Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apărut marți, 28 mai, la Berlin într-un ton vestimentar care a atras atenția. Nu printr-o extravaganță, ci printr-o discreție neașteptată: blazer negru, cămașă în ton și pantaloni clasici, un contrast clar față de ținuta kaki cu care a devenit recognoscibil în imaginarul internațional al războiului.
Volodimir Zelenski primit de cancelarul german Friedrich Merz/FOTO:AFP
Schimbarea de stil, remarcată inclusiv de presa germană, vine pe fundalul unei perioade în care liderul de la Kiev pare să joace tot mai apăsat pe registrul simbolic și diplomatic. Este departe de a fi prima abatere de la uniforma militarizată. La funeraliile Papei Benedict al XVI-lea, în aprilie, Zelenski a optat pentru o ținută neagră sobră, iar la inaugurarea Papei Leon al XIV-lea, tot în această primăvară, a repetat gestul. În vizitele oficiale din Emiratele Arabe Unite sau în mesajele transmise cu ocazia sărbătorilor naționale, el a apelat la simboluri vestimentare clasice sau tradiționale, semnalând o adaptare tactică la fiecare public țintă.
Dar, dincolo de detalii de ținută, miza reală a vizitei sale europene este una cât se poate de concretă: Zelenski solicită 30 de miliarde de dolari până la finalul anului pentru a finanța producția internă de armament, într-un moment în care războiul se prelungește, iar ajutorul occidental începe să scârțâie.
„Încă nu lucrăm la capacitate maximă”, a declarat liderul ucrainean la o conferință de presă susținută anterior la Kiev, potrivit agenției Bloomberg. Potrivit acestuia, suma de 30 de miliarde este o estimare necesară pentru ca Ucraina să poată susține ritmul producției de armament și să oprească ofensiva rusă.
Într-un context geopolitic tot mai instabil, în care promisiunile administrației Trump privind o eventuală negociere de pace nu s-au concretizat, Ucraina se vede nevoită să își întărească capacitățile de apărare pe cont propriu. Luna mai a fost marcată de unele dintre cele mai intense atacuri rusești cu drone și rachete de la începutul invaziei.
„Problema nu este capacitatea de producție, ci finanțarea”, a punctat Zelenski, subliniind că soluția ar putea veni din activarea activelor ruse înghețate în Occident.
Această variantă – discutată deja în cadrul G7 – presupune garantarea unui credit de circa 50 de miliarde de euro din profiturile obținute de pe urma celor 300 de miliarde de dolari în active rusești înghețate de la începutul războiului. „Aceste active aparțin țării care a adus războiul pe teritoriul nostru. Trebuie să existe mecanisme prin care să le folosim pentru apărarea noastră”, a spus Zelenski.
Războiul dronelor: de la 100 la 500 pe zi
Președintele ucrainean a adus în discuție și nevoia de a crește masiv utilizarea dronelor în conflictul cu Rusia. Obiectivul Kievului este să ajungă la 1000 de drone în dotare și să desfășoare între 300 și 500 de misiuni zilnice – o creștere de până la cinci ori față de nivelul actual.
Este, în viziunea lui Zelenski, un mod de a transmite Moscovei că sprijinul occidental – dacă se materializează – se va traduce nu doar în cifre contabile, ci în capacitate de reacție pe teren.
Zelenski s-a întâlnit cu președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier FOTO Profimedia
Achiziții întârziate, promisiuni neonorate
Totodată, liderul ucrainean a semnalat o problemă acută: peste 770 de milioane de dolari au fost plătiți deja de Kiev furnizorilor internaționali de armament, însă o parte semnificativă a echipamentelor nu a ajuns niciodată pe front.
În acest context, Zelenski încearcă să echilibreze discursul între demnitate și presiune: insistă asupra nevoilor strategice ale Ucrainei, dar semnalează tot mai clar că solidaritatea retorică nu mai e suficientă. E nevoie de bani, de arme și de certitudini – nu doar de gesturi simbolice.