Ucraina a prezentat o nouă armă navală miniaturală, capabilă să opereze în zone inaccesibile altor sisteme: o barcă-dronă de doar un metru lungime, denumită „Ursula”, concepută pentru a transporta și lansa drone FPV de atac și recunoaștere. Informațiile au fost publicate de revista Forbes, care citează un material video lansat de Asociația Inginerilor Ucraineni și startup-ul ToviTechNet, dezvoltatorul proiectului.
Dona navală Ursula/FOTO:X
În lipsa avioanelor de luptă moderne, a navelor militare și a sistemelor de rachete cu rază lungă de acțiune, Ucraina a recurs din ce în ce mai mult la războiul asimetric – o strategie bazată pe inovație și tehnologie accesibilă. Platforme precum „Ursula” devin parte esențială din acest efort.
„Această ambarcațiune robotizată ar putea fi cel mai mic portavion din lume”, notează jurnalistul Forbes, David Hambling.
Carateristicile navei-dronă „Ursula”
Lungime: aproximativ 1 metru
Funcții: lansator de drone FPV, misiuni de recunoaștere, posibilă dronă kamikaze
Mediu operațional: râuri, zone mlăștinoase, ape interioare
Capacități: transport de senzori sau explozibili, infiltrare în adâncimea teritoriului inamic
Proiectată pentru ape de mică adâncime, „Ursula” oferă un avantaj operațional Ucrainei în desfășurarea de misiuni discrete pe teritoriul controlat de forțele ruse. Deși clipul de prezentare nu arată lansări de drone, astfel de operațiuni au fost deja confirmate în luptă, în special în atacuri recente asupra unor platforme maritime ruse.
Drone lansate de pe apă
Potrivit publicației Militarnyi, în ianuarie 2025, forțele ucrainene au utilizat bărci-drone pentru a lansa drone FPV în atacuri asupra unor instalații offshore ruse. Ambarcațiunile au fost folosite pentru plasarea de mine subacvatice, lovituri directe și incendieri ale platformelor.
„Lansarea de drone din USV-uri (nave fără echipaj uman) a devenit o practică standard”, scrie Hambling.
„Black Widow 2” – altă barcă-drone miniaturală
O altă platformă de dimensiuni similare, „Black Widow 2”, a intrat în dotare la începutul anului 2025.
Caracteristici:
Viteză maximă: 40 km/h
Cameră pe giroscop
Capacitate explozivă: până la 3 kg
Mod de așteptare ascunsă: poate sta nemișcată zile întregi
Cost estimat: 2.400 dolari/unitate
Producție lunară: aproximativ 100 de unități
Deși nu a fost confirmată ca lansator de drone, dimensiunea și echipamentele sale sugerează un potențial similar cu „Ursula”.
Atacuri recente lansate de pe drone navale
În iulie 2025, forțele ucrainene au publicat imagini cu drone lansate de pe ambarcațiuni în timpul unor lovituri asupra sistemului radar rusesc Nebo-M din Crimeea ocupată. Potrivit Forbes, a fost suficient un singur FPV pentru a distruge un avion pe puntea de zbor.
„Distrugerea a 95% din dronele și navele atacatoare poate să nu fie suficientă”, avertizează Hambling.
Viitorul aparține dronelor navale cu autonomie globală
Deocamdată, dronele precum „Ursula” funcționează pe bază de baterie. Însă, în viitor, Ucraina ar putea adapta modele cu autonomie extinsă, similare cu:
-WaveGlider (SUA): propulsie combinată valuri și panouri solare
-Saildrone: navă autonomă cu vele, folosită în misiuni oceanice de lungă durată
Astfel de sisteme au deja capacitatea de a traversa oceane întregi și, în perspectivă, ar putea transporta drone până la coastele inamice oriunde în lume.
„Sunt ieftine, greu de detectat și pot acoperi oceanele lumii”, conchide Hambling.
Deși de dimensiuni reduse, „Ursula” reflectă o transformare majoră în modul în care sunt purtate conflictele moderne: războiul cu drone a trecut de pe uscat și din aer pe apă. Ceea ce pare o simplă jucărie poate deveni un vector tăcut, capabil să lanseze lovituri precise în inima teritoriului inamic.
Pe măsură ce Ucraina continuă să inoveze, astfel de sisteme sugerează că viitorul războiului naval ar putea fi miniatural — dar letal.
Două noi materiale video difuzate de presa de stat rusă oferă o privire rară asupra arsenalului aerian în expansiune al Moscovei. În imagini se văd drone Geran-2 aflate în producție—versiunea rusească a Shahed-136 de fabricație iraniană—precum și lansatoare montate pe camionete americane, utilizate în atacurile asupra Ucrainei.
Fabrica subterană rusescă de drone/FOTO:X
Difuzate pe 14 iulie, videoclipurile vin pe fondul unei intensificări semnificative a atacurilor cu drone, în ceea ce pare a fi o tranziție clară spre un conflict aerian de amploare, susținut de o strategie de saturație și uzură.
Un conflict tot mai automatizat
Videoclipurile apar la doar câteva zile după cel mai amplu atac aerian desfășurat de Rusia de la începutul războiului: în noaptea de 9 iulie, au fost lansate 741 de drone și rachete într-un singur val. Potrivit analiștilor, Moscova ar putea în curând atinge capacitatea de a lansa între 1.000 și 2.000 de drone pe zi, într-o tentativă de a copleși apărarea antiaeriană ucraineană și de a tensiona sprijinul militar occidental.
Primul material, transmis de postul Zvezda, prezintă interiorul fabricii de drone de la Elabuga, în Tatarstan, la peste 1.300 de kilometri de linia frontului. Conform surselor oficiale, unitatea produce peste 5.000 de drone Geran-2 lunar, cu 18.000 construite doar în prima jumătate a anului 2025.
Imaginile satelitare sugerează că o parte semnificativă a fabricii este situată subteran, într-o tentativă de a limita daunele provocate de eventuale atacuri ucrainene cu rază lungă. Secvențele filmate surprind turnătorii, linii de asamblare și ateliere electronice—protejate sub structuri consolidate.
Țintă frecventă a atacurilor ucrainene
Deși amplasată la mare distanță de conflict, unitatea din Elabuga a fost vizată în repetate rânduri:
Aprilie 2024: un atac a rănit 12 persoane; au fost raportate incendii într-un cămin.
Mai–iunie 2025: lovituri suplimentare, inclusiv una soldată cu moartea unui angajat.
În ciuda acestor incidente, oficialii ruși afirmă că producția continuă fără întreruperi majore.
Lansări mobile de pe camionete americane
Al doilea videoclip arată drone lansate de pe camionete Dodge Ram 1500, aparent de fabricație americană, posibil obținute prin încălcarea regimului de sancțiuni. Acest tip de lansare mobilă indică o adaptare tactic-operativă, permițând desfășurarea rapidă și în densitate crescută a dronelor.
Un război de uzură cu costuri asimetrice
Geran-2 (Shahed-136) este proiectată pentru atacuri de la distanță mare:
Lungime: 3,5 m
Anvergură: 2,5 m
Greutate: ~200 kg
Focar de luptă: 50 kg
Rază: până la 1.800 km
Viteză: 300 km/h
Deși relativ ieftine (35.000–50.000 dolari per unitate), aceste drone forțează apărarea ucraineană să răspundă cu interceptoare costisitoare, precum sistemele Patriot, unde fiecare rachetă poate depăși 5 milioane de dolari.
În această săptămână, Ucraina a anunțat că a doborât dronei Shahed cu numărul 30.000, conform analizelor numerelor de serie.
Ce semnifică aceste imagini
Cele două videoclipuri oferă indicii clare privind scalarea războiului cu drone:
Primul arată o producție industrială de mari proporții, posibil subterană și rezistentă la atac.
Al doilea evidențiază tactici de lansare mobilă, flexibilă, inclusiv utilizarea unor vehicule din afara sferei de producție rusă.
Împreună, acestea transmit un mesaj strategic: Rusia nu doar întreține campania de drone — o intensifică.
Războiul provocat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei se întețește, iar invadatorii pun o presiune uriașă. Printre multe vești proaste, generalul (r) Alexandru Grumaz are un motiv de optimism: una dintre noile arme primite de ucraineni își dovedește eficiența și contribuie la apărare antiaeriană a Ucrainei.
Atac cu drone și rachete Kiev. FOTO Profimedia
Rusia va ajunge în curând să lanseze câte 1.000 de rachete și drone pe zi asupra Ucrainei, iar veștile proaste nu se sfârșesc aici. Din toamnă, dronele Moscovei vor fi și mai sofisticate și vor putea ocoli mai ușor sistemele de apărare antiaeriană a Ucrainei. Informația vine din Ucraina, de la agenția de știri Unian, citată de Defenseromania.ro.
Potrivit sursei citate, Yevhen Dîkîi, veteran al războiului ruso-ucrainean și fost comandant de companie al batalionului Aidar, a confirmat că Rusia a reușit să crească simțitor numărul de drone Shahed, iar în următoarele săptămâni acestea vor primi un update și vor fi mult mai greu de interceptat.
„Nu vor avea nevoie de canale de comunicații și nu vor avea nevoie de o navigație clasică. Asta ne așteaptă cu adevărat în această toamnă. Dar aceasta este provocarea pe care o vedem, înțelegem, avem ceva timp. Și trebuie să ne concentrăm imediat resursele pe dezvoltarea de contramăsuri. Și, din păcate, nu poți cumpăra această contramăsură de la cineva. Nimeni nu s-a confruntat cu asta. Trebuie să fim primii care dezvoltă contramăsuri”, a explicat oficialul ucrainean.
Arma excepțională cu care Ucraina a evitat apocalipsa dronelor rusești
Nici în războiul terestru nu se întrevăd vești bune pentru ucraineni. Rușii continuă să înainteze încet, dar sigur. De altfel, în ultimele luni a crescut viteza de progres a trupelor Moscovei, ceea ce nu anunță nimic bun pentru Ucraina.
Între atâtea vești proaste pentru Kiev apare și una bună. Într-o analiză pentru „Adevărul”, generalul (r) Alexandru Grumaz spune că noile arme livrate Ucrainei încep să-și arate utilitatea.
Chiar dacă apărarea antiaeriană a Kievului e copleșită, raportul de forțe tinde să se mai echilibreze, după ce ucrainenii au primit o armă-minune cu care „vânează” dronele rusești.
„Utilizarea rachetelor antiaeriene nu poate fi o opțiune viabilă la ora actuală din cauza costurilor enorme. În Ucraina a ajuns deja și e folosit în luptă Skynex, care este un sistem modular. Prezentat pentru prima dată anul trecut la Paris, el poate fi configurat în funcție de amenințări. Detaliile acestor sisteme nu sunt făcute publice la ora actuală și avem doar o prezentare făcută de Rheinmetall. Tunul de pe el a utilizat o cadență de lovire a dronelor de 1.000 de gloanțe pe minut, o rază de 4.000 de metri. El poate elimina inclusiv dronele First Person View, adică FPV-urile, într-o singură rafală”, spune generalul Alexandru Grumaz.
La fel de important, pe lângă eficiența sporită, muniția Skynex este cu mult mai ieftină decât rachetele antiaeriene care ajung să coste chiar și câteva milioane de euro bucata.
Cum funcționează
„Lucru care trebuie menționat în aceste sisteme, cheia este muniția. Skynex trage cu proiectile Oerlikon de 35 de milimetri, care costă între 3.000 și 4.000 de dolari. În loc să lovească ținta, aceste proiectile explodează chiar înainte de impactul cu aceasta, eliberând un grup de submuniții, care sporește șansele de a distruge cu succes o dronă. Într-adevăr, eliminarea unei drone cu un proiectil de 4.000 de dolari este mult mai ieftină față de milioanele de dolari pe care trebuie să le dai pentru rachetele Patriot. Deci asta ar fi una dintre armele care ar putea ajuta pe ucrainenii să stopeze măcar atacurile cu drone”, mai spune generalul Alexandru Grumaz.
Ca termen de comparație, o singură rachetă interceptoare NASMAS, de fabricație americană, ajunge să coste chiar 4 milioane de dolari. Prețurile sunt apropiate și în cazul rachetelor interceptoare folosite de sistemele Patriot. Totul cu mențiunea că un sistem Patriot poate ajunge să coste un miliard de dolari, cu tot cu rachete.
În aceste condiții, mult timp ucrainenii s-au apărat cu rachete interceptoare care ajung să coste 4 milioane bucata. Ori un calcul simplu arată că nu există atâtea rachete interceptoare câte drone lansează rușii împotriva Ucrainei. Iar calculul mai arată că nu este sustenabil sub nicio formă ca apărarea antiaeriană ucraineană să continue să tragă cu rachete de milioane de dolari împotriva unor drone rusești care nu valorează mai mult de 20.000 de euro pe bucată. În condițiile în care rușii lansează zilnic între 600 și 700 de drone, rachetele interceptoare primite de la americani, britanici și francezi sunt insuficiente și mult prea scumpe.
