Incident șocant în județul Dolj. Un copil de 10 ani a înjunghit mortal un bărbat, pe unchiul acestuia. Băiatul a sărit în apărarea mamei, care striga după ajutor.

Tragedia a avut loc miercuri, 23 iulie, în comuna Podari din Dolj. Din primele informații, băiatul de 10 ani asista la un scandal monstru între unchiul său si mama. 

Când a văzut că femeia țipă după ajutor, băiatul de 10 ani a luat un cuțit și l-a înjunghiat pe bărbat. Lovitura a fost mortală. 

Apelul la 112 a fost înregistrat miercuri, în jurul orei 14:00. La fața locului s-au deplasat de urgență polițiștii din Bucovăț. Echipajele au identificat în zonă un tânăr de 22 ani, decedat. 

„Având în vedere gravitatea situației, cazul a fost preluat de o echipă complexă de anchetă, formată din specialiști criminaliști, ofițeri ai Serviciului de Investigații Criminale și un procuror criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj. 

Persoana bănuită de comiterea faptei, un minor de 10 ani, se află în custodia polițiștilor.

În acest moment se desfășoară activități complexe investigative și de cercetare în vederea stabilirii cu exactitate a împrejurărilor în care a avut loc evenimentul, urmând a fi dispuse măsuri în consecință”, a transmis IPJ Galați. 

Au fost demarate procedurile legale pentru ca România să primească despăgubire de 5,7 milioane de euro pentru tezaurul dacic furat din Muzeul Drents din Olanda.

România va încasa despăgubiri în valoare de 5,7 milioane de euro în urma furtului tezaurului dacic de la Muzeul Drents din Olanda, iar procedurile necesare pentru plata acestei sume au fost deja inițiate. Anunțul a fost făcut de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), într-un răspuns transmis miercuri pentru Antena 3 CNN, în care instituția a confirmat valoarea totală asigurată pentru cele patru bunuri culturale furate.

„Procedura privind compensarea financiară a prejudiciului rezultat în urma furtului celor patru bunuri aparținând patrimoniului cultural național al României, expuse în cadrul Muzeului Drents, se desfășoară în conformitate cu prevederile standard aplicabile în asemenea situații, care sunt întotdeauna indicate în asigurările pentru bunurile incluse în expoziții. Conform acestor reglementări, responsabilitatea acordării despăgubirii revine companiei de asigurări care a emis polița de asigurare aferentă bunurilor culturale incluse în expoziție. Muzeul Național de Istorie a României confirmă că procedurile necesare au fost deja inițiate, aflându-se în permanent contact cu compania de asigurări, iar procesul de despăgubire se desfășoară în conformitate cu etapele legale și contractuale prevăzute”, a transmis MNIR.

Suma de 5.700.000 de euro reprezintă cuantumul despăgubirii stabilite prin polița de asigurare semnată pentru cele patru piese de patrimoniu furate, respectiv Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări-spirală din aur, iar aceasta urmează să fie transferată statului român, potrivit Muzeului Național de Istorie a României.

„În acest moment, nu poate fi avansată o estimare precisă privind data finalizării procedurii de plată a despăgubirii. Procesul implică etape administrative și de evaluare care sunt de durată”, precizează muzeul.

După finalizarea procesului, banii vor fi transferați într-un cont al Muzeului Național de Istorie a României, care are calitatea de asigurat conform contractului semnat cu compania de asigurări, ulterior suma urmând să ajungă într-un cont special gestionat de Ministerul Finanțelor. Totodată, instituția subliniază că, în cazul în care obiectele de patrimoniu vor fi recuperate, România are obligația legală de a returna companiei de asigurări despăgubirea primită.

Coiful de la Coţofeneşti şi brăţările de aur, de negăsit

Vă reamintim că furtul tezaurului dacic a avut loc în luna ianuarie, atunci când, folosind explozibil, hoții au pătruns în Muzeul Drents și au spart vitrinele pentru a sustrage coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări din aur. Piesele, de o valoare arheologică inestimabilă, fuseseră împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României pentru expoziție, iar directorul instituției a fost demis după incident, în urma deciziei de a trimite aceste artefacte valoroase în Olanda.

Procurorii olandezi au exclus în cele din urmă ipoteza conform căreia furtul ar fi fost organizat de un interlop român, pentru a obține eliberarea unui criminal, şi continuă ancheta.

Anterior, presa din Olanda relata că jafurile ar fi fost comise la cererea lumii interlope românești, iar cele patru obiecte ar fi urmat să fie folosite ca monedă de schimb pentru scăparea de pedeapsă a unui deținut român. Informațiile proveneau din surse apropiate anchetei citate de presa olandeză.

