Uniunea Salvați România acuză partidele extremiste că folosesc moțiunea de cenzură ca instrument de campanie electorală și subminează interesele statului român.
USR critică dur moțiunea AUR FOTO: Arhivă
Uniunea Salvați România (USR) a reacționat ferm după prezentarea moțiunii de cenzură inițiate de AUR și partidele pe care le consideră extremiste. Într-un comunicat oficial, USR acuză inițiatorii moțiunii că, în loc să ofere soluții reale pentru problemele țării, promovează populismul și destabilizarea economică.
„Marketing electoral marca Simion-Georgescu”
USR susține că documentul depus de Opoziție este lipsit de substanță și reprezintă doar un nou episod de „marketing electoral” din partea liderilor AUR. „Moțiunea de cenzură prezentată astăzi de AUR și partidele extremiste aliate nu doar că abundă în critici pline de ipocrizie, dar nu oferă nicio soluție concretă la problemele grave cu care se confruntă România astăzi”, transmite partidul. „Moțiunea de cenzură se încadrează la capitolul «marketing electoral» marca Simion-Georgescu, asemenea caselor de 35.000 de euro și a benzinei de 1 leu”, adaugă reprezentanții USR.
Senatorul USR Ștefan Pălărie subliniază că opoziția are dreptul constituțional de a iniția moțiuni de cenzură, dar critică vehement conținutul actualului document: „Respectăm dreptul Opoziției de a depune o moțiune de cenzură, dar ceea ce s-a prezentat astăzi se încadrează mai degrabă la capitolul circ și ipocrizie. S-a invocat, de pildă, posibila creștere a prețului apartamentelor, deși domnul Simion și-a făcut campanie promițând mincinos case la 35.000 de euro. Ceea ce fac partidele extremiste acum este fix opusul patriotismului”.
USR: „Un atac la adresa supraviețuirii statului român”
Liderul deputaților USR, Bogdan Rodeanu, merge și mai departe, afirmând că moțiunea este „împotriva românilor și a supraviețuirii statului român”. El avertizează că, dacă ar fi urmate direcțiile propuse de AUR, România ar risca să ajungă la un rating de „junk”, adică nerecomandată pentru investiții: „Dincolo de metaforele ieftine folosite, moțiunea partidelor extremiste spune practic că România trebuie să intre în «junk», să nu ne stabilizăm economia și să ne îndepărtăm de partenerii noștri de la care primim atât sprijin. AUR și aliații săi ne vor departe de Europa, departe de fondurile europene și de un PNRR funcțional”.
Reformele asumate de USR
USR reafirmă că este parte a unei guvernări responsabile și că va continua să susțină măsuri necesare pentru echilibrarea bugetului și reformarea statului. Potrivit comunicatului, primul pachet de măsuri, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, a fost menit să reducă riscul intrării României în incapacitate de plată și să evite retrogradarea financiară.
Deși impopulare, măsurile ar fi avut deja efecte pozitive: „fie că vorbim de îmbunătățirea prognozelor agențiilor de evaluare financiară, fie de aprecierea Comisiei Europene că România are determinarea de a-și respecta angajamentele în cadrul procedurii de deficit excesiv”.
În perioada următoare, guvernul va lansa un al doilea pachet de măsuri, axat pe reforme în companiile de stat, administrația centrală și locală. Punctele esențiale includ reforma pensiilor speciale, combaterea evaziunii fiscale, prioritizarea investițiilor și accelerarea absorbției fondurilor europene.
„Miniștrii USR au început deja să ia măsuri pentru a elimina risipa din instituțiile aflate în subordinea lor și vom continua să susținem orice măsură de reformă reală, care va ajuta la buna funcționare a instituțiilor și la redobândirea încrederii cetățenilor”, se arată în comunicat.
USR încheie prin a sublinia că, în fața populismului și a extremismului, soluția este o guvernare curajoasă și orientată spre viitor.
Preşedintele Nicuşor Dan participă, joi, 10 iulie,de la ora 15.30, în format de videoconferinţă, la reuniunea „Coaliţiei de Voinţă” (Coalition of the Willing), a transmis Administraţia Prezidenţială.
Președintele participă la reuniune în format de videoconferinţă. FOTO Captură video Facebook
„Coaliţia de Voinţă” este convocată de prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Keir Starmer, alături de preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, pe tema sprijinului pentru Ucraina, se arată pe site-ul instituției.
Premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să participe și ei la reuniunea prin videoconferinţă pe tema Ucrainei, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi cancelarul german Friedrich Merz, potrivit Agerpres.
La reuniunea „Coaliţiei de Voinţă” ar urma să ia parte și reprezentanţi ai SUA, potrivit Palatului Elysée.
De precizat că, tot joi, dar de la ora 14, președintele Nicușor primeşte la Palatul Cotroceni o delegaţie condusă de preşedintele Roma Foundation for Europe, Zeljko Jovanovic.
Atac masiv „de aproape zece ore” al Rusiei asupra Kievului
Amintim că un atac lansat de forţele ruse în noaptea de 9 spre 10 iulie asupra Kievului s-a soldat cu moartea a două persoane şi rănirea altor 13.
Atacurile rusești au lovit mai multe clădiri rezidenţiale. FOTO Facebook Mikola Kalaşnik,
Atacul a avut loc înaintea unei întâlniri între secretarul de stat american Marco Rubio şi omologul său rus Serghei Lavrov la Kuala Lumpur, pe fondul unui impas diplomatic asupra dosarului ucrainean, relatează AFP şi Reuters.
Autostrada Unirii (A8), una dintre cele mai așteptate investiții de infrastructură din România, beneficiază în continuare de finanțare, dă asigurări noul ministru al Transporturilor. Ciprian Șerban susține că lucrările deja începute nu sunt deloc în pericol.
În urma unor interpelări adresate de deputați ieșeni, Șerban a vorbit despre stadiul lucrărilor la A8, scrie Ziarul de Iași.
Finanțare europeană pentru restul traseului
Singurul ministru originar din Moldova în actualul Guvern Bolojan a precizat că finanțarea pentru capetele sectorului montan, Târgu Mureș-Miercurea Nirajului și Târgu Neamț-Moțca, este garantată. Cele două sunt singurele tronsoane unde lucrările au început în această primăvară.
„Având în vedere stadiul avansat de implementare a acestor obiective de investiții din cadrul Autostrăzii A8, precum și angajamentele de finanțare semnate, progresul acestor proiecte nu poate fi pus în pericol din cauza lipsei fondurilor”, a declarat ministrul.
În ceea ce privește celelalte segmente ale autostrăzii, ministrul a menționat că acestea sunt eligibile pentru finanțare prin Programul Transport 2021–2027, cu sprijin nerambursabil din fonduri europene. Fiecare tronson se află în diferite etape de implementare, dar Ministerul Transporturilor consideră că nu există riscul blocării proiectelor din motive bugetare.
Autostrada A8 este clasificată ca proiect prioritar în cadrul rețelei de transport transeuropene (TEN-T), ceea ce îi oferă acces preferențial la fonduri europene în următorii ani.
„Norocul meu cu Wikipedia: mi-a amintit că, exact acum 10 ani, pe 10 iulie 2015, România a avut pentru prima dată inflație negativă – adică puterea de cumpărare a unui leu românesc a crescut!”, scrie joi fostul premier social-democrat, pe pagina sa de socializare.
Potrivit fostului lider PSD, Wikipedia i-a oferit și explicația: „pentru prima dată, rata anuală a inflației a ajuns la un nivel negativ pe fondul reducerii TVA la alimente”.
Victor Ponta nu a ezitat să arunce și o săgeată către actualii guvernanți, în contextul noilor taxe și impozite.
„Ziceați că nu se poate altfel în România? Ba se poate!”, închie fostul candidat independent la alegerile prezidențiale din mai.
Comisia Europeană a revocat acreditarea unei traducătoare franco-ucrainene după ce aceasta a fost surprinsă în timp ce nota conținutul unei reuniuni cu acces restricționat, în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski discuta cu liderii Uniunii Europene.
Președintele Volodimir Zelenski la Bruxelles/FOTO:X
Incidentul, petrecut pe 19 decembrie 2024 la Bruxelles, a generat suspiciuni grave privind o posibilă scurgere de informații în beneficiul Federației Ruse.
Potrivit „Le Monde“, traducătoarei — identificată doar cu inițiala „I.” — i s-a interzis să mai lucreze pentru instituțiile europene, iar notițele sale au fost confiscate de serviciile de securitate în timpul ședinței, la sesizarea colegilor din echipa cehă de interpretare.
Conform procedurilor stricte în astfel de întâlniri, traducătorilor le este interzis să realizeze orice fel de notări sau înregistrări. Încălcarea acestor reguli a declanșat o investigație internă, iar măsurile luate de Comisia Europeană au fost ferme: retragerea acreditării și interdicția definitivă de a mai participa la reuniuni oficiale.
Surse europene citate de presă menționează că prezența traducătoarei fusese necesară întrucât președintele Zelenski a solicitat interpretare în ucraineană pentru discuțiile la nivel înalt.
Legături cu Rusia
Traducătoarea — care deține atât cetățenie franceză, cât și ucraineană — provine dintr-o familie cu legături în Federația Rusă. Potrivit „Le Monde“, părinții săi sunt ruși, iar una dintre surori s-a născut chiar în Rusia. Ambele au activat de-a lungul a peste două decenii ca traducătoare freelance pentru NATO, Comisia Europeană și ministere-cheie din Franța — inclusiv Apărare și Externe.
Presa franceză menționează că doamna I. a urmat studii universitare la Kiev, specializându-se în limbi străine și psihologie, iar ulterior s-a perfecționat în cadrul Institutului de Traducători și Interpreți din Strasbourg. Cu toate acestea, parcursul său impecabil din CV nu a împiedicat apariția suspiciunilor după incidentul de la Bruxelles.
Deși a fost exclusă din registrele Comisiei Europene, numele ei nu a fost retras oficial din listele de colaboratori ai NATO sau ale instituțiilor diplomatice franceze. Surse diplomatice de la Paris au confirmat pentru „Le Monde“ că aceasta a mai participat, în 2024, la cel puțin două conferințe internaționale la solicitarea Ministerului francez de Externe.
Totodată, ambasadele Ucrainei din Franța și Belgia ar fi decis să limiteze drastic prezența sa la evenimente oficiale, în special cele la care participă președintele Zelenski. Potrivit unui consilier diplomatic ucrainean, există suspiciuni că traducătoarea ar fi păstrat legături — directe sau indirecte — cu structuri oficiale rusești.
Reacții și tăceri instituționale
Într-un comentariu pentru „Le Monde“, traducătoarea s-a declarat „profund surprinsă” de acuzații, considerând incidentul „un neînțeles”. A refuzat să comenteze explicit despre luarea de notițe, invocând „confidențialitatea profesională” și a susținut că întreaga sa carieră s-a bazat pe „respectarea eticii”.
Pe de altă parte, Direcția Generală pentru Securitate Internă (DGSI) din Franța — instituția responsabilă cu contraspionajul — a transmis că nu a fost informată oficial despre acest caz.
Incidentul are loc în contextul în care autoritățile europene devin tot mai vigilente față de riscurile de infiltrare în structurile instituționale, mai ales în dosare sensibile precum sprijinul militar și diplomatic acordat Ucrainei. Recent, în Germania, un angajat al unei agenții de apărare a fost arestat, fiind acuzat de spionaj în favoarea Rusiei.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, trage un semnal de alarmă privind pericolul tot mai mare al unei acțiuni comune între Moscova și Beijing.
Mark Rutte avertizează că NATO și Taiwanul ar putea fi atacate în același timp FOTO: Profimedia
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lansat miercuri un avertisment ferm cu privire la o posibilă coordonare între Rusia și China pentru lansarea simultană a unor atacuri, Beijingul asupra Taiwanului, iar Moscova asupra teritoriului Alianței Nord-Atlantice, relatează Agerpres.
