Șoc în alegerile prezidențiale din România, după ce principalii candidați au fost eliminați, iar Călin Georgescu, un candidat pro-rus, a câștigat primul tur.
Elena Lasconi și Călin Georgescu FOTO: Mediafax/ Inqaum Photos
După un rezultat surprinzător în primul dintre cele trei tururi decisive de alegeri care ar putea determina o schimbare de direcție în România, spre o poziție mai anti-UE și pro-Rusia, statul membru al UE și NATO se întoarce la urne duminică pentru un scrutin parlamentar, urmat pe 8 decembrie de un al doilea tur al alegerilor prezidențiale, scrie The Guardian.
Votul va fi atent urmărit, mai ales la Bruxelles, care nu își dorește o influență perturbatoare și suveranistă în regiune, alături de Ungaria și Slovacia, și nici printre aliații occidentali, care au primit constant sprijinul Bucureștiului împotriva Moscovei.
România are o frontieră de împărtășește o frontieră de 643 de kilometri cu Ucraina și joacă un rol strategic cheie, găzduind o mare bază militară NATO, donând o baterie de apărare antiaeriană Patriot și oferind o rută de tranzit vitală pentru milioane de tone de grâu ucrainean.
Cine candidează la președinție și cine ar putea câștiga?
Competiția pentru înlocuirea președintelui în funcție, Klaus Iohannis, a fost marcată de un șoc precoce, când ambii favoriți înainte de alegeri, inclusiv premierul de centru-stânga, au fost eliminați în primul tur, care a fost câștigat de un candidat de extremă dreapta, independent, pro-Rusia, aproape necunoscut.
Călin Georgescu, 62 de ani, un ultranaționalist care l-a lăudat pe Vladimir Putin ca „un om care își iubește țara” și care era cotat cu doar 5% înainte de alegeri, a câștigat primul loc cu 22,9%, iar Elena Lasconi, din formațiunea Uniunea Salvați România (USR), a obținut 19,2%, ocupând locul al doilea.
Premierul Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat (PSD), și Nicolae Ciucă, șeful Partidul Național Liberal (PNL) – amândoi membri ai guvernului de coaliție în funcție – au fost învinși, la fel ca și George Simion, din Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), de extrema dreaptă.
Georgescu, expert în dezvoltare durabilă și gestionarea deșeurilor toxice, care a lucrat pentru ONU și a câștigat premii pentru implicarea sa pro-europeană, a criticat recent UE, a afirmat că NATO nu va ajuta niciodată România și a cerut încheierea războiului din Ucraina.
De asemenea, el a negat existența COVID-19, a declarat că Iisus Hristos este „singura adevărată știință”, i-a descris pe doi fascisti români din perioada celui de-al Doilea Război Mondial ca „eroi naționali” și a explicat că România nu se pricepe la afaceri externe și ar trebui să se bazeze pe „înțelepciunea rusă”.
Împotriva lui Georgescu se află Lasconi, o cunoscută fostă jurnalistă și prezentatoare TV.
De când a intrat în politică, liderul USR a fost de două ori ales primar al unui mic oraș. Este conservatoare din punct de vedere social – a votat împotriva căsătoriilor între persoane de același sex – dar este pro-UE și crede în creșterea cheltuielilor pentru apărare, sprijinirea Ucrainei și combaterea influenței Rusiei.
După cum au arătat rezultatele primului tur, sondajele sunt nesigure în România. PNL a cerut votanților să o susțină pe Lasconi și puțini analiști cred că Georgescu poate câștiga într-o țară care a evitat naționalismul populist de la respingerea comunismului în 1989 – dar surprizele se pot întâmpla.
Ce este probabil să se întâmple în alegerile parlamentare?
Întrebarea principală este dacă rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale va avea un efect de domino asupra alegerilor parlamentare, cu alegătorii confirmându-și sentimentele anti-establishment – sau, dimpotrivă, se vor întoarce spre partidele mainstream, temându-se de o schimbare.
Ciolacu va conduce PSD-ul de centru-stânga în alegeri, dar a anunțat că va renunța la conducerea partidului după acestea. PNL, între timp, și-a încheiat alianța cu social-democrații în octombrie și a promis că nu va intra într-o viitoare coaliție cu ei.
Ciolacu, la rândul său, a exclus orice fel de alianță cu extrema dreaptă AUR, iar USR-ul condus de Lasconi nu va lucra cu PSD. Sondajele recente (ceea ce merită luat în calcul) sugerează că PSD va câștiga cu aproximativ 30% din voturi, urmat de AUR al lui Simion cu aproximativ 21%, USR al Elenei Lasconi cu 17% și PNL cu aproximativ 14%.
Dacă aceste prognoze sunt aproximativ corecte, PSD și PNL ar trebui să obțină (presupunând că pot depăși diferențele dintre ele) sprijinul unui partid mai mic, posibil UDMR, care reprezintă minoritatea maghiară din România, pentru a obține o majoritate parlamentară.
Dar, chiar dacă nu are partid, victoria lui Georgescu ar putea oferi un impuls electoral partidelor de extremă dreapta și ar face dificilă formarea unei noi coaliții, cu AUR și un alt partid de extremă dreapta, SOS România al europarlamentarei Diana Șoșoacă, care ar putea câștiga o treime sau mai multe locuri în parlament.
Păstrarea controlului asupra parlamentului ar fi importantă pentru forțele mainstream și pro-occidentale din România, pentru a contrabalansa influența lui Georgescu, în cazul în care acesta ajunge președinte, subliniază The Guardian.
Care sunt problemele și cum funcționează sistemul?
Alegerile din România se desfășoară într-un context în care cetățenii sunt nemulțumiți. Prima lor preocupare este costul ridicat al vieții: România este țara din UE cu cel mai mare procent de populație expusă riscului de sărăcie, precum și cu cea mai mare rată a inflației și cel mai mare deficit bugetar din bloc, de 8% din PIB.
Infrastructura țării care se degradează și sistemul de sănătate aflat într-o stare proastă sunt, de asemenea, probleme majore. Analistul Valentin Naumescu a spus că victoria lui Georgescu reflectă „dorința unui vot de răzbunare, un vot de protest din partea oamenilor cu multe frustrări, cu revoltă, supărați pe sistem”.
Războiul din Ucraina este, de asemenea, un subiect important, în special pentru votanții de extremă dreapta care se opun ferm sprijinului continuu al României pentru Kiev, planurilor de a crește cheltuielile pentru apărare și poziției tot mai semnificative pe flancul estic al NATO.
Parlamentul României are 330 de membri, aleși prin reprezentare proporțională în 43 de circumscripții, cu câteva locuri rezervate pentru minoritățile naționale. Esențial este ca partidele să depășească pragul de 5% din voturile valabil exprimate pentru a obține reprezentare.
În alegerile din 2020, doar cinci partide au depășit acest prag. Dacă lucrurile se repetă, 15% sau 20% din locurile din parlament ar putea fi redistribuite celor care trec de 5%, afectând semnificativ rezultatul prin creșterea scorurilor partidelor mari.
Președintele României are un rol semi-executiv cu puteri semnificative în domenii precum securitatea națională, politica externă și numirile în justiție și reprezintă țara pe scena internațională.