Analiza candidaturilor la alegerile parlamentare arată că PSD are o reprezentare a femeilor de 20% pe locul 1, 30% pe locul 2 și 41% pe locul 3, în timp ce PNL are doar 12% femei pe prima poziție și 27% la Camera Deputaților.
Reprezentarea femeilor în partidele politice. Foto: Arhivă Adevărul
Reprezentarea femeilor în partidele politice
În contextul alegerilor din 2024, analiza candidaturilor feminine în partidele politice din România evidențiază progresele și provocările legate de reprezentarea femeilor în structurile de conducere, conform expertforum.ro.
Partidul Social Democrat (PSD) are o proporție considerabilă de femei în rândul candidaților săi. Astfel, 20% dintre femei ocupă locul 1 pe listele pentru Camera Deputaților, 30% se regăsesc pe locul 2, iar 41% pe locul 3. Procentul femeilor între locurile 4 și 7 variază între 33% și 37%. În ceea ce privește Senatul, reprezentarea feminină este și mai mare, cu 36% femei, comparativ cu 32% bărbați. Pe lista senatorială, 19% dintre candidate se află pe primul loc, iar 35% pe locul doi, arată analiza citată.
În contrast, Partidul Național Liberal (PNL) înregistrează doar 27% femei la Camera Deputaților și 29% la Senat. Acesta este unul dintre partidele care oferă acces limitat femeilor la poziții cu șanse reale. La Camera Deputaților, doar 12% dintre candidații de pe locul 1 sunt femei, 14% de pe locul 2, 29% de pe locul 3 și 26% de pe locul 4. La Senat, 21% dintre candidați sunt femei pe locul 1, 19% pe locul 2 și 63% pe locul 3. Pe ansamblu, PNL are 16% femei pe primele două locuri și 46% pe locul 3.
Uniunea Salvați România (USR) adoptă o abordare ceva mai favorabilă. La Camera Deputaților, 29% dintre candidați sunt femei, cu 14% pe locul 1, 34% pe locul 2 și 39% pe locul 3. În ceea ce privește Senatul, procentajul de femei este de 39%, cu 23% pe locul 1, 50% pe locul 2 și 34% pe locul 3.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are un mix de reprezentare feminină. La Camera Deputaților, 27% dintre candidați sunt femei, cu 28% pe locul 1, dar procentul scade la 9% pentru locul 1 la Senat. La Camera Deputaților, femeile constituie 14% din candidații de pe locurile 2 și 3, în timp ce în Senat, acestea reprezintă 28% și 56%, respectiv.
SOS România se remarcă prin procentele ridicate de femei, având 44% la Camera Deputaților și 45% la Senat. Pe listele pentru Camera Deputaților, 21% dintre candidați sunt femei pe locul 1, 44% pe locul 2 și 40% pe locul 3. La Senat, aceste procente sunt de 23%, 43% și 60%, respectiv.
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) are, de asemenea, o reprezentare semnificativă a femeilor, cu 33% la Camera Deputaților și 39% la Senat. La Camera Deputaților, 30% dintre candidați sunt femei pe locul 1, 37% pe locul 2 și 44% pe locul 3. La Senat, femeile constituie 23% pe locul 1, 23% pe locul 2 și 60% pe locul 3.
Transparența datelor publicate de Birourile Electorale
Un alt aspect esențial al procesului electoral este transparența în publicarea candidaturilor. Propunerile de candidaturi au fost făcute publice pe site-urile birourilor electorale de circumscripție, dar nu există o uniformitate în ceea ce privește modul de prezentare a acestor documente. Calitatea fișierelor cu candidaturi este adesea scăzută, iar deciziile birourilor electorale se limitează, în general, la a nota dacă condițiile legale au fost îndeplinite, fără a specifica numărul de semnături depuse, conform Expertforum.
Analiza acestor decizii relevă o lipsă de detaliu. De exemplu, unele birouri electorale nu denumesc fișierele într-un mod sugestiv, ceea ce obligă persoanele interesate să deschidă toate documentele pentru a identifica candidaturile unui partid. În unele cazuri, cum ar fi la BEJ Caraș Severin, utilizatorii trebuie să deschidă zeci de decizii pentru a găsi informații relevante despre candidaturi, spun cei care au făcut analiza.
Baza de date conține informații minime, fără a permite realizarea unor analize mai complexe. De exemplu, informațiile despre profesie sau ocupație nu sunt incluse, deși aceste date sunt colectate în cadrul centralizării. Expert Forum a solicitat Biroului Electoral Central (BEC), pe 30 octombrie, să urgenteze afișarea datelor și să publice seturi de date care să conțină informații despre sex, vârstă, profesie și ocupație, dar a primit un răspuns vag care menționa doar că listele au fost publicate.
Semnăturile de susținere
Un aspect îngrijorător este că procesul de validare a semnăturilor de susținere nu a fost observabil. Expert Forum a cerut BEC, pe 1 octombrie, să asiste la verificarea semnăturilor, dar nu s-a permis acest lucru din cauza lipsei unei reglementări legale privind observarea procesului și din motive de protecție a datelor personale. Aceasta ridică întrebări despre modul în care unii candidați au strâns aproape 100,000 de semnături, având o vizibilitate redusă.
De asemenea, situația referitoare la Hotărârile BEC 3H din 16 septembrie 2024 și 4H din 19 septembrie, care aveau scopul de a impune termene limită pentru depunerea semnăturilor de susținere, a fost gestionată fără transparență, ceea ce subliniază necesitatea unei mai bune reglementări și deschideri în procesul electoral.