Aflat la Berlin, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz, Rutte a declarat: „Există un risc tot mai mare ca, înainte de a lansa un atac asupra Taiwanului, Xi Jinping, preşedintele Chinei şi secretarul general al Partidului Comunist Chinez, să-l sune mai întâi pe partenerul său mai puţin important în toate acestea, pe Vladimir Vladimirovici Putin, pentru a-i cere să ne ţină ocupaţi în Europa”.
Într-un interviu anterior pentru The New York Times, Rutte a detaliat acest scenariu, spunând că Xi Jinping i-ar putea spune lui Putin: „Hei, o să fac asta şi am nevoie să-i ţii ocupaţi în Europa, atacând teritoriul NATO”.
„China nu se înarmează pentru parade”
Rutte a subliniat că dezvoltarea militară rapidă a Chinei nu este deloc întâmplătoare: „Evaluarea noastră este următoarea: China îşi sporeşte forţele armate. Acum are mai multe nave decât Statele Unite şi va avea şi mai multe până în 2030. Acum au mii de focoase nucleare. Toate acestea nu sunt pentru a organiza parade militare la Beijing, ci pentru a fi folosite”. Secretarul general al NATO a adăugat că „ambitia Chinei este, într-un fel sau altul, să preia controlul asupra Taiwanului”.
Rutte a fost întrebat despre riscul extinderii războiului din Ucraina și despre scenariile pe care NATO le ia în calcul în privința comportamentului Chinei pe plan internațional, inclusiv posibila sa coordonare cu Rusia.
Rutte a mai spus că regiunile transatlantică și Indo-Pacific sunt „din ce în ce mai interconectate”, precizând că „Coreea de Nord participă la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, în timp ce China sprijină Moscova „prin eludarea sancțiunilor și livrarea de bunuri cu dublă utilizare (civilă și militară), iar Iranul face același lucru cu tehnologia sa de drone”.
În acest context, Rutte a pledat pentru creșterea bugetului de apărare al NATO, amintind de acordul de la Haga privind atingerea unei ținte de 5% din PIB. „Aşa cum spune cancelarul (german), nu atingem obiectivul de 5% pentru a face pe cineva fericit, ci pentru că ştim că ameninţarea există”, a subliniat el.
Germania vrea să devină lider militar în Europa
Cancelarul german Friedrich Merz a susținut în aceeași conferință de presă că țara sa este „pregătită să îşi îndeplinească obligaţiile, nu pentru a mulţumi NATO, ci pentru a ne consolida securitatea colectivă”.
El a adăugat că „aliaţii se pot baza pe noi, Europa se poate baza pe noi şi vom fi lideri în consolidarea părţii europene a NATO în următorii ani”. Într-un discurs anterior rostit în curtea centrală a Ministerului Apărării german, Merz a reiterat intenţia de a transforma armata germană în „cea mai puternică forţă armată convenţională de pe continent”.
70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO
Declarațiile au fost făcute cu prilejul ceremoniei de marcare a 70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO, eveniment desfășurat miercuri. Alături de Rutte și Merz, au fost prezenți ministrul german de externe Johann Wadephul și ministrul apărării Boris Pistorius.
În discursul său, Rutte a lăudat implicarea Germaniei în Alianță într-un moment considerat critic pentru securitatea globală: „Într-un moment în care lumea este mai periculoasă şi securitatea este în joc, Germania îşi asumă responsabilitatea”.
Secretarul general al NATO a menţionat contribuția Germaniei la supravegherea flancului estic al alianței, inclusiv prin trimiterea unei brigăzi militare în Lituania, care va ajunge până în 2027 la un efectiv de 5.000 de soldați.
Federația Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea” a organizat astăzi un protest în fața Ministerului Finanțelor, cerând garanții privind locurile de muncă și recuperarea pierderilor salariale generate de noua lege a salarizării.
Dorin Modure în timpul protestului din fața Ministerului Finanțelor FOTO: BNS
Președintele Federației „Solidaritatea”, Dorin Modure, a anunțat într-o postare publică faptul că organizația a ieșit în stradă, susținută și de alte organizații membre ale Blocului Național Sindical. Protestul a avut loc în fața Ministerului Finanțelor și a fost urmat de o scurtă discuție cu ministrul Alexandru Nazare.
„Reorganizarea ANAF este un punct important în programul de guvernare și SE VA FACE”, a transmis Dorin Modure, citându-l pe ministru. În acest context, sindicaliștii au cerut „garanții că nu se vor pierde locurile de muncă” și au fost asigurați că vor fi consultați în procesul de elaborare și implementare a reorganizării.
Nemulțumiri salariale și incertitudini bugetare
Federația „Solidaritatea” a solicitat, de asemenea, identificarea unor soluții pentru recuperarea sumelor pierdute în urma noii legi a salarizării. „Noi nu ne considerăm vinovați pentru deficitul bugetar”, a precizat Modure, subliniind că pierderile salariale suferite de angajați sunt nejustificate.
Un alt punct adus în discuție a fost reluarea negocierilor privind statutul finanțistului, o revendicare mai veche a angajaților din domeniul fiscal. Potrivit liderului sindical, „dl. ministru ne-a asigurat că lucrările comitetului constituit în acest sens se vor relua.”
Fără garanții clare privind reducerile de personal
Îngrijorarea majoră a sindicaliștilor rămâne însă posibilitatea unor concedieri sau a trimiterii în concedii fără plată. „Nu am primit niciun fel de asigurare că nu se va ajunge la reduceri de personal sau concedii fără plată. Acest lucru probabil că se va întâmpla în cazul instituțiilor care își vor epuiza bugetul înainte de sfârșitul anului”, a explicat Modure. „Nu este obligatoriu să ne încadrăm și noi, dar nu este nici exclus.”
La finalul mesajului său, președintele Federației „Solidaritatea” a transmis că vor continua acțiunile sindicale și a făcut apel la unitate: „Vă vom ține la curent cu toate acțiunile noastre, dar, pentru o și mai mare eficiență a acestora, vă așteptăm alături de noi.”
Un flagrant al procurorilor este în desfășurare la Spitalul Floreasca, din Capitală. Este vizat un medic, suspectat de luare de mită, potrivit unor surse judiciare.
Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, încearcă să-și consolideze poziția în perspectiva congresului din toamnă, deși partidul, sub conducerea sa, a coborât la un minim istoric, sub 15%. O parte din lideri PSD sunt de părere că imaginea lui Grindeanu, puternic afectată de scandalurile OUG 13 și Nordis, se răsfrânge și asupra partidului. De partea cealaltă, secretarul general al PSD, Paul Stănescu, trage în continuare sfori încercând să-și păstreze funcția și după alegerile interne din toamnă, susțin surse politice pentru Adevărul. În PSD există și câteva voci reformiste, însă liderii care vor schimbarea sunt marginalizați de Grindeanu, Stănescu și restul baronilor locali.
Grindeanu vrea sa conducă PSD. Foto: Inquam/Mălina Norocea
Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, le-a transmis apropiaților că nu va avea rival la congresul din toamnă pentru șefia deplină a partidului, susțin sursele citate. Grindeanu a împărțit ministerele și restul funcțiilor de la vârful statului, prin urmare și-a consolidat poziția de lider. Însă mai mulți președinți de organizații sunt de părere că partidul se va prăbuși la următoarele alegeri cu Sorin Grindeanu la timonă.
Imaginea lui Sorin Grindeanu este puternic afectate de două scandaluri publice: OUG 13 și Nordis. În ianuarie 2017, Guvernul condus de Sorin Grindeanu a adoptat celebra ordonată 13, care l-ar fi salvat pe Liviu Dragnea de închisoare. Pe fondul protestelor de stradă, Grindeanu a abrogat OUG 13 înainte ca actul normativ să producă efecte juridice. Ulterior, Dragnea a ajuns, doi ani mai târziu, după gratii. Însă Grindeanu a rămas asociat cu OUG 13.
După câteva luni în care s-a războit cu Liviu Dragnea în interiorul partidului, cei doi au ajuns la consens, iar Dragnea i-a oferit lui Grindeanu funcția de președinte al ANCOM, de unde a încasat un salariu de aproape 10.000 de euro lunar. La alegerile parlamentare din 2020, Grindeanu s-a întors în PSD. A fost ales deputat, apoi Marcel Ciolacu i-a oferit Ministerul Transporturilor. Cei doi au fost implicați într-un scandal de amploare anul trecut, după ce presa a dezvăluit că Ciolacu și Grindeanu au zburat cu avioane private plătite de compania Nordis, condusă de Vladimir Ciorbă, soțul Laurei Vicol. Sorin Grindeanu a susținut că și-a achitat cota-parte din zborul privat, însa a refuzat să publice documentele. De asemenea, unii lideri PSD sunt îngrijorați că Sorin Grindeanu ar putea fi chemat la Parchet pentru audieri în dosarul Nordis, prin urmare partidul ar primi o nouă lovitură de imagine.
PSD, cea mai mare cădere din istorie
În plus, PSD, sub conducerea lui Sorin Grindeanu, a ajuns la cel mai mic scor din istorie: sub 15%, potrivit barometrului INSCOP. În replică, Sorin Grindeanu le-a transmis liderilor din teritoriu că sondajele comandate de PSD arată că partidul e la 20%, susțin sursele citate.
De partea cealaltă, un alt lider din vechea gardă trage sfori în partid: secretarul general Paul Stănescu. ”Nea’ Paul joacă la toate capetele. S-a aliat cu Băluță împotriva lui Grindeanu. Apoi a bătut palma cu Grindeanu ca să-l numească pe Florin Barbu la Agricultură, ministerul unde are interese directe. Acum testează apele pentru congres. Scopul său e să rămână secretar general”, susțin surse din conducerea PSD pentru Adevărul.
Paul Stănescu a condus oficial judeţul Olt timp de 8 ani. Din decembrie 2016, s-a „refugiat“ în Senat. În epoca Dragnea, soţia lui Paul Stănescu, profesoară la școala primară din comuna Vișina, a devenit consiliera ministrului Educaţiei. Tot în acea perioadă, cuscra soţilor Stănescu era numită inspector şcolar adjunct. De asemenea, fratele lui Paul Stănescu a bifat două mandate de parlamentar PSD, plus alte sinecuri la stat. Iar tatăl lui Paul Stănescu a fost primarul unei comune din Olt până la vârsta de 75 de ani. Un tablou de familie standard pentru un baron local. Recent, Paul Stănescu a refuzat funcția de președinte al Curții de Conturi pentru a rămâne implicat în jocurile de putere din partid. Alături de alți lideri din veche gardă, încearcă să construiască un pol de influență în perspectiva congresului din toamnă, susțin sursele citate. La alegerile prezidențiale din toamnă, Paul Stănescu a fost cel care a coordonat ”transferul” de voturi de la Marcel Ciolacu la George Simion, strategie care l-a lăsat pe candidatul PSD în afara finalei prezidențiale, la o diferență de numai 2.700 de voturi. A fost pentru prima dată în istoria post-decembristă când PSD nu a avut candidat în turul doi.
Dincolo de Grindeanu și Stănescu, doi dintre principalii responsabili pentru eșecul PSD din ultima vreme, sunt și câteva voci în partid care cer o reformă din temelii. Vârf de lance este senatorul Titus Corlățean, fost ministru de Externe în Guvernul Ponta. În condițiile în care PSD a ajuns la 14%, Corlățean consideră că actualii lideri ai partidului trebuie să se retragă. „Când ai avut frâiele puterii și ai eșuat politic, este firesc să faci un pas înapoi”, a spus Titus Corlățean, la Aleph News. De asemenea, Titus Corlățean este susținut în interiorul PSD și de primarul Buzăului, Constantin Toma, care la rândul său a cerut demisia binomului Grindeanu-Stănescu. Printre cei care vor o nouă conducere a partidului se numără eurodeputatul Victor Negrescu, primarul Galațiului Ionuț Pucheanu și senatoarea Victoria Stoiciu. ”E o abordare foarte greşită să mergem pe un culoar conservator, pentru că intrăm în concurenţă cu AUR şi niciodată nu vom putea să fim mai buni decât ei! Noi, PSD, nu avem cum să fim antisistem când noi suntem sistemul!”, a spus Stoiciu într-un interviu pentru news.ro.
