bugetar, șeful statului a menționat totodată că „trebuie să ne întoarcem la o lege a salarizării unitare și să agreăm toți că nu ne mai atingem de ea”. 

El a fost chestionat și pe tema preluării conducerii ÎCCJ de către Lia Savonea. „Dacă doamna Corbu nu se răzgândește, va prelua la 1 august. Foarte foarte probabil voi semna. Am citit niște sesizări, din punct de vedere juridic le-am găsit neîntemeiate”, a fost răspunsul dat de Nicușor Dan, întrebat dacă va lua în considerare sesizările care o privesc.

Președintele a mai menționat că șefii serviciilor secrete vor fi numiți după o discuție cu partidele politice, în următoarele săptămâni. Ulterior a precizat că există o listă scurtă cu 3-4 nume pentru șefia SRI: „Propunerea va veni de la mine, evident că îi voi consulta, dar propunerea va veni de la mine. Am nişte persoane în cap aşa cum am avut şi pentru Curtea Constituţională. Încă sunt în proces de analiză. La fel şi pentru SIE”, a mai spus Nicuşor Dan.  

Ce spune despre situația din Guvern

Răspunzând unei întrebări, Nicușor Dan a făcut referire și la situația lui Dragoș Anastasiu, vicepremierul care a demisionat recent în urma unui scandal. 

„Nu am avut această informație. Domnia sa a fost consilier onorific pentru domnul Bolojan, în această perioadă a obținut certificatul ORNISS care a continuat să funcționeze. În opinia mea, verificările care se fac pentru obținerea certificatului sunt acele vulnerabilități care vin din diferite forme de asociere cu persoane care nu sunt prietene cu statul român sau din anumite chestiuni prin care respectivele persoane au învinuiri penale. Situația domnului Anastasiu a fost mai degrabă o chestiune de imagine din perspectiva ORNISS. Ce a făcut exact ORNISS nu am aprofundat”, a explicat președintele.

Întrebat dacă a primit vreodată șpagă, răspunsul lui Nicușor Dan a fost: „Nu îmi aduc aminte”. Răspunsul a fost dat râzând de președintele Nicușor Dan, întrebarea venind în contextul în care Dragoş Anastasiu a încercat, duminică, în ziua în care și-a anunțat demisia din funcția de vicepremier, să își justifice acțiunile și să explice că există două tipuri de şpăgi: de supravieţuire şi de îmbogăţire” și că, în cazul său „situația a fost una de supraviețuire”.

Întrebat dacă avea informații referitor la relația de amiciție a lui Nicu Gheară cu fostul vicepremier Anastasiu, președintele a evitat un răspuns. 

Șeful statului a fost chestionat și referitor la Marian Neacșu și Radu Oprea:

Întrebat dacă Marian Neacșu ar trebui să plece din Executiv, Nicușor Dan a precizat că „avem o coaliție în care fiecare partid decide persoanele care rămân acolo”.

„Am fost în parlament în mandatul 2016 – 2020, au fost mai mulți demnitari care au pățit același lucru, prevederea legală nefiind în opinia mea suficient de explicită pentru a preveni angajarea unei rude la cabinetul parlamentar”, a mai spus șeful statului referitor la Marian Neacșu. 

Referitor la Radu Oprea și la o eventuală dublă măsură în Guvern, președintele a menționat că „ar fi bine și ca deficitul nostru să fie 2%, nu 9%. Suntem într-o situație în care avem multe constrângeri și una este ca România să proiecteze pentru piețele financiare stabilitate. Și aceasta presupune participarea tuturor partidelor și fiecare partid decide. Trebuie să ai și o expertiză tehnică în chestiuni care țin de administrație publică”. 

Întrebat dacă moralitatea poate fi, totuși reabilitată, șeful statului a revenit la explicația dată anterior referitor la momentul mandatului 2016-2020. 

