Mesajul româncei din parlamentul Germaniei: „Alegerea unor partide radicale, un paradox pe care nu-l vedem numai în diaspora română”

0
2
mesajul-romancei-din-parlamentul-germaniei:-„alegerea-unor-partide-radicale,-un-paradox-pe-care-nu-l-vedem-numai-in-diaspora-romana”
Mesajul româncei din parlamentul Germaniei: „Alegerea unor partide radicale, un paradox pe care nu-l vedem numai în diaspora română”

„Uitați-vă la Germania, este un dezastru”, declara, zilele trecute, candidatul la președinție Călin Georgescu. Ana-Maria Trăsnea, o româncă ce a ajuns în Bundestag, și candidează pentru un nou mandat de parlamentar, explică situația din Germania și provocările diasporei române. 

Ana-Maria Trasnea împarte pliante pentru alegerile din 23 februarie. FOTO: Remus Florescu

Am întâlnit-o pe Ana-Maria Trăsnea (29 de ani) la ieșirea uneia dintre stațiile de metrou din Treptow-Kopenick, unul dintre cele 12 sectoare ale Berlinului, împărțind fluturași electorali. Este frig și foarte devreme.

Atașat lângă hârtia cu portretul ei, pe fond roșu, este un desfăcător de sticle, tot roșu cu un mesaj care-ți produce îngrijorare: „Sticlele desfăcute! Naziștii afară!” Îngrijorarea există și în politica germană pe fondul ascensiunii AFD (Alternativa pentru Germania), partidul considerat de extremă dreapta, anti-emigranți și anti-UE. Declarații liderilor AFD anti-migrație le-au „câștigat” reputația de naziști.

Românca originară din Piatra Neamț trăiește de la vârsta de 13 ani în Berlin. Ea candidează la alegerile din 23 februarie pentru un post de parlamentar în sectorul capitalei Germaniei în care a locuit încă de la mutarea din România, Treptow-Kopenick. Este o zonă liniștită din Berlinul de Est, unde arhitectura brutalistă și blocurile specifice Estului Europei încă se mai văd.

Ana-Maria a ajuns foarte cunoscută pentru ambiția ei. Ne mărturisește că în aceste zile, de dimineața până seara este pe stradă, împarte pliante sau face campanie din ușă-în-ușă, vorbește cu oamenii, le ascultă problemele. „Unii mă acuză de ce îi deranjez în weekend, alții apreciază că am făcut acest efort de a comunica cu ei. Nu e ușor. Mulți oameni privesc viitorul cu îngrijorare”.

În 2021, la doar 27 de ani, a candidat pentru prima dată pentru Bundestag, Parlamentul german. Nu a câștigat, dar pe finalul mandatului a ajuns în parlament timp de 10 luni în contextul retragerii unui coleg de partid.

Ana Maria Trăsnea a vorbit cu „Adevărul” despre situația din Germania, despre cât de mare este „dezastrul” din Germania, așa cum spunea un candidat la președinție, despre alegerile diasporei din Germania și despre îngrijorările ei pentru cei circa 1 milion de români care trăiesc și muncesc în Germania.

Ana-Maria Trasnea candidează pentru un loc în Bundestag. FOTO: Remus Florescu

Adevărul: Cum ați ajuns să candidați pentru una dintre cele mai importante funcții politice din Germania?

Ana-Maria Trăsnea: Cu siguranță a fost un drum mai lung. Eu, venind din Piatra Neamț, am ajuns aici acum 18 aniîn Kopening și am primit multe oportunități care nu mi-aș fi închipuit că pot fi posibile. Pentru prima oară, atunci când aveam 13 ani, am observat în primul rând o diferență în sistemul educațional din România. Am fost învățată și antrenată să învăț extraordinar de mult și să performezi la nivel foarte înalt. Dar pentru prima oară în Germania am fost întrebată „ești de acord cu opinia autorului”. Și atunci a fost un pic game changer moment pentru mine. Adică am realizat că hei, aici, dacă vrei și poți să muncești onest nu ai nevoie de relații ca să primești o șansă în viață, ci poți să-ți folosești propriile calități ca să miști munții. Așa că am mers una dintr-alta.