Pentru a încerca recuperarea obiectelor, anchetatorii olandezi au folosit inclusiv investigatori sub acoperire, care s-au dat drept colecționari de artă pentru a intra în contact cu fratele unuia dintre suspecți, acesta fiind surprins anterior pe camerele de supraveghere ale muzeului. Investigatorii i-au promis 500.000 de euro și i-au dat un telefon mobil pentru a păstra legătura, iar ulterior, i-au mai oferit 5.000 de euro pentru obținerea de informații suplimentare.

Bărbatul ar fi declarat că piesele furate nu au fost topite și încă există, însă nu cunoaște locația exactă. Potrivit surselor olandeze, anchetatorii au mai oferit ulterior 400.000 de euro pentru recuperarea tezaurului, însă suspectul ar fi refuzat oferta, considerând că suma propusă este prea mică.

Măsurile de austeritate anunțate de Guvernul României sunt reclamate tot mai vocal de administrațiile locale, direct afectate de implementarea lor. O mulțime de investiții publice au stârnit însă controverse privind utilitatea, eficiența și costurile acestora.

Autoritățile au atras fonduri guvernamentale și europene ori au găsit bani în bugetele locale pentru a-i aloca unor investiții privite cu uimire de mulți români.

În unele cazuri, fondurile au fost folosite pentru construcția unor șosele care se opresc în sălbăticie și pe care mașinile sunt o raritate, pentru piste de biciclete pe creste de munte, în zone izolate și inaccesibile, pentru telescaune care nu au fost folosite ani la rând, ori pentru centre de informare turistică în sate unde turiștii ajung doar din întâmplare sau după ce se rătăcesc.

Nu au lipsit controversele legate de fondurile publice alocate pentru organizarea unor festivaluri precum „Zilele comunei” și „Zilele orașului” ori fondurile importante investite în cluburi sportive neperformante.

Pistele din vârf de munte, în sate locuite de vârstnici

Comunele Bătrâna, Cerbăl și Bunila (județul Hunedoara), aflate în Ținutul Pădurenilor din Munții Poiana Ruscă, numără împreună mai puțin de 700 de locuitori, majoritatea vârstnici. Școlile de aici au fost desființate de mulți ani, iar unele sate, locuite de câteva familii, sunt pe cale de dispariție. Drumurile asfaltate sunt și ele o raritate, iar rețeaua de curent electric și de apă nu a mai cuprins toate așezările comunelor.

Autoritățile au reușit însă, în ultimii ani, să atragă fonduri pentru construcția unor piste de biciclete, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În comuna Cerbăl, o pistă de biciclete de 2,5 kilometri leagă satul Ulm, cu 15-20 de locuitori, de satul Cerbăl, cu 50-60 de locuitori. Traseul pistei urmează o pantă abruptă care se strecoară printre dealuri, legând cele două așezări izolate ale pădurenilor.

„Pentru noi nu prea este utilă, pentru că nu avem biciclete. Dar și dacă am avea, nu ne-am încumeta să urcăm panta sau să coborâm pe aici cu bicicleta”, spune un vârstnic din satul Ulm.

Satele Cerbăl și Ulm se află la 15-20 de kilometri de centrul vechi al municipiului Hunedoara, astfel că investiția într-o astfel de pistă ar putea avea utilitate pentru hunedorenii sau turiștii care vor să pornească la drum cu bicicleta, pe valea Zlaștiului, spre Ținutul Pădurenilor.

Unii săteni din Cerbăl spun însă că pista este folosită mai degrabă ca drum și nu au văzut încă bicicliști pe ea.

Alte două piste de biciclete stârnesc și mai multe controverse. Una este construită la marginea satului Vadu Dobrii (comuna Bunila), locuit de câteva familii. Așezarea, situată la peste 1.000 de metri altitudine, se află la circa 60 de kilometri de Hunedoara, la capătul unor drumuri forestiere, neasfaltate, care în timpul iernii devin impracticabile cu autoturismele. La marginea ei, drumurile se pierd în pădurile vaste din Munții Poiana Ruscă.

Aici însă, autoritățile din Bunila au găsit locul pentru construcția unei piste de biciclete de circa 2,5 kilometri, spre uimirea celor câțiva localnici ai satului (video).

„Drumurile sunt stricate adesea de utilajele de lemne, iarna suntem aproape izolați din această cauză, dar o să avem pistă de biciclete, într-un loc unde mai degrabă întâlnești urși decât turiști”, spune o localnică.

