Acordul comercial cu Statele Unite nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, deocamdată, anunță Comisia Europeană, pe fondul criticilor Germaniei și Franței.
”Acordul politic din 27 iulie 2025 nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Dincolo de acțiunile imediate asupra cărora au fost asumate angajamente, Uniunea Europeană și Statele Unite vor continua să negocieze, în conformitate cu procedurile interne relevante, pentru a implementa acest acord politic”, anunță Comisia Europeană.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ajuns la un acord comercial de principiu cu Donald Trump. Uniunea Europeană va suporta impunerea de către SUA a unor taxe vamale de 15%, inclusiv asupra pieselor auto, produselor farmaceutice și semiconductorilor. Vor fi menținute tarifele sectoriale asupra oțelului, aluminiului și cuprului, adică UE va continua să fie taxată cu 50%.
Prin acest acord, Uniunea Europeană a acceptat că facă achiziții de energie din Statele Unite de 750 de miliarde de dolari, să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2028 și să cumpere masiv armament american.
Bruxellesul oferă asigurări că acordul respectă ”interesele fundamentale” ale Uniunii Europene.
”Acordul politic dintre președinții Ursula von der Leyen și Donald Trump servește principalele interese economice ale UE în relațiile comerciale și de investiții stabile și predictibile cu Statele Unite. În același timp, sunt respectate deplin domeniile sensibile ale Uniunii Europene în materie de suveranitate și reglementare, inclusiv în agricultură”, subliniază Comisia Europeană.
Invitat în emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, expertul financiar Alexandru Chirilă a atras atenția asupra modului în care românii înțeleg fenomenul inflației și a evidențiat lipsa de educație economică. Acesta a explicat că inflația este un fenomen constant, care afectează direct puterea de cumpărare a populației. Urmăriți aici emisiunea integrală.
Alexandru Chirilă vorbește despre modul în care generațiile trecute nu înțelegeau cu adevărat conceptul de inflație, motiv pentru care adesea cad victime ale acestui fenomen. Acesta atrage atenția asupra modului în care, de la an la an, creșterea ratei inflației este o constantă în regimul capitalist în care trăim, însă salariile românilor nu se aliniază acesteia, afectând astfel puterea de cumpărare.
„Salariile nu cresc suficient. Cred că generațiile actuale reușesc să înțeleagă cu adevărat mecanismul inflației și ce înseamnă cu adevărat inflația. În perioada 2008-2020 am trăit o perioadă cu o inflație foarte scăzută, aproape de zero. Ei bine, mecanismul acesta al inflației este un mecanism care se adaugă an de an. Asta înseamnă că, de la an la an, banii își pierd din valoare. Iar eu, pentru a putea păstra valoarea banilor, este nevoie să îmi cresc veniturile cel puțin egal cu rata inflației. Fiind antreprenor, știu sigur că nu poți crește salariile cu 16% în 2020 sau 2021, cât a fost inflația. Nu poți crește salariile în anul următor cu încă 10%, apoi în următorul an cu încă 8%. Pentru că, vedeți voi, practic, inflația din ultimii ani s-a tot adăugat și a fost 16%, 8%, 6% și pare că a intrat într-un platou de 6%. Ei bine, partea interesantă este că frigiderul nostru simte direct ce înseamnă creșterea prețurilor la cartofi, pâine, ulei, zahăr etc., în contrast cu faptul că veniturile noastre nu au crescut direct proporțional. ”
„Noi avem un buget de venituri și cheltuieli care, din fericire, este de cele mai multe ori unul care tinde spre zero. Ca să nu discutăm despre falimente personale. Și atunci avem o sumă de 1000 de lei cu care mergem la un supermarket și, din păcate, prin creșterea prețurilor, sunt nevoit ca în coșul meu să pun din ce în ce mai puține bunuri. Și ăsta e un fenomen cu care trebuie să învățăm să trăim, dar nu să fim victime. În capitalism, rata inflației este o țintă de 2% în fiecare an. Asta înseamnă că, pentru a menține creșterea economică, un PIB în creștere, băncile centrale urmăresc să impulsioneze economia prin politicile monetare pentru a genera o creștere de 2% an la an. Asta înseamnă că eu, înțelegând forța asta pe care banca centrală o pune asupra economiei, trebuie să învăț să o gestionez și să nu fiu victimă, cum am spus, ci să învăț fie să îmi cresc veniturile cu 2% an la an, fie, dacă nu, să învăț să manageriez banii, ca valoarea banilor mei să rămână cel puțin egală.”
Oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc și fostul deputat democrat Constantin Țuțu au fost escortați în instanță în dosarul privind deținerea de acte false, inițiat de autoritățile elene. Judecătorii au amânat ședința de judecată, aceasta fiind reprogramată pentru luna martie 2026.
Constantin Țuțu și Vladimir Plahotniuc au fost escortați din nou în instanță. FOTO: CU SENS
Cei doi indivizi riscă între 5 și 10 ani de închisoare pentru folosirea unor acte de identitate false, acuzație pentru care au fost eliberați din arest, relatează jurnaliștii „CU SENS”.
Conform sursei citate, ședința de judecată din data de 29 iulie a fost amânată, aceasta fiind reprogramată pentru anul viitor.
Chiar și așa, cei doi au fost escortați la penitenciarul Korydallos, în baza unui mandat de arest internațional, până la luarea unei decizii privind extrădarea lor.
Vladimir Plahotniuc deținea 11 pașapoarte emise de diferite state, sub identități false precum Antohe Mihai, Al Shaheen Fereyduon sau Kirsanov Stanislav. De asemenea, șase permise de conducere, patru cărți de identitate, iar Constantin Țuțu avea cinci acte, inclusiv un pașaport. Toate documentele au fost descoperite de autoritățile elene în urma perchezițiilor corporale și a celor efectuate în vila în care se ascundeau cei doi.
Arestați la Atena
În data de 23 iulie, Constantin Țuțu și Vladimir Plahotniuc au fost arestați pentru 40 de zile, decizia fiind dictată de procurorii eleni.
Presa de la Atena a scris că oligarhul a negat acuzațiile, susținând că este o victimă politică.
,,Nu am comis nicio infracțiune. Este o înscenare politică, fiind persecutat pentru pozițiile mele din trecut”, a spus Vladimir Plahotniuc.
Oligarhul a fost arestat în baza unui mandat emis de autoritățile de la Chișinău, iar Constantin Țuțu-în urma unuia emis de cele de la Moscova, acesta din urmă având pe numele său o notificare roșie de urmărire internațională emisă de autoritățile ruse pentru implicare într-o rețea de trafic de droguri.
Și Moscova cere autorităților grecești extrădarea lui Vladimir Plahotniuc către organele de drept din Rusia, argumentând că pe numele acestuia au fost deschise mai multe dosare penale.
Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) din Republica Moldova, Viorel Cernăuțeanu, afirmă că Vladimir Plahotniuc s-ar fi aflat recent la Moscova, subliniind că cererea de extrădare reprezintă „o formă de a încerca preluarea acestuia de către Federația Rusă și de a-i asigura o protecție a libertății acolo”.
Încătușați înainte de zbor
Atât Plahotniuc, cât și Țuțu au fost reținuți pe un aeroport din Atena. Cei doi au ajuns la aerogară cu un taxi, având puține bagaje și intenționând să zboare spre Dubai. Polițiștii, care îi urmăreau de ceva vreme, i-au reținut în zona destinată zborurilor din afara spațiului Schengen. Ei se ascundeau într-o vilă de lux, situată într-o zonă exclusivistă de pe malul Mării Egee, în sudul Atenei.
Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a fost dat în căutare internațională de Interpol la începutul acestui an, decizia fiind luată după ce Chișinăul a solicitat revizuirea refuzului în acest sens din 2020.
Vladimir Plahotniuc, om de afaceri și fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost unul dintre cei mai influenți politicieni de la Chișinău în deceniul 2010-2020.
Poreclit „Păpușarul”, Vladimir Plahotniuc a fost acuzat de influență asupra întregii clase politice de la Chișinău. Acesta este fugar din vara anului 2019, atunci când formațiunea pe care o conducea, PDM, a rămas fără putere.
Rusia a lansat marți noi acuzații la adresa Germaniei, susținând că Berlinul joacă un rol important în alimentarea unei campanii de „isterie rusofobă” în Europa și contribuie activ la construirea imaginii Rusiei ca stat inamic.
Reprezentantul Kremlinului a mai afirmat că această politică nu aduce beneficii Europei. FOTO: AFP
„Germania participă foarte activ la acest tip de escaladare a isteriei rusofobe pe continentul european”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferința sa de presă zilnică, potrivit agenției EFE, citată de News.ro.
Peskov a acuzat autoritățile germane că încearcă „să joace un rol de lider” în promovarea acestei imagini negative despre Rusia. „Se face tot posibilul pentru a crea țării noastre o imagine de inamic. Se cheltuiesc resurse uriașe pentru asta, iar această muncă, spre marele nostru regret, continuă”, a subliniat oficialul rus.
Reprezentantul Kremlinului a mai afirmat că această politică „nu aduce în mod clar beneficii populaţiei ţărilor europene” și a criticat implicarea activă a Germaniei în susținerea Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia.
Declarațiile Moscovei vin după ce cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că Statele Unite au aprobat transferul unor noi sisteme antiaeriene Patriot către Germania, pentru a-i permite acesteia să-şi cedeze echipamentele din dotare Ucrainei. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, precizase anterior că ar fi vorba de cinci sisteme Patriot.
Germania a furnizat deja trei astfel de sisteme Ucrainei, care le foloseşte pentru a contracara atacurile ruseşti cu rachete de croazieră, balistice şi hipersonice, în special asupra capitalei Kiev.
Procurorii DNA au reţinut trei oameni de afaceri piteşteni şi alţi trei au fost plasaţi sub control judiciar într-un dosar privind rambursări ilegale de TVA, în care prejudiciul se ridică la peste 9 milioane de euro. Alte 9 persoane şi firme au calitatea de suspecţi.
Trei dintre persoanele conduse luni la audieri au fost reţinute preventiv. FOTO: arhivă
După percheziţiile de amploare de luni, 28 iulie, făcute de DNA la mai multe firme şi persoane în Argeş, instituţia anunţă, printr-un comunicat, faptul că trei dintre persoanele conduse ieri la audieri au fost reţinute preventiv pentru 24 de ore şi urmează să fie prezentate magistaţilor pentru prelungirea mandatelor şi pentru alte trei se cere control judiciar. Potivit aceleiaşi surse, vizate de anchetă sunr alte 9 persoane şi firme, care momentan au calitatea de suspect.
Este vorba despre un dosar privind rambursări ilegale de TVA în care prejudiciul creat este în valoare de 46.502.856 lei (peste 9 milioane de euro), din care 34.680.606 lei au fost rambursaţi în cont și 11.822.250 lei prin compensare.
Concret, procurorii DNA spun că administratorii firmelor din Argeş ar fi creat un mecanism complex de fraudare a bugetului de stat prin care, în perioada 2022-2024, ar fi declarat operațiuni comerciale nereale pentru a obține rambursări consistente de la stat.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Pitești au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 29 iulie 2025, față de inculpații:
– M.M.M., persoană fizică fără calitate specială, asociat al SC Big Frigo Trading SRL, administrator în fapt al SC DMT Euro Services SRL și al altor societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunilor de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată și spălarea banilor, în formă continuată;
– D.S., persoană fizică fără calitate specială, administrator al SC Big Frigo Trading SRL și al altor societăți comerciale și
– B.A.I., persoană fizică fără calitate specială, asociat și administrator al SC Industrial Frigo Sales SRL, pentru comiterea infracțiunilor de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată și complicitate la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată.