Cătălin Drulă, un candidat bun pentru Primăria Capitalei

Întrebat dacă Cătălin Drulă are profilul unui primar al Capitalei, președintele a răspuns că în mod „sigur”. Șeful statului a avut o întâlnire cu fostul șef USR, despre care a precizat că are o expertiză importantă pentru Capitală:

„Am discutat foarte multe lucruri, în special legate de transportul în București, avem și niște alegeri, cred că cineva care are o expertiză pe transporturi e bine venit în aceste alegeri”. 

Ce spune despre avertismentul din Republica Moldova

Șeful statului a avut o poziție și legată de avertismentul lansat din R Moldova, privind interferența Rusiei în alegeri: „Mă întorc la acele comunicate din 18 iulie, de la NATO, UE Guvernul Marii Britanii, care spun că există interferență rusă în Europa, un război hibrid în Europa, cu o componentă cibernetică și una de dezinformare. 

Pentru Republica Moldova faptele sunt și mai clare și mai intense, pentru că acolo, dincolo de aceste două componente, a fost cumpărarea de voturi, dovedită de Parchetul din R. Moldova. O să fie niște alegeri foarte importante. Ce poate România să facă, fără să interfereze în procesul alegerilor, este să ofere expertiză tehnică pe multe componente, de exemplu pe componenta de securitate cibernetică. La solicitarea omologilor putem să îi ajutăm. Când am fost la Chișinău am discutat”. 

Cazul SNSPA-Marius Pieleanu

Întrebat despre necesitatea schimbării cadrului legislativ în ceea ce privește scandalul de la SNSPA – Marius Pieleanu, Nicușor Dan a afirmat că „e o chestiune foarte serioasă. Tipul acesta de manifestare este inacceptabil. De ce în cazuri care sunt deja documentate victimele ajung să vorbească peste 15 ani, este o problemă a statului român, pentru că nu au avut încredere victimele să vorbească. 

Statul nu trebuie să tolereze inclusiv fapta unui fost partener de a-și amenința fosta parteneră. Oamenii ăștia trebuie urmăriți penal. (…)

Revenind la cazul SNSPA-Pieleanu, cred că trebuie o cercetare temeinică a universității, binențeles cu respectarea dreptului de apărare al celui învinuit. Ce cred că trebuie să se întâmple este ca o comisie de anchetă să fie instituită și să ni se dea un rezultat”.

Despre nostalgia românilor cu privire la regimul de dinainte de 1989, subliniată într-un sondaj recent, președintele a afirmat că „trebuie să le reamintim tinerilor ce a însemnat regimul comunist. Întrebarea fundamentală este – ne cred ei pe noi? – pentru că nu este comunism, extremism, fenomenul social pe care noi îl trăim este o uriașă neîncredere față de autoritățile statului, și atunci cel mai important este să recâștigăm încrederea oamenilor. (…)

Acum, pentru mulți dintre ei, care sunt în mod legitim exasperați, orice am spune noi nu ajunge la ei”.

Despre Poliția Română, președintele a precizat că „are și succese, pe care din păcate nu le comunică suficient, ar trebui să o facă. România este o țară mult mai sigură decât multe țări europene, pentru că avem niște instituții care își fac treaba.

Cum spuneam mai devreme despre cazul generic al studentelor abuzate, atât timp cât nu se imprimă în mentalul colectiv că un om care a îmbrâncit un polițist a făcut trei luni de pușcărie, oamenii vor fi tentați să continue. Noi trebuie să consolidăm statul ăsta. Parchetul, pentru un caz banal cum e cel de acolo, ar trebui să încheie cercetarea, și mai departe justiția, într-un an să vedem toți condamnații. Altfel ne vom învârti tot timpul în jurul cozii”.

Ce spune despre o eventuală rupere a Coaliției 

Președintele a subliniat că nu vrea să facă referire la scenarii, întrebat dacă poate exista o coaliție fără PSD. 

„Azi a fost o ședință, trebuie să separăm declarațiile publice inevitabile la politicieni de niște mecanisme care sunt funcționale. Există o coaliție, o majoritate, a susținut Guvernului, a trecut primul pachet de măsuri, astea sunt fapte. Fiecare dintre politicieni încearcă să arate oamenilor că le apără interesele. Uneori eu consider că e mai bine să taci, alții consideră invers, asta este politica. E un examen de maturitate pentru partidele noastre”, a afirmat Nicușor Dan. 