Comuna Bătrâna, cu mai puțin de 80 de locuitori, aflată la circa 80 de kilometri de municipiul Deva, oferă și ea un paradox.

Cătunele sale Fața Roșie, Piatra și Răchițaua, locuite de câteva familii, nu au curent și apă, dar la marginea comunei va fi construită o pistă de biciclete, de 2,5 kilometri, cu fonduri PNRR. Ultimii 25-30 de kilometri ai drumului spre Bătrâna sunt forestieri. Viitoarea pistă de la marginea satului nu le este prea utilă localnicilor, spun unii dintre aceștia.

„Am ajuns din nou de mirul lumii. Prin anii 2000, au tras fibră optică pentru internet aici, deși în cătunele Bătrânei nu era curent electric. Nu a folosit nici atunci la nimic”, își amintește un localnic din Fața Roșie.

Pentru autoritățile locale din cele trei comune, proiectele PNRR au reprezentat însă o ocazie de a atrage fonduri europene în comună, pe care nu le puteau accesa pentru construcția unor drumuri.

Șoselele care se opresc în sălbăticie

Nu doar pistele de biciclete construite în ultimii ani în locuri izolate au ajuns să fie reclamate de români. Unele șosele noi, pentru care administrațiile locale au primit bani, au stârnit și ele controverse.

În Hunedoara, Consiliul Județean Hunedoara a depus, în 2021, cereri de finanțare în Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” pentru reabilitarea a peste 170 de kilometri de drumuri județene. Unele sectoare de drum sunt considerate esențiale de autorități, iar deși contractele au fost semnate, proiectele riscă să fie blocate.

„Suspendarea sau înghețarea proiectelor de investiții derulate în județul Hunedoara prin Programul Național de Investiții «Anghel Saligny» – care vizează alimentarea cu apă, canalizarea, infrastructura rutieră, extinderea rețelelor de gaz – reprezintă o lovitură dură aplicată comunităților locale. Consecințele sunt dramatice: peste 150 de proiecte de apă, canal și drumuri, aflate în diverse stadii de implementare, în valoare de peste 1,1 miliarde de lei, riscă să fie abandonate, iar alte 20 de proiecte privind extinderea rețelelor de gaz, în valoare de 340 de milioane de lei, pot fi pierdute definitiv”, transmite Consiliul Județean Hunedoara.

Potrivit reprezentanților instituției, aceste proiecte reprezintă angajamente, contracte semnate, șantiere începute.

„Prin tăierea acestor finanțări, îngropați România rurală în noroaie, în resemnare, în izolare. Ne întoarcem cu cel puțin 20 de ani în urmă. Antreprenorii care deja au început aceste lucrări riscă să intre în faliment, situație care va genera ample probleme sociale”, arată Consiliul Județean Hunedoara.

Zece milioane de euro pentru drumul din pădure

Unele dintre investițiile propuse și aflate în derulare au atras însă mirarea localnicilor. Un astfel de sector de drum, modernizat prin Programul „Anghel Saligny”, este noua șosea de la Valea de Pești, aflată în șantier din primăvara anului 2024.

Drumul de peste cinci kilometri, în care se investesc 48 de milioane de lei, urcă pe malul drept al lacului de acumulare Valea de Pești (video), aflat la zece kilometri de orașul Uricani, și se oprește la limita județelor Hunedoara și Gorj, în mijlocul unei păduri.

De la capătul lui, un drum forestier continuă în județul Gorj, spre Cheile Sohodolului. Unii localnici l-au privit ca pe o viitoare rută de călătorie între cele două județe, cu condiția ca drumul forestier din Gorj să fie și el modernizat.

Alți localnici cred însă că șoseaua, fiind într-o zonă izolată de munte, va rămâne pustie. În situații asemănătoare se află și alte drumuri noi. O astfel de șosea, construită cu fonduri de la bugetul județui Hunedoara, leagă peste dealuri satele Curechiu și Almașu Mic de Munte. Investiția s-a ridicat la peste 32 de milioane de lei, dar noul drum este folosit rar.

Printre drumurile noi care se opresc în sălbăticie se află șoseaua din Pasul Vâlcan, cu capătul pe o creastă, la limita județelor Hunedoara și Gorj. În aceeași situație este și șoseaua de pe Valea Cernei, care se oprește în pădure, la marginea comunei Lunca Cernii de Jos, la limita cu județul Caraș-Severin.