Cei 3 (trei) inculpați menționați anterior vor fi prezentați la data de 29 iulie 2025 cu propunere de arestare preventivă Tribunalului Argeș”, a transmis DNA.
Totodată, pentru alţi trei oameni de afaceri s-a luat măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.
„De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus următoarele:
1. punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile începând cu data de 29 iulie 2025, față de inculpații:
– M.M., persoană fizică fără calitate specială, asociat și administrator al unor societăți comerciale, printre care și SC DMT EURO SERVICES SRL, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată și spălarea banilor;
– P.A.I. și S.T., persoane fizice fără calitate specială, asociați și administratori ai unor societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunilor de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată și complicitate la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidate în formă continuată;
2. efectuarea în continuare a urmăririi penale față de nouă suspecți persoane fizice și juridice, după cum urmează: B.M., S.N., F.C.M., A.A.D., C.P.R., M.L.C., SC BIG FRIGO TRADING SRL, SC DMT EURO SERVICES SRL și SC AS HEMI GROUP SRL, pentru comiterea mai multor infracțiuni de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată și complicitate la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, în formă continuată”, potrivit comunicatului DNA.
În acest dosar procurorii anticorupție continuă cercetările pentru documentarea unor infracțiuni de evaziune fiscală și spălare a banilorcare ar fi fost comise de către aceste societăți comerciale și reprezentanți ai acestora, în legătură cu achiziții fictive materii, echipamente și produse frigorifice, intermedierea fictivă de mărfuri, transportul de produse alimentare, pentru care s-a solicitat de la stat rambursări nejustificate de TVA în sumă totală de 46.502.856 lei.
Cum funcţiona mecanismul de fraudare
„În perioada 2022 – 2024, inculpatul M.M.M., împreună cu inculpații persoane fizice menționați anterior și cu mai multe societăți aflate pe lanțurile tranzacționale inițiate de SC Frigoutilaj Production SRL, ar fi simulat și declarat operațiuni ce nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, reprezentate de achiziții și vânzări de materii prime, materiale, echipamente și utilaje frigorifice, prin care ar fi ajutat societățile SC Aero Dinamic Trading SRL, SC Frigo Suplyer Company SRL, SC Big Frigo Trading SRL și SC Industrial Frigo Sales SRL la obținerea, în mod nelegal, a mai multor sume de bani de la bugetul de stat reprezentând rambursări de TVA.
Prejudiciul adus în dauna statului este estimat, la acest moment, la suma totală de 46.502.856 lei, din care 34.680.606 lei reprezintă restituiri în cont, iar 11.822.250 lei reprezintă compensări în baza deconturilor de TVA cu sumă negativă și opțiune de rambursare, înregistrate la organul fiscal.
În plus, față de suma menționată anterior, a fost blocată la rambursare și suma de 8.389.975 lei pentru cele patru societăți menționate anterior, beneficiare ale restituirilor de TVA.
Totodată, în perioada 2023 – 2024, inculpatul M.M., împreună cu inculpatul M.M.M. (persoană ce coordona în fapt societățile implicate în lanțul tranzacțional, inclusiv cele patru societăți comerciale beneficiare ale rambursărilor de TVA), ar fi disimulat adevărata natură a provenienței sumei de 33.719.695,52 lei, prin simularea unor tranzacții licite între beneficiarii rambursării de TVA și SC DMT Euro Services SRL, în scopul reintroducerii acestei sume într-un circuit comercial licit, ca parte a patrimoniului SC DMT Euro Services SRL.
Ulterior, ar fi fost retrasă în numerar de la bancomat suma de 1.959.980 lei, iar suma de 8.618.520,89 lei ar fi fost transferată către inculpatul M.M., sub aparența unor contracte de creditare, contracte de împrumut și dividende și transferată parțial către inculpatul M.M.M., iar diferența ar fi fost folosită pentru activități comerciale curente ale SC DMT Euro Services SRL”, au explicat procurorii.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, marţi, că îi asigură pe toţi cetăţenii care sunt afectaţi de viituri în cele două judeţe, Neamţ şi Suceava, de sprijinul Guvernului.
Inundații în Suceava FOTO: Inquam Photos/Casian Mitu
Premierul a transmis într-o conferinţă de presă un mesaj de compasiune pentru familiile care au avut victime în judeţul Suceava, în furtuna care a avut loc şi în inundaţiile ca efect al acestei furtuni.
Ilie Bolojan a afirmat că îi asigură pe toţi cetăţenii care sunt afectaţi de viituri în cele două judeţe, Neamţ şi Suceava, de sprijinul Guvernului României, arătând că din prima clipă de când a apărut acest fenomen meteo, până astăzi şi în continuare echipele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, toate forţele pe care le au disponibile în zona Moldovei, Ministerul de Interne împreună cu serviciile judeţene, cu autorităţile locale, intervin în zonele afectare, scrie News,
”Am salvat oameni, am trecut acum la verificarea zonei, la curăţarea căilor de comunicaţii şi în zilele următoare, după ce vor fi făcute evaluările acestor pagube, aşa cum am făcut şi în alte dăţi, vom asigura sprijinul financiar necesar atât pentru refacerea infrastructurii, dar şi pentru cei care au avut case afectate sau au avut de suferit în aceste ore. Domnul Arafat este în drum spre cele două judeţe pentru a verifica la faţa locului intervenţia colegilor noştri şi a acorda tot sprijinul necesar pentru ca efectele acestor inundaţii să fie diminuate cât mai repede posibil”, a mai declarat Bolojan.
Noul proiect al Executivului Bolojan, care majorează vârsta de pensionare și scade pensiile magistraților, are toate șansele să treacă de Curtea Constituțională, în contextul în care nu se va aplica retroactiv, spune fostul președinte al CCR, Agustin Zegrean.
Legea ar urma să fie inclusă într-un pachet de măsuri asumat de Guvern FOTO Shutterstock
„N-are de ce să nu treacă de Curtea Constituțională, pentru că întotdeauna au fost respinse propunerile acestea de schimbare pe motiv că legea nu poate să retroactiveze. Dacă Legea va fi bine făcută după acest aspect nu are de ce să nu treacă. (…) Dacă vă face o lege care să nu afecteze drepturile câștigate deja, că toată lumea se spune că sunt drepturi câștigate și nu le poți afecta, atunci nu are de ce să se oprească la Curtea Constituțională, după acest aspect, dar poate că găsesc alte motive”, explică fostul președinte CCR Augustin Zegrean pentru „Adevărul”.
Fostul judecător CCR critică însă modul în care liderii coaliției aleg să facă această reformă.
„Nu se mai adoptă legi, acum se adoptă pachete, ca la Moș Crăciun e acum. Se joacă cu termenii, se joacă cu Constituția, se joacă cu democrația. Asta fac ei acum”, mai spune Augustin Zegrean, explicând că spera ca această reformă să vină printr-o lege adoptată în cele două Camere ale Parlamentului și nu prin asumarea răspunderii Guvernului: „Nu mai pot să spun nimic despre ce fac ei, pentru că nimic nu are sens. Și se pare că și Curtea face tot ce vrea, sau mai degrabă tot ce vor ei”.
:”Vor fi nemulțumiri”
„Să o facă, să rămână și să fie pentru multă vreme, nu numai pentru un an doi” – Augustin Zegrean, fost președinte CCR
Potrivit fostului președinte CCR, promulgarea unei astfel de legi nu numai că ar putea aduce un val de pensionări ale magistraților care îndeplinesc condiția de 25 de ani vechime înainte de intrarea în vigoare a legii, dar va provoca și discuții între foștii judecători și actualii judecători.
„Sigur că vor fi nemulțumiri colosale” mai subliniază Augustin Zegrean, pentru că magistrații care sunt acum la pensie vor rămâne cu pensii mai mari decât cei care se vor pensiona după intrarea în vigoare a legii. „Discuții vor fi, numai că este practică CEDO care spune că legea nu îți garantează cuantumul pensiei. Legea îți garantează dreptul la pensie, nu cuantumul ei”, mai completează fostul șef CCR.
Augustin Zegrean mai subliniază că noua lege nu ar trebui să mai sufere alte modificări curând. „Dar vreau să vă spun, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, în ultimii cinci ani a fost modificată de două ori. Acum va fi a treia modificare. Nu știu dacă e bine să tot modifici legea. (…) Să o facă, să rămână și să fie pentru multă vreme, nu numai pentru un an doi. (…) La noi se schimbă legile de la zi la zi. De câte ori se schimbă puterea, se ia în discuție problema pensiilor speciale. Pentru că în campanie toți promit că vor tăia pensiile speciale”, mai spune fostul judecător constituțional.
Problemele care pot interveni
La răndul lui, fostul judecător CCR, Tudorel Toader, spune că, în contextul în care legea va fi adoptată cu asumarea răspunderii Guvernului, nu se mai pune problema bicameralismului, însă liderii s-ar putea confrunta cu alte probleme:
„Problema este că au nevoie de avizele prealabile, sunt probleme de procedură care trebuie respectate cu rigurozitate”, spune Tudorel Toader explicând că „sunt multe decizii de neconstituționalitate care au luat în considerare procedura de legiferare”.
Cum arată noile modificări
Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți, 29 iulie, noul proiect care prevede reforma pensiilor speciale, reformă pentru care, potrivit premierului, Comisia Europeană a suspendat plata a 230 de milioane de euro din PNRR. În total, României i-au fost reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite.
„Calculul se face la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a explicat premierul Ilie Bolojan
Astfel, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat sa fie de maxim 70% din ultimul salariu net, „o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările europene”, spune premierul.
De asemenea, magistrații se vor putea pensiona la minim 58 de ani, dar vor exista penalizări. Acum media de pensionare este la 48 de ani.
„Toate modificările, pentru a putea rămâne în picioare din punct de vedere constituțional, se referă la viitor”, sublinia premierul într-un interviu G4Media.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat de un jurnalist când a dat ultima dată mită, în condițiile în care în trecut ar fi afirmat că, în anii 90, pe când avea o mică afacere, ar fi venit la București și ar fi dat mită la poliție.
Premierul Ilie Bolojan. Foto Inquam Photos
„Nu am spus că am dat mită. Am spus că erau niște practici de a te opri pe drum și de a-ți căuta nod în papură: aveai posibilitatea să iei amendă sau să rezolvi altfel. Fiecare om a procedat cum a considerat de cuviință. Eu nu am încurajat și nu încurajez darea de mită sau plata unor atenții. Când a depins de mine, dacă am făcut ceva, și dacă vă uitați în 2005-2006 este că serviciile care erau pervetite: pașpoarte, înmatriculări, au fost operaționalizate.
Cred că noi avem obligația, atunci când ocupăm o funcție publică, ca aceste sisteme să nu mai funcționeze. E greu să ai sisteme perfecte, mereu vor fi probleme. Niciunii nu suntem perfecți, dar nu trebuie să tolerăm sisteme de tip industrial”, a afirmat premierul.
Premierul Ilie Bolojan a susținut marți, 29 iulie, o conferință de presă în cadrul căreia a prezentat reforma pensiilor speciale, potrivit programului anunțat de biroul de presă de la Palatul Victoria.
Printre cele mai importante măsuri anunțate de premier se numără creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați și micșorarea cuantumului pensiei în raport cu salariul.
„Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de 70 la sută din ultimul salariu net, o valoarea care este oricum la marja superioară a situației din țările UE”, a spus Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, calculul se va face raportându-se la veniturile brute, un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
„Urmează să discutăm să vedem dacă sunt sugestii de modificări, astfel încât săptămâna viitoare să avem pachetul definitivat. Propunerile sunt în măsură să respecte principiile care țin de legislație. Au fost analizate deciziile CCR în așa fel încât aceste propuneri să îndeplinească aceste decizii”, a adăugat premierul.
Invitat în emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, expertul financiar Alexandru Chirilă explică succint ce este recomandat să faci dacă 1.000 de euro sunt toți banii de care dispui. Cel cel mai sfânt este să începi să cumperi cărți (de specialitate n.r.) recomandă Chirilă. Urmăriți aici emisiunea integrală.
Dar dacă ai 1.000 de euro, toți banii, cred că cel mai sfânt este să începi să cumperi cărți, pentru că este cel mai simplu pas prin care să începi să studiezi mecanismele funcționării capitalismului, banilor, investițiilor, pentru că, cu o investiție de maxim 500 de lei, poți să-ți cumperi niște cărți care să-ți rezolve cel puțin problema de conștientizare a nevoii de educație financiară.
Educația financiară este cea mai bună investiție, consideră Chirilă.
Există niște fundamente, e clar că, pe parcursul vieții, trebuie să-ți crești veniturile, pentru că o constantă există garantat: cheltuielile cresc, iar ideea este să vezi mai departe față de majoritatea populației, să vezi încotro se îndreaptă economia, pentru a putea fi relevant și în anii următori în contextul macroeconomic. Așa că, cu 1.000 de euro: cărți, educație și, nu în ultimul rând, restul banilor plasați într-un loc unde nu am nevoie de risc”.
Alexandru Chirilă, CEO Profit Point și acționar în SAI Capital Point, a explicat, la „Pastila Financiară by Mediafax”, ce ar trebui să facă oamenii cu economiile pe care reușesc să le strângă, în prezent. Emisiunea poate fi urmărită integral AICI.
În prima ediție a formatului video „Pastila Financiară by Mediafax”, Alexandru Chirilă, CEO Profit Point și acționar în SAI Capital Point, a oferit o serie de precizări legate de modul în care putem gestiona propriile economii. În formatul video, lansat marți dimineață, sunt abordate subiecte legate de zona financiară, de la deciziile care afectează buzunarele românilor, până la investițiile în piețele financiare.
„Considerăm că apar primele rezultate și formăm un fond pe care putem să îl avem la dispoziția noastră. 5.000 de lei, 10.000 de lei, avem ceea ce s-ar numi «mici economii». În contextul în care inflația mănâncă leul de la o lună la alta, ce ar trebui să facem noi cu aceste economii, ca să nu ne trezim că ele se topesc, efectiv, ca untul pe pâinea caldă?”, a întrebat Adrian Artene.
Alexandru Chirilă: „Singurele instrumente producătoare de avere sunt instrumentele în piețele de capital prin acțiuni”
„Nu recomand depozitele bancare, pentru că sunt instrumente prin care nu poți acoperi rata inflației. Ele nu au fost gândite pentru a acoperi rata inflației, ci doar să fie niște mecanisme în care cei leneși și lipsiți de dorință și de preocupare să-și poată plasa banii.
Apoi, vine instrumentul care este construit pentru a asigura valoarea banilor. Și vorbim despre obligațiuni. În momentul de față, guvernul se împrumută și emite obligațiuni de cupoane, 7-8% în lei, 5-6% în euro.
Și prin aceste instrumente cel puțin pot să-mi securizez valoarea banilor. Și cred că, în primă fază, e important ca cei care au pus mâna pe niște economii să învețe să-și securizeze valoarea banilor. Dar, cu adevărat, singurele instrumente producătoare de avere sunt instrumentele în piețele de capital prin acțiuni.
Ecuația este destul de simplă. (…) Bineînțeles, în momentul de față, dacă preocuparea oamenilor este dacă să facă lucrul ăsta, pentru că este riscant… Ne aducem aminte de anii ’90, de țepe date. Astăzi, investitorii sunt protejați. Există o legislație prin care sunt protejați prin licențierea emitenților și brokerilor.
Sunt protejați pentru că, înainte de a accesa anumite servicii financiare, trec prin teste de adecvare”, a explicat Alexandru Chirilă.
De asemenea, a mai precizat că „cei mai sensibili care accesează scam-urile sunt cei trecuți de 60 de ani, care își dau seama că au ratat posibilitatea”.
Emisiunea poate fi urmărită integral pe YouTube „Mediafax Ro”
Emisiunea „Pastila Financiară by Mediafax”poate fi urmărită săptămânal, în fiecare marți dimineață, de la ora 08:00, pe mediafax.ro și gandul.ro.
Dmitri Medvedev, fostul preşedinte al Rusiei, i-a transmis lui Donald Trump că Rusia nu este „nici Israel, nici Iran” și că ultimatumurile acordate de acesta pentru încheierea conflictului din Ucraina vor fi interpretate ca paşi către un război cu SUA.
Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei Foto: Profimedia
Președinte american a declarat luni, 28 iulie că este „foarte dezamăgit” de omologul său rus, Vladimir Putin. Trump a anunțat că va reduce termenul inițial de 50 de zile acordat Rusiei, pentru a ajunge la un acord de pace cu Ucraina, stabilind un nou termen de 10-12 zile.
„Voi stabili un nou termen, de aproximativ 10 sau 12 zile de azi înainte. Nu există niciun motiv să mai așteptăm. Inițial am acordat 50 de zile, am vrut să fiu generos, dar nu vedem niciun progres”, a declarat Trump.
În urma acestor afirmații, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a adoptat, luni, un ton ameninţător la adresa preşedintelui american.
„Trump se joacă de-a ultimatumul cu Rusia: 50 zile sau 10… El ar trebui să-şi amintească două lucruri”, a scris Medvedev pe X.
„Rusia nu este nici Israel, nici Iran. Fiecare nou ultimatum este o ameninţare şi un pas către război. Nu între Rusia şi Ucraina, ci cu propria lui ţară (a lui Trump n.r.)”, afirmă fostul preşedinte rus.
Apoi el spune, în mod ironic: „Nu urmați calea lui Sleepy Joe! (Joe Adormitul – n.r.)!”, reluând una dintre poreclele batjocoritoare prin care Donald Trump se referea la Joe Biden, fostul președinte american.
Trump anunțase pentru prima dată termenul de 50 de zile pe 14 iulie, în timpul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Washington.
„Sunt dezamăgit de președintele Putin, foarte dezamăgit,” a spus Trump. „Va trebui să reevaluăm situația și să reduc acel termen, pentru că, sincer, cred că deja știu răspunsul”, a adăugat el.
Președinte american a reiterat că a avut numeroase discuții cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina, însă eforturile nu au dat rezultate.
„Cred că am discutat de cinci ori despre o posibilă înțelegere. Și de fiecare dată, după ce credeam că am ajuns undeva, președintele Putin lansează din nou rachete asupra unui oraș precum Kiev, iar oamenii mor – inclusiv în aziluri sau pe stradă,” a spus Trump.
„Asta nu e o cale spre pace. Vom vedea ce urmează”, a mai continuat el.
Iar Rusia a lovit puternic Ucraina după ultimatumul lui Trump. Cel puţin 22 de persoane au fost ucise, iar alte câteva zeci au fost rănite în urma unor lovituri asupra regiunilor Zaporojie şi Dnipropetrovsk în Ucraina, în noaptea de luni spre marţi, 28-29 iulie.
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova va participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie, decizie adoptată în cadrul Consiliului Politic Național al formațiunii.
AUR va participa la alegerile parlamentare din Republica Moldova. FOTO: Facebook
Conform reprezentanților AUR, decizia privind participarea la alegeri intervine ,,într-un moment de criză sistemică în Republica Moldova”.
„Dragi prieteni, stimați colegi, AUR din Republica Moldova nu este despre trecut. Este despre un viitor care ne va uni. Iar acest viitor începe acum, aici și cu noi. Vă mulțumesc. Și vă chem la luptă. Demnă. Dreaptă. Românească”, a afirmat liderul AUR din Republica Moldova, Boris Volosatîi.
Membrii Alianței pentru Unirea Românilor au aprobat declarația politică a partidului, actul punctând ,,direcțiile strategice ale AUR Moldova pentru toamna electorală”.
• Participare activă la alegerile din 28 septembrie, cu o listă de candidați competenți, patrioți și integri;
• Susținerea necondiționată a Unirii Republicii Moldova cu România;
• Lupta fermă împotriva propagandei ruse și a curentelor moldoveniste;
• Colaborarea cu partide din România care împărtășesc același ideal al Reîntregirii neamului romanesc;
• Promovarea unui unionism modern, realist și bine ancorat în nevoile cetățenilor”, se arată în textul declarației.
Liderul AUR, interzis în statul vecin
Între timp, liderul AUR, George Simion, are interdicție de intrare în țara vecină. Acesta a fost expulzat din Republica Moldova la data de 1 octombrie 2018 și declarat persona non grata pentru o perioadă de 5 ani. Simion are, de asemenea, interdicție de intrare în Ucraina.
În luna februarie 2024, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a primit o nouă interdicție de intrare în Republica Moldova, valabilă tot pentru o perioadă de 5 ani. Decizia a fost emisă de Inspectoratul General pentru Migrație (IMG) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de la Chișinău și a vizat prelungirea măsurii de interdicție pentru George Simion.
La acel moment, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat că măsura a fost luată în urma concluziilor autorităților, potrivit cărora Simion „face parte din efortul de destabilizare” a statului.
În replică, liderul AUR a susținut că autoritățile de la Chișinău i-au prelungit interdicția pentru că „le este literalmente frică de o eventuală Unire”.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor avea loc în data de 28 septembrie. Până în prezent, și-au anunțat intenția de a participa mai multe blocuri și formațiuni, dar numai Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost înregistrat până acum în calitate de concurent electoral de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău.
Jurnaliștii de la Snoop, au documentat acuzații grave de abuzuri sexuale la adresa sociologului Marius Pieleanu, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA)
Marius Pieleanu/FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
În investigația publicată de Snoop sunt incluse mărturiile a trei femei, printre care și o fostă studentă la SNSPA, povestesc cum Marius Pieleanu le-a sechestrat în biroul său câteva ore, la sfârșitul anilor 90 și începutul anilor 2000. Tentativă de viol, viol, amenințare cu violul, spun ele. Sociologul neagă acuzațiile.
Cumnatul și vecinul sociologului, Florentin Dichiu, administrează din 2014 clădirea SNSPA, unde „are acces la camerele” video, spun sursele Snoop. Ceea ce creează o stare de tensiune printre profesori, care se simt supravegheați, conform mărturiilor acestora. Dichiu este fondatorul Avangarde, cea mai importantă dintre firmele lui Pieleanu.
De asemenea, ministrul a afirmat că SNSPA va analiza informațiile apărute în presă și, în virtutea autonomiei universitare, va aplica procedurile legale în vigoare.
Ulterior, Daniel David a declarat pentru Hotnews că „ministerul a transmis toleranță zero față de orice formă de hărțuire și a luat măsuri în acest sens”.
Acesta a făcut referire la Hotărârea de Guvern adoptată pe 31 ianuarie 2025, care modifică și completează metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și a hărțuirii morale la locul de muncă.
Potrivit ministrului, actul normativ permite, printre altele, acceptarea sesizărilor anonime, extinderea clară a aplicabilității în universități și introducerea unor mecanisme mai eficiente de prevenție, protecție și consiliere a victimelor.
Și anul trecut, Marius Pieleanu a fost implicat într-un scandal, presa relatând că foste studente l-ar fi acuzat de hârțuire sexuală.