Chiar dacă ucrainenii sunt mai eficienți de când au primit noile arme, faptul că inamicul trimite mult mai multe drone și rachete face ca apărarea lor să se clatine. Potrivit Financial Times, roiurile de drone rusești străpung apărarea antiaeriană ucraineană într-un ritm record. Datele oficiale ale forțelor aeriene ucrainene arată că 15% din drone au străpuns apărarea ucraineană, în medie, între lunile aprilie și iunie. Anterior, abia 5% dintre dronele rusești făceau acest lucru.
Cifre înfricoșătoare
Generalul Alexandru Grumaz comentează situația din teren și spune că totul ține de faptul că Rusia aruncă în luptă mult mai multe drone și rachete decât o făcea până de curând.
„Cifrele sunt cu adevărat înfricoșătoare. Trupele rusești lansează zi de zi între 600 și 700 de drone, alături de 20 până la 40 de rachete balistice. În aceste condiții, important e ca ucrainienii să mențină frontul pe aliniamentul actual. Problema cea mare este că producția de armament a Rusiei a crescut foarte mult. Rușii spuneau în aprilie că au produs mai mult de 1,5 milioane de drone de tipuri diferite, incluzând FPV-uri în jur de 4.000. Este clar că rușii se apropie de o mie de drone lansate pe zi. Este enorm de mult acest lucru pentru conflictul din Ucraina și nu prevestește nimic bun, mai ales că Rusia își planifică să producă 2 milioane de drone FPV în 2025. De asemenea, produc 30.000 de drone cu o rază lungă de acțiune. Și să nu uităm că în plus mai produc 170 de drone Shahed în fiecare zi, dar vor să ajungă la 200 pe zi.”
Însă chiar dacă situația nu este roz, Ucraina nu cedează. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat un acord cu compania americană Swift Beat, pentru a produce în comun sute de mii de drone pentru Ucraina, inclusiv drone interceptor. Iar speranțele Kievului se leagă mult și de dronele interceptor care ar urma să constituie un zid în fața celor inamice. Totuși, nu este clar când va fi definitivat acest proiect.
Luptă acerbă pentru fiecare metru de pământ ucrainean
Pe de altă parte, generalul Alexandru Grumaz consideră că trupele ucrainene au reușit să facă progrese importante și în războiul electronic, în care rușii erau până acum categoric superiori. Astfel, ucrainenii au șansa de a se apăra în fața unui inamic de acest calibru chiar cu una dintre armele favorite ale Rusiei, războiul electronic.
Generalul Alexandru Grumaz
„Ucraina trebuie să reziste cu orice preț și să prevină căderea frontului. Până acum, ucrainenii au luptat cu mult eroism și merită toate aprecierile. Speranța mea e că vor rezista până când vor primi armele anunțate de Donald Trump. Din acel moment, apărarea ucraineană va fi și mai mult întărită și am avea motive să fim optimiști că vor reuși să oprească avansul rușilor. Însă deocamdată avem prea puține motive de optimism”, conchide generalul Alexandru Grumaz.
Cine e generalul Grumaz
Generalul (r) Alexandru Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a SUA cu titlul de master în Strategia Resurselor de Apărare și a programului Senior Executives programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University.
Fost consul general al României la Shanghai, generalul a ocupat poziții importante în Ministerul Apărării Naționale ca șef al Direcției de Management al Resurselor pentru Apărare, director al Directoratului de Planificare Integrată a Apărării sau Inspector pentru armamente. Grumaz a ocupat poziția de prim-adjunct al Directorului STS, fiind specialist în telecomunicații.
Are expertiză în planificarea strategică, în relațiile internaționale militare și civile și experiență în planificarea și managerierea complexă a bugetului unei organizații. Este un bun cunoscător al vieții politice și militare din China și Statele Unite ale Americii unde și-a petrecut o parte din cariera militară și diplomatică. Actualmente este președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate.
Ministerul Apărării Naționale a anunțat luni că a semnat cun contract cu Rafael pentru achiziția a 18 sisteme antiaeriene pentru distanțe scurte și foarte scurte. Valoarea contractului penttru sistemele SApyder este de 2 miliarde de euro.
România a semnat contractul cu Rafael pentru achiziția sistemelor Spyder. Foto Defence military
„Ministerul Apărării Naționale – Direcția generală pentru armamente, prin CN Romtehnica SA, și compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems Ltd au semnat vineri, 18 iulie, Acordul-cadru privind achiziția sistemelor antiaeriene SHORAD-VSHORAD”, se menționează în comunicatul MApN. Acordul-cadru prevede semnarea a trei contracte subsecvente, prin care vor fi achiziționate șase sisteme integrate antiaeriene SHORAD-VSHORAD, un sistem de instruire și învățământ, un sistem de simulare pentru verificarea și evaluarea operatorilor VSHORAD, șase sisteme SHORAD și șase sisteme VSHORAD, inclusiv muniție, instruire și sprijin logistic.
Potrivit MApN, valoarea achiziției este de 10,33 mld. lei fără TVA, adică aproximativ 2,038 mld EURO fără TVA.
Acordul-cadru se va derula pe o perioada de 7 ani, primele 2 sisteme VSHORAD urmând să fie livrate în termen de 3 ani de la semnarea primului contract subsecvent.
Programul de înzestrare „Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” are ca obiectiv dotarea armatei cu sisteme de armament avansate, destinate protecției împotriva amenințărilor aeriene, inclusiv drone și rachete de croazieră.
Sistemele SHORAD-VSHORAD reprezintă o combinație optimă de mobilitate, eficiență și integrare în rețele defensive moderne, fiind compatibile cu cerințele NATO.
Achiziția, pentru care s-a obținut aprobarea prealabilă a Parlamentului României, conform legislației specifice (cdep.ro/bp/docs/F1990344533/img05202020_0016.pdf), a fost una de tip competitiv (licitație restrânsă), incluzând condiția achiziției de pe plan internațional, cu obligativitatea integrării în industria națională de apărare prin cooperare tehnologică și industrială.
Procedura a fost publicată în SEAP și JOUE (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene), în luna noiembrie 2023.
După comunicarea rezultatului procedurii către participanții și trecerea termenului legal de așteptare pentru semnarea Acordului-cadru, în conformitate cu art. 59 din Legea 101/2016, au fost demarate procedurile de semnare cu operatorul economic desemnat câștigător, respectiv cu Rafael Advanced Defense Systems Ltd.
Sistemele Spyder ale României vor folosi și rachete poloneze
Israelienii de la Rafel au câștigat licitația MApN cu sistemul SPYDER, dar nu varianta all-in-one cum se specula anterior, ci cu una personalizată pentru a satisface cerințele Romtehnica, cu vehicule dedicate pentru lansatoare, centrul de comandă, unitatea radar și elementele conexe.
Radarul din cadrul sistemului va fi unul realizat de Leonardo, iar rachetele folosite vor fi de trei tipuri, două ale celor de la Rafael, și una din Polonia care s-a făcut remarcată în teren în războiul din Ucraina.
Astfel, pentru apărarea pe rază foarte scurtă până la 15 km sistemele Spyder ale României vor folosi rachete poloneze Piorun și rachete israeliene Python 5 (ambele cu ghidare în infraroșu). Pentru rază scurtă, sistemul va folosi rachete Derby (ghidaj radar) pe rază medie între 20 sau 50 de kilometri.
Pentru România sistemul Spyder ca variantă de apărare antiaeriană VSHORAD/SHORAD ar urma să înlocuiască vechile sisteme sovietice aflate încă în uz, dar, treptat, și sistemele mai vechi de apărare cu rachete americane Hawk.
Pachetul de reformă al administrației publice locale, care va fi gata până la finalul lunii iulie, anunță și o măsură prin care cei care nu și-au plătit datoriile la stat să nu își poată recupera permisul de conducere. Mai mult, Executivul vrea să introducă măsura suspendării permisului auto în cazul neachitării amenzilor.
Guvernul caută măsuri pentru a strânge bani la buget FOTO Inquam / Octav Ganea
Printre noile măsuri care ar urma să fie cuprinse în pachetul pregătit până la finalul lunii iulie se numără și suspendarea permisului de conducere în cazul neplății amenzilor în termen de 90 de zile. Recuperarea carnetului de șofer ar urma să depindă de plata tuturor debitelor.
„Restituirea permisului de conducere suspendat va avea loc sub condiţia dovedirii achitării tuturor debitelor pe care le are cetățeanul posesor de permis auto. Dacă există un debit neachitat, permisul nu se restituie”, a anunțat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
„O astfel de propunere nu are cum sa treacă de avizul de legalitate al Ministerului Justiției”, spune avocatul Toni Neacșu. De altfel, experții în drept constituțional punctează că măsură nu ar avea șanse de trecere nici de Curtea Constituțională. Explicație e simplă, spun aceștia: dreptul de a conduce nu poate fi îngrădit dintr-un alt motiv față de cele prevăzute în legislație.
Profesorul de drept Radu Carp explică faptul că este „vorba de două chestiuni diferite, două drepturi diferite, care în mod normal n-ar trebui să intre în coliziune, adică să depindă unul de celălalt. Pentru că dreptul de a avea permis nu poate fi suspendat decât în condițiile care au fost specificate la eliberarea permisului. Ori asta este o condiție suplimentară care se adaugă unui contract implicit între stat și cetățean. Deci, s-ar putea să nu reziste, dar trebuie văzut dacă va fi contestată și cum va fi contestată”.
De altfel, potrivit acestuia, o astfel de măsură ar urma să aibă un impact infim și nu ar avea șanse să aducă venituri semnificative la bugetul statului: „Rar se găsesc persoane care să nu-și fi plătit impozitele și să fie și șoferi. Nu cred că e o categorie foarte extinsă”.
Fostul judecător constituțional Petre Lăzăroiu spune că, în mod normal, nici nu ar fi trebuit introdusă în pachet măsura: „Suspenzi un drept, dreptul de a conduce, pentru o stare care este de cu totul altă natură. Omul nu și-a plătit contribuțiile, nu și-a plătit nu știu ce amendă, nu și-a plătit nu știu ce impozit, care are o altă sursă, o altă origine și pentru asta ce faci? Ai posibilități legale ca să-l execuți pentru așa ceva. (…) Există proceduri pentru recuperarea creanțelor”.
„În primul rând, ceea ce se suspendă când săvârșești o contravenție la regimul circulației nu este permisul de conducere, acela e doar o bucată de hârtie, ci chiar exercițiul dreptului de a conduce pe drumurile publice. Că în limbajul comun îi spunem suspendarea permisului de conducere e una, că Guvernul are amatorismul de a face lucrul acesta e altceva.
În al doilea rând, tocmai pentru că ceea ce se suspendă nu e bucată de hârtie care se numește permis de conducere ci exercițiul dreptului de a conduce, la expirarea perioadei de suspendare ai dreptul legal să conduci indiferent că îți ridici permisul sau nu de la poliție. Cu permisul doar faci dovadă imediată că poți conduce, dar simplă prezența sau absența lui fizică asupra ta nu îți da și nici nu îți ia dreptul de a conduce”, subliniază avocatul Toni Neacșu într-o postare pe Facebook.
Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, unul dintre cei mai influenți și longevivi lideri social-democrați, a lansat luni un atac virulent la adresa Guvernului condus de Ilie Bolojan, acuzându-l că face reforme prin „teroare administrativă” și avertizând că PSD trebuie să decidă „urgent” dacă mai rămâne la guvernare.
Paul Stănescu. FOTO: Mediafax
Declarațiile vin în contextul în care premierul Bolojan a anunțat un nou pachet de măsuri de austeritate, ce vizează inclusiv stoparea unor proiecte locale derulate prin Programul Anghel Saligny, considerat de mulți o sursă de finanțare pentru baronii locali ai PSD.
„Reformele nu se fac prin teroare administrativă, ci prin dialog, echilibru și responsabilitate”, a scris Stănescu într-o postare publicată pe pagina de Facebook a PSD. El susține că pachetul anunțat de Executiv afectează nejustificat comunitățile locale și categorii vulnerabile: „pensionari, mame, profesori, salariați cu venituri mici, funcționari, militari”.
Postarea vine pe fondul tensiunilor tot mai mari din interiorul coaliției și al frământărilor din PSD înainte de congresul din toamnă, unde se conturează două tabere: una care vrea rămânerea la guvernare și alta care cere trecerea în opoziție pentru a contracara ascensiunea AUR.
Simbol al sistemului de sinecuri pe care Bolojan vrea să-l reformeze
Ieșirea nervoasă a lui Paul Stănescu vine în contextul în care familia sa este adânc înrădăcinată în sistemul bugetar, ocupând funcții importante în instituții publice considerate „fabrici de sinecuri”.