Ionuț Stroe (PNL) a reacționat joi, 10 iulie, la „avalanșa de opinii” referitoare la majorarea semnificativă a nivelului de taxare a industriei jocurilor de noroc și avertizează că „s-ar putea să avem efecte mult mai grave”.
Stroe avertizează cu privire la migrarea jucătorilor spre piața neagră. FOTO Inquam Photos
„Mulți dintre politicieni, dintr-un reflex “natural” de a fi pe placul opiniei generale, se bucură și aplaudă la scenă deschisă, ignorând scopul statului de a fiscaliza (și legaliza) activitatea acestei industrii și, bineînțeles, de a colecta mai mulți bani la bugetul de stat. Din start, pentru a elimina orice speculație, vă spun că am susținut ca parlamentar al puterii propunerile adoptate ale guvernului pentru a colecta mai mulți bani la buget”, scrie Ionuț Stroe, joi, într-o postare pe Facebook.
„Susțin nevoia de a taxa corect această industrie”
Liberalul spune că înainte de orice dezbatere, este „fundamental, pentru viitor, să avem un răspuns clar la principala întrebare pe care aproape toți o evită: Ce ne dorim, de fapt, pe mai departe?”.
„Mai mulți bani la bugetul de stat și o industrie legală, transparentă sau eliminarea acestei industrii, sperând (zic unii) că astfel românii vor sta departe de jocurile de noroc? Să fim sinceri: a doua variantă este o iluzie cu iz politic, jocuri de noroc vor exista mereu. Iar în lipsa unui cadru legal echilibrat, clar și bine definit, cu siguranță piața neagră va prospera. Ca om politic responsabil, susțin nevoia de a taxa corect această industrie și de a o reglementa ferm, mai ales în zona protecției jucătorilor vulnerabili, dar nu cred că soluția este distrugerea ei sub pretextul protejării populației de riscurile specifice asociate”, spune Stroe.
„ Efectul va fi migrarea jucătorilor vulnerabili spre piața neagră”
Fostul ministru al Sportului crede că „din contră, efectul acestei «soluții» va fi migrarea jucătorilor vulnerabili spre piața neagră, unde statul nu va mai avea posibilitatea de a le oferi niciun fel de protecție”:
„De asemenea, dacă vrem să fim responsabili și corecți, indiferent dacă ne place sau nu, nu putem ignora faptul că gradul de colectare a taxelor de la nivelul industriei jocurilor de noroc se apropie de nivelul maxim (98%), mult peste media din România, iar ponderea industriei depășește 1% din PIB. Ca fost ministru al sportului, vă spun că, ne place sau nu, sportul românesc este susținut într-o bună măsură de companiile din domeniu. Aportul lor este vital în fotbal (aproape toate echipele de fotbal din SuperLiga au o firmă de pariuri sportive ca sponsor principal), dar și în handbal, tenis, automobilism, sporturi de contact, ciclism, șah, maraton, etc.”.
Deputatul PNL amintește că taxele colectate de la operatorii de jocuri de noroc ajung la Comitetul Olimpic și Sportiv Român și la Comitetul Național Paralimpic, „fiind utilizați pentru pregătirea loturilor naționale”.
„Este clar pentru oricine înțelege cum funcționează o economie că eliminarea bruscă sau diminuarea considerabilă a acestei finanțări ar lovi direct performanța sportivă și ar pune în pericol însăși existența unor cluburi sportive. Cei care cer «sfârșitul» jocurilor de noroc ar trebui să reflecteze atent: s-ar putea să avem efecte mult mai grave pentru bugetul de stat, pentru sport și, mai ales, pentru jucătorii pe care pretind că îi protejează”, mai spune deputatul.
„Soluțiile reale sunt investițiile în educație financiară încă din școală”
Ionuț Stroe a adăugat:
„Îmi doresc un dialog onest, bazat pe date, nu pe impulsuri populiste. Viitorul se construiește cu decizii responsabile, nu cu iluzii electorale. Vreți cu adevărat să-i protejăm pe jucătorii vulnerabili? Atunci soluțiile reale sunt investițiile în educație financiară încă din școală, în campanii de informare despre riscuri, în programe de prevenire și tratare a dependenței, precum și în reglementarea responsabilă a publicității”.
Ion Ceban conduce Primăria Chișinău din toamna anului 2019 și se află la al doilea mandat de primar. Odată ajuns în funcție, edilul a încercat să se apropie de Kremlin, al cărui susținător era până atunci. Ulterior, în special după izbucnirea războiului din Ucraina, s-a declarat proeuropean.
Ion Ceban nu poate intra în România și spațiul Schengen. FOTO: Facebook
Chiar la începutul primului mandat, Ion Ceban l-a primit la Primăria Chișinău pe ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, cei doi stabilind o agendă de lucru „comună”. Prima sa vizită externă a fost la Moscova, unde a avut întrevederi cu primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, și cu Dmitri Kozak, vicepremier și reprezentant special al președintelui Federației Ruse pentru relațiile comercial-economice cu Republica Moldova la acel moment.
,,Am avut o discuție constructivă și am abordat mai multe subiecte din domeniul, economic, social, cultural și educație. La fel, am convenit sa avem o colaborare strânsă, între municipiul Chișinău cu orașele și regiunile din Federația Rusă”, a notat atunci proaspătul primar Ion Ceban.
Susținere și de la Kremlin, și de la București
Dar Ion Ceban a căutat sprijin nu doar la Moscova, ci și la București. Numai în anul 2022, el a avut peste 30 de întrevederi cu primari și lideri ai consiliilor județene, printre care și Ionel Arsene, președintele de atunci al Consiliului Județean Neamț, aflat în prezent în Italia, unde se sustrage executării unei pedepse cu închisoarea pentru fapte de corupție.
Tot în 2022, cu un an înainte de alegerile locale, edilul Chișinăului și-a lansat propria formațiune politică: Mișcarea Alternativa Națională (MAN), un partid cu orientare proeuropeană, potrivit declarațiilor lui Ion Ceban, care a devenit liderul acesteia.
,,MAN pledează pentru ca integrarea europeană să fie ideea națională a Republicii Moldova. Aceste lucruri sunt și în programul politic al partidului, stipulate, aprobate la Congres”, a afirmat la aceea vreme liderul MAN.
Formațiunea MAN ar fi beneficiat de susținere din partea consilierilor politici trimiși de FSB și acuzați de spionaj în Republica Moldova, schema fiind făcută publică de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău. Ion Ceban a negat cele relatate de SIS.
,,Solicităm excluderea Partidului Mișcarea Alternativa Națională din așa-zisele investigații și tot felul de presupuneri anunțate anterior și de fostul premier și vicepremier care au fost atacați în instanță pentru declarații nefondate și calomnioase. Amintim, MAN nu are tangențe cu informațiile tirajate intenționat și concertat în presă, iar despre acest lucru am informat toate instituțiile internaționale”, a scris primarul pe internet.
Întâlniri cu oficialii români
În același an, Ion Ceban s-a întâlnit la Chișinău cu Marcel Ciolacu, pe atunci președinte al PSD și al Camerei Deputaților din Parlamentul României. Cei doi au continuat să mențină legătura, dovadă fiind întâlnirile care au urmat în anii următori, cele mai multe discrete sau mediatizate doar de primarul de la Chișinău.
„Am avut o întrevedere cu premierul României, Marcel Ciolacu. I-am mulțumit pentru suportul acordat Republicii Moldova și Chișinăului din partea României, în special a PSD, pentru realizarea multiplelor proiecte în toată țara. Este vorba de proiecte de infrastructură, proiecte în diverse domenii, dar și suport financiar în perioadele de criză prin care a trecut țara noastră. La Chișinău, am reușit să realizăm multiple proiecte cu sprijinul colegilor, dar și la nivelul Republicii Moldova, în implementarea proiectului de țară „Satul European”. I-am urat succes în alegerile care urmează și am subliniat că suntem deschiși să avem în continuare o colaborare frumoasă”, a notat Ion Ceban pe Facebook, după o vizita la sediul Guvernului României, din septembrie 2024.
Edilul Ion Ceban a exprimat în repetate rânduri mulțumiri pentru faptul că Primăria, sub conducerea sa, a reușit să obțină finanțări pentru diverse proiecte. Printre cei care ar fi oferit un sprijin financiar de jumătate de milion de euro se numără Petre Emanoil Neagu, președintele Consiliului Județean Buzău.
Tot anul trecut, Ion Ceban a fost prezent la Iași pentru a participa la ceremonia de omagiere a poetului Grigore Vieru, organizată în Parcul Copou. Ulterior, însă, Primăria Iași a negat că i-ar fi adresat o invitație oficială la acest eveniment.
„Îi mulțumesc primarului mun. Iași pentru invitație, dar și pentru sprijinul acordat Chișinăului de-a lungul anilor. Iași și Chișinău sunt orașe înfrățite și avem foarte multe activități pe care le realizăm în comun”, a scris Ion Ceban pe pagina sa de Facebook.
În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, Ion Ceban a avut o întrevedere cu Victor Ponta, fost candidat la funcția supremă în stat și consilier onorific al prim-ministrului Marcel Ciolacu.
„Azi, cu Dl Ion Ceban – Primarul General al Chisinaului , am discutat despre viitorul Romaniei si al Republicii Moldova! Doar impreuna putem sa trecem peste vremurile grele de acum”, a subliniat Victor Ponta pe Facebook.
În tot acest timp, Ion Ceban nu a avut întrevederi cu oficiali de rang înalt veniți la Chișinău, precum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. A discutat doar cu mai mulți ambasadori europeni în Republica Moldova, printre care cei ai Belgiei, Letoniei și Spaniei.
Apariția Blocului Alternativa
În luna ianuarie a acestui an, liderul MAN, alături de Ion Chicu, președintele PDCM, care a criticat în repetate rânduri Bucureștiul, Alexandr Stoianoglo, candidatul la alegerile prezidențiale moldovenești din 2024 susținut de Kremlin, și Mark Tkaciuk, fost deputat comunist, au format Blocul Alternativa, care își propune să intre în Parlamentul Republicii Moldova.
,,Patru crai de la răsărit au venit cu sol de ,,pace”. Acest bal mascat are un singur scop – să păcălească moldovenii și să fure integrarea europeană a țării. Kremlinul a aruncat zarurile”, a notat vicepreședintele Parlamentului moldovean, Doina Gherman, pe Facebook.
Blocul politic s-a înscris în cursa pentru alegerile parlamentare programate pentru data de 28 septembrie 2025.
,,Alegerile din 28 septembrie sunt decisive pentru viitorul Republicii Moldova”, a spus liderul MAN despre scrutinul cu miză majoră pentru viitorul european al țării sale, vizat de tentativele Moscovei de deturnare.
Ion Ceban, care se declară proeuropean, a făcut alianță cu persoane cu afinități proruse sau care au legături cu Kremlinul. Mai mult, s-ar fi aflat la Moscova în ziua în care Rusia a invadat Ucraina.
„Condamn acest război, condamn această agresiune și nu consider un lucru normal. Da, Rusia e agresor. Ce să mai spun”, spunea în luna octombrie 2022 primarul Chișinăului.
Prorusul Ion Ceban
Ion Ceban are un trecut prorus, manifestând o vehemență puternică împotriva Uniunii Europene. A fost membru al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). În 2014, la scurt timp după ce Kremlinul a anexat ilegal Crimeea, a susținut referendumul ilegal din Găgăuzia, care promova aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus.
Tot în același an, Ion Ceban, alături de mai mulți socialiști, a protestat la Bruxelles împotriva semnării Acordului de Asociere și Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
„Doar în cadrul Uniunii Vamale țara mai are șansa să-și păstreze statalitatea și să apuce calea unei dezvoltări progresive”, afirma atunci Ion Ceban.
În data de 9 iulie 2025, Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că lui Ion Ceban i-a fost impusă interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen din ,,motive ce țin de considerente de siguranță națională”.
În apărarea acestuia a venit prorusul Igor Dodon, actual lider al PSRM și ex-șef de stat.
