Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației se menține în tendința generală descrescătoare în 2025. Care sunt riscurile

Inflația este pe un trend descendent pe tot parcursul anului curent, așa cum a fost în cea mai mare parte a anului trecut, iar o surpriză vine din partea cererii, care a început să înregistreze deficit, astfel că este nevoie de măsuri adecvate, fiscale și monetare, pentru a nu cădea în recesiune, a explicat guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, luni, în cadrul prezentării Raportului asupra inflației, ediția februarie 2024.

Rata anuală a inflației, calculată pe baza indicilor prețurilor de consum, a urmat o tendință descendentă și-a urmat o tendință descendentă în cea mai mare parte a anului 2024, dar această tendință s-a mai temperat, în trimestrul III, și apoi a fost chiar într-un proces de inversare temporară în trimestrul IV, a detaliat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu. Șeful BNR a evidențiat printre cele mai importate influențe, cea a secetei și evoluțiile pe piața energiei, în special la combustibili.

„Combustibilii și alimentele procesate au determinat o ușoară revenire a inflației la final de an. În continuare, în ceea ce privește prețul combustibilelor acestea acesta s-a majorat ca urmare a creșterii cotațiilor petrolului și aprecierii dolarului Statelor Unite. Până acum, modificările au fost benigne, spunem noi, și nu s-au dus și în alte părți, dar să vedem cum evoluează negocierile, mai ales discuțiile între Statele Unite și Rusia”, a declarat guvernatorul BNR.

„O situație mai bună a inflației”

În ceea ce privește prognoza pentru anul în curs, Mugur Isărescu a anunțat o tendință generală descrescătoare a ratei inflației pe tot parcursul anului curent, urmată de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului țintă, începând cu 2026.

„Prognoza se bazează pe faptul că în Europa nu ne așteptăm la mari modificări față de prognozele anterioare, o creștere economică ceva mai mică în 2025 și presupunerea că Banca Centrală Europeană își atinge țintele și își păstrează inflația în limitele prevăzute. Desigur, ce se întâmplă acum, tensiunile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, nu a putut să fie introdus în această prognoză”, a spus guvernatorul BNR.

Potrivit șefului băncii centrale, rata anuală a inflației, măsurată pe baza indicilor prețurilor de consum, se menține în tendința generală descrescătoare pe tot parcursul anului curent, urmată de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului țintei începând cu 2026.

„Suntem, față de prognoza anterioară, ușor mai sus acum, dar observați curba roșie spre sfârșitul intervalului de prognoză. Datele prezente arată o situație mai bună a inflației. În ceea ce privește aceste fluctuații de ritm din prima jumătate a acestui an, ele sunt generate în principal de efecte de bază, nu avem presiuni inflațiuni spre deosebite. Sunt efecte de bază generate de șocurile din trecut: s-au majorat impozitele indirecte înainte ianuarie 2024 și avem scădere în consecință în ianuarie 2025, apoi reduceri prețuri ale gazelor naturale și alimentelor neprocesate în T2 2024., iar după ce trec aceste efecte de bază, inflația rămâne undeva până în 5% conform prognozei noastre. Ea se duce în jos începând cu vara anului curent”, a detaliat Mugur Isărescu.

„Nu numai că n-am fost campion la inflație, am avut inflația cea mai scăzută”

Guvernatorul BNR a prezentat și un set de grafice comparate – după ce presa a titra că România este campioană la capitolul inflație – cu cele trei țări cu care ne putem compara, care nu sunt în zona euro, țintesc inflația ca și noi, au aceleași regim de politică monetară și un regim de flotare mai mult sau mai puțin controlată a cursului de schimb, respectiv Cehia, Polonia și Ungaria.