Fratele său, Alexandru Stănescu, conduce Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, deși nu are experiență în fonduri europene. Agenția gestionează peste 1,2 miliarde de euro pentru perioada 2021–2027. Înainte, fusese numit de PSD la ANRE, dar a demisionat după ce CCR a stabilit că numirea sa a fost neconstituțională.
Fiica sa, Alina Gabriela Modan, a fost angajată la ANCOM în 2019 de Sorin Grindeanu, deși nu avea experiență în domeniul telecomunicațiilor. Ulterior, a devenit funcționar public după ce a câștigat un concurs intern, conform G4Media. Potrivit declarației de avere, a obținut 220.000 de euro doar din darurile de nuntă.
Ginerele său, Robert Modan, este secretarul general al ASF, o instituție criticată pentru politizarea excesivă. A ajuns în funcție prin delegare, cu sprijinul fostului președinte ASF, Nicu Marcu, apropiat al lui Stănescu. Traseul său profesional a început în județul Olt, ca specialist PR într-o asociație agricolă locală.
Fiul său, Ștefan Stănescu, a fost implicat în scandalul subvențiilor pentru stuful din Delta Dunării. Două firme apropiate de el au cerut aproape 6 milioane de euro din fonduri UE, după ce o lege modificată în Parlament a redefinit zonele din Deltă ca pajiști eligibile pentru subvenții. Ancheta a fost demarată de Parchetul European, iar APIA a oprit plățile.
Săgeți între PNL și PSD: „Au început să sune fiicele de la ANCOM, amantele de la ANRE”
Liberalii le transmit pesediștilor că fac parte dintr-o coaliție și au reacționat cu o acuzație directă: „Urlă nu din cauza deficitului, ci pentru că li se taie privilegiile”. Fostul ministru Raluca Turcan susține că astfel de afirmații nu ajută coaliția de guvernare, care trebuie să funcționeze. O reacție mult mai virulentă a avut-o, tot pe Facebook, deputatul Gigel Știrbu, care spune că pesediștii sunt panicați.
Microsoft avertizează asupra unei vulnerabilități critice de securitate care afectează serverele SharePoint on-premises, într-un nou val de atacuri informatice la scară globală. Compania a confirmat că breșa de securitate, cunoscută și sub numele de „ToolShell”, a fost exploatată activ de hackeri în atacuri care au vizat servere din întreaga lume, inclusiv ale unor agenții guvernamentale și instituții educaționale.
Atacurile au vizat agenții federale și statale din SUA. FOTO: Shutterstock
CVE-2025-53770 este o vulnerabilitate de tip „zero-day”, adică era necunoscută până recent de Microsoft și nu avea o soluție de securitate disponibilă la momentul atacului. Potrivit cercetătorilor citați de Forbes, această breșă permite atacatorilor să preia controlul complet asupra serverelor SharePoint, fără autentificare, ocolind sisteme de protecție precum MFA (multi-factor authentication) sau SSO (single sign-on), relatează Forbes.
„Atacatorii pot executa cod de la distanță, accesa fișierele și configurațiile serverelor și se pot deplasa lateral în rețeaua Windows”, au avertizat experții în securitate.
Mize mari: date furate, parole compromise și acces la alte servicii
În contextul în care SharePoint este adesea conectat cu servicii esențiale precum Outlook, Teams sau OneDrive, consecințele unei astfel de breșe pot include furt de date sensibile, colectarea parolelor utilizatorilor, acces neautorizat la conturi și servicii interne, persistența accesului chiar și după aplicarea patch-ului, dacă nu sunt rotite cheile criptografice.
Microsoft avertizează că atacatorii pot folosi cheile furate pentru a se da drept utilizatori legitimi sau servicii, inclusiv după ce serverele sunt actualizate.
Cine a fost vizat
Potrivit datelor obținute până acum, atacurile au vizat agenții federale și statale din SUA, o agenție guvernamentală din Spania, universități din SUA și din alte țări, companii din domeniul energiei, o companie de telecomunicații din Asia
Microsoft a lansat actualizări de securitate de urgență pentru SharePoint Server 2019 și Subscription Edition. O actualizare pentru SharePoint 2016 este în curs de dezvoltare.
„Clienții ar trebui să aplice aceste actualizări imediat pentru a se asigura că sunt protejați”, a transmis compania.
Dacă actualizarea nu poate fi aplicată imediat, Microsoft recomandă deconectarea serverelor de la internet pentru a evita atacuri suplimentare.
CISA cere acțiune în 24 de ore
Agenția americană pentru securitate cibernetică și securitatea infrastructurii (CISA) a inclus vulnerabilitatea în catalogul oficial de amenințări și cere tuturor agențiilor guvernamentale să aplice patch-ul în maximum 24 de ore.
Închiderea Al Jazeera Balkans nu reprezintă doar dispariția unei voci importante în regiune, ci semnalează începutul unei etape îngrijorătoare pentru presa independentă — și, odată cu ea, pentru democrația globală, scrie politico.eu.
Al Jazeera Balkans se închide/FOTO:X
Într-o regiune în care libertatea presei este de mult supusă presiunilor, vestea că postul pan-regional își va închide porțile în cursul acestei luni nu a surprins pe deplin, dar a venit ca o confirmare a unui trend mai amplu: declinul accelerat al instituțiilor media tradiționale.
Anul 2025 a început cu o serie de închideri de publicații și redacții considerate până nu demult piloni ai informării independente, în special în Balcanii de Vest — o zonă unde presa a avut un rol esențial în menținerea păcii și a responsabilității politice, mai ales după conflictele din anii ’90. Fără această infrastructură de informare, există temeri reale privind o accentuare a tendințelor autoritare în regiune.
Dar consecințele acestor închideri depășesc granițele Balcanilor. Ele prefigurează apariția unei epoci a post-jurnalismului — un climat în care informația există, dar este lipsită de relevanță; în care adevărul este disponibil, dar devine structural irelevant.
Un context global tensionat
Anul acesta ar fi trebuit să marcheze o relansare a presei europene, pe fondul noii legislații privind libertatea presei adoptate la Bruxelles. În realitate, criza presei pare să se adâncească. În Europa de Est și în vecinătatea sa, redacțiile se confruntă cu tăieri bugetare drastice, demiteri și lipsă de finanțare.
Situația a fost agravată de deciziile administrației Trump, instalată din nou la Casa Albă în ianuarie. Imediat după preluarea mandatului, președintele a suspendat finanțările externe pentru Departamentul de Stat și Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), iar la 1 iulie a fost anunțată și închiderea oficială a acesteia din urmă. Mii de instituții media independente din întreaga lume, inclusiv din Europa, depindeau de aceste fonduri.
În martie, o nouă directivă a vizat și Agenția SUA pentru Media Globală, care finanțează instituții precum Vocea Americii și Europa Liberă — ambele cu un rol major în acoperirea jurnalistică a regimurilor autoritare din Europa și Eurasia. Reducerile de personal au început deja, afectând inclusiv unii dintre cei mai cunoscuți jurnaliști din regiune.
Un sistem în colaps controlat
Al Jazeera Balkans — care a transmis timp de 14 ani din Sarajevo către întreg spațiul ex-iugoslav — a fost una dintre ultimele instituții media cu acoperire regională și credibilitate jurnalistică ridicată. Închiderea sa vine într-un moment critic.
În Serbia, de exemplu, diminuarea sprijinului american pentru societatea civilă și presă coincide cu o intensificare a represiunii guvernamentale. În februarie, poliția a percheziționat sediile a patru ONG-uri, invocând suspiciuni privind utilizarea incorectă a fondurilor USAID. Reacțiile dure ale autorităților față de protestele studențești, declanșate de un scandal de corupție în noiembrie anul trecut, au avut loc în paralel cu campanii publice împotriva jurnaliștilor și experților independenți.
Și în alte părți ale regiunii — inclusiv în Kosovo, Macedonia de Nord și Bosnia-Herțegovina — instabilitatea politică, tensiunile interetnice și discursurile secesioniste se intensifică. Iar în lipsa presei independente, cetățenii riscă să rămână fără mijloace reale de informare și responsabilizare democratică.
Din jurnalism ca pilon al păcii, spre irelevanță strategică
După războaiele din Balcani, guvernele occidentale au investit masiv în dezvoltarea presei, considerând jurnalismul nu doar un instrument de informare, ci un pilon esențial al reconstrucției democratice. Această filozofie a stat la baza apariției unor instituții precum Al Jazeera Balkans, RFE/RL și VOA în regiune.
Dar azi, această viziune pare abandonată. Jurnalismul supraviețuiește, dar cu influență diminuată și fără garanții financiare. Într-o lume unde dezinformarea se răspândește rapid, iar încrederea în presă este erodată, jurnalismul devine tot mai fragil.
Apariția „epocii post-jurnalismului” nu înseamnă doar dispariția redacțiilor. Înseamnă o mutație structurală: o societate în care fluxul de informații continuă, dar semnificația lui dispare. Arhitectura media rămâne în picioare, dar este golită de conținut și încredere.
Pentru comunitatea internațională, ceea ce se întâmplă în Balcani ar trebui să fie un semnal de alarmă. Regiunea devine un laborator în timp real pentru viitorul informației în democrații fragile.
Instituțiile europene sunt chemate nu doar să gestioneze o criză, ci să regândească întregul rol al jurnalismului în arhitectura democratică. Nu este suficient să menținem redacțiile în viață. Este nevoie de o reconstrucție a jurnalismului ca bun public, susținut financiar și politic.
În final, Bruxellesul trebuie să renunțe la nostalgia unei „epoci de aur” a presei și să trateze jurnalismul nu ca pe un accesoriu al democrației — ci ca pe o condiție indispensabilă a existenței ei.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că ministerul nu va reevalua persoanele cu handicap în vederea verificării certificatelor, însă îi va verifica pe acei beneficiari care lucrează în străinătate.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete FOTO: FB
„Nu sunt de acord să umilim aceste persoane, au fost destul umilite de sistem. Ce vom încerca să facem este să regândim puțin criteriile pentru acordarea acestor certificate și beneficiile pe care le au. Ne vom uita la gradele de handicap, pentru că există unele grade cu care pacientul poate să își desfășoare activitatea în muncă, să își desfășoare activitatea în muncă, poate avea un job.
În anumite situații, vorbim de drame – de exemplu persoane care se recuperează după un AVC, de accidente rutiere, cancer, și multe altele. Sistemul nu îi va umili în continuare. Însă vorbim și de anumite portițe create în acest sistem, în care anumiți pacienți beneficiază de certificat de handicap în România și ei lucrează în străinătate, de exemplu”, a spus ministrul Sănătății, la Antena 3.
Pentru persoanele cu handicap nu se va aplica taxa CASS, a declarat joi, 3 iulie, Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, într-o conferinţă de presă, în care mai mulți miniștri ai guvernului Bolojan au explicat pachetul de măsuri fiscale anunțat de premier.
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, anunță că a descoperit că ministerul pe care îl conduce deține în București o clădire cu 54 de birouri în care funcționează mai multe firme. „De 18 ani Ministerul nu încasează niciun leu chirie, chiar daca ele sunt închiriate si subînchiriate”, spune acesta.
Centrul incubator de afaceri, clădire a Ministerului Economiei FOTO: FB
O clădire de birouri cu 54 de spații funcționale, aflată în patrimoniul Ministerului Economiei, a fost închiriată ilegal timp de 18 ani, fără ca statul să încaseze vreun leu.
„Poate ați mai auzit de furat cu sacul, cu remorca sau cu portbagajul…Dar cu clădirea întreagă? Asta sigur e nouă. Mi s-a spus să nu sparg buba, să-i las si eu cum i-au lăsat și alții până acum. Transmit un singur mesaj: exclus! Am descoperit, cu mare stupoare, că Ministerul Economiei deține în București o clădire de 1.500 mp, cu 54 de birouri în care funcționează mai multe firme, dar de 18 ani Ministerul nu încasează niciun leu chirie, chiar daca ele sunt închiriate si subînchiriate. Da, ați citit bine: ZERO lei timp de aproape două decenii in timp ce alții încasau bani frumoși. Cum a fost posibil? Simplu: pentru că li s-a permis. Vedeți și in video de mai jos”, a transmis Ministrul Economiei, Radu Miruţă.
Ministrul anunță că a dispus evacuarea, iar ministerul pe care îl conduce va încasa chiria.
„Dar lucrurile nu mai pot continua așa. Am dispus evacuarea, statul roman va putea utiliza pentru stat o clădire întreagă de birouri, iar Ministerul va încasa chiria, iar șmecherașii nu”, a adăugat ministrul Radu Miruță.