În luna august 2024, SNSPA informa că fuseseră depuse la Comisia de etică a instituţiei de învăţământ superior zece sesizări cu privire la profesorul Alfred Bulai şi două scrisori adresate de cadre didactice care solicitau autosesizarea în legătură cu profesorul Marius Pieleanu, „în baza informaţiilor apărute în spaţiul public”.
În februarie 2025, Comisia de Etică a SNSPA anunțase că nu a identificat probe incontestabile care să poată demonstra, în mod indubitabil, vinovăţia profesorului Marius Pieleanu şi a decis încheierea procedurilor în acest caz.
Ministerul Afacerilor Interne semnalează existența unei campanii de răspândire a unor informaţii false, prin care sunt prezentate ca fiind veritabile clipuri realizate cu ajutorul programelor de inteligenţă artificială din care reiese că premierul lie Bolojan anunţă intrarea României în război începând cu luna septembrie 2025.
Fake news care circulă în mediul online FOTO: captura Tiktok
„Aceste clipuri sunt false și fac parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice. Prim-ministrul României nu a susținut astfel de declarații, iar România nu intră în război. Această informare este parte a măsurilor MAI pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare care afectează încrederea în instituțiile statului și în oamenii care își fac datoria cu seriozitate. Vă încurajăm să verificați sursele și să nu distribuiți conținut neverificat”, a transmis MAI, pe FB.
Evaluarea rezervei operaționale în Sibiu și Mureș
Potrivit MApn, Statul Major al Apărării organizează, în perioada 15-19 septembrie, în județele Sibiu și Mureș, exercițiul de antrenament pentru evaluarea rezervei de mobilizare – MOBEX SB-MS-25.
Exercițiile de acest tip se desfășoară periodic și au ca scop verificarea completării cu personal și tehnică a unităților militare, precum și consolidarea coeziunii între rezerviști și militarii în activitate.Rezerviștii cu domiciliul în județele Sibiu și Mureș, ce vor fi convocați la unitățile MApN la care sunt arondați, vor participa, timp de o zi, la activități specifice de pregătire.
În cele două județe, activități similare s-au desfășurat anterior în anul 2012, iar cele mai recente exerciții de mobilizare au avut loc în mai 2025 în județele Teleorman, Giurgiu și Olt.Exercițiul este organizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și a Legii 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Rezerviștii vor fi convocați prin intermediul structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.
Activitățile legate de evaluarea autorităților locale și a operatorilor economici din județele Sibiu și Mureș sunt organizate și coordonate de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.Oportunitățile de documentare pentru reprezentanții mass-media vor fi comunicate în timp util.
„Pentru a evita dezinformarea și știrile false care ar putea fi răspândite în legătură cu aceste activități, reiterăm că astfel de exerciții au caracter de rutină și recomandăm cetățenilor să se informeze din surse oficiale
Pe platforma InfoRadar a MApN pot fi consultate informații referitoare la încercări anterioare de inducere în eroare a publicului pe subiecte similare”, a mai transmis MApN.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat marți, 29 iulie, în cadrul unei conferințe de presă, de ce nu i-a cerut demisia lui Dragoș Anastasiu după scandalul de corupție, în care a fost implicat.
Ilie Bolojan și Dragoș Anastasiu FOTO: FB
„Caut să nu iau decizii pe picior, de pe o oră pe alta. Și doi, am încercat întotdeauna să văd ce fac colegii din echipă, indiferent de unde sunt, de la ce partid sunt”, a declarat Ilie Bolojan.
Anterior, premierul Ilie Bolojan a precizat într-un interviu pentru G4Media că nu a știut despre dosarul DNA în care a fost implicat fostul vicepremier Dragoș Anastasiu.
„Nu am știut despre acest lucru și nu am discutat cu dânsul acest aspect. Am urmărit de vineri, de când a apărut acest subiect, ceea ce s-a întâmplat. Domnul Anastasiu a venit cu o propunere, că demisia lui este la dispoziție. I-am spus – în general, neluând decizii pe picior, niciodată, ci calculăm ce se întâmplă, să mai stăm o zi-două să gândim foarte bine ceea ce urmează să facem – și eu, având în vedere întotdeauna să încerc să țin echipa de colaboratori în așa fel încât să putem da rezultate. Și am văzut și cel puțin ceea ce s-a transmis în prima parte pe toate posturile, la conferința de presă de duminică. Acest episod nu a fost unul fericit nici pentru domnul Anastasiu, nici pentru guvern, nici pentru mine, dar el s-a încheiat”, a spus Ilie Bolojan.
Dragoș Anastasiu a organizat, duminică, o conferință în care și-a anunțat demisia din funcția de vicepremier, pe fondul presiunii publice și politice generate de dezvăluirile legate de implicarea sa într-un dosar de corupție privind mituirea unei funcționare ANAF în perioada 2009–2017.
„În acest climat, mie îmi este foarte clar că nu mai pot să ajut, pentru că indiferent ce aș spune și aș face va continua procesul de denigrare, bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. Este motivul pentru care discutând cu premierul i-am spus că voi face mai mult rău decât bine și că e momentul să fac un pas în lateral, în spate, și să demisionez”, a declarat vicepremierul demisionar.
În presă au apărut relatări că Dragoş Anastasiu, în calitate de om de afaceri şi patron al firmei de transport internațional Eurolines, a fost martor în dosarul de corupţie instrumentat de DNA fostei inspectoare ANAF Angela Burlacu, actualmente în puşcărie.
Anastasiu a recunoscut în dosar că a semnat un contract fictiv de consultanţă, pe perioadă neprecizată, prin care s-au mascat plăţi către Burlacu-un fel de taxă de protecţie, care a început de la suma de 2.000 de euro pe lună. Mita, în valoare totală de aproximativ 150.000 de euro, ar fi fost discutată chiar în biroul lui Dragoş Anastasiu, fiind prevăzută într-un contract încheiat pe una dintre firmele lui Anastasiu, gestionată de partenerul său de afaceri. Şpaga a fost dată timp de opt ani, în perioada 2009-2017.
Dragoş Anastasiu a precizat că în dosarul DNA nu a avut niciun fel de avantaj juridic, ci a fost doar martor, insistând pe ideea că a fost nevoit să accepte plata acestei şpăgi pentru că altfel i-ar fi fost blocate toate afacerile, definitiv.
„Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajaţi cu familiile lor, munca noastră de 15 ani, 20.000 de călători peste tot în Europa care n-ar mai fi putut să se întoarcă cu aceste autocare ale noastre acasă, sau să dau curs şantajului, să dau curs propunerii şi să închidem dosarul”, a explicat Anastasiu.
Premierul Ilie Bolojan a a anunțat marți, 29 iulie, că va trimite Comisiei Europene dosarul țării cu proiectele care ar urma să fie finanțate prin programul SAFE (Strengthening the European Defence Industry through Common Procurement Act), noul instrument financiar utilizat de Uniunea Europeană pentru apărare.
Premierul Ilie Bolojan FOTO: Inquam Photos
„La sfârșitul zilei de azi, cel mai probabil, vom comunica Comisiei propunerile pe care le vom face pentru programul . Țările care vor acești bani comunică Comisiei lista de proiecte și se va stabili un mecanism prin care cele 150 de miliarde vor fi alocate pe țări. Pachetul României va conține propuneri de la Ministerul Apărării. De asemenea, propunem și proiecte de infrastructură militară civilă, deci cu o funcționare mixtă, cum sunt coridoarele de transport importante. Având în vedere volumul de lucrări pe autostrăzi, cel puțin două proiecte urmează să fie propuse în acest proiect pe această zonă. (…) Vom urmări componenta de apărare, componenta de infrastructură mare pe coridoare de tip autostrăzi și componenta logistică, care ține spre exemplu de portul Constanța”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Ce este programul SAFE
Consiliul Uniunii Europene a adoptat marţi, 27 mai 2025, o reglementare pentru instituirea Acţiunii pentru Securitatea Europei (SAFE), un instrument financiar nou al UE care va sprijini statele membre dispuse să investească în producţia industrială pentru apărare prin achiziţii comune, axate pe capacităţile prioritare.
Obiectivul este de a stimula capacitatea de producţie, asigurând disponibilitatea echipamentelor de apărare în caz de necesitate, precum şi intervenţia în golurile de capacitate existente, întărind în ultimă instanţă pregătirea generală a UE pentru apărare.
Consiliul arată că prin instrumentul respectiv UE pune la dispoziţie 150 de miliarde de euro, care vor fi plătite la cerere statelor membre interesat, pe baza unor planuri naţionale.
Plăţile se vor efectua sub forma unor împrumuturi pe termen lung cu costuri competitive, care vor fi rambursate de statele beneficiare. Pentru a se asigura economiile de scară şi interoperabilitatea şi pentru a se reduce eventuala fragmentare a EDTIB, statele beneficiare vor efectua în principiu achiziţii comune, în care vor fi implicate cel puţin două ţări participante, în vederea calificării pentru credite.
Fostul ministru Adrian Câciu prezintă imagini din raportul Ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de «greaua moștenire». Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB (3,68%, ca să fiu exact), față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale, dar si prin toată propaganda aferentă, să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu.
Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la un asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!”
Mai mult, fostul ministru explică, cu argumente, că deficitul în prima parte a anunlui a fost chiar mai mic decât cel programat.
„În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat, care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB, cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare.
De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I (posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut), cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2 (detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP)”, mai menționează Câciu.
Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple:
”a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene.
Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR.
Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei
b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!!
MARE, echivalent a 1,7% din PIB.
Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR.
Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial.
Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide.
Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale.
Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB).
Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”).
Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate”.
„În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară, cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urmă de profesionalism în materie!”, mai spune Câciu.
Ministrul sud-Coreean de finanțe, Koo Yun-Cheol, a declarat, marți, că dorește să obțină un acord comercial avantajos cu Statele Unite, cu ocazia întâlnirii cu secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, care se va desfășura săptămâna aceasta.
Koo Yun-Cheol a dezvăluit că va propune la întâlnirea de joi un „program” pregătit de Coreea de Sud și va negocia cu privire la domenii în care cele două state ar putea coopera pe termen lung, precum construcția de nave.
Compania specializată în construcții navale Hanwha Ocean a prezentat oficialilor guvernamentali un nou plan major de investiții, potrivit unor surse. Planul ar include extinderea șantierului naval Philly.
Vicepreședintele Hanwha Group, Kim Dong-Kwan, a călătorit, la rândul său, la Washington pentru a sprijini negocierile comerciale, a transmis presa locală.
Oficialii sud-coreeni depun eforturi semnificative pentru a încheia un acord comercial înainte de termenul limită de 1 august pentru eliminarea sau reducerea tarifelor amenințate de președintele american, Donald Trump, împotriva exporturilor cheie ale țării către Statele Unite.
Planul lui Koo de a călători la Washington săptămâna trecută pentru discuții cu Bessent a fost amânat din cauza unor probleme administrative americane.
Ministrul sud-coreean de finanțe se va întâlni cu Scott Bessent
„Secretarul Trezoreriei Bessent deține funcția importantă de supraveghere a negocierilor comerciale în cadrul Administrației Trump”, a declarat Koo.
„Vom depune toate eforturile pentru a ajunge la un acord bazat pe interesul nostru național, care să permită Coreei de Sud și Statelor Unite să coexiste”, a spus el, potrivit agenției de presă Reuters.
Koo a declarat că se va alătura ministrului Industriei, Kim Jung-Kwan, și ministrului Comerțului, Yeo Han-Koo, care au purtat negocieri la Washington cu oficiali americani, inclusiv cu secretarul Comerțului, Howard Lutnick, pentru a obține un „răspuns concret”.