La fel de spectaculoasă, „Transluncani” (video), șoseaua montană de la limita județelor Timiș și Caraș-Severin, se oprește și ea în mijlocul unei păduri, la intersecția cu un drum forestier inaccesibil mașinilor.

Gondole puse pe butuci

Investițiile în infrastructura turistică au fost privite ca o soluție de dezvoltare a mai multor localități, însă unele dintre ele s-au dovedit costisitoare și ineficiente.

În Iași, telescaunul de pe lacul Ciric a fost inaugurat în 2013, fiind cuprins într-o investiție de 1,5 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu finanțat cu fonduri europene de amenajare a zonei de agrement. Lungimea instalațiilor sale de doar 360 de metri, oferea călătorilor, ocazia unei plimbări scurte în pădurea de pe malul lacului, însă puțini au fost interesați de ea. Fără clienți și cu probleme tehnice, telescaunul nu a mai funcționat.

În Deva, o altă investiție costisitoare pare să aibă o soartă asemănătoare. Noua cabină care urcă în Cetatea Devei a fost inaugurată în primăvara anului 2024 (video), după o investiție de patru milioane de euro, finanțată din bugetul local al Devei.

A fost instalată în locul vechii telecabine, dar a funcționat doar câteva luni, cu numeroase întreruperi. De la începutul anului 2025 este oprită, în așteptarea autorizării și certificării funcționării de către Inspectoratul de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR).

Constructorii instalației au fost chemați la Deva pentru a verifica și remedia deficiențele, astfel încât aceasta să îndeplinească normele de siguranță prevăzute de lege și să poată fi pusă în funcțiune, afirma primarul Lucian Rus.

În acest timp, mulți turiști care ajung la poalele Cetății Devei renunță la a mai vizita monumentul istoric.

Conducerea Partidului REPER a transmis miercuri, 23 iulie, o solicitare oficială către Academia Română prin care cere sancționarea lui Eugen Mihăiescu, membru de onoare al instituției, acuzându-l că a promovat o imagine înșelătoare în timpul protestului din 20 iulie din Piața Victoriei. Cererea a fost trimisă spre informare și președintelui României.

Pe 20 iulie, la ora 20.00, în timpul manifestațiilor din Capitală, Eugen Mihăiescu a publicat pe site-ul ActiveNews.ro o fotografie în care un jandarm român pare să calce steagul național. Imaginea a fost însoțită de un comentariu în care academicianul compară acest gest – considerat de el simbolic – cu crimele comunismului împotriva identității naționale.

REPER susține că imaginea este „posibil trucată” și scoasă din context, în condițiile în care alte filmări arată că jandarmul s-a împiedicat de steag în timpul unei busculade violente, dar ulterior l-a ridicat. În plus, se aude un protestatar care strigă „Ia-le gâtul, băi!”, ceea ce accentuează caracterul excepțional al situației în care se afla tânărul jandarm.

„Domnul Eugen Mihăiescu înțelege cu certitudine impactul social negativ al unei asemenea imagini puternice folosite în scop de denaturare a adevărului, cu rol de atac simbolic asupra unei instituții a statului”, se arată în documentul transmis de REPER, citat de Agerpres.

Partidul acuză că fotografia și mesajul publicat au avut rolul de a discredita instituțiile statului și de a alimenta neîncrederea într-un context cu potențial de escaladare violentă.

Camelia Sălcudean, președinta interimară a formațiunii REPER, a declarat că astfel de acțiuni reprezintă un risc major pentru coeziunea socială și securitatea națională:

„Declarațiile iresponsabile și distribuirea de informații false, menite să alarmeze opinia publică, nu fac decât să submineze încrederea în autoritățile statului și să fragilizeze grav securitatea colectivă și coeziunea socială. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile într-o democrație sănătoasă și pot conduce, în mod evident, la instaurarea unui sentiment de instabilitate și de neîncredere în state”.

REPER cere Academiei Române nu doar aplicarea de sancțiuni, ci și o delimitare publică de acțiunile lui Mihăiescu, considerate contrare interesului național și în linie cu propaganda Federației Ruse. Potrivit partidului, folosirea titlului de „academician” în promovarea mesajului a implicat în mod indirect prestigiul Academiei Române în această situație sensibilă.

Documentul este semnat de președinta interimară Camelia Sălcudean și de Cezar Cobianu, Ana-Maria Boghean, Cosmin Poteraș, Alin Prunean, Marius Octavian Olaru, Marcel Ivanov, Simina Tulbure și Răzvan Gabriel Nistor.