Anunțul demarării unor pregătiri pentru o primă vizită a președintelui Nicușor Dan în SUA, la invitația Administrației Trump, ar putea să rezolve din problemele noului președinte al României, dar și să bifeze o serie de puncte importante, în contextual geostrategic complicat din prezent, spun analiștii consultați de Adevărul.
Casa Albă a lansat o invitație oficială FOTO Administrația Prezidențială
România pregătește prima vizită a lui Nicușor Dan în SUA. Șeful Cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a confirmat că există o invitație oficială din partea președintelui Donald Trump, iar ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că pregătește deja deplasarea, urmând să plece la Washington în septembrie.
„Există o invitație oficială din partea președintelui Donald Trump, adresată președintelui Nicușor Dan. Au avut un dialog bilateral foarte bun în urmă cu o lună de zile, și această invitație a fost transmisă de o manieră formală. Sigur, toți cei care au responsabilități pentru organizarea unei astfel de întâlniri extrem de importante se implică”, a explicat Cristian Diaconescu la Digi24. Oana Țoiu, ministra de Externe, care se va ocupa de organizarea deplasării în SUA a președintelui României, a informat că acesta va merge la Washington în septembrie.
Țoiu a precizat că a avut mai multe discuții cu secretarul de stat american Marco Rubio, la summitul NATO de la Haga, pe tema consolidării relațiilor dintre România și Statele Unite. Tot atunci, preşedinţii Nicuşor Dan și Donald Trump s-au întâlnit prima dată și au schimbat câteva cuvinte.
Anunțul vizitei, în pofida discursului exteremist din România
„Ceea ce este important și foarte important este faptul că această vizită va sparge mult din mitologia din România că există o relație proastă între România și Statele Unite ale Americii, pe de-o parte, și că președintele Nicușor Dan este persona non grata pentru administrația de la Washington. După cum se vede, nu este adevărat.
Multe din narațiunile lui Călin Georgescu și ale lui George Simion se lovesc de proba invitației, ca să spunem așa. Sigur, acum vom vedea când și cum se va petrece această întâlnire și care va fi, să-i spunem, rezultatul. Dar faptul că există o invitație formală din partea președintelui Trump pentru președintele Nicușor Dan al României și că ei se vor vedea la Casa Albă arată că România își păstrează condiția de partener strategic pentru Statele Unite în condițiile în care, evident, Donald Trump și-a schimbat azimutul în ceea ce privește războiul din Ucraina”, explică profesorul universitar Andrei Țăranu pentru „Adevărul”.
Schimbarea de la Casa Albă
Potrivit expertului, schimbarea de viziune a lui Donald Trump în privința Ucrainei poate fi unul dintre motivele invitației oficiale lansate de la Casa Albă lui Nicușor Dan: „România joacă un rol important în aceasta ecuație. Cred că ăsta e motivul pentru care a fost invitat Nicușor Dan și iată, nu președintele Poloniei, care teoretic este mai MAGA și mai trumpist decât Nicușor Dan”.
De altfel, cel mai probabil, subiectele vor fi de natură militară și de securitate, iar una dintre mizele principale pentru România este fabricarea de armament american pe teritoriul țării.
„Au început să se producă F-35 în Italia, să se producă componente de F-35 în Turcia și așa mai departe. România cumpără fără să aibă, cu excepția Piranha, fără să producă pe teritoriul României, ceea ce ar fi, să vă spun, având în vedere proximitatea de frontul ucrainean, ar fi foarte bine dacă România ar învăța să facă offset-uri (n. r. – să echilibreze) și în felul ăsta am rezolva și noi problema cu înarmarea și cu cei 5%”, mai spune Andrei Țăranu.
De ce este diferită vizita lui Nicușor Dan
Potrivit analistului de externe Radu Magdin, vizita lui Nicușor Dan se diferențiază de vizitele șefilor de stat anteriori „prin contextul geopolitic complicat în momentul de față și prin poziția României, poate mai importante ca oricând, drept unul dintre capetele de pod pro-americane în Europa, precum și de stat graniță față de conflictul ruso-ucrainean”.
Politologul Andrei Țăranu subliniază că, dacă va merge în septembrie sau octombrie, „ar fi o bună ocazie să se ducă și cu un nou ambasador la pachet. Adică să scape de scrisorile de acreditare și așa mai departe, și Nicușor Dan să facă și introducerea noului ambasador direct la Donald Trump. (…) În rest, trebuie să vedem care va fi agenda pe care o vor accepta Departamentul de Stat al Statelor Unite, respectiv Ministerul de Externe”.
Cel mai recent, Klaus Iohannis a avut o întrevedere la Casa Albă cu Joe Biden în mai 2024. La acel moment, unul dintre subiectele principale discutate a fost donarea sistemului Patriot pentru Ucraina. Iohannis a avut și o întrevedere cu Donald Trump în iunie 2017. Anterior, Traian Băsescu s-a văzut cu Barack Obama și cu George W. Bush. Foștii președinți SUA George W. Bush și Bill Clinton au vizitat România. Ultima vizită a unui președinte american a fost însă în 2008.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit despre salariile și bonusurile șefilor de la Romsilva, dar și de reorganizarea care va urma în curând. „99 de directori au avut 22 de milioane de lei în salarii și sporuri, lunar, anul trecut”, a spus aceasta.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu FOTO: Mediafax
„Astăzi, bonusurile acelea nu mai există. Sunt blocate total de ordonanța de urgență care a fost dată de câteva luni de zile. Sub mandatul meu, în niciun caz nu vor fi readuse. Deci asta este foarte clar. Este nevoie și de o scădere a numărului de directori. Pentru cei 99 de directori, au fost alocate undeva la 22 de milioane de lei în salarii și în bonusuri, lunar. 22 de milioane de lei pentru 99 de directori. Sunt oameni foarte norocoși să aibă atâția bani pe mână, care să li se dea în fiecare lună”, a spus Diana Buzoianu, ministrul Mediului, la Antena 3.
Diana Buzoianu afirmă că reorganizarea Romsilva va viza, printre altele, și scăderea numărului de direcții silvice, pentru eficientizarea activității.
De asemenea, vrea să regândească total sistemul de contabilitate al Romsilva și să reducă numărul de directori, în prezent, 99.
În ultimele luni, Romsilva s-a aflat în mijlocul unui scandal imens, după ce fostul ministru, Mircea Fechet, a dezvăluit că la pensionare, persoanele din conducerea regiei primesc sume uriașe, de până la 100.000 de euro.
Capitalizarea bursieră a Romgaz, principalul producător de gaze din România și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, a crescut, în medie, cu peste un miliard de lei în fiecare lună care a trecut de la începutul anului, ajungând, la finalul săptămânii trecute, la valori istorice pe Bursa de Valori București.
Cel mai mare producător național de gaze naturale a ajuns, vineri, la o valoare de piață – record de aproape 30 de miliarde de lei, după ce acțiunea Romgaz a ajuns la prețul maxim de 7,73 de lei.
La închiderea ședinței de luni, acțiunea Romgaz a ajuns la un preț de 7,5 de lei, după o scădere de 1.06% față de vineri, și o capitalizare de 28,90 miliarde de lei.
Este o creștere cu aproximativ 10 miliarde de lei, potrivit cifrelor oficiale ale Romgaz, față de începutul anului, când prețul acțiunii era de 5,14 lei, iar capitalizarea, puțin sub 20 de miliarde de lei.
Astfel, în clasamentul la zi al BVB din perspectiva capitalizării autohtone, Romgaz se află, luni, pe locul trei printre marile companii din energie, după Hidroelectrica (55,32 miliarde de lei) și OMV Petrom (48,26 miliarde de lei).
Capitalizarea Romgaz crescuse pe parcursul anului trecut cu 4.74%, respectiv 905.742.640 lei.
Cât câștigă statul, acționar majoritar
Rezultatele Romgaz se reflectă, prin dividendele plătite de companie, în buzunarul fiecărui acționar, cu precădere în visteria statului, care deține pachetul majoritar.
Cele mai mari companii românești din energie sunt în TOP 10 în funcție de capitalizare, iar profiturile realizate anul trecut vor aduce statului, prin Ministerul Energiei și Secretariatul General al Guvernului, câteva miliarde de lei prin dividendele pe acțiunile deținute.
Mai concret, potrivit calculelor Gândul, Romgaz trimite la bugetul statului dividende totale de 423.082.589,44 lei dividende pentru acțiunile sale în această perioadă, pentru rezultatele de anul trecut.
Și asta pentru că statul român, prin Ministerul Energiei, deține 2.698.230.800 acțiuni (70,0071%). În AGA Romgaz s-a aprobat, pe 29 aprilie, valoarea dividendului brut total pe acțiune de 0,1568 lei, din care 0,1515 lei/acțiune aferent rezultatului anului 2024 și 0,0053 lei/acțiune aferent rezultatului reportat.
Potrivit datelor oficiale ale Romgaz, capitalizarea bursieră a crescut de la 10,80 miliarde lei în trimestrul I 2021 la peste 29,20 miliarde lei la jumătatea anului 2025, ceea ce confirmă încrederea pieței în strategia pe termen lung a companiei. Prin politica politică de dividend aplicată. Acționarii au beneficiat de distribuții de peste 4,6 miliarde lei în perioada 2020–2024.
Statul Român, acționarul majoritar, a beneficiat direct de această evoluție, încasând circa 3,2 miliarde lei din dividende și deținând în prezent o participație evaluată la peste 20,4 miliarde lei, arată cifrele oficiale. Astfel, valoarea curentă a participației, împreună cu fluxurile încasate sub formă de dividende reflectă o valoare totală generată pentru statul român de peste 23,6 miliarde lei.
Dividendelor cuvenite acționarilor pentru anu trecut urmează să fie virate în conturi la sfârșitul acestei săptămâni, AGA stabilind pe 25 iulie data plății.
Per ansamblu, în perioada 2021 – trimestrul I 2025, Romgaz a virat către bugetul central și bugetele locale o sumă totală de peste 20,3 miliarde lei (aproximativ 4 miliarde euro), sub formă de impozite, taxe și dividende. Contribuțiile fiscale directe achitate între 2020 – 2025 s-au ridicat la 17 miliarde lei, potrivit cifrelor companiei.
Hackeri neidentificați au exploatat o defecțiune majoră de securitate din software-ul Microsoft pentru a lansa un atac global asupra unor agenții guvernamentale și companii în ultimele zile.
Aproximativ 100 de organizații diferite au fost vizate, au declarat două dintre organizațiile care au ajutat la descoperirea operațiunii.
Microsoft a emis sâmbătă o alertă cu privire la „atacuri active” asupra mai multor organizații care rulau servere de SharePoint – o aplicație utilizată pe scară largă de organizații pentru a partaja documente și a colabora în cadrul organizațiilor.
Atacul compromite doar acele servere găzduite într-o organizație – nu și cele din cloud, cum ar fi Microsoft 365, au spus oficialii, conform Reuters.
Microsoft a declarat că „a furnizat actualizări de securitate și încurajează clienții să le instaleze”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.
Vaisha Bernard, hackerul șef de la Eye Security, o firmă de securitate cibernetică cu sediul în Olanda, care a descoperit campania de hacking, a declarat că o scanare a internetului efectuată cu Fundația Shadowserver a descoperit aproape 100 de victime în total – și asta înainte ca tehnica din spatele hack-ului să fie cunoscută pe scară largă.
„Este foarte clar”, a spus Bernard. „Cine știe ce au făcut alți adversari de atunci pentru a plasa alte uși din spate.”
Cu acces la aceste servere, care se conectează adesea la e-mailul Outlook, Teams și alte servicii de bază, o breșă poate duce la furtul de date sensibile, precum și la recoltarea parolelor, au remarcat oficialii Eye Security. Ceea ce este, de asemenea, alarmant, au spus cercetătorii, este că hackerii au obținut acces la chei care le pot permite să recâștige intrarea chiar și după ce un sistem a fost reparat.
Bernard a refuzat să identifice organizațiile afectate, spunând că autoritățile naționale competente au fost notificate.
Fundația Shadowserver a confirmat cifra de 100 de victime și a spus că majoritatea țintelor afectate se află în Statele Unite și Germania și că printre victimele se numără organizații guvernamentale.
Nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic în curs.
Microsoft va înceta să mai folosească ingineri din China pentru programele de cloud computing ale Departamentului Apărării
FBI a anunțat duminică că este la curent cu atacurile și că lucrează îndeaproape cu partenerii săi din sectorul federal și privat, dar nu a oferit alte detalii.
Centrul Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie a declarat că are cunoștință de „un număr limitat” de ținte în Marea Britanie. Un cercetător a spus că campania părea inițial să vizeze un set restrâns de organizații cu legături cu Guvernul.