Lutnick a declarat luni într-un interviu acordat Fox News că oficialii sud-coreeni au călătorit în Scoția pentru a se întâlni cu el.
„Gândiți-vă cât de mult își doresc cu adevărat să încheiem un acord”, a spus el.
Ministrul de Externe Cho Hyun va vizita, de asemenea, Washingtonul, săptămâna aceasta, pentru a se întâlni cu secretarul de stat american Marco Rubio.
Ryanair a refuzat să ramburseze biletele de avion, în valoare de 827 de lire, după ce o femeie a cerut anularea lor în urma decesului soțului. Soțul acesteia rezervase biletele în 2024 și urma să zboare în septembrie, către Veneția, pentru a reprezenta Scoția la un meci de fotbal în scaun cu rotile.
Ryanair/FOTO: Shutterstock
Yvonne Shields, în vârstă de 44 de ani, a încercat să anuleze zborul lui Colin Shields de la Edinburgh la Veneția, după ce acesta a murit în aprilie, scrie Telegraph.
Bărbatul era tetraplegic în urma unui accident petrecut în urmă cu 14 ani și avea nevoie de doi îngrijitori esențiali care să îl însoțească în călătorie, ale căror bilete le plătise tot el.
După decesul său, cauzat de o hemoragie cerebrală, Yvonne a contactat serviciul de relații cu clienții Ryanair pentru a solicita rambursarea zborurilor, însă a declarat că i s-a spus că nu poate primi banii înapoi pentru biletele îngrijitorilor, întrucât acestea fuseseră rezervate de soțul ei.
I s-a promis o rambursare de doar 258 de lire pentru biletul lui, dar spune că nici aceea nu a fost primită.
Când aceasta a contactat din nou compania aeriană pentru a urmări rambursarea, i s-ar fi spus că nu pot oferi informații decât dacă vorbesc cu persoana care a făcut rezervarea, deși fuseseră informați că aceasta a decedat.
Yvonne a precizat că a transmis companiei Ryanair certificatul de deces al soțului ei și dovada că este executorul testamentar, însă compania a refuzat în continuare să comunice cu ea.
„Colin a murit pe 12 aprilie, iar eu i-am contactat pe cei de la Ryanair tot în aprilie. Am completat formularul pentru rambursarea biletelor lui Colin și ale îngrijitorilor. Mi-au aprobat o parte din rambursare, dar nu au trimis nimic.
Mi-au spus că politica lor este să ramburseze doar biletul lui Colin, nu și pe cele ale îngrijitorilor. Dar nici măcar acea rambursare nu am primit-o, nimic”, a mărturisit femeia.
Ea a adăugat că, atunci când a încercat să obțină rambursarea, i s-a spus „că trebuie să vorbească cu persoana care a făcut rezervarea”, deși ea și sora ei informaseră compania că persoana respectivă a murit.
Un agent de la serviciul de asistență Ryanair i-a spus că „nu poate divulga nicio informație unei persoane care nu este legată de rezervare” și a încheiat conversația.
Doamna Shields a spus că lipsa de empatie din partea companiei Ryanair a fost tulburătoare și a făcut-o „să izbucnească în lacrimi”.
„Faptul că nici măcar nu îmi returnează banii este revoltător. E ca și cum ai da cu capul de un zid. Vor să vorbească cu cineva care nu mai e în viață, e o cerere nerezonabilă.
Este lipsa de empatie, lipsa de înțelegere – nu e vorba de o persoană oarecare care mergea într-o vacanță, era o persoană cu dizabilități. Dacă un membru al familiei tale ar fi murit, cu siguranță ai considera că totul ar trebui anulat”, a mai afirmat aceasta.
Pe 30 iunie, doamna Shields a fost informată că o rambursare în valoare de 257,58 lire sterline a fost emisă și, din păcate, a fost informată greșit de un agent de servicii clienți care a crezut în mod eronat că ceilalți doi pasageri din rezervare nu au dreptul la rambursare.
„Departamentul nostru de relații cu clienții este dispus să continue să o asiste pentru a corecta această eroare și pentru a-i facilita rambursarea”, precizează Ryanair.
Comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a tras un semnal de alarmă privind pregătirea Europei pentru un conflict de amploare, susținând că infrastructura continentului – drumurile, căile ferate și podurile – ar întâmpina dificultăți majore în susținerea unui dezlănțuiri militare masive în cazul unui conflict cu Rusia.
Tancuri americane transportate pe calea ferată/ FOTO: Shutterstock
Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Tzitzikostas a declarat că mare parte din infrastructura europeană nu a fost proiectată pentru a susține vehiculele militare grele, ceea ce reprezintă un risc serios pentru securitatea Europei.
„Avem poduri vechi care trebuie modernizate. Avem poduri înguste care trebuie lărgite. Și avem poduri inexistente care trebuie construite,” a spus comisarul european.
Tzitzikostas a avertizat că, în cazul în care forțele NATO ar trebui să se mobilizeze rapid pentru a apăra frontierele estice ale Uniunii Europene, răspunsul ar putea fi sever afectat de punctele slabe structurale, procedurile de frontieră învechite și blocajele de transport. „Realitatea de astăzi este că, dacă dorim să mutăm echipamente militare și trupe din partea vestică a Europei în partea estică, acest lucru ar dura săptămâni și, în unele cazuri, luni,” a afirmat el.
Ca răspuns, Comisia Europeană pregătește un plan de 17 miliarde de euro pentru renovarea infrastructurii cheie la nivelul întregului continent. Inițiativa, care va fi implementată în cadrul bugetului UE 2028-2034, se va concentra pe aproximativ 500 de proiecte prioritare, distribuite pe patru coridoare militare, identificate în colaborare cu NATO. Locațiile precise ale acestor proiecte sunt clasificate din motive de securitate.
Infrastructura europeană, inadecvată pentru logistica militară
În centrul problemei se află faptul că majoritatea rețelei de transport a Europei nu a fost niciodată construită cu logistica militară în minte. Camioanele civile sunt, de obicei, limitate la o greutate maximă de 40 de tone, în timp ce tancurile de luptă principale pot cântări până la 70 de tone, ceea ce face ca multe poduri să nu fie adecvate pentru deplasarea rapidă a vehiculelor blindate.
Oficialii se tem că, în cazul unei urgențe, tancurile și vehiculele de transport al trupelor ar putea rămâne blocate din cauza infrastructurii învechite sau întârziate de procedurile birocratice la frontierele interne ale Uniunii Europene. „Trebuie să evităm ca tancurile să rămână blocate în hârtii când traversează granițele,” a subliniat Tzitzikostas.
Avertismentul vine pe fondul unei anxietăți tot mai mari în Europa cu privire la potențialul agresiunii rusești în viitor. În luna iunie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Rusia ar putea încerca să lovească un stat membru al NATO până în 2030, ceea ce a determinat un impuls crescut pentru îmbunătățirea pregătirii pentru apărarea colectivă.
Planul de 17 miliarde de euro și programul de rearmare al UE
Paralel cu inițiativa de modernizare a infrastructurii, Uniunea Europeană derulează un program mai amplu de rearmare, estimat la aproximativ 800 de miliarde de euro. Planul are ca scop reducerea dependenței de lunga durată a Europei față de Statele Unite în domeniul securității și sprijinirea statelor UE pentru a răspunde mai rapid și mai independent noilor amenințări.
Tzitzikostas a afirmat că propunerile de modernizare a transportului ar sprijini noile recomandări ale NATO privind cheltuielile pentru apărare, care stipulează acum alocarea a 5% din PIB-ul național pentru apărare, din care 1,5% ar trebui să fie investit în infrastructură și securitate.
În ciuda propunerii Comisiei de 17 miliarde de euro pentru mobilitatea militară, diplomații de la Bruxelles au avertizat că negocierile între statele membre ar putea duce la o reducere a alocării finale. Discuțiile bugetare se preconizează a fi îndelungate, având în vedere prioritățile concurente, precum redresarea economică, politica climatică și modernizarea industriei.
Securitatea Europei, o prioritate strategică
În ciuda acestor provocări, planificatorii de apărare susțin că programul de mobilitate militară este un element esențial al posturii de securitate a Europei. Oficialii de rang înalt din statele membre ale UE din estul Europei au avertizat constant că întârzierile în dislocarea forțelor ar putea fi dezastruoase în cazul unei crize.
Tzitzikostas a subliniat importanța ca Europa să nu depindă exclusiv de sprijinul american sau de sistemele moștenite. „Nu ne mai putem permite să nu fim pregătiți sau să depindem de alții,” a spus el.
Mobilitatea militară a fost o preocupare a Bruxelles-ului încă din 2017, când a fost identificată pentru prima dată ca o deficiență în cadrul de apărare al UE. Deși s-au făcut unele progrese în cadrul Inițiativei de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO), lipsa de finanțare și obstacolele administrative au încetinit implementarea acestora.
Această nouă abordare reflectă o schimbare în viziunea de la Bruxelles, unde factorii de decizie politic consideră acum infrastructura strategică nu doar un instrument de dezvoltare economică, ci și un pilon esențial al apărării teritoriale. Provocarea, susțin oficialii, constă în adaptarea sistemelor de transport civile la cerințele războiului din secolul XXI, fără a afecta funcționalitatea lor zilnică.
O femeie și-a pierdut soțul și copilul în accidentul teribil de pe Dunăre. Alte două persoane au murit, după ce barca în care se aflau s-a răsturnat. Ambarcațiunea nu era omologată și a plecat cu mai mulți turiști decât era permis, Și mai grav, circulația era interzisă pe Dunăre
Accident pe Dunăre, la Sulina FOTO: Ziarul de Tulcea
O plimbare de agrement pe Dunăre s-a transformat într-o dramă pentru 14 turiști. Ambarcațiunea în care aceștia se aflau a fost răsturnată de valurile mari, cu înălțimi estimate de 2 -3 metri. Căpitănia Tulcea a anunțat că barca în care se aflau victimele nu ar fi trebuit să se afle luni, 28 iulie, pe Dunăre, deoarece circulația în Bara Sulina era închisă, de la ora 13.15.
Potrivit unor surse, ambarcațiunea nu era omologată. Mai mult, la bord se aflau 14 persoane, deși capacitatea sa maximă era de 12 persoane.
„Am fost anunțați despre eveniment, Căpitania Sulina a mobilizat toate resursele disponibile pentru această operațiune de căutare și salvare a persoanelor aflate în apă. Garda de Coastă a intervenit prompt, care au fost primii în zonă. Condițiile meteo erau nefavorabile navigării pe mare, iar ambarcațiunile de agrement nu au nicio obligație să anunțe când se deplasează. Dar, era evident că valurile mari nu permiteau ieșirea în mare și navigația în siguranță. Legislația prevede doar obligația ca ambarcațiunea să fie înmatriculată și echipată corespunzător iar cel care o conduce să aibă un certificat de conducător de ambarcațiune cu motor”, a declarat Dan Ichim, directorul Căpităniei zonale Tulcea, potrivit ziuadeconstanta.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța investighează cazul În momentul de față, pe numele conducătorului ambarcațiunii s-a deschis un dosar deschis de cercetare pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.
Purtătorul de cuvânt al ISU Delta Tulcea, Daniel Năstase, a venit cu precizări privind accidentul naval de la Sulina. Potrivit acestuia, alerta a fost dată luni seară, în jurul orei 19 şi 30 de minute, prin apel la numărul unic de urgență 112.