,,Este semnalul unei degradări a democrației, a libertăților și a drepturilor omului în Uniunea Europeană. Idealul UE este un mit care s-a spart”, a precizat acesta pe o rețea socială.
Un atac lansat de forţele ruse în noaptea de 9 spre 10 iulie asupra Kievului s-a soldat cu moartea a două persoane şi rănirea altor 13, au anunţat autorităţile locale joi dimineaţa.
Atacurile rusești au lovit mai multe clădiri rezidenţiale. FOTO Facebook Mikola Kalaşnik,
Atacul a avut loc înaintea unei întâlniri între secretarul de stat american Marco Rubio şi omologul său rus Serghei Lavrov la Kuala Lumpur, pe fondul unui impas diplomatic asupra dosarului ucrainean, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.
Șefului administraţiei militare de la Kiev, Timur Tkacenko, spune că forţele ruse au vizat cel puţin şase cartiere ale capitalei ucrainene.
„Aceste persoane au fost ucise de ruşi”
Atacurile sau resturile proiectilelor interceptate au lovit clădiri rezidenţiale, vehicule, depozite şi clădiri de birouri, potrivit aceleiaşi surse.
„Din păcate, avem doi morţi. Aceste persoane au fost ucise de ruşi”, a scris Tkacenko pe reţeaua socială Telegram, după ce a raportat 13 răniţi.
Atacul nocturn asupra regiunii Kiev a fost „masiv” şi a durat „aproape zece ore” folosindu-se drone de luptă şi rachete, a explicat Mikola Kalaşnik, şeful administraţiei militare regionale.
Jurnaliştii AFP aflaţi la Kiev au raportat explozii puternice în oraş în timpul nopţii şi au văzut exploziile proiectilelor interceptate pe cer de apărarea antiaeriană.
Zeci de locuitori s-au refugiat într-o staţie de metrou din centrul oraşului, unde erau disponibile saltele de dormit şi echipamente de camping.
Cu o noapte în urmă, Rusia a lansat cel mai mare atac aerian de la începutul invaziei în Ucraina, cu 728 de drone şi 13 rachete, aproape toate fiind interceptate, potrivit Kievului.
Dată fiind intensificarea atacurilor ruseşti şi al unui impas diplomatic, secretarul de stat american Marco Rubio urmează să se întâlnească joi cu omologul său rus Serghei Lavrov pe marginea reuniunii miniştrilor de externe din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur.
Administrația Trump vrea să furnizeze „mai multe arme” Ucrainei
Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat luni că vrea să furnizeze „mai multe arme” Kievului, în principal „defensive”, iar a doua zi l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că spune „prostii” despre Ucraina, insinuând în acelaşi timp că vrea să impună noi sancţiuni Rusiei.
Premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să participe joi la o reuniune prin videoconferinţă pe tema Ucrainei, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi cancelarul german Friedrich Merz.
La reuniune ar urma să participe şi reprezentanţi ai SUA, potrivit Palatului Elysée.
Sindicaliștii din Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au ieșit să protesteze, joi, în fața ministerului față de măsurile propuse de Guvernul Bolojan.
Sindicaliștii au ieșit să protesteze în fața Ministerului Finanțelor FOTO BNS
Sindicaliști din Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), afiliați la Federația Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea”, au ieșit la protest joi în fața ministerului, nemulțumiți de măsurile de austeritate pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, a anunțat Blocul Național Sindical (BNS), citat de Agerpres.
BNS a decis recent un calendar al protestelor care vor fi organizate de sindicatele și federațiile afiliate BNS, precum și o campanie video pe toate canalele BNS din social media pentru a explica opiniei publice care sunt efectele economice asupra salariaților din sectorul public și privat ca urmare a adoptării pachetului de măsuri de austeritate.
Imaginea 1/4: FOTO BNS
Astfel, în fiecare zi de joi, în intervalul orar 10:00 – 12:00, va fi organizat un protest în fața instituțiilor publice în care BNS are membri de sindicat, iar prima pichetare are loc în fața Ministerului Finanțelor.
„La acest eveniment sunt invitați să se alăture lideri și membri de sindicat din celelalte domenii din București”, susțin reprezentanții BNS.
Totodată, în același interval orar, sunt invitați să participe toți lucrătorii BNS din sectorul bugetar.
Poliția a efectuat percheziții în municipiul București și în județele Ilfov, Giurgiu și Călărași, la domiciliile unor persoane acuzate că au fraudat sistemul britanic de retunări de taxe, prejudiciul creat depăşind suma de peste un milion de lire sterline.
Autoritățile au pus în aplicare 13 mandate de percheziție FOTO Captură video
„Astăzi, 10 iulie, în vederea completării materialului probator, Poliția Română, prin Direcția de Investigare a Criminalității Economice, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pune în aplicare 13 mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județele Ilfov, Giurgiu și Călărași, la domiciliile unor persoane fizice, presupus a fi implicate în activitatea infracțională”, a transmis IGPR printr-un comunicat.
Potrivit sursei citate, este vorba despre o grupare formată din 16 membri, care, începând cu luna septembrie 2023 și până în prezent, ar fi accesat, fără drept, sistemele digitale puse la dispoziția populației de către Guvernul Britanic, prin preluarea controlului asupra conturilor autentice ,,Goverment Gateway” și editarea detaliilor sau crearea de conturi frauduloase pe numele contribuabililor, prin folosirea numerelor de asigurare socială ale acestora.
În mod concret, activitatea infracțională ar fi constat în compromiterea a peste 1.000 de conturi deținute de contribuabili britanici.
Această activitate a fost legată de înregistrări ale unor angajatori falși în sistemele Agenției Fiscale a Marii Britanii (HMRC), respectiv aplicația de returnare de taxe de tip „PAYE” (Pay As You Earn), înregistrarea unui număr mare de persoane fizice pentru un cont fiscal personal, cât și solicitarea în mod fraudulos a unor rambursări legate de impozitul pe venit și alte impozite, mai precizează autoritățile.
Rambursările impozitului pe venit astfel solicitate în mod fraudulos de la autoritățile britanice ar fi fost plătite în conturi bancare din Marea Britanie, sub controlul persoanelor cercetate.
Ulterior, sumele de bani solicitate fraudulos ar fi intrat în conturile deținute sau controlate de persoanele cercetate, ar fi fost transferate succesiv în alte conturi bancare sau ar fi fost retrase în numerar de la ATM, cu scopul disimulării adevăratei proveniențe a banilor și cunoscând că provin din săvârșirea unor infracțiuni.
Până în prezent, conform probatoriului administrat în cauză, prejudiciul cauzat autorităților britanice este de 1.063.939,5 lire sterline, echivalentul a 6.170.849,1 lei.
Acțiunea este realizată cu sprijinul polițiștilor din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, Institutului Național de Criminalistică, luptătorilor Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale, precum și al inspectoratelor de poliție județene Ilfov, Călărași și Giurgiu.
Autoritățile mai menționează faptul că activitățile de cooperare judiciară s-au realizat cu sprijinul EUROJUST, în cauză fiind încheiat un Acord European de Cooperare cu autoritățile din Marea Britanie (organele de parchet și HMRC), în vederea facilitării schimbului de probe în prezenta cauză și pentru identificarea tuturor membrilor grupării infracționale.
Activitățile de cercetare penală continuă, în vederea completării probatoriului, a reparării și recuperării pagubei produse, precum și a tragerii la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit aceste infracțiuni.
„Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, se mai arată în comunicat.
Senatorul Titus Corlățean consideră că actualii lideri Partidul Social Democrat trebuie să se retragă. Fostul ministru a vorbit la Aleph New despre inadecvarea PSD-ului la ce s-a întâmplat în societate și a lăsat să se înțeleagă că va candida la congresul din toamnă al partidului.
Titus Corlățean a explicat în emisiunea OFF/ON The Record că actuala conducere a PSD nu mai poate fi acceptată după ce a adus partidul la 13,7%, sub cota electorală a AUR.
„Când ai avut frâiele puterii și ai eșuat politic, este firesc să faci un pas înapoi”, a spus Titus Corlățean.
„Am rămas încremeniți”
Fostul ministru a fost întrebat care ar fi principala problemă pentru care PSD a pierdut alegerile prezidențiale de două ori la rând.
„A fost un cumul de doi-trei factori importanți. N-a fost cel mai bun candidat, au fost greșeli de gestiune, unele grave în campania electorală și inadecvarea PSD-ului la ce s-a întâmplat în societate. Am rămas încremeniți”, a răspuns senatorul social-democrat.
Atualii lideri PSD ar trebuie să se retragă, spune Corlățean. FOTO Facebook
„Problema mea nu este de a candida eu pentru președinte, problema e de a vedea și de a ajuta la o echipă care înnoiască partidul”
Întrebat dacă va candida la congresul din toamnă al Partidului Social Democrat, Titus Corlățean a răspuns:
„Toată viața mea, cum mă știți, nu am avut excese, nu am ieșit cu pieptul în față, am încercat să fiu util în echipă. Am avut lideri, însă. Chiar dacă nu v-au plăcut, am avut oameni extrem de performanți, Adrian Năstase pentru perioada intrării României în NATO, UE, pentru performanța economică a României, a fost performant. Guvernarea Victor Ponta a fost performantă și m-aș simți bine în echipe performante. În ultimii 11 ani și jumătate, cei care au condus partidul m-au pus pe banca de rezerve, dar nu și-au permis să nu mă folosească și extern, și intern. Problema mea nu este de a candida eu pentru președinte, problema e de a vedea și de a ajuta la o echipă care să înnoiască partidul cu un alt stil, femei și bărbați. Nu prea mai avem multe femei, tineri, oameni adecvați schimbărilor”.
„Procentul ăsta de 13,7 % nu l-a mai avut PSD niciodată în istorie”
Titus Corlățean a subliniat că vasusține „crearea unei echipe care să înnoiască partidul”.
„Ce va fi, vom vedeea. E prea devreme, nu am eu dilemele leadership, de șefie, dar, cu certitudine, e nevoie de o schimbare în bine pentru partid, altfel… Procentul ăsta de 13,7 % nu l-a mai avut PSD niciodată în istorie”, a spus Corlățean la Aleph News.
Moțiunea de cenzură depusă de parlamentarii AUR împotriva Executivului și intitulată „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” este prezentată joi, de la ora 10, în plenul Parlamentului.
UPDATE 10.20 Moțiunea semnată de parlamentari ai AUR, S.O.S. România, POT și neafiliați este citită în Parlament.
Sesiunea extraordinară a Parlamentului s-a prelungit. FOTO arhivă Inquam Photos / George Călin
Știrea inițială
Demersul a fost inițiat după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.
Pentru finalizarea acestei proceduri, sesiunea extraordinară a Parlamentului s-a prelungit până pe 14 iulie, când va fi dezbătută și votată moțiunea de cenzură, semnată de parlamentari AUR, S.O.S. România, POT și neafiliați, potrivit Agerpres.
Executivul, acuzat că „a uzurpat puterea legitimă”
Potrivit semnatarilor moțiunii de cenzură, Guvernul „a uzurpat puterea legitimă și a batjocorit voința de reprezentare a poporului român” și, ca urmare, „trebuie să dispară cu tot aparatul său de propagandă, mincinos și toxic”.
„Imaginați-vă următoarea scenă: la un separeu mare, într-un restaurant de lux, clienții beau și mănâncă, șampanie scumpă, vită Wagyu, caviar și fumează trabucuri cubaneze. Afară, pe terasă, un alt grup mănâncă cartofi prăjiți și beau bere la PET. La final, după o petrecere lungă, vine nota de plată, la separeu. E uriașă. Mesenii simandicoși se uită lung la notă și îi spun chelnerului, fără să clipească, să o trimită la masa de pe terasă, să o plătească cei de acolo… Asta a fost condiția României în ultimii ani! Și nouă, românilor de pe terasă, ne-a fost trimisă nota de plată uriașă consumată de guvernanții din separeu”, se arată în textul moțiunii.
Moțiunea trece în revistă, începând cu 2019 până în prezent, măsurile luate de Guvernele aflate la Palatul Victoria.