Practic, rezumatul este că m-am angajat din ce în ce mai multe activități de voluntariat și după vreo 6 ani am ajuns să realizez că este una să activezi în societatea civilă și este alta să încerci să dai parametrii politici proiectelor tale, lucru care are un efect mult mai mare, un impact mult mai mare de a schimba viețile oamenilor înspre bine. Așa că pentru mine, la 19 ani am decis să intru în Partidul Social Democrat (SPD) și am obținut relativ rapid varii funcții, de la parlamentul comunal, un mandat de 5 ani.

După aceea, am candidat pentru prima oară aici în 2021, iar după am fost chemată în guvernul din Berlin. Am fost cea mai tânără secretară de stat pentru relații internaționale, promovare a societății civice și angajamentului voluntar și pentru politica națională din Bundestag (Parlamentul Germaniei-nr) și după aceea am avut din nou alegeri. Așa că am ajuns în Bundestag și am fost parlamentar o vreme.

Țelul meu este să nu fiu doar pentru 10 luni prima femeie dintre care are onoarea să reprezinte oamenii din circumscripția Treptow-Kopenick, dar și să revin cu Bundestag și să continui cu munca politică pentru a îmbunătăți viețile oamenilor.

Germanii vor alege noul BUndestag în 23 februarie. FOTO: Remus Florescu

„Germania nu e un dezastru”

Zilele trecute, un candidat la alegerile din România, Calin Georgescu, dădea exemplul negativ al Germaniei. „Uitați-vă la Germania, este un dezastru!”, spunea el. Spuneți-ne, cum este situația în Germania?

Evident, o asemenea expresie trebuie să o contrazic. Germania are cea mai mare industrie din Uniunea Europeană și a treia cea mai mare din lume. Cu siguranță nu este un dezastru. Da, avem anumite probleme în transformarea țării. E nevoie să modernizăm infrastructura pentru transportul public, pentru căile ferate, pentru industrie. Am fost foarte co-dependenți de resursele de gaz din Rusia și acest această invazie a Rusiei contra Ucrainei ne-a adus la suprafață multe probleme care au fost cauzate de faptul că ne-am bazat unilateral pe aceste conexiuni. Am învățat foarte rapid că trebuie să ne adaptăm și să investim în alte resurse energetice pentru a fi mai independenți. Am reușit să facem asta.

Am reușit de asemenea să susținem industria, companiile de aici din Germania și cu siguranță trebuie să investim mai mult, pentru că cea mai mare problemă este într-adevăr că oamenii au ajuns să fie descurajați și le fie frică pentru viitorul copiii lor, să le fie frică că nu vor avea un trai bun.

Pe de altă parte, de asemenea avem schimbările climatice cu problemele pe care le aduc, inundații, incendii de pădure, care pot distruge viețile oamenilor și îi fac să realizeze că trebuie să ne ocupăm și de chestia asta. Iar noi clar atunci spunem trebuie să găsim un echilibru.

Nu ne putem nici doar pentru securitate a țării internațional sau pentru securitatea națională în interior sau pentru securitate socială, ci trebuie să găsim balanța lucrurilor pentru un trai bun pentru toți. Aici.

Mesaj electoral al SPD: „Afară cu naziștii!” FOTO: Remus Florescu

„Discursuri politice care sunt populiste și rasiste” 

Există o comunitate de români importantă în Germania și voiam să vă întreb, în contextul creșterii unor forțe politice extremiste, să le spunem cum este AFD, ce previzionați că se va întâmpla cu acești români care lucrează în Germania?

Mă îngrijorează foarte mult aceste discursuri politice care sunt populiste și rasiste. Nu este pentru prima oară când românii și bulgarii experimentează discriminare. Am avut și cred că în 2014, în decursul alegerilor, niște declarații groaznice se spunea să zburăm pe covoarele noastre înapoi acasă dacă nu ne integrăm, ceea ce ne arată că comunitatea română este una muncitoare, care se integrează aici, dar este și una nevăzută, una invizibilă, una care este silențioasă de asemenea și de aceea, la început, eu nu m-am simțit foarte conectată la comunitatea română din Germania, dar cu timpul am ajuns să realizez că trebuie să devin un ambasador al comunității și să mă asigur că drepturile lor vor fi respectate. Avem mulți români care muncesc sezonieri aici, vine din nou sezonul de căpșuni, de sparanghel, și acestor oameni deseori nu le sunt respectate drepturile de muncă, pentru că aici li se iau pașapoartele, nu au condiții bune și avem instituții care ajută în acest domeniu, dar sunt puțin cunoscute și trebuie să facem chestia asta mai vizibilă.