Un adolescent aflat în plasament la o asociație din Arad a ajuns la spital, acuzând că a fost lovit de un angajat. Autoritățile au declanșat o anchetă și au decis mutarea de urgență a altor 20 de copii din centru, pe fondul mai multor acuzații de abuz fizic, emoțional și hărțuire.

Un adolescent aflat în grija unei asociații care se ocupă de copii aflați în plasament în județul Arad a ajuns la spital, acuzând că a fost lovit în cap cu un obiect contondent de către unul dintre angajații centrului. În urma acestui incident, autoritățile au declanșat o anchetă și au decis, în regim de urgență, mutarea altor 20 de copii în case de tip familial.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Arad a transmis, miercuri, 23 iulie, că situația a pornit de la cazul unui adolescent de 16 ani, care a reclamat agresiunea și a avut nevoie de îngrijiri medicale. În urma verificărilor inițiate de managerii de caz, instituția a dispus înlocuirea măsurii de protecție pentru acesta și alți 20de copii cu vârste cuprinse între 8 și 19 ani, care beneficiau de plasament în cadrul acestei asociații.

Potrivit comunicatului DGASPC, Consiliul Județean Arad a notificat rezilierea contractelor de servicii sociale încheiate cu asociația, iar toți cei 21 de minori au fost transferați în regim de urgență în case de tip familial licențiate, atât publice, cât și private, din județul Arad.

„Pentru 21 de copii, cu vârste între 8 şi 19 ani, aflaţi cu măsură de protecţie specială de plasament la o asociaţie care a contractat acordarea de servicii sociale pentru copii şi tineri instituţionalizaţi, DGASPC Arad a dispus înlocuirea măsurii de protecţie. Consiliul Judeţean Arad a notificat rezilierea contractelor de servicii sociale, iar DGASPC Arad a dispus instituirea măsurii speciale plasament în regim de urgenţă pentru toţi cei 21 de beneficiari la case de tip familial licenţiate, publice şi private, din judeţul Arad. Totul a pornit de la unul dintre copiii găzduiţi la asociaţie care a ajuns la spital pentru îngrijiri medicale după ce a fost lovit cu un corp contondent, susţine acesta, de unul din angajaţii asociaţiei. Managerii de caz ai copiilor au început de urgenţă verificarea celor întâmplate”, a transmis instituţia.

Au apărut mai multe acuzaţii de abuz, inclusiv de hărţuire sexuală

Mai mulți copii aflați în grija asociației au declarat că au fost supuși în repetate rânduri la rele tratamente, abuzuri fizice și emoționale, iar două fete au relatat că ar fi fost victime ale unor acte de hărțuire sexuală comise de un angajat al centrului.

„Autoritățile competente au fost deja sesizate, respectiv Inspectoratul Județean de Poliție Arad, ancheta fiind în curs de desfășurare pentru a stabili circumstanțele exacte în care s-au petrecut faptele, identificarea persoanelor responsabile și tragerea acestora la răspundere, conform legii”, precizează DGASPC Arad, citată de Agerpres.

Directorul instituției, Valentina Buzură, a declarat că DGASPC nu va tolera „niciun fel de abuz asupra copiilor” și a dat asigurări că va colabora cu autoritățile pentru clarificarea situației și luarea tuturor măsurilor legale necesare în astfel de cazuri.

Totodată, DGASPC Arad a lansat un apel public, îndemnând persoanele care dețin informații relevante despre posibilele abuzuri comise asupra copiilor să le transmită autorităților pentru a sprijini desfășurarea anchetei.

Asociația vizată de anchetă se află la cel de-al patrulea contract de furnizare de servicii sociale încheiat cu Consiliul Județean Arad, pe o perioadă de câte trei ani fiecare, iar până în prezent nu au existat sesizări oficiale legate de incidente sau abuzuri în cadrul centrului.

Cei mai mulți români continuă să fie nostalgici ai comunismului și regretă „Epoca de Aur” și pe Nicolae Ceaușescu, arată un sondaj INSCOP Research. „Adevărul” a încercat să găsească explicații mai profunde ale fenomenului și a abordat această temă cu politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich din Elveția, și cu analistul politic Vlad Adamescu.

Peste trei sferturi dintre români cred că înainte de 1989 România era o țară mai bogată, iar peste jumătate consideră că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România. 

Președintele Nicușor Dan a reacționat și a transmis că, dincolo de faptul că percepția românilor este una greșită, vina o poartă politicienii, dar și dezinformarea.