Dispeceratul ISU Tulcea a fost alertat despre faptul că în zona Golfului Mosura – Canalul Sulina s-a petrecut un incident naval în urma căruia mai multe persoane au ajuns în apă. În ambarcațiune se aflau 14 persoane, iar accidentul s-a produs în condiții de furtună pe canal.
„Către locul evenimentului au fost direcţionate mai multe ambarcaţiuni din cadrul Detaşamentului de Pompieri Tulcea, Pichetului de Pompieri Crişan, Serviciului de Ambulanţă Judeţean Tulcea şi alertate forţe ale Gărzii de Coastă respectiv Poliţia de Frontieră Tulcea aflate în zonă, Căpitănia Sulina şi ARSVOM pentru recuperarea persoanelor şi căutarea celor eventual dispărute”, a precizat ISU Tulcea.
De asemenea angrenate în misiunea de căutare salvare au fost şi ambarcaţiuni private aflate în acel moment în zona incidentului.
Din primele informații primite de la faţa locului au fost găsite 6 persoane conştiente, iar alte 4 în stop cardio respirator pentru care, echipajele medicale ajunse la locul evenimentului, au început efectuarea manevrelor de resuscitare.
Concomitent, au fost efectuate căutări şi a altor persoane posibil dispărute, deoarece echipele de intervenţie au primit informaţii că în ambarcaţiune se aflau mai multe persoane declarate iniţial.
„Pe parcursul misiunii de căutare salvare au mai fost identificate încă patru persoane conştiente care au fost preluate şi transportate alături de cele 6 identificate iniţial la UPU Sulina pentru evaluare şi îngrijiri medicale de specialitate. Din păcate, în urma efectuării manevrelor de resuscitare celor 4 persoane găsite în apă a fost declarat decesul. Din cele zece persoane salvate şi transportate la UPU Sulina o singură persoană a fost transportată la o unitate spitalicească din municipiul Tulcea, restul rămânând în localitate”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Tulcea, Daniel Năstase.
Deocamdată nu se cunosc informaţii despre naţionalitatea şi provenienţa turiștilor care se aflau în barcă.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a publicat marți, 29 iulie, bilanțul pagubelor provocate de inundațiile din județele Suceava și Neamț. În Neamț, aproape 900 de persoane au fost evacuate, iar în Suceava peste 200 de gospodării au fost inundate.
FOTO: Inquam photos/Casian Mitu
„Ca urmare a efectelor hidrometeorologice produse în cursul nopţii de 27 spre 28 iulie, până în această seară, ora 22.00, forţele de intervenţie au acţionat continuu în judeţele Neamţ şi Suceava, unde au fost afectate mai mult de 470 de gospodării şi un număr semnificativ de autovehicule, ca urmare a ieşirii din matcă a pâraielor Dârmoxa şi Neagra din judeţul Suceava şi a râului Bistriţa din judeţul Neamţ.
Din nefericire, în orașul Broșteni – localitatea Neagra/SV, 3 persoane (un bărbat şi două femei) au fost surprinse de viitură, fiind extrase şi declarate decedate.
De asemenea, 205 persoane au fost salvate din locuinţele afectate de viituri, 120 pe cale aeriană şi 85 pe cale terestră.
Totodată, traficul rutier este blocat pe 1 drum național (DN 17B/SV) şi pe 1 drum județean (DJ 177A/SV) din cauza apei şi aluviunilor acumulate pe carosabil”, transmite IGSU într-un comunicat.
Imaginea 1/7: FOTO: Inquam photos/Casian Mitu
În Neamț, aproximativ 270 de gospodării din 3 localități (Farcaşa, Borca, Poiana Teiului) au fost afectate, iar 890 de persoane au fost evacuate/s-au autoevacuat preventiv.
În cursul zilei de luni, 28 iulie, întrucât apele s-au retras, persoanele evacuate s-au întors în locuinţele proprii, iar forţele de intervenţie au intervenit pentru evacuarea apei din 48 gospodării, urmând ca acţiunile de înlăturare a efectelor hidrometeorologice să continue începând cu dimineaţa zilei de marți.
În Suceava, a fost afectat oraşul Broşteni cu localităţile şi satele aparţinătoare (Neagra şi Dârmoxa) şi alte 2 localităţi (Ostra şi Stulpicani), unde mai mult de 200 gospodării sunt inundate.
În localităţile afectate, forţele de intervenţie au acţionat pentru salvarea persoanelor surprinse în propriile locuinţe de nivelul crescut al apei sau în alte zone izolate atât cu forţe şi mijloace pe cale terestră cât şi aeriană, fiind sprijinite de 5 elicoptere din dotarea Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, au fost salvate 205 persoane; 120 de persoane pe cale aeriană şi 85 pe cale terestră.
În prezent, nu sunt semnalate persoane în pericol sau urgenţe medicale ce nu pot fi asigurate din cauza fenomenelor meteorologice.
Cele 5 elicoptere SMURD au sistat acţiunile de căutare/salvare, iar forţele de intervenţie rămân în monitorizare la faţa locului, în zona afectată din judeţul Suceava.
Premierul Ilie Bolojan își dorește un tehnocrat pentru funcția de vicepremier rămasă vacantă după demisia lui Dragoș Anastasiu. Astfel, guvernul nu ar mai trebui să primească un nou vot de încredere din partea Parlamentului, susțin surse politice pentru Adevărul.
Dragoș Anastasiu și Ilie Bolojan Foto: Inquam Photos/Mălina Norocea
Premierul Ilie Bolojan își dorește ca Mihai Jurca să preia funcția de vicepremier, susțin surse din coaliția de guvernare. Jurca, în prezent șeful cancelariei la Palatul Victoria, este unul dintre apropiații lui Ilie Bolojan. Cei doi au lucrat împreună la Primăria Oradea. Apoi, Bolojan l-a numit consilier prezidențial în mandatul interimar la Palatul Cotroceni.
Mihai Jurca ar urma să coordoneze reforma sistemului public, proiectul demarat de Dragoș Anastasiu. O primă discuție despre numirea unui nou vicepremier va avea loc miercuri, în ședința coaliției de guvernare, susțin sursele citate.
În cazul în care premierul Ilie Bolojan va numi un vicepremier fără apartenență politică în locul lui Dragoș Anastasiu, Guvernul nu trebuie să mai primească un nou vot de încredere din partea Parlamentului.
În schimb, dacă în locul lui Anastasiu – care nu avea carnet de partid – premierul va numi un politician de la PSD, PNL, USR sau UDMR, atunci se va schimba structura guvernului, prin urmare e nevoie de un nou vot de învestitură. Iar un vot de încredere în Parlament ar putea duce, de fapt, la căderea Executivului.
Dragoș Anastasiu a organizat, duminică, o conferință în care și-a anunțat demisia din funcția de vicepremier, pe fondul presiunii publice și politice generate de dezvăluirile legate de implicarea sa într-un dosar de corupție privind mituirea unei funcționare ANAF în perioada 2009–2017.
Dragoș Anastasiu a explicat, în timpul conferinței, de ce a așteptat câteva zile înainte de a demisiona. În momentul în care a vrut să mulțumească familiei, vicepremierului i s-a pus un nod în gât, iar emoția l-a făcut să izbucnească în lacrimi.
„În acest moment, în acest climat, îmi este foarte clar că nu mai pot ajuta. Indiferent ce aș spune sau ce aș face, procesul de denigrare va continua — pornind, poate, de la unele fapte reale, dar împinse la extrem și folosite pentru a compromite”, a precizat Anastasiu.
Acesta a precizat că a discutat cu premierul Ilie Bolojan și i-a comunicat deschis că își asumă retragerea: „I-am spus că riscul e să fac mai mult rău decât bine. Și că a venit momentul să fac un pas în lateral sau în spate – cum vreți să-i spuneți – și să îmi prezint demisia”.
Cum a încercat Dragoș Anastasiu să justifice mita
În ziua în care și-a anunțat demisia din funcția de vicepremier, Anastasiu a explicat că există două tipuri de şpăgi: „de supravieţuire şi de îmbogăţire” și că, în cazul său „situația a fost una de supraviețuire”.
„Aș vrea să spun de la început un lucru foarte clar. S-a făcut un studiu recent cu privire la șpagă în România. Există două tipuri de șpagă: șpaga de supraviețuire și șpaga de îmbogățire. În anii ’90, șpaga se dădea cu plicul sau cu geamantanul. Din anii 2000, lucrurile s-au schimbat: nu se mai merge cu plicul, ci cu contracte de consultanță sau alte forme mai „sofisticate”. În cazul nostru, situația a fost una de supraviețuire. Pe toată perioada în care aceste contracte au continuat, cu facturi neplătite, compania noastră s-a aflat într-o zonă de frică și de adaptare. De supraviețuire”, a precizat fostul vicepremier.
Premierul Ilie Bolojan pregătește o Ordonanță de Urgență care va bloca, pentru o perioadă de doi ani, transferurile și detașările între instituțiile publice.
Premierul Ilie Bolojan Foto: Inquam Photos
Funcționarii publici nu vor mai putea fi transferați dintr-o instituție în alta în următorii doi ani. Această regulă se va aplica și în cazul detașărilor, potrivit Antena 3.
Potrivit sursei citate, Ordonanța de Urgență este pregătită de premierul Ilie Bolojan, împreună cu Ministerul Muncii și Ministerul Dezvoltării. Personalul deja transferat nu va fi afectat, iar funcționarii aflați în prezent în detașare vor avea un termen pana la care sa se decidă.
Articolul 505 din Codul Administrativ actualizat prevede că detaşarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic, un funcţionar public poate fi detaşat mai mult de 6 luni, numai cu acordul său scris.
Premierul Ilie Bolojan va susține marți, 29 iulie, începând cu ora 12:00, o conferință de presă în cadrul căreia va prezenta reforma pensiilor speciale, potrivit programului anunțat de biroul de presă de la Palatul Victoria.
Conferinţa de presă, programată de la ora 12:00, va fi transmisă în direct pe conturile de Facebook şi YouTube ale Guvernului şi pe canalul unic de distribuţie al Palatului Victoria.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și mediile de afaceri europene speră că acordul comercial între Uniunea Europeană și Statele Unite va conduce la stabilizarea economiei, dar nu au primit nicio garanție în acest sens din partea președintelui Donald Trump, comentează cotidianul Le Monde.
De teama impunerii unor taxe vamale de 30% începând de la 1 august, Uniunea Europeană a acceptat tarife de 15% prin acordul cu Statele Unite. Donald Trump a obținut și angajamentul Uniunii Europene privind achiziții de energie din SUA în valoare de 750 de miliarde de dolari și al avansării investițiilor cu 600 de miliarde de dolari.
”Rezultatul discuțiilor, cu multe zone de umbră, lasă un gust amar. Ținând cont de amploarea pieței (care are 450 de milioane de consumatori) și de rangul al doilea în materie de furnizor de produse în Statele Unite, Europa părea să aibă mai multe atuuri decât Japonia pentru a obține taxe mai mici de 15%. Compromisul asimetric acceptat de Uniunea Europeană reflectă dificultățile celor 27 de state membre de a interacționa cu un fost aliat care nu doar că încearcă să își impună legea asupra restului lumii, ci continuă proiectul politic de a fragiliza UE”, notează cotidianul Le Monde, într-un editorial.
UE nu are garanții privind facilitățile acordate de SUA
Bruxellesul prezintă acordul prin care acceptă taxarea produselor europene cu 15% ca fiind răul cel mai mic, ținând cont de amenințările lui Trump cu tarife de cel puțin 30%.