„Observați că începând cu acest episod, această perioadă de inflație care a intervenit odată cu declanșare a pandemiei, apoi cu războiul din Ucraina, apoi cu criza energetică, comportamentul nostru nu este deviat, să spunem așa, față de cum s-a comportat inflația și politica monetară în celelalte trei țări comparate. Aș spune că până anul trecut nu numai că n-am fost campion la inflație, am avut inflația cea mai scăzută, cea mai mare a fost în Ungaria, aproape 25% ca vârf, apoi în Polonia și noi am fost așa, chiar ușor sub Cehia. Coborârea la noi a fost mult mai lentă și acest lucru s-a întâmplat în 2024, an electoral cu mai multe probleme pe care le știți, nu le mai prezint acum. Aici e ceva mai interesant, că sunt cifre, deci nu sunt numai tendințe, observați că în sfârșit, în ianuarie nu mai suntem noi campioni la inflație în Uniunea Europeană ne-au trecut și polonezii, și ungurii. Deci în România, inflația 4,95% – 5% unde depinde unde o rotunjim, în Ungaria 5,3% – 5,5%”, a detaliat Mugur Isărescu.

„Politica monetară funcționează”

În acest context, șeful BNR a argumentat și decizia de a menține o rată de dobândă mai ridicată.

„Faptul că avem o politică de dobândă, deci o rată de dobândă mai ridicată este legată de altceva, legat de situația, de tensiunile politice interne și de faptul că acum, în mod corect, considerăm că stabilitatea financiară și legat de această stabilitate a cursului de schimb este importantă, aș spune chiar foarte importantă, din această cauză și prudența noastră, care nu este exagerată. O reducerea ratei de dobândă de politică monetară poate să sune așa în ochii piețelor, având în vedere dimensiunile deficitelor, ca o invitație la depreciere a cursului, ceea ce acuma nu este cazul să se întâmple”, a spus guvernatorul BNR.

„În următorii doi ani, principala contribuție dezinflaționistă este atribuită evoluției ratei inflației CORE2 ajustat. Ce înseamnă asta? Că politica monetară funcționează”, a afirmat șeful bănii centrale.

„Important este că în combinație politică fiscală, politică monetară, această nouă situație să nu ducă spre recesiune”

Guvernatorul BNR a evidențiat și o situație aparte față de ultimii ani, respectiv un deficit de cerere, ca urmare a măsurilor fiscale ale coaliției, avertizând că este nevoie de atenție pentru a nu ajunge în recesiune, iar în acest context a salutat politica anunțată de premier privind investițiile.

„Asta este surpriza pozitivă pentru dumneavoastră. Deci, după mai mulți ani în care am avut un excedent de cerere, cu măsurile luate de actuala coaliției de guvernare, ordonanța de la sfârșitul anului care a oprit deteriorarea în continuare a deficitului bugetar și bugetul prezentat și aprobat în Parlament, țara intră într-o perioadă de deficit de cerere, nu excedent de cerere. Deci să vedem cum funcționează. Important este că în combinație politică fiscală, politică monetară, această nouă situație să nu ducă spre recesiune. Dacă creșterea economică se va baza în principal pe investiții și mai ales pe absorbție de bani comunitari, credem că acest lucru poate să fie evitat, deci să avem o inflație în scădere și creștere economică nu mare, dar oricum creștere economică. De aceea să ajutăm declararea de către primul ministru a absorbției banilor comunitari. Prioritizarea proiectelor europene drept citez „prioritate zero” pentru guvern. Așa să fie”, a spus Mugur Isărescu.

„În ceea ce privește riscurile la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflației, și în sus, și în jos, nu vi le comentez, pentru că sunt atât de multe incertitudini în zilele următoare, nu ce se întâmplă în Arabia Saudită. Păi, chiar astăzi, cu summit-ul acesta al țărilor europene mai mari și riscurile pe care le-am prins noi, cele trecute, ar putea să se dovedească a fi, să spunem așa, depășite”, a conchis guvernatorul BNR.

Citiți și:

BNR a decis că mențină dobânda cheie la 6,5%. Ce PRESUPUNE mai exact acest lucru

Românii au plătit mai puțin la CREDITELE bancare în 2024. Care sunt perspectivele analiștilor financiari pentru 2025

Evoluția leului față de EURO și dolar în 2024 și schimbările în 2025. „Stabilitatea CURSULUI, o ancoră într-o perioadă de fluctuații și incertitudini”