„În opinia mea, principalul motiv pentru care tot mai mulți români idealizează comunismul este dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii. Corupția, lipsa de transparență, promisiunile nerespectate și sentimentul de nedreptate au slăbit încrederea oamenilor în prezent și în viitor. Când speranțele sunt înșelate ani la rând, nostalgia devine o reacție firească, chiar dacă se bazează pe o imagine distorsionată a trecutului”, a precizat Nicușor Dan, pe Facebook.  

Adevărul incomod despre admiratorii lui Ceaușescu

Experții consultați de „Adevărul”, politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich din Elveția, și analistul politic Vlad Adamescu, cofondator al think-tank-ului Politică la Minut și co-președinte al Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare, consideră că explicația dată de președinte nu este suficientă.

Marius Ghincea pornește de la ideea că teza potrivit căreia principalele cauze ale percepției pozitive a populației față de comunism ar fi lipsa de educație și de informare corectă privind ororile regimului comunist este eronată, iar datele furnizate chiar de studiul INSCOP o contrazic empiric. În opinia sa, dacă această teză ar fi fost corectă, ar fi trebuit să observăm în datele INSCOP că românii nu sunt la curent cu realitățile sociale și politice ale perioadei comuniste. Însă datele arată contrariul, spune Ghincea, iar românii sunt foarte bine informați cu privire la vicisitudinile, crimele și restricțiile definitorii ale comunismului în România.

Totuși, el nu exclude din ecuație faptul că nostalgia românilor față de acest trecut sunt provocate și de politicieni.

„În raport cu cetățeanul de rând, politicienii greșesc pentru că deseori nu îi iau în serios suficient de mult. Asta se vede și în toate mesajele care implicit sau explicit postulează că românii au percepții pozitive față de comunism pentru că sunt fie prea proști, fie sunt manipulați de propaganda rusă. Asta arată cât de puțin credit acordă politicianul român obișnuit electoratului. Mai mult respect pentru românul mediu statistic ar îmbunătăți relația dintre politician și cetățean”, spune Ghincea.

Eroarea lui Nicușor Dan

Vlad Adamescu nuanțează și spune că președintele Nicușor Dan ratează o parte a explicației:

„Președintele a dat două explicații. Una, extinderea dezinformării și faptul că lumea este dezinformată cu privire la diverse aspecte, inclusiv care au legătură cu comunismul. Și această idee că sunt nemulțumiți de clasa politică. Amândouă sunt adevărate, dar ratează o parte esențială din punctul meu de vedere, și anume impactul pe care îl are nesiguranța economică a românilor. Sau percepția de nesiguranță economică. Și asta vedem și în sondajul respectiv. Vedem că sunt foarte mari diferențe când vine vorba de răspunsuri. În funcție de mediu, adică în București 40% îl vor înapoi pe Ceaușescu, consideră că a fost un lider bun în mediul rural, 74%”.

Și asta nu este tot. Vlad Adamescu menționează că statistica indică în mod clar că principala cauză a nemulțumirilor populare ține de factorul economic: „În al doilea rând, și asta e cea mai importantă statistică în acest sondaj, după părerea mea, vedem că 89% dintre cei care au venituri foarte mici, nu reușesc să aibă suficient de la o zi la alta, 89% consideră că Ceaușescu a fost un lider bun, față de în jur de 40%, nu mai știu exact, 40% care îl consideră un lider bun, dar care nu au probleme din punct de vedere la veniturile și așa mai departe. Și de aia mi s-a părut că nu surprinde, că și președintele nu a susprins și acest aspect foarte important, că e vorba și de o problemă economică și de inegalități și inechități economice.”

De altfel, datele oficiale arată faptul că România se află printre campioanele inechității Cifrele Eurostat demonstrează acest lucru, mai spune Adamescu.

Ce riscăm

„Avem diferențele uriașe dintre regiuni din România. Dacă ne uităm pe datele de la Eurostat, sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Ai București la 190% din media de dezvoltare UE și Moldova-Nord Est la 44%. Sunt niște diferențe extraordinare care automat generează frustrare, frustrare care se vede și în acest sondaj”, punctează Adamescu.

Marius Ghincea avertizează că nemulțumirile tot mai mari ale populației nu anunță nimic bun. Iar marii câștigători vor fi reprezentanții dreptei radicale.

„Nemulțumirea existentă în societate este elementul critic care produce lipsa de predictibilitate politică, cu potențialul de a duce la tensiuni sociale majore. Totodată, este energia care hrănește dreapta radicală, care în prezent continuă să fie singura care răspunde acestor nemulțumiri și neîncrederi structurale în instituțiile statului și în vechea clasă politică. Eu nu cred că măsurile de austeritate adoptate de guvern vor duce la reducerea acestor nemulțumiri, ci le va amplifica. Asta pentru că aceste măsuri sunt regresive, atacă pe cei mai vulnerabili din societate și protejează pe cei mai privilegiați și mai bogați dintre noi”, mai spune expertul.

