Comisia Europeană a făcut prima sa mișcare pentru următorii doi ani de negocieri privind planul de cheltuieli al blocului comunitar pentru perioada de șapte ani începând cu 2028. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat că planul de 1,8 trilioane de euro va face ca fondul de numerar al UE să fie „mai mare”, „mai inteligent” și „mai precis” și că bugetul este „cel mai ambițios propus vreodată”, notează Politico.
Jurnaliștii menționează că parlamentarii dezamăgiți s-au grăbit să contrazică afirmațiile lui von der Leyen, spunând că Comisia a prezentat în mod înșelător ajustările la inflația – majoră – din ultimii ani ca o creștere a bugetului UE.
„Comisia Europeană va prezenta diferite linii bugetare, care au crescut. Dar, desigur, dacă bugetul rămâne la același nivel, atunci asta înseamnă că mai multe linii bugetare ar trebui să scadă”, a declarat Siegfried Mureșan, membru al Partidului Popular European de centru-dreapta, din România.
Toate capitalele naționale, precum și Parlamentul European, trebuie să fie de acord asupra planului înainte ca acesta să fie aprobat.
Pe măsură ce se trasează liniile de atac, POLITICO a întocmit un ghid cu cei avantajați și cei dezavantajați – în propunerea inițială.
Perdanți: Fermierii
Fermierii sunt furioși. În ultimul buget pe termen lung al UE, Politica Agricolă Comună (PAC) a ajuns la 386,6 miliarde de euro. De data aceasta, 300 de miliarde de euro au fost rezervate pentru agricultură. Ca și cum ar fi mai rău, în timp ce PAC forma o secțiune independentă a bugetului, aceasta a fost acum fuzionată cu finanțarea altor politici într-un fond de numerar pentru „Planuri de parteneriat naționale și regionale”.
În cadrul acestor planuri, țările europene trebuie să cheltuiască minimum 300 de miliarde de euro pentru agricultură și ar putea cheltui mai mult dacă aleg să facă acest lucru. Dar grupurile de fermieri care protestează în fața Parlamentului și a Comisiei nu sunt optimiste.
Perdant: Industria tutunului
Deși marea majoritate a bugetului va proveni din contribuțiile proprii ale țărilor UE, Comisia a propus, de asemenea, trei noi taxe care vizează deșeurile electrice, companiile mari și produsele din tutun, cum ar fi țigările și trabucurile. Aceste bunuri sunt impozitate în prezent de către țările individuale, care păstrează veniturile pentru ele însele.
Scopul este de a genera între 25 și 30 de miliarde de euro pe an, sume care vor fi folosite pentru a rambursa datoria comună a UE, utilizată pentru a finanța redresarea post-Covid.
Prețurile țigărilor sunt deja pregătite să crească în întreaga UE în urma unei actualizări mult așteptate a Directivei privind taxa pe tutun, estimările aproximative indicând că prețul unui pachet va crește cu 1-2 euro. Pentru prima dată, produsele alternative, cum ar fi țigările electronice și tutunul încălzit, vor fi supuse unei cote minime, deși mai mică decât cea pentru țigările tradiționale.
Perdant: Natura
Biodiversitatea este pe cale să-și piardă partea dedicată din bugetul UE, fiind în schimb absorbită într-un obiectiv mai larg de „climă și mediu”, care s-ar ridica la 35% din buget, ajungând la aproximativ 700 de miliarde de euro.
Anterior — pe lângă obiectivul de 30% de cheltuieli pentru climă — 7,5% din cheltuielile anuale urmau să fie alocate obiectivelor de biodiversitate în 2024, ajungând la 10% în 2026 și 2027.
Câștigător: Țările Estice și Ucraina
Țările Estice au obținut o victorie majoră miercuri, când Comisia a anunțat că regiunile estice, și în special cele care se învecinează cu Ucraina, Rusia și Belarus, vor primi mai multe fonduri decât celelalte pentru a-și satisface atât nevoile de securitate, cât și pe cele economice.
De asemenea, au câștigat o altă bătălie: Deși UE avea nevoie disperată de bani noi pentru vistieria sa, nu a inclus veniturile provenite dintr-o extindere deja planificată a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii la clădiri și transport rutier în coșul propus de noi surse de venit.
În cele din urmă, UE a propus să sprijine reconstrucția Ucrainei și calea sa către aderarea la UE cu o sumă suplimentară de 100 de miliarde de euro.
Câștigător: Plătitorii de facturi la electricitate
Conform propunerii, UE ar intensifica dramatic sprijinul pentru modernizarea rețelelor electrice ale blocului comunitar pentru a reduce prețurile la energie, care au fost evidențiate într-un raport al fostului șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, drept călcâiul lui Ahile al Europei în competiția cu SUA și China.
Bugetul energetic al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, un fond care poate fi utilizat pentru modernizarea infrastructurii și investiții în noi tehnologii, va crește de la doar 6 miliarde de euro la 30 de miliarde de euro. În plus, rețelele vor putea accesa un fond de competitivitate extins masiv, în valoare de 410 miliarde de euro, în încercarea de a reduce risipa și de a reduce facturile pentru industrie și gospodării.