”Iar președintele Comisiei Europene și mediile de afaceri se agață de speranța stabilizării situației economice. În realitate, nu cu nicio garanție în acest sens. Imprevizibil și brutal, Donald Trump încalcă toate regulile comerțului internațional”, atrage atenția cotidianul Le Monde.
Ministrul de Externe al Austriei a susținut că Donald Trump a fost dispus să cedeze Crimeea și estul Ucrainei Moscovei în cadrul unui acord de pace, însă Vladimir Putin a ales să continue războiul.
Vladimir Putin și Donald Trump/FOTO:EPA/EFE
După ce a revenit în Biroul Oval pe 20 ianuarie, Trump a promis că va pune capăt rapid conflictului, afirmând că ar putea opri războiul într-o singură noapte.
În luna februarie, administrația sa a lansat discuții de pace cu Moscova, fără a consulta Kievul sau aliații europeni ai Americii, care consideră războiul Rusiei în Ucraina o amenințare existențială la securitatea lor.
Ulterior, oficiali americani au demarat negocieri separate cu Kievul, în cadrul cărora, potrivit unor surse, au presat Ucraina să cedeze teritorii Moscovei pentru a ajunge la o soluție de pace.
Într-un interviu acordat postului german de televiziune Die Welt, publicat vineri, ministrul de Externe al Austriei, Beate Meinl-Reisinger, a declarat că Trump a oferit efectiv Crimeea și părți din estul Ucrainei „pe o tăvă de argint” Moscovei, dar Putin a ales să continue războiul.
„Trump i-a servit lui Putin Crimeea și câteva regiuni estice pe o tăvă de argint, ca să spun așa, și a exclus, de asemenea, aderarea Ucrainei la NATO. Și ce face Putin? Continuă să bombardeze țara cu un război de distrugere totală”, a afirmat aceasta.
Declarațiile lui Meinl-Reisinger vin în concordanță cu relatările din mass-media americană, inclusiv Bloomberg, că Washingtonul a propus Ucrainei un plan de pace, care includea, printre altele, excluderea aderării Ucrainei la NATO și recunoașterea oficială a anexării Crimeei de către Rusia.
Crimeea este sub ocupație rusă din 2014, când Moscova a anexat ilegal teritoriul, după un referendum falsificat, desfășurat sub ocupație militară și fără observatori internaționali.
Într-un interviu acordat revistei Time în aprilie, Trump a afirmat că Crimeea „va rămâne în continuare Rusiei” în cadrul oricărui acord de pace propus.
Pe lângă Crimeea, Rusia ocupă parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson din Ucraina și le-a anexat oficial—un act nerecunoscut de comunitatea internațională.
Moscova cere, de asemenea, ca aceste regiuni să fie recunoscute ca parte a Rusiei într-un eventual acord de pace.
În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în mod repetat că Kievul nu va recunoaște niciodată oficial niciun teritoriu ucrainean ca fiind rus într-un acord de pace.
Trump își recalibrează politica
Ulterior, Trump și-a recalibrat abordarea față de război. În timp ce inițial căuta să se apropie de Putin, acum a adoptat o poziție mult mai fermă față de Moscova, pe măsură ce Rusia continuă să lanseze atacuri mortale în Ucraina, ignorând apelurile SUA pentru un armistițiu.
La începutul acestei luni, președintele american a anunțat că Washingtonul va relua livrările de arme către Ucraina și a dezvăluit un nou acord NATO pentru coordonarea transferului de sisteme avansate de apărare aeriană de fabricație americană către Kiev.
„Într-un anumit moment, sicriile se vor aduna în Rusia”
Meinl-Reisinger a respins și informațiile potrivit cărora Rusia ar deține avantajul pe câmpul de luptă, spunând că Moscova „suferă pierderi uriașe”.
„Într-un anumit moment, sicriile se vor aduna în Rusia. În plus, există situația economică dezastruoasă. Devine din ce în ce mai dificil pentru Kremlin să continue acest război. Putin știe că timpul îi este limitat. De aceea, acum duce războiul cu o intensitate atât de brutală”, a adăugat aceasta.
Potrivit estimărilor ucrainene, Rusia a pierdut peste 1 milion de soldați de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022.
Pierderile masive de personal au forțat Kremlinul să suplimenteze rândurile cu recrutări din afaceri externe, inclusiv trupe din Coreea de Nord.
Putin nu ia în serios ultimatumurile lui Trump
Președintele rus Vladimir Putin este puțin probabil să ia în serios un nou ultimatum din partea președintelui american Donald Trump, care cere un armistițiu în Ucraina în termen de 10-12 zile sau se va confrunte cu noi sancțiuni, potrivit corespondentului Sky News la Moscova, Ivor Bennett.
Potrivit jurnalistului, Kremlinul se confruntă probabil cu o senzație de deja vu, deoarece Trump a mai făcut declarații similare de mare amploare – dar fără alte acțiuni. În martie, președintele SUA a declarat că este „furios” pe Putin, iar în aprilie a cerut public Moscovei să „înceteze focul” și să „semneze un acord”.
Iar în mai, Trump a transmis un semnal Kievului și aliaților europeni că pregătește sancțiuni la scară largă împotriva Rusiei în absența unui armistițiu imediat.
Cu toate acestea, nu au fost impuse noi sancțiuni și nici nu s-a încheiat vreun acord de încetare a focului.
Analistul reamintește că Putin reacționează de obicei negativ la ultimatumuri – acestea mai degrabă obligă Kremlinul să adopte o poziție și mai dură. În special, după presiunile anterioare din partea Statelor Unite, Moscova nu a făcut decât să-și intensifice retorica, subliniind încă o dată intenția sa de a „atinde obiectivele stabilite”.
Astfel, până când Casa Albă nu își va susține declarațiile zgomotoase cu acțiuni concrete, inclusiv noi sancțiuni, Kremlinul își va continua probabil linia aleasă.
Două persoane au murit și alte două sunt rănite după ce au fost înjunghiate luni, 28 iulie, în centrul Londrei.
FOTO: EPA-EFE
Polițiștii au fost alertați luni, la ora 13:00, după ce mai multe persoane au fost agresate la un sediu comercial din Long Lane, SE1, scrie The Standard.
Un bărbat în vârstă de 58 de ani a murit la fața locului, în centrul Londrei, în urma unei înjunghieri. Alți trei bărbați au fost transportați de urgență la spital, iar unul dintre ei, în vârstă de 27 de ani, a murit ulterior din cauza rănilor suferite.
Un alt bărbat de treizeci de ani rămâne în spital, iar medicii declară că rănile provocate de atac nu îi pun viața în pericol.
Un martor care locuiește în zonă a declarat pentru ziarul Metro că, în timp ce lucra de acasă cu ferestrele deschise, a auzit pe cineva afară strigând „cu o voce gravă și superficială: «Ajutați-mă»”.
Acesta a explicat că, atunci când se întorcea acasă după ce a luat prânzul, a văzut paramedici îngrijind un „bărbat despuiat la pământ, care părea să aibă o rană pe partea dreaptă a corpului, în jurul pieptului sau puțin mai jos”.
Martorul a explicat că l-a auzit pe bărbat gemând și a fost transferat viu pe o targă după aproximativ 30 de minute.
Consiliera Natasha Ennin a declarat că polițiștii au deschis o anchetă pentru omor și că incidentul nu este tratat ca un act de terorism.
„Sunt îngrozită și profund întristată de moartea celor doi bărbați din cartierul nostru, petrecută astăzi. Transmit sincere condoleanțe familiilor și prietenilor lor.
Poliția a deschis o anchetă pentru omor și a transmis în această seară că, din primele informații, incidentul nu este tratat ca un act de terorism și că nu există un risc suplimentar pentru populație. Dacă puteți oferi informații utile anchetei, vă rugăm să sunați la 101 sau să raportați online.
În această seară, în zona Long Lane sunt prezente forțe suplimentare de poliție, iar noi vom rămâne în contact strâns cu autoritățile pe măsură ce ancheta avansează.”
La rândul său, șefa poliției pentru zonă, superintendenta Emma Bond, a declarat: „Ancheta noastră se află într-un stadiu incipient, iar echipa lucrează intens pentru a înțelege pe deplin circumstanțele acestui incident șocant.
Până în acest moment, nu avem indicii că ar fi vorba despre un act de terorism și nu există alte pericole pentru public”, a afirmat Natasha Ennin.
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis o atenţionare Cod galben de inundaţii pentru râuri din judeţele Constanţa şi Tulcea, valabilă până la ora 12:00.
Inundații în Tulcea FOTO: ISU, Arhivă
Potrivit meteorologilor, ca urmare a precipitaţiilor înregistrate, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundații locale, şi creșteri de debite şi niveluri cu posibile depășiri ale Cotelor de atenție pe râurile mici din nord-vestul județului Constanța şi râurile din județul Tulcea.
Administrația Națională de Meteorologie a emis pentru marți, 29 iulie, un Cod portocaliu de de instabilitate atmosferică, ploi, vijelii și grindină pentru mai multe județe din țară.
Potrivit meteorologilor, Cod Portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată este în vigoare marți 29 iulie, ora 10.00- 29 iulie, ora 22.00. Zone afectate: Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita și în zona de munte a județelor Gorj, Hunedoara, Alba, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și Prahova.
„În județele Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita și în zona de munte a județelor Gorj, Hunedoara, Alba, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și Prahova, vor fi averse importante cantitativ, însoțite de descărcări electrice, vijelii și grindină. În timp scurt sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 30…40 l/mp și izolat de 50…60 l/mp”, susține ANM.
Patru turiști, printre care și un copil, au murit, luni seara, în urma incidentului naval din zona Golfului Musura, Delta Dunării, unde o ambarcaţiune cu 14 persoane la bord s-a răsturnat. Este în curs o anchetă în legătură cu circumstanțele exacte în care s-a produs tragedia de la Sulina. Potrivit unor surse, ambarcațiunea nu ar fi fost omologată pentru astfel de curse de agrement.
Accident naval pe Dunăre FOTO: ISU, Arhivă
Purtătorul de cuvânt al ISU Delta Tulcea, Daniel Năstase, a venit cu precizări privind accidentul naval de la Sulina. Potrivit acestuia, alerta a fost dată luni seară, în jurul orei 19 şi 30 de minute, prin apel la numărul unic de urgenţă 112.
sursa video: Meteoplus
Dispeceratul ISU Tulcea a fost alertat despre faptul că în zona Golfului Mosura – Canalul Sulina s-a petrecut un incident naval în urma căruia mai multe persoane au ajuns în apă. În amarcațiune se aflau 14 persoane, iar accidentul s-a produs în condiţii de furtună pe canal.
„Către locul evenimentului au fost direcţionate mai multe ambarcaţiuni din cadrul Detaşamentului de Pompieri Tulcea, Pichetului de Pompieri Crişan, Serviciului de Ambulanţă Judeţean Tulcea şi alertate forţe ale Gărzii de Coastă respectiv Poliţia de Frontieră Tulcea aflate în zonă, Căpitănia Sulina şi ARSVOM pentru recuperarea persoanelor şi căutarea celor eventual dispărute”, a precizat ISU Tulcea.
De asemenea angrenate în misiunea de căutare salvare au fost şi ambarcaţiuni private aflate în acel moment în zona incidentului.
Șase turiști conștienți, alți patru în stop-cardiorespirator
Din primele informații primite de la faţa locului au fost găsite 6 persoane conştiente, iar alte 4 în stop cardio respirator pentru care, echipajele medicale ajunse la locul evenimentului, au început efectuarea manevrelor de resuscitare.
Concomitent, au fost efectuate căutări şi a altor persoane posibil dispărute, deoarece echipele de intervenţie au primit informaţii că în ambarcaţiune se aflau mai multe persoane declarate iniţial.