Soluțiile există, însă ar fi nevoie ca autoritățile să recunoască faptul că această problemă este una reală. Iar faptul că permanent se dă vina pe Rusia și pe dezinformare, dar se evită orice fel de dezbatere despre adevăratele cauze obiective ce stau în spatele nemulțumirii oamenilor nu are cum să ajute.

Factorii economici culturali care explică situația

„Ce este de făcut depinde de identificarea corectă a cauzelor structură, care trec de acțiunile de dezinformare și polarizare sprijinite de Rusia. Trebuie să înțelegem că Rusia lucrează cu materialul clientului și că o soluție trebuie să se concentreze pe factorii structurali, înainte de orice. Aici putem identifica doi factori structurali: precaritatea, rezolvarea asimetrică și inegalitatea generalizată din multe regiuni ale țării. Acești factori socio-economici explică mare parte, dar nu tot, din ce observăm în societate. O vedem clar în datele de la ultimul exit poll. O vedem în bazinele electorale și în pozițiile publice ale unor categorii mari de cetățeni”, explică Marius Ghincea.

În plus, mai spune politologul român din Zurich, pe lângă acești factori economici, materiali, avem și factori structurali de natură culturală. „Ultimele două decenii au adus schimbări sociale, de cultură și valori extrem de mari. Acestea duc la derută, la anxietăți culturale, la frica de schimbare. Statul și elitele culturale ar fi trebui să le explice mai bine și să găsească mecanisme de ameliorare a disonanțelor ce au apărut. Nimic de acest fel nu s-a întâmplat. Așadar, avem factori economici și factori culturali care explică mare parte din ce vedem. Acești factori sunt ulterior folosiți de actori extremiști interni și externi pentru a amplifica polarizarea și radicalizarea discursului public. Dar cauzele structurale rămân economice și culturale. Acestea au nevoie de un răspuns sistematic din partea statului”, punctează Marius Ghincea.

Un detaliu care le-a scăpat multora este că, potrivit sondajului, 40% dintre persoanele cu educație universitară îl admiră pe Nicolae Ceaușescu, adică aproape jumătate dintre cei care au mai mult decât studii medii. Cifra este uriașă, consideră Vlad Adamescu.

Ce ar fi de făcut

„Mi se pare important că mai trebuie să explicăm poziția acestor 40% care, într-adevăr, sunt mulți. Pentru că, într-adevăr, sunt oameni care au studii, Sunt și cei din București care o duc bine. Sunt și cei care declară că nu au probleme financiare, să zicem. Sunt cei cu educație universitară care se declară nostalgici sau care consideră că Ceaușescu a fost un lider bun. Și atunci cred că ne mai trebuie o variabilă care să explice procentul ăsta mare. Iar variabila asta, din punctul meu de vedere, este o variabilă culturală”, mai spune el.

În opinia lui Vlad Adamescu, în discuție intervine și ideologia și faptul că mulți dintre cei care cred că în anii comunismului era mai bine nu împărtășesc neapărat valorile pro-europene sau o parte a lor: „Aceștia sunt oameni care o duc bine, dar nu sunt de acord cu valori cosmopolite din marile orașe, cu valorile pro-europene și au, poate, și o anumită nostalgie după ceea ce ei consideră măreția din timpul comunismului, când România conta pe plan internațional, iar Ceaușescu mergea în vizite externe și veneau președinți americani în România. Dar dacă într-adevăr pe atunci România conta, conta pentru că aveam un context geopolitic care nu se poate replica în prezent.”

În același timp, Vlad Adamescu vede două soluții pentru ca românii să nu mai fie prizonierii unui trecut pe care îl consideră în mod eronat a fi fost glorios.

„Eu văd două tipuri de soluții. Una, care e mai simplă, în sensul în care politicienii și autoritățile în general trebuie să învețe să comunice mai transparent, mai des și mai deschis cu oamenii. Am văzut care au fost efectele a 10 ani de Klaus Ioahnnis în care nu se comunica deschis. Și aici sunt lucruri foarte concrete care pot fi făcute. De exemplu, să avem conferințe de presă în care să ni se explice exact care sunt toate dovezile referitoare la anularea alegerilor de anul trecut. Să vedem desecretizarea ajutorului militar către Ucraina și să se explice clar de ce e nevoie să procedăm astfel. Adică să vină decidenți ai statului să comunice lucrurile astea, nu să trebuiască oamenii din presă sau noi, societatea civilă, să explicăm ceea ce a trebuit să explice statul. Și în al doilea rând, și asta e mai complicat și mai îndelungat, să reduci decalajele astea enorme dintre regiuni cu politici publice care sunt targetate”, încheie Vlad Adamescu.

