Pe fondul penuriei severe de alimente, furturile tot mai violente ale bandelor criminale reprezintă acum principalul obstacol în calea distribuirii proviziilor în sudul Fâșiei Gaza, spun lucrătorii umanitari și localnicii, relatează BBC.
Copiii din Fâșia Gaza stau la coadă pentru o masă caldă FOTO PROFIMEDIA
Aceștia susțin că bărbați înarmați operează la vedere, chiar într-o zonă restricționată de la graniță controlată de Forțele de Apărare Israelului (IDF)
Hamas, simțind o oportunitate de a-și recâștiga controlul în declin, a reactivat o forță specială de securitate pentru a combate jaful și banditismul.
După ce gangsteri au jefuit aproape 100 de camioane umanitare ale ONU, pe 16 noiembrie rănind mulți șoferi palestinieni, într-unul dintre cele mai grave incidente de la declanșarea războiului, o parte dintre presupușii făptași au fost ulterior uciși într-o ambuscadă.
După care, o familie infractoare notorie din enclava palestiniană a blocat drumul principal Salah al-Din, conectat cu punctul de trecere Kerem Shalom, vreme de două zile săptămâna trecută.
Martorii au spus că au fost ridicate bariere de fier și s-a tras asupra camioanelor ce încercau să acceseze punctul de distribuire a ajutoarelor.
„Legea și ordinea s-au prăbușit în zona din jurul trecerii Kerem Shalom, care rămâne principalul punct de intrare al bunurilor, iar bandele umplu vidul de putere”, spune Sam Rose, director adjunct al Unrwa, agenția ONU pentru refugiații palestinieni din Gaza.
„Este inevitabil după 13 luni de conflict intens – lucrurile se destramă.”
Pe măsură ce se instalează vremea ploioasă de iarnă, oficialii umanitari spun că rezolvarea situației este esențială pentru a satisface nevoile uriașe ale populației de 2,3 milioane din Gaza – strămutate în prezent în centru și sud.
„Este un jaf tactic, sistematic, criminal”, spune Georgios Petropoulos, șeful biroului umanitar al ONU din Ocha.
El spune că situația creează „ultra-violență” în toate direcțiile – „ a jefuitorilor asupra camionagilor, a IDF asupra poliției și a poliției asupra jefuitorilor”.
În Gaza s-a produs o creștere a criminalității de când Israelul a început să vizeze ofițerii de poliție la începutul acestui an, invocând rolul lor în guvernarea Hamas.
„Controlul de securitate al Hamas a scăzut la sub 20%”, a declarat fostul șef al investigațiilor poliției Hamas pentru BBC, adăugând: „Lucrăm la un plan pentru a restabili controlul la 60% într-o lună”.
Unii locuitori strămutați în sud salută noile eforturi ale Hamas împotriva bandelor criminale.
„Uciderea hoților care au furat ajutorul este un pas în direcția cea bună”, exclamă un bărbat, Mohammed Abu Jared.
Alții le văd însă ca pe o tentativă cinică de a prelua controlul asupra piețelor negre profitabile.
„Hamas își ucide concurenții în jefuirea ajutorului”, spune Mohammed Diab, un activist din Deir al-Balah. „O mare mafie a lichidat o mafie mică.”
Penurii majore
Mulți socotesc eforturile Hamas de a prelua conducerea împotriva criminalității drept consecința directă a eșecului Israelului de a ajunge la un acord asupra unui plan postbelic în Gaza.
În prezent, nu există alternative la mișcarea islamistă și gruparea armată pe care liderii israelieni s-au angajat să le distrugă după atacurile mortale din 7 octombrie anul trecut.
Haosul survine într-un moment în care ajutorul care intră pe teritoriul palestinian a scăzut la unele dintre cele mai joase niveluri de la începutul războiului.
În timp ce pericolul de foamete este mare îndeosebi în părțile asediate din nord, unde Israelul desfășoară o nouă ofensivă militară intensă, și în sud există penurii majore de alimente, medicamente și alte provizii.