„Pe parcursul misiunii de căutare salvare au mai fost identificate încă patru persoane conştiente care au fost preluate şi transportate alături de cele 6 identificate iniţial la UPU Sulina pentru evaluare şi îngrijiri medicale de specialitate. Din păcate, în urma efectuării manevrelor de resuscitare celor 4 persoane găsite în apă a fost declarat decesul. Din cele zece persoane salvate şi transportate la UPU Sulina o singură persoană a fost transportată la o unitate spitalicească din municipiul Tulcea, restul rămânând în localitate”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Tulcea, Daniel Năstase.
Deocamdată nu se cunosc informaţii despre naţionalitatea şi provenienţa turiștilor care se aflau în barcă.
Este în curs o anchetă a autorităților în legătură cu circumstanțele exacte în care s-a produs tragedia de la Sulina, în care patru oameni și-au pierdut viața. Din primele date, capacitatea ambarcațiunii ar fi fost depășită. Mai grav, potrivit unor surse, ambarcațiunea nu ar fi fost omologată pentru astfel de curse de agrement.
În acest caz a fost deschis un dosar penal pentru omor din culpă.
Județul Tulcea s-a aflat luni, 28 iulie, sub Cod Galben vreme instabilă.
„E o problemă mare, e o problemă mare. Atât!”, a fost declarația președintelui Nicușor Dan despre Dragoș Anastasiu, fostul lui consilier onorific în timpul vizitei sale în Austria. Vicepremier la acel moment, Anastasiu, omul cooptat în Guvern de către premierul Ilie Bolojan să facă reformă la sânge în sistemul bugetar, a fost împins de dezvăluirile jurnaliștilor spre demisie. O demisie anunțată într-o conferință de presă în care s-a spovedit, povestind de ce a ajuns el să dea șpagă timp de opt ani unei inspectoare din ANAF care acum e la pușcărie și el, mituitorul, nu!
Iată că aici ne întoarcem la adevărata problemă. Pentru că demisia lui Dragoș Anastasiu și recunoașterea publică a șpăgii date de el și partenerul său de afaceri decedat în urmă cu patru ani lasă loc multor semne de întrebare nelămurite în totalitate. Drept urmare, o analiză pe textul Anastasiu este cât se poate de necesară.
Mai întâi, trebuie făcute câteva scurte observații legate de calitatea de martor-denunțător pe care Dragoș Anastasiu nu și-a însușit-o, deși știa că actele din dosar îl contrazic. Dragoș Anastasiu a scris pe Facebook, în 25 iulie 2025:
„În spațiul public au apărut informații despre implicarea mea într-un dosar de corupție care viza mai mulți funcționari ai ANAF. Pe scurt: În dosar am fost martor, nu denunțător. Nu a existat nicio acțiune împotriva mea, nu am avut niciun fel de avantaj din punct de vedere juridic, iar în dosar au fost implicate și alte societati comerciale care au fost în aceeași situație. Nu am avut niciodată nicio condamnare penală”.
În condițiile în care fostul vicepremier ținea cu dinții de calitatea de simplu martor și nu de martor-denunțător, Direcția Națională Anticorupție a trebuit să vină cu precizări, altfel opinia publică ar fi rămas dezinformată, dezinformare care nu putea fi decât în favoarea fostului vicepremier. Din comunicatul DNA a reieșit că Anastasiu a avut, sigur, calitatea de martor-denunțător, la fel ca și fostul său partener de afaceri Cristian Băciucu, în dosarul în care Angela Burlacu de la ANAF a fost condamnată la 5 ani și 2 luni, pentru luare de mită și trafic de influență.
Întrebarea care se pune este: de ce a ținut morțiș Anastasiu să pozeze în simplu martor?
Pentru că asta ar fi însemnat că nu a avut “niciun avantaj juridic” în mult discutata speță, așa cum a susținut, de altfel, într-un mesaj public în zilele dinaintea deciziei de a demisiona. Numai că una este calitatea de martor și alta de martor-denunțător.
Martorul, potrivit Codului de procedură penală, este persoana care are cunoștință despre fapte sau împrejurări care pot ajuta într-o cauză penală. Poate fi propus de părți sau audiat de instanță sau de organele de urmărire și cercetare penală din oficiu. Are câteva obligații, printre care aceea de a se prezenta imediat ce este citat, altfel este adus cu mandat, pentru a depune jurământ și este obligat să spună adevărul. Nu este suspect și nici inculpat. Doar în cazul în care nu spune adevărul, martorul poate fi pus sub acuzare pentru mărturie mincinoasă.
Martorul-denunțător – în cazul nostru mituitorii Dragoș Anastasiu, fostul său partener de afaceri și firma ca persoană juridică, prin cei doi reprezentanți – este beneficiar al clauzei speciale de nepedepsire prevăzută la art. 290 alin. (3) din Codul penal.
Drept urmare, “martorul-denunțător nu este o persoană care nu are interese procesuale, atâta vreme cât există înclinarea acestuia fie de a-și menține cele precizate prin autodenunț, pentru a beneficia în continuare de cauza de nepedepsire, fie de a-și schimba depoziția, prin raportare la cele cuprinse în autodenunț, în dorința de a nu se autoincrimina, de a se apăra de posibila acuzație pentru infracțiunea de dare de mită, acuzație ce planează în continuare asupra sa, deși este deja beneficiar al unei soluții de clasare, soluție care nu are autoritate de lucru judecat din punct de vedere procesual (…)
Denunțul mituitorului are duble valențe, prin efectele pe care le are prin înlăturarea răspunderii penale ca urmare a incidenței cauzei speciale de nepedepsire, prevăzută la art. 290 alin. (3) din Codul penal.
Mai mult, această cauză de impunitate a mituitorului denunțător are rolul de a încuraja descoperirea rapidă a infracțiunilor de corupție, mituitorul percepând instituția denunțului ca pe un adevărat stimul de a aduce la cunoștința organelor judiciare comiterea acestor infracțiuni grave, el fiind la adăpost de răspunderea penală prin acest beneficiu legal.
Aceeași cauză de impunitate a denunțului făcut de mituitor are și rolul de a preveni comiterea infracțiunilor de luare de mită, aceasta acționând ca o reală frână a funcționarului care ar avea pulsiunea infracțională de a comite fapte de corupție, fiind sub iminenta denunțare a potențialelor sale fapte de către mituitorul care este apărat de răspunderea penală”. (Decizia nr. 1 din 16 ianuarie 2020 a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală).
O altă lămurire legată de calitatea de martor-denunțător se află și în jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 59 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 1 august 2019, în considerentele căreia s-au reținut următoarele:
“În cazul în care denunțătorul nu dobândește calitatea de martor protejat (în sens larg), dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile, denunțătorul putând fi audiat în calitate de martor, într-o procedură publică și contradictorie, cu respectarea dispozițiilor referitoare la audierea martorilor. În acest din urmă caz, Curtea distinge două situații, după cum există sau nu există un interes în obținerea unui beneficiu din perspectiva tragerii acestora la răspundere penală.
Astfel, în cazul în care denunțătorul nu are niciun beneficiu din perspectiva tragerii sale la răspundere penală, declarația sa dată în calitate de martor este comparabilă, din perspectivă procesuală, cu declarația oricărui alt martor, beneficiind de același tratament.
În cazul în care denunțătorul are un beneficiu din perspectiva tragerii sale la răspundere penală, fiind interesat de satisfacerea propriilor interese, apare că, din această perspectivă, poziția sa se aseamănă într-o oarecare măsură cu cea a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente. Referitor la aceștia din urmă, s-a precizat că, fiind interesați în proces, aceștia acționează pentru apărarea intereselor lor legitime; ca urmare, declarațiile lor în legătură cu cauza în care au calitate procesuală principală sunt, de principiu, concentrate în susținerea poziției pe care o au, ceea ce îi poate determina să facă declarații necorespunzătoare adevărului (…)”.
În aceeași ordine de idei, mai trebuie adăugat faptul că în motivarea Deciziei nr. 1258 din 22 iunie 2023 pronunțată în dosarul nr. 16632/3/2018, prin care fosta inspectoare ANAF Angela-Georgeta Burlacu a fost condamnată definitiv, se menționează declarațiile susținute de Dragoș Anastasiu și Cristian Băciucu, dar și cele date de alte două persoane care făceau parte din firma condusă de cei doi și care dăduseră declarații legate de aranjamentul mitei pentru angajata ANAF. Așadar, de teamă că și ei vor fi chemați la audieri și puși sub învinuire, s-au prezentat de bunăvoie, devenind martori-denunțători. Și așa au scăpat de punerea sub acuzare, dând și alte informații procurorului de caz, pe care acesta nu le cunoștea, dar le putea asambla cu alte probe și astfel putea devoala tot tabloul grotesc al unei șpăgi în formă continuată timp de opt ani.
“Din declarația martorului Anastasiu Dragoș Michael se reține că sumele de bani pretinse și ulterior primite de inculpată nu au reprezentat un ajutor pentru fiul inculpatei. Același martor a arătat că grupul Eurolines avea în derulare mai multe contracte de sponsorizare. Aceste aspecte declarate de martor sunt susținute de faptul că, la data de 19.04.2018, reprezentanții Eurolines au depus la dosarul cauzei un set de documente (filele 169-361, vol. VII) din care rezultă că, în perioada 2009 – 2018, societățile ###### ######### SRL si ####### ######### SRL au încheiat un număr de 94 contracte de sponsorizare pentru diverse proiecte, unele dintre acestea vizând susținerea unor tratamente medicale (…)”. Astfel de detalii dezvăluite anchetatorilor au adus impunitate lui Dragoș Anastasiu și a partenerului său de afaceri.
Această calitate de martor-denunțător a fost aleasă de cei doi afaceriști drept calea pentru a scăpa de tragerea la răspundere penală.
Concluzia preliminară
Dragoș Anastasiu a mințit că nu a fost martor-denunțător pentru ca opinia publică să nu creadă că a avut un beneficiu – acel avantaj prin care să nu fie atrasă asupra sa răspunderea penală atunci când s-a prezentat la DNA cu partenerul său de afaceri care avea deja scris denunțul. Dacă fostul său partener de afaceri s-ar fi prezentat singur, Anastasiu ar fi avut o problemă pentru că însemna că el tăinuiește ceea ce partenerul său de afaceri denunță. Așa, însă, au fost duetul antreprenorial din firma care – pentru a fi protejată – a plătit taxă de protecție inspectoarei de la ANAF timp de opt ani.
Dragoș Anastasiu nu a prezentat public nicio declarație de avere din care să reiasă cât de mare a fost profitul “supraviețuirii” după șpaga dată pentru protecția primită de la ANAF atâția ani. În schimb, el a contestat nevoia ca declarațiile de avere ale demnitarilor și oamenilor angajați în sistemul public să fie transparente.
„Să scăpăm naibii de tâmpenia asta cu declarația de avere pusă în public”. Și CCR, la scurt timp, i-a îndeplinit dorința. Concluzia finală: Dragoș Anastasiu e un băiat norocos!
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fai-aflat-viorel-catarama-partid-conservator.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fcatarama3.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1026499907-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fganj-1-1280x699.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Filie-bolojan-guvernul-romaniei-1280x709.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Falexandru-chirila-1280x718.png)
:format(jpeg):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F8058647-mediafax_foto-alexandru_dobre-scaled.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F8058670-mediafax_foto-alexandru_dobre-1-scaled.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2021%2F03%2Fmirel-radoi.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2F14-1-1280x678.png)