„Guvernanții (…) tocmai ne-au servit un nou pachet de creșteri fiscale. Totul pentru un singur scop sacru, să-și păstreze neatins dezmățul cheltuielilor pe care ei înșiși le fac cu banii noștri! Nu puteți voi plăti cât putem noi cheltui. Aceasta este deviza așa-ziselor reforme ale statului”, afirmă inițiatorii moțiunii.
Potrivit acestora, „dacă proasta guvernare ar fi fost sport olimpic, actualii guvernanți ar fi ocupat în totalitate podiumul rușinii”, iar „olimpicii la proba de proastă guvernare” vin să ceară românilor să plătească „incompetența, excesele de risipă” ale guvernărilor Orban, Cîțu, Ciucă și Ciolacu.
„Piromanii care au dat foc țării vin să ne ceară acum și bani pentru extinctor. Haideți să luăm pe rând măsurile cinice pe care le impune Executivul condus de Ilie Bolojan prin actualul proiect al Legii austerității – o creație apărută din neant, fără vreo minimă transparență, fără consultare reală, fără vreo urmă de rușine sau de remușcare. Guvernul ne-a pregătit un adevărat șoc economic, impus peste noapte, în mijlocul verii, ignorând orice aparență de predictibilitate”, se mai arată în moțiune.
Guvernul Bolojan a avizat vinerea trecută primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, iar luni și-a asumat răspunderea în Parlament pe acest proiect. Cele mai importante măsuri prevăzute în acest pachet sunt impunerea a două cote de TVA de 11 și 21%, majorarea accizelor pentru alcool, carburanți și țigări, precum și introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei.
Ce se poate întâmpla după vot
Dacă moțiunea de cenzură va primi votul majorității deputaților și senatorilor și, practic, va trece, atunci Guvernul Bolojan este demis. Dacă nu va trece, proiectul pe care Executivul și-a asumat răspunderea este adoptat.
Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de eurodeputatul român din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) Gheorghe Piperea, a fost dezbătută luni în plenul PE reunit la Strasbourg, iar votul prin apel nominal va avea loc joi, la ora 11.
Eurodeputatul AUR îi reproșează șefei Comisiei Europene că nu a pus la dispoziție unei jurnaliste, Matina Stevis, de la The New York Times, documentele referitoare la relația sa cu compania Pfizer/BioNTech în perioada achiziționării vaccinurilor COVID-19 și nici mesajele dintre Von der Leyen și directorul companiei Pfizer, Albert Bourla.
„Având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 25 mai 2025, în cauzele Stevi – The New York Times/Comisia, care au clarificat că obligația de transparență a Comisiei este fundamentală și că refuzul de a divulga documente trebuie să fie strict justificat prin motive imperioase”, se arată în textul moțiunii de cenzură.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va trimite arme Ucrainei după anunțul contradictoriu de zilele trecute. Unul dintre motive este legat de informațiile serviciilor secrete privind pregătirea de către Rusia a unei ofensive importante, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Donald Trump începe să-l suspecteze pe Putin că trage de timp. FOTO: Inquam Photos
La câteva zile după ce Pentagonul a anunțat stoparea trimiterii de armament esențial pentru Ucraina, se pare că președintele Trump s-a răzgândit. După ce s-a consultat cu consilieri și lideri europeni, acesta s-a angajat să trimită imediat zece rachete Patriot Ucrainei, relatează Axios, citând surse.
„Le vom trimite mai multe arme din ceea ce avem. Trebuie să fie capabili să se apere. În prezent, sunt loviți foarte dur”, a declarat Trump reporterilor luni seară.
„La ordinul președintelui Trump, Departamentul Apărării va trimite arme defensive suplimentare Ucrainei, pentru a se asigura că ucrainenii se pot apăra în timp ce noi lucrăm pentru a asigura o pace durabilă”, a anunțat Pentagonul luni seară.
În convorbirea sa cu Volodimir Zekenski, Trump i-a spus omologului său ucrainean că dorește să ajute Ucraina, dar a subliniat că SUA au fost nevoite să suspende livrările de arme pentru a-și revizui propriile stocuri, potrivit a două surse informate cu privire la apel.
Acestea au dezvăluit că Trump a promis să trimită imediat 10 interceptoare Patriot și să ajute la identificarea altor mijloace de aprovizionare.
Cu o zi înainte, cancelarul german Friedrich Merz îl sunase pe Trump pentru a-i cere să reia livrarea interceptoarelor Patriot care fuseseră oprite în drum spre Ucraina, a declarat un oficial german.
Oficialul a declarat că Merz i-a spus președintelui american că Germania este dispusă să cumpere baterii Patriot din SUA pentru a le trimite Ucrainei.
La rândul său, Trump a propus ca Germania să vândă Ucrainei una dintre bateriile sale Patriot, potrivit a trei surse familiarizate cu discuția. În acest caz, SUA și aliații europeni ar împărți costul achiziției.
Trump și Merz nu au căzut de acord, dar oficialii spun că discuțiile continuă. Aceștia au precizat că Germania a oferit deja Ucrainei un procent foarte mare din rachetele sale Patriot – chiar mai mult decât SUA în termeni relativi.
Purtătorii de cuvânt ai Casei Albe și ai Pentagonului au confirmat că unele livrări vor fi reluate la ordinul lui Trump, dar nu au specificat dacă acestea vor include muniții aflate la niveluri critice.
„Trump începe să fie convins că Putin trage de timp”
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, a vorbit pentru „Adevărul” despre motivele care au dus la această evoluție.
Bălăceanu remarcă faptul că decizia a venit la foarte puțin timp după ce s-a anunțat stoparea ajutorului militar american pentru Ucraina cu privire la tipuri de echipamente militare și de muniții esențiale pentru apărarea aliniamentului de contact, pe de o parte, pentru protecția infrastructurii energetice și chiar a marilor aglomerări urbane, pe de altă parte.
„Deficitul din acest punct de vedere conturându-se din ce în ce mai mult, mai ales deficitul în capabilități de apărare antirachetă, rușii trecând deja la executarea unui foc de supra-saturare a apărării anti-aeriene, încep să folosească foarte des, până la sau chiar peste 500 de lovituri, fie cu dronele kamikaze Shahed 136, fie cu rachetele balistice Iskander, fie cu rachetele de croazieră Kalibr, fie cu rachetele de croaziere din seria KH ceea ce creează probleme destul de serioase din punct de vedere al stabilității, nu numai al stabilității apărării, dar mai ales din punct de vedere al stabilității economico-sociale în Ucraina. Sunt din ce în ce mai multe victime din rândul civililor”, explică generalul.
În ceea ce privește motivul acestei noi hotărâri, Bălăceanu crede că „din ce în ce mai mult Trump este convins că Putin trage de timp privind admiterea unei încetări a focului și a unui armistițiu fie el și pe perioadă determinată. De ce? Pentru că suntem în pragul ofensivei de vară. De ce? Pentru că ni se spune de către serviciile de informații că rușii constituie o grupare de forțe foarte importante, de peste 100.000 de oameni, care ar urma să desfășoare un atac pe direcțiile principale”.
Vorbim aici despre localitățile Pokrovsk și Torețk, dar și pe alte direcții cum ar fi centura fortăreței, respectiv cele mai importante localități în care ucrainenii mai pot să organizeze apărarea: Kosteantînivka, Drujkivka, Kramatorsk și Sloviansk.
„Dacă va cădea centura fortăreței, atunci Donetsk va fi cucerit în întregime, rușii vor ajunge la acel punct de joncțiune între cele trei regiuni Donetsk-Harkov și Dnepropetrovsk și de acolo putem să asistăm la o dezvoltare inclusiv a ofensivei înspre Dnipro. Dar este destul de clar că Putin nu vrea o încetare a focului până nu va vedea care vor fi rezultatele legate de noi cuceriri teritoriale, mai ales în zona Donbasului, dar și o dezvoltare a capului de pod creat înspre localitatea Sumî, precum și aliniamente mai favorabile pe care vor să le cucerească pentru a avea o poziționare mai bună a forțelor rusești legată de Harkov. Și de aici concluzia care s-ar desprinde într-o prima analiză, că a înțeles lucrul acesta Trump și că a înțeles că numai prin consolidarea apărării ucrainene se poate ajunge la niște discuții mai serioase cu privire la încetarea focului și la un armistițiu”, explică specialistul.
Stabilizarea frontului, esențială pentru a aduce Rusia la negocieri
Rusia va privi cu mai mult interes negocierile de pace numai dacă nu va avea succesul scontat pe timpul ofensivei de vară. „Atâta timp cât Putin realizează și generalii raportează că e nevoie de timp destul de îndelungat, cel puțin o jumătate de an, pentru a-și realiza obiectivele de cuceriri teritoriale în Ucraina, nu vom asista la discuții reale de pace. Până acum, discuțiile de încetare a focului și de armistițiu au fost niște tatonări”, este de părere Bălăceanu.
În acest context, sprijinul american reprezintă un element esențial pentru întărirea capabilităților de apărare în toate domeniile, dar mai ales în ceea ce privește apărarea antirachetă, apărarea legată de consolidarea capabilităților de răspuns la atacurile rușilor prin focul artileriei, focul rachetelor, pregătirea aliniamentelor în mod corespunzător din punct de vedere genistic, dar și din punct de vedere al capabilităților antitanc, al capabilităților de luptă împotriva dronelor.
„Aceasta ne face să credem că ajutorul american alături de ajutorul european vor crea condiții favorabile pentru stabilizarea frontului mai ales pe direcțiile principale de ofensivă ale rușilor. Ce înseamnă stabilizarea frontului? Imposibilitatea rușilor de a continua ofensiva sau cuceriri la nivel minim, la nivel tactic, pătrunderi care nu duc la amenințarea stabilității apărării, mai ales în zona Donbass-ului”, a concluzionat Bălăceanu.
O investigație a publicației ruse Important Stories privind afacerile cu petrol ale Kremlinului cu aliații lui Orbán a scos la iveală modul în care o firmă obscură a contribuit la canalizarea a peste 10 miliarde de dolari din petrol de la cercurile legate de Putin către elita conducătoare a Ungariei.
Premierul ungar Viktor Orban și președintele rus, Vladimir Putin/FOTO:EPA/EFE
Viktor Orbán, premierul Ungariei, este vocea cea mai loială Moscovei în Uniunea Europeană. Într-o perioadă în care Bruxelles-ul încearcă să reducă dependența de energia rusă, Budapesta nu doar că refuză, dar pare să fi găsit în această relație o sursă de îmbogățire pentru anturajul liderului maghiar. În centrul acestui mecanism – Normeston Trading, o firmă discretă, dar extrem de profitabilă, cu legături care duc până în anturajul lui Vladimir Putin, arată o investigație a publicației ruse Important Stories (IStories).
Cum s-a născut alianța economică Ungaria–Rusia: între discursuri suveraniste și benzinării Lukoil
În 2009, gigantul petrolier maghiar MOL a înființat o firmă de trading de gaze, MOL Energy Trade, și i-a cedat 50% unei entități puțin cunoscute – Normeston Trading, înregistrată în Belize. Ulterior, participația Normeston a ajuns la apropiații lui Orbán: omul de afaceri István Garancsi și partenerul său György Nagy.
Normeston a vândut zeci de milioane de tone de petrol rusesc în Europa de Est. Între 2011 și 2023, prin această firmă s-au tranzacționat peste 20 de milioane de tone de țiței, în valoare de peste 10 miliarde de dolari. De la începutul războiului din Ucraina, volumele livrate de Normeston prin conducta Drujba au crescut de zece ori.
Cum a fost posibil? Cum poate un trader obscur să gestioneze volume colosale de țiței rusesc în plin regim de sancțiuni?
Pilotul și petrolul: Lev Tolkaciov, un intermediar de fațadă?
Oficial, Normeston a fost condusă, până în 2016, de Lev Tolkaciov – fost angajat al Lukoil, devenit pilot de curse auto și antreprenor în Tver. Tolkaciov deține benzinării, o reprezentanță auto și un circuit de karting. Însă cifra de afaceri a afacerilor sale locale este infimă în comparație cu rulajul de miliarde al Normeston.