Despre programul Anghel Saligny, una dintre principalele teme ale ultimelor discuții ale coaliției, președintele a subliniat că „orice investiție e bună pentru comunitate, la modul general, mai puțin celebrele terenuri de sport în pantă. Întrebarea e care e ierarhia, cred că nimeni nu a avut o imagine de ansamblu. (…) În acest moment e mult mai bine să te concentrezi, să te uiți la imaginea de ansamblu, conectată cu posibilitatea investițiilor în România, decât niște chestiuni locale care pot îmbunătăți confortul oamenilor de acolo. Dacă nu au de lucru se vor duce în Marea Britanie”.

El a menționat că s-a depus praful e proiectele pe care le-a depus pe Anghel Saligny din poziția de primar al Capitalei. 

Miza vizitei în SUA

„Septembrie e adunarea generală a ONU, va merge ministrul de Externe. Eu cred că o vizită prezidențială în SUA trebuie pregătită foarte bine, în special pe partea economică. Miza noastră este să ne conectăm economic”, a spus șeful statului referitor la vizita în SUA. 

Potrivit precizărilor făcute de președinte, întâlnirea ar putea fi organizată la începutul anului viitor. 

Chestionat despre lista sa de consilieri, Nicușor Dan a menționat că „administrația Prezidențială funcționează”, iar „tinerii președinți se întâmplă să fie optimiști”. 

Întoarcerea legii privind combaterea discriminării și antisemitismului

Despre faptul că a fost blocată construcția Muzeului Holocaustului a precizat că „statul a oferit o clădire pentru acest muzeu, însă Institutul Elie Wiesel a făcut o achiziție publică în care tema de proiect a fost restaurarea clădirii, iar această licitație a fost câștigată de o echipă care a luat mai multe certificate de  urbanism și care a venit cu o propunere, rerespectând tema proiectului, a propus demolarea clădirii. (…)

Acea construcție are niște părți care țin de alți proprietari, Transelectrica. Legea spune că poți să dai o autorizație numai pentru proprietar. Problema nu a fost rezolvată de Guvern”.

Întrebat despre poziția sa față de comunitatea evreiască, în condițiile în care a și întors legea privind combaterea discriminării și antisemitismului în Parlament, președintele a precizat: 

„Sunt convins că poziția mea este absolut legitimă față de situația, contextul legislativ existent, una este să fii ferm împotriva manifestărilor xenofobe, antisemite și alta să dai o lege care mai mult încurcă decât ajută”.

***

Se așteaptă ca președintele țării să facă declarații despre demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu sau despre reforma pensiilor speciale, care a fost anunțată, marți, de premierul Ilie Bolojan.

Printre cele mai importante măsuri anunțate de premier se numără creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați și micșorarea cuantumului pensiei în raport cu salariul.

„Avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații din România pentru că rezolvarea acestei situații era prinsă în unul dintre jaloanele care ne permit accesarea de fonduri europene. Luna noiembrie este termenul de îndeplinire a acestui jalon, altfel vom pierde 800 milioane de euro. Este foarte important pentru România să avem un sistem de justiție funcțional, eficient, independent și de încredere. De aceea, propunem creșterea vârstei de pensionare a magistraților la vârsta de pensionare standard, de 65 de ani, și creșterea vechimii necesare pensionării la 35 de ani. În ceea ce privește cuantumul pensiei, acesta va fi de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a precizat Ilie Bolojan.

De asemenea, în ceea ce îl privește pe Dragoș Anastasiu, acesta a anunțat, duminică, că își dă demisia din Guvernul Bolojan, în urma scandalului iscat de o anchetă mai veche a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). El și-a dat demisia din funcția de vicepremier, pe fondul presiunii publice și politice generate de dezvăluirile legate de implicarea sa într-un dosar de corupție privind mituirea unei funcționare ANAF, în perioada 2009–2017.