Aceasta este doar cel mai recent caz de probleme privind securitatea cibernetică pentru Microsoft, unul dintre cei mai mari furnizori de tehnologie pentru guverne, în ultimii doi ani. A existat inclusiv un caz în care au fost furate e-mailurile directorilor companiei.
Anul trecut, compania a fost acuzată de un grup de experți guvernamentali și din industrie pentru greșeli care au permis hackerilor chinezi să aibă access la e-mailurile ale membrilor Guvernului SUA, inclusiv cele ale secretarului Comerțului de atunci, Gina Raimondo.
Vineri, Microsoft a anunțat că va înceta să mai folosească ingineri din China pentru a sprijini programele de cloud computing ale Departamentului Apărării, după ce un articol al publicației de investigații ProPublica a dezvăluit această situație, determinându-l pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, să ordone o revizuire a acordurilor de cloud ale Pentagonului.
Prima femeie care i-a acuzat acum aproape trei decenii pe Jeffrey Epstein și Ghislaine Maxwell de agresiune sexuală a mărturisit zilele acestea că a îndemnat atunci autoritățile să investigheze persoane influente din jurul lor – inclusiv pe Donald Trump.
Donald Trump şi Jeffrey Epstein, la o petrecere din 1992, în Florida/FOTO: captură video
Maria Farmer, artistă vizuală americană, a fost printre primele femei care i-au denunțat pe Epstein și partenera sa Maxwell pentru infracțiuni sexuale în 1996, când, potrivit unui nou interviu acordat publicației New York Times, l-a identificat și pe Trump, printre alții apropiați de Epstein, ca fiind demni de atenție, scrie The Guardian.
Artista a mai declarat că a fost re-intervievată de FBI în legătură cu Epstein în 2006. Atunci, a adus numele lui Trump în discuție în mod special din cauza unei întâlniri tulburătoare cu acesta într-o noapte târzie din 1995, în birourile lui Epstein.
Farmer a declarat pentru Times că „s-a întrebat mult timp” cum au gestionat agențiile de aplicare a legii plângerile sale din 1996 și 2006.
În 2008, Epstein a încheiat o înțelegere cu procurorii federali din sudul Floridei, care i-a permis să scape de acuzațiile federale mai severe, pledând în același timp vinovat de infracțiuni de stat de prostituție și solicitare de prostituție.
Anchetatorii spun că s-a sinucis în 2019, într-o celulă de închisoare, în timp ce aștepta procesul pentru trafic sexual de copii. Maxwell a fost condamnată în 2022, la 20 de ani de închisoare pentru trafic sexual.
Relatarea lui Farmer ar putea indica în ce context ar putea apărea numele lui Trump în dosare nepublicate legate de Epstein, o chestiune care a generat furie și diviziune fără precedent în rândul susținătorilor de obicei loiali ai președintelui.
Orice dovadă documentară a eforturilor lui Farmer de a atrage atenția FBI asupra asociaților lui Epstein s-ar putea dovedi spinoasă din punct de vedere politic pentru Trump, care a încercat – dar nu a reușit – să distragă atenția de la legăturile sale cu infractorul sexual condamnat. Relatarea lui Farmer ar putea alimenta și mai multă neîncredere în versiunea oficială a evenimentelor, inclusiv în concluziile conform cărora Epstein s-a sinucis.
Dosarele Epstein conțin aproape sigur numeroase înregistrări care nu au fost făcute publice și probabil includ nume și detalii despre indicii, dovezi, mărturii și relații care au fost adunate în timpul anchetei – dar care este posibil să nu fi fost coroborate sau utilizate în urmărirea penală împotriva lui și a lui Maxwell.
Agențiile de aplicare a legii nu l-au acuzat pe Trump de nicio faptă ilegală legată de Epstein și acesta nu a fost niciodată numit ținta vreunei anchete.
Casa Albă a contestat relatarea lui Farmer și a declarat pentru Times că Trump și-a încheiat prietenia cu Epstein cu mulți ani în urmă.
Relația lui Trump cu Epstein a fost supusă unei noi examinări intense de când procurorul său general, Pam Bondi, și directorul FBI, Kash Patel, și-au retras promisiunile anterioare de a publica dosarele anchetei Epstein.
Cum s-au cunoscut Farmer și Epstein
Farmer avea în jur de 25 de ani când a lucrat pentru Epstein în 1995 și 1996, inițial achiziționând opere de artă în numele său, dar mai târziu ocupând recepția casei sale din Upper East Side și supraveghind venirea și plecarea fetelor, tinerelor și celebrităților.
Într-o noapte din 1995, Farmer a spus că a fost chemată la birourile lui Epstein, într-o clădire luxoasă din Manhattan. A sosit în pantaloni scurți de alergare. Trump a apărut apoi îmbrăcat într-un costum, potrivit lui Farmer.
Farmer a spus că s-a speriat când Trump stătea deasupra ei, holbându-se la picioarele ei goale. Epstein a intrat în cameră și și-a amintit că i-a spus lui Trump: „Nu, nu. Nu este pentru tine.”
Cei doi bărbați au părăsit camera, iar Farmer a spus că l-a auzit pe Trump comentând că el credea că are 16 ani. Farmer a declarat pentru Times că nu a mai avut interacțiuni alarmante cu el și că nu l-a văzut niciodată angajându-se în comportamente nepotrivite cu alte fete sau femei.
Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a declarat pentru Times: „Președintele nu a fost niciodată în biroul său”, referindu-se la Epstein. „Adevărul este că președintele l-a dat afară din clubul său pentru că era ciudat.”
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat: „Reporterii proști de la NYTimes reciclează cu disperare știrile pentru a încerca să-l lege pe președintele Trump de Jeffrey Epstein”.
Trump a fost citat în 2002 numindu-l pe Epstein un „tip grozav” – și există videoclipuri cu cei doi petrecând împreună în New York, cu ani înainte ca el să intre în politică.
Articolul din The Times, publicat duminică, a apărut la doar câteva zile după ce Wall Street Journal a relatat că Trump i-a trimis lui Epstein în 2003 o felicitare de ziua de naștere cu tentă sexuală.
Trupul neînsuflețit al unui fost ofițer din cadrul Departamentului pentru Combaterea Criminalității Organizate al Ministerului de Interne din Ucraina a fost găsit într-un complex rezidențial din Spania. În același complex, acum un an, a fost asasinat un pilot rus dezertor.
FOTO: La Razon
Ihor Hrușevski, în vârstă de 61 de ani, a fost găsit decedat pe 29 iunie în piscina complexului Cala Alta din Villajoyosa, Spania. Aici, ucraineanul achiziționase recent un apartament, scrie Kyiv Post.
Potrivit presei locale, acesta ar fi ieșit să înoate, însă a fost descoperit mai târziu plutind cu fața în jos. Vecinii și medicii au încercat să-l resusciteze, însă în zadar.
Moartea a stârnit suspiciuni în rândul locuitorilor. Deși nu existau semne evidente de violență pe corp, sânge ieșea dintr-o ureche. Unii locuitori cred că bărbatul ar fi suferit un stop cardiac brusc sau un accident vascular cerebral, dar nu exclud posibilitatea unei crime.
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a declarat că moartea lui Ihor Hrușevski a fost cauzată de înec.
Hrușevski, care avea puțin contact cu vecinii, a rămas în mare parte necunoscut acestora. Abia după moartea sa s-a aflat că lucrase anterior în departamentul ucrainean de combatere a crimei organizate.
Numele său apărea doar în registrele vechi din anii ’90, unde era trecut ca șeful Departamentului de Combatere a Criminalității Organizate (UBOZ) din regiunile Cerkasî și Kirovohrad – o unitate care a fost desființată în timpul reformei poliției din 2015.
Vecinii presupun că era deja pensionar și se mutase în Spania pentru a duce o viață liniștită.
Moartea lui Ihor Hrușevski a avut loc la mai puțin de un an și jumătate după uciderea de mare amploare a pilotului rus Maksim Kuzminov în același complex rezidențial. Kuzminov dezertase în Ucraina cu un elicopter Mi-8 și ar fi fost împușcat mortal de agenți ruși în parcarea subterană.
Până în prezent, nu există concluzii oficiale ale anchetei cu privire la cauza morții lui Hrușevski. Între timp, cazul lui Maksim Kuzminov rămâne clasificat și sub secret judiciar.
Premierul Ilie Bolojan vrea o măsură pentru interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public. Sunt circa 10.000 de angajaţi în această situaţie.
Premierul Ilie Bolojan FOTO: Inquam Photos
„Cred că în condițiile în care, în anumite instituții, se vor face reduceri de personal, și acest lucru îl văd ca inevitabil în perioada următoare, ar fi cel puțin mai corect, din punct de vedere moral, ca cel care pleacă să fie un om care deja beneficiază de un câștig, de o pensie, ca urmare a pensionării anticipate, în loc să plece, să spunem, un tânăr care ar putea să rămână acolo. Și vom analiza această posibilitate de a adopta o măsură care să interzică cumulul pensiei cu un salariu în sectorul public”, a afirmat Bolojan, la B1 TV.
Șeful Executivului a mai subliniat că înainte de a lua o decizie se va asigura că măsura respectă prevederi constituţionale.
„Altfel, dacă faci măsurile și după aceea verifici, riști să fie anulate și nu mai ai niciun fel de credibilitate când se întâmplă astfel de decizii. Și eu nu sunt adeptul să facem declarații sau lucruri de formă, ci să analizăm și, atunci când se ia o decizie în sensul acesta, să o ducem până la capăt”, a mai spus Bolojan.
Sunt aproximativ 10.000 de persoane care se află în această situație de a cumula pensia cu salariul, a mai spus premierul Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, 21 iulie, că majorarea TVA de la 5% la 11% pentru încălzire ar putea duce la o scumpire de câteva procente a prețurilor la termoficare.
Premierul Ilie Bolojan FOTO: Profimedia
„E foarte posibil ca, datorită reaşezării TVA-ului, cota de 5% care era pentru încălzire şi care de la 1 august va fi de 11% să genereze o creştere a preţurilor la termoficare de câteva procente. Este foarte posibil să se întâmple acest lucru. În ceea ce priveşte acordarea de subvenţii, aceasta este politica fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, adică a fiecărui oraş mare din România şi aici Guvernul nu intervine pentru a le reduce sau a le anula”, a precizat Bolojan la B1 TV, potrivit Agerpres.
Potrivit premierului, decizia privind acordarea subvențiilor aparține autorităților locale.
„Dar, dacă e să fim corecţi cu românii, această creştere de TVA la acest capitol va însemna o uşoară creştere de preţ. Sigur, primăriile, consiliile locale pot prin măsurile pe care le adoptă, creşteri de subvenţii, reduceri de subvenţii, să influenţeze aceste tarife pe care cetăţenii marilor oraşe le achită pentru încălzirea în sistemele centralizate de termoficare”, a afirmat premierul.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că analizează extinderea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) și la alte tipuri de ambalaje, precum borcanele sau cartoanele de lapte.
SGR se extinde FOTO: Shutersto
„Ne uităm să extindem acest sistem, cu alte tipuri de ambalaje. Cu același tip de echipament, pentru că operatorii au făcut deja investiții. (…) Trebuie să analizăm exact pentru a ne asigura că nu facem mai mult rău decât bine. Suntem în discuții cu RetuRO tocmai pentru a identifica mai multe tipuri de ambalaje care astăzi nu pot fi puse în aceste echipamente”, a declarat Diana Buzoianu la Antena 3 CNN.
Media cantității de ambalaje cu simbolul SGR, returnate de către fiecare român de la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare până în aprilie 2025, este de 17 kilograme, reiese dintr-o analiză întocmită de Asociația Ecoteca, în parteneriat cu RetuRO, și publicată pe platforma CumStăm.ro.
Potrivit anaizei, municipiul București conduce clasamentul, cu peste 33 kg de ambalaje SGR returnate/cap de locuitor, de două ori mai mult decât media națională. Capitala este urmată de județele: Ilfov (29 kg), Constanța (27 kg), Brașov (22 kg), Cluj (21 kg), Timiș (20 kg) și Sibiu (19 kg).
Județele Teleorman, Alba și Bihor se remarcă prin valori apropiate de media națională, cu peste 16 kg de ambalaje SGR colectate/cap de locuitor, un indicator al consolidării obiceiului de returnare și în afara marilor aglomerări urbane.
Statistica oficială arată că, de la lansarea SGR și până la finalul lunii aprilie 2025, românii au returnat peste 4,8 miliarde de ambalaje, cu o greutate cumulată de aproape 350.000 de tone.
Paul Stănescu le-a transmis liderilor PSD din țară că se va retrage din funcția de secretar general la Congresul din toamnă, însă baronul de Olt încearcă să-și impună un om de încredere în fruntea partidului, susțin surse politice pentru „Adevărul”. Paul Stănescu se numără printre cei care-și doresc ca PSD să ia distanță de premierul Ilie Bolojan.