Surse din fosta administrație rusă spun că este imposibil ca un fost pilot de curse, fără protecție la vârf, să gestioneze o astfel de firmă: „Piața petrolului rusesc e un club închis. Fără susținerea unor oameni cu influență politică, nu intri acolo nici măcar cu legitimație de serviciu”, spune un fost oficial rus.
Legătura cu Timcenko: un fir roșu direct spre Kremlin
Pista duce către Ghenadi Timcenko, fost patron al traderului Gunvor, omul care gestiona o treime din exporturile de petrol ale Rusiei până la sancțiunile din 2014. Managerii săi apropiați, Aleksandr Juravliov și Serghei Gjelîak, au fost asociați în afaceri cu Tolkaciov. Din 2017, compania cipriotă Normeston Trading se afla “sub control comun” cu firmele deținute de oamenii lui Timcenko, potrivit registrului cipriot.
De la Lukoil la Monaco: Subbotin, omul invizibil al rețelei
După Tolkaciov, acțiunile Normeston au trecut în mâinile lui Valeri Subbotin – fost vicepreședinte al Lukoil, refugiat în Europa în 2016, devenit cetățean cipriot și rezident în Monaco. Din 2023, firma sa Valna Holding Cyprus deține 49,9% din Normeston. Deși nu mai apare în Rusia oficial, Subbotin păstrează legături cu foștii aliați ai Kremlinului și cu oameni din cercul lui Viktor Ianukovici, fostul președinte pro-rus al Ucrainei.
În vara lui 2023, Normeston a câștigat o licitație pentru livrarea de petrol în Cehia, în valoare de peste 45 milioane de dolari.
Orbán și prietenii: energia, punte între Est și Vest
În spatele succesului Normeston în Ungaria stă o rețea de afaceri și loialități politice. În 2009, Normeston a intrat în acționariatul MET – un trader de gaze născut din parteneriatul cu MOL. Doi ani mai târziu, partea deținută de Normeston a ajuns la cercul apropiat al lui Orbán: Garancsi și Nagy. În următorii ani, MET a crescut exploziv, devenind una dintre cele mai mari companii de energie din Europa Centrală, cu o cifră de afaceri de aproape 18 miliarde de euro.
Potrivit anchetelor, MET a cumpărat gaze la prețuri mici și le-a vândut scump pe piața internă, într-un aranjament tolerat atât de Moscova, cât și de Budapesta. Un cerc închis în care toată lumea câștigă, în afară de cetățeanul de rând.
Fazakas, omul de legătură: de la Videoton la gazoducte
Un alt nume cheie este Imre Fazakas – fost consultant MOL, absolvent al facultății din Liov și veteran al relațiilor comerciale cu URSS. În anii ’80, conducea centrul Videoton din Moscova, firmă care producea echipamente electronice pentru industria petrolieră sovietică. Astăzi, deține 16,7% din Normeston și apare în consiliile de administrație alături de Tolkaciov și alți oameni conectați la Rusia.
Nagy și Csányi: banul naționalist, contul internațional
Restul de 33,4% din Normeston este deținut de fondul Madera Investment, legat de György Nagy – partener de afaceri cu Garancsi și cu bancherul Sandor Csányi, șeful OTP Bank din Ungaria. Toți, prieteni vechi ai lui Orbán, prezenți la meciurile echipei preferate a premierului, Videoton FC.
Nagy a absolvit MGIMO, prestigioasa universitate diplomatică a Rusiei, și a primit de la statul maghiar contracte IT fără licitație. Iar firma sa, Café Group, are printre clienți MOL.
În Moscova, sediul Normeston se află într-o clădire de birouri unde funcționează firme conectate la OTP Bank, la fiul lui Csányi, și la afacerile lui Nagy. Un spațiu în care se întâlnesc, discret, interesele Rusiei și ale elitei de afaceri maghiare.
Orbán și Rusia: un parteneriat strategic, cu beneficii personale?
În mai 2022, în plină dezbatere despre embargoul impus petrolului rusesc, Viktor Orbán scria pe Facebook: „Tatăl e bărbat, mama e femeie, prețul benzinei e 480 de forinți.” În spatele acestei glume de propagandă se ascundea realitatea: Ungaria a obținut o derogare pentru importurile prin conducta Drujba. Excepție prelungită și în 2023. În iunie 2024, Budapesta a blocat un nou pachet de sancțiuni europene împotriva petrolului rusesc.
„Dacă vine Putin în Ungaria, îl primim cu toate onorurile,” a declarat premierul maghiar într-un interviu recent. O afirmație care, privită în lumina legăturilor financiare și comerciale expuse mai sus, nu mai pare doar un gest diplomatic – ci o recunoaștere cinică a unei relații bine cimentate de bani, influență și tăcere.
Un copil de cinci ani a ajuns la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului „Sf. Maria” din Iași după ce a înghițit o freză metalică în timpul unei consultații stomatologice. Medicul le-ar fi spus părinților că cel mic a înghițit doar o hârtie abrazivă, care urma să fie eliminată natural în cinci zile, fără riscuri majore.
Copilul a înghițit o freză metalică FOTO: Ziarul de Iași
Speriați, părinții au mers spital, unde, în urma unei radiografii, medicii de la „Sf. Maria” au descoperit că în organismul copilului se află, de fapt, un dispozitiv metalic de peste 2 centimetri, iar părinții susțin că este o freză, scrie Ziarul de Iași.
Ecaterina, mama băiețelului de cinci ani și jumătate, susține că nu a observat momentul în care medicului i-ar fi scăpat freza, însă spune că, la un moment dat, stomatologul care l-a tratat pe copil a început brusc să-l lovească pe spate.
„Am stat tot timpul lângă copil, dar nu am reușit să văd momentul exact în care i-a fost scăpată freza. Nu am văzut acel moment, însă am observat cum au început brusc să îl lovească peste spate, să-l pălmuiască, iar atunci m-am panicat. Nu înțelegeam ce se întâmplă. Am strigat la ei și le-am spus să cheme ambulanța. Mi-au răspuns: «Nu, doamnă, liniștiți-vă, a înghițit doar o hârtiuță». Dar, dacă era vorba doar de o hârtiuță, de ce i-au băgat degetele pe gât și de ce îl pălmuiau? Copilul meu a avut câteva minute în care nu a scos niciun sunet. Sincer, în acel moment am crezut că nu mai respiră. Niciunul dintre cei de acolo nu părea să știe să acorde primul ajutor. Mi-au speriat copilul, pur și simplu”, a declarat Ecaterina, mama băiatului.
Medicul susține că le-a explicat părinților că astfel de evenimente se mai pot întâmpla, inclusiv situații în care pacienții înghit coroane dentare sau chiar dinți de implant.
„Am luat mandrina în mână și i-am spus să îi facă o poză. I-am recomandat să meargă la spital pentru a face o radiografie abdominală, ca să ne asigurăm dacă a fost înghițită sau, eventual, aspirată de sistemul de aspirare. Menționez că aspiratorul nostru dentar are o canulă, iar gura de intrare are dimensiunea aproximativă a unui bănuț. Așadar, nu eram 100% sigur dacă mandrina a fost trasă de aspirator sau înghițită de pacient. Totuși, pentru liniștea mea personală, le-am recomandat să facă radiografia”, a precizat medicul, pentru sursa citată.
Mama copilului spune că și-a angajat deja un avocat și intenționează să ceară despăgubiri în valoare de 15.000 de euro.
„Medicul care i-a făcut lucrarea știa foarte bine ce avea pe masă și ce lipsea. Nu poți susține că e vorba de o simplă hârtie abrazivă când lipsește o freză metalică întreagă, de peste 2 cm – e imposibil să nu-ți dai seama. După externare, când m-am dus la clinică să discut cu ei, mi s-a spus: «Ce vă agitați, doamnă, că n-a murit copilul! De ce vă faceți griji? Totul e în regulă. N-am omorât pe nimeni și n-aveți de ce să veniți cu pretenții la mine»”, a declarat mama copilului.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a explicat cum a ajuns Guvernul Bolojan la actualul pachet de austeritate care prevede majorarea TVA, tăierea pensiilor, mărirea accizelor, impozitarea jocurilor de noroc și a băncilor și de ce nu a început cu reduceri de cheltuieli.
Anastasiu a relatat la postul B1 Tv despre negocierile în urma cărora s-a ajuns la actualul pachet de austeritate.
„Pe data de 8 iulie a fost un termen limită în care România trebuia să prezinte un pachet fiscal credibil, discutat și acceptat de finanțatorii noștri, care trebuia trecut prin Parlament…. Mergem înapoi zece zile cât a avut guvernul să pregătească acest pachet, guvern care a plecat cu un mandat foarte clar, să nu creștem TVA, să găsim soluții pe tăieri, pe subțierea cheltuielilor din zona publică”, a spus Dragoș Anastasiu.
Vicepremierul a vorbit și despre discuțiile de la Palatul Cotroceni pe programul de guvernare.
„Am făcut discuții la Cotroceni cu partidele, timp de trei săptămâni. Am făcut un tabel foarte lung în care am introdus în special tăiere de cheltuieli. Ne-am adunat impactul. Am mai văzut ce mai putem face suplimentar cu impozitarea băncilor sau cu jocurile de noroc și am pus toate lucrurile acestea fără mărire de TVA, pe un document pe care l-am trimis la Comisia Europeană”, a mai spus Anastasiu.
Atanasiu a precizat că prima formă a pachetului de măsuri fiscale, care nu conținea creșterea TVA a fost respinsă de Comisia Europeană.
Atanasiu a vorbit despre negocierile care au dus la actualul pachet de austeritate. FOTO Facebook
„Alternativa era să suferim dublu, triplu şi să nu ne mai revenim 15 ani”
Vicepremierul a explicat și plastic de ce măsurile nu au început cu reducerea cheltuielilor, ci cu măriri de taxe.
„Am avut timp de zece zile să tragem frâna de mână a unei maşini care se îndrepta în zid. Zidul ăla se cheamă junk. adică nerecomandat investiţiilor. Ei, că toţi cei care au fost în maşină, românii, s-au lovit la genunchi, au o vânătaie, le curge sânge la o rană, adică suferă, aşa este. Alternativa era să suferim dublu, triplu şi să nu ne mai revenim 15 ani. Ăsta este scenariul pentru care am fost obligaţi la acest pachet. De ce nu reduceri de cheltuieli în această fază? Pentru că toate măsurile astea luate sunt cu impact mare bugetar”, a mai spus Dragoş Anastasiu, pentru B1Tv.
Vicepremierul a subliniat că bugetul are nevoie de bani rapid, iar inechitățile nu se pot regla repede.
„Când creşte TVA cu doi la sută, se adună bani mulţi, când creşte acciza cu 10 la sută, se adună. (…) Faptul că există consilii de administraţie puse cum sunt puse, oameni care se duc din partide şi nu că se duc din partide, dar sunt incompetenţi şi foarte bine plătiţi, că ne pensionăm unii dintre noi la 48 de ani, că avem pensii de câte 5.000-6.000 de euro unii dintre noi, toate acestea sunt percepute în mare parte ca o inechitate. Lucrurile astea nu se pot regla repede, impactul la buget nu este mare”, a mai spus vicepremierul Dragoş Anastasiu, citat de News.ro.
Vicepremierul a promis că inechităţile vor fi remediate, dar e nevoie de timp.
„Ele trebuie reglate pentru că lumea s-a săturat de ele”.
Europarlamentarul Vlad Voiculescu consideră că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, trebuia să facă publice mesajele cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, principalul lucru care i s-a reproșat în moțiunea de cenzură depusă împotriva Comisiei Europene și asupra căreia Parlamentul European se va pronunța joi.
Voiculescu spune că a văzut contractul în dosarul de la DNA. FOTO Inquam Photos / Ilona Andrei
Vlad Voiculescu (USR), fost ministru al Sănătății în timpul pandemiei de COVID-19, a apreciat, pe de altă parte, că „este întotdeauna ușor să judeci la rece o soluție pe care cineva a trebuit să o găsească atunci când lucrurile erau foarte fierbinți”, potrivit Agerpres.