De aceea lucrez de mai mulți ani pe această temă și chiar și acum, vinerea acesta vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu va veni și vom avea discuții cu comunitatea din Europa de Est în general, cum să-i ajutăm, să ne asigurăm că drepturile lor sunt respectate.

Individual, eu ca politiciană, pot fi o ambasadoare pentru cultura română și sunt foarte recunoscătoare pentru că societatea civilă este din ce în ce mai activă în diaspora și încearcă să arate ce constă cultura română. Avem muzică frumoasă, avem poeți precum Eminescu și mulți oameni valoroși și de succes și încercăm să facem vizibil acest, dar în societate va trebui să luptăm. Cu siguranță vor veni episoade de discriminare și asta are de-a face cu discursul politic și public.

„Cum se poate să declare cineva „am reușit eu că sunt un super star pe Tiktok?”

În România, la ultimele alegeri a fost o situație paradoxală, în sensul că diaspora a votat mult pentru candidatul anti-european. Aveți o explicație?

Da, este un paradox. Este un paradox pe care nu-l vedem numai în diaspora română. O vedem și în diaspora turcă, de exemplu, mulți susținători ai președinte-lui Erdogan.

Cred că sunt mai multe argumente aici. Trebuie să vedem ce oameni au ajuns aici și ce job-uri au. Trăiesc în situații precare? Nu trăiesc în situații precare? Ce acces la drepturi au? Se simt că cumva sunt ai numelui și au pierdut această poveste a democrației în care ți s-a promis că vei avea o viață mai bună.

Pe de altă parte, și asta pot să spun reflectând și foarte critică asupra propriului meu partid și celorlalte partide democratice. Implicați-vă în viața diasporei, vă rog. Nu lăsați doar partidele extremiste de dreapta să se organizeze aici, să se întâlnească cu comunitatea și oferiți într-adevăr ceva viabil, rezultate care să ajute oamenii să se integreze aici, dar de asemenea să aibă conexiune cu țara în continuare.

Și cred că este o responsabilitate comună. Cu toate astea, pot spune că, evident, fiecare om este responsabil pentru propriul său destin. Adică nu pot să mă aștept la ceva mai bun, dar să nu contribui. Eu un am și eu am drepturi, dar am și responsabilități precum cetățean într-o democrație.

Cu siguranță și această influență a tiktok, a social media a contat, să nu fim naivi. Acolo sunt bani în spate, sunt bani ai cercurilor de dreapta care sunt foarte bine organizate. Am fost în Brazilia, în Washington, în Stockholm sau în Jakarta, în cealaltă parte a lumii, și am observat o chestie: sunt conexiuni între aceste partide de dreapta, au bani și donații de la anumiți sponsori.

Ar trebui să existe ce avem de exemplu în Germania, un registru de lobby în care să vedem partidele de unde primesc donații. Cum se poate să declare cineva „am reușit eu că sunt un super star pe Tiktok și nu știu ce au făcut ceilalți”?

E vă spun că politician experimentat în acest tip de comunicare, am fost pentru primii politicieni care am investit în social media în partidul meu, aici, local. Și nu, nu așa funcționează. Deci cu siguranță trebuie să fim atenți la pericolele hibride, pentru că există forțe care vor o Europa care nu este stabilă, vor să destabilizeze democrațiile și avem nevoie de educație politică și civică pe acest domeniu pentru a ajuta oamenii să analizeze critic și , de asemenea, presa să analizeze aceste elemente.

În România urmează, de asemenea, alegeri importante în luna mai. Vă rog să transmiteți un mesaj alegătorilor din România.

Folosiți-vă dreptul la vot pentru că face o diferență cu privire la cine conduce țara. Gândiți-vă la viitorul copiilor dumneavoastră și sper că alegeți un partid pro-democrație, pro-Uniunea Europeană și că aveți încă speranță și optimism.