„Prețurile alimentelor de bază sunt vertiginoase – o pungă de făină costă mai peste 200 de dolari, un singur ou 15 de dolari – sau pur și simplu nu sunt disponibile”, spune Sam Rose de la Unrwa.
În fiecare zi din ultima săptămână, Umm Ahmed a stat alături de copiii ei la o coadă uriașă în fața unei brutării din Khan Younis, în sudul Gazei, unde sunt distribuite niște pâini.
„Copiii mei resimt foamea în fiecare zi. Nu ne putem permite hrana de bază. Este o suferință constantă. Fără mâncare, fără apă, fără produse de spălat, nimic”, spune ea.
„Nu ne dorim multe, ci doar o viață decentă. Avem nevoie de mâncare. Avem nevoie de alimente care să intre și să fie distribuite corect. Asta este tot ce cerem.”
SUA au făcut presiuni ca Israelul să permită intrarea mai multor camioane de ajutoare în Gaza.
Oficialii israelieni susțin că principalul motiv pentru care pragul de 350 de camioane pe zi nu a fost atins ar fi incapacitatea ONU și a altor agenții umanitare internaționale de a aduce suficiente camioane la punctele de trecere.
Lucrătorii umanitar resping această explicație și cer ridicarea de urgență a restricțiilor impuse de autoritățile israeliene, precum și deschiderea și securizarea mai multor puncte de trecere, astfel încât să poată colecta și distribui provizii.
Ei spun că destrămarea ordinii publice trebuie rezolvată și că Israelul, ca putere ocupantă, este obligat să ofere protecție și securitate.
BBC a auzit mărturii potrivit cărora că adesea jafurile au loc sub ochii soldaților israelieni sau a dronelor de supraveghere – dar că totuși armata nu intervine.
Totodată, proviziile furate sunt depozitate în exterior sau în depozite în zone aflate sub control militar israelian.
Contrabandă cu țigări
IDF nu a răspuns solicitărilor BBC de a comenta modul în care combate jaful organizată și contrabanda. Anterior a insistat că sunt necesare contramăsuri și lucrează pentru a facilita intrarea ajutoarelor.
La începutul războiului, pe măsură ce alimentele deveneau din ce în ce mai rare, locuitori disperați au fost văzuți uneori furând din camioanele de ajutor care soseau.
În curând, contrabanda cu țigări a devenit o afacere uriașă, cu bande care rețineau convoaiele sub amenințarea armei, după ce soseau prin punctul de trecere Rafah din Egipt și, apoi, după ce acesta a fost închis,, prin Kerem Shalom.
Un pachet de țigări se poate vinde la sume exorbitante în Gaza: un pachet de țigăr era aproximativ 20 de șekeli (5,40 USD) înainte de război, or acum o singură țigară poate costa și 180 de șekeli (48,60 USD).
Țigări sunt descoperite în paleții din lemn și în interiorul cutiilor de alimente închise, ceea ce indică faptul că există o schemă regională implicată în contrabandă.
În ultimele șase săptămâni, autoritățile israeliene au interzis importurile comerciale, argumentând că de acestea beneficiază Hamas.
Acestea s-au adăugat la scăderea ofertei de alimente, care, la rândul său, duce la creșterea jafurilor armate.
Bunurile furate, de la făină până la adăposturile de iarnă, trimise ca donații internaționale și menite să fie oferite gratuit persoanelor nevoiașe, pot fi cumpărate doar la prețuri exorbitante pe piața neagră din Gaza.
Între timp, proviziile pe luni de zile sunt reținute în Egipt din cauza blocajelor în livrarea ajutoarelor.
În ultimele zile, rapoartele din presa locală sugerează că Israelul analizează acum opțiunea de a furniza ajutor Gaza prin intermediul unui contractant american de securitate privat, înarmat.
Deși încă nimic nu a fost anunțat oficial, lucrătorii umanitari sunt îngrijorați.
Georgios Petropoulos de la Ocha se întreabă câte țări donatoare ar dori ca proviziile să fie distribuite în acest fel.
„Cât de sigur va fi realmente?” se întreabă el. „Cred că va fi un vector pentru mai multă vărsare de sânge și violență”.