Președintele american Donald Trump a exprimat convingerea că armele nucleare reprezintă cea mai mare amenințare la adresa umanității, și nu schimbările climatice pe care a pus accent fosta administrație, relatează Daily Mail.
Donald Trump avertizează asupra pericolului armelor nucleare FOTO SHUTTERSTOCK
„Cheltuim o mulțime de bani pe arme nucleare – nivelul de distrugere este dincolo de orice vă puteți imagina”, a declarat el într-un interviu pentru emisiunea Sunday Morning Features de la Fox News.
„Este pur și simplu rău că trebuie să cheltuim toți acești bani pe ceva care, dacă este folosit, ar ar echivala probabil cu sfârșitul lumii”.
Republicanul a subliniat că amenințarea din partea schimbărilor climatice este o nimica toată prin comparație cu riscurile pe care le pun armele nucleare, el avertizând că un război nuclear „ar putea avea loc chiar mâine”.
„L-am urmărit ani de-a rândul pe Biden afirmând că amenințarea existențială provine de la climă. Am spus că nu-i așa. Aceea care e realmente formidabilă se găsește pe rafturi în variate țări și constă în «arme nucleare», adică niște monștri uriași care pot distruge totul pe o rază de kilometri”.
Poziția oficială a administrației Trump nu este cunoscută, însă președintele american a semnalat că ar fi dornic să reducă numărul de arme nucleare din lume.
De pildă, luna trecută, acesta a declarat că ar fi dispus să relanseze negocierile privind controlul armelor atât cu China, cât și cu Rusia.
„Nu există niciun motiv să construim arme nucleare noi-nouțe. Avem deja extrem de multe”, a spus el de la Casa Albă.
„Am putea distruge lumea de 50 de ori, de 100 de ori. Și iată că noi construim noi arme nucleare, iar ei construiesc arme nucleare.
„Cu toții cheltuim o mulțime de bani pe care i-am putea cheltui pe alte lucruri care sunt de fapt, sperăm, mult mai productive”, a subliniat el.
SUA au în prezent 5.177 de focoase nucleare, inclusiv 1.477 care vor fi scoase din uz. Cel mai mare stoc de arme nucleare la un moment dat a fost de 31.255 de focoase, pe care SUA l-au atins la finele anilor 1960.
În altă ordine de idei, procesul de dezarmare a încetinit foarte mult de la mijlocul anilor 2000 încoace.
Rusia are cel mai mare număr de arme nucleare, aproape 5.600, în timp ce China se află pe un îndepărtat loc trei, cu aproximativ 350.
În 2022, președintele de atunci Joe Biden a aprobat un plan strategic major de reorientare a strategiei de descurajare nucleară a SUA în funcție de extinderea rapidă a arsenalului de focoase letale al Chinei.
China și-a majorat substanțial bugetul de apărare
La începutul acestei săptămâni, China a anunțat că va crește cheltuielile pentru apărare cu 7,2% după ce a amenințat SUA cu „orice fel de război” pe fondul unei dispute aprige cu privire la tarifele planificate de Donald Trump.
Statul comunist a anunțat creșterea uriașă a cheltuielilor militare, pe măsură ce tensiunile globale au crescut, Beijingul și Washingtonul declarându-se în aceeași măsură pregătite pentru conflict.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Lin Jian, a declarat: „Exercitarea unei presiuni extreme asupra Chinei este ținta greșită și calculul greșit… Dacă SUA au alte intenții și insistă asupra unui război tarifar, război comercial sau oricare alt război, China va lupta până la capăt.
„Sfătuim SUA să renunțe la fața de agresiune și să se întoarcă pe calea cea bună a dialogului și cooperării cât mai curând posibil”.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a replicat că SUA sunt „pregătite” să intre în război cu China, el declarând: „Cei care tânjesc după pace trebuie să se pregătească pentru război. De aceea ne reconstruim armata.
„Dacă vrem să descurajăm războiul cu chinezii sau cu alții, trebuie să fim puternici, iar președintele înțelege că pacea e posibilă prin forță”, a adăugat Hegseth.
Europa dezbate posibilitățile de descurajare nucleară
Aliații europeni ai lui Trump, care au fost siliți în ultimele săptămâni să revizuiască modul în care gestionează armele nucleare, au declarat că sunt dispuși să-și intensifice eforturile în vederea descurajării nucleare.
Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat pe un ton sobru că are deschidere să discute despre cum să extindă protecția oferită de rachetele nucleare aliaților europeni ai Franței.
El a spus într-o adresă adresată națiunii: „Descurajarea noastră nucleară ne protejează: este completă suverană, franceză de la un capăt la altul.
„Dar, răspunzând apelului istoric al viitorului cancelar german, am decis să lansez dezbaterea strategică privind protecția aliaților noștri de pe continentul european prin descurajarea noastră (nucleară).
De asemenea, polonezul Donald Tusk a spus că dorește acces la arme nucleare, întrucât plănuiește ca fiecare cetățean să satisfacă serviciul militar și să creeze o armată de 500.000 de oameni, într-o încercare de a-l descuraja pe Putin.
Prim-ministrul polonez a dezvăluit vineri în parlamentul său că poartă discuții serioase cu Franța despre a beneficia de protecția umbrelei nucleare a acestei țări.
Președintele francez Emmanuel Macron s-a oferit să extindă protecția nucleară asupra aliaților europeni și i-a invitat pe șefii militari la discuții despre punerea cizmelor pe teren în Ucraina.
În anunțul său, Tusk a subliniat că țările est-europene nu se pot baza doar pe armamentul convențional, menționând în acest punct că Ucraina și-a predat muniția nucleară doar pentru a fi atacată de Rusia.
„Trebuie să fim conștienți de faptul că Polonia trebuie să ajungă să aibă cele mai moderne capabilități, legate de armele nucleare și armele moderne neconvenționale… aceasta este o cursă pentru securitate, nu pentru război”, a spus el.
Liderul polonez își propune creșterea dramatică a armatei sale, care în prezent are 200.000 de soldați – a treia ca mărime din NATO după SUA și Turcia – până la 500.000 de soldați.
Tusk a precizat că pregătirea militară va crea o forță de rezervă care este „adecvată potențialelor amenințări”, cu scopul de a finaliza planurile schemei propuse – deschise inclusiv voluntarelor – până la sfârșitul anului.
Viitorul cancelar german, Friedrich Merz, a declarat duminică că doresște să poarte discuții cu Franța și Marea Britanie despre împărțirea armelor nucleare, însă nu ca substitut pentru protecția nucleară americană a Europei.
„Partajarea armelor nucleare este o problemă pe care trebuie să o discutăm… trebuie să devenim mai puternici împreună în ceea ce privește descurajarea nucleară”, a spus el într-un interviu la radio Deutschlandfunk, la o zi după ce a convenit asupra bazelor unui acord de coaliție între partidul său conservator și partidul social-democrat, SPD.
„Ar trebui să vorbim cu ambele țări (Franța și Marea Britanie), din perspectiva suplimentării scutului nuclear american, pe care firește l-am dori menținut”.
Germania, din cauza sa trecutului din cel de-al Doilea Război Mondial, s-a angajat față de apărarea non-nucleară într-o serie de tratate internaționale, dar participă la acordurile NATO de partajare a armelor.