Paul Stănescu își pregătește urmașul FOTO Mediafax
Paul Stănescu este dispus să plece din funcția de secretar general al PSD cu o condiție: tot el să desemneze succesorul. Baronul de Olt l-ar prefera pentru funcția de secretar general pe Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii din București și fost parlamentar PSD, susțin sursele citate.
„Paul Stănescu are două mize: să controleze Ministerul Agriculturii și să impună un om ca secretar general. Astfel, ar avea în continuare pârghii de putere și în partid, și în guvern”, explică unul dintre liderii social-democrați. La formarea guvernului Bolojan, Paul Stănescu a reușit să-l impună pe Florin Barbu în funcția de ministru al Agriculturii, în ciuda opoziției interne din PSD.
În aceste zile, Paul Stănescu pune presiune pe liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, să se dezică de măsurile de austeritate promovate de premierul Ilie Bolojan. Stănescu le-a transmis liderilor din teritoriu că partidul va pierde voturi dacă acceptă reformele propuse de Bolojan, susțin sursele citate.
De altfel, într-un comunicat de presă, Paul Stănescu a amenințat din nou cu ieșirea de la guvernare.
„Cred că se impune de urgență o ședință a coaliției în care să discutăm măsurile care afectează mai mult decât este cazul administrațiile locale, investițiile publice și românii vulnerabili. Iar noi trebuie să decidem urgent în partid dacă mai rămânem la guvernare. Putem susține reformele necesare și din Parlament, dar nu vom accepta ca viața oamenilor să fie sacrificată pentru un plan contabil rece și nedrept”, a susținut Stănescu.
Costoiu, trei ani cu suspendare în primă instanță
Mihnea Costoiu a fost condamnat în 2022 la trei ani de închisoare cu suspendare de Curtea Supremă pentru abuz în serviciu în dosarul „Cutezătorii”, faptă ce ar fi fost săvârșită în perioada în care era secretar de stat în Ministerul Educației. Ulterior, în 2023 aceeași instanță a dispus, încetarea procesului penal împotriva rectorului Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, ca urmare a prescrierii faptelor, fiind anulată condamnarea.
Mihnea Costoiu a fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei în perioada în care instituția era condusă de Ecaterina Andronescu. Fapta de abuz în serviciu pentru care a fost găsit vinovat în primă instanță se referă la un document semnat în perioada în care era secretar de stat privind administrarea bazei sportive Cutezătorii de către Dinu Pescariu.
Procurorii au susținut că Ministerul Educaţiei ar fi fost prejudiciat cu 10.796.662,8 euro „reprezentând diferenţa dintre valoarea reală de piaţă a chiriei în sumă de 11.741.662,8 euro (111.825,36 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018) şi suma efectiv plătită de Fundaţia „Dinu Pescariu” de 945.000 euro (9000 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018)”.
De asemenea, despre Costoiu presa a mai scris că este singurul rector din România care nu deține acest grad academic, fiind exmatriculat de la două programe doctorale diferite.
Academia Naţională de Informaţii ”Mihai Viteazul”, subordonată Serviciului Român de Informaţii, a confirmat că Mihnea Costoiu „a fost exmatriculat în octombrie 2018, ca urmare a faptului că nu a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul de studii universitare de doctorat, nesolicitând prelungirea perioadei de graţie pentru redactarea tezei”.
Rectorul a afirmat că nu a intenţionat niciodată să obţină un doctorat de la Academia SRI, ci doar a încercat să preîntâmpine o anumită ”rezervă” din partea colegilor săi în pregătirea unor proiecte comune cu Academia. Prin urmare, s-a înscris la acest doctorat pentru a putea împărtăşi colegilor din Politehnică realităţile întâlnite la viitorul partener.
În ceea ce priveşte doctoratul de la Politehnică, Costoiu a invocat faptul că a dorit să evite situaţia ”anormală” de a susţine teza într-o instituţie în care ajunsese să deţină o funcţie de conducere.
Protejat al fostului ministru Ecaterina Andronescu, profesor la aceeaşi instituţie de învăţământ superior, Mihnea Cosmin Costoiu a fost ales rector al Universităţii Politehnice din Bucureşti pentru mandatele 2012-2016, 2016-2020, 2020-2024 și 2024-2028. Din 2012 este senator PSD, iar între 2012 şi 2014 a ocupat poziţia de Ministru Delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică în Guvernul Ponta.
Guvernul Friedrich Merz a prezentat, luni, măsuri pentru stimularea investițiilor în Germania, în cadrul eforturilor de relansare a activităților economice, afectate de prețurile mari la energie și de litigiile comerciale cu Statele Unite.
Cancelarul Friedrich Merz vrea atragerea de capital privat pentru investiții în sectorul public. Inițiativa ”Fabricat în Germania” a fost prezentată cu ocazia unei reuniuni cu reprezentanții mediilor de afaceri, desfășurată la Berlin.
”Peste 60 de firme au pregătit investiții de peste 600 de miliarde de euro pentru următorii trei ani, pentru perioada 2025-2028. Aceste lucruri arată că este vorba de una dintre cele mai mari inițiative de investiții pe care Germania le-a avut în ultimele decenii. Vrem să deblocăm potențialul de investiții, inclusiv prin atragerea unor investitori internaționali”, a declarat Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, conform site-ului Tagesschau.de.
”Stimulăm potențialul de creștere economică. Sunt necesare o serie de reforme structurale”, a declarat Friedrich Merz, conform publicației WirtschaftsWoche.
”Avem nevoie de un guvern care să acționeze în viteză în sensul creșterii economice și a competitivității”, a declarat Christian Sewing, directorul companiei Deutsche Bank.
”Este vorba de o nouă formă de colaborare între economie și sfera politică”, a afirmat, la rândul său, Roland Busch, directorul companiei Siemens.
Economia Germaniei este subperformantă, din cauza tarifelor mari la energie și a conflictului comercial cu Statele Unite, care afectează exporturile. Mediile de afaceri solicită flexibilizarea reglementărilor, pentru a permite intensificarea activităților economice.
Autoritățile poloneze lucrează la elaborarea unui ghid destinat populației, care oferă instrucțiuni clare despre cum să reacționeze în situații de urgență precum un conflict armat sau un dezastru natural. Inițiativa vine în contextul îngrijorărilor tot mai mari legate de securitatea regională, alimentate inclusiv de războiul din Ucraina.
Polonezii pregătiți pentru razboi sau dezastre naturale/FOTO:EPA/EFE
Broșura, intitulată „Ghid de siguranță”, are 40 de pagini și va conține sfaturi despre cum se poate obține apă potabilă, ce trebuie făcut în timpul unor raiduri aeriene sau pene de curent, precum și cum pot fi identificate adăposturile antiaeriene. Este prima campanie publică de acest tip derulată în Polonia în ultimele decenii, a precizat Ministerul de Interne într-o declarație pentru agenția Reuters.
Premierul polonez Donald Tusk a avertizat în repetate rânduri că amenințarea unui război de amploare nu mai este una teoretică, în special pe fondul conflictului prelungit din Ucraina și al acuzațiilor privind sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare atribuite Rusiei.
Moscova a negat constant că ar desfășura astfel de acțiuni împotriva statelor occidentale și afirmă că nu intenționează să inițieze un conflict cu NATO.
„Războaiele nu se câștigă doar pe linia frontului. Exemplul Ucrainei arată foarte clar acest lucru,” a declarat Robert Klonowski, director adjunct în Ministerul de Interne de la Varșovia.
Ghidul avertizează că, în cazul unei crize majore, aprovizionarea cu alimente, medicamente sau combustibil ar putea deveni incertă.
Versiunea digitală a ghidului va fi disponibilă începând cu luna septembrie, în limba polonă, urmând să fie tradusă ulterior în engleză și ucraineană. Ministerul intenționează, de asemenea, să publice ediții adaptate pentru copii, persoane cu deficiențe de vedere și să distribuie versiuni tipărite către toate cele 14 milioane de gospodării din țară.
Polonia, stat membru al NATO care se învecinează cu Ucraina, Rusia și Belarus, s-a remarcat în ultimii ani ca un susținător vocal al consolidării capacităților de apărare ale alianței. Guvernul de la Varșovia a anunțat că în 2025 va aloca 4,7% din produsul intern brut pentru sectorul apărării – unul dintre cele mai mari procente din cadrul NATO.
Un avion de pasageri care se pregătea să aterizeze pe aeroportul din Minot, Dakota de Nord, a fost nevoit să execute o manevră de evitare în ultimul moment, după ce în calea sa a apărut un bombardier strategic B-52 al Forțelor Aeriene americane. Incidentul, relatat de compania aeriană SkyWest și confirmat de pasageri, readuce în atenție problema coordonării între traficul civil și cel militar în spațiul aerian comun.
Bombardier B 52/FOTO:X
Zborul SkyWest 3788, operat ca legătură regională pentru Delta Airlines pe ruta Minneapolis–Minot, fusese autorizat pentru aterizare de către controlul de trafic aerian vineri, 19 iulie. Potrivit companiei, „pilotul a efectuat o manevră de tip go-around după ce un alt aparat de zbor a devenit vizibil pe traiectoria aeronavei comerciale”. În termeni tehnici, manevra presupune întreruperea procedurii de aterizare și reluarea zborului pentru o nouă apropiere.
În spațiul aerian al Minot se desfășura în acel moment un zbor demonstrativ al unui bombardier B-52, parte din festivitățile Târgului de Stat al Dakotei de Nord. Orașul găzduiește atât un aeroport civil internațional, cât și una dintre cele mai importante baze ale Forțelor Aeriene americane, ceea ce face ca partajarea spațiului aerian să fie delicată, dar supusă unor protocoale stricte.
Pilotul: „Nu ne-a anunțat nimeni”
Într-un clip video postat pe Instagram de o pasageră, pilotul se adresează calm celor aflați la bord, explicând că a fost nevoit să execute o „manevră agresivă” pentru a evita o coliziune și că „nimeni nu ne-a informat” despre prezența bombardierului în zonă. Pasagerii, deși vizibil afectați, au aplaudat la finalul mesajului, un reflex tipic în situații de risc evitate.
Datele de urmărire a zborului, analizate de The Washington Post, arată că avionul SkyWest a efectuat o virare bruscă spre dreapta în apropierea aeroportului și a crescut din nou altitudinea, într-un tipar clasic de go-around. În același timp, bombardierul B-52 era angajat într-o serie de traiectorii eliptice deasupra orașului, indicând o posibilă suprapunere de coridoare aeriene.
Forțele Aeriene nu au oferit detalii precise privind altitudinea și poziția B-52-ului în momentul incidentului, dar au declarat că „analizează circumstanțele” și colaborarea cu autoritățile civile din Minot.
„Am văzut doar iarbă pe geam”
Pentru Monica Green, pasageră aflată în avionul comercial, momentul a fost tulburător: „Avionul s-a înclinat brusc… m-am uitat pe geam și vedeam doar iarbă, nu mai vedeai orizontul. A fost un moment de panică”, a declarat aceasta pentru NBC News.
Deși incidentul nu s-a soldat cu victime, el este relevant într-un context mai amplu. În ianuarie, o tragedie aviatică produsă în apropiere de aeroportul Reagan din Washington, în care un elicopter militar Black Hawk a intrat în coliziune cu un avion de linie, a dus la moartea a 67 de persoane. Acea catastrofă a generat o anchetă la nivel federal privind coordonarea între zborurile militare și civile în spațiile aeriene comune.
În cazul de față, lipsa de informare invocată de echipajul SkyWest ridică întrebări privind comunicarea dintre turnul de control, baza militară și operatorii de zbor comercial. Deși procedurile de zbor militar și cele comerciale sunt, teoretic, bine delimitate, evenimentele de tip show aerian sau exercițiu special pot aduce zonele de risc mai aproape decât s-ar anticipa.
Pe fondul intensificării zborurilor militare demonstrative, inclusiv în spațiile aeriene aglomerate, experții în aviație civilă avertizează că standardele de siguranță trebuie nu doar menținute, ci și revizuite periodic, în funcție de noile realități operaționale.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță „sancțiuni” împotriva medicilor care nu vor învăța să ofere „o lecție de umanitate” pacienților. Acesta a dezvăluit că lucrează la un pachet de acte normative prin care unitățile sanitare vor fi obligate să transmită pacienților acest formular.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete FOTO: FB
„Nu putem cere respectul sau încrederea pacienților, decât dacă vom face primul pas. Mă refer la modul în care anumiți colegi se comportă cu pacienții și aparținătorii acestora. Această reformă nu costă nimic. Vorbim de reforme care pun o anumită presiune pe buget, dar vorbim și de multe reforme care nu costă nimic”, a declarat ministrul Sănătății, la Antena 3.