Președintele Nicușor Dan a precizat miercuri, într-o conferință de presă, că nu a știut că fostul vicepremier Dragoș Anastasiu a fost implicat într-un dosar de corupție privind mituirea unei funcționare ANAF, în perioada 2009–2017.

Întrebat dacă a știut de dosarul lui Anastasiu și de faptul că timp de opt ani acesta a mituit un angajat al ANAF, Nicușor Dan a răspuns: „Nu am avut această informație”.

În ceea ce privește certificatul ORNISS pe care Anastasiu l-a deținut, președintele a susținut că: „domnia sa a fost consilier onorific pentru dl Bolojan cât a fost președinte interimar. În această perioadă a obținut certificatul ORNISS și certificatul Orniss a continuat să funcționeze până în momentul în care, prin demisie, a plecat de la președinție la guvern”.

Un astfel de certificat permite, între altele, accesul la informații cu diferite grade de confidențialitate.

Nicușor Dan a mai susținut că verificările care se fac pentru obținerea acestor certificate Orniss prezintă niște vulnerabilități. 

„În opinia mea, verificările care se fac pentru obținerea acestui certificate sunt acele vulnerabilități care vin din diferite forme de asociere cu persoane care nu sunt prietene cu statul român sau din anumite chestiune în care respectivele persoane au învinuiri penale. Situația pe care a avut-o dl Anastasiu a fost mai degrabă o chestiune de imagine dintr-o chestiune mai veche, din perspectiva ORNISS pe care o înțeleg eu”, a adăugat el.

Liderii Coaliției s-au reunit miercuri dimineață într-o nouă ședință în care a fost dezbătut subiectul investițiilor din programul Anghel Saligny. Între altele, a fost discutată și procesul decizional în coaliție, în contextul în care social-democrații au acuzat o comunicare deficitară la vârful Executivului. 

„În momentul de faţă, bugetul care a fost alocat Ministerului Dezvoltării pe componenta de «Anghel Saligny» practic este epuizat. Deci cele 10 miliarde de lei cât reprezenta bugetul acestui program pe anul acesta sunt epuizate. În condiţiile în care, în primele şase luni, am încasat mai puţin decât ne-am propus şi am cheltuit mult mai mult decât am estimat, pentru că am anulat prevederile ordonanței, pentru că am continuat cu abordările normale, înseamnă că nu avem posibilitatea, indiferent cine este premier, să facem rectificări pozitive, pentru că nu mai avem spațiu fiscal”, anunța premierul Ilie Bolojan într-o conferință de presă susținută marți la Palatul Victoria. 

Cu toate astea, liderii coaliției s-au reunit miercuri, 30 iulie, într-o nouă ședință a coaliției, unde au repus pe masă subiectul investițiilor din programul Anghel Saligny. 

Potrivit unor surse din coaliție, citate de Digi24, toată lumea așteaptă totuși rectificarea bugetară, atunci când vor fi disponibile datele cu privire la banii care pot fi alocați în continuare acestui program. 

Un alt aspect important discutat în coaliție și subliniat în spațiul public este modalitatea de luare a deciziilor, în condițiile în care social-democrații au criticat public abordarea conducerii Executivului și au acuzat o comunicare deficitară din această direcție. 

PSD a avut luni o ședință cu liderii de CJ din țară ai partidului, iar șeful interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că proiectele din Anghel Saligny sunt o linie roșie pentru partidul său.

Sorin Grindeanu anunța atunci că premierul Ilie Bolojan va avea miercuri o întâlnire cu toți șefii de Consilii Județene în cadrul UNCJR.

Săptămâna trecută, liderii coaliției s-au reunit pentru stabilirea măsurilor din cel de-al doilea pachet fiscal, care trebuia să fie gata până la finalul lunii iulie. Termenul a fost însă amânat pentru mijlocul lunii august. Noul termen ar urma să asigure timpul necesar pentru realizarea unei analize asupra proiectelor din Anghel Saligny. Potrivit informațiilor furnizate de șeful PSD, Ministerul Dezvoltării analizează proiect cu proiect alături de liderii de CJ, iar PSD va înainta propuneri pentru toate județele, indiferent dacă are sau nu conducerea CJ-urilor. 