„Nu știu dacă fiecare negociere ar trebui purtată cu minuta lângă, se poate discuta dacă trebuiau să existe discuții pe WhatsApp, pe SMS, nu știu cum le-au purtat, dar pe fond, (…) ce ai la finalul acestor demersuri, care sunt aproape naturale într-o negociere, ai un contract. Și a fost acel contract bine negociat? A fost transparent măcar față de cei care trebuiau să ia decizia, cred că asta este întrebarea de fond”, a declarat Vlad Voiculescu într-un briefing pentru jurnaliști români.
Vlad Voiculescu: „Eu am văzut contractul în dosarul de la DNA”
Fostul ministru al Sănătății a răspuns afirmativ când a fost întrebat dacă Ursula von der Leyen a spus adevărul atunci când a afirmat, luni seară, în plenul PE, că „oricine susține că nu cunoștea contractul (pentru achiziția de vaccinuri anti-COVID) minte”.
„Vă spun cinstit că eu am văzut contractul în dosarul de la DNA. Contractul pentru vaccinuri a fost cunoscut premierului și respectiv omului desemnat de statul român în acel comitet care a fost format din câte un reprezentant al fiecărui stat. Dar a fost un reprezentant al României, un angajat al MApN, al Institutului Cantacuzino, care a fost numit de către Guvernul României”, a declarat Voiculescu.
Fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu este urmărit penal, din decembrie 2023, în dosarul vaccinurilor anti-COVID, alături de Ioana Mihăilă, fost ministru USR al sănătății, și fostul premier Florin Cîțu.
El a declarat că se poate discuta dacă a fost normal ca doar premierul să aibă acces la contract.
„Guvernul României a avut acces prin premier, atât. Nu e firesc, din punctul meu de vedere, se poate discuta dacă nu cumva deciziile ar fi trebuit luate în guvern. Dar da, premierul României, cu siguranță și președintele, au avut acces la contract, au putut decide ce cantități cumpără și nu a fost nimic impus de la nivel european”, a mai spus Voiculescu.
Fostul ministru a adăugat că „în alte părți a fost diferit, în alte țări a fost fie ministrul sănătății, fie o persoană desemnată chiar din afara guvernului, care raporta mai departe”.
Statele Unite impun tarife de până la 40% pentru exporturile din mai multe țări, inclusiv Moldova, începând cu 1 august.
Donald Trump impune noi taxe vamale majorate pentru șase țări FOTO: Profimedia
Președintele american Donald Trump a transmis miercuri o nouă serie de scrisori oficiale liderilor din cel puțin șase țări, anunțând creșterea tarifelor vamale pentru exporturile acestora către Statele Unite. Măsura face parte dintr-o strategie mai amplă de redesenare a relațiilor comerciale globale, relatează CNBC.
Republica Moldova, printre țările vizate
Scrisorile, publicate chiar de Trump pe platforma sa Truth Social sub formă de capturi de ecran, au fost adresate conducătorilor din Filipine, Brunei, Moldova, Algeria, Irak și Libia.
Anunțul vine la doar două zile după ce liderul de la Washington a informat alte 14 state, inclusiv Japonia, Coreea de Sud, Malaezia, Kazahstan, Africa de Sud, Bosnia și Herțegovina sau Serbia, că vor fi supuse unor măsuri similare.
Tarife între 20% și 40%, aplicabile din august
Potrivit documentelor semnate de Trump, noile tarife, ce variază între 20% și 40%, vor intra în vigoare începând cu 1 august. Scrisorile conțin formulări aproape identice și precizează că aceste procente “ar putea fi revizuite în funcție de relația noastră cu țara dumneavoastră”.
Ofensivă comercială începută în aprilie
Actualul val de notificări vine în continuarea unei campanii lansate pe 2 aprilie, când Trump a anunțat o taxă vamală de bază de 10% aplicabilă aproape tuturor țărilor, cu valori mai mari pentru unele dintre ele. Inițiativa a provocat atunci o săptămână de incertitudine pe piețele internaționale, care s-a mai domolit abia după ce președintele american a decis amânarea aplicării tarifelor cu 90 de zile.
Această perioadă de grație urma să expire miercuri, însă luni Trump a semnat un ordin executiv prin care prelungește termenul-limită până la 1 august. Totuși, într-o postare publicată marți, el a transmis un mesaj clar: „Nu vor exista alte amânări”.
Noua mișcare amplifică tensiunile comerciale internaționale și ridică semne de întrebare în legătură cu impactul asupra economiilor vizate, inclusiv cea a Republicii Moldova.
Secretarul pentru sănătate al Statelor Unite, Robert F. Kennedy Jr., a lăudat luni o companie care oferă mese la 7 dolari bucata, livrate direct la domiciliul beneficiarilor de programe guvernamentale precum Medicaid și Medicare.
Robert F. Kennedy Jr. promovează o companie alimentară cu mese procesate FOTO EPA-EFE
Secretarul pentru Sănătate a mulțumit companiei Mom’s Meals pentru că trimite mese finanțate din bani publici „fără aditivi” către casele americanilor bolnavi sau în vârstă. Printre preparatele oferite se numără paste cu pui, bacon și sos ranch pentru cină, sau bastonașe de French toast cu fructe ori chiftele din șuncă, scrie Huffington Post.
„Aceasta este cu adevărat una dintre soluțiile pentru a face din nou această țară sănătoasă”, a declarat Kennedy într-un videoclip postat pe contul său oficial de secretar al sănătății, după ce a vizitat săptămâna trecută fabrica companiei din Oklahoma.
Mese ultraprocesate
Însă o analiză realizată de Associated Press asupra meniului Mom’s Meals, inclusiv a ingredientelor și etichetelor nutriționale, arată că produsele oferite sunt de fapt tipice meselor ultraprocesate, gata de încălzit și consumat — exact genul de alimente pe care Kennedy le critică frecvent pentru că îmbolnăvesc populația.
Mesele conțin aditivi chimici care le fac imposibil de reprodus acasă, într-o bucătărie obișnuită, a declarat Marion Nestle, nutriționist la Universitatea New York și expert în politici alimentare, care a analizat meniul pentru AP. Multe dintre felurile de mâncare au un conținut ridicat de sodiu, iar unele sunt bogate în zahăr sau grăsimi saturate, a spus aceasta.
„Este perfect posibil să faci mese ca acestea din alimente reale, fără aditivi ultraprocesați, dar fiecare dintre mesele pe care le-am examinat este plină de astfel de aditivi”, a spus Nestle. „Ce e trist e că nu trebuie să fie așa. Alte companii reușesc să producă produse mult mai bune, dar desigur, acestea sunt mai scumpe.”
Ea a precizat totuși că mesele Mom’s Meals nu conțin coloranți artificiali derivați din petrol, pe care Kennedy i-a cerut altor companii să-i elimine din produsele lor.
Produsele Mom’s Meals „nu includ ingrediente des întâlnite în alimentele ultraprocesate”, cum ar fi coloranții alimentari sintetici, siropul de porumb bogat în fructoză, anumite îndulcitoare sau conservanți sintetici interziși în Europa, a declarat Teresa Roof, purtătoare de cuvânt a companiei, într-un e-mail. Ea nu a comentat însă utilizarea altor aditivi care clasifică aceste produse drept ultraprocesate.
Mesele sunt o „alternativă sănătoasă” față de ceea ce mulți oameni ar găsi în magazinele alimentare, a spus Andrew Nixon, purtător de cuvânt al Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane din SUA, răspunzând întrebărilor despre Mom’s Meals.
Alimente livrate pacienților recent externați
Compania este una dintre multele din SUA care oferă mese „adaptate medical” și livrate acasă. Programele de acest tip sunt acoperite de Medicaid pentru anumite categorii de beneficiari, inclusiv persoane cu cancer sau diabet, precum și unii americani în vârstă, înscriși în anumite planuri de asigurări Medicare.
Potrivit site-ului companiei, și pacienții recent externați din spital pot primi aceste mese.
Nu este clar cât de mult cheltuie anual contribuabilii federali pentru furnizarea de mese prin Medicaid și Medicare. O investigație realizată anul trecut de publicația STAT News a arătat că unele state cheltuie milioane de dolari pentru a oferi mese adaptate medical beneficiarilor Medicaid, prezentate ca fiind sănătoase și „aprobate de nutriționiști”. Totuși, multe dintre companiile implicate ofereau mese încărcate cu sare, grăsimi sau zahăr — elemente de bază ale unei diete nesănătoase, concluziona raportul.
Majoritatea alimentelor din SUA sunt procesate
Definirea alimentelor ultraprocesate este complicată. Majoritatea alimentelor din SUA sunt procesate, fie prin congelare, măcinare, fermentare, pasteurizare sau alte metode. Însă alimentele create prin procese industriale și care conțin ingrediente precum aditivi, coloranți și conservanți imposibil de reprodus într-o bucătărie obișnuită sunt considerate cele mai procesate.
Kennedy a declarat că dietele mai sănătoase sunt esențiale pentru viziunea sa de a „Face America Sănătoasă Din Nou” („Make America Healthy Again”). Apelul său către americani de a consuma mai multe alimente integrale l-a ajutat să formeze o coaliție unică, alcătuită din susținători ai lui Trump și mame din suburbii, care se identifică cu acronimul „MAHA”.
Într-o postare recentă pe rețelele sociale, în care critica cantitatea uriașă de alimente ultraprocesate din dieta americană, Kennedy i-a îndemnat pe americani să facă alegeri mai sănătoase.
„Această țară a pierdut cea mai de bază dintre toate libertățile — libertatea care vine din a fi sănătos”, a spus Kennedy.
Un tânăr de 18 ani care avea permis doar de o zi a provocat un accident grav în Bistrița-Năsăud. Mașina lui a intrat pe contrasens, într-o curbă, și s-a ciocnit cu un alt autoturism, în care se afla o familie cu patru copii, veniți în vacanță din Spania.
Mașina tânărului a rămas suspendată pe balustrada podului FOTO: ISU
Polițiștii Serviciului Rutier au fost solicitați să intervină la un accident de circulație produs pe Drumul Național 17, în Tureac. La locul evenimentului polițiștii au constatat faptul că un autoturism condus de un tânăr de 18 ani din Mureșenii Bârgăulului a intrat în coliziune cu un autoturism condus din sens opus de un bărbat de 34 de ani din Bistrița. Ulterior, autoturismul condus de tânărul de 18 ani a fost proiectat într-un parapet metalic.
„În urma accidentului, pentru investigații medicale de specialitate, la spital au fost transportate 8 persoane dintre care 2 adulți și 6 minori”, a transmis Poliția.
Șoferul mașinii lovite, în care pasageri erau soția și 4 copii, povestește cum a fost surprins de autoturismul condus de șoferul începător.
„Eram cu familia, a intrat pe contrasens și cât am frânat, nu am reușit să fac nimic altceva, a venit foarte tare, a plouat foarte tare, nu se poate merge în halul acesta. Sunt în vacanță, sunt din Spania, veneam cu cumnatul, cumnatul era înaintea mea, era să îl lovească și pe el și a venit pe mine”, a povestit bărbatul, pentru stirileprotv.
În urma impactului violent, mașina tânărului a rămas suspendată pe balustrada podului – la un pas să cadă în apă.
Testarea cu aparatul etilotest a celor doi șoferi a indicat rezultate negative.
Cercetările sunt continuate de către polițiștii Serviciului Rutier în cadrul unui dosar penal.
Intervenție de urgență la o tabără de copii din în stațunea turistică Vârtop, județul Bihor. 28 de persoane au acuzat greață, vărsături și crampe abdominale. La spital, au fost transportate 18 persoane, dintre care 16 copii.
Mai multe persoane transportate la spital FOTO: Arhivă
Potrivit ISU Bihor, noaptea de marți spre miercuri, 9 iulie, în urma unui apel primit prin numărul unic de urgență 112, a fost semnalată o posibilă toxiinfecție alimentară în stațiunea turistică Vârtop, în rândul unui grup de 57 de persoane aflate în tabără, din care 8 adulți și 49 de copii cu vârste cuprinse între 10 și 13 ani.