Draghi a avertizat că „investițiile în infrastructură sunt lente”, în timp ce energia persistent mai scumpă obligă producătorii să reducă producția sau să se relocheze.
Câștigător: Tehnologii digitale
Comisia dorește să multiplice de cinci ori fondurile blocului pentru tehnologii digitale, a declarat von der Leyen. Aceasta ar aduce fondurile digitale la 54,8 miliarde de euro în următorul buget.
Aceasta este o creștere enormă într-un domeniu în care, deja, UE investea fonduri considerabile pentru cercetare și inovare. Dar miza a crescut, regiunile de la SUA până la China concurând acerb pentru tehnologii transformatoare – în special inteligența artificială.
Digitalul este unul dintre cei patru piloni ai unui nou Fond de Competitivitate cuprinzător, care are o cifră principală de 410 miliarde de euro.
Câștigător: Apărarea
Propunerea Comisiei este de a aloca cel puțin 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu, ceea ce înseamnă „de cinci ori mai mult decât avem astăzi”, a declarat von der Leyen.
De asemenea, vor fi utilizate bugete separate pentru a spori pregătirea de apărare a blocului. Propunerea „arată o ambiție binevenită”, a declarat Hannah Neumann, o europarlamentară germană din partea Verzilor, care face parte din Comisia de Apărare a Parlamentului European.
Câștigător: Cercetare și cultură
Programul emblematic de cercetare și dezvoltare al blocului comunitar, Horizon Europe, urmează să se dubleze aproape la 175 de miliarde de euro. În prezent, este deja unul dintre cele mai mari fonduri de acest tip din lume, cu un buget de 95 de miliarde de euro – deși un grup de experți a susținut că UE ar trebui să își majoreze cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare la 220 de miliarde de euro pentru a rămâne competitivă.
Alocarea pentru programul emblematic al UE pentru mobilitatea studenților, Erasmus+, a fost majorată cu 50%, la peste 40 de miliarde de euro. Comisia a anunțat, de asemenea, un nou program „AgoraEU” în valoare de 8,6 miliarde de euro, care va sprijini cultura, mass-media și organizațiile societății civile.
„Este o zi inovatoare pentru sectoarele culturale și creative din Europa”, a declarat pentru POLITICO comisarul pentru echitate intergenerațională, tineret, cultură și sport, Glenn Micallef.
În analiză: Mobilitatea militară
Comisia dorește ca blocul comunitar să aloce 17,7 miliarde de euro pentru mobilitatea militară, potrivit comisarului pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas. Pe hârtie, aceasta pare a fi o victorie majoră în comparație cu bugetul de 1,7 miliarde de euro pentru mobilitate militară din bugetul actual.
În realitate, suma este mult sub cele 75 de miliarde de euro sau chiar 100 de miliarde de euro pe care Tzitzikostas le considerase necesare.
Deși o parte din bugetul transporturilor civile ar putea sprijini infrastructura cu dublă utilizare – și ar putea fi accesate fonduri suplimentare pentru apărare – nevoile militare par a fi încă doar parțial abordate.
Comisia a propus ca viitorul Mecanism de Interconectare a Europei, instrumentul de finanțare al UE pentru infrastructură, să totalizeze 81,4 miliarde de euro. Aproximativ 51 de miliarde de euro ar fi alocate transporturilor.
În analiză: Orașe și regiuni
Schema de finanțare a coeziunii UE este menită să stimuleze creșterea economică în regiunile mai sărace ale blocului comunitar și să reducă inegalitatea. În prezent, aceasta reprezintă mai mult de o treime din bugetul actual al UE. Însă, în loc să fie o politică de sine stătătoare în propunerea de buget pentru 2028, finanțarea pentru coeziune este abordată prin așa-numitele Planuri de parteneriat naționale și regionale, elaborate de guvernele naționale.
Într-un acord de ultim moment, Comisia promite că cele mai sărace regiuni ale blocului comunitar vor primi 218 miliarde de euro în următorul buget, ceea ce a fost o cerere cheie a comisarului pentru regiuni, Raffaele Fitto. Însă nu au fost oferite astfel de garanții pentru restul UE, ceea ce stârnește temeri că suma totală alocată pentru dezvoltarea regională va fi mai mică decât în bugetul actual. Acestea sunt vești proaste pentru orașele și zonele rurale care se bazează pe fondurile de coeziune pentru a finanța totul, de la drumuri la bibliotecile publice.
Mai mult, liderii locali și regionali sunt îngrijorați de încercarea bugetului propus de a acorda guvernelor centrale puteri excesive de a gestiona și distribui fondurile UE prin intermediul schemei planului de parteneriat și sunt îngrijorați de faptul că liderii naționali ar putea pedepsi rivalii politici prin blocarea accesului la fonduri.