Nicușor Dan și lie Bolojan au evitat o poziționare cu privire problemele de integritate ale unor membri ai Guvernului. Întrebați de situația lui Marian Neacșu și a lui Radu Oprea, președintele și premierul spun cǎ e nevoie de stabilitate. 

Nicușor Dan a evitat o poziționare directă, după ce a fost întrebat într-o conferință de presă dacă vicepremierul Marian Neacșu și secretarul general al guvernului, Radu Oprea, ambii membri PSD, ar trebui să plece din Guvern, după modelul fostului vicepremier Dragoş Anastasiu.  „În opinia mea, avem o coaliție în care fiecare partid îşi decide persoanele pe care le nominalizează acolo”, a subliniat președintele.

„Situațiile nu sunt comparabile. Și mai este un aspect. Situația celor doi era cunoscută de la momentul formării guvernului. Președinte României ar fi putut să spună atunci.

De aceea ezită să dea un răspuns. Pentru că următoarea întrebare ar fi – ați știut în momentul în care ați făcut numirile, ați parafat acest guvern. Deci, evident că nu poate să comenteze într-un fel sau altul”, explică Radu Carp, profesor doctor în drept.

„Guvernul nu poate supraviețui fără PSD” – Andrei Țăranu, politolog

„În primul rând are nevoie de PSD la guvernare și în al doilea rând știa foarte clar că nu se compară. Ceea ce a făcut Anastasiu a fost să mintă despre o situație despre care înțeleg că – dumneavoastră știați, dar Bolojan și Nicușor nu știau – mă rog, așa sună teoria. Pe când, în cazul lui Neacșu și al lui Oprea, lucrurile sunt foarte clare. (…)

Acum a căuta excesiv de mult elemente morale în politică, iarăși e cam prea mult. Că politica totuși este amorală. Și după cum ați văzut că a spus și Bolojan, el se uită la performanță. Ce înseamnă performanța asta, ca să fiu sincer, nu știu. Dar, politic vorbind, guvernul nu poate supraviețui fără PSD și atunci nu au ce să facă”, explică, la rândul lui, politologul Andrei Țăranu.

Guvernul depinde de PSD și fiecare partid decide pe cine trimite acolo, iar președintele interimar al social-democraților, Sorin Grindeanu, a avut deja o poziționare pe această temă:

„Sunt lucruri și pentru presă care nu sunt noi. Sunt lucruri despre care se știe, care sunt în spațiul public. Legat de Marian Neacșu a existat această reabilitare. Au fost zeci de parlamentari în această situație, urmare a unei decizii a Biorului Permanent că poți face aceste lucruri. (…) Sunt lucruri care au fost și în guvernele anterioare. Nu s-a aflat de Marian Neacșu peste noapte”.

Argumentele președintelui Nicușor Dan

Șeful statului a fost chestionat și pe situația fiecăruia dintre cei menționați în parte. Referitor la Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, care a fost implicat într-un dosar de evaziune fiscală, șeful statului a ocolit întrebarea. 

În cazul lui Marian Neacşu, care are o condamnare din cauză că şi-a angajat fiica la cabinetul parlamentar, președintele a ocolit întrebarea afirmând: „Întâmplător, am fost în Parlament în mandatul 2016 – 2020 şi au fost mai mulţi demnitari care au păţit acelaşi lucru cum a păţit domnul Neacşu, prevederea legală nefiind, în opinia mea, suficient de explicită astfel încât să prevină tipul acesta de situaţie, angajarea unei rude la cabinetul parlamentar. Ăsta este răspunsul meu”.

Evitarea unui răspuns concret

În momentul în care a fost întrebat dacă Radu Oprea ar trebui să părăsească Guvernul, Nicușor Dan a fǎcut o comparație cu deficitul bugetar: „Ar fi bine și ca deficitul nostru să fie 2%, nu 9%. Suntem într-o situație în care avem multe constrângeri și una este ca România să proiecteze pentru piețele financiare stabilitate. Și aceasta presupune participarea tuturor partidelor și fiecare partid decide. Trebuie să ai și o expertiză tehnică în chestiuni care țin de administrație publică”.