Ce spune sondajul

Un sondaj INSCOP Research, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Comunist (IICCMER), arată că 77,2% dintre români cred că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent, iar 55,8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România. 

În același timp, sondajul arată că 89% din cei cărora nu le ajunge venitul pentru strictul necesar au o părere bună despre Nicolae Ceaușescu.

Mai departe, 44% dintre bucureșteni consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, față de 74% în rural. Nu în ultimul rând 88% din cei care au doar educație primară se declară admirativi pentru dictatorul comunist, față de cei 40% care au educație universitară.

Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit pe o autostradă aglomerată din Italia. Imaginile au surprins momentul în care avionul s-a izbit de drumul din provincia Brescia și a explodat într-o minge de foc. Două persoane aflate la bord au murit, iar alți doi șoferi au fost răniți.

Potrivit postului național italian de radio RAI, accidentul a dus la distrugerea completă a aeronavei. La bord se aflau un bărbat în vârstă de 75 de ani, avocat, și o femeie în vârstă de 60 de ani, care au decedat. Cauza accidentului este în prezent necunoscută.

Doi șoferi au fost răniți în momentul exploziei avionului și au fost tratați la un spital din apropiere pentru răni care nu le pun viața în pericol. Un incendiu a cuprins locul accidentului, ducând la suspendarea traficului. 

După accidentul avionului, locul accidentului a fost cuprins de flăcări, ceea ce a dus la suspendarea imediată a traficului în ambele direcții pe autostradă. Mai multe autospeciale de pompieri au sosit la fața locului, stingând rapid flăcările și securizând zona.

A fost lansată o anchetă pentru a determina cauza accidentului.

O nouă metodă de fraudă este folosită de infractori pe Whatsapp. Un tânăr student român la Regie a povestit pe rețelele sociale cum au încercat să-l păcălească escrocii, dându-se drept polițiști și inspectori de la BNR.

Matei Stoian a povestit că a primit un telefon de la un bărbat, care s-a dat drept polițist, spunându-i că un anume individ, căutat chiar de Interpol, a luat un credit ING în numele său. 

„Am primit azi de dimineață un apel de la un așa numit domn Șoloiu Claudiu Ionuț, de pe nr de telefon +40745128898 care a spus că este de la Poliția Română și ca un anume Constantin Cristian Victor, căutat chiar de Interpol (verificați, verificați!, spunea) a luat un credit ING în numele meu, că urmează să se deschidă un dosar penal. Îmi trimite pe whatsapp o legitimație de la nr +40762517873 și insistă că are nevoie să-mi pună câteva întrebări de genul …dacă am dat datele personale cuiva, dacă cineva are acces de datele mele bancare, daca mi-am pierdut actele, dacă, dacă, dacă… ”, a scris Matei Stoian, pe FB.

Deși bărbatul nu intră în jocul escrocilor, aceștia au continuat să mimeze o legătura cu un anume inspector BNR. Ba mai mult, l-au sunat de de whatsapp și i-au prezentat o legitimație falsă. 

„După ce răspund la toate cu «nu» și zic că o să merg la poliție, îmi zice că îmi va face transfer către un inspector de la BNR. Zic «ok, hai să vedem până unde se merge». Intră o melodie ca de centrală, apoi mă preia un alt domn, intitulat Eusebiu Dănuț Ilie care încearcă să confirme cele spuse de primul, după care îmi spune că trebuie să facem un apel video și că mă sună în câteva minute departamentul tehnic al BNR («nu țineți linia ocupată! Dacă se piede legătura cu dumneavoastră mai mult de 5 minute se consideră că sunteți complice», îmi zice). Mă sună video pe whatsapp de pe nr +40760772866 și îmi arată o legitimație. Mă întreabă ce conturi am și ce valoare am în ele ca să poată face ei un calcul și să se asigure că nu pierd niciun ban de pe urma fraudei comise de cel căutat de Interpol. Îi zic că nu mă am de gând să răspund la aceste întrebări, că merg la poliție, pare că se enervează, mai zice ceva după care închide”, a scris tânărul regizor pe FB.