Întrebat despre cum va da această „lecție de umanitate” personalului medical, Rogobete a răspuns: „prin sancțiuni”.
„În niciun sistem din lume, lucrurile nu merg bine de la sine”, a afirmat ministrul.
Acesta a anunțat că vor fi schimbați indicatorii de performanță pentru medici și pentru șefii de secție.
„Acești indicatori, în special pentru secții, și pentru șeful de secție, vor monitoriza și măsura feedback-ul pacientului, părerea pacientului, care în momentul de față nu este cuantificată. (…) Mă interesează să știu dacă pacienții internați în spitalele din România suferă de durere în spitale. Suntem în anul 2025, avem o industrie farmaceutică și o tehnologie atât de dezvoltată, încât niciun om, niciun pacient nu ar trebui să sufere de durere într-un spital public”, a spus Rogobete.
Ministrul Sănătății a mai subliniat că, în opinia lui, comunicarea cu pacientul „lipsește cu desăvârșire la facultățile de medicină”.
O investigație realizată de presa internațională scoate la iveală o poveste controversată din Londra, unde un român a moștenit în mod suspect locuința unei bătrâne britanice în vârstă de 90 de ani pe care nu o cunoștea.
Vecinii bătrânei nu au auzit niciodată de Aurel Mezei și nu știau că ar fi cunoscut-o. FOTO:Facebook
Eileen Holland, fostă profesoară, trăia singură de peste 40 de ani într-o casă din vestul Londrei. Fără copii sau rude apropiate, femeia se baza pe ajutorul vecinilor pentru traiul de zi cu zi. A fost găsită decedată în octombrie 2019, iar moartea sa nu a fost considerată suspectă, relatează Daily Mail.
Poliția a ridicat atunci singurul set de chei al locuinței. Cum nu a existat un testament cunoscut, proprietatea a fost inclusă pe lista de bunuri vacante, urmând să revină statului britanic.
Testament apărut „ca din senin”
La aproape patru ani de la deces, un grup de bărbați a apărut la casă, susținând că au găsit un moștenitor. Aveau și un testament – datat chiar de ziua de naștere a bătrânei, 24 februarie 2019 – în care aceasta lăsa 2.000 de lire Fundației Britanice a Inimii, 1.000 de lire pentru World Wildlife Fund, iar restul averii „în totalitate” lui Aurel Mezei, un român din Baia Mare.
Niciun vecin nu auzise vreodată acest nume, iar bărbatul nu a fost văzut în zonă nici în timpul vieții bătrânei Holland, nici la înmormântare.
La două săptămâni de la obținerea moștenirii, Aurel Mezei a înființat o firmă imobiliară – Uxbridge Property Investments Ltd. Un vecin suspectează că locuința a fost găsită pe lista proprietăților fără moștenitori și că „testamentul a fost antidatat, iar acest român introdus artificial ca beneficiar”.
Ferma de cannabis și o vânzare fulgerătoare
Pe 18 iunie 2024, poliția a fost chemată din nou, după ce localnicii au semnalat prezența a șase bărbați suspecti în casă. Cinci au fugit, dar unul a fost arestat. În locuință, poliția a descoperit o fermă completă de cannabis. Suspectul găsit a fost amendat după ce a pledat vinovat pentru implicare în producția de droguri.
În mai puțin de două luni, Aurel Mezei a vândut casa cu 375.000 de lire unui dezvoltator britanico-indian din Leicester. La vânzare, Mezei a furnizat o copie a testamentului, certificatul de deces și actul de succesiune.
O sursă din agenție a declarat că locuința era într-o stare atât de proastă încât nu a putut fi fotografiată pentru anunțul de vânzare.
Testamentul ridică mari semne de întrebare
Potrivit legii britanice, un testament trebuie semnat în fața a doi martori adulți, în deplină cunoștință de cauză. În cazul lui Eileen Holland, ambii martori erau decedați în momentul în care testamentul a apărut. Niciunul nu avea vreo legătură cunoscută cu bătrâna.
Unul dintre martori a fost descris greșit în document drept electrician, deși în realitate fusese avocat. Celălalt martor, Nelly Andersen, o fostă directoare într-o firmă internațională de PR, era încă în activitate la data presupusă a semnării și a murit abia în 2021. Sora ei a declarat că „Nelly nu a semnat niciodată vreun document în legătură cu această persoană sau această casă.”
Daily Mail a comparat semnăturile de pe testament cu cele din documente oficiale și a constatat că nu coincid.
Rudele cer anchetă
Casa a fost scoasă la vânzare cu 730.000 de lire, dar o investigație a Registrului Funciar a blocat tranzacția. Acum este din nou „sub ofertă”, la 600.000 de lire – puțin peste media străzii, estimată la 550.000 de lire.
Jeff Barnes, în vârstă de 64 de ani, este unul dintre puținii veri ai lui Eileen Holland: „Este clar pentru mine că avem de-a face cu o escrocherie. E revoltător că acest individ a putut fenta sistemul. Sper că autoritățile îl vor trage la răspundere.”
Premierul Ilie Bolojan a explicat că doar 35% dintre proiectele pe Anghel Saligny ar urma să continue în acest an. Autoritățile și constructorii au fost anunțați să-și pună lucrările în siguranță.
„Există un număr important de investiții începute pe bugetul național. Aceste investiții au avut anul acesta o sumă alocată. Această sumă este aproape în totalitate consumată. Cum noi, în primele șase luni, am cheltuit mai mult decât ne-am angajat, și am încasat mai puțini bani decât am gândit că vom încasa, nu avem de unde să mai alocăm sume suplimentare importante pentru a dubla practic alocările care au fost consumate în primele șase-șapte luni”, a precizat Ilie Bolojan, luni seara, la B1 TV.
Premierul a precizat că au fost autoritățile și constructorii au primit notificări ca să-și pună lucrările în siguranță, „ca să nu se degradeze ceea ce s-a făcut”, potrivit prevederilor locale, atunci când nu mai există sursă de finanțare. Acesta a afirmat că s-a luat decizia ca proiectele pe drumuri, care sunt realizate într-un stadiu de 80%, și investițiile în apă, canal și gaz, care au trecut de peste 40%, vor continua.
„În același timp, făcând o analiză de capacitate de a mai găsi totuși niște finanțări din interiorul Ministerului Dezvoltării, prin care se derulează aceste proiecte, să putem continua proiectele care sunt într-un stadiu avansat de execuție și, la propunerea ministerului, s-a luat această decizie ca proiectele pe drumuri, care sunt într-o proporție de 80% deja realizate, să fie continuate ca să putem finaliza ceva anul acesta, iar la componenta apă, canalizare și gaz cele care sunt deci într-o fază de peste 40%”, a adăugat el.
Ce se întâmplă cu proiectele suspendate
Bolojan a afirmat că doar 35% din proiectele pe programul Anghel Saligny vor continua în 2025.
„Dacă ar fi să intersectăm aceste proiecte, ar însemna că 35% din proiectele pe Anghel Saligny ar urma să continue. Am procedat atât legal pentru că nu mai erau finanțări, dar și făcând o prioritizare care se bazează pe graficul de realizare, cu cât am realizat mai mult, cu atât le putem termina, le continuăm pe acelea. Ce vom face? Indiferent cine este în guvernare nu mai există posibilitatea să continue aceste proiecte la sumele care au fost contractate fără să se gândească nimeni că era nevoie de o eșalonare”, a mai spus premierul.
Urmează să se facă o prioritizare a acestor investiții.
„În a doua jumătate a anului vom prioritiza aceste proiecte și până la final vom lua câteva decizii guvernamentale și în coaliție, care vor fi criteriile de prioritizare în funcție de domeniul în care sunt aceste proiecte, în funcție de stadiul acestor lucrări, în funcție, posibil, de cofinanțarea pe care o poate acorda o autoritate locală sau de alte mecanisme financiare care țin însă de lucruri care nu ne afectează în continuare deficitul”, a precizat acesta.
Premierul Ilie Bolojan consideră că abia în 2027 sau 2028 se poate crește, din nou, bugetul pentru proiectele din Anghel Saligny pentru ca ele să fie finalizate.
„De anul viitor vor fi eșalonate aceste proiecte care sunt începute, dar cu siguranță nu cu o sumă foarte mare pentru că este anul în care este nevoie să închidem finanțările prin fonduri europene din PNRR. Aceste finanțări, o parte dintre ele, intră tot la deficit. După ce se închid, 2027-2028 sunt ani în care se poate crește din nou bugetul pe aceste proiecte de tip Anghel Saligny”, a susținut Bolojan.
PSD se opune suspendării acestor proiecte
Tot luni, 21 iulie, Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a afirmat că social democrații nu sunt de acord cu tăierea celor aproximativ 2.700 de investiții „în apă, canal, gaz și drum”.
Șeful PSD a precizat că hârtia, plecată de la Ministerul Dezvoltării către autoritățile locale, privind suspendarea investițiilor până la sfârșitul anului,a venit după conferința de presă a premierului, susținută vineri, 18 iulie, în care a prezentat măsurile privind administrația locală. Grindeanu acuză că măsura nu a fost luată în coaliție.
„Lucrurile care au deranjat au fost cele legate de investiții. Vorbim de 2.700 de investiții ale autorităților locale în apă, canal, gaz și drumuri, investiții care în momentul ăsta sunt înghețate. Această măsură prin care a înghețat aceste proiecte a fost făcută așa, pe final de săptămână. Știți, cum erau pe vremuri arestările alea de vineri seară! Sunt lucruri care nu pot fi așa gestionate. Trebuie discutate în coaliție”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, lansează acuzații grave la adresa unui presupus grup informal din cadrul Guvernului, despre care susține că ar comite fapte de trafic de influență, având ca scop inclusiv falimentarea unor companii de stat. Grindeanu avertizează că va depune plângere oficială dacă activitatea acestui grup nu va înceta.
Grindeanu a criticat deciziile Guvernului condus de Ilie Bolojan. FOTO: Mediafax/Alexandru Dobre
„Există un grup de lucru, informal, de consilieri din privat, la Guvern, pe afaceri, care face trafic de influență, este ilegal. Nu ai voie sa ai un astfel de grup. Acei oameni au interesul inclusiv de a falimenta companii de stat. Eu voi face plângere la statul român, dacă nu o sa înceteze”, a declarat liderul PSD luni, 21 iulie, într-o discuție cu jurnaliștii la Parlament.
Până la această oră, nu există o reacție oficială a Guvernului sau a premierului Bolojan privind acuzațiile de trafic de influență sau existența unui grup informal de consilieri privați.
Declarațiile vin în contextul în care Grindeanu a criticat deciziile Guvernului condus de Ilie Bolojan, mai ales în legătură cu înghețarea fondurilor pentru programul Anghel Saligny, un subiect sensibil pentru baronii locali ai PSD.
„Această măsură prin care ai înghețat aceste proiecte a fost făcută așa, pe final de săptămână, cum se făceau pe vremuri arestările de vineri seara. Sunt lucruri care nu așa pot fi gestionate așa. Trebuie să fie discutate în Coaliție”, a spus Grindeanu.
Atac direct la PNL și USR: „Ciumpalacii să se calmeze”
Liderul interimar al PSD a reacționat și la comentariile venite din partea unor reprezentanți ai PNL și USR, care au sugerat că PSD se opune reformelor pentru că ar pierde „privilegii” în consiliile de administrație ale companiilor de stat.
„Am văzut tot felul de ciumpalaci care ies și ne spun: „de aia vrea să iasă PSD, fiindcă se reduc indemnizațiile în Consiliile de Administrație, se fac restructurări”. Uitați-vă la mine: Vă asigur că PSD este partener în tot ce înseamnă aceste reduceri în membri în Consilii de Administrație. Asta e o chestiune pe care nu o discutăm”, a declarat Grindeanu.
„Vreau să se calmeze. Nu despre abordări de tipul acesta vorbim”, a completat el.
Cel mai mare proiect hidroelectric din lume este situat în amonte pe fluviul Yarlung Zangbo, care izvorăște din Tibet, și are un cost estimat de cel puțin 170 de miliarde de dolari.
Noua hidrocentrală va depăși ca mărime Barajul celor Trei Defileuri, considerat actualmente cea mai mare construcție de acest tip din lume. Realizarea sa a durat aproape două decenii și a generat aproape un milion de locuri de muncă, însă în același timp, a strămutate un număr similar de persoane, potrivit datelor guvernamentale redate de Reuters.
Situat pe marginea estică a Platoului Tibetan, noul proiect are un potențial hidroenergetic imens, deoarece o secțiune a râului curge în cădere de la 2.000 de metri pe o distanță de 50 km. Ca și capacitate de producție, se estimează că va realiza aproape 300 de miliarde de kilowați-oră anual, similar cu nivelul de electricitate consumată de Marea Britanie anul trecut.