Același tip de răspuns, argumentat de necesitatea stabilității, a fost folosit anterior și de premierul Ilie Bolojan, care a afirmat cu o zi înainte: „Avem nevoie în toate pozițiile de oameni care au experiență și capacitatea de a pune reforme în mișcare, cu respectarea condițiilor legale. Orice om care a avut la un moment dat un incident sau altul, cât timp este reabilitat, își poate realiza activitatea dacă performează în poziția pe care o ocupă”.

Plecarea lui Dragoș Anastasiu

Dragoș Anastasiu a plecat din Guvern după ce în spațiul public au apărut informații legate de faptul cǎ ar fi dat mita timp de 8 ani unui funcționar al ANAF, chiar fostul vicepremier numind acțiunile sala „șpagă de supraviețuire”. El a pus presiunile pentru demisie pe seama încercării de reformare a companiilor de stat.

„Încă sunt multe sinecuri, este un loc pe care dacă îl deranjezi e ca și cum bagi bățul într-un viespar. Ne așteptam să fie o rezistență foarte mare, să nu fie multe aplauze”, a spus Dragoș Anastasiu.

Nicușor Dan a fost întrebat în timpul conferinței de presă de miercuri, 30 iulie, dacă a dat vreodată șpagă de supraviețuire, așa cum a făcut Dragoș Anastasiu, sau pentru a scăpa de șicanele poliției, precum Ilie Bolojan.

„Nu îmi aduc aminte”, a răspuns președintele țării, începând apoi să râdă.

Dragoş Anastasiu a precizat, duminică, în ziua în care și-a anunțat demisia din funcția de vicepremier, că există două tipuri de şpăgi: de supravieţuire şi de îmbogăţire” și că, în cazul său „situația a fost una de supraviețuire”.

„Aș vrea să spun de la început un lucru foarte clar. S-a făcut un studiu recent cu privire la șpagă în România. Există două tipuri de șpagă: șpaga de supraviețuire și șpaga de îmbogățire. În anii ’90, șpaga se dădea cu plicul sau cu geamantanul. Din anii 2000, lucrurile s-au schimbat: nu se mai merge cu plicul, ci cu contracte de consultanță sau alte forme mai „sofisticate”. În cazul nostru, situația a fost una de supraviețuire. Pe toată perioada în care aceste contracte au continuat, cu facturi neplătite, compania noastră s-a aflat într-o zonă de frică și de adaptare. De supraviețuire”,  a susținut fostul vicepremier în timpul unei conferințe de presă.

De asemenea, și premierul Ilie Bolojan a precizat că în anii ’90, pe vremea când era un mic comerciant și venea la București pentru aprovizionare, exista practica de a rezolva „prietenește” cu polițiștii unele situații.

„Nu am spus că am dat mită la Poliție. Am spus că erau niște practici de a te opri și de a-ți căuta nod în papură. Aveai de ales să iei amenzi sau să rezolvi formula prietenește, da? Și fiecare om a procedat așa cum a considerat de cuviință. Ani de zile în România, dacă nu recunoaștem că am avut sisteme publice care au funcționat în mod fundamental defectuos… Vă rog să vă gândiți cum se intra în România înainte de a fi în Uniunea Europeană, în zona Poliției de Frontieră. Vă rog să vă gândiți cum se intra în zona vămii. Dar în afară de aceste lucruri, eu nu am încurajat și nu încurajez niciodată darea de mită sau plata unor atenții”, a spus Bolojan.

Nicușor Dan a fost întrebat și de situația relatată de premierul țării.

„Ce povestește domnia sa a fost acum vreo 30 de ani… Trebuie să avem… o perioadă de tranziție în care România trecea de la un sistem la altul, în care lucrurile nu erau foarte clare din punct de vedere legal, și să zicem ultimii 10-20 de ani în care sistemul de drept legislativ, administrativ din România este cumva bine întipărit în mentalul colectiv și o faptă cum ar fi darea de mită e chiar foarte concretă”, a precizat Nicușor Dan.