„Având în vedere număr mare de persoane implicate, a fost activat Planul roșu de intervenție, care presupune suplimentarea resurselor la fața locului în vederea optimizării misiunii de răspuns”, a transmis ISU Bihor.
La locul intervenției au fost direcționate de urgență două echipaje medicale de prim-ajutor cu ambulanțe SMURD, echipajul de Terapie Intensivă Mobilă al SMURD Oradea, patru echipaje ale Serviciului Județean de Ambulanță, precum și două microbuze de transport persoane din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Crișana” al județului Bihor.
„La sosirea echipajelor, s-a constatat faptul că 28 de persoane prezentau simptome de toxiinfecție alimentară – greață, vărsături și crampe abdominale, fiind conștiente și cooperante. După evaluarea medicală și acordarea primului ajutor medical, au fost transportate la spital 18 persoane-16 copii și 2 adulți”, a precizat ISU Bihor.
Planul roșu a fost activat la ora 23:45 și dezactivat la ora 01:30.
Grupurile de turiști erau din Timișoara și București.
Donald Trump amenință cu o intervenție federală directă în conducerea orașului Washington, D.C., invocând probleme de criminalitate. În spatele declarației stă o posibilă redeschidere a unui conflict vechi de decenii între administrația federală și dreptul la autoguvernare al capitalei americane, relatează Bloomberg.
Washington DC/FOTO:Arhiva
Președinte al SUA a declarat marți că administrația sa „analizează” posibilitatea de a prelua controlul direct asupra Washingtonului, D.C., într-o mișcare care ar răsturna autonomia locală parțială pe care orașul o are din 1973 încoace.
„Ne uităm la D.C., sincer să fiu. Ne gândim să facem acest lucru. Vrem o capitală condusă fără greșeală,” a spus Trump în timpul unei ședințe de guvern transformată, ca de obicei, într-o scenă de declarații televizate.
Capitala, între autonomie fragilă și ambiții prezidențiale
Declarația vine pe fondul unor tensiuni tot mai evidente între Casa Albă și administrația locală condusă de primărița Muriel Bowser, democrată, care — paradoxal — a cultivat o relație relativ cooperantă cu Trump.
Printre proiectele comune s-a numărat și redeschiderea discuțiilor privind construirea unui nou stadion de fotbal în oraș, precum și controversata îndepărtare a inscripției „Black Lives Matter” de lângă Casa Albă — un gest care a semnalat o apropiere de retorica prezidențială.
Cu toate acestea, Trump nu a ezitat să critice frecvent orașul pentru nivelul de criminalitate și pentru prezența taberelor de oameni fără adăpost, probleme reale, dar și politizate în discursul său.
„Am avut o relație bună cu primărița, și acum o testăm să vedem dacă funcționează”, a comentat el, într-un ton ambiguu.
Un drept democratic în pericol
Washingtonul este o anomalie constituțională: nu este stat, iar locuitorii săi nu au reprezentare cu drept de vot în Congres, deși plătesc taxe și votează la alegerile prezidențiale. În 1973, o lege federală le-a acordat dreptul de a-și alege propria administrație locală, însă Congresul păstrează controlul final asupra bugetului orașului și asupra legislației locale.
Intervenția prezidențială directă — fie și doar anunțată — ar echivala cu o suspendare parțială a autonomiei locale, într-un moment în care capitala simbolizează nu doar guvernarea federală, ci și echilibrul fragil dintre democrație și putere executivă.
Extinderea ambițiilor federale, o avertizare pentru New York
Trump nu s-a oprit la Washington. În aceeași intervenție, el a lansat un atac direct la adresa politicianului Zohran Mamdani, candidatul democratic de stânga la primăria orașului New York. L-a numit „comunist” și a avertizat că alegerea acestuia ar fi „de neacceptat”.
„Avem o putere uriașă la Casa Albă să conducem locuri când trebuie,” a spus Trump — o afirmație care, deși vagă, lasă loc pentru interpretări neliniștitoare despre limitele intervenției federale în administrațiile locale.
„New York City va funcționa cum trebuie. O vom aduce înapoi,” a adăugat el, fără alte explicații.
O retorică de forță, o amenințare pentru instituțiile locale
Trump și al doilea mandat pe un discurs de restabilire a „ordinii” prin orice mijloace. De această dată, ținta nu mai sunt doar instituțiile federale sau adversarii politici din Congres, ci și orașele mari, simboluri ale diversității, ale opoziției politice și ale unei democrații urbane mai liberale.
Amenințarea cu o preluare a Washingtonului, precum și insinuările privind New York-ul, ar putea prefigura o strategie de centralizare autoritară, mascată sub discursul despre eficiență administrativă și „siguranță”.
Dincolo de spectacolul televizat și declarațiile de forță, rămâne întrebarea: cât de fragile sunt, de fapt, granițele dintre puterea federală și dreptul orașelor americane de a-și decide propriul destin?
Într-o schimbare bruscă de ton și strategie, președintele american Donald Trump a revenit în ultimele 48 de ore asupra deciziei de a suspenda sprijinul militar pentru Ucraina, anunțând reluarea livrărilor de arme. Într-un context în care Moscova își reafirmă refuzul categoric față de orice soluție diplomatică realistă, războiul pare să revină la punctul de plecare: o confruntare între voința de a rezista și refuzul de a ceda.
Trump și-a schimbat atitudinea față de Putin
„Vom trimite mai multe arme. Trebuie să o facem. Ucrainenii trebuie să se poată apăra. Sunt loviți foarte dur”, a declarat Trump luni, în fața presei, reluând un principiu esențial al politicii externe americane postbelice – respingerea agresiunii ruse.
Declarația sa a venit la doar câteva zile după ce administrația sa anunțase suspendarea temporară a transporturilor militare către Ucraina, generând îngrijorare la Kiev. Ulterior, un purtător de cuvânt al Pentagonului a confirmat că, „la solicitarea președintelui Trump”, Departamentul Apărării va relua livrările de arme defensive, „pentru a asigura că Ucraina se poate apăra până când se va putea ajunge la o pace durabilă”.
Această întoarcere de poziție a urmat unei convorbiri telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat sâmbătă că a fost „cea mai productivă discuție” avută până acum cu liderul american. Printre temele discutate s-au numărat producția comună de armament și consolidarea sistemului de apărare aeriană al Ucrainei – o prioritate acută în fața intensificării atacurilor cu drone și rachete balistice lansate de Rusia.
Trump a discutat, de asemenea, cu cancelarul german Friedrich Merz, căruia i-a sugerat posibilitatea ca Germania să achiziționeze baterii Patriot din SUA, pentru a le transfera Ucrainei. Negocierile sunt în desfășurare, deși oficialii germani au subliniat că Berlinul a livrat deja o parte substanțială din propriile capacități de apărare antiaeriană către Kyiv.
Această reconfigurare a poziției americane survine într-un moment critic. Apărarea aeriană a capitalei ucrainene a fost serios pusă la încercare de cel mai amplu atac cu drone de până acum, în timp ce peste 160.000 de soldați ruși sunt masați la nord și est de linia frontului. Pentru Kiev, lunile care urmează pot marca o schimbare majoră în direcția războiului – în bine sau în rău.
Ce e diferit față de administrația Biden
Dacă Trump pare că reînvie, fie și temporar, logica sprijinului militar asumat de administrația Biden, el o face într-un stil radical diferit. Fostul președinte a preferat tăcerea strategică în privința detaliilor tehnice, evitând ceea ce el consideră a fi fost o „escaladare transparentă” practicată de predecesorul său. Biden a anunțat public, pas cu pas, fiecare tip de armament trimis Ucrainei – o strategie care, deși onestă, a expus treptat linia de escaladare în fața Moscovei.
Acum, după șase luni de tatonări, ezitări și contacte telefonice cu ambele părți, Trump pare să fi ajuns la aceeași concluzie pe care administrația Biden o formulase cu doi ani înainte: Rusia nu dorește pace. Iar diplomația blândă, suspendările temporare de ajutor și apelurile la „răbdare strategică” nu au produs nicio schimbare de substanță în poziția Kremlinului.
Semnalele din partea Moscovei sunt cât se poate de clare. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, declara luni, într-un interviu pentru presa din Ungaria, că Rusia va accepta o încetare a ostilităților doar în schimbul „demilitarizării și denazificării Ucrainei, ridicării tuturor sancțiunilor, renunțării la procesele juridice împotriva Rusiei și recunoașterii teritoriilor ocupate ca aparținând Federației Ruse”. Acestea sunt condiții cunoscute, nerealiste și imposibil de acceptat de partea ucraineană – cu atât mai mult cu cât unele dintre teritoriile revendicate nici măcar nu se află sub control rusesc.
Pentru Kremlin, însă, această poziție rigidă are logică internă. Vladimir Putin continuă să prezinte războiul drept o confruntare existențială între „valorile tradiționale rusești” și un Occident decadent, agresiv, expansionist. Orice concesie, oricât de mică, riscă să fisureze această narațiune. Pentru soldații ruși trimiși în ofensivă, iluzia unui război just și necesar este singurul substitut al unui moral real.
Așadar, atât la Washington cât și la Moscova, pendulul politic pare să fi revenit la poziția din 2022. Conflictul nu s-a estompat, ci s-a adâncit. Timpul diplomatic s-a scurs, iar acum, din nou, Ucraina se află între două superputeri care oscilează între intenții și realități, între promisiuni și calcule. Iar în mijlocul acestui vârtej, armata ucraineană încă rezistă – cu sau fără detalii.
Unul dintre avocații lui Călin Georgescu a fost ridicat marți noaptea de polițiștii din Ilfov și dus la audieri, fiind cercetat într-un dosar de act sexul cu un minor.
Bărbatul a fost dus la audieri FOTO: Captura video
Avocatul a fost reclamat la Poliție de un individ cunoscut pe rețelele de socializare, că acesta și-ar fi programat o întâlnire cu o minoră de 15 ani cu care intenționa să întrețină acte sexuale. Este vorba despre avocatul Bogdan Petre.
Bărbatul, care își spune „Justițiarul din Berceni”, a filmat și momentul în care avocatul este ridicat de polițiști.
„Sunteți avocatul lui Călin Georgescu și ați venit la o întâlnire cu o minoră de 15 ani? De ce vă ia Poliția? De asta ajunge domnul Călin Georgescu la Pușcărie, pentru că avocații lui se întâlnesc cu minore?”, se aude pe filmarea făcută de acesta și publicată pe TikToK.
Din primele informații, fata de 15 ani ar fi fost abordată de avocat într-un centru comercial, acesta dându-i întâlnire. Fata le-a povestit polițiștilor ce s-a întâmplat, în timp ce avocatul s-a prevalat de dreptul la tăcere, potrivit Antena 3 CNN.
Polițiștii au deschis dosar penal in rem pentru act sexual cu un minor și loviri și alte violențe, deoarece între avocat și cel care l-a reclamat a izbucnit un conflict.
Avocatul susține că a fost lovit de cel care l-a reclamat la poliție.
Un cutremur cu magnitudinea 3,1 s-a produs miercuri dimineaţa în judeţul Buzău, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a fost înregistrat la ora 7.38.
Cutremurul a avut o magnitudine de 3,1 grade. FOTO Shutterstock
Cutremurul a avut loc la adâncimea de 135,3 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 51 km est de Braşov, 52 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 61 km nord-vest de Buzău, 65 km nord de Ploieşti, 75 km vest de Focşani şi 90 km nord-est de Târgovişte, precizează INCDFP
Doar în cursul acestei luni, în România s-au produs patru cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,1 şi 3,7, potrivit Agerpres.
Anul acesta, cele mai mari puternice seisme, ambele de 4,4 pe Richter, au avut loc în data de 13 februarie, în judeţul Buzău, respectiv pe 11 mai în judeţul Vrancea.
În 2025, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 şi s-a produs în judeţul Buzău, în data de 16 septembrie.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1020393916-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fscreenshot-2025-07-10-132621.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F517909284_1297092855095612_4532704291435717689_n.jpg)
