Decizia CCR de a declara neconstituțională legea care prevedea indexarea pensiilor militare în raport cu solda sau salariul de grad sau de funcție va adânci discrepanțele dintre pensiile militare, care nu au mai fost majorate din 2017.
CCR a declarat neconstituțională legea care prevedea indexarea pensiilor militare
Fostul șef al Poliției Capitalei, chestorul Lucian Guran, a explicat pentru „Adevărul” că pensiile militare nu au mai crescut deloc din anul 2017.„Şi este singura categorie care nu mai poate creşte, dacă Guvernul nu face ceva”, a spus acesta.
Chestorul principal de poliție a amintit că, de-a lungul timpului, legea pensiilor militare a fost modificată de mai multe ori, ceea ce a făcut ca un colonel care s-a pensionat înainte de anul 2000 să aibă o pensie egală sau mai mică decât un agent de poliție care s-a pensionat în 2017. „Adică un colonel pensionat încasează lunar circa 4.000 de lei, față de 5.000 – 5.500 lei cât este pensia unui agent de poliție pensionat în 2017. de-asta vă spun de discrepanțe. Acum, prin decizia CCR, pensiile vor rămâne la fel. E un joc de amânare, pentru că Guvernul nu are bani să crească și această categorie de pensii militare, singura categorie de pensii care nu a mai crescut deloc în ultimii 8 ani”, a explicat Lucian Guran.
Rezerviștii sunt priviți ca niște cerșetori
Fostul șef al Poliției Capitalei este de părere că „rezerviștii sunt priviți ca niște cerșetori” și că pensionarii din domeniul militar care încasează acum pensii de 2.000 – 3.000 de lei vor ajunge probabil să încaseze ajutoare sociale.
„Sunt sceptic! Nu cred că se vrea să se facă într-adevăr ceva pentru pensionarii militari. Proiectul a apărut în campania electorală de anul trecut. A fost un proiect de lege cu ajutorul căruia se dorea să se câștige voturi, pentru că sunt circa 200.000 de pensionari militari. Așa cum arăta proiectul era evident că nu se va găsi finanțarea pentru acele sume. S-au purtat discuții cu sindicatele, dar cred că doar s-a mimat că se discută. Dacă Guvernul voia într-adevăr să facă ceva pentru eliminarea discrepanțelor dintre pensiile militare, ar fi cerut rapoarte de la MApN și MAI. Pentru că situația este arhicunoscută. Noi chiar am crezut că vor și pot să facă ceva pentru pensiile militare. Dar ne-am înșelat”, a spus chestorul.
Sindicatele amenință cu proteste
Într-o postare pe TikTok, Vasile Zelca, președintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi al Personalului Contractual – SNPPC – din Ministerul de Interne amenință cu proteste.
„CCR a admis contestația Avocatului Poporului. Prin urmare pensiile militare nu mai cresc. Pe lângă faptul că așteptăm motivarea, vom muta negocierile și presiunea pe Guvernul României ținând cont de faptul că premierul a promis că va rezolva problema printr-o ordonanță de urgență. Ne vom organiza inclusiv cu proteste”, a spus el
Impactul bugetar al indexării pensiilor militare: 1,4 miliarde de euro
Legea privind indexarea pensiilor militare aflate în plată în raport cu solda sau cu salariul de grad sau de funcţie este neconstituțională, în ansamblul său, a decis marți, cu unanimitate de voturi Curtea Constituțională. Decizia este definitivă.
„În ședința din data de 11 martie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului și a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat este neconstituțională, în ansamblul său.
În esență, Curtea a reținut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcție de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituție”, se arată în comunicatul CCR.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de CCR vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dacă legea ar fi trecut de Curtea Constituțională și ar fi fost promulgată de președinte, România risca să piardă încă 660 milioane de euro din PNRR, deoarece actul modifică jalonul privind pensiile speciale, considerat anterior îndeplinit de Comisia Europeană.
În funcție de decizia Curții Constituționale, oficialii de la Bruxelles vor calcula acum suma care ar trebui să fie plătită României pentru cererea de plată 3.
Tranșa la valoarea întreagă ar fi de 2 miliarde de euro, dacă țara îndeplinește toate țintele și jaloanele la care s-a angajat, au declarat luna trecută pentru Startupcafe.ro surse politice.
România a transmis încă din decembrie 2023 cererea de plată pentru tranșa a treia PNRR. În 15 octombrie 2024 Comisia Europeană a anunțat suspendarea unei părți din cererea de plată 3.
Potrivit surselor HotNews.ro, era vorba de 1,1 miliarde de euro, bani suspendați ca urmare a neîndeplinirii unor jaloane PNRR, România primind termen până pe 31 martie 2025 să se conformeze.