„Acest proiect atrage investiții puternice și va genera venituri consistente la bugetul de stat atunci când se va finaliza: 120 de miliarde de yuani (echivalentul a circa 17 miliarde de dolari) anual. Lucrările vor fi gata în următorul deceniu”, transmite premierul chinez Li Qiang.
Anunțul demarării lucrărilor a fost bine primit de piețele de de capital, care au reacționat imediat. Văzut drept o dovadă de stimulare economică, prețurile acțiunilor și randamentele obligațiunilor din sectorul hidroenergetic au crescut brusc.
Cum s-au comportat bursele
Indicele CSI Construction & Engineering (.CSI399995) a crescut cu până la 4%, atingând maximul ultimelor șapte luni. De asemenea, Power Construction Corporation of China (601669.SS) și Arcplus Group PLC (600629.SS) au crescut cu 10%.
Acțiunile Hunan Wuxin Tunnel Intelligent Equipment Co (835174.BJE), listată la Beijing, care vinde echipamente de foraj pentru realizarea de tuneluri, au crescut cu 30%.
Producătorul de ciment Xizang Tianlu Co Ltd (600326.SS) și Tibet GaoZheng Explosive Co (002827.SZ), producător de materiale explozibile civile, au crescut ambele cu 10%.
„Proiectul stimulează cererea de echipamente și materiale de construcții. Barajul va ajuta la satisfacerea cererii de energie din Tibet și restul Chinei, fără a avea un efect major asupra rezervelor de apă din aval sau asupra mediului. Lucrările vor fi terminate în jurul anului 2030”, susțin autoritățile chineze.
Țările vecine contestă proiectul
India și Bangladesh și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pe care această construcție le va avea asupra milioanelor de oameni din aval. Odată ce trece în India, Yarlung Zangbo este cunoscut drept Brahmaputra și joacă de milenii un rol esențial în viața comunităților aflate înspre gura de vărsare, aflată în Bangladesh.
De asemenea, ecologiștii au avertizat că impactul asupra mediului va fi unul profund.
„Barajul va afecta ireversibil ecosistemele aflate în aval. De asemenea, modificarea debitului va lovi puternic activitățile economice de care depind milioane de oameni din India și Bangladesh”, susțin ONG-urile bazate pe probleme de mediu.
Într-o dimineață de iunie, pe drumurile împădurite din vestul Belarusului, un autocar transporta 14 deținuți politici – printre care și disidentul Serghi Tihanovski – către o destinație necunoscută. Cu fețele acoperite și însoțiți de ofițeri ai serviciului de securitate belarus, KGB, unii dintre prizonieri se temeau că vor fi executați.
Disidenți belaruși eliberați în urma demersurilor negociatorului lui Donald Trump/FOTO:Profimedia
La capătul drumului, în apropierea graniței cu Lituania, s-au trezit în fața unui necunoscut care le-a spus: „Președintele Trump m-a trimis să vă duc acasă.” Era John Coale, avocat al președintelui american Donald Trump, devenit recent emisar special într-o inițiativă diplomatică neoficială cu Belarus.
Gestul de clemență al regimului Lukașenko – o surpriză într-un stat unde represiunea a fost regula ultimilor ani – a venit pe fondul unei tentative prudente de apropiere între Minsk și Washington, într-o epocă în care diplomația americană pare să fie redefinită prin relații personale mai degrabă decât prin canale instituționale.
De la procese anti-tabac la negocieri în Palatul Independenței
John Coale, în vârstă de 78 de ani, este departe de profilul clasic al diplomatului. Avocat cunoscut din bătăliile împotriva industriei tutunului în anii ’90, a oscilat politic între Partidul Democrat și susținerea unor figuri republicane precum Sarah Palin sau, mai recent, Donald Trump. În 2021, conducea un proces împotriva companiilor de tehnologie, acuzându-le de cenzură în numele președintelui.
În aprilie anul acesta, Coale a fost solicitat de Departamentul de Stat să se deplaseze la Minsk pentru o întâlnire discretă cu Aleksandr Lukașenko. „Au spus că trebuie să-l <>. Să mă împrietenesc cu el. Așa că exact asta am făcut”, a declarat Coale ulterior într-un interviu.
Întâlnirea a avut loc la Palatul Independenței, sediul monumental al președinției belaruse, o clădire de dimensiuni impresionante, simbol al suveranității statului într-un moment în care Belarus este tot mai dependent de Moscova. După ani de represiune și izolare internațională, Lukașenko a părut dornic să semnaleze o deschidere spre Vest — dar cu propriile condiții.
Printre acestea: reluarea unor relații pragmatice cu administrația Trump, în care canalele oficiale ale diplomației americane sunt adesea ocolite în favoarea unor emisari cu legături personale directe cu președintele.
Diplomație cu votcă și dosare sensibile
Prânzul oficial s-a prelungit ore în șir. Votca – marca personală a lui Lukașenko – a fost nelipsită. „Am băut două pahare, m-am abținut de la al treilea”, a povestit Coale. Pe parcursul mesei, discuțiile au fost mai degrabă informale. Nu s-a vorbit prea mult despre geopolitică. Dar, spune Coale, „relația s-a închegat”. Iar câteva ore mai târziu, autoritățile belaruse au predat un cetățean american — Iuras Ziankovici, reținut anterior în Moscova sub acuzația de tentativă de lovitură de stat.
Această „diplomație personalizată” — în care loialitatea față de Trump pare a fi o monedă mai eficientă decât experiența diplomatică clasică — este emblematică pentru modul în care funcționează politica externă americană în al doilea mandat Trump. Unii critici invocă lipsa de expertiză a emisarilor săi. Alții observă, mai pragmatic, că aceste figuri beneficiază de un avantaj esențial: accesul direct la cel care decide cu adevărat.
Deținuți folosiți ca monedă de schimb
Eliberarea celor 14 deținuți politici în luna iunie, printre care și Siarhei Țihanouski — soțul liderului opoziției aflate în exil, Svetlana Țihanovskaia — a venit pe fondul unei serii de contacte discrete între emisarii americani și autoritățile de la Minsk. Deținuții, majoritatea cu legături externe, erau considerați de organizațiile pentru drepturile omului prioritari pentru eliberare.
Pentru Svetlana Țihanovskaia, vestea a venit în mod neașteptat. Se afla în drum spre Vilnius, când a primit un telefon: „Sunt liber,” i-a spus soțul ei, după peste doi ani fără nicio formă de comunicare.
De partea cealaltă, Lukașenko speră să capitalizeze gestul umanitar pentru a-și recâștiga relevanța diplomatică. Potrivit unor analiști de la Carnegie Endowment, liderul belarus încearcă să se repoziționeze ca mediator în conflictul ruso-ucrainean, mizând pe dorința lui Trump de a livra o victorie diplomatică rapidă.
O „victorie” simbolică, într-un context geopolitic complicat
Belarus nu este însă Elveția. Deși se joacă de ani de zile cu Estul și Vestul, Lukașenko este tot mai dependent de sprijinul Moscovei, în special după ce Belarus a permis utilizarea teritoriului său pentru invazia rusă în Ucraina din 2022.
Oricât de mult ar încerca Washingtonul să obțină concesii, realitatea este că distanțarea Minskului de Kremlin rămâne improbabilă. „Lukașenko vrea să vorbească cu cei mari. Asta, în sine, e o miză pentru el,” afirmă politologul Artiom Șraibman. Dar libertatea de mișcare a liderului belarus este tot mai îngustă.
Coale, între timp, pare să rămână fidel obiectivului său limitat: „Eu mă gândesc dacă mai pot scoate niște oameni din închisoare. Dacă ceea ce fac ajută acest scop, restul nu mă interesează,” a spus el pentru politico.com.
Ion Ceban, edilul pro-rus al Chișinăului, interzis în România și spațiul Schengen, amenință că o va da în judecată pe Oana Țoiu, indignat de declarațiile acesteia făcute în contextul măsurii restrictive emise pe numele său.
Ion Ceban vrea să o dea în judecată pe Oana Țoiu. FOTO: Facebook
„Am văzut declarațiile halucinante, aș spune, ale ministrei de Externe a României în privința mea. Declarații noi în acest sens, că nu trebuie să dea explicații, ceea ce confirmă încă o dată faptul că este o comandă politică la mijloc. Iar restul declarațiilor, afirmațiilor pe care le-a făcut dumneaei la un post de televiziune, sunt pur și simplu absurde. Nu corespund realității, ca să nu mai vorbim de calea diplomatică și de orice protocol încălcat în această privință. I-am rugat pe colegii de la Departamentul Juridic să vedem cum se poate acționa în instanță pentru prostiile și manipulările, de-a dreptul halucinante, pe care le-a spus în spațiul public”, a spus Ion Ceban în timpul ședinței săptămânale a Primăriei Chișinău.
Declarațiile șefului diplomației române
Săptămâna trecută, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a afirmat că edilului Chișinăului, Ion Ceban, i s-a interzis accesul în România și spațiul Schengen din cauza legăturilor cu Rusia.
,,În cazul domnului Ceban, pentru că este singurul nume public despre care pot vorbi există de multă vreme documentate legături complicate ale dumnealui cu reprezentanți ai Federației Ruse. Pentru România este extrem de important ca acest tip de influență să fie limitată pe teritoriul nostru, mai ales că noi avem un număr foarte mari de cetățeni care sunt și cetățeni români, și cetățeni ai Republicii Moldova. Este o decizie care a fost luată din rațiuni care țin de siguranța națională, decizia de a nu permite accesul pe teritoriul României are drept efect direct decizia de a nu permite accesul pe teritoriul spațiului Schengen”, a mai afirmat Oana Țoiu.
Oficialul a ținut să vină cu precizări privind măsura restrictivă.
,,Nu este o măsură pe care a luat-o Ministerul Afacerilor Externe direct pentru că nu ține de competența noastră acest tip de monitorizare și acest tip de decizie pe siguranța națională. Este o decizie care pornită din aceste rațiuni de siguranță națională. Însă Ministerul Afacerilor Externe este un partener important în acest proces și pentru noi este foarte important atât cât ține de noi și celelalte ministere să ne asigurăm că limităm acest tip de riscuri de influență și de prezență pe teritoriul nostru”, a conchis ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, în timpul unui interviu pentru RFI.
Ion Ceban, edilul Chișinăului, a transmis replica sa printr-un mesaj video postat pe internet.
,,Acest tip de legături complicate nu există și ei cunosc acest lucru, iar ca dovadă a faptului există oameni: politicieni atât în România, cât și în Republica Moldova, în statele UE care nu au neapărat legături complicate dacă este să vorbim în terminologia dumneaei, dar au aceste legături deschise și nu li se întâmplă nimic”, a spus Ion Ceban.
La câteva zile după declarațiile lui Ion Ceban, Oana Țoiu a afirmat că Bucureștiul nu are obligația de a oferi explicații privind interdicția acestuia de a intra în România, întrucât edilul nu este cetățean român.
„România nu este datoare domnului Ceban, pentru că domnul Ceban nu este un cetăţean român, e improbabil că va putea vreodată fi, nu este un cetăţean al Uniunii Europene şi este dreptul nostru de a acorda sau nu acces pe teritoriul nostru (…) Este dreptul României, este dreptul Uniunii Europeane, nu a fost contestat de niciun alt stat membru în acest moment. Odată cu interdicţia accesului domnului Ceban şi altor doi cetăţeni moldoveni pe teritoriul României, este o interdicţie care se extinde la întreg spaţiul Schengen”, a accentuat ministrul de Externe, Oana Ţoiu, la Antena 3,
Totodată, șefa diplomației române, Oana Țoiu a precizat că Ion Ceban va primi mai multe amănunte cu privire la măsura restrictivă la de la Serviciul Român de Informații (SRI).
„Este o întrebare pe care şi domnul Ceban a pus-o într-o adresă oficială. Va primi sigur răspuns de la instituţiile abilitate, în acest caz Serviciul Român de Informaţii, însă să fie foarte clar, nici nu există vreo datorie a României de a da toate detaliile pe care le deţine şi cred că este ceva lesne de înţeles pentru toată lumea, că atunci când vorbim de un potenţial pericol, vorbim şi de rezerva pe care instituţiiile o au în a transparentiza toate informaţiile pe care le deţin”, a adăugat șefa MAE.
Trei moldoveni
În data de 9 iulie, reprezentanții Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) au anunțat că primarul Chișinăului, Ion Ceban, și alți doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen.
Potrivit presei, alături de Ion Ceban se află și controversata jurnalistă Natalia Morari, care a confirmat acest lucru. De asemenea, pe aceeași listă se regăsește și fostul premier comunist și lider al Partidului Viitorul Moldovei, Vasile Tarlev, care a declarat că nu comentează zvonuri și că așteaptă o confirmare oficială în acest sens.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fbolojan-4-1280x664.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F6-9.png)
